Juridic

„Art. 1 – (1) Detectivul particular este persoana atestata în conditiile prezentei legi si care, fara sa aduca atingere dreptului la viata intima, familiala si privata ori altor drepturi si libertati fundamentale, la cererea persoanelor fizice sau juridice, desfasoara

activitati specifice de investigare, referitoare la:
a) conduita si moralitatea publica a unei persoane;
b) date privind solvabilitatea ori seriozitatea unei persoane fizice sau juridice potentiala partenera într-o afacere;
c) persoanele disparute de la domiciliu;
d) bunurile care fac obiectul unor litigii de natura civila sau penala înstrainate în scopul prejudicierii intereselor unei parti în proces;
e) asigurarea protectiei împotriva scurgerii unor informatii din sfera vietii private sau a activitatii agentilor economici care doresc sa pastreze confidentialitatea acestora.
(2) Activitatea detectivului particular nu poate fi contrara reglementarilor legale interne sau celor internationale la care România este parte, sigurantei nationale, ordinii publice ori bunelor moravuri.
(3) Informatiile obtinute în urma activitatilor desfasurate de detectivul particular sunt destinate exclusiv clientului acestuia, în conditiile prezentei legi.”

Norme:
1.1. Prin activitati specifice de investigare, în sensul prezentelor norme, se întelege activitatile de studiere amanuntita si de cercetare, efectuate în cazul investigat de catre detectivul particular prin folosirea mijloacelor, metodelor si procedurilor adecvate de lucru, în scopul realizarii sarcinii investigatiei inclusiv, în functie de caz, masurile specifice de acoperire care sa asigure protectia investigatiei.
1.2. Detectivul particular va refuza cazul atunci când clientul solicita activitati ce încalca normele legale în vigoare sau bunele moravuri si va comunica acest lucru organelor de politie, iar în cazul în care constata ca informatiile solicitate de client vizeaza siguranta nationala, va sesiza de îndata autoritatile cu atributii în domeniu.

2. Lege:
„Art. 2 – (1) Detectivul particular îsi poate exercita profesia, dupa caz, în cadrul societatilor specializate sau al cabinetelor individuale de detectivi particulari înfiintate conform legislatiei comerciale si care functioneaza în baza licentei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Române.
(2) Obiectul de activitate al societatilor specializate si al cabinetelor individuale de detectivi particulari este unic.
(3) Conducatorii executivi ai societatilor specializate de detectivi particulari trebuie sa fie absolventi ai facultatii de drept sau ai unei scoli postliceale de detectivi ori sa fi îndeplinit functia de politist ori lucrator în cadrul unei institutii publice cu atributii în domeniul ordinii publice sau sigurantei nationale cu grad de ofiter si sa îndeplineasca conditiile prevazute la art. 5 lit. c), d), e) si f).
(4) Asociatii sau actionarii persoane fizice ai societatilor specializate de detectivi particulari, înfiintate conform alin. (1), trebuie sa îndeplineasca cumulativ conditiile prevazute de art. 5 lit. d) si e).”

Norme:
2.1. Pentru obtinerea licentei de functionare, asociatii/actionarii societatilor specializate trebuie sa îndeplineasca conditiile prevazute de art. 5 lit. d) si e) din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita în continuare lege.
2.2. Pentru obtinerea licentei de functionare conducatorii societatilor specializate sau ai cabinetelor individuale de detectiv particular depun la inspectoratul de politie judetean sau la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, urmatoarele documente:
a) cerere adresata Inspectoratului General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, prin care se solicita eliberarea licentei de functionare, înregistrata si datata, din care sa rezulte denumirea, adresa sediului social/administrativ si a punctelor de lucru, numele si calitatea conducatorilor executivi, numarul de telefon si fax;
b) copia actului de proprietate sau de folosinta pentru sediul social/administrativ si pentru punctele de lucru;
c) pentru conducatorii executivi ai societatii – copie legalizata a diplomei de studii pentru absolventii facultatilor de drept sau ai unei scoli postliceale de detectivi particulari ori a unei adeverinte din care sa reiasa ca au îndeplinit functia de politist sau lucrator în cadrul unei institutii publice cu atributii în domeniul ordinii publice ori sigurantei nationale cu grad de ofiter;
d) avizul, în copie, eliberat de inspectoratul de politie judetean sau, dupa caz, de Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, în raza careia functioneaza societatea sau cabinetul individual de detectivi particulari;
e) declaratie scrisa si autentificata din care sa rezulte ca nu desfasoara o activitate care implica exercitarea autoritatii publice pentru conducatorii executivi;
f) copie legalizata a actului constitutiv al societatii, în care sa fie mentionat codul CAEN, sau a contractului de societate si statutului societatii, dupa caz, ori a statutului cabinetului individual de detectiv particular;
g) copii de pe actele de identitate ale conducatorilor executivi;
h) copie a certificatului de înregistrare a societatii la oficiul registrului comertului;
i) certificate medicale, în original, pentru conducatorii executivi;
j) lista cu mijloacele materiale-tehnice, de transport, de comunicatii, a mijloacelor audio-video, a aparaturii de identificare, a centrelor de supraveghere si a tehnicii de calcul, pe care urmeaza sa le foloseasca;
k) copie a atestatului de detectiv particular – numai pentru cabinetele individuale;
l) regulamentul de organizare si functionare;
m) certificat de cazier judiciar.
2.3. Baremele medicale pentru dobândirea calitatii de detectiv particular se stabilesc prin ordin al ministrului administratiei si internelor, cu avizul Ministerului Sanatatii.
2.4. Regulamentul de organizare si functionare va avea urmatorul cuprins:
a) dispozitii generale;
b) structura organizatorica a societatii;
c) conditii de angajare (cu respectarea legislatiei muncii si a prevederilor Legii nr. 329/2003);
d) pregatirea personalului si controlul acestuia în activitatea desfasurata;
e) atributiile personalului societatii sau cabinetului individual;
f) dotarea personalului;
g) fluxul informatiilor rezultate în urma procesului de investigare si nivelul de acces al personalului societatii/cabinetului individual la acestea;
h) dispozitii finale, care vor cuprinde în mod obligatoriu prevederi referitoare la obligatia de a nu angaja personalul în actiuni de forta, în executari silite, recuperari de debite, conflicte stradale sau între grupuri de persoane, obligativitatea încetarii raporturilor de munca cu angajatul în cazul retragerii avizului sau atestatului de exercitare a profesiei de detectiv particular, precum si obligatia de a comunica, în termen de 10 zile, inspectoratului de politie judetean sau Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, cu privire la modificarile produse în organizare, structura, adresa sediului social sau a punctelor de lucru.
2.5. Inspectoratele de politie judetene si Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti vor transmite, în termen de 5 zile de la primire, documentele mentionate la pct. 2.2 la Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, cu propuneri motivate privind eliberarea licentei de functionare.
2.6. Încetarea sau întreruperea activitatii pentru care s-a acordat licenta de functionare a societatii, cu precizarea intervalului de timp, va fi comunicata în termen de 10 zile la inspectoratele de politie judetene sau la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz.
2.7. Toate documentele prevazute la pct. 2.2 vor fi depuse în doua exemplare, în copie legalizata, cu exceptia certificatului de cazier judiciar prevazut la pct. 2.2 lit. m) si a certificatelor medicale prevazute la pct. 2.2 lit. i), care vor fi depuse în original si însotite de o copie legalizata.
2.8. Licenta de functionare se elibereaza de Inspectoratul General al Politiei Române numai dupa verificarea îndeplinirii tuturor conditiilor prevazute de lege.
2.9. Forma si continutul licentei de functionare sunt prevazute în anexa nr. 1 la prezentele norme.
2.10. Pentru realizarea obiectului unic de activitate, societatile specializate si cabinetele individuale pot efectua:
a) consultanta de specialitate;
b) activitati de investigare pentru realizarea prevederilor art. 1 alin. (1) din lege, prin folosirea de mijloace, proceduri si metode de munca, precum si orice alte activitati permise de lege si în conditiile legii, în scopul solutionarii cazului.

3. Lege:
„Art. 5 – Poate dobândi calitatea de detectiv particular persoana care îndeplineste urmatoarele conditii:
a) are cetatenia româna sau cetatenia unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului Economic European;
b) poseda cel putin studii medii si este absolventa a unei scoli postliceale de detectivi sau a îndeplinit functia de politist ori lucrator în cadrul unor institutii publice cu atributii în domeniul apararii, ordinii publice sau sigurantei nationale ori este absolventa a unei institutii de învatamânt superior;
c) este apta din punct de vedere medical;
d) sa nu fi fost condamnata pentru infractiuni savârsite cu intentie;
e) nu desfasoara o activitate care implica exercitiul autoritatii publice;
f) a obtinut avizul inspectoratului de politie judetean sau al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, dupa caz;
g) a promovat examenul de atestare a calitatii de detectiv particular, conform prevederilor art. 7, ori detine un certificat de calificare în aceasta profesie sau un atestat similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European.”

Norme:
3.1. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European dobândesc calitatea de detectiv particular pe teritoriul României:
a) prin recunoasterea de catre Inspectoratul General al Politiei Române a certificatului de calificare în aceasta profesie sau a atestatului similar eliberat în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, conform Legii nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale pentru profesiile reglementate din România; sau
b) prin promovarea examenului de atestare a calitatii de detectiv particular, conform art. 7 din lege.
3.2. Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European pot face dovada îndeplinirii conditiilor prevazute de art. 5 lit. c) si d) din lege cu documentele echivalente celor prevazute la art. 6 lit. f) si g) din lege, eliberate de autoritatile competente din unul dintre aceste state. 3.3. Documentele care atesta formarea în profesie sau experienta profesionala, solicitate conform art. 2 alin. (3) si art. 5 lit. b) din lege, eliberate în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spatiului Economic European, se recunosc în scop profesional de catre Inspectoratul General al Politiei Române, conform Legii nr. 200/2004.
3.4. Documentele care atesta studiile medii si universitare, eliberate în strainatate, prevazute la art. 2 alin. (3) si la art. 5 lit. b) din lege, se recunosc de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii.
3.5. Dispozitiile pct. 3.1 lit. a), pct. 3.3 si 3.4 se aplica si cetatenilor români.
3.6. Procedura de recunoastere prevazuta la pct. 3.1 lit. a) si la pct. 3.3 se stabileste prin ordin al ministrului administratiei si internelor.

4. Lege:
„Art. 7 – (1) Calitatea de detectiv particular se dobândeste în urma verificarii îndeplinirii conditiilor prevazute de lege si a examinarii candidatilor de catre o comisie instituita la nivelul inspectoratului de politie judetean, respectiv al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti.
(2) Comisia prevazuta la alin. (1) se întruneste trimestrial, iar verificarea cunostintelor se face potrivit tematicii aprobate de Inspectoratul General al Politiei Române.
(3) Dupa promovarea examenului, detectivului particular i se elibereaza un atestat, pe baza caruia se poate asocia ori angaja la o societate licentiata sau îsi poate înfiinta cabinet individual pentru desfasurarea de activitati de investigare.
(4) Persoana respinsa la examen poate depune contestatie la Inspectoratul General al Politiei Române în termen de 3 zile, acesta având obligatia sa o solutioneze în termen de 30 de zile de la data depunerii.
(5) Cetatenii din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European care au calitatea de detectiv particular pot desfasura activitatile specifice acestei profesii pe teritoriul României, în conditiile prezentei legi, exclusiv în baza unei delegatii emise de societatea pe care o reprezinta, în vederea solutionarii cazului ce face necesara prezenta acestora în România. Cetatenii din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European fac dovada calitatii de detectiv particular cu actul care atesta în mod valabil aceasta calitate în statul de origine sau de provenienta.
(6) Detectivii prevazuti la alin. (5) au obligatia ca înaintea desfasurarii oricaror activitati specifice si la încetarea acestora sa înstiinteze organul de politie competent teritorial.”

Norme:
4.1. Comisia de examinare prevazuta la art. 7 alin. (1) din lege se constituie prin dispozitie scrisa a directorului general al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, respectiv a inspectorului-sef al inspectoratului de politie judetean, si este formata din ofiteri de politie specializati în domeniu. Comisia are în componenta un presedinte, 2 membri si un secretar.
4.2. La lucrarile comisiei de examinare pot participa reprezentanti anume mandatati ai asociatiilor profesionale de detectivi, cu rol consultativ la adoptarea deciziei de atestare individuala.
4.3. Tematica de examinare în vederea atestarii se stabileste de catre Inspectoratul General al Politiei Române, la propunerea Directiei de investigatii criminale, si se aduce la cunostinta publicului, prin mijloacele de comunicare în masa ori prin afisare la sediile unitatilor de politie la care se constituie comisii de examinare în vederea atestarii, cu minimum 30 de zile înainte de data organizarii examinarii candidatilor.
4.4. Examenul pentru obtinerea atestatului de detectiv particular consta într-o proba scrisa, eliminatorie, precum si în sustinerea unui interviu. În functie de rezultatele obtinute, candidatii sunt declarati „admisi” sau „respinsi”.
4.5. Lista cuprinzând situatia rezultatelor obtinute la examenele de atestare se afiseaza la sediul unitatii de politie care organizeaza examinarea, în locuri accesibile publicului.
4.6. În termen de 24 de ore de la data afisarii rezultatelor, candidatii respinsi la examenul de obtinere a atestatului pot depune contestatie la sediul inspectoratului de politie judetean ori la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz.
4.7. Contestatiile se solutioneaza de o comisie speciala, numita prin dispozitie a sefului unitatii de politie care a organizat examenul de obtinere a atestatului de detectiv particular si care are în componenta: un presedinte, 2 membri, ofiteri de politie specializati în domeniu si un secretar. Functia de presedinte al comisiei de contestatii va fi îndeplinita de unul dintre inspectorii adjuncti ai inspectoratului de politie judetean, respectiv de un director adjunct al Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, iar functia de secretar va fi îndeplinita de seful structurii de resurse umane a unitatii de politie.
4.8. Forma si continutul atestatului de detectiv particular sunt prevazute în anexa nr. 2 la prezentele norme.
4.9. La sosirea pe teritoriul României, înainte de declansarea oricarei activitati în calitate de detectiv particular, în baza art. 7 alin. (6), cetatenii din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European au obligatia de a înstiinta în scris, conform formularului prezentat în anexa nr. 3 la prezentele norme, unitatea de politie pe raza careia urmeaza sa initieze investigatia.

5. Lege:
„Art. 8 – (1) Calitatea de detectiv particular înceteaza:
a) prin renuntare scrisa, care se depune la inspectoratul de politie judetean sau, dupa caz, la Directia generala de politie a municipiului Bucuresti;
b) prin anularea atestatului în conditiile art. 23 alin. (2);
c) când persoana în cauza nu mai îndeplineste conditiile prevazute la art. 5 lit. a) si c) – e).”

Norme:
5.1. În termen de 3 zile de la data constatarii savârsirii uneia dintre faptele prevazute la art. 23 alin. (2) din lege, atestatul de detectiv particular poate fi anulat de unitatea de politie emitenta, prin dispozitia semnata de seful acesteia.
5.2. În maximum 5 zile de la data anularii atestatului, organul de politie care a dispus masura va comunica despre aceasta atât societatii în care îsi desfasoara activitatea detectivul particular, cât si persoanei împotriva careia s-a dispus masura respectiva.
5.3. În termen de 3 zile de la primirea comunicarii, persoana careia i s-a anulat atestatul este obligata sa depuna legitimatia de detectiv particular la sediul unitatii de politie care a dispus anularea.
5.4. În termen de 3 zile de la data producerii unuia dintre cazurile prevazute de art. 8 alin. (1) lit. c) din lege, persoana care are calitatea de detectiv particular este obligata sa comunice în scris acest lucru unitatii de politie care i-a eliberat atestatul.
5.5. Pe perioada încetarii sau suspendarii calitatii de detectiv particular, persoana în cauza este obligata sa predea legitimatia de detectiv particular unitatii de politie emitente.
5.6. În situatia în care atestatul este anulat ca urmare a contraventiei prevazute la art. 18 alin. (1) lit. c) raportat la art. 15 lit. a) – c) din lege, masura anularii va fi comunicata si organelor cu atributii în domeniul sigurantei nationale, potrivit competentelor legale, împreuna cu datele si informatiile obtinute.

6. Lege:
„Art. 11 – (1) În exercitarea profesiei detectivul particular are dreptul sa efectueze investigatii în legatura cu persoanele, bunurile, faptele, datele si împrejurarile care fac obiectul acestei activitati, cu respectarea stricta a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a dispozitiilor legale.
(2) În efectuarea investigatiei detectivul particular poate solicita persoanelor fizice sau autoritatilor publice informatii care, potrivit legii, nu sunt clasificate si nu aduc atingere dreptului la viata intima, familiala si privata ori altor drepturi si libertati fundamentale ale persoanei vizate.”

Norme:

6.1. În exercitarea profesiei detectivul particular are dreptul sa efectueze investigatii si supravegheri prin observare directa, fotografiere, înregistrare audio-video si sa solicite din arhivele si evidentele unor institutii publice date, care, potrivit legii, nu sunt clasificate si nu aduc atingere dreptului la viata intima, familiala ori privata sau altor drepturi si libertati fundamentale ale persoanei.
6.2. Datele si informatiile solicitate vor fi furnizate cu operativitate.

7. Lege:
„Art. 12 – Detectivul particular are urmatoarele obligatii: […]
b) sa foloseasca metode si mijloace de investigare prin care sa nu aduca atingere normelor de drept ori drepturilor si libertatilor cetatenesti;”

Norme:
7.1. Detectivilor particulari, precum si societatilor specializate sau cabinetelor individuale în care acestia îsi desfasoara activitatea le sunt interzise urmatoarele activitati:
a) interceptarea unei convorbiri sau comunicari efectuate prin telefon, telegraf, fax, retele electronice ori alte mijloace de transmitere de voce sau date la distanta, precum si accesul în spatiile respective pentru instalarea aparaturii specifice;
b) interceptarea, sustragerea, distrugerea, retinerea sau deschiderea fara drept a unei corespondente ori a altor trimiteri postale adresate unei persoane;
c) interceptarea comunicatiilor ambientale în spatiul privat;
d) supravegherea foto-video prin amplasarea de mijloace tehnice în spatii private.

8. Lege:
„Art. 14 – Societatile specializate si cabinetele individuale de detectivi particulari au urmatoarele drepturi:
a) sa se doteze si sa foloseasca mijloacele tehnice de investigare si comunicatii permise de lege;
b) sa organizeze cursuri si alte activitati de pregatire profesionala si fizica specifice pentru perfectionarea pregatirii personalului propriu;”

Norme:
8.1. Pentru mijloacele de comunicare este obligatorie obtinerea prealabila a autorizatiei pentru frecventele utilizate, eliberata de Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei – I.G.C.T.I.
8.2. Tematica pregatirii profesionale si pentru perfectionarea personalului propriu va fi prezentata de catre conducatorii executivi ai societatii anual, pâna la data de 31 decembrie a anului în curs pentru anul urmator, la Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, în vederea aprobarii.
8.3. Tematica va fi utilizata în procesul pregatirii profesionale numai dupa aprobarea sa de catre Inspectoratul General al Politiei Române.
8.4. Daca avizul prevazut la pct. 8.2 nu este emis în termen de 10 zile de la primire, tematica se considera aprobata de drept.

9. Lege:
„Art. 15 – (1) În organizarea si desfasurarea activitatii detectivii particulari din societatile specializate si din cabinetele individuale au obligatia:
a) sa întreprinda investigatii numai în baza unei conventii scrise încheiate cu clientul;
b) sa înfiinteze un registru numerotat si sa îl înregistreze la inspectoratul de politie judetean sau, dupa caz, la Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, în care vor tine evidenta cazurilor investigate;
c) sa comunice datele si informatiile solicitate de procuror sau de instanta de judecata, pentru solutionarea unor cauze penale;
d) în cazurile în care constata ca informatiile obtinute vizeaza siguranta nationala, sa sesizeze de îndata autoritatile cu atributii în domeniu;
e) sa angajeze si sa foloseasca pentru activitatile specifice de investigatii numai persoane care au calitatea de detectiv particular;
f) în raport de posibilitati si pe baza unor conventii, sa primeasca în practica elevi ai scolilor de detectivi particulari.
(2) Societatile specializate si cabinetele individuale de detectivi particulari îsi întocmesc regulament de organizare si functionare, care se aproba prin dispozitie scrisa a conducatorului executiv al societatii sau a sefului cabinetului individual, dupa caz.”

Norme:
9.1. Toate cazurile investigate trebuie evidentiate în registrul prevazut la art. 15 lit. b) din lege, ocazie cu care se vor înscrie în mod obligatoriu si urmatoarele mentiuni:
a) numarul de ordine al cazului aflat în lucru la societatea specializata sau la cabinetul individual;
b) codul clientului corespunzator codului mapei-anexa în care se grupeaza datele de identificare ale clientului si toate documentele întocmite cu ocazia efectuarii activitatilor în cazul respectiv; codul poate consta din cifre/numere, nume sau denumire;
c) obiectul conventiei scrise încheiate cu clientul;
d) data finalizarii cazului;
e) codul numeric personal al clientului.
9.2. Societatile specializate sau cabinetele individuale trebuie sa sesizeze în scris, de îndata, autoritatile cu atributii în domeniu, conform atributiilor legale, atunci când datele sau informatiile, indiferent de modul în care au fost obtinute, vizeaza siguranta nationala; acestea sunt obligate sa puna la dispozitie autoritatilor sesizate si suportul pe care, eventual, sunt fixate datele respective.
9.3. Sunt interzise copierea, multiplicarea si transcrierea acestor date si informatii de catre cei care intra în posesia lor – atât detectivii particulari, cât si alte persoane din cadrul societatilor specializate sau al cabinetelor individuale -, precum si comunicarea acestora, sub orice forma, altor persoane fizice sau juridice.

10. Lege:
„Art. 20 – (1) Repetarea savârsirii contraventiilor prevazute la art. 18 lit. a) si c) în interval de un an atrage suspendarea atestatului pe o perioada de la 3 la 6 luni.
(2) Suspendarea atestatului si revocarea suspendarii se dispun, în toate cazurile, de catre Inspectoratul General al Politiei Române, la propunerea inspectoratelor de politie judetene sau a Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti, si se comunica persoanei în cauza.”

Norme:
10.1. În situatia prevazuta la art. 20 alin. (1) din lege, suspendarea atestatului se dispune în scris de catre Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale, la propunerea motivata a inspectoratului de politie judetean sau a Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti din care face parte organul constatator, în termenul prevazut la pct. 5.1.
10.2. Dispozitia de suspendare va fi comunicata în scris persoanei în cauza, respectiv societatii în care aceasta îsi desfasoara activitatea, de catre inspectoratul de politie judetean sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, în termenul prevazut la pct. 5.2.

11. Lege:
„Art. 24 – (1) Masurile prevazute la art. 23 referitoare la suspendarea sau la anularea atestatului de detectiv particular se dispun de catre inspectoratul de politie judetean care l-a emis sau, dupa caz, de catre Directia generala de politie a municipiului Bucuresti.
(2) Suspendarea sau anularea licentei de functionare a societatii specializate ori a cabinetului individual de detectivi particulari se dispune, în conditiile prezentei legi, de catre Inspectoratul General al Politiei Române.”

Norme:
11.1. Suspendarea sau anularea atestatului de detectiv particular se dispune de catre inspectoratul de politie judetean sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti în conditiile prevazute de lege si de prezentele norme.
11.2. Suspendarea sau anularea licentei de functionare a societatii se dispune de inspectoratul de politie judetean sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, numai dupa obtinerea aprobarii de la Inspectoratul General al Politiei Române – Directia de investigatii criminale.

12. Lege:
„Art. 25 – Controlul activitatii specifice desfasurate de societatile specializate si de cabinetele individuale de detectivi particulari se efectueaza de politisti anume desemnati de catre Inspectoratul General al Politiei Române, cu avizul Ministerului Public.”

Norme:
12.1. Controlul va fi efectuat anual sau ori de câte ori exista sesizari din care rezulta ca activitatea societatii sau cabinetului individual de detectivi particulari nu se desfasoara în conformitate cu prevederile legale.
12.2. Cu ocazia controlului vor fi avute în vedere urmatoarele aspecte:
a) autenticitatea actelor de constituire si functionare a societatii specializate sau cabinetului individual de detectivi particulari si legalitatea functionarii acestora;
b) daca asociatii/actionarii, precum si conducatorul societatii sau cabinetului individual de detectivi particulari si personalul acestora întrunesc conditiile si criteriile prevazute de lege si de prezentele norme;
c) existenta registrului prevazut de lege si înregistrarea datelor obligatorii în acesta;
d) existenta unor incompatibilitati ori interdictii în exercitarea profesiei de detectiv particular.
12.3. În toate situatiile, constatarile facute cu ocazia controlului efectuat la societatile specializate sau cabinetele individuale de detectivi particulari vor fi evidentiate în registrul unic de control, unde se mentioneaza identitatea si calitatea organului de control, masurile propuse si sanctiunile aplicate.

Anexa Nr. 1
la norme

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE

LICENTA DE FUNCTIONARE

  În baza prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificarile si completarile ulterioare, se autorizeaza functionarea
…………………..
…………………………………………………………………,

(denumirea societatii comerciale/a cabinetului individual)

înregistrata/înregistrat la ……………… cu codul unic de înregistrare
………., cu sediul în ………, str. …….. nr. …, bl. …, sc. …,
ap. …, sectorul/judetul ……… .

Inspectorul general
al Inspectoratului General al Politiei Române,
……………………………………….

    Data eliberarii …..         Seria ………. numarul ………….

Anexa Nr. 2
la norme

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE
……………………………………………………………………
(unitatea de politie emitenta)

ATESTAT DE DETECTIV PARTICULAR

   În urma promovarii examenului profesional si în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Legea nr. 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular, cu modificarile si completarile ulterioare, se elibereaza domnului/doamnei …………………, CNP …………………….., prezentul atestat prin care se confirma calitatea de detectiv particular.
Prezentul atestat confera titularului toate drepturile prevazute de lege.

Seful unitatii de politie emitente,
…………………………………………..

Data eliberarii ………..         Seria ………… numarul ……………

Anexa Nr. 3
la norme

MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMÂNE
………………………………….
(unitatea de politie emitenta)

Numele si prenumele politistului (în clar)
Semnatura
…………………..

DECLARATIE

Date de identificare:

– numele ……………………………………………………….;

– prenumele …………………………………………………….;

– prenumele parintilor …………………………………………..;

– anul, luna si ziua nasterii …………………………………….;

– localitatea/tara ………………………………………………;

– domiciliul (localitatea, strada, nr., tara) ………………………;

– seria si numarul pasaportului …………………………………..;

– seria si numarul legitimatiei de serviciu ………………………..;

– societatea de detectivi particulari emitenta ……………………..;

……………………………………………………………….;

– locul si perioada în care efectueaza investigatiile ……………….;

……………………………………………………………….;

       Semnatura                        Data
        ………….                 ………

Actele care pot fi încheiate numai la notar
Potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sub sancţiunea nulităţii absolute, o întreagă serie de acte juridice pot fi încheiate numai în forma autentică, cum ar fi:
– actele juridice între vii de înstrăinare a terenurilor cu sau fără construcţii situate în intravilan sau extravilan;

 
– ipotecile convenţionale;
– donaţiile;
– actele constitutive ale societăţilor comerciale în nume colectiv sau în comandită simplă;
– actele constitutive ale societăţilor comerciale pe acţiuni care se constituie prin subscripţie publică;
– actele constitutive ale oricărei societăţi comerciale atunci când printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un teren;
– actele constitutive ale asociaţiilor si fundaţiilor fără scop patrimonial;
– actele constitutive si statutele ocoalelor silvice;
– consimţământul scris de a dona ţesuturi sau organe umane în scop terapeutic;
– consimţământul părintelui firesc, dat prin act autentic notarial, în cazul adopţiei copilului sau de către celălalt soţ;
– actele de mecenat.

Prin urmare, în aceste cazuri, sau în oricare alte situaţii în care legea impune cerinţa ca actul juridic să îmbrace forma autentică, este obligatoriu să mergeţi la un notar public pentru încheierea unor astfel de acte, întrucât, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 36/1995 a notarilor publici, în principiu, doar acestia au competenţa de a autentifica astfel de acte.

Avocaţii nu au competenţa de a autentifica
Atragem atenţia asupra faptului că avocaţii nu au competenţa de a autentifica. De asemenea, nu trebuie confundată posibilitatea legală a avocatului de redactare a actelor juridice, de atestare a identităţii părţilor, a conţinutului si a datei actelor ce urmează a fi prezentate spre autentificare notarului public cu autentificarea propriu-zisă, dată în competenţa notarului, si nu a avocatului.
Asa cum am mai precizat, nu toate actele juridice trebuie încheiate în forma autentică. De asemenea, este la fel de adevărat că nu toate actele juridice privitoare la transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile trebuie încheiate în forma autentică.
De exemplu, contractul de vânzare-cumpărare a unui teren trebuie încheiat, sub sancţiunea nulităţii absolute, în forma autentică, în timp ce contractul de vânzare-cumpărare a unui apartament dintr-un imobil bloc de locuinţe poate fi încheiat si sub semnătură privată. Desigur, această ultimă ipoteză este posibilă numai dacă se transferă doar dreptul de proprietate asupra apartamentului fără cota indiviză din terenul de sub bloc.
Prin urmare, într-un astfel de caz, ca si în toate celelalte situaţii când legea nu cere încheierea respectivelor acte în forma autentică, acestea pot fi încheiate sub semnătură privată, fără a apela la un notar public. Totusi, este recomandabil să consultaţi un profesionist al dreptului, respectiv un avocat, pentru a evita eventualele neplăceri ce ar putea surveni din cauza diverselor cauze, din care enumerăm: gresita cunoastere a legii, folosirea unor termeni inadecvaţi, care produc confuzie, lipsa de claritate în exprimare etc. În plus, pe lângă redactarea actului, avocatul dumneavoastră poate să ateste identitatea părţilor, conţinutul si data actelor încheiate.

Cåt costă?
În ceea ce priveste diferenţierea costurilor pe care le aveţi de suportat atunci când doriţi încheierea unui act juridic prin intermediul unui notar sau al unui avocat, în primul rând trebuie făcută o precizare deosebit de importantă: în cazul actelor juridice pentru care legea impune pentru însăsi validitatea acestora cerinţa încheierii în forma autentică, nu se mai pune problema diferenţierii costurilor. În acest caz, nu aveţi de ales decât să mergeţi la notar si să suportaţi toate costurile aferente autentificării. Mai exact, este vorba, în principiu, de diferite sume datorate statului cu titlul de impozite si taxe la care se adaugă onorariul notarial.
În celelalte cazuri, este bine de stiut faptul că, indiferent dacă apelaţi la un notar public sau la un avocat, în funcţie de tipul de act juridic pe care doriţi să-l încheiaţi, subzistă obligaţia de plată a sumelor datorate statului cu titlu de impozit.

Avantajele înscrisurilor autentice
În cazul în care dorim să încheiem un act juridic pentru care legea nu impune încheierea în forma autentică (notarială), se ridică întrebarea: unde este mai bine să fie încheiate? La notar? La avocat? Sau pur si simplu le încheiem singuri, fără avocat si fără notar? Desigur, din punct de vedere al costurilor, este mai avantajos să le încheiem la avocat, si nu la notar si, desigur, cea mai „ieftină“ soluţie ar fi să le încheiem fără a consulta un notar sau un avocat.
Însă, în opinia noastră, cel mai responsabil ar fi să le încheiem în forma autentică, chiar dacă acest lucru ar presupune, uneori, plata unui onorariu mai mare. De ce?  Pentru că, este bine de stiut, în sistemul nostru de drept, actul juridic încheiat în forma autentică are cea mai mare forţă probantă. Astfel, notarul este învestit să îndeplinească un serviciu de interes public, sens în care emite acte de autoritate publică care au forţa probantă prevăzută de lege, superioară oricărui alt act, sau un document „situat pe acelasi palier al forţei juridice cu hotărârea judecătorului“. Deoarece înscrisurile autentificate poartă semnătura si sigiliul agentului instrumentator, ele se bucură de o prezumţie de legalitate si validitate si, drept urmare, au deplină forţă probantă atât între părţi, cât si faţă de terţi, până la înscrierea lui în fals. În ceea ce priveste menţiunile consemnate în cuprinsul înscrisului autentic, în baza declaraţiilor părţilor, cum ar fi menţiunea că preţul a fost plătit sau că bunul a fost predat, aceste menţiuni fac deplină dovada atât între părţi, cât si faţă de terţi, până la proba contrară. Desigur, părţile pot face proba contrară numai printr-un alt înscris, fie el autentic, fie sub semnătură privată, în timp ce terţii vor putea face dovada contrară prin orice mijloc de probă, deoarece lor, neparticipând la încheierea actului juridic, nu li se poate pretinde să furnizeze o dovadă scrisă.
De asemenea, notarul public are o serie de obligaţii legale cu privire la modul de încheiere a diverselor acte în forma autentică. De exemplu, în cazul vânzării-cumpărării unui imobil, notarul trebuie să respecte o procedură special edictată în acest scop, cu referire în special la: modul de redactare al actului, actele necesare pentru întocmirea contractului de vânzare-cumpărare, procedura autentificării etc.
În acelasi timp, spre deosebire de notarul public, avocatul nu are obligaţia legală de a respecta astfel de proceduri, acesta doar atestând data, identitatea si conţinutul actului redactat pentru clienţii săi. Nu spunem aici că avocatul ar fi mai puţin pregătit profesional decât un notar si nici nu am putea vreodată să afirmăm că avocatul este mai puţin diligent decât un notar atunci când trebuie să apere si să reprezinte interesele clienţilor săi, ci doar că avocatul nu este obligat să respecte astfel de proceduri care, în opinia noastră, au fost edictate tocmai pentru a garanta siguranţa circuitului juridic civil.
În plus, înscrisul atestat de avocat este, în definitiv, tot un simplu înscris sub semnătură privată, având o forţă probantă inferioară celui încheiat în forma autentică. Desigur, într-o lume perfectă, diferenţierea sub aspectul forţei probante între aceste tipuri de înscrisuri ar fi inutilă, dar în lumea reală în care trăim, în faţa instanţelor de judecată, balanţa se va înclina întotdeauna în favoarea celui care îsi probează pretenţiile sau apărările sale cu înscrisuri autentice.
De asemenea, înscrisurile autentice prezintă si avantajul că, atunci când ele se referă la o creanţă certă si lichidă, constituie titlu executoriu, putând fi astfel puse în executare asemenea unei hotărâri judecătoresti, în baza art. 66 din Legea nr. 36/1995

http://www.sfin.ro/articol_13687/ce_acte_putem_incheia_la_notar_la_avocat_sau_singuri.html