romania

Legea contenciosului administrativ

de

  • Capitolul I – Dispozitii generale

    Subiectele de sezina

    Art. 1
     (1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
    (2) Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
    (3) Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
    (4) Ministerul Public, atunci cand, in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
    (5) Cand Ministerul Public apreciaza ca, prin excesul de putere, concretizat in emiterea unui act administrativ normativ, se vatama un interes public, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente.
    (6) Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se va pronunta, la cerere, si asupra legalitatii actelor civile incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse.
    (7) Persoana vatamata in drepturile sale sau in interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale, se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile prezentei legi.
    (8) In conditiile prezentei legi, actiunile in contencios administrativ pot fi introduse de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si de orice persoana de drept public vatamata intr-un drept sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim.
    (9) Participarea in instanta a reprezentantului Ministerului Public este obligatorie. Pentru situatia prevazuta la alin. (5), instanta, din oficiu sau la cerere, poate introduce in cauza organismele sociale cu personalitate juridica interesate.

    Semnificatia unor termeni

    Art. 2
     (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    a) persoana vatamata – orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative; in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat;
    b) autoritatea publica – orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public;
    c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica in vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect:

  • punerea in valoare a bunurilor proprietate publica;
  • executarea lucrarilor de interes public;
  • prestarea serviciilor publice;
  • achizitiile publice;
    d) act administrativ-jurisdictional – actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare;
    e) contenciosul administrativ – activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
    f) instanta de contencios administrativ, denumita in continuare instanta – Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrativ-fiscale;
    g) nesolutionarea in termenul legal a unei cereri – faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;
    h) refuzul nejustificat de a solutiona o cerere – exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea;
    i) plangere prealabila – plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii acestuia;
    j) act de comandament cu caracter militar – actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau razboi, sau, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar;
    k) serviciu public – activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public;
    l) interes public – interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice;
    m) exces de putere – exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege;
    n) drept vatamat – orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;
    o) interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat;
    p) interes legitim public – posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept fundamental care se exercita in colectiv ori, dupa caz, in considerarea apararii unui interes public;
    r) organisme sociale interesate – structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;
    s) paguba iminenta – prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public;
    s) instanta de executare – instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ.
    (2) Se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal.

    Tutela administrativa

    Art. 3
     (1) Prefectul poate ataca, in termenele prevazute la art. 11, in fata instantei de contencios administrativ, actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale.
    (2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica, in conditiile prezentei legi si ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.
    (3) Pana la solutionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) si (2) este suspendat de drept.

    Exceptia de nelegalitate

    Art. 4
     (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, va sesiza prin incheiere motivata instanta de contencios administrativ competenta, suspendand cauza.
    (2) Instanta de contencios administrativ se pronunta, dupa procedura de urgenta, in sedinta publica, cu citarea partilor.
    (3) Solutia instantei de contencios administrativ este supusa recursului, care se declara in 48 de ore de la pronuntare ori de la comunicare si se judeca in 3 zile de la inregistrare, cu citarea partilor prin publicitate.
    (4) In cazul in care instanta de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.

    Actele nesupuse controlului si limitele controlului

    Art. 5
     (1) Nu pot fi atacate in contenciosul administrativ:
    a) actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
    b) actele de comandament cu caracter militar.
    (2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
    (3) Actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.
    (4) In litigiile prevazute la alin. (3) nu sunt aplicabile prevederile art. 14 si 21.

    Actele administrativ-jurisdictionale

    Art. 6
     (1) Jurisdictiile administrative speciale sunt facultative si gratuite.
    (2) Actele administrativ-jurisdictionale pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ competenta potrivit art. 10, in termen de 15 zile de la comunicare, daca partea nu exercita caile administrativ-jurisdictionale de atac.
    (3) Daca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala intelege sa nu utilizeze calea administrativ-jurisdictionala de atac, va notifica aceasta organului administrativ-jurisdictional competent. Termenul prevazut la alin. (2) incepe sa curga de la data notificarii.
    (4) Daca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala in timpul solutionarii acestui litigiu, va notifica intentia sa organului administrativ-jurisdictional sesizat, care emite o decizie ce atesta renuntarea la jurisdictia administrativa speciala. Termenul prevazut la alin. (2) incepe sa curga de la data comunicarii acestei decizii.

    Capitolul II – Procedura de solutionare a cererilor in contenciosul administrativ

    Procedura prealabila

    Art. 7
     (1) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in ipoteza in care legea speciala prevede o procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pentru aceasta.
    (3) Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, in limitele termenului de 6 luni prevazut la alin. (7).
    (4) Plangerea prealabila, formulata potrivit prevederilor alin. (1), se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. g).
    (5) In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante, precum si in cazul prevazut la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabila.
    (6) Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale, dispozitiile din Codul de procedura civila fiind aplicabile in mod corespunzator.
    (7) Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie.

    Obiectul actiunii judiciare

    Art. 8
     (1) Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.
    (2) Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de aplicarea si executarea contractului administrativ.
    (3) La solutionarea litigiilor prevazute la alin. (2) se va avea in vedere regula dupa care principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public.

    Actiunile impotriva ordonantelor Guvernului

    Art. 9
     (1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate.
    (2) Instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond.
    (3) Instanta de contencios administrativ, dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, repune cauza pe rol si va da termen, cu citarea partilor, numai daca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala. In caz contrar, respinge actiunea ca inadmisibila pe fond.
    (4) In situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei exceptii ridicate in alta cauza, sesizarea instantei de contencios administrativ se va face in conditiile art. 7 alin. (5) si ale art. 11 alin. (1) si (2), cu precizarea ca termenele incep sa curga de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Instanta competenta

    Art. 10
     (1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
    (2) Recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
    (3) Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului, nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale.

    Termenul de introducere a actiunii

    Art. 11
     (1) Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la:
    a) data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau, dupa caz, data comunicarii refuzului, considerat nejustificat, de solutionare a cererii;
    b) data expirarii termenului legal de solutionare a cererii, fara a depasi termenul prevazut la alin. (2);
    c) data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul contractelor administrative.
    (2) Pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de un an de la data emiterii actului.
    (3) In cazul actiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici, termenul curge de la data cand s-a cunoscut existenta actului nelegal, fiind aplicabile in mod corespunzator prevederile alin. (2).
    (4) Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate oricand.
    (5) Termenul prevazut la alin. (1) este termen de prescriptie, iar termenul prevazut la alin. (2) este termen de decadere.

    Documentele necesare

    Art. 12
     Reclamantul va anexa la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii publice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea publica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile.

    Citarea partilor, relatii

    Art. 13
     (1) La primirea cererii, instanta va dispune citarea partilor si va putea cere autoritatii al carei act este atacat sa ii comunice de urgenta acel act, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
    (2) In situatia in care reclamant este un tert in sensul art. 1 alin. (2) sau cand actiunea este introdusa de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanta va cere autoritatii publice emitente sa ii comunice de urgenta actul atacat impreuna cu documentatia care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
    (3) In mod corespunzator situatiilor prevazute la alin. (1) si (2), dupa caz, se va proceda si in cazul actiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.
    (4) Daca autoritatea publica nu trimite in termenul stabilit de instanta lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi obligat, prin incheiere interlocutorie, sa plateasca statului, cu titlu de amenda judiciara, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere nejustificata.

    Suspendarea executarii actului

    Art. 14
     (1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, o data cu sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
    (2) Instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor.
    (3) Cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ de importanta nationala, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.
    (4) Incheierea sau, dupa caz, sentinta prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.

    Solicitarea suspendarii prin actiunea principala

    Art. 15
     (1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond.
    (2) Dispozitiile alin. (2) si (4) ale art. 14 se aplica in mod corespunzator.
    (3) Hotararea data cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspenda executarea.

    Introducerea in cauza a functionarului

    Art. 16
     (1) Cererile in justitie prevazute de prezenta lege vor putea fi formulate si personal impotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a incheiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva va putea fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica respectiva.
    (2) Persoana actionata astfel in justitie il poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

    Judecarea cererilor

    Art. 17
     (1) Cererile adresate instantei se judeca de urgenta si cu precadere in sedinta publica, in completul stabilit de lege.
    (2) Pentru cererile formulate in baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevazute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani, cu exceptia celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.
    (3) Hotararile vor fi redactate si motivate de urgenta, in cel mult 10 zile de la pronuntare.

    Solutiile pe care le poate da instanta

    Art. 18
     (1) Instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris.
    (2) Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (8), si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.
    (3) In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
    (4) Atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, in functie de starea de fapt, instanta poate:
    a) dispune anularea acestuia, in tot sau in parte;
    b) obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;
    c) impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii;
    d) suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere;
    e) obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.
    (5) Solutiile prevazute la alin. (1) si la alin. (4) lit. b) si c) pot fi stabilite sub sanctiunea unei penalitati pentru fiecare zi de intarziere.

    Termenul de prescriptie pentru despagubiri

    Art. 19
     (1) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
    (2) Cererile se adreseaza instantelor de contencios administrativ competente, in termenul de un an prevazut la art. 11 alin. (2).
    (3) Cererile prevazute la alin. (2) se supun normelor prezentei legi in ceea ce priveste procedura de judecata si taxele de timbru.

    Recursul

    Art. 20
     (1) Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare.
    (2) Recursul suspenda executarea si se judeca de urgenta.
    (3) In cazul admiterii recursului, instanta de recurs, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond, daca nu sunt motive de casare cu trimitere. Cand hotararea primei instante a fost data cu incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala din prezenta lege, cauza se va trimite la instanta competenta. Cand hotararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singura data, la aceasta instanta.

    Judecarea recursului in situatii deosebite

    Art. 21
     (1) Recurentul, in situatii deosebite, cum ar fi implinirea termenului pana la care isi poate valorifica dreptul pretins, va putea solicita presedintelui instantei competente sa solutioneze recursul si stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea dosarului.
    (2) Cererea de fixare a unui termen de urgenta, insotita de dovada inregistrarii recursului la instanta de fond, se solutioneaza in termen de 24 de ore de la prezentarea acesteia presedintelui instantei de recurs.
    (3) Solutia de admitere a cererii se comunica de indata instantei de fond, care are obligatia redactarii hotararii atacate, a comunicarii acesteia partilor, precum si a expedierii dosarului, intr-un termen de 5 zile.
    (4) Motivarea recursului se poate face, sub sanctiunea nulitatii pentru tardivitate, in termen de doua zile de la comunicare.
    (5) Procedura de citare a partilor si de comunicare a motivelor de recurs se va efectua cu prescurtarea termenului la 48 de ore, prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informatiilor scrise.

    Capitolul III – Procedura de executare

    Titlul executoriu

    Art. 22
     Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au admis actiunile formulate potrivit dispozitiilor prezentei legi, constituie titluri executorii.

    Obligatia publicarii

    Art. 23
     Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, la cererea instantei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.

    Obligatia executarii

    Art. 24
     (1) Daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, executarea hotararii definitive si irevocabile se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii.
    (2) In cazul in care termenul nu este respectat, se va aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la despagubiri pentru intarziere.
    (3) Neexecutarea sau nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate de instanta de contencios administrativ si dupa aplicarea amenzii prevazute la alin. (2) constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 100.000.000 lei.

    Instanta de executare

    Art. 25
     (1) Sanctiunea si despagubirile prevazute la art. 24 alin. (2) se aplica, respectiv se acorda, de instanta de executare, la cererea reclamantului. Hotararea se ia in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor.
    (2) Cererea prevazuta la alin. (1) este scutita de taxa de timbru.
    (3) Hotararea pronuntata de instanta de executare poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
    (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica, in mod corespunzator, si pentru punerea in executare a hotararilor instantelor de contencios administrativ date pentru solutionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.

    Actiunea in regres

    Art. 26
     Conducatorul autoritatii publice se poate indrepta cu actiune impotriva celor vinovati de neexecutarea hotararii, potrivit dreptului comun. In cazul in care cei vinovati sunt functionari publici, se vor aplica reglementarile speciale.

    Capitolul IV – Dispozitii tranzitorii si finale

    Judecarea cauzelor aflate pe rol

    Art. 27
     Cauzele aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa se judece potrivit legii aplicabile in momentul sesizarii instantei.

    Completarea cu dreptul comun

    Art. 28
     (1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte, precum si cu procedura reglementata de prezenta lege. Compatibilitatea aplicarii unor norme ale Codului de procedura civila se stabileste de instanta, cu prilejul solutionarii exceptiilor.
    (2) Actiunile introduse de Avocatul Poporului, de Ministerul Public, de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase.

    Corelarea terminologica

    Art. 29
     Ori de cate ori intr-o lege speciala anterioara prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanta de contencios administrativ, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din prezenta lege.

    Dispozitii tranzitorii

    Art. 30
     Pana la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile se solutioneaza de sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

    Intrarea in vigoare

    Art. 31
     (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (2) Pe aceeasi data se abroga Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    • Basescu: Romania are toate conditiile sa nu fie consistent afectata de criza

    de

    Romania are toate conditiile sa nu fie consistent afectata de criza, desi vor exista domenii afectate, cum ar fi industria auto, insa in 2009 politicile fiscale si cele monetare trebuie sa fie „extrem de bine corelate” ca sa contracareze efectele crizei, a spus presedintele Traian Basescu.

    „Nu spun ca Romania nu este afectata de criza financiara”, a spus Basescu, adaugand ca tara poate trece cu bine de criza, „daca are vointa si cap”.

    Presedintele a facut, de asemenea, referire, la importanta corelarii politicii monetare cu politica fiscala. „Nu vom reusi sa depasim criza cu efecte minime daca nu va exista o corelatie puternica intre politica monetara si cea fiscala. Este esential ca, in 2009, cand efectele crizei se vor accentua, politicile economice sa fie extrem de bine corelate”, a mai spus Basescu, citat de NewsIn.

    El considera ca decizia Standard & Poor’s, de scadere a ratingurilor Romaniei, a fost precipitata. „S&P s-a grabit, nu a utilizat informatiile cu acuratete. Nu port razboaie cu Standard & Poor’s, insa la ultimul consiliu european s-a decis introducerea unui sistem de supraveghere a agentiilor de rating. E usor sa dai rating Romaniei, dupa ce nu ai reusit sa identifici ce se intampla in Statele Unite”, a spus Basescu.

    El a precizat ca, in schimb, agentia de rating Moody’s a avut o abordare diferita, fiind „mai bine informata fata de situatia sistemului bancar, a rezervelor valutare si a datoriei publice” si remarcand ca „marea problema nu este cresterea salariilor, ci deficitul bugetar”.

    Seful statului a subliniat, ca puncte forte ale economiei romanesti, datoria publica externa de 11 miliarde euro, „si nu de 60 miliarde euro, asa cum s-a scris in ultima perioada”, aceasta cifra incluzand si datoria privata. In ceea ce priveste rezervele valutare ale Romaniei, Basescu a spus ca a ajuns la cel mai ridicat nivel de la revolutia din 1989, „de 27 miliarde euro, acestea fiind cifrele de astazi”.

    „Rezerva nu este in scadere. In plus, nu a fost utilizata in piata in ultimele doua saptamani, deci avem un oarecare confort”, a precizat presedintele.

    Basescu a prezentat estimari potrivit carora Romania va incheia anul cu o inflatie „de 6,6 – 6,7%, deci deloc catrastofala fata de situatia din alte tari”, iar cresterea economica se va situa la aproximativ 8%. Referitor la deficitul de cont curent, una dintre principalele slabiciuni reliefate de agentiile de rating, presedintele a spus ca „este imbucurator ca anul acesta va scadea cu 0,2 – 0,3 puncte procentuale din produsul intern brut” fata de 2007, cand deficitul extern a fost de 14% din PIB.

    „Imi permit sa spun ca avem obligatia ca bugetul anului viitor sa reflecte prioritatile Romaniei si sa reduca deficitul bugetar”, a spus Basescu. Proiectul de buget pe 2009 aprobat marti de Guvern prevede un deficit de 2% din PIB.

    Criza financiara mondiala actuala isi are originea in problemele de pe piata creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc din SUA, care au iesit la suprafata in vara lui 2007. Intre timp, efectele s-au manifestat prin falimentul unor mari nume ale sistemului financiar mondial, precum Lehman Brothers, si prin rarefierea finantarii disponibile, inclusiv pentru bancile din Romania.

    Comisionul de pana la 7%, util la recuperarea cheltuielilor provenite din administrarea silita

    de
    Comisionul de pana la 7% pentru incasarea de taxe, impozite si contributii de la alte institutii publice are ca scop recuperarea cheltuielilor rezultate in urma administrarii silite, fara a transforma Fiscul intr-o institutie bazata pe profit, a precizat ANAF.

    Replica Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) a venit dupa ce, vineri, presedintele Traian Basescu a trimis Parlamentului, spre reexaminare, o lege privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale ale carei prevederi transforma ANAF intr-o institutie bazata pe profit, situatie neconforma cu statutul si natura juridica a unei institutii publice a statului.

    „Aceste cheltuieli sunt acoperite din sumele prevazute in bugetul de stat, insa, in conditiile in care sumele sunt destinate exclusiv gestionarii taxelor, impozitelor si contributiilor ce vin la bugetul consolidat de stat, a aparut necesitatea gasirii de resurse financiare pentru a acoperi cheltuielile rezultate din activitatea de recuperare a creantelor in contul altor institutii decat ANAF”, a precizat purtatorul de cuvant al Fiscului, Andrei Stefan.

    Reprezentantul ANAF a mentionat, de asemenea, faptul ca valoarea comisionului nu este stabilita la 7%.
    „Precizam ca valoarea comisionului nu este fixata la 7%, ci variaza intre 0 si 7%, in functie de rezultatul negocierii dintre institutia publica respectiva si ANAF”, a mai spus stefan.

    Acesta a adaugat ca instituirea comisionului „nu poate oferi posibilitatea legala de a transforma ANAF intr-o institutie bazata pe profit, asemenea unei socitati comerciale”, referindu-se la faptul ca Basescu spusese ca posibilitatea retinerii acestor sume ca venituri proprii reprezinta o forma legala de transformare a ANAF „dintr-o institutie publica bugetara intr-o institutie bazata pe profit, asemenea unei societati comerciale”.

    In comunicat se mai arata ca „acest comision poate fi regasit si in alte state membre ale Uniunii Europene, unde agentiile fiscale se implica in colectarea taxelor si impozitelor percepute de celelalte institutii”.

    17.000 de romani ar putea intra in somaj din cauza crizei economice

    de
    Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a declarat sambata, la Realitatea TV, ca aproximativ 17.000 de romani ar putea fi disponibilizati din cauza crizei economice, ceea ce ar putea necesita majorarea cheltuielilor bugetare pentru someri in 2009.

    „Situatia devine ingrijoratoare, de aceea trebuie sa fim responsabili si sa amanam majorarea salariilor pentru profesori”, a spus Campeanu, intr-o emisiune difuzata de Realitatea TV.

    „Avem cum sa absorbim disponibilizarile anuntate”, a adaugat ministrul, argumentand ca in Romania se manifesta o acuta lipsa de forta de munca in unele domenii.

    Campeanu a mentionat ca ministerul are o strategie pentru acesti someri si dispune de bani, iar daca va fi nevoie de mai multi, se va recurge la rectificarea bugetului pe anul viitor.

    Bugetul asigurarilor de somaj pentru 2009 a luat in calcul reducerea ratei somajului de la 4% in acest an la 3,9% in 2009. Pentru asigurari si asistenta sociala, bugetul pe 2009 prevede alocarea a 11,4% din PIB (65,7 miliarde lei).

    Proiectul bugetului asigurarilor sociale pe anul viitor nu prevede majorarea salariilor in sectorul bugetar cu 50%, care ar avea ca rezultat cresterea salariului mediu brut la 2.500 lei si a pensiei medii la 1.200 lei, in 2009.
    Salariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale este de 1.865 lei, mai mare cu aproape 17% fata de castigul mediu brut luat in calcul la elaborarea bugetului pe 2008.

    Banca Mondiala, pregatita sa ajute Romania in contextul crizei

    de

    Banca Mondiala este pregatita sa ajute Romania in imbunatatirea sectoarelor financiare si de administratie publica, pentru a-si indeplini prioritatile de dezvoltare si de convergenta la zona euro, in actualul context financiar.

    „Banca Mondiala este pregatita sa ajute Romania in ce priveste conceperea si implementarea unei strategii extinse, pe termen lung, prin care sa isi modernizeze administratia publica si conducerea din domeniul financiar, pentru a se asigura ca sectorul public are capacitatea de a-si indeplini prioritatile de dezvoltare si obiectivul de a converge la zona euro”, a spus directorul Bancii Mondiale pe Romania, Benoit Blarel.

    Din cauza inaspririi conditiilor de creditare si a unei cereri externe reduse, cele mai noi zece state din Uniunea Europeana (UE), din care face parte si Romania, se vor confrunta cu o temperare a cresterii economice atat anul acesta, cat si in 2009, dupa ce au inceput sa simta efectele crizei financiare mondiale, se arata in ultimul raport al Bancii Mondiale.

    „Turbulentele financiare s-au extins rapid catre cele zece state din UE, iar tranzactiile pe piata riscului de incetare de plati (CDS) (de tipul contractelot swap, n.r.), s-au inmultit. Totodata, unele tari din regiune se confrunta cu lipsa lichiditatii care se reflecta in cresteri abrupte ale dobanzilor pe piata interbancara”, conform comunicatului institutiei, citat de NewsIn.

    Banca Mondiala se asteapta, in conditiile inaspririi conditiilor de creditare si a scaderii cererii externe, la o un declin al exporturilor si o temperare a cresterii economice.

    Cu toate ca inflatia s-a temperat in majoritate statelor EU10 (cele mai noi zece state din UE), ramane inca la un nivel ridicat, considera Banca Mondiala. Tarile sunt insa ajutate de un an agricol bun si de scaderea preturilor pentru importurile de energie de la jumatatea acestui an, se mai arata in comunicatul institutiei.

    „Cresterea temperata va pune presiune pe conditiile de trai, mai ales asupra tarilor sarace din EU10. Din aceste motive, finantarile corecte si indreptarea mai buna a sistemelor de protectie sociala devin din ce in ce mai importante”, a spus autorul raportului, Ivailo Izvorski.

    Deficitele de cont curent din Estonia si Letonia s-au adancit puternic anul acesta, dar tarile baltice, Bulgaria si Romania inca mai au deficite externe mari. In aceste conditii, pentru a contracara efectele crizei financiare mondiale, este necesara o disciplina fiscala introdusa prin gestionarea prudenta a bugetului si imbunatitirea calitatii si eficienta serviciilor publice din Romania, se mai arata in raport.

    Raportul Bancii Mondiale a fost realizat in contextul ajutorului care va fi oferit Ungariei de catre Fondul Monetar Inernational (FMI), dupa ce tara a fost lovita de criza financiara mondiala. Banca Mondiala va contribui cu un miliard de euro in cadrul acestui program.

    MEF: Veniturile bugetului consolidat au urcat cu 29,3% in primele zece luni

    de
    Veniturile bugetului general consolidat au avansat cu 29,3% in primele zece luni ale acestui an comparativ cu perioada similara din 2007, pana la 128,1 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF).

    In intervalul ianuarie – octombrie 2007, statul incasase 99,14 miliarde lei.

    In octombrie 2008, veniturile bugetare consolidate au avansat cu 17,8% fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 10,16 miliarde lei.

    Veniturile la bugetul de stat au crescut in primele zece luni ale anului cu 31,4% fata de perioada corespunzatoare din 2007, pana la aproape 81,2 miliarde lei, mai arata datele MEF, conform NewsIn.

    Veniturile la bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, al asigurarilor sociale de stat si asigurarilor pentru somaj au avansat au ajuns la 41,4 miliarde lei, in crestere cu 29,5% fata de intervalul ianuarie – octombrie al anului trecut.

    Veniturile bugetelor locale au afisat o crestere modesta in primele zece luni, pana la 5,56 miliarde lei, de la 5,38 miliarde lei in perioada corespunzatoare a anului trecut.

    Duminica, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a declarat ca deficitul bugetar s-a mentinut in octombrie la un nivel similar celui de dupa primele noua luni ale acestui an, fiind de circa 1,5% din produsul intern brut (PIB).

    Guvernul si-a propus sa incheie anul 2008 cu un deficit al bugetului consolidat de 2,3% din PIB.

    Dupa primele opt luni din acest an, deficitul bugetului consolidat era de 5,14 miliarde lei, suma care echivaleaza cu 1,02% din PIB-ul estimat pentru acest an, de 505 miliarde lei, in timp ce bugetul de stat inregistra un dezechilibru de 6,6 miliarde lei, echivalent cu 1,3% din PIB, potrivit datelor publicate de MEF.

    Productia de textile va scadea cu pana la 30% in 2009 din cauza crizei economice

    de
    Piata locala de textile va resimti efectele crizei incepand cu primul trimestru al anului viitor cand productia industriala va scadea cu 25-30% comparativ cu 2008 si numarul salariatilor se va diminua simtitor, a declarat pentru NewsIn, presedintele FEPAIUS, Maria Grapini.

    „Aceasta criza a inceput deja sa ne afecteze, iar impactul se va vedea cel mai bine incepand cu primul trimestru din 2009. Suntem pe un trend descrescator si estimez ca din aceasta cauza in 2009 productia industriala de textile va scadea cu 25-30%” a declarat presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS), Maria Grapini.

    Aceasta a adaugat ca firmele de textile nu mai pot suporta majorarea dobanzii, iar comenzile la export, incheiate de regula in aceasta perioada a anului intarzie sa apara.

    „Dobanda s-a majorat de 2,5 ori, iar firmele nu mai pot face fata. Multe dintre ele erau inscrise in programe de cofinantare, dar s-au retras pentru ca nu mai au bani pentru alte investitii. Mai mult, intreprinzatorii sunt panicati, pentru ca si comenzile la export au scazut foarte mult” sustine Maria Grapini.

    Situatia creata se va reflecta in primul rand asupra fortei de munca, aflata oricum in scadere atat din cauza migratiei muncitorilor, cat si a inchiderii multor intreprinderi mici. Astfel, potrivit lui Grapini in primele sapte luni numarul salariatilor din industria textila s-a micsorat cu 58.000 muncitori fata de perioada similara din 2007 si va continua sa scada ca urmare a crizei financiare.

    „Statul trebuie sa ia masuri, sa se apuce sa dea de lucru oamenilor disponibilizati, pentru ca situatia este foarte grava. Cred ca pana la sfarsitul anului vor mai fi disponbilizati cel putin 10.000-15.000 de muncitori” a mai spus Grapini.

    Potrivit datelor furnizate la inceputul anului de FEPAIUS pentru NewsIn, in 2007, numarul de salariati din industria textila a ajuns la 347.000 de oameni, de la 393.000 de oameni in 2006.

    Maria Grapini s-a intalnit luni cu reprezentanti ai Consiliului de Export pentru a discuta efectele crizei asupra industriei romanesti de textile. In urma intalnirii, Consiliul de Export va inainta Premierului o scrisoare care va contine o serie de propuneri ce ar putea diminua impactul crizei asupra mai multor segmente din economia romaneasca.

    „Am propus ca diferenta de dobanda din momentul contractarii creditului (de firmele de textile – n. red.) pana in prezent sa fie suportata de EximBank (Banca de Export-Import a Romaniei) si am cerut crearea unui fond de risc din Bugetul de Stat” a mai precizat Grapini.

    Piata romaneasca de textile se afla pe un trend descendent de circa doi ani, cel mai concludent exemplu fiind productia industriala de textile care a ajuns anul trecut la valoarea de 9,38 miliarde lei, in scadere cu circa 12% comparativ cu 2006. In luna aprilie, producatorii nationali din industria textila au cerut sprijinul Guvernului pentru iesirea din criza, printre propunerile de atunci numarandu-se elaborarea unor proiecte de valorificare la export a marcilor romanesti de textile, promovarea unor politici de sustinere fiscala pentru dezvoltarea companiilor de profil in zonele rurale, dar si incurajarea micilor intreprinzatori sau tinerilor designeri romani.

    Produsele si serviciile industriale livrate in 2007 au insumat 220 mld. lei

    de
    Valoarea livarilor de produse si servicii industriale s-a cifrat in 2007 la 220,48 miliarde lei (66 miliarde euro), nivel apropiat celui din 2006, cea mai mare parte a livrarilor (63,8%) fiind orientata catre piata interna, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

    Pe piata interna s-a inregistrat o crestere a livrarilor cu 4% fata de 2006, in timp ce exportul in acest sector a scazut cu 5,9%.

    Ca valoare, livrarile din 2007 s-au mentinut, in termeni reali, la nivelul anului 2006, potrivit INS.
    Cresterea livrarilor pe piata interna a fost sustinuta atat de energia electrica si termica, gaze si apa (+10,9%) cat si de industria prelucratoare (+4,5%), in timp ce industria extractiva a inregistrat o scadere cu 14,8%.

    Livrarile pe piata externa au inregistrat scaderi  in toate cele trei sectoare industriale, cea mai mare fiind raportata in ce priveste energia electrica si termica, gaze si apa, de 46,8%, urmata de industria extractiva, cu o comprimare a livrarilor de 38,8%, si de industria prelucratoare, cu un minus de 5,2%.

    In industria prelucratoare, cea mai mare crestere pe total (piata interna si piata externa) a valorii livrarilor de produse si servicii fata de anul 2006, s-a inregistrat la fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (+25,6%) urmata de fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+24,7%), de industria mijloacelor de transport (+12,7%), industria de echipamente electrice si optice (+7,9%),  fabricarea lemnului si a produselor din lemn (+7,6%).

    Industria textila si a produselor textile a reprezentat in 2007 activitatea cu cea mai puternica orientare spre export din cadrul industriei prelucratoare, iar activitatea  preponderent orientata spre piata interna a fost industria alimentara, a bauturilor si a tutunului.

    Astfel, industria textila si a produselor textile a livrat pe piata externa 78,3% din produse, industria pielariei si a produselor din piele (78%), industria de echipamente electrice si optice (73,5%) si industria mijloacelor de transport (62,6%).

    Industria alimentara, a bauturilor si a tutunului a fost orientata predominant spre piata interna (95,2%) urmata de fabricarea altor produse din minerale nemetalice (88,9%), fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie, editarea si tiparirea publicatiilor (87%) si de fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (68,4%).

    Potrivit datelor INS, atat activitatile din industria extractiva, cat si din energia electrica si termica, gaze si apa sunt orientate aproape in intregime spre piata interna.

    Sursa datelor o constituie Cercetarea statistica anuala privind produsele si serviciile industriale (PRODROM A), in conformitate cu Regulamentul Consiliului European nr. 3924/1991 si Regulamentul Comisiei nr. 912/2004, referitoare la ancheta comunitara europeana privind productia industriala.
    Cercetarea statistica este de tip selectiv si are la baza date colectate de la circa 13.000 operatori economici.

    ANEIR: Criza financiara va reduce deficitul comercial

    de

    Consumul se va reduce drastic, ca urmare a crizei financiare, ceea ce va duce la scaderea volumului de importuri si implicit la o reducere a deficitului comercial, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, Mihai Ionescu.

    „Pe fondul crizei economice vom observa in curand o diminuare puternica a importurilor, mai ales la bunurile care nu sunt de prima necesitate, cum ar fi materialele dee constructii. Se vor reduce, desigur, si exporturile, dar  acesta scadere nu va avea dinamica reducerii importurilor, astfel ca vom asista la o echilibrare a balantei comerciale”, a afirmat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), citat de NewsIn.

    Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, deficitul balantei comerciale a insumat in primele sapte luni ale anului 10.190 milioane euro, 9,3 la suta mai mult fata de perioada similara a anului 2007. De mentionat ca pe cumulat sapte luni din anul 2008, dinamica exporturilor a devansat cu 3,3 puncte procentuale pe cea a importurilor importurilor.

    Bruxelles-ul revizuieste in urcare estimarea de crestere economica a Romaniei pentru 2008

    de

    Bruxelles-ul a urcat estimarile pentru cresterea economica a Romaniei in 2008, la 8,5%, datorita rezultatelor din agricultura, dar vede o temperare abrupta a avansului in 2009, la 4,7%, ca urmare a efectelor crizei economice si financiare internationale.

    Comisia Europeana (CE) a revizuit estimarile de crestere economica a Romaniei pentru acest an la 8,5% de la 6,2%, in prognoza de primavara, in timp ce pentru 2009, analistii CE anticipeaza o temperare mai puternica a avansului produsului intern brut (PIB), la 4,7% de la 5,1%. Pentru 2010, CE estimeaza o crestere a economiei romanesti cu 5%.

    „Economia Romaniei se supraincalzeste, insa cresterea economica incepe sa incetineasca. Totusi, deficitul de cont curent ramane la niveluri ingrijoratoare, chiar daca in scadere usoara. Aceasta, alaturi de inrautatirea perspectivei fiscale, extionde vulnerabilitatea Romaniei la socurile externe, cu precadere in aceasta perioada de criza financiara globala”, se arata in prognoza CE.

    Economistii CE estimeaza ca, in perioada umatoare, cererea interna se va modera, insa cresterea economica se va mentine la un nivel ridicat datorita rezultatelor bune din agricultura, ce urmeaza secetei severe din 2007.

    „Este de asteptat ca cererea interna sa-si incetinesca cresterea, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare cauzata de politica monetara, dar si a situatiei financiare internationale. In plus, este probabil ca cererea va fi afectata si de scaderea increderii consumatorilor si investitorilor”, se mai arata in prognoza de toamna a Comisiei Europene.

    Bruxelles-ul estimeaza temperarea cresterii exporturilor, ca urmare a perspectivelor mai slabe pentru economia zonei euro, catre care se indreapta circa 70% din totalul exporturilor Romaniei.

    „Totusi, imbunatatirea competitivitatii la export, consecinta mai ales a investitiilor straine directe, ar putea juca un rol important mai ales catre sfarsitul perioadei analizate”, potrivit CE.

    Comisia Nationala de Prognoza (CNP) prevede, pentru acest an, un avans al PIB de 9,1%, pe care il vede temperandu-se la 6% in 2009.

    La nivelul Uniunii Europene (UE), CE estimeaza o crestere economica de 1,4% in 2008, nivel la jumatate fata de cel din 2007, si o temperare severa in 2009, la 0,2%. In 2010, economia UE ar urma sa isi revina si sa avanseze cu 1,1%, potrivit prognozei de toamna a Comisiei Europene.

    In zona euro, cresterea economica este estimata la 1,2% in 2008, 0,1% in 2009, respectiv 0,9% in 2010.
    Prognoza CE indica faptul ca economiile din UE vor fi puternic afectate de criza financiara, care este accentuata de caderea pietei imobiliare din cateva economii europene si de diminuarea cererii externe de produse.

    Isarescu: S&P ar trebui sa-si refaca raportul prin care a scos Romania din clasa

    de

    Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a spus ca agentia de rating Standard & Poor’s ar trebui sa-si modifice abordarea privind factorii luati in calcul la retrogradarea Romaniei, in conditiile in care datoria publica se afla la un nivel sustenabil.

    „Rugam S&P sa-si refaca cele doua pagini scrise total pe langa subiect”, a declarat Isarescu.

    Agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s a anuntat, in urma cu o saptamana, ca a coborat cu o treapta ratingurile Romaniei pentru imprumuturile in valuta, de la ‘BBB-/A-3’ la ‘BB+/B’, si pentru creditele in lei pe termen lung, la ‘BBB-‘, ca urmare a riscurilor legate de finantare.

    Decizia S&P scoate Romania din categoria statelor cu calificative din categoria „investment grade” acordate de aceasta agentie, potrivit NewsIn.

    Guvernatorul a subliniat ca datoria publica a Romaniei se situeaza la un nivel sustenabil, singura problema fiind deficitul de cont curent.

    Isarescu a reamintit ca Romania nu se afla in negocieri cu Fondul Monetar International (FMI) pentru acordarea unui ajutor de stat, tocmai pentru ca nu avem o datorie publica mare.

    In 2007, datoria guvernamentala a Romaniei a reprezentat 12,9% din produsul intern brut (PIB) al Romaniei, potrivit datelor publicate in ultima prognoza a Comisiei Europene, cu mult sub nivelul maxim de 60% din PIB impus prin criteriile de la Maastricht.

    „Am atras atentia asupra deficitului de cont curent si am recurs la politici monetare destul de tari in acest sens”, a mai spus guvernatorul bancii centrale.

    Analistul S&P, Marko Mrsnik, comenta in raport ca decizia de a cobori ratingul Romaniei „reflecta riscurile in crestere pentru economia Romaniei, ca urmare a datoriei mari si in urcare a sectorului privat si dependenta care decurge de surse de finantare straine din ce in ce mai nesigure”.

    El adauga ca „decidentii nu au atacat aceste provocari economice din ce in ce mai importante, in contextul in care atentia s-a mutat inspre alegerile generale care urmeaza, ceea ce a sporit antatgonismele si lipsa de cooperare din mediul politic”, a adaugat el.

    Decizia S&P a venit la cateva zile dupa ce presedintele Romaniei a aprobat legea de majorare cu 50% a salariilor din sistemul de invatamant, lege votata in prealabil in unanimitate de parlamentari, care au intrat in febra electorala.

    Cat priveste majorarile salariale, guvernatorul sustine ca „cresterile salariale de doua cifre sunt total necorelate cu ambitia de a tine inflatia sub control”.

    S&P coborase in noiembrie 2007 perspectiva ratingului Romaniei de la „stabila” la „negativa”, motivandu-si decizia prin adancirea dezechilibrelor externe, pe fondul adancirii turbulentelor pe pietele internationale de credit.

    Tronsonul de metrou Drumul Taberei-Universitate, 330 mil. euro

    de

    Ministerul Transporturilor a anuntat lansarea licitatiei pentru proiectarea si executia tronsonului de metrou Drumul Taberei-Universitate, care va costa aproape 330 milioane euro, suma ce include si costurile aferente contractului de consultanta, a declarat secretarul de stat, Antonel Tanase.

    „Aceasta lucrare este noua, nu este o lucrare care a fost inceputa si apoi abandonata. Din cauza faptului ca traficul din Bucuresti este foarte aglomerat, este o lucrare vitala pentru cartierul Drumul Taberei”, a spus secretarul de stat in Ministerul Transporturilor (MT), Antonel Tanase.

    Tronsonul Drumul Taberei-Universitate, parte din magistrala 5, are o lungime de 6,1 kilometri. În cadrul proiectului sunt cuprinse opt statii, respectiv Brancusi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militara si Eroilor.

    Valoarea executiei lucrarilor este de 320 milioane euro, avand termen 42 de luni. Costul total al proiectului include si zece milioane de euro pentru contractul de consultanta.

    Antonel Tanase spera sa fie incheiat contractul pana la finele anului. Potrivit acestuia, perioada de garantie va fi de cinci ani.

    „Pentru Magistrala 5, tronsonul Drumul Taberei Universitate, se va face licitatie separata pentru rame si instalatii. Sursa de finantare pentru acest tronson este de la bugetul de stat” a spus directorul de comunicare Metrorex, Mariana Petre.

    Potrivit secretarului de stat in Ministerul Transporturilor, tronsonul 1 Mai- Laromet va fi finalizat in 2010, iar pentru Magistrala 4, Nicolae Grigorescu-Policolor, se vor desfasura probele pana pe 15 noiembrie.

    Leul a inchis saptamana in depreciere

    de

    Moneda nationala se tranzactiona in finalul dupa-amiezii de vineri in apropiere de 3,67 lei/euro, dupa o sedinta in care a avut o tendinta de usoara de depreciere, in ton cu regiunea, insa cu fluctuatii reduse.

    Leul a inceput sedinta la cotatii apropiate de 3,63 lei/euro, pentru ca in urmatoarele doua ore sa se deprecieze pana la cotatii minime de peste 3,68 lei/euro, in jurul orei 14. Ulterior, leul a mai castigat din terenul pierdut, iar la ora 16:40, bancile cumparau un euro cu 3,6660 lei si il vindeau cu 3,6760 lei.

    „Piata a fost linistita. Nu stiu cati speculatori au mai ramas, dar cineva cere in continuare lei”, a declarat, citat de NewsIn, dealerul Bancii Comerciale Carpatica (BCC), Florin Constantinescu.

    In regiune, monedele emergente au avut o evolutie similara, cu o depreciere urmata de o intarire. Forintul a pierdut teren de la 259 la peste 263 unitati/euro, pentru ca apoi sa revina la cotatiile de debut, in timp ce zlotul s-a intarit la 3,58 unitati/euro, dupa ce pierduse teren la peste 3,65 zloti/euro.

    Cursul de referinta afisat ieri de BNR indica deprecierea cu trei bani si jumatate (aproape 1%) a leului in fata euro, pana la 3,6610 lei/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat anterior de BNR arata o depreciere puternica a leului, cu 4,1%, pana la 2,8758 lei/dolar.

    Pe pietele internationale, moneda americana a reintrat pe o tendinta de apreciere, dupa o depreciere de dimineata. La ora 16:40, euro era cotat cu 1,2705 dolari.

    Banca Nationala a Romaniei a afisat, in prima parte a zilei, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 14,07% pe an, foarte apropiat de cel din sedinta anterioara, de 14,05%, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobanda a ramas la 17,8% pe an, cat era si anterior.

    Dobanzile s-au mentinut ridicate, insa s-au facut putine tranzactii. „Piata e cam moarta, iar putinele tranzactii se fac mult mai sus decat afiseaza bancile”, a mai spus Constantinescu.

    ING Bank: Respectam principiile concurentei

    de

    ING Bank Romania a respins relatarile de presa care legau numele bancii de speculatiile din piata monetara si mentionau despre o presupusa intelegere intre mai multe institutii financiare care sa distorsioneze dobanzile din piata romaneasca.

    „ING Bank Romania respecta legislatia in vigoare, respecta principiile concurentei loiale si, mai ales, isi respecta clientii. Volatilitatea pietei interbancare locale nu s-a reflectat in nivelul dobanzilor la creditele pentru clientii nostri, persoane fizice si juridice”, a spus directorul general al bancii, Misu Negritoiu, citat in comunicatul bancii.

    De asemenea, ING Bank precizeaza ca nu a deviat de la dobanda pietei publicata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si ca a respectat si respecta toate regulile pietei interbancare definite in prezent.

    „Nu facem parte din nici un fel de intelegere sau cartel care sa distorsioneze dobanzile de piata. Asa-zisa intelegere la care se face referire este, de fapt, un schimb de mesaje intre cativa membri ai Asociatiei Dealerilor din Romania, care nu are nicio legatura cu participarea bancilor din care provin acesti dealeri”, se mai arata in comunicat.

    Reractia ING vine dupa mai multe relatari de presa din aceasta saptamana, care indicau ca de la una din banci ar fi fost trimis un e-mail care sugera ca dobanzi de 50% pe an la depozite ar fi fost mai apropiate de realitate.

    In presa au fost indicati printre posibilii participanti la „cartel” Bancpost, ING Bank, Unicredit-Ţiriac si Royal Bank of Scotland (fosta ABN Amro), mai ales dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca 3-4 banci din piata tin cotatii foarte ridicate pe dobanzile la lei, ceea ce a ridicat si dobanda medie a pietei.

    Vineri, Consiliul Concurentei a anuntat ca a declansat din oficiu o investigatie privind o posibila intelegere intre anumiti jucatori de pe piata serviciilor bancare si interbancare, pe baza unor suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale in acest sector, potrivit presedintelui institutiei, Gheorghe Oprescu.

    Anuntul a alimentat si mai mult suspiciunile legate de o posibila miscare premeditata din partea unor banci cu scopul de a salta dobanzile, in contextul in care, de cateva saptamani, dobanzile din piata monetara interbancara s-au mentinut mult peste dobanda cheie a BNR.

    Ca reactie, banca centrala a decis sa plafoneze dobanda ROBOR a pietei monetare, folosita ca referinta pentru multe din creditele in lei cu dobanda variabila acordate de banci, la un nivel cu cel mult 25% peste dobanda la facilitatea de credit (sau de credit Lombard) a BNR, care este in prezent de 14,25% pe an.

    In Romania, ING are afaceri in domeniul bancar, al pensiilor si asigurarilor. ING Bank Romania are statut de sucursala a unei banci dintr-un alt stat membru al UE.

    BCR Leasing: Piata de leasing reflecta mutatiile negative de pe piata imobiliara

    de
    Finantarile pe segmentul de leasing imobiliar reflecta mutatiile negative suferite de piata imobiliara romaneasca, prin scumpirea creditelor, importul – mai intai mediatic – al crizei subprime si prin cresterea prudentei finantatorilor, a declarat directorul general al BCR Leasing.

    Seful BCR Leasing a mentionat ca, in pofida numeroaselor incertitudini din piata, jucatorii mari „au raportat niveluri de vanzare in prima jumatate a anului superioare perioadei similare din 2007”.

    Tendinta de „inghetare” a cererii s-a accentuat insa in a doua jumatate a anului, potrivit directorului BCR Leasing, Claudiu Stanescu.

    „Cererea de spatii locative si terenuri din partea agentilor economici a avut o tendinta usor pozitiva, spre deosebire de cererea de spatii de birouri, care a avut o tendinta accentuat negativa”, a adaugat Stanescu.

    Asociatia Societatilor Financiare din Romania (ALB) estimeaza o valoare a bunurilor finantate de 392,41 milioane euro la sfarsitul acestui an pe segmentul imobiliar, cu 15% mai putin fata de anul anterior.

    Astfel, ponderea segmentului de leasing imobiliar in total piata de leasing va fi de numai 7% la sfarsitul acestui an, fata de 9% cat era la finalul lui 2007.

    Piata romaneasca de leasing ar putea creste in acest an cu 20% fata de 2007, pana la 6 miliarde euro, estimeaza ALB.

    In 2007, valoarea bunurilor finantate pe piata romaneasca de leasing a avansat cu 51,6%, pana la 4,94 miliarde euro.

    Fitch coboara perspectiva Erste Bank

    de

    Agentia de rating a confirmat, totodata, ratingul ‘A’ pentru credite pe termen lung al grupului bancar, ratingurile pentru credite pe termen scurt, individual si de suport ‘F1’, ‘B/C’ si respectiv ‘1’. Fitch a confirmat plafonul pentru ratingul de suport la ‘A-‘.

    Concomitent, Fitch a revizuit si perspectiva subsidiarelor Ceska Sporitelna si Slovenska Sporitelna ale Erste Bank. Astfel, perspectivele bancilor au fost coborate de la ‘pozitiva’ la ‘stabila’, iar ratingurile lor echivalate cu cele ale grupului bancar-mama, ca urmare a intergarii solide si a importantei strategice a bancilor in cadrul grupului.

    „In contextul turbulentelor de pe piata, grupul Erste se confrunta cu tot mai multe provocari intr-un mediu operational in schimbare. In conditiile in care perspectivele economice pentru unele dintre tarile din Europa Centrala si de Est unde grupul desfasoara operatiuni vor incepe sa se inrautateasca in 2008, Fitch a decis sa coboare la ‘stabila’ perspectiva ratingului grupului bancar”, explica directorul diviziei pentru institutii financiare de la Fitch, Michael Steinbarth.

    Cu toate acestea, Fitch observa progresele pe care Erste le-a facut in generarea unor profituri operationale sustenabile fara sa compromita concret capitalizarea. Erste Bank a incheiat cu succes si integrarea Bancii Comerciale Romane, cumparata in trimestrul al patrulea din 2006.

    Joi, cand si-a afisat rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, Erste Bank a anuntat ca va beneficia de pachetul de sustinere acordat de statul austriac, care a facut o injectie de capital de 2,7 miliarde euro.

    In 16 octombrie, agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s (S&P) a revizuit de la stabila la negativa perspectiva Erste Bank si perspectivele principalelor subsidiare, inclusiv BCR, motivand-si decizia prin agravarea riscului unui impact regional semnificativ al crizei financiare mondiale.

    Intre timp, S&P a coborat cu o treapta ratingul BCR, dupa retrogradarea Romaniei.

    EFG Eurobank: Profit de 647 mil. euro in primele noua luni, sub asteptari

    de
    Actionarul majoritar al Bancpost, EFG Eurobank, a afisat pentru primele noua luni ale acestui an un profit net de 647 milioane euro, in crestere cu 4,6% fata de aceeasi perioada din 2007, usor sub asteptarile pietei.

    Nivelul mediu al estimarilor analistilor pentru castigurile EFG Eurobank din primele trei trimestre a fost de 650 milioane euro.

    EFG Eurobank este a doua mare banca din Grecia care raporteaza o incetinire a cresterii castigurilor, din cauza crizei financiare mondiale.

    „In pofida conditiilor adverse de pe piata bancara si financiara internationala, care au afectat veniturile grupului din tranzactionare, administrarea activelor si brokeraj, profitul recurent a inregistrat o crestere cu 17,9%, la 560 milioane euro”, potrivit unui comunicat al EFG Eurobank.

    Grupul, care are afaceri si in Bulgaria, Cipru, Romania, Serbia, Polonia, Turcia si Ucraina, a anuntat ca venitul net din dobanzi a crescut cu 23,1% in primele noua luni, la 1,77 miliarde euro.

    EFG Eurobank a mai aratat ca operatiunile sale din tarile europene emergente au evoluat pozitiv, profitul net din regiune triplandu-se, la 135 milioane euro, de la 42 milioane euro in perioada echivalenta din 2007.

    Depozitele clientilor au avansat cu 42,5%, la 46,1 miliarde euro in septembrie 2008, ceea ce a determinat o scadere a raportului dintre credite si depozite la 119,9%, de la 130,1% in septembrie 2007.

    EFG a precizat ca depozitele au crescut mai rapid decat creditele de la inceputul anului, „ceea ce a permis ca majorarea creditarii sa fie finantata doar din depozite”.

    Avansul creditarii a incetinit la o rata anuala de 30,9%, valoarea imprumuturilor ajungand la 56,5 miliarde euro in septembrie, iar 46% din creditele noi contractate in afacra Greciei au provenit din Polonia si Cipru.

    In afara de Bancpost, EFG Eurobank mai detine in Romania si alte companii: Euroline Retail Service IFN, EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania SAI, EFG Eurobank Finance, EFG Eurobank Securities, EFG Eurobank Leasing, EFG Eurobank Property Services sau EFG IT Shared Services.

    BCR a numit un nou vicepresedinte si membru al comitetului executiv

    de

    Consiliul de Supraveghere al Bancii Comerciale Romane (BCR) l-a numi pe Wolfgang Schoiswohl (46 ani) in pozitia de vicepresedinte executiv si membru al comitetului executiv, in locul lui Jean Andronie, vicepresedinte executiv corporate, care va pleca din conducerea BCR, a anuntat banca.

    Schoiswohl a ocupat, incepand cu anul 2002, mai multe pozitii de conducere, printre care director executiv si vicepresedinte corporate banking al HVB Bank Romania, presedinte si CEO al Bancii Comerciale Ion Tiriac si vicepresedinte responsabil cu afacerile corporate al Bancii Comerciale HVB Tiriac.

    In ultima perioada, a fost membru al board-ului, responsabil pentru corporate banking si departamentul de trezorerie in cadrul Volksbank Ungaria.

    Jean Andronie lucreaza in BCR inca de la infiintarea bancii, fiind vicepresedinte executiv corporate din anul 2004.

    Wolfgang Schoiswohl urmeaza sa preia noua pozitie incepand cu 1 ianuarie 2009. Numirea lui Wolfgang Schoiswohl va deveni efectiva dupa aprobarea acesteia de catre Banca Nationala a Romaniei.

    Banca Transilvania: Nu negociem vanzarea bancii

    de

    Banca Transilvania (TLV) infirma afirmatiile aparute in presa legate de negocierea vanzarii bancii si precizeaza ca o astfel de decizie se poate lua numai cu acordul actionarilor, in cadrul unei adunari generale, potrivit unui comunicat remis de institutia de credit.

    „Nu este in politica Bancii Transilvania sa comenteze zvonurile din piata. Totusi, pentru a raspunde anumitor afirmatii aparute in presa, va informam ca in acest moment nu ne aflam in discutii pentru negocierea vanzarii bancii”, se arata in comunicatul transmis.

    Reactia vine dupa mai multe relatari de presa, care indicau ca unii actionari ai bancii ar fi mandatat o banca de investitii pentru negocieri de vanzare.

    Banca Transilvania este unul din primii zece jucatori de pe piata bancara romaneasca si are actionariat majoritar romanesc, iar unii jucatori o considera printre ultimele banci de pe piata susceptibile pentru a fi preluate.

    „Hotararea se poate lua numai cu acceptul actionarilor, in Adunarea Generala a Actionarilor si in conformite cu prevederile regulamentelor BVB si CNVM. Impreuna cu partenerii nostri strategici, BERD si IFC, analizam optiuni viitoare si gandim proiecte pentru dezvoltarea bancii”, se precizeaza in comunicat.

    Banca are o valoare de piata de 2,78 miliarde lei (753,5 milioane euro), conform ultimei cotatii de 0,2620 lei, stabilita in sedinta bursiera din 12 septembrie. De la inceputul acestui an, actiunile bancii s-au depreciat cu 71%, in contextul unui declin accentuat al intregii piete.

    Pentru primele noua luni din 2008, banca a afisat un profit net de 396,6 milioane lei (109 milioane euro), in crestere cu 197% fata de cel din perioada similara a anului trecut, in principal ca urmare a banilor primiti din vanzarea Asiban, la care detinea 25% din actiuni.

    Banca Transilvania are un capital social de 1,06 miliarde lei, divizat in 10,6 miliarde actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul principal al companiei este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu o detinere de 14,98%.

    Banca Italo Romena a lansat un serviciu pentru acceptarea de carduri Visa prin POS-uri

    de
    Banca Italo Romena a anuntat lansarea serviciului de acceptare de carduri prin intermediul POS-urilor compatibile tehnologiei cip, dand astfel comerciantilor din Romania posibilitatea de a accepta carduri Visa ca mijloc de plata.

    Noua tehnologie, care presupune stocarea datelor pe cip, este mult mai sigura.

    „Tranzitia catre tehnologii mai sofisticate si mai sigure, printre care implementarea tehnologiei bazate pe cip stimuleaza utilizarea tot mai frecventa a cardurilor la comercianti. De altfel, anul 2007 a marcat o crestere semnificativa a numarului tranzactiilor derulate la comercianti, respectiv cu 67% pentru cardurile VISA, in comparatie cu 2006”, a declarat directorul general pentru Romania al Visa Europe, Catalin Cretu.

    Banca Italo Romena a lansat 5 tipuri de carduri sub marca Visa inca din anul 2004 si ofera segmentului de retail atat carduri de debit, cat si carduri de credit, iar segmentului de clienti corporate, carduri Business.
    Din anul 2006, toate ATM-urile din reteaua proprie – instalate in cele 16 agentii ale bancii Italo Romena – accepta carduri care incorporeaza tehnologia bazata pe cip.

    Banca Italo Romena SpA, infiintata in anul 1980 ca un prim joint-venture intre Italia si Romania in sectorul bancar, a fost achizitionata in anul 2000 de catre Veneto Banca oferind servicii financiar bancare pentru numerosii oameni de afaceri italieni care au delocalizat activitatile lor productive.

    Banca Italo Romena are sediul central si Directia Generala la Treviso si agentii la: Alba-Iulia, Arad, Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Sibiu si Timisoara. Planul de dezvoltare stabilit de grup prevede ca Banca Italo Romena sa se extindain 2008 la 20 de agentii in principalele orase din Romania.

    In Europa, sunt peste 360 milioane carduri Visa de debit, credit si business. Visa Europe este o asociatie de membri – o organizatie detinuta si condusa de cele 4.600 banci membre din Europa – care a fost incorporata in iulie 2004. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de noua corporatie globala Visa Inc., cu o licenta exclusiva, irevocabila si perpetua in Europa.

    Visa are cea mai mare acceptare la nivel global si Visa Plus este una dintre cele mai mari retele de ATM-uri din lume care furnizeaza numerar in monedele nationale a peste 170 de tari.

    BNR va scadea RMO la lei cand va vedea o diminuare a creditarii in valuta

    de
    Banca Nationala a Romaniei (BNR) va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

    „Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

    Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar, potrivit NewsIn.

    „Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

    Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

    Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

    Isarescu: Nu va faceti griji la creditul in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii

    de

    Bancile comerciale vor continua sa acorde credite, indeosebi in moneda nationala, unele probleme fiind posibile doar la jucatorii care s-au concentrat in special pe imprumuturile in valuta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

    „Nu va faceti griji la creditele in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii, retelele pe care le au trebuie sa lucreze”, a spus Isarescu, adaugand ca bancile orientate pe creditarea in valuta vor fi obligate sa apese pe frana, dar nu foarte puternic, „sa nu dea cu capul in parbriz”.

    BNR va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus Mugur Isarescu.

    „Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

    Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar.

    „Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

    Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

    Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

    Guvernatorul a declarat ca in piata romaneasca nu exista, in prezent, o lipsa generala de lichiditate, iar dovada este faptul ca, pe 24 octombrie, toate bancile si-au constituit rezervele minime obligatorii (RMO).

    „Cum sa fie lipsa de lichiditate, cand bancile au 20% (din pasivele in lei n.r.) tinute la BNR?”, a spus Isarescu, referindu-se la parerile care sugerau ca in piata romaneasca exista in prezent o lipsa de lichiditate, care ar fi determinat cresterile puternice ale dobanzile pe piata interbancara.

    In prezent, BNR ia 20% din sursele de finantare in lei (pasive) ale bancilor si 40% din cele in valuta in asa numitele rezerve minime obligatorii, pe care fiecare banca comerciala trebuie sa le constituie pana in data de 23 ale fiecarei luni.

    Joi, banca centrala a micsorat rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei la 18%, insa reducerea intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008.

    Mugur Isarescu a declarat ca economia romaneasca ar putea creste si cu 5-6% in 2009, daca investitiile vor fi dirijate spre zonele de blocaj din Romania, precum infrastructura sau agricultura.

    „Cu o bruma de intelepciune, speram chiar la o crestere economica de 5 spre 6% pentru anul urmator, daca investitiile vor fi indreptate spre zone cu blocaj ca infrastructura sau agricultura, care au un potential imens”, a spus Isarescu, care a mentionat ca o temperare a cresterii economice pana sub potential „da inflatia jos”.

    Atat guvernatorul BNR, cat si viceguvernatorul Cristian Popa au subliniat, insa, ca si scenariul unei cresteri economice de 4,5% are la fel de munte sanse ca si cel de 5-6%, in functie de cum vor fi indreptate investitiile.

    In prima parte a conferintei de presa de luni, guvernatorul mentionase ca, fata de estimarile anterioare, de 5-6% pentru cresterea economica a Romaniei din 2009, BNR nu exclude in prezent o temperare mai puternica.

    „Suntem tentati sa luam in considerare o crestere economica la un nivel mai scazut fata de 5-6%, cat aveam inainte”, a spus Isarescu.

    In 28 octombrie, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat ca BNR estimeaza pentru 2009 o crestere economica a Romaniei de 4,6%, nivel semnificativ sub cel luat in calcul la elaborarea bugetului de stat, de 6%, si sub ultima prognoza a pentru acest an, de 9,1%.

    Credit Zone: Brokerii bancari ar putea intermedia pana la 15% din credite pana in 2013

    de

    Volumul creditelor intermediate de firmele de brokeraj bancar poate creste in urmatorii 4-5 ani la 10-15% din totalul creditelor, in conditiile in care, in prezent, piata imprumuturilor din Romania stagneaza, a spus directorul de produse al Credit Zone, Marina Sterpan.

    „Aceasta crestere va fi generata din doua directii. Odata din cresterea propriu-zisa a pietei creditelor si, in acelasi timp, din cresterea procentului de credite ce vor fi intermediate de brokeri”, a spus Sterpan.

    In prezent, aproximativ 5% din totalul imprumuturilor contractate de populatie sunt intermediate de brokerii bancari, a estimat Sterpan.

    Ea a dat exemplul Poloniei, unde 30% din totalul creditelor ipotecare pentru populatie sunt acordate prin intermediul brokerilor bancari. In Olanda, circa 70% din credite sunt intermediate de brokeri, in vreme ce in Statele Unite ale Americii si in Canada, ponderea este si mai mare, de circa 80-90%, a mai spus ea, potrivit NewsIn.

    Cu toate acestea, in prezent, piata creditelor stagneaza, sustine directorul de produse al Credit Zone, „atat din cauza contextului  financiar international, cat si a schimbarilor produse in politica interna de creditare”.

    Noul regulament de creditare a populatiei stabilit de Banca Nationala a Romaniei (BNR) are ca efect o intarziere a finalizarii tranzactiilor imobiliare, numarul acestora fiind afectat in mod direct de numarul creditelor acordate, mai spune Sterpan.

    „Efectul a fost resimtit printr-o scadere a tranzactiilor in prima faza, dar mai ales prin reintoarcerea clientilor la elementele folosite pana in 2006 pentru obtinerea unui credit ipotecar: avansul si codebitorul”, a adaugat directorul de produse al Credit Zone.

    Coface: Creditul interbancar trebuie relaxat, pentru a evita extinderea recesiunii globale dupa 2009

    de
    Relaxarea creditarii interbancare si scaderea ratei dobanzii de pe piata londoneza LIBOR sunt conditiile esentiale pentru evitarea extinderii crizei financiare mai departe de 2009, considera analistii Coface, estimand o perioada intre 18 si 24 luni in care efectele crizei se vor observa in Europa.

    Criza financiara, reflectata in Europa printr-o criza a creditului, a dus la cresterea indicelui intarzierilor de plata ale companiilor monitorizate de Coface cu 36% in primele noua luni ale acestui an.

    Blocajul asupra creditului bancar, incetinirea activitatii si scaderea brusca a nivelului de incredere intre agentii economici sunt primele consecinte ale crizei din Europa observate de analistii Coface, ce au dus la scaderea ratingurilor pentru Marea Britanie, Irlanda si Islanda. „Pe lista neagra sunt acum Italia si Franta”, sustin reprezentantii companiei.

    „Durata de intindere a crizei la nivel international este conditionata de relaxarea creditarii interbancare in urmatoarele saptamani si de scaderea ratei LIBOR. Daca aceste doua situatii vor avea loc, vom avea recesiune doar in 2009, daca nu, atunci vom fi intr-o situatie cu mult mai grava”, a spus directorul Coface pe Romania, Cristian Ionescu.

    Propagarea crizei, asemanatoare prin extindere cu cea din 2001, este mai redusa fata de crizele anterioare, in principal pe fondul rezistentei din tarile emergente. Cu toate acestea, „presiunea asupra conditiilor de creditare este mai puternica din cauza componentelor financiare foarte specifice ale crizei financiare”, mai spun analistii Coface.

    Efectele crizei actuale se vor mentine, la fel ca in cazul crizelor precedente, pe o perioada cuprinsa intre 18 si 24 de luni, estimeaza Coface, insa companiile vor reusi sa se adapteze noilor conditii din piata, in ciuda temperarii cresterii economice.

    Totodata, Coface considera ca nu se vor observa si alte efecte negative asupra unor „probleme sub presiune”, ca explozia de credit pe noi instrumente financiare.

    „Canalul initial al crizei a fost piata de imobiliare, care a lovit putenic companiile din tarile in care erau situatii critice pe cale sa explodeze, cum ar fi Marea Britanie si Irlanda, insa agravarea crizei financiare a descoperit noi canale de transmisie si a ajuns in prezent si la zona euro, afectand Italia si Franta”, a declarat economistul-sef al Coface, Yves Zlotowski.

    In aceste conditii, impactul crizei asupra Marii Britanii s-a observat asupra consumului si a cheltuielilor companiilor, numarul de falimente al companiilor inregistrand o crestere de 14% in primele sase luni din 2008.

    In Irlanda, tara aflata in recesiune, incidentele de neplata ale companiilor au crescut cu 75% in prima jumatate a acestui an, observa Coface.

    Urmatoarele tari care vor resimti puternic efectele crizei sunt Italia si Franta, sustin analistii companiei.
    „In Italia, riscurile companiilor se deterioreaza in contextul unei cresteri anemice, crescand costurile si blocand creditarea. Ratingul A2 al Italiei a fost pus sub supraveghere negativa”, se arata in comunicatul Coface.

    si ratingul A1 al Frantei a fost pus sub supraveghere negativa, dupa ce criza a lovit, in prima faza sectorul transporturilor, al constructiilor si cel imobiliar.

    „Aceasta deterioare a fost cauzata in special de dificultatile cu care se confrunta companiile in accesarea creditelor si, de asemenea, pe fondul incetinirii activitatii”, a spus responsabilul Coface pentru Franta, Olivier Cazal.

    Demisie la sefia Trezoreriei UniCredit Tiriac

    de

    Unicredit Tiriac Bank l-a numit in functia de director al trezoreriei pe Dorin Alexandru Badea, care ocupa anterior pozitia de director adjunct al acestui departament, dupa plecarea lui Bogdan Mihoc.

    Dorin Alexandru Badea preia noile atributii incepand de luni, 3 noiembrie 2008, au mai spus reprezentantii bancii, care nu au comentat conditiile plecarii lui Mihoc.

    Surse din piata bancara citate de NewsIn au legat plecarea lui Mihoc de la Unicredit Tiriac Bank de controversele aparute in ultimele saptamani din cauza cresterii puternice a dobanzilor de piata interbancara.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a acuzat, spre finalul lunii trecute, un grup de banci care dau cotatii pentru calcularea ROBOR ca au promovat ideea unei crize de lichiditate pe piata bancara prin declaratiile facute, incercand, de fapt, sa acopere pierderile inregistrate in urma „atacului esuat asupra leului”.

    In aceeasi perioada, Banca Nationala a Romaniei a chemat la discutii conducatorii a sapte banci, de la care a cerut explicatii cu privire la nivelul excesiv de ridicat al dobanzilor interbancare din ultimele zile si le-a „solicitat imperativ” sa reintre in normalitate.

    In acelasi timp, „au fost invitati la discutii conducatorul si trezorierul unei alte banci, pentru clarificari privind operatiunile de clearing pe care aceasta le-a efectuat cu institutii financiare nerezidente, precum si referitor la pozitiile ramase deschise in cadrul operatiunilor realizate pe piata interbancara”, se mai arata in comunicatul BNR.

    Consiliul Concurentei (CC) a declansat din oficiu o investigatie avand ca obiect o posibila intelegere intre anumiti agenti economici activi pe piata serviciilor bancare si interbancare, practica interzisa de Legea Concurentei, a anuntat, vinerea trecuta, institutia de profil.

    Investigatia are la baza suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale in acest sector, a declarat Gheorghe Oprescu, presedintele Consiliului Concurentei. In cadrul investigatiei, inspectorii Consiliului au realizat o serie de inspectii inopinate la sediile principalilor actori din piata.

    Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, pe 23 octombrie, ca poate suspenda publicarea indicilor ROBID/ROBOR in cazul in care nivelul ratei dobanzii ROBOR depaseste cu mai mult de 25% nivelul ratei dobanzii pentru facilitatea de credit, aflat in prezent la 14,25% pe an.

    Piata turismului de croaziera, evaluata la 2 mil. euro in 2008

    de

    Piata turismului de croaziera din Romania va atinge la sfarsitul anului circa doua milioane de euro, in crestere cu aproape 35 la suta fata de 2007, a declarat, citat de NewsIn, reprezentantul in Romania al celui mai mare turoperator de profil din Europa, Laura Stavarache.

     

    Astfel, potrivit estimarilor acesteia, „numarul pasagerilor din Romania care pleaca in croaziera se va ridica la sfarsitul anului la 2.500, in conditiile in care anul trecut a fost de 2.000 de turisti”, a precizat sursa citata.

    Conform operatorului de croaziere, tarifele pentru o calatorie variaza foarte mult, in functie de destinatia aleasa, precum si de durata croazierei. „Croazierele pot avea o durata intre 4 si 100 de zile, cele din jurul lumii. Cea mai ieftina croaziera, de 4 zile/3 nopti in Mediterana de Est costa 227 euro/persoana, iar cea mai scumpa croaziera, desfasurata in jurul lumii variaza de la 15.000 – 75.000 euro.

    Laura Stavarache a mentionat ,in ce priveste preferintele romanilor, ca cele mai solicitate croaziere au ca destinatie Mediterana de Est si Mediterana de Vest.

    De asemenea, sursa citata a precizat ca pe teritoriul tarii noastre nu exista vase care practica acest tip de turism pe mare. „Nu exista croaziere maritime care fac imbarcari pe teritoriul Romaniei. Sunt doar circa 20 vase de pasageri sub pavilion strain care trec prin Constanta si opresc pentru cateva ore”, a spus Laura Stavarache.

    Potrivit acesteia, principala problema pe care o intampina turoperatorii de croaziere in tara noastra este necunoasterea acestui produs turistic.

    „Acest produs turistic nu este inca cunoscut pe piata romaneasca si multa lume are impresia ca o croaziera este scumpa, ceea ce nu este adevarat. Un sejur pe un vas de croaziera, de 8 zile/7 nopti costa cateva sute de euro cu toate mesele incluse si toate distractiile de la bord, ceea ce inseamna ca este mai ieftin decat un sejur pentru aceeasi perioada de timp pe litoralul romanesc”, a adaugat reprezetantul turoperatorului, care a subliniat ca in restul Europei turismul de croaziera este unul dintre cele mai solicitate tipuri de turism.

    Preturile pachetelor turistice pentru sarbatorile de iarna vor creste cu 5-10%

    de

    Preturile pachetelor turistice pentru sabatorile de iarna vor creste cu 5-10%, atat pentru destinatiile interne cat si pentru cele externe, au precizat reprezentantii Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT).

     

    Potrivit acestora, cresterile preturilor au la baza in mare parte scumpirea utilitatilor dar si situatia in urma crizei economice internationale.

    In ciuda majorarilor anuntate, agentiile de turism autohtone estimeaza o crestere a numarului de turisti pentru destinatiile interne, in perioada sarbatorilor, de 10% fata de 2007.

    In ceea ce priveste turismul extern, tour-operatorii prevad pentru aceeasi perioada a anului o crestere de minim 20% fata de 2007, estimand totodata un numar de aproximativ 50.000 de turisti pentru destinatiile externe.

    Potrivit ANAT, destinatiile preferate de romani in perioada sarbatorilor de iarna vor fi in continuare statiunile montane, in special cele de pe Valea Prahovei, urmate de statiunile balneo-climaterice si turismul rural, care a inceput sa fie vandut si prin agentiile de turism.

    Privitor la turismul extern, agentiile spun ca cele mai soliciatea destinatii pentru perioada sarbatorilor de iarna vor fi Austria, Bulgaria, Egipt, Franta, dar si destinatiile exotice precum Cuba.

    Ca o noua tendinta, reprezentnatii agentiilor de turism au observat ca, de Craciun, turistii romani se orienteaza catre pensiunile rurale, iar pentru Anul Nou, catre statiunile montane unde se cazeaza la hoteluri si vile.

    Criza financiara ar putea afecta turismul romanesc timp de doi ani

    de

    Criza financiara ar putea afecta turismul autohton pe o perioada de circa doi ani, segmentul de business fiind cel mai atins in acest sens, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) pe regiunea de sud, Adrian Voican.

     

    „Criza financiara se va refleca in turism mai tarziu, din cauza trendului extrem de mare de crestere al sectorului de pana acum”, precizat Voican.

    Reprezentantul ANAT a mai spus ca, in ceea ce priveste turismul intern, aceasta va fi destul de putin afectat de criza de financiara, care nu s-a manifestat puternic in Romania, insa referitor la turismul extern, reprezentantul ANAT a spus ca romanii se vor orienta catre vacante mai scurte si mai ieftine „in mare parte din cauza ca operatorii aerieni vor fi la randul lor afectati de criza, lucru ce s-ar putea refleca in preturi”.

    Pe de alta parte, Adrian Voican a precizat ca operatorii low-cost ar putea profita de criza financiara, lansand puternice campanii de promovare si operari de reduceri de preturi considerabile.

    De altfel, si la nivel international, turismul va fi afectat in urmatorii ani de criza economica globala, intrucat toate preturile vor creste, iar oamenii vor fi mai atenti atunci cand isi vor cheltui banii, potrivit opiniei reprezentantului regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Turismului, Eduardo Fayos-Solá, prezent in Romania pe 27 septembrie la un seminar cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului.

    Pensiunile din Marginimea Sibiului, ocupate in proportie de 50% pentru Revelion

    de
    Pensiunile din Marginimea Sibiului sunt ocupate in proportie de 50% pentru perioada sarbatorilor de iarna, insa proprietarii se asteapta ca de Revelion gradul de ocupare sa ajunga la 100%, a declarat presedintele filialei Sibiu a ANTREC, Dorin Beu.
    Potrivit reprezentantului Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural, locurile care mai exista libere vor fi ocupate in perioada imediat urmatoare, astfel ca de Revelion gradul de ocupare va ajunge la 100%. „De Craciun gradul de ocupare va fi mai mic, pentru ca oamenii sunt obisnuiti ca aceasta sarbatoare sa o petreaca in familie, dar de Revelion, cu siguranta toate locurile vor fi ocupate, asa cum s-a intamplat si in anii trecuti”, a spus Beu, citat de NewsIn.

    Un sejur de Revelion de patru-cinci zile, in Marginimea Sibiului, cu demipensiune si masa festiva in noaptea de Anul Nou costa aproximativ 1000 de lei de persoasa, sumele ajungand si la 360 de euro de persoana, pentru pensiunile care ofera servicii All Inclusive.

    ANTREC sustine ca piata turismul rural, in Romania va creste cu 10% in 2009.

    Hotelierii ofera agentiilor de turism preturi apropiate celor de la receptie

    de
    Preturile practicate de majoritatea pensiunilor si hotelurilor romanesti in contractele cu agentiile de turism sunt foarte apropiate de cele practicate la receptie, ceea ce conduce la o colaborare neprofitabila pentru tour operatori, spun reprezentantii agentiilor de turism.
    „Ofertele de tarifare ale multor hoteluri, dar mai ales ale pensiunilor pentru agentiile de turism sunt aproape la acelasi nivel cu cele de la receptie, uneori fiind egale. Semenarea unui contract in aceste conditii nu poate fi decat paguboasa pentru touroperator”, a declarat, potrivit NewsIn, Steluta Stanica, directorul agentiei Delta Best. 

    Potrivit acesteia, din motivele mentionate, turoperatorii romani prefera sa incheie contracte cu hotelurile de peste granita, „care practica o politica de tarifare conforma cu industria de turism. Cum este si normal, agentiile de turism beneficiaza la hotelurile din destinatiile externe de reduceri de 20 pana la 30 la suta din tariful de la receptie”, a adaugat Steluta Stanica. 

    La randul lor, reprezentantii Perfect Tour au precizat ca „diferenta dintre cele doua tarife este foarte mica. Patronii hotelurilor din Romania urmaresc sa-si amortizeze investitia foarte rapid, si nu au o cultura a turismului dezvoltata. Iar acest marketing si management al afacerii defectuos nu fac decat sa adauge o bila neagra la turismul autohton”, a spus directorul de marketing al Perfect Tour, Tatiana Bulubica.

    In ce priveste contractele incheiat intre agentiile autohtone si hotelurile din destinatiile externe, „colaborarea este atat de buna, incat unitatile de cazare isi adapteaza ofertele la nevoile touroperatorilor, fidelizand astfel si agentiile si clientii lor, lucru neantalnit pana acum in Romania”, a mentionat Alexandru Donciu, consultant in cadrul Paralela 45.

    S-a infiintat Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica

    de
    Mai multe asociatii din turism au constituit Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica (FAPT), structura care are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international.
    Presedintia federatiei este asigurata de Corina Martin, care conduce Asociatia Litoral Constanta, dupa cum relateaza NewsIn. 

    „Federatia are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international. FAPT isi propune sa contribuie la o imbunatatire a activitatilor de marketing si de branding a destinatiilor si a produselor turistice pe care aceastea le ofera, promovarea brandurilor locale, sustinerea programelor de incoming, sustinerea promovarii Romaniei la targurile nationale si internationale prin organizarea de standuri ale destinatiilor turistice”, arata Federatia. 

    Conducerea FAPT mai anunta ca, in perioada imediat urmatoare, federatia isi propune sa participe activ la definirea brandului turistic al Romaniei, sa organizeze cursuri de formare in managementul proiectelor pentru personalul executiv al asociatiilor, in vederea unei mai bune gestionari a fondurilor structurale in turism, precum si cursuri de conducere si organizare a asociatiilor de promovare a destinatiilor turistice.

    Membrii fondatori sunt Asociatia pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului Litoral, Asociatia pentru Turism Bucovina, Asociatia pentru Turism Banat, Asociatia Oltenia de Sub Munte, Maramures Infoturism, Asociatia de Promovare a Turismului Prahova, Asociatia Judeteana de Turism Sibiu si Asociatia Turistica Sighisoara. In prezent, presedintia federatiei este asigurata de Asociatia Litoral, iar vicepresedintia de APT Bucovina. 

    Federatia va promova interesele membrilor in cadrul Consiliului Consultativ pentru Turism si invita sa contribuie la un parteneriat activ si alte asociatii de profil, dar si parteneri din turismul romanesc – Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale, patronate, agentii de turism.

    Un nou operator aerian, din octombrie pe piata romaneasca

    de
    Compania aeriana elvetina Baboo a intrat pe piata din Romania in 27 octombrie si opereaza zboruri pe doua rute, catre Geneva si Nisa de pe Aeroportul Otopeni.
    Cele patru zboruri Bucuresti-Geneva si retur se desfasoara in zilele de luni, miercuri, vineri si duminica. De asemenea, operatorul aerian are patru curse Bucuresti -Nisa si trei zboruri Nisa – Bucuresti in zilele de luni, miercuri si vineri.

    Recent, la nivel international, Baboo a anuntat cinci destinatii noi pentru programul de iarna, respectiv zboruri de la Geneva catre Toulouse de sase ori pe saptamana, Bordeaux de cinci ori pe saptamana, Atena de cinci ori pe saptamana, Bucuresti de trei ori pe saptamana si Zagreb de doua ori.

    Noile destinatii anuntate se inscriu in strategia companiei aeriene de a se adapta crizei financiare mondiale.

    „Concurentii nostrii reactioneaza fata de criza. Astfel, noi suntem atenti la oportunitatile care pot sa apara pe piata in urma desfiintarii unor rute”, a declarat directorul general executiv al companiei Jacques Bankir.

    Totodata, compania elvetiana a anuntat ca nu a primit inca autorizatia pentru ruta Geneva-Sankt Petersburg din partea autoritatilor rusesti. Rezultatele au fost de asemnea, dezamagitoare si in ceea ce priveste negocierile privind lansarea destinatiei Kiev.

    Compania aeriana Flybaboo a fost infiintata la Geneva in 2003 si si-a schimbat denumirea in Baboo in mai 2008. Baboo opereaza 18 destinatii de la Geneva (excluzand cursele charter) si a transportat aproape 500.000 de pasageri in perioada noiembrie 2003- decembrie 2007.

    Compania elvetiana detine o flota de doua aeronave Dash 8-Q400 si trei aeronave Embraer 190 si are un total de 180 de angajati in toata reteaua Baboo.

    Scandalul clipurilor turistice, pe masa DNA

    de

    Departamentul de Control al Guvernului (DCG) a sesizat DNA în cazul clipurilor publicitare contractate de fosta Autoritate Naţională pentru Turism cu scopul de a promova imaginea României în mass-media.

    În urma verificărilor făcute, în perioada 13-26 iunie, comisarii guvernamentali au constatat deficienţe legate de derularea contractului şi recepţia materialelor produse. Echipa de control a verificat modul în care a fost respectată procedura de achiziţie privind înţelegerea cu firma Smart Advertising pentru achiziţionarea a cinci spoturi tv, a contractului pentru cele cinci machete banner, în valoare de 5.356.700 lei, inclusiv TVA, dar şi pentru serviciile de difuzare media interne, în valoare de 3.092.334 lei, inclusiv TVA. Potrivit şefului Departamentului de Control al Guvernului, secretarul de stat Emanoil Neguţ, instituţia de control a constatat deficienţe privind modul în care au fost derulate aceste contracte, în special în privinţa alocării bugetului, în acest sens fiind identificate două note de fundamentare cu acelaşi conţinut, dar cu sume modificate: 1.037.037 euro cu TVA la 1.851.852 euro cu TVA. Referitor la campania de publicitate în media interne, inspectorii au descoperit că nu au fost respectate nici caietul de sarcini şi nici prevederile contractuale. Astfel, concluzia anchetei a fost aceea că 97% din buget a fost plătit pentru promovarea clipurilor prin posturi tv aflate pe locurile 7-15 din punct de vedere al audienţei medii zilnice, deşi documentaţia prevedea obligaţia difuzării pe cele mai importante cinci posturi tv. Scandalul clipurilor publicitare a fost scos la iveală de secretarul de stat în Ministerul Comerţului şi Turismului, Lucia Morariu, care a făcut public faptul că Departamentul de Promovare al fostei Autorităţi pentru Turism a contractat şi plătit cinci clipuri publicitare tv pentru promovare internaţională, în valoare de 1,3 milioane de euro, care nu aveau sonor, drept care nu au putut fi niciodată folosite. Mai mult, Morariu a apreciat la declanşarea scandalului faptul că preţul plătit de stat a fost de cel puţin cinci ori mai mare decât suma pe care ar fi plătit-o o firmă privată.

     

    814.000 euro reprezintă suplimentarea de buget de care au avut nevoie diriguitorii turismului pentru promovarea ratată a ţării în mass-media.

    Cum afecteaza criza financiara industria ospitalitatii din Romania

    de

    Criza financiara va determina o scadere a industriei ospitalitatii pe o perioada de 1-2 ani, atat la nivel global, cat si pe piata din Romania, este de parere Franz Jurkovitsch, presedintele consiliului de administratie al Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG, companie pentru dezvoltare si investitie imobiliara din Viena, care in august 2007 a achizitionat Angelo Airporthotel din Bucuresti.

     

    Explicatia este una foarte simpla: criza financiara va determina o scadere drastica a consumului, iar unul dintre primele lucruri la care oamenii vor fi nevoiti sa renunte vor fi calatoriile si vacantele, spune Jurkovitsch.

    In ciuda acestei estimari mai putin optimiste, reprezentantul companiei vieneze considera ca Romania nu va fi una dintre tarile cele mai grav afectate de criza, ci dimpotriva. “Poate Romania nu va mai inregistra o crestere a PIB-ului de 6%, insa trendul ascendent va continua, cu o crestere de 3-4%”, este de parere el.

    In ciuda acestei crize globale, austriecii afirma ca achizitionarea si renovarea hotelului de patru stele Angelo Aiporthotel este doar primul pas pe piata din Romania, una cu foarte mare potential. “Ne gandim ca pe viitor sa dezvoltam brandul “angelo” si in alte orase ale Romaniei, indeosebi in cele in care exista un aeroport”, adauga reprezentantul dezvoltatorului austriac.

    Desi compania austriaca mai detine alte doua branduri de lux, Le Palais de 5 stele si Andel’s de 4 stele plus, acestia considera ca piata romaneasca nu se preteaza pentru astfel de brand-uri, in special in contextul economic actual, cand clientii se indreapta catre hotelurile cu preturi mai reduse. ”Aceste brand-uri sunt pentru tarile in care turismul este foarte dezvoltat, unde exista turism de weekend, iar acest lucru nu se intampla inca in Romania, unde turismul nu este exploatat decat in mica masura”, considera acesta, care adauga ca Romania ar trebui sa isi imbunatateasca foarte mult marketing-ul de tara.

    Pentru moment, Bucurestiul ramane doar o destinatie de business, segment caruia i se adreseaza Angelo Airporthotel. “Am investit in achizitionarea si renovarea hotelului circa 15 milioane de euro, investitie pe care estimam sa o recuperam in 10 ani”, a declarat Isabella Hren, membra in consiliul de administratie a Vienna International AG, companie care administreaza hotelul din Capitala.

    Hotelul are in prezent 177 de camere, dintre care 69 sunt deja aranjate dupa conceptul “angelo”, patru sali de conferinta si pana la 20 de sali de sedinta. „Desi anul 2009 va fi unul foarte dificil pentru piata de 4 si 5 stele din Bucuresti, care a ajuns deja la saturatie, estimam pentru anul viitor un grad de ocupare de 60%, incluzand si weekendul”, declara Mihai Zamfir, director general al hotelului care preconizeza ca in urmatorii 2-3 ani gradul de ocupare va ajunge pana la 70%.

    Pentru anul viitor, Zamfir preconizeaza o cifra de afaceri de 5 mil. euro, 20% din aceasta suma urmand sa provina din organizarea de conferinte. „Perioada medie de cazare este de una-doua zile, avand in vedere ca majoritatea clientilor nostri provin din oameni de afaceri care calatoresc foarte mult, circa 50% dintre acestia fiind straini”, mai adauga el.

    Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG este o societatea pentru dezvoltare si investitie imobiliara cu sediul la Viena si cu birouri deschise la Budapesta, Praga, Sankt Petersburg si Varsovia. In ultimii 25 de ani, Warimpex a achizitionat proprietati in Europa Centrala si de Est, avand o valoare totala de peste jumatate de miliard de euro.

    Warimpex este la ora actuala proprietar sau co-proprietar a 18 hoteluri de lux care ofera peste 3.700 de camere, precum si sapte cladiri comerciale sau de birouri cu o suprafata totala de 36.000 de metri patrati in Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Pe termen mediu, Warimpex doreste sa devina un lider pe piata imobiliara a hotelurilor din „Noua Europa”. Warimpex este cotata la WXF din Viena si Bursa de la Varsovia.

    Vienna International Hotels & Resorts a fost creata in 1989. Pe baza unor contracte individuale de management, Vienna International administreaza si dezvolta un total de 46 de hoteluri si centre hoteliere de lux (31 de hoteluri si 15 proiecte de hoteluri), precum si un teren de golf cu 27 de gauri.

    In 2008, Vienna International se asteapta sa gazduiasca peste 1.700.000 de oaspeti si prevede un beneficiu de 130 de milioane de euro. Grupul hotelier are peste 2.300 de angajati.

    Poiana Brasov, cea mai ieftina destinatie de schi

    de

    Poiana Brasov este clasata drept cea mai ieftina destinatie de schi intr-un top ce vizeaza 14 statiuni europene si americane analizate, potrivit unui studiu citat de cotidianul The Daily Telegraph.

     

    Astfel, potrivit ziarului londonez, analiza releva ca un sejur de schi la Poiana Brasov costa, cu tot cu cheltuielile personale, 200 de lire sterline.

    Pe locurile doi si trei in topul celor mai ieftine destinatii de schi s-au clasat statiunile Vysoké Tatry din Slovacia si Borovets din Bulgaria, cu costuri ale sejururilor de 236 de lire sterline, respectiv 241 de lire sterline, arata NewsIn.

    La polul opus, statiunea Vail din Colorado a fost desemnata cea mai scumpa destinatie pentru schi, din cele 14 analizate, cu un cost al sejurului de 514 lire sterline.

    Conform studiului amintit, in toate cele 14 statiuni amintite, costurile pentru vacantele de schi au crescut fata de aceiasi perioada a anului trecut. Astfel, la Poaiana Brasov procentrul majorarii a fost de 18%, in trimp ce la Vail, Colorado, preturile au crescut cu circa 55%.

    „Preturile statiunilor din Franta, Austria, Elvetia si Italia sunt mult mai avantajoase fata de destinatiile americane, iar pentru cei cu bugete mai restranse, Romania, Slavacia si Bulgaria pot fi considerate destinatii -cilipir”, a spus Helen Warburton, unul din autorii studiului, citat de „The Daily Telegraph”.

    Industria turismului din SUA ar putea fi afectata pana in 2010

    de

    Industria americana a turismului mizeaza pe un impact moderat al crizei economice, mai accentuat in segmentul calatoriilor de afaceri decat in turismul de divertisment, care nu se va tempera pe deplin decat in 2010.

     

    „Calatoriile de afaceri sunt veriga cea mai slaba a industriei”, comenteaza Suzanne Cook, analist la Travel Industry Association (TIA), citata de AFP, scrie NewsIn.

    Analistul a estimat ca declinul sectorial ar trebui sa fie de 3,6% in 2008 si ar putea sa se prelungeasca in 2009, cu 2,7%. In 2010, sectorul turismului ar trebui sa inregistreze o crestere moderata, cu 2%.

    Asociatia enumera printre elementele de ingrijorare si diminuarea ratei de ocupare a camerelor de hotel, care a scazut cu 62,9% de la inceputul anului.

    De altfel, aprecierea dolarului va micsora numarul de calatori straini cu 1,6% in 2009, potrivit estimarilor TIA, care anticipeaza ca numarul de 61,1 milioane de turisi din strainatate estimat pentru 2008 nu va fi din nou atins si depasit decat in 2011.

    Construind ipotezele pe baza unei recesiuni economice de trei sau patru trimestre, cu incepere din vara lui 2008, Cook a precizat ca se asteapta ca segemtnul turismului de divertisment sa evolueze mai bine si sa scada cu doar 0,2% in 2008. Temperarea se va accentua pana la 1,3% in 2009, iar in 2010 va fi inregistrata o crestere cu 3%.

    „Suntem in recesiune, nu in criza”, a conchis analistul de la TIA, care a comentat pozitiv o stabilizare a numarului americanilor care vor sa calatoreasca de placere in urmatoarele sase luni, la 71,4% in octombrie 2008, comparativ 71,5% in octombrie 2007.

    easyJet: Scaderi cu pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei financiare

    de
    Industria aviatica va fi incercata din greu in aceasta iarna. Se va observa o scadere de pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei economice cumulata cu pretul crescut al petrolului, este de parere Peter Voets, director de marketing al easyJet pentru Europa Centrala si de Est.
    „Ne asteptam la scaderi si in ceea ce priveste gradul de ocupare, cu pana la 8-10% pentru aceasta iarna. Acest lucru este aplicabil pentru toate pietele, nu doar pentru cea din Romania”, adauga reprezentantul easyJet.

    El considera ca in mod cert, multi operatori aerieni nu vor supravietui iernii, numai companiile cele mai eficiente urmand sa supravietuiasca. „Vor avea de suferit in principal companiile mici si ineficiente care au o situatie financiara slaba. In acest moment totul se reduce la eficienta, nu la modelul de afaceri”, este de parere el.

    In ciuda perioadei dificile care va cuprinde industria aviatica, pana cel devreme primavara lui 2009, operatorii low cost pot profita pentru atragerea unul numar mai mare de pasageri pe segmentul business.

    In contextul economic actual, oamenii de afaceri fac economii si atunci cand vine vorba de calatoriile cu avionul, indreptandu-si atentia catre operatorii cu tarife scazute. „In ultimele doua luni numarul pasagerilor a crescut cu 20% in timp ce liniile traditionale inregistreaza scaderi ale nivelului de operatiuni, sau stagneaza, in cel mai bun caz. In prezent, 20% dintre pasagerii nostri calatoresc in scop de afaceri, insa pe termen mediu asteptam ca acest numar sa creasca la 25%”, explica Voets.

    Chiar daca multi operatori au luat decizia reducerii de personal, pentru reducerea costurilor cu foarta de munca, easyJet nu are in plan astfel de masuri. „Nu avem in plan sa facem concedieri. Cresterea de 17% de anul acesta ne-a permis sa angajam sute de noi piloti si personal de zbor in 2008”, mai afirma reprezentnaul operatorului aerian cu tarife scazute.

    In ceea ce priveste piata din Romania, easyJet va continua sa opereze cursele pe care le are in prezent in portofoliu. „Nu avem in plan sa renuntam la nici o cursa din si spre Romania. Vom fi flexibili la schimbarile ce pot interveni iarna acesta, insa intentionam sa continuam sa ne marim cota de piata in fata competitorilor nostri. Momentan lucram la orarul de vara pentru 2009 si evaluam posibilitatile unor noi rute din Romania precum si in regiune”, spune Voets.

    In prezent easyJet leaga Romania de Spania (Bucuresti-Madrid Brajas), zbor operat zilnic, si Italia (Milano Malpensa), cursa operata de cinci ori pe saptamana.

    Pentru 2008, reprezetantii companiei estimeaza un profit de 110-120 mil lire sterline. „Anul acesta am inregistrat o crestere de aproximativ 17% comparativ cu anul trecut, iar in 2009 ne asteptam la o crestere cu o singura cifra”, mai spune Voets.

    easyJet detine in prezent 162 de aeronave care acopera 394 de rute intre 105 aeroporturi din 28 de tari.

    Scandal cat casa in leasingul imobiliar

    de
    Dupa ce au incheiat contracte cu peste 700 de clienti si mai multe firme de constructii, oferind dobanzi foarte atractive pentru finantare, patronii germani ai MTS Leasing au disparut, lasandu-si partenerii si oamenii fara case si fara bani. Uriasa pacaleala, acoperita legal: asigurarea locuintei nu era valabila decat dupa finalizarea constructiei, iar in cazul falimentului firma isi rezerva dreptul asupra constructiei nefinalizate, asupra ratelor achitate pana la respectivul moment si dar si asupra avansului de pana la 30% din valoarea proiectului. Firma a fost partener de afaceri cu Impact si cu… SAPARD
    Dezastru pe piata imobiliara din Romania. Firma de leasing imobiliar MTS Leasing a dat faliment, iar fondatorii ei germani au „taiat-o” din tara dand o teapa de cel putin 50 de milioane de euro clientilor si aducand prejudicii de imagine insurmontabile partenerilor de afaceri, printre care se regaseste si firma de constructii Impact.
    „MTS Leasing a dat faliment si si-a incheiat activitatea, iar cei care au fondat-o, doi germani (Theo si Matthias Metzen-tata si fiu) au plecat din tara. MTS a intrat in blocaj financiar”, a declarat pentru ghiseulbancar.ro fostul director de marketing al MTS Leasing, Andreea Raclea.

    Mecanismul tepei

    Totul incepe cu „creditare pe 20 ani cu dobanda de 5% pe an”. „Prima societate de leasing imobiliar”, asa cum s-a prezentat prin campaniile puternice de publicitate, a atras in plasa 700 de clienti si nume mari din imobiliar si nu numai.
    Avansul pentru un proiect era cuprins intre 10% si 30%, iar clientul trebuia sa detina terenul pe care urma sa fie construita casa. Aceste conditii au mai cernut din doritorii de case in leasing.
    Acum vine perfidia firmei. In contract era stipulat foarte clar ca in momentul in care MTS Leasing da faliment iti ia si casa pentru ca este proprietara pana la achitarea ultimei rate si, atentie, are dreptul sa nu inapoieze nici un ban din rate sau avans.
    In plus, polita de asigurare asigura obiectul contractului de leasing doar dupa ce constructia era gata.
    Aceste prevederi, de altfel perfect legale in aceasta tara care a permis sa se intample si alte nenorociri precum Caritas sau FNI, au fost vazute asa cum trebuia de o parte dintre romani, multi renuntand la idee chiar daca in prima faza dobanda i-a atras.
    Din pacate, nu toti au fost atat de circumspecti. Cei mai multi clienti tepuiti de MTS Leasing au achitat sute de mii de euro ca avans pentru contractele semnate.
    Altii au platit chiar rate inainte de inceperea constructiilor. Toti banii au luat calea Germaniei, lasand deopotriva clienti si firme de constructii cu buza umflata.

    Dan Ioan Popp, presedintele Impact: Firma, nu. Clientii sunt singurii care au de suferit

    MTS Leasing era partener oficial al firmei de constructii Impact. Presedintele acesteia ne-a confirmat faptul ca o parte din clientii sai au ales finantarea constructiilor prin MTS.
    „Deocamdata falimentul nu e declarat oficial. Dar daca ei au spus ca sunt in incapacitate de plata si in 3 saptamani nu gasesc pe nimeni sa-i finanteze atunci trebuie sa declare falimentul. Daca nu-l vor cere creditorii. In ce ne priveste, paradoxal, noi am incasat mai mult de la ei decat am executat. Parteneriatul nostru cu MTS s-a derulat asa: un client venea la noi sa-i facem o casa. Noi ii puneam pe masa circa cinci oferte, printre care si MTS Leasing, iar ei alegeau. Nu avem nici o legatura cu optiunile lor. Cei care au ales MTS vor avea de suferit”, a spus Popp.

    SAPARD

    Se pare ca promovarea acestei societati si-a atins toate scopurile avand in vedere ca MTS Leasing a incheiat si un parteneriat cu… SAPARD.
    „Cei care doresc finantare nerambursabila prin programul SAPARD si nu dispun de fonduri proprii obligatorii in proportie de 50% din valoarea proiectului finantat au o noua alternativa: leasing prin MTS Leasing GmbH”, asa sunau comunicatele agentiei de stat acum o luna.

    Angajatii au dat semne ca stiau ce are sa se intample

    Surse din piata spun ca la un moment dat, anul acesta, constructiile finantate de MTS Leasing au inceput sa-si reduca ritmul si chiar s-au oprit.

    Ca reactie, clientii au depus cereri de reziliere a contractului de leasing. Cereri la care nu li s-a raspuns nici pana azi, desi au primit la fiecare telefon asigurari ca solicitarea va fi onorata.

    „Recuperatorii” de la Coface si-au avertizat clientii

    Societatea de recuperare de restante si management de risc Coface Intercredit a „mirosit” smecheria de la MTS. Conducerea Coface a spus ieri intr-un comunicat ca au facut un raport de credit, din care reiesea ca MTS Leasing este o firma nou-infiintata in Germania, la data de 13 ianuarie 2004, cu un capital social initial de 25.000 EUR. Compania nu prezenta la data ultimului Raport de Credit nici o informatie financiara oficiala publicata-bilant sau alte date financiare. Coface Intercredit a recomandat clientilor sai o limita superioara de credit de 2.500 de euro. Cu alte cuvinte, MTS Leasing Gmbh putea plati in termen de 60 de zile, in conditii de maxima siguranta pentru creditori, suma de 2.500 euro per furnizor. Acesta suma este minimul baremului de creditare din grila de evaluare de risc a Coface Intercredit.
    Companiile ce au tinut cont de scoring-ul acordat acestei societati au evitat pagube financiare semnificative legate de relatiile parteneriale cu MTS Leasing”, se afirma in comunicatul Coface.

    Lege putreda, autoritati sub orice critica

    Legea nu protejeaza la momentul actual pe cel care doreste sa achizitioneze un bun in leasing, in caz de faliment al firmei de leasing, respectivul putand sa ramana si fara imobil, aflat in proprietatea companiei de leasing pana la plata ultimei rate si a valorii reziduale si cu banii dati. Nici nu are rost sa va duceti in instanta in astfel de cazuri. Intrebarea este de ce autoritatile n-au stiut nimic de aceasta inginerie? Ba au mai facut si afaceri cu firma.

    Cetatea Neamtului

    de

    Cetatea-Neamt este o creatie moldoveneasca ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre Petru I (1374-1391).

     

    Cercetarile arheologice au scos la lumina urme materiale de la sfarsitul secolului al XVI-lea si monede de argint de la Petru I. Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (Neamt, Suceava si Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Prima mentiune despre cetatile Moldovei este facuta de domn in omagiul adresat in anul 1387 regelui Poloniei, dar prima referire la Cetatea-Neamt dateaza din anul 1395, cand regele Ungariei Sigismund de Luxemburg emite un act „ante castrum Nempch”.

    Manastirea Varatec

    de

    Manastirea Varatec este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m.

     

    Expunerea sud-estica ii asigura o buna insorire tot timpul anului, ceea ce il determina pe scriitorul Calistrat Hogas sa aprecieze ca „natura a tiparit aici o dulce si primavaratica sarutare pe sanul muntilor”. La intrarea in manastire ne intampina turnul clopotnitei, prin bolta caruia se patrunde in incinta. In curtea interioara domneste peste tot curatenia, cladirile bine intretinute fiind impodobite cu ghivece de flori. Biserica Manastirii Varatec, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), dateaza din anul 1785, cand maica Olimpiada, venita de la Manastirea Topolita, a pus bazele acestui asezamant monahal. Prima constructie a fost din lemn, in anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra si caramida de astazi, impreuna cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate. Arhitectura imbina elementele traditionale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, biserica fiind in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. Distincte sunt si cele doua pridvoruri circulare, dispuse pe laturi. Pictura din interior, terminata in 1841 si refacuta in 1882, este in stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptata in lemn de tisa si suflata cu aur. Manastirea Varatec este bogata in obiecte de valoare istorica si artistica, primind numeroase danii de la domnitori si boieri. In 1857, Manastirea Varatec „avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni”. (C. Matasa, 1929) Ecatrina Bals, sotia generalului Theodor Bals, fost caimacam al Moldovei si fiica sa, Safta Brancoveanu, au lasat manastirii averile lor. De aceea, pe latura de rasarit a bisericii, s-a ridicat o statuie din bronz, realizata de sculptorul Ion Jalea, reprezentand-o pe Safta Brancoveanu.

    Scandal la o agentie de turism din Craiova: clientii au aflat ca vor sta in alte hoteluri

    de

    Aproape 20 de craioveni care îşi rezervaseră sejururi într-o staţiune din Turcia, prin agenţia de turism PS Travel din Craiova, vor să dea în judecată agenţia după ce au aflat că respectivele camere nu mai sunt disponibile şi că urmează să fie cazaţi în alte hoteluri, transmite corespondentul NewsIn.

     

    „La începutul lunii iunie, am plătit agenţiei acontul, adică 150 de euro de familie, iar diferenţa până la 600 de euro a fost achitată la începul lunii iulie. Preţul include cazarea la un hotel de cinci stele, all-inclusive, în intervalul 15-22 iulie. Pe data de 24 iunie ni s-a spus să mai plătim încă 35 de euro, taxe suplimentare, motivând că s-a făcut o eroare de calcul. Nu s-a opus niciunul dintre cei 16 membri ai grupului“, a declarat Bogdan Păun, unul dintre clienţi păgubiţi de agenţia PS Travel.

    astazi, cele 19 persoane, 16 adulţi şi 3 copii, au fost anunţaţi că biletele pe care le-au rezervat şi plătit nu mai sunt disponibile. „Ne-au sunat pe toţi şi ne-au spus că dintre cele opt camere rezervate de noi, doar trei sunt disponibile şi că celelalte cinci familii vor fi cazate la alte hoteluri de două şi trei stele, la preţul de 635 de euro, plătit de noi. Eu îmi plătisem luna de miere, mi s-a cerut certificatul de căsătorie pentru unele reduceri şi acum sunt anunţat că nu pot beneficia de sejurul plătit la un hotel de cinci stele, cum am achitat şi voi ajunge la un hotel de trei sau patru stele“, a mai adăugat Bogdan Păun.

    La sosirea presei, operatoarea agenţiei de turism a devenit violentă, lovind camerele de luat vederi ale cameramanilor. „Nu am nimic de declarat, şeful nu este aici, este în concediu“, a spus operatoarea.

    Cele opt familii care au plătit bilete agenţiei PS Travel au declarat că sunt hotărâte să dea agenţia de turism în judecată dacă nu vor primi bilete în perioada 15-22 iulie la un hotel de cinci stele, all-inclusive.

    Organizatii Internationale de Turism

    de

    Organizatia Mondiala a Turismului

    http://www.world-tourism.org/

    Comisia Europeana pentru Turism
    http://www.etc-corporate.org/

    Asociatia internationala de promovare a turismului dunarean
    http://www.danube-river.org/site/index.php

    Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor
    http://www.wttc.org/

    OCDE – Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica
    http://www.oecd.org/home/0,2987,en_2649_201185_1_1_1_1_1,00.html

    OCEMN -Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra
    http://www.world-tourism.org/

    ICE – Initiativa Central Europeana
    http://www.ceinet.org/home.php

    Norma metodologica privind clasificarea structurilor de primire turistice

    de

    Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 bis din 6 august 2002


    1. Dispozitii generale
    1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie publica din România.
    1.2. Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice.
    1.3. Structurile de primire turistice se clasifica pe stele si, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
    Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
    Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România, aprobata si modificata prin Legea nr. 755/2001, este singura institutie abilitata sa desfasoare activitati de autorizare în domeniul turismului.
    1.4. Desfasurarea de activitati (de cazare, alimentatie si alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pâna la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001.
    2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare
    În vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentatie cu urmatorul continut:
    – cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
    – certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului*);
    _____________
    *) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii:
    – certificat de înmatriculare;
    – actul constitutiv sau autorizatia de functionare în cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.     – certificat de înregistrare la Oficiul registrului comertului, însotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);
    – schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);
    – schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);
    – fisa privind încadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele nr. 6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);
    – avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul constructiilor noi;
    – copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate în gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;
    – copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.
    3. Eliberarea si anularea certificatului de clasificare
    3.1. Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Turismului – Directia generala de autorizare si control (denumita în continuare D.G.A.C.), care verifica îndeplinirea criteriilor de clasificare si întocmeste certificatul de clasificare.
    Certificatul de clasificare va fi însotit de fisa privind încadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii.
    Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinta.
    3.2. Verificarea la fata locului a îndeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din Ministerul Turismului – D.G.A.C., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, în prezenta reprezentantului agentului economic în cauza.
    3.3. În functie de conditiile concrete constatate în unitatea verificata se pot propune în mod exceptional unele compensari pentru dotari si servicii în vederea acordarii sau mentinerii categoriei.
    3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.
    La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în functiune pe propria raspundere structura turistica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectiva a certificatului de clasificare sa îsi continue activitatea la categoria înscrisa în certificatul obtinut. Punerea în functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale*):
    _____________
    *) Se excepteaza pensiunile turistice formate din maximum 5 camere si apartamentele si camerele de închiriat în locuinte familiale.

    – autorizatia sanitara de functionare;
    – autorizatia sanitar-veterinara (numai pentru unitatile de alimentatie);
    – avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I.;
    – autorizatia de mediu.
    3.5. Structurile de primire turistice care la data verificarii nu îndeplinesc cel putin criteriile pentru categoria minima nu se clasifica si, în consecinta, nu pot desfasura activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consemneaza în nota de verificare întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se preda agentului economic proprietar si/sau administrator al unitatii respective.
    3.6. Agentii economici au obligatia sa respecte pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor care si-au început activitatea pe propria raspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sanctioneaza potrivit Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
    3.7. D.G.A.C. verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage masuri de declasificare sau, dupa caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
    Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate din cadrul D.G.A.C. daca nu se respecta unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii minime care influenteaza direct protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotarârea Guvernului nr. 1328/2001:
    a) mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;
    b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu;
    c) asigurarea unei temperaturi minime de 180C, în timpul sezonului rece, în spatiile de cazare si de servire a mesei;
    d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I., în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
    e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în aer liber, sa nu depaseasca ora 1.00 noaptea;
    f) functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine întretinute;
    g) evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;
    h) respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;
    i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de clasificare.
    Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constata remedierea deficientelor semnalate. Constatarile vor fi consemnate într-o nota scrisa, întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, în baza careia se procedeaza la restituirea efectiva a certificatului de clasificare, dupa caz.
    D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situatia în care constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevazute la lit. a)-i).
    3.8. În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel încât nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în cauza, în termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. În acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea si/sau în administrarea altui agent economic.
    3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
    În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt îndeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.
    În caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt îndeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.
    Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, daca în urma unor lucrari de modernizare si de îmbunatatire a dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însotit de documentatia de clasificare prevazuta la pct. 2, în masura în care s-au produs modificari în privinta structurii spatiilor, a capacitatilor, a echiparii sanitare etc.
    3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date în folosinta anterior intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice si pentru care nu s-a obtinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevazut la pct. 3.1 curge de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.
    4. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare
    Conform prezentelor norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, clasificate astfel:
    1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
    2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
    3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
    4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
    5. hoteluri de 3, 2, 1 stele;
    6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
    7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
    8. cabane turistice, cabane de vânatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
    9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
    10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
    11. spatii de campare organizate în gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele;
    12. popasuri turistice de 2, 1 stele;
    13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
    14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
    15. apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;
    16. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
    În cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea structura a spatiilor de cazare:
    – camera cu pat individual, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
    – camera cu pat matrimonial, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;
    – camera cu pat dublu, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;
    – camera cu doua paturi individuale, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;
    – camera cu trei paturi individuale;
    – camera cu patru paturi individuale;
    – camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale.
    Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;
    – camera cu priciuri, reprezentând spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;
    – garsoniera, reprezentând spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica;
    – apartament, reprezentând spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.
    5. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie
    În conformitate cu prezentele norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism

    Nr.crt. Tipul de unitate Stele
        5 4 3 2 1

    1. Restaurant
    1.1 Clasic x x x x x
    1.2. Specializat
    1.2.1. Pescaresc x x x x –
    1.2.2. Vanatoresc x x x x –
    1.2.3. Rotiserie – x x x x
    1.2.4. Zahana – x x x x
    1.2.5. Dietetic – x x x x
    1.2.6. Lactovegetarian – x x x x
    1.2.7. Familial/pensiune – x x x x
    1.3. Cu specific
    1.3.1. Crama x x x x –
    1.3.2. Cu specific local x x x x –
    1.3.3. Cu specific national x x x x –
    1.4. Cu program artistic x x x – –
    1.5. Braserie x x x – –
    1.6. Berarie x x x – –
    1.7. Gradina de vara x x x x –
    2. Bar
    2.1. Bar de noapte x x x – –
    2.2. Bar de zi x x x x –
    2.3. Cafe-bar, cafenea x x x x –
    2.4. Disco-bar (discoteca, videoteca) x x x x –
    2.5. Bufet-bar – – x x x
    3. Fast-food
    3.1. Restaurant-autoservire – – x x x
    3.2. Bufet tip expres/bistrou – – x x x
    3.3. Pizzerie – – x x x
    3.4. Snack-bar – – x x x
    4. Cofetarie x x x x x
    5. Patiserie, placintarie, simigerie – – x x x

    Se pot stabili si alte tipuri de unitati în functie de conditiile concrete constatate la fata locului, cu respectarea criteriilor pentru tipul de structura turistica asimilata. Principalele caracteristici functional-comerciale ale acestor tipuri de unitati sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
    6. Alte precizari
    6.1. Agentii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligatia sa asigure, înca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute în prezentele norme metodologice.
    6.2. Activitatile desfasurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
    6.3. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este data de cea la care a fost încadrata majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.
    6.4. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbracaminte specifica, stabilita de agentul economic în cauza, diferentiat în functie de conditiile de desfasurare a activitatii, si ecuson cuprinzând numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii.
    6.5. Însemnele privind categoria de clasificare a unitatii se înscriu pe o placheta montata în exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe autocolante aplicate în punctele de acces al turistilor. Autocolantele si plachetele se realizeaza din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de unde se procura de catre agentii economici, de regula, o data cu primirea certificatului de clasificare.
    6.6. În toate structurile de primire turistice este obligatorie:
    – afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar si/sau administrator al structurii în cauza, precum si ale Ministerului Turismului si Autoritatii pentru Protectia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la serviciile oferite;
    – afisarea la receptiile structurilor de 1-5 stele si în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotarârii Guvernului nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat;
    – pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;
    – asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice;
    – oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

    – la unitatile de 4 si 5 stele – cel putin 18 servicii;
    – la unitatile de 3 stele – cel putin 15 servicii;
    – la unittaile de 2 stele – cel putin 10 servicii;
    – la unitatile de 1 stea – cel putin 5 servicii;

    – lista orientativa cuprinzând serviciile suplimentare este prezentata în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice;
    – existenta în toate spatiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic si tiparite în limba româna si în cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzând informatii utile pentru turisti cu privire la:
    – instructiuni de folosire a telefonului;
    – tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
    – lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului în camera;
    – lista room-service;
    – lista cuprinzând preturile produselor din minibar, dupa caz;
    – programul TV pentru saptamâna în curs, dupa caz;
    – informatii turistice privind zona sau localitatea;
    – harti cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele;
    – orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
    – chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.
    La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.
    6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc în holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar în spatii distincte, cu intrari separate de fluxul turistilor cazati în hotel.
    6.8. La hotelurile de 1-3 stele, în spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme, pâna la 15% din capacitatea de cazare rezervata. Se excepteaza cazurile în care se asigura intrari si fluxuri de circulatie separate pentru turisti.
    6.9. Agentii economici care detin structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie, clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligati sa asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice, conform urmatoarei grile de asimilare:
    – categoria a III-a = 1 stea;
    – categoria a II-a = 2 stele;
    – categoria I = 3 stele;
    – categoria LUX = 4-5 stele.
    Certificatele respective ramân valabile pâna la expirarea termenului înscris pe acestea.

    ANEXA Nr. 1*)
    la normele metodologice
    ____________
    *) Anexele nr. 1, 1.1, 1.1.a, 1.1.b, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7 si 1.8 sunt reproduse în facsimil.

    CRITERII MINIME
    privind clasificarea structurilor de primire
    cu functiuni de cazare turistica

    1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanta cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveste denumirea, tipul si numarul de stele, respectiv flori pentru unitatea respectiva. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.
    2. În spatiile de cazare, precum si în grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C.
    3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura în permanenta apa calda si rece.
    4. Constructiile vor fi astfel realizate încât sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.
    4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi bine aerisite si iluminate.
    4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate. La categoria o stea se admite si pardoseala din mozaic lustruit.
    4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate, pe întreaga suprafata (pâna la tavan). La categoria 2 stele se admit si placari partiale pâna la înaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
    4.4. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de culoare alba. La categoriile de 3, 4 si 5 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate superioara sau din matase.
    5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura în conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997.
    6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:

     

    Categoria unitatii Lenjeria* Prosoapele* Halatele*
    5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile
    3 stele la 3 zile la 2 zile –
    2 stele la 4 zile la 3 zile –
    1 stea la 4 zile la 3 zile –

    *) sau ori de cate ori este nevoie.

    Este indicat ca în camerele de baie sa fie afisate anunturi prin care turistii sunt informati ca spalatul prosoapelor presupune un mare consum de apa si detergenti, fapt care poate genera unele probleme privind protectia mediului. Prin aceleasi anunturi turistii sunt întrebati politicos daca doresc sa fie schimbate prosoapele; în caz afirmativ, acestea se depun în cada de baie sau la dus.

     

     

    ANEXA Nr. 1.1 la normele metodologice

    CRITERII MINIME
    privind clasificarea pe stele a hotelurilor,
    a hotelurilor-apartament si a motelurilor

    Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.
    Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
    Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atât pentru asigurarea serviciilor de cazare si de masa pentru turisti, precum si pentru parcare în siguranta a mijloacelor de transport.
    Categoria de clasificare a hotelului este determinata de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevazute în anexa nr. 1.1.a) la prezentele norme metodologice, precum si de realizarea urmatorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute în anexa nr. 1.1.b), astfel:

    – pentru hotel de 5 stele 150 puncte
    – pentru hotel de 4 stele 120 puncte
    – pentru hotel de 3 stele 70 puncte
    – pentru hotel de 2 stele 30 puncte.

    Pentru hoteluri-apartament punctajul este urmatorul:

    – 5 stele 100 puncte
    – 4 stele 60 puncte
    – 3 stele 40 puncte
    – 2 stele 20 puncte.

    PARLAMENTUL ROMANIEI – CAMERA DEPUTATILOR SENAT

    de

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:
    Art. 1. – (1) Salariatii din cadrul societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi titluri nominative denumite in continuare tichete de vacanta.

    (2) Tichetele de vacanta se pot acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

    (3) Tichetele de vacanta reprezinta un titlu de valoare finantat solidar de catre angajator si salariat.

    Art. 2. – (1) Tichetele de vacanta se emit de catre unitatile cu activitate specializata in domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite in continuare unitati emitente.
    (2) Unitatile emitente desfasoara aceasta activitate numai in baza autorizatiei de functionare, acordata de Ministerul Finantelor Publice.
    Autorizatia de functionare se acorda potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice, astfel incat sa se asigure dezvoltarea concurentiala a serviciilor prevazute de prezenta lege.
    (3) Unitatile care emit tichete de vacanta sunt obligate sa ia masurile necesare pentru asigurarea securitizarii acestora.
    (4) Fiecare tichet de vacanta este valabil numai in conditiile in care cuprinde, cel putin, urmatoarele mentiuni:
    a) numarul sub care a fost inseriat de catre unitatea emitenta;
    b) numele si prenumele salariatului care are drept de utilizare de tichete de vacanta;
    c) numele si adresa emitentului;
    d) denumirea si codul fiscal al angajatorului;
    e) valoarea nominala a tichetului de vacanta;
    f) date referitoare la perioada de valabilitate;
    g) interdictia de a fi utilizat pentru achizitionarea de alte bunuri sau servicii decat cele care fac obiectul prezentei legi;
    h) spatiu destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul de vacanta fost utilizat.

    Art. 3. – (1) Salariatul poate utiliza tichetele de vacanta pana la data de 31 decembrie a anului urmator celui in care au fost emise tichetele de vacanta.
    (2) Tichetele de vacanta pot fi folosite numai pentru achitarea contravalorii serviciilor achizitionate si prestate pe teritoriul Romaniei, prin intermendiul agentiilor de turism licentiate cu care unitatile emitente au contractat de prestarea serviciilor respective. Serviciile vor fi prestate in structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, tratament balnear, agrement, de transport, pentru activitati sportive si culturale cu care unitatile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.
    (3) Agentiile de turism agreate pot sa acorde beneficiarilor de tichete de vacanta reduceri de tarife si bonificatii, variabile in functie de perioada anului pentru care sunt emise tichetele de vacanta.
    (4) In cazul in care suma ce reprezinta contravaloarea serviciilor achizitionate este mai mica decat valoarea nominala a tichetelor de vacanta, utilizarea acestora este considerata integrala.

    Art. 4. – (1) Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariatilor stabilesc de comun acord unitatea emitenta a tichetelor de vacanta cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare, precum si suma lunara cu care va contribui angajatorul la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in conditiile art. 6 din prezenta lege.
    (2) Unitatile emitente au obligatia de a transmite lista agentiilor de turism corespunzatoare retelei de utilizare, la care salariatii pot folosi tichete de vacanta.
    (3) Unitatea emitenta va deschide un cont bancar special, destinat in mod exclusiv viramentelor bancare catre Fondul comun pentru tichete de vacanta. In acest cont bancar, angajatorul va vira lunar contributiile sale si ale salariatilor, dupa cum au fost stabilite de acestia, de comun acord.
    (4) Decontarea tichetelor de vacanta intre agentiile de turism si unitatile emitente ale tichetelor de vacanta se face numai prin intermediul unitatilor bancare. Acelasi regim de decontare se va aplica si in cazul relatiei dintre angajator si unitatea emitenta.
    (5) Sumele derulate prin operatiunile cu tichete de vacanta de catre unitatile emitente ale acestora nu pot fi utilizate pentru reinvestirea in alte scopuri.
    Art. 5. – (1) Sumele lunare cu care angajatorul contribuie la Fondul comun pentru tichete de vacanta sunt scutite la plata impozitului pe venitul global pentru salariat si respectiv, sunt deductibile in limita salariului minim pe economie, la calculul impozitului pe profit pentru angajator.
    (2) Sumele prevazute la alin. (1) nu se iau in calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
    Art. 6. – (1) Salariatul are dreptul sa primeasca tichete de vacanta numai daca consimte ca in cursul unui an calendaristic, pe o perioada de minim 4 luni si maxim 11 luni, sa plateasca o contributie lunara echivalenta cu minim 25% si maxim 100% din salariul minim pe economie.
    (2) Angajatorul stabileste nivelul contributiei sale lunare la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in functie de prioritatile sale financiare.
    Contributia angajatorului nu poate fi mai mica decat contributia lunara a salariatului, reprezentand minim 25% din salariul minim pe economie.
    (3) La data implinirii perioadei de contributie, unitatea emitenta, la cererea angajatorului, va emite tichete de vacanta nominale. Valoarea nominala a tichetelor va fi egala cu suma varsata pana atunci de catre salariat si angajator la Fondul comun pentru tichete de vacanta, la care se adauga o suma egala cu dobanda calculata de banca unde este deschis contul special pentru varsamintele efectuate de salariat si angajator.
    (4) Plata serviciilor oferite de unitatea emitenta sunt in sarcina angajatorului si nu sunt incluse in contravaloarea nominala a tichetelor de vacanta.
    (5) Pe parcursul perioadei de contributie, salariatul poate intrerupe varsarea contributiei sale lunare, caz in care angajatorul nu mai poate fi obligat sa verse contributia sa la Fondul comun pentru tichete de vacanta. In cazul in care intreruperea are loc la cererea salariatului, inainte de implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului si angajatorului li se
    vor returna, in numerar, sumele varsate, urmand ca dobanda aferenta sa fie incasata numai de angajator. Daca intreruperea are loc dupa implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului ii vor fi eliberate tichete de vacanta, in conditiile prezentei legi.

    Art. 7. – Dupa implinirea termenului minim de cotizare, salariatii pot cere oricand, prin intermediul angajatorului, eliberarea tichetelor de vacanta in conditiile art.6, alin. (3).
    Art. 8. – Vanzarea de catre salariati si comercializarea de catre agentiile de turism a tichetelor de vacanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 RON.
    Art. 9. – (1) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 8, precum si aplicarea amenzilor contraventionale se fac de catre personalul imputernicit al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si al directiilor generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti.
    (2) Constatarea sanctiunilor si aplicarea contraventiilor se fac in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002.
    Art. 10. – In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului vor elabora norme de aplicare, aprobate prin hotarare a Guvernului.

    Curaj de invidiat

    de

    Doctorul Martens garantează că Zicu va reveni şi mai puternic. Medical, este OK, dar nu trebuie să mai rişte

    Bisturiul condus de mîna sigură a lui Marc Martens a corectat de-a lungul celor 43 de ani de carieră mii de accidente. Gullit, Inzaghi, Van Basten, Ronaldo, Gilardino, Vieri sau Maldini au trecut la Anvers prin mîinile doctorului în vîrstă de 68 de ani. Martens a acceptat să vorbească, în limita confidenţialităţii doctor-pacient, despre infinitul calvar al lui Ianis Zicu.

    – Profesore Martens, recuperarea lui Zicu pare fără sfîrşit. Care este explicaţia?
    – Ianis a suferit mult din cauza primei intervenţii chirurgicale. Eu l-am văzut abia acum 4 luni, la finalul lui iunie, cînd trecuse aproape un an de la accidentare. A fost operat în altă parte, dar intervenţia chirurgicală a eşuat pentru că el suferea de o leziune foarte complexă a ligamentelor genunchiului drept ce nu a fost depistată.

    – Şi aţi fost nevoit să reluaţi procedura.
    – Am corectat intervenţia precedentă şi am încercat să-i refac ligamentele. Prezenta şi o afecţiune nedescoperită a cartilajului, care trebuia neapărat tratată în acelaşi timp.

    „Riscă să nu mai joace niciodată!”

    – Acum care este starea lui medicală?
    – Este sută la sută refăcut pentru un om normal, care ar duce o viaţă obişnuită. Ca sportiv însă, trebuie să fie atent. Efortul pe care îl presupune un antrenament, un meci, poate fi prea mare dacă nu este refăcut complet. Ar risca să nu mai joace fotbal niciodată! N-o să-i fie teamă să bage piciorul, are psihic de invidiat. E un curajos.

    – Cum vi s-a părut cînd a venit la dumneavoastră prima dată?
    – Deziluzionat. Făcuse o operaţie, reintrase în echipă, apoi durerile au revenit. Te doare inima să-i spui unui sportiv: „Trebuie să te tai în acelaşi loc, operaţia trecută a fost greşită!”.

    – Aţi crezut vreun moment că ar putea să nu mai joace fotbal?
    – Nici o secundă. Am tratat cazuri mai grave şi, în plus, am văzut la Zicu dorinţa aceasta foarte mare de a reveni, de a pune din nou piciorul pe minge, de a reuşi să fie cel de dinainte.


    „Atunci cînd i-am văzut genunchiul lui Ianis, n-am putut să-mi reţin un . Avea ligamentele şi cartilajul foarte deteriorate”
    MARC MARTENS, specialist ortoped

    „Eu îl văd puternic pe Ianis şi nu cred că va avea probleme în a juca aşa cum o făcuse pînă la acest incident”
    MARC MARTENS, specialist ortoped

    15 luni de chin
    Ianis Zicu s-a accidentat pe 14 august 2007, la partida Lazio-Dinamo, 1-1, după un duel cu Stendardo. Mijlocaşul a fost operat în septembrie, iar după o perioadă de recuperare a revenit pe teren în retur, fără a face pregătirea de iarnă. A jucat însă doar două luni, în aprilie fiind nevoit să ia o pauză pentru o afecţiune la umăr, dar şi pentru că durerile la genunchi reveniseră. A ratat şi pregătirea de vară şi s-a operat din nou în iunie.

    Nu ştiu să organizeze un derby

    de

    Şeful Stelei, Valeriu Argăseală, i-a dat replica rapidistului Constantin Zotta, care spusese că „mi-e teamă că meciul cu Steaua nu se va juca pe teren”

    Pînă la derby-ul Rapid – Steaua au mai rămas 5 zile, plus o etapă de Champions League, însă spiritele au fost încinse de conducătorii din Ghencea şi din Giuleşti. Ieri, Valeriu Argăseală i-a dat replica lui Constantin Zotta, cel care spusese imediat după victoria cu Gloria Buzău, scor 1-0, că „mi-e teamă că meciul cu Steaua nu se va juca pe teren”.

    „Cred că atunci cînd vorbeşte despre Steaua, Zotta nu poate fi sincer niciodată. Teama lui că nu se va juca pe teren vine din faptul că ei au o problemă cu baza sportivă, cu stadionul. Ar trebui să ştie domnul Zotta cum se organizează un meci important. Sînt scrise în regulament absolut toate punctele care trebuie urmate, însă probabil cei de la Rapid sînt şi acum doar la primele capitole. Mai e o posibilitate, şi anume ca domnul Zotta să fi făcut aceste declaraţii cu un scop psihologic. Dacă e aşa, înseamnă că e decalat rău de tot”, a declarat şeful din Ghencea.

    În primăvară, disputa directă din Giuleşti a iscat cel mai mare scandal din ultimii ani, arbitrul Deaconu oprind meciul în minutul 73, la scorul de 1-0 pentru Rapid, din cauza faptului că a fost lovit în cap cu o brichetă. Ulterior, comisiile FRF au acordat Stelei victoria la „masa verde” cu 3-0.

    „Ne vom lua absolut toate măsurile de precauţie. Aşa am făcut şi în primăvară, dar a apărut acea problemă cu bricheta. Mi-e teamă că şi acum meciul nu se va decide pe teren”
    Constantin Zotta, director general Rapid

    Vezi un interviu FOARTE TARE cu Lacatus: despre Becali, cartofi, Dorinel si vestiarul Stelei!

    de

    Marius Lacatus a vorbit la Happy Hour despre toate problemele pe care le-a avut dupa despartirea de Steaua si nu a evitat sa raspunda la „intrebarea amaruta”

    „Sotia este la stomatolog si fetita este la scoala de asta am venit singur. Conteaza ce zice sotia si fiica mea. Aveam 14, 15 ani cand ne-am cunoscut. Aveam o matusa care lucra la o discoteca si acolo ne-am cunoscut.

    Ridic tonul cand este cazul dar nu am lovit niciun jucator. In afara terenului sunt calm. Barbatii in vestiar barfesc mai mult decat femeile.

    Visul meu a fost sa antrenez Steaua, chiar ii ultima zi ii ziceam lui Gigi ca ii multumesc pentru ca m-a lasat sa antrenez pe Steaua. Nu o sa ma las de antrenorat, pana la iarna nu cred ca exista echipe de la care sa plece antrenori.

    In ultima mea zi la Steaua jucatorii mi-au reprosat ca nu am stat de vorba cu ei. Daca avea loc aceasta discutie poate era mai rau. Mai bine ca a iesit asa. Nu se stie cum era.

    Nu este adevarat ca fetita m-a asteptat acasa plangand. Declaratiile patronului m-au deranjat foarte mult. Daca el nu era multumit putea sa imi spuna in fata, nu sa ne jignit aiurea in public. La suparare el spune multe. Nu e corect sa imi spuna lucruri care pot sa doara.

    Eu nu intram in vestiar daca eram suparat pentru ca nu stiam cum sa reactinez. Imi era teama de ce o sa spun. E greu acum, nu prea am ce sa fac, ma trezesc dimineata si nu am ce sa fac.

    Eu fac piata, cu gatitul mai putin, ii cunosc pe toti cei care vand in piata. 2 RON e un kilogram de cartofi. Marar si patrunjel cumpar de la magazin, direct la plic.

    Important este ca lumea sa te aprecieze. Imi doream enorm sa fiu apreciat pentru munca de antrenor la Steaua si mai putin de fotbalist.

    Steaua castiga campionatul, 100% Steaua. Pandurii incep sa miste si ei. In Giulesti in Stefan cel Mare mi-am tot luat „dulcegarii”.

    Nu stiu pe nimeni care si-a dat foc la valiza, este un om responsabil. Eu am lucrat cu 29 de jucatori, daca aveau ceva in familie la mine veneau sa imi spuna. Daca ai probleme in familie afecteaza si cariera.

    Sper ca Dorinel sa stea cel putin la fel de mult ca mine, eu am stat un an. Nu am dat pronosticuri pana acum. Nici acum nu o sa dau”, spune Lacatus la Happy Hour.

    Criza financiara: „Nu mai avem bani, Tender nu s-a tinut de cuvant!”

    de

    Chiar daca echipa merge bine in campionat si putea sa fie lider daca nu era depunctata, Timisoara are acum probleme financiare. Presedintele Chivorchian spune ca Ovidiu Tender nu s-a tinut de cuvant si nu a dat bani, asa cum a promis!

    „Domnul Tender si cu domnul Iancu au avut o discutie vizavi de predarea sau preluarea acestui club si, din acele discutii, cei care erau in masura sa puna in practica trebuiau sa si rezolve aceste probleme pentru ca s-au obligat lunar in a aloca o anumita suma pentru bunul mers al clubului, or deocamdata sunt in intarziere. Sper ca astazi sau maine sa am o discutie cu cei care il reprezinta pe domnul Tender sau firmele domnului Tender ca sa putem pune aceste lucruri la punct, sa nu mai ajungem in situatia grea si foarte grea de a nu ne putea continua activitatea. Atunci cand iti asumi responsabilitatea trebuie sa stii ca trebuie sa o duci pana la capat. Probabil ca atunci cand se va intoarce domnul Tender vom mai purta o discutie cu domnul Iancu, pentru ca aceste lucruri sa fie foarte bine conturate si puse la punct”, a spus Chivorchian.

    Gheorghe Chivorchian a mentionat ca o echipa ca FC Timisoara are 220 de jucatori, antrenori, personal administrativ si asa mai departe, toti trebuind sa fie platiti. „Lucrurile astea trebuie foarte repede puse la punct, ca sa nu ne trezim cu situatii delicate. Saptamana trecuta am gasit sprijin la Consiliul Local pentru a putea sa-i platim si pe ceilalti oameni care nu-si primisera salariile, desi obligatiile nu erau ale Consiliului Local. Sper ca dialogul permanent cu dumnealor sa ne duca la etapa in care clubul sa nu mai aiba sincope. Probabil ca domnu Iancu stie mult mai multe, eu sunt partea executiva a clubului, discutiile se poarta la nivel de patronat”, a comentat el.

    Karamian: „Vrem sa facem spectacol si sa castigam cu Dinamo!”

    de

    Jucatorii Timisoarei sunt porniti sa invinga pe Dinamo in meciul din etapa a 14-a si sa le arate cainilor cine sunt defapt liderii Ligii I.

    Mijlocasul armean Artiom Karamian spera sa joace alaturi de fratele sau in meciurile cu Dinamo si Steaua: „La Galati puteam sa si batem, sa si pierdem, a fost o deplasare grea, Steaua a pierdut acolo. Acum neaparat trebuie sa batem pe Dinamo. Daca vorbim de cele sase puncte care ni s-au luat, suntem pe primul loc, dar oricum nu conteaza cine e pe primul loc, trebuie sa invingem pentru ca jucam acasa. O sa fie stadionul plin, trebuie sa facem un spectacol si sa castigam”.

    Internationalul slovac Marian Cisovsky, care a implinit duminica 29 de ani, a declarat ca si punctul de la Galati poate fi considerat un cadou. „Pacat ca nu am reusit si eu sa inscriu, am avut cateva ocazii, insa Gigel Bucur a fost omul potrivit la locul potrivit si a dat un gol important. Stiu de Dinamo ca sunt primii in clasament, de cand sunt in Romania cred ca am vazut cele mai multe meciuri cu ei. Am auzit multe de rivalitatea dintre aceste echipe si cu cat se apropie meciul tot mai multe informatii curg. Au o echipa buna, de aceea sunt si pe primul loc. Au doi atacanti foarte buni care marcheaza multe goluri si un portar execelent”, a spus el.

    Blanc: „Nici măcar cei de la CFR nu se aşteptau la asemenea început în CL”

    de

    Laurent Blanc, tehnicianul francezilor de la Bordeaux, a declarat în cadrul conferinţei de presă dinanintea meciului din Champions League cu CFR Cluj că speră la o victorie dar trebuie să fie foarte atent pentru că CFR-ul a arătat că este o echipă periculoasă.

    „Nu stiu cum va decurge meciul. Noi ne-am pregatit bine. I-am studiat cu atentie pentru ca stim ca ei sunt valorosi. Va fi un meci important.

    Nu e neaparat sa castigam dar o victorie ne-ar aduce o pozitie confortabila. Nimeni nu se astepta la acest inceput foarte bun in Champions League pentru Cluj, nici macar ei. Pe ei ii avantajeaza rezultatul de la Roma. Cand castigi cu Roma si faci egal cu Chelsea ai pretentia sa fi respectat. La Roma a meritat din plin rezultatul. Trebuie sa fim atenti sa nu le lasam spatii pentru ca asta asteapta. Am vazut ca se aseaza foarte bine in aparare.

    Speram sa urmeze doua rezultate pozitie, aici si cu Roma” a spus Blanc.

    Vasile Turcu: „Mulţi dintre suporterii lui Dinamo mă iubesc!”

    de

    Acţionarul lui Dinamo a vorbit despre incidentele de la derby-ul de sîmbătă şi s-a declarat împotriva acţiunilor de acest gen.

    „Am făcut cheltuieli mari pentru a monta camere de luat vederi şi a cumpăra acel sistem de acces în stadion. Ce vină avem noi acţionarii sau jucătorii. Mulţi dintre suporterii lui Dinamo mă iubesc, dar este un mic grup de huligani care mă înjură încontinuu.

    Nu este corect să plătim toţi pentru ceea ce fac unii oameni rău-intenţionaţi. Filmările sînt la dispoziţia organelor de anchetă. Să fie identificaţi şi interzişi pe stadioane!” a spus Turcu la GSP TV.

    Tu ce parere ai?

    Argăseală: „Dacă vom învinge Lyon, vom putea spera la primăvara europeană”

    de

    Valeriu Argăseală, preşedintele Stelei, crede că Steaua poate reveni în calculele pentru primăvara europeană din Champions League cu o victorie asupra campioanei Franţei.

    „Este un meci foarte important, pentru ca daca vom castiga trei puncte vom putea spera la calificarea in primavara europeana. Cred ca trebuie sa privim lucrurile realist. Daca am urmari rezultatele negative pe care le obtinem de-alungul etapelor, atunci n-am putea juca foarte bine.

    Cred ca s-a uitat jocul cu Lyon si daca mai exista ceva, este dorinta de a infirma acel rezultat si de a arata ca Steaua este aceea care a condus cu 2-0 si 3-2. Doar Goian a avut o mica lovitura si a facut un program separat, dar nu este accidentat.

    Mirel se simte bine, nu cred ca a fortat in meciul cu Dinamo. El a jucat pentru ca a vrut si pentru el orice meci, indiferent de echipa sau de starea lui, va juca la intensitate maxima.

    In momentul in care noi am jucat la Bucuresti, Lyon pornea ca echipa favorita, dar am condus cu 2-0 si am pierdut cu 5-3. Fotbalul este nedrept si de ce n-ar fi si cu Lyon miercuri seara”, a spus Argăseală la televiziunea sportro.

    Tu ce parere ai?

    Conflictul dintre Taher şi Copos, generat de un împrumut de 6,5 mil. euro netransformat în acţiuni

    de

    Omul de afaceri Fathi Taher a oprit finanţarea echipei şi a intrat în conflict cu George Copos deoarece acesta nu a transformat în acţiuni la FC Rapid un împrumut primit în calitate de persoană fizică în valoare de 6,5 milioane de euro, au declarat surse din cadrul clubului rapidist.

    Aceşti bani sunt separaţi de cei aproximativ 7 milioane de euro cu care Taher a finanţat activitatea clubului Rapid, începând din luna aprilie. Împrumutul pe care Taher i l-a acordat lui Copos este de 6,5 milioane de euro, iar valoarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare a celor 80 la sută din acţiuni este de 12-13 milioane de euro, a declarat o persoană din cadrul clubului giuleştean, sub protecţia anonimatului.

    „E vorba de un împrumut pe care Taher i l-a dat lui Copos şi care trebuia transformat în acţiuni. Copos avea nevoie în primăvară de bani pentru blocul de locuinţe de lux pe care îl construieşte în Dorobanţi, lângă restaurantul White Horse. Dar acel împrumut nu este în club acum. Copos a încasat jumătate din banii pentru cele 80 la sută din acţiuni. Dar i-a încasat printr-un împrumut între două persoane fizice, el şi Taher, care nu implică tranzacţia cu clubul. Înţelegerea era ca atunci când Copos rezolvă problema actelor de la club, care nu este încă rezolvată, atunci împrumutul acela dintre cele două persoane fizice să se transforme în acţiuni”, au afirmat sursele citate.

    În momentul de faţă, împrumutul nu a fost transformat în acţiuni, pentru că George Copos nu a rezolvat problema actelor, susţine sursa citată. „Nerezolvând problema actelor, Copos îşi permite să iasă în presă şi să spună că Taher nu i-a dat niciun ban pe acţiuni. Asta pentru că, teoretic vorbind, el chiar n-a primit bani pentru acţiuni, el a primit un împrumut care e separat, între două persoane fizice. Ăsta este tot scandalul. Copos spune că n-a primit bani pentru acţiuni, pentru că n-a primit! Asta e şmecheria lui”, a explicat persoana din cadrul clubului Rapid.

    Potrivit sursei citate, Taher a greşit că a băgat bani la club fără să facă un audit înainte şi încă o eroare a iordanianului a fost faptul că oamenii acestuia nu au putut controla managementul clubului: „Faptul că managementul nu a fost nicio clipă al lui Taher este o prostie, aici nu are nicio vină Copos. Iar oamenii lui Taher nu puteau să-i dea afară pe X sau Y, nefiind acţionari. Taher a mers pe încredere. Sunt cheltuieli care au fost făcute în trecut şi pe care Taher nu le ştia. Acuma ajunge în presă că Taher nu mai vrea să bage bani la Rapid, dar nimeni nu vede că Taher a dat până acum 13 milioane, mai exact finanţarea clubului şi împrumutul de 6,5 milioane făcut pe persoană fizică”.

    În luna martie, Copos l-a presat pe Taher să-i dea banii, iar omul de afaceri iordanian i-a oferit atunci împrumutul de 6,5 milioane de euro, a precizat sursa citată. „Copos presa atunci că vrea bani, vrea bani şi spunea că dacă nu îi dă bani atunci nu mai vinde clubul. Iar Taher a spus: «Bine, uite, ca să vezi că sunt de bună credinţă, îţi dau eu acum 6,5 milioane cu împrumut. Iar tu, când începi să rezolvi problemele actelor pe parcurs, îmi spui cât valorează acţiunile deţinute de offshore. Păi atît, atunci scazi din acei 6,5 milioane pe care i-ai primit cu împrumut şi-mi dai acţiunile. Iar când s-au terminat ăia 6,5 milioane, îţi dau şi restul până la 13 milioane». Dar cum să-i dea Taher bani acum pe acţiuni, cînd el i-a dat lui Copos împrumut 6,5 milioane şi n-a primit nicio acţiune? Aici e minciuna lui Copos. Rezolvarea actelor este legată de acel offshore din Cipru, de problemele cu DNA-ul, de problemele juridice cu Valvis, de problemele cu Asociaţia Fotbal Club Rapid, care funcţionează după nu ştiu ce lege şi aşa mai departe”, a explicat sursa citată.

    Conflictul dintre Taher şi Copos se va încheia cu victoria ultimului, susţine persoana din cadrul clubului, omul de afaceri iordanian putând să-şi mai recupereze banii din împrumutul de 6,5 milioane doar în instanţă. „Foarte greu cred că se va ajunge la un acord. Eu cred că Taher a luat ţeapă. Personal asta cred. Banii pe care i-a investit în club o să le pună cruce, ce să facă? Iar banii din împrumutul ăsta de 6,5 milioane o să-i mai vadă Taher doar în tribunal probabil”, a încheiat sursa citată.

    Clubul Rapid traversează în ultimele săptămâni o criză financiară majoră, existând restanţe la salariile jucătorilor, antrenorilor şi conducătorilor pe luna precedentă, precum şi la chiriile apartamentelor fotbaliştilor după ce omul de afaceri Fathi Taher a întrerupt finanţarea. La sfârşitul lunii martie, Copos a încheiat cu Taher un contract de cedare a 80 la sută din acţiunile SC FC Rapid SA în schimbul a aproximativ 13 milioane de euro. În momentul de faţă, cei doi oameni de afaceri nu mai comunică decât prin intermediul e-mail-ului şi al SMS-urilor. Taher susţine că nu a intrat oficial în posesia celor 80 la sută din acţiuni deoarece George Copos trebuia să întocmească „o serie de documente”. De partea celalaltă, Copos consideră că tranzacţia nu s-a oficializat întrucât Taher nu a plătit niciun ban în schimbul celor 80 la sută din acţiuni. La Registrul Comerţului acţionar majoritar al SC FC Rapid SA este în continuare George Copos, prin firmele sale, cu 99,99 la sută din acţiuni.

    Taher încearcă să-şi recupereze banii investiţi în club prin transformarea în acţiuni a sumelor împrumutate grupării, operaţiune ce ar urma să fie făcută printr-o majorare de capital social, în cadrul Adunării Generale Extraordinare convocate de Consiliul de Administraţie pentru 2 decembrie.

    Zotta: „Suporterii sînt în stare de orice”

    de

    Directorul general al Rapidului a vorbit despre derby-ul de la finalul săptămînii şi a spus că vor fi luate măsuri sporite de siguranţă pentru evitarea incidentelor între cele două galerii.

    „Nu cred că Rapidul este mai recidivistă decît Dinamo. Derby-urile nasc orgolii, iar cînd tensiunea este foarte ridicată, suporterii sînt în stare de orice.

    Am vorbit şi cu domnul Argăseală şi împreună vom lua măsurile care se impun pentru a evita problemele între fani” a spus Zotta la GSP TV.

    Sorin Boca: „Vrem să producem şi noi o surpriză şi să eliminăm Vasluiul”

    de

    Preşedintele executiv al formaţiei Politehnica Iaşi, Sorin Boca, a declarat luni că îşi doreşte ca formaţia sa să producă surpriza în meciul din Cupă cu FC Vaslui, însă a ţinut să precizeze că o eventuală eliminare nu ar fi o tragedie, transmite corespondentul NewsIn.

    „Nu putem spune că nu ne interesează Cupa, dar nici nu avem obiectiv să câştigăm acest trofeu. Mergem să jucăm şi să obţinem, dacă se poate, calificarea. Pornim cu şansa a doua, dar să nu uităm că această competiţie este renumită pentru surprizele produse de formaţiile cotate cu şansa a doua. Vrem să producem şi noi o surpriză şi să eliminăm Vasluiul, dar dacă vom pierde nu va fi nicio tragedie. Noi nu am pierdut în ultimii doi ani la Vaslui şi sperăm să ne menţinem invincibilitatea şi după acest joc”, a declarat Sorin Boca, luni, pentru NewsIn.

    Oficialul ieşean a comentat şi decizia tehnicianului Ionuţ Popa de a părăsi echipa şi a spus că dezaprobă gestul antrenorului. „Nu sunt de acord cu modul în care a procedat Ionuţ Popa, dar cu toate acestea îl aştept să se întoarcă la echipă. Am discutat cu el şi i-am dat termen de gândire până diseară pentru a se decide dacă va continua sau nu la Poli. În funcţie de răspunsul său, marţi vom decide cine va conduce banca tehnică”, a precizat preşedintele ieşenilor.

    Altfel, patru jucători ai Politehnicii sunt accidentaţi (Pecnik, Naidin, Ignatov şi Montiel) şi nu vor face deplasarea la Vaslui, pentru meciul din Cupa României cu FC Vaslui. Din lot nu va face parte nici Romulus Miclea, jucâtor aflat în urmă cu pregărirea, după ce săptămâna trecută nu s-a antrenat, fiind învoit pentru a se pregăti de nuntă.

    Meciul FC Vaslui – Politehnica Iaşi, restanţă din 16-imile Cupei României, se va disputa marţi, de la ora 14:00, pe Stadionul Municipal din Vaslui.

    Iuliu Mureşan: „Sper să dăm un gol uşor sau să marcheze ei în proprie poartă”

    de

    Preşedintele CFR-ului, Iuliu Mureşan, spune că echipa sa va fi cea care va dicta tonul mîine seară, în partida cu Bordeaux.

    „Înainte de meci, o să îl rog pe Tony să mă tundă ca să cîştigăm. Eu nu sînt superstiţios, dar fac orice pentru victorie.

    Vom fi noi echipa care va juca mai tare, iar Bordeaux va fi cea care se va apăra. În tur, arbitrul a permis un joc mai agresiv, la limita regulamentului.

    Sînt vîndute aproape 19.000 de bilete, dar încă  este coadă la bilete. Se va juca cu casa închisă, cu stadionul plin. Prima o vom stabili mîine, eu şi Arpad Paszkany, cînd vom merge la jucători.

    Atu-ul Clujului este forţa de grup, mentalitatea pe care o are formaţia noastră. Sper să dăm noi de această dată un gol mai uşor sau să îşi dea ei un autogol”, a mai spus Mureşan la sportro.

    Victor Piţurcă: „Bordeaux vine să cîştige, clujenii trebuie să pregătească jocul foarte bine”

    de

    Selecţionerul echipei naţionale, Victor Piţurcă, crede în şansele echipelor româneşti angrenate în jocurile din Liga Campionilor din această săptămînă.

    „Dorinel are un lot, el în primul rînd trebuie să evalueze ceea ce are la dispoziţie în jocurile oficiale pe care le mai are la dispoziţie. În iarnă va trage linie şi poate va da drumul cîtorva jucători, poate va aduce alţii. Totul depinde de evaluarea pe care o va face Dorinel. Kapetanos de cîte ori a intrat şi-a făcut datoria. Dorinel trebuie să îi aducă în prim-plan pe toţi jucătorii de atac pe care îi are la dispoziţie, pentru că sînt foarte buni. E concurenţă mare acolo în faţă la Steaua.

    Steaua priveşte mai relaxată jocul de la Lyon, poate produce surpriza, dar va fi foarte greu. Rădoi joacă un meci, dar stă trei, ceea ce este în detrimentul echipei. Nici evoluţiile lui nu sînt foarte bune.

    CFR Cluj are şanse de calificare chiar dacă ar pierde. Mai are de disputat jocul cu Roma acasă. Contra oricărei echipe trebuie să joci la victorie, dar contează şi valoarea adversarului. Jocul trebuie pregătit foarte bine, pentru că echipa franceză vine şi ea să cîştige la Cluj. Motivaţia trebuie să fie foarte mare în rîndul jucătorilor clujeni”, a mai spus Piţurcă la sportro.

    Timisul umple bugetul statului

    de

    Judeţul Timiş se poate mândri că este cel de-al doilea contribuitor la bugetul statului. Mai tare la venituri la oala comună a banilor româneşti este doar Bucureştiul, aici fiind concentrată mare parte din activitatea economică a României.

    Conform statisticilor pe anul 2007, Timişul a contribuit cu 17,5 miliarde de lei noi la realizarea Produslui Intern Brut al României. Activitatea economică desfăşurată de firmele din Timiş pe primele luni a generat venituri de peste trei miliarde de lei. Având în vedere cheltuielile efectuate, bugetul Timişului a fost unul excedentar, a cheltuit mai puţin decât a produs în primele trei trimestre ale acestui an.

    Conform datelor statistice, impozitul pe profit plătit de firmele timişene a crescut cu 10%. Aceasta arată că activitatea economică desfăşurată a cunoscut o creştere. Trebuie spus că aceste cifre nu ţin seama de cele 39 de firme în Timiş care sunt administrate din punct de vedere fiscal, de la Bucureşti, direct la Ministerul de Finanţe. Acestea au însemnat o contribuţie suplimentară de alte 642 de milioane de lei, aferente tot activităţii desfăşurate în judeţ.

    Trebuie spus că din sumele colectate la buget, peste 700 de milioane de lei s-au întors înapoi în teritoriu, fiind virate către bugetele locale ale entităţilor administrative din teritoriu. În plus, din impozitele colectate, acestea au avut venituri suplimentare de 422 milioane de lei. După Timiş, campioane la dat banii la buget au fost pe următoarele locuri Constanţa şi Clujul.

    Fotbalist german suspendat pentru “rasism”

    de

    Asociaţia de fotbal din Germania a suspendat un jucător din divizia a 3-a pentru cinci meciuri pentru injurii “rasiste” la adresa unui fotbalist de culoare, originar din Nigeria.

    Torsten Ziegner, ce joacă la Carl-Zeiss Jena, a fost scos din meciul de sâmbătă, 25 octombrie, cu Eintracht Braunschweig după asa zisele injurii. Ziegner si-a cerut scuze faţă de jucătorul de culoare pentru jigniri, desi a susţinut că insultele nu au fost rasiste ci unele obisnuite în acest joc. Acesta a acceptat si suspendarea dată marţi de catre federaţia de fotbal germană, fără a face apel.

    Cum sistemul democratic al Germaniei nu se dezminte, poliţia s-a “autosesizat” după ce media a prezentat acest caz, urmând ca în aceste zile să prezinte un raport oficial.

    Stăncioiu: „Lui Cadu nu i se va mai întîmpla niciodată să-şi dea un aemenea autogol!”

    de

    Goalkeeperul campioanei consideră că partida cu Bordeaux va fi una echilibrată şi îi ia apărarea coechipierului său, Ricardo Cadu, marcatorul unui autogol în turul de pe Chaban Delmas.

    „Avem nevoie de victorie şi vom face totul pentru a o obţine. Ştiiu că ne va fi greu, dar ne vom lupta pentru şansa noastră. Ce a păţit Cadu în tur i se putea întîmpla oricui. Au păţit-o mulţi înaintea lui şi probabil că li se va mai întîmpla şi altora.

    Ricardo este un jucător important pentru CFR şi nu cred că va mai păţi prea curînd ce a păţit în Franţa.” a spus Stăncioiu la conferinţa de presă.

    Regele Cioaba este nemultumit de legea care interzice nuntile la cort

    de

    Regele internaţional al ţiganilor, Florin Cioabă, a primit cu greu vestea că nu se mai pot face nunţi între blocuri. El susţine că romii îşi întind corturile în stradă pentru că nu au bani de restaurant.

    După ce preşedintele Traian Băsescu a promulgat, joi, legea prin care se interzice organizarea de nunţi sau botezuri în corturi sau în apropierea imobilelor de locuit din oraşe, regele Florin Cioabă de la Sibiu se arată nemulţumit. “Oamenii trebuie să facă nunta undeva, iar la noi e tradiţia să se facă nunta în cort. Erau multe de făcut. Nu asta era ultima problemă care trebuia rezolvată”, a spus Cioabă.

    Cei care se încumetă totuşi să-şi întindă mesele pe spaţiile dintre blocuri trebuie să ştie că riscă o amendă cuprinsă între 500 şi 1500 de lei.

    Regele Cioabă avertizeză însă că rromii  vor prefera să plătească amenzile şi să facă în continuare nunţile la cort: “Sigur că vor fi probleme pentru că mulţi vor încerca să încalce legea”.

    Doi bucureştenii au făcut-o deja în această vară şi au primit “cadou” de nuntă două dosare penale şi amendă de 1.000 de lei pentru că şi-au organizat nunta între blocuri, blocând circulaţia pe două străzi.

    Romania, acuzata de antisemitism, dupa o declaratie a lui Basescu

    de

    România este acuzată de antisemitism într-un articol publicat în ediţia online a cotidianului israelian Haaretz, după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întoarcerea sa din Siria, în urmă cu o săptămână, că această ţară se învecinează cu Palestina, într-o aparentă confuzie cu Israelul.

    Articolul din cotidianului israelian, intitulat “Statul pe care preşedintele României l-a uitat”, este scris de istoricul Cellu Rozenberg, specializat în securitate naţională şi a cărui familie a fost ucisă în timpul pogromului de la Iaşi, din 29 iunie 1941.

    Pornind de la recenta profanare a unor morminte evreieşti din Bucureşti, Rozenberg arată că antisemitismul are rădăcini mai vechi în România, descrisă de istoricul Hannah Arendt drept “cea mai antisemită ţară dintre toate”.

    “Dacă cineva crede că s-a produs în sfârşit o schimbare în ultimii ani, dacă toţi speră că antisemitismul este practicat doar de bădăranii care profanează morminte, declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, la o conferinţă susţinută pe aeroportul din Bucureşti la sosirea sa dintr-o vizită în Siria, în urmă cu o săptămână, arată că România pastramei şi a vinului are şi o altă faţă – România antisemitismului”, scrie autorul articolului.

    El se referă la afirmaţia preşedintelui Băsescu, potrivit căreia Siria se învecinează cu Irakul, Libanul şi Palestina, care nu există oficial ca stat.

    “I-a scăpat faptul că nu există încă nici o ţară numită Palestina, ci o altă ţară, într-adevăr mică, se află la graniţa Siriei – una numită Israel?”, scrie Rozenberg, atacând dur ignoranţa preşedintelui României. “Este păcat că Ministerul de Externe nu a considerat oportun să răspundă dur acestor remarci. Nu este însă prea târziu”, conchide el.

    Raspunsul Maresalului Ion Antonescu la apelurile ce i-au fost adresate de W. Filderman

    de

    Domnule Filderman,

    In doua petitii succesive imi scrieti “de tragedia zguduitoare” si ma “implorati” in cuvinte impresionante, reamintind de “constiinta” si de “omenie” si subliniind ca sunteti “dator” sa apelati “la mine” si “numai” la mine pentru evreii din Romania care sunt trecuti in ghettouri pregatite pentru ei pe Bug. Pentru a amesteca si tragicul in interventia d-voastra, subliniati ca aceasta masura “este moartea, moartea fara vina, fara alta vina decat aceea de a fi evrei”.

    Domnule Filderman, nimeni nu poate sa fie mai sensibil ca mine la suferintele celor umili si fara aparare. Inteleg durerea d-voastra, dar trebuie, dar mai ales trebuie sa intelegeti si d-voastra toti, la timp, pe a mea, care era aceea a unui neam intreg. Va ganditi, v-ati gandit ce s-a petrecut in sufletele noastre, anul trecut la evacuarea Basarabiei, si ce se petrece astazi, cand zi cu zi, ceas cu ceas, platim cu marinimie si cu sange, cu foarte mult sange, ura cu care coreligionarii d-voastra din Basarabia ne-au tratat de la Nistru pana la Odessa si pe meleagurile Marii de Azov?

    Dar, potrivit unei traditii, voiti sa va transformati si de astadata, din acuzati in acuzatori, facandu-va ca uitati pricinile care au determinat situatiile pe care le plangeti. Sa-mi dati voie sa va intreb si prin d-voastra sa intreb pe toti coreligionarii d-voastra care au aplaudat cu atat mai frenetic, cu cat suferintele si loviturile primite de noi erau mai mari. Ce ati facut D-voastra anul trecut, cand ati auzit cum s-au purtat evreii din Basarabia si Bucovina fata de trupele romanesti care se retrageau si care pana atunci aparasera linistea si belsugul acelor evrei? Va reamintesc eu:

    Înainte chiar de aparitia trupelor sovietice, evreii ce aparati, din Basarabia si Bucovina, au scuipat ofiterii nostri, le-au smuls epoletii, le-au rupt uniformele si cand au putut au omorat miseleste soldatii cu batele. Avem dovezi.

    Aceiasi ticalosi au intampinat venirea trupelor sovietice cu flori si au sarbatorit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare.

    În timpul ocupaţiei bolşevice, aceia pentru care vă înduioşaţi astăzi, au trădat pe bunii români, i-au denunţat urgiei comuniste şi au adus jalea şi doliul în multe familii româneşti.

    Din pivniţele Chişinăului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor noştri, care au fost astfel răsplătiţi fiindcă 20 de ani au întins o mână prietenească acestor fiare ingrate.

    Sunt fapte ce se cunosc, pe care le cunoaşteţi desigur şi Dvs, şi pe care le puteţi afla oricând în amănunt.

    V’aţi întrebat Dvs de ce şi-au incendiat evreii casele înainte de a se retrage? Vă puteţi explica de ce în înaintarea noastră am găsit copii evrei de 14-15 ani, cu buzunarele pline de grenade?

    V’aţi întrebat câţi dintre ai noştrii au căzut omorâţi mişeleşte de coreligionarii Dvs., câţi din ei au fost îngropaţi înainte de a fi morţi? Voiţi şi în această privinţă dovezi, le veţi avea.

    Sunt acte de ură, împinsă până la nebunie, pe care evreii Dvs. au afişat-o împotriva poporului nostru tolerant şi ospitalier, dar astăzi demn şi conştient de drepturile lui.

    Drept raspuns la marinimia cu care ati fost primiti in mijlocul nostru si tratati, evreii D-voastra, ajunsi comisari sovietici, imping trupele sovietice din regiunea Odessei, printr-o teroare fara seaman, marturisita de prizonierii rusi, la un masacru inutil, numai pentru a ne provoca noua pierderi.

    In regiunea Marii de Azov, trupele noastre, retragandu-se temporar, si-au lasat cativa ofiteri si soldati raniti pe loc. Când au reluat înaintarea şi-au regăsit răniţii mutilaţi îngrozitor.

    Oameni care puteau fi salvaţi şi-au dat ultimul suspin în chinuri groaznice.

    Li s’au scos ochii, li s’au tăiat limba, nasul şi urechile.

    Îţi dai Domnule Filderman seama de spectacol?

    Te îngrozeşti? Te înduioşezi?

    Te întrebi, dece atâta ură, din partea unor evrei ruşi cu care nu am avut niciodată nimic de împărţit?

    Dar ura lor este a tuturor, este ura Dvs.

    Nu vă înduioşaţi, dacă aveţi cu adevărat suflete, de ceeace nu merită, înduioşaţi-vă de ceeace merită.

    Plângeţi cu mamele, care şi-au pierdut în astfel de chinuri copiii, nu cu aceia care şi-au făcut şi lor şi vă fac şi Dvs. atâta rău.

    MAREŞAL ANTONESCU
    19.X.1941

    P.S. Un soldat rănit din P. Neamţ, a fost îngropat de viu din ordinul şi sub ochii comisarilor sovietici jidani, deşi nenorocitul îi implora să nu-l îngroape, arătându-le că are 4 copii.

    Manifestatie impotriva politicii externe americane in fata ambasadei SUA la Moscova

    de

    Câteva mii de simpatizanţi ai mişcării de tineret pro-Kremlin Nashi (Ai Noştri) au manifestat duminică seara în faţa ambasadei Statelor Unite la Moscova, împotriva politicii externe americane.

    Mulţi dintre ei aveau dovleci cu lumânări înăuntru, pentru a face trimitere la Haloween, pe care i-au lăsat apoi pe trotuar. Alţii afişau drapeluri portocalii, menite să simbolizeze revoluţia prooccidentală din Ucraina, din 2004.

    “Americanii au obiceiul de a dicta legea lor pe scena internaţională. Exemplele cele mai elocvente sunt revoluţiile din Georgia, Ucraina sau războiul din Irak”, a explicat Ivan Lipatov, în vârstă de 19 ani, sosit de la Voronej, localitate situată la 600 de kilometri sud de Moscova. “Cu ocazia (sărbătorii, n. red.) de Halloween, noi suntem cei care am venit să-i vedem, nu ei au venit la noi”, a mai spus el.

    “Vrem să oprim (acţiunea) arbitrară a americanilor în lume. Vrem să le dovedim că suntem vii, că ei nu ne pot controla conştiinţa”, a declarat Olga Nikiforova, în vârstă de 20 de ani, originară din Ivanovo, la 320 de kilometri nord-est de Moscova.

    Numeroşi participanţi au fost aduşi cu autocarele din diferite regiuni. Un număr important de poliţişti au fost mobilizaţi pentru orice eventualitate, iar o porţiune din bulevardul din faţa ambasadei era blocată.

    Incidente sambata seara in Slovacia

    de

    In Slovacia, sambata seara, au avut loc incidente la meciul FK DAC 1904 Dunajska Steda-Slovan Bratislava (0-4), din prima liga slovaca, fortele de ordine actionand in forta pentru a preveni o confruntare intre suporterii celor doua formatii.

    In urma incidentelor au fost cativa raniti, fiind necesara interventia unui elicopter pentru a transporta un suporter la spital. Dar ciocnirea dintre suporteri a avut totusi loc dupa meci, pe strada, peste 50 de persoane fiind ranite.

    Dunajska Streda este o localitate in sud-vestul Slovaciei, acolo unde exista tensiuni provocate de minoritatea ungara care reprezinmta 80 la suta din populatia zonei. Aceste tensiuni au fost agravate recent de aparitia noilor manuale de geografie in care nu figureaza denumirea ungureasca a localitatilor.

    Procedura legislativă

    de

    Parlamentul României adoptă legi, moţiuni şi hotărâri. Legile sunt legi constituţionale (prin care se modifică Constituţia), legi organice şi legi ordinare.

    Etapele principale ale procedurii legislative sunt: iniţiativa legislativă, sesizarea Camerelor, examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare, dezbaterea în şedinţe plenare, votul, controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare şi promulgarea acestora de către Preşedintele României. În condiţiile prevăzute de Regulament, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi şi propuneri legislative în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă.

    INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ

    Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor, precum şi unui număr de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Constituţie.

    SESIZAREA CAMERELOR

    În temeiul art.75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, precum şi asupra anumitor proiecte de legi organice, enumerate expres şi limitativ de Constituţie. Pentru proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele care privesc tratatele, acordurile internaţionale şi măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora , precum şi pentru proiectele de legi organice, altele decât cele prevăzute de art.75 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de Cameră decizională.

    Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile; pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile, iar pentru legile de aprobare a ordonanţelor de urgenţă de 30 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate şi se trimit Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.

    DEZBATEREA ÎN COMISII PARLAMENTARE

    Proiectele de legi sau propunerile legislative se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor cu avizul Consiliului Legislativ. După primirea şi înregistrarea acestora, Biroul permanent al Camerei le distribuie parlamentarilor şi le trimite comisiilor permanente pentru examinarea în fond sau pentru avizare.

    După primirea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, deputaţii, grupurile parlamentare şi Guvernul pot face amendamente motivate în scris la proiectele sau propunerile legislative respective, potrivit regulamentului Camerei, iar acestea se supun examinării comisiilor competente.

    Comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport care va propune adoptarea, adoptarea cu modificări sau respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate şi va cuprinde amendamentele admise şi amendamentele respinse. Raportul se referă şi la avizele celorlalte comisii, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum şi la alte avize, dacă este cazul.

    Raportul întocmit de comisia sesizată în fond se difuzează de către Biroul permanent membrilor Camerei şi Guvernului.

    Proiectele de lege şi propunerile legislative, pentru care s-a întocmit un raport din partea comisiei sesizate în fond, se înscriu pe ordinea de zi a Camerei.

    DEZBATEREA ÎN PLEN

    După aprobarea ordinii de zi de către Cameră, proiectele de lege şi propunerile legislative se supun dezbaterii şi adoptării, în succesiunea în care ele au fost înscrise în ordinea de zi.

    Derularea procedurii legislative în plenul Camerei comportă o dezbatere generală asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative şi o dezbatere pe articole dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Dezbaterea generală este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea iniţiativei legislative. Intervenţia iniţiatorului este urmată de prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond. Raportul este prezentat de preşedintele comisiei sau de un raportor desemnat de aceasta. După prezentarea raportului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul deputaţilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acesteia au dreptul să ia cuvântul înainte de închiderea dezbaterii generale.

    În faza dezbaterilor generale, nu pot fi propuse amendamente. Dacă în raportul comisiei se propune respingerea iniţiativei legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele de şedinţă supune votului Camerei iniţiativa, sau votul poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot.

    Dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse, Camera trece la dezbaterea pe articole a iniţiativei legislative.

    La discutarea articolelor pot lua cuvântul: deputaţii, reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond. În luările de cuvânt, pot fi făcute doar amendamente ce privesc probleme de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

    Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse. În cazul în care amendamentele au consecinţe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, preşedintele de şedinţă poate hotărî trimiterea textelor în discuţie comisiilor sesizate în fond. Iniţiatorul amendamentului şi reprezentantul Guvernului au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei.

    Camera se pronunţă prin vot distinct asupra fiecărui amendament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

    VOTAREA PROIECTULUI DE LEGE

    Dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere. Legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

    Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.

    Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, dacă este cazul. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.

    Legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile.

    După împlinirea termenelor de mai sus legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României în vederea promulgării.

    CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR ÎNAINTE DE PROMULGARE

    Dacă se exercită dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale potrivit art.146 lit.a) din Constituţie cu privire la legea adoptată de Parlament, aceasta se trimite Curţii Constituţionale. În cazul în care Curtea declară neconstituţionalitatea legii sau a unor prevederi ale acesteia, Camera Deputaţilor reexaminează legea sau prevederile respective, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

    Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale. Acesta se dezbate conform procedurii legislative obişnuite. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnico-legislative necesare. Tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

    PROMULGAREA LEGILOR DE CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

    Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

    Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată. Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare. Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative

    Promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

    MEDIEREA

    Prevederile privind medierea se aplică în cazul legilor constituţionale, precum şi al proiectelor de legi şi propunerilor legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea legii de revizuire a Constituţiei. Dacă una din Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedinţii Camerelor vor iniţia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. Comisia de mediere încearcă eliminarea textelor aflate în divergenţă prin redactarea unei reglementări unitare a celor două Camere. Propunerile comisiei de mediere se înscriu într-un raport care este supus dezbaterii şi adoptării celor două Camere, în şedinţe separate. În cazul în care Camerele îşi însuşesc raportul Comisiei de mediere, legea se trimite spre promulgare.

    În cazul în care Comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenţă ori dacă una din Camere nu aprobă raportul Comisiei de mediere, în întregime sau parţial, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.

    Statutul deputaţilor

    de

    Statutul deputaţilor este prevăzut în Constituţie, şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Legea nr. 96/2006. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Deputaţii de bucură de imunitate şi de garantarea libertaţii de exprimare a opiniilor publice şi votului. Imunitatea parlamentară poate fi ridicată la cererea ministrului justiţiei, cu încuviinţarea Camerei, după ascultarea deputatului în cauză.

    INCOMPATIBILITĂŢI

    Potrivit articolului 71 din Constituţie, nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricarei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Constituţia prevede, totodată, că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui să demisioneze din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. Termenul de zece zile curge de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continuă să se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de deputat.

    Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale, dacă până la validarea mandatului supleantului, partidul pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia.

    Schimbările intervenite în activitatea deputatului, în timpul exercitării mandatului său, se aduc la cunostinţa Biroului permanent al Camerei în scris în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei acestora.

    IMUNITATEA PARLAMENTARĂ

    Deputaţii beneficiază de imunitate parlamentară, care are ca scop garantarea independenţei acestora împotriva urmărilor judiciare şi garantarea libertăţii de gândire şi acţiune ale acestora.

    Deputaţii beneficiază de imunitate de la data validării mandatului. Imunitatea se păstreaza pe toată durata mandatului de parlamentar.

    În temeiul imunităţii parlamentare, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

    În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

    Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea de reţinere, arestare sau percheziţie, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 3 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret. Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

    Raportul comisiei împreună cu cererea ministrului justiţiei se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor. Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 5 zile de la depunerea raportului, cu votul secret al majorităţii membrilor.

    LIPSA RĂSPUNDERII JURIDICE PENTRU OPINIILE POLITICE ŞI PENTRU VOTURILE EXPRIMATE (INDEPENDENŢA OPINIILOR)

    Constituţia prevede, de asemenea, că deputaţii nu pot fi traşi la raspundere juridică pentru voturile sau pentru opinile politice exprimate în exercitarea mandatului încredinţat de alegători. Aceasta înseamnă ca deputaţii sunt liberi să-şi exercite votul în concordanţă cu propria lor conştiinţă şi că, de asemenea, sunt liberi să-şi exprime opiniile politice, în scris sau oral, în şedintele Camerelor sau în comisii, ori alt cadru oficial de exercitare a mandatului, cu privire la propuneri legislative sau proiecte de lege, proiecte de hotarâri, întrebări, interpălari, declaraţii etc.

    Beneficiind de independenţa opiniilor, deputaţii sunt datori să circumscrie acest drept doar la actele şi faptele pe care le fac în exercitarea mandatului. Sunt exceptate de la regimul independenţei opiniilor orice alte discursuri publice, opinii exprimate în afara Parlamentului, cu titlu personal, şi orice alte comentarii care nu au legatura cu mandatul de deputat.

    Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

    de

    Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locţiitorii acestora. Are următoarele atribuţii:

    1. aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi sau programului aprobat;
    2. propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plen prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
    3. poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit;
    4. propune plenului Camerei Deputaţilor numărul membrilor comisiilor permanente.

    Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor.

    La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului şi se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului Permanent.

    Grupurile parlamentare

    de

    Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.

    Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor din care fac parte.

    Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.

    Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele dacât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.

    În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii, alcătuită din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. Liderul grupului prezină Camerei denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală.

    În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultate în urma alegerilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.

    Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.

    Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

    Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol major în activitatea Camerei Deputaţilor atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte definirea atitudinii şi a poziţiei politice a deputaţilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.

    Astfel, grupurile parlamentare, prin liderul de grup sau prin ceilalţi reprezentanţi, au următoarele atribuţii:

    • fac propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a mandatelor de deputat;
    • propun candidaţi pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin;
    • prezintă opţiunea deputaţilor din respectivul grup pentru a face parte din comisiile permanente, avansează propuneri pentru funcţiile din birourile acestora şi desemnează deputaţii care vor face parte din alte comisii ale Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.
    • pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv;
    • participă la stabilirea ordinii de zi şi pot cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor;
    • pot prezenta amendamente şi pot cere încheierea dezbaterii asupra unei probleme puse în discuţia Camerei Deputaţilor;
    • pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen;

    Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, autoturisme, personal de secretariat şi de specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent.

    Atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor

    de
    1. convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
    1. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
    2. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
    3. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
    4. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
    5. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
    6. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
    7. prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;
    8. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

    Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor

    de

    După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

    Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei Deputaţilor, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

    Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

    Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.

    Odată cu alegerea preşedintelui Camerei, activitatea preşedintelui de vârstă încetează.

    Constituirea Camerei Deputaţilor

    de

    Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

    Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de 4 secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi.

    Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

    Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar pentru a fi desemnaţi în Comisia de validare se fac de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor.

    Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Camera Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

    Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

    Raportul Comisiei de validare se prezintă Camerei Deputaţilor de către preşedintele acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

    Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat.

    Comisiile parlamentare

    de

    Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Se pot constitui, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

    Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 11 – 33 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz, de Camera Deputaţilor. Numărul membrilor şi componenţa nominală a comisiilor de anchetă sau speciale se aprobă o dată cu constituirea acestora. Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, care pot face parte şi dintr-o altă comisie permanentă.

    Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. Pentru fiecare comisie, numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă de Camera Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Membrii comisiilor sunt desemnaţi prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. În cazul în care nu există dezacord asupra desemnării membrilor în comisii, Camera va aproba componenţa comisiilor cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi. Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent propune şi Camera hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei.

    Şedinţele comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune. Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, de data la care au loc şedinţele acestora. La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.) precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ. Comisiile pot invita să participe la şedinţe persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti.

    Pentru ca şedinţele comisiilor să aibă loc în mod legal este necesară participarea majorităţii membrilor care le compun. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. La începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi comisia desemnează, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi. Aceştia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia. Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie.

    Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputaţi. La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei, se redactează un comunicat de presă. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de lege, numele şi prenumele celor absenţi. Comisia, în cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.

    ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CAMEREI DEPUTAŢILOR

    de

    Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, grupurile parlamentare şi comisiile parlamentare

    Biroul permanent este compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.

    Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

    Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În Camera Deputaţilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:

    • Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (P.S.D.)
    • Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (P.N.L.)
    • Grupul parlamentar al Partidului Democrat (P.D.)
    • Grupul parlamentar Partidul România Mare (P.R.M.)
    • Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (U.D.M.R.)
    • Grupul parlamentar al Partidului Conservator (P.C.)
    • Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

    În Camera Deputaţilor s-au constituit următoarele comisii permanente:

    • Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare;
    • Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;
    • Comisia pentru industrie şi servicii;
    • Comisia pentru agricultură, sivicultură, industrie alimentară şi servicii specifice;
    • Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor nationale;
    • Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
    • Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
    • Comisia pentru sănătate şi familie,
    • Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
    • Comisia pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa;
    • Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;
    • Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
    • Comisia pentru politică externă;
    • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii.
    • Comisia pentru regulament
    • Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
    • Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

    În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate comisii de anchetă şi alte comisii speciale.

    Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere, aşa cum aceasta rezultă din spectrul grupurilor parlamentare. În principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar.

    COMUNICAT DE PRESÃ

    de

    REF: Conferinţa de presă a preşedintelui României şi a preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene

    Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit luni, 3 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, care efectuează o vizită oficială de două zile în România, la invitaţia şefului statului român.

    La finalul convorbirilor, cei doi Preşedinţi au susţinut o conferinţă de presă. Vă prezentăm integral textul conferinţei:

    „Preşedintele Traian Băsescu: Încep prin a mulţumi domnului preşedinte Mahmoud Abbas pentru vizita pe care o face la Bucureşti, ca urmare a invitaţiei pe care i-am transmis-o. Am avut discuţii foarte consistente, discuţii care vor continua la dineul de diseară. Am abordat problemele interne din cele două ţări, cu o analiză în detaliu a negocierilor între Fatah şi Hamas extrem de importante pentru stabilitatea Palestinei. Am făcut o analiză a situaţiei din regiune, în mod deosebit legată de situaţia din Liban şi de situaţia din Iran, de programul nuclear iranian. De asemenea, l-am informat pe domnul Preşedinte că încă din luna iunie am semnat decretul de înfiinţare a unui oficiu diplomatic la Ramallah şi de asemenea am menţionat deschiderea pe care România o are pentru ca de anul viitor să reia programele de pregătire în universităţile româneşti pentru tineri palestinieni. Nu în ultimul rând, am subliniat în discuţii faptul că peste aproximativ două săptămâni se împlinesc 20 de ani de când România a recunoscut oficial statul Palestina. Sigur, în momentul de faţă, sunt peste 90 de state care au recunoscut Palestina ca stat. Vă mulţumesc.

    Preşedintele Mahmoud Abbas: Vă mulţumesc încă o dată, domnule Preşedinte, pentru invitaţia ce mi-aţi adresat-o de a vizita România, această ţară prietenă de care ne leagă relaţii foarte vechi şi foarte bune. Mă refer încă o dată la rolul pe care l-a jucat România de-a lungul timpului în procesul de pace în Orientul Mijlociu şi faptul a fost prima ţară care a primit o delegaţie palestiniano-arabă în 1988. Şi a fost printre primele ţări care au recunoscut statul palestian în urmă cu aproape 20 de ani. Şi nu putem uita faptul că sute şi sute de tineri palestinieni s-au pregătit în universităţile româneşti şi au devenit mesageri ai ştiinţei şi culturii române în ţara lor. Vă mulţumesc încă o dată domnule Preşedinte pentru disponibilitatea pe care o arătaţi reluării acestor programe de pregătire a tinerilor palestinieni în universităşile româneşti.

    În convorbirile pe care le-am avut cu domnul Preşedinte, am făcut o informarea a stadiului negocierilor pe care le purtăm în momentul de faţă, al rezultatelor acestora şi am menţionat domnului Preşedinte că vom continua să negociem cu partea israeliană, cu noua administraţie ce se va forma după alegeri. De asemenea, aşteptăm rezultatul alegerilor din America pentru ca noua administraţie americană să patroneze pe mai departe, prin intermediul Cvartetului Internaţional, negocierile care au loc între cele două părţi. Prin intermediul canalelor diplomatice vom continua contactele şi consultările dintre cele două părţi în toate domeniile. Folosesc acest prilej pentru a adresa Excelenţei Sale, domnului preşedinte Traian Băsescu, invitaţia de a vizita pământurile palestiniene oricând doreşte, în momentul pe care îl consideră dânsul potrivit, şi-l asigur că va fi foarte bine primit şi că poporul palestinian îl va primi cu multă căldură.

    Preşedintele Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult, domnule Preşedinte. Vă asigur că voi da curs invitaţiei dumneavoastră. Câte două întrebări.

    Întrebare: O întrebare comună pentru ambii preşedinţi. România a avut şi are în continuare relaţii foarte bune cu toţi actorii politici din zona Orientului Mijlociu. Îşi doreşte România o implicare concretă, mai activă, îşi doreşte Autoritatea Palestiniană o implicare concretă mai activă?

    Preşedintele Traian Băsescu: O să încerc să vă răspund primul. Nu, România nu vrea să interfereze procesele în desfăşurare, în schimb, România are interese majore de securitate, interese economice şi interese legate de comunităţile româneşti din ţările din regiune. V-aş aminti că în efortul de restabilire a relaţiilor tradiţionale pe care România le are în regiune am vizitat Iordania, Egiptul, Siria şi astăzi mă întâlnesc cu domnul preşedintele Mahmoud Abbas. Suntem la stadiul la care dorim să restabilim legăturile politice. În acelaşi timp, România are tradiţional interese economice în regiune. V-aş aduce aminte de relaţiile economice cu Egiptul, cu Siria, cu Iranul, cu Iordania şi cu Israelul, cu care relaţiile politice au fost constant bune şi s-au consolidat continuu şi, nu în ultimul rând, România are comunităţi româneşti în Siria, în Egipt, în Iran şi o mare comunitate românească în Israel. Deci interesele noastre sunt majoare pentru regiune: politic, economic şi din punct de vedere al prezenţei comunităţilor româneşti. Şi concluzionăm: nu dorim să interferăm procesele în desfăşurare, dar vom fi oricând disponibili să participăm la ele, dacă vom fi solicitaţi. Mulţumesc.

    Preşedintele Mahmoud Abbas: Considerăm că România cunoaşte bine situaţia din zonă având în vedere relaţiile îndelungate şi în diverse domenii pe care le-a avut cu statele din regiune. De aceea, am vrut să menţionez încă o dată că prima întrevedere israeliano-palestiniană care a avut loc, a avut loc la Bucureşti în 1988. De aceea, toate aceste lucruri califică România să aibă un rol şi ne determină să spunem, să o rugăm să-şi folosească oficiile bune şi buna cunoaştere pe care o are, a situaţiei din zonă, pentru a sprijini acest proces. După cum ştiţi implicarea României sau antrenarea României într-un asemenea proces necesită acordul tuturor părţilor implicate şi noi vom face în aşa fel încât să putem veni la un moment dat cu un apel.

    Întrebare: Pentru domnul Abbas. Ce aştepări concrete aveţi de la dialogul interpalestinian de la Cairo? Şi o a doua întrebare legată de procesul de pace, dacă excludeţi total posibilitatea unui acord de pace până la sfîrşitul anului?

    Preşedintele Mahmoud Abbas: În ce priveşte dialogul între părţile palestiniene, acesta va continua în această lună, în data de 10, sub egida Egiptului şi a Ligii Arabe. Există o propunere a părţii egiptene în acest sens, care prevede ca la aceste negocieri să se discute perspectiva formării unui guvern palestinian independent care să acţioneze pentru organizarea alegerilor legislative şi prezidenţiale anul viitor. Suntem foarte interesaţi de obţinerea unei concilieri între părţile palestiniene, doarece în absenţa acestei reconilieri poziţia noastră în cadrul negocierilor cu Israelul este influenţată negativ. De aceea, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a asigura succesul acestor negocieri, care vor continua la Cairo, şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca ele să se încheie cu un rezultat pozitiv. În ceea ce priveşte întrebarea a doua, nu cred că este posibilă încheierea acestui acord până la sfârşitul anului, ştiind că atât administraţia americană cât şi cea israeliană sunt ocupate cu alte chestiuni şi că timpul rămas până la sfârşitul anului este foarte scurt.

    Aş vrea să spun că, odată cu încheierea proceselor electorale din cele două ţări şi instalarea noilor administraţii, vom relua negocierile şi contactele, având ca principal scop să închidem dosarele aflate în discuţie. În anul care a trecut, deci în anul acesta, am făcut în aşa fel încât poziţiile celor două părţi să fie bine cunoscute, iar de la anul vom încerca să închidem dosarele, pentru că nici unul din dosarele puse în discuţie până acum nu a fost închis. Avem totuşi o foarte mare speranţă că acest proces va reuşi, că va duce la instaurarea păcii şi că cele două ţări, Palestina şi Israel, vor convieţui împreună în pace şi, în această situaţie, toate statele arabe şi islamice vor recunoaşte Israelul. Dar, pentru asta, Israelul va trebui să se retragă şi din zona Fermelor Sheba’a şi din înălţimile Golan. Vă mulţumesc!”

    Institutii publice

    de

    Alba

    Administratia Nationala „Apele Romane” Directia Apelor Mures Sistemul de Gospodarirea Apelor Alba -Iulia
    Tg. Mures Samuel Koteles nr. 33, Alba -Iulia Stefan Ciceo Pop nr.7
    0256/160289, 0258/834426
    Agentia de Dezvoltare Regionala „Centru” Alba -Iulia
    Alba-Iulia Decebal nr. 12
    0258/818616

    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Alba
    Alba-Iulia Zorilor nr.10B, bloc Columna
    0258/811470, 0258/819940, 0258/811423, 0258/811137
    Agentia pentru Protectia Mediului Alba
    Alba-Iulia Lalelelor nr.7A
    0258/813290

    Biroul Judetean de Metrologie Legala – Serviciul Judetean de Metrologie Legala Alba
    Alba-Iulia Octavian Goga nr. 9
    0258/811462
    Brigada de Jandarmi al Judetului Alba
    Alba-Iulia Alex. Ioan Cuza nr. 18
    0258/812318

    Casa de Asigurari de Sanatate Alba
    Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 5
    0258/834439, 0258/834514
    Casa Judeteana de Pensii Alba
    Alba-Iulia Regina Maria nr. 2
    0258/811531, 0258/811911, 0258/813092

    Centrul Militar Judetean Alba
    Alba-Iulia Mihai Viteazu nr. 11
    0258/811989
    Consiliul Judetean Alba
    Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
    0258/813212, 0258/811254

    Corpul Gardienilor Publici Alba
    Alba-Iulia B-dul Ferdinand nr.2
    0258/819096
    Directia de Sanatate Publica a Judetului Alba
    Alba-Iulia B-dul Revolutiei 1989 nr. 23
    0258/835243, 0258/ 835244, 0258/835245, 0258/ 821636

    Directia Fitosanitara Alba -Iulia
    Alba – Iulia A.I.Cuza nr. 6
    0258/812166
    Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Alba
    Alba-Iulia Bd-ul Victoriei nr.70
    0258/831351, 0258/818906

    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Alba
    Alba-Iulia Regina Maria nr. 2
    0258/813468
    Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Alba
    Alba Iulia P-ta Iuliu Maniu nr.20
    0258/818266

    Directia Generala pt. Agricultura si Industrie Alimentara Alba
    Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 8B
    0258/835341
    Directia Judeteana de Statistica Alba
    Alba-Iulia Octavi an Goga nr. 9
    0258/811463

    Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul National Alba
    Alba-Iulia Pta I.I.C. Bratianu nr.2
    0258/819212
    Directia pentru Tineret si Sport a judetului Alba
    Alba-Iulia Luminii nr. 12
    0258/832768

    Directia Sanitara Veterinara Alba
    Alba-Iulia Lalelelor nr.7A
    0258/835915, 0258/835950, 0258/834021
    Directia Silvica Alba
    Alba-Iulia Basarabiei nr. 9
    0258/812138, 0258/815683, 0258/811080, 0258/811081
    www.Rosilva.Ro

    Garda Financiara Alba
    Alba-Iulia George Cosbuc nr. 14
    0258/812595, 0258/813813
    Grupul de Pompieri al judetului Alba
    Alba-Iulia Energiei bl. CE 5 ap. 6
    0258/814413, 0258/810411, 0258/810497

    Inspectoratul de Politie al judetului Alba
    Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
    0258/813838, 0258/811212, 0258/811877, 0258/806161
    Inspectoratul de Protectie Civila al judetului Alba
    Alba-Iulia Transilvaniei nr. 14 bl.11/1
    0258/811988, 0258/811891

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Alba
    Alba-Iulia Violetelor nr. 13
    0258/833230
    Inspectoratul in Constructii al judetului Alba
    Alba-Iulia 1 Decembrie 1918 nr. 68
    0258/819860

    Inspectoratul pentru Concurenta Alba
    Alba-Iulia Primaverii nr. 12
    0258/812750
    Inspectoratul Scolar Judetean Alba
    Alba-Iulia Bibliotecii nr. 7
    0258/811662

    Inspectoratul Teritorial de Munca Alba
    Alba-Iulia Frederik Mistral nr.7
    0258/818591, 0258/818592, 0258/811309, 0258/810230, 0258/818632
    www.itmalba.tripod.com
    Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor Alba
    Alba-Iulia Calea Motilor nr. 110
    0258/826794
    www.iscsms.ro

    Judecatoria Aiud
    Aiud Morii nr. 79 Cuza Voda nr. 14
    0258/863153, 0258/861404, (sediu Carte Funciara)
    Judecatoria Alba -Iulia
    Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
    0258/811327, 0258/811861

    Judecatoria Blaj
    Blaj B-dul Republicii nr. 5
    0258/710899, 0258/712299
    Judecatoria Campeni
    Campeni Horea nr. 12
    0258/771322

    Judecatoria Sebes
    Sebes Lucian Blaga nr. 47
    0258/733146
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Alba
    Alba-Iulia Iuliu Maniu nr. 20
    0258/813170

    Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Alba
    Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 8B
    0258/834682, 0258/834060
    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Alba
    Alba-Iulia B-dul Octavian Goga nr. 9
    0258/811946

    Parchetul de pe Langa Curtea de Apel Alba-Iulia
    Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
    0258/810964, 0258/810278
    Parchetul de pe Langa Judecatoria Aiud
    Aiud Cuza Voda nr. 14
    0258/861700

    Parchetul de pe Langa Judecatoria Blaj
    Blaj T. Cipariu Bl. T-6
    0258/711300, 0258/711400
    Parchetul de pe langa Judecatoria Cimpeni
    Cimpeni Mestesugarilo r nr. 1
    0258/771922

    Parchetul de pe langa Judecatoria Sebes
    Sebes Pta Primariei nr. 1
    0258/733499, 0258/730775
    Parchetul de pe langa Tribunalul Alba
    Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
    0258/813105, 0258/813107

    Parchetul National Anticoruptie (PNA) Serviciul Anticoruptie Alba -Iulia
    Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
    0258/811109, 0258/811308
    Prefectura judetului Alba
    Alba-Iulia Pta I.I.C. Bratianu nr.1
    0258/811117

    Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Alba
    Alba-Iulia Pta I.C. Bratianu nr. 1
    0258/806161 int 2310 sef serviciu int 2311 secretariat 0258/810640
    Serviciul Rutier Judetean Alba
    Alba-Iulia Livezii nr. 35A
    0258/813193

    Tribunalul Alba
    Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr.24
    0258/811184, 0258/811788
    Vama Alba-Iulia
    Alba-Iulia B-dul Revolutiei nr. 70
    0258/810014

    Arad

    Administratia Nationala a Drumurilor Bucuresti-Directia Regionala Drumuri si Poduri Timisoara – Sectia Drumuri Nationale Arad
    Str. Ardealului nr. 39/A
    276121, 276181
    Administratia Patrimoniului Local
    B-dul Revolutiei nr. 75
    281850, 284744

    Agentia de Promovare si Dezvoltare a Judetului Arad
    Str. Unirii nr. 19
    211411
    www.adar-ar.ro
    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad
    Str. Gheorghe Lazar nr. 20
    211791, 211230, 214311

    Arhivele Nationale – Directia Judeteana Arad
    Str. Ceaikovski nr. 2 – 6
    236821
    Biblioteca Judeteana „A.D. Xenopol” Arad
    Str. Gheorghe Popa de Teius nr. 2 – 4
    270725

    C.N. „Apele Romane”- Directia Apelor Crisuri Oradea – Sistem „Crisul Alb” Chisineu Cris
    Loc. Chisineu Cris, str. Infratirii nr. 38
    523043
    C.N. „Apele Romane”- Directia Apelor Mures Targu Mures – Sistemul de Gospodarire a Apelor Arad
    B-dul General Dragalina nr. 16
    281949, 280355

    Casa de Asigurari de Sanatate Arad
    B-dul Revolutiei nr. 45
    270202, 270307, 270864
    www.hypocrates.ro
    Casa de Cultura a Municipiului Arad
    Str. Gheorghe Lazar nr. 1
    211918, 0788/231422

    Casa Judeteana de Pensii Arad
    Str. Gh. Lazar nr. 20
    281345
    Centrul Cultural Judetean Arad
    Str. Banu Maracine nr. 22, bl. 1, sc. E
    252439, 250538

    Centrul Judetean de Consultanta Agricola Arad
    B-dul Revolutiei nr. 81
    254338
    Centrul Militar al Judetului Arad
    Str. Lucian Blaga nr. 4
    281725, 281693 int224

    Comandamentul de Jandarmi Judetean Arad
    loc. Vladimirescu str. Jandarmeriei nr. 1 – 3
    514922, 234882
    Compania de Transport Public Arad
    Calea Victoriei nr. 35 – 37
    230 400

    Consiliul Judetean Arad
    B-dul Revolutiei nr. 75
    281 600
    Corpul Gardienilor Publici Arad
    Str. Calvin nr. 11
    280557, 274109

    Directia de Asistenta Comunitara
    B-dul Revolutiei nr. 75
    281850, 284744, 254923
    Directia de Sanatate Publica a Judetului Arad
    Str. Spitalului nr. 2 – 4
    254438

    Directia Fitosanitara Judeteana Arad
    Str. Closca nr. 6A
    276105
    Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Arad
    Str. 1 Decembrie 1918 nr. 10 – 12
    210055

    Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Arad
    B-dul Revolutiei nr. 79
    280633
    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Arad
    Str. Gheorghe Lazar nr. 20
    280178, 281934

    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Arad
    Str. Closca nr. 6A
    255479, 255134
    Directia Judeteana de Statistica Arad
    Str. Closca nr. 2
    256104

    Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural National Arad
    B-dul Revolutiei nr. 103
    280982, 281917
    Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor si Alte Servicii Arad
    Calea Zimandului nr. 2
    276154, 0745/596566

    Directia pentru Tineret si Sport a Judetului Arad
    Str. Lucian Blaga nr. 20
    280939, 280652, 281464
    Directia Regionala Vamala Interjudeteana Arad
    Calea Aurel Vlaicu bl. B 21 sc. A, ap. 9
    243321, 275275

    Directia Sanitara Veterinara
    Str. Bodrogului nr. 22
    281925
    Filarmonica de Stat Arad
    P-ta George Enescu nr. 1
    281554, 0744/583384

    Garda Financiara Arad
    B-dul Revolutiei nr. 79
    281119
    Garnizoana Arad
    B-dul Decebal nr. 19
    281323, 281542

    Grupul de Pompieri „Vasile Goldis” al Judetului Arad
    Str. Andrei Saguna nr. 66 – 72
    251212
    Inspectoratul de Concurenta al Judetului Arad
    B-dul Revolutiei nr. 79
    281141, 286066

    Inspectoratul de Politie al judetului Arad
    Str. Calvin nr. 17 – 19
    230103, 0744/397875
    Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Arad
    Str. Eftimie Murgu nr. 3 – 5
    256596, 256557
    www.cjarad.ro

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Arad
    P-ta Plevnei nr. 1
    280933, 280949
    Inspectoratul in Constructii al Judetului Arad
    Str. Dr. Ioan Suciu nr. 7 bis
    255281, 253477, 0721/293771

    Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Arad
    Str. Marasesti nr. 18 – 20
    231103
    Inspectoratul pentru Protectia Mediului Arad
    B-dul General Dragalina nr. 16
    280996, 280331

    Inspectoratul Scolar al Judetului Arad
    B-dul Decebal nr. 32
    280008, 284588
    Inspectoratul Teritoarial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor Arad
    Str. Closca nr. 6A
    270454, 212454

    Inspectoratul Teritorial de Munca Arad
    Str. Episcopiei nr. 11 – 13
    211762, 211862
    Muzeul Judetean Arad
    P-ta George Enescu nr. 1
    281847, 210015
    http://arad.inext.ro/cultura/museumarad

    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Arad
    Str. Vasile Milea nr. 21
    256144, 233977
    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Arad
    B-dul Revolutiei nr. 50
    257049, 0722/503150

    Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Arad
    Calea Bodrogului nr. 3
    280447
    Prefectura Judetului Arad
    B-dul Revolutiei nr. 75
    281 350, 281362
    www.prefectura-arad.ro

    R.A. Administratia Zonei Libere Curtici – Arad
    Str. Mihai Eminescu nr. 3 – 5
    282434, 285458
    www.freezone.arad.ro
    R.A. Apa – Canal Arad
    Str. Sabin Dragoi nr. 2 – 4
    270843, 0744/555582

    R.A. Drumuri Municipale
    Str. Cometei nr. 1 – 3
    259588
    Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Arad
    Str. Episcopiei nr. 48
    280520, 280261, 0744/785492

    Registrul Auto Roman R.A. – Reprezentanta Arad
    Calea Aurel Vlaicu nr. 269
    270288, 270488
    S.C. Aeroportul Arad S.A.
    Calea Bodrogului f.n.
    252564, 254440
    www.aeroportularad.com

    S.C. Arterm S.A.
    Str. Unirii nr. 19
    281391
    S.C. CET S.A.
    Str. 6 Vanatori f.n.
    213196, 213183

    S.C. Constructii Rutiere S.A.
    Str. Digului nr. 1
    259621
    S.C. Distrigaz Nord S.A. Targu Mures – Sucursala Arad
    B-dul Iuliu Maniu nr. 82 – 84
    216505, 260193

    S.C. FDFEE Banat S.A. – Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Arad
    B-dul Iuliu Maniu nr. 65 – 71
    253 230, 205806
    www.electrica.ro
    S.C. Gospodarie Comunala S.A. Arad
    Calea Timisorii nr. 61
    287797

    S.C. Recons S.A.
    Str. M. Scaevola nr. 9 – 11
    281458, 281386
    S.C. Salubritate S.A.
    B-dul Iuliu Maniu f.n.
    262417

    S.C. TOP S.A.
    P-ta Mihai Viteazul nr. 13
    250056
    S.N. de Imbunatatiri Funciare S.A. – Sucursala Arad
    Spaiul Mures nr. 6 D
    280955, 210177, 210142

    S.N. de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. – Sucursala de Transport Gaze Naturale Madias – Regionala Arad
    Str. Poetului nr. 56
    289092, 289093, 289860
    Scoala de Arte Arad
    B-dul Revolutiei nr. 85
    281085

    Serviciul Judetean de Metrologie Legala Arad
    Str. Emanoil Gojdu nr. 6 – 8
    281 780, 0744/204728
    SNP Petrom S.A. – Sucursala Petrom Timisoara – Schela Arad
    Str. Academia Teologica nr. 14
    0722/344693, 0723/593639

    Teatrul de Marionete Arad
    Str. Episcopiei nr. 15
    280974
    Teatrul de Stat Arad
    B-dul Revolutiei nr. 103
    280016, 280018

    Arges

    Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
    Pitesti, Str.Sfanta Vineri nr. 47 – 49
    0248/222415, 0248/222415 int. 114
    Autoritatea Rutiera Romana

    0248/223005

    Biroul de Informare Recrutare Arges
    Pitesti, Str. Vasile Milea nr.1
    0248/215284, 0248/215284
    Biroul Vamal Pitesti

    0248/633886

    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Pitesti, Aleea Spitalului nr.1
    0248/285515, 0248/285928
    Casa Judeteana de Pensii
    Pitesti, Str. I.C. Bratianu nr.38
    0248/222245, 0248/222394, 0248/222394

    Centrul Militar Judetean
    Pitesti,
    0248/251119, 0248/252206
    CN Apele Romane SA Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti
    Pitesti, Calea Campulung nr. 6-8
    0248/223449, 0248/223567, 0248/223449/116, 0248/223449/227
    www.agwater.ro

    Comandamentul de Jandarmi
    Pitesti, Str. Ion Antonescu nr. 21,Pitesti
    0248/211505, 0248/211517/502
    Corpul Gardienilor Publici
    Pitesti, Exercitiu, 208
    0248/254629

    Curtea de Apel Arges
    Pitesti, Str. Victoriei, nr. 22
    0248/624940, 0248/624942
    Diectia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
    Pitesti, Str. I.C. Bratianu nr.32
    0248/222245, 0248/633692

    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Pitesti, Str. Grivitei nr. 1-3
    0248/213443
    Directia de Sanatate Publica
    Pitesti, Str. Exercitiu nr.39 bis
    0248/624100

    Directia de Telecomunicatii

    0248/222000, 0248/632110

    Directia Fitosanitara Arges
    Pitesti,
    0248/223899

    Directia Generala a Finantelor Publice
    Pitesti, B-dul Republicii nr. 118
    0248/211511, 0248/211838, 0248/210400
    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
    Pitesti Str.Armand Calinescu nr. 44
    0248/633692

    Directia Jud. De Statistica
    Pitesti, Str. Vasile Milea nr. 1
    0248/217800 int. 207
    Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
    Pitesti, P-ta Vasile Milea nr.1
    0248/217800 int. 181

    Directia Regionala de Metrologie Legala Ploiesti Serviciul Jud. De Metrologie Legala Arges
    Pitesti, Str. Zorilor nr. 22
    0248/630948
    Directia Sanitar Vetrinara
    Pitesti, C-alea Campulung nr.4
    0248/635441

    Directia Silvica
    Pitesti, Str. Trivale nr. 82
    0248/213434
    Garda Finaciara

    Grupul de Pompieri „Cpt. Puica Nicolae”

    0248/622121, 0248/623390

    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    Pitesti, Str. Egalitatii nr. 50A
    0248/213049, 0248/213099, 0248/213200

    Inspectoratul in Constructii
    Pitesti, B-dul Republicii Bl. E3c, mezanin 2
    0248/220450, 0248/220846
    Inspectoratul Jud. de Protectie Civila

    0248/217800 int. 262, 196, 0248/217800/262

    Inspectoratul Judetean de Politie
    Pitesti, Str. Victoriei nr.60
    0248/607000, 0248/223556
    Inspectoratul Scolar
    Pitesti, B-dul Eroilor nr. 4-6
    0248/ 223262, 0248/218319, 0248/218319

    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Pitesti, Str Mihai Eminescu nr.11
    0248/223498, 0248/223408
    Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap
    Pitesti, Str. Frasinului nr.10
    0248/272617

    Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor si Materialului Saditor

    0248/218097

    Oficiul Concurentei
    Pitesti, P-ta Vasile Milea, nr. 1
    0248/221089

    Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Pitesti, Str. Armand Calinescu nr. 44, Pitesti
    0248/218850
    Oficiul Judetean de Consultanta Agricola
    Pitesti, Str. Armand Calinescu nr.44
    0248/635197

    Oficiul Judetean de Posta

    0248/632032

    Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
    Pitesti, Str. Zorilor nr. 22
    0248/222960

    Parchetul Arges

    0248/222990, 0248/222811

    SC Electrica Oltenia SA sucursala Pitesti
    Pitesti, B-dul Republicii nr.148
    0248/213160
    www.electrica.ro

    Sectia Drumuri Nationale – Pitesti
    Pitesti, Calea Depozitelor, nr. 14 bis
    0248/630629, 0248/630434
    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare

    0248/217800 int. 247, 285

    SN Imbunatatiri Funciare SA, Sucursala Arges
    Pitesti, Str. Mircea Voda nr. 42
    0248/254124
    SN Petrom SA sucursala Arpechim Pitesti
    Pitesti, B-dul Petrochimistilor nr. 127
    0248/632049

    SNP Petrom SA sucursala Petrol Arges

    0248/633746

    Tribunalul Arges
    Pitesti, B-dul Eroilor, nr. 5
    0248/216599, 0248/624144

    Bacau

    Bihor

    Bistrita-Nasaud

    Botosani

    Braila

    Brasov

    Administratia Domeniului Statului
    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
    Str.Lunga Nr.1A
    0268419081, 0268416879

    Agentia Romana pentru Conservarea Energiei- Serviciul Teritorial Brasov
    Str Tarnavei nr.91
    Autoritatea Rutiera Romana- Agentia Brasov
    Str.Lunga Nr.160

    Biroul Judetean de Metrologie Legala
    Al.I. Cuza nr.12
    0268414687, 0268406178
    C.N. Apele Romane S.A-Directia Apelor Olt-Ramnicu-Valcea- Brasov
    Str. Maior Cranta nr.32
    268473021

    C.N. Cai Ferate-Regionala Brasov
    Str. Politehnicii nr.1
    268142009
    C.N. Posta Romana-Oficiul Judetean de Posta Brasov
    Str.Nicolae Iorga nr.1
    268411609

    Casa Judeteana de Pensii
    Bd.Eroilor Nr.5
    0268476942, 0268419663, 0268418055, 0268472216
    Centrul Judetean de Consultanta Agricola Brasov
    Str. Fundaturii nr.2
    0268/415536

    Centrul Militar Judetean
    Str.Lunga Nr.231
    0268417388, 0268417794
    CJAS
    Str. Mihail Kogalniceanu nr.11
    268322011, 0268322561

    Comandamentul Judetean de Jandarmi
    Str.Fundatura Rulmentul Nr.13
    0268426591, 0268426592, 0268426591/120, 0268426591/220, 0268426591/320
    Directia de Sanatate Publica
    Str. Calea Bucuresti nr.25-27
    0268330884, 0268330895, 0268131044

    Directia Generala a Agriculturii si Alimentatiei
    Str. Muresenilor nr.5
    0268478529, 0268477974
    Directia Generala a Finantelor Publice
    Bd.Eroilor Nr.8
    0268418056, 0268415677, 0268415677-431

    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
    Bd.Eroilor Nr.5
    0268476972, 0268419663
    Directia Judeteana de Statistica
    Bd.Eroilor Nr.5
    268413872

    Directia Judeteana Fitosanitara Brasov
    Str. Lanii nr.47
    268440406
    Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
    Bd.15 Noiembrie Nr.70
    0268473004, 0268472835

    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Str.Suisul Castelului nr.1-3
    0268478803, 0268412723
    Directia Regionala Vamala Interjudeteana Brasov
    Str. Timis Triaj nr.50

    Directia Sanitara Veterinara
    Str.Calea Feldioarei nr.20A
    0268440257, 0268442527
    Directia Silvica
    Str.Closca nr.31
    268415770

    Garda Finanaciara
    Grupul de Pompieri „Tara Barsei
    Str.Mihai Viteazu Nr.11
    268411179

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
    Str. Tudor Vladimirescu nr.33
    0268420041, 0268428616
    Inspectoratul Judetean de Politie
    Str.Nicolae Titulescu Nr.28
    0268328629, 0268475933, 0268328888, 0268327777, 0268328642

    Inspectoratul Judetean de Protectie civila
    Str.Scolii Nr.4
    268412227
    Inspectoratul Judetean in Constructii
    Str.Iuliu Maniu Nr.47
    268416860

    Inspectoratul pentru Protectia Mediului
    Str. Politehnicii nr.3
    0268419013, 0268419294
    Inspectoratul Scolar Judetean
    Str.Iuliu Maniu nr.52
    0268415104, 0268475152, 475667

    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Str.Ion Ratiu Nr.17
    268475390
    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
    Str.Closca nr.31

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Material Saditor
    Str. Ecaterina Varga
    268413724
    Inspectoratul teritorial pentru Resurse Minerale Brasov
    Str. Avram Iancu nr 52
    268412053

    Oficiul Concurentei
    Str.Republicii nr.5, B-dul Libertatii nr. 12 A, Etj. 3, cam. 5, Bucuresti
    268474118, 0214100996, 0213111309, 0214107135, 0214103067, 0214103593, 0213356960
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Piata Sfatului nr.26A
    268477231

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
    Al.I. Cuza nr.12
    268413951
    S.C Distrigaz Sud S.A- sucursala Brasov
    Str. Avram Iancu nr.52-54
    268416603

    S.C. Electrica S.A-sucursala Brasov
    Str. 13 Decembrie nr.17 A
    0268416680, 0268410430
    S.N „Imbunatatiri Funciare” – Sucursala Brasov
    Str.Calea Feldioarei nr. 6A
    268441863

    S.N de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A – Sucursala de Transport Gaze Naturale Medias – Regionala Brasov
    Str.Grigore Ureche nr.12A
    268418047
    S.N Telecomunicatii Romtelecom S.A – Directia de Telecomunicatii Brasov
    Bd. Eroilor nr.27
    268411141, 0268406950, 0268404120

    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatire a Teritoriului pentru Aparare
    Bd.Eroilor Nr.5
    0268415835, 0268410777/int209

    Bucuresti

    Buzau

    Calarasi

    Caras-Severin

    Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere – Colectiv Zonal Anina
    Anina, strada Mathias Hammer, nr. 2
    0255/240.001, 0723/551.407
    Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere – Colectiv Zonal Moldova Noua
    Moldova Noua, strada Portului, nr. 1
    0255/542.911

    Agentia Nationala pentru resurse Minerale – Inspectoratul Teritorial Caransebes
    Caransebes, Str. Mihai Viteazu nr. 1
    0255-513.123
    Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca a Judetului Caras-Severin
    Resita, str. Traian Lalescu, nr. 36
    0255/212.160, 0255/213.064, 0255/214.095

    Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Caras-Severin
    Resita, strada Romanilor, nr. 15
    0255/220.718, 0255/219.419
    Biroul Vamal de Control si Vamuire la Frotiera Naidas
    Naidas, Punctul de Frontiera
    0255/572.200, 0255/540.441, 0256/225.612 int. 225

    Biroul Vamal de Control si Vamuire la Interior Resita
    Resita, str. Paul Iorgovici, nr. 29
    0255/221.312, 0256/225.612 int. 225
    C.N. a Uraniului SA Bucuresti, Sucursala „BANAT” Oravita
    Oravita, strada Closca, nr. 29
    0255/571.106, 0255/571.295

    C.N.”APELE ROMÂNE” SA, Sistemul de Gospodarire a Apelor Resita
    Resita, strada Caminelor, nr. 9
    0255/254.125
    C.N.”POSTA ROMÂNA”, Reprezenta Caras-Severin
    Resita, strada Traian Lalescu nr. 1
    0255/211.819, 0256/220.990

    Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Caras-Severin
    Resita, strada Spitalului nr. 26
    0255/212.200, 0255/214.318, 0721/722.583
    Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin
    Resita, str. Traian Lalescu, nr. 27
    0255/214.044

    Centrul Militar Judetean Caras-Severin
    Resita, str. Sportului, nr. 4
    0255/211.115, 0255/220.077, 0722/678.053
    Comandamentul de Jandarmi Caras-Severin
    Resita, str. Erou Jandarm Nicolae Marcu
    0255/214.410, 0255/214.411, 0744/789.844

    Consiliul Judetean Caras-Severin
    P-ta. 1 Dec. 1918 nr. 1
    0255/213.776, 0255/216.247, 0255/224.920
    www.cs.ro/Consiliul_Judetean
    Directia de Munca si Solidaritate Sociala Caras-Severin
    Resita, str. Traian Lalescu, nr. 27
    0255/210.725

    Directia de Sanatate Publica a Judetului Caras-Severin
    Resita, str. Spitalului, nr. 36
    0255/214.091, 0255/224.021, 0255/212.180
    Directia de Telecomunicatii Caras-Severin
    Resita, strada Libertatii, nr. 18-20
    0255/204.722, 0255/204.780
    www.romtelecom.ro

    Directia Generala a Finantelor Publice Caras-Severin
    Resita, str. Centrul Doman, nr. 2
    0255/210.075, 0255/213.313
    Directia Generala de Statistica a Judetului Caras- Severin
    Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, n. 9
    0255/211.756

    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Caras-Severin
    Resita, Piata Republicii, nr. 28
    0255/212.363
    Directia Generala pentru Protectia Copilului Caras-Severin
    Resita, P-ta 1 Dec.1918, nr. 7
    0255/224.302

    Directia Judeteana Caras-Severin pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National
    Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 30
    0255/220.518
    Directia Judeteana Fitosanitara Caras-Severin
    Caransebes, strada Subdeal, nr. 4
    0255/517.222, 0255/511.492

    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Caras-Severin
    Resita, Bd.Rev. din Decembrie, nr. 5 A
    0255/210.808, 0255/223.984, 0255/220.080
    Directia Sanitara Veterinara Caras-Severin
    Resita, strada Timisoarei, nr. 15
    0255/231.004, 0255/220.216

    Directia Silvica a Judetului Caras-Severin
    Resita, str. Petru Maior, nr. 69 A
    0255/216.533
    Garda Financiara, Sectia Judetului Caras-Severin
    Resita, str. Centrul Roman, nr. 2
    0255/210.654, 0255/210.321

    Grupul de Pompieri Judetean Caras-Severin „General Nicolae Cena”
    Resita, str. Castanilor nr. 121
    0255/211.213, 0255/211.214, 0744/641.862
    Inspectoratul de Concurenta Caras-Severin
    Resita, str. Centrul Roman, nr. 2
    0255/213.952

    Inspectoratul de Politie al Judetului Caras-Severin
    Resita, B-dul Al.I.Cuza, nr. 40
    0255/222.322, 0255/212.201, 0255/502.000, 0722/566.474, 0255/502.107
    Inspectoratul de Protectie a Mediului Resita
    Resita, strada Caminelor, nr. 9
    0255/223.053

    Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Caras-Severin
    Resita, P-ta 1 Decembrie 1918,nr. 1
    0255/211.210, 0255/214.232
    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Caras-Severin
    Resita, strada Tineretului, nr. 7
    0255/230.567, 0255/231.238

    Inspectoratul in Constructii Caras-Severin
    Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 7
    0255/215.163, 0255/213.780
    Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Caras-Severin
    Oravita, str. Rachitovei nr. 1
    0255/571.825, 0255/571.979

    Inspectoratul Scolar al Judetului Caras-Severin
    Resita, strada Ateneului, nr. 1
    0255/214.238
    Inspectoratul Teritorial de Munca al Judetului Caras-Severin
    Resita, str. Traian Lelescu, nr. 27
    0255/215.608, 0255/214.419, 0255/210.293, 0255/215.208

    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Caras-Severin
    Resita, Calea Timisoarei
    0255/218.857, 0255/213.975
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Caras-Severin
    Resita, str. Traian Lalescu, nr. 11
    0255/223.720

    Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Caras-Severin
    Resita, strada Paul Iorgovici, nr. 34
    0255/215.304
    Oficiul Judetean pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Caras-Severin
    Resita, strada Ciresului, nr. 20
    0255/212.090

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Caras-Severin
    Resita, Aleea Pinilor,nl. 1, sc.B
    0255/213.083, 0722/573.920
    Prefectura Judetului Caras – Severin
    P-ta. 1 Dec. 1918 nr. 1
    0255/210.498, 0255/222.234
    www.online.ro/pjcs

    S.C.”DISTRIGAZ NORD” SA, Sucursala Timisoara, Sector Resita
    Resita, strada Fantanilor, nr. 2
    0255/215.436
    S.C.”Drumuri si Poduri”SA Caras-Severin
    Resita, strada 24 Ianuarie nr. 1
    0255/220.011

    S.C.”ELECTRICA”S A, Exploatarea de Distributie Resita
    Resita, Bd.Al.I.Cuza, nr. 42
    0255/205.999, 0255/205.300, 0255/205.765
    www.electrica.ro
    S.C.”ENERGOTERM ” SA Resita (fosta Centrala Electrica de Termoficare Resita)
    Resita, Bd.Revolutia din Decembrie., nr. 1
    0255/211.481

    S.C.”HIDROELECT RICA”SA, Sucursala Hidrocentrale Caransebes
    Caransebes, str.Splai Sebes, nr. 2 A
    0255/512.107, 0255/511.558
    www.hidroelectrica.ro
    S.C.”MINIERA BANAT” SA Anina
    Anina, strada Victoriei, nr. 2
    0255/540.925

    S.C.”MOLDOMIN”S A Moldova Noua
    Moldova Noua, str.Dunarii, nr. 1
    0255/540.920, 0744/793.049
    S.N. a Imbunatatirilor Funciare, Sucursala Judeteana Caras-Severin
    Resita, strada Sportului, nr. 4 A
    0255/213.108

    S.N.P.”PETROM” SA, Sucursala PECO Caras-Severin
    Resita, strada Timisoarei, nr. 17
    0255/217.008
    Sectia „Drumuri Nationale” Caransebes
    Caransebes, str.Sesul Rosu, nr. 12 A
    0255/516.369, 0255/513.131

    Sectia „Drumuri Nationale” Orsova
    Orsova,.str. Garii, nr. 9
    0252/361.452, 0252/361.451
    Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Caras-Severin
    Resita, B-dul Al.I.Cuza, nr. 40
    0255/211.952, 0255/502.696

    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Caras-Severin
    Resita, P-ta 1 Decembrie 1918,nr. 1
    0255/215.631
    Servicul Judetean de Metrologie Legala Caras-Severin
    Resita, str. Petru Maior nr. 2, bl.800, cam.118,121
    0255/215.614

    Sucursala Grup Program pentru Inchiderea Minelor Deva, Sectia Nemetalifere Bocsa
    Bocsa, strada Dognecei nr. 10
    0255/555.088

    Cluj

    Administratia Nationala „Apele Romane” Directia Apelor Somes-Tisa
    Cluj-Napoca Vanatorului nr.17
    0264/433.028, 0264/433.026
    Agentia Judeteana de Ocuparea Fortei de Munca Cluj
    Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
    0264/195.214

    Agentia Nationala a Locuintelor Oficiul Teritorial Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Dorobantilor nr.70, et.5
    0264/424.955
    www.anl.ro
    Agentia Romana pt. Conservarea Energiei Filiala Teritoariala ARCE Cluj
    Cluj-Napoca Eroilor nr.16
    0264/194.978

    APAPS Sucursala Regionala Nord-Vest
    Cluj-Napoca Acad. Sextil Puscariu nr 2
    0264/195.416, 0264/198.737
    www.apaps.ro
    Arhivele Nationale Directia Judeteana Cluj
    Cluj-Napoca M. Kogalniceanu nr.10
    0264/198.979

    Autoritatea Rutiera Romana Agentia Cluj
    Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.108
    0264/194.344
    Biroul Judetean de Metrologie Legala Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Navodari nr.2
    0264/195.820

    Biroul Vamal de Control si Vamuire la Interior Cluj
    Cluj-Napoca dr.Alex. Vaida nr.49-51
    0264/414.196, 0264/414.197
    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Cluj
    Cluj-Napoca Constanta nr.5
    0264/130.313

    Casa Judeteana de Pensii Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
    0264/43.10.10
    Centrul de Pregatire de Protectie Civila Cluj
    Cluj-Napoca Aviator Badescu nr.7-9
    0264/198.205

    Centrul Militar Judetean Cluj
    Cluj-Napoca Gl. Traian Mosoiu nr. 29
    0264/430.360, 0264/433.067
    Centrul Roman de Comert Exterior Cluj
    Cluj-Napoca 21 Decembrie nr. 54-56 etaj 1
    0264/19.70.70

    Comandamentul de Jandarmi Judetean Cluj
    Cluj-Napoca Dorobantilor nr 23
    0264/19.55.12 int. 200, 0264/431.301
    Comandamentul de Jandarmi Teritorial „Somesul” Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Navodari nr.15
    0264/195.053

    Compania Nationala „Loteria Romana” S.A. Sucursala Zonala Cluj
    Cluj-Napoca Ceahlau nr. 69
    0264/191.907
    Compania Nationala de Cai Ferate „CFR” SA Regionala de Cai Ferate Cluj
    Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.17
    0264/192.312, 0264/123.012 (C.F.R.)

    Compania Nationala Posta Romana S.A. Directia Regionala de Posta Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Regele Ferdinand Nr.33
    0264/134.516
    www.posta-romana.ro
    Consiliul Judetean Cluj
    Cluj-Napoca 21 Decembrie 1989 nr.58
    0264/193.677, 0264/192.960
    www.cjcluj.ro

    Consiliul Judetean Serviciul Public de Asistenta Sociala Cluj
    Cluj-Napoca Pta Muzeului nr.3
    0264/194.941, 0788/302.849
    Corpul 4 Armata Teritorial Maresal Constatin Prezan” Cluj
    Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.1-3
    0264/190.563

    Corpul Gardienilor Publici Cluj
    Cluj-Napoca Craiova nr. 2-4
    0264/432.615, 0264/132.675
    Curtea de Apel Cluj
    Cluj-Napoca P-ta Stefan cel Mare nr. 2
    0264/196.110

    Curtea de Conturi a Romaniei Camera de Conturi a judetului Cluj
    Cluj-Napoca Motilor nr.18
    0264/193.527, 0264/193.530
    Directia de Sanatate Publica Cluj
    Cluj-Napoca Constanta nr.5
    0264/433.645, 0264/132.341

    Directia Fitosanitara Cluj
    Cluj-Napoca Fagului nr.17
    0264/44.34.34
    Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Cluj
    Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
    0264/193.328, 0264/191.670

    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Cluj
    Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
    0264/197.125, 0264/197.128 int.148
    Directia Generala de Statistica Regionala Cluj
    Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr. 15
    0264/195.679

    Directia Generala pt. Agricultura si Industrie alimentara Cluj
    Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.15
    0264/191.403, 0264/191.752, 0264/191.752, 0264/191.752, 0264/19.17.52 int. 216
    Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul National judetul Cluj
    Cluj-Napoca Pta Unirii nr.1, cam. 26
    0264/197.616
    www.cultjudCluj.astral.ro

    Directia Judeteana pt. Tineret si Sport Cluj
    Cluj-Napoca Eroilor nr.40
    0264/198.566
    Directia Regionala de Drumuri si Poduri Cluj
    Cluj-Napoca Decebal nr.128
    0264/43.25.21, 0264/432.552, 0264/432.434

    Directia Regionala Vamala Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Bdul Muncii nr.18
    0264/415.217, 0264/415.701
    Directia Sanitar Veterinara Cluj
    Cluj-Napoca Pta Marasti nr.1
    0264/445.729

    Garda Financiara Sectia Cluj
    Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
    0264/195.223
    Grupul de Pompieri „Avram Iancu” Cluj
    Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.42
    0264/195.491, 0264/191.255, 0264/191.271, 981- tel. urgenta

    Inspectia de Stat pt. Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si Instalatii de Ridicat Cluj
    Cluj-Napoca Navodari nr.2
    0264/195.112, 0264/431.584
    Inspectoratul de Concurenta a judetului Cluj
    Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
    0264/431.971, 021/410.09.96, 021/337.28.20
    www.oficiulconcurentei.ro

    Inspectoratul de Politie Transporturi Cluj
    Cluj-Napoca Pta Garii nr.7
    0264/432.196
    Inspectoratul de Protectie a Mediului Cluj
    Cluj-Napoca Dorobantilor nr.99
    0264/412.914, 0264/410.720, 0264/410.720, 0264/410.720, 0264/410.728, 0264/410.720

    Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Cluj
    Cluj-Napoca Aviator Badescu nr.7-9
    0264/195.029, 982- tel. Urgenta
    Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei – Directia Teritoriala Cluj
    Cluj-Napoca Campeni nr 22
    0264/405.600
    www.igc@dnt.ro

    Inspectoratul in Constructii Cluj
    Cluj-Napoca Dorobantilor nr.70, et.3
    0264/411.923, 0264/447.791, 0264/447.792
    Inspectoratul Politiei Judetene Cluj
    Cluj-Napoca Traian nr. 27
    0264/43.27.27

    Inspectoratul Scolar Judetean Cluj
    Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.4
    0264/431.770, 0264/194.672
    Inspectoratul Teritorial de Munca Cluj
    Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
    0264/192.448, 0264/198.407

    Inspectoratul Teritorial pentru Resurse Minerale Cluj
    Cluj-Napoca Buftea nr.7
    0264/430.898
    Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor si Materialului Saditor Cluj
    Cluj-Napoca Fabricii de Zahar nr.121
    0264/456.096

    Judecatoria Turda
    Turda Republicii nr. 5
    0264/311.985
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Al.V. Voievod nr.53
    0264/154.165, 0264/431.666

    Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Cluj
    Cluj-Napoca Pta Unirii nr.15, et.1, cam. 45
    0264/431.698
    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Cluj
    Cluj-Napoca Navodari nr 2
    0264/431.367

    Oficiul pt. Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Cluj
    Com. Floresti Avram Iancu nr.255
    0264/265.116
    Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj
    Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.1
    0264/431.049, 0264/431.732, 0264/431.733, 0264/431.734, 0264/431.735., 0264/431.736

    Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Dorobantilor nr. 2-4
    0264/431.064
    Parchetul de pe langa Judecatoria Dej
    Dej Pta 16 Februarie nr. 4
    0264/211.303

    Politia Municipiului Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca
    0264/43.27.27
    Prefectura judetului Cluj
    Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.58
    0264/194.888, 0264/190.449, 0264/191.454
    www.prefecturacluj.ro

    RA de Distributie si Exploatarea Filmelor – filiala interjudeteana Cluj
    Cluj-Napoca Piata Unirii Nr. 24
    0264/197.638
    Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Cluj
    Cluj-Napoca Bartok Bela nr.27
    0264/420.402

    Registrul Auto Roman Reprezentanta Cluj
    Luna de Sus Intreprinzatorilor
    0264/266.494
    Registrul Naval Roman -Cluj
    Cluj-Napoca Republicii nr.33 et.3 ap.6
    0264/195.017

    Reprezentanta Teritoriala CJ,SM,SJ
    Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.54-56, et 2, RII
    0264/420.820
    www.mtromaina.ro
    Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Cluj
    Cluj-Napoca Andrei Muresanu nr.16
    0264/432.727 int. 2331

    Serviciul Politiei Rutiere Cluj-Napoca
    Cluj-Napoca Albac nr. 15
    0264/414.010

    Constanta

    Covasna

    A.J.O.F.M. COVASNA
    B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
    0267-317045, 0267-312157
    AUTORITATEA RUTIERA ROMÂNA COVASNA
    B-dul G. Balan nr. 21, Sf. Gheorghe
    0267-316592, 0267-315164, 0723-379249, 0721-275295

    BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA COVASNA
    Str. Gabor Aron nr. 1, Sf. Gheorghe
    0267-313546, 0744-264698
    BIROUL VAMAL SF GHEORGHE
    soseaua Sf. Gheorghe-M.Ciuc km1
    0267-313481, 0267-361795

    CASA DE ASIGURARI DE SANATATE COVASNA
    Str. Vasile Goldis nr. 2, Sf. Gheorghe
    0267-352970, 0267-352971, 0267-352968 int 18
    www.cascov.ro
    CASA JUDETEANA DE PENSII COVASNA
    B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
    0267-312463, 0267-310535

    CENTRUL MILITAR JUDETEAN COVASNA
    Koss Karoly nr.1, Sf Gheorghe
    0267-314733
    COMANDAMENTUL DE JANDARMI SF. GHOERGHE
    Str. Oltului nr 31 Sf. Gheorghe
    0267-315856, 0744-341889

    CONSILIUL JUDETEAN COVASNA
    Piata Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
    0267-351544, 0267-311190 int.732
    www.consjud.covasna.ro
    CORPUL GARDIENILOR PUBLICI COVASNA
    Str. Banki Donath nr 14, Sf. Gheorghe
    0267-312381

    D.G.F.P.C.F.S. COVASNA
    B-dul Bem Jozsef nr 9, Sf. Gheorghe
    0267-352740
    www.mfinante.ro
    DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA COVASNA
    B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
    0267-311917

    DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA COVASNA
    Str. Stadionului nr. 1-3, Sf. Gheorghe
    0267-351398
    DIRECTIA DE STATISTICA COVASNA
    Str. Kosuth Lajos nr 18, Sf. Gheorghe
    0267-311948, 0267-311975

    DIRECTIA FITOSANITARA COVASNA
    Str. Recoltei nr. 1, Sf. Gheorghe
    0267-351703
    DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA COVASNA
    Str. Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
    0267-351838, 0267-351829, 0721-244872

    DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT COVASNA
    Str Banki Donat nr. 25, Sf. Gheorghe
    0267-351640
    DIRECTIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI COVASNA
    P-ta Libertatii nr 4, Sf. Gheorghe
    0267-314660

    DIRECTIA PENTRU CULTURA SI CULTE COVASNA
    Str. Gabor Aron nr 16, Sf. Gheorghe
    0267-315593
    DIRECTIA SANITAR VETERINARA COVASNA
    Str. Ciucului nr 149, Sf. Gheorghe
    0267-351713

    DIRECTIA SILVICA COVASNA
    str. Kos Karoly nr.5, Sf. Gheorghe
    0267-351890
    DISTRIGAZ SUD S.A. COVASNA
    Str. Fabricii nr 3
    0267-351359

    ELECTRICA S.A. COVASNA
    Str. Lunca Oltului nr 9A, Sf.Gheorghe
    0267-351752
    www.electrica.ro
    GRUPUL DE POMPIERI SF. GHEORGHE
    Str. Oltului nr. 33, Sf. Gheorghe
    0267-315350, 0267-315351

    I.T.C.S.M.S. COVASNA
    str.Crangului nr. 1, Sf. Gheorghe
    0267-313656
    INSPECTORATUL DE CONCURENTA COVASNA
    Str. Csaszar Balint nr. 1, bl. 14, sc.C, Sf. Gheorghe
    0267-352232

    INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII COVASNA
    B-dul G. Balan nr.6 Bl. 42/D/3, Sf. Gheorghe
    0267-351568
    INSPECTORATUL DE POLITIE COVASNA
    Str Korosi Cs. Sandor nr. 16, Sf. Gheorghe
    0267-311090, 0267-311730

    INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI COVASNA
    B-dul G. Balan nr. 10, Sf. Gheorghe
    0267-323701, 0267-323898
    INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA COVASNA
    P-ta Libertatii nr 4, Sf. Gheorghe
    0267-311447, 0723-268874

    INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP COVASNA
    B-dul Nicolae Iorga NR 10/B
    0267-323300
    INSPECTORATUL SCOLAR COVASNA
    Str. V. Babes Nr.15/C, Sf. Gheorghe
    0267-314782

    INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA COVASNA
    B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
    0267-351298, 0267-351109
    INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI CINEGETIC COVASNA
    B-dul G. Balan nr. 10, Sf. Gheorghe
    0267-316154

    JUDECATORIA COVASNA
    str. Kriza Janos nr 2, Sf. Gheorghe
    0267-315072
    MUZEUL NATIONAL SECUIESC SF. GHEORGHE
    str. Kos Karoly nr.10, Sf. Gheorghe
    0267-312442

    OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE COVASNA
    B-dul G. Balan nr 21, etaj III, Sf. Gheorghe
    0267-314578
    OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA COVASNA
    str. Ciucului nr 55, Sf. Gheorghe
    0267-351064

    OFICIUL JUDETEAN DE POSTA ROMÂNA CV
    Str. 1 Dec 1918 nr. 18, Sf. Gheorghe
    0267-315211
    OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR COVASNA
    Str. Gabor Aron nr.1, Sf. Gheorghe
    0267-312297

    OFICIUL PT AMELIORAREA REPROD IN ZOOTEHNIE COVASNA
    Str. Arcusului nr.2, Sf Gheorghe
    0267-351055
    PETROM S.A. COVASNA
    Str. Armata Romana nr 56 Sf. Gheorghe
    0267-351132, 0267-324245, 0267-325535

    PREFECTURA COVASNA
    Piata Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
    0267-315444
    REGISTRUL AUTO ROMÂN COVASNA
    Str. Paius David nr. 7, Sf. Gheorghe
    0267-310463, 0267-310485

    ROMTELECOM S.A. COVASNA
    Grigore Balan nr 26
    0267-311020, 0267-304150
    S.M.E.P.T.A. COVASNA
    Str. Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
    0267-314650

    SECTIA DRUMURI NATIONALE COVASNA
    Str. Ciucului nr.139, Sf. Gheorghe
    0267-351996
    SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR COVASNA
    Str. Lunca Oltului nr. 7, Sf. Gheorghe
    0267-317512

    SOCIETATEA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE COVASNA
    Str. Morii nr. 5, Sf. Gheorghe
    0267-317435, 0267-317436, 0744-198787
    TRIBUNALUL COVASNA
    str. Kriza Janos nr 2, Sf. Gheorghe
    0267-311606

    Dambovita

    Agentia Judeteana de Ocupare si Formare a Fortei de Munca
    Str.Tudor Vladimirescu nr.1A
    0245/615932, 0245/615492
    Biroul de Metrologie Legala
    Str.Ugriste Nasturel, nr.1,0200,Targoviste
    0245/215860, 0245/606162, 0245/606163

    Casa Judeteana de Pensii

    0245/213308, 0245613845/110

    Centrul Militar Judetean

    0245/211195, 0245-620943, 0245-220299/fax, 0245-611134/ofiter serviciu

    Comandamentul Judetean de Jandarmi

    0245/680230

    Directia de Munca si Solidaritate Sociala
    Str.Tudor Vladimirescu nr.1A, cod 0200, Targoviste
    0245/211675, 0245/606041

    Directia de Sanatate Publica
    Str.Tudor Vladimirescu, nr.15-19
    0245/613604
    Directia Fitosanitara Dambovita

    0245/221027, 0245/221026

    Directia Generala a Finantelor Publice

    0245/213452,0245/616779, 0245/615916

    Directia Generala de Statistica

    0245/210557

    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport

    0245/612808, 0245/613004

    Directia pentru Cultura,Culte si Patrimoniul Cultural National
    B-dul Independentei, nr.1, Targoviste-0200
    0245/620983, 0245612617

    Directia Sanitar Veterinara

    0245/614029

    Directia Silvica Targoviste

    0245/217706, 0245-634908, 0245-634296

    Garda Financiara

    0245/212470, 0245/615471

    Garnizoana Targoviste

    0245/615836, 0245/617373

    Grupul de Pompieri „Basarabi” Targoviste
    Soseaua Gaesti nr.9
    0245/611212, 0245-611218
    Inspectoratul de Protectie Civila
    B-dul Independentei nr.1,et.8
    0245/611641, 0245-611858

    Inspectoratul Judetean de Politie

    0245/611790

    Inspectoratul Judetean in Constructii

    0245/214886

    Inspectoratul Judetean pentru Persoanele cu Handicap
    Str.Dr.Marinoiu nr.4, Targoviste
    0245/611915
    Inspectoratul pentru Protectia Mediului
    Str. Calea Ialomotei nr.1
    0245/213959, 0245/213944

    Inspectoratul Scolar Judetean
    B-dul Regele Carol I, nr.62
    0245/612546, 0245/211891, 0245/613723
    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Str.Tudor Vladimirescu nr.1A
    0245/615240

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor

    0245/612840

    Oficiul Judetean de Cadastru,Geodezie si Cartografie
    Str.I.C.Bratianu /35
    0245/613956, 0245216580, 0245216018

    Oficiul pentru Protectia Consumatorului Dambovita

    0245/215940, 0245-620867, 0245-215940

    Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Targoviste

    0245/614144, 0245/614403 int. 112

    S.G.A. Vacaresti

    0245/634068, 0245/684263

    S.N.Imbunatatiri Funciare SA Sucursala Dambovita

    0245/631696

    SC Elecrtica SA- SD Targoviste

    0245/211947, 0245-613431 int. 178

    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare

    0245/614231

    Dolj

    Agentia Domeniilor Statului
    Str. Brestei nr. 26, Craiova
    0251/414917, 021/3124623
    Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
    Str. Eugeniu Carada nr. 13A
    0251/306100

    Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia
    Str.Unirii, nr.19, cam. 86, 87, 40
    0251/419496, 0251/418240, 0251/414904
    Autoritatea pentru Privatizare a Activelor si Participatiunilor Statului
    Str. Mihai Viteazu nr. 5 C
    418.019

    Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Craiova
    Str. Uniri nr. 139
    0251/412789, 021/3121519
    Biblioteca Judeteana
    Str. Mihail Kogalniceanu nr.9
    0251/122393, 0251/132267
    www.aman.ro

    Biroul Judetean de Metrologie Legala
    Str. Ghe. Chitu nr. 46
    0251/124163, 0251/122353
    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Str. Brazda lui Novac nr. 115 bis
    0251/150400, 0251/462783

    Casa Judeteana de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale
    Str. Mihail Kogalniceanu nr.14
    0251/406300
    Centrul Creatiei Populare
    Str. Alexandu Macedonski nr.28
    0251/123053

    Centrul Militar Judetean
    Str. Jietului nr.15-17
    0251/134404
    Comandamentul Judetean de Jandarmi
    Str. Al. Macedonski nr.9-11
    0251/134972

    Curtea de Apel
    B-dul Nicolae Titulescu nr.4
    0251/418568, 0251/413179
    Directia de Sanatate Publica
    B-dul Maresal Antonescu nr. 60
    0251/132964, 0251/124930, 0251/124884, 0251/132275, 0251/132705

    Directia Fitosanitara
    B-dul Nicolae Romaescu nr. 41, Craiova
    0251/427579, 0251/426911
    Directia Generala a Finantelor Publice
    Str. Mitropolit Firmilian nr.2
    Direct- 0251/413969, 0251/413969, 0251/410683, 0251/410643

    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
    Str. Unirii nr.10
    0251/417213, 0251/417401
    Directia Judeteana de Statistica
    Str. Fratii Buzesti, nr. 18
    0251/ 132374, 0251/133725, 0251/133960

    Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
    Str. Nicolae Bibescu , nr. 3
    0251/411037, 0251/412571
    Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
    B-dul Nicolae Titulescu, nr.32
    0251/418717, 0251/417113, 0251/416365, 0251/410353
    www.djpdcdolj.terrasat.ro

    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Str. Gheorghe Doja nr. 2
    0251/431806
    Directia pentru Cultura , Culte si Patrimoiul Cultural National
    Str. Ion Maiorescu, nr.10
    0251/123417, 0251/124457, 0251/466008

    Directia Regionala Vamala
    Str. Caracal nr.248
    0251/437070
    Directia Sanitar-Veterinara
    Str.Fantana Popova, nr.30
    0251/428590, 0251/428791

    Directia Silvica
    Str. Iancu Jianu nr. 15
    0251/192080, 0251/420252, 0251/421298, 0251/421363
    www.directia_silvica_doljrdscv.ro
    Grupul de Pompieri Judetean
    Str. C.D.Fortunescu nr. 2
    0251/510139

    Inspectoratul de Concurenta
    B-dul. Libertatii, nr. 12 A, et.4, cam 5, sector 4, Bucuresti Craiova . Fratii Buzesti , nr. 1
    021/4107135, 021/4100996, 021/4103067, 021/4103593, 021/3356960
    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    Str. Brestei , nr. 97
    0251/438064, 0251/418614, 0251/412616

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
    Cart. Maresal Ion Antonescu nr. 104
    0251/122640, 0251/413711
    Inspectoratul Judetean de Politie
    Str. Vulturi nr.9
    Direct:0251/198145, 0251/407500-2107, 0251/196616, 0251/196616

    Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera
    Str. Traian nr. 3, Calafat
    0251/231859, 0251/230955
    Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
    Str. Paltinis , nr. 23
    Direct: 0251/414723, 0251/414717

    Inspectoratul Scolar Judetean
    Str. Brestei nr.97
    0251/422175, 0251/421303, 0251/421659
    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Str.Nicolae Balcescu nr. 51
    0251/416698, 0251/413212, 0251/410031(linie sesizari)
    www.itmdolj.rdscv.ro

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
    Str. Nicolae Romanescu nr.41, Craiova
    0251/429810, 0251/426532
    Judecatoria Bailesti
    Str. Victoriei nr. 46, Bailesti
    0251/311717

    Judecatoria Calafat
    Str. Tudor Vladimirescu nr. 29, Calafat
    0251/232140, 0251/231910
    Judecatoria Craiova
    Str.Al. I. Cuza nr. 30
    0251/414060

    Judecatoria Filiasi
    Str. General Racoteanu nr. 208, Filiasi
    0251/441687
    Judecatoria Segarcea
    Str. Unirii nr. 44, Segarcea
    0251/210327, 0251/210473, 0251/210655

    Mitropolia Oltenia

    0251/133127, 0251/415054

    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Str. Brestei nr.26
    0251/418018, 0251/413128, 0251/414286

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
    B-dul Gheorghe Chitu , nr. 46
    0251/124242
    Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
    Str. Nicolae Romanescu nr. 35
    0251/428292, 0251/428393

    Parchetul de pe langa Curtea de Apel
    Str. Mitropolit Firmilian , nr. 13
    0251/133522, 0251/133523
    Parchetul de pe langa Judecatoria Bailesti
    Str. Victoriei nr. 46, Bailesti
    0251/311340

    Parchetul de pe langa Judecatoria Calafat
    Str. Tudor Vladimirescu nr. 24, Calafat
    0251/232356, 0251/232130, 0251/413492, 0251/415651
    Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova
    Str. Paltinis , nr. 2
    0251/197836

    Parchetul de pe langa Judecatoria Filiasi
    Str. General Racoteanu nr. 208, Filiasi
    0251/441002, 0251/413492, 0251/415651
    Parchetul de pe langa Judecatoria Segarcea
    Str. Unirii nr.44, Segarcea
    0251/210208, 0251/413492, 0251/415651

    Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj
    Str. Libertatii nr. 9
    0251/413492, 0251/415651
    R.A. Aeroportul
    Sos. Bucuresti , km .7
    0251/416680

    R.A. de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ
    Str. Mihai Viteazu nr. 20
    0251/414076, 0251/411214, 0251/411426
    R.A. Transport
    Nicolae Titulescu nr. 185
    0251/506077

    Regia Autonoma de Apa
    Str.Brestei, nr.133, Craiova
    0251/422117
    Sector Servicii Publice
    Str. Fratii Buzesti nr.1
    0251/417859, 0251/415841

    Serviciul Public de Protectie a Plantelor

    0251/426708, 0251/425055

    Tribunalul Judetean Dolj
    Str. Brestei nr.14
    0251/418612

    Universitatea din Craiova
    Str. A. I. Cuza, nr. 13
    0251/414398, 0251/413041, 0251/417047

    Galati

    Giurgiu

    Agentia Domeniilor Statului
    Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5, sediul Prefecturii
    0246/216454
    Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
    Soseaua Bucuresti bl. 202/5D, Mezanin
    0246/230613
    http://www.giurgiu.anofm.ro

    Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Giurgiu
    Sos.Bucuresti, bl. 2C/1B, ap. 3
    0246/218265
    Biblioteca Judeteana I.A. Bsararabescu
    Str. Stefan cel Mare nr. 14 Str. Mircea cel Batran Sos. Bucuresti Bl.66
    0246/212346, 0246/211929, 0246/210762

    Biroul Judetean de Metrologie Legala
    Str. Savin Popescu bl. MUV3, anexa D
    0246/21.34.30
    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Str. Vlad Tepes, Bl. MUV 1, parter, Giurgiu
    0246/216796, 0246/212807

    Casa Judeteana de Pensii
    Str. Dorobanti nr. 21
    0246/21.23.88, 0246/21.23.81
    Centrul de Conservare si Valorificarea Traditiei si Creatiei Populare
    Str. Mircea cel Batran nr.40
    0246/217698
    www.ccvtcp.host.sk

    Centrul Militar Judetean
    Str. George Cosbuc nr. 63
    0246/213095
    Comandamentul Judetean de Jandarmi
    Str. Bucuresti nr. 63-65
    0246/219631

    Directia de Sanatate Publica
    Sos. Bucuresti nr. 82
    0426/21.41.76
    Directia Fitosanitara
    Sos. Ghizdarului nr.2
    0246/211964

    Directia Generala a Finantelor Publice
    B-dul CFR, nr. 8, Giurgiu
    0246/213069, 0246/212813, 0246/213615, 0246/213362, 0246/215474, 0246/213615, 0246/216247
    Admin.GRGRJUDx01.GR@mail.mfinante.gr.ro Web: www.mfinante.ro
    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
    Str. Independentei Bl. 106
    0246/2151080, 246/213316
    www.dgmss.gr.xnet.ro

    Directia Generala Judeteana pentru Protectia Copilului
    Bd.Mihai Viteazu nr. 4
    0246/212164, 0246/219597
    Directia Judeteana a Arhivelor Nationale
    Str. C.F.R. nr. 7
    0246/213315

    Directia Judeteana de Statistica
    str. Vlad Tepes bl. MUV 1
    0246/214914
    Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
    Sos.Ghizdarului nr. 2
    0246/21.20.38

    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Str. Pacii nr. 60, Stadion Marin Anastasovici
    0246/21.16.36
    Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoiul Cultural National
    Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5
    0246/21.51.14

    Directia pentru Protectia Plantelor
    B-dul Mihai Viteazu nr.
    0246/213040, 0246/215433
    Directia Sanitar- Veterinara
    Str. Podului nr. 1, CP 17
    0246/23.05.31, 0246/23.04.91

    Grupul de Pompieri Judetean Vlasca
    Str. Uzinei nr. 3
    0246/211212
    Inspectoratul de Concurenta
    Str. Popescu Savin Bl. MUV 2
    0246/216338, 021-4107135, 4103067, 4103593, 3356960

    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    Sos. Bucuresti bl. 111 sc. A+B,
    0246/216980, 0246/214760
    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
    Str. Sos. Bucuresti nr. 76
    0246/21.62.32

    Inspectoratul in Constructii
    Ulicioara Ghiocelului nr. 2
    0246/21.57.32, 0246/21.32.06
    Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera
    Str. Mircea cel Batran nr. 36
    0246/213229, 0246/213640, 0246/213641

    Inspectoratul Judetean de Politie
    Str. Calugareni nr. 26
    0246/21.32.12
    Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
    Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5
    0246/21.17.08, 0246/21.54.51, 0246/21.12.28

    Inspectoratul Scolar Judetean
    Str. Portului nr. 17
    0246/21.42.55, 0246/21.45.37, 0246/214255, 0246/214537
    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Str. CFR bl. 111, sc. C, parter + mezanin
    0246/21.67.47

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
    Sos. Ghizdarului nr. 2
    0246/21.95.10, 0246/21.66.50
    Judecatoria Bolintin Vale
    Str. Republicii nr. 5
    0246/270584, 0246/270650, 0246/270867

    Judecatoria Giurgiu
    Str. Mihai Viteazu
    0246/217744, 0246/213307
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Str. Ghizdarului nr. 2
    0246/21.64.44, 0246/21.72.10

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
    Str. Savin Popescu bl. MUV 3, anexa D
    0246/21.64.02
    Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
    Sos. Ghizdarului nr.1
    0246/211259

    Parchetul de pe langa Judecatoria Bolintin Vale
    Str. Republicii nr. 2
    0246/270830
    Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu
    Str. Mircea cel Batran nr. 30
    0246/214705

    Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu
    Str. Mircea cel Batran nr. 30
    0246/211687, 0247/213119
    Tribunalul Judetean Giurgiu
    Str. Portului nr. 13
    0246/212725, 0246/215441, 0246/215820, 0246/216148

    Gorj

    Agentia Domeniilor Statului
    Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
    Str. Unirii, nr. 96, Tg. Jiu
    0253/211568, 0253/218004

    Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Targu Jiu
    Bd. Ecaterina Teodoroiu nr. 99
    0253/212136, 021/3121519
    Biblioteca Judeteana
    Str. Eroilor 23, Tg. Jiu
    0253/214904, 0253/215318

    Biroul Judetean de Metrologie Legala
    Str. Cerna, bl.8, sc.1, ap.1, Tg. Jiu
    0253/219234
    Biroul Vamal Tg-Jiu
    Str. Islaz, nr. 3
    0253/226809, 0253/226810

    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Str. Grivita nr. 30, Tg. – Jiu
    0253/223620, 0253/223621, 0253/214922, 0253/223940, 0253/223950
    Casa Judeteana de Pensii
    Str. 30 Decembrie, blc. 14
    0253/218660, 0253/213037, 0253/238333

    Centrul Judetean al Creatiei Populare
    Eroilor nr. 15-17, Tg. – Jiu
    0253/213710
    Centrul Militar Judetean
    Str. Republicii, nr. 9
    0253/218993

    Comandamentul Judetean de Jandarmi
    Str.Calea Bucuresti, nr. 9, Targu-Jiu
    0253/213523
    Directia de Sanatate Publica
    Str. Progresului, nr. 18
    0253/241033

    Directia de Servicii Comunale
    Str. Victoriei nr. 139, Tg-Jiu
    0253/238220
    Directia Fitosanitara
    Bd. Ecaterina Teodoroiu 521
    0253/226036, 0253/226106

    Directia Generala a Finantelor Publice
    Str. Siretului, nr. 6,Tg- Jiu
    0253/212972
    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
    Str. Republicii , bl. 14, Targu Jiu
    0253/217020, 0253/212989

    Directia Judeteana de Statistica
    Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
    0253/214403
    Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
    Prefectura, cam.120
    0253/211774, 0253/212944

    Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
    Str. Victoria nr. 2-4
    0253/212518, 0253/215085, 0253/218011, 0253/222035
    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Str. Brancusi, nr. 71
    0253/211704

    Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoiul Cultural National
    Str. Eroilor, nr. 15-17
    0253/222236
    Directia Sanitar- Veterinara
    Str.B-dul. Ec.Teodoroiu, nr. 519, Targu-Jiu
    0253/226033

    Directia Silvica
    Str. Dumitru Petrescu, nr. 2
    0253/216350, 0253/213508
    Grupul de Pompieri Judetean „Lt.Col. Dumitru Petrescu”
    Str.Calea Bucuresti,nr.9 bis, Tg. Jiu
    0253/211212, 981, 0253/211213

    Inspectoratul de Concurenta
    Str. Siretului, nr.6
    0253/217248
    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    Str. Unirii nr.76
    0253/215384

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
    Str. Bradului, nr.9
    0253/218429, 0253/238001
    Inspectoratul in Constructii
    Str. Victoria 2-4
    0253/211300, 0253/216019

    Inspectoratul Judetean de Politie
    Str. Traian, nr. 1
    0253/212448, 0253/211108, 0253/212448,int .210
    Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
    Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
    0253/218956, 982, 0253/212016, 0253/212273

    Inspectoratul Scolar Judetean
    Str. Victoria, nr. 132- 134
    0253/246896
    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Str.1 Decembrie1918, Targu-Jiu
    0253/237933, 0253/237943

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
    Bd. Ecaterina Teodoroiu
    0253/226038
    Judecatoria Motru
    Bd. Trandafirilor nr.3, Motru
    0253/410541

    Judecatoria Novaci
    Str. Parangului, Novaci
    0253/466721, 0253/466498
    Judecatoria Targu Carbunesti
    Str. Trandafirilor nr. 41 A, Targu Carbunesti
    0253/379167, 0253/378622

    Judecatoria Targu Jiu
    Str. Tudor Vladimirescu nr. 34
    0253/212666, 0253/218661, int 201,202,203
    Muzeul Judetean Gorj
    Str. Grivitei, nr. 8
    0253/212044

    Of. de Studii Pedologice si Agrochimice
    Str. Calea Bucuresti, nr. 75
    0253/214858
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Str. Unirii, nr. 29
    0253/217189

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
    Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
    0253/212521, 0253/217556
    Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
    Str. Tismana nr. 2
    0253/211708

    Parchetul de pe langa Judecatoria Motru
    Bd. Trandafirilor nr.
    0253/410041, 0253/410041
    Parchetul de pe langa Judecatoria Novaci
    Str. Eroilor
    0253/466262, 0253/466262

    Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Carbunesti
    Str. Trandafirilor
    0253/378628, 0253/378628
    Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu
    Str. Unirii nr . 34
    0253/211912, 0253/216448, 0253/211912

    Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj
    Str. Geneva nr. 11
    Prim Procuror: 0253/218654, 0253/218639- adjunct, 0253/217144, 0253/213614, 0253/213780
    R.A. Transport
    Str. Islaz nr. 3
    0253/214663

    Regia Autonoma de Apa
    Str. Vasile Alecsandri nr. 2
    0253/216483
    Serviciul Public de Protectie a Plantelor
    Bd. Ecaterina Teodoroiu nr. 99
    0253/216132

    Statiunea de Cercetare – Dezvoltare Horticola
    Str. Calea Bucuresti, nr. 71
    053/212471
    Tribunalul Judetean Gorj
    Str. Tudor Vladimirescu nr. 34
    0253/212536, 0253/218661, 0253/213964

    Harghita

    A.J.O.F.M. HARGHITA
    Str. Cetatii nr 1, M Ciuc
    0266-313423, 0266-171394
    AUTORITATEA RUTIERA ROMANA HARGHITA
    Str. Petofi Sandor nr.38, M Ciuc
    0266-172611

    BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA HARGHITA
    Str. Florilor nr 11/1, M Ciuc
    0266-312934
    BIROUL VAMAL MIERCUREA CIUC
    Str. G. Cosbuc nr 56, M. Ciuc
    0266-171819, 0266-311844

    CASA DE ASIGURARI DE SANATATE HARGHITA
    Str. Patinoarului nr 3, M Ciuc
    0266-310311, 0266-310260
    www.nextra.ro/cashr
    CASA JUDETEANA DE PENSII HARGHITA
    str. Florilor nr 94, M Ciuc
    0266-171204

    CENTRUL MILITAR JUDETEAN HARGHITA
    Str. Cetatii nr 1, M Ciuc
    0266-171520
    COMANDAMENTUL DE JANDARMI HARGHITA
    Str. George Cosbuc nr 74, M Ciuc
    0266-312102, 0266-172317, 0744-474516

    CONSILIUL JUDETEAN HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-207700
    www.cchr.ro
    CORPUL GARDIENILOR PUBLICI HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-171218, 0745-110891

    D.G.F.P.C.F.S. HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-207700
    DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA HARGHITA
    str. Florilor nr 94 M Ciuc
    0266-172157, 0266-172197, 0744-669335

    DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA HARGHITA
    Str. Vladimirescu nr 48, M Ciuc
    0266-310423, 0266-311498
    www.dsp.nextra.ro
    DIRECTIA FITOSANITARA HARGHITA
    Str. Progresului nr. 16
    0266-171435

    DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA HARGHITA
    str. Libertatii nr 5 M Ciuc
    0266-171898
    DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-171407

    DIRECTIA JUDETEANA DE TELECOMUNICATII HARGHITA
    B-dul Timisoarei nr 8, M Ciuc
    0266-171500, 0266-206950, 0266-204181
    DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT HARGHITA
    Str. Erolior nr 7, M Ciuc
    0266-171772, 0266-171672

    DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU NATIONAL HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-311857, 0721-487742, 0266-311875
    DIRECTIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI HARGHITA
    Str. Zold Peter nr 4, M Ciuc
    0266-314711, 0266-310192

    DIRECTIA SANITAR VETERINARA HARGHITA
    Str. Progresului nr 14/A, M Ciuc
    0266-171646, 0266-314967
    DIRECTIA SILVICA HARGHITA
    Str. Cosbuc nr 78, M Ciuc
    0266-171677

    GRUPUL DE POMPIERI M.CIUC
    Str. Iancu de Hunedoara nr 8, M Ciuc
    0266-171674, 0266-171657, 0744-261579
    I.T.C.S.M.S. HARGHITA
    Str. Progresului nr 22, M Ciuc
    0266-171565

    INSPECTORATUL DE CONCURENTA HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-171912, 0266-112723
    INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-171429

    INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI HARGHITA
    str. George Cosbuc nr 43 M Ciuc
    0266-312454, 0266-171313
    INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA HARGHITA
    Str. Borviz nr 2, M Ciuc
    0266-171630

    INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-171138, 0723-460532
    INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE HARGHITA
    Str. T. Vladimirescu nr 34-36, M Ciuc
    0266-171503, 0266-172220

    INSPECTORATUL SCOLAR HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-312514, 0722-785879, 0744-472212
    INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-171662, 0266-171141, 0266-172367, 0723-197112

    INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI CINEGETIC HARGHITA
    Str. Cosbuc nr 78, M Ciuc
    0266-310283
    JUDECATORIA MIERCUREA CIUC
    Str. Ghe. Doja nr 6, M. Ciuc
    0266-111158

    OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
    0266-313611
    OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA HARGHITA
    P-ta Libertatii nr 5
    0266-310386, 0266-312318

    OFICIUL JUDETEAN DE POSTA HARGHITA
    Str. Florilor nr 3 M. Ciuc
    0266-172531
    OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR HARGHITA
    Str. Timisoarei nr 15, M Ciuc
    0266-311702

    PREFECTURA HARGHITA
    Piata Libertatii nr.5, M Ciuc 4100
    0266-172061, 0266-172136
    S.M.E.P.T.A. HARGHITA
    Str. Libertatii nr 5, cam. 423, M Ciuc
    0266-313534

    SECTIA DRUMURI NATIONALE M-CIUC, din cadrul A.N.D. BV
    Str. Pictor Nagy Imre nr 77, M Ciuc
    SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR M. Ciuc
    Str. Progresului nr 16, M Ciuc
    0266-314920, 0266-316883

    SUCURSALA PETROM HARGHITA
    Str. George Cosbuc nr 53, M Ciuc
    0266-171010

    Hunedoara

    Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
    Deva, P-ta Unirii, 2
    0254/217048, 0254/216151, 0254/216151
    ANDIPRZM, colectiv zonal Petrosani
    Petrosani
    0254/542721

    ANDIPRZM, colectiv zonal, Deva-Brad
    P-ta Unirii, 9
    0254/218617
    Biroul Vamal de control si Vamuire la Interior Deva
    Deva, Str. 22 Decembrie, 259-261
    0254/231541

    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Deva,Str. 1 Decembrie, 16
    0254/219280, 0254/219285
    Casa Judeteana de Pensii
    Deva, Str.1 Decembrie, nr.12,
    0254/224560, 0254/211031, 219094

    Centrul Judetean de Consulatanta Agricola
    Deva, Str. Aurel Vlaicu, nr..25
    0254/216923, 0254/234817
    Centrul Militar Judetean
    Deva, P-ta Unirii, nr. 6
    0254/215820, 0254/212528

    CN Loteria Romana, centrul de lucru Hunedoara
    Deva, Str.O. Goga, nr. 13
    0254/219192, 0254/216672
    CN Minvest SA
    Deva, P-ta Unirii, 9
    0254/213040, 0254/213041, Int.199
    www.minvest.hd.ro

    CN Posta Romana, Oficiul Judetean Hunedoara
    Deva, Str. Mihai Eminescu, nr. 71
    CN Romarm SA, Bucuresti SC Uzina Mecanica Orastie
    Orastie, Str. N. Titulescu, nr.60
    0254/241040, 0254/241041

    Comandamentul de Jandarmi
    Orastie, UM 0451, Str. Armatei, nr.16
    0254/241962, 0254/247776
    Compania Nationala a Huilei
    Petrosani, Str. Timisoara ,nr. 2
    0254/542270, 054/541461

    Directia Apelor Mures Sist. de Gosp. A Apelor Hunedoara
    Deva, Str. CA Rosetti nr, 9
    0254/215740, 0254/ 211773, 0254/230699
    Directia de Sanatate Publica
    Deva, Str.22 Decembrie, 58
    0254/211849, 0254/217580, 0254/218921

    Directia Generala a Finantelor Publice
    Deva, Str. 1 Decembrie, 30
    0254/216364, 0254/215944
    Directia Generala de statistica
    Deva, Str. 1 Avram Iancu, bl H
    0254/211613

    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
    Deva, Str. 22 Decembrie, nr. 222,
    0254/215570, 0254/214261, 0254/215570
    Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
    Deva, Str. 1 Decembrie, 28
    0254/232935

    Directia pentru Tineret si Sport
    Deva,Str. Octavian Goga, 1
    0254/212067, 0254/214985
    Directia Sanitar Veterinara
    Deva, Str. 22 Decembrie, nr. 226
    0254/221145, 0254/230527,0254/230331, 0254/221145

    Directia Silvica
    Deva, Str. Mihai Viteazu, nr. 10
    0254/222481
    DirectiaGenerala de Munca si Solidaritate Sociala
    Deva,P-taUnirii, 2
    0254/211907, 0254/233640, 0254/215521

    Garnizoana Deva
    Deva, Str. Mihai Eminescu, nr.130
    0254/216662, 0254/217670, 0254/217670/133
    Grupul de Pompieri „Iancu de Hunedoara”
    DevaStr. George Cosbuc, nr. 26
    0254/214462, 0254/214220, 0254/214220, 0254/214221

    Inspectoratul de Politie
    Str. Mihai Eminescu, nr. 140
    0254/214632, 0254/211250, 0254/226013
    Inspectoratul de Protectie Civila
    Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 26
    0254/211039, 0254/214938

    Inspectoratul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
    Deva, B-dul Decebal, Bl.P, parter
    0254/219451
    Inspectoratul in Constructii
    Deva, Str. Avram Iancu, bl.H 3
    0254/214676

    Inspectoratul pentru Protectia Mediului
    Deva, Str. Aurel Vaicu, nr. 25
    0254/215445
    Inspectoratul Scolar
    Deva, Str. Gh. Baritiu, 2
    0254/213315, 0254/215755

    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Deva, P-ta Unirii, 2
    0254/233670,0254/233670, 0254/216157
    www.smart.ro/hunedoara/itm
    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
    Str. Titu Maiorescu, nr. 2
    0254/232180

    Inspectoratul Teritorial ptr. Resurse Minerale
    Deva, P-ta Unirii, 9, etaj 3
    0254/214266
    Oficiul de Cadastru Geodezie si Cartografie
    Deva, Str. Zarandului, 106
    0254/214165, 0254/233560

    Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
    Deva, Str. Mihai Viteazu, nr. 3
    0254/214971
    Parchetul Hunedoara
    Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 25
    0254/212646, 0254/217198

    RA Romania Film, filiala iterjudeteana de exploatare a filmelor
    Deva, Str. 22 Decembrie
    0254/212823
    Reprezentanta HD a Autoritatii Romane Rutiere
    Str.Depozitelor, nr. 17
    0254/216030

    Sc Distrigaz Nord SA, sucursala Deva
    Deva, Str.E. Gojdu, nr. 85
    0254/227090, 0254/232810
    SC Electrica SA SDFEE Deva
    Deva, Str. George Enescu, nr. 39
    0254/215750, 0254/215346

    Sc Hidroelectrica SA, sucursala Hidrocentrale Hateg
    Hateg, str.Progresului, 38 bis,
    0254/770782, 0254/777761
    SC Termoelectrica SA, sucursala Electrocentrale Deva
    Mintia, Str. Santierului, 1
    0254/215815, 0254/211150, Int. 206, Int. 135

    Sc Termoelectrica, sucursala Electrocentrale Paroseni
    Vulcan, Str. Paroseni, 20
    0254/570481, 0254/546250
    Sectia de Drumuri Nationale
    Deva, Str. Randunicii, nr. 3A
    0254/213327, 0254/213538

    Serviciul de Mobilizare a economiei si pregatirea teritoriului pentru aparare
    Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 28
    0254/212336, 0254/211850
    SN Imbunatatiri Funciare, sistemul zonal HD
    Deva, Str. Depozitelor, nr. 6
    0254/223421

    SN Romtelecom SA, Directia de Telecomunicatii Hunedoara
    Deva, Str. 22 Decembrie, nr.110
    0254/204224, 0254/230044
    Tribunalul Hunedoara
    Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.35
    0254/211574 int. 105

    Ialomita

    Iasi

    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Iasi
    Str. Cucu nr. 1
    254577
    APAPS Iasi
    Piata Unirii nr. 5
    213569

    Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu”
    Bd. Copou nr. 11
    212773
    www.library.tuiasi.ro
    Biroul Regional de Implementare al Programului SAPARD
    Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 47-49
    262696

    Camera de Comert si Industrie Iasi
    Bvd. Carol I. nr. 27
    268001
    Casa Judeteana de Pensii Iasi
    Str. Anastasie Panu, nr. 47-49
    218540

    Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate Iasi
    Str. Gheorghe Asachi nr. 18-20
    218641
    Centrul de Comunicatii si Tehnologia Informatiei
    Bd. D. Mangeron nr. 55
    272636
    www.tuiasi.ro/pages/ccti

    Centrul de Orientare Profesionala
    Bd. D. Mangeron nr. 67
    211395
    www.tuiasi.ro/pages/vgc
    Colegiul Farmacistilor Iasi

    147162

    Colegiul Medicilor din Romania – filiala Iasi
    Bvd. Carol I. nr. 4
    213734
    Comandamentul de Jandarmi
    Str. Zugravi nr. 64
    145288

    Compania Nationala Apele Romane Directia Apelor Prut
    Str. Vascauteanu nr. 10
    218192
    Corpul Gardienilor Publici
    Str. Bucium nr. 30
    232093

    Curtea de Apel Iasi
    Str. Anastasie Panu nr. 25bis
    217808
    Curtea de Conturi a Romaniei Camera de Conturi Iasi
    Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
    212052

    Directia de Administrare a Drumurilor Judetene
    Bvd. Stefan cel Mare si Sfantnr. 47
    255961
    Directia de Sanatate Publica Iasi
    Str. Nicolae Balcescu
    210900

    Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Iasi
    Complex Tudor Vladimirescu
    214972
    Directia Judeteana de Statistica Iasi
    Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
    212603

    Directia Judeteana Fitosanitara Iasi
    Str. Dumbrava Rosie nr. 3
    146309
    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Str. Sf. Lazar nr. 76
    231540

    Directia Regionala de Posta Iasi
    Bvd. Carol I nr. 3
    214865
    Directia Sanitara Veterinara Iasi
    Aleea Sadoveanu nr. 10
    277216, 219208, 267501

    Directia Teritoriala de Difuzare si Programare a Filmelor
    Str. Pacurari nr. 42
    263924
    Directia Vamala Regionala Iasi

    208302

    Grupul de Pompieri Iasi
    Str. Lascar Catargi nr. 59
    141212
    Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Directia Politiei de Frontiera
    Str. George Cosbuc nr. 3-5
    272220, 223362

    Inspectoratul Judetean pentru Protectia Mediului
    Str. Vascauteanu nr. 10
    215497, 214073
    Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi
    Str. Moara de Foc nr. 31
    257100

    Inspectoratul Teritorial pentru Constructii Iasi
    Str. Pacurari nr. 169
    244621
    Inspectorautul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Iasi
    Str. Roscani nr. 5
    267799

    Institutul Teologic Romano-Catolic Iasi
    Str. Theodor Vascauteanu
    140309
    Judecatoria Iasi
    Str. Anastasie Panu nr. 25bis
    260600

    Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie Iasi
    Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 47-49
    211012
    Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Iasi
    Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
    211722, 255991

    Ministerul de Interne Inspectoratul Judetean de Politie Iasi
    Str. Mihai Costachescu nr. 6
    140720
    http://politia_iasi.dntis.ro
    Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Judetean Iasi
    Str. Nicolae Balcescu nr. 6
    241431

    Ministerul Finantelor Directia Generala a Finantelor Publice Iasi
    Str. Anastasie Panu nr. 26
    213332 int. 1105
    Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale Iasi
    Str. Agatha Barsescu nr. 16
    267698

    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Str. Costache Negri nr. 48
    316797
    Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola
    Str. Dumbrava Rosie nr. 7
    213808

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
    Str. Toma Cozma nr. 11
    278234
    Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi
    Str. Vasile Conta nr. 28
    212566

    Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi
    Str. Vasile Conta nr. 28
    210520
    Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi
    Str. Vasile Conta nr. 28
    212566

    RA Aeroport Iasi
    Str. Moara de Vant nr. 34
    271580
    RA Citadin
    Bvd. Tudor Vladimirescu nr. 32
    276604 int. 118

    RA Termoficare
    Str. Nicolae Gane nr. 22A
    256282 int. 129
    RA Transport in Comun
    Str. Silvestru nr. 5
    267599 int. 187

    Regia Autonoma Judeteana Apa- Canal Iasi
    Str. Mihai Costachescu nr. 6
    213652
    Registrul Auto Roman
    Sos. Pacurari nr. 92
    206812

    ROMTELECOM Directia de Telecomunicatii Iasi
    Str. Alexandru Lapusneanu
    204392, 204346
    SC Distrigaz Nord SA Targu Mures – filiala Iasi
    Str. Uzinei nr. 7
    267803

    SC Electrica SA Iasi
    Str. Manta Rosie nr. 17
    226290, 205999
    SC Salubris
    Bvd. Tudor Vladimirescu nr. 32
    270870

    SC Termoservice
    Str. Nicolae Gane nr. 22A
    212230 int. 105
    Societatea de Lucrari Drumuri si Poduri
    Str. Gheorghe Asachi nr. 19
    214450

    Societatea de Medicina de Familie Iasi
    Bvd. Copou nr. 4
    315304
    Tribunalul Iasi
    Str. Anastasie Panu nr. 25bis
    260600

    Universitatea „Apollonia”
    Str. Stefan cel Mare nr. 2
    113223
    Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
    Bvd. Carol I. nr. 11
    201121
    www.uaic.ro

    Universitatea „Gheorghe Zane”
    Bd. Nicolae Iorga nr. 26 A
    232100
    Universitatea „Mihail Kogalniceanu”
    Str. Mitropolit Varlaam nr. 5
    130097

    Universitatea „Petre Andrei”
    Str. Gavril Muzicescu nr. 6
    215944
    Universitatea Agronomica si de Medicina veterinara „Ion Ionescu de la Brad”
    Al. Mihail Sadoveanu nr. 3
    140798

    Universitatea de Arte „George Enescu”
    Str. Horia nr. 7-9
    212549
    www.culture.ro/pages/arte/iasi
    Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”
    Str. Universitatii nr. 16
    112408
    www.umfiasi.ro

    Universitatea Ecologica „Dimitrie Cantemir”
    Str. V. Alexandri nr. 11
    212958
    Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi”
    Bvd. D. Mangeron nr. 67
    278683
    www.tuiasi.ro

    Ilfov

    Maramures

    Mehedinti

    Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala
    str. Carol I nr. 3
    0252/319.061, 0252/319.029, 0252/313.382
    Autoritatea Rutiera Romana
    str. Pades nr. 4
    0252/317.363

    Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Mehedinti
    str. Antoninii
    0252/315.065, 0252/328.766, 0252/328.767, 0252/322.722
    Casa Judeteana de Pensii
    B-dul Carol I nr. 3
    0252/341.381, 0252/341.377

    Centrul Militar Judetean
    B-dul Carol I nr. 25
    0252/316.437, 0252/311.216
    Comandamentul Judetean al Jandarmeriei
    str. Aurelian nr. 86
    0252/316.640, 0252/311.078, 0252/312.131, 0252/325.399

    Comandamentul Judetean de Pompieri
    str. Portului nr. 2
    0252/317.050, 0252/311.212, 0252/311.213
    Consiliul Judetean Mehedinti
    str. Traian nr. 89
    0252/311.216, 0252/312.717

    Directia de Sanatate Publica a Judetului Mehedinti
    str. Traian nr. 117
    0252/323.638, 0252/313.751, 0252/325.040
    Directia de Telecomunicatii Romtelecom Mehedinti
    Str. Theodor Costescu nr. 5
    0252/313.008, 0252/313.525, 0252/317.145, 0252/304.209
    www.romtelecom.ro

    Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat
    Piata Radu Negru
    0252/312.008, 0252/315.565, 0252/316.225
    Directia Generala de Statistica a Judetului Mehedinti
    str. Unirii nr. 75, bl. C13, parter
    0252/311.980, 0252/317.646, 0252/327.248, 0252/312.455

    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
    str. Crisan nr. 87
    0252/315.409, 0252/314.197, 0252/325.063, 0252/314.480
    Directia Generala pentru Munca si Protectie Sociala
    B-dul Carol I nr. 3
    0252/313.860, 0252/313.951, 0252/317.068, 0252/316.565

    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    str. Crisan nr. 27
    0252/215.131, 0252/329.878
    Directia pentru Culte, Cultura si Patrimoniu National Mehedinti
    B-dul Carol I nr. 4
    0252/313.410, 0745/193.228

    Directia Sanitara Veterinara
    str. Carol Davila nr. 5
    0252/316.312, 0252/318.208, 0252/325.004
    Directia Silvica a Judetului Mehedinti
    str. Eroii de la Cerna nr. 22
    0252/317.970, 0252/312.308, 0252/316.621

    Garda Financiara, Mehedinti
    Piata Radu Negru nr. 1
    0252/311.436, 0252/312.008
    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    str. Baile Romane nr. 3
    0252/322.079, 0252/306.018

    Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Mehedinti
    I.I.C. Bratianu nr. 2
    0252/311.974, 0252/313.362
    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Mehedinti
    str. Matei Vasilescu nr. 12A
    0252311.108, 0252/328.658, 0721/323.720

    Inspectoratul in Constructii Mehedinti
    str. Traian nr. 89
    0252/314.694, 0252/314.965
    Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Mehedinti
    Serpentina Rosiori nr. 3
    0252/314.806, 0252/312.402, 0252/312.401, 0252/312.403 int. 137, 0744/486.629

    Inspectoratul Judetean de Politie
    B-dul Carol I nr. 75
    0252/311.328, 0252/333.303, 0252/312.241, 0722/957.972, 0252/220.898, 0722/666.082
    Inspectoratul Scolar Judetean
    Calea Tg. Jiului nr. 7
    0252/315.579, 0252/311.223, 0252/320.185

    Inspectoratul Teritorial de Munca
    B-dul Carol I nr. 3
    0252/324.100, 0252/314.907, 0252/313.772
    www.Itmmh.ro
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Mehedinti
    str. Crisan nr. 87
    0252/319.340

    Oficiul Judetean de Posta Mehedinti
    Str. Decebal nr. 43
    0252/313.759, 0252/314.987, 0252/318.318, 0744/183.954
    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Mehedinti
    str. Unirii nr. 78 – 80
    0252/315.276, 0252/315.837, 0722/573.936

    Prefectura Judetului Mehedinti
    str. Traian nr. 89
    0252/311.647, 0252/311.469, 0252/314.264, 0745/375.213
    R.A.R.
    str. Pades nr. 4
    0252/312.502, 0252/306.010

    Regia Autonoma de Activitati Nucleare Drobeta Turnu Severin
    str. Nicolae Iorga nr. 1
    0252/323.848
    ROMAG – PROD
    Calea TG-Jiului km 6
    0252/311.950, 0252/324.373, 0252/322.397, 0252/321.561, 0252/323.848

    Romag Termo
    Calea Tg. Jiului km. 6
    0252/314.173, 0252/323.066, 0252/323.848
    S.C.”ELECTRICA” SA, Sucursala Distributie Mehedinti
    str. Plevnei nr. 37
    0252/325.886, 0252/325.066
    www.electrica.ro

    S.N. Apele Romane S.A. – Sectia de Gospodarire a Apelor
    B-dul Carol I nr. 1
    0252/314.993, 0252/316.626, 0723/307.585
    Sectia „Drumuri Nationale” Drobeta Turnu Severin
    str.Topolnitei nr. 24
    0252/312.104, 0252/315.110, 0252/325.041, 0252/221.828

    Sectia „Drumuri Nationale” Orsova
    Orsova,.str. Garii, nr. 9
    0252/361.452, 0252/361.451
    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Mehedinti
    str. Traian nr. 89
    0252/312.496, 0745/883.328

    Servicul Judetean de Metrologie Legala Mehedinti
    str. Unirii nr. 80
    0252/315.395, 0252/341.438, 0745/594.187
    Sucursala Portile de Fier
    str. Bibicescu nr. 2
    0252/308.601, 0252/308.603, 0252/311.512, 0252/308681

    Sucursala RAIF Mehedinti
    B-dul Carol I nr. 1A
    0252/315.080, 0252/315.407, 0252/312.973, 0722/573.936
    Vama Portile de Fier I
    Calea Timisoarei nr. 2 – Gura Vaii
    0252/342.029, 0252/342.028, 0722/576.199, 0252/311.685, 0252/319.425

    Vama Portile de Fier II
    Ostrovul Mare, Baraj, com. Gogosu
    0252/355.240, 0252/355.143

    Mures

    A.J.O.F.M. MURES
    str. Iuliu Maniu, nr.2 Tg Mures
    0265-169247
    AUTORITATEA RUTIERA ROMANA MURES
    str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
    0265-213145

    BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA MURES
    Str. Livezeni nr 7 Tg Mures
    0265-254325
    BIROUL VAMAL
    Comuna Cristesti nr 801/C
    0265-169537, 0265-125830

    CASA DE ASIGURARI DE SANATATE MURES
    Str. Aurel Filimon nr.19,Tg Ms,4300
    0265-250040
    CASA JUDETEANA DE PENSII MURES
    Str. Tudor Vladimirescu nr 60
    0265-162018, 0265-132961

    CENTRUL MILITAR JUDETEAN MURES

    0265-217751

    COMANDAMENTUL DE JANDARMI MURES
    Str. Stiintei nr 1221, comuna Sangeorgiu de Mures
    0265-319856, 0265-319857

    CONSILIUL JUDETEAN MURES
    str. Primariei nr 2 Tg Mures
    0265-163211
    CORPUL GARDIENILOR PUBLICI MURES
    Str. Calasarilor nr 46 Tg Mures
    0265-132382, 0265-133213

    D.G.F.P.C.F.S. MURES
    Str. Calasarilor nr 26-28 Tg Mures
    0265-167870, 0723-218577
    DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA MURES
    str.Iuliu Maniu nr.2 Tg Mures
    0265-164484, 0265-163451, 0265-163451, 0745-395545

    DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA MURES
    str. Gh. Marinescu nr 50 Tg Mures
    0265-215146, 0265-215914
    DIRECTIA DE STATISTICA MURES
    Str. Bolyai nr 18 Tg Mures
    0265-165879

    DIRECTIA FITOSANITARA MURES
    Str. Dezrobirii nr 80
    0265-253298
    DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA MURES
    Str. Gh Doja nr 9, Tg Mures
    0265-162145

    DIRECTIA GENERALA PT PROTECTIA COPILULUI MURES
    str. Gh. Marinescu nr 62 Tg Mures
    0265-211699
    DIRECTIA JUDETEANA DE TELECOMUNICATII MURES
    P-ta Marasesti nr 15 Tg Mures
    0265-104000, 021-3112885

    DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT MURES
    Str. Cuza Voda nr 22, et 3 TgMures
    0265-165892
    DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU NATIONAL MURES
    str. Enescu nr 2 Tg Mures
    0265-162515, 0722223299

    DIRECTIA SANITAR VETERINARA MURES
    str. Podeni nr 10 Tg Mures
    0265-215204, 0265-120459, 0265-219176
    DIRECTIA SILVICA MURES
    Str. Enescu nr 6
    0265-123673, 0265-250039

    DISTRIGAZ
    P-ta Trandafirilor nr 21
    0265-167601
    ELECTRICA
    Str. Calarasilor nr 103
    0265-205999, 0265-205702, 0265-205765
    www.electrica.ro

    GRUPUL DE POMPIERI HOREA
    Str. Horea nr 28
    0265-169661, 0265-169662
    I.T.C.S.M.S. MURES
    Str. Ion Buteanu nr 18
    0265-259489

    INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII MURES
    INSPECTORATUL DE POLITIE MUNICIPIULUI TG MURES
    Str. Zefirului nr 1 Tg Mures
    0265-133326, 0265-132642

    INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI MURES
    str. Podeni nr 10 Tg Mures
    0265-121371, 0265-121432
    INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA MURES
    str. Koteles Samuel nr 33 Tg Mures
    0265-250611, 0265-250608, 0265-250609

    INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP MURES
    str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
    0265-213724, 0745-669887, 0265-214489
    INSPECTORATUL SCOLAR MURES
    str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
    0265-213779, 0265-219705

    INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA MURES
    str. Iuliu Maniu, nr.2 Tg Mures
    0265-162698
    INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI GINEGETIC MURES

    JUDECATORIA TIRGU MURES
    str. Justitiei nr 1 Tg Mures
    0265-160919
    OFICIUL DE CONCURENTA MURES

    0265-164209

    OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE MURES
    Str. Gheorghe Doja nr. 9 Tg Mures
    0265-160350
    OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA MURES
    Str. Ghe. Doja nr 9
    0265-160777

    OFICIUL JUDETEAN DE POSTA ROMANA MURES
    Str. Revolutiei nr 2
    0265-213648
    OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR MURES
    Str. Livezeni nr 7
    0265-254625, 0722-573950

    OFICIUL PT AMELIORAREA REPROD IN ZOOTEHNIE MURES
    Str. Budiului nr 76
    0265-169583
    PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL TG MURES
    str Justitiei nr 1 Tg Mures
    0265-160742

    PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL MURES
    str. Justitiei nr 1 Tg Mures
    0265-164828
    PETROM S.A. MURES
    Str. Postei nr 13 Tg. Mures
    0265-123891

    PREFECTURA MURES
    REGISTRUL AUTO ROMAN

    SECTIA DRUMURI NATIONALE
    SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR MURES

    SMEPTA
    str. Primariei nr 2 Tg Mures
    0265-162976, 0744-556587
    SOCIETATEA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE MURES

    STATIA CFR MURES
    TRIBUNALUL MURES
    str. Justitiei nr 1 Tg Mures
    0265-160323

    Neamt

    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Neamt
    Str. Privighetorii Bloc B13, parter
    237780, 219514, 237780
    Agentia Neamt a Autoritatii Rutiere Romane
    Str. Stefan cel Mare nr. 6
    216337, 232190

    Biroul de Metrologie Legala Neant
    Str. Alecu Rso nr.12 bis
    234230
    Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate Neamt

    Casa Judeteana de Pensii
    B-dul Republicii nr.6
    214501
    Centrul Militar Judetean Neamt
    Str. Duraului nr. 7
    213473

    Comandamentul Judetean de Jandarmi Neamt
    Str. V.A. Urechia nr. 46
    230391
    Directia de Munca si Solidaritate Sociala Neamt
    B-dul Traian Bloc A4 , nr.17
    233504

    Directia de Sanatate Publica Neamt
    B-dul Dacia nr.4A
    213874
    Directia Generala a Finantelor Publice Neamt
    B-dul Traian nr. 19 bis
    211433

    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Neamt
    B-dul Traian nr. 165
    213902
    Directia Judeteana de Statistica Neamt
    Mihail Sadoveanu nr.23
    213206

    Directia Judeteana pentru Cultura, Culte Si Patrimoniu National Neamt
    B-dul Traian nr.17
    213945
    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Neamt
    Str. Stefan cel Mare nr.17
    211212

    Directia Neamt a Romsilva
    Str. V.A. Urechia nr. 24
    213768
    Directia Sanitara Veterinara Neamt
    Aleea Tiparului nr.12
    223259

    Garda Financiara, Sectia judet Neamt
    B-dul Traian nr. 19 bis
    218192
    Grupul Judetean de Pompieri Neamt
    Str. Cuiejdului nr.34
    216815

    Inspectoratul de Protectie a Mediului Neamt
    Piata 22 Decembrie
    218954
    Inspectoratul de Protectie Civila Neamt
    Str. Mihail Sadoveanu nr.16
    211230

    Inspectoratul de Stat in Constructii
    B-dul Republicii nr. 4
    214807
    Inspectoratul Judetean de Politie Neamt
    Str. Alexandru cel Bun nr. 12
    216050

    Inspectoratul Scolar Judetean Neamt
    Str. Lt. Draganescu nr.4A
    214860
    Inspectoratul Teritorial de Munca Neamt
    Str. Doctor Iacomi nr. 8
    219608

    Inspectoratul Teritorial pentru Persoane cu Handicap Neamt
    Str. Piata Mihail Kogalniceanu Bloc I3, parter,
    213105
    Oficiul Concurentei Neamt
    B-dul Dacia nr. 1
    214593

    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Neamt
    Str. Alexandru cel Bun nr.27 bis
    217142
    Oficiul pentru Protectia Consumatorului Neamt
    Str. Alecu Russo nr. 12 bis
    217090

    SC Elecrtrica SA, Sucursala de Distributjie Piatra Neamt
    Str. Alecu Russo nr. 12
    211528
    Sectia Drumuri Nationale Neamt
    Str. Elena Cuza nr. 12
    213908

    Sectorul de Distributie Gaze Naturale Neamt a Romgaz
    Str. Cuiejdiului nr. 48
    218988, 216053
    Serviciul Mobilizare a Economiei Si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
    Str. Alexandru cel Bun nr.27
    214778

    Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt a CN „Apele Romane „
    Str. Mihail Sadoveanu nr. 11
    217177
    Sistemul Zonal Neamt de Imbunatatiri Funciare
    Str. Alexandru cel Bun nr. 15
    226260

    Sucursala Neamt a SN a Petrolului Petrom SA
    B-dul Decebal nr. 28
    213908

    Olt

    Agentia Domeniilor Statului

    0249/430538, 021/3124623

    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
    Str.Dinu Lipati, nr.48, Slatina,
    0249/438595, 0249/438531

    Autoritatea Rutiera Romana
    Str. Toamnei nr. 5, Slatina
    0249/432006
    Biblioteca Judeteana Ion Minulescu
    Str. Alexandru Ioan Cuza , bloc P1
    0249/435146

    Biroul Judetean de Metrologie Legala
    Str. Sevastopol, nr.2, Slatina
    0249/423534
    Biroul Vamal Slatina
    Str. Cireasov, nr.35, Slatina
    0249/431925

    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Aleea Muncii 1-3
    0249/415906, 0249/415907, 0249/415908
    Casa Judeteana de Pensii
    Aleea tineretului nr. 1A
    0249/411634, 0249/414647

    Centrul Judetean de Creatie si Folclor Paiurile Oltului
    Str. Lipscani nr. 33
    0249/412345
    Centrul Militar Judetean
    Str. Draganesti nr.29, Slatina
    0249/431255, 0249/437173

    Comandamentul Judetean de Jandarmi
    Str. Cazarmii, nr. 40, Slatina
    0249/437901
    Corpul Gardienilor Publici
    Str. Draganesti, nr.29, Slatina
    0249/433884, 0249/432508

    Directia Administrare Patrimoniu
    Str. Unirii nr. 28, Slatina
    0249/416420
    Directia de Sanatate Publica
    Str. Crisan nr.9-11
    0249/422603 – secretariat, 0249/438710 – Inspectia Sanitara de Stat, 0249/432321 – Supravegherea Starii de Sanatate

    Directia Fitosanitara
    Str. Arcului, nr.20, Slatina
    0249/422525, 0249/415360
    Directia Generala a Finantelor Publice
    Str. Arcului, nr.2,
    0249/412334, 0249/430671, 0249/421371, Centrala: 0249/412155, 0249/412156

    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
    Aleea Tineretului nr. 1 A
    0249/410201, 0249/413011, 0249/411154
    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
    Str. Arcului,nr. 20, Slatina
    0249/430538, 0249/416388

    Directia Judeteana de Statistica
    Str. Ana Ipatescu, nr.20
    0249/423173, 0249/423166
    Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu
    Str. Manastirii nr. 6
    0249/439208

    Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor
    Str. Arinului nr.4, bloc B 9, sc. C, ap. 4, Slatina
    0249/424045, 0249/422935
    Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
    Str. Draganesti nr. 29, Slatina
    0249/412625, 0249/434902

    Directia Judeteana Pentru Tineret si Sport
    Aleea Viorelelor nr. 2
    0249/438451, 0249/437101
    Directia Sanitar-Veterinara
    Str. Tudor Vladimirescu,nr. 171, Slatina
    0249/419964, 0249/416726

    Directia Silvica
    Aleea Oltului nr.2
    0249/422255
    Grupul de pompieri „Matei Basarb”
    B-dul A.I. Cuza , nr. 143/A , Slatina
    0249/432211, 0249/432212

    Inspectoratul de Concurenta Olt
    Str. Manastirii nr. 3 , Slatina,
    0249/422775
    Inspectoratul de Politie Judetean
    Str. Mihai Eminescu, nr. 17
    0249/432001

    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    Str.Ioan Morosanu, nr. 2 , Slatina, Cod 0500
    0249/423670
    Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Olt
    B-dul. A.I. Cuza, nr.195bis, Slatina
    0249/431090;982

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap
    Str.Toamnei, nr. 6, Slatina
    0249/437235, 0249/431275
    Inspectoratul in Constructii
    Str. George Poboran nr.24
    0249/412825, 0249/424166

    Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera
    Corabia
    0249/564555, 0249/560100, 0249/365212
    Inspectoratul Scolar Judetean
    Str. Ecateria Teodoroiu nr. 64 B
    0249/412314- centrala, 0249/410927- secretariat, 0249/412314,int. 228 0249/412314,int. 222 0249/412314,int. 226

    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Str. Aleea Tineretului, nr.1A, Slatina, Cod 0500
    0249/439397, 0249/439283 Telefon inspectori: 0249/432131
    www.itmolt.rdscv.ro
    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
    Str. Aleea Oltului,nr. 2, Slatina
    0249/422255

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
    Str. Iancu Jianu,nr. 6, Caracal
    0249/511382
    Judecatoria Bals
    Str. Nicolae Balcescu nr. 1, Bals
    0249/450111, 0249/450300

    Judecatoria Caracal
    Str. Iancu Jianu nr. 37, Caracal
    0249/511030
    Judecatoria Corabia
    Str. C.A.Rosetti nr. 54, Corabia
    0249/563991

    Judecatoria Slatina
    Str. Horia nr. 5/Lipscani 43
    0249/432191- Birou de Carte Funciara 0249/432663, 0249/435526
    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Str. Arcului, nr. 20, Slatina
    0249/437930

    Oficiul judetean de Consultanta Agricola
    Str. Arcului, nr. 20
    0249/415770
    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
    Str. Sevastopol nr. 2
    0249/415531

    Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
    Str. Arcului,nr. 20, Slatina
    0249/436780
    Parchetul de pe langa Judecatoria Bals
    Str. Ciresului nr. 23, Bals
    0249/450833

    Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal
    Str. Iancu Jianu nr. 18 A, Caracal
    0249/512156
    Parchetul de pe langa Judecatoria Corabia
    Str. Tudor Vladimirescu nr. 62, Corabia
    0249/563979

    Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina
    Str. Mihai Eminescu nr. 40
    0249/416462
    Parchetul de pe langa Tribunalul Olt
    Str. Mihai Eminescu nr. 50, Slatina
    0249/437267, 0249/431782, 0249/416462, 0249/411653 – secretariat

    R.A. de Drumuri si Poduri

    0249/431253

    Tribunalul Judetean Olt
    Str. George Poboran nr. 2, Slatina
    0249/414989, 0249/435638, 0249/414991, 0249/421560, 0249/424097, 0249/424398

    Prahova

    244195065

    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca

    244177380, 0244177370

    Autoritatea Rutiera Romana-Agentia Prahova

    244164616

    Biroul Judetean de Metrologie Legala

    0244176028, 0244175716

    C.N. Apele Romane S.A- Directia Apelor Ialomita- Buzau, SGA Prahova

    0244516061, 0244513157

    C.N. Cai Ferate- Regionala PH.

    C.N. Posta Romana-Reprezentanta Prahova

    244513141

    Casa Judeteana de Pensii

    244177360

    Centrul Militar Judetean
    Soseaua Vestului nr.14-16
    0244146831, 0244125938, 0244125938/ 227
    CJAS
    Str. Praga nr.1
    244517464, 0244194600, 0244194703/146

    Comandamentul Judetean de Jandarmi

    0244144000, 982

    Curtea de Apel Ploiesti

    244511049

    Directia de Munca si Solidaritate Sociala

    0244177638, 0244177290

    Directia de Sanatate Publica
    Str. Buna Vestire nr.1-3
    0244122201, 0244143551

    Directia Generala a Agriculturii si Alimentatiei

    244142495, 0244193210, 0244123634/101

    Directia Generala a Finantelor Publice

    0244193676, 0244197781

    Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului

    0244199876, 0244511400, 0244514790
    http://copil.globtel.ro

    Directia Generala Vamala

    Directia Judeteana de Statistica
    B-dul Independentei nr.28, Ploiesti
    0244123092, 0244191607, 0244144356
    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Str Pielari nr.5
    244195992, 0244511593

    Directia Sanitara Veterinara
    Str. Corlatesti nr.11
    244171751
    Garda Financiara
    Str. Aurel Vlaicu nr.22
    0244512190, 0244125380, 0244197769

    Grupul de Pompieri „Serban Cantacuzino”

    244141451

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap

    244195105

    Inspectoratul Judetean de Politie
    Str. Vasile Lupu nr.60
    0244512355, 0244195377/222, 0244519420, 0244195377/2307
    Inspectoratul Judetean de Protectie civila

    0244/144000

    Inspectoratul Judetean in Constructii
    Str. Valeni nr.1-3, bl.33, IK, parter
    0244512957, 0244126190, 0244513205
    Inspectoratul pentru Cultura si Culte

    0244517993, 0244143835

    Inspectoratul pentru Protectia Mediului

    0244144134, 0244144495, 0244194960

    Inspectoratul Scolar Judetean
    Str. Democratiei nr.35
    244177699

    Inspectoratul Teritorial de Munca

    0244511171, 0244510372, 0244515014/17

    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic

    244121566

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Material Saditor
    Str.Praga nr.7, Ploiesti
    244190157
    Inspectoratul teritorial pentru Resurse Minerale Prahova

    244126270

    Judecatoria Ploiesti

    24123156

    Oficiul Concurentei

    0244514000, 0244123231

    Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie

    0244519569, 0244514907

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor

    244176436

    Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti

    0244141008, 0244140451, 0244141511

    Parchetul de pe langa Judecatoria Campina

    Parchetul de pe langa Judecatoria Mizil
    Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti

    Parchetul de pe langa Judecatoria Sinaia
    Parchetul de pe langa Judecatoria Valenii de Munte

    Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova

    0244122401, 0244140451

    RA a Padurilor-Directia Prahova
    Str.Iuliu Maniu Nr.3
    0244145036, 0244122231

    S.C Distrigaz Sud S.A – sucursala Ploiesti

    0244510797, 0244127351

    S.C. Electrica S.A- sucursala Ploiesti

    0244142700, 0244140551, 0244405199
    www.electrica.ro

    S.N „Imbunatatiri Funciare” – Sucursala Prahova

    244146218

    S.N Telecomunicatii Romtelecom S.A- Directia de Telecomunicatii Prahova

    0244143085, 0244404103

    Sectia Drumuri Nationale Ploiesti
    Str. Maramures nr.8
    0244141313, 0244122961
    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatire a Teritoriului pentru Aparare
    B-dul Republicii nr.2, Ploiesti
    244510410

    Serviciul Teritorial Ploiesti
    Str. Bobalna nr.3, Ploiesti
    244195065
    Tribunalul Prahova

    244510911

    Unitatea Teritoriala Ploiesti

    244145240

    Salaj

    Satu Mare

    Agentia Autoritatii Rutiere Romane Satu Mare
    Str. Grivitei Nr. 1
    0261-733692, 0722-693533
    Agentia Judeteana ptr. Ocuparea Fortei de Munca
    Str. I. Ghica Nr. 36
    0261-770237, 0744-564160

    Autoritatea ptr. Privatizare, Administrare si Participatiuni ale Statului, Sucursala Reg. De Nord-Vest
    Str. Maresal Ion Antonescu, Nr. 11, Parter
    0261-717028, 0723-945317
    Birou Vamal de Control si Vamuire la Frontiera Halmeu
    Halmeu Str. Garii Nr. 1
    0261-773006, 0722-576112

    Birou Vamal de Control si Vamuire la Interior Satu Mare
    B-dul Henri Coanda
    0261-770075, 0261770074, 0722-576116, 0261-770073
    Birou Vamal Petea
    Petea
    0261-768390

    Biroul Judetean de Metrologie Legala
    Str. Gh. Lazar Nr. 3
    0261-770014, 0744-163433
    Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD
    Str. 1 Decembrie 1918 nr. 13
    0261-768707, 0744-561344

    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Piata 25 Octombrie Nr. 1, et.8
    0261-710705, 0261-717466, 0261-712723, 0744-704951
    Casa Judeteana de Pensii
    Str. T.Vladimirescu Nr. 8
    0261-711828, 0261-713238

    Centrul Militar Judetean
    Str. Petofi Nr. 45
    0261-716932, 0745-317250
    Comandamentul Judetean de Jandarmi Satu Mare
    Str. E. Teodoroiu Nr.1
    0261-769780, 0722-678400

    Consiliul Judetean Satu Mare
    Piata 25 Octombrie Nr. 1 Et. 1
    0261-710651, 0261-716994, 0261-716307
    www.cjsm.ro
    Corpul Gardienilor Publici al Judetului Satu Mare
    Bulevardul Closca Nr. 72 Et. 3 Satu Mare
    0261-745936, 0261-745937, 0261-745935, 0722-607589, 0261-742316

    Dir. Gen. a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat
    P-ta Romana Nr. 3-5
    0261-768770, 0261-768991, 0261-768992, 0261-768993, 0722-533924, 0744-631747
    Dir. Generala .pt. Agricultura si Industrie Alimentara
    Str. 1 Decembrie 1918 nr. 13
    0261-710064, 0723-323975, 0261-712715

    Dir. Judeteana Pentru Protectia Copilului
    Str. Corvinilor Nr. 18
    0261-768450, 0261-768831, 0261-768830, 0723-620555
    Dir. Pt.Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural al Judetului Satu Mare
    P-ta 25 Octombrie Nr. 1
    0261-717568, 0261-716839, 0722-532213

    Dir. Sanitar Veterinara Satu Mare
    Str. Lacramioarei Nr.37
    0261-715956, 0744-600923
    Dir. Silvica MM – (Punct lucru Satu Mare)
    Baia Mare, Str. 22 Decembrie, Nr. 36 Satu Mare, P-ta Eroilor Revolutiei Nr. 37
    0262-211850, 0261-713112, 0261-712693, 0745-625434

    Directia de Sanatate Publica Satu Mare
    Str. Avram Iancu Nr. 14-16
    0261-736750, 0745-616897
    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
    Str.T.Vladimirescu Nr. 8
    0261-717078, 0744-555046, 0261-711828, 0261-713238 int. 24

    Directia Judeteana de Statistica Satu Mare
    B-dul V. Lucaciu Nr. 35
    0261-710612, 0745-117264
    Directia pentru Tineret si Sport a Jud. Satu Mare
    P-ta Libertatii Nr. 2
    0261-711604, 0261-713886, 0744-797704, 0261-713886, 0261-710245, 0744-911138

    Distrigaz Nord S.A. – Sector Satu Mare
    P-ta Eroilor Revolutiei Nr. 23
    0261-717867, 0745-260106
    Garnizoana Satu Mare Unitatea Mailtara nr. 01486
    Str. Vulturului Nr. 30
    0261-761663 int.111 / 113, 0744-601392

    Grupul de Pompieri „SOMES” al Jud. Satu Mare
    Str. Fabricii Nr. 35
    0261-768655, 0722-628873, 981, 0261-711212
    Insp. Terit. De Regim Silvic si Cinegetic
    Str. Fabricii Nr. 80
    0261-737560, 0745-358787, 0261-770903, 0744-793639

    Inspectorarul Teritorial in Constructii Satu Mare
    P-ta 25 Octombrie Nr. 1
    0261-712256, 0723-539818
    Inspectoratul de Politie al Jud. Satu Mare
    Str. Cuza Voda Nr. 5
    0261-768750, 0744-764201, 0261-768705

    Inspectoratul de Protectie a Mediului Satu Mare
    Str. Mircea cel Batrana Nr. 8B
    0261-736003
    Inspectoratul de Protectie Civila
    Str. Mihai Viteazul Nr. 8
    0261-716640, 0744-520079

    Inspectoratul de Stat Teritorial ptr. Persoane cu Handicap
    Str. Aurora Bl. E1 – 3
    0261-769177, 0745-468499, 0745-700291
    Inspectoratul Jud. Al Politiei de Frontiera Satu Mare
    Str. Bujorului Nr.26
    0261-716680, 0744-487764

    Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
    Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 6
    0261-712175, 0261-715192, 0788-230506, 0744-501214
    www.satmar.ro
    Inspectoratul Teritorial de Munca
    B-dul L. Blaga Nr. 41
    0261-763395, 0744-569591

    Judecatoria Carei
    Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 34 Carei
    0261-861184
    Judecatoria Negresti – Oas

    0261-853122

    Judecatoria Satu Mare
    Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
    0261-711141, 0261-712010
    Of. Jud. de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 13
    0261-841843

    Oficiul Judetean Pentru Protectia Consumatorilor
    Str. Gh. Lazar Nr. 3
    0261-736240, 0722-573966
    Parchetul de pe langa Judecatoria Carei

    0261-861190

    Parchetul de pe langa Judecatoria Negresti- Oas

    0261-053530

    Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare
    Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
    0261-716374

    Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare
    Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
    0261-711138
    Prefectura Satu Mare
    Piata 25 Octombrie Nr. 1 Et. 1
    0261-711536, 0745-354434

    Registrul Auto Roman

    0261-779394

    S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distributie Satu Mare
    Str. Mircea cel Batran
    0261-706565, 0722-283168

    S.N.P. PETROM Sucursala Peco Satu Mare
    Str. Cuza Voda Nr.16
    0261-737017, 0261-736730, 0722-163547
    Sectia de Drumuri Nationale Satu Mare
    Str. Baritiu Nr. 127
    0261-711261, 0722-557215

    Serv. de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului la Aparare
    P-ta 25 Octombrie Nr. 1 Et. 7
    0261-712904, 0723-308314
    Sistemul de Gospodarire al Apelor Satu Mare
    Str. Mircea cel Batran Nr. 8A
    0261-770175, 0261-770177, 0744-394845

    Soc. Nat. Imbunatatiri Funciare S.A. Sucursala Satu Mare
    Str. Mircea cel Batran Nr. 8/A
    0261-736856, 0261-737262, 0722-348832
    Societatea Nationala de Telecomunicatii Romtelecom S.A. Dir. de Telecomunicatii Satu Mare
    Str. Corneliu Coposu Nr. 5
    0261-713501, 0744-526256, 0261-711611
    www.romtelecom.ro

    Statia de Cale Ferata Satu Mare
    Str. Grivitei Nr. 1
    0722-693533, 01-2126103
    Tribunalul Satu Mare
    Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
    0261-716375

    Sibiu

    Autoritatea Rutiera Romana
    Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.12
    0269/237711
    Biroul de Metrologie Legala
    Sibiu, Str. Dorului, nr. 21
    0269/243379

    Biroul Vamal
    Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.12
    0269/228010
    Biroul Vamal Medias
    Medias, Str. Vamii, nr.1
    0269/834414

    Casa Judeteana de Pensii
    Sibiu, Calea Dumbravii nr.17
    0269/211321, 0269/212247
    Centrul Militar Judetean
    Sibiu, Calea Dumbravii, nr.34
    0269/422333

    Comandamentul de Jandarmi
    Sibiu, Calea Poplacii, nr. 85
    0269/233170
    Corpul Gardienilor Publici
    Sibiu, Str. Cimpului, nr. 14
    0269/224205

    Directia de Munca si Solidaritate Sociala
    Sibiu, Str. Calea Dumbravii, nr. 17
    0269/211873, 0269/210892
    Directia de Sanatate Publica
    Sibiu, Str. Gheorghe Baritiu, nr. 3
    0269/211566

    Directia Generala a Finantelor Publice
    Sibiu, B-dul Victoriei, nr.1
    0269/218176
    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
    Sibiu Str. Somesului, nr. 49
    0269/210894, 0269/210894

    Directia Jud. De Statistica
    Sibiu, Str. Somesului, nr.19
    0269/213155, 0269/218167
    Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
    Sibiu, Str. Tribunei, nr. 6
    0269/210113

    Directia pentru Tineret si Sport
    Sibiu, Str. Independentei, nr. 1
    0269/212237
    Directia Sanitar Vetrinara
    Sibiu, Calea Surii Mari,nr. 21
    0269/223069

    Garda Finaciara
    Sibiu, P-ta Mica, nr. 5
    0269/211643
    Grupul de Pompieri „Cpt. Dumitru Croitoru”
    Sibiu, Str. Vasile Carlova, nr.16
    0269/211212

    Inspectoratul de Politie Sibiu
    Sibiu, Str. Revolutiei nr.46
    0269/220955
    www.politiasibiu.ro
    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2A
    0269/422653

    Inspectoratul de Protectie Civila
    Sibiu, B-dul Victoriei, nr.11
    0269/404106
    Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap
    Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.2
    0269/218272

    Inspectoratul in Constructii
    Sibiu, B-dul Victoriei, nr. 50/3
    0269/210562
    Inspectoratul Scolar Judetean
    Sibiu, Str. Berariei nr.2
    0269/217824, 0269/210466

    Oficiul Concurentei
    Sibiu, Str. Dorului, nr. 30
    0269/210111
    Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Sibiu, Calea Dumbravii, nr. 34
    0269/217477

    Oficiul Judetean de Posta
    Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.4
    0269/211377
    Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
    Sibiu, Str. Dorului, nr. 21
    0269/234458

    Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu
    Sibiu B-dul Victoriei nr.11
    0269/211429
    Sectia Drumuri Nationale
    Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2-B
    0269/229626, 0269/422186, 0269/426066

    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
    Sibiu, Str. Andrei Saguna, nr.10
    0269/218190
    Sistemul de Gospodarie a Apelor
    Sibiu, Str. Somesului, nr. 49
    0269/212955, 0269/232275

    Sistemul hidrologic Ighis – Medias
    Medias. Str. K. Samuel, 33
    0269/843872
    SN Imbunatatiri Funciare SA, Sucursala Sibiu
    Sibiu, Str. Autogarii, nr.12
    0269/229250, 0269/229682

    SN Petrom SA, sucursala Peco Sibiu
    Sibiu,Str. Otelarilor, nr. 67
    0269/213342
    Tribunalul Sibiu
    Sibiu B-dul Victoriei nr.11
    0269/217104 int 158

    Suceava

    Teleorman

    Agentia Domeniilor Statului
    Str. Constantin Brancoveanu nr. 73
    0247/310033, 021/3124623
    Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
    Alexandria, str. 1 Mai, nr.107,bl.B11, et.1, sc.A
    0247/310155, 0247/312944, 0247/315915
    diasat.ro

    Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Teleorman

    0247/312828, 021/3121519

    Biblioteca Judeteana Marin Preda
    Calea Bucuresti, blc. T3, Alexandria
    0247/310706

    Birou Vamal – Alexandria
    Str. Dunarii nr. 1
    0247/310197, 0247/315754
    Biroul Judetean de Metrologie Legala Teleorman
    Alexandria, Sos. Turnu Magurele nr. 12
    0247/314964

    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Str. Libertatii 200 A
    0247/316964, 0247/316974, 0247/316984, 0247/317084
    Casa Judeteana de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale
    Alexandria, str. Av. Alexandru Colfescu, nr.63
    0247/310517, 0247/322598

    Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare
    Str. Dunarii nr. 178
    0247/313861
    Centrul Militar Judetean Teleorman
    Alexandria, str.Constantin Brancoveanu nr. 45
    0247/311115, 0247/ 311116

    Comandamentul de Jandarmi Alexandria
    Alexandria, str. Alexandru Ghica, nr.121
    0247/322241, 0247/311055, 0247/310425
    Corpul Gardienilor Publici
    Alexandria, str. Libertatii nr.1
    0247/310230, 0247/310232

    Directia de Sanatate Publica Teleorman
    Alexandria, str. Alex. Colfescu nr. 79
    0247/311221, 0247/311354
    Directia de Statistica si Studii Economice Teleorman
    Alexandria, str. Ion Creanga nr. 54, et. V
    0247/312990

    Directia Fitosanitara
    Str. Libetatii nr. 99
    0247/312281
    Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman
    Alexandria, str. Dunarii nr.188
    0247/312806, 0247/312788

    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Teleorman
    Str. Ion Creanga, nr.52-54, Alexandria
    0247/317086 – secretariat, 0247/316244 – asistenta, 0247/317085, 0247/317085
    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Teleorman
    Alexandria, str. Constantin Brancoveanu nr. 73
    0247/315580, 0247/315532, 0247/315932, 0247/315607, 0247/312852

    Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Teleorman
    Alexandria, str. Dunarii nr. 178, camerele 206,207,208
    0247/311930, 0247/313799
    Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor
    Str. Ion Creanga nr. 52-54
    0247/316153

    Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
    Calea Dunarii
    0247/316611
    www.dgjpdc.go.ro
    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Teleorman
    Alexandria, str. Alexandru Ghica nr. 88
    0247/317561

    Directia Sanitara-Veterinara
    Comuna Nanov, judetul Teleorman, cod 0711
    0247/319638 – secretariat, 0247/319392 – Laborator Sanitar Veterinar de Stat, 0247/319412 – Serviciul Igiena si Sanatate Publica, 0247/319921 – Serviciul Antiepizootic
    dsv@evstar.ro, lsvs@evstar.ro
    Directia Silvica
    Alexandria, str.Mihaita Filipescu, nr.3
    0247/312894

    Grupul Judetean de Pompieri „Alexandru Dimitrie Ghica”
    Alexandria, str. Carpati, nr. 7
    0247/311087, 0247/311113, 0247/312313
    Inspectoratul de Concurenta Teleorman
    Alexandria, str. Dunarii nr.178
    0247/311201

    Inspectoratul de Politie al Judetului Teleorman
    Alexandria, str. Ion Creanga, nr. 71,73
    0247/312612, 0247/311003, 0247/ 311004
    Inspectoratul de Protectie Civila
    Alexandria, str. Constantin Brancoveanu nr.45
    0247/312813 – direct sef, 0247/312739 982

    Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
    Alexandria, str. Ctin Brincoveanu, nr.71
    0247/313672
    Inspectoratul in Constructii
    Str. Independenteinr. 4B, bloc 306, Sc. A, Ap. 1-2, Parter, Alexandria
    0247/314275

    Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera Teleorman
    Turnu Magurele, str. Portului, nr.3 UM 0533
    0247/411563, 0247/416689 int. 134
    www.mi.ro.
    Inspectoratul Judetean de Protectia Mediului
    Alexandria, str. Dunarii, nr.1
    0247/316228, 0247/316229

    Inspectoratul Scolar al Judetului Teleorman
    Alexandria, str. Carpati nr. 15
    0247/312712
    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Alexandria, Sos.Turnu Magurele, nr.1
    0247/311175, 0247/311175

    Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
    Alexandria, str. Libertatii Nr.314
    0247/310599, 0247/317783
    Judecatoria Alexandria
    Str. Independentei nr. 22, Alexandria
    0247/317322, 0247/311975 – Cabinetul Presedintelui, 0247/315723

    Judecatoria Rosiori de Vede
    Str. Marasesti nr. 52 A, Rosiori de Vede
    0247/460401
    Judecatoria Turnu Magurele
    Str. 1 Decembrie nr. 6, Turnu Magurele
    0247/416045

    Judecatoria Videle
    Str. Republicii nr. 1, Str. Republicii nr.2
    0247/351666, 0247/351217, 0247/351366
    Judecatoria Zimnicea
    B-dul. Eroilor nr. 45, Zimnicea
    0247/366915, 0247/368320

    Oficiul de Cadastru Geodezie si Cartografie
    Alexandria, str. Dunarii nr.178
    0247/312210
    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
    Alexandria, str. Turnu Magurele nr. 12
    0247/312643

    Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
    Soseua Scrioastei nr. 1 , Rosiorii de Vede
    0247/466089
    Parchetul de pe langa Judecatoria Alexandria
    Str. Mihai eminescu nr.7
    0247/315184, 0247/311259

    Parchetul de pe langa Judecatoria Rosiori de Vede
    Str. Mihai Eminescu nr. 7, Rosiori de Vede
    0247/466334
    Parchetul de pe langa Judecatoria Turnu Magurele
    Str. 1 Decembrie nr. 5, Turnu Magurele
    0247/416342

    Parchetul de pe langa Judecatoria Videle
    Str. Republicii nr. 2
    0247/351927, 0247/351955
    Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea
    Al. Eroilor nr. 42, Zimnicea
    0247/368626

    Parchetul de pe langa Tribunalulul Teleorman
    Str. Gheorghe Doja nr. 41, Alexandria
    0247/311259, 0247/311290, 0247/311976, 0247/316096
    Tribunalul Judetean Teleorman
    Independentei nr. 22, Alexandria
    0247/306014, 0247/310353, 0247/314143, 0247/311057

    Timis

    Administratia Nationala a Drumurilor – Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara
    Str. Giurgiului nr. 18
    309.602
    Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala Timis
    B-dul Republicii nr. 11
    294.231, 294.234, 294.627, 294.628

    Agentia Nationala pentru Locuinte Timisoara
    Str. Romulus nr. 60
    293.401
    Agentia Nationala pentru Resurse Minerale – Inspectoratul Zonal pentru Resurse Minerale Timisoara
    Str. Popa Sapca nr. 2, etaj 1
    204.995

    Agentia pentru Dezvoltare Regionala – regiunea V Vest – Romania
    Str. Proclamatia de la Timisoara nr. 5
    191.923, 191.981
    AQUATIM R.A.
    Str. Gheoprghe Lazar nr. 11 A
    294.756, 201.370, 201.371, 201.372
    www.aquatim.ro

    Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea Participatiunilor Statului – Sucursala Regionala
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
    292.624, 292.625, 0723/947.184
    www.apaps.ro
    Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Timis
    Str. G. Cosbuc nr. 5
    434.464, 436.771, 0723/379.226

    Banca Nationala a Romaniei – sucursala Timisoara
    P-ta Forum nr. 1
    190.104, 194.436, 194.437, 194.438
    www.bnro.ro
    Biroul Judetean de Metrologie Legala Timis
    Str. Circumvalatiunii nr. 6
    201.298, 226.476

    Biroul Regional SAPARD V Vest
    P-ta Libertatii nr. 1
    432.223, 432.265, 435.995
    www.sapard.ro
    Biroul SAPARD MLPTL Regionala V Vest Timisoara
    Str. Romulus nr. 60
    193 810
    www.sapard.ro

    C.N.C.F.R. – Regionala Infrastructura
    Str. 16 Decembrie 1989 nr. 2
    191.693
    C.N.C.F.R. – Regionala Marfa
    B-dul Republicii
    193.801, 193.388, 0723/252.040

    Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara
    P-ta Victoriei nr. 3
    190.769, 190.771
    Casa de Economii si Consemnatiuni S.A. – Sucursala Timisoara
    Calea Torontalului nr. 2A
    124.000, 124.459, 124.794, 127.862, 124.682, 124.852
    www.rsb.ro

    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis
    Str. Corbului nr. 4
    201.772
    Casa Judeteana de Pensii Timis
    Str.Mercy nr. 2
    430.841, 432.845

    Centrul Militar Judetean Timis
    Str. 1 Mai nr. 1A
    204.538, 204.549, 147.201, 0723/414.267
    Comandamentul de Jandarmi Judetean Timis
    Str. Ghe. Baritiu nr. 11
    190.99

    Compania Nationala Transelectrica S.A. – Sucursala de Transport a Energiei Electrice Timisoara
    P-ta Romanilor nr. 11
    294.550, 295.221, 295.222, 295.221
    Consiliul Judetean Timis
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
    190.592, 193.696

    Corpul Gardienilor Publici
    B-dul Proclamatiei de la Timisoara nr. 7
    194.142, 0723/629.840
    Curtea de Apel Timisoara
    Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
    198.054

    Curtea de Conturi – Camera de Conturi Timis
    B-dul Republicii nr. 8
    190.833
    Directia Apelor Banat – Filiala Timisoara
    B-dul Mihai Viteazu nr. 32
    191.848, 191.843

    Directia Culturii, Cultelor si Patrimoniului
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
    193.661, 193.659
    Directia de Sanatate Publica a Judetului Timis
    B-dul 16 Decembrie 1989 nr. 25
    194.680, 194.681, 194.682, 194.680

    Directia G enerala pentru Protectia Drepturilor Copilului Timis
    P-ta Regina Maria nr. 3
    190.281
    Directia Generala a Finantelor Publice Timis
    B-dul Revolutiei nr. 15
    199.334, 199.335

    Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Timis
    Str. Florimund Mercy nr. 2
    432.779
    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Timis
    P-ta Libertatii nr. 1
    221.284, 220.944, 220.948 – director general, 220.923 – director adjunct, 220.926 – contabil sef

    Directia Judeteana de Statistica Timis
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
    193.688
    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Timis
    Str. E. Ungureanu nr. 17
    295.372

    Directia Regionala de Posta Timisoara
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 2
    191.999, 292.222
    Directia Regionala Vamala Timisoara
    Str. Lidia nr. 89
    220.154, 225.612, 220.154 interior 239, 238

    Directia Sanitar Veterinara a Judetului Timis
    Str. Negoi nr. 4
    204.911
    Directia Silvica Timis
    Str. Nemoianu nr. 7
    294.255, 294.258

    Divizia 2 Aeriana „Mures” Timisoara
    Calea Lipovei nr. 3 – 5
    227.377, 227.415
    www.mapn.ro
    Filarmonica de Stat „Banatul” Timisoara
    Str. C.D. Loga nr. 2
    192.521, 195.012, 0721/763.606
    www.infotim.ro

    Filiala „Electrocentrale” Timisoara
    P-sa Romanilor nr. 1 – 2
    134.614
    Garnizoana Timisoara
    P-ta Libertatii nr. 3
    201.661, 0722/453.060

    Grupul de Pompieri „Banat” al Judetului Timis
    Str. Infratirii nr. 13
    434.871, 434.870, 0722/680.045
    Inspectoratul de Concurenta Timis
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 15A
    198.147, 292.730

    Inspectoratul de Protectie a Mediului Timis
    B-dul Mihai Viteazu nr. 32
    191.845
    www.ipmtm.ro
    Inspectoratul in Constructii Timis
    Str. Romulus nr. 60
    197.700, 292.623

    Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis
    Calea Lipovei nr. 11 – 13
    126.930 145.405, 0723/288.251
    Inspectoratul Judetean de Politie Timis
    B-dul Tache Ionescu nr. 46
    191.772, 190.678
    www.poltim.ro

    Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Timis
    Str. Cluj nr. 14
    194.045, 194.046
    Inspectoratul Scolar Judetean Timis
    B-dul C.D. Loga nr. 3
    190.429, 199.438

    Inspectoratul Teritorial de Munca Timis
    Calea Martirilor nr. 98
    165.557, 203.678
    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Timisoara
    Str. Mihail Kogalniceanu nr. 6
    294.897

    Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap Timis
    Str. Onesti nr. 3
    190.925, 199.983
    Oficiul Judetean de Cadastru Geodezie si Cartografie al Judetului Timis
    P-ta Libertatii nr. 1
    201.089

    Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Timis
    Str. Circumvalatiunii nr. 6
    122.790, 295.000
    Opera Romana Timisoara
    Str. Marasesti nr. 2
    433 020

    Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara
    Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
    198.054
    Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Timisoara
    Str. Popa Sapca nr. 7
    432.065

    Prefectura Judetului Timis
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
    193.667, 193.668, 193.652, 190.295 – telefonul cetateanului
    Protopopiatul Ortodox Roman
    Str. Alexandru Mocioni nr. 9
    196.699

    RADEF Timisoara
    B-dul C.D. Loga nr. 1
    192 000
    www.west.ro
    Regia Autonoma de Transport Timisoara
    B-dul Tache Ionescu nr. 56
    432.017, 435.241

    Registrul Auto Roman
    Str. Circumvalatiunii nr. 2
    199 090
    Romcalor
    Str. Piatra Craiului nr. 3
    302.665, 302.677, 302.680

    RTV Timisoara
    Str. Pestalozzi nr. 14 A
    204.951, 199.560, 199.561, 193.340
    S.C. Distrigaz – Nord S.A. Targu Mures Sucursala Timisoara
    Str. Independentei nr. 26 – 28
    293.415, 293.416, 194.333 – telefon interventie

    S.C. Electrica Banat S.A.
    Str. Pestalozzi nr. 3 – 5
    405.999, 405.065
    www.electrica.ro
    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Timis
    B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
    193 650

    SNTFC – Regionala Transport Feroviar Calatori Timisoara
    Str. Garii nr. 2
    191.342
    Societatea Nationala „Aeroportul International” Timisoara
    Comuna Giarmata, str. Aeroport nr. 1
    194.415

    Societatea Nationala de Telecomunicatii Romtelecom S.A. – Directia de Telecomunicatii Timis
    Str. Eminescu nr. 1
    199.001
    Sucursal „Petrom” Timisoara
    Str. Popa Sapca nr. 2
    190.154, 190.149, 0723/593.639

    Teatrul de Stat Csiky Gergely
    Str. Marasesti nr. 2
    434.814
    Teatrul German de Stat Timisoara
    Str. Marasesti nr. 2
    201.291
    www.infotim.ro/gst

    Teatrul National „Mihai Eminescu” Timisoara
    Str. Marasesti nr. 2
    201.288, 199.908
    Tribunalul Militar Timisoara
    Str. Popa Sapca nr. 7
    430.443

    Universitatea de Medicina si Farmacie
    P-ta Eftimie Murgu nr. 2
    204 400, 293.389
    Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara
    Calea Aradului nr. 119
    194.023

    Universitatea de Vest Timisoara
    B-dul Vasile Parvan nr. 4
    190 009, 194.068, 193.035, 194.068 interior 113, 227
    www.uvt.ro
    Universitatea Politehnica Timisoara
    P-ta Operei nr. 1
    220.367

    Tulcea

    Valcea

    Agentia Domeniilor Statului – Filiala Valcea
    Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr.1
    Agentia Jud. pentru Ocuparea Fortei de Munca
    Rm. Valcea, Str. Dacia nr.8, bl, Transcozia sc.B, et. 2
    0250/732757, 0250/738774, 0250/735608/21, 0250/735608/21

    Agentia Teritoriala a Taberelor si Turismului
    Rm. Valcea, Str. Nicolae Balcescu nr. 26
    0250/735975
    Autoritatea Rutiera Romana
    Rm. Valcea, Str. Dacia nr.10
    0250/731240

    Biroul de Metrologie Legala
    Rm. Valcea, Str. Oituz nr. 7
    0250/748962
    Biroul Vamal
    Rm. Valcea, Str.Ion Referendaru nr. 1
    0250/737925

    C.N. „Posta Romana” Reprez. Valcea
    Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 6
    0250/736910
    Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
    Rm. Valcea, Str. G-ral Magheru nr. 25
    0250/734221, 0250/738035

    Casa Judeteana de Pensii
    Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 157 – 159
    0250/732450
    Centrul Militar Judetean
    Rm. Valcea ,Str. Maior V. Popescu nr. 8
    050/733985

    Comandamentul Judetean de Jandarmi
    Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 41
    0250/739839, 0250/734049
    Compania Nationala Apele Romana – Directia Apelor Olt – Rm. Valcea
    Rm. Valcea, Str.Remus Belu nr. 6
    0250/735929

    Directia de Munca si Solidaritate Sociala
    Calea lui Traian nr. 157- 159
    0250/735866
    Directia de Sanatate Publica
    Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 331
    0250/747720

    Directia de Statistica
    Rm. Valcea, Str.G-ral Praporgescu nr.21
    0250/739020, 0250/732273
    Directia de Telecomunicatii
    Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 6
    0250/731032

    Directia Generala a Finantelor Publice
    Rm. Valcea,Str.G-ral Magheru nr. 17
    0250/737776, 0250/ 737777, 0250/ 737778, 0250/ 737779, 0250/737776 int.2044
    Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
    Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
    0250/739920

    Directia Jud. Pentru Protectia Drepturilor Copilului
    Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu
    0250/734270
    Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
    Rm. Valcea, B-dul N. Balcescu nr. 24
    0250/734314

    Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
    Str. T. Vladimirescu nr. 1
    0250/735620
    Directia Sanitar Vetrinara
    Rm. Valcea, B-dul. Pandurilor nr. 9
    0250/713819, 0250/713819

    Directia Silvica
    Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 37
    0250/735840 (1)
    Garda Finaciara
    Rm. Valcea, G-ral Magheru, nr. 17
    0250/734282

    Garnizoana Valcea
    Rm. Valcea, Str. T. Vladimirescu, nr. 31
    0250//739601, 0250/739602
    Grupul de Pompieri „G-ral Magheru”
    Rm. Valcea, Str.Decebal nr. 6
    0250/742007, 0250/748202, 0250/ 748201

    Inspectoratul de Politie Valcea
    Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 95
    0250/703004
    Inspectoratul de Protectie a Mediului
    Rm. Valcea, Str. Remus Bellu nr. 6 bis
    0250/735859

    Inspectoratul de Protectie Civila
    Rm. Valcea, Str. Mihai Viteazul nr. 39
    0250/731880
    Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap
    Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 93
    0250/731279

    Inspectoratul in Constructii
    Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 18
    0250/735771
    Inspectoratul Scolar
    Rm. Valcea, Str. Nicolae Balcescu nr. 26
    0250/737520

    Inspectoratul Teritorial de Munca
    Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 72
    0250/732657
    Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
    Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 37
    0250/730285

    Min. Turismului – Directia de Autorizare si Control
    Rm. Vacea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
    0250/732169
    Oficiul Concurentei
    Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 18
    0250/735754

    Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
    Rm. Valcea, Str. Oituz nr. 7
    0250/747927, 0250/744150
    www.ojcgcvl.unet.ro
    Oficiul Judeten de Consultanta Agricola
    Rm. Valcea, Str. T. Vladimirescu nr. 72 (sediul Prefecturii, etj. 4)
    0250/748490

    Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
    Rm. Valcea, Splaiul Independentei nr. 7, Bl. 8
    0250/747120,
    Oficiul Teritorial ANL Valcea
    Rm. Valcea Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
    0250/736442

    Parchetul Valcea
    Rm Valcea, Str. Carol nr. 16
    0250/738020
    Regia Autonoma Drumuri si Poduri
    Rm. Valcea, Str. Gib Mihaescu nr. 28
    0250/733786, 0250/734957

    Registrul Auto Roman
    Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 220
    0250/740089
    SC Distrigaz SA, sucursala Rm. Valcea
    Rm. Valcea, Str. Banu Maracine nr. 448
    0250/747046

    SC Electrica SA, sucursala Rm. Valcea
    Rm. Valcea, Str.Stirbei Voda nr. 7
    0250/735621, 0250/805999, int. 5808
    www.electica.ro
    Sectia Drumuri Nationale
    Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 15
    0250/739640

    Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
    Rm. Valcea, Str. G-ral Praporgescu nr. 5
    0250/732235
    Sistemul de Gospodarire al Apelor
    Rm. Valcea, Str.Remus Belu nr. 6
    0250/730415

    SN Imbunatatiri Funciare SA, Sistemul Zonal Valcea
    Rm. Valcea, Str. Mihai Viteazul nr. 49
    0250/748462
    SN Petrom SA, sucursala
    Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 147, bl. D 2
    0250/739331, 0250/739330

    Tribunalul Valcea
    Rm. Valcea, Str. Scuarul Revolutiei, nr. 1
    0250/732768, 0250/739120

    Vaslui

    Vrancea

    Jandarmii ar fi trebuit să pună furtunurile cu apă pe suporterii cu torţe

    de

    Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a declarat, luni, că jandarmii ar fi trebuit să intervină cu furtunuri cu apă cînd suporterii dinamovişti au aprins torţe şi fumigene la derbiul Dinamo-Steaua, scor 1-1, din etapa a XIII-a a Ligii I.

    „Au fost petarde şi torţe, dar nu s-a accidentat nimeni. Nu au aruncat pe terenul de joc. Organele de ordine ar fi trebuit însă să-şi facă datoria. Jandarmeria trebuia să pună în aplicare legea, pentru că acum există lege. Deocamdată însă organele abilitate nu-şi fac datoria, asta este. Dăm în cluburi repede. De ce să dăm în cluburi?”,a declarat Dragomir.

    Oficialul LPF, care este iniţiatorul legii împotriva violenţei pe stadioane, consideră că Jandarmeria ar fi trebuit să fie implicată direct în controlul corporal al spectatorilor, sarcină care revine conform Legii 4, firmelor de pază şi protecţie angajate de către clubul organizator. „În chestiunea cu controlul corporal a fost o scăpare a mea, în lege, pentru că trebuia să implic şi Jandarmeria în chestia asta. Dar ei au scos asta din lege. Ei sunt în jurul stadionului, dar ar fi trebuit să intervină. De ce nu a intervenit? Cu furtunuri cu apă trebuia imediat intervenit. Jandarmeria să facă bine să-i ia pe toţi care au intrat cu torţe de pe camerele de luat vederi şi să nu le mai dea voie să intre toată viaţa pe stadion. Dacă fac asta, bravo lor! Eu am încredere în generalul Olimpiodor Antonescu, care mi-a promis că va scăpa pe Dinamo de huligani”, a mai spus Dragomir.a

    Ion Crăciunescu: „Mejuto şi Busacca sînt arbitri de top. Nu avem de ce să ne facem probleme!”

    de

    Fostul mare arbitru internaţional a comentat delegarea celor doi centrali la partidele pe care echipele româneşti le vor disputa la mijlocul acestei săptămîni în grupele UEFA Champions League.

    „Amîndoi sînt arbitri de top, nu avem de ce să ne plîngem şi nici motive să ne facem probleme. La ora actuală, ambii sînt în top 10 european. Arbitrii spanioli sînt obişnuiţi cu disciplina, preşedintele comisiei de acolo îi apără în permanenţă, iar ei au o personalitate foarte puternică.

    Trebuie să conştientizăm că nicăieri nu se tolerează actele de indisciplină, oricît de mici ar fi ele.” a spus Crăciunescu pentru gsp.ro

    „Dacă nu voi îndeplini obiectivele, voi fi demis”

    de

    Viorel Moldovan se află la prima experienţă din viaţa sa ca antrenor principal, după ce în partea a doua a sezonului 2006-2007 a fost secundul lui Răzvan Lucescu la Rapid.

    Ai preluat Vasluiul într-un moment dificil. Nu ţi-e teamă?
    Nici vorbă. Am găsit o echipă tristă, dar sunt convins că băieţii se vor descătuşa curând. Îmi doream foarte mult acest debut ca antrenor principal, iar la Vaslui am toate condiţiile pentru a începe acestă carieră. Le-am spus jucătorilor că vor începe o nouă viaţă, o nouă eră, să uite ce s-a întâmplat până ieri şi să perceapă ce va fi pe viitor.

    Ai urmărit Vasluiul?
    Sigur că da. A început foarte bine, dar pe parcurs s-au mai stins. Mă bucur că domnul Porumboiu a insistat şi a reuşit să mă determine să ajung la Vaslui. Va fi un debut important pentru mine, voi fi responsabil pentru ce mă va aştepta. Cred în potenţialul echipei, sunt convins că vom face lucruri frumoase împreună. Sper să reuşesc.

    Ce le-a lipsit jucătorilor vasluieni în această perioadă?
    Cred că, la un moment dat, a intervenit o automulţumire. Eu cred în potenţialul acestei echipe. Sper să le aduc jucătorilor acel entuziasm în joc.

    Poţi duce echipa în Europa?
    Nu mă sperie obiectivul pentru că altfel nu aş mai fi venit la Vaslui. Jucătorii trebuie să uite ce a fost până ieri şi să se concentreze la ceea ce va fi de mâine încolo. Voi fi foarte exigent şi cred că participarea într-o cupă europeană nu este o misiune imposibilă.

    Ce se va întâmpla dacă nu vei îndeplini obiectivele?
    Cred că voi demis. Ştiu că pe un antrenor îl ţin rezultatele. Nimeni nu mai are răbdare în fotbalul de astăzi. Este clar asta.

    Care sunt colaboratori tăi?
    L-am păstrat pe Cristi Dulca. El va fi secundul meu. El ştie deja jucătorii şi, pentru a intra cât mai repede în rol, aveam mare nevoie de el. În scurt timp voi aduce un preparator fizic italian.

    Ce clauze mai sunt?
    Patronul echipei nu are dreptul să-i critice pe jucători în public. Asta e o clauză foarte importantă, ca şi cea în ce priveşte transferurile pe care trebuie să le facem la echipă. Eu sunt cel care decid cine vine şi cine pleacă.

    Onuţ: „Nu ne mai antrenăm, pâna nu se întoarce Popa“

    de

    Căpitanul echipei crede că Poli Iaşi nu va retrograda, în ciuda problemelor financiare pe care le are clubul din Dealul Copoului.

    „Cu toţii ne-am dorit să câştigăm cu Pandurii, dar n-a mers. Chiar dacă unii spun că nu am vrut să jucăm pentru că nu ne-am luat banii, îi asigur eu că nu suntem atât de proşti încât să pierdem puncte aiurea. Chiar am vorbit cu băieţii înainte de meci şi ne-am spus «Hai bă, să câştigăm meciul ăsta şi-om vedea după aceea ce va fi. Să luăm noi trei puncte şi banii o să vină». Am vrut cele trei puncte, dar uite că nu ne-a ieşit jocul. Acum ce să facem, să ne tăiem capul?”, a declarat Onuţ. Fotbalistul ieşenilor a precizat că va încerca să-l întoarcă din drum pe Ionuţ Popa, care a plecat sâmbătă dimineaţă acasă, la Arad. „După meci ne-a spus că pleacă şi de atunci nu am mai vorbit cu el, nu am mai reuşit să dăm de el. Am înţeles că a plecat, dar vom încerca să-l convingem să revină la echipă. Am plecat împreună la un drum şi trebuie să-l parcurgem împreună, indiferent cât de greu este. Atunci când am avut nemulţumiri, dânsul a fost alături de noi. Acum e normal să fim şi noi cu el. De aceea luăm în calcul şi varianta neprezentării la antrenamente în cazul în care nea’ Popică nu se întoarce”. Şi preşedintele executiv, Sorin Boca, a declarat că va încerca să-l convingă pe Popa să continue la Poli, cel puţin până la finalul turului. „Era foarte supărat şi îi înţeleg starea, pentru că nimeni nu se aştepta să pierdem puncte în acest meci. Echipa a făcut un joc slab. După meci a spus că nu mai vine la echipă, dar eu consider că a făcut acest gest la supărare şi voi face tot posibilul să-l fac să se răzgândească. Echipa are nevoie de antrenor”, a declarat Sorin Boca.

    „Acţionarii să strângă rândurile“

    Ionuţ Stancu a dezvăluit că Ionuţ Popa le-a spus că îi este imposibil să mai lucreze în condiţiile date: „Chiar dacă am pierdut două puncte, nu suntem într-o situaţie disperată. Am strâns totuşi 12 puncte şi mai avem şansa de a mai acumula în acest tur. Important este ca şi acţionarii să vină alături de noi. Sunt jucători care nu şi-au primit banii şi este greu să joci în asemenea condiţii. Până şi Buzău are o primă de 2.000 de euro şi ştiţi câte puncte are, iar noi, care am strâns 12 puncte, nu am luat nimic”.

    „Am vorbit cu Ionuţ Popa şi încerc să-l conving să revină şi să stea macar până în iarnă. La ora actuală, cred că am 80% şanse de reuşită” – Sorin Boca, preşedinte Poli Iaşi

    Noi avem iluzii, ei au stadioane!

    de

    Noul stadion naţional va fi gata abia în 2010, cu doi ani înainte de Jocurile Olimpice de la Londra

    Europa construieşte, România demolează. Sîntem singura ţară din UE care nu are un stadion multifuncţional, care să poată găzdui nu doar meciuri de fotbal, ci şi întreceri internaţionale de atletism ori chiar concerte de amploare. Demolarea arenei din Complexul „Lia Manoliu”, construită în 1953 şi care avea o capacitate de 60.120 de locuri, a lăsat un gol pe care noul stadion nu-l va umple. Construcţia prevăzută a fi gata în 2010 nu avea pistă de atletism în proiectul iniţial, dar e posibil ca aceasta să fie făcută totuşi. Pînă atunci însă, pur şi simplu, nu vom avea un stadion naţional!

    În acest moment, singurele arene multifuncţionale din România sînt cele din Craiova, de aproape 28.000 de locuri, şi Dinamo din Bucureşti, cu 15.000 de locuri.

    Iată lista celor mai importante stadioane din Europa:

    Stadioane
    Austria
    Cel mai mare stadion
    Ernst Happel Stadion (Viena)
    Capacitate: 53.008
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Primăria oraşului Viena

    Belgia
    Cel mai mare stadion
    Roi Baudouin Stadium (Bruxelles)
    Capacitate: 50.122
    Multifuncţional (stadion naţional)

    Bosnia-Herţegovina
    Cel mai mare stadion
    Asim Ferhatovici Hase Stadium (Sarajevo)
    Capacitate: 35.630
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Primăria oraşului Sarajevo

    Bulgaria
    Cel mai mare stadion
    Vasil Levski Nationalen Stadion (Sofia)
    Capacitate: 46.340
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Agenţia Naţională pentru Tineret şi Sport

    Cehia
    Cel mai mare stadion
    AXA Arena (Praga)
    Capacitate: 20.854
    Fotbal (stadion naţional)
    Proprietar: AC Sparta Praga

    Croaţia
    Cel mai mare stadion
    Maksimir Stadium (Zagreb)
    Capacitate: 38.923
    Fotbal (stadion naţional)

    Danemarca
    Cel mai mare stadion
    Parken Stadium (Copenhaga)
    Capacitate: 42.305
    Fotbal (stadion naţional)
    Proprietar: Parken Sport & Entertainment

    Elveţia
    Cel mai mare stadion
    St. Jakob-Park (Basel)
    Capacitate: 42.500
    Fotbal
    Proprietar: Genossenschaft Stadion St. Jakob-Park

    Finlanda
    Cel mai mare stadion
    Helsinki Olympic Stadium (Helsinki)
    Capacitate: 40.000
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Stadion-säätiö

    Franţa
    Cel mai mare stadion
    Stade de France (Paris)
    Capacitate: 80.000
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Consortium Stade de France
    Cel mai mare stadion de fotbal
    Stade Velodrome (Marsilia)
    Capacitate: 60.031
    Fotbal, rugby
    Proprietar: Primăria oraşului Marsilia

    Germania
    Cel mai mare stadion
    Signal Iduna Park (Dortmund)
    Capacitate: 81.264
    Fotbal
    Proprietar: Borussia Dortmund
    Cel mai mare stadion multifuncţional
    Olympiastadion (Berlin)
    Capacitate: 74.228
    Multifuncţional
    Proprietar: Olympiastadion Berlin GmbH

    Grecia
    Cel mai mare stadion
    Athens Olympic Stadium (Atena)
    Capacitate: 71.030
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Guvernul Greciei
    Cel mai mare stadion de fotbal
    Karaiskakis Stadium (Pireu)
    Capacitate: 33.334
    Fotbal
    Proprietar: statul grec

    Irlanda
    Cel mai mare stadion
    Croke Park (Dublin)
    Capacitate: 82.300
    Fotbal, rugby
    Proprietar: Gaelic Athletic Association

    Italia
    Cel mai mare stadion
    Stadio Giuseppe Meazza (Milano)
    Capacitate: 82.955
    Fotbal
    Proprietar: Primăria oraşului Milano
    Stadio Olimpico (Roma)
    Capacitate: 82.300
    Multifuncţional
    Proprietar: Primăria oraşului Roma

    Anglia
    Cel mai mare stadion
    Wembley Stadium (Londra)
    Capacitate: 90.000
    Fotbal
    Proprietar: The Football Association
    Cel mai mare stadion multifuncţional
    Olympic Stadium (Londra)
    Capacitate: 80.000
    Multifuncţional (stadion naţional pentru JO 2012)

    Olanda
    Cel mai mare stadion
    Amsterdam ArenA (Amsterdam)
    Capacitate: 51.628
    Fotbal
    Proprietar: Gemeente Amsterdam

    Polonia
    Cel mai mare stadion
    Silesian Stadium (Katowice)
    Capacitate: 47.246
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Silesian Voivodeship

    Portugalia
    Cel mai mare stadion
    Estadio da Luz (Lisabona)
    Capacitate: 65.647
    Multifuncţional
    Proprietar: Sport Lisboa e Benfica

    Rusia
    Cel mai mare stadion
    Lujniki Stadion (Moscova)
    Capacitate: 78.360
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: FC Torpedo Moscova

    Scoţia
    Cel mai mare stadion
    Celtic Park (Glasgow)
    Capacitate: 60.857
    Fotbal
    Proprietar: Celtic Football Club

    Serbia
    Cel mai mare stadion
    Stadion Crvena Zvezda (Belgrad)
    Capacitate: 55.000
    Multifuncţional
    Proprietar: Steaua Roşie Belgrad

    Spania
    Cel mai mare stadion
    Camp Nou (Barcelona)
    Capacitate: 98.772 locuri
    Fotbal
    Proprietar: FC Barcelona
    Cel mai mare stadion multifuncţional
    Estadio Olimpico de Sevilla (Sevilla)
    Capacitate: 57.619
    Multifuncţional
    Proprietar: Sociedad Estadio Olimpico de Sevilla S.A.

    Suedia
    Cel mai mare stadion
    Ullevi Stadium (Goteborg)
    Capacitate: 43.000
    Multifuncţional
    Proprietar: Higab

    Turcia
    Cel mai mare stadion
    Atatürk Olympic Stadium (Istanbul)
    Capacitate: 81.283
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Republica Turcă
    Cel mai mare stadion de fotbal
    Şükrü Saracoglu Stadium (Istanbul)
    Capacitate: 50.509
    Fotbal
    Proprietar: Fenerbahce SK

    Ţara Galilor
    Cel mai mare stadion
    Millennium Stadium (Cardiff)
    Capacitate: 74.500
    Fotbal, rugby
    Proprietar: Welsh Rugby Union

    Ucraina
    Olimpiiski (Kiev)
    Capacitate: 83.450
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Primăria oraşului Kiev

    Ungaria
    Cel mai mare stadion
    Stadion Puskas Ferenc (Budapesta)
    Capacitate: 68.976
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Guvernul UngarieiNationalen Stadion (Sofia)
    Capacitate: 46.340
    Multifuncţional (stadion naţional)
    Proprietar: Agenţia Naţională

    România are doar două stadioane multifuncţionale:

    Stadionul Ion Oblemenco (Craiova)
    Capacitate: 27.915 locuri (8 culoare)
    Proprietar: Primăria oraşului Craiova
    Stadionul Dinamo (Bucureşti)
    Capacitate: 15.138 locuri (9 culoare)
    Proprietar: MAI

    Prietenul lui Chivu

    de

    Bebe are 9 ani şi s-a împrietenit cu idolul său cînd acesta a fost făcut ambasador al programului SOS Satele Copiilor

    Bebe are nouă ani şi face parte din programul SOS Satele Copiilor. Locuieşte alături de ceilalţi trei fraţi ai săi în campusul de pe Calea Floreasca. Nu îl cheamă Bebe, e doar un supra-nume, dar nu o să intrăm în detalii pentru a-l proteja. La fel ca şi ceilalţi copii de acolo a fost luat de către autorităţi de lîngă familiile care nu puteau avea grijă de el.

    Cînd l-au adus era încă în scutece, de aceea i se spune Bebe. „Ia zi, cum te cheamă pe tine, Bebe şi mai cum?”. Zîmbeşte: „Chivu”. Cristi e idolul lui, aşa a ajuns în paginile Gazetei, într-o poză alături de căpitanul echipei naţionale cînd acesta a fost numit ambasador al programului SOS Satele Copiilor. Ieri a primit cadoul trimis de Chivu: una dintre mingile de la meciul România-Franţa.

    „Asta e chestia…”
    Bebe nu concepe viaţa fără minge, e înnebunit după fotbal. Din cauza traumelor copilăriei a vorbit foarte tîrziu, pe la cinci ani. Dacă îl iei repede se închide în el, se sperie. Însă dacă aduci vorba despre fotbal devine imediat volubil.

    Uneori e nesigur: „Bebe, arată cum tragi tu la poartă! „. „Cine, eu?”, se întreabă şi imită involuntar inflexiunile din vocea Mamei Valeria, mama socială care l-a crescut. Cînd a dat cu ochii de Chivu, cu două săptămîni în urmă, s-a topit orice urmă de emoţie. Şi acum retrăieşte clipele: „Bebe, ce l-ai întrebat pe Cristi?”. Agită din nou arătătorul prin aer şi răspunde misterios: „Păi, asta e chestia, nu l-am întrebat eu, m-a întrebat el. Cu cine ţin, ce îmi place să joc”. „Şi ce i-ai răspuns?”. „Că ţin cu Steaua şi vreau să fiu atacant şi că îmi place de el cel mai mult”. „Bine, dar Chivu e mijlocaş la echipa naţională, nu atacant”. Ridică ochii indignat, semn că e documentat: „Ba la Inter joacă fundaş”.

    Profesionistul
    Bebe e de acord să prezinte camera lui, biroul, cîteva poze cu fotbalişti. Mobilă simplă, cîteva jucării, o încercare de a crea un univers pe care nu l-a avut niciodată. Pe o foaie de caiet scrie un autograf care trebuie păstrat, cine ştie cît o să valoreze în cîţiva ani. Dar totul în fugă, se grăbeşte să nu întîrzie la teren.

    „La ora 15:00 vine un domn profesor cu care facem antrenament pentru fotbal”, spune şi îşi strînge mingea în braţe zbughind-o pe uşă. Vocea dură a profesoarei îl ţintuieşte pe loc. Încearcă să arunce politicos peste umăr un „la revedere”, apoi o ia din nou la fugă spre terenul de bitum. E ora 14:48. Puştiul are stofă de profesionist, dar încă nu ştie asta.

    De unde provin copiii
    Băieţii şi fetele din campusul de pe Calea Floreasca, precum şi din celelalte locaţii ale SOS Satele Copiilor sînt aduşi din toate colţurile ţării. Autorităţile îi iau de lîngă familiile care nu au bani să îi crească sau, în cazuri mai grave, îi abuzează ori îi supun violenţelor. Sînt aici singuri sau alături de fraţi şi surori şi locuiesc în case unde încearcă să refacă atmosfera unei familii.

    Un reportaj pe cît de dramatic, pe atît de amuzant despre coşmarul trăit de un suporter dinamovist la Nijmegen

    de

    Unul dintre suporterii „cîinilor” care a făcut deplasarea în Olanda povesteşte evenimentele care ar putea-o exclude pe Dinamo din Europa. „Hai, băăăă, că pleacă avionul!!!”, mi-a ţipat în telefon unul dintre prietenii cu care plecam şi ajunsese, alături de alţi doi amici la aeroport. Cu o oră înainte de decolare, eu şi Ursu eram blocaţi pe podul Băneasa de un trafic cum rar vezi pînă şi în Bucureşti. Rectific. Cum des vezi!

    Am calculat repede ce e mai grav: să pierd avionul sau să rămîn o lună fără permis. Am ales varianta B. Ca atare, am urmat calea contrasensului. În 10 minute eram la aeroport, iar după alte 20, în avionul care ne ducea la Bruxelles. La 13:00 am ajuns în Bruxelles, iar la 16:00 în Amsterdam, unde aveam rezervare la hotel. Muzeul Madame Tussaud, Amsterdam Arena, Redlight District, Coffee shop-uri. Aşa ne-am petrecut ziua de miercuri, ziua dinaintea meciului.

    „Succes” în limba română
    Joi, la 16:30, am plecat cu ceilalţi patru prieteni din Amsterdam spre Nijmegen, cu trenul. Galeria venea cu autocarele din Bruxelles. La 18:00 era în faţa gării din Nijmegen. Citisem pe Internet că stadionul este la cinci minute de mers pe jos. Ei bine, nu vă luaţi după tot ce scrie pe net. Am întrebat oamenii de ordine cum să ajungem, ne-au arătat direcţia, însă ne-au avertizat că e departe. Ajunsesem destul de devreme, aşa că am luat-o la pas. Interesant mi s-a părut că toţi poliţiştii din Nijmegen pe care i-am întrebat cîte ceva, după ce ne dădeau informaţia, încheiau urîndu-ne succes. Şi nu în olandeză sau engleză, ci în română!

    Aşadar, îmbrăcaţi în alb şi roşu, cu goarne, steaguri şi fulare, am plecat pe jos spre stadion. „Nu ne-or perpeli ăştia p-aici, mă, dacă ne văd că sîntem cu Dinamo?”, întreabă Chioru. „Ce-ai, mă, eşti nebun? Ăştia se bat cu ăia de la Ajax, Feyenoord…Ce treabă au cu noi?”, răspunde Şarpe liniştit.

    Într-adevăr, nu după mult timp ne ajunge din urmă un grup de fani al celor de la NEC Nijmegen. La fel ca noi: goarne, steaguri, fulare, numai că alte culori. „Good luck, boys!”, ne-au urat zîmbitori şi ne-au arătat calea spre stadion. Le-am urmat indicaţiile, dar, la un moment dat, am ajuns într-o intersecţie unde ne-am blocat.

    Cum stăteam şi ne uitam peste copaci, poate-poate vedem stîlpii de nocturnă, dintr-o maşinş care aştepta la semafor coboară un poliţist. „Salut, băieţi! Nu o luaţi înainte, că, la următoarea intersecţie e punctul de întîlnire al celor de la NEC şi cred că e mai bine să vă evitaţi. Mergeţi în dreapta şi, cînd ajungeţi la secţia de poliţie, faceţi stînga. Succes!„, ne spune cu un zîmbet de parcă eram amicii lui de-o viaţă. „Aaa, la noi e interzis să bei alcool pe stradă”, îi atrage atenţia prietenului nostru Ovidiu, care, pe lîngă însemnele lui Dinamo, căra după el şi o cutie de bere.

    Prima fumigenă
    Am ajuns la stadion în timp util. Ne-am aşezat în peluză şi am început să cîntăm. „Bă, dacă nici p-ăştia nu-i batem…”, se aude Chioru’ în pauza dintre două scandări. Eram cam 150 de suporteri cînd a început meciul, dar mai era un autocar cu fani pe drum. „Unii sînt cu Elias, fostul lider, alţii cu Barbă, actualul. Au venit separat”, se aud voci prin peluză. „Aoleu! Poate se iau ăştia la bătaie între ei”, mă gîndesc din perspectiva omului neutru.

    „Dinamo! Luptă, Dinamo!”. Sîntem peste fanii lui NEC, dar NEC este peste noi în careu. Prin minutul 25 apar şi ceilalţi suporteri. Parcă se aude şi mai tare: „Haaaaaaaide, Dinamo Bucureşti! Luptă dacă ne iubeşti!”. Dar Dinamo nu ne iubea deloc. La un moment dat, toate capetele din faţa mea s-au îndreptat spre stînga.

    Mă uit şi eu şi, deşi nu a fost cel mai înspăimîntător lucru pe care l-am văzut în viaţa mea, am simţit fiori reci. Se aprinsese o fumigenă. „De ce, măi băieţi?”, întreabă retoric un om mai în vîrstă din dreapta mea. Din fericire, prima fumigenă s-a aprins, a ars şi s-a stins la noi în peluză. Nu şi următoarele. Încă una a aterizat printre suporterii lui NEC, iar cea care a declanşat războiul, pe teren, lîngă un jucător al gazdelor.

    Începe măcelul
    Deja îmi venea să-mi trag palme că am străbătut atîtea mii de kilometri, să pierdem (între timp se făcuse 1-0 pentru NEC, dar nu mă mai uitam pe teren) şi să mai las şi cîţiva dinţi prin Olanda! Începe un fel de tenis cu fumigene, cu suporterii dinamovişti la serviciu. Noi le aruncam la ei, ei la noi şi tot aşa, pînă se stingeau.

    „Ăştia n-au, frate, poliţie?”, întreabă Ursu cu chipul împietrit de spaimă. Eu deja mă gîndeam să ies, dar era imposibil. Şi nu, poliţie nu era. Erau doar cîţiva stewarzi care nu se pregătiseră pentru aşa ceva. Şi-a-nceput cafteala! Vreo 20 de olandezi au ajuns lîngă paravanul de sticlă ce îi despărţea de noi. „Dacă trec ăştia la noi iese măcel”, spune suporterul mai în vîrstă de lîngă mine, în timp ce îndepărtează spre un loc mai sigur. „Da, mamă, sînt bine. Nu, exagerează ăştia la televizor”, încearcă Şarpe să o liniştească pe maică-sa, care îl sunase din ţară. Dinamo tot nu reuşea să egaleze, dar era ultima mea grijă.

    Vjjjjjjjj…..poooc! O bucată de fier de vreo jumătate de kil a căzut la cîteva scaune de mine. A fost momentul cînd am început cu adevărat să mă tem că nu voi pleca întreg acasă. Mi-am pus geaca în cap, mi-am făcut cruce cu limba şi mă gîndeam la ce va urma. Între timp, ai noştri cu ai lor se căsăpeau pe garduri. Un dinamovist se urcase pe gard, îşi scosese cureaua şi altoia olandezi. Scaunele zburau dintr-o parte în alta, iar o baterie de telefon lansată din partea olandeză a peluzei a lovit în cap o femeie, angajată a clubului Dinamo.

    Poliţia apare tîrziu
    Inima apăsase de mult acceleraţia şi înghiţeam nod după nod. Mi-era atît de frică, încît am luat în calcul varianta să sar în teren dacă ăia intră peste noi. „Ce-aţi făcut, mă nenorociţilor, iar ne-aţi făcut de rîs afară? Vedeţi că vă aşteaptă poliţia afară să vă încingă”, îmi spune la telefon un prieten din ţară. De parcă nu eram eu deja înghesuit de frică, acum mă şi vedeam trecînd printr-o pădure de bastoane.

    Poliţiştii au intrat în miezul luptei, la abia vreun sfert de oră după ce a început. Mă uit pe teren şi văd că se terminase meciul. Privesc tabela. Tot 1-0. Localnicii care părăseau stadionul ne arătau, cu ajutorul degetului mare plimbat pe gît, că ne omoară afară.

    Gîndindu-mă că măcar cîţiva nu glumesc, am paralizat de frică. Uram Olanda, voiam acasă. „Cum ajungem noi la gară, mă?”, ne întreabă Ovidiu. „Eu nu plec de aici. Dorm în stadion pînă dimineaţă”, îi zic. Îmi doream din toată inima (şi am observat că era o dorinţă comună) să ne ia poliţia şi să ne ţină la secţie. Am stat în curtea din spatele peluzei o oră jumate, timp în care am făcut scenarii cît pentru zece filme. „Bă, cum ne luăm noi maşinile de aici?”, vorbeau nişte băieţi care parcaseră lîngă stadion.

    „Cum ajungem la gară?”
    Momentul cînd spaima mi s-a transformat în frică turbată a fost cînd la gardul stadionului au apărut vreo zece olandezi. Nu aruncau cu nimic, nu urlau. Şi asta m-a speriat. Aveau figurile reci ale unor ucigaşi plătiţi. „Ăştia sînt trimişi momeală. Mai sînt 200 în spatele lor”, se aude vocea tremurîndă a lui Chioru, care se ascunde după un autobuz: „Stau dracu’ aici, poate au pistoale”. Eu mă gîndeam doar cum să-i conving să ne bată mai puţin. Băieţii erau însă de la poliţie, îmbrăcaţi civil. Suporterii care veniseră cu autocarele erau mai puţin panicaţi, dar nouă, care trebuia să mergem o juma’ de oră pînă la gară, ne tremura carnea de frică. A venit într-un final şi escorta poliţiei. Nici dacă îl vedeam pe Dumnezeu nu mă bucuram atît. Au ieşit şi jucătorii şi oficialii lui Dinamo. S-au uitat la noi ca la nişte proscrişi şi au urcat în autocar. Erau trei autocare de suporteri, cel al jucătorilor şi cîţiva fani pe jos, în spatele lor. Noi eram unii dintre ei.

    Stadionul era în mijlocul unui parc imens, motiv în plus de spaimă. Parcă auzeam foşnete în pădure, parcă vedeam ochii fanilor lui NEC pîndind de după boscheţi şi aşteptînd să scăpăm de escortă. Vedeam pixelat de frică şi stăteam în spatele unei dube de poliţie, care îmi dădea oarece siguranţă. Numai că, ieşind de pe aleile parcului şi ajungînd la şosea, autocarele au accelerat şi au dispărut în noapte, cu tot cu escortă. „Pînă aici ne-a fost!”, strigă Ursu’, punîndu-şi mîinile în cap. Rămăsesem cîţiva suporteri români pe o stradă cu pădure de-o parte şi de alta. „Cum să joci, mă, cu Boştină”, se aude Chioru’ la un moment dat, în timp ce noi pornisem într-o călătorie kamikaze spre gară.

    Taxiul speranţei
    Nu l-a băgat nimeni în seamă. Aveam atitudinea oamenilor resemnaţi cu gîndul că şi-o vor lua. Capul parcă mi-era pus pe rulmenţi. Mă uitam cînd în stînga, cînd în dreapta şi pregătisem deja eschivele. Am făcut schimb de haine între noi, în aşa fel încît să nu se vadă la nici unul însemnele dinamoviste. Chioru’ şi-a aruncat pînă şi goarna de care era atît de mîndru. Orice om de pe stradă mi se părea dubios şi îl vedeam împotriva noastră. „Uite, bă, poliţia! Hai la ei!”, zice Ovidiu. Pentru a nu ştiu cîta oară în acea seară m-am bucurat să văd poliţie.

    „Puteţi să ne ajutaţi să găsim 2 taxiuri pînă la gară. Ne e frică să mergem pe jos”, i-am rugat pe poliţişti, explicîndu-le situaţia. „Staţi liniştiţi, băieţi, nu vă lăsăm aici”, spune unul din ei. O promisiune care mi-a luat una din numeroasele pietre de pe inimă. Într-adevăr, nu ne-au lăsat. Taxiul în care m-am suit era cea mai frumoasă maşină pe care am văzut-o vreodată, iar şoferul, cel mai bun om din istorie. La gară, eu deja scăpasem de griji. „Dacă ne aşteaptă ăştia aici, frăţiorule?”, ne întreabă Chioru’, omul cu scenariile cele mai pesimiste. „Au camere în gară, nu cred că ne atacă aici”, îi răspund, mai mult încurajîndu-mă pe mine.

    Trenul îl pierduserăm, însă am luat unul către Hertogenbosch. De aici trebuia să prindem o legătură către Utrecht, de unde era tren spre Amsterdam. Am pierdut legătura, aşa că am luat un autobuz condus de un şofer care, nu exagerez, cred că avea 75 de ani. „Tataie, te rugăm!”, îi strigă Şarpe, după care se îndeasă în scaun şi adoarme. La fel am făcut şi noi pînă la Uttrecht, de unde am luat trenul spre Amsterdam. După cinci ore de mers cu trenul şi cu autobuzul, timp în care am văzut mai multe gări ca un ceferist în prag de pensie, am ajuns de dimineaţă la Amsterdam fără configuraţia corpului schimbată, parcă încîntaţi că am trăit la limită experienţa de la Nijmegen. „Dacă ne duceam la meci, ne uitam, veneam şi ne culcam, ce mai povesteam noi acasă, Chiorule?”, se aude Şarpe, în timp ce ne tîram spre hotel.

    Merită Dinamo să fie în Ligă?

    de

    Fanii şi specialiştii încearcă să răspundă declaraţiei provocatoare pe care a făcut-o căpitanul stelist Rădoi: „Dinamo nu ne va onora în grupe”

    Rădoi a reaprins derbyul României la cîteva minute după finalul partidei din Ştefan cel Mare. Iar gsp a extins discuţia, dînd cuvîntul rivalilor de la Steaua şi Dinamo, oamenilor din fotbal şi fanilor.

    Ce a zis Rădoi? „S-a văzut în acest derby cine joacă în Liga Campionilor şi cine nu poate să ajungă nici măcar în grupele Cupei UEFA. Dinamo nu merită să fie în Champions League!”.

    DA, MERITĂ

    „Ce mare scofală a făcut Steaua?!”
    Mai întîi, păreri subiective, cum este cea a lui Cristi Borcea: „Ce mare scofală a făcut Steaua în Ligă?! A luat un punct şi cu ăla rămîne! Mare spectacol fac, d-aia iau cinci goluri!”. Sau a lui Flavius Stoican, care a jucat cu Şahtior în Ligă: „Cine ajunge măcar în grupe se supermotivează, acolo e altceva. Eşti altfel conectat, eşti viu, trăieşti la intensitate maximă”.

    ” nu sînt un lider mincinos”
    Opinii venite dinspre neutri sau chiar foşti stelişti. Gabi Balint: „De ce să nu merite? E adevărat că Dinamo n-a convins şi locul 1 pare norocos, însă pot să joace în Ligă, de ce nu? Mai întîi, să cîştige campionatul, iar ca să facă asta mai trebuie să se întărească. Rădoi a dovedit lipsă de respect faţă de adversari”.

    Şi MM Stoica a spus: „Nu-şi are rostul discuţia dacă Dinamo merită sau nu să joace în Champions League. E pe primul loc şi nu cred că e un lider mincinos pentru că nu-mi aduc aminte nici un meci în care să fi cîştigat cu ajutorul arbitrilor”.

    NU, NU MERITĂ

    „Joacă slab”
    Au fost şi păreri care să susţină declaraţia lui Rădoi, venite mai ales dinspre filostelişti. „Aici Rădoi are dreptate. Dinamo joacă foarte slab şi este lider datorită unei conjuncturi favorabile. Nu a cîştigat nici un meci important, a pierdut cu CFR şi Rapid şi a fost foarte aproape să piardă cu Steaua”, a spus Ilie Dumitrescu.

    „Dinamo e departe de Champions League. De ce? Ca să ajungă acolo trebuie să cîştige titlul, însă cu jocul pe care l-a practicat sîmbătă nu poate avea asemenea pretenţii. Dinamo e pe primul loc datorită lui Lobonţ”, a comentat şi Ilie Stan.

    SONDAJ GSP.RO
    Ar merita Dinamo să joace în Liga Campionilor?
    DA 20%
    NU 80%

    * Pînă aseară, la ora 21:00, votaseră peste 10.000 de microbişti

    Cum joacă românii în Liga de anul viitor
    » Locul 1, campioana, merge direct în grupe.
    » Ocupanta poziţiei secunde trebuie să treacă două tururi preliminare, nu doar unul, ca anul acesta.
    – În primul poate să dea peste ocupantele locurilor 2 din Portugalia, Olanda, Scoţia, Turcia, Ucraina sau Cehia.
    – În turul decisiv creşte nivelul, adversare putînd fi locul 3 din Germania şi din Franţa ori locurile 4 din Italia, Anglia şi Spania.

    „Lyonul a dat cu terenul peste stelişti!”
    Cristi Borcea a criticat ieri dur afirmaţia preşedintelui executiv Valeriu Argăseală, care spusese după derby că „Dinamo a arătat ca o echipă de desculţi, aşa cum se spune în termeni fotbalistici!”. Dinamovistul a luat foc: „Ei vorbesc, care au egalat Otopeniul în minutul 94 şi abia au scos o remiză cu Buzăul? Eu n-am zis nimic cînd a dat Lyonul cu terenul peste ei! Hai să ne vedem fiecare de-ale lui. Probabil adversarii noştri sînt frustraţi că n-au învins, dar uită că le tremurau picioarele pe final de meci”.

    „Dezorientaţi, dar pragmatici”
    Unul dintre cei mai mari rivali ai „cîinilor”, Jackie Ionescu, fostă glorie a Timişoarei, a avut o poziţie neutră: „Sîmbătă, corectă ar fi fost o diferenţă de două goluri în favoarea Stelei. Dinamo a arătat ca o echipă dezorientată, fără coerenţă în joc. Dacă ierarhia în clasament era stabilită prin impresii artistice, Dinamo nu depăşea locul 9. O scuză este că joacă pragmatic, deci îşi merită poziţia, se joacă pe puncte”. (Cătălin Gheorghiu)

    „Derby de Cupa UEFA”
    Mircea Rădulescu, şeful Şcolii de Antrenori, l-a urecheat pe Rădoi, dar şi pe stelişti şi dinamovişti: „Declaraţie cam deplasată a căpitanului Stelei, nu ar fi trebuit să uite de fair-play, indiferent de cine e şi unde joacă. Nu-l onorează! Derby-ul de sîmbătă ar putea fi echivalat cu un meci de Cupa UEFA, nici una dintre echipe nu s-a ridicat la nivelul de Champions League. Dacă revin accidentaţii, Dinamo poate să fie foarte tare. Nu este exclus ca Dinamo şi Steaua să ajungă la nivelul optim de Ligă şi să nu fie ciuca bătăilor”.


    „Clujului îi dădea cineva şanse? Nu poţi să spui că Dinamo nu poate juca în Ligă. Rădoi era necăjit. Dinamo mai are nevoie de valoare şi apoi va creşte şi calitatea jocului”
    VICTOR BECALI, agent FIFA

    „Fotbalul e pe puncte, nu pe spectacol. Nu l-am înţeles pe Rădoi”
    RODION CĂMĂTARU, fost internaţional


    „Dinamo n-a cîştigat nici un derby? CFR a luat titlul anul trecut deşi n-a bătut acasă nici pe Steaua, nici pe Dinamo, nici pe Timişoara. Am mai învăţat ceva de cînd sînt în fotbal şi anume că 3 puncte cu Gloria Buzău valorează tot atît cît 3 puncte cu Steaua”
    MIHAI STOICA, manager general Urziceni


    CE SPUN SUPORTERII PE SITEURILE GSP

    PRO

    „Dinamo se mişcă greu, e adevărat, dar e pe locul 1. Din iarnă se va întări echipa şi va avea faţă de Champions League. Pe steliştii care au îndoieli îi întreb: ce, ei meritau locul doi anul trecut?”
    dd

    „Steaua a fost anul trecut o vicecampioană conjuncturală, dată de geamantane, arbitraje comice şi cazul bricheta. Singurul ei merit este că a eliminat-o pe Galatasaray. Dinamo va fi o campioană demnă şi va juca altfel în Liga Campionilor”
    mandog

    „Răspuns la declaraţia lui Rădoi: Dinamo a jucat sîmbătă ca o echipă mare, pentru că a scos un rezultat bun chiar dacă a jucat prost. Aşa fac şi unele echipe din Ligă cu cele mai slab cotate”
    monica

    ” să ştie că Rădoi şi echipa lui nu fac cinste României în Ligă. Ei doar se califică în grupe, iar acolo sînt sparring-partners. Au prins locul doi cu noroc anul trecut. La anul, Dinamo va demonstra că e o adevărată campioană!”
    hoddle

    CONTRA

    „Să fim cinstiţi. Steaua a fost cu 3 clase peste Dinamo. Nu se poate să vină şi să te domine aşa acasă. Sper să-şi dea drumul la joc echipa lui Rednic, altfel nu avem nici o şansă la titlu sau în Champions League”
    mrauta

    „Am avut noroc cu carul. Jocul e previzibil, cu jucători lenţi şi repatriaţi. Ne trebuie oameni puternici, necompromişi, cu care să mergem în Ligă. Pînă atunci nu avem ce căuta acolo!”
    titi

    „Măcar noi cînd o să ajungem în grupe o să fim antrenaţi, că ne pregătim de atîţia ani de Champions League 🙂
    torro

    „Rădoi nu e lipsit de modestie, e realist. Dinamo nu e în stare nici să intre în grupele UEFA. E o diferenţă netă de valoare în jocul celor două rivale”
    mariusz

    „Cît credeţi că va rezista Dinamo pe primul loc? Cu un astfel de joc, nu va prinde podiumul. Merită să fie lider … la bambilici”
    stelista

    „La investiţiile care se întrevăd la Dinamo, roş-albii se vor mai antrena vreo 15 ani ca să intre în Champions League. Poate pînă atunci se desfiinţează competiţia! Sau clubul! Ufff!”
    ucl

    „E greu în groapa din „Ştefan cel Mare”! E din ce în ce mai adîncă şi nu se văd deloc grupele Ligii. Ei, săracii, se antrenează! Dar nimic”
    sebi

    „Nu sînt de acord cu Rădoi. Dinamo are faţă de Ligă. De liga secundă, bineînţeles! ”
    clujeanul

    Vine Ioan Andone la Dinamo din iarnă?

    de

    Jocul slab al trupei din Ştefan cel Mare şi faptul că Dinamo nu a câştigat niciun derby în acest sezon l-ar putea costa pe Mircea Rednic postul de antrenor al „câinilor”. Chiar dacă este lider cu echipa „alb-roşie”, Rednic nu mai este atât de sigur în ceea ce priveşte viitorul său în „Groapă”.

    Tot mai multe voci din interiorul clubului Dinamo contestă modul în care se prezintă în teren echipa antrenată de „Puriu”. După meciul cu Oţelul, câştigat chinuit cu 1-0, Cristi Borcea a răbufnit: „Jucăm ca în Divizia Onoare!”; Cornel Dinu l-a criticat şi el pe tehnician după egalul de sâmbătă cu Steaua: „Cu acest prim 11 este greu să luăm titlul!”; iar oameni din anturajul „câinilor” au mărturisit că Ioan Andone stă „la cotitură” şi aşteaptă liniştit următorii paşi greşiţi ai „alb-roşilor” : „Andone stă toată ziua numai cu Nicolae Badea”, au fost „scăpările” unuia din omenii de la club, informează EVZ.

    Rednic ar putea părăsi pe Dinamo chiar din iarnă, singurul lucru care îl menţine la cârma echipei fiind clauza de 1 milion de euro pe care oficialii clubului ar trebui să o plătească antrenorului dacă îl demit. Totuşi o venire a lui Andone în Ştefan cel Mare nu ar fi privită neapărat cu „ochi răi” de Rednic, care mereu a declarat că s-ar da oricând la o parte dacă „Fălcosul” ar vrea să antreneze în Ştefan cel Mare.

    „Pentru Andone sunt dispus să mă dau la o parte”, spunea acum ceva timp „Puriul”.

    Chiar şi Rednic a recunoscut că echipa joacă slab, iar în derby a avut mult noroc că a reuşit să obţină un punct, dar totuşi a mărturisit că momentan pentru Dinamo sunt mai importante rezultatele decât jocul. Etapa viitoare Dinamo se va deplasa la Timişoara pentru a da piept cu echipa care nu a mai pierdut de 10 etape.

    Conform noilor regulamente, un antrenor nu are voie să antreneze două echipe de aceeaşi ligă într-un sezon, însă Andone ar putea fi cooptat pe orice alt post la clubul din şoseaua Ştefan cel Mare, cel mai probabil fiind cel de director tehnic.

    Prandelli: „Recuperarea lui Mutu este singurul nostru câştig!”

    de

    Deşi Fiorentina a fost învinsă cu 1-0 de formaţia la care activează Paul Codrea şi Cosmin Moţi, Siena, antrenorul formaţiei toscane a fost încântat doar de faptul că medicii echipei au reuşit să îl recupereze pe atacantul român Adrian Mutu.

    Vădit nemulţumit de rezultat, Cesare Prandelli l-a evidenţiat pe „Briliant”. „Singurul lucru bun din partida cu Sieana a fost faptul că l-am recuperat din punct de vedere fizic pe Adrian Mutu. El este un jucător care reuşeşte să dea un plus echipei, chiar dacă azi (n.r. duminică) a fost un plus doar la capitolul personalitate”, a conchis tehnicianul la finele partidei.

    Nici ziarele din Italia nu au omis prestaţia ştearsă a vârfului român şi l-au notat pe acesta cu nota 5. DataSport: „Mutu nu a fost în vârful formei sale!”, fiorentinanews.it. :„Era cazul să-l introducă pe Mutu în acest joc?”, iar firenzeviola.it a notat: „Aportul lui Mutu pentru Fiorentina a fost limitat”

    Adrian Mutu a început ca titular partida cu Siena şi a jucat 67 de minute, în care a reuşit să marcheze un gol, cu o lovitură de cap, dar reuşita i-a fost anulată pe motiv de offside.

    Becali, votat «Cretinul Săptămânii» în cel mai popular show auto din Franţa

    de

    Înaintea meciului Stelei cu Lyon, în Liga Campionilor, francezii au găsit un prilej ideal de a se amuza pe seama patronului roş-albaştrilor, Gigi Becali.

    În cadrul celei mai populare emisiuni auto din Franţa, „Turbo”, latifundiarul a fost ales „Cretinul Săptămânii” pentru episodul extrem de cunoscut în România, în care şeful Stelei îşi repara Maybach-ul cu o rangă.

    Emisiunea este difuzată la postul de televiziune M6, unul dintre cele mai vizionate din „Hexagon”.

    „Il est le patron d’equipe Steaua Bucarest” (n.r., Este patronul echipei Steaua Bucuresti), au comentat moderatorii emisiunii, după ce la începutul show-ului nimeni nu bănuia identitatea personajului.

    Gigi Becali a fost nominalizat şi pentru titlul de „Idiotul lunii”, dar năzbâtia sa a fost mai puţin votată decât un alt episod în care a fost implicat un barbat care s-a filmat in timp ce-si pornea Jeep-ul, pentru ca mai apoi să se urce pe capotă şi să trăiască astfel senzaţii nebănuite, credea el.

    Maşina a pierdut direcţia şi a intrat într-un pom, în timp ce personajul a căzut, evident, rănindu-se destul de grav.

    Mircea Rădulescu: „Dorinel va reduce din greşelile pe care le-a făcut Steaua în turul cu Lyon”

    de

    Directorul Şcoliii Federale de Antrenori a comentat prestaţia Stelei la primul joc în calitate de antrenor pentru Dorinel Munteanu, fiind de părere că evoluţia vicecampioanei în faţa lui Olympique Lyon va fi mult mai bună decît cea din urmă cu două săptămîni.

    „Dorinel a făcut bine că nu a umblat la ce a lăsat bun Lăcătuş la Steaua. Mi-a plăcut că a avut curaj, că i-a introdus în primul 11 pe Bogdan Stancu şi pe Kapetanos, care au evoluat foarte bine. Munteanu a umblat la moralul jucătorilor, le-a redat încrederea în propriile forţe.” a spus Rădulescu, referindu-se apoi la partida de miercuri, cu Olympique Lyon:

    „Steaua trebuie să elimine greşelile pe care le-a făcut la partida tur. S-au primit 5 goluri pe greşeli imense, iar Dorinel va putea să reducă din ele. Cred că Steaua se poate agăţa de un rezultat pozitiv pe Gerland!”

    Stadionul Dinamo ar putea fi suspendat între douã şi patru etape pentru incidentele de la derby

    de

    FC Dinamo ar putea evolua cu porþile închise între douã şi patru etape şi ar putea primi o amendã între 20.000 şi 80.000 de lei, ca urmare a incidentelor de la partida cu Steaua, scor 1-1, contând pentru etapa a XIII-a a Ligii I, au declarat, luni, surse din cadrul FRF.

    Comisia de Disciplinã a FRF va analiza, miercuri, incidentele de la aceastã partidã.

    „În funcţie de ce scrie în raport, Dinamo riscã o suspendare de minim douã etape şi maxim patru şi o amendã cuprinsã între 20.000 de lei şi 80.000 de lei. Se vor judeca atât aprinderea torţelor, cât şi aruncarea acestora, dar şi aruncarea altor obiecte„, au declarat sursele citate.

    De asemenea, sursa citatã a menţionat cã Jandarmeria poate sã cearã FRF ridicarea dreptului de organizare a meciurilor de pe teren propriu ale grupãrii dinamoviste, dar acest lucru nu ar mai conta în cazul în care Dinamo ar primi o suspendare de minimum douã etape din partea Comisiei de Disciplinã.

    Suporterii dinamovişti de la „Peluza Sud” au aruncat torţe şi petarde în sectorul rezervat susþinãtorilor stelişti, iar la începutul reprizei a doua, fanii de la „Peluza Cãtãlin Hâldan” au incendiat trei steaguri ale galeriei Steaua, capturate înaintea partidei. De asemenea, suporterii dinamovişti au aruncat cu diverse obiecte înspre teren.

    Formaţia Dinamo Bucureşti a terminat la egalitate, scor 1-1 (0-1), derbiul disputat, sîmbãtã, pe teren propriu, în compania echipei Steaua, în etapa a XIII-a a Ligii I.

    Spune-ti parerea aici!

    Manuel Mejuto Gonzales va arbitra partida Olympique Lyon-Steaua, din Grupa F

    de

    Arbitrul spaniol Manuel Mejuto Gonzales va conduce la centru partida dintre Olympique Lyon şi Steaua, din etapa a 4-a a Grupei F a Ligii Campionilor, meci care se va disputa la 5 noiembrie pe arena Stade Gerland, a anunţat, luni, site-ul UEFA.

    Manuel Mejuto Gonzales va fi ajutat la cele două linii de compatrioţii săi Juan Carlos Yuste Jiménez şi Javier Hugo Novoa Robles, în timp ce rezervă a fost desemnat un alt spaniol, David Fernandes Borbalan.

    Delegatul din partea UEFA va fi albanezul Bujar Kasmi, în timp ce observatorul din partea forului european a fost desemnat turcul Sabri Celik.

    Spaionul Mejuto Gonzales a condus un meci al naţionalei României de la Campionatul European din 2008, cu Franţa, partidă ce s-a disputat în faza grupelor şi s-a terminat la egalitate, scor 0-0. De asemenea, arbitrul mai are în palmares şi partida dintre România şi Danemarca, din preliminariile pentru EURO 2005, meci ce s-a disputat la 29 martie 2003 şi a fost câştigat de danezi, scor 5-2. Mejuto Gonzales a condus şi meciul dintre Dinamo şi Lazio, din turul III preliminar al Ligii Campionilor, meci disputat pe 28 august 2007 şi încheiat cu victoria italienilor, scor 3-1.

    Pe de altă parte, celălalt meci al Grupei F, dintre Fiorentina şi Bayern Munchen, va fi condus de o brigadă tot din Spania, formată din centralul Alberto Undiano Mallenco şi asistenţii Fermin Martinez Ibanez şi Ramon Hernandez Hernandez.

    Steaua face parte din Grupa A Ligii Campionilor, alături de Bayern Munchen, Olympique Lyon şi Fiorentina. În clasament, conduc germanii, cu 7 puncte, urmaţi de francezi, cu 5 puncte, în timp ce pe locurile trei şi patru sunt Fiorentina şi Steaua, cu două, respectiv un punct.

    Tu ce parere ai?

    Fiore şi Tacchinardi în probe la CFR?

    de

    Campioana i-ar putea testa pe foştii internaţionali italieni

    Campioana se gîndeşte la o nouă lovitură de imagine pe piaţa transferurilor. Aflaţi pe final de carieră, foştii componenţi ai „Squadrei Azzurra”, Alessio Tacchinardi şi Stefano Fiore (ambii de 33 de ani), ar putea veni în Gruia sub comanda lui Trombetta.

    Tehnicianului italian i-au fost propuşi cei doi fotbalişti cu o bogată experienţă în cupele europene.CFR vrea însă ca italienii să susţină probe de joc, pe durata a două săptămîni, şi numai apoi să le ofere contracte pînă la finalul acestei stagiuni.

    Ultima dată la Mantova Calcio, Stefano Fiore nu şi-a mai reînnoit contractul cu gruparea de serie B. Mijlocaşul se află şi pe lista de achiziţii a cluburilor Reggina şi Bellinzona. În ceea ce-l priveşte pe Tacchinardi, fostul mijlocaş defensiv al lui Juventus a evoluat pînă în vară la Brescia, moment din care a rămas fără angajament.

    Stefano Fiore

    321 de partdie a disputat Fiore în Serie A, în care a marcat 48 de goluri

    62 de prezenţe a adunat Fiore în cupele europene şi a marcat 9 goluri

    Tacchinardi

    5 titluri de campion al Italiei şi o cupă a Ligii Campionilor a cucerit Tacchinardi în tricoul lui Juventus Torino

    CFR, cu 10 locuri mai sus decît Steaua în clasamentul IFFHS, Dinamo şi Rapid sub Vaslui

    de

    CFR Cluj este prima echipă din România în clasamentul pe luna octombrie al Federaţiei Internaţionale de Istorie şi Statistică a Fotbalului (IFFHS), după ce a căzut două poziţii şi ocupă locul 87, cu 122 puncte.

    Vicecampioana României, Steaua Bucureşti, a urcat 17 poziţii şi se află pe locul 97, cu 114,5 puncte.

    Unirea Urziceni se află pe locul 141, după o coborâre de o poziţie, cu 97,5 puncte.

    FC Vaslui a căzut de pe locul 162 pe 181 şi are 85,5 puncte.

    Dinamo Bucureşti a coborât de pe locul 152 pe poziţia 217, cu 77 de puncte.

    Şi Rapid Bucureşti a coborât în clasament, aflându-se pe locul 258 (coborâre de pe 224), cu 71 puncte.

    Ultima formaţie românească din clasament, FC Timişoara, a urcat trei locuri şi se află pe 316, cu 64,5 puncte.

    Ilie Balaci: “Universitatea Craiova poate cuceri titlul în următorii trei ani”

    de

    Fostul jucător şi antrenor al Universităţii Craiova, Ilile Balaci, crede că echipa fanion a Olteniei poate cuceri titlul de campioană a României în următorii trei ani.

    “Cred că Universitatea Craiova poate lua titlu în maximum trei ani. Nu am încercat să îl conving pe Trică să vină la Craiova, dar îl iubesc ca pe copilul meu.

    Meciul cu Otopeni a produs un mic şoc, trebuie să ne reabilităm repede, pentru că vin meciurile cu echipele din Bucureşti”, a mai spus Balaci la Recursul Etapei.

    Fostul internaţional Ilie Balaci a vorbit despre egalul înregistrat ieri de Universitatea Craiova în faţa echipei CS Otopeni.

    “Am senzaţia că jucătorii Craiovei i-au luat la preţ de matineu pe cei de la Otopeni. Altfel nu se poate explica. Dacă ar fi să ne luăm după joc, am cîştigat un punct, dar dacă ne uităm în clasament, am pierdut două.

    Nici nu mă gîndeam că nu cîştigăm meciul. Jucătorii au început jocul cu un gol marcat rapid, apoi uşor-uşor s-au retras, nu ştiu pe ce considerent, au cedat mijlocul terenului. Am primit ambele goluri din faze fixe În ultimii doi ani, numai aşa primim goluri. În mod normal, o echipă precum Otopeni trebuia să plece cu 3-4 goluri de la Craiova. Am pierdut două puncte prosteşte, puteam să ne apropiem de primele locuri”, a mai spus Balaci la Recursul Etapei.

    Jean Vlădoiu: “E un drum lung pînă cînd Dinamo va ajunge în grupele Ligii “

    de

    Antrenorul secund al lui Dinamo, Ion Vlădoiu, spune că jocul echipei sale suferă din cauza absenţelor din lot.

    “Nu aş accepta postul de antrenor al Stelei, pentru că nu se poate. Nu am licenţă PRO. Dacă aş fi antrenor liber, aş accepta un post de antrenor secund.

    Jocul lui Dinamo ar fi fost mai bun dacă nu am fi avut accidentaţi, dar ne mulţumim cu ce avem momentan. Mi-aş dori ca Dinamo să realizeze mai mult din punct de vedere al prestaţiei în teren. Nu era normal ca un jucător să spună ceea ce a spus Rădoi, dar cred că drumul e lung pînă cînd Dinamo va juca în Ligă.

    Am fost impresionat cînd am jucat la Craiova, cu Steaua. Stadionul era arhiplin, iar oamenii care veneau la stadion, nu puteau să intre în incinta arenei”, a mai spus Vlădoiu la Recursul Etapei.

    Ion Vlădoiu: “Dinamo mai are mult de lucru”

    de

    Antrenorul secund al lui Dinamo, Ion Vlădoiu, a vorbit despre jocul echipei sale şi despre ataşamentul suporterilor în partida de aseară.

    “Avem o atmosferă bună la echipă, probabil aceasta este explicaţia rezultatelor bune de pînă acum. Mircea Rednic s-a dovedit mereu inspirat în alegerea schimbărilor, nu numai aseară. Am început  mai slab jocul de aseară, am primit gol în minutul 8 şi este foarte greu să revii, chiar dacă în faţa unui asemenea public, care aseară a susţinut echipa pe durata întregii partide.

    Dacă i-am fi avut alături pe suporteri, probabil că am fi jucat mai bine pînă acum. Mai avem mult de lucru, avem probleme în acest moment cu accidentările. Totuşi, sîntem pe primul loc şi ar trebui să fim respectaţi”, a mai spus Vlădoiu la Recursul Etapei.

    Eugen Trică: „Bordeaux ne-a luat tare în tur, ştim ce avem de făcut acum”

    de

    Mijlocaşul CFR-ului a prefaţat jocul cu Bordeaux şi spune că partida de marţi este decisivă pentru stabilirea ocupantei locului 3 în Grupa A din Champions League.

    „Avem probleme în atac, Ruiz e accidentat şi Kone are de asemenea dureri. Ştim ce avem de făcut în acest meci. Bordeaux ne-a luat tare în tur, dar acum sîntem pregătiţi.

    Am înţeles că şi ei au două absenţe, Rame şi Ducasse, iar cel puţin faptul că primul nu va juca, se va cunoaşte.” a spus Trică, după care a comentat prestaţia vedetei Yoann Gourcuff la partida de pe Chaban Delmas:

    „Este un jucător tînăr, care îmi place. A început foarte bine sezonul, a avut prestaţii apreciate atît în Champions League cît şi la naţională sau în campionatul Franţei. Nu cred că e bine să ne apărăm om la om la el. Vom avea grijă de zona pe care o acoperă.”

    Evaziunea fiscala

    de

    1. Ce este evaziunea fiscala?

    Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine.

    2. Ce fapte sunt considerate evaziune fiscala si cum se pedepsesc?

    Conform prevederilor Legii nr. 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sunt considerate evaziune fiscala urmatoarele fapte:

    •  nerefacerea, cu intentie, a documentelor de evidenta contabila distruse, fapta care se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;

    •  împiedicarea organelor competente de a efectua verificari financiare, fiscale sau vamale prin refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale si bunurile de patrimoniu, fie prin împiedicarea acestora de a intra în sedii, incinte sau pe terenuri, pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani , sau cu amenda;

    •  retinerea sau nevarsarea, cu intentie, (în cel mult 30 de zile de la scadenta) a sumelor reprezentând impozite sau contributii, fapta care se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda;

    •  punerea în circulatie de timbre, banderole sau formulare tipizate (utilizate în domeniul fiscal, având regim special) atât în cazul în care persoana în cauza nu are dreptul, pedeapsa fiind închisoare de la 2 la 7 ani , cât si în cazul în care stie ca acestea sunt falsificate, pedeapsa constând în privarea de libertate de la 3 la 12 ani ;

    •  stabilirea, cu rea credinta, a impozitelor, taxelor sau contributiilor având drept rezultat obtinerea, fara drept, de la bugetul de stat, a unor sume de bani sau compensari necuvenite, fapta care se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 10 ani , în timp ce asocierea în vederea savârsirii faptei mai sus-mentionate se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani;

    •  sustragerea de la îndeplinirea obligatiilor fiscale, caz în care, daca prejudiciul produs este mai mare de 100.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani , în timp ce, daca prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 3 ani .

    3. Ce fapte pot fi considerate drept sustragere de la îndeplinirea obligatiilor fiscale?

    •  ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

    •  omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

    •  evidentierea, în actele contabile sau în documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

    •  alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

    •  executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

    •  sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

    •  substituirea, degradarea sau înstrainarea de catre debitori ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate.

    4. Când se reduc pedepsele?

    •  în cazul savârsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, învinuitul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei pentru fapta savârsita se reduc la jumatate;

    •  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda;

    •  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 50.000 euro, se aplica o sanctiune administrativa care se înregistreaza în cazierul judiciar.

    Reducerea pedepselor nu se aplica daca faptuitorul a mai savârsit o infractiune prevazuta de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de reducere a pedepsei.

    Taxa pe valoarea adaugata

    de

    CAPITOLUL I

    Definitii

    Definitia taxei pe valoarea adaugata

    Art. 125. – Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului si care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

    Semnificatia unor termeni si expresii

    Art. 1251. – (1) In sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

    1. achizitie reprezinta bunurile si serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila, achizitii intracomunitare si importuri de bunuri;

    2. achizitie intracomunitara are intelesul art. 1301;

    3. active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu;

    4. activitate economica are intelesul prevazut la art. 127 alin. (2). Atunci cand o persoana desfasoara mai multe activitati economice, prin activitate economica se intelege toate activitatile economice desfasurate de aceasta;

    5. baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile, stabilita conform cap. VII;

    6. bunuri reprezinta bunuri corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile;

    7. produse accizabile reprezinta urmatoarele bunuri supuse accizelor, conform legislatiei in vigoare:

    a) uleiuri minerale;

    b) alcool si bauturi alcoolice;

    c) tutun prelucrat.

    8. codul de inregistrare in scopuri de TVA reprezinta codul prevazut la art. 154 alin. (1), atribuit de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze conform art. 153 sau 1531, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente dintr-un alt stat membru;

    9. data aderarii este data la care Romania adera la Uniunea Europeana;

    10. decont de taxa reprezinta decontul care se intocmeste si se depune conform art. 1562;

    11. Directiva a 6-a este Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de stabilire, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 13 iunie 1977, cu modificarile si completarile ulterioare;

    12. factura reprezinta documentul prevazut la art. 155;

    13. importator reprezinta persoana pe numele careia sunt declarate bunurile, in momentul in care taxa la import devine exigibila, conform art. 136;

    14. intreprindere mica reprezinta o persoana impozabila care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152 sau, dupa caz, un regim de scutire echivalent, in conformitate cu prevederile legale ale statului membru in care persoana este stabilita, conform art. 24 si 24 (a) ale Directivei a 6-a;

    15. livrare intracomunitara are intelesul prevazut la art. 128 alin. (9);

    16. livrare catre sine are intelesul prevazut la art. 128 alin. (4);

    17. perioada fiscala este perioada prevazuta la art. 1561;

    18. persoana impozabila are intelesul art. 127 alin. (1) si reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica;

    19. persoana juridica neimpozabila reprezinta persoana, alta decat persoana fizica, care nu este persoana impozabila, in sensul art. 127 alin. (1);

    20. persoana neimpozabila reprezinta persoana care nu indeplineste conditiile art. 127 alin. (1) pentru a fi considerata persoana impozabila;

    21. persoana reprezinta o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila sau o persoana neimpozabila;

    22. plafon pentru achizitii intracomunitare reprezinta plafonul stabilit conform art. 126 alin. (4) lit. b);

    23. plafon pentru vanzari la distanta reprezinta plafonul stabilit conform art. 132 alin. (2) lit. a);

    24. prestarea catre sine are intelesul prevazut la art. 129 alin. (4);

    25. regim vamal suspensiv reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, regimurile si destinatiile vamale prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;

    26. servicii furnizate pe cale electronica sunt: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice – software – si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, aceasta nu inseamna in sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic;

    27. taxa inseamna taxa pe valoarea adaugata, aplicabila conform prezentului titlu;

    28. taxa colectata reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabila, precum si taxa aferenta operatiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform art. 150-1511;

    29. taxa deductibila reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana impozabila pentru achizitiile efectuate;

    30. taxa de dedus reprezinta taxa aferenta achizitiilor, care poate fi dedusa conform art. 145 alin. (2)-(4);

    31. taxa dedusa reprezinta taxa deductibila, care a fost efectiv dedusa;

    32. vanzarea la distanta reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia.

    (2) In intelesul prezentului titlu:

    a) o persoana impozabila are un sediu fix in Romania daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile;

    b) o persoana impozabila este stabilita in Romania in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

    1. persoana impozabila are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un birou de vanzari sau cumparari, un depozit sau orice alta structura fixa, cu exceptia santierelor de constructii;

    2. structura este condusa de o persoana imputernicita sa angajeze persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii;

    3. persoana care angajeaza persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii sa fie imputernicita sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri si prestari pentru persoana impozabila;

    4. obiectul de activitate al structurii respective sa fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentului titlu.

    (3) In intelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) si care indeplinesc conditiile de la lit. b), respectiv:

    a) mijloacele de transport reprezinta o nava care depaseste 7,5 m lungime, o aeronava a carei greutate la decolare depaseste 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a carui capacitate depaseste 48 cm3 sau a carui putere depaseste 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu exceptia:

    1. navelor maritime folosite pentru navigatie in apele internationale si care transporta calatori cu plata sau pentru desfasurarea de activitati comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operatiuni de salvare sau asistenta in larg ori pentru pescuitul de coasta; si

    2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care opereaza cu plata, in principal, pe rute internationale;

    b) conditiile care trebuie indeplinite sunt:

    1. in cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km;

    2. in cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari a caror durata totala depaseste 100 de ore;

    3. in cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat zboruri a caror durata totala depaseste 40 de ore.

    Aplicare teritoriala

    Art. 1252. – (1) In sensul prezentului titlu:

    a) teritoriul unui stat membru inseamna teritoriul unei tari conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

    b) comunitate si teritoriu comunitar inseamna teritoriul statelor membre conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

    c) teritoriu tert si stat tert inseamna orice teritoriu, altul decat cele definite la alin. (2), (3) si (4) ca teritoriu al unui stat membru.

    (2) Teritoriul tarii este zona in care se aplica Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, conform definitiei pentru fiecare stat membru prevazut la art. 299 al tratatului.

    (3) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:

    a) Republica Federala Germania:

    1. Insula Heligoland;

    2. teritoriul Busingen;

    b) Regatul Spaniei:

    1. Ceuta;

    2. Melilla;

    c) Republica Italiana:

    1. Livigno;

    2. Campione d’Italia;

    3. apele italiene ale Lacului Lugano.

    (4) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:

    a) Regatul Spaniei: Insulele Canare;

    b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate;

    c) Republica Elena: Muntele Athos.

    (5) Se considera ca fiind incluse in teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile mentionate mai jos:

    a) Republica Franceza: Principatul Monaco;

    b) Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord: Insula Man;

    c) Republica Cipru: zonele Akrotiri si Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

    CAPITOLUL II

    Operatiuni impozabile

    Operatiuni impozabile

    Art. 126. – (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

    a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;

    b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;

    c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;

    d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);

    (2) Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.

    (3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit art. 1321:

    a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;

    b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;

    c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.

    (4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:

    a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;

    b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.

    (5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

    (6) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a). Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici.

    (7) Regulile aplicabile in cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme.

    (8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania:

    a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania ar fi scutita conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);

    b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

    1. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;

    2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;

    3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;

    4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania;

    c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in sensul art. 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor, conform regimului special, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;

    d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.

    (9) Operatiunile impozabile pot fi:

    a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;

    b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143-1441;

    c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;

    d) importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142;

    e) operatiuni prevazute la lit. a)-c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

    CAPITOLUL III

    Persoane impozabile

    Persoane impozabile si activitatea economica

    Art. 127. – (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

    (2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

    (3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.

    (4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum si a celor prevazute la alin. (5) si (6).

    (5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141.

    (6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:

    a) telecomunicatii;

    b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;

    c) transport de bunuri si de persoane;

    d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;

    e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;

    f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;

    g) depozitarea;

    h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;

    i) activitatile agentiilor de calatorie;

    j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare;

    k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune.

    (7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare.

    (8) In conditiile si in limitele prevazute in norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite in Romania care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt in relatii stranse una cu alta din punct de vedere financiar, economic si organizatoric.

    (9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate in numele asocierii sau organizatiei respective.

    (10) Asocierile in participatiune constituite exclusiv din persoane impozabile romane nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, sunt tratate drept asocieri in participatiune.

    CAPITOLUL IV

    Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei

    Livrarea de bunuri

    Art. 128. – (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

    (2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.

    (3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1):

    a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

    b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

    c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.

    (4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:

    a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

    b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

    c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;

    d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).

    (5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

    (6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final.

    (7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active si pasive, ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent daca e facut cu plata sau nu ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.

    (8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):

    a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, astfel cum sunt prevazute prin norme;

    b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;

    c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;

    d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

    e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor;

    f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.

    (9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.

    (10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12).

    (11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice.

    (12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni:

    a) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (5) privind vanzarea la distanta;

    b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia;

    c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat in teritoriul Comunitatii, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. d);

    d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, in conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) si b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export si la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) si m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si organizatiilor internationale si fortelor NATO;

    e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f) privind locul livrarii acestor bunuri;

    f) prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;

    g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania;

    h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import.

    (13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai este indeplinita.

    (14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).

    Prestarea de servicii

    Art. 129. – (1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la art. 128.

    (2) O persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ca intermediar in prestarea de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi aceste servicii, in conditiile stabilite prin norme.

    (3) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:

    a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing;

    b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

    c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;

    d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;

    e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

    (4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele:

    a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;

    b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane.

    (5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata:

    a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme;

    b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor;

    c) servicii prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

    (6) In cazul in care mai multe persoane impozabile, care actioneaza in nume propriu, intervin prin tranzactii succesive in cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

    (7) Prevederile art. 128 alin. (5) si (7) se aplica in mod corespunzator si prestarilor de servicii.

    Schimbul de bunuri sau servicii

    Art. 130. – In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

    Achizitiile intracomunitare de bunuri

    Art. 1301. – (1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

    (2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele:

    a) utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru, in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) si (11);

    b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, in situatia in care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. g).

    (3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata in Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata.

    (4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate.

    (5) Prin ordin al ministrului finantelor publice se pot reglementa masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a).

    Importul de bunuri

    Art. 131. – Importul de bunuri reprezinta:

    a) intrarea in Comunitate de bunuri care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 9 si 10 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau care, in conditiile in care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, nu sunt puse in circulatie libera;

    b) intrarea in Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu tert, altele decat bunurile prevazute la lit. a).

    CAPITOLUL V

    Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei

    Locul livrarii de bunuri

    Art. 132. – (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:

    a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import;

    b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj;

    c) locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

    d) locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca:

    1. partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri;

    2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;

    3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii;

    e) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, in absenta unui astfel de sediu, locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala in ceea ce priveste cumpararile de gaz si energie electrica o reprezinta revanzarea de astfel de produse si al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;

    f) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau de energie electrica, in situatia in care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrarii reprezinta locul in care cumparatorul utilizeaza si consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. In situatia in care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata si consumata la locul in care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat si a consumat bunurile in locul in care isi are domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), in cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana neimpozabila si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

    a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se realizeaza de catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin norme; sau

    b) furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania, ca avand loc in Romania.

    (3) Locul livrarii este intotdeauna in Romania, in cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).

    (4) Derogarea prevazuta la alin. (2) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din alt stat membru in Romania:

    a) de mijloace de transport noi;

    b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau in numele acestuia;

    c) de bunuri taxate in statul membru de plecare, conform regimului special prevazut la art. 26 (a) din Directiva a 6-a privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie si antichitatile, astfel cum sunt definite la art. 1522 alin. (1);

    d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;

    e) de produse accizabile, livrate catre persoane impozabile si persoane juridice neimpozabile.

    (5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrarii pentru vanzarile la distanta efectuate din Romania catre alt stat membru se considera in acest alt stat membru, in cazul in care livrarea este efectuata catre o persoana care nu ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de statul membru in care se incheie transportul sau expedierea, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

    a) valoarea totala a vanzarilor la distanta, efectuate de furnizor si care presupun transportul sau expedierea bunurilor din Romania catre un anumit stat membru, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta, stabilit conform legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata din statul membru respectiv, astfel de vanzari avand locul livrarii in statul respectiv; sau

    b) furnizorul a optat in Romania pentru considerarea tuturor vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din Romania intr-un anumit stat membru, ca avand loc in respectivul stat membru. Optiunea se exercita in conditiile stabilite prin norme si se aplica tuturor vanzarilor la distanta, efectuate catre respectivul stat membru, in anul calendaristic in care se exercita optiunea si in urmatorii doi ani calendaristici.

    (6) In cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile efectuate din Romania catre persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile, locul livrarii este intotdeauna in celalalt stat membru.

    (7) Derogarea prevazuta la alin. (5) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din Romania catre un alt stat membru:

    a) de mijloace de transport noi;

    b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;

    c) de bunuri taxate in Romania, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazut la art. 1522;

    d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;

    e) de produse accizabile, livrate catre persoane juridice neimpozabile si persoane impozabile.

    (8) In aplicarea alin. (2)-(7), atunci cand o vanzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vandute dintr-un teritoriu tert si importul de catre furnizor intr-un stat membru, altul decat statul membru in care se expediaza sau se transporta in vederea livrarii acestora catre client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru in care se efectueaza importul.

    Locul achizitiei intracomunitare de bunuri

    Art. 1321. – (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.

    (2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a), daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.

    (3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform alin. (1), si in Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.

    (4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).

    (5) Achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata conform alin. (1), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

    a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;

    b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.

    Locul importului de bunuri

    Art. 1322. – (1) Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru in care se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar.

    (2) Atunci cand bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a) sunt plasate, la intrarea in Comunitate, in unul dintre regimurile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru in care bunurile inceteaza sa mai fie plasate intr-un astfel de regim.

    (3) Atunci cand bunurile la care se face referire la art. 131 lit. b), la intrarea in Comunitate, sunt in una dintre situatiile care le-ar permite, daca ar fi fost importate in Comunitate, in sensul art. 131 lit. a), sa beneficieze de unul dintre regimurile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedura de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul caruia se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura.

    Locul prestarii de servicii

    Art. 133. – (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:

    a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile imobile;

    b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;

    c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.

    Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:

    1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau

    2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri;

    d) locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare acestora. Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

    e) in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

    f) locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care au fost prestate serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

    g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul, in cazul urmatoarelor servicii:

    1. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;

    2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;

    3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

    4. serviciile de publicitate si marketing;

    5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;

    6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;

    7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri;

    8. punerea la dispozitie de personal;

    9. acordarea accesului la sistemele de distributie a gazelor naturale si a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport si transmitere prin intermediul acestor retele, precum si alte prestari de servicii legate direct de acestea;

    10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. In cazul in care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca prestarea are loc in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;

    11. serviciile de radiodifuziune si televiziune. In cazul in care serviciile de radiodifuziune si de televiziune sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca locul prestarii este in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;

    12. serviciile furnizate pe cale electronica. In cazul in care serviciile furnizate pe cale electronica sunt prestate de o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Romania, se considera ca locul prestarii este in Romania;

    13. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept prevazut la prezenta litera;

    14. prestarile de servicii de intermediere, efectuate de persoane care actioneaza in numele si contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu serviciile prevazute la prezenta litera;

    h) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:

    1. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;

    2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum si lucrarile efectuate asupra acestora. Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc:

    – in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, si se refera la bunuri transportate in afara statului membru in care serviciile sunt prestate;

    – in Romania, daca o persoana impozabila stabilita in Romania exporta temporar bunuri in afara Comunitatii, in scopul expertizarii sau pentru alte lucrari efectuate asupra acestora, si ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzactionate altor persoane, potrivit art. 129 alin. (6);

    i) locul operatiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operatiuni, prestate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu alte operatiuni decat cele prevazute la lit. e), f) si g). Prin operatiune de baza se intelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achizitia intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana in numele si in contul careia actioneaza intermediarul. Prin exceptie, in cazul in care, pentru serviciile prestate, clientul a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se realizeaza operatiunile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.

    (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), inchirierea sau leasingul de mijloace de transport se considera ca are locul prestarii:

    a) in Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau care are un sediu fix in afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in Romania de beneficiar;

    b) in afara Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau avand sediul fix in Romania, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in afara Comunitatii de beneficiar.

    CAPITOLUL VI

    Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

    Faptul generator si exigibilitatea – definitii

    Art. 134. – (1) Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

    (2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata.

    (3) Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei.

    Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

    Art. 1341. – (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.

    (2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.

    (3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator.

    (4) Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, faptul generator ia nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar.

    (5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine:

    a) in cazul livrarilor de bunuri si/sau al prestarilor de servicii, altele decat operatiunile prevazute la lit. b), care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica si altele asemenea, in ultima zi a perioadei specificate in contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depasi un an;

    b) in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, la data specificata in contract pentru efectuarea platii.

    Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

    Art. 1342. – (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

    (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:

    a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;

    b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora;

    c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.

    Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa

    Art. 1343. – Prin derogare de la prevederile art. 1342, in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutita de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura pentru intreaga contravaloare a livrarii in cauza, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

    Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri

    Art. 135. – (1) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care se face achizitia.

    (2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura catre persoana care efectueaza achizitia, pentru intreaga contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

    Faptul generator si exigibilitatea pentru importul de bunuri

    Art. 136. – (1) In cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

    (2) In cazul in care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin. (1), faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar interveni faptul generator si exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.

    (3) In cazul in care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la art. 144 alin. (1) lit. a) si d), faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim.

    Schimb de informatii in domeniul impozitelor directe, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri

    de

    Prevederi generale

    Art. 12428. – (1) In conformitate cu prevederile prezentului capitol, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba orice informatie care poate sa le indreptateasca sa efectueze o corecta stabilire a impozitelor pe venit si pe capital si orice informatie referitoare la stabilirea impozitelor asupra primelor de asigurare la care se face referire la art. 3 paragraful 6 din Directiva 76/308/CEE a Consiliului, din 15 martie 1976, privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de anumite obligatii fiscale, taxe, impozite si alte masuri, cu amendamentele ulterioare.

    (2) Vor fi privite ca impozite pe venit si pe capital, indiferent de modul in care sunt stabilite, toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe castigurile din instrainarea proprietatii mobiliare sau imobiliare, impozitul pe sumele totale ale salariilor platite de intreprinderi, precum si impozitele pe cresterea de capital.

    (3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt in prezent, in mod special:

    a) în Belgia:

    – impozitul persoanelor fizice;

    – impozitul societãtilor;

    – impozitul persoanelor morale;

    – impozitul nerezidentilor;

    b) în Danemarca:

    – indkomstskat til staten;

    – selskabsskat;

    – den kommunale indkomstskat;

    – den amtskommunale indkomstskat;

    – folkepensionsbidragene;

    – somendsskatten;

    – den saerlige indkomstskat;

    – kirkeskat;

    – formueskat til staten;

    – bidrag til dagpengefonden;

    c) în Germania:

    – Einkommensteuer;

    – Korperschaftsteuer;

    – Vermogensteuer;

    – Gewerbesteuer;

    – Grundsteuer;

    d) în Grecia:

    — φδρος εισοδηματος φνσικων προσωπων

    — φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων

    — φδρος ακιυητου περιουσιας

    e) în Spania:

    – impozitul pe venitul persoanelor fizice;

    – impozitul pe societãti;

    – impozitul extraordinar pe averea persoanelor fizice;

    f) în Franta:

    – impozitul pe venit;

    – impozitul pe societate;

    – impozitele profesionale;

    – taxe fonciere sur les proprietes baties;

    – taxe fonciere sur les proprietes non baties;

    g) în Irlanda:

    – impozitul pe venit;

    – impozitul pe corporatie;

    – impozitul pe câstiguri de capital;

    – impozitul pe avere;

    h) în Italia:

    – imposta sul reddito delle persone fisiche;

    – imposta sul reddito delle persone giuridiche;

    – imposta locale sui redditi;

    i) în Luxemburg:

    – impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

    – impozitul pe veniturile colectivitãtilor;

    – impozitul comercial comunal;

    – impozitul pe avere;

    – impozitul funciar;

    j) în Olanda:

    – Inkomstenbelasting;

    – Vennootschapsbelosting;

    – Vermogensbelasting;

    k) în Austria

    – Einkommensteuer

    – Korperschaftsteuer;

    – Grundsteuer;

    – Bodenwertabgabe;

    – Abgabe von land– und forstwirtschaftlichen Betrieben;

    l) în Portugalia:

    – contribuicao predial;

    – imposto sobre a industria agricola;

    – contribuicao industrial;

    – imposto de capitais;

    – imposto profissional;

    – imposto complementar;

    – imposto de mais – valias;

    – imposto sobre o rendimento do petroleo;

    – os adicionais devidos sobre os impostos precedentes;

    m) în Finlanda:

    – Valtion tuleverot – de statlin ga inkomstskatterna;

    – Yhteisojen tulovero – inkomstskatten for samfund;

    – Kunnallisvero – kommunalskatten;

    – Kirkollisvero – kyrkoskatten;

    – Kansanelakevakuutusmaksu – folkpensionsforsakrîn gspremien;

    – Sairausvakuutusmaksu– sjukforsakrîn gspremien;

    – Korkotulom lahdevero – kallskatten pa ranteîn komst;

    – Rajoitetusti verovelvollisen lahdevero – kallskatten for begransat skattskylding;

    – Valtion varallisuusvero – den statlinga formogenhetsskatten;

    – Kiin teistovero – fastin ghetsskatten;

    n) în Suedia:

    – Den statliga inkomstskatten;

    – Sjomansskatten;

    – Kupongskatten;

    – Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta;

    – Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta artister m.fl.;

    – Den statlinga fastighetsskatten;

    – Den kommunala inkomstskatten;

    – Formogenhetsskatten;

    o) în Marea Britanie:

    – impozitul pe venit;

    – impozitul pe corporatii;

    – impozitul pe câstigurile de capital;

    – impozitul pe venitul petrolier;

    – impozitul pe îmbunãtãtiri funciare;

    p) în Republica Cehã:

    – dane priijmu;

    – dan z nemovitosti;

    – dan dedicka, dan darovaci a dan z prevodu nemovitosti;

    – dan z pridane hodnoty;

    – spotrebni dane;

    q) în Estonia:

    – Tulumaks;

    – Sotsiaalmaks;

    – Maamaks;

    r) în Cipru:

    – φδρος εισοδηματος;

    – ‘Εκτακτη Εισφορα;

    – για την ′Αμυνα της Δημοκρατιας;

    – φδρος Κεφαλαιουχικων Κερδων;

    – φδρος Ακινητης Ιδιοκτησιας;

    s) în Letonia:

    – iedzivotaju ienakuma nodoklis;

    – nekustama ipasuka nodoklis;

    – uznemumu ienakuma nodoklis;

    s) în Lituania:

    – gyventoju pajamu mokestis;

    – pelno mokestis;

    – imoniu ir organizaciju nekilnojamojo turto mokestis;

    – zemes mokestis;

    – mokestis uz valstybinius gamtos isteklius;

    – mokestis uz aplinkos tersima;

    – naftos ir duju istekliu mokestis;

    – paveldimo turto mokestis;

    t) în Ungaria:

    – szemelyi jovedelemando;

    – tarsazagi ado;

    – osztalekado;

    – altalanos forgalmi ado;

    – jovedeki ado;

    – epitmenyado;

    – telekado;

    t) în Malta:

    – Taxxa fuq l-income;

    u) în Polonia:

    – podatek dochodowy od osob prawnych;

    – podatek dochodowy od osob fizycznych;

    – podatek od czynnosci cywilnopranych;

    v) în Slovenia:

    – dohodnina;

    – davki obcanov;

    – davek od dobicka pravnih oseb;

    – posebni davek na bilacno vsoto bank in hranilnic;

    w) în Slovacia:

    – dan z prijmov fyzickych osob;

    – dan z prijmov pravnickych osob;

    – dan z dedicstva;

    – dan z darovania;

    – dan z prevodu a prechodu nehnutel’nosti;

    – dan z nehnutel’nosti;

    – dan z predanej hodnoty;

    – spotrebne dane.

    (4) Prevederile alin. (1) se aplicã, de asemenea, asupra oricãror impozite identice sau similare stabilite ulterior, în plus, sau în locul impozitelor prevãzute la alin. (3). Autoritãtile competente ale statelor membre se vor informa reciproc asupra datei de intrare în vigoare a unor asemenea impozite.

    (5) Sintagma autoritate competentã înseamnã:

    a) în Belgia:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    b) în Danemarca:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    c) în Germania:

    – ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;

    d) în Grecia:

    – Το Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;

    e) în Spania:

    – ministrul economiei si finantelor sau un reprezentant autorizat;

    f) în Franta:

    – ministrul economiei sau un reprezentant autorizat;

    g) în Irlanda:

    – comisionarii de venituri sau reprezentantii lor autorizati;

    h) în Italia:

    – seful departamentului de politicã fiscalã sau reprezentantul sãu autorizat;

    i) în Luxemburg:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    j) în Olanda:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    k) în Austria:

    – ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;

    l) în Portugalia:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    m) în Finlanda:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    n) în Suedia

    – seful departamentului de finante sau reprezentantul sãu autorizat;

    o) în Marea Britanie:

    – comisionarii de la vamã si accize sau un reprezentant autorizat pentru informatiile solicitate, referitoare la taxe asupra primelor de asigurare si accize;

    – comisionarii de la Inland Revenue sau reprezentantii lor autorizati;

    p) în Republica Cehã:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    q) în Estonia:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    r) în Cipru:

    – Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;

    s) în Letonia:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    s) în Lituania:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    t) în Ungaria:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    t) în Malta:

    – ministrul responsabil de departamentul fiscal sau un reprezentant autorizat;

    u) în Polonia:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    v) în Slovenia:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    w) în Slovacia:

    – ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

    x) în România:

    – ministrul finantelor publice sau un reprezentant autorizat.

    Schimb la cerere

    Art. 12429. – (1) Autoritatea competenta dintr-un stat membru poate cere autoritatii competente a altui stat membru sa transmita informatia la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), intr-un caz special. Autoritatea competenta a statului solicitat nu va da curs cererii de schimb de informatii daca este evident ca autoritatea competenta a statului care face cererea nu a epuizat propriile sale surse obisnuite de obtinere a informatiilor, surse pe care le-ar fi putut utiliza, conform circumstantelor, pentru a obtine informatiile cerute fara a provoca riscul de periclitare a realizarii cautarii dupa rezultat.

    (2) Pentru scopul transmiterii informatiei la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), autoritatea competenta a statului membru solicitat va asigura conditiile pentru conducerea oricaror anchete necesare in vederea obtinerii acestor informatii.

    (3) In scopul obtinerii informatiei cerute, autoritatea competenta careia i se solicita aceasta informatie sau autoritatea administrativa la care se recurge va proceda ca si cum ar actiona pe cont propriu sau, la cererea celeilalte autoritati, in contul propriului stat membru.

    Schimbul automat de informatii

    Art. 12430. – Pentru categoriile de cazuri pe care autoritatile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba in mod regulat informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), fara o cerere anterioara.

    Schimbul spontan de informatii

    Art. 12431. – (1) Autoritatea competenta a unui stat membru poate transmite autoritatii competente a oricarui alt stat membru vizat, fara o cerere anterioara, informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), pe care le cunoaste din urmatoarele circumstante:

    a) autoritatea competenta a unui stat contractant s-a bazat pe presupunerea ca ar putea fi o pierdere a impozitului intr-un alt stat membru;

    b) o persoana supusa impozitarii obtine o reducere a impozitului sau o scutire de impozit in alt stat membru, care ar putea genera o crestere a impozitului sau a obligatiei de impozitare in alt stat membru;

    c) afacerea tratata intre o persoana supusa impozitarii intr-un stat membru si o persoana supusa impozitarii intr-un alt stat membru este dirijata prin una sau mai multe tari, astfel incat sa rezulte o diminuare a impozitului in unul sau in celalalt stat membru sau in ambele state;

    d) autoritatea competenta a unui stat membru s-a bazat pe presupunerea ca diminuarea impozitului poate rezulta din transferurile artificiale de profituri in cadrul grupurilor de intreprinderi;

    e) informatia transmisa la unul din statele membre de catre autoritatea competenta a celuilalt stat este in masura sa dea informatiile care pot fi relevante in stabilirea obligatiei pentru impunere in ultimul dintre state.

    (2) Autoritatile competente ale statelor membre pot, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa extinda schimbul de informatii prevazut la alin. (1) la alte cazuri decat cele specificate in articolul mentionat.

    (3) Autoritatile competente ale statelor membre pot sa-si transmita una alteia informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. 1, despre care au cunostinta, in orice alt caz, fara o cerere anterioara.

    Limita de timp pentru transmiterea informatiei

    Art. 12432. – Autoritatea competenta a unui stat membru caruia, conform dispozitiilor prezentului capitol, i se solicita sa furnizeze informatii le va transmite cat mai repede posibil. Daca intampina obstacole in furnizarea informatiilor sau daca refuza sa le furnizeze, va informa autoritatea care solicita informatia despre acest lucru, indicand natura obstacolelor sau a motivelor refuzului sau.

    Colaborarea dintre oficialii statului vizat

    Art. 12433. – Pentru scopul aplicarii prevederilor precedente, autoritatea competenta a statului membru care furnizeaza informatia si autoritatea competenta a statului membru pentru care se furnizeaza informatia pot cadea de acord, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa autorizeze prezenta in primul stat membru a oficialilor administratiei fiscale din celalalt stat membru. Amanuntele pentru aplicarea acestei prevederi vor fi determinate conform aceleiasi proceduri.

    Prevederi privind secretul

    Art. 12434. – (1) Toate informatiile facute cunoscute unui stat membru, conform prezentului capitol, vor fi pastrate secrete in acel stat in acelasi mod ca si informatia primita conform legislatiei interne. In orice caz, asemenea informatii:

    a) pot fi facute cunoscute numai persoanelor direct implicate in stabilirea impozitului sau in controlul administrativ al acestei stabiliri a impozitului;

    b) pot fi facute cunoscute numai in legatura cu procedurile judecatoresti sau procedurile administrative care implica sanctiuni luate in vederea sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei de impozitare si numai persoanelor care sunt direct implicate in asemenea proceduri; astfel de informatii pot fi totusi dezvaluite in timpul audierilor publice sau al proceselor de judecata, daca autoritatea competenta a statului membru care a furnizat informatia nu ridica nici o obiectie la momentul cand acest stat furnizeaza prima data informatia;

    c) vor fi folosite, in orice circumstanta, numai pentru scopuri fiscale sau in legatura cu procedurile judecatoresti sau administrative care implica sanctiuni intreprinse cu privire la sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei fiscale.

    In plus, informatiile pot fi folosite la stabilirea altor obligatii fiscale, taxe si impozite prevazute la art. 2 din Directiva nr. 76/308/CEE a Consiliului.

    (2) Dispozitiile alin. (1) nu vor obliga un stat membru a carui legislatie sau practica administrativa instituie, pentru scopuri fiscale, prevederi legislative cu puteri mai restranse decat cele cuprinse in acest alineat sa furnizeze informatii, daca statul vizat nu actioneaza in sensul respectarii acelor prevederi legislative cu puteri mai restranse.

    (3) Indiferent de prevederile alin. (1), autoritatile competente ale statului membru care furnizeaza informatia pot permite sa fie folosita aceasta informatie pentru alte scopuri, in statul care cere informatia, daca, potrivit legislatiei din statul care da informatia, aceasta poate fi folosita in statul care da informatia, in conditii similare, pentru scopuri similare.

    (4) Cand o autoritate competenta a unui stat contractant considera ca informatia care s-a primit de la autoritatea competenta a unui alt stat membru este posibil sa fie folositoare autoritatii competente a unui stat tert, ea poate transmite informatia ultimei autoritati competente mentionate, cu acordul autoritatii competente care a furnizat informatia.

    Limitari la schimbul de informatii

    Art. 12435. – (1) Prezentul capitol nu va impune nici o obligatie statului membru caruia i se cere informatia de a face cercetari sau de a furniza informatii, daca in acest stat ar fi contrara propriei sale legislatii sau practicii sale administrative realizarea unor astfel de cercetari sau colectarea informatiilor solicitate.

    (2) Furnizarea informatiei poate fi refuzata cand ar conduce la dezvaluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unei informatii a carei dezvaluire ar fi contrara politicii publice.

    (3) Autoritatea competenta a unui stat membru poate refuza sa furnizeze informatiile cand statul membru vizat este in imposibilitate de a furniza informatii similare, pentru motive practice sau legale.

    Notificarea

    Art. 12436. – (1) La cererea autoritatii competente a unui stat membru, autoritatea competenta a celuilalt stat membru va notifica, in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza notificarea unor instrumente similare in statul membru solicitat, destinatarul tuturor instrumentelor si deciziilor care sunt emise de autoritatile administrative ale statului membru solicitant si care privesc aplicarea pe teritoriul sau a legislatiei privind impozitele acoperite de prezentul capitol.

    (2) Cererile pentru notificare vor indica subiectul instrumentului sau deciziei care urmeaza a fi notificat si vor specifica numele si adresa destinatarului, impreuna cu orice alte informatii prin care se poate facilita identificarea destinatarului.

    (3) Autoritatea solicitata va informa imediat autoritatea solicitanta asupra raspunsului sau la cererea pentru notificare si, in mod special, va comunica data de notificare a deciziei sau a instrumentului la destinatar.

    Verificari simultane

    Art. 12437. – (1) Cand situatia fiscala a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este in interesul comun sau complementar a doua sau mai multe state membre, aceste state pot conveni sa desfasoare verificari simultane pe teritoriile lor, astfel incat sa poata schimba informatiile astfel obtinute ori de cate ori un astfel de schimb de informatii este mai eficient decat efectuarea de verificari numai de catre unul dintre statele membre.

    (2) Autoritatea competenta din fiecare stat membru va identifica in mod arbitrar persoanele supuse impozitarii, pe care intentioneaza sa le propuna pentru o verificare simultana. Aceasta autoritate competenta va comunica autoritatilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul sau de vedere, ar fi subiectul unei verificari simultane. Aceasta autoritate competenta va comunica motivele sale in ceea ce priveste alegerea cazurilor, cat mai mult posibil, prin comunicarea informatiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultana. Autoritatea competenta va specifica perioada de timp in care se vor derula operatiunile de control.

    (3) Autoritatea competenta din fiecare stat membru vizat va decide daca doreste sa ia parte la operatiuni de verificari simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultana, autoritatea competenta va confirma acordul sau va comunica refuzul sau, motivat, celeilalte autoritati.

    (4) Fiecare autoritate competenta din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii si coordonarii activitatii de control.

    Consultari

    Art. 12438. – (1) Pentru scopurile implementarii prezentului capitol, consultarile vor fi tinute, daca este necesar, in cadrul unui comitet care va avea loc intre:

    a) autoritatile competente ale statelor membre vizate, la cererea fiecaruia dintre ele, cu privire la problemele bilaterale;

    b) autoritatile competente ale tuturor statelor membre si Comisie, la cererea uneia dintre aceste autoritati sau a Comisiei, in masura in care problema ridicata nu este numai in interes bilateral.

    (2) Autoritatile competente ale statelor membre pot comunica in mod direct intre ele. Autoritatile competente ale statelor membre pot, prin asistenta reciproca, sa permita autoritatilor desemnate de acestea sa comunice direct intre ele in cazurile speciale sau in alte categorii de cazuri.

    (3) Cand autoritatile competente incheie acorduri care vizeaza probleme bilaterale, acoperite de prezentul articol, altele decat cele cu privire la cazurile individuale, acestea vor informa cat mai repede posibil Comisia asupra acestui fapt. La randul sau, Comisia va notifica autoritatile competente ale statelor membre.

    Schimb de experienta

    Art. 12439. – Statele membre vor monitoriza in mod constant, impreuna cu Comisia, procedura de cooperare prevazuta in prezentul capitol si vor face schimb de experienta, in special in domeniul preturilor de transfer din cadrul grupurilor de intreprinderi, in scopul imbunatatirii unei asemenea cooperari si, atunci cand este cazul, pentru redactarea unor reglementari in domeniile vizate.

    Aplicabilitatea unor prevederi largite referitoare la asistenta

    Art. 12440. – Prevederile anterioare nu vor impiedica indeplinirea oricaror obligatii mai extinse referitoare la schimbul de informatii care pot decurge din alte acte juridice.

    Data aplicarii

    Art. 12441. – Prevederile prezentului capitol, care transpun prevederile Directivei nr. 77/799/CEE privind asistenta reciproca intre autoritatile competente din statele membre in domeniul taxarii directe si impunerii primelor de asigurare, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.


    Redevente si dobanzi la intreprinderi asociate

    de

    Sfera de aplicare si procedura

    Art. 12418. – (1) Platile de dobanzi si redevente ce provin din Romania sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plati in Romania, fie prin retinere la sursa, fie prin declarare, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa fie o intreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru situat in alt stat membru.

    (2) O plata facuta de o intreprindere rezidenta in Romania sau de catre un sediu permanent situat in Romania trebuie sa fie considerata ca provenind din Romania, denumita in continuare stat sursa.

    (3) Un sediu permanent este tratat ca platitor al dobanzilor sau redeventelor doar in masura in care acele plati reprezinta cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din Romania.

    (4) O intreprindere a unui stat membru va fi tratata ca beneficiar efectiv al dobanzilor si redeventelor doar daca primeste acele plati pentru beneficiul sau propriu, si nu ca un intermediar pentru o alta persoana, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat.

    (5) Un sediu permanent trebuie sa fie tratat ca beneficiar efectiv al dobanzilor sau redeventelor:

    a) daca creanta sau dreptul de utilizare a informatiei, in privinta careia platile de dobanzi sau redevente iau nastere, este efectiv legata de acel sediu permanent; si

    b) daca platile de dobanzi sau redevente reprezinta venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, in statul membru in care este situat, unuia dintre impozitele mentionate la art. 12420 lit. a) pct. (iii) sau, in cazul Belgiei, Ťimpozitului nerezidentilor/belasting der niet-verblijfhoudersť ori, in cazul Spaniei, Ťimpozitului asupra venitului nerezidentilorť sau unui impozit care este identic sau in mod substantial similar si care este aplicat dupa data de intrare in vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau in locul acelor impozite existente.

    (6) Daca un sediu permanent al unei intreprinderi a unui stat membru este considerat ca platitor sau ca beneficiar efectiv al dobanzilor ori redeventelor, nicio alta parte a intreprinderii nu va fi tratata ca platitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobanzi ori redevente, in sensul prezentului articol.

    (7) Prezentul articol trebuie sa se aplice numai in cazul in care intreprinderea care este platitor sau intreprinderea al carei sediu permanent este considerat platitor al dobanzilor ori redeventelor este o intreprindere asociata a intreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al carei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobanzi ori al acelor redevente.

    (8) Prevederile prezentului articol nu se aplica daca dobanzile sau redeventele sunt platite de catre ori catre un sediu permanent situat intr-un stat tert al unei intreprinderi dintr-un stat membru si activitatea intreprinderii este, in intregime sau partial, desfasurata prin acel sediu permanent.

    (9) Prevederile prezentului articol nu impiedica Romania sa ia in considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci cand aplica legislatia sa fiscala, dobanzile sau redeventele primite de catre intreprinderile rezidente, de sediile permanente ale intreprinderilor rezidente in Romania sau de catre sediile permanente situate in Romania.

    (10) Romania nu va aplica prevederile prezentului capitol unei intreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei intreprinderi a altui stat membru, atunci cand conditiile stabilite la art. 12420 lit. b) nu au fost mentinute pentru o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

    (11) Romania solicita ca indeplinirea cerintelor stabilite de prezentul articol si de art. 12420 sa fie dovedita la data platii dobanzilor sau redeventelor printr-o atestare. Daca indeplinirea cerintelor stabilite in prezentul articol nu a fost atestata la data platii, Romania va aplica retinerea impozitului la sursa.

    (12) Romania stabileste ca o conditie pentru acordarea scutirii, potrivit acestui capitol, emiterea unei decizii privind acordarea in mod obisnuit a scutirii pe baza unei atestari in care sa se certifice indeplinirea cerintelor stabilite de prezentul articol si de art. 12420. Decizia privind acordarea scutirii va fi data intr-o perioada de cel mult 3 luni dupa prezentarea atestarii si dupa ce au fost furnizate acele informatii doveditoare pe care autoritatile locale din Romania le solicita de drept. Decizia va fi valabila pe o perioada de cel putin un an dupa ce a fost emisa.

    (13) In sensul alin. (11) si (12), atestarea care va fi prezentata in legatura cu fiecare contract de plata trebuie sa fie valabila pentru cel putin un an, dar nu mai mult de 3 ani, de la data emiterii acestei atestari si va contine urmatoarele informatii:

    a) dovada rezidentei, in scopul impozitarii, pentru intreprinderea care primeste dobanzi sau redevente din Romania si, cand este necesar, dovada existentei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscala a statului membru in care intreprinderea care primeste dobanzi sau redevente este rezidenta pentru scopuri fiscale sau in care este situat sediul permanent;

    b) detinerea dreptului de beneficiar efectiv al dobanzilor sau redeventelor de catre intreprinderea care primeste astfel de plati, in conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenta conditiilor in conformitate cu prevederile alin. (5), cand un sediu permanent este beneficiarul platii;

    c) indeplinirea cerintelor, in conformitate cu prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii), in cazul intreprinderii primitoare;

    d) o detinere minima, in conformitate cu prevederile art. 12420 lit. b);

    e) perioada pentru care detinerea la care se face referire la lit. d) a existat.

    Statele membre pot sa solicite, in plus, justificarea legala pentru platile din cadrul contractului, de exemplu pot solicita contractul de imprumut sau contractul de licenta.

    (14) Daca cerintele pentru acordarea scutirii inceteaza sa fie indeplinite, intreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat intreprinderea platitoare sau sediul permanent platitor si, daca statul sursa solicita astfel, si autoritatea competenta a acelui stat.

    (15) Daca respectiva intreprindere platitoare sau sediul permanent a retinut impozitul la sursa asupra venitului ce urma sa fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit retinut la sursa. Romania va solicita informatia specificata la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie sa fie transmisa in perioada prevazuta in prezentul alineat. Aceasta perioada de depunere a cererii de restituire va fi de cel putin 2 ani de la data la care dobanda sau redeventele sunt platite.

    (16) Romania va restitui impozitul retinut la sursa in plus intr-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului si a informatiilor doveditoare pe care le poate solicita in mod rezonabil. Daca impozitul retinut la sursa nu a fost restituit in perioada mentionata, intreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi indreptatit, la expirarea anului in cauza, sa solicite dobanda asupra sumei reprezentand impozitul care trebuie restituit. Dobanda solicitata se va calcula la o rata egala cu rata dobanzii interne care se aplica in cazuri similare, corespunzator prevederilor legislatiei nationale din Romania.

    Definitia dobanzii si a redeventelor

    Art. 12419. – In sensul prezentului capitol:

    a) termenul dobanda inseamna venitul din creante de orice fel, insotite sau nu de garantii ipotecare ori de o clauza de participare la profiturile debitorului si, in special, venitul din efecte publice, titluri de creanta sau obligatiuni, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligatiuni; penalitatile pentru plata cu intarziere nu vor fi considerate dobanzi;

    b) termenul redevente inseamna platile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricarui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf si software, orice patent, marca de comert, desen ori model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricatie, ori pentru informatii referitoare la experienta in domeniul industrial, comercial ori stiintific; platile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori stiintific vor fi considerate redevente.

    Definitia intreprinderii, intreprinderii asociate si a sediului permanent

    Art. 12420. – In sensul prezentului capitol:

    a) termenul întreprindere a unui stat membru înseamnã orice întreprindere:

    (i) care îmbracã una dintre formele enumerate în aceastã privintã în lista prevãzutã la art. 12426; si

    (ii) care, în conformitate cu legislatia fiscalã a unui stat membru, este consideratã ca fiind rezidentã în acel stat membru si nu este consideratã, în întelesul unei conventii de evitare a dublei impuneri pe venit si pe capital încheiatã cu un stat tert, ca fiind rezident în scopul impozitãrii în afara Comunitãtii; si

    (iii) care este supusã unuia dintre urmãtoarele impozite, fãrã a fi scutitã de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esentã, similar si care este stabilit dupã data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente:

    – impozitul societãtilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;

    – selskabsskat, în Danemarca;

    – Korperschaftsteuer, în Germania;

    – φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων, în Grecia;

    – impuesto sobre sociedades, în Spania;

    – impôt sur les sociétés, în Franta;

    – corporation tax, în Irlanda;

    – imposta sul reddito delle persone giuridiche, în Italia;

    – impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;

    – vennootschapsbelasting, în Olanda;

    – Korperschaftsteuer, în Austria;

    – imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;

    – vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;

    – statlîn g în komstskatt, în Suedia;

    – corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

    – dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehã;

    – tulumaks, în Estonia;

    – φορος εισοδηματος, în Cipru;

    – uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;

    – pelno mokestis, în Lituania;

    – tarsasagi ado, în Ungaria;

    – taxxa fuq l-income, în Malta;

    – todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

    – davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;

    – dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

    – impozitul pe profit, în România;

    b) o intreprindere este o intreprindere asociata a unei alte intreprinderi daca, cel putin:

    (i) prima intreprindere are o participare minima directa de 25% in capitalul celei de-a doua intreprinderi; sau

    (ii) cea de-a doua intreprindere are o participare minima directa de 25% in capitalul primei intreprinderi; sau

    (iii) o intreprindere terta are o participare minima directa de 25% atat in capitalul primei companii, cat si in al celei de-a doua.

    Participarile in capitalul social trebuie sa fie detinute numai la intreprinderile rezidente pe teritoriul Comunitatii Europene;

    c) termenul sediu permanent inseamna un loc fix de afaceri situat intr-un stat membru, prin care se desfasoara in intregime sau in parte activitatea unei intreprinderi rezidente intr-un alt stat membru.

    Exceptarea platilor de dobanzi sau de redevente

    Art. 12421. – (1) Romania nu este obligata sa asigure beneficiile prezentului capitol in urmatoarele cazuri:

    a) atunci cand platile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital, conform legislatiei romane;

    b) pentru platile rezultate din creante care dau dreptul de participare la profiturile debitorului;

    c) pentru platile rezultate din creante care dau dreptul creditorului sa isi schimbe dreptul de a primi dobanda contra unui drept de participare in profiturile debitorului;

    d) pentru platile rezultate din creante care nu contin niciun fel de prevederi referitoare la restituirea datoriei principale sau daca restituirea este datorata pentru o perioada mai mare de 50 de ani dupa data emisiunii.

    (2) Cand datorita relatiilor speciale existente intre debitor si beneficiarul efectiv al dobanzii sau redeventelor ori intre unul dintre ei si o alta persoana, suma dobanzilor sau redeventelor depaseste suma care s-ar fi convenit intre debitor si beneficiarul efectiv, in lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplica numai in aceasta ultima suma mentionata, daca exista o astfel de suma.

    Frauda si abuz

    Art. 12422. – (1) Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislatiei nationale sau a celor bazate pe tratate, la care Romania este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului.

    (2) Romania poate, in cazul tranzactiilor pentru care motivul principal sau unul dintre motivele principale este frauda, evaziunea fiscala sau abuzul, sa retraga beneficiile stabilite prin prezentul capitol sau poate sa refuze aplicarea lui.

    Reguli tranzitorii pentru Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia si Slovacia

    Art. 12423. – (1) Grecia, Letonia, Polonia si Portugalia sunt autorizate sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si redevente intre intreprinderi asociate pana la data de 1 iulie 2005, iar pe durata perioadei de tranzitie de 8 ani, incepand cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicata in aceste tari platilor de dobanda sau redevente, care se fac catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu trebuie sa depaseasca 10% in timpul primilor 4 ani si 5% in timpul urmatorilor 4 ani.

    Lituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranzitie de 6 ani, incepand de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicata in aceasta tara asupra platilor de redevente facute catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu trebuie sa depaseasca 10%. In timpul primilor 4 ani din perioada de tranzitie de 6 ani, cota de impozit aplicata asupra platilor de dobanzi facute unei intreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat in alt stat membru nu va depasi 10%; pentru urmatorii 2 ani, cota de impozit aplicata asupra unor astfel de plati de dobanzi nu va depasi 5%.

    Spania si Republica Ceha sunt autorizate, doar pentru platile de redevente, sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. In timpul unei perioade de tranzitie de 6 ani, incepand cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicata in aceste tari platilor de redeventa facute catre o intreprindere asociata din alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu va depasi 10%. Slovacia este autorizata, numai pentru platile de redevente, sa nu aplice prevederile privind scutirea de impozit pentru o perioada de tranzitie de doi ani, incepand cu data de 1 mai 2004.

    Totusi, aceste reguli tranzitorii sunt supuse aplicarii permanente a oricaror cote de impozit, mai scazute decat cele la care se face referire mai sus, in conditiile unor acorduri bilaterale incheiate intre Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia si alte state membre.

    (2) Cand o intreprindere rezidenta in Romania sau un sediu permanent al unei intreprinderi a unui stat membru, situat in Romania:

    a) primeste dobanzi sau redevente din partea unei intreprinderi asociate din Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia;

    b) primeste redevente din partea unei intreprinderi asociate din Republica Ceha, Spania sau Slovacia;

    c) primeste dobanzi sau redevente din partea unui sediu permanent situat in Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia, al unei intreprinderi asociate a unui stat membru; sau

    d) primeste redevente de la un sediu permanent situat in Republica Ceha, Spania sau Slovacia al unei intreprinderi asociate a unui stat membru,

    Romania acorda la calculul impozitului pe profit o suma egala cu impozitul platit in Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, in conformitate cu alin. (1), stabilita asupra acelui venit. Suma se acorda ca o deducere din impozitul pe profitul obtinut de intreprinderea sau de sediul permanent care a primit acel venit.

    (3) Deducerea prevazuta la alin. (2) nu poate sa depaseasca acea suma mai mica:

    a) fata de impozitul de plata din Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, pentru un astfel de venit, pe baza alin. (1); sau

    b) a partii de impozit pe profitul intreprinderii sau al sediului permanent care primeste dobanda sau redeventele, astfel cum este calculata inainte ca deducerea sa fie acordata, care este atribuibila acelor plati, conform legislatiei nationale a Romaniei.

    Clauza de delimitare

    Art. 12424. – Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor nationale sau celor bazate pe tratatele la care Romania este parte si ale caror prevederi au in vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitari a dobanzilor si a redeventelor.

    Masuri luate de Romania

    Art. 12425. – Procedura administrarii acestui capitol se va stabili prin hotarare a Guvernului, elaborata in comun de Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu avizul Ministerului Integrarii Europene si al Ministerului Afacerilor Externe.

    Lista societatilor acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii)

    Art. 12426. – Societatile acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii) sunt urmatoarele:

    a) societãti cunoscute în legislatia belgianã ca: “naamloze vennootschap/societé anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/societé en commandite par actions, besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/ societé privée á responsabilité limitée“ si acele entitãti publice legislative care desfãsoarã activitate conform dreptului privat;

    b) societãti cunoscute în legislatia danezã ca: “aktieselskab“ si “anpartsselskab“;

    c) societãti cunoscute în legislatia germanã ca: “Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung“ si “bergrechtliche Gewerkschaft“;

    d) societãti cunoscute în legislatia greceascã ca: “ανωνυμη εταιρια“;

    e) societãti cunoscute în legislatia spaniolã ca: “sociedad anonima, sociedad comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada“ si acele entitãti publice legale care desfãsoarã activitate conform dreptului privat;

    f) societãti cunoscute în legislatia francezã ca: “societé anonyme, societé en commandite par actions, societé á responsabilité limitée“ si entitãti publice si întreprinderi industriale si comerciale;

    g) societãti cunoscute în legislatia irlandezã ca societãti pe actiuni sau pe garantii, societãti private pe actiuni sau pe garantii, entitãti înregistrate conform legislatiei societãtilor industriale si prudentiale sau societãti de constructii înregistrate conform legii societãtilor de constructii;

    h) societãti cunoscute în legislatia italianã ca: “societa per azioni, societa in accomandita per azioni, societa a responsabilita limitata“ si entitãti publice si private care desfãsoarã activitãti industriale si comerciale;

    i) societãti cunoscute în legislatia luxemburghezã ca: “societé anonyme, societé en commandite par actions si societé á responsabilité limitée“;

    j) societãti cunoscute în legislatia olandezã ca: “noomloze vennootschap“ si”besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid“;

    k) societãti cunoscute în legislatia austriacã ca: “Aktiengesellschaft“ si “Gesellschaft mit beschrankter Haftung“;

    l) societãti comerciale sau societãti înfiintate conform legii civile, având formã comercialã, si cooperative si entitãti publice înregistrate conform legii portugheze;

    m) societãti cunoscute în legislatia finlandezã ca: “osakeyhtio/aktiebolag, osuuskunta/andelslag, saastopankki/sparbank“ si “vakuutusyhtio/forsakrîn gsbolag“;

    n) societãti cunoscute în legislatia suedezã ca: “aktiebolag“ si “forsakrin gsaktiebolag“;

    o) societãti înregistrate conform legislatiei Marii Britanii;

    p) societãti cunoscute în legislatia cehã ca: “akciova spolecnost“, “spolecnost s rucenim omezenym“, “verejna obchodni spolecnnost“, “komanditni spolecnost“, “druzstvo“;

    q) societãti cunoscute în legislatia estonianã ca: “taisuhin g“, “usaldusuhin g“, “osauhin g“, “aktsiaselts“, “tulundusuhistu“;

    r) societãti cunoscute în legislatia cipriotã ca societãti înregistrate în conformitate cu legea companiilor, entitãti publice corporatiste, precum si alte entitãti care sunt considerate societãti, conform legii impozitului pe venit;

    s) societãti cunoscute în legislatia letonã ca: “akciju sabiedriba“, “sabiedriba ar ierobezotu atbildibu“;

    s) societãti înregistrate conform legislatiei lituaniene;

    t) societãti cunoscute în legislatia ungarã ca: “kozkereseti tarsasag“, “beteti tarsasag“, “kozos vallalat“, “korlatolt felelossegu tarsasag“, “reszvenytarsasag“, “egyesules“, “kozhasznu tarsasag“, “szovetkezet“;

    t) societãti cunoscute în legislatia maltezã ca: “Kumpaniji ta’ Responsabilita’ Limitata“, “Socjetajiet în akkomandita li l-kapital taghhom maqsum f’azzjonitjiet“;

    u) societãti cunoscute în legislatia polonezã ca: “spolka akcyjna“, “spolka z ofraniczona odpowiedzialnoscia“;

    v) societãti cunoscute în legislatia slovenã ca: “delniska druzba”, “komanditna delniska druzba“, “komanditna druzba“, “druzba z omejeno odgovornostjo“, “druzba z neomejeno odgovornostjo“;

    w) societãti cunoscute în legislatia slovacã ca: “akciova spolocnos“, “spolocnost’s rucenim obmedzenym“, “komanditna spolocnos“, “verejna obchodna spolocnos“, “druzstvo“.

    Data aplicarii

    Art. 12427. – Prevederile prezentului capitol, reprezentand transpunerea Directivei 2003/49/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil platilor de dobanzi si redevente efectuate intre societati asociate din state membre diferite, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2011.

    Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!