Pericol! Peste trei tone de carne de porc infestată cu dioxină, descoperite la un depozit din Bucureşti

Peste trei tone de carne de porc infestată cu dioxină au ajuns la un depozit din Bucureşti. Autorităţile sanitar-veterinare nu ştiu la această oră în ce măsură carnea infestată a fost distribuită şi consumată de bucureşteni.

 

„În mod oficial, Comisia Europeană ne-a notificat astăzi că o firmă din Bucureşti a fost beneficiarul unei cantităţi de 3,3 tone de carne din Irlanda. Colegii mei au identificat firma, fac acum controlul şi verifică unde a fost distribuită acea cantitate”, a spus preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatiş. Declaraţia vine după ce marţi dimineaţă, vicepreşedintele ANSVSA declara că nu are informaţii potrivit cărora ar fi intrat în ţară carne infestată.

Mai mult decât atât, aproape 70 de tone de carne de porc din Irlanda, infestată cu dioxină, ar fi ajuns în România pe filiera Polonia – Ungaria, potrivit agenţiei maghiare MTI, care citează autoritatea sanitar-veterinară de la Budapesta.

Totul s-a întâmplat în intervalul septembrie – noiembrie. Şeful Agenţiei Veterinare Ungare afirmă că un singur transport din cele efectuate în această perioadă nu a fost localizat şi că toate celelalte au ajuns în România.

Comisia Europeană a cerut tuturor statelor membre să verifice importurile de carne de porc din Irlanda şi a ordonat retragerea tuturor produselor de carne de porc din magazine, restaurante şi fabrici de prelucrare, din cauza suspiciunilor privind infestarea cu dioxină. Marţi s-a descoperit dioxină, o substanţă extrem de toxică, şi la bovinele din Irlanda, hrănite cu acelaşi tip de furaje ca porcii.

Sursa: Realitatea TV

La Sibiu oamenii au adoptat noua metodă de sacrificare a porcilor

Sărbătorile se apropie cu paşi repezi aşa că românii se pregătesc conştiincios. Tradiţia sacrificării porcului în ziua de Ignat stă să se stingă. Conform legislaţiei Uniunii Europene porcii vor fi sacrificaţi prin asomare – un procedeu care ar trebui să reducă suferinţa animalului şi munca ţăranilor.

Procedura este simplă dar poate fi efectuată doar de un medic veterinar priceput.

„Asomarea constă în aplicarea unei lovituri puternice la nivelul frunţii animalului. Este o lovitură penetrantă asupra craniului animalului şi din acest moment până în momentul sacrificării animalul nu mai simte durerea”, a declarat un medic veterinar.

Până la asomare, porcul tot trebuie prins şi asta necesită toată îndemânarea şi priceperea stăpânului.

După asomare şi după ce ţăranii identifică dacă animalul mai are reflex cornean sau respiraţie ritmică, urmează pârlitul tradiţional românesc, cu paie. După atâta muncă oamenii merită şi o recompensă aşa că o bucată de şorici proaspăt e numa bună.

Oamenii par încântaţi de noua metodă de sacrificare a porcilor şi spun că e mult mai uşor aşa.

„Procedeul de asomare este mai uşor, nu se mai chinuie animalul. Tradiţia rămâne aceeaşi, deci tot aşa se face, se pârlesc paie”, a spus un localnic.

Anul acesta s-au înregistrat mai multe cereri de asomare decât anul trecut şi medicii veterinari speră ca pe viitor toţi români să-şi sacrifice porcii prin acest procedeu.

Sursa: Realitatea TV

Un executor judecătoresc, acuzat că a hărţuit o femeie până la moarte sub ameninţarea executării silite. Cum comentaţi?

A scos din casă oameni pe sentinţe care nu au existat, pe datorii inventate şi pretenţii inechitabile! A hărţuit o femeie până la moarte sub ameninţatea executării silite şi a refuzat, pentru o alta, să pună în aplicare sentinţe definitive.

 

Toate au fost săvârşite, mai mult sau mai puţin din „colegialitate şi prietenie”, de un executor judecătoresc din Râmnicu Vâlcea.

Deşi frizează absurdul, povestea familiei Croitoru s-a încheiat cu cei doi soţi dormind de 5 ani prin subsoluri, scări de bloc şi în staţii de autobuz. Au însă în buzunar garanţia proprietăţii lor asupra unui apartament care le-a aparţinut şi, legal, le aparţine încă – printr-o sentinţă de acum 4 ani.

Un alt caz, prezentat la Realitatea te priveşte s-a sfârşit dramatic. Maria Ionescu a fost implicată într-un proces, de revendicare, de această dată, pe care l-a pierdut şi a fost executată silit. Rudele femeii spun că aceasta, hărţuită de acelaşi executor, şi-a pierdut minţile şi s-a aruncat de pe un pod înalt din oraş.

Purtătorul de cuvânt al IJP Vâlcea, Diana Smărăndoiu a declarat în emisiunea Realitatea te priveşte că aceste cazuri nu sunt de competenţa Poliţiei deoarece infracţiunile săvârşite de judecători, sau de către executorii judecătoreşti, sunt de competenţa Curţii de Apel.

Sursa: Realitatea.net

Ofiteri SRI, trimisi în judecata

Trei ofiteri SRI au fost trimisi în judecata de procurorii DIICOT pentru ca au divulgat secrete care au periclitat siguranta statului.Lt. col (r) Marius Eugen Soare, mr. (r) Romica Cernica si cpt. (r) Adrian Ovidiu Radu, angajati la Sectia Judeteana Prahova, în perioada 2004-2006 au divulgat date si

 

 

informatii clasificate ca “secrete de stat”.(Sursa: Click)

CEDO a dispus plata unor despagubiri de 115.000 euro romanului Gheorghe State Viasu, deposedat de un teren in 1962

Judecatorii europeni au criticat legislatia romana, care nu apara suficient dreptul victimelor.Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) a acordat marti 115.000 de euro prejudicii morale si materiale unui roman, caruia i s-a luat terenul, fara sa i se acorde o indemnizatie, pentru a fi folosit de o

 

 

exploatare miniera, relateaza NewsIn. Magistratii au constatat o incalcare a drepturilor lui Gheorghe State Viasu, din cauza ca este imposibil pentru acest proprietar, decedat de atunci, sa primeasca indemnizatii, in pofida a doua decizii administrative in favoarea sa in 2002.

Judecatorii europeni au criticat legislatia romana, care nu apara suficient dreptul victimelor de a primi indemnizatii. Mai mult de o suta de plangeri au fost prezentate de romani la CEDO din motive similare. Curtea le cere autoritatilor romane sa “ia masuri generale” conform articolului 46 al reglementarii referitoare la forta obligatorie si la executia deciziilor

Triplarea taxei auto scoate românii în strada

Desi a fost anuntat ca taxa de prima înmatriculare pentru masinile second-hand se va majora începând cu 15 decembrie, oamenii din mai multe orase au aflat la ghisee ca  aceasta a fost deja triplata.

Vestea a declansat mai multe proteste în toata tara. Sute de oameni au manifestat astazi împotriva masurilor luate înainte de termenul prevazut. Alte proteste au fost programate pentru zilele urmatoare.

Timis

La Directia de Finante Timis s-au adunat, marti, zeci de persoane care intentionau sa îsi înmatriculeze masinile, dar aici au aflat ca trebuie sa plateasca taxele majorate. Ei s-au plâns ca noile valori ale taxei ar trebui sa intre în vigoare din 15 decembrie, însa banii li se cereau deja de marti. Cei nemultumiti au spus ca vor încerca sa organizeze proteste, în zilele urmatoare.

Bistrita-Nasaud

Si în fata Prefecturii Bistrita-Nasaud s-au adunat marti zeci de persoane, pentru a protesta împotriva taxei de mediu perceputa deja cu noua valoare. Proprietarii de masini second-hand au cerut Primariei Bistrita permisiunea de a organiza un miting de protest, cel mai probabil sâmbata. La manifestare, si-au anuntat participarea peste o suta de soferi.

Sursa: Adevarul

Parcarile de resedinta se muta în blocuri

In septembrie anul viitor, 21 de cartiere din Bucuresti vor avea parcari de resedinta supraetajate. În fiecare vor încapea aproximativ 200 de masini.11 parcari subterane din cele 22 pentru care fostul primar al Capitalei Adriean Videanu a comandat studii de fezabilitate nu pot fi construite pe motiv ca

 

sunt amplasate pe magistrale de metrou sau în spatii greu amenajabile, potrivit edilului-sef al Capitalei, Sorin Oprescu. “S-au propus niste locatii aberante pentru construirea parcarilor subterane. Doar 11 locatii sunt viabile, restul nu pot fi construite sau ar costa foarte mult amenajarea lor”, a declarat Sorin Oprescu.

În martie, anul viitor, se va organiza licitatie pentru a se stabili parteneriatele public-private pentru construirea celor 11 parcari. În plus, municipalitatea va începe construirea a 21 de parcari supraetajate pe structura metalica usoara.

Sursa: Cotidianul

Medicamentele compensate se vor elibera fara plafon pana in martie 2009

Modul de acordare a asistentei medicale în sistemul asigurarilor de sanatate ramâne la fel ca în 2008 pâna pe 31 martie 2009, potrivit unui proiect de hotarâre de guvern.Prevederile contractului privind conditiile acordarii asistentei medicale în sistemul asigurarilor de sanatate vor fi prelungite prin

 

hotarâre de guvern pâna pe 31 aprilie 2009. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de hotarâre care ar trebui sa fie aprobat în urmatoarea sedinta de guvern, motivul prelungirii contractului-cadru din 2008 este pus pe seama faptului ca nu a fost aprobat bugetul pentru anul urmator. Proiectul prevede ca va ramâne în vigoare vechea hotarâre cu toate modificarile facute în cursul acestui an.

Sursa: Cotidianul

Generalul (r) Eugen Bădălan a fost audiat la DNA în dosarul preluării Stelei de către Becali

Generalul (r) Eugen Bădălan a fost audiat, astăzi, de procurorii DNA, care fac cercetări în legătură cu modul în care clubul de fotbal Steaua a intrat în posesia lui Gigi Becali, dosar deschis de procurorii militari încă din 2006, potrivit unor surse din Ministerul Apărării.

 

Bădălan a confirmat că s-a prezentat marţi, în jurul orei 9.30 la DNA. El spune, însă că procurorii l-au întrebat doar despre evenimentele care s-au petrecut în timpul Adunării Generale a AFC Steaua din 2003, în urma căreia Becali a devenit proprietarul Stelei, fără a da alte declaraţii despre momentul din 1997, când s-a realizat privatizarea echipei de fotbal de către Viorel Păunescu.

„Eu am dat declaraţii în legătură cu momentul 2003, nu cu cel din 1997, când echipa a fost preluată de Viorel Păunescu. În 2003, s-a discutat să se înfiinţeze o societate comercială, care să realizeze profit pe care să-l verse către AFC Steaua, care era o societate non profit, bani prin care să se echilibreze situaţia lui AFC Steaua. Adunarea Generală de atunci a început cu această ordine de zi, să stabilim condiţiile de înfiinţare a unei societăţi comerciale, ca să ne trezim că de fapt Becali dorea să-şi însuşeasă AFC Steaua şi să devină acţionarul majoritar al AFC Steaua invocând nişte datorii pe care Steaua le avea faţă de el. Atunci am aflat şi noi că lui i se cesionaseră nişte jucători. Eu atunci am invocat ca AFC Steaua nu se poate transforma conform legii din societate non profit în una comercială, ci ea poate înfiinţa o societate comercială care să producă pentru ea, dar ei au insistat pentru că Becali îşi adusese acolo tot felul de nepoţi şi bodiguarzi şi numai Adunare Generală nu mai era aceea. Atunci eu mi-am prezentat public demisia din Adunarea generală şi am părăsit sala, după care la cinci minute a plecat şi Cătălin Zisu. Pigui nu a fost, însă, la acea întâlnire. (…) Până la urmă toată nebunia aici a constat, că tot palmaresul şi jucătorii Stelei s-au dus pe gratis la AFC Steaua, asupra căreia Becali a devenit apoi proprietar printr-un giumbuşluc”, a declarat Eugen Bădălan.

De altfel, surse din MAp, au declarat că procurorii DNA au cerut, încă de săptămâna trecută, Ministerului Apărării mai multe documente în legatură cu modul în care s-a realizat privatizarea secţiei de fotbal a Clubului Steaua Bucureşti, cercetările aflându-se deocamdată în faza actelor premergătoare. Potrivit surselor din Armată, dosarul aflat în atenţia DNA nu este unul nou, ci este acelaşi pe care procurorii anticorupţie îl deschiseseră încă din anul 2007 şi care se referea la modul în care s-a separat FC Steaua de Clubul Sportiv al Armatei.

În paralel cu cercetările DNA, patronul Stelei, Gigi Becali, a declarat, luni, că mai mulţi generali în rezervă din forţele de securitate au întreprins o acţiune prin care vor să-i ia numele, palmaresul şi sigla Stelei. „Nu este vorba de niciun general de armată sau de vreun general activ, este vorba de nişte generali în rezervă din forţele de securitate, care încă mai au nişte pârghii, mai au putere. Repet, nu este vorba de generali de la clubul sportiv. În mentalitatea lor veche, ei cred că pot face abstracţie de democraţie. Nu este niciun pericol pentru palmaresul Stelei, numai ei cred că pot face asta”, a spus Becali.

Reacţia lui Gigi Becali vine ca urmare a apariţiei în presa centrală a unor articole potrivit cărora un grup format din generali de armată ar vrea să deturneze palmaresul actualului club Steaua către Clubul Sportiv al Armatei.

Sursa: NewsIn

17 persoane, printre care şi un jandarm, au fost reţinute pentru furt de produse petroliere

17 persoane, printre care un jandarm din cadrul Brigăzii Bucureşti, au fost reţinute în această dimineaţă pentru furt de produse petroliere, după ce autorităţile din judeţele Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu şi Ilfov au percheziţionat 23 de locuinţe, informează Direcţia Generală Anticorupţie.

 

Ofiţerii Direcţiei Generale Anticorupţie, împreună cu lucrători ai Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă şi ai Jandarmeriei Române, sub coordonarea procurorilor Secţiei de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au percheziţionat 23 de locuinţe din Ilfov, Dâmboviţa, Giurgiu şi Prahova, întrucât existau informaţii că aici sunt ascunse cantităţi impresionante de produse petroliere provenite din furturi din conductele magistrale de transport ţiţei ale societăţii Conpet SA, precum şi alte probe care conturează activitatea unei grupări specializate în astfel de furturi. 

Cazul a intrat în atenţia ofiţerilor DGA în luna august a acestui an, când un subofiţer din cadrul  Jandarmeriei Ilfov a denunţat faptul că un cetăţean i-a oferit sume de bani pentru a lipsi între anumite ore din zona conductelor de transport ţiţei. În urma extinderii cercetărilor a rezultat că 14 persoane, coordonate de Ion D., Sever Petrişor şi Geon S. au furat, în perioada august-noiembrie 2008, produse petroliere (ţiţei) din conductele ce tranzitează judeţele Călăraşi, Ilfov şi Prahova, utilizând pentru transport autocisterne de mare capacitate , cu numere false de înmatriculare. Furturile erau supravegheate de Florin Marian T., subofiţer în cadrul Jandarmeriei Bucureşti şi chiar, uneori, erau coordonate de acesta.

Produsele erau sustrase cu ajutorul mai multor furtune de tip pompier, montate la instalaţiile artizanale ataşate conductelor magistrale de transport, din apropierea staţiilor de repompare.

Ţiţeiul brut era transportat în diferite locaţii de pe raza judeţului Prahova unde, după prelucrare, era vândut ca fiind combustibil petrolier, prin intermediul societăţilor comerciale controlate de Ion D.

Cu ocazia cercetărilor la faţa locului, au fost identificate un număr de trei instalaţii artizanale utilizate de către persoanele invinuite, pe raza comunelor Tunari şi Dâlga din judeţul Ilfov, respectiv Călăraşi.

În timpul percheziţiilor, autorităţile au ridicat 400.000 de lei, un pistol mitralieră, arme de vânătoare şi alte arme de foc (pistoale, revolvere), precum şi componente aparţinând instalaţiilor artizanale destinate sustragerii de produse petroliere.

Sursa: NewsIn

Sunteţi de acord ca UDMR să facă parte din viitorul Guvern?

Imediat după anunţarea rezultatelor alegerilor parlamentare, clasa politică românească a început negocierile pentru formarea viitorului Guvern. Unul dintre cele mai controversate subiecte este prezenţa UDMR la guvernare

 

Formaţiunea politică a obţinut pentru Senat 9 mandate, iar la Camera Deputaţilor, 22 de mandate.

Pentru Marko Bela, combinaţia ideală ar fi o guvernare alături de PD-L şi PNL. Cu toate acestea nu ar exclude oricare dintre variante.

Astăzi, liderul UDMR s-a declarat surprins de decizia PSD de a nu accepta o participare UDMR la guvernare, amintind de discuţiile recente pe care le-a avut cu liderul PSD, Mircea Geoană, privind o posibilă colaborare între cele două formaţiuni. 

Sursa: Realitatea.net

Autorităţile fac percheziţii în cinci penitenciare din ţară

Angajaţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), jandarmi şi studenţi de la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” au efectuat joi, percheziţii în penitenciarele Rahova, Jilava, Mărgineni, Brăila şi Poarta Albă.

 

 

Echipele de control ale ANP au confiscat, în urma percheziţiei generale desfăşurate, pe 9 octombrie, la penitenciarul Jilava,  29 de bile ce conţin substanţe interzise, 29 de telefoane mobile,  27 de cartele SIM, 3 carduri de memorie şi 4 acumulatori, dar şi alcool pus la fermentat. De asemenea, potrivit ANP, în penitenciar au mai fost găsite cabluri, ţevi, obiecte tăietor-înţepătoare şi haltere improvizate. Tot în urma acestei percheziţii a fost găsită o cartelă SIM în celula lui Nuţu Cămătaru, despre care reprezentanţii penitenciarul susţin că nu s-a aflat cărui deţinut îi aparţine.

Zeci de obiecte interzise au fost confiscate de la deţinuţi, iar un agent din cadrul penitenciarului Jilava a fost demis.

Percheziţiile sunt făcute, joi, după ce deţinuţii din mai multe celule ale Penitenciarului Jilava au protestat, pe 22 noiembrie, timp de o oră şi jumătate, deoarece nu mai au voie să primească ţigări de la rude sau prieteni, după ce s-au descoperit substanţe stupefiante ascunse în ţigări. Potrivit şefului ANP, Ioan Băla, deţinuţii au protestat verbal şi au rupt câteva cearşafuri, pe care le-au aruncat în curtea interioară a penitenciarului, dar nu au devenit violenţi.

Deţinuţii protestatari stau în celule vecine cu cea în care se afla Nuţu Cămătaru, a mai spus şeful ANP, cu precizarea că acesta nu s-a manifestat, însă nu este exclus să fi fost implicat în organizarea protestului. Revolta a luat sfârşit după ce reprezentanţi ai ANP au discutat cu deţinuţii.

Începând cu luna noiembrie, a intrat în vigoare un ordin al ministrului justiţiei privind durata şi periodicitatea vizitelor, greutatea şi numărul pachetelor, precum şi categoriile de bunuri ce pot fi primite, păstrate şi folosite de persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, au anunţat reprezentanţii ANP.

Sile şi Nuţu Cămătaru, suspectaţi că ar avea legătură cu revolta deţinuţilor de la Jilava de sâmbătă seara, au fost trecuţi de la regimul de detenţie semideschis la cel închis, prin decizia unor comisii din penitenciarele unde cei doi au fost transferaţi pe 22 noiembrie, afirmă surse judiciare.

Dacă ancheta aflată în curs de desfăşurare va arăta legătura Cămătarilor cu revolta deţinuţilor, şansele acestora în faţa comisiilor de eliberare condiţionată se vor diminua, potrivit surselor citate. Nuţu Cămătaru este programat să se prezinte în data de 18 decembrie în faţa comisiei de disciplină.

Sursa: NewsIn

REVOLTĂ ÎN PENITENCIARE/Scenariu pentru graţieri colective

Directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Ioan Băla, a declarat ieri în conferinţă de presă că deţinuţii, instigaţi de mai multe persoane, nu doar de fraţii Balint, pun la cale o revoltă în 12 penitenciare româneşti, cu scopul de a obţine graţieri colective şi amnistii.
Şeful ANP a ţinut ieri o conferinţă de presă la sediul Penitenciarului Jilava, după ce subordonaţii săi au efectuat percheziţii simultane în cinci dintre penitenciarele româneşti. Ioan Băla a dezvăluit că deţinuţii din 12 închisori, instigaţi de condamnaţi “cu influenţă”, pun la cale o revoltă, demersul lor având drept scop obţinerea de eventuale amnistii ori graţieri colective. Şeful ANP a precizat că scenariul revoltei condamnaţilor este amplu, iar ceea ce s-a petrecut sâmbăta trecută la Penitenciarul Jilava – la care au participat peste 200 de deţinuţi – este un act al piesei regizate de mai multe persoane, nu doar de fraţii Balint. Oficialul a subliniat că un eveniment similar a avut loc şi la Spitalul Penitenciar Jilava – loc de deţinere diferit de penitenciarul cu acelaşi nume, dar şi la închisoarea de la Mărgineni. Pentru a preveni răspândirea revoltei la nivelul celor 12 penitenciare, oficialităţile au luat măsuri. Astfel, potrivit lui Ioan Băla, pentru incidentul de sâmbătă au fost sancţionaţi nu doar fraţii Balint, cunoscuţi în lumea interlopă ca Sile şi Nuţu Cămătaru. Zeci de persoane au fost mutate disciplinar la alte penitenciare, a spus şeful ANP. Ioan Băla ne-a asigurat că autorităţile responsabile fac tot posibilul pentru ca intenţia condamnaţilor să rămână doar un scenariu nepus în practică: “Nu vom sta în nici un caz cu mâinile în sân, aşteptând să se întâmple ceva. Luăm măsuri, iar printre acestea se numără şi acţiunea noastră de astăzi (joi – n.r.)”. O altă măsură este aplicarea ordinului ministrului Justiţiei, conform căruia deţinuţii nu mai au voie să primească pachete cu ocazia vizitelor decât de câteva ori pe an. Faţă de controlul similar făcut în urmă cu o lună şi jumătate, acum nu au mai fost găsite droguri în închisori. Şeful ANP a atras atenţia că, potrivit statisticilor din ultimii opt ani, deşi numărul deţinuţilor s-a înjumătăţit, a crescut îngrijorător cifra incidentelor din penitenciare, de la unul în anul 2000 la 28 în anul 2008.

 

Captură record la cinci penitenciare din România: droguri, arme albe, mobile şi alcool

Penitenciarele din România sunt pline de arme albe, telefoane mobile şi alcool. Sute de obiecte interzise au fost confiscate din celule joi, în urma unor descinderi fulger în cinci penitenciare.Cinci dintre cele mai de temut puşcării din România au fost ocupate de 2000 de poliţişti, jandarmi şi trupe

 

 

speciale. Clădirile au fost încercuite şi fiecare fereastră, supravegheată. Celulele au fost percheziţionate şi fiecare deţinut controlat cu detectoare de metal.

Printre obiectele confiscate se numără telefoane mobile, droguri, arme albe şi chiar distilerii. Deţinuţii îşi fabricau alcool din fructele primite la pachet din afară, cu drojdie sau chiar pâine.

Rezultatul descinderilor este teribil pentru şefii de la Penitenciare care joi şi-au dat seama că dincolo de gratii unii au ajuns să fie mai liberi ca oricând.

Antena3.ro

Razboi in penitenciare – asta pregateau mii de detinuti din tara!

Au ramas insa la stadiul de plan, pentru ca trupele speciale au facut descinderi si au scos din celule sute de arme albe.5.000 de puscariasi au fost controlati de trupele speciale si de jandarmi. Fiecare colt de celula a fost verificat. S-au gasit  140 de litri de alcool, 226 de obiecte contondente intepatoare si

 

 

 dure, 113 telefoane mobile si zeci de cartele si carduri de memorie. Toate interzise in penitenciar. Rangile si batele erau pregatite pentru proteste.

Revolta urma sa fie declansata, sustin angajatii penitenciarelor, in urmatoarele zile. Detinutii sunt furiosi ca nu mai au dreptul sa primeasca pachete de acasa. Masura a fost luata de administratie din cauza numarului urias de colete in care s-au gasit droguri.

Detinutii au incercat si la sfarsitul saptamanii trecute sa atraga atentia asupra situatiei si au organziat proteste in penitenciarele Jilava, Margineni si Rahova

Cum au votat deţinuţii

Până la orele 14.00, în unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), procesul de vot s-a încheiat în 12 unităţi penitenciare. Din totalul de 170 de persoane private de libertate cu drept de vot, numai 21 şi-au exercitat dreptul de alegător.

Motivele pentru care persoanele private de libertate cu drept de vot din aceste unităţi nu au votat sunt următoarele:
– aparţinătorii persoanelor private de libertate, respectiv familiile acestora,  nu au ridicat solicitările scrise ale deţinuţilor pentru a fi depuse la secţiile de votare unde aceştia sunt arondaţi conform domiciliului;
– persoanele private de libertate şi-au manifestat, printr-o declaraţie scrisă, intenţia de a nu vota

Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

REGULAMENT
de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor
si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal

 

 

 

 

 

 

 

 

 

TITLUL I
Dispozitii generale

ART. 1
Scopul reglementarii
Prezentul regulament stabileste modul de aplicare a Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, denumita in continuare Lege.
ART. 2
Definirea unor expresii
In sensul prezentului regulament, expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor prevazut in Lege – Serviciul de probatiune;
b) Serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala prevazut in Lege – Serviciul de educatie si interventie psihosociala;
c) persoane private de libertate – persoanele retinute, arestate preventiv, condamnate la pedeapsa inchisorii ori la detentiune pe viata;
d) loc de detinere – penitenciarele cu regim de maxima siguranta, cu regim inchis, semideschis sau deschis, penitenciarele pentru minori si tineri, penitenciarele pentru femei, penitenciarele-spital, centrele de arestare preventiva si sectiile speciale de arestare preventiva din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si centrele de retinere si arestare preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

TITLUL II
Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta potrivit Codului penal

ART. 3
Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse potrivit Codului penal

(1) Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se asigura de judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare, direct sau prin intermediul consilierilor din cadrul Serviciului de probatiune in a carui circumscriptie se afla domiciliul, resedinta ori locuinta persoanei condamnate.
(2) Daca instanta incredinteaza Serviciului de probatiune supravegherea modului in care persoana condamnata respecta masurile de supraveghere si executa obligatiile stabilite in sarcina sa, consilierul de probatiune contacteaza persoana condamnata, ii pune in vedere masurile de supraveghere si obligatiile impuse de instanta de judecata, consecintele respectarii sau nerespectarii acestora, modul in care Serviciul de probatiune exercita supravegherea, faptul ca are posibilitatea de a solicita acordarea de asistenta si consiliere, de a face plingere la seful Serviciului de probatiune, daca considera ca atitudinea consilierului de probatiune nu este corespunzatoare.
ART. 4
Exercitarea supravegherii de catre consilierul de probatiune
(1) Supravegherea modului in care persoana condamnata indeplineste masurile sau executa obligatiile impuse de instanta in sarcina acesteia se exercita, conform planului de supraveghere, prin intrevederi stabilite la sediul Serviciului de probatiune, vizite inopinate sau anuntate la domiciliu, locuinta ori resedinta, la scoala sau la locul de munca unde persoana condamnata urmeaza studiile ori isi desfasoara activitatea, prin colaborare cu organele de politie si cu autoritatile locale si prin verificarea modului in care persoana condamnata respecta programul de dezintoxicare.
(2) Planul de supraveghere va fi revizuit ori de cite ori situatia persoanei condamnate impune reevaluarea riscului de a mai comite infractiuni.
(3) Pe durata supravegherii, periodic, dar nu mai tirziu de 6 luni, sau la solicitarea instantei, consilierul de probatiune responsabil de caz intocmeste rapoarte privind desfasurarea supravegherii in care consemneaza modul in care persoana condamnata respecta masurile de supraveghere si, dupa caz, executa obligatiile impuse de instanta, estimand si riscul de a savirsi alte infractiuni, prezentind orice informatii referitoare la comportamentul persoanei condamnate pe perioada supravegherii, pe care le depune la dosarul persoanei supravegheate. Daca instanta de judecata solicita pe perioada supravegherii un astfel de raport, Serviciul de probatiune il va inainta biroului de executari penale, in copie.
(4) La sfirsitul perioadei de supraveghere, consilierul de probatiune intocmeste un raport final prin care evalueaza riscul de a mai savirsi alte infractiuni, precum si perspectivele de reintegrare sociala a persoanei evaluate, pe care il anexeaza dosarului de supraveghere. Dispozitiile alin. (3) teza finala se aplica in mod corespunzator.
(5) Daca pe perioada supravegherii sau dupa expirarea termenului de incercare persoana supravegheata savirseste o alta infractiune, instanta de fond poate solicita Serviciului de probatiune care a exercitat supravegherea, in copie, rapoarte intocmite pe parcursul sau la finalul procesului de supraveghere.
(6) Daca persoana condamnata solicita acordarea de asistenta si consiliere, consilierul de probatiune, pe baza evaluarii situatiei persoanei condamnate si de comun acord cu aceasta, stabileste tipul de interventie necesara si ia masuri pentru realizarea acesteia.
ART. 5
Sesizarea instantei in cazul nerespectarii masurilor de supraveghere
(1) Daca consilierul de probatiune constata ca persoana condamnata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse de instanta in conditiile stabilite de aceasta sau de Serviciul de probatiune, intocmeste un raport care cuprinde un rezumat al procesului de supraveghere, tinind cont de rapoartele de supraveghere intocmite anterior, si face mentiuni cu privire la dovezile prin care se constata incalcarea obligatiei.
(2) Raportul intocmit potrivit alin. (1), impreuna cu dovezile in copie, vor fi inaintate spre informare sefului Serviciului de probatiune, care, atunci cind considera necesar, va sesiza judecatorul delegat la compartimentul de executari penale. Judecatorul delegat, in conformitate cu dispozitiile art. 9 din Lege, va sesiza instanta de judecata, pentru ca aceasta sa dispuna asupra revocarii suspendarii.
(3) In cazul in care seful Serviciului de probatiune sau judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare apreciaza ca nu sunt indeplinite conditiile pentru sesizarea instantei in vederea revocarii suspendarii, respinge in scris si motivat, in termen de 30 de zile, propunerea consilierului de probatiune, respectiv a Serviciului de probatiune. In acest din urma caz, precum si atunci cind instanta de executare a fost sesizata in vederea revocarii suspendarii, judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare informeaza Serviciul de probatiune in termen de 15 zile de la solutionarea propunerii.

TITLUL III
Executarea pedepselor privative de libertate

CAP. I
Organizarea executarii pedepselor privative de libertate

ART. 6
Scopul executarii pedepselor privative de libertate
(1) Executarea pedepselor privative de libertate are drept scop asistarea persoanelor private de libertate, in vederea reintegrarii lor sociale si a prevenirii savirsirii de noi infractiuni.
(2) Executarea pedepselor privative de libertate se face in conditii care sa asigure respectul demnitatii umane, in conformitate cu prevederile Codului penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii si ale prezentului regulament.
(3) Evidenta nominala si statistica determinata de punerea in executare a pedepselor si masurilor privative de libertate in locurile de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este reglementata prin ordin al ministrului justitiei.
ART. 7
Locul de executare a pedepselor si masurilor preventive privative de libertate
(1) Pedepsele si masurile preventive privative de libertate se executa in penitenciare, centre de arestare preventiva, centre de retinere si arestare preventiva, sectii speciale de arestare preventiva.
(2) In raport de regimul de executare aplicat, penitenciarele sunt cu regim de maxima siguranta, cu regim inchis, cu regim semideschis si cu regim deschis.
(3) Intr-un penitenciar pot functiona sectii distincte pentru aplicarea diferentiata a mai multor regimuri de executare.
(4) In raport de prevederile legale, se pot infiinta penitenciare speciale sau sectii pentru minori si tineri, femei ori alte categorii de persoane private de libertate, care necesita regim penitenciar specializat.
(5) In cadrul locurilor de detentie pot fi delimitate, pentru motive temeinic justificate, spatii functionale in scopul protejarii persoanelor private de libertate care apartin unor grupuri vulnerabile, cum ar fi minoritatile sexuale, persoanele care sufera de HIV/SIDA sau orice alte categorii de persoane protejate de legislatia antidiscriminare. Cazarea in aceste spatii se poate face numai la cererea persoanelor in cauza si numai pe durata pentru care este necesara protectia.
ART. 8
Infiintarea si conducerea locurilor de detinere
(1) Penitenciarele se infiinteaza si se desfiinteaza prin hotarire a Guvernului si sunt institutii cu personalitate juridica subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Penitenciarele se clasifica, in functie de regimul de executare a pedepselor, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Penitenciarele sunt conduse de catre un director.
(4) Personalul necesar pentru functionarea fiecarui penitenciar se stabileste pe baza propunerilor motivate ale directorilor penitenciarelor, aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 9
Infiintarea sectiilor interioare si exterioare
Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor poate infiinta, prin decizie, sectii interioare sau exterioare pentru cazarea persoanelor private de libertate, aflate in diferite regimuri de executare, prestarea muncii ori pentru asigurarea protectiei, daca este cazul.
ART. 10
Organizarea locurilor de detinere
(1) Penitenciarele se organizeaza si se amenajeaza astfel incit sa asigure conditii necesare aplicarii regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate, desfasurarii activitatilor de educatie si reintegrare sociala, munca sau alte activitati lucrative, de cazare, hranire, echipare, asigurarea asistentei medicale, igienei individuale si colective, precum si realizarii tuturor masurilor de siguranta in raport cu prevederile legale aplicabile fiecarei categorii de persoane private de libertate.
(2) In cadrul penitenciarelor sunt organizate si clar delimitate: sectorul de detinere, sectorul administrativ, sectorul de productie si alte spatii auxiliare.
ART. 11
Organizarea sectorului de detinere
(1) Sectorul de detinere, in functie de profilul locului de detinere, are un punct de primire a persoanelor private de libertate, o sectie de carantina si observare, cladiri pentru cazarea acestora, birouri de lucru pentru personal si judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, spatii destinate sectorului medical, bloc alimentar, sali de mese, baie, spalatorie, frizerie, magazii pentru pastrarea bunurilor personale ale persoanelor private de libertate, puncte comerciale si un sector de acordare a dreptului la vizita.
(2) In sectorul de detinere sunt amenajate sali de clasa, biblioteca, cluburi, cabinete de psihologie, spatii pentru practicarea sportului, terenuri pentru desfasurarea activitatilor in aer liber, locuri de practicare a religiei, incaperi pentru acordarea consultantei juridice, spatii pentru acordarea vizitelor intime.
(3) Sectorul de detinere este compartimentat astfel incit sa asigure conditiile necesare separarii diferitelor categorii de persoane private de libertate si aplicarii regimurilor de executare.
(4) Amenajarea camerelor de detinere trebuie sa tina cont de necesitatea cazarii individuale, in conditiile prevazute de art. 81 alin. (4) si (5) din prezentul regulament.
(5) Birourile judecatorilor delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate, precum si obiectele de mobilier si de birotica aferente sunt asigurate din bugetul fiecarui loc de detinere.
ART. 12
Organizarea sectorului administrativ
Sectorul administrativ este situat in afara sectorului de detinere si cuprinde birouri, spatii destinate personalului care asigura paza si interventia, spatii destinate acordarii asistentei medicale a personalului, magazia pentru armament si munitia de serviciu, magazii pentru echipamentul cadrelor, depozit pentru mijloacele tehnice, armament si munitie, club, sali de pregatire si instruire, bucatarie si sala de mese pentru personalul locului de detinere, spatii pentru depozitare, precum si toate utilitatile necesare unei bune functionari a administratiei.
ART. 13
Organizarea sectorului de productie
Sectorul de productie este situat, de regula, in afara celui de detinere si cuprinde ateliere de productie, intretinere si reparatii, depozite, garaj auto, alte cladiri si terenuri necesare formarii profesionale a persoanelor private de libertate, precum si desfasurarii activitatilor administrative.
ART. 14
Organizarea spatiilor auxiliare
Spatiile auxiliare sunt situate in afara locului de detinere si cuprind locuinte de serviciu, locuinte de interventie si spatii pentru activitati de pregatire, instruire si recreere a personalului si a persoanelor private de libertate, precum si gospodaria agrozootehnica, acolo unde este cazul.
ART. 15
Inspectiile si controalele locurilor de detinere
(1) Pentru asigurarea bunei organizari si functionari a fiecarui loc de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor, acestea sunt supuse inspectiilor si controalelor curente, ocazionale, inopinate, tematice si specializate. Acestea se realizeaza fie din oficiu, fie pe baza unor sesizari sau plingeri si evalueaza, verifica si controleaza modul de indeplinire a dispozitiilor legale si a normelor interne, aplicarea regimului de executare a pedepselor si a masurilor preventive, activitatea de educatie si interventie psihosociala, respectarea drepturilor persoanelor private de libertate, situatia si respectarea drepturilor persoanelor care apartin unor grupuri vulnerabile, folosirea resurselor umane, materiale, financiare, modul in care se realizeaza paza si siguranta obiectivelor, prevenirea unor ilegalitati, abuzuri si situatii de risc, precum si alte aspecte cu privire la organizarea si functionarea locurilor de detinere.
(2) Inspectiile si controalele sunt realizate de catre membrii Corpului de inspectie al ministrului justitiei sau de alte persoane desemnate de acesta, de catre inspectori sau de persoane anume desemnate din cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3) Activitatea desfasurata de serviciile de probatiune in penitenciar va fi evaluata si supusa controlului inspectorilor de probatiune din cadrul Directiei de probatiune din cadrul Ministerului Justitiei, al Corpului de control al ministrului justitiei sau al altor persoane desemnate de acesta.
(4) Constatarile, concluziile, recomandarile si evaluarile finale fac obiectul unor rapoarte care sunt aduse la cunostinta ministrului justitiei, directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor si personalului controlat. Acestea pot fi facute publice cu aprobarea autoritatii care le-a dispus, a direclefoanele mobile, sumele de bani ramase la intoarcerea in locul de detinere, precum si mijloacele electronice de plata sunt pastrate intr-un spatiu special amenajat, in casete prevazute cu incuietori sigure, amplasate la intrarea in locul de detinere, si sunt evidentiate nominal intr-un registru de catre personalul administratiei, cu mentionarea orei la care acestea au fost predate si a orei la care au fost returnate persoanei private de libertate.
ART. 128
Vizita
Dreptul la vizita se acorda in conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) si (6) din prezentul regulament.

.5. Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate in cazul minorilor, tinerilor si femeilor

ART. 129
Locul de executare a pedepselor privative de libertate de catre minori si tineri
Minorii si tinerii executa pedepsele privative de libertate in penitenciare anume destinate sau in sectii separate in celelalte penitenciare pentru a li se asigura protectia si asistenta pe plan social, scolar, educativ, profesional, psihologic, medical si fizic, care le sunt necesare potrivit virstei, sexului si personalitatii fiecaruia.
ART. 130
Separarea minorilor si a tinerilor
In penitenciarele pentru minori si tineri se asigura separarea pe camere in functie de sex, varsta si regimul de executare stabilit de comisia prevazuta de art. 14 din Lege.
ART. 131
Activitati lucrative si de interventie psihosociala pentru minori si tineri
(1) Programele de educatie si interventie psihosociala sunt orientate spre favorizarea contactului cu societatea si in special cu familia, astfel incit la punerea in libertate minorii si tinerii sa nu fie dezavantajati sub aspect scolar, profesional sau social.
(2) Administratia locului de detinere urmareste prin programele stabilite ca, pe timpul zilei, minorii si tinerii sa desfasoare activitati de educatie, sportive, lucrative, ocupationale si recreative in afara camerelor de detinere.
ART. 132
Instruirea scolara si profesionala a minorilor si tinerilor
(1) In penitenciarele pentru minori si tineri se pot infiinta scoli generale, scoli de arte si meserii sau clase ale acestora, potrivit normelor legale dupa care se desfasoara invatamintul de stat.
(2) La activitatile de instruire scolara si profesionala, precum si la cele educative si de interventie psihosociala baietii si fetele pot participa impreuna.
(3) La implinirea virstei de 21 de ani, persoanele private de libertate pot fi mentinute pentru executarea in continuare a pedepsei in penitenciarele pentru minori si tineri numai daca aceasta este in interesul instruirii scolare si profesionale, dar fara a depasi varsta de 25 de ani.
ART. 133
Locul de executare a pedepselor privative de libertate de catre femei
(1) Femeile private de libertate executa pedeapsa in penitenciare pentru femei sau in sectii separate in celelalte penitenciare.
(2) Spatiile de cazare pentru femeile privdinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Regimul aplicat persoanelor private de libertate internate in penitenciarele-spital sau infirmerii se subordoneaza nevoilor de tratament medical, potrivit normelor prevazute de Ministerul Sanatatii Publice si a caselor de asigurari de sanatate. Separarea se realizeaza dupa criterii medicale si dupa sexul persoanelor private de libertate.
ART. 138
Masuri de siguranta si supraveghere in spitale si infirmerii
(1) Masurile de siguranta si supraveghere care se aplica persoanelor private de libertate internate in penitenciarele-spital si infirmerii se adopta fara a impiedica desfasurarea programelor terapeutice. Mijloacele de imobilizare, prevazute la art. 37 din Lege, se aplica numai cu avizul medicului curant, cu respectarea prevederilor art. 159 alin. (2) din prezentul regulament.
(2) Masurile de siguranta pentru persoanele internate sunt cele specifice cel putin regimului inchis.
ART. 139
Masuri de siguranta in cazul persoanelor private de libertate cu tulburari psihice grave
(1) Persoanele private de libertate cu tulburari psihice grave, de natura a pune in pericol siguranta proprie sau a altor persoane private de libertate, sunt internate in sectiile de profil din unitatile spitalicesti, pentru tratament medical si asistenta psihosociala specifice.
(2) In momentele de criza pot fi utilizate, in conditiile prevazute la art. 37 din Lege, cu acordul medicului, mijloacele de imobilizare, pentru a evita autoranirea, ranirea altor persoane sau distrugerea de bunuri. Persoana privata de libertate care face obiectul imobilizarii este pusa sub observatie continua. Mijloacele de imobilizare sunt indepartate la incetarea starii care a impus aceasta masura.
(3) Riscul de suicid al persoanelor private de libertate cu afectiuni psihice se evalueaza in mod constant de personalul medical si de psiholog.
(4) Punerea in libertate a persoanelor private de libertate cu afectiuni psihice se comunica serviciului de sanatate din localitatea in raza careia se stabilesc aceste persoane, in vederea continuarii tratamentului medical.
ART. 140
Vizitarea persoanelor internate in spitale sau infirmerii
(1) Persoanele private de libertate internate in penitenciarele-spital, care sunt netransportabile, pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rude pana la gradul IV inclusiv in camere, cu avizul medicului curant si cu aprobarea directorului locului de detinere.
(2) Persoanele private de libertate internate in unitati spitalicesti din afara locului de detinere pot fi vizitate, cu avizul medicului curant al respectivei unitati spitalicesti si cu aprobarea directorului locului de detinere.

CAP. VIII
Recompense, abateri si sanctiuni disciplinare

SECiIUNEA 1
Recompense

ART. 141
Conditii generale de acordare
Persoanele private de libertate care participa si dovedesc interes in munca si in cadrul activitatilor de educatie si inttorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau a ministrului justitiei. Dispozitiile Legii nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, cu modificarile ulterioare, se aplica in mod corespunzator.
(5) Activitatea centrelor de retinere si arestare preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor este supusa inspectiilor si controalelor efectuate de personal specializat din cadrul acestui minister, cu respectarea regulilor si procedurilor proprii privind organizarea si desfasurarea acestor inspectii si controale.
(6) Alte autoritati sau institutii ale statului pot efectua inspectii si controale in cadrul locurilor de detinere, in functie de competentele acestora, potrivit legilor proprii de organizare si functionare.

CAP. II
Regulamentul de ordine interioara si programul zilnic

SECiIUNEA 1
Regulamentul de ordine interioara

ART. 16
Notiunea de regulament de ordine interioara
Regulamentul de ordine interioara este documentul prin care directorul locului de detinere stabileste regulile pe care trebuie sa le respecte persoanele private de libertate si personalul penitenciarului in vederea asigurarii unui climat corespunzator de ordine si disciplina si a respectarii drepturilor persoanelor private de libertate.
ART. 17
Elaborarea regulamentului de ordine interioara
(1) Administratia fiecarui loc de detinere, in functie de particularitati, elaboreaza si aplica un regulament propriu privind ordinea interioara.
(2) Regulamentul de ordine interioara este aprobat prin decizie a directorului locului de detinere si este adus la cunostinta persoanelor private de libertate, prin inminarea unui exemplar, sub semnatura, la intrarea in penitenciar, precum si ori de cite ori regulamentul este modificat sau completat. Copia de pe regulamentul de ordine interioara se considera inminata ori de cite ori persoana privata de libertate se reintoarce in locul de detinere in care aceasta i-a fost inminata, cu exceptia cazului in care, de la data inmanarii, a suferit modificari sau completari.
(3) Administratia locului de detinere este obligata sa afiseze, in locuri vizibile, drepturile si obligatiile persoanelor private de libertate, precum si atributiile personalului penitenciarului.
ART. 18
Structura regulamentului de ordine interioara
(1) Regulamentul de ordine interioara cuprinde:
a) activitatile zilnice pe care le desfasoara persoanele private de libertate, prevazute la art. 19-21 din prezentul regulament;
b) posibilitatile persoanei private de libertate de a comunica cu administratia locului de detinere, cu autoritatile judiciare si administrative, cu sotul sau sotia ori rudele pana la gradul al IV-lea inclusiv ori cu alte persoane, cu aparatorii sau cu reprezentantii misiunilor diplomatice, dupa caz;
c) drepturile persoanelor private de libertate;
d) obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate;
e) faptele care constituie abateri disciplinare;
f) recompensele ce pot fi acordate persoanelor private de libertate;
g) sanctiunile disciplinare ce pot fi aplicate persoanelor private de libertate;
h) masuri de siguranta individuala si colectiva adoptate la nivelul locului de detinere;
i) modalitatea de pastrare a bunurilor persoanelor private de libertate;
j) regulile de igiena individuala si colectiva;
k) procedura repartizarii si a transferului persoanelor private de libertate;
l) oferta activitatilor educationale, culturale, ocupationale, terapeutice, de consiliere si asistenta sociala, instruire scolara si formare profesionala, precum si de asistenta religioasa;
m) modul de organizare a activitatilor productive;
n) locurile destinate fumatului;
o) regulile de conduita pe care trebuie sa le respecte personalul penitenciarului;
p) alte prevederi.
(2) Respectarea regulamentului de ordine interioara constituie o obligatie a tuturor persoanelor private de libertate pe intreaga perioada a privarii de libertate.

SECiIUNEA a 2-a
Programul zilnic

ART. 19
Definirea programului zilnic
(1) Programul zilnic cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate cu persoanele private de libertate in cursul unei zile.
(2) Programul zilnic este diferentiat in raport de regimul de executare, varsta, stare de sanatate, folosirea la activitati productive ori de alta natura, anotimp, precum si in raport de zilele de repaus.
ART. 20
Continutul programului zilnic
(1) In programul zilnic este stipulat, pe ore, timpul de munca, timpul aflat la dispozitia persoanei private de libertate si cel de odihna, precum si timpul destinat desfasurarii activitatilor administrativ-gospodaresti, de curatenie, de igiena, de plimbare, de instruire scolara si formare profesionala, activitatilor educative, religioase, sportive, de recreere si de exercitare a unor drepturi.
(2) Pentru persoanele private de libertate bolnave, internate in spitale sau infirmerii, precum si pentru femeile gravide, programul zilnic este stabilit de medicul curant.
(3) Planificarea activitatilor in cadrul programului zilnic are in vedere ca persoanele private de libertate sa petreaca in afara camerelor de detinere cat mai mult timp.
(4) Persoanelor private de libertate care, din diferite motive, nu participa la activitati productive, de educatie si interventie psihosociala sau de alta natura in afara camerelor de detinere li se asigura zilnic cel putin doua ore, timp destinat exercitiilor fizice si plimbarii. Pentru minori si tineri, timpul destinat plimbarii este de minimum 3 ore.
ART. 21
Comunicarea programului zilnic persoanelor private de libertate
(1) Administratia penitenciarului are obligatia sa transmita fiecarei persoane private de libertate o copie de pe programul zilnic, elaborat in conformitate cu prevederile art. 19 alin. (2) din prezentul regulament, si sa asigure afisarea in locuri vizibile a diferitelor tipuri de programe zilnice.
(2) Dispozitiile alin. (1) sunt aplicabile si in situatia in care programul zilnic sufera modificari sau completari.
ART. 22
Timpul de odihna si repaus
(1) Persoanelor private de libertate li se asigura zilnic minimum 8 ore de somn.
(2) Persoanelor private de libertate care muncesc sau desfasoara alte activitati cu caracter permanent li se asigura cel putin o zi de repaus pe saptamana.
(3) Zilele de sarbatori legale sunt considerate zile de repaus.

CAP. III
Drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate

SECiIUNEA 1
Drepturile persoanelor private de libertate

.1. Dreptul la asistenta medicala

ART. 23
Reglementarea cadrului de realizare a asistentei medicale
(1) Activitatea de acordare a asistentei medicale persoanelor private de libertate se desfasoara cu respectarea reglementarilor Ministerului Sanatatii Publice si este stabilita prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii publice.
(2) Persoanele private de libertate sunt asigurate cu plata contributiei pentru asigurari sociale de sanatate de la bugetul de stat prin sume cu destinatie speciala, prin bugetul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, respectiv al Ministerului Administratiei si Internelor.
(3) Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de servicii de asistenta medicala si de medicamente din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, din bugetul locului de detinere si din alte surse, potrivit legii.
ART. 24
Spatii si dotari necesare asigurarii asistentei medicale
(1) Pentru asigurarea asistentei medicale persoanelor private de libertate, in cadrul Administratiei Nationale a Penitenciarelor functioneaza o retea sanitara proprie, care cuprinde: cabinete de medicina primara, cabinete de medicina dentara, farmacii, puncte farmaceutice, infirmerii, cabinete si ambulatorii de specialitate, penitenciare-spital si mijloace de transport medical.
(2) Sectorul medical din cadrul unui loc de detinere cuprinde cel putin urmatoarele spatii si echipamente:
a) camere de infirmerie pentru bolnavi cu afectiuni acute, cronice reacutizate, infectocontagioase, tratament antituberculos, persoane aflate in refuz de hrana;
b) camere pentru izolare respiratorie;
c) camere pentru recoltarea sputei;
d) cabinete de consultatii medicale si stomatologice;
e) sali de tratament;
f) punct farmaceutic;
g) laborator de tehnica dentara;
h) mijloace de transport adecvate.
ART. 25
Asistenta medicala primara
(1) La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura cel putin un medic de medicina generala – medic cu specialitatea medicina de familie, precum si un numar corespunzator de cadre medii sanitare pentru asigurarea continuitatii asistentei medicale.
(2) Serviciile de asistenta medicala primara sunt acordate de catre medici, fie in cabinetele medicale din locurile de detinere, fie in infirmerii, daca pacientul necesita supraveghere medicala permanenta, dar nu se impune internarea in spital.
ART. 26
Asistenta medicala ambulatorie
(1) Asistenta medicala ambulatorie se realizeaza la nivelul cabinetelor de specialitate din locurile de detinere si in ambulatoriile din structura penitenciarelor-spital. La nivelul fiecarui sector medical al unui loc de detinere se asigura, dupa caz, un medic psihiatru, un medic dentist sau un medic ginecolog. Asistenta medicala ambulatorie poate fi acordata si in ambulatoriile din reteaua Ministerului Sanatatii Publice sau ministerelor cu retea sanitara proprie, aflate in relatii contractuale cu casa de asigurari sociale de sanatate.
(2) Asistenta medicala ambulatorie se acorda la recomandarea medicului curant, in baza unui bilet de trimitere, in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
ART. 27
Internarea si externarea persoanelor private de libertate
(1) Serviciile medicale spitalicesti se realizeaza prin internare in penitenciarele-spital, precum si in alte unitati sanitare de profil, aflate in relatii contractuale cu casa de asigurari sociale de sanatate.
(2) Internarea persoanelor private de libertate se face in baza biletului de trimitere eliberat de catre medicul curant sau de catre medicul de specialitate.
(3) La externare, persoanele private de libertate se transfera la locurile de detinere de unde au fost internate.
(4) In situatii justificate, dupa externare, persoanele private de libertate pot fi transferate si in alte locuri de detinere, cu aprobarea directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Serviciile medicale spitalicesti se acorda in conformitate cu prevederile Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
ART. 28
Asistenta medicala dentara
(1) Serviciile de medicina dentara sunt acordate prin cabinetele de medicina dentara din locurile de detinere.
(2) Toate serviciile de medicina dentara preventiva si tratamentele odontale prevazute in Normele metodologice de aplicare a Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt gratuite.
(3) Orice alt tratament de medicina dentara decit cele prevazute la alin. (2), solicitat de persoanele private de libertate, se va efectua contra cost. Preturile pentru aceste tratamente sunt stabilite anual, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea sefului Directiei medicale, pe baza preturilor de referinta avizate de Ministerul Sanatatii Publice. Lista preturilor astfel stabilita va fi adusa la cunostinta persoanelor private de libertate prin afisare in locuri vizibile.
(4) Tratamentele protetice sunt asigurate conform prevederilor Contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate si cu respectarea normelor metodologice de aplicare a acestuia.
(5) Contravaloarea contributiei personale pentru lucrarile protetice se suporta de catre persoana privata de libertate.
(6) In situatia in care persoana privata de libertate si-a pierdut mai mult de 50% din functia masticatorie in perioada detentiei si se constata din analizarea veniturilor sale ca nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, aceasta va fi suportata din bugetul unitatii, in limita fondurilor alocate in acest scop, sau din alte surse, potrivit legii.
ART. 29
Asigurarea medicamentelor
(1) Persoanele private de libertate beneficiaza gratuit de medicamentele prevazute in Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman, aprobat de Agentia Nationala a Medicamentului.
(2) Prescrierea medicamentelor se face numai de catre medicul curant, in urma consultatiilor acordate sau la recomandarea medicilor de specialitate.
(3) Modul de acordare a medicamentelor cu si fara contributie personala decontate din Fondul national de asigurari sociale de sanatate este stabilit prin Contractul-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului de asigurari sociale de sanatate.
ART. 30
Examenul medical
Examenul medical al persoanelor private de libertate se realizeaza la primirea in locul de detinere, in mod periodic in timpul executarii pedepsei, la transfer, la punerea in libertate, la solicitarea persoanelor private de libertate, precum si ori de cite ori este necesar.
ART. 31
Confidentialitatea datelor privind starea de sanatate a persoanelor private de libertate
(1) Examenul medical se realizeaza cu respectarea confidentialitatii acestuia si a intimitatii persoanei in cauza.
(2) Informatiile cu privire la starea de sanatate pot fi furnizate numai in cazul in care persoanele private de libertate isi dau consimtamintul explicit sau in cauzele expres prevazute de lege.
(3) Informatiile rezultate din examenul medical vor fi arhivate in dosarul medical al persoanei private de libertate, aceasta avind dreptul sa isi consulte dosarul medical sau sa primeasca, la cerere, fotocopii de pe acesta, conform dispozitiilor art. 42 din Lege, precum si sa solicite si sa primeasca, la externarea din spital, un rezumat scris al investigatiilor, diagnosticului, tratamentului si ingrijirilor acordate pe perioada spitalizarii, in conformitate cu prevederile art. 12 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003.
ART. 32
Masuri ocazionate de constatarea urmelor de violenta
(1) In cazul in care la examenul medical se constata ca persoana privata de libertate prezinta semne de violenta, medicul are obligatia de a consemna cele constatate in dosarul medical al persoanei private de libertate si de a instiinta imediat directorul locului de detinere. In cazul in care medicul constata ca persoana condamnata a fost supusa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, acesta va proceda potrivit prevederilor art. 51 alin. (3) din Lege.
(2) In cazurile prevazute la alin. (1), persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate are dreptul de a cere, in scris, sa fie examinata, la locul de detinere, de catre un medic legist sau de catre un medic din afara sistemului penitenciar.
(3) Constatarile medicului din afara locului de detinere sunt consemnate in dosarul medical al persoanei private de libertate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce pacientul a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(4) Cheltuielile ocazionate de examenele medicale prevazute la alin. (2) se suporta de catre solicitant, cu exceptia cazurilor in care se constata ca acesta nu are mijloacele financiare necesare pentru plata contributiei personale, caz in care cheltuielile vor fi suportate din bugetul unitatii.
ART. 33
Masuri in caz de autoagresiune
(1) In cazul in care medicul locului de detinere constata ca persoana privata de libertate a recurs la actiuni de autoagresiune, intocmeste un proces-verbal care, dupa ce este avizat de catre directorul unitatii, se aduce la cunostinta persoanei private de libertate, sub semnatura, si se ataseaza la dosarul individual. O copie a procesului-verbal se transmite instantei de executare.
(2) Durata internarii in spital se mentioneaza in procesul-verbal care se comunica de catre administratia locului de detinere instantei de executare, pentru a proceda conform dispozitiilor legale.
(3) Cheltuielile ocazionate de ingrijirile medicale si tratamentul aplicat persoanelor private de libertate in situatiile prevazute la alin. (1) sunt imputabile celor in cauza.
ART. 34
Informarea persoanelor private de libertate despre evolutia starii de sanatate
(1) Cu prilejul consultatiei, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la starea personala de sanatate, despre prognosticul evolutiv, investigatiile necesare, precum si despre conditiile terapeutice.
(2) Persoanele private de libertate au dreptul sa refuze o interventie medicala, asumindu-si in scris raspunderea pentru aceasta decizie. Pacientul este informat despre consecintele medicale ale refuzului sau intreruperii actelor medicale.
(3) Refuzul persoanei private de libertate privind efectuarea unei interventii medicale sau intreruperea actelor medicale la cererea acesteia nu poate face obiectul unui raport de incident si nu constituie abatere disciplinara.
ART. 35
Interzicerea experimentelor stiintifice
Persoanele private de libertate nu pot fi supuse, nici chiar cu consimtamintul lor, experimentelor stiintifice.
ART. 36
Asistenta medicala a femeii gravide
(1) Medicul locului de detinere trebuie sa ia in evidenta femeia gravida inca de la primire, dispensarizarea acesteia fiind efectuata conform indicatiilor medicului de specialitate obstetrica-ginecologie.
(2) Femeia gravida beneficiaza pe perioada sarcinii de regim alimentar si de conditii de munca potrivit normelor legale. Continutul acestor norme legale este adus la cunostinta femeii gravide prin inminarea unei fotocopii a acestor norme. Femeia gravida semneaza pentru primirea acestor fotocopii.
(3) Femeia gravida cu evolutie normala a sarcinii este internata cu 30 de zile anterior datei probabile a nasterii intr-o sectie de specialitate a unui penitenciar-spital.
(4) Penitenciarul-spital in care se afla femeia gravida ia masuri pentru ca nasterea copilului sa se realizeze intr-un spital din reteaua Ministerului Sanatatii Publice.
ART. 37
Dispozitii referitoare la ingrijirea unui copil in locul de detinere
(1) Penitenciarul-spital asigura conditiile necesare pentru ca mama privata de libertate, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la implinirea virstei de un an.
(2) In cazul nasterii unui copil, administratia locului de detinere asigura conditii pentru declararea nasterii potrivit dispozitiilor art. 17-26 din Legea nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile si completarile ulterioare, incunostintand femeia gravida cu privire la continutul acestor dispozitii legale. Dispozitiile art. 36 alin. (2) teza finala din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.
(3) Copilul poate ramine cu mama in camere special amenajate pana la implinirea virstei de un an, dupa care este incredintat tatalui, unui membru de familie sau unei institutii specializate indicate de mama.
(4) Cu acordul mamei, copilul poate fi incredintat si inainte de implinirea virstei de un an. Incredintarea se realizeaza si atunci cind mama nu este apta sa aiba grija de el sau il supune la rele tratamente.
(5) In cazul cind mama isi poate manifesta vointa cu privire la incredintarea copilului, i se ia consimtamintul, in scris, in doua exemplare, de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, dintre care unul se trimite persoanei fizice sau institutiei de ocrotire careia i se incredinteaza copilul, iar al doilea exemplar ramine la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(6) In situatiile prevazute de alin. (2)-(5), se instiinteaza Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului, care procedeaza potrivit prevederilor Legii nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.

.2. Dreptul la vizita

ART. 38
Organizarea acordarii dreptului la vizita
(1) Pentru mentinerea legaturii cu familia si pentru medierea contactului cu diverse persoane si organizatii, administratia locului de detinere asigura posibilitatea vizitarii persoanelor private de libertate.
(2) Administratia locului de detinere este obligata sa asigure un program zilnic de 12 ore pentru exercitarea dreptului la vizita de catre persoanele private de libertate.
(3) In cazul persoanelor private de libertate, incadrate in regimul de maxima siguranta sau inchis, vizita se desfasoara in spatii special amenajate, de regula, cu dispozitive de separare intre vizitat si vizitator, sub supraveghere vizuala.
(4) Directorul unitatii poate aproba, in situatiile prevazute la alin. (3), ca vizita sa se desfasoare in spatii fara dispozitive de separare in urmatoarele situatii:
a) pentru stimularea persoanelor private de libertate care au o conduita corespunzatoare, participa activ la activitatile de reintegrare sociala si indeplinesc obiectivele stabilite in planul de evaluare si interventie educativa;
b) cu ocazia unor evenimente deosebite, zi de nastere, casatorie, nasterea unui copil, decesul unui membru de familie;
c) la solicitarea membrilor Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante, cu ocazia vizitelor intreprinse de acestia in penitenciare.
(5) In cazul persoanelor private de libertate, incadrate in regimul semideschis si deschis, vizita se desfasoara in spatii special amenajate, fara dispozitive de separare intre vizitat si vizitator, sub supraveghere vizuala.
(6) In cazuri temeinic justificate, directorul unitatii poate dispune, in situatiile prevazute la alin. (5), ca vizita sa se desfasoare in spatii cu dispozitive de separare, numai pe perioada care a determinat aceasta masura.
(7) Amenajarea si dotarea spatiilor pentru acordarea dreptului la vizita se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(8) Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I.
ART. 39
Persoanele vizitatoare
(1) Persoanele private de libertate pot fi vizitate de sot sau sotie ori de rudele pana la gradul al IV-lea inclusiv. Cu consimtamintul persoanei private de libertate, aceasta poate fi vizitata si de alte persoane, cu aprobarea scrisa a directorului locului de detinere.
(2) Persoanele vizitatoare nu pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate. Prin exceptie, sotul sau sotia ori rudele pana la gradul al IV-lea inclusiv pot vizita simultan doua sau mai multe persoane private de libertate, cu respectarea regulilor de acordare a vizitei, corespunzatoare regimului de executare cel mai sever in care se afla una dintre persoanele vizitate.
(3) Numarul de persoane care pot vizita simultan una sau mai multe persoane private de libertate poate fi limitat, prin decizie motivata a directorului penitenciarului, in cazul in care nu sunt conditii pentru desfasurarea in conditii normale a vizitei. Copiii in varsta de pana la 14 ani pot vizita persoana privata de libertate numai insotiti de o persoana majora.
(4) Persoana sosita in vizita este obligata sa-si dovedeasca identitatea. Dovada identitatii se face cu cartea sau buletinul de identitate, cu pasaportul sau cu orice alt act prevazut cu fotografie, emis de o autoritate a statului al carui cetatean sau rezident este. In caz de indoieli asupra realitatii identitatii, vizita nu se aproba.
(5) Nu este permisa vizita persoanelor care pot avea o influenta negativa asupra comportamentului persoanelor private de libertate, a persoanelor care se afla in stare de ebrietate sau a celor care incearca sa introduca alcool ori obiecte interzise in locul de desfasurare a vizitei. Persoanele despre care se detin date si informatii ca ar putea periclita siguranta locului de detinere nu sunt primite la vizita.
(6) Constatarea situatiilor prevazute la alin. (5) se face prin dispozitie a directorului locului de detinere.
ART. 40
Vizitele intre persoanele private de libertate
(1) Directorul locului de detinere poate aproba vizite intre persoane private de libertate, indiferent de regimul de executare, in sectorul de acordare a drepturilor la vizite, in spatii prevazute cu dispozitive de separare.
(2) Despre efectuarea vizitei se fac mentiuni in documentele de evidenta ale fiecarei persoane private de libertate.
ART. 41
Controlul corporal si al bagajelor
(1) In scopul prevenirii introducerii de armament, munitie ori substante stupefiante, toxice sau explozive in locul de detinere, vizitatorii sunt supusi in mod obligatoriu controlului antiterorist sau de specialitate, prin observare, palpare, control corporal sau utilizarea unor echipamente tehnice fixe ori portabile de detectare a celor mentionate si sunt obligati sa depuna la postul de control bagajele si obiectele care nu au legatura cu efectuarea vizitei.
(2) Acordarea dreptului la vizita implica efectuarea perchezitiei corporale a persoanei private de libertate, atit inainte, cat si dupa efectuarea acesteia, in conditiile prevazute de art. 200 din prezentul regulament.
ART. 42
Sanctiunea nerespectarii regulilor de desfasurare a vizitei
Nerespectarea regulilor privind desfasurarea vizitei atrage intreruperea acesteia, iar motivele se consemneaza de catre cel care a luat masura intr-un registru special constituit. In aceste situatii, vizita intrerupta se inregistreaza ca fiind efectuata.
ART. 43
Vizita intima
(1) Persoanele private de libertate pot beneficia trimestrial de vizita intima, cu durata de doua ore. Prin exceptie, frecventa vizitei intime poate fi lunara, pentru primul an dupa incheierea casatoriei, in cazul persoanelor care s-au casatorit in penitenciar, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 45 din prezentul regulament.
(2) Atunci cind vizita intima este determinata, potrivit dispozitiilor art. 54 alin. (1) din Lege, de incheierea casatoriei in penitenciar, durata acesteia este de 48 de ore. Vizita se va desfasura cu acordul directorului penitenciarului, care va stabili totodata si momentul in care se desfasoara vizita, informand in timp util sotii.
(3) In mod exceptional, vizita prevazuta la alin. (2) poate fi intrerupta pentru o perioada de maximum 24 de ore, fara ca perioada de timp pentru care a avut loc intreruperea sa se calculeze la durata totala a vizitei.
(4) Pentru vizita prevazuta la alin. (2) nu este necesar sa fie indeplinite conditiile prevazute de art. 44 din prezentul regulament.
ART. 44
Conditii de acordare a vizitei intime
(1) Pot beneficia de vizita prevazuta in art. 43 alin. (1) din prezentul regulament persoanele private de libertate care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) sunt condamnate definitiv si sunt repartizate intr-un regim de executare a pedepselor privative de libertate;
b) nu sunt cercetate sau in curs de judecata in alte cauze penale;
c) exista o relatie de casatorie, dovedita prin copie legalizata a certificatului de casatorie, sau, dupa caz, o relatie de parteneriat similara relatiilor stabilite intre soti;
d) nu au beneficiat, in ultimele 3 luni anterioare solicitarii vizitei intime, de permisiunea de iesire din penitenciar;
e) nu au fost sanctionate disciplinar pe o perioada de 6 luni, anterioara solicitarii vizitei intime, sau sanctiunea a fost ridicata;
f) participa activ la programele de educatie si interventie psihosociala ori la activitati productive.
(2) Pentru acordarea vizitei intime, partenerii trebuie sa fi avut o relatie similara relatiilor stabilite intre soti de minimum 6 luni, anterior momentului solicitarii vizitei intime. Solicitantii vor da declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte indeplinirea conditiei.
(3) Pentru relatiile intre persoane private de libertate, existenta relatiei de parteneriat anterioara solicitarii vizitei intime se dovedeste prin vizitele efectuate intre acestea, potrivit dispozitiilor art. 40 din prezentul regulament.
ART. 45
Procedura acordarii vizitei intime
(1) Vizita prevazuta la art. 43 din prezentul regulament se aproba de directorul locului de detinere, la solicitarea scrisa a persoanei private de libertate.
(2) Persoana privata de libertate, sotul sau sotia ori, dupa caz, partenerul sau partenera are obligatia, sub sanctiunea prevederilor art. 309 din Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, sa se informeze reciproc cu privire la existenta unei boli venerice sau a sindromului imunodeficitar dobindit – SIDA, intocmind fiecare o declaratie pe propria raspundere despre aceasta informare. Declaratiile se depun la dosarul individual al persoanei private de libertate.
(3) Mentiuni despre acordarea vizitei intime se fac in documentele de evidenta de la sectorul vizita si in modulul corespunzator al aplicatiei informatizate de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(4) Dispozitiile art. 39 alin. (4)-(6), ale art. 41 si 42 din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.
(5) Administratia locului de detinere pune la dispozitie mijloace de protectie si materiale de informare pentru prevenirea bolilor cu transmitere sexuala.
(6) Modul de desfasurare, masurile de siguranta, supraveghere, amenajarea si dotarea spatiilor destinate acordarii acestui tip de vizita se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 46
Vizita aparatorului
(1) Persoanele private de libertate au dreptul de a primi oricind vizite ale aparatorului.
(2) Intrevederea cu aparatorul se realizeaza in incaperi special amenajate, in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor destinate vizitei aparatorului, precum si conditiile in care se acorda vizita se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 47
Vizita altor persoane cu atributii oficiale
(1) Vizitele notarilor publici si ale executorilor judecatoresti se desfasoara in conditiile art. 46 alin. (2) si (3) din prezentul regulament.
(2) Vizita persoanelor prevazute la alin. (1) se efectueaza in intervalul orar stabilit potrivit art. 38 alin. (2) din prezentul regulament. In situatii exceptionale, cu aprobarea directorului unitatii, vizita se poate efectua si in afara programului de vizite stabilit.
ART. 48
Vizita reprezentantilor diplomatici
(1) Administratia locului de detinere informeaza persoanele private de libertate de cetatenie straina despre posibilitatea de a lua legatura cu reprezentantii diplomatici si ii sprijina in vederea contactarii acestora, in conformitate cu prevederile art. 53 din Lege.
(2) Persoanele private de libertate cu alta cetatenie decit cea romana, precum si apatrizii pot fi vizitate, cu informarea directorului unitatii, de catre functionari ai reprezentantelor diplomatice sau consulare, care le reprezinta interesele.
(3) Vizitele se desfasoara in timpul zilei, in conditiile prevazute la art. 46 alin. (2) si (3) din prezentul regulament.
ART. 49
Evidentierea vizitelor aparatorului, reprezentantilor diplomatici si ale altor persoane cu atributii oficiale
Vizitele efectuate in conditiile prevazute la art. 46-48 din prezentul regulament se acorda in afara drepturilor reglementate prin ordin al ministrului justitiei privind durata si periodicitatea vizitelor, dar se consemneaza in documentele de evidenta de la sectorul vizita si in modulul corespunzator din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

.3. Dreptul de petitionare si la corespondenta

ART. 50
Dreptul de petitionare
(1) In baza dreptului de petitionare, orice persoana privata de libertate poate, pentru apararea drepturilor si intereselor sale, sa scrie si sa adreseze cereri, reclamatii si sesizari catre orice persoana autorizata, institutie, organizatie guvernamentala, neguvernamentala, locala, centrala, nationala sau internationala.
(2) Persoanele private de libertate sunt informate cu privire la conditiile de exercitare a dreptului de petitionare, de indata ce sunt primite in locurile de detinere si pe toata perioada executarii pedepsei, de catre personalul administratiei ori de alte persoane autorizate.
(3) Fiecare persoana privata de libertate are posibilitatea de a se adresa direct, in scris sau verbal, judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorului locului de detinere ori persoanelor desemnate de acesta din urma.
(4) Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea de a fi ascultate de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, inspectori sau alti reprezentanti autorizati, fara prezenta personalului locului de detinere.
(5) Audierea persoanelor private de libertate care solicita acest lucru este asigurata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, periodic, conform programului pe care il stabileste, precum si de directorul locului de detinere, saptaminal.
ART. 51
Dreptul la corespondenta
(1) Orice persoana privata de libertate are dreptul de a trimite si de a primi corespondenta.
(2) Dreptul la corespondenta este nelimitat pentru toate categoriile de persoane private de libertate.
(3) Corespondenta primita de catre persoana privata de libertate este supusa controlului antiterorist si de specialitate.
(4) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.
ART. 52
Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si la corespondenta
(1) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si la corespondenta sunt suportate de persoana privata de libertate care exercita acest drept.
(2) Daca persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare si la corespondenta sunt suportate de catre administratia locului de detinere, in conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Lege. Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in contul personal.
(3) Cheltuielile ocazionate de exercitarea drepturilor de petitionare si la corespondenta, prin trimiteri postale in alt regim decit cel simplu, sunt suportate in totalitate de persoanele private de libertate.
ART. 53
Distribuirea si evidenta materialelor destinate exercitarii dreptului de petitionare si la corespondenta
Procedura de distribuire a materialelor destinate exercitarii dreptului de petitionare si la corespondenta se aproba prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.

.4. Dreptul la convorbiri telefonice

ART. 54
Exercitarea dreptului
(1) Orice persoana privata de libertate are dreptul de a efectua saptaminal, pe cheltuiala sa, cel putin o convorbire telefonica de la telefoanele instalate in incinta locului de detinere, cu persoane din exteriorul locului de detinere, atit din tara, cat si din strainatate.
(2) Sunt interzise detinerea si folosirea telefoanelor mobile de catre persoanele private de libertate, in interiorul locului de detinere.

.5. Dreptul de a primi bunuri si de a efectua cumparaturi

ART. 55
Exercitarea dreptului de a primi bunuri
(1) Pachetele cu bunuri permise la pastrare de persoanele private de libertate se primesc cu prilejul vizitelor. Acestea se distribuie numai in cadrul sectorului de acordare a dreptului la vizita.
(2) Sumele de bani primite de la familie sau de la alte persoane, precum si cele descoperite cu ocazia controalelor asupra corespondentei si pachetelor se consemneaza in fisa contabila nominala si pot fi folosite conform prevederilor art. 49 alin. (4) si ale art. 63 din Lege.
(3) Se interzice primirea de articole si bunuri care ar putea pune in pericol siguranta locului de detinere, buna convietuire sau sanatatea persoanelor private de libertate, de stupefiante, substante psihotrope, substante care contin alcool, precum si a celor a caror manipulare implica risc de deteriorare.
(4) Articolele si bunurile a caror primire nu este permisa se restituie imediat persoanei care le-a adus, cu exceptia celor care prin lege sunt interzise la detinere, in privinta carora este informat organul competent.
(5) Articolele si bunurile sunt supuse controlului specific in prezenta persoanelor private de libertate, inainte de a le fi predate.
(6) Numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si bunurile care pot fi primite, pastrate si folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I.
ART. 56
Exercitarea dreptului de a efectua cumparaturi
(1) Persoanele private de libertate au dreptul de a cumpara saptaminal de la punctele comerciale din incinta locurilor de detinere, in limita a 1/2 din valoarea salariului minim brut pe economie, alimente, apa minerala, bauturi racoritoare, tigari si alte bunuri de natura celor permise sa fie primite, precum si cele necesare exercitarii drepturilor de petitionare, la corespondenta si la convorbiri telefonice.
(2) Medicul curant poate restrictiona cumpararea de catre persoanele private de libertate bolnave a unor alimente contraindicate in afectiunile de care sufera ori a produselor din tutun.

.6. Contactul cu exteriorul

ART. 57
Informarea autoritatilor cu privire la prezenta persoanelor private de libertate in diferite zone din afara locului de detinere
In toate situatiile in care persoanele private de libertate se afla nesupravegheate de catre personalul locului de detinere, in diferite zone din afara acestuia, ca urmare a participarii la activitati lucrative sau la procesul de educatie si interventie psihosociala, sunt informate organele de politie din raza teritoriala a acestor zone.
ART. 58
Contactul cu diferite persoane si organizatii
Administratia Nationala a Penitenciarelor incurajeaza si sustine orice initiativa a organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, nationale si internationale, precum si a persoanelor fizice care doresc sa contribuie la activitatea de educatie, interventie psihosociala si asistenta religioasa desfasurata in locurile de detinere sau sa sprijine financiar astfel de actiuni, daca acestea nu contravin prevederilor legale si regulilor privind siguranta locului de detinere.
ART. 59
Relatia cu mass-media
(1) Directorul locului de detinere poate aproba contactarea, inclusiv prin incuviintarea de intalniri, intre reprezentantii mass-media si persoanele condamnate definitiv, cu acordul scris al persoanelor in cauza, in conditiile in care nu se pericliteaza siguranta locului de detinere sau drepturile si libertatile persoanelor private de libertate.
(2) In cazul nerespectarii regulilor stabilite de administratia locului de detinere de catre reprezentantul mass-media, pe timpul cat se afla in locul de detinere, directorul locului de detinere poate intrerupe intalnirea cu persoanele condamnate definitiv. In situatii grave, in cazul in care reprezentantul mass-media a incalcat in mod repetat regulile stabilite de administratia locului de detinere, directorul locului de detinere poate anula aprobarea emisa.
(3) Intalnirile cu reprezentantii mass-media nu se calculeaza in numarul vizitelor la care are dreptul persoana privata de libertate.
ART. 60
Accesul la mijloacele de informare in masa
Persoanele private de libertate, indiferent de regimul de executare in care sunt clasificate, au acces la mijloacele de informare in masa, prin intermediul radioului, televizorului, revistelor si ziarelor, literatura beletristica si de specialitate.

.7. Caile de atac impotriva masurilor luate de administratia locului de detinere

ART. 61
Exercitarea drepturilor persoanelor private de libertate
(1) Impotriva masurilor referitoare la exercitarea drepturilor prevazute in prezenta sectiune, dispuse de administratia locului de detinere, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plingere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 10 zile de la data cind au luat cunostinta de masura luata, in conformitate cu dispozitiile art. 38 din Lege.
(2) Persoana privata de libertate este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii adevarului.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plingerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plingerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de administratia locului de detinere;
b) respinge plingerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei private de libertate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(6) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana privata de libertate poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla locul de detinere, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(7) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. (2)-(5) din Codul de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, care se aplica in mod corespunzator.
(8) Hotarirea judecatoriei este definitiva.

SECiIUNEA a 2-a
Obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate

ART. 62
Obligatiile persoanelor private de libertate
Persoanele private de libertate au urmatoarele obligatii:
a) sa se conformeze restrictiilor ce decurg din Lege, din prezentul regulament, din ordinele si deciziile emise in baza acestora si din regulamentul de ordine interioara al locului de detinere;
b) sa execute dispozitiile legale date de administratia locului de detinere;
c) sa se supuna perchezitiei cu ocazia primirii in locul de detinere, precum si pe parcursul privarii de libertate, ori de cite ori este necesar;
d) sa respecte regulile stabilite de administratia locului de detinere pe perioada cat au permisiune de iesire din penitenciar;
e) sa se conformeze dispozitiilor date de organele judiciare;
f) sa respecte regulile de igiena individuala si colectiva, precum si indicatiile medicului;
g) sa manifeste grija fata de integritatea bunurilor din proprietatea publica si privata;
h) sa respecte repartizarea pe camerele de detinere;
i) sa nu desfasoare actiuni care urmaresc aducerea de prejudicii administratiei penitenciare sau altor persoane;
j) sa respecte programul zilnic;
k) sa manifeste o atitudine cuviincioasa fata de orice persoana cu care intra in contact;
l) sa aiba o tinuta decenta, curata si ingrijita;
m) sa indeplineasca in bune conditii activitatile la care participa;
n) sa asigure si sa mentina ordinea si curatenia in camerele de detinere si in celelalte locuri in care au acces.
ART. 63
Interdictiile persoanelor private de libertate
Persoanelor private de libertate le sunt interzise:
a) exercitarea de acte de violenta asupra personalului, persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla in vizita, asupra celorlalte persoane private de libertate, precum si asupra oricaror alte persoane;
b) organizarea, sprijinirea sau participarea la revolte, razvratiri, acte de nesupunere pasive sau active ori alte actiuni violente, in grup, de natura sa pericliteze ordinea, disciplina si siguranta locului de detinere;
c) initierea sau participarea la acte de sustragere de la executarea masurilor privative de libertate;
d) detinerea, comercializarea sau consumul de stupefiante, bauturi alcoolice ori de substante toxice sau ingerarea fara prescriptie medicala a unor medicamente de natura a crea tulburari de comportament;
e) sustragerea in orice mod de la executarea unei sanctiuni disciplinare;
f) instigarea altor persoane private de libertate la savirsirea de abateri disciplinare;
g) stabilirea de relatii cu persoane private de libertate sau persoane din interiorul ori exteriorul locului de detinere, cu scopul de a impiedica infaptuirea justitiei sau aplicarea normelor regimului de executare a masurilor privative de libertate;
h) sustragerea sau distrugerea unor bunuri sau valori de la locul de munca ori apartinind locului de detinere, personalului, persoanelor care executa activitati in locul de detinere sau se afla in vizita, precum si a bunurilor apartinind altor persoane, inclusiv celor private de libertate;
i) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite spatii din locul de detinere, stabilite prin regulamentul de ordine interioara, precum si nerespectarea orei de revenire in locul de detinere;
j) procurarea sau detinerea de bani, medicamente, telefoane mobile, bunuri sau alte valori in alte conditii decit cele admise;
k) substituirea identitatii unei alte persoane;
l) impiedicarea cu intentie a desfasurarii programelor care se deruleaza in locul de detinere;
m) confectionarea si detinerea de obiecte interzise;
n) obtinerea sau incercarea de obtinere, prin violenta, constringere, promisiuni, servicii, cadouri sau alte mijloace, de avantaje morale ori materiale de la personal, de la persoanele care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla in vizita ori de la celelalte persoane private de libertate, precum si de la oricare alta persoana;
o) comunicarea cu exteriorul, in alte conditii si prin alte metode decit cele stabilite prin reglementarile in vigoare;
p) amenintarea personalului, a persoanelor care executa misiuni la locul de detinere sau care se afla in vizita, a celorlalte persoane private de libertate, precum si a oricaror alte persoane;
q) utilizarea in mod necorespunzator sau in alte scopuri a bunurilor puse la dispozitie de administratia locului de detinere;
r) autoagresiunea in orice mod si prin orice mijloace;
s) tulburarea linistii dupa ora stingerii pana la desteptare;
s) practicarea jocurilor de noroc cu scopul de a obtine foloase;
t) fumatul in alte locuri decit cele permise;
t) exprimarea, in public, prin gesturi sau acte obscene ori care atrag oprobriul;
u) orice manifestare cu caracter discriminatoriu, care aduce atingere demnitatii umane prin deosebirea, excluderea, restrictia sau preferinta pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, varsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrangerea, inlaturarea recunoasterii, folosintei sau exercitarii in conditii de egalitate a drepturilor fundamentale.

CAP. IV
Primirea si inregistrarea persoanelor private de libertate

ART. 64
Documentele pe care le contine dosarul individual la primirea in locul de detinere
(1) Persoanele private de libertate sunt primite in locurile de detinere cu dosarele individuale prevazute de art. 29 alin. (2) din Lege, in baza mandatului de executare a pedepsei inchisorii sau detentiunii pe viata ori a mandatului de arestare preventiva sau a ordonantei de retinere, dupa stabilirea identitatii acestora si verificarea valabilitatii si autenticitatii documentelor.
(2) Mandatul de arestare preventiva sau mandatul de executare a pedepsei sunt, dupa caz, insotite de copia hotaririi de condamnare, copia cazierului judiciar, procesul-verbal de introducere in arest, fisa de cunoastere individuala, fisa medicala, acte de identitate, fotografie fata si profil, fisa dactiloscopica si adresa de predare a persoanei private de libertate.
(3) Fisa de cunoastere individuala cuprinde mentiuni privind gradul de risc al persoanei primite, apartenenta la grupari de crima organizata sau teroriste, modul de comportare in societate, daca a fost data in urmarire, daca s-a opus retinerii sau arestarii sau daca a fost consumatoare de droguri.
(4) Pentru minori si tineri, dosarul cuprinde si foaia matricola scolara, certificatul de calificare, ancheta sociala si referatul de evaluare intocmit de Serviciul de probatiune, dupa caz.
(5) Pentru primirea persoanelor private de libertate in penitenciarele-spital este necesara recomandarea de internare din partea medicului sau o dispozitie a organului judiciar. In caz de urgenta, se va proceda la internarea persoanei private de libertate in cea mai apropiata unitate spitaliceasca din subordinea Ministerului Sanatatii Publice.
(6) Administratia locului de detinere poate respinge motivat primirea persoanelor private de libertate in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de alin. (1) si (5).
(7) In cazul in care la primirea in locul de detinere nu sunt indeplinite conditiile prevazute de alin. (2)-(4), administratia locului de detinere va primi persoana privata de libertate, urmind ca documentele care trebuiau sa o insoteasca sa fie transmise in cel mai scurt timp de autoritatile responsabile.
ART. 65
Fotografierea, amprentarea si prelevarea de probe biologice
Persoanele private de libertate sunt obligate sa se supuna amprentarii, fotografierii si prelevarii probelor biologice, in cadrul procedurilor legale, cu ocazia primirii in locurile de detinere si ori de cite ori este nevoie.
ART. 66
Inregistrarea primirii
(1) Datele de identitate, anul, luna, ziua si ora primirii, actul in baza caruia s-a facut primirea persoanei private de libertate si autoritatea care l-a emis se consemneaza in registrul prevazut de art. 79 lit. a) din Lege.
(2) Personalul desemnat care participa la primirea persoanelor private de libertate efectueaza operatiunile si intocmeste documentele stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(3) In cazul in care persoana privata de libertate se prezinta la locul de detinere din intreruperea executarii pedepsei sau dupa evadare, conducerea locului de detinere intocmeste un proces-verbal, care se depune la dosarul individual al persoanei.
ART. 67
Dosarul individual al persoanei private de libertate
(1) Dosarul individual al persoanei private de libertate, prevazut la art. 78 alin. (1) din Lege, contine documentele si informatiile cu privire la situatia sa juridica si conduita adoptata pe toata perioada detinerii, inclusiv cele privind existenta unor abateri si sanctiuni disciplinare.
(2) Dosarul individual insoteste persoana privata de libertate pana la punerea sa in libertate.
(3) Dosarul individual este confidential si se pastreaza in deplina siguranta de administratia locului de detinere, fiind accesibil numai persoanelor si organelor autorizate conform legii.
(4) Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora. Consultarea documentelor prevazute in alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului, in conformitate cu dispozitiile art. 42 din Lege.
(5) Cheltuielile ocazionate de fotocopierea documentelor sunt suportate de persoana privata de libertate care exercita acest drept.
(6) Daca persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile prevazute la alin. (5) sunt suportate de catre administratia locului de detinere, in conformitate cu dispozitiile art. 46 alin. (5) din Lege. Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in contul personal.
(7) Directorul locului de detinere stabileste prin decizie categoriile de personal penitenciar care au acces la dosarul individual, in exercitarea atributiilor de serviciu.
ART. 68
Protectia datelor cu caracter personal
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor, in exercitarea atributiilor care ii revin, utilizeaza si poate crea, in conditiile legii, aplicatii informatizate de gestiune a datelor referitoare la realizarea scopului pedepsei, precum si a datelor referitoare la activitati conexe si auxiliare acesteia.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor adopta masurile tehnice si organizatorice necesare protejarii datelor cu caracter personal ale persoanelor private de libertate impotriva oricaror distrugeri, pierderi, modificari, dezvaluiri sau acces neautorizat.
ART. 69
Organizarea spatiilor pentru primirea persoanelor private de libertate
In toate locurile de detinere se amenajeaza locuri de primire a persoanelor private de libertate care sa asigure conditii pentru identificarea si verificarea documentelor, efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, echipare, vizita medicala sumara, masuri igienico-sanitare, precum si posibilitatea separarii pana la repartizarea pe camere.
ART. 70
Controlul persoanei private de libertate si al bagajelor acesteia
(1) Inainte de efectuarea perchezitiei corporale amanuntite, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la bunurile care pot fi pastrate asupra lor, bunurile care sunt interzise si consecintele care decurg din nedeclararea si pastrarea lor in ascuns.
(2) Dupa efectuarea perchezitiei, bunurile, obiectele de valoare si sumele de bani care se ridica de la persoanele private de libertate se inventariaza si se pastreaza prin grija administratiei locului de detinere sau, la cererea scrisa a acestora, sunt predate familiei ori depuse la institutii autorizate sa le pastreze.
(3) Bunurile si obiectele de valoare gasite asupra persoanelor private de libertate, cu ocazia primirii in locul de detinere, dupa inventariere, sunt consemnate in bonuri de primire in pastrare.
(4) Sumele de bani declarate de persoanele private de libertate si cele ridicate la primirea in locul de detinere se consemneaza in fisa contabila nominala si pot fi folosite in conditiile prevazute la art. 49 alin. (4) si art. 63 din Lege.
ART. 71
Masuri igienico-sanitare
(1) La primirea in locurile de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse imbaierii, vizitei medicale sumare, iar, dupa caz, unor masuri igienico-sanitare adecvate pentru intrarea in colectivitate, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice. Persoanele private de libertate poarta tinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 34 din Lege.
(2) Cu aceasta ocazie, persoana privata de libertate primeste un set de produse igienico-sanitare al carui continut este prevazut prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 72
Confirmarea comunicarii despre prezenta persoanei private de libertate in locul de detinere
Continutul procesului-verbal, in care este consemnata comunicarea locului de detinere catre persoana desemnata de persoana condamnata, in conformitate cu dispozitiile art. 29 alin. (5) din Lege, se aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, si se depune la dosarul individual.
ART. 73
Informarea initiala cu privire la regulile de comportare, drepturile si obligatiile persoanei private de libertate
(1) Prevederile Codului penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Codului de procedura penala, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, Legea, prezentul regulament, ordinele emise in temeiul Legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare, si Hotarirea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care o inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.
(2) Directorul locului de detinere sau persoana desemnata de acesta aduce la cunostinta persoanelor private de libertate, sub semnatura, regulile de comportare, drepturile si obligatiile pe care le au, facilitatile, stimulentele si recompensele ce se pot acorda, sanctiunile disciplinare care se pot aplica, precum si situatiile in care se pot folosi mijloacele de constringere si imobilizare.
(3) Persoanelor private de libertate de alta cetatenie li se inmineaza un document care sa cuprinda informatiile prevazute la alin. (1), redactat in limba pe care o cunosc sau intr-o limba de circulatie internationala.
ART. 74
Evaluarea medicala
Dupa primire, in termen de 72 de ore, medicul locului de detinere efectueaza examenul clinic complet, putind fi solicitate investigatii paraclinice, astfel incit in cel mult 21 de zile sa se stabileasca starea de sanatate si cerintele de asistenta medicala ori de hrana suplimentare, precum si capacitatea de munca, consemnand constatarile in dosarul medical. Mentiunile privind capacitatea de munca se consemneaza si in documentele de evidenta operativa.
ART. 75
Masuri determinate de supraaglomerare
(1) In cazul in care capacitatea legala de cazare a locului de detinere subordonat Administratiei Nationale a Penitenciarelor este depasita, directorul are obligatia de a informa directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor in vederea redistribuirii persoanelor private de libertate in alte locuri de detinere.
(2) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor stabileste daca transferul se impune, cu precizarea locului de detinere unde va fi transferat.

CAP. V
Repartizarea persoanelor private de libertate

ART. 76
Cazarea in perioada de carantina si observare
(1) Dupa primirea in locul de detinere, persoanele private de libertate se repartizeaza in sectia pentru carantina si observare.
(2) Persoanele prevazute la alin. (1) sunt cazate separat pe camere, in raport de sex, varsta, stare de sanatate, situatie juridica, natura infractiunii, precum si de alte cerinte legale, de ordine interioara sau de siguranta.
ART. 77
Activitati de evaluare si interventie initiala
(1) In perioada de carantina si observare se studiaza comportamentul si personalitatea persoanelor private de libertate, se efectueaza examene medicale, activitati de educatie sanitara, examene psihologice, se evalueaza necesitatile educationale, mediul sociocultural de provenienta, in scopul formularii diagnosticului si prognozei criminologice, precum si gradul de adaptabilitate la privarea de libertate.
(2) Serviciul de educatie si interventie psihosociala intocmeste si urmareste punerea in aplicare, pentru fiecare persoana privata de libertate nou-primita, planul de evaluare si interventie educativa si terapeutica, prin care se precizeaza activitatile si programele in care aceasta urmeaza a fi inclusa pe perioada detinerii, document care se completeaza si se modifica ori de cite ori este necesar.
ART. 78
Masuri de informare si documentare
(1) La nivelul fiecarei camere pentru carantina si observare, al sectiilor de detinere, al cluburilor sau in alte locuri accesibile persoanelor private de libertate sunt disponibile mape documentare, care cuprind dispozitiile legale si documentele prevazute la art. 43 alin. (1) din Lege si regulile de comportament igienico-sanitar.
(2) La incheierea perioadei de carantina si observare, persoana privata de libertate semneaza procesul-verbal prevazut in art. 43 alin. (4) din Lege, document care se depune la dosarul individual.
ART. 79
Stabilirea regimului si planificarea etapelor de executare a pedepsei privative de libertate
(1) Comisia prevazuta la art. 14 din Lege, al carei secretar este seful biroului evidenta, cu respectarea dispozitiilor art. 20 alin. (1) si (2), art. 21, art. 22 alin. (1), art. 23 alin. (1) si (2), art. 24 alin. (1) si art. 25 din Lege, luind in considerare si rezultatele obtinute in perioada de carantina si observare, consemnate in fisele de cunoastere, stabileste si repartizeaza persoana privata de libertate intr-un regim de executare si planifica executarea principalelor etape ale executarii pedepsei.
(2) Planificarea principalelor etape ale executarii pedepsei urmareste adaptarea normelor privative de libertate la profilul psihosocial al persoanei in cauza, implicarea responsabila a acesteia in propria reabilitare sociala si cresterea sanselor de reinsertie sociala.
(3) Stabilirea regimului de executare se realizeaza in termen de cel mult 30 de zile de la primirea in locul de detinere, iar in cazuri exceptionale perioada se poate prelungi cu maximum 10 zile.
(4) Dupa raminerea definitiva a solutiei comisiei, in conformitate cu prevederile art. 25 din Lege, aceasta se pune in aplicare de catre director cind repartizarea se face in acelasi loc de detinere sau de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, atunci cind repartizarea presupune transferul intr-un alt loc de detinere.
ART. 80
Repartizarea categoriilor speciale de persoane private de libertate
(1) La repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine seama de asigurarea unei protectii corespunzatoare a minorilor si tinerilor, a celor cu afectiuni psihice sau dizabilitati, a persoanelor vulnerabile, a nefumatorilor, a persoanelor prevazute de art. 17 din Lege, precum si a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte categorii de persoane private de libertate.
(2) Pe linga criteriile prevazute la alin. (1), la repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine cont si de masurile de siguranta, de asigurare a ordinii si disciplinei, care trebuie luate fata de persoanele private de libertate cu grad sporit de risc.
(3) Constituie criterii pentru stabilirea gradului sporit de risc:
a) tipul infractiunilor comise anterior, daca acestea denota o personalitate agresiva, violenta, antisociala si prezinta risc pentru siguranta locului de detinere;
b) comiterea unor acte care atenteaza la viata sau integritatea persoanelor, la libertatea sexuala sau la proprietate, in moduri sau forme violente;
c) apartenenta la grupuri infractionale organizate sau la organizatii teroriste;
d) participarea activa la revolte, razvratiri, agresiuni fizice, amenintari sau alte manifestari violente;
e) comiterea unor abateri disciplinare grave sau in mod repetat;
f) introducerea sau detinerea de arme sau materiale explozive in locul de detinere, precum si detinerea de droguri, substante toxice, periculoase sau alte obiecte interzise.

CAP. VI
Conditiile de detentie

ART. 81
Cazarea
(1) Administratia Nationala a Penitenciarelor ia toate masurile necesare pentru cresterea progresiva a numarului spatiilor de cazare individuala.
(2) Persoanele private de libertate sunt cazate individual sau in comun.
(3) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor private de libertate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Reamenajarea spatiilor de detinere existente si construirea spatiilor de detinere noi se face cu respectarea prevederilor alin. (1) si a recomandarilor institutiilor europene competente in materie, in special a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii si Tratamentelor sau Pedepselor Inumane ori Degradante.
(5) Camerele permit iluminatul natural si artificial, aerisirea si sunt dotate cu instalatii de incalzire si utilitati igienico-sanitare.
(6) Conditiile de cazare in penitenciarele-spital trebuie sa respecte normele sanitare stabilite de Ministerul Sanatatii Publice.
(7) Persoanele private de libertate au acces autorizat la lumina artificiala in functie de regimul de executare a pedepsei. Prin acces autorizat la lumina se intelege accesul efectiv al persoanelor private de libertate la comutatorul de lumina.
ART. 82
Amenajarea si dotarea camerelor de cazare
(1) Fiecarei persoane private de libertate i se asigura pat individual si cazarmamentul necesar, in functie de anotimp si in conformitate cu normele sanitare in vigoare.
(2) Camerele de cazare sunt dotate cu mobilier, astfel incit sa permita persoanei private de libertate pastrarea bunurilor si obiectelor personale, precum si desfasurarea unor activitati de educatie.
(3) Grupurile si instalatiile sanitare din camerele de detinere trebuie sa permita fiecarei persoane private de libertate sa isi satisfaca nevoile fiziologice, ori de cite ori este necesar, in conditii de igiena si intimitate.
ART. 83
Asigurarea conditiilor pentru igiena individuala si colectiva
(1) Regulile de igiena individuala si colectiva, precum si alte masuri stabilite de medicul locului de detinere sunt obligatorii pentru toate persoanele private de libertate.
(2) Fiecarei persoane private de libertate i se asigura conditii de folosire a surselor de apa curenta si a articolelor de toaleta pentru mentinerea igienei. Barbatii au posibilitatea sa se barbiereasca zilnic, iar femeile pot pastra si folosi produse cosmetice autorizate prin decizia directorului locului de detinere.
(3) Persoanelor private de libertate li se asigura posibilitatea sa faca baie cel putin de doua ori pe saptamana. Au posibilitatea imbaierii zilnice cei care isi desfasoara activitatea in locuri cu risc epidemiologic crescut sau in orice alte locuri, daca situatia o impune.
(4) Articolele de toaleta si igiena se asigura de catre administratia locului de detinere, in limita normelor stabilite prin ordin al ministrului justitiei. Aceste articole pot fi suplimentate pe cheltuiala proprie de catre persoana privata de libertate, prin cumparare de la punctul comercial amenajat in interiorul locului de detinere.
(5) Administratia penitenciara deruleaza programe de informare, educatie sanitara si de prevenire a bolilor cu transmitere sexuala, contagioase, a consumului de droguri, precum si de punere la dispozitia persoanelor private de libertate a mijloacelor de protectie impotriva bolilor cu transmitere sexuala.
(6) Programele prevazute la alin. (5) pot fi derulate in colaborare cu organizatiile guvernamentale sau neguvernamentale cu experienta in implementarea acestora.
ART. 84
Sistemele de siguranta si iluminatul de veghe
(1) Toate spatiile de cazare sunt prevazute cu sisteme de supraveghere si siguranta, in raport de necesitatile impuse de tipul regimului de executare.
(2) Pe timpul noptii, in functie de regimul de executare aplicat, se poate folosi iluminatul de veghe in scopul asigurarii supravegherii.
ART. 85
Echipamentul persoanelor private de libertate
(1) Persoanelor private de libertate care nu poseda imbracaminte si incaltaminte personala adecvata li se asigura de catre administratia locului de detinere tinuta in functie de clima si anotimp.
(2) iinuta asigurata de administratia locului de detinere, prin caracteristicile sale, nu trebuie sa fie umilitoare sau degradanta.
(3) Persoanele private de libertate pot folosi imbracamintea, lenjeria intima si incaltamintea personala.
(4) Persoanele private de libertate internate in spitale si infirmerii sunt echipate conform normelor medicale sanitare in vigoare.
(5) Prezentarea persoanelor private de libertate in fata organelor judiciare, a altor autoritati sau institutii ale administratiei centrale si locale se realizeaza in tinuta decenta.
(6) Normele de echipare si durata de folosinta a tinutei asigurate de administratia locului de detinere sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(7) iinuta persoanelor private de libertate este inlocuita la expirarea duratei de folosinta, stabilita conform dispozitiilor alin. (6), precum si ori de cite ori este necesar din cauza degradarii acesteia.
(8) iinuta persoanelor private de libertate, personala sau asigurata de administratia locului de detinere, nu trebuie sa fie asemanatoare cu uniforma personalului.
ART. 86
Alimentatia persoanelor private de libertate
(1) Administratia locului de detinere asigura persoanelor private de libertate, de 3 ori pe zi, o hrana variata, corespunzatoare calitativ si cantitativ regulilor de dieta, conform starii de sanatate sau naturii muncii prestate, dupa caz.
(2) Pentru persoanele private de libertate bolnave se asigura numarul de mese si regimul alimentar prescris de medicul locului de detinere.
(3) Persoanelor private de libertate insarcinate sau celor care alapteaza, precum si copiilor care ramin cu mama pana in momentul plasarii lor in mediul familial ori in institutii de ocrotire specializate li se asigura hrana in mod corespunzator starii lor fiziologice, la recomandarea medicului locului de detinere.
(4) Administratia locului de detinere asigura conditii de servire a hranei, de regula in spatii special amenajate, precum si vesela necesara pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei, potrivit normelor stabilite de Ministerul Sanatatii Publice.
(5) Prepararea hranei se face sub controlul si supravegherea personalului de specialitate in domeniu.
(6) Personalul medical este obligat sa verifice zilnic modul de respectare a conditiilor de preparare, distribuire si servire a hranei, calitatea acesteia si sa aduca de indata la cunostinta directorului locului de detinere neajunsurile constatate, care va lua masurile necesare.
(7) Administratia locului de detinere poate externaliza serviciul de preparare a hranei.

CAP. VII
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

SECiIUNEA 1
Dispozitii comune

ART. 87
Notiunea de regim de executare a pedepselor privative de libertate
(1) Persoanele private de libertate se supun regimului de executare stabilit pentru categoria din care fac parte. Acesta cuprinde totalitatea regulilor, drepturilor, obligatiilor, programelor si activitatilor care urmaresc realizarea unei bune convietuiri, astfel incit sa incurajeze comportamente, atitudini si abilitati care sa influenteze reintegrarea sociala a persoanelor private de libertate.
(2) Regimurile de executare se diferentiaza prin gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor private de libertate si activitatea zilnica, in raport de situatia juridica, starea sanatatii, varsta, categoria in care au fost clasificate si comportarea in timpul executarii pedepsei.
(3) Pe intreaga durata a executarii pedepsei, administratia locului de detinere asigura supravegherea, observarea si asistenta persoanelor private de libertate de catre educatori, psihologi, asistenti sociali si consilieri de probatiune, medici, juristi, personal specializat cu aplicarea regimului si siguranta detinerii, preoti si alte persoane calificate din interiorul si exteriorul locului de detinere.
(4) Pregatirea persoanelor private de libertate in vederea liberarii incepe imediat dupa primirea in locul de detinere si se desfasoara progresiv, oricare ar fi durata pedepsei si regimul de executare.
ART. 88
Procedura stabilirii regimului de executare
(1) Membrii comisiei prevazute de art. 14 din Lege, cu ocazia stabilirii regimului de executare a persoanelor private de libertate, au in vedere:
a) varsta;
b) durata pedepsei privative de libertate;
c) conduita persoanei condamnate, inclusiv in perioadele de detentie anterioare;
d) gradul de risc pentru siguranta locului de detinere, pentru celelalte persoane private de libertate si pentru personal;
e) abilitatile necesare includerii in diferite programe de educatie si interventie psihosociala;
f) disponibilitatea de a presta munca si de a urma cursuri de calificare;
g) starea de sanatate.
(2) In raport cu prevederile alin. (1) si ale art. 25 din Lege, fiecare membru al comisiei propune motivat regimul de executare.
(3) Stabilirea regimului se face prin votul deschis al majoritatii membrilor comisiei, in functie de propunerile formulate.
(4) Propunerile membrilor comisiei, motivatiile si decizia finala a comisiei, pentru fiecare caz in parte, se consemneaza intr-un proces-verbal, care se inregistreaza intr-un registru de procese-verbale.
(5) Decizia membrilor comisiei se consemneaza intr-un proces-verbal de aducere la cunostinta, intocmit in doua exemplare. Un exemplar al procesului-verbal de aducere la cunostinta a deciziei se inmineaza persoanei private de libertate, iar celalalt, din care sa rezulte luarea la cunostinta, se depune la dosarul individual.
(6) Structura si continutul procesului-verbal de aducere la cunostinta a deciziei se stabileste prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 89
Sesizarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
(1) Persoana condamnata, nemultumita de regimul de executare stabilit de comisie, poate formula, in scris, plingere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la data cind a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit, in conformitate cu prevederile art. 25 alin. (2) din Lege.
(2) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate asculta, in mod obligatoriu, persoana condamnata, solutioneaza plingerea in termen de 15 zile de la data primirii acesteia si pronunta prin incheiere motivata una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plingerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
b) respinge plingerea, daca aceasta este nefondata.
(3) O copie de pe incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate, in termen de cel mult doua zile de la pronuntare.
ART. 90
Punerea in aplicare a hotaririi de stabilire a regimului de executare
(1) Hotarirea de stabilire a regimului de executare devine executorie:
a) la data expirarii termenului prevazut in art. 89 alin. (1) din prezentul regulament;
b) la data expirarii termenului de 3 zile de la comunicarea incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege;
c) la data pronuntarii hotaririi instantei de judecata avind ca obiect contestatia impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 25 alin. (6) din Lege.
(2) Copiile documentelor prevazute la alin. (1) se depun la dosarul individual.
(3) Mentiunile despre regimul de executare se fac in dosarul individual, in aplicatiile informatizate si in celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 91
Schimbarea regimului de executare
(1) Schimbarea regimului de executare a pedepsei privative de libertate se realizeaza in conformitate cu dispozitiile art. 26 din Lege.
(2) Persoana privata de libertate sau comisia pentru individualizarea regimului, dupa executarea a 6 luni intr-un anumit regim, poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in vederea schimbarii regimului de executare. Persoana privata de libertate este incunostintata despre data cind poate solicita schimbarea regimului de executare.
(3) Comisia poate sesiza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in vederea schimbarii regimului de executare intr-unul mai sever, inainte de implinirea termenului de 6 luni, daca persoana privata de libertate a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o face incompatibila cu regimul in care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca prin conduita sa afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.
(4) Sesizarea de catre comisie se realizeaza dupa intocmirea unui raport in care sunt mentionate conduita persoanei si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrarea sociala, raport care se aduce la cunostinta persoanei private de libertate, in conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (1) din Lege.
(5) Dispozitiile art. 88 din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator.
(6) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate hotaraste asupra cererii de schimbare a regimului de executare, printr-o incheiere motivata, in termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii, numai dupa ascultarea persoanei in cauza. Incheierea motivata se comunica persoanei condamnate, in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia, in conformitate cu dispozitiile art. 26 alin. (5)-(7) din Lege.
(7) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(8) Copiile documentelor prevazute la alin. (1) se depun in dosarul individual.
(9) Mentiuni despre schimbarea regimului de executare se fac in dosarul individual, in aplicatiile informatizate si in celelalte documente operative stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.

SECiIUNEA a 2-a
Regimurile de executare

.1. Regimul de maxima siguranta

ART. 92
Notiunea de regim de maxima siguranta
Regimul de maxima siguranta consta in asigurarea unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, restrangerea libertatii de miscare a persoanelor private de libertate, mentinerea ordinii si disciplinei, concomitent cu desfasurarea unor activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, care sa dea posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
ART. 93
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul de maxima siguranta
(1) Regimul de maxima siguranta se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in conformitate cu dispozitiile de la art. 20 alin. (1) din Lege.
(2) Regimul de maxima siguranta se aplica si persoanelor private de libertate, clasificate initial in alt regim de executare, care au comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava pe timpul executarii pedepsei si care, prin conduita lor, afecteaza desfasurarea normala a activitatilor in locul de detinere ori siguranta acestuia.
ART. 94
Locul de executare
Regimul de maxima siguranta se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii special amenajate in celelalte penitenciare.
ART. 95
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Persoanele private de libertate care executa pedeapsa intr-un astfel de regim sunt cazate, de regula, individual, in camere amenajate asemanator cu celelalte spatii de cazare, asigurindu-se iluminatul natural, aerisirea, incalzirea, apa potabila si alte dotari necesare igienei individuale.
(2) Persoanele private de libertate clasificate in regimul de maxima siguranta pot fi cazate in comun, atunci cind starea de sanatate sau participarea la diferite programe de influentare a comportamentului o impun, cu conditia ca numarul acestora sa nu fie mai mare de 10.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4) Sectiile, camerele si locurile unde persoanele private de libertate desfasoara diferite activitati sunt permanent inchise si asigurate.
ART. 96
Programul zilnic
(1) Programul zilnic este riguros stabilit si cuprinde activitati administrative, lucrative, plimbare, asistenta medicala, activitati de educatie si interventie psihosociala, asistenta religioasa si timp de odihna.
(2) Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu participa la alte activitati pot desfasura in comun, in limita a minimum 3 ore, activitati de plimbare, educatie si interventie psihosociala, sportive si religioase.
(3) Servitul hranei de catre aceasta categorie de persoane private de libertate se realizeaza in camerele de detinere sau in spatii special amenajate.
(4) Asistenta medicala se asigura de personal medical anume desemnat, in spatii amenajate, de regula in interiorul sectiei de maxima siguranta. La solicitarea personalului medical, asistenta medicala este acordata in prezenta personalului de paza. In cazuri deosebite, la solicitarea medicului curant, persoanele private de libertate pot fi internate in infirmerii sau spitale.
ART. 97
Plimbarea
(1) Persoanele private de libertate care nu presteaza munca sau nu desfasoara activitati de instruire scolara si formare profesionala au dreptul la o plimbare zilnica de cel putin doua ore, in curti special amenajate in aer liber.
(2) Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel putin o ora de plimbare zilnica.
(3) Persoanele clasificate in acest regim, aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel putin o ora, in curti special amenajate in aer liber.
(4) Modul de amenajare si dotarea curtilor destinate activitatii de plimbare a acestei categorii de persoane private de libertate sunt stabilite prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 98
Munca
Persoanele private de libertate care au o comportare buna si respecta regulile de ordine interioara pot presta o munca, daca sunt apte, in grupuri mici, in interiorul locului de detinere, in spatii prevazute cu dispozitive de inchidere sigure si sub supraveghere permanenta.
ART. 99
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara individual sau in grupuri mici, in locuri anume destinate, sub stricta supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 100
Personalul locului de detinere
Personalul desemnat sa aplice acest tip de regim este anume selectionat, format si specializat, dotat cu mijloace de autoaparare, alarmare si comunicare, intr-un numar suficient, astfel incit sa asigure o supraveghere stricta a persoanelor private de libertate, atit in interiorul, cat si in exteriorul locului de detinere, precum si interventia operativa, in situatiile in care se impune.
ART. 101
Escortarea si insotirea
(1) Deplasarea in exteriorul locului de detinere a persoanelor private de libertate, la organele judiciare, spitale, precum si transferarea la un alt loc de detinere se realizeaza in mijloace de transport special amenajate, separat de alte categorii de persoane, acestora aplicindu-li-se mijloace de imobilizare, in cazuri justificate, prin decizie a directorului unitatii.
(2) La iesirea si intrarea din si in camerele de detinere, persoanele private de libertate sunt supuse, in mod obligatoriu, perchezitiilor corporale. Scoaterea din camere se desfasoara numai in prezenta unui numar de personal suficient, dotat corespunzator, iar atunci cind situatia impune, persoanelor private de libertate li se aplica mijloace de imobilizare.
ART. 102
Vizita
(1) Dreptul la vizita se acorda in spatii special amenajate, prevazute cu dispozitive de separare.
(2) In raport de comportarea persoanei private de libertate si daca este in interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita sa se desfasoare fara dispozitiv de separare.
ART. 103
Accesul personalului in spatiile de detinere
Accesul personalului locului de detinere in zona de amplasare a sectiilor si camerelor destinate cazarii persoanelor private de libertate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta este strict limitat si se face in baza deciziei directorului.

.2. Regimul inchis

ART. 104
Notiunea de regim inchis
Regimul inchis consta in asigurarea unor masuri de paza, supraveghere si escortare care sa permita persoanelor private de libertate sa desfasoare, in grupuri, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, pentru a da posibilitatea trecerii in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
ART. 105
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul inchis
(1) Regimul inchis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani, in conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) din Lege.
(2) Acest regim se aplica si:
a) persoanelor private de libertate clasificate initial in regim semideschis sau deschis care au comis o abatere disciplinara sau care, prin conduita lor, afecteaza desfasurarea normala a activitatilor in locul de detinere;
b) persoanelor private de libertate clasificate initial in regimul de maxima siguranta care au avut o comportare buna;
c) in mod exceptional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in considerarea naturii, modului de savirsire a infractiunii si a persoanei condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 20 alin. (2) din Lege;
d) barbatilor care au implinit varsta de 60 de ani si femeilor care au implinit varsta de 55 de ani, femeilor insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an, minorilor si persoanelor incadrate in gradul I de invaliditate, precum si celor cu afectiuni locomotorii grave, daca acestea au fost condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, in conformitate cu dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Lege.
ART. 106
Locul de executare
Regimul inchis se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii special amenajate in celelalte penitenciare.
ART. 107
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Cazarea persoanelor private de libertate carora li se aplica regimul prevazut de prezentul paragraf se realizeaza, de regula, in comun.
(2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori, avind in vedere atit starea de sanatate, cat si conduita acestor persoane.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(4) Camerele de cazare sunt permanent inchise si asigurate.
(5) Hrana se serveste, de regula, in spatii special amenajate sau in camerele de cazare.
ART. 108
Programul zilnic
(1) Programul zilnic cuprinde prestarea unei munci, activitati educative, culturale, terapeutice si sportive, consiliere psihologica, asistenta sociala si religioasa, asistenta medicala, plimbare, timp de odihna si alte activitati necesare stimularii interesului persoanelor private de libertate de a-si asuma responsabilitati.
(2) Activitatile se desfasoara individual sau in grup, sub paza si supravegherea permanenta a personalului.
(3) Persoanele private de libertate, care din diferite motive nu sunt folosite la munca, la activitati de instruire scolara si profesionala sau programe de interventie psihosociala, pot desfasura activitati in afara camerelor de detinere in limita a minimum 4 ore.
(4) Asistenta medicala se asigura la cabinetele medicale ale locului de detinere.
ART. 109
Plimbarea
(1) Persoanele private de libertate care nu presteaza munca si nu participa la alte activitati au dreptul la plimbare zilnica de minimum 3 ore.
(2) Persoanele care presteaza o munca, participa la programe de educatie sau interventie psihosociala au dreptul la cel putin o ora de plimbare zilnica.
(3) Persoanele din aceasta categorie, aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea, au dreptul la plimbare zilnica de cel putin o ora, in curti special amenajate in aer liber.
ART. 110
Munca
Persoanele private de libertate care executa pedeapsa in regimul inchis pot presta munca, sub paza si supraveghere continua, in interiorul sau exteriorul locului de detinere.
ART. 111
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara in grupuri, in interiorul locului de detinere, sub paza si supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 112
Vizita
(1) Dreptul la vizita se acorda in spatii special amenajate, prevazute cu dispozitive de separare.
(2) In raport de comportarea persoanei private de libertate si daca este in interesul resocializarii, directorul locului de detinere poate aproba ca vizita sa se desfasoare fara dispozitiv de separare.

.3. Regimul semideschis

ART. 113
Notiunea de regim semideschis
Regimul semideschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite in zone din interiorul locului de detinere stabilite prin regulamentul de ordine interioara si de a-si organiza timpul liber avut la dispozitie, sub supraveghere.
ART. 114
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul semideschis
(1) Regimul semideschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani, in conformitate cu prevederile art. 23 alin. (1) din Lege.
(2) Acest regim se aplica si:
a) persoanelor private de libertate clasificate initial in regim deschis care au comis o abatere disciplinara sau care datorita conduitei necorespunzatoare au devenit incompatibile cu acest tip de regim;
b) persoanelor private de libertate clasificate initial in regimul inchis care au avut o comportare buna;
c) in mod exceptional, persoanelor private de libertate condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani, in considerarea naturii, modului de savirsire a infractiunii si a persoanei condamnatului, in conformitate cu dispozitiile art. 22 alin. (2) din Lege.
ART. 115
Locul de executare
(1) Regimul semideschis se executa in penitenciare anume destinate ori in locuri sau sectii special amenajate in interiorul ori exteriorul altor penitenciare.
(2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala si de ordin cultural, interesul de participare la activitati de resocializare si de folosire la munca.
ART. 116
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Cazarea persoanelor private de libertate carora li se aplica regimul semideschis se realizeaza in comun.
(2) Potrivit programului locului de detinere, pe timpul zilei camerele sunt deschise, iar pe timpul noptii acestea se inchid si se asigura. Pe perioada participarii la anumite activitati a intregului efectiv dintr-o camera usa este inchisa si asigurata.
(3) Pe timpul noptii, dupa inchiderea camerelor, se asigura supravegherea de catre personalul anume desemnat, precum si paza perimetrelor, atunci cind cazarea se face in sectii exterioare locului de detinere.
(4) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 117
Munca
Munca prestata de aceasta categorie de persoane se desfasoara in interiorul si in afara locului de detinere, supravegherea fiind asigurata de personal neinarmat.
ART. 118
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara in grupuri, in spatii din interiorul locului de detinere, care ramin deschise pe timpul zilei, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 119
Vizita
Dreptul la vizita se acorda in conformitate cu dispozitiile art. 38 alin. (5) si (6) din prezentul regulament.

.4. Regimul deschis

ART. 120
Notiunea de regim deschis
Regimul deschis ofera persoanelor private de libertate posibilitatea de a se deplasa neinsotite in interiorul locului de detinere, de a presta munca si de a desfasura activitatile educative, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in afara locului de detinere, fara supraveghere.
ART. 121
Categoriile de persoane private de libertate carora li se aplica regimul deschis
(1) Regimul deschis se aplica persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an, in conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Lege.
(2) Regimul deschis aplicabil persoanelor condamnate clasificate in aceasta categorie se bazeaza pe disciplina liber consimtita, pe sentimentul de responsabilitate fata de comunitatea din care provin si ii incurajeaza sa foloseasca cu buna-credinta libertatile ce le sunt oferite.
ART. 122
Locul de executare
(1) Regimul deschis se executa in penitenciare anume destinate ori in locuri sau sectii special amenajate in interiorul sau exteriorul altor penitenciare.
(2) Cazarea acestor persoane se face cu respectarea principiului separarii femeilor de barbati si a minorilor si tinerilor de ceilalti majori. Alte criterii pentru separarea sau gruparea acestor persoane sunt: compatibilitatea intelectuala si de ordin cultural, interesul de participare la activitati de resocializare si de folosire la munca.
ART. 123
Cazarea si amenajarea spatiilor de detinere
(1) Cazarea persoanelor private de libertate carora li se aplica regimul deschis se realizeaza in comun.
(2) Camerele de cazare se tin descuiate atit pe timp de zi, cat si pe timp de noapte, condamnatii avind acces liber in locurile si zonele stabilite de administratie.
(3) Amenajarea si dotarea spatiilor de detinere sunt stabilite in regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 124
Munca
Persoanele din acest regim pot presta munca in conditii similare cu persoanele libere, avind obligatia de a reveni la locul de cazare dupa terminarea programului.
ART. 125
Activitati de educatie si interventie psihosociala
Persoanele aflate in acest regim pot desfasura activitatile educative si de interventie psihosociala in interiorul sau in afara locului de detinere, fara supraveghere, pe baza unor programe care urmaresc dezvoltarea acelor aptitudini si deprinderi care sa permita persoanelor private de libertate reintegrarea in viata sociala.
ART. 126
Programul zilnic
(1) Persoanele private de libertate isi organizeaza singure timpul avut la dispozitie si activitatile administrativ-gospodaresti, cu respectarea programului stabilit de administratie.
(2) Persoanele private de libertate, care executa pedeapsa in acest regim, pot frecventa cursuri de scolarizare si de calificare, pot urma tratamente medicale, pot participa individual sau in grup la programe cultural-educative, sportive, artistice si religioase, in afara locului de detinere. In anumite situatii, cu aprobarea directorului locului de detinere, pot lua parte la aceste activitati si membrii de familie ai acestora sau reprezentanti ai societatii.
(3) Administratia locului de detinere poate incheia protocoale de colaborare cu institutii publice sau private, cu organizatii guvernamentale sau neguvernamentale, pentru derularea programelor prevazute la alin. (2). Reprezentantii acestor organizatii au astfel posibilitatea de a monitoriza activitatile desfasurate de persoanele private de libertate, informandu-l periodic despre aceasta pe directorul locului de detinere.
ART. 127
Obligatii si interdictii specifice
(1) Persoanele private de libertate se deplaseaza la activitatile prevazute la art. 124, 125 si art. 126 alin. (2) din prezentul regulament in timpul, zonele si pe traseele stabilite de administratia locului de detinere. Nerespectarea acestei prevederi de catre persoana privata de libertate atrage raspunderea disciplinara sau penala potrivit legii.
(2) Persoanelor din acest regim le este interzis sa procure, sa detina, sa comercializeze si sa consume bauturi alcoolice sau substante psihotrope, sa frecventeze localuri publice, sa conduca autovehicule in alte conditii decit cele stabilite de administratie, sa intre in legatura cu anumite persoane ori sa se deplaseze in anumite locuri, sa poarte sau sa detina arme, munitii, substante toxice ori explozive de orice fel.
(3) Persoanelor din acest regim, pe timpul desfasurarii de activitati in afara locului de detinere, le este interzis sa paraseasca locurile unde sunt planificate, inainte de terminarea programului, fara aprobarea persoanei desemnate de conducerea locului de detinere sa coordoneze activitatea.
(4) Cu ocazia clasificarii persoanelor private de libertate in acest tip de regim si ori de cite ori este necesar, acestea sunt instruite cu privire la indatoririle, obligatiile si interdictiile pe care le au, semnand un angajament in acest sens.
(5) Pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, persoanele private de libertate sunt obligate sa aiba asupra lor documente de legitimare eliberate de administratia locului de detinere, pe care sunt obligate sa le prezinte, la cerere, organelor competente.
(6) Persoanele private de libertate, pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, la activitatile prevazute la art. 124, 125 si art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, pot pastra si administra sume de bani din contul personal sau mijloace electronice de plata necesare efectuarii unor cheltuieli minime legate de asigurarea igienei personale, transport, suplimentarea hranei, achizitionarea unor articole de imbracaminte si incaltaminte, precum si pentru participarea la unele activitati cultural-educative.
(7) Pe timpul cat se afla in afara locului de detinere, la activitatile prevazute la art. 124, 125 si art. 126 alin. (2) din prezentul regulament, persoanele din acest regim pot detine si folosi telefoane mobile personale.
(8) Teate de libertate trebuie sa ofere conditii pentru mentinerea unei stari de sanatate si igiena specifice acestei categorii.
ART. 134
Separarea femeilor
In penitenciarele pentru femei se asigura separarea pe camere, in functie de varsta si regimul de executare stabilit de comisia prevazuta de art. 14 din Lege.
ART. 135
Supravegherea femeilor
(1) Supravegherea persoanelor private de libertate femei se asigura de personal de acelasi sex.
(2) Personalul de sex masculin are acces in sectiile pentru femei in conditiile stabilite de directorul locului de detinere.
ART. 136
Activitati de educatie si interventie psihosociala pentru femei
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se organizeaza si se desfasoara pe baza unor programe specifice. O parte din aceste activitati se pot desfasura impreuna cu persoane private de libertate barbati, cu asigurarea masurilor corespunzatoare de supraveghere.

.6. Individualizarea regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate in cazul persoanelor bolnave

ART. 137
Internarea si separarea in spitale si infirmerii
(1) Persoanele private de libertate bolnave nu pot refuza internarea intr-un penitenciar-spital sau infirmerii din suborerventie psihosociala, sprijina si ingrijesc persoane private de libertate cu dizabilitati, contribuie la prevenirea sau inlaturarea unor situatii de risc, precum si cele ale caror inventii, inovatii si lucrari stiintifice au fost confirmate de autoritatile competente pot fi stimulate prin acordarea uneia dintre recompensele prevazute de art. 68 alin. (1) din Lege.
ART. 142
Procedura acordarii recompenselor si consemnarea in documentele de evidenta
(1) Pentru recompensele prevazute de art. 68 alin. (1) lit. a)-e) din Lege, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate analizeaza lunar rapoartele de recompensare prezentate de sefii de sectii.
(2) iefii de sectii intocmesc rapoartele de recompensare, dupa consultarea cadrelor care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate.
(3) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate propune directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor acordarea recompenselor prevazute de art. 68 alin. (1) lit. f) si g) din Lege, in conformitate cu dispozitiile art. 68 alin. (2) din Lege. Inainte de formularea propunerii, comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate poate consulta, nemijlocit, personalul care desfasoara activitati directe cu persoanele private de libertate.
(4) Recompensele se consemneaza in registrul prevazut in art. 79 lit. b) din Lege.
ART. 143
Conditii de acordare a recompensei constind in incredintarea unei responsabilitati
Incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 64 din Lege se acorda persoanelor private de libertate care au avut o comportare meritorie pe perioada detinerii, dovedesc ca au calitati, aptitudini si abilitati de comunicare si organizare si se bucura de autoritate morala si respect din partea celorlalte persoane private de libertate.
ART. 144
Conditii de acordare a recompensei constind in ridicarea unei sanctiuni disciplinare
(1) Ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior se acorda persoanelor private de libertate care:
a) timp de doua luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. a) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au avut o conduita regulamentara;
b) timp de 3 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. b) si c) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au avut o conduita regulamentara;
c) timp de 4 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. d) si e) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au avut o conduita regulamentara;
d) timp de 5 luni de la data aplicarii sanctiunii disciplinare prevazute la art. 71 alin. (1) lit. f) din Lege, nu au mai comis abateri disciplinare si au manifestat o conduita regulamentara.
(2) Persoanele private de libertate sanctionate disciplinar nu pot beneficia de un alt tip de recompensa inaintea ridicarii sanctiunii disciplinare.
ART. 145
Acordarea recompensei constind in suplimentarea drepturilor la pachete si vizite
(1) Suplimentarea drepturilor la pachete si vizite se acorda persoanelor private de libertate, ca o recunoastere a respectarii normelor de conduita in locul de detinere.
(2) Persoanele private de libertate beneficiaza de recompensa prevazuta la alin. (1) in maximum doua luni de la data acordarii acesteia, cu conditia ca in aceasta perioada persoana privata de libertate sa nu fi fost sanctionata cu masura disciplinara prevazuta de art. 71 alin. (1) lit. d) si e) din Lege.
ART. 146
Acordarea de premii constind in materiale pentru activitati ocupationale persoanelor private de libertate
(1) Directorul locului de detinere poate acorda premii constind in materiale pentru activitati ocupationale persoanelor private de libertate care au obtinut rezultate bune si foarte bune in procesul de instruire scolara si formare profesionala, la concursurile si competitiile organizate in cadrul locului de detinere sau care au contribuit la informarea, educarea si formarea altor categorii de persoane private de libertate.
(2) Recompensa prevazuta la alin. (1) se acorda si persoanelor private de libertate care au realizat lucrari literare sau de arta care sunt apreciate la nivelul locului de detinere si al comunitatii.
ART. 147
Acordarea recompensei cu permisiunea de iesire din locul de detinere
(1) Permisiunea de iesire din locul de detinere prevazuta la art. 68 alin. (1) lit. e)-g) din Lege poate fi acordata numai persoanelor private de libertate care au avut o conduita constant pozitiva si prezinta suficienta incredere ca nu mai comit alte infractiuni.
(2) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate acorda recompensa prevazuta la art. 68 alin. (1) lit. e) din Lege sau propune acordarea recompenselor prevazute la art. 68 alin. (1) lit. f) si g) din aceeasi lege, dupa o analiza temeinica, conform procedurii stabilite prin decizia directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
ART. 148
Masuri determinate de permisiunea de iesire din penitenciar
(1) Inainte de iesirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se aduc la cunostinta urmatoarele:
a) data si ora la care trebuie sa se inapoieze;
b) regulile pe care trebuie sa le respecte si consecintele nerespectarii acestora;
c) obligativitatea prezentarii la autoritatile publice locale sau la organele de politie din localitatea in care se deplaseaza, pentru confirmarea prezentei in acea localitate, atit la sosire, cat si la plecare, in cazul unei permisiuni de iesire din penitenciar mai mari de 24 de ore.
(2) Cu aceasta ocazie, persoana privata de libertate semneaza un angajament, in sensul celor prevazute la alin. (1).
(3) In cazul minorilor, persoanelor private de libertate cu capacitate de exercitiu restrinsa ori al persoanelor private de libertate cu dizabilitati, care pentru deplasare necesita insotitor, administratia locului de detinere instiinteaza in timp util reprezentantii legali ori, dupa caz, sotul sau sotia ori rudele pana la gradul IV inclusiv, care semneaza angajamentul prevazut la alin. (2) alaturi de persoanele private de libertate.
(4) La iesirea din locul de detinere, persoanei private de libertate i se inmineaza actul de invoire, care face dovada identitatii si a intervalului de timp pentru care este acordata permisiunea.
(5) O zi permisiune de iesire din penitenciar este echivalenta cu intervalul orar de 24 de ore.
(6) Despre permisiunea iesirii din penitenciar serviciul de evidenta detinuti informeaza, inainte de plecarea din locul de detinere, organele de politie aflate in raza localitatii unde se deplaseaza persoana privata de liberate.
(7) Cheltuielile efectuate pe timpul permisiunii iesirii din penitenciar sunt suportate de catre persoana privata de libertate.

SECiIUNEA a 2-a
Abateri si sanctiuni disciplinare

.1. Abateri disciplinare

ART. 149
Tipul abaterilor disciplinare
(1) Constituie abateri disciplinare foarte grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 62 lit. a)-e) si art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savirseasca una dintre faptele prevazute la art. 63 lit. a)-m) din prezentul regulament, precum si eludarea regimului de executare a pedepsei de catre persoanele private de libertate, care prin initierea unor cauze penale ori civile pentru ele sau pentru altele urmaresc mentinerea intr-un anume loc de detinere ori transferarea in alte locuri de detinere.
(2) Constituie abateri disciplinare grave incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 62 lit. f)-j) si art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament, precum si determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savirseasca una dintre faptele prevazute la art. 63 lit. n)-t) din prezentul regulament.
(3) Constituie abateri disciplinare usoare incalcarea dispozitiilor prevazute la art. 62 lit. k)-n) si art. 63 lit. t)-v), ascunderea adevarului privind nivelul de instruire scolara sau pregatire profesionala, precum si determinarea cu intentie a altei persoane private de libertate sa savirseasca una dintre faptele prevazute la art. 62 si art. 63 lit. t)-v) din prezentul regulament.

.2. Sanctiuni disciplinare

ART. 150
Reglementarea
(1) Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate pentru savirsirea uneia dintre abaterile disciplinare prevazute de art. 149 din prezentul regulament sunt cele din art. 71 alin. (1) din Lege. Dispozitiile art. 71 alin. (2)-(9) din Lege se aplica in mod corespunzator.
(2) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare poate aplica, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute in art. 71 din Lege.
ART. 151
Avertismentul
Sanctiunea disciplinara cu avertisment se aplica persoanelor private de libertate care savarsesc pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
ART. 152
Suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a participa la activitatile culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (2) sau, in mod repetat, una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament.
ART. 153
Suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna, se poate aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (2) sau, in mod repetat, una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (3) din prezentul regulament, precum si celor care, fiind repartizate la activitati productive, au comis abateri legate de procesul de productie, de indeplinirea normelor de lucru, de respectarea normelor de protectie a muncii, de prevenire si stingere a incendiilor si cele de protejare a mediului inconjurator.
ART. 154
Suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni, se aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (1) sau, in mod repetat, abateri prevazute de art. 149 alin. (2) si (3) din prezentul regulament.
ART. 155
Suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni
Sanctiunea disciplinara cu suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni, se aplica persoanelor private de libertate care au comis pentru prima data una dintre abaterile prevazute la art. 149 alin. (1) sau, in mod repetat, abateri prevazute de art. 149 alin. (2) si (3) din prezentul regulament, precum si celor care au comis abateri pe timpul acordarii dreptului la vizita.
ART. 156
Izolarea pentru maximum 10 zile
Sanctiunea disciplinara cu izolarea pentru maximum 10 zile se aplica persoanelor private de libertate care au comis abateri prevazute de art. 149 alin. (1) sau, in mod repetat, abateri prevazute de art. 149 alin. (2) din prezentul regulament, precum si celor care manifesta o evidenta agresivitate sau violenta ori cind acestea afecteaza in mod grav convietuirea normala din locul de detinere, precum si siguranta acestuia.

.3. Procedura disciplinara

ART. 157
Obiectivele procedurii disciplinare
(1) In locurile de detinere, ordinea si disciplina sunt stabilite si mentinute riguros, in scopul asigurarii securitatii colective si individuale, precum si a unei vieti in comun bine organizate.
(2) Nu se poate adauga vreo alta constringere asupra oricarei persoane private de libertate decit acelea care decurg din prevederile legale.
ART. 158
Interdictii referitoare la procedura disciplinara
(1) Nicio persoana privata de libertate nu poate fi sanctionata disciplinar decit in conformitate cu dispozitiile Legii si ale prezentului regulament si niciodata de doua ori pentru aceeasi fapta.
(2) Persoanele private de libertate pot fi sanctionate disciplinar numai dupa verificarea completa a imprejurarilor in care s-au comis faptele care fac obiectul procedurii disciplinare. Audierea persoanei private de libertate este obligatorie.
(3) Nu se poate ingradi dreptul unei persoane private de libertate la aparare sau al folosirii cailor de atac impotriva sanctiunii disciplinare aplicate.
ART. 159
Interdictii referitoare la aplicarea unor masuri coercitive asimilate sanctiunilor disciplinare
(1) Sanctiunile colective, pedepsele corporale, izolarea in incaperi fara lumina si ventilatie si orice tratament inuman sau degradant sunt interzise.
(2) Este interzisa folosirea ca sanctiune a mijloacelor de constringere sau imobilizare. Folosirea acestor mijloace este posibila atunci cind persoana privata de libertate se afla intr-o stare de criza sau exista riscul iminent de autoranire ori de violenta asupra altor persoane sau ca masura de siguranta pe timpul escortarii la organele judiciare, la unitati sanitare sau in alte locuri, fiind insa inlaturate cind autoritatea judiciara sau administrativa dispune in acest sens.
(3) Pentru imobilizarea persoanelor private de libertate care se afla intr-o unitate sanitara nu se pot utiliza catuse metalice. Modelul si modul de utilizare ale mijloacelor de imobilizare utilizate in unitati sanitare se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Este interzisa utilizarea fortei fizice ca sanctiune impotriva persoanelor private de libertate. Forta fizica poate fi folosita in cazurile de autoaparare, de evadare sau rezistenta fizica activa ori pasiva la o dispozitie bazata pe Lege sau pe prezentul regulament.
ART. 160
Declansarea procedurii disciplinare
(1) Constatarea abaterii disciplinare, procedura disciplinara si plingerea impotriva hotaririi comisiei de disciplina sunt prevazute la art. 72-74 din Lege.
(2) In zilele de sambata, duminica si sarbatori legale, rapoartele de incident se depun la seful de tura, care le preda in prima zi lucratoare sefului sectiei unde este detinuta persoana privata de libertate.
(3) In situatia in care abaterea disciplinara este savirsita pe perioada transferului intre locurile de detinere subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, raportul de incident este intocmit de seful escortei, acesta fiind remis sefului de tura din unitatea de destinatie.
(4) Comisia de disciplina prevazuta la art. 73 alin. (2) din Lege functioneaza in fiecare loc de detinere, secretarul acesteia fiind o persoana desemnata de director.
(5) Atunci cind dupa savirsirea unei abateri disciplinare se impune transferarea de indata a persoanei private de libertate intr-un alt loc de detinere subordonat Administratiei Nationale a Penitenciarelor, raportul de incident se trimite impreuna cu celelalte documente intocmite unitatii in care a fost transferata persoana privata de libertate, in vederea continuarii procedurii disciplinare.
(6) In cazul in care, pentru motive de siguranta, se impune separarea preventiva a persoanei private de libertate, directorul locului de detinere poate dispune aceasta masura pe timpul cercetarilor.
ART. 161
Aplicarea sanctiunilor disciplinare
(1) Autoritatea disciplinara este exercitata numai de comisia de disciplina.
(2) Masura disciplinara se stabileste de comisia de disciplina, prin hotarire scrisa.
(3) Sanctiunile disciplinare se consemneaza in registrul prevazut de art. 79 lit. c) din Lege.
ART. 162
Executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea
(1) Sanctiunea disciplinara cu izolarea se executa, de regula, individual, in sectiile de maxima siguranta ale locurilor de detinere sau in camere special amenajate, indiferent de regimul de executare a pedepsei in care se afla persoana sanctionata.
(2) Camerele destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza de iluminat natural si de aerisire si sunt prevazute cu sisteme de incalzire, alimentare cu apa si alte dotari necesare igienei.
(3) Amenajarea si dotarea camerelor destinate executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea sunt stabilite prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
(4) Sanctiunea disciplinara cu izolarea se executa numai cu avizul medicului.
(5) Persoanele private de libertate care executa sanctiunea disciplinara cu izolarea sunt examinate zilnic de medicul locului de detinere.
(6) La propunerea medicului locului de detinere, sanctiunea disciplinara cu izolarea poate fi intrerupta din motive de sanatate.
ART. 163
Drepturile, obligatiile si interdictiile persoanelor private de libertate aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea
(1) Persoanele private de libertate aflate in executarea sanctiunii disciplinare cu izolarea beneficiaza pe toata perioada acesteia de dreptul de petitionare, la corespondenta si la informare prin presa scrisa, la hrana conform normelor in vigoare, asistenta medicala, precum si la plimbare in spatii special amenajate, separat de celelalte persoane private de libertate.
(2) Dotarea si amenajarea spatiilor destinate plimbarii persoanelor care executa sanctiunea disciplinara prevazuta la alin. (1) se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
(3) Fumatul este permis numai pe timpul efectuarii activitatii de plimbare.
(4) Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanele private de libertate nu sunt scoase la munca, nu participa la activitatile cultural-educative si sportive, sunt private de posibilitatea de a pastra si de a folosi aparatura radio-tv.
(5) Pe timpul executarii sanctiunii disciplinare cu izolarea, persoanelor private de libertate li se suspenda dreptul de a primi bunuri, de a primi vizite, cu exceptia vizitelor aparatorului, persoanelor cu calitati oficiale sau ale reprezentantilor diplomatici, in conformitate cu prevederile art. 46-48 din prezentul regulament, de a efectua convorbiri telefonice, precum si cumparaturi, in afara articolelor necesare pentru petitionare, corespondenta, fumat si igiena individuala.

CAP. IX
Munca prestata de persoanele private de libertate

ART. 164
Folosirea la munca
(1) Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare pentru identificarea posibilitatilor de a asigura folosirea la munca a unui numar cat mai mare de persoane private de libertate.
(2) Munca prestata de persoanele private de libertate urmareste mentinerea si cresterea capacitatii acestora de a-si cistiga existenta dupa liberare si realizarea unor venituri, care se pot folosi la imbunatatirea conditiilor de detinere si pentru sustinerea actiunilor de resocializare a persoanelor private de libertate.
(3) In raport de tipul regimului de executare, persoanele private de libertate pot fi folosite la munca. In acest sens, se tine seama de calificarea, deprinderile si aptitudinile fiecarei persoane private de libertate, de varsta, starea de sanatate, precum si de programele destinate sprijinirii formarii profesionale a acestora.
(4) Persoanele private de libertate pot fi folosite la munca in intreprinderi, sectii si ateliere de productie din locurile de detinere, la operatori economici, precum si la alte persoane fizice sau juridice.
(5) Munca persoanelor private de libertate, desfasurata in conditiile prevazute la art. 60 alin. (1) lit. a) si b) din Lege, este remunerata in raport de natura activitatii, calitatea produselor executate si randamentul obtinut.
ART. 165
Contractarea fortei de munca
(1) Folosirea la munca a persoanelor private de libertate se realizeaza pe baza de contract de prestari de servicii incheiat intre administratia locului de detinere si beneficiarul fortei de munca.
(2) Tarifele referitoare la activitatile ce urmeaza a se desfasura se negociaza intre administratia locului de detinere si beneficiarul fortei de munca si nu pot fi mai mici decit tariful aferent salariului minim brut pe economie, in conditiile realizarii integrale a normei de lucru stabilite in contract. Normele de lucru se stabilesc pe baza probelor de lucru efectuate in prezenta persoanelor delegate de ambele parti contractante.
(3) In situatia in care beneficiarul fortei de munca nu respecta dispozitiile legale privind conditiile de folosire la munca a persoanelor private de libertate, administratia locului de detinere ii solicita ca in termen de 24 de ore sa ia masuri pentru respectarea acestora. Daca in acest termen nu se iau masurile necesare, directorul locului de detinere poate dispune retragerea partiala sau totala a persoanelor private de libertate.
(4) In cazul in care, timp de 30 de zile dupa retragerea persoanelor private de libertate, beneficiarul fortei de munca nu indeplineste obligatiile prevazute la alin. (3), directorul locului de detinere cere rezilierea contractului.
(5) Beneficiarul fortei de munca este obligat sa asigure: baza tehnico-materiala, conducerea lucrarilor, spatii pentru servirea hranei, apa potabila, asistenta tehnica necesara, instructajul si conditiile de protectie a muncii, spatii pentru grupuri sanitare si, daca este cazul, amenajarile impuse pentru executarea pazei la locul de munca.
(6) Conducatorul locului de detinere are obligatia de a incheia contracte cat mai avantajoase, in masura posibilitatilor, stabilind in sarcina beneficiarului fortei de munca obligatia de a asigura: cheltuielile ocazionate de transportul persoanelor private de libertate, al personalului de escortare si al hranei la locurile de munca, precum si materialele igienico-sanitare.
ART. 166
Munca in interesul locului de detinere
(1) Munca in interesul locului de detinere cuprinde urmatoarele activitati cu caracter gospodaresc care nu se remunereaza:
a) activitatile desfasurate pentru prepararea hranei, pentru intretinerea si functionarea instalatiilor, pentru mentinerea starii de curatenie si igiena in locul de detinere, precum si insotirea unor persoane private de libertate cu dizabilitati;
b) activitatile prestate in cadrul atelierelor de intretinere, constind in servicii de cizmarie, croitorie, timplarie, spalatorie, intretinere a mijloacelor auto din dotare, tinichigerie, lacatusarie si altele asemenea;
c) activitatile ocazionale din interiorul locului de detinere, care se presteaza, prin rotatie, de catre toate persoanele private de libertate apte din punct de vedere medical;
d) alte activitati necesare locului de detinere, in functie de cerintele specifice.
(2) Repartizarea persoanelor private de libertate la activitatile prevazute la alin. (1) se efectueaza in baza baremelor aprobate prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Pe timpul noptii, la nivelul camerelor de detinere, pentru prevenirea unor evenimente negative, de natura sinuciderilor, incendiilor, inundatiilor, precum si pentru semnalizarea situatiilor ce necesita acordarea de prim ajutor, se poate organiza serviciul de planton, care se considera munca in interesul locului de detinere.
ART. 167
Selectionarea si repartizarea la munca
(1) Selectionarea si repartizarea persoanelor private de libertate la activitati productive se fac in functie de regimul de executare, cu aprobarea directorului locului de detinere, la propunerea unei comisii formate din reprezentantii sectoarelor de educatie si interventie psihosociala, regim penitenciar, evidenta, organizarea muncii si medical, sub conducerea directorului adjunct pentru siguranta si regim. Comisia se completeaza cu personal de specialitate, care verifica deprinderile profesionale ale persoanelor private de libertate.
(2) In masura posibilitatilor, a cerintelor de disciplina din locurile de detinere si in limite rezonabile, persoanele private de libertate pot opta pentru un anumit loc de munca sau pot schimba locul de munca daca nu sunt folosite la prestarea altei munci si daca poseda calificarea sau deprinderile necesare noului loc de munca.
(3) Prestarea muncii se face individual sau in grupuri organizate, care nu depasesc 50 de persoane, in interiorul sau in exteriorul locului de detinere.
ART. 168
Masurile si mijloacele de protectie a muncii
(1) Munca prestata de persoanele private de libertate trebuie sa se desfasoare in conditii cat mai apropiate de cele din comunitate.
(2) Reglementarile legale referitoare la organizarea si desfasurarea muncii sunt aplicabile si persoanelor private de libertate, inclusiv cele referitoare la prevenirea accidentelor de munca, bolilor profesionale si a altor situatii de risc.
(3) Beneficiarii muncii prestate de persoanele private de libertate au obligatia de a asigura atit acestora, cat si personalului de paza si supraveghere masurile de protectie a muncii, echipamentul adecvat si alimentatia de protectie, in cazul in care dispozitiile legale prevad aceasta pentru angajatii proprii.
ART. 169
Programul de lucru
Munca persoanelor private de libertate se organizeaza potrivit programului de lucru stabilit de directorul locului de detinere, in conditiile dispozitiilor titlului IV cap. V „Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate” din Lege si cu respectarea dispozitiilor contractuale.
ART. 170
Venituri realizate din activitati de productie in regie proprie si din prestari de servicii
(1) Activitatile de productie in regie proprie, realizate in sectii, ateliere si gospodarii agrozootehnice, precum si munca prestata in cadrul lucrarilor de investitii si reparatii curente sau capitale sunt remunerate pe baza de tarife diferentiate pe categorii de activitati, dar nu mai putin decit nivelul salariului minim pe economie, in conditiile realizarii normelor de productie.
(2) Produsele realizate in sectii si ateliere de productie, precum si excedentul din gospodariile agrozootehnice pot fi valorificate pe piata libera.
(3) Veniturile realizate din prestari de servicii pot fi incasate in lei sau echivalent valoric in produse, servicii, materiale, obiecte de inventar, echipament, cazarmament, precum si mijloace fixe, in conditiile in care articolele respective sunt prevazute in structura bugetului aprobat de venituri si cheltuieli si aceasta modalitate de plata a fost stabilita prin contractul de prestari de servicii.
ART. 171
Remunerarea persoanelor private de libertate participante la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala
(1) Remunerarea persoanelor condamnate care participa la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala se realizeaza la tariful orar corespunzator salariului minim brut pe tara, in functie de prezenta persoanei private de libertate la cursuri.
(2) Numarul orelor de cursuri se stabileste cu respectarea planurilor-cadru elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, respectiv de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca.
(3) In situatia in care persoanele condamnate participa la cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala si nu promoveaza anul de studiu sau examenul final din cauze imputabile acestora, sumele prevazute la alin. (1) se recupereaza in baza unui ordin de imputare, care constituie titlu executoriu.
(4) Veniturile obtinute de persoanele private de libertate ca urmare a muncii prestate, a frecventarii unor cursuri de scolarizare, calificare ori recalificare profesionala se repartizeaza conform prevederilor art. 62 din Lege, astfel:
a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmind sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in libertate;
b) 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
ART. 172
Gestionarea sumelor de bani apartinind persoanelor private de libertate
(1) Sumele de bani corespunzatoare cotei de 90% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza in fisa contabila a persoanei si pot fi folosite pe durata executarii pedepsei, conform prevederilor art. 49 alin. (4) din Lege.
(2) Sumele de bani corespunzatoare cotei de 10% din venitul cuvenit persoanelor private de libertate se consemneaza in fisa contabila nominala si se pastreaza, pe numele acestora, in conturi bancare purtatoare de dobinzi sau in depozite bancare, aceste sume impreuna cu dobanda aferenta urmind a fi incasate in momentul punerii in libertate.
(3) In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, procentul de 50% din cota de 30% care ii revine acesteia conform art. 62 alin. (1) lit. a) din Lege se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile, conform prevederilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 173
Evidenta muncii prestate
Evidenta muncii persoanelor private de libertate se tine de catre personalul locului de detinere si al unitatii beneficiare.

CAP. X
Activitatea de educatie si interventie psihosociala

ART. 174
Continutul activitatilor de educatie si interventie psihosociala
(1) Activitatea de educatie si interventie psihosociala se face in baza planificarii executarii pedepsei si are drept scop asistenta in vederea reintegrarii sociale a persoanelor private de libertate. Aceasta cuprinde urmatoarele arii de interventie:
a) adaptarea la conditiile privarii de libertate;
b) instruire scolara si formare profesionala;
c) activitati educative si recreative;
d) asistenta sociala;
e) asistenta psihologica;
f) asistenta religioasa;
g) pregatirea pentru liberare.
(2) Comisia prevazuta in art. 14 din Lege elaboreaza si aproba, pe baza ofertei de activitati, planul individualizat de evaluare si interventie educativa.
(3) Aceste activitati se desfasoara individual sau in grup, in interiorul sau in exteriorul locului de detinere, in conditii cat mai apropiate de viata din comunitate.
ART. 175
Planul de evaluare si interventie educativa
(1) Administratia locului de detinere, in urma evaluarii si identificarii necesitatilor individuale ale persoanei private de libertate si in functie de posibilitatile institutiei, este obligata sa organizeze activitati de educatie si interventie psihosociala, tinind cont de natura infractiunii comise, durata privarii de libertate, regimul de executare, gradul de risc, varsta, stare de sanatate fizica si mintala.
(2) Pentru fiecare persoana privata de libertate se intocmeste un plan de evaluare si interventie educativa, care este adus la cunostinta, sub semnatura, persoanei private de libertate.
(3) Planul de evaluare si interventie educativa cuprinde date biografice, informatii despre mediul de provenienta, istoricul infractional, date despre nivelul de instruire scolara si profesionala, date psihologice de interes general sau profilul psihologic. In functie de acestea se stabilesc ariile de interventie individualizata.
(4) Planul se adapteaza la regimul de executare a pedepselor, acordindu-se o atentie speciala categoriilor vulnerabile.
(5) La activitati pot participa, in calitate de colaboratori, consilieri de probatiune, voluntari si reprezentanti ai societatii civile.
ART. 176
Activitati in perioada de carantina si observare
Programele derulate in perioada de carantina si observare au ca scop cunoasterea normelor privind ordinea, disciplina, conduita, relatiile cu alte persoane si cuprind activitati individuale sau colective desfasurate de administratia locului de detinere.
ART. 177
Organizarea activitatilor de instruire scolara la nivel primar, gimnazial, profesional si liceal
(1) Administratia locurilor de detinere asigura conditiile necesare instruirii scolare a persoanelor private de libertate pentru ciclul primar, gimnazial si liceal, in concordanta cu normele cuprinse in legea invatamintului public, si conditiile stabilite in protocolul de colaborare dintre Ministerul Educatiei si Cercetarii si Ministerul Justitiei privind scolarizarea si profesionalizarea persoanelor aflate in custodia Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Pentru persoanele analfabete se organizeaza cursuri de pregatire in vederea promovarii claselor I-IV, prin programul „A doua sansa”.
(3) In fiecare loc de detinere se organizeaza, cu sprijinul inspectoratelor scolare judetene si al municipiului Bucuresti, scoli sau clase afiliate la institutiile de invatamint din afara locului de detinere.
ART. 178
Personalul didactic
Personalul didactic necesar functionarii unitatilor scolare din cadrul locurilor de detinere este asigurat si salarizat de catre inspectoratele scolare judetene, selectionarea acestuia facindu-se in colaborare cu administratia locului de detinere.
ART. 179
Accesul la invatamintul universitar
(1) Persoanele private de libertate pot urma, cu aprobarea directorului locului de detinere, cursuri universitare la forma de invatamint la distanta, suportand toate cheltuielile, inclusiv cele de deplasare. La cursurile cu frecventa redusa care presupun deplasari, au prioritate persoanele clasificate in regim deschis si semideschis. Pentru inscrierea la cursuri la forma de invatamint deschis la distanta au sanse egale toate persoanele private de libertate, indiferent de regimul in care isi executa pedeapsa.
(2) In cazul in care persoana condamnata urmeaza studii universitare in momentul intrarii in penitenciar, aceasta poate continua aceste studii numai in forma cursurilor la forma de invatamint deschis la distanta, conform dispozitiilor alin. (1).
(3) Metodologia si normele referitoare la inscrierea si participarea la cursuri si examene sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) Dupa obtinerea aprobarii, persoana privata de libertate face dovada scrisa a faptului ca este acceptata sa urmeze cursurile unei facultati, precum si a garantiei sustinerii financiare necesare continuarii studiilor.
ART. 180
Organizarea cursurilor de calificare
(1) In locul de detinere se pot organiza cursuri de calificare sau recalificare a persoanelor private de libertate in diferite meserii, in functie de optiunile si de aptitudinile acestora.
(2) Cursurile se organizeaza in spatiile existente in locurile de detinere, in unitatile productive din sistemul Administratiei Nationale a Penitenciarelor, precum si la operatori economici din exterior, in baza acordurilor incheiate.
(3) Activitatile de calificare sau recalificare se desfasoara cu sprijinul financiar al Ministerului Educatiei si Cercetarii, al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, prin Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, al Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau al altor persoane fizice ori juridice.
(4) In contractele de folosire la munca a persoanelor private de libertate pot fi prevazute clauze prin care operatorii economici sa desfasoare sau sa sustina material cursuri de calificare si de atestare pe meserii a acestora.
ART. 181
Persoanele private de libertate care au prioritate la activitati de instruire scolara si formare profesionala
(1) Activitatile de instruire scolara si formare profesionala se organizeaza obligatoriu pentru minori si tineri privati de libertate.
(2) Este obligatorie instruirea scolara pentru persoanele analfabete.
ART. 182
Atestarea scolara si profesionala
(1) Persoanele private de libertate care doresc sa urmeze cursuri de instruire scolara sau de pregatire profesionala trebuie sa prezinte documentele care sa ateste nivelul de pregatire scolara anterior obtinut.
(2) Documentele care atesta scolarizarea sau calificarea se elibereaza de catre organizatorul cursului si nu contin mentiuni cu privire la starea de privare de libertate a persoanei, acestea fiind recunoscute in conditiile legii.
ART. 183
Modul de desfasurare a activitatii de educatie si interventie psihosociala
Activitatile de educatie si interventie psihosociala se desfasoara individual sau colectiv, pe module educationale, fiind structurate de regula in programe de tip obligatoriu, optional sau facultativ. Programele de tip obligatoriu desfasurate cu persoanele private de libertate se stabilesc de catre comisia prevazuta la art. 14 din Lege.
ART. 184
Organizarea si functionarea bibliotecilor in locurile de detinere
(1) In fiecare loc de detinere se organizeaza si functioneaza o biblioteca la care au acces persoanele private de libertate. Fondul de carte cuprinde un numar suficient de mare si variat de volume, menit sa raspunda diversitatii culturale a persoanelor private de libertate, acestea avind libertatea de a opta pentru orice gen de lectura.
(2) Fondul de carte se constituie prin cumparare, sponsorizari si donatii.
(3) Modul de gestionare si utilizare a fondului de carte se face conform celui din bibliotecile publice.
(4) Administratia locului de detinere asigura gratuit un numar de ziare sau de publicatii, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului justitiei.
(5) Persoanele private de libertate isi pot procura, prin grija administratiei locului de detinere, din banii personali, ziare, carti, publicatii periodice si reviste.
(6) In locurile de detinere se pot edita reviste continind date informative despre activitatile de educatie si interventie psihosociala, inclusiv creatii literare apartinind persoanelor private de libertate.
ART. 185
Accesul la programele de radio si televiziune
(1) Administratia locului de detinere asigura posibilitatea receptarii programelor nationale si locale de radio si de televiziune.
(2) Aparatura radio-tv poate fi proprietatea administratiei locului de detinere sau a persoanei private de libertate.
(3) Administratia locului de detinere aproba primirea aparaturii radio-tv de catre persoanele private de libertate.
(4) Pe perioada detentiei, aparatura radio-tv, aprobata potrivit alin. (3), nu poate fi instrainata altor persoane private de libertate si nici folosita in scopul obtinerii de avantaje patrimoniale.
(5) Folosirea aparaturii radio-tv se face conform programului stabilit, astfel incit sa nu perturbe programul zilnic al persoanelor private de libertate si sa nu contravina regulilor de disciplina din locurile de detinere.
ART. 186
Accesul la calculator
Persoanei private de libertate i se poate aproba si primirea sau achizitionarea de echipamente IT, care pot fi folosite exclusiv de aceasta, in conditiile stabilite de administratia locului de detinere, astfel incit sa nu contravina regulilor de disciplina si siguranta din locurile de detinere.
ART. 187
Accesul la manifestari culturale si actiuni de sponsorizare
(1) Administratia locului de detinere intreprinde demersurile necesare organizarii de spectacole, expozitii si alte manifestari culturale, in care sa fie implicate persoanele private de libertate.
(2) Materialele necesare desfasurarii activitatilor prevazute la alin. (1) se asigura de administratia locului de detinere, de sot sau sotie ori de rude pana la gradul al IV-lea inclusiv sau de catre alte persoane fizice ori juridice.
(3) Administratia locului de detinere incurajeaza si sprijina initiativele organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, precum si pe cele ale persoanelor fizice din tara si din strainatate care doresc sa contribuie la activitatea de educatie si interventie psihosociala desfasurata in locul de detinere sau sa sponsorizeze astfel de actiuni, daca acestea nu contravin prevederilor legale ori regulilor privind siguranta locurilor de detinere.
ART. 188
Activitati recreative
(1) Administratia locului de detinere, in functie de posibilitati, asigura, in spatii special amenajate, practicarea individuala sau colectiva a unor jocuri ori activitati sportive in vederea mentinerii tonusului fizic si psihic, tinind cont de starea de sanatate, aptitudini, varsta si preferinte.
(2) Materialele si echipamentele necesare desfasurarii activitatilor sportive se asigura de administratia locului de detinere, iar cele ce depasesc posibilitatile financiare ale locului de detinere pot fi procurate, cu aprobarea directorului, si de catre persoanele private de libertate, familie sau alte persoane ori organizatii.
(3) Activitatile sportive se organizeaza si se desfasoara sub indrumarea unui instructor sportiv.
(4) In locurile de detinere se pot constitui echipe sau grupe de activitati pe discipline sportive, in raport de regimurile de executare si de conduita. Administratia Nationala a Penitenciarelor poate autoriza organizarea unor intreceri sportive intre persoanele private de libertate aflate in locuri de detinere diferite. Intreceri sportive se pot organiza si cu echipe sau grupe sportive din exteriorul locului de detinere, cu aprobarea directorului acestuia.
ART. 189
Asistenta religioasa
(1) Persoanele private de libertate au dreptul neingradit la asistenta religioasa, in conditiile stabilite prin regulamentul privind asistenta religioasa in locurile de detinere, aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
(2) Reprezentantii organizatiilor, asociatiilor si cultelor religioase pot desfasura servicii si activitati religioase si pot vizita persoanele private de libertate, fara a afecta programul locului de detinere.
(3) Persoanele private de libertate pot sa primeasca, sa pastreze si sa foloseasca obiecte de cult si publicatii cu caracter religios.

CAP. XI
Liberarea conditionata

ART. 190
Conditiile de acordare a liberarii conditionate
(1) Liberarea conditionata constituie o masura de incredere fata de persoana privata de libertate condamnata la pedeapsa cu inchisoarea sau la detentiune pe viata si se dispune pentru continuarea executarii restului de pedeapsa in stare de libertate.
(2) Persoanele private de libertate care au lucrat, au participat la cursuri de alfabetizare ori instruire scolara – primara, gimnaziala, liceala sau universitara, in conformitate cu dispozitiile art. 65 alin. (1)-(4) din Lege, ori de formare profesionala sau la programe de resocializare, precum si persoanele private de libertate care nu au muncit din motive neimputabile lor, dar au dovedit un progres real in propria conduita si au participat constant la programele de educatie si interventie psihosociala, tinindu-se cont si de antecedentele penale, pot beneficia de liberare conditionata dupa executarea fractiunilor din pedeapsa prevazute de Codul penal, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Partea din pedeapsa care se considera executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale se calculeaza conform prevederilor art. 76 din Lege.
ART. 191
Procedura de acordare a liberarii conditionate
(1) Comisia prevazuta la art. 14 din Lege, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, si a sefului biroului evidenta detinuti, in calitate de secretar, analizeaza saptaminal, la locul de detinere, dosarele individuale ale persoanelor private de libertate care indeplinesc conditiile pentru liberarea conditionata.
(2) Comisia analizeaza dosarul in prezenta persoanei private de libertate, ocazie cu care i se aduc la cunostinta conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca in situatia continuarii executarii restului de pedeapsa in stare de libertate.
(3) Dupa analiza, comisia intocmeste un proces-verbal motivat, semnat de membrii comisiei si de persoana privata de libertate. Procesul-verbal cuprinde mentiuni referitoare la prevederile art. 77 alin. (2) din Lege.
(4) Procesul-verbal de admitere se inainteaza judecatoriei din raza teritoriala a locului de detinere, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.
(5) Procesul-verbal de respingere si noul termen de reexaminare a situatiei, care nu poate fi mai mare de un an, se comunica persoanei private de libertate, aducandu-i-se la cunostinta, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.
(6) Cind persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerind liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.
(7) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

CAP. XII
Punerea in libertate

ART. 192
Activitati determinate de punerea in libertate
(1) Punerea in libertate a persoanelor private de libertate se face de catre directorul locului de detinere, la expirarea duratei pedepsei inchisorii, la termenul hotarit de instanta de judecata in cazul liberarii conditionate, precum si la orice alta data hotarita de organele judiciare competente in situatiile anume prevazute de lege, comunicind despre acest fapt organului judiciar competent.
(2) Cu ocazia liberarii, persoanei private de libertate i se inmineaza biletul de liberare, toate documentele personale si, la cerere, fotocopii de pe actele din dosarul individual, inclusiv de pe actele medicale, precum si un referat medical catre medicul de familie. De asemenea, dupa retragerea bunurilor incredintate de administratia locului de detinere, i se restituie toate sumele banesti, bunurile si valorile care ii apartin, inclusiv documentele referitoare la contul sau.
(3) Contravaloarea serviciilor de fotocopiere efectuate in conditiile alin. (2) va fi suportata, de regula, de persoana privata de libertate. Daca persoanele private de libertate nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru fotocopiere sunt suportate de administratia locului de detinere. Sunt considerate persoane fara mijloace banesti persoanele care nu au sau nu au avut in ultimele 30 de zile sume de bani disponibile in contul personal.
(4) Tarifele pentru serviciile de fotocopiere se stabilesc prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(5) Punerea in libertate a persoanei private de libertate se realizeaza fara intirziere, dupa efectuarea activitatilor prevazute la alin. (2).
ART. 193
Asigurarea transportului la punerea in libertate
(1) In cazul in care persoana privata de libertate nu are bani, costul transportului pana la domiciliu se asigura de administratia locului de detinere la nivelul tarifului minim practicat de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane. De asemenea, administratia locului de detinere asigura tinuta civila de sezon celor care nu poseda, precum si hrana rece, potrivit normelor in vigoare, pentru numarul de zile necesare transportului pana la domiciliul persoanei care se libereaza.
(2) Pentru cetatenii straini sau apatrizi, drepturile prevazute la alin. (1) se asigura pana la sediul reprezentantelor diplomatice din Rominia ale statelor care le reprezinta interesele sau pana in localitatea din tara unde acestia isi au resedinta.
(3) Cind persoana care urmeaza a fi pusa in libertate este bolnava, nefiind transportabila, cu consimtamintul sau, poate fi internata de administratia locului de detinere intr-un spital din reteaua Ministerului Sanatatii Publice, anuntindu-se despre aceasta rudele sau institutiile guvernamentale ori neguvernamentale de asistenta sociala.
ART. 194
Consemnarea punerii in libertate
(1) Punerea in libertate se consemneaza in registrul prevazut la art. 79 lit. e) din Lege si in modulul corespunzator din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.
(2) In cazul persoanelor liberate conditionat se fac mentiuni si in registrul prevazut la art. 79 lit. d) din Lege si in modulul corespunzator din aplicatia informatizata de gestiune a datelor despre persoanele private de libertate.

CAP. XIII
Siguranta locurilor de detinere. Paza, supravegherea si escortarea persoanelor private de libertate

ART. 195
Scopul
(1) Siguranta locului de detinere, paza, supravegherea si escortarea persoanelor private de libertate constituie un ansamblu de actiuni si masuri luate de administratia locului de detinere, care au ca scop:
a) prevenirea sustragerii de la executarea pedepselor si a masurilor preventive a persoanelor private de libertate;
b) aplicarea regimurilor de executare a pedepsei;
c) apararea locurilor de detinere;
d) prezentarea in fata organelor judiciare a persoanelor private de libertate;
e) prevenirea unor situatii de risc pentru ordinea de drept;
f) protectia individuala si colectiva a persoanelor private de libertate si a personalului propriu.
(2) Masurile necesare pentru siguranta locurilor de detinere, paza, supravegherea si escortarea persoanelor private de libertate sunt stabilite in regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 196
Personalul destinat executarii misiunilor
Pentru realizarea dispozitiilor art. 195 din prezentul regulament, fiecare loc de detinere trebuie sa dispuna de personal propriu specializat, selectionat, pregatit si instruit pentru executarea atributiilor de serviciu specifice, cu respectarea unei proportii de minimum un lucrator la 3 persoane private de libertate.
ART. 197
Dotare si amenajari
(1) Locurile de detinere sunt dotate cu imprejmuiri de siguranta, cladiri adecvate, armament, munitie, mijloace de interventie, de imobilizare, de transport, de comunicare, de intretinere, de supraveghere si control, de stingere a incendiilor si alte dotari specifice indeplinirii atributiilor legale in conditii de siguranta.
(2) In exercitarea atributiilor de paza, escortare si supraveghere a persoanelor private de libertate, precum si in alte situatii temeinic justificate prevazute in planurile de paza si aparare ale locurilor de detinere, personalul foloseste tehnica, mijloacele si armamentul din dotare.
(3) In functie de situatie, personalul se doteaza cu veste antiglont, scuturi de protectie si casti cu vizor si poate folosi pentru interventie si restabilirea ordinii bastoane de cauciuc sau tomphe, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene, jeturi de apa, arme cu gloante de cauciuc, catuse, caini de serviciu, dispozitive sonore si luminoase, precum si alte mijloace de protectie si imobilizare aflate in dotare. Cainii de serviciu sunt folositi ca mijloace auxiliare de paza si escortare la activitatile din exteriorul locului de detinere.
(4) Orice interventie se va desfasura cu respectarea principiului proportionalitatii cauzei care a generat nevoia si modalitatea de interventie si fara a se face uz nejustificat de violenta.
ART. 198
Folosirea mijloacelor de interventie si imobilizare
(1) Folosirea mijloacelor de interventie se face gradual, fara a depasi nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente ori agresive sau pentru neutralizarea actiunilor ilegale, si inceteaza de indata ce scopul interventiei a fost realizat, cu respectarea dispozitiilor art. 37 din Lege.
(2) Procedurile standard de interventie si imobilizare sunt stabilite prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 199
Apelul persoanelor private de libertate
(1) La predarea serviciului de catre personalul de supraveghere de pe sectiile de detinere se efectueaza apelul persoanelor private de libertate, activitate care este consemnata in documentele specifice.
(2) Apelul persoanelor private de libertate se efectueaza si la inceperea si terminarea activitatilor la care acestea participa in afara camerelor de detinere sau ori de cite ori este nevoie.
(3) Anual se organizeaza apelul general, pentru confruntarea documentelor care privesc situatia individuala a persoanelor private de libertate cu cele declarate de acestea.
ART. 200
Perchezitia
(1) Pentru prevenirea unor evenimente deosebite, a situatiilor de risc, precum si pentru ridicarea obiectelor interzise, persoanele private de libertate sunt supuse perchezitiei.
(2) Perchezitia este actiunea prin care se realizeaza un control amanuntit asupra persoanelor private de libertate, echipamentului, bagajelor, cazarmamentului, camerelor de detinere si tuturor locurilor unde acestea au acces.
(3) Perchezitia se efectueaza de catre persoane de acelasi sex si in conditii care sa nu lezeze demnitatea persoanelor private de libertate.
(4) In cadrul perchezitiei corporale amanuntite asupra persoanei private de libertate se interzice urmarirea descoperirii obiectelor interzise prin efectuarea de exercitii fizice. Desfasurarea perchezitiei corporale amanuntite se desfasoara cu respectarea dreptului persoanei perchezitionate la viata intima.
(5) Perchezitiile asupra cavitatilor corporale ale persoanelor private de libertate pot fi realizate numai de catre cadre medicale.
(6) Persoanele private de libertate asista la perchezitionarea bagajelor si a bunurilor personale.
(7) Dispozitiile art. 49 alin. (4) si (6) si ale art. 71 alin. (2) din Lege se aplica in mod corespunzator.
(8) Felurile perchezitiei, modalitatile de efectuare, asigurarea tehnico-materiala necesara efectuarii acesteia, precum si documentele ce se intocmesc cu acest prilej se stabilesc prin regulamentul prevazut la art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 201
Regimul confiscarii sumelor de bani si a bunurilor
(1) Sumele de bani si bunurile procurate si detinute in alte conditii decit cele prevazute de Lege, descoperite cu ocazia efectuarii perchezitiilor, se confisca.
(2) Bunurile interzise, descoperite la primire, se valorifica sau se distrug potrivit dispozitiilor art. 49 alin. (6) din Lege. Sumele de bani descoperite se consemneaza in fisa contabila personala si se folosesc in conditiile prevazute la art. 49 alin. (4) din Lege.
(3) Sunt supuse confiscarii bunurile si medicamentele a caror procurare si detinere sunt permise de reglementarile in vigoare, dar care au fost abandonate, ori daca persoana asupra carora au fost descoperite nu poate justifica intrarea in posesia lor in mod legal.
(4) Bunurile confiscate, dupa evaluare si inregistrare, sunt folosite, dupa caz, pentru asigurarea drepturilor persoanelor private de libertate, sunt introduse in patrimoniul locului de detinere ori comercializate la magazinele din incinta locului de detinere. Fac exceptie bauturile alcoolice, medicamentele si alimentele perisabile, care se distrug, pe baza de proces-verbal, de catre o comisie numita prin decizie a directorului locului de detinere.
(5) Bunurile, obiectele si substantele descoperite asupra persoanelor private de libertate, indiferent de momentul in care se efectueaza perchezitia, a caror detinere este interzisa prin lege oricarui cetatean, se ridica si se conserva; se intocmesc documentele necesare probarii faptei si se anunta de indata organele judiciare competente carora le sunt predate.
(6) Confiscarea este dispusa de catre directorul locului de detinere, in baza procesului-verbal intocmit de catre persoanele care au descoperit bunurile ce fac obiectul confiscarii. Directorul locului de detinere instiinteaza despre masura luata judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
ART. 202
Cooperarea cu structuri specializate ale Sistemului national de aparare, ordine publica si siguranta nationala
In situatii deosebite a caror rezolvare depaseste posibilitatile proprii, precum si in caz de catastrofe, cutremure, accident nuclear, inundatii, incendii, stare de necesitate, personalul locurilor de detinere este sprijinit de unitatile specializate ale Ministerului Administratiei si Internelor ori ale celorlalte structuri care fac parte din Sistemul national de aparare, ordine publica si siguranta nationala, potrivit planurilor de cooperare si interventie.
ART. 203
Masuri in caz de evadare a persoanelor private de libertate
(1) La producerea unei evadari administratia locului de detinere anunta de indata organele competente ale Ministerului Administratiei si Internelor pentru luarea masurilor in vederea urmaririi si prinderii evadatului, furnizand acestora datele si informatiile necesare. La fel procedeaza si in cazul neprezentarii persoanelor private de libertate care au avut permisiunea de iesire din locul de detinere.
(2) Atributiile si modul de actiune ale personalului locului de detinere in cazul producerii unei evadari se stabilesc prin regulamentul prevazut de art. 16 alin. (2) din Lege.
ART. 204
Accesul in locurile de detinere
(1) Accesul in locurile de detinere este strict limitat. Persoanele din afara sistemului administratiei penitenciare pot intra in locurile de detinere pe baza autorizatiei directorului locului de detinere.
(2) In cazul comisiilor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Rominia, nu este necesara autorizatia prevazuta la alin. (1), acestea avind acces nelimitat in orice loc de detinere in baza documentelor de identificare.
ART. 205
Realizarea materialelor audiovideo
Fotografierea, inregistrarea audiovizuala cu privire la activitatile din locurile de detinere sunt permise numai cu incuviintarea directorului locului de detinere.

CAP. XIV
Dispozitii speciale

SECiIUNEA 1
Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere

ART. 206
Ascultarea persoanelor private de libertate in locurile de detinere
(1) Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere se poate face de catre reprezentanti ai structurilor Ministerului Administratiei si Internelor in baza delegatiei semnate de procurorul care supravegheaza sau efectueaza urmarirea penala in cauza ori, dupa caz, de catre sefii Inspectoratului General al Politiei Romane, Inspectoratului General al Politiei de Frontiera Romane, inspectoratelor de politie judetene, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, al Directiei Generale Anticoruptie, precum si de conducatorii structurilor teritoriale cu functie de reprezentare la nivel de sef birou, avizata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Delegatia cuprinde datele de identificare ale persoanelor prevazute de alin. (1) si pe cele ale persoanelor private de libertate ce urmeaza a fi ascultate. Delegatia nu permite decit ascultarea persoanelor private de libertate mentionate in aceasta.
(3) Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere se poate face si de catre:
a) procuror, care are acces pe baza legitimatiei de serviciu;
b) avocatul unei alte persoane, care justifica un interes legitim, in baza imputernicirii date in conformitate cu contractul de asistenta avocatiala, cu aprobarea directorului penitenciarului;
c) senatori sau deputati ai Parlamentului Rominiei, cu imputernicire din partea comisiei din care fac parte.
(4) Ascultarea persoanelor private de libertate in situatiile prevazute la alin. (1) si (3) se face in conditii de confidentialitate.
ART. 207
Accesul reprezentantilor organizatiilor neguvernamentale
(1) Reprezentantii organizatiilor nationale, straine sau internationale neguvernamentale din domeniul apararii drepturilor omului, a caror competenta este recunoscuta sau acceptata de Rominia, au acces in locurile de detinere si pot asculta persoanele private de libertate in baza autorizatiei prevazute la art. 204 din prezentul regulament.
(2) Intalnirile cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale nu se calculeaza in numarul vizitelor la care are dreptul persoana privata de libertate.
ART. 208
Locul de desfasurare a audierilor
Ascultarea persoanelor private de libertate in incinta locurilor de detinere are loc numai in spatii special amenajate si fara a perturba derularea normala a activitatii zilnice.

SECiIUNEA a 2-a
Transferarea persoanelor private de libertate

ART. 209
Motive de transfer
Transferarea persoanelor private de libertate in conditiile prevazute la art. 31 din Lege, intr-un alt loc de detinere, se realizeaza in urmatoarele cazuri:
a) cind persoana privata de libertate este chemata de catre un organ judiciar din alta localitate. Daca in localitate nu exista loc de detinere, transferarea se face la locul de detinere care deserveste organul judiciar respectiv;
b) cind persoana privata de libertate este trimisa pentru executarea pedepsei intr-un anumit regim sau ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepsei, la propunerea comisiei prevazute la art. 14 din Lege;
c) cind persoana privata de libertate este bolnava si este trimisa in vederea unui consult, tratament, unei internari sau expertize medicale;
d) la solicitarea persoanei private de libertate sau din alte motive intemeiate, cu avizul comisiei prevazute la art. 14 din Lege.
ART. 210
Transferarea la solicitarea organelor judiciare
(1) Transferarea persoanelor private de libertate, necesara activitatii unui organ judiciar, se face pe baza dispozitiei de transfer emisa de acesta.
(2) In cazul persoanelor private de libertate, aflate in locuri de detinere subordonate Administratiei Nationale a Penitenciarelor, solicitate de mai multe organe judiciare in acelasi timp, transferarea temporara se dispune de directorul general, tinind cont de urmatoarele criterii:
a) instantele judecatoresti au intotdeauna prioritate fata de celelalte organe judiciare;
b) cauzele penale in care, pentru persoanele private de libertate, au fost emise mandate de arestare preventiva;
c) gradul de jurisdictie al organului judiciar care instrumenteaza cauza;
d) netransferarea ar afecta grav urmarirea penala sau judecata.
ART. 211
Modalitati de transfer
(1) Transferarea persoanelor private de libertate in cazurile prevazute la art. 209 din prezentul regulament se realizeaza cu mijloace de transport ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in baza unui grafic de deplasare, sau, dupa caz, ale unitatilor subordonate.
(2) Administratia Nationala a Penitenciarelor poate externaliza serviciile de transfer al persoanelor private de libertate.
ART. 212
Transferarea persoanelor private de libertate in centrele de retinere si arestare preventiva ale Ministerului Administratiei si Internelor
Transferarea persoanelor private de libertate in centrele de retinere si arestare preventiva ce functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor se face numai in situatii justificate. Solicitarea de transfer, perioada si motivele acestuia fac parte din adresa scrisa si semnata de organul judiciar sau, dupa caz, de sefii Inspectoratului General al Politiei Romane, inspectoratelor judetene de politie, directorul general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al Directiei Generale Anticoruptie.

SECiIUNEA a 3-a
Refuzul de hrana

ART. 213
Declararea refuzului de hrana
(1) Cind o persoana privata de libertate refuza sa primeasca hrana, directorul impreuna cu medicul locului de detinere explica celei in cauza urmarile daunatoare la care se expune, aratindu-i mijloacele legale de care poate uza pentru rezolvarea problemelor invocate.
(2) Daca persoana privata de libertate isi mentine hotarirea, directorul locului de detinere sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, care procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (1) si (2) din Lege. O copie a declaratiei de refuz de hrana sau, dupa caz, a procesului-verbal se introduce in dosarul individual al persoanei private de libertate.
ART. 214
Masuri determinate de refuzul de hrana al persoanelor private de libertate
(1) Daca medicul constata ca se impune o supraveghere atenta a persoanei aflate in refuz de hrana, atunci anunta, in scris, directorul locului de detinere, pentru a lua masuri in vederea transferarii persoanei in infirmerie.
(2) Zilnic si ori de cite ori este necesar medicul unitatii viziteaza persoana aflata in refuz de hrana si o examineaza clinic, facind mentiuni despre aceasta intr-un registru anume destinat.
(3) Atunci cind, in urma investigatiilor si determinarilor clinice de specialitate, medicul constata ca persoana aflata in refuz de hrana s-a alimentat, informeaza in scris directorul unitatii, care prezinta situatia judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4) In situatia prevazuta la alin. (3), cind starea de sanatate nu este afectata, chiar daca persoana privata de libertate nu recunoaste ca s-a hranit, in baza informarii scrise a medicului se intocmeste un proces-verbal prin care se constata incetarea starii de refuz de hrana. Daca persoana privata de libertate se afla in infirmerie, se transfera intr-o camera de detinere corespunzatoare regimului de executare in care a fost repartizata.
(5) Atunci cind starea de sanatate se agraveaza, iar in infirmerie nu poate fi asigurata asistenta medicala corespunzatoare, persoana aflata in refuz de hrana se transfera intr-o unitate spitaliceasca.
(6) Personalul din serviciile de educatie si interventie psihosociala actioneaza prin consiliere individuala pe toata perioada refuzului de hrana, informand persoana privata de libertate despre riscurile continuarii acestei forme de protest.
(7) Persoanei private de libertate aflate in refuz de hrana ii este alocata zilnic norma de hrana potrivit categoriei din care face parte. Administratia locului de detinere, prin personalul sau, are obligatia ca la ora servirii mesei sa ofere hrana respectiva, persoana privata de libertate avind posibilitatea sa isi exprime optiunea.
(8) Acceptarea hranei se considera ca act de vointa personal prin care persoana privata de libertate inceteaza refuzul de hrana declarat. Acest fapt se inscrie intr-un registru anume destinat, sub semnatura persoanei private de libertate.
ART. 215
Iesirea din refuzul de hrana
(1) La iesirea din refuzul de hrana se procedeaza potrivit prevederilor art. 36 alin. (4) din Lege, iar o copie a declaratiei sau procesului-verbal se introduce in dosarul individual al persoanei private de libertate.
(2) Refuzul de hrana nu constituie abatere disciplinara.
(3) Persoana privata de libertate aflata in infirmerie la incetarea refuzului de hrana revine intr-o camera de detinere corespunzatoare regimului de executare in care a fost repartizata.

SECiIUNEA a 4-a
Intocmirea unor acte juridice

ART. 216
Legalizarea si autentificarea unor acte juridice
(1) La solicitarea persoanei private de libertate ori la cererea altor persoane interesate din exterior, cu consimtamintul acesteia, administratia locului de detinere creeaza conditiile necesare pentru autentificarea sau legalizarea unor acte juridice de catre institutii sau persoane competente potrivit legii, in locul de detinere. Cheltuielile efectuate cu aceasta ocazie sunt suportate de solicitanti.
(2) La cererea institutiei competente de a face legalizarea sau autentificarea, administratia locului de detinere elibereaza un act din care sa rezulte ca cel in cauza este privat de libertate.
ART. 217
Incheierea casatoriei
(1) Casatoria persoanei aflate in executarea pedepsei privative de libertate se incheie in locul de detinere, in conditiile prevazute de Lege, iar consimtamintul viitorilor soti se ia de ofiterul de stare civila din cadrul primariei din circumscriptia locului de detinere.
(2) In cazul in care viitorii soti se afla in executarea unor pedepse privative de libertate si nu se gasesc in acelasi loc de detinere, Administratia Nationala a Penitenciarelor, la solicitarea scrisa a acestora si cu avizul comisiei prevazute de art. 14 din Lege, ia masuri de transferare, astfel incit acestia sa se afle in acelasi loc de detinere pe timpul necesar incheierii casatoriei.
(3) Analizele medicale necesare incheierii casatoriei, pentru persoanele aflate in executarea unor pedepse privative de libertate, se realizeaza prin grija administratiei locului de detinere, cheltuielile fiind suportate de solicitanti.
(4) La incheierea casatoriei pot participa judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, directorul locului de detinere, un reprezentant al serviciului de educatie si interventie psihosociala, precum si un numar de maximum 10 persoane, rude pana la gradul al IV-lea inclusiv sau alte cunostinte ale viitorilor soti.
(5) Dupa incheierea casatoriei, daca nu exista posibilitatea acordarii permisiunii iesirii din locul de detinere, directorul poate aproba primirea unui pachet de alimente, in greutate de pana la 10 kg, si raminerea viitorilor soti, timp de 48 de ore, in conditiile art. 45 alin (1)-(6) din prezentul regulament.
ART. 218
Dispozitii referitoare la deces
(1) In caz de deces al unei persoane private de libertate, indiferent de locul, cauza si circumstantele producerii acestuia, directorul locului de detinere instiinteaza de indata familia sau o persoana apropiata acesteia, institutia medico-legala cea mai apropiata, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, procurorul de la parchetul competent si Administratia Nationala a Penitenciarelor, respectiv Inspectoratul General al Politiei Romane.
(2) Administratia locului de detinere comunica, prin orice mijloace si in scris, de indata, familiei sau altei persoane apropiate decesul si locul unde trebuie sa se prezinte pentru ridicarea decedatului, a actelor si a obiectelor ce au apartinut acestuia.
(3) Cind decesul s-a produs ca urmare a unui accident de munca, se anunta imediat inspectoratul teritorial de munca. Persoana decedata este lasata la locul si in starea in care s-a produs evenimentul, neputind fi ridicata decit dupa incuviintarea legala.
(4) Dispozitiile art. 80 alin. (1)-(4) si (6) din Lege se aplica in mod corespunzator.
ART. 219
Efectuarea autopsiei
(1) In vederea efectuarii autopsiei, administratia locului de detinere instiinteaza familia celui decedat.
(2) Autopsia medico-legala se efectueaza de catre medicul legist care intocmeste si certificatul constatator al mortii. O copie a certificatului medical constatator al decesului se introduce la dosarul individual ce a apartinut persoanei private de libertate, iar o alta copie se inmineaza familiei decedatului.
ART. 220
Inhumarea
Daca in termen de 3 zile de la comunicare nu se prezinta niciuna dintre persoanele prevazute in art. 218 alin. (2) din prezentul regulament, inhumarea se efectueaza de catre primaria din circumscriptia teritoriala a locului de detinere. Dispozitiile art. 80 alin. (5) din Lege se aplica in mod corespunzator.
ART. 221
Restituirea bunurilor si sumelor de bani ale decedatului
Bunurile si sumele de bani ale celui decedat, aflate la locul de detinere, se inmineaza sotului sau sotiei ori rudelor pana la gradul al IV-lea inclusiv sau, daca acestia nu se prezinta in termen de un an, se trec in proprietatea locului de detinere ori se distrug, in cazul in care prezinta un grad avansat de uzura sau sunt inutilizabile, de catre o comisie numita prin decizia directorului.

TITLUL IV
Executarea masurilor preventive privative de libertate

ART. 222
Locul de executare a masurilor preventive
(1) Masura retinerii si a arestarii preventive in cursul urmaririi penale se executa numai in centrele de retinere si arestare preventiva din subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.
(2) Masura arestarii preventive in cursul judecatii se executa in sectii speciale ale locurilor de detinere din subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor sau in centre de arestare preventiva ce functioneaza pe linga acestea.
ART. 223
Primirea arestatilor preventiv
Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de arestare preventiva si sectiile de arestare preventiva din cadrul locurilor de detinere se realizeaza potrivit prevederilor art. 82 alin. (1)-(3) din Lege si in baza dosarului individual prevazut la art. 29 alin. (2) din Lege.
ART. 224
Cazarea persoanelor retinute sau arestate
(1) Cazarea persoanelor retinute ori arestate in centrele de retinere si arestare preventiva sau in sectiile si centrele de arestare preventiva se realizeaza, de regula, individual.
(2) In centrele de retinere si arestare preventiva, in centrele de arestare preventiva, precum si in sectiile speciale de arestare preventiva, persoanele condamnate printr-o hotarire definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, sunt tinute separat de persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata sau de urmarire penala.
ART. 225
Norma de trimitere
(1) Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, a centrelor de arestare preventiva, masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
(2) Dispozitiile din titlul III cap. I-VI, VIII-X si XII-XIV din prezentul regulament se aplica in mod corespunzator si persoanelor retinute ori arestate preventiv, cu exceptia art. 15, 43-45, 59, 79, 147 si 148.

TITLUL V
Dispozitii tranzitorii

ART. 226
Forma, continutul si arhivarea documentelor
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului regulament, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, se stabilesc forma, continutul si modalitatea de arhivare a documentelor prevazute de Lege si de prezentul regulament.
ART. 227
Procedurile administrative in curs de desfasurare
Procedurile administrative aflate in curs de desfasurare la data intrarii in vigoare a prezentului regulament continua si se incheie conform reglementarilor in vigoare la momentul inceperii lor.
ART. 228
Termene de aplicare
(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, ordinele ministrului justitiei si deciziile directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor se modifica in sensul prevederilor acestuia. Actele normative mentionate anterior ramin in vigoare, pana la data modificarii lor, in masura in care nu contravin prezentului regulament.
(2) Regulamentele de ordine interioara, din toate locurile de detinere, se modifica in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament.
(3) Unitatile penitenciare dispun de un termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentului regulament pentru amenajarea si darea in folosinta a punctelor comerciale prevazute in art. 56 din prezentul regulament.

TITLUL VI
Dispozitii finale

ART. 229
Abrogarea unor dispozitii
La data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Ordinul ministrului justitiei nr. 3.352/C/2003 privind obligatiile si interdictiile persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si masurile disciplinare aplicate in cazul savirsirii de abateri disciplinare, publicat in Monitorul Oficial al Rominiei, Partea I, nr. 840 din 26 noiembrie 2003, precum si orice dispozitii contrare.

––––

Sponsori

Concedierea pentru Indisciplina

Concedierea pentru indisciplina
Exercitarea dreptului la munca, consacrat legal presupune incheierea unui contract de munca si incadrarea persoanei in cauza, intr-un colectiv de munca din unitatea respectiva.

 

 
Ca membru al colectivului acceptat, persoana angajata are drepturi [ art. 39 alin. (1) Codul Muncii], dar si obligatii [art. 39 alin. (1) Codul Muncii] care pune accent deosebit pe realizarea sarcinilor de serviciu [art. 39 (2) lit. a)] pe respectarea normelor de comportare la locul de munca [ art. 39 alin. 2) lit. b), c)], dar si pe respectarea secretului de serviciu si pe obligatia de fidelitate.
Aceste prevederi normative sunt relevante pentru desfiintarea contractului individual de munca, deoarece fapta ilicita savarsita de angajat denumita abatere disciplinara se califica ca atare prin raportarea la conduita prescrisa de legiuitor. Organizarea si desfasurarea in conditii optime a productiei presupune elaborarea de catre aunitate a unui ansamblu de masuri care sa conduca la realizarea disciplinei si ordinii in unitate.
Personalul angajat are obligatia integrarii in colectiv, dar cu respectarea constienta a normelor de comportare permise pentru indeplinirea corespunzatoare a sarcinilor de serviciu.
Desfacerea disciplinara a contractului de munca pentru incalcarea cu vinovatie a obligatiilor de serviciu si a normelor de comportare a fost considerata o masura cu caracter de exceptie, extrema, care trebuie sa intervina numai in sistemul in care mentinerea contractului de munca a persoanei in cauza, ar avea consecinte negative asupra disciplinei muncii uneori cu repercursiuni negative asupra realizarii sarcinilor de serviciu.
Disciplina muncii, ca institutie juridica a dreptului muncii, cuprinde totalitatea normelor juridice care stabilesc obligatiile de munca ale persoanelor incadrate, modul de indeplinire a acestor obligatii, a indatoririlor de serviciu, precum si raspunderea celor vinovati de savarsirea unor abateri.
In acest context, instanta noastra a statuat ca masura desfacerii contractului de munca fiind „prea grava” pentru ca vizeaza un drept fundamental al oamenilor, ca fiind luata cu usurinta.
Concedierea pentru indisciplina este cea mai grava forma de concediere, poate afecta pe termen lung reputatia in munca a salariatului.
Este reglementata in art. 61 lit. a) Codul Muncii. Intervine cand salariatul a savarsit o abatere disciplinara grava sau mai multe abateri usoare de la normele legale privind disciplina muncii, de la regulile din Regulamentul de ordine interioara din Contractul colectiv de munca sau abateri de la ordinile sau sarcinile angajatorului.
Persoana incadrata in munca trebuia sa savarseasca cel putin doua abateri disciplinare la momente relativ apropiate, prin care sa se incalce obligatiile de munca, ce cuprind atat sarcinilede serviciu cat si normele de comportare la locul de munca, iar abaterile disciplinare sa prezinte o anumita gravitate incat mentinerea si respectiv continuarea raportului juridic de munca nu se mai justifica.
Pentru desfacerea contractului de munca este suficienta savarsirea unei singure abateri de catre persoana angajata, dar pentru care, prin dispozitie legala, s-a precizat in mod expres, desfacerea contractului de munca, de exemplu, refuzul nejustificat de a executa delegarea sau detasarea legal ordonata.
Apreciem ca in cazul in care nu exista o dispozitie legala in acest sens, oricat de grava ar fi fost abaterea, este greu sa se accepte dreptul angajatorului de a dispune desfacerea contractului de munca.
Delimitarea clara a motivelor ce determina desfacerea disciplinara si respectiv pentru necorespundere profesionala a contractului de munca se realizeaza prin aplicarea diferentiata a art. 61. Potrivit art. 263 Codul Muncii abaterea disciplinara reprezinta incalcarea cu vinovatie de catre salariati indiferent de functia ce o ocupa- a obligatiilor de munca, inclusiv a normelor de comportare.
Pentru intelegerea notiunii de abatere disciplinara se impun cateva precizari legate de elementele structurale pe care trebuie sa le indeplineasca in mod cumulativ orice forma a raspunderii juridice, implicit raspunderea disciplinara.
Concedierea pentru indisciplina intervine ca masura extrema in ipoteza in care salariatul incalca disciplina muncii.
Abaterea disciplinara este o actiune/inactiune savarsita cu vinovatie de salariat prin care se incalca normele legale aplicabile raportului juridic de munca in concret legale aplicabile raportului juridic de munca in concret analizat.
Angajatorul are obligatia de a preciza care sunt faptele ce constituie abateri disciplinare pentru relatiile de munca in favoarea salariatului.
Gravitatea unei abateri disciplinare poate fi calificata de angajator prin Regulamentul de ordine interioara sau prin dispozitii negociate ale Contractului colectiv de munca.

Norme metodologice de aplicare a dispozitiilor Legii nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa

Societatile comerciale, regiile autonome, societatile si companiile nationale, institutiile din sectorul bugetar, unitatile cooperatiste, celelalte persoane juridice, precum si persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca pot utiliza bilete de valoare sub

 

forma tichetelor cadou si a tichetelor de cresa.

Norme metodologice:
1.1. Fac parte din categoria angajatorilor prevazuti la art. 1 din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, denumita in cuprinsul prezentelor norme metodologice angajatori:
a) regiile autonome, societatile si companiile nationale, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate;
b) institutiile din sectorul bugetar, definite de legea privind finantele publice si de legea privind finantele publice locale, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii;
c) institutiile financiare si institutiile de credit;
d) organizatiile cooperatiste, societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile nonprofit, precum si orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romane;
e) persoanele fizice care incadreaza personal pe baza de contract individual de munca.
1.2. Tichetele cadou si tichetele de cresa sunt bilete de valoare.
1.3. Imprimatul reprezentand tichetul cadou si tichetul de cresa se emite pe suport hartie pe care se imprima valoarea nominala si elementele obligatorii care asigura circulatia acestuia in conditii de siguranta.
1.4. Evidenta circulatiei tichetelor cadou si a tichetelor de cresa se tine la valoarea nominala imprimata pe tichet.
1.5. Modelul tichetului cadou si a tichetului de cresa, cu elementele minime obligatorii care se imprima pe acesta, este prevazut in anexa nr. 1 la prezentele norme metodologice.

Legea nr. 193/2006
Art. 2
(1) Tichetele cadou se pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale.

Norme metodologice:
2.1. Activitatile si destinatiile prevazute la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, sunt generatoare de cheltuieli care se incadreaza in prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
2.2. Angajatorii pot utiliza tichete cadou pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol, pentru cheltuielile de reclama si publicitate, in limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a acestor tichete, prevazute in bugetele proprii, aprobate potrivit legii, in pozitii distincte de cheltuieli, denumite tichete cadou. In acest caz, regimul fiscal aplicabil contravalorii nominale a tichetelor cadou acordate de angajatori este cel stabilit prin dispozitiile Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cheltuielile efectuate de contribuabili.
2.3. Angajatii persoane fizice care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare, in baza unui raport de munca reglementat de Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, sau de o lege speciala, pot beneficia de tichete cadou acordate de angajatorii lor, numai pentru destinatiile sau evenimentele care se incadreaza in cheltuielile sociale. Angajatorii acorda angajatilor proprii tichete cadou, in limita sumei prevazute in bugetul de venituri de cheltuieli aprobat potrivit legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita îTichete cadou“ pentru cheltuieli sociale.
2.4. Potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) si ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, angajatii din cadrul unitatilor prevazute la art. 1 din aceasta lege, care beneficiaza de tichete cadou, pot beneficia si de tichete de cresa. Acordarea tichetelor cadou nu exclude acordarea concomitenta si a tichetelor de cresa pentru acelasi angajat.
2.5. Suma individuala sub forma tichetelor de cresa se acorda, conform art. 3 alin. (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 3 ani si se asigura integral din costuri de catre angajator.

Legea nr. 193/2006
Art. 4
(2) Tichetele de cresa se acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar si, potrivit prezentei legi, pentru celelalte categorii de angajatori, in limita bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.

Norme metodologice:
3.1. Institutiile din sectorul bugetar, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, exclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii, acorda tichete de cresa, in limita sumelor destinate acoperirii nominale a tichetelor de cresa prevazute intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita „Tichete de cresa” in bugetele de venituri si cheltuieli proprii aprobate potrivit legii, potrivit prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale la articolul bugetar „Tichete de cresa”.
3.2. Pentru celelalte categorii de angajatori, inclusiv pentru institutiile din sectorul bugetar care se finanteaza integral din venituri proprii, tichetele de cresa se acorda in limita sumelor destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de cresa prevazute in bugetele de venituri si cheltuieli aprobate potrivit legii, intr-o pozitie distincta de cheltuieli denumita „Tichete de cresa”.
3.3. La determinarea sumelor destinate acoperirii valorii nominale a tichetelor de cresa se iau in calcul: valoarea lunara a tichetului de cresa, numarul de angajati care vor beneficia de tichete de cresa si numarul de luni aferent perioadei pentru care se acorda aceste tichete.

Legea nr. 193/2006
Art. 5
(1) Tichetele cadou si tichetele de cresa se emit de catre unitatile cu activitate specializata in domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite in continuare unitati emitente.

Norme metodologice:
4.1. Unitatile emitente cu activitate specializata sunt persoane juridice infiintate in baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care desfasoara activitate de emitere a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa si care asigura circulatia acestora in conditii de siguranta, in baza autorizatiei de functionare, acordata de Ministerul Finantelor Publice, potrivit criteriilor elaborate in conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice.
4.2. In vederea desfasurarii activitatii prevazute la pct. 4.1, unitatea emitenta incheie direct, potrivit art. 8 din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, contracte pentru prestarea serviciilor cu crese sau alte unitati educationale, precum si cu operatori economici, denumiti in continuare operatori economici afiliati. Operatorii economici care pot fi afiliati la reteaua utilizata de unitatile emitente sunt cei care desfasoara activitati care fac posibila utilizarea tichetelor conform prevederilor Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare.

Legea nr. 193/2006
Art. 6
Fiecare tichet cadou sau tichet de cresa este valabil numai daca are inscris numarul sub care a fost inseriat de catre unitatea emitenta si daca cuprinde cel putin urmatoarele:

  • a) numele si adresa emitentului;
  • b) valoarea nominala a tichetului;
  • c) date referitoare la perioada de valabilitate;
  • d) spatiu pentru inscrierea numelui si a prenumelui salariatului care este in drept sa utilizeze tichetul de cresa;
  • e) spatiu destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul a fost utilizat.

    Norme metodologice:
    5. Imprimatul reprezentand tichetul cadou si, respectiv, tichetul de cresa emis de unitatea emitenta este valabil numai daca contine urmatoarele elemente obligatorii:

  • a) seria numerica intr-o ordine crescatoare pentru tichete cadou si separat pentru tichete de cresa, corespunzatoare numarului de tichete comandat de catre angajator in baza contractului de achizitionare a tichetelor;
  • b) numele si adresa emitentului;
  • c) date care definesc angajatorul;
  • d) valoarea nominala a tichetului, in cifre si in litere, care este inscrisa de angajator in comanda ferma transmisa unitatii emitente;
  • e) perioada de valabilitate a tichetului;
  • f) spatiu pentru inscrierea numelui si a prenumelui salariatului care este indreptatit sa utilizeze tichetul de cresa;
  • g) interdictii in utilizarea tichetelor, stabilite potrivit legii, prezentelor norme metodologice si prin contractul comercial de prestari de servicii incheiat intre angajator si unitatea emitenta;
  • h) spatiu destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul a fost utilizat.

    Legea nr. 193/2006
    Art. 7
    (1) Valoarea nominala a tichetelor de cresa, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, este in suma de 300 lei (RON) pentru o luna, pentru fiecare copil aflat la cresa.
    (2) Valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de cresa, prevazuta la alin. (1), se indexeaza semestrial cu indicele inflatiei comunicat de Institutul National de Statistica.
    (3) Valoarea unui tichet cadou, precum si a unui tichet de cresa este de 10 lei (RON) sau un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei (RON).

    Norme metodologice:
    6.1. La fundamentarea valorii sumei lunare indexate semestrial, acordata sub forma de tichete de cresa, se vor utiliza urmatoarele reguli:
    a) indicele inflatiei, respectiv indicele preturilor de consum realizat, cu perioada de referinta luna mai 2006, luna in care Legea nr. 193/2006 a intrat in vigoare;
    b) semestrul este constituit din 6 luni calendaristice intregi, incepand cu luna iunie 2006;
    c) valoarea sumei lunare acordate sub forma de tichete de cresa de 300 lei, valabila la data intrarii in vigoare a Legii nr. 193/2006.
    6.2. tinandu-se seama de datele calendaristice la care se comunica indicii realizati ai preturilor de consum de catre Institutul National de Statistica, valoarea nominala a unui tichet de cresa, valabila in ultima luna a semestrului stabilit potrivit pct. 6.1, se utilizeaza si pentru urmatoarele doua luni calendaristice.
    6.3. Valoarea sumei lunare indexate rezultata din calcul pentru tichetele de cresa se va rotunji din 10 in 10 lei.
    6.4. Valoarea sumei lunare acordate de angajatori sub forma tichetelor cadou si a tichetelor de cresa este multiplu de 10.
    6.5. Valoarea nominala inscrisa pe imprimatele reprezentand tichetul cadou si tichetul de cresa, emise de unitatile emitente, va fi de 10 lei, un multiplu de 10, dar nu mai mare de 50 lei.

    Legea nr. 193/2006
    Art. 9
    Angajatorul distribuie salariatilor tichete de cresa lunar.

    Norme metodologice:
    7.1. Tichetele de cresa se distribuie salariatilor sau, dupa caz, angajatilor, lunar, pentru fiecare dintre copiii lor naturali, inclusiv pentru fiecare copil adoptat, incredintat in vederea adoptiei sau dat in plasament, precum si pentru cei carora li s-a instituit tutela, cu exceptia celor dati in plasament la asistentul maternal profesionist si a celor pentru care s-a dispus masura plasamentului de urgenta, pe baza urmatoarelor documente:

  • a) cerere pentru acordarea tichetului de cresa;
  • b) actul doveditor eliberat de cresa sau, dupa caz, unitatea educationala la care este inscris copilul;
  • c) declaratie pe propria raspundere ca celalalt parinte sau, dupa caz, tutorele nu beneficiaza de tichete de cresa;
  • d) declaratie pe propria raspundere ca celalalt parinte nu beneficiaza de concediul si indemnizatia care se acorda pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv de pana la 3 ani, in cazul copilului cu handicap, potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului, cu modificarile si completarile ulterioare;
  • e) livretul de familie eliberat potrivit Hotararii Guvernului nr. 495/1997 privind continutul, eliberarea si actualizarea livretului de familie, cu modificarile ulterioare. In situatia in care nu a fost eliberat livretul de familie, cererea va fi insotita de copia certificatului de nastere al copilului sau a extrasului de nastere. In cazul in care s-a prezentat extrasul de nastere, beneficiarul tichetelor de cresa are obligatia ca in termen de 30 de zile de la eliberarea certificatului de nastere sa depuna copia acestuia la angajator;
  • f) alte documente solicitate de angajator, dupa caz, potrivit regulamentului intern prevazut la pct. 9.1.
    7.2. In aplicarea prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, si, respectiv, a prevederilor pct. 7.1, salariatii sau, dupa caz, angajatii vor solicita in scris cresei sau unitatii educationale actul doveditor care atesta inscrierea copilului in structura educationala respectiva. In cerere salariatul va preciza datele de identificare ale angajatorului, precum si datele de identificare ale unitatii emitente de tichete de cresa de la care angajatorul achizitioneaza tichetele de cresa.
    Angajatorii, impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau cu reprezentantii salariatilor, dupa caz, pot stabili ca cererile adresate cresei sau unitatii educationale sa fie intocmite si transmise de catre angajatori si nu de salariati.
    7.3. Angajatorii sunt obligati sa organizeze lunar o evidenta proprie, potrivit modelelor de formulare prevazute in anexele nr. 2, 2a), 2b) si 2c) la prezentele norme metodologice.

    Legea nr. 193/2006
    Art. 10
    (1) Tichetele de cresa pot fi utilizate numai pentru achitarea taxelor la cresa unde este inscris copilul salariatului.
    (2) Tichetele de cresa pot fi utilizate in relatia cu cresele cu care unitatile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.

    Norme metodologice:
    8.1. Tichetele de cresa acordate de angajatori pot fi utilizate de catre angajati numai la cresele la care au inscrisi copiii si cu care unitatile emitente au incheiate contracte de prestari de servicii.
    8.2. Sunt asimilate creselor, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, si unitatile educationale care organizeaza distinct servicii de ingrijire si educatie pentru copiii in varsta de pana la 3 ani. Angajatii pot utiliza tichetele de cresa daca la aceste unitati educationale au inscrisi copiii in varsta de pana la 3 ani si unitatile emitente au incheiate contracte de prestari de servicii cu acestea.
    8.3. In cazul in care cresa sau unitatea educationala prevazuta la pct. 8.1 si 8.2 nu are personalitate juridica, unitatile emitente vor incheia contractele de prestari de servicii cu persoana juridica, in structura careia este organizata cresa sau unitatea educationala.
    8.4. In scopul evitarii unor eventuale disfunctionalitati in aplicarea Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, persoana juridica prevazuta la pct. 8.3 va incheia contracte de prestari de servicii cu unitatile emitente care au incheiate contracte de prestari de servicii cu angajatorii ai caror salariati au inscrisi copiii la cresa sau unitatea educationala din structura organizatorica a persoanei juridice. In acest sens, salariatii sau, dupa caz, angajatorii au obligatia respectarii prevederilor pct. 7.2, respectiv de a preciza in cererile lor adresate cresei sau unitatii educationale in vederea eliberarii actului doveditor, care atesta inscrierea copiilor lor la aceste structuri educationale si datele de identificare a unitatii emitente.
    8.5. Pentru asigurarea desfasurarii corespunzatoare a serviciilor de cresa, contractele de prestari de servicii incheiate intre crese si unitatile educationale, pe de o parte, si unitatile emitente, pe de alta parte, vor cuprinde o clauza expresa referitoare la termenul calendaristic de decontare a contravalorii nominale a tichetelor de cresa. In cazul creselor sau unitatilor educationale care nu au personalitate juridica, persoana juridica va deschide un cont bancar distinct prin care se vor derula sumele corespunzatoare tichetelor de cresa in relatia contractuala cu unitatea emitenta. Contravaloarea tichetelor de cresa decontata de unitatile emitente va fi destinata in totalitate si cu operativitate cresei sau unitatii educationale.
    8.6. Valoarea lunara a tichetelor de cresa acordata salariatilor si decontata cresei sau unitatii educationale de catre unitatile emitente nu poate fi fractionata de cresa ori unitatea educationala, pe perioade de utilizare, dependent de absenta de la cresa a copiilor in cursul unei luni calendaristice sau de cuantumul taxelor stabilit pentru copiii ai caror parinti achita taxele de cresa in numerar.
    Eventualele sume neconsumate de cresa in luna curenta, ca urmare a absentei copiilor, vor fi utilizate de cresa in luna in care copiii in cauza vor fi prezenti la cresa. In aceste cazuri valoarea lunara a tichetelor de cresa acordata angajatilor pentru luna in care copilul va fi prezent la cresa in cauza se diminueaza, in mod corespunzator, de catre angajator. Informatiile privind prezenta lunara a copilului la cresa, confirmate de cresa, se comunica angajatorului, in scris, de catre angajatul beneficiar de tichete de cresa.
    8.7. Sumele decontate de unitatile emitente si neconsumate de cresa sau unitatea educationala pana la sfarsitul lunii calendaristice se reporteaza in contul lunii urmatoare. La sfarsitul anului calendaristic, soldul contului bancar deschis pentru operatiunile cu tichetele de cresa va fi reportat pentru anul urmator.
    8.8. In baza contractelor de prestari de servicii incheiate cu unitatile emitente de tichete de cresa, cresele si unitatile educationale au urmatoarele obligatii si interdictii:

  • a) sa completeze pe versoul fiecarui tichet de cresa data primirii de la angajat a tichetului de cresa si sa aplice stampila proprie;
  • b) sa prezinte unitatilor emitente la termenele stabilite prin contract tichetele de cresa primite, datate si stampilate, in vederea decontarii;
  • c) interdictia prevazuta la art. 13 din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, de a comercializa tichetele de cresa contra unei fractiuni de pret sau a altor servicii decat cele care asigura ingrijirea si educatia copiilor in varsta de pana la 3 ani;
  • d) interdictia de a acorda un rest de bani la tichetul de cresa, prevazuta la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare;
  • e) alte obligatii sau interdictii stabilite in baza contractelor de prestari de servicii incheiate, potrivit legii, cu unitatile emitente.
    8.9. Interdictiile prevazute la pct. 8.8 lit. c) si d) se vor imprima pe tichetul de cresa emis de unitatile emitente.
    8.10. In baza prevederilor art. 10 si 13 din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, cresele si celelalte unitati educationale au urmatoarele obligatii si drepturi:
  • a) sa elibereze operativ, la cererea scrisa a salariatilor sau, dupa caz, a angajatorilor, actul doveditor care atesta inscrierea copiilor salariatilor in cauza la cresa sau unitatea educationala careia ii este adresata cererea;
  • b) sa informeze operativ si in scris pe angajatorul salariatului in cazul in care copilul acestuia nu mai este inscris la cresa;
  • c) sa confirme, pe nota scrisa a salariatului adresata angajatorului, potrivit pct. 8.6, prezenta lunara a copilului la cresa;
  • d) sa utilizeze sumele decontate de unitatile emitente pentru cresterea si educarea copiilor in varsta de pana la 3 ani, inscrisi la cresa sau unitatea educationala respectiva;
  • e) sa organizeze o evidenta operativa proprie, potrivit modelelor de formulare prevazute in anexele nr. 4a), 4b), 4c) si 4d) la prezentele norme metodologice.

    Legea nr. 193/2006
    Art. 11
    (1) Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau, acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariatilor stabilesc de comun acord unitatea emitenta a tichetelor de cresa cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare si a tichetelor cadou in cazul cheltuielilor sociale.
    (2) Unitatile emitente au obligatia de a transmite angajatorilor lista unitatilor corespunzatoare retelei utilizate, la care salariatii pot folosi tichete cadou si tichete de cresa. La stabilirea acestor unitati va fi avuta in vedere calitatea serviciilor.

    Norme metodologice:
    9.1. Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau cu reprezentantii salariatilor, dupa caz, vor stabili prin Regulamentul intern de acordare a tichetelor de cresa si a tichetelor cadou prevederi referitoare la:
    a) stabilirea concreta a activitatilor, destinatiilor si evenimentelor care se incadreaza in cheltuielile sociale, pentru care se vor acorda salariatilor tichete cadou si tichete de cresa si care vor face obiectul contractelor comerciale de prestari de servicii cu unitatile emitente de tichete de cresa si de tichete cadou;
    b) unitatea emitenta a tichetelor de cresa cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare si a tichetelor cadou in cazul cheltuielilor sociale;
    c) unitatile emitente de tichete de cresa cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare, in cazul in care copiii salariatilor sunt inscrisi la crese care au incheiate contracte comerciale de prestari de servicii cu unitati emitente diferite, tinand seama de prevederile art. 10 alin. (1) si (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare. In acest caz are prioritate prevederea art. 10 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, respectiv cresa la care este inscris copilul salariatului;
    d) valoarea lunara a tichetelor cadou;
    e) valoarea lunara a tichetelor de cresa in limita valorii nominale prevazute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, si data la care se distribuie salariatilor;
    f) criteriile de selectie privind stabilirea salariatilor care primesc tichete cadou si/sau tichete de cresa, tinand seama de conditiile concrete de lucru in care isi desfasoara activitatea unele categorii de salariati, de prioritatile socioprofesionale si de alte elemente specifice activitatii;
    g) documentatia pe care trebuie sa o prezinte salariatul angajatorului in vederea acordarii de tichete de cresa;
    h) criterii si perioade pentru care salariatii nu primesc tichete cadou si tichete de cresa;
    i) criterii de stabilire a unitatii emitente cu care vor contracta achizitionarea tichetelor cadou si/sau a tichetelor de cresa.
    9.2. La stabilirea valorii lunare a tichetelor cadou si, respectiv, a valorii lunare a tichetelor de cresa, potrivit pct. 9.1 lit. d) si e), partenerii de dialog social vor avea in vedere si prevederile art. 7 alin. (2) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare.
    9.3. In mod corespunzator prevederilor pct. 9.1 si 9.2, pentru angajatii care desfasoara o activitate intr-o relatie de angajare in baza unei legi speciale, respectiv pentru angajatii din institutiile din sectorul bugetar, angajatorii vor stabili regulamente interne de acordare a tichetelor de cresa si a tichetelor cadou. Pentru stabilirea unitatii emitente cu care vor contracta achizitionarea tichetelor cadou si/sau a tichetelor de cresa, institutiile din sectorul bugetar, indiferent de sistemul de finantare si subordonare, inclusiv cele care se finanteaza integral din venituri proprii, vor asigura respectarea prevederilor legale in vigoare referitoare la achizitiile publice.
    9.4. Contractul pentru achizitionarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, incheiat intre angajator si unitatile emitente, va cuprinde clauze referitoare la:

  • a) denumirea concreta a activitatilor, destinatiilor si evenimentelor, potrivit pct. 2.3 si pct. 9.1 lit. a);
  • b) necesarul anual, semestrial, trimestrial sau lunar de tichete cadou si/sau tichete de cresa;
  • c) numarul de angajati pentru care se achizitioneaza lunar tichete de cresa;
  • d) numarul de angajati pentru care se achizitioneaza lunar tichete cadou;
  • e) pretul imprimatului reprezentand tichetul cadou si/sau tichetul de cresa;
  • f) conditiile in care tichetele cadou si/sau tichetele de cresa neutilizate de catre angajatori se restituie de catre angajatori unitatii emitente la sfarsitul anului calendaristic sau la data rezilierii contractului de prestari de servicii;
  • g) obligatia unitatii emitente de a transmite angajatorilor lista unitatilor, corespunzatoare retelei utilizate: operatori economici afiliati, cresele sau alte unitati educationale organizate potrivit legii, la care salariatii pot folosi tichetele cadou si, respectiv, tichetele de cresa. Angajatorii si unitatile emitente pot stabili prin contractul de prestari de servicii ca lista sa fie pusa la dispozitia angajatorilor in format electronic;
  • h) conditiile privind responsabilitatile partilor si rezilierea contractului;
  • i) alte clauze considerate necesare de catre parti.

    Legea nr. 193/2006
    Art. 11
    (3) Decontarea tichetelor cadou/tichetelor de cresa intre magazine, crese sau alte unitati educationale, organizate potrivit prevederilor legale, si unitatile emitente ale tichetelor cadou/tichetelor de cresa se face numai prin intermediul unitatilor bancare. Acelasi regim de decontare se va aplica si in cazul relatiei dintre angajator si unitatea emitenta.
    (4) Sumele corespunzatoare valorii nominale a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa trebuie derulate in conturi bancare specifice, cu garantie de disponibilitate imediata.

    Norme metodologice:
    10.1. Unitatile emitente sunt obligate:
    a) sa deschida conturi sau subconturi bancare specifice si distincte atat pentru tichete cadou, cat si pentru tichete de cresa, prin care se vor derula sumele reprezentand incasarile si platile aferente valorii nominale a tichetelor, respectiv incasarea de la angajatori a contravalorii nominale a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa achizitionate in baza contractelor incheiate cu acestia si rambursarea catre unitatile prestatoare de servicii, de sume, in exclusivitate pentru decontarea valorii nominale a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa prezentate in baza contractelor incheiate intre unitatea emitenta si unitatile prestatoare de servicii; inchiderea acestor conturi sau subconturi bancare se face numai dupa ce unitatea emitenta face dovada organului bancar ca valoarea nominala atat a tichetelor cadou, cat si a tichetelor de cresa emise si incasate de unitatea emitenta a fost decontata integral unitatilor prestatoare de servicii;
    b) sa obtina din partea bancilor unde sunt deschise conturile specifice garantia disponibilitatii imediate, la cerere, a sumelor derulate in aceste conturi;
    c) sa organizeze o evidenta operativa proprie, potrivit modelelor de formulare prevazute in anexele nr. 3a), 3b), 3c), 3d) si 3e) la prezentele norme metodologice, si sa transmita date centralizatoare Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si, dupa caz, Ministerului Finantelor Publice, potrivit modelului de formular prevazut in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice.
    10.2. In situatia in care la unitatile emitente se constata ca nu sunt respectate prevederile pct. 10.1, in cazul constatarii nerespectarii criteriilor de autorizare aprobate prin ordin al ministrului finantelor publice, in baza carora s-a acordat autorizatia de functionare, precum si in cazul constatarii de catre organele abilitate potrivit legii a unor incalcari ale prevederilor Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, in activitatea desfasurata de unitatea emitenta, Ministerul Finantelor Publice poate dispune suspendarea ori, dupa caz, retragerea autorizatiei de functionare eliberate unitatilor emitente in cauza.
    10.3. Unitatile emitente inscriu in factura de livrare a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, in vederea decontarii de catre angajator:
    a) numarul de ordine dintr-o serie continua, care caracterizeaza cronologia emisiei de tichete cadou si a tichetelor de cresa a unitatii emitente, din care cea corespunzatoare numarului de tichete livrate angajatorului;
    b) pretul unitar al imprimatului reprezentand tichetul cadou si al imprimatului reprezentand tichetul de cresa sau valoarea totala a imprimatelor reprezentand tichetele cadou si, respectiv, tichetele de cresa;
    c) valorile nominale ale tichetelor imprimate pe acestea si seriile livrate corespunzator fiecarei valori nominale imprimate pe tichet;
    d) valoarea totala corespunzatoare numarului de tichete cadou si a numarului de tichete de cresa livrat; e) numarul contului bancar distinct si denumirea bancii la care isi are deschis contul unitatea emitenta.
    10.4. In baza contractelor de prestari de servicii incheiate cu unitatile emitente, potrivit prevederilor pct. 4.2, operatorii economici afiliati au urmatoarele interdictii si obligatii:
    a) interdictia de a acorda un rest de bani la tichetul cadou, prevazuta la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare;
    b) interdictia de a comercializa tichetele cadou, prevazuta la art. 13 din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare;
    c) obligatia sa completeze pe versoul fiecarui tichet cadou nominal utilizat data primirii tichetului cadou si sa aplice stampila;
    d) obligatia sa distribuie salariatilor produse, fara a diminua valoarea nominala a tichetului cadou cu eventuale sume rezultate din contractele lor incheiate cu unitatile emitente;
    e) obligatia sa prezinte unitatii emitente, la termenele stabilite prin contract, tichetele cadou primite, datate si stampilate, in vederea decontarii lor;
    f) alte obligatii stabilite in baza contractelor de prestari de servicii incheiate cu unitatile emitente.

    Legea nr. 193/2006
    Art. 12
    (2) Sumele corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate de angajator nu se iau in calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.

    Norme metodologice:
    11.1. Sumele corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate de angajator, potrivit Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, pana la data de 31 decembrie 2006, nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, potrivit Legii nr. 343/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, contravaloarea tichetelor de cresa este venit neimpozabil in sensul impozitului pe venit.
    11.2. Asupra sumelor corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate de angajator nu se calculeaza si nu se retin nici pentru salariat, nici pentru angajator contributiile obligatorii de asigurari sociale, prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, contributiile la bugetul asigurarilor pentru somaj, prevazute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, contributiile obligatorii pentru asigurarile de sanatate, prevazute de Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile ulterioare. Angajatorii nu datoreaza pentru sumele corespunzatoare tichetelor cadou si tichetelor de cresa acordate angajatilor nici contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazuta de Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Dispozitii finale
    12.1. Inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind emiterea, achizitionarea si utilizarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa se efectueaza potrivit reglementarilor contabile aplicabile entitatilor respective.
    12.2. Sumele reprezentand pretul imprimatelor contractate cu unitatea emitenta si primite de catre angajator se suporta de catre angajatori din cheltuielile proprii. In cazul institutiilor publice, aceste sume se suporta de la articolul bugetar îAlte cheltuieli materiale“.
    12.3. La nivelul angajatorilor, unitatilor emitente, operatorilor economici afiliati, creselor si al unitatilor educationale, gestionarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa se efectueaza, potrivit legii, de persoane imputernicite in scris de catre angajatorii lor.
    12.4. Tichetele cadou si tichetele de cresa distribuite lunar de angajator angajatilor proprii nu se mai returneaza angajatorului. In cazul in care angajatul caruia i s-au distribuit tichete de cresa nu a prezentat angajatorului informatiile privind prezenta la cresa a copilului, in scris cu confirmarea cresei, potrivit prevederilor pct. 8.6, angajatorul va recupera din drepturile salariale cuvenite angajatilor respectivi contravaloarea tichetelor de cresa acordate suplimentar, inclusiv pretul imprimatelor acestora, corespunzator cu numarul de zile absente din luna in care copilul a fost absent de la cresa.
    12.5. La nivelul angajatorilor, tichetele cadou achizitionate intr-o luna calendaristica si nedistribuite salariatilor se reporteaza si pot fi utilizate in luna calendaristica urmatoare. Se interzice angajatorului returnarea catre unitatile emitente a tichetelor achizitionate de la acestea si neutilizate, precum si primirea acestor tichete de catre unitatile emitente, indiferent de motiv, cu exceptia cazurilor prevazute la pct. 9.4 lit. f). Nerespectarea acestei interdictii de catre unitatile emitente constituie cauza pentru suspendarea sau, dupa caz, retragerea autorizatiei de functionare.
    12.6. Unitatile emitente vor transmite lunar, pana la data de 20 a lunii urmatoare, Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, informari privind desfasurarea activitatii de acordare a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa, anexand in copie formularul al carui model este prevazut in anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, completat cu date centralizatoare la nivel de tara si separat pentru fiecare judet si municipiul Bucuresti.
    12.7. In vederea monitorizarii aplicarii Legii nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, in anul 2006 si in trimestrul I al anului 2007, angajatorii, unitatile emitente, cresele, unitatile educationale si operatorii economici afiliati vor transmite Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, precum si directiilor de munca, solidaritate sociala si familie teritoriale, respectiv a municipiului Bucuresti, informari privind desfasurarea activitatii de acordare a tichetelor cadou si a tichetelor de cresa.
    12.8. Unitatile emitente vor stabili prin contractul comercial de prestari de servicii, incheiat cu angajatorii, care dintre cele doua parti contractante va completa numele, prenumele si codul numeric personal ale angajatilor, beneficiari de tichete de cresa. Se interzice completarea de catre angajati a imprimatelor reprezentand tichete cadou si tichete de cresa a spatiului destinat numelui, prenumelui si a codului numeric personal.
    12.9. In cazul cumulului de functii, tichetele de cresa pot fi acordate numai de catre angajatorii unde angajatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii.
    12.10. Pe perioada acordarii tichetelor de cresa, angajatii nu beneficiaza, potrivit art. 4 alin. (3) din Legea nr. 193/2006, cu modificarile ulterioare, de concediul si de indemnizatia pentru cresterea copilului, prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2005, cu modificarile si completarile ulterioare.
    12.11. Angajatorii, unitatile emitente, operatorii economici afiliati, cresele si unitatile educationale utilizate de unitatile emitente au obligatia de a pune la dispozitie organelor de control toate documentele necesare bunei desfasurari a actiunilor de control, sub sanctiunile prevazute de dispozitiile legale.
    12.12. Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei impreuna cu Ministerul Finantelor Publice pot emite precizari in aplicarea prezentelor norme metodologice.
    12.13. In cuprinsul prezentelor norme metodologice, inclusiv al anexelor, notiunea de salariat este sinonima cu notiunea de angajat.
    12.14. Anexele nr. 1, 2, 2a), 2b), 2c), 3, 3a), 3b), 3c), 3d), 3e), 4a), 4b), 4c) si 4d) fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

  • Poliţia Comunitară are următoarele atribuţii

    1. efectuează controale în teritoriu şi verificară respectarea de către persoanele fizice şi  juridice, a normelor legale privind disciplina în construcţii, procedează la dezafectarea  construcţiilor efectuate fără  autorizaţie, împreună cu ADP Sector 6, şi aplică sancţiunile contravenţionale

     

     

    conform legii.

    1. verifică şi controlează starea de salubritate la nivelul Sectorului 6 şi ia măsuri de respectare a normelor specifice activităţii, în domeniu.
    2. verifică modul de staţionare şi parcare a autovehiculelor pe terenuri aparţinând domeniului public, de împrejmuire a terenurilor, depozitarea necontrolate a deşeurilor şi interzicerea circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animală;
    3. verifică şi acţionează pentru ridicarea vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului precum şi respectarea aplicării planului de gestiune a deşeurilor la nivelul sectorului 6;
    4. verifică şi controlează activitatea  comercială şi de prestări servicii desfăşurată de agenţii economici inclusiv legalitatea constituirii şi funcţionării acestora, provenienţa mărfurilor şi a documentelor însoţitoare, afişarea şi respectarea preţurilor, a termenelor de valabilitate costatând contravenţii şi aplicând sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei în acest domeniu.
    5. asigură ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de pază şi ordine publică, previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia localităţilor şi comerţul stradal, precum şi alte fapte stabilite prin hotărâri ale consiliului local;
    6. efectează controale în teritoriu şi verificară respectarea de către persoanele fizice şi  juridice, a normelor legale privind disciplina în construcţii, procedează la dezafectarea  construcţiilor efectuate fără  autorizaţie, împreună cu ADP Sector 6, şi aplică sancţiunile contravenţionale conform legii.
    7. asigură însoţirea şi protecţia reprezentanţilor primăriei ori a altor persoane cu funcţii în instituţiile publice locale la executarea unor controale sau acţiuni specifice;
    8. participă, după caz, la asigurarea fluenţei traficului rutier, cu ocazia efectuării unor lucrări de modernizare şi reparaţii ale arterelor de circulaţie;
    9. asigură supravegherea parcărilor auto, a unităţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement, a pieţelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pază şi ordine publică;
    10. constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curăţenia localităţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurător, precum şi pentru faptele care afectează climatul social, stabilite prin lege, hotărâri ale consiliului local sau dispoziţii ale primarului;
    11. participă la asigurarea măsurilor de ordine, cu ocazia adunărilor publice, mitingurilor, manifestărilor cultural-artistice şi sportive organizate la nivel local;
    12. intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cetăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor făptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora;
    13. acţionează, împreună cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilă şi alte autorităţi prevăzute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
    14. controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii;
    15. comunică, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competenţa sa, despre care a luat la cunoştinţă cu ocazia îndeplinirii misiunilor specifice;
    16. însoţeşte, în condiţiile stabilite prin regulament, funcţionarii primăriei la executarea unor controale şi la punerea în executare a unor hotărâri ale consiliului local sau, după caz, ale Consiliului General al Municipiului Bucureşti, asigurând protecţia acestora şi prevenirea oricăror acte de tulburare a ordinii publice;
    17. verifică şi controlează starea de salubritate la nivelul Sectorului 6 şi ia măsuri de respectare a normelor specifice activităţii, în domeniu;
    18. verifică modul de staţionare şi parcare a autovehiculelor pe terenuri aparţinând domeniului public, de împrejmuire a terenurilor, depozitarea necontrolate a deşeurilor şi interzicerea circulaţiei vehiculelor cu tracţiune animală;
    19. erifică şi acţionează pentru ridicarea vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparţinând domeniului public sau privat al statului precum şi respectarea aplicării planului de gestiune a deşeurilor la nivelul sectorului 6;
    20. verifică şi controlează activitatea  comercială şi de prestări servicii desfăşurată de agenţii economici inclusiv legalitatea constituirii şi funcţionării acestora, provenienţa mărfurilor şi a documentelor însoţitoare, afişarea şi respectarea preţurilor, a termenelor de valabilitate costatând contravenţii şi aplicând sancţiuni pentru încălcarea legislaţiei în acest domeniu.

    Drepturile şi obligaţiile funcţionarilor publici din Poliţia Comunitară

    În realizarea atribuţiilor ce îi revin potrivit legii, funcţionarul public din Poliţia Comunitară are următoarele drepturi şi obligaţii principale:

    1. să legitimeze persoanele care au încălcat dispoziţiile legale ori despre care are indicii că se pregătesc să comită sau au comis o faptă ilicită;
    2. să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, identificarea şi conducerea la unităţile teritoriale ale poliţiei a persoanelor care au comis fapte penale;
    3. în cazul infracţiunilor flagrante, conduce şi predă unităţilor locale ale Poliţiei Române pe făptuitori, bunurile şi valorile rezultate ca urmare a încălcării legii şi ia măsurile ce se impun pentru conservarea şi paza locului faptei, dacă este cazul, până la sosirea autorităţilor abilitate;
    4. să constate contravenţiile şi să aplice, în condiţiile legii, sancţiunile pentru contravenţiile privind ordinea şi liniştea publică, curăţenia localităţilor, regulile de comerţ stradal sau alte contravenţii pentru care li se stabilesc asemenea competenţe, prin legi, hotărâri ale Guvernului sau ale consiliilor locale;
    5. să poarte şi să folosească, în condiţiile legii, numai în timpul serviciului armamentul şi muniţia, precum şi celelalte mijloace de apărare şi intervenţie;
    6. să conducă la sediul poliţiei locale orice persoană care, prin acţiunile ei, periclitează viaţa altor persoane, ordinea publică sau alte valori sociale, precum şi persoanele suspecte de săvârşirea unor fapte ilegale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii, şi să prezinte un raport scris în legătură cu motivele conducerii persoanei respective la sediul poliţiei; în cazul nerespectării dispoziţiilor pe care le-a dat, este îndreptăţit să folosească forţa, în condiţiile legii;
    7. în exercitarea atribuţiilor de serviciu, este obligat să poarte la uniformă insigna cu număr distinctiv de identificare şi să prezinte legitimaţia de serviciu, cu excepţia situaţiilor în care lipseşte timpul necesar pentru această formalitate; după încheierea oricărei acţiuni sau intervenţii, acesta se legitimează şi îşi declară funcţia pe care o deţine în unitatea din care face parte;
    8. să folosească gratuit mijloacele de transport local aflate în proprietatea primăriei, pentru executarea, în timpul serviciului, a unor misiuni în zona de competenţă.

    În exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege, funcţionarul pubic din Poliţia Comunitară are obligaţia să respecte întocmai drepturile fundamentale ale omului, prevăzute de lege şi de Convenţia europeană a drepturilor omului.

    În îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege, funcţionarul public din Poliţia Comunitară îşi exercită competenţa pe raza unităţii administrativ-teritoriale unde îşi desfăşoară activitatea.

    Ordinul nr. 58/23 ianuarie 2003


    1. Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati, potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobata cu modificari prin Legea nr. 493/2002, denumita in continuare ordonanta, sa organizeze si sa conduca evidenta

     

    contabila in partida simpla.
    2. Obligatia de a organiza si de a conduce evidenta contabila in partida simpla o au si contribuabilii care obtin venituri din activitati agricole, definite potrivit ordonantei, si opteaza pentru determinarea venitului net in sistem real.
    3. Contribuabilii care obtin venituri de natura salariala, astfel cum sunt definite la art. 22 si 23 din ordonanta, precum si contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca evidenta contabila in partida simpla.
    II. Organizarea evidentei contabile in partida simpla
    A. Dispozitii generale
    4. Contribuabilii pot utiliza toate formularele prevazute in prezentele norme metodologice sau numai o parte din acestea, in functie de elementele specifice activitatii desfasurate.
    5. Pentru determinarea veniturilor, in functie de natura activitatii, de frecventa incasarilor/platilor sau de felul serviciilor prestate, precum si de alte elemente specifice activitatii desfasurate, contribuabilii pot utiliza si alte formulare cu regim special, care au fost aprobate prin ordine ale ministrului finantelor publice, in baza prevederilor art. 1 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 831/1997 pentru aprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiara si contabila si a normelor metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.
    6. In functie de necesitati contribuabilii pot utiliza si alte formulare stabilite prin Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de intocmire si utilizare a formularelor tipizate, comune pe economie, care nu au regim special, privind activitatea financiara si contabila, precum si a modelelor acestora, cu modificarile ulterioare.
    7. Contribuabilii vor folosi si alte formulare prevazute in mod expres de acte normative care reglementeaza activitati economice specifice (exploatarea masei lemnoase, prestarile de servicii cu caracter international, jocurile de noroc etc.).
    8. In cazul utilizarii modelelor formularelor financiar-contabile comune pe economie, aprobate pentru persoanele juridice, acestea vor fi completate in conformitate cu prezentele norme metodologice. In aceasta situatie elementele referitoare la conturi, debite, credite, semnaturile de aprobare, avizare, precum si alte elemente similare nu se completeaza.
    9. In conditiile utilizarii sistemelor informatice financiar-contabile este necesar sa fie respectate Criteriile minimale privind programele informatice utilizate in domeniul financiar-contabil, prevazute de Ordinul ministrului finantelor nr. 425/1998, cu modificarile ulterioare.
    10. Contribuabilii pot edita formularele cu regim special cu ajutorul tehnicii de calcul, in conditiile prevazute la art. 2 din Ordinul ministrului finantelor nr. 1.177/1998 privind aplicarea prevederilor art. 1 alin. (4) si (10) paragraful 2 din Hotararea Guvernului nr. 831/1997.
    B. Norme generale privind documentele justificative si financiar-contabile
    11. Evidenta contabila in partida simpla se va conduce in conformitate cu prezentele norme metodologice.
    12. In conformitate cu prevederile legale evidenta contabila in partida simpla se tine in limba romana si in moneda nationala.
    13. Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
    14. Documentele justificative trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente principale, prevazute in structura formularelor aprobate:

  • denumirea documentului;
  • numele si prenumele contribuabilului, precum si adresa completa;
  • numarul documentului si data intocmirii acestuia;
  • mentionarea partilor care participa la efectuarea operatiunii economico-financiare (cand este cazul);
  • continutul operatiunii economico-financiare, iar atunci cand este necesar, si temeiul legal al efectuarii ei;
  • datele cantitative si valorice aferente operatiunii economico-financiare efectuate;
  • numele si prenumele, precum si semnaturile persoanelor care raspund de efectuarea operatiunii;
  • alte elemente menite sa asigure consemnarea completa a operatiunilor in documente justificative.
    15. Documentele care stau la baza inregistrarilor in evidenta contabila in partida simpla pot dobandi calitatea de document justificativ numai in cazurile in care furnizeaza toate informatiile prevazute in normele legale in vigoare.
    16. Documentele provenite din relatiile de cumparare a unor bunuri de la persoane fizice pot fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla numai in cazurile in care se face dovada intrarii in patrimoniu a bunurilor respective, prin intocmirea Borderoului de achizitie (cod 14-4-13) sau a Notei de receptie si constatare de diferente (cod 14-3-1/A), dupa caz, si a platii acestora pe baza de Dispozitie de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4).
    In cazul in care documentele respective se refera la cheltuieli pentru prestari de servicii efectuate de persoane fizice impuse pe baza de norma de venit, pentru a fi inregistrate in evidenta contabila in partida simpla a contribuabililor prevazuti la pct. 1, acestea trebuie sa aiba la baza contracte sau conventii, intocmite in acest scop in conformitate cu reglementarile legale in vigoare, si Dispozitie de plata-incasare catre casierie (cod 14-4-4).
    17. Documentele contabile – jurnale, fise etc. – servesc la prelucrarea, centralizarea si inregistrarea in evidenta contabila in partida simpla a operatiunilor consemnate in documentele justificative.
    18. Inscrierea datelor in documente se face cu cerneala, cu pix cu pasta, la masina de scris sau cu ajutorul tehnicii de calcul, dupa caz.
    19. In documentele justificative si in cele contabile nu sunt admise stersaturi sau alte asemenea procedee, precum si lasarea de spatii libere intre operatiunile inscrise in acestea.
    Erorile se corecteaza prin taierea cu o linie a textului sau a cifrei gresite, pentru ca acestea sa poata fi citite, iar deasupra lor se scrie textul sau cifra corecta.
    Corectarea se face pe toate exemplarele documentului justificativ si se confirma prin semnatura persoanei care a intocmit documentul justificativ, mentionandu-se si data efectuarii operatiunii de corectare.
    In cazul documentelor justificative la care nu se admit corecturi, cum sunt cele pe baza carora se primeste, se elibereaza sau se justifica numerarul, ori al altor documente pentru care normele de utilizare prevad asemenea restrictii, documentul gresit se anuleaza si ramane in carnetul respectiv (nu se detaseaza), cu exceptia ordinului de deplasare (delegatie), pe baza caruia se primeste sau se restituie diferenta dintre cheltuielile efective de deplasare si avansul acordat.
    Contribuabilii au obligatia sa efectueze inventarierea generala a patrimoniului: la inceputul activitatii; cel putin o data pe an; la incetarea activitatii, precum si in alte situatii prevazute de lege.
    Inventarierea se face in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finantelor nr. 2.388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului.
    20. Registrul-jurnal de incasari si plati (cod 14-1-1/b) si Registrul-inventar (cod 14-1-2/a) au regim de inregistrare la organele fiscale. Acestea se numeroteaza, se snuruiesc si se parafeaza inainte de depunerea lor la organele fiscale pentru inregistrare.
    Modelele si normele de intocmire si de utilizare ale Registrului-jurnal de incasari si plati si ale Registrului-inventar sunt prezentate la cap. IV
  • Proiectul de norme metodologice privind aplicarea Legii 353/2007 încalcă grav legislaţia în vigoare

    Federaţia Sindicatelor Artiştilor Interpreţi din România şi Uniunea Sindicatelor din Instituţiile de Spectacole resping categoric forma actuală a proiectului de norme metodologice privind aplicarea Legii 353/2007. Documentul elaborat de Ministerul Culturii şi Cultelor este

     

    anticonstituţional, încalcă legile din domeniul dreptului muncii şi, în plus, a fost conceput să servească strict interesele administratorilor instituţiilor de spectacole şi concerte.
    Mai jos gasiti un prim comunicat de presa trimis de Federaţia Sindicatelor Artiştilor Interpreţi din România şi Uniunea Sindicatelor din Instituţiile de Spectacol:

    Indiferent de eforturile pe care va trebui să le depunem (respectând prevederile legale) şi oricât de mult timp ne-ar lua, vom face tot posibilul pentru ca această aberaţie legislativă să ajungă acolo unde îi este locul: la coşul de gunoi.

    NU acceptăm proiectul elaborat de Ministerul Culturii pentru că:

    • Este în contradicţie chiar cu Legea pe care trebuie să o aplice (O.G. 21/2007 modificată prin Legea 353/2007) şi încalcă din start prevederile Codului Muncii pentru că transformă contractele pe perioadă determinată din excepţie în regulă. Potrivit art.12, alin.1 din Lege, “Funcţionarea instituţiilor de spectacole sau concerte se asigură de către personalul artistic, tehnic şi de către personalul administrativ care, de regulă, îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor individuale de muncă”. Aceste contracte ar trebui să fie încheiate – conform art.13, alin.1 din lege – pe perioadă nedeterminată de timp, şi, ca excepţie, acolo unde specificul activităţii impune, pe perioadă determinată (inclusiv pe stagiune ori producţie artistică) cu condiţia respectării prevederilor din Codul Muncii1. Normele elaborate de Ministerul Culturii desfiinţează practic contractele pe perioadă nedeterminată.
    • Acordă puteri discreţionare angajatorului şi introduce dictatura la locul de muncă. Conform acestor norme, angajatorul are dreptul să facă o evaluare anuală şi să decidă oricând diminuarea salariului, forţând indirect angajatul să accepte o desfacere a contractului individual de muncă. Drept variantă “de compromis”, normele sugerează la art.35, alin.6 posibilitatea încheierii unor convenţii civile în cazul în care se ajunge la o astfel de situaţie, adică o reţetă sigură pentru desfiinţarea contractelor pe termen nedeterminat şi trecerea la un sistem de bazat exclusiv pe convenţii.
    • Dă instituţiilor posibilitatea de a-i obliga pe salariaţi să facă activităţi suplimentare faţă de cele stipulate în contract (Art.41). Dacă în ceea ce priveşte numărul acestor sarcini suplimentare ce pot fi impuse angajaţilor nu există nicio limitare, în ceea ce priveşte remuneraţia aferentă acestora Ministerul Culturii a avut grijă să introducă o limită de maxim 50% din punctajul care stă la baza stabilirii salariilor artiştilor şi personalului tehnico-administrativ.
    • Încalcă grav legislaţia muncii (în special Codul Muncii). Articolul 40 din aceste norme permite Consiliilor de administraţie ale instituţiilor de spectacole şi concerte să reducă salariile unilateral, fără acordul angajatului: “în cazul în care cheltuielile de personal… depăşesc estimările bugetare pentru anul în curs şi pentru anul următor valoarea punctelor de salariu se poate diminua în mod corespunzător, în baza hotărârii consiliului administrativ”. Proiectul propus de Ministerul Culturii urmăreşte de fapt să reducă toate cheltuielile făcute cu personalul artistic şi să dea mână liberă instituţiilor de spectacole să ia orice măsuri doresc sub acest pretext!
    • Interzice contractele pe perioadă nedeterminată pentru personalul artistic, tehnic şi administrativ şi dereglementează relaţiile de muncă din domeniul instituţiilor de spectacole. Forţat să se orienteze spre contracte aflate în afara sferei dreptului muncii (contracte de drept de autor şi contracte civile), personalul instituţiilor de spectacole şi concerte este expus abuzurilor din partea angajatorilor. În plus, se pierd o parte din drepturile/avantajele unui contract de muncă pe perioadă nedeterminată, precum concediul de odihnă sau posibilitatea de a accesa credite.
    • Încalcă flagrant legislaţia muncii şi Constituţia României! Articolul 38 al acestui proiect de norme neagă puterea juridică a contractului colectiv de muncă la nivelul ramurii cultură şi dă posibilitatea Consiliilor de Administraţie să elimine sporurile2 la care angajaţii au dreptul conform CCMR3. Mai mult, prin articolul 42 se anulează dreptul salariaţilor de a primi un spor în cazul în care îşi depăşesc norma de servicii dar nu depăşesc procentul de 15% activităţi în plus faţă de cele stabilite la evaluare. Cei care au lucrat suplimentar şi au depăşit acest prag de 15% pot primi bani în plus pentru munca prestată însă nu ca spor adăugat la salariu ci în baza unui contract de drept de autor sau contract civil.
    • Diminuează valoarea indemnizaţiilor de şomaj, a pensiilor, asigurărilor de sănătate şi a altor prestaţii sociale pentru artişti şi personalul tehnico-administrativ (consecinţă directă a eliminării sporurilor prevăzute de CCMR, a refuzului de a se plăti munca suplimentară dar şi a încheierii de convenţiil civile în loc de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată).
    • Inventează o situaţie juridică atipică şi nereglementată de lege prin includerea drepturilor de autor în contractul individual de muncă (art. 32). Cele două tipuri de contracte au natură juridică diferită iar “amestecarea” lor este o inepţie4 ce duce la încălcarea prevederilor legale care le reglementează pe fiecare în parte.

    În concluzie, considerăm că proiectul de norme metodologice privind aplicarea Legii 353/2007 este o veritabilă armă îndreptată împotriva artiştilor şi angajaţilor din instituţiile de spectacole şi concerte şi vom apela la toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie pentru ca acesta să fie modificat. Legile, reglementările europene şi Constituţia României sunt valabile inclusiv pentru Ministerul Culturii şi Cultelor!

    Explicatii:

    1. Codul Muncii menţionează la articolul art.81, lit.e “în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte, programe, în condiţiile stabilite prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional şi/sau la nivel de ramură.
    2. “Sporul pentru condiţii grele şi sporurile prevăzute în contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură, se pot acorda numai în limitele bugetului aprobat, conform hotărârii consiliului de administraţie”
    3. În mod ciudat, normele fac referire doar la Contractul colectiv la nivel de ramură, nu şi la cel la nivel naţional sau la contractele colective de la nivel de unitate!
    4. De exemplu contractul pe drepturi de autor se impozitează altfel decât contractul de muncă

    Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica

     

    Art 1. – Prezentele norme metodologice, denumite in continuare norme, reglementeaza punerea in aplicare a prevederilor Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de libera practica, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, denumita in continuare lege.

     

     

     

    Art 2. – Prin psiholog cu drept de libera practica, denumit in continuare psiholog, se inteleg persoanele prevazute la art. 2 alin (1) din lege care au absolvit o institutie de invatamant superior cu diploma de licenta in psihologie sau asimilata si desfasoara, potrivit atestarilor dobandite, tipurile de activitati enumerate la art. 5 din lege.

    Art 3. – Prin diploma de licenta asimilata, in sensul art. 2 alin. (2) din lege se inteleg:

    a) actele emise de institutiile de invatamant superior care atesta absolvirea, pana in anul 1990 inclusiv, a unei facultati de filosofie, filosofie – istorie sau din domeniul stiintelor socio-umane;

    b) diplomele si diplomele de licenta eliberate de o institutie de invatamant superior acreditata, incepand cu anul 1991, pentru una din specializarile: psihosociologie, psihopedagogie speciala si psihologie, in conditiile dublei specializari.

    Art 4. – Pentru a fi atestate ca psiholog persoanele aflate in situatia prevazuta la art. 3, lit. a), trebuie sa indeplineasca, cumulativ, si conditia desfasurarii unor activitati prevazute la art. 5 din lege pe o perioada de minimum 10 ani, dovedita prin documente legalizate.

    Art 5. – Absolventii facultatilor din domeniul socio-psiho-pedagogie dupa anul 1991, care la data intrarii in vigoare a legii exercitau legal functia de psiholog, dovedita cu documente legalizate, pot solicita atestatul de libera practica urmand procedurile specifice de atestare stabilite prin prezentele norme.

    Art 6. – In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta, psihologul este independent profesional si nu poate fi supus nici unei ingradiri sau presiuni de orice tip, fiind protejat de lege impotriva acestora.

    Art 7. – (1) Prin independenta profesionala a psihologului este garantata exercitarea activitatilor prevazute la art. 5 din lege, potrivit competentelor pentru care a fost atestat, fara nici o ingerinta in ceea ce priveste aplicarea cunostintelor sale profesionale, cu respectarea Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si a legilor in vigoare.

                 (2) Independenta profesionala in exercitarea actului psihologic confera, potrivit legii, dreptul de initiativa si decizie, cu asumarea integrala a raspunderii pentru calitatea acestuia.

    Art 8. – (1) In situatia in care tipurile de activitati prevazute la art. 5 din lege, toate sau unele din acestea, sunt desfasurate in echipa raspunderea pentru actele psihologice apartine psihologului coordonator al echipei si psihologului care desfasoara direct actul psihologic.

                (2) In situatiile in care coordonatorul echipei nu este psiholog raspunderea pentru actele psihologice revine psihologului care desfasoara direct actul psihologic.

    Art 9. – (1) Psihologul este obligat sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele si informatiile despre care a luat cunostinta in exercitarea atributiilor profesionale, fiind interzisa utilizarea in interes personal sau in beneficiul unui tert a informatiilor dobandite in exercitarea actului psihologic.

                (2) Rezultatele evaluarilor psihologice pot fi prezentate unei terte persoane, numai cu acordul persoanei evaluate si cuprind informatii relevante in raport cu scopul urmarit, fara a se motiva concluziile, potrivit prevederilor Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica.

                (3) In situatiile in care, potrivit legii, psihologul este obligat sa dezvaluie aspecte cuprinse in confidentialitatea actului psihologic, aceasta nu constituie o abatere.

                (4) Confidentialitatea actului psihologic persista si dupa incheierea relatiilor profesionale cu beneficiarul.

                (5) Psihologul raspunde disciplinar pentru incalcarea confidentialitatii actului psihologic, potrivit Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica si Codului de procedura disciplinara.

    CAPITOLUL II

    Dobandirea dreptului de libera practica

    Art 10. – Obtinerea atestatului de libera practica, in oricare dintre formele prevazute la art. 10 din lege, presupune parcurgerea urmatoarelor etape, a caror succesiune este obligatorie:

    a) depunerea dosarului la comitetul filialei de care apartine solicitantul, verificarea continutului si conformitatii si inaintarea acestuia la Comitetul director;

    b) analizarea dosarului de catre comisia aplicativa, potrivit procedurilor specifice fiecarei comisii, reglementate prin prezentele norme;

    c) parcurgerea de catre psihologul solicitant a procedurilor specifice fiecarei comisii aplicative;

    d) sustinerea de catre presedintele comisiei aplicative, in cadrul Comitetului director, a propunerii de eliberare/neeliberare a atestatului in domeniul de specializare solicitat;

    e) eliberarea de catre Comitetul director a atestatului de psiholog cu drept de libera practica, in situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute de lege, de prezentele norme metodologice si de documentele aprobate de Conventia Nationala a psihologilor din Romania.

    Art 11. – Dosarul pentru obtinerea atestatului de libera practica trebuie sa cuprinda:

    a) cerere tip adresata Comitetului director;

    b) copie de pe actul de identitate;

    c) copii legalizate de pe actele de studii si anexele acestora;

    d) certificat de cazier judiciar;

    e) copie de pe certificatul de casatorie sau de pe hotararea judecatoreasca definitiva si irevocabila de divort, dupa caz;

    f) certificat medical eliberat in conditiile legii;

    g) copii legalizate de pe documente care atesta absolvirea unor stagii, cursuri de specializare si alte forme de perfectionare;

    h) copii legalizate de pe carnetul de munca ori contractul individual de munca, iar pentru psihologii din structurile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale adeverinte care sa ateste vechimea in munca si in specialitate;

    i) extras din fisa de post – numai pentru obtinerea atestatului de libera practica in conditiile art. 13 lit. b), din prezentele norme.

    j) curriculum vitae si lista manifestarilor stiintifice la care a participat, a comunicarilor stiintifice prezentate, a articolelor si cartilor de specialitate publicate;

    k) dovada achitarii taxelor necesare acoperirii costurilor atestarii profesionale.

    Art 12. – (1) Dupa primirea dosarului si verificarea conformitatii acestuia, Comitetul filialei il transmite, in termen de maximum 10 zile lucratoare de la depunere, la secretariatul Comitetului director.

                   (2)  Prin conformitate in sensul alin. (1) se intelege verificarea existentei in dosar a documentelor prevazute la art. 11 din prezentele norme metodologice;

                   (3) Secretariatul Comitetului director inregistreaza dosarul si comunica solicitantului data cand a fost programat pentru sustinerea procedurilor de atestare in fata comisiei aplicative competenta.

    Art 13. – (1) Atestatul de psiholog cu drept de libera practica se poate obtine in baza:

    a) formarii profesionale conform standardelor stabilite prin hotarare de catre Comitetul director;

    b) experientei profesionale dovedite.

                   (2) Comisiile aplicative stabilesc criteriile de accedere in fiecare dintre cele doua modalitati de obtinere a atestatului.

    Art 14. – In exercitarea profesiei de psiholog sunt recunoscute trei trepte de specializare:

    a) psiholog practicant;

    b) psiholog specialist;

    c)  psiholog principal.

    Art 15. – (1) Comisia de Psihologie Clinica si Psihoterapie desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:

    a)  psihologie clinica;

    b)  consiliere psihologica;

    c)  psihoterapie.

                   (2) Competenta in specialitatea psihoterapie poate fi dobandita si de absolventi ai facultatilor de medicina generala (medicii psihiatri), asistenta sociala, filozofie, pedagogie, teologie cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare potrivit cerintelor prevazute de prezente norme.

                   (3) Psihologul atestat in specialitatea psihoterapie are si toate competentele psihologului atestat in specialitatea consiliere psihologica, pe trepte similare de specializare.

    Art 16. – Comisia de psihologia muncii, transporturilor si serviciilor desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:

    a) psihologia muncii si organizationala;

    b) psihologia transporturilor;

    c)  psihologia aplicata in servicii.

    Art 17. – Comisia de psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:

    a) psihologie educationala, consiliere scolara si vocationala;

    b) psihopedagogie speciala.

    Art 18. – (1) Comisia de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala desfasoara proceduri si activitati specifice de evaluare in vederea atestarii dreptului de libera practica al psihologilor in urmatoarele specialitati:

    a) psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale;

    b) psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

                   (2) Competenta in specialitatea Psihologie judiciara – evaluarea comportamentului simulat prin tehnica poligraf poate fi obtinuta si de catre absolventii facultatilor de drept cu conditia completarii studiilor universitare cu un pachet de discipline de specialitate stabilit prin hotarare a Comitetului director, precum si formarii complementare potrivit cerintelor prezentelor norme.

                   (3) Psihologul atestat in specialitatea psihologie aplicata in domeniul securitatii nationale are si toate competentele psihologului atestat in specialitatea psihologia muncii si organizationala, pe trepte similare de specializare.

    Art 19. – Competentele psihologilor pe treptele de specializare prevazute la art. 14 si pentru fiecare specialitate se stabilesc prin hotarare a Comitetului director la propunerea fiecarei Comisii aplicative.

    Art 20. – Competentele psihologilor se obtin prin programe universitare la nivel de Licenta, Masterat sau Doctorat si prin programe de formare complementara organizate in conditiile stabilite prin prezentele norme.

    Art 21. – In vederea obtinerii atestatului de psiholog in fiecare treapta de specializare candidatul va prezenta Comitetului filialei un dosar care va contine documentele prevazute la art. 11.

    Art 22. – Conditiile de obtinere a atestatului de libera practica prin cele doua modalitati prevazute la art. 13 alin. (1) se stabilesc la propunerea fiecarei comisii aplicative prin hotarare a Comitetului director.

    Art 23. – Trecerea psihologilor in trepte de specializare superioare se poate realiza la solicitare, dupa minimum 5 ani de exercitare a profesiei, daca sunt indeplinite si celelalte conditii de formare profesionala stabilite de catre fiecare Comisie aplicativa.

    Art 24. – Obtinerea atestatului de libera practica prin procedurile specifice Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala este obligatorie pentru:

    a) psihologii care desfasoara unele sau toate activitatile prevazute la art. 5 din lege in ministerele si institutiile cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale;

    b) psihologii care, in conditiile legii, avizeaza psihologic persoanele care solicita permis de arma;

    c) persoanele care desfasoara activitati de evaluare a comportamentului simulat prin tehnica poligraf.

    Art 25. – Membrii Comisiei de psihologie pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala trebuie sa detina autorizatie de acces la informatii clasificate de nivel strict secret, eliberata de organele in drept, potrivit legii.

    Art 26. – Controlul profesional, metodologic si deontologic pentru psihologii care isi desfasoara activitatea in institutiile din domeniul sigurantei nationale se realizeaza numai de catre membrii comisiei aplicative de specialitate.

    Art 27. – (1) Comisia aplicativa competenta analizeaza documentele din dosarul de atestare si decide admiterea dosarului in baza indeplinirii conditiilor de studii, respectiv a disciplinelor obligatorii prevazute in procedurile specifice fiecareia.

                   (2) In cazul neindeplinirii conditiilor prevazute la alin. (1), presedintele comisiei propune Comitetului director neeliberarea atestatului solicitat.

    Art 28. – Comitetul director, dupa parcurgerea etapelor obligatorii prevazute in prezentele norme, dupa caz, elibereaza solicitantului, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii dosarului la secretariatul Comitetului director, atestatul de libera practica sau adresa de comunicare a respingerii acordarii atestatului.

    Art 29. – Persoanele nemultumite de rezultatul atestarii pot depune la secretariatul Comitetului director o contestatie in termen de 10 de zile de la data comunicarii.

    Art 30. – In termen de 30 de zile de la data inregistrarii, Conducerea operativa a Colegiului va analiza contestatia depusa si prin grija secretariatului va comunica modul de solutionare a acesteia.

    Art 31. – Dupa eliberarea atestatului, secretariatul Comitetului director va asigura inscrierea psihologului in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania si alocarea codului personal.

    Art 32. – Parafa profesionala individuala va cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele elemente:

    a)numele si prenumele psihologului;

    b)codul personal, format din 5 cifre, alocat in ordinea inscrierii in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I, cod ce nu va mai putea fi realocat;

    c) treapta de specializare;

    d) domeniul de specializare potrivit atestatului.

    Art 33. – Atestatele de libera practica emise sunt in regim individual si se trec in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania, partea I.

    Art 34. – (1) Dosarul persoanei atestate se arhiveaza la secretariatul Comitetului director, potrivit prevederilor legale.

                   (2) Dosarele persoanelor carora nu li s-a acordat atestatul se restituie acestora, iar pentru o noua solicitare de atestare psihologul va relua procedurile stabilite de prezentele norme.

                   (3) Pentru obtinerea atestatului in alta specialitate sau in alta treapta de specializare dosarul prevazut la alin. (1) se completeaza numai cu actele si documentele necesare.

    Art 35. – Persoanele prevazute la art. 8 alin. (2) si (3) din lege, beneficiaza de recunoasterea documentelor de calificare profesionala in conformitate cu Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificarile ulterioare. Dobandirea dreptului de libera practica, pentru cei care se stabilesc in Romania, se face in conformitate cu procedura aplicabila psihologilor romani, potrivit prezentelor norme. Autoritatea de recunoastere a calificarii profesionale obtinute in UE si SEE pentru cetatenii statelor membre este Colegiul Psihologilor din Romania.

    Art 36. – (1) Persoanele prevazute la art. 8 alin. (3) din lege sunt exceptate de la procedura atestarii reglementata prin prezentele norme, precum si de la obligativitatea inscrierii in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania sau de la plata unor taxe administrative.

                   (2) Persoanele prevazute la alin. (1) au obligatia de a face o declaratie, autentificata de un notar public, referitoare la serviciile psihologice pe care le vor presta pe teritoriul Romaniei precum si la perioada prestarii acestor servicii , pe care o va depune la Comitetul Director.

                   (3) Documentele prevazute la alin. (2) vor fi insotite de copii legalizate, traduse in limba romana, ale documentelor care atesta competentele profesionale, in domeniul psihologiei, eliberate in tara de origine.

                   (4) In urma analizarii dosarului cu documentele prevazute la alin. (2) si (3) de catre conducerea operativa a Colegiului Psihologilor din Romania, potrivit art. 40 din lege, Presedintele acestuia va elibera autorizatia provizorie de prestare a serviciilor psihologice pentru perioada si activitatile solicitate prin cerere.

                   (5) Pentru persoanele prevazute la art. 2 alin. (1) lit. c) din lege, autoritatea de recunoastere a studiilor efectuate si a documentelor de calificare in profesia de psiholog este Ministerul Educatiei si Cercetarii.

    Art 37. – Potrivit art. 38 din lege comisiile aplicative elaboreaza norme si proceduri de control si supervizare profesionala in domeniile proprii aprobate de catre Consiliul Colegiului.

    Art 38. – (1) Supervizarea profesionala este activitatea formativa specifica profesiei de psiholog prin care se asigura managementul calitatii actului psihologic.

                   (2) Comitetul director, prin Comisiile aplicative, stabileste procedurile de supervizare si de formare a psihologilor cu drept de supervizare.

                   (3) Psihologii principali pot superviza psihologii specialisti si psihologii practicanti, iar psihologii specialisti pot superviza psihologii practicanti conform procedurilor stabilite de catre fiecare Comisie aplicativa.

                   (4) Pentru a putea desfasura activitati de supervizare profesionala psihologul care solicita atestarea potrivit art. 10 lit. c) din lege, pe langa documentele prevazute la art. 11, trebuie sa indeplineasca si criteriile de competenta si experienta profesionala stabilite prin procedurile specifice fiecarei comisii aplicative.

    Art 39. – (1) Controlul si supravegherea exercitarii profesiei de psiholog se realizeaza de catre membrii Comitetului director in conformitate cu procedurile stabilite prin hotarare a Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania.

                   (2) Comitetul fiecarei filiale teritoriale controleaza activitatea profesionala a membrilor Colegiului din zona de responsabilitate, in limitele mandatului dat de Comitetul Director.

    Art 40. –  Pregatirea persoanelor cu atributii de control se face prin sustinerea unor instructaje periodice desfasurate la sediul Comitetului director sub coordonarea persoanelor desemnate prin dispozitie scrisa a Presedintelui acestuia.

    Art 41. – Controlul pe baza de mandat al Comitetului director acordat Comitetului filialei se efectueaza in urmatoarele cazuri:

    a) sesizari ale psihologilor din teritoriu;

    b) reclamatii ale beneficiarilor serviciilor psihologice.

    Art 42. – Reclamatia primita la Comitetul director este analizata si solutionata potrivit reglementarilor Codului de procedura disciplinara aprobat de Conventia nationala.

    Art 43. – Furnizarea serviciilor psihologice se realizeaza prin: cabinete psihologice individuale, cabinete psihologice asociate, societati civile profesionale sau in temeiul unor contracte individuale de munca, potrivit legii.

    Art 44. – Angajatorii au obligatia de a sprijini procesul de formare profesionala continua a psihologilor.

    Art 45. – Comitetul director, prin comisiile sale, avizeaza profesional formele de pregatire continua a psihologilor.

    Art 46. – In scopul asigurarii secretului profesional, actele, lucrarile si inregistrarile cu caracter profesional aflate asupra psihologului ori la locul unde acesta isi exercita profesia sunt inviolabile, potrivit legii.

    Art 47. – (1) Probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se pastreaza in conditii de siguranta o perioada de cel putin 10 ani de la incheierea relatiilor profesionale daca prin alte prevederi legale nu este prevazut un termen mai mare.

                  (2) La expirarea termenului prevazut la alin. (1), probele psihologice aplicate, rezultatele acestora, insemnarile si inregistrarile se distrug in totalitate potrivit prevederilor legale.  

    Art 48. – Responsabilitatea pentru pastrarea probelor psihologice aplicate, a rezultatelor acestora, a insemnarilor si inregistrarilor revine psihologilor si, dupa caz, angajatorilor.

    Art 49. – (1) Psihologul se poate asigura pentru raspunderea profesionala, in conditiile legii.

                   (2) Prin „raspundere profesionala” se intelege acoperirea daunelor efective suferite de beneficiar si rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor legii, ale prezentelor norme si ale Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica.

    CAPITOLUL III

    Dispozitii finale

    Art 50. – La propunerea Comitetului director, Ministerul Educatiei si Cercetarii poate emite ordine in sprijinul reglementarii unor aspecte ale desfasurarii activitatii de psiholog cu drept de libera practica.

    Art 51. –  (1) Presedintele Comitetului director este abilitat sa emita dispozitii, iar Comitetul director are dreptul de a adopta hotarari, obligatorii, pentru aplicarea unitara si detalierea dispozitiilor legii, a prezentelor norme, precum si a altor acte normative ulterioare emise potrivit art. 50.

                    (2) Dispozitiile si hotararile cu caracter normativ vor fi publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, potrivit legii.

    Art. 52. –  (1) Cursurile complementare de specializare in domeniul psihologiei, altele decat cele universitare, se organizeaza numai sub egida si cu avizul Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania.

                    (2) Valoarea creditelor privind formarea profesionala continua se stabileste, la propunerea comisiilor aplicative, prin dispozitie scrisa a Presedintelui Comitetului director.

    Art. 53. –  Spatiile necesare desfasurarii activitatilor prevazute la art. 5 din lege precum si dotarile aferente sunt stabilite, pentru fiecare forma de exercitare a profesiei de psiholog prin hotarari  ale Comitetului director al Colegiului Psihologilor din Romania.

    Art. 54. –  Cotizatia anuala si nivelul taxelor necesare acoperirii costurilor de atestare si a altor servicii prestate se aproba prin hotarare a Consiliului Colegiului Psihologilor din Romania.

    Art. 55. –  Spatiile necesare desfasurarii activitatii structurilor de conducere ale Colegiului Psihologilor din Romania si ale filialelor teritoriale ale acestuia se asigura, potrivit legii, de Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat.

    Art. 56. – (1) Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania este organizat in doua parti:

                     a) partea I – evidenta psihologilor;

                     b) partea a II-a – evidenta formelor de exercitare a profesiei de psiholog.

                    (2) Responsabilitatea gestionarii si actualizarii registrului revine secretariatului Comitetului director.

    Art. 57. – Documentele care atesta dreptul de libera practica, Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania si timbrul sec se realizeaza, in conditiile legii, de catre Regia Autonoma Monetaria Statului.

    Norme de aplicare a Legii Sanatatii Mintale

    Ministerul Sanatatii elaboreaza Planul de masuri pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice in colaborare cu institutiile publice prevazute la art.1 precum si cu organizatii neguvernamentale.

     

     
    Planul prevazut la alin.(1) se publica pe site-ul Ministerului Sanatatii.

    Art.3
    Fiecare institutie dintre cele prevazute la art.1 intocmeste si publica pe site-ul propriu un raport anual cu privire la activitatile intreprinse pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice precum si bugetul alocat.

    CAPITOLUL II
    EVALUAREA SANATATII MINTALE

    Art. 4
    (1) Pacientii din Centrele de recuperare si reabilitare neuropsihica, aflate in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap sunt evaluati din punct de vedere psihiatric de cel putin doua ori pe an, de catre medicul specialist psihiatru, in scopul stabilirii celei mai adecvate conduite de recuperare.
    (2) Evaluarea din punct de vedere psihiatric de la alin.(1) se realizeaza prin servicii medicale ambulatorii si se efectueaza, la solicitarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in baza unui grafic stabilit de comun acord si se deconteaza de catre Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate.

    (3) Alte unitati decat cele prevazute la alin.(1), aflate in structura Directiilor Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului si in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap solicita evaluarea din punct de vedere psihiatric pentru persoanele cu tulburari psihice asistate, in vederea redistribuirii in alte unitatile prevazute la alin.(1).
    (4) Serviciile medicale prevazute la alin.(2) si alin.(3) se furnizeaza de medici psihiatrii din unitati sanitare cu sau fara personalitate juridica in afara timpului de lucru de la unitatea la care este angajat ia cheltuielile de transport, cazare si diurna se suporta de solicitant.
    (5) Evaluarea din punct de vedere psihiatric se finalizeaza, daca este cazul, cu un plan terapeutic care se transmite unitatii solicitante si scrisoare medicala adresata medicului de familie pe lista caruia este inscrisa persoana evaluata.

    Art. 5
    Categoriile de profesiuni care necesită examinarea periodica a starii de sanatate mintala, se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, la propunerea unitatilor interesate, cu respectarea dispozitiilor legale privind confidentialitatea si a drepturilor persoanei cu tulburari psihice.

    CAPITOLUL III
    SERVICII DE SĂNĂTATE MINTALĂ

    Art. 6
    (1) In vederea asigurarii asistentei psihiatrice comunitare, a cresterii accesibilitatii si calitatii serviciilor acordate, se organizeaza din punct de vedere functional, teritoriul tarii, în arii geografice numite sectoare psihiatrice.
    (2) Se organizeaza separat sectoare psihiatrice pentru adulti si sectoare psihiatrice pentru copii şi adolescenţi, astfel :
    a). un sector psihiatric pentru adulti este o arie teritorială şi populaţională distinctă care cuprinde 100 – 150 000 de locuitori.
    b). un sector psihiatric pentru copii si adolescenti este o arie teritorială şi populaţională distinctă care cuprinde 200 000 – 400 000 de locuitori.

    Art. 7
    (1) In vederea organizarii si functionarii sectoarelor psihiatrice prevazute la art.6, Ministerul Sanatatii, prin directiile de sanatate Publica, infiinteaza comisii judetene in termen de 15 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin;
    (2) Comisia judeteana prevazuta la alin.(1) are urmatoarea componenta:
    a). un reprezentant al directiei de sanatate publica;
    b). un coordonator – medic psihiatru, desemnat de directia de sanatate publica;
    c). un reprezentant al administratiei publice locale;
    (3) Pentru dezvoltarea si functionarea sectoarelor psihiatrice Ministerul Sanatatii monitorizeaza utilizarea resurselor financiare si umane prin Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Sanatate in cadrul programelor nationale de sanatate.
    (4) Comisiile prevazute la alin (1) stabilesc, in termen de 30 de zile de la conform prevederilor legale in vigoare, hartile sectoarelor psihiatrice dupa evaluarea resurselor umane si materiale disponibile si propun masuri pentru acoperirea nevoilor de ingrijiri de sanatate mintala.
    (5) Directiile de sanatate publica judetene vor elabora in termen de 6 luni de la stabilirea hartilor sectoarelor psihiatrice planuri specifice de masuri pentru realizarea progresiva a prevederilor referitoare la serviciile de sanatate mintala cuprinse in prezentul ordin.

    Art.8
    (1) Baza sistemului de ingrijiri o reprezinta o unitate functionala constituita de echipa terapeutica si structurile in care aceasta isi desfasoara activitatea deservind un sector psihiatric.
    (2) Echipa prevazuta la alin (1) este compusa din medici specialisti in psihiatrie, psihologi, asistenti sociali, asistenti medicali de psihiatrie si alte categorii de personal necesare, in functie de activitatile desfasurate si de specificul sectorului. Echipa terapeutica este condusa de un psihiatru, medic primar sau medic specialist.
    (3) Medicul – coordonator al echipei terapeutice adapteaza serviciile acordate in cadrul sectorului, in functie de specificitatile sectorului psihiatric deservit si de nevoile populatiei tinta.

    Art. 9
    (1) In cadrul fiecarui sector se organizeaza in functie de nevoile si particularitatile locale, urmatoarele structuri:
    centrul de sanatate mintala, care organizeaza unitatea mobila, centrul de interventie in criza si stationar de zi, dupa caz
    stationarul de zi;
    cabinete de psihiatrie;
    structuri cu paturi cu sau fara personalitate juridica
    (2) Se pot organiza structuri transectoriale cu paturi, cu sau fara personalitate juridica pentru patologiile rare, rezistente la tratament sau care nu pot fi rezolvate la nivelul sectorului, precum si pentru pacientii incadrati in art.114 Cod Penal.
    (3) Pentru îngrijiri de lungă durată pentru persoane cu probleme severe şi persistente de sănătate mintală, se organizeaza in fiecare sector compartimente sau sectii cu paturi, cu maxim 40 de paturi.

    Art 10
    In unitatile sanitare cu paturi se organizeaza compartimente de psihiatrie de legatura pentru asistenta psihiatrica a pacientilor internati.

    Art 11
    Pacientii care in urma evaluarii de catre echipa terapeutica necesita tratament indelungat vor fi dirijati catre centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica sau locuintele protejate, dupa caz.

    Art. 12
    (1) In cadrul fiecarui sector psihiatric se acorda servicii dupa cum urmeaza:
    a) servicii psihiatrice ambulatorii;
    b) servicii de asistenţă mobilă, pentru pacienţi dificil de tratat sau care refuza sa frecventeze structurile medicale dar care accepta tratamentul sau pentru acoperirea unor nevoi psihosociale variate, care necesită deplasarea unor membri ai echipei terapeutice;
    c) servicii psihiatrice de zi: terapie ocupaţională, psihoterapie individuală şi de grup precum si programe specializate de reabilitare. Aceste servicii sunt furnizate pacienţilor internati în stationarul de zi este limitată în timp la maxim 2 luni, după aceasta pacientii fiind trimisi serviciilor de reabilitare sau către asistenţa primară.
    d) servicii de reabilitare – in funcţie de oportunităţile locale, fiecare centru de sanatate mintala oferă programe specializate de reabilitare: programe de terapie ocupationala, programe de reabilitare vocaţională, programe de petrecere a timpului liber, programe de psihoeducaţie.
    e) servicii spitalicesti
    f) ingrijiri la domiciliu

    (2) Indrumarea medicilor de familie din sectorul psihiatric în acordarea de îngrijiri de sănătate mintală. Echipa terapeutică a sectorului psihiatric stabileste protocoale de colaborare cu medicii de familie pentru asigurarea continuitatii ingrijirilor

    Art 13
    (1) Pentru fiecare sector psihiatric se prevede un anumit numar de paturi pentru patologia acuta, in functie de nevoile si particularitatile sectorului, fie într-un spital psihiatric, fie într-o secţie de psihiatrie dintr-un spital general;
    (2) Personalul unui serviciu spitalicesc sectorial este parte integranta a echipei terapeutice de sector.

    Art. 14
    (1) Echipa terapeutica a sectorului psihiatric pentru adulti cuprinde:
    (a) 8 norme întregi pentru psihiatri;
    (b) 40 norme întregi pentru asistente de psihiatrie;
    (c) 4 norme întregi pentru psihologi clinicieni;
    (d) 5 norme întregi pentru asistenţi sociali;
    (e) alt personal

    (2) Echipa terapeutica a sectorului psihiatric pentru copii si adolescenti cuprinde:
    (a) 4 norme întregi pentru psihiatri;
    (b) 20 norme întregi pentru asistente de psihiatrie;
    (c) 2 norme întregi pentru psihologi clinicieni;
    (d) 3 norme întregi pentru psihopedagogi;
    (e) 3 asistenti sociali;
    (f) alt personal

    Art.15
    Pentru îngrijiri de lungă durată pentru persoane cu probleme severe şi persistente de sănătate mintală, se organizeaza in fiecare sector unităţi cu maxim 40 de paturi.

    Art. 16
    (1) Pentru pacientii fara probleme severe si persistente de sanatate mintala care necesita tratament de lunga durata, echipa terapeutica evalueaza nevoile si stabileste in functie de starea clinica a pacientului tipul de locuinta protejata spre care sa fie indreptat.
    (2) Categoriile serviciilor medicale oferite persoanelor cu tulburari psihice din locuintele protejate sunt elaborate prin ordin comun al Ministerului Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

    Art. 17
    Autoritatile publice locale colaboreaza cu Ministerul Sanatatii pentru a asigura spatii adecvate pentru centrele de sanatate mintala.

    Art. 18
    Centrele de sănătate mintală şi staţionarele de zi pentru copii şi adolescenţi trebuie să aibă localizare intracomunitară, amenajări şi structuri specifice funcţiilor de prevenire, depistare precoce şi terapie complexă a tulburărilor psihice infantilo-juvenile şi ale familiei.

    CAPITOLUL IV
    DREPTURILE PERSOANELOR CU TULBURARI PSIHICE

    Art. 19
    (1) La internarea într-o unitate de îngrijire, pacienţii trebuie imediat informaţi asupra identităţii şi statutului profesional al personalului de îngrijire care le acordă asistenţă şi asupra regulamentului de ordine interioara la care trebuie să-l respecte pe durata internării.
    (2) Medicul psihiatru trebuie sa-i aduca la cunostinta pacientului care sunt alternativele de tratament si ingrijire, riscurile si efectele adverse ale aplicarii programului terapeutic individualizat.
    (3) Programul terapeutic individualizat elaborat de catre echipa terapeutica, cu consimtamantul pacientului, trebuie sa cuprinda:
    Descrierea naturii problemelor si a nevoilor specifice ale pacientului;
    Descrierea celor mai putin restrictive conditii de tratament necesare;
    Descrierea obiectivelor tratamentului;
    Specificarea responsabilitatilor personalului.
    (4) Medicul specialist psihiatru este responsabil de monitorizarea implementarii programului individualizat de tratament.

    Art. 20
    In aplicarea art. 26 din lege, in cazul necesitatii restrangerii libertatii de miscare a pacientului
    cu scopul de a impiedica producerea unei vatamari pentru sine sau pentru o alta persoana trebuie respectate urmatoarele proceduri:
    Contentionarea pacientului ;
    (b) Izolarea pacientului.

    Art. 21
    (1) Prin contenţionare, in sensul prezentelor norme, se înţelege restricţionarea libertăţii de mişcare a unei persoane prin folosirea unor mijloace adecvate pentru a preveni mişcarea liberă a unuia dintre braţe, a ambelor braţe, a unei gambe sau a ambelor gambe sau pentru a-l imobiliza total pe pacient, prin mijloace specifice protejate, care nu produc vatamari corporale.
    (2) Contenţionarea poate fi utilizată doar atunci când este necesara apărarea pacientului de propriile actiuni care l-ar putea rani pe el sau pe ceilalţi. Poate fi folosita doar dacă aplicarea celor mai puţin restrictive tehnici a fost neadecvata sau insuficienta pentru a preveni orice lovire sau vătămare.
    (3) Contenţionarea nu poate fi folosita ca pedeapsa sau ca mijloc de a suplini lipsa de personal sau de tratament.
    (4) În aplicarea măsurii de restricţionare a libertăţii de mişcare a pacientului trebuie depuse toate eforturile pentru evitarea durerii.
    (5) Reprezentantul legal sau personal al pacientului trebuie informat cu privire la dispunerea unei măsuri de restricţionare a libertăţii de mişcare a pacientului.
    (6) Contenţionarea trebuie efectuata numai în baza dispozitiei scrise a medicului. Dispozitia medicului trebuie să detalieze factorii care au condus la contenţionare si să specifice natura contenţionării. În dispozitie trebuie precizata ora la care măsura de contenţionare a fost luată. Contenţionarea nu poate dura mai mult de 4 ore.
    (7) Masura contenţionării va fi menţionata in foaia de observatie a pacientului.
    (8) Masurile de contentionare aplicate pacientilor, incluzand toate dispozitiile scrise ale medicului prin care s-a dispus masura, se descriu in Registrul masurilor de contentionare si izolare aplicate pacientilor.
    (9) Registrul prevazut la alin (8) se pastreaza in conditii de confidentialitate.
    (10) Pe tot timpul contenţionării, pacientul trebuie să fie monitorizat pentru a observa dacă nevoile sale fizice, de confort şi siguranţa sunt îndeplinite. O evaluare a condiţiilor pacientului trebuie realizată la cel puţin fiecare 30 de minute sau la intervale de timp mai scurte daca medicul o cere. Evaluarea trebuie înregistrata în foaia de observatie a pacientului.

    Art. 22
    (1) Prin izolare se intelege modalitatea de protejare a pacienţilor care reprezinta un pericol pentru ei insisi sau pentru alte persoane. Aceasta masura trebuie aplicată cu maximă precauţie şi numai în cazul în care orice altă modalitate s-a dovedit ineficientă.
    (2)Măsura izolarii poate fi aplicata numai daca institutia psihiatrica dispune de o încăpere special prevăzută şi dotată în acest scop. Incăperea trebuie să ofere posibilitatea unei observari continue a pacientului, să fie iluminată şi aerisită în mod corespunzător, să aibă acces la toaletă şi lavator si să fie protejată în aşa fel încât să prevină rănirea celui izolat. Nu pot fi izolate concomitent in aceeasi incapere mai multe persoane.
    (3) Măsura izolarii trebuie să fie aplicată pentru un timp cât mai scurt posibil. Măsura trebuie revizuită periodic la un interval de cel mult 2 ore. Pacientul si/sau reprezentantul sau legal va fi informat cu privire la măsura izolarii şi despre procedura de revizuire periodică a măsurii.
    (4) Pacientul va fi observat în timpul izolarii conform unui program prevăzut de medicul care dispune masură izolarii.
    (5) Pe perioada dispunerii măsurii izolarii, pacientul va păstra îmbracămintea precum şi orice articole de uz personal sau cu semnificaţie religioasa, cu excepţia situatiei în care păstrarea acestora ar putea afecta siguranţa sa.
    (6) Măsura izolării poate fi dispusă doar de medic în aceleaşi condiţii ca şi cea a contenţionării.
    (7) Măsura izolării trebuie menţionată în Registrul masurilor de contenţionare si izolare şi în foaia de observatie a pacientului, cu indeplinirea aceloraşi condiţii ca şi în cazul contenţionării.
    (8) Măsura izolării nu trebuie folosită ca pedeapsă sau ca o formă de ameninţare.
    (9) Măsura izolării nu poate fi parte a programului de tratament.

    Art. 23
    In aplicarea prevederilor art. 29 al legii se va folosi formularul pentru obtinerea consimtamantului informat prezentat in Anexa 2.

    Art. 24
    (1) Toate informaţiile privind starea de sănătate a pacientului, condiţia sa medicală, diagnosticul, prognosticul şi tratamentul, precum şi alte informaţii de natură personală sunt confidenţiale, chiar şi după moartea pacientului.
    (2) Informaţia confidenţială poate fi divulgată numai cu consimtamantul explicit al pacientului sau când există dispoziţii judiciare exprese în acest sens. Consimtamantul este presupus atunci când divulgarea se face către un alt membru al echipei terapeutice implicate în tratamentul pacientului.
    (3) Toate datele de identitate ale pacientului trebuie protejate.
    (4) Pacienţii au dreptul de a primi rezultatul în scris al diagnosticului, tratamentului şi îngrijirii lor la externarea dintr-o unitate de îngrijire.
    (5) Nu este admisă intervenţia în viaţa particulară a pacientului sau în viaţa de familie decât în cazul în care, pe lângă consimtamantul pacientului, aceasta poate fi justificată ca necesară diagnosticului, tratamentului sau îngrijirii pacientului.
    (6) Intervenţiile medicale pot fi efectuate numai atunci când există respectul necesar pentru intimitatea persoanei si numai în prezenţa acelor persoane necesare interventiei respective, dacă pacientul nu a solicitat altfel.

    Art. 25
    (1) Toate unităţile care acordă îngrijiri de sănătate mintală au obligaţia să înfiinţeze un registru special pentru înregistrarea tuturor plângerilor înaintate de către pacienţi sau reprezentanţii acestora.
    (2) Conducerea unităţii are obligaţia să răspundă în scris la toate plangerile cu privire la incalcarea drepturilor pacientilor.
    (3) In registrul prevazut la alin (1) se consemneaza si modalitatea de soluţionare a plângerilor.

    Art. 26
    Pacienţii spitalizaţi fără consimţământul lor nu pot fi folosiţi ca subiect de cercetare stiintifica.

    CAPITOLUL V
    INTERNAREA NEVOLUNTARĂ

    Art.27
    In termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin Ministerul Sanatatii desemneaza prin ordin, la propunerea directiilor de sanatate publica si cu avizul Comisiei de specialitate de psihiatrie, unitatile autorizate sa efectueze internari nevoluntare.

    Art. 28
    (1) Medicul psihiatru care evaluează cazul şi stabileşte dacă pacientul are, în acel moment, posibilitatea să înţeleagă starea sa de boală, va explica într-un limbaj simplu şi pe înţelesul acestuia necesitatea internării în vederea acordării îngrijirilor de sănătate mintală, sub supraveghere medicală.
    (2) In situatia in care pacientul refuza internarea si medicul considera ca sunt intrunite conditiile internarii nevoluntare, medicul va informa pacientul, familia, reprezentantul personal sau legal, dupa caz, despre dreptul sau de a contesta masura internarii nevoluntare, precum si despre procedurile care trebuie urmate pentru contestarea acesteia.

    Art. 29
    (1) Solicitarea internării nevoluntare se formuleaza si se semneaza de catre una dintre persoanele prevazute la articolul 47 din lege, in momentul prezentarii la camera de garda a spitalului.
    (2) Dacă solicitantul nu ştie să scrie, solicitarea de internare nevoluntară poate fi scrisa de echipa de gardă, pe baza relatărilor solicitantului, fapt care se va mentiona, cu precizarea persoanei care a scris solicitarea si datelor de identificare ale acesteia.
    (3) In solicitarea prevazuta la alin (1) trebuie descrise manifestările ce pun în pericol viaţa, sănătatea, integritatea corporală proprie sau a altora.

    Art. 30
    (1) Medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care solicita internarea nevoluntara nu pot fi implicati in luarea deciziei de internare sau de revizuire periodica a internarii nevoluntare.
    (2) Persoanele care solicita internarea nevoluntara a unei persoane nu pot fi membri ai comisiei de revizie constituite pentru respectiva persoana.

    Art. 31
    (1) Transportul persoanei la spital fara consimtamantul acesteia se poate face doar daca refuza internarea voluntara si daca exista un pericol iminent de vatamare asupra sa sau a celor din jur
    (2) Personalul serviciilor care asigura transportul persoanei la spitalul psihiatric trebuie sa mentioneze lipsa consimtamantului persoanei transportate intr-un raport prezentat medicului psihiatru in momentul aducerii la spital in vederea internarii.
    (3) In raportul prevazut la alin (2) se mentioneaza daca a existat impotrivire din partea persoanei, care au fost masurile adoptate, precum si medicatia care a fost aplicata.
    (4) Transportul persoanei la spital se face in conditiile cele mai putin restrictive posibile asigurandu-se respectarea integritatii sale fizice, psihice si a demnitatii sale.

    Art. 32
    (1) Atunci când pacientul, reprezentantul său personal sau legal solicită externarea, dar sunt întrunite condiţiile care justifică menţinerea internării contra voinţei, medicul psihiatru care are în îngrijire bolnavul declanşează procedura de internare nevoluntară.
    (2) In situatia prevazuta la alin (1), daca nu exista alt medic psihiatru care sa hotarasca internarea nevoluntara, medicul curant poate lua decizia de internare nevoluntara, ca masura de urgenta, urmand confirmarea acesteia prin cadrul legal stabilit.

    Art. 33
    (1) În toate unitaţile spitaliceşti nominalizate de către Ministerul Sănătăţii să efectueze internări nevoluntare, se constituie un registru unic de evidenţă centralizată a acestor cazuri şi a documentaţiei medico-juridice care stă la baza internării şi susţine legalitatea acesteia.
    (2) Internarea nevoluntară se înregistrează în registrul unic de evidenţă a tuturor acestor cazuri, prevazut la alin (1), aici urmând a fi consemnate şi deciziile luate de către comisiile de revizie a acestei proceduri.
    (3) Registrul prevazut la alin (1) cuprinde următoarele informaţii:
    (a) numele, prenumele, profesia, vârsta şi domiciliul persoanei internate;
    (b) data internarii;
    (c) numele, prenumele, profesia şi domiciliul persoanei care a cerut internarea;
    (d) Dacă este cazul, menţionarea deciziei justiţiei (număr, dată, instanţă) de punere sub tutelă, curatelă sau supraveghere ;
    (e) Notificarea medicului care a internat nevoluntar bolnavul către directorul unităţii, cu menţionarea numelui, prenumelui şi a gradului profesional;
    (f) Datele examinărilor de către comisia de revizie, cu componenta nominală şi decizia luată;
    (g) Data încetării internării şi starea la externare.

    Art. 34
    Notificarea medicului care a internat nevoluntar pacientul către directorul unităţii se va face folosind formularul prevazut in Anexa 3.
    Notificarea medicului care a internat nevoluntar pacientul catre parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta se va face folosind formularul prevazut in Anexa 4.
    Notificarea comisiei de revizie a procedurii catre parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta se va face folosind formularul prevazut in Anexa 5.

    NORME METODOLOGICE de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare

    Prezentele norme metodologice au ca obiect punerea la dispozitie celor interesati din domeniul executarii lucrarilor de constructii – administratia publica locala, investitori, proiectanti, institutii si autoritati avizatoare privind autorizarea lucrarilor de constructii, precum si executanti – a unui act normativ detaliat pentru aplicarea unitara a

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    prevederilor Legii, in corelare si cu prevederile altor acte normative ori reglementari complementare in vigoare, privind:

    – procedura de autorizare;

    – formularele necesare autorizarii;

    – continutul documentatiilor necesare autorizarii.

    ARTICOLUL 2

    Autonomia locala – descentralizare si parteneriat

    (1) In conformitate cu principiul autonomiei locale exercitarea competentelor si a atributiilor stabilite de Lege revine autoritatilor administratiei publice locale, care se gasesc cel mai aproape de cetatean.

    (2) In domeniul autorizarii executarii lucrarilor de constructii principiul autonomiei locale se exercita prin descentralizarea atributiilor si se asigura prin acordarea de competente de autorizare sporite unitatilor administrativ-teritoriale de baza, respectiv ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.

    (3) In vederea asigurarii nivelului de competenta tehnica in domeniul autorizarii, inclusiv la nivelurile administratiei publice locale care nu isi pot constitui structuri de specialitate din cauza lipsei specialistilor pe plan local, potrivit prevederilor Legii se instituie, pe intreg parcursul procesului de autorizare, un parteneriat tehnic intre consiliile judetene – prin structurile de specialitate constituite la nivelul acestora – si autoritatile administratiei publice locale (comune, orase, municipii, dupa caz) care nu beneficiaza de competenta tehnica pe plan local.

    ARTICOLUL 3

    Simplificarea procesului de autorizare

    Prin modificarea si completarea Legii, in raport cu interesul si protectia solicitantului, se urmaresc:

    – simplificarea procedurii de emitere a autorizatiilor de construire/desfiintare, conform modelului „ghiseului unic”, prin care se transfera in competenta structurilor de specialitate organizate in cadrul aparatului propriu al emitentilor autorizatiilor obligatia de a obtine, in numele solicitantului, avizele si acordurile uzuale exprimate pe plan local (utilitati urbane, prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si sanatatea oamenilor);

    – reducerea numarului formularelor si adecvarea continutului acestora, corespunzator exigentelor specifice procesului de autorizare si de executie a lucrarilor de constructii, in corelare cu operatiunile statistice necesare fundamentarii politicilor locale, regionale si nationale de dezvoltare urbanistica;

    – simplificarea continutului proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, pe tipuri de constructii, cu grad ridicat de repetabilitate si de importanta redusa, prin preluarea din continutul-cadru (prezentat in anexa nr. 1 la Lege) a pieselor scrise si desenate strict necesare (vezi art. 23 si anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice).

    ARTICOLUL 4

    Asigurarea transparentei procesului de autorizare

    Transparenta procesului de autorizare – atat la nivelul certificatului de urbanism, cat si al autorizatiei de construire/desfiintare – se realizeaza prin asigurarea caracterului public al acestuia, respectiv prin aducerea la cunostinta publicului a listei actelor emise de catre autoritatile administratiei publice, precum si prin asigurarea accesului solicitantilor la informatii privind emiterea acestora.

    ARTICOLUL 5

    Intarirea disciplinei in autorizare si in executia lucrarilor autorizate

    (1) Autorizarea executarii lucrarilor de constructii reprezinta procedura de exercitare a autoritatii de catre administratia publica judeteana, municipala, oraseneasca si, respectiv, comunala cu privire la punerea in aplicare a prevederilor documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism, aprobate potrivit legii, care se constituie in temei juridic al dezvoltarii durabile si urbanistice locale.

    (2) Respectarea prevederilor legale privind disciplina in procesul autorizarii, precum si in aplicarea in executie a prevederilor autorizatiilor, in toate fazele, are efecte in plan social, nerespectarea acestora fiind sanctionata potrivit Legii.

    (3) Potrivit Legii, disciplina autorizarii si executiei se asigura:

    a) la nivelul administratiei publice locale prin:

    – individualizarea raspunderii personalului cu atributii tehnice in administratia publica locala;

    – intarirea rolului institutiei arhitectului-sef la toate nivelurile unitatilor administrativ-teritoriale;

    – definirea competentelor de control ale organelor cu atributii din cadrul aparatului propriu al administratiei publice judetene si locale;

    b) la nivelul Inspectoratului de Stat in Constructii – in toate fazele autorizarii si executiei lucrarilor.

    SECTIUNEA a 2-a

    Cadrul legal

    ARTICOLUL 6

    Temeiul juridic – sistemul actelor normative din domeniu

    (1) Prezentele norme metodologice sunt elaborate in conformitate cu prevederile Legii si pentru aplicarea ei, precum si in corelare cu celelalte acte normative specifice si complementare domeniului constructiilor, aflate in vigoare.

    (2) Actele normative specifice sunt:

    a) in domeniul urbanismului:

    – Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul;

    – Legea nr. 71/1996 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea

    I – Cai de comunicatie;

    – Legea nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a II-a – Apa;

    – Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a III-a – Zone protejate;

    – Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a IV-a –

    Reteaua de localitati;

    – Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural;

    – Codul civil;

    – Hotararea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism, cu completarile si modificarile ulterioare;

    – Hotararea Guvernului nr. 584/2001 privind amplasarea unor obiecte de mobilier urban;

    b) in domeniul constructiilor:

    – Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii;

    – Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile ulterioare;

    – Ordonanta Guvernului nr. 63/2001 privind infiintarea Inspectoratului de Stat in Constructii – I.S.C., aprobata si modificata prin Legea nr. 707/2001;

    – Hotararea Guvernului nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea in constructii (regulamente privind: activitatea de metrologie in constructii; conducerea si asigurarea calitatii in constructii; stabilirea categoriei de importanta a constructiilor; urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutilizarea constructiilor; agrementul tehnic pentru produse, procedee si echipamente noi in constructii; autorizarea si acreditarea laboratoarelor de analize si incercari in constructii; certificarea de conformitate a calitatii produselor folosite in constructii);

    – Hotararea Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora;

    – Hotararea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor;

    – Hotararea Guvernului nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor;

    – Hotararea Guvernului nr. 62/1996 privind aprobarea Listei obiectivelor de investitii si de dezvoltare, precum si a criteriilor de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General;

    – Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, al ministrului apararii nationale, al ministrului de interne si al directorului Serviciului Roman de Informatii nr. 34/N/M.30/3.422/4.221/1995 pentru aprobarea Precizarilor privind avizarea documentatiilor de urbanism si amenajarea teritoriului, precum si a documentatiilor tehnice pentru autorizarea executarii constructiilor;

    – Precizari comune ale ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului, ministrului muncii si protectiei sociale si al ministrului transporturilor nr. 5.122/NN/1.384/178/1999 privind modul de constituire si virare de catre investitori sau proprietari a cotei de 0,5% din valoarea devizului de constructii, cu corespondent in devizul general al lucrarii, cota aferenta Casei Sociale a Constructorilor;

    c) in domeniul administratiei publice:

    – Legea administratiei publice locale nr. 215/2001, cu modificarile ulterioare;

    – Legea nr. 188/1999, privind Statutul functionarului public, cu modificarile ulterioare;

    – Legea serviciilor publice de gospodarie comunala nr. 326/2001, cu modificarile ulterioare;

    – Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor;

    – Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile ulterioare;

    d) in domeniul proprietatii funciare:

    – Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicata, cu modificarile ulterioare;

    – Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile ulterioare;

    – Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare.

    (3) Actele normative complementare domeniului sunt:

    – Legea nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect;

    – Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;

    – Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, cu modificarile ulterioare;

    – Legea nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica;

    – Legea apelor nr. 107/1996;

    – Legea apararii nationale a Romaniei nr. 45/1994, cu modificarile ulterioare;

    – Legea protectiei civile nr. 106/1996, cu modificarile ulterioare;

    – Legea nr. 27/1994 privind taxele si impozitele locale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

    – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 60/2001 privind achizitiile publice;

    – Ordonanta Guvernului nr. 112/2000 pentru reglementarea procesului de scoatere din functiune, casare si valorificare a activelor corporale care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale, aprobata prin Legea nr. 246/2001;

    – Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997, cu modificarile ulterioare;

    – Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata, cu modificarile ulterioare;

    – Ordonanta Guvernului nr. 47/1994 privind apararea impotriva dezastrelor, aprobata prin Legea nr. 124/1995, cu modificarile ulterioare;

    – Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor;

    – Ordonanta Guvernului nr. 5/2002*) pentru modificarea si completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata;

    – Ordonanta Guvernului nr. 36/2002*) privind impozitele si taxele locale;

    – Hotararea Guvernului nr. 540/2000 privind aprobarea incadrarii in categorii functionale a drumurilor publice si a drumurilor de utilitate privata deschise circulatiei publice, cu modificarile ulterioare;

    – Hotararea Guvernului nr. 101/1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara;

    – Hotararea Guvernului nr. 31/1996 pentru aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructii din domeniul turismului;

    – Hotararea Guvernului nr. 28/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Culturii si Cultelor, cu modificarile ulterioare;

    – Ordinul ministrului culturii si cultelor nr. 2.041/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea si functionarea Comisiei de Avizare a Lacasurilor de Cult;

    – Ordinul ministrului sanatatii nr. 331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor, obiectivelor si de autorizare sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice;

    – Ordinul ministrului de interne nr. 791/1998 privind aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor;

    – Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 799/1999 pentru aprobarea procedurii si competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de gospodarire a apelor;

    – Ordinul ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor nr. 326/2001 privind abilitarea oficiilor de studii pedologice si agrochimice judetene si a directiilor generale pentru agricultura si industrie alimentara judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, sa indeplineasca atributiile prevazute la art. 74-103 din Legea nr. 18/1991, republicata.

     

    *) Acte normative adoptate dupa emiterea prezentului ordin care au efecte privind Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. (Ordonanta Guvernului nr. 36/2002 se va aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2003.)

     

    SECTIUNEA a 3-a

    Cadrul institutional in domeniul autorizarii lucrarilor de constructii

    ARTICOLUL 7

    Autoritati emitente

    (1) Autorizatiile de construire sau de desfiintare pentru executarea lucrarilor de constructii, in functie de categoriile de constructii si lucrari, precum si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism si a planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, se emit in conformitate cu prevederile art. 4 din Lege, dupa cum urmeaza:

    a) de presedintii consiliilor judetene, cu avizul primarilor unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza se amplaseaza investitiile, pentru: investitiile care se aproba de Guvern; investitiile care se realizeaza in extravilanul comunei, inclusiv anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole;

    investitiile care se amplaseaza pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale; alte categorii de lucrari prevazute de legislatia in vigoare;

    b) de primarii municipiilor sau ai oraselor, pentru constructiile si lucrarile de orice fel din intravilanul si din extravilanul acestora, cu exceptia celor din competenta de emitere a presedintilor consiliilor judetene;

    c) de primarul general al municipiului Bucuresti, cu avizul primarilor de sectoare, pentru:

    1. investitiile care se amplaseaza pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si cele care se realizeaza in extravilan;

    2. lucrari la constructii reprezentand monumente istorice, cu avizul prealabil al Ministerului Culturii si Cultelor;

    d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, pentru toate categoriile de constructii si amenajari urbanistice din cadrul sectoarelor, cu exceptia celor prevazute la lit. a) si c);

    e) de primarii comunelor, pentru locuinte individuale si anexele gospodaresti ale acestora, precum si cu avizul structurilor de specialitate din cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, pentru celelalte constructii si lucrari care se executa in intravilanul localitatilor, cu exceptia celor de la lit. a).

    (2) In intelesul prevederilor art. 4 alin. (1) lit. a) pct. 3 din Lege sunt cuprinse lucrarile al caror amplasament traverseaza limita a doua sau mai multor unitati administrativ-teritoriale (de exemplu: retele electrice, alimentari cu apa, gaze, cai ferate, drumuri, autostrazi etc.).

    (3) In situatia amplasarii investitiei atat in extravilanul, cat si in intravilanul comunei, autorizatia de construire se emite de presedintele consiliului judetean, cu avizul primarului comunei interesate.

    (4) Potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din Lege, autoritatile care emit autorizatiile de construire/desfiintare sunt abilitate sa emita si certificatele de urbanism.

    ARTICOLUL 8

    Structura institutionala a administratiei publice locale

    (1) Pentru cresterea operativitatii in procesul autorizarii executarii lucrarilor de constructii, precum si in vederea respectarii termenului legal de emitere a autorizatiei, consiliile judetene, municipale si ale sectoarelor municipiului Bucuresti, orasenesti si comunale vor lua masurile organizatorice legale necesare pentru simplificarea procedurii de emitere a autorizatiilor, scop in care vor constitui in cadrul aparatului propriu al autoritatii administratiei publice locale:

    a) structuri de specialitate in cadrul compartimentelor de specialitate din aparatul propriu (organizate ca directii generale, directii, servicii, birouri, dupa caz), abilitate sa gestioneze procesul emiterii certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire/desfiintare, privind:

    – analiza operativa privind respectarea structurii si continutului documentatiilor depuse si restituirea, dupa caz, a documentatiilor necorespunzatoare (in termen de maximum 5 zile de la inregistrarea cererii);

    – analiza proiectului depus pentru autorizarea executarii lucrarilor, pentru constatarea indeplinirii tuturor cerintelor si conditiilor urbanistice impuse prin certificatul de urbanism, precum si a conditiilor cuprinse in avizele obtinute de solicitant;

    – obtinerea, in numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism, in vederea emiterii acordului unic;

    – pregatirea si prezentarea documentatiilor depuse spre analiza in Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.);

    – intocmirea acordului unic;

    – redactarea si prezentarea spre semnare a certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire/desfiintare;

    – emiterea avizelor si acordurilor unice solicitate de primari, in situatia inexistentei structurilor de specialitate la primariile respective;

    b) Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) – constituita in cadrul structurilor (compartimentelor) de specialitate – al carei plen este abilitat sa emita acordul unic, cu valoare de aviz conform, care insumeaza prevederile avizelor si acordurilor privind utilitatile urbane, precum si cele privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si sanatatea oamenilor, obtinute pe plan local prin grija autoritatilor locale.

    (2) Relatiile functionale, atributiile, competentele si raspunderile structurilor de specialitate, precum si asigurarea ritmicitatii functionarii acestora se stabilesc prin regulamente de organizare si functionare ale aparatului propriu al consiliilor judetene si al primariilor, dupa caz, potrivit legii.

    (3) Institutia Arhitect-sef reprezinta autoritatea tehnica in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului din cadrul administratiei publice locale si indeplineste atributiile conferite de Lege ca sef al structurilor de specialitate organizate in cadrul acestora. Arhitectul-sef nu poate fi subordonat unui alt functionar public din cadrul aparatului propriu al consiliului judetean, respectiv al primariei, dupa caz.

    (4) Functia de arhitect-sef se echivaleaza dupa cum urmeaza:

    – sef de departament ori director general, pentru arhitectul-sef al judetului, arhitectul-sef al municipiului Bucuresti, arhitectii-sefi ai municipiilor de rangul I – stabilite potrivit legii – si ai sectoarelor municipiului Bucuresti;

    – director, pentru arhitectii-sefi ai municipiilor;

    – sef serviciu, pentru arhitectii-sefi ai oraselor;

    – sef birou, pentru persoanele cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului, urbanismului si al autorizarii executarii lucrarilor de constructii din cadrul primariei de comuna.

    (5) Functia de arhitect-sef al judetului, al municipiului Bucuresti, al sectorului municipiului Bucuresti si al municipiului va fi ocupata, de regula, de cadre tehnice cu pregatire superioara din domeniile arhitecturii, urbanismului si constructiilor, iar cea corespunzatoare orasului, respectiv comunei, va putea fi ocupata si de conductor-arhitect, subinginer sau de cadre cu pregatire medie din domeniul arhitecturii si constructiilor.

    (6) Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) este alcatuita din:

    – specialisti provenind din structura proprie a aparatului administratiei publice locale;

    – reprezentantii delegati ai tuturor societatilor care administreaza si/sau furnizeaza utilitatile urbane (avizatori);

    – reprezentantii imputerniciti ai serviciilor descentralizate ale administratiei publice centrale in domeniile prevenirii si stingerii incendiilor, apararii civile, protectiei mediului si al protectiei sanatatii populatiei (avizatori), prevazute de Lege, care vor fi numiti de prefect, cu acordul ministerelor de resort.

    (7) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate si a Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) consiliile judetene si locale vor stabili taxe in conditiile legii.

    ARTICOLUL 9

    Atributii principale ale structurilor de specialitate

    (1) Potrivit prevederilor art. 37 1 alin. (1) din Lege, structurile de specialitate constituite in cadrul aparatului propriu al emitentilor certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire/desfiintare au urmatoarele atributii principale:

    a) avizarea documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului si eliberarea certificatelor de urbanism;

    b) obtinerea avizelor solicitate prin certificatul de urbansim, necesare in vederea emiterii acordului unic;

    c) intocmirea si emiterea acordului unic;

    d) intocmirea si eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare.

    (2) Potrivit prevederilor art. 37 1 alin. (2) si (3) din Lege, structurile de specialitate constituite in cadrul aparatului propriu al consiliilor judetene acorda asistenta tehnica de specialitate, analizeaza si avizeaza documentele (documentatiile) depuse pentru obtinerea certificatelor de urbanism si a autorizatiilor de construire/desfiintare, din competenta de emitere a primarilor comunelor, respectiv ai oraselor si, dupa caz, ai municipiilor (in situatia in care la nivelul acestora nu sunt constituite structuri de specialitate).

    ARTICOLUL 10

    Atributii specifice ale structurilor de specialitate

    (1) Pentru elaborarea certificatelor de urbanism structurile de specialitate ale organelor emitente au urmatoarele atributii specifice:

    a) solicitarea avizului primarului unitatii administrativ-teritoriale in a carei raza se afla imobilul, in situatia in care emitentul este presedintele consiliului judetean;

    b) verificarea continutului documentelor depuse, respectiv a propunerii (proiectului) de certificat de urbanism, intocmita de persoana cu responsabilitate in domeniul urbanismului din cadrul primariei de comuna si inaintata de primar spre avizare;

    c) determinarea reglementarilor din documentatiile de urbanism, respectiv a directivelor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului, legal aprobate, referitoare la imobilul pentru care se solicita certificatul de urbanism;

    d) analizarea compatibilitatii scopului declarat pentru care se solicita emiterea certificatului de urbanism cu reglementarile din documentatiile urbanistice legal aprobate;

    e) formularea conditiilor si restrictiilor specifice amplasamentului, obligatorii pentru proiectarea investitiei;

    f) stabilirea avizelor si acordurilor legale necesare autorizarii;

    g) verificarea existentei documentului de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism;

    h) redactarea si emiterea certificatului de urbanism;

    i) asigurarea transmiterii catre primari spre stiinta a actelor emise, in situatia in care emitentul este presedintele consiliului judetean.

    (2) Pentru elaborarea autorizatiilor de construire/desfiintare structurile de specialitate ale organelor emitente au urmatoarele atributii specifice:

    a) verificarea continutului documentelor (documentatiei) depuse, sub aspectul prezentarii tuturor actelor necesare autorizarii, conform prevederilor art. 17 alin. (1) din prezentele norme metodologice; in cazul in care se constata ca documentatia prezentata este incompleta, aceasta se returneaza solicitantului, cu mentionarea in scris a datelor si elementelor necesare pentru completare;

    b) obtinerea, in numele investitorului, a avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism, in vederea emiterii acordului unic, prin:

    – asigurarea consultarii fiselor tehnice de catre reprezentantii administratorilor/furnizorilor de utilitati urbane, la sediul administratiei publice locale;

    – transmiterea catre organismele abilitate pe plan local a fiselor tehnice (documentatiilor) specifice si obtinerea avizelor si acordurilor pentru: prevenirea si stingerea incendiilor; apararea civila; protectia mediului; igiena si sanatatea populatiei;

    c) sintetizarea conditiilor din avizele si acordurile obtinute prin grija emitentului, in corelare cu proiectul de autorizare a executiei lucrarilor de constructii si cu conditiile din avizele si acordurile obtinute in prealabil de solicitant;

    d) pregatirea si prezentarea documentatiilor depuse spre analiza in Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.);

    e) redactarea acordului unic, in situatia in care sunt indeplinite toate conditiile tehnice si de aviz cerute prin certificatul de urbanism;

    f) redactarea si prezentarea spre semnare a autorizatiilor de construire/desfiintare;

    g) emiterea de catre structurile de specialitate din cadrul consiliilor judetene a avizelor si acordurilor unice solicitate de primarii de comune, respectiv de orase si/sau de municipii, in situatia inexistentei structurilor de specialitate la primariile respective;

    h) asigurarea transmiterii catre primari spre stiinta a actelor emise, in situatia in care emitentul este presedintele consiliului judetean.

    SECTIUNEA a 4-a

    Legalitatea executarii lucrarilor de constructii

    ARTICOLUL 11

    Principiul autorizarii executarii lucrarilor de constructii

    (1) In conformitate cu dispozitiile Legii, lucrarile de constructii sunt operatiunile specifice prin care:

    – se realizeaza constructii de orice fel;

    – se desfiinteaza constructii si/sau amenajari asimilabile constructiilor.

    (2) Realizarea (edificarea) constructiilor civile, industriale, agricole sau de orice natura, inclusiv a instalatiilor aferente acestora, se poate efectua numai in baza si cu respectarea prevederilor unei autorizatii de construire, emisa in temeiul Legii si in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii.

    (3) Desfiintarea (demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau totala) constructiilor si instalatiilor aferente constructiilor, precum si a oricaror amenajari se poate face numai pe baza unei autorizatii de desfiintare, emisa in aceleasi conditii cu autorizatia de construire.

    ARTICOLUL 12

    Lucrari care se autorizeaza

    (1) Se supun autorizarii lucrarile prevazute la art. 3 din Lege.

    (2) In intelesul prevederilor art. 3 lit. a) din Lege, daca in vederea schimbarii destinatiei unor spatii existente nu se realizeaza lucrari de constructii, nu este necesara emiterea autorizatiei de construire.

    ARTICOLUL 13

    Autorizarea executarii lucrarilor de constructii amplasate in zone asupra carora este instituit un anumit regim de protectie

    (1) Autorizarea executarii lucrarilor de constructii in zonele asupra carora este instituit, potrivit legii, un anumit regim de protectie, prevazut in planurile urbanistice si in planurile de amenajare a teritoriului, este posibila, in conformitate cu prevederile art. 7 din Lege, numai cu conditia obtinerii avizelor si/sau a acordurilor specifice ale autoritatilor care au instituit respectivele zone de protectie.

    (2) Avizele specifice prevazute la alin. (1) se pot emite, potrivit legii, si de serviciile publice descentralizate ale ministerelor ori ale altor organisme centrale, potrivit competentelor stabilite de legislatia in vigoare.

    ARTICOLUL 14

    Autorizarea lucrarilor in regim de urgenta

    (1) Autorizatia de construire/desfiintare pentru lucrarile de interventie de prima necesitate in cazuri de avarii, accidente tehnice, calamitati ori alte evenimente cu caracter exceptional se emite imediat dupa producerea acestora, potrivit prevederilor art. 6 alin. (13) din Lege, urmand ca documentatia necesara, intocmita conform continutului-cadru din anexa nr. 1 la Lege, sa fie definitivata pe parcursul sau la incheierea executarii lucrarilor, cu respectarea avizelor si acordurilor legale.

    (2) In mod similar autorizatia de construire pentru lucrarile de interventie de prima necesitate la cladirile clasate ca monument istoric se va emite in regim de urgenta, cu consultarea prealabila a organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor.

    (3) Potrivit prevederilor art. 6 alin. (14) din lege, constructiile in proprietatea unitatii administrativ-teritoriale, aflate in stare avansata de degradare si care pun in pericol siguranta publica, cu exceptia constructiilor reprezentand monumente istorice, pot fi dezafectate ca urmare a dispozitiei primarului, numai pe baza autorizatiei de desfiintare, care se emite imediat dupa declararea iminentei pericolului, in conditiile art. 6 alin. (13) din Lege.

    (4) In mod similar prevederilor alin. (3), autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare pentru dezafectarea constructiilor din proprietatea privata a persoanelor fizice si/sau juridice, care pun in pericol siguranta publica, se face:

    – la cererea proprietarului;

    – ca urmare a dispozitiei primarului, care va notifica proprietarului responsabilitatea care ii revine acestuia privind urmarirea comportarii in exploatare a constructiilor, implicit cu privire la siguranta publica, precum si faptul de a-i fi fost emisa autorizatia de desfiintare, inclusiv dispozitiile legale cu privire la obligatiile titularului autorizatiei de a o pune in aplicare si de a intocmi documentatia necesara autorizarii (pana la finalizarea lucrarilor).

    ARTICOLUL 15

    Lucrari care se excepteaza de la autorizare

    (1) Se excepteaza de la autorizare categoriile de lucrari de constructii cu grad ridicat de repetabilitate, care nu modifica structura de rezistenta, caracteristicile initiale ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora, specificate la art. 8 alin. (1) din Lege.

    (2) Potrivit prevederilor art. 8 alin. (2) din Lege, daca lucrarile prevazute la alin. (1) se executa la constructiile reprezentand monumente istorice, nu se aplica exceptarea de la autorizare, fiind obligatorie emiterea autorizatiei de construire.

    CAPITOLUL II

    Documentele autorizarii

    SECTIUNEA 1

    Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism si autorizatiei de construire/desfiintare

    ARTICOLUL 16

    Documentele necesare emiterii certificatului de urbanism

    (1) Pentru emiterea certificatului de urbanism solicitantul – orice persoana fizica sau juridica interesata – trebuie sa depuna la emitent urmatoarele:

    – cerere-tip pentru emiterea certificatului de urbanism (formularul-model F.1), completata cu elementele de identificare ale solicitantului si imobilului, cu precizarea scopului solicitarii actului;

    – plan de situatie, elaborat pe suport topografic – vizat de oficiul judetean de cadastru, geodezie si cartografie – la scarile 1:5000 pana la 1:500;

    – extrasul de Carte funciara (pana la introducerea cadastrului general in unitatea administrativ-teritoriala respectiva) pentru imobilele proprietate privata, numai in cazul solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari;

    – documentul de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism (in copie).

    (2) Conform Precizarilor privind completarea formularului „Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism”, elementul principal de identificare al imobilului este adresa postala, completata cu planul topografic sau, dupa caz, cu alte elemente de identificare mentionate in precizarile la cerere.

    (3) Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesara prezentarea titlului asupra imobilului sau a altui act care sa ateste dreptul de proprietate, cu exceptia prevederilor cuprinse la alin. (1) referitoare la extrasul de Carte funciara.

    (4) Pentru emiterea certificatului de urbanism, in conformitate cu prevederile legale in vigoare, se interzice solicitarea de catre emitent a elaborarii prealabile a unei documentatii de urbanism pentru imobilul in cauza, precum si a oricaror documentatii de definire a scopului solicitarii.

    (5) Certificatul de urbanism nu tine loc de autorizatie de construire/desfiintare si nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii.

    ARTICOLUL 17

    Documentele necesare emiterii autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Dosarul (documentatia) care se depune in vederea emiterii autorizatiei de construire va cuprinde urmatoarele documente:

    a) cerere pentru emiterea autorizatiei de construire – inclusiv anexa (se utilizeaza formularul-model F.9, obtinut, contra cost, de la emitent), completata cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.C.;

    b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata);

    c) certificatul de urbanism (in copie);

    d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C., intocmit in baza prevederilor anexei nr. 1 la Lege si a prevederilor art. 23 alin. (2) din prezentele norme metodologice, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica – semnate si stampilate in original (doua exemplare);

    e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare);

    f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie);

    g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului;

    h) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de construire (in copie);

    i) documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de urbanism (in copie).

    (2) Dosarul (documentatia) care se depune in vederea emiterii autorizatiei de desfiintare va cuprinde urmatoarele documente:

    a) cerere pentru emiterea autorizatiei de desfiintare – inclusiv anexa (se utilizeaza formularul-model F.9, obtinut, contra cost, de la emitent), completata cu elementele de identificare si datele tehnice conform P.A.D.;

    b) actul doveditor al titlului asupra imobilului, care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a lucrarilor de constructii (in copie legalizata);

    c) certificatul de urbanism (in copie);

    d) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D., intocmit in baza prevederilor anexei nr. 1 la Lege, inclusiv referatele de verificare si, dupa caz, referatul de expertiza tehnica – semnate si stampilate in original (doua exemplare);

    e) fisele tehnice pentru obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism, necesare emiterii acordului unic, precum si, dupa caz, documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului (doua exemplare);

    f) avizele si acordurile obtinute de solicitant, altele decat cele din competenta de obtinere a emitentului, stabilite prin certificatul de urbanism (in copie);

    g) declaratie pe propria raspundere privind inexistenta unor litigii asupra imobilului;

    h) certificat de atestare fiscala privind valoarea de impozitare a imobilului (in copie);

    i) documentul de plata a taxei de emitere a autorizatiei de desfiintare (in copie);

    j) documentele de plata a taxelor legale pentru avizele si acordurile necesare emiterii acordului unic, conform listei avizelor si acordurilor necesare, comunicate o data cu certificatul de urbanism (in copie).

    (3) Pentru depunerea dosarului (documentatiei) necesar autorizarii se vor avea in vedere si urmatoarele:

    – in situatia in care, o data cu autorizatia de construire/desfiintare se solicita si autorizarea organizarii executarii lucrarilor, solicitantul va prezenta si proiectul de organizare a executiei lucrarilor (P.O.E.) – piese scrise si desenate – precum si avizele specifice (aviz circulatie, aviz pentru ocuparea temporara a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate etc.) (doua exemplare);

    – in situatia in care, potrivit prevederilor art. 85 alin. (7), emitentul asigura plata taxelor la o singura casierie, se admite prezentarea unui singur document de plata echivalent taxelor comasate (in copie);

    – se prezinta studiile cerute prin certificatul de urbanism, inclusiv avizele obtinute pentru acestea (doua exemplare).

    SECTIUNEA a 2-a

    Avize si acorduri necesare in procesul de autorizare

    ARTICOLUL 18

    Avizul primarului

    (1) In situatia in care emiterea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire/desfiintare este de competenta presedintelui consiliului judetean, este necesar avizul favorabil al primarului unitatii administrativ-teritoriale in al carei teritoriu este situat imobilul in cauza.

    (2) Avizul primarului se emite o singura data, la certificatul de urbanism, si este valabil:

    a) numai pentru certificatul de urbanism, daca scopul declarat de solicitant este pentru:

    – operatiuni notariale privind circulatia imobiliara (vanzare-cumparare, concesiune, cesiune, dezmembrari, parcelari, comasari, partaje, succesiune etc.);

    – cereri in justitie etc.;

    b) pentru certificatul de urbanism si pentru autorizatia de construire/desfiintare, in situatia in care scopul declarat de solicitant este pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii ori pentru adjudecarea prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice.

    (3) Presedintele consiliului judetean are obligatia de a solicita avizul primarului in termen de 3 zile de la data inregistrarii cererii, utilizand formularul-model F.2.

    (4) Primarul va emite avizul in termen de 5 zile de la primirea solicitarii, utilizand formularul-model F.3.

    (5) Pentru municipiul Bucuresti procedura de informare ori de avizare, dupa caz, se stabileste prin hotarare a Consiliului General al Municipiului Bucuresti potrivit legii.

    ARTICOLUL 19

    Avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judetean

    (1) Avizul structurii de specialitate din cadrul consiliului judetean este obligatoriu in situatiile in care emiterea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire/desfiintare este de competenta primarilor:

    – de comune (imobilul este situat in intravilanul localitatilor componente);

    – de orase sau de municipii, in situatia in care in cadrul primariilor nu sunt constituite structuri de specialitate proprii.

    (2) Cererea de emitere a avizului structurii de specialitate din cadrul consiliului judetean se inainteaza de primar, impreuna cu proiectul (propunerea) de certificat de urbanism sau de autorizatie de construire/desfiintare, dupa caz, redactata de persoana cu responsabilitate in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului din cadrul primariei, in termen de maximum 5 zile de la data inregistrarii cererii solicitantului, utilizand formularul-model F.4.

    (3) Arhitectul-sef al judetului, in calitate de sef al compartimentului (structurii) de specialitate, emite avizul structurii de specialitate, scop in care va utiliza formularul-model F.11 si va aplica stampila consiliului judetean (individualizata pentru functia de arhitect-sef) dupa cum urmeaza:

    a) pentru certificatele de urbanism, in termen de maximum 10 zile de la data primirii solicitarii;

    b) pentru autorizatiile de construire/desfiintare, in termen de maximum 15 zile, impreuna cu acordul unic.

    ARTICOLUL 20

    Fisele tehnice

    (1) Fisele tehnice sunt actele cuprinzand elementele de aviz (conform datelor din proiect) – necesare in vederea emiterii acordului unic – pe baza carora se elibereaza avizul administratorilor/furnizorilor de utilitati, precum si al institutiilor descentralizate prevazute de Lege, dupa caz.

    (2) Fisele tehnice completate de proiectant se depun la emitent, impreuna cu proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C., P.A.D., dupa caz), in vederea avizarii furnizarii de utilitati urbane (apa, canalizare, electricitate, gaze, termoficare, telecomunicatii, salubritate, transport urban, inclusiv pentru restrictiile impuse de retelele de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament), precum si pentru prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.

    (3) Fisele tehnice-model sunt prezentate in formularele F.8.1-F.8.5.

    (4) Definitivarea continutului formularului „Fisa tehnica” specific fiecarui domeniu se face prin grija autoritatii administratiei publice locale (emitentul autorizatiilor) si a tuturor avizatorilor interesati (societatile/regiile care administreaza/ furnizeaza utilitatile urbane de pe raza unitatii administrativ-teritoriale), dupa cum urmeaza:

    a) fisa tehnica-model pentru avizarea furnizarii de utilitati urbane (formular-model F.8.1) se definitiveaza astfel:

    – in termen de 10 zile de la data publicarii prezentelor norme metodologice emitentii vor solicita fiecarui avizator (furnizor/administrator de utilitati urbane din cadrul unitatii administrativ-teritoriale) definitivarea fiselor tehnice, scop in care vor transmite cate un exemplar al fisei tehnice-model in vederea completarii acestuia;

    – in termen de 10 zile de la primire avizatorii vor completa si vor definitiva fisa tehnica-model prin inscrierea in rubricile rezervate a datelor si informatiilor cu caracter de generalitate specifice domeniului, astfel:

    – baza legala care se aplica in domeniu;

    – continutul documentatiei care trebuie prezentata pentru avizare;

    – date privind taxa de avizare (baza legala si modalitatea de achitare);

    – dupa completare si definitivare, avizatorii vor returna formularele fiselor tehnice definitive emitentului, care are obligatia de a le multiplica si de a le pune la dispozitie solicitantilor, o data cu certificatul de urbanism, pentru utilizare in faza de proiectare si de pregatire a autorizarii;

    b) fisele tehnice-model pentru avizarea documentatiilor privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei (formularele-model F.8.2-F.8.5) se vor transmite institutiilor avizatoare, prin grija emitentului, in vederea completarii continutului-cadru al acestora cu alte date si cerinte specifice (de pe plan local), dupa care acestea se returneaza emitentului, care are obligatia de a le multiplica si de a le pune la dispozitie solicitantilor, o data cu certificatul de urbanism, pentru utilizare in faza de proiectare si de pregatire a autorizarii.

    (5) Formularele fiselor tehnice se pun la dispozitie solicitantilor, contra cost, o data cu certificatul de urbanism, numai in situatia in care certificatul de urbanism se solicita pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare.

    (6) Prin grija reprezentantului avizatorului in Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.), la faza „Certificat de urbanism”, fisele tehnice definitivate se completeaza la rubricile marcate cu asterisc (*) cu datele si cerintele corespunzatoare specificului investitiei (in baza elementelor cuprinse in cererea de emitere a certificatului de urbanism), coroborate cu conditiile de asigurare a utilitatii urbane in zona de amplasament (caracteristicile specifice ale utilitatii urbane care trebuie asigurate prin proiect – conditii si/sau restrictii specifice impuse), care constituie conditii prealabile de aviz.

    Dupa completare fisele tehnice (aferente fiecarei utilitati urbane) se anexeaza la certificatul de urbanism, datele continute constituind elementele de tema necesare proiectantului in vederea intocmirii capitolelor aferente proiectului tehnic.

    (7) In vederea autorizarii proiectantul are obligatia de a completa fisele tehnice, pe propria raspundere, cu datele proiectului si in conformitate cu cerintele fiecarui avizator, precum si de a le anexa la documentatia pentru autorizarea executarii lucarilor de constructii.

    (8) Pentru avizare, administratorii/furnizorii de utilitati urbane, precum si institutiile descentralizate prevazute de Lege vor analiza datele inscrise de proiectant in fisele tehnice si vor emite avizul lor cu/fara conditii, procedand dupa cum urmeaza:

    a) in situatia in care avizul favorabil este exprimat cu conditii, avizatorul va mentiona in scris modalitatile de rezolvare a acestora in beneficiul realizarii investitiei;

    b) in situatia in care unul sau mai multi avizatori precizeaza in fisele tehnice conditii de natura sa aduca modificari de solutii fata de documentatia supusa avizarii (care nu pot fi rezolvate in termenul legal de analiza a documentatiei depuse), aceasta se returneaza (cu data si numar de inregistrare) solicitantului (proiectantului) pentru completare, situatie in care termenul de emitere a autorizatiei de construire/desfiintare va curge din momentul redepunerii documentatiei completate.

    (9) La solicitarea avizatorilor (administratori sau/si furnizori de utilitati urbane, precum si institutiile prevazute de Lege) continutul fiselor tehnice aferente domeniilor lor de activitate se vor putea actualiza pe cheltuiala acestora.

    ARTICOLUL 21

    Acordul unic

    (1) Acordul unic este actul cu valoare de aviz conform, emis de Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) din subordinea arhitectului-sef, insumand avizele si acordurile favorabile – exprimate prin fisele tehnice – pentru utilitatile urbane, precum si cele privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si sanatatea oamenilor (obtinute de autoritatile de pe plan local).

    (2) Acordul unic se emite numai pe baza fiselor tehnice avizate favorabil.

    (3) In baza acordului unic se poate emite autorizatia de construire/desfiintare.

    (4) Acordul unic se emite si in situatia in care emitentul autorizatiei de construire/desfiintare este primarul comunei, orasului ori municipiului, care nu are organizate structuri de specialitate. In aceasta situatie acordul unic se emite de catre presedintele consiliului judetean si de arhitectul-sef al judetului.

    ARTICOLUL 22

    Avize si acorduri ale organismelor centrale

    (1) In cazul autorizarii lucrarilor pe amplasamente situate in zone in care, prin documentatiile de urbanism aprobate, s-a instituit un anumit tip de restrictie, obtinerea avizelor si acordurilor din partea organismelor – centrale sau descentralizate – care au instituit restrictiile este in obligatia solicitantului. In acest scop solicitantul va depune documentatiile specifice la emitentii avizelor sau acordurilor, in timp util analizei si emiterii avizelor si acordurilor mentionate, inaintea depunerii cererii de autorizare, urmand a le anexa la documentatia P.A.C./P.A.D./P.O.E., dupa caz.

    (2) In zonele in care s-a instituit un anumit tip de restrictie, potrivit legii, ori daca natura investitiei o impune, organismele centrale sau, dupa caz, serviciile descentralizate ale acestora emit avize si/sau acorduri, dupa cum urmeaza:

    a) Ministerul Culturii si Cultelor emite:

    – avizul comun, impreuna cu Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in cazul autorizarii executarii lucrarilor de orice natura la cladirile reprezentand monumente istorice si la cele din zonele lor de protectie, cuprinse in listele aprobate, potrivit legii;

    Рavizul comisiei de specialitate pentru autorizarea lacaselor de cult si a anexelor acestora;

    b) Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, precum si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, in cazul autorizarii lucrarilor in arii naturale protejate;

    c) Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, in cazul autorizarii lucrarilor in zonele de siguranta si de protectie ale infrastructurilor de transport public si in zonele aferente construirii cailor de comunicatie;

    d) Ministerul Apararii Nationale – Statul Major General, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, in cazul autorizarii lucrarilor situate in zona de protectie a obiectivelor cu caracter special;

    e) alte organisme care gestioneaza un alt tip de restrictie.

    (3) Inspectoratul de Stat in Constructii, prin inspectoratele teritoriale, emite acordul pentru lucrari de interventii la constructiile existente, potrivit prevederilor legale in vigoare.

    (4) Pentru obtinerea avizelor si acordurilor din partea organismelor centrale, cerute in mod expres prin certificatul de urbanism, obligatie a solicitantului, acesta va depune documentatiile specifice la emitentii avizelor sau acordurilor, in timp util obtinerii acestora, anterior datei depunerii intregii documentatii in vederea autorizarii executiei lucrarilor.

    (5) Institutiile abilitate prin lege sa emita avize si acorduri in vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii au obligatia de a le emite solicitantului in termen de maximum 15 zile de la data inregistrarii cererii/documentatiei.

    SECTIUNEA a 3-a

    Continutul si elaborarea documentatiilor tehnice necesare in procesul de autorizare

    ARTICOLUL 23

    Intocmirea proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii – P.A.C. si P.A.D.

    (1) Documentatiile tehnice pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare vor contine:

    a) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C. sau Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare – P.A.D., dupa caz, este extras din proiectul tehnic elaborat pentru executia lucrarilor (care nu se prezinta la autorizare), astfel:

    – se elaboreaza de colective tehnice de specialitate, se insuseste si se semneaza de cadre tehnice cu pregatire superioara numai in domeniul arhitecturii si constructiilor, potrivit prevederilor art. 62 din Lege si in baza continutului-cadru prevazut in anexa nr. 1 la Lege;

    – se verifica, in conditiile legii, de verificatori de proiecte atestati;

    – in situatia in care se solicita si autorizarea organizarii executarii lucrarilor, se prezinta si piesele – scrise si desenate – specifice Proiectului de organizare a executiei lucrarilor (P.O.E.), precum si avizele specifice (aviz circulatie, aviz pentru ocuparea temporara a domeniului public, aviz sanitar, aviz/contract cu societatea de salubritate etc.);

    b) avizele si acordurile legale necesare, nominalizate in certificatul de urbanism, cuprind:

    – fisele tehnice necesare emiterii acordului unic, precum si documentatiile necesare emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului, intocmite de proiectantul lucrarilor;

    – avizele si acordurile specifice obtinute prin grija solicitantului (in copie);

    c) studiile cerute prin certificatul de urbanism – dupa caz.

    (2) In vederea simplificarii procedurii de autorizare, se admite prezentarea unor proiecte pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C., P.A.D.), cu continut simplificat in raport cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. 1 la Lege, pentru urmatoarele tipuri de constructii, situate in afara zonelor de protectie ale monumentelor istorice:

    a) locuinte individuale in mediul rural: resedinte principale, realizate din fondurile persoanelor fizice, cu regim de inaltime P, P+1E, avand suprafetele minimale prevazute de Legea nr. 114/1996, republicata, majorate cu maximum 20%;

    b) anexe gospodaresti ale locuintelor: imprejmuiri si bucatarii de vara; grajduri pentru animale mari; hambare, fanare, patule; magazii, soproane, garaje; spatii pentru activitati mestesugaresti, de prelucrare secundara a produselor agricole si silvice, care alcatuiesc impreuna cu locuinta o unitate functionala distincta; fantani individuale, WC-uri uscate sau tanc vidanjabil, fose vidanjabile; rezervoare de combustibil lichid si gazos;

    c) racorduri si bransamente la utilitati;

    d) anexe ale exploatatiilor agricole: saivane, padocuri, adaposturi pentru animale, platforme de furaje, patule, imprejmuiri de pasuni, spatii de cazare temporara pe timpul campaniilor agricole;

    e) constructii provizorii cu utilizare temporara: targuri, oboare, iarmaroace, circuri ambulante, constructii temporare ocazionate de evenimente (culturale, aniversare, publicitare, sportive, comemorative, politice, religioase etc.), tabere de corturi si rulote.

    (3) Continutul simplificat al proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor [pe tipuri de constructii, astfel cum sunt prevazute la alin. (2)] – piese scrise si desenate – este prezentat in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice, iar in functie de importanta si complexitatea investitiei si respectandu-se obligativitatea prezentarii pieselor prevazute de Lege si de prezentele norme metodologice, in cadrul proiectului de autorizare se poate opta pentru:

    a) alegerea scarii de redactare a pieselor desenate intre 1:50 si 1:100 (de exemplu, la investitii de amploare scara planselor de arhitectura poate sa fie 1:100 la redactarea proiectului de autorizare si 1:50 pentru proiectul tehnic necesar executiei). In cazul investitiilor de mare amploare, planul de ansamblu poate fi redactat la scara 1:200 ? 1:500;

    b) gruparea pieselor desenate pe categorii pe minimul de planse necesare, pentru constructiile de mica amploare;

    c) incadrarea in zona sau in localitate a investitiei propuse poate sa fie prezentata in medalion pe planul de situatie;

    d) se admite ca valoarea care se ia in calcul pentru stabilirea taxei de autorizare sa se determine in baza unui deviz simplificat elaborat pe baza de indici, cu respectarea structurii Devizului general al investitiei – cap. 4 „Cheltuieli pentru investitia de baza”, partea I.*)

     

    *) Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 se aplica in mod corespunzator prevederile Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele si taxele locale.

    (4) Investitorul impreuna cu executantul au obligatia de a executa lucrarile autorizate numai in baza proiectului tehnic (a carui existenta pe santier este obligatorie de la inceperea lucrarilor de executie) si de a face dovada ca intre acesta si proiectul pentru autorizare – vizat spre neschimbare – exista concordanta tehnica.

    ARTICOLUL 24

    Completarea fiselor tehnice

    (1) Formularele fiselor tehnice definitivate, astfel cum au fost mentionate la art. 20 alin. (4) din prezentele norme metodologice, se pun la dispozitie solicitantului, contra cost, de catre emitentul certificatului de urbanism (care va emite si autorizatia de construire/desfiintare).

    (2) Fisele tehnice se completeaza de proiectant si se depun o data cu documentatia necesara autorizarii, cuprinzand:

    – date privind bransarea/racordarea noului obiectiv la utilitati (necesar de consumuri, evacuari etc.), dupa caz: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, alimentare cu gaze, alimentare cu caldura, telecomunicatii;

    – date necesare obtinerii avizului/acordului din partea institutiilor descentralizate privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.

    (3) In situatia in care in zona de amplasament nu exista utilitati sau capacitatea acestora este insuficienta pentru necesarul investitiei, fisele tehnice vor putea fi completate cu studii de specialitate (solicitate de furnizorii de utilitati la emiterea certificatului de urbanism) prin care sa se propuna solutii alternative in beneficiul realizarii investitiei.

    (4) Fisele tehnice insotite, dupa caz, de documentatiile necesare trebuie sa permita emitentilor de avize/acorduri identificarea imobilelor, in vederea analizarii si emiterii avizelor privind racordarea solicitata.

    ARTICOLUL 25

    Obtinerea avizelor/acordurilor specifice ale organismelor centrale

    (1) Avizele specifice ale organismelor centrale, mentionate la art. 22 din prezentele norme metodologice, se obtin de catre solicitant potrivit cerintelor inscrise in certificatul de urbanism.

    (2) Documentatiile pentru obtinerea avizelor din partea organismelor centrale, care se intocmesc corespunzator reglementarilor in vigoare specifice fiecarui domeniu, se depun la sediul organismelor avizatoare abilitate (inclusiv al serviciilor publice descentralizate ale acestora, dupa caz).

    Dupa avizare documentatiile prezentate pot fi restituite sau se pastreaza in arhiva avizatorului.

    ARTICOLUL 26

    Competente de elaborare a proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii

    (1) Proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, prevazute la art. 23 alin. (1) lit. a) din prezentele norme metodologice, precum si proiectele tehnice din care sunt extrase se elaboreaza exclusiv de proiectanti cu pregatire in domeniul arhitecturii si constructiilor (arhitecti, ingineri, conductori-arhitecti, subingineri, tehnicieni), constituiti in acest scop in colective tehnice de specialitate.

    (2) In conditiile prevederilor alin. (1), in vederea aplicabilitatii lor, proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor  de constructii, precum si proiectele tehnice din care acestea sunt extrase se semneaza, respectiv se insusesc, dupa caz, numai de cadre tehnice cu pregatire superioara in domeniul arhitecturii si constructiilor, astfel:

    a) de arhitect cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru proiectarea partii de arhitectura pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor supraterane si a celor subterane;

    b) de ingineri constructori si de instalatii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru partile de inginerie in domeniile specifice pentru obiective de investitii cuprinse la toate categoriile de importanta a constructiilor si pentru instalatiile aferente acestora;

    c) de conductor-arhitect si/sau de subinginer de constructii, cu diploma recunoscuta de statul roman, pentru cladiri de importanta redusa si aflate in afara zonelor protejate, stabilite conform legii.

    (3) Potrivit prevederilor art. 6 2 coroborate cu dispozitiile art. 21 alin. (1) lit. c) din Lege, este interzisa intocmirea ori semnarea proiectelor tehnice pentru executia lucrarilor, precum si a proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii de catre persoane care nu au absolvit – cu diploma recunoscuta de statul roman – institutii de invatamant superior de specialitate, in domeniul arhitecturii si constructiilor/instalatiilor.

    (4) In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) lit. c) din Lege, intocmirea ori semnarea proiectelor tehnice si a proiectelor pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii contrar prevederilor alin. (2) de mai sus constituie infractiune.

    (5) Potrivit prevederilor legale in vigoare privind calitatea in constructii, proiectele pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, precum si proiectele tehnice din care acestea sunt extrase se verifica pentru cerintele de calitate de specialisti verificatori de proiecte atestati, solicitantul avand obligatia de a face dovada efectuarii verificarii.

    (6) In conformitate cu prevederile Legii nr. 184/2001 privind organizarea si exercitarea profesiei de arhitect, arhitectii si conductorii-arhitecti cu drept de semnatura sunt obligati sa aplice parafa cu numarul de ordine inscris in Tabloul National al Arhitectilor, potrivit legii, incepand cu data de 18 iunie 2002.

    CAPITOLUL III

    Procedura de autorizare

    SECTIUNEA 1

    Certificatul de urbanism

    ARTICOLUL 27

    Definire

    (1) Certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului, caracteristicile zonei in care se gaseste imobilul (amplasamentul), cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite, precum si lista avizelor si acordurilor necesare in vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii.

    (2) In lipsa cadastrului general, respectiv a informatiilor de Carte funciara, prin certificatul de urbanism emitentul garanteaza numai cu privire la informatiile privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului, rezultate din P.U.G. aprobat, in conditiile legii.

    (3) Pentru aceeasi parcela (imobil) se pot emite certificate de urbanism mai multor solicitanti, indiferent de calitatea acestora in raport cu proprietatea asupra parcelei. In aceasta situatie certificatele de urbanism urmeaza a avea acelasi continut cu caracter de informare (privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului) pentru toti solicitantii.

    ARTICOLUL 28

    Solicitantul certificatului de urbanism

    (1) Solicitantul certificatului de urbanism poate fi orice persoana fizica sau juridica interesata sa cunoasca informatii cu privire la un imobil – teren si/sau constructii.

    (2) Pentru emiterea certificatului de urbanism nu este necesar ca solicitantul sa detina un titlu asupra imobilului, actul fiind cu caracter de informare, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 16 alin. (1) din prezentele norme metodologice, referitoare la extrasul de Carte funciara.

    ARTICOLUL 29

    Cerinte urbanistice

    (1) Certificatul de urbanism se intocmeste in conformitate cu prevederile documentatiilor de urbanism (P.U.G., P.U.Z., P.U.D. si R.G.U.) ori ale planurilor de amenajare a teritoriului (P.A.T.N., P.A.T.Z., P.A.T.J.), aprobate potrivit legii, pentru teritoriul pe care se afla imobilul, precum si ale altor reglementari din domeniu.

    (2) In cazul in care scopul declarat de solicitant este autorizarea executarii lucrarilor de constructii, iar specificul obiectivului (functiune, accesibilitate, relatii de vecinatate etc.) nu se incadreaza in prevederile documentatiilor de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului aprobate ori daca particularitatile amplasamentului (suprafata neconstruibila ca urmare a unor interdictii, servituti sau a unor zone de protectie a dotarilor de infrastructura, rezerve de teren pentru investitii de interes public etc.) nu permit realizarea investitiei, certificatul de urbanism se elibereaza cu mentionarea expresa a incompatibilitatilor rezultate, precum si a imposibilitatii emiterii unei autorizatii de construire pentru obiectivul propus.

    (3) In situatii deosebite, in functie de conditiile specifice de amplasament (pozitia terenului in ansamblul localitatii ori al teritoriului) si/sau de importanta si complexitatea obiectivului de investitii si daca prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate nu furnizeaza suficiente elemente necesare autorizarii ori daca se solicita o derogare de la prevederile documentatiilor de urbanism sau de amenajare a teritoriului aprobate, emitentul poate cere suplimentar, prin certificatul de urbanism:

    a) elaborarea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), dupa caz, urmand ca, dupa aprobare, prevederile acestuia sa fie preluate in cadrul P.U.G. ori P.A.T.J.; in certificatul de urbanism se va face mentiunea ca proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C.) se va putea intocmi numai dupa aprobarea documentatiei de urbanism si cu obligativitatea respectarii intocmai a prevederilor acesteia;

    b) completarea, dupa caz, a documentatiilor care insotesc cererea pentru eliberarea autorizatiei de construire cu urmatoarele studii, avize, expertize:

    – studii de specialitate: de circulatie, istoric, de amenajare peisagistica, de impact asupra mediului;

    – avize de la organismele competente pentru zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau de restrictii de construire (protectia zonelor naturale; protejarea monumentelor istorice; zone cu trafic aerian;

    vecinatatea constructiilor si ansamblurilor cu caracter militar; drumuri; retele electrice si de telecomunicatii; magistrale de transport de gaze, de produse petroliere; cai ferate si navigabile; cursuri de apa; statii meteo; surse si gospodarii de apa etc.);

    – expertize tehnice.

     (4) Pentru lucrari la constructiile existente (reparatii, consolidari, schimbari de destinatie a spatiilor interioare etc.), daca prin acestea nu se aduc modificari de natura urbanistica cladirilor ori daca noua functiune este compatibila cu reglementarile urbanistice ale zonei, nu este necesara intocmirea unui plan urbanistic zonal (P.U.Z.) ori de detaliu (P.U.D.), dupa caz.

    ARTICOLUL 30

    Scopul emiterii certificatului de urbanism

    (1) Certificatul de urbanism se emite pentru autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente acestora, precum si in vederea desfiintarii constructiilor.

    (2) Potrivit prevederilor Legii certificatul de ubanism se mai emite si pentru:

    – concesionarea de terenuri;

    – adjudecarea prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza de „studiu de fezabilitate”;

    – cereri in justitie;

    – alte scopuri, atunci cand operatiunile respective o impun.

    (3) Operatiunile juridice avand ca obiect dezmembrarea prin lotizare sau imparteala, alipirea sau dezlipirea de parcele, constituirea unei servituti de trecere, precum si instrainarea unui teren destinat constructiilor se indeplinesc numai in forma autentica si cu obtinerea prealabila a certificatului de urbanism. Operatiunile juridice sus-mentionate, indeplinite fara respectarea acestor prevederi, sunt nule de drept.

    ARTICOLUL 31

    Depunerea documentatiei

    (1) In vederea emiterii certificatului de urbanism solicitantul trebuie sa depuna la emitent actele mentionate la art. 16 din prezentele norme metodologice.

    (2) Cererea-tip pentru eliberarea certificatului de urbanism (formularul-model F.1) se procura, contra cost, de la emitent si se completeaza cu datele solicitate.

    (3) La depunerea cererii-tip emitentul comunica solicitantului cuantumul taxei necesare eliberarii certificatului de urbanism, calculata potrivit reglementarilor in vigoare (vezi art. 68 din prezentele norme metodologice), solicitantul avand obligatia de a achita taxa de indata si de a prezenta copia de pe documentul de plata.

    ARTICOLUL 32

    Verificarea continutului documentatiei

    (1) Verificarea continutului documentatiei depuse de solicitant pentru obtinera certificatului de urbanism se efectueaza in cadrul compartimentelor (structurilor) de specialitate organizate in cadrul consiliului judetean sau al primariei, dupa caz, constatandu-se daca:

    – cererea este corect adresata emitentului abilitat (presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti sau primarul, conform competentelor de emitere stabilite de Lege);

    – cererea-tip este completata corect;

    – elementele de identificare privind solicitantul si imobilul sunt suficiente, potrivit Precizarilor privind completarea formularului „Cerere pentru emiterea certificatului de urbanism”;

    – este precizat (declarat) scopul pentru care se solicita certificatul de urbanism;

    – exista documentul de plata a taxei pentru emiterea certificatului de urbanism.

    (2) Documentatia incompleta ori nerelevanta sub aspectul elementelor de identificare sau al scopului declarat se returneaza solicitantului in vederea refacerii, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii, cu mentionarea in scris a elementelor necesare completarii.

    (3) In aceasta situatie, termenul prevazut de Lege pentru eliberarea certificatului de urbanism (de cel mult 30 de zile) curge de la data depunerii documentatiei complete.

    (4) In situatia prevazuta la alin. (3) taxa incasata nu se restituie, urmand sa fie utilizata pentru eliberarea certificatului de urbanism dupa depunerea documentatiei complete.

    ARTICOLUL 33

    Redactarea certificatului de urbanism

    (1) Certificatul de urbanism se redacteaza de emitent, ca urmare a analizarii cererii si a documentatiei complete, in deplina concordanta cu situatia reala din teren la data solicitarii.

    (2) Certificatul de urbanism se redacteaza de emitent, utilizandu-se formularele-model F.6.1-F.6.4 (corespunzator autoritatii emitente), facandu-se specificarile necesare privind:

    – mentionarea regimului juridic, economic si tehnic al imobilului;

    – incadrarea/neincadrarea lucrarilor in prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate si, in functie de aceasta, posibilitatea/imposibilitatea realizarii lucrarilor solicitate prin cerere;

    – mentionarea avizelor si acordurilor care trebuie sa insoteasca proiectul de autorizare, atat cele care se obtin pe plan local de catre emitentul autorizatiei de construire, in cadrul acordului unic, cat si cele care se obtin pe plan central si care urmeaza sa fie obtinute prin grija solicitantului;

    – intocmirea, dupa caz, a unor documentatii de urbanism suplimentare, de tip P.U.Z. sau P.U.D., care sa justifice solutia urbanistica propusa sau sa modifice reglementarile urbanistice existente pentru zona de amplasament, dupa caz, conform celor mentionate la art. 29 alin. (3) din prezentele norme metodologice.

    (3) Certificatul de urbanism va fi insotit de planul de situatie depus de solicitant, pe care emitentul va mentiona limitele edificabilului, retragerile obligatorii si alte elemente extrase din documentatiile de urbanism.

    (4) In certificatul de urbanism se vor inscrie informatiile cunoscute de emitent, la data elaborarii, privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului, dupa cum urmeaza:

    a) Regimul juridic:

    – situarea imobilului in intravilan sau in afara acestuia;

    – natura proprietatii sau titlul asupra imobilului;

    – servitutile care greveaza asupra imobilului, dreptul de preemtiune, zona de utilitate publica;

    – includerea imobilului in listele monumentelor istorice si/sau ale naturii ori in zona de protectie a acestora, dupa caz.

    b) Regimul economic:

    – folosinta actuala;

    – destinatia stabilita prin planurile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate;

    – reglementari ale administratiei publice centrale si/sau locale cu privire la obligatiile fiscale ale investitorului;

    – alte prevederi rezultate din hotararile consiliului local sau judetean asupra zonei in care se afla imobilul.

    c) Regimul tehnic:

    – informatii extrase din documentatiile de urbanism si/sau din regulamentele aferente ori din planurile de amenajare a teritoriului, dupa caz, precum si in situatia in care asupra imobilului este instituit un regim urbanistic special (zona protejata, interdictii temporare sau definitive de construire); in functie de complexitatea si de volumul informatiilor, acestea se vor putea prezenta si in anexa la certificatul de urbanism;

    – regimul de aliniere a terenului si constructiilor fata de drumurile publice adiacente;

    – retragerile si distantele obligatorii la amplasarea constructiilor fata de proprietatile vecine;

    – inaltimea maxima a constructiilor (totala, la cornisa, la coama, dupa caz) si caracteristicile volumetrice ale acestora, exprimate atat in numar de niveluri, cat si in dimensiuni reale (metri);

    – procentul maxim de ocupare a terenului (POT) si coeficientul maxim de utilizare a terenului (CUT), raportate la suprafata de teren corespunzatoare zonei din parcela care face obiectul solicitarii;

    – echiparea cu utilitati existente si necesare (apa, canalizare, gaze, energie electrica, energie termica, telecomunicatii, transport urban etc.);

    – circulatia pietonilor si a autovehiculelor, accesele auto si parcajele necesare;

    – dimensiunile si suprafetele minime si/sau maxime ale parcelelor (in cazul proiectelor de parcelare);

    – elemente privind volumetria si/sau aspectul general al cladirilor in raport cu imobilele invecinate, precum si alte prevederi extrase din documentatii de urbanism, din regulamentul local de urbanism, din P.U.Z., P.U.D. sau din Regulamentul general de urbanism, dupa caz;

    – necesitatea elaborarii unei documentatii de urbanism de tip P.U.Z. sau P.U.D., in conditiile prevederilor art. 29 alin. (3) din prezentele norme metodologice.

    (5) In vederea emiterii certificatului de urbanism, prin grija primarilor care nu dispun de structuri proprii de specialitate, se va redacta propunerea (proiectul) de certificat de urbanism, pentru care acestia vor solicita in mod obligatoriu avizul structurii de specialitate organizate in

    cadrul consiliului judetean.

    (6) Prin certificatul de urbanism emitentul stabileste avizele si acordurile legale necesare autorizarii executarii lucrarilor de constructii, inclusiv pentru organizarea executiei lucrarilor, dupa cum urmeaza:

    a) Avize si/sau acorduri obtinute pe plan local, prin grija emitentului autorizatiei, pe baza fiselor tehnice si care se includ in acordul unic pentru:

    a.1) utilitatile urbane, in vederea avizarii racordarii investitiei la utilitatile urbane necesare functionarii acesteia, inclusiv pentru organizarea executiei lucrarilor: alimentare cu apa, canalizare, alimentare cu energie electrica, alimentare cu energie termica, alimentare cu gaze naturale, telefonizare, salubritate, transport urban ori alte utilitati urbane, in functie de existenta acestora si de relatia posibila cu investitia;

    a.2) prevenirea si stingerea incendiilor, aparare civila, protectia mediului si sanatate publica, dupa caz, pe baza de documentatii de aviz elaborate de proiectant conform reglementarilor legale in vigoare pentru fiecare cerinta.

    b) Avize si/sau acorduri obtinute prin grija solicitantului:

    b.1) avize specifice:

    – avizele necesare pentru situatii deosebite, ca urmare a conditiilor speciale de amplasament sau a functionalitatii investitiei emise de: Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, Ministerul Culturii si Cultelor, Ministerul Turismului, Ministerul Sanatatii si Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, Ministerul Apararii Nationale – Statul Major General, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Compania Nationala „Apele Romane” – S.A., Autoritatea Aeronautica Civila Romana ori de alte organisme ale administratiei publice centrale sau ale serviciilor descentralizate ale acestora, dupa caz, conform prevederilor legale in vigoare, in functie de relatia posibila cu investitia;

    – avizul expertului tehnic pentru cerinta de calitate Af (rezistenta si stabilitatea terenurilor de fundare a constructiilor si a masivelor de pamant), altul decat verificatorul de proiect pentru cerinta Af, pentru partea din proiect referitoare la lucrarile de sustinere a excavatiilor si a infrastructurii la constructiile care necesita executarea de excavatii cu adancime de 6,0 metri sau mai mare;

    – avizul comun al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei si al Ministerului Culturii si Cultelor, emis la documentatiile de urbanism (P.U.Z. sau P.U.D.) care cuprind monumente, ansambluri ori situri istorice, inclusiv zonele de protectie ale acestora, va fi utilizat si pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

    b.2) acordul Inspectoratului de Stat in Constructii pentru:

    – interventiile asupra constructiilor, determinate de necesitatea eliminarii efectelor actiunilor accidentale (naturale), in vederea aducerii acestora la un nivel corespunzator cerintelor de calitate a constructiilor (lucrari de sustineri provizorii, consolidari, reconstruire integrala sau partiala a constructiei etc.);

    – interventiile determinate de actiuni ale omului asupra constructiilor, ce urmeaza sa se efectueze pe baza unor proiecte elaborate ca urmare a unor expertize tehnice, in vederea schimbarii de destinatie, a prelungirii duratei de serviciu, a ridicarii nivelului performantelor initiale (transformari, completari sau inlocuiri ale unor parti de constructie, extinderi sau supraetajari, modernizari sau reabilitari);

    b.3) avizul proiectantului initial al cladirii sau expertiza tehnica elaborata de un expert tehnic atestat, in cazul lucrarilor care se executa la constructii existente;

    b.4) acordul vecinilor (exprimat in forma autentica), care se solicita in urmatoarele situatii:

    – in cazul constructiilor noi amplasate adiacent constructiilor existente sau in imediata lor vecinatate, numai daca lucrarile noi de construire impun luarea unor masuri de interventie pentru protejarea imobilelor existente (subzidiri, consolidari etc.) si daca prin proiect se mentine aceasta obligativitate;

    – in cazul amplasarii de constructii noi cu alte functiuni decat cele ale cladirilor invecinate si daca prin natura activitatilor adapostite de acestea se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibratii etc.);

    – pentru lucrari care au ca scop schimbarea destinatiei cladirilor colective de locuinte existente sau a unor parti din acestea, precum si a spatiilor cu alta destinatie din aceeasi cladire, daca prin natura activitatilor se produce poluare de orice fel (noxe, zgomot, vibratii etc.).

    In cazul interventiilor necesare pentru consolidarea si/sau reabilitarea cladirilor colective de orice fel (cu mai multi proprietari in acelasi imobil), in situatia in care unii proprietari nu isi dau acordul, in vederea urgentarii autorizarii si a demararii lucrarilor de consolidare, lipsa acordului acestora va putea fi suplinita de hotararea asociatiei de proprietari, adoptata in conditiile legii.

    (7) Emitentul certificatului de urbanism are obligatia de a inscrie scopul utilizarii actului, in conformitate cu declaratia solicitantului.

    (8) In cazul in care scopul pentru care se solicita eliberarea certificatului de urbanism nu se incadreaza in prevederile documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate, acesta se elibereaza cu mentionarea incompatibilitatilor rezultate, inclusiv posibilitatea/ mposibilitatea realizarii obiectivului de investitii.

     (9) Certificatul de urbanism se completeaza, utilizandu-se formularele-model F.6.1-F.6.4, dupa cum urmeaza:

    – pentru operatiuni notariale privind circulatia imobiliara, precum si in situatia respingerii solicitarii, formularul se completeaza pana la pct. 3 inclusiv;

    – pentru celelalte situatii se completeaza in totalitate, cu exceptia cererii in justitie pentru care se va completa in functie de cerintele acesteia.

    (10) Pe documentele anexate la certificatul de urbanism, necesare identificarii imobilului, potrivit art. 32 din prezentele norme metodologice, se aplica stampila-model „Anexa la Certificatul de urbanism nr?. prezentata in formularul-model F.15.

    (11) In vederea autorizarii executarii lucrarilor de bransamente/racorduri, prin certificatul de urbanism se vor solicita: proiectul de executie, contractul pe baza caruia se executa lucrarile, taxa pentru ocuparea domeniului public, avizul Administratiei Domeniului Public/ Administratiei Strazilor, avizele administratorilor/furnizorilor de retele, dupa caz, avizul Comisiei de coordonare retele (pentru extinderi).

    ARTICOLUL 34

    Semnarea certificatului de urbanism

    (1) Potrivit prevederilor art. 5 alin. (3) din Lege, certificatul de urbanism se semneaza de aceeasi autoritate abilitata sa emita autorizatia de construire/desfiintare:

    – presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti sau de primar, dupa caz;

    – secretarul general, respectiv de secretar;

    – arhitectul-sef (acolo unde nu este instituita functia de arhitect-sef, se semneaza de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente).

    Responsabilitatea emiterii certificatului de urbanism revine semnatarilor acestuia, potrivit atributiilor stabilite in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

    (2) Lipsa unei semnaturi atrage nulitatea actului.

    (3) In conditiile prevederilor art. 69 si 70 din Legea nr. 215/2001, intrucat delegarea de catre primar si presedintele consiliului judetean a competentelor de emitere a autorizatiilor este interzisa, in mod analog, coroborat cu prevederile art. 5 alin. (3) din Lege, aceste prevederi se

    aplica si la emiterea certificatelor de urbanism.

    (4) In absenta semnatarilor de drept mentionati la alin. (1) certificatul de urbanism se semneaza de catre inlocuitorii de drept ai acestora, imputerniciti in acest scop, potrivit prevederilor legale.

    ARTICOLUL 35

    Inregistrarea certificatului de urbanism

    (1) Emitentul certificatului de urbanism are obligatia de a institui un registru de evidenta a certificatelor de urbanism, in care acestea sunt inscrise in ordinea emiterii, numarul certificatului avand corespondent in numarul de inregistrare a cererii.

    (2) In Registrul de evidenta a certificatelor de urbanism se inscriu datele privind: adresa imobilului, numele si prenumele solicitantului, scopul pentru care s-a emis certificatul de urbanism, taxa achitata si valabilitatea certificatului de urbanism.

    (3) Pentru certificatele de urbanism emise in conditiile art. 29 alin. (3) si (4) din prezentele norme metodologice, autoritatile administratiei publice au obligatia de a organiza evidenta acestora.

    ARTICOLUL 36

    Eliberarea certificatului de urbanism

    (1) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului direct sau prin posta (cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire), in termen de cel mult 30 de zile calendaristice de la data inregistrarii cererii. In situatia in care scopul emiterii certificatului de urbanism este obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare, acesta va fi insotit de formularele fiselor tehnice cuprinzand elementele de aviz necesare pentru utilitatile urbane si pentru avizele serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, organizate in judete sau in municipiul Bucuresti, in vederea emiterii acordului unic.

    (2) In documentele anexa la certificatul de urbanism emitentul are obligatia de a incunostinta solicitantul cu privire la taxele legale necesare avizarii documentatiei in vederea autorizarii. In acest scop societatile furnizoare de utilitati au obligatia ca, pe baza de protocol incheiat cu autoritatea administratiei publice locale, sa transmita acesteia cuantumul taxelor pentru avize (pe tipuri de lucrari si capacitati – conform reglementarilor proprii), modalitatea de plata si conturile in care acestea trebuie achitate.

    (3) In situatia in care certificatul de urbanism este emis de presedintele consiliului judetean sau de primarul general al municipiului Bucuresti, o copie de pe acesta va fi transmisa spre stiinta primariei interesate.

    (4) In situatia in care certificatul de urbanism este emis de primar, in baza avizului structurii de specialitate a consiliului judetean, o copie de pe acesta va fi transmisa spre stiinta consiliului judetean.

    (5) In situatia in care certificatul de urbanism este emis de primarul de sector al municipiului Bucuresti, o copie de pe acesta va fi transmisa spre stiinta Primariei Municipiului Bucuresti.

    ARTICOLUL 37

    Valabilitatea certificatului de urbanism

    (1) Valabilitatea certificatului de urbanism reprezinta intervalul de timp acordat solicitantului in vederea utilizarii acestuia in scopul pentru care a fost emis, potrivit prevederilor Legii.

    (2) Emitentul certificatului de urbanism stabileste termenul de valabilitate pentru un interval de timp cuprins intre 6 si 24 de luni de la data emiterii, in functie de:

    – complexitatea investitiei si caracteristicile urbanistice ale zonei in care se afla imobilul;

    – scopul pentru care a fost solicitat;

    – mentinerea valabilitatii prevederilor documentatiilor urbanistice si a planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate, pentru imobilul solicitat.

    ARTICOLUL 38

    Prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism

    (1) Prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism se poate face de catre emitent, la cererea titularului, formulata cu cel putin 15 zile inaintea expirarii, pentru o perioada de maximum 12 luni.

    (2) Pentru prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism se completeaza si se depune la emitent o cerere-tip (potrivit formularului-model F.7) insotita de certificatul de urbanism emis, in original.

    (3) Emitentul poate prelungi valabilitatea certificatului de urbanism, o singura data, cu maximum 12 luni, dupa care va fi necesar un nou certificat de urbanism.

    (4) O data cu depunerea cererii de prelungire a valabilitatii certificatului de urbanism, solicitantul va face dovada achitarii taxei de prelungire a acesteia.

    ARTICOLUL 39

    Asigurarea caracterului public

    (1) Lista certificatelor de urbanism este publica.

    (2) Lista se afiseaza lunar la sediul emitentului si va cuprinde enumerarea certificatelor de urbanism emise in luna precedenta (in ordinea eliberarii), cu mentionarea adreselor imobilelor (sau a altui mod de identificare), a numelor si prenumelor solicitantilor, precum si a scopului pentru care acestea au fost eliberate.

    (3) Documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii certificatului de urbanism vor putea fi consultate la cererea solicitantilor certificatelor de urbanism.

    SECTIUNEA a 2-a

    Autorizatia de construire/desfiintare

    ARTICOLUL 40

    Definire

    (1) Autorizatia de construire/desfiintare este actul de autoritate al administratiei publice locale – judetene, municipale, orasenesti sau comunale, in baza caruia se pot executa lucrari de constructii (potrivit prevederilor art. 2 din Lege) si pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor legale cu privire la amplasarea, proiectarea, executarea si functionarea obiectivelor de investitii, respectiv pentru dezafectarea constructiilor si amenajarilor.

    (2) Autorizatia de construire/desfiintare se elaboreaza in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism si a planurilor de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, a cerintelor impuse prin certificatul de urbanism, precum si de avizele/acordurile exprimate.

    (3) Autorizatia de construire/desfiintare se emite pentru categoriile de lucrari precizate de solicitant in cererea de autorizare, stabilite in conformitate cu prevederile Legii si detaliate in Anexa la cererea pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare – formularul-model F.9.

    (4) In conditiile Legii nu se emit autorizatii provizorii sau cu conditia indeplinirii ulterioare a unor cerinte referitoare la documentatia depusa (obtinerea de avize si acorduri, completari sau modificari in piesele scrise si desenate etc.), cu exceptia cazurilor prevzaute la art. 6 alin. (13) din Lege.

    (5) Prin autorizatia de construire pentru constructiile cu caracter provizoriu se vor specifica termenul pentru care se acorda provizoratul, precum si consecintele care decurg din incetarea acestuia.

    ARTICOLUL 41

    Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Solicitantul autorizatiei de construire/desfiintare poate fi orice persoana fizica sau juridica detinatoare a unui titlu asupra imobilului, care atesta dreptul de proprietate (contract de vanzare-cumparare, de schimb, de donatie, certificat de mostenitor, act administrativ de restituire, hotarare judecatoreasca etc.), sau a unui contract de concesiune, contract de cesiune, contract de comodat, ori a unui contract de inchiriere (numai pentru constructii cu caracter provizoriu, cu acordul expres al proprietarului de drept).

    (2) Solicitarea emiterii unei autorizatii de construire/desfiintare se poate face fie direct de catre detinatorii titlului asupra imobilului sau de investitori, fie prin intermediul unui imputernicit, desemnat in conditiile legii, care poate fi consultantul, proiectantul, orice alta persoana fizica sau o persoana juridica autorizata, care are in obiectul de activitate managementul sau proiectarea lucrarilor de constructii.

    (3) In cazul in care autoritatile administratiei publice locale se asociaza, finanteaza sau realizeaza obiective de interes public pe terenuri aflate in proprietatea judetelor, municipiilor, oraselor si comunelor:

    a) pentru domeniul public este necesara dovada inregistrarii acestuia in inventarele bunurilor care alcatuiesc domeniul public aprobat, conform prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, precum si in Cartea funciara;

    b) pentru domeniul privat este necesara dovada inregistrarii acestuia ca bun privat in Cartea funciara.

    (4) Procedura de inregistrare a terenurilor este stabilita de Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, cu modificarile ulterioare, si in actele de aplicare a acesteia, emise de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

    ARTICOLUL 42

    Depunerea documentatiei

    (1) In vederea obtinerii autorizatiei de construire/desfiintare solicitantul trebuie sa se adreseze autoritatii administratiei publice locale care a emis certificatul de urbanism si sa depuna o documentatie cuprinzand toate documentele specificate la art. 17 din prezentele norme metodologice.

    (2) O data cu depunerea cererii de eliberare a autorizatiei de construire/desfiintare, solicitantul, detinator al unui titlu asupra imobilului, va prezenta o declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte ca imobilul – teren si/sau constructii – nu face obiectul unui litigiu aflat pe rolul instantei judecatoresti. In lipsa acestei declaratii documentatia nu se accepta la autorizare si se restituie imediat solicitantului.

    (3) Documentatia prezentata va fi preluata si inregistrata la ghiseul emitentului care va comunica solicitantului si cuantumul taxei de emitere a autorizatiei, calculata potrivit prevederilor art. 69, 71 si 72 din prezentele norme metodologice, acesta avand obligatia de a o achita de indata.

    ARTICOLUL 43

    Verificarea continutului documentatiei depuse

    (1) Structurile de specialitate organizate in cadrul consiliilor judetene, Primariei Municipiului Bucuresti si primariilor municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti si oraselor, precum si persoana cu responsabilitate in domeniul urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii din cadrul primariilor comunale au obligatia de a verifica daca documentatia este completa, constatand daca:

    – cererea este adresata autoritatii administratiei publice locale abilitate, potrivit legii, sa emita autorizatia;

    – formularul cererii si anexa sunt completate corespunzator;

    – certificatul de urbanism este valabil, iar scopul eliberarii sale coincide cu obiectul cererii pentru autorizare;

    – exista dovada titlului solicitantului asupra terenului si/sau constructiilor;

    – exista declaratia privind inexistenta pe rolul instantei de judecata a unui litigiu privind imobilul;

    – proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C. sau de desfiintare – P.A.D., dupa caz, este complet si conform cu prevederile anexei nr. 1 la Lege, precum si ale prezentelor norme metodologice;

    – exista fisele tehnice completate si documentatiile necesare emiterii avizelor si acordurilor din competenta de obtinere a emitentului;

    – exista avizele si acordurile favorabile sau studiile, dupa caz, cerute prin certificatul de urbanism, altele decat cele necesare emiterii acordului unic;

    – exista referatele de verificare a proiectului si, dupa caz, referatele de expertizare tehnica;

    – se face dovada achitarii taxelor legale necesare emiterii avizelor si acordurilor constituente ale acordului unic, cerute prin certificatul de urbanism, calculate potrivit prevederilor art. 73 din prezentele norme metodologice, precum si a taxei de eliberare a autorizatiei de construire/

    desfiintare.

    (2) In situatia in care se constata ca documentatia depusa este incompleta, aceasta se returneaza solicitantului in termen de maximum 5 zile lucratoare de la data inregistrarii, cu mentionarea in scris a deficientelor si a elementelor necesare completarii acesteia. In aceasta situatie termenul legal de maximum 30 de zile pentru emiterea autorizatiei curge de la data depunerii documentatiei complete.

    (3) In situatia prezentarii unei documentatii complete, fisele tehnice si, dupa caz, documentatiile pentru avize, care sunt in competenta de obtinere a emitentului autorizatiei, se vor transmite imediat spre avizare organismelor prevazute de Lege si mentionate la art. 45 din prezentele norme metodologice, prin grija structurii de specialitate.

    (4) Responabilitatea emiterii unei autorizatii pe baza unei verificari superficiale sau partinitoare revine, in egala masura, atat semnatarilor autorizatiei, cat si responsabilului de lucrare din cadrul structurii de specialitate care a verificat documentatia.

    (5) Taxa pentru autorizare nu se restituie in cazul returnarii documentatiei in conditiile prevederilor alin. (2), urmand sa fie utilizata pentru emiterea autorizatiei in situatia prezentarii documentatiei complete.

    ARTICOLUL 44

    Obtinerea avizelor si acordurilor din competenta emitentului

    (1) In vederea emiterii acordului unic, pe langa avizele de utilitati urbane, emitentul are obligatia sa obtina avizele si acordurile privind prevenirea si stingerea incendiilor, apararea civila, protectia mediului si a sanatatii populatiei.

    (2) Avizele si acordurile prevazute la alin. (1) se emit de institutiile descentralizate, conform legii, pe fisele tehnice specifice fiecarui avizator, completate si depuse de catre solicitant la emitentul autorizatiei de construire/desfiintare, dupa cum urmeaza:

    a) documentatia pentru avizul privind prevenirea si stingerea incendiilor se va intocmi in conformitate cu prevederile art. 10 din Ordinul ministrului de interne nr. 791/1998.

    Categoriile de lucrari care se supun autorizarii pentru prevenirea si stingerea incendiilor sunt enumerate in Hotararea Guvernului nr. 571/1998. Documentatia va trebui sa contina cererea-tip in doua exemplare, opisul cu specificarea documentelor depuse in doua exemplare, certificatul de urbanism si planurile anexa vizate spre neschimbare, documentatia tehnica cuprinzand piese scrise si desenate, in care sunt incluse masurile de prevenire si de stingere a incendiilor, referatul verificatorului de proiect pentru cerinta de calitate – siguranta la foc (formularul-model F.8.2). La eliberarea avizului PSI se restituie solicitantului documentele prezentate, vizate spre neschimbare, emitentul retinand cate un exemplar din cerere, opis, aviz si, dupa caz, pe cel al verificatorului de proiect. Avizele PSI eliberate isi pierd valabilitatea daca in termen de 2 ani nu au fost incepute lucrarile de executie prevazute in documentatia tehnica;

    b) documentatia pentru solicitarea avizului de aparare civila se va intocmi in conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apararii nationale nr. M46/1997 si ale Deciziei primului-ministru al Romaniei nr. 177/1999 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi. Documentatia va trebui sa contina, in copie, certificatul de urbanism si planurile anexa vizate spre neschimbare,

    din care planul de arhitectura al celui mai de jos nivel si sectiunea caracteristica, in doua exemplare, memoriu tehnic general si memoriu tehnic de specialitate (acestea doua putand fi comasate) – formularul-model F.8.3;

    c) acordul de mediu al inspectoratului teritorial de protectia mediului se elibereaza pentru lucrarile cu impact asupra mediului, prevazute in anexa nr. II la Legea protectiei mediului nr. 137/1995, republicata, precum si pentru lucrarile cu impact redus asupra mediului. Continutul documentatiilor aferente pe tipuri de lucrari/constructii este stabilit in fisa tehnica pentru obtinerea acordului de mediu (formularul-model F.8.4). In situatia solicitarii acordului de mediu pentru lucrari/constructii ce necesita studiu de impact, documentatia prezentata va fi insotita de avizul la studiul de impact respectiv, eliberat de colectivul de analiza tehnica organizat in cadrul inspectoratului teritorial de protectia mediului. In situatia solicitarii avizului de gospodarire a apelor, necesar asigurarii resursei de apa, solicitantul se va adresa unitatii teritoriale competente de gospodarire a apelor, in baza prevederilor Legii apelor nr. 107/1996, iar documentatia prezentata va fi insotita de avizul respectiv;

    d) documentatia pentru avizul sanitar se va intocmi in conformitate cu prevederile art. 9 din Ordinul ministrului sanatatii nr. 331/1999 pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor obiectivelor si de autorizare sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice.

    Documentatia va contine certificatul de urbanism cu planurile anexa vizate spre neschimbare, memoriu tehnic insotit de piese desenate pentru explicarea modului de rezolvare a circuitelor functionale, a procesului tehnologic, aprovizionarea cu apa potabila, colectarea si tratarea apelor uzate si a deseurilor lichide si solide, masuri pentru combaterea poluarii, pentru protectia sanitara, pentru realizarea unor circuite functionale corecte, precum si, dupa caz, certificatul de inmatriculare, codul fiscal, hotararea judecatoreasca definitiva, actul constitutiv al societatii, autorizatia de exercitare a unei activitati independente (formularul-model F.8.5).

    Pentru avizarea obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei se va elabora si se va depune un studiu de impact asupra starii de sanatate, efectuat de catre persoane fizice sau juridice atestate.

    ARTICOLUL 45

    Examinarea si avizarea documentatiei

    (1) Examinarea documentatiei depuse, care se efectueaza de structurile de specialitate, are ca obiect prevederile proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (P.A.C.) sau de desfiintare (P.A.D.), dupa caz, precum si a datelor inscrise in anexa la cerere si consta in examinarea modului in care sunt respectate:

    – datele si conditiile cerute prin certificatul de urbanism;

    – reglementarile cu privire la intocmirea si continutul proiectului supus autorizarii, astfel cum rezulta din anexa nr. 1 la Lege, coroborate cu prevederile art. 23 din prezentele norme metodologice;

    – prevederile cu privire la abilitarea proiectantilor pentru semnarea documentatiilor, conform dispozitiilor:

    – art. 6 1 din Lege;

    – Legii nr. 184/2001;

    – prevederile cu privire la verificarea proiectelor de catre verificatori de proiecte atestati potrivit Legii nr. 10/1995 si Hotararii Guvernului nr. 925/1995 pentru asigurarea cerintelor de calitate a proiectului;

    – introducerea conditiilor din avizele si acordurile favorabile obtinute, altele decat cele necesare emiterii acordului unic, precum si din studiile, dupa caz, cerute prin certificatul de urbanism.

    (2) Pentru emiterea acordului unic documentatia verificata conform alin. (1) se promoveaza spre analiza si avizare in Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.).

    (3) Avizarea documentatiei se face de catre Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) in termen de maximum 15 zile de la primirea documentatiei si cuprinde doua etape:

    a) Analiza pe specialitati a fiselor tehnice pentru utilitatile urbane si de emitere a avizelor si a acordurilor In aceasta etapa membrii Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) au la dispozitie spre analiza fisele tehnice specifice si proiectul pentru autorizarea lucrarilor de constructii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., dupa caz). La solicitarea membrilor Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) proiectantul sau consultantul, dupa caz, poate fi convocat si are obligatia de a se prezenta la sediul emitentului unde functioneaza Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.), pentru a furniza eventuale elemente suplimentare necesare avizarii si/sau pentru a introduce corectiile necesare in documentatie.

    b) Analiza in plen

    In aceasta etapa Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.) este abilitata sa emita acordul unic, daca se constata ca se intrunesc cumulativ toate exigentele privind:

    – avizarea furnizarii utilitatilor urbane potrivit continutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii;

    – cerintele avizelor/acordurilor date de institutiile descentralizate, obtinute prin grija emitentului;

    – celelalte acorduri si avize din competenta de obtinere a solicitantului.

    In situatia in care furnizorul/administratorul de utilitati nu poate asigura capacitatile solicitate (conform fiselor tehnice si proiectului depus pentru autorizare), acest fapt se va motiva in scris. Furnizorul/administratorul de utilitati are obligatia de a sugera in scris modalitatile de rezolvare in beneficiul investitiei.

    (4) Lucrarile Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.) sunt conduse de arhitectul-sef sau de inlocuitorul de drept al acestuia. La lucrari pot participa ca invitati persoanele interesate in promovarea autorizarii executiei lucrarilor.

    (5) Acordul unic, precum si celelalte avize si acorduri isi extind valabilitatea pe durata valabilitatii autorizatiei (inclusiv a duratei de executie inscrise in autorizatie) sau in cazul prelungirii valabilitatii acesteia.

    (6) In baza acordului unic si a avizului structurii de specialitate se poate redacta si emite autorizatia de construire/desfiintare.

    (7) Procedura de avizare prezentata in cadrul prezentului articol se aplica de catre:

    – consiliul judetean, Primaria Municipiului Bucuresti, primariile sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor si oraselor care dispun de structuri de specialitate;

    – consiliul judetean, pentru lucrarile de constructii din competenta de autorizare a primarilor de comune, precum si a primarilor municipiilor si oraselor care nu au constituite structuri de specialitate.

    (8) In situatia in care primariile oraselor si municipiilor nu beneficiaza de structuri de specialitate, dar administreaza unele utilitati urbane (de exemplu: apa, canalizare, energie termica etc.), in vederea obtinerii acordului unic, acestea se vor ingriji sa obtina avizele/acordurile respective pe plan local si sa le trimita structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene, urmand ca celelalte avize/acorduri sa fie obtinute la nivel judetean de la administratorii/furnizorii de drept.

    ARTICOLUL 46

    Emiterea si gestionarea acordului unic

    (1) Acordul unic se emite de Comisia de Acorduri Unice (C.A.U.).

    (2) Prin grija secretariatului Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), toate documentatiile depuse pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare – care au fost avizate favorabil de avizatori in baza fiselor tehnice – se supun procedurii de emitere a acordului unic in plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.).

    (3) Acordul unic se exprima prin consens in plenul Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), se semneaza de emitentul autorizatiei de construire/desfiintare – presedintele consiliului judetean sau primar, dupa caz, – si se contrasemneaza de arhitectul-sef.

    (4) Acordul unic se redacteaza utilizandu-se formularul-model F.12, se arhiveaza impreuna cu fisele tehnice continand avizele favorabile si se comunica, dupa caz, autoritatii administratiei publice locale pe teritoriul careia se afla imobilul.

    ARTICOLUL 47

    Redactarea autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Autorizatia de construire/desfiintare se redacteaza de structura de specialitate din cadrul administratiei publice judetene, municipale sau orasenesti ori, dupa caz, de persoana cu responsabilitate in domeniile urbanismului, amenajarii teritoriului si autorizarii executarii lucrarilor de constructii din cadrul primariilor comunale, prin completarea formularului-model F.13.1-F.13.4, dupa caz, cu mentionarea obligatorie a elementelor necesare descrierii concise a lucrarilor de constructii autorizate.

    (2) Prin autorizatia de construire/desfiintare emitentul poate impune anumite conditii pentru perioada executarii lucrarilor autorizate, rezultate din aplicarea normelor generale si locale, privind:

    a) conditiile de utilizare a domeniului public (accese in zona santierului, stationari ale utilajelor, inchideri de drumuri publice, ocupari temporare de spatii publice, treceri temporare sau sapaturi in spatiile publice, devieri ale circulatiei auto sau pietonale, protectia circulatiei, executarea unor drumuri provizorii, folosirea unor elemente de reclama etc.);

    b) masurile de protejare a proprietatilor particulare invecinate;

    c) masurile de protectie sanitara si sociala in situatia cazarii unor muncitori sezonieri (executarea de baracamente, grupuri sociale, grupuri sanitare, dotari de toate tipurile in cazul unui numar mai mare de muncitori, plata serviciilor suplimentare prestate de unitatile existente etc.);

    d) masurile de protectie a mediului pe durata executarii lucrarilor autorizate, precum si in cazul realizarii de investitii in zone care nu dispun de utilitati (in special canalizare, evacuarea si depozitarea deseurilor menajere etc.);

    e) masurile de prevenire si stingere a incendiilor.

    (3) In situatia autorizarii executarii lucrarilor pentru constructii cu caracter provizoriu, la pct. 3 din formularul autorizatiei de construire/desfiintare (formularul-model F.13.1-F.13.4) emitentul va face precizari privind obligatiile care decurg din „caracterul provizoriu si durata de existenta limitata pana la?”, inclusiv precizari privind termenul de incetare a functionarii obiectivului autorizat.

    (4) In situatia in care formularul tipizat nu permite inscrierea tuturor mentiunilor necesare, acestea se vor putea insera intr-o anexa la autorizatie.

    (5) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C., P.A.D., P.O.E., dupa caz) constituie documentul martor al autorizarii, scop in care i se aplica stampila „VIZAT SPRE NESCHIMBARE” (prezentata in formularul-model F.16) pe toate piesele scrise si desenate componente. Un exemplar se restituie solicitantului o data cu autorizatia, iar al doilea exemplar va ramane in arhiva emitentului autorizatiei.

    ARTICOLUL 48

    Semnarea autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Potrivit prevederilor Legii autorizatia de construire/desfiintare se semneaza de catre:

    – presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti sau de primar, dupa caz;

    – secretarul general, respectiv de secretar;

    – arhitectul-sef (acolo unde nu este instituita functia de arhitect-sef se semneaza de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente).

    Responsabilitatea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare revine semnatarilor acesteia, potrivit atributiilor stabilite conform legii.

    (2) Lipsa unei semnaturi atrage nulitatea actului.

    (3) Potrivit prevederilor art. 69, 70 si 116 din Legea nr. 215/2001, competentele de emitere a autorizatiilor de catre presedintele consiliului judetean, primarul general al municipiului Bucuresti si primar nu pot fi delegate.

    (4) In absenta semnatarilor de drept mentionati la alin. (1) autorizatiile de construire/desfiintare se semneaza de catre inlocuitorii de drept ai acestora, imputerniciti in acest scop, potrivit prevederilor legale.

    ARTICOLUL 49

    Inregistrarea autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Emitentul autorizatiei de construire/desfiintare are obligatia de a institui un registru de evidenta a autorizatiilor de construire/desfiintare, in care acestea sunt inscrise in ordinea emiterii, numarul autorizatiei avand corespondent in numarul de inregistrare a cererii.

    (2) In Registrul de evidenta a autorizatiilor de construire/desfiintare se inscriu datele privind: adresa imobilului, numele si prenumele solicitantului, lucrarile autorizate, valoarea lucrarilor autorizate, durata de executie si termenul de valabilitate a autorizatiei.

    (3) Pentru autorizatiile de construire/desfiintare emise in conditiile art. 50 alin. (2) si (3) din prezentele norme metodologice, autoritatile administratiei publice au obligatia de a organiza evidenta acestora.

    ARTICOLUL 50

    Eliberarea autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Autorizatia de construire/desfiintare se elibereaza solicitantului, direct sau prin posta (cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire), in termen de maximum 30 de zile calendaristice de la data depunerii documentatiei complete.

    (2) In situatia in care autorizatia de construire/desfiintare este emisa de presedintele consiliului judetean sau de primarul general al municipiului Bucuresti, o copie de pe aceasta va fi transmisa spre stiinta primariei interesate.

    (3) In situatia in care autorizatia de construire/desfiintare este emisa de primar in baza avizului structurilor de specialitate ale consiliului judetean, o copie de pe aceasta va fi transmisa spre stiinta consiliului judetean.

    (4) In situatia in care autorizatia de construire/desfiintare este emisa de primarul de sector al municipiului Bucuresti, o copie de pe aceasta va fi transmisa spre stiinta Primariei Municipiului Bucuresti.

    ARTICOLUL 51

    Valabilitatea autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Prin autorizatia de construire/desfiintare emitentul stabileste si inscrie in formular:

    a) valabilitatea autorizatiei de construire/desfiintare;

    b) durata de executie a lucrarilor.

    (2) Valabilitatea autorizatiei de construire/desfiintare se constituie din:

    a) intervalul de timp de cel mult 12 luni de la data emiterii, in interiorul caruia solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile autorizate;

    b) in cazul indeplinirii conditiei specificate la lit. a), de la data anuntata a inceperii lucrarilor, valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazuta prin autorizatie.

    (3) Durata executarii lucrarilor, care reprezinta timpul fizic maxim necesar pentru realizarea efectiva a lucrarilor de constructii autorizate, se stabileste de catre emitentul autorizatiei de construire/desfiintare, pe baza datelor inscrise in cerere – respectiv in anexa la aceasta – conform prevederilor proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire – P.A.C. sau de desfiintare – P.A.D., dupa caz. In functie de interesul public si de gradul de complexitate al lucrarilor, emitentul autorizatiei de construire/desfiintare poate reduce durata executarii lucrarilor fata de cea solicitata prin documentatie, cu consultarea investitorului/beneficiarului, managerului de proiect, proiectantului sau consultantului, dupa caz.

    (4) In cazul schimbarii investitorului pe parcursul executarii lucrarilor, valabilitatea autorizatiei de construire/desfiintare se mentine, cu conditia respectarii in continuare a prevederilor acesteia, precum si a transcrierii actelor care confera dreptul de construire (titlul asupra imobilului) pe numele noului investitor. Celelalte acte, autorizatia de construire/desfiintare, avizele, acordurile, precum si documentatiile care au stat la baza eliberarii autorizatiei apartin de drept noului investitor (proprietar) prin efectul transcrierii titlului asupra imobilului.

    ARTICOLUL 52

    Prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) In cazul in care lucrarile de constructii nu au fost incepute ori nu au fost executate integral in termenele stabilite prin autorizatia de construire/desfiintare potrivit prevederilor art. 51, investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei.

    (2) Prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare se va solicita cu cel putin 15 zile inaintea datei expirarii termenului de valabilitate si se poate acorda, potrivit Legii, o singura data pentru cel mult 12 luni.

    (3) Acordarea prelungirii valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare se apreciaza de emitentul acesteia, in baza examinarii cererii in raport cu: interesul public, complexitatea lucrarilor autorizate, stadiul executarii lucrarilor ori cauzele care au dus la nerespectarea termenelor prevazute in autorizatie. Prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare se inscrie in originalul autorizatiei initial emise, fara a fi necesara prezentarea unei alte documentatii. In aceasta situatie emitentul autorizatiei are obligatia de a comunica decizia sa solicitantului, in termen de maximum 15 zile de la depunerea cererii.

    (4) Prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare reprezinta ultimul termen pentru executarea integrala a lucrarilor.

    ARTICOLUL 53

    Pierderea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare.

    Emiterea unei noi autorizatii

    (1) Autorizatia de construire/desfiintare isi pierde valabilitatea prin:

    a) neinceperea lucrarilor in termenul de valabilitate stabilit prin autorizatia de construire/desfiintare ori nefinalizarea acestora conform duratei de executie stabilite prin autorizatie, daca nu a fost solicitata prelungirea valabilitatii autorizatiei;

    b) nefinalizarea lucrarilor in termenul acordat ca prelungire a valabilitatii autorizatiei;

    c) modificarea conditiilor, datelor sau continutului documentatiei care a stat la baza emiterii autorizatiei.

    (2) In situatiile prevazute la alin. (1) este necesara emiterea unei noi autorizatii de construire/desfiintare.

    (3) In cazul nefinalizarii lucrarilor in termenul acordat prin prelungirea valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare, continuarea lucrarilor ramase de executat se va putea face numai dupa emiterea, in conditiile legii, a unei noi autorizatii de construire/desfiintare, corespunzator stadiului fizic al realizarii lucrarilor autorizate la data solicitarii, pentru lucrarile de constructii ramase de executat in raport cu proiectul si avizele care au stat la baza emiterii autorizatiei initiale. In aceasta situatie taxele de autorizare se vor calcula corespunzator valorii lucrarilor ramase de executat.

    (4) In situatia in care valabilitatea autorizatiei de construire (inclusiv prelungirea acesteia) a expirat, pentru emiterea unei noi autorizatii de construire (in vederea finalizarii lucrarilor ramase de executat), valabilitatea certificatului de urbanism, precum si a avizelor si acordurilor emise la prima autorizatie se mentine, cu conditia realizarii constructiei in conformitate cu prevederile autorizatiei initiale.

    (5) In cazul intreruperii executiei pe o perioada indelungata (peste limita de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare), fara luarea masurilor de conservare, potrivit prevederilor legale in vigoare, continuarea lucrarilor ramase de executat se va putea face numai dupa emiterea unei noi autorizatii de construire/desfiintare, care va avea la baza o documentatie tehnica intocmita in conformitate cu concluziile Referatului de expertizare tehnica a lucrarilor executate, potrivit prevederilor legale in vigoare privind calitatea in constructii.

    ARTICOLUL 54

    Asigurarea caracterului public

    (1) Lista autorizatiilor de construire/desfiintare, completata cu elemente de identificare a imobilului, are caracter public si se afiseaza la sediul emitentului.

    (2) Lista se afiseaza lunar la sediul emitentului si va cuprinde enumerarea autorizatiilor de construire/desfiintare emise in luna precedenta (in ordinea eliberarii), cu mentionarea adreselor imobilelor (sau a altui mod de identificare), a numelor si prenumelor solicitantilor, precum si a scopului pentru care acestea au fost eliberate.

    (3) Continutul documentatiilor cu caracter tehnic, documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului, precum si celelalte reglementari urbanistice care au stat la baza emiterii autorizatiilor de construire/desfiintare vor putea fi consultate exclusiv la sediul emitentului si numai de cei care pot face dovada ca sunt direct interesati sau potential afectati de prevederile acestora, in baza unui regulament aprobat de autoritatea emitenta.

    CAPITOLUL IV

    Alte precizari privind autorizarea

    SECTIUNEA 1

    Situatii speciale in procesul de autorizare

    ARTICOLUL 55

    Lucrari care nu necesita intocmirea unor documentatii de urbanism pentru autorizare

    Nu este necesara elaborarea prealabila a unor documentatii de urbanism si/sau de amenajare a teritoriului pentru lucrarile prevazute la art. 2 alin. (4) din Lege, din aceasta categorie facand parte, in general, lucrari de reparatii si modernizare la constructiile existente.

    ARTICOLUL 56

    Autorizarea lucrarilor cu caracter militar

    Autorizarea lucrarilor cu caracter militar se face in conditiile stabilite de Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei impreuna cu ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale interesate.

    ARTICOLUL 57

    Intrarea in legalitate

    (1) Organul de control care a sanctionat contraventional fapta de a se executa lucrari de constructii fara autorizatie sau cu incalcarea dispozitiilor acesteia, potrivit prevederilor art. 25 alin. (1) din Lege, pe langa oprirea executarii lucrarilor, va dispune luarea masurilor necesare pentru incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei sau de desfiintare a lucrarilor executate fara autorizatie, intr-un termen pe care il va stabili prin procesul-verbal.

    (2) Potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) si (3) din Lege, autoritatea administratiei publice competenta sa emita autorizatia de construire/desfiintare are obligatia de a analiza modul in care constructia corespunde reglementarilor din documentatiile de urbanism aprobate pentru zona de amplasament, urmand sa dispuna mentinerea, respectiv desfiintarea constructiilor realizate fara autorizatie sau cu incalcarea prevederilor acesteia.

    (3) In situatia in care constructia realizata fara autorizatie de construire intruneste conditiile urbanistice de integrare in cadrul construit preexistent, autoritatea administratiei publice locale competenta poate proceda la emiterea unei autorizatii de construire in vederea intrarii in legalitate, in coroborare cu luarea masurilor legale care se impun, numai in baza concluziilor unei expertize tehnice pentru cerinta de calitate A – rezistenta si stabilitate privind starea structurii de rezistenta in stadiul fizic in care se afla constructia.

    ARTICOLUL 58

    Anularea autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Potrivit Legii, anularea autorizatiei de construire/desfiintare emise cu incalcarea prevederilor legale poate fi facuta de catre instantele de contencios administrativ.

    Anularea autorizatiei de construire/desfiintare poate fi ceruta, in conditiile legii, de partea vatamata, de prefect si de Inspectoratul de Stat in Constructii.

    (2) Prin introducerea actiunii in anulare autorizatia de construire/desfiintare se suspenda, urmand ca instanta sa dispuna oprirea lucrarilor pana la solutionarea pe fond a cauzei.

    (3) In situatia in care suspendarea autorizatiei de construire/desfiintare nu a fost intemeiata, titularul acesteia este indreptatit sa primeasca valoarea prejudiciului adus si a daunelor-interese. In aceasta situatie durata de executie ori valabilitatea autorizatiei de construire/desfiintare se prelungeste, de drept, cu perioada in care aceasta a fost suspendata.

    SECTIUNEA a 2-a

    Situatii speciale urbanistice si tehnice

    ARTICOLUL 59

    Terenuri pentru constructii

    (1) Prin imobil, in conformitate cu prevederile Legii, se intelege teren si/sau constructii.

    (2) Terenurile pentru constructii sunt cuprinse in intravilanul localitatilor si, in functie de destinatie si utilizare, pot fi:

    a) terenuri ocupate – terenurile cu constructii de orice fel (supraterane ori subterane), clasificate potrivit legii, inclusiv amenajarile aferente;

    b) terenuri libere – terenurile fara constructii, de orice fel (supraterane ori subterane), inclusiv amenajarile aferente;

    c) terenuri aparent libere – terenurile fara cladiri, asigurand functiuni urbane de interes public stabilite si executate in baza prevederilor documentatiilor urbanistice legal aprobate (spatii verzi si de protectie, locuri de joaca pentru copii, trasee ale retelelor tehnico-edilitare subterane – inclusiv zonele de protectie aferente -, rezerve pentru largirea ori modernizarea cailor de comunicatie etc.).

    (3) Autorizarea executarii lucrarilor de constructii de orice fel pe terenurile descrise la alin. (2) este permisa numai in stricta corelare cu respectarea functiunilor stabilite prin prevederile documentatiilor de urbanism avizate si aprobate, potrivit legii.

    (4) Terenurile din extravilanul localitatilor pot fi ocupate de retele magistrale, cai de comunicatie, amenajari pentru imbunatatiri funciare, retele de telecomunicatii ori de alte lucrari de infrastructura, de constructii pentru combaterea si prevenirea factorilor distructivi de origine naturala (inundatii, alunecari de teren), de anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole, precum si de constructii si amenajari speciale.

    ARTICOLUL 60

    Terenuri destinate construirii, apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

    (1) Concesionarea terenurilor pentru constructii se supune prevederilor Legii nr. 219/1998.

    (2) Terenurile apartinand domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale, destinate construirii, pot fi vandute, concesionate ori inchiriate prin licitatie publica, potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Lege, in conditiile respectarii prevederilor documentatiilor de urbanism si de amenajare a teritoriului, aprobate potrivit legii, in vederea realizarii de catre titular a constructiei.

    ARTICOLUL 61

    Terenuri destinate construirii, apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale

    (1) Potrivit prevederilor art. 10 alin. (2) din Lege, terenurile apartinand domeniului public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se concesioneaza ori, potrivit legii, se inchiriaza sau se administreaza numai in vederea realizarii de constructii ori de obiective de uz si/sau de interes public.

    (2) In conditiile legii, pe terenurile apartinand domeniului public persoanele fizice sau juridice pot realiza, in interes privat, numai constructii cu caracter provizoriu, autorizate in conditiile Legii, pe amplasamente stabilite in baza reglementarilor documentatiilor urbanistice aprobate prin hotarari ale consiliilor locale.

    ARTICOLUL 62

    Terenuri destinate construirii, ce se pot concesiona fara licitatie publica

    Terenurile destinate construirii se pot concesiona fara licitatie publica, cu plata taxei de redeventa stabilite potrivit legii, ori pot fi date in folosinta pe termen limitat, in urmatoarele situatii (potrivit prevederilor art. 12 din Lege):

    a) pentru realizarea de obiective de utilitate publica sau de binefacere, cu caracter social, fara scop lucrativ, altele decat cele care se realizeaza de catre colectivitatile locale pe terenurile acestora;

    b) pentru realizarea de locuinte de catre Agentia Nationala pentru Locuinte, potrivit legii;

    c) pentru realizarea de locuinte pentru tineri pana la implinirea varstei de 35 de ani;

    d) pentru stramutarea, potrivit legii, a gospodariilor afectate de dezastre;

    e) pentru extinderea constructiilor pe terenuri alaturate, la cererea proprietarului in cazul in care vecinii nu au ori nu isi exercita dreptul de preemtiune, daca constructiile sunt realizate anterior in regim de concesionare (conform prevederilor art. 10 din Lege), daca terenurile invecinate, datorita suprafetei si dimensiunilor acestora, sunt improprii realizarii de constructii noi independente;

    f) pentru lucrari de protejare ori de punere in valoare a monumentelor istorice si de arhitectura, atunci cand terenul se afla in zona de protectie a acestora, cu avizul comun al Ministerului Culturii si Cultelor si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

    ARTICOLUL 63

    Lucrari care se pot executa fara emiterea unei autorizatii suplimentare

    (1) Lucrarile de constructii pentru remedierea deficientelor constatate ca urmare a efectuarii receptiei la terminarea lucrarilor se pot executa fara a fi necesara emiterea unei autorizatii de construire, cu conditia ca prin acestea sa nu se aduca modificari la constructie de natura a contraveni prevederilor autorizatiei.

    (2) Lucrarile de desfiintare a unor constructii/lucrari executate fara autorizatie sau cu incalcarea prevederilor acesteia, dispuse de organele de control abilitate sau de instanta, se pot executa fara a fi necesara emiterea unei autorizatii de desfiintare.

    ARTICOLUL 64

    Obiecte de mobilier urban exceptate de la autorizare

    (1) Emiterea autorizatiei de construire nu este necesara pentru amplasarea pe sol a obiectelor de mobilier urban (tonete, tarabe, pupitre acoperite sau inchise), cu suprafata desfasurata de maximum 5 m2, fara fundatii sau platforme, precum si fara racorduri la utilitati urbane – cu exceptia energiei electrice -, destinate difuzarii si comercializarii presei, cartilor si florilor.

    (2) Autoritatile administratiei publice locale pot emite autorizatii de functionare pe perioade determinate, cu avizul prealabil al arhitectului-sef, pentru obiectele de mobilier urban prevazute la alin. (1), pe amplasamentele stabilite in conformitate cu reglementarile urbanistice aprobate, pe baza contractelor de inchiriere incheiate conform regulamentelor proprii de organizare a activitatii economice pe domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale respective.

    ARTICOLUL 65

    Lucrari de instalatii aferente constructiilor care se excepteaza de la autorizare

    (1) In intelesul Legii se excepteaza de la autorizare lucrarile pentru:

    a) reparatii si modificari la instalatiile interioare ale cladirilor – cu conditia respectarii caracteristicilor initiale (proiectate) ale acestora – sau, dupa caz, inlocuirea ori reamplasarea consumatorilor;

    b) montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati.

    (2) Executia lucrarilor specificate la alin. (1) se va face numai cu respectarea conditiilor specifice prevazute de normativele de specialitate si se va realiza exclusiv de persoane autorizate.

    ARTICOLUL 66

    Schimbarea solutiilor tehnice din proiect pe parcursul executiei

    (1) Prin dispozitie de santier data de proiectantul lucrarilor si cu acordul scris al beneficiarului/investitorului/administratorului/managerului de proiect, dupa caz, se pot admite modificari locale ale solutiilor tehnice din proiectele autorizate, fara emiterea unei noi autorizatii de construire, numai daca prin aceasta nu se modifica conditiile de amplasament, alcatuirea structurala de ansamblu ori aspectul constructiei sau daca nu sunt periclitate rezistenta si stabilitatea cladirilor invecinate.

    (2) Se incadreaza in prevederile alin. (1) lucrarile care se executa la constructii existente (inclusiv monumentele istorice, cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor), in cazuri speciale determinate de luarea in considerare a unor situatii imprevizibile la faza de proiectare (ca urmare a unor decopertari, relevee de fundatii etc.).

    (3) In situatiile prevazute la alin. (1) responsabilitatea privind corectitudinea tehnica a solutiei modificatoare apartine proiectantului, iar titularul autorizatiei are obligatia de a depune (in copie) la emitentul autorizatiei documentele specificate la alin. (1), cu rol de martor.

    ARTICOLUL 67

    Completari sau detalieri ale prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului

    In vederea emiterii autorizatiilor, in situatia in care sunt necesare completari sau detalieri ale prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului, legal aprobate, emitentul autorizatiei poate cere elaborarea unor documentatii de urbanism suplimentare (P.U.Z., P.U.D.) sau poate aplica

    prevederile cuprinse in Regulamentul general de urbanism (R.G.U.), aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 525/1996, care constituie norma tehnica in domeniul urbanismului.

    SECTIUNEA a 3-a

    Taxe

    ARTICOLUL 68*)

    Taxa pentru emiterea certificatului de urbanism

    (1) Potrivit prevederilor art. 27 pct. 1 din Legea nr. 27/1994, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, taxa pentru eliberarea certificatului de urbanism pentru un imobil situat in mediul urban se calculeaza prin aplicarea unei cote fixe, stabilita potrivit legii, la suprafata terenului pentru care se solicita certificatul, declarata de solicitant.

    (2) Pentru mediul rural se percepe 50% din taxa prevazuta pentru mediul urban.

    (3) De regula, in cazul in care prin cerere se indica numai adresa postala, suprafata de teren la care raporteaza calculul taxei este suprafata intregii parcele; in cazul in care, printr-un plan topografic sau de situatie, solicitantul individualizeaza o anumita zona din parcela, taxa se aplica doar la suprafata acesteia.

    (4) Taxa pentru prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism se calculeaza la 30% din valoarea taxei initiale a certificatului.

    ARTICOLUL 69*)

    Taxa pentru emiterea autorizatiei de construire

    (1) In conformitate cu prevederile art. 6 alin. (15) din Lege, taxa de autorizare se percepe de emitentul autorizatiei de construire si se calculeaza pe baza declaratiei solicitantului si in conformitate cu prevederile proiectului prezentat pentru autorizare, dupa caz, in functie de suprafata desfasurata a constructiilor proprietate a persoanelor fizice, inclusiv a celor cu destinatia de locuinta si anexe gospodaresti, ori pe baza valorii lucrarilor de constructii si instalatii aferente, cuprinsa in devizul general al investitiei, dupa cum urmeaza:

     

    *) Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 se aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind taxele si impozitele locale.

    a) in cazul lucrarilor apartinand persoanelor fizice, valoarea declarata (determinata in corelare cu suprafata construita desfasurata a constructiei) nu va putea fi mai mica decat valoarea determinata potrivit prevederilor legale in vigoare privind impozitele si taxele locale;

    b) in situatia calcularii taxei pe baza valorii reale a lucrarilor, determinata in conformitate cu Metodologia de elaborare a devizului general pentru obiectivele de investitii, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 376/1994, cu modificarile ulterioare, se vor lua in calcul cheltuielile prevazute la cap. 4 „Cheltuieli pentru investitia de baza”, partea I, din Devizul general al investitiei.

    (2) In vederea simplificarii procedurii de elaborare a documentatiilor de autorizare, potrivit prevederilor art. 23 alin. (2) din prezentele norme metodologice, pentru tipurile de constructii prevazute in anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice se admite ca valoarea care se ia in calcul pentru stabilirea taxei de autorizare sa se determine in baza unui deviz simplificat, elaborat prin evaluare pe baza de indici, cu respectarea structurii devizului general prevazute la alin. (1) lit. b).

    ARTICOLUL 70*)

    Regularizarea taxei de autorizare

    (1) In conformitate cu prevederile art. 32 alin. (3) din Lege, coroborate cu prevederile art. 28 alin. (2) din Legea nr. 27/1994, republicata, la data efectuarii receptiei la terminarea lucrarilor investitorul (titularul autorizatiei de construire) are obligatia de a solicita emitentului autorizatiei de construire sa regularizeze taxa de autorizare a lucrarilor de constructii in functie de valoarea finala a investitiei prin declararea valorii reale a lucrarii, in termen de 15 zile de la data expirarii termenului de executie stabilit prin autorizatia de construire.

    (2) Pentru regularizarea taxei de autorizare titularul autorizatiei de construire va prezenta o documentatie cuprinzand un postcalcul (sustinut cu documente) realizat in preturi actualizate la momentul receptiei la terminarea lucrarilor, pe baza indicilor preturilor de consum comunicati de Institutul National de Statistica, din care sa rezulte:

    – valoarea finala a investitiei – in conformitate cu situatiile de lucrari executate si evidentiate potrivit cap. 4 „Cheltuieli pentru investitia de baza” din Devizul general al investitiei;

    – actualizarea valorii declarate de solicitant la data emiterii autorizatiei de construire.

    (3) Pentru regularizarea taxei de autorizare, potrivit legislatiei privind calculul taxelor si impozitelor locale, in vigoare la data autorizarii, si in baza documentatiei prevazute la alin. (2), emitentul autorizatiei de construire va stabili:

    – cuantumul taxei, calculat corespunzator valorii finale a investitiei conform cap. 4 „Cheltuieli pentru investitia de baza” din Devizul general al investitiei;

    – cuantumul actualizat al taxei de autorizare achitate, calculat in baza valorii declarate de solicitant la data emiterii autorizatiei de construire si corectat cu indicii preturilor de consum comunicati de Institutul National de Statistica.

    (4) Diferenta rezultata ca urmare a compararii cuantumurilor mentionate la alin. (3) reprezinta cuantumul de regularizare a taxei de autorizare.

    (5) In aceleasi conditii, in baza documentatiei prevazute la alin. (2), solicitantul (investitorul) are obligatia de a regulariza si cuantumul celorlalte cote legale – inclusiv al celor stabilite prin Legea nr. 10/1995, cu modificarile ulterioare, si prin Lege.

    ARTICOLUL 71*)

    Alte taxe pentru autorizarea executarii lucrarilor

    (1) Conform prevederilor art. 27 pct. 4 din Legea nr. 27/1994, republicata, taxa pentru autorizarea executarii lucrarilor pentru constructiile provizorii de santier, necesare executiei lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate o data cu acestea, este de 3% din valoarea autorizata a constructiilor provizorii de santier.

    (2) Potrivit prevederilor art. 27 pct. 5 din Legea nr. 27/1994, republicata, taxa de autorizare pentru organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote, campinguri este de 2% din valoarea declarata a lucrarii sau a constructiei.

    (3) Taxele in vederea emiterii autorizatiilor pentru:

    – foraje si excavari necesare studiilor geotehnice, exploatarilor de cariera, balastierelor, sondelor de gaze si petrol, precum si altor exploatari;

    – lucrari cu caracter provizoriu amplasate pe caile si in spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame;

    – lucrari de racorduri si bransamente la retelele publice se calculeaza potrivit prevederilor art. 27 pct. 3, 6 si 9 din Legea nr. 27/1994, modificata si completata prin ordonantele de urgenta ale Guvernului nr. 62/1998 si nr. 15/1999.

    ARTICOLUL 72*)

    Taxa pentru emiterea autorizatiei de desfiintare

    (1) Potrivit prevederilor art. 27 pct. 7 din Legea nr. 27/1994, republicata, autorizatia de desfiintare (totala sau partiala) a constructiilor si a amenajarilor se taxeaza cu 0,1% din valoarea impozabila a acestora, inregistrata la organele fiscale teritoriale. In cazul desfiintarii partiale, cuantumul taxei se calculeaza proportional cu suprafata construita desfasurata care se dezafecteaza.

    (2) In cazul emiterii unei singure autorizatii atat pentru construire, cat si pentru desfiintare, pe baza ambelor proiecte pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C. si P.A.D.) prezentate, cele doua taxe aferente se cumuleaza.

    ARTICOLUL 73*)

    Taxe pentru emiterea avizelor/acordurilor necesare acordului unic

    (1) Potrivit art. 4 1 alin. (2) din Lege, pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate consiliile judetene si locale vor stabili taxe pe tipuri de lucrari.

    (2) Taxele pentru emiterea avizelor si acordurilor cerute prin certificatul de urbanism, atat a celor din competenta de obtinere a emitentului autorizatiei in vederea emiterii acordului unic (conform fiselor tehnice), cat si a celor care se asigura de solicitant pentru emiterea autorizatiei de construire, se suporta de acesta anterior depunerii cererii de emitere a autorizatiei de construire.

    (3) Cuantumurile taxelor mentionate la alin. (2) se stabilesc de emitentii avizelor – respectiv de catre administratorii/furnizorii de utilitati urbane, precum si de catre serviciile publice descentralizate ale organelor centrale – se calculeaza potrivit reglementarilor legale specifice fiecarui domeniu de avizare si se comunica emitentilor autorizatiilor de construire/desfiintare, care au obligatia de a le face cunoscute public si de a le comunica solicitantilor impreuna cu documentele insotitoare ale certificatului de urbanism.

     

    *) Incepand cu data de 1 ianuarie 2003 se aplica prevederile Ordonantei Guvernului nr. 36/2002 privind taxele si impozitele locale.

    ARTICOLUL 74

    Exceptari privind plata taxei pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare

    (1) Potrivit dispozitiilor legale in vigoare, taxele de autorizare nu se datoreaza in cazul eliberarii de autorizatii pentru lacasuri de cult, inclusiv pentru constructiile anexe ale acestora, pentru lucrari de dezvoltare, de modernizare sau de reabilitare a infrastructurilor din transporturi care apartin domeniului public al statului, pentru lucrari de interes public judetean sau local, precum si pentru constructiile ai caror beneficiari sunt institutiile publice.

    (2) Potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, proprietarii de monumente istorice sunt scutiti de plata taxei pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare pentru interventiile executate asupra monumentelor istorice detinute, in cazul in care acestia utilizeaza bunul imobil numai pentru activitati necomerciale sau, in mod direct, numai pentru locuit.

    (3) Potrivit prevederilor art. 45 din Legea nr. 422/2001, proprietarii imobilelor din zona de protectie a monumentelor istorice beneficiaza de reducere cu 50% a taxelor de autorizare pentru lucrarile pe care le finanteaza si care sunt necesare pentru pastrarea integritatii fizice si a cadrului construit sau natural al monumentelor istorice, astfel cum sunt ele reglementate prin documentatia de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobata pentru zona de protectie respectiva, sau prin avizul directiei pentru cultura, culte si patrimoniul cultural national judetene, respectiv a municipiului Bucuresti.

    ARTICOLUL 75

    Cote ulterioare autorizarii

    (1) Potrivit art. 25 2 din Lege, cheltuielile pentru controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se suporta de catre investitori, in valoare echivalenta cu o cota de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate, cu exceptia celor prevazute la art. 3 lit. b) si a lacasurilor de cult. Virarea sumelor se face in contul Inspectoratului de Stat in Constructii, iar copia de pe documentul de plata se anexeaza la „Instiintarea privind data inceperii lucrarilor”, eliberata de emitent impreuna cu autorizatia de construire/desfiintare (vezi anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice) in conformitate cu prevederile art. 6 alin. (7) din Lege. Intarzierea la plata a cotei prevazute se penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma datorata. Cota stabilita de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate se aplica si diferentelor rezultate din actualizarea valorii lucrarilor autorizate, care se face o data cu receptia la terminarea lucrarilor.

    (2) Potrivit art. 40 din Legea nr. 10/1995, cheltuielile necesare pentru elaborarea reglementarilor tehnice si pentru inspectia statului pentru controlul calitatii lucrarilor de constructii se suporta de catre investitori sau proprietari prin virarea unei sume echivalente cu o cota de 0,70% din cheltuielile pentru lucrarile de constructie autorizate.

    Calculul si virarea sumelor respective se fac esalonat, concomitent cu plata facturilor. Intarzierile la plata a cotelor se penalizeaza cu 0,15% pe zi de intarziere, fara a se depasi suma datorata.

    CAPITOLUL V

    Asigurarea disciplinei autorizarii, raspunderi, sanctiuni

    ARTICOLUL 76

    Organe de control

    (1) Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1)-(3) din Lege, organele de control ale consiliilor judetene si ale primariilor au obligatia de a urmari respectarea disciplinei in domeniul autorizarii si executarii lucrarilor de constructii in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale, potrivit competentelor stabilite de Lege.

    (2) Potrivit prevederilor art. 25 1 din Lege, controlul statului in amenajarea teritoriului, urbanism si autorizarea si executarea lucrarilor de constructii se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii, pe intregul teritoriu al tarii, care dispune masurile si sanctiunile prevazute de Lege.

    (3) Potrivit prevederilor art. 24 alin. (4) din Lege, faptele contraventionale prevazute la art. 23 alin. (1) lit. a), c) si e) pot fi constatate si de organele de politie.

    ARTICOLUL 77

    Abilitari de control ale organelor administratiei publice locale

    (1) Autoritatile administratiei publice locale, prin organele proprii special abilitate, potrivit legii, au obligatia de a organiza si de a efectua permanent actiuni de control vizand disciplina in autorizare pe raza unitatii administrativ-teritoriale, potrivit competentelor stabilite de Lege, privind:

    – emiterea autorizatiilor;

    – executarea lucrarilor de constructii numai pe baza de autorizatii valabile;

    – executarea lucrarilor de constructii cu respectarea prevederilor autorizatiilor de construire/desfiintare, precum si a proiectelor tehnice.

    (2) Arhitectul-sef al judetului, in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean, stabilit in temeiul prevederilor Legii nr. 215/2001, are atributii de control in unitatile administrativ-teritoriale de pe raza judetului, atat cu privire la respectarea disciplinei in urbanism si amenajarea teritoriului, cat si la autorizarea executarii lucrarilor de constructii, potrivit competentelor stabilite de Lege.

    ARTICOLUL 78

    Sanctiuni

    In temeiul Legii faptele de nerespectare a prevederilor acesteia constituie, potrivit gravitatii si importantei sociale a acestora, dupa caz, infractiuni (potrivit prevederilor art. 21 din Lege) sau contraventii (potrivit prevederilor art. 23 din Lege).

    ARTICOLUL 79

    Aplicarea sanctiunilor contraventionale

    (1) Incadrarea faptei contraventionale, respectiv valoarea amenzii contraventionale, se stabileste de organul de control si se inscrie in formularul tipizat „Proces-verbal de con statare si sanctionare a contraventiei”, prezentat in anexa nr. 6 si 7 la prezentele norme metodologice.

    (2) Formularul tipizat „Proces-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei”, prezentat in anexa nr. 6, este redactat in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 si se utilizeaza de catre organele de control ale administratiei publice locale cu atributii de control in domeniul disciplinei in urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

    (3) Inspectoratul de Stat in Constructii va utiliza un formular propriu, redactat in conformitate cu prevederile legislatiei in vigoare privind regimul juridic al contraventiilor, ale carui forma si continut sunt prezentate in anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice.

    (4) Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (3) din Lege, corelate cu prevederile art. 5 alin. (2) lit. a), art. 28 alin. (1) si ale art. 29 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, in domeniul disciplinei autorizarii executiei lucrarilor de constructii si al executiei acestora in baza autorizatiilor emise, la aplicarea sanctiunii contraventionale:

    – nu se aplica sanctiunea „avertisment”;

    – nu se admite achitarea in termen de 48 de ore a jumatate din minimul amenzii stabilite.

    CAPITOLUL VI

    Alte dispozitii

    SECTIUNEA 1

    Obligatii ale investitorului/beneficiarului ulterioare autorizarii

    ARTICOLUL 80

    Operatiuni privind asigurarea cerintelor de calitate in constructii

    (1) Dupa obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare, pentru executia obiectivului de investitii, potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 (impreuna cu regulamentele de aplicare a acesteia), prin grija investitorului/beneficiarului si a executantului este necesara realizarea urmatoarelor operatiuni:

    – urmarirea executiei lucrarilor;

    – intocmirea cartii tehnice a constructiei;

    – efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor in termen, precum si a receptiei finale dupa perioada de garantie, potrivit prevederilor legale in vigoare;

    – urmarirea comportarii in exploatare a constructiei.

    (2) Urmarirea executiei lucrarilor este obligatorie si se asigura prin:

    – diriginte de santier autorizat, ca reprezentant al beneficiarului, care urmareste ca executia lucrarilor sa se faca in deplina concordanta cu autorizatia emisa (inclusiv cu proiectul P.A.C./P.A.D., dupa caz, care a stat la baza emiterii autorizatiei), precum si pe baza si cu respectarea proiectului tehnic pentru executia lucrarilor;

    – responsabil tehnic cu executia atestat, ca reprezentant al executantului (persoana juridica cu profil de activitate in constructii).

    Costurile necesare pentru urmarirea executiei lucrarilor pe intreaga durata a acestora se includ in valoarea devizului general al investitiei.

    (3) Cartea tehnica a constructiei, care reprezinta evidenta tuturor documentelor (acte si documentatii) privind constructia, emise in toate etapele realizarii ei – de la certificatul de urbanism pana la receptia finala a lucrarilor, se intocmeste si se completeaza pe parcursul executiei de toti factorii care concura la realizarea lucrarilor, prin grija dirigintelui de santier. Dupa receptie Cartea tehnica se completeaza in continuare, pe intreaga durata de existenta a constructiei, cu toate interventiile asupra acesteia, prin obligatia beneficiarului.

    (4) Potrivit prevederilor legale in vigoare receptia lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente este actul prin care investitorul declara ca accepta, preia lucrarea (cu sau fara rezerve) si ca aceasta poate fi data in folosinta. Prin actul de receptie se certifica faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si ale documentatiei de executie. Receptia lucrarilor de constructii de orice categorie si a instalatiilor aferente acestora se efectueaza atat la lucrari noi, cat si la interventiile in timp asupra constructiilor existente (reparatii capitale, consolidari, modificari, modernizari, extinderi etc.) si se realizeaza in doua etape:

    – receptia la terminarea lucrarilor;

    – receptia finala la expirarea perioadei de garantie.

    Lucrarile de constructii autorizate se considera finalizate daca s-au realizat toate elementele prevazute in autorizatie si daca s-a efectuat receptia la terminarea lucrarilor.

    Efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor este obligatorie si in situatia realizarii lucrarilor in regie proprie.

    (5) Urmarirea comportarii in exploatare a constructiei se face dupa receptia finala a lucrarilor, pe toata durata existentei acesteia, beneficiarul avand obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru asigurarea cerintelor de calitate a constructiilor, conform prevederilor legale.

    ARTICOLUL 81

    Operatiuni privind obligatiile investitorilor fata de autoritati

    (1) Dupa realizare, pentru punerea in functiune a obiectivului de investitii, potrivit prevederilor legale in vigoare, prin grija investitorului/beneficiarului este necesara realizarea urmatoarelor operatiuni:

    – regularizarea taxelor datorate administratiei publice locale, precum si achitarea celorlalte cote legale;

    – obtinerea autorizatiei de functionare;

    – declararea investitiei in vederea impunerii.

    (2) In conformitate cu prevederile Legii si ale art. 70 alin. (1) din prezentele norme metodologice, la data efectuarii receptiei la terminarea lucrarilor solicitantul (investitorul) are obligatia de a regulariza taxele si cotele legale, in functie de valoarea finala (rezultata) a investitiei, sustinuta cu documente. Emitentul autorizatiei va comunica Inspectoratului de Stat in Constructii valoarea finala a investitiei, asa cum a fost calculata la efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor.

    (3) Autorizatia de functionare se emite de autoritatea administratiei publice in a carei raza teritoriala se afla amplasata investitia, numai pentru constructiile executate pe baza autorizatiei de construire si care au efectuata receptia la terminarea lucrarilor. Constructiile executate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia, precum si cele care nu au efectuata receptia la terminarea lucrarilor nu se considera finalizate si ca atare nu pot primi autorizatii de functionare si nu pot fi inregistrate in Cartea funciara.

    (4) Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/

    desfiintare (inclusiv durata de executie a lucrarilor).

    SECTIUNEA a 2-a

    Obligatii ale proiectantului si executantului

    ARTICOLUL 82

    Obligatii ale proiectantului

    (1) In temeiul contractului de proiectare incheiat cu beneficiarul (investitorul), proiectantul are, potrivit legii, urmatoarele obligatii pentru asigurarea calitatii proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii (P.A.C./P.A.D.), inclusiv a proiectului tehnic din care acesta este extras, potrivit prevederilor art. 23 alin. (1) lit. a) din prezentele norme metodologice:

    – asigurarea calitatii proiectului tehnic, respectiv a proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, extras din acesta, corespunzator cerintelor de calitate, prin respectarea legislatiei si a reglementarilor tehnice in vigoare;

    – prezentarea, spre verificare, de catre specialistii verificatori de proiecte atestati, stabiliti de investitor, a proiectului elaborat, precum si solutionarea neconformitatilor ori a neconcordantelor semnalate;

    – atentionarea beneficiarului cu privire la exigentele urbanistice carora trebuie sa li se subordoneze realizarea obiectivului de investitii, in raport cu reglementarile urbanistice legal aprobate, sau, dupa caz, cu privire la incompatibilitatile tehnice sau urbanistice pe care acesta le genereaza in zona de amplasament. Pe durata executiei proiectantul raspunde cu privire la celelalte obligatii pe care le are, in conformitate cu legislatia in vigoare privind calitatea in constructii.

    (2) Proiectantul are obligatia, potrivit prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) si ale art. 45 alin. (3) lit. a) din prezentele norme metodologice, de a sustine solutiile tehnice ale proiectului- toate specialitatile – in fata Comisiei de Acorduri Unice (C.A.U.), la solicitatea membrilor acesteia, precum si de a introduce in documentatie modificarile si/sau conditiile impuse prin avizele exprimate de membrii comisiei.

    (3) In conditiile prevederilor alin. (2) contractul (faza din contract) referitor la intocmirea documentatiei pentru obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare este de drept finalizat numai dupa obtinerea autorizatiei.

    ARTICOLUL 83

    Obligatii ale executantului

    (1) Executantul, in baza contractului de antrepriza incheiat cu beneficiarul, are, potrivit legii, urmatoarele obligatii pentru asigurarea calitatii constructiilor, care decurg ca urmare a procedurii de autorizare:

    – sa sesizeze investitorul cu privire la neconformitatile si/sau neconcordantele constatate in proiect, in vederea solutionarii lor de catre proiectant;

    – sa inceapa executia lucrarilor numai in conditiile existentei autorizatiei de construire/desfiintare;

    – sa execute lucrarile numai pe baza si in conformitate cu proiectul tehnic de executie, verificat de specialisti atestati, potrivit legii.

    (2) Pe durata executiei executantul raspunde cu privire la celelalte obligatii pe care le are, in conformitate cu legislatia in vigoare privind calitatea in constructii.

    SECTIUNEA a 3-a

    Dispozitii tranzitorii si finale

    ARTICOLUL 84

    Dispozitii tranzitorii

    (1) Primarii comunelor care au calitatea de emitenti au obligatia de a asigura ocuparea functiei de arhitect-sef din cadrul aparatului propriu al consiliului local cu o persoana cu pregatire corespunzatoare in domeniu, potrivit prevederilor art. 8 alin. (5) din prezentele norme metodologice.

    (2) In situatia neindeplinirii obligatiei stabilite la alin. (1), dreptul de a emite certificate de urbanism si autorizatii de construire/desfiintare se suspenda pana la indeplinirea conditiilor mentionate, situatie in care presedintele consiliului judetean va prelua functia de emitent pentru unitatea administrativ-teritoriala in cauza, urmand ca solicitantul sa se adreseze direct acestuia, iar taxele cuvenite vor fi incasate de catre consiliul judetean.

    (3) Prevederile alin. (2) se aplica si primarilor oraselor ori, dupa caz, ai municipiilor, in situatia in care nu dispun de persoana cu pregatire corespunzatoare in domeniu, potrivit prevederilor art. 8 alin. (5) din prezentele norme metodologice.

    (4) Autoritatile emitente ale certificatelor de urbanism si autorizatiilor de construire/ desfiintare au obligatia sa asigure pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului de specialitate din cadrul aparatului propriu. In vederea urgentarii realizarii acestei exigente, in termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice, autoritatile emitente vor asigura pregatirea si perfectionarea profesionala a personalului de specialitate din subordine, astfel:

    a) specialistii din cadrul consiliilor judetene si al primariilor municipale si orasenesti, prin cursuri de scurta (lunga) durata organizate, potrivit prevederilor legale, de Universitatea de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” – la nivel central sau zonal – ori de alte institutii de invatamant superior de profil interesate sau alte institutii abilitate de lege, dupa cum urmeaza:

    – cursuri postuniversitare pentru arhitecti si alte cadre cu pregatire superioara care, prin formatia de baza, se pot implica in aceasta activitate;

    – cursuri postuniversitare de perfectionare pentru cadre cu pregatire superioara din alte domenii decat cel al urbanismului, arhitecturii si constructiilor;

    – cursuri de perfectionare pentru cadre cu pregatire medie, in domeniul urbanismului, arhitecturii si constructiilor;

    b) personalul de specialitate din cadrul primariilor comunale, prin cursuri de pregatire si/sau perfectionare organizate sub autoritatea arhitectului-sef al judetului, in cooperare cu asociatiile profesionale in domeniu.

    ARTICOLUL 85

    Dispozitii finale

    (1) Compartimentele din aparatul propriu de specialitate al consiliilor judetene, Consiliului General al Municipiului Bucuresti si consiliilor locale se vor organiza pentru a prelua atributiile structurilor de specialitate prevazute prin Lege.

    (2) Analizarea si avizarea documentatiilor necesare emiterii certificatului de urbanism, a acordului unic si a autorizatiilor de construire/desfiintare de catre compartimentele (structurile) de specialitate ale consiliului judetean pentru primariile comunelor, precum si cele ale oraselor si municipiilor care nu dispun de compartimente (structuri) de specialitate se fac contra cost, pe baza de conventie incheiata intre primari, in calitate de emitenti, si presedintele consiliului judetean, cu exceptia prevederilor art. 84 alin. (2) din prezentele norme metodologice.

    (3) Costul serviciilor prestate de compartimentele (structurile) de specialitate ale consiliului judetean se stabilesc procentual din taxele incasate de emitent, in functie de tipurile de lucrari de constructii.

    (4) Utilizarea formularelor din prezentele norme metodologice este obligatorie, fiind interzisa modificarea sau completarea structurii ori a continutului acestora. Formularele se tiparesc prin grija emitentului, cu inscrierea denumirii exacte a autoritatii emitente, si se pun la dispozitie solicitantilor, contra cost.

    (5) In situatia in care la utilizare rubricile din formular nu sunt suficiente pentru comunicarea ori inregistrarea datelor, emitentul va putea anexa rubrici sau pagini suplimentare la actul emis (care vor fi semnate si parafate de emitent), cu conditia inscrierii in actul de baza a mentiunii privind existenta anexei ca parte integranta a actului.

    (6) Se recomanda tiparirea de formulare distincte pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire si, respectiv, pentru autorizarea executarii lucrarilor de desfiintare.

    (7) Se recomanda emitentilor sa organizeze plata taxelor pentru emiterea avizelor, acordurilor si autorizatiilor la o singura casierie la care solicitantul sa plateasca o singura taxa comasata, pe tipuri de lucrari de constructii. In acest scop emitentii vor incheia conventii cu avizatorii, prin care se vor stabili:

    – modalitatea de virare a taxelor colectate;

    – termenele de virare a taxelor colectate;

    – valoarea taxelor, inclusiv T.V.A.

     

     

    CAPITOLUL VII

    Formulare necesare autorizarii**)

     

    Catre

    Presedintele Consiliului judetean

    Primarul*)

     

    CERERE                                                                                           F.1 pag. 1

    PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM

     

    Subsemnatul1)??.cu domiciliul2)/sediul??in judetul??municipiul/orasul/comuna/satul/

    sectorul?.cod postal?..strada?..nr?bl?sc?et?ap?telefon/fax??e-mail??..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, solicit emiterea

    CERTIFICATULUI DE URBANISM

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    Suprafata terenului pentru care solicit certificatul de urbanism este de?.m2

    Solicit certificatul de urbanism in scopul4)????.

    Anexez3)???????.

     

    Semnatura

    Data

    *) Se completeaza, dupa caz:   Primarul General al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul sectorului?al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul municipiului

                                                   Primarul orasului

                                                   Primarul comunei

     

    PRECIZARI                                                                                      F.1 pag. 2

    privind completarea formularului

    ?CERERE

    PENTRU EMITEREA CERTIFICATULUI DE URBANISM”

     

    1. Numele si prenumele solicitantului;

    – persoana fizica sau

    – reprezentant al firmei (persoana juridica), cu precizarea denumirii acesteia si a calitatii solicitantului in cadrul firmei

    2. Pentru persoana fizica, se completeaza cu date privind domiciliul acesteia;

    – Pentru persoana juridica, se completeaza cu date privind sediul social al firmei.

    3. Alte elemente de identificare in situatia in care adresa postala nu asigura identificarea imobilului:

    – fisa bunului imobil, sau

    – extras de Carte Funciara, sau

    – elemente de reper, general cunoscute, sau

    – numarul de ordine si suprafata de teren inscrise in Registrul agricol, sau

    – plan topografic, sau

    – plan de situatie din cadrul unor studii si/sau planuri urbanistice elaborate in zona.

    Pentru localitatile care dispun de planuri topografice, se vor anexa planuri la scara 1:500 si 1:2000, cu indicarea imobilului.

    4. Se completeaza cu elemente care definesc scopul emiterii certificatului de urbanism, selectate din urmatoarele categorii (pozitiile 4.1-4.5)

    4.1 Autorizarea executarii lucrarilor de constructii

    4.1.1. Lucrari de construire – se vor inscrie denumirea investitiei si se va specifica in care categorie se incadreaza, conform enumerarii de mai jos:

    a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora;

    b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite conform legii;

    c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si de retehnologizare a celor existente;

    d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;

    e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari;

    f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executarii lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea;

    g) organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote;

    h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu, chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;

    i) cimitire – noi si extinderi.

    4.1.2. Lucrari de desfiintare – se va inscrie denumirea constructiei/amenajarii si se va specifica in care categorie se incadreaza, conform enumerarii de la pct. 4.1.1.

    4.2 Operatiuni notariale privind circulatia imobiliara (vanzari, cumparari, concesionari, cesionari, dezmembrari, parcelari, comasari, partaje, succesiuni etc.)

    4.3 Adjudecarea prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice.

    4.4 Cereri in justitie.

    4.5 Alte scopuri.

    z

    **) Formularele sunt reproduse in facsimil.

     

    ROMANIA                                                                           F.2

    CONSILIUL JUDETEAN

    Presedinte

    Nr?.din??

    Doamnei/Domnului Primar*

    Avand in vedere cererea nr?din?pentru emiterea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire/desfiintare inaintata de 1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/fax.

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In scopul4)?????????

     

    In conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, va rugam sa ne comunicati avizul dvs. in termen de 5 zile de la data inregistrarii prezentei.

    Anexam3)???????.

     

    PRESEDINTE            SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul eliberarii certificatului de urbanism

    *) Se completeaza, dupa caz:

    – al municipiului??

    – al orasului???.

    – al comunei???.

     

    ROMANIA                                                                           F.3

    JUDETUL

    PRIMARIA MUNICIPIULUI/ORASULUI/COMUNEI

    Primar

    Nr?.din??

    Catre

    PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN

    Urmare adresei dvs. nr?.din?referitoare la cererea nr?din?pentru eliberarea  certificatului de urbanism, inaintata de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/

    fax?..e-mail?.

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In scopul4)?????????

    In urma analizarii documentatiei transmise si a verificarii datelor existente, se emite urmatorul

    AVIZ5)

    Prezentul aviz este valabil si pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare

     

    PRIMAR                                SECRETAR

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul eliberarii certificatului de urbanism

    5) Se vor preciza elementele privind regimul juridic, economic si tehnic ale imobilului, rezultate din documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate, precum si din hotararile consiliului local.

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz.

     

    ROMANIA                                                                           F.4

    JUDETUL

    PRIMARIA MUNICIPIULUI/ORASULUI/COMUNEI

    Primar

    Nr?.din??

    Catre

    CONSILIULUI JUDETEAN

    Doamnei/Domnului Arhitect sef

     

    Urmare cererii inregistrata cu nr?.din?pentru emiterea  CERTIFICATULUI DE URBANISM solicitata de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/fax??.

    e-mail?.

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In scopul4)?????????

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, va rugam sa emiteti avizul structurii de specialitate din cadrul Consiliului judetean asupra proiectului (propunerii) de ?Certificat de urbanism” anexat prezentei.

     

    PRIMAR                                SECRETAR

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul eliberarii certificatului de urbanism

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului.

     

    ROMANIA                                                                           F.5

    CONSILIUL JUDETEAN

    Arhitcct sef

    Nr?.din??

    Doamnei/Domnului Primar*

    Urmare cererii dvs. nr?.din?pentru emiterea  avizului structurii de specialitate in vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitat de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.

    et?.ap?..telefon/fax??.e-mail?.

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    Depusa pentru4)?????????

    In urma analizarii proiectului (propunerii) de Certificat de urbanism transmis si a verificarii datelor existente, se emite urmatorul

    AVIZ5)

     

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul eliberarii certificatului de urbanism

    5) Se vor preciza conditiile si recomandarile privind regimul juridic, economic si tehnic ale imobilului, precum si elementele rezultate din documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului aprobate, cu privire la imobil.

    *) Se completeaza, dupa caz:

    – al municipiului??

    – al orasului???.

    – al comunei???.

     

    ROMANIA                                                                           F.6.1

    CONSILIUL JUDETEAN

    Presedinte

    Nr?.din??

    CERTIFICAT DE URBANISM

    Nr?..din?

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/ fax?.e-mail?.inregistrata la nr?.din?20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    CERTIFICA:

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr?./?faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local?..nr?./?.

    1. REGIMUL JURIDIC

    2. REGIMUL ECONOMIC

    3. REGIMUL TEHNIC

    Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat4) pentru/

    intrucat??

    4. CEREREA DE EMITETE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE:

    a) Titlul asupra imobilului

    b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii  PAC     PAD    POE

    c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic

    c.1 Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:

    – alimentare cu apa                              – canalizare

    – alimentare cu energie electrica           – alimentare cu energie termica

    – gaze naturale                                     – telefonizare

    – salubritate                                         – transport urban

    Altele

    c.2 Avize si acorduri privind:

    – prevenirea si stingerea incendiilor                   – apararea civila

    – protectia mediului                                          – sanatatea populatiei

    d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant

    d.1 Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:

    d.2 Alte avize/acorduri:

    d.3 Studii de specialitate:

    e) Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:

    CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII

     

    Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de?luni de la data emiterii.

     

    PRESEDINTE            SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Prezentul certificat de urbanism a fost transmit solicitantului direct/prin posta la data de?..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM

    de la data de?..pana la data de?..

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism

    PRESEDINTE            SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii??

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Transmis solicitantului la data de?..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata in cerere

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoane cu responsabiliate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz.

     

    ROMANIA                                                                           F.6.2

    PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

    Primar General

    Nr?.din??

    CERTIFICAT DE URBANISM

    Nr?..din?

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/ fax?.e-mail?.inregistrata la nr?.din?20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    CERTIFICA:

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr?./?faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local?..nr?./?.

    1. REGIMUL JURIDIC

    2. REGIMUL ECONOMIC

    3. REGIMUL TEHNIC

    Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat4) pentru/

    intrucat??

    4. CEREREA DE EMITETE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE:

    a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata)

    b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii  PAC     PAD    POE

    c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic

    c.1 Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:

    – alimentare cu apa                              – canalizare

    – alimentare cu energie electrica           – alimentare cu energie termica

    – gaze naturale                                     – telefonizare

    – salubritate                                         – transport urban

    Altele

    c.2 Avize si acorduri privind:

    – prevenirea si stingerea incendiilor                   – apararea civila

    – protectia mediului                                          – sanatatea populatiei

    d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant

    d.1 Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:

    d.2 Alte avize/acorduri:

    d.3 Studii de specialitate:

    e) Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:

    CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII

     

    Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de?luni de la data emiterii.

     

    PRIMAR GENERAL              SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Prezentul certificat de urbanism a fost transmit solicitantului direct/prin posta la data de?..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM

    de la data de?..pana la data de?..

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism

    PRIMAR GENERAL              SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii??

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Transmis solicitantului la data de?..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata in cerere

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoane cu responsabiliate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz.

     

    ROMANIA                                                                           F.6.3

    MUNICIPIULUI BUCURESTI

    PRIMARIA SECTORULUI

    Primar

    Nr?.din??

    CERTIFICAT DE URBANISM

    Nr?..din?

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/ fax?.e-mail?.inregistrata la nr?.din?20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    CERTIFICA:

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr?./?faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local?..nr?./?.

    1. REGIMUL JURIDIC

    2. REGIMUL ECONOMIC

    3. REGIMUL TEHNIC

    Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat4) pentru/

    intrucat??

    4. CEREREA DE EMITETE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE:

    a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata)

    b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii  PAC     PAD    POE

    c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic

    c.1 Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:

    – alimentare cu apa                              – canalizare

    – alimentare cu energie electrica           – alimentare cu energie termica

    – gaze naturale                                     – telefonizare

    – salubritate                                         – transport urban

    Altele

    c.2 Avize si acorduri privind:

    – prevenirea si stingerea incendiilor                   – apararea civila

    – protectia mediului                                          – sanatatea populatiei

    d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant

    d.1 Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:

    d.2 Alte avize/acorduri:

    d.3 Studii de specialitate:

    e) Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:

    CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII

     

    Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de?luni de la data emiterii.

     

    PRIMAR                                SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Prezentul certificat de urbanism a fost transmit solicitantului direct/prin posta la data de?..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM

    de la data de?..pana la data de?..

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism

    PRIMAR                                SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii??

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Transmis solicitantului la data de?..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata in cerere

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoane cu responsabiliate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz.

     

    ROMANIA                                                                           F.6.4

    JUDETUL

    PRIMARIA MUNICIPIULUI/ORASULUI/COMUNEI

    Primar

    Nr?.din??

    CERTIFICAT DE URBANISM

    Nr?..din?

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/ fax?.e-mail?.inregistrata la nr?.din?20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    CERTIFICA:

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In temeiul reglementarilor documentatiei de urbanism nr?./?faza PUG/PUZ/PUD, aprobata cu hotararea Consiliului judetean/local?..nr?./?.

    1. REGIMUL JURIDIC

    2. REGIMUL ECONOMIC

    3. REGIMUL TEHNIC

    Prezentul Certificat de urbanism poate fi utilizat/nu poate fi utilizat in scopul declarat4) pentru/

    intrucat??

    4. CEREREA DE EMITETE A AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE VA FI INSOTITA DE URMATOARELE DOCUMENTE:

    a) Titlul asupra imobilului (copie legalizata)

    b) Proiectul de autorizare a executarii lucrarilor de constructii  PAC     PAD    POE

    c) Fisele tehnice necesare emiterii Acordului Unic

    c.1 Avize si acorduri privind utilitatile urbane si infrastructura:

    – alimentare cu apa                              – canalizare

    – alimentare cu energie electrica           – alimentare cu energie termica

    – gaze naturale                                     – telefonizare

    – salubritate                                         – transport urban

    Altele

    c.2 Avize si acorduri privind:

    – prevenirea si stingerea incendiilor                   – apararea civila

    – protectia mediului                                          – sanatatea populatiei

    d) Avizele/acordurile si alte documente ce se asigura de catre solicitant

    d.1 Avizele/acordurile specifice ale administratiei publice centrale si/sau ale serviciilor descentralizate ale acestora:

    d.2 Alte avize/acorduri:

    d.3 Studii de specialitate:

    e) Documentele de plata ale urmatoarelor taxe:

    CERTIFICATUL DE URBANISM NU TINE LOC DE AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE SI NU CONFERA DREPTUL DE A EXECUTA LUCRARI DE CONSTRUCTII

     

    Prezentul certificat de urbanism are valabilitate de?luni de la data emiterii.

     

    PRIMAR                                SECRETAR

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                    semnatura

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Prezentul certificat de urbanism a fost transmit solicitantului direct/prin posta la data de?..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA CERTIFICATULUI DE URBANISM

    de la data de?..pana la data de?..

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, un alt certificat de urbanism

    PRIMAR                                SECRETAR

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii??

    Achitat taxa de?.lei, conform chitantei nr?.din?..

    Transmis solicitantului la data de?..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Scopul emiterii certificatului de urbanism conform precizarii solicitantului, formulata in cerere

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoane cu responsabiliate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului, dupa caz.

     

    Catre                                                                                                 F.7

    Presedintele Consiliului judetean

    Primarul*)

    CERERE

    PENTRU PRELUNGIREA VALABILITATII CERTIFICATULUI DE URBANISM

    Subsemnatul1)??.cu domiciliul2)/sediul??in judetul??municipiul/orasul/comuna/satul/

    sectorul?.cod postal?..strada?..nr?bl?sc?et?ap?telefon/fax??e-mail??..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, solicit

    PRELUNGIREA VALABILITATII CERTIFICATULUI DE URBANISM

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    Solicit prelungirea valabilitatii certificatului de urbanism nr?./?din data de?.pana la data de???

    Anexez, in original, certificatul de urbanism nr?./??

    Semnatura

    Data

    *) Se completeaza, dupa caz:   Primarul General al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul sectorului?al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul municipiului

                                                   Primarul orasului

                                                   Primarul comunei

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

     

    1) DENUMIRE PROIECTANT         **) DENUMIRE SOCIETATE/REGIE          F.8.1

                                                                     FURNIZOR (ADMINISTRATOR DE UTILITATI

                                                                     URBANE

                                                                                                  MODEL

     

    FISA TEHNICA

    in vederea emiterii Acordului Unic

    aviz pentru amplasament si/sau bransament (racord) pentru?????????..

                                                                                                 (utilitatea urbana*)

    1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

    1.- Denumire1)

    2.- Amplasament1)

    3.- Beneficiar1)

    4.- Proiect1) nr?.elaborator1)???.

    2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI1)

    2.1 AMPLASAMENT1)

    2.2 BRANSAMENT/RACORD1)

    2.3 CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT1)

    3.- MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI

    4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE1)

                                                               INTOCMIT2)

    5. Vanzand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:

    AVIZ FAVORABIL

    In vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii3)         

     

                                                               *) SOCIETATEA/REGIA AVIZATOARE

                                                                    (nume, prenume, semnatura)

    L.S.

    Data?

     

    PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”     F.8.1

    pentru??????..                                                                                                      pag. 2

                utilitatea urbana**)

    I. DATE GENERALE**)

    1. Baza legala

    **)?????????

    2. Continutul documentatiilor

    **) Certificatul de urbanism (copie)

    **) Planuri de situatie/incadrare in zona anexa cu CU

    **) Titlul asupra imobilului (copie)

    3. Durata de emitere a avizului

    Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatie complete.

    II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE IMPUSE DE AVIZATOR*)

    (in functie de tipul de constructie)

    2.1 AMPLASAMENT:

    2.2 BRANSAMENT/RACORD

    2.3 CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT

    III. INDICATII PRIVIND TAXA DE AVIZARE

    a) Temei**)

    b) Valoarea taxei de avizare este de*)??lei

    c) Modalitatea de achitare a taxei**)???..

                                                   (CONT CURENT BANCA, CONT CEC, etc.)

    IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR*)

    NOTA: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA” – pentru utilitati urbane:

    Rubricile numerotate ale formularului se completeaza dupa cum urmeaza:

    1) De catre proiectant  – cu datele rezultate din documentatiile conform cerintelor avizatorului

    2) De catre proiectant – cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semnatura, abilitat/autorizat in domeniu, potrivit prevederilor legale)

    3) De catre avizator, ca urmare a analizei documentatiei si a FISEI TEHNICE depuse.

    *) Rubricile marcate cu asterisc se completeaza de avizator la faza CERTIFICAT DE URBANISM in functie de caracteristicile si de conditiile de amplasament.

    **)  Rubricile marcate cu dublu asterisc se completeaza de avizator la faza de definitivare a formularului ?FISA TEHNICA”

     

                                                                           ANEXA la F.8.1 pag. 3

    PRECIZARI PROCEDURALE

    privind

    DEFINITIVAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA” – LA NIVELUL AVIZATORULUI DE UTILITATI URBANE

    – Formularul F.8.1 reprezinta FISA TEHNICA – model pentru avizarea furnizarii de utilitati urbane

    – Formularele definitive pentru ?FISA TEHNICA” – corespunzator fiecarei utilitati urbane (care se furnizeaza spre utilizare solicitantilor de autorizatii) se intocmesc pe plan local, prin adaptarea (completarea) si definitivarea ?Fisei tehnice – model” (Formular F.8.1) prin grija EMITENTULUI AUTORIZATIILOR (autoritatea administratiei publice locale) si a tuturor AVIZATORILOR interesati (societatile/regiile care administreaza/furnizeaza utilitatile urbane de pe raza unitatii administrativ-teritoriale), dupa cum urmeaza:

    Etapa I.

    In termen de 10 zile de la publicarea prezentelor Norme metodologice, emitentii vor solicita fiecarui avizator (furnizor/administrator de utilitati urbane din cadrul unitatii administrativ-teritoriale) definitivarea FISELOR TEHNICE, in care scop vor transmite cate un exemplar al ?Fisei tehnice-model” (Formular F.8.1) in vederea completarii preliminare cu datele si informatiile de generalitate.

    Etapa II

    In termen de 10 zile de la primire, pentru completarea preliminara, avizatorii vor definitiva ?Fisa tehnica-model” (Formular F.8.1) prin inscrierea la rubricile marcate cu dublu asterisc (**) – din pag. 2 – a datelor si informatiilor cu caracter de generalitate specifice domeniului, dupa cum urmeaza:

    – Baza legala care se aplica in domeniu;

    – Continutul documentatiei care trebuie prezentata pentru avizare;

    – Date privind taxa de avizare (baza legala si modalitate de achitare)

    In masura in care avizatorul considera necesara diferentierea ?Fisei tehnice-model”, pe tipuri de constructii sau conform altor criterii specifice, se admite crearea de seturi de formulare pentru aceeasi utilitate urbana.

    Etapa III

    Dupa completare si definitivare, avizatorii vor returna formularele Fiselor tehnice – definitive emitentului, care are obligatia de a le multiplica si de a le pune la dispozitia solicitantilor, contra cost, pentru utilizare.

    ATENTIE: La redactarea finala a FISEI TEHNICE nu se tiparesc (au valoare orientativa si/sau de lucru):

    – anexa la Formularul F.8.1 ?PRECIZARI PROCEDURALE” (cuprinse in pag.3)

    – simbolul dublu asterisc (marcat in pag. 1 si 2)

    Prin grija REPREZENTANTULUI AVIZATORULUI in Comisia de Acorduri Unice (CAU), la faza ?Certificat de urbanism”, Fisele tehnice – definitivate se completeaza – la rubricile marcate cu asterisc*) – cu datele si cerintele corespunzatoare specificului investitiei (in baza elementelor cuprinse in cererea de emitere a certificatului) coroborate cu conditiile de asigurare a utilitatii urbane in zona de amplasament (caracteristicile specifice ale utilitatii urbane care trebuie asigurate prin proiect – conditii si/sau restrictii specifice impuse), care constituie conditii prealabile de aviz.

    Dupa completare FISELE TEHNICE (aferente fiecarei utilitati urbane) se anexeaza certificatului de urbanism.

     

    1) PROIECTANT                              4) AVIZATOR                                   F.8.2 pag. 1

                                                                    

                                                                                                  MODEL

     

    FISA TEHNICA

    in vederea emiterii Acordului Unic

    pentru avizul privind prevenirea si stingerea incendiilor

    1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

    1.- Denumire1)

    2.- Amplasament1)

    3.- Beneficiar1)

    4.- Proiect1) nr?.elaborator1)???.

    2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI1) (in functie de tipul de constructie

    3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI1)

    4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE1)

                                                               INTOCMIT2)

    5. Vanzand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:

    AVIZ FAVORABIL

    In vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii3)         

     

                                                               3) (nume, prenume, semnatura)

    L.S.

    Data?

     

    PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”     F.8.2

    pentru avizul privind prevenirea si stingerea incendiilor                                                         pag. 3

    I. DATE GENERALE**)

    1. Baza legala

    – Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea impotriva incendiilor, aprobata si modificata cu Legea nr. 212/1997, modificata si completata cu ordonanta Guvernului nr. 114/2000, aprobata cu Legea nr. 26/2000;

    – HGR nr. 571/1998 pentru aprobarea categoriilor de constructii, instalatii tehnologice si alte amenajari care se supun avizarii si/sau autorizarii privind prevenirea si stingerea incendiilor;

    – Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari;

    – Ordinul ministrului de interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare si autorizare privind prevenirea si stingerea incendiilor.

    2. Continutul documentatiilor

    – Certificatul de urbanism (copie)

    – Titlul asupra imobilului (copie)

    – Documentatia tehnica specifica, care va cuprinde piese scrise si desenate din care sa rezulte performantele si conditiile pentru indeplinirea cerintei de calitate ?siguranta la foc”, precizate de avizator.

    – Scenariul de siguranta la foc.

    3. Durata de emitere a avizului

    Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatie complete.

    II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE IMPUSE DE AVIZATOR4)

    (CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT)

    III. INDICATII PRIVIND TAXA DE AVIZARE4)

    a) Temei: – Ordonanta Guvernului nr. 114/2000, aprobata cu Legea nr. 126/2001;

    – Ordinul ministrului de interne nr. 680/1997 pentru aprobarea Normelor    metodologice privind aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 121/1996, cu modificarile ulterioare;

    b) Valoarea taxei de avizare este de??lei

    c) Modalitatea de achitare a taxei???..

                                                   (CONT CURENT BANCA, CONT CEC, etc.)

    IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR4)

    NOTA: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”

    1) De catre proiectant  – cu datele rezultate din documentatiile conform cerintelor avizatorului

    2) De catre proiectant – cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semnatura, abilitat/autorizat in domeniu, potrivit prevederilor legale)

    3) De catre avizator, ca urmare a analizei documentatiei si fisei depuse.

    4) De catre avizator, la faza de definitivare a formularului ?FISA TEHNICA”

     

    1) PROIECTANT                              4) AVIZATOR                                   F.8.3 pag. 1

                                                                    

                                                                                                  MODEL

     

    FISA TEHNICA

    in vederea emiterii Acordului Unic

    pentru avizul privind protectia civila

    1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

    1.- Denumire1)

    2.- Amplasament1)

    3.- Beneficiar1)

    4.- Proiect1) nr?.elaborator1)???.

    2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI1) (in functie de tipul de constructie

    3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI1)

    4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE1)

                                                               INTOCMIT2)

    5. Vanzand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:

    AVIZ FAVORABIL

    In vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii3)         

     

                                                               3) (nume, prenume, semnatura)

    L.S.

    Data?

     

    PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”     F.8.3

    pentru avizul privind protectia civila                                                                                     pag. 2

    I. DATE GENERALE

    1. Baza legala

    – Legea nr. 106 din 25.09.1996 a protectiei civile;

    – Ordin al ministrului de apararii nationale nr. M46, pentru aprobarea instructiunilor privind avizarea investitiilor in constructii pe linie de protectie civila;

    – Decizia nr. 177 din 22.11.1999 a Primului ministru al Romaniei pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea si executarea adaposturilor de protectie civila in subsolul constructiilor noi.

    2. Continutul documentatiilor

    – Certificatul de urbanism (copie)

    – Titlul asupra imobilului (copie)

    – Planuri de situatie si de incadrare in zona, anexa la CU, vizate spre neschimbare;

    – Planul de arhitectura al celui mai de jos nivel – doua exemplare;

    – Sectiune caracteristica – doua exemplare;

    – Memoriu tehnic general;

    -Memoriu tehnic de specialitate (cele doua memorii pot fi comasate);

    – Dovada privind achitarea tarifului de avizare;

    Dupa caz, mai pot fi depuse:

    – Certificat de inmatriculare;

    – Cod fiscal;

    3. Durata de emitere a avizului

    Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatie complete.

    II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE IMPUSE DE AVIZATOR4)

    (CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT)

    III. INDICATII PRIVIND TAXA DE AVIZARE4)

    a) Temei: – Conform prevederilor articolului 33 din Legea protectiei civile nr. 106/1996

    b) Valoarea taxei de avizare este de??lei

    c) Modalitatea de achitare a taxei???..

                                                   (CONT CURENT BANCA, CONT CEC, etc.)

    IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR4)

    NOTA: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”

    1) De catre proiectant  – cu datele rezultate din documentatiile conform cerintelor avizatorului

    2) De catre proiectant – cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semnatura, abilitat/autorizat in domeniu, potrivit prevederilor legale)

    3) De catre avizator, ca urmare a analizei documentatiei si fisei depuse.

    4) De catre avizator, la faza de definitivare a formularului ?FISA TEHNICA”

     

    1) PROIECTANT                              4) AVIZATOR                                   F.8.4 pag. 1

                                                                    

                                                                                                  MODEL

     

    FISA TEHNICA

    in vederea emiterii Acordului Unic

    pentru obtinerea acordului de mediu

    1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

    1.- Denumire1)

    2.- Amplasament1)

    3.- Beneficiar1)

    4.- Proiect1) nr?.elaborator1)???.

    2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI1) (in functie de tipul de constructie si in conformitate cu ANEXA 1 la Normele metodologice – ?Lista activitatilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului de mediu*)

    3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI1)

    4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE1)

                                                               INTOCMIT2)

    5. Vanzand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:

    AVIZ FAVORABIL

    In vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii3)         

     

                                                               3) (nume, prenume, semnatura)

    L.S.

    Data?

     

    PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”     F.8.4

    pentru obtinerea acordului de mediu                                                                                   pag. 2

    I. DATE GENERALE

    1. Baza legala

    – Legea nr. 137/1995, republicata, privind protectia mediului;

    – Legea nr. 107/1996 a apelor;

    – Ordin MAPPM nr.756/1997 pentru aprobarea reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;

    – Ordonanta de urgenta nr. 243/2000 privind protectia atmosferei

    – Alte acte de reglementare necesare eliminarii impactului asupra mediului (Standarde, norme, ordine de ministru, norme ale administratiei locale etc.)

    2. Continutul documentatiilor

    – Certificatul de urbanism (copie)

    – Titlul asupra imobilului (copie)

    – Memoriu tehnic intocmit cf. Ord. MAPPM nr. 125/1996, anexa 6 (publicat in M.O.R. nr. 73/1996);

    – Anunt publicitar

    – Decizia favorabila a Inspectoratului de protectie a mediului teritorial pentru continuarea procedurii de reglementare, dupa aceptarea Raportului la studiul de impact in sedinta Colectivului de analiza tehnica si realizarea etapei de dezbatere publica;

    – Plan de situatie (anexa la certificatul de urbanism);

    – Plan de incadrare in zona (anexa la certificatul de urbanism);

    3. Durata de emitere a avizului

    Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatie complete.

    II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE IMPUSE DE AVIZATOR4)

    (CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT)

    III. INDICATII PRIVIND TAXA DE AVIZARE4)

    a) Temei: – Conform prevederilor Ordin MAPPM nr. 340/2000 (publicat in M.O.R. nr. 144 din 6 aprilie 2000) sau a altor reglementari ulterioare.

    b) Valoarea taxei de avizare este de??lei

    c) Modalitatea de achitare a taxei???..

                                                   (CONT CURENT BANCA, CONT CEC, etc.)

    IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR4)

    NOTA: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”

    1) De catre proiectant  – cu datele rezultate din documentatiile conform cerintelor avizatorului

    2) De catre proiectant – cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semnatura, abilitat/autorizat in domeniu, potrivit prevederilor legale)

    3) De catre avizator, ca urmare a analizei documentatiei si fisei depuse.

    4) De catre avizator, la faza de definitivare a formularului ?FISA TEHNICA”

     

    1) PROIECTANT                              4) AVIZATOR                                   F.8.5 pag. 1

                                                                    

                                                                                                  MODEL

     

    FISA TEHNICA

    in vederea emiterii Acordului Unic

    pentru obtinerea avizului sanitar

    1. DATE DE IDENTIFICARE A OBIECTIVULUI DE INVESTITII

    1.- Denumire1)

    2.- Amplasament1)

    3.- Beneficiar1)

    4.- Proiect1) nr?.elaborator1)???.

    2. CARACTERISTICILE TEHNICE SPECIFICE ALE INVESTITIEI1) (in functie de tipul de constructie)

    3. MODUL DE INDEPLINIRE A CERINTELOR AVIZATORULUI1)

    4. MODUL DE INDEPLINIRE A CONDITIILOR SI RESTRICTIILOR IMPUSE1)

                                                               INTOCMIT2)

    5. Vanzand specificarile prezentate in FISA TEHNICA privind modul de indeplinire a cerintelor de avizare, precum si documentatia depusa pentru autorizare (PAC/PAD/POE), se acorda:

    AVIZ FAVORABIL

    In vederea emiterii Acordului unic fara/cu urmatoarele conditii3)         

     

                                                               3) (nume, prenume, semnatura)

    L.S.

    Data?

     

    PRECIZARI PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”     F.8.5

    pentru obtinerea avizului sanitar                                                                                          pag. 2

    I. DATE GENERALE

    1. Baza legala

    – Legea nr. 114/1996, republicata, a locuintei;

    – H.G.R. nr. 625/2001 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor, anexa nr. 2;

    – Ordin al ministrului sanatatii nr. 331 din 19 mai 1999, pentru aprobarea Normelor de avizare sanitara a proiectelor obiectivelor si de autorizare sanitara a obiectivelor cu impact asupra sanatatii publice.

    2. Continutul documentatiilor

    – Certificatul de urbanism (copie)

    – Titlul asupra imobilului (copie)

    – Plan de situatie si de incadrare in zona (anexa la certificatul de urbanism), vizate spre neschimbare;

    – Memoriu tehnic intocmit conf. H.G.R. nr. 625 din 06.07.2001, anexa 2;

    – Schite sau planuri intocmite conf. H.G.R. nr. 625 din 06.07.2001, anexa 2;

    – Dovada privind achitarea tarifului de avizare;

    Dupa caz, mai pot fi depuse:

    – Certificat de inmatriculare;

    – Cod fiscal;

    – Hotararea judecatoreasca definitiva;

    – Actul constitutiv al societatii;

    – Autorizatia de exercitare a unei activitati independente;

    – Acordul vecinilor;

    – Studiu de impact asupra starii populatiei;

    3. Durata de emitere a avizului

    Se calculeaza la 15 zile calendaristice de la data depunerii documentatie complete.

    II. CONDITII SI RESTRICTII SPECIFICE IMPUSE DE AVIZATOR4)

    (CARACTERISTICILE TEHNICE CARE TREBUIE ASIGURATE PRIN PROIECT)

    III. INDICATII PRIVIND TAXA DE AVIZARE4)

    a) Temei: – Conform Ordinului ministrului sanatatii nr. 190/2000

    b) Valoarea taxei de avizare este de??lei

    c) Modalitatea de achitare a taxei???..

                                                   (CONT CURENT BANCA, CONT CEC, etc.)

    IV. ALTE DATE FURNIZATE DE AVIZATOR4)

    NOTA: PRIVIND COMPLETAREA FORMULARULUI ?FISA TEHNICA”

    1) De catre proiectant  – cu datele rezultate din documentatiile conform cerintelor avizatorului

    2) De catre proiectant – cu numele, prenumele si titlul profesional al acestuia (cu drept de semnatura, abilitat/autorizat in domeniu, potrivit prevederilor legale)

    3) De catre avizator, ca urmare a analizei documentatiei si fisei depuse.

    4) De catre avizator, la faza de definitivare a formularului ?FISA TEHNICA”

     

    Catre                                                                                                 F.9 pag. 1

    Presedintele Consiliului judetean

    Primarul*)

    CERERE

    PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE

    Subsemnatul1)??.cu domiciliul2)/sediul??in judetul??municipiul/orasul/comuna/satul/

    sectorul?.cod postal?..strada?..nr?bl?sc?et?ap?telefon/fax??e-mail??..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, solicit emiterea

    AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?

    Cartea funciara3) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

    In vederea executarii lucrarilor de4)????.

    In valoare de5)?????????????..

    Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.6)?din data de?.intocmit in conformitate cu Proiectul tehnic pentru executia lucrarilor, a fost elaborat de municipiul/orasul/comuna??..sectorul/satul??cod postal?.strada?.nr?

    bl?.sc?et?ap?.

    *) Se completeaza, dupa caz:   Primarul General al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul sectorului?al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul municipiului

                                                   Primarul orasului

                                                   Primarul comunei

     

                                                                                                              F.9 pag. 2

    Verificarea proiectului (PAC, PAD) in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 a fost efectuata de7)

    Durata executarii lucrarilor, solicitata in baza prevederilor ?Proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii – PAC/PAD/POE” – anexat prezentei, este de?.luni/zile.

    Anexez prezentei cereri:

    1. Dovada titlului asupra imobilului (copie legalizata)

    2. Certificatul de urbanism nr?..din?.(copie)

    3. Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii, in doua exemplare, compus din:???????..

    4. Urmatoarele ?FISE TEHNICE” insotite de documentatiile necesare obtinerii avizelor/acordurilor cerute prin Certificatul de urbanism, in vederea emiterii Acordului unic:

    5. Urmatoarele avize (studii) cerute prin Certificatul de urbanism, altele decat cele cuprinse in acordul unic:

    6. Anexa la ?Cererea pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare* completata cu toate elementele necesare descrierii lucrarilor pentru care se solicita autorizatia.

    7. Lista documentelor de plata a taxelor legale in vederea autorizarii:

    Declar pe propria raspundere ca datele mentionate in prezenta cerere sunt exacte si ma angajez sa respect, in cunostinta prevederilor legii, autorizatia de construire si documentatia aferenta vizata spre neschimbare.

    Semnatura?..

    Data???.

     

    PRECIZARI                                                                                      F.9 pag. 3

    privind completarea formularului

    ?CERERE

    PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE”

     

    1. Numele si prenumele solicitantului;

    – persoana fizica sau

    – reprezentant al firmei (persoana juridica), cu precizarea denumirii acesteia si a calitatii solicitantului in cadrul firmei

    2. Pentru persoana fizica, se completeaza cu date privind domiciliul acesteia;

    – Pentru persoana juridica, se completeaza cu date privind sediul social al firmei.

    3. Se completeaza cu date extrase din Cartea Funciara sau din Fisa bunului imobil, dupa caz.

    4. Se inscrie: denumirea lucrarii, capacitatea si categoria lucrarilor, precum si oricare alte elemente principale care definesc toate lucrarile prevazute a  fi autorizate.

    5. Valoarea lucrarilor se declara de catre solicitant si se stabileste, dupa caz, in functie de:

    – suprafata construita desfasurata a constructiilor; ori

    – valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente, din devizul generala al investitiei

    6. Se completeaza cu numarul proiectului, data elaborarii, precum si cu datele de identificare a proiectantului.

    7. Se completeaza cu numele si prenumele verificatorului si domeniul de verificare, precum si numarul certificatului de verificator.

    NOTA: – Taxele pentru emiterea autorizatiei de construire/desfiintare se stabilesc de catre personalul de specialitate din cadrul administratiei publice emitente, pe baza reglementarilor legale in vigoare si se comunica solicitantului, la prezentarea acestuia in vederea depunerii cererii de autorizare. Solicitantul are obligatia de a anexa la cererea pentru emiterea autorizatiei documentele de plata a taxelor, communicate anterior de emitent.

    – Taxele pentru avizele din competenta de obtinere a administratiei publice emitente, communicate solicitantului prin certificatul de urbanism, se achita anterior depunerii cererii pentru obtinerea autorizatiei de construire/desfiintare.

    Dovada achitarii taxelor se face prin prezentarea, in copie, a documentelor de plata – care se inregistreaza si in formular la pozitia nr. 7.

     

    ANEXA LA CEREREA PENTRU EMITEREA AUTORIZATIEI     F.9 pag. 4

    DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE

     

    Cap. 1 – TIPURI DE LUCRARI1)

    a) lucrari de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel, precum si a instalatiilor aferente acestora;

    b) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice, inclusiv la cele din zonele lor de protectie, stabilite conform legii;

    c) lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare si reabilitare, privind cai de comunicatie, retele si dotari tehnico-edilitare, noi capacitati de producere, de transport, de distributie a energiei electrice si/sau termice, precum si de reabilitare si de retehnologizare a celor existente;

    d) imprejmuiri si mobilier urban, amenajari de spatii verzi, parcuri, piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice;

    e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice, prospectiunilor geologice, exploatarilor de cariere, balastiere, sonde de gaze si petrol, precum si alte exploatari;

    f) lucrari, amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executarii lucrarilor de baza, daca nu au fost autorizate odata cu acestea;

    g) organizarea de tabere de corturi, casute sau rulote;

    h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu, chioscuri, tonete, cabine, spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice, corpuri si panouri de afisaj, firme si reclame, precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan;

    i) cimitire – noi si extinderi.

    Cap. 2 – CATEGORII DE CONSTRUCTII2)

    – constructii de locuinte

    – constructii pentru institutii publice si servicii:

    – pentru sanatate

    – pentru asistenta sociala

    – pentru invatamant

    – pentru cultura

    – pentru turism

    – pentru culte

    – pentru administratie si finante

    – pentru comert

    – pentru servicii

    – pentru sport

    – pentru recreere

    – constructii agricole si zootehnice

    – constructii industriale

    – constructii pentru depozitare

    – constructii pentru transporturi

    – constructii pentru telecomunicatii

    – constructii energetice

    – constructii hidrotehnice

    – constructii pentru imbunatatiri funciare

    – constructii tehnico-edilitare

    – constructii pentru pompieri

    – constructii cu caracter special

    – constructii cu functiuni comasate

    – retele edilitare:

    – apa

    – canalizare

    – energie electrica

    – termice

    – gaze

    – telecomunicatii

    – amenajari exterioare:

    – amenajarea si consolidarea terenului

    – strazi, alei, platforme, parcaje, garaje

    – spatii libere si mobilier exterior

    – spatii verzi, imprejmuiri

    – constructii cu caracter provizoriu

    1) Se subliniaza categoria de lucrari

    2) se introduce ?X” in caseta

    Cap. 3 – DATE CARACTERISTICE PRIVIND AMPLASAMENTELE SI CONSTRUCTIILE

    a) Suprafa terenului???.mp.

    b) Situarea terenului fata de strazile adiacente

    c) Procentul de ocupare a terenului – POT3):               existent?..%   propus???%

    d) Coeficientul de utilizare a terenului – CUT    existent??.   propus???.

    e) Alinierea constructiilor:

    – Corpul de cladire cel mai avansat fata de limita proprietatii la strada se afla la?.m

    – Distantele minime ale constructiilor fata de vecinatati sunt:

                de??..m fata de limita de proprietate din????..

    f) numarul de corpuri de cladiri??.din care:   existente??..desfiintate??

                                                   mentiunute??..propuse???..rezultate???..

    g) Suprafete4)

    Constructii                               Suprafata         Suprafata         Suprafata         Suprafata

                                                   construita         desfasurata       utila                  locuibila/nr. cam.

    – existente, din care:

      – desfiintate

      – mentinute

    – propuse

    TOTAL*

    *) Totalul rezulta prin insumarea suprafetelor inscrise la rubricile ?mentinute” si ?propuse”.

    h) Inaltimea constructiilor propuse (in m)

                                                               CORP             CORP             CORP             CORP

    Inaltimea la cornisa sau streasina

    Inaltimea maxima a constructiilor

    i) Numarul de niveluri

                                                               CORP             CORP             CORP             CORP

    Existente

    Propuse

    j) Caracteristici constructive si aspect exterior

                                                               CORP             CORP             CORP             CORP

    Sistem constructiv

    Fundatii

    Acoperis (sarpanta/terasa)

    Sistem de incalzire

    Invelitoare (material/culoare)

    Finisaj exterior (material/culoare)

    Tamplarie exterior (material/culoare)

    k) Capacitati functionale ale constructiilor proiectate:

    – Constructii de locuinte

    principale (permanente)            sezoniere (de vacanta)  pentru inchiriere           sociale

    de serviciu                               de necesitate                            de interventie               de protocol

    Numar de apartamente propuse?din care cu: 1 cam?.2 cam?.3 cam?4 cam?5 cam?

    3) Conform HGR nr. 525/1996  4) Conform STAS 4908-85   * Se introduce ?X” in caseta

    – Constructii pentru institutii publice5)                                      F.9 pag. 6

      – sanatate                   Nr. paturi???..Nr. consultatii????.Nr. proceduri

      – invatamant               Nr. sali de clasa?Nr. locuri?????.?.Nr. grupe

      – cultura                     Nr. locuri???..

      – hoteliere                  Nr. camere???Nr. locuri??????

      – culte                        Nr. locuri???..

      – administrative si financiare Nr. de personal?

    – Constructii pentru comert, alimentatie publica si servicii5)     

      – comert                    Nr. personal??..

      – alimentatie publice   Nr. locuri???..Nr. de personal????.

      – servicii                     Nr. de personal?.

    – Constructii pentru sport, recreere6)

      – sport                       Nr. locuri?.

      – recreere                  Nr. locuri?..

    Constructii pentru activitati productive6)

      – productie                 Nr.  de personal?.

      – depozitare               Nr. de personal?.

    – Alte caracteristici ale capacitatilor functionale pentru constructii propuse, necuprinse in categoriile de mai sus:

    l) Asigurarea utilitatilor urbane6)

    apa                  canalizare         energie electrica           energie termica

    gaze naturale    telefonizare       salubritate                    transport urban

        Alte utilitati

    m) Garaje si parcaje6)

    garaje              Nr. locuri?? Suprafata construita desfasurata???m2

    parcaje            Nr. locuri?? Suprafata construita desfasurata???m2

    n) Drumuri, alei, platforme: suprafata carosabil????m2    Suprafata pietonal?.m2

    o) Spatii verzi6)

    arbori taiati                  Numar?..       arbori mentinuti            Numar??

    arbori plantati               Numar?..       spatii verzi                    suprafata??m2

    p) Modul de evacuare a deseurilor

    r) Masuri de prevenire si stingere a incendiilor

    s) Masuri de protectie a mediului

    t) Alte caracteristici specifice

                                                                           INTOCMIT7)

    Data    

    4) Se introduce ?X” in caseta

    7) – In cazul in care ANEXA se completeaza de catre solicitantul autorizatiei se precizeaza numele si prenumele acestuia.

    – In cazul in care ANEXA se intocmeste de catre un proiectant autorizat (persoana fizica sau juridica) se precizeaza datele de identificare, dupa caz: numele si prenumele ori numele firmei, numele si prenumele intocmitorului si se aplica stampila.

     

    ROMANIA                                                                           F.10

    JUDETUL

    PRIMARIA MUNICIPIULUI/ORASULUI/COMUNEI

    Primar

    Nr?.din??

    Catre

    CONSILIULUI JUDETEAN

    Doamnei/Domnului Arhitect sef

     

    Urmare cererii inregistrata cu nr?.din?pentru emiterea  AUTORIZATIEI  DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE solicitata de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul???.

    municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?

    telefon/fax??.e-mail?.

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In vederea executarii lucrarilor de4)?????????

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, va rugam sa emiteti avizul structurii de specialitate din cadrul Consiliului judetean asupra proiectului (propunerii) de ?Autorizatie de construire/desfiintare” anexat prezentei.

     

    PRIMAR                                SECRETAR

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Se inscriu categoriile de lucrari, denumirea investitiei/lucrarilor, capacitatea si alte elemente definitorii.

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului.

     

    ROMANIA                                                                           F.11

    CONSILIUL JUDETEAN

    Arhitcct sef

    Nr?.din??

    Doamnei/Domnului Primar*

    Urmare cererii dvs. nr?.din?pentru emiterea  avizului structurii de specialitate in vederea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare solicitat de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.

    et?.ap?..telefon/fax??.e-mail?.

    Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In vederea executarii lucrarilor de4)?????????

    In urma analizarii proiectului (propunerii) de Autorizatie de construire/desfiintare transmis si a verificarii datelor existente, se emite urmatorul

    AVIZ5)

     

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului

    4) Se inscriu categoriile de lucrari, denumirea investitiei/lucrarilor, capacitatea si alte elemente definitorii.

    Scopul eliberarii certificatului de urbanism

    5) In cazul avizului nefavorabil, se vor preciza detaliat motivele respingerii (se admite redactarea unei anexe)

    *) Se completeaza, dupa caz:

    – al municipiului??

    – al orasului???.

    – al comunei???.

     

    ROMANIA                                                                                       F.12

    (autoritatea emitenta)

    Nr??din??

    ACORD UNIC

    Nr?..din?..

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul?.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?..telefon/fax??.

    e-mail?.

    In vederea emiterii autorizatiei de construire/desfiintare,

    Vazand documentatia depusa si avizele favorabile din FISELE TEHNICE anexate, se emite

    ACORD UNIC

    Fara/cu urmatoarele conditii??????????..

    Pentru lucrarile????situate in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul?…sectorul…

    cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?sau identificat prin3)?..

    In baza prezentului ACORD UNIC se poate emite autorizatia de construire/desfiintare.

    PRESEDINTE(PRIMAR)       ARHITECT SEF

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                        

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Date de identificare a imobilului (nr. Cartii Funciare sau a Fisei bunului imobil, dupa caz) si planurile topografice

     

    ROMANIA                                                                           F.13.1

    CONSILIUL JUDETEAN

    Presedinte

    Nr?.din??

    AUTORIZATIE  DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE

    Nr??din?..

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul???.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?telefon/fax???

    e-mail??inregistrata la nr?.din?.20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    AUTORIZEAZA:

    EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:???3)???

    Pe imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?????.

    Cartea funciara4) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

    In valoare de5)?????????????..

    In baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.6)?elaborat de?cu sediul in judetul? municipiul/orasul/comuna??..sectorul/

    satul??cod postal?.strada?.nr?bl?.sc?et?ap?.

    CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI:

    A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD – VIZATA SPRE NESCHIMBARE – IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE.

    Nerespectarea intocmai a documentatiei – vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si acordurilor obtinute) – constituie contraventie – in temeiul prevederilor Legii nr. 59/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

    B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de?..luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.

    C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de?..luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.

    D. TITULARUL AUTORIZATIE ESTE OBLIGAT:

    1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 3 la Normele metodologice) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei.

    2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 4 la Normele metodologice) la Inspectoratul de Stat in Constructii, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate.

    3. Sa pastreze pe santier – in perfecta stare – autorizatia de construire si documentatia vizata spre neschimbare, pe care le va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor.

    4. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.) sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.

    5. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.

    6. Sa transporte la?..materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.

    7. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de?.zile de la terminarea efectiva a lucrarilor.

    8. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil ?Panoul de identificare a investitiei”.

    9. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze ?Placuta de identificare a investitiei”.

    10. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    11. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.

    12. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    PRESEDINTE            SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Taxa de autorizare in valoare de lei?.a fost achitata conform chitantei nr??din?..

    Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de?.insotita de?.

    (exemplare) din documentatie tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE

    de la data de??.pana la data de???

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.

    PRESEDINTE            SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii?????..

    Achitat taxa de??.lei, conform chitantei nr?..din??

    Transmis solicitantului la data de???..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Denumirea lucrarii, descrierea concisa a lucrarilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD.

    4) Se completeaza cu datele extrase din Cartea funciara sau din Fisa bunului imobil, dupa caz.

    5) Valoarea lucrarilor, declarata de solicitant, inscrisa in cererea de autorizare, calculata in functie de suprafata construita desfasurata a constructiilor ori valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente din devizul general al investitiei

    6) Se completeaza cu nr. proiectului si data elaborarii.

     

    ROMANIA                                                                           F.13.2

    PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI

    Primar General

    Nr?.din??

    AUTORIZATIE  DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE

    Nr??din?..

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul???.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?telefon/fax???

    e-mail??inregistrata la nr?.din?.20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    AUTORIZEAZA:

    EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:???3)???

    Pe imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?????.

    Cartea funciara4) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

    In valoare de5)?????????????..

    In baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.6)?elaborat de?cu sediul in judetul? municipiul/orasul/comuna??..sectorul/

    satul??cod postal?.strada?.nr?bl?.sc?et?ap?.

    CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI:

    A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD – VIZATA SPRE NESCHIMBARE – IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE.

    Nerespectarea intocmai a documentatiei – vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si acordurilor obtinute) – constituie contraventie – in temeiul prevederilor Legii nr. 59/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

    B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de?..luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.

    C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de?..luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.

    D. TITULARUL AUTORIZATIE ESTE OBLIGAT:

    1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 3 la Normele metodologice) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei.

    2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 4 la Normele metodologice) la Inspectoratul de Stat in Constructii, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate.

    3. Sa pastreze pe santier – in perfecta stare – autorizatia de construire si documentatia vizata spre neschimbare, pe care le va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor.

    4. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.) sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.

    5. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.

    6. Sa transporte la?..materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.

    7. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de?.zile de la terminarea efectiva a lucrarilor.

    8. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil ?Panoul de identificare a investitiei”.

    9. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze ?Placuta de identificare a investitiei”.

    10. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    11. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.

    12. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    PRIMAR GENERAL              SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Taxa de autorizare in valoare de lei?.a fost achitata conform chitantei nr??din?..

    Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de?.insotita de?.

    (exemplare) din documentatie tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE

    de la data de??.pana la data de???

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.

    PRIMAR GENERAL              SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii?????..

    Achitat taxa de??.lei, conform chitantei nr?..din??

    Transmis solicitantului la data de???..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Denumirea lucrarii, descrierea concisa a lucrarilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD.

    4) Se completeaza cu datele extrase din Cartea funciara sau din Fisa bunului imobil, dupa caz.

    5) Valoarea lucrarilor, declarata de solicitant, inscrisa in cererea de autorizare, calculata in functie de suprafata construita desfasurata a constructiilor ori valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente din devizul general al investitiei

    6) Se completeaza cu nr. proiectului si data elaborarii.

     

    ROMANIA                                                                           F.13.3

    MUNICIPIUL BUCURESTI

    PRIMARIA SECTORULUI

    Primar

    Nr?.din??

    AUTORIZATIE  DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE

    Nr??din?..

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul???.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?telefon/fax???

    e-mail??inregistrata la nr?.din?.20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    AUTORIZEAZA:

    EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:???3)???

    Pe imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?????.

    Cartea funciara4) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

    In valoare de5)?????????????..

    In baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.6)?elaborat de?cu sediul in judetul? municipiul/orasul/comuna??..sectorul/

    satul??cod postal?.strada?.nr?bl?.sc?et?ap?.

    CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI:

    A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD – VIZATA SPRE NESCHIMBARE – IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE.

    Nerespectarea intocmai a documentatiei – vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si acordurilor obtinute) – constituie contraventie – in temeiul prevederilor Legii nr. 59/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

    B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de?..luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.

    C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de?..luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.

    D. TITULARUL AUTORIZATIE ESTE OBLIGAT:

    1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 3 la Normele metodologice) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei.

    2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 4 la Normele metodologice) la Inspectoratul de Stat in Constructii, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate.

    3. Sa pastreze pe santier – in perfecta stare – autorizatia de construire si documentatia vizata spre neschimbare, pe care le va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor.

    4. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.) sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.

    5. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.

    6. Sa transporte la?..materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.

    7. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de?.zile de la terminarea efectiva a lucrarilor.

    8. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil ?Panoul de identificare a investitiei”.

    9. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze ?Placuta de identificare a investitiei”.

    10. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    11. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.

    12. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    PRIMAR                                SECRETAR

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Taxa de autorizare in valoare de lei?.a fost achitata conform chitantei nr??din?..

    Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de?.insotita de?.

    (exemplare) din documentatie tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE

    de la data de??.pana la data de???

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.

    PRIMAR                                SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii?????..

    Achitat taxa de??.lei, conform chitantei nr?..din??

    Transmis solicitantului la data de???..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Denumirea lucrarii, descrierea concisa a lucrarilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD.

    4) Se completeaza cu datele extrase din Cartea funciara sau din Fisa bunului imobil, dupa caz.

    5) Valoarea lucrarilor, declarata de solicitant, inscrisa in cererea de autorizare, calculata in functie de suprafata construita desfasurata a constructiilor ori valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente din devizul general al investitiei

    6) Se completeaza cu nr. proiectului si data elaborarii.

     

    ROMANIA                                                                           F.13.4

    JUDETUL

    MUNICIPIUL BUCURESTI

    PRIMARIA MUNICIPIULUI/ORASULUI/COMUNEI

    Primar

    Nr?.din??

    AUTORIZATIE  DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE

    Nr??din?..

    Urmare cererii adresate de1)??cu domiciliul2)/sediul in judetul???.municipiul/ orasul/ comuna/satul?..sectorul?.cod postal?strada?nr?bl?..sc?.et?.ap?telefon/fax???

    e-mail??inregistrata la nr?.din?.20?.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, se

    AUTORIZEAZA:

    EXECUTAREA LUCRARILOR DE CONSTRUIRE/DESFIINTARE pentru:???3)???

    Pe imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?????.

    Cartea funciara4) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

    In valoare de5)?????????????..

    In baza proiectului pentru autorizarea executarii lucrarilor de construire (PAC)/desfiintare (PAD) nr.6)?elaborat de?cu sediul in judetul? municipiul/orasul/comuna??..sectorul/

    satul??cod postal?.strada?.nr?bl?.sc?et?ap?.

    CU PRIVIRE LA AUTORIZAREA EXECUTARII LUCRARILOR SE FAC URMATOARELE PRECIZARI:

    A. DOCUMENTATIA TEHNICA PAC/PAD – VIZATA SPRE NESCHIMBARE – IMPREUNA CU AVIZELE SI ACORDURILE OBTINUTE, FAC PARTE INTEGRANTA DIN PREZENTA AUTORIZATIE.

    Nerespectarea intocmai a documentatiei – vizata spre neschimbare (inclusiv a avizelor si acordurilor obtinute) – constituie contraventie – in temeiul prevederilor Legii nr. 59/1991, cu modificarile si completarile ulterioare, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

    B. TERMENUL DE VALABILITATE AL AUTORIZATIEI este de?..luni/zile de la data emiterii, interval de timp in care trebuie incepute lucrarile de executie autorizate.

    C. DURATA DE EXECUTIE A LUCRARILOR este de?..luni/zile calculata de la data inceperii efective a lucrarilor (anuntata in prealabil), situatie in care perioada de valabilitate a autorizatiei se extinde pe intreaga durata de executie a lucrarilor autorizate.

    D. TITULARUL AUTORIZATIE ESTE OBLIGAT:

    1. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 3 la Normele metodologice) la autoritatea administratiei publice locale emitente a autorizatiei.

    2. Sa anunte data inceperii lucrarilor autorizate, prin trimiterea instiintarii conform formularului anexat autorizatiei (vezi Anexa 4 la Normele metodologice) la Inspectoratul de Stat in Constructii, impreuna cu dovada achitarii cotei legale de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate.

    3. Sa pastreze pe santier – in perfecta stare – autorizatia de construire si documentatia vizata spre neschimbare, pe care le va prezenta la cererea organelor de control, potrivit legii, pe toata durata executarii lucrarilor.

    4. In cazul in care, pe parcursul executarii lucrarilor, se descopera vestigii arheologice (fragmente de ziduri, ancadramente de goluri, fundatii, pietre cioplite sau sculptate, oseminte, inventar monetar, ceramic etc.) sa sisteze executarea lucrarilor, sa ia masuri de paza si de protectie si sa anunte imediat emitentul autorizatiei, precum si Directia judeteana pentru cultura, culte si patrimoniu cultural national.

    5. Sa respecte conditiile impuse de utilizarea si protejarea domeniului public, precum si de protectie a mediului, potrivit normelor generale si locale.

    6. Sa transporte la?..materialele care nu se pot recupera sau valorifica, ramase in urma executarii lucrarilor de constructii.

    7. Sa desfiinteze constructiile provizorii de santier in termen de?.zile de la terminarea efectiva a lucrarilor.

    8. La inceperea executiei lucrarilor, sa monteze la loc vizibil ?Panoul de identificare a investitiei”.

    9. La finalizarea executiei lucrarilor, sa monteze ?Placuta de identificare a investitiei”.

    10. In situatia nefinalizarii lucrarilor in termenul prevazut de autorizatie, sa solicite prelungirea valabilitatii acesteia, cu cel putin 15 zile inaintea termenului de expirare a valabilitatii autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    11. Sa regularizeze taxa de autorizare ce revine emitentului, precum si celelalte obligatii de plata ce-i revin, potrivit legii, ca urmare a realizarii investitiei.

    12. Toate constructiile proprietate particulara se declara, in vederea impunerii, la organele financiare teritoriale sau la unitatile subordonate acestora, dupa terminarea lor completa si nu mai tarziu de 15 zile de la data expirarii termenului de valabilitate a autorizatiei de construire/desfiintare (inclusiv durata de executie a  lucrarilor).

    PRIMAR                                SECRETAR

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF*)

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Taxa de autorizare in valoare de lei?.a fost achitata conform chitantei nr??din?..

    Prezenta autorizatie a fost transmisa solicitantului direct/prin posta la data de?.insotita de?.

    (exemplare) din documentatie tehnica, impreuna cu avizele si acordurile obtinute, vizate spre neschimbare.

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului.

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare,

    SE PRELUNGESTE VALABILITATEA AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE

    de la data de??.pana la data de???

    Dupa aceasta data, o noua prelungire a valabilitatii nu este posibila, solicitantul urmand sa obtina, in conditiile legii, o alta autorizatie de construire/desfiintare.

    PRIMAR                                SECRETAR GENERAL

    numele si prenumele                 numele si prenumele

    semnatura                                semnatura

    L.S.                                         ARHITECT SEF

                                                   numele si prenumele

                                                   semnatura

    Data prelungirii valabilitatii?????..

    Achitat taxa de??.lei, conform chitantei nr?..din??

    Transmis solicitantului la data de???..direct/prin posta.

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

    3) Denumirea lucrarii, descrierea concisa a lucrarilor autorizate, precum si alte date extrase din PAC/PAD.

    4) Se completeaza cu datele extrase din Cartea funciara sau din Fisa bunului imobil, dupa caz.

    5) Valoarea lucrarilor, declarata de solicitant, inscrisa in cererea de autorizare, calculata in functie de suprafata construita desfasurata a constructiilor ori valoarea lucrarilor de constructii si instalatii aferente din devizul general al investitiei

    6) Se completeaza cu nr. proiectului si data elaborarii.

    *) Se va semna de arhitectul sef sau de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului.

     

    Catre                                                                                                 F.14

    Presedintele Consiliului judetean

    Primarul*)

    CERERE PENTRU PRELUNGIREA VALABILITATII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE

    Subsemnatul1)??.cu domiciliul2)/sediul??in judetul??municipiul/orasul/comuna/satul/

    sectorul?.cod postal?..strada?..nr?bl?sc?et?ap?telefon/fax??e-mail??..

    In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, solicit

    PRELUNGIREA VALABILITATII AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE/ DESFIINTARE Pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?

    Cartea funciara3 / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

    In vederea executarii lucrarilor de4)????????

    Declar pe propria raspundere ca datele mentionate in prezenta cerere sunt exacte.

    Anexez prezentei cereri:

    – Memoriu justificativ privind necesitatea prelungirii valabilitatii Autorizatiei de construire/ desfiintare nr??din data de??

    – Documentatia tehnica derivata din PAC/PAD – dupa caz – prin care se evidentiaza stadiul fizic al lucrarilor realizate in baza Autorizatiei de construire/ desfiintare nr??din data de??precum si lucrarile ramase de executat pana la finalizare;

    – Autorizatiei de construire/ desfiintare nr??din data de??in original.

     

    Semnatura

    Data

    *) Se completeaza, dupa caz:   Primarul General al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul sectorului?al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul municipiului

                                                   Primarul orasului

                                                   Primarul comunei

    1) Numele si prenumele solicitantului

    2) Adresa solicitantului

     

    STAMPILA MODEL                                                            F.15

    ?ANEXA LA CERTIFICATUL DE URBANISM”

     

    CONSILIUL JUDETEAN                             JUDETUL BISTRITA-NASAUD

    BISTRITA-NASAUD                        PRIMARIA MUNICIPIULUI BISTRITA

    ANEXA LA                                                   ANEXA LA

    CERTIFICATUL DE URBANISM                CERTIFICATUL DE URBANISM

    Nr?..din?.20?.                                          Nr?..din?.20?.

    Arhitect sef                                                     Arhitect sef

     

    Stampila model pentru                         Stampila model pentru

    Consiliul judetean                                            Primaria municipiului

     

    JUDETUL BISTRITA-NASAUD                  JUDETUL BISTRITA-NASAUD

    PRIMARIA ORASULUI NASAUD              PRIMARIA COMUNEI BUDACU DE JOS

     

    ANEXA LA                                                   ANEXA LA

    CERTIFICATUL DE URBANISM                CERTIFICATUL DE URBANISM

    Nr?..din?.20?.                                          Nr?..din?.20?.

    Arhitect sef                                                     Arhitect sef*)

     

    Stampila model pentru                         Stampila model pentru

    Primarie oras                                                   Primarie comuna

     

    *) Se va semna de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului.

     

    STAMPILA MODEL                                                            F.16

    ?VIZAT SPRE NESCHIMBARE”

     

    CONSILIUL JUDETEAN                             JUDETUL BISTRITA-NASAUD

    BISTRITA-NASAUD                        PRIMARIA MUNICIPIULUI BISTRITA

    VIZAT SPRE NESCHIMBARE                           VIZAT SPRE NESCHIMBARE

    Anexa la autorizatia de construire/desfiintare      Anexa la autorizatia de construire/desfiintare

    Nr?..din?.20?.                                                 Nr?..din?.20?.

    Arhitect sef                                                            Arhitect sef

     

    Stampila model pentru                         Stampila model pentru

    Consiliul judetean                                            Primaria municipiului

     

    JUDETUL BISTRITA-NASAUD                         JUDETUL BISTRITA-NASAUD

    PRIMARIA ORASULUI NASAUD                     PRIMARIA COMUNEI BUDACU DE JOS

    VIZAT SPRE NESCHIMBARE                           VIZAT SPRE NESCHIMBARE

    Anexa la autorizatia de construire/desfiintare      Anexa la autorizatia de construire/desfiintare

    Nr?..din?.20?.                                                 Nr?..din?.20?.

    Arhitect sef                                                            Arhitect sef*)

     

    Stampila model pentru                         Stampila model pentru

    Primarie oras                                                   Primarie comuna

     

    *) Se va semna de persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului.

     

    ANEXA Nr. 1*)

    la normele metodologice

     

    LISTA

    activitatilor care sunt supuse procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru eliberarea acordului de mediu

    1. Transporturi

    1.1 Trafic rutier

    a) autostrazi;

    b) sosele cu flux intens;

    c) alte drumuri principale; toate drumurile din ariile protejate;

    d) parcuri pentru stationare (terenuri sau cladiri) pentru mai mult de 300 de masini;

    e) linii noi de transport in comun.

    1.2 Trafic feroviar

    a) noi linii de cale ferata;

    b) alte instalatii feroviare, inclusiv dublarea sau extinderea liniilor existente.

    1.3 Navigatie pe ape

    a) instalatii portuare pentru navele companiilor publice de navigatie;

    b) porturi industriale cu instalatii fixe de incarcare si descarcare;

    c) porturi de agrement cu mai mult de 100 de locuri de acostare (amarare);

    d) cai navigabile.

    1.4 Navigatie aeriana:

    a) aeroporturi;

    b) aerodromuri, cu exceptia heliporturilor;

    c) heliporturi in ariile protejate.

    2. Energie

    2.1 Productie de energie:

    a) instalatii destinate producerii de energie nucleara (centrale nuclearoelectrice), instalatii in care are loc o reactie nucleara autointretinuta (reactori de cercetare), instalatii destinate extractiei si productiei de combustibili nucleari si alte instalatii generatoare de radiatii ionizante;

    b) instalatii termice destinate productiei de energie cu putere mai mare de 10MW;

    c) centrale hidroelectrice cu putere mai mare de 1 MW;

    d) instalatii geotermice, inclusiv cele care exploateaza caldura apelor subterane;

    e) uzine de gaz, cocserii, instalatii de lichefiere a carbunelui;

    f) prospectarea, explorarea si exploatarea petrolului, gazului natural sau carbunelui si a altor resurse minerale, inclusiv a celor din mare.

    2.2 Transport si stocare de energie

    a) instalatii de transport prin conducte al combustibililor sau carburantilor lichizi ori gazosi;

    b) liniile aeriene si cabluri de inalta tensiune ingropate, dimensionate pentru 200kV sau mai mult;

    c) rezervoarele destinate stocarilor de gaz, de combustibili sau de carburanti;

    d) depozite de carbune si alte resurse minerale;

    e) construirea mijloacelor de transport pentru hidrocarburi, substante si deseuri periculoase.

    3. Constructii hidrotehnice

    a) lucrari de regularizare a nivelului sau a scurgerii apelor din lacurile naturale;

    b) amenajari hidrotehnice ca: indiguiri, corectii, instalatii pentru retinerea aluviunilor sau pentru protectia contra inundatiilor;

    c) descarcari de material sedimentar in lacuri;

    d) explotarea de pietris, nisip, namol terapeutic sau de alte materiale din lacuri, cursuri de apa sau din panzele de apa subterana (cu exceptia extragerilor punctuale motivate de prevenirea inundatiilor);

    e) lucrari de captare a apelor subterane si de suprafata;

    f) lucrari de amenajare a zonei de coasta si de exploatare a resurselor naturale aferente;

    g) puturi de alimentare cu apa mai adanci de 50 m.

    4. Eliminarea deseurilor si a ambalajelor

    a) depozite destinate stocarii temporare sau definitive a deseurilor periculoase si radioactive;

    b) instalatii de prelucrare si tratare a deseurilor radioactive;

    c) cimitire;

    d) descarcari si/sau depozitari de materiale inerte;

    f) descarcari controlate pentru deseuri stabilizate;

    g) instalatii destinate triajului, tratarii, reciclarii sau incinerarii deseurilor;

    h) depozite provizorii pentru deseuri sub forma lichida, solida sau pastoasa (maloasa);

    i) instalatii de tratare a apelor uzate.

    5. Apararea nationala*)

    a) arsenale, terenuri de tir si de exercitii pentru armata;

    b) aerodromuri militare;

    c) alte instalatii apartinand armatei, care sunt asimilate unuia dintre tipurile de instalatii mentionate in prezenta anexa.

    6. Sport, turism, agrement

    a) teleferice si teleschiuri (pentru punerea in valoare turistica a noilor partii de schi sau a noilor zone situate in domeniile de schi deja existente ori pentru legarea intre ele a diferitelor partii de schi);

    b) piste pentru vehicule cu motor, destinate manifestarilor sportive;

    c) tunuri cu zapada;

    d) stadioane care au tribune fixe prevazute sa adaposteasca mai mult de 20.000 de spectatori;

    e) parcuri de distractie;

    f) zone verzi.

    7. Industrie

    a) uzine de aluminiu;

    b) otelarii;

    c) uzine de metale neferoase;

    d) instalatii destinate pretratarii si topirii metalelor vechi;

    e) instalatii pentru sinteza produsilor chimici, inclusiv a apei grele;

    f) instalatii pentru transformarea produselor chimice;

    g) depozite destinate stocarii produselor chimice;

    h) fabrici de explozivi si de munitii;

    i) abatoare si macelarii cu o capacitate de productie mai mare de 5.000 tone pe an;

    j) fabrici de ciment;

    k) fabrici de sticla cu capacitati de productie mai mari de 20.000 tone pe an;

    l) fabrici de celuloza si hartie;

    m) fabrici destinate extragerii si transformarii liantilor si materialelor care contin lianti;

    n) fabrici care produc panouri de aglomerate;

    o) instalatii pentru prelucrarea lemnului;

    p) instalatii pentru produse textile si de pielarie;

    r) fabricarea, comercializarea si utilizarea substantelor periculoase si a pesticidelor;

    s) instalatii de depozitare a produselor petroliere, petrochimice si chimice;

    t) unitati industriale pentru fabricarea produselor alimentare si agrotehnice;

    u) unitati de ecarisaj;

    8. Alte lucrari sau instalatii

    a) imbunatatiri funciare realizate prin lucrari de arta, precum si interventiile pe suprafete care sunt mai mari de 200 ha si/sau acompaniate de masuri tehnice in scopuri agricole, ca irigarea sau desecarea terenurilor agricole pe suprafete mai marie de 20 ha, ca si proiecte generale de scoatere din circuitul agricol;

    b) cariere de pietris, nisip si alte exploatari de extragere a materialelor nefolosite in scopul producerii de energie;

    c) constructii si instalatii pentru cresterea animalelor de ferma, cu capacitati mai mari de:

    – 100 locuri pentru bovinele de carne;

    – 500 locuri pentru porcii pentru carne;

    – 6.000 locuri pentru gaini outoare;

    – 6.000 locuri pentru pui pentru carne;

    – 1.500 locuri pentru curcani pentru carne;

    d) centre comerciale;

    e) locuri de transbordare a marfurilor si centre de distribuire;

    f) echipamente fixe destinate transmiterii electrice sau radioelectrice de semnale, imagini sau sunete (numai echipamente de transmisie), cu o putere mai mare de 500kW;

    g) defrisari de vegetatie forestiera din afara fondului forestier;

    h) amenajari piscicole;

    i) importul si exportul plantelor si ale animalelor din fauna si flora spontana.

     

    *) Cu respectarea legislatiei in domeniul apararii nationale

    *) Anexa nr. 1 este reprodusa in facsimil.

     

    ANEXA Nr. 2*)

    la normele metodologice

     

    CONTINUTUL SIMPLIFICAT AL PROIECTULUI DE AUTORIZARE

     

                                                                                                  Piese scrise

                                                               Memoriu cuprinzand descrierea sumara a lucrarilor

                             Date         Arhitectura     Structura     Instalatiile    Principalele      Amenajari  

    Tipuri de constructii                  generale                                                                      materiale         exterioare-   

                                                                                                                           utilizate           circulatii

                                                                                                                                                          carosabile

    1. Locuinte in mediu rural

    – cu regim de inaltime P,P+1E      ?                  ?                     ?             ?              ?                      ?

    2. Anexe gospodaresti

    – bucatarii de vara                          ?               ?                     ?             ?                 ?                        –

    – grajduri ( pt. animale mari)               ?            ?                     ?             ?                 ?                        ?

    – hambare, fanare, patule                         ?                  ?                     ?             –                  ?                        –

    – magazii, soproane, garaje                 ?                       ?                     ?             ?                 ?                       ?

    – fantani, latrine uscate,

       fose vidanjabile                                ?                      –                     –                         –                  ?                       –

    – spatii pentru activitati

     mestesugaresti                                    ?                      ?                     ?              ?                 ?                        ?

    – rezervoare combustibil

      lichid / gazos                                    ?            –                     –                         ?                 ?                        ?

    – imprejmuiri                                      ?            ?                     –              –                  ?                       ?

    3. Racorduri si bransamente

     la utilitati                                    ?                   –                     –                         ?                  ?                       ?

    4. Anexe ale exploatatiilor

       agricole

    – saivane, padocuri, adaposturi           ?                       ?                     ?              ?                 ?                      ?

      animale, platforme furaje

    – imprejmuiri de pasuni                      ?            –                     –                         ?                ?                        ?

    – spatii de cazare temporara                ?                      ?                     ?              ?                ?                        ?

    5. Constructii provizorii cu

      utilizare temporara

    – targuri si oboare periodice                ?                      ?                     ?               ?                ?                        ?

    – constructii ocazionate de

       evenimente                                       ?                     ?                     ?               ?                 ?                       ?

    –  tabere de corturi si rulote                 ?                      –                       –                   ?                  ?                      ?

     

     

                                                                                                  Piese scrise

                                       Memoriu cuprinzand descrierea sumara     Referate de verificare

         a lucrarilor

                Inaltimea    Numarul de     Suprafata       Pentru cerinta  Pentru cerinta   Pentru cerinta

    Tipuri de constructii         la streasina     niveluri        construita       A – Rezistenta   B – Siguranta    C – Siguranta

    desfasurata      si stabilitate       in exploatare      la foc

    1. Locuinte in mediu rural

    – cu regim de inaltime P,P+1E      ?                  ?                     ?             ?              –                     ?

    2. Anexe gospodaresti

    – bucatarii de vara                          –               –                     ?             –                  –                       –

    – grajduri ( pt. animale mari)              ?             –                     ?             –                  –                        ?

    – hambare, fanare, patule                         –                 –                     ?             –                   –                       ?

    – magazii, soproane, garaje                 ?                       ?                   ?               –                   –                       ?

    – fantani, latrine uscate,

       fose vidanjabile                                –                      –                     ?              –                  –                       –

    – spatii pentru activitati

     mestesugaresti                                    ?                      ?                     ?              ?                ?                      ?

    – rezervoare combustibil

      lichid / gazos                                    –                       –                     ?              –                 ?                        ?

    – imprejmuiri                                      –                       –                     –                         –                  –                       –

    3. Racorduri si bransamente

     la utilitati                                    –                  –                     –                         –                  ?                      –

    4. Anexe ale exploatatiilor

       agricole

    – saivane, padocuri, adaposturi           –                    –                      ?                    –                 –                       ?

      animale, platforme furaje

    – imprejmuiri de pasuni                      –            –                     –                         –                 –                        –

    – spatii de cazare temporara                –                      –                     ?              ?                –                      ?

    5. Constructii provizorii cu

      utilizare temporara

    – targuri si oboare periodice                –                     –                     ?               –                 –                        ?

    – constructii ocazionate de

       evenimente                                       –                    –                     ?               ?                 ?                     ?

    –  tabere de corturi si rulote                 –                      –                    ?                     –                   –                      ?      

                  

    Piese scrise

                                                                                      Avize si acorduri

                                                          Utilitati urbane                                                      Avize speciale

                                               Alimentare   Alimentare    Alimentare   Alimentare  Telefonizare     Prevenirea

                                                 cu apa –       cu energie       cu gaze       cu energie                            si stingerea

                                                canalizare     electrica         naturale        termica                                incendiilor 

    1. Locuinte in mediu rural

    – cu regim de inaltime P,P+1E      ?                  ?                     ?             ?              ?                      ?

    2. Anexe gospodaresti

    – bucatarii de vara                          ?                ?                     ?             –                  –                       ?

    – grajduri ( pt. animale mari)               –                       ?                     –             –                  –                        ?

    – hambare, fanare, patule                         –                 –                       –                      –                   –                       ?

    – magazii, soproane, garaje                 ?                       ?                      –                        –                   –                       –

    – fantani, latrine uscate,

       fose vidanjabile                                –                      ?                    –               –                  –                       –

    – spatii pentru activitati

     mestesugaresti                                    ?                      ?                     ?              ?                ?                      ?

    – rezervoare combustibil

      lichid / gazos                                    –                       ?                     –              –                 –                        ?

    – imprejmuiri                                      –                       –                     –                         –                  –                       –

    3. Racorduri si bransamente

     la utilitati                                    ?                   ?                   ?                ?                  ?                      –

    4. Anexe ale exploatatiilor

       agricole

    – saivane, padocuri, adaposturi           –                    ?                    –                    –                 –                       ?

      animale, platforme furaje

    – imprejmuiri de pasuni                      –            ?                    –               –                 –                        –

    – spatii de cazare temporara                –                      ?                    –               –                 –                      ?

    5. Constructii provizorii cu

      utilizare temporara

    – targuri si oboare periodice                ?                      ?                    –                –                  ?                       ?

    – constructii ocazionate de

       evenimente                                       ?                     ?                    –                –                  ?                       ?

    –  tabere de corturi si rulote                 ?                     ?                    –                –                  ?                       ?                      

     

    Piese scrise                                                                         Piese desenate

                                                   Avize si acorduri

                                                                      Avize specifice

                                                   Apararea    Protectia        Protectia       Plan de        Plan constr       Planurile

                                                     civila        mediului        sanatatii        situatie         subterane          tuturor

                                                                 si a surselor     populatiei     Sc 1/2000        retele            nivelurilor

                                                                    de apa                                 + 1/100        Sc 1/2000         Sc 1/100

                                                                                                                          + 1/100     

    1. Locuinte in mediu rural

    – cu regim de inaltime P,P+1E      ?                  –                     –                         ?             ?                      ?

    2. Anexe gospodaresti

    – bucatarii de vara                          –                     –                      –                  ?                 –                         ?

    – grajduri ( pt. animale mari)               –                     –                      –                  ?                 –                         ?

    – hambare, fanare, patule                         –                     –                      –                  ?                 –                         ?

    – magazii, soproane, garaje                 –                     –                      –                  ?                 –                         ?

    – fantani, latrine uscate,

       fose vidanjabile                                –                      –                    –              ?                  –                       –

    – spatii pentru activitati

     mestesugaresti                                    –                     ?                    ?                ?                 ?                      ?

    – rezervoare combustibil

      lichid / gazos                                    –                       ?                     –               ?                –                        –

    – imprejmuiri                                      –                       –                       –                        ?                –                        –

    3. Racorduri si bransamente

     la utilitati                                    –                  –                       –                        ?                ?                     –

    4. Anexe ale exploatatiilor

       agricole

    – saivane, padocuri, adaposturi           –                    ?                    –                       ?                –                       ?

      animale, platforme furaje

    – imprejmuiri de pasuni                      –            –                     –                          ?               –                        –

    – spatii de cazare temporara                –                      –                    –               ?                –                      ?

    5. Constructii provizorii cu

      utilizare temporara

    – targuri si oboare periodice                –                      ?                    ?               ?                ?                    ?

    – constructii ocazionate de

       evenimente                                       –                     ?                    ?               ?                 ?                    ?

    –  tabere de corturi si rulote                 –                      ?                   ?                ?                 ?                     –    

     

                 Piese desenate

                                        Plan fundatii                                              

                                                   Sectiune        1-2 Fatade      Amplasare         Alipire

                                                  caracteristica    Sc 1/100       independenta      la calcan

                                                     Sc 1/100                                                                                           

    1. Locuinte in mediu rural

    – cu regim de inaltime P,P+1E        ?                    ?                      ?                             ?  

    2. Anexe gospodaresti

    – bucatarii de vara                            ?                  ?                       –                         –

    – grajduri ( pt. animale mari)                 ?                  ?                       –                         –

    – hambare, fanare, patule                           ?                  ?                       –                         –

    – magazii, soproane, garaje                   ?                  ?                       ?                       ?

    – fantani, latrine uscate,

       fose vidanjabile                                   –                     –                       –                          –                    

    – spatii pentru activitati

     mestesugaresti                                       ?                     ?                      ?                        ?                                              

    – rezervoare combustibil

      lichid / gazos                                        ?                     ?                     ?                         –

    – imprejmuiri                                         ?                      ?                      –                          –

    3. Racorduri si bransamente

     la utilitati                                          ?                     –                     –                           –

    4. Anexe ale exploatatiilor

       agricole                                              ?                       ?                     –                           –

    – saivane, padocuri, adaposturi          

      animale, platforme furaje                     ?                      ?                      –                           –

    – imprejmuiri de pasuni                          ?                       ?                      –                           –            

    – spatii de cazare temporara                   ?                     ?                       –                           –

    5. Constructii provizorii cu                

      utilizare temporara                               

    – targuri si oboare periodice                   ?                      ?                      –                           –      

    – constructii ocazionate de                     

       evenimente                                      

    –  tabere de corturi si rulote               ?                      ?                      –                           – 

     

    *) Anexa nr. 2 este reprodusa in facsimil.

    ANEXA Nr. 3**)

    la normele metodologice

    Catre2)

    PRESEDINTELE CONSILIULUI JUDETEAN

    PRIMARUL*

    Subsemnatul1)??.cu domiciliul2)/sediul??in judetul??municipiul/orasul/comuna/satul/

    sectorul?.cod postal?..strada?..nr?bl?sc?et?ap?telefon/fax??e-mail??..titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr?.din?..20?, emisa pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si amenajarilor5)????.in valoare de???.lei??.

    Aduc la cunostinta

    Ca la data de6)??..ora?..vor incepe lucrarile de constructii autorizate pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul..

    ?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?

    Cartea funciara4) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

     

    Semnatura7)

    Data                                                               L.S.

     

    *) Se completeaza, dupa caz:   Primarul General al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul sectorului?al municipiului Bucuresti

                                                   Primarul municipiului

                                                   Primarul orasului

                                                   Primarul comunei

    PRECIZARI privind completarea formularului:

    1) Denumirea titularului autorizatiei

    2) Se adreseaza emitentului autorizatiei

    3) Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului persoanei juridice (inclusiv calitatea acesteia)

    4) Adresa postala (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice)

    5) Se inscriu datele de identificare din autorizatie (denumirea lucrarii, capacitatea si categoria de lucrari din autorizatie)

    6) Data inceperii executarii lucrarilor trebuie anuntata cu minim 10 zile inainte

    7) Se aplica sigiliul, in cazul persoanelor juridice

    NOTA: Instiintarea de incepere a executarii lucrarilor se anexeaza la autorizatie de construire/desfiintare in doua exemplare. Titularul autorizatiei este obligat sa pastreze pe santier un exemplar al acestei instiintari, cu numarul si data inregistrarii la emitent.

     

    **) Anexa nr. 3 este reprodusa in facsimil.

     

    ANEXA Nr. 4*)

    la normele metodologice

     

    Catre2)

    INSPECTORATUL IN CONSTRUCTII AL JUDETULUI

    Subsemnatul1)??.cu domiciliul2)/sediul??in judetul??municipiul/orasul/comuna/satul/

    sectorul?.cod postal?..strada?..nr?bl?sc?et?ap?telefon/fax??e-mail??..titular al Autorizatiei de construire/desfiintare nr?.din?..20?, emisa pentru executarea lucrarilor de constructii privind construirea/desfiintarea constructiilor si amenajarilor5)????.in valoare de???.lei??.

    Aduc la cunostinta

    Ca la data de6)??..ora?..vor incepe lucrarile de constructii autorizate pentru imobilul – teren si/sau constructii – situat in judetul?.municipiul/orasul/ comuna?.satul??.sectorul..

    ?.cod postal?.strada?.nr?.bl?sc?et?ap?

    Cartea funciara4) / Fisa bunului imobil sau nr. cadastral??..

     

    Anexez, in copie dovada achitarii cotei de 0,1% din valoarea lucrarilor autorizate, conform prevederilor Legii nr. 50/1991, cu modificarile si completarile ulterioare.

     

    Semnatura7)

    Data                                                               L.S.

     

    PRECIZARI privind completarea formularului:

    1) Denumirea titularului autorizatiei

    2) Se adreseaza emitentului autorizatiei

    3) Numele si prenumele persoanei fizice, sau al reprezentantului persoanei juridice (inclusiv calitatea acesteia)

    4) Adresa postala (a persoanei fizice sau a sediului social al persoanei juridice)

    5) Se inscriu datele de identificare din autorizatie (denumirea lucrarii, capacitatea si categoria de lucrari din autorizatie)

    6) Data inceperii executarii lucrarilor trebuie anuntata cu minim 10 zile inainte

    7) Se aplica sigiliul, in cazul persoanelor juridice

    NOTA: Instiintarea de incepere a executarii lucrarilor se anexeaza la autorizatie de construire/desfiintare in doua exemplare. Titularul autorizatiei este obligat sa pastreze pe santier un exemplar al acestei instiintari, cu numarul si data inregistrarii la emitent.

    *) Anexa nr. 4 este reprodusa in facsimil.

     

     ANEXA Nr. 5*)

    la normele metodologice

     

    PANOU DE IDENTIFICARE A INVESTITIEI

     

    SANTIER IN                                                 VEDERE DE

    LUCRU                                                          ANSAMBLU

    Denumirea si adresa obiectivului

    Beneficiarul investitiei???????????????????????.telefon

                            (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul)

    Proiectant general?????????????????????????.telefon

                            (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul)

    Constructor????????????????????????????telefon

                            (numele si prenumele/denumirea si domiciliul/sediul)

    Numarul autorizatiei de construire/desfiintare si numarul autorizatiei de organizare de santier (daca este cazul)??????din data de??????????????

    Eliberata de????????.

    Termenul de executie a lucrarilor, prevazut in autorizatie????????.

    Data inceperii constructiei????????????????????.

    Data finalizarii constructiei????????????????????.

    NOTA:

    1. Datele de mai sus vor fi inscrise obligatoriu intr-un panou de minimum 60×90 cm (literele avand o inaltime de cel putin 5 cm), confectionat din materiale rezistente la intemperii si adisat la loc vizibil pe toata perioada lucrarilor.

    2. Vederea de ansamblu poate fi: fotografie dupa macheta, o perspectiva sau o fatada reprezentantiva (principala) a investitiei.

     

    Modelul pentru panoul de identificare a investitiei este stabilit potrivit Ordinului Ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului nr. 63/N din 11 august 1998.

    *) Anexa nr. 5 este reprodusa in facsimil.

     

    ANEXA Nr. 6*)

    la normele metodologice

     

    Consiliul judetean??????????????????

                            (autoritatea careia ii apartine agentul constatator)

    Primaria

     

    PROCES-VERBAL

    DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR

    Nr?..incheiat azi?????

     

    1. Subemnatul??.in calitate de?..in baza legitimatiei de control nr?.eliberata de??.in urma controlului efectuat azi??./ora?.la sediul/santierul???.am constatat urmatoarele:

    2. In conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991, privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, aceste fapte constituie contraventii la normele legale privind????.si se sanctioneaza cu amenda contraventionala astfel???

    – cf. art?.alin?lit.       – de la??lei pana la??.lei;

    – cf. art?.alin?lit.       – de la??lei pana la??.lei;

    – cf. art?.alin?lit.       – de la??lei pana la??.lei;

    Total amenda  – de la??lei pana la??.lei;

    3. De savarsirea abaterilor de mai sus se face raspunzator:

    – dl. (d-na)??????..

    – persoana juridica???inmatriculata la R.C. cu nr?.cod fiscal nr?..

                – reprezentata de dl.(d-na)?????.avand functia???cu domiciliul/sediul in?..

    str?.nr?.bloc?scara?etaj?.ap?.judet?.sector?.posesor al buletinului /cartii de identitate/pasaport seria nr?.C.N.P?..eliberat(a)/emis de politia/statul??la data de?..

    tichet de inscriere a contraventiilor?.seria?..nr?.(pentru cetateni straini).

    4. Subsemnatul(a)??.posesor al buletinului/cartii de identitate seria?.nr?.eliberat(a) de?. la data de?..domiciliat in?.str?.nr?..bloc?scara?etaj?.ap?judet/sector?.C.N.P??..

    in calitate de martor, declar ca numitul??.nu este de fata/refuza/nu poate sa semneze procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor.

    5. a) Alte mentiuni ale organului constatator (contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze etc.)?????

    b) Obiectiuni ale contravenientului???????

    6. Potrivit prevederilor art. 31 si art. 32 din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, impotriva prezentului proces verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei se poate face plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la

    ??????????????????????.care are obligatia de a o inainta spre

    (organul de control caruia ii apartine agentul constatator

    solutionare judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.

    Prezentul proces verbal s-a intocmit in 3 exemplare, continand rezolutia de aplicare a sanctiunii si ?Instiintarea de plata” si s-a inmanat/comunicat contravenientului un exemplar, in copie, personal/prin afisare la domiciliu/cu scrisoare recomandata cu confirmarea de primire nr?din??

     

    AGENT CONSTATATOR                MARTOR                         CONTRAVENIENT

    (numele si prenumele)              (numele si prenumele)      (numele si prenumele)

    semnatura                                            semnatura                           semnatura                        

    7. REZOLUTIE DE APLICARE A SANCTIUNII

    Tinand seama de faptele savarsite, in baza prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, si avand in vedere dispozitiile art. 21 din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, subsemnatul?????in calitate de??…

    ???????????????????????????aplica amenda in valoare

    (functia si denumirea organului de control caruia ii apartine agentul constatator)

    totala de???.lei (adica????.)???..si dispun, in temeiul legii, urmatoarele masuri:

                                          (in litere)

    Masurile dispuse se vor realiza pana la data de???contravenientul avand obligatia de a notifica organului de control indeplinirea acestei obligatii in termenul stabilit.

    8. INSTIINTARE DE PLATA:          

    – Contravenientul urmeaza sa achite suma totala de??lei, la C.E.C. sau la Directia Trezorerie si Contabilitate Publica (denumita in continuare Trezorerie), in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces verbal, iar sumele vor fi incasate astfel:

    – 75% din suma totala, adica?..lei in contul nr?.deschis la?C.E.C./Trezorerie, suma ca se face venit la bugetul de stat;

    – 25% din suma totala, adica?..lei in contul nr?.deschis la?C.E.C./Trezorerie, suma ca se face venit extrabugetar al unitatii din care face parte agentul constatator;

    – Contravenientul are obligatia sa predea copia chitantei, in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces verbal, la adresa??????????.situat in?.str?.nr..

                                                               (organul de control caruia ii apartine agentul constatator)

    judetul/sector??..telefon??..

    Daca contravenientul nu achita amenda in termen de 15 zile de la data inmanarii/comunicarii, se va proceda la executarea silita.

    Consiliul judetean??????????????????

    Primaria           (autoritatea careia ii apartine agentul constatator)

                            ??????????..

                            (organul de control/functia)

                            ???????????

                            (numele si prenumele)semnatura)

    L.S.                 Am primit un exemplar

                            Contravenient????????..

    Consiliul judetean

     

    *) Anexa nr. 6 este reprodusa in facsimil.

     

    ANEXA Nr. 7*)

    la normele metodologice

    INSPECTORATUL DE STAT IN CONSTRUCTII

    Inspectoratul Teritorial in Constructii???????.

    Inspectoratul Judetean in Constructii???????.

                                                   (autoritatea careia ii apartine agentul constatator)

    PROCES VERBAL

    DE CONSTATARE SI SANCTIONARE A CONTRAVENTIILOR

    Incheiat azi????

    1. Subemnatul??.in calitate de?..in baza legitimatiei de control nr?.eliberata de??.in urma controlului efectuat azi??./ora?.la sediul/santierul???.am constatat urmatoarele:

    2. In conformitate cu prevederile?..aceste fapte constituie contraventii la normele legale privind????.si se sanctioneaza cu amenda contraventionala astfel???

    – cf. art?.alin?lit.       – de la??lei pana la??.lei;

    si se aplica o amenda de????..

    – cf. art?.alin?lit.       – de la??lei pana la??.lei;

    si se aplica o amenda de????..

    – cf. art?.alin?lit.       – de la??lei pana la??.lei;

    si se aplica o amenda de????..

    3. De savarsirea abaterilor de mai sus se face raspunzator dl. (d-na) persoana fizica/ juridica ???…reprezentata de?????.avand ocupatia???cu domiciliul/sediul in?..str?nr.

    nr?.bloc?scara?etaj?.ap?.judet?.sector?.???inmatriculata la R.C. cu nr?.cod fiscal nr?..posesor al buletinului /cartii de identitate/pasaport seria nr?.C.N.P?..eliberat(a)/

    emis de politia/statul??la data de?..tichet de inscriere a contraventiilor?.seria?..nr??.

    (pentru cetateni straini.

    4. Subsemnatul(a)??.posesor al buletinului/cartii de identitate seria?.nr?.eliberat(a) de?. la data de?..domiciliat in?.str?.nr?..bloc?scara?etaj?.ap?judet/sector?.C.N.P??..

    in calitate de martor, declar ca numitul??.nu este de fata/refuza/nu poate sa semneze procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor.

    5. a) Alte mentiuni ale organului constatator (contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze etc.)?????

    b) Obiectiuni ale contravenientului???????

    6. REZOLUTIE DE APLICARE A SANCTIUNII

    Avand in vedere faptele savarsite, se aplica contravenientului, in conditiile art.10 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, o amenda contraventionala in valoare totala de?.lei si in conformitate cu prevederile legale se dispun urmatoarele masuri???

    Masurile dispuse se vor realiza pana la data de???contravenientul  notificand organului de control indeplinirea acestora in termenul stabilit.

    7. INSTIINTARE DE PLATA:          

    – Contravenientul urmeaza sa achite suma totala de??lei, la C.E.C. sau la Directia Trezorerie si Contabilitate Publica (denumita in continuare Trezorerie), in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces verbal, iar sumele vor fi incasate astfel:

    – 75% din suma totala, adica?..lei in contul nr?.deschis la?C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit la bugetul de stat;

    – 25% din suma totala, adica?..lei in contul nr?.al Inspectoratului Teritorial /Judetean in Constructii??deschis la?C.E.C./Trezorerie, suma care se face venit extrabugetar al Inspectoratului Teritorial /Judetean in Constructii?????.

    – Contravenientul are obligatia sa predea copia chitantei, in termen de 15 zile de la data comunicarii prezentului proces verbal, la sediul Inspectoratului Teritorial /Judetean in Constructii???.??.situat in?.str?.nr??.judetul/sector??..telefon??..

    Daca contravenientul nu achita amenda in termen de 15 zile de la data inmanarii/comunicarii, se va proceda la executarea silita.

    8. Potrivit prevederilor art. 31 si art. 32 din Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, impotriva prezentului proces verbal de constatare si de sanctionare a contraventiei se poate face plangere, in termen de 15 zile de la comunicare, la

    Inspectoratul Teritorial /Judetean in Constructii?????..care are obligatia de a o inainta spre solutionare judecatoriei in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.

    9. Prezentul proces verbal s-a intocmit in 3 exemplare, continand rezolutia de aplicare a sanctiunii si ?Instiintarea de plata” si s-a inmanat/comunicat contravenientului un exemplar, in copie, personal/prin afisare la domiciliu/cu scrisoare recomandata cu confirmarea de primire nr?din??

     

    AGENT CONSTATATOR                MARTOR                         CONTRAVENIENT

    (numele si prenumele)              (numele si prenumele)      (numele si prenumele)

    Accidentele nucleare grave nu sunt acoperite de fondurile publice

    Oamenii sunt obligaţi să-şi reconstruiască singuri viaţa în cazul unui accident nuclear majorToată lumea e conştientă că industria nucleară are o mare responsabilitate asupra mediului înconjurător. Această industrie trebuie să respecte principiul „poluatorul este plătitorul”. Legislaţia europeană

     

    afirmă că dezastrele provocate de accidentele nucleare trebuie „răscumpărate” din fonduri publice. Însă catastrofele nucleare foarte grave, de nivelul celei de la Cernobîl (1986) nu sunt acoperite de aceste garanţii publice.
    În Europa, exploatanţii instalaţiilor nucleare (publice sau private, civile sau militare) sunt acoperiţi prin Convenţia de la Paris din 29 iulie 1960, prin Convenţia complementară de la Bruxelles din 31 ianuarie 1963, prin Protocolul din 16 noiembrie 1982, apoi cel din februarie 2004 care modifică această Convenţie. Aceste texte prevăd ca reparaţia daunelor provocate de un accident nuclear să fie efectuată din fonduri publice, în cazul în care daunele ar depăşi suma totală acoperită de asigurarea sau garanţia financiară a exploatatorului.
    De fapt, aceste garanţii publice nu se aplică decât în cazul accidentelor nucleare de nivel inferior sau egale cu treapta 5 pe scara Agenţiei internaţionale a energiei atomice, care urcă până la nivelul 7. Catastrofa din Cernobîl a fost de nivelul 7, în timp ce accidentul de la Three Mile Island (Statele-Unite, 1979) a fost de nivelul 5, precum şi cel din Marea Britanie de la Windscale (1957), iar cel de la Saint-Laurent-des-eaux (Franţa, 1980) de nivelul 4. Nici măcar Statele-Unite nu acoperă accidentele de nivelul 6 şi 7. Aceasta înseamnă că imensele consecinţe ale unor asemenea accidente vor fi suportate de către victime. Posibilitatea apariţiei în viitor a unor accidente de nivelul 6 şi 7 ar trebui să fie recunoscută şi luată în calcul de către industria nucleară.
    O soluţie echitabilă în privinţa accidentelor nucleare a fost propusă de către doi economişti germani. Soluţia constă în aplicarea principiului „poluatorul este plătitorul” prin preluarea unei taxe de un euro-cent pe kWh produs de fiecare reactor nuclear din lume. În anul 2000, producţia nucleară primară de electricitate generată de 440 de reactoare din lume a fost de 2586 TWh (2586 x 10 la puterea 9 kWh). Fondurile astfel constituite prin sumele culese în urma operaţiunilor nucleare s-ar ridica la mai mult de 25 de milioane de euro pe an. În 20 de ani, suma totală a acestor fonduri ar fi destul de mare pentru a putea fi indemnizate victimele şi pentru a acoperi celelalte costuri ale unui accident nuclear major. Nu ne rămâne decât să sperăm că soluţia celor doi economişti germani va fi luată în consideraţie de către autorităţile abilitate şi că va fi operaţională cât mai repede.

    Sursa: www.actu-environnement.com

    Halda de zgură o ia la vale către râul Cerna

    În acest caz, combinatul siderurgic Arcelor Mittal Hunedoara şi o parte din oraş ar fi inundate. În acest sens, o comisie formată din reprezentanţi ai autorităţilor locale va evalua astăzi gradul de instabilitate a haldei de zgură, al cărei volum total este în jur de 100 de milioane de metri cubi.

     

     

    Decizia autorităţilor vine în urma faptului că reprezentanţii Arcelor Mittal Hunedoara au informat autorităţile judeţene că stabilitatea haldei este pusă din nou în pericol de modul în care este exploatată. Astfel, pe halda respectivă activează de câţiva ani mai multe societăţi care se ocupă cu prelucrarea zgurii şi cu valorificarea scoarţei de fier. Cele mai întinse suprafeţe ale haldei au fost concesionate de firmele Slag Processing Service şi Granpet Buituri, ai căror reprezentanţi s-au acuzat reciproc, în 2006, că periclitează stabilitatea haldei.

    Reziduuri de pe vremea comunismului

    „Munţii“ de zgură de la marginea Hunedoarei au fost înălţaţi în perioada aniilor ’70-’80, pe vremea când oţelă riile şi furnalele combinatului siderurgic din oraş „duduiau“, realizând an după an producţii-record de oţel. Prima alunecare însemnată a haldei de zgură s-a produs în 1974. După incidentul cu pricina, autorităţile au dispus realizarea unui „pinten“ de sprijin, pe porţiunea de la baza haldei, aflată aproape de laminoarele combinatului şi lângă malul râului Cerna. În vara lui 2006, în urma unor ploi puternice, pe haldă s-a produs o altă alunecare masivă.

    Sursa: Evenimentul Zilei

    Catastrofa ecologica la Marea Neagra

    Peste 30.000 de pasari si un numar urias de pesti au pierit în nordul Marii Negre ca urmare a pacurii deversate dupa ce cinci nave au naufragiat în zona strâmtorii Kerci, care desparte peninsula Crimeea de tarmul rusesc, din cauza unei furtuni violente.

    Autoritatile locale vorbesc despre o adevarata catastrofa ecologica. Una dintre nave transporta pacura, iar alte trei – sulf. Mii de tone de pacura s-au scurs în mare.

    Acesta ar putea fi cel mai grav dezastru ecologic din Marea Neagra, din ultimii ani.

    http://www.ecomagazin.ro/catastrofa-ecologica-la-marea-neagra/

    Apa de băut din marile oraşe corespunde normelor legale, dar dăunează grav sănătăţii

    Deşi apa de la robinet respectă parametrii stabiliţi de normativele în vigoare, consumată zilnic, timp îndelungat, ea poate produce probleme grave de sănătate• Opinia îi aparţine reputatului profesor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare

     

     

    • În Capitală, apa conţine cantităţi însemnate de aluminiu şi clor

    • Aluminiul poate determina, în timp, apariţia bolii Alzheimer

    • Clorul afectează glanda tiroidă

    • În Ploieşti, apa de la robinet conţine mulţi azotaţi, ceea ce o face foarte dură

    • Azotaţii, în timp, se pot transforma în substanţe cancerigene

    • În Iaşi, cantitatea de clor din apă depăşeşte chiar şi limitele prevăzute de lege

    • În Timişoara, apa conţine mult clor şi aluminiu

    • Pe cale de consecinţă, singura apă recomandată pentru consum este cea îmbuteliată

    • Chiar dacă apa pe care o consumă e departe de ce ar trebui să fie, locuitorii din Bucureşti şi Iaşi se pot considera norocoşi

    • Buletinele de analiză a calităţii apei diferă în funcţie de firma distribuitoare, astfel încât monitorizarea este una departe de a fi perfectă

    S-a spus de multe ori că apa de la robinet nu este chiar bună de băut. Am auzit cu toţii poveştile cu nisipul, viermii sau rugina din “apa potabilă”. Am vrut să vedem şi noi cat de bună de băut este apa de la robinet. Aşa că am luat buletinele de analiză a calităţii apei din Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Ploieşti şi i le-am dat, spre analiză, profesorului doctor Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare

    http://www.ecomagazin.ro/apa-de-baut-din-marile-orase-corespunde-normelor-legale-dar-dauneaza-grav-sanatatii/

    Licitaţii guvernamentale cu încălcarea normelor legale

    Consiliul de Soluţionare a Contestaţiilor pentru licitaţii publice a obligat Secretariatul General al Guvernului (SGG), Institutul Naţional al Magistraturii (ISM) şi mai multe ministere – Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Finanţelor Publice – să reia procedurile de achiziţionare de
    consumabile pentru imprimante şi faxuri, după ce o firmă participantă a reclamat că regulile licitaţiei favorizau mari companii producătoare de tehnică de calcul. Licitaţiile au fost iniţiate în toamna acestui an, iar cererile de modificare a condiţiilor de licitaţie au fost depuse de o firmă din Timişoara, înaintea desemnării cîştigătorilor, la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), structură din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, cu atribuţii în admiterea sau respingerea contestaţiilor privind modul de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Reprezentanţii firmei din Timişoara au contestat faptul că ofertanţii erau obligaţi prin caietul de sarcini să furnizeze doar materiale autorizate şi fabricate de producătorul copiatorului sau al imprimantei la care acestea urma să fie folosite. Prin caietul de sarcini au fost solicitate produse noi, sigilate, de tipul OEM (original equipment manufacturer), fabricate de către producătorul echipamentului, în ambalaj original, fără menţiunea „sau echivalent”. „Interdicţia, contrară legii, de a livra consumabile de altă marcă decît cele autorizate de fabricant favoriza anumite mari companii producătoare de astfel de echipamente, participante de asemenea la licitaţie, prin distribuitorii lor”, a declarat directorul general al firmei, Tin Factory, Milan Banjac. Ordonanţa de Urgenţă 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică prevede că specificaţiile tehnice ale caietului de sarcini trebuie să permită oricărui ofertant să participe la licitaţie fără „obstacole nejustificate” de natură să restrîngă concurenţa între firme. „Se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, marcă de fabrică sau de comerţ, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau produse”, se arată în actul normativ. Contestaţiile au fost admise de CNSC, care a arătat că prevederile caietelor de sarcini propuse de instituţiile publice încalcă normele legale de atribuire a contractelor de achiziţie publică. Consiliul a cerut ca procedurile de licitaţie să continue după modificarea caietelor de sarcini.

    Normele legale ale produselor GPL

    Pe parcursul celui de al treilea trimestrul al acestui an inspectorii botoşăneni din cadrul Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) au efectuat o serie de verificări la agenţii care folosesc produsele petroliere lichefiate (GPL). S-au verificat modalităţile în care se respectă securitatea şi

     

    sănătatea în muncă la îmbutelierea, depozitarea şi distribuirea recipientelor butelie cu GPL, respectiv gaze tehnice sub presiune. Roxana Gavril, responsabil birou relaţii cu publicul şi mass-media din cadrul ITM, a precizat că au fost controlaţi un număr de 19 agenţi economici din judeţ, fiind reţinute mai multe neconformităţi. La societăţile „Mira Com” din municipiul Dorohoi şi la „Rampetrol” din localitatea Santa Mare nu erau respectate normele legale cu privire la rastelele de depozitare a buteliilor cu GPL care nu erau legate la instalaţia de împământare. „Comercializarea buteliilor cu gaz petrolier lichefiat era realizată cu personal neautorizat ISCIR la societatea „General Business” din localitatea Ştefăneşti”, a precizat Roxana Gavril. Nereguli au fost întâlnite şi la rastelele pe care erau depozitate buteliile cu GPL care nu erau protejate împotriva radiaţilor solare. Agenţii economici nu au întocmit instrucţiunile de lucru şi de protecţie a muncii, în timp ce buteliile goale erau depozitate împreună cu buteliile pline

    NORME de aplicare a Legii nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular

       

    „Art. 1 – (1) Detectivul particular este persoana atestata în conditiile prezentei legi si care, fara sa aduca atingere dreptului la viata intima, familiala si privata ori altor drepturi si libertati fundamentale, la cererea persoanelor fizice sau juridice, desfasoara

    activitati specifice de investigare, referitoare la:
    a) conduita si moralitatea publica a unei persoane;
    b) date privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau juridice potentiala partenera într-o afacere;
    c) persoanele disparute de la domiciliu;
    d) bunurile care fac obiectul unor litigii de natura civila sau penala înstrainate în scopul prejudicierii intereselor unei parti în proces;
    e) asigurarea protectiei împotriva scurgerii unor informatii din sfera vietii private sau a activitatii agentilor economici care doresc sa pastreze confidentialitatea acestora.
    (2) Activitatea detectivului particular nu poate fi contrara reglementarilor legale interne sau celor internationale la care România este parte, sigurantei nationale, ordinii publice ori bunelor moravuri.
    (3) Informatiile obtinute în urma activitatilor desfasurate de detectivul particular sunt destinate exclusiv clientului acestuia, în conditiile prezentei legi.”

     

    Norme:
    1.1. Prin activitati specifice de investigare, în sensul prezentelor norme, se întelege activitatile de studiere amanuntita si de cercetare, efectuate în cazul investigat de catre detectivul particular prin folosirea mijloacelor, metodelor si procedurilor adecvate de lucru, în scopul realizarii sarcinii investigatiei inclusiv, în functie de caz, masurile specifice de acoperire care sa asigure protectia investigatiei.
    1.2. Detectivul particular va refuza cazul atunci când clientul solicita activitati ce încalca normele legale în vigoare sau bunele moravuri si va comunica acest lucru organelor de politie, iar în cazul în care constata ca informatiile solicitate de client vizeaza siguranta nationala, va sesiza de îndata autoritatile cu atributii în domeniu.

    2. Lege:
    „Art. 2 – (1) Detectivul particular îsi poate exercita profesia, dupa caz, în cadrul societatilor specializate sau al cabinetelor individuale de detectivi particulari înfiintate conform legislatiei comerciale si care functioneaza în baza licentei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Române.
    (2) Obiectul de activitate al societatilor specializate si al cabinetelor individuale de detectivi particulari este unic.
    (3) Conducatorii executivi ai societatilor specializate de detectivi particulari trebuie sa fie absolventi ai facultatii de drept sau ai unei scoli postliceale de detectivi ori sa fi îndeplinit functia de politist ori lucrator în cadrul unei institutii publice cu atributii în domeniul ordinii publice sau sigurantei nationale cu grad de ofiter si sa îndeplineasca conditiile prevazute la art. 5 lit. c), d), e) si f).
    (4) Asociatii sau actionarii persoane fizice ai societatilor specializate de detectivi particulari, înfiintate conform alin. (1), trebuie sa îndeplineasca cumulativ conditiile prevazute de art. 5 lit. d) si e).”

    Norme:
    2.1. Pentru obtinerea licentei de functionare, asociatii/actionarii societatilor specializate trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute de art. 5 lit. d) si e) din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita în continuare lege.
    2.2. Pentru obtinerea licentei de functionare conducatorii societatilor specializate sau ai cabinetelor individuale de detectiv particular depun la inspectoratul de politie judetean sau la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, urmatoarele documente:
    a) cerere adresata Inspectoratului General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, prin care se solicita eliberarea licentei de functionare, înregistrata si datata, din care sa rezulte denumirea, adresa sediului social/administrativ si a punctelor de lucru, numele si calitatea conducatorilor executivi, numarul de telefon si fax;
    b) copia actului de proprietate sau de folosinta pentru sediul social/administrativ si pentru punctele de lucru;
    c) pentru conducatorii executivi ai societatii – copie legalizata a diplomei de studii pentru absolventii facultatilor de drept sau ai unei scoli postliceale de detectivi particulari ori a unei adeverinte din care sa reiasa ca au îndeplinit functia de politist sau lucrator în cadrul unei institutii publice cu atributii în domeniul ordinii publice ori sigurantei nationale cu grad de ofiter;
    d) avizul, în copie, eliberat de inspectoratul de politie judetean sau, dupa caz, de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, în raza careia functioneaza societatea sau cabinetul individual de detectivi particulari;
    e) declaratie scrisa si autentificata din care sa rezulte ca nu desfasoara o activitate care implica exercitarea autoritatii publice pentru conducatorii executivi;
    f) copie legalizata a actului constitutiv al societatii, în care sa fie mentionat codul CAEN, sau a contractului de societate si statutului societatii, dupa caz, ori a statutului cabinetului individual de detectiv particular;
    g) copii de pe actele de identitate ale conducatorilor executivi;
    h) copie a certificatului de înregistrare a societatii la oficiul registrului comertului;
    i) certificate medicale, în original, pentru conducatorii executivi;
    j) lista cu mijloacele materiale-tehnice, de transport, de comunicatii, a mijloacelor audio-video, a aparaturii de identificare, a centrelor de supraveghere si a tehnicii de calcul, pe care urmeaza sa le foloseasca;
    k) copie a atestatului de detectiv particular – numai pentru cabinetele individuale;
    l) regulamentul de organizare si functionare;
    m) certificat de cazier judiciar.
    2.3. Baremele medicale pentru dobândirea calitatii de detectiv particular se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, cu avizul Ministerului Sanatatii.
    2.4. Regulamentul de organizare si functionare va avea urmatorul cuprins:
    a) dispozitii generale;
    b) structura organizatorica a societatii;
    c) conditii de angajare (cu respectarea legislatiei muncii si a prevederilor Legii nr. 329/2003);
    d) pregatirea personalului si controlul acestuia în activitatea desfasurata;
    e) atributiile personalului societatii sau cabinetului individual;
    f) dotarea personalului;
    g) fluxul informatiilor rezultate în urma procesului de investigare si nivelul de acces al personalului societatii/cabinetului individual la acestea;
    h) dispozitii finale, care vor cuprinde în mod obligatoriu prevederi referitoare la obligatia de a nu angaja personalul în actiuni de forta, în executari silite, recuperari de debite, conflicte stradale sau între grupuri de persoane, obligativitatea încetarii raporturilor de munca cu angajatul în cazul retragerii avizului sau atestatului de exercitare a profesiei de detectiv particular, precum si obligatia de a comunica, în termen de 10 zile, inspectoratului de politie judetean sau Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, cu privire la modificarile produse în organizare, structura, adresa sediului social sau a punctelor de lucru.
    2.5. Inspectoratele de politie judetene si Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti vor transmite, în termen de 5 zile de la primire, documentele mentionate la pct. 2.2 la Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, cu propuneri motivate privind eliberarea licentei de functionare.
    2.6. Încetarea sau întreruperea activitatii pentru care s-a acordat licenta de functionare a societatii, cu precizarea intervalului de timp, va fi comunicata în termen de 10 zile la inspectoratele de politie judetene sau la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz.
    2.7. Toate documentele prevazute la pct. 2.2 vor fi depuse în doua exemplare, în copie legalizata, cu exceptia certificatului de cazier judiciar prevazut la pct. 2.2 lit. m) si a certificatelor medicale prevazute la pct. 2.2 lit. i), care vor fi depuse în original si însotite de o copie legalizata.
    2.8. Licenta de functionare se elibereaza de Inspectoratul General al Politiei Române numai dupa verificarea îndeplinirii tuturor conditiilor prevazute de lege.
    2.9. Forma si continutul licentei de functionare sunt prevazute în anexa nr. 1 la prezentele norme.
    2.10. Pentru realizarea obiectului unic de activitate, societatile specializate si cabinetele individuale pot efectua:
    a) consultanta de specialitate;
    b) activitati de investigare pentru realizarea prevederilor art. 1 alin. (1) din lege, prin folosirea de mijloace, proceduri si metode de munca, precum si orice alte activitati permise de lege si în conditiile legii, în scopul solutionarii cazului.

    3. Lege:
    „Art. 5 – Poate dobândi calitatea de detectiv particular persoana care îndeplineste urmatoarele conditii:
    a) are cetatenia româna sau cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului Economic European;
    b) poseda cel putin studii medii si este absolventa a unei scoli postliceale de detectivi sau a îndeplinit functia de politist ori lucrator în cadrul unor institutii publice cu atributii în domeniul apararii, ordinii publice sau sigurantei nationale ori este absolventa a unei institutii de învatamânt superior;
    c) este apta din punct de vedere medical;
    d) sa nu fi fost condamnata pentru infractiuni savârsite cu intentie;
    e) nu desfasoara o activitate care implica exercitiul autoritatii publice;
    f) a obtinut avizul inspectoratului de politie judetean sau al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, dupa caz;
    g) a promovat examenul de atestare a calitatii de detectiv particular, conform prevederilor art. 7, ori detine un certificat de calificare în aceasta profesie sau un atestat similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European.”

    Norme:
    3.1. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European dobândesc calitatea de detectiv particular pe teritoriul României:
    a) prin recunoasterea de catre Inspectoratul General al Politiei Române a certificatului de calificare în aceasta profesie sau a atestatului similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România; sau
    b) prin promovarea examenului de atestare a calitatii de detectiv particular, conform art. 7 din lege.
    3.2. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European pot face dovada îndeplinirii conditiilor prevazute de art. 5 lit. c) si d) din lege cu documentele echivalente celor prevazute la art. 6 lit. f) si g) din lege, eliberate de autoritatile competente din unul dintre aceste state. 3.3. Documentele care atesta formarea în profesie sau experienta profesionala, solicitate conform art. 2 alin. (3) si art. 5 lit. b) din lege, eliberate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, se recunosc în scop profesional de catre Inspectoratul General al Politiei Române, conform Legii nr. 200/2004.
    3.4. Documentele care atesta studiile medii si universitare, eliberate în strainatate, prevazute la art. 2 alin. (3) si la art. 5 lit. b) din lege, se recunosc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
    3.5. Dispozitiile pct. 3.1 lit. a), pct. 3.3 si 3.4 se aplica si cetatenilor români.
    3.6. Procedura de recunoastere prevazuta la pct. 3.1 lit. a) si la pct. 3.3 se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

    4. Lege:
    „Art. 7 – (1) Calitatea de detectiv particular se dobândeste în urma verificarii îndeplinirii conditiilor prevazute de lege si a examinarii candidatilor de catre o comisie instituita la nivelul inspectoratului de politie judetean, respectiv al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti.
    (2) Comisia prevazuta la alin. (1) se întruneste trimestrial, iar verificarea cunostintelor se face potrivit tematicii aprobate de Inspectoratul General al Politiei Române.
    (3) Dupa promovarea examenului, detectivului particular i se elibereaza un atestat, pe baza caruia se poate asocia ori angaja la o societate licentiata sau îsi poate înfiinta cabinet individual pentru desfasurarea de activitati de investigare.
    (4) Persoana respinsa la examen poate depune contestatie la Inspectoratul General al Politiei Române în termen de 3 zile, acesta având obligatia sa o solutioneze în termen de 30 de zile de la data depunerii.
    (5) Cetatenii din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European care au calitatea de detectiv particular pot desfasura activitatile specifice acestei profesii pe teritoriul României, în conditiile prezentei legi, exclusiv în baza unei delegatii emise de societatea pe care o reprezinta, în vederea solutionarii cazului ce face necesara prezenta acestora în România. Cetatenii din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European fac dovada calitatii de detectiv particular cu actul care atesta în mod valabil aceasta calitate în statul de origine sau de provenienta.
    (6) Detectivii prevazuti la alin. (5) au obligatia ca înaintea desfasurarii oricaror activitati specifice si la încetarea acestora sa înstiinteze organul de politie competent teritorial.”

    Norme:
    4.1. Comisia de examinare prevazuta la art. 7 alin. (1) din lege se constituie prin dispozitie scrisa a directorului general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, respectiv a inspectorului-sef al inspectoratului de politie judetean, si este formata din ofiteri de politie specializati în domeniu. Comisia are în componenta un presedinte, 2 membri si un secretar.
    4.2. La lucrarile comisiei de examinare pot participa reprezentanti anume mandatati ai asociatiilor profesionale de detectivi, cu rol consultativ la adoptarea deciziei de atestare individuala.
    4.3. Tematica de examinare în vederea atestarii se stabileste de catre Inspectoratul General al Politiei Române, la propunerea Directiei de investigatii criminale, si se aduce la cunostinta publicului, prin mijloacele de comunicare în masa ori prin afisare la sediile unitatilor de politie la care se constituie comisii de examinare în vederea atestarii, cu minimum 30 de zile înainte de data organizarii examinarii candidatilor.
    4.4. Examenul pentru obtinerea atestatului de detectiv particular consta într-o proba scrisa, eliminatorie, precum si în sustinerea unui interviu. În functie de rezultatele obtinute, candidatii sunt declarati „admisi” sau „respinsi”.
    4.5. Lista cuprinzând situatia rezultatelor obtinute la examenele de atestare se afiseaza la sediul unitatii de politie care organizeaza examinarea, în locuri accesibile publicului.
    4.6. În termen de 24 de ore de la data afisarii rezultatelor, candidatii respinsi la examenul de obtinere a atestatului pot depune contestatie la sediul inspectoratului de politie judetean ori la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz.
    4.7. Contestatiile se solutioneaza de o comisie speciala, numita prin dispozitie a sefului unitatii de politie care a organizat examenul de obtinere a atestatului de detectiv particular si care are în componenta: un presedinte, 2 membri, ofiteri de politie specializati în domeniu si un secretar. Functia de presedinte al comisiei de contestatii va fi îndeplinita de unul dintre inspectorii adjuncti ai inspectoratului de politie judetean, respectiv de un director adjunct al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, iar functia de secretar va fi îndeplinita de seful structurii de resurse umane a unitatii de politie.
    4.8. Forma si continutul atestatului de detectiv particular sunt prevazute în anexa nr. 2 la prezentele norme.
    4.9. La sosirea pe teritoriul României, înainte de declansarea oricarei activitati în calitate de detectiv particular, în baza art. 7 alin. (6), cetatenii din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European au obligatia de a înstiinta în scris, conform formularului prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme, unitatea de politie pe raza careia urmeaza sa initieze investigatia.

    5. Lege:
    „Art. 8 – (1) Calitatea de detectiv particular înceteaza:
    a) prin renuntare scrisa, care se depune la inspectoratul de politie judetean sau, dupa caz, la Directia generala de politie a municipiului Bucuresti;
    b) prin anularea atestatului în conditiile art. 23 alin. (2);
    c) când persoana în cauza nu mai îndeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. a) si c) – e).”

    Norme:
    5.1. În termen de 3 zile de la data constatarii savârsirii uneia dintre faptele prevazute la art. 23 alin. (2) din lege, atestatul de detectiv particular poate fi anulat de unitatea de politie emitenta, prin dispozitia semnata de seful acesteia.
    5.2. În maximum 5 zile de la data anularii atestatului, organul de politie care a dispus masura va comunica despre aceasta atât societatii în care îsi desfasoara activitatea detectivul particular, cât si persoanei împotriva careia s-a dispus masura respectiva.
    5.3. În termen de 3 zile de la primirea comunicarii, persoana careia i s-a anulat atestatul este obligata sa depuna legitimatia de detectiv particular la sediul unitatii de politie care a dispus anularea.
    5.4. În termen de 3 zile de la data producerii unuia dintre cazurile prevazute de art. 8 alin. (1) lit. c) din lege, persoana care are calitatea de detectiv particular este obligata sa comunice în scris acest lucru unitatii de politie care i-a eliberat atestatul.
    5.5. Pe perioada încetarii sau suspendarii calitatii de detectiv particular, persoana în cauza este obligata sa predea legitimatia de detectiv particular unitatii de politie emitente.
    5.6. În situatia în care atestatul este anulat ca urmare a contraventiei prevazute la art. 18 alin. (1) lit. c) raportat la art. 15 lit. a) – c) din lege, masura anularii va fi comunicata si organelor cu atributii în domeniul sigurantei nationale, potrivit competentelor legale, împreuna cu datele si informatiile obtinute.

    6. Lege:
    „Art. 11 – (1) În exercitarea profesiei detectivul particular are dreptul sa efectueze investigatii în legatura cu persoanele, bunurile, faptele, datele si împrejurarile care fac obiectul acestei activitati, cu respectarea stricta a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a dispozitiilor legale.
    (2) În efectuarea investigatiei detectivul particular poate solicita persoanelor fizice sau autoritatilor publice informatii care, potrivit legii, nu sunt clasificate si nu aduc atingere dreptului la viata intima, familiala si privata ori altor drepturi si libertati fundamentale ale persoanei vizate.”

    Norme:

    6.1. În exercitarea profesiei detectivul particular are dreptul sa efectueze investigatii si supravegheri prin observare directa, fotografiere, înregistrare audio-video si sa solicite din arhivele si evidentele unor institutii publice date, care, potrivit legii, nu sunt clasificate si nu aduc atingere dreptului la viata intima, familiala ori privata sau altor drepturi si libertati fundamentale ale persoanei.
    6.2. Datele si informatiile solicitate vor fi furnizate cu operativitate.

    7. Lege:
    „Art. 12 – Detectivul particular are urmatoarele obligatii: […]
    b) sa foloseasca metode si mijloace de investigare prin care sa nu aduca atingere normelor de drept ori drepturilor si libertatilor cetatenesti;”

    Norme:
    7.1. Detectivilor particulari, precum si societatilor specializate sau cabinetelor individuale în care acestia îsi desfasoara activitatea le sunt interzise urmatoarele activitati:
    a) interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf, fax, retele electronice ori alte mijloace de transmitere de voce sau date la distanta, precum si accesul în spatiile respective pentru instalarea aparaturii specifice;
    b) interceptarea, sustragerea, distrugerea, retinerea sau deschiderea fara drept a unei corespondente ori a altor trimiteri postale adresate unei persoane;
    c) interceptarea comunicatiilor ambientale în spatiul privat;
    d) supravegherea foto-video prin amplasarea de mijloace tehnice în spatii private.

    8. Lege:
    „Art. 14 – Societatile specializate si cabinetele individuale de detectivi particulari au urmatoarele drepturi:
    a) sa se doteze si sa foloseasca mijloacele tehnice de investigare si comunicatii permise de lege;
    b) sa organizeze cursuri si alte activitati de pregatire profesionala si fizica specifice pentru perfectionarea pregatirii personalului propriu;”

    Norme:
    8.1. Pentru mijloacele de comunicare este obligatorie obtinerea prealabila a autorizatiei pentru frecventele utilizate, eliberata de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei – I.G.C.T.I.
    8.2. Tematica pregatirii profesionale si pentru perfectionarea personalului propriu va fi prezentata de catre conducatorii executivi ai societatii anual, pâna la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul urmator, la Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, în vederea aprobarii.
    8.3. Tematica va fi utilizata în procesul pregatirii profesionale numai dupa aprobarea sa de catre Inspectoratul General al Politiei Române.
    8.4. Daca avizul prevazut la pct. 8.2 nu este emis în termen de 10 zile de la primire, tematica se considera aprobata de drept.

    9. Lege:
    „Art. 15 – (1) În organizarea si desfasurarea activitatii detectivii particulari din societatile specializate si din cabinetele individuale au obligatia:
    a) sa întreprinda investigatii numai în baza unei conventii scrise încheiate cu clientul;
    b) sa înfiinteze un registru numerotat si sa îl înregistreze la inspectoratul de politie judetean sau, dupa caz, la Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, în care vor tine evidenta cazurilor investigate;
    c) sa comunice datele si informatiile solicitate de procuror sau de instanta de judecata, pentru solutionarea unor cauze penale;
    d) în cazurile în care constata ca informatiile obtinute vizeaza siguranta nationala, sa sesizeze de îndata autoritatile cu atributii în domeniu;
    e) sa angajeze si sa foloseasca pentru activitatile specifice de investigatii numai persoane care au calitatea de detectiv particular;
    f) în raport de posibilitati si pe baza unor conventii, sa primeasca în practica elevi ai scolilor de detectivi particulari.
    (2) Societatile specializate si cabinetele individuale de detectivi particulari îsi întocmesc regulament de organizare si functionare, care se aproba prin dispozitie scrisa a conducatorului executiv al societatii sau a sefului cabinetului individual, dupa caz.”

    Norme:
    9.1. Toate cazurile investigate trebuie evidentiate în registrul prevazut la art. 15 lit. b) din lege, ocazie cu care se vor înscrie în mod obligatoriu si urmatoarele mentiuni:
    a) numarul de ordine al cazului aflat în lucru la societatea specializata sau la cabinetul individual;
    b) codul clientului corespunzator codului mapei-anexa în care se grupeaza datele de identificare ale clientului si toate documentele întocmite cu ocazia efectuarii activitatilor în cazul respectiv; codul poate consta din cifre/numere, nume sau denumire;
    c) obiectul conventiei scrise încheiate cu clientul;
    d) data finalizarii cazului;
    e) codul numeric personal al clientului.
    9.2. Societatile specializate sau cabinetele individuale trebuie sa sesizeze în scris, de îndata, autoritatile cu atributii în domeniu, conform atributiilor legale, atunci când datele sau informatiile, indiferent de modul în care au fost obtinute, vizeaza siguranta nationala; acestea sunt obligate sa puna la dispozitie autoritatilor sesizate si suportul pe care, eventual, sunt fixate datele respective.
    9.3. Sunt interzise copierea, multiplicarea si transcrierea acestor date si informatii de catre cei care intra în posesia lor – atât detectivii particulari, cât si alte persoane din cadrul societatilor specializate sau al cabinetelor individuale -, precum si comunicarea acestora, sub orice forma, altor persoane fizice sau juridice.

    10. Lege:
    „Art. 20 – (1) Repetarea savârsirii contraventiilor prevazute la art. 18 lit. a) si c) în interval de un an atrage suspendarea atestatului pe o perioada de la 3 la 6 luni.
    (2) Suspendarea atestatului si revocarea suspendarii se dispun, în toate cazurile, de catre Inspectoratul General al Politiei Române, la propunerea inspectoratelor de politie judetene sau a Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, si se comunica persoanei în cauza.”

    Norme:
    10.1. În situatia prevazuta la art. 20 alin. (1) din lege, suspendarea atestatului se dispune în scris de catre Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, la propunerea motivata a inspectoratului de politie judetean sau a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti din care face parte organul constatator, în termenul prevazut la pct. 5.1.
    10.2. Dispozitia de suspendare va fi comunicata în scris persoanei în cauza, respectiv societatii în care aceasta îsi desfasoara activitatea, de catre inspectoratul de politie judetean sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, în termenul prevazut la pct. 5.2.

    11. Lege:
    „Art. 24 – (1) Masurile prevazute la art. 23 referitoare la suspendarea sau la anularea atestatului de detectiv particular se dispun de catre inspectoratul de politie judetean care l-a emis sau, dupa caz, de catre Directia generala de politie a municipiului Bucuresti.
    (2) Suspendarea sau anularea licentei de functionare a societatii specializate ori a cabinetului individual de detectivi particulari se dispune, în conditiile prezentei legi, de catre Inspectoratul General al Politiei Române.”

    Norme:
    11.1. Suspendarea sau anularea atestatului de detectiv particular se dispune de catre inspectoratul de politie judetean sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti în conditiile prevazute de lege si de prezentele norme.
    11.2. Suspendarea sau anularea licentei de functionare a societatii se dispune de inspectoratul de politie judetean sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, numai dupa obtinerea aprobarii de la Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale.

    12. Lege:
    „Art. 25 – Controlul activitatii specifice desfasurate de societatile specializate si de cabinetele individuale de detectivi particulari se efectueaza de politisti anume desemnati de catre Inspectoratul General al Politiei Române, cu avizul Ministerului Public.”

    Norme:
    12.1. Controlul va fi efectuat anual sau ori de câte ori exista sesizari din care rezulta ca activitatea societatii sau cabinetului individual de detectivi particulari nu se desfasoara în conformitate cu prevederile legale.
    12.2. Cu ocazia controlului vor fi avute în vedere urmatoarele aspecte:
    a) autenticitatea actelor de constituire si functionare a societatii specializate sau cabinetului individual de detectivi particulari si legalitatea functionarii acestora;
    b) daca asociatii/actionarii, precum si conducatorul societatii sau cabinetului individual de detectivi particulari si personalul acestora întrunesc conditiile si criteriile prevazute de lege si de prezentele norme;
    c) existenta registrului prevazut de lege si înregistrarea datelor obligatorii în acesta;
    d) existenta unor incompatibilitati ori interdictii în exercitarea profesiei de detectiv particular.
    12.3. În toate situatiile, constatarile facute cu ocazia controlului efectuat la societatile specializate sau cabinetele individuale de detectivi particulari vor fi evidentiate în registrul unic de control, unde se mentioneaza identitatea si calitatea organului de control, masurile propuse si sanctiunile aplicate.

    Anexa Nr. 1
    la norme

    MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
    INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE

    LICENTA DE FUNCTIONARE

      În baza prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificarile si completarile ulterioare, se autorizeaza functionarea
    …………………..
    …………………………………………………………………,

    (denumirea societatii comerciale/a cabinetului individual)

    înregistrata/înregistrat la ……………… cu codul unic de înregistrare
    ………., cu sediul în ………, str. …….. nr. …, bl. …, sc. …,
    ap. …, sectorul/judetul ……… .

    Inspectorul general
    al Inspectoratului General al Politiei Române,
    ……………………………………….

        Data eliberarii …..         Seria ………. numarul ………….

    Anexa Nr. 2
    la norme

    MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
    INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE
    ……………………………………………………………………
    (unitatea de politie emitenta)

    ATESTAT DE DETECTIV PARTICULAR

       În urma promovarii examenului profesional si în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificarile si completarile ulterioare, se elibereaza domnului/doamnei …………………, CNP …………………….., prezentul atestat prin care se confirma calitatea de detectiv particular.
    Prezentul atestat confera titularului toate drepturile prevazute de lege.

    Seful unitatii de politie emitente,
    …………………………………………..

    Data eliberarii ………..         Seria ………… numarul ……………

    Anexa Nr. 3
    la norme

    MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
    INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE
    ………………………………….
    (unitatea de politie emitenta)

    Numele si prenumele politistului (în clar)
    Semnatura
    …………………..

    DECLARATIE

    Date de identificare:

    – numele ……………………………………………………….;

    – prenumele …………………………………………………….;

    – prenumele parintilor …………………………………………..;

    – anul, luna si ziua nasterii …………………………………….;

    – localitatea/tara ………………………………………………;

    – domiciliul (localitatea, strada, nr., tara) ………………………;

    – seria si numarul pasaportului …………………………………..;

    – seria si numarul legitimatiei de serviciu ………………………..;

    – societatea de detectivi particulari emitenta ……………………..;

    ……………………………………………………………….;

    – locul si perioada în care efectueaza investigatiile ……………….;

    ……………………………………………………………….;

           Semnatura                        Data
            ………….                 ………

    ANAF va executa silit datornicii de fonduri europene

    Proiectul de act normativ urmareste extinderea domeniului de aplicare asupra tuturor fondurilor nerambursabile acordate Romaniei de Uniunea Europeana, dar si asimilarea debitelor comunitare cu datoriile fiscale nationale. De asemenea, prin proiectul mentionat se are in vedere consolidarea

     

    atributiilor autoritatilor cu competente in gestionarea fondurilor comunitare.
     Conform notei de fundamentare, sistemul actual corespunde partial noilor cerinte, in sensul ca este aplicabil numai fondurilor de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD, dar nu si celor comunitare post-aderare de care beneficiaza Romania incepand cu data de 1 ianuarie 2007.
     De asemenea, potrivit notei de fundamentare, au fost intampinate probleme in aplicarea reglementarilor in vigoare, din cauza inexistentei structurilor specializate la nivelul agentiilor de implementare a programelor Phare, ISPA si SAPARD, care sa aiba atributii in constatarea sumelor de recuperat la bugetul Uniunii Europene si a bugetelor din care provine cofinantarea aferenta, platite necuvenit ca urmare a unei nereguli si/sau fraude.
     Sistemul actual nu reglementeaza cazurile programelor Phare anterioare programului Phare 1998 si in legatura cu care Comisia Europeana a emis note de debit Romaniei.
     Documentul de strategie relevant care sta la baza elaborarii proiectului de act normativ este Strategia Nationala de Lupta Antifrauda pentru protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, aprobata prin Hotararea de Guvern nr. 793/2005, modificata prin Hotararea de Guvern nr. 1211/2006.
     Punerea in aplicare a proiectului se va realiza partial prin structurile deja existente, fiind necesara, in acelasi timp, infiintarea in cadrul Ministerului Finantelor Publice a unei noi directii de specialitate, care va avea competente de a constata creantele bugetare rezultate din nereguli si/sau frauda.

    Cum va adresati institutiilor europene

    Cetatenii europeni, dar si persoanele juridice cu sediul in Uniunea Europeana, au posibilitatea de a se adresa institutiilor europene, avand la dispozitie atat mijloace oficiale cat si informale pentru apararea drepturilor de care beneficiaza in Uniunea Europeana.

     

    Pot adresa petitii Parlamentului European, fie individual, fie in asociere cu alte persoane:

    orice cetatean al Uniunii Europene,
    orice persoana fizica rezidenta intr-un stat membru UE,
    orice persoana juridica cu sediul intr-un stat membru UE.

    Petitia poate fi o plangere sau o solicitare cu privire la aspecte ce intra in domeniul de actiune al Comunitatii si care afecteaza petentul in mod direct. Acesta trebuie sa isi precizeze numele, ocupatia, cetatenia si adresa. Petitia poate fi scrisa in oricare dintre limbile oficiale ale UE si poate fi trimisa prin posta sau prin e-mail.

    Adresa:

    Parlement européen
    Commission des pétitions
    Secrétariat
    Rue Wiertz
    B-1047 BRUXELLES

    e-mail: Petitions@europarl.europa.eu

    Comisia pentru petitii a Parlamentului UE decide asupra admisibilitatii petitiilor, verificand daca ele se refera la aspecte ce intra in campul de actiune al Uniunii Europene. Simplele solicitari de informatii si comentariile generale pe marginea politicii UE nu sunt de competenta Comisiei pentru petitii.

    Romania to host the European Youth Olympic Festival in 2013

    Romania will host in 2013 the winter edition of the European Youth Olympic Festival. The General Assembly of the European Olympic Committees met in Istanbul last week and decided to offer Romania the right to organize it.

     

    Romania’s delegation comprised the mayors of  the organizing tourist resorts on Valea Prahovei, locations renowned for their sky slopes, and several Bucharest officials. The European Youth Olympic Festival is organized by the European Olympic Committees Association under the high patronage of the International Olympic Committee. At this multi-sport competition youngsters aged 13 to 18 years old can participate.
    Romania was part of the festival as yearly as 1993, when its first edition was organized. Last year, our country was represented by 19 young people.

    http://www.hotnews.ro/stiri-top_news-5164792-romania-host-the-european-youth-olympic-festival-2013.htm

    The Romanian state to pay compensation to a prisoner for being beaten up by policemen

    The European Court of Human Rights (ECHR) ruled that the Romanian that was tortured by policemen during an investigation 11 years ago should receive compensation from the Romanian state. After attempting to sue the state in Romania at the military court the man decided to file a complaint in

     

     

    Strasbourg. Thus, the man will receive 7,000 euro as moral prejudice for being subjected to inhuman treatment. Ion Lupascu, aged 49 is currently imprisoned for a 19 year punishment for robbery that lead to the death of the victim. On September 1997, the man engaged in a fight with the seller that he hit several times.

    Lupascu was convicted and says that during the investigation, three aggressive policemen beat him up. The next day, the man obtained a medical certificate that attests the treatment he was subjected to.

    Doctors estimated that the man will need 2 to 3 days of medical care for his wounds. Investigated by the military court, the policemen were found not guilty as they claimed that the victims wounds were caused because the victim opposed his arrest.

    http://www.hotnews.ro/stiri-top_news-5127732-the-romanian-state-pay-compensation-prisoner-for-being-beaten-policemen.htm

    Romanian condemned to 27 years of prison in USA for internet fraud

    A Romanian citizen was condemned by a US court to 27 years of prison time for internet fraud, Chicago Tribune reads, quoted by Romanian news television Realitatea TV. This punishment is one of the highest ever given so far. Adrian Florin Fechet, a 39 year old Romanian man, was found guilty for

     

    stealing 5 million US dollars from 2,000 eBay shoppers and from other internet users.Prosecutors declared that victims auctioned several amounts for eBay products but did not offer enough to actually buy the product. They received an electronic message from the one who offered the product for sale, announcing them that they have a second chance to buy it. The message however, was sent from Romania, from members of Fechet’s group.

    Buyers willing to try their chance again would pay online to members of the group in the US that would then transfer the money to Romania. However, those transferring the money did not receive anything in return.

    Fechet was one of the 21 people accused in this case. Other three members of the group managed to escape the police forces and all the rest, with two notable exceptions, received punishments of two to eight years in prison.

    http://www.hotnews.ro/stiri-top_news-5155100-romanian-condemned-27-years-prison-usa-for-internet-fraud.htm

    Petrom and ExxonMobil to explore in the Black Sea

    Petrom and ExxonMobil signed an agreement that allows them to explore the Romanian continental plateau of the Black Sea. The exploration will be done in the area of Neptun seaside resort, South East Romania, on a 9.900 square km area. The explorations will be directed to the area where the sea

     

    reaches its deepest point. In 2009, officials will purchase a huge 3D seismic equipment, a project that will be lead by Petrom.ExonMobil will finance the biggest part of the works and will offer the needed expertise in the evaluation of the seismic data. The project involves a high technology domain and Petrom will take up the first steps to explore waters with depths of over 100 meters. Petrom official Johann Pleinninger declared that the agreement with ExxonMobil is an important step and added that the full potential of the Black Sea was never explored in the Romanian area.

    http://english.hotnews.ro/stiri-top_news-5212122-petrom-and-exxonmobil-explore-the-black-sea.htm

    Romanian peasants, the new image of poor indigenous populations, in a Burger King ad

    The image of Romanian peasants is used, next to others from Thailand and Iceland, to define poor indigenous populations in a Burger King campaign which wants to portray „one of the most authentic culinary test” but which generated criticism already, Romanian news agency Mediafax informs.
    According to AdAge, the campaign was made by Crispin Porter & Bogusky agency together with the MDC Partners creation team and will be launched on December 6. The campaign promises to portray „the most authentic culinary test” but has already attracted criticism for exploiting poor populations.
    The global campaign, named Whopper Virgins will be officially launched on December 6 and its main objective is to convince consumers that their Whopper sandwiches are tastier and more appreciated than McDonald’s sandwiches.On the online platform of the campaign, users can follow the reactions of representatives of various ethnic groups outside the US when they taste the Whoppers within the most authentic culinary test, as Burger King entitles the experiment.

    http://english.hotnews.ro/stiri-top_news-5218442-romanian-peasants-the-new-image-poor-indigenous-populations-burger-king.htm

    Ion Oncescu – world ambidextrous skandenberg champion

    Romanian Ion Oncescu won the world skandenberg championship, the 100 kg category after winning the world left hand championship on Saturday and the right hand championship on Sunday. Oncescu received, last year, the world championship title at the 90 kg category and this year, he became the

     

    first sportsman to obtain the title two years in a row.Romania’s Skandenberg Federation President Cristian Dulgheru declared, quoted by Prosport.ro, that Oncescu managed to beat opponents in a second and some of them even requested medical care.

    http://english.hotnews.ro/stiri-top_news-5226578-ion-oncescu-world-ambidextrous-skandenberg-champion.htm

    Journalist Cornel Nistorescu injured two young people in motorcycle accident

    Two young people on a motorcycle were injured in a car accident involving journalist Cornel Nistorescu on Saturday night, Romanian television news Realitatea TV informs. The accident took place on Lascar Catargiu, a major boulevard in Bucharest.

     

    The journalist driving a BMW took a u-turn on a pedestrian crossing and entered another lane without noticing the motorcycle. According to the first information available, the two injured young people were seriously injured and transported to the Floreasca hospital.
    For almost one hour, Cornel Nistorescu refused to get off his car and ask about the health of the two people he injured. The journalist’s alcohol level was zero and the police started an investigation to determine the punishment for the irregularities.

    http://english.hotnews.ro/stiri-top_news-5226668-journalist-cornel-nistorescu-injured-two-young-people-motorcycle-accident.htm

    Agriculture giant Interagro lays off 90% of all employees

    The Interagro group will lay off 5,500 employees in January – over 90% of the total. Most people to lose their jobs are currently working in chemical plants, said the Interagro owner, Ioan Niculae.
    „We will shut down all six chemical companies we own, meaning 4,500 people will be laid off. In

     

    addition, we will have to lay off 500 people in agriculture and 500 more in various other areas”, said Niculae, adding that only a state intervention earlier than two weeks would make a difference.

    Niculae predicted a short while ago that Romania may face the most critical food crisis after 1990, in case subsidies and incentives for agriculture are not offered in time.

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5233402-agriculture-giant-interagro-lays-off-90-all-employees.htm

    Romania: Stock standard

    new arbitration system will radically overhaul the way the capital markets in Romania are regulated

     

     

    The Bucharest Stock Exchange (BSE), the operator of the regulated securities market, has set up the Arbitration Court of the Bucharest Stock Exchange (BSEAC).

    It is governed by the 2006 procedure rules, which are approved by the regulatory authority, the National Securities Commission.

     

    Competence of the BSEAC

    The BSEAC is a permanent arbitration body for the settlement of disputes resulting from operations carried out on the regulated markets and the alternative trading system operated by the BSE.

    They arbitrate when such disputes arise between:

    • participants of the BSE trading system and issuers of financial instruments admitted to trading on the regulated markets operated by the BSE;
    • issuers of financial instruments admitted to trading on the regulated markets operated by BSE;
    • intermediaries, their agents, their clients and employers, resulting from BSE market operations or operations on different markets.

    The competence of the BSEAC is not exclusive. The Court of International Commercial Arbitration, which is attached to the Court of Commerce and Industry of Romania, is a well-known alternative.

     

    Arbitration agreement

    The parties to a dispute may submit a claim to the BSEAC for arbitration if there is an arbitration clause agreed under the contract existing between such parties; or the parties agree to arbitrate once the dispute has occurred.

    The agreement to arbitrate (either in the form of an arbitration clause or a separate agreement) has to be in writing as a condition of validity.

    The validity of the arbitration clause is independent of the validity of the contract in which the arbitration clause is included.

     

    Arbitral tribunal

    The arbitral tribunal has the authority to rule on its own competence to decide the case.

    Should there be no contrary provision in the arbitration clause or in the agreement to arbitrate, it is deemed that the parties will accept the procedure rules applicable to the arbitration by the BSEAC.

    Disputes submitted to arbitration by the BSEAC are to be heard and decided by a panel of three arbitrators, or by a sole arbitrator, if the parties so agree.

    In the case of a three-member panel, each party shall nominate one member of the panel and one replacement from among the persons recorded on the published list of arbitrators of the BSEAC. The two members nominated by the parties shall nominate the third arbitrator, who will also chair the arbitration panel.

    Should one of the parties fail to nominate an arbitrator, or the two arbitrators fail to agree on the person to chair the panel, the claimant may request the chairman of the BSE Arbitral court to proceed with the nomination.

    The arbitrator may be recused if their independence or impartiality is called into question.

    The party that nominated the respective arbitrator may request their recusal only for causes subsequent to their nomination.

     

    Arbitration proceedings

    The request for arbitration has to be filed in writing, identifying the parties, indicating the arbitration clause or agreement, the subject matter and claimed value. De facto and de jure grounds for each of the claims must also be submitted, along with documents and evidence in support, and details of the nominated arbitrator.

    The respondent has a 30-day term to submit a statement of defence. Any counter-claims may be filed either with the statement of defence or separately, up until the first hearing of the case.

    Once the arbitral tribunal is constituted, the file shall be transmitted to the tribunal (or the sole arbitrator).

    Any motion regarding the existence or validity of the arbitration agreement, the constitution of the tribunal, the limits of the arbitrators’ competence or the proceedings, may be raised until the first hearing, unless a shorter term has been set by the tribunal. In addition, any written evidence must be submitted by the date of the hearing.

     

    Arbitral decision

    The arbitral tribunal has to pass its decision within five months of being selected, unless the parties involved have agreed otherwise.

    The tribunal’s decision should be based on the main contract, the relevant legal provision, and the prevailing commercial practice. Should the parties expressly agree, the arbitral tribunal may resolve the dispute on the basis of ex aequo et bono — in other words, what is fair and equitable in the case at hand.

    The arbitral decision communicated to the parties has the effect of a final court judgment.

    The decision may be challenged in court on the basis of several grounds strictly provided by the law. These grounds include scenarios in which the dispute should not have been resolved through arbitration (only private law matters may be submitted to arbitration), and where the arbitral tribunal has decided on the case in the absence of an arbitration clause.

    The parties may not waive their right to challenge the arbitral decision until after it has been passed.

    Cristina Metea is a partner with Tuca Zbarcea & Asociatii

    http://www.legalweek.com/Navigation/32/Articles/1165586/Romania+Stock+standard.html.

    Basescu: „As far as I’ve seen, Romanian industry doesn’t look like being in very difficult situation”

    Romania president Traian Basescu said on Thursday that the situation of the industry looks less critical than its image would suggest. „As far as I’ve seen, Romanian industry doesn’t look like being in very difficult situation”, said Basescu, adding that the Government should intervene though, in

     

    order to help producers find their market. After visiting the train car producing company SC Astra Vagoane Arad, president Basescu said that he met „various employers’ associations”, but that the discussions he had with their officials didn’t help much in constructing a general image of the situation, because „they discuss general matters, such as fiscal conditions”. „I already knew that decreasing the social contribution rate may help a company”, said Basescu.

    The head of state used Azomures as example: „There’s no use to decrease the Health contribution 2% for such a company, if no one will order fertilizer in January. The tax level has nothing to do with the workers being sent home, on temporary unemployment”.

    http://www.hotnews.ro/stiri-business-5173946-president-basescu-far-ive-seen-romanian-industry-doesnt-look-like-being-very-difficult-situation.htm

    Crisis solution: real estate developers rent new apartments in Bucharest, Ploiesti, Oradea, Constanta and Cluj

    Due to a decrease in demand for new apartments, real estate developers are doing their best to get some benefits from their investments by renting the new apartments in residential locations. Several real estate developers across Romania, in Bucharest, Ploiesti, Oradea Constanta or Cluj seek to rent

     

    the apartments or houses built in order to return some profits.Real estate companies’ representatives declared that there are four options a client can choose from: thus, he can have a credit without offering any advance payments, a credit with an advance, renting with an option to buy later and simply renting

     

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5218346-crisis-solution-real-estate-developers-rent-new-apartments-bucharest-ploiesti-oradea-constanta-and-cluj.htm

    Constructions sector grows 29.1% so far in 2008

     The volume of construction works increased 21.9% during the first ten months of the year, compared to the similar period of 2007. The growth was recorded for all types of constructions, the National Statistics Institute announced on Friday. The volume increased 5% in October, compared to September

     

    and 19.1%, compared to October 2007. Compared to the first 10 months in 2007, the growth was 32.8% in non-residential buildings, 28.6% in engineering constructions and 25.4% in residential buildings.

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5219822-constructions-sector-grows-29-1-far-2008.htm

    Dacia to give up 620 of its employees and reduces its 2009 investment plans by 100 million euro

    Due to the fall of the car market in Romania, Dacia will stop its production starting December 11, 2008 until January 11 2009 in order to reduces its stocks and will also reduce its production rates thereafter. Even though Dacia registered a success in its exports this does not compensate with the

     

    general decrease of the car market in Europe, the company informs.Plus, Dacia will revisit its investment budget for 2009 from 250 million euro to 150 million euro. Starting January, Dacia will reduce its production from 1 360 cars to 1085 cars/day. Dacia will also reduce its investment plans for 2009, from 250 million euro to 150 million. Investments targeting the improvement of work conditions and the quality of the products will not be affected. Dacia will also maintain its investments in developing its models.

    In Romania, the car market registered a 50% decrease in November 2008 and in the same month, Dacia sold 4698 cars on the internal market, a 52% decrease as compared to the similar month, last year.

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5228456-dacia-give-620-its-employees-and-reduces-its-2009-investment-plans-100-million-euro.htm

    The Tribune media group files for bankruptcy protection

    The American media group Tribune, owning several influent newspapers – such as Los Angeles Times, Chicago Tribune and Baltimore Sun – demanded on Monday protection against bankruptcy, newspapers in the group’s portfolio announced. The reasons are the fast decrease of advertising

     

    income and the burdening credits accumulated by the company.
    „The move opens the most painful episode yet in a tumultuous period at the company that started when the former owners of the Los Angeles Times, which Tribune Co. acquired in 2000, forced the company to seek a restructuring more than two years ago. That process culminated in Zell taking the company private last December in a debt-laden transaction, which exposed the Chicago Tribune parent, a longtime pillar of the city’s business and civic life, to fierce economic forces it couldn’t weather”, Chicago Tribune explains

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5231559-the-tribune-media-group-files-for-bankruptcy-protection.htm

    Car tax officially tripled

    The car pollution tax was tripled on Monday, after the last Governmental ordinance on the issue was published in Monitorul Oficial (The Official Gazette). Starting on Tuesday, all those who need to pay their car tax will do it complying with the new rules.

     

    According to the ordinance, cars with engines below 2,000 cubic centimeters registered for the first time in Romania or any other EU states don’t have to pay the tax until December 31, 2009. The car tax does not apply, starting on Tuesday, to hybrid and electrical cars, nor to Euro 5 and Euro 6 standard compliant vehicles

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5232314-car-tax-officially-tripled.htm

    Twice as many payment delays in November, crisis aggravating

    The number of payments delayed by companies has doubled in November, data gathered by the financial evaluation agency Coface indicate. The trend is considered as a sign of the fact that the financial crisis is deepening in Romania. Most incidents involve companies in the constructions

     

    segment, IT and retail distribution. The cash crisis in Romania is confirmed by the increasing number of companies seeing their payment instruments refused by the banks, because of the lack of cash into the accounts, Coface adds. Out of 3,500 companies verified by Coface during the [past two months, 5% were noted as having payment incidents.

    Although the situation is of nature to stir concern, Coface adds that a fact even more to worry about is that the list of companies with problems includes names considered as having a good financial situation in 2007.

    In October and November, some 2,000 insolvency files were opened

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5233206-coface-twice-many-payment-delays-november-crisis-aggravating.htm

    Crisis effects in IT: delayed projects, lay-offs, cheap takeovers

    The financial crisis will have significant effects for at least two years from now. An increasing number of projects are delayed, the payments between companies are always late, some of the companies would accept to be sold for one Euro, while programmers no longer have the higher stand in

     

    negotiations, officials of the National Software and Services Association (ANIS) say. The Romanian IT will lose its 25% growth rate recorded during the past few years. Still, the industry will not fall, but simply reduce its growth pace, ANIS representatives said on Tuesday.

    Radu Georgescu, GeCad president and ANIS vice president, believes that all players on the market will be in debt after the following six months. Georgescu was already offered to buy 4-5 companies for one Euro

    „Some of the major projects are postponed for better days”, says Georgescu. ANIS officials also fear that the demand decease will lead to lay offs.

    http://english.hotnews.ro/stiri-business-5233297-crisis-effects-delayed-projects-lay-offs-cheap-takeovers.htm

    România se întoarce în epoca Mătuşii Tamara

    Comisia juridică a dat un “tun” pe final de mandat. În urma unei şedinţe desfăşurate într-o tăcere suspectă, Comisia a recomandat plenului ca Adrian Năstase să nu fie pus la dispoziţia justiţiei. Deputaţii din Comisia juridică au votat luni cu largă majoritate de voturi un raport prin care

    recomandă plenului Camerei să nu voteze începerea urmăririi penale în două dintre dosarele de la DNA ale fostului premier Adrian Năstase. Deputaţii PSD, PC, PNL (cu excepţia lui Mihai Vlasov, care s-a abţinut), UDMR şi ai minorităţilor naţionale s-au pronunţat împotriva punerii lui Adrian Năstase la dispoziţia justiţiei, în timp ce Daniel Buda şi Petre Ungureanu de la PD-L au votat pentru începerea urmăririi penale.

    Votul majorităţii a fost explicat de Dragoş Ujeniuc (PNL) : “Sunt singurul penalist de aici şi pot spune că nu am votat politic, ci conform meseriei mele. Documentele din cele două dosare nu reprezintă probe. Sunt doar acte premergătoare începerii urmăririi penale. Pe aşa ceva nu se putea da un vot favorabil, aşa cum a cerut procurorul general”. De cealaltă parte, Petre Ungureanu a fost categoric: “Năstase a fost făcut curat ca la Nufărul. Din nou coaliţia PSD-PNL a funcţionat ireproşabil”.

    Rapoartele Comisiei vor ajunge în plen, cu recomandarea să nu se voteze începerea urmăririi penale împotriva lui Adrian Năstase. Votul va fi dat însă de viitorul Parlament, dar, spre deosebire de situaţia similară din 13 august 2008, când plenul Camerei a respins cereri într-un alt dosar al lui Năstase şi unul al lui Miron Mitrea, modalitatea de vot va fi schimbată. Astfel, nu vor fi necesare, ca până acum, voturile a două treimi dintre deputaţi pentru începerea urmăririi penale, ci doar jumătate plus unu din cei prezenţi, cvorumul de şedinţă fiind de 168 de deputaţi. Această modificare se datorează deciziei Curţii Constituţionale din 1 octombrie 2008, care a constatat că modalitatea de votare nu era constituţională. De menţionat este faptul că recomandarea Comisiei juridice nu este obligatorie pentru plenul Camerei

    Sursa: Cotidianul

    Ciobanii vor putea vinde numai produse omologate

    Romanii vor putea cumpara de la ciobanii din piata numai branza omologata ca produs traditional, pentru a corespunde normelor comunitare. Aceasta este forma sub care micii producatori vor putea sa-si vanda produsele in toata tara si vor fi respectate si normele comunitare in domeniu. Pana acum,

     

     comertul cu astfel de produse a fost ingaduit prin derogari, pentru a nu aduce prejudicii atat micilor producatori, cat si cumparatorilor, obisnuiti cu branza din piata.Micii producatorii isi vor putea vinde produsele direct pe piata si in 2009 daca respecta normele de igiena si de trasabi­litate, a declarat presedintele Auto­ritatii Nationale Sanitare Vete­rinare si pentru Siguranta Alimentelor (ANSVSA), Radu Roatis, informeaza Agerpres. Ordinul 301/2006 care limita vanzarea produselor in zona judetului de care apartin produ­catorii a primit mai multe derogari, pana la 31.12.2008, iar, incepand cu 2009, va intra in vigoare o alta forma a acestuia.

    “Am publicat in aceasta vara, pe site-ul ANSVSA, un nou ordin care reglementeaza vanzarea produselor realizate de micii producatori, care urmeaza sa fie publicat la inceputul lunii ianuarie in Monitorul Oficial, iar din 15 ianuarie vom demara controale in piete la nivel national, sa vedem daca micii producatori respecta noile conditii minime de igiena impuse si trasabilitatea produselor”, a spus Roatis.

    Sursa: Ziua

    Legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez, neconstituţională

    Magistraţii Curţii Constituţionale (CCR) au decis că legea privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez este neconstituţională. Motivul: a fost adoptată ca lege organică fără însă ca profesia de geodez să se regăsească printre domeniile expres prevăzute de art. 73 alin. (3) din Constituţie.

     

    Excepţia a fost ridicată de Avocatul Poporului în temeiul care arăta în sesizare că legea criticată a fost adoptată ca lege organică, cu nerespectarea prevederile constituţionale ale art. 75 privind sesizarea Camerelor, art. 76 alin. (1) potrivit cărora ‘Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere, precum şi ale art. 73 alin. (3) referitoare la domeniile în care se reglementează prin lege organică.

    AP susţine că legea criticată a fost adoptată fără respectarea prevederilor constituţionale referitoare la modul de rezolvare a conflictelor de competenţă între prima Cameră sesizată şi Camera decizională, în sensul că texte noi din propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea profesiei de geodez au fost adoptate de către Camera decizională, fără a fi examinate şi de prima Cameră sesizată. Totodată, se consideră că legea criticată restrânge exerciţiul dreptului la muncă, fără a fi respectate exigenţele constituţionale stabilite de art. 53, prin aceea că instituie condiţii noi de calificare în profesia de geodez

    http://www.amosnews.ro/Legea_privind_organizarea_si_exercitarea_profesiei_de_geodez_neconstitutionala-263391

    Rusine!Guvernul lasă salariaţii din învăţământ fără bani de sărbători

    „După ce a anulat prin ordonanţe de urgenţă repetate legea de majorare a salariilor personalului didactic începând cu data de 1 Octombrie a.c., Executivul nu este în stare nici măcar să asigure salariile pentru sfârşitul de an. Suntem în situaţia în care în preajma sărbătorilor de iarnă colegii noştri

     

    riscă să nu îşi primească salariile. Dacă săptămâna trecută credeam că este o situaţie puncuală, astăzi am constatat că în tot mai multe judeţe nu sunt asigurate fondurile pentru achitarea salariilor pe luna noiembrie. Am înţeles de la primari că au avertizat prefecţii asupra acestei situaţii, însă fiind campanie electorală Guvernul a dat bani doar în funcţie de coloratura politică”, a declarat Constantin Ciosu, secretar general FEN.  FEN somează Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului să deblocheze de urgenţă fondurile necesare pentru asigurarea salariilor pe luna noiembrie şi, în conformitate cu articolul, 38, alin. 4, din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de ramură – Învăţământ, să sancţioneze persoanele vinovate de această situaţie. De asemenea, FEN va adopta toate măsurile legale pentru anularea Hotărârii de Guvern privind standardele de referinţă pentru asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar. „Acest act normativ a fost elaborat şi adoptat în mod abuziv de către Executiv fără discutarea lui cu partenerii sociali. O astfel de decizie ar fi trebuit susţinută de un studiu şi de un program pilot. În plus, la ora actuală nu există suportul legislativ necesar implementării acestei iniţiative. Considerăm că ar fi fost normal ca prima dată să negociem suportul legislativ pentru implementarea Strategiei susţinută de toate partidele politice şi de societatea civilă şi doar după aceea să discutăm problemele sistemului de salarizare”, a adăugat Constantin Ciosu. FEN militează pentru un învăţământ bazat pe calitate şi performanţă, susţinut financiar corespunzător importanţei sale strategice şi recunoaşterii importanţei sociale a meseriei de dascăl.

    http://www.amosnews.ro/Guvernul_lasa_salariatii_din_invatamant_fara_bani_de_sarbatori-263374

    Incredibil!Cinci oameni au murit in accidentele provocate de soferii care si-ar fi luat ilegal pemis in Arges

    Peste 3.000 de oameni care si-ar fi luat carnetul de conducere cu ajutorul politistilor corupti din Arges au fost verificati de anchetatori. A rezultat ca, dintre cele 3.000 de persoane, 30 au comis accidente, in urma carora cinci oameni au murit, 19 au fost raniti grav, iar 32 usor.

    Cei 30 de soferi care au comis accidentele si-au obtinut permisele intre 2006-2008, potrivit surselor judiciare, care precizeaza ca accidentele au fost produse din cauza ca soferii nu erau experimentati, s-au angajat in depasiri periculoase, au mers cu viteza mare sau nu au acordat prioritate.

    DNA a trimis in judecata, sambata, 6 decembrie, 28 de persoane, dintre care 22 in stare de arest preventiv, in legatura cu fraudarea examenelor pentru obtinerea permisului de conducere la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculari Vehicule Arges.

    Potrivit unui comunicat al Directiei Generale Anticoruptie, in prima faza au fost identificate peste 1.400 persoane care si-au schimbat domiciliul pe raza judetului Arges si au obtinut permise de conducere, iar ulterior s-a stabilit ca, in perioada 01 ianuarie 2006 – iunie 2008, pe raza judetului Arges, si-au stabilit domiciliul si au obtinut permise de conducere aproximativ 3.200 persoane. Directia Generala Anticoruptie precizeaza ca, in perioada de cercetari, au fost si denunturi facute de mai multe persoane, care au sesizat modul fraudulos prin care se obtineau permisele de conducere la S.P.C.R.P.C.I.V. Arges

    http://www.hotnews.ro/stiri-esential-5232080-cinci-oameni-murit-accidentele-provocate-soferii-care-luat-ilegal-pemis-arges.htm

    Costurile contractelor de credit

    Prezentul articol prezinta cateva tipuri de clauze din contractele de credit care sunt de natura sa impuna costuri suplimentare sau majorate in sarcina imprumutatului, fara a-si propune insa o analiza a valabilitatii acestora. Merita mentionat faptul ca aceste clauze au fost dezvoltate pentru creditele

     

    pentru persoane juridice, iar aplicabilitatea acestora in cazul contractelor de credit incheiate cu imprumutati persoane fizice ar trebui investigata inclusiv din punctul de vedere al legislatiei privind protectia consumatorilor. anumite contracte de credit bancile si-au rezervat contractual dreptul de a mari dobanda in functie de conditiile pietei. in alte cazuri, cand dreptul bancilor de a modifica unilateral dobanda nu este, prin contract, un drept discretionar, banca este protejata prin clauza cunoscuta in terminologia de specialitate internationala drept „market disruption clause“. Acest tip de clauza este specifica finantarilor structurate pe metoda cost – plus (respectiv in cazul creditelor in care calculul dobanzii se efectueaza pornind de la EURIBOR/LIBOR), unde dobanda se calculeaza ca fiind rata EURIBOR/LIBOR pentru o anumita valuta si respectiv perioada, la care se adauga marja, adica profitul bancii; de asemenea, orice alte costuri aditionale in legatura cu finantarea sunt transferate in sarcina imprumutatului.

    Riscuri transferate catre imprumutati

    Fundamentarea utilizarii acestui tip de clauza consta in alocarea riscurilor: si anume, banca se presupune ca se finanteaza prin atragerea de depozite pe termen scurt pe piata interbancara. Rata pe care banca o plateste pentru aceste depozite (EURIBOR/LIBOR) reprezinta costul finantarii, iar „plusul“ este marja – profitul bancii in respectiva tranzactie. Acesta este contextul in care banca urmareste sa se protejeze transferand catre imprumutat riscurile de natura sa afecteze marja de profit aferent respectivei tranzactii.

    Clauza „market disruption“, standard in documentatia de finantare pentru credite sindicalizate, a fost creata de Loan Market Association (LMA) si a fost preluata in documentatia de finantare a multor banci din Romania. Ea devine operanta in doua tipuri de situatii: cand nu sunt disponibile cotatiile pentru EURIBOR/LIBOR sau cand cresc costurile de finantare pentru banca finantatoare (in cazul creditelor sindicalizate, pentru un anumit procent din bancile dintr-un sindicat), caz in care bancii i se permite sa mareasca dobanda atunci cand costurile de finantare depasesc EURIBOR/LIBOR. Dobanda astfel majorata va reflecta si va acoperi costurile efective de finantare ale bancii creditoare. 

    Dependenta de fuctionarea pietei interbancare

    Istoric, aparitia clauzei a fost justificata prin faptul ca bancile sunt deseori in situatia de a acorda imprumuturi in valute straine – fara a avea surse de finantare domestice pentru astfel de valute – si la rate care depind in totalitate de functionarea pietei interbancare. Clauza a aparut in anii ‘60 – ‘70 pe fondul ingrijorarilor cu privire la potentiala indisponibilizare a finantarilor in dolari pe pietele europene – de unde prima situatie reglementata prin clauza: absenta cotatiilor. A doua situatie reglementata de clauza protejeaza bancile in cazul in care apar diferente intre rata EURIBOR/LIBOR si costurile efective de finantare.

    In anii ‘90, clauza „market disruption“ acoperea doar situatia de absenta a cotatiilor. in acea perioada, bancile japoneze acordau imprumuturi bazate pe LIBOR plus marja. Ca urmare a scaderii ratingului bancilor japoneze in perioada respectiva, costurile efective de finantare ale acestora au crescut substantial, rata LIBOR nemaifiind reprezentativa. in absenta celui de-al doilea caz reglementat ca situatie de „market disruption“, bancile din Japonia nu au avut la dispozitie posibilitatea transferarii acestor costuri suplimentare catre imprumutati si au ajuns in situatia de a-si vinde portofoliile de credite, suferind uneori pierderi semnificative.

    In momentul de fata, pe fondul turbulentelor din pietele financiare internationale si a crizei de lichiditati, bancile, confruntate cu cresteri reale ale costurilor de finantare, apeleaza la aceasta clauza. in Marea Britanie, Asociatia Bancherilor Britanici (BBA), ca raspuns la rapoarte recente conform carora tot mai multe banci recurg la clauza de „market disruption“, a emis un comunicat de presa conform caruia aplicarea clauzei respective ar trebui efectuata in ultima instanta si doar dupa intreprinderea anumitor masuri prealabile (vezi caseta).

    Costuri de reglementare

    Clauza „market disruption“ nu este insa singura in masura sa atraga costuri suplimentare in sarcina imprumutatilor. in plus fata de comisioanele bancii, costurile cu incheierea tranzactiei sau cele de rambursare anticipata, contractele de tip LMA contin asa-numitele clauze care impun in sarcina imprumutatului costurile de reglementare: de adecvare a capitalului sau de constituire a rezervelor minime obligatorii ale bancilor („mandatory costs“ – costuri obligatorii si „increased costs“ – costuri majorate).

    Clauza de costuri obligatorii are in vedere transferarea in sarcina imprumutatului a oricaror costuri actuale si certe de reglementare, cum ar fi cele legate de constituirea rezervelor minime obligatorii si care sunt platibile, in general, autoritatii de reglementare.

    Clauza de costuri majorate are in vedere protejarea bancii de riscul de introducere sau modificare a unor prevederi legale sau de reglementare (sau al unor schimbari in aplicarea ori interpretarea acestora) care ar putea afecta profitul bancii dintr-o anumita tranzactie sau care sunt in masura sa atraga anumite costuri suplimentare pentru banca.

    Contractele de tip sau inspirate de LMA creeaza insa si un anumit nivel de protectie pentru imprumutati. Spre exemplu, in cazul aparitiei unui eveniment de „market disruption“, contractul LMA standard prevede posibilitatea, la cererea oricareia dintre parti, inceperii de negocieri (de regula, pentru o perioada limitata) pentru determinarea unei metode alternative de calcul al dobanzii. De asemenea, in aceasta situatie, precum si in celelalte cazuri in care banca intentioneaza sa aplice costuri majorate, se prevede posibilitatea pentru imprumutat de a rambursa anticipat (si fara costuri suplimentare). Cu toate acestea, costurile suplimentare impuse prin clauzele de mai sus sunt datorate de catre imprumutat pana la momentul efectuarii rambursarii. in plus, in situatia (foarte probabila) in care rambursarea are loc prin refinantare, aceasta presupune timp si cheltuieli suplimentare pentru imprumutat, iar marja la care se efectueaza refinantarea este foarte posibil sa fie mai ridicata.

    MASURA EXCEPTIONALA

    Asociatia Bancherilor Britanici (BBA) considera ca clauza de „market disruption“ ar trebui sa opereze doar in momentul in care bancile au dificultati exceptionale in obtinerea de fonduri sau daca dobanzile platibile pentru depozitele interbancare sunt substantial mai mari decat EURIBOR/LIBOR. Cu toate acestea, conform BBA, ratele EURIBOR/LIBOR ar trebui sa reflecte, chiar in conditiile actuale, costurile medii de finantare ale bancilor ale caror cotatii se iau in considerare la calcularea acestor indici. Renuntarea la sistemul transparent de calcul al dobanzii conform acestor indici si calcularea acesteia exclusiv in baza costurilor de finantare, individuale, ale bancilor, transforma modul de calcul al dobanzii intr-unul opac si dificil. in plus, lipseste imprumutatul de posibilitatea de a disputa acest calcul sau de a solicita documentarea acestor costuri suplimentare (daca aceste drepturi nu i-au fost acordate contractual). Conform Asociatiei Trezorierilor din Marea Britanie (ACT), este esentiala investigarea motivului pentru care indicii nu reflecta conditiile din piata inainte ca bancile sa foloseasca aceasta drept motiv de abandonare a metodei standard de aplicare a dobanzii pe baza EURIBOR/LIBOR.

     

    Autor:

    Simina Mut , Senior Associate la Reff & Associates,

    Avocatul deputatului ales al PNL Cluj, Virgil Pop a cerut, astăzi, Tribunalului Cluj, eliberarea clientului său, pe motiv că are obligaţii constituţionale în calitatea sa de parlamentar.

    În măsura în care se va menţine măsura arestării preventive Pop Virgil va fi în imposibilitate de a-şi exercita obligaţiile constituţionale/…/Va apare evident un conflict de natură constituţională în ceea ce priveşte cele două puteri ale statului, respectiv puterea judecătorească şi puterea legislativă, în

     

     

    condiţiile în care, practic, există obligativitatea exercitării acestor prerogative, care, din punctul nostru de vedere constituie şi obligaţii în procedurile de constituire legale ale Parlamentul României, inclusiv pentru exercitarea dreptului de vot în alegerea comisie de validare şi, ulterior, pentru a avea posibillitatea să depună jurământul în faţa camerelor reunite”, a declarat avocatul Eugen  Iordăchescu la ieşirea din sala de judecată.

    În ceea ce priveşte temeiurile legale pentru reţinerea lui Virgil Pop – încercarea de a zădărnici urmărirea penală sau influenţarea martorilor, intenţia de a comite noi infracţiuni şi faptul că pedeapsa prevăzută pentru infracţiunile de care este acuzat este de peste 4 ani, respectiv el reprezintă un pericol la adresa ordinii publice – avocatul Eugen Iordăchescu a afirmat că ele nu se mai susţin. Apărătorul a afirmat că DNA – Serviciul Teritorial Cluj a început din data de 6 decembrie să prezinte inculpatului materialul de urmărire penală, aşadar ancheta se apropie de sfârşit şi Virgil Pop nu o mai poate zădărnici. Totodată, în ceea ce priveşte intenţia de a săvârşi alte infracţiuni similare celor reţinute în sarcina sa, avocatul a spus că este imposibil ca deputatul ales să mai dorească să se asocieze cu denunţătorul său.

    Pentru a respinge temeiul legal privind faptul că Virgil Pop ar fi un pericol pentru ordinea publică, Iordăchescu a spus că acest argument nu susţine deoarece liberalul a fost ales deputat, chiar şi din arest.

    Pop se află în arest preventiv din 18 noiembrie, el fiind urmărit penal de DNA – Serviciul Teritorial Cluj pentru trafic de influenţă sub formă continuată, fals, instigare la fals sub semnătură privatpă şi, în urma extinderii cercetărilor, spălare de bani. Eugen Iordăchescu a cerut fie eliberarea provizorie sub control judiciar, fie revocarea măsurii arestării preventive, amintind că în cazul în care instanţa nu va decide eliberarea clientului său există pericolul intrării într-un conflict de natură consttituţională, dacă Virgil Pop nu va putea participa la investirea sa.

     

    Sursa: NewsIn

    Sondaj : Cine va fi noul premier al României?

    Astfel, la închiderea clasamentului de duminică, sondajul îl prezenta pe Călin Popescu Tăriceanu cu 18.20% din voturi fiind cotat cu cele mai multe şanse să ocupe fotoliul de premier. Pe locul doi se situa Vasile Blaga cu 16.46%, urmat pe poziţia a treia, de George Maior, cu 14.46% şi de Theodor

    Stolojan cu 12.67%. Luni, până la ora 18 au votat în jur de 1500 de persoane iar clasamentul se prezintă astfel: Vasile Blaga deţine 24.17%, Theodor Stolojan deţine 18.71%, Călin Popescu Tăriceanu intră şi el în top cu 13.36%, iar George Maior a primit 10.54%.

    http://www.realitatea.net/sondaj-realitatea-net–cine-va-fi-noul-premier-al-romaniei_406751.html

    Reprezentanţele RAR vor fi închise între 25 decembrie 2008 şi 4 ianuarie 2009

    Registrul Auto Român (RAR) a anunţat că, în perioada 25 decembrie 2008 – 4 ianuarie 2009, toate unităţile RAR din ţară vor fi închise, activitatea urmând să fie reluată din 5 ianuarie, iar până atunci activitatea se va derula potrivit programărilor telefonice sau pe internet

     

    De asemenea, potrivit comunicatului instituţiei, pe 12 şi 19 decembrie, programul de lucru al Registrului se va desfăşura între orele 8 şi 16:30, în timp ce pe 13 decembrie şi 20 decembrie angajaţii Registrului îşi vor desfăşura activitatea cu populaţia între orele 8 şi 14.

    Reprezentanţii Registrului au mai precizat că în perioada 8 – 15 decembrie 2008, activităţile la reprezentanţele din ţară, precum şi la sediile din Bucureşti, Griviţa şi Voluntari ale RAR se desfăşoară conform programărilor efectuate telefonic sau pe internet.

    Sursa: NewsIn

    Radu Vasile, Remeş şi Babiuc scapă de cercetările penale în cazul privatizării Romtelecom. Cum comentaţi?

    Înalta Curte de Casaţie a decis să menţină rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale pentru fostul premier Radu Vasile, foştii miniştri Decebal Traian Remeş şi Victor Babiuc şi pentru fostul preşedinte FPS, Radu Sârbu, pentru posibile fapte de luare de mită în legătură cu privatizarea Romtelecom.

     

     

    Decizia de luni a Completului de nouă judecători este definitivă. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a obligat, în ianuarie, Parchetul General să-i ancheteze pe foştii demnitari pentru privatizarea Romtelecom.

    Judecătorii Înaltei Curţi şi-au motivat, în iulie, sentinţa dată în 30 ianuarie, susţinând că admit plângerea formulată de Dan Cristian Ionescu, fost membru al PNL-Convenţia Democrată, împotriva rezoluţiei Parchetului General, Secţia Urmărire Penală şi Criminalistică, din decembrie 2006 şi octombrie 2007.

    La momentul privatizării Romtelecom, Radu Sârbu era preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fondului Proprietăţii de Stat, Flavius Baias ocupa funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei, Victor Babiuc era ministru al Apărării, Decebal Traian Remeş era ministru al Finanţelor, iar Dan Gozia, Corneliu Mândrescu, Eugenia Gutin şi Gheorghe Ionescu funcţionari în cadrul FPS. Vlad Ţepelea a fost membru în conducerea Romtelecom în 1999.

    Sursa: NewsIn

    Taxa auto triplată se percepe deja de administraţiile financiare. Cum comentaţi?

    Taxa de poluare auto triplată se plăteşte deja, cu o săptămână mai devreme decât anunţase iniţial Guvernul. Şoferii au descoperit asta de dimineaţă, când casierii administraţiilor financiare din ţară le-au cerut mai mulţi bani. Oamenii s-au înghesuit încă de la prima oră să plătească taxa sperând să se

     

    încadreze în termenul de 15 decembrie, anunţat de Executiv.

    Actul normativ, care prevede triplarea taxei auto, a fost deja publicat, deşi intrarea sa în vigoare a fost anunţată pentru 15 decembrie şi fără ca guvernul să fi primit vreun răspuns din partea Comisiei Europene.

    Opinia oficialilor CE era necesară pentru intrarea în vigoare a acestei măsuri, în contextul în care în urmă cu aproximativ un an taxa a fost identică pentru maşinile second-hand. Atunci oficialii de la Bruxelles au calificat drept discriminatorie taxa auto. Până la primirea unui răspuns oficial, cei care vor să-şi înmatriculeze maşina zilele acestea trebuiau să aibă mai mulţi bani în buzunar.

    În acest timp la Serviciul de Înmatriculări Auto din Vaslui este aglomeraţie mare. De frica măririi taxei de primă înmatriculare pentru maşinile second-hand şi pentru cele cu motoare mai mari de 2 litri, sute de şoferi au stat ore întregi la coadă, sperând că-şi vor putea înmatricula repede maşinile.

    Şi la Cluj-Napoca, sute de oameni au aşteptat în stradă, în această dimineaţă, deschiderea ghişeelor.

    Sute de şoferi clujeni au aşteptat în frig, două ore, deschiderea ghişeelor. Unii spun că au stat la coadă şi luni, dar nu au reuşit să-şi depună dosarele. Funcţionarii de la ghişee spun că nu pot face nimic pentru a micşora cozile.

    Guvernul a decis, săptămâna trecută, majorarea de până la trei ori a taxei auto pentru autoturismele second-hand şi pentru cele care au motoare mai noi decât euro 4.

    Anterior, Executivul decisese suspendarea, până în decembrie 2009, a taxei pentru autoturismele noi cu motoare mai mici de 2.000 de centimetri cubi.

    Sursa: Realitatea TV

    PSD şi PD-L, de la ură la iubire. Cum comentaţi?

    De la ură la iubire e doar un pas. Cel puţin aşa se poate explica abandonarea trecutului după atâtea acuzaţii şi vorbe grele. Nu este vorba despre vreun cuplu celebru de îndrăgostiţi, ci despre cele două partide care ar putea guverna împreună. Dacă privim un pic în urmă, putem observa că între PSD şi PD,

     

     actualul PD-L există o ură istorică de peste 16 ani de zile.  iulie 2008 –  Liderul PSD, Mircea Geaonă: „PD-L e ca o broscuţă care s-a visat prinţ şi indiferent câte îmbrăţişări şi pupături a primit de la Băsescu rămâne tot o broscuţă, într-adevăr cu gură mare. Le recomand să-şi vadă de campanie şi să nu-şi mai facă vise de guvernare”.

    28 septembrie 2008 – Preşedintele PD-L, Emil Boc: „Mircea Geoană cu PSD-ul au adus din nou la guvernare şantajul şi clientelismul politic. România a plecat într-o altă direcţie, domnilor Tăriceanu şi Geoană. Dumneavoastră faceţi parte din Muzeul Antichităţilor României Politice şi acolo vă este locul”.

    6 iulie 2008– Mircea Geoană: „Traian Băsescu trimite emisari la partide, inclusiv la noi şi spune: Ce-ar fi să intraţi voi, PSD, piua a doua într-un guvern PD-L şi vă dăm câţiva miniştri pe acolo, şi în plus să nu susţinem un candidat la preşedinţie în 2009″.

    23 septembrie 2008 – „Orice român care este cu scaun la cap şi nu a băut nimic poate să observe că acest guvern există pentru că PSD şi PRM îl susţin din Parlament”, spunea Emil Boc. Viorel Hrebenciuc i-a replicat atunci: „Îi recomand să nu vorbescă de băutură în casa spânzuratului. Adevăraţii băutori sunt exact în partidul pe care îl reprezintă”.

    6 iulie 2008 – Elena Udrea: „Ar vrea Mircea Geoană să-şi facă vise: PD-L alături de PSD! Nu, să nu-şi facă dânşii niciun vis de guvernare alături de PD-L”.

    10 septembrie 2008 – Emil Boc: „Alianţa PNL-PSD este prea puternică pentru a putea ceva să o dizloce în acest moment”.

     

    Sursa: Realitatea TV

    Criza favorizeaza avocatii specializati in falimente.Casa de avocatura COLTUC este specializata in falimente

    Criza financiara actuala creste onorariile avocatilor de renume specializati in gestionarea falimentelor, precum si ale expertilor in restructurare, in timp ce avocatii specializati in tranzactii care s-au bucurat de succes in ultimii ani vor avea de suferit de pe urma conditiilor economice dificile, potrivit Financial Week, preluat de Business Standard.

    Avocatii care reprezinta actionarii in tranzactii de nivel inalt ar putea evita efectele crizei, insa doar in conditiile in care pledeaza impotriva bancilor sau a institutiilor financiare care acorda imprumuturi, pentru a le acuza de pierderea unor investitii. Multi avocati ai actionarilor nu mai sunt platiti decat in conditiile in care castiga daune in cadrul proceselor sau negociaza un contract financiar, scrie Raluca Lipan in Business Standard. “Toate companiile vor fi afectate. In masura in care au existat atatea miscari de regres, vor exista si mai multe procese”, a spus Fred Krebs, presedinte al Association of Corporate Counsel, organizatie a departamentelor legale din cadrul companiilor. Disparitia a trei mari banci, Bear Stearns, Lehman Brothers si Merrill Lynch – care a acceptat sa fuzioneze cu Bank of America, va limita practicile de consultanta legala in cadrul carora avocatii au fost obisnuiti de mult timp sa primeasca onorarii consistente din consultanta oferita marilor firme. Casa de avocatura Heller Ehrman, localizata in San Francisco, a fost nevoita sa isi inchida operatiunile in conditiile crizei, iar alte firme de acest gen, precum Cadwalader Wickersham&Taft (New York) si Sonnenschein Nath&Rosenthal (Chicago), au facut deja disponibilizari.

    www.coltuc.ro

     

    Iata generalii care vor sa ii ia Steaua lui Becali

    Generalii Zisu, Badalan si Pigui sint oamenii care au facut parte din Ministerul Apararii in ultimii 10 ani si care au declansat razboiul impotriva lui Becali.Sunt trei generali de brigada, care se afla in razboi cu actualul patron inca din 2003, atunci cind latifundiarul din Pipera a preluat controlul total

     

    al clubului. Primul si cel mai inversunat adversar al lui Becali e Catalin Zisu, persoana extrem de influenta in Ministerul Apararii. In prezent este comandant al Comandamentului Logistic din Ministerul Apararii Nationale, dar a fost ani multi sef al Marelui Stat Major

    http://www.apropo.ro/sport/fotbal-intern/iata-generalii-care-vor-sa-ii-ia-steaua-lui-becali-gsp-3637532

     

     

    www.coltuc.ro

    Titlu exploziv!”Vând vilă cu reducere 50 %”

    De când “virusul” numit criză economică s-a instalat şi în România, piaţa imobiliară e în cădere liberă. Dacă în urmă cu jumătate de an cei care vindeau case îşi permiteau să ţină cu dinţii de preţuri până găseau un cumpărător, acum lucrurile sunt fix pe dos. Apartamentele se vând cu reduceri de până la

     

    50%. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul vilelor de lux.

    Nu putem vorbi de o tendinţă generală de ieftinire a locuinţelor exclusiviste, dar e evident: perioada pe care o traversăm nu e cea mai bună pentru vânzători. Mulţi refuză să coboare preţul, considerând că ar fi un semn de vulnerabilitate”, susţin consultanţii imobiliari Eurometropola, care au şi făcut un top al celor mai mari reduceri la casele de lux.

    Vilă în Dorobanţi – 1 700 000 €

    Preţul iniţial al acestei vile a fost de 3,5 milioane €. Cum nici un cumpărător nu s-a înghesuit să dea colosala sumă pe imobil, vânzătorul a lăsat la preţ, astfel încât acum s-ar mulţumi şi cu 1,7 milioane €. Dacă ar fi să ne orientăm după valoarea terenurilor din zonă, de 5.000 €/mp, această vilă poate fi considerată bonus, pentru că doar spaţiul pe care se află, de 380 mp, valorează 1,7 milioane €.

     

    http://www.libertatea.ro/stire/vand-vila-cu-reducere-50-223414.html

    Foame mare la romani!Patru români şi-au tras câte un Maserati ultimul tip

    Reprezentanţii firmelor participante la târgul de lux de la Romexpo au început, încă de ieri, să tragă linie şi să facă un bilanţ al vânzărilor. Printre norocoşii care au reuşit să îşi umfle conturile sunt şi cei de la Autoitalia, care sunt dealeri ai mărcii Maserati. Potrivit lui Mike Costache, imaginea luxosului

     

    bolid în ţara noastră, patru români au semnat contractele pentru achiziţionarea câte unui Maserati ultimul tip.

     

    http://www.libertatea.ro/stire/patru-romani-si-au-tras-cate-un-maserati-ultimul-tip-223346.html

    La data de 08.12.2008 Casa de avocatura Coltuc a lansat noul site de promovare on line -www.coltuc.ro

    La data de 08.12.2008 Casa de avocatura Coltuc a lansat noul site de promovare on line -www.coltuc.ro.Site-ul exprima tendinta casei de avocatura de a depasi prin clientii sai granitele tarii.
    Este un proiect maret care are ca finalitate atingerea in acest an a numarul de 1000 de clienti straini

     

     

    Casa este structurata pe 5 departamente:
    • Departamentul recuperari creante:
    • Departamentul litigii:
    • Departamentul consultanta:
    • Departamentul registru comertului:
    • Departamentul marketing si relatii cu clientii:

    ►Domenii principale de activitate
    :Dreptul comercial: Dreptul civil: Dreptul arbitrajului intern si international: Dreptul administrative:Dreptul asigurarilor: Dreptul concurentei: Dreptul familiei: Dreptul fiscal si financiar:Dreptul international privat: Dreptul international public: Dreptul muncii: Dreptul penal: Dreptul proprietatii intelectuale: Dreptul succesoral: Dreptul transporturilor: Dreptul vamal: Dreptul omului

    ► Domenii de competenta
    Infiintari societati comerciale si modificarea actelor constitutive, atestare acte juridice,asistare in negocieri contracte,editarea acestor, asistare si reprezentare in fata organelor de urmarire penala(politie,parchet,penitenciare), inmatricularea de societati comerciale ,redactarea de acte constitutive si aditionale,redactarea de hotarari ale adunarilor generale ,reprezentarea asociatilor la adunari generale ,inregistrarea de reprezentante ,dizolvarea si lichidarea de societati ,cesiuni si alte operatiuni societare ,listarea si delistarea de pe piata de capital, fuziuni , consultanta juridica in domeniul societatilor comerciale ,verificari ale titlurilor de proprietate , consultanta in domeniul dobandirii si instrainarii de imobile,contracte de vanzare cumparare si inchiriere ,diverse contracte cu privire la imobile ,redactarea diferitelor tipuri de contracte , consultatii cu privire la incheierea si continutul contractelor, asistenta in negocierea si incheierea de contracte, consultatii in domeniul impozitelor si taxelor , consultatii in legatura cu Taxa pe valoarea adaugata , consultatii in legatura cu impozitarea structurilor straine in Romania ,consultatii in legatura cu proprietatea intelectuala in Romania,redactarea de contracte in legatura cu proprietatea,litigii comerciale, civile sau penale , etc.

    Date de contact:

    Adresa: Str. Aleea Arutela, nr.2, sector 6, Bucuresti
    Tel/fax: 021/3302376
    Mobil : 0745.150.894

    E-mail:
    avocat@coltuc.ro

    www.coltuc.ro

    http://www.comunicatedepresa.ro/La_data_de_08.12.2008_Casa_de_avocatura_Coltuc_a_lansat_noul_site_de_promovare_on_line_-www.coltuc.ro~NDU3MTU=

    Gigi Becali: O să termin şi cu Steaua asta

    Problemele pe care le are Gigi Becali se pare că l-au ajuns din urmă. După ce implicarea în politică nu i-a adus succesul scontat, oficialii vor acum să cerceteze şi problema clubului Steaua. Speriat că ar putea pierde palmaresul şi numele clubului, patronul a început să arunce cu declaraţii ;i acuzatii.

     

     

    Primii arătaţi cu degetul sunt Ilie Năstase şi Gică Hagi, pe care îi acuză că sunt la conducerea complotului ce vizează palmaresul Stelei, deşi în privinţa primului are unele îndoieli. Becali este de părere că demersul a fost iniţiat de generali din Securitate, dar ;i generali de armata dintre cei in rezerva.

    În plus, intrat în direct la GSP TV, Beclai a izbucnit: „Cine a acaparat Steaua? Păi cine şi-a însuşit Steaua? Am luat-o pe gratis? Asta e o mentalitate comunistă la Bădălan şi cei ca el! Păi să-mi dea cât am băgat, adică 40 de milioane de euro şi plec! Daţi-mi banii aştia şi lăsaţi-mă în pace cu Steaua voastră! Am băgat 10 milioane de euro atunci când am preluat clubul. Erau mulţi cu bani, de ce nu s-au gândit atunci… au lăsat un simbol să moară! O să termin şi cu Steaua asta! Am băgat 40 de milioane, dar să-mi dea 20 de milioane şi să mă lase cu Steaua lor”.

    Anterior au existat semnal că Gigi Becali a terminat-o şi cu partidul. După alegeri, acesta a refuzat să mai plătească chiriile la sediile din teritoriu şi a concediat angajaţii care lucrau pentru acestea.

    Antena3.ro

    Cum sa dai cu piciorul unui milion de euro

    Mai multi romani s-au trezit in cutia postala cu scrisori din partea unei firme spaniole care-i anunta ca au castigat sume colosale la o loterie si-i invita sa trimita la o adresa de mail date despre propriile conturi bancare, in care, chipurile, ar urma sa le transfere banii. De fapt, nu este vorba de altceva

     

    decat despre o alta escrocherie de tipul „Scrisorii nigeriene”, care a circulat doar pe internet cu cativa ani in urma.Deoarece banuia ca este vorba despre o teapa, omul s-a adresat redactiei noastre. Primele informatii despre loteria-fantoma le-am aflat de pe www.consumerfraudereporting.org, un site din America specializat in prevenirea fraudelor de acest tip. Portalul isi previne clientii sa nu se lase prostiti pentru ca nici o loterie din lume nu o sa te anunte ca ai castigat ceva printr-o scrisoare, e-mail sau la telefon in conditiile in care nu ai participat la vreun joc. Un specialist in securitate bancara ne-a explicat apoi ca oamenii care primesc astfel de scrisori si le dau curs se expun riscului de a le fi folosite conturile bancare in operatiuni de spalare de bani. „Sa presupunem ca escrocii vor sa faca un transfer bancar ilegal dintr-o tara occidentala intr-un alt stat, de exemplu, in Asia sau Africa.

     

    http://www.romanialibera.ro/a140990/cum-sa-dai-cu-piciorul-unui-milion-de-euro.html

    Primarie sanatoasa. Oprescu isi face un minister al spitalelor in Bucuresti

    Municipalitatea Bucuresti va decide azi infiintarea unei noi structuri administrative care va lua in subordine spitalele din Capitala. Pana la aceasta data s-a stabilit ca un numar de 18 unitati sanitare sa treaca in administrarea primariei. In acest scop, Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB) va

     

     

     dezbate, in cadrul sedintei de azi, înfiintarea  Administratiei Spitalelor si Serviciilor Medicale, organism ce se va ocupa cu gestionarea celor 18 spitale trecute de la Ministerul Sanatatii în grija autoritatii locale. ASSM, finantata de la bugetul Primariei Capitalei, va avea 66 de posturi, dintre care 15 de conducere. Statul de functii, dar si regulamentul de organizare si functionare vor fi aprobate în 60 de zile de la votarea proiectului privind înfiintarea noii structuri. La toate cele 18 spitale din administrare, ASSM va avea ca rol si verificarea modului de utilizare a fondurilor alocate. Primarul general al Capitalei, Sorin  Oprescu, a declarat ca sunt înca discutii cu Ministerul Sanatatii privind finantarea acestor spitale. Acesta nu stie inca cine va prelua finatarea si nici nu cunoaste ce se va intampla cu lucrarile de investitii aflate in derulare. Guvernul a aprobat, la sfârsitul lunii noiembrie, lista celor 18 spitale care vor fi manageriate, de la 1 ianuarie 2009, de catre municipalitatea bucuresteana, în cadrul unui proiect-pilot ce ar putea fi extins, în functie de rezultate, în toata tara. Edilul Capitalei s-a declarat ca nu este de acord cu proiectul-pilot al guvernului, prin care doar o parte dintre spitalele bucurestene sa treaca în subordinea municipalitatii, si a cerut ca 42 de spitale, inclusiv cele de urgenta, sa fie în administrarea edililor locali. Pâna la 1 ianuarie 2010, Guvernul va aproba lista tuturor unitatilor sanitare cu paturi care vor trece la comunitatile locale, în functie de rezultatele proiectului-pilot.

    http://www.gardianul.ro/Primarie-sanatoasa.-Oprescu-isi-face-un-minister-al-spitalelor-in-Bucuresti-s125760.html

    Pucistii anti-Becali cauta 12 milioane de euro ca sa sustina Steaua

    Steaua poate juca din sezonul viitor in Liga a II-a daca generalii din Ministerul Apararii Nationale nu ii platesc lui Gigi cele 50 milioane de euro. In cazul in care se va dovedi ca latifundiarul din Pipera nu avea dreptul sa preia clubul, atunci culorile si palmaresul revin Armatei. Becali isi va lua jucatorii si va trebui sa schimbe numele echipei si stadionul. La råndul lor, generalii vor trebui sa cumpere jucatori si un loc in liga secunda. Investitia minima pentru ca Steaua sa revina in Liga I este de 12 milioane de euro.

    Mai multi generali din Consiliul de Administratie al CS Steaua s-au dus la sediul Ligii Profesioniste de Fotbal pentru a cere documentele care au legatura cu modul in care s-a facut ruperea sectiei de fotbal de clubul sportiv in urma cu 11 ani. Ei vor sa demonstreze ca preluarea echipei de fotbal de catre Viorel Paunescu s-a facut facut pe cai ilegale. Daca vor reusi acest lucru, atunci Gigi Becali, succesorul lui Viorel Paunescu, va ramane fara numele, palmaresul, emblema, culorile Stelei si, in plus, va trebui sa isi caute alt stadion care sa gazduiasca meciurile de acasa ale lui Radoi&Co. Becali va ramane doar cu lotul de jucatori. Aceasta varianta nu il inspaimanta deloc. “Sa ia ei palmaresul si sa faca ce vor cu el. Nu ma intereseaza, n-am nevoie de el”, a rabufnit Gigi Becali, care este dispus sa le lase generalilor si jucatorii, cu conditia ca acestia sa plateasca aproximativ 50 milioane de euro.

    Noua echipa trebuie creata de la zero

    Cum este putin probabil ca generalii sa aiba 50 milioane de euro pentru a cumpara si lotul de jucatori, acestia vor fi obligati sa formeze o noua echipa. Noua Steaua Bucuresti ar trebui sa inceapa din Divizia D, dar mai mult ca sigur isi va cumpara un loc in Liga a II-a. Acesta va costa in jur de 500.000 de euro. Apoi, va fi nevoie de un antrenor si macar 20 de jucatori de valoare medie, cu care sa se incerce promovarea in Liga I. Bugetul pentru transferuri trebuie sa fie de cel putin 11 milioane de euro. Fara acesti bani, generalii ar prelua controlul Stelei doar pentru a-si bate joc de echipa. Se spune ca in spatele actiunii lor sunt oameni de afaceri precum Ilie Nastase si Ion Tiriac. Acesta din urma a refuzat anul trecut sa investeasca la Dinamo. Nici Gheorghe Hagi sau Pele Balint nu ar zice nu in cazul in care li s-ar propune sa isi asocieze numele cu noua Steaua Bucuresti. Marea problema a lui Gigi Becali este reprezentata de contractul de inchiriere pe care il are cu Ministerul Apararii. Practic, Steaua poate fi evacuata oricand din Ghencea daca in minister se doreste acest lucru. In noul contract impus de MapN chiriasii din Ghencea pot fi evacuati, fara foarte multe explicatii, doar printr-o simpla solicitare de la minister, in maximum 30 de zile. Singurul oficial de la Steaua care s-a opus acestei clauze a fost  Valeriu Argaseala, dar nu a putut sa o elimine. “Vezi Doamne, au pus o clauza ca daca MapN-ul are nevoie de toata baza, noi in 30 de zile trebuie sa o evacuam”, spunea cu ceva timp in urma Gigi Becali. Acesta a cheltuit nu mai putin de 10 milioane de euro pentru lucrarile efectuate la stadion in ultimii ani.  In noul context, aceasta clauza poate fi folosita in orice moment. In cazul evacuarii, inchirierea arenei din Cotroceni poate reprezenta o solutie.

    Emerich Ienei: «Gigi a gresit cånd s-a rupt total de MApN»

    Imediat dupa ce actiunea generalilor a devenit publica, au si inceput sa apara zvonuri legate de organigrama viitorului club. Emerich Ienei este anuntat drept viitor presedinte, urmand sa se ocupe de structurarea lotului noii formatii. “Eu presedinte? Asta e buna, habar nu am de aceasta poveste. Nu cred ca ar fi oportuna o astfel de actiune in acest moment. S-ar repeta un nou caz Timisoara. Nu e bine, Steaua e o echipa cunoscuta pe plan international si nu are nevoie de un asemenea scandal. Gigi Becali a facut numeroase prostii, dar si multe lucruri bune. Eu l-am mai criticat, dar pe aspecte morale, nu putem sa-i stergem acum toate meritele. Mare greseala a lui a fost ca atunci cand a preluat echipa nu a pastrat MapN-ul in participatiuni. Le dadea cateva actiuni, dar avea stadionul la care nu mai platea chirie, avea baza de pregatire de la Forban, unde noi ne antrenam mereu si avioane pentru deplasari. Eu, daca eram in locul lui, asa faceam, le  lasam cateva procente si nu ajungeam la astfel de situatii”, ne-a declarat Ienei.

    „Asta e o incercare de sicanare a lui Becali. Nu pot sa ia decåt numele, pentru ca lotul de jucatori este al clubului. Ce pot sa faca? Sa formeze o noua echipa? Cred ca în acest moment o formatie de talia Stelei nu poate fi întretinuta de clubul sportiv!”
    (Helmuth Duckadam)
    http://www.gardianul.ro/Pucistii-anti-Becali-cauta-12-milioane-de-euro-ca-sa-sustina-Steaua-s125753.html

    Persoanele fizice autorizate trebuie sa reconfirme ca activeaza

    Persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale si întreprinderile familiale pot sa opteze, pâna la 25 aprilie 2009, pentru continuarea activitatii comerciale, în caz contrar urmând sa fie radiate, a anuntat, ieri, Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC). “La data de 25 aprilie 2009 expira

     

    termenul pâna la care se mai poate exercita dreptul de optiune pentru continuarea activitatii comerciale în una din formele prevazute de Ordonanta de Urgenta 44 din 25 aprilie 2008 privind desfasurarea activitatilor economice de catre persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale si întreprinderile familiale”, a comunicat institutia. Persoanele fizice si asociatiile familiale autorizate înregistrate în Registrul Comertului în temeiul unor acte normative anterioare ordonantei de urgenta, care nu-si exprima optiunea, vor fi radiate fara nici o alta formalitate.  ONRC asteapta doar în Bucuresti peste 20.000 de comercianti pentru îndeplinirea formalitatilor, dupa ce în cele opt luni de la intrarea în vigoare a ordonantei de urgenta s-au prezentat doar 2.000 de persoane fizice autorizate si întreprinderile individuale sau familiale.

    http://www.gardianul.ro/Persoanele-fizice-autorizate-trebuie-sa-reconfirme-ca-activeaza–s125758.html

    Ultimul tun. Teren de 5,5 hectare din Sinaia, vandut pe nimic unei firme «de casa» a PNL

    Dupa aproape sase luni de la jaful de milioane de euro in «afacerea» instrainarii hotelului Astoria, directorul general al Societatii Feroviare de Turism (SFT), Luminita Gliga, se pregateste sa vanda cel mai valoros activ al societatii, in valoare de peste 16 milioane de euro, cu numai 2,5 milioane de euro.

     

     

    Comitetul pentru Privatizare, constituit la nivelul Ministerului Transporturilor, va discuta astazi vanzarea unui teren de circa 5,5 hectare din Sinaia, aflat in proprietatea SFT, prin negociere directa cu firma Romservice Corporation. Consiliul de Administratie al Societatii Feroviare de Turism (SFT) a discutat in ultima sedinta, din data de 4 decembrie, vanzarea unui teren de circa 5,5 hectare, aflat in Sinaia. Surse din cadrul SFT ne-au declarat ca Luminita Gliga va aproba vanzarea «cu dedicatie» a terenului, pe un pret de nimic, la comanda liberalilor, care au zilele numarate la Ministerul Transporturilor. Alegerea firmei Romservice Corporation ca si cumparator nu este deloc intamplatoare. Surse avizate ne-au explicat ca firma Romservice Corporation ar fi sponsorizat generos campania electorala a liberalilor la unul din colegiile aflate in Capitala. „La punctul «Diverse», de pe ordinea de zi a Consiliului de Administratie al SFT, s-a pus in discutie vanzarea unui teren din Sinaia. Majoritatea membrilor Consiliului de Administratie nu au stiut ca se va discuta despre vanzarea acestui teren. In urma cu aproximativ doua luni s-a discutat despre contactarea unei firme care sa se ocupe de evaluarea terenului de la Sinaia”, ne-au declarat surse din Ministerul Transporturilor. Terenul, aflat in proprietatea SFT, situat vizavi de hotelul Mara din Sinaia, ar putea fi vandut la un pret de 41 de euro pe metrul patrat. „Comitetul pentru Privatizare din Ministerul Transporturilor urmeaza sa aprobe vanzarea terenului din Sinaia”, ne-au spus reprezetanti ai SFT. De altfel, terenul din Sinaia este inchiriat din anul 2004 societatii Romservice Corporation. „SFT primeste aproximativ 2.000 de euro pe luna de la Romservice Corporation. Firma a inaintat mai multe hartii prin care a precizat ca este interesata de achizitionarea terenului de la Sinaia. Intre directorul general al SFT, Luminita Gliga, si firma Romservice Corporation a existat o corespondenta privind vanzarea terenului. Ceilalti directori din SFT nu au avut acces la documente”, ne-au mai declarat reprezentantii SFT.

    Contract cu Administratia Parcurilor

    Cu toate ca astazi pe ordinea de zi a Comitetului de Privatizare din Ministerul Transporturilor se afla vanzarea terenului din Sinaia, directorul general al SFT, Luminta Gliga, ne-a spus ca numic nu este adevarat. „Prostii, prostii. Nu e adevarat. Mai trebuie sa fie si cineva de acord”, spune Gliga.
    Firma Romservice Corporation, cu sediul intr-un apartament din Capitala, are ca activitate principala intretinerea peisagistica. Potrivit datelor furnizate de Registrul Comertului, firma este reprezentata de Cosac Lidia si Cosac Corneliu si are un capital social subscris de numai 1.785 de lei. Contactata de noi, secretara firmei Romservice Corporation a spus ca Lidia Cosac este administrator la mai multe firme si ca nu este la birou. Firma Romservice Corporation nu este straina de afacerile cu statul, ea avand si un contract cu Administratia Lacuri, Parcuri si  Agrement Bucuresti (ALPAB). „Licitatia organizata de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), pentru un contract de aproape 16 milioane de lei, a fost câstigata de firma Romservice Corporation care avea în 2006 datorii de 7,3 milioane lei (…) si nu a depus bilantul financiar pe 2007.  Contractul dintre Romservice Corporation ALPAB se întinde pe trei ani si are ca scop plantarea a 200.000 de arbori”, potrivit unor date furnizate de NewsIn. Contractul a fost acordat, conform site-ului guvernamental de licitatii publice, la începutul acestui an, dar a fost dat publicitatii abia la începutul lunii octombrie.

    Terenul din Sinaia valoreaza peste 16 milioane de euro
    http://www.gardianul.ro/Ultimul-tun.-Teren-de-5,5-hectare-din-Sinaia,-vandut-pe-nimic-unei-firme-«de-casa»-a-PNL-s125759.html

    Fondatorul Baroului Constitutional, Pompiliu Bota, condamnat la un an de inchisoare

    Fondatorul Baroului Constitutional, Pompiliu Bota, a fost condamnat de magistratii Judecatoriei Deva la un an de închisoare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. Pompiliu Bota a declarat ca a fost judecat în lipsa, fara aparator si fara sa i se fi luat vreo declaratie si a fost condamnat la un an de

     

     închisoare pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat. „M-au citat sa ma prezint la proces, eu am cerut aparator, însa din momentul ala nu am mai stiut nimic, am aflat de pe portalul instantelor de judecata ca am fost condamnat la un an de închisoare. La acel an de închisoare ar trebui sa se adauge alti doi, de la o condamnare mai veche, pentru evaziune fiscala. În acel proces m-am adresat CEDO si am câstigat, iar statul român trebuie sa îmi plateasca daune morale. Nu ma tem, am peste 50 de procese în toata tara, toate pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat sau complicitate la aceasta infractiune“, a sustinut Bota. Bota a adaugat ca a contestat deja decizia Judecatoriei Deva.
    Pompiliu Bota a fost trimis în judecata de procurorii Parchetului Înaltei Curti de Casatie si Justitie, la sfârsitul lunii aprilie 2007, alaturi de Lucian Susan, acuzat si el de exercitarea fara drept a unei profesii. Anchetatorii au stabilit ca, din 2002, Pompiliu Bota a facut demersuri pentru înfiintarea asociatiilor „Bonis Potra“ Deva si „Figaro Potra“ Alba-Iulia, precum si a unei filiale cu personalitate juridica, în judetul Gorj, a celei din urma asociatii. Ulterior, prin hotarâri ale celor trei entitati s-au înfiintat barouri, iar Pompiliu Bota a început sa exercite profesia de avocat, desi nu era înscris în nici un barou sau tablou al avocatilor.

    http://www.gardianul.ro/Fondatorul-Baroului-Constitutional,-Pompiliu-Bota,-condamnat-la-un-an-de-inchisoare-s125788.html

    Comisia juridică a Camerei a decis luni neînceperea urmăririi penale în cazul lui Adrian Năstase

    Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a decis, luni, să recomande plenului să nu fie începută urmărirea penală în cazul lui Adrian Năstase, a declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentantul PDL în comisie, deputatul Daniel Buda.

     

    Potrivit lui Buda, membru al comisiei juridice, decizia a fost luată cu două voturi împotrivă, aparţinând PDL, în timp ce UDMR s-a abţinut.Daniel Buda a arătat că cei doi reprezentanţi ai PDL în comisie au fost „împotrivă” pe motiv că Parlamentul nu este cel care trebuie să decidă asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei unei persoane, „ci doar justiţia”.

    http://www.gandul.info/justitia/comisia-juridica-a-camerei-a-decis-luni-neinceperea-urmaririi-penale-in-cazul-lui-adrian-nastase.html?6686;3633540

    Daniela Popa, preşedintele PC, cercetată de DNA

    Preşedintele Partidului Conservator(PC), Daniela Popa, este cercetată de procurorii DNA pentru că a încercat să ascundă detaliile cerute de anchetatori despre membri ai partidului în cazul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare(ICA). În acest dosar, a fost trimis deja în judecată Dan Voiculescu,

     

    preşedintele fondator al PC.Daniela Popa este cercetată pentru infracţiunile de fals şi tăinuirea unui bun provenit dintr-o infracţiune. Ea comunicat DNA o serie de date solicitate despre membri ai partidului implicaţi în scandalul legat de privatizarea ICA. Procurorii susţin că informaţiile comunicate de Daniela Popa nu corespund cu cele de pe site-ul oficial al partidului. Astfel, aceasta este acuzată că a ascuns informaţii referitoare la Sorin Pantiş şi Jean-Cătălin Sandu, membri ai Biroului Permanent al PC, ambii inculpaţi în dosarul privind privatizarea ICA.

    „Cauza urmează a fi disjunsă sub acest aspect şi înregistrată sub un număr penal în vederea efectuării de cercetări faţă de numita Daniela Popa”, se arată în rechizitoriul trimis instanţei de către DNA în privinţa lui Dan Voiculescu

    http://www.gandul.info/justitia/daniela-popa-presedintele-pc-cercetata-de-dna.html?6686;3634133

    Manager pe ochi frumoşi la Fondul Proprietatea

    Decizia în privinţa firmei care va administra averea Fondului Proprietatea (FP) este la mâna comisiei de selecţie a managerului, condusă de Sebastian Vlădescu. Documentele oficiale care organizează procesul de selecţie elaborate de comisie îi permit lui Vlădescu să promoveze anumiţi candidaţi.

     

    Criteriile menite să evalueze care dintre doritori se califică pentru ultima fază a procesului sunt incerte, iar reprezentanţii comisiei sunt conştienţi de acest lucru. Dacă prima şi a treia etapă de selecţie se bazează pe criterii obiective, cea intermediară constă dintr-un „dialog competitiv“, în urma căruia în cursă vor rămâne doi sau trei candidaţi.

    Sebastian Vlădescu a recunoscut, ieri, într-o conferinţă de presă, că „acest proces presupune o doză de subiectivism din partea comisiei. Criteriile nu pot fi evaluate strict numeric“. El a afirmat că unul dintre elementele subiective este încrederea pe care trebuie să o câştige candidaţii. Altul este „calitatea respectivului potenţial manager de fond“, în special în contextul în care criza financiară internaţională a târât în faliment nume grele din domeniul bancar.
     
    Vlădescu: sunt imparţial

    Sebastian Vlădescu a condus şi comisia de privatizare a BCR. În urma procesului de selecţie desfăşurat acum trei ani, austriecii de la Erste Bank au obţinut peste 60% din acţiunile celei mai mari bănci româneşti. Aşadar, Vlădescu a mai avut ocazia să negocieze cu Erste Bank. Iar potrivit unor surse din piaţă, Regulamentul de organizare a licitaţiei pentru alegerea managerului de fond şi Caietul de sarcini, publicate săptămâna trecută în Monitorul Oficial, pregătesc accesul Erste şi la conducerea FP. Comisia cere firmelor interesate să fie înregistrate în România sau să înceapă constituirea unei filiale în ţara noastră. Singura înregistrată în România, dintre cele 28 de societăţi care s-au arătat interesate până în august să gestioneze activele FP, este BCR Asset Management, controlată de Erste.

    Preşedintele comisiei de selecţie a negat însă posibilitatea ca participarea sa la negocierea cu Erste pentru privatizarea BCR să influenţeze decizia în favoarea austriecilor. „Nu am nicio preferinţă“ în privinţa candidaţilor, a subliniat Vlădescu, precizând că „Erste nu se califică, potrivit legislaţiei române“. Însă companiile pot participa la licitaţie şi în consorţii.

    AGA va decide listarea pe Bursă

    Documentele care pun la punct procesul alegerii unui manager al FP au fost publicate cu două luni întârziere după ce au fost aprobate de guvern, din cauza dificultăţilor de traducere din engleză în română şi a modificărilor cerute de CNVM şi de Ministerul Justiţiei.

    http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/831594/Manager-pe-ochi-frumosi-la-Fondul-Proprietatea/

    Traian Băsescu: Revizuirea Constituţiei nu trebuie să fie un pas dificil de repetat în perioada următoare

    Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în discursul susţinut cu ocazia Zilei Constituţiei, că legea fundamentală trebuie să răspundă nevoilor prezentului, iar revizuirea din 2003 nu trebuie să fie un moment izolat şi dificil de repetat în perioada următoare.

     

    Şeful statului şi-a exprimat totodată dorinţa ca parlamentari nou aleşi să întărească ordinea de drept a statului şi să înveţe din greşelile predecesorilor lor.

    „De Ziua Constituţiei doresc ca noii aleşi în Parlamentul României să respecte şi să apere valorile statului român, să găsească calea cea mai bună prin care, în momentul elaborării legilor, să întărească ordinea de drept a statului, să vegheze la interesele tuturor cetăţenilor şi să înveţe din greşelile precursorilor lor”, a spus Traian Băsescu.

    Totodată, preşedintele Băsescu şi-a exprimat convingerea că judecătorii CCR vor veghea mai departe, „ca şi până acum”, la integritatea Constituţieişi vor asigura echilibrul puterilor în stat.

    Discursul şefului statului a fost susţinut cu ocazia împlinirii a 17 ani de la adoptarea Constituţiei României.

    Sursa: Realitatea.net

    DNA susţine că Dan Voiculescu a „căpuşat” Institutul de Cercetări Alimentare

    Dan Voiculescu a intrat în proprietatea Institutului de Cercetări Alimentare printr-o acţiune de căpuşare a acestuia, susţin procurorii, care arată că au fost înfiinţate firme în acest scop, ICA a fost transformat în societate pe acţiuni şi inclus apoi în portofoliul ADS, controlat de fostul PUR.

     

    Potrivit rechizitoriului, după includerea ICA în portofoliul Agenţiei Domeniilor Statului în 2002, funcţionarii agenţiei au numit în Consiliul de Administraţie (CA) şi în Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) apropiaţi ai lui Dan Voiculescu, respectiv membri ai fostului Partid Umanist Român (PUR). ADS nu a efectuat o reevaluare a institutului, în condiţiile în care terenurile erau evaluate la nivelul anului 1994, construcţiile la nivelul anului 1998, iar mijloacele fixe şi titlurile de valoare nu au fost reevaluate.

    Dan Voiculescu mai este acuzat de procurori că şi-a folosit influenţa politică pentru a obţine la un preţ derizoriu ICA, arătând că anunţul de privatizare a institutului nu a fost publicat în Monitorul Oficial, ci în cotidianul „Independent”.

    Procurorii DNA susţin că Dan Voiculescu „a fost artizanul şi beneficiarul final al operaţiunii prin care Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la societatea în cauză la un preţ de 75 de ori mai mic decât valoarea comercială a acestuia”.

    Tribunalul Bucureşti a fixat pentru 6 ianuarie primul termen al procesului în care DNA l-a trimis în judecată pe liderul PC, Dan Voiculescu, alături de fostul ministru al telecomunicaţiilor, Sorin Pantiş, şi alte 11 persoane, pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare.

    În total, DNA a trimis, pe 4 decembrie, în judecată 13 persoane, considerând că privatizarea frauduloasă a ICA s-a făcut în folosul lui Dan Voiculescu şi s-a realizat prin subevaluarea bunurilor Institutului cu suma de 7.796.198 de euro.

    Potrivit DNA, Dan Voiculescu, preşedintele fondator al Partidului Conservator, acţionar  majoritar  al societăţii „Grupul Industrial Voiculescu şi Compania” (GRIVCO) SA Bucureşti, este acuzat de folosire  de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid a influenţei şi autorităţii date de  această  calitate  în scopul de a  obţine, pentru sine sau pentru  altul, bani, bunuri, sau alte  foloase necuvenite şi spălare de bani, ambele în formă continuată. 

    Potrivit rechizitoriul, în perioada 1991-2003, cele 13 persoane au desfăşurat o serie de operaţiuni financiare şi comerciale frauduloase în scopul de a facilita adjudecarea prin licitaţie, de către S.C. GRIVCO S.A. Bucureşti,  a pachetului de acţiuni deţinut de A.D.S la I.C.A., la un preţ mult mai mic faţă de valoarea comercială reală şi în condiţii discriminatorii, netransparente şi prin subevaluarea activelor şi a titlurilor de participare. Institutul de Cercetări Alimentare a devenit atractiv datorită activelor sale imobiliare valoroase, respectiv terenul în suprafaţă de 36.676,79 mp şi construcţiile în suprafaţă desfăşurată de 9.983 mp, amplasate în zona rezidenţială a lacului Băneasa şi având toate  utilităţile în apropiere, arată DNA.

    Procurorii anticorupţie au pus sechestru asigurator, pentru a recupera un prejudiciu de 20.000.000 de lei, pe conturile lui Dan Voiculescu şi pe un apartament în valoare de 250.000 de euro aparţinând acestuia, arată rechizitoriul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

     

    Sursa: NewsIn

    Dosarul privind fraudarea concursului pentru procurori ajunge la Curtea Constituţională

    Completul de nouă judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a suspendat, luni, procesul privind fraudarea concursului pentru procurori, după ce au admis o excepţie de neconstituţionalitate referitoare la articole din Codul de Procedură Penală şi a trimis dosarul la CCR

     

    La termenul de luni, unul din procurorii învinuiţi în acest proces, Gabriela Ghiţă, a solicitat magistraţilor trimiterea dosarului la Curtea Constituţională a României (CCR), deoarece Codul de Procedură Penală nu prevede atacarea cu recurs a încheierilor prin care s-au respins excepţii de nelegalitate, ceea ce ar contravine legii fundamentale.

    Amintim că magistraţii ÎCCJ au respins, în data de 20 noiembrie, mai multe excepţii de nelegalitate invocate de avocaţii procurorilor învinuiţi de fraudarea concursului. De asemenea, judecătorii au respins cererile de trimiterea cauzei la Parchet, pentru refacerea urmăririi penale.

    Completul de nouă judecători a admis cererea de sesizarea CCR şi a suspendat judecata procesului până la soluţionarea excepţiei.

    DNA i-a trimis în judecată, în data de 6 mai 2008, pe procurorii Eugen Cojocaru, Gheorghe Dumitru, Gabriela Ghiţă, Sterian Guli, notarul Gheorghe Bucur şi judecătorul Gheorghe Cerbeanu, în legătură cu fraudarea concursului pentru funcţiile de conducere din Parchete din toamna anului 2007.

    Procurorii DNA susţin că, în cursul lunii noiembrie 2007, Eugen Cojocaru a pretins de la procurorul Gheorghe Dumitru suma de 50.000 de euro pentru ca, prin influenţa de care se bucura asupra membrilor Comisiei de examinare, să-i determine pe aceştia să-i înlesnească promovarea examenului pe care acesta îl susţinea pentru ocuparea funcţiei de şef la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti. Din suma pretinsă, Cojocaru ar fi primit efectiv suma de 15.000 de euro, Gheorghe Dumitru fiind ajutat de Gheorghe Cerbeanu, judecător la Tribunalul Vâlcea şi Gheorghe Bucur, notar public, se arată în comunicatul de presă al DNA.

    Procurorii au mai stabilit că, în cursul lunilor octombrie – noiembrie 2007, Gheorghe Dumitru i-a dat  mai multe bunuri (băuturi alcoolice, vin şi whisky) inculpatului Gheorghe Bucur pentru ca acesta, prin influenţa pretinsă asupra unor magistraţi, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, să-i determine pe aceştia să intervină asupra membrilor Comisiei de examinare în scopul promovării examenului în funcţia de conducere vizată.

    În urma concursului, Gheorghe Dumitru s-a plasat pe prima poziţie la examenul pentru promovarea în postul de procuror general la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Piteşti.

    Totodată, potrivit DNA, în cursul lunii noiembrie 2007, Sterian Guli, prim procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Urziceni, candidat pentru promovarea în funcţia de prim procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, prin intermediul lui Eugen Cojocaru, a obţinut de la Gabriela Ghiţă, preşedintele Comisiei de examinare, o parte din subiectele concepute pentru examenul scris al candidaţilor ce urma să se desfăşoare în data de 25 noiembrie 2007. 

    Sursa: NewsIn

     

     

     

     

    www.coltuc.ro

    Reguli europene pentru transplant

    Comisia europeana a adoptat ieri un set de masuri importante in materie de siguranta si calitate cu privire la donarea de organe, precum si un plan de actiune care include 10 puncte in vederea colaborarii intre statele membre la consolidarea sistemelor de donare si de transplant al organelor.

     

    In prezent se estimeaza ca exista 56.000 de pacienti in UE care asteapta un donator compatibil de organe si ca, zilnic, 12 persoane mor asteptand un transplant. Directiva si planul de actiune vizeaza trei subiecte-cheie: imbunatatirea calitatii si sigurantei organelor in Europa, cresterea disponibilitatii de organe si sporirea gradului de eficienta si de accesibilitate al sistemelor de transplant. Comisarul pentru sanatate, Androulla Vassiliou a declarat ca “toate aceste masuri urmaresc salvarea de vieti”.

     

    www.coltuc.ro

    Taxa de poluare, publicata fara avizul UE

    Însa Executivul nu a primit înca un aviz favorabil din partea Comisiei Europene, ne-a declarat Camelia Spataru, purtatorul de cuvânt al Guvernului. Mai mult, autoritatile nu specifica data de la care intra în vigoare noile niveluri ale taxei, ci doar perioada cât sunt exceptate de la plata autoturismele cu

     

    capacitatea cilindrica mai mica de 2.000 cmc, înmatriculate pentru prima data în România sau în alt stat membru. Potrivit actului normativ, exceptia se va aplica în perioada 15 decembrie 2008-31 decembrie 2009.

    Totusi, atât reprezentantii Ministerului de Finante, cât si cei ai Fondului de Mediu sustin ca data de la care se tripleaza taxa este 15 decembrie, asa cum au anuntat membrii Cabinetului Tariceanu.

    Sursa: EVZ

    www.coltuc.ro

    Comisia Europeana cere ridicarea imunitatii parlamentarilor

    Ministrul Justitiei, Catalin Predoiu,a declarat, luni, la Realitatea FM, ca este prematura o discutie despre ridicarea monitorizarii pe justitie, problema ce s-ar putea pune abia in vara anului viitor.Predoiu a mai declarat ca CE cere ridicarea imunitatii parlamentarilor cercetati si ca numele sefului Directiei

     

     

    Nationale Anticoruptie (DNA) va depinde de viitorul ministru. “Ceea ce este important este sa pregatim eventual o incercare de a ridica monitorizarea in vara, pe baza unui raport hai sa spunem la fel de bun in iarna cum a fost cel din vara trecuta, astfel incat in vara lui 2009 sa putem sa ne punem aceasta problema. In fond depinde de noi, de Parlament, de CSM etc.”, a declarat ministrul Justitiei.

    Acesta a sustinut ca si-a atins telul propus in mandatul sau si anume evitarea unor sanctiuni la raportul din iulie anul acesta. “Ceea ce mi-am propus ca obiectiv a fost evitarea incasarii unor sanctiuni in vara sau activarea clauzei de salvgardare pe justitie”, a precizat Predoiu.

    Obiective monitorizate

    Ministrul Predoiu a mai spus ca expertii europeni, care vor verifica, in aceste zile, stadiul reformelor cerute de Comisia Europeana (CE), vor avea in vedere cele patru obiective monitorizate. Primul se refera, potrivit ministrului, la o legislatie mai buna si o eficienta crescuta a sistemului judiciar, al doilea la functionarea Agentiei Nationale de Integritate, iar al treilea si al patrulea la lupta anticoruptie la nivel central si respectiv la nivel local. “Pe obiectivele doi, trei si patru mai sunt probleme de rezolvat se pare, dar urmeaza sa discutam si cu expertii europeni. Misiunea lor incepe maine (n.r. marti) si n-as vrea sa anticipez prea mult inainte de concluziile lor”, a afirmat liberalul.

    Sursa: Ziua

     

     

    www.coltuc.ro

    Politele RCA, mai scumpe din 2009 pentru soferii care fac accidente

    Anul viitor vine cu reguli noi pentru soferi. Politele RCA vor fi încheiate dupa alte criterii decât pâna acum, asta înseamna ca si costurile vor fi diferite, în functie de istoricul auto pe care îl avem

     

    Schimbarile care intervin la asigurarile de raspundere civila auto reprezinta un prim pas în implementarea sistemului denumit de specialisti bonus-malus

     

    www.coltuc.ro

    CE propune drepturi noi pentru calatorii europeni

    Reprezentantii Comisiei Europene (CE) au adoptat joi doua propuneri legislative care prevad o serie de drepturi pentru pasagerii care utilizeaza serviciile de autobuz si maritime, atat pe rutele interne, cat si pe cele internationale, potrivit unui comunicat de presa al CE. Printre noile drepturi se numara un

     

    standard de informatii pe care calatorii trebuie sa le primeasca inainte si in timpul calatoriei, acordarea de asistenta si de despagubiri in cazul intreruperii calatoriei, masuri in cazul intarzierilor si asistenta speciala pentru persoanele cu dizabilitati.

    Persoanele juridice vor avea cazier judiciar, similar celor fizice

    Guvernul a adoptat, in sedinta de joi, o ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, care prevede organizarea unei evidente de cazier judiciar pentru persoane juridice, similara celei organizate pentru persoanele fizice.

     
    Noul act normativ opereaza distinctia intre regimul aplicabil persoanelor fizice si celor juridice. Astfel, sunt reglementate conditiile in care persoanele juridice se inscriu in cazierul judiciar si se scot din evidenta, precum si care sunt demersurile necesare in vederea obtinerii copiilor de cazier judiciar pentru acest tip de persoane.
    Ordonanta de urgenta vine in contextul in care, prin Legea nr.278/2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, s-a instituit posibilitatea tragerii la raspundere penala a persoanelor juridice pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele acesteia, in scopul prevenirii si combaterii faptelor prevazute si pedepsite de legea penala, ce pot fi comise de catre persoanele juridice

    Firmele vor primi 4000 de lei, pentru fiecare somer angajat

    Angajatorii care incadreaza in munca someri, aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive, vor primi, de la 1 ianuarie 2009, cate 4000 de lei, pentru fiecare persoana angajata, conform OUG nr. 192/2008.

     

    Prin Ordonanta de urgenta nr. 192/2008, adoptata de Guvern pe 19 noiembrie, si publicata pe 4 decembrie, in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 815, s-au stabilit unele masuri de relaxare fiscala in vederea cresterii economice si a numarului locurilor de munca.
    OUG nr. 192/2008 modifica, printre altele, Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca.
    Actul normativ introduce un nou articol, art. 843, care prevede ca “angajatorii care creeaza noi locuri de munca si care incadreaza in munca, pe locurile de munca nou-create, someri aflati in evidenta agentiilor pentru ocuparea fortei de munca pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive de la data inregistrarii in evidenta acestor agentii beneficiaza, din bugetul asigurarilor pentru somaj, de o suma egala cu de 8 ori valoarea indicatorului social de referinta in vigoare la data incadrarii in munca, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 3 ani.”

    Sfidarea organelor judiciare va fi pedepsita penal

    Penal, printr-o ordonanta de urgenta adoptata joi de Guvern.
    Dispozitiile ordonantei de urgenta a Guvernului prevad majorarea pedepselor in cazul savarsirii infractiunii de ultraj impotriva unui judecator sau procuror, organ de cercetare penala, expert,

     

    executor judecatoresc, politist sau jandarm.Conform OUG, infractiunea de sfidare a organelor judiciare va sanctiona manifestarile jignitoare, dispretuitoare ori cu efect intimidant exprimate in timpul unei proceduri ce se desfasoara in fata instantei, in scopul de a proteja solemnitatea sedintelor de judecata si respectul datorat autoritatii judiciare, reglementarea fiind justificata avand in vedere renuntarea la incriminarea faptelor de insulta si calomnie.
    „Scopul incriminarii este acela de a proteja solemnitatea si buna desfasurare a procedurilor judiciare in fata instantei de judecata si nu neaparat onoarea sau reputatia reprezentantilor autoritatii judiciare”, explica Ministerul Justitiei.
    Intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare fata de un judecator, procuror, organe de cercetare penala, politist sau jandarm se poate face numai in mod nemijlocit.
    Fapta se savarseste in mod nemijlocit atunci cand intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare are loc in prezenta fizica a judecatorului sau procurorului.

    Toata stima!O stradă din Câmpulung Moldovenesc se va numi „Anca Parghel”

    O stradă din municipiul Câmpulung Moldovenesc, localitatea unde s-a născut Anca Parghel, va purta numele artistei, a anunţat, duminică, primarul oraşului, Gabriel Constantin Şerban, care a deplâns moartea cântăreţei.

     

    Şerban a declarat că Anca Parghel a fost „un ambasador cultural al Bucovinei” şi că nu a uitat niciodată locurile unde s-a născut şi că întotdeauna vorbea cu pasiune despre Bucovina şi de zona Câmpulung Moldovenesc.

    „Este trist că o artistă desăvârşită ne-a părăsit atât de repede”, a afirmat Şerban.

    El a mai spus că, pentru a cinsti memoria artistei, în prima şedinţă a Consiliului Municipal Câmpulung Moldovenesc, va propune dezbaterii un proiect de hotărâre prin care numele străzii unde a locuit Anca Parghel în oraş să poarte numele cântăreţei.

    Anca Parghel, care suferea de cancer ovarian, cu care a fost diagnosticată în iunie 2008, a murit vineri dimineaţă, la vârsta de 51 de ani, la Spitalul Judeţean din Timişoara, unde era internată la Secţia de terapie intensivă.

    Sursa: MEDIAFAX

    Oana Sârbu, făcută de praf la TVR

    După ce prietenii săi au sfătuit-o în repetate rânduri să îi dea papucii lui Turcescu, iată că Oana are parte de o surpriză mai mult decât neplăcută. Aceasta a acceptat cu bucurie invitaţia Iulianei Tudor de a participa la emisiunea „O dată în viaţă”, difuzată pe TVR1.

     

     

    După primele minute de când a păşit în platoul emisiunii a regretat amarnic. Gazda emisiunii a întrebat-o ce vrea să-i aducă Moş Nicolae. Nici nu a apucat să scoată două vorbe şi o altă întrebare parcă a lovit-o în moalele capului şi a făcut-o să se schimbe la faţă: „Robert se uită la emisiune?” a fost curioasă Iuliana, ignorând faptul că solistei nu îi place să vorbească despre viaţa sa privată.

    Iubita lui Turcescu a făcut ochii mari cât cepele, dându-i de înţeles acesteia că întrebarea a fost deplasată. Numai că frumoasa prezentatoare a continuat. „Îi transmitem lui Robert un mesaj, să îţi facă un cadou care să rimeze cu o dată-n viaţă”. Evidentă aluzia la cererea în căsătorie pe care Oana o aşteaptă de atâta timp. Replica Oanei, după ce Iuliana le-a intervievat şi pe celelalte invitate nu a întârziat să apară: „Iuliana, ai făcut jurnalism monden?” Relaţia Oanei Sârbu cu Robert Turcescu nu a fost lipsită de momente tensionate.

    Surse din apropierea solistei susţin că de multe ori aceasta a încercat să aibă discuţii serioase cu Robert pentru a clarifica relaţia dintre ei. Toate aceste iniţiative s-au izbit de refuzul lui Turcescu de a da explicaţii în acest sens, acesta spunându-i Oanei că este un tip complicat, iar dacă vrea să îi fie alături va trebui să îl accepte aşa cum este. Dată fiind dragostea pe care i-o poartă, Oana a acceptat comportamentul foarte dificil al iubitului, trecând cu vederea chiar şi episoadele în care presa îl acuza de infidelitate.

    Sursa: ATAC

    Dosarul „Cocaina pentru Vipuri” se reia la Curtea de Apel Bucureşti

    Procesul în care Ion Alexandru Ţiriac, fiul omului de afaceri Ion Ţiriac, este judecat pentru consum de droguri şi punere la dispoziţie a locuinţei în vederea consumului de droguri de mare risc are un nou termen de judecată luni, la Curtea de Apel Bucureşti. Potrivit Agerpres, la ultimul termen din 24

     

    noiembrie, instanţa a constatat pentru a patra oară consecutiv că nu au fost trimise de la Parchet casetele video solicitate în proces. Completul l-a avertizat pe procurorul de şedinţă, sub sancţiunea amenzii, să facă toate demersurile necesare pentru a depune la dosarul „Cocaina pentru VIP-uri” înregistrările audio-video utilizate ca probe în dosarul de cercetare penală

     

    http://www.antena3.ro/stiri/justitie/pagina-1/

    Tariceanu ii sacrifica si pe pensionari

    Guvernul amana pentru 1 ianuarie 2010 majorarea pensiilor la grupele I si II de muncaCampeanu: Nu ar fi fost timp pentru recalcularea pensiilor intr-o perioada atat de scurtaBNS: Executivul a dat dovada de o nesimtire crasaExecutivul a amanat, joi, prin OUG Legea de majorare a pensiilor pentru grupele I

     

    si II de munca, desi Curtea Constitutionala a precizat ca Guvernul incalca legea fundamentala prin nepunerea in practica a legii adoptate de Parlament, iar pensionarii vor primi diferenta de la 1 ianuarie 2010Putem spune ca, prin aceasta decizie, actualul guvern considera ca o astfel de masura este o solutie viabila in a reduce efectele crizei, prin a nu mai face cheltuieli bugetare suplimentare.
    Cu toate acestea, ei si-au motivat hotararea prin timpul scurt pe care il au pentru a recalcula pensiile. „Legea a fost amanata cu un an pentru ca nu ar fi fost timp pentru recalcularea pensiilor intr-un timp atat de scurt. Ea se va aplica dupa ce se termina etapele de recalculare a pensiilor pentru grupele I si II, in varianta propusa de guvern, urmand ca pensionarii sa primeasca diferenta de bani potrivit noii legi de la 1 ianuarie 2010”, a declarat joi ministrul Muncii, Mariana Campeanu, potrivit NewsIn.
    Reprezentantul Executivului a adaugat ca persoanele pensionate pana in anul 1990 au primit deja drepturi pe aceasta ordonanta si ca acum sunt in curs de recalculare pensiile persoanelor care au iesit din campul muncii pana in 1994. Acestea vor primi pensiile majorate din februarie 2009. „Mai sunt inca doua etape de recalculare. Aceasta ordonanta si aceasta lege au metode diferite de calcul si nu mai puteam sa le suprapunem”, a precizat Campeanu.Sindicalistii pun la zid Guvernul pentru decizia luataVicepresedintele Blocului National Sindical (BNS), Ovidiu Jurca, a acuzat foarte dur hotararea luata de Executiv in sedinta de joi, spunand ca ”gestul lor este incalificabil”, mai ales ca aceasta Ordonanta vine imediat dupa alegerile parlamentare. ”Nu pot sa spun decat ca au dat dovada de o nesimtire crasa, sa le fie rusine pentru ce au facut. O lege care trece prin toate organele competente de a o promulga, acum vin ei si o amana fara niciun motiv intemeiat. Practic, acesti oameni au fost aruncati in derizoriu, dupa ce au muncit ani de zile pentru tara asta in conditii nu grele, ci foarte grele”, a declarat, pentru Curierul National, Ovidiu Jurca. De asemenea, vicepresedintele BNS ne-a mai spus ca nu era economia romaneasca intr-o situatie foarte precara, astfel incat sa fie nevoie acum de o decizie de acest nivel si, mai mult decat atat, nu trebuiau ”sacrificati” tocmai pensionarii. ”Gestul lor este incalificabil. Nu era o urgenta in care tara huruia si trebuia data o astfel de Ordonanta, si mai ales sa fie sacrificati tocmai pensionarii. Cred ca daca era luata aceasta decizie saptamana trecuta, nu mai vedeam noi acum PNL-ul in Parlament”, a subliniat Ovidiu Jurca.Legea a fost promulgata de Curtea ConstitutionalaLegea prin care se majoreaza punctul de pensie pentru grupele I si II de munca a fost promulgata pe 25 octombrie de presedintele Basescu, dupa ce Curtea Constitutionala a considerat ca Guvernul incalca legea fundamentala prin nepunerea in practica a legii adoptate de Parlament.
    Majorarea cu 50%, respectiv 25%, a punctului de pensie la categoriile I si II de munca nu instituie discriminari sau privilegii, ci se justifica pentru motive de protectie sociala, si-a motivat CCR decizia.
    Mai mult, Curtea Constitutionala nu retine ca lipsa precizarii exprese a sursei de finantare, aspect invocat de Guvern in sesizarea adresata CCR, presupune, implicit, inexistenta sursei de finantare, deoarece „aceasta ar echivala cu o prezumtie fara suport constitutional, ceea ce este inadmisibil”.
    Guvernul a sustinut ca, prin majorarea pensiilor pentru categoriile grele de munca, se incalca, printre altele, articolul 138, alineatul 5 din Constitutie, care prevede ca „nicio cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara stabilirea sursei de finantare”.Basescu sustine fara rezerve mentinerea pensiilor la nivelul actualPresedintele Basescu a spus, joi, ca sustine fara rezerve mentinerea pensiilor la nivelul actual, dar, dat fiind ca anul viitor se vor aloca 1,3 mld. euro din bugetul de stat pentru plata pensiilor, asteapta responsabilitate din partea partidelor in alcatuirea programului de guvernare. „As vrea sa clarific un lucru pe care l-am afirmat in campanie si caruia nu i s-a dat un raspuns corect sau s-a cautat acoperirea prin vorbe a adevarului. Inainte de a face afirmatia vreau sa se inteleaga foarte bine ca sustin fara rezerve ceea ce, de altfel, se va intampla: mentinerea pensiilor asa cum ele se afla acum”, a spus seful statului, aratand ca, daca in acest an s-au luat de la buget 400 mil. euro pentru plata pensiilor, anul viitor se vor lua 1,3 mld. euro din bugetul de stat pentru a suplimenta banii insuficienti de la Fondul de Pensii. „Poate expresia mea in timpul campaniei, expresie care nu a convenit multora, a fost prea dura, ca este prabusit fondul de pensii. Repet, asa este, fondul de pensii nu-si mai poate achita obligatiile si luam bani din bugetul de stat”, a sustinut Basescu.
    Presedintele a atras atentia asupra faptului ca Romania are deja dificultati in bugetul de stat si a precizat ca asteapta responsabilitate din partea partidelor politice in alcatuirea programului de guvernare. „In mod categoric vom beneficia, cu ghilimelele de rigoare, de o reducere a cresterii, de o scumpire a finantarii deficitului bugetar, iar din acest punct de vedere ma astept ca partidele, nu numai la consultarile cu mine, dar si in alcaturea programului sa dea dovada de responsabilitate”, a declarat presedintele.
    http://www.curierulnational.ro//Economie/2008-12-08/Tariceanu+ii+sacrifica+si+pe+pensionari

    Romania poate evita criza economica doar daca incurajeaza consumul produselor autohtone

    Romania ar putea hrani 100 de milioane de oameni cu produse de calitate, la preturi accesibile, comparabile cu cele din Uniunea Europeana, potrivit studiilor citate de mai multe asociatii din industria alimentara si din agricultura

     

    „Pentru ca nu putem sta cu mainile in san asteptand ca recesiunea sa ne bata la usa, ne-am propus sa reluam ideea campaniei ?Produs in tara ta? pentru anul 2009, de aceasta data cu mult mai multa determinare si incredere in fortele proprii. Obiectivele campaniei vor fi: sustinerea agriculturii si industriei alimentare romanesti, incurajarea folosirii materiilor prime din tara noastra, mentinerea in activitate a intreprinderilor si pastrarea locurilor de munca pentru romanii care lucreaza in aceste ramuri?, se arata intr-un comunicat al asociatiilor din domeniul alimentar. Sloganul campaniei este „Romane, nu lasa economia sa moara! Consuma alimente produse in tara ta!?. „Peste 2 milioane de romani lucreaza in industria alimentara si in agricultura, un sfert din familiile din tara noastra depinzand de veniturile produse de aceste sectoare. O dereglare a fluxului de productie survenita pe fondul unei eventuale recesiuni, ca urmare a crizei financiare mondiale, poate duce aceste industrii direct la faliment! Asta inseamna reducerea locurilor de munca, disparitia multor intreprinderi, scumpirea alimentelor pentru ca, in final, fiecare dintre noi sa aiba de suferit?, spune Stefan Padure, reprezentantul Asociatiei Romane a Carnii.

    Romanii, invitati sa devina ?locavori?
    In alte tari, constientizarea relatiei dintre consumul de produse autohtone si bunastarea macroeconomica incepe inca de pe bancile scolii. In Elvetia, exista un adevarat cult bine implementat in mentalitatea cumparatorilor pentru consumul marfurilor autohtone. In America Latina, programele de promovare a produselor locale sunt la fel de ofensive pentru asigurarea veniturilor propriei tari. In Statele Unite, in Canada si in Franta exista comunitati ?fanatice? pentru acest tip de consum. Astfel, asa-numitii ?locavori? nu concep sa consume alimente produse la mai multi kilometri decat o limita prestabilita si respectata cu strictete. Totodata, iesirea din criza economico-financiara care a afectat grav Coreea de Sud la sfarsitul anilor ?90 ar fi fost de neimaginat fara solidaritatea neconditionata a coreenilor fata de producatorii interni, spun producatorii romani.
    Steliana Bancu
    http://stiri.rol.ro/content/view/165268/11/

    Dai un deget, ti se arata altul

    Afisajele, pozele, bannerele si fluturasele au facut deliciul acestei campanii electorale. Si nu ma refer aici doar la portocaliul care a impanzit municipiul pastorit de presedintele PD-L, Emil Boc. Toate partidele au incercat sa profite de acest tip de campanie. Fiecare dupa posibilitati. Ca la putere, in municipiu, e un singur partid. Ca si la judet.

    La Chinteni, si social-democratii sunt liberali

    Faina miscare. La fel de faina ca si cafeaua pe care a baut-o Lucica de Chinteni cu baieti care distribuiau fluturasele liberalilor. Asa a aflat primarita social-democrata pe cine sustine ea, de fapt, din punct de vedere electoral. Nu politic, pentru ca politic nu poate fi decat cu PSD. Asta se stie. Dar nu se cunostea cu exactitate pe cine mizeaza doamna Chinteniului in Colegiul Uninominal nr.5 pentru Camera Deputatilor, acolo unde Ilarie Ivan, de la partidul pentru care presteaza Lucica, se confrunta (ca de luptat nu se pune problema) cu liberalul Horea Uioreanu si democrat-liberalul Iuliu Pacurariu. Dovedind un spirit comunitar extrem de ridicat, primarita din Chinteni a mizat pe unul dintre candidatii cu sanse reale. Si cum PD-L nu intra in vederile sale politico-electorale, in „pole position“ a ramas doar Horica. Atata doar ca acesta a cam sarit calul prin Chinteni. Si a bagat o fraza de final prin care Lucica il sustinea pe fata.

    Ceva trebuia facut

    Sigur ca povestea a inceput sa cam miroasa cand a devenit publica si ceea ce ar fi trebuit sa fie un mesaj finut, subliminal (caci doamna social-democrata a recunoscut ca nu ar fi fost deloc deranjata de poza cu Uioreanu liberal), s-a transformat in ditamai tradarea. Si-atunci trebuia facut ceva. Musai. Nu de alta, dar se confuziona tot Colegiul nu doar comuna Chinteni. Dincolo de alte comentarii, remarcam faptul ca, totusi, Horica a avut si partea lui de domnie. Daca il aducea in poza si pe candidatul PNL din Colegiul nr.3 pentru Senat, nimeni altul decat Marius Nicoara, contracandidatul fostului negociator sef cu UE, social-democratul Vasile Puscas? Ei, atunci chiar ar fi fost bai. Asa, nimeni nu s-a suparat prea tare, chiar daca in fata camerelor de luat vederi s-au rostit cuvinte grele gen: „o sa ma consult cu avocatul si o sa-i dau in judecata“, „sa le fie rusine“. Fite

    http://cluj.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11514

    Aeroportul Oradea a pierdut trenul

    In cele din urma, chiar saptamana trecuta, autoritatile bihorene au facut un pact, concret, inainte, dand de inteles, neechivoc, ca merg pe cea de a doua varianta. Ceea ce nu stiau sau nu vroiau sa spuna reprezentatii administratiei locale e ca nici nu ar fi avut de ales. Satul sa astepte, Debretinul a ales sa isi faca propriul aeroport, de talie europeana!

     

     


    Uit-o!
    Dezbateri politice sterile, presiuni si amanari interesate, incapacitatea decizionala, lipsa fondurilor… toate „bolile“ acestea tipic romanesti au anulat pana la urma un proiect ce ar fi putut face din judetul Bihor un loc de importanta continentala. Ideea unui megaaeroport, in zona orasului Sacuieni ar fi fost costisitoare, realizarea acestuia ar fi durat, poate, mai mult de zece ani, dar ar fi insemnat mii de locuri de munca, afaceri, drumuri si, mai ales, bani.
    Acu’, oportunitatea a zburat. Peste granita! Autoritatile locale din Debretin, initial dornice sa participe la proiectul aeroportului bihorean de talie europeana, au decis ca e mai bine sa faca acest aeroport la ele acasa. Cat era sa mai astepte dupa noi?
    Sta avionul in coada
    Despre proiectul megaaeroprtului de la Debretin in Romania n-a vorbit nimeni pana acum. De ce ar povesti politicienii despre faptul ca incapacitatea lor decizionala ne-a dus la pierderea unui proiect de mare anvergura?
    „Ghimpele de Bihor“ e primul ziar care are curajul de a spune ce am pierdut.
    Municipalitatea orasului Debretin a dat aeroportul orasului, in concesiune, pentru 75 de ani, unui dezvoltator imobiliar si de afaceri ungaro-american. Xanga Holding a creeat deja, dupa cum spune presa maghiara, 3.000 de locuri de munca in Debretin si in imprejurimi. Investitia pe care Xanga si-o propune in aeroportul din Debretin se ridica la 200 de milioane de euro, reprezentand: dezvoltarea si moderinzarea acestuia, constructia mai multor piste, terminale aeroportuare, tehnologizare, ridicare de depozite, spatii de cazare si birouri, chiar si un parc tehnologic. Reprezentantul investitorilor in Ungaria, Istvan Herdon, declara ca, la finalul investitiei, se spera ca noul aeroport va da de lucru la circa 10.000 de oameni, asigurand o importanta parte a traficului de marfuri pentru spatiul Europei centrale si intre 250.000 si 300.000 de calatori pe an. Agentia Maghiara de Presa (MTI) vorbea chiar despre posibilitatea ca Centrul European de Cercetari Spatiale sa-si mute sediul la Debretin.
    Pentru cele aproape 150 de hectare pe care se intinde aeroportul, primaria primeste din partea Xanga Holding 4,5 miliarde de forinti, plus alte 700 de milioane, platite de firma autoritatilor locale pentru SRL-ul care administreaza din punct de vedere tehnic aeroportul Debreczen Airport kft.
    In termenii contractului de consesiune, semnat la 6 noiembrie 2008, se prevede chiar ca, in cazul in care aceste investitii nu vor fi realizate, Xanga are de platit municipalitatii 455 de milioane de forinti.
    Off-side
    La cum merg lucrurile pe la noi, nu-i nicio mirare ca autoritatile civile sau aeronautice din Bihor nici macar nu stiu despre megaafacerea ce se pune pe roate in Debretin. Ai nostri isi vad tihniti de traiul patriarhal, gandind la un aeroport ca o halta de cale ferata.
    Marian Filip, reprezentanul PD-L in Consiliul de Administratie al Aeroportului Oradea, om al bransei, spune ca n-a auzit nimic de concesionarea aeroportului din Debretin. „Ce pot sa va spun e ca, la noi, se merge inainte pe varianta dezvoltarii locale“. Marian Filip spune ca, din punctul sau de vedere, dezvoltarea unui mare aeroport regional nu exclude existenta unui aeroport la Oradea care sa deserveasca traficul de interes local.
    De aceeasi parere este si Cristian Bodea, reprezentantul PNL in structura de conducere a aeroportului oradean. „Noi avem nevoie de aeroportul acesta cum avem nevoie de o intreprindere care sa gestioneze transportul local, nu de Boeing-urile mari, ci de avioane mici. Pana nu de mult, veneau nemtii la Baile Felix, cu avioane mari, acum merg la Debretin, pentru ca acolo au si conditii balneare mai bune. Noi, aici, trebuie sa cream conditii mai bune pentru ca bihorenii nostri sa se poata deplasa, ceva ca o gara…“, zice Bodea. Afland si el de la reporterul „Ghimpelui“ despre mega afacerea care se pune la cale in Debretin, Cristian Bodea a fost de acord ca un mare aeroport in Bihor ar fi acum un proiect absurd. „E clar ca afacerea a picat, problema e cum faci sa dezvolti aeroportul pe care il ai?“, spune Cristian Bodea.
    Cu ungurii de piept

     

    http://bihor.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=roba_main&id=11449

    Nu conteaza cat e alcoolul, conteaza al cui e sangele

    Deciziile luate de procurorii din Gorj in ultimii doi ani in privinta infractiunii de a conduce autovehicule sub influenta bauturilor alcoolice arata clar ca anchetatorii, cu de la ei putere, au dezincriminat aceasta infractiune. O demonstreaza sutele de cazuri in care anchetatorii s-au transformat in aparatorii betivilor si „i-au iertat“ conform legii cu „18 indice 1“. In traducere libera, persoana a comis fapta penala, dar nu a prezentat pericol social. Drept urmare, in loc de judecata, procurorii au preferat sa le acorde clementa cu aplicarea unei amenzi administrative acelora care se urca beti la volan si care prezinta un real si evident pericol.

    Ce spun normele legale

    Poate trebuie sa spunem din start ca exista doua metode prin care politistii de la Rutiera stabilesc alcoolemia unui sofer. Fie cu aparatul etilotest, care masoara concentratia de alcool din aerul expirat, fie cu analize de sange realizate in laborator. De asemenea, sunt doua cifre care nu trebuie depasite. La aparatul etilotest, daca ai depasit 0,40 grame alcool pur in aerul expirat, cazul este penal. In ce priveste testul in laborator, cifra se ridica la 0,80 grame alcool pur pe litrul de sange. Tot ce depaseste inseamna puscarie. Ce e dedesubt se amendeaza. Asa spune legea, dar lucrurile nu stau deloc cum prevede legislatia.

    Ce spun procesele- verbale

    Acesta este argumentul prin care procurorii scapa de puscarie betivii prinsi de politisti. In termeni juridici „18 indice 1“! Adica, o persoana cu o concentratie de alcool in sange de peste 0,80‰ nu poate fi un pericol social. Evident, nu pentru toti se aplica acest articol, ci doar smecherilor. Selectia apartine tot procurorilor! Exista situatii in care un conducator auto a fost prins la volan cu o concentratie de 0,85 grame alcool pur pe litrul de sange si a fost trimis in judecata de catre procurori si cazuri in care cel prins beat la volan prezenta o concentratie mai mare de 2 grame alcool pur pe litrul de sange si a primit doar o amenda administrativa. In primul caz este vorba despre un om simplu, Adrian Grivei din Targu Jiu, care in urma unui control al Politiei, se descopera ca mirosea a alcool. Politistii ii pun fiola si stabilesc faptul ca in etilotest alcoolemia este de 0,59 mg/l de alcool in aerul expirat. Il duc la spital, unde i se recolteaza probe biologice de sange care au aratat o concentratie de 1,05 g‰ si o ora mai tarziu 0,85‰. Adrian Grivei nu stie cum stau lucrurile in privinta alcoolemiei si nu mai solicita recalcularea acesteia. Acesta se pare ca este „instrumentul“ cu care betivii scapa de puscarie. Un instrument recomandat, in unele cazuri, chiar de catre procurori.
    In cazul lui Grivei, desi pragul alcoolemiei abia a fost atins, un procuror de la Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu il trimite in judecata, cerand condamnarea acestuia. In lege, pedepsirea unei astfel de persoane prinse conducand cu o alcoolemie de peste 0,80 inseamna puscarie.

    Procurorii au o explicatie: sunt timizi
    http://gorj.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11535

    Agramatii, vedetele de azi

    Cluj, Timisoara, Urziceni, Craiova, Pitesti. Fotbalul nu se mai joaca intre Ghencea, Giulesti si Stefan cel Mare. Asteptam sa treaca prin calendar colectia toamna-iarna, pentru ca veritabilul campionat mondial sa se reia. De ce mondial? Pai, Rapidul e clar Brazilia, Vasluiul e Serbia, Poli e (Ceho)Slovacia, Steaua un fel de Columbia, Pandurii au

     

     avut mai multi fani in Portugalia decat in orasul lui Brancusi, iar Craiova e Australia, pentru ca are mai multi canguri decat olteni. Si, uite-asa isi cheltuie banii miliardarul roman, care a intrat in goana dupa imagine, prin intermediul fotbalului, care-i asigura o publicitate gratuita.
    Evenimentul sau spectacolul comercial este cel care incita si declanseaza scandalul, intretinut ca focul, de oxigen. Si uite cum, peste noapte, apare cultul „vedetei“ Turcu, Jiji, Borcea, Arga sau Zotta. La ce naiba sa ne trebuiasca noua un pic de educatie? Ãstia „citati“ (de mine, nu de DNA) sunt singurii care-i pot bate pe manelisti. Sfera politicului este si mai apropiata de lumea performantei, ea esuand in tentativa de a se orienta. Si uite-asa, sportul romanesc a ajuns „zona defavorizata“.
    Calitatile fizice, psihice, motricitatea noii generatii sunt groaznice ca nivel! Te iei cu mainile de cap, dar asta este, stresul si obezitatea, sedentarismul si lipsa de activitate dar si dramatica neglijare a conceptelor prietenie, echipa, fair-play si familie marcheaza societatea in aceasta tranzitie. Baiul al mare e ca afecteaza, in general, generatia tanara, care ar putea fi si cea mai defavorizata, insa numai la prima vedere. Pentru ca beneficiari ai muncii depusa de un tanar sedentar, obez si stresat, suntem cu totii. Interesul personal, si chiar cel al institutiilor direct implicate, este de a profita de exponentiale escaladari ale popularitatii incurajand doar acolo unde e impact, adica fotbalul. Si-atunci vin si le dau peste nas marilor capitalisti cu faptul ca m-am mirat ca am batut cu 1-0 pe Feroe. Din tot anul, am ramas cu acel 0-3 luat ca lectie de la Lituania. Exact ce spuneam! Cauza si efect

     

    http://gorj.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11546

    Factura la incalzire frige de nu-si mai trebuie calorifer

    Cu ce se incalzesc vasluienii?
    Cu multa, multa caldura. Orice vasluian, in functie de bugetul pe care il are in dotarea buzunarului, are dreptul si este liber sa-si aleaga sursa de incalzire. Oricare ar fi ea. Numai ca mai trebuie sa si plateasca. Scump! De te apuca

     

     

    groaza! Ca asa s-au ajuns vremurile. Reci! De ingheti si la propriu, si la figurat. Nu mai este niciun secret pentru nimeni. Este arhicunoscut ca, in fiecare iarna, oamenii platesc o gramada de bani, uneori chiar cu pretul sanatatii, pentru frigul din case. Ei se fac ca ne dau caldura, dar noi, ca niste platitori constiinciosi, chiar le cotizam. Cat cer. Unde-i lege, nu-i tocmeala! Confortul termic din apartamente lasa de multe ori de dorit. Si nu face toti banii.
    Platim, da’ sa
    nu fie mult!
    Pe vremurile demult apuse, sistemul centralizat ii racordase pe bietii oameni chiar la propria sa caldura. Apa calda, ca si butelia goala, erau ca niste zeite din mitologia antica. Anii au trecut pe nesimtite, dar situatia nu s-a schimbat cu nimic. Vremurile noi sunt, de fapt, tot alea vechi, ca pe timpul comunismului. Si atunci, ca si acum, nu exista omulet care sa nu stea prost cu reumaticul. Fie vara, fie iarna, orice timp trecand, unu-i mai sensibilos ca altul. Meteo sensibilos! E mostenire din mosi stramosi, lasata cu limba de moarte prin testamente nescrise. Asa ca, vrea, nu vrea, cetateanul plateste de cele mai multe ori frigul lor, al autoritatilor, in loc sa plateasca oleaca de caldurica

     

    http://vaslui.ghimpele.ro/index.php?cat=afisare&rubrica=main&id=11596