Banca C.R. Firenze – CLAUZE ABUZIVE CONTRACTE – Banca C.R. Firenze

2 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În 2010, OUG 50, aşa-numita Ordonanţa creditelor, le-a permis românilor să depună plângeri la Protecţia Consumatorilor sau să cheme în instanţă băncile, din cauza clauzelor abuzive din contracte. Legea nu s-a aplicat decât câteva luni celor care aveau credite în

derulare, fiind ulterior modificată în Parlament. Însă, una dintre legile mai vechi, 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, permitea consumatorilor să reclame neregulile costisitoare din contractele de credit. Pe această lege s-au bazat, în principal, aproape toate procesele împotriva băncilor de până acum, precum şi cele mai multe reclamaţii împotriva băncilor.

Din anul 2010 până în prezent, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa a înregistrat 32 de procese cu băncile având ca suport legea 193/2000. Potrivit reprezentanţilor CJPC Constanţa, reclamaţiile clienţilor au vizat următoarele bănci: Alpha Bank, BCR, ATE Bank, OTP Bank, Piraeus Bank România, Bancpost, Volksbank,Banca C.R. Firenze

ATE Bank – CLAUZE ABUZIVE CONTRACTE Anglo-ATE Bank

2 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Comisioane ascunse, dobânzi umflate, costuri netransparente sunt doar câteva dintre practicile bancare care au adus nemulţumiri clienţilor care şi aşa îşi plăteau cu greu ratele. În ultimii trei ani, la Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Constanţa au fost înregistrate 32 de procese cu băncile privind clauzele abuzive din contracte. Potrivit reprezentanţilor CJPC

Constanţa, reclamaţiile clienţilor au vizat Alpha Bank, BCR, ATE Bank, OTP Bank, Piraeus Bank România, Bancpost, Volksbank. Dacă o parte dintre procese au fost deja câştigate, altele sunt încă pe rolul instanţelor. Dacă ne orientăm după deciziile instanţelor din întreaga ţară, Volksbank conduce în topul neregulilor din contractele bancare. Banca a fost obligată în mai multe rânduri, prin sentinţe definitive şi irevocabile, să restituie clienţilor banii din comisioanele considerate abuzive şi să modifice clauzele contractuale. Eliminarea comisionului de risc, redenumit ulterior în comision de administrare, a fost principala cerere a clienţilor care au dat judecată Volksbank. Nici Banca Comercială Română nu a scăpat de procesele intentate de clienţii nemulţumiţi de practicile băncii. Aceştia s-au adresat instanţelor fiind nemulţumiţi de clauzele netransparente care permiteau băncii să modifice dobânda.

Banca nu are voie să modifice contractul unilateral

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care dau dreptul băncii de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract; obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului; dau dreptul băncii să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată prin acordul tacit al consumatorului; obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de bancă.

Anglo-Romanian Bank – CLAUZE ABUZIVE CONTRACTE Anglo-Romanian Bank

2 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ce este o clauza abuziva?

Conform Legii nr. 193/2000, o clauza contractuala va fi considerata abuziva daca nu a fost negociata direct cu consumatorul si prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor

Ce tipuri de contracte contin clauze abuzive?

Potrivit lui Lucian Lazarutiu, contractele care contin clauze abuzive sunt cele incheiate cu bancile sau cu institutiile financiare nebancare. Pe langa acestea mai exista insa si alte tipuri de contracte, de exemplu:

contractele incheiate cu societatile de telefonie mobila,
contractele incheiate cu furnizorii de energie electrica, gaz, termoficare, apa, salubritate,
contractele incheiate cu societatile de asigurari.

Si banca Anglo-Romanian Bank are in contracte clauze abuzive

Alpha Bank – CLAUZE ABUZIVE CONTRACTE ALPHA BANK

2 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

SOLICITAM ELIMINAREA URGENTA A COMISIOANELOR ABUZIVE DIN CONVENTIILE DE CREDIT , IN MOD SPECIAL ELIMINAREA COMISIONULUI DE RISC SI ELIMINAREA SAU LIMITAREA COMISIONULUI DE RAMBURSARE ANTICIPATA conform OUG 50/2010 SI RESPECTUL BANCII FATA DE CLIENT.

Nu suntem un grup format impotriva bancii AlphaBank ci impotriva clauzelor abuzive pe care aceasta banca doreste sa le introduca in Anexele la contractele de credit deja incheiate.
De asemenea, consideram abuziva cresterea cu 2% a marjei de risc in cazul in care clientul devine somer, divorteaza sau ii este diminuat salariul cu peste 15%, chiar si in cazul in care acesta plateste ratele catre banca in termenul convenit.

Vocea clientului

Am un credit de nevoi personale la Alphabank din 2007. Nu mi-am imaginat vreodata sa am atatea probleme cate am cu banca asta! De la faptul ca nu au nici o problema sa-ti dea datele personale oricui suna la banca, pana la dobanda pusa dupa metode doar de ei stiute. Inca nu inteleg cum si de ce se modifica dobanda creditului meu. Ultima boroboata: am fost astazi pana la banca sa cer o situatie si m-am ales cu o crestere de plata de la 426 de lei la 476 de lei pe luna, fara macar sa-mi dau seama. Mi-au facut un nou scadentar, am semnat ca l-am primit si am vazut acasa, cand am avut timp sa citesc scadentarul, ca m-am tepuit. Inca sunt socat de metodele de lucru ale acestei „banci”.

POPESCU CERASELA,Timisoara

– Comisionul de risc transformat in comision de administrare

– Formule de calcul netransparente

– Marje variabile in calculul dobanzii finale
– Dobanda variabila in conformitate cu politica bancii
– Dau dreptul bancii sa modifice unilateral contractul

In 15 februarie 2014 s-a implinit un an de cand s-a introdus obligativitatea justitiabililor de a se informa cu privire la avantajele medierii

1 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie incepand cu 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii. Prevederile legale in vigoare stabilesc, de asemenea, ca partile au libertatea sa-si aleaga mediatorul, sursa oficiala pentru alegerea mediatorului fiind tabloul mediatorilor autorizati intocmit de Consiliul de Mediere

Conform legii, dovada participarii la sedinta de informare se face printr-un certificat de informare (vezi AICI model) eliberat de mediatorul care a realizat informarea. Certificatul de informare trebuie semnat de mediator si de partile participante la sedinta de informare, iar eliberarea documentului se va face numai dupa semnarea lui de catre mediator si toate partile conflictului independent de sustinerea informarii in comun sau individual.

Principalele obligaţii şi amenzile pentru nerespectarea deseurilor- Modificari 2014

1 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În continuare vom analiza obligațiile principale cu privire la deșeuri în paralel cu sancțiunile contravenționale când nu se respectă obligația legală.

• Obligație: Persoanele juridice, atât cele care generează deșeuri din activitatea proprie, cât și cele care le colectează, vor încadra fiecare tip de deșeu într-o listă cu structura deșeurilor (periculoase, nepericuloase etc.).

Sancțiune: Contravenția este sancţionată cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei.

• Obligație: Persoanele juridice, atât cele care generează deșeuri din activitatea proprie, cât și cele care le colectează, sunt obligate să dețină o caracterizare a deșeurilor periculoase generate din activitatea proprie, precum și a deșeurilor ce pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compoziției în scopul determinării metodelor de tratare și eliminare a acestora.

Sancțiune: Lipsa descrierilor este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei.

De reținut: Se păstrează în continuare obligația de evidență a deșeurilor conform HG nr. 856/2002.

• Obligație: Persoanele juridice, atât cele care generează deșeuri din activitatea proprie, cât și cele care le colectează, au obligația valorificării acestora prin reciclare, valorificare energetică, eliminare etc., fără a genera riscuri pentru mediu.

Sancțiune: Nerespectarea obligației este contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei.

• Obligație: Deținătorii, producătorii și comercianții de deșeuri au obligația să desemneze o persoană din rândul angajaților proprii sau au posibilitatea să delege către un terț îndeplinirea prevederilor din lege. Aceste persoane trebuie să fie instruite în domeniul gestiunii deșeurilor ca urmare a absolvirii unor cursuri de specialitate.

Sancțiune: Nedesemnarea unei persoane este considerată contravenție și este sancționată cu amendă de la 15.000 la 30.000 de lei.

• Obligație: Producătorii și deținătorii de deșeuri sunt obligați să colecteze selectiv pe cel puțin următoarele categorii de deșeuri: hârtie, metal, plastic și sticlă.

Notă: Această obligație este și în seama persoanelor fizice – gospodării individuale.

Sancțiune: Nerespectarea obligației este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 40.000 de lei pentru persoanele juridice și cu amendă de la 1000 la 2000 de lei pentru persoanele fizice.

• Obligație: La solicitarea autorităților de mediu sau a altor autorități competente în domeniu, operatorii economici au obligația furnizării datelor necesare deținute de aceștia în scopul eliberării de către autorități a unor planuri de gestionare a deșeurilor.

Sancțiune: Nerespectarea obligației este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 la 30.000 de lei.

• Obligație: Producătorii sau deținătorii de deșeuri, persoane juridice, comercianții sau brokerii de deșeuri au obligația să conducă evidența deșeurilor pentru fiecare tip de deșeu, conform HG nr. 856/2002, și să o transmită anual agenției pentru protecția mediului.

Sancțiune: Nerespectarea obligației este considerată contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 la 30.000 de lei.

Notă: Din cunoștințele noastre, lipsa gestiunii deșeurilor a fost cea mai frecventă contravenție sancționată de autoritățile în domeniu.

• Obligație: Toate entitățile ce desfășoară activități de tratare a deșeurilor sunt obligate să obțină o autorizație de mediu emisă de autoritățile competente.

Sancțiune: Lipsa autorizației se sancționează contravențional cu amendă cuprinsă între 20.000 și 40.000 de lei.

De reținut:

1. Și autoritățile publice locale au responsabilitate privind organizarea gestiunii deșeurilor;

2. Din punctul de vedere al contravențiilor, persoana sancționată poate achita în cel mult 48 ore de la data încheierii procesului verbal jumătate din minimul amenzii;

3. Împotriva unui proces verbal de contravenție pentru obligații de mediu, persoana interesată poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

Legislatia despre deseuri-Totul aici

1 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

§ 1. Dispoziţii generale

Art. 1.

Prezenta lege stabileşte măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei, prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei folosirii acestora.

§ 2. Domeniul de aplicare

Art. 2.

(1) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi următoarele:

a) efluenţii gazoşi emişi în atmosferă şi dioxidul de carbon captat şi transportat în scopul stocării geologice şi stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologică a dioxidului de carbon şi de modificare a Directivei 85/337/CEE a Consiliului, precum şi a directivelor2000/60/CE, 2001/80/CE, 2004/35/CE, 2006/12/CE, 2008/1/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 ale Parlamentului European şi ale Consiliului, cu modificările ulterioare, sau excluşi din domeniul de aplicare al respectivei directive potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceasta;

b) solurile (in situ), inclusiv solurile contaminate neexcavate şi clădiri legate permanent de sol;

c) solurile necontaminate şi alte materiale geologice naturale excavate în timpul activităţilor de construcţie, în cazul în care este cert că respectivul material va fi utilizat pentru construcţii în starea sa naturală şi pe locul de unde a fost excavat;

d) deşeurile radioactive;

e) explozibilii declasaţi;

f) materiile fecale, în cazul în care acestea nu intră sub incidenţa alin. (2) lit. b), paiele şi alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultură sau silvicultură şi care sunt folosite în agricultură ori silvicultură sau pentru producerea de energie din biomasă prin procese ori metode care nu dăunează mediului şi nu pun în pericol sănătatea populaţiei.

(2) Se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi, în măsura în care sunt reglementate prin alte acte normative, următoarele:

a) apele uzate;

b) subprodusele de origine animală, inclusiv produse transformate care intră sub incidenţa Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, cu modificările ulterioare, cu excepţia produselor care urmează să fie incinerate, depozitate sau utilizate într-o instalaţie de producere a biogazului ori a compostului;

c) carcasele de la animalele care au decedat în orice alt mod decât prin sacrificare, inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii şi care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu modificările ulterioare;

d) deşeurile rezultate în urma activităţilor de prospectare, extracţie, tratare şi stocare a resurselor minerale, precum şi a exploatării carierelor, care intră sub incidenţa Hotărârii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deşeurilor din industriile extractive.

(3) Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de alte acte normative aplicabile, sedimentele depuse în apele de suprafaţă în scopul gestionării apelor şi a căilor navigabile sau al prevenirii inundaţiilor, al atenuării efectelor inundaţiilor şi secetei ori asanării terenurilor nu se supun prevederilor prezentei legi, în cazul în care se face dovada că respectivele sedimente sunt nepericuloase.

(4) Actele normative care transpun directive individuale pot stabili pentru gestionarea anumitor categorii de deşeuri reguli speciale pentru cazuri individuale sau reguli care vin în completarea dispoziţiilor prezentei legi.

§ 3. Definiţii

Art. 3.

Semnificaţia termenilor specifici utilizaţi în prezenta lege este prevăzută în anexa nr. 1.

§ 4. Ierarhia deşeurilor

Art. 4.

(1) Ierarhia deşeurilor se aplică în funcţie de ordinea priorităţilor în cadrul legislaţiei şi al politicii în materie de prevenire a generării şi de gestionare a deşeurilor, după cum urmează:

a) prevenirea;

b) pregătirea pentru reutilizare;

c) reciclarea;

d) alte operaţiuni de valorificare, de exemplu valorificarea energetică;

e) eliminarea.

(2) Aplicarea ierarhiei deşeurilor menţionată la alin. (1) are ca scop încurajarea acţiunii în materie de prevenire a generării şi gestionării eficiente şi eficace a deşeurilor, astfel încât să se reducă efectele negative ale acestora asupra mediului.

(3) În acest sens, pentru anumite fluxuri de deşeuri specifice, aplicarea ierarhiei deşeurilor poate suferi modificări în baza evaluării de tip analiza ciclului de viaţă privind efectele globale ale generării şi gestionării acestor deşeuri.

(4) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului asigură un proces transparent de elaborare a actelor normative şi a politicii în domeniul gestionării deşeurilor, cu respectarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică, republicată.

(5) Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului ia în considerare principiile generale ale protecţiei mediului, precauţiei şi durabilităţii, fezabilităţii tehnice şi viabilităţii economice, protecţiei resurselor, precum şi impactul global asupra mediului, sănătăţii populaţiei, economiei şi societăţii, potrivit prevederilor art. 1 şi 20.

§ 5. Subproduse

Art. 5.

Este considerat subprodus, şi nu deşeu potrivit definiţiei de la pct. 9 din anexa nr. 1, o substanţă sau un obiect care rezultă în urma unui proces de producţie al cărui obiectiv principal nu este producerea acestuia şi care îndeplineşte, cumulativ, următoarele condiţii:

a) utilizarea ulterioară a substanţei sau a obiectului este certă;

b) substanţa sau obiectul poate fi utilizat direct, fără a fi supus unei alte prelucrări suplimentare celei prevăzute de practica industrială obişnuită;

c) substanţa sau obiectul este produs ca parte integrantă a unui proces de producţie;

d) utilizarea ulterioară este legală, în sensul că substanţa sau obiectul îndeplineşte toate cerinţele relevante referitoare la produs, la protecţia mediului şi protecţia sănătăţii pentru utilizarea specifică şi nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sănătăţii populaţiei.

6. Încetarea statutului de deşeu

Art. 6.

(1) În cazul în care anumite categorii de deşeuri au trecut printr-o operaţiune prevăzută în anexa nr. 3 şi dacă îndeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeană, acestea încetează să mai fie considerate deşeuri, în sensul prezentei legi.

(2) Deşeurile care încetează să mai fie considerate deşeuri, potrivit prevederilor alin. (1), încetează să mai fie considerate deşeuri în scopul atingerii obiectivelor de valorificare şi reciclare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 2.406/2004 privind gestionarea vehiculelor şi a vehiculelor scoase din uz, cu modificările şi completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr. 1.037/2010 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice, Hotărârea Guvernului nr. 1.132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor şi al deşeurilor de baterii şi acumulatori, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de alte acte normative.

(3) În lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar menţionate la alin. (1), autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului poate decide, prin ordin al ministrului, pentru fiecare caz, dacă un anumit deşeu a încetat să fie considerat ca atare, pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic şi asupra mediului, realizate de aceasta sau de orice altă autoritate/instituţie de la nivel naţional ori european, cu respectarea următoarelor condiţii:

a) substanţa sau obiectul este utilizat în mod curent pentru îndeplinirea unor scopuri specifice;

b) există o piaţă sau cerere pentru substanţa ori obiectul în cauză;

c) substanţa sau obiectul îndeplineşte cerinţele tehnice pentru îndeplinirea scopurilor specifice şi respectă legislaţia şi normele aplicabile produselor;

d) utilizarea substanţei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sănătăţii populaţiei.

(4) Ordinele prevăzute la alin. (3) sunt notificate statelor membre ale Uniunii Europene şi Comisiei Europene, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările şi completările ulterioare

Continuare la avocat@coltuc.ro

BANCA OTP „incoltita”de ANPC pe clauze abuzive – dobanda care tot creste

1 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În galeria băncilor cu litigii cu clienţii găsim şi OTP Bank România. Banca cu acţionariat maghiar este una dintre instituţiile de credit locale cu un număr ridicat de procese pierdute cu proprii clienţi pe clauze abuzive.

OTP este una dintre cele opt bănci cu care Autoritate Naţională pentru Protecţia Consumatorilor are litigii pe rol, care s-ar putea încheia cu eliminarea mai multor clauze din contractele de credit.

Acţiunile au fost făcute după data de 1 octombrie 2013, după ce legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între consumatori şi profesionişti a fost modificată. Noile prevederi spun că o clauză dintr-un contract preformulat declarată ca fiind abuzivă va fi eliminată din toate contractele profesionistului care a propus aceste contracte, la iniţiativa ANPC sau a unei asociaţii de consumatori.

În cazul OTP, clienţii au reclamat, în special, modul de calcul al dobânzilor variabile. Potrivit prevederilor contractuale, dobânzile ar fi trebuit să varieze atât faţă de politica băncii, cât şi faţă de indicatorii pieţei (Euribor, Libor, Robor, în funcţie de valuta creditului). Însă, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul altor bănci din România, la vederea crizei economice OTP a preferat să crească dobânda curentă clienţilor, deşi indicatorii din piaţă erau în cădere liberă spre minimele istorice, asta în condiţiile în care deprecierea leului îi afecta deja serios pe cei cu credite în franci elveţieni sau euro.

Apariţia OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori a încurcat şi mai mult viaţa clienţilor OTP, care s-au trezit cu marje contractuale semnificativ mai ridicate faţă de dobânda iniţială a creditului – acestea au fost calculate după ce banca le crescuse deja dobânzile.

Cei care au dat OTP în judecată au obţinut în instanţă calcularea dobânzii creditului în funcţie de indicatorii pieţei şi la marje compatibile cu cele de la momentul originării creditului, astfel că au beneficiat de unele dintre cele mai reduse dobânzi din România: 2 – 4% pe an, pentru creditele în franci.

În cazul în care ANPC va câştiga procesul cu OTP Bank, înregistrat secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti – dosarul 5410/3/2014 -, atunci şi clienţii OTP care nu au dat banca în judecată vor beneficia de pe urma deciziei instanţei.

Iată clauzele pentru care OTP a fost chemată în instanţă de către ANPC, aşa cum rezultă din documentele Autorităţii:

S-a procedat la verificarea contractelor de credit de nevoi personale garantate cu ipotecă,ocazie cu care s-a constatat că urmatoarele clauze contractuale sunt posibil abuzive după cum urmează:

În contractul de credit la art 5.2 este prevazut „Dobânda este variabilă în conformitate cu politica băncii.Dobânda poate fi modificată în mod unilateral de catre banca, /uand in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta (ex EURIBOR (EUR)/ LIBOR(CHF)/ RUBOR (RON), etc)fara a exista consimtamantul Clientului.Noul procent de dobanda se va aplica la soldul creditului ramas de rambursat incepand cu data de aplicare stabilita de banca.Modificarea dobanzii va duce la recalcularea dobanzii datorate” iar La art 5.3 se prevede „Noul procent de dobanda va fi comunicat împrumutatului prin intermediul unei scrisori simple sau extras de cont trimis la adresa de corespondenta specificata de acesta sau prin oft.sare la sediile unitatilor bancare. Clientul consimte aceasta metoda de notificare suficienta, nefiind necesara încheierea unui act additional la prezentul contract de credit in acest sens renuntant la orice eventual plangere/opozitie/contestatie ulterioara. ”.

S-a procedat la verificarea contractelor de credit imobiliar, ocazie cu care s-a constatat ca urmatoarele clauze contractuale sunt posibil abuzive dupa cum urmeaza:

Art 6.1 din contract prevede : „Pentru creditul acordat, Clientul datoreaza si va plati bancii o rata de dobanda revizuibila in conformitate cu politica bancii ” iar la art 6.2 este prevazut: „Banca isi rezerva dreptul sa revizuiasca periodic dobanda in functie de evolutia indicatorilor de referinta pentru fiecare valuta (Euribor pentru euro, Libor pentru CHF, Bubor pentru Ron). Modalitatea de comunicare a modificarii ratei de dobanzii se face in conformitate cu prevederile art 6.3 „Noul procent de dobanda va fi comunicat imprumutatului prin intermediul unei scrisori simple la adresa de corespondenta specificata de client. Clientul consimte aceasta metoda de notificare suficienta, in acest sens renuntand la orice eventuala plangere/opozitie/contestatie ulterioara.

Pentru clauzele mentionate antrerior a fost incheiat proces verbal care a fost inaintat instantei de judecata competente în conformitate cu prevederile art 12 din Legea 193 /3000 modificata, urmand ca instanta sa se pronunte asupra caracterului abuziv ale acestor clauze, si în cazul in care acesta considera necesar va dispune modificare clauzei pentru toate contractele similare.

Pentru o mai buna intelegere, reiteram faptul ca aceste contracte inaintate instantelor de judecata sunt contracte a caror acte aditionale au fost denunate in temeiul art II din legea 288/201 O, urmand ca dvs prin structurile teritoriale sa informati consumatorii care depun reclamatii la opertatorii economici financiar bancari mai sus mentionati care au încheiat cu petentii acelasi tip de contracte de credit si ale caror actele aditionale încheiate in temeiul OUG 50/2010 au fost denuntate de catre una dintre parti. In cazul in care din analizarea reclamatilor la acesti operatori financiar bancari identificati si alte clauze care prezinta indici de clauza abuziva, va recomandam sa transmiteti reclamatile catre ANPC-D.C.S.P in vederea analizarii si inaintarii acestora in instanta.

In galeria bancilor cu litigii cu clientii gasim si OTP Bank Romania

1 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

OTP este una dintre cele opt banci cu care Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are litigii pe rol, care s-ar putea incheia cu eliminarea mai multor clauze din contractele de credit.

Actiunile au fost facute dupa data de 1 octombrie 2013, dupa ce legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre consumatori si profesionisti a fost modificata. Noile prevederi spun ca o clauza dintr-un contract preformulat declarata ca fiind abuziva va fi eliminata din toate contractele profesionistului care a propus aceste contracte, la initiativa ANPC sau a unei asociatii de consumatori.

ECONOMICA.NET va prezinta, in serial, si clauzele pe care ANPC le considera abuzive in functie de banca.

In cazul OTP, clientii au reclamat, in special, modul de calcul al dobanzilor variabile. Potrivit prevederilor contractuale, dobanzile ar fi trebuit sa varieze atat fata de politica bancii, cat si fata de indicatorii pietei (Euribor, Libor, Robor, in functie de valuta creditului). Insa, asa cum s-a intamplat si in cazul altor banci din Romania, la vederea crizei economice OTP a preferat sa creasca dobanda curenta clientilor, desi indicatorii din piata erau in cadere libera spre minimele istorice, asta in conditiile in care deprecierea leului ii afecta deja serios pe cei cu credite in franci elvetieni sau euro.

Aparitia OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori a incurcat si mai mult viata clientilor OTP, care s-au trezit cu marje contractuale semnificativ mai ridicate fata de dobanda initiala a creditului – acestea au fost calculate dupa ce banca le crescuse deja dobanzile.

Cei care au dat OTP in judecata au obtinut in instanta calcularea dobanzii creditului in functie de indicatorii pietei si la marje compatibile cu cele de la momentul originarii creditului, astfel ca au beneficiat de unele dintre cele mai reduse dobanzi din Romania: 2 – 4% pe an, pentru creditele in franci.

In cazul in care ANPC va castiga procesul cu OTP Bank, inregistrat sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti – dosarul 5410/3/2014 -, atunci si clientii OTP care nu au dat banca in judecata vor beneficia de pe urma deciziei instantei.

Noua lege privind vanzarea terenurilor agricole nu poate fi aplicata sustin notarii si avocatii

1 aprilie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Notarii, dar si reprezentanti ai Ministerelor Dezvoltarii, Apararii si Culturii s-au intalnit, ieri, cu specialistii din Ministerul Agriculturii, pentru a discuta despre legea privind vanzarea terenurilor agricole, care va intra in vigoare la jumatate lunii aprilie. Tehnocratii au sustinut ca noua reglementare nu poate fi aplicata si au cerut amanarea intrarii ei in vigoare, pe motiv ca ar duce la parafarea unor contracte de vanzare-cumparare care ar putea fi usor anulate. Motivul: vanzarea terenurilor agricole se face cu drept de preemptiune, care se stabileste fara cadastru.

In replica, edili mai multor comune spun ca oamenii au titluri de proprietate, dar recunoasc ca marea majoritate a terenurilor agricole nu au cadastru si ca inca nu au citit legea. Surse din cadrul Ministerului Agriculturii spun ca sefii institutiei si-au dat seama ca legea poate duce la anularea unor tranzactii cu terenuri agricole, dar acum nu se vrea schimbarea legii pe motiv ca ministrul Daniel Constantin a promis, public, ca pe taranii care vand pamant- nu ii va costa nimic.

AVOCAT INSOLVENTA – Tribunalul Bucuresti aproba planul de reorganizare al clubului sportiv Rapid

31 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Tribunalul Bucuresti a confirmat planul de reorganizare al FC Rapid, in cadrul dosarului de insolventa, astfel ca gruparea giulesteana isi poate depune dosarul la FRF in vederea obtinerii licentei pentru editia 2014/2015 a Ligii I.

„In baza articolului 101, alineatul 1, din Legea nr.85 pe 2006, privind procedura insolventei, confirma planul de reorganizare al debitoarei Fotbal Club Rapid – in insolventa. Fixeaza termen pentru continuarea procedurii la data de 26 septembrie”, se arata in solutia data de completul de judecata de la Tribunalul Bucuresti

Partile din acest dosar pot face recurs in termen de sapte zile de la comunicare. Unul dintre avocatii celor trei jucatori Danut Coman, Ovidiu Burca, Ionut Stancu a declarat ca va face recurs la decizia Tribunalului Bucuresti.

Dupa decizia Tribunalului Bucuresti, FC Rapid va putea depune in cursul zilei de astazi, data limita, documentatia necesara pentru a obtine licenta pentru editia 2014/2015 a Ligii I. In situatia in care instanta ar fi respins planul de reorganizare, FC Rapid ar fi intrat in procedura de faliment si ar fi fost retrogradata in Liga a IV-a.

Statul ar putea suspenda ajutoarele sociale celor care nu isi platesc pana astazi impozitele la stat in 2014

31 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Legea, in vigoare din octombrie 2012, modifica 4 acte normative si anume:
Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat – care stabileste ca familiile si persoanele singure, cetateni romani, au dreptul la un venit minim garantat ca forma de asistenta sociala, care se asigura prin acordarea ajutorului social lunar.

Legea nr. 277/2010 – stabileste ca statul poate acorda alocatie pentru sustinerea familiei, ca forma de sprijin pentru familia cu venituri reduse care au in crestere si ingrijire copii in varsta de pana la 18 ani. „Acordarea alocatiei are drept scop completarea veniturilor familiilor in vederea asigurarii unor conditii mai bune pentru cresterea, ingrijirea si educarea copiilor, precum si stimularea frecventarii de catre copiii de varsta scolara, aflati in ingrijirea familiilor cu venituri reduse, a cursurilor unei forme de invatamant, organizate potrivit legii”, se arata in actul normativ amintit.

OUG nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor si OUG nr. 148/2005 privind sustinerea familiei in vederea cresterii copilului – care prevad ca parintii au dreptul la o indemnizatie de crestere a copilului in cuantum de 85% din media veniturilor realizate in ultimele 12 luni, pentru fiecare dintre nasteri.

Conform prevederilor legale, pentru a-si putea mentine drepturile la ajutoarele de la stat prevazute de aceste acte normative, beneficiarii trebuie sa-si achite taxele si impozitele pentru bunurile pe care le detin in proprietate. Aceasta obligatie trebuie indeplinita pana la 31 ianuarie a fiecarui an, atunci cand este si verificata de autoritati.

Practic, primarii verifica daca beneficiarii au achitat pentru anul anterior obligatiile de plata catre bugetul local si intocmesc situatia centralizatoare cu persoanele care nu au respectat aceasta conditie, pe care o transmit mai departe agentiilor teritoriale.

Regulile vechi, aplicabile pana in 2012, stabileau ca, daca beneficiarii nu-si plateau taxele si impozitele pana la 31 ianuarie, primarul suspenda acordarea ajutorului social pe o perioada de 5 luni, incepand cu drepturile aferente lunii februarie.

Totusi, Legea nr. 166/2012 a modificat aceasta prevedere, majorand termenul pana la care pot fi achitate impozitele. Mai exact, s-a introdus o perioada de gratie de 60 de zile pentru cei care nu si-au achitat impozitele locale aferente anului precedent, timp in care pot achita aceasta datorie si astfel se poate evita suspendarea platii ajutoarelor sociale. Concret, acestia isi pot achita impozitele pana la data de 31 martie a fiecarui an.

In cazul in care nici pana la aceasta data beneficiarii nu si-au platit datoriile, dreptul lor la ajutor social, alocatie pentru sustinerea familiei sau indemnizatie pentru cresterea copilului se suspenda pe o perioada de 5 luni, incepand cu drepturile aferente lunii aprilie.

Oug 158/2005, plata angajator, plata indemnizatie – Când trebuie să plătească angajatorul indemnizaţia de concediu medical?

27 mai 202031 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

“Am concediu medical din 8 februarie până în 16 martie 2014 în urma a două intervenții chirurgicale. Primele cinci zile au fost 100%, iar celelalte – 75% și nu mi s-au plătit deloc.

Este obligat angajatorul meu să-mi plătească indemnizaţia de concediu medical înainte sau după ce încasează banii de la casa de asigurări de sănătate?“

Răspuns:

În conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, angajatorii persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau în baza raportului de serviciu (salariații) au obligaţia plăţii cotei de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85%, aplicată la fondul de salarii realizat, cu respectarea prevederilor legislaţiei financiar-fiscale în materie.

Prin fond de salarii realizat, în sensul ordonanţei de urgenţă, se înţelege totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natură salarială. În plus, angajatorii au și obligația de a depune lunar declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate (declarația 112).

Pentru a beneficia de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate, un salariat trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:

– să îndeplinească stagiul minim de cotizare prevăzut de prezenta ordonanţă de urgenţă; (Stagiul minim este de o lună realizată în ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acordă concediul medical.)
– să prezinte adeverinţa de la plătitorul de indemnizaţii din care să reiasă numărul de zile de concediu de incapacitate temporară de muncă avute în ultimele 12 luni, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale sau a bolilor infectocontagioase din grupa A;
– să fie prezente la domiciliu sau la adresa indicată, după caz, în intervalul de timp şi în condiţiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, în vederea exercitării verificării de către reprezentanţii plătitorilor de indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate.

Atenție! Din durata de acordare a concediilor medicale, exprimate în zile calendaristice, se plătesc zilele lucrătoare, iar la stabilirea numărului de zile ce urmează a fi plătite se au în vedere prevederile legale cu privire la zilele de sărbătoare declarate nelucrătoare, precum şi cele referitoare la stabilirea programului de lucru, prevăzute prin contractele colective de muncă aplicabile.

În cazul concediilor medicale aduse de salariați, angajatorii sunt obligați să depună la casele de asigurări sociale de sănătate, în a căror rază administrativ-teritorială îşi au sediul social, respectiv domiciliul, exemplarul 2 al certificatelor de concediu medical numai în condiţiile în care se solicită restituirea sumelor reprezentând indemnizaţii plătite asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Calculul și plata indemnizației de asigurări sociale de sănătate se face pe baza certificatului de concediu medical eliberat în condițiile prevăzute de lege. Certificatul de concediul medical se va prezenta plătitorului (în cazul salariaților se va prezenta angajatorului) până cel târziu la data de 5 a lunii următoare celei pentru care a fost acordat concediul.

În conformitate cu Normele de aplicare a Ordonanței, angajatorul are la dispoziție următoarele modalități de recuperare a indemnizației plătite salariatului:

Sumele reprezentând indemnizaţii, care se plătesc asiguraţilor (adică salariaților) şi care, potrivit prevederilor Ordonanţei, se suportă din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, se reţin de către plătitor din contribuţiile pentru concedii şi indemnizaţii datorate pentru luna respectivă. Astfel, angajatorul va diminua din contribuțiile pentru concedii și indemnizații datorate pentru luna respectivă valoarea indemnizației plătite salariatului care a avut concediu medical și așa își va recupera indemnizația plătită salariatului.

Sumele reprezentând indemnizaţii plătite de către angajatori asiguraţilor, care depăşesc suma contribuţiilor datorate de aceştia în luna respectivă, se recuperează din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate din creditele bugetare prevăzute cu această destinaţie cu respectarea termenului și procedurii de depunere prevăzută de lege.

Articolul 209 din Codul de procedură fiscală stabileşte organul competent să soluţioneze contestaţiile

31 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

– deciziilor de impunere;
– a actelor administrativ-fiscale asimilate deciziilor de impunere;
– deciziilor pentru regularizarea situaţiei emise în conformitate cu legislaţia în materie vamală;
– a măsurii de diminuare a pierderii fiscale stabilite prin dispoziţie de măsuri, precum şi
– împotriva deciziei de reverificare.

Prin modificările aduse de O.U.G. nr. 8/2014, iată care sunt organele competente şi noile praguri în bani avute în vedere:

a) structura specializată de soluţionare a contestaţiilor din cadrul direcţiilor generale regionale (fostele direcţii generale) ale finanţelor publice în a căror rază teritorială îşi au domiciliul fiscal contestatarii, pentru contestaţiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, accesorii ale acestora, măsura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de până la 5 milioane de lei – faţă de limita anterioară de 3 milioane lei –, precum şi pentru contestaţiile îndreptate împotriva deciziilor de reverificare, cu excepţia celor emise de organele centrale de inspecţie/control;

b) structura specializată de soluţionare a contestaţiilor din cadrul direcţiilor generale regionale ale finanţelor publice competentă conform art. 36 alin. (3) pentru administrarea contribuabililor nerezidenţi care nu au pe teritoriul României un sediu permanent, pentru contestaţiile formulate de aceştia, ce au ca obiect impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, accesorii ale acestora, măsura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de până la 5 milioane de lei – faţă de limita anterioară de 3 milioane lei –, precum şi pentru contestaţiile îndreptate împotriva deciziilor de reverificare, cu excepţia celor emise de organele centrale de inspecţie/control;

c) Direcţia generală de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru contestaţiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuţii, datorie vamală, accesoriile acestora, precum şi măsura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de 5 milioane de lei sau mai mare – faţă de cuantumul anterior de 3 milioane lei sau mai mare –, pentru contestaţiile formulate de marii contribuabili, precum şi cele formulate împotriva actelor enumerate în prezentul articol, emise de organele centrale de inspecţie/control, indiferent de cuantum.

Denominare CHF – Franci elvetieni – situatia dosarelor pe instante in 2014

28 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Conform portal.just.ro sunt inregistrate 12 procese avand ca obiect Denominare CHF – Franci elvetieni

MODEL ACTIUNE DENOMINARE CHF – AVOCAT COLTUC

Constatarea caracterului abuziv al clauzei de risc valutar inserata in contractul de credit si eliminarea acesteia;
Stabilizarea (inghetarea) cursului de schimb CHF – leu la momentul semnarii contractului, curs care sa fie valabil pe toata perioada derularii contractului;
Denominarea in moneda nationala a platilor, in virtutea principiului din regulamentul valutar conform caruia pretul marfurilor sau lal serviciilor intre rezidenti se plateste in moneda nationala;

In fapt, intre subsemnata, in calitate de imprumutat, si Raiffeisen Bank SA, denumita in cele ce urmeaza Banca, in calitate de imprumutator, s-a incheiat Contractul de credit nr. RM32744072575 / 05.11.2007 avand ca obiect un credit in valoare de 81758,25 CHF. La momentul incheierii contractului de credit in cauza, raportat la circumstantele economice de la acel moment precum si la capacitatea subsemnatei de intelegere a clauzelor contractuale si a implicatiilor acestora pe termen lung, contractarea unui credit in CHF se prefigura a fi cea mai avantajoasa alternativa la un credit in lei sau in euro, acest aspect constituind motivul determinant in vederea perfectarii contratului. Astfel, subsemnata m-am obligat sa returnez creditul contractat la termenele si in cuantumul stipulate in contract, avand ca premiza cursul valutar al CHF de la aceea data (1,7-2,2) insa pe parcursul derularii contractului acesta s-a dublat cu consecinte grave asupra capacitatii subsemnatei de a-mi indeplini obligatiile contractatuale, determinand astfel o imposibilitate fortuita de executare. Cresterea accelerata a valorii CHF fata de moneda nationala cu implicatii negative directe asupra costurilor imprumutului ce se rasfrang asupra ratelor precum si a comisioanelor de schimb valutar, din leu in euro si din euro in CHF au determinat o schimbare a conditiilor contractuale avute in vedere la data contractarii creditului si, in consecinta, incumba in sarcina subsemnatei obligatii vadit disproportionale fata de cele in considerarea carora mi-am exprimat vointa de a ma angaja juridic. Avand in vedere pozitiile de inegalitate de pe care actioneaza partile si in vederea asigurarii unei angajari in deplina cunostinta de cauza a consumatorului in contracele de credit, este instituita in sarcina operatorului economic – banca, care are o pozitie dominanta in raport cu consumatorul, obligatia informarii in mod complet, corect si precis a celui din urma cu privie la aspectele esentiale ale produsului/serviciului oferit (art. 18 din OG 21/1992) si implicit cu privire la implicatiile indatorarii si la riscurile reprezentate de volatilitatatea cursului valutar astfel cum reiese din OG 50/2010. De asemenea, conform art. 57 „In cazul serviciilor financiare, operatorii economici sunt obligati sa ofere consumatorilor informatii complete, corecte si precise asupra drepturilor si obligatiilor ce le revin”. Aceste obligatii legale instituite in sarcina operatorilor economici, cu precadere a operatorilor economici din domeniul financiar-bancar sunt menite sa protejeze interesele consumatorilor care sunt expusi riscului ridicat de prejudiciere a drepturilor si intereselor legitime prin contractarea unor servicii/ produse in lipsa unei informari reale cu privire la acestea, si, pe cale de consecinta, evitarea unor astfel de situatii. 1. Caracterului abuziv al clauzei de risc valutar Clauza de risc valutar este o clauza abuziva, intrucat, raportat la momentul incheierii contractului si la circumstantele acestuia, precum si la caracterul sau prestabilit si impus consumatorului fara a-i acorda posibilitatea influentarii naturii acesteia, determina un dezechilibru major intre drepturile si obligatiilor asumate de catre parti, riscul valutar fiind suportat exclusiv de catre consumator cu toate consecintele negative asupra posibilitatii de respectare a obligatiilor contractuale. Caracterul abuziv al acestei clauze rezida in faptul ca obliga consumatorul sa se supuna unor conditii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reala sa ia cunostinta la data semnarii contractului. Or, avand in vedere obligatia de transparenta contractuala instituita in sarcina operatorilor economici care se circumscrie exigentelor de informare si protectie inerente dreptului consumatorului in scopul garantarii dreptului consumatorului de a intelege prevederile si efectele pe termen lung ale contractului pe care il incheie, fiecare beneficiar al unui credit in valuta trebuie sa cunoasca riscurile pe care si le asuma la contractarea unui asemenea produs. Omisiunea bancilor de a informa consumatorul asupra riscului de hiper-valorizare a CHF, fenomen previzibil pentru expertii financiari ce activeaza in cadrul acestora, dat fiind faptul ca CHF este o moneda instabila iar la momentul incheierii contractului aceasta era la un minim istoric, cresterea valorii fata de moneda nationala fiind inevitabila, constituie o incalcare a obligatiei de consiliere, sever sanctionat in dreptul european si national intrucat este de natura sa angajeze din punct de vedere juridic un consumator plecand de la o imagine deformata a intinderii drepturilor si obligatiilor asumate. Conform art. 4 alin. 1) din Legea 193/2000 „ O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor. Alin. 2) O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv. „ Raportat la prevederile legale in domeniul clauzelor abuzive, contractul de credit reprezinta un contract de adeziune continand clauze prestabilite de catre Banca care se impun clientului fara a-i da posibilitatea de a influenta continutul acestora, fapt ce determina inegalitatea pozitiilor juridice ale partilor contractante in sensul afirmarii intereselor bancii, in calitate de profesionist, in detrimentul consumatorului, care reprezinta partea mai slaba in contract . Astfel, prin prisma acestei reglementari, clauza de risc valutar constituie o clauza abuziva intrucat subsemnata, in calitate de consumator, nu am avut posibilitatea reala de a negocia continutul acestei clauze, fiind constransa, prin natura redactarii contractului de credit, la acceptarea acestuia astfel cum a fost prestabilit. In apreciera echilibrului / dezechilibrului contractual trebuie sa se aiba in vedere criteriul echivalentei prestatiilor fapt ce presupune existenta unei proportionalitati intre drepturile si obligatiile asumate de catre parti, or, clauza de risc valutar ce cade in sarcina exclusiva a consumatorului denatureaza raportul juridic obligational prin ingreunarea excesiva a situatiei consumatorului si conferirea bancii unui avantaj economic vadit disproportional. De asemenea, in considerarea unei clauze ca fiind abuzive, trebuie luat in calcul si aptitudinea acesteiea de a indeparta continutul contractului in favoarea celui care a impus clauza, riscul valutar materializandu-se in obtinerea de catre banca a unui castig injust in detrimentul consumatorului, contrar principiului echitatii si bunei-credinte, principii ce trebuie sa guverneze relatiile contractuale. 2. Stabilizarea (inghetarea) cursului de schimb CHF – leu la momentul semnarii contractului, curs care sa fie valabil pe toata perioada derularii contractului; Avand in vedere dezechilibrul contractual produs ca urmare a clauzei de risc valutar, in detrimentul consumatorului, determinand onerozitatea excesiva a executarii obligatiei de catre subsemnata, consider ca se impune restabilirea prestatiilor inerente contractului asumat prin inghetare cursului de schimb CHF – leu la momentul semnarii contractului astfel incat sa se asigure o proportionalitate a prestatiilor asumate de parti care sa corespunda manifestarii de vointa in sensul angajarii in acest raport juridic. Contractul de credit se supune regulilor generale prevazute de Codul Civil cu privire la obligatii,din acest fapt decurgand anumite consecinte asupra regimului juridic aplicabil.Astfel, contractul de credit, fiind un contract comutativ caracterizat prin faptul ca intinderea drepturilor si obligatiilor partilor la momentul incheierii contractului este determinata sau determinabila astfel incat partile se angajeaza din punt de vedere juridic tocmai in considerarea efectelor contractului pentru care si-au manifestat acordul, exclude expunerea uneia dintre parti la riscul unei pierderi cauzate de un eveniment viitor si incert si oferirea celeilalte parti a unei sanse de castig. Plecand de la aceasta caracteristica inerenta contractului de credit, stipularea unei clauze de risc valutar este contrara dispozitiilor legale intrucat, in lipsa unui acord expres al partilor prin care sa-si asume posibilitatea unui castig sau a unei pierderi, contractul nu poate fi considerat aleatoriu cu consecinta stramutarii asupra subsemnatei a riscului generat de hipervalorizarea CHF. Hiper-valorizarea CHF constituie un eveniment imprevizibil, viitor si incert raportat la puterea de intelegere a consumatorului, intrucat acesta nu are cunostinte de specialitate in domeniul financiar bancar care sa-I permita anticiparea unei cresteri accelerate a cursului de schimb si, in consecinta, asumarea in cunostinta de cauza a riscului valutar.Conform art. 75 coroborat cu art. 76 din Legea nr. 296/2004 privind Codul Consumului, contractele de credit pentru consum precum si toate celelalte conditii aplicabile contractului trebuie sa contina clauze clare, corecte, care sa nu determine interpretari echivoce ale acestora si pentru intelegerea carora sa nu fie necesare cunostinte de specialitate. Norma BNR nr. 17/2003 prevede obligatia bancii de a administra riscul in sensul diminuarii lui prin organizarea adecvata a activitatii de creditare. Astfel, aceasta prevedere exclude asumarea riscului operatiunii de creditare de catre consumator iar o masura in acest sens o constituie inghetarea cursului de schimb valutar la momentul incheierii contractului, masura ce corespunde cerintelor echitatii si bunei-credinte. Avand in vedere prevederile art. 969 C.Civ conform carora partile trebuie sa actioneze cu buna-credinta atat la negocierea si incheierea contractului, cat si pe tot timpul executarii sale, neputand inlatura sau limita aceasta obligatie, distributia intre parti a pierderilor si beneficiilor rezultate ca urmare a cresterii valori CHF fata de moneda nationala, apara ca o solutie justa si echitabila ce materializeaza aplicarea acestui principiu. Intrucat s-au schimbat imprejurarile avute in vedere de parti la momentul incheierii contractului si, pe cale de consecinta, efectele actului juridic au ajuns sa fie altele decat cele pe care partile au inteles sa le stabileasca, consideram ca se impune revizuirea efectelor contractului in temeiul teoriei impreviziunii care odata cu intrarea in vigoare Noului Cod Civil beneficiaza de o reglementare cu caracter general, reglementare care constituie o transpunere legislativa a solutiilor conturate in practica. Luand in considerare ca noua reglementare consacra ca solutie legislative una dintre solutiile date in jurisprudenta, in considerarea imperativului de a avea o practica judiciara previzibila, se poate da solutia statuata in Noul Cod Civil fara a se putea reprosa ca s-ar atribui efect retroactiv legii noi. In sensul admiterii teoriei impreviziunii a statuat Curtea Suprema de Justitie in decizia nr. 21/1994 privind revizuirea clauzei referitoare la pret intr-un contract cu executare succesiva (Buletinul Jurisprudentei 1996, pg. 230. In sustinerea revizuirii efectelor contractului prin stabilizarea cursului de schimb valutar si denominarea platii, invederam faptul ca partile s-au obligat in conditiile economice existente la data incheierii contractului cand CHF avea o valoare moderata fata de moneda nationala asa incat, ca urmare a schimbarii acestor conditii, este necesar ca si contractul sa fie adaptat la noile imprejurari economice. De asemenea, intrucat schimbarea conditiilor economice a fost imprevizibila, subsemnata neavand cunostinte de specialitate in domeniul financiar-bancar care sa-mi permita anticiparea unei devalorizari vadite a leului fata de CHF, revizuirea efectelor contractului corespunde acordului de vointa al partilor intrucat hiper-valorizarea CHF deturneaza contractul de la scopul in vederea caruia a fost incheiat si executarea acestuia in contextul actual nu mai corespunde vointei concordante a partilor. 3. Denominarea in moneda nationala a platilor conform regulamentului valutar care prevede obligativitatea efectuarii platilor, intre rezidenti ce fac obiectul comertului cu bunuri si servicii in moneda nationala. Conform art. 3 alin. 1 din Regulamentul nr. 4/2005 privind regimul valutar “Plăţile, încasările, transferurile şi orice alte asemenea operaţiuni între rezidenţi, care fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, se realizează numai în moneda naţională (leu), cu excepţia operaţiunilor prevăzute în anexa nr. 2”. Achitarea ratelor lunare in temeiul unui contract de credit nu este prevazuta in anexa nr. 2 a Regulamentului valutar astfel incat se impune ca executarea obligatiilor decurgand din acest contract sa se faca in moneda nationala. De asemenea, efectuarea platilor in valuta implica suportarea unor costuri suplimentare in sarcina consumatorului constand in comisioanele de schimb valutar din leu in euro si din euro in CHF cu consecinta impovararii consumatorului, determinand o onerozitate excesiva fata de obligatia asumata, fapt contrar principiului echitatii si bunei credinte care trebuie sa guverneze executarea contractului. Avand in vedere acest aspect, denominarea in moneda nationala a platilor constituie o aplicare in fapt a prevederilor legale precum si a principiului echitatii.

V-ati distrus masina in gropile de pe strazile din Romania ?Poti sa recuperezi ceva?Un studiu ARR

28 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Orice posesor de asigurare RCA sau CASCO poate obţine despăgubiri pentru a-şi repara autoturismul avariat în gropile din carosabil

Nu există român care să nu se fi confruntat cu gropile din şoselele ţării. Dacă v-aţi avariat maşina într-un „crater” din carosabil, trebuie să ştiţi că puteţi obţine despăgubiri pentru reparaţia autoturismului.

Sincer am patit-o personal si nu a fost placut deloc financiar.

Persoanele fizice care au asigurări RCA sau Casco pot obţine despăgubiri direct de la firmele de asigurare, urmând ca apoi acestea să-şi recupereze banii de la autorităţile locale, Primării, Consilii Judeţene sau Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. În cazul în care aţi avariat maşina într-o groapă, trebuie să sesizaţi asiguratorul şi poliţia, să fotografiaţi maşina şi zona unde s-a produs incidentul şi să luaţi date de la eventualii martori care au văzut incidentul. Apoi, inspectorul de daune se va deplasa la faţa locului împreună cu dumneavoastră pentru a constata ce s-a întâmplat şi va completa dosarul de daune, urmând ca victim să primească despăgubirea de la asigurător. Apoi firma se va întoarce împotriva autorităţii publice vinovate de starea drumului.

Cum sa recuperezi in sectia de contencios administrativ sau sa eviti plata timbrului de mediu

27 mai 202028 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

O data cu introducerea Legii 9/2013 au inceput sa se introduca pe rolul instantelor litigii atat cu privire la recuperarea timbrului de mediu cat si cu privire la inmatricularea autoturismelor fara plata acestei taxe, litigii in evitarea acestei taxe .
Avand in vedere premisele aproape identice cu cele alea legilor anterioare care stabileau obligatia de plata a unei taxe de prima inmatriculare, taxa de poluare si taxa pentru emisii poluante,instantele ar trebui sa se pronunte in acelasi mod in care au facut-o si cu privire la vechile reglementari.

Desi actuala reglementare contine anumite schimbari, Legea 9/2013 are la baza tot un regim discriminatoriu raportat la reglementarile Europene. Mai mult aceasta creeaza in mod clar un regim discriminatoriu raportat la autoturismele deja inmatriculate in Romania sub incidenta vechilor legi care obligau la plata unei taxe pentru poluare: OUG50/2008, Legea9/2012, reglementari asupra carora Curtea Europeana s-a pronuntat in sensul ca acestea sunt neconforme cu prevderile europene si ca se creeaza in mod clar un regim discriminator, taxe cu privire la care instantele s-au pronuntat si sensul obligarii organelor care au incasat aceste taxe la restituirea acestora plus dobanda care se calculeaza de la momentul la care aceasta taxa a fost platita si momentul restituirii efective.

rocedura pentru a recupera /evita aceastea taxa nu este cu mult diferit fata de procedura intemeiata pe legile anterioar .
Asadar atat procedura demararea procedurii atat pentru recuperare cat si pentru evitarea timbrului de mediu, proprietarul autoturismului trebuie sa detina :

-actele de provenienta ale masinii (actele auto din tara de unde aceasta a fost achizitionata aceasta si din care reiese data primei inmatriculari in statul membru al Uniunii Europene), traduse .
– cartea de Romania a masinii
-Decizia de calcul
-Chitanta prin care s-a platit timbre de mediu( in cazul in care se cere recuperarea timbrului de mediu).

Recuperarea timbrului de mediu
Procedura incepe cu adresarea unei cereri, plangeri prealabile catre Adminstratia Finantelor Publice catre care s-a facut plata, prin care se solicita restituirea sumei platite ca timbre de mediu.
Dupa 30 zile de la momentul in care se trimite plangerea se poate introduce actiunea pe rolul Tribunalului de la domiciliul reclamantului.
In calitate de parat va fi Adminstratia Finantelor Publice catre care s-a facut plata.
Instnata stabileste pentru aceste litgii taxe judiciare de timbru care se stabilesc la valoare in felul urmator :10%din suma care se solicita dar nu mai mult de 300 lei .
Aceasta taxa se plateste in numele reclamantului la domicliul acestuia si se depune la instant odata cu cererea de chemare in judecata.
Finalitatea acestui litigiu va fi obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care Administratia Finantelor Publice va fi obligata la restituirea sumei platite de catre reclamant cu titlu de timbru de mediu.

In ceea ce priveste litigiul in evitarea timbrului de mediu,procedura antejudiciara este aceiasi, singura diferenta fiind aceea ca plangerea prealabila se adreseaza SERVICUL PUBLIC COMUNITAR REGIM PERMISE SI INMATRICULARI VEHICULE prin acest litigiu se incearca obtinerea unei hotarari judecatoresti care sa oblige Serviciul Public comunitar Regim Permise si Inamatrciulari.la inmatricularea definitive a autoturismului fara plata timbrului de mediu.
Procedura este aceiasi asa cum deja am mentionat .
In ceea priveste introducerea actiunii, aceasta se face tot dupa 30 zile de la momentul trimiterii plangerii preabile insotita de aceasta data de o taxa judiciara de timbru de 50 lei.
Inconvenientul in ceea ce priveste aceste litgii apare in ceea ce priveste dreptul de circulatie pe durata litigiului, drept pe care nu il aveti in vedere ca pana la finalizare litigiului autoturismul respectiv nu este inmatriculat .
La acest moment instantele nu au o jurispridenta unitara in ceea ce priveste solutionarea acestor cereri .
Asadar la nivelul tarii pana la acest moment instantele s-au pronuntat atat in sensul admiterii actiunilor cu prive la timbrul de mediu, dar si in sensul respingerii al acetora.
La acest moment exista pe rolul instantelor din toata tara actiuni prin care se solicita atat recuperarea timbrului de mediu cat si evitarea platii acestei taxe .
Nu toate instantele s-au pronuntat asupra acestor actiuni inca, insa cele care au facut au solutionat aceste cereri, le-au solutionat in mod pozitiv pentru reclamanti .

Va punem la dispozitie exemple de actiuni admise in intreaga tara:
TRIBUNALUL GALATI
D: 7123/121/2013
13.03.2014
Ora estimata: 08:30
Complet: C1 CAF
Tip solutie: Admis fond
Solutia pe scurt: Admite actiunea . Obliga parata Administratia Finantelor Publice Galati –actualmente Administratia Judeteana a Finantelor Publice Galati sa restituie reclamantului suma de 2260 lei reprezentand timbru de mediu reactualizata cu dobanda legala in materie civila calculata de la data de 16.04.2013 si pana la data platii efective. Obliga parata sa-I plateasca reclamantului suma de 376 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, respectiv taxa judiciara de timbru si onoriu avocat ales. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Galati sub sanctiunea anularii. Pronuntata in sedinta publica, azi 13.03.2014 .
Document: Hotarare 465/2014 13.03.2014

D: 6869/121/2013- evitare
22.01.2014
Ora estimata: 08:30
Complet: C1 CAF
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea.Obliga paratul sa inmatriculeze autoturismul fara perceperea timbrului de mediu. În baza art.453 NCPC obliga paratul la plata sumei de 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu avocat ales si taxa judiciara de timbru. Cu recurs in 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Galati sub sanctiunea anularii. Pronuntatain sedinta publica din 22.01.2014
Document: Hotarare 95/2014 22.01.2014

D:6836/121/2013
06.03.2014
Ora estimata: 08:30
Complet: C1 CAF
Tip solutie: Admis fond
Solutia pe scurt: Admite actiunea . Obliga parata Administratia Finantelor Publice Galati –actualmente Administratia Judeteana a Finantelor Publice Galati sa restituie reclamantului suma de 3350 lei reprezentand timbru de mediu . Obliga parata sa-I plateasca reclamantului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, respectiv taxa judiciara de timbru si onoriu avocat ales; prin reducerea onorariului ales la 500 lei. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare . Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Galati sub sanctiunea anularii. Pronuntata in sedinta publica, azi 06.03.2014
Document: Hotarare 427/2014 06.03.2014

TRIBUNALUL IASI
D: 9443/99/2013
14.03.2014
Ora estimata: 9:00
Complet: D 3 c.a.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea introdusa de catre reclamantul MOISEI SORIN VASILE in contradictoriu cu parata Administratia Finantelor Publice a mun.Iasi. Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 3543 lei, incasata cu titlu de taxa pe poluare, precum si dobanda legala calculata potrivit prevederilor din Codul de procedura fiscala, incepand cu ziua platii si pina la momentul restituirii debitului. Obliga pirita sa achite reclamantului suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reducind onorariul aparatorului .
Document: Hotarare 677/2014 14.03.2014

TRIBUNALUL BOTOSANI
D: 5389/40/2013
14.03.2014
Ora estimata: 9:00
Complet: CAF7_RT
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de restituire contravaloare timbru de mediu ca fiind nefondata. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Botosani – sectia a II -a civila, de contencios administrativ si fiscal. Pronuntata in sedinta publica din 14.03.2014.
Document: Hotarare 14.03.2014

TRIBUNALUL VRANCEA
D: 9443/99/2013
14.03.2014
Ora estimata: 9:00
Complet: D 3 c.a.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea introdusa de catre reclamantul MOISEI SORIN VASILE in contradictoriu cu parata Administratia Finantelor Publice a mun.Iasi. Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 3543 lei, incasata cu titlu de taxa pe poluare, precum si dobanda legala calculata potrivit prevederilor din Codul de procedura fiscala, incepand cu ziua platii si pina la momentul restituirii debitului. Obliga pirita sa achite reclamantului suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reducind onorariul aparatorului .
Document: Hotarare 677/2014 14.03.2014

TRIBUNALUL SUCEAVA
D: 11502/86/2013-evitare
06.03.2014
Ora estimata: 10:00
Complet: C9p F cont
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea. Cu recurs. Pronuntata in sedinta publica.
Document: Hotarare 1478/2014 06.03.2014

TRIBUNALUL TELEORMAN
D: nr. 2362/87/2013 – recuperare timbru de mediu
18.09.2013
Ora estimata: 08:30
Complet: C2 CAF NCPC
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea. Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 6368 lei reprezentand timbrul de mediu pentru autovehicule cu dobanda fiscala si actualizata cu inflatia de la data platii si pana la data achitarii efective. Cu recurs in 15 zile de la comunicare, ce se va depune la aceasta instanta. Pronuntata in sedinta publica azi, 18.09.2013.
Document: Hotarare 1232/2013 18.09.2013

D: 2426/87/2013 :recuperare –finalizat irevocabil
18.09.2013
Ora estimata: 08:30
Complet: C2 CAF NCPC
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea. Obliga paratele sa restituie reclamantului suma de 5180 lei reprezentand timbrul de mediu pentru autovehicule. Cu recurs in 15 zile de la comunicare, ce se va depune la aceasta instanta. Pronuntata in sedinta publica azi, 18.09.2013.
Document: Hotarare 1234/2013 18.09.2013

D: 2532/87/2013-
25.09.2013
Ora estimata: 08:30
Complet: C4 CAF NCPC
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea . Anuleaza decizia nr. 77/12.04.2013, emisa de parata Administratia Finantelor Publice Turnu Magurele Obliga paratele ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE TURNU MAGURELE, DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE TELEORMAN, MINISTERUL MEDIULUI SI PADURILOR –ADMINISTRATIA FONDULUI DE MEDIU sa plateasca reclamantului IORGA MIHAELA IULIANA, suma de 2916 lei, reprezentand timbrul de mediu pentru autovehicule, achitata conform chitantei seria TS 7, nr 1687065/12.04.2013 Obliga paratele sa plateasca reclamantului suma de 46 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentand taxa judiciara de timbru si timbru judiciar Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs va fi depusa la Tribunalul Teleorman Pronuntata in sedinta publica, azi, 25 septembrie 2013.
Document: Hotarare 1273/2013 25.09.2013

D:6615/101/2013
06.09.2013
Ora estimata: 08:30
Complet: CD7 P/CAF
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea formulata de reclamant . Obliga Institutia Prefectului – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere si Înmatriculare a Vehiculelor Mehedinti sa inmatriculeze autoturismul reclamantului marca Volkswagen Passat, serie sasiu WVWZZZ3CZ6E042702 fara plata timbrului de mediu pentru autovehicule prevazuta de O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule . Ia act ca reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecata. Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica de la 06.09.2013, la sediul Tribunalului Mehedinti.
Document: Hotarare 4519/2013 06.09.2013

Cum divortez la notar in 2014?

27 septembrie 202328 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Depunerea cererii de divort la notar.In procedura de divort notariala, sotii se vor prezenta, personal sau prin mandatar avand procura speciala autentica, in fata notarului public competent, in a carei raza teritoriala s-a incheiat casatoria sau se afla ultima locuinta comuna a sotilor, pentru a depune cererea de divort

Declaratia se va consemna in cererea de divort si in incheierea de admitere a cererii de divort.

Cererea de divort se face in scris si se semneaza personal de catre soti sau prin mandatar in fata notarului public competent. Aceasta cerere va cuprinde declaratia sotilor ca au ori nu copii minori nascuti din casatorie, din afara ei sau adoptati, acordul de principiu al ambilor parinti cu privire la copii minori, in cazul in care acestia exista, precum si invoiala acestora asupra numelui de familie pe care il va purta fiecare dintre soti dupa divort

Dupa punerea dosarului de divort pe rol, notarul va acorda sotilor un termen de reflectie de 30 de zile, timp in care acestia pot reveni asupra deciziei de a divorta. La expirarea termenului, in caz de nereprezentare a sotilor si in lipsa unei cereri de amanare a acestora, notarul public va respinge cererea de divort prin incheiere, a atentionat Ioana Gheorghe.

In plus, conform consultantului, notarul public poate respinge cererea de divort si daca sotii nu se inteleg cu privire la purtarea numelui de familie dupa divort sau cu privire la exercitarea drepturilor parintesti in cazul in care din casatorie rezulta copii minori.

In acelasi timp, cererea va fi respinsa si daca:

unul dintre soti este pus sub interdictie;
unul dintre soti nu isi poate exprima consimtamantul liber si neviciat;
la depunerea cererii de divort nu sunt prezenti sotii personal sau prin mandatar;
unul dintre soti sau manadatarul acestora refuza sa semneze cererea personal in fata notarului public;
sotii refuza sa dea declaratiile prevazute de lege;
sotii nu prezinta, la depunerea cererii, certificatul de casatorie in original;
unul dintre soti se prezinta in fata notarului public la termenul de 30 de zile acordat si declara cu nu mai staruie in cererea de divort;
sotii se impaca, cererea a ramas fara obiect intrucat casatoria dintre soti a fost desfacuta de o alta autoritate competenta;
sotii isi retrag cererea de divort;
inainte de finalizarea procedurii de divort unul dintre soti a decedat, casatoria incetand in acest mod.

In aceste cazuri, notarul public va emite o dispozitie de respingere a cererii de divort. De asemenea, notarul va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, care va putea dispune in cauza dupa administrarea probelor utile si necesare in aceste imprejurari, dupa cum am aratat intr-un alt material despre divort publicat pe AvocatNet.ro.

Important! Sotii nu pot ataca decizia notarului public de a respinge cererea de divort: „Impotriva refuzului ofiterului de stare civila sau notarului public nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege”, se precizeaza in NCC.

Ce se intampla atunci cand sotii au copii minori?

In cazul in care sotii care nu au copii minori, se prezinta la termenul stabilit si staruie in cererea de divort, atunci notarul va admite cererea de divort printr-o incheiere si va elibera certificatul de divort.

Pe de alta parte, insa, daca sotii au copii minori rezultati din casatorie, la primirea cererii de divort, notarul public va sesiza autoritatea tutelara competenta, atasand cererii proiectul acordului parental pentru efectuarea anchetei psihosociale

Educatie consumatori:Ce risti daca garantezi pentru creditul unei rude sau prieten

28 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Inainte de a lua decizia de a ajuta o ruda sau un prieten sa obtina mai usor un credit de la banca sau alta institutie financiara (IFN), devenind garant pentru respectivul imprumut, trebuie sa fiti constient de riscurile la care va expuneti ulterior.

Concret, trebuie sa stiti ca in cazul in care beneficiarul, adica titularul creditului, cel care a obtinut imprumutul, va avea probleme, la un moment dat, cu rambursarea acestuia si nu va reusi sa-si mai achite ratele, atunci creditorul, banca sau IFN-ul, are dreptul legal sa ceara garantului rambursarea imprumutului.

Fireste ca banca trebuie mai intai sa treaca la executarea silita a titularului creditului, adica sa-i faca poprire pe salariu si pe conturi sau chiar sa treaca la vanzarea bunurilor detinute.

Exista insa cazuri in care creditorul nu poate recupera nimic de la beneficiarul imprumutului, caz in care este nevoita sa ceara garantului plata datoriilor.

Iar daca garantul nu poate, la randul lui, sa achite o datorie prea mare, atunci acesta risca sa fie, la randul sau, executat silit de catre banca

Pot lua un credit in Romania daca lucrez in strainatate? Avocat protectia consumatorului

28 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Lucrez in Italia cu contract de munca nedeterminat, am un salariu de 1.600 de euro pe luna. As vrea sa stiu da ca pot face un imprumut bancar in Romania si ce acte sunt necesare

Intr-adevar, unele banci din Romania acorda credite si romanilor care lucreaza in strainatate, pe baza documentelor care certifica obtinerea veniturilor.

De exemplu, BCR, cea mai mare banca din Romania, acorda credite romanilor care lucreaza in strainatate, dar numai credite garantate.

Actele necesare privind documentele de venit sunt urmatoarele:

– Copie legalizat(a) in tara angajatorului a contractului individual de munca si a actelor aditionale/ conventie/alt act care atesa calitatea de angajat, tradusa in limba romana si legalizata in Romania sau tradusa in limba romana si legalizata de Consulatul/ Ambasada Romaniei din tara angajatorului.

– Declaratie speciala privind veniturile realizate in anul anterior sau fisa fiscala sau certificat fiscal sau alt document legal care sa ateste plata impozitelor tradus(a) si legalizat(a) in Romania.

– Document (Raport de credit) din tara angajatorului, emis de catre o institutie similara Biroului de Credit din Romania in original, tradus si legalizat in Romania sau tradus si legalizat de consulatul/ambasada romana din tara angajatorului.

– Extrasul de cont eliberat de banca sau printat electronic (prin intermediul aplicatiei Internet Banking certificat prin semnare si stampilare de banca in care se incaseaza veniturile) din care sa reiasa veniturile incasate in ultimele 6 luni tradus si legalizat sau fluturasii de salariu eliberati de angajatori (semnati si stampilati de angajator), tradusi si legalizati pentru ultimele 6 luni”.

Ce reclamatii mai au romanii la adresa bancilor:studiu in 2014

27 mai 202028 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Poate o firma de recuperare a datoriilor sa-mi retina tot salariul lunar? Ce pot sa fac daca am fost raportat la Biroul de Credit fara sa fiu anuntat de banca? Am contul online blocat de cateva saptamani si banca nu mi-l deblocheaza! Am platit comisioane de 35 de euro pentru o jucarie cumparata prin eBaY! Ce trebuia sa platim in 25 de ani, acum banca ne cere sa achitam in 5 ani! Are voie?

Popririle pe salariu reprezinta in continuare una dintre cele mai frecvente probleme ale romanilor care au datorii la banci sau la institutii financiare nebancare (IFN-uri). Multi se trezesc ca nu-si mai primesc o buna parte din salariu sau chiar integral, in functie de valoarea datoriilor si a celor care se ocupa de recuperarea datoriilor. „Cei de la Credit Express au spus ca orice ban intra pe acel cont va fi considerata plata, desi prin lege au voie sa opreasca intre 33% si 50% . Cum ar trebui sa rezolv aceasta problema?”, intreaba cineva.

Altcineva, care avea o descoperire de card de 1500 de lei la BRD, se plange ca „in ziua de salariu m-am trezit fara niciun ban in cont. Am mers la banca BRD unde mi s-a spus ca mi s-a retinut descoperirea, dar fara sa ma anunte nimic. Desi cardul expira abia anul viitor, mi-au luat toti banii din cont. E normal sa faca asta, fara sa ma anunte?”

Problemele cu plata datoriilor la banci sunt disperate uneori, oamenii fiind in pericol de a-si pierde locuinta: „Am un credit ipotecar care a fost declarat anticipat si am ajuns la un acord de plata cu banca, pe care l-am semnat din disperarea de a nu pierde casa. Au facut o rata de 330 eur, iar noi avem venituri de 1400 ron si cu 2 copii mici. Are voie banca sa faca o rata asa mare si sa nu se mai tina cont de venituri? Ce trebuia sa platim in 25 ani, acum banca ne obliga sa platim in 5 ani.”

Restantele la credite, raportate la Biroul de Credit, pot impiedica obtinerea unui nou imprumut sau refinantarea celui vechi: „Doresc sa imi refinantez 2 credite cu ipoteca, deoarece dobanda este mult prea mare la ele. Va mentionez ca nu am restante la ele si ma incadrez la refinantare din punct de vedere al veniturilor. Problema mea este ca sotul meu a avut un descoperit de cont la ING si apare in Biroul de credit cu restanta la plata lunara a dobanzii. Din acest motiv nu mai pot sa fac refinantarea.”

Uneori, raportarea la Biroul de Credit poate fi corectata de banci, mai ales atunci cand clientii nu au fost informati adecvat initial: „NU AM FOST ANUNTAT SI NU AM PRIMIT NICI UN TERMEN inaintea raportarii la Biroul de Credit. Am vrut sa fac un credit si din cauza lor nu mi se acorda. Intrebarea mea este daca se poate raporta ca datorie neachitarea de intretinere de card. CE POT SA FAC?”

Iar cei care nu au probleme cu restantele la credite pot avea altfel de surprize, legate de platile si transferurile prin conturile bancare, pentru care se cer comisioane foarte mari: „Am cumparat o jucarie de pe eBay, pe care am platit 25 de euro, dar cand m-am uitat in contul meu online la BRD, am vazut ca banca m-a taxat cu inca 35 de euro reprezentand comisioane aferente platii externe.
De ce sunt comisioanele atat de mari?”

Clauze abuzive 2014 .A reaparut creditul doar cu buletinul

28 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Dar spre deosebire de vechile credite doar cu buletinul, ce se acordau in parteneriat cu diverse magazine pentru achizitia de electro-casnice, noul model al creditelor doar cu buletinul este diferit, banii imprumutati putand fi folositi cu orice scop.

Credite de pana la 3.500 de lei, fara garant, pe 10, 20 sau 30 de luni, cu DAE de 86%

Este vorba de credite pe termen scurt, de 10, 20 sau 30 de luni, cu valori de maxim 10.000 de lei. Pentru sume mai mari de 3.500 de lei, se solicita un garant, adica fideiusor, in jargonul financiar.

In ceea ce priveste costul creditelor oferite de Credius, indicatorul care arata costul total al unui imprumut (Dobanda Anuala Efectiva – DAE), care include dobanzile si comisioanele, ajunge la 86,7%, in cazul creditelor doar cu buletinul, conform exemplului din fluturasele promotionale.

Iata exemplul oferit de Credius: pentru un credit de 1.000 de lei, pe o perioada de 10 luni, rata lunara fixa este de 130 de lei. Dobanda este 19% pe an, la care se adauga un comision lunar de administrare a creditului de 3,6%, astfel ca DAE este 86,7%. La final, clientul va rambursa in total suma de 1306 lei.

In cazul unui credit de 3.000 de lei, rata lunara este de 392 pe 10 luni, 244 lei pe 20 de luni si 199 lei pe 30 de luni.

Se acorda si credite pe baza adeverintei de venit sau talonului de pensie, caz in care dobanda este mult mai mica, de 9% si comision de administrare tot de 3,6%, astfel ca DAE ese de 69% la un credit de 1.000 de lei pe 10 luni, suma totala de rambursat fiind 1254 lei.

Ratele se pot rambursa la o sucursala Libra Bank, la doua unitati CEC Bank si o sucursala Piraeus Bank, fara comision, prin transfer bancar sau la automatele de plati Qiwi.

Cat dureaza radierea interdictiilor din cartea funciara in 2014?

28 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Intrebare: Am semnat un pre-contract de vanzare cumparare a unui apartament pe care vreau sa il iau prin programul Prima Casa. Proprietarul actual a cumparat tot prin Prima casa apartamentul acum 2 ani jumatate si la sfarsitul lui februarie l-a achitat integral. As dori sa stiu in cat timp ajunge de la FGNCIMM raspunsul la cererea de radiere a interdictiilor si sarcinilor din cartea funciara.

Raspuns CMV

Formalitatile pentru emiterea deciziei de radiere a interdictiilor si sarcinilor din cartea funciara dureaza aproximativ 3 saptamani.

In acest timp se poate obtine acordul de radiere al Ministerului Finantelor Publice (MFP). Ulterior, aceste documente se transmit bancii unde a fost contractat creditul, potrivit reprezentantilor Fondului National de Garantate a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (FNGCIMM).

Zeno Sustac: Medierea a atins doar 1% din potential.Se recunoaste astfel ca medierea este un esec

28 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Zeno Sustac, Vicepresedinte, Consiliul de Mediere, crede ca medierea a atins doar 1% din potential, desi rata de succes a conflictelor mediate este undeva intre 70% si 80%. Sustac crede ca legislatia trebuie modificata, astfel incat sa permita introducerea obligativitatii procedurii de mediere in anumite cazuri, cum ar fi dreptul familiei. Pe de alta parte, obligativitatea nu are sens in mediul de afaceri, considera vicepresedintele Consiliului de Mediere.

sursa
Forumului Medierii, editia a II-a, conferinta organizata marti, 25.03.2014, de Legal Magazin – revista profesiilor liberale.

Eu ca avocat pot spune ca medierea se cere in instanta cand se doreste in mod inevitabil amanarea cauzei sau sedinta privind avantajele medierii ingreuneaza si tergiverseaza actul de justitie

Eu as zice asa: medierea a fost eficienta in 1% din cazuri

Vom vedea in practica cine are dreptate

Interviu acordat LEGAL500.COM de catre avocat Coltuc Marius Vicentiu

27 aprilie 202327 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Întrebare: Cine e COLTUC MARIUS VICENTIU?

CMV este un avocat din Baroul Bucuresti care incearca din rasputeri sa multumeasca cat mai multi clienti si prieteni.

CMV După absolvirea facultăţii…

Î: Facultatea de…?

CMV Facultatea de Drept Bucuresti.Am tatonat un pic si magistratura.

Î: Între anii…?

CMV între anii 1999-2003

Î: Judecator… Era o profesie riscantă în acei ani?

CMV Nu vreau sa vorbesc despre acele vremuri.

Î: Este prezentul mai servil decât acum 25 ani?

CMV Da, este mult mai servil. Atunci, dupa perioade de multă suferinţă, inca eram atasati de valorile tradiţionale, de bine, de respect pentru viaţă. Și, deşi existau legi nedrepte care, de exemplu, sancţionau cu limite de închisoare exagerat de mari o faptă – precum furtul unor ştiuleţi de porumb sau alte infracţiuni minore – totuşi judecătorii, în marea lor majoritate, aproximau aceste pedepse cât să fie în limitele legii, să nu-şi atragă reproşuri şi reprimare din partea sistemului comunist, dar nu se deziceau de principiile morale. Cu regret observ ca unii dintre judecătorii de astăzi, ascunzându-se după inamovabilitate şi după independenta, dau pedepse excesive, în dispreţ faţă de drepturile individului si implicit, faţă de principiile de echitate si umanism.

Î: Deci un sistem de constrângere este mult mai eficient din punct de vedere moral decât un sistem democratic?

CMV Să nu confundăm noţiunile. Un sistem democratic adevărat naşte, ocroteşte, generează valori, insa o democraţie confundată cu anarhia, cu certitidine, nu. Din păcate astazi constatăm deseori ca sistemul judiciar, procedurile folosite si solutiile date, denota dispreţ pentru om, acest sistem functioneaza se pare dupa uzante prezente gresite ce denota inechitate si in loc sa conduca la progres duc la degenerare sociala si umana .

Î: Este libertatea o cauza a acestor dereglari ?gandesc că atunci când eşti liber să faci tot ceea ce vrei si optiunile pot fi gresite .

CMV Da, dacă nu ai valori bine definite în tine.

Î: A fost decizia dumneavoastra de a urma o carieră de avocat?

CMV Da a fost numai decizia mea

Î: Ce precede, în România,magistratura- avocatura ?Relaţia dintre cele 2? Care se situează din punct de vedere ierarhic pe un nivel mai înalt?

CMV Pe sistem american, magistratura este ultima treaptă profesională. Gândesc şi eu că aşa ar fi ordinea fireasca.Deci avocatura ar fi prima profesie juridical dupa pararea mea.

Î: Dar procuratura ?

CMV Procuratura şi avocatura înseamnă roluri oarecum similare. Procuratura înseamnă „avocat” al ordinii sociale, prin cel care veghează la respectarea legii, a normelor, iar avocatura înseamnă avocat al apărării, să răspunzi pentru un acuzat în faţa legii. Ma refer la materia penala.

Î: Treptele profesionale în sistemul judiciar român au o logica de ierarhizare ?

CMV Din păcate, există posibilitatea ca imediat după absolvirea unei facultăţi de drept să decizi ce carieră vei urma. Astfel se intampla sa ajunga judecatori tineri ce nu au formată o imagine clara despre viaţa individului, despre valoarea fiecărei zile, despre erorile care pot să fie cuprinse într-un sistem judiciar şi într-un sistem probator . Se trezesc că au în mână un instrument juridic cumplit, decizia judecătorească, pe care dacă o administrează în mod greşit pot duce la mari drame şi inechităţi sociale.

Î: Este opţiunea profesională de magistrat-judecator mai apetisantă decât cea de procuror sau avocat pentru un absolvent al facultatii de drept?

CMV Decide numai în funcţie de propria sa conştiinţă. Din păcate…deseori se decide în funcţie de posturile libere la data când el este chemat să opteze.

Î: Scoala romana de drept este apta a crea caractere şi a forma profesionisti ai dreptului ?

CMV Pe langa atributele scolii, fiecare student vine cu propria sa încărcătură genetică, cu amprenta mediului social, a mediu familial ce l-a format , şi, în funcţie de acestea va decide spre ce anume se orientează. Societatea nu are nici un alt criteriu prin care să poate să orienteze şi să determine cariera celor care ulterior sunt chemaţi a fi implicați într-o sferă sau alta din domeniul juridic.

CMV Alegând profesia de avocat, aţi simţit că aţi decăzut de la statutul de magistrat?

M.V.: Sub nicio formă, din punct de vedere profesional.

I: Vă simţiţi mai responsabilă faţă de societate sau fata de o persoană anume fiind avocat, mai responsabila decat erati in calitate de magistrat, sau invers?

CMV Ca avocat, am deseori sentimentul inutilităţii. Va dau un exemplu, finalitatea unui proces penal inseamna deseori cuantificarea unei pedepse. Se defineste prin norma ca scopul pedepsei nu este unul de reprimare cât acela de a asigura reintegrarea individului în societate. Cu toate acestea, nu de putine ori observ că rolul avocatului apărării nu mai există, pentru ca servilismul judecătorilor fata de un tratament sanctionator represiv si abuziv este predominant şi atunci avocatul apărării nu-şi mai are nici un rost.In civil totul se reduce la bani.Poti sa castigi 10 procese si apoi sa pierzi unul pentru ca si clientul respectiv sa fie pierdut.Nu este firesc asa.De multe ori nu avocatul decide…

I: Se pare ca dumneavoastra lasati sa se inteleaga ca magistratul judeca uneori din punctul de vedere al unui sistem care funcţionează pe propriile lui coordonate şi nu are nevoie de niciun fel de perturbare exterioară .

CMV Da , imi asum acest punct de vedere. Am sentimentul deseori că judecătorii înainte de toate sunt servili propriilor conştiinţe. Ceva de genul ca nu cumva sa existe riscul sa supere pe cineva dintr-un pseudo- sistem care este doar în inchipuire si nu serveste nimanui , un servilism catre acuzare si reprimare .

I: Credeti in reformarea acestui sistem pe baze noi , orientat catre mentalitati si valori constructive ?

CMV DA Aştept să se ridice toţi tinerii care mai cred în valorile individuale şi democratice să continue rolul avocatului apărării pentru că, aşa cum spuneam, n-a însemnat nimic schimbarea vremurilor politice, câtă vreme mentalităţile sunt mai vechi decât au fost odinioară, pe vremea comunismului . Se pare ca nevoile sociale, nevoile economice, nevoia unui salariu, au transformat nişte judecători odinioară drepţi, verticali, oneşti in slujbasi umili, servili unor politici conjuncturale – ce determina politici penale înţelese greşit.desigur , ma refer la un numar mic de judecatori . regretabil ca ei insa exista . Inca mai cred ca politica penală ar trebui sa fie una guvernata de principiul adevărului şi al ocrotirii valorilor umane , aşa încât, dacă există o a doua şansă, aceea trebuie acordată. Dacă un individ este atât de decăzut şi de compromis moral, el într-adevăr îşi merită soarta şi atunci reprimarea îşi are rostul. Dar o reprimare gratuită, fără justificare , este cel mai mare abuz social, este o crimă mai mare decât crimele săvârşite de cei care sunt chemaţi spre a fi judecaţi. Aşadar, dacă iniţial am optat pentru avocatură din ascultare şi din dragoste smerita faţă de părintele meu, în prezent gandesc deseori sa renunţ la avocatura tocmai pentru că nu-i mai văd utilitatea. Mă văd înfrântă de mentalităţi ostile şi străine, vad aceasta profesie vaduvita de valori precum dreptatea, adevărul, umanismul.Recunosc , incercam un ultim demers: un proiect care sa priveasca o miscare de innoire pe macrosistem . Vom incerca sa aducem alaturi tineri magistrati, tineri avocati , mentori din varste care poarta stigmatul responsabilitatii si al valorii tocmai pentru a le fi modele acestor tineri . Astfel poate vom incerca sa schimbam cele ce se cuvine a le schimba si sa punem in lumina toate cele ce se cuvine a fi cunoscute , innobilate si luate ca exemplu pozitiv .

I : Oricât de corect ar fi judecătorul, din moment ce i- se pune în faţă un dosar de 2000 de file, cu conversaţii telefonice , alte probe la dosar, are o alta alternativa ?

CMV Daca doreste cu adevarat , are deplină competenta să aprecieze seriozitatea si legalitatea acuzaţiilor.

I : O şcoală de drept, o facultate de drept, poate să sculpteze aceste caractere care să fie îndeajuns de versatile încât să recunoască realul şi fabulaţia?

CMV Cred că deformarea acestor caractere este făcută de ambientul în care aceştia ajung. Primesc în facultate toţi tinerii suficiente elemente care să-i ajute să discearnă adevărul de minciună .Chiar acolo unde faptele sunt dovedite în întregime rămâne rolul judecătorului care gestionează autoritatea sa în a da pedepsele cuvenite . Poate opta pentru o reprimare brutală, sau poate da o noua şansa unui individ care a săvârşit o faptă penală. Judecatorul are puterea de a da clementa sau de a reprima brutal. Din nefericire, ce constat eu, ca avocat al apărării, este ca din ce în ce mai mulţi magistrati se dezic de rolul lor, şi în aceste condiţii ei devin un factor represiv. In loc să acorde o a doua şansă, dimpotrivă, dau pedepse nemeritate prin care distrug . In loc să contribuie la valorizarea vietii indivizilor , prin pedepsele excesive transforma unii indivizi in oameni ai penitenciarelor, condamnati la o decadere constanta.

I : Am senzaţia că vorbeşte mai mult avocatul apărării decât dumneavoastra, o persoană pur obiectivă asupra unor întrebări. Totusi , privind cat se poate de detasat subiectul , o persoană acuzata de o faptă beneficiază de prezumţia de nevinovăţie de la bun început în faţa unui magistrat?

CMV Cu siguranţă nu. În lege, în teorie, se spune că în dreptul nostru penal există prezumţia de nevinovăţie. Îmi asum acest raspuns . Argumentez oricand cu trimitere directă la numere de dosare, la persoane şi la fapte.Asadar procesul incepe cu prezumţia de vinovăţie. Iţi trebuie multă trudă şi multă pricepere pentru a o inlatura.

I:. Din punct de vedere personal, există într-adevăr o desăvârşire profesională la înalta curte de casaţie si justitie decât în celelalte instante ?

CMV Există multe oportunităţi pentru a obţine decizii corecte. Magistratii sunt la apogeul carierei profesionale . Nu mai au , sau se presupune ca nu mai au nimic de obtinut , nimic de dovedit decat profesionalism si noblete . Nu mai poate fi vorba de intrese colaterale , care sa duca la satisfacerea unor tinte cum ar fi cariera …

I : Cand se poate spune despre un judecator ca este bun ?

CMV Sunt foarte mulţi judecători deosebit de buni, atât din punct de vedere profesional cât şi din considerente umane … nu în sensul de clemenţă excesivă … abordarea actului de judecata într-un mod naiv şi pueril, ci judecători care şi atunci când sunt foarte drastici îşi exercita exact menirea pentru care sunt chemaţi . Aceasta tinuta de inalt profesionalism poate fi gasita la toate instanţele din ţară fără să fie deosebire că este vorba de o judecătorie pierdută dintr-o localitate mica a ţării sau de instantele din varful piramidei sistemului . Totul ţine de valoarea pe care şi-o dau ei înşişi. Intre judecatori exista o vorba …un folclor cu iz de sabie …”…esti atat de bun incat nu esti bun de nimic „…

I :Ce ne puteti spune despre relatia avocat –client ? Avem un exemplu în relaţia psiholog-client. Clientul îşi destăinuie propriile gânduri, intenţii, preocupări. Psihologul nu îi devine complice?

CMV Psihologul este chemat să asculte si sa acorde consiliere psihologică.Avocatul este prietenul si confidentul clientului.

I : Iar avocatul nu devine complice ? Sau , dincolo de marturisire avocatul doar vegheaza la respectarea drepturilor sale garantate prin Constituţie?

CMV Avocatul este chemat sa-i asigure celui acuzat drepturile procesuale şi sa i-le susţină pentru a beneficia de maximă ocrotire legală. În situaţia în care acest mandat al avocatului este depăşit, şi avocatul poate răspunde pentru favorizarea infractorului. Cu certitudine avocatul găseşte calea de mijloc astfel încât să susţină în sala de judecată interesele clientului în cea mai bună manieră, aşa încât chiar dacă a săvârşit o faptă penală să beneficieze de acea clementa meritata, pe care legea o prevede. Însă aici intervine rolul arbitrar al judecătorului care dacă vrea i-o aplica, dacă nu, nu. Oricum, din pacate , uneori, constatam ca mai presus de lege este bunul plac… Chiar dacă dovedeşti anumite circumstanţe, chiar dacă ai dreptul să le invoci în faţa judecătorului, judecătorul ştie că orice soluţie va da, nu va răspunde niciodată în măsura în care nesocoteşte drepturile unui individ, pentru că aici intervine acea mentalitate bolnăvicioasă şi din păcate contagioasă devenita cutuma .

I : V-aţi retras vreodată din vreo cauză că urmare a acestor motive?

CMV Da, dată fiind confidenţialitatea raporturilor dintre mine şi clienţii mei, nu pot să merg mai departe in a răspunde la această întrebare.

I :. Există in oarecare masura complexul lui Dumnezeu în mentalitatea unui jurist?

CMV Da. Iluzia misionarismului social. În ceea ce ma priveşte pot să aduc mărturie că după luarea licenţei, primul drum a fost într-o biserică catolica din Cluj , pentru că, din nefericire, nu descoperisem încă valorile ortodoxiei. Acolo mi-am plecat genunchii şi am facut legamant să folosesc acea diplomă ca slujire… In prezent , in ultimii ani , incerc sa onorez invatatura ortodoxa si sa aduc slujirea mea umila intre semeni.

I : Un magistrat este conştient de responsabilitatea pe care o are ?

CMV Aş răspunde aprioric. Aş spune că, din constatari proprii,unii judecători nu-şi conştientizează menirea.

I : Lăsând la o parte perioada şcolarizării, nu ar trebui să existe anumite programe speciale de formare profesionala pentru a-i conştientiza de rolul pe care îl au ?

CMV Cu certitudine exista. Le vad insa fara finalitate evidenta.Sunt mai mult pe hartie. Eu aş vedea un program comun cu administraţia naţională a penitenciarelor. Judecătorii trebuie să vadă efectul imediat al deciziilor lor, sa inteleaga ce efecte au deciziile lor, ce urmează după punerea în libertate, respectiv modul în care un individ poate fi cu adevărat integrat în societate ca urmare a unei condamnări . Apreciez ca se cuvine a vedea modul în care un deţinut este reintegrat în societate după perioada de recluziune de 2 ani, de 3 ani, de 5 ani, de 10 ani şi mai mare. Din aceasta perspectiva judecătorul va putea vedea clar efectele deciziei sale asupra individului.

I : Ce sfat aţi da unui tânăr aspirant spre o carieră în magistratură?

CMV Să işi aleagă un alt domeniu.

I : Dvs nu aţi mizat pe interpretarea faptei în normele juridice din prezent ci aţi mizat pe moralitatea faptei?

CMV Nu era vorba de moralitate. Era vorba că probele judiciare arătau altă stare de fapt, ele au fost nesocotite tocmai pentru că judecătorii au început judecata de la concepţii aprioric dobândite.

I : în tot acest timp mai există viaţă de familie sau viaţa personală?

CMV Da. Strunirea echipei de lucru …intre care primii sunt copii mei , prin telefon sau in direct .

I: Va mai amintiţi când aţi avut ultimul concediu?

CMV Nu… chiar …

I : Aţi dori ca şi copiii dumneavoastra să urmeze aceeaşi profesie, acelaşi drum în viaţă?

CMV Cu certitudine nu.Insa , din iubire pentru mine , ei chiar o fac …

I : Corupţie a mai ramas doar in justitia din România?

CMV Nu. În toate sistemele de drept pot să existe cazuri de corupţie. Ele sunt cazuri izolate.

I : Cât timp credeţi că are nevoie sistemul judiciar din România pentru a ajunge la nivelul pe care il dorim cu totii ?

CMV Majoritatea ţărilor europene şi-au consolidat un sistem juridic pe parcursul a SUTE DE ANI DE CONTINUITATE. Noi am avut sincope. PESTE 20 DE ANI CU SIGURANTA

I : Consideraţi că regimul comunist a fost o piedică in evolutia acestui sistem juridic ?

CMV Da. Pentru că a bagaterizat sistemul de justiţie. Voinţa conducătorului putea să compromită definitiv şi să pângărească orice normă juridică .Si in prezent se mai observa cum unii lideri cocheteaza cu aceste deziderate de putere. In altă ordine de idei, teroarea care a fost insuflata agenţilor de stat, celor ce instrumentau puterea de stat, precum şi cetăţeanului de rând, a lăsat loc unor decizii arbitrare. S-a creat o doctrina in acest sens. Si în prezent se consideră că orice decizie, dacă este pe placul unui conducător, a unui sef acea decizie este şi justificată. Mai mult, se apreciaza ca este si corecta si face inutila verificarea /cenzurarea ei in caile de atac. Presupun ca avem nevoie de timp şi curaj să repunem normele pe sistemul de valori cuvenit.

AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

FONDATOR CAB.AV.COLTUC

Intregul interviu acordat la data de 20.03.2014 il gasiti AICI

Cum trebuie calculată indemnizaţia pentru creşterea copilului in 2014?

27 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În cazul în care o concediere nelegală are loc în cursul unui concediu parţial pentru creşterea copilului, indemnizaţia forfetară de protecţie la care este îndreptăţit un lucrător cu normă întreagă trebuie calculată pe baza remuneraţiei cu normă întreagă.

Astfel s-a pronunţat Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), adăugând că un calcul bazat pe remuneraţia cu fracţiune de normă ar goli în mare parte de substanţă regimul de protecţie instituit de dreptul Uniunii şi ar repune în discuţie drepturile dobândite ale lucrătorului.

Temeiul legal comunitar este dat de Directiva 96/34/CE a Consiliului din 3 iunie 1996 privind acordul-cadru referitor la concediul pentru creșterea copilului încheiat de UNICE, CEEP și CES, astfel cum a fost modificată prin Directiva 97/75/CE a Consiliului din 15 decembrie 1997 (publicată în Jurnalul Oficial, seria L nr.10 din 1998, p. 24, Ediţie specială, 05/vol. 5, p. 31).

Potrivit acestei reglementări, lucrătorii trebuie protejaţi împotriva oricărei concedieri nelegale care rezultă din solicitarea sau din efectuarea unui concediu pentru creşterea copilului. Mai mult, lucrătorii aflaţi în asemenea situaţii au dreptul de a-şi relua postul sau, dacă acest lucru nu este posibil, de a fi încadraţi pe un post echivalent sau similar.

Hotărârea CJUE a fost dată pe legislaţia belgiană de transpunere a Directivei, lege care precizează că orice angajator care reziliază un contract de muncă în lipsa unui motiv grav sau suficient este obligat să plătească lucrătorului o indemnizație forfetară de protecție egală cu remunerația pentru o perioadă de şase luni.

Vrei sa furi ? Afla cum se pedepseste furtul in Romania

27 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal la începutul lunii februarie, au fost modificate o serie de prevederi şi în ceea ce priveşte furtul şi furtul calificat.

Vrei zilieri la firma sau casa? Tot ce trebuie sa stii

10 martie 202227 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Vrei zilieri la firma sau casa

Noile prevederi se vor aplica începând cu data de 17 iunie 2014.

Cine poate fi zilier?

În înțelesul prezentei legi, zilierul poate fi orice persoana fizică, cetăţean român sau străin, care are o vârstă de cel puțin 16 ani, care are capacitate de muncă şi care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, pentru un beneficiar, contra unei remuneraţii.

Ca excepție, minorii cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani pot desfăşura activitate ca zilieri numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali.

Cine poate apela la serviciile unui zilier?

Un zilier poate desfăşura activităţi necalificate cu caracter ocazional pentru orice persoană juridică, persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială.

Plata zilierului se va face prin orice mijloc de plată admis de lege, la sfârşitul fiecărei zile ori cel mai târziu la sfârşitul săptămânii sau al perioadei de desfăşurare a activităţii, dacă există un acord exprimat în scris în acest sens de către zilier şi beneficiar.

Ce trebuie să avem în vedere în cazul în care dorim să apelăm la serviciile unui zilier?

În primul rând, dacă apelați la serviciile unor zilieri minori, cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, este lesne de înțeles că ar trebui să aveți în vedere supunerea acestora doar la activităţi potrivite cu dezvoltarea lor fizică şi cu aptitudinile de care dau dovadă, dacă astfel nu le sunt încălcate dreptul la dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală şi socială, dreptul la educaţie, şi nu le este periclitată starea de sănătate.

Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii:

a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe, cu excepţia crescătorilor de animale în sistem semiliber, traditional şi transhumanţă – diviziunea 01;
b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere – diviziunea 02;
c) pescuit şi acvacultură – diviziunea 03;
d) colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor nepericuloase – clasa 3821 şi 3811;
e) recuperarea materialelor – grupa 383;
f) comerţ cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii – grupa 462;
g) activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor – grupa 823;
h) publicitate – grupa 731;
i) activităţi de interpretare artistică – spectacole – clasa 9001, activităţi suport pentru interpretarea artistică – spectacole – clasa 9002 şi activităţi de gestionare a sălilor de spectacole – clasa 9004;

j) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
k) activităţi desfăşurate în sere, spaţii verzi, parcuri şi grădini zoologice – cod 0141.

Vrei zilieri la firma sau casa

Legea privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.Varianta 2014

27 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 213 din data de 25 martie 2014 a fost republicată Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil.Afla cum!

27 mai 202027 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va definitiva un proiect de act normativ prin care transportatorii vor avea posibilitatea de a recupera o parte din acciza suplimentară la carburanţi, care va intra în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2014, a anunţat, miercuri, MFP.

Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil

În cursul zilei de joi, ministrul Finanţelor Publice, Ioana-Maria Petrescu şi secretarul se stat Dan Manolescu, împreună cu o echipă tehnică din MFP, vor continua dialogul cu reprezentanţii transportatorilor, la sediul Guvernului. O primă întâlnire cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România a avut loc miercuri, alături de premierul Victor Ponta.

În urma consultărilor, a fost luată decizia de a identifica un set de măsuri în sprijinul transportatorilor care îşi desfăşoară activitatea în mod corect. Măsurile vizează posibilitatea recuperării de către transportatori a unei părţi din acciza suplimentară la combustibil, care va intra în vigoare începând cu data de 1 aprilie 2014.

‘Cred în beneficiile consultărilor reale, aşa cum au fost şi cele de astăzi cu reprezentanţii transportatorilor. Vom continua dialogul până când vom ajunge la cea mai buna formulă, avantajoasă atât pentru transportatori, cât şi pentru economie’, consideră ministrul Finanţelor Publice.

Premierul Victor Ponta a anunţat miercuri, la începutul şedinţei de guvern, că acciza pe carburanţi va fi aplicată de la 1 aprilie, ea fiind prinsă în buget.

‘Vreau să fie foarte clar legat de acciză, o avem în buget, o aplicăm. Am discutat, împreună cu doamna Petrescu şi cu domnul Şova, cu reprezentanţii Uniunii Naţionale a Transportatorilor, că, într-adevăr, trebuie să găsim măsuri fiscale care, pe de-o parte, să păstreze competitivitatea transportatorilor, pe de altă parte să combată concurenţa neloială şi evaziunea fiscală şi probabil chiar mâine o să puneţi în dezbatere textul ordonanţei prin care sprijinim transportatorii corecţi, cei care au facturi, pentru recuperarea unei părţi importante din acciza pe care o aplicăm de la 1 aprilie. Cei care fac evaziune fiscală nu au cum să recupereze, pentru că probabil nici nu plătesc toate taxele şi pe aceia trebuie să-i combatem în tot ceea ce facem’, a spus Ponta.

Contribuabilii vor putea solicita ANAF recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit

27 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Conform ANAF, organele fiscale pot sa recalculeze platile anticipate cu titlu de impozit la solicitarea persoanelor fizice, in anumite situatii, ca urmare a modificarilor aduse Codului fiscal in periaoda 2011-2013.

Solicitarea privind recalcularea platilor anticipate se face de contribuabili, pe baza formularului 220 „Declaratie privind venitul estimat/norma de venit”, insotit de documente justificative, precizeaza reprezentantii ANAF.

Conform sursei citate este necesara aplicarea unitara de catre organele fiscale a dispozitiilor legale privind recalcularea platilor anticipate si cresterii operativitatii procesului de administrare, astfel ca Fiscul a lansat recent in dezbatere publica pe pagina sa de internet proiect de ordin pentru aprobarea Procedurii privind recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit.

Documentul cuprinde situatiile care pot conduce la recalcularea platilor anticipate ca urmare a solicitarii contribuabililor, documentele justificative necesare in sustinerea cererilor depuse, precum si termenele de solutionare a acestor cereri.

Contribuabilii vor putea solicita recalcularea platilor anticipate in 5 situatii

Potrivit proiectului de act normativ aflat in dezbatere publica, recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit, stabilite prin decizie de impunere, se va putea efectua de catre organul fiscal competent, la solicitarea contribuabilului, in urmatoarele situatii:

rezilierea, in cursul anului fiscal, a contractelor de inchiriere, pentru care chiria este exprimata in lei, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda;
incetarea activitatii in cursul anului fiscal sau suspendarea temporara a acesteia, potrivit legislatiei in materie, in cazul persoanelor care realizeaza venituri din activitati independente, din activitati agricole, impuse in sistem real, din silvicultura si/sau din piscicultura;
corectia normelor de venit ca urmare a incetarii activitatii in cursul anului, a intreruperii temporare a acesteia potrivit pct.45 din normele metodologice date in aplicarea art.49 din Codul fiscal, precum si in situatia dobandirii/pierderii calitatii de salariat;
depasirea numarului de 5 camere de inchiriat in cursul anului fiscal de catre contribuabilii care realizeaza venituri din inchirierea in scop turistic a camerelor situate in locuinte proprietate personala, avand o capacitate de cazare cuprinsa intre una si 5 camere inclusiv;
completarea obiectului de activitate, in cursul anului fiscal, cu una sau mai multe activitati impuse pe baza normelor de venit de catre contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza normelor de venit;
completarea obiectului de activitate, in cursul anului fiscal, in cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati independente impuse pe baza normelor de venit, cu una sau mai multe activitati care nu sunt incluse in Nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit.

Important! Organul fiscal competent este cel in a carui raza teritoriala contribuabilul are adresa de domiciliu sau adresa unde locuieste efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal in Romania. De asemenea, organul fiscal competent este cel in a carui raza teritoriala se afla sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fara domiciliu fiscal in Romania, se precizeaza in reglementarile propuse de ANAF.

Cum va trebui sa procedezi?

Contribuabilii care se vor afla intr-una din situatiile mentionate anterior vor putea solicita recalcularea platilor anticipate cu titlu de impozit pe baza Declaratiei privind venitul estimat/norma de venit (formular 220), insotita de urmatoarele documente justificative, cuprinse in proiectul de act normativ:

acordul de reziliere a contractului incheiat intre parti,
declaratia pe propria raspundere,
documente care atesta incetarea activitatii si/sau suspendarea temporara a activitatii, potrivit legislatiei in materie,
documente care atesta intreruperea temporara a activitatii,
alte documente care atesta situatia contribuabilului.

Cum raspund ca administrator al unei firme daca aceasta este in insolventa

27 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Pentru a clarifica aceasta situatie, ANAF a emis Ordinul nr. 127/2014 prin care a aprobat Instructiunile privind aplicarea procedurii de angajare a raspunderii solidare. Documentul a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 85 din 4 februarie 2014 si a intrat in vigoare la aceeasi data. Conform acestui act normativ, una dintre persoanele care raspunde in solidar cu firma pentru datoriile acesteia este administratorul firmei.

Reaua-credinta atrage raspunderea solidara a administratorului

Situatiile exacte in care administratorul raspunde in solidar cu firma pentru datoriile acesteia sunt precizate in CPF, dar aplicarea lor se face conform recentului act normativ.

Radu Sora, avocatul coordonator al casei de avocatura Sora & Asociatii, membra a retelei legale International Jurists, a mentionat pentru AvocatNet.ro ca, potrivit articolului 27 din CPF, „pentru obligatiile de plata restante ale debitorului declarat insolvabil in conditiile prezentului cod”, raspund in solidar cu acesta anumite persoane, printre care si administratorii societatilor comerciale.

„In conditiile prevazute la art. 27 (alin. 2) literele b, c, d, e din CPF, coroborat cu Ordinul ANAF nr. 127/2014, administratorul firmei poate sa raspunda in solidar pentru obligatiile de plata ale debitorului declarat insolvabil”

administratorul raspunde in solidar cu societatea, daca:

a provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin instrainarea sau ascunderea, cu rea-credinta, sub orice forma, a activelor debitorului;
in perioada exercitarii mandatului, cu rea-credinta, nu si-a indeplinit obligatia legala de a cere instantei competente deschiderea procedurii insolventei, pentru obligatiile fiscale aferente perioadei respective si ramase neachitate la data declararii starii de insolvabilitate;
cu rea-credinta, a determinat nedeclararea si/sau neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale;
cu rea-credinta, a determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fara ca acestea sa fie cuvenite debitorului.

Mai exact, conform Ordinului ANAF nr. 127/2014, pentru ca Fiscul sa demareze procedura de angajare a raspunerii solidare este nevoie de urmatoarele acte:

documente referitoare la declararea insolvabilitatii debitorului;
acte si fapte din care sa rezulte reaua-credinta a persoanelor fizice sau juridice a caror raspundere va fi angajata;
documente referitoare la istoricul persoanei juridice debitoare: obiect de activitate, modificarile actului constitutiv, capital social, majorari de capital, sediul social sau modificari ale acestuia, administratori, actionari, directori, cenzori, hotarari ale adunarii generale a actionarilor si altele;
documente referitoare la istoricul codebitorilor;
documente privind originea debitelor, respectiv decizii de impunere, rapoarte de inspectie fiscala, evidenta pe platitori, declaratii fiscale si altele;
date din evidenta proprie (RECOM, Dispecer 3, Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara etc.)

Cum recuperez OBLIGATIUNILE EMISE DE CEC inainte de 1989

26 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

In primul rand trebuie sa stim ca ne vom judeca cu CEC Bank prin actiune in pretentii

Puteti vedea si dosarul 26217/301/2009

Tribunalul București a admis recursul, a modificat sentința recurată și a obligat CEC Bank să achite contravaloarea la zi a obligațiunilor CEC emise înainte de 1989. Toți cetățenii care dețin astfel de instrumente bancare, emise înainte de anul 1989, respectiv obligațiuni și carnete CEC, au dreptul să cheme CEC-ul în judecată pentru a-și putea recupera economiile

Vom vedea ce se intampla.In ultimul timp TMB da foarte multe hotarari notabile prin care se respecta drepturile omului-vezi si hotararea privind timbrul de mediu,insolventa persoana fizica,etc

Temeiul juridic:

Decretul 371/1958 art.23

Ordinul Ministrului Finantelor nr.529/1973

Art.1 Din Conventia privind Drepturile Omului

In 2014 vom folosi foarte mult depunerile la instanta pe email

26 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Sunt instantele pregatite pentru trecerea in aceasta etapa a tehnologiei?

Noi zicem ca da.

Daca se depune prin e-mail, data sesizarii instantei nu va fi data la care se trimite e-mail-ul, ci data la care e-mail-ul va fi inregistrat la instanta.

In acest sens sunt si dispozitiile art. 199 NCPC, care prevad ca cererea de chemare in judecata transmisa prin posta electronica sau prin inscris in forma electronica „se inregistreaza si primeste data certa prin aplicarea stampilei de intrare”.

In consecinta, actele de procedura trimise in format electronic sunt inregistrate la data care reiese din stampila de intrare aplicata de registratura instantei, neprezentand relevanta pentru stabilirea datei cererii data sau ora la care cererea a fost expediata

Prevederi diferite se aplica si in ceea ce priveste dovada indeplinirii unui act de procedura.

Monitorizare video si supraveghere – DREPTURI SI OBLIGATII

26 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Romania ar putea fi supravegheata de un sistem de monitorizare adus din China, sistem care va contine si un program de recunoastere faciala, asa cum vedem prin filme. Vice-premierul Liviu Dragnea se afla in China, unde a discutat cu giganti in domeniu despre implementarea unui proiect-pilot intr-un oras din Romania

Se pune insa intrebarea daca acest sistem nu incalca dreptul la intimitate al cetatenilor filmati pe strada cu camere inteligente.

Daca fotografia unei persoane a fost deja introdusa in baza de date, este o chestiune de minute pana cand dispecerul unui asemenea sistem de recunoastere faciala poate sa o depisteze in trafic prin intermediul camerelor de supraveghere, folosind bineinteles tehnologia de ultima ora.

Sistemul poate recunoaste fetele trecatorilor si poate accesa baza de date cu criminali cunoscuti. Poate preveni astfel o crima inainte sa se intample. Inca din 2013, chinezii ii prezentau premierului roman, aflat in vizita oficiala in China, sistemul de supraveghere, iar Victor Ponta se arata interesat.

“As vrea sa implementez un asemenea sistem in Romania, dar mai inainte trebuie sa intreb presa daca e de acord si sa ii conving ca Guvernul va supraveghea totul”, spunea Ponta, in 2013. Acum vicepremierul Liviu Dragnea se afla in China si a discutat despre instalarea acestui sistem cu cele doua mari companii de telecomunicatii chineze.

“Am propus sa identifice un oras unde sa dezvolte un proiect-pilot pentru un sistem de supraveghere pentru siguranta cetateanului”, a spus Dragnea. Ce nu stie vicepremierul este ca ZTE e pe cale sa instaleze un astfel de sistem intr-un oras din sudul Romaniei, proiect tinut deocamdata secret.

Vreti sa munciti la domiciliu:Ce trebuie sa stiti

25 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Posibilitatea de a lucra de acasă cu contract de muncă la domiciliu este reglementată de Codul muncii prin articolele 108-110.

Un contract individual de muncă la domiciliu poate fi:

• pe durată determinată sau nedeterminată;
• cu timp integral sau parţial, respectiv cu normă întreagă sau redusă;
• de sine stătător sau în cumul de funcţii.

Principala particularitate a contractului de muncă la domiciliu este că atribuţiile de serviciu se execută la domiciliul salariatului. De aceea, contractul pe care îl semnezi, pe lângă clauzele esenţiale ale unui contract individual de muncă, trebuie să cuprindă câteva clauze specifice:

a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul materiilor prime şi al materialelor utilizate în activitate, precum şi al produselor finite la şi de la domiciliul salariatului.
În Codul muncii nu se prevede ca angajatorul să suporte contravaloarea materiilor prime şi a materialelor sau a cheltuielilor pe care salariatul le face în procesul muncii (spre exemplu, electricitatea consumată în utilizarea calculatorului).

În contextul în care aceste cheltuieli sunt suportate de salariat, veniturile încasate pentru prestarea muncii s-ar micşora proporţional cu facturile asociate activităţii sale. De aceea, părţile pot convine între următoarele modalităţi de gestionare a acestei situaţii privitoare la munca la domiciliu:

• Angajatorul să fie acela care procură materiile prime și materialele;
• Salariatul să fie cel care le procură, însă pe cheltuiala angajatorului;

• Salariatul să procure materiile prime și materialele pe cheltuiala lui, însă cu asigurarea unui salariu corespunzător care să îi permită aceste cheltuieli, soluţie ce poate fi aplicată şi altor cheltuieli de producţie (precum energia electrică).

Care sunt formele de executare silită împotriva unui debitor?Cazuri concrete

25 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

După boom-ul economic din ţara noastră, începând cu sfârşitul anului 2008 s-a declanşat criza economică care a afectat în egală măsură atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice.

Astfel, după frenezia acordării creditelor de toate tipurile de către unităţile bancare (şi nu numai), a venit şi “reversul medaliei”, concretizat în neputinţa unora dintre datornici de a-şi mai putea achita ratele scadente, astfel încât, la ora actuală, în baza titlurilor executorii de tipul contractelor de credit există o multitudine de executări silite pe rolul birourilor executorilor judecătoreşti împotriva unor astfel de debitori; există şi numeroşi debitori care au datorii către creditori (şi, ca atare, şi executări silite în multe dintre cazuri) conform unor hotărâri judecătoreşti definitive sau executorii (hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie civilă, comercială, de contencios administrativ,conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi în materie penală); de asemenea, debitele pot fi constatate şi în urma pronunţării unei hotărâri arbitrale sau a unei hotărâri judecătoreşti străine; tot astfel, debitele pot fi rezultate şi din alte titluri executorii cum ar fi cec-ul, cambia, biletul la ordin, contractele de împrumut, contractele de locaţiune, contractele de asistenţă juridică etc.

Există posibilitatea de a se apela la următoarele forme de executare silită: urmărirea asupra bunurilor mobile, urmărirea veniturilor imobilelor, precum şi urmărirea imobilelor proprietatea debitorului.

Ce presupune urmărirea bunurilor mobile ale debitorului?

Când ne referim la această formă de urmărire silită, cititorul va avea în vedere poprirea sumelor de bani (dar şi titlurile de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale), precum şi valorificarea bunurilor mobile aflate în posesia debitorului sau deţinute de terţi (inclusiv sechestrarea autovehiculelor).

În schimb, urmărirea veniturilor imobilelor se referă la urmărirea fructelor şi veniturilor imobilelor (urmărirea fructelor neculese şi a recoltelor prinse de rădăcini, respectiv urmărirea veniturilor generale ale imobilelor).

În ceea ce priveşte urmărirea imobilelor proprietatea debitorului, această formă de urmărire silită nu ridică probleme întrucât are în vedere, aşa cum îi spune şi denumirea, valorificarea bunurilor imobile care sunt proprietatea debitorului.

În prezentul articol, fără pretenţia unei prezentări exhaustive, vom puncta câteva aspecte legate de urmărirea asupra bunurilor mobile, urmând ca, într-un viitor articol, să continuăm prezentarea noastră cu câteva aspecte legate de urmărirea veniturilor imobilelor şi urmărirea imobilelor proprietatea debitorului.

Urmărirea asupra bunurilor mobile

Poprirea

Sunt supuse urmăririi silite prin poprire sumele de bani, titlurile de valoare sau alte bunuri mobile incorporale urmăribile datorate debitorului ori deţinute în numele său de o a treia persoană sau pe care aceasta din urmă i le va datora în viitor, în temeiul unor raporturi juridice existente. De asemenea, pot fi poprite şi bunurile mobile corporale ale debitorului deţinute de un terţ în numele său.

În cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul urmăririi silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi, cât şi încasările viitoare, cu respectarea limitelor prevăzute la art. 728 din Codul de procedură civilă, dacă este cazul.

Poprirea se poate înfiinţa şi asupra sumelor sau bunurilor mobile incorporale pe care creditorul le datorează debitorului, dacă ambele creanţe sunt certe şi lichide.

Se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.

Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane (terţului poprit), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării sau un certificat privind soluţia pronunţată în dosar.

În adresa de înfiinţare a popririi i se va pune în vedere celei de-a treia persoane (terţului poprit) interdicţia de a plăti debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează ori pe care i se va datora, declarându-le poprite în măsura necesară pentru realizarea obligaţiei ce se execută silit.

Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor ataşa şi copii certificate de pe încheierea de încuviinţare a executării sau de pe certificatul privind soluţia pronunţată în dosar, şi titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.

Urmărirea bunurilor mobile ale debitorului

Pentru realizarea creanţelor sale, creditorul, prin intermediul executorului judecătoresc, va putea urmări atât bunurile mobile ale debitorului aflate în posesia acestuia, cât şi pe cele deţinute de alte persoane (de terţi).

Creditorul poate indica bunurile mobile asupra cărora ar voi să se facă executarea. Dacă executorul judecătoresc apreciază că prin valorificarea acestor bunuri nu se asigură realizarea drepturilor creditorului, el va urmări şi alte bunuri.

Care sunt bunurile considerate aparţinand debitorului şi care pot fi urmărite de către executorul judecătoresc?

Bunurile mobile aflate în locul care constituie domiciliul sau reşedinţa ori, după caz, sediul social sau punctul de lucru al debitorului se prezumă, până la proba contrară, că aparţin debitorului.

În cazul în care se afirmă că unele bunuri aparţin altei persoane, dar drepturile acesteia nu rezultă din înscrisuri cu dată certă, executorul va sechestra si bunurile respective, însă va face menţiune în procesul-verbal de sechestru despre drepturile pretinse.

Asa cum deja am arătat anterior, sechestrul se va putea aplica şi asupra bunurilor aparţinând debitorului, dar deţinute de un terţ, afară numai dacă acesta din urmă nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului urmărit. Dacă terţul recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, este obligat să declare dacă le deţine în temeiul vreunui titlu şi să înmâneze executorului o copie certificată a acestuia, dacă este cazul.

În schimb, dacă terţul deţinător nu recunoaşte că bunurile aparţin debitorului, dar creditorul pretinde şi face dovada că bunurile respective sunt ale acestuia, instanţa de executare va putea, prin încheiere definitivă, dată cu citarea în termen scurt a părţilor, să îl autorizeze pe executor să continue aplicarea sechestrului.

În cadrul procedurii de urmărire a unui autovehicul, proprietatea debitorului, executorul judecătoresc poate dispune sechestrarea acelui bun, făcând menţiunea acestei măsuri şi pe certificatul de înmatriculare, precum şi pe cartea de identitate a autovehiculului respectiv.

Autovehiculul va fi sechestrat prin aplicarea de sigilii sau dat în depozitul unei persoane alese cu precădere de către creditor.

Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducătorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc.

Reţinem şi că autovehiculul supus sechestrului va putea fi folosit de către debitor până la valorificare, dacă acesta depune sau remite executorului judecătoresc o poliţă de asigurare negociabilă, la o sumă asigurată cel puţin egală cu valoarea de asigurare a autovehiculului.

Metoda lupta judiciara contra clauzelor abuzive ale BRD

25 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Comisionul de risc este abuziv • Este, de fapt, o dobinda mascata;
• Este platit pentru aceeasi prestatie pentru care se plateste deja dobanda;
• Este inregistrat ca atare in contabilitatea bancii, ca „venituri din dobanzi”;

• Este menit sa asigure banca in contra riscului dat de portofoliul sau de credite neperformante, ceea ce inseamna ca riscul bancii din aceste credite neperformante nu este suportat nici de banca, nici de debitorii neperformanti, ci de debitorii bun-platnici, asa cum sunt si reclamantii;
• Ca acest comision este stabilit printr-o clauza abuziva rezulta si din faptul ca, pina la momentul actionarii in judecata si chiar si ulterior, reclamantii nu au avut nici un incident de plata; desi, normal, ar fi trebuit ca banca sa restituie aceasta suma acumulata cu titlu de comision de risc (pentru ca riscul nu s-a intimplat niciodata), suma nu a fost si nu va fi restituita decit ca urmare a obligarii la restituire in cazul cistigarii acestui proces

Caracterul abuziv este prezumat conform art. 4 din Legea 193/2000 precum si de anexa la aceasta

• Clauza relativa la dobinda este sub efectul prezumtiei de clauza abuziva, deoarece nu este clar exprimata in contract; intr-un text, contractul spune ca dobinda este fixa pe toata durata contractului, dar la un alineat imediat urmator se arata ca banca poate, totusi, sa modifice in mod unilateral dobinda, in functie de conjunctura economica; adica dobinda ar trebui sa fie fixa, dar prin vointa unilaterala a bancii devine variabila;
• Comisionul este o dobinda ascunsa; dovada este declaratia financiara a VBR pe anul 2009, unde comisionul este inregistrat la venituri din dobinzi; comisionul nu poate fi considerat un pret al banilor, caci „pretul” banilor este dobinda; iar daca acest comision ar fi considerat un pret al banilor, prezumtia de caracter abuziv ar fi si mai puternica, intrucit pentru aceeasi prestatie/serviciu, banca incaseaza doua preturi;
• Comisionul este de n%, platibil lunar (dar nu se stie daca este pe an sau pe luna ori pe zi; cu toata aceasta neclaritate, banca il incaseaza luna de luna, de la inceputul contractului) si aplicat la valoarea initiala a contractului sau la soldul creditului;
• Prezumtia de clauza abuziva poate fi ridicata doar prin dovada scrisa, facuta de banca, a caracterului negociat al contractului, si nu doar a unuia sau altuia dintre detaliile contractului (art. 4 alin.3, teza a doua : daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens; asadar, proba nu se poate face nici cu martori, nici cu interogatoriul si, cu atit mai putin, cu expertiza, caci acestea nu sunt probe prezentate de banca, ci provocate de banca; o proba nu poate fi prezentata daca nu pre-exista prezentarii);

• Nu intra sub incidenta prezumtiei de caracter abuziv clauzele referitoare la pretul marfii sau la tariful serviciului, cu conditia ca pretul sa fie clar si usor intelgibil pentru un om cu un nivel de cunostinte mediu (bunul simt comun) – art. 4 alin.6; daca pretul nu e clar exprimat, atunci prezumtia redevine aplicabila; in orice caz, contractul de credit bancar este o varianta de imprumut; el nu are pret (pentru ca banii nu sunt marfa) si nici tarif (pentru ca imprumutul nu este un seriviu prestat clientului) si, in consecinta, nu se poate sustine excluderea acestuia de la aplicabilitatea art. 4.

Fenomen national :Firmele de recrutare percep comisioane pentru locuri de munca in strainatate, dar nu garanteza si angajarea .Joburi strainatate

25 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Firma acuzata are sediul in municipiul Arad si se ocupa de intermedierea locurilor de munca in afara tarii, iar luni dimineata peste 30 de persoane din mai multe judete ar fi trebuit sa plece in Germania, insa deplasarea nu a mai avut loc, oamenii spunand ca nimeni nu le-a oferit explicatii, scrie Mediafax.

Potrivit oamenilor, care s-au adunat in fata sediului societatii comerciale, fiecare a platit aproximativ 700 de lei pentru obtinerea unui loc de munca in Germania.

„In ultimele zile, am incercat sa luam legatura cu firma pentru stabilirea detaliilor privind plecarea, dar nu ne-a mai raspuns nimeni. Am venit sa cerem socoteala si nu suntem bagati in seama”, a spus un barbat din Caras-Severin.

„Ne-au promis locuri de munca la o fabrica de paste fainoase din Germania. Trebuia sa fi plecat deja, dar nici vorba de asa ceva. E clar ca am luat teapa„, a mai spus o femeie.

„Mi s-a promis ca voi fi angajat pe post de sofer, dar a fost o inselatorie”, a declarat si un barbat din Timisoara.

Cele peste 30 de persoane au cerut sa li se restituie integral sumele platite, iar pentru ca reprezentantii firmei nu le-au dat niciun raspuns, au chemat Politia.

„Au fost depuse cateva plangeri in acest caz, oamenii reclamand ca nu li se restituie sumele platite pentru intermedierea locurilor de munca. In acest moment, mai avem in lucru sapte dosare similare, in care se fac cercetari pentru inselaciune”, a declarat purtatorul de cuvant al Politiei Judetene, Camelia Tuduce.

Un reprezentant al firmei a declarat ca oamenii au semnat contracte, dar „nu le-au citit”, spunand ca firma nu-si asuma daca angajatorii din strainatate nu-i mai cheama la lucru conform termenelor anuntate.

Oamenii au plecat de la sediul firmei respective dupa cateva ore, afirmand ca vor deschide un proces comun pentru a-si recupera sumele.

Surse din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Arad afirma ca pe numele acestei societati comerciale exista numeroase plangeri depuse in ultimele luni, dar pe care le considera de competenta politistilor.

sursa DICCOT

Banca ti-a poprit conturile?Cum te aperi

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cum se infiinteaza poprirea?

Potrivit art. 781 din Codul de procedura civila, poprirea se infiinteaza, la cererea bancii, de catre un executor judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de Apel unde isi are domiciliul sau sediul imprumutatul/clientul ori tertul poprit.

Daca poprirea se infiinteaza asupra unor conturi bancare, atunci competenta apartine executorului judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel de la domiciliul sau sediul clientului ori, dupa caz, de la sediul principal sau, dupa caz, de la sediile secundare ale bancii unde clientul si-a deschis contul.

Daca debitorul are mai multe conturi deschise, atunci competenta pentru infiintarea popririi asupra tuturor conturilor apartine executorului judecatoresc de la oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise.

Etapele popririi
In acelasi timp, va fi instiintat si debitorul/clientul despre proprirea instituita. Mai exact, acestuia i se va comunica o adresa de infiintare a popririi, la care se vor atasa urmatoare documente, in cazul in care acestea nu i-au fost anterior comunicate:

copii certificate de pe incheierea de incuviintare a executarii sau de pe certificatul privind solutia pronuntata in dosar,
titlul executoriu.

Respectiv, acestea pot fi urmarite:

pana la 1/2 din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligatie de intretinere sau alocatie pentru copii;
pana la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii.

Daca sunt mai multe popriri asupra aceleiasi sume, atunci urmarirea nu poate depasi 1/2 din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara de cazul in care legea prevede altfel, a adaugat aceeasi sursa.

Veniturile din munca sau orice alte sume ce se platesc periodic debitorului si sunt destinate asigurarii mijloacelor de existenta ale acestuia, in cazul in care sunt mai mici decat cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmarite numai asupra partii ce depaseste 1/2 din acest cuantum.

De exemplu, in conditiile in care cuantumul salariului minim net pe economie este in prezent de 636 lei, iar venitul net obtinut de un debitor este mai mic decat acest cuantum, adica de 500 lei, banca poate pune poprire numai pe suma de 318 lei, care reprezinta jumatate din salariul minim net pe economie.

Esti administrator de bloc? In 2014 ai noi obligatii

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Conform Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de poprietari, administratorul, persoana fizica sau juridica, are, in principal, urmatoarele atributii:

prestarea serviciilor in mod profesional;
gestionarea bunurilor materiale si a fondurilor banesti;
efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu furnizorii de servicii pentru exploatarea si intretinerea cladirii, derularea si urmarirea realizarii acestor contracte;
asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor cu privire la proprietatea comuna;
gestionarea modului de indeplinire a obligatiilor cetatenesti ce revin proprietarilor in raport cu autoritatile publice. Obligatiile cetatenesti sunt cele stabilite, potrivit legii, de adunarea generala a proprietarilor;
indeplinirea oricaror alte obligatii expres prevazute de lege.

Pe langa acestea, parlamentarii vor sa introduca o noua obligatie pentru administratori, printr-un proiect de lege pentru completarea art. 36 din Legea nr. 230/2007.

Mai exact, administratorii ar trebui sa informeze periodic proprietarii in privinta cheltuielilor pe care asociatia le face, precum si a veniturilor pe care le incaseaza si sa isi asume raspunerea pe acest lucru.

Administratorii trebuie sa informeze trimestrial, in scris sau prin posta electronica, proprietarii membri ai asociatiei de poprietari cu privire la situatia financiara cuprinzand toate elementele de cheltuieli, venituri, incasari si plati aferente asociatiei de poprietari, sub semnatura proprie si contrasemnata de presedintele si de cenzorul asociatiei de proprietari, se precizeaza in proiectul de lege in varianta aprobata de Senat si aflata in dezbatere la Camera Deputatilor.

Conform legislatiei actuale, proprietarii au dreptul sa primeasca explicatii cu privire la calculul cotei de contributie, la cheltuielile asociatiei de proprietari si, eventual, sa o conteste la presedintele asociatiei de proprietari, in termen de 10 zile de la afisarea listei de plata. La randul sau, presedintele asociatiei de proprietari este obligat sa raspunda la contestatie in termen de 7 zile.

Clauza abuziva din contractele de telefonie mobila:taxa de reziliere din contractele Vodafone şi Cosmote

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

După acţiunile împotriva băncilor, ANPC a luat la ochi şi contractele standard a doi operatori de telefonie mobilă. Protecţia Consumatorilor vizează eliminarea clauzelor din toate contractele de la Vodafone şi Cosmote care permit firmelor să ceară o taxă pentru încetarea înainte de termen a contractelor – aşa numita taxă de reziliere.

ANPC a primit reclamaţii de la clienţii celor două firme de telefonie mobilă şi a încheiat procese verbale de constatare. Potrivit legii 193/2000, de la 1 octombrie 2013, plângerile întemeiate care vizează contractele preformulate – aşa cum sunt şi cele de telefonie mobilă – sunt trimise în instanţă. În cazul în care instanţa constată că există prevederi contractuale cu caracter abuziv, aceasta dispune eliminarea acestora din toate contractele în executare încheiate între profesionistul în cauză şi consumatori.

Altfel spus, de la o reclamaţie a unui consumator se poate ajunge la modificarea tuturor contractelor.

În cazul de faţă, sesizarea împotriva Vodafone România a ajuns deja în instanţă şi este înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal – dosarul 36773/3/2013, cu obiectul acţiune în constatare.

Un client al Vodafone a reclamat faptul că la momentul în care făcut o cerere de reziliere a contractului operatorii companiei l-au înştiinţat că trebuie sa plătească taxa de reziliere calculată, pornind de la suma de 200 euro, împărţită la 24 de luni, înmulţită cu numărul de luni rămase până la încetarea de drept a contractului, potrivit termenilor şi condiţiilor generale de afaceri (TCG). Clientul în cauză ar fi trebuit să plătească 140 de euro pentru a-şi încheia relaţia cu Vodafone.

ANPC a analizat cererea şi a considerat-o întemeiată. A reţinut că 13 clauze din TCG sunt abuzive: acestea se referă la remuneraţiile pe care Vodafone trebuie să le plătească în cazul în care clientul cere rezilierea contractului înainte de expirarea termenului. Sumele de bază din TCG sunt situate, în general, între 150 şi 200 de euro.

Comisarii de la Protecţia Consumatorilor a constatat că este clar şi fără echivoc că aceste clauze nu au fost negociate cu consumatorul, fiind parte a unui contract preformulat. Apoi, ANPC apreciază că Vodafone a creat un dezechilibru între obligaţiile sale şi cele ale clientului, din moment ce solicită compensaţii financiare în cazul în care clientul solicită rezilierea anticipată a contractului, dar nu se obligă la rândul său să despăgubească clientul dacă reziliează contractul înainte de termen.

„Încă de la încheierea acestor contracte consumatorul a acţionat de pe o poziţie inegală în raport cu profesionistul, semnând un contract prestabilit. Pentru a nu fi abuzive, clauzele nenegociate trebuie să nu creeze în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor. În cazul contractelor prezentate clauzele invocate pun probleme sub aspectul echilibrului contractual, în condiţiile în care se prevede doar în sarcina consumatorului, obligaţia de a plăti o despagubire, în cazul denunţării unilaterale a contractului, nefiind cuprinsă în contract o astfel de obligaţie, în sarcina profesionistului şi în favoarea consumatorului în cazul invers, al rezilierii contractului la iniţiativa sau din vina profesionistului”, se arată în procesul verbal încheiat de ANPC.

În cazul Cosmote, este vizată clauza potrivit căreia clientul trebuie să plătească 100 de lei dacă îşi întrerupe abonamentul cu trei luni înainte de scadenţă şi 800 de lei dacă o face cu mai mult de un an precizeaza avocat COLTUC MARIUS pentru economica.net

„Dacă încetarea Contractului a intervenit la mai puţin de 3 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 100 Lei/Cartela SIM dezactivată; (ii) daca încetarea Contractului a intervenit la mai mult de 3 luni dar la mai puţin de 6 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 200 Lei/Cartela SIM dezactivată; (iii) dacă încetarea Contractului a intervenit la mai mult de 6 luni dar la mai puţin de 12 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 400 Lei/Cartela SIM dezactivată; (iv) dacă încetarea Contractului a intervenit la mai mult de 12 luni faţă de sfârşitul Perioadei Iniţiale, costurile de încetare sunt echivalentul a 800 Lei/Cartela SIM dezactivată „, potrivit contractelor Cosmote.

În cazul Cosmote, printre clauzele contractuale se regăseşte şi una care spune că firma se obligă să despăgubească clientul în aceleaşi condiţii, dacă reziliează contractul înainte de termen.

Până la acest moment, deşi împotriva Cosmote s-a încheiat un proces verbal de contravenţie în decembrie 2013, nu există încă niciun dosar pe această speţă pe rolul instanţelor.

Ce spun companiile

Oficialii Vodafone susţin că situaţia este o eroare, şi că au eliminat această taxă din contracte. Însă, chiar TCG prezentaţi pe site-ul companiei arată că aceasta este încă prezentă. Apoi, aceştia susţin că nu au perceput o astfel de taxă clientului – deşi în cazul de faţă acesta a refuzat să o plătească, deci i-a fost solicitată.

Atentie la hotii de locuinte:Potrivit Noul Cod Penal 2014 acestia ar putea „scapa” de urmarirea Politiei

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Impacarea intre infractor si pagubit poate interveni, conform prevederilor Noului Cod Penal, in caz de furt simplu sau furt calificat, dar numai in anumite situatii: furtul prin violare de domiciliu (furtul din locuinta) si in cazul in care persoana care a savarsit furtul purta asupra sa o arma, insa nu a folosit-o. Impacarea nu este posibila in cazul in care fapta a fost comisa pe timp de noapte sau de un grup organizat.

Politistii nu sunt prea incantati de aceasta intelegere ”amiabila” intre pagubit si infractor. Iulian Surugiu, presedintele Sindicatului National al Agentilor de Politie spune ca daca nu va suferi modificari Codul Penal, este posibil sa avem de-a face cu situatii in care politistii vor renunta sa mai alerge dupa acest gen de infractori.

”Legiuitorul a considerat ca este necesar sa existe posibilitatea ca pagubitul sa se impace fapuitorul, daca infractiunile de furt nu sunt foarte grave, nu sunt comise in grup organizat sau noaptea, de exemplu. Codul Penal a fost aliniat astfel la cele existente in alte state europene. In Spania, daca un cetatean fura dintr-un magazin bunuri in valoare de pana la 500 de euro, acesta primeste doar o amenda.

Eu cred ca acest Cod Penal va mai suferi modificari. Trebuie sa se stabileasca in mod clar pana la ce suma poate exista posibilitatea de impacare intre parti, de exemplu”, a declarat Surugiu pentru Romania Libera.

Surugiu a mai spus ca daca acest Cod Penal nu va suferi modificari, iar infractorii vor fi lasati sa plece acasa fara nicio problema, desi pentru prinderea lor a fost nevoie de filaje si multe resurse consumate, ”probabil ca vom avea situatii in care politistul va renunta sa mai alerge dupa infractori, daca vede ca toata munca e in zadar. Politistul este obligat sa prinda infractori. Aceasta este munca lui, insa trebuia ca legea sa-l si protejeze. Avem destule cazuri de ultraj”.

Vreti sa va luati legal o arma?Legislatia armelor si munitiilor va fi modificata in 2014

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Politia vrea o inasprire a legislatiei armelor si munitiilor prin introducerea in lege, ca obligatie, urmarea unui curs si pentru detinatorii de arme neletale supuse autorizarii.

Mai mult, dupa absolvirea cursului respectiv, detinatorii trebuie sa faca dovada practicii. ”Astfel, la prelungirea permisului de port-arma trebuie sa faca dovada ca au efectuat doua antrenamente pe an, intr-un poligon autorizat. Daca nu fac dovada celor doua trageri anuale, nu li se va prelungi permisul. In Austria, aceasta masura este cuprinsa in legislatie. Detinatorii de arme se antreneaza si astfel se creeaza deprinderi. In acest fel, riscul de manuire neconforma a armei, va fi mult redus”, a declarat pentru Romania libera comisarul sef Daniel Cosgarea, sef serviciu Directia Arme, Explozivi si Substante Periculoase din Politia Romana.

In Romania sunt inregistrate 220.373 arme letale si neletale, detinute de 162.138 de persoane. Dintre aceste arme, 123.801 sunt lenate si 96.572 neletale. Cele mai multe arme letale sunt cele de vanatoare, aproximativ 107.000. Mai sunt si aproximativ 9.000 de arme de tir cu glont.

Statisticile politiei arata ca din totatlul de 96.572 de arme neletale, 39.550 sunt arme cu bile de cauciuc, 24.126 sunt arme cu aer comprimat si 29.621 arme cu gaz iritant lacrimogen. 73.816 persoane detin arme letale, in Romania, 81.263 sunt detinatori de arme neletale supuse autorizarii si 12.504 de persoane detin arme neletale supuse notificarii, cum sunt cele de panoplie, arbalete.

Cursurile si examenul pentru obtinerea permisului de port-arma, in cazul armelor neletale, se vor desfasura dupa modelul celor pentru obtinerea permisului auto. De asemenea, autoritatile vor sa interzica populatiei detinerea de arme a caror energie cinetica la gura tevii depaseste 10.000 de Jouli.

CLAUZE ABUZIVE BRD – partea a 3 -a

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive

Observatiile privind cuprinderea acestor clauze in contracte preformulate, crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor si nulitatea absoluta a acestor clauze abuzive sunt valabile si in aceasta ipoteza.

Acest comision, calculat si perceput lunar, disimuleaza, de fapt, un procent consistent de dobanda, marind artificial costul efectiv al creditului si, in plus, creand bancii un avantaj concurential contrar uzantelor cinstite fata de celelalte banci.

Acest comision nu reprezinta altceva decat o dobanda mascata care, pe langa faptul ca lezeaza interesele economice ale clientilor, aduce atingere si mediului concurential al bancii, dezavantajand bancile concurente prin prezentarea unor dobanzi doar aparent reduse, dar care, de fapt, disimuleaza un spor de dobanda sub denumirea de comision. Aceasta disimulare a dobanzii echivaleaza cu un dol.

In mod evident, o dobanda (aparent) redusa a atras mai multi clienti si, deci, o cifra de afaceri mai mare raportata la ceea ce ar fi putut obtine banca respectiva in conditiile in care ar fi aratat in mod transparent costurile reale ale creditului (asa cum, de altfel, au facut o mare parte din bancile concurente illo temporis).

A se observa, in plus, ca acest comision este calculat si perceput la valoarea initiala a creditului, si nu la soldul acestuia, ceea ce va face, in cazul creditelor ipotecare, acordate pe mai mult de 25 de ani, ca dobanda (aplicata la soldul creditului) sa ajunga sa fie chiar mai mica decat comisionul (care se va aplica la suma initiala imprumutata, indiferent de valoarea din credit rambursata deja la un moment dat).

Disimularea unei parti a dobanzii sub denumirea de comision este o dovada irefutabila a relei credinte a bancii care percepe un astfel de comision, intrucat, pe de o parte, reprezinta o modalitate de inducere in eroare a clientilor, prin prezentarea de dobanzi avantajoase in raport cu ofertele altor banci care actionau pe aceeasi piata relevanta cu banca respectiva (dar care, in realitate, datorita adaugarii la DAE a comisionului de administrare, nu mai erau chiar atat de avantajoase) si, pe de alta parte, reprezinta o modalitate de procurare a unui avantaj concurential contrar uzantelor cinstite ale comerciantilor.

In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.

Proces clauze abuzive impotriva BRD – PARTEA A II – A

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Băncile nu au renunţat la comisioanele abuzive din contractele de credit, ci doar le transformă, avertizează avocaţii. Pe listă găsim comisionul de risc schimbat într-unul de administrare şi contracte de credit a căror durată se micşorează fără ca românii să fie consultaţi.

Peste 97% dintre procesele intentate băncilor care percep comisioane abuzive sunt câştigate de clienţi. Şi totuşi, instituţiile financiare găsesc alte metode ca să nu renunţe la ele. Primul este comisionul de administrare.

Un alt abuz: băncile pot modifica perioada de rambursare a creditului fără să-i anunţe pe clienţi, chiar dacă ratele au fost plătite la timp.

„Politica băncii consideră că împrumutatul se află într-o situație grea și există posibilitatea ca pe viitor acesta să nu mai poată plăti ratele”, spune avocatul Ioana Sturza.

Puţini români dau însă judecată băncile. Şi mai puţini sunt cei care doresc să devină membri ai unor asociaţii ale celor nemulţumiţi de relaţia cu creditorul. Cotizaţia pe care trebuie să o plătească este una dintre cauze. Puţini văd beneficiile de care s-ar bucura dacă n-ar mai fi singuri în lupta cu băncile.

„Sunt foarte reticenți, există procese pe rol, ce se întâmplă cu procesul meu, ar putea să fie respins”, explică avocatul Marius Coltuc.

Pentru un proces colectiv cheltuielile sunt mai mici. Pe cont propriu pot ajunge şi la 6.000 de lei, bani care pot fi pierduţi, dacă procesul nu e câştigat.

Multe persoane fac reclamaţii la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.

„Avem 10 dosare pe care le-am înaintat instanței privind clauzele abuzive”, spune Marius Dunca, preşedintele ANPC.

„Dacă instanța constată existența unei clauze abuzive obligă profesionistul să elimine din contractul ascesta clauza abuzivă”, adaugă Marius Dunca.

VEZI SURSA AICI

La finalul lunii octombrie 2013, peste 11.000 de dosare erau depuse în primă instanţă la tribunalele din Capitală, spun avocaţii. Una din băncile date în judecată de clienţi a fost obligată de instanţă să plătească două milioane de euro reclamanţilor.

Obligaţiile şi drepturile administratorului unei societăţi comerciale in 2014

24 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Conform prevederilor legale din Legea societăţilor comerciale nr.31/1990 republicată, administratorii au următoarele obligaţii:

să preia şi să păstreze toate actele oficiale privind înfiinţarea firmei;
să îndeplinească şi să monitorizeze operaţiunile juridice legate de înfiinţarea firmei;
să administreze operaţiunile legale de încadrare în muncă a tuturor angajaţilor (fişa de protecţie şi PSI, medicină muncii etc.);
să depună semnăturile (semnătura asociaţilor/ administratorului) la oficiul Registrului Comerţului. Semnătura în registru poate fi înlocuită de semnătura legalizată de un notar public;
să verifice vărsămintele datorate de asociaţii firmei;
să administreze procedurile juridice legate de realizarea obiectului de activitate ai societăţii comerciale;
să stabilească şi să verifice programul de lucru;
să gestioneze bunurile societăţii comerciale şi să verifica stocurile firmei;
să ţină şi să verifice registrele solicitate de autorităţile competente conform legislaţiei contabile;
să participe la şedinţele organizate de fondatorii firmei;
să îndeplinească toate angajamentele prestabilite în Actul Constitutiv al firmei; Aici găsiţi informaţii despre ce trebuie să conţină actul constitutiv
să îndeplinească toate îndatoririle prestabilite de prevederile legislative;
să realizeze deciziile fondatorilor firmei;
să realizeze bilanţul firmei precum şi contul de beneficii şi pierderi al societăţii. Administratorii au obligaţia să asigura achitarea dividendelor şi repartizarea beneficiilor în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Drepturile unui administrator sunt următoarele:

dreptul de a semna documentele oficiale în numele firmei. Administratorul are dreptul să semneze diferite documente fără formalităţi prealabile. În situaţii de urgenţă aprobarea asociaţilor firmei se poate obţine ulterior. Persoanele care refuză să respecte aceste formalităţi pot fi sancţionate cu amenzi;
dreptul de a reprezenta societatea comercială în diferite situaţii. Administratorii trebuie să acorde atenţie specială interdicţiei de transmitere a drepturilor de reprezentare. În cazul în care administratorul va transmite acest drept unui alt delegat fără acordul asociaţilor firmei, administratorul va răspunde de eventualele daune sau pagube;
dreptul de administrare a formalităţilor legale pentru a putea realiză obiectul de activitate al firmei. Potrivit prevederilor legislative în vigoare administratorul poate participa la şedinţele ţinute de fondatorii societăţii comerciale. În funcţie de scopul şedinţei generale administratorul poate să-şi exercite dreptul de administrare extraordinară (în cazul în care discuţia vizează interesele administratorului şi ale societăţii) respectiv dreptul de administrare ordinară (când discuţiile vizează realizarea obiectului de activitate al firmei).

Decizia Instantei Supreme din Romania care a redus dobanda la un credit de la 10% la aproape 2%.Clauze abuzive banci

21 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procese clauze abuzive impotriva BRD – Partea I

21 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

In Romania exista un singur proces castigat pe clauze abuzive impotriva bancii BRD .Aveti mai jos acest dosar.In 2014 au inceput sa se depuna mai multe dosare -in numar de 12 dosare impotriva BRD

In Cateva articole o sa incercam sa demonstram ca exista totusi clauze abuzive in aceste contracte

Judecatoria sector 1 Nr. unic (nr. format vechi) :18333/299/2011

Admite, în parte, cererea completată şi precizată.Obligă pe pârâtă la restituirea către reclamantă a sumei de 4.242 lei, încasată cu titlu de prime de asigurare şi de comision, precum şi a dobânzii legale aferente, calculată începând cu data de 12.01.2012 şi până la plata efectivă.Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata daunelor morale, ca neîntemeiat.Obligă pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 1.853,36 lei, cheltuieli de judecată.Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Devenita irevocabila prin Solutia pe scurt: Respinge recursurile ca nefondate. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 21.06.2013.
Document: Hotarâre 2608/2013 21.06.2013 TMB

Modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii.

20 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Este interzis ca denumirea asociatiei sa fie identica sau asemanatoare pana la confuzie cu denumirea altei persoane juridice fara scop patrimonial, constituite potrivit prevederilor prezentei ordonante. Astfel, o denumire este susceptibila de a fi apropriata daca nu apartine unei alte persoane juridice fara scop patrimonial de acelasi fel — asociatie, fundatie sau federatie — prin inscrierea ei anterioara in Registrul national al persoanelor juridice fara scop patrimonial

Este interzisa utilizarea in denumirea asociatiei a unor sintagme sau cuvinte susceptibile sa creeze confuzie cu denumirea unor autoritati sau institutii publice. Prin sintagme sau cuvinte susceptibile sa creeze confuzie cu denumirea unor autoritati sau institutii publice se intelege includerea in denumirea asociatiei a unor termeni si expresii precum: «comisariat», «inspectorat», «garda», «autoritate», «politie», «jandarmerie», «protectia consumatorilor» sau derivatele acestora.

Este interzis ca denumirea asociatiei sa fie identica sau asemanatoare pana ia confuzie cu denumirea oricarei structuri profesionale constituite in baza legii si care functioneaza in acord cu aceasta, cum ar fi: «Barou», «Camera», «Uniunea Nationala a Barourilor din Romania», «Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania», «Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti», «Consiliul de Mediere», «Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania», «Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din Romania», precum si altele asemenea.

Este interzis, sub sanctiunea nulitatii absolute a actului constitutiv si a statutului ca o filiala sau sucursala sa poarte o alta denumire decat cea a asociatiei sau fundatiei care o constituie.

Interdictiile cu privire la denumire prevazute pentru asociatii si fundatii sunt aplicabile in mod corespunzator si pentru federatii.

VOLKSBANK ROMANIA SA BUCURESTI pierde la Inalta Curte irevocabil prin non-combat

20 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Număr dosar: 63697/3/2011

PUSCASU VALENTIN Intimat, Reclamant

VOLKSBANK ROMANIA SA BUCURESTI Recurent, Pârât
Anuleaza cererea de recurs formulata de recurenta-pârâta VOLKSBANK ROMÂNIA S.A. BUCURESTI împotriva deciziei civile nr. 186 din 14 mai 2013 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a V-a Civila, ca netimbrata. Irevocabila

Sa fie oare o practica pentru ca bancile si-au dat seama ca vor pierde?

Clientii nemuItumiti de contractele de credit isi infiinteaza propriile Asociatii pentru Protectia Consumatorilor

20 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ce drepturi are o femeie insarcinata la serviciu – Avocat muncii

5 mai 202319 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Protectia maternitatii inseamna protectia sanatatii si a securitatii salariatelor gravide sau mamelor la locurile lor de munca, dupa cum o defineste OUG nr. 96/2003 privind protectia maternitatii la locurile de munca.

Conform acestui act normativ, salariatele gravide si mamele, lauze sau care alapteaza, au dreptul la protectie la serviciu doar daca anunta angajatorul in scris, printr-o declaratie, cu privire la starea sa. In plus fata de aceasta declaratie, salariatele trebuie sa isi dovedeasca starea de graviditate/lauzie/alaptare cu o adeverinta eliberata de medicul de familie.

In cazul in care angajata insarcinata nu indeplineste aceasta obligatie, angajatorul nu este obligat sa ii respecte drepturile speciale pe aceasta perioada.

Pe de alta parte, insa, odata ce a aflat de starea salariatei, angajatorul va avea mai multe obligatii, acestea fiind stipulate tot de OUG nr. 96/2003.

Astfel, acesta nu are voie sa anunte ceilalti angajati despre starea salariatei sale. „Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar in interesul bunei desfasurari a procesului de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila”, se precizeaza in actul normativ citat.

In acelasi timp, angajatorul trebuie sa previna expunerea salariatei la riscuri ce ii pot afecta sanatatea, precum si sa ia toate masurile necesare ca aceasta sa nu fie constransa sa efectueze o munca daunatoare starii ei de graviditate ori copilului nou-nascut.

In plus, in termen de 10 zile lucratoare de la notificarea salariatei, angajatorul trebuie sa anunte medicul de medicina muncii, care asigura supravegherea starii de sanatate a angajatilor din unitate, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza isi desfasoara activitatea, care vor verifica conditiile de munca ale salariatei si riscurile la care este supusa.

Program scurt si pauze de alaptat, fara reduceri salariale

Potrivit legislatiei autohtone, daca salariata gravida nu poate indeplini durata normala de munca din motive de sanatate, stare atestata si de medicul de familie, ea va avea dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale.

Mai mult chiar, in cazul in care salariata desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca. Daca acest lucru nu este posibil, atunci angajatorul o va repartiza la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.

De asemenea, salariata gravida are dreptul la o dispensa lunara de maximum 16 ore libere platite pentru a efectua controale medicale de rutina. Pentru a dovedi efectuarea controlului, angajata trebuie sa prezinte o adeverinta de la medicul specialist.

In plus, pe tot parcursul sarcinii, dar si dupa nastere, salariatele nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte, nu pot fi detasate si nici trimise in deplasare. In cazul in care sanatatea lor este afectata de munca de noapte, atunci ele pot cere transferul la un loc de munca de zi. „Solicitarea salariatei se insoteste de un document medical care mentioneaza perioada in care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte”, se arata in OUG nr. 96/2003.

Pe baza acestei solicitari, angajatorul este obligat sa realizeze transferul, cu mentinerea salariului de baza brut lunar. Totusi, daca, din motive justificate in mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal.

Transferul poate fi solicitat de salariata si in cazul in care munca se desfasoara in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat. Conform reglementarilor, muncile in conditii cu caracter insalubru sau greu de suportat sunt urmatoarele:

colectarea, transportul si depozitarea dejectiilor menajere, umane, animaliere;
igienizarea grupurilor sanitare;
sapatul santurilor;
incarcatul sau descarcatul cu lopata al diverselor produse;
ridicarea unor greutati mai mari de 10 kg;
munca in conditii de expunere la temperaturi extreme

Si in aceste situatii, angajatorul va dispune transferarea gravidei, mentinandu-i drepturile salariale.

In ceea ce priveste mamele care se reintorc la serviciu si inca alapteaza, angajatorul este obligat sa acorde, in cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare, pana la implinirea varstei de un an a copilului. „In aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-intors de la locul in care se gaseste copilul”, se precizeaza in reglementari.

La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi inlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.

DOSARE ANRP 2014 – Precizarile ANRP cu privire la modificarile aduse prin OUG 10/2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

In data de 12 decembrie 2013, Curtea Constitutionala a Romaniei a declarat neconstitutionala O.U.G 10/2013, prin care se stabilea plata esalonata a despagubirilor dar se si modificau unele conditii referitoare la solutionarea dosarelor de despagubire.

La momentul in care O.U.G. 10/2013 a fost declarata neconstitutionala, suma popririlor infiintate pe conturile de despagubiri ale A.N.R.P. era de
235,5 milioane lei.
La data de 14.03.2014, suma totala a popririlor (infiintate si neexecutate) este de 286 milioane lei (1.222 popriri).
In mai putin de 3 luni au fost infiintate 476 de popriri, in cuantum de aproximativ 95 milioane lei, in conditiile in care in decursul anului 2013 au fost infiintate 804 popriri, in cuantum de 251 milioane lei.
In perioada in care O.U.G. nr. 10/2013 a fost in vigoare, A.N.R.P. a castigat un numar de 215 contestatii la executare. Dupa declararea neconstitutionalitatii O.U.G. nr. 10/2013, multe dintre aceste contestatii raman fara obiect.
Popririle infiintate in baza Legii nr. 9/1998 au la baza, ca titlu executoriu, hotarari judecatoresti sau decizii A.N.R.P., dar in peste 90% dintre popririle in baza Legii nr. 290/2003 titlul executoriu este hotararea comisiei judetene, in raport cu care A.N.R.P. nu a putut exercita vreun control de legalitate.
Sumele ramase disponibile in bugetul pentru despagubiri pentru anul 2014 :
174,9 milioane lei.
Dosare de despagubire constituite in temeiul Legii nr. 9/1998, precum si in temeiul Legii nr. 290/2013, pentru care A.N.R.P. ar trebui sa dispuna plata, la ordine, in functie de data emiterii hotararii comisiei judetene sau data ramanerii irevocabile a unei hotarari judecatoresti:
- Dosare Legea nr.9/1998 – 4.434 decizii de validare (329,3 milioane lei)
- Dosare Legea nr.290/2013 – 3.606 hotarari ale comisiilor judetene (926,4 milioane lei).

In timp ce plata la ordine (voluntara) de catre A.N.R.P. ar presupune onorarea hotararilor incepand cu cea mai veche (2006), plata prin executare silita se face in ordinea inscrierii incuviintarilor de executare la Trezorerie.

In perioada de sase luni in care se suspenda emiterea de noi hotarari in temeiul celor doua legi (mai sunt inca aproximativ 10.000 de dosare in lucru la prefecturi), A.N.R.P. va elabora si supune spre aprobare un proiect de lege prin care se vor stabili conditiile acordarii de despagubiri, metodele de evaluare si termenele de plata, astfel incat sa fie respectate drepturile persoanelor ale caror bunuri au ramas in fostele teritorii romanesti.

Pentru ca acest proces de despagubire sa poata fi finalizat cu succes este insa nevoie ca, pe viitor, de la nivelul comisiilor judetene sa nu se mai recunoasca drepturi acolo unde ele nu exista. De aceea, este nevoie de o modificare substantiala a legislatiei.

Problemele tranzitorii de aplicare a dispozițiilor art. 538-542 din noul Cod de procedură penală.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Care sunt efectele schimbării de concepție în definirea erorii judiciare?

Care sunt efectele practice ale reducerii termenului de prescripție?

Cum se realizează transmiterea calității procesuale active?

Acțiunea în regres. Asigurarea magistraților pentru riscul profesional

Executarea mandatului de executare a pedepsei şi a ordinului de interzicere a părăsirii ţării.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Deși aparent art. 557 NCPP nu aduce modificări substanțiale în reglementarea executării mandatului de executare a pedepsei, noua reglementare poate genera probleme practice în punerea în executare a mandatului de executare a pedepsei, fie ca urmare a necorelării cu texte legale conexe fie ca urmare a eliminării unor reglementări prezente în vechea formă.

Care este raționamentul pentru care atribuțiile prevăzută de art. 229 NCPP (în cazul punerii în executare a mandatului de arestare preventivă, atât în cursul urmăririi penale cât şi în cursul procedurii de cameră preliminară ori al judecăţii, notificarea autorităţii competente revine judecătorului de drepturi şi libertăţi) revin în cadrul procedurii punerii în executare a mandatului de executare organelor de poliție? Cum se conciliază această prevedere cu prevederile art. 554 alin. (2), care reglementează modul de soluționare a nelămuririlor sau impiedicărilor la executare?

Cum se poate justifica reglementarea în alin. (4) şi alin. ( 9) ale art. 557 NCPP, în ceea ce priveşte obligaţia organelor de poliţie de a lua măsuri în sensul dării condamnatului în consemn la frontieră în cazul în care persoana condamnată nu este găsită (alin. 4) şi, respectiv, refuzul eliberării paşaportului sau ridicarea acestuia şi, din nou, darea în consemn la frontieră de către organele însărcinate cu emiterea paşapoartelor (alin 9)? Aceste dispoziţii legale îşi justifică existenţa în condiţiile în care, conform prevederilor art. 555 alin. 2 şi 556 alin. 2 NCPP, dacă persoana condamnată se află în stare de libertate, la momentul emiterii mandatului de executare se emite în mod obligatoriu şi ordinul de interzicere a părăsirii ţării, care se comunică de către judecătorul delegat organelor de poliţie de frontieră, concomitent cu trimiterea mandatului de executare către organele de poliţie?

Contestația privind durata procesului penal.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Și procedura contestaţiei privind durata rezonabilă a procesului penal este nouă în NCPP şi a fost reglementată ca o procedură specială, de sine-stătătoare, îndreptată împotriva încălcării dreptului la soluţionarea procesului într-un termen rezonabil. România a fost sancţionată în mod repetat de CEDO pentru depăşirea termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor, astfel că s-a impus adoptarea unui mijloc legal de acţionare pentru preîntâmpinarea depăşirii termenelor rezonabile de soluţionare a cauzelor.

Raportat la durata de un an de la începerea urmăririi penale, pentru cauzele aflate în cursul urmăririi penale, de un an de la trimiterea în judecată, pentru cauzele aflate în cursul judecăţii în prima instanţă şi de 6 luni de la sesizarea instanţei cu o cale de atac, pentru cauzele aflate în căile de atac ordinare sau extraordinare, se poate aprecia ca sub aceste durate de timp orice activitate de urmărire penală sau de judecată este efectuată în termen rezonabil?

În cazul retragerii contestației, care este rațiunea pentru care nu s-a acordat posibilitatea reiterării contestaţiei, în cadrul aceleiaşi faze procesuale în care a fost retrasă, pentru motive survenite ulterior datei retragerii contestatiei [art. 4881 alin. (4) NCPP]?

Care este eficiența acestei instituții juridice, în condițiile în care nu se prevede nicio sancțiune pentru nerespectarea de către procuror a termenului de rezolvare a cauzei sau de către instanța de judecată a termenului de soluționare a cauzei, stabilit prin încheierea de admitere a contestației privind durata procesului penal?

Acordul de recunoaştere a vinovăţiei.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Procedura specială a acordului de recunoaştere a vinovăţiei este nouă in NCPP şi presupune o schimbare radicală a procesului penal român, fiind reglementată cu scopul reducerii duratei de judecare a cauzei, al simplificării activităţii din cadrul urmăririi penale şi al reducerii costurilor pentru părţile din proces şi pentru statul român. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei reprezintă o înţelegere prin care inculpatul îşi recunoaşte vinovăţia şi acceptă aplicarea unei sancţiuni penale, iar procurorul este de acord cu aplicarea unei pedepse într-un fel, cuantum şi formă de executare acceptabile pentru inculpat.

Se poate considera că acordul de recunoaştere a vinovăţiei se încheie între inculpat şi procurorul de caz [art. 478 alin. (1) NCPP], în condiţiile în care limitele încheierii acordului se stabilesc a priori de către procurorul ierarhic superior [art. 478 alin. (2) NCPP], iar efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei trebuie avizate, a posteriori, de către procurorul ierarhic superior [art. 478 alin. (4) NCPP]?

În cazul în care procurorul ierarhic superior nu avizează efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei, sau instanţa respinge acordul de recunoaştere a vinovăţiei [art. 485 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) NCPP], ce se întâmplă cu înscrisul în care a fost consemnat acordul de recunoaştere a vinovăţiei? Va fi ataşat dosarului cauzei? Va putea fi utilizat în favoarea sau în defavoarea inculpatului?

Care este raţiunea pentru care inculpaţii minori au fost excluşi din categoria persoanelor care pot încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, în condiţiile în care încheierea de către minor a unui astfel de acord îi poate crea o situaţie mai avantajoasă decât în cazul judecării cauzei în procedura normală?

Obţinerea de date privind situaţia financiară a unei persoane.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Art. 153 NCPP reglementează cu titlu de noutate legislativă metoda specială de cercetare a obţinerii de date privind situaţia financiară a unei persoane. Metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt definite în cuprinsul art. 138 NCPP. În cuprinsul alin. (9) al art. 138 NCPP este definită metoda de cercetare a obţinerii datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane, fiind evidentă necorelarea cu art. 153 NCPP, care se referă la obținerea de date privind existența și conținutul conturilor. Art. 153 NCPP impune regula obţinerii încuviinţării prealabile a judecătorului de drepturi şi libertăţi în cazul obţinerii de date privind situaţia financiară a unei persoane, având în vedere că presupune o intruziune semnificativă în viaţa privată a persoanei supravegheate

Ce semnificaţie are noţiunea de „conţinut al conturilor” la care face referire art. 153 alin. (1) NCPP?

Poate solicita şi obţine un procuror date privind tranzacţiile financiare ale unei persoane, fără încuviinţarea prealabilă a judecătorului de drepturi şi libertăţi, având în vedere că această încuviinţare vizează datele privind existenţa şi conţinutul conturilor persoanei supravegheate şi nu date privind tranzacţiile sale financiare, astfel cum rezultă din interpretarea art. 153 NCPP?

rocedura de obţinere a datelor privind situaţia financiară a unei persoane, reglementată de art. 154 NCPP, vizează şi punerea sub supraveghere a conturilor bancare şi a conturilor asimilate acestora aparţinând persoanei supravegheate, metodă care a fost reglementată de art. 35 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, în prezent abrogat?

Procedura audierii anticipate a martorului.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Audierea anticipată a martorului constituie o instituție nouă față de vechea reglementare. Audierea anticipată a martorului

reprezintă o excepție de la procedura comună de audiere a acestuia, reglementată de art. art. 114 – 124 NCPP, excepție justificată de existența riscului ca martorul să nu mai poată fi audiat în cursul judecăţii.

Excluderea probelor derivate.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Art. 102 NCPP reglementează o instituție nouă în legislația procesual penală din România, respectiv aceea a probei derivate, instituție de sorginte americană (teoria “fruits of the poisonous tree”). În jurisprudența din Statele Unite s-a recurs la adoptarea

acestei teorii pentru a fi descurajată practica organelor de anchetă de a folosi mijloace interzise de lege cu scopul de a obține probe (spre exemplu, descoperirea unei cantități de heroină, cu ocazia efectuării unei percheziții neautorizate asupra unui autovehicul oprit în trafic pentru săvârșirea unei contravenții minore de către conducătorul auto).

Instanţa se pronunţă asupra temeiniciei contestaţiei formulate cu privire la probe administrate în faza urmăririi penale sau doar dispune readministrarea probei ca urmare a contestării acesteia?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Se va pronunta

Dacă o probă a fost contestată, este obligatorie readministrarea ei în cursul cercetării judecătoreşti la instanţa de fond?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Nu in orice conditie.Daca si contestatia este admisa,probele se vor administra in cercetarea judecatoreasca in fond

Care poate fi obiectul contestării, în faza judecăţii în fond, a unor probe administrate în faza urmăririi penale?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Daca se incalca lege si judecatorul de camera preliminara considera aceste probe legale,acestea se pot contesta

Readministrarea probatoriului din faza de urmărire penală în faza judecăţii.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Art. 374 alin. (7) NCPP prevede că probele administrate în cursul urmăririi penale şi necontestate de părţi nu se readministrează în cursul cercetării judecătoreşti. Legea nu se referă la aspectele în considerarea cărora probele pot fi contestate în această fază

procesuală şi nici la modalitatea de analiză a temeiniciei contestării unor probe. Pe de altă parte, verificarea legalităţii administrării probelor şi a efectuării actelor de către organele de urmărire penală se face anterior, în cadrul procedurii de cameră preliminară (art. 342 NCPP).

În ce situaţii inculpatul care a apelat la procedura recunoaşterii beneficiază de reducerea corespunzătoare a limitelor de pedeapsă, deşi s-a efectuat cercetarea judecătorească?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cu siguranta,da

În ce condiţii poate fi respinsă cererea inculpatului de judecare conform procedurii abreviate?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Daca acesta nu recunoaste tot probatoriu sau depaseste termenul legal

Poate un contract de arenda sa indreptateasca arendasul sa investeasca instanta cu o cerere de despagubiri?

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

O cultura de vita de vie luata in arenda in urma cu trei ani a nascut disensiuni la scurt timp de la incheierea contractului, care, dupa un an, s-au concretizat intr-un proces in pretentii, la Judecatoria Focsani. In 2012, societatea care luase in arenda cele 1,2 hectare plantatie de vita de vie, SC Arboreta SRL, l-a chemat in judecata pe un vecin al terenului, solicitand despagubiri, pentru motivul ca nu a reusit sa valorifice obiectul contractului de arenda.

In parte, Judecatoria Focsani a incuviintat pretentiile, acordand compensatii pentru productia nerealizata, contravaloarea sarmei, dar si pentru reinfiintarea culturii.Numai ca dosarul, simplu la prima vedere, s-a intins intr-atat, incat despagubirile s-au acordat pentru trei ani, incepand chiar cu anul arendarii terenului.

Ulterior, partile au facut recurs, care tocmai s-a incheiat la Tribunalul Vrancea. La ultimul termen, avocatul Ioan Ioanovici, pentru paratul din cauza, a subliniat in instanta ca s-a facut plangere penala pentru marturie mincinoasa impotriva proprietarului terenului. Aceasta dupa ce proprietarul si-a schimbat declaratiile referitor la calitatea terenului, marturie care i-a afectat clientul. Insa, chiar daca a solicitat amanarea cauzei pentru a se lamuri cercetarile la parchet, acest lucru nu a fost usor de obtinut.

„Ne opunem la proba in sine. Declaratia dateaza din octombrie 2011. Partea, daca actiona diligent, nu venea in fata dumneavoastra cu o astfel de cerere. Pentru ce? Pentru a face presiuni la parchet?”, a punctat avocata reclamantului, Ilinca Nicolau.

Si, in urma discutiilor, instanta a considerat ca solutia care va fi adoptata in plangerea penala nu are relevanta in cauza.Astfel, s-a trecut la dezbateri pe fondul cauzei si, totodata, a pus in discutie si lipsa calitatii procesuale active a societatii care a luat terenul in arenda, prin administratorul sau, „avand in vedere ca nu este proprietarul terenului”.

La judecatorie, aceeasi exceptie a fost respinsa ca neintemeiata, la inceputul anului trecut, in timpul judecatii pe fond.

„Exceptia a fost invocata si la fond, este neintemeiata. Potrivit Legii arenzii, societatea are obligatia de a uza de toate actiunile necesare, pentru ca la terminarea arenzii sa predea un bun in aceeasi stare in care l-a primit. Noi avem un drept de folosinta cu privire la vita de vie. Legea ne da dreptul sa aparam ce am primit in folosinta.Daca s-ar admite exceptia s-ar ingreuna activitatea societatii, iar ulterior, societatea ar fi obligata la despagubiri”, a sustinut avocata Nicolau.

„Am invocat si la judecatorie ca, potrivit art 2 din Legea nr. 16/1994, a arendarii, prin arenda se intelege contractul incheiat intre arendator si arendas, cu privire la exploatarea bunurilor agricole pe o durata determinata. Arendasul nu poate promova actiune in justitie. Nici contractul de arenda nu prevede acest lucru, ci doar un drept de exploatare. Articolul 8 din contractul de arenda spune ca obligatia arendasului este de a comunica arendatorului si sa solicite acestuia sa intervina in cazurile in care este tulburat in exploatarea terenului arendat. Poate solicita doar despagubiri pentru productie, nu si pentru investitie. Mai ales ca nu s-au dovedit investitiile. Nu are posibilitatea legala de a solicita despagubiri. Singurul in masura este arendatorul”, i-a dat replica avocatul Viorel Manolache, care l-a reprezentat pe parat si la instanta de fond.

De altfel, si avocatul Ioanovici a punctat ca „procura de la dosar este generala, nu specifica dosarul si il vizeaza pe administrator, nu societatea. Calitatea procesuala nu o avea Arboreta”. De mentionat ca la judecatorie reclamantului i-a fost admisa in parte plangerea, iar paratul „a fost obligat la plata sumei de 11.114,65 lei, suma reprezentand 8.147, 55 lei reinfiintarea culturii; 2.538 lei contravaloarea productiei nerealizate pentru anii 2011; 2012; 2013 si 429,10 lei contravaloarea sarmei”.

avocatura

Dobanzile si comisioanele care trebuie scoase din contractele de credit – Clauze abuzive banci

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Banca Comercială Română are deja trei procese cu ANPC – deschise la secţia de contencios administrativ a Tribunalului Bucureşti – şi este banca cu cele mai multe clauze reclamate, dat fiind faptul că BCR a utilizat mai multe tipuri de contracte preformulate, în funcţie de destinaţia creditului.

Juriştii ANPC remarcă, în notele interne, că BCR a denunţat unilateral actele adiţionale de aliniere la OUG 50, astfel că o decizie a instanţei va afecta toate contractele băncii care conţin respectivele clauze.

„Pentru o mai bună înţelegere, reiterăm faptul că aceste contracte înaintate instanţei de judecată sunt contracte a căror acte adiţionale au fost denunaţate în temeiul art II din legea 288/2010, de către Banca Comercială Română urmând ca dvs prin structurile teritoriale să informaţi consumatorii care depun reclamaţii referitoare la contractele de credit încheiate de către BCR, care a încheiat cu petenţii acelasi tip de contracte de credit şi ale căror acte aditionale încheiate in temeiul OUG 50/2010 au fost denunţate despre trimiterea în instanţă pentru a se pronunţa asupra caracterului abuziv al clauzelor menţionate anterior. În cazul in care din analizarea reclamatilor la BCR identificaţi şi alte clauze care prezintă indicii de clauză abuzivă, sau alte tipuri de contracte vă recomandam să transmiteţi reclamaţiile către ANPC – D.C.S.P. în vederea analizării şi înaintării acestora în instanţă”, se arată în nota de informare internă a ANPC.

Toate clauzele reclamate se referă la dobânzi şi comisioane. Cele mai multe au în vedere modul de calcul al dobânzii – principalul aspect reclamat de clienţii BCR până acum. BCR a utilizat dobânzi variabile interne în contracte, calculate după formule neprecizate. ANPC atacă clauzele referitoare la calculul dobânzii, fie că vorbim de dobânda de referinţă variabilă, dobânda de referinţă administrată, dobânda revizuibilă semestrial – aplicabile la formula de calcul a dobânzii curente după ce, în general, dobânda era fixă într-o perioadă limitată a creditului.

La capitolul comisioane, ANPC a trimis în instanţă clauzele referitoare la comisionul de administrare şi comisionul de urmărire riscuri.

Iată care sunt clauzele trimise în instanţă de către ANPC:

Au fost transmise către instanţă următoarele tipuri de contracte:

– contractul de credit pentru achiziţionarea de vehicule, in contract la art 6 se prevede: „la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de . . . . pe an şi este variabilă. Dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă 1,5 pp”.

Conform condiţiilor generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10, lit d, – pentru creditele cu dobândă administrată: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda de referinţă administrată, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobanzii curente (%) conduce la reclacularea dobânzii datorate”.

Art 2.11.a din condiţiile generale de creditare anexă la contract prevede: „Noul procent de dobândă de referinţă administrată va fi afişat la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării, iar dobânda rezultată se va aplica la soldul creditului existent la data modificării.

În cazul în care, in urma modificarii nivelului dobânzii de către banca, împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobânzile aferente (fără costuri suplimentare) în termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă, se consideră că împrumutatul a acceptat noul nivel al dobânzii”.

În contractul de credit bancar la punctul 10 litera b şi e pentru creditul pus la dispoziţie banca percepe următoarele comisioane: „lit b comision de administrare de 4,5 eur lunar reprezentat de un procent de 0,05 % din valoarea creditului contractat prevazut la pct. L;” „lit.e comision de urmărire riscuri de 13,50 eur lunar, reprezentând un procent de 0,15% din valoarea creditului contractat prevăzut la pct. 1″ ·

– contractul de credit bancar pentru investiţii imobiliare pentru persoane fizice
În contract la art 5 se prevede: „La data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de .. . % pe an şi este fixă în primii 2 ani, şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioada de 2 ani începând cu data primei trageri cu excepţiile prevăzute la pct 6 si 7. Dupa această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă …. pp

Conform conditiilor generale de creditare anexa la contractul de credit se prevede la Art 4.2 – 4.5:

4.2. „Pe parcursul derulării creditului, nivelul dobânzii curente variabile se modifică în funcţie de evoluţia dobânzii variabile de referinţă BCR/ dobânzii administrate/ indicelui de referinţă LIBOR/EURIBOR/BUBOR”.

4.3. „Noul procent al dobânzii variabile/dobânzii administrate, indicelui de referinţă va fi afişat la sediul bancii, iar dobânda rezultată se va aplica la soldul creditului existent la data modificării.”

4.4. „În cazul modificării ratei dobânzii, noua rata a dobanzii se va aplica automat la valoarea soldului creditului existent la data modificării acestuia în conformitate cu prevederile pct.5.3 din Condiţiile Generale de Creditare.”

4.5. „În cazul în care în urma modificării nivelului dobânzii de către Bancă, Împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobanzile aferente in termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă se consideră că Împrumutatul acceptă noul nivel al dobânzii.”

********

S-a procedat la verificarea contractului de credit nenominalizat în valută cu dobânda revizuibilă, ocazie cu care s-a constatat că următoarea clauză contractuală este posibil abuzivă după cum urmează:

– Prin actul adiţional semnat de către părţi la contractul de credit iniţial, la art 5, lit e este prevăzut comision de·urmărire riscuri astfel: „comision de urmărire riscuri de 13.87 eur lunar, reprezentând un procent de 0,35% din valoarea creditului contractat”
– la art 3.3 din Conditiile Generale de creditare se menţionează – Pe parcursul derularii creditului, banca poate modifica nivelul comisioanelor/fără consimţământul împrumutatului. Nivelul comisioanelor este comunicat prin afişare la sediile băncii”.

Pentru clauzele menţionate antrerior a fost încheiat proces verbal care a fost înaintat instanţei de judecată competente în conformitate cu prevederile art 12 din Legea 193 /3000 modificată, urmând ca instanţa să se pronunţe asupra caracterului abuziv ale acestor clauze, şi în cazul în care aceasta consideră necesar va dispune modificare clauzei pentru toate contractele similare.

********

– contractul de trezorerie nenominalizat, în contract la art 4 se prevede: „la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de . … pe an şi este fixă in primele 3 luni şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioadă de 3 luni, începand cu data primei trageri – aceasta fiind de drept data de .. . … …. – cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. După această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă … pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare – ce completeaza contractul cu Condiţiile Speciale – şi care sunt parte integrantă din contractul de credit – se prevede la Art 2.10, lit a. că: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datoarate”.

– contractul de credit maxicredit cu ipotecă cu dobanda fixa 1 an pentru nevoi personale.
În contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de …% pe an şi este fixă în primele 12 luni, şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioadă de 12 luni începând cu data primei trageri cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. După aceasta dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă …. pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10. lit a.: „Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datoarate”.

– contractul de trezorerie nenominalizat cu dobanda fixa in primele 3 luni.
În contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de … % pe an şi este fixă în primele 3 luni şi administrata ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioadă de 3 luni, începând cu data primei trageri, cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. După această dată, dobânda curentă este formata din dobânda de referinţă administrată, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă … pp.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10, lit d, – pentru creditele cu dobândă administrată : „Pe parcursul derularii creditului, banca poate modifica dobânda de referinţă administrată, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de evoluţia pieţei, noul procent de dobândă aplicându-se de la data modificării acestuia, la soldul creditului existent. Modificarea dobânzii curente (%) conduce la recalcularea dobânzii datorate”.

Art 2.11.b din condiţiile generale de creditare anexă la contract prevede: „Noul procent de dobândă de referinţă administrată va fi afişat la sediul băncii la data intrării în vigoare a modificării, iar dobânda rezultată se va aplica la soldul creditului existent la data modificării. În cazul în care, în urma modificării nivelului dobânzii de către bancă, Împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobânzile aferente (fără costuri suplimentare) în termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă, se consideră că Împrumutatul a acceptat noul nivel al dobânzii”.

– contractul de credit Cămin Super cu ipotecă, cu o dobândă fixă pe 1 an.
În contract, la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobanda curenta este de … % pe an şi este fixă în primele 12 luni, şi variabilă ulterior. Dobânda fixă se menţine constantă pe o perioada de 12 luni, începând cu data primei trageri, cu excepţiile prevăzute la pct 7 şi 8. Dupa această dată, dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă …pp.

– contractul de trezorerie nenominalizat – }n contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de . . .. % pe an şi este variabilă. Dobânda curentă este formata din dobânda variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă … pp.

– contractul de credit de trezorerie nenominalizat – În contract la art 5 se prevede: la data încheierii prezentului contract dobânda curentă este de ….pe an şi este revizuibilă semestrial. Dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă revizuibilă semestrial, care se afişează la sediile BCR, la care se adauga ………. pp. Cotaţia dobânzii de referinţă revizuibilă semestrial este cea de la 30 septembrie din fiecare an şi se aplică de la 01 octombrie pana la 31 martie anul următor, respectiv cea de la 31 martie din fiecare an şi se aplică de la 01 aprilie până la 30 septembrie din acelaşi an.

Conform Condiţiilor Generale de creditare anexă la contractul de credit se prevede la Art 2.10, lit d – dobânda revizuibilă semestrial: „Pe parcursul derularii creditului, banca poate modifica dobânda de referinţă revizuibilă semestrial, fără consimţământul împrumutatului, în funcţie de costul resurselor de creditare, de la data de 30 septembrie şi 30 martie ale anului, noul procent de dobândă aplicându-se de la 01 oct, la soldul creditului, respectiv 01 aprilie la soldul creditului existent. Modificarea nivelului dobânzii de referinţă revizuibilă semestrial conduce la reclacularea dobânzii datorate”.
În cazul în care, în urma modificării nivelului dobânzii de către bancă, Împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat şi dobânzile aferente (fără costuri suplimentare) în termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoştinţă, se consideră că Împrumutatul a acceptat noul nivel al dobânzii”.

De aseamnea au mai fost transmise către instanţă şi clauzele referitoare la comisioane astfel:

– comision de administrare de … lunar, reprezentând procent de … din valoarea creditului;

– comision de urmărire riscuri de … lunar, reprezentând un procent de … din valoarea creditului contractat.

În Conditiile Generale de creditare – anexă la contractul de credit – se prevăd urmatoarele clauze contractuale:

Art 3.7 – Pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica nivelul comisioanelor în funcţie de evoluţia pieţei finaciar-bancare. În cazul modificării nivelului comisioanelor în sensul majorării acestora, banca va notifica împrumutatul în momentul în care intervine această modificare, prin afişare la sediul băncii sau prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. În cazul în care împrumutatul nu este de acord cu noul nivel al comisioanelor, are dreptul să ramburseze anticipat creditul şi să achite dobânzile aferente în termen de 10 zile de la data notificării. În caz contrar, părţile convin că împrumutatul acceptă în mod tacit noile niveluri ale comisioanelor.

Art 3.8 – Comisionul de urmărire riscuri se calculează flat, prin aplicarea unui anumit procent la valoarea creditului contractat. Clientul achită comisionul de urmărire riscuri lunar, o dată cu rata de credit şi dobânda. Comisionul de urmărire riscuri se percepe integral, inclusiv pentru fracţiunile din lună.

Art 3.9 – Comisionul de administrare este în sumă fixă lunară şi se calculează prin aplicarea unui anumit procent la valoarea creditului contractat. Clientul achită comisionul de administrare, odată cu rata de credit şi dobânda. Comisionul de administrare se percepe integral, inclusiv pentru fracţiunile din lună.

Tribunalul Bucuresti a decis ca si timbrul de mediu introdus in 2013 este ilegal

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Magistratii Tribunalului Bucuresti par sa nu fie de acord cu modul in care Ministerul Mediului a interpretat decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene (respectiv faptul ca doar taxa auto perceputa in 2012 este ilegala, nu si timbrul de mediu), avand in vedere ca a admis inca din luna ianuarie cererea depusa de o persoana care si-a inmatriculat anul trecut autoturismul de a i se returna timbrul de mediu.

Astfel, prin decizia data in 9 ianuarie 2014, magistratii Sectiei a IX-a Contencios Administrativ si Fiscal ai Tribunalului Bucuresti au admis cererea de anulare a timbrului de mediu platit in luna mai a anului trecut, anuland decizia de calcul si obligand Finantele Publice sa restituie suma incasata.

In motivarea deciziei se arata ca “dispozitiile art. 110 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana interzic statelor membre sa aplice direct sau indirect produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare”.

Desi in Romania, deocamdata, nu se aplica principiul crearii precedentului, decizia Tribunalului Bucuresti va deveni universal valabila, dupa ce Curtea de Justitie a Uniunii Europene se va pronunta in privinta respectarii dreptului european de catre tara noastra.

“Curtea de Apel Bucuresti a sesizat deja CJUE, instanta europeana urmand sa se pronunte undeva spre sfarsitul anului si sa trimita avizul Romaniei in lunile ianuarie-februarie 2015. Va fi o decizie similara celei in care CJUE spune ca taxa de poluare este ilegala, obligand statul la restituirea timbrului de mediu”, a declarat pentru Curierul National avocatul Marius Coltuc, reprezentant al Casei de Avocatura cu acelasi nume.

Tribunalul Bucuresti si-a motivat decizia de a obliga Finantele Publice la restituirea timbrului de mediu prin faptul ca “prevederile OUG 9/2013 impun timbrul de mediu autovehiculelor aflate la prima inmatriculare in Romania, o astfel de taxa nefiind perceputa pentru autovehiculele inmatriculate sau care au fost anterior reinmatriculate in Romania si apoi reintroduse in tara”.

“Stabilind, asadar, timbrul de mediu pentru autoturismele importate din spatiul Uniunii Europene, este evident ca prevederile OUG )/2013 incalca art. 110 din Tratatul CE (fost art. 90), instanta fiind obligata sa dea intaietate prevederilor comunitare, lasand inaplicabil dreptul intern incompatibil legislatiei comunitare, principiu statuat de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene cu prilejul solutionarii cauzei Administrazione delle finanze dellostato/Simmenthal nr c106/77. In raport cu aceste considerente, Tribunalul va admite actiunea, va anula decizia de calcul (…) va obliga parata la restituirea sumei de 2.484 lei actualizata cu rata dobanzii legale de la momentul perceperii taxei si pana la momentul restituirii acesteia”, se arata in motivare.

Sursa: Curierul National

CLAUZE ABUZIVE BANCI : Cele mai multe clauze abuzive au fost identificate de ANPC in contractele Bancii Comerciale Romane

19 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

ANPC a chemat in instanta opt banci dupa data de 1 octombrie 2013, dupa ce legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre consumatori si profesionisti a fost modificata. Noile prevederi spun ca o clauza dintr-un contract preformulat declarata ca fiind abuziva va fi eliminata din toate contractele profesionistului care a propus aceste contracte, la initiativa ANPC sau a unei asociatii de consumatori.

Dupa ce a publicat lista bancilor chemate de ANPC in instanta, ECONOMICA.NET va prezinta, in serial, si clauzele pe care ANPC le considera abuzive in functie de banca.

Banca Comerciala Romana are deja trei procese cu ANPC – deschise la sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti – si este banca cu cele mai multe clauze reclamate, dat fiind faptul ca BCR a utilizat mai multe tipuri de contracte preformulate, in functie de destinatia creditului.

Juristii ANPC remarca, in notele interne, ca BCR a denuntat unilateral actele aditionale de aliniere la OUG 50, astfel ca o decizie a instantei va afecta toate contractele bancii care contin respectivele clauze.

„Pentru o mai buna intelegere, reiteram faptul ca aceste contracte inaintate instantei de judecata sunt contracte a caror acte aditionale au fost denunatate in temeiul art II din legea 288/2010, de catre Banca Comerciala Romana urmand ca dvs prin structurile teritoriale sa informati consumatorii care depun reclamatii referitoare la contractele de credit incheiate de catre BCR, care a incheiat cu petentii acelasi tip de contracte de credit si ale caror acte aditionale incheiate in temeiul OUG 50/2010 au fost denuntate despre trimiterea in instanta pentru a se pronunta asupra caracterului abuziv al clauzelor mentionate anterior. In cazul in care din analizarea reclamatilor la BCR identificati si alte clauze care prezinta indicii de clauza abuziva, sau alte tipuri de contracte va recomandam sa transmiteti reclamatiile catre ANPC – D.C.S.P. in vederea analizarii si inaintarii acestora in instanta”, se arata in nota de informare interna a ANPC.

Toate clauzele reclamate se refera la dobanzi si comisioane. Cele mai multe au in vedere modul de calcul al dobanzii – principalul aspect reclamat de clientii BCR pana acum. BCR a utilizat dobanzi variabile interne in contracte, calculate dupa formule neprecizate. ANPC ataca clauzele referitoare la calculul dobanzii, fie ca vorbim de dobanda de referinta variabila, dobanda de referinta administrata, dobanda revizuibila semestrial – aplicabile la formula de calcul a dobanzii curente dupa ce, in general, dobanda era fixa intr-o perioada limitata a creditului.

Situatia concreta si reala a proceselor castigate pe timbru de mediu in 2014

27 mai 202018 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Recuperarea/evitarea timbrului de mediu

O data cu introducerea Legii 9/2013 au inceput sa se introduca pe rolul instantelor litigii atat cu privire la recuperarea timbrului de mediu cat si cu privire la inmatricularea autoturismelor fara plata acestei taxe , litigii in evitarea acestei taxe .

Avand in vedere premisele aproape identice cu cele alea legilor anterioare care stabileau obligatia de plata a unei taxe de prima inmatriculare , taxa de poluare si taxa pentru emisii poluante ,instantele ar trebui sa se pronunte in acelasi mod in care au facut-o si cu privire la vechile reglementari.

Desi actuala reglementare contine anumite schimbari , Legea 9/2013 are la baza tot un regim discriminatoriu raportat la reglementarile Europene .Mai mult aceasta creeaza in mod clar un regim discriminatoriu raportat la autoturismele deja inmatriculate in Romania sub incidenta vechilor legi care obligau la plata unei taxe pentru poluare :OUG50/2008, Legea9/2012, reglementari asupra carora Curtea Europeana s-a pronuntat in sensul ca acestea sunt neconforme cu prevderile europene si c a se creeaza in mod clar un regim discriminator, taxe cu privire la care instantele s-au pronuntat si sensul obligarii organelor care au incasat aceste taxe la restituirea acestora plus dobanda care se calculeaza de la momentul la care aceasta taxa a fost platita si momentul restituirii effective.

Asadar avand in vedere restituirea acestor taxe incasate in mod illegal , actuala reglementare discrimineaza actuali proprietari de autoturisme care urmeaza sa isi inscrie masinile si care comparative cu cei care au facut aceste demersuri inainte de intrarea in vigoare a acestei legi sunt obligati la plata acestei taxe si se incearca realizarea imposibilitatii de restituire a acesteia.

Procedura pentru a recupera /evita aceastea taxa nu este cu mult diferit fata de procedura intemeiata pe legile anterioar .

Asadar atat procedura demararea procedurii atat pentru recuperare cat si pentru evitarea timbrului de mediu , proprietarul autoturismului trebuie sa detina :

-actele de provenienta ale masinii ( actele auto din tara de unde aceasta a fost achizitionata aceasta si din care reiese data primei inmatriculari in statul membru al Uniunii Europene), traduse .

– cartea de Romania a masinii

-Decizia de calcul

-Chitanta prin care s-a platit timbre de mediu( in cazul in care se cere recuperarea timbrului de mediu).

Recuperarea timbrului de mediu

Procedura incepe cu adresarea unei cereri , plangeri prealabile catre Adminstratia Finantelor Publice catre care s-a facut plata , prin care se solicita restituirea sumei platite ca timbre de mediu.

Dupa 30 zile de la momentul in care se trimite plangerea se poate introduce actiunea pe rolul Tribunalului de la domiciliul reclamantului.

In calitate de parat va fi Adminstratia Finantelor Publice catre care s-a facut plata.

Instnata stabileste pentru aceste litgii taxe judiciare de timbru care se stabilesc la valoare in felul urmator :10%din suma care se solicita dar nu mai mult de 300 lei .

Aceasta taxa se plateste in numele reclamantului la domicliul acestuia si se depune la instant odata cu cererea de chemare in judecata.

Finalitatea acestui litigiu va fi obtinerea unei hotarari judecatoresti prin care Administratia Finantelor Publice va fi obligata la restituirea sumei platite de catre reclamant cu titlu de timbru de mediu.

Procedura este aceiasi asa cum deja am mentionat .

In ceea priveste introducerea actiunii , aceasta se face tot dupa 30 zile de la momentul trimiterii plangerii preabile insotita de aceasta data de o taxa judiciara de timbru de 50 lei.

Inconvenientul in ceea ce priveste aceste litgii apare in ceea ce priveste dreptul de circulatie pe durata litigiului , drept pe care nu il aveti in vedere ca pana la finalizare litigiului autoturismul respectiv nu este inmatriculat .

La acest moment instantele nu au o jurispridenta unitara in ceea ce priveste solutionarea acestor cereri .

Asadar la nivelul tarii pana la acest moment instantele s-au pronuntat atat in sensul admiterii actiunilor cu prive la timbrul de mediu, dar si in sensul respingerii al acetora.

La acest moment exista pe rolul instantelor din toata tara actiuni prin care se solicita atat recuperarea timbrului de mediu cat si evitarea platii acestei taxe .

Nu toate instabtele s-au pronuntat asupra acestor actiuni insca , insa cele care au facut au solutionat aceste cereri , le-au solutionat in mod pozitiv pentru reclamanti .

Va punem la dispozitie exemple de actiuni admise in intreaga tara :

TRIBUNALUL GALATI

D: 7123/121/2013

13.03.2014

Ora estimata: 08:30
Complet: C1 CAF
Tip solutie: Admis fond
Solutia pe scurt: Admite actiunea . Obliga parata Administratia Finantelor Publice Galaţi –actualmente Administraţia Judeteana a Finantelor Publice Galaţi sa restituie reclamantului suma de 2260 lei reprezentand timbru de mediu reactualizată cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de 16.04.2013 si până la data plăţii efective . Obliga pârâta sa-I plateasca reclamantului suma de 376 lei cu titlu de cheltuieli de judecata , respectiv taxa judiciara de timbru si onoriu avocat ales . Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare . Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Galati sub sanctiunea anularii. Pronunţată în sedinta publică , azi 13.03.2014 .
Document: Hotarâre 465/2014 13.03.2014

D: 6869/121/2013- evitare

22.01.2014

Ora estimata: 08:30
Complet: C1 CAF
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea.Obligă pârâtul să înmatriculeze autoturismul fără perceperea timbrului de mediu. În baza art.453 NCPC obligă pârâtul la plata sumei de 850 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat ales şi taxa judiciară de timbru. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Galaţi sub sancţiunea anulării. Pronunţatăîn şedinţa publică din 22.01.2014
Document: Hotarâre 95/2014 22.01.2014

D:6836/121/2013

06.03.2014

Ora estimata: 08:30
Complet: C1 CAF
Tip solutie: Admis fond
Solutia pe scurt: Admite actiunea . Obliga parata Administratia Finantelor Publice Galaţi –actualmente Administraţia Judeteana a Finantelor Publice Galaţi sa restituie reclamantului suma de 3350 lei reprezentand timbru de mediu . Obliga pârâta sa-I plateasca reclamantului suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecata , respectiv taxa judiciara de timbru si onoriu avocat ales; prin reducerea onorariului ales la 500 lei. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare . Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Galati sub sanctiunea anularii. Pronunţată în sedinta publică , azi 06.03.2014
Document: Hotarâre 427/2014 06.03.2014

TRIBUNALUL IASI

D: 9443/99/2013

14.03.2014

Ora estimata: 9:00
Complet: D 3 c.a.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea introdusă de către reclamantul MOISEI SORIN VASILE în contradictoriu cu pârâta Administraţia Finanţelor Publice a mun.Iaşi. Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 3543 lei, încasată cu titlu de taxă pe poluare, precum şi dobânda legală calculată potrivit prevederilor din Codul de procedură fiscală, începând cu ziua plăţii şi pînă la momentul restituirii debitului. Obligă pîrîta să achite reclamantului suma de 600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, reducînd onorariul apărătorului .
Document: Hotarâre 677/2014 14.03.2014

TRIBUNALUL BOTOSANI

D: 5389/40/2013

14.03.2014

Ora estimata: 9:00
Complet: CAF7_RT
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de restituire contravaloare timbru de mediu ca fiind nefondată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Botoşani – secţia a II -a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată în şedinţa publică din 14.03.2014.
Document: Hotarâre 14.03.2014

TRIBUNALUL VRANCEA

D: 9443/99/2013

14.03.2014

TRIBUNALUL SUCEAVA

D: 11502/86/2013-evitare

06.03.2014

Ora estimata: 10:00
Complet: C9p F cont
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea. Cu recurs. Pronuntata în şedinţă publică.
Document: Hotarâre 1478/2014 06.03.2014

TRIBUNALUL TELEORMAN

D: nr. 2362/87/2013 – recuperare timbru de mediu

18.09.2013

Ora estimata: 08:30
Complet: C2 CAF NCPC
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea. Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 6368 lei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule cu dobânda fiscală şi actualizată cu inflaţia de la data plăţii şi până la data achitării efective. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la această instanţă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 18.09.2013.
Document: Hotarâre 1232/2013 18.09.2013

D: 2426/87/2013 :recuperare –finalizat irevocabil

18.09.2013

Ora estimata: 08:30
Complet: C2 CAF NCPC
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea. Obligă pârâtele să restituie reclamantului suma de 5180 lei reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule. Cu recurs în 15 zile de la comunicare, ce se va depune la această instanţă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 18.09.2013.
Document: Hotarâre 1234/2013 18.09.2013

D: 2532/87/2013-

25.09.2013

Ora estimata: 08:30
Complet: C4 CAF NCPC
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea . Anulează decizia nr. 77/12.04.2013, emisă de pârâta Administraţia Finanţelor Publice Turnu Măgurele Obligă pârâtele ADMINISTRAŢIA FINANŢELOR PUBLICE TURNU MĂGURELE, DIRECŢIA GENERALĂ A FINANŢELOR PUBLICE TELEORMAN, MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR –ADMINISTRAŢIA FONDULUI DE MEDIU să plătească reclamantului IORGA MIHAELA IULIANA , suma de 2916 lei , reprezentând timbrul de mediu pentru autovehicule, achitată conform chitanţei seria TS 7, nr 1687065/12.04.2013 Obligă pârâtele să platească reclamantului suma de 46 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Cererea de recurs va fi depusă la Tribunalul Teleorman Pronunţată în şedinţă publică, azi, 25 septembrie 2013.
Document: Hotarâre 1273/2013 25.09.2013

D:6615/101/2013

06.09.2013

Ora estimata: 08:30
Complet: CD7 P/CAF
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite acţiunea formulată de reclamant . Obligă Instituţia Prefectului – Serviciul Public Comunitar, Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Mehedinţi să înmatriculeze autoturismul reclamantului marca Volkswagen Passat , serie saşiu WVWZZZ3CZ6E042702 fără plata timbrului de mediu pentru autovehicule prevăzută de O.U.G. nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule . Ia act că reclamantul nu a solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică de la 06.09.2013, la sediul Tribunalului Mehedinţi.
Document: Hotarâre 4519/2013 06.09.2013

TRIBUNALUL ………………………..
RECLAMANT: …………………………..
PARAT : ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE ……………..PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE ………………………..
OBIECT: CONTESTATIE ACT ADMINISTRATIV

DOMNULE PRESEDINTE,
Subsemnatul, ………………………., cu domiciliul………………………………,identificat prin ……………………….. formulez prezenta:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

A ADMINISTRATIEI FINANTELOR PUBLICE,,………….. PRIN DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE BUZAU cu sediul in Municipiul Buzau, Str. Unirii nr. 209 C.P. 120191 prin care solicitam:
–   Anularea actului administrativ Decizia de calcul nr. ………din data de …………..privind stabilirea timbrului de mediu pentru autovehicule
–   Restituirea sumei in cuantum de ………………..inscrise in actul administrativ contestat achitata potrivit chitantei seria ……………….plus rata dobanzii de la momentul perceperii taxei si pana in momentul restituirii ei .
–   Obligarea paratilor potrivit dispozitiilor art. 453 C. Proc. Civ la plata cheltuielilor de judecata (onorariu avocat, taxa de timbru, timbru judiciar).

ASPECTE PRELIMINARII
Luand in considerare caracterul litigiului dedus judecatii, si anume contencios administrativ, reclamantul si-a indeplinit obligatia prealabila potrivit Legii 554/2004 prin depunerea plangerii prealabile catre Administratia Finantelor Publice Buzau prin Directia Generala a Finantelor Publice …………..
Prin plangerile prealabile am solicitat anularea actului Administrativ si restituirea sumei calculate ca fiind timbru de mediu.
Concluzionand va aducem la cunostiinta faptul ca procedura prealabila a fost indeplinita de catre reclamanta in spiritul Legii 554/2004, astfel ca orice alte aspecte legate de lipsa plangerii prealabile va rugam sa le considerati neintemeiate.
Obiectul cererii de chemare in judecata se supune prevederilor art. 8 alin. 1 din Legea 554/2004 prin care “Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.”

MOTIVELE CERERII DE CHEMARE IN JUDECATA

MOTIVE DE FAPT
In fapt, subsemnatul, ………………………., a fost obligat la plata timbrului de mediu in valoare ……….catre Administratia Finantelor Publice ……….prin Directia Generala a Finantelor Publice ……..pentru un autoturism marca ……..Tip….., Categ-auto ….., Norme poluare … Serie sasiu ………………………Numar omologare ……………………..Numar identificare ……………….., an fabricatie ,,,,,, Serie carte auto…….., data primei inmatriculari……………….., conform OUG 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule.

MOTIVE DE DREPT
A.   CADRU LEGISLATIV NATIONAL
1.   art. 11 alin. 1 si 2, art. 148 alin. 2 si 4 din Constitutia Romaniei
2.   art. 1 al.1,2 al. 2 si art. 8 al. 1 din Legea nr. 554/2004
B.   CADRU LEGISLATIV INTERNATIONAL
•   Art. 6 Protocol 1 Conventia Europeana ale Drepturilor Omului
•   Art. 110 din Tratatul de Functionare a Uniunii Europene

APARARI DE FOND
Pe fondul cauzei, solicit admiterea cererii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la anularea deciziei de calcul si restituirea sumei inscrise in actul administrativ contestat plus rata dobanzii de la momentul perceperii taxei si la momentul restituirii ei .
Onorata Instanta, va rugam sa aveti in vedere faptul ca sesizarea instantei de judecata justifica interes, in sensul ca la data introducerii cererii de chemare in judecata interesul reclamantei este legitim corespunzator cerintelor legii materiale si procesuale. Interesul este legitim atunci cand se urmareste afirmarea sau realizarea unui drept subiectiv recunoscut de lege, respectiv a unui interes ocrotit de lege si potrivit scopului economic si social pentru care a fost recunoscut.
Interesul este personal si direct, adica folosul practice urmarit prin declansarea procedurii judiciare sa apartina celui care recurge la actiune. Si de asemenea interesul este nascut si actual, exista in momentul in care este formulata cererea. Prin stabilirea acestei taxe pe poluare legea incalca dreptul de proprietate, aparat atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Dreptul de proprietate, cel mai complet drept real, intruneste in mainile titularului toate atributele care, conform legii, il compun:dreptul de folosinta, dreptul de a culege fructele si dreptul de dispozitie, iar prin faptul ca se impune o taxa care este foarte mare il determina pe reclamant sa nu poata vinde autoturismul achizitionat si dispune de acesta potrivit atributelor conferite.
Potrivit art. 555 dreptul de proprietate privata este definit ca fiind dreptul titularului de a poseda , folosi si dispune de un bun in mod exclusiv , absolut si perpetuu , in limitele stabilite de lege.” Insa prin stabilirea acestei taxe autoturismul este scos din circuitul civil , in mod indirect, avand in vedere ca proprietarul nu va mai fi capabil sa o vanda, stabilindu-se o suma foarte mare reprezentand timbru de mediu. Limitele stabilite dreptului de propritate nu inseamna ca pot sa scoata un bun din circuitul civil fara a exista un motiv bine intemeiat , iar poluare nu poate duce la scoaterea unui autovehicol din circuitul civil, ducandu-se pe aceasta cale la statica economica, astfel nerealizandu-se interesele de ordin economic atat la nicel particular , dar si la nivel national. Prin stabilirea unei taxe atat de mari pentru masinile vechi se realizeaza o discriminare intre proprietari de masini si societatile comerciale care se ocupa de comercializarea masinilor noi.
Circuitul civil este liber , iar prin stabilirea acestei limite se incalca si principiul liberei circulatii a marfurilor, art. 34-36 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Articolul 36 TFUE enumeră elementele care pot fi utilizate de statele membre pentru a justifica măsurile naționale care obstrucționează comerțul transfrontalier: „Dispozițiile articolelor 34 și 35 nu se opun interdicțiilor sau restricțiilor la import, la export sau de tranzit, justificate pe motive de morală publică, de ordine publică, de siguranță publică, de protecție a sănătății și a vieții persoanelor și a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu național cu valoare artistică, istorică sau arheologică sau de protecție a proprietății industriale și comerciale.”
Jurisprudența Curții prevede și existența așa-numitelor cerințe imperative (precum cele privind protecția mediului) pe care statele membre le pot utiliza pentru a justifica măsuri naționale. Curtea de Justiție interpretează în mod restrictivlista de derogări prevăzută la articolul 36 TFUE, toate acestea referindu-se la interese neeconomice. În plus, orice măsură trebuie să respecte principiul proporționalității. Sarcina probei pentru justificarea măsurilor adoptate în conformitate cu articolul 36 TFUE revine statului membru dar, atunci când un stat membru oferă o justificare convingătoare, Comisia este cea care trebuie să demonstreze că măsurile adoptate nu sunt adecvate în acel caz specific. Iar avand in vedere ca masura luata de catre Guvern prin aplicarea acestor norme incalca principiul proportionalitatii , incalcand dispozitiile normelor comunitare .
Avand in vedere ca OUG 9/2013, privind timbrul de mediu pentru autovehicule, a fost promulgata si produce efecte directe, raportat la Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, Constitutia Romaniei, Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, Legislatia UE se pot constata urmatoarele :
a) Prin OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule s-a adoptat o noua reglementare intrata in vigoare la data de 15.03.2013 si in esenta quasi- identical cu dipozitiile Legii nr. 9/2012 aflate in vigoare de la data de 01.01.2013 si pana la abrogarea acestui act normativ de catre OUG nr. 9/2013.
Dispozitiile art. 110 TFUE prevad faptul ca “(1) Niciun stat membru nu aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare”, scopul art. 110 TFUE (3) fiind “acela de a impiedica periclitarea obiectivelor art. 28-30 TFUE prin taxarea interna discriminatorie”, Tratatul interzicand taxele vamale de import si la export, precum si taxele cu efect echivalent, produsele straine neputand fi supuse unui regim fiscal mai sever fata de produsele interne.
b) Prin OUG nr. 9/2013 s-a urmarit, in principal, gasirea unei formule legislative care sa nu mai contina deficientele vadite a celor anterioare (care instituiau o clara deficienta de tratament in favoarea produselor nationale- care nu erau supuse sarcinilor fiscale- si cele importate- care erau supuse acestor sarcini). Astfel prin OUG nr. 9/2013 legiuitorul a incercat inlaturarea vaditei diferente de tratament fiscale fata de autovehiculele importate din statele member ale Uniunii Europene in vederea punerii lor in circulatie in Romaniasi produsele nationale, prin stabilirea faptului ca timbrul de mediu se va datora si pentru produsele nationale cu privire la care nu s-au achitat sarcinile fiscale anterior prevazute de reglementarile anterioare (art. 4 alin. 1 lit. c din OUG nr. 9/2013), precum si pentru acele autovehicule pentru care, chiar daca aceste sarcini fiscale s-au aplicat, ulterior persoanele carora li s-au efectuat aceste prelevari de natura fiscala au obtinut restituirea lor ca urmare a unei proceduri judiciare (art. 4 alin. 1 lit. d din OUG nr. 9/2013).
c) Reglementarea actuala cuprinsa in art. 4 lit a) din OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu nu se afla in consonanta cu dipozitiile art. 110 TFUE in ceea ce priveste autovehiculele second-hand importate de statele member ale Uniunii Europene in vederea punerii lor in circulatie in Romania, intrucat normelor fiscale interne nu le este permis sa favorizeze vanzarea autovehiculelor second- hand nationale, corelativ, descurajand importul de vehicule second- hand similare, iar aceste dispozitii au acelasi efect favorizant fata de produsele nationale, cel putin in raport cu autovehiculele de ocazie importate din statele member ale Uniunii Europene.
Prin acest efect al OUG nr. 9/2013, persoanele care urmaresc achizitionarea unui autovehicul sunt directionate inspre dobandirea unui autovehicul national din categoria acelora nesupuse platii timbrului de mediu, in timp ce in ipoteza achizitionarii unui autovehicul dintr-un alt stat, membru al Uniunii Europene invariabil aceasta sarcina fiscala se va aplica cu ocazia primei inmatriculari a acestuia in Romania (art. 4 alin. 1 lit.a OUG nr. 9/2013).
Ca atare, caracterul indirect discriminatoriu al actualei reglementari interne, fata de produsele importate,
efect contrar dispozitiilor art. 110 TFUE care prohibesc o atare consecinta, este evident, astfel ca, raportat la cele sus- mentionate, apreciem ca dispozitiile OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu sunt contrare dispozitiilor art. 110 in ceea ce priveste autoturismele de ocazie achizitionate din alte state member unionale in vederea punerii acestora in circulatie in Romania, intrucat au drept efect favorizarea vanzarii vehiculelor de ocazie nationale exceptate de la plata timbrului de mediu (respective autovehiculele pentru acre s-au efectuat prelevarile aferente in temeiul reglementarilor anterioare, prelevari care nu au fost restituite de catre organul fiscal), descurajandu-se astfel importul produselor similare a altor state membre, aspect pe care jurisprudenta CJUE l-a sanctionat in cauza Ioan Tatu.

APARARI PROCEDURALE
Notiunea de aparare, din punct de vedere procesual are cel putin doua intelesuri semnificative.
In sens larg, prin aparare se desemneaza toate mijloacele procesuale folosite de parti:
pentru a-si atinge scopul lor procesual; prin urmare, pe parcursul unui proces nu numai paratul se apara, ci si reclamantul – toate actiunile sale incadrandu-se in apararea proprie, menita sa conduca, in final, la admiterea actiunii.
Pe cale de consecinta, considerand faptul ca am demonstrat ca taxa a fost in mod nelegal pretinsa de organele fiscale reclamantei, va solicitam sa ne admiteti actiunea raportat la cerintele art. 1 al.1,2 al. 2 si art. 8 al. 1 din legea nr. 554/2004 republicata, raportat la art. 148 al. 2 din Constituie si art. 110 din TFUE.
Sub aspectul probatoriului va rugam va ne incuviintati proba cu inscrisuri.
Solicitam judecarea cauzei in lipsa conform art. 411, alin. (1), pct. 2 teză finală Noul Cod.Proc.Civ

DATA SEMNATURA
Prin Av.Coltuc Marius Vicentiu

Domnului Presedinte al Tribunalului Buzau

ARTICOL SCRIS de avocat Andreea Opritescu,membra Cab.avocat Coltuc

Situatia proceselor cu bancile pe clauze abuzive in 2014

27 mai 202018 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

VOLKSBANK ROMANIA SA

In cazul contractelor de credit incheiate de catre imprumutati cu Volksbank, clauzele contractuale abuzive cel mai des intalnite sunt cele care [revad dreptul bancii de a percepe comisionul de risc/commission de administrare. Acesta este illegal si abuziv perceput de catre banca , instanta urmand a sanctiona cu nulitatea absoluta aceste clauze. De asemenea imprumutatii obtin restituirea comisionului platit catre Banca de la data incheierii contractului de credit pana in present, iar pentru viitor acesta este exonerate de plata, intrucat e eliminate din contract clauza contractuala.

Instantele impugn in sarcina bancii ob,ligatia de a reface graficele de rambursare. Inca o clauza abuziva intalnita in aproape toate dosarele in care imprumutatii actioneaza in instanta impotriva bancii este clauza care prevede posibilitatea acesteia de a revizui rata dobanzii curente in cazul aparitiei unor schimbari semnificative pe piata monetara, comunicand imprumutatului noua rata a dobanzii.

ALPHA BANK ROMANIA SA

Cele mai multe dintre actiunile civile demarate impotriva Alpha Bank Romania SA au ca obiect constatarea nulitatii absolute si a caracterului abuziv al clauzelor contractuale care cuprind urmatoarele prevederi:

Clauza (art. 5.1) referitoare la dobanda revizuibila periodic de catre banca , in functie de conditiile dominante ale pietei sau a modificarilor circumstantelor in care aceasta a fost initial stabilita, precum si in raport de politicile de creditare ale Bancii.
Clauza (Art. 5.3) referitoare la comisionul de administrare, calculat in procent din soldul crediutului, avand ca scop acoperirea cheltuielilor bancii pentru administrarea si monitorizarea Facilitatii.
Art. 5.8 referitoare la comisionul de risc care se aplica lunar, la soldul creditului ramas de rambursat si este inclus in rata lunara. Banca isi rezerva de asemenea dreptul de a modifica cuantumul acestui commission in cazul in care ca urmare a efectuarii propriei analize in baza normelor interne, banca apreciaza ca imprumutatul se incadreaza intr-o alta clasa de risc decat cea avuta in vedere la semnarea contractului.

PIRAEUS BANK ROMANIA

Contractele de credit incheiate de catre imprumutati cu Piraeus Bank Romania contin clause abuzive de asemenea, cele mai multe referitoare la marja bancii care are caracter variabil si posibilitatea modificarii dobanzii de catre banca conform deciziei acesteia. In unele contracte se mentioneaza ca dobanda este variabila in functie de evolutia pietei financiar bancare si/sau a costului finantarii si gestionarii creditului. Exista actiuni admise de catre instantele de judecata avand ca obiect declararea nulitatii absolute a clauzei contractuale care prevede obligatia imprumutatului de achitare a unui commision unic de acordare in cuantum de 1 % din soldul creditului. De asemenea au existat pe rolul instantei si cereri de chemare in judecata avand ca obiect declararea clauzei care prevede perceperea comisionului de reesalonare/restructurare credit ca fiind abuziva si ilegala, otiv pentru care Piraeus bank a fost obligate la restituirea acestuia si exonerarea pe viitoar de la plata lui.

RAIFFEISEN BANK SA

In ceea ce priveste banca Raiffersen Bank SA, instanta admite actiunile in sensul anularii clauzelor contractuale referitoare la posibilitatea bancii de a modifica oricand in functie de evolutia pietei financiare a dobanzii, spezelor si comisioanelor pentru serviciile prestate in functie de costurile bancii si de evolutia ratelor de dobanda pe piata financiar bancara, clause cuprinse la capitolul “dobanzi , comisioane si speze” din conditiile generale ale contractului de credit. Contractele standard incheiate de catre Raiffeisen cu consumatorii contin de cele mai multe ori comisioane de administrare. In situatiile in care se admit actiunile impotriva Raiffeisen, daca contractile contin clause abusive, Banzile sunt obligate de catre instanta la recalcularea dobanzii retroactive, de la data incheierii contractului de credit, in functie de valoarea indicelui de referinta afferent fiecarei monede in care s-a facut imprumutul. De asemenea banca e obligata sa actualizeze dobanda perceputa conform evolutiei indicelui de referinta Libor in cazul in care creditul este luat in CHF.

BANCA COMERCIALA ROMANA

Referitor la contractele de credit incheiate de catre consumatori cu BCR, unele dintre acestea contin clauze contractuale care impun in sarcina imprumutatului plata unui comision de administrare sau comision de urmarire riscuri, precum si plata unui comision de acordare

BANCA ROMANEASCA S.A Sediu Social: Str. Dinu Vintila nr. 11, etaj 4, 5, 6 si 7, sector 2, Bucuresti

In contractele de credit incheiate cu Banca sus mentionata, constituie clauze abuzive urmatoarele:

– Comision de administrare a creditului, calculat asupra sumei creditului contractat care se achita din credit la data efectuarii primei utilizari din credit (art. 6 lit. b)

– Comision de monitorizare credit: 0,2000% flat calculat asupra sumei aprobate a creditului, care se achita lunar impreuna cu rata de credit (art. 6 lit.d)

Practica judiciara favorabila – 31670/300/2012 – e in curs de solutionare recursul. In fond s-a constatat caracterul abuziv si nulitatea absoluta a clauzelor contractuale si s-a dispus in consecinta restituirea sumelor achitate cu acest temei.

OTP BANK ROMANIA S.A Sediu Social :Strada Buzeşti, nr. 66-68, sector 1, 011017 Bucureşti

In contractele de credit incheiate cu Banca sus-mentionata, constituie clauze abuzive urmatoarele:

– La data incheierii prezentului contract, dobanda curenta este de 5,7%. Dobanda se stabileste in forma procentuala de rata anuala de dobanda . Dobanda este variabila in conformitate cu politica Bancii. Dobanda poate fi modificata in mod unilateral de catre banca, luand in considerare valoarea dobanzii de referinta pentru fiecare valuta fara a exista consimtamantul imprumutatului (art. 8.1)

– In cazul in care, ca urmare a modificarii nivelului de dobanda de catre Banca, Imprumutatul nu va rambursa ratele nescadente/restul din creditul angajat si dobanzile aferente in termen de cel mult 10 zile calendaristice de la data notificarii modificarii dobanzii, se considera ca acesta a acceptat noul procent de dobanda

– Pentru creditul acordat banca percepe urmatoarele taxe si comisioane: a) comision de acordare in cuantum de 2.00% din suma initiala. Comisionul de acordare se retine in valuta creditului de catre Banca din creditul acordat la momentul in care creditul este pus la dispozitia imprumutatului si se calculeaza la valoarea creditului. (art.9.1)

Practica judiciara favorabila – obliga parata la stabilirea marjei fixe a bancii cu precizarea periodicitatii si/sau a conditiilor in care survine modificarea ratei dobanzii variabile, atat in sensul majorarii cat si in sensul reducerii acesteia, cat si la stabilirea elementelor care intra in formula de calcul a dobanzii variabile si valoarea acestora. Obligarea intimatei sa recalculeze dobanda perceputa in temeiul contractului dupa urmatoarelea formula: marja fixa + indicele de referinta. Obligarea acesteia sa plateasca echivalentul sumelor de bani percepute in plus cu titlu de dobanda plus cheltuielile de judecata. (14 din 18 admise pe Bucuresti).

UNICREDIT TIRIAC BANK S.A Sediu Social: Bd. Expozitiei Nr.1F, Sect 1, Bucuresti,

La nivelul Mun. Bucuresti, cu precadere in sect. 1 Bucuresti (sediul central al Bancii), actiunile in constatarea clauzelor abuzive sunt relativ reduse ca numar in comparatie cu celelalte banci. De asemenea, putinele cereri de chemare in judecata impotriva Unicredit Tiriac Bank la nivelul Mun. Bucuresti sunt respinse de catre instanta ca fiind neintemeiate.

ING BANK Sediu SocialCladirea Crystal Tower, Bulevardul Iancu de Hunedoara 48, Sect.1 Bucuresti

La nivelul Municipiului Bucuresti, se regasesc de asemenea putine procese inregistrate avand ca obiect clauzele abuzive inserate in contractele de credit.

CREDIT EUROPE BANK NV prin mandat Sc Credit Europe Ipotecar IFN SA –Sediu social Bucuresti, Sector 6, b=dul Timisoara, nr. 26Z, Anchor Plaza, corp C, etaj 7

Desi in principal practica judiciara a fost nefavorabila consumatorilor care au chemat in judecata la instantele din Bucuresti Credit Europe Bank, se intrevad si solutii de admitere pronuntate de judecatori (dosar nr.22427/303/2012 – castigat in fond la Judecatoria Sector 3 si ramas irevocabil in fata Tribunalului Bucuresti)..

Clauzele abuzive inserate in astfel de contracte, sunt urmatoarele

– Pentru plata cu intarziere a oricaror sume ce decurg din prezentul contract, imprumutatul se obliga sa plateasca dobanda majorata creditorului, in cuantum de 10% p.a, peste dobanda dobanda curenta stabilita conform contractului.(art. 4.4)

– Comisionul de administrare lunar (art. 5.1 lit. c)

– Creditorul va putea sa revizuiasca cuantumul comisioanelor pe parcursul derularii creditului in functie de politica sa de creditare, acestea urmand a fi aduse la cunostinta imptumutatului.

– Imprumutatul/codebitorul renunta la beneficiul termenului.In consecinta, CEI isi rezerva dreptul de a declara scadent creditul inainte de termen in vederea recuperarii datoriilor imprumutatului fata de CEI, in cazul neindeplinirii oricaror obligatii a imprumutatului fata de creditor, la termenele si in conditiile prevazute in prezentul contract,. CEI poate cere imprumutatului conform intregului contract intreaga suma datorata debitandu-i toate conturile pentru recuperarea creantelor sale si va proceda la executarea garantiilor.(art. 8.14)

– Neindeplinirea obligatiilor contractuale ale imprumutatului/codebitorului fata de creditor, la termenele si in conditiile contractului conbstituie cazuri de culpa. La aparitia oricarui caz de culpa, creditorul va declara toate obligatiile ce decurg din contract scadente si exigibile, trecand la executarea silita, (art. 8.15).

BANCA TRANSILVIA S.A Sediul Social: Cluj-Napoca, str. Gh. Baritiu, nr. 8, jud. Cluj

Impotriva bancii sus mentionate nu au existat numeroase cereri de chemare in judecata avand ca obiect constatarea caracterului abuziv si nulitatea absoluta a clauzelor inserate in contractul de credit.

Studiul a fost realizat de avocat Ioana Sturza si avocat Anca Margineanu,membre Cab.avocat Coltuc

De ce si timbrul de mediu incalca legislatia UE?Parere legala timbru de mediu

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

In ceea ce priveste taxa auto, fiind reglementata obligativitatea achitarii acesteia la inmatricularea autoturismelor, aceasta a fost statuata in nenumarate randuri ca fiind nelegala si in contradictie cu normele Uniunii Europene. Astfel, atat in cazul taxei de poluare, reglementata de OUG 50/2008, al taxei pentru emisii poluante, reglementate de Legea 9/2012, cat si in cazul timbrului de mediu, reglementat prin Legea 9/2013, au fost starnite in conceptia colectiva nemultumiri profunde, generate de obligativitatea de a fi supusi unor masuri discriminatorii fata de normele Uniunii Europene, cu atat mai mult cu cat instantele de judecata s-au pronuntat si se pronunta intr-o masura din ce in ce mai mare in acest sens.

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a declarat in mod direct taxa pentru emisii poluate (Legea 9/2012), cea care a preluat aproape in intergalitate prevederile OUG 50/2008, ca fiind nelegala, stabilind o jurisprudenta consolidata in aceste tipuri de litigii. Astfel, CJUE a stabilit ca taxa de poluare este in contradictie vadita cu normele comunitare, astfel incat cetatenii romani nu sunt datori sa achite o taxa pentru masinile achizitionate in Uniunea Europeana, intrucat Romania este deja stat membru UE. In sprijinul acestor argumente a fost invocat art. 110 TFUE , deoarece taxa auto privind inmatricularea autoturismelor reprezinta un obstacol in calea liberei circulatii a marfurilor in cadrul Comunitatii, iar reglementarea acesteia nu poate fi justificata prin satisfacerea unor cerinte obligatorii ale interesului public. De asemenea, prin aceste reglementari se descurajeaza punerea in circulatie, in statul membru, a unor vehicule de ocazie cumparate din alte state membre, fara a descuraja, insa, cumpararea unor vehicule de ocazie avand aceeasi vechime si aceeasi uzura de pe piata nationala.

OUG 9/2013 privind timbrul de mediu a abrogat Legea 9/2012 privind taxa pentru emisii poluate. Si de aceasta data, s-a stabilit ca obligatia de plata a taxei de prima inmatriculare intervine: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7; c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale în vigoare la momentul înmatriculării; d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei de poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Aceasta noutate legislativa a fost emisa fara a aduce modificari de substanta fata de reglementarile anterioare. Timbrul de mediu poate fi recuperat prin intermediul unei actiuni in instanta, intemeiata pe motivatii obiective, respectiv caracterul nelegal si discriminatoriu fata de normele Uniunii Europene.

Nu ar trebui sa fie o surpriza in conceptia colectiva faptul ca si aceasta taxa se recupereaza, deoarece sunt de notorietate prevederile acesteia care stabileste un regim fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse in Romania din Comunitatea Europeana in scopul reinmatricularii lor in Romania, in situatia in care acestea au fost deja inmatriculate in tara de provenienta, in timp ce pentru autovehiculele inmatriculate deja in Romania taxa nu se mai percepe cu ocazia vanzarii ulterioare. In acest sens, se tinde la o diminuare a introducerii in Romania a unor autoturisme achizitionate second-hand intr-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumparatorii fiind determinati din punct de vedere fiscal sa achizitioneze autovehicule noi produse in Romania.

De asemenea, prin instituirea timbrului de mediu, se incalca dreptul de proprietate, aparat atat de Constitutia Romaniei, cat si de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Astfel, Curtea Europeană de Justiţie în cazul Van Gend en Loos (1963) stabileste o noua ordine juridica in dreptul international, caracterizata prin faptul ca are efect direct si se bucura de suprematie, raportat la ordinea juridica interna. In sprijinul aceste afirmatii invocam si prevederile art. 148 alin.2 din Constitutia Romaniei, unde se prevede expres faptul ca tratatele constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne. In acelasi sens este reglementat si art. 4 din Noul Cod Civil, stabilind aplicarea prioritara a normelor comunitare in raport cu reglementarile interne.

In acelasi sens s-a pronuntat instanta in cazul unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, Dosarul nr. 25258/3/CA/2013, stabilind, in cuprinsul sentintei, faptul ca tranzactiile cu autovehicule interne sunt favorizate fata de importuri atat timp cat cele interne, care privesc autovehicule pentru care nu s-a achitat nicio taxa pe poluare, pot ocoli cu usurinta transferul oficial de proprietate astfel ca taxa sa nu fie achitata, in defavoarea autovehiculelor importate pentru care actele de transfer de proprietate nu se pot ocoli in mod legal. De asemenea, instanta a stabilit, in motivarea sentintei, faptul ca: “Prevederile OUG 9/2013 impun timbrul de mediu autovehiculelor aflate la prima inmatriculare in Romania, o astfel de taxa nefiind perceputa pentru autovehiculele inmatriculate sau care au fost inmatriculate anterior in Romania si apoi reintroduse in tara”.

Dupa cum a considerat si instanta in cauza citata, “prevedrerile OUG 9/2013 incalca art. 110 din Tratatul C.E., instanta fiind obligata sa dea intaietate prevederilor comunitare, lasand inaplicabil dreptul intern incompatibil legislatiei comunitare, principiu statuat de Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene cu prilejul solutionarii cauzei Administrazione delle finanze dellostato/Simmenthal, nr. c106/77”.

In concluzie, asa cum s-a conturat o jurisprudenta favorabila in privinta taxei de poluare si a taxei pentru emisii poluate, se recupereaza si timbrul de mediu, datorita faptului ca cele trei dispozitii legislative cuprind reglementari foarte asemanatoare, ceea ce genereaza pronuntarea unui flux de sentinte favorabile din ce in ce mai mare, celor care au efectuat plati nedatorate statului, avand ca obiect timbrul de mediu.

articol scris de catre avocat Cristina Onofrei-membra Cab.avocat Coltuc

Procedura recunoaşterii învinuirii.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI CODUL DE PROCEDURA PENALA 2014

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Raportat la reglementarea anterioară, NCPP aduce, pe de o parte, o serie de elemente de noutate însă, pe de altă parte, nu aduce o rezolvare certă unor chestiuni interpretabile din legislaţia anterioară; potrivit art. 396 NCPP, inculpatul poate beneficia de reducerea

limitelor de pedeapsă şi în anumite cazuri în care s-a efectuat cercetarea judecătorească propriu – zisă; art. 375 alin. (1) NCPP se referă la „ascultarea inculpatului”, spre deosebire de reglementarea anterioară [art. 3201 alin. (3) CPP] care se referea la „audierea inculpatului”.

Rolul activ al instanţei în noua legislaţie penală.Ce elemente concrete în legătură cu anturajul şi mediul din care provine inculpatul pot fi luate în considerare în vederea luării măsurii arestării preventive?

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Principiul rolului activ al instanţei de judecată nu mai este reglementat în mod expres în NCPP. Cu toate acestea, instanţa poate întreprinde din oficiu unele acţiuni / lua unele măsuri în vederea aflării adevărului şi justei soluționări a cauzei, ca de exemplu:

administrare de probe [art. 374 alin. (7) şi alin. (10) NCPP, art. 376 alin. (4) NCPP], schimbarea încadrării juridice [art. 377 alin. (4) NCPP, art. 386 NCPP], adresarea de întrebări persoanelor audiate în faţa instanţei.

Măsurile asigurătorii în noul Cod de Procedură penală.Ce elemente concrete în legătură cu anturajul şi mediul din care provine inculpatul pot fi luate în considerare în vederea luării măsurii arestării preventive?

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Noua reglementare a măsurilor asigurătorii în Codul de procedură penală tinde către stabilirea cât mai exactă a scopului acestora, a bunurilor ce pot fi supuse sechestrului, o individualizare a modalităţilor de contestare, dar şi a condiţiilor în care se poate proceda la

valorificare lor. Noile dispozitii nu schimbă conceptual sau structural măsurile asigurătorii, având ca scop mai degrabă o clarificare a impedimentelor practice survenite sub imperiul vechiului cod.

Pot fi elementele ce ţin de anturajul şi mediul din care provine inculpatul hotărâtoare în vederea luării măsurii arestării preventive?Ce elemente concrete în legătură cu anturajul şi mediul din care provine inculpatul pot fi luate în considerare în vederea luării măsurii arestării preventive?

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Niciodata .Trebuie coroborate cu alte probe

Ce elemente concrete în legătură cu anturajul şi mediul din care provine inculpatul pot fi luate în considerare în vederea luării măsurii arestării preventive?Ce elemente concrete în legătură cu anturajul şi mediul din care provine inculpatul pot fi luate în considerare în vederea luării măsurii arestării preventive?

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Da pot fi luate credem noi.

În lumina prevederilor art. 223 alin. (2) NCPP, cât de solid trebuie să fie probată fapta pentru a se constata existenţa suspiciunii rezonabile că inculpatul a săvârşit infracţiunea?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Noi credem ca trebuie sa existe probe intotdeauna.

Arestarea preventivă în cursul urmăririi penale.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Art. 223 alin. (2) NCPP prevede că măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată în situaţiile în care din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit una din infracţiunile menţionate de textul de lege sau pentru care legea prevede pedeapsa

închisorii de 5 ani sau mai mare. A doua condiţie care trebuie îndeplinită în mod cumulativ este constatarea necesităţii privării de libertate a inculpatului, constatare care se face prin evaluarea elementelor prevăzute de textul de lege, printre care anturajul şi mediul din care provine inculpatul, precum şi alte împrejurări privitoare la persoană acestuia.

Intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală împarte judecătorii în trei categorii, dintre care una este destinată exclusiv pentru judecarea, în faza de urmărire penală, a cererilor de arestare, de percheziție, de interceptare sau măsuri asigurătorii.

Conform NCPP, judecătorul de drepturi și libertăți are în mână pâinea și cuțitul într-un dosar penal aflat în curs de urmărire penală, fiind cel care permite procurorului să întreprindă sau nu anumite acțiuni, inclusiv să pătrundă în domiciliul unui suspect, pentru punerea în executare a unui mandat de aducere.

Judecătorii de drepturi și libertăți vor activa în fiecare instanță, în regim non-stop, și nu vor putea judeca dosarele decât în faza de urmărire penală, pe anumite cereri ale procurorului, devenind incompatibili să judece în fond o cauză. De exemplu, dacă procurorul vrea să intercepteze un suspect, va primi sau nu mandat de interceptare de la judecătorul de drepturi și libertăți.

Interceptările, conturile, perchezițiile, la mâna judecătorului de drepturi și libertăți

Interceptările comunicațiilor și supravegherea tehnică se pot face de către procuror numai cu autorizarea dată de judecătorul de drepturi și libertăți, numai dacă probele nu pot fi strânse în niciun alt fel și dacă imixtiunea în viața privată a suspecților este proporțională cu gravitatea faptei de care aceștia sunt acuzați. În cazuri urgente, la fel ca în actualul Cod de Procedură Penală, procurorul poate emite o ordonanță pentru 48 de ore, în baza căreia să intercepteze, după care este obligat să solicite confirmarea judecătorului de drepturi și libertăți. De asemenea, procurorul nu poate, cu excepția celor 48 de ore de urgență, reține, preda sau percheziționa corespondența și alte trimiteri poștale, dacă nu are autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți.

Percheziția domiciliară și cea informatică sunt alte două măsuri pe care procurorul poate să se bazeze în cadrul unui dosar penal numai cu autorizarea judecătorului de drepturi și libertăți. Conform Noului Cod, procurorul va avea nevoie de mandat de la judecător și pentru a cere de la companiile de telefonie publică datele pe care acestea sunt obligate prin lege să le păstreze, date ce nu includ conținutul conversațiilor, dar și pentru a obține de la instituții financiare date despre existența și conținutul conturilor unui suspect.

„Acoperiții” și colaboratorii filmează cu acordul judecătorului

Mai mult, în cazuri de crimă organizată, în care procurorii folosesc investigatori sub acoperire, aceștia nu au voie să filmeze, să facă fotografii sau să înregistreze audio dacă nu au mandat de la judecătorul de drepturi și libertăți. Cu alte cuvinte, procurorul este cel care dispune ca în cauză să fie introdus un investigator sub acoperire, acesta poate culege informații, dar nu prin mijloace tehnice dacă nu are mandat de la judecător. Această restricție li se va aplica, potrivit NCPP și „colaboratorilor”, adică oamenilor care sunt de acord să strângă informații și probe pentru organele de urmărire penală, nici aceștia neputând să filmeze, să înregistreze audio sau să fotografieze dacă procurorul nu are aprobare de la judecătorul de drepturi și libertăți.

Procurorul poate sparge ușa martorului pentru executarea mandatului de aducere, cu avizul judecătorului

Mandatul de aducere va fi emis, ca și până acum, în cursul urmăririi penale de către procuror, iar în faza de judecată, de instanță. Însă, noutatea pe care o aduce NCPP este că procurorul poate sparge la 3 dimineața ușa unui martor, pentru a-l aduce la audieri, cu condiția să aibă avizul judecătorului de drepturi și libertăți. Odată luat prin constrângere, martorul sau inculpatul pot fi ținuți la organul de urmărire penală maximum opt ore, dacă între timp nu a fost dispusă reținerea.

Arestarea, controlul judiciar, controlul pe cauțiune și arestul la domiciliu, dispuse de judecător

Judecătorul de drepturi și libertăți este cel care decide, la cererea procurorului, dacă inculpatul trebuie sau nu să fie arestat preventiv, sau dacă acesta poate rămâne în arest la domiciliu. În ceea ce privește arestul preventiv, nu există mari deosebiri în Noul Cod de Procedură Penală față de actualul cod, însă arestul la domiciliu este o noutate pentru România. Astfel, conform NCPP, judecătorul de drepturi și libertăți poate dispune împotriva unui inculpat să stea în casă, mai puțin pentru perioada de timp necesară pentru a merge la școală sau la muncă, acesta putând dispune și ca inculpatul să poarte o brățară de monitorizare. Atât procurorul, cât și judecătorul de drepturi și libertăți pot dispune controlul judiciar și controlul judiciar pe cauțiune, ca măsuri preventive.

Cum se aplică legea penală mai favorabilă în cazul infracțiunilor contra persoanei? PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Situaţia tranzitorie în succesiunea legilor penale există dacă, de la data săvârşirii infracţiunii (mai larg, a faptei prevăzute de legea penală), când ia naştere raportul juridic penal de conflict, şi până la stingerea acestui raport prin executarea sau considerarea ca executată a sancţiunii dispuse, iar uneori până la înlăturarea consecinţelor condamnării prin reabilitare, au intervenit una sau mai multe legi penale. Legea aplicabilă este în toate cazurile legea cea mai blândă.

În cazul liberării condiţionate, suspendării executării pedepsei sub supraveghere etc., situaţia tranzitorie se creează, de asemenea, la data săvârşirii infracţiunii şi durează până la executarea sau considerarea ca executată a sancţiunii. Intervenţia legiuitorului, în intervalul suspendării executării pedepsei sau al liberării condiţionate etc., prin adoptarea unei legi penale care modifică instituţia în cauză, face ca determinarea legii aplicabile să se efectueze potrivit regulilor înscrise în art. 15 alin. (2) din Constituţie şi ale Codului penal, independent de data la care hotărârea de condamnare a rămas definitivă.

Situaţiile tranzitorii sunt acele cazuri când, de la săvârşirea infracţiunii şi până la încetarea efectelor hotărârii de condamnare, se succed mai multe legi penale care reglementează acelaşi raport penal de conflict. Extraactivitatea sau mitior lex nu se aplică în cazul incidenţei principiului activităţii legii penale, deoarece acest principiu exclude aplicarea legii unor raporturi anterioare sau posterioare intrării legii în vigoare.

Care sunt noutățile în materia infracțiunilor contra persoanei?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

In privinta infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal a fost restructurata reglementarea, prin eliminarea unor forme agravate sau elemente de agravare care nu se justificau, si introducerea altora, menite a acoperi lacunele in reglementare.

Astfel, spre exemplu, s-a renuntat la agravanta incidenta in cazul in care in schimbul eliberarii se cere un folos, in acest caz urmand a opera regulile concursului de infractiuni intre lipsirea de libertate si santaj. Tot astfel, atunci cand viata persoanei este pusa in pericol va exista un concurs de infractiuni, fara a fi necesara mentinerea unei agravante cu acest continut

Art. 203 Lipsirea de libertate in mod ilegal

(1) Lipsirea de libertate a unei persoane in mod ilegal se pedepseste cu inchisoare de la unu la 7 ani.

(2) Se considera lipsire de libertate si rapirea unei persoane aflate imposibilitatea de a-si exprima vointa ori de a se apara.

(3) Daca fapta a avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 15 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi .

(4) Tentativa la infractiunile prevazute in alin. (1) si (2) se pedepseste.

Art. 204 Amenintarea

(1) Amenintarea cu savarsirea unei infractiuni sau cu producerea unei vatamari injuste a unui drept sau interes legitim, indreptata impotriva sa ori a altei persoane, daca aceasta are aptitudinea de a alarma, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.

(2) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Art. 205 Santajul

(1) Constrangerea unei persoane sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, in scopul de a dobandi in mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

(2) Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata ori pentru un membru de familie al acesteia, in scopul prevazut in alin. (1).

(3) Daca faptele prevazute in alin. (1) si (2) au fost comise in scopul de a dobandi in mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 7 ani.

Art. 206 Hartuirea

(1) Fapta persoanei care, in mod repetat, urmareste victima ori ii supravegheaza locuinta, locul de munca sau alte locuri frecventate de catre aceasta, cauzandu-i astfel o stare de temere, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 6 luni sau cu amenda.

(2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicari prin mijloace de transmitere la distanta, care prin frecventa sau continut alarmeaza victima, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

(3) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Si timbru de mediu incalca legislatia Uniunii Europene.Tribunalul Bucuresti a decis

27 mai 202017 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Si timbru de mediu incalca legislatia Uniunii Europene.Tribunalul Bucuresti a decis

Magistraţii au decis Timbrul de mediu poate fi recuperat prin instanţa de judecată

Obligaţia de plată a timbrului intervine o singură dată

Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a declarat ilegală taxa auto din 2012! În acest context, cei care şi-au înmatriculat automobilele achitând birul mai sus precizat se pot îndrepta către sediile Administraţiilor Finanţelor Publice pentru demararea procedurilor de recuperare a banilor. Taxa auto a fost eliminată la data de 15 martie 2013, zi în care a intrat în vigoare timbrul de mediu, acesta fiind valabil şi în prezent. Timbrul de mediu a venit doar în ajutorul celor care doresc să-şi înmatriculeze în România maşinile dotate cu motoare mici, pe benzină. El a închis, aproape complet, portiţa prin intermediul căreia taxa auto 2012 era anulată de judecători, statul fiind astfel obligat să înmatriculeze maşinile fără a încasa vreun leu. Chiar şi aşa, conform portalului instanţelor de judecată, un cetăţean a reuşit imposibilul

Vezi hotararea aici
https://www.coltuc.ro/blog/timbru-de-mediu-castigat-tribunalul-bucuresti-2014/

Cine scapă…

Timbrul nu se aplică autovehiculelor aparţinând misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, şi nici celor special modificate în scopul conducerii de către persoanele cu handicap, precum şi în scopul preluării şi transportării persoanelor cu handicap grav sau accentuat. Lista maşinilor excluse de la plata noii taxe este continuată de cele destinate a fi utilizate de forţele armate, de forţele de securitate ale statului, de poliţie, de jandarmerie, de poliţia de frontieră şi de pompieri, dar şi de cele destinate serviciilor de ambulanţă şi medicină, de autovehiculele speciale echipate corespunzător pentru acordarea ajutorului de urgenţă, precum şi de autovehiculele speciale destinate serviciilor de descarcerare şi de stingere a incendiilor. Mai mult decât atât, vor scăpa de timbru şi autovehiculele dotate cu cutie de viteze care poate funcţiona în regim automat deţinute de persoanele cu handicap.

Justificarea instantei

Instanţa reţine că potrivit art. 7 din Ordinul nr. 150 /2006 emis de M.A.I., înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară se efectuează pe baza mai multor documente printre care şi dovada plăţii timbrului de mediu conform OUG nr. 9/2013.

La data de 15 martie 2013 a intrat în vigoare OUG nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule fiind abrogată Legea nr. 9/2012 aflată în vigoare de la data de 1 ianuarie 2013 și până la adoptarea noului act normativ.

Potrivit dispoziţiilor art. 4 din OUG nr. 9/2013, timbrul de mediu se datorează: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorităţii competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare; b) la reintroducerea în parcul auto naţional a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduală a timbrului, în conformitate cu prevederile art. 7; c) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa de poluare pentru autovehicule sau taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, potrivit reglementarilor legale în vigoare la momentul înmatriculării; d) cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, taxei de poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

Se reţine că legiuitorul român a ajuns la adoptarea OUG nr. 9/2013 după ce anterior a înţeles să adopte mai multe acte normative în acelaşi domeniu care, în final, au ajuns să fie considerate de instanţa comunitară ca fiind neconforme cu legislaţia europeană.

Aşa cum rezultă din analiza legislaţiei române adoptată de-a lungul timpului (Legea nr. 571/2003, OUG nr. 50/2008 cu toate modificările, Legea nr. 9/2012, OUG nr. 1/2012), obligaţia de plată a taxei de primă înmatriculare sau taxă de poluare sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a existat pentru mai multe categorii de autovehicule, două fiind cele care au suscitat opinii divergente, respectiv cele achiziţionate second-hand dobândite de un prim proprietar din România cu ocazia înscrierii în evidențele autorităţii competente, potrivit legii, atribuirii unui certificat de înmatriculare și a unui număr de înmatriculare, precum și cele rulate care au fost înmatriculate deja în România și care fac obiectul unor tranzacţii de vânzare-cumpărare și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu fac parte din categoria exceptate sau scutite de la plata acestor taxe sau taxa pe emisii poluante (art. 4 alin. 1 lit. a ,alin. 2 din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule).

Din preambulul diferitelor acte normative adoptate de legiuitorul român rezultă că printre motivele care au determinat executivul să le adopte au fost avute în vedere impactul pe care măsurile dispuse prin aceste acte normative privind taxa de primă înmatriculare, taxa pe poluare pentru autovehicule sau pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule le-ar fi avut în plan economic și social ,consecinţele negative asupra modului de aplicare a taxării autovehiculelor aflate în categoria celor reglementate de aceste prevederi legale precum și necesitatea simplificării procedurii aplicării taxei.

În mod evident, prin adoptarea OUG. nr. 9/2013 s-au încălcat principiile liberei circulaţii a mărfurilor, neutralităţii impozitării interne si s-a creat o discriminare la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunităţii europene și produsele de pe piaţa internă, fiind nerespectate prevederile art. 90 din Tratatul Uniunii Europene (art. 110 TFUE)

Scopul art. 110 TFUE este acela de a împiedica periclitarea obiectivelor art. 28-30 TFUE prin taxarea internă discriminatorie.

Potrivit jurisprudenţei CJUE, interdicţia prevăzută la articolul 110 TFUE trebuie să se aplice de fiecare dată când un impozit fiscal este de natură să descurajeze importul de bunuri provenind din alte state membre favorizând produsele naţionale.

Articolul art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că statelor membre nu le este permis să instituie noi taxe care au ca obiect sau ca efect descurajarea vânzării de produse importate în favoarea vânzării de produse similare disponibile pe piaţa naţională și introduse pe această piaţă înainte de intrarea în vigoare a taxelor menţionate.

Se consideră că, în mod aparent, prin adoptarea OUG nr. 9/2013 este înlăturată discriminarea la momentul înmatriculării între produsele provenite din alte state membre ale comunităţii europene și produsele de pe piaţa internă deoarece, în realitate, aplicarea unor taxe cu titulatura de timbru de mediu în cuantumuri destul de însemnate pentru cele achiziţionate second-hand dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene conduce în mod evident la diminuarea livrărilor intracomunitare de autovehicule și încurajarea producţiei interne de astfel de bunuri și achiziţionarea lor, o asemenea măsura intrând în categoria celor cu efecte restrictive din punct de vedere cantitativ.

Deşi, modalitatea de calcul a timbrului de mediu pentru autovehiculele second-hand achiziţionate din afara României și cele similare de pe piaţa internă este, cel puţin, identică, se apreciază că în mod indirect s-a creat un tratament favorabil celor produse în România având în vedere că, în contextul intenţiei legislativului de înnoire a parcului auto naţional cu autovehicule produse în țara noastră, cele mai multe autovehicule indigene sunt noi, din categoria Euro 4, Euro 5 pentru care cuantumul timbrului de mediu pentru autovehicule este mai mic comparativ cu cele achiziţionate din spaţiul intracomunitar, numărul tranzacţiilor de vânzare-cumpărare cu autovehiculele deja înmatriculate în România și pentru care nu s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003 sau taxa pe poluare pentru autovehicule, sau taxa pe emisii poluante fiind infim.

Este adevărat că statele membre ale Uniunii Europene au libertatea de a stabili taxe pentru activitatea de comerţ cu bunuri importate însă este necesar ca efectul economic al unei astfel de norme asupra circulaţiei bunurilor importate să nu intre în conflict cu legislaţia comunitară, aici intervenind rolul judecătorului naţional de a verifica respectarea principiului egalităţii de tratament între cele două categorii de mărfuri .

Pornind de la ideea că Uniunea Europeană doreşte liberalizarea pieţelor si înlăturarea oricăror obstacole în calea liberei circulaţii a mărfurilor, personal, ţinând cont de contextul economico-social, de amploarea pieţei auto din România, tendinţa cetăţenilor români de a achiziţiona autovehicule second-hand din alte state membre ale spaţiului intracomunitar deoarece se realizează egalitatea între preţ si calitate, se consideră că prin actuala reglementare s-au impus măsuri cu caracter restrictiv din punct de vedere cantitativ, măsuri interzise de legislaţia comunitară.

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, în jurisprudenţa sa constantă, a statuat că articolul 110 TFUE reprezintă o completare a dispoziţiilor privind eliminarea taxelor vamale şi a taxelor cu efect echivalent. Această dispoziţie are drept obiectiv asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele membre în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricărei forme de protecţie care poate decurge din aplicarea unor impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre (Hotărârile Brzeziński C-313/05 şi Krawczyński C 426/07).

În materie de impozitare a autovehiculelor de ocazie din import, articolul 90 CE (actualul art. 110) vizează garantarea neutralităţii depline a impozitelor interne faţă de concurenţa dintre produsele care se află deja pe piaţa internă şi produsele din import (Hotărârea din 20 septembrie 2007, Comisia/Grecia, C 74/06). În plus, un sistem de impozitare nu poate fi considerat compatibil cu articolul 90 CE decât dacă este organizat astfel încât să excludă orice posibilitate ca produsele importate să fie supuse unor impozite mai mari decât produsele naţionale şi, prin urmare, să nu producă în niciun caz efecte discriminatorii (Hotărârea Brzeziński).

Prin urmare, şi în forma actuală legislativă, respectiv OUG nr. 9/2013 , stabileşte indirect, pentru produsele provenind din Uniunea Europeană, impuneri interne superioare celor stabilite pentru produsele naţionale similare. Reglementată în acest mod, timbrul de mediu diminuează sau este destinată să diminueze introducerea în România a unor autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru al Uniunii Europene, cumpărătorii fiind orientaţi din punct de vedere fiscal să achiziţioneze autovehicule noi produse în România.

De altfel, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene prin Hotărârea din 7 aprilie 2011 în Cauza C-402/09 Tatu şi prin Hotărârea din 7 iulie 2011 în Cauza C263/10 Nisipeanu a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulaţie în statul membru menţionat a unor vehicule de ocazie cumpărate din alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeaşi vechime şi aceeaşi uzură de pe piaţa naţională.

Ca atare, şi actualul act normativ este contrar art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunităţii Europene, întrucât este destinat să facă mai puţin atractivă opţiunea de a introduce în România autovehicule second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, favorizând astfel achiziţionarea autovehiculelor noi produse în România.

Instanţa reţine că TFUE a creat ”o nouă ordine juridică” în dreptul internaţional (denum ită astfel de Curtea Europeană de Justiţie în cazul Van Gend en Loos, 1963), caracterizată prin faptul că are efect direct şi se bucură de supremaţie (prioritate) în raport cu ordinea juridică internă. Aceste principii au fost consacrate şi de art. 148 alin. 2 din Constituţia României, potrivit cărora prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faţa de dispoziţiile contrare din legile interne. Astfel, având în vedere că dispoziţiile art. 110 din Tratatul de funcţionare a UE prevalează faţă de dispoziţiile contrare cuprinse în OUG nr. 9/2013 , precum şi faptul că, instituţiile statului, deci inclusiv Instituţia Prefectului, sunt obligate a da prioritate regulilor de drept comunitar, se apreciază că, pârâta, nu poate invoca dispoziţiile art. 7 din Ordinul nr. 150/2006 pentru a refuza înmatricularea, dacă restul condiţiilor prevăzute de lege sunt îndeplinite.

articol scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu
www.coltuc.ro
avocat@coltuc.ro
0745150894
Instalati aplicatiile Line,Skype si WHATSAPP Noi avem urmatoarele date: -pentru aplicatia LINE – Cab.av.Coltuc si numarul 0745150894 – pentru aplicatia Skype – user avocatcoltuc – pentru aplicatia Whatsapp – numarul 0745150894.Ne vedem si auzim gratuit pe telefon

Noul Cod Penal si Procedura Penala 2014 pe intelesul tuturor.Nu trebuie sa fiti avocati sa intelegeti

20 martie 202317 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Infracţiunea are o nouă definiție: fapta prevăzută de legea penală (Codul penal și legile speciale cu dispoziții penale), comisă cu vinovăție (intenție, culpă, praeterintenție), nejustificată (sunt cauze justificative: legitima apărare, starea de necesitate, exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligații, consimțământul persoanei vătămare) și imputabilă celui care a săvârșit-o (sunt cauze de neimputabilitate: constrângerea fizică, constrângerea morală, excesul neimputabil, minoritatea făptuitorului, iresponsabilitatea, intoxicația, eroarea, cazul fortuit).

Faze procesuale şi organe judiciare

Procesul penal va avea patru faze: urmărirea penală (care se desfăşoară cu privire la faptă imediat după sesizare, şi apoi cu privire la persoana), camera preliminară, judecata (în primă instanţă şi, eventual, în calea de atac a apelului) şi executarea a hotărârii judecătoreşti definitive.

Organele de urmărire penală sunt procurorul şi organele de cercetare penală (cele ale poliţiei judiciare şi cele speciale). În cursul urmăririi penale, drepturile omului sunt ocrotite în mod special: măsurile preventive, măsurile asigurătorii, măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, percheziţia, folosirea tehnicilor speciale de supraveghere vor fi autorizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi, care apoi devine incompatibil să soluţioneze cauza pe fond. Acest judecător, la cererea procurorului, procedează şi la audierea anticipată a martorului dacă există riscul să nu mai poată fi audiat ulterior în faza de judecată.

Legalitatea probelor administrate şi a trimiterii în judecată sunt verificate în termen de cel mult 60 zile de la sesizarea instanţei de către un judecător în cadrul activităţii de cameră preliminară, eliminându-se astfel posibilitatea ca mai târziu dosarul să fie returnat de instanţa de judecată la procuror.

Judecata revine completului de judecată alcătuit dintr-un judecător în primă instanţă (3 la ICCJ) şi doi judecători în apel (5 la ICCJ).

Competenţă:

S-a restrâns categoria infracţiunilor pentru care procurorul era obligat să efectueze urmărire penală proprie.

Tribunalul nu va mai judeca căi de atac, ci de la Judecătorii şi Tribunale, hotărârile vor fi apelate doar la curtea de apel. Se desfiinţează Tribunalul Militar Teritorial şi parchetul aferent. Dacă urmărirea penală este efectuată de DNA, procurorul DNA trebuie să participe la soluţionarea oricărei plângeri, cereri, contestaţii.

După începerea cercetării judecătoreşti nu mai este posibilă declinarea de competenţă decât în favoarea unei instanţe superioare. Dacă un demnitar al statului este judecat de ICCJ, demisia lui din acea calitate nu va mai atrage schimbarea instanţei, dacă fapta are legătură cu atribuţiile de serviciu sau deja s-a pronunţat prima hotărâre. Justiţia este lăsată aproape de cetăţean chiar şi în caz de strămutare: astfel, un dosar se poate muta de ICCJ de la o curte de apel doar la o alta învecinată, iar strămutarea de la o judecătorie sau un tribunal se dispune de curtea de apel doar la o instanţă din circumscripţia ei şi numai pentru suspiciuni care vizează imparţialitatea tuturor judecătorilor instanţei. Şi procurorul poate cere de acum recuzarea judecătorului şi strămutarea judecării cauzelor, păstrând de asemenea dreptul de a cere desemnarea unei alte instanţe înainte de emiterea rechizitoriului.

Părţile şi subiecţii procesuali principali:

Victima infracţiunii este introdusă în proces ca persoană vătămată, iar dacă nu vrea să participe, trebuie să declare expres acest lucru, caz în care va putea fi audiată ca martor; când pretinde repararea prejudiciului, persoana vătămată se numeşte parte civilă.

Persoana cercetată se va numi suspect, iar când se pune în mişcarea acţiunea penală împotriva lui va fi inculpat. Asigurătorul va fi parte responsabilă civilmente.

Măsuri preventive:

Reţinerea poate fi dispusă de poliţist sau procuror pe 24 ore cu privire la suspect sau inculpat.

Controlul judiciar şi controlul judiciar pe cauţiune nu mai sunt acum măsuri subsecvente arestării preventive, ci alternative la arestare; ele se dispun în fiecare fază procesuală de cel care exercită funcţia respectivă; cauţiunea este de minim 1.000 lei.

Apare o nouă măsură preventivă: arestul la domiciliu, pe care o poate dispune doar un judecător pe 30 zile în cursul urmăririi penale, respectiv pe durată nedeterminată în cursul judecăţii.

Arestarea se poate dispune numai în patru situaţii (fugă, influenţare martori, presiuni victimă, altă infracţiune), iar pe motivul pericolului pentru ordinea publică o persoană poate fi arestată numai în cazul suspectării de comitere a unor infracţiuni foarte grave enumerate expres de lege. Măsura se ia pentru 30 zile cu posibilitatea prelungirii, fără a depăşi 180 zile în cursul urmăririi penale, respectiv jumătatea maximului special (dar fără a depăşi 5 ani) în faza de primă instanţă.

Cu excepţia reţinerii care se poate dispune daca sunt indicii temeinice sau probe care să fundamenteze o suspiciune rezonabilă cu privire la comiterea faptei, pentru celelalte măsuri sunt necesare neapărat probe. Împotriva Doar reţinerii se poate face plângere la procuror, iar împotriva celorlalte măsuri numai contestaţie la judecător.

Forme restrânse ale procesului:

Va fi posibilă desfăşurarea unui proces în formă abreviată: în faza de urmărire penală, pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani închisoare, între procuror şi inculpat se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei dacă inculpatul recunoaşte fapta, acceptă încadrarea juridică, şi e de acord cu cuantumul pedepsei şi modul de executare propuse de procuror; acordul va fi avizat de procurorul ierarhic superior şi va fi încuviinţat de instanţa de judecată.

E posibil ca procesul să se desfăşoare în formă simplificată: în faţa instanţei, pentru orice infracţiune în afară de cele sancţionate cu detenţiune pe viaţă, inculpatul poate recunoaşte învinuirea şi judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, caz în care se vor reduce cu o treime limitele de pedeapsă legale.

Nesancţionarea inculpatului:

Pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani, procurorul poate decide în anumite condiţii să renunţe la urmărirea penală dacă nu există interes public (principiul oportunităţii urmăririi penale), dispunând ca inculpatul să îndeplinească anumite obligaţii.

Dacă dosarul ajunge totuşi în faţa instanţei, aceasta poate decide renunţarea la aplicarea pedepsei aplicând un avertisment dacă pedeapsa legală este până în 5 ani. Pentru infracţiuni sancţionabile de lege până în 7 ani şi dacă pedeapsa stabilită este amenda sau închisoare de cel mult 2 ani, judecătorul poate constata vinovăţia inculpatului şi acorda un termen de doi ani în care el să îndeplinească anumite obligaţii, iar la finalul perioadei va decide dacă va mai aplica pedeapsa – amânarea aplicării pedepsei.

Apărarea

Apărarea are noi drepturi şi obligaţii faţă de acum: avocatul are dreptul să participe la audierea oricărei persoane în cursul procesului şi are acces la dosar oricând, limitarea acestui drept fiind foarte strictă; ca urmare, nici nu mai este obligatorie prezentarea materialului de urmărire penală.

Când avocatul ales nu se prezintă şi este înlocuit de unul din oficiu, acestuia i se dă un termen pentru a pregăti apărarea, care în faza de judecată este de minim 3 zile. Dacă persoana ascultată de organul judiciar este obosită sau bolnavă şi îi este afectată astfel capacitatea fizică sau psihică, se întrerupe audierea. Atunci când inculpatul este trimis în judecată, lui i se va comunica rechizitoriul. Părţilor li se comunică sub semnătură drepturile şi obligaţiile procesuale. Orice audiere în această fază procesuală este, de regulă, înregistrată audio sau chiar audiovideo, în declaraţia luată se consemnează cine a pus întrebarea şi se semnează declaraţia de avocaţii tuturor părţilor, prezenţi.

Medierea:

Dreptul la un mediator se comunică părţilor şi subiecţilor procesuali principali înainte de audiere. Există în continuare posibilitatea ca victima şi infractorul să încheie înţelegeri cu privire la pretenţiile civile, fie direct între ele (tranzacţie), fie prin intermediul unui terţ (mediere civilă în procesul penală) – în latura civilă a procesului aceasta va duce la soluţionarea acţiunii civile potrivit voinţei părţilor, iar în latura penală a procesului va constitui un element ca judecătorul să dispună renunţarea la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei, suspendarea condiţionată a executării pedepsei, ori să reţină circumstanţe atenuante având ca efect reducerea pedepsei cu o treime şi chiar să dispună liberarea condiţionată a celui închis în penitenciar înainte de executarea în întregime a pedepsei.

Noul cod permite şi medierea penală, iar din acest punct de vedere vor exista două categorii de infracţiuni. O primă categorie este cea pentru care încheierea unui acord de mediere între infractor şi victimă va împiedica începerea sau desfăşurarea procesului penal (infracţiunile urmăribile la plângerea prealabilă şi cele urmăribile din oficiu dar pentru care este posibilă împăcarea). O a doua categorie este cea pentru care acordul de mediere poate constitui un element ca procurorul să renunţe la urmărirea penală şi să acorde infractorului un termen de 9 luni în care să îndeplinească obligaţiile asumate prin acord.

Sesizarea organului judiciar:

Apar modificări la plângerea prealabilă: de la termenul de 2 luni de la data cunoaşterii făptuitorului se trece la termenul de 3 luni de la data cunoaşterii comiterii faptei.

Celeritate:

Sunt prevederi care va duce la urgentarea soluţionării unui dosar: Când dosarul ajunge în faţa completului de judecată după ce a trecut de camera preliminară, cauza nu mai poate fi restituită la procuror. Orice schimbare de domiciliu a părţii se comunică în 3 zile, altfel citarea ei la domiciliul iniţial rămâne valabilă. Dacă inculpatul este arestat, termenele de judecată se dau la interval de maxim 7 zile. Inculpatul arestat poate solicita să fie judecat în lipsă. Se poate acorda doar un singur termen pentru angajarea apărătorului. În faza de judecată se vor readministra probele din faza de urmărire penală numai dacă acestea sunt contestate. Dacă urmărirea penală sau judecata în primă instanţă durează mai mult de un an, respectiv în apel durează mai mult de 6 luni, se poate face contestaţie cu privire la durată la judecătorul de drepturi şi libertăţi, respectiv la instanţa ierarhic superioară.

Minorii:

Dacă victima este o persoană fără capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă, acordarea asistenţei juridice este obligatorie. Pentru minorul păgubit, procurorul este cel care poate exercita acţiunea civilă dacă nu o face reprezentantul legal.

Dacă suspectul/inculpatul este minor, în proces se citează Direcţia generală de asistenţă socială şi protecţie a minorului (în faza de urmărire penală), respectiv Serviciul de probaţiune (în faza de judecată) şi e obligatorie efectuarea unui referat de evaluare de către acest serviciu. Reţinerea şi arestarea pot fi dispune numai excepţional. Minorii pot fi condamnaţi doar la măsuri educative neprivative sau privative de libertate.

Soluţionare:

Procurorul poate dispune netrimiterea în judecată prin clasare (când sunt impedimente legale la declanşarea sau desfăşurarea urmăririi penale) sau renunţare la urmărirea penală (când nu există interes public) – aceste soluţii pot fi atacate cu plângere la judecătorul de cameră preliminară. Trimiterea în judecată se dispune prin rechizitoriu, şi numai ulterior punerii în mişcare a acţiunii penale prin ordonanţă care se emite obligatoriu când există probe de vinovăţie a inculpatului.

În faţa instanţei de judecată sarcina probei revine în principal acuzării, iar inculpatul beneficiază de prezumţia de nevinovăţie. Probele nelegal obţinute sunt excluse din proces. Instanţa poate dispune achitarea sau încetarea procesului penal, respectiv condamnarea (numai când îşi formează convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială rezonabilă), amânarea aplicării pedepsei sau renunţarea la aplicarea pedepsei.

Atunci când stabileşte anumite obligaţii în sarcina sa, procurorul, respectiv instanţa de judecată pot stabili prestarea unei munci în folosul comunităţii numai cu acordul inculpatului/condamnatului (ca obligaţie în caz de renunţare la urmărire penală, de amânare a executării pedepsei sau de renunţare la aplicarea pedepsei, respectiv în caz de înlocuire a amenzii penale neplătite din motive neimputabile). Atunci când amenda penală nu se plăteşte cu rea-credinţă, sancţiunea este înlocuirea ei în închisoarea.

Căi de atac:

Dispare calea de atac a recursului, astfel că sentinţele pronunţate în primă instanţă vor putea fi atacate doar cu apel, care este devolutiv în întregime. Hotărârea astfel pronunţată este definitivă şi se pune în executare. Numai pentru 5 motive care vizează doar legalitatea poate fi exercitată calea extraordinară de atac numită recurs în casaţie, care se soluţionează de ICCJ. Mai sunt căi extraordinare contestaţia în anulare (pentru vicii de procedură, nelegală constituire sau compunere a completului, lipsa asistenţei juridice) şi revizuirea (pentru aspecte noi, ivite ulterior pronunţării hotărârii definitive, inclusiv declararea ca neconstituţională a textului de lege pe care s-a întemeiat hotărârea definitivă sau statul român a fost condamnat la CEDO), care se depune numai la instanţă. Un proces poate fi redeschis numai la cererea persoanei condamnare în lipsă, dacă nu a ştiut de proces.

Practică unitară:

Ca şi până acum, pentru soluţii definitive diferite în ce priveşte dezlegarea unor probleme de drept, ICCJ poate fi sesizată să pronunţe o decizie în interesul legii. Noul cod prevede că pentru procesele pe rol, instanţei de control judiciar unde se află cauză poate sesiza de asemenea ICCJ pentru a pronunţa o hotărâre prealabilă cu privire la chestiunea în drept ce comportă discuţii.

Executarea

Executarea pedepsei închisorii poate fi amânată sau întreruptă numai pentru două motive: boală gravă care nu poate fi tratată nici în sistemul penitenciar, nici sub pază permanentă în sistemul civil şi dacă lăsarea în libertate a condamnatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică; starea de graviditate sau copil mai mic de un an. S-a eliminat cazul privind considerentele familiale sau de la locul de muncă.

Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Ghidul practic pentru actele de procedura in materie civila

Actele de procedura in materie civila

Pentru elaborarea „Ghidului practic pentru actele de procedura in materie civila”, a fost avuta in vedere legislatia in materie civila in vigoare la data 1 ianuarie 2014.

„Ghidul contine acte de procedura care au fost considerate utile si reprezinta modele orientative care urmeaza a fi adaptate, imbunatatite si modificate in functie de diversitatea situatiilor practice din activitatea instantelor„, se precizeaza in Ghidul actelor din materia civila.

Timbru de mediu castigat Tribunalul Bucuresti 2014

17 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Timbru de mediu castigat Tribunalul Bucuresti 2014

Arestul la domiciliu în noul Cod de procedură penală: Ce trebuie să ştim?

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

Una dintre noutăţile aduse de noul Cod de procedură penală este arestul la domiciliu. Acesta se numără printre măsurile preventive prevăzute în Titlul V al actului normativ, alături de reţinere, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestarea preventivă.

În vechiul Cod de procedură penală, măsurile preventive erau reţinerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara şi arestarea preventivă.

Măsurile preventive sunt aplicate în cazul în care există probe sau indicii temeinice din care să rezulte suspiciunea că o persoană a săvârşit o infracţiune şi atunci când sunt necesare pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, împiedicarea sustragerii suspectului/inculpatului de la urmărirea penală/judecată ori prevenirea săvârşirii unei alte infracţiuni.

Mai departe vă prezentăm câteva informaţii succinte despre arestul la domiciliu.

ARESTUL LA DOMICILIU – OBLIGAŢII, DURATĂ, PERMISIUNI

Potrivit prevederilor noului Cod de Procedură penală, arestul la domiciliu constă în obligaţia inculpatului de a nu-şi părăsi locuinţa fără a avea permisiunea organului judiciar care a dispus măsura (sau în faţa căruia se află cauza).

Măsura este luată pe o perioadă determinată, iar inculpatul este obligat să se supună restricţiilor stabilite de organul judiciar.

Obligaţiile unui inculpat pe durata arestului la domiciliu sunt:

• să se prezinte – ori de câte ori este chemat – în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată;
• să nu comunice cu persoana vătămată sau membrii familiei acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii/experţii şi cu alte persoane stabilite de organul judiciar.

Pe durata arestului, se poate dispune ca un inculpat să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.

În cazul încălcării cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor, se poate dispune arestarea preventivă.

Totuşi, există şi cazuri în care un inculpat îşi poate părăsi locuinţa. Pentru asemenea permisiuni, un inculpat trebuie să facă o cerere scrisă motivată.

Astfel, inculpatul poate solicita părăsirea locuinţei pentru a se prezenta la locul de muncă, la cursuri de învăţământ/pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, dar şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru a realiza unele drepturi/interese legitime.

Un inculpat îşi poate părăsi locuinţa fără permisiune numai în cazuri urgente, pentru motive întemeiate, pe durata de timp strict necesară. Acest lucru se face cu informarea imediată a instituţiei, organului sau autorităţii desemnate să-l supravegheze şi a organului judiciar.

Respectarea măsurii arestului la domiciliu şi a obligaţiilor inculpatului sunt verificate periodic. În acest sens, organul de poliţie poate să intre în locuinţa inculpatului fără a avea învoirea acestuia sau a persoanelor cu care locuieşte.

Noul Cod de procedură penală mai prevede că, în cursul urmăririi penale, arestul la domiciliu poate dura cel mult 30 de zile. Prelungirea acestei perioade se face numai în caz de necesitate, iar fiecare prelungire poate fi pentru cel mult 30 de zile.

Durata maximă pe care o poate avea măsura arestului la domiciliu este de 180 de zile.

Durata măsurilor preventive.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

NCPP aduce modificări substanţiale instituţiei măsurilor preventive, prin reglementarea a trei noi măsuri (controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune şi arestul la domiciliu) şi renunţarea la două măsuri (obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara). NCPP nu mai este la fel de riguros ca fostul CPP în ceea ce priveşte termenele pentru care pot fi dispuse măsurile preventive, ceea ce va ridica probleme în practică, în stabilirea duratelor de aplicare a măsurilor preventive.

Arestul la domiciliu în noul Cod de procedură penală: Ce trebuie să ştim?

În vechiul Cod de procedură penală, măsurile preventive erau reţinerea, obligarea de a nu părăsi localitatea, obligarea de a nu părăsi ţara şi arestarea preventivă.

Mai departe vă prezentăm câteva informaţii succinte despre arestul la domiciliu.

ARESTUL LA DOMICILIU – OBLIGAŢII, DURATĂ, PERMISIUNI

Măsura este luată pe o perioadă determinată, iar inculpatul este obligat să se supună restricţiilor stabilite de organul judiciar.

Obligaţiile unui inculpat pe durata arestului la domiciliu sunt:

Pe durata arestului, se poate dispune ca un inculpat să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.

În cazul încălcării cu rea-credinţă a măsurii sau a obligaţiilor, se poate dispune arestarea preventivă.

Totuşi, există şi cazuri în care un inculpat îşi poate părăsi locuinţa. Pentru asemenea permisiuni, un inculpat trebuie să facă o cerere scrisă motivată.

Durata maximă pe care o poate avea măsura arestului la domiciliu este de 180 de zile.

Deţin organele judiciare logistica necesară fotocopierii, în timp util, a înscrisurilor solicitate de titularii acestui drept, în condiţiile în care anchetele penale complexe pot genera dosare foarte voluminoase, cu foarte multe persoane îndreptăţite să primească fotocopii?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Raspunsul este nu.In maxim 2 ani se vor rezolva

Care este sancţiunea pentru nerespectarea de catre titularii dreptului a obligaţiei de a păstra confidenţialitatea sau secretul datelor şi actelor de care au luat cunoştinţă cu ocazia consultării dosarului?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Savarsesc o infractiune credem noi.Insa trebuie dovedita intentia.Credem ca vor exista foarte multe abuzuri din partea politiei si parchetului

Prin delegarea reglementată de art. 94 alin. (3) NCPP se transmite organului de cercetare penală inclusiv prerogativa de a aprecia dacă dreptul a fost / este exercitat în mod abuziv de către titulari?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Daca ar fi asa ar fi un abuz de drept.Numai judecatorul poate aprecia,dar acest lucru nu este prevazut in mod expres

În funcţie de ce criterii se va aprecia că dreptul a fost / este exercitat în mod abuziv de către titulari avocati, sau că a fost restrâns în mod abuziv de către organele judiciare?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Nu exista astfel de criterii exprese.Se coloboreaza cu legea 51/1995

Dreptul părţilor, al subiecţilor procesuali principali şi al avocatului acestora de a consulta dosarul.PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Discuţiile existente în practica anterioară NCPP cu privire la consultarea dosarului au reclamat necesitatea reglementării distincte a acestui aspect, inclusiv a posibilităţii de restrângere a dreptului de acces la dosarul cauzei în faza de urmărire penală. Reglementarea acestui drept nu s-a realizat însă într-o formă care să elimine orice îndoială cu privire la modalitatea de exercitare în practică.

vocatii au dreptul sa consulte dosarul de urmarire penala

Dintre modificarile privind dreptul la aparare, cea mai importanta este cea privind dreptul avocatilor de a consulta dosarul de urmarire penala, considera specialistii in domeniu.

Potrivit Noului Cod de procedura penala (NCPP), consultarea dosarului de urmarire penala presupune studierea actelor din el, dreptul de a nota date sau informatii din dosar si de a obtine fotocopii, pe cheltuiala clientului.

Concret, avocatul partilor si al subiectilor procesuali principali poate consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, iar acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv, se precizeaza in NCPP. De asemenea si partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala.

Avocatii pot asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala

Conform prevederilor articolului 92 din NCPP, in cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia:

perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante
situatiei in care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori cercetare.

Printre metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevazute in NCPP se numara interceptarea comunicatiilor sau orice tip de comunicare la distanta, accesul la un sistemul informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.

In plus, avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

„In cazul efectuarii perchezitiei domiciliare, incunostintarea se poate face si dupa prezentarea organului de urmarire penala la domiciliul persoanei ce urmeaza sa fie perchezitionata. Avocatul suspectului sau inculpatului are, de asemenea, dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa formuleze plangeri, cereri si memorii”, se subliniaza in noile reglementari penale.

Important! In timpul urmaririi penale, avocatul persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile are dreptul sa fie incunostintat, sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, dreptul sa consulte actele dosarului si sa formuleze cereri si sa depuna memorii, conform articolului 93 din NCPP.

„In cursul judecatii, avocatul persoanei vatamate, al partii civile sau al partii responsabile civilmente exercita drepturile persoanei asistate, cu exceptia celor pe care aceasta le exercita personal, si dreptul de a consulta actele dosarului. Asistenta juridica este obligatorie cand persoana vatamata sau partea civila este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restransa. Cand organul judiciar apreciaza ca din anumite motive persoana vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea, dispune luarea masurilor pentru desemnarea unui avocat din oficiu”, se precizeaza in NCPP.

Cum se aplică legea penală mai favorabilă în cazul infracțiunilor de corupție și de serviciu?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cu siguranta legea mai favorabila este noul cod penal 2014

Odatã cu intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurã Penalã, dosarele celor 987 de detinuti de la Penitenciarul Vaslui au fost verificate pentru emiterea noilor mandate de executare a pedepselor, în conformitate cu prevederile legale si pedepsele

prevãzute. La nivelul tuturor penitenciarelor sau centrelor de educare au fost înfiintate comisii formate din judecãtor si procuror, care au verificat dosarele celor care ispãsesc pedepse privative de libertate si, unde a fost cazul, au înaintat cãtre instante sesizãri de reexaminare, unii dintre detinuti ispãsindu-si pedeapsa, conform noilor reglementãri, altora reducându-li-se pedepsele. Instantele de judecatã au lucrat din plin, pentru verificarea sesizãrilor trimise de comisiile de evaluare a incidentei aplicãrii legii penale mai favorabile, comisii organizate în penitenciare conform HG836/2013. Practic, prin intrarea în vigoare a noului Cod de Procedurã Penalã, sunt aduse multe modificãri la legea penalã, inclusiv pedepse mai blânde pentru diverse infractiuni, astfel cã multi dintre cei care-si ispãsesc condamnãri privative de libertate sperã sã primescã condamnãri mai usoare. Pentru solutionarea acestor cereri, instantele de judecatã au lucrat din plin, la Tribunalul Vaslui fiind dispuse cinci complete de judecatã, care au verificat nu mai putin de 73 de astfel de cereri, în timp ce la Judecãtoria Vaslui au lucrat 6 complete de judecatã, pentru solutionarea a 48 dosare ale detinutilor de la penitenciarul Vaslui. Cu toate cã au fost examinate peste 130 de cereri , doar în trei cazuri judecãtorii au dispus punerea în libertate de îndatã a unor persoane care si-au ispãsit deja pedeapsa conform prevederilor noului C.P.P. Este vorba de un condamnat pentru înselãciune, Stefãnescu Nicolae, din judetul Olt, care a ispãsit 4 ani si nouã luni, un bârlãdean, Ionut Nãstase, condamnat în anul 2010 initial la 5 ani de închisoare pentru furt, si cãruia, conform noului CPP, pedeapsa i s-a redus la trei ani, si un husean,

Constantin Trufea, care primise o pedeapsã de doi ani si patru luni pentru conducere fãrã permis, pedeapsã care, prin descumulare, i s-a redus la un an si o lunã, ispãsitã deja. Un alt detinut, minor, a fost transferat la un centru de reeducare pentru minori, pânã la împlinirea vârstei de 16 ani, într-un centru educativ. Multor altor detinuti care fãcuserã cereri de aplicare a prevederilor noului cod penal la sentintele primite anterior li s-a admis solicitarea, urmând ca, zilele viitoare, judecãtorii sã decidã dacã li se vor reduce pedepsele.

Care sunt noutățile în materia infracțiunilor de serviciu?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cumpărarea de influenţă

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, direct ori indirect, unei persoane care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public, pentru a-l determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

Noul Cod Penal actualizat prin:

Legea 187/2012 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012, Monitorul Oficial 757/2012;

Care sunt noutățile în materia infracțiunilor de corupție?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Cumpărarea de influenţă

(2) Făptuitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta.

(3) Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat, dacă au fost date după denunţul prevăzut în alin. (2).

(4) Banii, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite sunt supuse confiscării, iar dacă acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.
Noul Cod Penal actualizat prin:

Legea 187/2012 – pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal din 24 octombrie 2012, Monitorul Oficial 757/2012;

Cum se aplică legea penală mai favorabilă în cazul infracțiunilor contra patrimoniului? PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Art. 6 din NCP ridică anumite probleme de aplicare a legii penale în timp. Faţă de împrejurarea că NCP nu a preluat dispoziţiile referitoare la aplicarea facultativă a legii penale mai favorabile, în practica judiciară se pot ivi cazuri în care să se discute chestiunea aplicării legii penale în timp. Este vorba de acele situaţii în care fapta a fost comisă sub imperiul Codului penal din 1969, hotărârea de condamnare rămânând definitivă, iar după acest moment intră în vigoare NCP sau altă lege, devenind incident art. 15 din Codul penal din 1969.

Soluția acestei probleme de drept este stabilită de art. 4 din Legea nr. 187/2012, care dispune că pedeapsa aplicată pentru o infracţiune printr-o hotărâre ce a rămas definitivă sub imperiul Codului penal din 1969, care nu depăşeşte maximul special prevăzut de NCP, nu poate fi redusă în urma intrării în vigoare a acestei legi

Caracterul de noutate in cazul infractiunii de inselaciune il reprezinta totodata si introducerea unei cauze de inlaturare a raspunderii penale si anume impacarea partilor.

De asemenea, similar altor infractiuni contra patrimoniului, inselaciunea cu consecinte deosebit de grave nu mai constituie forma agravata a infractiunii.

Spre o mai buna deslusire a prezentei problematici de drept, vom presupune, ca, sub imperiul legii vechi, o persoana a fost condamnata la o pedeapsa cu inchisoare de 10 ani sau mai mare pentru savarsirea unei infractiuni de inselaciune cu urmari deosebit de grave (disp. art. 215 alin. 1, 2, 3, 4, 5 VCP)

Constatam, fata de cele mai sus mentionate, ca, dupa intrarea in vigoare a Noului Cod Penal, fapta comisa de condamnat nu mai prezinta forma agravata a urmarilor deosebit de grave, iar in situatia formei agravate a fost redus atat maximul cat si minimul special.

In atare situatie, persoanele condamnate, in conditiile mai sus expuse si care se afla in executarea pedepsei, pot formula cerere prin care sa solicite instantei de judecata aplicarea legii mai favorabile, finalitatea acestei proceduri putand fi reducerea cuantumului pedepselor aplicate pentru savarsirea infractiunilor de „Inselaciune” cu urmari deosebit de grave (conform vechiului Cod penal) sau, in masura in care pedeapsa nou stabilita a fost executata, instanta va putea dispune chiar punerea in libertate a petentului.

La solutionarea cererii privind „intervenirea legii penale mai favorabile”, instanta de judecata va avea in vedere, pentru aplicarea dispozitiilor art. 6 NCP modificarile limitelor de pedeapsa in cazul infractiunilor pentru care petentul a fost condamnat.

Care sunt noutățile în materia infracțiunilor contra patrimoniului?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Potrivit OUG nr. 3/2014 [1], Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, urmează să fie republicată în perioada următoare în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Noul Cod penal (denumit în continuare NCP) a adus o serie de modificări şi noutăţi faţă de legislaţia anterioară (vechiul Cod penal din 1968), printre aceste noutăţi numărându-se şi unele dintre infracţiunile contra patrimoniului.

“Infracţiunile contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii” sunt cuprinse în NCP – Partea Specială – în Titlul II, Cap. III, art. 238-247.

Printre aceste infracţiuni se regăsesc, alături de infracţiuni pe care le întâlneam şi în vechiul Cod Penal (abuzul de încredere, gestiunea frauduloasă, însuşirea bunului găsit şi înşelăciunea), şi noi infracţiuni incriminate de actualul Cod penal: “Abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor”, “Înşelăciunea privind asigurările”, “Deturnarea licitaţiilor publice” şi “Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile”.

Abuzul de încredere prin fraudarea creditorilor

Potrivit art. 239 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor fapta debitorului de a înstrăina, ascunde, deteriora sau distruge, în tot sau în parte, valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă.

Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează fapta persoanei care, ştiind că nu va putea plăti, achiziţionează bunuri ori servicii producând o pagubă creditorului (art. 239 alin. 2 din NCP).

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art. 239 alin. 1 din NCP se pedepseşte.

După cum se poate observa din textul de lege, infracţiunea de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor se poate comite prin două modalităţi:

– fie prin înstrăinarea, ascunderea, deteriorarea sau distrugerea, în tot sau în parte, de valori ori bunuri din patrimoniul său ori de a invoca acte sau datorii fictive în scopul fraudării creditorilor;
– fie prin achiziţionarea de bunuri ori servicii, ştiind că nu va putea plăti, producând astfel o pagubă creditorului.

Ambele modalităţi de comitere a faptei au fost semnalate de practica ultimilor ani, organele judiciare nedispunând însă de un text legal care să permită reprimarea acestor acţiuni. Tocmai în acest context s-a impus inserarea în legislaţia românească actuală a infracţiunii de abuz de încredere prin fraudarea creditorilor.

Referitor la infracţiunea prevăzută de art. 239 din NCP, s-a arătat în literatura juridică [2] că poate săvârşi infracţiunea respectivă o persoană care, având un credit de nevoi personale la o bancă şi, nemaiputându-şi plăţi ratele, îşi aruncă maşina personală într-o prăpastie pentru a impiedica executarea silită şi pierderea maşinii.

Înşelăciunea privind asigurările

Potrivit art. 245 alin. 1 din NCP, constituie infracţiunea de înşelăciune privind asigurările distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Fapta persoanei care, în scopul prevăzut în art. 245 alin. 1 din NCP, simulează, îşi cauzează sau agravează leziuni sau vătămări corporale produse de un risc asigurat se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă (art. 245 alin. 2 din NCP).

Legiuitorul arată că împăcarea înlătură răspunderea penală şi că tentativa la infracţiunea prevăzuta în art. 245 din NCP se pedepseşte.

Şi în cazul infracţiunii de înşelăciune privind asigurările observăm că aceasta se poate comite prin două modalităţi:

– fie prin distrugerea, degradarea, aducerea în stare de neîntrebuinţare, ascunderea sau înstrăinarea unui bun asigurat împotriva distrugerii, degradării, uzurii, pierderii sau furtului, în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată;
– fie prin simularea, cauzarea sau agravarea leziunilor sau vătămărilor corporale produse de un risc asigurat în scopul de a obţine, pentru sine sau pentru altul, suma asigurată.

Este evident că putem să ne aflăm în prezenţa infracţiunii prevazute de art. 245 din NCP doar dacă există un contract de asigurare (fie de bunuri, fie de persoane) încheiat anterior săvârşirii infracţiunii respective.

Apreciem că inserarea în legislaţia penală actuală a infracţiunii referitoare la înşelăciunea privind asigurările îşi găseşte justificarea prin apariţia unor fapte reprobabile tot mai des în ultimii ani în domeniul asigurărilor. Astfel, în condiţiile dezvoltării susţinute a pieţei asigurărilor, a creşterii numărului şi ponderii asigurărilor obligatorii, a crescut şi tentaţia unor persoane de a frauda asigurătorii în scopul obţinerii unor foloase patrimoniale injuste.

Deturnarea licitaţiilor publice

Potrivit art. 246 din NCP, constituie infracţiunea de deturnare a licitaţiilor publice fapta de a îndepărta, prin constrângere sau corupere, un participant de la o licitaţie publică ori înţelegerea între participanţi pentru a denatura preţul de adjudecare. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art. 246 din NCP se pedepseşte.

Aşa cum s-a arătat şi în expunerea de motive ce a însoţit NCP, în ceea ce priveşte deturnarea licitaţiilor publice, practica ultimilor ani a demonstrat că, nu în puţine cazuri, participanţii la o licitaţie publică au recurs la diferite manopere frauduloase, în scopul îndepărtării de la licitaţie a unor potenţiali participanţi, alterând astfel preţul de adjudecare. Tocmai în acest context s-a impus inserarea în legislaţia românească actuală a infracţiunii de deturnare a licitaţiilor publice.

De altfel, menţionăm că faptele de această natură sunt incriminate şi de alte legislaţii, cum este cazul art. 313-6 C. pen. francez, art. 230 C. pen. portughez, art. 262 C. pen. spaniol.

Exploatarea patrimonială a unei persoane vulnerabile

Potrivit art. 247 din NCP, constituie infracţiunea de exploatare patrimonială a unei persoane vulnerabile fapta creditorului care, cu ocazia dării cu împrumut de bani sau bunuri, profitând de starea de vădită vulnerabilitate a debitorului, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii ori relaţiei de dependenţă în care debitorul se află faţă de el, îl face să constituie sau să transmită, pentru sine sau pentru altul, un drept real ori de creanţă de valoare vădit disproporţionată faţă de această prestaţie. Infracţiunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani.

Punerea unei persoane în stare de vădită vulnerabilitate prin provocarea unei intoxicaţii cu alcool sau cu substanţe psihoactive în scopul de a o determina să consimtă la constituirea sau transmiterea unui drept real ori de creanţă sau să renunţe la un drept, dacă s-a produs o pagubă, se pedepseşte cu închisoare de la doi la şapte ani.

Tentativa la infracţiunea prevăzută în art. 247 din NCP se pedepseşte.

Din conţinutul infracţiunii prevăzute la art. 247 din NCP observăm că aceasta are două variante de reglementare:

– una tip, prevăzută de alin. 1;
– una agravată, prevăzută de alin. 2, evident cu o sancţiune cu închisoare sporită.

Prin incriminarea exploatării patrimoniale a unei persoane vulnerabile s-a dorit reprimarea unor fapte care au proliferat în ultimii ani şi care au produs uneori consecinţe sociale devastatoare pentru persoanele care le-au căzut victimă, fiind des semnalate în presă cazuri ale unor persoane în vârstă sau cu o stare de sănătate precară care au ajuns să îşi piardă locuinţele în urma unor asemenea înţelegeri patrimoniale disproporţionate.

De menţionat este şi faptul că acest gen de fapte sunt incriminate în majoritatea legislaţiilor europene. În acest sens, a se vedea art. 157 C. pen. elveţian, art. 226 C. pen. portughez, art. 644 C. pen. italian, art. 313-4 C. pen. francez, si art. 295 C. pen. norvegian.

(P) Ai nevoie de Codul penal şi de Codul de procedură penală actualizate la zi? Le poţi cumpăra online (format PDF, MOBI) de pe Lege5.ro. Lege5 este un soft de documentare legislativă disponibil în variantele Online, Desktop şi Mobile.

Foto: Sxc.hu

[1] OUG nr. 3/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98/2014.

[2] V. Dobrinoiu, N. Neagu – “Drept penal, Partea Specială”, Editura Wolters Kluver, Bucureşti, 2011, p. 234

Cum se aplică legea penală mai favorabilă în cazul infracțiunilor contra persoanei? PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei

(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară, sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea săvârşită, se reduce la acest maxim.

(2) Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi până la executarea ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune.

(3) Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuieşte cu amenda, fără a se putea depăşi maximul special prevăzut în legea nouă. Ţinându-se seama de partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.

(4) Măsurile educative neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai favorabilă.

Care sunt noutățile în materia infracțiunilor contra persoanei?PROBLEME DIFICILE DE DREPT PENAL IN CONCEPTIA NOULUI COD PENAL 2014 SI A CODULUI DE PROCEDURA PENALA 2014

14 martie 2014 de AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

TITLUL VI este consacrat raspunderii penale a persoanei juridice. Avand in vedere ca este vorba de o institutie recent introdusa in dreptul penal roman, s-a optat pentru consacrarea unui titlu special acesteia (dupa modelul Codului penal finlandez – capitolul 9).

Art. 136 Conditiile raspunderii penale a persoanelor juridice
(1) Persoanele juridice, cu exceptia statului si a autoritatilor publice, raspund penal pentru infractiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice.
(2) Institutiile publice nu raspund penal pentru infractiunile savarsite in exercitarea unei activitati ce nu poate face obiectul domeniului privat.
(3) Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a persoanei fizice care a contribuit la savarsirea aceleiasi fapte .

Art. 137 Pedepsele aplicabile persoanei juridice
(1) Pedepsele aplicabile persoanei juridice sunt principale si complementare.
(2) Pedeapsa principala este amenda.
(3) Pedepsele complementare sunt:
a) dizolvarea persoanei juridice;
b) suspendarea activitatii sau a uneia dintre activitatile persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
c) inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani;
d) interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe o durata de la unu la 3 ani;
e) plasarea sub supraveghere judiciara;
f) afisarea sau publicarea hotararii de condamnare .

Art. 138 Stabilirea amenzii pentru persoana juridica
(1) Amenda consta in suma de bani pe care persoana juridica este condamnata sa o plateasca statului.
(2) Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor–amenda. Suma corespunzatoare unei zile – amenda, cuprinsa intre 100 si 5 000 lei, se inmulteste cu numarul zilelor-amenda, care este cuprins intre 15 zile si 600 de zile.
(3) Instanta stabileste numarul zilelor–amenda tinand cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile – amenda se determina tinand seama de cifra de afaceri in cazul persoanei juridice cu scop lucrativ, respectiv de valoarea activului patrimonial in cazul altor persoane juridice, precum si de celelalte obligatii ale persoanei juridice.
(4) Limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre:
a) 60 si 180 de zile-amenda, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita numai pedeapsa amenzii;
b) 120 si 240 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 5 ani, unica sau alternativ cu pedeapsa amenzii;
c) 180 si 300 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani;
d) 240 si 420 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 20 de ani;
e) 360 si 510 de zile-amenda, cand legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani sau detentiunea pe viata;
(5) Cand prin infractiunea savarsita persoana juridica a urmarit obtinerea unui folos patrimonial, limitele speciale ale zilelor-amenda prevazute de lege pentru infractiunea comisa se pot majora cu o treime, fara a se depasi maximul general al amenzii. La stabilirea amenzii se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Unele prevederi referitoare la raspunderea penala a persoanei juridice raman in mod necesar in afara acestui titlu, asa cum este cazul dispozitiei privind aplicarea legii penale romane in baza principiului personalitatii si cu referire la persoanele juridice (art. 9).

In reglementarea raspunderii penale a persoanei juridice au fost pastrate principiile pe care se fundamenteaza aceasta raspundere in conceptia Codului penal in vigoare, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006.

Astfel, s-a mentinut optiunea pentru modelul de raspundere directa a persoanei juridice, consacrat de dreptul belgian si olandez. In consecinta, raspunderea penala a persoanei juridice poate fi antrenata de orice persoana fizica ce actioneaza in conditiile prevazute de lege (art. 136) si nu doar de actiunile organelor sau reprezentantilor acesteia.

In acelasi timp, antrenarea raspunderii penale a persoanei fizice este conditionata de identificarea unui element subiectiv propriu acesteia si care poate fi diferit de cel constatat in cazul autorului material persoana fizica.

De asemenea, a fost mentinuta cerinta existentei personalitatii juridice ca premisa pentru angajarea raspunderii penale a entitatilor colective. Ca modificare poate fi mentionata restrangerea imunitatii penale a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, imunitatea nemaifiind una generala, ci privind doar infractiunile comise in desfasurarea unor asemenea activitati .

Au intervenit cateva modificari in privinta individualizarii sanctiunilor aplicabile persoanei juridice, determinate de modificarile aduse prin noul cod sistemului pedepselor. Astfel, pedeapsa amenzii se va aplica si in cazul persoanei juridice pe baza sistemului zilelor-amenda.

In acelasi timp, au fost introduse cinci plaje de individualizare legala a pedepsei amenzii [art. 138 alin.(4)], in functie de limitele pedepsei inchisorii prevazute de lege pentru persoana fizica.

In privinta termenelor de prescriptie speciale pentru raspunderea penala in cazul persoanei juridice acestea sunt similare cu cele prevazute de lege pentru persoana fizica.

Nu in ultimul rand, avand in vedere faptul ca datorita naturii dar si modului lor specific de organizare si functionare persoanele juridice sunt susceptibile de a disparea din punct de vedere juridic fara insa a-si inceta existenta reala, ca efect al unor proceduri de fuziune, absorbtie, divizare etc., s-a impus o reglementare a efectelor acestor operatiuni juridice in planul raspunderii penale (art. 152). Textul a fost inspirat de prevederile art. 11 alin.(8) C. pen. portughez in forma propusa de proiectul de modificare adoptat de guvern in noiembrie 2006, dar si de art. 29-32 din reglementarea italiana (Decretul-lege nr. 231/2001) privind raspunderea administrativ-penala a persoanelor juridice.

În 2010, OUG 50, aşa-numita Ordonanţa creditelor, le-a permis românilor să depună plângeri la Protecţia Consumatorilor sau să cheme în instanţă băncile, din cauza clauzelor abuzive din contracte. Legea nu s-a aplicat decât câteva luni celor care aveau credite în

Banca nu are voie să modifice contractul unilateral

Ce este o clauza abuziva?

Si banca Anglo-Romanian Bank are in contracte clauze abuzive

SOLICITAM ELIMINAREA URGENTA A COMISIOANELOR ABUZIVE DIN CONVENTIILE DE CREDIT , IN MOD SPECIAL ELIMINAREA COMISIONULUI DE RISC SI ELIMINAREA SAU LIMITAREA COMISIONULUI DE RAMBURSARE ANTICIPATA conform OUG 50/2010 SI RESPECTUL BANCII FATA DE CLIENT.

– Comisionul de risc transformat in comision de administrare

– Formule de calcul netransparente

– Marje variabile in calculul dobanzii finale – Dobanda variabila in conformitate cu politica bancii – Dau dreptul bancii sa modifice unilateral contractul

În continuare vom analiza obligațiile principale cu privire la deșeuri în paralel cu sancțiunile contravenționale când nu se respectă obligația legală.

3. Împotriva unui proces verbal de contravenție pentru obligații de mediu, persoana interesată poate face plângere în termen de 15 zile de la comunicare.

6. Încetarea statutului de deşeu

Art. 6.

În galeria băncilor cu litigii cu clienţii găsim şi OTP Bank România. Banca cu acţionariat maghiar este una dintre instituţiile de credit locale cu un număr ridicat de procese pierdute cu proprii clienţi pe clauze abuzive.

OTP este una dintre cele opt banci cu care Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are litigii pe rol, care s-ar putea incheia cu eliminarea mai multor clauze din contractele de credit.

In cazul in care ANPC va castiga procesul cu OTP Bank, inregistrat sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti – dosarul 5410/3/2014 -, atunci si clientii OTP care nu au dat banca in judecata vor beneficia de pe urma deciziei instantei.

Tribunalul Bucuresti a confirmat planul de reorganizare al FC Rapid, in cadrul dosarului de insolventa, astfel ca gruparea giulesteana isi poate depune dosarul la FRF in vederea obtinerii licentei pentru editia 2014/2015 a Ligii I.

In cazul in care nici pana la aceasta data beneficiarii nu si-au platit datoriile, dreptul lor la ajutor social, alocatie pentru sustinerea familiei sau indemnizatie pentru cresterea copilului se suspenda pe o perioada de 5 luni, incepand cu drepturile aferente lunii aprilie.

“Am concediu medical din 8 februarie până în 16 martie 2014 în urma a două intervenții chirurgicale. Primele cinci zile au fost 100%, iar celelalte – 75% și nu mi s-au plătit deloc.

Conform portal.just.ro sunt inregistrate 12 procese avand ca obiect Denominare CHF – Franci elvetieni

Pe de alta parte, insa, daca sotii au copii minori rezultati din casatorie, la primirea cererii de divort, notarul public va sesiza autoritatea tutelara competenta, atasand cererii proiectul acordului parental pentru efectuarea anchetei psihosociale

Inainte de a lua decizia de a ajuta o ruda sau un prieten sa obtina mai usor un credit de la banca sau alta institutie financiara (IFN), devenind garant pentru respectivul imprumut, trebuie sa fiti constient de riscurile la care va expuneti ulterior.

Iar daca garantul nu poate, la randul lui, sa achite o datorie prea mare, atunci acesta risca sa fie, la randul sau, executat silit de catre banca

Lucrez in Italia cu contract de munca nedeterminat, am un salariu de 1.600 de euro pe luna. As vrea sa stiu da ca pot face un imprumut bancar in Romania si ce acte sunt necesare

Dar spre deosebire de vechile credite doar cu buletinul, ce se acordau in parteneriat cu diverse magazine pentru achizitia de electro-casnice, noul model al creditelor doar cu buletinul este diferit, banii imprumutati putand fi folositi cu orice scop.

Ratele se pot rambursa la o sucursala Libra Bank, la doua unitati CEC Bank si o sucursala Piraeus Bank, fara comision, prin transfer bancar sau la automatele de plati Qiwi.

În cazul în care o concediere nelegală are loc în cursul unui concediu parţial pentru creşterea copilului, indemnizaţia forfetară de protecţie la care este îndreptăţit un lucrător cu normă întreagă trebuie calculată pe baza remuneraţiei cu normă întreagă.

Odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal la începutul lunii februarie, au fost modificate o serie de prevederi şi în ceea ce priveşte furtul şi furtul calificat.

Vrei zilieri la firma sau casa

Noile prevederi se vor aplica începând cu data de 17 iunie 2014.

j) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice); k) activităţi desfăşurate în sere, spaţii verzi, parcuri şi grădini zoologice – cod 0141.

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 213 din data de 25 martie 2014 a fost republicată Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului.

Transportatorii vor putea recupera o parte din acciza suplimentară la combustibil

Conform ANAF, organele fiscale pot sa recalculeze platile anticipate cu titlu de impozit la solicitarea persoanelor fizice, in anumite situatii, ca urmare a modificarilor aduse Codului fiscal in periaoda 2011-2013.

In primul rand trebuie sa stim ca ne vom judeca cu CEC Bank prin actiune in pretentii

Puteti vedea si dosarul 26217/301/2009

Temeiul juridic:

Decretul 371/1958 art.23

Ordinul Ministrului Finantelor nr.529/1973

Art.1 Din Conventia privind Drepturile Omului

Sunt instantele pregatite pentru trecerea in aceasta etapa a tehnologiei?

Prevederi diferite se aplica si in ceea ce priveste dovada indeplinirii unui act de procedura.

“Am propus sa identifice un oras unde sa dezvolte un proiect-pilot pentru un sistem de supraveghere pentru siguranta cetateanului”, a spus Dragnea. Ce nu stie vicepremierul este ca ZTE e pe cale sa instaleze un astfel de sistem intr-un oras din sudul Romaniei, proiect tinut deocamdata secret.

Posibilitatea de a lucra de acasă cu contract de muncă la domiciliu este reglementată de Codul muncii prin articolele 108-110.

• Salariatul să procure materiile prime și materialele pe cheltuiala lui, însă cu asigurarea unui salariu corespunzător care să îi permită aceste cheltuieli, soluţie ce poate fi aplicată şi altor cheltuieli de producţie (precum energia electrică).

După boom-ul economic din ţara noastră, începând cu sfârşitul anului 2008 s-a declanşat criza economică care a afectat în egală măsură atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice.

Reţinem şi că autovehiculul supus sechestrului va putea fi folosit de către debitor până la valorificare, dacă acesta depune sau remite executorului judecătoresc o poliţă de asigurare negociabilă, la o sumă asigurată cel puţin egală cu valoarea de asigurare a autovehiculului.

Comisionul de risc este abuziv • Este, de fapt, o dobinda mascata; • Este platit pentru aceeasi prestatie pentru care se plateste deja dobanda; • Este inregistrat ca atare in contabilitatea bancii, ca „venituri din dobanzi”;

Surse din cadrul Inspectoratului Teritorial de Munca Arad afirma ca pe numele acestei societati comerciale exista numeroase plangeri depuse in ultimele luni, dar pe care le considera de competenta politistilor.

sursa DICCOT

Cum se infiinteaza poprirea?

Conform Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de poprietari, administratorul, persoana fizica sau juridica, are, in principal, urmatoarele atributii:

Politia vrea o inasprire a legislatiei armelor si munitiilor prin introducerea in lege, ca obligatie, urmarea unui curs si pentru detinatorii de arme neletale supuse autorizarii.

Cursurile si examenul pentru obtinerea permisului de port-arma, in cazul armelor neletale, se vor desfasura dupa modelul celor pentru obtinerea permisului auto. De asemenea, autoritatile vor sa interzica populatiei detinerea de arme a caror energie cinetica la gura tevii depaseste 10.000 de Jouli.

Clauzele care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului sunt abuzive

In baza celor invederate, se impune constatarea caracterului abuziv al clauzelor care reglementeaza plata unui comision de administrare calculat la valoarea initiala a creditului.

Băncile nu au renunţat la comisioanele abuzive din contractele de credit, ci doar le transformă, avertizează avocaţii. Pe listă găsim comisionul de risc schimbat într-unul de administrare şi contracte de credit a căror durată se micşorează fără ca românii să fie consultaţi.

Conform prevederilor legale din Legea societăţilor comerciale nr.31/1990 republicată, administratorii au următoarele obligaţii:

Judecatoria sector 1 Nr. unic (nr. format vechi) :18333/299/2011

Devenita irevocabila prin Solutia pe scurt: Respinge recursurile ca nefondate. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 21.06.2013. Document: Hotarâre 2608/2013 21.06.2013 TMB

Interdictiile cu privire la denumire prevazute pentru asociatii si fundatii sunt aplicabile in mod corespunzator si pentru federatii.

– Marje variabile in calculul dobanzii finale
– Dobanda variabila in conformitate cu politica bancii
– Dau dreptul bancii sa modifice unilateral contractul

j) activităţi de cercetare-dezvoltare în ştiinţe sociale şi umaniste – clasa 7220 (săpături arheologice);
k) activităţi desfăşurate în sere, spaţii verzi, parcuri şi grădini zoologice – cod 0141.

Comisionul de risc este abuziv • Este, de fapt, o dobinda mascata;
• Este platit pentru aceeasi prestatie pentru care se plateste deja dobanda;
• Este inregistrat ca atare in contabilitatea bancii, ca „venituri din dobanzi”;

Devenita irevocabila prin Solutia pe scurt: Respinge recursurile ca nefondate. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică azi, 21.06.2013.
Document: Hotarâre 2608/2013 21.06.2013 TMB