antena3.ro/avocat-coltuc – Amnistia si gratierea 2018

Liderul PSD, Liviu Dragnea, forțează schimbarea șefei Secretariatului General al Guvernului, Andreea Lambru și a mecanismului de avizare al actelor normative pentru a putea promova o eventuală OUG pe amnistie și grațiere fără să mai aștepte aprobarea ministerelor, au declarat pentru G4Media.ro surse guvernamentale.

 

 

Potrivit acestora, Eugen Nicolicea ar urma să fie numit noul șef al SGG, însă până la această oră nu există vreun demers instituțional în acest sens. O eventuală decizie de revocare al șefei SGG ar trebui contrasemnată chiar de aceasta pentru a fi transmisă la Monitorul Oficial, așa cum s-a întâmplat în cazul lui Mihai Busuioc, când acesta a refuzat să-și semneze propria demitere.

 

Potrivit Realitatea.net, liderul PSD, Liviu Dragnea, a discutat, marți seara, la Guvern, cu premierul Viorica Dăncilă și cu președintele comisiei speciale pentru legile justiției și codurile penale, Florin Iordache. Scopul întrevederii ar fi fost înlocuirea Andreei Lambru (ALDE) din funcția de secretar general cu Eugen Nicolicea (PSD). Lambru ar fi blocat mai multe proiecte de legi dorite de PSD.

Pentru că Ministerul Justiției a refuzat să avizeze Ordonanța de Urgență privind amnistia si grațierea, șeful PSD ar fi trecut la planul B care presupune modificări legislative și schimbări în componența Guvernului, au declarat, săptămâna trecută, surse politice pentru ziare.com. Astfel, din această săptămână secretar general al Guvernului ar urma sa fie devină deputatul Eugen Nicolicea, considerat ”omul care rezolvă problemele”.

Primarul Capitalei, Gabriela Firea, este primul lider PSD care confirmă că Liviu Dragnea a discută subiectul amnistiei și grațierii în cerc restrâns, doar cu câțiva apropiați. Firea susține că în ultimele zile a fost acuzată că se opune amnistiei și grațierii, dar a spus că nu a discutat despre acest subiect.

”Liviu Dragnea a vorbit doar cu câţiva apropiaţi. Ca idee, nu sunt împotriva niciunei legi, dar ceea ce atât eu, cât şi colegii cu care am discutat, totul trebuie să fie în deplină legalitate, ca să nu compromitem România şi ca PSD să nu treacă ruşinos prin istorie.  Nu mă voi opune niciunul proiect dacă el este legal, corect conturat juridic, dar nu suntem de acord cu fanteziile, improvizaţiile juridice care înţeleg că se pun la cale. Deja s-a declanşat o campanie de defăimare a mea, cum că eu sunt cea care mă opun libertăţii unor oameni politic care doresc gratierea şi amnistia  Vom deconta toți, nu doar un om, şi fac apel la toţi colegii mei să înţeleagă ca orice situaţie neclară ne poate duce pe toţi în haos. Îi rog pe cei care aşteaptă măsuri de la Parlament să ceară deplină legalitate, a spus Gabriela Firea

Avocat Drept Penal:Avocatul Poporului a decis să extindă ancheta demarată în penitenciare la toate centrele de reținere și arestare preventivă

„Verificările în aceste centre se fac după ce, în prealabil, în data de 27 ianuarie 2015, a fost declanșată o anchetă în toate penitenciarele din România, ale cărei rezultate se află în analiza specialiștilor instituției. În cadrul anchetei, vor fi verificate condițiile de detenție din toate centrele de reținere și arestare preventivă, în raport cu respectarea drepturilor omului”, se arată într-un comunicat al AP, transmis joi AGERPRES.

Sursa citată precizează că, la finalul ambelor acțiuni de verificare, va fi întocmit un Raport special al Avocatului Poporului cu privire la situația din penitenciare și centrele de reținere și arestare preventivă, raport ce va fi înaintat Parlamentului și Guvernului.

„În cadrul raportului vor fi propuse și soluții legislative sau de altă natură în vederea îmbunătățirii sistemului prin care se realizează privarea de libertate a persoanelor în baza unei decizii a unei autorități”, mai menționează AP.

Modificarea Legii privind prelucrarea datelor cu caracter personal

In Monitorul Oficial nr. 736 din 31 octombrie 2012 a fost publicata Legea nr. 189/2012 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 13/2012 pentru modificarea si completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal si protectia vietii private in sectorul comunicatiilor electronice.

In cadrul OUG 13/2012 se arata:

Prevederile prezentei legi se aplica prelucrarii de date cu caracter personal legate de furnizarea de servicii de comunicatii electronice destinate publicului prin intermediul retelelor publice de comunicatii electronice, inclusiv al retelelor publice de comunicatii electronice care presupun dispozitive de colectare a datelor si de identificare.

Datele de localizare sunt orice date prelucrate intr-o retea de comunicatii electronice sau prin intermediul unui serviciu de comunicatii electronice, care indica pozitia geografica a echipamentului terminal al utilizatorului unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului.

Incalcarea securitatii datelor cu caracter personal reprezinta incalcarea securitatii avand ca rezultat distrugerea accidentala sau ilicita, pierderea, alterarea, divulgarea neautorizata ori accesul neautorizat la datele cu caracter personal transmise, stocate sau prelucrate in alt mod in legatura cu furnizarea de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.

Securitatea prelucrarii datelor cu caracter personal

Furnizorul unui serviciu de comunicatii electronice destinat publicului are obligatia de a lua masuri tehnice si organizatorice adecvate in vederea asigurarii securitatii prelucrarii datelor cu caracter personal.

Daca este necesar, furnizorul serviciului de comunicatii electronice destinate publicului va lua aceste masuri impreuna cu furnizorul retelei publice de comunicatii electronice.

Masurile adoptate trebuie sa asigure un nivel de securitate proportional cu riscul existent, avand in vedere posibilitatile tehnice de ultima ora si costurile implementarii acestor masuri.

Fara a aduce atingere prevederilor Legii nr. 677/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, masurile adoptate trebuie sa respecte cel putin urmatoarele conditii:

a) sa garanteze ca datele cu caracter personal pot fi accesate numai de persoane autorizate, in scopurile autorizate de lege;

b) sa protejeze datele cu caracter personal stocate sau transmise impotriva distrugerii accidentale ori ilicite, impotriva pierderii sau deteriorarii accidentale si impotriva stocarii, prelucrarii, accesarii ori divulgarii ilicite;

c) sa asigure punerea in aplicare a politicii de securitate elaborate de furnizor in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal.

avocat CCR – Curtea se va pronunta asupra tuturor hotararilor Parlamentului

In 18 iulie, Parlamentul a adoptat, cu 159 de voturi pentru si sapte abtineri, proiectul de lege privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 38/2012 pentru modificarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale a Romaniei.

 

Legea prevedea atat aprobarea, cat si modificarea OUG nr. 38/2012, in sensul ca CCR se va putea pronunta asupra hotararilor Parlamentului, insa doar asupra celor cu caracter normativ sau care afecteaza valori, reguli si principii constitutionale. In acelasi timp, CCR nu se va pronunta asupra hotararilor care vizeaza autonomia interna a Parlamentului sau a celor privind acte juridice cu caracter individual.

Totusi, in urma unei sesizari depuse de PDL, Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat, la 19 septembrie, ca aceasta lege este neconstitutionala, decizia fiind definitiva si irevocabila. Argumentatia retinuta in motivarea solutiei pronuntate e prezentata in Decizia CCR nr. 738/2012, publicata luni in Monitorul Oficial nr. 690.

Parlamentul nu poate stabili reprezentantul Romaniei la Consiliul European

Articolul 3 din lege prevede ca ,,in exercitarea atributiilor sale, in conformitate cu prevederile prezentei legi, Parlamentul adopta opinii. Opiniile care se refera la propuneri supuse procedurilor de negociere si adoptare la nivelul Consiliului Uniunii Europene constituie mandat parlamentar. Mandatul parlamentar creeaza obligatia de natura politica pentru Guvern de a-l respecta in integritatea sa”.

Conform articolului 18, ,,la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau delegatul sau prezinta la Parlament pozitia care a fost exprimata de Romania la reuniunile Consiliului Uniunii Europene”.

In articolul 19 se arata ca ,,Guvernul face propuneri de nominalizare a reprezentantilor Romaniei in cadrul urmatoarelor institutii, organe si organisme ale Uniunii Europene: Comisia Europeana, Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, Tribunalul de Prima Instanta, Curtea de Conturi, Comitetul Economic si Social, Comitetul Regiunilor, Comitetul Director al Bancii Europene pentru Investitii, potrivit prevederilor comunitare”.

Plenul Senatului a adoptat, la finele lunii iunie, Legea privind cooperarea intre Guvern si Parlament in domeniul afacerilor europene, care prevede ca Parlamentul stabileste cine merge la Consiliul European, in cazul in care presedintele si premierul nu ajung la un acord. Potrivit modificarilor aduse in comisiile reunite, conducatorul delegatiei Romaniei la reuniunile Consiliului European este presedintele Romaniei sau premierul.

Stabilirea conducatorului delegatiei Romaniei la reuniunile Consiliului European se face prin acord intre Guvernul Romaniei si institutia prezidentiala, cu cel putin 20 de zile lucratoare inainte de data reuniunii.

Atributiile Curtii Constitutionale in procesul de suspendare a presedintelui Romaniei

In cadrul articolului 146 din Constitutia Romaniei sunt prevazute in mod limitativ atributiile care cad in competenta Curtii Constitutionale. Astfel, printre altele, lit. h) a art. 146 din Constitutie prevede ca atributie a Curtii Constitutionale oferirea avizului consultativ pentru propunerea de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei.

Aceasta prevedere constitutionala reprezinta singurul caz in care Curtea Constitutionala este investitata sa emita un aviz.

Din punctul de vedere al indeplinirii acestei atributii, Curtea Constitutionala a fost chemata sa ofere avizul sau consultativ in doua situatii pana in prezent:

Avizul consultativ nr.1 din 5 iulie 1994 publicat in Monitorul Oficial 166/1994 si
Avizul consultativ nr.1 din 5 aprilie 2007 publicat in Monitorul Oficial 258/2007.

Constitutia Romaniei prevede la art. 95 ca presedintele Romaniei poate fi suspendat din functie de Camera Deputatilor si de Senat, in sedinta comuna, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor, dupa consultarea Curtii Constitutionale, in cazul savarsirii unor fapte grave prin care incalca prevederile Constitutiei.

Aliniatul 2 al art. 95 din Constitutie prevede ca propunerea de suspendare din functie poate fi initiata de cel putin o treime din numarul deputatilor si senatorilor si se aduce, neintarziat, la cunostinta Presedintelui.

In aliniatul final al art. 95 din Constitutie se prevede ca daca propunerea de suspendare din functie este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui.

Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata si modificata prin Ordonanta de urgenta nr. 38/2012 prevede ca avizul cu privire la suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei se emite de Curtea Constitutionala in urma dezbaterii propunerii de suspendare si a dovezilor prezentate.

Conform art. 43 alin. (2) din Legea 47/1992, presedintele Romaniei va fi incunostintat asupra datei fixate pentru dezbatere si poate da explicatii cu privire la faptele ce i se imputa.

Avizul Curtii Constitutionale reprezinta un punct de vedere juridic in privinta faptelor ce i se imputa presedintelui. Acesta din urma isi va exprima pozitia cu privire la calificarea faptelor de care este acuzat drept „fapte grave” in sensul art. 95 din Constitutia Romaniei.

Efectele aviziului consultativ al Curtii Constitutionale in cazul propunerii de suspendare a presedintelui Romaniei din functie

In cazul in care Curtea Constitutionala este investita astfel cum am analizat mai sus spre a emite aviz consultativ cu privire la incidenta institutiei suspendarii presedintelui, avizul emis de Curte va avea urmatoarele efecte:

Fiind un aviz consultativ, Parlamentul poate sa nu tina cont de acesta
Avizul, nefiind unul conform, nu obliga in niciun fel Parlamentul
Avizul reprezinta o analiza juridica independenta in privinta propunerii de suspendare cat si in privinta analizei faptelor ce se imputa presedintelui

Magistratii pot fi sau nu audiati in Parlament?

Judecatorul arata ca Plenul CSM s-a pronuntat deja pe aceasta problema inca de pe data de 24 mai 2007, atunci cand a decis in unanimitate ca ,,procurorii nu pot fi citati si obligati sa se prezinte in calitate de martori in fata Comisiilor parlamentare, deoarece, conform normelor  constitutionale,  fac parte din

autoritatea judecatoreasca. De asemenea, s-a hotarat ca, in mod exceptional, pot participa in calitate de invitati la Comisiile parlamentare atunci cand este necesara clarificarea unor aspecte de natura tehnica sau a unor informatii de interes public.”

Totodata, el face referire si la o lucrare de-a sa, publicata relativ recent, in care a tratat problema independentei magistratilor din perspectivele standardelor internationale. Danilet spune ca, desi in lucrarea respectiva vorbeste despre judecatori, potrivit standardelor internationale aceste afirmatii sunt valabile si pentru procurori, atat timp cat statutul lor este asemanator cu cel al judecatorilor, asa cum este si in Romania.

,,Prezenta puterii legislative in spectrul juridic se manifesta in mod necesar prin legile care statueaza organizarea si functionarea sistemului judiciar, pe de o parte, si in elaborarea actelor normative ce urmeaza a fi astfel aplicate pentru restabilirea si pastrarea ordinii de drept, pe de alta parte. Astfel se explica faptul ca judecatorii se supun legii, ceea ce nu afecteaza principiul independentei judecatorului: instantele nu pot functiona in vid, astfel ca prin lege se creeaza doar cadrul normativ in care judecatorul sa functioneze. Insa dincolo de atributiile sale legislative, legislativul nu poate cenzura judecatorul, nu poate sa ii adreseze ordine, nici sa se substituie lui. Parlamentul nu trebuie sa intervina in actul de justitie decat cel mult pentru acordarea amnistiei sau gratierii. Emiterea unor acte normative pentru a bloca procedurile jurisdictionale sau executionale ori audierea judecatorilor in legatura cu solutiile lor sunt inadmisibile”, precizeaza Danilet

x

Indemnizatia pentru cresterea copilului ar putea reveni la nivelul de 85% din salariu anunta Casa de avocatura Coltuc

‘In legatura cu indemnizatia pentru mame, aceasta a intrat in acea conventie pe care am facut-o atunci cand am spus ca reintregim sumele care au fost taiate in 2010. Nu s-a facut inca deoarece a fost o conjunctura nefavorabila pentru mame: au fost aprobate acele taieri printr-un act normativ si pe acesta nu-l putem modifica decat in toamna, cand incepe sesiunea parlamentara’, a afirmat ministrul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale.

Propunerea de modificare se refera la majorarea cuantumului indemnizatiei de la 75% cat este in prezent la 85%, cu pastrarea pragurilor existente, respectiv nu mai mult de 3.400 lei – in cazul in care se opteaza pentru varianta de un an de concediu si nu mai mult de 1.200 lei in cazul variantei de doi ani de concediu.

Casa de avocatura Coltuc va explica ce inseamna Motiunea de cenzura

Sub aspect constitutional, sediul materiei privind motiunea de cenzura este art. 113 din Constitutie, republicata. Astfel, alin. (1) al art. 113 statueaza ca, in sedinta comuna, Camera Deputatilor si Senatul pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.

Din aceasta definitie rezulta ca aceasta modalitate de control parlamentar este actul opus investiturii Guvernului prin votul de incredere al Parlamentului.

Prezumtia de incredere de care se bucura Guvernul din momentul investirii poate fi rasturnata numai cu votul expres al unei majoritati contrare, avand astfel semnificatia pierderii increderii majoritatii initiale.

Scopul motiunii de cenzura este de a angaja o dezbatere publica asupra politicii de ansamblu a Guvernului, pentru a evalua daca acesta mai dispune sau nu de sprijin politic din partea forului reprezentativ, in vederea demiterii sale.

Cauza retragerii increderii acordate Guvernului o constituie destramarea majoritatii parlamentare care sprijina Guvernul, insotita si de imposibilitatea desfasurarii activitatii guvernamentale in absenta sprijinului parlamenta

Preşedintele Traian Băsescu a spus referitor la dosarul Adrian Năstase că nu vrea să certe Parlamentul pentru ceea ce s-a întâmplat marţi.

Parlamentul României a mai rămas cu o restanţă în ceea ce priveşte mecanismul de cooperare şi verificare: neimplicarea în justiţie. La Bruxelles, aprecierea este  atunci când Parlamentul blochează anchetarea

 

unui membru al său, că se amestecă în treburile justiţiei. La noi este o greşită interpretare a imunităţii”, a declarat preşedintele care a reamintit că nu îl interesează persoana lui Adrian Năstase. 

Preşedintele s-a declarat interesat de Parlament, deoarece „în situaţia în care Parlamentul blochează dosare ale oamenilor politici, raportul pe justiţie va scrie foarte clar că în România politicul blochează justiţia”.

„Au lansat povestea preşedintele se amestecă în justiţie, iar eu spun public, în condiţiile în care nu am o relaţie cu judecătorii şi procurorii, dacă există un singur judecător sau procuror care ştie că i-am cerut să facă vreun dosar unui om politic din România, să o spună public. Propaganda asta este lipsită de sens”, a mai adăugat Băsescu care a subliniat că mereu în rapoartele CE s-a scris că Parlamentul blochează justiţia.      

 

Sursa: REALITATEA.NET

Graba strică treaba, spune un proverb românesc, iar parlamentarii l-au aplicat cu succes în privinţa unei ordonanţe

Este vorba de Ordonanţa de urgenţă 59, care se referă la destinaţia sumelor încasate de fostul FPS din privatizări. Actul normativ a fost depus de guvernul Ciorbea la Parlament pe 2 octombrie 1997. În aceeaşi lună, proiectul a intrat în plen şi a fost retrimis la comisia de

 

privatizare pentru raport suplimentar.

Din acest moment, se aşterne o negură de 4 ani peste ordonanţa lui Ciorbea. În februarie 2001 găsim ordonanţa la Biroul Permanent, iar în aprilie acelaşi an plenul Senatului o ia în dezbatere, dar nu ca s-o voteze, ci ca să-i găsească suficiente cusururi cât s-o retrimită la comisia de specialitatea pentru un alt raport suplimentar. Care a venit, ce-i drept, dar după şapte ani, când a ajuns în plen şi a fost respinsă.

Culmea este că prevederile acestui act normativ sunt, teoretic, în vigoare. De ce? Pentru că aşa spune constituţia. O ordonanţă de urgenţă se aplică până când Parlamentul decide altfel. Între timp şi FPS-ul s-a desfiinţat şi banii din privatizări s-au evaporat. 

 

Sursa: Realitatea TV

PARLAMENTARILOR DATORNICI LA BANCI

Cele mai mari datorii le are Robert Negoiţă. Deputatul PSD are 41 de milioane de euro de dat la bănci, adică rate de peste 270.000 de euro pe lună.

Silviu Prigoană are credite de aproape 16,3 milioane euro,ceea ce înseamnă rate lunare de 110.000 de euro.

Deputatul PDL Cristian Boureanu a investit în terenuri, pe care le-a luat pe credit. Datoriile lui au ajuns astfel la 9 milioane de euro, iar rata lunară este de aproape 60.000 de euro.

Valeriu Steriu de la PSD are două credite care însumează 500.000 de euro, cu rate lunare ce depăşesc 4000 de euro.

Bogdan Ciucă de la alianţa PSD+PC şi Eugen Bejenariu de la PSD au împrumuturi de aproape 400.000 de euro fiecare.

Pe lista celor cu datorii cuprinse între 100 şi 300 de mii de euro sunt PD-L-iştii Lucian Riveş Tipei, Cătălin Croitoru, Daniel Buda, Sulfina Barbu şi Raluca Turcan.

PSD-iştii au şi ei elita lor de datornici. Aici îi găsim pe Cristian Sorin Dumitrescu, Victor Surdu şi Gabriel Tiţă Nicolaescu.

La PNL: Gerea Andrei Dominic, Adriana Săftoiu şi Dan Motreanu sunt în topul datorinicilor. Iar UDMR intră în top cu parlamentarul Olosz Gergely

 

REALITATEA

Guvernul vrea să elimine privilegiile obţinute de toate categoriile de bugetari care primesc salariu şi pensie în baza legilor speciale

Emil Boc a declarat, duminică seară, într-un interviu televizat, că nu acceptă ca în România să existe două categorii de salariaţi.”Nu avem nevoie în România de 2 categorii de demnitari, unii mai şmecheri, cu legi speciale, şi
alţii muritori de foame. Avem nevoie de o lege unică a salarizării şi de o lege unică a pensionării, iar sporurile antistres vor fi eliminate prin legea salarizarii unice”, a precizat Boc.

Primul-ministru a declarat că majoritatea sporurilor din actuala legislaţie sunt „imorale”, dar că problema se poate rezolva numai prin adoptarea Legii salarizării unice.

Premierul a menţionat că vor exista discuţii cu sindicatele pe tema acestui proiect de lege ce se doreşte finalizat până în mai.

„Proiectul va intra apoi în Parlament şi va rezolva o problemă importantă, astfel că nu vom mai avea o utilizare abuzivă a banului public. Nu vreau să blamez în bloc, însă fiecare să ia salariu pe măsura muncii sale”, a declarat Boc.

Sursa: Realitatea TV

Rau am ajuns!Aplauze în Parlament, la poziţia 69 din raportul cu amendamente respinse

CAMERA DEPUTATILOR - VOT - PRESEDINTE

Ironiile reciproce pe care parlamentarii puterii şi reprezentanţii opoziţiei şi le-au adresat, la dezbaterile asupra bugetului de stat, au fost, joi,

 

 

 

 

 presărate şi cu citate din Eminescu, dar şi cu trimiteri la Kama Sutra sau chiar aluzii erotice.

Numărul de amendamente susţinute de parlamentarii liberali l-au determinat pe deputatul PDL Octavian Bot, făcând trimitere la poziţiile din raport la care figurau amendamentele respective, să afirme, în plenul Parlamentului: „După numărul de poziţii propus de PNL, Kama Sutra era o lectură mai potrivită”.

Unele exprimări inerente dezbaterilor au fost interpretate pe alocuri ca având aluzii nepotrivite. Fraza „la ce poziţie sunteţi”, inevitabilă ca întrebare adresată de preşedintele de şedinţă parlamentarilor care îşi susţin amendamentele, cu referire la poziţia din raport la care figurează amendamentele respective, a fost considerată nepotrivită de deputatul PNL Cristina Pocora.

Ea susţinut un pachet de mai multe amendamente la rând, fiind întrebată, de fiecare dată, de preşedintele de şedinţă, Alexandru Pereş: „La ce poziţie sunteţi?”.

Pocora a ajuns, la unul din amendamentele pe care le susţinea, la poziţia 69 din raportul cu amendamente respinse, moment care a prilejuit râsete şi aplauze în rândul parlamentarilor.

Pe lângă sensurile cuvântului „poziţii”, parlamentarii au adus în discuţie şi subiecte elevate, precum literatura şi istoria. Octavian Bot a citit un fragment din scrierile politice ale lui Eminescu, în timp ce Ciprian Dobre a făcut o incursiune în istoria modernă, referindu-se la adoptarea, în 1864, a Codului civil

mediafax

Vă invităm să aflaţi cum pot să dispară 6 milioane de euro

2229

La Parlament, adică acolo unde orice deputat şi senator primeşte lunar 105 milioane lei vechi (brut, deci cam 90 de milioane de lei vechi in

mână) „suma forfetară”. Această sumă forfetară este destinată, prin lege, acoperirii de către parlamentari a cheltuielilor pe care aceştia le au cu cabinetele lor parlamentare din teritoriu. Şi tot prin lege, pentru aproape jumătate din sumă (46%, mai exact), aleşii nu trebuie să prezinte documente justificative. Adică nu au obligaţia să aducă chitanţe, bonuri, facturi, contracte etc.

La un calcul scurt reiese că, lunar, un parlamentar poate să cheltuie la negru 46% din 90 de milioane de lei vechi, adică vreo 42 de milioane de lei vechi. Deci cam o mie de euro. Pentru 471 de parlamentari, anual, suma nejustificată ajunge la aproape şase milioane de euro.

Aflaţi miercuri, 18 februarie, din Academia Caţavencu, care sunt adevăratele cheluieli ale unui birou parlamentar, de ce nu are nevoie parlamentarul român de suma forfetară şi cum a ajuns Casa Poporului un „paradis fiscal” în România.

Sursa: Realitatea.net

Profesorii şi pensionarii cheamă Guvernul în instanţă

1113„În momentul de faţă nu am pregătit proteste, aşteptăm cu decenţă şi bun simt, ca întotdeauna, ca lucrurile să rse rezolve pe cale legală. Din

nefericire, un lucru pe care de altfel nu ni-l dorim, în condiţiile în care nu se va intra într-o situaţie de normalitate, împreună cu colegii noştri din teritoriu şi cu reprezentanţii de la celelalte federaţii, vom stabili şi măsuri care să ducă la forme de luptă sindicală extreme, legale”, a declarat duminică Aurel Cornea, preşedinte FSLI

 

realitatea

Toate partidele care au intrat în Parlament au membri care sunt urmăriţi penal

Cap de listă este proaspătul senator al alianţei PSD-PC, Dan Voiculescu, recent trimis în judecată de procurorii DNA pentru privatizarea Institutului de Chimie Alimentară şi în dosarul Loteria.Tot de la Alianţă, mai vechiul client al DNA, Adrian Năstase, este acuzat în patru dosare.

 

 Un alt lider marcant al PSD, Miron Mitrea, urmărit penal tot de DNA, este deputat de Vrancea. Lista celor de la PSD se încheie cu Şerban Mihăilescu, senator de Teleorman, pe numele căruia procurorii au cerut Parlamentului aviz de urmărire penală încă din vara anului trecut.

Liberalii îl au şi ei pe Dan Ilie Morega, trimis în judecată pentru că ar fi cerut bani unor instituţii publice pentru finanţarea campaniei electorale. Acum este deputat de Gorj.

Iar de la PD-L, Cristian Boureanu, deputat de Argeş, este urmărit penal în dosarul Loteria Română. Şi tot de la PD-L, Eugen Bădălan, deputat de Brăila, a fost trimis în judecată pentru că ar fi prejudiciat armata cu peste un milion de euro.

 

Sursa: Realitatea TV

Lazaroiu: Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani

Consilierul prezidential Sebastian Lazaroiu spune ca este posibil ca dupa doi ani de mandat al viitorului Guvern sa fie declansate alegeri anticipate.

El argumenteaza ca in primii doi ani va functiona solidaritatea partidelor pentru depasirea crizei, urmata de relansarea competitiei.

„Posibil sa nu avem o guvernare de patru ani, ci de doi ani. Dar e greu de anticipat in acest moment”, a spus consilierul prezidential , potrivit Realitatea Tv.

„Ma gandeam pur si simplu la un aranjament politic intre partide pentru depatirea crizei. Nu e o rasturnare de putere si o relansare a competitiei. Probabil ca in vremuri de criza e nevoie de mai multa solidaritate.

Dupa ce trece criza, e nevoie de mai multa competitie”, a spus el, intrebat daca se gandeste la un Guvern cu ajutorul caruia sa fie depasita criza economica si apoi la o posibila rasturnare de putere.

Mircea Geoana ar putea fi dezamagit de numarul parlamentarilor PSD

Consilierul prezidential a adaugat ca Mircea Geoana ar putea sa fie dezamagit de rezultatele alegerilor, anticipand ca PD-L ar putea obtine mai multe locuri in Parlament, desi PSD va avea un scor mai mare.

„Posibil ca domnul Geoana sa aiba o noua dezamagire. Si anume, exista posibilitatea ca PD-L sa obtina mai multi parlamentari decat PSD, chiar daca PSD ar obtine cu 0,5% mai mult decat PD-L, pe acest sistem de vot, Pe care domnul Geoana l-a votat in Parlament”, a declarat Lazaroiu.

Consilierul a afirmat ca ar trebui sa apartina unui partid politic, excluzand varianta unei persoane din afara PSD, PD-L, PNL, precizand ca va avea de castigat o coalitie alcatuita pe criterii ideologice.

Probabil domnul Lazaroiu considera ca partidele de dreapta(PD-L, PNL), lansate in aceasta cursa electorala vor trebui sa se impace, pentru ca sunt mult mai apropiate din punct de vedere ideologic.

Basescu: Oare de ce intra in Parlament oameni despre care stim lucruri rele?

Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la postul public de radio, ca romanii au toate motivele sa fie optimisti in ceea ce priveste viitorul Romaniei, chiar daca uneori sperantele si exigentele lor „depasesc posibilitatile de modernizare rapida” a tarii.

Seful statului a spus ca Romania are perspectiva certa de viitor, desi 2009 va fi unul dificil si din cauza crizei economice internationale.

Astfel, in opinia presedintelui, in 2009 prioritatea zero a Romaniei va fi pastrarea locurilor de munca si diminuarea efectelor crizei. Pe de alta parte, presedintele a aratat ca Romania va deveni, in viitor, o tara atractiva, moderna.

„Nu mai facem planuri doar, nu mai traim din iluzii. Traim din realitati finantate,(..) iar Romania are resursele financiare asigurate pentru a se moderniza in urmatorii ani. Tine de noi, de guvernanti, de oamenii politici, cat de rapid vom utiliza acesti bani”, a sustinut Traian Basescu.

Seful statului a aratat ca, la finalul primului exercitiu bugetar al Uniunii Europene, in 2013, Romania va fi o tara care va trece peste criza mai usor decat statele dezvoltate.

„As spune ca sunt optimist in ceea ce priveste Romania in ansamblu, chiar daca va trebui sa trecem o perioada grea in 2009 si cred ca romanii au toate motivele sa fie optimisti, chiar daca au foarte multe motive de nemultumire.

Pe de alta parte, este foarte clar ca uneori, sperantele si exigentele romanilor au luat-o inaintea posibilitatilor pe care le aveam, de modernizare rapida si poate ca votul din 30 noiembrie poate fi o realitate in care ne putem descifra”, a spus presedintele, care s-a intrebat retoric: „Daca intra in Parlament oameni despre care stim lucruri rele, va trebui sa ne intrebam: oare de ce romanii care sunt exigenti cu clasa politica in viata de zi cu zi le-au dat un nou mandat? Stiu eu?”.

Presedintele a reamintit, cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei, valorile politice de la 1918, valori care, dupa 50 de ani de comunism, in care au fost desfiintate, si o perioada de tranzitie care s-a incheiat odata cu aderarea la Uniunea Europeana, trebuie rafinate, consolidate si transformate intr-un mod de viata pentru romani.

„Este clar ca citind oricare dintre aceste valori afirmate la 1 Decembrie 1918, toti realizam ca trebuie sa le rafinam, sa le consolidam, sa le facem sa devina modul nostru de viata, al romanilor, dar, mai mult decat al romanilor, al politicienilor. Este un gand pe care-l am de 1 Decembrie”, a spus seful statului luni, la postul public de radio, inainte de a lua parte la manifestarile prilejuite de Ziua Nationala a Romaniei.

Calendarul lui Basescu pentru formarea noului guvern

Negocierile pentru formarea noului guvern vor incepe pe data de 6 decembrie, conform calendarului bazat pe prevederile Constitutiei, prezentat, vineri, de presedintele Traian Basescu la Palatul Cotroceni.

Tot pe 6 decembrie, cand seful statului asteapta de la BEC rezultatele oficiale ale alegerilor de duminica, va emite decretul de convocare a noului Parlament. El a estimat ca noul parlament se va putea intruni, cel mai devreme, pe 13 decembrie, atunci cand expira mandatul de patru ani al celui actual.

Sau, pe 15 decembrie, avand in vedere ca 13 cade intr-o sambata. Traian Basescu a apreciat ca Parlamentul va deveni functional abia in jurul datei de 18-20 decembrie.

In opinia sa, Legislativul are nevoie de cinci zile pentru organizare ca sa poata lua in discutie componenta si programul noului cabinet.

Intre timp, la Palatul Cotroceni continua consultarile sefului statului cu liderii partidelor politice pentru noul guvern.

Conform „constrangerilor constitutionale” prezentate de presedinte, noul prim-ministru este obligat sa prezinte cabinetul si programul in fata Parlamentului „la maximum zece zile de la desemnare”, cel mai tarziu pe 30 decembrie.

Chiar daca BEC va intarzia validarea alegerilor, ca urmare a contestatiilor, seful statului a avertizat ca va convoca Parlamentul „in maximum 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor”, adica cel mai tarziu, data de 20 decembrie. Daca va fi asa, abia incepand cu 20 decembrie vor curge si celelalte termene constitutionale.

Legea nr. 217/2008 pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Legea nr. 217/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 724 din 24.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
(2) Functia de control a Curtii de Conturi se realizeaza prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit internationale general acceptate.
(3) Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in prezenta lege, si reprezinta Romania in calitatea sa de institutie suprema de audit in organizatiile internationale ale acestor institutii.
(4) Litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
(5) In unitatile administrativ-teritoriale, functiile Curtii de Conturi se exercita prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, structuri fara personalitate juridica.
(6) Sediul Curtii de Conturi este in municipiul Bucuresti, iar sediile camerelor de conturi sunt in orasele resedinta de judet si in municipiul Bucuresti.”
2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu urmatorul cuprins:
„Art. 11. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) control – activitatea prin care se verifica si se urmareste modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice;
b) audit public extern – activitatea de audit desfasurata de Curtea de Conturi, care cuprinde, in principal, auditul financiar si auditul performantei;
c) audit financiar – activitatea prin care se urmareste daca situatiile financiare sunt complete, reale si conforme cu legile si reglementarile in vigoare, furnizandu-se in acest sens o opinie;
d) audit al performantei – evaluarea independenta a modului in care o entitate, un program, o activitate sau o operatiune functioneaza din punctele de vedere ale eficientei, economicitatii si eficacitatii;
e) auditor public extern – persoana angajata in cadrul Curtii de Conturi, care desfasoara activitati specifice de audit extern in sectorul public;
f) eficacitate – gradul de indeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si raportul dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitatii respective;
g) eficienta – maximizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate;
h) economicitate – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate;
i) standarde de audit – setul de concepte, principii directoare, proceduri si metode pe baza carora auditorul public determina ansamblul etapelor si procedurilor de verificare, care sa permita atingerea obiectivului fixat;
j) entitate auditata – autoritatea publica, compania/societatea nationala, regia autonoma, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine, singur sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
k) opinie de audit – concluzia auditorului, care se exprima in scris, asupra situatiilor financiare si/sau a programului sau activitatii auditate, in legatura cu realitatea, fidelitatea si conformitatea acestora cu reglementarile aplicabile domeniului;
l) fonduri publice – sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturi interne contractate de autoritatile administratiei publice locale, precum si din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale;
m) autoritate publica – denumire generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, autoritatile administrative autonome, autoritati ale administratiei publice locale si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finantare;
n) legalitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii acesteia;
o) ordonator de credite – persoana imputernicita prin lege sau prin delegare, potrivit legii, sa dispuna si sa aprobe actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;
p) patrimoniu public – totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale sau ale entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu. Drepturile si obligatiile statului si ale unitatilor administrativteritoriale se refera exclusiv la bunurile din sectorul public;
q) regularitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte;
r) Organizatia Internationala a Institutiilor Supreme de Audit – INTOSAI cuprinde institutiile supreme de audit din statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii si asigura instruirea in domeniul auditului public.”
3. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2. – (1) Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate.”
4. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. – (1) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(2) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele constatate.
(3) Ori de cate ori considera necesar, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, consiliilor locale, judetene si al municipiului Bucuresti rapoarte in domeniile in care este competenta.
(4) Raportul anual al Curtii de Conturi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.”
5. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. – (1) Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente, informatii, necesare exercitarii atributiilor sale.
(2) Entitatile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate sa ii transmita actele, documentele, informatiile solicitate, la termenele si in structura stabilite de Curtea de Conturi, si sa ii asigure accesul in sediile acestora.
(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice detinatoare de acte sau documente sunt obligate sa le puna la dispozitia acestora.
(4) Entitatile auditate sunt obligate sa sprijine activitatea auditorilor publici, in cazul efectuarii misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spatii de lucru adecvate si a accesului logistic corespunzator.
(5) Entitatile auditate poarta intreaga raspundere pentru actiunile lor si nu pot fi absolvite de aceasta raspundere prin invocarea rapoartelor Curtii de Conturi.
(6) Autoritatile publice cu atributii de control financiar, control fiscal, precum si de control sau de supraveghere prudentiala in alte domenii au obligatia sa efectueze cu prioritate verificari specifice, la solicitarea Curtii de Conturi.
(7) Daca, in exercitarea functiilor sale, Curtea de Conturi ia cunostinta de informatii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligata sa respecte caracterul acestora si sa le faca cunoscute numai autoritatilor indreptatite.”

6. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. – Curtea de Conturi isi intocmeste si aproba bugetul propriu, pe care il transmite Guvernului, in vederea includerii acestuia in proiectul bugetului de stat supus aprobarii Parlamentului.”
7. Articolul 6 se abroga.
8. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Plenul Curtii de Conturi se compune din 18 membri, numiti, in conditiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.
(2) In structura Curtii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti si un secretariat general.”
9. Articolul 9 se abroga.
10. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. – (1) Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plenul Curtii de Conturi. Conducerea executiva a Curtii de Conturi se exercita de catre presedinte, ajutat de 2 vicepresedinti, care sunt consilieri de conturi.
(2) La sedintele plenului Curtii de Conturi pot participa secretarul general, precum si, in calitate de invitati, specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta Curtii.
(3) Presedintele Curtii de Conturi conduce sedintele plenului. In lipsa presedintelui, un vicepresedinte va prezida sedintele.
(4) Presedintele Curtii de Conturi si ceilalti membri ai acesteia sunt independenti in exercitarea atributiilor si in luarea deciziilor si respecta principiile conducerii colective, publicitatii si transparentei.”
11. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 11. – (1) Departamentele sunt conduse de cate un consilier de conturi, care indeplineste si functia de sef de departament, numit de plenul Curtii.
(2) In cadrul departamentelor pot fi organizate directii, servicii, birouri si compartimente de specialitate.
(3) Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti sunt conduse de catre un director si un director adjunct. In structura camerelor de conturi judetene pot functiona servicii si birouri.
(4) Structura organizatorica a Curtii de Conturi, statul de functii, numarul de posturi de conducere si de executie, domeniile de activitate si atributiile departamentelor, ale secretariatului general, precum si ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.
(5) Personalul de control financiar incadrat la Curtea de Conturi dobandeste calitatea de auditor public extern. Pe aceasta functie pot fi incadrate persoane cu studii superioare economice, juridice si de alta specialitate, necesare desfasurarii activitatii Curtii de Conturi.”
12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. – (1) Coordonarea activitatilor desfasurate in cadrul departamentelor si al camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti se realizeaza de catre consilierii de conturi si directorii camerelor de conturi, in conditiile normelor si procedurilor stabilite de plenul Curtii de Conturi.
(2) Organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati se efectueaza potrivit regulamentului aprobat de plenul Curtii de Conturi, in temeiul prezentei legi.
(3) Regulamentul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”
13. Articolul 13 se abroga.
14. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 14. – In vederea indeplinirii unor obligatii in domeniul auditului extern, ce revin Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizata si functioneaza Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele PHARE, ISPA si SAPARD, pentru fondurile structurale si de coeziune, pentru Fondul European de Garantare in Agricultura, pentru Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum si pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postaderare, denumita in continuare Autoritatea de Audit, care are atributii si proceduri de lucru proprii.”
15. Articolul 141 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 141. – (1) Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operational fata de Curtea de Conturi si fata de celelalte autoritati responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul in municipiul Bucuresti. In teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate in judetele in care isi desfasoara activitatea agentii, autoritati de management si/sau organismele intermediare care gestioneaza fondurile comunitare.
(2) Autoritatea de Audit este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit public extern, in conformitate cu legislatia comunitara si nationala, asupra fondurilor prevazute la art. 14.
(3) Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern si asupra altor categorii de fonduri decat cele prevazute la art. 14, urmand ca reglementarile care vizeaza fondurile respective sa prevada si asigurarea resurselor necesare acestei activitati.”
16. Articolul 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 142. – (1) In conformitate cu prevederile legislatiei comunitare si nationale, cu standardele de audit acceptate pe plan international, Autoritatea de Audit efectueaza audit de sistem si audit al operatiunilor.
(2) Principalele atributii ale Autoritatii de Audit sunt urmatoarele:
a) evaluarea conformitatii sistemelor de management si control pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe baza de esantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
c) raportarea anuala privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
d) verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national;
e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declaratiei de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
g) emiterea declaratiilor de inchidere, insotite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
h) urmarirea respectarii criteriilor de acreditare a autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, pe toata perioada de implementare tehnica si financiara a acestora;
i) urmarirea modului de implementare de entitatile auditate a recomandarilor formulate ca urmare a actiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.
(3) Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate sustinerii agriculturii si dezvoltarii rurale, Autoritatea de Audit indeplineste rolul de organism de certificare.
(4) Pentru realizarea atributiilor ce ii revin, Autoritatea de Audit poate incheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevazute la art. 14.
(5) Autoritatea de Audit raporteaza Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevazute la art. 14, iar principalele constatari si recomandari rezultate in urma auditurilor efectuate sunt incluse in raportul public anual al Curtii de Conturi.
(6) Autoritatea de Audit are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare exercitarii atributiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice detinatoare.
(7) Autoritatea de Audit poate incheia contracte cu societati specializate sau cu experti autorizati pentru realizarea unor activitati, in vederea indeplinirii atributiilor sale.”
17. Articolul 143 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 143. – (1) Autoritatea de Audit este condusa de un presedinte si 2 vicepresedinti numiti de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care acestia au fost numiti. Mandatul nu poate fi reinnoit.
(2) Pentru organizarea si functionarea structurilor centrale si regionale pe care le coordoneaza, presedintele Autoritatii de Audit emite decizii si instructiuni.
(3) Atributiile presedintelui Autoritatii de Audit sunt, in principal, urmatoarele:
a) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit privind evaluarea conformitatii sistemelor de management si control cu prevederile legale comunitare, pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit;
b) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit de operatiuni, ca urmare a verificarii cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
c) aproba rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
d) aproba rapoartele de verificare a existentei si corectitudinii elementului de cofinantare nationala;
e) semneaza certificatele de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
f) semneaza opiniile asupra declaratiilor de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
g) semneaza declaratiile de inchidere si aproba rapoartele de audit pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
h) reprezinta Autoritatea de Audit si asigura relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice nationale si comunitare, precum si cu organismele nationale si internationale de profil;
i) aproba deplasarea personalului Autoritatii de Audit pentru indeplinirea atributiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni si grupuri ale auditorilor din tara sau strainatate, specifice domeniului gestionarii si controlului fondurilor prevazute la art. 14;
j) aproba regulile de procedura ale Autoritatii de Audit privind activitatea specifica a acesteia in ceea ce priveste auditul fondurilor prevazute la art. 14;
k) aproba manualele si strategiile de audit necesare indeplinirii cerintelor specifice Autoritatii de Audit, prevazute in regulamentele comunitare;
l) aproba si transmite, dupa caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autoritatii de Audit;
m) avizeaza regulamentul propriu de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, pe care il supune aprobarii plenului Curtii de Conturi;
n) avizeaza structura organizatorica si statul de functii ale Autoritatii de Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncti, a sefilor de serviciu si le prezinta plenului Curtii de Conturi, in vederea aprobarii;
o) aproba criteriile de promovare a personalului Autoritatii de Audit si stabileste atributiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fisa postului;
p) aproba criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare exercitarii auditului fondurilor europene si scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autoritatii de Audit;
q) informeaza, semestrial si ori de cate ori considera necesar, plenul Curtii de Conturi asupra principalelor constatari rezultate din actiunile de audit desfasurate si asupra masurilor luate in concordanta cu reglementarile comunitare;
r) prezinta plenului Curtii de Conturi sinteza constatarilor si a rezultatelor activitatii de audit asupra fondurilor europene, in vederea includerii in raportul public anual ce se inainteaza Parlamentului;
s) indeplineste alte atributii, stabilite in conditiile legii.
(4) Exercitarea unora dintre atributiile prevazute la alin. (3) poate fi delegata vicepresedintilor Autoritatii de Audit.
(5) Fondurile necesare indeplinirii atributiilor Autoritatii de Audit se asigura de la bugetul de stat si sunt reflectate distinct in bugetul Curtii de Conturi.”

18. Articolul 144 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 144. – (1) Structura organizatorica, numarul de personal si statul de functii ale Autoritatii de Audit se aproba de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui Autoritatii de Audit. Coordonarea si atributiile structurilor centrale si regionale din aparatul propriu al Autoritatii de Audit si ale personalului de la nivel central si regional se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, care este parte integranta a regulamentului de organizare si functionare a Curtii de Conturi.
(2) In scopul realizarii atributiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja si personal de alta specialitate decat cea economica.”
19. Articolul 147 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 147. – Pentru desfasurarea activitatii Autoritatii de Audit, Guvernul si Curtea de Conturi au obligatia sa asigure conditiile necesare angajarii si pregatirii profesionale a personalului, spatiile de lucru, dotarile si logistica aferente.”
20. Titlul capitolului III se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„CAPITOLUL III
Competenta si atributiile Curtii de Conturi”

21. Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16. – (1) Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativteritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.
(2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice.
(3) Activitatea de audit extern exercitata de Curtea de Conturi se desfasoara cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internationale general acceptate.
(4) Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea costurilor, sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.”
22. La articolul 17, partea introductiva si litera b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 17. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara atributiile specifice asupra urmatoarelor domenii:
………………………………………………………………………………………………………
b) constituirea si utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;”.
23. La articolul 17, literele g1) si h) se abroga.
24. La articolul 18, partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 18. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara activitatile specifice asupra urmatoarelor categorii de entitati publice:”
25. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 19. – Curtea de Conturi poate hotari desfasurarea activitatilor stabilite de lege si la alte persoane decat cele prevazute la art. 18, care:
a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a altor institutii publice;
b) administreaza, in temeiul unui contract de concesiune sau de inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;
c) administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, in sensul prezentei legi, verificarile urmand a se efectua numai in legatura cu legalitatea administrarii si/sau utilizarii acestor fonduri.”
26. La articolul 20, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20. – (1) Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.”
27. Articolul 21 se abroga.
28. La capitolul III, titlul sectiunii a 2-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„SECTIUNEA a 2-a
Atributiile Curtii de Conturi”

29. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22. – Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie:
a) contul general anual de executie a bugetului de stat;
b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor;
e) contul anual de executie a bugetului Trezoreriei Statului;
f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;
g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale si de la bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
k) alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege.”
30. Articolul 23 se abroga.
31. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. – Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care conturile prevazute la art. 22 sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in termenul legal de prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.”
32. Articolul 25 se abroga.
33. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 26. – (1) Curtea de Conturi efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
(2) Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.
(4) Activitatea de audit al performantei se desfasoara in conformitate cu metodologia proprie, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celor mai bune practici in domeniu, si se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit.
(5) Prin constatarile si recomandarile facute, auditul performantei trebuie sa conduca la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.”
34. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Prin verificarile sale la persoanele prevazute la art. 18 si 19, Curtea de Conturi urmareste, in principal:
a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in reglementarile contabile in vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind urmarirea obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.”
35. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 28. – Obiectivele controalelor Curtii de Conturi dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotarare si se aduc la cunostinta celor interesati.”
36. La capitolul III, titlul sectiunii a 3-a se modifica si avea urmatorul cuprins:

„SECTIUNEA a 3-a
Certificarea conturilor”

37. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 29. – (1) Curtea de Conturi certifica acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie verificate.
(2) Nicio alta autoritate nu se poate pronunta asupra datelor inscrise in conturile de executie, decat provizoriu.”
38. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 30. – (1) Curtea de Conturi exercita auditarea la sediu sau la fata locului.
(2) Auditorii publici externi desemnati sa auditeze conturile, precum si celelalte activitati pentru care Curtea de Conturi are competenta intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile, formuleaza recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate si isi exprima opinia fata de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(3) In cazul in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile care sa faca posibila verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixand termen pentru completarea sau refacerea lor, dupa caz. Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei masuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora de catre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.”
39. Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(2) In situatia in care se constata regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate si se comunica entitatii auditate.
(3) In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate aceasta stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia devin obligatie a conducerii entitatii auditate.
(4) In situatiile in care in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, conducatorul departamentului sesizeaza organele in drept pentru asigurarea valorificarii constatarii si informeaza entitatea auditata.
(5) Atunci cand se constata imposibilitatea intocmirii unui raport de audit, se dispune entitatii auditate completarea si/sau refacerea conturilor verificate.”
40. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 32. – Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica.”
41. Articolul 33 se abroga.
42. Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 34. – Entitatea auditata poate face obiectii scrise la constatarile din rapoartele intocmite de auditorii publici externi, in termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiectiile formulate se depun la sediul institutiei din care face parte auditorul public extern si vor fi avute in vedere la valorificarea constatarilor.”
43. Articolul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 35. – Pentru motive intemeiate, in termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinarii contului poate fi redeschisa.”
44. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 36. – In situatia in care, in urma verificarilor efectuate pe parcursul executiei bugetului la persoanele juridice prevazute la art. 18 si 19, rezulta fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, valorificarea constatarilor se face potrivit prevederilor art. 31.”
45. Articolele 37-39 se abroga.
46. Capitolul IV, cuprinzand articolele 40-88, se abroga.
47. Articolul 93 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 93. – (1) In indeplinirea atributiilor pe care i le confera legea, Curtea de Conturi mai are urmatoarele atributii:
a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu si de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevazute la art. 18;
b) sa solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspectie bancara ale Bancii Nationale a Romaniei, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul atributiilor lor legale;
c) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie bancara;
d) sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueze verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari.
(2) Persoanele juridice supuse controlului Curtii de Conturi sunt obligate sa transmita acesteia, pana la sfarsitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfasurarea si realizarea programului de audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, in vederea asigurarii complementaritatii si a cresterii eficientei activitatii de audit.”
48. Articolul 94 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 94. – In baza constatarilor sale, Curtea de Conturi stabileste:
a) suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala sau ineficienta a acestora;
c) inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila sau fiscala controlata.”
49. Articolul 95 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 95. – Masurile prevazute la art. 94 se iau potrivit regulamentului aprobat in temeiul prevederilor art. 12 alin. (2).”

50. Articolul 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 96. – Curtea de Conturi cere celor in drept suspendarea din functie, in conditiile legii, a persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate.”
51. Capitolul VI, cuprinzand articolele 97-103, se abroga.
52. Articolul 104 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 104. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, incepand cu data expirarii mandatului actualilor consilieri de conturi in functie.
(3) Consilierii de conturi in functie numiti de Parlament isi vor continua activitatea pana la expirarea mandatului.
(4) Inainte de a incepe sa isi exercite mandatul, membrii Curtii de Conturi depun urmatorul juramant in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului: Jur sa respect Constitutia si celelalte legi ale tarii, sa apar interesele Romaniei, ordinea de drept, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin ca membru al Curtii de Conturi. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
(5) Pe perioada exercitarii mandatului, consilierii de conturi pot fi revocati din functiile in care au fost numiti numai in cazurile si in conditiile prezentei legi.
(6) Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada ramasa pana la expirarea mandatului celui a carui activitate a incetat.”
53. Articolul 105 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 105. – (1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste presedintii si vicepresedintii Curtii de Conturi si ai Autoritatii de Audit.
(2) Pentru a fi numiti consilieri de conturi, se cere indeplinirea urmatoarelor conditii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani in specialitatea studiilor absolvite si pregatire profesionala temeinica.”
54. Dupa articolul 105 se introduce un nou articol, articolul 1051, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1051. – (1) In subordinea presedintilor si a vicepresedintilor Curtii de Conturi, precum si ai Autoritatii de Audit se organizeaza si functioneaza cate un cabinet, care se incadreaza cu personal contractual.
(2) Structura si numarul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.”
55. Articolul 106 se abroga.
56. Articolul 107 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 107. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Acestia sunt demnitari de stat si sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(2) Se interzice membrilor Curtii de Conturi sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.
(3) Membrilor Curtii de Conturi le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administrarea ori conducerea unor societati comerciale sau civile. Ei nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parte intr-un arbitraj.
(4) Persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiaza, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.”
57. La articolul 108 alineatul (1), partea introductiva si literele a) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 108. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt obligati:
a) sa isi indeplineasca functia incredintata, cu impartialitate si cu respectarea Constitutiei;
………………………………………………………………………………………………………
c) sa isi exprime votul afirmativ sau negativ in adoptarea actelor Curtii de Conturi, abtinerea de la vot nefiind permisa. In caz de vot negativ, acesta trebuie motivat in scris;”.
58. La articolul 108, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevazute la art. 104 alin. (1).”
59. La articolul 108, alineatul (4) se abroga.
60. Articolele 109, 110 si 113 se abroga.
61. Articolul 111 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 111. – (1) Auditorii publici externi sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de Codul etic al profesiei.
(2) Persoanele care au indeplinit functia de controlor financiar sau auditor public extern pe o durata de cel putin 14 ani in cadrul Curtii de Conturi beneficiaza la data pensionarii de pensii de serviciu, in conditiile prevazute de lege pentru functionarul public parlamentar.”
62. Dupa articolul 111 se introduce un nou articol, articolul 1111, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1111. – (1) Personalul de specialitate al Curtii de Conturi, inclusiv cel cu functii de conducere, este supus mobilitatii in cadrul aceleiasi categorii profesionale, prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizeaza pentru eficientizarea activitatii Curtii de Conturi si in interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Mobilitatea personalului Curtii de Conturi se realizeaza conform Statutului auditorului public extern, aprobat in conditiile prezentei legi.
(3) Deciziile care vizeaza mobilitatea personalului Curtii de Conturi sunt luate prin hotarari ale plenului Curtii de Conturi.
(4) Auditorii publici externi se pot constitui intr-o asociatie profesionala, avand ca scop promovarea si dezvoltarea auditului public extern, perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea prestigiului profesiei, precum si asigurarea cooperarii cu alte organisme similare din tara si din strainatate.”
63. Articolul 112 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 112. – Auditorii publici externi se bucura de stabilitate.”
64. Articolul 114 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 114. – De la data trimiterii in judecata penala, membrii Curtii de Conturi si auditorii publici externi sunt suspendati de drept din functiile lor. In caz de condamnare definitiva, ei sunt demisi de drept, iar in caz de achitare, suspendarea inceteaza.”
65. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 115. – Personalul cu functii de conducere este numit de plenul Curtii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de presedintele Curtii.”
66. Articolul 116 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 116. – (1) Mandatul de membru al Curtii de Conturi inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
b) in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei mai mult de 6 luni consecutive;
c) in cazul revocarii din functie.
(2) Dupa incetarea mandatului, in conditiile legii, consilierii de conturi au dreptul sa revina in postul ocupat anterior, daca numirea lor la Curtea de Conturi s-a facut de pe un post dintr-o institutie publica.
(3) Pe perioada in care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata.”
67. Articolele 117-120 se abroga.
68. Articolul 121 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 121. – Raspunderea disciplinara a auditorilor publici externi, conditiile si procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curtii de Conturi.”
69. Articolul 122 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 122. – Atributiile plenului Curtii de Conturi sunt urmatoarele:
a) adopta politicile si strategiile Curtii de Conturi;
b) aproba normele proprii privind activitatea specifica a Curtii de Conturi;
c) aproba manualele de audit si ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza normelor proprii ale Curtii de Conturi, precum si alte norme procedurale;
d) aproba programele anuale de activitate a Curtii de Conturi;
e) aproba modul de desfasurare a unor actiuni specifice, solicitate prin hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, care nu sunt deja prevazute in program;
f) aproba statul de functii al personalului Curtii de Conturi;
g) aproba denumirea, sfera de activitate si structura organizatorica a departamentelor Curtii de Conturi;
h) aproba proiectul de buget al Curtii de Conturi;
i) dezbate si hotaraste transmiterea executiei bugetului Curtii de Conturi catre Parlament;
j) aproba regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, regulamentul concediilor personalului Curtii de Conturi, regulamentul prevazut la art. 12 alin. (2), codul de conduita etica si profesionala a personalului Curtii de Conturi, precum si alte regulamente specifice;
k) aproba Statutul auditorului public extern;
l) aproba structura organizatorica a Curtii de Conturi, numeste directorii, directorii adjuncti, sefii de servicii, secretarul general al Curtii de Conturi si stabileste atributiile acestora, prin fisa postului;
m) aproba rapoartele prevazute a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize, potrivit prevederilor art. 92;
o) aproba structura organizatorica a secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul acestuia;
p) hotaraste asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, in limitele legii;
q) solicita periodic si examineaza rapoartele asupra activitatii departamentelor Curtii de Conturi si a camerelor de conturi;
r) examineaza si aproba propunerea de ordine de zi a sedintei plenului, formulata de presedintele Curtii;
s) aproba lista cuprinzand posturile vacante care urmeaza a fi scoase la concurs, precum si tematicile si organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
s) aproba contractarea de lucrari, bunuri, servicii sau alte prestatii necesare functionarii Curtii de Conturi;
t) alte atributii stabilite in conditiile legii.”

70. Articolele 124 si 125 se abroga.
71. La articolul 126 alineatul (1), literele c), d), f), g) si i) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„c) sa convoace si sa prezideze dezbaterile plenului si sa asigure executarea hotararilor acestuia;
d) sa propuna ordinea de zi a sedintelor plenului si sa o supuna aprobarii acestuia;
………………………………………………………………………………………………………
f) sa numeasca personalul Curtii de Conturi, cu exceptia celui numit de plen, si sa dispuna, daca este cazul, detasarea sau revocarea din functie a acestuia, in conditiile legii; pentru personalul Autoritatii de Audit, aceasta atributie se exercita numai cu acordul presedintelui acesteia;
g) sa exercite actiunea disciplinara, potrivit prevederilor art. 121, si sa aplice sanctiuni disciplinare in cazurile prevazute de Codul etic al profesiei;
………………………………………………………………………………………………………
i) alte atributii ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi.”
72. La articolul 126, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Atributiile vicepresedintilor si consilierilor de conturi se stabilesc si se aproba prin regulamentul propriu de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui acesteia.”
73. La articolul 126, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) In exercitarea atributiilor sale, presedintele Curtii de Conturi emite ordine.”
74. Dupa articolul 126 se introduce un nou articol, articolul 1261, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1261. – Paza Curtii de Conturi se asigura la nivel central de Serviciul de Protectie si Paza, iar la nivel teritorial, de Jandarmeria Romana, in mod gratuit.”
75. La articolul 127, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) neindeplinirea masurilor dispuse in temeiul prevederilor art. 93 alin. (1) lit. b)-d) si ale art. 96, cu amenda civila egala cu salariul de la 2 pana la 5 luni al persoanei din vina careia nu au fost duse la indeplinire masurile stabilite.”
76. Dupa articolul 128 se introduce un nou articol, articolul 1281, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1281. – Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii si a neurmaririi de conducerea entitatii a masurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
77. Articolul 129 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 129. – (1) Abaterile prevazute la art. 127 si 128 se constata de auditorii publici externi ai Curtii de Conturi, iar amenda se stabileste potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(2) Sumele reprezentand amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.”
78. Articolele 130-135 se abroga.
Art. II. – In scopul aplicarii prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma „controlor financiar” se va inlocui cu sintagma „auditor public extern”.
Art. III. – In conditiile Legii nr. 94/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa incetarea mandatului, consilierii de conturi cu studii juridice, in functie de data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi numiti magistrati, in conditiile prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. IV. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

PARLAMENTUL ROMANIEI – CAMERA DEPUTATILOR SENAT

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:
Art. 1. – (1) Salariatii din cadrul societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi titluri nominative denumite in continuare tichete de vacanta.

(2) Tichetele de vacanta se pot acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

(3) Tichetele de vacanta reprezinta un titlu de valoare finantat solidar de catre angajator si salariat.

Art. 2. – (1) Tichetele de vacanta se emit de catre unitatile cu activitate specializata in domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite in continuare unitati emitente.
(2) Unitatile emitente desfasoara aceasta activitate numai in baza autorizatiei de functionare, acordata de Ministerul Finantelor Publice.
Autorizatia de functionare se acorda potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice, astfel incat sa se asigure dezvoltarea concurentiala a serviciilor prevazute de prezenta lege.
(3) Unitatile care emit tichete de vacanta sunt obligate sa ia masurile necesare pentru asigurarea securitizarii acestora.
(4) Fiecare tichet de vacanta este valabil numai in conditiile in care cuprinde, cel putin, urmatoarele mentiuni:
a) numarul sub care a fost inseriat de catre unitatea emitenta;
b) numele si prenumele salariatului care are drept de utilizare de tichete de vacanta;
c) numele si adresa emitentului;
d) denumirea si codul fiscal al angajatorului;
e) valoarea nominala a tichetului de vacanta;
f) date referitoare la perioada de valabilitate;
g) interdictia de a fi utilizat pentru achizitionarea de alte bunuri sau servicii decat cele care fac obiectul prezentei legi;
h) spatiu destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul de vacanta fost utilizat.

Art. 3. – (1) Salariatul poate utiliza tichetele de vacanta pana la data de 31 decembrie a anului urmator celui in care au fost emise tichetele de vacanta.
(2) Tichetele de vacanta pot fi folosite numai pentru achitarea contravalorii serviciilor achizitionate si prestate pe teritoriul Romaniei, prin intermendiul agentiilor de turism licentiate cu care unitatile emitente au contractat de prestarea serviciilor respective. Serviciile vor fi prestate in structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, tratament balnear, agrement, de transport, pentru activitati sportive si culturale cu care unitatile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.
(3) Agentiile de turism agreate pot sa acorde beneficiarilor de tichete de vacanta reduceri de tarife si bonificatii, variabile in functie de perioada anului pentru care sunt emise tichetele de vacanta.
(4) In cazul in care suma ce reprezinta contravaloarea serviciilor achizitionate este mai mica decat valoarea nominala a tichetelor de vacanta, utilizarea acestora este considerata integrala.

Art. 4. – (1) Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariatilor stabilesc de comun acord unitatea emitenta a tichetelor de vacanta cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare, precum si suma lunara cu care va contribui angajatorul la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in conditiile art. 6 din prezenta lege.
(2) Unitatile emitente au obligatia de a transmite lista agentiilor de turism corespunzatoare retelei de utilizare, la care salariatii pot folosi tichete de vacanta.
(3) Unitatea emitenta va deschide un cont bancar special, destinat in mod exclusiv viramentelor bancare catre Fondul comun pentru tichete de vacanta. In acest cont bancar, angajatorul va vira lunar contributiile sale si ale salariatilor, dupa cum au fost stabilite de acestia, de comun acord.
(4) Decontarea tichetelor de vacanta intre agentiile de turism si unitatile emitente ale tichetelor de vacanta se face numai prin intermediul unitatilor bancare. Acelasi regim de decontare se va aplica si in cazul relatiei dintre angajator si unitatea emitenta.
(5) Sumele derulate prin operatiunile cu tichete de vacanta de catre unitatile emitente ale acestora nu pot fi utilizate pentru reinvestirea in alte scopuri.
Art. 5. – (1) Sumele lunare cu care angajatorul contribuie la Fondul comun pentru tichete de vacanta sunt scutite la plata impozitului pe venitul global pentru salariat si respectiv, sunt deductibile in limita salariului minim pe economie, la calculul impozitului pe profit pentru angajator.
(2) Sumele prevazute la alin. (1) nu se iau in calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
Art. 6. – (1) Salariatul are dreptul sa primeasca tichete de vacanta numai daca consimte ca in cursul unui an calendaristic, pe o perioada de minim 4 luni si maxim 11 luni, sa plateasca o contributie lunara echivalenta cu minim 25% si maxim 100% din salariul minim pe economie.
(2) Angajatorul stabileste nivelul contributiei sale lunare la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in functie de prioritatile sale financiare.
Contributia angajatorului nu poate fi mai mica decat contributia lunara a salariatului, reprezentand minim 25% din salariul minim pe economie.
(3) La data implinirii perioadei de contributie, unitatea emitenta, la cererea angajatorului, va emite tichete de vacanta nominale. Valoarea nominala a tichetelor va fi egala cu suma varsata pana atunci de catre salariat si angajator la Fondul comun pentru tichete de vacanta, la care se adauga o suma egala cu dobanda calculata de banca unde este deschis contul special pentru varsamintele efectuate de salariat si angajator.
(4) Plata serviciilor oferite de unitatea emitenta sunt in sarcina angajatorului si nu sunt incluse in contravaloarea nominala a tichetelor de vacanta.
(5) Pe parcursul perioadei de contributie, salariatul poate intrerupe varsarea contributiei sale lunare, caz in care angajatorul nu mai poate fi obligat sa verse contributia sa la Fondul comun pentru tichete de vacanta. In cazul in care intreruperea are loc la cererea salariatului, inainte de implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului si angajatorului li se
vor returna, in numerar, sumele varsate, urmand ca dobanda aferenta sa fie incasata numai de angajator. Daca intreruperea are loc dupa implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului ii vor fi eliberate tichete de vacanta, in conditiile prezentei legi.

Art. 7. – Dupa implinirea termenului minim de cotizare, salariatii pot cere oricand, prin intermediul angajatorului, eliberarea tichetelor de vacanta in conditiile art.6, alin. (3).
Art. 8. – Vanzarea de catre salariati si comercializarea de catre agentiile de turism a tichetelor de vacanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 RON.
Art. 9. – (1) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 8, precum si aplicarea amenzilor contraventionale se fac de catre personalul imputernicit al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si al directiilor generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti.
(2) Constatarea sanctiunilor si aplicarea contraventiilor se fac in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002.
Art. 10. – In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului vor elabora norme de aplicare, aprobate prin hotarare a Guvernului.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locţiitorii acestora. Are următoarele atribuţii:

  1. aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi sau programului aprobat;
  2. propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plen prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
  3. poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit;
  4. propune plenului Camerei Deputaţilor numărul membrilor comisiilor permanente.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor.

La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului şi se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului Permanent.

Grupurile parlamentare

Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.

Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor din care fac parte.

Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.

Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele dacât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.

În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii, alcătuită din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. Liderul grupului prezină Camerei denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală.

În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultate în urma alegerilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.

Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.

Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol major în activitatea Camerei Deputaţilor atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte definirea atitudinii şi a poziţiei politice a deputaţilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.

Astfel, grupurile parlamentare, prin liderul de grup sau prin ceilalţi reprezentanţi, au următoarele atribuţii:

  • fac propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a mandatelor de deputat;
  • propun candidaţi pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin;
  • prezintă opţiunea deputaţilor din respectivul grup pentru a face parte din comisiile permanente, avansează propuneri pentru funcţiile din birourile acestora şi desemnează deputaţii care vor face parte din alte comisii ale Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.
  • pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv;
  • participă la stabilirea ordinii de zi şi pot cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor;
  • pot prezenta amendamente şi pot cere încheierea dezbaterii asupra unei probleme puse în discuţia Camerei Deputaţilor;
  • pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen;

Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, autoturisme, personal de secretariat şi de specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent.

„Baronul de Gorj” nu se preda: Tribunalul il lasa sa candideze!

Biroul Electoral Judetean (BEJ) Gorj a atacat cu recurs la Curtea de Apel Craiova decizia Tribunalului Gorj prin care s-a admis contestatia lui Nicolae Mischie (foto) cu privire la decizia BEJ prin care i se respingea candidatura pentru parlamentare, a anuntat, luni, vicepresedintele BEJ, Cristina Celea, informeaza Agerpres. Recursul trebuie sa se judece intr-un timp scurt avand in vedere ca miercuri este ultima zi in care se cer definitivate listele cu candidati pentru alegerile generale.Tribunalul Gorj a admis, luni, contestatia lui Nicolae Mischie, modificand decizia BEJ si dispunand inregistrarea candidaturii acestuia pentru alegerile parlamentare depusa pe listele Partidului Socialist Roman.Nicolae Mischie considera ca admiterea contestatiei sale „este inca o dovada ca in Gorj mai avem si magistrati destepti”, iar faptul ca cei de la BEJ nu s-au lasat mai prejos si au declarat recurs este calificat de el drept „un fapt rusinos”.

Sursa principala

Mircea Geoană nu exclude convocarea de urgenţă a Parlamentului

În cazul în care Guvernul va aplica efectiv decizia de blocare a majorării cu 50% a salariilor profesorilor, Partidul Social Democrat va acţiona pentru convocarea de urgenţă a Parlamentului în vederea blocării ordonanţei de urgenţă, a declarat ieri, preşedintele social-democrat, Mircea Geoană.
„Pentru PSD, singurul obiectiv este aplicarea urgentă a legii privind majorarea salariilor profesorilor şi singurul gest cu finalitate politică este convocarea de urgenţă a Parlamentului şi asigurarea în regim de urgenţă a unui vot împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, care se preconizează a fi adoptată marţi. Astfel, aplicarea legii devine imediată, iar demersul PD-L referitor la moţiunea de cenzură este pur electoral, care nu serveşte scopului majorării salariilor, ci mai mult complicării jocului politic“, a precizat preşedintele PSD. Potrivit acestuia, soluţia cea mai potrivită pentru rezolvarea problemei privind majorarea salariilor profesorilor este convocarea Parlamentului, nu moţiunea de cenzură. „Ceea ce noi vom face, va fi convocarea imediată a Parlamentului, şi un vot urgent care va rezolva toată problema, aşa cum s-a procedat şi cu legea pensiilor şi a salariilor profesorilor“. În ceea ce priveşte afirmaţia liderului PD-L, Emil Boc, conform căreia parlamentarii care nu vor semna moţiunea de cenzură se vor opune majorării salariilor profesorilor, preşedintele PSD a arătat că parlamentarii s-au pronunţat deja atunci când au votat pentru această lege. În opinia sa, „PD-L este interesat de un nou motiv de scandal pe scena politică, disperat fiind că pierde alegerile“. „Mai avem cinci săptămâni până la alegeri şi atunci poporul se va pronunţa“, a conchis Mircea Geoană.

Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, a declarat că social-democraţii rămân consecvenţi poziţiei şi legii pe care au promovat-o şi care a fost aprobată în unanimitate în Parlament pentru creşterea salariilor profesorilor. Potrivit acestuia, ameninţarea cu plângerea penală a PD-L împotriva premierului, precum şi demersul moţiunii de cenzură „sunt ridicole“ atât timp cât guvernarea Alianţei Dreptate şi Adevăr, din care a făcut parte şi PD în 2005, a suspendat aplicarea legilor PSD din 2004 referitoare la compensarea biletelor de tren rămase nefolosite de pensionari şi la acordarea pensiei suplimentare de 25 % pentru soţul supravieţuitor. „Impostura politică a PD-L nu are măsură, atât timp cât au făcut exact acelaşi lucru pe care azi îl condamnă astăzi cu mânie proletară“, a adăugat Titus Corlăţean.

Sursa principala

Fostul antrenor al gimnastei candidează pentru parlament -Nadia Comăneci a ajuns agent electoral?

Fostul antrenor al echipei naţionale de gimnastică feminină, Karoly Bela, candidează din partea UDMR pentru un fotoliu de deputat. Ieri, antrenorul a fost înscris, oficial, în cadrul festiv al lansării candidaţilor Uniunii, în lupta pentru colegiul Statele Unite şi America de Nord şi de Sud.

UDMR are pretenţii electorale serioase pentru oricare colegiu electoral, motiv pentru care, după calcule minuţioase şi-a desemnat şi candidaţii. Chiar dacă din interiorul ţării colegiul Statele Unite şi America de Nord şi de Sud pare mai mult o destinaţie exotică decât o miză electorală, partidele se bat pe voturile românilor de pe respectivele continente. Karoly Bela a fost desemnat de UDMR candidat pentru zona respectivă dintr-un simplu raţionament, cel al relaţiilor şi a influenţei pe care le are fosta sa elevă, Nadia Comăneci în SUA şi împrejurimi. Karoly Bela a fost cel care a instruit-o pe cea mai celebră româncă să ia prima notă de zece din istoria gimnasticii. Cei doi foşti sportivi au rămas buni prieteni peste ani, lucru deloc de neglijat pentru o campanie electorală. Nadia Comăneci este simbolul românilor de peste ocean, iar influenţa ei asupra acestora nu o poate contesta nimeni.

Gimnasta a fost curtată şi de PSD

Celebra gimnastă, Nadia Comăneci, a fost curtată pentru a candida la Camera Deputaţilor de toate partidele. Chiar dacă la uşa sa au făcut coadă formaţiunile politice româneşti, Nadia a preferat să le refuze politicos. Singurul partid care s-a încăpăţânat să o anunţe drept candidată a fost PSD. Doar după ce a primit un răspuns destul de nervos de la fosta gimnastă, care se afla la Olimpiada de la Beijing, PSD s-a pus pe căutat alt candidat. Nadia nu are preocupări politice, dar este recunoscută pentru faptul că ar face aproape orice pentru prietenii săi, mai ales pentru cei care au ajutat-o în carieră.

Sursa principala

Codul de bune practici, la uşa parlamentului

CONCLUZIE. Conflictul dintre retaileri şi producă- tori va fi rezolvat de parlament, în următoarele două-trei săptămâni.

Proiectul va stabili costul de achiziţie, termenii de plată, precum şi penalităţile, de care vor trebui să ţină cont toţi jucătorii din piaţă. „Noi am propus în cadrul discuţiilor ca produsele proaspete să fie achitate în 20 de zile, iar celelalte în 45 de zile“, a afirmat Valentin Blănaru, de la Asociaţia din Industria Laptelui. Discuţiile s-au concentrat şi asupra taxelor de magazin, de care s-au tot plâns producătorii. „Acestea sunt contravaloarea unor servicii de marketing. Am stabilit ca nimeni să nu impună unui furnizor prestarea unui serviciu pe care nu şi-l doreşte“, a spus Adrian Manolache, secretar general în cadrul Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale.

Sursa principala