firma recuperari creante

Firma recuperari creante

de

Recuperare profesionala creante:

[A] Civile

cele datorate de catre o persoana fizica catre o alta persoana fizica, provenind din:

 

  • Imprumuturi nerestituite la scadenta;
  • Constituirea unor gajuri sau ipoteci;
  • Plata unor drepturi salariale;
  • Plata unor lucrari de antrepriza [ constructii, servicii, etc.]
  • Datorii provenind din mosteniri / succesiuni;
  • Datorii provenind din contracte de inchiriere de bunuri mobile / imobile;
  • Datorii din contracte de vanzare a unor bunuri mobile / imobile;

[B] Comerciale

[a] – cele datorate de o persoana juridica catre o persoana fizica:

  • Refuzul unor societati de asigurare de plata a despagubirilor asigurate;
  • Refuzul unor angajatori de plata a salariilor catre angajati;
  • Refuzul unor magazine de despagubire a cumparatorilor prejudiciati de defectiunea sau lipsa de functionare a unui bun mobil cumparat;
  • Refuzul unor societati bancare de eliberare a unor sume de bani catre persoanele fizice beneficiare;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de inchiriere;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de prestari servicii;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de vanzare bunuri / produse / imobile;
  • Neplata unor sume reprezentand prejudicii cauzate unor persoane fizice cumparatori;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand drepturi de autor [ in domeniu muzical, artistic, sportiv, literar, mass-media, publicitate ];

[b] – cele datorate de o persoana fizica catre o persoana juridica:

  • Sume provenind din decizii de imputare emise catre angajati care au prejudiciat angajatorul;
  • Neplata unor sume de bani provenind din vanzarea in rate / leasing a unor bunuri;
  • Neplata unor sume de bani provenind din contracte de prestari servicii;
  • Neplata unor sume reprezentand prejudicii create de persoanele fizice din culpa lor;
  • Neplata unor sume de bani provenind din contracte de impresariat artistic, sportiv, publicitate;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand revendicari imobiliare;
  • Neplata unor sume de bani provenind din cesionarea unor actiuni la diverse societati comerciale sau obligatiuni municipale;

[c] – cele datorate de persoane juridice catre alte persoane juridice:

  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de transport / expeditie marfuri / persoane;
  • Neplata unor datorii aferente unor credite acordate de banci si nerambursate la scadenta;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de inchiriere de bunuri mobile / imobile sau a unor drepturi de autor;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de leasing operational si /sau financiar pentru bunuri mobile si /sau imobile;
  • Neplata unor datorii aferente prestarii unor servicii de comisionariat vamal;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de prestari servicii incheiate intre parteneri de afaceri;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de antrepriza sau de subantrepriza;
  • Neplata unor datorii constatate prin sentinte penale, ca urmare a unor condamnari penale;
  • Neplata unor datorii provenind din contracte de publicitate (mass-media / scrisa , stradala, etc);
  • Neplata unor datorii provenite din colectarea unor drepturi de autor;
  • Neplata unor datorii provenite din contracte de impresariat sau reprezentare sportiva, artistica, spectacole, editura literara;
  • Neplata unor datorii aferente unor polite de asigurare incheiate cu societati de asigurare care refuza plata unor despagubiri;
  • Neplata unor datorii provenite din protejarea inventiilor, marcilor geografice, marcilor de fabricatie, numelui comercial al unui produs / companie;
  • Neplata unor drepturi salariale de catre un angajator catre salariatii care compun un sindicat inregistrat legal;
  • Neplata unor dividende sau a unor sume provenite din dividendele obtinute din proprietatea unor actiuni la diverse societati comerciale;
  • Nerespectarea unor angajamente de tip gentleman’s agreement;
  • Neplata unor sume de bani provenite din derularea unor contracte de asociere in participatiune;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand premii aferente unor concursuri, loterii, jocuri colective;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand cota-parte dintr-un imobil / mobil detinut in indiviziune;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand cota-parte din patrimoniul unei societati comerciale, asociatii si/sau fundatii;

Serviciile noastre acopera atat creante [datorii] pe care clientii nostri le au de recuperat de la debitori din Romania, cat si creante [datorii] pe care le au de recuperat de la debitori din strainatate.

Servicii oferite in cadrul departamentului de recuperari creante:

  • Consultanta juridica cu privire la modalitatile de recuperare a debitelor; analiza debitului, evaluarea sanselor de recuperare, alegerea strategiei de abordare a recuperarii, evaluarea costurilor de recuperare;
  • Asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor in actiunile de drept comun ori speciale pentru recuperarea debitelor din domenii variate de drept (bancar, telecomunicatii, privatizare, infrastructura);
  • Redactarea tuturor inscrisurilor si actelor necesare procedurilor actiunilor in instanta, participarea la administrarea de expertize judiciare si extrajudiciare necesare recuperarii debitului;
  • Servicii de negociere si tranzactionare in procedurile de recuperare a debitelor, reprezentarea clientilor in proceduri de conciliere directa;
  • Desfasurarea de proiecte de recuperari a unui volum mare de debite;

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii