avocat fondul proprietatea

Avocat Fondul proprietatea – Anrp

de

Curtea de Apel Bucuresti a decis, miercuri, irevocabil, anularea unei hotarari AGA a Fondului Proprietatea (FP), prin care compania Franklin Templeton a fost numita administrator unic. Se asteapta volatilitate crescuta pe actiunile FP, avertizeaza brokerii.

avocat fondul proprietatea

Decizia tribunalului nu clarifica, insa, situatia directoratului fondului. „Nu astept ca maine sa isi stranga bagajele si sa plece. Va ramane cel putin o perioada. A fost o AGA in primavara si s-a solicitat ratificarea hotararilor si confirmarea mandatului Templeton”, a declarat pentru Business24, avocatul .
Avocat-fondul-proprietatea Romania.

avocat fondul proprietatea
Aceasta masura de protectie este sugerata si de administratorul Franklin Templeton, care apreciaza ca decizia Curtii de Apel nu are „impact material asupra Fondului”, avand in vedere deciziile actionarilor din cele mai recente adunari.

Volatilitate crescuta pe bursa, dar de scurta durata
Avocat Fondul proprietatea -Anrp

Impactul va fi simtit, insa, pe bursa. Discutia de suspendare din functia de administrator al lui Franklin Templeton a mai fost purtata spre sfarsitul anului trecut, iar prima reactie a fost de crestere a volatilitatii emitentului in cauza (FP), investitorii grabindu-se sa elimine din portofoliu un emitent privit drept incert la acel moment, a declarat pentru Business24, brokerul Tradeville, Radu Profeanu:

„Cred ca intr-o prima faza vom vedea un ‘sell off’, dupa care pretul se va reaseza pe niveluri superioare. Investitorii evalueaza Fondul Proprietatea mai mult din punctul de vedere al activelor

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Avocat fondul proprietatea – ANRP

de

Cele două etape administrative premergătoare despăgubirilor

În cazul imobilelor ce se pot restitui în natură, cele care există actualmente (nu au fost demolate sau transformate) şi nu au fost înstrăinate de către stat chiriaşilor (în baza Legii 112 / 1995 sau în baza altor acte normative), procedura administrativă de restituire se efectuează şi se finalizează doar în baza dispoziţiilor Legii 10 / 2001, odată cu emiterea de către entitatea deţinătoare (Primarie, AVAS etc.) a Dispoziţiei de restituire în natură a imobilului în cauză.

În cazul imobilelor ce nu se pot restitui în natură (demolate / inexistente / transformate / vândute chiriaşilor în baza Legii 112 / 1995), procedura administrativă de restituire prin echivalent se desfăşoară de această dată pe parcursul a 2 etape distincte.

Prima etapă este reglementată de dispoziţiile Legii 10 / 2001 şi se finalizează odată cu emiterea de către Primărie sau altă entitate deţinătoare a imobilului (precum AVAS etc.) a Dispoziţiei de restituire prin echivalent. Restituirea prin echivalent urmează a se efectua potrivit dispoziţiilor Legii 247 / 2005. Conform acestei prime etape administrative de restituire, termenul de soluţionare al notificărilor în baza Legii 10 / 2001 este de 60 de zile de la înregistrare (Articolul 25, Aliniatul 1 din Legea mai sus menţionată), care însă nu era respectat de către autorităţile competente.

Cea de-a doua etapă administrativă de restituire, reglementată de această dată de dispoziţiile Legii 247 / 2005, rezidă în selectarea dosarului, transmiterea acestuia spre evaluare şi respectiv emiterea Dispoziţiei reprezentând titlul de despăgubire. Însă aceasta a doua etapă administrativă de restituire, în mod paradoxal şi inexplicabil, nu este guvernată de niciun termen legal de soluţionare. Înainte ca dosarul să ajungă de la primărie sau altă entitate emitentă a dispoziţiei în baza Legii 10 / 2001, la ANRP, dosarul este verificat în vederea avizului de legalitate de către prefectura la nivelul căreia se centralizează toate dosarele. HG 81 / 2007 nu prevede niciun termen în care instituţia prefectului este obligată să efectueze această operaţiune administrativă de avizare a dosarelor înainte ca acestea să fie transmise ANRP-ului. În cazul în care parcurgerea acestei etape administrative intermediare este tergiversată, câteodată şi instituţia prefectului trebuie acţionată în judecată în vederea transmiterii dosarului către ANRP. Vezi link (cu acordul expres al clientului).

Neajunsurile Legii 247 / 2005

Astfel, în conformitate cu normele interne ale ANRP, dosarele se selectează în vederea parcurgerii etapelor mai sus menţionate (selectare dosar, evaluare şi emiterea dispoziţiei), în funcţie de numărul intern de înregistrare al dosarului la ANRP. Precizez că în prezent la ANRP sunt inregistrate un numar de aproximativ 60.000 de dosare. Ori din anul 2005, de când fiinţează ANRP-ul şi până în prezent au fost soluţionate un număr de aproximativ 8.000 de dosare.

Prin urmare, deşi termenul de 60 de zile de soluţionare a notificărilor prevăzut de Legea 10 / 2001 nu era respectat, exista totuşi posibilitatea legală de a acţiona în judecată entităţile deţinătoare în vederea emiterii unei decizii sau emiterii unei anumite decizii, jurisprudenţa conferită de cadrul legal prevăzut de Legea 10 / 2001 fiind adecvată şi în continuă evoluţie (Decizia nr. XX / 19.03.2007 pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie).

Însă, în mod regretabil, celei de-a doua etape administrative de restituire reglementată de dispoziţiile Legii 247 / 2005, îi lipseste cu desăvârşire cadrul legal temporal, aceasta din urmă nefiind în prezent guvernată de niciun termen rezonabil sau legal de soluţionare a dosarelor.

Rolul avocatului

Ori, având în vedere cele mai sus relatate, este necesară intervenţia unui avocat specializat în acest domeniu, în vederea acţionării în judecată a ANRP-ului şi obţinerea în mod irevocabil în justiţie a obligării acestei instituţii să selecteze dosarul spre evaluare şi să emită într-un final Decizia reprezentând titlul de despăgubire ce constă în bani în numerar si / sau acţiuni la Fondul Proprietatea.

avocat fondul proprietatea – Codul Civil fata cu Imobiliarele

de

Lucrarile autonome [art. 578 alin. (2) C.civ.] sunt constructii sau lucrari cu caracter de sine statator (exemplul constructiei edificate pe un teren sau al unui corp nou de constructie, edificat pe un teren pe care se afla deja un corp de constructie) –  avocat fondul proprietatea


A. In cazul in care constructia, de tip lucrare autonoma, a fost edificata cu buna-credinta, proprietarul terenului, daca prefera varianta accesiunii, sens in care solicita inscrierea in Cartea Funciara a dreptului sau de proprietate asupra constructiei edificate, va plati constructorului:

  • fie valoarea materialelor si a manoperei (deci „valoarea investitiei” facute de constructor);
  • fie sporul de valoare adus fondului imobiliar in urma edificarii constructiei. Desigur, proprietarul terenului, avand, potrivit legii, alegerea intre cele doua variante, o va alege pe aceea care va indica o suma de plata mai mica;
  • daca proprietarul terenului estimeaza ca fiecare dintre variantele mai sus enumerate creeaza in sarcina sa obligatii de plata prea oneroase in raport cu starea sa patrimoniala, are la dispozitie solutia de a-l obliga pe constructorul de buna-credinta sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie pe care ar fi avut-o in lipsa constructiei.

B. In cazul unei constructii, de tip lucrare autonoma, edificate cu rea-credinta, Codul civil il „sanctioneaza” pe constructor prin aceea ca permite proprietarului terenului sa aleaga intre:

  • a cere obligarea constructorului la desfiintarea constructiei edificate, pe cheltuiala acestuia din urma si cu despagubirea proprietarului terenului pentru lipsirea sa de folosinta utila a terenului;
  • a retine constructia in proprietate, invocand accesiunea (si solicitand inscrierea in cartea funciara a dreptului sau de proprietate asupra constructiei), caz in care este obligat sa plateasca jumatate din valoarea investitiei ori din sporul de valoare a imobilului la alegerea sa;
  • a-l obliga pe constructorul de rea-credinta la cumpararea imobilului in aceleasi conditii in care obligatia de cumparare poate fi impusa constructorului de buna-credinta.

Lucrarile adaugate [art. 578 alin. (3) Cod civil] sunt lucrari care nu au existenta de sine-statatoare (exemplul etajului adaugat la o constructie existenta).

Daca este vorba despre o lucrare adaugata, solutiile Codului civil se delimiteaza nu doar in functie de buna sau reaua credinta a constructorului, ci si in raport cu caracterul lucrarii efectuate, si anume:

  • lucrare necesara [art. 578 alin. (3) lit. a) Cod civil] – fara efectuarea lucrarii, imobilul ar fi suferit deteriorari sau degradari iminente – spre exemplu lucrari de consolidare a fundatiei imobilului;
  • lucrare utila [art. 578 alin. (3) lit. b) Cod civil] – prin efectuarea lucrarii, s-a adus un spor de valoare fondului, de exemplu edificarea unui garaj in interiorul proprietatii;
  • lucrare voluptuara, adica „de simpla placere” [art. 578 alin. (3) lit. c) Cod civil] – a fost zugravit imobilul intr-o alta culoare, in conditiile in care culoarea initiala nu prezenta semne de vechime ori uzura.

A. In raporturile cu un constructor de buna-credinta, proprietarul terenului:

  • daca lucrarea adaugata este necesara [art. 583 alin. (1) Cod civil], poate dobandi proprietatea lucrarii prin accesiune, insa este dator sa plateasca cheltuielile rezonabile facute de constructor;
  • daca lucrarea adaugata este utila [art. 584 alin. (1) Cod civil], poate deveni proprietar, prin accesiune, cu plata, la alegerea sa, a sumei reprezentand investitia sau sporul de valoare adus fondului in urma edificarii constructiei;
  • daca valoarea lucrarii este considerabila [art. 584 alin. (3) Cod civil], proprietarul terenului il poate obliga pe constructor sa cumpere imobilul la valoarea de circulatie anterior edificarii;
  • daca lucrarea adaugata este una de simpla placere [art. 585 alin. (1) Cod civil], poate invoca accesiunea devenind proprietar fara a avea vreo obligatie de despagubire, insa numai in masura in care constructorul de buna-credinta nu a ridicat pentru sine aceasta lucrare anterior restituirii fondului catre proprietar, ridicare ce trebuie facuta fara prejudicirea fondului [art. 585 alin. (3) Cod civil].

B. In raporturile cu un constructor care a edificat, cu rea-credinta o lucrare adaugata, proprietarul terenului:

  • daca lucrarea adaugata este necesara, va retine in proprietate constructia, platind cheltuielile rezonabile facute de constructor, diminuate, insa, cu valoarea fructelor imobilului (deoarece proprietarul a fost lipsit de folosinta imobilului), valoare, la randul ei, redusa cu cheltuielile facute cu culegerea lor [art. 583 alin. (2) Cod civil];
  • daca lucrarea adaugata este utila, proprietarul poate alege intre:
  1. a invoca accesiunea, platind numai jumatate din contravaloarea investitiei ori, la alegerea sa, sporul de valoare a fondului [art. 584 alin. (2) lit. a) Cod civil];
  2. a-l obliga pe constructorul de rea-credinta la desfiintarea constructiei, cu daune-interese [art. 584 alin. (2) lit. b) Cod civil];
  • daca apare ca preferabila varianta obtinerii unei sume de bani in urma situatiei create, poate sa il oblige pe constructor la cumpararea imobilului la valoarea de circulatie anterioara edificarii constructiei [art. 548 alin. (3) Cod civil].
  • daca lucrarea adaugata este una de simpla placere, proprietarul poate alege intre:
  1. a invoca accesiunea devenind proprietar fara a avea vreo obligatie de despagubire [art. 585 alin. (1) Cod civil];
  2. a cere obligarea constructorului la desfiintarea constructiei si readucerea imobilului la situatia anterioara, cu daune-interese [art. 585 alin. (3) Cod civil].

Avocat fondul proprietatea

de

Iată câteva dintre motivele care justifică ajutorul unui specialist în domeniu:

  • Aţi optat pentru despăgubiri în numerar la Direcţia pentru Acordarea de Despăgubiri în Numerar din cadrul Autorităţii Naţionale pentru

 

  • Restituirea Proprietăţilor şi aveţi un număr de înregistrare foarte mare, de natură a întârzia nedefinit concretizarea efectuării plăţii efective de către direcţia mai sus menţionată.
  • Aveţi nevoie de consultanţă de specialitate în etapa de evaluare a imobiliului.
  • Nu ştiţi ce număr de ordine în cadrul ANRP are dosarul dumneavoastră.
  • Nu cunoaşteţi conţinutul dosarului dumneavoastră şi/sau actele care vă lipsesc.
  • Aveţi dificultăţi în întocmirea dosarului pentru obţinerea despăgubirilor în numerar.
  • Dosarul dvs. nu a fost încă selectat în vederea efectuării operaţiunii de evaluare, deşi acesta este înregistrat de mult timp.
  • Consideraţi că evaluatorul sau societatea de evaluare nu a expertizat imobilul la adevărata sa valoare de piaţă.
  • Nu cunoaşteţi modalitatea legală de a contesta deciziile CCSD.

Din cauza hăţişului birocratic în cadrul căruia îşi desfăşoară activitatea ANRP-ul, este posibil ca după ce dosarul dumneavoastră de despăgubire a fost într-un final selectat, să aveţi neplăcuta surpriză ca dosarul să fie returnat autorităţilor locale în vederea completării cu alte documente adiţionale, de care nici măcar nu aveaţi habar că aţi fi avut vreodată nevoie.

Serviciile mele constau în primul rând în demersuri judiciare în faţa instanţelor de judecată pentru deblocarea sau accelerarea stadiului de soluţionare a dosarului.

Alte servicii pe care vi le pun la dispoziţie constau în:

  • Memorii în vederea identificării stadiului de soluţionare al dosarului şi a eventualelor completări necesare.
  • Consultanţă în vederea completării dosarului de despăgubire aflat la Comisia Centrală.
  • Demersuri judiciare în vederea deblocării sau accelerării procesului de soluţionare a dosarului.
  • Contestaţii la deciziile Comisa Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD).
  • Consultanţă de specialitate la evaluarea imobilului, anterior definitivării raportului de evaluare.
  • Obiecţiuni la raportul de evaluare, când rezultatul nu corespunde valorii reale.
  • Contestaţii referitoare la cuantumul despăgubirilor stabilite în raportul de evaluare.
  • Întocmirea dosarului de opţiune pentru plata despăgubirilor în numerar.
  • Orice alte cereri, petiţii, notificări, contracte şi acţiuni judecătoreşti necesare.

Întrucat arhiva ANRP-ului este ticsită cu mai mult de 60.000 de dosare ce urmează a fi soluţionate, dosarul dumneavoastră trebuie bine gestionat pentru a se putea obţine un rezultat concret. Consilierii din cadrul ANRP care analizează dosarul dumneavoastră pot avea o sarcină uşoară, sau respectiv una grea. Pentru a le uşura misiunea, ar trebui să fiţi permanent în contact cu instituţiile competente, să vă informaţi ce documente conţine dosarul dumneavoastră şi ce acte adiţionale mai trebuie să depuneţi. Totodată este bine sa fiţi la curent cu modificările legislative care vă pot afecta. Calitatea acestor demersuri şi timpul alocat pot fi substanţial îmbunătăţite dacă aveţi de partea dumneavoastră un specialist.

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Stadiu dosar Euro P.E.C. insolventa

de

Din 2009, Euro P.E.C, a tot intarziat cu platile catre Hidolectrica. Mai mult, de la inceput  acestui an, firma galateana nu a mai achitat nicio factura catre Hidroelectrica, acesta fiind si  motivul invocat in cererea de insolventa. Se pare

ca, in contractul incheiat in 2004, era prevazut faptul ca, daca facturile nu sunt achitate mai multe de 90 de zile, firma furnizoare poate  denunta contractul unilateral. Ceea ce altfel s-a si intamplat. In acelasi contract erau prevazute si  penalitatile, in cuantum de 0,1 la suta pe zi de intarziere.

 In momentul cererii de intrare in insolventa, firma galateana avea datorii de aproape 14 milioane  de euro de lei, din care 2,7 milioane de euro catre creditori garantati, 10,7 milioane de euro catre  furnizori si  cei asimilati furnizorilor, 100.000 de euro catre diversi furnizori, 13.600 de euro catre  salariati, 31.500 de euro catre bugetul de stat si bugetul asigurarilor sociale si 256.000 de euro  drept dividende catre asociati.

Firma Euro PEC a inregistrat profit pana in 2011, cand a incheiat anul cu pierderi de 50 la suta  din valoarea cifrei de afaceri pe 2011. Conducerea firmei motiveaza ca facturile nu au fost platite  din cauza ca au fost achitate o parte din creditele contractate de la banci, credite care insumeaza  aproximativ 12,7 milioane de euro.

Societatea galateana furnizeaza energie electrica unor consumatori importanti din Romania:  fabricile de ciment Alesd, Campulung, Turda (aferente S.C. HOLCIM ROMANIA S.A.),  combinatele metalurgice MECHEL Targoviste si MECHEL Campia Turzii, la o parte dintre  acestia avand implementate propriile grupuri de masura, prin intermediul carora realizeaza  masurarea, teletransmisia si gestionarea consumurilor de energie, conform „Codului de masurare  a energiei electrice„.

Proces de jumatate de milion de euro intre Delphi Packard Romania si Administratia Fondului pentru Mediu anunta CASA DE AVOCATURA COLTUC

de

Cel mai mare angajator din Timis, Delphi Packard Romania (6.000 de angajati), se judeca in instante cu Administratia Fondului pentru Mediu, din cauza unei amenzi de peste 2.000.000 de lei (aproximativ 500.000 de euro) pe care reprezentantii companiei o considera ilegala

Administratia Fondului de Mediu (AFM) a verificat in2009 (intre 24 septembrie si 19 octombrie) activitatea Delphi Packard Romania. Controlul a vizat activitatea firmei pe o perioada mai mare de timp – din iunie 2002 pana in decembrie 2008. In urma verificarilor, inspectorii au stabilit ca sunt diferente intre obligatiile de plata calculate de firma si cele stabilite de organele de control, diferente ce provin din faptul ca reprezentantii societatii au considerat ca reciclate cantitatile de deseuri livrate catre societatile SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA.

Inspectorii Administratiei Fondului pentru Mediu au considerat, insa, ca prin contractul dintre Delphi si cele doua firme, scopul reciclarii nu a fost atins si au aplicat o amenda de peste 1,2 milioane lei ( peste 275 de mii de euro), la care se aduaga penalitati de aproape 731.000 de lei (aproximativ 170 de mii de euro). Compania a contestat amenda, dar cererea a fost respinsa, astfel ca firma a atacat decizia in instanta, proces care se judeca la Sectia Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Timisoara.

„Am procedat la reciclare conform legii”

In actiunea deschisa in instanta, avocatii celor de la Delphi Packard au cerut anularea amenzii, sustinand ca au indeplinit toate cerintele de mediu.

„Ne-am indeplinit intocmai obligatiile de reciclare si valorificare conform legii. Ca atare, se impune exonerarea noastra de la plata sumelor retinute si a majorarilor de intarziere aferente, ca nefondate. Am procedat la reciclarea conform legii a deseurilor de ambalaje, retinandu-se in mod eronat de catre autoritatea de control ca subscrisa societate nu am reciclat niciun kilogram de ambalaje in tot intervalul mentionat. Toate deseurile au fost preluate in vederea reciclarii”, se arata in cererea de chemare in judecata.

La dosar au fost depuse si mai multe inscrisuri prin care reprezentantii Delphi incearca sa demonstreze ca au respectat legislatia.

Rezultatul expertizei

In cauza a fost solicitata si o expertiza tehnica judiciara care sa stabileasca daca Delphi a respectat sau nu legea in privinta reciclarii. „Atat prin legislatia comunitara, cat si prin legislatia nationala sunt acceptate mai multe forme de recuperare a deseurilor de ambalaje, reciclarea fiind o forma superioara de recuperare (valorificare in sens larg). Avand in vedere contractele (n.a. cu firmele SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA), societatea reclamanta (n.a. SC Delphi Packard) a indeplinit obligatiile de valorificare si implicit reciclare”, se arata in raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar, Savu Delia-Adina.

Obiectiile Fondului pentru Mediu

In urma expertizei realizate in dosar, reprezentantii Agentiei Fondului pentru Mediu au depus un document in care prezinta obiectiile referitoare la raport.

„SC Muller Guttenbrun Recycling si SC Remat MG SA sunt autorizate pentru recuperarea, colectarea si comertul deseurilor si materialelor reciclabile, nefiind autorizate ca si reciclator de deseuri de materiale reciclabile. Prin adresa SC Remat MG SA se arata ca deseurile preluate au fost trimise unor societati care le utilizeaza ca si materii prime secundare. Rezulta indubitabil ca acestea nu au realizat decat activitatea de colectare si transport, nu si cea de reciclare. In concluzie, reclamanta si-a indeplinit doar obiectivul de valorificare si de recuperare, dar nu a fost indeplinit obiectivul de valorificare prin reciclare si obiectivul minim de valorificare prin reciclare de tip material”, se arata in documentul depus la dosar de Administratia Fondului pentru Mediu.

Pe langa problemele cu Agentia Fondului de Mediu, Delphi mai are probleme si cu producatorii VW, Audi si Skoda, carora le furnizeaza cablaje auto. Avocatura.com a relatat luna aceasta ca Delphi Packard ar fi primit scrisori din partea marilor producatori de masini, prin care era avertizat ca produsele realizate de Delphi nu sunt de foarte buna calitate.

Se modifica legislatia pentru transportatorii rutieri

de

Conform actualei forme a modificarilor propuse la OUG 109/2005, o copie conforma a licentei de transport poate fi solicitata pentru o perioada de valabilitate de 10 ani, fara a depasi termenul de valabilitate a licentei respective. Copia conforma a licentei de transport nu este transmisibila si contine numele operatorului de transport si un numar de serie, dar nu si numarul de inmatriculare.

 

 

 

Pentru incalcarea unor norme din domeniul transporturilor rutiere, pe langa sanctiunea contraventionala principala, se aplica si o sanctiune complementara constand in puncte de penalizare, care vor fi evidentiate in baza de date a autoritatii competente: incalcari minore – 1 punct penalizare; incalcari grave – 3 puncte penalizare; incalcari foarte grave – 6 puncte penalizare.

Conditiile minime de varsta pentru obtinerea certificatului de competenta profesionala prin calificare initiala sunt 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C si C+E si 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.

In ceea ce priveste calificarea initiala accelerata, conditiile minime de varsta sunt de 18 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile C1 si C1+E, 21 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile de permise C, C+E, D1, D1+E si D, D+E, pentru transport de persoane prin serviciu regulat pe distante de pana la 50 km si 23 ani pentru cei care conduc vehicule din categoriile D si D+E.

Eliberarea documentelor, precum si efectuarea prestatiilor specifice se realizeaza de autoritatea competenta, pe baza tarifelor stabilite de aceasta. Insa, la stabilirea tarifelor, autoritatea competenta va tine cont doar de acoperirea cheltuielilor administrative, in legatura cu eliberarea documentelor.

 

Transport de calatori

Criteriul de vechime pe traseu a fost reintrodus, desi fusese eliminat in varianta initiala.

Astfel, punctajele acordate pentru criteriile de departajare sunt:

a) pentru vechimea neintrerupta pe traseu, ca detinator al licentei de traseu, se acorda cate un punct pentru fiecare an vechime.

b) pentru efortul investitional:

– se acorda cate 20 de puncte pentru fiecare autobuz utilizat pe traseul respectiv detinut in proprietate, cu contract de cumparare in rate sau contract in leasing, din care se scad cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;

– se acorda cate 10 puncte pentru fiecare autobuz detinut cu contract de inchiriere, din care se scade cate un punct pentru fiecare an vechime, fata de data solicitarii;

c) pentru gradul de confort al autobuzelor detinute si utilizate pe traseul respectiv:

– se acorda cate 9 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria I;

– se acorda cate 6 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria II;

– se acorda cate 5 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria III;

– se acorda cate 2 puncte pentru fiecare autobuz clasificat la categoria IV.

Nu se admit echivalari intre clasificarile pe stele si clasificarile pe categorii ale autobuzelor.

Operatorul de transport, detinator al copiei conforme a licentei de traseu, poate utiliza orice autobuz sau autocar clasificat, care are cel putin numarul de locuri stabilit in licenta de traseu respectiva.

Pe traseele intre municipiul Bucuresti si localitatile din judetul Ilfov operatorii de transport pot utiliza si autobuze urbane neclasificate.

 

Aautogari

Conform modificarilor propuse la OUG 109/2005, pana la 30 iunie 2012, autogarile existente in functiune vor fi clasificate pe categorii.

Autogari categoria a III-a sunt cele care, in afara dotarilor specifice minime obligatorii, detin: spatiu total, delimitat, al autogarii, de minim 200 mp; sala de asteptare pentru calatori de minim 20 mp; imobil pentru celelalte activitati specifice exclusive de minim 20 mp; minim doua peroane pentru plecari/sosiri.

Autogari categoria a II-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarilor de categoria a III-a.

Iar autogari categoria a I-a sunt cele care detin minim dublul capacitatii activelor impuse autogarii de categoria a II-a.

 

Cititoare de carduri

Casele de marcat fiscale si cititoarele de card cu posibilitate de a transmite date online raman obligatorii pentru transportul rutier public de persoane prin servicii regulate.

In plus, odata cu montarea cititoarelor de carduri, operatorii de transport respectivi nu vor mai emite abonamente de calatorie decat de tip card.

Totusi, actuala forma a amendamentelor aduse la OUG 109/2005 aduce operatorilor de transport un cadou nesperat. Astfel, costurile legate de dotarea autobuzelor si autocarelor cu cititoare de carduri, precum si de transmiterea datelor online, vor fi suportate de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii in exclusivitate.

Conform amendamentelor, noua lege va intra in vigoare la data de 4 decembrie 2011.

 

 

Cum vom incheia contractele in 2012 sau dimpotriva, cum renuntam la acestea

de

Noul Cod Civil a adus modificari fundamentale contractelor. Pe de-o parte, au fost introduse elemente noi, care nu erau reglementate expres pana acum – impreviziunea, anteprecontractul  iar pe de alta parte, anumite concepte – clauza penala, raspunderea contractuala, incetarea contractului – au suferit schimbari substantiale.

Negocierile in vederea incheierii contractului (art. 1183 – 1184 NCC) Partile sunt obligate a respecta principiul bunei-credinte in negocieri.

  • Initierea negocierilor sau intreruperea negocierilor contrar bunei-credinte se va sanctiona prin obligarea partii la plata de daune-interese.
  • Obligatia de confidentialitate : partile sunt obligate a pastra confidentialitate si de a nu se folosi in interes propriu de informatiile confidentiale despre care au aflat in timpul negocierilor, chiar daca acestea nu au rezultat in incheierea unui contract.

Clauzele contractuale

Art 1201 – 1203 reglementeaza in mod expres clauzele la a caror respectare partile sunt obligate, chiar daca aceste clauze nu sunt cuprinse in contract:

  • Clauzele externe: partile sunt tinute a respecta clauzele extrinseci la care contractul face trimitere;
  • Clauzele standard: sunt considerate a fi clauze standard acele conditii stabilite in mod unilateral de catre una dintre parti, care nu sunt negociate si nu sunt supuse aprobarii celeilalte parti (ex. conditii generale, reguli, regulamente). Clauzele standard sunt premise, totusi, in caz de conflict intre o clauza standard si o clauza negociata, aceasta din urma va prevala.

Exista cateva limitari cu privire la clauzele standard (clauzele neuzuale). Astfel, pentru a putea produce efecte, clauzele standard trebuie acceptate in mod expres de cocontractant, in cazul in care cuprind: limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractual, dreptul de a suspenda executarea obligatiilor, decaderea din drepturi, decaderea din beneficiul termenului, restrangerea dreptului de a contracta cu alte persoane, limitarea dreptului de a opune exceptii, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii, clauze privind stabilirea compententei instantelor.

Clauza de impreviziune

Este reglementata in mod concret si imperativ prin lege, prin art. 1271 NCC. Anterior intrarii in vigoare a Noului Cod Civil, nu existau prevederi cu privire la aceasta chestiune

Transferul dreptului de proprietate – riscul pieirii bunului In ceea ce priveste raspunderea pentru pieirea bunului, modificarea este una semnificativa. Astfel, potrivit art. 271 din vechiul Cod Civil,  din momentul perfectarii contractului translativ de proprietate, riscul pieriii bunului era suportat de catre debitorul obligatiei de plata (dobanditorul), indiferent daca bunul ii fusese efectiv predat sau nu.

Insa, conform art. 1274 NCC, riscul pieirii bunului ramane in sarcina debitorului obligatiei de a preda bunul (in general vanzatorul), atata timp cat bunul nu a fost predat, chiar daca contractual a fost perfectat.

Totusi, prin conventie, partile pot deroga de la regula in materie de riscul contractului.

Antecontractul (Promisiunea de a contracta)

Art. 1279 NCC reglementeaza in mod expres conditiile de incheierea ale antecontractului:

  • Antecontractul trebuie sa contina toate clauzele ce se vor regasi in contract;
  • Promisiunea de a negocia nu echivaleaza cu promisiunea de a contracta.

Clauza penala

Este reglementata de art. 1538 – 1543 NCC, fiind definita ca o conventie sau o clauza dintr-un contract, prin care debitorul se obliga sa plateasca creditorului o suma de

bani sau sa indeplineasca o alta prestatie determinata in favoarea acestuia, in cazul neexecutarii ilicite a obligatiilor contractuale.

  • Clauza penala are o natura mixta: reparatorie, sanctionatorie, cominatorie, urmarindu-se simultan repararea prejudiciului cauzat creditorului, precum si pedepsirea comportamentului debitorului, care consta in neexecutarea obligatiilor sale contractuale;
  • Se pastreaza vechile prevederi cu privire la clauza penala: creditorul are dreptul de a solicita fie clauza penala, fie executarea in natura a prestatiei – punerea in executare a clauzei penale nu se cumuleaza cu executarea in natura a obligatiei contractuale originare (Regula), cu exceptia cazului in care clauza penala este prevazuta pentru executarea cu intarziere, situatie in care se deroga de la regula si se cumuleaza clauza penala cu executarea in natura.

Elementele de noutate:

  • Se prevede in mod expres acordarea clauzei penale pentru neexecutarea oligatiei principale, spre deosebire de vechea reglementare, unde clauza penala era raportata la “(ne)executarea unei obligatii….”
  • Debitorul nu are niciun drept de optiune, el are doua obligatii c
Rezilierea/Rezolutiunea contractului (Art. 1549 – 1554 NCC)

  • Rezolutiune/Reziliere unilaterala – prin comunicarea unei declaratii de rezolutiune/reziliere, numai daca:

(i) partile au agreat aceasta posibilitate prin contract;
(ii) debitorul se afla de drept in intarziere;
(iii) debitorul a fost pus in intarziere, insa nu si-a executat obligatia nici inauntrul termenului fixat astfel.

Atentie! Declaratia de rezolutiune produce efecte numai intre parti. Pentru opozabilitate fata de terti, declaratia de rezolutiune trebuie inscrisa in registrele publice.

  • Rezilierea/Rezolutiunea de drept, ca urmare a agrearii in contract a unui pact comisoriu. Potrivit noii legislatii, pactul comisoriu nu mai are grade (pactul comisoriu putea avea gradul I, II, III, IV, in functie de gradul aferent putand opera de rezilierea/rezolutiunea de plin drept – Pact Comisoriu grad IV – sau numai cu interventia instantelor de judecata). Pactul comisoriu trebuie sa mentioneze expres obligatiile a caror neexecutare atrage rezilierea/rezolutiunea contractului. Conditia pentru ca pactul comisoriu sa isi produca efectele: punerea in intaziere a debitorului, in prealabil.

Denuntarea unilaterala

  • Reglementata expres la art. 1276 – 1277 NCC;
  • Regula: incetarea contractului prin denuntare unilaterala nu este permis in virtutea legii ci, numai daca partile au acceptat aceasta modalitate de incetare prin conventie. Exceptie : contractele incheiate pe durata nedeterminata. In acest caz, oricare dintre parti poate denunta unilateral contractul cu acordarea unui termen de preaviz rezonabil.
sursa: Mircea si asociatii