Comert

Interagro si Arabesque sunt cele mai mari firme romanesti in functie de cifra de afaceri

de

Douasprezece companii au rulat anul trecut afaceri de peste 1 mld. euro, fata de opt miliardari in euro in 2006;


Trei companii (Petrom, Dacia si ArcelorMitall) au realizat anul trecut afaceri mai mari de 2 miliarde de euro, Petrom, cea mai mare companie romaneasca, fiind singurul jucator din economie cu un rulaj anual mai mare de 3 mld. euro;
24 de companii au avut vanzari mai mari de 500 mil. euro, fata de doar 19 firme in 2006;

Daca in 2006, economia romaneasca consemna 6 jucatori cu profituri mai mari de 100 mil. euro, clasamentul din 2007 indica sapte jucatori cu un rezultat net de peste o suta de milioane de euro;
Unsprezece firme din top 50 aveau anul trecut peste 5.000 de angajati, fata de zece companii in 2006;
12 companii din top 50 au raportat anul trecut profituri de peste 50 mil. euro, fata de 11 firme in 2006;
In 2006, doar 5 companii din top 50 inregistrau pierderi, in timp ce anul trecut numarul acestora a ajuns la 9 firme;
Cea mai spectaculoasa evolutie a fost inregistrata de reteaua de hipermarketuri Kaufland, care a avansat 25 de pozitii, ajungand pe locul 18 intre cei mai mari jucatori din economie anul trecut, fata de pozitia 43 ocupata in 2006;
Rompetrol Downstream a urcat de pe pozitia 21 in 2006, in top zece anul trecut;
Nicio companie cu capital autohton nu este prezenta in top 20 cei mai mari jucatori din economie;
Sase companii din energie, patru jucatori din retailul alimentar, trei firme din telecom si cate doi jucatori din auto, tutun si industrie si un distribuitor de bunuri de larg consum alcatuiesc topul celor mai mari 20 de companii romanesti.

890 de firme bulgaresti sunt inregistrate in Romania

de

Consultantul economic al Ambasadei Romaniei in Bulgaria, Radu Moldovan, a anuntat azi ca 890 de firme bulgaresti au fost inregistrate in Romania, informeaza agentia de presa Novinite.

Conform acesteia, Bulgaria a exportat catre Romania produse alimentare si de contructii, importand mobila, produse petroliere si masini industriale.

Pana la sfarsitul lui 2008 valoarea schimburilor bilaterale ar putea ajunge pana la 1,6 miliarde euro.

Piata de autoturisme second-hand din Romania s-a dublat in 2008

de

Inmatricularile de autoturisme second-hand din Romania au crescut cu 107% in primele sapte luni ale anului, la 112.000 de unitati, de la circa 54.000 de masini inmatriculate in aceeasi perioada din 2007, potrivit Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

Anul acesta, piata auto second-hand a cunoscut cresteri in toate lunile, cu exceptia lunii iunie, cand a scazut cu 46%, la 6.493 de unitati, de la 11.970 de masini in iunie 2007.

Piata de masini rulate a crescut anul acesta cu 133% in ianuarie la 12.439 de unitati, cu 405% in februarie la 15.569 unitati, cu 152% in martie la 14.708 unitati, cu 148% in aprilie la 15.387 unitati, cu 103% in mai la 10.753 untati si cu 124% in luna iulie la 36.711 autoturisme.

In luna iulie, inmatricularile de autoturisme second-hand au depasit pentru prima data anul acesta inmatricularile de masini noi, fiind inregistrate 36.711 unitati second-hand, reprezentand 63% din totalul de 58.261 de masini.

Anul trecut, s-au inmatriculat in Romania 123.842 de masini second-hand, reprezentand 28,4% din totalul pietei auto de 436.431 masini. Piata de masini de ocazie a fost in 2006 de 118.422 de unitati, avand o pondere de 32,4% din totalul pietei de 365.937 autoturisme.

Principalii concurenti pe piata de masini rulate sunt Autovit, AAA Auto si Tiriac Autorulate.

“Clientii Tiriac Autorulate isi doresc masini rulate cu o varsta de pana la trei-patru ani, avand garantie tehnica postvanzare de 12 luni si garantie legala a originii. In general, clientii prefera modelele germane si franceze, trend caracteristic intregii piete auto second-hand din Romania, cu mentiunea ca sesizam o orientare crescanda si catre masinile koreene si japoneze”, potrivit directorului general Tiriac Autorulate, Miodrag Stanoievici.

Autoturismele cu 4 usi sunt mai cautate la Tiriac Autorulate, iar proportia celor care opteaza intre motorizarea diesel si cea pe benzina este aproximativ egala. Cele mai cautate marci second-hand la Tiriac Autorulate sunt Ford, Renault si Dacia, a mai spus Stanoievici.

Marcile auto germane, cele mai cautate pe piata second-hand

Cele mai cautate zece marci second-hand de autoturisme au fost in Romania, in primele sapte luni ale anului, Volkswagen, Opel, Ford, BMW, Audi, Renault, Skoda, Mercedes-Benz, Fiat si Peugeot, care au inregistrat cumulat circa 100.000 de masini, dublu fata de 49.344 unitati in aceeasi perioada din 2007.

Volkswagen a fost cea mai vanduta marca pe piata de second-hand din Romania in primele 7 luni ale anului cu 27.744 de autoturisme, urmata de Opel cu 22.335 de masini, Ford cu 12.038 de unitati, BMW cu 7.785 unitati si Audi cu 7.751 masini.

Pe urmatoarele locuri se afla Renault cu 5.657 de masini rulate inmatriculate pe piata romaneasca in primele sapte luni din 2008, Skoda cu 5.398 de unitati, Mercedes-Benz cu 4.732 de masini, Fiat cu 3.533 unitati si Peugeot cu 3.025 de autoturisme.

In primele sapte luni din 2007, pe primul loc la inmatriculari autoturisme rulate a fost Volkswagen cu 14.617 unitati, urmat de Opel cu 10.634 masini, Ford cu 6.460 unitati, Audi cu 3.403 unitati, Renault cu 3.133 masini, BMW cu 2.878 unitati, Mercedes-Benz cu 2.270 unitati, Skoda cu 2.154 masini, Fiat cu 2.087 unitati si Peugeot cu 1.708 autoturisme.

Inmatricularile de masini de lux rulate s-au triplat in primele 7 luni

Inmatricularile de masini de lux rulate au crescut cu 207% in primele 7 luni in Romania, la 86 de unitati, fata de 28 de autoturisme in perioada similara din 2007. Gama de masini de lux prezenta pe piata second-hand din Romania cuprinde marcile Bentley, Maserati, Aston Martin, Ferrari, Rolls-Royce, Lamborghini, Maybach si Wiesmann.

Marca exclusivista cu cea mai mare crestere pe piata de masini rulate din Romania a fost in primele sapte luni Bentley cu 28 de unitati, reprezentand un avans de 115% fata de aceeasi perioada din 2007.

Maserati a avut 18 inmatriculari de masini rulate in primele sapte luni din 2008 in Romania, in crestere cu 800% fata de intervalul ianuarie-iulie 2007. Peste 360% a fost avansul de masini rulate Aston Martin in primele sapte luni din 2008, cu 14 unitati inmatriculate, fata de 3 masini in perioada similara din 2007.

Romanii au inmatriculat 13 masini rulate Ferrari in primele sapte luni ale anului, reprezentand o crestere de 225% fata de perioada similara din 2007. Marca Rolls-Royce si-a pastrat acelasi numar de inmatriculari masini rulate in primele sapte luni ale anului comparativ cu 2007, cu 5 unitati.

Anul acesta in primele sapte luni au fost inmatriculate pe piata romaneasca 4 masini second-hand Lamborghini, insa anul trecut nu s-au inregistrat inmatriculari din aceasta marca. Marca Maybach a avut pe piata second-hand din Romania 3 masini inmatriculate in perioada ianuarie-iulie 2008, fata de o singura masina in acelasi interval din 2007.

Anul acesta a fost inmatriculat in Romania un exemplar second-hand al marcii Wiesmann.

S-a inchis cel mai mare dealer Lamborghini din lume

de

Dealership-ul Lamborghini OC (SUA) a fost inchis fara explicatii, in conditiile in care acesta vindea peste target.

Cel mai mare dealer Lamborghini din lume, Lamborghini Orange County (SUA), si-a inchis ieri portile fara niciun fel de explicatie din partea oficialilor marcii. Administratorul acestui dealership si al showroom-urilor aferente, Vik Keulyan, unul dintre cei mai bogati oameni din industrie, a decis sa nu comenteze decizia. „Nu pot sa vorbesc”, a anuntat Keulyan, jurnalistii fiind lamuriti partial de oficialii Grupului VW, care au anuntat motivul inchiderii Lamborghini OC: „proasta gestiune si deciziile nepotrivite ale conducerii”.

Explicatiile VW sutn cel putin ciudate in conditiile in care, conform declaratiilor anterioare ale lui Keulyan, acest dealership a reusit sa vanda „circa 10% din intreaga productie Lamborghini anuala, adica in jur de 240 de unitati anual”. Mai mult, intr-un interviu acordat unei publicatii locale in luna iunie a acestui an, Keulyan declara ca „luna aprilie 2008 a fost mai buna, ca vanzari, decat aceeasi luna a anului precedent. Alti dealeri refuza masini iar noi le luam, le vindem si facem profit”.

Printre clientii dealerului Lamborghini din Orange County se numarau celebrii jucatori de baschet Kobe Bryant si Dennis Rodman sau artisti precum Elton John, Sharon Stone, Eric Roberts si Luke Perry.

Masinile second-hand inunda piata auto din Romania

de

Dupa introducerea Taxei de mediu, vanzarile masinilor noi au scazut iar numarul achizitiilor second-hand a explodat.

Conform unui studiu recent efectuat de Automotive News, evolutia pietei auto din Romania s-a schimbat dramatic de la introducerea Taxei de mediu. Inca de la introducerea Taxei de prima inmatriculare in anul 2007, Romania a fost sesizata de comisia europeana sa renunte la aceasta sau sa o schimbe radical. Ulterior aceasta a fost schimbata, trecand prin mai multe forme, pana cand s-a ajuns la Taxa de mediu in luna iulie 2008.

CONTROVERSE

Discutiile aparute intre timp si evolutia contra curentului a pietei auto din Romania au creat neliniste in Guvernul Romaniei si specula in ceea ce priveste preturile masinilor second hand.
Prin introducerea Taxei de prima inmatriculare in anul 2007, Guvernul a incetinit simtitor vanzarile autoturismelor vechi, care si-au mentinut pretul, avand in vedere faptul ca un vehicul similar nu putea fi adus din Uniunea Europeana si imatriculat la un cost final comparabil cu vehiculul deja inmatriculat in Romania. Sanctiunile impuse de Uniunea Europeana au dus la schimbarea algoritmului de calcul al taxei de inmatriculare.
Vanzarile de masini noi au scazut dramatic, pe cand automobilele second hand au explodat ca numar, creand cozi impresionante la RAR, organism complet depasit de situatie.

Birocratia de la Administratia Financiara si cea de la Registrul Auto Roman au creat diverse probleme cetatenilor care s-au hotarat sa inmatriculeze o masina second-hand. Functionarii Administratiei Financiare nu aveau un mijloc de calcul al taxei pe care trebuiau sa o plateasca soferii, iar RAR a stabilit un etalon propriu prin care se catalogheaza norma de poluare a automobilelor.

Modificarile ulterioare, desi sunt aprobate de institutii importante si recunoscute in domeniu, nu sunt recunoscute de RAR, iar soferii afla la inmatriculare sau printr-o cerere de expertiza ce norma de poluare indeplineste masina lor.

SECOND-HAND-UL BATE NOUL

Din momentul intrarii in vigoare a legii, la 1 iulie 2008, importurile de masini second-hand au depasit importurile de masini noi. De atunci, situatia nu s-a schimbat, numarul importurilor de masini second hand crescand in continuare fata de numarul de importuri de masini noi, aflat in continua scadere.
Taxa de mediu este calculata in functia de norma de poluare, anul primei inmatriculari si capacitatea cilindrica. Acestor factori li se aplica un coeficient de depreciere, bazat pe premisa ca un vehicul vechi nu va avea o durata de viata prea mare, deci nu va polua la fel de mult ca un autoturism mai nou cu o norma de emisii superioara.

In primele opt luni ale anului, vanzarile de masini noi au scazut cu 2.9% , atingand pragul de 198.934 unitati.
Producatorul cel mai lovit de acest fenomen este Dacia, care a vandut numai 61.024 unitati ale modelului Logan, vanzarile scazand cu 11% fata de anul trecut.
In anul 2007, in Romania au fost inmatriculate, conform APIA, 124.000 masini second hand.

DACIA ARATA CU DEGETUL POLONIA

Purtatorul de cuvant Dacia, Silviu Sepciu, sustine ca “acesta ar putea fi inceputul procesului care a avut loc in Polonia in anul 2004”.
Dupa ce Polonia a aderat la Uniunea Europeana in 2004, Guvernul a inaturat taxele de import pentru vehiculele secon hand. In urmatoarele 30 luni, Polonia a importat peste 2.5 milioane de masini second-hand, in timp ce vanzarile de masini noi au scazut dramatic. La un an de la schimbare, vanzarile de masini noi in Polonia erau cu 32.8% mai mici fata de aceeasi perioada a anului trecut.

In conditiile actuale, este mai putin costisitoare inmatricularea unui automobil second hand cu vechimea de peste 15 ani, fata de inmatricularea unui vehicul nou. Spre exemplu, imatricularea unui Volkswagen Golf din anul 1993 echipat cu un motor de 1.4 litri (Euro 2) costa 2.602 euro in anul 2007, pe cand in anul 2008 aceasta costa 119 euro. In schimb, pentru inmatricularea unui Volkswagen Golf din anul 2007 cu un motor Euro 4 de 1.4 litri, se plateau 284 euro in 2007, pe cand in anul 2008 taxa ajunge la 191 euro.

SE SCHIMBA TAXA DE MEDIU?

Formularea gresita a Taxei de prima inmatriculare si apoi a Taxei de mediu a dus la numeroase controverse. Taxa de mediu ar putea fi eliminata sau schimbata dramatic, aceasta decizie fiind disputata atat in Parlament, cat si in Senatul Romaniei.
Producatorii si importatorii ar dori taxa marita pentru unele modele si scazuta pentru altele.

Presedintele APIA, Ernest-Virgil Popovici a concis: “ Prezenta taxei este benefica in comparatie cu lipsa acesteia”.
Observatorii pietei auto au declarat, in plus, ca numerosi indivizi au inceput sa aduca si sa inmatriculeze masini din Europa de Vest, pentru ca acestea sa fie vandute apoi clientilor din Romania.

Romania are cea mai mare piata de desfacere pentru automobile noi din Europa Centrala si de Est. Anul trecut au fost vandute in Romania 312.532 masini noi, Polonia venind pe locul doi in acest clasament, cu 293.319 unitati vandute.

Concurenta neloiala – tactici frecvent intalnite

de

Se numesc neloiale tacticile care prejudiciaza in mod direct si constient (adica cu buna stiinta) activitatea firmelor concurente. Tehnicile de mai jos sunt sanctionate in majoritatea tarilor.

1. Denigrarea concurentilor

Se refera la punerea in circulatie, prin orice mediu, a unor zvonuri sau afirmatii inexacte sau false despre un concurent direct. Din cate stiu eu, la noi nu prea au fost dovedite astfel de cazuri. Adica zvonuri au aparut dar nimeni n-a putut proba ca au plecat de la concurenti. Stie cineva vreun exemplu?

2. Concurenta parazitara

Aici insa avem o gramada de exemple. Concurenta parazitara se refera la obtinerea de beneficii pe baza unei confuzii create in mintea consumatorilor. Ne facem o sigla care sa semene cu a concurentilor (aici sunt multiple exemple din zona internetului, am sa detaliez in alt post), ne alegem o culoare detinuta de concurenta (aduceti-va aminte de lansarea Cosmote si rebranding-ul Vodafone) sau alegem, pur si simplu, nume care sa semene (de exemplu chinezariile din Europa si Bucur Obor, Abidas, Addidass, Hillfigger etc).

3. Dumping

O alta tehnica interesanta si un termen care pe multi ii pune in dificultate. Se refera la a practica preturi extrem de joase, mult sub preturile concurentei, fara sa scoti profit sau chiar pierzand bani, cu scopul de a scoate concurenta de pe piata.

4. Concurenta ilicita

Aici e practic vorba de frauda fiscala, ocolirea unor legi pentru a obtine avantaje si preturi mai bune fata de concurenta.

Daca ne poate ajuta vreun avocat cu ceva lamuriri in legatura cu ce se aplica in Romania si ce nu, il rog sa o faca. Eu stiu ca exista o lege (11/1991) care se refera la combaterea concurentei neloiale dar nu sunt foarte convins ca acea lege se si aplica la noi.

Concurenţa neloială. Reclama comparativă

de

Faptele pe care legea le consideră acte de concurnţă neloială(art.4 şi art.5 dinLegea nr.11/1991)  sunt cele care urmăresc crearea unei confuzii, tinzând să producă în viziunea consumatorului ideea că întreprinderea,podusele sau serviciile provin de la concurent sau există legături strânse între oferte. De aceea,reclama comparativă,implicând elemente de neloialitate în scopul obţinerii unor avantaje de piaţă,este ilicită,când comparaţia este inexactă şi neobiectivă.

(Secţia comercială.decizia nr 2412 din 18 aprilie2003)

Reclamanta SC ” R.” SA a chemat în judecată pe pârâta SC „E.C.” SRL solicitând încetarea şi interzicerea faptelor care constituie concurenţă neloială, publicarea hotărârii privind constatarea unor fapte de concurenţă neloială, timp de o săptămână în ziarele „Adevărul”, „România Liberă” şi „Ziarul Financiar”.

Tribunalul Bucureşti, prin sentinţa civilă nr.2739 din 6 aprilie 2001, a respins acţiunea, considerând că scrisoarea semnată de directorul de proiect al pârâtei face câteva comparaţii faţă de activitatea reclamantei, care, fără a fi denigratoare, cuprind informaţii obiective şi precise în legătură cu scopul organizării „România Internaţional Travel Show.”

Publicarea unor articole de presă nu a fost considerată o practică neloială câtă vreme afirmaţiile proveneau de la persoane care au participat la manifestarea expoziţională reflectate în mass-media.

Prin decizia nr.1377 din 5 noiembrie 2001, Curtea de Apel Bucureşti a respins apelul declarat de reclamantă ca nefondat.

Instanţa a reţinut inexistenţa afirmaţiilor pejorative, lipsa de favorizare a intereselor agentului economic agresiv, simpla efectuare a comparaţiilor între servicii fiind insuficientă pentru caracterizarea acţiunii denigratoare.

Reclamanta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art.304 pct.8 şi 9 C.proc.. civ.,.susţinând că instanţele au interpretat greşit dispoziţiile art.4 lit.e şi g din Legea nr.11/1999 modificatăşi  nu au avut în vedere Convenţia de la Paris, privind protecţia proprietăţii industriale.

Recursul este nefondat.

Scrisoarea, ce face obiectul analizei activităţii de concurenţă neloială, prezintă câteva aspecte referitoare la două evenimente expoziţionale RITS şi TNT, afirmând comparativ că unul este un târg independent care beneficiază de prezentare internaţională şi are tarife pentru expoziţii române mai mici, iar celălalt este un târg mixt cu tarife preferenţiale pentru membrii asociaţiei. Acesta susţine, în final, că vine în sprijinul clientului pentru luarea unei decizii de a participa la unul din cele două târguri.

Concurenţa se defineşte ca ansamblu de reguli care cârmuiesc competiţia întreprinderilor pentru câştigarea sau conservarea clientelei, în condiţii oneste, cu reprimarea modalităţilor abuzive.

Libertatea de a participa la schimburile economice, constituie un drept recunoscut de lege, care nu poate fi discreţionar şi impune satisfacerea unor condiţii economice, legale, morale, compatibile schimburilor de mărfuri şi servicii.

De aceea riscul întreprinzătorului inactiv sau insuficient dotat de a pierde clientela, când concurenţa a decurs potrivit normelor bunei-credinţe şi a uzanţelor cinstite, există fără a atrage caracterul ilicit al concurenţei se face în funcţie de un ansamblu de elemente, care cuprind conţinutul actului, mijloacele folosite, influenţa asupra vieţii economice.

Faptele, pe care legea le consideră acte de concurenţă neloială (art.4 şi 5 din Legea 11/1991 modificată), sunt cele care urmăresc crearea unei confuzii, mijloacele folosite tinzând să producă în viziunea consumatorului ideea că întreprinderea, produsele sau serviciile provin de la concurent sau există legături strânse între oferte.

Riscul de confuzie apare astfel ca eroare asupra identăţii întreprinderii produselor sau serviciilor.

Dacă, în principiu, reclama comparativă, chiar dacă nu este denigratoare, implică elemente de neloialitate, jurisprudenţa a exceptat comparaţia necesară, care pune în discuţie avantajele ofertei personale, dându-i o valoare publicitară. Ilicită este numai comparaţia inexactă şi neobiectivă care încearcă obţinerea unor avantaje inexacte şi neobiective, sau încearcă fraudulos obţinerea unor avantaje de piaţă.

Caracterizând scrisoarea din septembrie 2000  ca un act de  comparaţie necesară, fără a fi îndreptat împotriva bunului renume al concurentului, pentru a-i prejudicia reputaţia, instanţele au pronunţat soluţii legale şi temeinice.

În temeiul dispoziţiilor art.312 C.proc.civ., Curtea a respins ca nefondat recursul.

Concurenta neloiala – mic indreptar

de

Practicile anticoncurentiale reprezinta mijloace neoneste folosite de unii agenti economici pentru atragerea clientelei concurentilor. Daca in Occident aceste practici sunt tratate cu sanctiuni dure, la noi legea este mult prea „slaba” pentru a-i tine in frau pe diversionisti.

Prin definitie, „concurenta neloiala consta in orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii (art. 2 din Legea nr. 11 din 1991 privind combaterea concurentei neloiale, completata si modificata de Legea nr. 298 din 7 iunie 2001). Prin urmare, avem de-a face cu o definitie care permite o apreciere extrem de larga a faptelor de concurenta neloiala. Art. 4 si 5 din Legea nr. 11/1991 definesc principalele acte de concurenta neloiala de natura penala si contraventionala, insa aceasta lista nu este si nu poate fi exhaustiva in privinta practicilor anticoncurentiale. Dupa cum remarca expertii Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale, exista intotdeauna acte noi de concurenta neloiala, de vreme ce, in aparenta, nu exista nici un fel de limite ale inventivitatii in domeniul concurentei. Orice incercare de a cuprinde toate actele de concurenta prezente si viitoare intr-o definitie cuprinzatoare – care, in acelasi timp, prezinta toate comportamentele interzise si este destul de flexibila pentru a se adapta noilor practici comerciale – a esuat păna in prezent.

Actele parazitare (free riding)
Asa-numita concurenta parazitara, concept larg vehiculat in lumea occidentala (sub terminologia free riding sau parasitisme), inseamna ca un agent al pietei traieste ca un parazit, pe seama muncii altora, tragand foloase din eforturile si reputatia celorlalti. In alte tari, astfel de practici au fost recunoscute pe cale legislativa drept acte specifice de concurenta neloiala, primind incadrari specifice. In Romănia, Legea privind combaterea concurentei neloiale nu prevede incadrari penale si nici macar contraventionale pentru astfel de manifestari. Ramane doar raspunderea civila. Dar pentru asta este necesara o actiune in justitie, demarata de partea lezata, ceea ce inseamna o mare intarziere pentru luarea unor masuri impotriva faptelor anticoncurentiale.
Aceste practici se regasesc pe piata sub cele mai diverse forme, cum ar fi imitarea parazitara a metodelor de publicitate, a tipului de promovare, referiri abuzive la companii sau marci de prestigiu. Anumite actiuni vizeaza transferarea imaginii favorabile create de reputatia unor marci asupra propriilor produse sau servicii. Cei care recurg la astfel de practici neloiale utilizeaza, in contextul comercializarii si al publicitatii produselor lor, expresii ca: „gen”, „de tipul”, „ca si produsul X”, „mod”, „stil”, „marca”, „gust”, „dupa reteta” sau alte mentiuni asemanatoare. Cu alte cuvinte, incearca sa atraga asupra produselor lor avantajele garantiilor de calitate conferite de marci consacrate. O serie de legi speciale aparute recent, cum ar fi H.G. 106/7.02.2002, privind etichetarea alimentelor, art. 6, alin. 4 din Anexa nr. 1, interzic expres utilizarea unor astfel de termeni. Aceste restrictii isi au originea tocmai in ideea de a reprima manifestarile neloiale ale concurentei care, folosind o astfel de publicitate si practicănd, eventual, preturi mai scazute, poate deturna o parte din clientela celor care, prin eforturile lor, au consacrat marcile respective.

Deturnarea clientelei
Un caz anticoncurential frecvent este inregistrarea unui nume de domeniu identic cu un semn distinctiv care deja exista, in scopul de a crea confuzie in randul consumatorilor si de a acapara clientela concurentilor. Dupa nenumaratele procese referitoare la domenii, transate in favoarea reclamantilor, practicile neloiale de acest gen s-au extins pe alte directii pe Internet. Mai nou, Google este in procese cu mai multe companii pentru ca a vandut cuvinte-cheie si metatag-uri constand in denumirile unor marci celebre.

Afacerea Imaje versus Wolke
este un alt caz celebru ajuns in manualele de drept. Compania Wolke, care vindea cerneala pentru imprimantele Imaje, a inregistrat drept nume de domeniu www.imaje-ink.com, care-i dirija pe internauti catre site-ul sau www.wolk-ink.de. Judecatorii au relevat riscul de confuzie pentru consumatorii cu atentie medie, tentati sa atribuie aceeasi origine pentru cerneala ca si pentru imprimante.
O alta maniera, mai ocolita, de deturnare a clientelei a fost cea folosita de France Telecom. Societatea SFR, titulara a marcii SFR, care dispunea deja de numele de domeniu www.sfr.fr, a constatat ca societatea americana W3 System Inc a depus nume de domeniu www.sfr.com, cu conexiuni pornind de pe site-ul France Telecom, concurenta SFR. Si in acest caz, deturnarea clientelei este perfect caracterizata, chiar daca a existat o companie interpusa.

Confuzie privind semnele distinctive
Este vorba despre imitarea marcilor emblemelor, ambalajelor si a oricarui alt insemn caracteristic al societatii respective. In afara de infractiunea de contrafacere a marcilor, pedepsita de art. 83 din Legea nr. 84/1996, privind marcile si indicatiile geografice, aceste fapte pot face obiectul infractiunii de concurenta neloiala, in masura in care folosirea fara drept a unor marci identice ori similare este de natura a produce confuzie.
In dreptul concurentei comerciale, prin confuzie se intelege actul de concurenta neloiala care consta in disimularea credibila a propriei activitati de piata a autorului, sub aparenta semnelor distinctive ale concurentului lezat sau ale unui colectiv de concurenti. Conform art. 5 lit. a din Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, „constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la sase luni la doi ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei folosirea unei firme (…) marci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial (…), a unei embleme sau a unui ambalaj de natura sa produca confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant”. Confuzia poate fi provocata nu doar de o contrafacere sau o imitatie servila a semnelor distinctive ale altui comerciant. Aceasta imitatie poate sa fie numai partiala, dar, in masura in care atinge elemente caracteristice, poate crea confuzie. De exemplu, instanta franceza a considerat ca marca „La vache serieuse” produce un risc de confuzie cu bine cunoscuta marca „La vache qui rit”, intrucăt creeaza impresia unei origini comune a produselor. Un litigiu de rasunet a avut loc intre companiile France Telecom si Communication Media Services, avand ca obiect marcile „Pages Jaunes” si „Pages Soleil”. Instanta franceza a condamnat compania Communication Media Services considerănd ca utilizarea marcii „Page Soleil” este de natura sa creeze confuzie cu bine cunoscuta marca „Page Jaunes”. Conform instantei franceze, cuvăntul „soleil” duce cu găndul la culoarea galbena si comporta si similaritati auditive, avănd acelasi numar de termeni si silabe ca si culoarea galbena.
Legea incrimineaza faptele „de natura sa produca confuzie”, ceea ce inseamna ca, pentru a fi in prezenta unui act de concurenta neloiala, nu este necesar sa se fi produs deja o confuzie, ci doar sa existe un risc in acest sens. Riscul de confuzie se raporteaza la consumatorul obisnuit, cu atentie mijlocie, cu un nivel de educatie si de inteligenta mediu, comun. Totusi, daca produsul este targetat pe o categorie de consumatori initiati, specializati oarecum in utilizarea acestuia, riscul de confuzie se apreciaza in functie de acesti consumatori.

Legea privind concurenta neloiala

de

Art. 1. – Comerciantii sunt obligati sã îsi exercite activitatea cu bunã-credintã, potrivit uzantelor cinstite, cu respectarea intereselor consumatorilor si a cerintelor concurentei loiale.

Art. 1^1. – În întelesul prezentei legi:
a) este consideratã ca fiind contrarã uzantelor comerciale cinstite utilizarea în mod neloial a secretelor comerciale ale unui comerciant prin practici de genul neexecutãrii unilaterale a contractului sau utilizãrii unor proceduri neloiale, abuzului de încredere, incitãrii la delict si achizitionãrii de secrete comerciale de cãtre tertii care cunosteau cã respectiva achizitie implicã astfel de practici, de naturã sã afecteze pozitia comerciantilor concurenti pe piatã;
b) constituie secret comercial informatia care, în totalitate sau în conexarea exactã a elementelor acesteia, nu este în general cunoscutã sau nu este usor accesibilã persoanelor din mediul care se ocupã în mod obisnuit cu acest gen de informatie si care dobândeste o valoare comercialã prin faptul cã este secretã, iar detinãtorul a luat mãsuri rezonabile, tinând seama de circumstante, pentru a fi mentinutã în regim de secret; protectia secretului comercial opereazã atâta timp cât conditiile enuntate anterior sunt îndeplinite;
c) constituie fond de comert ansamblul bunurilor mobile si imobile, corporale si necorporale (mãrci, firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfãsurãrii activitãtii sale.

Art. 2. – Constituie concurentã neloialã, în sensul prezentei legi, orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite în activitatea industrialã si de comercializare a produselor, de executie a lucrãrilor, precum si de efectuare a prestãrilor de servicii.

Art. 3
Incalcarea obligatiei prevazute la art. 1 atrage raspundere civila, contraventionala ori penala, in conditiile prezentei legi.

Art. 4. – Constituie contraventii urmãtoarele fapte, dacã nu sunt sãvârsite în astfel de conditii încât sã fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:
a) aborgat de Legea concurentei 21/1996 ;
b) divulgarea, achizitionarea sau folosirea unui secret comercial de cãtre un comerciant sau un salariat al acestuia, fãrã consimtãmântul detinãtorului legitim al respectivului secret comercial si într-un mod contrar uzantelor comerciale cinstite;
c) încheierea de contracte prin care un comerciant asigurã predarea unei mãrfi sau executarea unor prestatii în mod avantajos, cu conditia aducerii de cãtre client a altor cumpãrãtori cu care comerciantul ar urma sã încheie contracte asemãnãtoare;
d) comunicarea sau rãspândirea în public de cãtre un comerciant de afirmatii asupra întreprinderii sale sau activitãtii acesteia, menite sã inducã în eroare si sã îi creeze o situatie de favoare în dauna unor concurenti;
e) comunicarea, chiar fãcutã confidential, sau rãspândirea de cãtre un comerciant de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau asupra mãrfurilor/serviciilor sale, afirmatii de naturã sã dãuneze bunului mers al întreprinderii concurente;
f) oferirea, promiterea sau acordarea – mijlocit sau nemijlocit – de daruri ori alte avantaje salariatului unui comerciant sau reprezentantilor acestuia, pentru ca prin purtare neloialã sã poatã afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru altã persoanã în dauna unui concurent;
g) deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legãturilor stabilite cu aceastã clientelã în cadrul functiei detinute anterior la acel comerciant;
h) concedierea sau atragerea unor salariati ai unui comerciant în scopul înfiintãrii unei societãti concurente care sã capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant în scopul dezorganizãrii activitãtii sale.

Contraventiile prevãzute la lit. a)-c) se sanctioneazã cu amendã de la 10.000.000 lei la 100.000.000 lei, iar cele prevãzute la lit. d)-h), cu amendã de la 15.000.000 lei la 150.000.000 lei. Actualizarea cuantumului amenzilor se face prin hotãrâre a Guvernului, în functie de rata inflatiei. Sanctiunea poate fi aplicatã si persoanelor juridice. Contraventiile se constatã, la sesizarea pãrtii vãtãmate, a camerelor de comert si industrie sau din oficiu, de cãtre personalul de control împuternicit în acest scop de Oficiul Concurentei, care aplicã si amenda.

În cazurile de concurentã neloialã ce afecteazã în mod semnificativ functionarea concurentei pe piata relevantã afectatã Oficiul Concurentei va sesiza Consiliul Concurentei pentru solutionarea cazului în conformitate cu dispozitiile Legii concurentei nr. 21/1996.

Oficiul Concurentei va transmite camerelor de comert si industrie teritoriale actele de decizie adoptate pentru cazurile de concurentã neloialã care constituie contraventie, conform prevederilor prezentei legi.

Prevederile alin. 1 se completeazã cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificãrile si completãrile ulterioare, cu exceptia art. 13 si art. 25-27. Termenul de prescriptie este de 3 ani.

Art. 5. – Constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendã de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei:
a) folosirea unei firme, inventii, mãrci, indicatii geografice, unui desen sau model industrial, unor topografii ale unui circuit integrat, unei embleme sau unui ambalaj de naturã sã producã confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant;
b) punerea în circulatie de mãrfuri contrafãcute si/sau pirat, a cãror comercializare aduce atingere titularului mãrcii si induce în eroare consumatorul asupra calitãtii produsului/serviciului;
c) folosirea în scop comercial a rezultatelor unor experimentãri a cãror obtinere a necesitat un efort considerabil sau a altor informatii secrete în legãturã cu acestea, transmise autoritãtilor competente în scopul obtinerii autorizatiilor de comercializare a produselor farmaceutice sau a produselor chimice destinate agriculturii, care contin compusi chimici noi;
d) divulgarea unor informatii prevãzute la lit. c), cu exceptia situatiilor în care dezvãluirea acestor informatii este necesarã pentru protectia publicului sau cu exceptia cazului în care s-au luat mãsuri pentru a se asigura cã informatiile sunt protejate contra exploatãrii neloiale în comert, dacã aceste informatii provin de la autoritãtile competente;
e) divulgarea, achizitionarea sau utilizarea secretului comercial de cãtre terti, fãrã consimtãmântul detinãtorului sãu legitim, ca rezultat al unei actiuni de spionaj comercial sau industrial;
f) divulgarea sau folosirea secretelor comerciale de cãtre persoane apartinând autoritãtilor publice, precum si de cãtre persoane împuternicite de detinãtorii legitimi ai acestor secrete pentru a-i reprezenta în fata autoritãtilor publice;
g) producerea în orice mod, importul, exportul, depozitarea, oferirea spre vânzare sau vânzarea unor mãrfuri/servicii purtând mentiuni false privind brevetele de inventii, mãrcile, indicatiile geografice, desenele sau modelele industriale, topografiile de circuite integrate, alte tipuri de proprietate intelectualã cum ar fi aspectul exterior al firmei, designul vitrinelor sau cel vestimentar al personalului, mijloacele publicitare si altele asemenea, originea si caracteristicile mãrfurilor, precum si cu privire la numele producãtorului sau al comerciantului, în scopul de a-i induce în eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.

Prin mentiuni false asupra originii mãrfurilor, în sensul alin. 1 lit. g), se întelege orice indicatii de naturã a face sã se creadã cã mãrfurile au fost produse într-o anumitã localitate, într-un anumit teritoriu sau într-un anumit stat. Nu se socoteste mentiune falsã asupra originii mãrfurilor denumirea unui produs al cãrui nume a devenit generic si indicã în comert numai natura lui, în afarã de cazul în care denumirea este însotitã de o mentiune care ar putea face sã se creadã cã are acea origine.

Art. 6. – Persoana care sãvârseste un act de concurentã neloialã va fi obligatã sã înceteze sau sã înlãture actul, sã restituie documentele confidentiale însusite în mod ilicit de la detinãtorul lor legitim si, dupã caz, sã plãteascã despãgubiri pentru daunele pricinuite, conform legislatiei în vigoare.

ART. 7
Actiunile izvorind dintr-un act de concurenta neloiala sint de competenta tribunalului locului savirsirii faptei sau in a carui raza teritoriala se gaseste sediul piritului sau inculpatului; in lipsa unui sediu este competent tribunalul domiciliului piritului sau inculpatului.

La cererea detinãtorului legitim al secretului comercial instanta poate dispune mãsuri de interzicere a exploatãrii industriale si/sau comerciale a produselor rezultate din însusirea ilicitã a secretului comercial sau distrugerea acestor produse. Interdictia înceteazã atunci când informatia protejatã a devenit publicã.

Art. 8. – Actiunea penalã în cazurile prevãzute la art. 5 se pune în miscare la plângerea pãrtii vãtãmate ori la sesizarea camerei de comert si industrie teritoriale sau a altei organizatii profesionale ori la sesizarea persoanelor împuternicite de Oficiul Concurentei. În aplicarea prezentei legi Oficiul Concurentei va avea puterile de investigatie prevãzute la art. 39-46 din Legea concurentei nr. 21/1996.

ART. 9
Daca vreuna dintre faptele prevazute de art. 4 sau 5 cauzeaza daune patrimoniale sau morale, cel prejudiciat este in drept sa se adreseze instantei competente cu actiune in raspundere civila corespunzatoare.
Daca fapta prevazuta de aceasta lege a fost savirsita de un salariat in cursul exercitarii atributiilor sale de serviciu, comerciantul va raspunde solidar cu salariatul pentru pagubele pricinuite, afara de cazul in care va putea dovedi ca, potrivit uzantelor, nu era in masura sa previna comiterea faptei.
Persoanele care au creat impreuna prejudiciul raspund solidar pentru actele sau faptele de concurenta neloiala savirsite.
Pentru luarea unei masuri ce nu sufera aminare se pot aplica dispozitiile art. 581 si art. 582 din Codul de procedura civila.

ART. 10
Prin hotarirea data asupra fondului, instanta poate dispune ca marfurile se chestrate sa fie vindute, dupa distrugerea falselor mentiuni.
Din suma obtinuta in urma vinzarii se vor acoperi mai intii despagubirile acordate.

ART. 11
O data cu condamnarea ori obligarea la incetarea faptei ilicite sau repararea daunei, instanta poate obliga la publicarea hotaririi, in presa, pe cheltuiala faptuitorului.

ART. 12
Dreptul la actiune prevazut de art. 9 se prescrie in termen de un an de la data la care pagubitul a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoasca dauna si pe cel care a cauzat-o, dar nu mai tirziu de 3 ani de la data savirsirii faptei.

ART. 13
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila sau, dupa caz, ale Codului de procedura penala.

ART. 14
Dipozitiile prezentei legi se aplica si persoanelor fizice sau juridice straine care savirsesc acte de concurenta neloiala pe teritoriul Romaniei.

ART. 15
Prezenta lege intra in vigoare la data publicarii ei in Monitorul Oficial al Romaniei.
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 23 ianuarie 1991.

Compania Ion Mos a exportat anul trecut condimente de 2 mil. euro

de
Compania Ion Mos a exportat anul trecut condimente de peste doua milioane de euro si a inregistrat o productie de 280 de tone de condimente pe luna, a declarat Eugenia Caragui, directorul general al companiei.

Aceasta a mai spus ca din totalul productiei, la export merg lunar intre 80 si 120 de tone. Tototdata, compania isi propune sa dubleze productia si sa creasca volumul exportului.

Principalele tari in care Ion Mos exporta condimente sunt Rusia, Ucraina si Republica Moldova.

Eugenia Caragui a precizat ca intreaga materie prima pentru diferitele sortimente de condimente este importata atat din tarile Uniunii Europene cat si din Filipine, China si India.

„Am procurat din Romania mustar si coriandru, dar acum lucram doar cu materie prima importata. Agricultorii romani nu sunt incurajati sa produca „, sustine reprezentanta companiei.

Ion Mos comercializeaza peste 300 condimente care se vand doar vrac atat in Romania cat si la export, principalii clienti fiind companiile producatoare de preparate din carne.

Cea mai mare companie din Carrefour: Nu suntem afectati de criza si nu renuntam la planurile de dezvoltare

de

Carrefour Romania nu va renunta la planurile de dezvoltare anuntate, intrucat evolutia companiei nu este deloc afectata de criza financiara, retailerul vizand in continuare sa depaseasca afaceri de un miliard de euro in 2008, au declarat oficialii companiei.

„Nu suntem deloc afectati de criza si nu ne schimbam in nici un fel planurile”, a declarat directorul de marketing Carrefour Romania, Andreea Mihai, potrivit NewsIn.

Carrefour Romania opereaza in prezent 18 hipermarketuri la nivel national, din care 12 se afla in afara Capitalei. Ultimul hipermarket a fost inaugurat in octombrie la Oradea in urma unei investitii de aproximativ 10 milioane de euro. In plus, Carrefour este prezent si pe segmentul de supermarketuri dupa ce a preluat in toamna anului trecut lantul de magazine Artima, pentru 55 milioane de euro.

Reteaua Artima opera 21 de supermarketuri, concentrate in vestul tarii, cu o suprafata totala de vanzare de 21.000 metri patrati. Pana la sfarsitul acestui an, 20 de magazine Artima vor fi remodelate sub brandul Carrefour Express.

Retailerul francez Carrefour a inregistrat in primul semestru din 2008, pe piata din Romania, vanzari totale de 508 milioane de euro, in crestere cu 40,3% comparativ cu perioada similara a anului trecut. Carrefour Romania a realizat anul trecut o cifra de afaceri de 866 milioane de euro, cu o crestere de 42,2% fata de 2006.

In 2008, Carrefour Romania a anuntat ca se asteapta sa depaseasca pragul de un miliard de euro, in ceea ce priveste cifra de afaceri.

CS Cargo imprumuta 100 mil. euro pentru extinderea in ECE

de

Grupul de logistica CS Cargo, prezent si pe piata din Romania, a semnat pentru un imprumut sindicalizat in valoare de 2,5 miliarde de coroane (100 milioane de euro), acesta fiind cel mai mare imprumut de acest tip acordat in ultimul an in Cehia, arata un comunicat al companiei.

CS Cargo va utiliza aceste fonduri pentru noi achizitii, dar si pentru extinderea capacitatilor sale operationale in Europa Centrala si de Est.

„Apreciem increderea pe care bancile ne-au acordat-o in aceasta perioada de criza, reusind astfel sa obtinem un credit de asemenea valoare. Sectorul logistic se indreapta inevitabil spre crearea unor unitati de dimensiuni mai mari, realizate atat prin fuziuni de companii cat si prin noi achizitii. De aceea vor supravietui pe piata cele mai puternice companii de logistica, cele care pot oferi servicii complete, inclusiv propria tehnologie IT. Noi suntem pregatiti pentru aceasta dezvoltare”, a declarat directorul de Achizitii&Fuziuni al grupului CS Cargo, Filip Otruba.

Agentul imprumutului si unul dintre coordonatorii tranzactiei a fost Unicredit Bank din Cehia, parte a grupului bancar Unicredit, care detine 30% din CS Cargo Holding N.V. – compania mama a CS Cargo. Sindicatul mai include pe langa Unicredit Bank si eska spoitelna, membra a grupului bancar austriac Erste, si Komereni banka, membra a grupului bancar francez Societe Generale.

„CS Cargo este un exemplu care demonstreaza ca in ciuda perioadei economice dificile, cu o strategie bine aleasa si o buna cooperare intre client si banca este posibila atingerea unor scopuri ambitioase” a declarat directorul executiv al Unicredit Bank eska republika, Jii Kunert.

In acest an, grupul a achizitionat in proportie de suta la suta compania ceha de transport JTC Transcentrum. De asemnea, si-a intarit semnificativ si pozitia pe piata poloneza prin preluarea celui mai important operator logistic TSL Unitrans. CS Cargo urmareste in momentul de fata oportunitati de achizitie atat pe piata ceha cat si pe alte piete europene.

Pe langa aceste achizitii, CS Cargo a incheiat in 2008 si alte tranzactii importante. In luna martie a semnat un contract pentru achizitionarea a 1.500 camioane de transport Mercedes-Benz, valoarea totala a contractului fiind de peste 4,5 miliarde de coroane (180 milioane de euro).

CS Cargo este un holding international activ in domeniul serviciilor de logistica in opt tari europene din Europa Centrala si de Est. Compania mama, CS Cargo Holding N.V., este inregistrata in Olanda.

Direct sau actionand prin intermediul CS Cargo Management, a.s., aceasta administreaza companii care opereaza in Cehia (CS Cargo, a.s.), Slovacia (CS Cargo Slovakia, a.s.), Rusia (CS Cargo Ltd.), Polonia (CS Cargo Polska S.A.), Romania (CS Cargo Romania S.A.), Ungaria (CS Cargo Hungaria Zrt.), Slovenia (CS Cargo Logistica, d.o.o.) si Germania (CS Cargo Deutschland GmbH).

CS Cargo Holding este unul dintre leaderii de piata din Europa Centrala, furnizand servicii complete de transport si logistica. Grupul, fondat in 1995, a continuat sa-si mareasca anual cifra de afaceri, care a ajuns la 2,8 miliarde CZK (103,2 milioane euro) la sfarsitul lui 2006 si a atins aproape 4,3 miliarde CZK (160,3 milioane euro) in 2007.

CS Cargo Romania, cu sediul la Ploiesti, are ca obiectiv pana in 2010 obtinerea unui loc in top trei al celor mai mari operatori logistici din Romania. Pentru 2008, filiala din Romania isi propune obtinerea unei cote de piata de 10% si o cifra de afaceri de 15 milioane euro, bazata in special pe proiecte pentru industria alimentara, auto si electrotehnica.

Filiala din Romania mai are ca obiective pentru 2008 cresterea parcului auto existent de pana la cinci ori, adica cu 100 de unitati pana la sfarsitul anului. De asemenea, CS Cargo Romania prospecteza si oportunitatile de achizitie pe piata locala.

Practicile comerciale incorecte ale comerciantilor vor fi sanctionate mai dur

de

Operatorii economici care utilizeaza practici incorecte in relatia cu consumatorii, cum ar fi publicitatea-capcana si falsele oferte, vor fi sanctionati mai dur, potrivit unei legi care a intrat in vigoate la inceputul anului si care va fi aplicata de ANPC din februarie, informeaza Mediafax.



Presedintele Autoritatii Nationale pentru protectia Consumatorului (ANPC), Dan Vlaicu, a amintit, intre practicile incorecte, publicitatea – capcana (practica de a convinge consumatorul sa cumpere de la o anumita societate facand publicitate unui produs la un pret foarte scazut, pentru care nu exista un stoc corespunzator), falsele oferte „gratuite” (crearea unei impresii false asupra unor oferte prin descrierea produselor ca fiind „gratuite”, „bonus”, „fara taxe”, in cazul in care consumatorul trebuie sa plateasca orice alta suma in afara de costurile pe care le implica ridicarea sau plata livrarii articolului), indemnuri directe adresate copiilor de a cumpara anumite produse sau de a-si convinge parintii sa le cumpere, afirmatiile false cu privire la proprietatile curative ale produselor, castigarea de premii (practica de a crea consumatorilor falsa impresie ca au castigat un premiu in conditiile in care nu exista niciun premiu sau actiunea pe care trebuie sa o intreprinda pentru a castiga premiul este conditionata de plata unei sume de bani sau de suportarea unui cost).

Alte practici incorecte sunt sistemele piramidale (castigul provine in special din introducerea altor consumatori in sistem decat din vanzarea sau consumul produselor).

Sub incidenta noii legi intra si reportajele publicitare (folosirea continutului editorial din mass-media pentru a promova un produs, in cazul in care comerciantul a platit pentru aceasta promovare, fara a specifica acest lucru in mod clar), impresiile inselatoare cu privire la drepturile consumatorilor (prezentarea drepturilor de care consumatorii beneficiaza prin lege ca si caracteristica distinctiva a ofertei comerciantului), ofertele limitate (declaratia falsa conform careia un produs va fi disponibil doar pentru un interval de timp limitat, pentru a-i priva pe consumatori de posibilitatea de a face o alegere in cunostinta de cauza), limba in care sunt oferite serviciile post-vanzare (angajamentul de a furniza servicii post-vanzare catre consumatori si, ulterior, furnizarea serviciului respectiv in alta limba fara a informa in mod clar consumatorul cu privire la aceasta inainte de initierea tranzactiei).

Totodata, actul normativ sanctioneaza vanzarea nesolicitata (comerciantul solicita plata pe loc sau plata ulterioara pentru produsele pe care le furnizeaza dar pe care consumatorul nu le-a solicitat sau solicita rambursarea sau pastrarea lor), precum si garantiile valabile in intreaga Europa (care creeaza falsa impresie ca serviciul post-vanzare furnizat pentru un produs este disponibil intr-un stat membru altul decat cel in care este vandut produsul).

Aplicarea legii privind combaterea practicilor comerciale incorecte

de

Practicile comerciale care afecteaza consumatorii vor fi sanctionate, de la 1 februarie

Prezentarea de informatii false, amenintarea consumatorilor sau exploatarea slabiciunilor acestora vor fi sanctionate de Autoritatea pentru Protectia Consumatorului, incepand cu 1 februarie, potrivit Legii 363/2007, care combate practicile incorecte ale comerciantilor.

In cazul in care considera ca le-au fost incalcate drepturile, consumatorii pot fie sa sesizeze Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC), fie sa initieze actiuni in justitie impotriva comerciantilor care au savarsit sau sunt susceptibili de practici comerciale incorecte, potrivit actului normativ.

Daca practicile comerciale incorecte sunt dovedite, operatorii economici vor plati o amenda cuprinsa intre 3.000 si 30.000 de lei, in unele cazuri mergand pana la suspendarea activitatii.

Legea defineste doua tipuri de practici comerciale incorecte, respectiv inselatoare si agresive.

O practica comerciala este inselatoare atunci cand contine informatiile false sau are ca scop inducerea in eroare a consumatorului, determinandu-l sa ia o decizie pe care in alte conditii nu ar fi luat-o.

Practicile pot fi, de asemenea, inselatoare si daca informatiile referitoare la caracteristicile si pretul produsului, necesitatea service-ului si drepturile consumatorului sunt corecte, dar se creeaza o confuzie cu un alt produs, marca sau cu alte semne distinctive ale unui concurent.

Exemple de pratici inselatoare sunt afisarea de catre comerciant, in cazul in care nu este adevarat, a unui certificat sau a unei marci de calitate pentru care nu a obtinut autorizatia necesara sau afirmarea ca o firma sau un produs au fost agreate sau autorizate de un organism public sau privat.

Crearea impresiei ca un produs poate fi in mod legal vandut in situatia in care acest lucru nu este posibil sau prezentarea drepturilor garantate consumatorilor de lege ca o caracteristica distincta a ofertei comerciantului sunt considerate si ele practici inselatoare.

Falsa afirmatie ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformatii sau promovarea unui produs care se aseamana cu un articol fabricat de alt producator, astfel incat consumatorul sa creada ca produsul este cel cu care se aseamana, sunt considerate tot practici comerciale inselatoare.

Practicile agresive presupun actiuni de constrangere, legea mentionand amenintarile, utilizarea fortei fizice si hartuirea.

Daca vanzatorul exploateaza o vulnerabilitate a cumparatorului, acesta poate fi acuzat, de asemenea, de practica agresiva.

„Exploatarea de catre comerciant a unei situatii nefericite sau a unei circumstante speciale, de o asemenea gravitate incat afecteaza rationamentul consumatorului mediu si de care comerciantul este constient, in scopul influentarii deciziei consumatorului cu privire la produs”, este unul dintre elementele de care se tine seama atunci cand o practica este considerata agresiva.

Totodata, impunerea unor obstacole, neprevazute in contract, care sa impiedice consumatorul sa rezilieze contractul sau sa apeleze la alt comerciant, sunt sanctionate, la fel ca amenintarea cumparatorului cu masuri care nu pot fi luate in mod legal.

Exemple de practici agresive sunt informarea explicita a consumatorului ca, daca nu cumpara un anumit produs, comerciantul isi va pierde slujba sau mijloacele de trai, sau crearea impresiei ca persoana care cumpara un produs va beneficia de un premiu, desi acesta nu exista sau acordarea lui presupune un cost suplimentar.

Totodata, firmele nu au voie sa includa in reclame indemnuri directe adresate copiilor pentru a cumpara anumite produse sau pentru a-si convinge parintii sa cumpere respectivele produse.

Daca nu raspunde in mod repetat la corespondeta prin care un cumparator isi cere in mod pertiment drepturile contractuale, firma va fi sanctionata.

„Crearea impresiei consumatorului ca nu poate parasi sediul comerciantului pana cand nu se intocmeste un contract si efectuarea personala de vizite la locuinta consumatorului, ignorand solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu se intoarce, cu exceptia situatiilor legitime si in masura justificata, pentru punerea in aplicare a unei obligatii contractuale”, constituie si ele practici comerciale agresive.

ANPC a anuntat in cursul lunii ianuarie ca ii va sanctiona extrem de dur pe operatorii economici care influenteaza consumatorii sa ia decizia de a cumpara un produs pe care nu l-ar achizitiona daca ar fi fost in cunostinta de cauza.

Presedintele ANPC, Dan Vlaicu, a numit atunci ca practici incorecte publicitatea – capcana, falsele oferte „gratuite”, indemnurile directe adresate copiilor de a cumpara anumite produse sau de a-si convinge parintii sa le cumpere, practica de a crea consumatorilor falsa impresie ca au castigat un premiu in conditiile in care nu exista niciun premiu.

Intrebat ce se va intampla in cazul in care un operator economic apreciaza ca a fost sanctionat incorect de un inspector al Autoritatii, dar, potrivit noii legi, nu se poate adresa instantei, Dan Vlaicu a explicat ca abaterile trecute pe „lisa neagra” sunt foarte clare, astfel ca nu lasa loc de interpretare.

Vicepresedintele ANPC, Gheorghe Ciubotaru, a explicat, la acea data, ca legea va viza si activitatea bancilor, in special in privinta creditelor, amintind ca institutiile de credit mentin inca o dobanda atractiva, inferioara celei practicate pentru clientii mai vechi ai bancii, dar care, la scurt timp de la contractarea creditului se modifica.

Presedintele ANPC a declarat, joi, ca prevederile legii legate de descrierea unui produs ca fiind „gratis” nu vor fi sanctionate, autoritatea urmand sa poarte discutii cu producatorii din industria alimentara, care s-au aratat nemultumiti de acest punct, pe motiv ca duce la prejudicierea consumatorilor.

Lista neagra a practicilor comerciale incorecte

de

La sfarsitul acestei luni va intra in vigoare legea privind combaterea practicilor comerciale incorecte. ANPC va putea amenda cu pana la 60.000 de lei agentii economici care practica publicitatea inselatoare, publicitatea agresiva, falsele oferte „gratuite”, reclamele-capcana etc. Toate modalitatile de pacalire a consumatorilor au fost incluse intr-o lista neagra pe care ANPC a dat-o ieri publicitatii.

Adoptarea acestei legi (denumita Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana privind protectia consumatorilor, publicata in Monitorul Oficial la data de 28 decembrie 2007) vizeaza interzicerea metodelor abuzive prin care comerciantii incalca drepturile consumatorilor. Unele dintre cele mai grave incalcari ale legii sunt:
» publicitatea-capcana: practica de a convinge consumatorul sa cumpere de la o anumita societate facand publicitate unui produs la un pret foarte scazut, pentru care nu exista un stoc corespunzator;
» falsele oferte „gratuite”: crearea unei impresii false asupra unor oferte prin descrierea produselor ca fiind „gratuite”, „bonus”, „fara taxe” sau in termeni similari in cazul in care consumatorul trebuie sa plateasca orice alta suma in afara de costurile pe care le implica ridicarea sau plata livrarii articolului;
» indemnuri directe adresate copiilor de a cumpara anumite produse sau de a-si convinge parintii sa le cumpere;
» afirmatiile false cu privire la proprietatile curative ale produselor: de la alergii, caderea parului pana la pierderea in greutate;

» castigarea de premii: practica de a le crea consumatorilor falsa impresie ca au castigat un premiu in conditiile in care nu exista nici un premiu sau actiunea pe care trebuie sa o intreprinda pentru a castiga premiul este conditionata de plata unei sume de bani sau de suportarea unui cost;
» sistemele piramidale: un sistem de promovare piramidal, in cadrul caruia castigul provine in special din introducerea altor consumatori in sistem decat din vanzarea sau consumul produselor;
» reportajele publicitare: practica de a folosi continutul editorial din mass-media pentru a promova un produs, in cazul in care comerciantul a platit pentru aceasta promovare, fara a specifica acest lucru in mod clar;
» impresiile inselatoare cu privire la drepturile consumatorilor: prezentarea drepturilor de care consumatorii beneficiaza prin lege drept caracteristica distinctiva a ofertei comerciantului;

» ofertele limitate: declaratia falsa conform careia un produs va fi disponibil doar pentru un interval de timp limitat pentru a-i priva pe consumatori de posibilitatea de a face o alegere in cunostinta de cauza;
» limba in care sunt oferite serviciile postvanzare: angajamentul de a furniza servicii postvanzare catre consumatori si, ulterior, furnizarea serviciului respectiv in alta limba fara a informa in mod clar consumatorul cu privire la aceasta inainte de initierea tranzactiei;
» vanzarea nesolicitata: comerciantul solicita plata pe loc sau plata ulterioara pentru produsele pe care le furnizeaza, dar pe care consumatorul nu le-a solicitat sau solicita rambursarea sau pastrarea lor;
» garantiile valabile in intreaga Europa: care creeaza falsa impresie ca serviciul postvanzare furnizat pentru un produs este disponibil intr-un stat membru altul decat cel in care este vandut produsul.

Masuri
» Sanctiuni si justitie

Sanctiunile pe care ANPC le poate aplica sunt de la 3.000 la 30.000 lei. Neincetarea practicii incorecte atrage dupa sine sanctiuni de la 6.000 la 60.000 lei, iar ca masura complementara se poate dispune suspendarea activitatii pana la intrarea in legalitate. Practicile comerciale incorecte mai pot fi sesizate ANPC.
Orice persoana sau organizatie care, potrivit legii, are un interes legitim are posibilitatea de a-i actiona in justitie pe comerciantii care incalca legea.

CAPITOLUL II Formalitati specifice pentru constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica

de

Art. 18. – (1) Când societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica, fondatorii vor întocmi un prospect de emisiune, care va cuprinde datele prevazute la art. 8, cu exceptia celor privind pe administratori si cenzori, si în care se va stabili data închiderii subscriptiei.

(2) Prospectul de emisiune semnat de fondatori în forma autentica va trebui depus, înainte de publicare, la oficiul registrului comertului din judetul în care se va stabili sediul societatii.
(3) Judecatorul delegat la oficiul registrului comertului, constatând îndeplinirea conditiilor de la alin. (1) si (2), va autoriza publicarea prospectului de emisiune.
(4) Prospectele de emisiune care nu cuprind toate mentiunile sunt nule. Subscriitorul nu va putea invoca aceasta nulitate, daca a luat parte la adunarea constitutiva sau daca a exercitat drepturile si îndatoririle de actionar. Art. 19. – (1) Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.
(2) Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului; numarul, în litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste si accepta prospectul de emisiune.
(3) Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori în folosul lor, desi acceptate de subscriitori, nu au efect decât daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.
Art. 20. – Cel mai târziu în termen de 15 zile de la data închiderii subscrierii, fondatorii vor convoca adunarea constitutiva, printr-o înstiintare publicata în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, si în doua ziare cu larga raspândire, cu 15 zile înainte de data fixata pentru adunare. Înstiintarea va cuprinde locul si data adunarii, care nu poate depasi doua luni de la data închiderii subscrierii, si precizarea problemelor care vor face obiectul discutiilor.
Art. 21. – (1) Societatea se poate constitui numai daca întregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a varsat în numerar jumatate din valoarea actiunilor subscrise la Casa de Economii si Consemnatiuni – C.E.C. – S.A. ori la o banca sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat în termen de 12 luni de la înmatriculare.
(2) Actiunile ce reprezinta aporturi în natura vor trebui acoperite integral.
Art. 22. – Daca subscrierile publice depasesc capitalul social prevazut în prospectul de emisiune sau sunt mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligati sa supuna aprobarii adunarii constitutive majorarea sau, dupa caz, reducerea capitalului social la nivelul subscriptiei.
Art. 23. – (1) Fondatorii sunt obligati sa întocmeasca o lista a celor care, acceptând subscriptia, au dreptul sa participe la adunarea constitutiva, cu mentionarea numarului actiunilor fiecaruia.
(2) Aceasta lista va fi afisata la locul unde se va tine adunarea, cu cel putin 5 zile înainte de adunare.
Art. 24. – (1) Adunarea alege un presedinte si doi sau mai multi secretari. Participarea acceptantilor se va constata prin liste de prezenta, semnate de fiecare dintre ei si vizate de presedinte si de unul dintre secretari.
(2) Oricare acceptant are dreptul sa faca observatii asupra listei afisate de fondatori, înainte de a se intra în ordinea de zi a adunarii, care va decide asupra observatiilor.
Art. 25. – (1) În adunarea constitutiva, fiecare acceptant are dreptul la un vot, indiferent de actiunile subscrise. El poate fi reprezentat si prin procura speciala.
(2) Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanti.
(3) Acceptantii care au constituit aporturi în natura nu au drept de vot în deliberarile referitoare la aporturile lor, chiar daca ei sunt si subscriitori de actiuni în numerar ori se prezinta ca mandatari ai altor acceptanti.
(4) Adunarea constitutiva este legala daca sunt prezenti jumatate plus unu din numarul acceptantilor si ia hotarâri cu votul majoritatii simple a celor prezenti.
Art. 26. – (1) Daca exista aporturi în natura, avantaje rezervate fondatorilor, operatiuni încheiate de fondatori în contul societatii ce se constituie si pe care aceasta urmeaza sa le ia asupra sa, adunarea constitutiva numeste, în conditiile art. 39, unul sau mai multi experti, care îsi vor da avizul asupra evaluarilor.
(2) Daca majoritatea ceruta nu poate fi întrunita, desemnarea expertilor se va face de judecatorul delegat, la cererea oricarui acceptant.
Art. 27. – (1) Dupa ce expertii au depus raportul de evaluare prevazut la art. 38, fondatorii convoaca din nou adunarea constitutiva, conform dispozitiilor art. 20.
(2) Daca valoarea aporturilor în natura, stabilita de experti, este inferioara cu o cincime aceleia prevazute de fondatori în prospectul de emisiune, oricare acceptant se poate retrage, anuntându-i pe fondatori, pâna la data fixata pentru adunarea constitutiva.
(3) Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori în termen de 30 de zile sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.
Art. 28. – Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii: – verifica existenta varsamintelor; – examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor în natura; aproba participarile la beneficii ale fondatorilor si operatiunile încheiate în contul societatii; – discuta si aproba actul constitutiv al societatii, membrii prezenti reprezentând, în acest scop, si pe cei absenti, si desemneaza pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului si îndeplinirea formalitatilor cerute pentru constituirea societatii; – numeste pe administratori si cenzori. Art. 29. – (1) Varsamintele efectuate, potrivit art. 21, pentru constituirea societatii prin subscriptie publica vor fi predate persoanelor însarcinate cu încasarea lor, prin actul constitutiv, iar în lipsa unei dispozitii, persoanelor desemnate prin decizia consiliului de administratie, dupa prezentarea certificatului la oficiul registrului comertului, din care rezulta înmatricularea societatii.
(2) Daca constituirea societatii nu a avut loc, restituirea varsamintelor se va face direct acceptantilor.
Art. 30. – (1) Fondatorii iau asupra lor consecintele actelor si ale cheltuielilor necesare constituirii societatii, iar daca, din orice cauza, aceasta nu se va constitui, ei nu se pot îndrepta împotriva acceptantilor.
(2) Fondatorii sunt obligati sa predea administratorilor documentele si corespondenta referitoare la constituirea societatii.

Art. 31. – (1) Fondatorii si primii administratori sunt solidar raspunzatori, din momentul constituirii societatii, fata de societate si de terti pentru: – subscrierea integrala a capitalului social si efectuarea varsamintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv; – existenta aporturilor în natura; – veridicitatea publicatiilor facute în vederea constituirii societatii.
(2) Fondatorii sunt raspunzatori, de asemenea, de valabilitatea operatiunilor încheiate în contul societatii înainte de constituire si luate de aceasta asupra sa.
(3) Adunarea generala nu va putea da descarcare fondatorilor si primilor administratori, pentru raspunderea ce le revine în temeiul acestui articol si al art. 49 si 53, timp de 5 ani.
Art. 32. – (1) Adunarea constitutiva va hotarî asupra cotei din profitul net ce revine fondatorilor unei societati constituite prin subscriptie publica.
(2) Cota prevazuta la alin. (1) nu poate depasi 6% din profitul net si nu poate fi acordata pentru o perioada mai mare de 5 ani de la data constituirii societatii.
(3) În cazul majorarii capitalului social, drepturile fondatorilor vor putea fi exercitate numai asupra profitului corespunzator capitalului social initial. (4) De dispozitiile acestui articol pot beneficia numai persoanele fizice carora li s-a recunoscut calitatea de fondator prin actul constitutiv.
Art. 33. – În caz de dizolvare anticipata a societatii, fondatorii au dreptul sa ceara daune de la societate, daca dizolvarea s-a facut în frauda drepturilor lor.
Art. 34. – Dreptul la actiunea în daune se prescrie prin trecerea a 6 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, a hotarârii adunarii generale a actionarilor care a decis dizolvarea anticipata.
Art. 35. – Societatile comerciale pe actiuni constituite prin subscriptie publica sunt considerate societati detinute public în sensul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate*), care se completeaza cu dispozitiile prezentei legi în ceea ce priveste înmatricularea în registrul comertului.

Distribuitorii de medicamente, pusi din nou la zid!

de

Au castigat in disputa cu Ministerul Sanatatii, dar au ajuns in vizorul Consiliului Concurentei.

Asociatia importatorilor si cea a distribuitorilor de medicamente sunt verificate de inspectorii institutiei care le banuiesc ca, pe perioada crizei, s-au inteles sa nu mai livreze pastile catre spitale si farmacii.

O asemenea practica este anticoncurentiala, iar blocajul ar fi putut pune in pericol comertul cu produse farmaceutice intre tarile Uniunii Europene.

Cei din Consiliul Concurentei tin sa precizeze ca investigatia a fost declansata din oficiu. Pana acum, reprezentantii celor doua asociatii nu au facut niciun comentariu.

Scandal intre actionarii de la SC Lotus SA

de

Mai mulţi acţionari ai SC Lotus SA care deţin trei complexuri comerciale în municipiul Târgu Jiu, Parâng, Romarta şi Păltiniş, s-au certat „la cuţite” şi s-au ameninţat reciproc,  în urma schimbării directorului societăţii.

Poliţişti şi agenţi de la o firmă de pază au încercat să calmeze spiritele încinse. Încă de azidimineaţă, de la ora 6, Florin Mircescu, acţionar la SC Lotus şi o parte dintre acţionari s-au certat pe scaunul de director, deţinut, până ieri, de Ovidiu Caragea. Om de afaceri, Florin Mircescu s-a judecat ani buni cu şeful societăţii Litua, şi în cele din urmă, instanţa i-a dat câştig de cauză lui Mircescu. Chiar şi cu actele doveditoare în mână, Florin Mircescu a fost acuzat de Caragea şi alţi acţionari că ar fi falsificat actele şi că ar fi dat judecătorilor şpagă.

Mai mult, doi jurnalişti, unul de la postul nostru de radio şi altul de la cotidianul local „Impact în Gorj” au fost agresaţi verbal şi fiizic de către bodyguard-ul  lui Caragea, pus de fiica acestuia, Dana Caragea.
Deşi susţine că deţine acţiuni la SC Lotus SA, magazinul de pantofi al omului de afaceri Florin Mircescu a fost scos din Complexul Comercial Parâng, deşi acesta plătea o chirie de dublă faţă de alţi chiriaşi. Câteva luni mai târziu, maşina şi curtea locuinţei directorului Ovidiu Caragea au fost incediate, poliţiştii neaflând, încă, făpturitorul. În data de 7august s-a întrunit Adunarea Generală a Acţionarilor care a hotărât revocarea membrilor Consiliului de Administraţie şi alegerea unui nou Consiliu de Administraţie. Acest document a ajuns la Camera de Comerţ care a admis hotărârea luată şi a emis un certificat de înregistrare după ce judecătorul delegat a constat că sunt îndeplinite cerinţele legale.

Potrivit legii, în termen de 15 zile de la hotărârea luată, fostul director al SC Lotus SA Targu Jiu, Ovidiu Caragea, poate să facă recurs. Fostul director al SC Lotus, Ovidiu Caragea, susţine că Florin Mircescu nu are niciun drept la SC Lotus, deoarece doar nevasta acestuia este acţionar al firmei.

Ovidiu Caragea şi Zoia Tănase, un alt acţionar, au făcut o afacere de aproape 12 miliarde de lei vechi. În urmă cu câţiva ani, Ovidiu Caragea a fost cercetat, de procurori pentru inchirierea ilegala a Complexului Paltinis, unei societati comerciale ce apartinea chiar vicepreşedintelui Consiliul de Administratie, Zoia Tănase. Astfel,  Zoia Tănase a aprobat, alaturi de  şeful său Caragea, fară a-i informa pe ceilalti cinci membri ai Consiliului, din aceea perioada, că firma ei închiriază SC Lotus SA spatiul cunoscut ca en-gross-ul Paltiniş. În urma acestei tranzacţii,  Lotus a pierdut aproximativ 12 miliarde de lei vechi.

La rândul lor, soţii Tănase au subînchiriat complexul comercial Paltiniş altei firme din Târgu-Jiu.

Complex comercial gigant nascut in plin scandal de coruptie

de

Lucrarile la complexul comercial gigant Era, care va fi amenajat intre SC Antibiotice SA si Metro, incep in plin scandal de coruptie izbucnit in Franta ● Acuzatiile de trafic de influenta aduse lui Nicolae Vacaroiu si presedintelui senatului francez, Christian Poncelet par sa se invarta in jurul proiectului gigant Era ● Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri – Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture Shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici ● Numai ca, pentru terenul din zona in care se construieste au fost eliberate titluri de proprietate si de Primaria Miroslava, dar si de Primaria municipiului Iasi, ajungandu-se intr-o situatie litigioasa ● In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane


 Un complex comercial gigant se naste in plin scandal de coruptie in care este implicat si brand-ul Carrefour. Muncitorii toarna fundatia celui mai mare complex comercial construit vreodata in Moldova, in timp ce la Paris si Bucuresti se discuta despre un scandal de coruptie in care este implicat presedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu si presedintele senatului francez, Christian Poncelet. Vacaroiu este acuzat ca ar fi intervenit la rugamintea lui Poncelet, pentru a se construi la Iasi un supermarket Carrefour. Presa a precizat ca ar fi vorba de supermarketul care se construieste in cartierul Metalurgie, dar se pare nu a fost exclusa nici varianta ca s-ar intervenit pentru hipermarketul din proiectul Era. Asta, deoarece pentru terenul aflat pe sesul Bahluiului unde se ridica complexul Era se lupta in instantele de judecata zeci de persoane. Mai exact in jurul anului 2000, Agentia Domeniilor Statului a predat Primariei Miroslava cateva sute de hectare de teren, intre SC Antibiotice SA si Metro in vederea retrocedarii. Se pare ca o parte din suprafata predata se afla insa si pe teritoriul municipiului Iasi. De aceea s-a ajuns in situatia in care au fost eliberate titluri de proprietate atat de Primaria Miroslava cat si de Primaria Iasi. O importanta suprafata de teren a fost retrocedata Episcopiei Romano Catolice, care s-a judecat ulterior cu zeci de persoane pentru a pastra proprietatea asupra terenului. Se pare ca litigiile pentru suprafetele respective nu s-au finalizat, dar lucrarile de constructii in zona continua. „Noi, investitorii, am cumparat ceva mai mult teren, dar suprafata centrului comercial nu include nici o parcela aflata in litigiu. Suprafata cu pricina este aflata in dreapta drumului de acces spre complex”, a declarat Nicolae Danciu, director al firmei Ermes Holding, firma care investeste in proiectul Era.

Proiect de 100 milioane Euro

Avand in vederea dimensiunea scandalului, deoarece sunt implicati presedintii camerelor superioare ale parlamentului din Franta si Romania nu trebuie sa fie neglijata si dimensiunea afacerii pentru care ar fi trebuit sa se intervina. Carrefour va construi un supermarket in Complexul Era intre SC Antibiotice SA si Metro. Valoarea totala a investitiei va fi de 100 milioane Euro. Pe o suprafata de 37 de hectare vor fi construite 7 supermarketuri, Carrefour, Carrefour Gallery, Praktiker, Media Galaxy, Flanco, Era Mall, Furniture shop, 2.600 locuri de parcare si 170 de magazine mai mici. In acest complex vor lucra circa 2.500 de persoane. „In urma cu un an si jumatate cand au venit la Iasi, am anuntat presa. Este un teren privat, pot face ce doresc. Vor face o pasarela care va intra in patrimoniul primariei”, a declarat primarul Gheorghe Nichita.
Managerul proiectului recunoaste ca primaria s-a comportat ireprosabil, firma obtinand toate autorizatiile intr-un timp foarte scurt, tinand cont ca de obicei activitatea primariei este caracterizata de birocratie. „Autoritatile locale au fost sensibile la o astfel de investitie si au aprobat autorizatiile in termenele legale. Am inceput demersurile din mai anul trecut, iar pana in decembrie le-am avut pe toate. Am avut nevoie de circa zece avize de la Caile Ferate Romane (CFR). Avizele de mediu le-am obtinut direct de la Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau”, a declarat Radu Gadea, managerul de proiect al ESP.

Ce inseamna Era Shopping Park?

Era Shopping Park (ESP) este un proiect al Ermes Holding SRL, fiica mai marelui Omilos Group. Terenul din zona Pacurari a fost cumparat de catre Ermes Holding SRL prin SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti, agentul exclusiv ESP. La randul sau, Eurisko a cumparat terenul de la SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, al carei patron este Eusebiu Siminiceanu. Acesta a cumparat terenul de la Episcopia Catolica si de la cativa mici proprietari privati. „Singura firma care are teren in proprietate este Carrefour, restul avand teren inchiriat. Acesta a fost cumparat de la Episcopia Romano-Catolica si de la alti cativa mici proprietari privati”, a spus Eusebiu Siminiceanu, patronul SC Terra Real Estate Development SRL Iasi, firma care a vandut terenul catre SC Eurisko Real Estate Consulting Bucuresti.
Desi in ultimii ani la Iasi au aparut mai multe hypermarketuri, reprezentantii investitorii sustin ca vor avea succes. „Iasul este o piata noua unde pot fi atrasi investitori care vor profita de faptul ca nu exista o mare competitie in domeniu. Chiar daca acest oras nu este la acelasi nivel de dezvoltare ca Bucurestiul, credem ca ESP va avea succes. Aici nu vor veni numai oameni din Iasi, ci din intreaga regiune”, a declarat Andreas Chimarrides, reprezentant Omilos Group Romania. Complexul va avea o suprafata totala de 367.119 metri patrati, din care suprafata construita insumeaza 77 de mii de metri patrati, diferenta constand in parcari si alte amenajari exterioare. „Este cel mai mare complex comercial din oras si va fi terminat in maxim 36 de luni. Au obtinut PUZ, precum si o autorizatie din partea celor de la Apele Romane si a CFR, pentru construirea unei pasarele aeriene”, a declarat Daniel Todirica, seful Biroului de Control Urbanism din cadrul Primariei municipiului Iasi.
Primaria a eliberat autorizatia de constructie in luna decembrie a anului trecut. Sefii Ermes Holding declara ca fondurile necesare pentru acest proiect o reprezinta sursele proprii, dar si imprumuturi din banci. „Omilos Group este «mama» Ermes Holding Bucuresti. Reprezentanta din capitala pune in practica proiectele Omilos pentru tara noastra. Investitia totala se ridica la circa o suta de milioane Euro. Banii provin din surse proprii plus imprumuturi din banca”, a declarat Nicolaie Danciu, directorul pentru Romania al SC Ermes Holding SRL. Acesta crede ca proiectul se va finaliza in primavara anului urmator. Proiectul are mai multe faze de constructie. Primele magazine care se vor deschide sunt Carrefour si Praktiker. „Proiectul are trei faze. Prima data se vor deschide Carrefour si Praktiker. In etapa a doua va urma deschiderea Era Mall si a 170 de magazine de marime medie. A treia faza se va adresa copiilor. Planurile inca nu sunt finalizate, deci mai pot aparea modificari”, a adaugat Nicolaie Danciu.

IMM-urile, în impas financiar

de

Firmele mici şi mijlocii se vor confrunta cu mari dificultăţi la anul, din cauza accesului greoi la finanţare.

Efectele instabilităţii financiare mondiale vor fi resimţite de România şi în 2009, deşi deocamdată economia locală pare a fi mai la adăpost decât altele din zonă, se arată într-o analiză a revistei „Capital“. Pe termen scurt, criza a îngreunat accesul la împrumuturile bancare şi a scumpit creditele.

Întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri) vor resimţi efectele crizei puternic în 2009, deoarece accesul la finanţare va fi tot mai dificil. De altfel, peste 80% din IMM-uri consideră că instabilitatea financiară îşi va face simţite efectele abia la anul. Cele mai vulnerabile sunt companiile de-abia înfiinţate (start-upuri), care au un rulaj foarte mic şi nu deţin resursele necesare pentru a trece printr-o perioadă de recesiune.

În acelaşi timp, dificultăţile de finanţare afectează şi marile proiecte de investiţii. Un exemplu grăitor este amânarea luării unei decizii de către grupul austriac Voestalpine privind deschiderea unui combinat siderurgic, ce avea printre locurile posibile şi ţara noastră. Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, spune că, „în momentul de faţă, mai importante decât banii, care vor intra sau nu în ţară, sunt performanţele de care vor fi capabili investitorii deja prezenţi“. El aminteşte că producătorul de oţel ArcelorMittal a redus afacerile în ţara noastră, dar în schimb Renault are un produs foarte bine adaptat la această perioadă de criză – brandul Dacia. Mai multe informaţii despre efectele crizei puteţi afla din revista „Capital“.

Sursa principala

Haideti sa punem la zid pe dezvoltatorii imobiliari

de

Departamentul de marketing

 

Casa de avocatura Coltuc a luat pentru luna septembrie o decizie surprinzatoare si ferma in acelasi timp si anume: pentru litigiile sau neintelegerile cu dezvoltatorii imobiliari se percepe un onorariu fix de 700 de lei pentru orice dosar

 

 

 

In ultima vreme se observa o crestere alarmanta a incarcarii termenilor contractuali de catre dezvoltatorii imobiliari.

Numai in Bucuresti se estimeaza un numar de peste 12000 de dosare in urmatoarele 6 luni.

 

De ce?

 

Goana dupa profituri i-a determinat pe dezvoltatori si nu numai sa , sa nu respecte obligatiile contractuale.

 

Metodele de lucru sunt cele clasice pentru recuperarea unei creante comerciale.

 

 

 

In prima faza vom incerca recuperarea creantei pe cale amiabila. Metodele de lucru in cazul procedurii amiabile cuprind: investigatii ale solvabilitatii debitorului, bunurilor acestuia, investigatii privind identificarea asociatilor si administratorilor societatii, discutii telefonice, notificari, intalniri directe. In 90% din cazuri aceasta metoda si-a dovedit eficienta. In cazul in care, in urma acestor demersuri, debitorul nu reactioneaza pozitiv la solicitarile noastre, vom demara procedura litigioasa de recuperare a datoriei prin chemarea in judecata a datornicului, urmata de executarea silita a acestuia, de asemenea prin formularea de plangeri penale, cereri de declansare a procedurii falimentului, etc.

 

 

HAIDETI SA NE FACEM DREPTATE.NU ASTEPTATI CAND ESTE PREA TARZIU

 

 

Va asteptam pe siteul nostru pentru toate detaliile www.coltuc.ro

 

Amenzi intre 2000 si 4000 lei, pentru comerciantii care nu acorda restul in bani

de
Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a promulgat joi legea care modifica OUG nr. 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor pe piata.

Propunerea legislativa adoptata de Camera deputatilor, in calitate de for decizional,  si trimisa la promulgare la sfarsitul saptamanii trecute, prevede interzicerea platii restului de catre comerciant consumatorului sub orice alta forma decat acordarea acesteia in numerar.

Legea vine in contextul in care, in ultima vreme, sunt tot mai frecvente cazurile in care acordarea de catre comerciant a restului cuvenit in cadrul operatiunilor de vanzare-cumparare catre consumator se face intr-i varietate de produse, obligand consumatorul sa le primeasca in schimbul valorii acestuia, valoare ce nu poate fi exprimata decat in bani.

De asemenea, legea prevede sanctionarea comerciantilor cu sume cuprinse intre 2000 si 4000 lei in cazul nerespectarii acestei interdictii, in vederea descurajarii unor astfel de practici.

In cazul in care presedintele Basescu va promulga legea, aceasta va intra in vigoare dupa publicarea in Monitorul Oficial.

Legea privind modificarea OUG nr. 99/2000, in forma adoptata de Camera Deputatilor,  poate fi vizualizata aici.

Lista completa a legilor promulgate joi, 23 octombrie 2008,  poate fi vizualizata aici.

Sursa principala

Probleme comerciale onestene

de

Desi a luat o amploare deosebita in anii de dupa Revolutia din 1989, in Onesti comertul se confrunta cu câteva probleme, care nemultumesc multi locuitori ai municipiului. Astfel, in apropierea Pietei agroalimentare a Onestiului se afla o sumedenie de spatii comerciale care formeaza bazarul. Aici, peste 60 de vânzatori din Republica Moldova desfac un bogat sortiment de marfuri, de la materiale pentru instalatiile sanitare, tricotaje si aparatura radio – tv pâna la motofierastraie, biciclete, motoare si altele. Spatiul unde vând aceste produse comerciantii de peste Prut este unul particularizat intr-un mod inedit, toate tarabele aflându – se in interiorul unui teren circular imprejmuit, folosit ca pista pentru modelism, in ultimii ani ai dictaturii comuniste. Locul de unde altadata se putea urmari aceste intreceri de modelism, desi a fost amenajate ca o adevarata tribuna sportiva, astazi este “napadit” de buruieni si chiar mici arbusti. Nemultumirea onestenilor nu se leaga de aspectul neplacut privirii, cu vegetatia ce se dezvolta in voie ori de tarabele comerciantilor de dincolo de Prut, ce sunt acoperite cu cartoane , bucati de tabla si de placaj ci de faptul ca marfurile vândute de moldoveni nu sunt insotite de certificate de garantie. Desi in urma cu mai mult timp mai multi cumparatori au cerut lamuriri de la vânzatorii din Republica Moldova asupra garantiei marfurilor cumparate de aici si in zilele trecute alti onesteni au adus in discutie aceeasi problema. Cumparând un aparat de radio, Niculina C. a constatat ca acesta a functionat doar câteva zile. Ea s-a adresat vânzatorilor de unde a achizitionat aparatul de radio, raspunsul acestora fiind ca ” la pretul foarte mic cu care a fost vândut acest aparat, nu se asigura garantie”. La interventia mai multor cumparatori aflati in bazarul onestean, in cele din urma aparatul de radio a fost schimbat de catre cei care l-au vândut iar cumparatorii au cerut din nou comerciantilor din Republica Moldova, sa respecte legile ce mentioneaza ca orice marfa se poate vinde insotita de certificatul de garantie. O alta problema comerciala pe care onestenii si cei aflati in tranzit o resimt din plin se inregistreaza in zona de jos a municipiului. Pâna la sfârsitul lunii iunie, in spatiul comercial al unui intreprinzator onestean a functionat o piata agroalimentara. Profitând de oferta unei firme ce doreste sa deschida un supermarket “Billa”, acesta a vândut cladirea ce adapostea piata agroalimentara, somându – i pe cei care isi desfasurau activitatea aici (peste 20 de societati comerciale si peste 150 de producatori agricoli ce isi desfaceau aici produsele agricole), sa elibereze spatiile. Acestia s-au conformat somatiei iar onestenii din zona si navetistii din localitatile apropiate Onestiului nu mai au de unde cumpara nici un produs agricol. Desi au trecut aproape trei luni de la inchiderea “Pietei Bucur”, Primaria Onesti nu a facut nimic pentru amenajarea unui spatiu comercial in zona pentru aprovizionarea locuitorilor municipiului si a navetistilor. Neculai Oprinoiu ne-a declarat: “Este foarte greu ca sa aducem de la piata agroalimentara a municipiului, aflata la aproape 2 kilometri, tot ceea ce ne trebuie pentru camara iernii. In zona mai vin câtiva producatori agricoli cu diverse produse si le pun pe marginea strazii, in conditii neadecvate pentru comercializare. Speram sa se gaseasca o rezolvare si acestei probleme”. Ion Moraru

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!