AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Manager AVOCAT Coltuc Marius Vicentiu Avocat Coltuc Marius Vicentiu 0745150894 Whatsapp 0745 150 894 https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Coltucmariusvicentiu

BNR va scadea RMO la lei cand va vedea o diminuare a creditarii in valuta

de
Banca Nationala a Romaniei (BNR) va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

„Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar, potrivit NewsIn.

„Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

Isarescu: Nu va faceti griji la creditul in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii

de

Bancile comerciale vor continua sa acorde credite, indeosebi in moneda nationala, unele probleme fiind posibile doar la jucatorii care s-au concentrat in special pe imprumuturile in valuta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

„Nu va faceti griji la creditele in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii, retelele pe care le au trebuie sa lucreze”, a spus Isarescu, adaugand ca bancile orientate pe creditarea in valuta vor fi obligate sa apese pe frana, dar nu foarte puternic, „sa nu dea cu capul in parbriz”.

BNR va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus Mugur Isarescu.

„Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar.

„Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

Guvernatorul a declarat ca in piata romaneasca nu exista, in prezent, o lipsa generala de lichiditate, iar dovada este faptul ca, pe 24 octombrie, toate bancile si-au constituit rezervele minime obligatorii (RMO).

„Cum sa fie lipsa de lichiditate, cand bancile au 20% (din pasivele in lei n.r.) tinute la BNR?”, a spus Isarescu, referindu-se la parerile care sugerau ca in piata romaneasca exista in prezent o lipsa de lichiditate, care ar fi determinat cresterile puternice ale dobanzile pe piata interbancara.

In prezent, BNR ia 20% din sursele de finantare in lei (pasive) ale bancilor si 40% din cele in valuta in asa numitele rezerve minime obligatorii, pe care fiecare banca comerciala trebuie sa le constituie pana in data de 23 ale fiecarei luni.

Joi, banca centrala a micsorat rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei la 18%, insa reducerea intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008.

Mugur Isarescu a declarat ca economia romaneasca ar putea creste si cu 5-6% in 2009, daca investitiile vor fi dirijate spre zonele de blocaj din Romania, precum infrastructura sau agricultura.

„Cu o bruma de intelepciune, speram chiar la o crestere economica de 5 spre 6% pentru anul urmator, daca investitiile vor fi indreptate spre zone cu blocaj ca infrastructura sau agricultura, care au un potential imens”, a spus Isarescu, care a mentionat ca o temperare a cresterii economice pana sub potential „da inflatia jos”.

Atat guvernatorul BNR, cat si viceguvernatorul Cristian Popa au subliniat, insa, ca si scenariul unei cresteri economice de 4,5% are la fel de munte sanse ca si cel de 5-6%, in functie de cum vor fi indreptate investitiile.

In prima parte a conferintei de presa de luni, guvernatorul mentionase ca, fata de estimarile anterioare, de 5-6% pentru cresterea economica a Romaniei din 2009, BNR nu exclude in prezent o temperare mai puternica.

„Suntem tentati sa luam in considerare o crestere economica la un nivel mai scazut fata de 5-6%, cat aveam inainte”, a spus Isarescu.

In 28 octombrie, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat ca BNR estimeaza pentru 2009 o crestere economica a Romaniei de 4,6%, nivel semnificativ sub cel luat in calcul la elaborarea bugetului de stat, de 6%, si sub ultima prognoza a pentru acest an, de 9,1%.

Credit Zone: Brokerii bancari ar putea intermedia pana la 15% din credite pana in 2013

de

Volumul creditelor intermediate de firmele de brokeraj bancar poate creste in urmatorii 4-5 ani la 10-15% din totalul creditelor, in conditiile in care, in prezent, piata imprumuturilor din Romania stagneaza, a spus directorul de produse al Credit Zone, Marina Sterpan.

„Aceasta crestere va fi generata din doua directii. Odata din cresterea propriu-zisa a pietei creditelor si, in acelasi timp, din cresterea procentului de credite ce vor fi intermediate de brokeri”, a spus Sterpan.

In prezent, aproximativ 5% din totalul imprumuturilor contractate de populatie sunt intermediate de brokerii bancari, a estimat Sterpan.

Ea a dat exemplul Poloniei, unde 30% din totalul creditelor ipotecare pentru populatie sunt acordate prin intermediul brokerilor bancari. In Olanda, circa 70% din credite sunt intermediate de brokeri, in vreme ce in Statele Unite ale Americii si in Canada, ponderea este si mai mare, de circa 80-90%, a mai spus ea, potrivit NewsIn.

Cu toate acestea, in prezent, piata creditelor stagneaza, sustine directorul de produse al Credit Zone, „atat din cauza contextului  financiar international, cat si a schimbarilor produse in politica interna de creditare”.

Noul regulament de creditare a populatiei stabilit de Banca Nationala a Romaniei (BNR) are ca efect o intarziere a finalizarii tranzactiilor imobiliare, numarul acestora fiind afectat in mod direct de numarul creditelor acordate, mai spune Sterpan.

„Efectul a fost resimtit printr-o scadere a tranzactiilor in prima faza, dar mai ales prin reintoarcerea clientilor la elementele folosite pana in 2006 pentru obtinerea unui credit ipotecar: avansul si codebitorul”, a adaugat directorul de produse al Credit Zone.

Coface: Creditul interbancar trebuie relaxat, pentru a evita extinderea recesiunii globale dupa 2009

de
Relaxarea creditarii interbancare si scaderea ratei dobanzii de pe piata londoneza LIBOR sunt conditiile esentiale pentru evitarea extinderii crizei financiare mai departe de 2009, considera analistii Coface, estimand o perioada intre 18 si 24 luni in care efectele crizei se vor observa in Europa.

Criza financiara, reflectata in Europa printr-o criza a creditului, a dus la cresterea indicelui intarzierilor de plata ale companiilor monitorizate de Coface cu 36% in primele noua luni ale acestui an.

Blocajul asupra creditului bancar, incetinirea activitatii si scaderea brusca a nivelului de incredere intre agentii economici sunt primele consecinte ale crizei din Europa observate de analistii Coface, ce au dus la scaderea ratingurilor pentru Marea Britanie, Irlanda si Islanda. „Pe lista neagra sunt acum Italia si Franta”, sustin reprezentantii companiei.

„Durata de intindere a crizei la nivel international este conditionata de relaxarea creditarii interbancare in urmatoarele saptamani si de scaderea ratei LIBOR. Daca aceste doua situatii vor avea loc, vom avea recesiune doar in 2009, daca nu, atunci vom fi intr-o situatie cu mult mai grava”, a spus directorul Coface pe Romania, Cristian Ionescu.

Propagarea crizei, asemanatoare prin extindere cu cea din 2001, este mai redusa fata de crizele anterioare, in principal pe fondul rezistentei din tarile emergente. Cu toate acestea, „presiunea asupra conditiilor de creditare este mai puternica din cauza componentelor financiare foarte specifice ale crizei financiare”, mai spun analistii Coface.

Efectele crizei actuale se vor mentine, la fel ca in cazul crizelor precedente, pe o perioada cuprinsa intre 18 si 24 de luni, estimeaza Coface, insa companiile vor reusi sa se adapteze noilor conditii din piata, in ciuda temperarii cresterii economice.

Totodata, Coface considera ca nu se vor observa si alte efecte negative asupra unor „probleme sub presiune”, ca explozia de credit pe noi instrumente financiare.

„Canalul initial al crizei a fost piata de imobiliare, care a lovit putenic companiile din tarile in care erau situatii critice pe cale sa explodeze, cum ar fi Marea Britanie si Irlanda, insa agravarea crizei financiare a descoperit noi canale de transmisie si a ajuns in prezent si la zona euro, afectand Italia si Franta”, a declarat economistul-sef al Coface, Yves Zlotowski.

In aceste conditii, impactul crizei asupra Marii Britanii s-a observat asupra consumului si a cheltuielilor companiilor, numarul de falimente al companiilor inregistrand o crestere de 14% in primele sase luni din 2008.

In Irlanda, tara aflata in recesiune, incidentele de neplata ale companiilor au crescut cu 75% in prima jumatate a acestui an, observa Coface.

Urmatoarele tari care vor resimti puternic efectele crizei sunt Italia si Franta, sustin analistii companiei.
„In Italia, riscurile companiilor se deterioreaza in contextul unei cresteri anemice, crescand costurile si blocand creditarea. Ratingul A2 al Italiei a fost pus sub supraveghere negativa”, se arata in comunicatul Coface.

si ratingul A1 al Frantei a fost pus sub supraveghere negativa, dupa ce criza a lovit, in prima faza sectorul transporturilor, al constructiilor si cel imobiliar.

„Aceasta deterioare a fost cauzata in special de dificultatile cu care se confrunta companiile in accesarea creditelor si, de asemenea, pe fondul incetinirii activitatii”, a spus responsabilul Coface pentru Franta, Olivier Cazal.

Demisie la sefia Trezoreriei UniCredit Tiriac

de

Unicredit Tiriac Bank l-a numit in functia de director al trezoreriei pe Dorin Alexandru Badea, care ocupa anterior pozitia de director adjunct al acestui departament, dupa plecarea lui Bogdan Mihoc.

Dorin Alexandru Badea preia noile atributii incepand de luni, 3 noiembrie 2008, au mai spus reprezentantii bancii, care nu au comentat conditiile plecarii lui Mihoc.

Surse din piata bancara citate de NewsIn au legat plecarea lui Mihoc de la Unicredit Tiriac Bank de controversele aparute in ultimele saptamani din cauza cresterii puternice a dobanzilor de piata interbancara.

Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a acuzat, spre finalul lunii trecute, un grup de banci care dau cotatii pentru calcularea ROBOR ca au promovat ideea unei crize de lichiditate pe piata bancara prin declaratiile facute, incercand, de fapt, sa acopere pierderile inregistrate in urma „atacului esuat asupra leului”.

In aceeasi perioada, Banca Nationala a Romaniei a chemat la discutii conducatorii a sapte banci, de la care a cerut explicatii cu privire la nivelul excesiv de ridicat al dobanzilor interbancare din ultimele zile si le-a „solicitat imperativ” sa reintre in normalitate.

In acelasi timp, „au fost invitati la discutii conducatorul si trezorierul unei alte banci, pentru clarificari privind operatiunile de clearing pe care aceasta le-a efectuat cu institutii financiare nerezidente, precum si referitor la pozitiile ramase deschise in cadrul operatiunilor realizate pe piata interbancara”, se mai arata in comunicatul BNR.

Consiliul Concurentei (CC) a declansat din oficiu o investigatie avand ca obiect o posibila intelegere intre anumiti agenti economici activi pe piata serviciilor bancare si interbancare, practica interzisa de Legea Concurentei, a anuntat, vinerea trecuta, institutia de profil.

Investigatia are la baza suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale in acest sector, a declarat Gheorghe Oprescu, presedintele Consiliului Concurentei. In cadrul investigatiei, inspectorii Consiliului au realizat o serie de inspectii inopinate la sediile principalilor actori din piata.

Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, pe 23 octombrie, ca poate suspenda publicarea indicilor ROBID/ROBOR in cazul in care nivelul ratei dobanzii ROBOR depaseste cu mai mult de 25% nivelul ratei dobanzii pentru facilitatea de credit, aflat in prezent la 14,25% pe an.

Piata turismului de croaziera, evaluata la 2 mil. euro in 2008

de

Piata turismului de croaziera din Romania va atinge la sfarsitul anului circa doua milioane de euro, in crestere cu aproape 35 la suta fata de 2007, a declarat, citat de NewsIn, reprezentantul in Romania al celui mai mare turoperator de profil din Europa, Laura Stavarache.

 

Astfel, potrivit estimarilor acesteia, „numarul pasagerilor din Romania care pleaca in croaziera se va ridica la sfarsitul anului la 2.500, in conditiile in care anul trecut a fost de 2.000 de turisti”, a precizat sursa citata.

Conform operatorului de croaziere, tarifele pentru o calatorie variaza foarte mult, in functie de destinatia aleasa, precum si de durata croazierei. „Croazierele pot avea o durata intre 4 si 100 de zile, cele din jurul lumii. Cea mai ieftina croaziera, de 4 zile/3 nopti in Mediterana de Est costa 227 euro/persoana, iar cea mai scumpa croaziera, desfasurata in jurul lumii variaza de la 15.000 – 75.000 euro.

Laura Stavarache a mentionat ,in ce priveste preferintele romanilor, ca cele mai solicitate croaziere au ca destinatie Mediterana de Est si Mediterana de Vest.

De asemenea, sursa citata a precizat ca pe teritoriul tarii noastre nu exista vase care practica acest tip de turism pe mare. „Nu exista croaziere maritime care fac imbarcari pe teritoriul Romaniei. Sunt doar circa 20 vase de pasageri sub pavilion strain care trec prin Constanta si opresc pentru cateva ore”, a spus Laura Stavarache.

Potrivit acesteia, principala problema pe care o intampina turoperatorii de croaziere in tara noastra este necunoasterea acestui produs turistic.

„Acest produs turistic nu este inca cunoscut pe piata romaneasca si multa lume are impresia ca o croaziera este scumpa, ceea ce nu este adevarat. Un sejur pe un vas de croaziera, de 8 zile/7 nopti costa cateva sute de euro cu toate mesele incluse si toate distractiile de la bord, ceea ce inseamna ca este mai ieftin decat un sejur pentru aceeasi perioada de timp pe litoralul romanesc”, a adaugat reprezetantul turoperatorului, care a subliniat ca in restul Europei turismul de croaziera este unul dintre cele mai solicitate tipuri de turism.

Preturile pachetelor turistice pentru sarbatorile de iarna vor creste cu 5-10%

de

Preturile pachetelor turistice pentru sabatorile de iarna vor creste cu 5-10%, atat pentru destinatiile interne cat si pentru cele externe, au precizat reprezentantii Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT).

 

Potrivit acestora, cresterile preturilor au la baza in mare parte scumpirea utilitatilor dar si situatia in urma crizei economice internationale.

In ciuda majorarilor anuntate, agentiile de turism autohtone estimeaza o crestere a numarului de turisti pentru destinatiile interne, in perioada sarbatorilor, de 10% fata de 2007.

In ceea ce priveste turismul extern, tour-operatorii prevad pentru aceeasi perioada a anului o crestere de minim 20% fata de 2007, estimand totodata un numar de aproximativ 50.000 de turisti pentru destinatiile externe.

Potrivit ANAT, destinatiile preferate de romani in perioada sarbatorilor de iarna vor fi in continuare statiunile montane, in special cele de pe Valea Prahovei, urmate de statiunile balneo-climaterice si turismul rural, care a inceput sa fie vandut si prin agentiile de turism.

Privitor la turismul extern, agentiile spun ca cele mai soliciatea destinatii pentru perioada sarbatorilor de iarna vor fi Austria, Bulgaria, Egipt, Franta, dar si destinatiile exotice precum Cuba.

Ca o noua tendinta, reprezentnatii agentiilor de turism au observat ca, de Craciun, turistii romani se orienteaza catre pensiunile rurale, iar pentru Anul Nou, catre statiunile montane unde se cazeaza la hoteluri si vile.

Criza financiara ar putea afecta turismul romanesc timp de doi ani

de

Criza financiara ar putea afecta turismul autohton pe o perioada de circa doi ani, segmentul de business fiind cel mai atins in acest sens, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) pe regiunea de sud, Adrian Voican.

 

„Criza financiara se va refleca in turism mai tarziu, din cauza trendului extrem de mare de crestere al sectorului de pana acum”, precizat Voican.

Reprezentantul ANAT a mai spus ca, in ceea ce priveste turismul intern, aceasta va fi destul de putin afectat de criza de financiara, care nu s-a manifestat puternic in Romania, insa referitor la turismul extern, reprezentantul ANAT a spus ca romanii se vor orienta catre vacante mai scurte si mai ieftine „in mare parte din cauza ca operatorii aerieni vor fi la randul lor afectati de criza, lucru ce s-ar putea refleca in preturi”.

Pe de alta parte, Adrian Voican a precizat ca operatorii low-cost ar putea profita de criza financiara, lansand puternice campanii de promovare si operari de reduceri de preturi considerabile.

De altfel, si la nivel international, turismul va fi afectat in urmatorii ani de criza economica globala, intrucat toate preturile vor creste, iar oamenii vor fi mai atenti atunci cand isi vor cheltui banii, potrivit opiniei reprezentantului regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Turismului, Eduardo Fayos-Solá, prezent in Romania pe 27 septembrie la un seminar cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului.

Pensiunile din Marginimea Sibiului, ocupate in proportie de 50% pentru Revelion

de
Pensiunile din Marginimea Sibiului sunt ocupate in proportie de 50% pentru perioada sarbatorilor de iarna, insa proprietarii se asteapta ca de Revelion gradul de ocupare sa ajunga la 100%, a declarat presedintele filialei Sibiu a ANTREC, Dorin Beu.
Potrivit reprezentantului Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural, locurile care mai exista libere vor fi ocupate in perioada imediat urmatoare, astfel ca de Revelion gradul de ocupare va ajunge la 100%. „De Craciun gradul de ocupare va fi mai mic, pentru ca oamenii sunt obisnuiti ca aceasta sarbatoare sa o petreaca in familie, dar de Revelion, cu siguranta toate locurile vor fi ocupate, asa cum s-a intamplat si in anii trecuti”, a spus Beu, citat de NewsIn.

Un sejur de Revelion de patru-cinci zile, in Marginimea Sibiului, cu demipensiune si masa festiva in noaptea de Anul Nou costa aproximativ 1000 de lei de persoasa, sumele ajungand si la 360 de euro de persoana, pentru pensiunile care ofera servicii All Inclusive.

ANTREC sustine ca piata turismul rural, in Romania va creste cu 10% in 2009.

Hotelierii ofera agentiilor de turism preturi apropiate celor de la receptie

de
Preturile practicate de majoritatea pensiunilor si hotelurilor romanesti in contractele cu agentiile de turism sunt foarte apropiate de cele practicate la receptie, ceea ce conduce la o colaborare neprofitabila pentru tour operatori, spun reprezentantii agentiilor de turism.
„Ofertele de tarifare ale multor hoteluri, dar mai ales ale pensiunilor pentru agentiile de turism sunt aproape la acelasi nivel cu cele de la receptie, uneori fiind egale. Semenarea unui contract in aceste conditii nu poate fi decat paguboasa pentru touroperator”, a declarat, potrivit NewsIn, Steluta Stanica, directorul agentiei Delta Best. 

Potrivit acesteia, din motivele mentionate, turoperatorii romani prefera sa incheie contracte cu hotelurile de peste granita, „care practica o politica de tarifare conforma cu industria de turism. Cum este si normal, agentiile de turism beneficiaza la hotelurile din destinatiile externe de reduceri de 20 pana la 30 la suta din tariful de la receptie”, a adaugat Steluta Stanica. 

La randul lor, reprezentantii Perfect Tour au precizat ca „diferenta dintre cele doua tarife este foarte mica. Patronii hotelurilor din Romania urmaresc sa-si amortizeze investitia foarte rapid, si nu au o cultura a turismului dezvoltata. Iar acest marketing si management al afacerii defectuos nu fac decat sa adauge o bila neagra la turismul autohton”, a spus directorul de marketing al Perfect Tour, Tatiana Bulubica.

In ce priveste contractele incheiat intre agentiile autohtone si hotelurile din destinatiile externe, „colaborarea este atat de buna, incat unitatile de cazare isi adapteaza ofertele la nevoile touroperatorilor, fidelizand astfel si agentiile si clientii lor, lucru neantalnit pana acum in Romania”, a mentionat Alexandru Donciu, consultant in cadrul Paralela 45.

S-a infiintat Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica

de
Mai multe asociatii din turism au constituit Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica (FAPT), structura care are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international.
Presedintia federatiei este asigurata de Corina Martin, care conduce Asociatia Litoral Constanta, dupa cum relateaza NewsIn. 

„Federatia are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international. FAPT isi propune sa contribuie la o imbunatatire a activitatilor de marketing si de branding a destinatiilor si a produselor turistice pe care aceastea le ofera, promovarea brandurilor locale, sustinerea programelor de incoming, sustinerea promovarii Romaniei la targurile nationale si internationale prin organizarea de standuri ale destinatiilor turistice”, arata Federatia. 

Conducerea FAPT mai anunta ca, in perioada imediat urmatoare, federatia isi propune sa participe activ la definirea brandului turistic al Romaniei, sa organizeze cursuri de formare in managementul proiectelor pentru personalul executiv al asociatiilor, in vederea unei mai bune gestionari a fondurilor structurale in turism, precum si cursuri de conducere si organizare a asociatiilor de promovare a destinatiilor turistice.

Membrii fondatori sunt Asociatia pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului Litoral, Asociatia pentru Turism Bucovina, Asociatia pentru Turism Banat, Asociatia Oltenia de Sub Munte, Maramures Infoturism, Asociatia de Promovare a Turismului Prahova, Asociatia Judeteana de Turism Sibiu si Asociatia Turistica Sighisoara. In prezent, presedintia federatiei este asigurata de Asociatia Litoral, iar vicepresedintia de APT Bucovina. 

Federatia va promova interesele membrilor in cadrul Consiliului Consultativ pentru Turism si invita sa contribuie la un parteneriat activ si alte asociatii de profil, dar si parteneri din turismul romanesc – Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale, patronate, agentii de turism.

Un nou operator aerian, din octombrie pe piata romaneasca

de
Compania aeriana elvetina Baboo a intrat pe piata din Romania in 27 octombrie si opereaza zboruri pe doua rute, catre Geneva si Nisa de pe Aeroportul Otopeni.
Cele patru zboruri Bucuresti-Geneva si retur se desfasoara in zilele de luni, miercuri, vineri si duminica. De asemenea, operatorul aerian are patru curse Bucuresti -Nisa si trei zboruri Nisa – Bucuresti in zilele de luni, miercuri si vineri.

Recent, la nivel international, Baboo a anuntat cinci destinatii noi pentru programul de iarna, respectiv zboruri de la Geneva catre Toulouse de sase ori pe saptamana, Bordeaux de cinci ori pe saptamana, Atena de cinci ori pe saptamana, Bucuresti de trei ori pe saptamana si Zagreb de doua ori.

Noile destinatii anuntate se inscriu in strategia companiei aeriene de a se adapta crizei financiare mondiale.

„Concurentii nostrii reactioneaza fata de criza. Astfel, noi suntem atenti la oportunitatile care pot sa apara pe piata in urma desfiintarii unor rute”, a declarat directorul general executiv al companiei Jacques Bankir.

Totodata, compania elvetiana a anuntat ca nu a primit inca autorizatia pentru ruta Geneva-Sankt Petersburg din partea autoritatilor rusesti. Rezultatele au fost de asemnea, dezamagitoare si in ceea ce priveste negocierile privind lansarea destinatiei Kiev.

Compania aeriana Flybaboo a fost infiintata la Geneva in 2003 si si-a schimbat denumirea in Baboo in mai 2008. Baboo opereaza 18 destinatii de la Geneva (excluzand cursele charter) si a transportat aproape 500.000 de pasageri in perioada noiembrie 2003- decembrie 2007.

Compania elvetiana detine o flota de doua aeronave Dash 8-Q400 si trei aeronave Embraer 190 si are un total de 180 de angajati in toata reteaua Baboo.

Scandalul clipurilor turistice, pe masa DNA

de

Departamentul de Control al Guvernului (DCG) a sesizat DNA în cazul clipurilor publicitare contractate de fosta Autoritate Naţională pentru Turism cu scopul de a promova imaginea României în mass-media.

În urma verificărilor făcute, în perioada 13-26 iunie, comisarii guvernamentali au constatat deficienţe legate de derularea contractului şi recepţia materialelor produse. Echipa de control a verificat modul în care a fost respectată procedura de achiziţie privind înţelegerea cu firma Smart Advertising pentru achiziţionarea a cinci spoturi tv, a contractului pentru cele cinci machete banner, în valoare de 5.356.700 lei, inclusiv TVA, dar şi pentru serviciile de difuzare media interne, în valoare de 3.092.334 lei, inclusiv TVA. Potrivit şefului Departamentului de Control al Guvernului, secretarul de stat Emanoil Neguţ, instituţia de control a constatat deficienţe privind modul în care au fost derulate aceste contracte, în special în privinţa alocării bugetului, în acest sens fiind identificate două note de fundamentare cu acelaşi conţinut, dar cu sume modificate: 1.037.037 euro cu TVA la 1.851.852 euro cu TVA. Referitor la campania de publicitate în media interne, inspectorii au descoperit că nu au fost respectate nici caietul de sarcini şi nici prevederile contractuale. Astfel, concluzia anchetei a fost aceea că 97% din buget a fost plătit pentru promovarea clipurilor prin posturi tv aflate pe locurile 7-15 din punct de vedere al audienţei medii zilnice, deşi documentaţia prevedea obligaţia difuzării pe cele mai importante cinci posturi tv. Scandalul clipurilor publicitare a fost scos la iveală de secretarul de stat în Ministerul Comerţului şi Turismului, Lucia Morariu, care a făcut public faptul că Departamentul de Promovare al fostei Autorităţi pentru Turism a contractat şi plătit cinci clipuri publicitare tv pentru promovare internaţională, în valoare de 1,3 milioane de euro, care nu aveau sonor, drept care nu au putut fi niciodată folosite. Mai mult, Morariu a apreciat la declanşarea scandalului faptul că preţul plătit de stat a fost de cel puţin cinci ori mai mare decât suma pe care ar fi plătit-o o firmă privată.

 

814.000 euro reprezintă suplimentarea de buget de care au avut nevoie diriguitorii turismului pentru promovarea ratată a ţării în mass-media.

Cum afecteaza criza financiara industria ospitalitatii din Romania

de

Criza financiara va determina o scadere a industriei ospitalitatii pe o perioada de 1-2 ani, atat la nivel global, cat si pe piata din Romania, este de parere Franz Jurkovitsch, presedintele consiliului de administratie al Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG, companie pentru dezvoltare si investitie imobiliara din Viena, care in august 2007 a achizitionat Angelo Airporthotel din Bucuresti.

 

Explicatia este una foarte simpla: criza financiara va determina o scadere drastica a consumului, iar unul dintre primele lucruri la care oamenii vor fi nevoiti sa renunte vor fi calatoriile si vacantele, spune Jurkovitsch.

In ciuda acestei estimari mai putin optimiste, reprezentantul companiei vieneze considera ca Romania nu va fi una dintre tarile cele mai grav afectate de criza, ci dimpotriva. “Poate Romania nu va mai inregistra o crestere a PIB-ului de 6%, insa trendul ascendent va continua, cu o crestere de 3-4%”, este de parere el.

In ciuda acestei crize globale, austriecii afirma ca achizitionarea si renovarea hotelului de patru stele Angelo Aiporthotel este doar primul pas pe piata din Romania, una cu foarte mare potential. “Ne gandim ca pe viitor sa dezvoltam brandul “angelo” si in alte orase ale Romaniei, indeosebi in cele in care exista un aeroport”, adauga reprezentantul dezvoltatorului austriac.

Desi compania austriaca mai detine alte doua branduri de lux, Le Palais de 5 stele si Andel’s de 4 stele plus, acestia considera ca piata romaneasca nu se preteaza pentru astfel de brand-uri, in special in contextul economic actual, cand clientii se indreapta catre hotelurile cu preturi mai reduse. ”Aceste brand-uri sunt pentru tarile in care turismul este foarte dezvoltat, unde exista turism de weekend, iar acest lucru nu se intampla inca in Romania, unde turismul nu este exploatat decat in mica masura”, considera acesta, care adauga ca Romania ar trebui sa isi imbunatateasca foarte mult marketing-ul de tara.

Pentru moment, Bucurestiul ramane doar o destinatie de business, segment caruia i se adreseaza Angelo Airporthotel. “Am investit in achizitionarea si renovarea hotelului circa 15 milioane de euro, investitie pe care estimam sa o recuperam in 10 ani”, a declarat Isabella Hren, membra in consiliul de administratie a Vienna International AG, companie care administreaza hotelul din Capitala.

Hotelul are in prezent 177 de camere, dintre care 69 sunt deja aranjate dupa conceptul “angelo”, patru sali de conferinta si pana la 20 de sali de sedinta. „Desi anul 2009 va fi unul foarte dificil pentru piata de 4 si 5 stele din Bucuresti, care a ajuns deja la saturatie, estimam pentru anul viitor un grad de ocupare de 60%, incluzand si weekendul”, declara Mihai Zamfir, director general al hotelului care preconizeza ca in urmatorii 2-3 ani gradul de ocupare va ajunge pana la 70%.

Pentru anul viitor, Zamfir preconizeaza o cifra de afaceri de 5 mil. euro, 20% din aceasta suma urmand sa provina din organizarea de conferinte. „Perioada medie de cazare este de una-doua zile, avand in vedere ca majoritatea clientilor nostri provin din oameni de afaceri care calatoresc foarte mult, circa 50% dintre acestia fiind straini”, mai adauga el.

Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG este o societatea pentru dezvoltare si investitie imobiliara cu sediul la Viena si cu birouri deschise la Budapesta, Praga, Sankt Petersburg si Varsovia. In ultimii 25 de ani, Warimpex a achizitionat proprietati in Europa Centrala si de Est, avand o valoare totala de peste jumatate de miliard de euro.

Warimpex este la ora actuala proprietar sau co-proprietar a 18 hoteluri de lux care ofera peste 3.700 de camere, precum si sapte cladiri comerciale sau de birouri cu o suprafata totala de 36.000 de metri patrati in Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Pe termen mediu, Warimpex doreste sa devina un lider pe piata imobiliara a hotelurilor din „Noua Europa”. Warimpex este cotata la WXF din Viena si Bursa de la Varsovia.

Vienna International Hotels & Resorts a fost creata in 1989. Pe baza unor contracte individuale de management, Vienna International administreaza si dezvolta un total de 46 de hoteluri si centre hoteliere de lux (31 de hoteluri si 15 proiecte de hoteluri), precum si un teren de golf cu 27 de gauri.

In 2008, Vienna International se asteapta sa gazduiasca peste 1.700.000 de oaspeti si prevede un beneficiu de 130 de milioane de euro. Grupul hotelier are peste 2.300 de angajati.

Poiana Brasov, cea mai ieftina destinatie de schi

de

Poiana Brasov este clasata drept cea mai ieftina destinatie de schi intr-un top ce vizeaza 14 statiuni europene si americane analizate, potrivit unui studiu citat de cotidianul The Daily Telegraph.

 

Astfel, potrivit ziarului londonez, analiza releva ca un sejur de schi la Poiana Brasov costa, cu tot cu cheltuielile personale, 200 de lire sterline.

Pe locurile doi si trei in topul celor mai ieftine destinatii de schi s-au clasat statiunile Vysoké Tatry din Slovacia si Borovets din Bulgaria, cu costuri ale sejururilor de 236 de lire sterline, respectiv 241 de lire sterline, arata NewsIn.

La polul opus, statiunea Vail din Colorado a fost desemnata cea mai scumpa destinatie pentru schi, din cele 14 analizate, cu un cost al sejurului de 514 lire sterline.

Conform studiului amintit, in toate cele 14 statiuni amintite, costurile pentru vacantele de schi au crescut fata de aceiasi perioada a anului trecut. Astfel, la Poaiana Brasov procentrul majorarii a fost de 18%, in trimp ce la Vail, Colorado, preturile au crescut cu circa 55%.

„Preturile statiunilor din Franta, Austria, Elvetia si Italia sunt mult mai avantajoase fata de destinatiile americane, iar pentru cei cu bugete mai restranse, Romania, Slavacia si Bulgaria pot fi considerate destinatii -cilipir”, a spus Helen Warburton, unul din autorii studiului, citat de „The Daily Telegraph”.

Industria turismului din SUA ar putea fi afectata pana in 2010

de

Industria americana a turismului mizeaza pe un impact moderat al crizei economice, mai accentuat in segmentul calatoriilor de afaceri decat in turismul de divertisment, care nu se va tempera pe deplin decat in 2010.

 

„Calatoriile de afaceri sunt veriga cea mai slaba a industriei”, comenteaza Suzanne Cook, analist la Travel Industry Association (TIA), citata de AFP, scrie NewsIn.

Analistul a estimat ca declinul sectorial ar trebui sa fie de 3,6% in 2008 si ar putea sa se prelungeasca in 2009, cu 2,7%. In 2010, sectorul turismului ar trebui sa inregistreze o crestere moderata, cu 2%.

Asociatia enumera printre elementele de ingrijorare si diminuarea ratei de ocupare a camerelor de hotel, care a scazut cu 62,9% de la inceputul anului.

De altfel, aprecierea dolarului va micsora numarul de calatori straini cu 1,6% in 2009, potrivit estimarilor TIA, care anticipeaza ca numarul de 61,1 milioane de turisi din strainatate estimat pentru 2008 nu va fi din nou atins si depasit decat in 2011.

Construind ipotezele pe baza unei recesiuni economice de trei sau patru trimestre, cu incepere din vara lui 2008, Cook a precizat ca se asteapta ca segemtnul turismului de divertisment sa evolueze mai bine si sa scada cu doar 0,2% in 2008. Temperarea se va accentua pana la 1,3% in 2009, iar in 2010 va fi inregistrata o crestere cu 3%.

„Suntem in recesiune, nu in criza”, a conchis analistul de la TIA, care a comentat pozitiv o stabilizare a numarului americanilor care vor sa calatoreasca de placere in urmatoarele sase luni, la 71,4% in octombrie 2008, comparativ 71,5% in octombrie 2007.

easyJet: Scaderi cu pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei financiare

de
Industria aviatica va fi incercata din greu in aceasta iarna. Se va observa o scadere de pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei economice cumulata cu pretul crescut al petrolului, este de parere Peter Voets, director de marketing al easyJet pentru Europa Centrala si de Est.
„Ne asteptam la scaderi si in ceea ce priveste gradul de ocupare, cu pana la 8-10% pentru aceasta iarna. Acest lucru este aplicabil pentru toate pietele, nu doar pentru cea din Romania”, adauga reprezentantul easyJet.

El considera ca in mod cert, multi operatori aerieni nu vor supravietui iernii, numai companiile cele mai eficiente urmand sa supravietuiasca. „Vor avea de suferit in principal companiile mici si ineficiente care au o situatie financiara slaba. In acest moment totul se reduce la eficienta, nu la modelul de afaceri”, este de parere el.

In ciuda perioadei dificile care va cuprinde industria aviatica, pana cel devreme primavara lui 2009, operatorii low cost pot profita pentru atragerea unul numar mai mare de pasageri pe segmentul business.

In contextul economic actual, oamenii de afaceri fac economii si atunci cand vine vorba de calatoriile cu avionul, indreptandu-si atentia catre operatorii cu tarife scazute. „In ultimele doua luni numarul pasagerilor a crescut cu 20% in timp ce liniile traditionale inregistreaza scaderi ale nivelului de operatiuni, sau stagneaza, in cel mai bun caz. In prezent, 20% dintre pasagerii nostri calatoresc in scop de afaceri, insa pe termen mediu asteptam ca acest numar sa creasca la 25%”, explica Voets.

Chiar daca multi operatori au luat decizia reducerii de personal, pentru reducerea costurilor cu foarta de munca, easyJet nu are in plan astfel de masuri. „Nu avem in plan sa facem concedieri. Cresterea de 17% de anul acesta ne-a permis sa angajam sute de noi piloti si personal de zbor in 2008”, mai afirma reprezentnaul operatorului aerian cu tarife scazute.

In ceea ce priveste piata din Romania, easyJet va continua sa opereze cursele pe care le are in prezent in portofoliu. „Nu avem in plan sa renuntam la nici o cursa din si spre Romania. Vom fi flexibili la schimbarile ce pot interveni iarna acesta, insa intentionam sa continuam sa ne marim cota de piata in fata competitorilor nostri. Momentan lucram la orarul de vara pentru 2009 si evaluam posibilitatile unor noi rute din Romania precum si in regiune”, spune Voets.

In prezent easyJet leaga Romania de Spania (Bucuresti-Madrid Brajas), zbor operat zilnic, si Italia (Milano Malpensa), cursa operata de cinci ori pe saptamana.

Pentru 2008, reprezetantii companiei estimeaza un profit de 110-120 mil lire sterline. „Anul acesta am inregistrat o crestere de aproximativ 17% comparativ cu anul trecut, iar in 2009 ne asteptam la o crestere cu o singura cifra”, mai spune Voets.

easyJet detine in prezent 162 de aeronave care acopera 394 de rute intre 105 aeroporturi din 28 de tari.

Scandal cat casa in leasingul imobiliar

de
Dupa ce au incheiat contracte cu peste 700 de clienti si mai multe firme de constructii, oferind dobanzi foarte atractive pentru finantare, patronii germani ai MTS Leasing au disparut, lasandu-si partenerii si oamenii fara case si fara bani. Uriasa pacaleala, acoperita legal: asigurarea locuintei nu era valabila decat dupa finalizarea constructiei, iar in cazul falimentului firma isi rezerva dreptul asupra constructiei nefinalizate, asupra ratelor achitate pana la respectivul moment si dar si asupra avansului de pana la 30% din valoarea proiectului. Firma a fost partener de afaceri cu Impact si cu… SAPARD
Dezastru pe piata imobiliara din Romania. Firma de leasing imobiliar MTS Leasing a dat faliment, iar fondatorii ei germani au „taiat-o” din tara dand o teapa de cel putin 50 de milioane de euro clientilor si aducand prejudicii de imagine insurmontabile partenerilor de afaceri, printre care se regaseste si firma de constructii Impact.
„MTS Leasing a dat faliment si si-a incheiat activitatea, iar cei care au fondat-o, doi germani (Theo si Matthias Metzen-tata si fiu) au plecat din tara. MTS a intrat in blocaj financiar”, a declarat pentru ghiseulbancar.ro fostul director de marketing al MTS Leasing, Andreea Raclea.

Mecanismul tepei

Totul incepe cu „creditare pe 20 ani cu dobanda de 5% pe an”. „Prima societate de leasing imobiliar”, asa cum s-a prezentat prin campaniile puternice de publicitate, a atras in plasa 700 de clienti si nume mari din imobiliar si nu numai.
Avansul pentru un proiect era cuprins intre 10% si 30%, iar clientul trebuia sa detina terenul pe care urma sa fie construita casa. Aceste conditii au mai cernut din doritorii de case in leasing.
Acum vine perfidia firmei. In contract era stipulat foarte clar ca in momentul in care MTS Leasing da faliment iti ia si casa pentru ca este proprietara pana la achitarea ultimei rate si, atentie, are dreptul sa nu inapoieze nici un ban din rate sau avans.
In plus, polita de asigurare asigura obiectul contractului de leasing doar dupa ce constructia era gata.
Aceste prevederi, de altfel perfect legale in aceasta tara care a permis sa se intample si alte nenorociri precum Caritas sau FNI, au fost vazute asa cum trebuia de o parte dintre romani, multi renuntand la idee chiar daca in prima faza dobanda i-a atras.
Din pacate, nu toti au fost atat de circumspecti. Cei mai multi clienti tepuiti de MTS Leasing au achitat sute de mii de euro ca avans pentru contractele semnate.
Altii au platit chiar rate inainte de inceperea constructiilor. Toti banii au luat calea Germaniei, lasand deopotriva clienti si firme de constructii cu buza umflata.

Dan Ioan Popp, presedintele Impact: Firma, nu. Clientii sunt singurii care au de suferit

MTS Leasing era partener oficial al firmei de constructii Impact. Presedintele acesteia ne-a confirmat faptul ca o parte din clientii sai au ales finantarea constructiilor prin MTS.
„Deocamdata falimentul nu e declarat oficial. Dar daca ei au spus ca sunt in incapacitate de plata si in 3 saptamani nu gasesc pe nimeni sa-i finanteze atunci trebuie sa declare falimentul. Daca nu-l vor cere creditorii. In ce ne priveste, paradoxal, noi am incasat mai mult de la ei decat am executat. Parteneriatul nostru cu MTS s-a derulat asa: un client venea la noi sa-i facem o casa. Noi ii puneam pe masa circa cinci oferte, printre care si MTS Leasing, iar ei alegeau. Nu avem nici o legatura cu optiunile lor. Cei care au ales MTS vor avea de suferit”, a spus Popp.

SAPARD

Se pare ca promovarea acestei societati si-a atins toate scopurile avand in vedere ca MTS Leasing a incheiat si un parteneriat cu… SAPARD.
„Cei care doresc finantare nerambursabila prin programul SAPARD si nu dispun de fonduri proprii obligatorii in proportie de 50% din valoarea proiectului finantat au o noua alternativa: leasing prin MTS Leasing GmbH”, asa sunau comunicatele agentiei de stat acum o luna.

Angajatii au dat semne ca stiau ce are sa se intample

Surse din piata spun ca la un moment dat, anul acesta, constructiile finantate de MTS Leasing au inceput sa-si reduca ritmul si chiar s-au oprit.

Ca reactie, clientii au depus cereri de reziliere a contractului de leasing. Cereri la care nu li s-a raspuns nici pana azi, desi au primit la fiecare telefon asigurari ca solicitarea va fi onorata.

„Recuperatorii” de la Coface si-au avertizat clientii

Societatea de recuperare de restante si management de risc Coface Intercredit a „mirosit” smecheria de la MTS. Conducerea Coface a spus ieri intr-un comunicat ca au facut un raport de credit, din care reiesea ca MTS Leasing este o firma nou-infiintata in Germania, la data de 13 ianuarie 2004, cu un capital social initial de 25.000 EUR. Compania nu prezenta la data ultimului Raport de Credit nici o informatie financiara oficiala publicata-bilant sau alte date financiare. Coface Intercredit a recomandat clientilor sai o limita superioara de credit de 2.500 de euro. Cu alte cuvinte, MTS Leasing Gmbh putea plati in termen de 60 de zile, in conditii de maxima siguranta pentru creditori, suma de 2.500 euro per furnizor. Acesta suma este minimul baremului de creditare din grila de evaluare de risc a Coface Intercredit.
Companiile ce au tinut cont de scoring-ul acordat acestei societati au evitat pagube financiare semnificative legate de relatiile parteneriale cu MTS Leasing”, se afirma in comunicatul Coface.

Lege putreda, autoritati sub orice critica

Legea nu protejeaza la momentul actual pe cel care doreste sa achizitioneze un bun in leasing, in caz de faliment al firmei de leasing, respectivul putand sa ramana si fara imobil, aflat in proprietatea companiei de leasing pana la plata ultimei rate si a valorii reziduale si cu banii dati. Nici nu are rost sa va duceti in instanta in astfel de cazuri. Intrebarea este de ce autoritatile n-au stiut nimic de aceasta inginerie? Ba au mai facut si afaceri cu firma.

Cetatea Neamtului

de

Cetatea-Neamt este o creatie moldoveneasca ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre Petru I (1374-1391).

 

Cercetarile arheologice au scos la lumina urme materiale de la sfarsitul secolului al XVI-lea si monede de argint de la Petru I. Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (Neamt, Suceava si Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Prima mentiune despre cetatile Moldovei este facuta de domn in omagiul adresat in anul 1387 regelui Poloniei, dar prima referire la Cetatea-Neamt dateaza din anul 1395, cand regele Ungariei Sigismund de Luxemburg emite un act „ante castrum Nempch”.

Manastirea Varatec

de

Manastirea Varatec este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m.

 

Expunerea sud-estica ii asigura o buna insorire tot timpul anului, ceea ce il determina pe scriitorul Calistrat Hogas sa aprecieze ca „natura a tiparit aici o dulce si primavaratica sarutare pe sanul muntilor”. La intrarea in manastire ne intampina turnul clopotnitei, prin bolta caruia se patrunde in incinta. In curtea interioara domneste peste tot curatenia, cladirile bine intretinute fiind impodobite cu ghivece de flori. Biserica Manastirii Varatec, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), dateaza din anul 1785, cand maica Olimpiada, venita de la Manastirea Topolita, a pus bazele acestui asezamant monahal. Prima constructie a fost din lemn, in anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra si caramida de astazi, impreuna cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate. Arhitectura imbina elementele traditionale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, biserica fiind in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. Distincte sunt si cele doua pridvoruri circulare, dispuse pe laturi. Pictura din interior, terminata in 1841 si refacuta in 1882, este in stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptata in lemn de tisa si suflata cu aur. Manastirea Varatec este bogata in obiecte de valoare istorica si artistica, primind numeroase danii de la domnitori si boieri. In 1857, Manastirea Varatec „avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni”. (C. Matasa, 1929) Ecatrina Bals, sotia generalului Theodor Bals, fost caimacam al Moldovei si fiica sa, Safta Brancoveanu, au lasat manastirii averile lor. De aceea, pe latura de rasarit a bisericii, s-a ridicat o statuie din bronz, realizata de sculptorul Ion Jalea, reprezentand-o pe Safta Brancoveanu.

Scandal la o agentie de turism din Craiova: clientii au aflat ca vor sta in alte hoteluri

de

Aproape 20 de craioveni care îşi rezervaseră sejururi într-o staţiune din Turcia, prin agenţia de turism PS Travel din Craiova, vor să dea în judecată agenţia după ce au aflat că respectivele camere nu mai sunt disponibile şi că urmează să fie cazaţi în alte hoteluri, transmite corespondentul NewsIn.

 

„La începutul lunii iunie, am plătit agenţiei acontul, adică 150 de euro de familie, iar diferenţa până la 600 de euro a fost achitată la începul lunii iulie. Preţul include cazarea la un hotel de cinci stele, all-inclusive, în intervalul 15-22 iulie. Pe data de 24 iunie ni s-a spus să mai plătim încă 35 de euro, taxe suplimentare, motivând că s-a făcut o eroare de calcul. Nu s-a opus niciunul dintre cei 16 membri ai grupului“, a declarat Bogdan Păun, unul dintre clienţi păgubiţi de agenţia PS Travel.

astazi, cele 19 persoane, 16 adulţi şi 3 copii, au fost anunţaţi că biletele pe care le-au rezervat şi plătit nu mai sunt disponibile. „Ne-au sunat pe toţi şi ne-au spus că dintre cele opt camere rezervate de noi, doar trei sunt disponibile şi că celelalte cinci familii vor fi cazate la alte hoteluri de două şi trei stele, la preţul de 635 de euro, plătit de noi. Eu îmi plătisem luna de miere, mi s-a cerut certificatul de căsătorie pentru unele reduceri şi acum sunt anunţat că nu pot beneficia de sejurul plătit la un hotel de cinci stele, cum am achitat şi voi ajunge la un hotel de trei sau patru stele“, a mai adăugat Bogdan Păun.

La sosirea presei, operatoarea agenţiei de turism a devenit violentă, lovind camerele de luat vederi ale cameramanilor. „Nu am nimic de declarat, şeful nu este aici, este în concediu“, a spus operatoarea.

Cele opt familii care au plătit bilete agenţiei PS Travel au declarat că sunt hotărâte să dea agenţia de turism în judecată dacă nu vor primi bilete în perioada 15-22 iulie la un hotel de cinci stele, all-inclusive.

Organizatii Internationale de Turism

de

Organizatia Mondiala a Turismului

http://www.world-tourism.org/

Comisia Europeana pentru Turism
http://www.etc-corporate.org/

Asociatia internationala de promovare a turismului dunarean
http://www.danube-river.org/site/index.php

Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor
http://www.wttc.org/

OCDE – Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica
http://www.oecd.org/home/0,2987,en_2649_201185_1_1_1_1_1,00.html

OCEMN -Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra
http://www.world-tourism.org/

ICE – Initiativa Central Europeana
http://www.ceinet.org/home.php

Norma metodologica privind clasificarea structurilor de primire turistice

de

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 bis din 6 august 2002


1. Dispozitii generale
1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie publica din România.
1.2. Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice.
1.3. Structurile de primire turistice se clasifica pe stele si, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezentele norme metodologice.
Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România, aprobata si modificata prin Legea nr. 755/2001, este singura institutie abilitata sa desfasoare activitati de autorizare în domeniul turismului.
1.4. Desfasurarea de activitati (de cazare, alimentatie si alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pâna la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001.
2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare
În vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentatie cu urmatorul continut:
– cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
– certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului*);
_____________
*) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii:
– certificat de înmatriculare;
– actul constitutiv sau autorizatia de functionare în cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate. – certificat de înregistrare la Oficiul registrului comertului, însotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);
– schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);
– schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);
– fisa privind încadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele nr. 6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);
– avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul constructiilor noi;
– copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate în gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;
– copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.
3. Eliberarea si anularea certificatului de clasificare
3.1. Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Turismului – Directia generala de autorizare si control (denumita în continuare D.G.A.C.), care verifica îndeplinirea criteriilor de clasificare si întocmeste certificatul de clasificare.
Certificatul de clasificare va fi însotit de fisa privind încadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii.
Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinta.
3.2. Verificarea la fata locului a îndeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din Ministerul Turismului – D.G.A.C., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, în prezenta reprezentantului agentului economic în cauza.
3.3. În functie de conditiile concrete constatate în unitatea verificata se pot propune în mod exceptional unele compensari pentru dotari si servicii în vederea acordarii sau mentinerii categoriei.
3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.
La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în functiune pe propria raspundere structura turistica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectiva a certificatului de clasificare sa îsi continue activitatea la categoria înscrisa în certificatul obtinut. Punerea în functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale*):
_____________
*) Se excepteaza pensiunile turistice formate din maximum 5 camere si apartamentele si camerele de închiriat în locuinte familiale.

– autorizatia sanitara de functionare;
– autorizatia sanitar-veterinara (numai pentru unitatile de alimentatie);
– avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I.;
– autorizatia de mediu.
3.5. Structurile de primire turistice care la data verificarii nu îndeplinesc cel putin criteriile pentru categoria minima nu se clasifica si, în consecinta, nu pot desfasura activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consemneaza în nota de verificare întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se preda agentului economic proprietar si/sau administrator al unitatii respective.
3.6. Agentii economici au obligatia sa respecte pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor care si-au început activitatea pe propria raspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sanctioneaza potrivit Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
3.7. D.G.A.C. verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage masuri de declasificare sau, dupa caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate din cadrul D.G.A.C. daca nu se respecta unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii minime care influenteaza direct protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotarârea Guvernului nr. 1328/2001:
a) mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;
b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu;
c) asigurarea unei temperaturi minime de 180C, în timpul sezonului rece, în spatiile de cazare si de servire a mesei;
d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I., în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în aer liber, sa nu depaseasca ora 1.00 noaptea;
f) functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine întretinute;
g) evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;
h) respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;
i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de clasificare.
Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constata remedierea deficientelor semnalate. Constatarile vor fi consemnate într-o nota scrisa, întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, în baza careia se procedeaza la restituirea efectiva a certificatului de clasificare, dupa caz.
D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situatia în care constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevazute la lit. a)-i).
3.8. În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel încât nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în cauza, în termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. În acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea si/sau în administrarea altui agent economic.
3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt îndeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.
În caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt îndeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.
Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, daca în urma unor lucrari de modernizare si de îmbunatatire a dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însotit de documentatia de clasificare prevazuta la pct. 2, în masura în care s-au produs modificari în privinta structurii spatiilor, a capacitatilor, a echiparii sanitare etc.
3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date în folosinta anterior intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice si pentru care nu s-a obtinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevazut la pct. 3.1 curge de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.
4. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare
Conform prezentelor norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, clasificate astfel:
1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
5. hoteluri de 3, 2, 1 stele;
6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
8. cabane turistice, cabane de vânatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
11. spatii de campare organizate în gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele;
12. popasuri turistice de 2, 1 stele;
13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
15. apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;
16. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
În cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea structura a spatiilor de cazare:
– camera cu pat individual, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
– camera cu pat matrimonial, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;
– camera cu pat dublu, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;
– camera cu doua paturi individuale, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;
– camera cu trei paturi individuale;
– camera cu patru paturi individuale;
– camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale.
Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;
– camera cu priciuri, reprezentând spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;
– garsoniera, reprezentând spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica;
– apartament, reprezentând spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.
5. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie
În conformitate cu prezentele norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism

Nr.crt. Tipul de unitate Stele
    5 4 3 2 1

1. Restaurant
1.1 Clasic x x x x x
1.2. Specializat
1.2.1. Pescaresc x x x x –
1.2.2. Vanatoresc x x x x –
1.2.3. Rotiserie – x x x x
1.2.4. Zahana – x x x x
1.2.5. Dietetic – x x x x
1.2.6. Lactovegetarian – x x x x
1.2.7. Familial/pensiune – x x x x
1.3. Cu specific
1.3.1. Crama x x x x –
1.3.2. Cu specific local x x x x –
1.3.3. Cu specific national x x x x –
1.4. Cu program artistic x x x – –
1.5. Braserie x x x – –
1.6. Berarie x x x – –
1.7. Gradina de vara x x x x –
2. Bar
2.1. Bar de noapte x x x – –
2.2. Bar de zi x x x x –
2.3. Cafe-bar, cafenea x x x x –
2.4. Disco-bar (discoteca, videoteca) x x x x –
2.5. Bufet-bar – – x x x
3. Fast-food
3.1. Restaurant-autoservire – – x x x
3.2. Bufet tip expres/bistrou – – x x x
3.3. Pizzerie – – x x x
3.4. Snack-bar – – x x x
4. Cofetarie x x x x x
5. Patiserie, placintarie, simigerie – – x x x

Se pot stabili si alte tipuri de unitati în functie de conditiile concrete constatate la fata locului, cu respectarea criteriilor pentru tipul de structura turistica asimilata. Principalele caracteristici functional-comerciale ale acestor tipuri de unitati sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
6. Alte precizari
6.1. Agentii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligatia sa asigure, înca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute în prezentele norme metodologice.
6.2. Activitatile desfasurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
6.3. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este data de cea la care a fost încadrata majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.
6.4. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbracaminte specifica, stabilita de agentul economic în cauza, diferentiat în functie de conditiile de desfasurare a activitatii, si ecuson cuprinzând numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii.
6.5. Însemnele privind categoria de clasificare a unitatii se înscriu pe o placheta montata în exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe autocolante aplicate în punctele de acces al turistilor. Autocolantele si plachetele se realizeaza din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de unde se procura de catre agentii economici, de regula, o data cu primirea certificatului de clasificare.
6.6. În toate structurile de primire turistice este obligatorie:
– afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar si/sau administrator al structurii în cauza, precum si ale Ministerului Turismului si Autoritatii pentru Protectia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la serviciile oferite;
– afisarea la receptiile structurilor de 1-5 stele si în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotarârii Guvernului nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat;
– pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;
– asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice;
– oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

– la unitatile de 4 si 5 stele – cel putin 18 servicii;
– la unitatile de 3 stele – cel putin 15 servicii;
– la unittaile de 2 stele – cel putin 10 servicii;
– la unitatile de 1 stea – cel putin 5 servicii;

– lista orientativa cuprinzând serviciile suplimentare este prezentata în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice;
– existenta în toate spatiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic si tiparite în limba româna si în cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzând informatii utile pentru turisti cu privire la:
– instructiuni de folosire a telefonului;
– tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
– lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului în camera;
– lista room-service;
– lista cuprinzând preturile produselor din minibar, dupa caz;
– programul TV pentru saptamâna în curs, dupa caz;
– informatii turistice privind zona sau localitatea;
– harti cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele;
– orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
– chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.
La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.
6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc în holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar în spatii distincte, cu intrari separate de fluxul turistilor cazati în hotel.
6.8. La hotelurile de 1-3 stele, în spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme, pâna la 15% din capacitatea de cazare rezervata. Se excepteaza cazurile în care se asigura intrari si fluxuri de circulatie separate pentru turisti.
6.9. Agentii economici care detin structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie, clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligati sa asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice, conform urmatoarei grile de asimilare:
– categoria a III-a = 1 stea;
– categoria a II-a = 2 stele;
– categoria I = 3 stele;
– categoria LUX = 4-5 stele.
Certificatele respective ramân valabile pâna la expirarea termenului înscris pe acestea.

ANEXA Nr. 1*)
la normele metodologice
____________
*) Anexele nr. 1, 1.1, 1.1.a, 1.1.b, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7 si 1.8 sunt reproduse în facsimil.

CRITERII MINIME
privind clasificarea structurilor de primire
cu functiuni de cazare turistica

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanta cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveste denumirea, tipul si numarul de stele, respectiv flori pentru unitatea respectiva. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.
2. În spatiile de cazare, precum si în grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C.
3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura în permanenta apa calda si rece.
4. Constructiile vor fi astfel realizate încât sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.
4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi bine aerisite si iluminate.
4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate. La categoria o stea se admite si pardoseala din mozaic lustruit.
4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate, pe întreaga suprafata (pâna la tavan). La categoria 2 stele se admit si placari partiale pâna la înaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
4.4. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de culoare alba. La categoriile de 3, 4 si 5 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate superioara sau din matase.
5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura în conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997.
6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:

 

Categoria unitatii Lenjeria* Prosoapele* Halatele*
5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile
3 stele la 3 zile la 2 zile –
2 stele la 4 zile la 3 zile –
1 stea la 4 zile la 3 zile –

*) sau ori de cate ori este nevoie.

Este indicat ca în camerele de baie sa fie afisate anunturi prin care turistii sunt informati ca spalatul prosoapelor presupune un mare consum de apa si detergenti, fapt care poate genera unele probleme privind protectia mediului. Prin aceleasi anunturi turistii sunt întrebati politicos daca doresc sa fie schimbate prosoapele; în caz afirmativ, acestea se depun în cada de baie sau la dus.

 

 

ANEXA Nr. 1.1 la normele metodologice

CRITERII MINIME
privind clasificarea pe stele a hotelurilor,
a hotelurilor-apartament si a motelurilor

Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atât pentru asigurarea serviciilor de cazare si de masa pentru turisti, precum si pentru parcare în siguranta a mijloacelor de transport.
Categoria de clasificare a hotelului este determinata de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevazute în anexa nr. 1.1.a) la prezentele norme metodologice, precum si de realizarea urmatorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute în anexa nr. 1.1.b), astfel:

– pentru hotel de 5 stele 150 puncte
– pentru hotel de 4 stele 120 puncte
– pentru hotel de 3 stele 70 puncte
– pentru hotel de 2 stele 30 puncte.

Pentru hoteluri-apartament punctajul este urmatorul:

– 5 stele 100 puncte
– 4 stele 60 puncte
– 3 stele 40 puncte
– 2 stele 20 puncte.

PARLAMENTUL ROMANIEI – CAMERA DEPUTATILOR SENAT

de

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:
Art. 1. – (1) Salariatii din cadrul societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi titluri nominative denumite in continuare tichete de vacanta.

(2) Tichetele de vacanta se pot acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

(3) Tichetele de vacanta reprezinta un titlu de valoare finantat solidar de catre angajator si salariat.

Art. 2. – (1) Tichetele de vacanta se emit de catre unitatile cu activitate specializata in domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite in continuare unitati emitente.
(2) Unitatile emitente desfasoara aceasta activitate numai in baza autorizatiei de functionare, acordata de Ministerul Finantelor Publice.
Autorizatia de functionare se acorda potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice, astfel incat sa se asigure dezvoltarea concurentiala a serviciilor prevazute de prezenta lege.
(3) Unitatile care emit tichete de vacanta sunt obligate sa ia masurile necesare pentru asigurarea securitizarii acestora.
(4) Fiecare tichet de vacanta este valabil numai in conditiile in care cuprinde, cel putin, urmatoarele mentiuni:
a) numarul sub care a fost inseriat de catre unitatea emitenta;
b) numele si prenumele salariatului care are drept de utilizare de tichete de vacanta;
c) numele si adresa emitentului;
d) denumirea si codul fiscal al angajatorului;
e) valoarea nominala a tichetului de vacanta;
f) date referitoare la perioada de valabilitate;
g) interdictia de a fi utilizat pentru achizitionarea de alte bunuri sau servicii decat cele care fac obiectul prezentei legi;
h) spatiu destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul de vacanta fost utilizat.

Art. 3. – (1) Salariatul poate utiliza tichetele de vacanta pana la data de 31 decembrie a anului urmator celui in care au fost emise tichetele de vacanta.
(2) Tichetele de vacanta pot fi folosite numai pentru achitarea contravalorii serviciilor achizitionate si prestate pe teritoriul Romaniei, prin intermendiul agentiilor de turism licentiate cu care unitatile emitente au contractat de prestarea serviciilor respective. Serviciile vor fi prestate in structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, tratament balnear, agrement, de transport, pentru activitati sportive si culturale cu care unitatile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.
(3) Agentiile de turism agreate pot sa acorde beneficiarilor de tichete de vacanta reduceri de tarife si bonificatii, variabile in functie de perioada anului pentru care sunt emise tichetele de vacanta.
(4) In cazul in care suma ce reprezinta contravaloarea serviciilor achizitionate este mai mica decat valoarea nominala a tichetelor de vacanta, utilizarea acestora este considerata integrala.

Art. 4. – (1) Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariatilor stabilesc de comun acord unitatea emitenta a tichetelor de vacanta cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare, precum si suma lunara cu care va contribui angajatorul la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in conditiile art. 6 din prezenta lege.
(2) Unitatile emitente au obligatia de a transmite lista agentiilor de turism corespunzatoare retelei de utilizare, la care salariatii pot folosi tichete de vacanta.
(3) Unitatea emitenta va deschide un cont bancar special, destinat in mod exclusiv viramentelor bancare catre Fondul comun pentru tichete de vacanta. In acest cont bancar, angajatorul va vira lunar contributiile sale si ale salariatilor, dupa cum au fost stabilite de acestia, de comun acord.
(4) Decontarea tichetelor de vacanta intre agentiile de turism si unitatile emitente ale tichetelor de vacanta se face numai prin intermediul unitatilor bancare. Acelasi regim de decontare se va aplica si in cazul relatiei dintre angajator si unitatea emitenta.
(5) Sumele derulate prin operatiunile cu tichete de vacanta de catre unitatile emitente ale acestora nu pot fi utilizate pentru reinvestirea in alte scopuri.
Art. 5. – (1) Sumele lunare cu care angajatorul contribuie la Fondul comun pentru tichete de vacanta sunt scutite la plata impozitului pe venitul global pentru salariat si respectiv, sunt deductibile in limita salariului minim pe economie, la calculul impozitului pe profit pentru angajator.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) nu se iau in calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
Art. 6. – (1) Salariatul are dreptul sa primeasca tichete de vacanta numai daca consimte ca in cursul unui an calendaristic, pe o perioada de minim 4 luni si maxim 11 luni, sa plateasca o contributie lunara echivalenta cu minim 25% si maxim 100% din salariul minim pe economie.
(2) Angajatorul stabileste nivelul contributiei sale lunare la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in functie de prioritatile sale financiare.
Contributia angajatorului nu poate fi mai mica decat contributia lunara a salariatului, reprezentand minim 25% din salariul minim pe economie.
(3) La data implinirii perioadei de contributie, unitatea emitenta, la cererea angajatorului, va emite tichete de vacanta nominale. Valoarea nominala a tichetelor va fi egala cu suma varsata pana atunci de catre salariat si angajator la Fondul comun pentru tichete de vacanta, la care se adauga o suma egala cu dobanda calculata de banca unde este deschis contul special pentru varsamintele efectuate de salariat si angajator.
(4) Plata serviciilor oferite de unitatea emitenta sunt in sarcina angajatorului si nu sunt incluse in contravaloarea nominala a tichetelor de vacanta.
(5) Pe parcursul perioadei de contributie, salariatul poate intrerupe varsarea contributiei sale lunare, caz in care angajatorul nu mai poate fi obligat sa verse contributia sa la Fondul comun pentru tichete de vacanta. In cazul in care intreruperea are loc la cererea salariatului, inainte de implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului si angajatorului li se
vor returna, in numerar, sumele varsate, urmand ca dobanda aferenta sa fie incasata numai de angajator. Daca intreruperea are loc dupa implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului ii vor fi eliberate tichete de vacanta, in conditiile prezentei legi.

Art. 7. – Dupa implinirea termenului minim de cotizare, salariatii pot cere oricand, prin intermediul angajatorului, eliberarea tichetelor de vacanta in conditiile art.6, alin. (3).
Art. 8. – Vanzarea de catre salariati si comercializarea de catre agentiile de turism a tichetelor de vacanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 RON.
Art. 9. – (1) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 8, precum si aplicarea amenzilor contraventionale se fac de catre personalul imputernicit al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si al directiilor generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti.
(2) Constatarea sanctiunilor si aplicarea contraventiilor se fac in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002.
Art. 10. – In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului vor elabora norme de aplicare, aprobate prin hotarare a Guvernului.

Curaj de invidiat

de

Doctorul Martens garantează că Zicu va reveni şi mai puternic. Medical, este OK, dar nu trebuie să mai rişte

Bisturiul condus de mîna sigură a lui Marc Martens a corectat de-a lungul celor 43 de ani de carieră mii de accidente. Gullit, Inzaghi, Van Basten, Ronaldo, Gilardino, Vieri sau Maldini au trecut la Anvers prin mîinile doctorului în vîrstă de 68 de ani. Martens a acceptat să vorbească, în limita confidenţialităţii doctor-pacient, despre infinitul calvar al lui Ianis Zicu.

– Profesore Martens, recuperarea lui Zicu pare fără sfîrşit. Care este explicaţia?
– Ianis a suferit mult din cauza primei intervenţii chirurgicale. Eu l-am văzut abia acum 4 luni, la finalul lui iunie, cînd trecuse aproape un an de la accidentare. A fost operat în altă parte, dar intervenţia chirurgicală a eşuat pentru că el suferea de o leziune foarte complexă a ligamentelor genunchiului drept ce nu a fost depistată.

– Şi aţi fost nevoit să reluaţi procedura.
– Am corectat intervenţia precedentă şi am încercat să-i refac ligamentele. Prezenta şi o afecţiune nedescoperită a cartilajului, care trebuia neapărat tratată în acelaşi timp.

„Riscă să nu mai joace niciodată!”

– Acum care este starea lui medicală?
– Este sută la sută refăcut pentru un om normal, care ar duce o viaţă obişnuită. Ca sportiv însă, trebuie să fie atent. Efortul pe care îl presupune un antrenament, un meci, poate fi prea mare dacă nu este refăcut complet. Ar risca să nu mai joace fotbal niciodată! N-o să-i fie teamă să bage piciorul, are psihic de invidiat. E un curajos.

– Cum vi s-a părut cînd a venit la dumneavoastră prima dată?
– Deziluzionat. Făcuse o operaţie, reintrase în echipă, apoi durerile au revenit. Te doare inima să-i spui unui sportiv: „Trebuie să te tai în acelaşi loc, operaţia trecută a fost greşită!”.

– Aţi crezut vreun moment că ar putea să nu mai joace fotbal?
– Nici o secundă. Am tratat cazuri mai grave şi, în plus, am văzut la Zicu dorinţa aceasta foarte mare de a reveni, de a pune din nou piciorul pe minge, de a reuşi să fie cel de dinainte.


„Atunci cînd i-am văzut genunchiul lui Ianis, n-am putut să-mi reţin un . Avea ligamentele şi cartilajul foarte deteriorate”
MARC MARTENS, specialist ortoped

„Eu îl văd puternic pe Ianis şi nu cred că va avea probleme în a juca aşa cum o făcuse pînă la acest incident”
MARC MARTENS, specialist ortoped

15 luni de chin
Ianis Zicu s-a accidentat pe 14 august 2007, la partida Lazio-Dinamo, 1-1, după un duel cu Stendardo. Mijlocaşul a fost operat în septembrie, iar după o perioadă de recuperare a revenit pe teren în retur, fără a face pregătirea de iarnă. A jucat însă doar două luni, în aprilie fiind nevoit să ia o pauză pentru o afecţiune la umăr, dar şi pentru că durerile la genunchi reveniseră. A ratat şi pregătirea de vară şi s-a operat din nou în iunie.

Nu ştiu să organizeze un derby

de

Şeful Stelei, Valeriu Argăseală, i-a dat replica rapidistului Constantin Zotta, care spusese că „mi-e teamă că meciul cu Steaua nu se va juca pe teren”

Pînă la derby-ul Rapid – Steaua au mai rămas 5 zile, plus o etapă de Champions League, însă spiritele au fost încinse de conducătorii din Ghencea şi din Giuleşti. Ieri, Valeriu Argăseală i-a dat replica lui Constantin Zotta, cel care spusese imediat după victoria cu Gloria Buzău, scor 1-0, că „mi-e teamă că meciul cu Steaua nu se va juca pe teren”.

„Cred că atunci cînd vorbeşte despre Steaua, Zotta nu poate fi sincer niciodată. Teama lui că nu se va juca pe teren vine din faptul că ei au o problemă cu baza sportivă, cu stadionul. Ar trebui să ştie domnul Zotta cum se organizează un meci important. Sînt scrise în regulament absolut toate punctele care trebuie urmate, însă probabil cei de la Rapid sînt şi acum doar la primele capitole. Mai e o posibilitate, şi anume ca domnul Zotta să fi făcut aceste declaraţii cu un scop psihologic. Dacă e aşa, înseamnă că e decalat rău de tot”, a declarat şeful din Ghencea.

În primăvară, disputa directă din Giuleşti a iscat cel mai mare scandal din ultimii ani, arbitrul Deaconu oprind meciul în minutul 73, la scorul de 1-0 pentru Rapid, din cauza faptului că a fost lovit în cap cu o brichetă. Ulterior, comisiile FRF au acordat Stelei victoria la „masa verde” cu 3-0.

„Ne vom lua absolut toate măsurile de precauţie. Aşa am făcut şi în primăvară, dar a apărut acea problemă cu bricheta. Mi-e teamă că şi acum meciul nu se va decide pe teren”
Constantin Zotta, director general Rapid

Vezi un interviu FOARTE TARE cu Lacatus: despre Becali, cartofi, Dorinel si vestiarul Stelei!

de

Marius Lacatus a vorbit la Happy Hour despre toate problemele pe care le-a avut dupa despartirea de Steaua si nu a evitat sa raspunda la „intrebarea amaruta”

„Sotia este la stomatolog si fetita este la scoala de asta am venit singur. Conteaza ce zice sotia si fiica mea. Aveam 14, 15 ani cand ne-am cunoscut. Aveam o matusa care lucra la o discoteca si acolo ne-am cunoscut.

Ridic tonul cand este cazul dar nu am lovit niciun jucator. In afara terenului sunt calm. Barbatii in vestiar barfesc mai mult decat femeile.

Visul meu a fost sa antrenez Steaua, chiar ii ultima zi ii ziceam lui Gigi ca ii multumesc pentru ca m-a lasat sa antrenez pe Steaua. Nu o sa ma las de antrenorat, pana la iarna nu cred ca exista echipe de la care sa plece antrenori.

In ultima mea zi la Steaua jucatorii mi-au reprosat ca nu am stat de vorba cu ei. Daca avea loc aceasta discutie poate era mai rau. Mai bine ca a iesit asa. Nu se stie cum era.

Nu este adevarat ca fetita m-a asteptat acasa plangand. Declaratiile patronului m-au deranjat foarte mult. Daca el nu era multumit putea sa imi spuna in fata, nu sa ne jignit aiurea in public. La suparare el spune multe. Nu e corect sa imi spuna lucruri care pot sa doara.

Eu nu intram in vestiar daca eram suparat pentru ca nu stiam cum sa reactinez. Imi era teama de ce o sa spun. E greu acum, nu prea am ce sa fac, ma trezesc dimineata si nu am ce sa fac.

Eu fac piata, cu gatitul mai putin, ii cunosc pe toti cei care vand in piata. 2 RON e un kilogram de cartofi. Marar si patrunjel cumpar de la magazin, direct la plic.

Important este ca lumea sa te aprecieze. Imi doream enorm sa fiu apreciat pentru munca de antrenor la Steaua si mai putin de fotbalist.

Steaua castiga campionatul, 100% Steaua. Pandurii incep sa miste si ei. In Giulesti in Stefan cel Mare mi-am tot luat „dulcegarii”.

Nu stiu pe nimeni care si-a dat foc la valiza, este un om responsabil. Eu am lucrat cu 29 de jucatori, daca aveau ceva in familie la mine veneau sa imi spuna. Daca ai probleme in familie afecteaza si cariera.

Sper ca Dorinel sa stea cel putin la fel de mult ca mine, eu am stat un an. Nu am dat pronosticuri pana acum. Nici acum nu o sa dau”, spune Lacatus la Happy Hour.

Criza financiara: „Nu mai avem bani, Tender nu s-a tinut de cuvant!”

de

Chiar daca echipa merge bine in campionat si putea sa fie lider daca nu era depunctata, Timisoara are acum probleme financiare. Presedintele Chivorchian spune ca Ovidiu Tender nu s-a tinut de cuvant si nu a dat bani, asa cum a promis!

„Domnul Tender si cu domnul Iancu au avut o discutie vizavi de predarea sau preluarea acestui club si, din acele discutii, cei care erau in masura sa puna in practica trebuiau sa si rezolve aceste probleme pentru ca s-au obligat lunar in a aloca o anumita suma pentru bunul mers al clubului, or deocamdata sunt in intarziere. Sper ca astazi sau maine sa am o discutie cu cei care il reprezinta pe domnul Tender sau firmele domnului Tender ca sa putem pune aceste lucruri la punct, sa nu mai ajungem in situatia grea si foarte grea de a nu ne putea continua activitatea. Atunci cand iti asumi responsabilitatea trebuie sa stii ca trebuie sa o duci pana la capat. Probabil ca atunci cand se va intoarce domnul Tender vom mai purta o discutie cu domnul Iancu, pentru ca aceste lucruri sa fie foarte bine conturate si puse la punct”, a spus Chivorchian.

Gheorghe Chivorchian a mentionat ca o echipa ca FC Timisoara are 220 de jucatori, antrenori, personal administrativ si asa mai departe, toti trebuind sa fie platiti. „Lucrurile astea trebuie foarte repede puse la punct, ca sa nu ne trezim cu situatii delicate. Saptamana trecuta am gasit sprijin la Consiliul Local pentru a putea sa-i platim si pe ceilalti oameni care nu-si primisera salariile, desi obligatiile nu erau ale Consiliului Local. Sper ca dialogul permanent cu dumnealor sa ne duca la etapa in care clubul sa nu mai aiba sincope. Probabil ca domnu Iancu stie mult mai multe, eu sunt partea executiva a clubului, discutiile se poarta la nivel de patronat”, a comentat el.

Karamian: „Vrem sa facem spectacol si sa castigam cu Dinamo!”

de

Jucatorii Timisoarei sunt porniti sa invinga pe Dinamo in meciul din etapa a 14-a si sa le arate cainilor cine sunt defapt liderii Ligii I.

Mijlocasul armean Artiom Karamian spera sa joace alaturi de fratele sau in meciurile cu Dinamo si Steaua: „La Galati puteam sa si batem, sa si pierdem, a fost o deplasare grea, Steaua a pierdut acolo. Acum neaparat trebuie sa batem pe Dinamo. Daca vorbim de cele sase puncte care ni s-au luat, suntem pe primul loc, dar oricum nu conteaza cine e pe primul loc, trebuie sa invingem pentru ca jucam acasa. O sa fie stadionul plin, trebuie sa facem un spectacol si sa castigam”.

Internationalul slovac Marian Cisovsky, care a implinit duminica 29 de ani, a declarat ca si punctul de la Galati poate fi considerat un cadou. „Pacat ca nu am reusit si eu sa inscriu, am avut cateva ocazii, insa Gigel Bucur a fost omul potrivit la locul potrivit si a dat un gol important. Stiu de Dinamo ca sunt primii in clasament, de cand sunt in Romania cred ca am vazut cele mai multe meciuri cu ei. Am auzit multe de rivalitatea dintre aceste echipe si cu cat se apropie meciul tot mai multe informatii curg. Au o echipa buna, de aceea sunt si pe primul loc. Au doi atacanti foarte buni care marcheaza multe goluri si un portar execelent”, a spus el.

Blanc: „Nici măcar cei de la CFR nu se aşteptau la asemenea început în CL”

de

Laurent Blanc, tehnicianul francezilor de la Bordeaux, a declarat în cadrul conferinţei de presă dinanintea meciului din Champions League cu CFR Cluj că speră la o victorie dar trebuie să fie foarte atent pentru că CFR-ul a arătat că este o echipă periculoasă.

„Nu stiu cum va decurge meciul. Noi ne-am pregatit bine. I-am studiat cu atentie pentru ca stim ca ei sunt valorosi. Va fi un meci important.

Nu e neaparat sa castigam dar o victorie ne-ar aduce o pozitie confortabila. Nimeni nu se astepta la acest inceput foarte bun in Champions League pentru Cluj, nici macar ei. Pe ei ii avantajeaza rezultatul de la Roma. Cand castigi cu Roma si faci egal cu Chelsea ai pretentia sa fi respectat. La Roma a meritat din plin rezultatul. Trebuie sa fim atenti sa nu le lasam spatii pentru ca asta asteapta. Am vazut ca se aseaza foarte bine in aparare.

Speram sa urmeze doua rezultate pozitie, aici si cu Roma” a spus Blanc.

Vasile Turcu: „Mulţi dintre suporterii lui Dinamo mă iubesc!”

de

Acţionarul lui Dinamo a vorbit despre incidentele de la derby-ul de sîmbătă şi s-a declarat împotriva acţiunilor de acest gen.

„Am făcut cheltuieli mari pentru a monta camere de luat vederi şi a cumpăra acel sistem de acces în stadion. Ce vină avem noi acţionarii sau jucătorii. Mulţi dintre suporterii lui Dinamo mă iubesc, dar este un mic grup de huligani care mă înjură încontinuu.

Nu este corect să plătim toţi pentru ceea ce fac unii oameni rău-intenţionaţi. Filmările sînt la dispoziţia organelor de anchetă. Să fie identificaţi şi interzişi pe stadioane!” a spus Turcu la GSP TV.

Tu ce parere ai?

Argăseală: „Dacă vom învinge Lyon, vom putea spera la primăvara europeană”

de

Valeriu Argăseală, preşedintele Stelei, crede că Steaua poate reveni în calculele pentru primăvara europeană din Champions League cu o victorie asupra campioanei Franţei.

„Este un meci foarte important, pentru ca daca vom castiga trei puncte vom putea spera la calificarea in primavara europeana. Cred ca trebuie sa privim lucrurile realist. Daca am urmari rezultatele negative pe care le obtinem de-alungul etapelor, atunci n-am putea juca foarte bine.

Cred ca s-a uitat jocul cu Lyon si daca mai exista ceva, este dorinta de a infirma acel rezultat si de a arata ca Steaua este aceea care a condus cu 2-0 si 3-2. Doar Goian a avut o mica lovitura si a facut un program separat, dar nu este accidentat.

Mirel se simte bine, nu cred ca a fortat in meciul cu Dinamo. El a jucat pentru ca a vrut si pentru el orice meci, indiferent de echipa sau de starea lui, va juca la intensitate maxima.

In momentul in care noi am jucat la Bucuresti, Lyon pornea ca echipa favorita, dar am condus cu 2-0 si am pierdut cu 5-3. Fotbalul este nedrept si de ce n-ar fi si cu Lyon miercuri seara”, a spus Argăseală la televiziunea sportro.

Tu ce parere ai?

Conflictul dintre Taher şi Copos, generat de un împrumut de 6,5 mil. euro netransformat în acţiuni

de

Omul de afaceri Fathi Taher a oprit finanţarea echipei şi a intrat în conflict cu George Copos deoarece acesta nu a transformat în acţiuni la FC Rapid un împrumut primit în calitate de persoană fizică în valoare de 6,5 milioane de euro, au declarat surse din cadrul clubului rapidist.

Aceşti bani sunt separaţi de cei aproximativ 7 milioane de euro cu care Taher a finanţat activitatea clubului Rapid, începând din luna aprilie. Împrumutul pe care Taher i l-a acordat lui Copos este de 6,5 milioane de euro, iar valoarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare a celor 80 la sută din acţiuni este de 12-13 milioane de euro, a declarat o persoană din cadrul clubului giuleştean, sub protecţia anonimatului.

„E vorba de un împrumut pe care Taher i l-a dat lui Copos şi care trebuia transformat în acţiuni. Copos avea nevoie în primăvară de bani pentru blocul de locuinţe de lux pe care îl construieşte în Dorobanţi, lângă restaurantul White Horse. Dar acel împrumut nu este în club acum. Copos a încasat jumătate din banii pentru cele 80 la sută din acţiuni. Dar i-a încasat printr-un împrumut între două persoane fizice, el şi Taher, care nu implică tranzacţia cu clubul. Înţelegerea era ca atunci când Copos rezolvă problema actelor de la club, care nu este încă rezolvată, atunci împrumutul acela dintre cele două persoane fizice să se transforme în acţiuni”, au afirmat sursele citate.

În momentul de faţă, împrumutul nu a fost transformat în acţiuni, pentru că George Copos nu a rezolvat problema actelor, susţine sursa citată. „Nerezolvând problema actelor, Copos îşi permite să iasă în presă şi să spună că Taher nu i-a dat niciun ban pe acţiuni. Asta pentru că, teoretic vorbind, el chiar n-a primit bani pentru acţiuni, el a primit un împrumut care e separat, între două persoane fizice. Ăsta este tot scandalul. Copos spune că n-a primit bani pentru acţiuni, pentru că n-a primit! Asta e şmecheria lui”, a explicat persoana din cadrul clubului Rapid.

Potrivit sursei citate, Taher a greşit că a băgat bani la club fără să facă un audit înainte şi încă o eroare a iordanianului a fost faptul că oamenii acestuia nu au putut controla managementul clubului: „Faptul că managementul nu a fost nicio clipă al lui Taher este o prostie, aici nu are nicio vină Copos. Iar oamenii lui Taher nu puteau să-i dea afară pe X sau Y, nefiind acţionari. Taher a mers pe încredere. Sunt cheltuieli care au fost făcute în trecut şi pe care Taher nu le ştia. Acuma ajunge în presă că Taher nu mai vrea să bage bani la Rapid, dar nimeni nu vede că Taher a dat până acum 13 milioane, mai exact finanţarea clubului şi împrumutul de 6,5 milioane făcut pe persoană fizică”.

În luna martie, Copos l-a presat pe Taher să-i dea banii, iar omul de afaceri iordanian i-a oferit atunci împrumutul de 6,5 milioane de euro, a precizat sursa citată. „Copos presa atunci că vrea bani, vrea bani şi spunea că dacă nu îi dă bani atunci nu mai vinde clubul. Iar Taher a spus: «Bine, uite, ca să vezi că sunt de bună credinţă, îţi dau eu acum 6,5 milioane cu împrumut. Iar tu, când începi să rezolvi problemele actelor pe parcurs, îmi spui cât valorează acţiunile deţinute de offshore. Păi atît, atunci scazi din acei 6,5 milioane pe care i-ai primit cu împrumut şi-mi dai acţiunile. Iar când s-au terminat ăia 6,5 milioane, îţi dau şi restul până la 13 milioane». Dar cum să-i dea Taher bani acum pe acţiuni, cînd el i-a dat lui Copos împrumut 6,5 milioane şi n-a primit nicio acţiune? Aici e minciuna lui Copos. Rezolvarea actelor este legată de acel offshore din Cipru, de problemele cu DNA-ul, de problemele juridice cu Valvis, de problemele cu Asociaţia Fotbal Club Rapid, care funcţionează după nu ştiu ce lege şi aşa mai departe”, a explicat sursa citată.

Conflictul dintre Taher şi Copos se va încheia cu victoria ultimului, susţine persoana din cadrul clubului, omul de afaceri iordanian putând să-şi mai recupereze banii din împrumutul de 6,5 milioane doar în instanţă. „Foarte greu cred că se va ajunge la un acord. Eu cred că Taher a luat ţeapă. Personal asta cred. Banii pe care i-a investit în club o să le pună cruce, ce să facă? Iar banii din împrumutul ăsta de 6,5 milioane o să-i mai vadă Taher doar în tribunal probabil”, a încheiat sursa citată.

Clubul Rapid traversează în ultimele săptămâni o criză financiară majoră, existând restanţe la salariile jucătorilor, antrenorilor şi conducătorilor pe luna precedentă, precum şi la chiriile apartamentelor fotbaliştilor după ce omul de afaceri Fathi Taher a întrerupt finanţarea. La sfârşitul lunii martie, Copos a încheiat cu Taher un contract de cedare a 80 la sută din acţiunile SC FC Rapid SA în schimbul a aproximativ 13 milioane de euro. În momentul de faţă, cei doi oameni de afaceri nu mai comunică decât prin intermediul e-mail-ului şi al SMS-urilor. Taher susţine că nu a intrat oficial în posesia celor 80 la sută din acţiuni deoarece George Copos trebuia să întocmească „o serie de documente”. De partea celalaltă, Copos consideră că tranzacţia nu s-a oficializat întrucât Taher nu a plătit niciun ban în schimbul celor 80 la sută din acţiuni. La Registrul Comerţului acţionar majoritar al SC FC Rapid SA este în continuare George Copos, prin firmele sale, cu 99,99 la sută din acţiuni.

Taher încearcă să-şi recupereze banii investiţi în club prin transformarea în acţiuni a sumelor împrumutate grupării, operaţiune ce ar urma să fie făcută printr-o majorare de capital social, în cadrul Adunării Generale Extraordinare convocate de Consiliul de Administraţie pentru 2 decembrie.

Zotta: „Suporterii sînt în stare de orice”

de

Directorul general al Rapidului a vorbit despre derby-ul de la finalul săptămînii şi a spus că vor fi luate măsuri sporite de siguranţă pentru evitarea incidentelor între cele două galerii.

„Nu cred că Rapidul este mai recidivistă decît Dinamo. Derby-urile nasc orgolii, iar cînd tensiunea este foarte ridicată, suporterii sînt în stare de orice.

Am vorbit şi cu domnul Argăseală şi împreună vom lua măsurile care se impun pentru a evita problemele între fani” a spus Zotta la GSP TV.

Sorin Boca: „Vrem să producem şi noi o surpriză şi să eliminăm Vasluiul”

de

Preşedintele executiv al formaţiei Politehnica Iaşi, Sorin Boca, a declarat luni că îşi doreşte ca formaţia sa să producă surpriza în meciul din Cupă cu FC Vaslui, însă a ţinut să precizeze că o eventuală eliminare nu ar fi o tragedie, transmite corespondentul NewsIn.

„Nu putem spune că nu ne interesează Cupa, dar nici nu avem obiectiv să câştigăm acest trofeu. Mergem să jucăm şi să obţinem, dacă se poate, calificarea. Pornim cu şansa a doua, dar să nu uităm că această competiţie este renumită pentru surprizele produse de formaţiile cotate cu şansa a doua. Vrem să producem şi noi o surpriză şi să eliminăm Vasluiul, dar dacă vom pierde nu va fi nicio tragedie. Noi nu am pierdut în ultimii doi ani la Vaslui şi sperăm să ne menţinem invincibilitatea şi după acest joc”, a declarat Sorin Boca, luni, pentru NewsIn.

Oficialul ieşean a comentat şi decizia tehnicianului Ionuţ Popa de a părăsi echipa şi a spus că dezaprobă gestul antrenorului. „Nu sunt de acord cu modul în care a procedat Ionuţ Popa, dar cu toate acestea îl aştept să se întoarcă la echipă. Am discutat cu el şi i-am dat termen de gândire până diseară pentru a se decide dacă va continua sau nu la Poli. În funcţie de răspunsul său, marţi vom decide cine va conduce banca tehnică”, a precizat preşedintele ieşenilor.

Altfel, patru jucători ai Politehnicii sunt accidentaţi (Pecnik, Naidin, Ignatov şi Montiel) şi nu vor face deplasarea la Vaslui, pentru meciul din Cupa României cu FC Vaslui. Din lot nu va face parte nici Romulus Miclea, jucâtor aflat în urmă cu pregărirea, după ce săptămâna trecută nu s-a antrenat, fiind învoit pentru a se pregăti de nuntă.

Meciul FC Vaslui – Politehnica Iaşi, restanţă din 16-imile Cupei României, se va disputa marţi, de la ora 14:00, pe Stadionul Municipal din Vaslui.

Iuliu Mureşan: „Sper să dăm un gol uşor sau să marcheze ei în proprie poartă”

de

Preşedintele CFR-ului, Iuliu Mureşan, spune că echipa sa va fi cea care va dicta tonul mîine seară, în partida cu Bordeaux.

„Înainte de meci, o să îl rog pe Tony să mă tundă ca să cîştigăm. Eu nu sînt superstiţios, dar fac orice pentru victorie.

Vom fi noi echipa care va juca mai tare, iar Bordeaux va fi cea care se va apăra. În tur, arbitrul a permis un joc mai agresiv, la limita regulamentului.

Sînt vîndute aproape 19.000 de bilete, dar încă  este coadă la bilete. Se va juca cu casa închisă, cu stadionul plin. Prima o vom stabili mîine, eu şi Arpad Paszkany, cînd vom merge la jucători.

Atu-ul Clujului este forţa de grup, mentalitatea pe care o are formaţia noastră. Sper să dăm noi de această dată un gol mai uşor sau să îşi dea ei un autogol”, a mai spus Mureşan la sportro.

Victor Piţurcă: „Bordeaux vine să cîştige, clujenii trebuie să pregătească jocul foarte bine”

de

Selecţionerul echipei naţionale, Victor Piţurcă, crede în şansele echipelor româneşti angrenate în jocurile din Liga Campionilor din această săptămînă.

„Dorinel are un lot, el în primul rînd trebuie să evalueze ceea ce are la dispoziţie în jocurile oficiale pe care le mai are la dispoziţie. În iarnă va trage linie şi poate va da drumul cîtorva jucători, poate va aduce alţii. Totul depinde de evaluarea pe care o va face Dorinel. Kapetanos de cîte ori a intrat şi-a făcut datoria. Dorinel trebuie să îi aducă în prim-plan pe toţi jucătorii de atac pe care îi are la dispoziţie, pentru că sînt foarte buni. E concurenţă mare acolo în faţă la Steaua.

Steaua priveşte mai relaxată jocul de la Lyon, poate produce surpriza, dar va fi foarte greu. Rădoi joacă un meci, dar stă trei, ceea ce este în detrimentul echipei. Nici evoluţiile lui nu sînt foarte bune.

CFR Cluj are şanse de calificare chiar dacă ar pierde. Mai are de disputat jocul cu Roma acasă. Contra oricărei echipe trebuie să joci la victorie, dar contează şi valoarea adversarului. Jocul trebuie pregătit foarte bine, pentru că echipa franceză vine şi ea să cîştige la Cluj. Motivaţia trebuie să fie foarte mare în rîndul jucătorilor clujeni”, a mai spus Piţurcă la sportro.

Timisul umple bugetul statului

de

Judeţul Timiş se poate mândri că este cel de-al doilea contribuitor la bugetul statului. Mai tare la venituri la oala comună a banilor româneşti este doar Bucureştiul, aici fiind concentrată mare parte din activitatea economică a României.

Conform statisticilor pe anul 2007, Timişul a contribuit cu 17,5 miliarde de lei noi la realizarea Produslui Intern Brut al României. Activitatea economică desfăşurată de firmele din Timiş pe primele luni a generat venituri de peste trei miliarde de lei. Având în vedere cheltuielile efectuate, bugetul Timişului a fost unul excedentar, a cheltuit mai puţin decât a produs în primele trei trimestre ale acestui an.

Conform datelor statistice, impozitul pe profit plătit de firmele timişene a crescut cu 10%. Aceasta arată că activitatea economică desfăşurată a cunoscut o creştere. Trebuie spus că aceste cifre nu ţin seama de cele 39 de firme în Timiş care sunt administrate din punct de vedere fiscal, de la Bucureşti, direct la Ministerul de Finanţe. Acestea au însemnat o contribuţie suplimentară de alte 642 de milioane de lei, aferente tot activităţii desfăşurate în judeţ.

Trebuie spus că din sumele colectate la buget, peste 700 de milioane de lei s-au întors înapoi în teritoriu, fiind virate către bugetele locale ale entităţilor administrative din teritoriu. În plus, din impozitele colectate, acestea au avut venituri suplimentare de 422 milioane de lei. După Timiş, campioane la dat banii la buget au fost pe următoarele locuri Constanţa şi Clujul.

Fotbalist german suspendat pentru “rasism”

de

Asociaţia de fotbal din Germania a suspendat un jucător din divizia a 3-a pentru cinci meciuri pentru injurii “rasiste” la adresa unui fotbalist de culoare, originar din Nigeria.

Torsten Ziegner, ce joacă la Carl-Zeiss Jena, a fost scos din meciul de sâmbătă, 25 octombrie, cu Eintracht Braunschweig după asa zisele injurii. Ziegner si-a cerut scuze faţă de jucătorul de culoare pentru jigniri, desi a susţinut că insultele nu au fost rasiste ci unele obisnuite în acest joc. Acesta a acceptat si suspendarea dată marţi de catre federaţia de fotbal germană, fără a face apel.

Cum sistemul democratic al Germaniei nu se dezminte, poliţia s-a “autosesizat” după ce media a prezentat acest caz, urmând ca în aceste zile să prezinte un raport oficial.

Stăncioiu: „Lui Cadu nu i se va mai întîmpla niciodată să-şi dea un aemenea autogol!”

de

Goalkeeperul campioanei consideră că partida cu Bordeaux va fi una echilibrată şi îi ia apărarea coechipierului său, Ricardo Cadu, marcatorul unui autogol în turul de pe Chaban Delmas.

„Avem nevoie de victorie şi vom face totul pentru a o obţine. Ştiiu că ne va fi greu, dar ne vom lupta pentru şansa noastră. Ce a păţit Cadu în tur i se putea întîmpla oricui. Au păţit-o mulţi înaintea lui şi probabil că li se va mai întîmpla şi altora.

Ricardo este un jucător important pentru CFR şi nu cred că va mai păţi prea curînd ce a păţit în Franţa.” a spus Stăncioiu la conferinţa de presă.

Regele Cioaba este nemultumit de legea care interzice nuntile la cort

de

Regele internaţional al ţiganilor, Florin Cioabă, a primit cu greu vestea că nu se mai pot face nunţi între blocuri. El susţine că romii îşi întind corturile în stradă pentru că nu au bani de restaurant.

După ce preşedintele Traian Băsescu a promulgat, joi, legea prin care se interzice organizarea de nunţi sau botezuri în corturi sau în apropierea imobilelor de locuit din oraşe, regele Florin Cioabă de la Sibiu se arată nemulţumit. “Oamenii trebuie să facă nunta undeva, iar la noi e tradiţia să se facă nunta în cort. Erau multe de făcut. Nu asta era ultima problemă care trebuia rezolvată”, a spus Cioabă.

Cei care se încumetă totuşi să-şi întindă mesele pe spaţiile dintre blocuri trebuie să ştie că riscă o amendă cuprinsă între 500 şi 1500 de lei.

Regele Cioabă avertizeză însă că rromii  vor prefera să plătească amenzile şi să facă în continuare nunţile la cort: “Sigur că vor fi probleme pentru că mulţi vor încerca să încalce legea”.

Doi bucureştenii au făcut-o deja în această vară şi au primit “cadou” de nuntă două dosare penale şi amendă de 1.000 de lei pentru că şi-au organizat nunta între blocuri, blocând circulaţia pe două străzi.

Romania, acuzata de antisemitism, dupa o declaratie a lui Basescu

de

România este acuzată de antisemitism într-un articol publicat în ediţia online a cotidianului israelian Haaretz, după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întoarcerea sa din Siria, în urmă cu o săptămână, că această ţară se învecinează cu Palestina, într-o aparentă confuzie cu Israelul.

Articolul din cotidianului israelian, intitulat “Statul pe care preşedintele României l-a uitat”, este scris de istoricul Cellu Rozenberg, specializat în securitate naţională şi a cărui familie a fost ucisă în timpul pogromului de la Iaşi, din 29 iunie 1941.

Pornind de la recenta profanare a unor morminte evreieşti din Bucureşti, Rozenberg arată că antisemitismul are rădăcini mai vechi în România, descrisă de istoricul Hannah Arendt drept “cea mai antisemită ţară dintre toate”.

“Dacă cineva crede că s-a produs în sfârşit o schimbare în ultimii ani, dacă toţi speră că antisemitismul este practicat doar de bădăranii care profanează morminte, declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, la o conferinţă susţinută pe aeroportul din Bucureşti la sosirea sa dintr-o vizită în Siria, în urmă cu o săptămână, arată că România pastramei şi a vinului are şi o altă faţă – România antisemitismului”, scrie autorul articolului.

El se referă la afirmaţia preşedintelui Băsescu, potrivit căreia Siria se învecinează cu Irakul, Libanul şi Palestina, care nu există oficial ca stat.

“I-a scăpat faptul că nu există încă nici o ţară numită Palestina, ci o altă ţară, într-adevăr mică, se află la graniţa Siriei – una numită Israel?”, scrie Rozenberg, atacând dur ignoranţa preşedintelui României. “Este păcat că Ministerul de Externe nu a considerat oportun să răspundă dur acestor remarci. Nu este însă prea târziu”, conchide el.

Raspunsul Maresalului Ion Antonescu la apelurile ce i-au fost adresate de W. Filderman

de

Domnule Filderman,

In doua petitii succesive imi scrieti “de tragedia zguduitoare” si ma “implorati” in cuvinte impresionante, reamintind de “constiinta” si de “omenie” si subliniind ca sunteti “dator” sa apelati “la mine” si “numai” la mine pentru evreii din Romania care sunt trecuti in ghettouri pregatite pentru ei pe Bug. Pentru a amesteca si tragicul in interventia d-voastra, subliniati ca aceasta masura “este moartea, moartea fara vina, fara alta vina decat aceea de a fi evrei”.

Domnule Filderman, nimeni nu poate sa fie mai sensibil ca mine la suferintele celor umili si fara aparare. Inteleg durerea d-voastra, dar trebuie, dar mai ales trebuie sa intelegeti si d-voastra toti, la timp, pe a mea, care era aceea a unui neam intreg. Va ganditi, v-ati gandit ce s-a petrecut in sufletele noastre, anul trecut la evacuarea Basarabiei, si ce se petrece astazi, cand zi cu zi, ceas cu ceas, platim cu marinimie si cu sange, cu foarte mult sange, ura cu care coreligionarii d-voastra din Basarabia ne-au tratat de la Nistru pana la Odessa si pe meleagurile Marii de Azov?

Dar, potrivit unei traditii, voiti sa va transformati si de astadata, din acuzati in acuzatori, facandu-va ca uitati pricinile care au determinat situatiile pe care le plangeti. Sa-mi dati voie sa va intreb si prin d-voastra sa intreb pe toti coreligionarii d-voastra care au aplaudat cu atat mai frenetic, cu cat suferintele si loviturile primite de noi erau mai mari. Ce ati facut D-voastra anul trecut, cand ati auzit cum s-au purtat evreii din Basarabia si Bucovina fata de trupele romanesti care se retrageau si care pana atunci aparasera linistea si belsugul acelor evrei? Va reamintesc eu:

Înainte chiar de aparitia trupelor sovietice, evreii ce aparati, din Basarabia si Bucovina, au scuipat ofiterii nostri, le-au smuls epoletii, le-au rupt uniformele si cand au putut au omorat miseleste soldatii cu batele. Avem dovezi.

Aceiasi ticalosi au intampinat venirea trupelor sovietice cu flori si au sarbatorit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare.

În timpul ocupaţiei bolşevice, aceia pentru care vă înduioşaţi astăzi, au trădat pe bunii români, i-au denunţat urgiei comuniste şi au adus jalea şi doliul în multe familii româneşti.

Din pivniţele Chişinăului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor noştri, care au fost astfel răsplătiţi fiindcă 20 de ani au întins o mână prietenească acestor fiare ingrate.

Sunt fapte ce se cunosc, pe care le cunoaşteţi desigur şi Dvs, şi pe care le puteţi afla oricând în amănunt.

V’aţi întrebat Dvs de ce şi-au incendiat evreii casele înainte de a se retrage? Vă puteţi explica de ce în înaintarea noastră am găsit copii evrei de 14-15 ani, cu buzunarele pline de grenade?

V’aţi întrebat câţi dintre ai noştrii au căzut omorâţi mişeleşte de coreligionarii Dvs., câţi din ei au fost îngropaţi înainte de a fi morţi? Voiţi şi în această privinţă dovezi, le veţi avea.

Sunt acte de ură, împinsă până la nebunie, pe care evreii Dvs. au afişat-o împotriva poporului nostru tolerant şi ospitalier, dar astăzi demn şi conştient de drepturile lui.

Drept raspuns la marinimia cu care ati fost primiti in mijlocul nostru si tratati, evreii D-voastra, ajunsi comisari sovietici, imping trupele sovietice din regiunea Odessei, printr-o teroare fara seaman, marturisita de prizonierii rusi, la un masacru inutil, numai pentru a ne provoca noua pierderi.

In regiunea Marii de Azov, trupele noastre, retragandu-se temporar, si-au lasat cativa ofiteri si soldati raniti pe loc. Când au reluat înaintarea şi-au regăsit răniţii mutilaţi îngrozitor.

Oameni care puteau fi salvaţi şi-au dat ultimul suspin în chinuri groaznice.

Li s’au scos ochii, li s’au tăiat limba, nasul şi urechile.

Îţi dai Domnule Filderman seama de spectacol?

Te îngrozeşti? Te înduioşezi?

Te întrebi, dece atâta ură, din partea unor evrei ruşi cu care nu am avut niciodată nimic de împărţit?

Dar ura lor este a tuturor, este ura Dvs.

Nu vă înduioşaţi, dacă aveţi cu adevărat suflete, de ceeace nu merită, înduioşaţi-vă de ceeace merită.

Plângeţi cu mamele, care şi-au pierdut în astfel de chinuri copiii, nu cu aceia care şi-au făcut şi lor şi vă fac şi Dvs. atâta rău.

MAREŞAL ANTONESCU
19.X.1941

P.S. Un soldat rănit din P. Neamţ, a fost îngropat de viu din ordinul şi sub ochii comisarilor sovietici jidani, deşi nenorocitul îi implora să nu-l îngroape, arătându-le că are 4 copii.

Manifestatie impotriva politicii externe americane in fata ambasadei SUA la Moscova

de

Câteva mii de simpatizanţi ai mişcării de tineret pro-Kremlin Nashi (Ai Noştri) au manifestat duminică seara în faţa ambasadei Statelor Unite la Moscova, împotriva politicii externe americane.

Mulţi dintre ei aveau dovleci cu lumânări înăuntru, pentru a face trimitere la Haloween, pe care i-au lăsat apoi pe trotuar. Alţii afişau drapeluri portocalii, menite să simbolizeze revoluţia prooccidentală din Ucraina, din 2004.

“Americanii au obiceiul de a dicta legea lor pe scena internaţională. Exemplele cele mai elocvente sunt revoluţiile din Georgia, Ucraina sau războiul din Irak”, a explicat Ivan Lipatov, în vârstă de 19 ani, sosit de la Voronej, localitate situată la 600 de kilometri sud de Moscova. “Cu ocazia (sărbătorii, n. red.) de Halloween, noi suntem cei care am venit să-i vedem, nu ei au venit la noi”, a mai spus el.

“Vrem să oprim (acţiunea) arbitrară a americanilor în lume. Vrem să le dovedim că suntem vii, că ei nu ne pot controla conştiinţa”, a declarat Olga Nikiforova, în vârstă de 20 de ani, originară din Ivanovo, la 320 de kilometri nord-est de Moscova.

Numeroşi participanţi au fost aduşi cu autocarele din diferite regiuni. Un număr important de poliţişti au fost mobilizaţi pentru orice eventualitate, iar o porţiune din bulevardul din faţa ambasadei era blocată.

Incidente sambata seara in Slovacia

de

In Slovacia, sambata seara, au avut loc incidente la meciul FK DAC 1904 Dunajska Steda-Slovan Bratislava (0-4), din prima liga slovaca, fortele de ordine actionand in forta pentru a preveni o confruntare intre suporterii celor doua formatii.

In urma incidentelor au fost cativa raniti, fiind necesara interventia unui elicopter pentru a transporta un suporter la spital. Dar ciocnirea dintre suporteri a avut totusi loc dupa meci, pe strada, peste 50 de persoane fiind ranite.

Dunajska Streda este o localitate in sud-vestul Slovaciei, acolo unde exista tensiuni provocate de minoritatea ungara care reprezinmta 80 la suta din populatia zonei. Aceste tensiuni au fost agravate recent de aparitia noilor manuale de geografie in care nu figureaza denumirea ungureasca a localitatilor.

Procedura legislativă

de

Parlamentul României adoptă legi, moţiuni şi hotărâri. Legile sunt legi constituţionale (prin care se modifică Constituţia), legi organice şi legi ordinare.

Etapele principale ale procedurii legislative sunt: iniţiativa legislativă, sesizarea Camerelor, examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare, dezbaterea în şedinţe plenare, votul, controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare şi promulgarea acestora de către Preşedintele României. În condiţiile prevăzute de Regulament, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi şi propuneri legislative în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă.

INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ

Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor, precum şi unui număr de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Constituţie.

SESIZAREA CAMERELOR

În temeiul art.75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, precum şi asupra anumitor proiecte de legi organice, enumerate expres şi limitativ de Constituţie. Pentru proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele care privesc tratatele, acordurile internaţionale şi măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora , precum şi pentru proiectele de legi organice, altele decât cele prevăzute de art.75 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de Cameră decizională.

Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile; pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile, iar pentru legile de aprobare a ordonanţelor de urgenţă de 30 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate şi se trimit Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.

DEZBATEREA ÎN COMISII PARLAMENTARE

Proiectele de legi sau propunerile legislative se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor cu avizul Consiliului Legislativ. După primirea şi înregistrarea acestora, Biroul permanent al Camerei le distribuie parlamentarilor şi le trimite comisiilor permanente pentru examinarea în fond sau pentru avizare.

După primirea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, deputaţii, grupurile parlamentare şi Guvernul pot face amendamente motivate în scris la proiectele sau propunerile legislative respective, potrivit regulamentului Camerei, iar acestea se supun examinării comisiilor competente.

Comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport care va propune adoptarea, adoptarea cu modificări sau respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate şi va cuprinde amendamentele admise şi amendamentele respinse. Raportul se referă şi la avizele celorlalte comisii, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum şi la alte avize, dacă este cazul.

Raportul întocmit de comisia sesizată în fond se difuzează de către Biroul permanent membrilor Camerei şi Guvernului.

Proiectele de lege şi propunerile legislative, pentru care s-a întocmit un raport din partea comisiei sesizate în fond, se înscriu pe ordinea de zi a Camerei.

DEZBATEREA ÎN PLEN

După aprobarea ordinii de zi de către Cameră, proiectele de lege şi propunerile legislative se supun dezbaterii şi adoptării, în succesiunea în care ele au fost înscrise în ordinea de zi.

Derularea procedurii legislative în plenul Camerei comportă o dezbatere generală asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative şi o dezbatere pe articole dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Dezbaterea generală este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea iniţiativei legislative. Intervenţia iniţiatorului este urmată de prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond. Raportul este prezentat de preşedintele comisiei sau de un raportor desemnat de aceasta. După prezentarea raportului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul deputaţilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acesteia au dreptul să ia cuvântul înainte de închiderea dezbaterii generale.

În faza dezbaterilor generale, nu pot fi propuse amendamente. Dacă în raportul comisiei se propune respingerea iniţiativei legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele de şedinţă supune votului Camerei iniţiativa, sau votul poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot.

Dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse, Camera trece la dezbaterea pe articole a iniţiativei legislative.

La discutarea articolelor pot lua cuvântul: deputaţii, reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond. În luările de cuvânt, pot fi făcute doar amendamente ce privesc probleme de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse. În cazul în care amendamentele au consecinţe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, preşedintele de şedinţă poate hotărî trimiterea textelor în discuţie comisiilor sesizate în fond. Iniţiatorul amendamentului şi reprezentantul Guvernului au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei.

Camera se pronunţă prin vot distinct asupra fiecărui amendament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

VOTAREA PROIECTULUI DE LEGE

Dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere. Legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.

Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, dacă este cazul. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.

Legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile.

După împlinirea termenelor de mai sus legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României în vederea promulgării.

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR ÎNAINTE DE PROMULGARE

Dacă se exercită dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale potrivit art.146 lit.a) din Constituţie cu privire la legea adoptată de Parlament, aceasta se trimite Curţii Constituţionale. În cazul în care Curtea declară neconstituţionalitatea legii sau a unor prevederi ale acesteia, Camera Deputaţilor reexaminează legea sau prevederile respective, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale. Acesta se dezbate conform procedurii legislative obişnuite. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnico-legislative necesare. Tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

PROMULGAREA LEGILOR DE CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată. Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare. Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative

Promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

MEDIEREA

Prevederile privind medierea se aplică în cazul legilor constituţionale, precum şi al proiectelor de legi şi propunerilor legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea legii de revizuire a Constituţiei. Dacă una din Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedinţii Camerelor vor iniţia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. Comisia de mediere încearcă eliminarea textelor aflate în divergenţă prin redactarea unei reglementări unitare a celor două Camere. Propunerile comisiei de mediere se înscriu într-un raport care este supus dezbaterii şi adoptării celor două Camere, în şedinţe separate. În cazul în care Camerele îşi însuşesc raportul Comisiei de mediere, legea se trimite spre promulgare.

În cazul în care Comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenţă ori dacă una din Camere nu aprobă raportul Comisiei de mediere, în întregime sau parţial, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.

Statutul deputaţilor

de

Statutul deputaţilor este prevăzut în Constituţie, şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Legea nr. 96/2006. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Deputaţii de bucură de imunitate şi de garantarea libertaţii de exprimare a opiniilor publice şi votului. Imunitatea parlamentară poate fi ridicată la cererea ministrului justiţiei, cu încuviinţarea Camerei, după ascultarea deputatului în cauză.

INCOMPATIBILITĂŢI

Potrivit articolului 71 din Constituţie, nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricarei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Constituţia prevede, totodată, că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui să demisioneze din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. Termenul de zece zile curge de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continuă să se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de deputat.

Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale, dacă până la validarea mandatului supleantului, partidul pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia.

Schimbările intervenite în activitatea deputatului, în timpul exercitării mandatului său, se aduc la cunostinţa Biroului permanent al Camerei în scris în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei acestora.

IMUNITATEA PARLAMENTARĂ

Deputaţii beneficiază de imunitate parlamentară, care are ca scop garantarea independenţei acestora împotriva urmărilor judiciare şi garantarea libertăţii de gândire şi acţiune ale acestora.

Deputaţii beneficiază de imunitate de la data validării mandatului. Imunitatea se păstreaza pe toată durata mandatului de parlamentar.

În temeiul imunităţii parlamentare, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea de reţinere, arestare sau percheziţie, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 3 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret. Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

Raportul comisiei împreună cu cererea ministrului justiţiei se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor. Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 5 zile de la depunerea raportului, cu votul secret al majorităţii membrilor.

LIPSA RĂSPUNDERII JURIDICE PENTRU OPINIILE POLITICE ŞI PENTRU VOTURILE EXPRIMATE (INDEPENDENŢA OPINIILOR)

Constituţia prevede, de asemenea, că deputaţii nu pot fi traşi la raspundere juridică pentru voturile sau pentru opinile politice exprimate în exercitarea mandatului încredinţat de alegători. Aceasta înseamnă ca deputaţii sunt liberi să-şi exercite votul în concordanţă cu propria lor conştiinţă şi că, de asemenea, sunt liberi să-şi exprime opiniile politice, în scris sau oral, în şedintele Camerelor sau în comisii, ori alt cadru oficial de exercitare a mandatului, cu privire la propuneri legislative sau proiecte de lege, proiecte de hotarâri, întrebări, interpălari, declaraţii etc.

Beneficiind de independenţa opiniilor, deputaţii sunt datori să circumscrie acest drept doar la actele şi faptele pe care le fac în exercitarea mandatului. Sunt exceptate de la regimul independenţei opiniilor orice alte discursuri publice, opinii exprimate în afara Parlamentului, cu titlu personal, şi orice alte comentarii care nu au legatura cu mandatul de deputat.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

de

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locţiitorii acestora. Are următoarele atribuţii:

  1. aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi sau programului aprobat;
  2. propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plen prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
  3. poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit;
  4. propune plenului Camerei Deputaţilor numărul membrilor comisiilor permanente.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor.

La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului şi se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului Permanent.

Grupurile parlamentare

de

Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.

Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor din care fac parte.

Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.

Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele dacât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.

În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii, alcătuită din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. Liderul grupului prezină Camerei denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală.

În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultate în urma alegerilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.

Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.

Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol major în activitatea Camerei Deputaţilor atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte definirea atitudinii şi a poziţiei politice a deputaţilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.

Astfel, grupurile parlamentare, prin liderul de grup sau prin ceilalţi reprezentanţi, au următoarele atribuţii:

  • fac propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a mandatelor de deputat;
  • propun candidaţi pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin;
  • prezintă opţiunea deputaţilor din respectivul grup pentru a face parte din comisiile permanente, avansează propuneri pentru funcţiile din birourile acestora şi desemnează deputaţii care vor face parte din alte comisii ale Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.
  • pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv;
  • participă la stabilirea ordinii de zi şi pot cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor;
  • pot prezenta amendamente şi pot cere încheierea dezbaterii asupra unei probleme puse în discuţia Camerei Deputaţilor;
  • pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen;

Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, autoturisme, personal de secretariat şi de specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent.

Atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor

de
  1. convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
  1. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
  2. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
  3. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
  4. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
  5. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
  6. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
  7. prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;
  8. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor

de

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei Deputaţilor, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.

Odată cu alegerea preşedintelui Camerei, activitatea preşedintelui de vârstă încetează.

Constituirea Camerei Deputaţilor

de

Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de 4 secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi.

Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar pentru a fi desemnaţi în Comisia de validare se fac de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor.

Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Camera Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

Raportul Comisiei de validare se prezintă Camerei Deputaţilor de către preşedintele acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat.

Comisiile parlamentare

de

Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Se pot constitui, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 11 – 33 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz, de Camera Deputaţilor. Numărul membrilor şi componenţa nominală a comisiilor de anchetă sau speciale se aprobă o dată cu constituirea acestora. Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, care pot face parte şi dintr-o altă comisie permanentă.

Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. Pentru fiecare comisie, numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă de Camera Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Membrii comisiilor sunt desemnaţi prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. În cazul în care nu există dezacord asupra desemnării membrilor în comisii, Camera va aproba componenţa comisiilor cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi. Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent propune şi Camera hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei.

Şedinţele comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune. Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, de data la care au loc şedinţele acestora. La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.) precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ. Comisiile pot invita să participe la şedinţe persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti.

Pentru ca şedinţele comisiilor să aibă loc în mod legal este necesară participarea majorităţii membrilor care le compun. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. La începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi comisia desemnează, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi. Aceştia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia. Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie.

Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputaţi. La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei, se redactează un comunicat de presă. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de lege, numele şi prenumele celor absenţi. Comisia, în cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CAMEREI DEPUTAŢILOR

de

Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, grupurile parlamentare şi comisiile parlamentare

Biroul permanent este compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În Camera Deputaţilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:

  • Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (P.S.D.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (P.N.L.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Democrat (P.D.)
  • Grupul parlamentar Partidul România Mare (P.R.M.)
  • Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (U.D.M.R.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Conservator (P.C.)
  • Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

În Camera Deputaţilor s-au constituit următoarele comisii permanente:

  • Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare;
  • Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;
  • Comisia pentru industrie şi servicii;
  • Comisia pentru agricultură, sivicultură, industrie alimentară şi servicii specifice;
  • Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor nationale;
  • Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
  • Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
  • Comisia pentru sănătate şi familie,
  • Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
  • Comisia pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa;
  • Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;
  • Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
  • Comisia pentru politică externă;
  • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii.
  • Comisia pentru regulament
  • Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
  • Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate comisii de anchetă şi alte comisii speciale.

Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere, aşa cum aceasta rezultă din spectrul grupurilor parlamentare. În principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar.

COMUNICAT DE PRESÃ

de

REF: Conferinţa de presă a preşedintelui României şi a preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit luni, 3 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, care efectuează o vizită oficială de două zile în România, la invitaţia şefului statului român.

La finalul convorbirilor, cei doi Preşedinţi au susţinut o conferinţă de presă. Vă prezentăm integral textul conferinţei:

„Preşedintele Traian Băsescu: Încep prin a mulţumi domnului preşedinte Mahmoud Abbas pentru vizita pe care o face la Bucureşti, ca urmare a invitaţiei pe care i-am transmis-o. Am avut discuţii foarte consistente, discuţii care vor continua la dineul de diseară. Am abordat problemele interne din cele două ţări, cu o analiză în detaliu a negocierilor între Fatah şi Hamas extrem de importante pentru stabilitatea Palestinei. Am făcut o analiză a situaţiei din regiune, în mod deosebit legată de situaţia din Liban şi de situaţia din Iran, de programul nuclear iranian. De asemenea, l-am informat pe domnul Preşedinte că încă din luna iunie am semnat decretul de înfiinţare a unui oficiu diplomatic la Ramallah şi de asemenea am menţionat deschiderea pe care România o are pentru ca de anul viitor să reia programele de pregătire în universităţile româneşti pentru tineri palestinieni. Nu în ultimul rând, am subliniat în discuţii faptul că peste aproximativ două săptămâni se împlinesc 20 de ani de când România a recunoscut oficial statul Palestina. Sigur, în momentul de faţă, sunt peste 90 de state care au recunoscut Palestina ca stat. Vă mulţumesc.

Preşedintele Mahmoud Abbas: Vă mulţumesc încă o dată, domnule Preşedinte, pentru invitaţia ce mi-aţi adresat-o de a vizita România, această ţară prietenă de care ne leagă relaţii foarte vechi şi foarte bune. Mă refer încă o dată la rolul pe care l-a jucat România de-a lungul timpului în procesul de pace în Orientul Mijlociu şi faptul a fost prima ţară care a primit o delegaţie palestiniano-arabă în 1988. Şi a fost printre primele ţări care au recunoscut statul palestian în urmă cu aproape 20 de ani. Şi nu putem uita faptul că sute şi sute de tineri palestinieni s-au pregătit în universităţile româneşti şi au devenit mesageri ai ştiinţei şi culturii române în ţara lor. Vă mulţumesc încă o dată domnule Preşedinte pentru disponibilitatea pe care o arătaţi reluării acestor programe de pregătire a tinerilor palestinieni în universităşile româneşti.

În convorbirile pe care le-am avut cu domnul Preşedinte, am făcut o informarea a stadiului negocierilor pe care le purtăm în momentul de faţă, al rezultatelor acestora şi am menţionat domnului Preşedinte că vom continua să negociem cu partea israeliană, cu noua administraţie ce se va forma după alegeri. De asemenea, aşteptăm rezultatul alegerilor din America pentru ca noua administraţie americană să patroneze pe mai departe, prin intermediul Cvartetului Internaţional, negocierile care au loc între cele două părţi. Prin intermediul canalelor diplomatice vom continua contactele şi consultările dintre cele două părţi în toate domeniile. Folosesc acest prilej pentru a adresa Excelenţei Sale, domnului preşedinte Traian Băsescu, invitaţia de a vizita pământurile palestiniene oricând doreşte, în momentul pe care îl consideră dânsul potrivit, şi-l asigur că va fi foarte bine primit şi că poporul palestinian îl va primi cu multă căldură.

Preşedintele Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult, domnule Preşedinte. Vă asigur că voi da curs invitaţiei dumneavoastră. Câte două întrebări.

Întrebare: O întrebare comună pentru ambii preşedinţi. România a avut şi are în continuare relaţii foarte bune cu toţi actorii politici din zona Orientului Mijlociu. Îşi doreşte România o implicare concretă, mai activă, îşi doreşte Autoritatea Palestiniană o implicare concretă mai activă?

Preşedintele Traian Băsescu: O să încerc să vă răspund primul. Nu, România nu vrea să interfereze procesele în desfăşurare, în schimb, România are interese majore de securitate, interese economice şi interese legate de comunităţile româneşti din ţările din regiune. V-aş aminti că în efortul de restabilire a relaţiilor tradiţionale pe care România le are în regiune am vizitat Iordania, Egiptul, Siria şi astăzi mă întâlnesc cu domnul preşedintele Mahmoud Abbas. Suntem la stadiul la care dorim să restabilim legăturile politice. În acelaşi timp, România are tradiţional interese economice în regiune. V-aş aduce aminte de relaţiile economice cu Egiptul, cu Siria, cu Iranul, cu Iordania şi cu Israelul, cu care relaţiile politice au fost constant bune şi s-au consolidat continuu şi, nu în ultimul rând, România are comunităţi româneşti în Siria, în Egipt, în Iran şi o mare comunitate românească în Israel. Deci interesele noastre sunt majoare pentru regiune: politic, economic şi din punct de vedere al prezenţei comunităţilor româneşti. Şi concluzionăm: nu dorim să interferăm procesele în desfăşurare, dar vom fi oricând disponibili să participăm la ele, dacă vom fi solicitaţi. Mulţumesc.

Preşedintele Mahmoud Abbas: Considerăm că România cunoaşte bine situaţia din zonă având în vedere relaţiile îndelungate şi în diverse domenii pe care le-a avut cu statele din regiune. De aceea, am vrut să menţionez încă o dată că prima întrevedere israeliano-palestiniană care a avut loc, a avut loc la Bucureşti în 1988. De aceea, toate aceste lucruri califică România să aibă un rol şi ne determină să spunem, să o rugăm să-şi folosească oficiile bune şi buna cunoaştere pe care o are, a situaţiei din zonă, pentru a sprijini acest proces. După cum ştiţi implicarea României sau antrenarea României într-un asemenea proces necesită acordul tuturor părţilor implicate şi noi vom face în aşa fel încât să putem veni la un moment dat cu un apel.

Întrebare: Pentru domnul Abbas. Ce aştepări concrete aveţi de la dialogul interpalestinian de la Cairo? Şi o a doua întrebare legată de procesul de pace, dacă excludeţi total posibilitatea unui acord de pace până la sfîrşitul anului?

Preşedintele Mahmoud Abbas: În ce priveşte dialogul între părţile palestiniene, acesta va continua în această lună, în data de 10, sub egida Egiptului şi a Ligii Arabe. Există o propunere a părţii egiptene în acest sens, care prevede ca la aceste negocieri să se discute perspectiva formării unui guvern palestinian independent care să acţioneze pentru organizarea alegerilor legislative şi prezidenţiale anul viitor. Suntem foarte interesaţi de obţinerea unei concilieri între părţile palestiniene, doarece în absenţa acestei reconilieri poziţia noastră în cadrul negocierilor cu Israelul este influenţată negativ. De aceea, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a asigura succesul acestor negocieri, care vor continua la Cairo, şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca ele să se încheie cu un rezultat pozitiv. În ceea ce priveşte întrebarea a doua, nu cred că este posibilă încheierea acestui acord până la sfârşitul anului, ştiind că atât administraţia americană cât şi cea israeliană sunt ocupate cu alte chestiuni şi că timpul rămas până la sfârşitul anului este foarte scurt.

Aş vrea să spun că, odată cu încheierea proceselor electorale din cele două ţări şi instalarea noilor administraţii, vom relua negocierile şi contactele, având ca principal scop să închidem dosarele aflate în discuţie. În anul care a trecut, deci în anul acesta, am făcut în aşa fel încât poziţiile celor două părţi să fie bine cunoscute, iar de la anul vom încerca să închidem dosarele, pentru că nici unul din dosarele puse în discuţie până acum nu a fost închis. Avem totuşi o foarte mare speranţă că acest proces va reuşi, că va duce la instaurarea păcii şi că cele două ţări, Palestina şi Israel, vor convieţui împreună în pace şi, în această situaţie, toate statele arabe şi islamice vor recunoaşte Israelul. Dar, pentru asta, Israelul va trebui să se retragă şi din zona Fermelor Sheba’a şi din înălţimile Golan. Vă mulţumesc!”

Institutii publice

de

Alba

Administratia Nationala „Apele Romane” Directia Apelor Mures Sistemul de Gospodarirea Apelor Alba -Iulia
Tg. Mures Samuel Koteles nr. 33, Alba -Iulia Stefan Ciceo Pop nr.7
0256/160289, 0258/834426
Agentia de Dezvoltare Regionala „Centru” Alba -Iulia
Alba-Iulia Decebal nr. 12
0258/818616

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Alba
Alba-Iulia Zorilor nr.10B, bloc Columna
0258/811470, 0258/819940, 0258/811423, 0258/811137
Agentia pentru Protectia Mediului Alba
Alba-Iulia Lalelelor nr.7A
0258/813290

Biroul Judetean de Metrologie Legala – Serviciul Judetean de Metrologie Legala Alba
Alba-Iulia Octavian Goga nr. 9
0258/811462
Brigada de Jandarmi al Judetului Alba
Alba-Iulia Alex. Ioan Cuza nr. 18
0258/812318

Casa de Asigurari de Sanatate Alba
Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 5
0258/834439, 0258/834514
Casa Judeteana de Pensii Alba
Alba-Iulia Regina Maria nr. 2
0258/811531, 0258/811911, 0258/813092

Centrul Militar Judetean Alba
Alba-Iulia Mihai Viteazu nr. 11
0258/811989
Consiliul Judetean Alba
Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
0258/813212, 0258/811254

Corpul Gardienilor Publici Alba
Alba-Iulia B-dul Ferdinand nr.2
0258/819096
Directia de Sanatate Publica a Judetului Alba
Alba-Iulia B-dul Revolutiei 1989 nr. 23
0258/835243, 0258/ 835244, 0258/835245, 0258/ 821636

Directia Fitosanitara Alba -Iulia
Alba – Iulia A.I.Cuza nr. 6
0258/812166
Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Alba
Alba-Iulia Bd-ul Victoriei nr.70
0258/831351, 0258/818906

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Alba
Alba-Iulia Regina Maria nr. 2
0258/813468
Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Alba
Alba Iulia P-ta Iuliu Maniu nr.20
0258/818266

Directia Generala pt. Agricultura si Industrie Alimentara Alba
Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 8B
0258/835341
Directia Judeteana de Statistica Alba
Alba-Iulia Octavi an Goga nr. 9
0258/811463

Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul National Alba
Alba-Iulia Pta I.I.C. Bratianu nr.2
0258/819212
Directia pentru Tineret si Sport a judetului Alba
Alba-Iulia Luminii nr. 12
0258/832768

Directia Sanitara Veterinara Alba
Alba-Iulia Lalelelor nr.7A
0258/835915, 0258/835950, 0258/834021
Directia Silvica Alba
Alba-Iulia Basarabiei nr. 9
0258/812138, 0258/815683, 0258/811080, 0258/811081
www.Rosilva.Ro

Garda Financiara Alba
Alba-Iulia George Cosbuc nr. 14
0258/812595, 0258/813813
Grupul de Pompieri al judetului Alba
Alba-Iulia Energiei bl. CE 5 ap. 6
0258/814413, 0258/810411, 0258/810497

Inspectoratul de Politie al judetului Alba
Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
0258/813838, 0258/811212, 0258/811877, 0258/806161
Inspectoratul de Protectie Civila al judetului Alba
Alba-Iulia Transilvaniei nr. 14 bl.11/1
0258/811988, 0258/811891

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Alba
Alba-Iulia Violetelor nr. 13
0258/833230
Inspectoratul in Constructii al judetului Alba
Alba-Iulia 1 Decembrie 1918 nr. 68
0258/819860

Inspectoratul pentru Concurenta Alba
Alba-Iulia Primaverii nr. 12
0258/812750
Inspectoratul Scolar Judetean Alba
Alba-Iulia Bibliotecii nr. 7
0258/811662

Inspectoratul Teritorial de Munca Alba
Alba-Iulia Frederik Mistral nr.7
0258/818591, 0258/818592, 0258/811309, 0258/810230, 0258/818632
www.itmalba.tripod.com
Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor Alba
Alba-Iulia Calea Motilor nr. 110
0258/826794
www.iscsms.ro

Judecatoria Aiud
Aiud Morii nr. 79 Cuza Voda nr. 14
0258/863153, 0258/861404, (sediu Carte Funciara)
Judecatoria Alba -Iulia
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
0258/811327, 0258/811861

Judecatoria Blaj
Blaj B-dul Republicii nr. 5
0258/710899, 0258/712299
Judecatoria Campeni
Campeni Horea nr. 12
0258/771322

Judecatoria Sebes
Sebes Lucian Blaga nr. 47
0258/733146
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Alba
Alba-Iulia Iuliu Maniu nr. 20
0258/813170

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Alba
Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 8B
0258/834682, 0258/834060
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Alba
Alba-Iulia B-dul Octavian Goga nr. 9
0258/811946

Parchetul de pe Langa Curtea de Apel Alba-Iulia
Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
0258/810964, 0258/810278
Parchetul de pe Langa Judecatoria Aiud
Aiud Cuza Voda nr. 14
0258/861700

Parchetul de pe Langa Judecatoria Blaj
Blaj T. Cipariu Bl. T-6
0258/711300, 0258/711400
Parchetul de pe langa Judecatoria Cimpeni
Cimpeni Mestesugarilo r nr. 1
0258/771922

Parchetul de pe langa Judecatoria Sebes
Sebes Pta Primariei nr. 1
0258/733499, 0258/730775
Parchetul de pe langa Tribunalul Alba
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
0258/813105, 0258/813107

Parchetul National Anticoruptie (PNA) Serviciul Anticoruptie Alba -Iulia
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
0258/811109, 0258/811308
Prefectura judetului Alba
Alba-Iulia Pta I.I.C. Bratianu nr.1
0258/811117

Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Alba
Alba-Iulia Pta I.C. Bratianu nr. 1
0258/806161 int 2310 sef serviciu int 2311 secretariat 0258/810640
Serviciul Rutier Judetean Alba
Alba-Iulia Livezii nr. 35A
0258/813193

Tribunalul Alba
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr.24
0258/811184, 0258/811788
Vama Alba-Iulia
Alba-Iulia B-dul Revolutiei nr. 70
0258/810014

Arad

Administratia Nationala a Drumurilor Bucuresti-Directia Regionala Drumuri si Poduri Timisoara – Sectia Drumuri Nationale Arad
Str. Ardealului nr. 39/A
276121, 276181
Administratia Patrimoniului Local
B-dul Revolutiei nr. 75
281850, 284744

Agentia de Promovare si Dezvoltare a Judetului Arad
Str. Unirii nr. 19
211411
www.adar-ar.ro
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad
Str. Gheorghe Lazar nr. 20
211791, 211230, 214311

Arhivele Nationale – Directia Judeteana Arad
Str. Ceaikovski nr. 2 – 6
236821
Biblioteca Judeteana „A.D. Xenopol” Arad
Str. Gheorghe Popa de Teius nr. 2 – 4
270725

C.N. „Apele Romane”- Directia Apelor Crisuri Oradea – Sistem „Crisul Alb” Chisineu Cris
Loc. Chisineu Cris, str. Infratirii nr. 38
523043
C.N. „Apele Romane”- Directia Apelor Mures Targu Mures – Sistemul de Gospodarire a Apelor Arad
B-dul General Dragalina nr. 16
281949, 280355

Casa de Asigurari de Sanatate Arad
B-dul Revolutiei nr. 45
270202, 270307, 270864
www.hypocrates.ro
Casa de Cultura a Municipiului Arad
Str. Gheorghe Lazar nr. 1
211918, 0788/231422

Casa Judeteana de Pensii Arad
Str. Gh. Lazar nr. 20
281345
Centrul Cultural Judetean Arad
Str. Banu Maracine nr. 22, bl. 1, sc. E
252439, 250538

Centrul Judetean de Consultanta Agricola Arad
B-dul Revolutiei nr. 81
254338
Centrul Militar al Judetului Arad
Str. Lucian Blaga nr. 4
281725, 281693 int224

Comandamentul de Jandarmi Judetean Arad
loc. Vladimirescu str. Jandarmeriei nr. 1 – 3
514922, 234882
Compania de Transport Public Arad
Calea Victoriei nr. 35 – 37
230 400

Consiliul Judetean Arad
B-dul Revolutiei nr. 75
281 600
Corpul Gardienilor Publici Arad
Str. Calvin nr. 11
280557, 274109

Directia de Asistenta Comunitara
B-dul Revolutiei nr. 75
281850, 284744, 254923
Directia de Sanatate Publica a Judetului Arad
Str. Spitalului nr. 2 – 4
254438

Directia Fitosanitara Judeteana Arad
Str. Closca nr. 6A
276105
Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Arad
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 10 – 12
210055

Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Arad
B-dul Revolutiei nr. 79
280633
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Arad
Str. Gheorghe Lazar nr. 20
280178, 281934

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Arad
Str. Closca nr. 6A
255479, 255134
Directia Judeteana de Statistica Arad
Str. Closca nr. 2
256104

Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural National Arad
B-dul Revolutiei nr. 103
280982, 281917
Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor si Alte Servicii Arad
Calea Zimandului nr. 2
276154, 0745/596566

Directia pentru Tineret si Sport a Judetului Arad
Str. Lucian Blaga nr. 20
280939, 280652, 281464
Directia Regionala Vamala Interjudeteana Arad
Calea Aurel Vlaicu bl. B 21 sc. A, ap. 9
243321, 275275

Directia Sanitara Veterinara
Str. Bodrogului nr. 22
281925
Filarmonica de Stat Arad
P-ta George Enescu nr. 1
281554, 0744/583384

Garda Financiara Arad
B-dul Revolutiei nr. 79
281119
Garnizoana Arad
B-dul Decebal nr. 19
281323, 281542

Grupul de Pompieri „Vasile Goldis” al Judetului Arad
Str. Andrei Saguna nr. 66 – 72
251212
Inspectoratul de Concurenta al Judetului Arad
B-dul Revolutiei nr. 79
281141, 286066

Inspectoratul de Politie al judetului Arad
Str. Calvin nr. 17 – 19
230103, 0744/397875
Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Arad
Str. Eftimie Murgu nr. 3 – 5
256596, 256557
www.cjarad.ro

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Arad
P-ta Plevnei nr. 1
280933, 280949
Inspectoratul in Constructii al Judetului Arad
Str. Dr. Ioan Suciu nr. 7 bis
255281, 253477, 0721/293771

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Arad
Str. Marasesti nr. 18 – 20
231103
Inspectoratul pentru Protectia Mediului Arad
B-dul General Dragalina nr. 16
280996, 280331

Inspectoratul Scolar al Judetului Arad
B-dul Decebal nr. 32
280008, 284588
Inspectoratul Teritoarial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor Arad
Str. Closca nr. 6A
270454, 212454

Inspectoratul Teritorial de Munca Arad
Str. Episcopiei nr. 11 – 13
211762, 211862
Muzeul Judetean Arad
P-ta George Enescu nr. 1
281847, 210015
http://arad.inext.ro/cultura/museumarad

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Arad
Str. Vasile Milea nr. 21
256144, 233977
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Arad
B-dul Revolutiei nr. 50
257049, 0722/503150

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Arad
Calea Bodrogului nr. 3
280447
Prefectura Judetului Arad
B-dul Revolutiei nr. 75
281 350, 281362
www.prefectura-arad.ro

R.A. Administratia Zonei Libere Curtici – Arad
Str. Mihai Eminescu nr. 3 – 5
282434, 285458
www.freezone.arad.ro
R.A. Apa – Canal Arad
Str. Sabin Dragoi nr. 2 – 4
270843, 0744/555582

R.A. Drumuri Municipale
Str. Cometei nr. 1 – 3
259588
Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Arad
Str. Episcopiei nr. 48
280520, 280261, 0744/785492

Registrul Auto Roman R.A. – Reprezentanta Arad
Calea Aurel Vlaicu nr. 269
270288, 270488
S.C. Aeroportul Arad S.A.
Calea Bodrogului f.n.
252564, 254440
www.aeroportularad.com

S.C. Arterm S.A.
Str. Unirii nr. 19
281391
S.C. CET S.A.
Str. 6 Vanatori f.n.
213196, 213183

S.C. Constructii Rutiere S.A.
Str. Digului nr. 1
259621
S.C. Distrigaz Nord S.A. Targu Mures – Sucursala Arad
B-dul Iuliu Maniu nr. 82 – 84
216505, 260193

S.C. FDFEE Banat S.A. – Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Arad
B-dul Iuliu Maniu nr. 65 – 71
253 230, 205806
www.electrica.ro
S.C. Gospodarie Comunala S.A. Arad
Calea Timisorii nr. 61
287797

S.C. Recons S.A.
Str. M. Scaevola nr. 9 – 11
281458, 281386
S.C. Salubritate S.A.
B-dul Iuliu Maniu f.n.
262417

S.C. TOP S.A.
P-ta Mihai Viteazul nr. 13
250056
S.N. de Imbunatatiri Funciare S.A. – Sucursala Arad
Spaiul Mures nr. 6 D
280955, 210177, 210142

S.N. de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. – Sucursala de Transport Gaze Naturale Madias – Regionala Arad
Str. Poetului nr. 56
289092, 289093, 289860
Scoala de Arte Arad
B-dul Revolutiei nr. 85
281085

Serviciul Judetean de Metrologie Legala Arad
Str. Emanoil Gojdu nr. 6 – 8
281 780, 0744/204728
SNP Petrom S.A. – Sucursala Petrom Timisoara – Schela Arad
Str. Academia Teologica nr. 14
0722/344693, 0723/593639

Teatrul de Marionete Arad
Str. Episcopiei nr. 15
280974
Teatrul de Stat Arad
B-dul Revolutiei nr. 103
280016, 280018

Arges

Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
Pitesti, Str.Sfanta Vineri nr. 47 – 49
0248/222415, 0248/222415 int. 114
Autoritatea Rutiera Romana

0248/223005

Biroul de Informare Recrutare Arges
Pitesti, Str. Vasile Milea nr.1
0248/215284, 0248/215284
Biroul Vamal Pitesti

0248/633886

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Pitesti, Aleea Spitalului nr.1
0248/285515, 0248/285928
Casa Judeteana de Pensii
Pitesti, Str. I.C. Bratianu nr.38
0248/222245, 0248/222394, 0248/222394

Centrul Militar Judetean
Pitesti,
0248/251119, 0248/252206
CN Apele Romane SA Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti
Pitesti, Calea Campulung nr. 6-8
0248/223449, 0248/223567, 0248/223449/116, 0248/223449/227
www.agwater.ro

Comandamentul de Jandarmi
Pitesti, Str. Ion Antonescu nr. 21,Pitesti
0248/211505, 0248/211517/502
Corpul Gardienilor Publici
Pitesti, Exercitiu, 208
0248/254629

Curtea de Apel Arges
Pitesti, Str. Victoriei, nr. 22
0248/624940, 0248/624942
Diectia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Pitesti, Str. I.C. Bratianu nr.32
0248/222245, 0248/633692

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Pitesti, Str. Grivitei nr. 1-3
0248/213443
Directia de Sanatate Publica
Pitesti, Str. Exercitiu nr.39 bis
0248/624100

Directia de Telecomunicatii

0248/222000, 0248/632110

Directia Fitosanitara Arges
Pitesti,
0248/223899

Directia Generala a Finantelor Publice
Pitesti, B-dul Republicii nr. 118
0248/211511, 0248/211838, 0248/210400
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Pitesti Str.Armand Calinescu nr. 44
0248/633692

Directia Jud. De Statistica
Pitesti, Str. Vasile Milea nr. 1
0248/217800 int. 207
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Pitesti, P-ta Vasile Milea nr.1
0248/217800 int. 181

Directia Regionala de Metrologie Legala Ploiesti Serviciul Jud. De Metrologie Legala Arges
Pitesti, Str. Zorilor nr. 22
0248/630948
Directia Sanitar Vetrinara
Pitesti, C-alea Campulung nr.4
0248/635441

Directia Silvica
Pitesti, Str. Trivale nr. 82
0248/213434
Garda Finaciara

Grupul de Pompieri „Cpt. Puica Nicolae”

0248/622121, 0248/623390

Inspectoratul de Protectie a Mediului
Pitesti, Str. Egalitatii nr. 50A
0248/213049, 0248/213099, 0248/213200

Inspectoratul in Constructii
Pitesti, B-dul Republicii Bl. E3c, mezanin 2
0248/220450, 0248/220846
Inspectoratul Jud. de Protectie Civila

0248/217800 int. 262, 196, 0248/217800/262

Inspectoratul Judetean de Politie
Pitesti, Str. Victoriei nr.60
0248/607000, 0248/223556
Inspectoratul Scolar
Pitesti, B-dul Eroilor nr. 4-6
0248/ 223262, 0248/218319, 0248/218319

Inspectoratul Teritorial de Munca
Pitesti, Str Mihai Eminescu nr.11
0248/223498, 0248/223408
Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap
Pitesti, Str. Frasinului nr.10
0248/272617

Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor si Materialului Saditor

0248/218097

Oficiul Concurentei
Pitesti, P-ta Vasile Milea, nr. 1
0248/221089

Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Pitesti, Str. Armand Calinescu nr. 44, Pitesti
0248/218850
Oficiul Judetean de Consultanta Agricola
Pitesti, Str. Armand Calinescu nr.44
0248/635197

Oficiul Judetean de Posta

0248/632032

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Pitesti, Str. Zorilor nr. 22
0248/222960

Parchetul Arges

0248/222990, 0248/222811

SC Electrica Oltenia SA sucursala Pitesti
Pitesti, B-dul Republicii nr.148
0248/213160
www.electrica.ro

Sectia Drumuri Nationale – Pitesti
Pitesti, Calea Depozitelor, nr. 14 bis
0248/630629, 0248/630434
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare

0248/217800 int. 247, 285

SN Imbunatatiri Funciare SA, Sucursala Arges
Pitesti, Str. Mircea Voda nr. 42
0248/254124
SN Petrom SA sucursala Arpechim Pitesti
Pitesti, B-dul Petrochimistilor nr. 127
0248/632049

SNP Petrom SA sucursala Petrol Arges

0248/633746

Tribunalul Arges
Pitesti, B-dul Eroilor, nr. 5
0248/216599, 0248/624144

Bacau

Bihor

Bistrita-Nasaud

Botosani

Braila

Brasov

Administratia Domeniului Statului
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Str.Lunga Nr.1A
0268419081, 0268416879

Agentia Romana pentru Conservarea Energiei- Serviciul Teritorial Brasov
Str Tarnavei nr.91
Autoritatea Rutiera Romana- Agentia Brasov
Str.Lunga Nr.160

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Al.I. Cuza nr.12
0268414687, 0268406178
C.N. Apele Romane S.A-Directia Apelor Olt-Ramnicu-Valcea- Brasov
Str. Maior Cranta nr.32
268473021

C.N. Cai Ferate-Regionala Brasov
Str. Politehnicii nr.1
268142009
C.N. Posta Romana-Oficiul Judetean de Posta Brasov
Str.Nicolae Iorga nr.1
268411609

Casa Judeteana de Pensii
Bd.Eroilor Nr.5
0268476942, 0268419663, 0268418055, 0268472216
Centrul Judetean de Consultanta Agricola Brasov
Str. Fundaturii nr.2
0268/415536

Centrul Militar Judetean
Str.Lunga Nr.231
0268417388, 0268417794
CJAS
Str. Mihail Kogalniceanu nr.11
268322011, 0268322561

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str.Fundatura Rulmentul Nr.13
0268426591, 0268426592, 0268426591/120, 0268426591/220, 0268426591/320
Directia de Sanatate Publica
Str. Calea Bucuresti nr.25-27
0268330884, 0268330895, 0268131044

Directia Generala a Agriculturii si Alimentatiei
Str. Muresenilor nr.5
0268478529, 0268477974
Directia Generala a Finantelor Publice
Bd.Eroilor Nr.8
0268418056, 0268415677, 0268415677-431

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Bd.Eroilor Nr.5
0268476972, 0268419663
Directia Judeteana de Statistica
Bd.Eroilor Nr.5
268413872

Directia Judeteana Fitosanitara Brasov
Str. Lanii nr.47
268440406
Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Bd.15 Noiembrie Nr.70
0268473004, 0268472835

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str.Suisul Castelului nr.1-3
0268478803, 0268412723
Directia Regionala Vamala Interjudeteana Brasov
Str. Timis Triaj nr.50

Directia Sanitara Veterinara
Str.Calea Feldioarei nr.20A
0268440257, 0268442527
Directia Silvica
Str.Closca nr.31
268415770

Garda Finanaciara
Grupul de Pompieri „Tara Barsei
Str.Mihai Viteazu Nr.11
268411179

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Str. Tudor Vladimirescu nr.33
0268420041, 0268428616
Inspectoratul Judetean de Politie
Str.Nicolae Titulescu Nr.28
0268328629, 0268475933, 0268328888, 0268327777, 0268328642

Inspectoratul Judetean de Protectie civila
Str.Scolii Nr.4
268412227
Inspectoratul Judetean in Constructii
Str.Iuliu Maniu Nr.47
268416860

Inspectoratul pentru Protectia Mediului
Str. Politehnicii nr.3
0268419013, 0268419294
Inspectoratul Scolar Judetean
Str.Iuliu Maniu nr.52
0268415104, 0268475152, 475667

Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.Ion Ratiu Nr.17
268475390
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Str.Closca nr.31

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Material Saditor
Str. Ecaterina Varga
268413724
Inspectoratul teritorial pentru Resurse Minerale Brasov
Str. Avram Iancu nr 52
268412053

Oficiul Concurentei
Str.Republicii nr.5, B-dul Libertatii nr. 12 A, Etj. 3, cam. 5, Bucuresti
268474118, 0214100996, 0213111309, 0214107135, 0214103067, 0214103593, 0213356960
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Piata Sfatului nr.26A
268477231

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
Al.I. Cuza nr.12
268413951
S.C Distrigaz Sud S.A- sucursala Brasov
Str. Avram Iancu nr.52-54
268416603

S.C. Electrica S.A-sucursala Brasov
Str. 13 Decembrie nr.17 A
0268416680, 0268410430
S.N „Imbunatatiri Funciare” – Sucursala Brasov
Str.Calea Feldioarei nr. 6A
268441863

S.N de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A – Sucursala de Transport Gaze Naturale Medias – Regionala Brasov
Str.Grigore Ureche nr.12A
268418047
S.N Telecomunicatii Romtelecom S.A – Directia de Telecomunicatii Brasov
Bd. Eroilor nr.27
268411141, 0268406950, 0268404120

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatire a Teritoriului pentru Aparare
Bd.Eroilor Nr.5
0268415835, 0268410777/int209

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras-Severin

Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere – Colectiv Zonal Anina
Anina, strada Mathias Hammer, nr. 2
0255/240.001, 0723/551.407
Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere – Colectiv Zonal Moldova Noua
Moldova Noua, strada Portului, nr. 1
0255/542.911

Agentia Nationala pentru resurse Minerale – Inspectoratul Teritorial Caransebes
Caransebes, Str. Mihai Viteazu nr. 1
0255-513.123
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca a Judetului Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 36
0255/212.160, 0255/213.064, 0255/214.095

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Caras-Severin
Resita, strada Romanilor, nr. 15
0255/220.718, 0255/219.419
Biroul Vamal de Control si Vamuire la Frotiera Naidas
Naidas, Punctul de Frontiera
0255/572.200, 0255/540.441, 0256/225.612 int. 225

Biroul Vamal de Control si Vamuire la Interior Resita
Resita, str. Paul Iorgovici, nr. 29
0255/221.312, 0256/225.612 int. 225
C.N. a Uraniului SA Bucuresti, Sucursala „BANAT” Oravita
Oravita, strada Closca, nr. 29
0255/571.106, 0255/571.295

C.N.”APELE ROMÂNE” SA, Sistemul de Gospodarire a Apelor Resita
Resita, strada Caminelor, nr. 9
0255/254.125
C.N.”POSTA ROMÂNA”, Reprezenta Caras-Severin
Resita, strada Traian Lalescu nr. 1
0255/211.819, 0256/220.990

Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Caras-Severin
Resita, strada Spitalului nr. 26
0255/212.200, 0255/214.318, 0721/722.583
Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 27
0255/214.044

Centrul Militar Judetean Caras-Severin
Resita, str. Sportului, nr. 4
0255/211.115, 0255/220.077, 0722/678.053
Comandamentul de Jandarmi Caras-Severin
Resita, str. Erou Jandarm Nicolae Marcu
0255/214.410, 0255/214.411, 0744/789.844

Consiliul Judetean Caras-Severin
P-ta. 1 Dec. 1918 nr. 1
0255/213.776, 0255/216.247, 0255/224.920
www.cs.ro/Consiliul_Judetean
Directia de Munca si Solidaritate Sociala Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 27
0255/210.725

Directia de Sanatate Publica a Judetului Caras-Severin
Resita, str. Spitalului, nr. 36
0255/214.091, 0255/224.021, 0255/212.180
Directia de Telecomunicatii Caras-Severin
Resita, strada Libertatii, nr. 18-20
0255/204.722, 0255/204.780
www.romtelecom.ro

Directia Generala a Finantelor Publice Caras-Severin
Resita, str. Centrul Doman, nr. 2
0255/210.075, 0255/213.313
Directia Generala de Statistica a Judetului Caras- Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, n. 9
0255/211.756

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Caras-Severin
Resita, Piata Republicii, nr. 28
0255/212.363
Directia Generala pentru Protectia Copilului Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Dec.1918, nr. 7
0255/224.302

Directia Judeteana Caras-Severin pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 30
0255/220.518
Directia Judeteana Fitosanitara Caras-Severin
Caransebes, strada Subdeal, nr. 4
0255/517.222, 0255/511.492

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Caras-Severin
Resita, Bd.Rev. din Decembrie, nr. 5 A
0255/210.808, 0255/223.984, 0255/220.080
Directia Sanitara Veterinara Caras-Severin
Resita, strada Timisoarei, nr. 15
0255/231.004, 0255/220.216

Directia Silvica a Judetului Caras-Severin
Resita, str. Petru Maior, nr. 69 A
0255/216.533
Garda Financiara, Sectia Judetului Caras-Severin
Resita, str. Centrul Roman, nr. 2
0255/210.654, 0255/210.321

Grupul de Pompieri Judetean Caras-Severin „General Nicolae Cena”
Resita, str. Castanilor nr. 121
0255/211.213, 0255/211.214, 0744/641.862
Inspectoratul de Concurenta Caras-Severin
Resita, str. Centrul Roman, nr. 2
0255/213.952

Inspectoratul de Politie al Judetului Caras-Severin
Resita, B-dul Al.I.Cuza, nr. 40
0255/222.322, 0255/212.201, 0255/502.000, 0722/566.474, 0255/502.107
Inspectoratul de Protectie a Mediului Resita
Resita, strada Caminelor, nr. 9
0255/223.053

Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918,nr. 1
0255/211.210, 0255/214.232
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Caras-Severin
Resita, strada Tineretului, nr. 7
0255/230.567, 0255/231.238

Inspectoratul in Constructii Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 7
0255/215.163, 0255/213.780
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Caras-Severin
Oravita, str. Rachitovei nr. 1
0255/571.825, 0255/571.979

Inspectoratul Scolar al Judetului Caras-Severin
Resita, strada Ateneului, nr. 1
0255/214.238
Inspectoratul Teritorial de Munca al Judetului Caras-Severin
Resita, str. Traian Lelescu, nr. 27
0255/215.608, 0255/214.419, 0255/210.293, 0255/215.208

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Caras-Severin
Resita, Calea Timisoarei
0255/218.857, 0255/213.975
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 11
0255/223.720

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Caras-Severin
Resita, strada Paul Iorgovici, nr. 34
0255/215.304
Oficiul Judetean pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Caras-Severin
Resita, strada Ciresului, nr. 20
0255/212.090

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Caras-Severin
Resita, Aleea Pinilor,nl. 1, sc.B
0255/213.083, 0722/573.920
Prefectura Judetului Caras – Severin
P-ta. 1 Dec. 1918 nr. 1
0255/210.498, 0255/222.234
www.online.ro/pjcs

S.C.”DISTRIGAZ NORD” SA, Sucursala Timisoara, Sector Resita
Resita, strada Fantanilor, nr. 2
0255/215.436
S.C.”Drumuri si Poduri”SA Caras-Severin
Resita, strada 24 Ianuarie nr. 1
0255/220.011

S.C.”ELECTRICA”S A, Exploatarea de Distributie Resita
Resita, Bd.Al.I.Cuza, nr. 42
0255/205.999, 0255/205.300, 0255/205.765
www.electrica.ro
S.C.”ENERGOTERM ” SA Resita (fosta Centrala Electrica de Termoficare Resita)
Resita, Bd.Revolutia din Decembrie., nr. 1
0255/211.481

S.C.”HIDROELECT RICA”SA, Sucursala Hidrocentrale Caransebes
Caransebes, str.Splai Sebes, nr. 2 A
0255/512.107, 0255/511.558
www.hidroelectrica.ro
S.C.”MINIERA BANAT” SA Anina
Anina, strada Victoriei, nr. 2
0255/540.925

S.C.”MOLDOMIN”S A Moldova Noua
Moldova Noua, str.Dunarii, nr. 1
0255/540.920, 0744/793.049
S.N. a Imbunatatirilor Funciare, Sucursala Judeteana Caras-Severin
Resita, strada Sportului, nr. 4 A
0255/213.108

S.N.P.”PETROM” SA, Sucursala PECO Caras-Severin
Resita, strada Timisoarei, nr. 17
0255/217.008
Sectia „Drumuri Nationale” Caransebes
Caransebes, str.Sesul Rosu, nr. 12 A
0255/516.369, 0255/513.131

Sectia „Drumuri Nationale” Orsova
Orsova,.str. Garii, nr. 9
0252/361.452, 0252/361.451
Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Caras-Severin
Resita, B-dul Al.I.Cuza, nr. 40
0255/211.952, 0255/502.696

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918,nr. 1
0255/215.631
Servicul Judetean de Metrologie Legala Caras-Severin
Resita, str. Petru Maior nr. 2, bl.800, cam.118,121
0255/215.614

Sucursala Grup Program pentru Inchiderea Minelor Deva, Sectia Nemetalifere Bocsa
Bocsa, strada Dognecei nr. 10
0255/555.088

Cluj

Administratia Nationala „Apele Romane” Directia Apelor Somes-Tisa
Cluj-Napoca Vanatorului nr.17
0264/433.028, 0264/433.026
Agentia Judeteana de Ocuparea Fortei de Munca Cluj
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/195.214

Agentia Nationala a Locuintelor Oficiul Teritorial Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Dorobantilor nr.70, et.5
0264/424.955
www.anl.ro
Agentia Romana pt. Conservarea Energiei Filiala Teritoariala ARCE Cluj
Cluj-Napoca Eroilor nr.16
0264/194.978

APAPS Sucursala Regionala Nord-Vest
Cluj-Napoca Acad. Sextil Puscariu nr 2
0264/195.416, 0264/198.737
www.apaps.ro
Arhivele Nationale Directia Judeteana Cluj
Cluj-Napoca M. Kogalniceanu nr.10
0264/198.979

Autoritatea Rutiera Romana Agentia Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.108
0264/194.344
Biroul Judetean de Metrologie Legala Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Navodari nr.2
0264/195.820

Biroul Vamal de Control si Vamuire la Interior Cluj
Cluj-Napoca dr.Alex. Vaida nr.49-51
0264/414.196, 0264/414.197
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Cluj
Cluj-Napoca Constanta nr.5
0264/130.313

Casa Judeteana de Pensii Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/43.10.10
Centrul de Pregatire de Protectie Civila Cluj
Cluj-Napoca Aviator Badescu nr.7-9
0264/198.205

Centrul Militar Judetean Cluj
Cluj-Napoca Gl. Traian Mosoiu nr. 29
0264/430.360, 0264/433.067
Centrul Roman de Comert Exterior Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr. 54-56 etaj 1
0264/19.70.70

Comandamentul de Jandarmi Judetean Cluj
Cluj-Napoca Dorobantilor nr 23
0264/19.55.12 int. 200, 0264/431.301
Comandamentul de Jandarmi Teritorial „Somesul” Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Navodari nr.15
0264/195.053

Compania Nationala „Loteria Romana” S.A. Sucursala Zonala Cluj
Cluj-Napoca Ceahlau nr. 69
0264/191.907
Compania Nationala de Cai Ferate „CFR” SA Regionala de Cai Ferate Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.17
0264/192.312, 0264/123.012 (C.F.R.)

Compania Nationala Posta Romana S.A. Directia Regionala de Posta Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Regele Ferdinand Nr.33
0264/134.516
www.posta-romana.ro
Consiliul Judetean Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie 1989 nr.58
0264/193.677, 0264/192.960
www.cjcluj.ro

Consiliul Judetean Serviciul Public de Asistenta Sociala Cluj
Cluj-Napoca Pta Muzeului nr.3
0264/194.941, 0788/302.849
Corpul 4 Armata Teritorial Maresal Constatin Prezan” Cluj
Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.1-3
0264/190.563

Corpul Gardienilor Publici Cluj
Cluj-Napoca Craiova nr. 2-4
0264/432.615, 0264/132.675
Curtea de Apel Cluj
Cluj-Napoca P-ta Stefan cel Mare nr. 2
0264/196.110

Curtea de Conturi a Romaniei Camera de Conturi a judetului Cluj
Cluj-Napoca Motilor nr.18
0264/193.527, 0264/193.530
Directia de Sanatate Publica Cluj
Cluj-Napoca Constanta nr.5
0264/433.645, 0264/132.341

Directia Fitosanitara Cluj
Cluj-Napoca Fagului nr.17
0264/44.34.34
Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
0264/193.328, 0264/191.670

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Cluj
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/197.125, 0264/197.128 int.148
Directia Generala de Statistica Regionala Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr. 15
0264/195.679

Directia Generala pt. Agricultura si Industrie alimentara Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.15
0264/191.403, 0264/191.752, 0264/191.752, 0264/191.752, 0264/19.17.52 int. 216
Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul National judetul Cluj
Cluj-Napoca Pta Unirii nr.1, cam. 26
0264/197.616
www.cultjudCluj.astral.ro

Directia Judeteana pt. Tineret si Sport Cluj
Cluj-Napoca Eroilor nr.40
0264/198.566
Directia Regionala de Drumuri si Poduri Cluj
Cluj-Napoca Decebal nr.128
0264/43.25.21, 0264/432.552, 0264/432.434

Directia Regionala Vamala Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Bdul Muncii nr.18
0264/415.217, 0264/415.701
Directia Sanitar Veterinara Cluj
Cluj-Napoca Pta Marasti nr.1
0264/445.729

Garda Financiara Sectia Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
0264/195.223
Grupul de Pompieri „Avram Iancu” Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.42
0264/195.491, 0264/191.255, 0264/191.271, 981- tel. urgenta

Inspectia de Stat pt. Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si Instalatii de Ridicat Cluj
Cluj-Napoca Navodari nr.2
0264/195.112, 0264/431.584
Inspectoratul de Concurenta a judetului Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
0264/431.971, 021/410.09.96, 021/337.28.20
www.oficiulconcurentei.ro

Inspectoratul de Politie Transporturi Cluj
Cluj-Napoca Pta Garii nr.7
0264/432.196
Inspectoratul de Protectie a Mediului Cluj
Cluj-Napoca Dorobantilor nr.99
0264/412.914, 0264/410.720, 0264/410.720, 0264/410.720, 0264/410.728, 0264/410.720

Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Cluj
Cluj-Napoca Aviator Badescu nr.7-9
0264/195.029, 982- tel. Urgenta
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei – Directia Teritoriala Cluj
Cluj-Napoca Campeni nr 22
0264/405.600
www.igc@dnt.ro

Inspectoratul in Constructii Cluj
Cluj-Napoca Dorobantilor nr.70, et.3
0264/411.923, 0264/447.791, 0264/447.792
Inspectoratul Politiei Judetene Cluj
Cluj-Napoca Traian nr. 27
0264/43.27.27

Inspectoratul Scolar Judetean Cluj
Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.4
0264/431.770, 0264/194.672
Inspectoratul Teritorial de Munca Cluj
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/192.448, 0264/198.407

Inspectoratul Teritorial pentru Resurse Minerale Cluj
Cluj-Napoca Buftea nr.7
0264/430.898
Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor si Materialului Saditor Cluj
Cluj-Napoca Fabricii de Zahar nr.121
0264/456.096

Judecatoria Turda
Turda Republicii nr. 5
0264/311.985
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Al.V. Voievod nr.53
0264/154.165, 0264/431.666

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Cluj
Cluj-Napoca Pta Unirii nr.15, et.1, cam. 45
0264/431.698
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Cluj
Cluj-Napoca Navodari nr 2
0264/431.367

Oficiul pt. Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Cluj
Com. Floresti Avram Iancu nr.255
0264/265.116
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj
Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.1
0264/431.049, 0264/431.732, 0264/431.733, 0264/431.734, 0264/431.735., 0264/431.736

Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Dorobantilor nr. 2-4
0264/431.064
Parchetul de pe langa Judecatoria Dej
Dej Pta 16 Februarie nr. 4
0264/211.303

Politia Municipiului Cluj-Napoca
Cluj-Napoca
0264/43.27.27
Prefectura judetului Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.58
0264/194.888, 0264/190.449, 0264/191.454
www.prefecturacluj.ro

RA de Distributie si Exploatarea Filmelor – filiala interjudeteana Cluj
Cluj-Napoca Piata Unirii Nr. 24
0264/197.638
Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Cluj
Cluj-Napoca Bartok Bela nr.27
0264/420.402

Registrul Auto Roman Reprezentanta Cluj
Luna de Sus Intreprinzatorilor
0264/266.494
Registrul Naval Roman -Cluj
Cluj-Napoca Republicii nr.33 et.3 ap.6
0264/195.017

Reprezentanta Teritoriala CJ,SM,SJ
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.54-56, et 2, RII
0264/420.820
www.mtromaina.ro
Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Cluj
Cluj-Napoca Andrei Muresanu nr.16
0264/432.727 int. 2331

Serviciul Politiei Rutiere Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Albac nr. 15
0264/414.010

Constanta

Covasna

A.J.O.F.M. COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-317045, 0267-312157
AUTORITATEA RUTIERA ROMÂNA COVASNA
B-dul G. Balan nr. 21, Sf. Gheorghe
0267-316592, 0267-315164, 0723-379249, 0721-275295

BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA COVASNA
Str. Gabor Aron nr. 1, Sf. Gheorghe
0267-313546, 0744-264698
BIROUL VAMAL SF GHEORGHE
soseaua Sf. Gheorghe-M.Ciuc km1
0267-313481, 0267-361795

CASA DE ASIGURARI DE SANATATE COVASNA
Str. Vasile Goldis nr. 2, Sf. Gheorghe
0267-352970, 0267-352971, 0267-352968 int 18
www.cascov.ro
CASA JUDETEANA DE PENSII COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-312463, 0267-310535

CENTRUL MILITAR JUDETEAN COVASNA
Koss Karoly nr.1, Sf Gheorghe
0267-314733
COMANDAMENTUL DE JANDARMI SF. GHOERGHE
Str. Oltului nr 31 Sf. Gheorghe
0267-315856, 0744-341889

CONSILIUL JUDETEAN COVASNA
Piata Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-351544, 0267-311190 int.732
www.consjud.covasna.ro
CORPUL GARDIENILOR PUBLICI COVASNA
Str. Banki Donath nr 14, Sf. Gheorghe
0267-312381

D.G.F.P.C.F.S. COVASNA
B-dul Bem Jozsef nr 9, Sf. Gheorghe
0267-352740
www.mfinante.ro
DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-311917

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA COVASNA
Str. Stadionului nr. 1-3, Sf. Gheorghe
0267-351398
DIRECTIA DE STATISTICA COVASNA
Str. Kosuth Lajos nr 18, Sf. Gheorghe
0267-311948, 0267-311975

DIRECTIA FITOSANITARA COVASNA
Str. Recoltei nr. 1, Sf. Gheorghe
0267-351703
DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA COVASNA
Str. Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-351838, 0267-351829, 0721-244872

DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT COVASNA
Str Banki Donat nr. 25, Sf. Gheorghe
0267-351640
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI COVASNA
P-ta Libertatii nr 4, Sf. Gheorghe
0267-314660

DIRECTIA PENTRU CULTURA SI CULTE COVASNA
Str. Gabor Aron nr 16, Sf. Gheorghe
0267-315593
DIRECTIA SANITAR VETERINARA COVASNA
Str. Ciucului nr 149, Sf. Gheorghe
0267-351713

DIRECTIA SILVICA COVASNA
str. Kos Karoly nr.5, Sf. Gheorghe
0267-351890
DISTRIGAZ SUD S.A. COVASNA
Str. Fabricii nr 3
0267-351359

ELECTRICA S.A. COVASNA
Str. Lunca Oltului nr 9A, Sf.Gheorghe
0267-351752
www.electrica.ro
GRUPUL DE POMPIERI SF. GHEORGHE
Str. Oltului nr. 33, Sf. Gheorghe
0267-315350, 0267-315351

I.T.C.S.M.S. COVASNA
str.Crangului nr. 1, Sf. Gheorghe
0267-313656
INSPECTORATUL DE CONCURENTA COVASNA
Str. Csaszar Balint nr. 1, bl. 14, sc.C, Sf. Gheorghe
0267-352232

INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII COVASNA
B-dul G. Balan nr.6 Bl. 42/D/3, Sf. Gheorghe
0267-351568
INSPECTORATUL DE POLITIE COVASNA
Str Korosi Cs. Sandor nr. 16, Sf. Gheorghe
0267-311090, 0267-311730

INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI COVASNA
B-dul G. Balan nr. 10, Sf. Gheorghe
0267-323701, 0267-323898
INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA COVASNA
P-ta Libertatii nr 4, Sf. Gheorghe
0267-311447, 0723-268874

INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP COVASNA
B-dul Nicolae Iorga NR 10/B
0267-323300
INSPECTORATUL SCOLAR COVASNA
Str. V. Babes Nr.15/C, Sf. Gheorghe
0267-314782

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-351298, 0267-351109
INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI CINEGETIC COVASNA
B-dul G. Balan nr. 10, Sf. Gheorghe
0267-316154

JUDECATORIA COVASNA
str. Kriza Janos nr 2, Sf. Gheorghe
0267-315072
MUZEUL NATIONAL SECUIESC SF. GHEORGHE
str. Kos Karoly nr.10, Sf. Gheorghe
0267-312442

OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE COVASNA
B-dul G. Balan nr 21, etaj III, Sf. Gheorghe
0267-314578
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA COVASNA
str. Ciucului nr 55, Sf. Gheorghe
0267-351064

OFICIUL JUDETEAN DE POSTA ROMÂNA CV
Str. 1 Dec 1918 nr. 18, Sf. Gheorghe
0267-315211
OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR COVASNA
Str. Gabor Aron nr.1, Sf. Gheorghe
0267-312297

OFICIUL PT AMELIORAREA REPROD IN ZOOTEHNIE COVASNA
Str. Arcusului nr.2, Sf Gheorghe
0267-351055
PETROM S.A. COVASNA
Str. Armata Romana nr 56 Sf. Gheorghe
0267-351132, 0267-324245, 0267-325535

PREFECTURA COVASNA
Piata Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-315444
REGISTRUL AUTO ROMÂN COVASNA
Str. Paius David nr. 7, Sf. Gheorghe
0267-310463, 0267-310485

ROMTELECOM S.A. COVASNA
Grigore Balan nr 26
0267-311020, 0267-304150
S.M.E.P.T.A. COVASNA
Str. Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-314650

SECTIA DRUMURI NATIONALE COVASNA
Str. Ciucului nr.139, Sf. Gheorghe
0267-351996
SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR COVASNA
Str. Lunca Oltului nr. 7, Sf. Gheorghe
0267-317512

SOCIETATEA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE COVASNA
Str. Morii nr. 5, Sf. Gheorghe
0267-317435, 0267-317436, 0744-198787
TRIBUNALUL COVASNA
str. Kriza Janos nr 2, Sf. Gheorghe
0267-311606

Dambovita

Agentia Judeteana de Ocupare si Formare a Fortei de Munca
Str.Tudor Vladimirescu nr.1A
0245/615932, 0245/615492
Biroul de Metrologie Legala
Str.Ugriste Nasturel, nr.1,0200,Targoviste
0245/215860, 0245/606162, 0245/606163

Casa Judeteana de Pensii

0245/213308, 0245613845/110

Centrul Militar Judetean

0245/211195, 0245-620943, 0245-220299/fax, 0245-611134/ofiter serviciu

Comandamentul Judetean de Jandarmi

0245/680230

Directia de Munca si Solidaritate Sociala
Str.Tudor Vladimirescu nr.1A, cod 0200, Targoviste
0245/211675, 0245/606041

Directia de Sanatate Publica
Str.Tudor Vladimirescu, nr.15-19
0245/613604
Directia Fitosanitara Dambovita

0245/221027, 0245/221026

Directia Generala a Finantelor Publice

0245/213452,0245/616779, 0245/615916

Directia Generala de Statistica

0245/210557

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport

0245/612808, 0245/613004

Directia pentru Cultura,Culte si Patrimoniul Cultural National
B-dul Independentei, nr.1, Targoviste-0200
0245/620983, 0245612617

Directia Sanitar Veterinara

0245/614029

Directia Silvica Targoviste

0245/217706, 0245-634908, 0245-634296

Garda Financiara

0245/212470, 0245/615471

Garnizoana Targoviste

0245/615836, 0245/617373

Grupul de Pompieri „Basarabi” Targoviste
Soseaua Gaesti nr.9
0245/611212, 0245-611218
Inspectoratul de Protectie Civila
B-dul Independentei nr.1,et.8
0245/611641, 0245-611858

Inspectoratul Judetean de Politie

0245/611790

Inspectoratul Judetean in Constructii

0245/214886

Inspectoratul Judetean pentru Persoanele cu Handicap
Str.Dr.Marinoiu nr.4, Targoviste
0245/611915
Inspectoratul pentru Protectia Mediului
Str. Calea Ialomotei nr.1
0245/213959, 0245/213944

Inspectoratul Scolar Judetean
B-dul Regele Carol I, nr.62
0245/612546, 0245/211891, 0245/613723
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.Tudor Vladimirescu nr.1A
0245/615240

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor

0245/612840

Oficiul Judetean de Cadastru,Geodezie si Cartografie
Str.I.C.Bratianu /35
0245/613956, 0245216580, 0245216018

Oficiul pentru Protectia Consumatorului Dambovita

0245/215940, 0245-620867, 0245-215940

Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Targoviste

0245/614144, 0245/614403 int. 112

S.G.A. Vacaresti

0245/634068, 0245/684263

S.N.Imbunatatiri Funciare SA Sucursala Dambovita

0245/631696

SC Elecrtica SA- SD Targoviste

0245/211947, 0245-613431 int. 178

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare

0245/614231

Dolj

Agentia Domeniilor Statului
Str. Brestei nr. 26, Craiova
0251/414917, 021/3124623
Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
Str. Eugeniu Carada nr. 13A
0251/306100

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia
Str.Unirii, nr.19, cam. 86, 87, 40
0251/419496, 0251/418240, 0251/414904
Autoritatea pentru Privatizare a Activelor si Participatiunilor Statului
Str. Mihai Viteazu nr. 5 C
418.019

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Craiova
Str. Uniri nr. 139
0251/412789, 021/3121519
Biblioteca Judeteana
Str. Mihail Kogalniceanu nr.9
0251/122393, 0251/132267
www.aman.ro

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Ghe. Chitu nr. 46
0251/124163, 0251/122353
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Brazda lui Novac nr. 115 bis
0251/150400, 0251/462783

Casa Judeteana de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale
Str. Mihail Kogalniceanu nr.14
0251/406300
Centrul Creatiei Populare
Str. Alexandu Macedonski nr.28
0251/123053

Centrul Militar Judetean
Str. Jietului nr.15-17
0251/134404
Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str. Al. Macedonski nr.9-11
0251/134972

Curtea de Apel
B-dul Nicolae Titulescu nr.4
0251/418568, 0251/413179
Directia de Sanatate Publica
B-dul Maresal Antonescu nr. 60
0251/132964, 0251/124930, 0251/124884, 0251/132275, 0251/132705

Directia Fitosanitara
B-dul Nicolae Romaescu nr. 41, Craiova
0251/427579, 0251/426911
Directia Generala a Finantelor Publice
Str. Mitropolit Firmilian nr.2
Direct- 0251/413969, 0251/413969, 0251/410683, 0251/410643

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str. Unirii nr.10
0251/417213, 0251/417401
Directia Judeteana de Statistica
Str. Fratii Buzesti, nr. 18
0251/ 132374, 0251/133725, 0251/133960

Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
Str. Nicolae Bibescu , nr. 3
0251/411037, 0251/412571
Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
B-dul Nicolae Titulescu, nr.32
0251/418717, 0251/417113, 0251/416365, 0251/410353
www.djpdcdolj.terrasat.ro

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Gheorghe Doja nr. 2
0251/431806
Directia pentru Cultura , Culte si Patrimoiul Cultural National
Str. Ion Maiorescu, nr.10
0251/123417, 0251/124457, 0251/466008

Directia Regionala Vamala
Str. Caracal nr.248
0251/437070
Directia Sanitar-Veterinara
Str.Fantana Popova, nr.30
0251/428590, 0251/428791

Directia Silvica
Str. Iancu Jianu nr. 15
0251/192080, 0251/420252, 0251/421298, 0251/421363
www.directia_silvica_doljrdscv.ro
Grupul de Pompieri Judetean
Str. C.D.Fortunescu nr. 2
0251/510139

Inspectoratul de Concurenta
B-dul. Libertatii, nr. 12 A, et.4, cam 5, sector 4, Bucuresti Craiova . Fratii Buzesti , nr. 1
021/4107135, 021/4100996, 021/4103067, 021/4103593, 021/3356960
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Str. Brestei , nr. 97
0251/438064, 0251/418614, 0251/412616

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Cart. Maresal Ion Antonescu nr. 104
0251/122640, 0251/413711
Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Vulturi nr.9
Direct:0251/198145, 0251/407500-2107, 0251/196616, 0251/196616

Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera
Str. Traian nr. 3, Calafat
0251/231859, 0251/230955
Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
Str. Paltinis , nr. 23
Direct: 0251/414723, 0251/414717

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Brestei nr.97
0251/422175, 0251/421303, 0251/421659
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.Nicolae Balcescu nr. 51
0251/416698, 0251/413212, 0251/410031(linie sesizari)
www.itmdolj.rdscv.ro

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Str. Nicolae Romanescu nr.41, Craiova
0251/429810, 0251/426532
Judecatoria Bailesti
Str. Victoriei nr. 46, Bailesti
0251/311717

Judecatoria Calafat
Str. Tudor Vladimirescu nr. 29, Calafat
0251/232140, 0251/231910
Judecatoria Craiova
Str.Al. I. Cuza nr. 30
0251/414060

Judecatoria Filiasi
Str. General Racoteanu nr. 208, Filiasi
0251/441687
Judecatoria Segarcea
Str. Unirii nr. 44, Segarcea
0251/210327, 0251/210473, 0251/210655

Mitropolia Oltenia

0251/133127, 0251/415054

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Brestei nr.26
0251/418018, 0251/413128, 0251/414286

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
B-dul Gheorghe Chitu , nr. 46
0251/124242
Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Str. Nicolae Romanescu nr. 35
0251/428292, 0251/428393

Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Str. Mitropolit Firmilian , nr. 13
0251/133522, 0251/133523
Parchetul de pe langa Judecatoria Bailesti
Str. Victoriei nr. 46, Bailesti
0251/311340

Parchetul de pe langa Judecatoria Calafat
Str. Tudor Vladimirescu nr. 24, Calafat
0251/232356, 0251/232130, 0251/413492, 0251/415651
Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova
Str. Paltinis , nr. 2
0251/197836

Parchetul de pe langa Judecatoria Filiasi
Str. General Racoteanu nr. 208, Filiasi
0251/441002, 0251/413492, 0251/415651
Parchetul de pe langa Judecatoria Segarcea
Str. Unirii nr.44, Segarcea
0251/210208, 0251/413492, 0251/415651

Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj
Str. Libertatii nr. 9
0251/413492, 0251/415651
R.A. Aeroportul
Sos. Bucuresti , km .7
0251/416680

R.A. de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ
Str. Mihai Viteazu nr. 20
0251/414076, 0251/411214, 0251/411426
R.A. Transport
Nicolae Titulescu nr. 185
0251/506077

Regia Autonoma de Apa
Str.Brestei, nr.133, Craiova
0251/422117
Sector Servicii Publice
Str. Fratii Buzesti nr.1
0251/417859, 0251/415841

Serviciul Public de Protectie a Plantelor

0251/426708, 0251/425055

Tribunalul Judetean Dolj
Str. Brestei nr.14
0251/418612

Universitatea din Craiova
Str. A. I. Cuza, nr. 13
0251/414398, 0251/413041, 0251/417047

Galati

Giurgiu

Agentia Domeniilor Statului
Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5, sediul Prefecturii
0246/216454
Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
Soseaua Bucuresti bl. 202/5D, Mezanin
0246/230613
http://www.giurgiu.anofm.ro

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Giurgiu
Sos.Bucuresti, bl. 2C/1B, ap. 3
0246/218265
Biblioteca Judeteana I.A. Bsararabescu
Str. Stefan cel Mare nr. 14 Str. Mircea cel Batran Sos. Bucuresti Bl.66
0246/212346, 0246/211929, 0246/210762

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Savin Popescu bl. MUV3, anexa D
0246/21.34.30
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Vlad Tepes, Bl. MUV 1, parter, Giurgiu
0246/216796, 0246/212807

Casa Judeteana de Pensii
Str. Dorobanti nr. 21
0246/21.23.88, 0246/21.23.81
Centrul de Conservare si Valorificarea Traditiei si Creatiei Populare
Str. Mircea cel Batran nr.40
0246/217698
www.ccvtcp.host.sk

Centrul Militar Judetean
Str. George Cosbuc nr. 63
0246/213095
Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str. Bucuresti nr. 63-65
0246/219631

Directia de Sanatate Publica
Sos. Bucuresti nr. 82
0426/21.41.76
Directia Fitosanitara
Sos. Ghizdarului nr.2
0246/211964

Directia Generala a Finantelor Publice
B-dul CFR, nr. 8, Giurgiu
0246/213069, 0246/212813, 0246/213615, 0246/213362, 0246/215474, 0246/213615, 0246/216247
Admin.GRGRJUDx01.GR@mail.mfinante.gr.ro Web: www.mfinante.ro
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str. Independentei Bl. 106
0246/2151080, 246/213316
www.dgmss.gr.xnet.ro

Directia Generala Judeteana pentru Protectia Copilului
Bd.Mihai Viteazu nr. 4
0246/212164, 0246/219597
Directia Judeteana a Arhivelor Nationale
Str. C.F.R. nr. 7
0246/213315

Directia Judeteana de Statistica
str. Vlad Tepes bl. MUV 1
0246/214914
Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
Sos.Ghizdarului nr. 2
0246/21.20.38

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Pacii nr. 60, Stadion Marin Anastasovici
0246/21.16.36
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoiul Cultural National
Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5
0246/21.51.14

Directia pentru Protectia Plantelor
B-dul Mihai Viteazu nr.
0246/213040, 0246/215433
Directia Sanitar- Veterinara
Str. Podului nr. 1, CP 17
0246/23.05.31, 0246/23.04.91

Grupul de Pompieri Judetean Vlasca
Str. Uzinei nr. 3
0246/211212
Inspectoratul de Concurenta
Str. Popescu Savin Bl. MUV 2
0246/216338, 021-4107135, 4103067, 4103593, 3356960

Inspectoratul de Protectie a Mediului
Sos. Bucuresti bl. 111 sc. A+B,
0246/216980, 0246/214760
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Str. Sos. Bucuresti nr. 76
0246/21.62.32

Inspectoratul in Constructii
Ulicioara Ghiocelului nr. 2
0246/21.57.32, 0246/21.32.06
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera
Str. Mircea cel Batran nr. 36
0246/213229, 0246/213640, 0246/213641

Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Calugareni nr. 26
0246/21.32.12
Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5
0246/21.17.08, 0246/21.54.51, 0246/21.12.28

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Portului nr. 17
0246/21.42.55, 0246/21.45.37, 0246/214255, 0246/214537
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str. CFR bl. 111, sc. C, parter + mezanin
0246/21.67.47

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Sos. Ghizdarului nr. 2
0246/21.95.10, 0246/21.66.50
Judecatoria Bolintin Vale
Str. Republicii nr. 5
0246/270584, 0246/270650, 0246/270867

Judecatoria Giurgiu
Str. Mihai Viteazu
0246/217744, 0246/213307
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Ghizdarului nr. 2
0246/21.64.44, 0246/21.72.10

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Savin Popescu bl. MUV 3, anexa D
0246/21.64.02
Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Sos. Ghizdarului nr.1
0246/211259

Parchetul de pe langa Judecatoria Bolintin Vale
Str. Republicii nr. 2
0246/270830
Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu
Str. Mircea cel Batran nr. 30
0246/214705

Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu
Str. Mircea cel Batran nr. 30
0246/211687, 0247/213119
Tribunalul Judetean Giurgiu
Str. Portului nr. 13
0246/212725, 0246/215441, 0246/215820, 0246/216148

Gorj

Agentia Domeniilor Statului
Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
Str. Unirii, nr. 96, Tg. Jiu
0253/211568, 0253/218004

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Targu Jiu
Bd. Ecaterina Teodoroiu nr. 99
0253/212136, 021/3121519
Biblioteca Judeteana
Str. Eroilor 23, Tg. Jiu
0253/214904, 0253/215318

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Cerna, bl.8, sc.1, ap.1, Tg. Jiu
0253/219234
Biroul Vamal Tg-Jiu
Str. Islaz, nr. 3
0253/226809, 0253/226810

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Grivita nr. 30, Tg. – Jiu
0253/223620, 0253/223621, 0253/214922, 0253/223940, 0253/223950
Casa Judeteana de Pensii
Str. 30 Decembrie, blc. 14
0253/218660, 0253/213037, 0253/238333

Centrul Judetean al Creatiei Populare
Eroilor nr. 15-17, Tg. – Jiu
0253/213710
Centrul Militar Judetean
Str. Republicii, nr. 9
0253/218993

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str.Calea Bucuresti, nr. 9, Targu-Jiu
0253/213523
Directia de Sanatate Publica
Str. Progresului, nr. 18
0253/241033

Directia de Servicii Comunale
Str. Victoriei nr. 139, Tg-Jiu
0253/238220
Directia Fitosanitara
Bd. Ecaterina Teodoroiu 521
0253/226036, 0253/226106

Directia Generala a Finantelor Publice
Str. Siretului, nr. 6,Tg- Jiu
0253/212972
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str. Republicii , bl. 14, Targu Jiu
0253/217020, 0253/212989

Directia Judeteana de Statistica
Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
0253/214403
Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
Prefectura, cam.120
0253/211774, 0253/212944

Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
Str. Victoria nr. 2-4
0253/212518, 0253/215085, 0253/218011, 0253/222035
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Brancusi, nr. 71
0253/211704

Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoiul Cultural National
Str. Eroilor, nr. 15-17
0253/222236
Directia Sanitar- Veterinara
Str.B-dul. Ec.Teodoroiu, nr. 519, Targu-Jiu
0253/226033

Directia Silvica
Str. Dumitru Petrescu, nr. 2
0253/216350, 0253/213508
Grupul de Pompieri Judetean „Lt.Col. Dumitru Petrescu”
Str.Calea Bucuresti,nr.9 bis, Tg. Jiu
0253/211212, 981, 0253/211213

Inspectoratul de Concurenta
Str. Siretului, nr.6
0253/217248
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Str. Unirii nr.76
0253/215384

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Str. Bradului, nr.9
0253/218429, 0253/238001
Inspectoratul in Constructii
Str. Victoria 2-4
0253/211300, 0253/216019

Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Traian, nr. 1
0253/212448, 0253/211108, 0253/212448,int .210
Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
0253/218956, 982, 0253/212016, 0253/212273

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Victoria, nr. 132- 134
0253/246896
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.1 Decembrie1918, Targu-Jiu
0253/237933, 0253/237943

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Bd. Ecaterina Teodoroiu
0253/226038
Judecatoria Motru
Bd. Trandafirilor nr.3, Motru
0253/410541

Judecatoria Novaci
Str. Parangului, Novaci
0253/466721, 0253/466498
Judecatoria Targu Carbunesti
Str. Trandafirilor nr. 41 A, Targu Carbunesti
0253/379167, 0253/378622

Judecatoria Targu Jiu
Str. Tudor Vladimirescu nr. 34
0253/212666, 0253/218661, int 201,202,203
Muzeul Judetean Gorj
Str. Grivitei, nr. 8
0253/212044

Of. de Studii Pedologice si Agrochimice
Str. Calea Bucuresti, nr. 75
0253/214858
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Unirii, nr. 29
0253/217189

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
0253/212521, 0253/217556
Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Str. Tismana nr. 2
0253/211708

Parchetul de pe langa Judecatoria Motru
Bd. Trandafirilor nr.
0253/410041, 0253/410041
Parchetul de pe langa Judecatoria Novaci
Str. Eroilor
0253/466262, 0253/466262

Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Carbunesti
Str. Trandafirilor
0253/378628, 0253/378628
Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu
Str. Unirii nr . 34
0253/211912, 0253/216448, 0253/211912

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj
Str. Geneva nr. 11
Prim Procuror: 0253/218654, 0253/218639- adjunct, 0253/217144, 0253/213614, 0253/213780
R.A. Transport
Str. Islaz nr. 3
0253/214663

Regia Autonoma de Apa
Str. Vasile Alecsandri nr. 2
0253/216483
Serviciul Public de Protectie a Plantelor
Bd. Ecaterina Teodoroiu nr. 99
0253/216132

Statiunea de Cercetare – Dezvoltare Horticola
Str. Calea Bucuresti, nr. 71
053/212471
Tribunalul Judetean Gorj
Str. Tudor Vladimirescu nr. 34
0253/212536, 0253/218661, 0253/213964

Harghita

A.J.O.F.M. HARGHITA
Str. Cetatii nr 1, M Ciuc
0266-313423, 0266-171394
AUTORITATEA RUTIERA ROMANA HARGHITA
Str. Petofi Sandor nr.38, M Ciuc
0266-172611

BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA HARGHITA
Str. Florilor nr 11/1, M Ciuc
0266-312934
BIROUL VAMAL MIERCUREA CIUC
Str. G. Cosbuc nr 56, M. Ciuc
0266-171819, 0266-311844

CASA DE ASIGURARI DE SANATATE HARGHITA
Str. Patinoarului nr 3, M Ciuc
0266-310311, 0266-310260
www.nextra.ro/cashr
CASA JUDETEANA DE PENSII HARGHITA
str. Florilor nr 94, M Ciuc
0266-171204

CENTRUL MILITAR JUDETEAN HARGHITA
Str. Cetatii nr 1, M Ciuc
0266-171520
COMANDAMENTUL DE JANDARMI HARGHITA
Str. George Cosbuc nr 74, M Ciuc
0266-312102, 0266-172317, 0744-474516

CONSILIUL JUDETEAN HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-207700
www.cchr.ro
CORPUL GARDIENILOR PUBLICI HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171218, 0745-110891

D.G.F.P.C.F.S. HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-207700
DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA HARGHITA
str. Florilor nr 94 M Ciuc
0266-172157, 0266-172197, 0744-669335

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA HARGHITA
Str. Vladimirescu nr 48, M Ciuc
0266-310423, 0266-311498
www.dsp.nextra.ro
DIRECTIA FITOSANITARA HARGHITA
Str. Progresului nr. 16
0266-171435

DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA HARGHITA
str. Libertatii nr 5 M Ciuc
0266-171898
DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171407

DIRECTIA JUDETEANA DE TELECOMUNICATII HARGHITA
B-dul Timisoarei nr 8, M Ciuc
0266-171500, 0266-206950, 0266-204181
DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT HARGHITA
Str. Erolior nr 7, M Ciuc
0266-171772, 0266-171672

DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU NATIONAL HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-311857, 0721-487742, 0266-311875
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI HARGHITA
Str. Zold Peter nr 4, M Ciuc
0266-314711, 0266-310192

DIRECTIA SANITAR VETERINARA HARGHITA
Str. Progresului nr 14/A, M Ciuc
0266-171646, 0266-314967
DIRECTIA SILVICA HARGHITA
Str. Cosbuc nr 78, M Ciuc
0266-171677

GRUPUL DE POMPIERI M.CIUC
Str. Iancu de Hunedoara nr 8, M Ciuc
0266-171674, 0266-171657, 0744-261579
I.T.C.S.M.S. HARGHITA
Str. Progresului nr 22, M Ciuc
0266-171565

INSPECTORATUL DE CONCURENTA HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171912, 0266-112723
INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171429

INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI HARGHITA
str. George Cosbuc nr 43 M Ciuc
0266-312454, 0266-171313
INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA HARGHITA
Str. Borviz nr 2, M Ciuc
0266-171630

INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171138, 0723-460532
INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE HARGHITA
Str. T. Vladimirescu nr 34-36, M Ciuc
0266-171503, 0266-172220

INSPECTORATUL SCOLAR HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-312514, 0722-785879, 0744-472212
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171662, 0266-171141, 0266-172367, 0723-197112

INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI CINEGETIC HARGHITA
Str. Cosbuc nr 78, M Ciuc
0266-310283
JUDECATORIA MIERCUREA CIUC
Str. Ghe. Doja nr 6, M. Ciuc
0266-111158

OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-313611
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA HARGHITA
P-ta Libertatii nr 5
0266-310386, 0266-312318

OFICIUL JUDETEAN DE POSTA HARGHITA
Str. Florilor nr 3 M. Ciuc
0266-172531
OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR HARGHITA
Str. Timisoarei nr 15, M Ciuc
0266-311702

PREFECTURA HARGHITA
Piata Libertatii nr.5, M Ciuc 4100
0266-172061, 0266-172136
S.M.E.P.T.A. HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, cam. 423, M Ciuc
0266-313534

SECTIA DRUMURI NATIONALE M-CIUC, din cadrul A.N.D. BV
Str. Pictor Nagy Imre nr 77, M Ciuc
SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR M. Ciuc
Str. Progresului nr 16, M Ciuc
0266-314920, 0266-316883

SUCURSALA PETROM HARGHITA
Str. George Cosbuc nr 53, M Ciuc
0266-171010

Hunedoara

Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
Deva, P-ta Unirii, 2
0254/217048, 0254/216151, 0254/216151
ANDIPRZM, colectiv zonal Petrosani
Petrosani
0254/542721

ANDIPRZM, colectiv zonal, Deva-Brad
P-ta Unirii, 9
0254/218617
Biroul Vamal de control si Vamuire la Interior Deva
Deva, Str. 22 Decembrie, 259-261
0254/231541

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Deva,Str. 1 Decembrie, 16
0254/219280, 0254/219285
Casa Judeteana de Pensii
Deva, Str.1 Decembrie, nr.12,
0254/224560, 0254/211031, 219094

Centrul Judetean de Consulatanta Agricola
Deva, Str. Aurel Vlaicu, nr..25
0254/216923, 0254/234817
Centrul Militar Judetean
Deva, P-ta Unirii, nr. 6
0254/215820, 0254/212528

CN Loteria Romana, centrul de lucru Hunedoara
Deva, Str.O. Goga, nr. 13
0254/219192, 0254/216672
CN Minvest SA
Deva, P-ta Unirii, 9
0254/213040, 0254/213041, Int.199
www.minvest.hd.ro

CN Posta Romana, Oficiul Judetean Hunedoara
Deva, Str. Mihai Eminescu, nr. 71
CN Romarm SA, Bucuresti SC Uzina Mecanica Orastie
Orastie, Str. N. Titulescu, nr.60
0254/241040, 0254/241041

Comandamentul de Jandarmi
Orastie, UM 0451, Str. Armatei, nr.16
0254/241962, 0254/247776
Compania Nationala a Huilei
Petrosani, Str. Timisoara ,nr. 2
0254/542270, 054/541461

Directia Apelor Mures Sist. de Gosp. A Apelor Hunedoara
Deva, Str. CA Rosetti nr, 9
0254/215740, 0254/ 211773, 0254/230699
Directia de Sanatate Publica
Deva, Str.22 Decembrie, 58
0254/211849, 0254/217580, 0254/218921

Directia Generala a Finantelor Publice
Deva, Str. 1 Decembrie, 30
0254/216364, 0254/215944
Directia Generala de statistica
Deva, Str. 1 Avram Iancu, bl H
0254/211613

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Deva, Str. 22 Decembrie, nr. 222,
0254/215570, 0254/214261, 0254/215570
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Deva, Str. 1 Decembrie, 28
0254/232935

Directia pentru Tineret si Sport
Deva,Str. Octavian Goga, 1
0254/212067, 0254/214985
Directia Sanitar Veterinara
Deva, Str. 22 Decembrie, nr. 226
0254/221145, 0254/230527,0254/230331, 0254/221145

Directia Silvica
Deva, Str. Mihai Viteazu, nr. 10
0254/222481
DirectiaGenerala de Munca si Solidaritate Sociala
Deva,P-taUnirii, 2
0254/211907, 0254/233640, 0254/215521

Garnizoana Deva
Deva, Str. Mihai Eminescu, nr.130
0254/216662, 0254/217670, 0254/217670/133
Grupul de Pompieri „Iancu de Hunedoara”
DevaStr. George Cosbuc, nr. 26
0254/214462, 0254/214220, 0254/214220, 0254/214221

Inspectoratul de Politie
Str. Mihai Eminescu, nr. 140
0254/214632, 0254/211250, 0254/226013
Inspectoratul de Protectie Civila
Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 26
0254/211039, 0254/214938

Inspectoratul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
Deva, B-dul Decebal, Bl.P, parter
0254/219451
Inspectoratul in Constructii
Deva, Str. Avram Iancu, bl.H 3
0254/214676

Inspectoratul pentru Protectia Mediului
Deva, Str. Aurel Vaicu, nr. 25
0254/215445
Inspectoratul Scolar
Deva, Str. Gh. Baritiu, 2
0254/213315, 0254/215755

Inspectoratul Teritorial de Munca
Deva, P-ta Unirii, 2
0254/233670,0254/233670, 0254/216157
www.smart.ro/hunedoara/itm
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Str. Titu Maiorescu, nr. 2
0254/232180

Inspectoratul Teritorial ptr. Resurse Minerale
Deva, P-ta Unirii, 9, etaj 3
0254/214266
Oficiul de Cadastru Geodezie si Cartografie
Deva, Str. Zarandului, 106
0254/214165, 0254/233560

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Deva, Str. Mihai Viteazu, nr. 3
0254/214971
Parchetul Hunedoara
Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 25
0254/212646, 0254/217198

RA Romania Film, filiala iterjudeteana de exploatare a filmelor
Deva, Str. 22 Decembrie
0254/212823
Reprezentanta HD a Autoritatii Romane Rutiere
Str.Depozitelor, nr. 17
0254/216030

Sc Distrigaz Nord SA, sucursala Deva
Deva, Str.E. Gojdu, nr. 85
0254/227090, 0254/232810
SC Electrica SA SDFEE Deva
Deva, Str. George Enescu, nr. 39
0254/215750, 0254/215346

Sc Hidroelectrica SA, sucursala Hidrocentrale Hateg
Hateg, str.Progresului, 38 bis,
0254/770782, 0254/777761
SC Termoelectrica SA, sucursala Electrocentrale Deva
Mintia, Str. Santierului, 1
0254/215815, 0254/211150, Int. 206, Int. 135

Sc Termoelectrica, sucursala Electrocentrale Paroseni
Vulcan, Str. Paroseni, 20
0254/570481, 0254/546250
Sectia de Drumuri Nationale
Deva, Str. Randunicii, nr. 3A
0254/213327, 0254/213538

Serviciul de Mobilizare a economiei si pregatirea teritoriului pentru aparare
Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 28
0254/212336, 0254/211850
SN Imbunatatiri Funciare, sistemul zonal HD
Deva, Str. Depozitelor, nr. 6
0254/223421

SN Romtelecom SA, Directia de Telecomunicatii Hunedoara
Deva, Str. 22 Decembrie, nr.110
0254/204224, 0254/230044
Tribunalul Hunedoara
Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.35
0254/211574 int. 105

Ialomita

Iasi

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Iasi
Str. Cucu nr. 1
254577
APAPS Iasi
Piata Unirii nr. 5
213569

Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu”
Bd. Copou nr. 11
212773
www.library.tuiasi.ro
Biroul Regional de Implementare al Programului SAPARD
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 47-49
262696

Camera de Comert si Industrie Iasi
Bvd. Carol I. nr. 27
268001
Casa Judeteana de Pensii Iasi
Str. Anastasie Panu, nr. 47-49
218540

Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate Iasi
Str. Gheorghe Asachi nr. 18-20
218641
Centrul de Comunicatii si Tehnologia Informatiei
Bd. D. Mangeron nr. 55
272636
www.tuiasi.ro/pages/ccti

Centrul de Orientare Profesionala
Bd. D. Mangeron nr. 67
211395
www.tuiasi.ro/pages/vgc
Colegiul Farmacistilor Iasi

147162

Colegiul Medicilor din Romania – filiala Iasi
Bvd. Carol I. nr. 4
213734
Comandamentul de Jandarmi
Str. Zugravi nr. 64
145288

Compania Nationala Apele Romane Directia Apelor Prut
Str. Vascauteanu nr. 10
218192
Corpul Gardienilor Publici
Str. Bucium nr. 30
232093

Curtea de Apel Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 25bis
217808
Curtea de Conturi a Romaniei Camera de Conturi Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
212052

Directia de Administrare a Drumurilor Judetene
Bvd. Stefan cel Mare si Sfantnr. 47
255961
Directia de Sanatate Publica Iasi
Str. Nicolae Balcescu
210900

Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Iasi
Complex Tudor Vladimirescu
214972
Directia Judeteana de Statistica Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
212603

Directia Judeteana Fitosanitara Iasi
Str. Dumbrava Rosie nr. 3
146309
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Sf. Lazar nr. 76
231540

Directia Regionala de Posta Iasi
Bvd. Carol I nr. 3
214865
Directia Sanitara Veterinara Iasi
Aleea Sadoveanu nr. 10
277216, 219208, 267501

Directia Teritoriala de Difuzare si Programare a Filmelor
Str. Pacurari nr. 42
263924
Directia Vamala Regionala Iasi

208302

Grupul de Pompieri Iasi
Str. Lascar Catargi nr. 59
141212
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Directia Politiei de Frontiera
Str. George Cosbuc nr. 3-5
272220, 223362

Inspectoratul Judetean pentru Protectia Mediului
Str. Vascauteanu nr. 10
215497, 214073
Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi
Str. Moara de Foc nr. 31
257100

Inspectoratul Teritorial pentru Constructii Iasi
Str. Pacurari nr. 169
244621
Inspectorautul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Iasi
Str. Roscani nr. 5
267799

Institutul Teologic Romano-Catolic Iasi
Str. Theodor Vascauteanu
140309
Judecatoria Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 25bis
260600

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 47-49
211012
Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
211722, 255991

Ministerul de Interne Inspectoratul Judetean de Politie Iasi
Str. Mihai Costachescu nr. 6
140720
http://politia_iasi.dntis.ro
Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Judetean Iasi
Str. Nicolae Balcescu nr. 6
241431

Ministerul Finantelor Directia Generala a Finantelor Publice Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 26
213332 int. 1105
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale Iasi
Str. Agatha Barsescu nr. 16
267698

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Costache Negri nr. 48
316797
Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola
Str. Dumbrava Rosie nr. 7
213808

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Toma Cozma nr. 11
278234
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi
Str. Vasile Conta nr. 28
212566

Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi
Str. Vasile Conta nr. 28
210520
Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi
Str. Vasile Conta nr. 28
212566

RA Aeroport Iasi
Str. Moara de Vant nr. 34
271580
RA Citadin
Bvd. Tudor Vladimirescu nr. 32
276604 int. 118

RA Termoficare
Str. Nicolae Gane nr. 22A
256282 int. 129
RA Transport in Comun
Str. Silvestru nr. 5
267599 int. 187

Regia Autonoma Judeteana Apa- Canal Iasi
Str. Mihai Costachescu nr. 6
213652
Registrul Auto Roman
Sos. Pacurari nr. 92
206812

ROMTELECOM Directia de Telecomunicatii Iasi
Str. Alexandru Lapusneanu
204392, 204346
SC Distrigaz Nord SA Targu Mures – filiala Iasi
Str. Uzinei nr. 7
267803

SC Electrica SA Iasi
Str. Manta Rosie nr. 17
226290, 205999
SC Salubris
Bvd. Tudor Vladimirescu nr. 32
270870

SC Termoservice
Str. Nicolae Gane nr. 22A
212230 int. 105
Societatea de Lucrari Drumuri si Poduri
Str. Gheorghe Asachi nr. 19
214450

Societatea de Medicina de Familie Iasi
Bvd. Copou nr. 4
315304
Tribunalul Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 25bis
260600

Universitatea „Apollonia”
Str. Stefan cel Mare nr. 2
113223
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Bvd. Carol I. nr. 11
201121
www.uaic.ro

Universitatea „Gheorghe Zane”
Bd. Nicolae Iorga nr. 26 A
232100
Universitatea „Mihail Kogalniceanu”
Str. Mitropolit Varlaam nr. 5
130097

Universitatea „Petre Andrei”
Str. Gavril Muzicescu nr. 6
215944
Universitatea Agronomica si de Medicina veterinara „Ion Ionescu de la Brad”
Al. Mihail Sadoveanu nr. 3
140798

Universitatea de Arte „George Enescu”
Str. Horia nr. 7-9
212549
www.culture.ro/pages/arte/iasi
Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”
Str. Universitatii nr. 16
112408
www.umfiasi.ro

Universitatea Ecologica „Dimitrie Cantemir”
Str. V. Alexandri nr. 11
212958
Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi”
Bvd. D. Mangeron nr. 67
278683
www.tuiasi.ro

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala
str. Carol I nr. 3
0252/319.061, 0252/319.029, 0252/313.382
Autoritatea Rutiera Romana
str. Pades nr. 4
0252/317.363

Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Mehedinti
str. Antoninii
0252/315.065, 0252/328.766, 0252/328.767, 0252/322.722
Casa Judeteana de Pensii
B-dul Carol I nr. 3
0252/341.381, 0252/341.377

Centrul Militar Judetean
B-dul Carol I nr. 25
0252/316.437, 0252/311.216
Comandamentul Judetean al Jandarmeriei
str. Aurelian nr. 86
0252/316.640, 0252/311.078, 0252/312.131, 0252/325.399

Comandamentul Judetean de Pompieri
str. Portului nr. 2
0252/317.050, 0252/311.212, 0252/311.213
Consiliul Judetean Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/311.216, 0252/312.717

Directia de Sanatate Publica a Judetului Mehedinti
str. Traian nr. 117
0252/323.638, 0252/313.751, 0252/325.040
Directia de Telecomunicatii Romtelecom Mehedinti
Str. Theodor Costescu nr. 5
0252/313.008, 0252/313.525, 0252/317.145, 0252/304.209
www.romtelecom.ro

Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat
Piata Radu Negru
0252/312.008, 0252/315.565, 0252/316.225
Directia Generala de Statistica a Judetului Mehedinti
str. Unirii nr. 75, bl. C13, parter
0252/311.980, 0252/317.646, 0252/327.248, 0252/312.455

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
str. Crisan nr. 87
0252/315.409, 0252/314.197, 0252/325.063, 0252/314.480
Directia Generala pentru Munca si Protectie Sociala
B-dul Carol I nr. 3
0252/313.860, 0252/313.951, 0252/317.068, 0252/316.565

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
str. Crisan nr. 27
0252/215.131, 0252/329.878
Directia pentru Culte, Cultura si Patrimoniu National Mehedinti
B-dul Carol I nr. 4
0252/313.410, 0745/193.228

Directia Sanitara Veterinara
str. Carol Davila nr. 5
0252/316.312, 0252/318.208, 0252/325.004
Directia Silvica a Judetului Mehedinti
str. Eroii de la Cerna nr. 22
0252/317.970, 0252/312.308, 0252/316.621

Garda Financiara, Mehedinti
Piata Radu Negru nr. 1
0252/311.436, 0252/312.008
Inspectoratul de Protectie a Mediului
str. Baile Romane nr. 3
0252/322.079, 0252/306.018

Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Mehedinti
I.I.C. Bratianu nr. 2
0252/311.974, 0252/313.362
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Mehedinti
str. Matei Vasilescu nr. 12A
0252311.108, 0252/328.658, 0721/323.720

Inspectoratul in Constructii Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/314.694, 0252/314.965
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Mehedinti
Serpentina Rosiori nr. 3
0252/314.806, 0252/312.402, 0252/312.401, 0252/312.403 int. 137, 0744/486.629

Inspectoratul Judetean de Politie
B-dul Carol I nr. 75
0252/311.328, 0252/333.303, 0252/312.241, 0722/957.972, 0252/220.898, 0722/666.082
Inspectoratul Scolar Judetean
Calea Tg. Jiului nr. 7
0252/315.579, 0252/311.223, 0252/320.185

Inspectoratul Teritorial de Munca
B-dul Carol I nr. 3
0252/324.100, 0252/314.907, 0252/313.772
www.Itmmh.ro
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Mehedinti
str. Crisan nr. 87
0252/319.340

Oficiul Judetean de Posta Mehedinti
Str. Decebal nr. 43
0252/313.759, 0252/314.987, 0252/318.318, 0744/183.954
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Mehedinti
str. Unirii nr. 78 – 80
0252/315.276, 0252/315.837, 0722/573.936

Prefectura Judetului Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/311.647, 0252/311.469, 0252/314.264, 0745/375.213
R.A.R.
str. Pades nr. 4
0252/312.502, 0252/306.010

Regia Autonoma de Activitati Nucleare Drobeta Turnu Severin
str. Nicolae Iorga nr. 1
0252/323.848
ROMAG – PROD
Calea TG-Jiului km 6
0252/311.950, 0252/324.373, 0252/322.397, 0252/321.561, 0252/323.848

Romag Termo
Calea Tg. Jiului km. 6
0252/314.173, 0252/323.066, 0252/323.848
S.C.”ELECTRICA” SA, Sucursala Distributie Mehedinti
str. Plevnei nr. 37
0252/325.886, 0252/325.066
www.electrica.ro

S.N. Apele Romane S.A. – Sectia de Gospodarire a Apelor
B-dul Carol I nr. 1
0252/314.993, 0252/316.626, 0723/307.585
Sectia „Drumuri Nationale” Drobeta Turnu Severin
str.Topolnitei nr. 24
0252/312.104, 0252/315.110, 0252/325.041, 0252/221.828

Sectia „Drumuri Nationale” Orsova
Orsova,.str. Garii, nr. 9
0252/361.452, 0252/361.451
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/312.496, 0745/883.328

Servicul Judetean de Metrologie Legala Mehedinti
str. Unirii nr. 80
0252/315.395, 0252/341.438, 0745/594.187
Sucursala Portile de Fier
str. Bibicescu nr. 2
0252/308.601, 0252/308.603, 0252/311.512, 0252/308681

Sucursala RAIF Mehedinti
B-dul Carol I nr. 1A
0252/315.080, 0252/315.407, 0252/312.973, 0722/573.936
Vama Portile de Fier I
Calea Timisoarei nr. 2 – Gura Vaii
0252/342.029, 0252/342.028, 0722/576.199, 0252/311.685, 0252/319.425

Vama Portile de Fier II
Ostrovul Mare, Baraj, com. Gogosu
0252/355.240, 0252/355.143

Mures

A.J.O.F.M. MURES
str. Iuliu Maniu, nr.2 Tg Mures
0265-169247
AUTORITATEA RUTIERA ROMANA MURES
str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
0265-213145

BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA MURES
Str. Livezeni nr 7 Tg Mures
0265-254325
BIROUL VAMAL
Comuna Cristesti nr 801/C
0265-169537, 0265-125830

CASA DE ASIGURARI DE SANATATE MURES
Str. Aurel Filimon nr.19,Tg Ms,4300
0265-250040
CASA JUDETEANA DE PENSII MURES
Str. Tudor Vladimirescu nr 60
0265-162018, 0265-132961

CENTRUL MILITAR JUDETEAN MURES

0265-217751

COMANDAMENTUL DE JANDARMI MURES
Str. Stiintei nr 1221, comuna Sangeorgiu de Mures
0265-319856, 0265-319857

CONSILIUL JUDETEAN MURES
str. Primariei nr 2 Tg Mures
0265-163211
CORPUL GARDIENILOR PUBLICI MURES
Str. Calasarilor nr 46 Tg Mures
0265-132382, 0265-133213

D.G.F.P.C.F.S. MURES
Str. Calasarilor nr 26-28 Tg Mures
0265-167870, 0723-218577
DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA MURES
str.Iuliu Maniu nr.2 Tg Mures
0265-164484, 0265-163451, 0265-163451, 0745-395545

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA MURES
str. Gh. Marinescu nr 50 Tg Mures
0265-215146, 0265-215914
DIRECTIA DE STATISTICA MURES
Str. Bolyai nr 18 Tg Mures
0265-165879

DIRECTIA FITOSANITARA MURES
Str. Dezrobirii nr 80
0265-253298
DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA MURES
Str. Gh Doja nr 9, Tg Mures
0265-162145

DIRECTIA GENERALA PT PROTECTIA COPILULUI MURES
str. Gh. Marinescu nr 62 Tg Mures
0265-211699
DIRECTIA JUDETEANA DE TELECOMUNICATII MURES
P-ta Marasesti nr 15 Tg Mures
0265-104000, 021-3112885

DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT MURES
Str. Cuza Voda nr 22, et 3 TgMures
0265-165892
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU NATIONAL MURES
str. Enescu nr 2 Tg Mures
0265-162515, 0722223299

DIRECTIA SANITAR VETERINARA MURES
str. Podeni nr 10 Tg Mures
0265-215204, 0265-120459, 0265-219176
DIRECTIA SILVICA MURES
Str. Enescu nr 6
0265-123673, 0265-250039

DISTRIGAZ
P-ta Trandafirilor nr 21
0265-167601
ELECTRICA
Str. Calarasilor nr 103
0265-205999, 0265-205702, 0265-205765
www.electrica.ro

GRUPUL DE POMPIERI HOREA
Str. Horea nr 28
0265-169661, 0265-169662
I.T.C.S.M.S. MURES
Str. Ion Buteanu nr 18
0265-259489

INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII MURES
INSPECTORATUL DE POLITIE MUNICIPIULUI TG MURES
Str. Zefirului nr 1 Tg Mures
0265-133326, 0265-132642

INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI MURES
str. Podeni nr 10 Tg Mures
0265-121371, 0265-121432
INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA MURES
str. Koteles Samuel nr 33 Tg Mures
0265-250611, 0265-250608, 0265-250609

INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP MURES
str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
0265-213724, 0745-669887, 0265-214489
INSPECTORATUL SCOLAR MURES
str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
0265-213779, 0265-219705

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA MURES
str. Iuliu Maniu, nr.2 Tg Mures
0265-162698
INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI GINEGETIC MURES

JUDECATORIA TIRGU MURES
str. Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-160919
OFICIUL DE CONCURENTA MURES

0265-164209

OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE MURES
Str. Gheorghe Doja nr. 9 Tg Mures
0265-160350
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA MURES
Str. Ghe. Doja nr 9
0265-160777

OFICIUL JUDETEAN DE POSTA ROMANA MURES
Str. Revolutiei nr 2
0265-213648
OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR MURES
Str. Livezeni nr 7
0265-254625, 0722-573950

OFICIUL PT AMELIORAREA REPROD IN ZOOTEHNIE MURES
Str. Budiului nr 76
0265-169583
PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL TG MURES
str Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-160742

PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL MURES
str. Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-164828
PETROM S.A. MURES
Str. Postei nr 13 Tg. Mures
0265-123891

PREFECTURA MURES
REGISTRUL AUTO ROMAN

SECTIA DRUMURI NATIONALE
SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR MURES

SMEPTA
str. Primariei nr 2 Tg Mures
0265-162976, 0744-556587
SOCIETATEA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE MURES

STATIA CFR MURES
TRIBUNALUL MURES
str. Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-160323

Neamt

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Neamt
Str. Privighetorii Bloc B13, parter
237780, 219514, 237780
Agentia Neamt a Autoritatii Rutiere Romane
Str. Stefan cel Mare nr. 6
216337, 232190

Biroul de Metrologie Legala Neant
Str. Alecu Rso nr.12 bis
234230
Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate Neamt

Casa Judeteana de Pensii
B-dul Republicii nr.6
214501
Centrul Militar Judetean Neamt
Str. Duraului nr. 7
213473

Comandamentul Judetean de Jandarmi Neamt
Str. V.A. Urechia nr. 46
230391
Directia de Munca si Solidaritate Sociala Neamt
B-dul Traian Bloc A4 , nr.17
233504

Directia de Sanatate Publica Neamt
B-dul Dacia nr.4A
213874
Directia Generala a Finantelor Publice Neamt
B-dul Traian nr. 19 bis
211433

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Neamt
B-dul Traian nr. 165
213902
Directia Judeteana de Statistica Neamt
Mihail Sadoveanu nr.23
213206

Directia Judeteana pentru Cultura, Culte Si Patrimoniu National Neamt
B-dul Traian nr.17
213945
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Neamt
Str. Stefan cel Mare nr.17
211212

Directia Neamt a Romsilva
Str. V.A. Urechia nr. 24
213768
Directia Sanitara Veterinara Neamt
Aleea Tiparului nr.12
223259

Garda Financiara, Sectia judet Neamt
B-dul Traian nr. 19 bis
218192
Grupul Judetean de Pompieri Neamt
Str. Cuiejdului nr.34
216815

Inspectoratul de Protectie a Mediului Neamt
Piata 22 Decembrie
218954
Inspectoratul de Protectie Civila Neamt
Str. Mihail Sadoveanu nr.16
211230

Inspectoratul de Stat in Constructii
B-dul Republicii nr. 4
214807
Inspectoratul Judetean de Politie Neamt
Str. Alexandru cel Bun nr. 12
216050

Inspectoratul Scolar Judetean Neamt
Str. Lt. Draganescu nr.4A
214860
Inspectoratul Teritorial de Munca Neamt
Str. Doctor Iacomi nr. 8
219608

Inspectoratul Teritorial pentru Persoane cu Handicap Neamt
Str. Piata Mihail Kogalniceanu Bloc I3, parter,
213105
Oficiul Concurentei Neamt
B-dul Dacia nr. 1
214593

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Neamt
Str. Alexandru cel Bun nr.27 bis
217142
Oficiul pentru Protectia Consumatorului Neamt
Str. Alecu Russo nr. 12 bis
217090

SC Elecrtrica SA, Sucursala de Distributjie Piatra Neamt
Str. Alecu Russo nr. 12
211528
Sectia Drumuri Nationale Neamt
Str. Elena Cuza nr. 12
213908

Sectorul de Distributie Gaze Naturale Neamt a Romgaz
Str. Cuiejdiului nr. 48
218988, 216053
Serviciul Mobilizare a Economiei Si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
Str. Alexandru cel Bun nr.27
214778

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt a CN „Apele Romane „
Str. Mihail Sadoveanu nr. 11
217177
Sistemul Zonal Neamt de Imbunatatiri Funciare
Str. Alexandru cel Bun nr. 15
226260

Sucursala Neamt a SN a Petrolului Petrom SA
B-dul Decebal nr. 28
213908

Olt

Agentia Domeniilor Statului

0249/430538, 021/3124623

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Str.Dinu Lipati, nr.48, Slatina,
0249/438595, 0249/438531

Autoritatea Rutiera Romana
Str. Toamnei nr. 5, Slatina
0249/432006
Biblioteca Judeteana Ion Minulescu
Str. Alexandru Ioan Cuza , bloc P1
0249/435146

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Sevastopol, nr.2, Slatina
0249/423534
Biroul Vamal Slatina
Str. Cireasov, nr.35, Slatina
0249/431925

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Aleea Muncii 1-3
0249/415906, 0249/415907, 0249/415908
Casa Judeteana de Pensii
Aleea tineretului nr. 1A
0249/411634, 0249/414647

Centrul Judetean de Creatie si Folclor Paiurile Oltului
Str. Lipscani nr. 33
0249/412345
Centrul Militar Judetean
Str. Draganesti nr.29, Slatina
0249/431255, 0249/437173

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str. Cazarmii, nr. 40, Slatina
0249/437901
Corpul Gardienilor Publici
Str. Draganesti, nr.29, Slatina
0249/433884, 0249/432508

Directia Administrare Patrimoniu
Str. Unirii nr. 28, Slatina
0249/416420
Directia de Sanatate Publica
Str. Crisan nr.9-11
0249/422603 – secretariat, 0249/438710 – Inspectia Sanitara de Stat, 0249/432321 – Supravegherea Starii de Sanatate

Directia Fitosanitara
Str. Arcului, nr.20, Slatina
0249/422525, 0249/415360
Directia Generala a Finantelor Publice
Str. Arcului, nr.2,
0249/412334, 0249/430671, 0249/421371, Centrala: 0249/412155, 0249/412156

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Aleea Tineretului nr. 1 A
0249/410201, 0249/413011, 0249/411154
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Str. Arcului,nr. 20, Slatina
0249/430538, 0249/416388

Directia Judeteana de Statistica
Str. Ana Ipatescu, nr.20
0249/423173, 0249/423166
Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu
Str. Manastirii nr. 6
0249/439208

Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor
Str. Arinului nr.4, bloc B 9, sc. C, ap. 4, Slatina
0249/424045, 0249/422935
Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
Str. Draganesti nr. 29, Slatina
0249/412625, 0249/434902

Directia Judeteana Pentru Tineret si Sport
Aleea Viorelelor nr. 2
0249/438451, 0249/437101
Directia Sanitar-Veterinara
Str. Tudor Vladimirescu,nr. 171, Slatina
0249/419964, 0249/416726

Directia Silvica
Aleea Oltului nr.2
0249/422255
Grupul de pompieri „Matei Basarb”
B-dul A.I. Cuza , nr. 143/A , Slatina
0249/432211, 0249/432212

Inspectoratul de Concurenta Olt
Str. Manastirii nr. 3 , Slatina,
0249/422775
Inspectoratul de Politie Judetean
Str. Mihai Eminescu, nr. 17
0249/432001

Inspectoratul de Protectie a Mediului
Str.Ioan Morosanu, nr. 2 , Slatina, Cod 0500
0249/423670
Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Olt
B-dul. A.I. Cuza, nr.195bis, Slatina
0249/431090;982

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap
Str.Toamnei, nr. 6, Slatina
0249/437235, 0249/431275
Inspectoratul in Constructii
Str. George Poboran nr.24
0249/412825, 0249/424166

Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera
Corabia
0249/564555, 0249/560100, 0249/365212
Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Ecateria Teodoroiu nr. 64 B
0249/412314- centrala, 0249/410927- secretariat, 0249/412314,int. 228 0249/412314,int. 222 0249/412314,int. 226

Inspectoratul Teritorial de Munca
Str. Aleea Tineretului, nr.1A, Slatina, Cod 0500
0249/439397, 0249/439283 Telefon inspectori: 0249/432131
www.itmolt.rdscv.ro
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Str. Aleea Oltului,nr. 2, Slatina
0249/422255

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Str. Iancu Jianu,nr. 6, Caracal
0249/511382
Judecatoria Bals
Str. Nicolae Balcescu nr. 1, Bals
0249/450111, 0249/450300

Judecatoria Caracal
Str. Iancu Jianu nr. 37, Caracal
0249/511030
Judecatoria Corabia
Str. C.A.Rosetti nr. 54, Corabia
0249/563991

Judecatoria Slatina
Str. Horia nr. 5/Lipscani 43
0249/432191- Birou de Carte Funciara 0249/432663, 0249/435526
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Arcului, nr. 20, Slatina
0249/437930

Oficiul judetean de Consultanta Agricola
Str. Arcului, nr. 20
0249/415770
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Sevastopol nr. 2
0249/415531

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Str. Arcului,nr. 20, Slatina
0249/436780
Parchetul de pe langa Judecatoria Bals
Str. Ciresului nr. 23, Bals
0249/450833

Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal
Str. Iancu Jianu nr. 18 A, Caracal
0249/512156
Parchetul de pe langa Judecatoria Corabia
Str. Tudor Vladimirescu nr. 62, Corabia
0249/563979

Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina
Str. Mihai Eminescu nr. 40
0249/416462
Parchetul de pe langa Tribunalul Olt
Str. Mihai Eminescu nr. 50, Slatina
0249/437267, 0249/431782, 0249/416462, 0249/411653 – secretariat

R.A. de Drumuri si Poduri

0249/431253

Tribunalul Judetean Olt
Str. George Poboran nr. 2, Slatina
0249/414989, 0249/435638, 0249/414991, 0249/421560, 0249/424097, 0249/424398

Prahova

244195065

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca

244177380, 0244177370

Autoritatea Rutiera Romana-Agentia Prahova

244164616

Biroul Judetean de Metrologie Legala

0244176028, 0244175716

C.N. Apele Romane S.A- Directia Apelor Ialomita- Buzau, SGA Prahova

0244516061, 0244513157

C.N. Cai Ferate- Regionala PH.

C.N. Posta Romana-Reprezentanta Prahova

244513141

Casa Judeteana de Pensii

244177360

Centrul Militar Judetean
Soseaua Vestului nr.14-16
0244146831, 0244125938, 0244125938/ 227
CJAS
Str. Praga nr.1
244517464, 0244194600, 0244194703/146

Comandamentul Judetean de Jandarmi

0244144000, 982

Curtea de Apel Ploiesti

244511049

Directia de Munca si Solidaritate Sociala

0244177638, 0244177290

Directia de Sanatate Publica
Str. Buna Vestire nr.1-3
0244122201, 0244143551

Directia Generala a Agriculturii si Alimentatiei

244142495, 0244193210, 0244123634/101

Directia Generala a Finantelor Publice

0244193676, 0244197781

Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului

0244199876, 0244511400, 0244514790
http://copil.globtel.ro

Directia Generala Vamala

Directia Judeteana de Statistica
B-dul Independentei nr.28, Ploiesti
0244123092, 0244191607, 0244144356
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str Pielari nr.5
244195992, 0244511593

Directia Sanitara Veterinara
Str. Corlatesti nr.11
244171751
Garda Financiara
Str. Aurel Vlaicu nr.22
0244512190, 0244125380, 0244197769

Grupul de Pompieri „Serban Cantacuzino”

244141451

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap

244195105

Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Vasile Lupu nr.60
0244512355, 0244195377/222, 0244519420, 0244195377/2307
Inspectoratul Judetean de Protectie civila

0244/144000

Inspectoratul Judetean in Constructii
Str. Valeni nr.1-3, bl.33, IK, parter
0244512957, 0244126190, 0244513205
Inspectoratul pentru Cultura si Culte

0244517993, 0244143835

Inspectoratul pentru Protectia Mediului

0244144134, 0244144495, 0244194960

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Democratiei nr.35
244177699

Inspectoratul Teritorial de Munca

0244511171, 0244510372, 0244515014/17

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic

244121566

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Material Saditor
Str.Praga nr.7, Ploiesti
244190157
Inspectoratul teritorial pentru Resurse Minerale Prahova

244126270

Judecatoria Ploiesti

24123156

Oficiul Concurentei

0244514000, 0244123231

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie

0244519569, 0244514907

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor

244176436

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti

0244141008, 0244140451, 0244141511

Parchetul de pe langa Judecatoria Campina

Parchetul de pe langa Judecatoria Mizil
Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti

Parchetul de pe langa Judecatoria Sinaia
Parchetul de pe langa Judecatoria Valenii de Munte

Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova

0244122401, 0244140451

RA a Padurilor-Directia Prahova
Str.Iuliu Maniu Nr.3
0244145036, 0244122231

S.C Distrigaz Sud S.A – sucursala Ploiesti

0244510797, 0244127351

S.C. Electrica S.A- sucursala Ploiesti

0244142700, 0244140551, 0244405199
www.electrica.ro

S.N „Imbunatatiri Funciare” – Sucursala Prahova

244146218

S.N Telecomunicatii Romtelecom S.A- Directia de Telecomunicatii Prahova

0244143085, 0244404103

Sectia Drumuri Nationale Ploiesti
Str. Maramures nr.8
0244141313, 0244122961
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatire a Teritoriului pentru Aparare
B-dul Republicii nr.2, Ploiesti
244510410

Serviciul Teritorial Ploiesti
Str. Bobalna nr.3, Ploiesti
244195065
Tribunalul Prahova

244510911

Unitatea Teritoriala Ploiesti

244145240

Salaj

Satu Mare

Agentia Autoritatii Rutiere Romane Satu Mare
Str. Grivitei Nr. 1
0261-733692, 0722-693533
Agentia Judeteana ptr. Ocuparea Fortei de Munca
Str. I. Ghica Nr. 36
0261-770237, 0744-564160

Autoritatea ptr. Privatizare, Administrare si Participatiuni ale Statului, Sucursala Reg. De Nord-Vest
Str. Maresal Ion Antonescu, Nr. 11, Parter
0261-717028, 0723-945317
Birou Vamal de Control si Vamuire la Frontiera Halmeu
Halmeu Str. Garii Nr. 1
0261-773006, 0722-576112

Birou Vamal de Control si Vamuire la Interior Satu Mare
B-dul Henri Coanda
0261-770075, 0261770074, 0722-576116, 0261-770073
Birou Vamal Petea
Petea
0261-768390

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Gh. Lazar Nr. 3
0261-770014, 0744-163433
Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 13
0261-768707, 0744-561344

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Piata 25 Octombrie Nr. 1, et.8
0261-710705, 0261-717466, 0261-712723, 0744-704951
Casa Judeteana de Pensii
Str. T.Vladimirescu Nr. 8
0261-711828, 0261-713238

Centrul Militar Judetean
Str. Petofi Nr. 45
0261-716932, 0745-317250
Comandamentul Judetean de Jandarmi Satu Mare
Str. E. Teodoroiu Nr.1
0261-769780, 0722-678400

Consiliul Judetean Satu Mare
Piata 25 Octombrie Nr. 1 Et. 1
0261-710651, 0261-716994, 0261-716307
www.cjsm.ro
Corpul Gardienilor Publici al Judetului Satu Mare
Bulevardul Closca Nr. 72 Et. 3 Satu Mare
0261-745936, 0261-745937, 0261-745935, 0722-607589, 0261-742316

Dir. Gen. a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat
P-ta Romana Nr. 3-5
0261-768770, 0261-768991, 0261-768992, 0261-768993, 0722-533924, 0744-631747
Dir. Generala .pt. Agricultura si Industrie Alimentara
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 13
0261-710064, 0723-323975, 0261-712715

Dir. Judeteana Pentru Protectia Copilului
Str. Corvinilor Nr. 18
0261-768450, 0261-768831, 0261-768830, 0723-620555
Dir. Pt.Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural al Judetului Satu Mare
P-ta 25 Octombrie Nr. 1
0261-717568, 0261-716839, 0722-532213

Dir. Sanitar Veterinara Satu Mare
Str. Lacramioarei Nr.37
0261-715956, 0744-600923
Dir. Silvica MM – (Punct lucru Satu Mare)
Baia Mare, Str. 22 Decembrie, Nr. 36 Satu Mare, P-ta Eroilor Revolutiei Nr. 37
0262-211850, 0261-713112, 0261-712693, 0745-625434

Directia de Sanatate Publica Satu Mare
Str. Avram Iancu Nr. 14-16
0261-736750, 0745-616897
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str.T.Vladimirescu Nr. 8
0261-717078, 0744-555046, 0261-711828, 0261-713238 int. 24

Directia Judeteana de Statistica Satu Mare
B-dul V. Lucaciu Nr. 35
0261-710612, 0745-117264
Directia pentru Tineret si Sport a Jud. Satu Mare
P-ta Libertatii Nr. 2
0261-711604, 0261-713886, 0744-797704, 0261-713886, 0261-710245, 0744-911138

Distrigaz Nord S.A. – Sector Satu Mare
P-ta Eroilor Revolutiei Nr. 23
0261-717867, 0745-260106
Garnizoana Satu Mare Unitatea Mailtara nr. 01486
Str. Vulturului Nr. 30
0261-761663 int.111 / 113, 0744-601392

Grupul de Pompieri „SOMES” al Jud. Satu Mare
Str. Fabricii Nr. 35
0261-768655, 0722-628873, 981, 0261-711212
Insp. Terit. De Regim Silvic si Cinegetic
Str. Fabricii Nr. 80
0261-737560, 0745-358787, 0261-770903, 0744-793639

Inspectorarul Teritorial in Constructii Satu Mare
P-ta 25 Octombrie Nr. 1
0261-712256, 0723-539818
Inspectoratul de Politie al Jud. Satu Mare
Str. Cuza Voda Nr. 5
0261-768750, 0744-764201, 0261-768705

Inspectoratul de Protectie a Mediului Satu Mare
Str. Mircea cel Batrana Nr. 8B
0261-736003
Inspectoratul de Protectie Civila
Str. Mihai Viteazul Nr. 8
0261-716640, 0744-520079

Inspectoratul de Stat Teritorial ptr. Persoane cu Handicap
Str. Aurora Bl. E1 – 3
0261-769177, 0745-468499, 0745-700291
Inspectoratul Jud. Al Politiei de Frontiera Satu Mare
Str. Bujorului Nr.26
0261-716680, 0744-487764

Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 6
0261-712175, 0261-715192, 0788-230506, 0744-501214
www.satmar.ro
Inspectoratul Teritorial de Munca
B-dul L. Blaga Nr. 41
0261-763395, 0744-569591

Judecatoria Carei
Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 34 Carei
0261-861184
Judecatoria Negresti – Oas

0261-853122

Judecatoria Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-711141, 0261-712010
Of. Jud. de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 13
0261-841843

Oficiul Judetean Pentru Protectia Consumatorilor
Str. Gh. Lazar Nr. 3
0261-736240, 0722-573966
Parchetul de pe langa Judecatoria Carei

0261-861190

Parchetul de pe langa Judecatoria Negresti- Oas

0261-053530

Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-716374

Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-711138
Prefectura Satu Mare
Piata 25 Octombrie Nr. 1 Et. 1
0261-711536, 0745-354434

Registrul Auto Roman

0261-779394

S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distributie Satu Mare
Str. Mircea cel Batran
0261-706565, 0722-283168

S.N.P. PETROM Sucursala Peco Satu Mare
Str. Cuza Voda Nr.16
0261-737017, 0261-736730, 0722-163547
Sectia de Drumuri Nationale Satu Mare
Str. Baritiu Nr. 127
0261-711261, 0722-557215

Serv. de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului la Aparare
P-ta 25 Octombrie Nr. 1 Et. 7
0261-712904, 0723-308314
Sistemul de Gospodarire al Apelor Satu Mare
Str. Mircea cel Batran Nr. 8A
0261-770175, 0261-770177, 0744-394845

Soc. Nat. Imbunatatiri Funciare S.A. Sucursala Satu Mare
Str. Mircea cel Batran Nr. 8/A
0261-736856, 0261-737262, 0722-348832
Societatea Nationala de Telecomunicatii Romtelecom S.A. Dir. de Telecomunicatii Satu Mare
Str. Corneliu Coposu Nr. 5
0261-713501, 0744-526256, 0261-711611
www.romtelecom.ro

Statia de Cale Ferata Satu Mare
Str. Grivitei Nr. 1
0722-693533, 01-2126103
Tribunalul Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-716375

Sibiu

Autoritatea Rutiera Romana
Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.12
0269/237711
Biroul de Metrologie Legala
Sibiu, Str. Dorului, nr. 21
0269/243379

Biroul Vamal
Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.12
0269/228010
Biroul Vamal Medias
Medias, Str. Vamii, nr.1
0269/834414

Casa Judeteana de Pensii
Sibiu, Calea Dumbravii nr.17
0269/211321, 0269/212247
Centrul Militar Judetean
Sibiu, Calea Dumbravii, nr.34
0269/422333

Comandamentul de Jandarmi
Sibiu, Calea Poplacii, nr. 85
0269/233170
Corpul Gardienilor Publici
Sibiu, Str. Cimpului, nr. 14
0269/224205

Directia de Munca si Solidaritate Sociala
Sibiu, Str. Calea Dumbravii, nr. 17
0269/211873, 0269/210892
Directia de Sanatate Publica
Sibiu, Str. Gheorghe Baritiu, nr. 3
0269/211566

Directia Generala a Finantelor Publice
Sibiu, B-dul Victoriei, nr.1
0269/218176
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Sibiu Str. Somesului, nr. 49
0269/210894, 0269/210894

Directia Jud. De Statistica
Sibiu, Str. Somesului, nr.19
0269/213155, 0269/218167
Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Sibiu, Str. Tribunei, nr. 6
0269/210113

Directia pentru Tineret si Sport
Sibiu, Str. Independentei, nr. 1
0269/212237
Directia Sanitar Vetrinara
Sibiu, Calea Surii Mari,nr. 21
0269/223069

Garda Finaciara
Sibiu, P-ta Mica, nr. 5
0269/211643
Grupul de Pompieri „Cpt. Dumitru Croitoru”
Sibiu, Str. Vasile Carlova, nr.16
0269/211212

Inspectoratul de Politie Sibiu
Sibiu, Str. Revolutiei nr.46
0269/220955
www.politiasibiu.ro
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2A
0269/422653

Inspectoratul de Protectie Civila
Sibiu, B-dul Victoriei, nr.11
0269/404106
Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap
Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.2
0269/218272

Inspectoratul in Constructii
Sibiu, B-dul Victoriei, nr. 50/3
0269/210562
Inspectoratul Scolar Judetean
Sibiu, Str. Berariei nr.2
0269/217824, 0269/210466

Oficiul Concurentei
Sibiu, Str. Dorului, nr. 30
0269/210111
Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Sibiu, Calea Dumbravii, nr. 34
0269/217477

Oficiul Judetean de Posta
Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.4
0269/211377
Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Sibiu, Str. Dorului, nr. 21
0269/234458

Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu
Sibiu B-dul Victoriei nr.11
0269/211429
Sectia Drumuri Nationale
Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2-B
0269/229626, 0269/422186, 0269/426066

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
Sibiu, Str. Andrei Saguna, nr.10
0269/218190
Sistemul de Gospodarie a Apelor
Sibiu, Str. Somesului, nr. 49
0269/212955, 0269/232275

Sistemul hidrologic Ighis – Medias
Medias. Str. K. Samuel, 33
0269/843872
SN Imbunatatiri Funciare SA, Sucursala Sibiu
Sibiu, Str. Autogarii, nr.12
0269/229250, 0269/229682

SN Petrom SA, sucursala Peco Sibiu
Sibiu,Str. Otelarilor, nr. 67
0269/213342
Tribunalul Sibiu
Sibiu B-dul Victoriei nr.11
0269/217104 int 158

Suceava

Teleorman

Agentia Domeniilor Statului
Str. Constantin Brancoveanu nr. 73
0247/310033, 021/3124623
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Alexandria, str. 1 Mai, nr.107,bl.B11, et.1, sc.A
0247/310155, 0247/312944, 0247/315915
diasat.ro

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Teleorman

0247/312828, 021/3121519

Biblioteca Judeteana Marin Preda
Calea Bucuresti, blc. T3, Alexandria
0247/310706

Birou Vamal – Alexandria
Str. Dunarii nr. 1
0247/310197, 0247/315754
Biroul Judetean de Metrologie Legala Teleorman
Alexandria, Sos. Turnu Magurele nr. 12
0247/314964

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Libertatii 200 A
0247/316964, 0247/316974, 0247/316984, 0247/317084
Casa Judeteana de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale
Alexandria, str. Av. Alexandru Colfescu, nr.63
0247/310517, 0247/322598

Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare
Str. Dunarii nr. 178
0247/313861
Centrul Militar Judetean Teleorman
Alexandria, str.Constantin Brancoveanu nr. 45
0247/311115, 0247/ 311116

Comandamentul de Jandarmi Alexandria
Alexandria, str. Alexandru Ghica, nr.121
0247/322241, 0247/311055, 0247/310425
Corpul Gardienilor Publici
Alexandria, str. Libertatii nr.1
0247/310230, 0247/310232

Directia de Sanatate Publica Teleorman
Alexandria, str. Alex. Colfescu nr. 79
0247/311221, 0247/311354
Directia de Statistica si Studii Economice Teleorman
Alexandria, str. Ion Creanga nr. 54, et. V
0247/312990

Directia Fitosanitara
Str. Libetatii nr. 99
0247/312281
Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman
Alexandria, str. Dunarii nr.188
0247/312806, 0247/312788

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Teleorman
Str. Ion Creanga, nr.52-54, Alexandria
0247/317086 – secretariat, 0247/316244 – asistenta, 0247/317085, 0247/317085
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Teleorman
Alexandria, str. Constantin Brancoveanu nr. 73
0247/315580, 0247/315532, 0247/315932, 0247/315607, 0247/312852

Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Teleorman
Alexandria, str. Dunarii nr. 178, camerele 206,207,208
0247/311930, 0247/313799
Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor
Str. Ion Creanga nr. 52-54
0247/316153

Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
Calea Dunarii
0247/316611
www.dgjpdc.go.ro
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Teleorman
Alexandria, str. Alexandru Ghica nr. 88
0247/317561

Directia Sanitara-Veterinara
Comuna Nanov, judetul Teleorman, cod 0711
0247/319638 – secretariat, 0247/319392 – Laborator Sanitar Veterinar de Stat, 0247/319412 – Serviciul Igiena si Sanatate Publica, 0247/319921 – Serviciul Antiepizootic
dsv@evstar.ro, lsvs@evstar.ro
Directia Silvica
Alexandria, str.Mihaita Filipescu, nr.3
0247/312894

Grupul Judetean de Pompieri „Alexandru Dimitrie Ghica”
Alexandria, str. Carpati, nr. 7
0247/311087, 0247/311113, 0247/312313
Inspectoratul de Concurenta Teleorman
Alexandria, str. Dunarii nr.178
0247/311201

Inspectoratul de Politie al Judetului Teleorman
Alexandria, str. Ion Creanga, nr. 71,73
0247/312612, 0247/311003, 0247/ 311004
Inspectoratul de Protectie Civila
Alexandria, str. Constantin Brancoveanu nr.45
0247/312813 – direct sef, 0247/312739 982

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Alexandria, str. Ctin Brincoveanu, nr.71
0247/313672
Inspectoratul in Constructii
Str. Independenteinr. 4B, bloc 306, Sc. A, Ap. 1-2, Parter, Alexandria
0247/314275

Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera Teleorman
Turnu Magurele, str. Portului, nr.3 UM 0533
0247/411563, 0247/416689 int. 134
www.mi.ro.
Inspectoratul Judetean de Protectia Mediului
Alexandria, str. Dunarii, nr.1
0247/316228, 0247/316229

Inspectoratul Scolar al Judetului Teleorman
Alexandria, str. Carpati nr. 15
0247/312712
Inspectoratul Teritorial de Munca
Alexandria, Sos.Turnu Magurele, nr.1
0247/311175, 0247/311175

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Alexandria, str. Libertatii Nr.314
0247/310599, 0247/317783
Judecatoria Alexandria
Str. Independentei nr. 22, Alexandria
0247/317322, 0247/311975 – Cabinetul Presedintelui, 0247/315723

Judecatoria Rosiori de Vede
Str. Marasesti nr. 52 A, Rosiori de Vede
0247/460401
Judecatoria Turnu Magurele
Str. 1 Decembrie nr. 6, Turnu Magurele
0247/416045

Judecatoria Videle
Str. Republicii nr. 1, Str. Republicii nr.2
0247/351666, 0247/351217, 0247/351366
Judecatoria Zimnicea
B-dul. Eroilor nr. 45, Zimnicea
0247/366915, 0247/368320

Oficiul de Cadastru Geodezie si Cartografie
Alexandria, str. Dunarii nr.178
0247/312210
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
Alexandria, str. Turnu Magurele nr. 12
0247/312643

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Soseua Scrioastei nr. 1 , Rosiorii de Vede
0247/466089
Parchetul de pe langa Judecatoria Alexandria
Str. Mihai eminescu nr.7
0247/315184, 0247/311259

Parchetul de pe langa Judecatoria Rosiori de Vede
Str. Mihai Eminescu nr. 7, Rosiori de Vede
0247/466334
Parchetul de pe langa Judecatoria Turnu Magurele
Str. 1 Decembrie nr. 5, Turnu Magurele
0247/416342

Parchetul de pe langa Judecatoria Videle
Str. Republicii nr. 2
0247/351927, 0247/351955
Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea
Al. Eroilor nr. 42, Zimnicea
0247/368626

Parchetul de pe langa Tribunalulul Teleorman
Str. Gheorghe Doja nr. 41, Alexandria
0247/311259, 0247/311290, 0247/311976, 0247/316096
Tribunalul Judetean Teleorman
Independentei nr. 22, Alexandria
0247/306014, 0247/310353, 0247/314143, 0247/311057

Timis

Administratia Nationala a Drumurilor – Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara
Str. Giurgiului nr. 18
309.602
Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala Timis
B-dul Republicii nr. 11
294.231, 294.234, 294.627, 294.628

Agentia Nationala pentru Locuinte Timisoara
Str. Romulus nr. 60
293.401
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale – Inspectoratul Zonal pentru Resurse Minerale Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 2, etaj 1
204.995

Agentia pentru Dezvoltare Regionala – regiunea V Vest – Romania
Str. Proclamatia de la Timisoara nr. 5
191.923, 191.981
AQUATIM R.A.
Str. Gheoprghe Lazar nr. 11 A
294.756, 201.370, 201.371, 201.372
www.aquatim.ro

Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea Participatiunilor Statului – Sucursala Regionala
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
292.624, 292.625, 0723/947.184
www.apaps.ro
Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Timis
Str. G. Cosbuc nr. 5
434.464, 436.771, 0723/379.226

Banca Nationala a Romaniei – sucursala Timisoara
P-ta Forum nr. 1
190.104, 194.436, 194.437, 194.438
www.bnro.ro
Biroul Judetean de Metrologie Legala Timis
Str. Circumvalatiunii nr. 6
201.298, 226.476

Biroul Regional SAPARD V Vest
P-ta Libertatii nr. 1
432.223, 432.265, 435.995
www.sapard.ro
Biroul SAPARD MLPTL Regionala V Vest Timisoara
Str. Romulus nr. 60
193 810
www.sapard.ro

C.N.C.F.R. – Regionala Infrastructura
Str. 16 Decembrie 1989 nr. 2
191.693
C.N.C.F.R. – Regionala Marfa
B-dul Republicii
193.801, 193.388, 0723/252.040

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara
P-ta Victoriei nr. 3
190.769, 190.771
Casa de Economii si Consemnatiuni S.A. – Sucursala Timisoara
Calea Torontalului nr. 2A
124.000, 124.459, 124.794, 127.862, 124.682, 124.852
www.rsb.ro

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis
Str. Corbului nr. 4
201.772
Casa Judeteana de Pensii Timis
Str.Mercy nr. 2
430.841, 432.845

Centrul Militar Judetean Timis
Str. 1 Mai nr. 1A
204.538, 204.549, 147.201, 0723/414.267
Comandamentul de Jandarmi Judetean Timis
Str. Ghe. Baritiu nr. 11
190.99

Compania Nationala Transelectrica S.A. – Sucursala de Transport a Energiei Electrice Timisoara
P-ta Romanilor nr. 11
294.550, 295.221, 295.222, 295.221
Consiliul Judetean Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
190.592, 193.696

Corpul Gardienilor Publici
B-dul Proclamatiei de la Timisoara nr. 7
194.142, 0723/629.840
Curtea de Apel Timisoara
Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
198.054

Curtea de Conturi – Camera de Conturi Timis
B-dul Republicii nr. 8
190.833
Directia Apelor Banat – Filiala Timisoara
B-dul Mihai Viteazu nr. 32
191.848, 191.843

Directia Culturii, Cultelor si Patrimoniului
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193.661, 193.659
Directia de Sanatate Publica a Judetului Timis
B-dul 16 Decembrie 1989 nr. 25
194.680, 194.681, 194.682, 194.680

Directia G enerala pentru Protectia Drepturilor Copilului Timis
P-ta Regina Maria nr. 3
190.281
Directia Generala a Finantelor Publice Timis
B-dul Revolutiei nr. 15
199.334, 199.335

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Timis
Str. Florimund Mercy nr. 2
432.779
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Timis
P-ta Libertatii nr. 1
221.284, 220.944, 220.948 – director general, 220.923 – director adjunct, 220.926 – contabil sef

Directia Judeteana de Statistica Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193.688
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Timis
Str. E. Ungureanu nr. 17
295.372

Directia Regionala de Posta Timisoara
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 2
191.999, 292.222
Directia Regionala Vamala Timisoara
Str. Lidia nr. 89
220.154, 225.612, 220.154 interior 239, 238

Directia Sanitar Veterinara a Judetului Timis
Str. Negoi nr. 4
204.911
Directia Silvica Timis
Str. Nemoianu nr. 7
294.255, 294.258

Divizia 2 Aeriana „Mures” Timisoara
Calea Lipovei nr. 3 – 5
227.377, 227.415
www.mapn.ro
Filarmonica de Stat „Banatul” Timisoara
Str. C.D. Loga nr. 2
192.521, 195.012, 0721/763.606
www.infotim.ro

Filiala „Electrocentrale” Timisoara
P-sa Romanilor nr. 1 – 2
134.614
Garnizoana Timisoara
P-ta Libertatii nr. 3
201.661, 0722/453.060

Grupul de Pompieri „Banat” al Judetului Timis
Str. Infratirii nr. 13
434.871, 434.870, 0722/680.045
Inspectoratul de Concurenta Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 15A
198.147, 292.730

Inspectoratul de Protectie a Mediului Timis
B-dul Mihai Viteazu nr. 32
191.845
www.ipmtm.ro
Inspectoratul in Constructii Timis
Str. Romulus nr. 60
197.700, 292.623

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis
Calea Lipovei nr. 11 – 13
126.930 145.405, 0723/288.251
Inspectoratul Judetean de Politie Timis
B-dul Tache Ionescu nr. 46
191.772, 190.678
www.poltim.ro

Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Timis
Str. Cluj nr. 14
194.045, 194.046
Inspectoratul Scolar Judetean Timis
B-dul C.D. Loga nr. 3
190.429, 199.438

Inspectoratul Teritorial de Munca Timis
Calea Martirilor nr. 98
165.557, 203.678
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Timisoara
Str. Mihail Kogalniceanu nr. 6
294.897

Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap Timis
Str. Onesti nr. 3
190.925, 199.983
Oficiul Judetean de Cadastru Geodezie si Cartografie al Judetului Timis
P-ta Libertatii nr. 1
201.089

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Timis
Str. Circumvalatiunii nr. 6
122.790, 295.000
Opera Romana Timisoara
Str. Marasesti nr. 2
433 020

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara
Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
198.054
Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 7
432.065

Prefectura Judetului Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193.667, 193.668, 193.652, 190.295 – telefonul cetateanului
Protopopiatul Ortodox Roman
Str. Alexandru Mocioni nr. 9
196.699

RADEF Timisoara
B-dul C.D. Loga nr. 1
192 000
www.west.ro
Regia Autonoma de Transport Timisoara
B-dul Tache Ionescu nr. 56
432.017, 435.241

Registrul Auto Roman
Str. Circumvalatiunii nr. 2
199 090
Romcalor
Str. Piatra Craiului nr. 3
302.665, 302.677, 302.680

RTV Timisoara
Str. Pestalozzi nr. 14 A
204.951, 199.560, 199.561, 193.340
S.C. Distrigaz – Nord S.A. Targu Mures Sucursala Timisoara
Str. Independentei nr. 26 – 28
293.415, 293.416, 194.333 – telefon interventie

S.C. Electrica Banat S.A.
Str. Pestalozzi nr. 3 – 5
405.999, 405.065
www.electrica.ro
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193 650

SNTFC – Regionala Transport Feroviar Calatori Timisoara
Str. Garii nr. 2
191.342
Societatea Nationala „Aeroportul International” Timisoara
Comuna Giarmata, str. Aeroport nr. 1
194.415

Societatea Nationala de Telecomunicatii Romtelecom S.A. – Directia de Telecomunicatii Timis
Str. Eminescu nr. 1
199.001
Sucursal „Petrom” Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 2
190.154, 190.149, 0723/593.639

Teatrul de Stat Csiky Gergely
Str. Marasesti nr. 2
434.814
Teatrul German de Stat Timisoara
Str. Marasesti nr. 2
201.291
www.infotim.ro/gst

Teatrul National „Mihai Eminescu” Timisoara
Str. Marasesti nr. 2
201.288, 199.908
Tribunalul Militar Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 7
430.443

Universitatea de Medicina si Farmacie
P-ta Eftimie Murgu nr. 2
204 400, 293.389
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara
Calea Aradului nr. 119
194.023

Universitatea de Vest Timisoara
B-dul Vasile Parvan nr. 4
190 009, 194.068, 193.035, 194.068 interior 113, 227
www.uvt.ro
Universitatea Politehnica Timisoara
P-ta Operei nr. 1
220.367

Tulcea

Valcea

Agentia Domeniilor Statului – Filiala Valcea
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr.1
Agentia Jud. pentru Ocuparea Fortei de Munca
Rm. Valcea, Str. Dacia nr.8, bl, Transcozia sc.B, et. 2
0250/732757, 0250/738774, 0250/735608/21, 0250/735608/21

Agentia Teritoriala a Taberelor si Turismului
Rm. Valcea, Str. Nicolae Balcescu nr. 26
0250/735975
Autoritatea Rutiera Romana
Rm. Valcea, Str. Dacia nr.10
0250/731240

Biroul de Metrologie Legala
Rm. Valcea, Str. Oituz nr. 7
0250/748962
Biroul Vamal
Rm. Valcea, Str.Ion Referendaru nr. 1
0250/737925

C.N. „Posta Romana” Reprez. Valcea
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 6
0250/736910
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Rm. Valcea, Str. G-ral Magheru nr. 25
0250/734221, 0250/738035

Casa Judeteana de Pensii
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 157 – 159
0250/732450
Centrul Militar Judetean
Rm. Valcea ,Str. Maior V. Popescu nr. 8
050/733985

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 41
0250/739839, 0250/734049
Compania Nationala Apele Romana – Directia Apelor Olt – Rm. Valcea
Rm. Valcea, Str.Remus Belu nr. 6
0250/735929

Directia de Munca si Solidaritate Sociala
Calea lui Traian nr. 157- 159
0250/735866
Directia de Sanatate Publica
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 331
0250/747720

Directia de Statistica
Rm. Valcea, Str.G-ral Praporgescu nr.21
0250/739020, 0250/732273
Directia de Telecomunicatii
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 6
0250/731032

Directia Generala a Finantelor Publice
Rm. Valcea,Str.G-ral Magheru nr. 17
0250/737776, 0250/ 737777, 0250/ 737778, 0250/ 737779, 0250/737776 int.2044
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
0250/739920

Directia Jud. Pentru Protectia Drepturilor Copilului
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu
0250/734270
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Rm. Valcea, B-dul N. Balcescu nr. 24
0250/734314

Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Str. T. Vladimirescu nr. 1
0250/735620
Directia Sanitar Vetrinara
Rm. Valcea, B-dul. Pandurilor nr. 9
0250/713819, 0250/713819

Directia Silvica
Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 37
0250/735840 (1)
Garda Finaciara
Rm. Valcea, G-ral Magheru, nr. 17
0250/734282

Garnizoana Valcea
Rm. Valcea, Str. T. Vladimirescu, nr. 31
0250//739601, 0250/739602
Grupul de Pompieri „G-ral Magheru”
Rm. Valcea, Str.Decebal nr. 6
0250/742007, 0250/748202, 0250/ 748201

Inspectoratul de Politie Valcea
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 95
0250/703004
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Rm. Valcea, Str. Remus Bellu nr. 6 bis
0250/735859

Inspectoratul de Protectie Civila
Rm. Valcea, Str. Mihai Viteazul nr. 39
0250/731880
Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap
Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 93
0250/731279

Inspectoratul in Constructii
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 18
0250/735771
Inspectoratul Scolar
Rm. Valcea, Str. Nicolae Balcescu nr. 26
0250/737520

Inspectoratul Teritorial de Munca
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 72
0250/732657
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 37
0250/730285

Min. Turismului – Directia de Autorizare si Control
Rm. Vacea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
0250/732169
Oficiul Concurentei
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 18
0250/735754

Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Rm. Valcea, Str. Oituz nr. 7
0250/747927, 0250/744150
www.ojcgcvl.unet.ro
Oficiul Judeten de Consultanta Agricola
Rm. Valcea, Str. T. Vladimirescu nr. 72 (sediul Prefecturii, etj. 4)
0250/748490

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Rm. Valcea, Splaiul Independentei nr. 7, Bl. 8
0250/747120,
Oficiul Teritorial ANL Valcea
Rm. Valcea Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
0250/736442

Parchetul Valcea
Rm Valcea, Str. Carol nr. 16
0250/738020
Regia Autonoma Drumuri si Poduri
Rm. Valcea, Str. Gib Mihaescu nr. 28
0250/733786, 0250/734957

Registrul Auto Roman
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 220
0250/740089
SC Distrigaz SA, sucursala Rm. Valcea
Rm. Valcea, Str. Banu Maracine nr. 448
0250/747046

SC Electrica SA, sucursala Rm. Valcea
Rm. Valcea, Str.Stirbei Voda nr. 7
0250/735621, 0250/805999, int. 5808
www.electica.ro
Sectia Drumuri Nationale
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 15
0250/739640

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
Rm. Valcea, Str. G-ral Praporgescu nr. 5
0250/732235
Sistemul de Gospodarire al Apelor
Rm. Valcea, Str.Remus Belu nr. 6
0250/730415

SN Imbunatatiri Funciare SA, Sistemul Zonal Valcea
Rm. Valcea, Str. Mihai Viteazul nr. 49
0250/748462
SN Petrom SA, sucursala
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 147, bl. D 2
0250/739331, 0250/739330

Tribunalul Valcea
Rm. Valcea, Str. Scuarul Revolutiei, nr. 1
0250/732768, 0250/739120

Vaslui

Vrancea

Jandarmii ar fi trebuit să pună furtunurile cu apă pe suporterii cu torţe

de

Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a declarat, luni, că jandarmii ar fi trebuit să intervină cu furtunuri cu apă cînd suporterii dinamovişti au aprins torţe şi fumigene la derbiul Dinamo-Steaua, scor 1-1, din etapa a XIII-a a Ligii I.

„Au fost petarde şi torţe, dar nu s-a accidentat nimeni. Nu au aruncat pe terenul de joc. Organele de ordine ar fi trebuit însă să-şi facă datoria. Jandarmeria trebuia să pună în aplicare legea, pentru că acum există lege. Deocamdată însă organele abilitate nu-şi fac datoria, asta este. Dăm în cluburi repede. De ce să dăm în cluburi?”,a declarat Dragomir.

Oficialul LPF, care este iniţiatorul legii împotriva violenţei pe stadioane, consideră că Jandarmeria ar fi trebuit să fie implicată direct în controlul corporal al spectatorilor, sarcină care revine conform Legii 4, firmelor de pază şi protecţie angajate de către clubul organizator. „În chestiunea cu controlul corporal a fost o scăpare a mea, în lege, pentru că trebuia să implic şi Jandarmeria în chestia asta. Dar ei au scos asta din lege. Ei sunt în jurul stadionului, dar ar fi trebuit să intervină. De ce nu a intervenit? Cu furtunuri cu apă trebuia imediat intervenit. Jandarmeria să facă bine să-i ia pe toţi care au intrat cu torţe de pe camerele de luat vederi şi să nu le mai dea voie să intre toată viaţa pe stadion. Dacă fac asta, bravo lor! Eu am încredere în generalul Olimpiodor Antonescu, care mi-a promis că va scăpa pe Dinamo de huligani”, a mai spus Dragomir.a

Ion Crăciunescu: „Mejuto şi Busacca sînt arbitri de top. Nu avem de ce să ne facem probleme!”

de

Fostul mare arbitru internaţional a comentat delegarea celor doi centrali la partidele pe care echipele româneşti le vor disputa la mijlocul acestei săptămîni în grupele UEFA Champions League.

„Amîndoi sînt arbitri de top, nu avem de ce să ne plîngem şi nici motive să ne facem probleme. La ora actuală, ambii sînt în top 10 european. Arbitrii spanioli sînt obişnuiţi cu disciplina, preşedintele comisiei de acolo îi apără în permanenţă, iar ei au o personalitate foarte puternică.

Trebuie să conştientizăm că nicăieri nu se tolerează actele de indisciplină, oricît de mici ar fi ele.” a spus Crăciunescu pentru gsp.ro

„Dacă nu voi îndeplini obiectivele, voi fi demis”

de

Viorel Moldovan se află la prima experienţă din viaţa sa ca antrenor principal, după ce în partea a doua a sezonului 2006-2007 a fost secundul lui Răzvan Lucescu la Rapid.

Ai preluat Vasluiul într-un moment dificil. Nu ţi-e teamă?
Nici vorbă. Am găsit o echipă tristă, dar sunt convins că băieţii se vor descătuşa curând. Îmi doream foarte mult acest debut ca antrenor principal, iar la Vaslui am toate condiţiile pentru a începe acestă carieră. Le-am spus jucătorilor că vor începe o nouă viaţă, o nouă eră, să uite ce s-a întâmplat până ieri şi să perceapă ce va fi pe viitor.

Ai urmărit Vasluiul?
Sigur că da. A început foarte bine, dar pe parcurs s-au mai stins. Mă bucur că domnul Porumboiu a insistat şi a reuşit să mă determine să ajung la Vaslui. Va fi un debut important pentru mine, voi fi responsabil pentru ce mă va aştepta. Cred în potenţialul echipei, sunt convins că vom face lucruri frumoase împreună. Sper să reuşesc.

Ce le-a lipsit jucătorilor vasluieni în această perioadă?
Cred că, la un moment dat, a intervenit o automulţumire. Eu cred în potenţialul acestei echipe. Sper să le aduc jucătorilor acel entuziasm în joc.

Poţi duce echipa în Europa?
Nu mă sperie obiectivul pentru că altfel nu aş mai fi venit la Vaslui. Jucătorii trebuie să uite ce a fost până ieri şi să se concentreze la ceea ce va fi de mâine încolo. Voi fi foarte exigent şi cred că participarea într-o cupă europeană nu este o misiune imposibilă.

Ce se va întâmpla dacă nu vei îndeplini obiectivele?
Cred că voi demis. Ştiu că pe un antrenor îl ţin rezultatele. Nimeni nu mai are răbdare în fotbalul de astăzi. Este clar asta.

Care sunt colaboratori tăi?
L-am păstrat pe Cristi Dulca. El va fi secundul meu. El ştie deja jucătorii şi, pentru a intra cât mai repede în rol, aveam mare nevoie de el. În scurt timp voi aduce un preparator fizic italian.

Ce clauze mai sunt?
Patronul echipei nu are dreptul să-i critice pe jucători în public. Asta e o clauză foarte importantă, ca şi cea în ce priveşte transferurile pe care trebuie să le facem la echipă. Eu sunt cel care decid cine vine şi cine pleacă.

Onuţ: „Nu ne mai antrenăm, pâna nu se întoarce Popa“

de

Căpitanul echipei crede că Poli Iaşi nu va retrograda, în ciuda problemelor financiare pe care le are clubul din Dealul Copoului.

„Cu toţii ne-am dorit să câştigăm cu Pandurii, dar n-a mers. Chiar dacă unii spun că nu am vrut să jucăm pentru că nu ne-am luat banii, îi asigur eu că nu suntem atât de proşti încât să pierdem puncte aiurea. Chiar am vorbit cu băieţii înainte de meci şi ne-am spus «Hai bă, să câştigăm meciul ăsta şi-om vedea după aceea ce va fi. Să luăm noi trei puncte şi banii o să vină». Am vrut cele trei puncte, dar uite că nu ne-a ieşit jocul. Acum ce să facem, să ne tăiem capul?”, a declarat Onuţ. Fotbalistul ieşenilor a precizat că va încerca să-l întoarcă din drum pe Ionuţ Popa, care a plecat sâmbătă dimineaţă acasă, la Arad. „După meci ne-a spus că pleacă şi de atunci nu am mai vorbit cu el, nu am mai reuşit să dăm de el. Am înţeles că a plecat, dar vom încerca să-l convingem să revină la echipă. Am plecat împreună la un drum şi trebuie să-l parcurgem împreună, indiferent cât de greu este. Atunci când am avut nemulţumiri, dânsul a fost alături de noi. Acum e normal să fim şi noi cu el. De aceea luăm în calcul şi varianta neprezentării la antrenamente în cazul în care nea’ Popică nu se întoarce”. Şi preşedintele executiv, Sorin Boca, a declarat că va încerca să-l convingă pe Popa să continue la Poli, cel puţin până la finalul turului. „Era foarte supărat şi îi înţeleg starea, pentru că nimeni nu se aştepta să pierdem puncte în acest meci. Echipa a făcut un joc slab. După meci a spus că nu mai vine la echipă, dar eu consider că a făcut acest gest la supărare şi voi face tot posibilul să-l fac să se răzgândească. Echipa are nevoie de antrenor”, a declarat Sorin Boca.

„Acţionarii să strângă rândurile“

Ionuţ Stancu a dezvăluit că Ionuţ Popa le-a spus că îi este imposibil să mai lucreze în condiţiile date: „Chiar dacă am pierdut două puncte, nu suntem într-o situaţie disperată. Am strâns totuşi 12 puncte şi mai avem şansa de a mai acumula în acest tur. Important este ca şi acţionarii să vină alături de noi. Sunt jucători care nu şi-au primit banii şi este greu să joci în asemenea condiţii. Până şi Buzău are o primă de 2.000 de euro şi ştiţi câte puncte are, iar noi, care am strâns 12 puncte, nu am luat nimic”.

„Am vorbit cu Ionuţ Popa şi încerc să-l conving să revină şi să stea macar până în iarnă. La ora actuală, cred că am 80% şanse de reuşită” – Sorin Boca, preşedinte Poli Iaşi

Noi avem iluzii, ei au stadioane!

de

Noul stadion naţional va fi gata abia în 2010, cu doi ani înainte de Jocurile Olimpice de la Londra

Europa construieşte, România demolează. Sîntem singura ţară din UE care nu are un stadion multifuncţional, care să poată găzdui nu doar meciuri de fotbal, ci şi întreceri internaţionale de atletism ori chiar concerte de amploare. Demolarea arenei din Complexul „Lia Manoliu”, construită în 1953 şi care avea o capacitate de 60.120 de locuri, a lăsat un gol pe care noul stadion nu-l va umple. Construcţia prevăzută a fi gata în 2010 nu avea pistă de atletism în proiectul iniţial, dar e posibil ca aceasta să fie făcută totuşi. Pînă atunci însă, pur şi simplu, nu vom avea un stadion naţional!

În acest moment, singurele arene multifuncţionale din România sînt cele din Craiova, de aproape 28.000 de locuri, şi Dinamo din Bucureşti, cu 15.000 de locuri.

Iată lista celor mai importante stadioane din Europa:

Stadioane
Austria
Cel mai mare stadion
Ernst Happel Stadion (Viena)
Capacitate: 53.008
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Primăria oraşului Viena

Belgia
Cel mai mare stadion
Roi Baudouin Stadium (Bruxelles)
Capacitate: 50.122
Multifuncţional (stadion naţional)

Bosnia-Herţegovina
Cel mai mare stadion
Asim Ferhatovici Hase Stadium (Sarajevo)
Capacitate: 35.630
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Primăria oraşului Sarajevo

Bulgaria
Cel mai mare stadion
Vasil Levski Nationalen Stadion (Sofia)
Capacitate: 46.340
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Agenţia Naţională pentru Tineret şi Sport

Cehia
Cel mai mare stadion
AXA Arena (Praga)
Capacitate: 20.854
Fotbal (stadion naţional)
Proprietar: AC Sparta Praga

Croaţia
Cel mai mare stadion
Maksimir Stadium (Zagreb)
Capacitate: 38.923
Fotbal (stadion naţional)

Danemarca
Cel mai mare stadion
Parken Stadium (Copenhaga)
Capacitate: 42.305
Fotbal (stadion naţional)
Proprietar: Parken Sport & Entertainment

Elveţia
Cel mai mare stadion
St. Jakob-Park (Basel)
Capacitate: 42.500
Fotbal
Proprietar: Genossenschaft Stadion St. Jakob-Park

Finlanda
Cel mai mare stadion
Helsinki Olympic Stadium (Helsinki)
Capacitate: 40.000
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Stadion-säätiö

Franţa
Cel mai mare stadion
Stade de France (Paris)
Capacitate: 80.000
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Consortium Stade de France
Cel mai mare stadion de fotbal
Stade Velodrome (Marsilia)
Capacitate: 60.031
Fotbal, rugby
Proprietar: Primăria oraşului Marsilia

Germania
Cel mai mare stadion
Signal Iduna Park (Dortmund)
Capacitate: 81.264
Fotbal
Proprietar: Borussia Dortmund
Cel mai mare stadion multifuncţional
Olympiastadion (Berlin)
Capacitate: 74.228
Multifuncţional
Proprietar: Olympiastadion Berlin GmbH

Grecia
Cel mai mare stadion
Athens Olympic Stadium (Atena)
Capacitate: 71.030
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Guvernul Greciei
Cel mai mare stadion de fotbal
Karaiskakis Stadium (Pireu)
Capacitate: 33.334
Fotbal
Proprietar: statul grec

Irlanda
Cel mai mare stadion
Croke Park (Dublin)
Capacitate: 82.300
Fotbal, rugby
Proprietar: Gaelic Athletic Association

Italia
Cel mai mare stadion
Stadio Giuseppe Meazza (Milano)
Capacitate: 82.955
Fotbal
Proprietar: Primăria oraşului Milano
Stadio Olimpico (Roma)
Capacitate: 82.300
Multifuncţional
Proprietar: Primăria oraşului Roma

Anglia
Cel mai mare stadion
Wembley Stadium (Londra)
Capacitate: 90.000
Fotbal
Proprietar: The Football Association
Cel mai mare stadion multifuncţional
Olympic Stadium (Londra)
Capacitate: 80.000
Multifuncţional (stadion naţional pentru JO 2012)

Olanda
Cel mai mare stadion
Amsterdam ArenA (Amsterdam)
Capacitate: 51.628
Fotbal
Proprietar: Gemeente Amsterdam

Polonia
Cel mai mare stadion
Silesian Stadium (Katowice)
Capacitate: 47.246
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Silesian Voivodeship

Portugalia
Cel mai mare stadion
Estadio da Luz (Lisabona)
Capacitate: 65.647
Multifuncţional
Proprietar: Sport Lisboa e Benfica

Rusia
Cel mai mare stadion
Lujniki Stadion (Moscova)
Capacitate: 78.360
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: FC Torpedo Moscova

Scoţia
Cel mai mare stadion
Celtic Park (Glasgow)
Capacitate: 60.857
Fotbal
Proprietar: Celtic Football Club

Serbia
Cel mai mare stadion
Stadion Crvena Zvezda (Belgrad)
Capacitate: 55.000
Multifuncţional
Proprietar: Steaua Roşie Belgrad

Spania
Cel mai mare stadion
Camp Nou (Barcelona)
Capacitate: 98.772 locuri
Fotbal
Proprietar: FC Barcelona
Cel mai mare stadion multifuncţional
Estadio Olimpico de Sevilla (Sevilla)
Capacitate: 57.619
Multifuncţional
Proprietar: Sociedad Estadio Olimpico de Sevilla S.A.

Suedia
Cel mai mare stadion
Ullevi Stadium (Goteborg)
Capacitate: 43.000
Multifuncţional
Proprietar: Higab

Turcia
Cel mai mare stadion
Atatürk Olympic Stadium (Istanbul)
Capacitate: 81.283
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Republica Turcă
Cel mai mare stadion de fotbal
Şükrü Saracoglu Stadium (Istanbul)
Capacitate: 50.509
Fotbal
Proprietar: Fenerbahce SK

Ţara Galilor
Cel mai mare stadion
Millennium Stadium (Cardiff)
Capacitate: 74.500
Fotbal, rugby
Proprietar: Welsh Rugby Union

Ucraina
Olimpiiski (Kiev)
Capacitate: 83.450
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Primăria oraşului Kiev

Ungaria
Cel mai mare stadion
Stadion Puskas Ferenc (Budapesta)
Capacitate: 68.976
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Guvernul UngarieiNationalen Stadion (Sofia)
Capacitate: 46.340
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Agenţia Naţională

România are doar două stadioane multifuncţionale:

Stadionul Ion Oblemenco (Craiova)
Capacitate: 27.915 locuri (8 culoare)
Proprietar: Primăria oraşului Craiova
Stadionul Dinamo (Bucureşti)
Capacitate: 15.138 locuri (9 culoare)
Proprietar: MAI

Prietenul lui Chivu

de

Bebe are 9 ani şi s-a împrietenit cu idolul său cînd acesta a fost făcut ambasador al programului SOS Satele Copiilor

Bebe are nouă ani şi face parte din programul SOS Satele Copiilor. Locuieşte alături de ceilalţi trei fraţi ai săi în campusul de pe Calea Floreasca. Nu îl cheamă Bebe, e doar un supra-nume, dar nu o să intrăm în detalii pentru a-l proteja. La fel ca şi ceilalţi copii de acolo a fost luat de către autorităţi de lîngă familiile care nu puteau avea grijă de el.

Cînd l-au adus era încă în scutece, de aceea i se spune Bebe. „Ia zi, cum te cheamă pe tine, Bebe şi mai cum?”. Zîmbeşte: „Chivu”. Cristi e idolul lui, aşa a ajuns în paginile Gazetei, într-o poză alături de căpitanul echipei naţionale cînd acesta a fost numit ambasador al programului SOS Satele Copiilor. Ieri a primit cadoul trimis de Chivu: una dintre mingile de la meciul România-Franţa.

„Asta e chestia…”
Bebe nu concepe viaţa fără minge, e înnebunit după fotbal. Din cauza traumelor copilăriei a vorbit foarte tîrziu, pe la cinci ani. Dacă îl iei repede se închide în el, se sperie. Însă dacă aduci vorba despre fotbal devine imediat volubil.

Uneori e nesigur: „Bebe, arată cum tragi tu la poartă! „. „Cine, eu?”, se întreabă şi imită involuntar inflexiunile din vocea Mamei Valeria, mama socială care l-a crescut. Cînd a dat cu ochii de Chivu, cu două săptămîni în urmă, s-a topit orice urmă de emoţie. Şi acum retrăieşte clipele: „Bebe, ce l-ai întrebat pe Cristi?”. Agită din nou arătătorul prin aer şi răspunde misterios: „Păi, asta e chestia, nu l-am întrebat eu, m-a întrebat el. Cu cine ţin, ce îmi place să joc”. „Şi ce i-ai răspuns?”. „Că ţin cu Steaua şi vreau să fiu atacant şi că îmi place de el cel mai mult”. „Bine, dar Chivu e mijlocaş la echipa naţională, nu atacant”. Ridică ochii indignat, semn că e documentat: „Ba la Inter joacă fundaş”.

Profesionistul
Bebe e de acord să prezinte camera lui, biroul, cîteva poze cu fotbalişti. Mobilă simplă, cîteva jucării, o încercare de a crea un univers pe care nu l-a avut niciodată. Pe o foaie de caiet scrie un autograf care trebuie păstrat, cine ştie cît o să valoreze în cîţiva ani. Dar totul în fugă, se grăbeşte să nu întîrzie la teren.

„La ora 15:00 vine un domn profesor cu care facem antrenament pentru fotbal”, spune şi îşi strînge mingea în braţe zbughind-o pe uşă. Vocea dură a profesoarei îl ţintuieşte pe loc. Încearcă să arunce politicos peste umăr un „la revedere”, apoi o ia din nou la fugă spre terenul de bitum. E ora 14:48. Puştiul are stofă de profesionist, dar încă nu ştie asta.

De unde provin copiii
Băieţii şi fetele din campusul de pe Calea Floreasca, precum şi din celelalte locaţii ale SOS Satele Copiilor sînt aduşi din toate colţurile ţării. Autorităţile îi iau de lîngă familiile care nu au bani să îi crească sau, în cazuri mai grave, îi abuzează ori îi supun violenţelor. Sînt aici singuri sau alături de fraţi şi surori şi locuiesc în case unde încearcă să refacă atmosfera unei familii.

Un reportaj pe cît de dramatic, pe atît de amuzant despre coşmarul trăit de un suporter dinamovist la Nijmegen

de

Unul dintre suporterii „cîinilor” care a făcut deplasarea în Olanda povesteşte evenimentele care ar putea-o exclude pe Dinamo din Europa. „Hai, băăăă, că pleacă avionul!!!”, mi-a ţipat în telefon unul dintre prietenii cu care plecam şi ajunsese, alături de alţi doi amici la aeroport. Cu o oră înainte de decolare, eu şi Ursu eram blocaţi pe podul Băneasa de un trafic cum rar vezi pînă şi în Bucureşti. Rectific. Cum des vezi!

Am calculat repede ce e mai grav: să pierd avionul sau să rămîn o lună fără permis. Am ales varianta B. Ca atare, am urmat calea contrasensului. În 10 minute eram la aeroport, iar după alte 20, în avionul care ne ducea la Bruxelles. La 13:00 am ajuns în Bruxelles, iar la 16:00 în Amsterdam, unde aveam rezervare la hotel. Muzeul Madame Tussaud, Amsterdam Arena, Redlight District, Coffee shop-uri. Aşa ne-am petrecut ziua de miercuri, ziua dinaintea meciului.

„Succes” în limba română
Joi, la 16:30, am plecat cu ceilalţi patru prieteni din Amsterdam spre Nijmegen, cu trenul. Galeria venea cu autocarele din Bruxelles. La 18:00 era în faţa gării din Nijmegen. Citisem pe Internet că stadionul este la cinci minute de mers pe jos. Ei bine, nu vă luaţi după tot ce scrie pe net. Am întrebat oamenii de ordine cum să ajungem, ne-au arătat direcţia, însă ne-au avertizat că e departe. Ajunsesem destul de devreme, aşa că am luat-o la pas. Interesant mi s-a părut că toţi poliţiştii din Nijmegen pe care i-am întrebat cîte ceva, după ce ne dădeau informaţia, încheiau urîndu-ne succes. Şi nu în olandeză sau engleză, ci în română!

Aşadar, îmbrăcaţi în alb şi roşu, cu goarne, steaguri şi fulare, am plecat pe jos spre stadion. „Nu ne-or perpeli ăştia p-aici, mă, dacă ne văd că sîntem cu Dinamo?”, întreabă Chioru. „Ce-ai, mă, eşti nebun? Ăştia se bat cu ăia de la Ajax, Feyenoord…Ce treabă au cu noi?”, răspunde Şarpe liniştit.

Într-adevăr, nu după mult timp ne ajunge din urmă un grup de fani al celor de la NEC Nijmegen. La fel ca noi: goarne, steaguri, fulare, numai că alte culori. „Good luck, boys!”, ne-au urat zîmbitori şi ne-au arătat calea spre stadion. Le-am urmat indicaţiile, dar, la un moment dat, am ajuns într-o intersecţie unde ne-am blocat.

Cum stăteam şi ne uitam peste copaci, poate-poate vedem stîlpii de nocturnă, dintr-o maşinş care aştepta la semafor coboară un poliţist. „Salut, băieţi! Nu o luaţi înainte, că, la următoarea intersecţie e punctul de întîlnire al celor de la NEC şi cred că e mai bine să vă evitaţi. Mergeţi în dreapta şi, cînd ajungeţi la secţia de poliţie, faceţi stînga. Succes!„, ne spune cu un zîmbet de parcă eram amicii lui de-o viaţă. „Aaa, la noi e interzis să bei alcool pe stradă”, îi atrage atenţia prietenului nostru Ovidiu, care, pe lîngă însemnele lui Dinamo, căra după el şi o cutie de bere.

Prima fumigenă
Am ajuns la stadion în timp util. Ne-am aşezat în peluză şi am început să cîntăm. „Bă, dacă nici p-ăştia nu-i batem…”, se aude Chioru’ în pauza dintre două scandări. Eram cam 150 de suporteri cînd a început meciul, dar mai era un autocar cu fani pe drum. „Unii sînt cu Elias, fostul lider, alţii cu Barbă, actualul. Au venit separat”, se aud voci prin peluză. „Aoleu! Poate se iau ăştia la bătaie între ei”, mă gîndesc din perspectiva omului neutru.

„Dinamo! Luptă, Dinamo!”. Sîntem peste fanii lui NEC, dar NEC este peste noi în careu. Prin minutul 25 apar şi ceilalţi suporteri. Parcă se aude şi mai tare: „Haaaaaaaide, Dinamo Bucureşti! Luptă dacă ne iubeşti!”. Dar Dinamo nu ne iubea deloc. La un moment dat, toate capetele din faţa mea s-au îndreptat spre stînga.

Mă uit şi eu şi, deşi nu a fost cel mai înspăimîntător lucru pe care l-am văzut în viaţa mea, am simţit fiori reci. Se aprinsese o fumigenă. „De ce, măi băieţi?”, întreabă retoric un om mai în vîrstă din dreapta mea. Din fericire, prima fumigenă s-a aprins, a ars şi s-a stins la noi în peluză. Nu şi următoarele. Încă una a aterizat printre suporterii lui NEC, iar cea care a declanşat războiul, pe teren, lîngă un jucător al gazdelor.

Începe măcelul
Deja îmi venea să-mi trag palme că am străbătut atîtea mii de kilometri, să pierdem (între timp se făcuse 1-0 pentru NEC, dar nu mă mai uitam pe teren) şi să mai las şi cîţiva dinţi prin Olanda! Începe un fel de tenis cu fumigene, cu suporterii dinamovişti la serviciu. Noi le aruncam la ei, ei la noi şi tot aşa, pînă se stingeau.

„Ăştia n-au, frate, poliţie?”, întreabă Ursu cu chipul împietrit de spaimă. Eu deja mă gîndeam să ies, dar era imposibil. Şi nu, poliţie nu era. Erau doar cîţiva stewarzi care nu se pregătiseră pentru aşa ceva. Şi-a-nceput cafteala! Vreo 20 de olandezi au ajuns lîngă paravanul de sticlă ce îi despărţea de noi. „Dacă trec ăştia la noi iese măcel”, spune suporterul mai în vîrstă de lîngă mine, în timp ce îndepărtează spre un loc mai sigur. „Da, mamă, sînt bine. Nu, exagerează ăştia la televizor”, încearcă Şarpe să o liniştească pe maică-sa, care îl sunase din ţară. Dinamo tot nu reuşea să egaleze, dar era ultima mea grijă.

Vjjjjjjjj…..poooc! O bucată de fier de vreo jumătate de kil a căzut la cîteva scaune de mine. A fost momentul cînd am început cu adevărat să mă tem că nu voi pleca întreg acasă. Mi-am pus geaca în cap, mi-am făcut cruce cu limba şi mă gîndeam la ce va urma. Între timp, ai noştri cu ai lor se căsăpeau pe garduri. Un dinamovist se urcase pe gard, îşi scosese cureaua şi altoia olandezi. Scaunele zburau dintr-o parte în alta, iar o baterie de telefon lansată din partea olandeză a peluzei a lovit în cap o femeie, angajată a clubului Dinamo.

Poliţia apare tîrziu
Inima apăsase de mult acceleraţia şi înghiţeam nod după nod. Mi-era atît de frică, încît am luat în calcul varianta să sar în teren dacă ăia intră peste noi. „Ce-aţi făcut, mă nenorociţilor, iar ne-aţi făcut de rîs afară? Vedeţi că vă aşteaptă poliţia afară să vă încingă”, îmi spune la telefon un prieten din ţară. De parcă nu eram eu deja înghesuit de frică, acum mă şi vedeam trecînd printr-o pădure de bastoane.

Poliţiştii au intrat în miezul luptei, la abia vreun sfert de oră după ce a început. Mă uit pe teren şi văd că se terminase meciul. Privesc tabela. Tot 1-0. Localnicii care părăseau stadionul ne arătau, cu ajutorul degetului mare plimbat pe gît, că ne omoară afară.

Gîndindu-mă că măcar cîţiva nu glumesc, am paralizat de frică. Uram Olanda, voiam acasă. „Cum ajungem noi la gară, mă?”, ne întreabă Ovidiu. „Eu nu plec de aici. Dorm în stadion pînă dimineaţă”, îi zic. Îmi doream din toată inima (şi am observat că era o dorinţă comună) să ne ia poliţia şi să ne ţină la secţie. Am stat în curtea din spatele peluzei o oră jumate, timp în care am făcut scenarii cît pentru zece filme. „Bă, cum ne luăm noi maşinile de aici?”, vorbeau nişte băieţi care parcaseră lîngă stadion.

„Cum ajungem la gară?”
Momentul cînd spaima mi s-a transformat în frică turbată a fost cînd la gardul stadionului au apărut vreo zece olandezi. Nu aruncau cu nimic, nu urlau. Şi asta m-a speriat. Aveau figurile reci ale unor ucigaşi plătiţi. „Ăştia sînt trimişi momeală. Mai sînt 200 în spatele lor”, se aude vocea tremurîndă a lui Chioru, care se ascunde după un autobuz: „Stau dracu’ aici, poate au pistoale”. Eu mă gîndeam doar cum să-i conving să ne bată mai puţin. Băieţii erau însă de la poliţie, îmbrăcaţi civil. Suporterii care veniseră cu autocarele erau mai puţin panicaţi, dar nouă, care trebuia să mergem o juma’ de oră pînă la gară, ne tremura carnea de frică. A venit într-un final şi escorta poliţiei. Nici dacă îl vedeam pe Dumnezeu nu mă bucuram atît. Au ieşit şi jucătorii şi oficialii lui Dinamo. S-au uitat la noi ca la nişte proscrişi şi au urcat în autocar. Erau trei autocare de suporteri, cel al jucătorilor şi cîţiva fani pe jos, în spatele lor. Noi eram unii dintre ei.

Stadionul era în mijlocul unui parc imens, motiv în plus de spaimă. Parcă auzeam foşnete în pădure, parcă vedeam ochii fanilor lui NEC pîndind de după boscheţi şi aşteptînd să scăpăm de escortă. Vedeam pixelat de frică şi stăteam în spatele unei dube de poliţie, care îmi dădea oarece siguranţă. Numai că, ieşind de pe aleile parcului şi ajungînd la şosea, autocarele au accelerat şi au dispărut în noapte, cu tot cu escortă. „Pînă aici ne-a fost!”, strigă Ursu’, punîndu-şi mîinile în cap. Rămăsesem cîţiva suporteri români pe o stradă cu pădure de-o parte şi de alta. „Cum să joci, mă, cu Boştină”, se aude Chioru’ la un moment dat, în timp ce noi pornisem într-o călătorie kamikaze spre gară.

Taxiul speranţei
Nu l-a băgat nimeni în seamă. Aveam atitudinea oamenilor resemnaţi cu gîndul că şi-o vor lua. Capul parcă mi-era pus pe rulmenţi. Mă uitam cînd în stînga, cînd în dreapta şi pregătisem deja eschivele. Am făcut schimb de haine între noi, în aşa fel încît să nu se vadă la nici unul însemnele dinamoviste. Chioru’ şi-a aruncat pînă şi goarna de care era atît de mîndru. Orice om de pe stradă mi se părea dubios şi îl vedeam împotriva noastră. „Uite, bă, poliţia! Hai la ei!”, zice Ovidiu. Pentru a nu ştiu cîta oară în acea seară m-am bucurat să văd poliţie.

„Puteţi să ne ajutaţi să găsim 2 taxiuri pînă la gară. Ne e frică să mergem pe jos”, i-am rugat pe poliţişti, explicîndu-le situaţia. „Staţi liniştiţi, băieţi, nu vă lăsăm aici”, spune unul din ei. O promisiune care mi-a luat una din numeroasele pietre de pe inimă. Într-adevăr, nu ne-au lăsat. Taxiul în care m-am suit era cea mai frumoasă maşină pe care am văzut-o vreodată, iar şoferul, cel mai bun om din istorie. La gară, eu deja scăpasem de griji. „Dacă ne aşteaptă ăştia aici, frăţiorule?”, ne întreabă Chioru’, omul cu scenariile cele mai pesimiste. „Au camere în gară, nu cred că ne atacă aici”, îi răspund, mai mult încurajîndu-mă pe mine.

Trenul îl pierduserăm, însă am luat unul către Hertogenbosch. De aici trebuia să prindem o legătură către Utrecht, de unde era tren spre Amsterdam. Am pierdut legătura, aşa că am luat un autobuz condus de un şofer care, nu exagerez, cred că avea 75 de ani. „Tataie, te rugăm!”, îi strigă Şarpe, după care se îndeasă în scaun şi adoarme. La fel am făcut şi noi pînă la Uttrecht, de unde am luat trenul spre Amsterdam. După cinci ore de mers cu trenul şi cu autobuzul, timp în care am văzut mai multe gări ca un ceferist în prag de pensie, am ajuns de dimineaţă la Amsterdam fără configuraţia corpului schimbată, parcă încîntaţi că am trăit la limită experienţa de la Nijmegen. „Dacă ne duceam la meci, ne uitam, veneam şi ne culcam, ce mai povesteam noi acasă, Chiorule?”, se aude Şarpe, în timp ce ne tîram spre hotel.

Merită Dinamo să fie în Ligă?

de

Fanii şi specialiştii încearcă să răspundă declaraţiei provocatoare pe care a făcut-o căpitanul stelist Rădoi: „Dinamo nu ne va onora în grupe”

Rădoi a reaprins derbyul României la cîteva minute după finalul partidei din Ştefan cel Mare. Iar gsp a extins discuţia, dînd cuvîntul rivalilor de la Steaua şi Dinamo, oamenilor din fotbal şi fanilor.

Ce a zis Rădoi? „S-a văzut în acest derby cine joacă în Liga Campionilor şi cine nu poate să ajungă nici măcar în grupele Cupei UEFA. Dinamo nu merită să fie în Champions League!”.

DA, MERITĂ

„Ce mare scofală a făcut Steaua?!”
Mai întîi, păreri subiective, cum este cea a lui Cristi Borcea: „Ce mare scofală a făcut Steaua în Ligă?! A luat un punct şi cu ăla rămîne! Mare spectacol fac, d-aia iau cinci goluri!”. Sau a lui Flavius Stoican, care a jucat cu Şahtior în Ligă: „Cine ajunge măcar în grupe se supermotivează, acolo e altceva. Eşti altfel conectat, eşti viu, trăieşti la intensitate maximă”.

” nu sînt un lider mincinos”
Opinii venite dinspre neutri sau chiar foşti stelişti. Gabi Balint: „De ce să nu merite? E adevărat că Dinamo n-a convins şi locul 1 pare norocos, însă pot să joace în Ligă, de ce nu? Mai întîi, să cîştige campionatul, iar ca să facă asta mai trebuie să se întărească. Rădoi a dovedit lipsă de respect faţă de adversari”.

Şi MM Stoica a spus: „Nu-şi are rostul discuţia dacă Dinamo merită sau nu să joace în Champions League. E pe primul loc şi nu cred că e un lider mincinos pentru că nu-mi aduc aminte nici un meci în care să fi cîştigat cu ajutorul arbitrilor”.

NU, NU MERITĂ

„Joacă slab”
Au fost şi păreri care să susţină declaraţia lui Rădoi, venite mai ales dinspre filostelişti. „Aici Rădoi are dreptate. Dinamo joacă foarte slab şi este lider datorită unei conjuncturi favorabile. Nu a cîştigat nici un meci important, a pierdut cu CFR şi Rapid şi a fost foarte aproape să piardă cu Steaua”, a spus Ilie Dumitrescu.

„Dinamo e departe de Champions League. De ce? Ca să ajungă acolo trebuie să cîştige titlul, însă cu jocul pe care l-a practicat sîmbătă nu poate avea asemenea pretenţii. Dinamo e pe primul loc datorită lui Lobonţ”, a comentat şi Ilie Stan.

SONDAJ GSP.RO
Ar merita Dinamo să joace în Liga Campionilor?
DA 20%
NU 80%

* Pînă aseară, la ora 21:00, votaseră peste 10.000 de microbişti

Cum joacă românii în Liga de anul viitor
» Locul 1, campioana, merge direct în grupe.
» Ocupanta poziţiei secunde trebuie să treacă două tururi preliminare, nu doar unul, ca anul acesta.
– În primul poate să dea peste ocupantele locurilor 2 din Portugalia, Olanda, Scoţia, Turcia, Ucraina sau Cehia.
– În turul decisiv creşte nivelul, adversare putînd fi locul 3 din Germania şi din Franţa ori locurile 4 din Italia, Anglia şi Spania.

„Lyonul a dat cu terenul peste stelişti!”
Cristi Borcea a criticat ieri dur afirmaţia preşedintelui executiv Valeriu Argăseală, care spusese după derby că „Dinamo a arătat ca o echipă de desculţi, aşa cum se spune în termeni fotbalistici!”. Dinamovistul a luat foc: „Ei vorbesc, care au egalat Otopeniul în minutul 94 şi abia au scos o remiză cu Buzăul? Eu n-am zis nimic cînd a dat Lyonul cu terenul peste ei! Hai să ne vedem fiecare de-ale lui. Probabil adversarii noştri sînt frustraţi că n-au învins, dar uită că le tremurau picioarele pe final de meci”.

„Dezorientaţi, dar pragmatici”
Unul dintre cei mai mari rivali ai „cîinilor”, Jackie Ionescu, fostă glorie a Timişoarei, a avut o poziţie neutră: „Sîmbătă, corectă ar fi fost o diferenţă de două goluri în favoarea Stelei. Dinamo a arătat ca o echipă dezorientată, fără coerenţă în joc. Dacă ierarhia în clasament era stabilită prin impresii artistice, Dinamo nu depăşea locul 9. O scuză este că joacă pragmatic, deci îşi merită poziţia, se joacă pe puncte”. (Cătălin Gheorghiu)

„Derby de Cupa UEFA”
Mircea Rădulescu, şeful Şcolii de Antrenori, l-a urecheat pe Rădoi, dar şi pe stelişti şi dinamovişti: „Declaraţie cam deplasată a căpitanului Stelei, nu ar fi trebuit să uite de fair-play, indiferent de cine e şi unde joacă. Nu-l onorează! Derby-ul de sîmbătă ar putea fi echivalat cu un meci de Cupa UEFA, nici una dintre echipe nu s-a ridicat la nivelul de Champions League. Dacă revin accidentaţii, Dinamo poate să fie foarte tare. Nu este exclus ca Dinamo şi Steaua să ajungă la nivelul optim de Ligă şi să nu fie ciuca bătăilor”.


„Clujului îi dădea cineva şanse? Nu poţi să spui că Dinamo nu poate juca în Ligă. Rădoi era necăjit. Dinamo mai are nevoie de valoare şi apoi va creşte şi calitatea jocului”
VICTOR BECALI, agent FIFA

„Fotbalul e pe puncte, nu pe spectacol. Nu l-am înţeles pe Rădoi”
RODION CĂMĂTARU, fost internaţional


„Dinamo n-a cîştigat nici un derby? CFR a luat titlul anul trecut deşi n-a bătut acasă nici pe Steaua, nici pe Dinamo, nici pe Timişoara. Am mai învăţat ceva de cînd sînt în fotbal şi anume că 3 puncte cu Gloria Buzău valorează tot atît cît 3 puncte cu Steaua”
MIHAI STOICA, manager general Urziceni


CE SPUN SUPORTERII PE SITEURILE GSP

PRO

„Dinamo se mişcă greu, e adevărat, dar e pe locul 1. Din iarnă se va întări echipa şi va avea faţă de Champions League. Pe steliştii care au îndoieli îi întreb: ce, ei meritau locul doi anul trecut?”
dd

„Steaua a fost anul trecut o vicecampioană conjuncturală, dată de geamantane, arbitraje comice şi cazul bricheta. Singurul ei merit este că a eliminat-o pe Galatasaray. Dinamo va fi o campioană demnă şi va juca altfel în Liga Campionilor”
mandog

„Răspuns la declaraţia lui Rădoi: Dinamo a jucat sîmbătă ca o echipă mare, pentru că a scos un rezultat bun chiar dacă a jucat prost. Aşa fac şi unele echipe din Ligă cu cele mai slab cotate”
monica

” să ştie că Rădoi şi echipa lui nu fac cinste României în Ligă. Ei doar se califică în grupe, iar acolo sînt sparring-partners. Au prins locul doi cu noroc anul trecut. La anul, Dinamo va demonstra că e o adevărată campioană!”
hoddle

CONTRA

„Să fim cinstiţi. Steaua a fost cu 3 clase peste Dinamo. Nu se poate să vină şi să te domine aşa acasă. Sper să-şi dea drumul la joc echipa lui Rednic, altfel nu avem nici o şansă la titlu sau în Champions League”
mrauta

„Am avut noroc cu carul. Jocul e previzibil, cu jucători lenţi şi repatriaţi. Ne trebuie oameni puternici, necompromişi, cu care să mergem în Ligă. Pînă atunci nu avem ce căuta acolo!”
titi

„Măcar noi cînd o să ajungem în grupe o să fim antrenaţi, că ne pregătim de atîţia ani de Champions League 🙂
torro

„Rădoi nu e lipsit de modestie, e realist. Dinamo nu e în stare nici să intre în grupele UEFA. E o diferenţă netă de valoare în jocul celor două rivale”
mariusz

„Cît credeţi că va rezista Dinamo pe primul loc? Cu un astfel de joc, nu va prinde podiumul. Merită să fie lider … la bambilici”
stelista

„La investiţiile care se întrevăd la Dinamo, roş-albii se vor mai antrena vreo 15 ani ca să intre în Champions League. Poate pînă atunci se desfiinţează competiţia! Sau clubul! Ufff!”
ucl

„E greu în groapa din „Ştefan cel Mare”! E din ce în ce mai adîncă şi nu se văd deloc grupele Ligii. Ei, săracii, se antrenează! Dar nimic”
sebi

„Nu sînt de acord cu Rădoi. Dinamo are faţă de Ligă. De liga secundă, bineînţeles! ”
clujeanul

Vine Ioan Andone la Dinamo din iarnă?

de

Jocul slab al trupei din Ştefan cel Mare şi faptul că Dinamo nu a câştigat niciun derby în acest sezon l-ar putea costa pe Mircea Rednic postul de antrenor al „câinilor”. Chiar dacă este lider cu echipa „alb-roşie”, Rednic nu mai este atât de sigur în ceea ce priveşte viitorul său în „Groapă”.

Tot mai multe voci din interiorul clubului Dinamo contestă modul în care se prezintă în teren echipa antrenată de „Puriu”. După meciul cu Oţelul, câştigat chinuit cu 1-0, Cristi Borcea a răbufnit: „Jucăm ca în Divizia Onoare!”; Cornel Dinu l-a criticat şi el pe tehnician după egalul de sâmbătă cu Steaua: „Cu acest prim 11 este greu să luăm titlul!”; iar oameni din anturajul „câinilor” au mărturisit că Ioan Andone stă „la cotitură” şi aşteaptă liniştit următorii paşi greşiţi ai „alb-roşilor” : „Andone stă toată ziua numai cu Nicolae Badea”, au fost „scăpările” unuia din omenii de la club, informează EVZ.

Rednic ar putea părăsi pe Dinamo chiar din iarnă, singurul lucru care îl menţine la cârma echipei fiind clauza de 1 milion de euro pe care oficialii clubului ar trebui să o plătească antrenorului dacă îl demit. Totuşi o venire a lui Andone în Ştefan cel Mare nu ar fi privită neapărat cu „ochi răi” de Rednic, care mereu a declarat că s-ar da oricând la o parte dacă „Fălcosul” ar vrea să antreneze în Ştefan cel Mare.

„Pentru Andone sunt dispus să mă dau la o parte”, spunea acum ceva timp „Puriul”.

Chiar şi Rednic a recunoscut că echipa joacă slab, iar în derby a avut mult noroc că a reuşit să obţină un punct, dar totuşi a mărturisit că momentan pentru Dinamo sunt mai importante rezultatele decât jocul. Etapa viitoare Dinamo se va deplasa la Timişoara pentru a da piept cu echipa care nu a mai pierdut de 10 etape.

Conform noilor regulamente, un antrenor nu are voie să antreneze două echipe de aceeaşi ligă într-un sezon, însă Andone ar putea fi cooptat pe orice alt post la clubul din şoseaua Ştefan cel Mare, cel mai probabil fiind cel de director tehnic.

Prandelli: „Recuperarea lui Mutu este singurul nostru câştig!”

de

Deşi Fiorentina a fost învinsă cu 1-0 de formaţia la care activează Paul Codrea şi Cosmin Moţi, Siena, antrenorul formaţiei toscane a fost încântat doar de faptul că medicii echipei au reuşit să îl recupereze pe atacantul român Adrian Mutu.

Vădit nemulţumit de rezultat, Cesare Prandelli l-a evidenţiat pe „Briliant”. „Singurul lucru bun din partida cu Sieana a fost faptul că l-am recuperat din punct de vedere fizic pe Adrian Mutu. El este un jucător care reuşeşte să dea un plus echipei, chiar dacă azi (n.r. duminică) a fost un plus doar la capitolul personalitate”, a conchis tehnicianul la finele partidei.

Nici ziarele din Italia nu au omis prestaţia ştearsă a vârfului român şi l-au notat pe acesta cu nota 5. DataSport: „Mutu nu a fost în vârful formei sale!”, fiorentinanews.it. :„Era cazul să-l introducă pe Mutu în acest joc?”, iar firenzeviola.it a notat: „Aportul lui Mutu pentru Fiorentina a fost limitat”

Adrian Mutu a început ca titular partida cu Siena şi a jucat 67 de minute, în care a reuşit să marcheze un gol, cu o lovitură de cap, dar reuşita i-a fost anulată pe motiv de offside.

Becali, votat «Cretinul Săptămânii» în cel mai popular show auto din Franţa

de

Înaintea meciului Stelei cu Lyon, în Liga Campionilor, francezii au găsit un prilej ideal de a se amuza pe seama patronului roş-albaştrilor, Gigi Becali.

În cadrul celei mai populare emisiuni auto din Franţa, „Turbo”, latifundiarul a fost ales „Cretinul Săptămânii” pentru episodul extrem de cunoscut în România, în care şeful Stelei îşi repara Maybach-ul cu o rangă.

Emisiunea este difuzată la postul de televiziune M6, unul dintre cele mai vizionate din „Hexagon”.

„Il est le patron d’equipe Steaua Bucarest” (n.r., Este patronul echipei Steaua Bucuresti), au comentat moderatorii emisiunii, după ce la începutul show-ului nimeni nu bănuia identitatea personajului.

Gigi Becali a fost nominalizat şi pentru titlul de „Idiotul lunii”, dar năzbâtia sa a fost mai puţin votată decât un alt episod în care a fost implicat un barbat care s-a filmat in timp ce-si pornea Jeep-ul, pentru ca mai apoi să se urce pe capotă şi să trăiască astfel senzaţii nebănuite, credea el.

Maşina a pierdut direcţia şi a intrat într-un pom, în timp ce personajul a căzut, evident, rănindu-se destul de grav.

Mircea Rădulescu: „Dorinel va reduce din greşelile pe care le-a făcut Steaua în turul cu Lyon”

de

Directorul Şcoliii Federale de Antrenori a comentat prestaţia Stelei la primul joc în calitate de antrenor pentru Dorinel Munteanu, fiind de părere că evoluţia vicecampioanei în faţa lui Olympique Lyon va fi mult mai bună decît cea din urmă cu două săptămîni.

„Dorinel a făcut bine că nu a umblat la ce a lăsat bun Lăcătuş la Steaua. Mi-a plăcut că a avut curaj, că i-a introdus în primul 11 pe Bogdan Stancu şi pe Kapetanos, care au evoluat foarte bine. Munteanu a umblat la moralul jucătorilor, le-a redat încrederea în propriile forţe.” a spus Rădulescu, referindu-se apoi la partida de miercuri, cu Olympique Lyon:

„Steaua trebuie să elimine greşelile pe care le-a făcut la partida tur. S-au primit 5 goluri pe greşeli imense, iar Dorinel va putea să reducă din ele. Cred că Steaua se poate agăţa de un rezultat pozitiv pe Gerland!”

Stadionul Dinamo ar putea fi suspendat între douã şi patru etape pentru incidentele de la derby

de

FC Dinamo ar putea evolua cu porþile închise între douã şi patru etape şi ar putea primi o amendã între 20.000 şi 80.000 de lei, ca urmare a incidentelor de la partida cu Steaua, scor 1-1, contând pentru etapa a XIII-a a Ligii I, au declarat, luni, surse din cadrul FRF.

Comisia de Disciplinã a FRF va analiza, miercuri, incidentele de la aceastã partidã.

„În funcţie de ce scrie în raport, Dinamo riscã o suspendare de minim douã etape şi maxim patru şi o amendã cuprinsã între 20.000 de lei şi 80.000 de lei. Se vor judeca atât aprinderea torţelor, cât şi aruncarea acestora, dar şi aruncarea altor obiecte„, au declarat sursele citate.

De asemenea, sursa citatã a menţionat cã Jandarmeria poate sã cearã FRF ridicarea dreptului de organizare a meciurilor de pe teren propriu ale grupãrii dinamoviste, dar acest lucru nu ar mai conta în cazul în care Dinamo ar primi o suspendare de minimum douã etape din partea Comisiei de Disciplinã.

Suporterii dinamovişti de la „Peluza Sud” au aruncat torţe şi petarde în sectorul rezervat susþinãtorilor stelişti, iar la începutul reprizei a doua, fanii de la „Peluza Cãtãlin Hâldan” au incendiat trei steaguri ale galeriei Steaua, capturate înaintea partidei. De asemenea, suporterii dinamovişti au aruncat cu diverse obiecte înspre teren.

Formaţia Dinamo Bucureşti a terminat la egalitate, scor 1-1 (0-1), derbiul disputat, sîmbãtã, pe teren propriu, în compania echipei Steaua, în etapa a XIII-a a Ligii I.

Spune-ti parerea aici!

Manuel Mejuto Gonzales va arbitra partida Olympique Lyon-Steaua, din Grupa F

de

Arbitrul spaniol Manuel Mejuto Gonzales va conduce la centru partida dintre Olympique Lyon şi Steaua, din etapa a 4-a a Grupei F a Ligii Campionilor, meci care se va disputa la 5 noiembrie pe arena Stade Gerland, a anunţat, luni, site-ul UEFA.

Manuel Mejuto Gonzales va fi ajutat la cele două linii de compatrioţii săi Juan Carlos Yuste Jiménez şi Javier Hugo Novoa Robles, în timp ce rezervă a fost desemnat un alt spaniol, David Fernandes Borbalan.

Delegatul din partea UEFA va fi albanezul Bujar Kasmi, în timp ce observatorul din partea forului european a fost desemnat turcul Sabri Celik.

Spaionul Mejuto Gonzales a condus un meci al naţionalei României de la Campionatul European din 2008, cu Franţa, partidă ce s-a disputat în faza grupelor şi s-a terminat la egalitate, scor 0-0. De asemenea, arbitrul mai are în palmares şi partida dintre România şi Danemarca, din preliminariile pentru EURO 2005, meci ce s-a disputat la 29 martie 2003 şi a fost câştigat de danezi, scor 5-2. Mejuto Gonzales a condus şi meciul dintre Dinamo şi Lazio, din turul III preliminar al Ligii Campionilor, meci disputat pe 28 august 2007 şi încheiat cu victoria italienilor, scor 3-1.

Pe de altă parte, celălalt meci al Grupei F, dintre Fiorentina şi Bayern Munchen, va fi condus de o brigadă tot din Spania, formată din centralul Alberto Undiano Mallenco şi asistenţii Fermin Martinez Ibanez şi Ramon Hernandez Hernandez.

Steaua face parte din Grupa A Ligii Campionilor, alături de Bayern Munchen, Olympique Lyon şi Fiorentina. În clasament, conduc germanii, cu 7 puncte, urmaţi de francezi, cu 5 puncte, în timp ce pe locurile trei şi patru sunt Fiorentina şi Steaua, cu două, respectiv un punct.

Tu ce parere ai?

Fiore şi Tacchinardi în probe la CFR?

de

Campioana i-ar putea testa pe foştii internaţionali italieni

Campioana se gîndeşte la o nouă lovitură de imagine pe piaţa transferurilor. Aflaţi pe final de carieră, foştii componenţi ai „Squadrei Azzurra”, Alessio Tacchinardi şi Stefano Fiore (ambii de 33 de ani), ar putea veni în Gruia sub comanda lui Trombetta.

Tehnicianului italian i-au fost propuşi cei doi fotbalişti cu o bogată experienţă în cupele europene.CFR vrea însă ca italienii să susţină probe de joc, pe durata a două săptămîni, şi numai apoi să le ofere contracte pînă la finalul acestei stagiuni.

Ultima dată la Mantova Calcio, Stefano Fiore nu şi-a mai reînnoit contractul cu gruparea de serie B. Mijlocaşul se află şi pe lista de achiziţii a cluburilor Reggina şi Bellinzona. În ceea ce-l priveşte pe Tacchinardi, fostul mijlocaş defensiv al lui Juventus a evoluat pînă în vară la Brescia, moment din care a rămas fără angajament.

Stefano Fiore

321 de partdie a disputat Fiore în Serie A, în care a marcat 48 de goluri

62 de prezenţe a adunat Fiore în cupele europene şi a marcat 9 goluri

Tacchinardi

5 titluri de campion al Italiei şi o cupă a Ligii Campionilor a cucerit Tacchinardi în tricoul lui Juventus Torino

CFR, cu 10 locuri mai sus decît Steaua în clasamentul IFFHS, Dinamo şi Rapid sub Vaslui

de

CFR Cluj este prima echipă din România în clasamentul pe luna octombrie al Federaţiei Internaţionale de Istorie şi Statistică a Fotbalului (IFFHS), după ce a căzut două poziţii şi ocupă locul 87, cu 122 puncte.

Vicecampioana României, Steaua Bucureşti, a urcat 17 poziţii şi se află pe locul 97, cu 114,5 puncte.

Unirea Urziceni se află pe locul 141, după o coborâre de o poziţie, cu 97,5 puncte.

FC Vaslui a căzut de pe locul 162 pe 181 şi are 85,5 puncte.

Dinamo Bucureşti a coborât de pe locul 152 pe poziţia 217, cu 77 de puncte.

Şi Rapid Bucureşti a coborât în clasament, aflându-se pe locul 258 (coborâre de pe 224), cu 71 puncte.

Ultima formaţie românească din clasament, FC Timişoara, a urcat trei locuri şi se află pe 316, cu 64,5 puncte.

Ilie Balaci: “Universitatea Craiova poate cuceri titlul în următorii trei ani”

de

Fostul jucător şi antrenor al Universităţii Craiova, Ilile Balaci, crede că echipa fanion a Olteniei poate cuceri titlul de campioană a României în următorii trei ani.

“Cred că Universitatea Craiova poate lua titlu în maximum trei ani. Nu am încercat să îl conving pe Trică să vină la Craiova, dar îl iubesc ca pe copilul meu.

Meciul cu Otopeni a produs un mic şoc, trebuie să ne reabilităm repede, pentru că vin meciurile cu echipele din Bucureşti”, a mai spus Balaci la Recursul Etapei.

Fostul internaţional Ilie Balaci a vorbit despre egalul înregistrat ieri de Universitatea Craiova în faţa echipei CS Otopeni.

“Am senzaţia că jucătorii Craiovei i-au luat la preţ de matineu pe cei de la Otopeni. Altfel nu se poate explica. Dacă ar fi să ne luăm după joc, am cîştigat un punct, dar dacă ne uităm în clasament, am pierdut două.

Nici nu mă gîndeam că nu cîştigăm meciul. Jucătorii au început jocul cu un gol marcat rapid, apoi uşor-uşor s-au retras, nu ştiu pe ce considerent, au cedat mijlocul terenului. Am primit ambele goluri din faze fixe În ultimii doi ani, numai aşa primim goluri. În mod normal, o echipă precum Otopeni trebuia să plece cu 3-4 goluri de la Craiova. Am pierdut două puncte prosteşte, puteam să ne apropiem de primele locuri”, a mai spus Balaci la Recursul Etapei.

Jean Vlădoiu: “E un drum lung pînă cînd Dinamo va ajunge în grupele Ligii “

de

Antrenorul secund al lui Dinamo, Ion Vlădoiu, spune că jocul echipei sale suferă din cauza absenţelor din lot.

“Nu aş accepta postul de antrenor al Stelei, pentru că nu se poate. Nu am licenţă PRO. Dacă aş fi antrenor liber, aş accepta un post de antrenor secund.

Jocul lui Dinamo ar fi fost mai bun dacă nu am fi avut accidentaţi, dar ne mulţumim cu ce avem momentan. Mi-aş dori ca Dinamo să realizeze mai mult din punct de vedere al prestaţiei în teren. Nu era normal ca un jucător să spună ceea ce a spus Rădoi, dar cred că drumul e lung pînă cînd Dinamo va juca în Ligă.

Am fost impresionat cînd am jucat la Craiova, cu Steaua. Stadionul era arhiplin, iar oamenii care veneau la stadion, nu puteau să intre în incinta arenei”, a mai spus Vlădoiu la Recursul Etapei.

Ion Vlădoiu: “Dinamo mai are mult de lucru”

de

Antrenorul secund al lui Dinamo, Ion Vlădoiu, a vorbit despre jocul echipei sale şi despre ataşamentul suporterilor în partida de aseară.

“Avem o atmosferă bună la echipă, probabil aceasta este explicaţia rezultatelor bune de pînă acum. Mircea Rednic s-a dovedit mereu inspirat în alegerea schimbărilor, nu numai aseară. Am început  mai slab jocul de aseară, am primit gol în minutul 8 şi este foarte greu să revii, chiar dacă în faţa unui asemenea public, care aseară a susţinut echipa pe durata întregii partide.

Dacă i-am fi avut alături pe suporteri, probabil că am fi jucat mai bine pînă acum. Mai avem mult de lucru, avem probleme în acest moment cu accidentările. Totuşi, sîntem pe primul loc şi ar trebui să fim respectaţi”, a mai spus Vlădoiu la Recursul Etapei.

Eugen Trică: „Bordeaux ne-a luat tare în tur, ştim ce avem de făcut acum”

de

Mijlocaşul CFR-ului a prefaţat jocul cu Bordeaux şi spune că partida de marţi este decisivă pentru stabilirea ocupantei locului 3 în Grupa A din Champions League.

„Avem probleme în atac, Ruiz e accidentat şi Kone are de asemenea dureri. Ştim ce avem de făcut în acest meci. Bordeaux ne-a luat tare în tur, dar acum sîntem pregătiţi.

Am înţeles că şi ei au două absenţe, Rame şi Ducasse, iar cel puţin faptul că primul nu va juca, se va cunoaşte.” a spus Trică, după care a comentat prestaţia vedetei Yoann Gourcuff la partida de pe Chaban Delmas:

„Este un jucător tînăr, care îmi place. A început foarte bine sezonul, a avut prestaţii apreciate atît în Champions League cît şi la naţională sau în campionatul Franţei. Nu cred că e bine să ne apărăm om la om la el. Vom avea grijă de zona pe care o acoperă.”

Evaziunea fiscala

de

1. Ce este evaziunea fiscala?

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine.

2. Ce fapte sunt considerate evaziune fiscala si cum se pedepsesc?

Conform prevederilor Legii nr. 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sunt considerate evaziune fiscala urmatoarele fapte:

•  nerefacerea, cu intentie, a documentelor de evidenta contabila distruse, fapta care se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;

•  împiedicarea organelor competente de a efectua verificari financiare, fiscale sau vamale prin refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale si bunurile de patrimoniu, fie prin împiedicarea acestora de a intra în sedii, incinte sau pe terenuri, pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani , sau cu amenda;

•  retinerea sau nevarsarea, cu intentie, (în cel mult 30 de zile de la scadenta) a sumelor reprezentând impozite sau contributii, fapta care se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda;

•  punerea în circulatie de timbre, banderole sau formulare tipizate (utilizate în domeniul fiscal, având regim special) atât în cazul în care persoana în cauza nu are dreptul, pedeapsa fiind închisoare de la 2 la 7 ani , cât si în cazul în care stie ca acestea sunt falsificate, pedeapsa constând în privarea de libertate de la 3 la 12 ani ;

•  stabilirea, cu rea credinta, a impozitelor, taxelor sau contributiilor având drept rezultat obtinerea, fara drept, de la bugetul de stat, a unor sume de bani sau compensari necuvenite, fapta care se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 10 ani , în timp ce asocierea în vederea savârsirii faptei mai sus-mentionate se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani;

•  sustragerea de la îndeplinirea obligatiilor fiscale, caz în care, daca prejudiciul produs este mai mare de 100.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani , în timp ce, daca prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 3 ani .

3. Ce fapte pot fi considerate drept sustragere de la îndeplinirea obligatiilor fiscale?

•  ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

•  omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

•  evidentierea, în actele contabile sau în documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

•  alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

•  executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

•  sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

•  substituirea, degradarea sau înstrainarea de catre debitori ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate.

4. Când se reduc pedepsele?

•  în cazul savârsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, învinuitul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei pentru fapta savârsita se reduc la jumatate;

•  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda;

•  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 50.000 euro, se aplica o sanctiune administrativa care se înregistreaza în cazierul judiciar.

Reducerea pedepselor nu se aplica daca faptuitorul a mai savârsit o infractiune prevazuta de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de reducere a pedepsei.

Taxa pe valoarea adaugata

de

CAPITOLUL I

Definitii

Definitia taxei pe valoarea adaugata

Art. 125. – Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului si care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

Semnificatia unor termeni si expresii

Art. 1251. – (1) In sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. achizitie reprezinta bunurile si serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila, achizitii intracomunitare si importuri de bunuri;

2. achizitie intracomunitara are intelesul art. 1301;

3. active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu;

4. activitate economica are intelesul prevazut la art. 127 alin. (2). Atunci cand o persoana desfasoara mai multe activitati economice, prin activitate economica se intelege toate activitatile economice desfasurate de aceasta;

5. baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile, stabilita conform cap. VII;

6. bunuri reprezinta bunuri corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile;

7. produse accizabile reprezinta urmatoarele bunuri supuse accizelor, conform legislatiei in vigoare:

a) uleiuri minerale;

b) alcool si bauturi alcoolice;

c) tutun prelucrat.

8. codul de inregistrare in scopuri de TVA reprezinta codul prevazut la art. 154 alin. (1), atribuit de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze conform art. 153 sau 1531, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente dintr-un alt stat membru;

9. data aderarii este data la care Romania adera la Uniunea Europeana;

10. decont de taxa reprezinta decontul care se intocmeste si se depune conform art. 1562;

11. Directiva a 6-a este Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de stabilire, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 13 iunie 1977, cu modificarile si completarile ulterioare;

12. factura reprezinta documentul prevazut la art. 155;

13. importator reprezinta persoana pe numele careia sunt declarate bunurile, in momentul in care taxa la import devine exigibila, conform art. 136;

14. intreprindere mica reprezinta o persoana impozabila care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152 sau, dupa caz, un regim de scutire echivalent, in conformitate cu prevederile legale ale statului membru in care persoana este stabilita, conform art. 24 si 24 (a) ale Directivei a 6-a;

15. livrare intracomunitara are intelesul prevazut la art. 128 alin. (9);

16. livrare catre sine are intelesul prevazut la art. 128 alin. (4);

17. perioada fiscala este perioada prevazuta la art. 1561;

18. persoana impozabila are intelesul art. 127 alin. (1) si reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica;

19. persoana juridica neimpozabila reprezinta persoana, alta decat persoana fizica, care nu este persoana impozabila, in sensul art. 127 alin. (1);

20. persoana neimpozabila reprezinta persoana care nu indeplineste conditiile art. 127 alin. (1) pentru a fi considerata persoana impozabila;

21. persoana reprezinta o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila sau o persoana neimpozabila;

22. plafon pentru achizitii intracomunitare reprezinta plafonul stabilit conform art. 126 alin. (4) lit. b);

23. plafon pentru vanzari la distanta reprezinta plafonul stabilit conform art. 132 alin. (2) lit. a);

24. prestarea catre sine are intelesul prevazut la art. 129 alin. (4);

25. regim vamal suspensiv reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, regimurile si destinatiile vamale prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;

26. servicii furnizate pe cale electronica sunt: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice – software – si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, aceasta nu inseamna in sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic;

27. taxa inseamna taxa pe valoarea adaugata, aplicabila conform prezentului titlu;

28. taxa colectata reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabila, precum si taxa aferenta operatiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform art. 150-1511;

29. taxa deductibila reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana impozabila pentru achizitiile efectuate;

30. taxa de dedus reprezinta taxa aferenta achizitiilor, care poate fi dedusa conform art. 145 alin. (2)-(4);

31. taxa dedusa reprezinta taxa deductibila, care a fost efectiv dedusa;

32. vanzarea la distanta reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia.

(2) In intelesul prezentului titlu:

a) o persoana impozabila are un sediu fix in Romania daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile;

b) o persoana impozabila este stabilita in Romania in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1. persoana impozabila are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un birou de vanzari sau cumparari, un depozit sau orice alta structura fixa, cu exceptia santierelor de constructii;

2. structura este condusa de o persoana imputernicita sa angajeze persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii;

3. persoana care angajeaza persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii sa fie imputernicita sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri si prestari pentru persoana impozabila;

4. obiectul de activitate al structurii respective sa fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentului titlu.

(3) In intelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) si care indeplinesc conditiile de la lit. b), respectiv:

a) mijloacele de transport reprezinta o nava care depaseste 7,5 m lungime, o aeronava a carei greutate la decolare depaseste 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a carui capacitate depaseste 48 cm3 sau a carui putere depaseste 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu exceptia:

1. navelor maritime folosite pentru navigatie in apele internationale si care transporta calatori cu plata sau pentru desfasurarea de activitati comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operatiuni de salvare sau asistenta in larg ori pentru pescuitul de coasta; si

2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care opereaza cu plata, in principal, pe rute internationale;

b) conditiile care trebuie indeplinite sunt:

1. in cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km;

2. in cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari a caror durata totala depaseste 100 de ore;

3. in cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat zboruri a caror durata totala depaseste 40 de ore.

Aplicare teritoriala

Art. 1252. – (1) In sensul prezentului titlu:

a) teritoriul unui stat membru inseamna teritoriul unei tari conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

b) comunitate si teritoriu comunitar inseamna teritoriul statelor membre conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

c) teritoriu tert si stat tert inseamna orice teritoriu, altul decat cele definite la alin. (2), (3) si (4) ca teritoriu al unui stat membru.

(2) Teritoriul tarii este zona in care se aplica Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, conform definitiei pentru fiecare stat membru prevazut la art. 299 al tratatului.

(3) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:

a) Republica Federala Germania:

1. Insula Heligoland;

2. teritoriul Busingen;

b) Regatul Spaniei:

1. Ceuta;

2. Melilla;

c) Republica Italiana:

1. Livigno;

2. Campione d’Italia;

3. apele italiene ale Lacului Lugano.

(4) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:

a) Regatul Spaniei: Insulele Canare;

b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate;

c) Republica Elena: Muntele Athos.

(5) Se considera ca fiind incluse in teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile mentionate mai jos:

a) Republica Franceza: Principatul Monaco;

b) Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord: Insula Man;

c) Republica Cipru: zonele Akrotiri si Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

CAPITOLUL II

Operatiuni impozabile

Operatiuni impozabile

Art. 126. – (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);

(2) Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.

(3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit art. 1321:

a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;

b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;

c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:

a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;

b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.

(5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

(6) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a). Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici.

(7) Regulile aplicabile in cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme.

(8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania:

a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania ar fi scutita conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);

b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;

2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;

3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;

4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania;

c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in sensul art. 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor, conform regimului special, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;

d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.

(9) Operatiunile impozabile pot fi:

a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;

b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143-1441;

c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;

d) importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142;

e) operatiuni prevazute la lit. a)-c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

CAPITOLUL III

Persoane impozabile

Persoane impozabile si activitatea economica

Art. 127. – (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

(2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

(3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.

(4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum si a celor prevazute la alin. (5) si (6).

(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141.

(6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:

a) telecomunicatii;

b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;

c) transport de bunuri si de persoane;

d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;

f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;

i) activitatile agentiilor de calatorie;

j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare;

k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune.

(7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare.

(8) In conditiile si in limitele prevazute in norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite in Romania care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt in relatii stranse una cu alta din punct de vedere financiar, economic si organizatoric.

(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate in numele asocierii sau organizatiei respective.

(10) Asocierile in participatiune constituite exclusiv din persoane impozabile romane nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, sunt tratate drept asocieri in participatiune.

CAPITOLUL IV

Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei

Livrarea de bunuri

Art. 128. – (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

(2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.

(3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1):

a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.

(4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:

a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;

d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).

(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

(6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final.

(7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active si pasive, ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent daca e facut cu plata sau nu ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.

(8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):

a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, astfel cum sunt prevazute prin norme;

b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;

c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;

d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor;

f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.

(9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.

(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12).

(11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice.

(12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni:

a) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (5) privind vanzarea la distanta;

b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia;

c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat in teritoriul Comunitatii, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. d);

d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, in conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) si b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export si la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) si m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si organizatiilor internationale si fortelor NATO;

e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f) privind locul livrarii acestor bunuri;

f) prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;

g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania;

h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import.

(13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai este indeplinita.

(14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).

Prestarea de servicii

Art. 129. – (1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la art. 128.

(2) O persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ca intermediar in prestarea de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi aceste servicii, in conditiile stabilite prin norme.

(3) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:

a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing;

b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;

d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;

e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

(4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele:

a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;

b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane.

(5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata:

a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme;

b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor;

c) servicii prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

(6) In cazul in care mai multe persoane impozabile, care actioneaza in nume propriu, intervin prin tranzactii succesive in cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

(7) Prevederile art. 128 alin. (5) si (7) se aplica in mod corespunzator si prestarilor de servicii.

Schimbul de bunuri sau servicii

Art. 130. – In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

Achizitiile intracomunitare de bunuri

Art. 1301. – (1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

(2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele:

a) utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru, in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) si (11);

b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, in situatia in care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. g).

(3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata in Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata.

(4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate.

(5) Prin ordin al ministrului finantelor publice se pot reglementa masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a).

Importul de bunuri

Art. 131. – Importul de bunuri reprezinta:

a) intrarea in Comunitate de bunuri care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 9 si 10 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau care, in conditiile in care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, nu sunt puse in circulatie libera;

b) intrarea in Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu tert, altele decat bunurile prevazute la lit. a).

CAPITOLUL V

Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei

Locul livrarii de bunuri

Art. 132. – (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:

a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import;

b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj;

c) locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca:

1. partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri;

2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;

3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii;

e) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, in absenta unui astfel de sediu, locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala in ceea ce priveste cumpararile de gaz si energie electrica o reprezinta revanzarea de astfel de produse si al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;

f) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau de energie electrica, in situatia in care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrarii reprezinta locul in care cumparatorul utilizeaza si consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. In situatia in care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata si consumata la locul in care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat si a consumat bunurile in locul in care isi are domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), in cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana neimpozabila si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se realizeaza de catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin norme; sau

b) furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania, ca avand loc in Romania.

(3) Locul livrarii este intotdeauna in Romania, in cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).

(4) Derogarea prevazuta la alin. (2) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din alt stat membru in Romania:

a) de mijloace de transport noi;

b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau in numele acestuia;

c) de bunuri taxate in statul membru de plecare, conform regimului special prevazut la art. 26 (a) din Directiva a 6-a privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie si antichitatile, astfel cum sunt definite la art. 1522 alin. (1);

d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;

e) de produse accizabile, livrate catre persoane impozabile si persoane juridice neimpozabile.

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrarii pentru vanzarile la distanta efectuate din Romania catre alt stat membru se considera in acest alt stat membru, in cazul in care livrarea este efectuata catre o persoana care nu ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de statul membru in care se incheie transportul sau expedierea, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) valoarea totala a vanzarilor la distanta, efectuate de furnizor si care presupun transportul sau expedierea bunurilor din Romania catre un anumit stat membru, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta, stabilit conform legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata din statul membru respectiv, astfel de vanzari avand locul livrarii in statul respectiv; sau

b) furnizorul a optat in Romania pentru considerarea tuturor vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din Romania intr-un anumit stat membru, ca avand loc in respectivul stat membru. Optiunea se exercita in conditiile stabilite prin norme si se aplica tuturor vanzarilor la distanta, efectuate catre respectivul stat membru, in anul calendaristic in care se exercita optiunea si in urmatorii doi ani calendaristici.

(6) In cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile efectuate din Romania catre persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile, locul livrarii este intotdeauna in celalalt stat membru.

(7) Derogarea prevazuta la alin. (5) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din Romania catre un alt stat membru:

a) de mijloace de transport noi;

b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;

c) de bunuri taxate in Romania, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazut la art. 1522;

d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;

e) de produse accizabile, livrate catre persoane juridice neimpozabile si persoane impozabile.

(8) In aplicarea alin. (2)-(7), atunci cand o vanzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vandute dintr-un teritoriu tert si importul de catre furnizor intr-un stat membru, altul decat statul membru in care se expediaza sau se transporta in vederea livrarii acestora catre client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru in care se efectueaza importul.

Locul achizitiei intracomunitare de bunuri

Art. 1321. – (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.

(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a), daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.

(3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform alin. (1), si in Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).

(5) Achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata conform alin. (1), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;

b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.

Locul importului de bunuri

Art. 1322. – (1) Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru in care se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar.

(2) Atunci cand bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a) sunt plasate, la intrarea in Comunitate, in unul dintre regimurile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru in care bunurile inceteaza sa mai fie plasate intr-un astfel de regim.

(3) Atunci cand bunurile la care se face referire la art. 131 lit. b), la intrarea in Comunitate, sunt in una dintre situatiile care le-ar permite, daca ar fi fost importate in Comunitate, in sensul art. 131 lit. a), sa beneficieze de unul dintre regimurile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedura de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul caruia se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura.

Locul prestarii de servicii

Art. 133. – (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:

a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile imobile;

b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;

c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.

Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:

1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau

2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri;

d) locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare acestora. Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

e) in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

f) locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care au fost prestate serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul, in cazul urmatoarelor servicii:

1. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;

2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;

3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

4. serviciile de publicitate si marketing;

5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;

6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;

7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri;

8. punerea la dispozitie de personal;

9. acordarea accesului la sistemele de distributie a gazelor naturale si a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport si transmitere prin intermediul acestor retele, precum si alte prestari de servicii legate direct de acestea;

10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. In cazul in care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca prestarea are loc in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;

11. serviciile de radiodifuziune si televiziune. In cazul in care serviciile de radiodifuziune si de televiziune sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca locul prestarii este in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;

12. serviciile furnizate pe cale electronica. In cazul in care serviciile furnizate pe cale electronica sunt prestate de o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Romania, se considera ca locul prestarii este in Romania;

13. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept prevazut la prezenta litera;

14. prestarile de servicii de intermediere, efectuate de persoane care actioneaza in numele si contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu serviciile prevazute la prezenta litera;

h) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:

1. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;

2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum si lucrarile efectuate asupra acestora. Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc:

– in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, si se refera la bunuri transportate in afara statului membru in care serviciile sunt prestate;

– in Romania, daca o persoana impozabila stabilita in Romania exporta temporar bunuri in afara Comunitatii, in scopul expertizarii sau pentru alte lucrari efectuate asupra acestora, si ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzactionate altor persoane, potrivit art. 129 alin. (6);

i) locul operatiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operatiuni, prestate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu alte operatiuni decat cele prevazute la lit. e), f) si g). Prin operatiune de baza se intelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achizitia intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana in numele si in contul careia actioneaza intermediarul. Prin exceptie, in cazul in care, pentru serviciile prestate, clientul a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se realizeaza operatiunile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), inchirierea sau leasingul de mijloace de transport se considera ca are locul prestarii:

a) in Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau care are un sediu fix in afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in Romania de beneficiar;

b) in afara Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau avand sediul fix in Romania, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in afara Comunitatii de beneficiar.

CAPITOLUL VI

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator si exigibilitatea – definitii

Art. 134. – (1) Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

(2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata.

(3) Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei.

Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

Art. 1341. – (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.

(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.

(3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator.

(4) Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, faptul generator ia nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar.

(5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine:

a) in cazul livrarilor de bunuri si/sau al prestarilor de servicii, altele decat operatiunile prevazute la lit. b), care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica si altele asemenea, in ultima zi a perioadei specificate in contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depasi un an;

b) in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, la data specificata in contract pentru efectuarea platii.

Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

Art. 1342. – (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:

a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;

b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora;

c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.

Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa

Art. 1343. – Prin derogare de la prevederile art. 1342, in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutita de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura pentru intreaga contravaloare a livrarii in cauza, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri

Art. 135. – (1) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care se face achizitia.

(2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura catre persoana care efectueaza achizitia, pentru intreaga contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

Faptul generator si exigibilitatea pentru importul de bunuri

Art. 136. – (1) In cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

(2) In cazul in care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin. (1), faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar interveni faptul generator si exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.

(3) In cazul in care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la art. 144 alin. (1) lit. a) si d), faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim.

Schimb de informatii in domeniul impozitelor directe, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri

de

Prevederi generale

Art. 12428. – (1) In conformitate cu prevederile prezentului capitol, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba orice informatie care poate sa le indreptateasca sa efectueze o corecta stabilire a impozitelor pe venit si pe capital si orice informatie referitoare la stabilirea impozitelor asupra primelor de asigurare la care se face referire la art. 3 paragraful 6 din Directiva 76/308/CEE a Consiliului, din 15 martie 1976, privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de anumite obligatii fiscale, taxe, impozite si alte masuri, cu amendamentele ulterioare.

(2) Vor fi privite ca impozite pe venit si pe capital, indiferent de modul in care sunt stabilite, toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe castigurile din instrainarea proprietatii mobiliare sau imobiliare, impozitul pe sumele totale ale salariilor platite de intreprinderi, precum si impozitele pe cresterea de capital.

(3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt in prezent, in mod special:

a) în Belgia:

– impozitul persoanelor fizice;

– impozitul societãtilor;

– impozitul persoanelor morale;

– impozitul nerezidentilor;

b) în Danemarca:

– indkomstskat til staten;

– selskabsskat;

– den kommunale indkomstskat;

– den amtskommunale indkomstskat;

– folkepensionsbidragene;

– somendsskatten;

– den saerlige indkomstskat;

– kirkeskat;

– formueskat til staten;

– bidrag til dagpengefonden;

c) în Germania:

– Einkommensteuer;

– Korperschaftsteuer;

– Vermogensteuer;

– Gewerbesteuer;

– Grundsteuer;

d) în Grecia:

— φδρος εισοδηματος φνσικων προσωπων

— φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων

— φδρος ακιυητου περιουσιας

e) în Spania:

– impozitul pe venitul persoanelor fizice;

– impozitul pe societãti;

– impozitul extraordinar pe averea persoanelor fizice;

f) în Franta:

– impozitul pe venit;

– impozitul pe societate;

– impozitele profesionale;

– taxe fonciere sur les proprietes baties;

– taxe fonciere sur les proprietes non baties;

g) în Irlanda:

– impozitul pe venit;

– impozitul pe corporatie;

– impozitul pe câstiguri de capital;

– impozitul pe avere;

h) în Italia:

– imposta sul reddito delle persone fisiche;

– imposta sul reddito delle persone giuridiche;

– imposta locale sui redditi;

i) în Luxemburg:

– impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

– impozitul pe veniturile colectivitãtilor;

– impozitul comercial comunal;

– impozitul pe avere;

– impozitul funciar;

j) în Olanda:

– Inkomstenbelasting;

– Vennootschapsbelosting;

– Vermogensbelasting;

k) în Austria

– Einkommensteuer

– Korperschaftsteuer;

– Grundsteuer;

– Bodenwertabgabe;

– Abgabe von land– und forstwirtschaftlichen Betrieben;

l) în Portugalia:

– contribuicao predial;

– imposto sobre a industria agricola;

– contribuicao industrial;

– imposto de capitais;

– imposto profissional;

– imposto complementar;

– imposto de mais – valias;

– imposto sobre o rendimento do petroleo;

– os adicionais devidos sobre os impostos precedentes;

m) în Finlanda:

– Valtion tuleverot – de statlin ga inkomstskatterna;

– Yhteisojen tulovero – inkomstskatten for samfund;

– Kunnallisvero – kommunalskatten;

– Kirkollisvero – kyrkoskatten;

– Kansanelakevakuutusmaksu – folkpensionsforsakrîn gspremien;

– Sairausvakuutusmaksu– sjukforsakrîn gspremien;

– Korkotulom lahdevero – kallskatten pa ranteîn komst;

– Rajoitetusti verovelvollisen lahdevero – kallskatten for begransat skattskylding;

– Valtion varallisuusvero – den statlinga formogenhetsskatten;

– Kiin teistovero – fastin ghetsskatten;

n) în Suedia:

– Den statliga inkomstskatten;

– Sjomansskatten;

– Kupongskatten;

– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta;

– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta artister m.fl.;

– Den statlinga fastighetsskatten;

– Den kommunala inkomstskatten;

– Formogenhetsskatten;

o) în Marea Britanie:

– impozitul pe venit;

– impozitul pe corporatii;

– impozitul pe câstigurile de capital;

– impozitul pe venitul petrolier;

– impozitul pe îmbunãtãtiri funciare;

p) în Republica Cehã:

– dane priijmu;

– dan z nemovitosti;

– dan dedicka, dan darovaci a dan z prevodu nemovitosti;

– dan z pridane hodnoty;

– spotrebni dane;

q) în Estonia:

– Tulumaks;

– Sotsiaalmaks;

– Maamaks;

r) în Cipru:

– φδρος εισοδηματος;

– ‘Εκτακτη Εισφορα;

– για την ′Αμυνα της Δημοκρατιας;

– φδρος Κεφαλαιουχικων Κερδων;

– φδρος Ακινητης Ιδιοκτησιας;

s) în Letonia:

– iedzivotaju ienakuma nodoklis;

– nekustama ipasuka nodoklis;

– uznemumu ienakuma nodoklis;

s) în Lituania:

– gyventoju pajamu mokestis;

– pelno mokestis;

– imoniu ir organizaciju nekilnojamojo turto mokestis;

– zemes mokestis;

– mokestis uz valstybinius gamtos isteklius;

– mokestis uz aplinkos tersima;

– naftos ir duju istekliu mokestis;

– paveldimo turto mokestis;

t) în Ungaria:

– szemelyi jovedelemando;

– tarsazagi ado;

– osztalekado;

– altalanos forgalmi ado;

– jovedeki ado;

– epitmenyado;

– telekado;

t) în Malta:

– Taxxa fuq l-income;

u) în Polonia:

– podatek dochodowy od osob prawnych;

– podatek dochodowy od osob fizycznych;

– podatek od czynnosci cywilnopranych;

v) în Slovenia:

– dohodnina;

– davki obcanov;

– davek od dobicka pravnih oseb;

– posebni davek na bilacno vsoto bank in hranilnic;

w) în Slovacia:

– dan z prijmov fyzickych osob;

– dan z prijmov pravnickych osob;

– dan z dedicstva;

– dan z darovania;

– dan z prevodu a prechodu nehnutel’nosti;

– dan z nehnutel’nosti;

– dan z predanej hodnoty;

– spotrebne dane.

(4) Prevederile alin. (1) se aplicã, de asemenea, asupra oricãror impozite identice sau similare stabilite ulterior, în plus, sau în locul impozitelor prevãzute la alin. (3). Autoritãtile competente ale statelor membre se vor informa reciproc asupra datei de intrare în vigoare a unor asemenea impozite.

(5) Sintagma autoritate competentã înseamnã:

a) în Belgia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

b) în Danemarca:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

c) în Germania:

– ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;

d) în Grecia:

– Το Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;

e) în Spania:

– ministrul economiei si finantelor sau un reprezentant autorizat;

f) în Franta:

– ministrul economiei sau un reprezentant autorizat;

g) în Irlanda:

– comisionarii de venituri sau reprezentantii lor autorizati;

h) în Italia:

– seful departamentului de politicã fiscalã sau reprezentantul sãu autorizat;

i) în Luxemburg:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

j) în Olanda:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

k) în Austria:

– ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;

l) în Portugalia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

m) în Finlanda:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

n) în Suedia

– seful departamentului de finante sau reprezentantul sãu autorizat;

o) în Marea Britanie:

– comisionarii de la vamã si accize sau un reprezentant autorizat pentru informatiile solicitate, referitoare la taxe asupra primelor de asigurare si accize;

– comisionarii de la Inland Revenue sau reprezentantii lor autorizati;

p) în Republica Cehã:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

q) în Estonia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

r) în Cipru:

– Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;

s) în Letonia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

s) în Lituania:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

t) în Ungaria:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

t) în Malta:

– ministrul responsabil de departamentul fiscal sau un reprezentant autorizat;

u) în Polonia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

v) în Slovenia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

w) în Slovacia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

x) în România:

– ministrul finantelor publice sau un reprezentant autorizat.

Schimb la cerere

Art. 12429. – (1) Autoritatea competenta dintr-un stat membru poate cere autoritatii competente a altui stat membru sa transmita informatia la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), intr-un caz special. Autoritatea competenta a statului solicitat nu va da curs cererii de schimb de informatii daca este evident ca autoritatea competenta a statului care face cererea nu a epuizat propriile sale surse obisnuite de obtinere a informatiilor, surse pe care le-ar fi putut utiliza, conform circumstantelor, pentru a obtine informatiile cerute fara a provoca riscul de periclitare a realizarii cautarii dupa rezultat.

(2) Pentru scopul transmiterii informatiei la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), autoritatea competenta a statului membru solicitat va asigura conditiile pentru conducerea oricaror anchete necesare in vederea obtinerii acestor informatii.

(3) In scopul obtinerii informatiei cerute, autoritatea competenta careia i se solicita aceasta informatie sau autoritatea administrativa la care se recurge va proceda ca si cum ar actiona pe cont propriu sau, la cererea celeilalte autoritati, in contul propriului stat membru.

Schimbul automat de informatii

Art. 12430. – Pentru categoriile de cazuri pe care autoritatile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba in mod regulat informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), fara o cerere anterioara.

Schimbul spontan de informatii

Art. 12431. – (1) Autoritatea competenta a unui stat membru poate transmite autoritatii competente a oricarui alt stat membru vizat, fara o cerere anterioara, informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), pe care le cunoaste din urmatoarele circumstante:

a) autoritatea competenta a unui stat contractant s-a bazat pe presupunerea ca ar putea fi o pierdere a impozitului intr-un alt stat membru;

b) o persoana supusa impozitarii obtine o reducere a impozitului sau o scutire de impozit in alt stat membru, care ar putea genera o crestere a impozitului sau a obligatiei de impozitare in alt stat membru;

c) afacerea tratata intre o persoana supusa impozitarii intr-un stat membru si o persoana supusa impozitarii intr-un alt stat membru este dirijata prin una sau mai multe tari, astfel incat sa rezulte o diminuare a impozitului in unul sau in celalalt stat membru sau in ambele state;

d) autoritatea competenta a unui stat membru s-a bazat pe presupunerea ca diminuarea impozitului poate rezulta din transferurile artificiale de profituri in cadrul grupurilor de intreprinderi;

e) informatia transmisa la unul din statele membre de catre autoritatea competenta a celuilalt stat este in masura sa dea informatiile care pot fi relevante in stabilirea obligatiei pentru impunere in ultimul dintre state.

(2) Autoritatile competente ale statelor membre pot, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa extinda schimbul de informatii prevazut la alin. (1) la alte cazuri decat cele specificate in articolul mentionat.

(3) Autoritatile competente ale statelor membre pot sa-si transmita una alteia informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. 1, despre care au cunostinta, in orice alt caz, fara o cerere anterioara.

Limita de timp pentru transmiterea informatiei

Art. 12432. – Autoritatea competenta a unui stat membru caruia, conform dispozitiilor prezentului capitol, i se solicita sa furnizeze informatii le va transmite cat mai repede posibil. Daca intampina obstacole in furnizarea informatiilor sau daca refuza sa le furnizeze, va informa autoritatea care solicita informatia despre acest lucru, indicand natura obstacolelor sau a motivelor refuzului sau.

Colaborarea dintre oficialii statului vizat

Art. 12433. – Pentru scopul aplicarii prevederilor precedente, autoritatea competenta a statului membru care furnizeaza informatia si autoritatea competenta a statului membru pentru care se furnizeaza informatia pot cadea de acord, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa autorizeze prezenta in primul stat membru a oficialilor administratiei fiscale din celalalt stat membru. Amanuntele pentru aplicarea acestei prevederi vor fi determinate conform aceleiasi proceduri.

Prevederi privind secretul

Art. 12434. – (1) Toate informatiile facute cunoscute unui stat membru, conform prezentului capitol, vor fi pastrate secrete in acel stat in acelasi mod ca si informatia primita conform legislatiei interne. In orice caz, asemenea informatii:

a) pot fi facute cunoscute numai persoanelor direct implicate in stabilirea impozitului sau in controlul administrativ al acestei stabiliri a impozitului;

b) pot fi facute cunoscute numai in legatura cu procedurile judecatoresti sau procedurile administrative care implica sanctiuni luate in vederea sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei de impozitare si numai persoanelor care sunt direct implicate in asemenea proceduri; astfel de informatii pot fi totusi dezvaluite in timpul audierilor publice sau al proceselor de judecata, daca autoritatea competenta a statului membru care a furnizat informatia nu ridica nici o obiectie la momentul cand acest stat furnizeaza prima data informatia;

c) vor fi folosite, in orice circumstanta, numai pentru scopuri fiscale sau in legatura cu procedurile judecatoresti sau administrative care implica sanctiuni intreprinse cu privire la sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei fiscale.

In plus, informatiile pot fi folosite la stabilirea altor obligatii fiscale, taxe si impozite prevazute la art. 2 din Directiva nr. 76/308/CEE a Consiliului.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu vor obliga un stat membru a carui legislatie sau practica administrativa instituie, pentru scopuri fiscale, prevederi legislative cu puteri mai restranse decat cele cuprinse in acest alineat sa furnizeze informatii, daca statul vizat nu actioneaza in sensul respectarii acelor prevederi legislative cu puteri mai restranse.

(3) Indiferent de prevederile alin. (1), autoritatile competente ale statului membru care furnizeaza informatia pot permite sa fie folosita aceasta informatie pentru alte scopuri, in statul care cere informatia, daca, potrivit legislatiei din statul care da informatia, aceasta poate fi folosita in statul care da informatia, in conditii similare, pentru scopuri similare.

(4) Cand o autoritate competenta a unui stat contractant considera ca informatia care s-a primit de la autoritatea competenta a unui alt stat membru este posibil sa fie folositoare autoritatii competente a unui stat tert, ea poate transmite informatia ultimei autoritati competente mentionate, cu acordul autoritatii competente care a furnizat informatia.

Limitari la schimbul de informatii

Art. 12435. – (1) Prezentul capitol nu va impune nici o obligatie statului membru caruia i se cere informatia de a face cercetari sau de a furniza informatii, daca in acest stat ar fi contrara propriei sale legislatii sau practicii sale administrative realizarea unor astfel de cercetari sau colectarea informatiilor solicitate.

(2) Furnizarea informatiei poate fi refuzata cand ar conduce la dezvaluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unei informatii a carei dezvaluire ar fi contrara politicii publice.

(3) Autoritatea competenta a unui stat membru poate refuza sa furnizeze informatiile cand statul membru vizat este in imposibilitate de a furniza informatii similare, pentru motive practice sau legale.

Notificarea

Art. 12436. – (1) La cererea autoritatii competente a unui stat membru, autoritatea competenta a celuilalt stat membru va notifica, in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza notificarea unor instrumente similare in statul membru solicitat, destinatarul tuturor instrumentelor si deciziilor care sunt emise de autoritatile administrative ale statului membru solicitant si care privesc aplicarea pe teritoriul sau a legislatiei privind impozitele acoperite de prezentul capitol.

(2) Cererile pentru notificare vor indica subiectul instrumentului sau deciziei care urmeaza a fi notificat si vor specifica numele si adresa destinatarului, impreuna cu orice alte informatii prin care se poate facilita identificarea destinatarului.

(3) Autoritatea solicitata va informa imediat autoritatea solicitanta asupra raspunsului sau la cererea pentru notificare si, in mod special, va comunica data de notificare a deciziei sau a instrumentului la destinatar.

Verificari simultane

Art. 12437. – (1) Cand situatia fiscala a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este in interesul comun sau complementar a doua sau mai multe state membre, aceste state pot conveni sa desfasoare verificari simultane pe teritoriile lor, astfel incat sa poata schimba informatiile astfel obtinute ori de cate ori un astfel de schimb de informatii este mai eficient decat efectuarea de verificari numai de catre unul dintre statele membre.

(2) Autoritatea competenta din fiecare stat membru va identifica in mod arbitrar persoanele supuse impozitarii, pe care intentioneaza sa le propuna pentru o verificare simultana. Aceasta autoritate competenta va comunica autoritatilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul sau de vedere, ar fi subiectul unei verificari simultane. Aceasta autoritate competenta va comunica motivele sale in ceea ce priveste alegerea cazurilor, cat mai mult posibil, prin comunicarea informatiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultana. Autoritatea competenta va specifica perioada de timp in care se vor derula operatiunile de control.

(3) Autoritatea competenta din fiecare stat membru vizat va decide daca doreste sa ia parte la operatiuni de verificari simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultana, autoritatea competenta va confirma acordul sau va comunica refuzul sau, motivat, celeilalte autoritati.

(4) Fiecare autoritate competenta din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii si coordonarii activitatii de control.

Consultari

Art. 12438. – (1) Pentru scopurile implementarii prezentului capitol, consultarile vor fi tinute, daca este necesar, in cadrul unui comitet care va avea loc intre:

a) autoritatile competente ale statelor membre vizate, la cererea fiecaruia dintre ele, cu privire la problemele bilaterale;

b) autoritatile competente ale tuturor statelor membre si Comisie, la cererea uneia dintre aceste autoritati sau a Comisiei, in masura in care problema ridicata nu este numai in interes bilateral.

(2) Autoritatile competente ale statelor membre pot comunica in mod direct intre ele. Autoritatile competente ale statelor membre pot, prin asistenta reciproca, sa permita autoritatilor desemnate de acestea sa comunice direct intre ele in cazurile speciale sau in alte categorii de cazuri.

(3) Cand autoritatile competente incheie acorduri care vizeaza probleme bilaterale, acoperite de prezentul articol, altele decat cele cu privire la cazurile individuale, acestea vor informa cat mai repede posibil Comisia asupra acestui fapt. La randul sau, Comisia va notifica autoritatile competente ale statelor membre.

Schimb de experienta

Art. 12439. – Statele membre vor monitoriza in mod constant, impreuna cu Comisia, procedura de cooperare prevazuta in prezentul capitol si vor face schimb de experienta, in special in domeniul preturilor de transfer din cadrul grupurilor de intreprinderi, in scopul imbunatatirii unei asemenea cooperari si, atunci cand este cazul, pentru redactarea unor reglementari in domeniile vizate.

Aplicabilitatea unor prevederi largite referitoare la asistenta

Art. 12440. – Prevederile anterioare nu vor impiedica indeplinirea oricaror obligatii mai extinse referitoare la schimbul de informatii care pot decurge din alte acte juridice.

Data aplicarii

Art. 12441. – Prevederile prezentului capitol, care transpun prevederile Directivei nr. 77/799/CEE privind asistenta reciproca intre autoritatile competente din statele membre in domeniul taxarii directe si impunerii primelor de asigurare, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.


Redevente si dobanzi la intreprinderi asociate

de

Sfera de aplicare si procedura

Art. 12418. – (1) Platile de dobanzi si redevente ce provin din Romania sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plati in Romania, fie prin retinere la sursa, fie prin declarare, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa fie o intreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru situat in alt stat membru.

(2) O plata facuta de o intreprindere rezidenta in Romania sau de catre un sediu permanent situat in Romania trebuie sa fie considerata ca provenind din Romania, denumita in continuare stat sursa.

(3) Un sediu permanent este tratat ca platitor al dobanzilor sau redeventelor doar in masura in care acele plati reprezinta cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din Romania.

(4) O intreprindere a unui stat membru va fi tratata ca beneficiar efectiv al dobanzilor si redeventelor doar daca primeste acele plati pentru beneficiul sau propriu, si nu ca un intermediar pentru o alta persoana, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat.

(5) Un sediu permanent trebuie sa fie tratat ca beneficiar efectiv al dobanzilor sau redeventelor:

a) daca creanta sau dreptul de utilizare a informatiei, in privinta careia platile de dobanzi sau redevente iau nastere, este efectiv legata de acel sediu permanent; si

b) daca platile de dobanzi sau redevente reprezinta venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, in statul membru in care este situat, unuia dintre impozitele mentionate la art. 12420 lit. a) pct. (iii) sau, in cazul Belgiei, Ťimpozitului nerezidentilor/belasting der niet-verblijfhoudersť ori, in cazul Spaniei, Ťimpozitului asupra venitului nerezidentilorť sau unui impozit care este identic sau in mod substantial similar si care este aplicat dupa data de intrare in vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau in locul acelor impozite existente.

(6) Daca un sediu permanent al unei intreprinderi a unui stat membru este considerat ca platitor sau ca beneficiar efectiv al dobanzilor ori redeventelor, nicio alta parte a intreprinderii nu va fi tratata ca platitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobanzi ori redevente, in sensul prezentului articol.

(7) Prezentul articol trebuie sa se aplice numai in cazul in care intreprinderea care este platitor sau intreprinderea al carei sediu permanent este considerat platitor al dobanzilor ori redeventelor este o intreprindere asociata a intreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al carei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobanzi ori al acelor redevente.

(8) Prevederile prezentului articol nu se aplica daca dobanzile sau redeventele sunt platite de catre ori catre un sediu permanent situat intr-un stat tert al unei intreprinderi dintr-un stat membru si activitatea intreprinderii este, in intregime sau partial, desfasurata prin acel sediu permanent.

(9) Prevederile prezentului articol nu impiedica Romania sa ia in considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci cand aplica legislatia sa fiscala, dobanzile sau redeventele primite de catre intreprinderile rezidente, de sediile permanente ale intreprinderilor rezidente in Romania sau de catre sediile permanente situate in Romania.

(10) Romania nu va aplica prevederile prezentului capitol unei intreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei intreprinderi a altui stat membru, atunci cand conditiile stabilite la art. 12420 lit. b) nu au fost mentinute pentru o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

(11) Romania solicita ca indeplinirea cerintelor stabilite de prezentul articol si de art. 12420 sa fie dovedita la data platii dobanzilor sau redeventelor printr-o atestare. Daca indeplinirea cerintelor stabilite in prezentul articol nu a fost atestata la data platii, Romania va aplica retinerea impozitului la sursa.

(12) Romania stabileste ca o conditie pentru acordarea scutirii, potrivit acestui capitol, emiterea unei decizii privind acordarea in mod obisnuit a scutirii pe baza unei atestari in care sa se certifice indeplinirea cerintelor stabilite de prezentul articol si de art. 12420. Decizia privind acordarea scutirii va fi data intr-o perioada de cel mult 3 luni dupa prezentarea atestarii si dupa ce au fost furnizate acele informatii doveditoare pe care autoritatile locale din Romania le solicita de drept. Decizia va fi valabila pe o perioada de cel putin un an dupa ce a fost emisa.

(13) In sensul alin. (11) si (12), atestarea care va fi prezentata in legatura cu fiecare contract de plata trebuie sa fie valabila pentru cel putin un an, dar nu mai mult de 3 ani, de la data emiterii acestei atestari si va contine urmatoarele informatii:

a) dovada rezidentei, in scopul impozitarii, pentru intreprinderea care primeste dobanzi sau redevente din Romania si, cand este necesar, dovada existentei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscala a statului membru in care intreprinderea care primeste dobanzi sau redevente este rezidenta pentru scopuri fiscale sau in care este situat sediul permanent;

b) detinerea dreptului de beneficiar efectiv al dobanzilor sau redeventelor de catre intreprinderea care primeste astfel de plati, in conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenta conditiilor in conformitate cu prevederile alin. (5), cand un sediu permanent este beneficiarul platii;

c) indeplinirea cerintelor, in conformitate cu prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii), in cazul intreprinderii primitoare;

d) o detinere minima, in conformitate cu prevederile art. 12420 lit. b);

e) perioada pentru care detinerea la care se face referire la lit. d) a existat.

Statele membre pot sa solicite, in plus, justificarea legala pentru platile din cadrul contractului, de exemplu pot solicita contractul de imprumut sau contractul de licenta.

(14) Daca cerintele pentru acordarea scutirii inceteaza sa fie indeplinite, intreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat intreprinderea platitoare sau sediul permanent platitor si, daca statul sursa solicita astfel, si autoritatea competenta a acelui stat.

(15) Daca respectiva intreprindere platitoare sau sediul permanent a retinut impozitul la sursa asupra venitului ce urma sa fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit retinut la sursa. Romania va solicita informatia specificata la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie sa fie transmisa in perioada prevazuta in prezentul alineat. Aceasta perioada de depunere a cererii de restituire va fi de cel putin 2 ani de la data la care dobanda sau redeventele sunt platite.

(16) Romania va restitui impozitul retinut la sursa in plus intr-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului si a informatiilor doveditoare pe care le poate solicita in mod rezonabil. Daca impozitul retinut la sursa nu a fost restituit in perioada mentionata, intreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi indreptatit, la expirarea anului in cauza, sa solicite dobanda asupra sumei reprezentand impozitul care trebuie restituit. Dobanda solicitata se va calcula la o rata egala cu rata dobanzii interne care se aplica in cazuri similare, corespunzator prevederilor legislatiei nationale din Romania.

Definitia dobanzii si a redeventelor

Art. 12419. – In sensul prezentului capitol:

a) termenul dobanda inseamna venitul din creante de orice fel, insotite sau nu de garantii ipotecare ori de o clauza de participare la profiturile debitorului si, in special, venitul din efecte publice, titluri de creanta sau obligatiuni, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligatiuni; penalitatile pentru plata cu intarziere nu vor fi considerate dobanzi;

b) termenul redevente inseamna platile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricarui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf si software, orice patent, marca de comert, desen ori model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricatie, ori pentru informatii referitoare la experienta in domeniul industrial, comercial ori stiintific; platile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori stiintific vor fi considerate redevente.

Definitia intreprinderii, intreprinderii asociate si a sediului permanent

Art. 12420. – In sensul prezentului capitol:

a) termenul întreprindere a unui stat membru înseamnã orice întreprindere:

(i) care îmbracã una dintre formele enumerate în aceastã privintã în lista prevãzutã la art. 12426; si

(ii) care, în conformitate cu legislatia fiscalã a unui stat membru, este consideratã ca fiind rezidentã în acel stat membru si nu este consideratã, în întelesul unei conventii de evitare a dublei impuneri pe venit si pe capital încheiatã cu un stat tert, ca fiind rezident în scopul impozitãrii în afara Comunitãtii; si

(iii) care este supusã unuia dintre urmãtoarele impozite, fãrã a fi scutitã de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esentã, similar si care este stabilit dupã data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente:

– impozitul societãtilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;

– selskabsskat, în Danemarca;

– Korperschaftsteuer, în Germania;

– φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων, în Grecia;

– impuesto sobre sociedades, în Spania;

– impôt sur les sociétés, în Franta;

– corporation tax, în Irlanda;

– imposta sul reddito delle persone giuridiche, în Italia;

– impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;

– vennootschapsbelasting, în Olanda;

– Korperschaftsteuer, în Austria;

– imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;

– vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;

– statlîn g în komstskatt, în Suedia;

– corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

– dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehã;

– tulumaks, în Estonia;

– φορος εισοδηματος, în Cipru;

– uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;

– pelno mokestis, în Lituania;

– tarsasagi ado, în Ungaria;

– taxxa fuq l-income, în Malta;

– todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

– davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;

– dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

– impozitul pe profit, în România;

b) o intreprindere este o intreprindere asociata a unei alte intreprinderi daca, cel putin:

(i) prima intreprindere are o participare minima directa de 25% in capitalul celei de-a doua intreprinderi; sau

(ii) cea de-a doua intreprindere are o participare minima directa de 25% in capitalul primei intreprinderi; sau

(iii) o intreprindere terta are o participare minima directa de 25% atat in capitalul primei companii, cat si in al celei de-a doua.

Participarile in capitalul social trebuie sa fie detinute numai la intreprinderile rezidente pe teritoriul Comunitatii Europene;

c) termenul sediu permanent inseamna un loc fix de afaceri situat intr-un stat membru, prin care se desfasoara in intregime sau in parte activitatea unei intreprinderi rezidente intr-un alt stat membru.

Exceptarea platilor de dobanzi sau de redevente

Art. 12421. – (1) Romania nu este obligata sa asigure beneficiile prezentului capitol in urmatoarele cazuri:

a) atunci cand platile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital, conform legislatiei romane;

b) pentru platile rezultate din creante care dau dreptul de participare la profiturile debitorului;

c) pentru platile rezultate din creante care dau dreptul creditorului sa isi schimbe dreptul de a primi dobanda contra unui drept de participare in profiturile debitorului;

d) pentru platile rezultate din creante care nu contin niciun fel de prevederi referitoare la restituirea datoriei principale sau daca restituirea este datorata pentru o perioada mai mare de 50 de ani dupa data emisiunii.

(2) Cand datorita relatiilor speciale existente intre debitor si beneficiarul efectiv al dobanzii sau redeventelor ori intre unul dintre ei si o alta persoana, suma dobanzilor sau redeventelor depaseste suma care s-ar fi convenit intre debitor si beneficiarul efectiv, in lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplica numai in aceasta ultima suma mentionata, daca exista o astfel de suma.

Frauda si abuz

Art. 12422. – (1) Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislatiei nationale sau a celor bazate pe tratate, la care Romania este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului.

(2) Romania poate, in cazul tranzactiilor pentru care motivul principal sau unul dintre motivele principale este frauda, evaziunea fiscala sau abuzul, sa retraga beneficiile stabilite prin prezentul capitol sau poate sa refuze aplicarea lui.

Reguli tranzitorii pentru Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia si Slovacia

Art. 12423. – (1) Grecia, Letonia, Polonia si Portugalia sunt autorizate sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si redevente intre intreprinderi asociate pana la data de 1 iulie 2005, iar pe durata perioadei de tranzitie de 8 ani, incepand cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicata in aceste tari platilor de dobanda sau redevente, care se fac catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu trebuie sa depaseasca 10% in timpul primilor 4 ani si 5% in timpul urmatorilor 4 ani.

Lituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranzitie de 6 ani, incepand de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicata in aceasta tara asupra platilor de redevente facute catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu trebuie sa depaseasca 10%. In timpul primilor 4 ani din perioada de tranzitie de 6 ani, cota de impozit aplicata asupra platilor de dobanzi facute unei intreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat in alt stat membru nu va depasi 10%; pentru urmatorii 2 ani, cota de impozit aplicata asupra unor astfel de plati de dobanzi nu va depasi 5%.

Spania si Republica Ceha sunt autorizate, doar pentru platile de redevente, sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. In timpul unei perioade de tranzitie de 6 ani, incepand cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicata in aceste tari platilor de redeventa facute catre o intreprindere asociata din alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu va depasi 10%. Slovacia este autorizata, numai pentru platile de redevente, sa nu aplice prevederile privind scutirea de impozit pentru o perioada de tranzitie de doi ani, incepand cu data de 1 mai 2004.

Totusi, aceste reguli tranzitorii sunt supuse aplicarii permanente a oricaror cote de impozit, mai scazute decat cele la care se face referire mai sus, in conditiile unor acorduri bilaterale incheiate intre Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia si alte state membre.

(2) Cand o intreprindere rezidenta in Romania sau un sediu permanent al unei intreprinderi a unui stat membru, situat in Romania:

a) primeste dobanzi sau redevente din partea unei intreprinderi asociate din Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia;

b) primeste redevente din partea unei intreprinderi asociate din Republica Ceha, Spania sau Slovacia;

c) primeste dobanzi sau redevente din partea unui sediu permanent situat in Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia, al unei intreprinderi asociate a unui stat membru; sau

d) primeste redevente de la un sediu permanent situat in Republica Ceha, Spania sau Slovacia al unei intreprinderi asociate a unui stat membru,

Romania acorda la calculul impozitului pe profit o suma egala cu impozitul platit in Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, in conformitate cu alin. (1), stabilita asupra acelui venit. Suma se acorda ca o deducere din impozitul pe profitul obtinut de intreprinderea sau de sediul permanent care a primit acel venit.

(3) Deducerea prevazuta la alin. (2) nu poate sa depaseasca acea suma mai mica:

a) fata de impozitul de plata din Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, pentru un astfel de venit, pe baza alin. (1); sau

b) a partii de impozit pe profitul intreprinderii sau al sediului permanent care primeste dobanda sau redeventele, astfel cum este calculata inainte ca deducerea sa fie acordata, care este atribuibila acelor plati, conform legislatiei nationale a Romaniei.

Clauza de delimitare

Art. 12424. – Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor nationale sau celor bazate pe tratatele la care Romania este parte si ale caror prevederi au in vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitari a dobanzilor si a redeventelor.

Masuri luate de Romania

Art. 12425. – Procedura administrarii acestui capitol se va stabili prin hotarare a Guvernului, elaborata in comun de Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu avizul Ministerului Integrarii Europene si al Ministerului Afacerilor Externe.

Lista societatilor acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii)

Art. 12426. – Societatile acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii) sunt urmatoarele:

a) societãti cunoscute în legislatia belgianã ca: “naamloze vennootschap/societé anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/societé en commandite par actions, besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/ societé privée á responsabilité limitée“ si acele entitãti publice legislative care desfãsoarã activitate conform dreptului privat;

b) societãti cunoscute în legislatia danezã ca: “aktieselskab“ si “anpartsselskab“;

c) societãti cunoscute în legislatia germanã ca: “Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung“ si “bergrechtliche Gewerkschaft“;

d) societãti cunoscute în legislatia greceascã ca: “ανωνυμη εταιρια“;

e) societãti cunoscute în legislatia spaniolã ca: “sociedad anonima, sociedad comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada“ si acele entitãti publice legale care desfãsoarã activitate conform dreptului privat;

f) societãti cunoscute în legislatia francezã ca: “societé anonyme, societé en commandite par actions, societé á responsabilité limitée“ si entitãti publice si întreprinderi industriale si comerciale;

g) societãti cunoscute în legislatia irlandezã ca societãti pe actiuni sau pe garantii, societãti private pe actiuni sau pe garantii, entitãti înregistrate conform legislatiei societãtilor industriale si prudentiale sau societãti de constructii înregistrate conform legii societãtilor de constructii;

h) societãti cunoscute în legislatia italianã ca: “societa per azioni, societa in accomandita per azioni, societa a responsabilita limitata“ si entitãti publice si private care desfãsoarã activitãti industriale si comerciale;

i) societãti cunoscute în legislatia luxemburghezã ca: “societé anonyme, societé en commandite par actions si societé á responsabilité limitée“;

j) societãti cunoscute în legislatia olandezã ca: “noomloze vennootschap“ si”besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid“;

k) societãti cunoscute în legislatia austriacã ca: “Aktiengesellschaft“ si “Gesellschaft mit beschrankter Haftung“;

l) societãti comerciale sau societãti înfiintate conform legii civile, având formã comercialã, si cooperative si entitãti publice înregistrate conform legii portugheze;

m) societãti cunoscute în legislatia finlandezã ca: “osakeyhtio/aktiebolag, osuuskunta/andelslag, saastopankki/sparbank“ si “vakuutusyhtio/forsakrîn gsbolag“;

n) societãti cunoscute în legislatia suedezã ca: “aktiebolag“ si “forsakrin gsaktiebolag“;

o) societãti înregistrate conform legislatiei Marii Britanii;

p) societãti cunoscute în legislatia cehã ca: “akciova spolecnost“, “spolecnost s rucenim omezenym“, “verejna obchodni spolecnnost“, “komanditni spolecnost“, “druzstvo“;

q) societãti cunoscute în legislatia estonianã ca: “taisuhin g“, “usaldusuhin g“, “osauhin g“, “aktsiaselts“, “tulundusuhistu“;

r) societãti cunoscute în legislatia cipriotã ca societãti înregistrate în conformitate cu legea companiilor, entitãti publice corporatiste, precum si alte entitãti care sunt considerate societãti, conform legii impozitului pe venit;

s) societãti cunoscute în legislatia letonã ca: “akciju sabiedriba“, “sabiedriba ar ierobezotu atbildibu“;

s) societãti înregistrate conform legislatiei lituaniene;

t) societãti cunoscute în legislatia ungarã ca: “kozkereseti tarsasag“, “beteti tarsasag“, “kozos vallalat“, “korlatolt felelossegu tarsasag“, “reszvenytarsasag“, “egyesules“, “kozhasznu tarsasag“, “szovetkezet“;

t) societãti cunoscute în legislatia maltezã ca: “Kumpaniji ta’ Responsabilita’ Limitata“, “Socjetajiet în akkomandita li l-kapital taghhom maqsum f’azzjonitjiet“;

u) societãti cunoscute în legislatia polonezã ca: “spolka akcyjna“, “spolka z ofraniczona odpowiedzialnoscia“;

v) societãti cunoscute în legislatia slovenã ca: “delniska druzba”, “komanditna delniska druzba“, “komanditna druzba“, “druzba z omejeno odgovornostjo“, “druzba z neomejeno odgovornostjo“;

w) societãti cunoscute în legislatia slovacã ca: “akciova spolocnos“, “spolocnost’s rucenim obmedzenym“, “komanditna spolocnos“, “verejna obchodna spolocnos“, “druzstvo“.

Data aplicarii

Art. 12427. – Prevederile prezentului capitol, reprezentand transpunerea Directivei 2003/49/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil platilor de dobanzi si redevente efectuate intre societati asociate din state membre diferite, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2011.

Modul de impozitare a veniturilor din economii obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in state membre si aplicarea schimbului de informatii in legatura cu aceasta categorie de venituri

de

Definitia beneficiarului efectiv

Art. 1241. – (1) In sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se intelege orice persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau orice persoana fizica pentru care o plata de dobanda este garantata, cu exceptia cazului cand aceasta persoana dovedeste ca plata nu a fost primita sau garantata pentru beneficiul sau propriu, respectiv atunci cand:

a) actioneaza ca un agent platitor, in intelesul art. 1243 alin. (1); sau

b) actioneaza in numele unei persoane juridice, al unei entitati care este impozitata pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE, din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispozitiilor legale, de reglementare si administrare privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM), sau in numele unei entitati la care se face referire la art. 1243 alin. (2), iar in acest din urma caz, dezvaluie numele si adresa acelei entitati operatorului economic care efectueaza plata dobanzii si operatorul transmite aceste informatii autoritatii competente a statului membru in care este stabilita entitatea; sau

c) actioneaza in numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv si dezvaluie agentului platitor identitatea acelui beneficiar efectiv, in conformitate cu art. 1242 alin. (2).

(2) Atunci cand un agent platitor are informatii care arata ca persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau pentru care o plata de dobanda este garantata, poate sa nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci cand nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplica acelei persoane fizice, se vor lua masuri rezonabile pentru stabilirea identitatii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 1242 alin. (2). Daca agentul platitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizica in discutie drept beneficiar efectiv.

Identitatea si determinarea locului de rezidenta a beneficiarilor efectivi

Art. 1242. – (1) Romania va adopta si va asigura aplicarea pe teritoriul sau a procedurilor necesare, care sa permita agentului platitor sa identifice beneficiarii efectivi si locul lor de rezidenta, in scopul aplicarii prevederilor art. 1247-12411. Aceste proceduri trebuie sa fie in conformitate cu cerintele minime prevazute la alin. (2) si (3).

(2) Agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv in functie de cerintele minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii, la data inceperii relatiei, astfel:

a) pentru relatiile contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele si adresa sa, prin utilizarea informatiilor de care dispune, in special conform reglementarilor in vigoare din statul sau de stabilire si dispozitiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constand in nume, adresa si, daca exista, numarul fiscal de identificare, atribuit de catre statul membru de rezidenta pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Daca adresa nu apare nici in pasaport, nici in cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilita pe baza oricarui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Daca numarul fiscal de identificare nu este mentionat in pasaport, in cardul de identitate oficial sau in oricare alt document doveditor de identitate, incluzand, posibil, certificatul de rezidenta fiscala eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea sa se va completa prin mentionarea datei si a locului nasterii, stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial.

(3) Agentul platitor stabileste rezidenta beneficiarului efectiv, pe baza cerintelor minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii la data inceperii relatiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se considera ca rezidenta se afla in tara in care beneficiarul efectiv isi are adresa permanenta:

a) in cazul relatiilor contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza informatiilor de care dispune, in special ca urmare a reglementarilor in vigoare in statul sau de stabilire si a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza adresei mentionate in pasaport, in cardul de identitate oficial sau, daca este necesar, pe baza oricarui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, si in concordanta cu urmatoarea procedura: pentru persoanele fizice care prezinta pasaportul sau cardul de identitate oficial emis de catre un stat membru si care declara ele insele ca sunt rezidente intr-o tara terta, rezidenta lor va fi stabilita prin intermediul unui certificat de rezidenta fiscala, emis de o autoritate competenta a tarii terte in care persoana fizica a declarat ca este rezident. In lipsa prezentarii acestui certificat, se considera ca rezidenta este situata in statul membru care a emis pasaportul sau un alt document de identitate oficial.

Definitia agentului platitor

Art. 1243. – (1) In sensul prezentului capitol, se intelege prin agent platitor orice operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent daca operatorul este debitorul creantei care produce dobanda sau operatorul insarcinat de catre debitor sau de catre beneficiarul efectiv cu plata dobanzii sau cu garantarea platii de dobanda.

(2) Orice entitate stabilita intr-un stat membru catre care se plateste dobanda sau pentru care plata este garantata in beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerata agent platitor, la momentul platii sau garantarii unei astfel de plati. Prezenta prevedere nu se va aplica daca operatorul economic are motive sa creada, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, ca:

a) este o persoana juridica, cu exceptia celor prevazute la alin. (5); sau

b) profitul sau este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau

c) este un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru o astfel de entitate stabilita in alt stat membru si care este considerata agent platitor, in temeiul prezentului alineat, va comunica numele si adresa entitatii si suma totala a dobanzii platite sau garantate entitatii autoritatii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informatii autoritatii competente din statul membru unde este stabilita entitatea.

(3) Entitatea prevazuta la alin. (2) poate totusi sa aleaga sa fie tratata, in scopul aplicarii prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, asa cum acesta este prevazut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilitati face obiectul unui certificat emis de statul membru in care entitatea este stabilita, certificat care este prezentat operatorului economic de catre entitate. Romania va elabora norme in ceea ce priveste aceasta optiune ce poate fi exercitata de entitatile stabilite pe teritoriul sau.

(4) Atunci cand operatorul economic si entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliti in Romania, Romania va lua masurile necesare pentru a da asigurari ca acea entitate indeplineste prevederile prezentului capitol atunci cand actioneaza ca agent platitor.

(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:

a) in Finlanda: avoinyhtio (y) si kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag si kommanditbolag;

b) in Suedia: handelsbolag (HB) si kommanditbolag (KB).

Definitia autoritatii competente

Art. 1244. – In sensul prezentului capitol, se intelege prin autoritate competenta:

a) pentru Romania – Agentia Nationala de Administrare Fiscala;

b) pentru tarile terte – autoritatea competenta definita pentru scopul conventiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, in lipsa acestora, oricare alta autoritate competenta pentru emiterea certificatelor de rezidenta fiscala.

Definitia platii dobanzilor

Art. 1245. – (1) In sensul prezentului capitol, prin plata dobanzii se intelege:

a) dobanda platita sau inregistrata in cont, referitoare la creantele de orice natura, fie ca este garantata sau nu de o ipoteca ori de o clauza de participare la beneficiile debitorului, si, in special, veniturile din obligatiuni guvernamentale si veniturile din obligatiuni de stat, inclusiv primele si premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligatiuni sau titluri de creanta; penalitatile pentru plata cu intarziere nu sunt considerate plati de dobanzi;

b) dobanzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau rascumpararea creantelor, prevazute la lit. a);

c) venitul provenit din platile dobanzilor fie direct, fie prin intermediul unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), distribuit prin:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246;

d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau rascumpararea actiunilor ori unitatilor in urmatoarele organisme si entitati, daca aceste organisme si entitati investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entitati la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor in creante de natura celor prevazute la lit. a), cu conditia ca acest venit sa corespunda castigurilor care, direct sau indirect, provin din platile dobanzilor care sunt definite la lit. a) si b). Entitatile la care se face referire sunt:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246.

(2) In ceea ce priveste alin. (1) lit. c) si d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie cu privire a proportia veniturilor care provin din plati de dobanzi, suma totala a venitului va fi considerata plata de dobanda.

(3) In ceea ce priveste alin. (1) lit. d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie privind procentul activelor investite in creante, in actiuni sau in unitati, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci cand nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursarii sau rascumpararii actiunii ori unitatilor.

(4) Atunci cand dobanda, asa cum este prevazuta la alin. (1), este platita sau creditata intr-un cont detinut de o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2), aceasta entitate nefiind beneficiara optiunii prevazute la art. 1243 alin. (3), dobanda respectiva va fi considerata ca plata de dobanda de catre aceasta entitate.

(5) In ceea ce priveste alin. (1) lit. b) si d), Romania cere agentilor platitori situati pe teritoriul ei sa anualizeze dobanda peste o anumita perioada de timp, care nu poate depasi un an, si sa trateze aceste dobanzi anualizate ca plati de dobanda, chiar daca nicio cesiune, rascumparare sau rambursare nu intervine in decursul acestei perioade.

(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) si d), Romania va exclude din definitia platii dobanzii orice venit mentionat in prevederile legate de organisme sau entitati stabilite pe teritoriul lor, unde investitia acestor entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele lor. In acelasi fel, prin derogare de la alin. (4), Romania va exclude din definitia platii dobanzii prevazute la alin. (1) plata dobanzii sau creditarea intr-un cont al unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), care nu beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3) si este stabilita pe teritoriul Romaniei, in cazul in care investitia acestei entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele sale. Exercitarea acestei optiuni de catre Romania implica legatura cu alte state membre.

(7) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevazut la alin. (1) lit. d) si la alin. (3) va fi de 25%.

(8) Procentele prevazute la alin. (1) lit. d) si la alin. (6) sunt determinate in functie de politica de investitii, asa cum este definita in regulile de finantare sau in documentele constitutive ale organismelor ori entitatilor, iar in lipsa acestora, in functie de componenta reala a activelor acestor organisme sau entitati.

Sfera teritoriala

Art. 1246. – Prevederile acestui capitol se aplica dobanzilor platite de catre un agent platitor stabilit in teritoriul in care Tratatul de instituire a Comunitatii Europene se aplica pe baza art. 299.

Informatiile comunicate de un agent platitor

Art. 1247. – (1) Atunci cand beneficiarul efectiv este rezident intr-un stat membru, altul decat Romania, unde este agentul platitor, informatiile minime pe care agentul platitor trebuie sa le comunice autoritatii competente din Romania sunt urmatoarele:

a) identitatea si rezidenta beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 1242;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea creantei generatoare de dobanda;

d) informatii referitoare la plata dobanzii, in conformitate cu alin. (2).

(2) Continutul minim de informatii referitoare la plata dobanzii, pe care agentul platitor trebuie sa le comunice, va face distinctia dintre urmatoarele categorii de dobanda si va indica:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) si d): fie suma dobanzii sau a venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a venitului din cesiune, rascumparare sau rambursare;

c) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a distributiei;

d) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): suma dobanzii care revine fiecarui membru din entitatea prevazuta la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile prevazute la art. 1241 alin. (1);

e) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (5): suma dobanzii anualizate.

(3) Romania va limita informatiile care privesc platile de dobanzi ce urmeaza a fi raportate de catre agentul platitor la informatia referitoare la suma totala a dobanzii sau a venitului si la suma totala a veniturilor obtinute din cesiune, rascumparare sau rambursare.

Schimbul automat de informatii

Art. 1248. – (1) Autoritatea competenta din Romania va comunica autoritatii competente din statul membru de rezidenta al beneficiarului efectiv informatiile prevazute la art. 1247.

(2) Comunicarea de informatii are un caracter automat si trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an, in decursul a 6 luni urmatoare sfarsitului anului fiscal, pentru toate platile de dobanda efectuate in cursul acestui an.

(3) Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu exceptia prevederilor art. 12435.

Perioada de tranzitie pentru trei state membre

Art. 1249. – (1) In cursul unei perioade de tranzitie, incepand cu data la care se face referire la alin. (2) si (3), Belgia, Luxemburg si Austria nu sunt obligate sa aplice prevederile privind schimbul automat de informatii in ceea ce priveste veniturile din economii. Totusi, aceste tari au dreptul sa primeasca informatii de la celelalte state membre. In cursul perioadei de tranzitie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectiva a veniturilor din economii sub forma platilor de dobanda efectuate intr-un stat membru in favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal in alt stat membru.

(2) Perioada de tranzitie se va termina la sfarsitul primului an fiscal incheiat care urmeaza dupa definitivarea ultimului dintre urmatoarele evenimente:

a) data de intrare in vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeana, dupa decizia in unanimitate a Consiliului, si Confederatia Elvetiana, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco si Principatul Andorra, care prevede schimbul de informatii la cerere, asa cum este definit in Modelul Acordului OECD privind schimbul de informatii in materie fiscala, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit in continuare Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanda, asa cum sunt definite in prezentul capitol, efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul acestor tari catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul pentru care se aplica prezentul capitol, in plus fata de aplicarea simultana de catre aceste tari a unei retineri la sursa cu o cota definita pentru perioadele corespunzatoare prevazute la art. 12410;

b) data la care Consiliul se invoieste, in unanimitate, ca Statele Unite ale Americii sa schimbe informatii, la cerere, in conformitate cu Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanzi efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul lor catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul in care se aplica prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii.

(3) La sfarsitul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria sunt obligate sa aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazute la art. 1247 si 1248, si sa inceteze aplicarea perceperii unei retineri la sursa si a venitului distribuit, reglementate la art. 12410 si 12411. Daca, in decursul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazut la art. 1247 si 1248, atunci nu se vor mai aplica nici retinerea la sursa, nici partajarea venitului, prevazute la art. 12410 si 12411.

Retinerea la sursa

Art. 12410. – (1) In decursul perioadei de tranzitie prevazute la art. 1249 atunci cand beneficiarul efectiv al dobanzii este rezident intr-un stat membru, altul decat cel in care agentul platitor este stabilit, Belgia, Luxemburg si Austria vor percepe o retinere la sursa de 15% in primii 3 ani ai perioadei de tranzitie (1 iulie 2005 – 30 iunie 2008), de 20% in timpul urmatorilor 3 ani (1 iulie 2008 – 30 iunie 2011) si de 35% pentru urmatorii ani (incepand cu 1 iulie 2011).

(2) Agentul platitor va percepe o retinere la sursa dupa cum urmeaza:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): la suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobanzii sau venitului prevazute/prevazut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care sa fie suportat de primitor pe suma totala a venitului din cesiune, rascumparare si rambursare;

c) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevazut la respectivul alineat;

d) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): pe suma dobanzii care revine fiecarui membru al entitatii la care s-a facut referire la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile art. 1241 alin. (1);

e) atunci cand un stat membru exercita optiunea prevazuta la art. 1245 alin. (5): pe suma dobanzii anualizate.

(3) In scopul aplicarii prevederilor alin. (2) lit. a) si b), retinerea la sursa este perceputa la pro-rata pentru perioada de detinere a creantei de catre beneficiarul efectiv. Daca agentul platitor nu este in masura sa determine perioada de detinere pe baza informatiilor de care dispune, se considera ca beneficiarul efectiv a detinut creanta pe toata perioada de existenta, daca beneficiarul nu furnizeaza o dovada a datei de achizitie.

(4) Perceperea unei retineri la sursa de statul membru al agentului platitor nu impiedica statul membru de rezidenta fiscala a beneficiarului efectiv sa impoziteze venitul, conform legii sale nationale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.

(5) In decursul perioadei de tranzitie, statele membre care percep retinerea la sursa pot prevedea ca un agent operator care plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2) lit. c) stabilita in alt stat membru sa fie considerat ca fiind agent platitor in locul entitatii si va percepe retinerea la sursa pentru aceasta dobanda, daca entitatea nu a acceptat formal numele si adresa sa si suma totala a dobanzii care ii este platita sau garantata, care sa fie comunicata conform ultimului paragraf al art. 1243 alin. (2) lit. c).

Distribuirea venitului

Art. 12411. – (1) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (1), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% din venit statului membru de rezidenta al beneficiarului efectiv al dobanzii.

(2) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (5), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% altor state membre, proportional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1).

(3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai tarziu de 6 luni de la sfarsitul anului fiscal al statului membru al agentului platitor, in cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, in cazul alin. (2).

Exceptii de la sistemul de retinere la sursa

Art. 12412. – (1) Statele membre care percep o retinere la sursa, conform art. 12410, prevad una sau doua dintre urmatoarele proceduri, permitand beneficiarului efectiv sa ceara ca o asemenea retinere sa nu fie aplicata:

a) o procedura care permite beneficiarului efectiv sa autorizeze in mod expres agentul platitor sa comunice informatiile, in conformitate cu art. 1247 si 1248. Aceasta autorizatie acopera toate dobanzile platite beneficiarului efectiv de catre respectivul agent platitor. In acest caz se aplica prevederile art. 1248;

b) o procedura care garanteaza ca retinerea la sursa nu va fi perceputa atunci cand beneficiarul efectiv prezinta agentului sau platitor un certificat emis in numele sau de autoritatea competenta a statului sau de rezidenta fiscala, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competenta a statului membru de rezidenta fiscala va emite un certificat care indica:

a) numele, adresa si numarul de identificare fiscala sau alt numar ori, in lipsa acestuia, data si locul nasterii beneficiarului efectiv;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea garantiei.

(3) Acest certificat este valabil pentru o perioada care nu depaseste 3 ani. Certificatul va fi emis fiecarui beneficiar efectiv care il solicita, in termen de doua luni de la solicitare.

Masuri luate de Romania pentru efectuarea schimbului de informatii cu statele care au perioada de tranzitie la impunerea economiilor

Art. 12413. – Procedura administrarii acestui capitol in relatia cu cele 3 state care au perioada de tranzitie in aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotarare a Guvernului, elaborata in comun de Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu avizul Ministerului Integrarii Europene si al Ministerului Afacerilor Externe.

Eliminarea dublei impuneri

Art. 12414. – (1) Romania asigura pentru beneficiarii efectivi rezidenti eliminarea oricarei duble impuneri care ar putea rezulta din perceperea retinerii la sursa in tarile care au perioada de tranzitie, prevazute la art. 1249, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) Romania restituie beneficiarului efectiv rezident in Romania impozitul retinut conform art. 12410.

Titluri de creante negociabile

Art. 12415. – (1) Pe parcursul perioadei de tranzitie, prevazuta la art. 1249, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2010, obligatiunile nationale si internationale si alte titluri de creante negociabile, a caror prima emisiune este anterioara datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate inainte de aceasta data de autoritatile competente, in intelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerintele de redactare, verificare si distribuire a informatiilor necesare listarii ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficiala a bursei, sau de catre autoritatile competente ale tarilor terte, nu sunt considerate creante, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a), cu conditia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creante negociabile sa nu fi fost realizate incepand cu data de 1 martie 2002. Totusi, daca perioada de tranzitie se prelungeste dupa data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continua sa se aplice doar in ceea ce priveste aceste titluri de creante negociabile:

a) care contin clauzele de suma bruta si de restituire anticipata; si

b) atunci cand agentul platitor, asa cum este definit la art. 1243 alin. (1) si (2), este stabilit in unul dintre cele trei state membre care aplica retinerea la sursa si atunci cand agentul platitor plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident in Romania. Daca o noua emisiune pentru titlurile de creante negociabile mentionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilata, care actioneaza ca autoritate publica sau al carei rol este recunoscut de un tratat international, in intelesul art. 12416, este realizata incepand cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, constand in emisiunea de origine si in oricare alta ulterioara, este considerat ca fiind o creanta, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a).

(2) Prevederile alin. (1) nu impiedica in niciun fel Romania de a impozita veniturile obtinute din titlurile de creante negociabile la care se face referire in alin. (1), in conformitate cu legislatia fiscala nationala.

Anexa referitoare la lista entitatilor asimilate la care se face referire la art. 12415

Art. 12416. – Pentru scopurile art. 12415, urmatoarele entitati sunt considerate ca fiind entitati care actioneaza ca autoritate publica sau al caror rol este recunoscut de un tratat international:

1. entitati din Uniunea Europeana:

Belgia

– Vlaams Gewest (Regiunea Flamanda);

– Region wallonne (Regiunea Valona);

– Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);

– Communaute francaise (Comunitatea Franceza);

– Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamanda);

– Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limba germana);

Bulgaria

– municipalitati;

Spania

– Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);

– Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);

– Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);

– Junta de Castilla – La Mancha (Executivul Regional Castilla – La Mancha);

– Junta de Castilla – LeIn (Executivul Regional Castilla – Leon);

– Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);

– Govern de les Illes Balears (Guvernul Insulelor Baleare);

– Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);

– Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);

– Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);

– Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);

– Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);

– Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);

– Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunitatii Autonome a Tarilor Bascilor);

– Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);

– Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);

– Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);

– Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orasenesc al Madridului);

– Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orasenesc al Barcelonei);

– Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);

– Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);

– Instituto de Credito Oficial (Institutia Creditului Public);

– Instituto Catalan de Finanzas (Institutia Financiara a Cataloniei);

– Instituto Valenciano de Finanzas (Institutia Financiara a Valenciei);

Grecia

Franta

– La Caisse d’amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Rascumparare a Datoriei Publice);

– L’Agence francaise de developpement (AFD) (Agentia Franceza de Dezvoltare);

– Reseau Ferre de France (RFF) (Reteaua Franceza de Cai Ferate);

– Caisse Nationale des Autoroutes (CAN) (Fondul National al Autostrazilor);

– Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenta Publica a Spitalelor din Paris);

– Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Carbunelui);

– Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Miniera si Chimica);

Italia

– regiuni;

– provincii;

– municipalitati;

– Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite si Imprumuturi);

Letonia

– Pasvaldibas (guvernele locale);

Polonia

– gminy (comune);

– powiaty (districte);

– wojewodztwa (provincii);

– zwiazki gmin (asociatii de comune);

– powiatow (asociatii de districte);

– wojewodztw (asociatii de provincii);

– miasto stoleczne Warszawa (capitala Varsovia);

– Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agentia pentru Restructurare si Modernizare a Agriculturii);

– Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agentia Proprietatilor Agricole);

Portugalia

– Regiao Autonoma da Madeira (Regiunea Autonoma a Madeirei);

– Regiao Autonoma dos Acores (Regiunea Autonoma a Azorelor);

– municipalitati;

Romania

– autoritatile administratiei publice locale;

Slovacia

– mesta a obce (municipalitati);

– Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovaca de Cai Ferate);

– Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);

– Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);

– Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).

2. entitati internationale;

– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare;

– Banca Europeana de Investitii;

– Banca Asiatica de Dezvoltare;

– Banca Africana de Dezvoltare;

– Banca Mondiala – Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare – Fondul Monetar International;

– Corporatia Financiara Internationala;

– Banca InterAmericana de Dezvoltare;

– Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;

– Euratom;

– Comunitatea Europeana;

– Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF);

– Eurofima;

– Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului;

– Banca Nordica de Investitii;

– Banca Caraibiana de Dezvoltare.

Prevederile art. 12415 nu aduc atingere niciuneia dintre obligatiile internationale pe care Romania si le-a asumat in relatiile cu entitatile internationale mentionate mai sus.

3. entitati din state terte:

– acele entitati care indeplinesc urmatoarele criterii:

a) entitatea care este considerata in mod cert ca fiind o entitate publica, conform criteriilor nationale;

b) o astfel de entitate publica este un producator din afara Comunitatii, care administreaza si finanteaza un grup de activitati, furnizand in principal bunuri si servicii din afara Comunitatii, destinate beneficiului Comunitatii si care sunt efectiv controlate de guvernul central;

c) respectiva entitate publica este un emitent de datorii de mari dimensiuni si cu regularitate;

d) statul vizat poate sa garanteze ca o asemenea entitate publica nu va exercita o rascumparare inainte de termen, in cazul clauzelor de reintregire a sumei brute.

Data aplicarii

Art. 12417. – Prevederile prezentului capitol, reprezentand transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Impozitul pe reprezentante

de

Contribuabili

Art. 122. – Orice persoana juridica straina, care are o reprezentanta autorizata sa functioneze in Romania, potrivit legii, are obligatia de a plati un impozit anual, conform prezentului capitol.

Stabilirea impozitului

Art. 123. – (1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul in lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care se efectueaza plata impozitului catre bugetul de stat.

(2) In cazul unei persoane juridice straine, care in cursul unui an fiscal infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in Romania, impozitul datorat pentru acest an se calculeaza proportional cu numarul de luni de existenta a reprezentantei in anul fiscal respectiv.

Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale

Art. 124. – (1) Orice persoana juridica straina are obligatia de a plati impozitul pe reprezentanta la bugetul de stat, in doua transe egale, pana la datele de 20 iunie si 20 decembrie.

(2) Orice persoana juridica straina care datoreaza impozitul pe reprezentanta are obligatia de a depune o declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.

(3) Orice persoana juridica straina, care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in cursul anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta, in termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.

(4) Reprezentantele sunt obligate sa conduca evidenta contabila prevazuta de legislatia in vigoare din Romania.

Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti

de

Contribuabili

Art. 113. – Nerezidentii care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia de a plati impozit conform prezentului capitol si sunt denumiti in continuare contribuabili.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 114. – Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit in continuare impozit pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, se aplica asupra veniturilor brute impozabile obtinute din Romania.

Venituri impozabile obtinute din Romania

Art. 115. – (1) Veniturile impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate, sunt:

a) dividende de la o persoana juridica romana;

b) dobanzi de la un rezident;

c) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;

d) redevente de la un rezident;

e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;

f) comisioane de la un rezident;

g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;

h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;

i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;

j) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane;

k) venituri din servicii prestate in Romania, exclusiv transportul international si prestarile de servicii accesorii acestui transport;

l) venituri din profesii independente desfasurate in Romania – doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, in cazul cand sunt obtinute in alte conditii decat prin intermediul unui sediu permanent sau intr-o perioada sau in mai multe perioade care nu depasesc in total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat;

m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, in masura in care pensia lunara depaseste plafonul prevazut la art. 69;

n) Abrogat.

o) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;

p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania, de la fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de joc;

q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice romane. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice romane reprezinta suma excedentului distributiilor in bani sau in natura care depaseste aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.

(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz:

a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent in Romania;

b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana;

c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta desfasurata in Romania;

d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana.

Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti

Art. 116. – (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din Romania se calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.

(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:

a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente, daca beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor;

b) 20% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);

c) 16% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115, cu exceptia veniturilor din dobanzile obtinute de la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit si instrumentele de economisire dobandite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplica cota de impozit de la data constituirii/dobandirii.

a) cota de impozit de 10% se aplica pentru dobanzile la depozite la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, constituite/achizitionate incepand cu data de 1 iunie 2005. Pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire a caror scadenta este ulterioara datei de 1 iunie 2005, in scop fiscal, data scadentei este asimilata cu data constituirii;

b) 20% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);

c) 15% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.

(3) Abrogat.

(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, potrivit art. 57;

b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.

(5) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(51) Pentru veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul certificatelor de depozit si al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii.

(52) Modul de determinare si/sau declarare a veniturilor obtinute din transferul titlurilor de participare la o persoana juridica romana va fi stabilit prin norme.

(6) Pentru orice venit impozitul ce trebuie retinut, in conformitate cu prezentul capitol, este impozit final.

Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol

Art. 117. – Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoarele venituri:

a) dobanzile la depozitele la vedere/conturi curente;

b) dobanda la instrumentele/creditele externe, titlurile de creanta reprezentand credite externe, contractate direct sau prin emisiuni de titluri ori obligatiuni, precum si dobanda aferenta emisiunilor de titluri de stat pe piata interna si externa de capital, cu conditia ca aceste instrumente/titluri sa fie emise si/sau garantate de Guvernul Romaniei, consiliile locale, Banca Nationala a Romaniei, de banci care actioneaza in calitate de agent al Guvernului roman.

c) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata de valori mobiliare reglementata de autoritatea in domeniu a statului in care se afla aceasta piata si dobanda este platita unei persoane care nu este o persoana afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;

d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din Romania, ca urmare a participarii la festivalurile nationale si internationale artistice, culturale si sportive finantate din fonduri publice;

e) premiile acordate elevilor si studentilor nerezidenti la concursurile finantate din fonduri publice;

f) veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, care presteaza servicii de consultanta, asistenta tehnica si alte servicii similare in orice domeniu, in cadrul contractelor finantate prin imprumut, credit sau alt acord financiar incheiat intre organisme financiare internationale si statul roman ori persoane juridice romane, inclusiv autoritati publice, avand garantia statului roman, precum si in cadrul contractelor finantate prin acorduri de imprumut incheiate de statul roman cu alte organisme financiare, in cazul in care dobanda perceputa pentru aceste imprumuturi se situeaza sub nivelul de 3% pe an;

g) veniturile persoanelor juridice straine care desfasoara in Romania activitati de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita, incheiate de Guvernul Romaniei/autoritati publice cu alte guverne/autoritati publice sau organizatii internationale guvernamentale sau neguvernamentale;

h) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica romana, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru sau unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15% din titlurile de participare la intreprinderea persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului. Conditia de detinere minima va fi de 10% incepand cu anul 2009. Conditiile in care se aplica aceste prevederi, referitoare la tipurile de intreprinderi din statele membre catre care se fac platile de dividende si definitia termenului stat membru, sunt prevazute la art. 201;

i) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, veniturile din economii sub forma platilor de dobanda, asa cum sunt definite la art. 1245, obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit;

j) incepand cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobanzi sau redevente, asa cum sunt definite la art. 12419, obtinute din Romania de persoane juridice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor detine minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.

Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri

Art. 118. – (1) In intelesul art. 116, daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit, prevazuta in conventie, care se aplica asupra acelui venit, potrivit alin. (2). In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in momentul realizarii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta. In cazul in care certificatul de rezidenta fiscala nu se prezinta in acest termen, se aplica prevederile titlului V. In momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri si se face regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie, in conditiile in care certificatul de rezidenta fiscala mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut, in termenul de prescriptie, rezidenta fiscala in statul contractant cu care este incheiata conventia de evitare a dublei impuneri, pentru toata perioada in care s-au realizat veniturile din Romania. Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului pentru care se fac platile este valabil si in primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei in care se schimba conditiile de rezidenta.

(3) Macheta certificatului de rezidenta fiscala pentru rezidentii romani, precum si termenul de depunere de catre nerezidenti a documentelor de rezidenta fiscala, emise de autoritatea din statul de rezidenta al acestora, se stabilesc prin norme.

Declaratii anuale privind retinerea la sursa

Art. 119. – (1) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din Romania trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.

(11) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, platitorii de venituri sub forma dobanzilor au obligatia sa depuna o declaratie informativa referitoare la platile de astfel de venituri facute catre persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene. Declaratia se depune pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului curent, pentru informatii referitoare la platile de dobanzi facute in cursul anului precedent. Modelul si continutul declaratiei informative, precum si procedura de declarare a veniturilor din dobanzile realizate din Romania de catre persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice, de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Abrogat.

Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti

Art. 120. – (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscala competenta prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului platit catre bugetul de stat de el insusi sau de o alta persoana, in numele sau.

(2) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti.

(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si conditiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

Dispozitii tranzitorii

Art. 121. – Veniturile obtinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice si juridice nerezidente si de contractorii independenti ai acestora, din activitati desfasurate de acestia pentru realizarea obiectivului de investitii ŤCentrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2ť, sunt scutite de impozitul prevazut in prezentul capitol pana la punerea in functiune a obiectivului de mai sus.


Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

de

Definitia microintreprinderii

Art. 103. – In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii

Art. 104. – (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.

(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.

(3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii.

(4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.

(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care:

a) desfasoara activitati in domeniul bancar;

b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;

c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

(6) Microintreprinderile platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit incepand cu anul fiscal urmator. Optiunea se exercita pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor.

Aria de cuprindere a impozitului

Art. 105. – Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microintreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de microintreprinderi din orice sursa, cu exceptia celor prevazute la art. 108.

Anul fiscal

Art. 106. – (1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.

(2) In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat.

Cota de impozitare

Art. 107. – Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% in anul 2007; 2,5% in anul 2008; 3% in anul 2009.

Impunerea microintreprinderilor care realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro

Art. 1071. – Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca, in cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita prevazuta in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.

Baza impozabila

Art. 108. – (1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:

a) veniturile din variatia stocurilor;

b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

d) veniturile din provizioane;

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

(2) In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

Procedura de declarare a optiunii

Art. 109. – (1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.

(2) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv.

(3) In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute la art. 103.

(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microintreprinderile care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Art. 110. – (1) Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

(2) Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.

Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindere

Art. 111. – In cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o microintreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microintreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

Prevederi fiscale referitoare la amortizare

Art. 112. – Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil platitorilor de impozit pe profit.


Dispozitii tranzitorii si finale

de

Dispozitii tranzitorii

Art. 94. – (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevazute in actele normative privind unele masuri de protectie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, raman valabile pana la data expirarii lor.

(2) Pierderile inregistrate in perioada de scutire de contribuabili nu se compenseaza cu veniturile obtinute din celelalte categorii de venituri in anii respectivi si nu se reporteaza, reprezentand pierderi definitive ale contribuabililor.

(3) Prevederile privind indeplinirea conditiei prevazute la art. 40 alin. (2) se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004.

Definitivarea impunerii pe anul 2006

Art. 95. – Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat in anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesara, ce va fi aprobata prin ordin al ministrului finantelor publice.

Art. 96-101. – Abrogate.

Dispozitii finale

Art. 102. – Abrogat.

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa

de

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa

Art. 93. – (1) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa calculeze, sa retina, sa vireze si sa declare impozitul retinut la sursa, pana la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul titlu.

(2) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pana la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat.

(3) Fac exceptie de la termenul prevazut la alin. (2) si au obligatia depunerii declaratiei, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat, urmatorii:

a) platitorii de venituri din activitatile independente prevazute la art. 52;

b) platitorii de venituri din salarii, in legatura cu veniturile din salarii platite contribuabililor, care nu au obligatia depunerii declaratiei prevazute la alin. (2) si pentru care obligatiile declarative sunt prevazute la art. 59;

c) platitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare si din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa.

Aspecte fiscale internationale

de

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente

Art. 87. – (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.

(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 48, in urmatoarele conditii:

a) in veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;

b) in cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizarii acestor venituri.

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente

Art. 88. – Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Romania, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;

b) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident;

c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania.

Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente

Art. 89. – (1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele prevazute la art. 87, 88 si la titlul V, datoreaza impozit potrivit reglementarilor prezentului titlu.

(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevazute la alin. (1), se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final.

(3) Cu exceptia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeaza venituri din Romania, potrivit prezentului titlu, au obligatia sa declare si sa plateasca impozitul corespunzator fiecarei surse de venit, direct sau printr-un imputernicit, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Venituri obtinute din strainatate

Art. 90. – (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate.

(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate conform alin. (1) au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.

(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Creditul fiscal extern

Art. 91. – (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.

(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:

1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;

2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;

3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.

(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului impozabil din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.

(31) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pentru veniturile din economii, definite la art. 1245, obtinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranzitie specificata la art. 1249, se aplica metoda de eliminare a dublei impuneri, prevazuta la art. 12414 alin. (2).

(4) Abrogat.

(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel:

a) din moneda statului de sursa intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;

b) din valuta de circulatie internationala in lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului respectiv.

Pierderi fiscale externe

Art. 92. – Abrogat.

Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica

de

Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute in comun

Art. 85. – Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.

Reguli privind asocierile fara personalitate juridica

Art. 86. – (1) Prevederile prezentului articol nu se aplica:

– pentru asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 28;

– fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica;

– asocierilor cu o persoana juridica platitoare de impozit pe profit, caz in care sunt aplicabile numai reglementarile fiscale din titlul II.

(2) In cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:

a) partile contractante;

b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;

c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;

d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;

e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;

f) conditiile de incetare a asocierii. Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie. Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, in cazul in care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

(3) In cazul in care intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobandit capacitate de exercitiu restransa.

(4) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.

(5) Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere.

(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, in alte cazuri decat asocierea cu o persoana juridica, va fi stabilit in aceeasi maniera ca si pentru categoria de venituri in care este incadrat.

(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoana juridica romana, microintreprindere care nu genereaza o persoana juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite in titlul IV, este asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea obtinerii venitului net.

(8) Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana care nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind impozitul pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice romane.

Venitul net anual impozabil

de

Stabilirea venitului net anual impozabil

Art. 80. – (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.

(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.

(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.

(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:

a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.

Declaratii de venit estimat

Art. 81. – (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.

(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.

(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.

(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Stabilirea platilor anticipate de impozit

Art. 82. – (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.

(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.

(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevazuta la art. 43 alin. (1).

Declaratia privind venitul realizat

Art. 83. – (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole determinate in sistem real au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.

(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:

a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;

b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:

a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;

b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;

c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;

d) venituri din pensii;

e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);

f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;

g) venituri din alte surse.

Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil

Art. 84. – (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigul net anual din anul fiscal respectiv, cu exceptia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:

a) venitul net anual impozabil;

b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;

c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Venituri din alte surse

de

Definirea veniturilor din alte surse

Art. 78. – (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:

a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;

b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;

c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;

d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;

e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.

(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.

Calculul impozitului si termenul de plata

Art. 79. – (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.

(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.

(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

de

Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

Art. 771. – (1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:

a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:

– 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:

– 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:

a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;

b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

(4) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta valoare.

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o data pe an, expertizele privind valoarea de circulatie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la directiile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.

(6) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (3), se va realiza printr-o hotarare judecatoreasca, impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de catre instantele judecatoresti la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului prevazut la alin. (1) si (3) si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.

(7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:

a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;

b) cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii;

c) cota de 10% se face venit la bugetul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru indeplinirea activitatii de publicitate imobiliara.

(8) Procedura de calculare, incasare si virare a impozitului perceput in conditiile alin. (1) si (3), precum si obligatiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului justitiei, cu consultarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.

Rectificarea impozitului

Art. 772. – In cazul in care, dupa autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare in procedura succesorala de catre notarul public, se constata erori sau omisiuni in calcularea si incasarea impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceasta situatie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnati la art. 771 alin. (1) si (3), in vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) este angajata numai in cazul in care se dovedeste ca neincasarea integrala sau partiala este imputabila notarului public care, cu intentie, nu si-a indeplinit aceasta obligatie.

Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare

Art. 773. – Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:

a) partile contractante;

b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;

c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;

d) taxele notariale aferente transferului.

Venituri din premii si din jocuri de noroc

de

Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 75. – (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42.

(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.

Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc

Art. 76. – Venitul net este diferenta dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc si suma reprezentand venit neimpozabil.

Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 77. – (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 100 milioane lei si cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane lei.

(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.

(5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.

(6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Venituri din activitati agricole

de

Definirea veniturilor din activitati agricole

Art. 71. – Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:

a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;

b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;

c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;

d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, incepand cu data de 1 ianuarie 2008.

Stabilirea venitului net anual din activitati agricole pe baza de norme de venit

Art. 72. – (1) Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.

(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata.

(3) Daca o activitate agricola este desfasurata de un contribuabil pe perioade mai mici – incepere, incetare si alte fractii de an – decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul careia se desfasoara activitatea.

(4) Daca o activitate agricola a unui contribuabil inregistreaza o pierdere datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce, astfel incat sa reflecte aceasta pierdere.

(5) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, pentru activitatea respectiva.

Optiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea in partida simpla

Art. 73. – (1) Un contribuabil care desfasoara o activitate agricola, prevazuta la art. 71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit art. 48.

(2) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (1).

Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole

Art. 74. – (1) Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de venit, cat si in sistem real, impozitul fiind final.

(2) Orice contribuabil care desfasoara o activitate agricola prevazuta la art. 71, pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, are obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pana la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs. In cazul unei activitati pe care contribuabilul incepe sa o desfasoare dupa data de 15 mai, declaratia de venit se depune in termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul incepe sa desfasoare activitatea.

(3) In cazul unui contribuabil care determina venitul net din activitati agricole pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, acesta este obligat sa efectueze plati anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevazute la art. 82 alin. (3). Platile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anuala.

(4) In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.

(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileste prin norme care se emit de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

Venituri din pensii

de

Definirea veniturilor din pensii

Art. 68. – Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat.

Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

Art. 69. – Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei si a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica.

Retinerea impozitului din venitul din pensii

Art. 70. – (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.

(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia.

(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.

(8) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.

Venituri din investitii

de

Definirea veniturilor din investitii

Art. 65. – (1) Veniturile din investitii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobanzi;

c) castiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale;

d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.

e) venituri din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice.

(2) Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi:

a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;

b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale;

c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza Legii nr. 541/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzactionare a actiunilor emise de Fondul ŤProprietateať de catre persoanele fizice carora le-au fost emise aceste actiuni, in conditiile titlurilor I si VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare.

Stabilirea venitului din investitii

Art. 66. – (1) Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu costurile aferente tranzactiei.

(2) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, castigul se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.

(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.

(4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.

(41) Abrogat.

(5) Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83.

(6) Pentru tranzactiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:

a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.

(7) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:

a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.

(8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

Retinerea impozitului din veniturile din investitii

Art. 67. – (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplica cota de impozit de la data constituirii.

(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:

a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel:

1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;

2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;

b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;

c) castigul din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz. Impozitul calculat si retinut, reprezentand plata anticipata, se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7);

d) venitul impozabil obtinut din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.

(4) Pierderile rezultate din tranzactiile cu parti sociale si valori mobiliare, in cazul societatilor inchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza si nu se reporteaza.

(5) Pierderile rezultate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.

(6) Pierderile rezultate din operatiuni de vanzare/cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.

(7) Impozitul anual de recuperat, prevazut la alin. (3) lit. a) si c), se stabileste de organul fiscal competent ca diferenta intre impozitul reprezentand plati anticipate efectuate in cursul anului si impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, in termenul si conditiile stabilite de lege.

(8) In aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe castigul de capital din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Art. 671. – Abrogat.

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

de

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 61. – Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor

Art. 62. – (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).

Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 63. – Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art. 82.

Impozitarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor

Art. 64. – Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

Venituri din salarii

de

Definirea veniturilor din salarii

Art. 55. – (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

(2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;

b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;

c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;

b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;

c) imprumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;

f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;

g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.

(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;

a1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;

b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;

d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;

j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;

k1) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;

r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite.

(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.

Deducere personala

Art. 56. – (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:

– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 2.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 3.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 4.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 5.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 6.500.000 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.

(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.

(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.

(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.

(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.

(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane;

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.

(8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Art. 57. – (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:

a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

– deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

– cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

– contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;

b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

(21) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.

(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.

(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Termen de plata a impozitului

Art. 58. – Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ

Art. 581. – Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligatia acordarii acestei deduceri revine organului fiscal competent si procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Fise fiscale

Art. 59. – (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale.

(2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute la alin. (1), pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

Art. 60. – (1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.

(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor, in cazul in care optiunea de mai sus este formulata si comunicata organului fiscal competent.

(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea, potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu exceptia situatiei in care indeplineste obligatia privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).

Venituri din activitati independente

de

Definirea veniturilor din activitati independente

Art. 46. – (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

Art. 47. – (1) Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla

Art. 48. – (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;

b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;

c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;

b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despagubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;

c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;

d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.

(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;

f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;

j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;

k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.

(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);

e) donatii de orice fel;

f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;

i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;

m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.

(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit

Art. 49. – (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.

(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.

(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.

(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.

(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.

(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 48.

(7) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.

(8) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala

Art. 50. – (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla

Art. 51. – (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 48.

(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.

(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.

Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente

Art. 52. – (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;

c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);

e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;

f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.

(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:

a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) – e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;

b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;

(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente

Art. 53. – Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 52, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.

Impozitarea venitului net din activitati independente

Art. 54. – Venitul net din activitati independente se impoziteaza potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.

Impozitul pe venit

de

Contribuabili

Art. 39. – Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 40. – (1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:

a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;

b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;

c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;

e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41. – Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:

a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;

b) venituri din salarii, definite conform art. 55;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;

d) venituri din investitii, definite conform art. 65;

e) venituri din pensii, definite conform art. 68;

f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;

g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;

h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 771;

i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.

Venituri neimpozabile

Art. 42. – In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare, precum si altele decat cele definite la cap. VIII1;

h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. Pentru proprietatile imobiliare, in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. 771 alin. (2) si (3);

k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;

m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;

r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;

s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;

u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Cotele de impozitare

Art. 43. – (1) Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) activitati independente;

b) salarii;

c) cedarea folosintei bunurilor;

d) investitii;

e) pensii;

f) activitati agricole;

g) premii;

h) alte surse.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevazute expres pentru categoriile de venituri cuprinse in titlul III.

Perioada impozabila

Art. 44. – (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului.

Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 45. – (1) Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.


LISTA SOCIETATILOR la care se face referire in art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)

de

a) societãtile înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societãtii europene (SE) si a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societãtii europene în ceea ce priveste implicarea lucrãtorilor si asociatiile cooperatiste înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societãtii Cooperative Europene (SCE) si a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societãtii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajatilor;

b) societãtile înfiintate în baza legii belgiene, cunoscute ca ‘société anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘société en commandite par actions’/’commanditaire vennootschap op aandelen’, ‘société privée à responsabilité limitée’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité limitée’/’coöperatieve vennootschap metbeperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité illimitée’/’coöperatieve vennootschap met onbeperkteaansprakelijkheid’, ‘société en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘société en commandite simple’/’gewone commanditaire vennootschap’, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice mentionate mai sus, si alte societãti constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;

c) societãtile înfiintate în baza legislatiei cehe, cunoscute ca ‘akciová spolecnost’, ‘spolecnost s rucením omezenym’;

d) societãtile înfiintate în baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ si ‘anpartsselskab’; alte societãti supuse impozitãrii conform legii impozitului pe profit, în mãsura în care venitul lor impozabil este calculat si impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislatiei fiscale aplicabile la ‘aktieselskaber’;

e) societãtile înfiintate în baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des öffentlichen Rechts’, si alte societãti constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;

f) societãtile înfiintate în baza legii estoniene ca ‘täisühing’, ‘usaldusühing’, ‘osaühing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusühistu’;

g) societãtile înfiintate în baza legii grecesti, cunoscute ca ‘ανώνυμη εταιρεία’, ‘εταιρεία περτωρτσμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε)

h) societãtile înfiintate în baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anónima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad limitada, organisme de drept public care functioneazã în baza legii private;

i) societãtile înfiintate în baza legii franceze, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘sociétés par actions simplifiées’, ‘sociétés d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’épargne et de prévoyance’, ‘sociétés civiles’, care sunt automat supuse impozitului pe profit, ‘coopératives’, ‘unions de coopératives’, întreprinderi publice industriale si comerciale si alte societãti constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;

j) societãtile înfiintate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiintate pe baza legii asociatiilor industriale si de aprovizionare, societãti de constructii, înfiintate pe baza legii asociatiilor de constructii, si trusturile bancare de economii, înfiintate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;

k) societãtile înfiintate în baza legii italiene, cunoscute ca ‘società per azioni’, ‘società in accomandita per azioni’, ‘società a responsibilità limitata’, ‘società cooperative’, ‘società di mutua assircurazione’, si entitãti publice si private a cãror activitate este în întregime sau în principal comercialã;

l) societãtile înfiintate în baza legii cipriote ca ‘εταιρείας’, supuse impozitului pe profit;

m) societãtile înfiintate în baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedrıba’, ‘sabiedrıba ar ierobezotu atbildıbu’;

n) societãtile înfiintate în baza legii lituaniene;

o) societãtile înfiintate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘société coopérative’, ‘société coopérative organisée comme une société anonyme’,

‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’épargne-pension’, ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou minière de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des établissements publics et des autres personnes morales de droit public’, si alte societãti constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;

p) societãtile înfiintate în baza legii ungare, cunoscute ca ‘közkereseti társaság’, ‘betéti társaság’, ‘közös vállalat’, ‘korlátolt felelo˝sségu˝ társaság’, ‘részvénytársaság’, ‘egyesülés’, ‘kozhasznú társaság’, ‘szövetkezet’;

q) societãtile înfiintate în baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ Responsabilita Limitata’, ‘Soc˙jetajiet en commandite li l-kapital tagh¯ hom maqsum f’azzjonijiet’;

r) societãtile înfiintate în baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennnootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open commanditaire vennootschap’, ‘Coöperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘Vereniging op coöperatieve grondslag’, ‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of

kredietinstelling optreedt’, si alte societãti constituite în baza legii olandeze si supuse impozitului pe profit olandez;

s) societãtile înfiintate în baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’;

s) societãtile înfiintate în baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spólka akcyjna’, ‘spólka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;

t) societãtile comerciale sau societãtile de drept civil ce au formã comercialã, precum si alte entitãti a cãror activitate este de naturã comercialã sau industrialã, înregistrate potrivit legii portugheze;

t) societãtile înfiintate în baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska družba’, ‘komanditna družba’, ‘družba z omejeno odgovornostjo’;

u) societãtile înfiintate în baza legislatiei slovace, cunoscute ca akciová spoloćnost’, ‘spoloćnost’ s rucĕním obmedzenỹm’, ‘komanditná spoloćnost’.

v) societãtile înfiintate în baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtiö/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘säästöpankki/sparbank’ and ‘vakuutusyhtiö/försäkringsbolag’;

w) societãtile înfiintate în baza legii suedeze, cunoscute ca ‘aktiebolag’, ‘försäkringsaktiebolag’, ‘ekonomiska föreningar’, ‘sparbanker’, ‘ömsesidiga försäkringsbolag’;

x) societãtile înfiintate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.“