activitate

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

de
Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Avocat firme

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

 Mediul de afaceri are parte și de vești bune avocat firme ,vezi #livecoltuc si coltuc si asociatii. Avem consultanta online GRATUITA pentru dvs.

[column width=”1/1″ last=”true” title=”” title_type=”single” animation=”none” implicit=”true”]

Vezi AVOCAT FIRME

Mediul de afaceri are parte și de vești bune! Din ce în ce mai puține firme își suspendă activitatea.

În primele patru luni din 2019, numărul firmelor care şi-au suspendat activitatea a scăzut cu 21,16% comparativ cu perioada similară din 2018. La 5.486, conform datelor publicate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele mai multe companii care şi-au suspendat activitatea în primele patru luni ale acestui an sunt din Bucureşti, respectiv 538.In scădere cu 37,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului anului trecut, Capitala fiind urmată de judeţele Bihor (279 de firme. In scădere cu 14,94%), Cluj (268, în scădere cu 6,29%) şi Neamţ (210, în scădere cu 14,63%).

Întreruperea temporară a activității firmei: ce pași sunt necesari?

Dacă deţineţi o firmă a cărei activitate doriţi să o întrerupeţi temporar, trebuie să depuneţi la oficiul registrului comerţului de pe lângă tribunalul .Unde firma îşi are sediul social, o serie de documente necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a acestei menţiuni.

În primul rând, este necesară completarea şi depunerea unei cereri de înregistrare prin care să solicitaţi înregistrarea menţiunii privind suspendarea temporară . A activităţii firmei dumneavoastră, însoţită de o declaraţie-tip pe propria .Răspundere din care să rezulte că persoana juridică nu desfăşoară la sediul social. La sediile secundare sau în afara acestora/desfăşoară activităţile declarate o perioadă de maxim 3 ani.

Alte documente obligatorii pentru înregistrarea întreruperii activităţii temporare a firmei sunt următoarele:

  • hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic privind suspendarea temporară a activităţii.Prin care va fi specificată durata suspendării, precum şi momentul reluării activităţii;
  • certificatele constatatoare emise în baza declaraţiilor-tip pe propria răspundere pentru autorizarea activităţii/suspendarea activităţii;
  • dovezile privind plata taxei/tarifului, conform prevederilor legale în vigoare.

De asemenea, aveţi posibilitatea să desemnaţi o altă persoană care să îndeplinească toate formalităţile legale necesare. Caz în care trebuie depusă şi o împuternicire specială şi autentică, o împuternicire avocaţială sau o delegaţie, în original.

Pe lângă posibilitatea depunerii cererii și documentelor aferente la oficiul registrului comerțului de pe lângă tribunalul în a cărui rază teritorială firma are stabilit sediul social. Direct la ghișeu, prin poștă, cu scrisoare cu valoare declarată și confirmare de primire.Există şi opţiunea completării şi transmiterii acestora on-line, cu semnătură electronică extinsă.Prin intermediul portalului de servicii, care poate fi accesat de pe pagina de internet a ONRC.  www.onrc.ro,  precum şi direct folosind adresa https://portal.onrc.ro.

Conform art. 159 din Subsecţiunea 2 a Ordinului nr. 2594/C/10.10. 2008 pentru aprobarea Normelor metodologice .Privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor.Prevederile privind întreruperea temporară a activităţii unei societăţi se aplică în mod corespunzător .Si în cazul întreruperii temporare a activităţii unei persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau familiale.

De menționat că întreruperea temporară a activităţii unei societăţi nu poate depăşi 3 ani de la data înregistrării menţiunii în registrul comerţului.Potrivit prevederilor art. 237 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile, republicată.Cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care, după expirarea acestei perioade, activitatea societăţii nu este reluată.

Mediul de afaceri are parte și de vești bune Avocat firme

Tribunalul va putea pronunţa dizolvarea societăţii la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.

Atenție! În cadrul oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale se desfăşoară activităţi de asistenţă acordate profesioniştilor.La cererea şi pe cheltuiala acestora, pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării în registrul comerţului .A actelor constitutive sau modificatoare, cu excepţia activităţilor prevăzute la art. 35 (din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităţilor .La înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice.Inregistrarea fiscală a acestora, precum şi la autorizarea funcţionării persoanelor juridice, cu modificările și completările ulterioare).

Alin. (1) lit. a) – c) şi g), care se acordă gratuit, respectiv:

  • îndrumarea prealabilă privind formalităţile legale pentru constituirea şi modificarea actelor constitutive ale firmelor;

  • îndrumarea pentru completarea corectă a cererii de înregistrare şi a formularelor tipizate specifice activităţii registrului comerţului;
  • redactarea declaraţiei pe propria răspundere a fondatorilor, administratorilor, împuterniciţilor sucursalelor şi a cenzorilor că îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege.

Legislaţia aplicabilă:

Legea nr. 31/1990 – Legea societăţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare

Ordinul ministrului justiţiei nr. 2594/C/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor

HG nr. 902/2012 privind aprobarea taxei şi tarifului pentru operaţiunile efectuate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului şi oficiile registrului comerţului de pe lângă tribunale

Pentru detalii suplimentare accesaţi:

http://www.onrc.ro/index.php/ro/mentiuni/persoane-juridice/suspendarea-sau-reluarea-activitatii

[/column]

Activitate

de

Activitate

activitate – ansamblu de acte fizice făcute în scopul obţinerii unui anumit rezultat. ~ infracţională -acţiune sau complex de acţiuni prin care se încalcă legea penală, cu intenţie, din culpă sau cu praeterintenţie. Se poate realiza printr-o acţiune pozitivă (comi-siune) sau printr-o atitudine negativă (omisiune). ~ de transport pe calea ferată – activitate prin care se realizează transportul de persoane şi mărfuri pe calea ferată. Este susceptibilă să fie tulburată prin neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, cu ştiinţă sau din culpă, de către angajaţii căilor ferate, ori prin părăsirea postului sau prin prezenţa la serviciu în stare de ebrietate a angajaţilor care asigură direct siguranţa circulaţiei, sau prin acte de distrugere a liniei ferate, a instalaţiilor, prin aşezarea de obstacole, ori prin acte de semnalizare falsă. Asemenea fapte constituie infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate. ~ importantă de stat sau altă activitate publică importantă – activitate susceptibilă să fie desfăşurată de către o persoană care ocupă o funcţie la nivel înalt central sau chiar local, exercitată în cadrul unei autorităţi publice, instituţii publice sau altei persoane juridice de drept public. Persoana care desfăşoară o astfel de activitate poate deveni, în condiţiile legii, subiect pasiv al infracţiunii de atentat care pune în pericol siguranţa statului, -judiciară penală – activitate desfăşurată de organele judiciare în vederea constatării, la timp şi complet, a faptelor care constituie infracţiuni şi pentru tragerea la răspundere a persoanelor care au săvârşit asemenea fapte.

activitate, acţiune exterioară sau complex de manifestări exterioare desfăşurate in vederea realizării unui scop. A. de urmărire penală, a. pe care o desfăşoară procurorii şi organele de cercetare penală (organele de cercetare ale securităţii, organele de cercetare ale miliţiei, organele de cercetare speciale), avlnd ca obiect strîngerea probelor cu privire la existenţa infracţiunilor, la identificarea făptuitorilor şi la stabilirea răspunderii acestora, pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată (art. 200, 201, C.p.p.). A. de judecată, a. pe care o desfăşoară instanţele de judecată din momentul sesizării şi pînă la definitiva soluţionare a cauzei penale care formează obiectul procesului, adică a conflictului de drept penal născut ca urmare a săvîrşirii unei fapte prevăzute de legea penală. A. procesuală, a. legal reglementată, constînd dintr-un complex de acte succesive, desfăşurate coordonat şi progresiv, efectuate de organe anume însărcinate cu aceasta, în vederea aplicării sancţiunii prevăzute de lege pentru încălcarea săvirşită. A.p. poate avea o desfăşurare mai amplă sau mai sumară, după natura şi gravitatea faptei ilicite ce urmează a fi sancţionată.

ACTIVITATE PROFESIONALĂ REGLEMENTATĂ (în materia comerţului electronic), activitatea profesională pentru care accesul sau exercitarea în România este condiţionată, direct ori indirect, în conformitate cu legislaţia română în vigoare, de deţinerea unui document care să ateste nivelul de formare profesională.

ORDONANTA DE URGENTA nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative

de

EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007

Având în vedere prevederile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea
unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, prin care a fost înfiinţat Ministerul
Internelor şi Reformei Administrative prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în
subordinea noului minister fiind ulterior trecute Administraţia Nationala a Rezervelor de Stat, Oficiul
Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilitãţi Publice, ţinând seama de necesitatea reglementãrii urgente a noului cadru
organizatoric şi funcţional al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru evitarea
producerii unui blocaj institutional sau a unor dificultãţi în ceea ce priveşte funcţionarea optima a
instituţiei, în lipsa cadrului normativ care sa stabileascã organizarea, funcţionarea şi atribuţiile noii
instituţii, elemente care vizeazã interesul public şi constituie situaţii extraordinare a cãror reglementare nu
poate fi amânatã,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,
Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.
ART. 1
(1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este organ de specialitate al administraţiei publice
centrale, cu personalitate juridicã şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
(2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative exercita, conform Constituţiei şi legilor tarii,
atribuţiile ce îi revin cu privire la:
a) apãrarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, a proprietãţii publice şi private;
b) realizarea Programului de guvernare şi a strategiilor în domeniul reformei administraţiei publice şi
ordinii publice şi monitorizarea, în numele Guvernului, a elaborãrii şi aplicãrii programelor de reforma
institutionala de cãtre ministere şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale;
c) îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi
participarea la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de
competenta;
d) funcţia publica şi functionarii publici;
e) reprezentarea Guvernului pe plan local;
f) respectarea regimului general al autonomiei locale şi principiilor constituţionale ale descentralizãrii şi
deconcentrarii serviciilor publice;
g) parteneriat cu autoritãţile locale şi cu structurile asociative ale autoritãţilor publice locale;
h) activitatea privind parcurile industriale şi zonele defavorizate;
i) activitatea de cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliarã;
j) serviciile comunitare de utilitãţi publice;
k) administrarea rezervelor de stat;
l) protecţia civilã şi gestionarea situaţiilor de urgenta;
m) regimul actelor de identitate şi de stare civilã, al paşapoartelor simple, al permiselor de conducere şi
al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor;
n) administrarea şi protecţia Fondului arhivistic naţional;
o) asigurarea aplicãrii strategiei şi politicii Guvernului în domeniul pregãtirii economiei naţionale şi a
teritoriului pentru apãrare;
p) asigurarea ordinii publice;
r) paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor;

s) prevenirea şi combaterea faptelor antisociale;
t) respectarea regimului juridic al frontierei de stat;
u) regimul juridic al strãinilor, al solicitanţilor de azil şi al persoanelor care au dobândit o forma de
protecţie în România;
v) apãrarea impotriva incendiilor şi protecţia civilã a populaţiei şi bunurilor.
ART. 2
Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de competenta, Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative exercita urmãtoarele funcţii:
a) funcţia de strategie, prin care elaboreazã politicile sectoriale şi strategiile de punere în aplicare a
Programului de guvernare şi a politicilor comunitare în domeniile sale de competenta;
b) funcţia de reglementare, prin care asigura elaborarea cadrului normativ şi institutional în vederea
realizãrii obiectivelor strategice şi a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de
competenta;
c) funcţia de autoritate de stat, prin care asigura punerea în aplicare şi respectarea reglementãrilor legale
pentru domeniile sale de competenta, precum şi monitorizarea realizãrii politicilor şi strategiilor în
domeniile sale de competenta;
d) funcţia de reprezentare, prin care asigura, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan
intern, pe plan extern şi în cadrul instituţiilor şi structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de
competenta;
e) funcţia de management public, prin care asigura administrarea proprietãţii publice şi private a statului
pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competenta, precum şi managementul serviciilor şi
resurselor financiare şi umane;
f) funcţia de autoritate de management pentru Programul operational sectorial – Creşterea capacitãţii
administrative;
g) funcţia de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen;
h) funcţia de coordonare a utilizãrii asistenţei financiare nerambursabile acordate României de cãtre
Uniunea Europeanã pentru domeniile sale de competenta;
i) funcţia de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de
competenta.
ART. 3
(1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
a) în domeniul administraţiei publice:
1. monitorizeazã aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reforma şi restructurare a
administraţiei publice centrale şi locale, elaborate pe baza Programului de guvernare, în conformitate cu
politicile Uniunii Europene şi legislaţia interna, şi asigura realizarea strategiilor şi programelor în
domeniul sau de activitate;
2. indruma şi controleazã activitatea prefecţilor şi a instituţiilor prefecţilor cu privire la exercitarea
atribuţiilor prevãzute de lege;
3. monitorizeazã cooperarea structurilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, de pe plan
local, cu autoritãţile administraţiei publice locale;
4. indruma şi sprijinã autoritãţile publice locale şi aparatul de specialitate al acestora în aplicarea corecta
şi unitarã a prevederilor legale şi în îndeplinirea atribuţiilor ce le sunt conferite prin lege;
5. asigura aplicarea în mod unitar a principiilor autonomiei locale şi descentralizãrii;
6. asigura aplicarea unitarã pe întreg teritoriul tarii a legislaţiei în vigoare referitoare la atribuţiile de
reprezentare a statului de cãtre alesii locali;
7. asigura aplicarea unitarã pe întreg teritoriul tarii a atribuţiilor delegate prin acte normative, pentru
domeniul sau de competenta;
8. elaboreazã, împreunã cu celelalte ministere, propuneri privind îmbunãtãţirea organizãrii
administrativ-teritoriale a României, luând mãsurile ce se impun pentru consultarea prin referendum a
colectivitãţilor locale interesate;

9. asigura evidenta unitãţilor administrativ-teritoriale, a satelor şi a celorlalte localitãţi componente ale
acestora;
10. organizeazã evidenta denumirii unitãţilor administrativ-teritoriale şi a satelor şi localitãţilor
componente:
11. asigura evidenta aleşilor locali din unitãţile administrativ-teritoriale;
12. asigura realizarea parteneriatului cu autoritãţile administraţiei publice locale, prin consultarea
acestora în vederea perfecţionãrii cadrului legislativ şi institutional şi prin acordarea de asistenta tehnica
în scopul accesarii fondurilor Uniunii Europene;
13. avizeazã şi monitorizeazã acordurile şi convenţiile de cooperare pe care autoritãţile administraţiei
publice locale le încheie cu autoritãţi ale administraţiei publice locale din alte tari;
14. elaboreazã şi monitorizeazã strategii şi programe de dezvoltare a infrastructurii unitãţilor
administrativ-teritoriale cu finanţare interna şi externa, precum şi a serviciilor publice de interes general;
15. sprijinã dezvoltarea capacitãţii financiare prin elaborarea de politici fiscale şi bugetare la nivelul
administraţiei publice locale;
16. dezvolta o baza nationala de date care sa asigure un sistem informaţional unitar la nivelul
administraţiei publice locale;
17. sprijinã realizarea de investiţii locale în infrastructura şi în serviciile publice la nivel local;
18. implementeaza mãsuri pentru înfiinţarea, sprijinirea şi dezvoltarea parcurilor industriale;
19. implementeaza programe pentru dezvoltarea parcurilor industriale, finanţate din sumele care se aloca
anual din bugetul de stat sau din alte surse atrase;
20. îndeplineşte obligaţiile ce îi revin conform legislaţiei în materia ajutorului de stat, în calitate de
initiator/furnizor, pentru domeniile de competenta;
21. realizeazã, în domeniul sau de activitate, dialogul şi parteneriatul social cu confederatiile sindicale şi
patronale reprezentative la nivel naţional;
22. asigura, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a Programului de
guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, formarea şi
perfecţionarea pregãtirii profesionale specializate în administraţia publica, activitatea de geodezie,
topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru, cartografie şi publicitate imobiliarã, activitatea de
evidenta a persoanelor, precum şi activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenta civilã;
23. constituie şi utilizeazã Sistemul naţional informatic de evidenta a persoanelor;
24. asigura constituirea, evidenta, selecţionarea, pãstrarea, conservarea şi folosirea în interes public a
documentelor din Fondul arhivistic naţional;
25. administreazã, în condiţiile legii, rezervele de stat;
26. îndeplineşte, în condiţiile legii, prin structurile competente, funcţia de autoritate nationala de
reglementare pentru urmãtoarele servicii comunitare de utilitãţi publice: alimentare cu apa; canalizare şi
epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; producerea, transportul,
distribuţia şi furnizarea de energie termica în sistem centralizat, cu excepţia activitãţilor de producere a
energiei termice în cogenerare; salubrizarea localitãţilor; iluminatul public; administrarea domeniului
public şi privat al unitãţilor administrativ-teritoriale;
27. organizeazã şi coordoneazã activitatea de personalizare, emitere şi evidenta generalã a documentelor
de identitate şi a paşapoartelor simple;
28. organizeazã şi coordoneazã activitatea de emitere şi evidenta a permiselor de conducere şi a
certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere;
b) în domeniul ordinii, siguranţei publice şi securitãţii naţionale:
1. stabileşte, potrivit legii, mãsuri pentru apãrarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului,
precum şi a proprietãţii publice şi private;
2. organizeazã şi desfãşoarã, prin structuri specializate, potrivit competentei, activitãţi pentru prevenirea
şi combaterea terorismului, a criminalitatii organizate, a traficului şi consumului ilicit de droguri, a
traficului de persoane, a migratiei ilegale, a criminalitatii informatice, precum şi a altor fenomene
infractionale şi fapte antisociale;

3. coordoneazã, evalueaza şi monitorizeazã, prin organele de specialitate, la nivel naţional, aplicarea
politicilor în domeniul traficului de persoane, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei
acordate victimelor acestuia;
4. organizeazã, indruma şi coordoneazã activitatea de protecţie a persoanelor, bunurilor, obiectivelor şi
valorilor şi organizeazã paza obiectivelor de importanta deosebita date în competenta potrivit legii;
5. elaboreazã şi asigura punerea în aplicare a documentelor strategice şi operationale privind
întrebuinţarea, planificarea şi realizarea capacitãţii operationale a forţelor de ordine şi siguranta publica
pe timp de pace, în situaţii de criza şi la rãzboi;
6. desfãşoarã, prin structuri specializate, potrivit competentei, activitãţi de prevenire şi combatere a
acţiunilor de nerespectare a regimului juridic al produselor militare şi al produselor şi tehnologiilor cu
dubla utilizare;
7. asigura, potrivit competentelor, desfãşurarea activitãţii pentru efectuarea cercetãrilor în legatura cu
sãvârşirea unor fapte prevãzute de legea penalã;
8. organizeazã activitatea de protecţie a martorilor;
9. solicita de la autoritãţi publice, de la persoane fizice sau juridice informaţii, date şi documente
necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege şi în limitele acesteia; poate recompensa
persoanele fizice care acorda sprijin ministerului pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, din fondul
repartizat cu aceasta destinaţie, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului;
10. asigura respectarea regimului frontierei de stat a României şi realizeazã coordonarea
interministeriala în acest domeniu;
11. asigura, prin structurile specializate, aplicarea strategiei şi politicii Guvernului în domeniul pregãtirii
economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare, în condiţiile legii;
12. constituie şi utilizeazã Registrul naţional al armelor şi Cazierul judiciar;
13. constituie şi utilizeazã Sistemul naţional de evidenta a strãinilor; asigura respectarea regimului
juridic al strãinilor pe teritoriul României;
14. implementeaza politicile României în domeniul azilului;
15. organizeazã şi executa asigurarea medicalã şi psihologicã a personalului propriu care participa la
misiuni specifice;
16. conduce activitatea de informaţii, contrainformatii şi securitate în domeniile sale de competenta;
c) alte atribuţii:
1. elaboreazã, avizeazã şi tine evidenta proiectelor de acte normative care privesc activitatea
ministerului, a unitãţilor din structura sa, a autoritãţilor administraţiei publice locale şi le susţine în fata
Guvernului şi a Parlamentului;
2. asigura participarea corespunzãtoare la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative
comunitare, îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene,
realizarea strategiilor şi programelor naţionale adoptate în contextul politicilor Uniunii Europene şi
reprezentarea României la Consiliul JAI şi în comitetele şi grupurile de lucru ale Consiliului Uniunii
Europene şi Comisiei Europene, pentru domeniile sale de competenta;
3. asigura procesul de notificare a legislaţiei naţionale care transpune acquis-ul comunitar cãtre Comisia
Europeanã şi informeazã Comisia Europeanã cu privire la mãsurile luate pentru aplicarea directivelor
comunitare, în domeniile sale de competenta;
4. asigura procesul de evaluare a gradului de compatibilitate a legislaţiei naţionale în vigoare cu actele
normative comunitare şi formuleazã propuneri în vederea accelerarii procesului de transpunere şi
implementare pentru domeniile sale de competenta;
5. fundamenteazã poziţiile României în procedurile precontencioase şi contencioase în fata instanţelor şi
a instituţiilor comunitare, pentru domeniile sale de competenta;
6. elaboreazã cadrul institutional şi normativ necesar pentru accesarea fondurilor comunitare în
domeniul sau de competenta;
7. elaboreazã obiectivele şi orientãrile activitãţii internaţionale în domeniul administraţiei publice şi
afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din strategiile naţionale şi documentele internaţionale la care România este parte; organizeazã, coordoneazã, monitorizeazã, asigura
şi executa, în ţara şi în strãinãtate, activitãţi de cooperare, reprezentare şi relaţii internaţionale în domeniul
sau de competenta;
8. elaboreazã normele de inzestrare, întrebuinţare, întreţinere şi reparare pentru armament, tehnica
militarã şi alte bunuri din dotare, precum şi normele de consum pentru muniţii şi alte materiale; stabileşte
normele privind planificarea materialã şi financiarã, decontarea, evidenta şi controlul mijloacelor
materiale şi bãneşti necesare structurilor subordonate;
9. coordoneazã şi controleazã respectarea de cãtre structurile din subordine a reglementãrilor cuprinse în
actele normative proprii de organizare şi funcţionare;
10. realizeazã managementul resurselor umane din cadrul ministerului;
11. elaboreazã proiectul de buget al ministerului, organizeazã şi controleazã intreaga activitate
economico-financiarã a ordonatorilor de credite;
12. realizeazã managementul logistic;
13. exercita atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, cu privire la activitatea desfasurata de societãţile
comerciale, precum şi de alte unitãţi sau formaţiuni din subordine;
14. organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea proprie de comunicaţii, informatica, posta
militarã, precum şi cea în legatura cu cifrul de stat, secretizarea şi protecţia comunicaţiilor; administreazã
spectrul radioelectric guvernamental şi neguvernamental atribuit pentru îndeplinirea misiunilor specifice;
15. implementeaza şi administreazã sistemele complexe de comunicaţii şi tehnologia informatiei atât
pentru asigurarea misiunilor operative proprii, cat şi pentru asigurarea nevoilor de cooperare ale
structurilor ministerului cu alte instituţii, în calitate de integrator stabilit prin acte normative specifice ori
în alte cazuri stabilite prin lege;
16. organizeazã şi asigura, prin unitãţile de specialitate proprii, asistenta psihologicã şi medicalã
profilactica, curativã şi de recuperare pentru personalul în activitate, cel pensionat, membrii de familie ai
acestora şi alte categorii de asistaţi;
17. asigura protecţia juridicã a patrimoniului propriu şi a intereselor sale legitime în fata instanţelor de
judecata;
18. organizeazã, conduce şi controleazã activitatea de transparenta decizionala, informare publica şi de
relaţii cu presa, traditii-educaţie, asistenta religioasã şi sport, de realizare a publicaţiilor, filmelor,
emisiunilor şi materialelor audiovizuale cu privire la activitatea specifica;
19. negociaza şi încheie contracte de asistenta de specialitate pentru realizarea programelor de reforma
în domeniul sau de activitate;
20. conduce instituţiile proprii de învãţãmânt de specialitate;
21. rãspunde de executarea mãsurilor de apãrare a tarii, în domeniul sau de activitate, potrivit legii;
22. asigura desfãşurarea tuturor activitãţilor în conformitate cu normele de protecţie a mediului.
(2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
ART. 4
(1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
coopereazã cu celelalte ministere şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi
colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice locale, structurile asociative ale acestora, patronatele şi
sindicatele, asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu
persoanele fizice, în condiţiile prevãzute de lege.
(2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative organizeazã, asigura şi desfãşoarã relaţii de
cooperare cu autoritãţile specializate din alte state în domeniile sale de competenta, iar prin atasati de
afaceri interne sau ofiţeri de legatura asigura reprezentarea instituţiei în raporturile cu autoritãţile similare
ale statelor cu care România întreţine relaţii diplomatice sau cu organisme şi organizaţii internaţionale.
ART. 5
La solicitarea Preşedintelui României şi cu aprobarea Parlamentului, Ministerul Internelor şi Reformei
Administrative participa cu efective şi tehnica din dotare la misiuni internaţionale sau multinationale
umanitare şi de menţinere a pãcii în afarã teritoriului naţional.
ART. 6

Ministerul Internelor şi Reformei Administrative rãspunde în fata Guvernului, a Consiliului Suprem de
Apãrare a Tarii şi a Parlamentului de modul în care aplica prevederile Constituţiei, ale celorlalte acte
normative, precum şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
ART. 7
(1) Conducerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se exercita de cãtre ministru.
(2) Ministrul internelor şi reformei administrative are calitatea de ordonator principal de credite.
(3) Ministrul internelor şi reformei administrative reprezintã şi angajeazã Ministerul Internelor şi
Reformei Administrative în raporturile cu celelalte autoritãţi publice, precum şi cu alte persoane fizice şi
juridice din ţara sau din strãinãtate. În acest scop, poate da împuternicire de reprezentare unor persoane
din subordine.
(4) În exercitarea atribuţiilor legale, ministrul internelor şi reformei administrative emite ordine şi
instrucţiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.
ART. 8
În absenta ministrului internelor şi reformei administrative, conducerea Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative se exercita de cãtre persoana desemnatã prin ordin al acestuia.
ART. 9
(1) Secretarii de stat şi secretarul general rãspund de organizarea şi conducerea activitãţii structurilor
coordonate, potrivit atribuţiilor şi competentelor stabilite prin lege, hotãrâre a Guvernului sau prin ordin
al ministrului internelor şi reformei administrative.
(2) Secretarii de stat sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de cãtre primul-ministru, la propunerea
ministrului internelor şi reformei administrative.
(3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de 3 secretari generali adjuncţi.
Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie în condiţiile legii.
ART. 10
(1) Pe lângã ministrul internelor şi reformei administrative funcţioneazã Colegiul ministerului, ca organ
consultativ.
(2) Componenta şi regulamentul de funcţionare ale Colegiului ministerului se aproba prin ordin al
ministrului internelor şi reformei administrative.
(3) Direcţia generalã de informaţii şi protecţie interna este structura specializatã a ministerului care
desfãşoarã activitãţi de informaţii, contrainformatii şi securitate, în vederea asigurãrii ordinii publice,
prevenirii şi combaterii amenintarilor la adresa securitãţii naţionale privind misiunile, personalul,
patrimoniul şi informaţiile clasificate din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
(4) Direcţia generalã anticoruptie este structura specializatã a ministerului pentru prevenirea şi
combaterea coruptiei în rândul personalului propriu.
ART. 11
(1) În fata autoritãţilor jurisdicţionale Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este reprezentat
prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauza în parte, conform
competentei stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative.
(2) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, coordoneazã activitãţile din teritoriu ale
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, conform legii.
ART. 12
(1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în structura, în subordine sau, dupã caz, în
coordonare aparatul central, unitãţile subordonate acestuia, organe şi unitãţi centrale de specialitate,
unitãţi teritoriale, servicii publice deconcentrate, precum şi alte componente constituite în condiţiile legii
ca instituţii civile sau militare.
(2) Structura organizatoricã şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se aproba
prin hotãrâre a Guvernului.
(3) Încadrarea unitãţilor pe categorii, organizarea, funcţionarea şi dotarea acestora se aproba prin ordin
al ministrului.

(4) Ministrul internelor şi reformei administrative, pe baza consultãrii Colegiului ministerului, poate
infiinta, desfiinta, disloca şi redisloca unitãţi, pana la esalonul brigada, exclusiv, servicii, secţii, birouri,
compartimente şi subunitati, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor bãneşti alocate.
(5) Ministrul internelor şi reformei administrative stabileşte prin ordin, dacã legea nu prevede altfel,
conducãtorii unitãţilor şi subunitatilor din subordine, care au calitatea de ordonator de credite. Unitãţile şi
subunitatile din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ai cãror conducatori au
calitatea de ordonator de credite, au personalitate juridicã.
(6) Direcţiile generale/direcţiile din aparatul central al Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative coordoneazã, controleazã şi monitorizeazã, potrivit competentelor în domeniul de
activitate, modul de aplicare a prevederilor legale de cãtre structurile prevãzute la alin. (1).
(7) În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative funcţioneazã Corpul Naţional al
Politistilor, persoana juridicã de drept public, ale cãrui atribuţii sunt stabilite prin lege.
ART. 13
(1) În domeniul administraţiei publice, instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei
publice centrale din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt: Institutul
Naţional de Administraţie, Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã, Autoritatea Nationala
de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice, Administraţia Nationala a Rezervelor
de Stat, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta,
Inspectoratul Naţional pentru Evidenta Persoanelor, Direcţia Generalã de Paşapoarte, Direcţia Regim
Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivele Naţionale.
(2) Structurile de ordine şi siguranta publica din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative sunt: Poliţia Romana, Jandarmeria Romana, Poliţia de Frontiera Romana, Oficiul Roman
pentru Imigrari, Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, Grupul Special de Protecţie şi
Intervenţie „Acvila”, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor,
Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, Inspectoratul de Aviatie al Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, Agenţia Nationala Antidrog şi Agenţia Nationala impotriva Traficului de
Persoane. Aceste structuri au în compunere unitãţi centrale de specialitate, care, dupã caz, în funcţie de
nivelul de organizare, pot avea în subordine, la nivel teritorial, inspectorate, direcţii generale, direcţii,
servicii, mari unitãţi, unitãţi şi/sau subunitati operative, de instrucţie, medicale şi de învãţãmânt, precum
şi de asigurare a acţiunilor şi suport logistic.
(3) Managementul integrat în domeniul ordinii şi siguranţei publice se realizeazã de Departamentul
ordine şi siguranta publica, structura operationala fãrã personalitate juridicã, care are în compunere
Direcţia generalã management operational, ca structura a aparatului central al Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative, şi urmãtoarele componente de ordine şi siguranta publica subordonate
ministerului: Poliţia Romana, Jandarmedia Romana, Poliţia de Frontiera Romana, Oficiul Central de Stat
pentru Probleme Speciale, Oficiul Roman pentru Imigrari, Centrul de Cooperare Politieneasca
Internationala, Inspectoratul de Aviatie al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Grupul
Special de Protecţie şi Intervenţie „Acvila”, Agenţia Nationala Antidrog şi Agenţia Nationala impotriva
Traficului de Persoane şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta
Persoanelor. Departamentul ordine şi siguranta publica este condus de un secretar de stat, care este ajutat
de un adjunct.
(4) În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative funcţioneazã Centrul Naţional de
Conducere a Acţiunilor de Ordine Publica, structura interinstitutionala de suport decizional, care asigura
managementul acţiunilor în situaţii de criza în domeniul ordinii publice.
(5) Organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine
Publica se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 14
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate constitui ori prelua în administrare sau, dupã caz,
în coordonare instituţii publice, regii autonome, companii, societãţi comerciale, unitãţi sanitare, amenajãri
recreativ-sportive, asociaţii, fundaţii, locuinţe de serviciu şi de intervenţie, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 15

(1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în proprietate sau în administrare, dupã caz,
clãdiri, terenuri şi dotãri specifice, parc comun de transport, mijloace de transmisiuni, comunicaţii şi
informatica, mijloace tehnice specifice, precum şi alte bunuri, care se stabilesc prin normele de dotare şi
tabelele de inzestrare.
(2) Normativele de cheltuieli privind întreţinerea şi funcţionarea spaţiilor şi mijloacelor din dotare se
stabilesc prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, în condiţiile legii.
ART. 16
Pentru îndeplinirea atribuţiilor functionale Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate
utiliza, în condiţiile legii, serviciile unor consilieri sau consultanţi strãini, raporturile cu aceştia stabilinduse
prin contract individual, pentru fiecare caz în parte.
ART. 17
(1) Personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se compune din: funcţionari publici,
politisti – funcţionari publici cu statut special, cadre militare în activitate, personal contractual, precum şi
soldati şi gradati voluntari.
(2) Din efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative fac parte şi elevi şi studenţi
înmatriculaţi în instituţiile de învãţãmânt proprii, în condiţiile legii.
(3) Personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se supune prevederilor legale care îi
reglementeazã activitatea.
(4) Personalul din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate beneficia, ca mãsura de
protecţie socialã, de înlesniri în folosirea amenajãrilor recreative şi sportive din dotarea ministerului,
similare celor acordate cadrelor militare în activitate, stabilite prin ordin al ministrului.
(5) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate desfasura programe pentru construirea de
locuinţe, proprietate a personalului instituţiei, din fondurile beneficiarilor, pe terenuri disponibile
proprietate publica a statului, aflate în administrarea ministerului.
(6) Terenurile prevãzute la alin. (5) se trec, în condiţiile legii, din domeniul public în domeniul privat al
statului, proprietarii locuinţelor dobândind, în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, un drept de
folosinta oneros asupra terenurilor pe durata existenţei construcţiilor.
(7) Personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative trimis la misiunile diplomatice şi
oficiile consulare ale României şi la organismele internaţionale specializate din strãinãtate, precum şi
ofiţerilor de legatura le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune permanenta
în strãinãtate.
(8) Pe timpul participãrii la misiunile forţelor prevãzute la art. 5, efectivelor Ministerului Internelor şi
Reformei Administrative le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune
temporarã în strãinãtate.
(9) Atasatii de afaceri interne şi ofiţerii de legatura desemnaţi de cãtre ministrul internelor şi reformei
administrative sunt trimişi la post în condiţiile prevãzute în ordinul de numire, cu avizul Ministerului
Afacerilor Externe.
ART. 18
(1) Posturile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se compun din cele ale fostului Minister
al Administraţiei şi Internelor, precum şi din cele ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, ale
Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi ale Autoritãţii Naţionale de Reglementare pentru
Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice.
(2) Personalul fostului Minister al Administraţiei şi Internelor, al Administraţiei Naţionale a Rezervelor
de Stat, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Autoritãţii Naţionale de Reglementare
pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice se preia sau, dupã caz, se transfera în interesul
serviciului la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile legii, cu menţinerea funcţiilor
detinute.
(3) Personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative beneficiazã de drepturile dobândite
anterior, conform legislaţiei, precum şi, cu excepţia personalului preluat potrivit prevederilor Ordonanţei
de urgenta a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor mãsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, în limita bugetului aprobat, de indemnizaţii şi sporuri specifice instituţiilor din
sistemul de apãrare, ordine publica şi siguranta nationala.
(4) Administraţia Nationala a Rezervelor de Stat, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi
Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice isi pãstreazã
sediile, atribuţiile, posturile şi structurile organizatorice stabilite potrivit legii.
ART. 19
(1) Patrimoniul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se compune din cel al fostului
Minister al Administraţiei şi Internelor, al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, al Oficiului
Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Autoritãţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilitãţi Publice.
(2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, patrimoniul
Minsiterului Internelor şi Reformei Administrative va fi inventariat, iar evidentele contabile vor fi
actualizate în mod corespunzãtor.
ART. 20
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate angaja şi efectua prestãri de servicii pentru
persoanele juridice sau fizice, în condiţiile legii.
ART. 21
Ministerul Internelor şi Reformei Administrative asigura personalul propriu şi tehnica din dotare
impotriva riscurilor specifice, precum şi pentru cazuri de rãspundere civilã. Condiţiile privind asigurarea
personalului ministerului şi a tehnicii din dotare, precum şi categoriile de personal şi tehnica din dotare
care se asigura se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
ART. 22
(1) Fondurile necesare desfãşurãrii activitãţilor în Minsiterul Internelor şi Reformei Administrative se
asigura de la bugetul de stat, precum şi din alte surse legal constituite.
(2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi unitãţile din structura acestuia pot beneficia de
donaţii, sponsorizãri sau bunuri oferite prin contract de comodat, în condiţiile prevãzute de lege.
ART. 23
(1) Se înfiinţeazã Inspectoratul de Aviatie, ca structura de specialitate în subordinea Ministerului
Internelor şi Reformei Administrative, cu personalitate juridicã, prin reorganizarea Unitãţii Speciale de
Aviatie.
(2) Organizarea şi funcţionarea Inspectoratului de Aviatie se stabilesc prin ordin al ministrului.
ART. 24
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Roman pentru Imigrari, ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei
Administrative se stabilesc prin lege.
ART. 25
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicatã în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003, aprobatã cu modificãri şi completãri
prin Legea nr. 604/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia art. 24.

Pensie de invaliditate. Acţiune pentru anularea deciziilor Secţiei de pensii din cadrul Ministerului de Internre. Competenţa de soluţionare

de

Reclamantul D. R. M. a chemat în judecată Ministerul de Interne,Serviciul Pensii, solicitând ca din data de 2 octombrie 2000, să fie recalculat cuantumul pensiei sale stabilite prin deciziile emise cu nr.125103 la 2 octombrie 2000, la 11 august 2000 şi la 15 mai 2001; obligarea pârâtului să-i acorde dreptul de pensie în conformitate cu prevederile art.80 alin.4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.80/1999; să se plătească diferenţele de pensie cuvenite, la valoarea reactualizată.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a îndeplinit funcţia de subofiţer al Poliţiei de Frontieră până la data de 31 mai 2000, când a fost trecut în rezervă prin aplicarea dispoziţiilor art.85 lit.b din Legea nr.80/1995, ca urmare a încadrării sale în gradul II de invaliditate. Reclamantul a susţinut că prin deciziile contestate, pensia sa de invaliditate a fost stabilită în cuantum de 419.707 lei lunar, încălcându-se dispoziţiile art.80 alin.4 din Legea nr.56/1992, astfel cum a fost modificată prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.80/1999, care prevăd că personalul Poliţiei de Frontieră care şi-a pierdut parţial capacitatea de muncă în timpul sau în legătură cu serviciul şi nu mai poate exercita atribuţiile profesionale, va beneficia de o pensie egală cu solda integrală din ultima lună de activitate, de un ajutor bănesc egal cu de 12 ori solda integrală avută în ultima lună de activitate, precum şi dreptul de a cumula pensia cu salariul pentru o altă activitate desfăşurată.

Curtea de Apel Craiova, Secţia de contencios administrativ, prin sentinţa nr.248 din 26 august 2002, a respins acţiunea, reţinând că dispoziţiile legale invocate de reclamant se referă la gradul III de invaliditate şi nu pot constitui temeiul juridic al cererii de recalculare a pensiei acordate pentru gradul II de invaliditate.

Împotriva acestei sentinţe şi în termen legal, a declarat recurs reclamantul, susţinând că instanţa de fond a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii şi hotărârea pronunţată este lipsită de temei legal, pentru că nu s-a avut în vedere cererea sa de stabilire a pensiei în conformitate cu prevederile art.80 alin.4 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.80/1999, potrivit cărora are dreptul la o pensie în sumă de 2.936.612 lei lunar. De asemenea, recurentul a învederat că hotărârea atacată  nu cuprinde motivele reţinute de instanţă şi cele pentru care a fost respinsă apărarea sa privind dreptul de a primi pensia de invaliditate într-un cuantum egal cu solda integrală avută în ultima lună de activitate.

Analizând, Curtea va admite recursul pentru următoarele considerente:

Prin acţiune, reclamantul a solicitat constatarea ilegalităţii deciziilor privitoare la recalcularea cuantumului pensiei de invaliditate; constatarea refuzului intimatului pârât de a rezolva cererea privind acordarea drepturilor de asigurări sociale prevăzute de art.80 alin.4 din Legea nr.56/1992, modificată şi completată prin O. U. G. nr.80/1999.

Faţă de acest obiect al acţiunii, se constată că prezentul litigiu este supus jurisdicţiei asigurărilor sociale, pentru care Legea nr.19/2000 prevede în art.155 competenţa tribunalelor de a soluţiona pricinile în primă instanţă.

În consecinţă, hotărârea Curţii de Apel Craiova a fost pronunţată cu încălcarea normelor imperative de competenţă materială prevăzute în legea susmenţionată şi urmează a fi casată în temeiul art.304 pct.3 C. proc. civ.

Reţinând că pensia recurentului reclamant a fost stabilită prin decizia Secţiei Pensii din cadrul Ministerului de Interne şi nu printr-un act întocmit de Casa Naţională  de Pensii sau de casele teritoriale de pensii, Curtea va aplica dispoziţiile art.156 din Legea n.19/2000, potrivit cărora competenţa de a soluţiona cauza aparţine instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Fiind întemeiat motivul de necompetenţă materială invocat din oficiu de instanţă, ca motiv de ordine publică în condiţiile prevăzute de art.306 alin.2 C. proc. civ., Curtea a admis recursul, a casat hotărârea atacată şi a trimis cauza spre competentă soluţionare la Tribunalul Bucureşti, instanţa în  a cărei rază teritorială îşi are sediul intimatul pârât.

Faţă de soluţia dată recursului, în raport de motivul necompetenţei materiale, nu se mai impune a fi examinate motivele de casare invocate de recurent şi cum acestea se referă la fondul pricinii, urmează a fi avute în vedere sub forma unor apărări de fond cu ocazia rejudecării cauzei de către instanţa competentă.

Magistraţi. Pensie. Vechime în magistratură. Principiul neretroactivităţii legii. Discriminare.

de

Prin acţiunea înregistrată la 13 octombrie 2000 şi precizată cu cererea depusă la 11 decembrie 2000, reclamantul G.Ş. a chemat în judecată pe pârâtul Ministerul Justiţiei, solicitând să fie anulată adresa nr. 85/DS/G/27 ianuarie 2000, să i se recunoască vechimea în magistratură pentru perioada 16 noiembrie 1960 – 1 mai 1997 şi să i se elibereze adeverinţă pentru pensia de serviciu în vederea actualizării pensiei sale în raport cu salariul de bază şi drepturile magistraţilor în activitate.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că la data de 1 mai 1997 s-a pensionat conform Legii nr. 3/1977 pentru munca depusă şi limită de vârstă, dar pentru perioadele în care a îndeplinit funcţia de consilier juridic are dreptul la pensie de serviciu în condiţiile Legii nr. 92/1992. Reclamantul a învederat că prin adresa contestată, pârâtul a refuzat să-i recunoască vechimea în magistratură pentru activitatea desfăşurată timp de 36 de ani în profesiuni juridice, vătămând dreptul său la stabilirea pensiei de serviciu.

Curtea de Apel Alba – Iulia, Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea ca neîntemeiată, reţinând că reclamantul a avut funcţia de judecător numai 9 ani şi că nu îndeplineşte condiţia unei vechimi de cel puţin 25 de ani în magistratură pentru a beneficia de prevederile art. 103 din Legea nr. 92/1992 republicată privind pensia de serviciu a magistraţilor.

Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul, solicitând casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.

În primul motiv de casare, recurentul a susţinut că instanţa de fond a interpretat greşit dispoziţiile art.44 din Legea nr. 92/1992 republicată, care prevăd expres că şi perioadele în care s-au exercitat alte funcţii juridice decât cele de judecător sau de procuror constituie vechime în magistratură.

Prin cel de-al doilea motiv de recurs, s-a susţinut că instanţa de fond a motivat eronat soluţia dată pe principiul neretroactivităţii legii şi a reţinut că, de pensia de serviciu nu pot beneficia decât magistraţii aflaţi în activitate la data intrării în vigoare a Legii nr. 142/1997 şi cei reîncadraţi după pensionare. Recurentul a învederat că interpretarea instanţei de fond este în contradicţie cu decizia nr.88/1 iunie 1999 în care Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 103 alin. 5 din Legea nr. 92/1992, modificată şi completată prin Legea nr. 142/1997, sunt neconstituţionale în măsura în care dreptul la actualizarea pensiilor în raport cu salariile de bază ale magistraţilor în activitate nu este recunoscut tuturor categoriilor de magistraţi pensionari.

În ultimul motiv de recurs, recurentul a criticat tratamentul discriminatoriu care i-a fost aplicat în privinţa  dreptului la pensie, motivând că instanţa de fond a încălcat dispoziţiile art. 20 din Constituţie, art. 7 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi art. 26 din Pactul Internaţional privind drepturile civile şi politice.

Recursul este nefondat.

În baza deciziei nr. 139945/25 aprilie 1997, recurentul beneficiază de pensia pentru munca depusă şi limita de vârstă stabilită de Oficiul de pensii al judeţului Alba în condiţiile Legii nr. 3/1977.

Cererea recurentului de recunoştere a dreptului la pensia de serviciu şi la actualizarea cuantumului acesteia în funcţie de veniturile magistraţilor în activitate a fost corect respinsă de instanţa de fond, constatându-se că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de Legea nr. 92/1992 pentru acordarea acestei categorii de pensie.

Conform art. 103 alin. 1 din Legea nr. 92/1992 republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 142/1997, pensia de serviciu se acordă magistraţilor cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratură.

Recurentul nu îndeplineşte această condiţie, întrucât a exercitat funcţia de judecător numai 9 ani şi, până la data pensionării, a exercitat alte funcţii juridice care nu sunt asimilate funcţiei de magistrat. Deşi aceste ultime funcţii sunt printre cele enumerate în art. 44 din Legea nr. 92/1992 republicată, ca reprezentând vechime în magistratură, activitatea desfăşurată de recurent în perioadele respective nu este asimilată funcţiei de magistrat, aşa cum a fost definită în art. 42 din aceeaşi lege. Conform prevederilor legale  sus-menţionate, au calitatea de magistrat şi fac parte din corpul magistraţilor judecătorii de la toate instanţele judecătoreşti, procurorii din cadrul parchetelor de pe lângă aceasta, precum şi magistraţii asistenţi ai Curţii Supreme de Justiţie.

În consecinţă, printr-o corectă interpretare a dispoziţiilor Legii nr. 92/1992, instanţa de fond a stabilit că recurentul nu este în drept să beneficieze de pensia de serviciu a magistraţilor şi că vechimea pentru perioadele lucrate în funcţia de judecător şi în alte funcţii juridice nu poate fi valorificată decât prin calcularea pensiei care i-a fost deja acordată în condiţiile Legii nr. 3/1977.

Curtea constată că este nefondată şi susţinerea recurentului privind recunoaşterea dreptului la actualizarea pensiei de serviciu şi pentru persoanele pensionate anterior modificării şi completării Legii nr. 92/1992 prin Legea nr. 142/1997. Cum recurentul nu este titular al dreptului la pensie de serviciu, apare ca lipsită de temei legal cererea sa de a se actualiza pensia sa, calculată în sistemul prevăzut de Legea nr. 3/1977, dar în raport de condiţiile reglementate prin Legea nr. 92/1992 pentru altă categorie de pensie, respectiv în funcţie de veniturile magistraţilor în activitate.

Ultima critică din recurs este de asemenea nefondată, întrucât recurentul nu îndeplineşte condiţiile legale pentru acordarea pensiei de serviciu şi deci calcularea pensiei sale în baza Legii nr. 3/1997 nu reprezintă o discriminare faţă de magistraţii pensionaţi. Conform jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, principiul egalităţii în drepturi nu înseamnă uniformitate, astfel încât la situaţii diferite se justifică instituirea unui tratament juridic diferenţiat.

Faţă de considerentele expuse, Curtea a respins recursul ca nefondat.

Dreptul vamal – ramura de drept

de

Notiune de drept vamal. Obiectul si metoda de reglamentare a dreptului vamal. Raportul juridic de drept vamal. Elementele specifice ale raportului juridic de drept vamal. Raportul juridic de impunere.

Situarea dreptului vamal in contextul altor ramuri de drept: drept constitutional, drept administrativ, drept fiscal, drept financiar, drept comercial, drept al comertului international, drept al mediului inconjurator, drept al concurentei, drept comunitar.

Subiectele dreptului vamal. Actiunea legislatiei vamale in timp si spatiu. Persoanele fizice si juridice, birourile vamale, brokerii vamali, transportatorii vamali.

Izvoarele dreptului vamal. Concept. Izvoarele materiale si formale. Locul si rolul tratatelor internationale.

Obiectul de studiu al dreptului vamal. Sistema dreptului vamal. Conceptii. Elementele constitutive.

Politica vamala si activitatea vamala in Republica Moldova.

Notiunea continutul si structura activitatii vamale in Republica Moldova.

Politica vamala-parte componenta a politicii fiscal-comerciale. Conceptul de politica vamala. Rolul si importanta sistemului vamal in economiile contemporane. Conceptul de sistem vamal. Rolul si importanta sistemului vamal in economiile contemporane.

Notiunea si obiectivele organizarii activitatii vamale. Subiectele, fazele de conducere a sistemului vamal.

Impunerea – instrument principal in aplicarea politicii vamale.

Acordarea preferintelor vamale la import. Concesii tarifare. Contingente tarifare.

Organele vamale ale Republicii Moldova.

Notiunea si statutul juridic al organelor vamale. Notiunea si caracteristica sistemului organelor vamale ale Republicii Moldova.

Sistema organelor vamale a Republicii Moldova. Departamentul Controlului vamal. Birourile vamale interne si de frontiera. Posturile vamale. Directiile principale ale organizarii si conducerii activitatii vamale.

Functiile organizarii si conducerii activitatii vamale. De prognozare, de planuire, evidenta si control, de cooperare cu organele de drept, de conducere a activitatii financiare si administrative.

Esenta si continutul procedurii organizarii activitatii vamale. Drepturile si obligatiile, atributiile Departamentului Vamal.

Atributiile organelor vamale. Aspectele juridice in sfera activitatii vamale.

Serviciul in organele vamale.

Notiunea si principiile organizarii serviciului in organele vamale.

Conferirea gradelor speciale. Termenul de detinere a gradelor speciale.

Drepturile si obligatiile colaboratorilor organelor vamale. Conditiile serviciului in organele vamale. Angajarea in serviciu in organele vamale.

Protectia sociala a colaboratorilor organelor vamale. Sistema organelor vamale in Republica Moldova. Rolul si importanta in realizarea activitatii vamale.

Reglamentarea juridica a trecerii marfurilor, mijloacelor de transport si mijloacelor banesti peste frontiera vamala a Republicii Moldova.

Principii generale de trecere a marfurilor si mijloacelor banesti peste frontiera vamala a Republicii Moldova. Regimul vamal acordat marfurilor deplasate peste frontiera vamala a Republicii Moldova.

Trecerea frontierei vamale cu mijloace transport. Principii generale de aplicare a Conventiei TIR. Inlesnirile si facilitatile acordate la transportarea incarcaturilor cu aplicarea Carnetului TIR. Procedura completarii si eliberarii Carnetului TIR. Asociatia emitenta si garanta. AITA.

Regimul juridic al bunurilor ce apartin persoanelor fizice. Trecerea peste frontiere vamale a marfurilor, valutei, obiectelor de valoare, bunurilor mostenite, si in cazul schimbarii locului de trai permanent. Trecerea peste frontiera vamala a marfurilor in scop de comercializare si alte activitati de producere. Autorizarea trecerii peste frontiere vamale a R.M..

Autorizarea trecerii peste frontiera vamala.

Reglamentarea tarifara si netarifara a activitatii de comert exterior.

Reglementarea de stat a activitatii comerciale externe. Metodele reglementarii de stat. Reglamentarea tarifara. Reglamentarea netarifara. Licentierea. Cotarea. Certificarea. Interdictiile la import – export.

Notiunea nomenclatorului marfar, rolul nomenclatorului marfar si clasificarea tarifara a marfurilor. Sistemele clasice de clasificare a nomenclatorului de marfuri. Nomenclatorul de marfuri a RM. Tariful vamal de import a Republicii Moldova. Tarifele vamale in practica internationala.

Controlul importului. Promovarea cooperarii economice internationale. Incurajarea si controlul exportului si importului de capital. Asigurarea echilibrului balantei platilor externe. Difinitie si clasificarea tarifului vamal.

Cadrul international care reglamenteaza principiile de functionarea a tarifelor vamale. Norme internationale privind folosirea tarifelor vamale. Tariful vamal de import a R.M.. Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor.

Instrumente de tehnica vamala si tarifara practicate de tarile care folosesc tarife vamale.

Taxa vamala.

Notiunea si natura juridica a taxei vamale.

Notiunea de impozit. Caracteristicile sale.

Functia taxei vamale. Clasificarea taxelor vamale. Aminarea si esalonarea platii taxei vamale.

Procedura de instituire a sistemului de marcare cu timbre de acciz. Accizele. Obiectele si subiectele. Procedura incasarii accizelor.

Taxa pe valoare adaugata. Obiectul si subiectele impunerii. Cota de calcul TVA. Procedura aplicarii si perceperii taxei pentru proceduri vamale.

Efectele generale ale aplicarii taxelor vamale asupra importurilor. Functia taxei vamale ca instrument fiscal. Functia taxei vamale ca instrument de politica comerciala. Calculul taxelor vamale. Procedura de incasare.

Vamuirea.

Principii generale privind perfectarea actelor vamale. Operatiuni prealabile. Depozitul provizoriu. Declararea marfurilor si obiectelor. Obligatiile declarantului vamal.

Intocmirea, acceptarea si validarea Declaratiei vamale in detaliu. Procedura completarii si inregistrarii declaratiei vamale. Efectele acceptarii si inregistrarii a unei declaratii. Etapele de vamuire a marfurilor. Lista documentelor necesare pentru acordarea liberului de vama. Autorizarea trecerii peste frontiera vamala si acordarea liberului de vama. Intocmirea, modificarea si anularea declaratiei vamale. Principii generale de perfectare a actelor vamale sub acoperirea Carnetului TIR.

Inspectia inainte de expeditie. Pacticile interne si straine.

Brokerul vamal.

Principiile generale ale statisticii vamale. Izvoarele statisticii vamale. Metodele prelucrarii datelor statistice in dreptul vamal.

Controlul vamal.

Notiunea esenta si continutul controlului vamal. Obiectivele principale ale organizarii controlului vamal. Procedura efectuarii controlului vamal de catre organele vamale. Componenta serviciului de graniceri in domeniul controlului marfar, a unitatilor de transport

Directiile principiile de organizare a controlului vamal. Controlul marfar, selectiv, corporal, documentar.

Particularitati esentiale ale controlului vamal. Marfurile si mijloacele de transport supuse controlului vamal obligatoriu.

Formele controlului vamal. Controlul vamal al bunurilor si mijloacelor de transport.

Controlul vamal al valorilor valutare. Expertiza vamala.

Controlul vamal corporal. Livrarile controlate.

Inlesnirile vamale acordate la controlul vamal.

Supravegherea vamala. Supravegherea vamala efectuata de Departamentul Vamal al RM.

Drepturile si obligatiile declarantilor si organele vamale.

Regimurile vamale.

Notiune si tipurile regimurilor vamale. Alegerea si renuntarea la regimul vamal. Marfurile si obiectele care nu se supun nici unui regim vamal.

Importul pentru circulatia libera. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Autorizarea regimului vamal. Procedura de vamuire.

Reimportul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Tranzitul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Depozitul vamal. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Magazinul duty free. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Admiterea temporara. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Termenul de admitere temporara.

Zona libera. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Regimul fiscal, vamal, valutar. Organizarea si functionarea Zonelor Economice Libere.

Perfectionarea pasiva. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Exportul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Reexportul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Conditiile de restituire a drepturilor de import.

Nimicirea si renuntarea in folosul statului. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Metodele de stabilire a valorii marfurilor.

Sistemele de determinare a valorii in vama a marfurilor.

Metodele de determinare a valorii in vama a marfii si modul de aplicare a lor. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa respectiva ori in baza pretului efectiv platit sau de platit. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa identica.

Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa similara. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza costului unitar al marfii. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii calculate a marfii.

Metoda de rezerva. Drepturile si obligatiile declarantilor si a organelor vamale la stabilirea valorii in vama a marfurilor. Reglementari internationale privind evaluarea vamala a marfurilor.

Raspunderea juridica in dreptul vamal

Notiunea si tipurile raspunderii in dreptul vamal

Contraventiile vamale si raspunderea pentru savarsirea lor (sanctiunile).

Infractiunea de contrabanda.

Aspecte procedurale ale raspunderii in dreptul vamal.

Actele de procedura

Cercetarea cazului de contraventie vamala. Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contraventie vamala.

Executarea deciziei organului vamal privid aplicarea de sanctiuni pentru contraventie vamala.

Atacarea deciziilor, actiunilor sau inactiunii organelor vamale si ale colaboratorilor vamali.

Calea administrativa si judiciara de atac a deciziilor, actiunilor sau inactiunii organelor vamale si ale colaboratorilor vamali.

Originea mărfurilor

Criterii de determinare a tarilor de origine a mărfii.

Certificatul de origine a mărfurilor. Rolul certificatului de origine la vamuirea marfurilor. Forma certificatelor. Procedura eliberarii certificatelor de origine.

Regulile privind definirea notiunii de produse originare.

Reguli de origine particulare.

Acordarea preferintelor vamale la import.

Ordinul MJ nr. 2730/2008 – modificarea Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici

de
Ordin Ministerului Justitiei nr. 2730/2008 privind modificarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 731 din 29.10.2008.

Avand in vedere adresele nr. 3.287 din 25 septembrie 2008, nr. 3.287 din 9 octombrie 2008, precum si nr. 3.287 din 14 octombrie 2008 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995,
in conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul justitiei emite urmatorul ordin:

Art. I. – Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
– Alineatul (7) al articolului 4 se abroga.
Art. II. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Venituri din activitati independente

de

Definirea veniturilor din activitati independente

Art. 46. – (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

Art. 47. – (1) Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla

Art. 48. – (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;

b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;

c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;

b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despagubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;

c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;

d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.

(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;

f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;

j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;

k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.

(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);

e) donatii de orice fel;

f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;

i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;

m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.

(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit

Art. 49. – (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.

(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.

(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.

(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.

(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.

(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 48.

(7) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.

(8) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala

Art. 50. – (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla

Art. 51. – (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 48.

(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.

(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.

Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente

Art. 52. – (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;

c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);

e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;

f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.

(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:

a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) – e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;

b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;

(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente

Art. 53. – Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 52, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.

Impozitarea venitului net din activitati independente

Art. 54. – Venitul net din activitati independente se impoziteaza potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.

Asocieri fara personalitate juridica

de

Art. 28. – (1) In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere.

(2) Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru:

a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca aceasta sa inceapa sa desfasoare activitate;

b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;

c) plata impozitului in numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);

d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala competenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit la buget in numele fiecarui asociat;

e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care ii este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui asociat.

(3) Intr-o asociere fara personalitate juridica intre doua sau mai multe persoane juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare din asociere.

(4) Intr-o asociere fara personalitate juridica cu o persoana juridica straina si/sau cu persoane fizice nerezidente, precum si cu persoane fizice romane, persoana juridica romana trebuie sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat, potrivit prezentului titlu.

Impozit pe profit. Conditiile deductibilitatii, din venitul impozabil, a cheltuielilor de deplasare in strainatate

de
Deductibilitatea sumei cheltuielilor de deplasare in strainatate se admite numai pe baza de acte justificative, in sensul prevazut in art.6 alin.2 al Legii contabilitatii nr.82/1991, si in H.G. br.518/1995 si numai daca cheltuielile sunt aferente veniturilor realizate.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Legea contabilităţii
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

***

Reclamanta SC „W.T.H.C.” SRL a solicitat anularea procesului-verbal din 24 februarie 2000, dispozitiei nr.63 din 28 aprilie 2000, acte emise de Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a judetului Timis si deciziei nr.885 din 12 iunie 2000 a Ministerului Finantelor, cu privire la obligatia de a plati suma de 39.166.967 lei reprezentand impozit pe profit si majorari de intarziere in suma de 84.300.336 lei.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca prin actele administrative contestate, paratii au apreciat in mod eronat ca ar fi inregistrat ilegal, pe cheltuieli, suma de 237.402.164 lei reprezentand cheltuieli cu deplasarea in strainatate, a personalului societatii, desi acestea erau deductibile fiscal deoarece sunt legate de realizarea veniturilor societatii.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia comerciala si de contencios administrativ, prin sentinta civila nr.94/CA din 23 aprilie 2002, a admis actiunea .

Hotarare a fost atacata cu recurs de parati, sustinand in esenta, ca suma cheltuielilor de deplasare nu poate fi considerata deductibila la calculul impozitului pe profit, intrucat nu sunt aferente veniturilor realizate, si nu au fost inregistrate in contabilitate in baza unor documente legal intocmite.

Recursul este fondat.

Legea 82/1991 a contabilitatii prevede in art.6 alin.2 ca „orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”.

Hotararea Guvernului nr.518/1995 privind unele drepturi ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar prevede in art.12 ca, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente, iar in situatia in care, in unele tari potrivit practicii existente pe plan local nu se elibereaza documente sau acestea sunt retinute de autoritati, sumele cheltuite se justifica pe baza de declaratie, pe proprie raspundere .

In cauza, reclamanta nu a depus declaratii pe proprie raspundere pentru justificarea sumelor cheltuite in valuta, admisibile numai pentru situatiile in care reclamanta ar fi facut dovada ca in tarile in care s-au efectuat deplasarile nu se elibereaza, potrivit practicii locale, documente justificative sau ca, aceste documente au fost retinute de autoritatile respectivelor state.

Ordinele de deplasare, intocmite de reclamanta nu reprezinta documente justificative in sensul prevederilor art.6 din Legea 82/1991, in conditiile in care la acestea nu au fost anexate documente care sa contina viza trecerii frontierei de stat, la iesirea si intrarea in tara, pentru a se putea determina perioada deplasarii in strainatate, la calculul diurnei in valuta, fata de datele inscrise in ordinul de deplasare, scopul deplasarii, cheltuielile de transport (bilete de avion, de tren, bonuri de benzina) si alte cheltuieli (fax, telefon, etc.).

In lipsa justificarii cheltuielilor cu transportul, cazarea si a altor cheltuieli, pe cale de consecinta, nu se pot justifica nici cheltuielile cu diurna.
Admitand actiunea cu simpla motivare ca, cheltuielile cu deplasarea in strainatate a personalului se incadreaza in limitele prevazute de H.G. nr.518/1995, instanta a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica.

Se impunea ca instanta sa verifice mai intai prin probe suplimentare, dispuse chiar din oficiu, daca sustinerile reclamantei sunt probate cu documente justificative, potrivit prevederilor legale.

In consecinta, s-a admis recursul, s-a casat sentinta si s-a trimis cauza aceleiasi instante spre rejudecare.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!