noul Cod de procedura civila

Avocat in 2023

de

Avocat in 2023

Avocat in 2023
Avocat in 2023

 

În 2023, profesia de avocat va fi la fel de importantă ca întotdeauna. Într-o lume în continuă schimbare și evoluție, avocații vor juca un rol vital în asigurarea justiției și protejarea drepturilor și intereselor clienților lor. În acest articol SEO, vom explora mai multe aspecte legate de profesia de avocat în anul 2023.

Primul aspect pe care dorim să-l abordăm este tehnologia. În ultimii ani, tehnologia a avut un impact semnificativ asupra profesiei de avocat, iar acest trend se va menține și în 2023. Din ce în ce mai mulți avocați utilizează tehnologii moderne pentru a gestiona cazurile lor, cum ar fi aplicații mobile, software de gestionare a cazurilor sau de comunicare cu clienții.

Un alt aspect important este diversitatea. În ultimii ani, am asistat la o creștere semnificativă a diversității în profesia de avocat. Această tendință va continua și în 2023, cu mai mulți avocați proveniți din medii diverse și cu o varietate mai mare de experiențe și puncte de vedere. Acest lucru va ajuta la asigurarea unei perspective mai largi și mai echilibrate în tratarea cazurilor.

Creditorii, obligati sa treaca pe la executorul judecatoresc inainte de a ajunge in instanta cu debitorii

de

Creditorii, obligati-sa-treaca-pe-la-executorul-judecatoresc-inainte-de-a-ajunge-in-instanta-cu-debitorii

Avocatul Stefan Ressler din cadrul Baroului Satu Mare nu priveste cu ochi buni modificarile aduse Codului de Procedura Civila sub aspectul litigiilor comerciale. Dupa el, noile reglementari sunt in defavoarea creditorilor care au de recuperat bani de la debitori.

 

 

In mod direct, avocatul satmarean face referire la prevederile art. 720 indice 1 din vechiul Cod de Procedura Civila, care prevedea ca „in procesele si cererile dintre profesionisti evaluabile in bani si derivate din raporturi contractual, inainte de introducerea cereri de chemare in judecata, reclamantul va incerca solutionarea litigiului fie prin mediere, fie prin conciliere directa cu cealalta parte”.

Deranjant este, potrivit avocatului Stefan Ressler, faptul ca noul Cod de Procedura Civila prevede ca, inainte de a demara un litigiu, creditorul este nevoit sa notifice debitorul sau sa mearga la executorul judecatoresc pentru ca acesta sa trimita o somatie sa se achite restanta fata de creditor.

„Daca in termen de 15 zile nu se achita datoria, atunci se poate adresa instantei cu ordonanta de plata. Vorbim despre includerea executorului judecatoresc in aceasta schema, despre onorariul acestuia (zeci de lei plus TVA)sau a unei proceduri prealabile, si mult timp pierdut,  timp care este esential in circuitul comercial. Pana acum se facea direct. E drept ca si acum este posibil, insa numai cu actiune in pretentie, cu taxe de timbre, care te arde la buzunare ca creditor”, a declarat pentru Avocatura.com, avocatul Stefan Ressler din cadrul Baroului Satu Mare.

Capcane-noul cod de procedura civila

de

Obligativitatea semnarii si sustinerii cailor extraordinare de atac exclusiv de catre avocat sau consilier juridic.NCPC stabileste ca, la redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea sau sustinerea recursului, partile (persoane fizice si juridice) vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate sub sanctiunea nulitatii numai de catre un avocat sau consilier juridic (in cazul persoanelor juridice), cu exceptia situatiilor prevazute de lege.

Aceste dispozitii se aplica si in cazul contestatiei in anulare si revizuirii, celelalte doua cai extraordinare de atac.

Asadar, este vorba de dispozitii legale imperative care interzic ca semnarea si sustinerea recursului sa fie facute altfel decat prin intermediul avocatului sau consilierului juridic. Noua lege exclude posibilitatea, atat de des intalnita in practica, ca partea sa conceapa si sa semneze o cale de atac, si sa mearga in fata instantei pentru a sustine propria cale extraordinara de atac.

Sanctiunea prevazuta expres de lege este nulitatea. In ceea ce priveste nulitatea, trebuie adaugat ca aceasta este una absoluta si neconditionata de vatamare, adica cel mai sever regim procedural cu putinta pentru o cauza de nulitate.

Fara a intra in detalii tehnice privind regimul juridic al nulitatii procedurale, trebuie subliniat un lucru: nulitatea este absoluta in cazul in care cerinta nerespectata este instituita printr-o norma care ocroteste un interes public. In cazul dispozitiilor analizate, exista tentatia de a crede ca norma de procedura care instituie obligativitatea semnarii si sustinerii cailor extraordinare numai de catre avocat sau consilier juridic ocroteste un interes privat, al acelei parti.

Lucrurile stau altfel, in sensul ca regula severa vizeaza un interes obstesc, iar nu unul sau mai multe interese private ale partilor. Experienta ne arata ca instantele sunt sufocate de cai extraordinare de atac informe, inadmisibile, lipsite de logica juridica si rigoare si, mai presus de toate, lipsite de orice sansa de reusita in principal sau exclusiv datorita faptului ca sunt concepute si sustinute de persoane fara pregatire juridica adecvata.

In conditiile in care caile extraordinare de atac presupun, prin insasi definitia lor, necesitatea incadrarii in motivele de admisibilitate expres prevazute de lege, este lesne de inteles de ce promovarea si sustinerea unui asemenea demers procesual implica existenta pregatirii juridice adecvate, ca si premisa obligatorie.

Asadar, textele de lege in discutie impun partii sa fie asistata de persoane cu pregatire (avocat sau consilier) pentru ca exercitarea drepturilor procesuale prin promovarea unei cai extraordinare de atac sa reprezinte un demers apt sa ocroteasca interesele acelei parti, si nu o iluzie. La fel de important, aceeasi regula isi propune sa elimine una din cauzele de sufocare a instantelor cu cauze lipsite de orice sansa de reusita, anume caile extraordinare de atac promovate fara niciun fel de cenzura de catre persoanele fara cunostinte de specialitate.

Intelegerea celor de mai sus este importanta pentru urmatoarele considerente practice: natura juridica a acestei dispozitii va face ca sanctiunea nulitatii absolute si neconditionate de vatamare sa opereze chiar si in contra intereselor celui reprezentat, adica a partii. Nu are relevanta ca partea nu vrea sa dea mandat unui avocat, pentru ca socoteste ca este mai in masura decat oricine altcineva sa isi sustina propria cauza. Nu conteaza ca partea nu a stiut ca a dat mandat unui impostor care nu are calitatea de avocat, dobandita si exercitata in conditiile legii, sau ca partea nu cunostea aceasta dispozitie. In toate aceste cazuri, recursul semnat cu incalcarea normei in discutie va fi anulat.

Ce trebuie retinut

Orice cale extraordinara de atac (recurs, contestatie in anulare sau revizuire) trebuie introdusa numai sub semnatura unui avocat sau consilier juridic (in cazul persoanei juridice). De asemenea, reprezentarea in fata instantei in cadrul acestor cai de atac se va face numai de catre avocat sau consilier.

Cei care vor nesocoti regulile vor constata pe propria piele ca nesemnarea recursului in conditiile aratate va duce la anularea acestuia, facand de prisos orice alta discutie, iar lipsa avocatului sau consilierului in fata instantei care judeca calea extraordinara de atac va face ca partea respectiva sa nu poata pune concluzii si sa isi prezinte adecvat apararea in fata instantei.

wall street

Concilierea directa .Noul cod de procedura civila

de

Noul Cod de procedura civila a renuntat la concilierea directa obligatorie in litigiile dintre profesionisti- o formalitate care, de cele mai multe ori, prelungea inutil durata procesului.S-au introdus alte formalitati prealabile, unele prin NCPC, altele prin legi speciale.

In procedura speciala a ordonantei de plata reglementata de art. 1013-1024 NCPC republicat, avem somatia adresata debitorului de a plati suma datorata in termen de 15 zile de la primirea acesteia. Dovada comunicarii somatiei se va atasa cererii sub sanctiunea respingerii ca inadmisibila. Somatia intrerupe prescriptia potrivit art. 2540 NCC numai daca este urmata de chemarea in judecata in termen de 6 luni de la data punerii in intarziere (adica, de cand i s-a comunicat somatia).

Dupa adoptarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a NCPC, Parlamentul adopta Legea nr. 115/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator.

Proiectul legislativ urmarea initial sa introduca parcurgerea medierii ca o procedura obligatorie prealabil sesizarii instantei. Avize si rapoarte negative, observatii si critici ignorate in Senat, prima camera sesizata, pentru simplul motiv ca proiectul a trecut prin aprobare tacita. In Camera Deputatilor, camera decizionala, comisia juridica aduce modificari substantiale (ceea ce in opinia mea pune in discutie bicameralismul, statul de drept si respectarea Constitutiei), modificari menite sa inlature observatiile critice formulate: obligatorie nu va fi medierea, ci sedinta de informare realizata de mediator in anumite situatii; refuzul de a participa la sedinta de informare se poate sanctiona cu amenda judiciara; nu se suspenda prescriptia prin initierea procedurii medierii, ci ramane cauza deja existenta de suspendare- incheierea contractului de mediere. Scopul legii: degrevarea instantelor si cresterea rolului medierii in Romania.

Dispozitii de drept tranzitoriu si de punere in aplicare a noului Cod de procedura civila

de

Suntem de parere ca este necesara o interpretare unitara si, mai ales, corecta a dispozitiilor tranzitorii si de punere in aplicare mentionate, pentru a nu denatura noua conceptie a legiuitorului privind dreptul intertemporal in materie procesual-civila, precum si pentru a asigura certitudinea juridica, exprimata in tratarea egala a unor situatii in substanta identice, ivite in practica judiciara.

 

Acesta este motivul pentru care, in cele ce urmeaza, vom incerca sa schitam niste raspunsuri succinte la cateva dintre problemele de interpretare care s-au ivit deja.

In primul rand, trebuie subliniat ca NCPC contine el insusi norme tranzitorii cu caracter general, menite sa reglementeze orice succesiune viitoare de norme de procedura civila,

ivita dupa intrarea in vigoare a Noului Cod (art. 26 si urm. NCPC). Aceste articole nu sunt menite sa reglementeze chiar evenimentul legislativ din 15.02.2013, precum si conflictele de legi rezultate din intrarea in vigoare a NCPC. Pentru aceasta exista o lege speciala, care contine norme tranzitorii speciale – este vorba indeosebi despre art. 3 din Legea nr. 76/2012. Aceasta din urma norma este cea menita sa reglementeze legea aplicabila proceselor si executarilor silite in curs la data intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila, iar nu dispozitiile cuprinse in chiar cuprinsul acestuia, care au un camp de actiune temporala ulterior.

Pe de alta parte insa, interpretarea si aplicarea corecta a art. 3 si urm. din Legea nr. 76/2012 trebuie sa porneasca de la principiul diferit instituit in materia dreptului intertemporal de art. 24 NCPC: Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.

Scopul acestei norme generale de drept tranzitoriu – reluata in cuprinsul art. 3 din Legea nr. 76/2012, norma special edictata pentru conflictele de legi rezultate din intrarea in vigoare a NCPC – este acela de a fixa legea aplicabila intregii proceduri, in functie de data inceperii procesului, respectiv de data inceperii executarii silite; in acest fel, normele de competenta si de procedura propriu-zisa sunt pe deplin previzibile pentru toti participantii la proces, care pot estima, de la bun inceput, coordonatele esentiale inauntrul carora se va desfasura procesul.

Legiuitorul valorizeaza asadar cu precadere principiul certitudinii juridice, precum si principiul protejarii increderii legitime: partea care sesizeaza instanta se poate increde in stabilitatea regulilor „jocului” pe care a inteles sa-l initieze si poate estima, in linii mari, fazele, durata si costurile procesului.

Din perspectiva acestei optiuni legislative fundamentale trebuie privite si dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare cuprinse in Legea nr. 76/2012. Ele nu fac altceva decat sa confirme si sa consolideze noua optica a legiuitorului, nefiind asadar admisibila interpretarea lor intr-o „cheie” contrara acesteia, tributara, mai degraba, vechii reguli a aplicarii imediate a legii de procedura noi (cf. art. 725 alin. 1 C. pr. civ. 1865), intrucat aceasta regula a fost, in principiu, abandonata.

1. In situatia in care executarea silita a inceput sub imperiul legii vechi, iar dupa intrarea in vigoare a NCPC, se formuleaza contestatie la executare, ori alte proceduri judiciare in legatura cu executarea silita, ce lege va fi aplicabila acestora din urma?

Controversa privitoare la aceasta chestiune porneste de la formularea aparent eliptica a art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012. Referindu-se, in mod distinct, la „procesele” si la ,,executarile silite” incepute dupa intrarea in vigoare a NCPC, aceasta norma pare a admite interpretarea potrivit careia desi executarea silita a inceput anterior datei de 15.02.2013, o contestatie la executare ori, spre exemplu, o cerere de intoarcere a executarii silite, formulata dupa intrarea in vigoare a NCPC, ar fi un „proces” nou, supus legii noi.

Aceasta solutie nu poate fi insa primita. Asa cum am aratat, punctul central al noilor reguli de drept intertemporal in materie procesual-civila este fixarea regulilor de procedura aplicabile prin raportare la data inceperii procesului. Legiuitorul ar fi putut, prin urmare, dispune ca in masura in care judecata a inceput sub imperiul legii vechi, si faza de executare silita este supusa aceleiasi legi, indiferent de data inceperii executarii.

Dupa cum se stie insa, procesul civil este alcatuit din doua faze, judecata (cognitio) si executarea silita (executio), complementare, dar in acelasi timp autonome. Judecata este o conditie a executarii silite, atunci cand creditorul nu are titlu executoriu, dar, atunci cand, din ratiuni diverse, care privesc, in principal, degrevarea instantelor judecatoresti si intarirea creditului, legea recunoaste calitatea de titluri executorii nu doar hotararilor judecatoresti, ci si altor hotarari sau inscrisuri (cf. 632 alin. 2, art. 635, art. 638 alin. 1 pct. 2 si 3 NCPC), executarea silita constituie, practic, singura faza a procesului civil.

Ca urmare, stabilirea legii aplicabile se va face pentru fiecare faza a procesului civil in parte, insa, odata stabilita, va guverna respectiva faza, in integralitatea sa. In cazul judecatii, va fi aplicabila (exclusiv!) legea in vigoare la data inregistrarii cererii la instanta (cf. art. 192 alin. 2 NCPC), ori, dupa caz, la data depunerii cererii la  posta, unitati militare sau locuri de detinere (art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012). In cazul executarii silite, va fi aplicabila (exclusiv!) legea in vigoare la data depunerii cererii de executare silita la executorul judecatoresc, concluzie care se impune, prin raportare la dispozitiile art. 622  alin. 2 NCPC, din care rezulta ca executarea silita incepe odata cu sesizarea organului de executare. Credem ca art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012 trebuie aplicat, pentru identitate de ratiune, si cererilor depuse la executorul judecatoresc, chiar daca textul se refera doar la ipoteza inregistrarii cererii la instanta (in opinia pe care o sustinem, daca creditorul a expediat cererea de executare silita prin scrisoare recomandata, depusa la oficiul postal la 13.02.2013, executarea silita va fi guvernata de legea veche, chiar daca inregistrarea cererii la executorul judecatoresc si constituirea dosarului de executare au loc cu incepere de la 15.02.2013).

In masura in care executarea silita a inceput sub imperiul legii vechi, aceasta va fi aplicabila tuturor chestiunilor privitoare la acea executare silita, inclusiv – si aceasta este cea mai importanta precizare – tuturor procedurilor judiciare incidente, ocazionate de respectiva executare silita, precum contestatiile la executare. Aceasta calificare, de incident aparut in cursul executarii silite, se intemeiaza pe dispozitiile exprese ale art. 650 alin. 2 NCPC (Potrivit art. 650 alin. 2 NCPC, instanta de executare solutioneaza cererile de incuviintare a executarii silite, contestatiile la executare, precum si orice alte incidente aparute in cursul executarii silite, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante sau organe).

Prin intermediul cererilor formulate in faza executarii silite, de regula, nu este dedus pentru prima oara judecatii un conflict de drept substantial, pentru a obtine o rezolvare cu privire la fondul raporturilor juridice dintre parti si, eventual, constituirea unui titlu executoriu. Dimpotriva, aceste cereri se formuleaza cu privire la o executare silita deja inceputa si au ca obiect verificarea regularitatii executarii silite sau a actelor de executare, precum si solutionarea altor situatii litigioase in legatura cu executarea silita in curs.

In cazul contestatiei la executare, de ex., se discuta regularitatea executarii silite ori a actelor de executare raportate la legea in vigoare la data pornirii executarii silite ori, dupa caz, la data savarsirii actului de executare silita. Ori, care este legea aplicabila, potrivit art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012? Legea veche sau legea noua?

Executarea silita este un proces de sine statator, cu incidente procedurale, cai de atac etc. In raport de dispozitiile art. 3 din Legea nr. 76/2012, legea veche este incidenta, in ansamblul sau, asupra tuturor actelor de procedura, incidentelor si cailor de atac aferente procedurii de executare silita.

Nu trebuie confundate dispozitiile generale ale art. 3 alin. 1 cu cele ale art. 3 alin. 2, care se refera la o chestiune particulara: determinarea lex temporis processus in ipoteza inregistrarii (nu comunicarii) unei cereri introductive de instanta dupa 15 februarie 2013. Or, prin „proces”, in sensul art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, se intelege un proces de fond, ori cel putin de sine statator, iar nu o procedura judiciara in legatura cu executarea silita.

Chiar si in situatia in care contestatia la executare reprezinta un proces de sine statator, respectiv in situatia in care aceasta este formulata de un tert care invoca un drept real asupra bunului sau bunurilor urmarite, problema legii aplicabile trebuie rezolvata in mod asemanator. Desi in aceste cazuri avem de-a face cu o veritabila judecata in fond, ceea ce trebuie sa primeze in analiza legii aplicabile este natura incidentala a acestei cereri fata de executarea silita si intentia legiuitorului de a evita aplicarea dispozitiilor vechiului si noului cod in una si aceeasi procedura.

Ca urmare, din perspectiva dreptului intertemporal si a intentiei legiuitorului, de a permite stabilirea certa (am spune chiar, facila, imediata) a legii aplicabile intregii faze a procesului civil (in cazul de fata, intregii executari silite), cererile formulate in legatura cu o executare silita in curs constituie incidente procedurale, care pastreaza un anumit caracter „accesoriu” sau numai ,,incidental” fata de executarea silita si care trebuie supuse aceleiasi legi ca si executarea silita insasi.

Concluzia de mai sus nu este schimbata cu nimic de imprejurarea ca acestor proceduri speciale din faza executarii silite li se aplica in mod corespunzator regulile de procedura prevazute pentru judecata in prima instanta. Aceasta solutie impusa de ratiuni de tehnica legislativa nu justifica solutia considerarii unei contestatii la executare ca fiind un proces nou, in sensul art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, fara a tine seama ca ea intervine in legatura cu o executare silita, asadar, ca este un remediu judiciar specific celei de-a doua faze a procesului civil.

Mai mult, solutia aplicarii legii vechi trebuie generalizata pentru toate cererile formulate in cadrul si in legatura cu o executare silita, chiar daca in legatura cu aceste cereri se constituie un dosar nou dupa intrarea in vigoare a NCPC. Chiar daca sistemul informatic ECRIS ar considera dosarul ca fiind unul formulat potrivit NCPC, prin raportare la criteriul – usor verificabil de catre un sistem informatic – al datei inregistrarii, judecatorul cauzei este, desigur, singurul in drept si in masura sa determine legea aplicabila in mod real respectivei cereri. Cu alte cuvinte, nu trebuie confundate notiunile de „proces”, respectiv de „executare silita”, cu aceea de „dosar”.

Nu insistam asupra cererilor de incuviintare a executarii silite, data fiind recenta contributie pertinenta a domnului Bogdan Dumitrache cu privire la aceasta chestiune, la care achiesam in totalitate. Mentionam ca, in ce ne priveste, si o cerere de intoarcere a executarii silite, fiind o consecinta a desfiintarii titlului executoriu, ori a anularii actelor de executare nelegale, dupa ce executarea silita a avut loc, trebuie privita tot ca un incident in legatura cu faza de executare.

Mai precizam ca, in ce ne priveste, consideram ca daca legiuitorul ar fi vrut sa supuna legii noi procedurile judiciare ivite in legatura cu o executare silita initiata anterior ar fi prevazut expres aceasta solutie, ceea ce insa nu a facut. Dimpotriva, prin referirea la executarea silita, legiuitorul a inteles sa inglobeze in aceasta sintagma si procedurile judiciare incidente acestei faze a procesului civil, chiar daca aceasta chestiune, fiind considerata evidenta, este doar subinteleasa.

Opinia contrara ar conduce de altfel la dificultati practice insurmontabile si ar prezenta riscul crearii unei legi terte, prin combinarea elementelor prevazute de legea veche, respectiv de legea noua, dand nastere unei practici judiciare neunitare si imprevizibile.

Este adevarat ca, teoretic, este posibila si aplicarea unei lex tertia, dar pentru aceasta este nevoie de o dispozitie expresa care sa arate nu numai obiectul, ci si continutul acesteia. Or, in conditiile in care principiul este acela al aplicarii unei singure legi, trebuie admis ca ea guverneaza in intregime toata faza procesuala respectiva, ca proces executional.

In concluzie, pentru toate executarile incepute anterior intrarii in vigoare a noului cod, legea veche va guverna atat regulile dupa care se va stabili legalitatea sau nelegalitatea actelor de executare contestate, cat si regulile de procedura: competenta instantei, calitatea partilor, forma cererii de chemare in judecata, inregistrarea acesteia la instanta (nu se vor aplica dispozitiile art. 200 si 201 NCPC), regulile privind suspendarea judecatii (inclusiv dispozitiile art. 12 alin. 1 din Legea nr. 76/2012 trebuie interpretate in acest sens. Ele au in vedere numai cereri de suspendare initiate in cadrul unor contestatii la executare formulate in legatura cu executari silite incepute ulterior intrarii in vigoare a NCPC. Pentru celelalte, competenta speciala conferita presedintelui instantei se mentine), inclusiv modul de calcul al cautiunii, forma hotararii judecatoresti si caile de atac susceptibile de a fi exercitate.

2. Intr-un proces inceput sub imperiul legii vechi, administrarea probelor va fi supusa dispozitiilor Noului Cod de procedura civila?

Aceasta interogatie a fost ocazionata de dispozitiile art. 26 NCPC. Potrivit acestui text de lege:

(1) Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.

(2) Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor.

Cu privire la art. 26 alin. 2 NCPC s-a spus ca ar constitui o derogare de la regulile instituite de art. 24 si art. 25 alin. 1 NCPC. Astfel, chiar daca procesului i se aplica legea in vigoare la data inceperii sale, in masura in care pe parcurs se modifica procedura de administrare a probelor, ar fi aplicabila legea noua. Mai mult, solutia a fost avansata chiar pentru procesele in curs la data intrarii in vigoare a NCPC, afirmandu-se ca administrarea probelor s-ar face potrivit Noului Cod.

Pentru a deslusi aceasta chestiune, facem in primul rand trimitere la cele expuse mai sus privind corelatia dintre normele generale de drept tranzitoriu cuprinse in NCPC, destinate a guverna conflicte de legi viitoare, si normele speciale de drept tranzitoriu cuprinse in Legea nr. 76/2012, care se refera, in mod specific, la conflictele de legi ocazionate de intrarea in vigoare a Noului Cod.

De vreme ce acestea din urma sunt norme speciale, urmeaza a fi singurele aplicabile, atunci cand cautam raspuns la intrebarea ce lege aplicam unui proces civil in curs la data intrarii in vigoare a NCPC.

Ca urmare, dispozitiile art. 26 alin. 2 NCPC nu sunt aplicabile. Textul de lege relevant este, din nou, art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, potrivit caruia toate procesele incepute sub imperiul legii vechi raman supuse in intregime legii vechi, asadar inclusiv sub aspectul administrarii probelor, cu privire la care Legea nr. 76/2012 nu instituie nicio derogare, in sensul aplicarii imediate a legii noi.

3. Dispozitiile art. 7 din Legea nr. 76/2012 se aplica si proceselor incepute sub imperiul legii vechi, ori numai proceselor incepute dupa intrarea in vigoare a NCPC? (Aceasta controversa s-a ivit, deocamdata, in dezbaterile colectivelor unor instante cu atributii de control judiciar, organizate cu privire la intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila).

Dintru inceput trebuie observat ca Titlul al II-lea din Legea nr. 76/2012 contine doua capitole: Capitolul I, intitulat ,,Dispozitii tranzitorii”, respectiv capitolul al II-lea, intitulat „Dispoziții de punere in aplicare”. Amplasarea normelor juridice intr-un capitol sau altul nu este una intamplatoare si, ca atare, nu poate fi nesocotita atunci cand se pune problema interpretarii lor.

Ori, art. 7 nu este o norma tranzitorie si nu reglementeaza o problema de drept intertemporal, ci are ca scop punerea de acord a legislatiei speciale, edictate sub imperiul vechiului Cod, cu normele NCPC in materia cailor de atac si a competentei de solutionare a acestora. Pana la data intrarii in vigoare a NCPC, numeroase legi speciale prevedeau ca hotararea primei instante este definitiva, ori este supusa (numai) recursului, ori, dupa caz, contineau alte expresii similare. In aceasta ipoteza, recursul ar fi fost de competenta instantei ierarhic superioare (cf. art. 2 pct. 3 si art. 3 pct. 3 C. pr. civ. 1865), iar hotararea recurata ar fi fost supusa controlului in fapt si in drept al instantei de recurs, conform art. 3041 C. pr. civ. 1865.

Noul Cod de procedura civila generalizeaza apelul, acesta fiind, de regula, deschis impotriva hotararii primei instante. Apelul este devolutiv, intrucat provoaca o noua judecata asupra fondului, instanta de apel statuand atat in fapt, cat si in drept, fiind posibila refacerea sau completarea probatoriului (art. 476 si art. 479 NCPC). Apelul indreptat impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii si tribunale in prima instanta se judeca de instanta ierarhic superioara acestora (art. 95 pct. 2 si art. 96 pct. 2 NCPC).

Recursul, in schimb, are caracterul unei cai extraordinare de atac, limitata la motivele de casare prevazute de lege, prin care se pot invoca numai motive de nelegalitate. Cu putine exceptii, care privesc cu precadere situatiile in care instantele pronunta hotarari asupra unor chestiuni de ordin procedural, recursul nu poate fi formulat impotriva hotararilor primei instante, ci doar impotriva deciziilor pronuntate de instanta de apel (in contextul discutiei de fata nu avem in vedere ipoteza cu caracter de exceptie prevazuta de art. 459 alin. 2 NCPC).

Ca urmare, recursul nu mai are functia unui substitut al apelului. In aceasta ordine de idei, o reglementare similara fostului art. 3041 C. pr. civ. 1865 nu se mai regaseste in Noul Cod, fiind realizata (intr-un final) o diferentiere reala intre apel si recurs. Pe de alta parte, exercitiul dreptului la recurs este limitat in mod semnificativ, fiind numeroase categoriile de hotarari pronuntate in apel, nesupuse recursului (cf. art. 483 alin. 2 NCPC si art. XVIII alin. 2 din Legea nr. 2/2013).

Asadar, normele cuprinse in legi speciale, care prevedeau ca hotararea primei instante este supusa (numai) recursului, erau incompatibile cu reglementarea cailor de atac de reformare si a competentei de solutionare a acestora, cuprinsa in Noul Cod. Se impunea asadar ca toate aceste norme sa fie modificate. O modificare punctuala, a fiecarui text in parte, ar fi prezentat riscul omisiunii unor norme. De aceea, legiuitorul a optat pentru un text de principiu, al carui scop este modificarea tuturor normelor din legile speciale, in sensul ca pe viitor, hotararile pronuntate in procesele la care aceste legi speciale se refera vor fi supuse numai apelului la instanta ierarhic superioara.

Se pastreaza asadar scopul urmarit de legiuitor la data adoptarii respectivelor norme, respectiv scurtarea ciclului procesual, impotriva hotararilor pronuntate in respectivele materii fiind deschisa o singura cale de atac de reformare. Cum este si firesc, aceasta cale de atac este insa apelul, care permite deopotriva verificarea temeiniciei si/sau a legalitatii hotararii primei instante.

Desigur, compatibilizarea legilor speciale cu dispozitiile Noului Cod de procedura civila este necesara doar in masura in care acesta din urma este aplicabil. Ca urmare, forma modificata a normelor cuprinse in legi speciale este aplicabila doar in privinta proceselor incepute dupa intrarea in vigoare a Noului Cod, singurele carora  acesta li se aplica (art. 3 din Legea nr. 76/2012). De vreme ce in privinta proceselor incepute anterior datei de 15.02.2013, legea veche ramane singura aplicabila, se impune in mod logic si necesar concluzia ca in privinta acestor procese, normele cuprinse in legi speciale se aplica in continuare in forma in vigoare pana la data intrarii in vigoare a NCPC, daca Legea nr. 76/2012 nu prevede in mod expres alta solutie.

Or, este adevarat ca art. 7 alin. 1 foloseste sintagma „de la data intrarii in vigoare a Codului de procedura civila”, insa aceasta, doar pentru a marca momentul de la care normele speciale vor fi modificate, in sensul aratat in cuprinsul art. 7 alin. 1 si 2, iar nu pentru a deroga de la dispozitiile art. 3 din lege.

Asadar, ratione temporis, dispozitiile art. 7 nu se vor aplica proceselor in curs, ci numai proceselor pornite potrivit NCPC, i.e. in conditiile art. 3 alin. 2 din Legea nr. 76/2012.

Dupa cum am aratat deja, art. 7 nu este o norma de drept tranzitoriu si nu rezolva o problema de drept intertemporal, aceasta chestiune fiind lasata integral pe seama art. 3. Art. 7 constituie o norma modificatoare (si de coordonare cu dispozitiile legii noi de procedura), al carei scop este exclusiv acela de a armoniza legislatia speciala cu prevederile NCPC. Evident, forma modificata a legii speciale va fi aplicabila doar in masura in care respectivului proces ii sunt aplicabile prevederile Noului Cod; in caz contrar, ramane aplicabila legea veche. Aceasta solutie este valabila in privinta tuturor modificarilor aduse legilor speciale prin Legea nr. 76/2012 (de altfel, tot la data intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila, C. pr. civ. 1865 a fost abrogat expres (art. 83 lit. a) din Legea nr. 76/2012), ceea ce nu exclude aplicarea in continuare a dispozitiilor sale, in privinta proceselor si executarilor silite incepute la data cand Codul era inca in vigoare. Mutatis mutandis, acelasi rationament se aplica si in privinta normelor modificatoare).

In schimb, daca art. 7 nu este incident ratione materiæ, se aplica in continuare dispozitiile speciale privitoare la regimul anumitor cai de atac. Astfel, daca, spre exemplu, tribunalul a fost investit sub imperiul legii vechi cu o contestatie formulata potrivit art. 26 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, hotararea pronuntata, chiar dupa intrarea in vigoare a NCPC, va fi supusa recursului la curtea de apel, conform art. XII din Legea nr. 202/2010 privind unele masuri pentru accelerarea solutionarii proceselor, iar nu apelului.

www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro

Formalitati ONRC impuse de Noul Cod de Procedura Civila

de

Legea nr. 76 din 24 mai 2012 („Legea”) pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Cod de Procedura Civila (CPC) introduce noi obligatii in sarcina societatilor comerciale privind conformitatea denumirii acestora.

Intrarea in vigoare a noului CPC implica, printre altele, obligatia societatilor comerciale, inregistrate in registrul comertului, care au in denumire sintagma „societate comerciala” de a inlocui aceasta sintagma cu termenul „societate”.

Astfel, modificarea vizeaza societatile comerciale care au prevazuta, in actul constitutiv, sintagma „societate comerciala” ca facand parte din denumirea societatii.

Formalitatile necesare modificarii denumirii trebuie aduse la indeplinire de catre societatile comerciale mentionate mai sus si care se regasesc in lista publicata pe website-ul Oficiului National al Registrului Comertului („ONRC”), in termen de 2 ani de la data intrarii in vigoare a noului CPC.

Inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind modificarea actului constitutiv, ca urmare a schimbarii denumirii societatii, se va efectua fara plata taxei de inregistrare.

Referitor la modificarea denumirii sucursalelor, ONRC precizeaza ca aceasta se inregistreaza la oficiul registrului comertului de la sediul persoanei juridice care a infiintat sucursala, din oficiu, pe baza notificarii si a inscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronica de catre oficiul registrului comertului teritorial la care s-a inmatriculat sucursala.

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Reprezentare persoane fizice /persoane juridice in Noul Cod de procedura Civila

de

Persoane fizice

În faţa primei instanţe, precum şi în apel, persoanele fizice pot fi reprezentate de către avocat sau alt mandatar. Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii asupra excepţiilor procesuale şi asupra fondului decât prin avocat, atât în etapa cercetării procesului, cât şi în etapa dezbaterilor.

În cazul în care mandatarul persoanei fizice este soţ sau o rudă până la gradul al doilea inclusiv, acesta poate pune concluzii în faţa oricărei instanţe, fără să fie asistat de avocat, dacă este licenţiat în drept.

 La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat.În cazul contestaţiei în anulare şi revizuirii, dispoziţiile prezentului articol se aplică în mod corespunzător

Persoane juridice

 Persoanele juridice pot fi reprezentate în faţa instanţelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condiţiile legii.

Consilierul juridic va fi salariat al firmei respective .

 La redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condiţiile legii.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de procedura civila, intrat in vigoare vineri, 15 februarie 2013, a adus o serie de schimbari majore

de

In acelasi timp, potrivit noului Cod de procedura civila, majoritatea proceselor civile vor incepe la Tribunal si nu la Judecatorii, cum se intampla pana acum, si se vor judeca in doua faze – fond si apel, in general fara posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Suprema.

 

Estimarea duratei procesului

Una dintre cele mai importante prevederi aduse de noul Cod de procedura civila este estimarea duratei procesului. Mai precis, judecatorul va trebui sa estimeze o data la care ar uma sa pronunte o decizie. Astfel Art. 238 prevede urmatoarele:  ,,(1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul, dupa ascultarea partilor, va estima durata necesara pentru cercetarea procesului, tinand cont de imprejurarile cauzei, astfel incat procesul sa fie solutionat intr-un termen optim si previzibil. Durata astfel estimata va fi consemnata in incheiere. (2) Pentru motive temeinice, ascultand partile, judecatorul va putea reconsidera durata prevazuta la alin. 1”.

Plangere pentru tergiversarea procesului

O alta prevedere importanta din noul Cod de procedura Civila este posibilitatea justitiabilului simplu de a depune o plangere in cazul in care crede ca procesul sau este tergiversat fara motiv. Aceasta procedura este prevazuta la articolul 522 din noul cod. ,,Art. 522. – (1) Oricare dintre parti, precum si procurorul care participa la judecata, pot face contestatie prin care, invocand incalcarea dreptului la solutionarea procesului intr-un termen optim si previzibil, sa solicite luarea masurilor legale pentru ca aceasta situatie sa fie inlaturata.”

Potrivit acestei prevederi, plangerea pentru tergiversare este judecata in prima faza de judecatorul care delibereaza in dosarul civil. Daca plangerea este respinsa, atunci cel care a depus plangerea poate face recurs, care va fi judecat de un alt complet.

Masinile vor putea fi ,,rechizitionate” in trafic

Noul Cod de procedura civila mai prevede si ca un autovehicul suspus sechestrarii in urma unei proceduri de executare silita poate fi oprit in trafic de politistii de la Politia Rutiera. ,,Organul de politie rutiera va putea opri in trafic autovehiculul sechestrat si va proceda la ridicarea certificatului de inmatriculare, a cartii de identitate, punand in vedere conducatorului autovehiculului ca bunul este sechestrat si sa se prezinte intr-un termen rezonabil la executorul judecatoresc. Totodata va anunta, de indata, executorul judecatoresc care a aplicat masura prevazuta la alin.”, se mentioneaza in noul Cod de procedura civila.

Se schimba competenta de la Judecatorii la Tribunale

O alta modificare importanta adusa de noul Cod de procedura civila arata ca, de acum, tribunalele vor fi instantele unde se vor judeca in prima instanta procesele. Astfel, daca pana acum, majoritatea proceselor civile isi incepeau cursul la judecatorii, acum cele mai multe vor incepe la tribunal.

In competenta judecatoriilor va intra solutionarea cauzelor de valoare mica si/sau de complexitate redusa, dar de o mare frecventa in practica. Daca pana acum procesele care aveau o valoare estimata in bani de peste 500.000 de lei se judecau direct la tribunal, acum acest prag a fost coborat la 200.000 de lei.

Verificarea prealabila a procesului

Noul cod mai prevede si faptul ca, daca pana acum cand era deschisa o actiune civila, petentul era instiintat si cand se va judeca primul termen, de-acum, inainte ca sa fie fixat primul termen, instanta va instiinta partea adversa, iar termenul va fi fixat numai dupa ce se depune intampinarea partii adverse.

,,Eliminarea” recursului

O alta modificare adusa de noul cod este si faptul ca majoritatea proceselor civile se vor judeca in doua faze – fond si apel, spre deosebire de pana acum, cand procesele se judecau in trei faze, ultima fiind recursul. Astfel, daca un proces era judecat pe fond la judecatorie, el se va termina in apel la tribunal, in general fara posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Suprema.

Citarea partilor prin e-mail

Noul Cod introduce si posibilitatea citarii partilor prin e-mail. ,,Comunicarea citatiilor si a altor acte de procedura se poate face de grefa instantei si prin telefax, posta electronica sau prin alte mijloace ce asigura transmiterea textului actului si confirmarea primirii acestuia, daca partea a indicat instantei datele corespunzatoare in acest scop. In vederea confirmarii, instanta, odata cu actul de procedura, va comunica un formular care va contine: denumirea instantei, data comunicarii, numele grefierului care asigura comunicarea si indicarea actelor comunicate”, prevede articoul 154 din noul Cod.

Camerele de consiliu, amanate

In acelasi timp, unele prevederi din noul Cod de procedura civila au fost amanate, dupa ce Ministerul Justitiei a promovat legea degrevarii instantelor. Astfe, una dintre cele mai importante prevederi care nu intra in vigoare este judecarea preliminara a proceselor in camere de consiliu. Aceasta era o procedura preliminara in procesele civile, adica partile depuneau actiunea, intampinarea, iar in camera de consiliu, judecatorul si avocatii discutau exceptii si se analiza daca procesul poate ajunge la judecarea pe fond. Aceasta masura era menita sa reduca numarul de procese civile care incarca nejustificat rolul instantelor si astfel sa contribuie la dezaglomerarea acestora.

www.coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
avocat@coltuc.ro

Noul Cod de procedura civila – pe intelesul tuturor

de

Noul Cod de Procedură Civilă mai aduce o modificare substanţială: de acum tribunalele vor fi instanţele unde se vor judeca în prima instanţă procesele. Dacă până acum mai toate procesele civile îşi începeau cursul la judecătorii, acum cele mai multe vor începe la tribunal.

În competenţa judecătoriilor va intra soluţionarea cauzelor de valoare mica şi/sau de complexitate redusă, dar de o mare frecvenţă în practică. Dacă până acum procesele care aveau o valoare estimată în bani de peste 500.000 lei se judecau direct la tribunal acum acest prag a fost coborât la 200.000 ei.

Verificarea prealabilă a procesului

O altă modificare adusă de noul cod este şi faptul că, dacă până acum când era deschisă o acţiune civil,ă petentul era înştinţat şi când se va judeca primul termen. Acum însă, înainte ca să fie fixat primul termen, instanţa va înştiinţa partea adversă, iar termenul va fi fixat numai după ce se depune întâmpinarea părţii adverse.

Judecătorul Liviu Zidaru spune că această prevedere va aduce în prima fază şi nemulţumiri din partea cetăţenilor deoarece judecătorii vor face verificarea prealabilă numai în mai. Astfel că judecătorii vor fixa primele termene pe Noul Cod de Procedură abia în mai.

Procesele judecate numai pe fond şi apel

O altă modificare adusă de noul cod este şi faptul că majoritatea proceselor civile se vor judeca în două faze –  fond şi apel. Astfel dacă un proces era judecat pe fond la judecătorie, el se va termina în apel la tribunal, în general fără posibilitatea de recurs la Curtea de Apel sau Curtea Supremă. Potrivit judecătorului Liviu Zidaru, această prevedere are menirea să transforme recursurile în proceduri de unificare a practicii.

Citarea părţilor prin e-mail

Codul de Procedură întroduce şi posibilitatea citării părţilor prin e-mail. ”Comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură se poate face de grefa instanţei şi prin telefax, poşta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia, dacă partea a indicat instanţei datele corespunzătoare în acest scop. În vederea confirmarii, instanţa, odată cu actul de procedură, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate”, prevede articoul 154 din noul cod

Camerele de consiliul amânate

Nu toate prevederile din Noul Cod de Procedură Civilă vor intra în vigoare astăzi.

MJ a promovat legea degrevării instanţelor care prevede că o parte din Noul Cod de Procedură Civilă să fie amânate. Una din cele mai importante prevederi care nu întră în vigoare este judecarea preliminară a proceselor în camere de consiliu. Acesta era o procedură preliminară în procesele civile, adică părţile depuneau acţiunea, întâmpinarea, iar în camera de consiliul judecătorul şi avocaţii discutau excepţii şi se analiza dacă procesul poate ajunge la judecarea pe fond. Acestă măsură era menită să reducă numărul de procese civile care încarcă nejustificat rolul instanţelor.

Pe de altă parte, judecătorul Liviu Zidaru susţine că prevederea sus menţionată nu este una catostrafală şi că Poliţia Rutieră nu va ”sta la pândă pentru a prinde maşinile supuse executării silite”. Judecătorul a explicat că prevedere privind maşinile a fost introdusă în lege pentru că în procedurile de executare silită pentru datorii maşinile sunt bunurile care pot fi valorificate cel mai rapid.

În orice caz, acestă prevedere se va aplica numai la cererile de executare silită depuse după data de 15 februarie. Astfel că vom afla abia peste câteva luni dacă Poliţia va rechiziţiona maşinile supuse executării silite chiar în trafic.

”Probabil dacă în cadrul unui control de rutină agentul ar şti că bunul acela (maşina n.red) este urmărit nu văd motiv pentru care nu ar interveni. Probabil că legea asta a dorit să lămurească nu că o să facă Poliţia Rutieră pânde pe maşinile oamenilor executaţi silit”, a explicat Liviu Zidaru

Pentru ca acestă prevedere să funcţioneze presupune că Poliţia Rutieră să aibă o bază de date cu maşinile sechestrate în urma unei proceduri de executare silită. Avocata Roxana Vlăsceanu susţine că există şi o problemă logistică. ”Nu este clar ce se întâmplă dacă un poliţist opreşte două trei maşini supuse executării. Ce s-ar întâmpla cu ele? Rămân aşa pe marginea drumului”, explică Vlăsceanu

Medierea – soluţie pentru degrevarea instanţelor

Noul Cod prevede că judecătorul poate recomanda părţilor să soluţioneze conflictul civil prin mediere. Mai exact, dacă avem un proces de partaj, soţii pot împărţi bunurile amiabil prin intermediul unui mediator. Potrivit legii, mediatorul consemnează înţelegerea care apoi este înscrisă în încheierea judecătorească.

Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părţilor la întreţinerea copiilor sau orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturile de care ei pot dispune potrivit legii.

Odată cu noul Cod de procedură civilă intră în vigoare şi prevederea legată de participarea la şedinţa de informare obligatorie cu privire la avantajele medierii în materie civilă. Prin dispoziţiile Legii 115/2012 s-a instituit obligativitatea informării cu privire la mediere pentru fiecare persoană (fizică sau juridică) care îşi propune deschiderea unui proces judiciar în anumite domenii expres prevăzute de lege. Aceeaşi obligativitate este prevăzută şi pentru părţile care se află deja cu o cauză pe rolul instanţelor de judecată.

”Eu mă tem ca prin acestă prevedere medierea să nu se transforme într-o formalitate, adică părţile se duc şi iau un certificat că au fost la mediator şi se întorc în inatanţă astfel  încât nu se produce un proces de mediere şi tot intanţa rămâne să rezolve problema”, spune judecătorul Zidaru

Noul Cod de Procedură Civilă mai prevede şi că un autovehicul suspus sechestrării în urma unei proceduri de executare silită poate fi oprit în trafic de poliţiştii de la Poliţia Rutieră.

”Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducatorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc. Totodată va anunţa, de îndată, executorul judecătoresc care a aplicat măsura prevăzuta la alin. ”, se menţionează în Noul Cod de Procedură Civilă.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de procedura civila – Legea nr. 134/2010 republicata

de

Astfel, Legea 134/2010 prevede, printre altele:

Obiectul si scopul Codului de procedura civilaNCPC

Codul de procedura civila, denumit in continuare codul, stabileste regulile de competenta si de judecare a cauzelor civile, precum si cele de executare a hotararilor instantelor si a altor titluri executorii, in scopul infaptuirii justitiei in materie civila.

In infaptuirea justitiei, instantele judecatoresti indeplinesc un serviciu de interes public, asigurand respectarea ordinii de drept, a libertatilor fundamentale, a drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor juridice, aplicarea legii si garantarea suprematiei acesteia.

Aplicabilitatea generala a Codului de procedura civila

Dispozitiile prezentului cod constituie procedura de drept comun in materie civila.

De asemenea, dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.

Principiile fundamentale ale procesului civil

Indatoriri privind primirea si solutionarea cererilor

Judecatorii au indatorirea sa primeasca si sa solutioneze orice cerere de competenta instantelor judecatoresti, potrivit legii.

Noul Cod de procedura civila

Niciun judecator nu poate refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta.

In cazul in care o pricina nu poate fi solutionata nici in baza legii, nici a uzantelor, iar in lipsa acestora din urma, nici in baza dispozitiilor legale privitoare la situatii asemanatoare, ea va trebui judecata in baza principiilor generale ale dreptului, avand in vedere toate circumstantele acesteia si tinand seama de cerintele echitatii.

Este interzis judecatorului sa stabileasca dispozitii general obligatorii prin hotararile pe care le pronunta in cauzele ce ii sunt supuse judecatii.

Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil

Noul cod de procedura civila

Orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in mod echitabil, in termen optim si previzibil, de catre o instanta independenta, impartiala si stabilita de lege. In acest scop, instanta este datoare sa dispuna toate masurile permise de lege si sa asigure desfasurarea cu celeritate a judecatii.

Dispozitiile anterioare se aplica in mod corespunzator si in faza executarii silite.

Legalitatea

Procesul civil se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii.

Judecatorul are indatorirea de a asigura respectarea dispozitiilor legii privind realizarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor partilor din proces.

Dreptul de dispozitie al partilor

Procesul civil poate fi pornit la cererea celui interesat sau, in cazurile anume prevazute de lege, la cererea altei persoane, organizatii ori a unei autoritati sau institutii publice ori de interes public.

Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.

In conditiile legii, partea poate, dupa caz, renunta la judecarea cererii de chemare in judecata sau la insusi dreptul pretins, poate recunoaste pretentiile partii adverse, se poate invoi cu aceasta pentru a pune capat, in tot sau in parte, procesului, poate renunta la exercitarea cailor de atac ori la executarea unei hotarari. De asemenea, partea poate dispune de drepturile sale in orice alt mod permis de lege.

Aplicarea legii de procedura civila

Legea aplicabila proceselor noi

Dispozitiile legii noi de procedura se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea acesteia in vigoare.

Legea aplicabila proceselor in curs

Procesele in curs de judecata, precum si executarile silite incepute sub legea veche raman supuse acelei legi.

Procesele in curs de judecata la data schimbarii competentei instantelor legal investite vor continua sa fie judecate de acele instante, potrivit legii sub care au inceput. In caz de trimitere spre rejudecare, dispozitiile legale privitoare la competenta, in vigoare la data cand a inceput procesul, raman aplicabile.

In cazul in care instanta investita este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instantei competente potrivit legii noi.

Legea aplicabila mijloacelor de proba

Legea care guverneaza conditiile de admisibilitate si puterea doveditoare a probelor preconstituite si a prezumtiilor legale este cea in vigoare la data producerii ori, dupa caz, a savarsirii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii.

Administrarea probelor se face potrivit legii in vigoare la data administrarii lor.

Legea aplicabila hotararilor

Hotararile raman supuse cailor de atac, motivelor si termenelor prevazute de legea sub care a inceput procesul.

Teritorialitatea legii de procedura

Dispozitiile legii de procedura se aplica tuturor proceselor care se judeca de catre instantele romane, sub rezerva unor dispozitii legale contrare.

In cazul raporturilor procesuale cu element de extraneitate, determinarea legii de procedura aplicabile se face potrivit normelor cuprinse in cartea a VII-a.

Actiunea civila

Actiunea civila este ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.

Cereri in justitie

Oricine are o pretentie impotriva unei alte persoane ori urmareste solutionarea in justitie a unei situatii juridice are dreptul sa faca o cerere inaintea instantei competente.

Cererile in justitie sunt principale, accesorii, aditionale si incidentale.

Cererea principala este cererea introductiva de instanta. Ea poate cuprinde atat capete de cerere principale, cat si capete de cerere accesorii.

Cererile accesorii sunt acele cereri a caror solutionare depinde de solutia data unui capat de cerere principal.

Constituie cerere aditionala acea cerere prin care o parte modifica pretentiile sale anterioare.

Cererile incidentale sunt cele formulate in cadrul unui proces aflat in curs de desfasurare.

Conditii de exercitare a actiunii civile

Orice cerere poate fi formulata si sustinuta numai daca autorul acesteia:

  • are capacitate procesuala, in conditiile legii;
  • are calitate procesuala;
  • formuleaza o pretentie;
  • justifica un interes.

Interesul de a actiona

Interesul trebuie sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Cu toate acestea, chiar daca interesul nu este nascut si actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni incalcarea unui drept subiectiv amenintat sau pentru a preintampina producerea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.

Folosinta si exercitiul drepturilor procedurale

Capacitatea procesuala de folosinta

Poate fi parte in judecata orice persoana care are folosinta drepturilor civile.

Cu toate acestea, pot sta in judecata asociatiile, societatile sau alte entitati fara personalitate juridica, daca sunt constituite potrivit legii.

Lipsa capacitatii procesuale de folosinta poate fi invocata in orice stare a procesului. Actele de procedura indeplinite de cel care nu are capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.

Capacitatea procesuala de exercitiu

Cel care are calitatea de parte isi poate exercita drepturile procedurale in nume propriu sau prin reprezentant, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

Partea care nu are exercitiul drepturilor procedurale nu poate sta in judecata decat daca este reprezentata, asistata ori autorizata in conditiile prevazute de legile sau, dupa caz, de statutele care ii reglementeaza capacitatea ori modul de organizare.

Lipsa capacitatii de exercitiu a drepturilor procedurale poate fi invocata in orice stare a procesului.

Actele de procedura indeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale sunt anulabile. Reprezentantul sau ocrotitorul legal al acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte.

Cand instanta constata ca actul de procedura a fost indeplinit de o parte lipsita de capacitate de exercitiu va acorda un termen pentru confirmarea lui. Daca actul nu este confirmat, se va dispune anularea lui.

Competenta dupa materie si valoare

Judecatoria

Judecatoriile judeca:

1. in prima instanta, urmatoarele cereri al caror obiect este evaluabil sau, dupa caz, neevaluabil in bani:

  • cererile date de Codul civil in competenta instantei de tutela si de familie, in afara de cazurile in care prin lege se prevede in mod expres altfel;
  • cererile referitoare la inregistrarile in registrele de stare civila, potrivit legii;
  • cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau persoane juridice, dupa caz;
  • cererile de evacuare;
  • cererile referitoare la zidurile si santurile comune, distanta constructiilor si plantatiilor, dreptul de trecere, precum si la orice servituti sau alte limitari ale dreptului de proprietate prevazute de lege, stabilite de parti ori instituite pe cale judecatoreasca;
  • cererile privitoare la stramutarea de hotare si cererile in granituire;
  • cererile posesorii;
  • cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta altor instante;
  • cererile de imparteala judiciara, indiferent de valoare;
  • orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;

3. caile de atac impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;

4. orice alte cereri date prin lege in competenta lor.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Schimbari care vizeaza societatile comerciale in Noul Cod civil

de

Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, societatile inregistrate in registrul comertului care au in denumire sintagma ,,societate comerciala” sunt obligate sa o inlocuiasca cu termenul ,,societate”, conform art. 79 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a NCPC.

Intrare in vigoare noul cod de procedura civila

Potrivit noii prevederi, aceste firme au la dispozitie doi ani, incepand cu data de 15 februarie 2013, sa isi schimbe denumirea prin modificarea actului constitutiv. Prevederea nu se aplica tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala, ci numai societatilor care au in denumire sintagma ,,societate comerciala”.

Un alt aspect il reprezinta taxa de inregistrare a actelor constitutive, astfel incat conform art. 79 din Legea nr. 76/2012, ,,…inregistrarea in registrul comertului a mentiunii privind modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbarii denumirii societatii este scutita de taxa de inregistrare”. Redactarea actelor sub noua denumire este o atributie care va reveni societatii respective.

Schimbari care vizeaza societatile comerciale in Noul Cod civil

Potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2012 de fiecare data cand prin acte normative sau legi se face trimitere la Legea 31/1990 privind societatile comerciale sau, dupa caz, la ,,societatea comerciala/societatile comerciale”, acea trimitere se va referi, mai simplu, la Legea societatilor nr. 31/1990 sau la ,,societatea/societatile reglementate de Legea nr. 31/1990”.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 Intrarea in vigoare noul cod de procedura civila -15 februarie 2013

Noul Cod de procedura civila –NCC

de

Fiind reglementate de norme de ordine publica, partile nu pot deroga de la aceste dispozitii, ele avand caracter imperativ.Se impun o serie de observatii cu privire la instanta competenta – cea de la ultimul domiciliu al defunctului, acesta fiind si locul deschiderii succesiunii:

Noul Cod de procedura civila –NCC

a) mostenirea se deschide la ultimul domiciliu al defunctului [art. 954 alin. (2) teza I NCC];

b) daca ultimul domiciliu al defunctului nu este cunoscut sau nu se afla pe teritoriul Romaniei, mostenirea se deschide la locul din tara aflat in circumscriptia notarului public celui dintai sesizat, cu conditia ca in aceasta circumscriptie sa existe cel putin un bun imobil al celui care lasa mostenirea [art. 954 alin. (3) teza I NCC];

c) in cazul in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri imobile, locul deschiderii succesiunii este in circumscriptia notarului cel dintai sesizat, cu conditia ca in circumscriptia acestuia sa se gaseasca bunuri mobile ale celui care lasa mostenirea [art. 954 alin. (3) teza a II-a NCC];

d) o a patra ipoteza la care face referire NCC este aceea in care in patrimoniul succesoral nu exista bunuri situate in Romania, caz in care, locul deschiderii succesiunii va fi in circumscriptia notarului public cel dintai sesizat [art. 954 alin. (3) teza a III-a NCC].

Normele de competenta exclusiva analizate se aplica urmatoarelor cereri:

 Noul Cod de procedura civila

a) cererilor privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare (de pilda, cererile pentru anularea unui testament);

 Noul cod de procedura civila- NCC

b) cererilor privitoare la mostenire, precum si celor privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia (cererea privind reductiunea liberalitatilor excesive atunci cand este formulata de mostenitori, cererea privind anularea certificatului de mostenitor etc.).

Spre deosebire de C.proc.civ., NCPC consacra expres competenta instantei de la ultimul domiciliu al defunctului si pentru cererile privitoare la sarcinile mostenirii. De asemenea, intocmai ca in reglementarea anterioara, instanta de la ultimul domiciliu al defunctului este competenta numai daca este vorba despre cereri introduse de catre mostenitori si care vizeaza pretentii pe care acestia le-ar avea impotriva altor mostenitori. Per a contrario, competenta se stabileste conform regulii de drept comun in cazul cererilor formulate de catre mostenitori impotriva unor terti.

c) cererilor legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau impotriva executorului testamentar. Pentru a fi incidente aceste dispozitii, se impune ca reclamantul sa aiba calitatea de creditor al succesiunii, respectiv sa urmareasca valorificarea unor drepturi de creanta asupra succesiunii.

In masura in care in masa succesorala se gaseste si unul sau mai multe bunuri imobile, cererea ramane guvernata de dispozitiile articolului analizat, nefiind aplicabile dispozitiile art. 117 NCPC pentru simplul motiv ca imobilul ca bun singular face parte din masa bunurilor succesorale, iar lichidarea indiviziunii vizeaza toate aceste bunuri.

De asemenea, avand in vedere ca acest articol stabileste competenta teritoriala in materie de mostenire, se pune intrebarea ce instanta va fi competenta material sa solutioneze aceste cereri. Avand in vedere dispozitiile art. 94 pct. 1 lit. i) NCPC, competenta materiala de solutionare a acestor cereri revine judecatoriei.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Noul Cod de procedura civila – NCPC – in vigoare la 01 februarie 2014

de

Mona Pivniceru a declarat ca Noul Cod de procedura civila ar putea intra in vigoare la 1 februarie 2014 daca pana la acea data “legea care ar permite intrarea fara convulsii a codului in vigoare poate fi adoptata”.Pivniceru a explicat ca, initial, Codul de procedura civila a fost suspendat ca aplicare pana la 1 februarie anul acesta, iar pentru ca Noul cod sa intre in vigoare la aceasta data ministerul a facut un pachet legislativ care se chema “Propuneri legislative de degrevare a instantelor de anumite cauze”, pachet legislativ in care s-au suspendat de la aplicare anumite dispozitii ale Noului Cod de procedura civila pentru imposibilitatea aplicarii lor.

“Legea a fost intoarsa de la Presedintie la Parlament. E adevarat ca e o chestiune procedurala, iar noi am luat in calcul posibilitatea de reamanare a acestui cod, avand in vedere timpul scurs pana la data intrarii in vigoare si procedurile parlamentare care ar trebui sa se desfasoare in acest interval, inclusiv promulgarea legii de catre presedinte. Am aflat ca atat Presedintia, cat si Parlamentul vor depune toate eforturile, asa incat procedura sa fie finalizata la 1 februarie, ceea ce ar insemna ca nu ar mai fi necesara reamanarea codului, din moment ce la 1 februarie legea care ar permite intrarea fara convulsii a codului in vigoare poate fi adoptata. Ar putea fi 1 februarie”, a afirmat Pivniceru.

Noul cod de procedura civila – amanat pana la 01.02.2014

de

Intrarea in vigoare a Codului de procedura civila ar putea fi amanata!

In cursul zilei de joi, 17 ianuarie, ministrul Justitiei, Mona Pivniceru, a discutat la Bruxelles, cu secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day.

Potrivit unor surse citate de Hotnews, intalnirea dintre cele doua a durat mai putin de o ora, in conditiile in care s-a desfasurat cu translator.

In timpul discutiei, Catherine Day si-a manifestat preocuparea fata de posibilele modificari la statutul procurorilor, de numirea viitorilor sefi din Parchete si de intrarea in vigoare a noilor Coduri.

Se pare ca in timpul discutiilor au aparut mai multe momente tensionate, sustin sursele citate, care au explicat ca Pivniceru nu se bucura de credibilitate la Bruxelles.

Aceleasi surse spun ca Pivninceru ar fi vorbit, in cea mai mare parte a timpului, despre nevoie de a amana intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, care trebuia sa intre in vigoare la data de 1 februarie 2013

Legea privind punerea in aplicare a Noului Cod de Procedura Civila incalca trei articole din Constitutia Romaniei

de

Astfel, UNBR sustine ca in art. 15 al propunerii legislative privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, se prevede ca: „In aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana

juridica, pot fi formulate si sustinute de catre reprezentantul legal al acesteia sau de catre persoana desemnata de acesta, daca este licentiata in drept”. Adoptarea unei astfel de propuneri ar incalca textul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, care prevede ca „Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept”.

Potrivit UNBR, necesitatea reprezentarii in recurs numai prin avocat ori consilier juridic este explicata in expunerea de motive ce a insotit Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: „ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului sa se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic, urmarindu-se in acest fel, impunerea unei rigori si discipline procesuale si evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv, in scop de sicana, sau informale, care nu se incadreaza riguros in motivele de recurs; este o regula care corespunde, in acelasi timp, si noii viziuni propuse asupra recursului, avand in vedere specificul acestei cai extraordinare de atac, reflectat in conditiile de exercitare, in procedura, precum si in motivele de recurs, limitativ circumscrise respectarii legalitatii”.

Prin urmare, afirma UNBR, la adoptarea Codului de procedura civila, legiuitorul a apreciat ca fiind corecta pozitia Comisiei de elaborare a acestui act normativ, conform careia, fata de noua configuratie a caii de atac a recursului (tehnicitatea deosebita a acestei cai extraordinare de atac) se impune ca reprezentarea sa aiba in mod exclusiv un caracter specializat pentru a se evita recursurile informe sau neincadrabile in motivele limitativ prevazute de lege, dar si pentru a se asigura efectivitatea dreptului de a exercita aceasta cale de atac.

,,S-a apreciat, pe buna-dreptate, ca in lipsa unei reprezentari specializate, calea recursului ar fi in multe cazuri o simpla iluzie si un motiv suplimentar de dezamagire pentru justitiabil, deoarece neindicarea cu precizie si claritate a motivelor de legalitate si neincadrarea lor in limitele restrictive prevazute de lege ar conduce, inevitabil, la respingerea acestuia ca inadmisibil, fara o dezbatere in sedinta publica, asa cum se asteapta partea”, adauga UNBR.

Proiectul de lege incalca trei articole din Constitutia Romaniei

In cererea de reexaminare trimisa Administratiei Prezidentiale, UNBR invoca trei aspecte pentru care proiectul de lege nu ar trebuie sa fie adoptat. Primul aspect se refera la incalcarea a trei articole din Constitutia Romaniei. Potrivit UNBR, sunt incalcate dispozitiile art. 24 alin. (2) din Constitutia Romaniei: „In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”.

Conform UNBR, Constitutia garanteaza dreptul la aparare in forma specializata, adica realizata de un specialist in drept, care a dobandit dreptul de practica prin includerea intr-un corp profesional ale carui reguli de functionare si organizare sunt stabilite prin lege. Prin urmare, asigurarea dreptului la aparare nu poate fi realizata, in limitele constitutionale, apelandu-se la orice persoana licentiata in drept. Licenta in drept nu reprezinta in niciun stat european, deci nici in Romania, o garantie suficienta pentru exercitiul reprezentarii judiciare nici macar in fata instantelor mai mici, cu atat mai putin in cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (principala instanta de recurs). Dreptul pe care legea fundamentala il recunoaste cetateanului de a beneficia de aparare specializata, prin avocat, are drept corespondent firesc o obligatie corelativa a statului: aceea de a permite implicarea in actul de reprezentare judiciara numai acelei categorii profesionale pe care Constitutia a identificat-o ca fiind apta sa asigure realizarea efectiva a  „dreptului la aparare”.

,,Daca statul, fara o justificare rezonabila, permite ca reprezentarea judiciara sa fie realizata de catre orice persoana licentiata in drept, inseamna ca permite ca principiile constitutionale sa fie nesocotite, deoarece statul trebuie, in virtutea acestora, sa se asigure nu numai de existenta dreptului la aparare in abstracto, ci si de exercitarea acestuia intr-o forma care sa asigure efectivitatea acestui drept, adica de catre avocati, deoarece acestia reprezinta categoria profesionala identificata de Constitutie ca fiind factorul calificat pentru a conferi eficienta dreptului la aparare”, mentioneaza UNBR.

De asemenea, in viziunea UNBR sunt incalcate dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei: ,,Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept”, coroborate cu dispozitiile art. 129 din Constitutie: ,,Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”.

UNBR afirma ca este acceptat faptul ca accesul la justitie (art. 21) presupune si accesul la exercitiul cailor de atac (art. 129). Accesul la justitie, in forma exercitiului cailor de atac este un drept fundamental. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele trebuie sa se preocupe ca drepturile fundamentale recunoscute sa fie efective. Aceasta presupune ca statele sa adopte acele masuri care se impun pentru ca dreptul recunoscut sa poata fi exercitat intr-o maniera care sa dea posibilitatea realizarii efective a acestuia, iar nu intr-o forma care sa il faca iluzoriu.

,,Potrivit noii structuri a caii de atac a recursului, impusa de noul Cod de procedura civila, care implica o cunoastere profunda si temeinica a legii jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie, jurisprudentei instantelor europene si a doctrinei, reprezentarea prin persoane care nu se bucura de o garantie a standardelor profesionale realizate in mod unitar, la nivel national, se transforma intr-un simplu exercitiu formal, ineficient pentru justitiabil. De altfel, aceasta a fost si explicatia oferita in expunerea de motive la noul Cod de procedura civila”, sustine UNBR.

UNBR mentioneaza ca sunt incalcate si dispozitiile art. 75 alin. (1) din Constitutia Romaniei. Dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. k) si lit. l) din Constitutia Romaniei prevad obligativitatea reglementarii prin lege organica a unor domenii speciale, cum este contenciosul administrativ si, respectiv, organizarea si functionarea instantelor judecatoresti iar, in acest caz, prima Camera sesizata trebuia sa fie Camera Deputatilor, situatie in care Senatul ar fi fost Camera decizionala. Propunerea legislativa a celor sapte senatori si deputati a fost respinsa de catre Senat la 15 octombrie 2012, dar adoptata, de catre Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, la 23 octombrie 2012.

,,Exista deci o grava problema de constitutionalitate deoarece, fiind o propunere legislativa care viza si contenciosul administrativ, prima camera sesizata ar fi trebuit sa fie Camera Deputatilor, astfel cum prevede art. 75 alin. (1) din Constitutie, si nu Senatul, asa cum s-a procedat. Pe de alta parte, deoarece Senatul a respins propunerea, legea trebuia sa se intoarca, potrivit art. 75 alin. (4) si (5), de la Camera Deputatilor la Senat”, sustine UNBR.

Adoptarea proiectului de lege este contrara mentiunilor din ultimul raport al Comisiei MCV

Al doilea aspect invocat de UNBR se refera la tehnica legislativa. Potrivit acestuia, proiectul de lege cuprinde grave necorelari ce ar putea conduce la practici judiciare diferite, contrar mentiunilor din ultimul raport al Comisiei MCV. UNBR precizeaza ca desi art. 15 prevede ca „In aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de catre reprezentantul legal al acesteia sau de catre persoana desemnata de acesta, daca este licentiata in drept”, dispozitiile art. 21 alin. (3) teza II ale aceluiasi act normativ prevad ca „Intampinarea trebuie redactata si semnata de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar raspunsul la intampinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului”.

,,Cele doua dispozitii intra in contradictie si nu pot fi conciliate printr-o interpretare care sa corespunda exigentelor de logica juridica. Ar trebui sa se accepte ca, in cazul persoanelor juridice, intampinarea poate fi semnata numai de avocat sau consilier juridic, in timp ce cererea de recurs (act procesual mai dificil decat intampinarea, sub aspectul tehnicii de redactare) sa poata fi redactata si de catre simpli licentiati in drept, fara drept de practica profesionala. Aceasta concluzie, desi corespunzatoare textelor legale, nu corespunde spiritului reglementarii si logicii”, mentioneaza UNBR.

Totodata, UNBR considera ca textul art. 15, care permite reprezentarea judiciara a persoanei juridice in recurs de catre orice licentiat in drept, intra in contradictie vadita cu alte acte normative existente si acceptate ca valori incontestabile ale unui sistem judiciar modern.

,,Aceasta prevedere nu este circumstantiata de faptul ca este vorba de reprezentantul persoanei juridice, care este si licentiat in drept sau macar salariat al acesteia. Absenta oricarei circumstantieri a raporturilor dintre persoana juridica si cel licentiat in drept, desemnat sa o reprezinte, deschide larg portile practicarii mascate a actelor specifice profesiei de avocat de catre persoane care, desi licentiate in drept, nu au calitatea de avocati. Textul art. 15, practic, goleste de continut, in privinta persoanelor juridice, atributiile care legal revin in mod exclusiv profesiei de avocat (si, circumstantiat de existenta unui contract de munca, consilierului juridic): asistenta si reprezentarea juridica in fata instantelor judecatoresti”, arata UNBR.

Potrivit Uniunii, propunerea legislativa intra in evident conflict cu prevederile art. 26 din Legea nr. 51/1995, potrivit carora exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

,,Cum mai poate fi acuzata o persoana care practica acte specifice profesiei de avocat (asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor de recurs), daca se accepta textul art. 15 din propunerea legislativa, conform caruia, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de persoana desemnata de reprezentantul legal, daca este licentiata in drept? Nu cumva se merge pana la a se permite exercitiul actelor specifice profesiei de avocat oricarei persoane licentiate in drept, golindu-se astfel de continut atributiile exclusive pe care legea le recunoaste avocatilor in domeniul asistentei si reprezentarii judiciare?”, sunt doua intrebari formulate de UNBR.

Al treilea aspect invocat de UNBR se refera la oportunitate. ,,Nu in ultimul rand, trecand peste interesele legitime de aparare a profesiei noastre, va rugam sa observati ca starea sistemului de invatamant universitar in domeniul juridic din tara noastra nu ne da dreptul sa consideram ca simpla licenta in drept, indiferent unde, in ce conditii si cu ce note ar fi obtinuta, este de natura a garanta aptitudini profesionale demne de o reprezentare in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispozitia art. 15 din proiectul de lege este de natura a cobori reprezentarea judiciara in fata instantei de recurs la un nivel atat de scazut, incat il putem numi fara precedent, tocmai acum cand, in contextul intrarii in vigoare a noilor coduri, nevoia unei reprezentari calificate este mai mare ca oricand”, precizeaza UNBR.

Divort culpa sotilor

de

Dupa administrarea probelor dispuse ca urmare a unei cereri prin care se solicita divortul din culpa, solutiile pe care le poate pronunta instanta de judecata sunt urmatoarele:

divortul din culpa sotului parat atunci cand, din cauza unor motive temeinice, imputabile acestuia, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
divortul din culpa ambilor soti, chiar atunci cand numai unul dintre ei a facut cerere, daca din dovezile administrate reiese ca amandoi sunt vinovati de destramarea casatoriei;
daca paratul nu a facut cerere reconventionala, iar din dovezile administrate rezulta ca numai reclamantul este culpabil de destramarea casatoriei, cererea acestuia va fi respinsa ca neintemeiata, cu exceptia cazului in care sunt indeplinite conditiile privind pronuntarea divortului din culpa exclusiva a reclamantului pentru separarea in fapt indelungata.

O alta varianta a divortului din culpa este divortul pentru separarea in fapt indelungata. Astfel, cand sotii sunt separati in fapt de cel putin 2 ani, oricare dintre ei va putea cere divortul, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul casatoriei.

Consideram ca nu este justificata asumarea responsabilitatii esecului casatoriei de niciuna dintre parti, mai ales dupa o perioada de despartire de 2 ani, care denota intentia partilor de a se separa.

Cu toate ca cererea poate fi formulata de oricare dintre parti, dupa ce instanta va verifica existenta si durata despartirii in fapt, va pronunta divortul din culpa exclusiva a reclamantului. Aceasta solutie este derogatorie de la regula ca daca numai reclamantul este culpabil nu se poate pronunta divortul din culpa acestuia.

Daca insa sotul parat se declara de acord cu divortul, se vor aplica dispozitiile de la desfacerea casatoriei pe baza acordului lor, fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

Este oficial: Intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila amanata pana pe 1 februarie 2013

de

“Nu este inca gata infrastructura instantelor pentru aplicarea Codului de procedura civila. In bugetul pe 2012 adoptat anul trecut nu au fost trecuti banii nici pentru judecatori, nici pentru grefieri, nici pentru instante si trecem noi acum pe masura ce-i avem, trebuie facute concursuri pentru judecatori, pentru grefieri, deci vom face noi ce nu s-a facut”, a spus Ponta, dupa ce a participat la sedinta CSM.

El a adaugat ca urmeaza sa se amane data de intrare in vigoare a Codul de procedura civila pentru 1 februarie 2013.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a solicitat anterior Guvernului reconsiderarea datei intrarii in vigoare a Codului de procedura civila pana cand se vor asigura necesarul de resurse umane si infrastructura cerute.

Sursa: Agerpres

Nota redactiei: In urma anuntului premierului, in Monitorul Oficial 606 din 23 august 2012 a fost publicata OUG 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedura civila, care dispune amanarea intrarii in vigoare a Codului de procedura civila pana pe 1 februarie 2013.

Intrarea in vigoare a Codului de procedura civila ar putea fi AMANATA pana la 1 februarie 2013 anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Premierul Victor Ponta a declarat ca in cadrul sedintei plenului CSM s-a discutat amanarea intrarii in vigoare a Codului de procedura civila pana la 1 februarie 2013, pentru ca nu este inca finalizata infrastructura instantelor pentru aplicarea lui.

“In bugetul pe 2012, votat anul trecut, n-au fost trecuti banii nici pentru judecatori, nici pentru grefieri, nici pentru instante, si-i trecem noi acum. Trebuie facute concursuri, pentru judecatori, pentru grefieri”, a spus premierul.

Ponta a precizat ca bugetul de anul trecut nu a fost construit pentru aplicare Codului de procedura civila.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, intrunit joi, a cerut Guvernului amanarea datei de intrare in vigoare a Codului de procedura civila, stabilita pentru 1 septembrie, pana cand va fi asigurat necesarul de resurse umane si infrastructura cerute de aplicarea prevederilor noului cod.

CSM propune amanarea intrarii in vigoare a Codului de procedura civila

de

Consiliul Superior al Magistraturii a emis un comunicat de presa in care arata ca, avand in vedere lipsa unei finantari corespunzatoare, care sa asigure un suport eficient procesului de implementare la nivelul instantelor din Romania, apreciaza ca inoportuna intrarea in vigoare la 1 septembrie 2012 a Noului Cod de procedura civila.

De asemenea, Consiliul reaminteste ca Memorandumul aprobat in sedinta guvernului din data de 13 iunie 2012, referitor la „Suplimentarea bugetului alocat Ministerului Justitiei pentru anul 2012 si a numarului maxim de posturi aprobat pentru aceasta institutie, in vederea implementarii Noului Cod de procedura civila, asigurarea finantarii unor posturi pentru Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul Superior al Magistraturii, precum si sustinerea in dezvoltarea si adaptarea infrastructurii instantelor judecatoresti la noile cerinte determinate de impactul noilor coduri”, care, in fapt, viza finantarea posturilor existente in sistem (vacante si nefinantate), nu s-a finalizat printr-o rectificare bugetara.

In aceste conditii, a lipsei unei minime finantari a instantelor judecatoresti, acestea nu vor putea pune in aplicare Codul de procedura civila, la data de 1 septembrie 2012.

Totodata, Consiliul Superior al Magistraturii propune rediscutarea, cu toti factori responsabili, in termeni realisti, a calendarului de implementare a Noului Cod, astfel incat demersul sa fie sustenabil din perspectiva necesarului de resurse umane si infrastructura cerute de aplicarea prevederile Noului Cod.

Noi atributii ale grefierului de sedinta pentru procesele incepute dupa 1 septembrie 2012

de

Odata cu intrarea in vigoare a noului cod de procedura civila, si grefierul de sedinta va avea noi atributii. Astfel, atat in etapa premergatoare sedintei de judecata, cat  si in etapa cercetarii judecatoresti desfasurata in procesele incepute dupa intrarea in vigoare a Codului de procedura civila, grefierul de sedinta va:

a) intocmi, pe baza dispozitiilor date de complet, toate comunicarile prevazute de lege inainte de fixarea primului termen de judecata, pe care le preda persoanei desemnate cu atributii privind expedierea actelor de procedura;

b) completa borderourile, daca nu exista o persoana desemnata cu atributii privind expedierea actelor de procedura, si preda corespondenta la arhiva, in vederea expedierii;

c) redacta incheierile si toate actele de procedura prevazute de lege;

d) urmari termenele prevazute de lege pentru efectuarea modificarilor sau completarilor la cererea de chemare in judecata, pentru depunerea intampinarii si a raspunsului la intampinare, va tine evidenta acestora si va informa completul de judecata cu privire la implinirea acestora;

e) intocmi citatiile;

f) prelua din arhiva si pastra dosarele pe durata necesara efectuarii actelor de procedura si studiului dosarului de catre completul de judecata;

g) imediat dupa fixarea termenului de judecata, pentru cauzele urgente, sau in cel mult 5 zile lucratoare, pentru celelalte cauze, emite procedurile de citare pentru primul termen de judecata si duce la indeplinire celelalte masuri pentru pregatirea judecatii.

Actele de sesizare a instantei

Pana in prezent, regulamentul de ordine interioare a instantelor judecatoresti stabilea ca toate actele de sesizare a instantei, depuse personal sau prin reprezentant, vor fi depuse la registratura si vor primi, in aceeasi zi, data certa. Ulterior, acestea se vor preda presedintelui instantei sau, dupa caz, judecatorului de serviciu, avand atasate dovezile privind modul in care au fost transmise.

De la 1 septembrie, potrivit noilor prevederi legale, dupa depunerea sesizarilor la registratura, se va stabili obiectul cauzei si data certa si se va da un numar din aplicatia ECRIS. In cazul in care actele nu primesc numar in sistemul informatic ECRIS, atunci ele vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta.

„(…) actele de sesizare a instantei vor fi prelucrate cu prioritate a doua zi, cu aprobarea presedintelui instantei sau a persoanei desemnate de acesta, incheindu-se in acest sens un proces-verbal si mentionand ca data certa data depunerii actului de sesizare la registratura”, se mai arata in textul hotararii.

Informatii noi in registrul de evidenta a cailor de atac impotriva hotararilor civile si penale

In ceea ce priveste registrul de evidenta a cailor de atac impotriva hotararilor civile si penale, acesta va contine, pe langa informatiile necesare in prezent (adica numele si prenumele partii care a declarat apelul sau recursul; numarul dosarului, data declararii caii de atac si data inaintarii dosarului la instanta competenta), si alte date precum:

a) data comunicarii catre apelant/recurent a lipsurilor cererii;

b) data primirii completarii cererii;

c) data comunicarii cererii catre intimate;

d) data primirii intampinarii;

e) data comunicarii intampinarii catre apelant/recurrent;

f) data primirii raspunsului la intampinare

„Greul activitatii se muta din instanta, in birou”

de

,Am inceput sa mergem pe sistemul occidental in care probatiunea sa se faca inaintea procesului. In momentul in care te adresezi instantei toata probatiunea este facuta de catre parti, fie prin avocati, fie sub alta forma, prin

mediatori. Practic, judecatorul primind dosarul va da numai o hotarare. Adica, accentul nu va mai cadea pe faza contencioasa in fata judecatorului, ci se va desfasura pe parti. Cam asta se incearca, in principiu. In ce masura vom reusi, urmeaza sa o arate practica’’,  a mai aratat Stefan Herchi.

Solutii amiabile

Noul Cod de Procedura Civila va pune, de asemenea, accentul pe incercarea de a soutiona amiabil un eventual diferend, scopul fiind acela de a nu investi instanta de judecata cu o noua cauza. Numai in cazul in care nu se va putea ajunge la o asemenea solutie pe cale amiabila se ajunge in instanta.

,,La societatile comerciale problema e partial simpla. In mod normal, ei nu trebuie sa astepte solutii de la instanta. In momentul in care ei ajung la asemenea probleme litigioase, firmele au dreptul sa se adreseze unei instante arbitrare: fie unui arbitru pe care-l aleg ei, poate o persoana fizica, fie unui arbitraj institutionalizat, cum e cel de la Camera de Comert.

Acolo hotararea e rapida, se da fara probleme. In procedurile comerciale din fata instantelor de judecata, deja s-au accelerat multe procesele pentru ca s-au introdus procedurile noi, cum a fost cea cu Ordonanta 5 sau 119, prin care s-au accelerat aceste procese, dar si la ei va fi aceiasi solutie ca si in cazul persoanelor fizice, deci se va incerca accelerarea proceselor, tocmai pentru a nu astepta un an de zile pana obtii o hotarare pe care eventual sa o poti executa.

Problema nu este insa asta, ci ca, pana ajungi sa executi o hotarare, firma debitoare intra in insolventa si nu mai ai ce urmari sau executa. Asta e marea problema in Romania: nu obtinerea unei hotarari in favoarea celui care intr-adevar are dreptul la ea, ci executarea. In opinia mea, legea falimentului este facuta sa-i ajute pe debitori, nu pe creditori’’, este de parere profesorul Stefan Herchi.

Lacune

Avocatul crede ca, exact ca si Noul Cod Civil, si Noul Cod de Procedura Civila are multe lacune. ,,Deja se discuta de modificarea Noului Cod Civil. Necazul e ca va aparea legea de punere in aplicare a Noului Cod de Procedura Civila, iar legea de punere in aplicare a Noului Cod Civil deja a modificat Codul Civil’’, atrage atentia Herchi.

Avocatul sustine ca nu stie, insa, cum va putea judecatorul sa estimeze, inca de la primul termen de judecata, perioada cat va dura procesul. ,,Cum poti tu estima un proces? Va dau un exemplu: Legea 18 privind Codul Funciar a generat in Romania un milion de procese din cauza modului in care a fost conceputa legea (dovada ca a fost modificata de nu stiu cate ori) si a modului in care a fost pusa in aplicare aceasta lege. Nu oamenii au fost vinovati pentru aceste procese, ci sistemul, institutia’’, a mai spus Herchi.

,,Sa estimezi durata unui proces e ca si cum ai juca la loto. Nu stii ce intervine. E adevarat ca, potrivit Noului Cod de Procedura Civila, cand mergi la judecator cu dosarul gata facut nu vei mai putea modifica cum faci acum: schimbi obiectul cauzei prin actiuni sau prin cereri aditionale. Posibil ca asta s-a avut in vedere. Nemaiexistand aceste divagatii de la o linie de la care ai pornit se poate estima. Mie mi se pare absurd acest lucru. Si nu stiu ce eficenta si ce rost are o asemenea chestie’’, se intreaba avocatul.

Criza de magistrati

Stefan Herchi sustine ca tergiversarea cauzelor este un subiect de domeniul trecutului si ca acest fenomen nu reprezinta mai mult de unu-doi la suta din totalul cauzelor de pe rolul unei instante. ,,Sa recunoastem ca, uneori, si partile si avocatii au interesul sa traga de timp. Cifra este oricum nesemnificativa. Si atunci despre ce tergiversare vorbim, cand fiecare parte are interesul sa obtina cat mai repede o hotarare judecatoreasca pe care sa o poata pune in aplicare?! Daca exista o cauza complicata, nu judecatorii sunt de vina ca dureaza atata sau pentru ca se complica, ci faptului ca scoatem acte normative aiurea; scoatem tot felul de dispozitii care se bat cap in cap, nu se reglementeaza o treaba cum ar trebui’’, a mai aratat Stefan Herchi.

Referitor la Legea 18, avocatul Stefan Herchi vine si cu un exemplu. „S-a schimbat sistemul de evidenta cadastrala. Nimic din ce a existat pana acum nu mai este conform vechilor limite. Practic, printr-o operatiune administrativa am generat milioane de procese. Pentru ca oamenii care folosesc de 80 de ani un teren s-au trezit ca vechile limite nu mai corespund cu noile limite cadastrale. Si atunci, ii trimitem in instanta. Dar nu ei sunt de vina si nici instanta pentru aceste procese, ci pentru ca noi am hotarat ca nu e bine ce-au facut austriecii acum 300 de ani si hai sa le inventam noi din nou. O alta problema este ca, din pacate, nu exista un numar suficient de magistrati la volumul de cauze. Ar trebui adusi magistrati mai multi avand in vedere numarul imens de cauze cu care se intalnesc’’, propune Stefan Herchi.

Cat despre contestatia pentru tergiversarea procesului, Herchi spune ca si in aceasta procedura vor interveni o serie de elemente subiective. ,,Ce inseamna tergiversarea procesului? Cum faci dovada faptului ca se tergiverseaza? Simpla durata a procesului nu este o dovada, ar trebui sa faci dovada relei credinte a celui care face acest lucru. Ori, dovada elementului subiectiv ca el trage de timp numai din cauza asta este grea, in conditiile in care amana procesul invocand tot felul de proceduri legale sau probe legale si admisibile in proces’’, a punctat avocatul.

Incercari de amanare

Chiar daca, din punct de vedere organizatoric, instantele nu sunt inca pregatite, avocatul este convins ca intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila nu va fi amanata.  ,,Cu ocazia reorganizarii constructive a cladirii Palatului de Justitie din Oradea, se pare ca salile de judecata nu vor mai avea o asa de mare importanta, cat camerele de consiliu ale judecatorului. Exact unde tu depunand dosarul, el va da direct hotararea. Organizatoric instantele nu sunt inca pregatite, dar se fac eforturi. Se pare ca din punct de vedere politic hotararea este definitiva, iar Codul va intra in vigoare, chiar daca nu sunt pregatiti. Magistratii incearca sa amane introducerea Codului de Procedura Civila. Noi am fost la Congresul avocatilor unde au fost participanti din partea magistratilor, care ne-au spus ca ei incearca sa mai prelungeasca data intrarii in vigoare a Noului Cod, dar nu se va amana. A fost si ministrul Justitiei acolo si, ca atare, aici nu se va face niciun rabat’’, este convins avocatul Herchi.

Profesorul Stefan Herchi sustine ca, dupa intrarea in vigoare a Noului Cod de Procedura Civila, activitatea avocatilor se va desfasura mai mult la birou decat in fata instantei. ,,Trebuie sa ne apucam de invatat din nou, pentru ca e o modificare revolutionara a procedurii si civile, si probabil si penale, cand va intra in vigoare, dar ne vom obisnui. Activitatea noastra se va desfasura mai mult la birou unde vom face aceste proceduri inaintea instantei si mult mai putin vom avea activitate in fata judecatorilor, unde vom depune numai dosarul gata pregatit. Greutatea activitatii se va muta de pe activitatea din instanta pe cea din birou, de consultanta, de pregatirea unui litigiu’’, a declarat avocatul Stefan Herchi.

Situatia economica afecteaza veniturile avocatilor

Intrebat daca exista vreun risc al scaderii veniturilor avocatilor, intrucat intervine procedura medierii, Herchi a declarat: ,,Veniturile la noi sunt oricum aleatorii, riscul exista, nu atat din cauza faptului ca vor fi mai putine procese. Pe noi ne afecteaza mult mai mult situatia economica. Noi simtim imediat cand firmele si persoanele fizice nu au venituri. Reactia este imediata pentru ca oamenii prefera sa amane cauzele fiindca au doua taxe: cea de timbru si onorariul avocatului. De regula, din aceasta cauza amana asemenea procese.

Creste si numarul avocatilor pentru ca intra mereu colegi noi in aceasta meserie. Pensionarile si caderile naturale sunt mai putine, pentru ca poti lucra pana cazi de pe picioare. Dar daca esti bun si-ti vezi de treaba ai clienti, daca nu, e mai greu’’.

Cum ne vom judeca dupa Noul Cod de procedura Civila

de

Calin-Andrei Zamfirescu, partener senior al a afirmat ca “Prin aplicarea noului Cod de procedura civila se doreste inclusiv executarea hotararilor judecatoresti in timp cat mai rapid”.

Pana la aplicarea hotararilor, actul normativ aduce insa modificari esentiale in ceea ce priveste derularea proceselor civile. Daca actualul cod are doar prevederi vagi in ceea ce priveste durata proceselor, cel nou, in forma lui initiala, spune clar ca procesele “trebuie rezolvate in termen optim si previzibil”.

Durata procesului ar urma sa fie stabilita inca de la inceput.” Judecatorul va stabili, prin discutii cu partile, durata procesului”, arata Noul Cod la articolul 233.

La baza noilor prevederi sta intentia autorilor de a aduce actul de justitie din Romania la un nivel similar cu cel European. Intre judecatori si partile implicate ar trebui sa existe comunicare.

“Dorim ca cercetarea procesului sa se faca in conditii de lucru. Derularea procesului ar putea fi chiar mai putin formala. Ar trebui sa aiba loc un dialog intre judecatori si avocatii partilor sau chiar intre judecatori si partile implicate in proces”, spune profesorul doctor , presedintele comisiei care a elaborat Codul de Procedura Civila.

O alta noutate adusa de Noul cod de procedura Civila este ca partile vor avea posibilitatea de a solicita derularea mai rapida a procedurilor prin intermediul unei “contestatii privind tergiversarea”.

Av.Coltuc Marius,fondator Casa de avocatura Coltuc precizeaza pentru Mediafax:”Va fi un pas inainte destul de important in justitie”

Contestatia va trebui solutionata in termen de 10 zile si, in cazul in care este aprobata, va obliga completul care judeca procesul sa grabeasca procedurile. Contestatia este analizata de un complet separat. nu a fost insa de acord cu acest articol si a reusit sa-si impuna punctual de vedere in fata Senatului.

Codul de Procedura Civila nou. Legea 134/2010 privind Codul de procedura Civila

de

VEZI TEXTUL INTEGRAL Codul de Procedura Civila nou. Legea 134/2010 privind Codul de procedura Civila  dand CLICK AICI    Codul de Procedura Civila nou

Termenul fixat pentru intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila este 1 iunie 2012

de

Prin acelasi act normativ sunt aduse modificari mai multor acte normative, modificari ce au drept scop compatibilizarea legislatiei anterioare cu noile prevederi de procedura civila. Printre actele normative ce vor suferi modificari se

regasesc: Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Legea nr. 554/2005 privind contenciosul administrativ, Legea nr. 146/1997 privind taxele de timbru, OG nr. 26/2000 privind asociatiile si fundatiile etc.

Judecatorul Adrian Neacsu, membru al CSM este de parere ca Noul Cod de procedura civila nu va intra in vigoare la data stabilita de catre ministrul Justitiei si anume, 1 iunie 2012.

de

“Sunt total convins ca data de 1 iunie 2012 pentru intrarea in vigoare a codului de procedura civila este iluzorie. Nu cred in intrarea intempestiva in vigoare a acestui nou cod.

Nu cred in sinceritatea celor care sustin ca ziua copilului se poate transforma in ziua celebrarii marii reforme a sistemului judiciar. Dimpotriva, am convingerea ca toate patimile si excesele publice din jurul acestei teme se vor topi imediat ce adevaratele mize vor fi atinse.

Circumstantele fac, daca nu imposibila, atunci cel putin improbabila intrarea in vigoare a codului de procedura civila la 1 iunie 2012, adica peste exact 72 de zile.

Data intrarii in vigoare a codului de procedura civila este cuprinsa in proiectul legii pentru punerea in aplicare a acestuia. Codul de procedura civila nu poate intra in vigoare, la 1 iunie sau la orice alta data, fara adoptarea acestui proiect de lege.

Acest proiect, de o complexitate deosebita, a fost finalizat in iunie 2011. El a fost adoptat in Guvern abia in 25 ianuarie 2012, data cand a si fost cunoscut public, dupa o intarziere pentru care nimeni nu a oferit explicatii. A fost inregistrat pe ordinea de zi a Senatului la 30 ianuarie 2012, fiind trimis pentru raport comisiei juridice si altor 2 comisii.

Datorita grevei parlamentare a opozitiei, termenele pentru intocmirea rapoartelor de catre comisiile de specialitate au fost depasite. Biroul permanent al Senatului a luat hotararea punerii proiectului pe ordinea de zi a Plenului fara rapoartele comisiilor de specialitate.

Pana acum proiectul a fost amanat din cauza lipsei cvorumului de sedinta in doua randuri. Daca nu intervine o modificare imprevizibila a contextului politic, e de asteptat ca proiectul legii de punere in aplicare a codului de procedura civila sa nu poate trece decat prin adoptare tacita. Insa termenul de adoptare tacita este 8 mai 2012.

Iar Senatul este doar prima camera sesizata, in Camera Deputatilor fiind obligatorie derularea dezabaterilor parlamentare si, mai ales, adoptarea prin vot in Plen. Cunoscand acestea, parieaza cineva in mod serios pe data de 1 iunie?

Sursa: InfoCSM

Noul Cod de procedura civila va intra in vigoare la 1 iunie 2012

de

“In 2012 vom pune in aplicare noul Cod de procedura civila, cu termen in iunie”, a spus ministrul Justitiei.Predoiu a adaugat ca noul Cod este unul dintre obiectivele strategice ale Ministerului Justitiei.

 

 

 

Raportul CE din iulie 2011 remarca faptul ca Romania a facut demersuri pentru imbunatatirea procedurilor judiciare si ca autoritatile romane au intreprins demersuri pentru a eficientiza procedurile judiciare si a continuat pregatirile pentru intrarea in vigoare a patru Coduri noi.

Sursa: Mediafax

Pe 15 iulie 2010 au fost publicate in Monitorul Oficial Legea 134/2010 privind Codul de procedura civila si Legea 135/2010 privind Codul de procedura penala.

de

Monitorul Oficial nr. 485/2010, Partea I

 

 

 

  • Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila
  • Decretul nr. 773/2010 pentru promulgarea Legii privind Codul de prcedura civila
  • Decizia nr. 830/2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, din 24 iunie 2010, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 103 alin. (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2001 privind circulatia pe drumurile publice
  • Decizia nr. 848/2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, din 24 iunie 2010, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. 3 lit f) din Codul penal
  • Decizia nr. 854/2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, din 24 iunie 2010, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 87 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2001 privind circulatia pe drumurile publice
  • Decizia nr. 859/2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, din 24 iunie 2010, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 74 si ale anexei la Ordonanta Guvernului nr. 99/200 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata
  • Decizia nr. 862/2010 a Curtii Constitutionale a Romaniei, din 24 iunie 2010, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin.(1), art. 4 alin.(2), art. 6 alin.(1), (2) si (4) si art. 8 din Ordonanta Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somatiei de plata

Monitorul Oficial nr. 486/2010, Partea I

  • Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala
  • Decretul nr. 774/2010 pentru promulgarea Legii privind Codul de procedura penala

Dan Lupascu despre noul Cod de procedura civila

de

Ieri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil noului Cod de procedura civila cu observatiile Comisiei Juridice a CSM.

Dan Lupascu, membru CSM: „Sunt o serie de dispozitii noi, inovatoare, dar sunt altele care, in opinia noastra, mai degraba ar duce la tergiversare decat la eficientizarea actului de justitie. Mai devreme de 2010 – 2011 nu se poate trece la implementare pentru ca sistemul nu este pregatit. Daca acest cod s-ar aplica de maine ar fi previzibila o blocare a intregului sistem, pentru ca, in afara de Inalta Curte, conceptia procesului civil se schimba. De pilda, cercetarea procesului se face in Camera de Consiliu, insa sunt foarte multe instante cu 6-8 judecatori intr-un birou care nu au deloc camera de consiliu, deci nu numai masuri pentru personal sunt necesare, ci si masuri de ordin logistic si amenajari de sedii.”

http://www.juridice.ro/stiri-juridice/flux-stiri/dan-lupascu-noul-cod-de-procedura-civila.html