Cum divorțezi în România.Custodie Minor – Pensie Alimentara – Divort la Notar. Divort Romani Diaspora – Divort Spania/Italia/Germania/Anglia/Olanda/Portugalia/Belgia Avocat Divort Bucuresti | Avocat Divort Romania‎

 

 

În urma solicitărilor venite din partea unor clienţi ai Cabinetului nostru de Avocatură, am hotărât să publicam această postare prin care dorim să vă informăm cu privire la desfăşurarea unui proces de divorţ pentru cetăţenii români aflaţi în afara teritoriului României.

Desfacerea casatoriei prin divort este un mijloc juridic prin care se pune capat existentei casatoriei pe cale judecatoreasca sau administrativa.

SCUTIREA DE LA ÎNFĂŢIŞAREA ÎN FAŢA INSTANŢEI

Acţiunea de divorţ este personală, aşa că, în faţa instanţelor de fond, părţile trebuie să se prezinte în persoană, cu excepţia cazurilor prevăzute limitativ de lege, şi anume: unul dintre soţi execută o pedeapsă privativă de libertate, este împiedicat de o boală gravă, este pus sub interdicţie judecătorească, are reşedinţa în străinătate sau se află într-o altă asemenea situaţie, care îl impiedică să se prezinte. In astfel de cazuri, partea poate fi reprezentată prin avocat, mandatar sau, după caz, prin tutore ori curator şi este obligată să facă dovada imposibilităţii prezentării.

Aşadar, cetăţeanul român cu reşedinţa în străinătate, poate veni personal la fiecare termen de judecată, daca doreste, sau poate doar mandata un avocat pentru reprezentare, fara a suferi nici un fel de consecinte negative, cu obligaţia, insa, de a face dovada reşedinţei sale din străinătate.

DIVORŢUL PE CALE JUDECĂTOREASCĂ

Legislatia in vigoare prevede desfacerea casatoriei prin divort avand in vedere urmatoarele posibilitati:
a. prin acordul sotilor
b. la cererea unuia dintre soti, atunci cand datorita unor motive temeinice raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila
c. la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
d. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei

Chiar daca exista copii minori din casatorie si cei doi soti se inteleg cu privire la realizarea divortului, ei se pot adresa pentru un divortul prin acord atat instantei de judecata cat si ofiterului de stare civila ori notarului public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care poate constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, acestia din urma eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.

In Romania, in prezent, dispozitiile de drept material privind divortul sunt stipulate in Codul Civil – articolul 373 si urmatoarele, iar cele de drept procesual in Codul de procedura civila – art. 914 – 934 Cod Procedura Civila.

DIVORŢUL PRIN ACORD DE LA DISTANTA

In baza Codului Civil, divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat de catre instanta judecatoreasca indiferent de durata casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.

In acest caz, instanta nu va stabili nici un fel de culpa a vreunuia dintre soti la desfacerea casatoriei.

La solutionarea cererilor accesorii divortului, referitoare la incredintarea copiilor minori, obligatia de intretinere si folosirea locuintei, instanta va tine seama si de interesele minorilor.

Cererea de divort prin acord se depune de soti impreuna sau de unul dintre soti, celalalt acceptand aceasta cerere sau sotii pot madata impreuna avocatul care sa le depuna cererea pentru ei. Daca mandatarul este avocat, el va certifica semnatura sotilor, potrivit legii.

In timpul procesului de divort, cei doi soti hotarasc daca acela dintre ei care si-a schimbat numele de familie, si-l va pastra si dupa divort, sau va reveni la numele avut anterior. Exista, insa si motive intemeiate (sotul care si-a schimbat numele este deja cunoscut cu acest nume intr-un domeniu – numele unui cantaret, numele unui avocat, numele unui notar), numele se poate pastra chiar in lipsa unei acord intre soti.
Pentru motive temeinice ale sotului care solicita pastrarea numelui sau, luandu-se in considerare interesul minorului, instanta va putea sa dispuna pastrarea numelui si in cazul lipsei de acord.

INSTANŢA LA CARE TREBUIE DEPUSĂ CEREREA DE DIVORŢ

Conform art. 915 din Codul de Procedură Civilă, competenţa, în materie de divorţ, aparţine, de regulă, judecătoriei în circumscripţia căreia soţii au avut ultimul domiciliu comun. Însă, dacă nici reclamantul şi nici pârâtul nu mai locuiesc în România, părţile pot conveni să introducă acţiunea la orice judecătorie din ţară. În lipsa unui astfel de acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti. Totodată, în materie de divorţ cu element de extraneitate, sunt aplicabile dispoziţiile Regulamentului European 2201/2003, unde se specifică faptul că au competenţă să hotărască instanţele judecătoreşti din statul membru pe teritoriul căruia se află reşedinţa obişnuită actuală a soţilor sau reşedinţa obişnuită a reclamantului, în cazul în care acesta a locuit acolo cel puţin un an înaintea introducerii cererii. Astfel, părţile, deşi s-au căsătorit în România şi sunt cetăţeni români, pot alege să introducă acţiunea de divorţ la instanţa străină în circumscripţia căreia îşi au reşedinţa. Procedura divorţului în străinătate este, insa, de multe ori, mult mai îndelungată decât în România şi mai costisitoare.

UNDE SE DEPUN ACTELE DE DIVORŢ?

1. Divort pe calea instantei

In cazul divortului prin instanta, in ceea ce priveste competenta materiala, instanta competenta este Judecatoria.

Regula este ca instanta competenta teritoriala sa solutioneze actiunea de divort este instanta ultimului domiciliu comun al sotilor, daca cel putin unul dintre soti mai locuieste in circumscriptia acelei Judecatorii.

2. Divort pe cale administrativa – doar cand exista acord

Cererea de divort poate fi depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, sau la un notar public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. In aceste doua cazuri, se vor acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru eventuala retragere a cererii de divort. La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.
Daca depunerea cererii de divort se poate face, in anumite situatii, si prin mandatar, la termenul de verificare a consimtamantului, prezenta ambilor soti este necesara.
Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor. Daca sotii nu se inteleg asupra unui aspect accesoriu cererii de divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public emite o dispozitie de respingere a cererii de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art. 38. Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului asupra carora sotii nu se inteleg este de competenta instantei judecatoresti.

ACTE NECESARE PORNIRII UNUI DOSAR DE DIVORŢ

1. CEREREA DE CHEMARE IN JUDECATA – ORIGINAL

Cererea de chemare in judecata trebuie sa respecte regulile Noului Cod de Procedura Civila, prevazute la art 194 si urmatoarele, si trebuie sa cuprinda:

– numele partilor (reclamant si parat), domiciliul procedural al acestora (unde vor fi comunicate actele de catre Judecatorie), CNP (pentru ambele parti – se regaseste in Certificatul de Casatorie). Daca exista copii minori, obligatoriu va fi introdusa in cauza Autoritatea Tutelara de pe langa Primaria unde partile au avut ultimul domiciliu comun si, daca minorul/minorii domiciliaza in alta parte, se va cita si Autoritatea Tutelara de pe langa Primaria respectiva pentru efectuarea anchetei sociale;

– obiectul cererii – desfacerea casatoriei, revenirea sau pastrarea numelui, stabilire domiciliu minori, exercitarea autoritatii parintesti, pensie intretinere, stabilirea culpei;

– aratarea motivelor de fapt pe care se intemeiaza cererea – parasire domiciliu, neglijenta, violenta, alcoolism, neintelegeri iremediabile, certuri, violenta fata de copii, modul de contributie la cheltuielile casei, etc.;

– aratarea probelor pentru dovedirea actiunii – inscrisuri, martori (cu aratarea numelui si domiciliului), interogatoriu, ancheta sociala (daca e cazul);

– aratarea motivelor de drept – articolele din Noul Cod Civil pe care se intemeiaza cererea, in functie de fiecare capat de cerere (obiectul cererii);

– data si semnatura in original.

2 TAXA DE TIMBRU ÎN CAZUL DIVORŢULUI PRIN INSTANŢĂ

Conform OUG 80/2013, taxele de timbru pentru cererile de divort se calculeaza in functie de situatia incadrata de Codul Civil. Astfel

a) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. a) Codul civil (prin acordul soţilor, la cererea ambilor soţi sau a unuia dintre soţi acceptată de celălalt soţ) � 200 lei;
b) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. b) si c) (atunci când, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soţi sunt grav vătămate şi continuarea căsătoriei nu mai este posibilă sau la cererea unuia dintre soţi, după o separare în fapt care a durat cel puţin 2 ani) din � 100 lei;
c) pentru cererea de divort intemeiata pe prevederile art. 373 lit. d) din Codul civil ( la cererea aceluia dintre soţi a cărui stare de sănătate face imposibilă continuarea căsătoriei) � 50 lei;
d) cererea privind acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii � 50 lei;
e) pentru cererile care nu sunt accesorii unei cereri de divort si care au ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei � 20 lei fiecare cerere;
f) orice alta cerere neevaluabila in bani � 20 lei, daca nu sunt scutite, potrivit legii, de taxa de timbru

3 CERTIFICATUL DE CĂSĂTORIE – COPIE

La cererea de chemare in judecata se va alatura o copie a certificatului de casatorie.

4 CERTIFICAT DE NAŞTERE COPIL/COPII MINORI – COPIE

Daca exista copii minori, se vor atasa copii certificate conform cu originalul de pe certificatele de nastere ale acestora. Daca reclamantul nu se afla in posesia copiilor respective, acesta se poate adresa Primariei unde a fost inregistrata nasterea pentru eliberarea unui duplicat sau poate cere instantei sa puna in vedere paratului sa depuna aceste copii la dosar.

5 CI RECLAMANT SI PÂRÂT – COPIE

**In cazul in care reclamantul detine si alte inscrisuri la care face referire in cererea de divort, acestea de vor depune in copie (certificata cu originalul) la dosar. Exemple: certificate medico-legale care atesta violenta, procese verbale ale Politiei, copie Contract de inchiriere pentru dovedirea actualului domiciliu, acte care dovedesc scolarizarea minorului si costurile, acte care dovedesc ca partea isi indeplineste obligatiile financiare fata de copil/copii in timpul procesului (bonuri fiscale, chitante de la posta/cont bancar), adeverinte eliberate de psihologul scolii care pot dovedi modul in care este afectat copilul de starea conflictuala a parintilor, adeverinta de la Asociatia de Proprietari care sa ateste ca paratul inca locuieste in domicliul comun, etc.

IMPORTANT:

Toate copiile vor fi certificate pentru conformitate cu originalul (scris in partea de jos a documentului: ,,conform cu originalul” iar apoi semnat) de catre reclamant sau de reprezentantul legal al acestuia(si cele care se comunica si cele pentru instanta), iar numarul de exemplare se va stabili astfel:

NUMĂRUL DE EXEMPLARE

Un exemplar pentru instanta de judecata, care va cuprinde toate inscrisurile originale si cele certificate pentru conformitate, taxa de timbru, delegatia avocatiala sau procura speciala;
Un exemplar pentru parat, care va cuprinde cererea de chemare in judecata in original si inscrisurile. Nu se vor atasa copii de pe taxa de timbru, delegatia avocatiala sau procura speciala;

PROCEDURA DE DUPĂ DEPUNEREA ACŢIUNII

(1) Completul (judecatorul) căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197 Cod Procedura Civila.
(2) Când cererea nu îndeplineşte aceste cerinţe, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun.
(3) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (2) de cel mult 10 zile, prin încheiere, dată în camera de consiliu, judecatorul va dispune anularea cererii.
(4) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.
(5) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.
(6) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (2).

PRIMUL TERMEN DE JUDECATĂ

(1) Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluţie, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligaţia de a depune întâmpinare, sub sancţiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecata.
(2) Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoştinţă de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.
(3) În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată.
(4) În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluţie primul termen de judecată.
(5) În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcţie de circumstanţele cauzei.
(6) În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispoziţiilor art. 156.

CEREREA RECONVENŢIONALĂ

(1) Soţul pârât poate să facă şi el cerere de divorţ, cel mai târziu până la primul termen de judecată la care a fost citat în mod legal, pentru faptele petrecute înainte de această dată. Pentru faptele petrecute după această dată pârâtul va putea face cerere până la începerea dezbaterilor asupra fondului în cererea reclamantului.
(2) Cererea pârâtului se va face la aceeaşi instanţă şi se va judeca împreună cu cererea reclamantului.
(3) În cazul în care motivele divorţului s-au ivit după începerea dezbaterilor asupra fondului la prima instanţă şi în timp ce judecata primei cereri se află în apel, cererea pârâtului va putea fi făcută direct la instanţa învestită cu judecarea apelului.
(4) Neintroducerea cererii în termenele arătate la alin. (1) şi (3) atrage decăderea soţului pârât din dreptul de a cere divorţul pentru acele motive. Dacă cererea reclamantului a fost respinsă, soţul pârât poate cere divorţul pentru motive ivite ulterior.

AMÂNAREA CAUZEI
Daca exista motive intemeiate, judecatorul va dispune amanarea cauzelor cu aratarea motivelor respective.

PROBELE
Judecatorul va administra probele propuse de parti, dupa incuviintarea cestora.
Judecătorul, insa, sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, dacă s-a solicitat prin cererea de chemare în judecată, va putea dispune citarea pârâtului la interogatoriu, alte măsuri pentru administrarea probelor, precum şi orice alte măsuri necesare pentru desfăşurarea procesului potrivit legii.

EXCEPŢII
Daca vreuna dintre parti ridica exceptii sau instanta invoca exceptii din oficiu, instanta este obligata sa puna in discutia partilor sau a avocatilor acestora, exceptiile invocate de parti sau din oficiu.

ASCULTAREA MINORILOR
Ascultarea minorilor cu varsta de pana la 10 ani este facultativa iar judecatorul o va dispune numai daca va considera necesar. In cazul in care minorul a implinit varsta de 10 ani, instanta va dispune obligatoriu ascultarea acestuia. Ascultarea se face nu in sedinta publica, de fata cu alte parti din alte dosare, ci in camera de consiliu insotit sau nu de parinte sau tutore sau alte persoane sau in prezenta unui psiholog.

ÎMPĂCAREA SOŢILOR

(1) Soţii se pot împăca în tot cursul judecăţii, chiar dacă nu au fost plătite taxele de timbru. În acest caz, instanţa va lua act de împăcare şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului, precum şi restituirea taxelor de timbru, dacă au fost achitate.
(2) Oricare dintre soţi va putea formula o cerere nouă pentru fapte petrecute după împăcare şi, în acest caz, se va putea folosi şi de faptele vechi.

MĂSURI URGENTE

Instanţa poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanţă preşedinţială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinţei copiilor minori, la obligaţia de întreţinere, la încasarea alocaţiei de stat pentru copii şi la folosirea locuinţei familiei.

RENUNTAREA LA JUDECATA

Reclamantul poate renunţa la judecată în tot cursul judecăţii, chiar dacă pârâtul se împotriveşte. Renunţarea reclamantului nu are niciun efect, insa, asupra cererii de divorţ făcute de pârât.

DECESUL UNUIA DINTRE SOŢI

(1) Dacă în timpul procesului de divorţ unul dintre soţi decedează, instanţa va lua act de încetarea căsătoriei şi va dispune, prin hotărâre definitivă, închiderea dosarului.
(2) Cu toate acestea, când cererea de divorţ se întemeiază pe culpa pârâtului şi reclamantul decedează în cursul procesului, lăsând moştenitori, aceştia vor putea continua acţiunea, pe care instanţa o va admite numai dacă va constata culpa exclusivă a soţului pârât. În caz contrar, dispoziţiile alin. (1) rămân aplicabile.
(3) Pentru introducerea în cauză a moştenitorilor soţului reclamant, instanţa va face aplicarea art. 412 alin. (1) pct. 1.
(4) În cazul în care acţiunea este continuată de moştenitorii soţului reclamant, potrivit alin. (2), căsătoria se socoteşte desfăcută la data introducerii cererii de divorţ.

NEMOTIVAREA HOTĂRÂRII

Hotărârea prin care se pronunţă divorţul nu se va motiva, dacă ambele părţi solicită instanţei aceasta.

CEREREA ACCEPTATĂ DE SOŢUL PÂRÂT

Când cererea de divorţ este întemeiată pe culpa soţului pârât, iar acesta recunoaşte faptele care au dus la destrămarea vieţii conjugale, instanţa, dacă reclamantul este de acord, va pronunţa divorţul fără a cerceta temeinicia motivelor de divorţ şi fără a face menţiune despre culpa pentru desfacerea căsătoriei.

TRIMITEREA HOTĂRÂRII CĂTRE AUTORITĂŢI

Instanţa la care hotărârea de divorţ a rămas definitivă o va trimite, din oficiu, serviciului de stare civilă unde a fost încheiată căsătoria, Registrului naţional al regimurilor matrimoniale, prevăzut de Codul civil, şi dacă unul dintre soţi a fost profesionist, registrului comerţului.

SFATUL AVOCATULUI

Inainte de a lua o asemenea hotarare si de a incepe demersurile in destramarea unei casatorii, va sfatuim sa analizati atent situatia in care va aflati, in primul rand sa aveti in vedere faptul ca instanta va decide asupra cresterii si educarii copiilor minori prin prisma interesului lor superior, si nicidecum in functie de orgolii personale sau de dorintele de razbunare ale parintilor. Copiii nu vor putea fi folositi ca si arme in acest demers dureros iar daca nu se va tine cont de aceasta, parintele ce a contribuit la aceasta va fi responsabil de nefericirea copilului/copiilor.
In al doilea rand, partile trebuie sa cunoasca faptul ca instanta va hotari in mod obligatoriu si asupra numelui purtat de sotie dupa divort si exercitarii autoritatii parintesti, chiar daca partile nu au cerut asta.
Daca, totusi, relatiile dintre soti sunt grav vatamate iar casatoria nu mai poate continua, atunci este momentul sa cereti sfatul unui avocat iar apoi sa demarati procedurile de divort.