dosar

Prima Casa 2015:Documente,dosar,conditii

de

Cei care vor sa beneficieze de o locuinta in cadrul programului „Prima Casa” trebuie sa indeplineasca, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:

  • la data solicitarii creditului, trebuie sa declare pe propria raspundere fie ca nu detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia nicio locuinta, fie ca detin in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul/sotia cel mult o locuinta cu o suprafata utila mai mica de 50 m² (care sa fie dobandita altfel decat prin „Prima Casa”);
  • cumpara sau construiesc o singura locuinta, printr-un credit acordat si garantat in conditiile programului;
  • au calitatea de imprumutat in raport cu finantatorul (banca).

In acelasi timp, potrivit normelor, prin „Prima Casa” se pot cumpara/construi urmatoarele tipuri de imobile:

  • locuinte finalizate, care sunt facute pentru a fi vandute, inclusiv cele din programele derulate de Agentia Nationala pentru Locuinte (ANL), care au fost construite si date in folosinta;
  • locuinte nefinalizate, care se afla in diverse faze de constructie si care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte noi, care sunt facute pentru a fi vandute dupa finalizare, inclusiv cele construite prin programele ANL;
  • locuinte viitoare, ce vor fi construite de catre beneficiari individuali, inclusiv cele care se construiesc prin programele ANL;
  • locuinte care vor fi construite prin asociatii fara personalitate juridica, in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului pe care se vor cladi locuintele.

Pentru anul 2015, Guvernul a stabilit in ianuarie ca plafonul garantiilor pentru „Prima Casa” este de 2,5 miliarde de lei. De retinut este si ca, din 2013, garantiile pot fi acordate doar in lei.

Astfel, in limita plafonului de 2,5 miliarde de lei statul acorda garantii pentru creditele contractate de persoanele fizice prin programul „Prima Casa”.

Imprumuturile pot fi acordate doar de bancile partenere in program. Reprezentantii Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM) precizeaza, intr-un anunt publicat pe propriul site, ca acestea sunt in numar de 17. Mai exact, pe lista sunt incluse BCR, BRD, Raiffeisen Bank, Alpha Bank, Millennium Bank, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Romaneasca, ING Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Unicredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, OTP Bank, Bank Leumi si Marfin Bank.

Important! Construirea de locuinte este valabila pentru cei care sunt proprietari ai terenului pe care va fi cladita casa. De asemenea, locuintele mai pot fi construite prin asociatii fara personalitate juridica in care cel putin unul dintre asociati este proprietarul terenului.

Nota: Persoanele care depun dosare de creditare pentru „Prima Casa” pot afla care este starea cererii prin intermediul unei aplicatii online ce poate fi accesata aici. Pentru a primi informatii cu privire la propriile dosare solicitantii trebuie sa completeze formularul cu datele personale (prenume, nume, data nasterii), banca la care s-a depus cererea, tipul de imobil si judetul in care se afla acesta.

Conditiile care trebuie respectate la cumpararea sau construirea unei case

Criteriile de eligibilitate aplicabile persoanelor care vor sa obtina o locuinta prin intermediul programului „Prima Casa” sunt prevazute in normele pentru aplicarea OUG nr. 60/2009.

Persoanele care vor sa cumpere o casa finalizata trebuie sa dovedeasca, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, faptul ca, la data solicitarii creditului, fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una (cu o suprafata utila mai mica de 50 m²).

De asemenea, beneficiarii trebuie sa aiba un avans de minimum 5% din pretul de achizitie a locuintei, sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii – in valoare egala cu trei rate de dobanda –, sa se oblige sa pastreze casa cumparata in primii cinci ani de la momentul dobandirii acesteia si s-o asigure impotriva tuturor riscurilor.

Trebuie indeplinite, in acelasi timp, conditiile specifice din normele interne de creditare ale bancilor, iar locuinta cumparata sa fie incadrata in clasa A, B sau C de eficienta energetica.

Atentie! La cumpararea de locuinte in cadrul procedurilor de executare silita, persoanele fizice trebuie sa prezinte bancilor documentele specifice procesului de licitatie.

In cazul celor care vor sa construiasca o casa in regim individual, criteriile de eligibilitate stabilite prin norme prevad ca acestia trebuie:

  • sa faca dovada, printr-o declaratie autentica pe propria raspundere, ca la data solicitarii creditului fie nu detin in proprietate nicio locuinta, fie ca detin cel mult una care are o suprafata utila mai mica de 50 m²;
  • sa aiba in proprietate terenul pe care se va construi casa – inclusiv in cazul celor construite prin ANL –, inscris in cartea funciara, liber de orice sarcini, si sa garanteze cu acesta, dar si cu locuinta construita prin „Prima Casa”;
  • sa prezinte bancii proiectul tehnic si detaliile de executie a locuintei, intocmite conform legii;
  • sa detina o autorizatie de construire valabila, precum si avizele si acordurile necesare conform legii;
  • sa prezinte bancii un contract de antrepriza incheiat cu o societate de constructii – in calitate de antreprenor general al imobilului –, in baza caruia solicita acordarea finantarii garantate, precum si estimarile costurilor necesare pentru edificarea locuintei. Din contractul de antrepriza/graficul de lucrari trebuie sa rezulte ca durata realizarii constructiei este de maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata;
  • sa prevada in contractul de antrepriza obligatia antreprenorului general de a finaliza constructia casei in maximum 18 luni de la data efectuarii primei trageri din finantarea garantata (termenul poate fi prelungit ulterior cu cel mult 12 luni);
  • sa prezinte bancii certificatul de atestare fiscala eliberat la cererea constructorului, care atesta imprejurarea ca acesta nu inregistreaza restante mai mari de 60 de zile la plata obligatiilor fata de bugetul general consolidat;
  • sa prezinte bancii polita de asigurare a lucrarilor de constructii-montaj pentru casa in constructie, incheiata cu o societate de asigurare agreata de banca;
  • sa prezinte bancii dovada constituirii unei garantii de buna executie de 10% din valoarea totala a devizului estimativ de lucrari, sub forma unei scrisori de garantie bancara de buna executie;
  • sa prezinte bancii contractul valabil incheiat cu un diriginte de santier autorizat (daca este cazul);
  • sa indeplineasca conditiile specifice prevazute in normele interne de creditare ale bancii;
  • sa dispuna de un aport propriu de minimum 5% din valoarea costului de construire a casei;
  • sa se oblige sa constituie un depozit colateral pentru garantarea dobanzii, in valoare egala cu trei rate de dobanda;
  • sa nu cesioneze drepturile de construire si sa nu instraineze terenul si locuinta construita prin program in primii cinci ani de la data instituirii ipotecii legale;
  • sa noteze autorizatia de construire in cartea funciara a terenului;
  • sa asigure locuinta, dupa construire, impotriva tuturor riscurilor;
  • sa acopere din surse proprii eventualele costuri suplimentare fata de cele din devizul estimativ;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie formalitatile de notare a autorizatiei de construire in cartea funciara;
  • sa efectueze pe cheltuiala proprie toate formalitatile necesare inscrierii in cartea funciara a locuintei individuale, dupa finalizarea acesteia, si sa prezinte bancii documentele necesare in vederea inscrierii ipotecilor legale in cartea funciara.

Din acest an, cei care au o casa obtinuta prin program pot cumpara/construi una mai mare

Desi prin reglementarile legale era stabilit pana de curand ca persoanele fizice pot sa detina in proprietate, la momentul solicitarii creditului, cel mult o casa, aceasta fiind dobandita altfel decat prin „Prima Casa”, Executivul a introdus o exceptie.

Astfel, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 2/2015 dispune ca cei care au o locuinta obtinuta prin program pot cumpara sau construi una noua doar daca aceasta are o suprafata utila mai mare sau daca este mai scumpa.

Totodata, locuinta obtinuta initial prin „Prima Casa” trebuie vanduta cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte, iar creditul acordat initial sa fie platit sau refinantat.

Actul normativ mentionat mai prevede: „la data solicitarii celui de-al doilea credit, beneficiarul Programului persoana fizica declara pe propria raspundere fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia cel mult o locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita in cadrul Programului pe care urmeaza sa o instraineze cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata sau construita in cadrul Programului, fie ca detine in proprietate exclusiva sau impreuna cu sotul ori sotia o locuinta, dobandita sau construita prin orice alt mod decat prin Program, in suprafata utila mai mica de 50 m2 si o a doua locuinta, respectiv cea achizitionata sau construita initial in cadrul Programului, pe care o va instraina cel tarziu pana la data incheierii contractului de vanzare-cumparare sau a contractului de construire a noii locuinte care va fi achizitionata in cadrul Programului”.

Procese Grup Feroviar Roman-Grup Feroviar Roman dat in judecata de zeci de angajati

de

Procese-Grup-Feroviar-Roman-Grup-Feroviar-Roman-dat-in-judecata-de-zeci-de-angajati.Nemultumirile angajatilor.Cu toate ca fusese stabilit ca in urma transferului catre GFR, salariatii Rompetrol vor beneficia de aceleasi conditii de munca si drepturi, contractul de munca ramanand neschimbat, in luna decembrie 2011 acestia au primit prin posta o decizie in care se consemna faptul ca se modifica contractul individual de munca, in sensul micsorarii salariului.

Astfel, peste 70 de angajati, mecanici de locomotiva, revizori tehnici vagoane, sefi manevra, sefi de tren sau impiegati de miscare, au formulat actiuni de chemare in judecata pentru a-si recastiga in instanta postul si salariul avute anterior.

Potrivit angajatilor, decizia prin care le-au fost micsorate salariile este „nelegala si ne prejudiciaza in mod vadit drepturile”, asta deoarece nu au existat discutii sau notificari prealabile, iar contractul a fost modificat fara acordul partilor.

Prin urmare, acestia sustin incalcarea de catre GFR a art. 41 din Codul Muncii si totodata incalcarea prevederilor legii speciale (67/2006), in baza careia s-a efectuat transferul.

Mai mult decat atat, agajatii sustin in actiunea de chemare in judecata ca salariul astfel cum a fost stabilit prin decizia contestata este foarte mic in comparatie cu cel avut anterior, „fiind pusi in situatia de a nu putea face fata cheltuielilor unui trai decent, afectandu-ne astfel toata familia”.

Raspunsul angajatorului

De cealalta parte, GFR sustine ca si-a indeplinit toate obligatiile prevazute in Codul Muncii si ca, mai mult decat atat, angajatii Rompetrol Logistics au stiut de la inceput ca drepturile si obligatiile lor vor fi transferate integral catre SC GFR SA numai pe o perioada de 12 luni de la data transferului.

In plus, acestia mai sustin ca angajatii si-au dat acordul anticipat cu privire la aplicarea prevederilor,atat in perioada cat acestia mai erau salariatii cedentului SC Rompetrol Logistics SRL,cat si dupa ce acestia au devenit salariatii cesionarului SC GFR SA.

Deciziile instantelor

Desi numeroase dosarele in care angajatii GFR au ales sa isi obtina drepturile salariale prin decizii judecatoresti, instantele prahovene nu au ajuns la o practica unitara.

Daca Tribunalul Prahova a admis majoritatea cererilor celor peste 70 de angajati, in urma recursului formulat de GFR, pana acum intr-un singur dosar salariatii au avut castig de cauza. Acest lucru s-a intamplat saptamana aceasta, cand in una din sedintele Curtii de Apel Ploiesti, instanta a respins recursul operatorului feroviar ca nefondat.

In urma deciziei Curtii de Apel Ploiesti, s-a mentinut hotararea Tribunalului Prahova prin care GFR era obligat sa mentina salariul avut anterior emiterii deciziei atacate si sa plateasca diferenta dintre salariul avut anterior si cel stabilit prin decizia atacata.

Procese-Grup-Feroviar-Roman-Grup-Feroviar-Roman-dat-in-judecata-de-zeci-de-angajati

22 de persoane retinute in dosarul privind furturi de combustibil din rafinarii si aeroporturile Otopeni si Baneasa-Cab.avocat Coltuc

de

Potrivit unor oficiali ai Politiei Romane, 22 de persoane au fost retinute de procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Dambovita, acestea urmand sa fie duse la instanta cu propunere de arestare preventiva.

avocat penal dosar rafinarii Dambovita

Conform reprezentantilor Politiei Judetene Dambovita, o parte dintre cei audiati vor fi cercetati in libertate, intre acestia fiind patru politisti, un jandarm si un pompier.

Cei sase sunt acuzati ca in schimbul unor sume cuprinse intre 50 si 300 de lei, ii lasau pe soferii cisternelor care tranzitau localitatea Cornesti sa se deplaseze fara a fi verificati, au precizat oficiali ai Directiei Generale Anticoruptie.

Anchetatorii au audiat incepand de duminica si pana luni dimineata 241 de persoane ridicate dupa 233 de perchezitii care au avut loc in Capitala si in judetele Dambovita, Prahova, Ilfov, Buzau, Constanta, Giurgiu si Ialomita, in dosarul in care se fac cercetari privind furturi de combustibil din rafinarii si aeroporturile Otopeni si Baneasa, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 1,1 milioane de lei.

22 de persoane retinute in dosarul privind furturi de combustibil din rafinarii si aeroporturile Otopeni si Baneasa

Politistii au ridicat de la locuintele perchezitionate aproape 65.000 de litri de combustibil, 632.900 de lei, 132.125 de euro, 25.900 de dolari americani, 3.600 de coroane suedeze, 19 autoturisme, mai multe documente si inscrisuri, precum si recipiente pentru depozitarea combustibilului.

22 de persoane retinute in dosarul privind furturi de combustibil

De asemenea, echipele de control au confiscat patru pompe, 44 de telefoane si laptopuri, 65 de cartuse de vanatoare, doua arme de vanatoare depozitate contrar dispozitiilor legale si 195 de cartuse de tigari netimbrate, a precizat Politia Romana.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Incredibil – Sapte directori de banci, patru notari si trei oameni de afaceri implicati in dosarul fraudelor bancare

de

Potrivit surselor citate, in aceasta afacere sunt implicati si patru notari, unul dintre acestia fiind Paula Rosenberg, sotia artistului Damian Draghici, consilier al premierului Ponta pentru problemele romilor, ales senator pe listele USL. Notarul Paula Rosenberg a fost adus cu mandat de politisti la sediul DIICOT, pentru audiere. In aceeasi ancheta este vizata si sotia lui Marius Locic, au mai declarat sursele.

 

Zece persoane vizate in ancheta procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), printre care si Dana Bajescu, directorul Grupului BRD Dorobanti din Bucuresti, au ajuns la sediul institutiei. Alti sase directori de banci sunt vizati in ancheta DIICOT privind fraudari bancare.

Intre timp, procurorii asteapta documentele ridicate in timpul perchezitiilor dispuse joi dimineata, pentru care un judecator al Curtii de Apel Bucuresti a emis autorizatie, urmand ca actele sa fie centralizate. Curtea de Apel Bucuresti este competenta, intrucat in cauza sunt vizati patru notari. Astfel, audierile ar putea incepe in jurul orei 16.00, au precizat sursele citate.

Volksbank a confirmat, printr-un comunicat, ca a fost prejudiciata in acest caz cu aproximativ opt milioane de euro, precizand ca a sesizat autoritatile, inca din mai 2010, in cazul unor dosare de credit in care s-au utilizat documente falsificate. Conform bancii, creditele beneficiaza de garantii imobiliare, Volksbank Romania precizand ca a demarat procedurile de executare silita.

Procurorii fac joi 48 de perchezitii in Bucuresti si trei judete, fiind vizata o grupare coordonata de persoane influente din mediul de afaceri din Capitala care ar fi luat ilegal credite de la doua banci pentru 35 de firme cu sprijinul a sapte directori ai bancilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro.

Perchezitiile sunt facute de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) – Structura Centrala la 48 de adrese din municipiul Bucuresti si judetele Satu Mare, Ilfov si Valcea, actiunea vizand destructurarea unui grup infractional organizat constituit din 58 de persoane suspectate de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in inscrisuri sub semnatura privata si spalare de bani.

Cristi Munteanu si Andrei Margaritescu si medicul Alexandru Magherescu, condamnati la inchisoare

de

Astfel, in cazul lui Cristian Munteanu, instanta a desfiintat in parte sentinta din 26 aprilie si, rejudecand in fond, a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor din doua infractiuni de tainuire intr-o singura infractiune de complicitate la tentativa la infractiunea de inselaciune. Judecatorii Curtii de Apel Bucuresti (CAB) l-au condamnat pe Cristian Marian Munteanu la cinci ani de inchisoare cu

executare si trei ani interzicerea unor drepturi. Andrei Margaritescu ramane cu pedeapsa de trei ani de inchisoare dispusa in 26 aprilie, magistratii Curtii de Apel Bucuresti dispunand insa suspendarea executarii acesteia, sub supraveghere, pe un termen de incercare de opt ani.

David Rotundu va avea de executat zece ani si sase luni inchisoare, instanta dispunand ca la pedeapsa de sapte ani de inchisoare dispusa in 26 aprilie sa fie cumulata cu condamnarea la trei ani si sase luni inchisoare aplicata prin sentinta penala din 12 martie 2003 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, ramasa definitiva prin neapelare la data de 1 aprilie 2003. Instanta a constatat ca David Rotundu este arestat in alta cauza.

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au mentinut condamnarile dispuse de Tribunalul Capitalei in cazurile lui Alexandru Cristian Mircea Magherescu, Mihai Cosmin Magherescu, Cristinel Antonio Enache, Adrian Mihai Radu si Bogdan Treveleanu.

Instanta a mai dispus restituirea autoturismului marca Audi A8 catre partea civila SC Siluten Doris Company SA.

In cazul lui Catalin Teodor Baleanu, instanta a dispus disjungerea cauzei si judecarea apelului in 11 februarie 2013. Decizia Curtii de Apel Bucuresti nu este definitiva, putand fi atacata cu recurs la instanta suprema.

In 26 aprilie, fotbalistii Andrei Margaritescu si Cristi Munteanu au fost condamnati de Tribunalul Bucuresti la pedepse de trei ani si, respectiv, cinci ani de inchisoare cu executare in dosarul privind inselaciuni cu masini luate in leasing. Alaturi de cei doi, in acest dosar a fost condamnat medicul Alexandru Magherescu, fondatorul centrului medical Doris, din cartierul Militari, la sapte ani de inchisoare cu executare pentru tentativa la inselaciune cu consecinte deosebit de grave. Fratele acestuia, Cosmin Magherescu, a primit o pedeapsa de cinci ani de inchisoare, pentru complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Totodata, instanta i-a condamnat pe Adrian Mihai Radu la o pedeapsa de cinci ani de inchisoare cu executare pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, precum si pe sotia acestuia, Bianca Radu, la doi ani sub supraveghere pentru fapta de tainuire.

In acelasi dosar au fost condamnati, de Tribunalul Bucuresti, David Rotundu, la sapte ani de inchisoare pentru tentativa de complicitate la inselaciune cu consecinte deosebit de grave, Cristinel Anton Enache, la sapte ani de inchisoare pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, Catalin Teodor Baleanu, la cinci ani de inchisoare pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave si Bogdan Preveleanu, la sase ani de detentie pentru complicitate la tentativa de inselaciune cu consecinte deosebit de grave.

Instanta a dispus atunci confiscarea autoturismului Audi A8, proprietatea lui Alexandru Magherescu, precum si a 15.000 de euro de la Rotundu, 8.000 de euro de la Enache, 7.000 de euro de la Baleanu si 1.000 de euro de la Radu Adrian. Magistratul Tribunalului Bucuresti a mentinut sechestrul asigurator pus pe 8.500 de lei, suma ridicata de la Rotundu si i-a restituit acestuia autoturismul Mercedes CL500. Totodata, instanta a dispus restituirea autoturismului Suzuki Swift lui Attila Lukacs si confiscarea a 1.500 de euro de la Radu si 200 de euro de la Manole.

Cristi Munteanu a cunoscut situatia masinii furate pe care dorea sa o achizitioneze, a dat dovada de perseverenta infractionala si a crezut ca poate scapa cu o pedeapsa cu suspendare, motiv pentru care a dat declaratii mincinoase la instanta, a aratat judecatorul Tribunalului Bucuresti in motivarea deciziei de condamnare.

Magistratul a precizat ca, in opinia instantei, Munteanu a avut o viziune clara asupra ,,situatiei frauduloase” a autoturismului pe care l-a cumparat, aratand ca ,,orice om normal cu o pregatire medie, cum este cazul inculpatului Munteanu”, putea banui ca o masina clasa premium, cu o valoare de piata de aproximativ 90.000 de euro, nu poate fi vanduta dupa numai doi ani cu doar 31.000 de euro decat daca este stricata major sau are probleme de natura juridica.

In cazul lui Andrei Margaritescu, instanta a notat in motivare ca acesta a stiut faptul ca masina pe care a cumparat-o de la persoane indicate de Cristi Munteanu provenea dintr-o infractiune, toate probele indicand acest lucru, motiv pentru care a si incercat sa tainuiasca fapta si sa scape de autoturism.

Procurorii i-au acuzat pe Andrei Margaritescu si pe Cristi Munteanu ca sunt ,,dobanditori de drept ai unei masini furate”, despre care ,,aveau in mod clar cunostinta ca face obiectul unei infractiuni de furt”.

Totodata, procurorii l-au acuzat in acest dosar si pe Alexandru Magherescu, fostul proprietar al unui autoturism Audi A8 care figura ca fiind furat in actele politiei, folosit de Andrei Margaritescu si de Cristi Munteanu. Magherescu era acuzat ca i-a dat masina Audi A8, in urma cu aproximativ doi ani, fostului portar dinamovist Cristi Munteanu, pentru aproximativ 10.000 de euro. Ulterior, omul de afaceri a declarat masina furata, pentru a incasa asigurarea pe ea.

Cornel Penescu, achitat in dosarul ,,mita catre Garda Financiara”

de

In noiembrie 2011, omul de afaceri Cornel Penescu si fostul director al Pic, Gheorghita Pieca, au fost condamnati de Tribunalul Teleorman la cinci luni de inchisoare cu suspendare in procesul ,,mita catre Garda Financiara”. Instanta i-a condamnat si pe comisarii Garzii Financiare Arges, Iulian Popescu si Nicusor Martoiu, la cate un an de inchisoare cu suspendare, pentru luare de mita.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) Pitesti au contestat decizia la Curtea de Apel Bucuresti, considerand ca pedepsele dispuse de Tribunalul Teleorman sunt prea mici.

In 2009, Cornel Penescu a fost acuzat de DNA de faptul ca le-ar fi dat mita, prin intermediul lui Gheorghita Pieca, lui Nicusor Liviu Martoiu si Popescu Iulian, comisari superiori in cadrul Garzii Financiare – Sectia Arges.

Potrivit anchetatorilor, in 20 martie 2007, Martoiu si Popescu ar fi primit cate 1.000 de lei de la Gheorghe Penescu, prin intermediul lui Gheorghita Pieca, pentru a face un control superficial, astfel incat sa nu constate neregulile existente si sa nu dea sanctiuni celor doua firme controlate de Penescu, SC Muntenia Aliment SRL si SC Onita SRL.

Dosarul lui Vadim Tudor restituit pentru a doua oara la Parchet de catre ICCJ

de

Un complet de trei judecatori de la instanta suprema a admis recent o exceptie a apararii lui Vadim prin care arata ca acesta a fost lipsit de aparare pe parcursul urmaririi penale. Avocata lui Vadim a aratat ca toate actele indeplinite in dosar, care ulterior au devenit probe, au fost efectuate in faza actelor premergatoare. Ea a precizat ca desi la acel moment a solicitat in mod expres procurorilor sa i se asigure prezenta la efectuarea oricaror acte de urmarire, acest lucru nu s-a intamplat. Astfel, in cauza nu a fost efectuata o urmarire penala in raport cu toate normele legale in vigoare.

Decizia a fost contestata de procurori la Completul de cinci judecatori, care marti a decis definitiv restituirea dosarului la Parchetul instantei supreme.

Dosarul lui Corneliu Vadim Tudor a mai fost restituit o data la Parchetul instantei supreme, in octombrie 2011, dupa ce magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au constatat ca trebuie refacut rechizitoriul. Dosarul a revenit la instanta in luna martie.

In 10 mai 2012, Parlamentul European a respins cererea eurodeputatului Corneliu Vadim Tudor de aparare a imunitatii sale, facuta de liderul PRM in contextul procesului in care este judecat in cazul evacuarii sediului partidului, in ianuarie 2011. In raportul Comisiei Juridice a PE se arata ca Vadim Tudor a solicitat sa-i fie aparata imunitatea parlamentara in legatura cu procesul intentat la Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei. Conform raportului, intrucat faptele incriminate in aceasta cauza nu au legatura cu voturile sau cu opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului sau, iar in cauza nu s-a dispus retinerea, arestarea sau perchezitionarea, nu s-a considerat ca ar fi necesar sa se solicite ridicarea imunitatii lui Corneliu Vadim Tudor.

In document se mai arata ca evacuarea sediului PRM si circumstantele in care a avut loc aceasta constituie elemente de drept civil si penal care nu au o legatura directa si vadita cu exercitarea sarcinilor care ii incumba lui Corneliu Vadim Tudor in calitatea sa de membru al Parlamentului European. Raportul recomanda ca PE sa decida sa nu apere imunitatea si privilegiile eurodeputatului Corneliu Vadim Tudor, iar votul dat in plen a fost in acest sens.

In 6 aprilie 2011, procurorii Parchetului instantei supreme l-au trimis in judecata pe liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, pentru ultraj si nerespectarea unei hotarari judecatoresti privind evacuarea din luna ianuarie 2011 a sediului Partidului Romania Mare din strada Emile Zola. In contextul punerii in executare silita, la data de 4 ianuarie 2011, a unui titlu executoriu privind un imobil situat in Sectorul 1, Corneliu Vadim Tudor s-a impotrivit executarii prin amenintare si exercitarea actelor de violenta fizica impotriva unui executor judecatoresc si smulgerea din mana acestuia a documentelor legale de executare, pe care le-a aruncat.

,,Trofeul calitatii”, amanat de ICCJ pentru 14 ianuarie 2013 anunta Cab.av.Coltuc

de

ICCJ a amanat luni si contestatia in anulare depusa de fostul sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Paula Jianu, condamnata in acelasi dosar.
Completul de cinci judecatori al ICCJ a publicat pe 26 noiembrie motivarea deciziei prin care Adrian Nastase a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”. Avocatii fostului premier au spus ca au nevoie de o perioada mai lunga pentru a studia temeinic aceasta motivare si pentru a formula opiniile legate de documentul instantei supreme.

Cristian Boureanu si Dan Marian, acuzati de mita electorala

de

Potrivit reprezentantilor Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Vaslui, dosarul penal in acest caz a fost intocmit in urma unei plangeri facute de catre unul dintre contracandidatii lui Cristian Boureanu, care sustine ca atat deputatul PDL cat si colegul sau de partid, Dan Marian, au incalcat legea alegerilor parlamentare.

 

Astfel, candidatul USL la Camera Deputatilor in Colegiul 6 Vaslui, Toader Dima, arata in sesizarea respectiva ca cei doi parlamentari au oferit mici spectatorilor care asistau la un meci de fotbal. Mancarea si bautura ar fi fost impartite oamenilor de catre reprezentantii de campanie ai deputatilor PDL, care s-ar fi imbracat in ospatari si au mers printre bancile spectatorilor.

,,In sesizarea depusa la Parchetul de pe langa Judecatoria Husi si care a ajuns ulterior la Politie, candidatul unui partid reclama ca, in timpul desfasurarii unui meci de fotbal pe Stadionul Municipal Husi, doi candidati ai unei aliante politice au distribuit spectatorilor produse alimentare. In cauza, s-a intocmit dosar penal, care a fost inaintat la Parchetul de pe langa Judecatoria Husi cu propunerea de declinare a competentei catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, avand in vedere calitatea de parlamentar a persoanelor reclamate”, a declarat, miercuri, purtatorul de cuvant al IPJ Vaslui, Mihaela Straub.

La randul sau, deputatul Dan Marian, candidat din partea ARD la Senat in Colegiul 3 Vaslui care cuprinde si zona municipiului Husi, a spus ca a participat la acel meci, dar ca nu a oferit bauturi sau produse alimentare spectatorilor drept mita electorala.

,,Eu am avut calitatea de invitat la acel meci, o cupa a firmelor la fotbal, pentru a inmana diplome de excelenta la doi profesori din Husi. Dupa partida, jucatorii si reprezentatii firmelor au ramas la un mic si o friptura, dar fiecare si-a platit consumatia. Eu nu am avut nicio implicatie financiara si, mai ales, nu a fost nimic electoral acolo. M-au abordat oamenii la stadion, dar le-am vorbit de propunerea noastra pentru salariul minim pe economie daca vom ajunge la guvernare. Dar nu au fost afise, pliante sau banere. Deci nu este nimic adevarat si, in consecinta, dupa ce se va incheia cercetarea impotriva mea, ii voi face plangere penala domnului Dima pentru denunt calomnios”, a precizat deputatul Dan Marian.

De asemenea, deputatul Cristian Boureanu a afirmat ca nu a fost in acea zi la Husi, acuzatiile fiind nefondate.

,,Eu nu am ajuns in municipiul Husi in acea zi, asa ca nu aveam cum sa fiu nici la acel meci de fotbal. Din ceea ce am aflat si eu, jucatorii au ramas dupa partida, acolo, intre ei”, a spus Cristian Boureanu.

Deputatul PDL a adaugat ca-i va face si el plangere penala contracandidatului sau la Camera Deputatilor, Toader Dima, pentru denunt calomnios.

Gabriela Birsan, audiata la DNA

de

Potrivit rezolutiei de incepere a urmaririi penale, in perioada mai 2010 – mai 2011, invinuitele Birsan Gabriela Victoria si Pusoiu Iuliana au primit, in mod repetat, de la invinuitii Claudia Gherbovan Silinescu si Gabriel Chiriac, diferite foloase reprezentand bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion si plata cazarii pentru diferite deplasari in strainatate, suportarea cheltuielilor ocazionate de

organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosintei gratuite a unui apartament situat in Paris-Franta. Foloasele respective au fost primite in schimbul facilitarii solutionarii favorabile a unor dosare aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal.

Toate actele de urmarire penala in cazul judecatoarei Gabriela Birsan au fost refacute de procurorii anticoruptie, ca urmare a deciziei Curtii Europene a Drepturilor Omului, care a admis ridicarea imunitatii de care beneficiaza magistrata care este casatorita cu judecatorul Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) Corneliu Birsan.

Surse judiciare au declarat ca decizia CEDO precizeaza ca in cazul Gabrielei Birsan ridicarea imunitatii nu se aplica retroactiv, astfel ca perchezitia efectuata de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie la domiciliul judecatoarei este nula. Astfel, in cazul Birsan toate actele de urmarire penala au fost refacute, procurorii folosind alte mijloace de proba in acest caz.

In dosarul de la DNA mai sunt vizati judecatoarea Corina Corbu, de la Sectia de contencios a ICCJ (o apropiata a familiei Birsan), si judecatorul Anton Pandrea, fostul sef al Sectiei penale a Inaltei Curti de Casatie si Justitie si fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (intre timp pensionat). Corbu si Pandrea sunt acuzati de favorizarea infractorului. Judecatorul Anton Pandrea i-ar fi comunicat Corinei Corbu faptul ca s-a emis mandat de interceptare in cazul judecatoarelor Gabriela Birsan si Iuliana Pusoiu, la solicitarea DNA.

Curtea de Apel Bucuresti (CAB) a respins vineri recursul celor 10 persoane implicate in dosarul fraudelor bancare

de

Procurorii au retinut 33 de persoane, acuzate de inselaciune si spalarea banilor, printre acestea aflandu-se Claudiu Cercel, vicepresedinte BRD si Florian Dragos Diaconescu, fost general DIE (Directia de Informatii Externe). In schimb, Aurel Saramet, suspendat de la conducerea Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, va fi cercetat in libertate.

Gruparea era specializata in obtinerea de credite bancare cu documente falsificate, valoarea totala a prejudiciului produs ridicandu-se la 22 de milioane de euro. Potrivit DIICOT, in perioada 2010-2012, membrii gruparii, sub coordonarea liderului sau, Daniel Ruse, au realizat beneficii financiare substantiale prin savarsirea de fraude bancare, respectiv obtinerea sau incercarea de a obtine 40 de credite de la 16 unitati bancare de pe teritoriul Romaniei prin utilizarea unor documente falsificate.

Invinuitii au obtinut in mod ilegal de la MECMA, in baza unor documente falsificate, finantarea unor proiecte de achizitii utilaje, prin intermediul unor societati comerciale controlate de liderii gruparii. Activitatea gruparii a fost sprijinita de Aurel Saramet, avand calitatea de director al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, Claudiu Cercel, vicepresedinte al BRD, Mihai Grigoroiu, Catalin Ionut Rosu si Andrei Atanasiu, angajati ai MECMA, si Florian Dragos Diaconescu.

Dupa inceperea anchetei, MECMA a anuntat ca angajatii institutiei implicati in acest caz au fost suspendati din functie. Este vorba de Aurel Saramet, director al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM, Mihai Grigoroiu, fost sef serviciu din 2009 in cadrul Organismului Intermediar pentru IMM, exercitand temporar functia de director general adjunct la Autoritatii de Management POS-CEE, Ionut Catalin Rosu, auditor asistent in cadrul Serviciului de Audit Public Intern al OIIMM, si Mihail Andrei Atanasiu, consilier asistent la Directia Generala Mediu de Afaceri a OIIMM.

Stefan Radulescu, condamnat intr-un nou dosar la cinci ani si sase luni de inchisoare

de

Potrivit minutei Judecatoriei Sectorului 6, Stefan Radulescu a fost condamnat pentru folosire de acte falsificate, delapidare si evaziune fiscala. De asemenea, a fost mentinut si sechestrul asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale acestuia. Afaceristul, care se afla deja in arest dupa ce a fost condamnat la cinci ani de inchisoare intr-un alt dosar, a fost obligat si la plata unor cheltuieli judiciare catre stat in valoare de 54.230 lei.

 

Decizia condamnarii a fost luata de judecatorul Bogdan Gavrila, de la Judecatoria Sectorului 6, care initial amanase de cinci ori pronuntarea in acest dosar, timp de doua luni. Astfel, dosarul 7534/303/2007 a fost judecat la 17 septembrie 2012, cand judecatorul Gavrila a amanat pronuntarea pentru data de 24 septembrie 2012. A urmat o noua amanare pentru 8 octombrie 2012 si inca una pentru data de 22 octombrie 2012. Atunci, Bogdan Gavrila a amanat din nou pronuntarea pentru data de 29 octombrie 2012, cand s-a decis ca sentinta sa fie anuntata pe 5 noiembrie 2012.

Aceasta este cea de-a treia condamnare pe care afaceristul Stefan Radulescu o primeste in mai putin de o luna. Pe 16 octombrie 2012, judecatorii Mihai Antonescu, Antoaneta Nedelcu si Viorel Adrian Podar de la Curtea de Apel Bucuresti l-au condamnat definitiv pe Radulescu la cinci ani de inchisoare, intr-un dosar in care acesta era acuzat de delapidare. Stefan Radulescu a fost incarcerat dupa doua zile de la pronuntarea sentintei. Peste doua saptamani, mai exact la 30 octombrie 2012, afaceristul a fost condamnat de Judecatoria Sectorului 6 tot la cinci ani de inchisoare, intr-un dosar in care era acuzat de infractiuni economice.

Decizia in dosarul ,,Mita pentru arbitri”

de
Curtea de Apel Bucuresti a amanat, pentru data de 13 noiembrie, pronuntarea deciziei in dosarul de coruptie in care sunt judecati Vasile Avram (fostul presedinte al CCA) si omul de afaceri Sorin Terbea.

Cei doi au fost trimisi in judecata in data de 19 octombrie 2011, de procurorii DNA, acestia acuzandu-i de luare si, respectiv, dare de mita.

In acelasi dosar mai sunt judecati Adrian Penciu (avocat in Baroul Giurgiu, acuzat de instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata si favorizarea infractorului), Vasile-Constantin Chiorean (receptioner la un hotel din Targu-Mures, acuzat de complicitate la dare si luare de mita) si Nicolae Iacobescu (acuzat de complicitate la dare si luare de mita, ambele in forma continuata).

Vasile Avram si Sorin Terbea au fost eliberati din arest la data de 21 noiembrie 2011, in urma unei decizii a Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Intarzierea motivarii in dosarul ,,Trofeul calitatii”

de

ICCJ a amanat, luni, pentru 3 decembrie, judecarea contestatiei in anulare formulata de Adrian Nastase, deoarece nu s-a publicat motivarea sentintei prin care acesta a fost condamnat definitiv la doi ani de inchisoare cu executare.

De asemenea, avocatii lui Nastase au mai spus ca este in lucru si plangerea ce va fi inaintata Curtii Europene pentru Drepturile Omului in legatura cu modul in care s-a judecat acest dosar. Ioan Cazacu, cel care il reprezinta pe Nastase, a spus ca plangerea va fi formulata chiar si in absenta motivarii deciziei in dosarul ,,Trofeul calitatii”.

ICCJ a amanat si pe 1 octombrie judecarea contestatiei in anulare formulata de avocatii lui Adrian Nastase in dosar, tot din cauza lipsei motivarii deciziei Completului de 5 judecatori care a pronuntat sentinta.

Avocatul lui Adrian Nastase, Ioan Cazacu, a anuntat pe 25 iunie ca a depus o cerere de contestatie in anulare a deciziei prin care fostul premier a fost condamnat la doi ani de inchisoare cu executare in dosarul ,,Trofeul calitatii”.

Potrivit lui Cazacu, contestatia in anulare este o cale extraordinara ce se formuleaza dupa ce o hotarare ramane definitiva, care poate fi contestata numai in anumite puncte prevazute de legea penala, unul dintre aceste puncte fiind prescriptia raspunderii penale. Consecinta acestei actiuni poate fi redeschiderea cazului cu privire la acel aspect, daca in cauza, de exemplu, faptele sunt prescrise din punct de vedere al raspunderii penale.

Cererea de arestare a lui Mihail Boldea in dosarul de evaziune fiscala

de

Procurorii i-au retinut in acest dosar si pe Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Madalin Petrea si Eugen Rosu.Curtea de Apel Galati a respins propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventiva a lui Mihail Boldea, care este

 

 

arestat deja intr-un alt dosar in care este judecat pentru inselaciuni imobiliare. Instanta a respins propunerea de arestare preventiva si in cazul celorlalte patru persoane retinute in acest caz.

Joi seara au fost adusi in fata instantei Mihail Boldea, Mircea Bivol, fostul sef al cabinetului parlamentar al lui Boldea, George Hristu, Andrei Madalin Petrea si Eugen Rosu. Dupa o sedinta care s-a incheiat in noaptea de joi spre vineri, magistratii au respins ca nefondate propunerile procurorilor de arestare preventiva a celor cinci.

Reprezentantul departamentului de comunicare al Curtii de Apel Galati, Irina Popa, a declarat ca in cazul lui Mircea Bivol s-a dispus interdictia de a nu parasi localitatea.

In noul dosar, Mihail Boldea este acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, instigare la inselaciune, instigare la evaziune fiscala si inducere in eroare a unor institutii publice privind executia unor lucrari, Boldea fiind acuzat ca nu ar fi inregistrat in documentele contabile aceste operatiuni, derulate in 2011. Fratele lui Mihail Boldea, Valentin, este cercetat in acest dosar pentru complicitate la comiterea infractiunii de inselaciune, procurorii dispunand in cazul lui masura interdictiei de a parasi tara.

Remus Vulpescu, audiat de procurorii DNA in dosarul privatizarii combinatului Oltchim anunta C.A.Coltuc

de

In plangerea penala ajunsa la DNA, Remus Vulpescu il acuza pe Dan Diaconescu de savarsirea infractiunii de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, in forma continuata, deoarece acesta ar fi indus in eroare statul roman si opinia publica sustinand ca detine suma de 200 de milioane de lei necesara pentru cumpararea pachetului majoritar de actiuni detinut la SC Oltchim SA.

Remus Vulpescu sustinea: ,,Activitatea infractionala reclamata a fost savarsita prin multiple actiuni deliberate, avand drept scop dobandirea fara drept a calitatii de adjudecatar al licitatiei organizate pentru privatizarea SC Oltchim SA si a drepturilor decurgand din aceasta calitate de catre Diaconescu Cristian Dan. De asemenea, activitatea infractionala reclamata prezinta elemente transfrontaliere”.

,,In cadrul activitatii infractionale reclamate, numitul Diaconescu Cristian-Dan a utilizat inscrisuri false, pe care le-a intocmit sau obtinut de la terte persoane. Se apreciaza ca prin activitatea infractionala reclamata a fost produsa o perturbare deosebit de grava a activitatii SC Oltchim SA si OPSPI”, se mai arata in plangere.

Omul de afaceri Dan Diaconescu a fost declarat adjudecatar al licitatiei pentru privatizarea combinatului valcean, insa negocierile acestuia cu autoritatile romane, derulate in perioada 24 septembrie – 1 octombrie, au fost finalizate fara incheierea unui contract de vanzare-cumparare pentru pachetul de actiuni detinut de MECMA sau pentru creantele detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului si Electrica asupra Oltchim

Dosare penale Gigi Becali – George Becali si alte trei persoane, achitati in dosarul schimburilor de terenuri

de

,,Considerand asadar ca prezumtia de nevinovatie de care se bucura inculpatii nu a fost rasturnata, Inalta Curte urmeaza a da eficienta principiului «in dubio pro reo», astfel ca va dispune achitarea acestora, lipsind cerinta esentiala

pentru intregirea elementului material al laturii obiective al infractiunii de luare de mita, respectiv dovada faptului ca incheierea contractului de vanzare-cumparare intre inculpatii Becali George si Babiuc Ioana Cristina Anca s-a facut in scopul aprobarii unui nou schimb de terenuri de catre inculpatul Babiuc Victor”, arata instanta suprema, in decizia prin care a dispus achitarea inculpatilor din dosarul privind schimbul de terenuri.

Potrivit magistratilor, lipsa probelor care sa conduca la stabilirea unei legaturi intre incheierea contractului de vanzare-cumparare si aprobarea celui de-al doilea schimb de terenuri de catre Victor Babiuc a determinat Parchetul sa incerce sa dea o conotatie penala unor imprejurari care fie sunt pe deplin explicabile si lipsite de orice relevanta, fie sunt flagrant contrazise de probatoriul administrat chiar in cursul urmaririi penale.

Tot in documentul citat, judecatorii noteaza ca ,,se mai afirma in rechizitoriu faptul ca, de la data incheierii contractului, inculpata Ioana Babiuc nu si-a exercitat dreptul de proprietate, in sensul ca nu a formulat cerere de deschidere de rol fiscal, nu s-a inscris in cartea funciara si nu si-a delimitat proprietatea, sustineri ce sunt contrazise chiar de probatoriul administrat de procuror in cursul urmaririi penale”.

In concluzie judecatorii ICCJ arata ca ,,niciunul dintre aspectele invederate de catre Parchet nu este de natura sa sustina, din punct de vedere probator, acuzatia formulata, aceasta ramanand la nivelul unei simple prezumtii”.

Astfel, Becali a fost achitat pentru infractiunile de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata, Victor Babiuc si fiica lui, Ioana, pentru luare de mita si, respectiv, complicitate la luare de mita, iar Dumitru Cioflina, pentru abuz in serviciu.

Liviu Dragnea, presedintele Consiliului Judetean Teleorman, s-a prezentat, miercuri, la Directia Nationala Anticoruptie (DNA)

de

Liviu Dragnea a ajuns la sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jurul orei 13.00, fiind insotit de avocat. Presedintele CJ Teleorman a spus ca a fost chemat de procurori si s-a prezentat, precizand ca va face mai multe declaratii cand va pleca de la DNA.

La iesirea de la DNA, Dragnea a precizat ca nu a dat declaratii in fata procurorilor, dar in schimb le-a lasat un memoriu privind faptele de care este acuzat, aratand ca analizarea activitatii sale politice in contextul campaniei electorale creeaza un precedent ,,extrem de periculos”. El a spus ca in memoriul pe care l-a lasat procurorilor vorbeste pe larg despre presupusele fapte de care este acuzat in dosarul privind referendumul.

Liviu Dragnea a precizat ca analizarea activitatii sale politice in cadrul campaniei electorale creeaza ,,un precedent estrem de periculos” in ceea ce priveste functionarea partidelor politice.

,,Repet ce am spus la inceput, daca se analizeaza activitatea mea politica in cadrul unei campanii electorale consider ca este un dosar eminamente politic. Mi se pare un precedent extrem de periculos, functionarea unor partide, stabilirea unor obiective politice sa fie considerate sau sa poata fi interpretate ca niste fapte penale. De asemenea, mi se pare extrem de periculos si cred ca ar trebui sa modificam legea partidelor”, a declarat Dragnea, la iesirea din sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).

Secretarul general al PSD a precizat ca, in context actual, ar trebui eliminat unul dintre obiectivele principale ale partidelor politice, respectiv acela de a-si indemna oamenii sa-si exercite dreptul la vot.

,,Ar trebui sa nu mai avem acolo ca unul dintre obiective principale pentru partidele politice sa isi indemne oamenii sa-si exercite dreptul la vot. Poate ar fi bine sa propun in PSD si in USL sa ne propunem pierderea alegerilor. Altfel, daca ne propunem ca obiectiv sa castigam alegerile din noua decembrie, s-ar putea sa fie considerat ca si foloase necuvenite”, a mai aratat Dragnea.

Sorin Blejnar, a fost audiat, vineri, de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) in cazul senatorului Cezar Magureanu anunta avocat drept penal Coltuc

de

Fostul sef al Fiscului a confirmat ca fiica senatorului Cezar Magureanu a fost in audienta la el. ,,Da, a fost la mine in calitate de reprezentant al societatii si mi-a adus la cunostinta faptul ca societatea face obiectul unor controale repetate

din partea ANAF si a institutiilor subordonate. Am luat act de acea reclamatie a domniei sale, a fost inscrisa in caietul de audienta, intr-o minuta si a fost redactat un act conform procedurilor interne ale ANAF”, a sustinut Blejnar, precizand insa ca acele controale nu s-au oprit ulterior.

Intrebat daca oricine are probleme cu controalele Fiscului poate veni la seful ANAF, Sorin Blejnar a spus: ,,Am avut in cursul ultimilor trei ani de zile zeci de audiente. Cine a solicitat audienta la presedintele ANAF a fost primit in audienta”. ,,Eu nu fac decat lucruri legale si asta o sa se convinga toata lumea in urmatoarea perioada de timp”, a mai declarat Blejnar.

Senatorul Cezar Mircea Magureanu este cercetat de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, numele sau aparand in dosarul in care sunt anchetati membrii unui grup infractional organizat cu legaturi transfrontaliere, specializat in obtinerea unor importante beneficii financiare, precum si alti directori ANAF, fiind creat un prejudiciu de peste 40 milioane de euro anual.

In acest caz, Tribunalul Bucuresti a emis mandate de arestare preventiva pentru 29 de zile pe numele a 39 membri ai gruparii evazioniste, printre acestia aflandu-se ginerele senatorului Cezar Magureanu, Sorin Gazdac, Octavian Grecu, zis Butoane, directorul de achizitii din cadrul ANAF, Dan Stroe, si omul de afaceri de origine libaneza Nicole Saikaly.

Adrian Nastase, condamnat la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”, a fost adus, miercuri dimineata, la Curtea de Apel Bucuresti

de

Fostul premier si-a retras recursul de la Curtea de Apel Bucuresti, avocatii acestuia cerand instantei sa constate ca executate si cele sase zile in care fostul premier a stat internat la Spitalul Floreasca, inainte de a fi dus la Penitenciarul Spital Rahova.

Avocatul Ion Cazacu a declarat, la finalul sedintei de judecata, ca Adrian Nastase si-a retras recursul, considerand ca nu mai este cazul sa tina o contestatie in cazul unei decizii care si-a produs efectele.

El a spus ca decizia de a-l cita pe Adrian Nastase la instanta pentru judecarea acestui recurs este legala, insa se putea trece peste acest lucru.

,,Cred ca aducerea lui este usor fortata„, a spus Ion Cazacu, precizand insa ca judecatorul a aratat ca daca exista la dosar un certificat medical din care sa rezulte ca Adrian Nastase nu se poate prezenta la instanta, acesta nu mai era adus.

Avocatul a precizat ca se solicita instantei sa constate ca executate cele sase zile in care Adrian Nastase a stat internat la Spitalul Floreasca. El a precizat ca in 20 iunie i-a fost inmanat mandatul de executare, lucru consemnat in documentele anchetatorilor, iar din acel moment a fost arestat si a stat sub paza la Spitalul Floreasca pana in 26 iunie, cand a fost transferat la Penitenciarul Spital Rahova.

,,Este normal sa se scada din pedeapsa cele sase zile in care a stat la Spitalul Floreasca„, a spus avocatul Ion Cazacu.

El a mai spus ca Adrian Nastase este in monitorizare medicala, ia peste 20 de pastile, iar dupa vindecarea ranilor de la gat, raman celelalte boli de care sufera.

,,Adrian Nastase se afla la sectia de cardiologie la Jilava. Este o sectie medicala, sunt acolo medici specialisti cardiologi„, a precizat Ion Cazacu.

Dupa ce Adrian Nastase a spus in fata instantei ca isi retrage recursul, acesta a fost dus de la Curtea de Apel Bucuresti inapoi la Penitenciarul Spital Jilava.

Adrian Nastase, condamnat la doi ani de inchisoare in dosarul ,,Trofeul calitatii”, a fost adus, miercuri dimineata, in jurul orei 9.00, la Curtea de Apel Bucuresti. La intrarea in sediul Curtii de Apel Bucuresti, Adrian Nastase nu a facut declaratii, el spunand doar ca se simte mai bine.

Nastase a fost aplaudat la intrarea in sala de judecata de unele dintre persoanele prezente. La Curtea de Apel Bucuresti au venit sotia si fiul cel mare al lui Adrian Nastase, precum si rude si prieteni ai acestuia.

In 26 iunie, Tribunalul Bucuresti a constatat ca nu exista niciun impediment de punere in aplicare a mandatului de executare a pedepsei de doi ani de inchisoare in cazul fostului premier. In urma acestei decizii, Adrian Nastase a fost dus de la Spitalul Floreasca la Penitenciarul Spital Rahova, fiind astfel pus in aplicare mandatul de executare a pedepsei.

Decizia a fost contestata de avocatii lui Adrian Nastase la Curtea de Apel Bucuresti, care judeca miercuri recursul. Adrian Nastase a fost adus miercuri dimineata, in jurul orei 9.00, de la Penitenciarul Spital Jilava la Curtea de Apel Bucuresti, el urmand sa dea o declaratie in fata instantei.

Ancheta din cazul deputatului Mihail Boldea se extinde anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Ancheta a dezvaluit ca cele zece persoane vizau si alte imobile din Galati. Iata ce locatii urmau a fi trecute, in mod fraudulos, pe la mai multi proprietari, astfel incat sa li se piarda urma: imobilul din Galati, b-dul George Cosbuc, nr.

386, imobilul din Galati, str. Prelungirea Traian – Statia PECO in suprafata de 2.418 m.p., imobilul din Galati, str. Prelungirea Traian – Statia PECO in suprafata de 1.037 m.p., imobilul din Galati, str. Avram Iancu, nr. 14, imobilul din Galati, str. Vasile Craiu, nr. 3, bl. N8, imobilul din Galati, str. Calugareni, nr. 19, bl. T4B, imobilul din Galati, str. Textilistilor, nr. 2, bl. B1, ap. 75, Galati, imobilul din str. Traian, nr. 189 si imobilul din Galati, str. Aprodu Purice, nr. 39. Grupul mai viza, pe langa cele noua locatii din Galati, si un imobil din comuna Cudalbi.

Procurorii vor continua cercetarile si vor stabili cu exactitate implicarea fiecarui inculpat in parte, dar si modul de operare ce urma sa fie aplicat in preluarea imobilelor.

Anchetatorii vor continua cercetarile si in privinta infractiunilor de spalare de bani de care sunt acuzati tatal si unul dintre fratii deputatului Boldea, Gheorghe Boldea, respectiv George Stefan Boldea. Potrivit rechizitoriului, fratele parlamentarului a participat la transferul proprietatii imobilelor situate in strada George Enescu, nr. 25, bl. Bistrita 1C, strada Brailei, nr. 165, bl. A3 si pe strada Brailei, nr. 165, bl. A3. George Boldea i-a dat o procura lui Mircea Bivol prin care il imputernicea pe acesta din urma accepte in numele sau donatiile ce ii vor fi facute de inculpatul Boldea Mihail. Mihail Boldea i-a donat fratelui sau cele trei imobile, „in scopul ascunderii si disimularii originii ilicite a acestui bun”, se arata in rechizitoriul DIICOT Galati.

Tot din cauza donatiilor facute de parlamentar a ajuns sa fie anchetat si Gheorghe Boldea, care a primit de la fiul sau imobilului situat in strada Cardas Agricola, nr. 37. Se pare ca si acest imobil a fost donat tot cu ajutorul unei procuri, de data aceasta cel imputernicit fiind George Hristu, care il reprezenta pe Mihail Boldea.

Dupa 4 ianuarie, Ministerul Sanatatii va da drumul unui program de fertilizare gratuita

de

Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta cu formarea dosarului si reprezentare.Onorariul este de 550 lei,indiferent de complexitatea dosarului.

Startul programului se va da pe 4 ianuarie, cand cuplurile isi pot
depune dosarele la clinicile de fertilizare avizate din tara. De acolo,
doctorii vor inainta actele comisiei de la minister care vor selecta
250 de dosare. Statul va plati o singura fertilizare in vitro, o
procedura care poate costa si 3.000 de euro. Bugetul pentru toate
aceste interventii, este estimat la 500.000 de euro, anual. Si in alte
tari, fertilizarile in vitro sunt suportate de stat. De exemplu, in
Franta sunt decontate 5 incercari, iar in Israel, 2.
A fost
initiat si un proiect de lege in domeniul reproducerii umane asistate
medical, care trebuie ameliorat prin dezbatere publica si, pe termen
mediu, supus procesului de adoptare si promulgare, intrucat Romania
este una din putinele tari ale Uniunii Europene care nu dispune inca de
o legislatie in domeniu.
Criteriile de intrarea in program vor fi destul de drastice, anunta
autoritatile. Cuplurile vor fi validate de o comisie din care vor face
parte 5 medici, un economist, un psiholog si 2 reprezentanti ai
Asociatiei SOS Infertilitatea. Medicii ginecologi din comisie vor fi
independenti si nu vor putea sa fie implicati in procedurile de
fertilizare in vitro. Se merge pe principiul de maxima eficienta adica
au prioritate cei tineri si sanatosi, cu alte cuvinte cu sanse mai mari
sa devina parinti.

Conditii pentru incadrare in programul national de fertilizare in vitro:
Membrii cuplului sa aiba varsta între 25 şi 40 de ani., sa fie casatoriti, sa nu
sufere de obezitate si sa nu fi facut alta procedura de fertilizare in vitro.
Vor fi luate in calcul criterii sociale, dar si materiale si medicale.
De exemplu daca un cuplu nu poate dovedi ca nu are posibilitatea sa-si creasca
copilul, investitia nu este motivata.
Insa daca un cuplu dovedeste ca se poate ocupa de cresterea copilului, comisia va
lua o decizie favorabila.
Si
intr-un caz si in celalalt vor trebui efectuate anchete sociale si
psihologice, dar si anchete care sa stabileasca daca respectivul cuplu
este stabil din punct de vedere financiar.

Bugetul noului program va fi de circa 500.000 de euro anual

Zeci de cupluri infertile ar putea să nu mai plătească zeci de mii de
euro pentru a avea un copil, prin procedura fertilizării. Ministerul
Sănătăţii a anunţat, ieri, că 250 de cupluri infertile ar putea fi
ajutate să aibă copii, prin metoda fertilizării in vitro. Programul
naţional ar urma să debuteze din 2010 şi se va desfăşura anual, având
un buget de aproximativ 500.000 de euro. 

Trimiteti pe adresa de email avocat@coltuc.ro cererile dvs.

Tiriac jr asteapta decizia Curtii Supreme în dosarul «Cocaina pentru VIP-uri» anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Înalta Curte de Casatie si Justitie urmeaza sa se pronunte în dosarul „Cocaina pentru VIP-uri”, în care Ion Alexandru Tiriac, fiul omului de afaceri Ion Tiriac, este acuzat de trafic de droguri. Curtea Suprema a ramas în

pronuntare în data de 14 octombrie în dosarul în care Ion Alexandru Tiriac a fost achitat de catre Curtea de Apel Bucuresti, însa pâna la închiderea editiei magistratii nu au pronuntat o solutie în acest dosar. Fiul omului de afaceri a fost prezent, la ultimul termen al procesului, în sala de judecata si a sustinut în fata magistratilor ca se considera nevinovat si ca vrea sa fie achitat. Procesul „Cocaina pentru VIP-uri”, în care Ion Alexandru Tiriac este acuzat de trafic de droguri, a început pe 2 septembrie la Curtea Suprema, dupa ce procurorii au facut recurs împotriva deciziei de achitare data în februarie de Curtea de Apel Bucuresti. Fiul omului de afaceri Ion Tiriac a fost achitat, de asemenea, pe 18 octombrie 2007, de catre Tribunalul Bucuresti pentru toate faptele de care a fost acuzat de procurori în acest dosar

gardianul

CEDO a refuzat să primească fotocopiile celor 1.000 de volume din dosarul Revoluţiei, anunţă Ministerul Afacerilor Externe (MAE)

de

 „Fotocopiile documentelor din dosarul Revoluţiei au fost trimise la CEDO pentru a elimina orice urmă de suspiciune în legătură cu transparenţa şi cu corectitudinea abordării în această cauză, precum şi pentru a respecta poziţia de deschidere a autorităţilor române”, se arată într-

 

 

un comunicat de presă.

Agentul Guvernamental la CEDO a informat constant atât pe preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, cât şi celelalte instituţii ale statului şi presa în legătură cu faptul că, dată fiind complexitatea cauzei, CEDO a renunţat la solicitarea iniţială privind trimiterea întregului dosar şi a cerut până în prezent doar parţial dosarul Revoluţiei, existând posibilitatea ca ulterior să mai solicite alte documente.

Toate scrisorile primite de Agentul Guvernamental, prin care Curtea informa în scris în legătură cu această poziţie au fost trimise de CEDO şi lui Teodor Mărieş. „Acesta a continuat să facă proteste publice, să lanseze acuzaţii la adresa Agentului Guvernamental şi să solicite inclusiv prin comunicate de presă, scrisori, manifestaţii de stradă şi în cadrul unor audienţe la MAE şi la alte instituţii trimiterea întregului dosar la Curte, deşi cunoştea comunicarea CEDO referitoare la faptul că aceasta nu doreşte întregul dosar”, conform comunicatului.

 

realitatea

Cum rezolvam din punct de vedere legal disputa Dolanescu?

de

In cazul defunctului Dolanescu se aplica dispozitiile mostenirii legale,pentru ca nu exista un testament.La mostenire vor veni: sotia supravietuitoare si copii- clasa I de mostenitori

 

CLASA I DE MOSTENITORI LEGALI
Clasa I de mostenitori, descendentii, sunt primele rude chemate la mostenirea defunctului (cf. art. 669 C.civ.)

In aceasta categorie intra: copii, nepotii, stranepotii si urmasii lor in linie dreapta la infinit.
Nu are relevanta daca acesti descendenti sunt din casatorie sau din afara ei, sunt adoptati sau firesti.

 

Daca potentialii mostenitori nu se inteleg in fata notarului,ei au deschisa calea partajului succesoral judiciar- ceea ce s-a si intamplat intrucat pe rolul Judecatoriei sectorului 2 se afla un dosar avand acest obiect

 

Ce se intampla cand unul dintre mostenitori contesta calitatea de fiu al celuilalt?

 

Testele de paternitate se efectueaza in mod uzual pe markeri ADN autozomali. Numarul si tipul de markeri ADN utilizati pentru o testare difera de la un laborator la altul. Nu exista un tip si nici un numar prestabilit de markeri ce trebuie investigati insa pentru a se obtine in final o probabilitate de minimum 99,9999% este de regula necesara investigarea a minimum 10 markeri ADN autozomali de tip STR. Bateria de markeri ADN trebuie obligatoriu largita la 16-20 markeri atunci cand gradul de concludenta nu atinge parametrii standard enuntati. Obtinerea unei probabilitati de numai 99,99% nu este considerata suficienta intrucat exista sansa, de 0,01%, ca o alta persoana, dintr-o populatie de numai cateva mii, sa posede aceleasi caracteristici genetice cu ale barbatului testat in calitate de prezumptiv tata biologic. Sansa de raportare a unui rezultat fals pozitiv de 0,01%, nu este acceptata in prezent de standardele de analiza in domeniu.
In laboratorul nostru testam de rutina intre 10 pana la 20 de markeri ADN in functie de complexitatea cazului. Analizele se efectueaza numai cu kituri de reactivi omologate international pentru identificarile de persoane si cu echipamente de analiza genetica automate omologate pentru domeniul geneticii judiciare. Prelucrarea statistica a datelor urmeaza de asemenea respectarea standardelor stiintifice curente.

Incepand cu 2005, exista si posibilitatea testarii in laborator a markerilor cromozomiali Y (de tip STR-Y) pentru cazuri in care trebuie stabilita relatia de inrudire a unui copil de sex masculin si prezumtivul tata biologic lipseste (decedat, disparut, etc.). In aceste cazuri se poate stabili in baza profilelor cromozomiale Y relatia de indrudire pe linie masculina intre respectivul copil si bunicul patern, un unchi patern sau veri pe linie paterna.

Expertii laboratorului au pregatirea profesionala si stiintifica ceruta in domeniul testarii ADN medico-legale, completata cu stagii de formare in servicii ADN de referinta din Germania, Franta si Marea Britanie. Echipa de specialisti cuprinde un medic primar legist, doctor in stiinte medicale, si trei biochimisti specialisti, cu masterat in biologie moleculara. Experienta profesionala poate fi demonstrata de participarea in cadrul proiectelor de cercetare nationala si internationala si de faptul ca laboratorul efectueaza teste ADN de paternitate la scara nationala.

1. Testele ADN de paternitate

  • Teste ADN permit examinarea directa a materialului genetic mostenit de o persoana de la parintii sai biologici.
  • Fiecare fiinta umana mosteneste materialul genetic in proportii perfect egale: 50% de la mama, respectiv 50% de la tatal biologic. Comparand profilul ADN ale unui copil cu profilul ADN al mamei se pot identifica cu precizie acea proportie de 50% de caracteristici genetice mostenite de la mama biologica. Restul caracteristicilor ADN din profilul copilului provin de la tatal biologic.
  • Atunci cand un barbat este testat in calitate de prezumptiv tata biologic si caracteristicile din profilul sau ADN nu corespund cu acele caracteristici paternale din profilul ADN al copilului, respectivul barbat este exclus de la paternitate. Concluzia de excludere este absoluta, de 100% .
  • Atunci cand un barbat este testat in calitate de prezumptiv tata biologic si caracteristicile din profilul sau ADN corespund cu acele caracteristici paternale din profilul ADN al copilului, respectivul barbat poate fi tatal biologic. O concluzie de confirmare a paternitatii se formuleaza intotdeauna prin calcularea unei probabilitati de paternitate care poate atinge valori de peste 99,9999%.
  • Paternitatea poate fi stabilita si pentru cazuri in care mama lipseste, testandu-se doar copilul si prezumptivul tata biologic. Probabilitatea de paternitate in aceste cazuri poate avea valori usor scazute si de aceea, pentru cresterea gradului de concludenta al rezultatelor, se recomanda si testarea mamei atunci cand acest lucru este posibil.
  • Nu exista restrictii de varsta pentru testare. Testele ADN de paternitate se poate efectua imediat dupa nasterea copilului. Testarea prenatala a paternitatii la cerere, desi posibila din punct de vedere tehnic nu este recomandata datorita riscului de avort pe care il implica procedeul de prelevare a probelor biologice fetale prin punctie amniotica.

 

 

Casa de avocatura Coltuc a luat decizia de a asista gratuit pe oricare  dintre mostenitori  pentru rezolvarea situatiei create.

S-a luat acesta decizie intrucat este nefiresc ce se intampla cu memoria maestrului Dolanescu

Asezarea ambelor parti la masa negocierilor cred ca este forma cea mai inteleapta.

Mai mult decat atat Ionut Dolanescu trebuie sa inteleaga ca si Dragos are aceleasi drepturi ca si acesta din punct de vedere legal,fara a se putea tine cont de contributia fiecaruia.

 

 

Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

Casa de avocatura Coltuc

 

Recursul lui Fane Căpăţână la primul mandat de arestare va fi judecat, miercuri, la Tribunalul Bucureşti anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Ştefan Dinu, zis Fane Căpăţână, a primit, vineri dimineaţa, mandat de arestare pentru 29 de zile, după ce Judecătoria Cornetu a admis propunerea de arestare preventivă făcută de procurori pe numele său.

Pe numele lui Ştefan Dinu şi al lui Gheorghe Ion au fost întocmite cinci dosare penale, cei doi fiind cercetaţi pentru punerea în circulaţie de monedă contrafăcută, înşelăciune, uzurpare de calităţi oficiale şi furt calificat, potrivit unui comunicat al Poliţiei.

Potrivit comunicatului, timp de aproximativ patru luni, poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Ilfov au făcut cercetări în acest caz.

Fane Căpăţână şi complicele său sunt suspectaţi că, în ultimele luni, au plasat mai multe bancnote falsificate şi că au folosit o legitimaţie falsă de poliţie, oprind în trafic, pe raza Judeţului Ilfov, mai multe maşini. Astfel, cei doi au înşelat şi au furat de la conducătorii auto peste 2.000 lei.

Poliţiştii au ridicat, în urma percheziţiilor, o legitimaţie de poliţie falsă, un girofar şi un baston reflectorizant, asemănătoare cu cele folosite de poliţie, o armă cu aer comprimat, precum şi 4.900 de euro.

Fane Căpăţână a fost reţinut de către procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cornetu, au declarat, pentru NewsIn, surse judiciare, potrivit cărora complicele lui, Ion Gheorghe, zis Ramiro, este internat în spital în stare gravă.

Fane Căpăţână, a fost prins, după două percheziţii, una în comuna Pantelimon, judeţul Ilfov, şi una în Bucureşti. El fusese arestat, ultima dată, în 2005 şi a cerut să fie eliberat înainte de termen.

Totodată, Fane Căpăţână a primit, luni, un nou mandat de arestare pentru 30 de zile, într-un nou dosar penal pentru înşelăciune şi uzurpare de calităţi oficiale, instrumentat de Poliţia Autostrăzi.

realitatea

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis cererea de strămutare formulată de finanţatorul echipei FC Argeş, Cornel Penescu

de

Avocatul lui Cornel Penescu a susţinut miercuri, 26 august, în faţa magistraţilor de la curtea supremă, că cererea de strămutare a dosarului în care clientul său este judecat pentru dare de mită este justificată, având în

 

vedere o serie de articole publicate în ziarul Top, care îi aparţine lui Penescu. Astfel, a spus avocatul finanţatorului FC Argeş, în ziarul al cărui patron este Penescu au apărut mai multe articole critice la adresa unor judecători din Argeş, fapt care ar putea influenţa imparţialitatea magistraţilor care judecă dosarul finanţatorului FC Argeş.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat în discuţie pe 26 august cererea finanţatorului echipei FC Argeş, Cornel Penescu, de strămutare de la Tribunalul Argeş la o altă instanţă, egală în grad, a dosarului în care el a fost trimis în judecată pentru fapte de corupţie, mai exact oferirea de mită mai multor arbitri de fotbal.

„În principiu, s-a făcut referire în cerere la duşmăniile locale. Spre exemplu, ziarul Top, care îi aparţine lui Cornel Penescu, a publicat, în urmă cu ceva timp, un serial foarte dur în legătură cu averile judecătorilor din Argeş, precum şi cu cumetriile acestora şi toate celelalte legături”, au declarat, pentru NewsIn, surse apropiate omului de afaceri.

Finanţatorul FC Argeş, Cornel Penescu, fostul preşedinte al CCA Gheorghe Constantin şi directorul PIC, Liviu Făcăleaţă, vor rămâne în arest, după ce Curtea de Apel Piteşti a admis pe 21 august recursul procurorilor DNA la decizia Tribunalului Argeş de revocarea a mandatelor de arestare preventivă.

Ioana Maria Vlas află astăzi dacă se va întoarce la închisoare sau va rămâne în libertate

de

În acest dosar, Ioana Maria Vlas a fost condamnată, anul trecut în iunie, la 10 ani de închisoare de către Curtea de Apel Bucureşti pentru fals, înşelăciune şi abuz în serviciu, plus îngrădirea unor drepturi timp de alţi cinci ani.

Instanţa a constatat, între timp, că infracţiunea de fals s-a prescris. Ioana Maria Vlas a petrecut deja cinci ani în arest preventiv şi a fost eliberată în aprilie anul trecut.

În instanţă, şi-a recunoscut vinovăţia, dar a declarat că a acţionat la comanda altora. În cazul în care va fi găsită vinovată, anii petrecuţi în închisoare se vor scădea din pedeapsa finală.

Până acum, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a amânat de trei ori pronunţarea în acest dosar.

Sursa: Realitatea TV

Ioana Maria Vlas află, astăzi, dacă se va întoarce la închisoare sau nu.

de

Curtea de Apel a condamnat-o pe Vlas, în iunie, 2008, la 10 ani de închisoare pentru înşelăciune şi abuz în serviciu, plus îngrădirea unor drepturi timp de alţi cinci ani. Totodată, instanţa a constatat faptul că

 

 infracţiunea de fals pentru care a fost acuzat fostul administrator al SOV Invest s-a prescris.

Ioana Maria Vlas a petrecut deja cinci ani în arest preventiv şi a fost eliberată în aprilie anul trecut. Aceasta mai este judecată într-un alt dosar care priveşte prăbuşirea Fondului Naţional de Acumulare.

Sursa: Realitatea TV

Stenogramele convorbirilor Penescu-Prunea şi Făcăleaţă-Corpodean

de

P.G.C: Până acum la Vaslui… Nu ştiu. Să nu mă facă cine o fi acolo. Să-i spui să-şi vadă de treaba lui, că oricum…
P.F: Păi unul FIFA bănuiesc că o să fie, că e meci… Nu?

P.G.C: O să-mi fie frică, da. Mi-e frică.
P.F: Vrei să îţi spun eu care ar fi cel mai bun arbitru acolo? Corpodean.
P.G.C: Corpodean, nu?
P.F: Pe cuvântul meu de onoare. (CONCLUZIA PROCURORILOR: rezultă că inculpatului Penescu Gheoghe Cornel îi este sugerat că se poate interveni la inculpatul Corpodean Sorin, pentru a fi favorizată echipa sa).
P.G.C: Păi da asta trebuie… Ce? Îl deleg eu?
P.F: Păi da nici eu nu îl deleg, aia e! Tu cred că ai putea să-l delegi mai repede ca mine.
P.G.C: Nea Costică e prieten cu ăla de la Vaslui?
P.F: Bă, nu e. Îi e frică de el, dar nu e, să ştii. Nu e. Acela-i e cu Crăciunescu. Amândoi sunt. S-au împăcat, sunt tovarăşi de frăţie.
P.G.C: Ştiu, dă-i dracu! Hai, bine. Mersi, Florinele!
P. F: Bine Cornele. Hai!
P.G.C: Să trăieşti!
P.F: Te pup! Numai bine! Ciao! Pa!

22 decembrie 2008 – discuţie între Penescu Gheorghe Cornel şi Făcăleaţă Liviu Ilie
P.G.C: Ia încearcă şi ia legătura cu ăsta de a fost la Vaslui… să-i dai şi tu un cadou.
F.L.I: Ăă…Aha! Da, gata! Da da.

P.G.C: Da, cu Corpodean.

––

24 decembrie 2008 – discuţie dintre Făcăleaţă Liviu Ilie şi Penescu Gheorghe Cornel

…-Făcăleaţă Liviu Ilie (F.L.I.): -E… ok, mai sunt… mici probleme, da e ok! (rezultă că învinuitul Corpodean Sorin a primit suma de bani şi a acceptat propunerile de a favoriza pe viitor echipa F.C. ARGEŞ)
– Penescu Gheorghe Conel (P.G.C.): -Terminaşi cu el, nu?
– F.L.I.: -Da… e, uşor-uşor, relaţia e…
– P.G.C.: -I-ai zis de treaba aia de acolo?
– F.L.I.: -Nu, că nu vrea să vorbească.
– P.G.C.: -De ce?
– F.L.I.: -A zis, nu vorbim nimic acum (CONCLUZIA PROCURORILOR: rezultă că a acceptat propunerile şi vor discuta în concret despre modul cum va favoriza echipa FC ARGEŞ la data disputării meciurilor de fotbal) vorbim… aşa zic, mă, oricum eu trebuie să…
-P.G.C.: -Păi da’ de ce să nu vrea?
-F.L.I.: -Ă… ce ştiu eu, l-am lăsat un pic, mă, zic, oricum te sun diminea… înainte oricum, şi vorbim, îţi dai seama că… să-mi dai într-un fel sau altul… nu, înainte eu nu vorbesc nimic… las că ştiu eu ce să fac, las’ că, aşa… mă, trebuie să te anunţ! Îţi mai spun eu mai mult, dar per total relaţia e ok, am fost acasă… (CONCLUZIA PROCURORILOR: şi din această convorbire rezultă că învinuitul Făcăleaţă Liviu Ilie a fost la locuinţa inculpatului Corpodean Sorin, ocazie cu care i-a înmânat suma de 15.000 dolari şi bunurile, urmând ca pe viitor să discute fiecare meci în parte).
-P.G.C.: -Bine, ok.
-F.L.I.: -E ok!… bine…
-P.G.C.: – Pa, pa!

Din cercetări s-a stabilit faptul că în data de 24 decembrie 2008, inculpatul Făcăleaţă Liviu Ilie i-a dat suma de 15.000 USD inculpatului Corpodean Sorin, în data de 12.03.2009, anterior disputării meciului FC BRAŞOV – FC ARGEŞ PITEŞTI (din 15.03.2009), inculpatul Făcăleaţă Liviu Ilie l-a contactat telefonic pe iculpatul Corpodean Sorin, desemnat să arbitreze meciul respectiv.

Redăm mai jos discuţia dintre cei doi inculpaţi, Corpodean Sorin (C.S.) şi Făcăleaţă Liviu Ilie (F.L.I.):
12 martie 2009
C.S.: -Da.
F.L.I.: -Alo! Salut SORINE! Ce faci?
C.S.: -Bună! Îs la masă…
F.L.I: – A…! Poftă bună! Ce mai faci? Toate bune?
C.S. – Da.
F.L.I: – OK. Nimic. Te-am sunat sã te salut.
C.S.: – Da.
F.L.I – Şi să fim sănătoşi.
C.S: – Da.
F.L.I: – Păi ştii cum e?
C.S.: . Toatã lumea. Toată lumea suntem.
F.L.I: – Asta e! Da.
C.S.: – Bine.
F.L.I: – Să ne vedem sănătoşi. Să fie…
C.S.: – Bine.
F.L.I: – Mai bine ca… LA ANU…(CONCLUZIA PROCURORILOR: rezultã cã inculpatul Fãcãleaþã Liviu Ilie i-a dat în data de 24.12.2008 suma de 15.000 USD şi în prezent îi oferã o sumã mai mare).
C.S. – Sănătate!
F.L.I.: – Sănătate! Numai bine!

 

realitatea

Casa de avocatura Coltuc va ainvata sa formati un dosar pe malpraxix

de

Pacientii nemultumiti de modul in care s-a exercitat actul medical pot sa sesizeze, pe langa Colegiul Medicilor sau Comisia de malpraxis, si instanta, pe cale civila sau penala, atunci cand doresc si tragerea la raspundere civila

 

sau penala a celor responsabili de cazul de culpa medicala

Taxele de timbru

Taxele de timbru in materie civila se stabilesc proportional cu suma pretinsa de reclamant potrivit dispozitiilor Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, astfel:

a) pana la valoarea de 39,00 lei: 2 lei
b) intre 39,01 lei si 388,00 lei : 2 lei + 10% pentru ce depaseste 39 lei
c) intre 388,01 lei si 3.879,00 lei: 37 lei + 8% pentru ce depaseste 388 lei
d) intre 3.879,01 lei si 19.395,80 lei: 316 lei + 6% pentru ce depaseste 3.879 lei
e) intre 19.395,01 lei si 38.790,00 lei: 1.247 lei + 4% pentru ce depaseste 19.395 lei
f) intre 38.790,01 lei si 193.948,00 lei: 2.023 lei + 2% pentru ce depaseste 38.790 lei
g) peste 193.948,00 lei: 5.126 lei + 1% pentru ce depaseste 193.948 lei

Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta

Premierea nu e mită. Dar mita e premiere?

de

De când a apărut asa-zisul dosar „valiza”, am auzit de nenumărate ori că „premierea nu e mită”, pe principiul adevărului absolut cuprins in propoziţia simplă „iarna nu-i ca vara”, dar procurorii ar putea contraataca decisiv cu

motivul existenţei banilor motivanţi.

Oricât de diferite ar părea însă aceste două cuvinte, merită să fie analizate, nu numai din punct de vedere morfologic. Şi semantica ar putea fi o disciplină pe care procurorii să o ia în calcul.
Din scuzele prezentate deseori de cei implicaţi în dosar lipseşte mobilul. Bine, de acord, „premierea nu e mită”, dar care a fost motivul? De ce să motivezi cu bani nişte oameni care nu îţi sunt angajaţi?

Steaua, prin patronul său Gigi Becali, învinuit, şi Universitatea Cluj, prin celelalte persoane implicate în dosar, erau adversare directe la momentul săvâşirii numitei infracţiuni. Chiar dacă formaţia bucureşteană nu juca acel meci. Teoretic, Steaua şi Universitatea Cluj se luptau în Liga I. Erau competitoare. Ele se înscriseseră în competiţie pentru a-şi măsura forţele, alături de alte 16 echipe. Şi trebuiau să se lupte pentru titlul de campioană. La care Steaua râvnea. De ce râvnea? Pentru că titlul de campioană ar fi adus, teoretic clubului Steaua şi practic, patronului învinuit, mai multe milioane de euro, din participarea în grupele Ligii Campionilor. Sumă cu mult mai mare decât cele 1,7 milioane de euro existente în valiza buclucaşă.

Dosarul privind fraudarea concursului pentru procurori ajunge la Curtea Constituţională

de

Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a suspendat, luni, procesul privind fraudarea concursului pentru procurori, după ce au admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la articole din Codul de Procedură Penală şi a trimis dosarul la CCR

 

La termenul de luni, unul din procurorii învinuiţi în acest proces, Gabriela Ghiţă, a solicitat magistraţilor trimiterea dosarului la Curtea Constituţională a României (CCR), deoarece Codul de Procedură Penală nu prevede atacarea cu recurs a încheierilor prin care s-au respins excepţii de nelegalitate, ceea ce ar contravine legii fundamentale.

Amintim că magistraţii ÎCCJ au respins, în data de 20 noiembrie, mai multe excepţii de nelegalitate invocate de avocaţii procurorilor învinuiţi de fraudarea concursului. De asemenea, judecătorii au respins cererile de trimiterea cauzei la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale.

Completul de nouă judecători a admis cererea de sesizarea CCR şi a suspendat judecata procesului până la soluţionarea excepţiei.

DNA i-a trimis în judecată, în data de 6 mai 2008, pe procurorii Eugen Cojocaru, Gheorghe Dumitru, Gabriela Ghiţă, Sterian Guli, notarul Gheorghe Bucur şi judecătorul Gheorghe Cerbeanu, în legătură cu fraudarea concursului pentru funcţiile de conducere din Parchete din toamna anului 2007.

Procurorii DNA susţin că, în cursul lunii noiembrie 2007, Eugen Cojocaru a pretins de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenţa de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, să-i determine pe aceştia să-i înlesnească promovarea examenului pe care acesta îl susţinea pentru ocuparea funcţiei de şef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Din suma pretinsă, Cojocaru ar fi primit efectiv suma de 15.000 de euro, Gheorghe Dumitru fiind ajutat de Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea şi Gheorghe Bucur, notar public, se arată în comunicatul de presă al DNA.

Procurorii au mai stabilit că, în cursul lunilor octombrie – noiembrie 2007, Gheorghe Dumitru i-a dat  mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky) inculpatului Gheorghe Bucur pentru ca acesta, prin influenţa pretinsă asupra unor magistraţi, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, să-i determine pe aceştia să intervină asupra membrilor Comisiei de examinare în scopul promovării examenului în funcţia de conducere vizată.

În urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima poziţie la examenul pentru promovarea în postul de procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.

Totodată, potrivit DNA, în cursul lunii noiembrie 2007, Sterian Guli, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni, candidat pentru promovarea în funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin intermediul lui Eugen Cojocaru, a obţinut de la Gabriela Ghiţă, preşedintele Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidaţilor ce urma să se desfăşoare în data de 25 noiembrie 2007. 

Sursa: NewsIn

 

 

 

 

www.coltuc.ro

Act atacabil în contenciosul administrativ, conform art.1 din Legea nr.29/1990

de

Reclamantul D.C. a solicitat să se constate refuzul nejustificat al Guvernului României, de a-i răspunde, conform  cu realitatea la numeroase sesizări, urmând a se aplica o amendă conducătorului autorităţii administrative în culpă şi a i se acorda daune.

Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, prin sentinţa nr.409 din 16 aprilie 2002, a respins acţiunea, reţinând că        nu există refuz de răspuns la cererile reclamantului.

Reclamantul a declarat recurs, care însă nu este fondat.

Din actele de la dosar, a rezultat  că nu sunt întrunite cerinţele art.1 din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ întrucât la sesizarea reclamantului, din  6 decembrie 2001, pârâtul a răspuns la data de 22.01.2002.

Imprejurarea că răspunsul primit nu-i este favorabil reclamantului nu face ca aceasta să fie considerat refuz nejustificat, întrucât autoritatea administrativă este obligată doar să-i răspundă la sesizare, iar nu şi să-i rezolve favorabil cererea.

In situaţia dată, nu se justifică cererea privind obligarea conducătorului autorităţii administrative la amendă şi nici acordarea de daune, conform art.10 alin.3 şi art.1 alin.3  din legea nr.29/1990.

In consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!