asigurare

Vor primi sau nu despagubiri victimele tornadei Calarasi 2019 ?

de
Vor primi sau nu despagubiri victimele tornadei Calarasi 2019

Vor primi sau nu despagubiri victimele tornadei Calarasi 2019 ? Raspunsul este:Daca exista doar asigurare obligatorie de locuinta NU VOR PRIMI

[yasr_visitor_votes size=”large”]

Vor primi sau nu despagubiri victimele tornadei Calarasi 2019
Vor primi sau nu despagubiri victimele tornadei Calarasi 2019

 

RISCURILE acoperite prin polita obligatorie a locuintelor (PAD) sunt cele aferente dezastrelor naturale, respectiv:

  • Cutremur (miscare seismica brusca a scoartei terestre orizontala, vertical si/sau de torsiune, datorata unui dezechilibru fizic produs in interiorul acesteia, avand origine tectonica, vulcanica sau de prabusire);
  • Inundatii (acoperirea unei portiuni de uscat cu apa ca urmare a revarsarii peste marginile cursurilor sau bazinelor de apa, a ruperii digurilor sau malurilor, a ingustarii bruste a cursului sau a unor precipitatii abundente);
  • Alunecari de teren (miscare lina a terenului cauzata de miscari tectonice sau de eroziune naturala).

Totusi,

Oamenii ale căror case sau bunuri au fost distruse de tornade ar putea primi ajutor de la Guvern. Ministrul Muncii a anunţat că deja a demarat operaţiunea de evaluare a pagubelor, iar decizia se va lua în cel mai scurt timp. Localnicii nu aveau asigurări, şi chiar dacă ar fi avut, acestea nu ar fi acoperit pagubele produse de tornadă. Ministerul Mediului ar putea demara proceduri pentru schimbarea legii în viitor.

Timp de 20 de minute, locuitorii din sudul Bărăganului au asistat neputincioşi la cel mai violent fenomen meteo din ultimii ani.

https://www.antena3.ro/actualitate/oamenii-afectati-de-tornada-din-calarasi-ar-putea-primi-despagubiri-de-la-guvern-519209.html

Casele şi curţile le sunt distruse, iar acum trebuie să repare stricăciunile din banii lor sau să se împrumute. Nu au cumpărat poliţa facultativă pentru dezastre provocate de furtuni şi tornade, iar unii dintre ei nu şi-au cumpărat nici măcar asigurarea obligatorie pentru casă.

https://local.google.com/place?id=232198680821237964&use=posts&lpsid=4455021731334955288

 

Ce fac daca firma de asigurari intarzie la plata sau nu plateste deloc

de

Imagini pentru asigurari

Termenul de plată a despăgubirilor este mai mic în prezent, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi a asigurărilor de răspundere civilă auto (RCA). Cele mai recente statistici în domeniu ne arată că asigurătorii au plătit în 2016 despăgubirile încadrându-se, cât de cât, în termenele legale. Dacă plătesc despăgubirile depășind termenul legal sau le diminuează în mod nejustificat, asigurătorii sunt obligați la penalități de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere.

 

 

Cel prejudiciat în urma unui accident de mașină poate trimite cererea de despăgubire, direct sau prin mandatar, la asigurătorul RCA al vinovatului sau la propriul asigurător RCA (dacă a cumpărat serviciul de decontare directă când și-a făcut polița de asigurare), potrivit Legii nr. 132/2017 (noua Lege RCA). Dacă e vorba de situații în care Biroul Asigurătorilor Auto din România (BAAR) oferă despăgubirile, spre exemplu, atunci când nu se cunoaște vinovatul sau acesta nu a avut asigurare, atunci cererea se face către BAAR.

Cererea de despăgubire se va rezolva numai după depunerea unor documente din care să rezulte: dreptul de proprietate asupra bunului avariat sau orice probe pe baza cărora poate fi dovedit dreptul la despăgubire; răspunderea civilă a proprietarului sau a conducătorului vehiculului asigurat în producerea pagubei;  întinderea prejudiciului; legătura dintre întinderea prejudiciului și modul de producere al evenimentului.

Conform legii, în 30 de zile, asigurătorul care a primit cererea trebuie fie să răspundă, formulând o ofertă de despăgubire justificată, fie să notifice în scris, cu confirmare de primire, motivele pentru care nu a aprobat (în total/în parte) pretențiile de despăgubire. „Dacă în termen de 30 de zile de la depunerea cererii de despăgubire de către partea prejudiciată ori de către asigurat, asigurătorul RCA nu a notificat părții prejudiciate respingerea pretențiilor de despăgubire, precum și motivele respingerii, asigurătorul RCA este obligat la plata despăgubirii„, scrie în lege.

Practic, odată cu intrarea în vigoare a noii Legi RCA, termenul maxim în care trebuie rezolvat un dosar de despăgubire a scăzut de trei ori – în vechea reglementare (OUG nr. 54/2016) aveam un termen maxim de trei luni.

Dacă asigurătorul a răspuns în acest termen și a oferit o despăgubire, solicitantul poate să o accepte sau nu. „Cuantumul despăgubirii plătite se va reanaliza la solicitarea persoanei prejudiciate pe baza documentelor justificative depuse ulterior plății„, scrie în Norma RCA nr. 20/2017 referitor la situația în care cel prejudiciat pretinde mai mult decât i se oferă. Asigurătorul trebuie să răspundă cererii de reanalizare a despăgubirilor fie efectuând plata diferenței, fie notificând în scris solicitantului motivele pentru care a refuzat. Evident, dacă părțile nu se înțeleg, lucrurile vor ajunge în instanță (sau la un organism de soluționare alternativă a litigiilor).

Despăgubirea trebuie plătită, conform legii, în zece zile de la data acceptării ofertei. Dacă s-a ajuns în instanță, termenul de zece zile se aplică la fel, dar curge de la momentul când asigurătorul primește hotărârea judecătorească definitivă (sau acordul de soluționare a litigiului cu privire la suma de despăgubire, dacă problema a fost soluționată alternativ).

Penalități de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere

Dacă nu le plătește la timp sau plătește mai puțin decât trebuie, asigurătorul datorează penalități de 0,2% pe zi de întârziere. Ele se calculează raportat la nivelul sumei de despăgubire cuvenită (pentru întârzieri) sau la diferența de sumă neachitată (pentru cazul când plătește mai puțin decât se cuvine).

„Dacă asigurătorul RCA nu își îndeplinește obligațiile în termenul prevăzut la alin. (4) (adică în zece zile – n.red.) sau și le îndeplinește defectuos, inclusiv dacă diminuează nejustificat despăgubirea sau întârzie achitarea despăgubirii, acesta este obligat la plata unor penalități de 0,2% pe zi de întârziere calculate la nivelul sumei de despăgubire cuvenită sau la diferența de sumă neachitată. Plata penalităților se face odată cu plata despăgubirii. În cazurile privind vătămările corporale și daunele morale care fac obiectul unui litigiu, penalitățile și plata acestora sunt stabilite de către instanța judecătorească„, scrie, mai exact, în Legea RCA.

Se va sesiza oare asigurătorul de bunăvoie și nesilit de nimeni cu privire la plata acestor penalități? Greu de imaginat, ceea ce înseamnă că ele trebuie cerute de cel care primește despăgubirea (eventual, chiar în instanță). Cei nemulțumiți de modul cum asigurătorul gestionează problema dosarului de despăgubire pot să facă o reclamație la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). Petiția, alături de documentele doveditoare, se poate faceaici.

„Aspectul cel mai des reclamat de către petenți în 2016 a fost neplata/plata parțială a despăgubirilor / valorilor de răscumpărare solicitate de către asigurați/păgubiți, în 7.345 cazuri, acestea reprezentând un procent de 80,22% din total. Printre alte aspecte sesizate s-au numărat și solicitări de recalculare a valorii despăgubirilor, respectiv nerespectarea condițiilor contractuale /Normelor RCA„, arată ASF într-o analiză proprie.

Asigurătorii codași la plata daunelor în 2016

Potrivit unei analize recente a ASF, durata medie de plată a dosarelor în semestrul II din 2016 a fost de 11,62 de zile/dosar. Pentru aproape 70% dintre dosarele achitate, plata a fost făcută în termenul legal. Totuși, trebuie să avem în vedere că atunci erau în vigoare alte prevederi, iar rezolvarea dosarului se putea face în maximum trei luni de zile.

Cea mai mare depășire a termenului legal de plată a fost înregistrată la Asirom – 183 de zile. Alături de City Insurance, cele două societăți de asigurare sunt ultimele în clasament la capitolul plăților la timp. La polul opus, Omniasig, urmată de Allianz și Generali conduc clasamentul.

„Analiza comparativă a datelor rezultate din situația plăților în termenul legal al dosarelor de daună RCA avizate pentru pagube materiale în semestrul II. 2016 față de semestrul I. 2016 arată că societățile de asigurare și-au îmbunătățit activitatea de instrumentare și plată a dosarelor de daună, procentul dosarelor plătite în termen legal crescând cu 27,54 puncte procentuale”, arată ASF în analiza sa, iar concluzia nu poate decât să ne bucure.

Malpraxis medical – In caz de malpraxis asiguratorul va prelua diferendul dintre pacient si unitatea medicala

de

In privinta malpraxisului viitoarea Lege a Sanatatii propune reglementari noi care au in vedere reducerea timpului in care pacientul poate fi despagubit pentru o eroare medicala.

Este vizata in acelasi timp si situatia scutirii personalului medical asigurat de a mai gestiona, direct, cazurile de eroarein care a fost implicat.

„Conform propunerilor noului proiect de lege, asiguratorul va prelua diferendul dintre pacient si unitatea medicala. De asemenea, tot asiguratorul va fi obligat sa acorde sume si pentru despagubirile morale, nu numai pentru cele materiale, asa cum este situatia in prezent.

Despagubirile platite pentru asigurarile RCA sunt in crestere anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Valoarea daunei medii platite pentru vatamari corporale este de 62.868 lei.
Suma totala a primelor de subscrise pentru asigurarile de raspundere civila auto RCA in anul 2011 a atins valoarea de peste 1.959 milioane de lei, in

scadere cu 21% pe total piata, comparativ cu anul 2010, cand primele subscrise pentru asigurarile obligatorii RCA au fost de 2.464 milioane de lei.

De asemenea, numarul contractelor de asigurare incheiate a inregistrat o usoara scadere fata de anul trecut, respectiv de 2%, fiind subscrise un numar total de 6.400.241 polite de asigurare, fata de 6.554.509 anul trecut.

Sursa: Wall Street

Act al Consiliului Concurenţei de stabilire a taxei de autorizare a concentrării economice

de

Reclamanta S.C.„E.B.V.” a chemat în judecată Consiliul Concurenţei,  solicitând anularea deciziei nr.146 din 24 aprilie 2002 prin care s-a dispus recalcularea taxei de autorizare a concentrării economice de la 175.291.783 lei la 345.659.222 lei, diferenţa nefiind datorată.

În motivarea cererii, reclamanta a învederat că, iniţial, prin decizia nr.90 din 22 martie 2002 taxa de autorizare a fost stabilită la suma de 175.291.783 lei, în funcţie de cifra de  afaceri realizată de „I.R.I.C.” S.A., societate controlată ca urmare a concentrării economice.

Ulterior, cuantumul taxei a fost recalculat, prin nerespectarea criteriilor legale aplicabile cu privire la calculul cifrei de afaceri prevăzute de Legea nr.21/1996 şi de  Instrucţiunile emise de Consiliul Concurenţei.

Astfel, a menţionat reclamanta, pârâta trebuia să aprecieze asupra  oportunităţii recalculării taxei numai în considerarea primelor brute încasate şi nu a cifrei de afaceri contabile.

Prin sentinţa civilă nr.712 din 27 iunie 2002, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ  a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând că din   bilanţul contabil   pe anul 2001 a rezultat  valoarea cifrei de afaceri de cca. 349 miliarde lei, ceea ce a impus recalcularea  taxei de autorizare.

Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta  susţinând că greşit  instanţa nu a ţinut cont de  actele prezentate pârâtei, conform prevederilor Regulamentului Consiliului Concurenţei, privind autorizarea  concentrărilor economice din 14 aprilie 1997.

În nota remisă pârâtei s-a menţionat cifra de afaceri determinată în  înţelesul art.68 lit.b din Legea nr.21/1996 referitor la societăţile de asigurare, iar nu cea prevăzută de art.67 din  lege pentru celelalte societăţi comerciale.

Reclamanta a invocat, de asemenea, nelegalitatea calculului taxei de  autorizare stabilită de pârâtă prin  decizia nr.146/2002. Potrivit normelor legale în vigoare, se poate proceda la recalcularea taxei doar în considerarea primelor brute emise, primite sau de primit, care au fost de 170.778.038.185 lei şi nu în raport de cifra de  afaceri contabilă de 348.779.029.069 lei.

Aşadar pârâta nu a avut în vedere singurul criteriu legal pentru calcularea taxei, valoarea primelor brute comunicată de societate preliminar emiterii celor două decizii, valoare sensibil asemănătoare, astfel încât actul administrativ emis sub nr.146 din 24 aprilie 2002 este  netemeinic şi nelegal.

Recursul este nefondat.

Prin decizia nr.90 din 22 martie 2002, pârâtul, autorizând  concentrarea economică, a stabilit o taxă de autorizare de 175.291.783 lei, rezervându-şi dreptul de a o recalcula, după depunerea situaţiei financiare simplificate a societăţii, la 31 decembrie 2001.

Ulterior, prin decizia nr.146 din 24 aprilie  2002, Consiliul  Concurenţei, având în vedere cifra de afaceri realizată la 31 decembrie 2001 de „I.RI.C.”SA, de 345.659.222.000 lei, a recalculat taxa de autorizare la 345.659.222 lei.

Pârâtul a determinat cifra de afaceri prin scăderea din totalul primelor brute emise, primite sau de primit, a sumelor virate la fondul de protejare a asiguraţilor.

Instanţa de  fond a reţinut în mod justificat că pârâtul a procedat corect, calculând cifra de afaceri conform art.68 lit.b din Legea nr.21/1996 şi a pct.5.3 din Instrucţiunile Consiliului Concurenţei.

Astfel, pentru societăţile de  asigurare, cifra de afaceri este suma primelor brute emise, care vor  include toate sumele primite sau de primit conform  contractelor de asigurări încheiate de societăţi sau în contul lor, inclusiv primele cedate  reasigurătorilor, din care se scad obligaţiile privind fondul de protejare a asiguraţilor. În acest sens, termenul de prime se referă  nu numai la noile contracte  de  asigurare, ci şi la primele aferente contractelor încheiate în anii anteriori, care rămân valabile.

Susţinerea recurentei în sensul că nu au fost respectate prevederile  art.68 lit.b din Legea  concurenţei şi instrucţiunile privind calculul cifrei de afaceri în  cazurile de  comportament  anticoncurenţial nu poate fi primită,  pârâtul  emiţând decizia nr.146/2002 cu respectarea dispoziţiilor invocate.

Nici critica privind nelegalitatea calculului taxei de autorizare nu este întemeiată, pârâtul aplicând textele legale în materie prin includerea şi a valorii primelor cedate reasigurătorilor la stabilirea  cifrei de afaceri.

În raport de cele expuse, recursul a fost respins ca nefondat.

Legea nr. 214/2008 pentru completarea OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala

de
Lege nr. 214/2008 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr 729 din 28.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2005, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 4, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
„c) persoanele titulare ale unui drept de proprietate industriala protejat printr-un brevet de inventie acordat de statul roman si succesorii lor in drept, detinut in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, carora le-au fost incalcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea inventiei in mod abuziv, fara consimtamantul titularului sau prin orice fapte de incalcare a drepturilor acestuia.”
2. Dupa articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu urmatorul cuprins:
„Art. 41. – (1) Actiunile in justitie introduse de persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt scutite de la plata taxelor de timbru.
(2) Litigiile avand ca obiect masurile reparatorii pentru persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt de competenta Tribunalului Bucuresti.”

Art. II. – (1) La determinarea perioadei inauntrul careia un brevet, dintre cele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, cu modificarile ulterioare, trebuia sa fie exploatat, nu se va tine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist in Romania si intrarea in vigoare a prezentei legi, perioada care va fi considerata ca o prelungire in mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgand din brevetul de inventie.
(2) In raporturile juridice privind persoanele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005, cu modificarile ulterioare, care nu au putut sa introduca sau sa continue o actiune juridica ori sa indeplineasca formalitatile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a masurilor si a legislatiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat in Romania dupa 6 martie 1945, toate termenele de prescriptie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o actiune juridica sau de a lua masuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent daca aceste termene au inceput sa curga inainte sau dupa data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reincepe sa curga de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. III. – Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1), din Constitutia Romaniei, republicata.

Marsh: Legea societatilor comerciale provoaca un val de cereri

de

Noua legislatie privind societatile comerciale impune tuturor administratorilor societatilor pe actiuni sa incheie asigurarea de raspundere civila a administratorilor si directorilor executivi. Marsh, lider mondial in servicii de management al riscului si brokeraj in asigurari, considera ca modificarea legii romane 31/1990 privind societatile comerciale, prin care asigurarea de raspundere civila a administratorilor devine obligatorie, creeaza un val de cereri de astfel de polite. Romania este prima tara din Uniunea Europeana in care aceasta asigurare devine obligatorie.

Introdusa in decembrie 2006, noua legislatie impune tuturor administratorilor societatilor pe actiuni sa incheie asigurarea de raspundere civila a administratorilor si directorilor executivi (Directors’ & Officers’ Liability Insurance – D&O). Sunt incluse in aceasta categorie companii publice sau private cu actionariat roman sau subsidiare inregistrate in Romania ale caror actiuni sunt detinute complet sau partial de companii straine. Prin asigurare se pot acoperi prejudiciile financiare cauzate de persoanele asigurate din culpa (eroarea, neglijenta, omisiunea) actionarilor, investitorilor, angajatilor, clientilor, concurentilor, altor terti si pentru care acestea sunt raspunzatoare in mod legal.

“Marsh raspunde cerintei legale prin oferirea de polite D&O atat companiilor romanesti, cat si companiilor detinute de societati straine. Preconizam ca foarte multe companii, care anterior nu aveau incheiata o astfel de asigurare, vor incheia o polita D&O pentru a fi in conformitate cu noile reglementari. Desi aceasta acoperire poate fi obtinuta fie de la o companie de asigurari locala, fie de la un asigurator strain, in acest moment doar cativa asiguratori subscriu polite D&O in Romania. Totusi, ne asteptam ca piata asigurarilor D&O sa evolueze ca o consecinta directa a noii legi si a noului mediu legislativ impus de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana”, a declarat Eduard Simionescu, manager al departamentului FINPRO (Financial and Professional Insurance Services) din cadrul Marsh Romania.

In Romania exista aproximativ 11.500 de societati pe actiuni inregistrate si active, dintre care 58 sunt listate la Bursa de Valori Bucuresti si aproximativ 1.000 la RASDAQ.

Marsh are 26.000 de angajati si venituri anuale de aproximativ 5 miliarde dolari. Marsh este parte a Marsh & McLennan Companies (MMC), firma internationala de servicii profesionale cu aproximativ 55.000 de angajati si venituri anuale de aproximativ 12 miliarde dolari. MMC este de asemenea compania mama a Guy Carpenter, Kroll and Mercer. MMC (simbol MMC) este listata la bursele din New York, Chicago, Pacific si Londra.

CSM a avizat proiectul de modificare a Codului penal

de

In sedinta din 23 octombrie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat proiectul Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind modificarea si completarea Codului Penal.

Proiectul propune reglementarea unor noi cazuri speciale de pedepsire a infractiunii de ultraj, in functie de calitatea subiectului pasiv (judecator, procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm), fapte savarsite in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Proiectul vizeaza introducerea a doua noi infractiuni, cu denumirea marginala ,,presiuni asupra justitiei”, respectiv ,,sfidarea organelor judiciare”, ca infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei.

Reglementarile propuse incrimineaza declaratiile publice defaimatoare la adresa judecatorului, procurorului si a organelor de cercetare penala in scop de intimidare sau influentare a acestora in timpul unei proceduri judiciare, respectiv intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare in timpul unei proceduri judiciare sau impotriva unui magistrat, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei.

Ministerul Justitiei a argumentat propunerea legislativa prin aceea ca, in ultima perioada, au devenit tot mai numeroase faptele prin care se aduce atingere autoritatii si infaptuirii justitiei, dar si imaginii publice a organelor judiciare si increderii cetatenilor in actul de justitie.

Urgenta reglementarii este determinata de necesitatea asigurarii mijloacelor adecvate pentru protejarea impartialitatii si independentei judecatorilor si procurorilor si pentru asigurarea solemnitatii sedintelor de judecata si protejarii in general a activitatii desfasurate de organele judiciare.

Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii

Sursa principala