Vosganian: ar fi existat bani pentru salariile profesorilor.Dispret total

Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian, a afirmat, în cadrul unei dezbateri organizate de Grupul pentru Dialog Social (GDS), că ar fi existat bani pentru majorarea salariilor profesorilor pe ultimele trei luni ale anului, însă Executivul a preferat să facă un gest de responsabilitate „faţă de viitorul guvern”.

Vosganian a spus că s-a întâlnit cu reprezentanţii celorlalte sindicate şi, în urma discuţiilor, a reieşit că majorarea salariilor cadrelor didactice ar fi atras pretenţii pentru majorări similare în toate celelalte domenii din sectorul bugetar.

http://www.antena3.ro/stiri/politica/vosganian-ar-fi-existat-bani-pentru-salariile-profesorilor_57524.html

Tăriceanu promite în numele viitorului guvern: 1000 euro pentru fiecare loc de muncă creat

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a susţinut o declaraţie de presă pe tema economiei şi a locurilor de muncă, în contextul crizei financiare care ameninţă să lovească şi ţara noastră.

„Am considerat că este necesar ca Guvernul să prezinte un plan bine articulat de creştere de locuri de muncă şi de creştere economică.” a declarat premierul. În prag de alegeri, actualul premier lasă moştenire viitorului guvern un program care se întinde pe patru ani şi are o valoare de 10 miliarde de euro. Acesta are trei priorităţi: oamenii, firmele româneşti şi sectorul bancar. „Vom continua să scădem taxele. CAS-ul va scădea la 30%. Vom ajunge astfel la una dintre cele mai scăzute contribuţii sociale din Europa.”

http://www.antena3.ro/stiri/politica/premierul-tariceanu-va-sustine-o-declaratie-de-presa-pe-tema-economiei-si-a-locurilor-de-munca_57593.html

Ministerul Sănătăţii va transfera spitalele în subordinea autorităţilor locale de la 1 ianuarie 2009

Mai multe spitale din ţară vor trece în subordinea administraţiei locale de la 1 ianuarie 2009. Excepţie fac spitalele de urgenţă care rămân la Ministerul Sănătăţii. Lista cu toate spitalele transferate către consiliile locale va fi publicată într-o hotărâre de guvern. Deciziile au fost luate în şedinţa de azi a Guvernului, printr-o ordonanţă de urgenţă.

Prin urmare, banii acordaţi Ministerului Sănătăţii de la bugetul de stat pentru managementul spitalelor vor fi transferaţi mai nou către consiliul Municipal.

Ce credeti?

Legea privind trecerea cinematografelor la autorităţile locale este constituţională, potrivit CCR

Curtea Constituţională a decis astăzi că legea prin care s-a dispus trecerea cinematografelor de la RADEF în domeniul public şi administrarea autorităţilor locale este în interesul public şi nu încalcă legea fundamentală.

 

Sesizarea asupra neconstituţionalităţii legii a fost formulată de un număr de 27 senatori. Motivul invocat a fost că legea ar încălca dreptul de administrare deţinut de regia autonomă.  Sesizarea a fost făcută în octombrie de toţi reprezentanţii PRM în Senat, de câţiva de la PSD şi PNL, dar şi de independenţi.

„Cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că dispoziţiile articolului unic punctul 8 din lege sunt constituţionale, reţinând – între altele – că măsura legislativă prin care se dispune trecerea sălilor şi grădinilor de spectacol cinematografic din administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmului „Româniafilm” în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale, stabilindu-se totodată obligaţia consiliilor locale de a asigura investiţii pentru reabilitarea bunurilor transmise, asigură satisfacerea interesului public general privind accesul la cultură, fără a contraveni dispoziţiilor art.44 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie, care garantează dreptul la proprietate privată, iar nu dreptul de administrare deţinut de Regia Autonomă în cauză”, arată CCR într-un comunicat CCR.

Sursa: Realitatea.net

Poliţiştii spun că intră în grevă dacă nu primesc salarii mai mari.Ce parare aveti?

Poliţiştii spun că nu vor mai face ore suplimentare în perioada alegerilor dacă Parlamentul nu adoptă legea ce prevede majorarea salariilor poliţiştilor cu 10%.

 

I-am adresat o scrisoare şefului Camerei Deputaţilor în care i-am cerut să ne dea un răspuns în legătură cu situaţia acestei legi şi nici până astăzi (miercuri n.r.), când au trecut cele 30 de zile legale, nu am primit un răspuns în acest sens. Am înţeles că legea este blocată la Cameră de către Bogdan Olteanu, la cererea colegului său, ministrul Economiei Varujan Vosganian. Dacă nici până joi nu vom primi un răspuns, vom decide să nu mai asigurăm orele suplimentare la alegeri”, a spus comisarul Marin Gruia.

„Poliţiştii au ajuns să care sacii şi să păzească secţiile, în condiţiile în care nicăieri în Uniunea Europeană nu se întâmplă acest lucru. Am acceptat până acum să facem ore suplimentare, deşi nu ne-au fost plătite, însă din acest an nu se va mai întâmpla acest lucru. Ţin să-i avertizez pe poliţiştii care nu vor respecta decizia conducerii SNPPC că sindicatul nu va face demersuri la MIRA pentru plata acestora”, a mai spus liderul sindical.

 

http://www.realitatea.net/politistii-spun-ca-intra-in-greva-daca-nu-primesc-salarii-mai-mari_389201.html

PRM a pierdut definitiv procesul prin care a cerut suspendarea hotărârii privind uninominalul

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins recursul PRM împotriva sentinţei instanţei anterioare de a respinge suspendarea Hotărârii de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale, PRM încercând astfel să amâne alegerile pe baza votului uninominal. Decizia de marţi a instanţei este definitivă.

PRM a susţinut, în motivele de recurs, că prima instanţă, respectiv Curtea de Apel, ar fi ignorat probele depuse de partid privind probarea existenţei unui prejudiciu material şi perturbarea gravă a funcţionării unor autorităţi şi servicii publice implicate in procesul de organizare a desfăşurării alegerilor, pagube ce ar fi aduse de Hotărârea de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale.

De asemenea, PRM a arătat, în motivele de recurs, că delimitările pentru trei circumscripţii şi pentru circumscripţia din afara graniţelor s-ar fi făcut în lipsa unei hotărâri a comisiei parlamentare, contrar legii. În plus, PRM susţine că şi în celelalte colegii ar fi fost încălcate în repetate rânduri hotărârile Comisiei Parlamentare.

Curtea de Apel Bucureşti a respins pe 25 septembrie solicitarea PRM de suspendare a Hotărârii de Guvern privind delimitarea colegiilor uninominale, deoarece partidul nu a făcut dovada unui „prejudiciu material viitor şi previzibil” şi nu a arătat motivele pentru care HG 802/2008 nu ar fi legală, motivează instanţa.

CCR a decis că ordonanţa ce prevede amânarea majorărilor salariale este neconstituţionala.Este corect?

Magistraţii Curţii Constituţionale au decis că ordonanţa de urgenţă care amână până la 1 aprilie 2009 creşterea cu 50 la sută a lefurilor din învăţământ este neconstituţională.

Senatul a respins ordonanţa de urgenţă privind amânarea majorărilor salariile, şi urma să fie dezbătută de Camera Deputaţilor. Având în vedere că actul a fost declarat neconstituţional, dezbaterea în Cameră nu mai este necesară.

Curtea Constituţională a aşteptat marţi prezentarea punctului de vedere al Guvernului. Executivul a trimis însă un fax în care anunţa că a abrogat această ordonanţă, emisă pe 31 octombrie, şi că a adoptat o nouă ordonanţă, ce prevede mărirea salariilor profesorilor etapizat cu până la 28%.

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ şi Federaţia ”Spiru Haret” au solicitat Avocatului Poporului să atace la Curtea Constituţională noua ordonanţă de Guvern ce prevede majorarea salariilor cu 28%. Motivul invocat de sindicalişti este că, la elaborarea ordonanţei, nu au fost consultaţi partenerii sociali, aşa cum prevede legea.

„Guvernul nu comentează decizia Curţii Constituţionale şi aşteaptă să fie publicată în Monitorul Oficial,” a declarat Camelia Spătaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului. Ea a ţinut să precizeze că Ordonanţa de Urgenţă privind majorarea salariilor dascălilor cu 28% este în vigoare.

Nesimtirea publica.Ce parare aveti?

Cele mai multe autoritati, daca nu chiar toate, in Romania sufera de o aroganta inexplicabila. Intreaga societate publica romaneasca este construita pe principiul violentei arogante.

Autoritatile din Romania sunt nervoase: programul de lucru este nervos chiar si atunci cand este lung, procedurile sunt nervoase pentru ca trebuie sa constitui dosare enorme compuse din hartii inutile sau redundante ori pe care autoritatea le avea deja ori le poate obtine cu usurinta prin canale proprii, raspunsurile la jalbe sunt inutile si inutilizabile pentru ca nu te lumineaza si nu obliga autoritatea emitenta sau autoritatea superioara.

Cel mai trist lucru este insa ca autoritatile refuza sa isi faca treaba si profita de aceasta ocazie in fiecare clipa. Daca o autoritate trebuie sa rezolve o problema pentru o persoana de cele mai multe ori iti face o favoare.

Rezolvarea este invariabil demarata printr-o “cerere” sau chiar “plangere”. Chiar si denumirea acestui act este umilitoare pentru individ: el trebuie sa cerseasca ceva ce de altfel ar trebui sa i se cuvina.

Urmatorul lucru umilitor este desigur taxa de timbru sub forma timbrului mobil sau a unui drum pana la trezorerie. Taxa este de cele mai multe ori modica, chiar si timpul unui muncitor necalificat pierdut cu aceasta ocazie ar genera mai multe taxe decat taxa cu pricina. Dar timbrul fiscal (sau judiciar intr-o alta forma deloc alternativa) este modul subtil prin care statul injoseste indivizii: valoarea este infima, dar efortul care insoteste acest demers este urias. Ca sa nu mai punem la socoteala faptul ca niciodata aceasta taxa de timbru nu se plateste in aceeasi institutie unde ti se solicita. (Intr-o vreme aceste timbre nu se gaseau, iar autoritatile care trebuiau sa se ingrijeasca de disponibilitatea acestor timbre nu puteau accepta timbre fiscale de valori mai mari. Kafkian !)

Trecand insa peste toate aceste obtacole inutile, autoritatea ajunge intr-un punct in care refuza sa faca ceva daca nu este obligata sa faca acel lucru. Mai simplu spus, mai toate autoritatile (exceptiile nu le-am gasit insa pana acum) daca nu au obligatia stabilita printr-un act normativ sa faca ceva, desi nu exista interdictia sau chiar uneori exista o incurajare tacita sa se faca acel lucru, cu sigranta nu vor face acel ceva lucru. Adica se poate face ceva, pentru ca nu este interzis, dar nu se face pentru ca nu este obligatriu sa se faca !!

Acest tip de gandire este desigur distructiv, dusmanos si cum am spus si la inceput arogant si nervos.

Societatea este putreda intr-atat, incat autoritatile si-au pierdut bunul simt de a rezolva probleme de buna voie, fara sa existe obligatia in acest sens instituita de lege.

Legea trebuie sa instituie numai interdictii, ceea ce nu este interzis fiind desigur permis (si chiar as spune fiind recomandat !). Dar, nu ! Autoritatile din Romania prefera sa isi bata joc de proprii cetateni spunandu-le: “ Da’ ce ? Scrie cumva ca trebuie sa facem asa ?” Raspunsul decent “Nu scrie ca trebuie, dar nici nu interzice” nu poate duce decat la aruncarea in afara institutiei.

 

sursa

http://www.juris.ro/opinii-detaliu/Nesimtirea-publica/

Suspans Băsescu introduce în scenă Premierul Misterios.Cine crezi ca va fi?

Traian Băsescu le-a mai risipit odată speranţele lui Geoană şi Tăriceanu că vor conduce viitorul Executiv, în direct, la o emisiune tv. Şeful statului spune că niciunul dintre cei doi nu îndeplineşte un criteriu esenţial: „Trebuie să am încredere în acel om“.

Întrebat despre Theodor Stolojan, preşedintele a menţionat că este o persoană care îndeplineşte criteriul încrederii. „Asta nu înseamnă că domnul Theodor Stolojan este singura soluţie“, a adăugat, însă, Băsescu, introducând în campania electorală un nou personaj: Premierul Misterios. Întrebat de Gândul dacă a primit semnale de la şeful statului care să-i indice că nu el este „alesul“, Theodor Stolojan a răspuns: „Cred că ar fi bine să mă desemneze pe mine“.

Vedeti ce salarii vor avea profesorii!Este de ajuns?

Cele mai mici salarii din invatamantul preuniversitar, de 630 de lei lunar, vor creste cu 28% din 2009. Cu cat veniturile profesorilor sunt mai mari insa, procentul majorarilor va scadea pana la 3%.

Incepand cu septembrie 2009, salariul de baza lunar al unui profesor cu gradul didactic I si o vechime cuprinsa intre 6-10 ani din sistemul preuniversitar va creste de la 1.416 lei la 1.599 lei, iar un debutant va fi platit incepand cu viitorul an scolar cu 1.399 lei, fata de 1.134 lei in prezent.

Un profesor cu grad didactic II si vechime de 6-10 ani va primi un salariu de baza de 1.424 lei, pornind de la 1.212 lei, in momentul de fata, iar un profesor cu vechime de peste 40 ani va fi remunerat cu 1.918 lei, fata de 1.828 lei, cat primeste in prezent.

Un debutant cu studii medii va fi platit cu 1.149 lei, cu 181 lei peste nivelul de salarizare actual.

In ceea ce priveste sistemul universitar, limita minima si cea maxima de salarizare a unui profesor universitar cu vechime de 10-15 ani va fi mentinuta la 2.916 lei, respectiv la 5.748 lei. Pentru o vechime de 25-30 ani, limita minima de salarizare a unui profesor universitar ramane la 3.477 lei, iar limita maxima nu coboara sub 6.498 lei.

Intra pe www.mediafax.ro si afla ce salarii au preparatorii debutanti si asistentii universitari.

Guvernul a decis luni, 10 noiembrie, majorarea salariilor din educatie cu 28%, incepand din luna martie, iar marti a anuntat ca a abrogat ordonanta de urgenta care suspenda aplicarea majorarii cu 50% a salariilor din educatie.

Majorarea salariala va fi efectuata in doua etape, de la 1 martie si 1 septembrie 2009

Traian Băsescu şi PDL, în preferinţele alegătorilor.Sunteti de acord cu acest sondaj?

Potrivit unui sondaj realizat de Insomar în perioada 30 octombrie-3 noiembrie, 57% dintre români sunt „destul de mulţumiţi” sau „foarte mulţumiţi”de activitatea lui Traian Băsescu în calitate de preşedinte al ţării

În plus, şeful statului beneficiază de cea mai mare încredere în rândul electoratului, 35% dintre respondenţi precizând că au „destul de multă” încredere în el. În ceea ce priveşte partidele politice, cei chestionaţi i-ar susţine în proporţie de 37% pe candidaţii PDL.

În topul încrederii în personalităţile politice urmează Theodor Stolojan, Mircea Geoană, Călin Popescu-Tăriceanu, Emil Boc, George Becali şi Corneliu Vadim Tudor.

 

Alianţa PSD+PC ar primi voturile a 32% dintre alegători, în timp 17 procente ar alege candidaţii liberali. UDMR şi PRM se află la un singur procent distanţă în preferinţele electoratului, cu 6, respectiv 5 procente, în timp ce candidaţii PNG ar primi 3% din voturi.

Românii, nemulţumiţi de activitatea Guvernului şi a premierului

La întrebarea „Cât de mulţumit sunteţi de activitatea Guvernului?”, 72% dintre respondenţi s-au declarat „foarte nemulţumiţi” sau „destul de nemulţumiţi”.

Nici premierul Călin Popescu-Tăriceanu nu beneficiază de un grad de popularitate mai mare. Astfel, 40% dintre cei chestionaţi au afirmat că sunt „destul de nemulţumiţi” de activitatea acestuia în calitate de prim-ministru şi 30% s-au declarat „foarte nemulţumiţi”.


Potrivit datelor Insomar, 45% dintre români au afirmat că viaţa lor este la fel în prezent, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. 21% consideră că duc o viaţă mai bună, în timp ce 26% cred că trăiesc mai rău. Restul de patru procente au declarat că au o viaţă mult mai rea.

Salariile, prioritate pentru viitorea administraţie

Românii sunt pesimişti în privinţa evoluţiilor economice. Astfel, 51% dintre cei chestionaţi au indicat tendinţe de descreştere, în timp ce numai 15% au opinat că economia va creşte. 34 de procente dintre respondenţi consideră că situaţia economică va fi similară cu cea din prezent.

Respondenţii au indicat şi ce priorităţi ar trebui să aibă următoarea guvernare. Cei mai mulţi au amintit salariile (12%), creşterea nivelului de trai (11%) şi pensiile (10%). Acestea au fost urmate de sistemul sanitar, pensiile, corupţia şi învăţământul.

Sondajul a fost realizat în aproape o sută de localităţi din 40 de judeţe şi în Capitală. Au fost chestionate 1.201 persoane, sondajul fiind reprezentativ pentru populaţia României cu vârsta de peste 18 ani.  Eroarea maximă admisă pentru rezultatele obţinute este de trei procente.

 

sursa

http://alegeriparlamentare2008.ro/emain/articolul/827716/Traian-Basescu-si-PDL-in-preferintele-alegatorilor

Functionarii publici de conducere nu pot candida .Sunteti de acord?

Plenul Senatului a aprobat o ordonanta de urgenta a Guvernului privind modul de desfasurare a alegerilor, eliminand insa prevederea potrivit careia functionarii publici de conducere aveau dreptul sa candideze la alegerile parlamentare, cu conditia de a se suspenda din functia publica pe durata campaniei electorale.

In urma adoptarii unui amendament, senatorii au eliminat din ordonanta urmatorul text: „Prin derogare de la prevederile art. 34 alin. 3 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, functionarii publici de conducere pot candida la alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat cu conditia de a se suspenda din functia publica pe perioada desfasurarii campaniei electorale”.

Romanii nu mai lupta in Irak de la 1 ianuarie 2009.Sunteti de acord?

Ministrul Apararii, Teodor Melescanu, spune ca mandatul militarilor romani in Irak expira la 31 decembrie 2008 si ca, daca guvernul irakian vrea sa-l prelungeasca, le mai oferim doar consiliere si asistenta, nu si patrulare sau securitate.

Ministrul Apararii a declarat, joi, la Arad, ca orice eventuale noi misiuni romanesti in Irak vor fi de consiliere si asistenta a fortelor din aceasta tara, si nu de patrulare sau de securitate, informeaza MEDIAFAX. Melescanu a spus, intr-o conferinta de presa, ca Romania asteapta o scrisoare din partea guvernului irakian, care trebuie sa clarifice daca mai este nevoie de prezenta militara romaneasca in aceasta tara.

“Mandatul fortelor romane expira la 31 decembrie 2008, data pana la care lucrurile se vor clarifica. Urmeaza ca guvernul irakian sa faca o cerere pe care sa ne-o adreseze in legatura cu dorinta de a continua sau nu prezenta militara si mai ales in legatura cu misiunile pe care le vom avea”, a spus ministrul.

Sursa: Cotidianul

Primari şi directori corupti?Cum comentati?

Aproape 25 de persoane cu funcţii de conducere, printre care şi primari, au fost implicate în cazuri de corupţie în acest an, potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Alba.

În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate, ieri la sediul IPJ Alba, s-a precizat că se constată o scădere, de la 28 la 24, a numărului persoanelor cu funcţii de conducere implicate în cazuri de corupţie în primele nouă luni ale acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut. Printre cei anchetaţi în acest sens s-au numărat, şi în 2007 şi în acest an, o serie de primari, precum şi directori ai unor societăţi comerciale. Reprezentanţii IPJ Alba nu au făcut public nici numele şi nici numărul exact al primarilor implicaţi în respectivele cazuri de corupţie. Aproape un sfert din totalul infracţionalităţii constatate în primele trei trimestre ale anului, reprezintă infracţiuni economico-financiare. În cele 990 de infracţiuni de acest gen au fost cercetate peste 500 de persoane. Pe linia combaterii faptelor de corupţie au fost declinate, în perioada analizată, 80 de infracţiuni din sfera corupţiei, din care aproape jumătate către Direcţia Naţională Anticorupţie. De asemenea, 51 de persoane au fost deferite parchetelor pentru infracţiuni de corupţie. Au fost constatate 171 de infracţiuni de evaziune fiscală, prejudiciul total cauzat prin comiterea acestui gen de infracţiuni fiind de peste 5,5 milioane de lei.

 

sursa

http://www.atac-online.ro/07-11-2008/Primari-si-directori-pinsi-cu-mata-n-sac.html

Geoană a depistat prioritatea României.Cum comentati?

Preşedintele PSD, Mircea Geoană, a declarat ieri, la Craiova, că România este astăzi este codaşa UE în ceea ce priveşte folosirea fondurilor europene, apreciind că absorbţia acestora trebuie să fie o măsură de „grad zero“ pentru ţara noastră. „Absorbţia fondurilor europene este o măsură de grad 0 pentru România

 

Dacă azi, ţara noastră este codaşa UE, este din cauza miniştrilor PD şi PNL. Miniştrii democraţi au fost în principalele ministere care s-au ocupat cu absorbţia: Gheorghe Flutur, Anca Boagiu şi Sulfina Barbu. Scandalul, cearta şi incompetenţa reprezintă explicaţia pentru care România este, alături de Germania, contribuabilul net al fondurilor pentru bugetul UE, numai că Germania îşi permite“, a spus Geoană, referindu-se la faptul că, din cauză că România n-a reuşit să absoarbă fondurile care-i erau destinate, banii respectivi s-au întors în bugetul Uniunii.
Liderul social-democraţilor a mai spus că strategia PSD este inspirată de la noul preşedinte al SUA, Barack Obama. „Strategia PSD pentru următoare guvernare, una de stânga, reprezintă îndepărtarea capitalismului extrem, dar şi a socialismului de modă veche. Este un exemplu ce pleacă de la Obama, din SUA, şi ajunge până la noi. Adică, trebuie o schimbare cu adevărat a guvernului şi structurilor sale, nu doar predarea unei ştafete de la un partid la altul. Societatea românească trebuie schimbată de la temelii“, a adăugat senatorul PSD. Totodată, Mircea Geoană a precizat că România se află într-o criză care este gata „să dea cu noi la podea“ şi avertizează că, în acest an, deficitul bugetar trebuie să se încadreze sub procentul de 3%. „Suntem într-o criză care ne-a cuprins şi care este gata să dea cu noi la podea. Este vorba despre bani europeni şi este vorba despre banii pe care PSD i-a adunat, iar guvernarea PNL i-a risipit. Din păcate, România, după patru ani de guvernare de dreapta, este într-o criză. În 2004, guvernarea social-democrată a lăsat o creştere economică de 8,7% şi un deficit bugetar de 1,5%. Acum, după o guvernare de dreapta, deficitul bugetar este de 15%! Trebuie să ne încadrăm în acest an la un deficit de sub 3% pentru a putea supravieţui. Acest tip de imprudenţă a guvernării a participat la aducerea României în această criză. Liderii de dreapta trebuie să pună capăt urii şi învrăjbirii pe care o au“, a mai spus liderul PSD.

 

sursa

http://www.atac-online.ro/07-11-2008/Geoana-a-depistat-prioritatea-de-gradul-zero-a-Romaniei.html

Se poate un presedinte ungur in Romania? Cum comentati?

“Un ungur poate fi preşedinte în Ungaria, dar niciodată în România” – a declarat cotidianului maghiar senatorul Gheorghe Funar, secretarul general al Partidului România Mare.

Fostul primar din Cluj consideră neelocvent exemplul lui Barack Obama, care a devenit preşedintele SUA, cu toate că are rădăcini în Kenya. „Diferenţa este că cei din Kenya nu doresc să acapareze pământul american, pe când toţi ungurii doar Ungaria Mare o au în cap” – a conchis Funar, citat de Cotidianul.

Tot Cotidianul îl citează şi pe Cristian Tudor Popescu: „Nu contează dacă preşedintele României este de naţionalitate maghiară sau română. Ceea ar trebui să fie mult mai important este ca să avem şi noi un preşedinte sau un candidat la fel de competent ca Barack Obama – a precizat la întrebarea cotidianului maghiar Cristian Tudor Popescu.

 

sursa

http://www.libertatea.ro/stire/un-ungur-presedinte-in-romania-220176.html

Asasinarea lui Obama. O iluzie?

Grupări rasiale indignate de faptul că America e condusă de un alb, însuşi guvernul SUA condus din umbră de evrei care doresc să aibă la Casa Albă o persoană aservită sau un complot din partea unor ţări ca Rusia sau Iran – acestea sunt posibilele scenarii privind asasinarea lui Barack Obama.

Preşedinţii SUA au fost întotdeauna expuşi riscului asasinării, mai ales din cauza puterii imense pe care o deţin şi a simbolismului special care le este atribuit. Obama nu va fi o excepţie”, scrie Strategic Forecasting (Stratfor), un serviciu privat de informaţii din SUA, supranumit „CIA-ul din umbră”.

De-a lungul istoriei au fost asasinaţi patru preşedinţi americani: Abraham Lincoln, James Garfield, William McKinley şi John F. Kennedy. Încercări nereuşite de atentate şi ameninţări s-au înregistrat în timpul fiecărui mandat, cea mai periculoasă fiind cea la adresa lui Nixon.

În cazul lui Obama, pe lângă faptul că poartă titlul de preşedinte, el este şi primul şef de stat de culoare al SUA – un fapt care aduce un element complet nou şi mult mai periculos în „matricea ameninţărilor”. Cea mai mare ameninţare vine, potrivit Stratfor, din partea grupărilor rasiste ale albilor, care cred că un preşedinte negru ar trebui ucis.

„Trebuie luat în considerare că preşedinţia lui Obama intervine după o serie de atentate asupra unor importanţi lideri ai comunităţii afroamericane, printre care Medgar Evers, Malcolm X şi Martin Luther King Jr. Evers a fost asasinat de Ku Klux Klan, iar asasinarea lui King Jr. a avut tot motivaţii rasiste”, atrage atenţia analiza instituţiei americane.

Potrivit Stratfor, există trei scenarii diferite luate în considerare când se vorbeşte de asasinarea lui Obama.

Primul scenariu ar fi generat de indignarea ce a cuprins mişcările rasiste care militează pentru supremaţia albilor după alegerea lui Obama în funcţia supremă a statului. Chiar dacă asemenea declaraţii nu sunt făcute public, pentru că ar constitui un motiv de arest, există numeroase bloguri şi mesaje electronice rasiste care vorbesc „despre inevitabilitatea unui atac asupra lui Obama într-un mod foarte sugestiv”.

„Atacul asupra lui Obama ar inflama tensiunile rasiale şi ar determina revolte similare celor care au urmat după asainarea lui King, în 1968. Asemenea violenţe sunt considerate benefice de către mişcările rasiste, întrucât un conflict deschis între albi şi negri ar aduce în prim-plan ideologia rasistă a supremaţiei albilor”, explică Stratfor.

Pe de altă parte, s-ar putea ca mişcările rasiste să aibă o abordare radical opusă. Preşedinţia lui Obama le-ar putea aduce un avantaj, din moment ce le-ar putea servi „drept un strigăt de deşteptare pentru albii din America”. Odată ce amercanii caucazieni vor conştientiza că au ajuns atât de jos, încât sunt conduşi de un negru căruia i-a fost încredinţată puterea supremă din stat, „aceştia se vor îngrămădi să adere la mişcările rasiste pentru a redobândi puterea”, prognozează Stratfor.

De aceea, continuă analiza, preşedinţia lui Obama ar fi în favoarea mişcărilor rasiste pentru că ar creşte numărul adepţilor lor, conferindu-le mai multă putere, vizibilitate şi popularitate. David Duke, fost membru al Congresului statului Lousiana şi „Mare Vrăjitor al Cavalerilor” Ku Klux Klan, precum şi liderul comunităţii rasiste Tom Metzger (fondatorul mişcării Rezistenţa Ariană Albă) susţin această teorie.

Mergând pe aceeaşi linie de gândire, se poate ajunge la ideea că aceşti rasişti îl pot chiar tolera pe Obama, având în vedere celelalte opţiuni. „Niciun alt candidat la Casa Albă nu ar fi fost mai potrivit, întrucât toţi sunt marionete ale Guvernului de ocupaţie sionistă ( Zionist Occupation Government – ZOG), mişcare dispreţuită şi mai tare. Adepţii acestei teorii conspiraţioniste antisemite cred că guvernul este condus din umbră de evrei, dar măcar Obama nu se află sub influenţa intereselor evreilor”, constată raportul Stratfor.  

Al doilea scenariu privind asasinarea lui Obama implică chiar mişcarea ZOG şi Guvernul american. Astfel, însuşi guvernul, prin sforile trase de ZOG, ar complota ca să îl omoare pe Obama şi să-l înlocuiască cu cineva care le este aservit. ZOG ar putea să arunce foarte simplu vina asasinatului pe grupările rasiste. Acest lucru le va servi şi la reducerea discursului instigator la ură al albilor care promovează supremaţia acestei rase, cât şi la permisivitate în ceea ce priveşte posesia de arme.

Al treilea scenariu Stratfor prezintă posibilitatea ca anumite ţări ostile Americii, precum Rusia sau Iran, să finanţeze şi să antreneze un criminal plătit în acest sens. Asasinul ar putea să fie membru al mişcării rasiste, de pildă, cunoscut fiind faptul că Duke, de exemplu, a lăudat adesea mişcarea naţionalistă din Rusia şi că a călătorit adesea în acea ţară. De aemenea, el a participat la o conferinţă de respingere a Holocaustului, la Teheran.

Indicii privind asemenea comploturi susţinute de ţări străine au apărut şi în timpul investigaţiilor privind asasinate din trecut. Lee Harvey Oswald a încercat să obţină vize de Cuba şi Rusia din Mexic, înainte de a-l asasina pe JFK. Recente informaţii declasificate au arătat că Oswald a avut legături şi cu celebrul asasin KGB Valeri Kostikov. Mai mult, Ray a fugit în Europa cu un paşaport canadian fals, după ce l-a ucis pe King şi apoi a fost arestat la Londra, la două luni după asasinat, cu o valoare mare de bani asupra sa, ceea ce indică finanţarea străină.

Secret Service, care se ocupă de securitatea preşedintelui, urmăreşte cu precădere comploturile organizate de grupări mai mult decât prinderea unor „lupi singuratici”. Asasinii care acţionează pe cont propriu sunt „foarte, foarte greu de descoperit pentru că sunt complet izolaţi şi nu spun nimănui despre intenţiile lor”, consideră Stratfor. Grupările sunt mai uşor de monitorizat, întrucât acţiunile lor sunt mai vizibile şi îşi apără destul de prost operaţiunile. Un alt indiciu care desconspiră grupările este finanţarea externă pentru arme, echipamente şi alte elemente pentru planificarea atacului.

„Dacă organizaţiile sunt oarecum uşor de urmărit pe radarul Serviciilor Secrete, al CIA, FBI şi al altor agenţii, ‘lupul singuratic’ este greu de identificat înainte să acţioneze. Adevărata problemă apare atunci când sunt întrunite două condiţii: intenţia şi capacitatea, ideologia şi abilitatea”, scrie Stratfor

Capcanele votului uninominal

Votul uninominal nu este lipsit de neajunsuri. Candidaţii care nu iau 50 la sută plus unu din voturi nu au nicio garanţie că vor ajunge în Parlament. Chiar dacă s-au clasat pe primul loc în colegiu.

 

În primul rând, pentru că aşa-zisul vot uninominal nu este, de fapt, uninominal, ci un sistem mixt. O combinaţie între sistemul electoral proporţional, pe liste şi sistemul electoral majoritar. A rezultat un sistem în care scorul obţinut de partid contează mai mult în obţinerea mandatului decât performanţa candidatului.

Spre exemplu, un candidat care se plasează pe primul loc în colegiu va obţine mandatul doar dacă partidul său va ieşi şi el primul la nivel judeţean. Astfel, fotoliul de parlamentar ar putea reveni celui clasat pe locul al doilea sau chiar al treilea pentru că partidele lor au ieşit primele la nivelul circumscripţiei.

Dacă departajarea candidaţilor din colegiu nu se va putea face în funcţie de scorul partidului la nivel judeţean, atunci repartizarea mandatului va depinde de rezultatele partidului la nivel naţional. Pe de altă parte, regula se schimbă în cazul alegerilor parţiale organizate atunci când un fotoliu de parlamentar rămâne vacant. Va ieşi câştigător candidatul care va întruni cel mai mare număr de voturi, chiar dacă sub 50 la sută.

Sursa: Realitatea TV

 

 

Cum comentati?

„Vadim are puţa mică” spune Mircea Badea

Badea i-a luat apărarea colegului de trust Mihai Gâdea, după ce politicianul a declarat la B1TV, la „Naşul”, că prezentatorul emisiunii „Sinteza zilei” este beţiv

 

Indignat de acuzaţiile lansate de Vadim, Badea, care susţine că dependenţa bahică a lui Gâdea este o simplă invenţie, a ţinut să-i răspundă senatorului cu aceeaşi monedă. „Ce s-ar întâmpla dacă eu spun că vicepreşedintele Senatului României, Corneliu Vadim Tudor, are puţa mică? Este atât de mică încât atunci când vrea să facă pipi dă pe pantaloni. Mai ales că nu poate să o vadă de burtă şi ca să facă pipi trebuie să o găsească”, s-a întrebat retoric Badea.

 

sursa

http://www.libertatea.ro/stire/mircea-badea-vadim-are-puta-mica-220122.html

 

Voi ce parare aveti?

Elena Udrea vs. Luminiţa Anghel

Susţinătorii candidatelor PSD şi PDL la Camera Deputaţilor în colegiul 25 Bucureşti, Luminiţa Anghel şi Elena Udrea şi-au disputat, sâmbătă, locul de desfăşurare a unor acţiuni electorale în Parcul Moghioroş din Bucureşti.

Candidatul PSD la Camera Deputaţilor în Colegiul 25, Luminiţa Anghel, l-a acuzat, sâmbătă, pe primarul Sectorului 6, democrat-liberalul Cristian Poteraş, că i-a împiedicat, în baza unui ordin venit de la partid, acţiunea electorală pe care urma să o desfăşoare în Parcul Moghioroş

 

sursa

http://www.gandul.info/politica/tensiuni-intre-fanii-elenei-udrea-si-ai-luminitei-anghel-in-parcul-moghioros.html?3928;3459358

TelVerde electoral

Femeia de afaceri Maria Grapini, candidatul Alianţei PSD+PC în Colegiul 3 Timişoara pentru Camera Deputaţilor, şi-a înfiinţat TelVerde gratuit pe durata campaniei

Apelând  0800.800.374 orice timişorean îi poate spune păsul. Pentru a avea pulsul nevoilor concetăţenilor săi, Grapini a  amplasat în cartierele din acest colegiul mai multe cutii în care cetăţenii pot să-i lase scrisori şi sesizări, precum şi iniţiative  sau propuneri.

 

sursa

http://alegeriparlamentare2008.ro/emain/articolul/827537/TelVerde-electoral

Campanie politica pe spatele prostituatelor

Mariana Stoica, candidatul PNL în colegiul nr. 4 pentru Camera Deputatilor din Africa si Orientul Mijociu, vrea sa inceapa o campanie de educare a fetelor cu privire la retelele de recrutare a prostituatelor, în cazul în care va ajunge în Parlament dupa alegeri. Mariana Stoica a spus ca este nevoie de o campanie foarte serioasa în ceea ce priveste companiile de recrutare a anumitor dansatoare, cântarete, artiste, “care, de cele mai multe ori, se transfera, de fapt, într-un alt gen de ocupatie, sechestrare de persoane sau obligare la prostitutie”.

Candidatul liberal propune si instituirea unor reglementari cu privire la prostitutie, în special din punctul de vedere al sanatatii, în conditiile în care “a crescut îngrijorator numarul îmbolnavirilor de SIDA si al copiilor nascuti cu sifilis”. Stoica a fost, înainte de anul 2000, deputat PD, dupa care a fost numita ambasador al României în Israel, functie pe care a detinut-o timp de sase ani. Ea a initiat, în anul 1999, un proiect de lege privind prostitutia.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/Campanie-pe-spatele-prostituatelor-s123984.html

BATAIE INTRE OAMENII LUI BECALI SI AI LUI ORBAN.RUSINE!

Capete sparte, feţe tumefiate, vehicule avariate şi un ministru traumatizat pe viaţă. Lupta electorală s-a transformat în gherilă urbană joi seara, pe Strada Ritmului din Sectorul 2 al Capitalei, când reprezentanţii PNL şi PNG s-au luat la bătaie

 

 

 

 

Versiunea PNL, relatată de vicepreşedintele Ludovic Orban, martor ocular parţial (victima – Adrian Robu, având un ochi vânăt): o echipă de activişti liberali a fost luată la bătaie de „huligani” penegişti. Ministrul Transporturilor, în calitatea sa de fost şef al PNL Bucureşti, a fost chemat telefonic în ajutor. „M-am deplasat spre locul incidentului, pe strada Ritmului. Când m-am dat jos din maşină, am văzut colegii mei de partid în nişte imagini care or să îmi rămână întipărite tot restul vieţii – cu feţele tumefiate, plini de sânge, fiecare ascuns de loviturile agresorilor. După ce am venit şi colegii mei s-au regrupat, o parte dintre agresori au încercat să îi lovească şi cu mare greutate, stând în faţa lor, am reuşit să îi opresc să îi mai lovească”.

 

Gigi Becali: “Orban a comandat toată această acţiune de vagabondaj”

Preşedintele PNG, Gigi Becali a declarat pentru Realitatea TV că bătaia iscată joi seară între activiştii PNL şi cei PNG a fost o “acţiune de vagabondaj” comandată de ministrul Transporturilor, Ludovic Orban. Becali spune că scandalul a început în momentul în care activiştii PNL au fost surprinşi şi filmaţi de un simpatizant PNG în timp ce rupeau afişe electorale.

Reuters: Principalele partide romanesti sfideaza apelurile internationale la reducerea cheltuielilor

Principalele partide romanesti se intrec in promisiuni financiare inaintea alegerilor generale din 30 noiembrie, sfidand apelurile internationale la reducerea cheltuielilor pentru a proteja tara de criza financiara, comenteaza Reuters, citat de NewsIn.

Economistii avertizeaza ca Romania trebuie sa isi reduca cheltuielile, sa reformeze sectorul public si sa se asigure ca politicile sunt implementate eficient, in caz contrar existand riscul destabilizarii economiei. Unii spun chiar ca Romania ar trebui sa ceara, preventiv, ajutorul FMI, dupa ce vecinele sale Ungaria si Ucraina au facut acest lucru pentru a reda increderea investitorilor.
Dar nici Guvernul condus de Calin Popescu Tariceanu, nici partidele de opozitie, prinse intr-o cursa electorala stransa, nu au facut din prudenta fiscala principala lor prioritate. Toate partidele resping criticile straine, inclusiv ale FMI, ca fiind lipsite de obiectivitate, iar Guvernul risca sa nu isi poata asuma meritul pentru cresterea economica mare de anul acesta, cea mai ridicata din UE.
Majoritatea romanilor nu a simtit inca impactul crizei financiare globale la fel de dureros ca occidentalii, ceea ce face cu atat mai dificil de explicat nevoia de austeritate fiscala, comenteaza Reuters. Caderea leului dupa falimentul bancii de investitii Lehman Brothers a fost atenuata de interventia bancii centrale, iar scaderea cu aproape 75% inregistrata anul acesta de actiunile lichide a afectat un procent mic din populatie. Iar daca numarul locurilor de munca va scadea anul viitor pe masura ce scaderea cererii va afecta vanzarile, pentru moment somajul este de doar 4%.
Romania este cea mai saraca tara din UE, dupa Bulgaria, dar nivelul de trai creste rapid datorita cresterii economice, favorizata de consum, importurile de tehnologie si investitiile in constructii. Primul semn de necazuri a intervenit saptamana trecuta, cand Standard & Poor’s a coborat cu o treapta ratingurile Romaniei pentru imprumuturile in valuta si a scos-o din categoria statelor care au calificative din categoria „investment grade”.
Alte agentii de rating nu au urmat exemplul Standard & Poor’s, Moody’s Investors Service apreciind ca acest lucru ar fi o greseala, partial pentru ca Romania are o datorie publica mica.
Tariceanu a incercat sa limiteze cheltuielile preelectorale obligand Parlamentul sa amane marirea salariilor profesorilor cu 50%. La scurt timp dupa coborarea ratingului Romaniei, el a spus ca asemenea cresteri salariale sunt periculoase intr-o perioada de tulburari financiare mondiale.
Si mai ingrijoratoare sunt indiciile ca alegerile vor fi urmate de indelungate negocieri pentru formarea unei coalitii. Sondajele arata ca Partidul Democrat-Liberal (PD-L) si PSD sunt aproape la egalitate la circa 30%, in timp ce liberalii lui Tariceanu se situeaza sub 20%. Principalele doua scenarii considerate probabile, o coalitie PD-L-PNL sau una PNL-PSD, sunt considerate dificil de realizat din cauza divergentelor.
Unii analisti spun ca cea mai buna sansa a Romaniei pentru reforme ar fi refacerea coalitiei celor doua partide care au obtinut puterea in 2004. PNL si PD-L vor sa mentina taxele la nivelurile actuale si sa introduca unele masuri de austeritate fiscala, dar o veche rivalitate intre Tariceanu si presedintele Basescu a dus la destramarea coalitiei in 2007.

Candidaţii din Ploieşti promit laptopuri şi tichete energetice

Candidaţii la alegerile parlamentare pentru colegiile din Ploieşti se întrec în promisiuni electorale, fără să precizeze însă şi care vor fi sursele de finanţare pentru punerea lor în aplicare.

De exemplu, Horia Toma, candidatul PNL pentru Camera Deputaţilor în Colegiul 10 Ploieşti, promite că va da elevilor şi profesorilor laptopuri.

„În 2006 am iniţiat alături de alţi 13 colegi liberali un proiect de lege prin care fiecare elev şi dascăl trebuia să primească câte un laptop. Din păcate, proiectul a fost respins, dar voi face totul astfel încât el să fie pus în aplicare”, a declarat liberalul Toma.

Gabriel Sandu, candidatul PD-L pentru un fotoliu de senator de Ploieşti, promite în campania electorală acordarea fiecărei familii cu venituri modeste a câte unui tichet energetic lunar, în valoare de 100 de lei, cu care să-şi plătească facturile de energie sau de încălzire.

Candidatul PSD pentru un post de senator, Daniel Savu, promite câte 3.000 de lei pentru fiecare copil care se naşte primul într-o familie şi preia promisiunile naţionale ale partidului: a 13-a pensie, locuinţe pentru tineri şi salariul minim pe economie de 1000 de lei.

Obama nu se alegea în România

Nu pentru că ar fi el mai altfel şi românilor le-ar ieşi bube când văd un ten mai tuciuriu. Şi nici din cauza lipsei de experienţă politică pe care o incriminează adversarii săi.

Dacă ar fi candidat în România, Barack Obama nu ar fi obţinut, garantat, victoria, pur şi simplu pentru că nu ar fi fost cunoscut. Sistemul electoral românesc, după toate reformările şi deformările, rămâne unul dintre cele mai stupide modele ale relaţiei dintre alegători şi cei pe care aceştia trebuie să-i aleagă. Pe liste sau uninominal, la locale, parlamentare sau prezidenţiale, în orice scrutin din România există o prevedere legală prin care se măsoară dispreţul politicului faţă de cetăţeanul votant: depunerea candidaturilor se face cu treizeci de zile înainte de data alegerilor. O lună, atât le lasă timp partidele românilor dornici să bage buletinul în urnă ca să afle pe cine vor pune ştampila în cabină.

Ani buni, argumentul listelor-paravan, sub care se ascundeau armate de impostori şi infractori în căutare de imunitate, avea măcar o justificare pervers-formală: şi-aşa lumea votează sigle de partid, n-are importanţă ce nume sunt pe liste. Justificarea de bază a uninominalului era însă tocmai ieşirea din anonimat a candidaţilor pentru Parlament, prezenţa lor în faţa votanţilor, cu chip, nume, voce, biografie. Era deci elementar ca aceia care vor să devină reprezentanţii direcţi ai alegătorilor dintr-un colegiu să fie puşi în vitrină un an sau măcar şase luni înainte de vot, ca toată lumea să-i vadă, să-i pipăie, să se convingă.

Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că uninominalul 2008 e tot un soi de vot pe liste boit să semene a reformă, o avem tocmai în articolul care prevede aceeaşi limită de treizeci de zile pentru candidaturi. Cum poţi cere cuiva să aleagă în cunoştinţă de cauză atâta vreme cât îl pui în faţa unor nume pe care abia poate să le silabisească? Pe 30 noiembrie, în cabina de vot, majoritatea alegătorilor se vor trezi în faţa unei situaţii ridicole: oameni pe care şi-ar fi dorit să îi voteze nu sunt în colegiul lor, în schimb vor primi cu forţa o ofertă cu care nu au ce face. Dacă ne gândim din nou la modelul american, constatăm că diferenţa e uriaşă între decizia pe repede-înainte cerută românilor şi cei doi ani de expunere publică a candidaţilor de peste Ocean.

Americanii au avut timp să afle nu doar cum îi cheamă pe copiii şi bunicii candidaţilor sau ce au fumat când erau la liceu, dar şi ce au de gând să facă la taxe şi impozite, în politica de imigrare sau în cea de securitate naţională. La noi, în treizeci de zile, nu auzi decât Logane şi slogane, nu vezi decât baloane zburând şi andrele tricotând. Dacă cineva doreşte cu adevărat să reformeze clasa politică şi sistemul electoral din România ar trebui să opereze câteva modificări în lege, obligatorii: depunerea candidaturilor cu cel puţin şase luni înainte de alegeri, publicarea programului de guvernare şi anunţarea numelui viitorului premier cu un an în avans şi definirea, măcar în linii de principiu, a viitoarei politici de alianţe. Ca să nu mai fim chemaţi de proşti la urne, să votăm pe cine nu-ştim-cine, iar pe urmă să se împerecheze ei cum vor şi să guverneze cum le-o ieşi, fără nici o legătură cu ce-am votat noi. Altfel mai bine desfiinţăm votul popular şi organizăm un iarmaroc politic, la care să-şi vândă şi să-şi cumpere între ei scaune şi portofolii.

O noua runda de negocieri intre Guvern, sindicate si patronate

Reprezentantii marilor confederatii sindicale si cei ai Guvernului si patronatelor se afla la Ministerul Muncii, unde se desfasoara o noua runda de negocieri pentru o viitoare lege unica a salarizarii, transmite Rador.

Sindicatele au fost de acord, miercuri, ca salariile bugetarilor trebuie sa creasca diferentiat, invers proportional cu treptele de salarizare, dar pana cand nu vor vedea niste rezultate concrete nu vor renunta la protestele anuntate. Functionarii publici vor intra in greva generala pe 13 noiembrie, sindicalistii din educatie pe 18 noiembrie, iar cei din sanatate pe 20 noiembrie.

Ghidul alegătorului. AFLĂ AICI COLEGIUL ÎN CARE POŢI VOTA.

Controversatul vot uninominal a devenit realitate. Anul acesta votăm candidaţi individuali şi nu liste de partid. Cum şi pentru cine votăm? Ce este un colegiu uninominal? COLTUC.RO îţi oferă un ghid al alegătorului în sistemul uninominal.

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin. Vor exista 43 de circumscripţii electorale, 41 pentru judeţele ţării, una pentru Bucureşti şi o circumscripţie pentru românii din străinătate. Fiecare circumscripţie electorală este împărţită în colegii uninominale.

În fiecare colegiu va fi ales un deputat şi un senator dintre candidaţii înscrişi în luptă. Candidaţii sunt desemnaţi de partide, iar o formaţiune politică nu poate avea mai mult de un reprezentant în fiecare colegiu uninominal.
Având în vedere că numărul deputaţilor aleşi este mai mare decât cel al senatorilor, este posibil să aparţineţi de un colegiu uninominal pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi de alt colegiu pentru Senat. Acest lucru nu înseamnă că veţi fi nevoiţi să vă deplasaţi la două secţii de votare. La intrarea în cabina de vot veţi primi două buletine, unul pentru desemnarea unui reprezentat pentru Camera Deputaţilor, şi unul pentru Senat.

Buletinul de vot va conţine numele candidaţilor, alături de sigla partidului din care fac parte sau menţiunea candidaturii în calitate de independent. Nu va exista niciun fel de listă şi nu veţi putea vota decât pentru candidaţii înscrişi în colegiul uninominal de care aparţineţi.

Realitatea.net vine în ajutorul alegătorilor. Alege judeţul în care locuieşti şi află unde poţi vota.

Ai nelămuriri? Noi te ajutăm să înţelegi mai bine procesul electoral uninominal. Lasă aici întrebările şi comentariile tale.

Colegiile din judeţul Alba
Colegiile din judeţul Arad
Colegiile din judeţul Argeş
Colegiile din judeţul Bacău
Colegiile din judeţul Bihor
Colegiile din judeţul Bistriţa-Năsăud
Colegiile din judeţul Botoşani
Colegiile din judeţul Brăila
Colegiile din judeţul Braşov
Colegiile din Bucureşti
Colegiile din judeţul Buzău
Colegiile din judeţul Călăraşi
Colegiile din judeţul Caraş-Severin
Colegiile din judeţul Cluj
Colegiile din judeţul Constanţa
Colegiile din judeţul Covasna
Colegiile din judeţul Dâmboviţa
Colegiile din judeţul Dolj
Colegiile din judeţul Galaţi
Colegiile din judeţul Giurgiu
Colegiile din judeţul Harghita
Colegiile din judeţul Hunedoara
Colegiile din judeţul Ialomiţa
Colegiile din judeţul Iaşi
Colegiile din judeţul Ilfov
Colegiile din judeţul Maramureş
Colegiile din judeţul Mehedinţi
Colegiile din judeţul Mureş
Colegiile din judeţul Neamţ
Colegiile din judeţul Olt
Colegiile din judeţul Prahova
Colegiile din judeţul Sălaj
Colegiile din judeţul Satu-Mare
Colegiile din judeţul Sibiu
Colegiile din judeţul Suceava
Colegiile din judeţul Teleorman
Colegiile din judeţul Timiş
Colegiile din judeţul Tulcea
Colegiile din judeţul Vaslui
Colegiile din judeţul Vâlcea
Colegiile din judeţul Vrancea
Colegiile din judeţul Gorj
Diaspora

Romania, acuzata de antisemitism, dupa o declaratie a lui Basescu

România este acuzată de antisemitism într-un articol publicat în ediţia online a cotidianului israelian Haaretz, după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întoarcerea sa din Siria, în urmă cu o săptămână, că această ţară se învecinează cu Palestina, într-o aparentă confuzie cu Israelul.

Articolul din cotidianului israelian, intitulat “Statul pe care preşedintele României l-a uitat”, este scris de istoricul Cellu Rozenberg, specializat în securitate naţională şi a cărui familie a fost ucisă în timpul pogromului de la Iaşi, din 29 iunie 1941.

Pornind de la recenta profanare a unor morminte evreieşti din Bucureşti, Rozenberg arată că antisemitismul are rădăcini mai vechi în România, descrisă de istoricul Hannah Arendt drept “cea mai antisemită ţară dintre toate”.

“Dacă cineva crede că s-a produs în sfârşit o schimbare în ultimii ani, dacă toţi speră că antisemitismul este practicat doar de bădăranii care profanează morminte, declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, la o conferinţă susţinută pe aeroportul din Bucureşti la sosirea sa dintr-o vizită în Siria, în urmă cu o săptămână, arată că România pastramei şi a vinului are şi o altă faţă – România antisemitismului”, scrie autorul articolului.

El se referă la afirmaţia preşedintelui Băsescu, potrivit căreia Siria se învecinează cu Irakul, Libanul şi Palestina, care nu există oficial ca stat.

“I-a scăpat faptul că nu există încă nici o ţară numită Palestina, ci o altă ţară, într-adevăr mică, se află la graniţa Siriei – una numită Israel?”, scrie Rozenberg, atacând dur ignoranţa preşedintelui României. “Este păcat că Ministerul de Externe nu a considerat oportun să răspundă dur acestor remarci. Nu este însă prea târziu”, conchide el.

Manifestatie impotriva politicii externe americane in fata ambasadei SUA la Moscova

Câteva mii de simpatizanţi ai mişcării de tineret pro-Kremlin Nashi (Ai Noştri) au manifestat duminică seara în faţa ambasadei Statelor Unite la Moscova, împotriva politicii externe americane.

Mulţi dintre ei aveau dovleci cu lumânări înăuntru, pentru a face trimitere la Haloween, pe care i-au lăsat apoi pe trotuar. Alţii afişau drapeluri portocalii, menite să simbolizeze revoluţia prooccidentală din Ucraina, din 2004.

“Americanii au obiceiul de a dicta legea lor pe scena internaţională. Exemplele cele mai elocvente sunt revoluţiile din Georgia, Ucraina sau războiul din Irak”, a explicat Ivan Lipatov, în vârstă de 19 ani, sosit de la Voronej, localitate situată la 600 de kilometri sud de Moscova. “Cu ocazia (sărbătorii, n. red.) de Halloween, noi suntem cei care am venit să-i vedem, nu ei au venit la noi”, a mai spus el.

“Vrem să oprim (acţiunea) arbitrară a americanilor în lume. Vrem să le dovedim că suntem vii, că ei nu ne pot controla conştiinţa”, a declarat Olga Nikiforova, în vârstă de 20 de ani, originară din Ivanovo, la 320 de kilometri nord-est de Moscova.

Numeroşi participanţi au fost aduşi cu autocarele din diferite regiuni. Un număr important de poliţişti au fost mobilizaţi pentru orice eventualitate, iar o porţiune din bulevardul din faţa ambasadei era blocată.

Videanu: nu sunt afectat de criza, averea mea e in lumea araba

Prim-vicepresedintele PDL Adriean Videanu spune ca este un om fericit pentru ca afacerile sale nu sunt afectate de criza economica mondiala intrucat mare parte din productia sa se adreseaza pietei arabe, care este „in plina expansiune”. Intrebat daca, in calitate de om de afaceri, a fost afectat de criza economica mondiala, fostul primar al Capitalei a delarat pentru Mediafax ca din cauza crizei s-a constatat o diminuare a cererii produselor sale pe piata interna, insa acest lucru nu i-a afectat afacerile intrucat peste 85% din productie se indreaptă catre piata araba.

„Acolo e piata mea. Pentru ce inseamna piata romaneasca, s-au redus comenzile la jumatate. Eu sunt intr-o piata care nu este afectata de criza, ba din contra, sunt intr-o expansiune extraordinara”, a mai declarat Adriean Videanu.

Blaga: Acum in Romania este un guvern PSD dat in franciza lui Tariceanu

Secretarul general al PDL, Vasile Blaga, a declarat la Pitesti, la lansarea candidatilor PDL din judetul Arges pentru alegerile parlamentare ca in acest moment in Romania „este un guvern PSD dat in franciza lui Tariceanu”.

„Aceasta este situatia in Romania acum iar eu nu cred ca oamenii vor sa mai voteze anul acesta oameni precum domnii Hrebenciuc sau Fenechiu. Este momentul ca populatia sa aleaga binele de rau, iar eu sunt sigur ca vom avea intr-o luna un guvern competent si responsabil care sa lucreze pentru binele tarii, iar noi, democrat-liberalii, suntem garantia”, a mai declarat Vasile Blaga.

Lansarea candidatilor PDL Arges a avut loc la Sala Sporturilor din Pitesti, in prezenta a aproximativ trei mii de membri si simpatizanti ai democrat-liberalilor, la eveniment fiind prezenti si Emil Boc, Theodor Stolojan si Adriean Videanu.

CNSAS nu va mai avea dreptul de a da verdicte de politie politica

Dupa ce in februarie Curtea Constitutionala a declarat neconstitutionala activitatea CNSAS, senatorii au adoptat miercuri un proiect de lege prin care Colegiul va putea sa-si continue activitatea, fara a da verdict de politie politica.

Astfel, CNSAS va putea doar constata calitatea de lucrator al Securitatii sau colaborator al acesteia, fara a mai putea da verdict de politie politica, acest lucru revenindu-i in totalitate justitiei.

Noul proiect de lege va mentine categoriile de demnitari pe care CNSAS ii verifica din oficiu, incepand cu presedintele statului, parlamentarii, prefectii, terminand cu persoanele cu functii de conducere din directiile judetene de sanatate sau din companiile nationale.

Totodata, preotii vor putea fi verificati de CNSAS, doar la cererea cultului respectiv.

Basescu: „Educatia creeaza infrastructura umana a unei tari”

In conferinta de presa tinuta de Traian Basescu joi, acesta face apel la sindicalisti si ii roaga sa amane protestele pana dupa alegeri. Presedintele incepe declaratia printr-un exercitiu de imaginatie: Romania vazuta in viitor, in anii 2020. Tara noastra ar fi una cu o forta de munca slab calificata, oamenii ar veni din mediul rural la orase ca sa gaseasca asistenta medicala, ar fi o tara in care rata natalitatii a scazut ingrijorator; aceasta ar fi proiectia Romaniei daca nu se stabilesc corect prioritatile.

Ne aflam insa intr-o realitate care poate fi modificata, iar presedintele incearca sa insiste asupra lucrurilor care trebuie modificate. Pentru ca Romania sa nu se transforme in ultima tara din UE, trebuie facuta reforma in sanatate, in educatie dar si in zona de stimulare a natalitatii.

Presedintele roaga cetatenii sa intre pe site-ul prezidential pentru a citi mai multe informatii despre reformele care se doresc a fi facute in sanatate si in educatie. Pentru functionarea curenta a Romaniei trebuie facuta reforma si in administratie, o reforma a sistemului birocratic a devenit o prioritate majora.

Romania nu isi mai poate permite sa ofere cresteri salariale majore fara reforma, ecuatia salvatoare fiind reforma contra salarii. Presedintele asigura inca o data populatia ca pentru marirea salariilor exista resurse.

Traian Basescu face un apel catre sindicate si ii roaga pe sindicalisti sa-si amane miscarile sindicale de protest din noiembrie, pentru ca grevele anuntate ar modifica alegerile.

Performanta a scazut in toate sectoarele bugetare: administratie, sanatate, educatie, iar prin reforma se doreste ridicarea standardelor.

UE a fost de acord sa ofere anual Romaniei pentru dezvoltarea infrastructurii cate un milion de euro, de asemenea UE va cotiza si in domenii precum agricultura sau minerit. Romania are resursa de dezvoltare asigurata, trebuie numai sa intindem mana si sa o accesam. 32 de miliarde care trebuie cheltuiti pana in 2012, iar daca nu vor fi cheltuiti ii vom pierde, si tocmai pentru acest fapt trebuie accelerata cheltuirea lor.

Presedintele Basescu a atins si subiectul crizei economice, mentionand faptul ca bancile pot privi cu incredere la stat in conditiile in care vor intampina dificultati, dar mai ales trebuie facut un parteneriat intre stat si banci pentru depasirea situatiei de criza. Cu toate acestea Romania va fi afectata de criza, insa se va putea trece cu usurinta peste acest hop cu inteligenta si precautie.

Privind toate aceste aspecte, Traian Basescu este optimist cu privire la situatia viitoare a Romaniei. Rezerva valutara a Romaniei este de 27 de miliarde de euro, ceea ce ne face sa avem un oarecare confort, la aceasta suma se adauga si cele 100 de tone de aur. Ca atare, Romania are toate conditiile sa nu fie afectata consistent de criza.

Razboiul dus nu este cu agentiile de rating, ci cu noi insine, pentru ca avem resurse ca la anul sa avem o crestere economica destul de mare. Insa nu vom reusi sa trecem cu bine peste criza daca nu va fi o stransa legatura intre politicile fiscale si politicile economice. Vom incheia anul cu o inflatie de 6,7%, iar anul viitor vom avea o crestere economica de 8% fata de PIB. Anul acesta deficitul de cont curent va fi cu 0,2-0,3% mai mic decat cel de anul trecut.

Traian Basescu isi incheie declaratia asigurandu-i pe profesori ca legea va fi adoptata imediat ce se va instala noul guvern.

REVOLTA PREMIERULUI: Trei ani am înghiţit multe. Răbdarea mea are o limită

Într-un interviu acordat pentru „Evenimentul zilei“, premierul Tăriceanu explică de ce s-a săturat să accepte ca Băsescu să „toarne lături în capul“ celor de la PNL. El îl acuză pe şeful statului de faptul că nu-şi ţine cuvântul şi arată că o împăcare cu PDL se poate produce doar dacă acest partid iese de sub „pulpana stăpânului“. În ceea ce priveşte majorările de salarii, şeful guvernului susţine că nu are de ce să-i fie ruşine de ceea ce a făcut până acum.

Potrivit premierului, cei care l-au criticat pentru majorarea pensiilor, dar susţin creşterea cu 50% a salariilor profesorilor, se fac vinovaţi de „populism deşănţat“.

„PNL va continua să susţină creşterea salariilor“

Tăriceanu crede că nu are de ce să-i fie ruşine de ceea ce a făcut până acum. El declară că măsurile luate de guvernul PNL sunt sustenabile, în timp ce adversarii săi sunt populişti.

Ioana Lupea: De ce aţi preferat varianta amânării legii privind salarizarea profesorilor şi nu pe cea a abrogării? Dumneavoastră aţi spus că nu doriţi să puneţi în pericol viitorul economiei, ori în aceste condiţii, chiar prin amânare, există acest pericol.
Călin Popescu-Tăriceanu:
Există acest pericol în orice variantă. Să nu vă imaginaţi că o ordonanţă de anulare a Legii măririi salariilor profesorilor nu ar fi putut să fie, la rândul ei, anulată. Eu cred că este absolut firesc ca această problemă de politică salarială să fie de resortul viitoarei majorităţi parlamentare şi, prin urmare, a viitorului guvern. În acelaşi timp, va trece un răgaz de timp suficient astfel încât să se măsoare efectele crizei economice, care începe să se simtă şi în România şi care ar fi trebuit să-i ducă pe foarte mulţi la concluzia că o astfel de măsură populară – cu anumite semne de întrebare – este, din punct de vedere economic, o măsură extrem de dăunătoare.

Mircea Marian: De ce mergeţi pe ordonanţă şi nu pe asumarea răspunderii? De ce nu v-aţi dus să vă bateţi cu parlamentul, care este până la urmă cel responsabil?
În această privinţă, nu este responsabil parlamentul. În orice ţară, politicile economice, inclusiv cele salariale, sunt de resortul executivului. Nu sunt de resortul parlamentului şi nici al preşedintelui. Punctul meu de vedere şi al membrilor cabinetului a fost că aceasta este soluţia cea mai potrivită. Şi cea mai eficientă.

M.M.: Cine e mai vinovat? Preşedintele sau parlamentul, pentru situaţia asta?
Am impresia că şi preşedintele, şi parlamentul au o percepţie cel puţin eronată. Cred că nu sesizează situaţia în care se găseşte România, nu numai în plan intern, dar şi în acest mediu care ne înconjoară. Situaţia este dramatică la nivel modial, monedele se prăbuşesc, băncile centrale şi guvernele trebuie să intervină pentru susţinerea sistemului financiar. În Ucraina, economia s-a prăbuşit. În Ungaria la fel. Şi la noi? Ce se întâmplă? La noi parcă lucrurile astea nu ar exista. Noi vrem să majorăm, în acest moment extrem de critic, salarii. Deci toate semnele încep să se arate. Nu stau să mă mai gândesc cine are mai multă vinovăţie. Fiecare trebuie să-şi asume partea lui.

I.L.: Totuşi, după ce măreşti salariile unei categorii profesionale, de ce devine inevitabil să măreşti toate celelalte salarii?
E o chestiune de interes colectiv, de solidaritate, de dorinţă de nediscriminare. Toate aceste lucruri cumulate îi fac, pe bună dreptate, într-un mod natural să ceară o majorare salarială. Nu le poţi explica, nu le poţi spune: „Nu, numai profesorii au dreptul!“.

I.L.: Vasile Blaga a spus că, atunci când PDL a plecat din guvern, legea de salarizare a funcţionarului public şi legea de salarizare a bugetarilor a fost lăsată acolo.
Aceste proiecte trebuie negociate cu cine? Cu sindicatele şi cu patronatele şi structura în care se negociază aceste proiecte, domnul Blaga nu a auzit de ea. Ea se numeşte CES, Consiliul Economic şi Social, şi trebuie să te duci după ce ai discutat cu sindicatele şi cu patronatele să îi pui împreună pe toţi, triunghiul guvern – patronate – sindicate. Nu s-a făcut niciun pas, nu s-a discutat nici cu sindicatele, nici măcar cu patronatele. Aceste proiecte sunt nişte topuri de hârtie foarte frumoase.

I.L.: Credeţi că efortul bugetar de 0,74% este fatal pentru economia românească?
Nu este de 0,74%. Este de 4% din PIB, pentru că vorbim numai de majorarea salariilor din educaţie. Vreau să fiu foarte clar. Cine îşi imaginează că această măsură va fi cantonată exclusiv la domeniul educaţiei se înşală. Uitaţi-vă ce se întâmplă cu federaţia sindicatelor funcţionarilor publici, cu SANITAS-ul şi cu ceilalţi.

M.M.: Nu vi se pare că scenariul acesta cu salariile profesorilor şi cel cu majorarea pensiilor este cumva în oglindă? Atunci, Traian Băsescu juca rolul preşedintelui responsabil, iar dumneavoastră spuneaţi că se poate. Acum este pe dos.
Problema dintre noi este că ei fac politică în funcţie de scadenţele electorale. Asta e diferenţa.

I.L.: La fel spun şi ei despre dumneavoastră.
Îmi pare foarte rău. Majorarea pensiilor era să nu o fac pentru că vin alegerile? Ei nu pot spune la fel, pentru că mesajul lor este de un populism deşănţat. Dovada este că, în preajma celor mai importante alegeri, nu ţin cont de scadenţa electorală şi nu iau decizia în funcţie de voturile potenţiale pe care mi le poate aduce o astfel de măsură.

M.M.: În 26 septembrie, cu patru zile înainte de votul din parlament, „Evenimentul zilei“ a publicat o reclamă a PNL în care se spune că partidul va continua politica de creştere a salariilor. Ce s-a schimbat în patru zile?
Nu s-a schimbat nimic. PNL va continua să susţină creşterea salariilor. Dar v-am spus, în mod responsabil. Am curajul să vă spun că aşa vom proceda în continuare, strict în măsura în care e perfect sustenabilă. Aici trebuie să facem o distincţie între măsurile populiste, nesustenabile, şi ceea ce am făcut. Nu îmi e ruşine.

INDEMNIZAŢII PENTRU MAME

Nu sunt pentru alocaţii egalitariste

I.L.: Într-una din scrisorile pe care le-aţi trimis preşedintelui s-a aflat şi nota de fundamentare de la Mariana Câmpeanu. În nota, printre măsurile care afectează economia era şi majorarea indemnizaţiilor pentru mame. A fost o greşeală?
Sunt adeptul alocaţiei pentru mame, cu 85% din ultimul salariu. Nu sunt pentru sistemul egalitarist. Nu putem suporta toate aceste măsuri: salarii, pensii, indemnizaţii. Eu când fac o analiză nu pot să spun că unele contribuie negativ, iar altele pozitiv. Nu pot să spun că ea nu are influenţă asupra bugetului. Şi salariile sunt măsuri foarte bune. Problema este dacă sunt suportabile sau nu. Nu sunt suportabile toate odată!

FMI-ul voteaza cu liberalii, iar pe Stolojan il paste somajul

Romania are in prezent un acord cu FMI, o institutie deseori criticata de guvernantii de la Bucuresti. In luna mai 2008, premierul Tariceanu afirma ca “FMI a facut constant greseli de apreciere a evolutiei economice romanesti, iar ingrijorarile institutiei au fost clar infirmate de evolutia economica ulterioara a Romaniei”. Nu putem decat sa ne inchipuim uimirea de ieri a premierului, cand FMI a dat publicitatii un raport care parea intocmit de ministrul finantelor, Varujan Vosganian, in persoana. Conform raportului, semnat de reprezentantul FMI pentru România si Bulgaria, Juan Fernandez-Ansola, “decizia de a creste salariile din invatamânt cu 50% trebuie reconsiderata, pentru ca majorarea va avea un impact asupra bugetului de 0,75% din PIB in 2009, iar daca majorarea de 50% va fi extinsa la toti bugetarii, impactul va fi de 4%, un semnal negativ pentru pietele financiare. In plus, salariul mediu public este deja mai mare decât cel privat, iar aceasta crestere va atrage cereri similare in sectorul privat, ceea ce va aduce inflatia la niveluri pe care România nu le-a mai inregistrat”.

Se vede si din avion ca datele din raportul FMI se suprapun pana la identificare cu cifrele liberalilor. Ce va face Tariceanu acum? Va prezenta acest raport ca pe o dovada in plus ca are dreptate? Cum va face asta fara sa-i fie imputate criticile severe pe care le-a formulat la adresa FMI? Sau il va contesta, ca sa fie consecvent cu propriile declaratii, riscand astfel sa-si dea cu stangu-n dreptu’ chiar in prag de alegeri? Grea dilema, dar nu mai grea ca a democrat-liberalilor. Eu, in locul lui Emil Boc, presedintele PD-L, as sari ca ars la o asa demonstratie a Washingtonului ca liberalii sunt doriti in continuare la guvernare. Trebuie sa recunoasteti ca FMI nu prea si-a mai dat cu parerea despre Romania in ultima vreme, iar raportul de ieri, picat din senin chiar in preajma alegerilor, este de natura sa ridice suspiciuni de natura politica. Dar cel mai suparat dintre toti ar putea fi prim-vicepresedintele PD-L, Theodor Stolojan. Acesta, din 1999 incoace, traieste politic doar din gloria de a fi lucrat la Banca Mondiala, institutie care nu i-a mai solicitat serviciile. Daca dupa alegerile din noiembrie nu se capatuieste ca premier, il paste somajul cronic. Nici nu poate fi vorba sa trimita vreun CV la FMI, pentru ca l-a facut mincinos pe Tariceanu cand acesta a declarat ca nu sunt bani pentru majorarea salariilor si ca va fi inflatie, chestie care, cu siguranta, l-a cam vexat pe Juan Fernandez-Ansola…

Sursa principala

Luminita Anghel si-a facut blog de politician

Cantareata  Luminita Anghel, candidatul PSD in colegiul 25 din Bucuresti pentru Camera Deputatilor, si-a facut blog. Pe un fundal rosu aprins, cantareata isi prezinta opiniile despre politica si explica de ce a ales sa se implice. “Am intrat in politica pentru ca m-am saturat sa stau pe margine si sa ii las pe altii sa aleaga in locul meu”, scrie pe blogul sau  Luminita Anghel.

Sursa principala

Octavian Bot (PD-L): Daca pierd alegerile, ma impusc!

Candidatul PD-L Bihor la Camera Deputatilor în colegiul 9 Oradea, Octavian Bot, a declarat, ieri, ca, daca va strânge un numar mai mic de voturi decât contracandidatii sai, se va împusca în direct, într-o emisiune televizata. Bot a facut aceasta declaratie la conferinta de presa a partidului, în cadrul careia a facut mai multe comentarii cu privire la campania electorala si la dorinta unor candidati de a se sustrage dezbaterilor. Desi a apreciat initiativa plantarii de pomi, democrat-liberalul a criticat, de exemplu, iesirea contracandidatilor sai din colegiul 9 la o actiune de plantare la care el nu a fost invitat, considerând-o “usor teatrala”.

Sursa principala

Felix Tataru a inceput sa factureze electoral afacerea «Logan»

Felix Tataru, omul de casa al PD-L si, implicit, al presedintelui Basescu, a furat startul campaniei electorale. Firma sa, GMP Advertising, a scos pe piata niste fluturasi, realizati din hartie velina impecabila, in care guvernul Tariceanu este luat peste picior. Mesajul este: “Schimb urgent Logan CPT (car police tuning), pret achizitie 70.000 de euro, cele mai tari dotari, pe garsoniera Sala Palatului sau pe Audi Q 7 plus diferenta.” Deloc intamplator, initialele premierului Calin Popescu Tariceanu sunt alaturate marcii de masina, desi explicatia oamenilor lui Tataru este cu totul alta. Tot pe fluturasi apare un numar de telefon, 07LOGANCPT (0756.426.278), la care raspunde un robot. El ne indruma sa apasam pe una dintre cele noua taste, fiecare oferind o optiune de a te razbuna pe cei care au vrut sa dea 70.000 de euro pe un Logan. “Daca vrei sa fie aruncati in Dambovita, apasa tasta 1; daca vrei sa faci pipi pe covorul lor de la intrare, apasa tasta 2; (…) daca vrei sa le scriem numerele de telefon cu markerul prin toalete, apasa tasta x; daca vrei sa le infundam teava de esapament cu o banana, apasa taxa x”. Raspunsul final dovedeste faptul ca initiativa lui Tataru & co. este un mesaj electoral: “Daca vrei sa scapi definitiv de ei, du-te la vot pe 30 noiembrie”. “Este doar o invitatie la vot, deloc politica”, s-a aparat, reprezentanta GMP Advertising. Intrebata de initialele asezate imediat dupa marca masinii, angajata s-a cam balbait. “O luati cum vreti”, s-a fastacit consultantul PR. In legatura cu alegerea acestei campanii, oficialul a spus ca “era un subiect de pe agenda publica”, desi, credem noi, erau destule alte subiecte pe agenda respectiva.

Oficialii Dacia:  «Nu putem opri campaniile denigratoare»

Vicepresedintele Dacia, Constantin Stroe, ne-a declarat ca nu se poate opri aceasta avalansa de informatii care pot sa stirbeasca imaginea Loganului si implicit a companiei pe care o conduce. Acesta ne-a spus ca masinile Logan de 70.000 euro au fost echipate in conditii scandaloase. “Consecintele negative ale acestei campanii se adauga la efectele crizei financiare care incepe sa se resimta sau la criza creditelor pentru automobile”. Constantin Stroe ne-a mai declarat ca nu va da alte replici despre aceasta campanie, insa un consiliu de administratie se va alcatui pentru a discuta si despre aceasta problema. “O campanie de denigrare de mai mari propotii s-a desfasurat in Germania acum doi ani, insa acum, aceasta tara este numarul doi intre tarile care au avut cele mai mari vanzari”, a incheiat Stroe.

Sursa principala

Licitaţiile pentru buletinele de vot, încheiate în 36 de judeţe

Depunerea candidaturilor pentru alegerile generale din 30 noiembrie s-a încheiat, ieri, listele urmând să fie definitivate în această seară.

Aşa a anunţat Comisia Tehnică Electorală, reunită, aseară, la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA). Membrii Comisiei au precizat că afişarea candidaturilor va fi făcută „la loc vizibil“, la sediile birourilor electorale de circumscripţie.

Pe de altă parte, secretarul de stat Victor Paul Dobre a precizat că licitaţiile pentru tipărirea buletinelor de vot au fost încheiate în 36 de judeţe şi în Capitală. De asemenea, „au fost stabilite“ ştampilele de control ale secţiilor de votare şi au fost asigurate locurile speciale, destinate afişelor electorale.

„Comisiile teritoriale care se ocupă cu administrarea bazelor de date privind evidenţa persoanelor au transmis deja primăriilor listele electorale permanente“, a conchis Dobre.

Sursa principala

Băsescu îşi face loc la TVR prin CNA

Disputa dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Călin Popescu-Tăriceanu, adusă în etapa cine apare mai mult la televizor, a ajuns ieri la Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

În mod excepţional faţă de practica anterioară, CNA s-a autosesizat în legătură cu modul cum au fost mediatizate la televiziunea publică poziţia preşedintelui şi a premierului în scandalul majorării salariilor cadrelor didactice. Discuţia a fost deschisă de Gelu Trandafir, nominalizat în CNA de preşedinţie.

Dispută pe interviu

Nemulţumirea lui Trandafir a pornit de la faptul că TVR a transmis în direct doar discursul de vineri al lui Tăriceanu, de la ora 20.00, nu şi pe cel al lui Băsescu, de la ora 13.00.

Revolta sa a venit la o zi după ce preşedintelui îi fusese refuzată apariţia într-un interviu la TVR 1, pe motiv că emisiunea i-ar fi fost rezervată premierului.

„Postul public a transmis în direct doar reacţia premierului, nu şi declaraţia preşedintelui. (…) Nu poţi să dai în direct reacţia şi să nu dai anunţul, aşa mi se pare, mie, jurnalistic“, a spus, potrivit Mediafax, Gelu Trandafir.

În consecinţă, preşedintele CNA, Răsvan Popescu, a cerut „să se verifice“, în monitorizările din 24 octombrie, cum s-au difuzat la TVR informaţiile despre promulgarea legii, la ce ore şi ce personalităţ i politice au vorbit despre acest subiect. Cu mai puţin de două săptămâni după ce acelaşi Consiliu a decis să amendeze Antena 3, la sesizarea lui Băsescu, pentru „limbajul injurios“ folosit de Valentin Stan în emisiunea „Sinteza Zilei“.

Gelu Trandafir, membru CNA: „Nu poţi să dai în direct reacţia lui Tăriceanu şi să nu dai anunţul lui Băsescu, aşa mi se pare, mie, jurnalistic.”

APARIŢII DE PRECAMPANIE

Preşedintele, surclasat de premier pe ecrane

Monitorizările făcute publice de CNA săptămâna trecută arată că Tăriceanu l-a surclasat pe Băsescu la toate posturile cu acoperire naţională. În perioada 9-21 octombrie, premierul a ţinut capul de afiş în mai toate jurnalele din prime-time, ca şi în emisiunile de dezbatere difuzate de Antena 1, Antena 3, Pro TV, Realitatea TV şi TVR 1. Tăriceanu, ca premier şi lider al PNL, a avut 91 de apariţii (27 la Antena 3, 24 la Realitatea TV, 15 la Antena 1, 14 la Pro TV şi 11 la Jurnalul TVR), în timp ce Băsescu s-a aflat pe locul al doilea, cu 54 de apariţii (15 la Antena 3, 13 la Realitatea TV, 11 la Antena 1, 9 la Pro TV şi 6 la TVR 1).

Sursa principala

Tăriceanu taie 40% din bugetul ICR

SCANDAL. În urma scandalului „Poneiul roz“, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu a decis să reducă bugetul Institutului Cultural Român (ICR) pe anul 2009 cu 40%, deşi Ministerul Economiei şi Finanţelor îl aprobase în varianta iniţială.

„Prin decizia dv. de a ne reduce bugetul cu 40%, împingeţi institutul, din subfinanţare, în desfiinţare“, se arată într-o scrisoare deschisă adresată şefului guvernului, semnată de preşedintele ICR, Horia-Roman Patapievici. Reducerea bugetului afectează grav activitatea celor 17 institute româneşti din străinătate şi compromite programele culturale şi parteneriatele încheiate deja.

Sursa principala

Candidatii la Senat.

  • Colegiul 1:

Bucureştii Noi, Pajura, Domenii, Chitila, Calea Griviţei (1)

Avramescu Arin – Alexandru
PNL
Bucuresti

– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este candidat al Partidului Naţional Liberal pentru Senatul României.
– Din luna septembrie a anului 2007, Cabinetul de Avocatură Arin Alexandru Avramescu a devenit unic reprezentant pentru România al Network of Leading Law Firms, cea mai extinsa reţea de avocaţi la nivel mondial.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este membru al Consiliului de Mediere din România înfiinţat în baza Legii 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. A fost ales şi în funcţia de membru al Comisiei Permanente.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este Membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România şi Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este Preşedinte al Comitetului de Organizare a Congresului Uniunii Internaţionale a Avocaţilor (UIA) care va avea loc la Bucureşti în luna octombrie a anului 2008. Acest eveniment va reuni aproximativ 1700 de avocaţi din toata lumea. Asociaţia Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti este implicată în organizarea şi coordonarea Congresului.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de referent la Seminarul organizat la Bucureşti, în perioada 28-29 septembrie 2007, de Asociaţia Internaţională a Tinerilor Avocaţi (AIJA) în cooperare cu Uniunea Internaţională a Avocaţilor (UIA) şi cu sprijinul Baroului Bucureşti. Asociaţia Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti a oferit participanţilor, aproximativ 70 de avocaţi străini la care s-au adăugat tineri avocaţi din ţară, un cocktail de primire în data de 27 septembrie 2007.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti la festivităţile legate de aniversarea zilei Baroului Bucureşti, în data de 29 septembrie 2007.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de Preşedinte al Asociaţiei Tinerilor Avocaţi din Baroul Bucureşti la Conferinţa internaţională cu tema „Procurorii, democraţia şi statul de drept – Reflecţii asupra revizuirii statutului procurorului în România”. Conferinţa a avut loc la Bucureşti în perioada 28-29 septembrie 2007 şi a fost organizată de Transparency International Romania în parteneriat cu Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Democraţie şi Libertate (MEDEL), Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, Ministerul Justiţiei, Ministerul Public, Fundaţia Friedrich Ebert România şi Fundaţia Konrad Adenauer.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a facut parte din delegaţia Baroului Bucureşti care s-a deplasat în Bulgaria, în perioada 9-12 octombrie 2007, la festivităţile organizate cu ocazia împlinirii a 110 ani de la înfiinţarea Consiliului Baroului Sofia şi 129 de ani de la fondarea Baroului Sofia. Cu aceasta ocazie a participat si la cea de-a 12-a Adunare Generala a Asociatiei Barourilor Marii Negre (BCBA – Black Sea Countries Bars Association).
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de membru UIA, la al 51-lea Congres al Uniunii Internaţionale a Avocaţilor care a avut loc la Paris, în perioada 31 octombrie – 4 noiembrie 2007. A susţinut în calitate de referent un discurs pe tema „Jurnalismul în România”, în cadrul Comisiei stiintifice „Dreptul presei şi media”.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu este absolvent al cursului de mediere organizat de Centrul de Mediere şi Arbitraj Bucureşti în conformitate cu Regulamentul Forumului Mondial al Centrelor de Mediere din cadrul Uniunii Internaţionale a Avocaţilor, cu sprijinul Black Sea Countries Bar Association. Cursul a fost susţinut de avocatul Thierry Garby, preşedinte al Forumului Mondial al Centrelor de Mediere.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat la Conferinţa anuală a Forumului Mondial al Centrelor de Mediere care a avut loc la New York, în perioada 6 – 7 iulie 2007. Conferinţa a fost organizată cu sprijinul Asociaţiei Americane pentru Arbitraj – Institutul Internaţional pentru Prevenirea şi Soluţionarea Conflictelor şi al Baroului American.
– Domnul avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de delegat al Baroului Bucureşti la Congresul Uniunii Naţionale a Barourilor din România care a avut loc în Eforie Nord în perioada 26 iunie – 1 iulie 2007. A fost ales în funcţia de membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din România.
– Dl. avocat Arin Alexandru Avramescu a participat în calitate de mediator al Centrului de Mediere şi Arbitraj Bucureşti la seminarul de mediere şi arbitraj organizat de Uniunea Internaţională a Avocaţilor (UIA) la Istanbul, în perioada 18-19 mai 2007.

  • Colegiul2:

Iancu de Hunedoara, Universitate, Titulescu, Gara de Nord, Aviaţiei, Băneasa, Aviatorilor (1)

Antonescu George – Crin – Laurenţiu
PNL
Bucuresti, 49 de ani

Studii şi specializări:
– 1985 – Universitatea Bucureşti – Facultatea Istorie-Filozofie.

Activitate profesională:
– 1985 – 1989 – profesor;
– 1989 – 1992 – muzeograf;
– 1992 – 2004 – deputat.
Funcţii, activităţi într-un partid politic:
– 1992 – 1996 – deputat (CDR);
– 1996 – 2000 – deputat (CDR-PNL);
– 2000 – 2004 – deputat (PNL);
– 1995 – 2002 – vicepreşedinte PNL.

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
– 1997 – 2000 – Ministrul Tineretului şi Sportului.
Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:
– 1996 – 1997 şi 2002 – 2004 – liderul grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor.

  • Colegiul 3:

Ştefan cel Mare, Floreasca, Tei, Pipera, Colentina, Doamna Ghica, Andronache, Fundeni (2)

Dragan Didina
PNL
Bucuresti, 61 de ani
Dida Drăgan este o solistă vocală şi autoare de versuri din România. Este absolventă a Şcolii Populare de Artă, clasa Florica Orăscu.Îşi face debutul la Concursul de interpretare Bucureşti 71 obţinând premiul I.
Apariţii muzicale:
În anul 1972, obţine locul I la Festivalul Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, la secţiunea Interpretare.
În 1972 participă la Concursul Internaţional „Cupa Europei” de la Knokke, Belgia şi obţine premiu special.
În anul 1974, la Dresda obţine premiul pentru cel mai bun solist al festivalului şi premiul al III-lea pentru interpretarea piesei „Ca-n poveste” de Petre Magdin.
Câştiga 15 ediţii ale emisiunii „Schlager Studio” din Germania, editează discuri la Amiga Records şi este solicitată să cânte în Berlinul de Vest.
Face turnee în Cehoslovacia, Polonia, Bulgaria, URSS, Belgia, Danemarca,  Japonia. La Tokio este finalistă la Festivalul Internaţional al Cântecului de la Tokio cu piesa „Sămânţa nemuririi” de Radu Şerban.
Este supranumită „Vocea de flacără a rock-ului românesc”
Are colaborări cu formaţiile Mondial, Romanticii, Roata, Sfinx, Monolit, şi Roşu şi Negru
Colaborează cu compozitori ca Liviu Tudan, Petre Magdin, Anton Şuteu;
Dida Drăgan se afirmă chiar şi în politică;
În 2003 primeşte în cadrul Festivalului Naţional de Muzică Uşoară de la Mamaia, Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate din partea Consiliului Judeţean Constanţa.
  • Colegiul 4:

Iancului, Vatra Luminoasă, Delfinului, Bd. Basarabia, Socului, Arealul Pantelimon-Dobreşti-Fundeni, Vergului, Colentina, Gara Obor, Pantelimon, Bucur Obor, Iancului, Ferdinand, Vatra Luminoasă, Pache Protopopescu, Mihai Bravu, Calea Călăraşilor, Popa Nan, Bd.Carol I, Calea Moşilor, Maria Rosetti, Batiştei, Strada Polonă, Mihai Eminescu (2)

Naicu Vlad Ion
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 5:

Unirii, Coposu, Mărăşeşti, Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu, Vlaicu Vodă, Dudeşti, Baba Novac (3)

Fleaca Danut Ioan
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 6:

Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu, 1 Decembrie Sud, Codrii Neamtului, Căţelu, Pallady, Energeticienilor (3)

Iliescu Irinel – Caius
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 7:

Dimitrie Cantemir, Şerban Vodă, Mitropolie, Olteniţei Est (4)

Topescu Cristian George
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 8:

Niţu Vasile, Alexandru Obregia, Olteniţei Centru, Berceni (4)

Mircescu Paul Daniel
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 9:

Viilor, Progresului, Ferentari (5)

Radocea Horia Valerian
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 10:

13 Septembrie, Sebastian, Drumul Sării, Rahova, Antiaeriană (5)

Banu Cristian Sorin
PNL
Bucuresti, 40 de ani
EXPERİENŢĂ  PROFESİONALĂ
Perioada (de la  –  până la)
August 2006 – prezent
Numele şi adresa angajatorului
Functia: Director general

Spitalului Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”
Tipul activităţii sau sectorul de activitate
Medicina tropicala – cercetare medicala aplicata, didactica, stiintifica si de asistenta medicala
Funcţia sau postul ocupat
Martie 2005 – Octombrie 2005
Functia: Director executiv
Directia Regionala Vamala Bucuresti

Aprilie 2002 – Martie 2005
Functia: expert vamal
Serviciului tehnici şi proceduri vamale

Octombrie 2001 – Aprilie 2002
Functia: expert vamal
Serviciului Inspecţie şi Control pentru Activitatea Vamală,

Noiembrie 1998 – Martie 2001
Functia: expert vamal – sef serviciu
Serviciul taxe şi Reglementări pentru călători-Direcţia Proceduri şi Regimuri Vamale

Octombrie 1993 – Noiembrie1998
Functia: referent de specialitate
Serviciu Taxe şi Reglementări pentru Călători-Direcţia Reglementări şi Proceduri Vamale

Iunie 1993 – Octombrie 1993
Functia: inspector
Serviciul inspecţie vamală

EDUCAŢIE ŞI FORMARE
– Liceul de matematică fizică  „Gheorghe Şincai”, Bucureşti, 1986

Studii universitare
– Facultatea de Drept – Anul IV, Universitatea Ecologica din Bucuresti
– Facultatea Tehnologia Construcţiilor de Maşini, Anul absolvirii: 1992 – inginer, Institutul Politehnic Bucureşti,

Studii postuniversitare
– Ministerul Administratiei si Internelor, Institutul National de Administratie – Cursul postuniversitar de Inalti Functionari Publici, 2007
–  Scoala Nationala de Sanatate Publica si Management Sanitar , octombrie 2006
– Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative (SNSPA) – Facultatea de Administratie Publica – Studii Academice Postuniversitare (2,5 ani) – 2006.
– Universitatea Nationala de Aparare Carol I – Colegiul National de Aparare, seria XV (2005-2006)
– Serviciul Roman de Informatii – Academia Nationala de Informatii – Colegiul Superior de Securitate Nationala, seria V,2006

Studii de Masterat
– Academia de Studii Economice Bucuresti- Masterat in Management Public,2005

Studii Universitare Doctorale
– Din octombrie 2006 scoala doctorala la Universitatea Nationala de Aparare „Carol 1” – Bucuresti – Stiinte Militare si Informatii

  • Colegiul 11:

Drumul Taberei (6)

Manescu Rares Serban
PNL
Bucuresti, 39 de ani
Studii şi specializări:
– 1998 – licenţiat în management financiar, contabil şi administrativ.

Activitate profesională:
– 1998 – 1999 director dezvoltare;
– 1999 – 2003 director.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:
– 1990 – membru PNL;
– 2001 – preşedinte Filiala PNL.

Funcţii, activităţi într-o organizaţie din administraţia publică centrală sau locală:
– 1997 – 2000 consilier local, Consiliul local sector 6.

  • Colegiul 12:

Militari, Giuleşti (6)

Toti Mihai
PNL
Bucuresti

Candidatii la Camera Deputatilor.

  • Colegiul 1:

Bucureştii Noi, Pajura, Domenii (1) (NV)

Olteanu Bogdan
PNL
Bucuresti, 37 de ani

Bogdan Olteanu s-a născut la data de 29 octombrie 1971 în oraşul Bucureşti.
După absolvirea unui liceu cu profil de matematică-fizică, Bogdan Olteanu a devenit student la Facultatea de Automatică din cadrul Universităţii Politehnice Bucureşti, dar a renunţat la cursuri şi s-a înscris la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, pe care a absolvit-o în anul 1997. Ulterior, în anul 2001, a obţinut diploma de MBA după absolvirea cursurilor organizate de către Institutul Bancar Român & City University of Seatle.  După absolvirea facultăţii, în anul 1997 a fost angajat pe postul de consilier al Ministrului de stat, Ministrul industriei şi comerţului. După ce a fost o scurtă perioadă şi consilier RATMIL în anul 1998, el a început să profeseze avocatura în cadrul Cabinetului de Avocatură Bogdan Olteanu.
Înscris ca membru în Partidul Naţional Liberal în anul 1991, el a activat în cadrul tineretului liberal, ocupând funcţiile de secretar general al Organizaţiei Studenţilor Liberali (1993-1996) şi apoi de vicepreşedinte (1996-1998) şi preşedinte (1998-2000) al Tineretului Naţional Liberal.
Între anii 2001 şi 2002 a fost membru supleant al Biroului Permanent Central al PNL. Începând cu anul 2002 ocupă funcţia de preşedinte al Curţii de Onoare şi Arbitraj a Partidului Naţional Liberal.
Ca urmare a alegerilor parlamentare din noiembrie 2004, Bogdan Olteanu a fost ales deputat de Bucureşti pe listele Alianţei Dreptate şi Adevăr. În calitate de deputat, el a fost membru în Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă (până în septembrie 2006), deţinând şi funcţia de preşedinte al acesteia până în februarie 2005, apoi membru în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii (septembrie 2006 – februarie 2007) şi în Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (din februarie 2007).

  • Colegiul 2:

Aviaţiei, Băneasa, Aviatorilor (1) (NE)

Budurescu Daniel Stamate
PNL
Bucuresti

  • Colegiul 3:

Iancu de Hunedoara, Universitate, Titulescu, Gara de Nord (1) (SE)

Orban Ludovic
PNL
Bucuresti, 45 de ani

Educatie:
Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative – studii postuniversitare la Facultatea de Stiinte Politice (1993)
Facultatea de Tehnologie a Constructiilor de Masini din cadrul Universitatii Brasov (1988)
Liceul “Andrei Saguna”, Brasov (1982)

Activitate profesionala:
viceprimar General al Municipiului Bucuresti (iulie 2004 – aprilie 2007)
consultant, S.C. ECOMASTER S.A. (1 august 2001 – 1 decembrie 2002)
director de program, Fundatia “Copiii Speranta Lumii”, din iunie 2001
presedintele Consiliului de Administratie al Centrului National de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, infiintat prin H.G. 949/2000 din noiembrie 2000
secretar de Stat, Presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001)
secretar de Stat, sef al Departamentului Informatiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000)secretar General la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999)
director Relatii Publice in cadrul Agentiei de Politici Energetice din Romania (1997 – 1998)consilier PNL – AT (devenit ulterior PL ‘93) (1992 – 1997)
redactor la cotidianul “Viitorul Romanesc” (1991 – 1992)
inginer tehnolog la “Tractorul Brasov” ( 1990 – 1991)
inginer stagiar la “Izolatorul Targul Secuiesc” (1988 – 1990)

Activitate politica:
presedintele PNL Bucuresti din 15 noiembrie 2002
presedintele Comisiei de Administratie Publica a PNL din 15 noiembrie 2002
membru al Biroului Permanent Central al PNL (15 februarie 2001 – 25 august 2002)
membru in Consiliul National al PNL (aprilie 1998)
membru in Comitetul Director PL ‘93 (1993 – 1997)
ales consilier local Sector 1, Bucuresti (1996, demisionat)
consilier local sector 3 Bucuresti (1992 – 1996)

Experienta in administratie:
viceprimar General al Municipiului Bucuresti (iulie 2004 – aprilie 2007)
presedintele Comisiei de Administratie Publica a PNL din 15 octombrie 2002
presedintele Consiliului de Administratie al Centrului National de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, infiintat prin H.G. 949/2000 din noiembrie 2000
secretar de Stat, Presedinte al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (martie 2000 – mai 2001)
secretar de Stat, sef al Departamentului Informatiilor Publice al Guvernului (1999 – 2000)
secretar General la Secretariatul de Stat pentru Persoanele cu Handicap (1998 – 1999)director Relatii Publice in cadrul Agentiei de Politici Energetice din Romania (1997 – 1998)ales consilier local Sector 1, Bucuresti (demisionat) (1996)
consilier local sector 3 Bucuresti (1992 – 1996)
participant la 4 programe internationale:
martie 2002 -Germania (Gumersbach), program de training pentru lupta anticoruptie “Fighting against corruption”, organizat de Fundatia Partidului Liber Democrat german
ianuarie – februarie 2000- program de Specializare in Comunicare si Relatii Publice, realizat de Institutul Republican International din SUA
octombrie 1994, Marea Britanie- “Cunoasterea Institutiilor Politice ale Marii Britanii”
februarie – aprilie 1992, SUA- “Cunoasterea Sistemului politic si Electoral American”, program realizat de Agentia de Informatii a Statelor Unite (diploma Arkansas Traveler inmanata de catre Guvernatorul Statului Arkansas, domnul Bill Clinton)

Limbi straine:
engleza – fluent
franceza – fluent
germana – notiuni de baza
maghiara – notiuni de baza

Hobby :
bridge
sah
chitara

  • Colegiul 4:

Chitila, Calea Griviţei (1) (SV)

Zaarour Ingrid
PNL
Bucuresti, 33 de ani

Pregatire profesionala:
(1)  Institutului Diplomatic Roman (2007)
Absolvent al Cursului Postuniversitar de specializare in practica relatiilor    internationale si studii euro-atlantice
(2)  Colegiul National de Aparare (2006)
Absolvent al cursului postuniversitar de nivel inalt ‘’ SECURITATE SI BUNA GUVERNARE’
(3)  Universitatea de Drept Bucuresti
Diploma Post-Universitara „Drept International” (2000)
Lucrare de absolvire – Drept International Public “efectele tratatelor fata de Statele Terte”.
(4)  Universitatea “Titu Maiorescu”
Facultatea de Drept
Licentiata in stiinte juridice (1999)
(5)  Liceul Francez “Anna de Noaille” – Bucuresti
Bacalaureat Francez A2 (1993)
Comisia de la Strasbourg-Franta
Diploma „Literatura & Limbi staine”

Experienta profesionala:
Decembrie 2005 – prezent – membru in Consiliul de supraveghere al Fondului Proprietatea.
Iunie 2007 – prezent – Secretar de Stat in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor – Presedintele „Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor”
Mai 2005 – iunie 2007 – Secretar de Stat in cadrul Cancelariei Primului Ministru – Presedintele „Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor”
August 2005 – prezent – Presedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despagubirilor.
Martie 2005 – prezent – Presedintele Comisiei Speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au apartinut cultelor religioase si comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din Romania
Februarie 2005 – Mai 2005 – Secretar de Stat in cadrul Ministerului Administratiei si Internelor– Presedintele „Autoritatii pentru urmarirea aplicarii unitare a Legii 10/2001”.
Ianuarie 2003 – 2005  Avocat definitiv Baroul Bucuresti
-Avocat Colaborator la SCPA  „Stefanica, Dutu si Asociatii” din Ianuarie 2004 –februarie 2005;
-Avocat Colaborator la SCPA „Stefanica, Osmani si Asociatii” din Ianuarie 2003-decembrie 2004
Octombrie 2000 – Avocat stagiar  Baroul Bucuresti

Limbi straine (scris, citit si vorbit):
Franceza : fluent
Araba : fluent
Spaniola: fluent
Engleza: fluent

  • Colegiul 5:

Ştefan cel Mare, Floreasca, Tei (Barbu Văcărescu – Lacul Tei), Tei Colentina, Pipera (2)

Dinca Dragos
PNL
Bucuresti, 32 de ani

Experienta profesionala:

in prezen: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative,
Facultatea de Administraţie Publică Lector universitar;
Titularul cursului “Managementul serviciilor publice” – Facultatea de Administraţie Publică, anul II
Titularul cursului “Planificare şi dezvoltare urbană”, Facultatea de Administraţie Publică, anul IV

in prezent: Institutul National de Administratie Director general – Secretar de Stat
Presedinte al Consiliului Stiintific;

2001-2003: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică Asistent –Management public, Managementul serviciilor publice, Politici UE de management public

1999-2001: Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică Preparator–Management public, Managementul serviciilor publice, Politici UE de management public

5 ani Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică – Departamentul pentru Învăţământ la Distanţă

  • Colegiul 6:

Colentina, Doamna Ghica, Andronache, Fundeni (2)

Melciu Florin
PNL
Bucuresti, 26 de ani
03 Martie 2007 – prezent:Institutul National de Administratie,
Director General Adjunct

15 Martie 2007 – 15 Iunie 2007: Ministerul Internelor si Reformei Administrative,
Consilier personal al ministrului

Octombrie 2006 – Martie 2007: Piata de Gros Bucuresti,
Director Administrativ

Mai 2005 – Septembrie 2006: Parlamentul European, Euroconsilier al Domnului Adrian Cioroianu

August 2004 – Mai 2005: Partidul National Liberal – Sediul Central, Consilier Relatii Externe

Educatia si formare:

2006 – Prezent: Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative, Master „Studii Administrative Europene”

2005: Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Master „Integrare Europeana”

2002 – 2007: Universitatea din Craiova, Facultatea de Administratie Publica

Diploma obtinuta Licentiat in Administratie Publica

2001 – 2005: Universitatea Crestina Dimitrie Cantemir, Facultatea de Stiinte Politice,
Licentiat in Stiinte Politice

1997 – 2001: Colegiul National „Traian” – Drobeta Turnu Severin

  • Colegiul 7:

Iancului, Vatra Luminoasă, Delfinului, Bd. Basarabia, Socului, Arealul Pantelimon-Dobreşti-Fundeni, Vergului (2)

Szobotka Stefan-Sebastian
PNL
Bucuresti
Educatie
Absolvent al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine al Universităţii Bucureşti, specializarea germană-românăCertificat de absolvire a bursei Parlamentare cu cel mai înalt calificativ al Humboldt University, Berlin, Germania

Activitate profesionala
1998-1999 – “Rromathan” Magazine for Rroma Studies – Editor executiv

2000 – Ministerul Tineretului şi Sportului – Director de dezvoltare – Centrul pentru Consiliere şi Informare a Tineretului

Functii si activitati
2006-prezent – Vicepreşedinte al Asociaţiei Culturale Accendo

  • Colegiul 8:

Colentina, Gara Obor, Pantelimon, Bucur Obor, Iancului, Ferdinand, Vatra Luminoasă (2)

Neacsu Adrian
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 9:

Pache Protopopescu, Mihai Bravu, Calea Călăraşilor, Popa Nan, Bd.Carol I, Calea Moşilor, Maria Rosetti, Batiştei, Strada Polonă, Mihai Eminescu (2)

Campeanu Mariana
PNL
Bucuresti, 60 de ani
EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂEXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

15.05.2007 – prezent
CASA NAŢIONALĂ DE PENSII ŞI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI SOCIALE (C.N.P.A.S.), Str. Latină nr.8, sector 2, Bucureşti
PREŞEDINTE

01.02.2001 -01.04.2007
CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII ILFOV
DIRECTOR EXECUTIV


01.02.1998 – 01.02.2001
DIRECŢIA DE MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ ILFOV
DIRECTOR GENERAL

01.06.1984 – 01.02.1998
COMISIA NAŢIONALĂ PENTRU STATISTICĂ
ŞEF SERVICIU

10.05.1973 – 01.06.1984
DIRECŢIA CENTRALĂ DE STATISTICĂ BUCUREŞTI
ECONOMIST

09.08.1971 – 10.05.1973
DIRECŢIA JUDEŢEANĂ DE STATISTICĂ ILFOV
ECONOMIST STATISTICIAN

Educaţie şi Formare:

2004 – 2005: Institutul Naţional de Administraţie, Formare specializată în administraţia publică pentru funcţionarii publici de conducere, Certificat de absolvire seria A nr.020

15.08.2004 – 21.08.2004: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul instituţiilor de asigurări sociale”, Certificat de absolvire seria A nr.008938

03.082003 – 09.08.2003: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul protecţiei sociale”, Certificat de absolvire seria A nr.1072

17.03.2003 – 21.03.2003: Institutul Naţional de Administraţie, „Managementul resurselor umane în Administraţia Publică”, Certificat de absolvire seria A nr.486

  • Colegiul 10:

Unirii, Coposu, Mărăşelti (3)

Ionita Elena-Roxana
PNL
Bucuresti

Nă s c u t ă 4 Martie 1981, Piatra Neamţ
S t a r e c i v i l ă căsătorită, un copil

Studii 2007-2008 Institutul Diplomatic Român
Curs postuniversitar „Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană”
2000-2004 Universitatea din Bucureşti
Facultatea de Ştiinţe Politice, secţia Engleză
Specializare în Relaţii internaţionale
1996–2000 Piatra Neamţ
Liceul Teoretic “Petru Rareş”, Piatra Neamţ, secţia limbi străine
E x p e r i e n ţ ă din 2007 Bucureşti
Consilier Comisia pentru administraţie publică, amenajarea
teritoriului şi echilibru ecologic, Camera Deputaţilor
2005-2007 Bucureşti
Consilier cabinet parlamentar
2002 –2005 Bucureşti
Cercetător la BBC România

Activitate politică:

începând din martie 2005
Membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) Bucureşti, sector 3

Activitate civică:

începând din 2003 Bucureşti
 Membru al Alianţei Civice
 Membru în boardul Coaliţiei Române pentru un Parlament Curat, „Votează
cu ochii deschişi!” (2004)
L imb i s t r ă i n e Engleză (f.bine) şi Franceză (bine)

Educaţie/Activităţi:

2007 Predeal
Absolvit cursul ˝Implicarea publicului în procesul legislativ˝
Organizator: Centru de Resurse pentru Participare Publică
2007 Bucureşti
Absolvit cursul „Coordonarea naţională post-aderare a politicilor
Uniunii Europene”
Organizator: Institutul Naţional de Administraţie
2006 Helsinki, Finlanda
Participant la simularea ONU (FinMUN)
Organizator: Finnish Model United Nations Society
2006 Stuttgart, Germania
Participant la aniversarea Partidului European Liberal Democrat
(ELDR)
Organizator: European Liberal Democrats Party
Roxana Ioniță
2004 Dachau, Germania
Participant la programul despre istoria national – socialismului
german „International Jegendbegegnung Dachau”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Dachau
2004 Ulm, Germania
Participant la tabăra de vară „Oberer Kuhberg Ulm”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Oberer Kuhberg
2003 Aabenraa, Danemarca şi Poznan, Polonia
Participant la cursul „Dialog Est-Vest”
Organizator: Højskolen Østersøen
2003 Braşov
Participant la Şcoala de Vară „Tineretul din românia – pe drumul
spre Uniunea Europeană”
Organizatori: Fundaţia Konrad Adenauer şi Asociaţia Manfred Wörner
2003 Viena, Austria
Participant la Simularea Convenţei Europene, din cadrul proiectului
transnaţional „Viitorul Europei – opinia noastră contează”
Organizatori: Union of European Federalists, Info Point Europe Vienna, European
Comission
2002 Praga, Cehia
Participant cu bursă la forumul studenţesc de varã “International
Youth Leadership Conference”
Organizator: Civic Concepts International
2002 Bucureşti
Absolvit cursurile BBC
 ”BBC Editorial Policy” – instructaj de bază pentru clarificarea si deprinderea
standardelor şi valorilor globale ale BBC şi a genului caracteristic BBC
World Service de abordare a subiectelor jurnalistice
 “Reporting the EU” – instituţiile şi funcţionarea Uniunii Europene
 “Reporting about the Middle East“ – istoricul şi problematica conflictelor din
Orientul Mijlociu
2002 Bucureşti
Absolvit cursul: „Jurnalism politic”
Organizator: Centrul pentru Jurnalism Independent
Trainer: Claudiu Săftoiu

  • Colegiul 11:

Vlaicu Vodă, Dudeşti, Baba Novac (3)

Petre Bogdan
PNL
Bucuresti, 27 de ani

Studii:
2007-2008 Institutul Diplomatic Român
Curs postuniversitar „Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană”
2000-2004 Universitatea din Bucureşti
 Facultatea de Ştiinţe Politice, Secţia în limba engleză
 Facultatea de Filosofie
1996–2000 Bucureşti
Liceul bilingv „George Coşbuc”
Experienţã:
din mai 2006 Bucureşti: Consilier cabinet parlamentar
din iulie 2007 Bucureşti: Membru în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.
Iunie 2002 – mai 2006 Bucureşti
Cercetător la BBC România
Principalele atribuţii:
 identificarea surselor relevante de informaţie şi furnizarea de documentaţie completă pentru tratarea subiectelor interne şi externe
 asigurarea consistenţei, verificarea conţinutului, relevanţei, calităţii şi a stilului materialelor difuzate în conformitate cu standardele şi valorile BBC

Activitate politică:
începând din martie 2005: Membru al Partidului Naţional Liberal (PNL) Bucureşti, sector 3

Activitate civică:
începând din 2003 Bucureşti
 Membru al Alianţei Civice
 Membru în boardul Coaliţiei Române pentru un Parlament Curat, „Votează cu ochii deschişi!” (2004)

Educaţie/ Activităţi:

2006 Helsinki, Finlanda
Participant la simularea ONU (FinMUN)
Organizator: Finnish Model United Nations Society
2006 Stuttgart, Germania
Participant la aniversarea Partidului European Liberal Democrat (ELDR)
Organizator: European Liberal Democrats Party
2005 Bucureşti
Absolvit trainingul „Introducere în piaţa de capital”
Organizator: Leaders Romania şi Transilvania Capital
2005 Bucureşti
Absolvit cursurile BBC
 ”BBC Editorial Policy” – instructaj de bază pentru clarificarea si deprinderea standardelor şi valorilor globale ale BBC şi a genului caracteristic BBC World Service de abordare a subiectelor jurnalistice
 “Reporting the EU” – despre instituţiile şi funcţionarea Uniunii Europene
 “Reporting about the Middle East” – despre istoricul şi problematica conflictelor din Orientul Mijlociu
2005 Oswiecim, Brzezinka, Cracovia şi Varşovia, Polonia
Program individual de studiu la Auschwitz, Cracovia şi Varşovia
2004 Dachau, Germania
Participant la programul despre istoria national –socialismului german „International Jegendbegegnung Dachau”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Dachau
2004 Ulm, Germania
Participant la tabăra de vară „Oberer Kuhberg Ulm”
Organizatori: Action Reconciliation Service for Peace, Memorialul Oberer Kuhberg
2003 Aabenraa, Danemarca şi Poznan, Polonia
Participant la cursul „Dialog Est-Vest”
Organizator: Højskolen Østersøen- Danemarca şi Consiliul Europei
2003 Viena, Austria
Participant la Simularea „Convenţei Europene” din cadrul proiectului transnaţional „Viitorul Europei – opinia noastră contează”
Organizatori: Union of European Federalists, Info Point Europe Vienna
2002 Braşov
Participant la forumul: „Implicarea tinerilor în politică” Organizatori: Fundaţia Friedrich Ebert
2002 Praga, Cehia
Participant la forumul „International Youth Leadership Conference”
Organizator: Civic Concepts International
2002 Bucureşti
Participant la seminarul „Puncte forte ale aderării României la UE” din cadrul sesiunii de workshop-uri „Europa prin Discuţii” Organizatori: AEGEE Bucureşti şi Societatea Română de Ştiinţe Politice
2000 Sighetu Marmaţei Participant la şcoala de varã din Sighetu Marmaţiei Organizatori: Fundaţia Academia Civică şi Memorialul Sighet
 Locul I la concursul de eseuri „România în care aş vrea să trăiesc”, cu „Viitorul depinde de mine”, publicat în cartea „Exerciţii de speranţă”
2000-2002 Centrul pentru Jurnalism Independent, Bucureşti
 Absolvit cursul „Jurnalism politic” (trainer: Claudiu Săftoiu)
 Absolvit cursul „Tehnica interviului” (trainer: Eugen Istodor)
1999 Bucureşti
Dobândit diploma Microsoft Certified Professional (cunoştinţe excelente PC: aplicaţii office, grafică, administrare reţele, webdesign, depanare hardware şi software etc)

Limbi străine
Engleză (f. bine) şi Franceză (bine)

  • Colegiul 12:

Calea Vitan Est, Camil Ressu, Liviu Rebreanu (3)

Pana Gigi
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 13:

Pallady, Energeticienilor (3)

Paliga Viorel-Sorin
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 14:

Liviu Rebreanu Est, 1 Decembrie, Grigorescu (3)

Bratianu Bogdan-Valentin
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 15:

1 Decembrie Sud, Codrii Neamţului, Căţelu (3)

Ionescu Gabriel-Pierino
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 16:

Dimitrie Cantemir, Şerban Vodă, Mitropolie (4)

Micula Catalin
PNL
Bucuresti, 40 de ani

Studii şi specializări:
1987 – liceul de artă Cluj-Napoca;
1998 – Universitatea deschisă Codecs management competitiv managementul relaţiilor cu clienţii.

Activitate profesională:
1993 – 2000 Director general al S.C.Transilvania General Import -Export SRL Oradea sucursala Bucureşti;
1997 – 2000 – Preşedinte Consiliul Administraţie S.C. Laurul S.A.

Funcţii, activităţi într-un partid politic:
1999 – Membru al Partidului Naţional Liberal.

Funcţii, activităţi parlamentare anterioare:
2000 – 2004 – deputat

Activitate publicistică, ştiinţifică, în foruri academice:
articole de presă;
cursuri şi lucrări de specialitate.

  • Colegiul 17:

Olteniţei Est (4)

Fedorca Stelian-Victor
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 18:

Niţu Vasile, Alexandru Obregia, Olteniţei Centru (4)

Dinu Marian-Giani
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 19:

Berceni (4)

Petrescu Andrei
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 20:

Ferentari (5)

Bumbu Ioan-Gruia
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 21:

Viilor, Progresului (5)

Olteanu Cristian-Marian
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 22:

13 Septembrie, Progresului, Sebastian, Drumul Sării (5)

Gorghiu Alina- Stefania
PNDC
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 23:

Rahova, Prelungirea Ghencea (5)

Cristea Adrian – Horia – Ionel
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 24:

Drumul Taberei Est (6)

Tănase Antonel
PNL
Bucuresti
.
.
.
  • Colegiul 25:

Dumul Taberei Vest (6)

Munteanu Radu Horatiu
PNL
Bucuresti, 37 de ani
Studii, titluri stiintifice:

– Universitatea Politehnica Bucuresti , Inginerie Economica (1995)
– Scolii Nationale de Studii Politice si Administrative- relatii internationale si integrare europeana
– Dreptul Afacerilor Internationale ASE
– Academia Europeana Institutul Gustav Stresseman din Germania

Activitate profesionala:

– secretar General al Agentiei Nationala pentru Dezvoltare Regionala (1998-2001)

Activitate politica:

– membru PNTCD din 1992
– vicepresedinte pentru coordonarea Departamentului de Relatii Externe
– se alatura Uniunii pentru Reconstructia Romaniei URR (2002), care a fuzionat cu PNTCD in anul 2005
– presedinte al Tineretului Universitar National Taranist (TUNTCD) (1995-1996)

  • Colegiul 26:

Militari Vest (6)

Bertzi Theodora
PNL
Bucuresti, 49 de ani

A urmat cursurile Facultăţii de Medicină Generală din cadrul Institutului de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (1978-1984), urmând apoi cursuri de specializare în cardiologie (1987-1988) şi homeopatie (1988-1989) organizate de Ministerul Sănătăţii, precum şi specializare în medicină generală la Institutul de Medicină şi Farmacie din Bucureşti (1991) şi studii postuniversitare în Managementul Serviciilor de Sănătate şi Sociale organizate de Institutul de Management al Serviciilor de Sănătate şi Sociale (1998).

De asemenea, a absolvit cursuri de formare, postuniversitare de scurtă şi lungă durată, astfel: Asigurarea sănătăţii în Germania, Cadrul legislativ, administraţie şi implementare – Bundestag, Comisia de Sănătate (1995), Program pentru vizitatori internaţionali (International Visitors) “Asigurarea serviciilor de sănătate şi de educaţie pentru copii şi tineri” – Guvernul SUA (1995), Program de formare cu privire la managementul serviciilor publice pentru copii – Universitatea Parckland, SUA (1997), Sesiune de formare cu privire la descentralizarea serviciilor publice specializate pentru protecţia copilului, organizată de Consiliul General Seine-et-Marne, Franţa (1997), Sesiune de formare cu privire la procedurile PHARE, organizată de Delegaţia Comisiei Europene în România (1998), Formare cu privire la tehnici de management, organizată de Compania de formare şi audit BPP (1999), « Managementul schimbării şi leadership », pregatire organizată de Guvernul Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2002), Managementul Afacerilor Publice Europene şi Guvernare modernă – INA (2004) şi un curs aprofundat în domeniul asistenţei sociale (2 ani) – organizat de Facultatea de Asistenţă Socială şi Sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti (2004).

După absolvirea facultăţii, a lucrat ca medic stagiar, apoi medic specialist de medicină generală la Policlinica nr. 2 şi Spitalul Municipal din Călăraşi (1984-1992).

Activitate politică

Intrată în politică în anul 1991 ca membră a PNL-AT (transformat apoi în PL’93), Theodora Bertzi a fost secretar executiv al aparatului central al PNL-AT, consilier cu probleme speciale şi membru în Consiliul Naţional al acestui partid. În anul 1992, a fost aleasă drept consilier local în Consiliul Local al Sectorului 3 Bucureşti, din partea PL ’93. A participat la o sesiune de formare a Partidului Liberal “Soluţii liberale pentru problemele României”, organizată de Universitatea de Vară din Aix-en-Provence, Franţa (1993).

În urma alegerilor parlamentare din septembrie 1992, Theodora Bertzi a fost aleasă ca deputat de Maramureş pentru legislatura 1992-1996. În această calitate, a fost secretar al Comisiei de Muncă şi Protecţie Socială din Camera Deputaţilor, membră a Comisiei parlamentare speciale pentru stabilirea orarului pentru campania electorală şi repartizarea timpilor de antenă şi membră a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Ungară.

A candidat fără succes pentru Camera Deputaţilor în judeţul Braşov (în 1996, din partea PL’93, dar deşi a avut prima poziţie pe listă, partidul pe care-l reprezenta nu a trecut de baremul electoral) şi pentru Senat în judeţul Vrancea (în 2000, din partea PNL, a avut tot prima poziţie pe listă, dar nu a intrat în Parlament). În perioada 1997-2000 a fost membră în Consiliul Naţional PNL.

După ce nu a mai fost parlamentar, a lucrat ca expert guvernamental la Departamentul pentru Protecţia Copilului a Guvernului Romaniei (1997-2000), vicepreşedinte la Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (1999-2001), director al Direcţiei de Politici, Strategii, Implementare din cadrul Autoritaăţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie (ANPCA) (2001-2005) şi apoi ca secretar de stat la Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) (2005-2007).

În mai 2007, Theodora Bertzi a fost numită în funcţia de secretar de stat, coordonator al Departamentului Afaceri Sociale şi Egalitate de Şanse din Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse.

Theodora Bertzi vorbeşte bine limbile francează şi engleză.

  • Colegiul 27:

Militari Est (6)

Pieptea Cornel
PNL
Bucuresti, 32 de ani
„Sunt Cornel Pieptea. Am 32 de ani. Sunt o fire pragmatica, riguroasa si aplecata catre stiintele exacte, am urmat cursurile Facultatii de Electronica si Telecomunicatii din cadrul Universitatii Politehnice Bucuresti pe care am absolvit-o in anul 1999. Nevoia de a dobandi cunostinte si expertiza pe mai multe domenii m-a determinat sa imi largesc aria studiilor. Astfel, am absolvit in 2007 Facultatea de Management Financiar Contabil din cadrul Universitatii Spiru Haret- sectiunea Contabilitate si Informatica de Gestiune. De curand am obtinut masteratul in Managementul Administratiei Publice din cadrul Institutului National de Administratie.
Imediat dupa absolvirea primei facultati si apoi in paralel cu studiile ulterioare m-am preocupat de cariera profesionala, fiind convins de faptul ca trebuie sa imi ajut familia si sa particip alaturi de ei la cheltuielile casei. In 2001 am ocupat primul meu loc de munca la SC Vis Construct SA in calitate de inginer de sistem. Experienta in domeniul privat a continuat succesiv pana in 2004, fiind inginer de comunicatii la SC Interactive SA (2002), sef sectia cazane- Cet Grozavesti (2003), sef control calitate- SC Termoserv SA (2004). „
  • Colegiul 28:

Giuleşti (6)

Jicman Liviu-Sebastian
PNL
Bucuresti

CALENDARUL PENTRU ORGANIZAREA ŞI DEŞFĂŞURAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE DIN 30 NOIEMBRIE 2008

20 SEPTEMBRIE – Selecţia candidaţilor    –    Desemnarea candidaţilor pe colegii şi înaintarea propunerilor spre aprobare  Preşedintelui Partidului

21 SEPTEMBRIE –    Desemnarea preşedintelui şi locţiitorului biroului electoral de circumscripţie     Preşedintele tribunalului    Tragere la sorţi

25 SEPTEMBRIE- Aprobarea candidaturilor    de catre Preşedintele Partidului – Semnarea listelor de candidaţi

30 SEPTEMBRIE – Constituirea  depozitelor pentru candidaţi pentru participarea la alegeri

30 SEPTEMBRIE –    Comunicarea semnului electoral la B.E.C. de catre coordonatorul departmentului electoral

30 SEPTEMBRIE –    Numerotarea secţiilor de votare şi aducerea la cunoştinţă publică de catre    Prefecţii

01-21 octombrie     DEPUNEREA CANDIDATURILOR

29 octombrie – Rămânerea definitivă a candidaturilor. Afişarea candidaturilor definitive

15    30 octombrie –    Comunicarea numelui şi prenumelui reprezentantului în BEC şi BEJ de catre      Coordonatorul departamentului electoral si de catre Preşedintele filialei de partid.    Înscrierea acestuia la B.E.C şi B.E.J.

30 octombrie – Centralizarea numărului de candidaturi şi transmiterea la posturile de televiziune şi radio pentru acordarea timpilor de antenă

30 octombrie  –     Stabilirea locurilor speciale pentru afişaj electoral

30 octombrie – Solicitarea locurilor speciale de afişaj electoral de la Primar

31 octombrie  –     ÎNCEPEREA CAMPANIEI ELECTORALE

01 NOIEMBRIE  – Completarea  B.E.C. , Biroului electoral judeţean/ Bucureşti  cu reprezentanţii partidelor neparlamentare. Pentru partidele neparlamentare completarea se face în funcţie de numărul candidaturilor şi în caz de egalitate prin tragere la sorţi

01 NOIEMBRIE –     Tragerea la sorţi privind numărul de ordine pe buletinul de vot de catre    Preşedintele Biroului electoral de circumscripţie judeţeană     În prezenţa unui reprezentant al fiecărui partid; separat pentru parlamentare, neparlamentare; minorităţi

2 Noiembrie – Contestaţii privind completarea biroului electoral judeţean

10 NOIEMBRIE Desemnarea preşedinţilor oficiilor electorale –    Tragere la sorţi

11 NOIEMBRIE Comunicarea reprezentanţilor în oficiile electorale,Preşedinţii de sectoare

13 NOIEMBRIE  Completarea  oficiilor electorale cu reprezentanţii partidelor neparlamentare de catre    Preşedinţii Oficiilor electorale. Pentru partidele neparlamentare se face în funcţie de numărul candidaturilor şi in caz de egalitate prin tragere la sorţi

15 NOIEMBRIE – Contestaţii privind completarea oficiilor electorale

15  NOIEMBRIE –    Desemnarea preşedinţilor şi locţiitorilor birourilor electorale ale secţiilor de votare

17 NOIEMBRIE –    Comunicarea listei reprezentanţilor partidelor în birourile electorale al secţiilor  de votare prin preşedinţii organizaţiilor locale;

20 NOIEMBRIE Completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare. Pentru partidele neparlamentare se face în funcţie de numărul candidaturilor şi în caz de egalitate prin tragere la sorţi

22 NOIEMBRIE – Contestaţii privind completarea birourilor electorale ale secţiilor de votare

29 NOIEMBRIE 2008 ORA 7    ÎNCHEIEREA CAMPANIEI ELECTORALE

30 NOIEMBRIE ORELE  7-21     ZIUA VOTĂRII

30 NOIEMBRIE     Monitorizarea desfăşurării alegerilor

30 noiembrie Numărarea voturilor. Depunerea de întâmpinări şi contestaţii dacă sunt constatate nereguli

09-07-2008

Miercuri, 9 Iulie 2008
ora 10:00      Şedinţă de Guvern
Locatie : Palatul Victoria

ora 17:00     Preşedintele Băsescu se întâlneşte cu magistraţii care au promovat concursul CSM

Preşedintele Băsescu se întâlneşte cu judecătorii şi procurorii care au fost numiţi în funcţii după promovarea concursului organizat de CSM.
Locatie : Palatul Cotroceni, Sala Unirii

08-07-2008

Marti, 8 Iulie 2008
ora 11:00      Premierul Tăriceanu se întâlneşte cu primarii de sector, primarul general şi prefectul Capitalei
Întâlnire cu primarii de sectoare, primarul general al municipiului Bucureşti şi prefectul municipiului Bucureşti. Participă Ludovic Orban, ministrul Transporturilor, László Borbély, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţei şi secretari de stat din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi din Ministerul Transporturilor. Oportunităţi imagini, comunicat de presă.
Locatie : Palatul Victoria

ora 12:00     PD-L-Conferinţă de presă
Democrat-liberalii Mircea Toader şi Elena Udrea vor susţine o conferinţă de presă pe teme de energie.
Locatie : Sediul PD-L, Aleea Modrogan, nr.1

ora 13:30     PC- Conferinţă de presă
Liderii PC susţin o conferinţă de presă.
Locatie : Sediul PC, str. Muzeul Zambaccian, nr 17

07-07-2008

Luni, 7 Iulie 2008
10:00  PNL- Biroul Politic Central
Liberalii vor discuta despre calendarul selectării candidaţilor pentru alegerile parlamentare.
Locatie : Sediul central al PNL, Bulevardul Aviatorilor, nr.86

ora 10:00     PSD- Biroul Permanent Naţional
BPN va confirma conducerile interimare la organizaţiile care au fost sancţionate pentru rezultatele slabe în alegerile locale,după cum a anunţat Mircea Geoană. Comitetului Executiv al PSD a decis, în urmă cu două săptămâni, sancţionarea organizaţiilor care au obţinut sub 20% la alegerile locale. Astfel, conducerile filialelor Braşov, Cluj, Bihor au fost dizolvate, iar şefii altor cinci organizaţii: Mureş, Neamţ, Arad, Alba şi Giugiu au demisionat. Sancţiunile au fost contestate de liderul de la Cluj Vasile Dâncu şi de cel de la Braşov, Constantin Niţă, cei doi afirmând că nu vor accepta o conducere interimară până ce Consiliul Naţional din 11 iulie nu se va pronunţa asupra deciziei CEx, considerată a fi nestatutară. Tot luni social-democraţii ar urma să dezbată, în primă lectură, o iniţiativă de modificare a prevederilor privind finanţarea campaniei electorale.
Locatie : Sediul PSD, Şoseaua Kiseleff, nr. 10

ora 11:00     PD-L- Biroul Permanent
Liderii PD-L vor dezbate strategia partidului pentru pregătirea alegerilor parlamentare.
Locatie : Sediul PD-L, str. Walter Mărăcineanu

ora 13:30     Conferinţă de presă susţinută de Dan Voiculescu
Preşedintele fondator al PC Dan Voiculescu va susţine o conferinţă de presă pe teme de actualitate politică şi economică.
Locatie : Sediul central al PC, str. Muzeul Zambaccian, nr.17

ora 15:00     Şedinţa Comisiei pentru Codul Electoral
Membrii Comisiei pentru elaborarea Codului Electoral se întâlnesc, luni, în şedinţă, pentru a lucra la decuparea colegiilor uninominale, pe baza propunerilor venite din teritoriu. Până pe 19 iulie, Comisia trebuie să facă o primă delimitare a colegiilor, ce este apoi aprobată prin Hotărâre de Guvern. Dacă termenul este depăşit şi Parlamentul nu face delimitarea, Guvernul are libertate totală în desenarea colegiilor.
Locatie : Palatul Parlamentului, sala „Barbu Catargiu”, nivel P1
Organizator / Participanti : Comisia de Cod Electoral

06-07-2008

Duminica, 6 Iulie 2008
ora 13:00      PSD- Conferinţă de presă
Preşedintele comisiei pentru industrii a Camerei Deputaţilor, deputatul PSD Iulian Iancu, şi preşedintele Federaţiei Patronale Române din Industria Alimentară – Romalimenta, Sorin Minea, vor susţine o conferinţă de presă.
Locatie : Sediul PSD, Şoseaua Kiseleff, nr. 10

ora 14:00     Preşedintele PD-L Emil Boc susţine o conferinţă de presă
Preşedintele PD-L Emil Boc susţine o conferinţă de presă pe teme de actualitate politică.
Locatie : Sediul PD-L, Aleea Modrogan, nr.1

ora 19:00     Băsescu participă la manifestările organizate de CSM cu prilejul Zilei Justiţiei
Băsescu participă la manifestările organizate de Consiliul Superior al Magistraturii cu prilejul Zilei Justiţiei.
Locatie : Grand Hotel Rex, Constanta

05-07-2008

Sambata, 5 Iulie 2008
10:30      Comitet Executiv al organizaţiei de femei a PSD
Comitet Executiv al organizaţiei de femei a PSD.
Locatie : Sediul central al PSD

04-07-2008

Vineri, 4 Iulie 2008
ora 00:00     4 iulie – Ziua Independenţei Statelor Unite
Statele Unite marchează în fiecare an, la 4 iulie, Ziua Independenţei, sărbătoare naţională care celebrează Declaraţia de Independenţă din 4 iulie 1776, prin care americanii şi-au declarat independenţa faţă de Regatul Marii Britanii. Ziua Independenţei este sărbătorită de obicei prin parade, picnicuri, jocuri de baseball şi alte evenimente publice sau private prin care sunt evocate istoria şi tradiţiile, culminând cu focurile de artificii. 4 iulie va fi sărbătorit şi la Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, începând cu ora 18.00.

ora 09:30     Colegiul Director al PD-L
Democrat-liberalii urmează să discute la Colegiul Director despre rezultatele obţinute la alegerile locale, fără însă a se pune problema unor noi sancţiuni, în afara filialelor deja penalizate, dar şi despre desemnarea candidaţilor la alegerile pentru Parlamentul României din toamna acestui an. Cea mai mare parte dintre actualii parlamentari PD-L urmează să candideze în colegiile uninominale, însă printre aceştia au fost vehiculate şi numele unor persoane care nu au mai fost senatori sau deputaţi, precum Elena Udrea sau Eugen Bădălan. De asemenea, o parte dintre cei care au eşuat la locale, precum Vasile Blaga, Radu Berceanu şi Cezar Preda şi-au manifestat dorinţa să candideze pentru un mandat în Parlament. Colegiul Director se va desfăşura fără presă, urmând ca la 11.00 să înceapă Liga aleşilor locali, la care presa va avea acces.
Locatie : Palatul Parlamentului, Sala „Drepturile Omului”, nivel P. La ora 11:00 începe Liga Aleşilor Locali ai PD-L, la Sala „C. A. Rosetti”.

ora 12:00     Şedinţa ordinară a Consiliul local al sectorului 5, în care va fi ales noul viceprimar

Locatie : Primăria sectorului 5

ora 13:00     Conferinţă de presă Corina Creţu
Conferinţă de presă a europarlamentarului PSD Corina Creţu.
Locatie : Sediul PSD

ora 13:00     Conferinţă PRM
Preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, susţine conferinţa de presă săptămânală.
Locatie : Sediul central al Partidului România Mare din str.Emile Zola nr.2, sector 1.

03-07-2008

Joi, 3 Iulie 2008
ora 10:00      Pro Democraţia organizează dezbaterea „Punct şi de la capăt. De la locale spre campania şi alegerile parlamentare”
Dezbaterea va fi moderată de Cristian Pîrvulescu, iar la eveniment vor participa Bogdan Olteanu – preşedintele Camerei Deputaţilor, Cristian Diaconescu – vicepreşedinte PSD, Mihai Voicu – ministrul delegat pentru relaţia cu Parlamentul, Valentin Iliescu – deputat PD, Mirel Palada – director Compania de Cercetare Sociologică şi Branding, Gheorghe Teodorescu – preşedinte INSOMAR, Marian Muhuleţ – vicepreşedinte al Autorităţii Electorale Permanente, Gheorghe Onogea – director Compartimentul de finanţare a partidelor politice din AEP.
Locatie : Uzinexport Business Center, Sala Jade, Blvd. Iancu de Hunedoara, nr. 8, sector 1, Bucuresti.
Organizator / Participanti : Asociaţia Pro Democraţia

02-07-2008

Miercuri, 2 Iulie 2008
ora 10:00      Preşedintele CJ Ilfov, Cristache Rădulescu, susţine o conferinţă de presă
Conferinţa va avea ca temă măsurile ce vor fi luate de Consiliul Judeţean în urma suspendării liniilor preorăşenesti ale RATB în judeţul Ilfov, astfel încât cetăţenii judeţului să nu fie afectaţi.
Locatie : Sediul Consiliului Judeţean Ilfov din str. Gheorghe Manu, nr. 18, sector 1

ora 10:00     Şedinţă de Guvern
Locatie : Palatul Victoria

ora 13:00     Marko Bela – conferinţă de presă
Preşedintele UDMR, Marko Bela, susţine conferinţa de presă săptămânală în cadrul căreia este aşteptat să dea detalii despre o formulă de colaborare cu PCM la alegerile parlamentare.
Locatie : Sediul Uniunii din Bucureşti, str. Silvestru nr. 4

ora 13:00     Birourile Permanete ale celor două Camere decid dacă vor convoca sau nu sesiune parlamentară extraordinară

Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se reunesc pentru a decide dacă vor convoca sau nu o sesiune parlamentară extraordinară pentru a rezolva problema dosarelor celor patru foşti sau actuali miniştri care sunt şi parlamentari, dar şi pe cea a funcţionării Curţii de Conturi. Preşedintele Senatului Nicolae Văcăroiu anticipa că este posibilă o sesiune parlamentară extraordinară pentru perioada 8-11 iulie pentru ca aleşii să prelungească mandatul conducerii Curţii de Conturi. Cât despre dosarele deputaţilor Mitrea şi Năstase şi ale senatorilor Păcuraru şi Şereş, acestea pot fi discutate separat de fiecare cameră în parte. Preşedintele a cerut Parlamentului sesiune extraordinară cu scopul de a rezolva restanţele legate de dosarele meţionate, dar şi pentru ca deputaţii şi senatorii să reexamineze legea de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi. Întreruperea vacanţei parlamentare pentru o sesiune extraordinară poate fi cerută de şeful statului, Biroul Permanent sau cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor. Decizia revine însă preşedinţilor celor două Camere ale forului legislativ.

01-07-2008

Marti, 1 Iulie 2008
ora 00:30     PC – Conferinţă de presă
Conferinţa de presă va fi susţinută de purtătorul de cuvânt Bogdan Ciucă şi de senatorul Marius Marinescu
Locatie : Sediul central din strada Muzeul Zambaccian, nr. 17

ora 12:00     Preşedintele Băsescu consultă liderii partidelor parlamentare pe tema creşterii preţurilor

Preşedintele Băsescu consultă liderii partidelor parlamentare pe tema creşterii preţurilor la alimente şi combustibili. Premierul Călin Popescu Tăriceanu şi liderul PSD Mircea Geoană au anunţat că nu vor participa la consultări, însă partidele lor vor fi reprezentate la nivel de vicepreşedinţi. Discuţiile coincid cu data de la care intră în vigoare noile tarife la energie electrică şi gaze. Liderii PD-L au precizat că mandatul cu care merg la Cotroceni vizează majorarea pensiilor şi a salariul minim pe economie.
Locatie : Palatul Cotroceni
Organizator / Participanti : Administraţia Prezidenţială

Partidele politice participante la alegeri.

Presedinte: Emil Constantinescu
ACTIUNEA POPULARA este un partid modern, reformator, dinamic si deschis tuturor celor care doresc o Romanie democratica, pluralista si prospera printr-o politica de centru-dreapta. RECONSTRUCTIA NATIONALA este principalul nostru scop. Nimic nu este posibil in afara acestei asumari constiente, a acestui angajament moral si politic responsabil, care trebuie sa duca la implicarea politica orientata de valori si scopuri care sa serveasca intereselor publice. Romania are nevoie de implicarea noastra in viata publica pentru a duce mai departe mostenirea atator generatii care au faurit aceasta tara.
Scopul principal al ACTIUNII POPULARE este reconstructia Romaniei ca stat modern si prosper, realizarea unei societari libere si solidare, in care fiecare cetatea sa traiasca demn si sa se bucure de liberul exercitiu al drepturilor sale, sa beneficieze de sanse de performanta si de dezvoltare armonioasa.

VALORILE ACTIUNII POPULARE

Valorile fundamentale pe care le promoveaza ACTIUNEA POPULARA sunt valorile democratiei, libertatii, respectului reciproc si solidaritatii, valorile crestine – valori universale, cu profunde radacini in traditia poporului roman, si pe care Revolutia din decembrie 1989 le-a consacrat ca aspiratii fundamentale ale cetatenilor Romaniei.
Aceste valori fondatoare impun garantarea drepturilor fundamentale ale fiecarui cetatean, incepand cu dreptul la proprietate, dreptul la exprimarea libera a optiunilor si opiniilor, dreptul la participare in luarea deciziilor de interes comun, dreptul la o viata demna, la siguranta vietii, integritatii si averii fiecaruia, dreptul de a-si dezvolta armonios personalitatea intr-o societate care recuza discriminarea si sustine aspiratiile fiecarui cetatean, indiferent de rasa, sex, religie, origine etnica sau sociala.
Statul de drept trebuie sa fie garantul libertatii si al demnitatii fiecaruia. Fiecare cetatean trebuie sa respecte si sa apere legea si statul de drept, care ii asigura liberul exercitiu al drepturilor sale.
Valorile esentiale ale crestin – democratiei europene, adaptate imperativelor actuale si de perspectiva ale societatii romanesti, – libertatea si responsabilitatea, dreptatea si solidaritatea, subsidiaritatea si descentralizarea, libera initiativa si spiritul concurential – constituie conditii ale iesirii Romaniei din tranzitie si ale inscrierii ei in civilizatia europeana a noului secol.

PRINCIPIILE ACTIUNII POPULARE

Libertatea este principiul fundamental care garanteaza ca nici o persoana (indiferent de clasa, sex, religie sau rasa) nu va fi silita sa se subordoneze altora. Fiecare om are dreptul de a fi liber de orice constrangere cu exceptia celei impuse de lege. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei de libertate a poporului roman.

Dreptatea este principiul conform caruia nimeni nu este mai presus de leg si legea este egala pentru toti cetatenii. Dreptatea este principiul conform caruia munca, efortul si talentul fiecaruia sunt rasplatite, in vreme ce incalcarea dovedita a legii este sanctionata fara discriminare. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a exigentei de dreptate si de respect fata de lege a poporului roman.

Demnitatea fiecarei fiinte umane este inalienabila; omul este un subiect si nu un obiect al istorie.

Solidaritatea este principiul conform caruia suntem prezenti unii pentru ceilalti. Pentru noi este important sa nu lasam pe nimeni in parasire si sa luptam pentru dreptatea fiecarui om. Pacea sociala se fundamenteaza pe coeziunea sociala, coeziune care nu se poate obtine decat prin solidaritate. Noi ne pronuntam pentru o solidaritate sociala autentica, care sa nu spolieze pe cei productivi, ci sa distribuie, corect si transparent, resursele alocate cu acordul majoritatii pentru sustinerea celor in suferinta. Vrem ca banii stransi de stat de la cetateni pentru sanatate sa ajunga la spitale si la bolnavi, vrem ca toti aceia care au contribuit o viata intreaga la fondul de pensii sa fie rasplatiti pe masura. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a construi o societate a solidaritatii responsabile, ocrotindu-i pe cei vulnerabili din motive ce nu depind de ei.

Egalitate, nu egalizare. Dreptate inseamna un tratament egal pentru ceea ce este egal, si un tratament diferit pentru ceea ce este diferit. Sustinem egalitatea sanselor si dreptul fiecarui om de a-si pune in valoare darul primit de la Dumnezeu. Pentru noi egalitatea oamenilor este un dat in ceea ce ii priveste ca persoane libere si responsabile, egali in fata legii si egali ca sanse in competitia sociala. Oamenii nu sunt insa egali ca putere de a-si urmari si indeplini telurile, nu sunt egali in ceea ce priveste rezultatele lor. De aceea nu este de acceptat nici o politica de nivelare, de egalizare fortata, de uniformizare, de restrangere a libertatii fiecaruia de a-si afirma identitatea. ACTIUNEA POPULARA respinge orice forma de colectivism, de falsificare a ordinii firesti a societatii.
Promisiunea etern neimplinita a socialismului de realizare a egalitatii economice este samburele utopic si demagogic care permite specularea permanenta a invidiei si neputintei. Conditionarea libertatii de egalizarea fortata a tuturor la nivelul inferior, prin presiunea statului pus in slujba unei utopii trebuie permanent respinsa. Socialismul s-a dovedit incapabil sa creeze o solutie politica si economica pentru a realiza egalitate economica in societate, dovedind chiar ca aceasta egalitate este imposibila. ACTIUNEA POPULARA respinge orice solutie socialista sau colectivista pentru organizarea societatii. Statul nu poate deveni sau redeveni instrumentul pauperizarii perpetue a tuturor in numele ideii egalitatii perfecte. Stim cu totii ca aceasta inseamna condamnare la subdezvoltare, dictatura nulitatilor si distrugerea libertatii. ACTIUNEA POPULARA este expresia vointei politice a poporului roman de a construi o societate a sanselor egale si a meritului recompensat.

Economia de piata libera este singura optiune a progresului. ACTIUNEA POPULARA considera capitalismul ca fiind modul de organizare a economiei si societatii generator de ordine, democratie si libertate. Proprietatea privata, eficienta si rationalitatea muncii genereaza o ordine bazata pe libertate si responsabilitate. In Romania aceasta ordine a facut pasi timizi si ezitanti, exista o oarecare structura institutionala adecvata mecanismelor de piata, dar realitatea economiei romanesti ramane controlul, direct sau indirect, exercitat de stat si de factorul politic in economie. De aici decurg politicile ineficiente, reactionare, care incalca principiul competitiei libere si corecte – principalul motor al unei economii creatoare de valori. Toate acestea genereaza la randul lor o saracie endemica si probleme sociale lipsite de solutii.
Romania se confrunta acum cu saracia, care este boala oricarei societati subdezvoltate. Iar saracia produce instabilitate politica si sociala, cresterea audientei unor actori si forte politice antidemocratice. Saracia de astazi este rezultatul actiunii politice iresponsabile a partidelor pretins de stanga, care s-au limitat la un mimetism al institutiilor capitaliste fara a crea cadrele de existenta si actiune eficace a acestora in societate. Actiunea statului s-a limitat doar la a raspunde diverselor grupuri de presiune interesate in acapararea fostei proprietati de stat. Mentinerea statului ca prizonier al birocratiei fostului PCR a determinat ineficienta actinii sale si incapacitatea sa de deveni un adevarat agent al schimbarii si nu unul mimetic, fara nici o responsabilitate reala si pozitiva. Saracia in Romania este creata de stat, nu de economia de piata incipienta. Economia de stat este cea care produce saracie si inechitate sociala, iar agentii politici ai acestei ordini isi mentin puterea politica prin specularea acestei saracii, prin ascunderea abila a responsabilitatii lor, fara a plati pretul cuvenit actiunii lor reale. Campionii social-democratiei autohtone sunt tocmai capitalistii speculativi si ineficienti produsi de falsificarea regulilor economiei de piata in acesti zece ani. Solutia problemei saracirii populatiei Romaniei nu poate veni de la agentii pauperizarii acestei tari.
ACTIUNEA POPULARA afirma ca piata si concurenta sunt elemente centrale ale ordinii economice care permit afirmarea libertatii si identitatii umane, limitand totodata puterea statului. Democratiei ii corespunde piata ca forma de organizare a economiei. Concurenta stimuleaza initiativa si performanta, slujind binelui general al societatii. Piata si concurenta permit o satisfacere optima a nevoilor consumatorilor. O societate, cu o birocratie bugetivora exercitand un control administrativ asupra economiei, si cu prea putina piata, conduce la mai putina bunastare si la mai putina libertate pentru toti. Dreapta populara afirma, in consecinta: atata piata cit este posibil, atata stat cat este indispensabil pentru a garanta concurenta si ordinea pietei. ACTIUNEA POPULARA este expresia vointei politice a poporului roman de a dezvolta o societate a performantei si un stat performant.
ACTIUNEA POPULARA propune societatii romanesti proiectul capitalismului popular care sa conduca la constructia unei societati de cetateni proprietari, un capitalism democratic, guvernat de ordinea economica a proprietatii si a pietei, care sa includa participarea cetatenilor la viata economica si nu sa excluda participarea acestora, asa cum se intampla acum, cand se incearca pastrarea caracterului socialist al economiei si privilegiul unei oligarhii de profitori, care mentin largi paturi sociale prizoniere ale unei economii monopoliste, etatiste si clientelare. Capitalismul popular se bazeaza pe initiativa oamenilor, pe capacitatea lor de a gasi raspunsuri adecvate la provocarile economice ale unei societati bazate pe competitie si libertatea intreprinderii. Capitalismul popular implica solidaritatea nationala si exclude formarea de oligarhii care sa paraziteze statul si societatea, ducand la costuri economice si sociale exorbitante si transformand Romania intr-o tara a coruptiei institutionalizate si a unei false democratii. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a beneficia de sansa pe care i-o poate oferi un capitalism popular, liber si creativ.

Educatia reprezinta motorul esential in reconstructia armonioasa a societatii si in modernizarea tarii. Romania trebuie sa beneficieze de sansa de a construi o economie moderna bazata pe cunoastere. ACTIUNEA POPULARA considera invatamantul de toate gradele ca pe un domeniu esential al progresului. Una dintre cele mai importante cai prin care societatea ofera tuturor cetatenilor ei sansa egala a propriei performante este educatia de calitate deschisa tuturor celor interesati si posibilitatea oferita fiecaruia de a beneficia de o formare continua care sa-i asigure o cat mai deplina realizare ca fiinta umana si ca participant la viata activa a societatii. ACTIUNEA POPULARA acorda tuturor componentelor educatiei, de la familie si biserica, la scoli, universitati, institutii de cultura si de cercetare, un rol fundamental, atat in privinta modelarii constiintelor, cat si in directia transformarii educatiei intr-un motor al progresului economic si social. Vrem ca reforma scolii romanesti sa fie continuata, nu blocata; vrem ca, libere de orice ingerinta a politicului, toate institutiile care contribuie la promovarea invatamantului, a stiintei, a culturii, a moralitatii civice si crestine sa fie recunoscute ca elemente componente esentiale pentru progresul economic si social, sa fie sustinute activ de stat pentru a se dezvolta armonios. Vrem ca potentialul remarcabil de cercetare stiintifica autentica si de creativitate sa devina parte integranta a procesului de modernizare a Romaniei. Vrem ca toti aceia care si-au dedicat viata si opera acestei nobile meniri sa beneficieze de respectul si consideratia pe care o merita cu prisosinta din partea societatii. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a progresa prin cunoastere, si de a asigura propasirea creatiei si creatorilor datorita carora stiinta, invatamantul si cultura ne innobileaza existenta si contribuie direct la sporirea avutiei comune.

Politica pentru tineret – politica nationala. Energiile generatiei tinere sunt in prezent irosite. Lipsiti de perspectiva, lipsiti de incredere in capacitatea celor maturi de a le oferi conditiile propriei bunastari si performante, tinerii isi cauta azi tot mai mult realizarea individuala independent de binele comun. Romania trebuie construita de oameni care au responsabilitatea viitorului, si nu de oameni care sunt datori unui trecut pe care nu-l pot depasi. ACTIUNEA POPULARA incurajeaza tinerii sa se implice direct in deciziile care privesc viitorul lor si destinul Romaniei. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a-si asuma propriul viitor.

Renasterea satului romanesc: Modernizarea si progresul Romaniei nu se pot realiza decat in masura in care comunitatile din mediul rural sunt sustinute pentru a se integra civilizatiei moderne. Mentinerea decalajelor dramatice intre viata urbana si lumea rurala este un risc major pentru progresul tarii. Nu vrem ca satele sa semene cu mici orase mizere, vrem ca satele sa ofere celor care traiesc si muncesc acolo conditii civilizate de locuire si transport, scoli performante, accesul liber la informatie si perspectiva unei dezvoltari durabile. Mentinerea unei agriculturi de subzistenta perpetueaza saracia taranului roman. Noi promovam o politica de modernizare a satului romanesc, esentiala pentru progresul intregii tari. ACTIUNEA POPULARA exprima vointa poporului roman de modernizare a satelor pentru redobandirea demnitatii taranului roman.
Politica responsabila si responsabilitate politica. Romania a fost si a ramas o tara prost guvernata. Politica romaneasca se afla intr-o grava criza de credibilitate. Fiindca o mare parte a politicienilor nu i-au respectat pe cetateni, ci doar le-au solicitat votul, nici cetatenii nu-i mai respecta pe politicieni si nu le mai acorda increderea lor. ACTTIUNEA POPULARA propune cetatenilor Romaniei un alt fel de politica: o politica care respecta vointa si mandatul incredintat, o politica care construieste, o politica care exista doar in dialog cu societatea. ACTIUNEA POPULARA propune cetatenilor Romaniei un alt fel de politicieni: persoane care si-au dovedit competenta in cele mai variate domenii de activitate, care au o bogata experienta in dialogul cu cetatenii, si care sunt gata sa se puna in slujba acestora, nu sa aserveasca institutiile statului sau sa desconsidere vointa populara. Noi militam pentru o politica responsabila care sa vizeze atat interesul individual, cat si pe cel general. Politica intereselor oculte trebuie sa fie inlocuita de o politica a transparentei si a adevarului. De aceea, candidatii ACTIUNII POPULARE la toate functiile publice eligibile – de la candidatii pentru consiliile locale pana la candidatul pentru Presedintie – vor fi mai intai selectionati si votati de catre membrii ACTIUNII POPULARE in cadrul unor alegeri preliminare. ACTIUNEA POPULARA exprima vointa poporului roman de a da fiecarui cetatean certitudinea ca vointa, gandirea si votul lui conteaza.

Romania pentru Europa, Europa pentru Romania. Integrarea europeana este cel mai important cadru al procesului de modernizare a societatii romanesti. Fara integrare europeana, Romania nu va progresa. Romania va trebui sa joace un rol in implinirea schimbarilor radicale din Europa viitorului. ACTIUNEA POPULARA impartaseste valorile populare europene si este pregatita sa integreze Romania in Uniunea Europeana. ACTIUNEA POPULARA este expresia politica a vointei poporului roman de a progresa catre un viitor european pe masura trecutului sau.

ACTIUNEA POPULARA – MISCARE POLITICA
O CALE A SOLIDARITATII

ACTIUNEA POPULARA se naste ca o optiune politica necesara societatii romanesti, capabila sa aduca Romaniei solutia politica a procesului de reconstructie si modernizare a tarii, de renastere morala a societatii noastre, de revenire a societatii la albia fireasca a dezvoltarii democratice. ACTIUNEA POPULARA se adreseaza, ca miscare politica, tuturor grupurilor sociale si etnice, societatii romanesti in ansamblul ei. ACTIUNEA POPULARA nu este partidul unei singure paturi sociale, nu practica o politica exclusivista, nu este un partid regional sau confesional. Actiunea noastra politica are in vedere scopuri care privesc intreaga natiune si se desfasoara la scara intregii societati.
ACTIUNEA POPULARA, construita prin regruparea partidelor de centru dreapta extraparlamentare si atragerea de personalitati pana acum neangajate politic, este miscarea politica capabila sa duca la indeplinire misiunea de a reconstrui alternativa reala la puterea oligarhiilor pretinse de stanga, care tind sa monopolizeze puterea politica si de aceea reprezinta un pericol pentru democratia romaneasca.
Necesitatea aparitiei ACTIUNII POPULARE decurge din transformarile pe care societatea romaneasca le-a inregistrat in cei aproape 14 ani de la revolutie: chiar daca aceste transformari au fost multa vreme haotice, chiar daca cei patru ani de guvernare reformatoare 1996-2000 nu au reusit decat sa deschida o cale, nu sa o si parcurga, Romania de azi nu mai seamana cu Romania din 1990. Partidele existente nu au reusit sa gaseasca solutii adecvate pentru Romania de astazi si de maine, si-au dovedit incapacitatea de a conferi statului autoritate prin eficienta institutiilor create dupa 1989, au abandonat dialogul cu societatea si refuza sa promoveze o noua clasa politice credibila si responsabila, ceea ce impune cu necesitate un nou instrument politic si un alt fel de a face politica.

CINE SUNTEM

Noi suntem cei care am inteles si am apreciat pozitiv progresele, atat de greu obtinute, in anii Administratiei Constantinescu. Noi suntem cei care, stiind bine ce nu s-a putut realiza intre 1996 si 2000, ce dificultati si ce erori s-au facut, ce piedici ne-au fost ridicate in cale de adversari, si uneori chiar de aliati, refuzam sa ne dezicem de spiritul victoriei CDR din 1996 si a candidatului sau la functia de presedinte al Romaniei Emil Constantinescu. Afirmam ca aceasta victorie si guvernarea 1996-2000 au reprezentat o cotitura majora in viata politica a Romaniei, refuzam sa uitam progresele substantiale obtinute in acesti patru ani, in care democratia s-a consolidat, in care justitia a fost respectata si in care autonomia locala capatase substanta si mijloacele de a fi o realitate incontestabila. In cei patru ani de guvernare a coalitiei CDR-USD-UDMR, problema raporturilor cu minoritatea maghiara a fost rezolvata, respectul pentru libertatile cetatenesti s-a instaurat, reforma administratiei publice a fost legiferata, s-au facut progrese esentiale in reforma economica, in restituirea proprietatilor si in cresterea ponderii proprietatii private in toate domeniile. Guvernarea de coalitie a asigurat libertatea presei si libera exprimare a opiniilor, a promovat dialogul intens dintre institutiile statului si organizatiile societatii civile. Corolarul acestor eforturi a fost faptul ca Romania a obtinut pe plan international un statut si o recunoastere fara precedent, NATO si UE si-au deschis portile pentru tara noastra. Au fost patru ani de succese de cele mai multe ori scump platite si de crize dramatice de cele mai multe ori rezolvate cu bine, in care multi dintre noi am castigat experienta in administratie, in lupta politica, in relatiile internationale. Numerosii membri inscrisi acum in ACTIUNEA POPULARA care, fara vreo angajare anterioara in vreun partid politic, ni s-au alaturat sunt cei care, cu luciditate si spirit critic, au regretat neimplinirile acestor patru ani, dar le-au inteles si dificultatile si izbanzile, si de aceea se afla azi in ACTIUNEA POPULARA. Noi suntem cei care vrem sa ducem mai departe procesul de modernizare si de integrare europeana si euro – atlantica a Romaniei. Noi suntem cei care dorim un loc demn pentru tara noastra in lumea de azi si de maine.
MESAJUL NATIONAL, MESAJ AL DEMNITATII
ACTIUNEA POPULARA este un partid national. ACTIUNEA POPULARA duce mai departe traditia politicii nationale instaurata de creatorii statului roman modern si continuata de marii oameni de stat din perioada interbelica. Nu este vorba de o simpla continuitate formala, ci de asumarea deplina si constienta a unei traditii politice glorioase. Romania moderna a fost creatia unei generatii de politicieni care au inteles imperativele progresului istoric, au evaluat corect locul real si locul ideal al Romaniei in lume, si au provocat saltul in modernitate al societatii romanesti. Noi am analizat dinamica marilor procese ale progresului istoric in secolul XXI, am identificat domeniile deficitare si potentialul de viitor al Romaniei, si propunem un proiect politic coerent, imediat si de perspectiva, prin care societatea romaneasca sa se integreze durabil marilor fluxuri ale progresului contemporan.
ACTIUNEA POPULARA este nationala in sensul ca afirma identitatea nationala, traditia culturala a poporului roman si nu se fereste de a afirma natiunea ca subiect istoric esential. ACTIUNEA POPULARA este nationala pentru ca se adreseaza intregii natiuni, si nu numai unor clase sau categorii. ACTIUNEA POPULARA este nationala pentru ca vrea ca, asumand identitatea fundamentala care defineste natiunea romana, sa construiasca pe temeiul acestei identitati o natiune civica, bazata pe principiile de respect al diferentei, de dialog si de civism luminat.
ACTIUNEA POPULARA militeaza pentru restaurarea adevaratului sens al afirmarii nationale, eliberat de zgura national-comunismului care a transformat totul in demagogie. Orice forma de nationalism demagogic, gregar, revansard nu face decat sa adanceasca criza societatii romanesti si sa amane clarificarea caii de urmat. ACTIUNEA POPULARA este un partid al natiunii moderne, parte integranta a Europei viitorului. Constiinta nationala nu poate si nu trebuie sa fie o constiinta a impotrivirii la ceva, a excluderii si a vrajbei, ci o constiinta luminoasa a afirmarii de sine, a slujirii patriei, a solidaritatii nationale inclusiv, a actiunii concrete in numele natiunii civice si al unei Romanii moderne si europene. Dreptul la identitate, la diferenta, la exprimarea libera in dialogul dintre culturi si etnii este o bogatie a trecutului, dar si a viitorului Romaniei.

Biroul Executiv

Emil Constantinescu – Presedinte
Max Badin – vicepresedinte
Smaranda Enache – membru
Sorin Bottez – vicepresedinte
Constantin Grosu – vicepresedinte
Alexandru Ionescu – vicepresedinte
Carmen Martz – vicepresedinte
Vasile Mandroviceanu – membru
Constantin Müller – membru
Zoe Petre – vicepresedinte
George Calalb – vicepresedinte
Adrian Toader – vicepresedinte
Dumitru Marin – membru
Virgil Popescu – membru
Adrian Dumitrescu – membru
Craita Haritina – membru
Octavian Duliu – membru
Ion Gitlan – membru
Vlada Visatovici – membru
Petre Petrica – membru
Marius Vladu – Secretar General

Forta Democrata din Romania isi intemeiaza programul pe convingerea membrilor sai ca cel mai important mandat politic intr-o societate democratica este cel de cetatean. Credem ca cetateanul nu-si epuizeaza misiunea atunci cand este chemat, o data la cativa ani, sa-si aleaga reprezentantii locali si nationali. Credem ca cetatenii trebuie chemati sa participe in fiecare zi la un referendum civic in care sa supuna scrutinului public performantele si prestatia celor pe care i-au mandatat sa-i reprezinte. A fi cetatean este o alegere de fiecare zi. Credem ca acesta este intelesul radical si autentic al democratiei. Forta Democrata din Romania este un partid politic care se revendica de la Revolutia din Decembrie 1989, ale carei idei si idealuri au fost formulate si dezvoltate ulterior in cateva documente fundamentale precum Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata in Romania din mai 1990, Motiunea Viitorul-Azi a Frontului Salvarii Nationale din martie 1992, Platforma Societatii Romane pentru Democratie si al sau Manifest pentru Drepturile Cetatenilor. Forta Democrata din Romania exista ca partid politic pentru ca membrii sai sa poata milita impreuna, sistematic si permanent, pentru o societate libera, dreapta si deschisa, in care valorile libertatii si autonomiei individuale, pe de o parte, si cele ale egalitatii in exercitarea drepturilor civile, sociale si politice, pe de alta parte, sa se afle intr-un echilibru care sa faca imposibile saracia, ignoranta si conformismul social. Militam pentru o societate in care libera circulatie a ideilor, persoanelor, bunurilor si serviciilor sa nu fie in nici un fel restransa. Forta Democrata din Romania isi propune sa promoveze libertatea, demnitatea si prosperitatea persoanelor, sa exprime diversitatea si sa incurajeze creativitatea cetatenilor Romaniei si sa respecte pe de-a-ntregul libertatea lor de constiinta, capacitatea lor de initiativa si dreptul lor de a-si dezvolta pe deplin talentul individual intr-un regim de domnie a legii, in care sansele sa fie egale pentru toti. Forta Democrata din Romania isi propune ca puterile publice sa functioneze in orizontul imediat al vietii cetatenilor si sa raspunda permanent in fata cetatenilor pentru actiunile lor. Sustinem ca, intr-o societate democratica, statul trebuie sa fie in acelasi timp intransigent in aplicarea legii, modest si eficient, ca el trebuie sa ofere cetatenilor mijloacele implinirii personale si sa-i ajute sa contribuie la viata comunitatilor din care fac parte. Forta Democrata din Romania crede ca cetatenii trebuie sa ia parte la guvernarea comunitatilor in care traiesc si este hotarata sa intareasca procesul democratic de descentralizare si sa asigure un sistem de guvernare cu adevarat reprezentativ si participativ, bazat pe institutii deliberative
eficiente, pe libertatea informatiilor, pe decizii luate la nivelul cel mai apropiat de cetatean si pe un sistem electoral just pentru toate tipurile de alegeri. Forta Democrata din Romania va apara pretutindeni si cu toate mijloacele dreptul de libera exprimare, de asociere, de initiativa economica, precum si dreptul la viata privata si la siguranta proprietatii si a caminului. Credem ca, intr-o democratie, orice autoritate publica isi trage legitimitatea din vointa cetatenilor si este raspunzatoare in fata acestora. Militam de aceea pentru eliminarea oricaror privilegii si imunitati, altele decat cele privind libera exprimare a convingerilor politice, legate de functia publica. Forta Democrata din Romania sustine o dezvoltare durabila si viguroasa a economiei, care sa incurajeze procesele de creare a avutiei si a locurilor de munca, care sa puna in valoare initiativa si calificarea profesionala a intreprinzatorilor si salariatilor, si care, in acelasi timp, sa distribuie succesul economic in beneficiul general al societatii. Credem ca statul are datoria sa sprijine cercetarea aplicata si inovatia tehnologica si sa asigure atat echitatea fiscala, cat si protectia cetatenilor in calitate de consumatori. Sustinem in schimb ca actiunea economica a statului trebuie sa se limiteze la reglementarea concurentei si la asigurarea egalitatii de conditii a intreprinzatorilor. Statul nu va interveni in rationalitatea spontana a pietei decat atunci cand si acolo unde se va dovedi strict necesar. Forta Democrata din Romania recunoaste in acelasi timp ca piata nu distribuie intotdeauna avutia si veniturile in modul cel mai just posibil. De aceea, respectand fara restrictii dreptul individual la proprietate si libertatea agentilor economici, vom promova dreptul tuturor cetatenilor de a beneficia, in plan social si cultural, de acumularea avutiei la nivel national. Forta Democrata din Romania crede ca serviciile publice sunt principala modalitate prin care statul slujeste interesul general. Nu impartasim convingerea ca, in domeniul serviciilor si utilitatilor, sectorul public este condamnat la ineficienta. Constatam, dimpotriva, ca trecerea acestora in domeniul privat este adesea facuta in dezavantajul consumatorilor. Vom urmari de aceea ca serviciile publice sa-i serveasca cu adevarat pe toti cetatenii, indiferent de venit, iar utilitatile publice sa fie in mod real utile comunitatilor si persoanelor. Serviciile publice de calitate reprezinta conditia fundamentala a unei cetatenii angajate. Forta Democrata din Romania considera inacceptabile risipirea avutiei nationale, fie ea din incompetenta sau din culpa, ca si saracirea bugetelor ca urmare a slabei capacitati de productie nationala rentabila. Nu vrem sa ne resemnam in fata haosului legislatiei si practicilor fiscale, cu atat mai mult cu cat povara fiscalitatii cade de cele mai multe ori pe umerii salariatilor si ai micilor intreprinzatori. Pretul intretinerii la bloc, cel al alimentelor de baza, ca si taxele si impozitele rostogolesc in continuare buldozerul saraciei peste familiile romanesti. Nu de explicatii si justificari este nevoie, ci de acte de guvernare curajoase si cinstite, care sa nimiceasca cu hotarare retelele de interese vinovate tesute cu banii si bunurile publice.
Forta Democrata din Romania crede cu tarie ca Romania are in continuare o nevoie vitala si urgenta de reforme profunde. Reformele realizate din 1990 incoace in planul institutiilor democratice si al economiei de piata s-au oprit adesea la poarta intreprinderilor si nu au angajat participarea cetatenilor. Or, cu cat politica intarzie sa rezolve problemele de fond, cu atat misiunea pe care o are devine mai grea. Forta Democrata din Romania vrea sa puna capat unei lungi traditii romanesti prin care guvernarea statului duce la intarirea partidelor si la imbogatirea vinovata a politicienilor. Singura directie legitima a unei politici cu adevarat democratice si eficiente este cetateanul.

Forumul Democrat al Germanilor din Romania, (FDGR, germana Demokratisches Forum der Deutschen in Rumänien, DFDR) este un partid politic al minoritatii germanilor din Romania. Formatiunea politica a fost infiintata in timpul Revolutiei din decembrie 1989. FDGR este continuatorul Partidului German din Romania, formatiune politica din perioada interbelica.

Primul presedinte al FDGR a fost Paul Philippi. In prezent functia de presedinte al FDGR este indeplinita de Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu.

In urma alegerilor locale din 2004, FDGR detine majoritatea in Consiliul Local Sibiu (cu 16 din 23 de consilieri) si in Consiliul Judetean Sibiu (11 din 33 de consilieri), al carui presedinte este Martin Bottesch. Tot pe listele FDGR a fost ales primarul municipiului Medias, precum si primarul orasului Cisnadie.

Deputati FDGR
* Ingmar Brandsch, in legislatura 1990-1992;
* Eberhard-Wolfgang Wittstock, in legislatura 1992-1996;
* Werner Horst Brück, 1996-1997;
* Eberhard-Wolfgang Wittstock, 1997-2004;
* Ovidiu Gant, din 2004.

Localitati cu primari FDGR
* municipiul Sibiu
* municipiul Medias, judetul Sibiu
* orasul Cisnadie, judetul Sibiu
* comuna Ciumesti, judetul Satu Mare
* comuna Foieni, Satu Mare
* comuna Petresti, Satu Mare
* comuna Tiream, Satu Mare

Presedintele Klaus Werner Johannis
(n. 13 iunie 1959, Sibiu) este un politician roman de nationalitate germana, primar al municipiului Sibiu din anul 2000 pana in prezent. A absolvit studiile de fizica la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Dupa terminarea facultatii a fost mai intai profesor de fizica la Liceul Samuel von Brukenthal din Sibiu. Dupa 1989 a devenit inspector scolar general adjunct iar apoi inspector scolar general al judetului Sibiu. In anul 2000 Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) a decis sa participe cu un candidat propriu la alegerile de primar al municipiului Sibiu, si l-a desemnat in aceasta pozitie pe Klaus Johannis. In anul 2000 Klaus Johannis a fost ales primar in al doilea tur de scrutin. In timpul primului mandat a lucrat in consiliul municipal cu o majoritate constituita de Partidul Social Democrat. In anul 2004 a fost reales ca primar cu 88,7% din voturi. A initiat numeroase contacte cu investitori straini si cu oficiile Uniunii Europene. Sub angajamentul sau, Sibiul a fost numit Capitala Europeana a Culturii pentru anul 2007 (impreuna cu Luxemburg). Este presedintele Forumului Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) si senator de onoare al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj. La data de 28 decembrie 2007 i-a fost conferit Ordinul National Steaua Romaniei in grad de Cavaler.

In virtutea traditiei de lupta si jertfa a intemeietorilor sai, a principiilor cuprinse in Program, PPP a militat si militeaza:

# PENTRU apararea integritatii si suveranitatii Statului National Roman;
# PENTRU instaurarea unui CLIMAT DE MORALITATE IN VIATA PUBLICĂ romaneasca, prin eradicarea politicianismului si coruptiei;
# PENTRU o politica de CRESTERE  A NATALITĂTII;
# PENTRU apararea FAMILIEI CRESTINE contra agresiunilor care o ameninta;
# PENTRU o REFORMĂ MORALĂ in societatea romaneasca, printrun amplu proces de EDUCATIE. Un rol esential il vor avea: BISERICA, SCOALA si FAMILIA.
# PENTRU conservarea IDENTITĂTII NATIONALE si TRADITIILOR STRĂMOSESTI;
# PENTRU DREPTATE SOCIALĂ, bazata pe valoare etica, echitate umana si competenta profesionala.
# PENTRU readucerea, pe cale pasnica, in granitele Statului Roman a teritoriilor rupte samavolnic si intarirea relatiilor culturale cu romanii din afara granitelor;
# PENTRU modificarea legislatiei ce per-mite ca drepturile demnitarilor sa sfideze alegatorii de rand;
# PENTRU o POLITICĂ EXTERNĂ bazata pe DEMNITATE si primatul INTERESULUI NATIONAL.
Noi nu luptam pentru avantaje materiale ci pentru un ideal, pentru pamantul si traditiile noastre.De aceea ne numim: ” PENTRU PATRIE ! ”
PPP se revendica de la principiile doctrinei national-crestine, situindu-se la Dreapta esicherului politic romanesc.
Fondatorii sai  au luptat in Rezistenta Nationala Anticomunista pentru Libertate, Credinta si Patrie. In lupta lor, ei s-au inspirat permanent din ideile si operele corifeilor elitei interbelice, decimata in inchisori sau risipita in Exil, intre care : Nae Ionescu, Mircea Eliade, Petre Tutea, Constantin Noica, Emil Cioran, Constantin Gane, Ernest Bernea, Mircea Vulcanescu, Traian Braileanu, Radu Gyr, Aron Cotrus si multi altii. Mandri de un asemenea trecut, stam cu privirile indreptate spre viitor. Vrem sa raspundem, prin prisma valorilor noastre, la problemele actuale ale societatii romanesti.

Presedinte-interimar: Virgil TOTOESCU (Suceava), invatator, participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic intre 1948 si 1964; responsabil regiunea Moldova.
Presedinte executiv: Catalin MAGHIAR (Galati), profesor drd., licentiat in Istorie.
Vicepresedinte (aria metropolitana Bucuresti): Corneliu SULIMAN (Bucuresti), participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic detinut politic, inginer constructor, intreprinzator
Vicepresedinte (zona Transilvania-Banat): Coriolan BACIU, jurist, economist, dr. in drept.
Vicepresedinte (zona Sud): Razvan APAHIDEAN (Bucuresti), inginer.
Secretar-general: Florin DOBRESCU (Bucuresti), profesor, licentiat in Geografie.
Consilieri:
Vasile ABULIGESII (Bacau), inginer agronom.
Ioana DOBRESCU (Bucuresti) muzeograf, licentiata in silvicultura si filologie, master in etnografie.
Sorin OLARIU (Sibiu), inginer. Radu POPESCU (Ploiesti), dr. in mtematici.
Ioan MAXIM (Cluj), participant la Rezistenta Nationala Anticomunista, fost detinut politic.
Faguta GROZĂVESCU (Craiova), intreprinzator particular, student la Drept.
Presedintele Senatului PPP: Nicolae MAZĂRE,  fost detinut politic, continuu, intre 1941 si 1964, (23 ani).

Partidul Alianta Socialista este un partid de stanga, cu un program inspirat din principiiile socialismului democratic, care militeaza pentru infaptuirea in Romania a unui model socialist de dezvoltare durabila, in conditiile statului social de drept si a economiei mixte sociale de piata. Modelul socialist de dezvoltare presupune un sistem de valori in care interesul national, libertatea, egalitatea si solidaritatea, emanciparea umana, justitia sociala, conservarea naturii si pacea sunt inseparabile intr-o societate in care poporul isi conduce treburile democratic si echitabil.
• Partidul Alianta Socialista este deschis tuturor cetatenilor romani care isi asigura mijloacele de trai prin munca, performanta si creativitate – muncitori, tarani, intelectuali, intreprinzatori, functionari, studenti, elevi, liber profesionisti, pensionari etc., fara deosebire de sex, varsta, origine etnica, convingeri religioase sau conditie sociala.
• Partidul Alianta Socialista este adept al formei republicane de organizare a statului, al pluralismului politic si democratiei parlamentare, respectand Constitutia si legile tarii.
• Partidul Alianta Socialista este continuatorul traditiilor miscarii muncitoresti, democratice si socialiste din Romania si isi insuseste tot ce a fost pozitiv in experienta social-economica in politica nationala si universala. P.A.S. aseaza la loc central, in activitatea sa politica, omul cu viata sa individuala si sociala, libera dezvoltare a personalitatii umane, realizarea progresului social si national.
• Partidul Alianta Socialista respinge teoriile si practicile totalitare de orice fel, dogmatismul si exclusivismul ideologic, hipercentralismul economic, precum si repudierea globala a tot ceea ce a creat valoros si progresist poporul roman in deceniile postbelice.
• Partidul Alianta Socialista isi propune sa revitalizeze traditiile inaintate romanesti, sa contribuie la reconstructia si dezvoltarea miscarii socialiste din Romania. In acest scop, reconsiderand cu obiectivitate trecutul, alternativa socialista acorda pretuirea cuvenita tuturor acelor realizari si valori, care au propulsat patria noastra catre un stadiu modern de dezvoltare: cresterea economica prin dezvoltarea industriei si a agriculturii, folosirea mai rationala a resurselor umane si lichidarea somajului, eliminarea pe scara larga a saraciei, un sistem de securitate sociala decenta: locuinta decenta pentru fiecare familie, concedii in statiuni de odihna si de tratament, sanse egale in educatie si invatamant, servicii de asistenta medicala gratuite, culturalizare generala, drepturi egale pentru femei si tineri, afirmarea Romaniei pe plan international.
• Potrivit modelului socialist de dezvoltare, P.A.S. militeaza pentru infaptuirea unei economii mixte sociale de piata, care sa se bazeze pe existenta diverselor forme de proprietate, exercitarea rolului activ al statului in reglarea proceselor macroeconomice, in infatuirea unei politici sociale reale, dezvoltarea unei societati civile puternice si promovarea dreptatii sociale, componente care sa conduca la punerea in valoare a resurselor umane, materiale si naturale ale tarii, la asigurarea cresterii bunastarii generale,
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru o societate capabila sa realizeze o calitate superioara a vietii oamenilor, inlaturarea oricarei forme de discriminare si asuprire sociala si nationala, modelul socialist de dezvoltare vizand trecerea la o alta etapa de dezvoltare, marcata de revolutia stiintifica, tehnica si informatica.
• Partidul Alianta Socialista este un partid national, patriotic, ancorat in istoria si destinele poporului roman, care actioneaza cu toata consecventa in slujba intereselor fundamentale ale Romaniei, atat pe plan intern cat si pe plan extern, pentru strangerea legaturilor cu romanii din afara granitelor tarii, pentru respectarea drepturilor cetatenilor romani apartinand minoritatilor nationale, in conformitate cu Constitutia tarii si cu reglementarile internationale la care tara noastra este parte.
• Partidul Alianta Socialista se pronunta pentru o colaborare activa cu partidele si formatiunile politice de stanga, de centru-stanga, cu alte formatiuni progresiste si democratice care militeaza pentru consolidarea democratiei si a statului social de drept, pentru apararea si promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, pentru suveranitatea, independenta si integritatea teritoriala a Romaniei. De asemenea, conlucreaza cu organizatiile neguvernamentale, sindicale, profesionale, culturale, cu toate structurile societatii civile.
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru reconcilierea partidelor socialiste, social-democrate, muncitoresti, democratice si pentru realizarea unitatii miscarii de stanga din Romania.
• Partidul Alianta Socialista stabileste si dezvolta relatii de prietenie, de colaborare si intrajutorare cu partidele socialiste, cu partide social-democrate, comuniste, muncitoresti, democratice si cu alte forte progresiste din toate tarile lumii. Pentru partidul nostru consacrarea pacii in lume, statornicirea unor raporturi de buna intelegere intre toate statele pe principiile unanim recunoscute ale dreptului international constituie o indatorire de capetenie, o permanenta a programului nostru de munca si lupta.
• Partidul Alianta Socialista are la baza structuri organizatorice flexibile care asigura manifestarea initiativei, participarea activa a tuturor membrilor sai, a simpatizantiilor, ca si a celor mai diverse categorii de cetateni la infaptuirea obiectivelor sale. In interiorul sau se pot manifesta diferite curente de idei si opinii, exprimate insa in cadru organizat si in limitele principiilor programatice generale si statutare, asigurand convergenta actiunilor spre realizarea unitara a idealurilor si scopurilor sale strategice. In activitatea sa, P.A.S. urmareste numai obiective politice, aparand si promovand interesul national, pacea si cooperarea internationala.
• Partidul Alianta Socialista militeaza pentru o larga reconciliere nationala care sa duca la fructificarea plenara a tuturor energiilor creatoare ale tarii. {n acest scop se impune instituirea amnistiei politice generale.

Rotaru Constantin –  Presedinte
Balaure Cornel Florin – Secretar General
Iacov Ion – Vicepresedinte cu probleme organizatorice
Cretu Constantin – Vicepresedinte cu relatii internationale
Badea Marin – Vicepresedinte cu probleme de imagine, comunicare si propaganda
Badea Dumitru – Vicepresedinte cu probleme de resurse umane si activitate electorala
Mocanu Stefan Aureliu – Vicepresedinte
Stanescu Ion – Membru
Dociu Aurel Flaviu –  Vicepresedinte cu probleme de tineret
Tudor Gabriela  -Vicepresedinte cu probleme ale AFS si Cancelaria P.A.S.

Partidul Civic Maghiar este partidul politic al minoritatilor maghiare din Romania. A fost fondat in 2001 ca Uniunea Civica Maghiara, fiind transformat si inregistrat oficial ca partid politic in luna martie a anului 2008. Membrii partidului il pozitioneaza ca alternativa a Ununii Democratice a Maghiarilor din Romania, cel mai mare partid care reprezinta minoritatea maghiara in Romania.

Principalul obiectiv al partidului este acela de a obtine autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc, o zona centrala a Romaniei,  in care domina cetatenii maghiari.

La alegerile din 2004, majoritatea candidatilor Uniunii Civice Maghiare au fost trecuti ca independenti sau si-au regasit numele pe listele partidului Actiunea Populara.
Cele mai bune rezultate s-au obtinut in judetul Harghita, unde candidatii maghiari au fost alesi in consiliul judetean.
Jenõ Szász, presedintele Uniunii Civice Maghiare, a fost reales ca primar in Odorheiul Secuiesc, intrunind 56 % din voturi.

Presedinte: Daniela Popa

Scurta istorie a Partidului Conservator se impleteste cu istoria evolutiei ideilor fondatoare care conditioneaza si justifica intemeierea sa, ele insele strans interconditionate de evolutia societatii romanesti postdecembriste.
In 1992 lua nastere Partidul Umanist din Romania, precursorul actualului Partid Conservator. Vremurile erau de teribila confuzie politica, dar si doctrinara. Nemultumirea fata de trecut era omniprezenta, dar in esenta unii considerau ca trecutul a esuat din cauza ca ideologia sa de baza – comunismul – era structural gresita, in timp ce altii credeau ca structurile comuniste erau principial corecte, dar fusesera prost gestionate in ultima parte a perioadei ceausiste. Disputa ideologica era profund poluata de consideratii politice si chiar politicianiste, oamenii trecand cu usurinta de la un punct de vedere de principiu la celalalt in functie de perspectivele de succes politic ale formatiunilor care intrupau respectivele idei. Mai mult o faceau determinati de interesul de a evita ca propriul lor trecut sa le devina un handicap politic, sau de speranta ca a „prinde” un curent politic ascendent le va asigura o cariera profitabila.

Imaturitatea gandirii politico-doctrinare de la noi, precum si puternicul bruiaj introdus de aceste interese politicianiste, nu permiteau asadar, in primii ani de dupa revolutie, acestei gandiri sa depaseasca stadiul primar si primitiv al dihotomiei de mai sus intre cei etichetati drept „comunisti” si cei autoetichetati drept „anticomunisti”. Ma numaram pe atunci printre putinii care aveau o experienta directa si a economiei socialiste, si a celei capitaliste. Nu eram singurul roman care pornea in postrevolutie cu avantajul din start al experientei capitaliste. Spre deosebire de altii, insa eu mi-am pus intrebari asupra naturii profunde a celor doua sisteme – socialist si capitalist. Intr-o perioada in care interesul politic imediat iti cerea sa te afiliezi la unul sau celalalt dintre curente, iar „piata” ideilor nu-ti oferea decat doua alternative, am cautat o a treia.
Asa a luat nastere Partidul Umanist din Romania, partid creditat la inceput cu mici sanse de succes – si pe buna dreptate, intrucat nu avea afinitati doctrinare cu nici unul din polii puternici existenti. Ideea de baza a doctrinei umaniste era pe atunci ca nemultumirea fata de esecul comunismului, justificata, risca sa arunce societatea romaneasca in bratele unei solutii contrare, dar la fel de nedreapta si provocatoare de suferinta umana. Idee care, din perspectiva timpului, s-a confirmat pe deplin: stim acum ca punctul de vedere „anticomunist” a prevalat in Romania, ca in 15 ani de la revolutie capitalismul s-a instalat pe deplin, dar ca el nu s-a bazat de multe ori pe valoarea antreprenoriala a capitalistilor, ci pe capacitatea de preluare din bunul public.

Iata de ce doctrina umanista a pus de la inceput accentul pe valoarea umana, rejectand consideratiile politice si doctrinare de tipul „stanga-dreapta”. De fapt, chiar daca din ratiuni pragmatice Partidul Umanist si succesorul sau, Partidul Conservator, au trebuit sa-si defineasca o pozitie in esichierul politic – si aceasta a fost intotdeauna in jurul centrului politic, cu o preponderenta catre dreapta – in plan teoretic textele doctrinare au situat partidul „dincolo de stanga si dreapta”. Conceptia lor iese din liniaritatea unidimensionista impusa de bipolaritatea stanga-dreapta si defineste „planul valorii” – reprezentarea dimensionala bazata pe axa traditionala stanga-dreapta suplimentata cu axa axiologica sau axa valorii. Aceasta reprezentare bidimensionala permite vizualizarea clara a contradictiei de baza care a initiat doctrina umanista; stanga in sine, preponderenta colectivismului in sine, poate aduce raul, tot asa cum dreapta in sine, preponderenta individualismului in sine poate aduce raul. Solutiile sociale bune nu trebuie cautate la stanga sau la dreapta pe axa bipolaritatii, ci cat mai sus pe axa valorii.

O data cu infiintarea PUR. doctrina umanista capata dezvoltare si o vizbiliate sporita. Aceasta in conditiile in care evolutiile societatii romanesti confirma necesitatea celei de-a treia cai: intoarcerea la comunism. In mod evident, e si imposibila, si inoportuna, dar capitalismul in nastere aduce coruptie si jaf in proprietatea publica. Devine din ce in ce mai clar ca insusi mecanismul crearii capitalismului la noi nu este axiodependent, ci cleptodependent. Extrapoland teoriile clasice, am stabilit cei trei vectori ai dezvoltarii economice, implicit sociale – munca, initiativa si capitalul – si am definit cele trei categorii de capitalism:

– Capitalismul de crestere, in care initiativa individuala creatoare este predominanta fata de capital.
– Capitalismul de mentinere, in care capitalul e predominant fata de initiativa.
– Capitalismul de preluare, care vizeaza nu creatia, ci redistributia, si la care initiativa frauduloasa e predominanta si fata de capital, si fata de initiativa creatoare.

Evolutiile sociale confirma faptul ca la noi capitalismul in formare se manifesta cu preponderenta in forma sa de preluare, in raport cu forma sa de crestere. Partidul Umanist se identifica drept purtator de cuvant al clasei de mijloc si in special al componentei ei antreprenoriale – micul si mijlociul intreprinzator, motorul capitalismului de crestere – si pe aceasta baza electorala partidul inregistreaza primele sale succese.
Intrand in analiza mecanismelor definitorii ale determinismului social, doctrina umanista se apleaca cu atentie asupra esentei competitiei, in aceasta perioada, de altfel, au aparut primele prelegeri de Competitie si Competitivitate la ASE Bucuresti si s-au publicat trei volume pe aceasta tema. Apar in doctrina umanista notiuni noi precum autoconsumul competitiei, adica disparitia competitiei prin disparitia competitorilor in cazul unei competitii exacerbate si de lunga durata. Ori notiuni noi care depasesc cadrul strict economic intrand in cel socio-economic, precum competitia armonica, competitia disarmonica, competitia distorsionata, competitia iresponsabila. Concluzia: interesul uman per ansamblu, adica interesul individual armonizat cu cel colectiv, este cel mai bine servit in conditiile unui mediu concurential de concurenta loiala. Din pacate, capitalismul conduce logic catre hipercompetitie, adica forma exacerbata a competitiei care are ca efect autoconsumul competitiei, iar socialismul conduce catre infracompetitie, adica forma atenuata cu efect de disparitie a acesteia. De aceea, solutia nu este un compromis intre capitalism si socialism, ci un tip radical nou de societate, bazat pe identificarea si utilizarea cat mai larga – in mod ideal, integrata – a valorii umane. Un asemenea tip de societate va favoriza initiativa particulara mai mult chiar decat o face capitalismul si va asigura protectia categoriilor defavorizate mai mult chiar, si cu resurse mai mari, decat o face socialismul. Abordarea sistemica a teoriei sociale arata ca in conditiile balansului intre socialism si capitalism societatea se afla la limita de stabilitate, pe cand in conditiile aplicarii doctrinei noastre aceasta ar intregistra mici oscilatii in jurul unui punct optim de functionare.

Pornind de la consideratii precum aceea ca istoria speciei umane este determinata de lupta intre doua tendinte fundamentale, individualismul si colectivismul, ori ca la originea bunei gestiuni economice sta concurenta loiala si nu forma de propritate, Partidul Umanist isi subliniaza echidistanta fata de doctrinele consacrate adaugandu-si, in 2003, in titulatura atributul de social-Iiberal. In acelasi timp, in plan teoretic apar preocupari privind mecanismele de reprezentare politica, natura lor, esenta lor, perspectivele lor. Se arata de pilda ca mecanismele democratice actuale, desi cele mai bune existente la data zilei si singurele acceptabile in raport cu experienta de pana acum a omenirii, inca prezinta imperfectiuni, in principal acesta se refera la posibilitatea falsificarii, de catre reprezentantii democratic alesi, a mandatului primit si la erori in evaluarea vointei populare prin ignorarea intensitatii intentiilor de vot ale alegatorilor. Falsificarea mandatului popular poate surveni in mod subiectiv, prin reaua credinta a reprezentantilor poporului, sau poate surveni in mod obiectiv, prin evenimente survenite ulterior momentului electoral si a caror gestiune mandatul popular nu le acopera. Iar slaba intensitate a intentiilor de vot explica, pe de o parte, absenteismul masiv din democratiile contemporane, si pe de alta parte inapetenta populatiei de a sustine reformele propriilor alesi, mai ales cand aceste reforme sunt dureroase pe termen scurt. Formulele novatoare propuse de noi merg pana la cea revolutionara a revenirii de la democratia indirecta, prin reprezentanti, la cea directa, pe care tehnologia actuala ne-ar permite-o. Printre formele acestei democratii directe: votul electronic direct – adica participarea intregului corp electoral, prin IT, la deciziile curente dintre alegeri, cum ar ti motiunile de cenzura. Ori votul ponderat – adica prin divizarea optiunilor la dispozitia votantului intre mai multe variante de expresie politica posibile. Ori votul electronic continuu – adica posibilitatea exprimarii in orice moment a votului direct, prin IT, de catre orice alegator, si aparitia de efecte politice in momentul cand basculeaza majoritatea pentru o anumita optiune.

Desigur ca aceste formule vizeaza un viitor care nu e imediat si sunt dependente si de dezvoltarea din IT, mai ales sub raportul garantiei contra posibilitatilor de frauda. Totusi unele din ele au fost deja preluate, unele partide organizand consultari electorale interne prin vot electronic.
Consolidarea identitatii doctrinare a partidului, prin dezbateri interne, prin contributii la publicatia „Doctrine umaniste” si mai ales prin studiile noastre, este dublata si de consolidarea identitatii sale politice. Unii considera un mare succes intrarea Partidului Umanist in parlament in 2000 si participarea lui la guvernare in 2000-2002, in realitate, marele succes a fost atunci pastrarea identitatii partidului in acele conditii, in care presiunile vizand anexarea lui au fost enorme. Cu pierderi – e adevarat ca mai mult din randul oportunistilor din partid – si cu pretul iesirii de la guvernare, PUR-ul a reusit sa-si pastreze identitatea, prin atitudinea hotarata si clarvazatoare a conducerii sale.

Trebuie mentionat ca motivul iesirii de la guvernare a fost decizia partenerilor sai atunci, dominanti, de a desfiinta Ministerul IMM-urilor, a carui infiintare fusese conditia pentru intrare la guvernare a PUR. Pus in situatia de a nu-si mai putea respecta obligatiile fata de propriul electorat, partidul a ales calea onorabila a retragerii.
Un moment crucial in istoria ideilor partidului survine in iulie 2004, cand este publicata lucrarea „Societatea umanista”. Lucrarea sintetizeaza preocuparile de pana atunci pe linie doctrinara, dintre care am mentionat aici doar cateva. Ea contine o serie de capitole de substanta precum reinterpretare a piramidei nevoilor umane, sau piramidei Maslow, din perspectiva umanista, studii asupra mecanismelor convectiei sociale, asupra curbelor dependentei recompensa-merit in diferite societati, o larga extrapolare a conceptului economiei de scala in varii domenii sociale si comunicationale, o prefigurare sociala din perspectiva umanista s.a.m.d. Un capitol substantial din lucrare este dedicat unui program umanist de guvernare a Romaniei.
Anul electoral 2004 consacra definitiv Partidul Umanist pe scena politica romaneasca. Primind 6% din voturi la alegerile locale, PUR-uI demonstreaza ca este independent politic: de acum incolo, orice alianta se negociaza de la egal la egal de la partid parlamentar la partid parlamentar.

Asa se negociaza de pilda alianta electorala de la alegerile parlamentare din 2004. Conjunctura politica cunoscuta – rezultatul contradictoriu dintre alegerile parlamentare si cele prezidentiale, care amenintau cu o grava instabilitate politica – au determinat PUR-ul sa-si declare sprijinul parlamentar pentru un guvern de dreapta fara a avea pretentia sa faca parte din acesta: tara avea nevoie de un guvern. Totusi la insistentele presedintelui tarii, PUR-ul a acceptat, sa intre la guvernare.
Un moment important in dezvoltarea partidului este Congresul din mai 2005, la care s-a hotarat schimbarea numelui in Partidul Conservator, constatandu-se afinitati substantiale cu doctrina conservatoare, de lunga traditie la noi, mai ales din perspectiva raportarii la natiune, familie, pragmatism, valori si traditii, etc. Dar si afinitati cu conservatorismul european, despre care apreciem: „nu exista nici un punct din doctrina in care sa fim in contradictie, nici un principiu al nostru pe care sa trebuiasca a-l sacrifica pentru a ne alatura lor, deosebirile rezultand doar din unele accente puse diferit de ei fata de noi in anumite chestiuni aplicative, teoretice”. Schimbarea numelui Partidului Umanist in Partidul Conservator trebuie privita in contextul eforturilor de integrare europeana a Romaniei si pastreaza intact tot tezaurul de gandire doctrinara acumulat pana la acest eveniment.

Astazi Partidul Conservator are un vice-prim-ministru, un ministru care conduce un domeniu esential – Industria -, 6 secretari de stat, 9 conducatori de agentii guvernamentale, 12 senatori, 20 de deputati, 114 primari, 69 consilieri judeteni, 2324 consilieri locali si – poate lucrul cel mai important! – o imagine de responsabilitate, seriozitate si onorabilitate; mai devreme sau mai tarziu, toate calomniile impotriva sa s-au intors impotriva calomniatorilor. Partidul Conservator este membru al grupului ALDE din Parlamentul European.

BIROUL EXECUTIV CENTRAL
Popa Daniela Presedintele Partidului Conservator, Deputat

Seres Codrut Secretar General, Senator

Andon Sergiu Vicepresedinte, Deputat Dambovita

Ardelean Lia Vicepresedinte, Deputat Arad

Avram Constantin Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Bacau

Bodea Traian Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Bihor

Buduru Constantin Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Giurgiu

Buse Dumitru Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Valcea

Ciontu Corneliu Vicepresedinte, Deputat Bucuresti

Ciornei Silvia Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Prahova, Senator Neamt

Ciuca Bogdan Vicepresedinte, Lider Grup Camera Deputatilor, Deputat, Purtator de cuvant

Cotarcea Dragos Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Dolj

Cutas Sabin Lider Grup Senat, Senator Teleorman

Durbaca Eugen Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Galati

Grapini Maria Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Timis

Vlad Hogea Deputat Vaslui

Ulise Toader Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Alba

Ignatescu Camelia Maria Cezara Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Suceava

Lozneanu Marcela Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Botosani

Marinescu Marius Vicepresedinte, Senator Bucuresti

Minca (Ghervasuc) Liliana  Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Municipala Sector 3

Nicolaescu Marcel Vicepresedinte, Presedinte Filiala Municipala Sector 6

Nitulescu Teodor Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Judeteana Teleorman

Obreja Gheorghi Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Braila

Pascu Bogdan Vicepresedinte, Deputat Ialomita

Popescu Cristian Victor Piedone Vicepresedinte, Presedinte interimar Filiala Municipiului Bucuresti, Presedinte interimar filiala sector 4

Popescu Irinel Vicepresedinte, Senator Dolj

Socotar Gheorghe Dinu Vicepresedinte, Prim-Vicepresedinte Filiala Judeteana Mures

Stefanescu Codrin Vicepresedinte

Teodorescu Catalin Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Arges

Terinte Radu Vicepresedinte, Senator, Presedinte Filiala Judeteana Iasi

Tuclea Valerian Vicepresedinte, Presedinte Filiala Judeteana Buzau

Tundrea Ioan Vicepresedinte, Deputat, Presedinte Filiala Judeteana Caras Severin

Presedinte: Emil Boc

Un nou partid pentru o noua Romanie Partidul Democrat Liberal s-a nascut din nevoia cetatenilor Romaniei de a se regasi, doctrinar si organizatoric, intr-o forta politica puternica de centru-dreapta. Partidul Democrat Liberal, ca partid popular, este o entitate politica deschisa tuturor cetatenilor romani care impartasesc valori si curente politice de sorginte democrata de centru, liberala si crestin-democrata.

Partidul Democrat Liberal se situeaza programatic in partea de centru-dreapta a spectrului politic. Obiectivul principal al Partidul Democrat Liberal este dezvoltarea prospera a societatii romanesti democratice prin promovarea valorilor si principiilor libertatii, responsabilitatii si solidaritatii. Partidul Democrat Liberal are ca scop asigurarea unui climat politic si social favorabil dezvoltarii personalitatii umane, a creativitatii si progresului, prin imbinarea valorilor morale ale binelui comun, ale justitiei, ale corectitudinii intre partenerii de dialog social, cu ideile liberalismului de dreapta, generatoare de bunastare. O bunastare bazata pe legea morala care asigura fiecarui om posibilitatea de a valorifica sansele de fericire personala si de participare la proiectele si beneficiile comune ale societatii, in deplina armonie cu ceilalti.
Scopul Partidul Democrat Liberal este si acela de a sprijini si a pregati cetatenii Romaniei pentru noile provocari ale perioadei post tranzitie. Partidul Democrat Liberal isi propune sa valorifice sansa integrarii tarii in structurile europene si euro-atlantice, ca o conditie a cresterii standardului de viata al cetatenilor si a intaririi statului de drept. Partidul Democrat Liberal sustine, atat in plan intern cat si international, acea forma de capitalism care isi dovedeste eficienta prin satisfacerea intereselor sociale ale cetatenilor romani. In acelasi timp Partidul Democrat Liberal sustine ca Romania, in calitate de membru al Uniunii Europene, trebuie sa devina un jucator important si demn in procesul constructiei europene. Partidul Democrat Liberal pune in centrul actiunii sale omul. Egalitatea de sanse, si nu nivelarea valorilor in scopul crearii de oligarhii, este scopul pe termen mediu si lung al partidului.
Partidul Democrat Liberal considera ca este nevoie de asumarea ferma a despartirii de trecutul comunist. PDL sprijina dezvoltarea legaturilor cu romanii de pretutindeni pentru pastrarea si afirmarea identitatii nationale, lingvistice si religioase, cu respectarea legislatiei statelor ai caror cetateni sunt. PDL sustine protejarea minoritatilor, indiferent de natura acestora si respectarea drepturilor individuale ale tuturor membrilor societatii, indiferent de optiunile sau originea lor sociala sau etnica.

BIROUL PERMANENT

Emil Boc Presedinte
Theodor Stolojan Prim-vicepresedinte
Adriean Videanu Prim-vicepresedinte
Vasile Blaga Secretar General
Gheorghe Flutur Vicepresedinte
Valeriu Stoica Vicepresedinte
Raluca Turcan Vicepresedinte
Liviu Negoita Vicepresedinte
Cristian Boureanu Vicepresedinte
Sorin Frunzaverde Vicepresedinte
Florin Popescu Vicepresedinte
Anca Daniela Boagiu Vicepresedinte
Gabriel Sandu Vicepresedinte
Mircea Hava Vicepresedinte
Marian Hoinaru Vicepresedinte
Petru Filip Vicepresedinte
Cornel Stirbet Vicepresedinte
Ioan Oltean Vicepresedinte
Romeo Raicu Vicepresedinte
Stefan Gheorghe Vicepresedinte
Cezar Preda Vicepresedinte
Gheorghe Barbu Vicepresedinte
George Scripcaru Vicepresedinte
Gheorghe Falca Secretar Executiv
Elena Udrea Secretar Executiv
Roberta Anastase Secretar Executiv
Mircea Toader Secretar Executiv
Dorin Florea Secretar Executiv
Costica Canacheu Secretar Executiv

Presedinte: Danut Pop

Partidul Ecologist Roman a fost creat in ianuarie 1978, in perioada dictaturii comunisto-ceausiste, ca forma de lupta politica impotriva ignorarii complete a raspunderii politice, morale si materiale a guvernarilor comuniste, fata de distrugerile provocate vietilor oamenilor, solului, atmosferei, florei si faunei, de poluarea chimica, fizica, biologica, politica si morala a teritoriului Romaniei si a intregii societati romanesti in ansamblul ei, violarea continua a drepturilor omului de catre autoritatile statului roman.

In anii de ilegalitate 1978-1990, Partidul Ecologist Roman (PER) a fost singurul partid politic ce a fost infiintat si a activat pe teritoriul Romaniei dupa 1965, anul inceputului dictaturii comunisto-ceausiste in Romania. Chiar daca unii dintre activistii PER au fost cunoscuti si au intrat in atentia Securitatii pentru activitatile lor, activitatea Partidului Ecologist Roman a fost semitolerata de unii activisti PCR si Securitate, deoarece si ei, rudele si prietenii lor incepusera sa devina victime ale politicilor imorale duse de clica ceausista care acaparase toata puterea in Romania. In plus, unii membri ai PER erau deja victimizati de sistem. Oricum, Partidul Eclogist Roman nu era perceput ca o putere capabila sa detroneze ceausismul de la conducerea Romaniei.

Pe 21 Decembrie 1989 fondatorul PER a inceput initiativa de costituire legala a partidului, legalizat ca formatiune politica independenta pe 16 ianuarie 1990 la Tribunalul Municipiului Bucuresti.

In perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990, PER a fost conceput ca o organizatie democratica ce a adaugat la programul initial pre-decembrist un scop politic major, acela de a cuceri puterea politica in Romania si de a reconstrui / conduce tara de pe o platforma politica ecologista dupa lozinca: „Un Om Curat Intr-o Romanie Curata”!.

In privinta obiectivelor politico-economice, PER isi propune sa militeze pentru separatia reala a puterilor in stat, dezvoltarea economiei de piata, promovarea competentei in toate sectoarele de activitate, reducerea decalajelor fata de statele UE, cresterea nivelului de trai al romanilor.

In Iunie 2007 Dl Lificiu a fost demis de la conducerea PER datorita incapacitatii sale de a organiza PER in vederea alegerilor europarlametare din 2007, in contradictie cu ce a promis si s-a angajat sa faca. Temporar pozitia este ocupata de Dl Danut Pop.[necesita citare]

In Octombrie 2007 a avut loc la sediul PER din Bucuresti o intilnire a leaderilor si activistilor PER la care a participat si fondatorul acestuia Petre Metanie. Au fost prezenti Domnii Dan Pop (presedinte), Vasile Grecu (presedinte executiv), Ioan Utiu (vicepresedinte), Octav Ciobota (presedinte al comitetului national)si alti invitati. Cu aceasta ocazie a fost re-iterata necesitatea accentului politic al cauzelor ecologiste si suportul catre toti membrii si simpatizantii Partidului Ecologist Roman, o diferentiere clara intre ecologisti si ecologi cu specificarea ca PER este patid politic ecologist si nu organizatie ecologica. Dl Metanie a insistat asupra intaririi democratiei in PER, unde fiecare membru are dreptul la o voce iar leaderii trebuie sa-si duca la indeplinire obligatiile care le cad in sarcina si pe care si le-au asumat cind si-au depus candidatura. S-a insistat asupra separarii obligatiilor conducatorilor PER. Cu acea ocazie domnului profesor Metanie i s-a recunoscut meritul de fondator al Partidului Ecologist Roman si acordata functia de leader (Dlui Metanie nu-i place cuvintul presedinte) onorific (functie ne-executiva) al PER.

Presedinte: Adrian-Stefan Iurascu
Partidul nostru spijina persoanele serioase ,motivate ,cu stapanire de sine ,care au incredere in fortele proprii,care stiu ce vor ,care vor sa faca ceva pentru ei dar si ceva pentru cei din jurul lor si care s-au saturat de viata care o duc si vor sa faca ceva s-o schimbe
Partidul Forta Civica este un partid nou care doreste ca sa aibe in randurie ei oameni capabili dar si responsabili ,generosi ,onesti ,inimosi ca sa poata sa schimbe pe cei care ne conduc cu alti oameni dintre cei care veti trimite CV dumneavoastra la adresa de e-mail fortacivica01@yahoo.com
Presedinte: Cosmin Gusa

Partidul Initiativa Nationala este un partid politic din Romania, infiintat in anul 2005. Orientarea politica este pragmatica, realista. In prezent, presedintele partidului este Cozmin Gusa. Sediul central al partidului se afla in Bucuresti.

Partidul Initiativa Nationala s-a infiintat in primavara anului 2005, in jurul a trei personalitati care au parasit PD (considerand ca Alianta Dreptate si Adevar nu isi respecta promisiunile electorale): Cozmin Gusa, Lavinia Sandru si Aurelian Pavelescu.

Principalul mesaj al partidului se concentreaza in jurul reformarii clasei politice si a institutiilor statului, prin mobilizarea tinerilor si orientarea lor catre valorile autentice. In acest demers, PIN a pus accentul pe criticarea puterii politico-economice corupte, afirmand ca aceasta nu a fost capabila sa respecte promisiunile electorale si nu a urmarit sa ofere solutii reale pentru iesirea din criza in care se afla Romania.

PIN militeaza pentru reformarea din temelii a clasei politice, afirmand ca aceasta este dominata in acest moment de fosta nomenclatura comunisto-securista. PIN afirma ca aceasta nomenclatura a sprijinit formarea unei oligarhii economice care a distrus statul de drept si economia de piata.

In primul an de activitate, PIN a luat pozitii dure in problema dosarelor „revolutiei” din 1989, lupta anticoruptie, activitatea presedintelui Romaniei Traian Basescu, protejarea romanilor in zonele in care acestia sunt minoritari. PIN se considera o alternativa la partidele existente, indiferent daca acestea sunt la putere sau in opozitie. PIN se defineste ca un partid politic al tinerei generatii, care apara interesele si valorile nationale, atasat valorilor europene.

Publicul tinta al partidului: „tanara generatie, ce nu mai poate accepta conducerea politicienilor expirati; noua generatie a oamenilor de drept educati la scoala dreptului pozitiv si a economistilor care cunosc regulile valabile ale economiei de piata; noua generatie de administratori; noua generatie de manageri care s-a remarcat prin succese in competitia de pe piata libera. Un rol fundamental il vor avea intelectualii, lideri traditionali ai comunitatilor rurale si urbane, care au menirea sa se implice in reconstructia tarii”.

Continutul Programului pe care PIN il propune astazi se refera la valorile Romaniei in care traim si pe care clasa politica o ignora. E un proiect care are ca scop imbunatatirea vietii familiilor celor care muncesc si respecta regulile in aceasta tara, a celor care si-au facut datoria fata de un stat tot mai slab si mai incapabil.

Toate argumentele noastre se bazeaza pe ideea ca statul, ca principiu, are si el o datorie fata de cei care il sustin. Si ca, daca vrem sa construim impreuna o societate sanatoasa, deschisa, trebuie sa pornim cu rezolvarea rapida a marilor probleme ale prezentului.

Fiecare capitol al programului politic se refera la modul prin care putem ajuta oamenii sa nu se mai simta inselati, ignorati sau marginalizati de un stat nevolnic, de un sistem gresit si de o clasa politica oligarhica, precocupata doar de succesul propriu. Putem ajuta oamenii sa inlaturam toate acele bariere care stau in calea afirmarii lor, a talentului lor, putem sa oferim sanse egale de dezvoltare pentru toate regiunile acestei tari si pentru toate categoriile de varsta, putem construi impreuna comunitati puternice, sigure si sanatoase.

BIROUL EXECUTIV:
Presedinte Cozmin Horea Gusa
Vicepresedinte PIN – Lavinia Sandru
Secretar General – Valeriu Bordei
Oana Rotaru – Lider National, departamentul Social – Sanatate
Octavian Olteanu – Lider National – Agricultura
Lucian Milea – Lider National, departamentul Educatie & Cercetare
Andreea Garai – Lider National – Justitie
Dinu Iancu Salajanu – Lider National – Cultura
Andrei Duban – Lider National – Evenimente
Teodora Radulescu – Lider National – Studenti

Partidul National Democrat Crestin este un partid politic in Romania. S-a infiintat in 1990 si s-a reinregistrat de fiecare data conform noii variante a legii electorale. Este cel mai activ dintre formatiunile national-crestine. Se remarca printr-o viziune radicala asupra actualului sistem politico-parlamentar romanesc si prin euroscepticism.

„Pentru ca tara are nevoie de o schimbare radicala, de un Partid necompromis si care protejeaza cu prioritate interesele cetatenilor romani, independenta si suveranitatea Romaniei.
Pentru ca trebuie sa redam romanilor demnitatea si orgoliul de a declara fara rusine ca sunt romani.
Pentru ca societatea romaneasca s-a saturat de actuala clasa politica, in totalitate compromisa, corupta, mincinoasa si fara scrupule in a se imbogati peste noapte, sacrificand orice bun al poporului.
Pentru ca Romania are nevoie de romani adevarati nu numai cu numele dar si cu fapta. Oameni tineri care nu au mai facut politica sau oameni necompromisi si care s-au lepadat definitiv, prin fapte, de ideologia comunista, marxista de stanga sau centru stanga.
Pentru ca trebuie sa readucem in cugetul si in simtirea romanilor dragostea de tara.
Pentru ca vom da tinerei generatii dorinta de a-si construi un viitor si o familie in Romania si nu departe de parinti, copii si prieteni.
Pentru ca trebuie sa demonstram tuturor ca pregatirea scolara si cercetarea stiintifica sunt foarte bune in tara noastra.
Pentru a opri exportul de inteligenta.
Pentru ca vom face totul ca sa cream dorinta romanilor din diaspora de a se intoarce in tara. Le vom crea oportunitati si prioritati de investitii.
Pentru ca vom lupta cu toate fortele pentru a apara interesele romanilor din diaspora, pentru a nu se mai repeta tragedii ca aceea din Polonia.
Pentru a raspunde demnitate si curaj atunci cand se va intentiona badjocorirea natiunii romane si a cetatenilor ei.
Pentru a apara interesele natiunii romane la Bruxelles cand hotararile luate dauneaza poporului roman.
Pentru a reduce debitul inimaginabil creat de toate guvernele post decembriste care au dus tara de rapa.
Pentru ca suntem animati de dragoste fata de tara, de credinta in Dumnezeu si de dorinta de a reda tarii identitatea nationala.
Pentru a opri invazia necontrolata de produse transgenice si a proteja natura.
Pentru ca vom promova cu prioritate dezvoltarea industriei mici si mijlocii.
Pentru ca vom dezvolta agricoltura si vom facilita taranilor vanzarea produselor lor intr-un mod mult mai liber.
Pentru ca nu suntem adeptii globalizarii, sistem care a fost creat pentru a absorbi toata seva unui popor fara posibilitatea de a se apara.
Pentru a cunoaste adevarata istorie a Romaniei si pe eroii ei de drept.
Pentru ca vom actiona cu buna-credinta, iar faptele noastre ne vor fi viitoare marturii.
Pentru ca stim cum sa redresam starea dezastruasa in care a ajuns Romania datorita fostilor comunisti, care dupa 1989 au devenit multimilionari in EURO, profitand de increderea, bunatatea si de multe ori ignoranta oamenior de buna credinta.
Pentru ca vrem din tot sufletul sa ne facem datoria pentru tara.
Asa sa ne ajute Dumnezeu.”
Prim vice-presedinte,
Prof. Dr. Horia Nita

Presedinte: Calin Popescu Tariceanu
Partidul National Liberal este promotorul libertatii individuale, sociale, economice si politice, prin conceptie, prin actiune si prin traditie. Partidul National Liberal este continuatorul gandirii liberale din Romania.

In plan personal, Partidul National Liberal este preocupat in mod deosebit de primatul individului in fata societatii, de egalitatea in fata legilor, de garantarea drepturilor si libertatilor cetatenesti, de toleranta in raport cu convingerile si optiunile celorlalti. Libertatea individuala este obiectivul major pe care il propunem tuturor persoanelor responsabile.

In plan social, Partidul National Liberal are ca obiectiv modernizarea accelerata a societatii, scoaterea institutiilor din autarhie, din conservatorism si imobilism. Partidul National Liberal opteaza pentru modernizarea prin stabilitate si pentru coeziune sociala, bazata pe reducerea surselor de tensiune, de conflict si de violenta. In principal, stabilitatea sociala se va obtine prin dezvoltarea clasei de mijloc constituita din inima vie a liberei initiative, din elitele tehnocratiei si profesiunilor liberale, din varfurile muncitoresti si mestesugaresti, din fermieri si tarani proprietari.

In plan economic, Partidul National Liberal este adeptul declarat al capitalismului, al pietei si al economiei de piata. Partidul National Liberal se pronunta ferm ca, intre vointa consumatorului, individual sau social, si posibilitatile producatorului sa existe doar piata si legile ei specifice de reglementare. In activitatea economica, Partidul National Liberal sustine, de principiu, controlul consumatorului asupra producatorului, ingradirea prin concurenta a monopolului si eliminarea ingerintelor administratiei si birocratiei in promovarea productiei. Partidul National Liberal se pronunta pentru libera  circulatie a marfurilor, capitalului si fortei de munca, pentru limitarea autoritatilor de reglementare si pentru eliminarea birocratiei.

In activitatea economica statul trebuie sa aiba un rol neinsemnat, relativ subsidiar. Rolul statului ramane important doar in politica monetara, in alocarea resurselor bugetare pentru obiectivele de interes national si in definirea cadrului legislativ bazat pe garantarea dreptului de proprietate.

In plan politic, Partidul National Liberal este ferm atasat valorilor democratiei, pluralismului si statului de drept. Pentru promovarea noii clase politice si a partidelor cu responsabilitate politica, Partidul National Liberal promoveaza competitia deschisa in viata politica interna. Mijloacele prin care ne vom atinge obiectivele sunt fundamentarea pe analiza a punctelor de vedere, dezbaterea comunicarea si imaginea publica pentru castigarea unei cat mai largi audiente.

Partidul National Liberal este adversar de principiu al marilor proiecte abstracte, mesianice sau dogmatice. El se pronunta contra oricaror forme de extremism sau radicalism, constient de faptul ca nimeni nu dispune de retete salvatoare sau de „truse universale„.

Menirea participarii Partidului National Liberal la viata politica este promovarea conceptiei, principiilor si ideilor liberale, afirmarea noii clase politice liberale si asumarea responsabilitatii infaptuirii institutiilor statului de drept.

Presedinte: Calin Popescu Tariceanu
Fost presedinte:   Mircea Ionescu Quintus

Presedinte fondator 1990:   Radu Anton Campeanu

Vicepresedinti cu atributii specifice (pe domenii):   Crin Antonescu   Teodor Atanasiu   Adrian Mihai Cioroianu   Victor Paul Dobre   Teodor Melescanu   Norica Nicolai   Ludovic Orban

Vicepresedinti delegati pe regiuni de dezvoltare:   Puiu Hasotti   Adrian Miutescu   Eugen-Gheorghe Nicolaescu   Marian Petrache   Cornel Popa   Dan Radu Rusanu   Mihai Voicu   Varujan Vosganian

Membri cu atributii specifice (pe domenii):   Cristian David   Relu Fenechiu   Adrian Iorgulescu   Catalin Micula   Vlad Octavian Moisescu   Mircia Muntean   George Scutaru

Membrii delegati pe regiuni de dezvoltare:   Cristian Silviu Busoi   Aristotel Cancescu   Emilian Francu   Marius Nicoara   Cristina Ancuta Pocora   Nini Sapunaru   Adrian Emanuil Semcu   Romeo Stavarache

Participa cu vot consultativ:   Cristian Mihai Adomnitei   Ionel Chirita   Dan Stefan Motreanu   Bogdan Olteanu   Paul Pacuraru   Ovidiu Ioan Silaghi   Radu Surugiu   Dinu Zamfirescu

Presedinte : Petre Milut

Partidul National Taranesc Crestin Democrat este expresia politica, organizata, a doua principii – forta ale traditiei istorice romanesti: ideea afirmarii independentei nationale si ideea realizarii dreptatii sociale.

In vremurile moderne, partidele care au cuprins in programele lor in proportii diferite, – in functie de conditiile istorice concrete -, cele doua principii amintite au fost Partidul National Roman din Transilvania si Partidul Taranesc din Vechiul Regat. Prin fuziunea lor in toamna anului 1926 a luat fiinta Partidul National Taranesc care, in scurt timp, a devenit cel mai puternic partid democrat din Romania.

Ceea ce trebuie subliniat cand vorbim despre continuitatea de la Partidul National Taranesc la Partidul National Taranesc Crestin Democrat este realitatea ei, in pofida vicisitudinilor impuse de opozitia statornica fata de patru dictaturi, dintre care cea comunista, de peste patru decenii, s-a manifestat cu o duritate fara precedent in trecutul poporului roman.

PNTCD este un partid crestin democrat, care incearca sa isi refaca imaginea, credibilitatea si forta institutionala, dupa iesirea de la guvernare si din parlament din 2000. E un partid care preia traditia CDR si care e condus de Marian Petre Milut. E membru al PPE. Istoria acestui partid este extrem de interesanta, fiindca ea se suprapune, in mare parte, peste istoria evolutiei politice a dreptei romanesti dupa 1989, cel putin pana in 2000.

Doctrina PNTCD
Titulatura PNTCD sugera apartenenta la doua doctrine: taranism si crestin-democratie (in afara de acestea, exista chiar si latura nationala).
Taranismul. Nu vom intra in istoria curentelor de inspiratie agrariana, originare inca de la mijlocul secolului trecut (la noi, primul partid al taranilor a fost infiintat la 29 august 1882 de catre C. Dobrescu Arges). Primele principii ale taranismului s-au grupat in jurul reformei agrare. Din acest partid facea parte si Ion Mihalache, invatatorul din Topoloveni care urma sa ajunga liderul noului Partid National Taranesc, alaturi de Iuliu Maniu.

Partidul Taranesc era un partid de stanga. El a adus in dezbatere statul taranesc (in care prevalau ideea de corporatie, cu adeziune libera, ideea de planificare indicativa, in functie de nevoi, democratia rurala, crearea de industrii secundare, dupa modelul danez). Traditia partidului taranesc era legitimata de existenta problemei agrare si de clivajul urban-rural. Despre taranismul post-revolutionar al PNTCD se pot spune foarte putine lucruri. Daca in interbelic, PNT avea o intreaga constructie doctrinara, bazata pe taranism, dupa revolutie, identitatea PNTCD nu s-a regasit decat la nivelul principiului „restitutio in integrum”.

Crestin-democratia. Este greu ca, in cateva cuvinte, sa definim si sa incadram doctrina crestin-democrata. Unele definitii considera ca aceasta doctrina este „conservatoare”, in sensul ca apara valorile traditionale (in special Biserica si familia); dar si „progresista”, in sensul ca sprijina interventionismul economic si programele de asistenta sociala.

Crestin-democratiei ii este caracteristica stradania de a instaura reconcilierea dintre diversele clase sociale si cooperarea intre natiuni. Crestin democratia s-a consacrat in Europa, mai ales in contextul in care sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial a adus dupa sine tendinta de respingere a celorlalte curente politice. Corneliu Coposu afirma, intr-un document reluat de Revista Crestin-Democrata, ca inca de la 2 februarie 1987, PNT s-a afiliat in mare taina la Internationala Crestin Democrata (vazuta ca grupare a partidelor crestine care corespundea pe deplin traditiilor noastre, dar si conditiilor noi de dezvoltare pe care partidul nostru le preconiza pentru organizarea de maine a societatii romanesti). Valorile politice ale crestin democratiei se regasesc in programul politic al Uniunii Crestin Democrate (CDU) din Germania: libertate, solidaritate, dreptate
Lupta politica din Romania a facut ca PNTCD sa se identifice aproape pana la suprapunere cu Conventia Democrata. Acest lucru a facut ca valorile crestin-democratiei sa reiasa destul de putin din mesajul politic al PNTCD. Doctrina PNTCD nu a avut, in toti acesti ani, o coerenta interna, fiind mai degraba un compozit inspirat din mai multe surse. E greu de sustinut ca acest partid a avut o identitate doctrinara clara si indiscutabila. Singurul lucru clar care se poate spune despre acest partid este ca a fost varful de lance al luptei impotriva comunismului (si a neocomunistilor din FSN si apoi din PDSR) si ca a militat pentru „renasterea morala” a poporului roman.

In prezent, PNTCD incearca sa isi indrepte activitatea si discursul catre valorile europene ale curentului popular, in special pe filiera sa germana.

BIROUL EXECUTIV:
Marian Petre Milut, Gheorghe Ciuhandu, Ion Diaconescu, Serban Bubenek

Presedinte George Becali

Partidul Noua Generatie s-a afirmat pe scena politica dupa ce partidul a fost preluat de Gigi Becali si a fost transformat de acesta in instrument de promovare politica.

Vizibilitatea partidului a depins si depinde inca de activitatea liderului sau, Gigi Becali. In alegerile locale din 2004, partidul a obtinut cateva mandate; la alegerile generale, presedintele partidului s-a clasat pe locul 5, iar PNG a obtinut putin peste 2% din voturi.

Partidul s-a impus prin mesajul agresiv de dreapta al lui Gigi Becali, orientat pe teme crestine si de inspiratie legionara. Se doreste un partid crestin-democrat.

La finalul anului 2005, conform informatiilor de presa, partidul urma sa atraga in randurile sale doua personalitati relativ noi pe scena politica: Aurelian Pavelescu (de la PIN) si Marian Milut (de la PPCD). Marian Milut (care propusese o colaborare intre PNTCD si PNG, respinsa de Ciuhandu) a ramas insa in PNTCD.

Elemente de discurs
PNG a vrut sa introduca in politica romaneasca „Regula prioritatii de dreapta”. 14 ani in Romania s-a circulat pe scena politica pe stanga. De aici, o serie de accidente. Unele grave. Chiar mortale. Politicienii, indiferent de partidul din care faceau parte, nu au aplicat principiile democratiei liberale. Nu au aparat proprietatea privata, au incalcat fara rusine drepturile omului. Au batjocorit libertatea castigata cu sange in revolutia din decembrie 1989.

Desi suntem o tara eminamente crestina ateismul comunist nu ne-a parasit. Mariginalizarea spiritului crestin este cauza goliciunii morale, a dispretului fata de cel de langa tine. Un partid crestin democrat trebui sa faca politica in spiritul iubirii aproapelui.

PNG condamna social-liberalismul practicat in ultimii 14 ani. PNG considera ca social-democratia a deviat si spre dreapta, adoptand in politicile sale de guvernare o serie de masuri de dreapta. Desi liberalismul este o doctrina de dreapta, in Romania el a adoptat masuri populiste, de stanga in perioada in care s-a aflat la guvernare.

BIROUL PERMANENT

George Becali Presedinte
Pompiliu Manea Prim-Vicepresedinte
Alex Mihai StoenescuPrim-Vicepresedinte
Helmuth Duckadam Vicepresedinte
Virgil becali Vicepresedinte
Nicolae Trache Vicepresedinte
Catalina Dancu Vicepresedinte
Mariana Becheanu Vicepresedinte
Ioan Codorean Vicepresedinte
Anisoara Mircea Vicepresedinte
Daniel Fuciu Vicepresedinte
Robert Ionescu Vicepresedinte
Marian Oprea Vicepresedinte
Narcis Godeanu Vicepresedinte
Danut Chitu Vicepresedinte
Dorin Ciulina Vicepresedinte
Ion Cornel Lazar Vicepresedinte
Emil Ambrus Vicepresedinte
Aurel Marinescu Vicepresedinte
Alin Lupu Vicepresedinte
Gheorghe Alexa Vicepresedinte

Corneliu Ciontu, parintele PP:
„Vrem la putere, nu vom pierde timpul!”
Te-ai saturat de promisiunile desarte, de minciunile si de hotiile acelora care, o data la patru ani, te imbie sa-i votezi?
Radulescu Aurel este presedintele Partidului Popular din Romania (PPDR), a fost presedintele Partidului Renasterea Romaniei.

Ti s-a acrit sa vezi ecranul televizorului si paginile ziarelor umplute de indivizi lipsiti de scrupule, care-ti vand aceleasi gogosi expirate de 15 ani; de oameni care plang cu lacrimi de crocodil pe umarul saracilor, in timp ce-si umfla buzunarele prin furt; de sarlatani care ridica osanale muncii cinstite, dar prospera prin frauda?

Ai devenit, din aceasta cauza, un sceptic, un blazat?

Avem o veste buna pentru tine: Romania poate renaste!

Nu, nu este o alta aiureala politicianista, din lungul sir cu care ai fost bombardat vreme de un deceniu si jumatate. Este un adevar:

Romania poate renaste prin OFENSIVA BUNULUI SIMT! Prin ofensiva celor care muncesc onest, de dimineata pana seara, pentru un trai decent si pentru a netezi drumul copiilor lor; prin ofensiva celor care se simt mandri ca sunt romani, fara sa se bata cu pumnii-n piept pentru asta; prin ofensiva celor care se incapataneaza sa ramana cinstiti, a celor care nu-si pierd niciodata decenta, a celor ca tine.

A venit vremea ca Romania sa renasca, sa fie guvernata de bun simt.

Presedinte: Ilie Georgescu
Partidul Popular si al Protectiei Sociale (P.P.P.S.), fost Partidul Pensionarilor si al Protectiei Sociale, este un partid politic din Romania. Orientarea partidului este una de centru-dreapta, cu tendinte de stanga dar si de mijloc.

Din initiativa unui mare grup de pensionari ceferisti de la Depoul Central si Gara de Nord Bucuresti, la care grup s-au alaturat si multi alti pensionari din capitala, a luat fiinta Partidul Pensionarilor din Romania legalizat prin decizia nr. 21/12 decembrie 1994 de Tribunalul Bucuresti, care dispune inregistrarea in Registrul Partidelor Politice la grefierul acestui tribunal.

Initiativa infiintarii unui partid politic al pensionarilor din Romania a fost fortata si determinata de nivelul tot mai scazut de trai al pensionarilor, alocarea unor pensii cu mult sub meritul sau strictul necesar si al decentei. Expunerea pensionarilor la infometare si cersit, in imposibilitatea de a-si mentine si intretine familia, apartamentele, practic s-a creat un genocid asupra lor, ei fiind aruncati la lada de gunoi a istoriei. Un segment al populatiei care s-a jertfit si sacrificat pentru reconstruirea tarii dupa cel de-al doilea razboi mondial a fost badjocorit si dispretuit, uitat de catre guvernanti.

Conducerea de atunci a partidului, din anii 1994-95 si cei de dupa ei, a crezut ca pensionarii fiind o mare masa de oameni intelepti se vor uni intr-un partid puternic si se vor lupta pentru interesele si drepturile lor legitime. Ca reprezentantii lor vor fi prezenti si alesi in toate organismele de conducere ale tarii: in consilii locale si judetene, Parlamentul si Guvernul tarii, participand astfel la elaborarea unor legi drepte si corecte care sa le protejeze drepturile legitime pe care si le-au castigat prin munca lor.

Nu a fost sa fie asa, cu toata lupta conducerii partidului, deoarece pensionarii nu s-au unit sub umbrela lor, sigla partidului, care de fapt reprezinta protectia omului, deoarece au fost inselati in asteptarile lor de marile partide politice cu sau fara istorie. Acestea, temandu-se ca vor fi invinsi in alegeri de Partidul Pensionarilor si-au inceput lupta diversionista prin manipularea pensionarilor si divizarea lor in diferite federatii si organizatii de pensionari cum sunt:

*  Federatia Nationala a Pensionarilor din Romania;
* Uniunea Generala a Pensionarilor;
* Confederatia Unirea a Pensionarilor;
*  Alianta Pensionarilor;
*  Asociatia Nationala a Asociatiilor Pensionarilor, cat si alte  asociatii si federatii circa 13 la numar.

Conducerile acestor federatii si uniuni ale pensionarilor sunt sprijinite de catre guvernantii zilei, stimulati prin diferite mijloace, in special cu bani, iar sefii lor sunt retribuiti cu salarii echivalente cu cele ale unui secretar de stat.

La randul lor, conducerile acestor federatii si uniuni, manipuleaza conducerile filialelor judetene din tara si le stimuleaza cu bani, produse alimentare sau nealimentare (ulei, zahar, orez, pixuri, brichete etc.) pentru a le asculta sfaturile in privinta votului in pofida faptului ca ei se declara apolitici si nonguvernamentali. Fiind in aceasta situatie absolut toate cele 13 federatii si organizatii de pensionari, au tot interesul sa manipuleze marea masa de pensionari in interesul altor partide politice si in special a celor de la guvernare si sa nu voteze cu partidul care le-a purtat numele si le apara interesele deoarece, in cazul in care pensionarii, in marea lor masa, ar vota cu acesta respectivii si-ar pierde privilegiile si avantajele materiale de la guvern si alti sponsori interesati in promovarea intereselor meschine ale partidelor de la guvernare.

Partidul Pensionarilor fiind un partid sarac, nu si-a permis stimulari de nici un fel fata de nimeni si a ramas fara voturi din partea pensionarilor in anii: 1996, 2000, 2004 nereusind astfel din cei peste sase milioane de pensionari sa obtina nici macar 5% din voturile exprimate pentru a patrunde in Parlamentul Romaniei unde sa reprezinte interesele a aproximativ 40% din populatia cu drept de vot din Romania.

Astfel pensionarii nu sunt reprezentati in Parlamentul sau Guvernul Romaniei, nu au pe nimeni sa le apere drepturile, dar culmea, tot ei se plang si fac diferite demonstratii in tara: picheteaza prefecturile judetene si sediul guvernului de parca nu ei singuri ar fi vinovati pentru naivitatea cu care si-au dat votul altor partide si pe cale de consecinta pentru starea in care au ajuns.

Mai mult decat atat, s-a incercat dezbinarea partidului sau absorbirea acestuia de catre alte partide, prin fosti conducatori tradatori, impreuna cu persoane cu functii in conducere in partid, bineinteles contra unor avantaje substantiale intre anii 2000-2004.

Membrii de partid, ramasi fideli, au luptat din greu prin instante judecatoresti sa-si recastige insasi existenta partidului. Avand dreptatea de partea lor, instantele judecatoresti le-a dat castig de cauza, iar noua conducere, legal si statutar aleasa, a curatat partidul de dihorii tradatori, cu interese personale si i-au exclus din partid.

Dat fiind faptul ca Partidul Pensionarilor nu a fost sustinut in alegeri de marea masa a pensionarilor la nivel local sau parlamentar din anii 1996, 2000 si 2004 datorita motivelor aratate mai sus, Conferinta Nationala a Partidului din data de 14 mai 2005, analizand aceasta situatie a hotarat cu mare majoritate de voturi, schimbarea denumirii partidului in PARTIDUL POPULAR SI AL PROTECTIEI SOCIALE, iar sigla partidului ramanand aceeasi umbrela deschisa cu inscriptia P.P.P.S. pe calota acesteia.

Schimbarea denumirii partidului a fost aprobata de Tribunalul Bucuresti prin decizia nr. 51 din 26.10.2005 si a dispus totodata inregistrarea acestei modificari in Registrul Partidelor Politice aflat la Grefa Tribunalului Bucuresti.

Aceste modificari dau posibilitatea si altor categorii sociale defavorizate sa devina membrii ai Partidului Popular si al Protectiei Sociale si sa-l sustina in viitoarele alegeri prin votul lor si al altor persoane apropiate. Desigur s-a modificat si statutul partidului, dar mai ales programul politic care, prin prevederile sale, protejeaza nu numai pensionarii ci toata populatia defavorizata a tarii cum sunt: somerii, disponibilizatii, tinerii, studentii, invalizii si veteranii de razboi, copii parasiti si orfanii, handicapatii, nevazatorii cat si marea masa a muncitorilor din productie cu salariile in cuantum de minimum pe economie, cadre din sistemul sanitar si invatamant, agricultorii precum si altii care se simt nedreptatiti de sistemul economic social si politic.

Astfel partidul nu ramane izolat numai cu categoria pensionarilor deschizandu-si portile catre toate categoriile sociale din tara. De la schimbarea denumirii partidului mii de cetateni au solicitat inscrierea lor in acest partid P.P.P.S..

Semnul electoral al partidului este imaginea unei umbrele deschise avand inscrise pe calota literele P.P.P.S..

Partidul este organizat si functioneaza pe criteriile administrativ teritoriale ale Romaniei cuprinzand:

* Organizatii judetene si organizatia municipiului Bucuresti si respectiv de sector;
*  Organizatii municipale, orasenesti si comunale;
* Organizatii locale de cartier si satesti.

Totalitatea organizatiilor de pe teritoriul unui judet formeaza o organizatie judeteana. Organizatia municipiului Bucuresti este asimilata cu o organizatie judeteana.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale este un partid democrat de centru cu o accentuata componenta sociala, ocupandu-se cu precadere de rezolvarea prin mijloace politice a problemelor specifice de protectie sociala a celor defavorizati avand la baza, democratia, demnitatea nationala, dreptatea sociala cu o doctrina sociala.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale se delimiteaza net de extremismul politic de orice fel fie de dreapta fie de stanga, respecta Constitutia si Legile Romaniei.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale sustine democratia parlamentara, pluripartitismul, separarea puterilor in stat, sustine si apara statul unitar national si suveran, lupta pentru pastrarea independentei si integritatii teritoriale a tarii, militeaza pentru dezvoltarea relatiilor pasnice cu toate statele lumii pe baza principiilor si normelor dreptului international.

Partidul Popular si al Protectiei Sociale poate infiinta fundatii, cluburi, edituri, ziare si publicatii proprii in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

Presedinte Aurel Radulescu
Aurel Radulescu (nascut la 27 mai 1954 in Prundeni, Valcea) este un cleric roman care traieste in New York, SUA. Parinti: tata teologul Ioan a fost condamnat de Tribunal Militar Bucuresti pentru tentativa de rasturnare a oranduirii sociale, de subminare a puterii de stat, de daramare a regimului comunist, mama Eugenia cetatean american traieste la New York cu o pensie din partea statului american de 750$ desi nu a lucrat nicio zi in SUA pentru ca a plecat la 65 de ani.[necesita citare]

Sotia sa Daniela Maria, din Dej, licentiata in teologie, lucreaza ca manager la o corporatie din New York asociere in participatiune cu Biserica si absolventa cu licenta a unei scoli medicale pentru care lucreaza la un spital. Baietelul Daniel nascut in USA a invatat 8 ani la o scoala generala din Cluj.

Aurel Radulescu, dupa absolvirea Liceului de matematica-fizica Gheorghe Lazar din Bucuresti si a Seminarului Teologic 5 ani Craiova, a continuat studiile obtinand licenta in Teologie si licenta in Drept. Dupa ce a obtinut aprobare de a pleca la studii de doctorat in Grecia a cerut azil politic si a emigrat in Statele Unite. A terminat examenele de doctor in Drept International si de doctor in Teologie.

Activitate religioasa

Sfintia Sa a fost hirotonit de catre cancelarul Arhiepiscopiei Grecesti din New York sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice. Eminenta Sa Parintele Jurist Dr. Aurel Radulescu este liderul spiritual al Bisericii Ortodoxe Romane din America;

Activitate culturala, umanitara si politica

Aurel Radulescu, ca presedinte al International Romanian Youth (Organizatia Internationala a Tineretului Roman) si ca presedinte relatii publice si diplomatice al Captive Nations Committee (infiintata de Congresul American), producator la televiziunea americana WNYX New York, ca redactor sef la Romanians` Unity newspaper, a initiat, coordonat si sponsorizat majoritatea conferintelor de presa si demonstratii anticomuniste impotriva celor care dadeau ordine unor securisti care terorizau poporul de multe ori impotriva vointei lor si care aceiasi oameni, iar altii esalonul 2, de 16 ani conduc poporul roman spre saracie, foamete si dezastru.[necesita citare]

A ajutat mii de romani in SUA sa se integreze in societate reprezentandu-i juridic, a luptat pentru drepturile omului in Romania si pentru o viata mai buna pentru toti romanii.[necesita citare]

In Romania este presedinte al Aliantei Partidul Popular European(crestini democrati) si Democratii Europeni (PPE-DE) cu hotarare definitiva si irevocabila (registrul partidelor politice Tribunalul Bucuresti); La aceasta alianta politica au aderat mai multe formatiuni politice si de stanga si de dreapta, senatori, deputati, grupuri de persoane fizice si juridice; Presedinte al Partidului Popular din Romania (PPDR) fondat de premierul Romaniei d-l Radu Vasile. Presedinte al mai multor companii si corporatii printre care Wall Street Business Center, de asistenta juridica (cabinete de avocatura), asistenta social-religioasa si economico-financiara; Este presedintele Congresului Mondial al Romanilor de Pretutindeni. Singurul roman membru in Leadership 100 conducerea celor 100 de lideri din SUA;

A candidat la alegerile prezidentiale din 2004 din partea formatiunii politice Alianta Popular Crestin Democrata (APCD)(presedinte Aurel Radulescu), compusa din mai multe formatiuni politice si sociale printre care Partidul Renasterea Romaniei (presedinte Aurel Radulescu) si Partidul Pensionarilor si Protectiei Sociale (renumitul avocat Ion Ionescu, zis Puiu Ionescu, jucator la echipa de fotbal Rapid). Pentru Contact Aurel Radulescu e-mail avocat.aurel.radulescu@gmail.com

Presedinte: Corneliu Vadim Tudor

PRM se autoplaseaza pe esicherul politic ca o formatiune crestin-democrata. Cu toate acestea, mesajul excesiv justitiar („In 48 de ore voi starpi coruptia” – Corneliu Vadim Tudor – TVR1, Noaptea Presedintilor), atitudinea nationalista excesiva, populismul, precum si programul economic social-democrat contribuie la indepartarea efectiva fata de aceasta pozitie conservatoare.

In 2004, PRM a depus o cerere pentru a deveni membru al Partidului Popular European, care i-a fost insa refuzata. Membrii partidului se intituleaza „adevarata opozitie” considerandu-se intr-o „lupta continua cu mafia si cu coruptia”, termeni folositi intr-un sens foarte larg si vag. Partidul mai afirma si faptul ca, in plus, este singurul partid major care nu s-a aflat la guvernare deloc pana in 2004. Aceasta afirmatie nu este intru totul adevarata, intrucat partidul a avut atat secretari de stat cat si prefecti in guvernul Nicolae Vacaroiu in alianta guvernamentala care a fost numita Patrulaterul rosu. Partidul este acuzat de ceilalti membri ai scenei politice romanesti de lansari de zvonuri, acuzatii si calomnii nedovedite, fie prin intermediul liderului, fie prin intermediul organului sau de presa. Astfel, de-a lungul anilor, PRM este creditat cu acuze si afirmatii nefondate de genul: „Vom impusca pe hoti cu mitraliere pe stadioane”, „Bombonel (o porecla data politicianului Adrian Nastase) este homosexual”, „Guvernul Romaniei este comandat de jidanul-ungur George Soros din SUA” (sursa, Revista Romania Mare, diverse editii, 2003). De asemenea, PRM a negat existenta holocaustului in Romania pana la inceputul anului 2004 cand si-a schimbat brusc opinia. ONG-uri precum Pro Democratia au criticat atitudinea PRM in nenumarate randuri.

Presedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, si senatorul (2000 – 2004) PRM Gheorghe Buzatu au fost distinsi in anul 2004, de catre fostul presedinte Ion Iliescu, cu ordinul Steaua Romaniei, pentru meritele culturale. Ca urmare, Elie Wiesel a returnat presedintelui Iliescu distinctia similara primita anterior, motivand ca nu poate face parte dintr-un grup in care se mai gaseste si Corneliu Vadim Tudor.

In perioada in care partidul avea titulatura PPRM, presedinte a fost Corneliu Ciontu.

Exista si o organizatie de tineret, Organizatia de tineret a Partidului Romania Mare (OTRM). Este singurul partid politic parlamentar cu organ de presa functional, Revista Romania Mare si ziarul Tricolorul. PRM a obtinut la alegerile generale din 2004 11.5% din totalul voturilor exprimate. Candidatul PRM s-a clasat al treilea, cu 10.5% din totalul voturilor.

Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, cei 5 euro-observatori ai PRM au devenit europarlamentari. Prin asocierea PRM cu o serie de partide extremiste sau radicale din Europa, s-a constituit grupul europarlamentar Identitate, Traditie, Suveranitate considerat de catre presa europeana si de catre analistii politici drept o grupare de extrema dreapta. Din acelasi grup parlamentar mai fac parte europarlamentarii Frontului National din Franta (partid de extrema dreapta cu o politica indreaptata impotriva imigrarilor), Alessandra Mussolini (politician fascist, nepoata a lui Benito Mussolini) si o serie de alte partide din Belgia si Bulgaria.

Popularii si socialistii europeni s-au pronuntat deja impotriva oricarei sustineri a noului grup.

PARTIDUL ROMANIA MARE este exponentul idealurilor nationale si al intereselor social-economice ale celor mai largi categorii de cetateni ai tarii si militeaza pentru renasterea Romaniei in toate domeniile, printr-o politica a prosperitatii, dreptatii si concordiei nationale.
PARTIDUL ROMANIA MARE este un partid de centru stinga, de orientare nationala, care isi propune reasezarea relatiilor din societatea romaneasca pe principiile statului de drept, democratiei constitutionale si justitiei sociale, care promoveaza valorile si interesele nationale si se pronunta pentru pluralism in viata politica romaneasca.
PARTIDUL ROMANIA MARE isi desfasoara activitatea in deplina concordanta cu Constitutia si legile tarii, in scopul indeplinirii obiectivelor din Programul sau, idealurilor de unitate nationala, integritate teritoriala, suveranitate si independenta.
Asa cum reiese si din titulatura sa, PARTIDUL ROMANIA MARE militeaza pentru infaptuirea pe cale pasnica a Romaniei Mari, in hotarele ei istorice.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei si in concordanta cu principiile sale ideologice, PARTIDUL ROMANIA MARE se pronunta : pentru deplina exprimare a gindurilor, opiniilor si credintelor cetatenilor, impotriva defaimarii Tarii si a Natiunii, indemnului la razboi de agresiune, ura nationala, rasiala, de clasa sau religioasa, impotriva incitarii la discriminare, separatism teritorial sau pe criterii etnice, impotriva violentei si manifestarilor obscene, contrare bunelor moravuri.
PARTIDUL ROMANIA MARE actioneaza pentru redresarea si dezvoltarea economiei nationale, ca o conditie stringent necesara pentru asigurarea unui trai demn si imbelsugat tuturor cetatenilor Tarii.
PARTIDUL ROMANIA MARE se pronunta pentru REPUBLICA, ca forma de guvernamint in Romania. PARTIDUL ROMANIA MARE militeaza pentru dezvoltarea relatiilor de prietenie cu toate tarile lumii, in special cu vecinii, relatii bazate pe principiile si normele dreptului international.

PARTIDUL ROMANIEI EUROPENE este un partid constituit pe baza liberei opinii a tuturor membrilor de cetatenie romana, fiind totodata un exponent al luptatorilor pentru renasterea Romaniei in sistemul de valori traditionale, nationale si europene.

PRE este un partid de centru, centru-dreapta ce reprezinta si apara interesele politice ale cetatenilor romani din tara, precum  si din Uniunea Europeana si din lume.

Deviza partidului este: Romania va renaste in Uniunea Europeana prin adevar, dreptate, munca si credinta!
Presedinte: Mircea Geoana

Primul partid social-democrat aparut pe scena politica romaneasca dupa caderea regimului comunist a fost Partidului Social Democrat Roman (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democratiei romanesti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorica, PSDR nu a reusit, insa, sa obtina si o legitimitate electorala apta de a-l face sa exercite o influenta semnificativa asupra actului de guvernare. Dupa o alianta temporara cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD in vederea participarii la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianta, Uniunea Social Democrata a participat la guvernare in cadrul coalitiei CDR-USD-UDMR, dar existenta sa a fost de scurta durata. Dupa esecul acestei guvernari, dezamagit de colaborarea cu PD si confruntat cu riscul de a nu mai intra in Parlament, PSDR a decis in 2001 fuziunea cu PDSR si formarea Partidului Social-Democrat (PSD).

La 6 februarie 1990 s-a inscris in registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale, rezultat al transformarii FSN din organ provizoriu al puterii de stat in miscare populara. In aprilie 1990 a avut loc prima Conferinta Nationala a FSN, care l-a ales in functia de presedinte pe Ion Iliescu. Desi a castigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era in pragul destramarii. Conventia Nationala a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei incercari de asezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit motiunii „Un viitor pentru Romania”, FSN era definit ca un „partid de centru stanga care se inspira din valorile social-democratiei moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul in care diferentele de viziune au determinat divizarea FSN. Sustinatorii motiunii „Viitorul – Azi” au castigat in urma votului iar Petre Roman a devenit presedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile in interiorul FSN s-a desprins si a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvarii Nationale. La prima Conferinta Nationala a noului partid, care a avut loc in 27-28 iunie 1992, s-a hotarat sustinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidentiale. Sustinatorii motiunii „Viitorul- Azi”, desi au reusit sa se impuna in interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN si-a schimbat denumirea in Partidul Democrat (PD).

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspat infiintat dupa sciziunea FSN, a obtinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit presedintele Romaniei cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN si-a reafirmat orientarea social-democrata, cu prilejul Conferintei Nationale din 9-10 iulie 1993, cand si-a schimbat denumirea in Partidul Democratiei Sociale din Romania. Totodata s-a realizat si fuziunea prin absorbtie cu Partidul Solidaritatii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist si Partidul Socialist Democratic din Romania. Aflat la guvernare in legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare si a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Intre anii 1996-2000, PDSR s-a aflat in opozitie, perioada in care a acumulat o experienta extrem de importanta si si-a construit in mod realist si pragmatic strategia pentru a reveni la putere.

In anul 2000, PDSR impreuna cu PSDR si PUR, partid de orientare social-liberala, au constituit Polul Democratiei Sociale din Romania (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a castigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit careia, dupa alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele doua partide social democrate. Astfel, in iunie 2001 pe scena politica are loc o importanta clarificare a zonei de centru-stanga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor doua partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat vointa politica a noii formatiuni de a reprezenta social-democratia moderna, dinamica, racordata la problemele si prioritatile actualitatii. Preocuparea pentru conexarea doctrinara a PSD la noile realitati a determinat aparitia in 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrata moderna privind viitorul Romaniei”, material care propune principalele directii de actiune ale perioadei post- tranzitie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, presedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat ca se consacra astfel refacerea unitatii social-democrate pe baze ideologice clare si neconflictuale, precum si concilierea dintre traditia si modernitatea stangii democrate romanesti. Procesul de unificare si modernizare a stangii democrate romanesti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internationale – Internationala Socialista si Partidul Socialistilor Europeni. In iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline in cadrul Partidului Socialistilor Europeni. PSD a dezvoltat relatii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative in acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru romano – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare si parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, avand o agenda consistenta de intalniri bilaterale cu conducerile principalelor formatiuni ale Internationalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importanta pentru afirmarea si consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democratiei in Romania. Pe de alta parte insa, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernarii, PSD a intrat in opozitie in urma alegerilor din noiembrie 2004.

La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnata noua conducere a partidului, iar noul presedinte, Mircea Geoana a afirmat dorinta PSD de a-si consolida baza doctrinara si de a face o opozitie constructiva in perioada urmatoare. A urmat o perioada de repozitionari politice si structurale, orientate spre modernizare si o mai buna integrare in familia socialista europeana. O serie de lideri contestati, unii dintre ei anchetati de justitie, au parasit partidul sau au fost indepartati din functiile detinute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat in functia de presedinte al PSD pe Mircea Geoana, si a adus la conducerea partidului o echipa tanara si dinamica, marcand sfarsitul perioadei de ccriza a partidului. Programul prezentat de catre echipa presedintelui Mircea Geoana, „Romania Sociala”, incearca sa ofere o viziune noua, progresista si europeana, social-democratiei romane, si a alternativa guvernarea de dreapta.

PROGRAM POLITIC
PROGRAMUL POLITIC

Programul Partidului Social-Democrat concepe realist si pragmatic modernizarea si dezvoltarea Romaniei, in stransa legatura cu nevoile stringente ale societatii si cu dezideratul integrarii in marea familie a democratiilor europene dezvoltate.
De aceea, principiile actiunii noastre politice sunt circumscrise vointei de a actiona pentru: – Relansarea economiei, bazata pe o crestrere economica sustinuta, generatoare de prosperitate si de locuri de munca, singura in masura sa combata in mod real saracia si somajul; – Reformarea economiei, eliminarea dezechilibrelor cronice si a celorlalte elemente care ne-au apropiat, in ultimii ani, nu de standardele europene ci de conditiile specifice subdezvoltarii; – Impulsionarea procesului de privatizare si restructurare ca parte a construirii unui nou mecanism de dezvoltare economica si sociala si a unei economii de piata functionale; – O politica sociala moderna, flexibila si eficienta, care sa stimuleze interesul pentru munca si care sa ofere o protectie corecta categoriilor defavorizate; – Consolidarea statului de drept, perfectionarea sistemului institutional, combaterea coruptiei si a criminalitatii, diversificarea modalitatilor de participare a cetatenilor la viata publica; – Reformarea serviciului public (in principal prin descentralizarea acestora) astfel incat institutiile sa fie realmente in slujba cetateanului; – Sustinerea reformelor necesare integrarii Romaniei in structurile europene si euro-atlantice, in conformitate cu interesul nostru national; – Accederea in Internationala Socialista si in structurile acestui forum politic, fapt care va contribui la o mai buna receptare si la formarea unei imagini externe corecte in legatura cu programul partidului si cu strategia de guvernare pentru perioada 2001-2004; – Respingerea extremismului politic, etnic sau religios. Justitia sociala poate fi implinita doar intr-o societate deschisa si toleranta, in care libertatea de expresie a diferitelor culturi, credinte si orientari este respectata, in care prejudecatile si discriminarile sunt eliminate. Conceptul nostru de cetatenie este inclusiv, garantand reprezentarea corecta a intereselor tuturor categoriilor de cetateni care traiesc si muncesc in Romania. Ca partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat isi propune sa actioneze avand in vedere: o guvernare eficienta, integrarea europeana si euro-atlantica, coeziunea sociala si statul activ. Este sarcina social democratiei romanesti, reunita in PSD, sa puna bazele unei politici pentru dezvoltare, sa revitalizeze economia, sa incurajeze sectorul privat, intr-un cuvant, sa adopte acel complex de masuri care sa duca la prosperitate. Societatea romaneasca are nevoie de o guvernare al carui principal atribut sa fie responsabilitatea, o guvernare capabila de a repune in functiune autoritatea institutiilor, independenta de orice interese factionale si dependenta doar de asteptarile cetatenilor. Solutiile nu pot fi decat cele situate in sfera statului de drept si a regimului democratic: accelerarea reformelor sociale, politice si economice, restabilirea increderii cetatenilor in autoritatile institutionale, accelerarea privatizarii, reforjarea coeziunii sociale, masuri ferme pentru limitarea birocratiei si anomaliilor structurale care impiedica functionarea normala a organismului economic, masuri de combatere a saraciei.

BIROUL PERMANENT
MIRCEA GEOANà Presedinte
ION ILIESCU  Presedinte de onoare, Lider Grup Senat
TITUS CORLÃTEAN  Secretar General
MARIAN SARBU  Vicepresedinte
CRISTIAN DIACONESCU  Vicepresedinte
LIVIU DRAGNEA  Vicepresedinte
VICTOR PONTA  Vicepresedinte
ECATERINA ANDRONESCU  Vicepresedinte
VASILE DANCU  Vicepresedinte
GHEORGHE NECHITA  Vicepresedinte
DAN NICA  Vicepresedinte
ION STAN Vicepresedinte
ION TOMA Vicepresedinte
ILIE SARBU  Vicepresedinte
IOAN RUS  Vicepresedinte
CONSTANTIN NITA  Vicepresedinte
RODICA NASSAR  Vicepresedinte

La lucrarile BPN mai participa:
NICOLAE VACAROIU  Presedinte Senat
ADRIAN NASTASE  Presedinte Consiliul National PSD
VIOREL HREBENCIUC  Lider grup C.Dep.
ROVANA PLUMB  Presedinte OF
NICOLAE BÃNICIOIU  Presedinte TSD
ARISTIDE ROIBU  Trezorier
ADRIAN SEVERIN  Director ISD

Presedinte:  Gheorghe IONICESCU
Presedinti de onoare: Marcian BLEAHU, Florin BEJAN

Premize

Este incontestabil ca traim in plina criza ecologica. In jurul nostru sunt vizibile cu ochiul liber efectele nocive ale efectului de sera ce induce incalzirea globala, ale inundatiilor si desertificarii, ale poluarii aerului avand drept consecinta ploile acide, mareele negre,  molimele  determinate de poluarea apei, intoxicarea solului cu chimicale, despaduririle, acumularea deseurilor, diminuarea resurselor solului si subsolului, saracirea biodiversitatii si marirea discrepantei dintre posibilitatile de trai pe un glob terestru de dimensiuni si posibilitati finite pentru o populatie in crestere exponentiala. Toate acestea duc la amenintarea grava a deteriorarii echilibrului dintre natura si om.

In momentul de fata exista partide ecologiste in majoritatea tarilor avansate din lume, unele cu succese notabile parlamentare si guvernamentale. Si in Romania incepand din 1990 au existat mai multe partide ecologiste  avand parlamentari si ministri ai mediului, dar succesele intiale au fost intr-un continuu declin, in mod invers fata de cresterea necesitatii unei politici ecologiste eficiente.

Partidul Verde, numit astfel la unison cu partidele fratesti din alte tari (Die Grüunen  in Germania, Les Verts  in Franta sau The Greens in Marea Britanie)  are ca scop redesteptarea interesului pentru problematica ecologista oferind un program ce are la baza principiile ecologiei politice, grefate pe cele ale unei democratii moderne care incumba construirea statului de drept, pluripartidismul, respectarea dreptului omului si a avutului sau, libertatea de gandire si exprimare, sustinerea competentei in toate sectoarele socio-economice, intronarea dreptatii si promovarea tuturor initiativelor si actiunilor ce pot duce la o crestere a buanastarii populatiei. Trebuie subliniat ca programul prevede normele de conduita pentru totalitatea sectoarelor vietii (justitie, sanatate, invatamant, aparare, cultura, religie, etc.), prezente in programele tuturor partidelor politice, dar subordonate constrangerii actiunilor umane  de catre  comandamentele impuse de mediu pentru a stabili un raport durabil de armonie dintre actiunile umane si mediul natural.

I. In domeniul  mediului

1. Protectia aerului este in momentul de fata grija nr.1 a omenirii.
Deteriorarea aerului pe care il respiram va duce in mod inexorabil la schimbari climatice ireversibile, la secete, la desertificare, la schimbarea mediului de trai al populatiei globului. In Romania se simt deja multe dintre aceste efecte, iar seceta cu care a debutat anul 2007 este doar un palid inceput. Risam in curand sa ajungem sa abandonam culturile  traditionale de cerealele (graul, porumbul etc.) si sa trecem la un regim alimentar de tip tropical. De aceea este nevoie urgenta de masuri de protectie:

Crearea unui sistem de monitorizare al tuturor utilajelor si instatiilor poluatoare.
Obligativitatea de a respecta standardele de emisie a dioxidului de carbon si a tuturor gazelor cu efect de sera conform normelor stabilite de conferintele internationale (Kyoto, Montreal, Paris).
Lichidarea pana in 2015 a tuturor surselor de poluare care nu    s-au  conformat standardelor stabilite pentru tara noastra.
Stabilirea normelor de emisie a gazelor de esapament si elminarea din traficul rutier pana in 2009 a vehiculelor care depasesc aceste norme.
Instituirea obligativitatii legale ca retehnologizarea si dezvoltarea transportului in comun sa se bazeze pe utilizarea de tehnologii nepoluante.
Stimularea (inclusiv fiscala) a implementarii de tehnologii prietenoase cu mediul.

2. Protectia si gospodarirea  apei  este o necesitate urgenta avand in vedere penuria tot mai accentuata ce se va instala odata cu incalzirea globala. Sunt de  luat in considerare urmatoarele masuri :

Asigurarea pana in anul 2015 a tuturor comunelor cu alimentare centralizata de apa si canalizare.
Reducerea pierderilor in retelele urbane de alimentare cu apa, invechite si defecte pentru evitarea risipei accentuate existente astazi.
Crearea de instalatii de epurare a apei pana in 2009 la toate marile uzine poluatoare si pana in 2012 pentru toate orasele si localitatile cu peste  20.000 locuitori
Realizarea sistemelor separate de alimentare cu apa industriala si menajera in vederea conservarii celei din urma si reducerea preturilor rezultate din  potabilizarea apei industriale.
Economisirea apei prin plati diferentiate, cu costuri tot mai mari pentru consumatorii economici ce depasesc normele prevazute in autorizatiile de impact.
Alocarea resurselor din bugetul statului sau al comunitatilor locale pentru realizarea pana in anul 2012 a sistemelor de protectie impotriva inundatiilor prin indiguiri pe marile cursuri de apa  si corectarea torentilor.

3. Protectia si gospodarirea solului  trebuie sa fie o prioritate pentru ca produsele agricole romanesti sa poata deveni competitive cu cele realizate in tarile UE. In acest scop sunt de luat in seama :

Stabilirea unor standarde privind utilizarea rationala a solului  pentru a se evita deteriorarea lui prin supraexploatare, monoculturi, suprapasunare.
Stabilirea unor standarde de incarcare cu ingrasaminte, pesticide, fungicide etc.
Incurajarea prin credite avantajoase sau parghii fiscale a refacerii perdelelor forestiere pe terenurile agricole intinse in vederea combaterii eroziunii solului.
Refacerea urgenta a sistemelor de irigatii existente dar distruse si crearea altora noi.
Stabilirea pana in anul 2010 a unor program de imbunatatiri funciare prin  utilizarea cu precadere a mainii de lucru disponibilizata din industrie si cu fonduri din programe internationale.
Dotarea pana in anul 2012 a tuturor oraselor tarii cu sisteme de colectare selectiva a deseurilor in vederea reciclarii lor si cu sisteme de depozitare  in gropi ecologice sau incinerare in instalatii prevazute cu sisteme de protectie impotriva eliberarii de noxe.

4. Protectia naturii  este considerata o prioritate pe plan mondial deoarece toate resursele alimentare sunt de origina organica, vegetala si animala, conservarea biodiversitatii fiind indispensabila supravietuirii tuturor formelor de viata. Totodata este necesara conservarea materiei inanimate, de la mineral la peisaje, pentru a documenta istoria Pamantului, pentru stabilirea prognozelor de accidente naturale si pentru a oferi oamenilor locuri de odihna, reflectie si instruire. In acest scop sunt preconizate urmatoarele actiuni:

Largirea retelei de arii protejate pentru a acoperi minimum 8% din suprafata  tarii si alinierea astfel la procentul din tarile UE.
Realizarea retelelor Natura 2000 (Reteaua Ecologice Pan-Europene -PEEN),  Emerald (Reteaua de arii de interes special de conservare pentru Europa -ASCI) si a Listelor rosii de specii periclitate, conform cerintelor  UE.
Crearea unui organism specializat de sine statator pentru managementul ariilor protejate si a obiectivelor declarate monumnte ale naturii
In cadrul Programului Dunarea Verde realizarea unui proiect de reabilitare a luncii Dunarii (refacerea vechii structurii morfologice de lacuri, balti, grinduri etc.) in vedera refacerii fondului piscicol.
Protejarea spatiului verde intravilan, prin introducerea unui procent minim intravilan care sa aiba aceasta destinatie

5. In domeniul agriculturii sunt de luat  masuri urgente pentru a readuce Romaniei apelativul de „granarul Europei”, pierdut din cauza politicii devas- tatoare a regimului comunist si a celei, nu mai putin nefaste a politicii post-revolutionare. Calitatile naturale (sol, clima) si vocatia taranului roman de bun agricultor trebuie puse in valoare prin urmatoarele masuri:
Stabilirea si readucerea pe fagasul legal al dreptului de proprietate asupra terenului  si eliminarea tuturor litigiilor si abuzurilor efectuate de organele locale.
Agricultura romaneasca nu mai trebuie sa fie una preponderent de subzistenta, motiv pentru care propunem:
    Incurajarea asocierii liber consimtite a producatorilor agricoli in unitati mai mari, cu delimitarea precisa a aportului fiecarui participant.
    Incurajarea fermelor familiare prin acordarea de credite preferntiale.
    Acordarea de credite avantajoase pentru pentru achizitionarea utilajelor si  produselor necesare productiei agricole (seminte, imgrasaminte, pesticide),  cu precadere asociatiilor familiare sau liber consimtite.
Desfiintarea monopolului de stat sau a unor agentii in ce priveste  achizitionarea, stocarea si comercializarea (intern si export) si incurajarea concurentei.
Pentru incurajarea exportului se vor realiza produse ecologice cu eco-labele aprobate si verificate cu multa exigenta de catre factorii de  control.
Reabilitarea si extinderea retelei de irigatii ce va fi data in supravegherea organelor judetene si locale ce vor raspunde penal pentru deteriorarea si nefunctionalitatea lor.

6. In domeniul silviculturii sunt necesare masuri urgente pentru a preintampina deteriorarea si scaderea fondului silvic cu repercursiuni grave in ce priveste schimbarea climei si declansarea accidentelor morfologice (alunecari de teren, prabusiri de stanci), crearea de viroage si torenti. Sunt de luat urmatoarele masuri :

Punerea in posesie pana in anul 2008 a tuturor vechilor proprietari conform  legilor in vigoare dupa ce au fost semnat un contract cu autoritatea de stat  privind respectarea normelor de exploatare in regim silvic, cu forte proprii sau cu autoritatea de stat a parcelelor dorite, fara ca aceasta sa afecteze integritatea durabila a padurii.
Proprietarii a peste 5.000 ha de padure sunt obligati sa-si faca propria retea de ocoluri silvice si a unui corp de paza si management, sau sa realizeze aceasta prin contract cu autoritatea de stat.
Intarirea organelor de paza (silvice si de ordine publica) echipate corespunzator pentru ca acestea sa poata preveni in mod eficient taierile ilegale.
Va fi permisa trecerea suprafetelor in proprietate publica de stat  numai in cazuri exceptionale pentru interes public (sosele, cai ferate, interes de aparare, turistic in statiuni de interes  national)
Interzicerea exportului de busteni si contingentarea cherestelei prin norme  aprobate de guvern.
Acordarea de avantaje fiscale unitatilor care utilizeaza masa lemnoasa pentru  valorificarea in produse superioare, cu valoarea adaugata cat mai mare.
Se vor acorda avantaje celor ce realizeaza lucrari de impadurire pentru a se ajunge la acoperirea de 35% din suprafata tarii, in conditiile in care la ora actuala mai putin de 27% din Romania este impadurita.
Se va incuraja valorificarea produselor secundare ale padurii la export, ele putand aduce importante beneficii valutare tarii.

7. In domeniul managementului de mediu este esential un program care sa concilieze interesele socio-economice ale populatiei cu cele de protectie a mediului, cu supravegherea si aplicarea stricta a normelor stabilite prin deciziile forurilor conducatoare. In acest sens se preconizeaza :

Internalizarea costurilor marginale sociale (respectiv de mediu), obligatie ce incumba calitatii de stat mebru al UE
Aplicarea stricta a celor doua principii economice:
    Poluatorul plateste: suportarea cheltuielilor rezultate din poluari de catre responsabilul de poluare
    Beneficiarul plateste: suportarea suprautilizarii unor resurse peste necesar si prevederile din proiectele tehnice aprobate.
In vederea asigurarii unei respectari depline a legilor si normelor de ocrotire a mediului va fi realizata privatizarea totala a agentilor de productie si servicii pana in anul 2010
Subventionarea in proportie de 30% a costurilor de realizare a proiectelor de constructii de locuinte care utilizeaza pentru incalzire mijloace tehnologice ce protejeaza mediul inconjurator.
Elaborarea pana in anul 2010 a unui sistem legislativ privind cointeresarea agentilor economici in productii si servicii prietenoase mediului prin stimulente fiscale si financiare:
    introducerea de ecotaxe crescande proportional cu utilizarea factorilor de mediu, de utilizare a energiei neregenerabile sau a resurselor minerale neregenerabile si rare, stimularea, prin reduceri de taxe, impozite etc. pentru economiile realizate.
    introducerea de redevente de utilizare (taxe pentru consum).
    introducerea de taxe de consignatie pentru deseuri si eliminarea lor.
    introducere permiselor negociabile pentru stabilizarea emisiilor poluante la cantitati fixe pentru unitati teritoriale stabilite.
    avantaje de creditare de banci, cu garantia statului, pentru producatorii de aparatura si instalatii de protectia a mediului (aparatura de masurare, de stabilizare a poluarii si de depoluare) si pentru actiuni benefice mediului (reecologizare, impaduriri etc.)
    introducerea redeventelor ecologice, cu reducerea fiscalitatii odata cu diminuarea poluarii de catre agentii producatori sub standarde.

8. Domeniul energiei  este unul din cele mai sensibile deoarece energia sta la baza productiei industriale, a celei agricole, in buna masura a serviciilor si a bunastarii populatiei. Politica energetica trebuie sa tina seama de trei componente : asigurarea bazei materiale, poluarea determinata de producere, cea de utilizare a ei precum si a pretului ei. Sunt de luat in discutie metodele de producere. Combustibilii fosili (carbunii, petrolul, gazele naturale) sunt poluanti, iar rezervele (la nivel national si global) sunt limitate.

Producatori de energie prin ardere vor  trebui limitati si cu vremea eliminati din cauza pericolului major pentru mediu si ca modalitate de a asigura independenta energetica a tarii
Hidrocentralele acopera astazi 30% din consumul intern, dar posibilitatile de a se construi noi lacuri de receptie sunt limitate. In schimb se va pune accentul pe microbaraje pe raurile mici ce vor contribui la alimentarea cu  electricitate a localitatilor mici si de medie dimensiune.
Se pune mare speranta pe sursele alternative de energie. Pentru utilizarea lor in Romania sunt necesare studii detaliate, dar de pe acum se poate spune ca  energia eoliana este o solutie doar in regiunile cu vanturi permanente  (de exemplu Dobrogea de Nord)
Vor fi sprijinite in continuare cercetarile pentru  determinarea  surselor de energie geotermala, mai ales in vestul si sudul tarii si vor fi intensificate cercetarile pentru obtinerea de energie solara.
De asemenea se va demara un program de cercetare pentru bioenegie.

Concluzie: Cele trei mari probleme cu care se va infrunta populatia tarii in secolul XXI sunt: schimbarea climatica, penuria de apa si crestera nevoii de energie. Ele pot duce la catastrofe ecologice  pentru preintampinarea carora sunt necesare interventii imediate si ferme.

II. Problemele economice

Probleme de natura economica afecteaza cel mai mult viata societatii, de la problematica de stat, la cea a cetateanului. Ele sunt tratate in toate programele politice doar prin prisma bilantului dintre venit si consum.

In programul unui partid ecologist acest bilant trebuie considerat si din perspectiva modului in care intreaga activitate se reflecta in raportul dintre societate si mediul ambiant, daca il mentine la parametrii actuali sau il deterioreaza. Din aceasta cauza se vor face referinte doar sumare la problemele binecunoscute ca de ex. intarirea economiei de piata, marirea salariilor si pensiilor, problemele de habitat etc.,punandu-se accentul pe cele care incumba implicatii privind raportul om-mediu.

Este necesara privatizarea tuturor unitatilor productive, de servicii, comerciale si financiare si excluderea statului din toate activitatile de acest fel deoarece numai in acest fel se poate dezvolta o adevarata economie de piata.
Se va privatiza intreaga industrie, chiar cea strategica, reminiscenta  a secretomaniei comuniste, pe baza de licitatii deschise si se vor prevedea clauze stricte de respectare a normelor de protectie a mediului.
Se va finaliza restituirea terenurilor agricole si a padurilor, exploatarea lor de catre unitati de stat fiind anacronica, spoliatoare si puternic poluatoare. Numai o agricultura particulara,  realizata in sisteme de ferme ecologice poate oferi produse ecologice de calitate. Aceasta poate fi sprijinita prin dezvoltarea de programe de informare si constientizare a consumatorilor cu privire la rolul benefic al consumului de alimente organice, cu implicarea patronatelor si a altor asociatii din domeniul agricol
Dezvoltarea turismului ecologic si a celui balneoclimateric, indelung neglijat.
Se vor acorda facilitati fiscale producatorilor de utilaje necesare activitatilor ecologice si a produselor prietenoase ecologic si pentru activitatile favorabile imbunatatirii calitatii mediului (de ex. impaduriri, lucrari de imbunatatiri funciare, actiuni in ariile rezervate).
Pentru stabilirea costului real al unui produs sau serviciu vor trebui incluse in pret si costurile pentru protectia mediului.

III. Problemele sociale

Problematica sociala este un element de baza al ecologiei politice. Aceasta militeaza pentru o dezvoltare acceptabila moral, compatibila cu echilibrul ecologic, adica dintre om, societate si mediu, pentru generatia actuala si cele viitoare, ceea ce se numeste dezvoltare durabila, doctrina nascuta in cadrul ecologismului, acceptata  unanim dar imposibil de pus in practica fara cunoasterea pricipiilor ecologiei  politice. Intre acestea  sunt :

Schimbarea fundamentala a mentalitatilor, a sistemului de valori si regandirea civilizatiei actuale supra industrializate, ce duce la irosirea  resurselor Terrei.
Este necesara promovarea unei noi constiinte civice care imbina respectul naturii cu necesitatile dezvoltarii societatii umane. Ea trebuie sa se bazeze pe convivialism, solidaritate umana si responsabilitate pentru a da posibilitate generatiilor viitoare de a-si asigura propriile nevoi.
Partidul Verde sustine primatul valorilor prin dezvoltarea personalitatii umane, militand pentru egalitatea tuturor membrilor societatii, fara diferenta de rasa, religie, limba, mentalitate, apartenenta politica si sex.
In ce priveste invatamantul se preconizeaza respectarea actualului sistem cu doisprezece clase:
    se vor introduce  incepand din clasa a 3-a lectii de   ecologism, care sa se axeze pe dezvoltarea unui comportament civic in respect fata de mediu si semeni. Prin introducerea in invatamant a unei educatii ecologice marcata de etica, estetica, logica si drept, sa asigure – pentru tineret si pentru intreaga societate – cadrul de reasezare in cunostiinte a valorilor perene ale umanitatii.
    15% din locuri ( stat si particular ) vor fi subventionate, nivelul burselor fiind egal cu cel al salariilor preparatorilor
    Organizarea unei „olimpiade” de ecologie deschisa tuturor elevilor (clasele I- XII) cu participarea diverselor organizatii non-guvernamentale de profil
Sportul amator se va bucura de sprijinul tuturor institutiilor statului.
Protectia sociala este un punct important din program dar cu o urmarire riguroasa a beneficiarilor pentru a nu se face abuzuri. Sunt vizate persoanele in varsta fara venituri, persoanele handicapate sau in imposibilitate de munca.
Suntem pentru o reforma sociala care sa cuprinda un salariu minim garantat de 350 Euro/luna si o pensie minima de 200 Euro/luna; un nou sistem de asigurari;

IV.Pozitionarea politica

Pozitionarea Politica a Partidului Verde decurge din doctrina ecologista particularizata pentru  Romania. Tinand seama de faptul ca suntem inca in tranzitie, cu o economie imperfect consolidata, cu reminiscente ale unei economii centralizate, trebuie adoptata o politica de eliminare a tuturor sechelelor derivate din dominanta statului in economie, viata sociala, cultura etc. Cunoscandu-se toate disfunctiile induse de regimul trecut, Partidul Verde preconizeaza urmatoarea conduita:

Proprietatea este sacra, iar privatizarea este indispensabila evolutiei societatii. Ea are si o puternica conotatie ecologica deoarece in ciuda legilor existente de aparare a factorilor de mediu, ele nu erau respectate deoarece incumbau cheltuieli neacceptate de regim. In domeniul agriculturii proprietatea colectiva sau de stat, prin lupta pentru productii mari a dus la vlaguirea solului prin supraexploatare, intoxicarea lui cu fertilizante si fungicide, la poluarea apelor freatice si la obtinerea de produse neviabile ecologic, in timp ce un proprietar personalizat are interesul maxim pentru protejarea avutului sau.
Una din aspiratiile principale ale ecologismului este respectarea libertatii, a demnitatii, a onoarei si a integritatii fiecarui cetatean, puterea de a garanta celorlalti dreptul de a avea pareri proprii.
Mediul nu este o materie negociabila, el trebuie aparat chiar cu sacrificarea intereselor indivizilor. Se pot naste astfel dispute care trebuie aplanate cu discernamant pe baza unei atente analize care sa nu impinga dincolo de necesitatile reale ale societatii (terorism ecologic) dar nici sa  nu sacrifice mediul prin impunerea unor interese locale, private, egoiste.
Suntem pentru un stat de drept, in care separatia puterilor urmeaza sa fie strict respectata si unde armata si politia vor fi complet apolitice.
Partidul Verde militeaza pentru inlaturarea din viata publica, pentru o anumita perioada de timp, a oamenilor compromisi prin activitatea lor din timpurile regimurilor totalitare, in cadrul unei politici de adevarata reconciliere;
Dorim instaurarea unui climat propice dezbaterilor sincere, constructive, rationale pentru dezvoltarea democratiei si libertatii, pentru eliminarea din societate a minciunii, a cinismului, a imposturii si a demagogiei
In ce priveste formula de conducere a statului, Partidul Verde se declara pentru un Parlament ales cu vot uninominal, cu un prag de 3% pentru accederea in Parlament, cu un numar mai redus  de parlamentari.

In concluzie : Partidul Verde se declara a fi de centru, un partid care promoveaza respectul strict al separatiei puterilor in stat, care este unic si indivizibil, cu limba unica de stat, cea romana. In ceea ce priveste justitia, politica financiara, sindicala, invatamantul, sanatatea, apararea si politica externa, Partidul Verde sustine principiile existente in Constitutie si militeaza pentru aplicarea imediata si in integralitatea lor.

STRUCTURA &Contact:
Radna, nr. 47,Bucuresti,Sector 6,Romania
Telefon fix:     +40 31 4168460
Fax:     +40 31 8166198

Presedinte: Gheorghe IONICESCU -gheorghe.ionicescu@verzii.ro
Presedinte Executiv – Daniel PAVEL -daniel.pavel@verzii.ro
Prim Vicepresedinte -Silviu POPA   – silviu.popa@verzii.ro
Secretar General – Silviu DUMITRU   – silviu.dumitru@verzii.ro
Presedinte Organizatie Bucuresti -Mihai CACIULA     –  mihai.caciula@verzii.ro

Presedinte: Marko Bela

In urma caderii dictaturii comuniste, la data de 25 decembrie 1989 s-a infiintat Uniunea Democrata Maghiara din Romania (U.D.M.R.) care s-a angajat in apararea si reprezentarea intereselor comunitatii maghiare din Romania. In prezent, conform principiului pluralismului intern, U.D.M.R. are in componenta organizatii teritoriale, platforme, respectiv membrii asociati. Membrii asociati sunt grupari sociale, stiintifice, culturale sau profesionale.

Uniunea functioneaza pe baza principiului autoadministrarii interne, separand forurile decizionale, executive si de control. Organul decizional suprem al Uniunii este Congresul. Intre doua congrese, organele de conducere ale Uniunii sunt, sedinta comuna al Consiliul Reprezentantilor si al Consiliul de Coordonare, respectiv Consiliul Operativ al Uniunii. Pe langa activitatea decizionala in probleme politice, Consiliul Reprezentantilor adopta decizii privind functionarea Uniunii. Consiliul de Coordonare este forul decizional care reprezinta interesele bisericilor istorice maghiare si organizatiilor societatii civile, infaptuind astfel pluralismul de valori si de interese al sferei civile maghiare din Romania.
Reprezentarea suprema si coordonarea politica a U.D.M.R. sunt asigurate de Presedintele Uniunii.
Prezidiul Executiv este organul executiv care duce la indeplinire deciziile Congresului si ale Consiliul Reprezentantilor, avand, totodata, competenta de a lua decizii in conformitate cu acestea. Liderul acestui organ este Presedintele executiv, care reprezinta Uniunea conform atributiilor prevazute in statut. Departamentele Prezidiului Executiv sunt conduse de vicepresedintii executivi, care raspund de diferite domenii de activitate cum ar fi organizatii teritoriale, administratia publica locala, educatie si tineret, cultura si culte, economie.
Consiliul National al Primarilor si Consilierilor U.D.M.R. este organul suprem reprezentativ, de coordonare si consultativ al primarilor, viceprimarilor si consilierilor locali, alesi pe listele Uniunii.

Ca urmare a rezultatelor obtinute la alegerile din 1990, 1992, 1996, respectiv 2000 U.D.M.R. a devenit un factor important al vietii politice din Romania. Prin prezenta in Parlamentul Romaniei (12 senatori, 27 deputati) U.D.M.R. si-a asumat un rol important in fortificarea sistemului institutional democratic al Romaniei si in realizarea reformelor generale in toate domeniile vietii politice, economice si sociale. Totodata, una dintre sarcinile majore este, in continuare, afirmarea respectului fata de drepturile si libertatile fundamentale ale comunitatii maghiare din Romania in cadrul ordinii constitutionale.
La alegerile din 2000, U.D.M.R. a obtinut locul al cincilea atat la alegerile prezidentiale (6,22%), cat si la cele parlamentare (6,9% in Senat, 6,8% in Camera Deputatilor). Aceste rezultate arata ca U.D.M.R. a ramas o organizatie legitima de aparare si reprezentare a intereselor comunitatii maghiare din Romania. Succesul U.D.M.R. a fost reflectat si de rezultatele alegerilor locale din 2000, cand, pe listele U.D.M.R. au fost alesi 148 primari, 135 consilieri judeteni si 2451 consilieri locali.

U.D.M.R. este membru al Uniunii Democrate Europene (EDU), al Uniunii Federale a Comunitatilor Etnice Europene (FUEV), al Organizatiei Natiunilor si Popoarelor Nereprezentate (UNPO) si membru asociat al Partidul Popular European (EPP).

PROGRAM

Apararea intereselor minoritatilor in Uniunea Europeana, autonomie in Transilvania!

Unitate in diversitate! Acest principiu al Uniunii Europene se bazeaza pe diversitatea lingvistica, culturala, si religioasa a statelor membre. Apararea acestora, in schimb, nu este nici pana in prezent reglementata de un cadru legislativ (la nivel) comunitar, care sa fie introdus la randul sau in sistemul juridic al statelor membre. UDMR incurajeaza ca drepturile minoritatilor sa reprezinte si la nivel european obiectul unor demersuri de fond pe termen lung. In stransa legatura cu toate aceastea, pe plan national, UDMR aspira pentru crearea cadrului legislativ al autonomiei culturale si teritoriale, respectiv infiintarea sistemului institutional necesar exercitarii dreptului la autodeterminare. Consideram oportuna elaborarea si prezentarea in fata Parlamentului Romaniei a unui proiect de lege, care sa asigure un statut special acelor unitati administrative – indeosebi Tinutului Secuiesc – unde comunitatile nationale maghiare se afla in majoritate. Sprijinim procesul de descentralizare, respectiv asocierea administratiilor publice locale, pentru a face fata mai bine provocarilor dezvoltarii europene. Consideram necesara crearea unor regiuni administrative functionale, ca fiind de o importanta-cheie in procesul de integrare al tarii.

Presedinte: Marko Bela

Uniunea Populara Social Crestina a intrat, oficial, din 21 decembrie 2006 pe scena politica romaneasca, in urma procesului legal de inregistrare care a durat aproximativ doua luni de zile. In cadrul primei conferinte de presa, Ioan Talpes a aratat ca formatiunea pe care o conduce se va implica in dezbaterile politice privind viitorul Romaniei, va participa la alegerile pentru Parlamentul European si va sustine ideile promovate de membrii grupurilor crestin-democrate din organismele europene. De asemenea, incepand cu ianuarie 2007, UPSC a demarat procedurile legale pentru a adera la Partidul Popular European.

Din punct de vedere politic, UPSC s-a apropiat de polul popular creat informal prin asocierea PD cu PLD. Desi nu s-a pus inca problema participarii la alegeri pe liste comune, Ioan Talpes a vorbit despre semnarea unui pact electoral intre cele trei partide, prin care acestea sa se sustina unele pe altele in alegeri. Rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European va stabili concret directia in care se va indrepta UPSC.
Presedinte Coordonator: Petre Roman
Este vorba despre o alianta politica intre partidul fostului premier, Forta Democrata, si asociatiile de pensionari.

„Baronul de Gorj” nu se preda: Tribunalul il lasa sa candideze!

Biroul Electoral Judetean (BEJ) Gorj a atacat cu recurs la Curtea de Apel Craiova decizia Tribunalului Gorj prin care s-a admis contestatia lui Nicolae Mischie (foto) cu privire la decizia BEJ prin care i se respingea candidatura pentru parlamentare, a anuntat, luni, vicepresedintele BEJ, Cristina Celea, informeaza Agerpres. Recursul trebuie sa se judece intr-un timp scurt avand in vedere ca miercuri este ultima zi in care se cer definitivate listele cu candidati pentru alegerile generale.Tribunalul Gorj a admis, luni, contestatia lui Nicolae Mischie, modificand decizia BEJ si dispunand inregistrarea candidaturii acestuia pentru alegerile parlamentare depusa pe listele Partidului Socialist Roman.Nicolae Mischie considera ca admiterea contestatiei sale „este inca o dovada ca in Gorj mai avem si magistrati destepti”, iar faptul ca cei de la BEJ nu s-au lasat mai prejos si au declarat recurs este calificat de el drept „un fapt rusinos”.

Sursa principala

Bugetul pe 2009, in agenda de marti a Guvernului

Proiectul legii Bugetului de stat pe anul 2009 se afla pe agenda sedintei de Guvern de marti, anunta Executivul printr-un comunicat remis luni.De asemenea, Guvernul ar putea discuta un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii cetateniei romane nr. 21/1991, precum si un proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii. Totodata, pe agenda se mai afla proiectul de hotarare privind suplimentarea numarului de autorizatii de munca noi ce pot fi eliberate strainilor in anul 2008, proiectul de hotarare privind reglementarea furnizarii si transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din Romania, proiectul de hotarare pentru aprobarea activitatilor pentru care se acorda sprijin financiar producatorilor agricoli din sectorul vegetal, in anul 2008, a cuantumului sprijinului si a sumei alocate fiecarei activitati si pentru modificarea unui act normativ.

Sursa principala

Sarbu si Campeanu, in turul al doilea al alegerilor pentru sefia Senatului

Un al doilea tur de scrutin va avea loc pentru alegerea presedintelui Senatului, dupa ce, in urma exprimarii optiunilor senatorilor, niciunul dintre candidati nu a intrunit sustinerea majoritatii membrilor Camerei superioare a Parlamentului.Astfel, vor concura pentru sefia Senatului, din nou, social-democratul Ilie Sarbu (care a intrunit 43 de optiuni) si liberalul Radu Campeanu (29).In urma primului tur de scrutin, senatorul UDMR Gyorgy Frunda a intrunit zece voturi.

Sursa principala

Normele juridice pentru alegerile locale din 2008

Candidaturile

 

 

Numărul consilierilor pentru consiliile locale şi pentru consiliile judeţene este cel stabilit prin ordin al prefectului, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.215/2001

Propunerile de candidaţi pentru consilierii locali, consilierii judeţeni şi pentru primari se fac pe circumscripţii electorale şi se depun la birourile electorale de circumscripţie cel mai târziu cu 30 de zile înainte de data alegerilor

Propunerile de candidaţi se fac în scris, în 4 exemplare, de către partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale sau organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care participa la alegeri, sub semnatura conducerii organizatiilor judetene ale acestora, iar în cazul candidatilor independenti, pe baza listei sustinatorilor.

 

In cazul alianţelor electorale dintre partide politice, listele cu propuneri de candidaţi trebuie semnate şi de conducerile judeţene ale fiecărui partid din alianţă. Dacă alianţele electorale se constituie la nivel comunal, orăşenesc, municipal sau de sector al municipiului Bucureşti, listele se semnează de conducerea alianţei şi se contrasemnează de conducerea fiecărei organizaţii locale din coaliţie.

 

Listele de candidaţi trebuie să cuprindă numele, prenumele, locul şi data naşterii, domiciliul, conform actului de identitate, denumirea, seria şi numărul actului de identitate, ocupaţia, profesiunea şi apartenenţa politică a candidaţilor, iar în cazul alianţelor, şi partidul care i-a propus.

 

Listele de candidaţi trebuie să fie însoţite de declaraţiile de acceptare a candidaturii, scrise, semnate şi datate de candidaţi.

 

Declaraţia de acceptare a candidaturii cuprinde numele, prenumele, domiciliul, partidul politic sau alianţa care 1-a propus, profesiunea, ocupaţia şi apartenenţa politică a candidatului, consimţământul expres al acestuia de a candida pentru funcţia respectivă, precum şi precizarea că întruneşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida.

O persoană nu poate accepta candidatura decât pentru o singură circumscripţie electorală, cu excepţia cazului în care candidatura se depune atât pentru un consiliu local, cât şi pentru consiliul judeţean.

Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot propune câte o listă de candidaţi în fiecare circumscripţie electorală pentru consiliul local, pentru consiliul judeţean şi câte un candidat pentru funcţia de primar.

Candidaţii independenţi pentru funcţia de consilier trebuie să fie susţinuţi de minimum 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia respectivă, dar nu mai puţin de 50 în cazul comunelor, 100 în cazul localităţilor urbane de rangul II şi III şi de l .000 în cazul judeţelor, municipiului Bucureşti, sectoarelor municipiului Bucureşti şi localităţilor urbane de rangul I.

 

Pentru funcţia de primar, candidaţii independenţi trebuie să prezinte o listă de susţinători, care trebuie să cuprindă minimum 2% din numărul total al alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente din circumscripţia pentru care candidează, dar nu mai puţin de 200 în cazul comunelor, 300 în cazul oraşelor, 1.000 în cazul municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucureşti şi 5.000 în cazul municipiului Bucureşti.

 

Nu se admit liste de candidaţi independenţi pentru funcţia de consilier.

 

Secţiile de votare

 

Secţiile de votare se organizează după cum urmează:

a.       în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000 – 2.000 de locuitori;

b.       în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori..


Militarii în termen votează numai la secţiile de votare din localitatea de domiciliu, în limitele prevederilor regulamentelor militare.

La aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul judeţean şi pentru primar.

 

In municipiul Bucureşti, la aceeaşi secţie de votare, alegătorii votează pentru consiliul local al sectorului, pentru primarul sectorului, pentru Consiliul General al Municipiului Bucureşti, precum şi pentru primarul general al municipiului Bucureşti.

Delimitarea şi numerotarea secţiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziţie, care se aduce la cunoştinţa alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor

 

Listele electorale

 

Listele electorale permanente se întocmesc şi se actualizează de primar împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Listele electorale permanente cuprind pe toţi cetăţenii cu drept de vot care au domiciliul în localitatea pentru care se întocmeşte lista.

 

în termen de 10 zile de la stabilirea datei alegerilor, potrivit prevederilor art.9 alin.(l), primarul este obligat să pună la dispoziţia partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale, la cererea şi pe cheltuiala acestora, copii de pe listele electorale permanente, precum şi de pe listele electorale suplimentare.

 

Cetăţenii au dreptul să verifice înscrierile făcute în listele electorale permanente, întâmpinările împotriva omisiunilor, înscrierilor greşite sau oricăror erori din liste, se fac în scris şi se depun la primar.

 

Primarul este obligat să se pronunţe, în scris, în cel mult 3 zile de la înregistrarea întâmpinării.

 

împotriva soluţiei date de primar se poate face contestaţie în termen de 24 de ore de la comunicare. Contestaţia se soluţionează în termen de cel mult 3 zile de la înregistrare, de către judecătoria în a cărei rază teritorială se află localitatea. Hotărârea judecătorească este definitivă şi irevocabilă şi se comunică persoanei interesate şi primarului în termen de 24 de ore de la pronunţare.

 

Primarii, împreună cu serviciile de evidenţă informatizată a persoanei, execută copii de pe listele electorale permanente, care cuprind alegătorii din fiecare secţie de votare. Copiile de pe listele electorale permanente se înaintează de către primar, în două exemplare, birourilor electorale ale secţiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziţie alegătorilor pentru consultare, iar celalalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.

 

Orice neconcordanţă între lista electorală permanentă şi copia întocmită potrivit alin. (6) se soluţionează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală permanentă.

 

Orice modificare intervenită în lista electorală permanentă, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secţiei de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.

 

Copiile de pe listele electorale permanente se semnează de către primar, secretarul unităţii administrativ-teritoriale şi şeful serviciului de evidenţă informatizată a persoanei.(9) Copiile de pe listele electorale permanente se semneaza de catre primar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si seful serviciului de evidenta informatizata a persoanei.

 

 

 

Stabilirea rezultatelor votării

 

După încheierea votării, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare procedează la anularea buletinelor de vot neîntrebuinţate şi, după verificarea integrităţii sigiliilor, la deschiderea urnelor. Anularea buletinelor neîntrebuinţate se face prin înscrierea pe acestea a cuvântului „ANULAT” sau prin aplicarea unei ştampile conţinând acest cuvânt. Deschiderea urnelor se face numai în prezenţa membrilor biroului şi, după caz, a persoanelor care au dreptul să asiste la votare. La numărarea voturilor pot participa, ca delegaţi, reprezentanţii tuturor partidelor politice, alianţelor politice şi alianţelor electorale care au participat la alegeri şi nu au reprezentanţi în biroul electoral al secţiei de votare şi sunt mandataţi de către conducătorii organizaţiilor judeţene ale acestora.

 

Preşedintele citeşte cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidaţi care a fost votată sau, după caz, numele candidatului independent ori numele şi prenumele candidatului pentru funcţia de primar care a fost votat şi arată buletinul de vot celor prezenţi. Buletinele de vot deschise sunt aşezate pe partide politice, alianţe politice, alianţe electorale şi pe candidaţi independenţi şi sunt numărate şi legate separat.

 

Sunt nule buletinele care nu poartă ştampila de control a secţiei de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au aplicată ştampila cu menţiunea „votat” sau la care ştampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afara acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate. Votul este valabil în cazul în care ştampila a depăşit limitele unui patrulater dacă opţiunea alegătorului este, totuşi, evidentă.

 

Contravenţii şi infracţiuni

 

Constituie contravenţii următoarele fapte:

a.       înscrierea, cu bună ştiinţă, a unui alegător, în mai multe liste electorale; înscrierea în listele electorale a unor persoane fictive ori care nu au drept de vot, semnarea listei susţinătorilor cu încălcarea prevederilor art.45;

b.       încălcarea dispoziţiilor referitoare la afişarea listelor de candidaţi şi a candidaturilor independente sau la folosirea semnelor electorale;

c.        păstrarea registrelor cu listele electorale permanente în condiţii necorespunzătoare;

d.       neefectuarea, la termen, a comunicărilor prevăzute de lege şi neoperarea acestora în listele electorale permanente;

e.       efectuarea de operaţiuni în listele electorale permanente de către persoane neautorizate;

f.         necomunicarea către judecătorii a modificărilor operate în exemplarul listei electorale permanente existente la primărie;

g.       neluarea de către organizatori a măsurilor necesare desfăşurării normale a adunărilor electorale, precum şi distribuirea, inclusiv de către candidaţi, de băuturi alcoolice în timpul adunărilor sau, în ziua votării, în perimetrul secţiilor de votare, delimitat potrivit art.76 alin.(1);

h.       distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice alt mod a listelor electorale, a platformelor – program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală;

i.         afişarea mijloacelor de propagandă electorală în alte locuri decât cele permise potrivit prevederilor legale;

j.         acceptarea de către o persoană a înscrierii sale în mai multe liste de candidaţi pentru aceeaşi autoritate publică;

k.        neaducerea la cunoştinţa publică, de către membrii birourilor electorale de circumscripţie, a propunerilor de candidaturi;

l.         refuzul de a permite accesul în localul de vot al persoanelor prevăzute la art.76 alin. (5);

m.     refuzul de a se conforma dispoziţiilor preşedintelui biroului electoral al secţiei de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot şi în împrejurimi, potrivit dispoziţiilor art.76

n.       refuzul nejustificat de a înmâna buletinul de vot şi ştampila de votare alegătorului înscris în listă, care prezintă actul de identitate, precum şi înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu prezintă actul de identitate;

o.       încălcarea de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare a prevederilor art.85 şi întocmirea proceselor-verbale cu încălcarea dispoziţiilor art.86;

p.       părăsirea de către membrii biroului electoral a localului secţiei de votare înainte de stabilirea rezultatului alegerilor şi de semnarea procesului-verbal;

q.       continuarea propagandei electorale, după încheierea campaniei electorale potrivit dispoziţiilor art.57, precum şi sfatuirea, în ziua votării, a alegătorilor, la sediul secţiilor de votare sau în perimetrul prevăzut la art.76 alin.(1), să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianţe politice, alianţe electorale sau candidaţi independenţi;

r.         purtarea, pe durata votării, de către membrii biroului electoral al secţiei de votare sau de către persoanele acreditate, de ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală;

s.       absenţa nejustificată a preşedintelui, a locţiitorului acestuia sau a membrilor birourilor electorale, stabiliţi potrivit prevederilor prezentei legi, de la activitatea acestora;

t.         (ş) refuzul preşedintelui biroului electoral sau a locţiitorului acestuia de a elibera o copie certificată de pe procesul-verbal persoanelor îndreptăţite potrivit prevederilor prezentei legi;

u.       (t) nerespectarea de către primar a prevederilor art.16 alin. (2).

Contravenţiile prevăzute la art.99 lit h), i), 1) şi t) se sancţionează cu o amendă de la 3.000.000 la 5.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c), d), e) şi f) cu amendă de la 5.000.000 la 7.000.000 lei, cele de la lit. j), k), o), p), q), r), s) şi ş) cu amendă de la 7.000.000 la 10.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. a), b), g), m) şi n) cu amendă de la 11.000.000 la 15.000.000 lei.

 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art.99, respectiv art.100, se fac de:

a.       poliţişti pentru faptele prevăzute la lit. a), b), g), h), i), k), 1), m), n) şi q);

b.       primari şi împuterniciţii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. e) şi h);

c.        preşedintele biroului electoral de circumscripţie, pentru faptele prevăzute la lit. j), o), p) şi r);

d.       preşedintele biroului electoral, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către membrii biroului electoral, ori preşedintele biroului electoral ierarhic superior, în cazul săvârşirii contravenţiilor de către preşedinţii birourilor electorale ierarhic inferioare sau de către locţiitorii acestora, pentru faptele prevăzute la lit. s) şi ş);

e.       împuterniciţii preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente pentru faptele prevăzute la lit. a), b), c), d), e) şi f);

f.         prefecţi şi subprefecţi, pentru faptele prevăzute la lit t).

 

 

 

 

av.COLTUC MARIUS VICENTIU

 

 

 

Orban: „Nu ne temem nici de motiune si nici de atacuri din partea PD-L”

Liberalul Ludovic Orban (foto) a declarat, luni, la finalul intalnirii conducerii cu presedintele partidului, premierul Calin Popescu Tariceanu, ca liberalii nu se tem de motiuni de cenzura, anuntate inaintea campaniei electorale. „Amenintari cu motiuni de cenzura si plangeri penale am tot suportat in acesti patru ani, chiar mai abitir in ultimii doi ani. Nu ne temem nici de motiune de cenzura, nici de atacuri din partea unor partide aflate in campanie, precum PD-L”, a precizat Orban. De altfel, intrebat daca varianta demisiei Guvernului este una valabila, el a respins o astfel de solutie. „Stiti foarte bine care este pozitia mea, pozitia premierului, de ce sa ne dam demisia, pentru ca noi suntem rationali, suntem cei care suntem practic singura ancora a bunului simt si a normalitatii? N-avem niciun motiv sa ne dam demisia. Sa-si dea demisia Basescu care in ultima vreme instiga toate categoriile de sindicate sa solicite majorari salariale care nu au fundamentare economica. Sa-si dea demisia parlamentarii PSD, dintre care multi sunt profesori universitari si si-au majorat cu mana pe sus niste salarii care si-asa erau niste salarii mari. Nu avem de ce sa ne dam demisia”, a incheiat Orban.

Sursa principala

Conservatorii vor ca ministrii sa nu mai poata fi si parlamentari

Deputatul conservator Bogdan Ciuca (foto) a anuntat ca partidul sau intentioneaza sa promoveze, dupa alegeri, o propunere de modificare a Constitutiei care sa stabileasca un regim mai strict al incompatibilitatilor pentru Parlamentari. Ciuca a declarat, luni, ca partidul sau işi propune sa modifice Constitutia astfel incat un ministru sa nu mai poata fi concomitent şi parlamentar. „Noi nu credem in oamenii-orchestra: in cel care este un bun ministru, care este un bun membru intr-un Consiliu de Administratie şi un bun membru al unei comisii de privatizare. Timpul nu-i permite acest lucru”, a spus purtatorul de cuvant al PC. El a precizat ca un nou regim al incompatibilitatilor poate contribui la eliminarea unor situatii jenante, precum lipsa cvorumului datorata faptului ca o parte dintre Parlamentari se afla la Guvern. Ciuca a afirmat ca initiativa a fost provocata de situatia in care s-a aflat fostul ministru al Educatiei, Cristian Adomnitei care s-a opus creşterii salariilor profesorilor in calitate de ministru, dar a votat pentru majorare in calitate de parlamentar. „Acestea sunt nişte situatii ciudate, iar incompatibilitatea intre calitatea de ministru şi cea de parlamentar trebuie inscrisa in Constitutie. Ne intereseaza sa rezolvam problemele unui sistem gaunos”, a afirmat conservatorul.

Sursa principala

Crin Antonescu si-a depus candidatura pentru Senat

Vicepresedintele PNL, Crin Antonescu (foto), si-a depus, miercuri, candidatura pentru functia de senator in Colegiul Uninominal nr. 2 din Bucuresti, sectorul 1.
La manifestare au fost prezenti si Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, Andrei Chiliman, primarul sectorului 1, si Ludovic Orban, ministrul Transporturilor (ultimii doi colegi de partid ai lui Antonescu).
„Candidez pornind de la cateva ganduri: cred ca, in ciuda tuturor rezervelor care s-au exprimat in legea electorala modificata, exista toate premisele pentru ca odata cu aceste alegeri parlamentare sa facem un pas important catre o clasa politica, o prezenta parlamentara si o institutie parlamentara de alta calitate, de o calitate mult mai buna. Votul uninominal, cu limitele lui, dar si cu faptul esential ca cetatenii vor alege persoane, este un prilej sa scapam si de cei corupti si de cei incompetenti si de intriganti, de expirati si de impostori. E un prilej sa dam de aceasta data o putere si un prestigiu suplimentar celor alesi si sper in reformarea clasei politice”, a declarat Crin Antonescu.
In opinia candidatului PNL nu se poate sa-ti servesti comunitatea, „de data aceasta foarte exact circumscrisa in raport cu alesul”, decat intr-o formula de colaborare fara fisura cu ceea ce inseamna administratie locala.

Sursa principala

Chelbea, generalul fără trupe, a trecut în rezervă

Cum anticipam în minunata noastră rubricuţă, la PSD s-a lăsat cu victime după stabilirea candidaţilor la un fotoliu-pat în parlament. Generalul fără trupe Aurică Chelbea, scuzaţi expresia, a trecut în rezervă supărat că partidul l-a ignorat complet la împărţirea ciolanelor.

Omul, vedetă din top 300 (300 de euro am vrut să zicem) a fost pur şi simplu scos din cărţi de un oarecare Dan Mircea Popescu, cică fost ministru, paraşutat de Geoană direct în capul Ialomiţenilor din colegiul Căzăneşti. Iar nea Aurică, băiat cu o bună popularitate în rândul băştinaşilor, a fost pus pe lista de aşteptare a partidului. Cică i s-ar fi rezervat un loc în celula de conducere a judeţului în cazul în care băieţii lui Ilici vor obţine calificarea la guvernare.

Dar nenea Chelbea, băiat cu ambâţ, nu a fost mulţumit de ofertă. El a perceput şutul primit direct în turul pantalonilor drept o trădare a Profesorului, pe care l-a susţinut, ce-i drept contra cost, la alegerile interne din partid. Iar Profesorul, se spune, i-ar fi garantat accesul pe listă la parlamentare.

Multe Urări şi Iubire Eternă a primit şi nea Gică Savu, baronul scos la pensie de partid. Doar că în cazul său, golănia a fost previzibilă. La locale, când Savu ca şi candidat independent putea să-i rupă Profesorului ceva voturi astfel încât fotoliul de preşedinte CJI să fi luat calea dorsalului lui Cazacu, s-a negociat un târg. Nea Gică renunţa la candidatură iar PSD îi oferea un locşor de parlamentar. Nea Gică a pus botul şi, în ciuda avertismentelor GSE venite exact din această rubricuţă minunată, şi-a retras candidatura. Iar băieţii i-au tras-o la marele fix deşi,se spunea prin târg, că promisiunile de troc au fost garantate de Iliescu. Sau poate tocmai de aia.

Se aude că un anumit edil, bine cotat pe piaţa electorală, s-a îmbogăţit frumos de tot pe finalul ultimului mandat. Aşa se face că în noul mandat, omul a intrat spectaculos achiziţionându-şi o căsuţă pentru odraslă taman în SUA. Probabil că expert în piaţa de capital fiind, prietenul a speculat puţin piaţa imobiliară americană aflată în degringoladă şi a făcut o investiţie de portofoliu.

În realitate este vorba doar de valorificarea unei şpăgi consistente venite pe ţeava care va evacua dejecţiile. Care ţeavă a fost cumpărată la preţ de preţ de un intermediar dornic de profit şi cunoscător de tabla împărţirii. Şpaga provine de fapt de la constructor, care a înghiţit preţul pentru ţeavă cu 30% mai mare de la intermediar. Intermediarul a scos bănetul din firmă şi aşa a rezultat căsoiul State. Deocamdată doar zvonim.

Sursa principala

Unchiul SAM şi bănuţul foarte public

Frumoasă lucrare se petrece în aceste zile în PNL, unde femeia fatală a liberalismului, Pocora Cristina visează cu ochii deschişi la un post de deputat de Feteşti. Atuul principal al femeii komisar era rectificarea bugetară, pe care a promis-o tuturor primarilor din colegiul lui Vasile Roaită( a se citi Catroinoiu, primarul feroviar).

Mulţi edili din mediul rural au pus botul la promisiuni, până când strâns cu patentul de PSD, premierul Pomaniceanu a plasat rectificările la consiliile judeţene. Adică a dat pâinea şi cuţitul în labele baronilor locali, ca să controleze şi PSD-ul situaţia. La Slobozia, împărţeala se va face între bandele pesediste şi liberale prin reprezentanţi. Defectul apare la liberali, unde chifteaua va fi împărţită de tandemul Martin-Petre.

Care tandem o iubeşte pe Pocora ca sarea-n ochi. Deci primarii din colegiul unde va candida femeia komisar vor primi la rectificare multe urări si iubire eternă. Şi o vor sprijini în consecinţă. Prin urmare, campania electorală declanşată cu nesimţire de Pocora va avea efect nul, deşi şi-a afişat moaca pe toate gardurile în cinstea votului uninominal.

PSD-ul şi-a găsit băiatul cu servietă numai bun de băgat la înaintare pentru mulgerea bugetului public. Este vorba despre un consilier judeţean specializat în omlete şi ciorbe, patron de firmă de construcţii. Băiatul se ocupa până nu de mult cu vânzarea de GPL, la o staţie unde umple şi butelii de aragaz ilegal. Mai nou bucătarul se ocupă de studii de fezabilitate şi construcţii.

Primarii PSD îl selectează în draci, campion fiind nea Gabi, edilul din Slobcity. Mălaiul curge frumos iar unchiul Sam pare că a învăţat bine tabla împărţirii. Cu rest, desigur. Deocamdată firmuliţa partidului pune celuloză pe ziduri şi montează în draci termopane. Constructorii consacraţi ai partidului, baronii cimentului şi mortarului, au început deja să mârâie la cadrele didactice din fruntea consorţiului politic PSD. Aşteptăm prima muşcătură.

Agentul 007,33

Construind pe banii tăi

Sursa principala

Nu cunoasteti candidatii la alegerile din 2008? Casa de avocatura COLTUC va prezinta candidatii!

Tot ceea ce trebuie sa faceti dumneavoastra este sa va asezati comod in fata computerului si sa acordati 3 minute de navigare pe acest blog. In domeniul politic dumneavoastra veti gasi absolut toti candidatii la Senat si Camera Deputatilor. Va multumim pentru rabdare.

Colegiile electorale, afacerea politică a verii 2008

Ialomiţa se pregăteşte de zor pentru delimitarea colegiilor electorale. Având în vedere numărul de locuitori, partidele politic vor avea dreptul la 4 colegii electorale şi 6 parlamentari. Listele de propuneri, varianta modernă a cutiei Pandorei, au fost deschise săptămâna trecută. Primarii, cheia viitoarelor succese electorale.

Colegii pana la 13 iulie

În ciuda ameninţărilor de amânare a alegerilor din toamnă, partidele locale şi-au luat în serios sarcinile trasate de la centru şi şi-au împărţit tovărăşeşte judeţul. Deşi graniţele nu au fost delimitate oficial, cele 4 colegii electorale din Ialomiţa îşi vor avea epicentrele la Feteşti, Slobozia, Căzăneşti şi Urziceni. Cele 4 zone urmează a oferi Ialomiţei viitori 4 deputaţi de Ialomiţa şi cei doi senatori la care are dreptul. Fiecare partid are dreptul să propună un singur candidat pentru fiecare colegiu electoral. Candidaţii care câştigă 50% plus 1 din voturile valabil exprimate la nivelul colegiului in care candidează, primesc un mandat. Voturile tuturor candidaţilor unui partid sunt însumate si folosite in scopul determinării numărului de mandate la care are dreptul fiecare partid, după un algoritm proporţional identic cu cel folosit in prezent. Deşi nu a fost stabilit, termenul final pentru finalizarea propunerilor trebuie să preceadă 13 iulie, dată la care Guvernul va prezenta oficial colegiile uninominale din fiecare judeţ. Până în acest moment nici unui dintre şefii partidelor politice locale nu a definitivat lista celor 6 candidaţi pe care are dreptul sa îi propună.

Liste incomplete, lupte de culise

Deşi fiecare dintre partidele politice locale vehiculează nume, în fapt, fiecare dintre liderii politici locali caută cu disperare nume cu notorietate care să confirme sau să dinamizeze procentele obţinute la alegerile locale. Potrivit declaraţiilor oficiale, PSD are pe lista sa două nume certe. Pe Marian Neaşcu, fost director de campanie al lui Gabi Ionaşcu, şi pe Alecsandu Stiucă, deputat în funcţie. La PDL, lista cuprinde 4 nume, nici unl confirmat oficial, în lipsa unui şef care să-şi asume responsabilitatea unei declaraţii: Marian Hoinaru, Marius Hoinaru, Ion Mitrică şi Cazacu Marinică.  La PNL, după cum deja s-a publicat în presa locală, preşedintele PNL Petre Gheorghe a reuşit să înlăture printr-o lovotură de palat pe Cristina Pocora de pe lista pentru colegiul Feteşti, adjudecându-şi acest fotoliu în lipsă, Iar restul candidaţilor vehiculaţi, mai puţin cel al primarului de Urziceni Consantin Sava sunt, deocamdată, no name-uri fără rezonanţă pe scena politică locală. Cât despre strategia de campanie, ea poate fi rezumată de declaraţia preşedintelui PSD Ialomiţa, Silvian Ciupercă, al cărui partid a obţinut cele mai bune rezultate la alegerile locale „Selecţia candidaţilor si procedura de lucru este in curs. Vorbim despre candidaţi care şi-au exprimat această intenţie. Urmează să urmărim foarte atent condiţiile de selecţie pentru candidaturi şi, bineînţeles, în funcţie de acele condiţii şi de criteriile pe care le-am stabilit, să vedem dacă vor candida sau nu.”

Primarii, noii Iuda ai alegerilor din toamnă

Într-o traducere exactă, declaraţia preşedintelui Ciupercă înseamnă că locurile pe listele de partid pentru deputaţi şi senatori urmează să fie obţinute în funcţie de capacitatea financiară a celor care se înscriu. Situaţia e valabilă indiferent de partid, iar discuţiile de moment se axează în jurul sumelor care urmează a fi investite pentru campanie.

Totuşi, acesta nu este singurul motiv pentru care listele continuă să rămână deschise. Pentru că dincolo de analizele privitoare la şanse pe care stafurile de campanie le fac privind cu coada ochiului la rezultatele alegerilor locale, acestea trebuie să aibă în vedere şi preţurile nominale ale primarilor. Potrivit unor surse mai bine informate decât noi, hitul acestei veri va fi: „Cât îmi dai să te fac deputat!?” Iar doritori sunt mulţi, pentru că în campaniile locale costurile au fost mari şi golurile se cer acoperite. Şi cum în politică nu există garanţii, situaţia se cere atent cântărită, iar doritorii trebuie să-şi cântărească îndelung buzunarele dacă vor să le ajungă până în toamnă.

Out-siderii, o ameninţare generală

Şi pentru ca tabloul să fie complet, pe lângă capcanele deja existente, trebuie avute în vedere două noi ameninţări. Prima o reprezintă ex-baronul Gheorghe Savu, cel care a reuşit performanţa de a aduna 5000 de semnături în mai puţin de o lună şi a declarat că are la degetul mic jumătate dintre primarii din judeţ, trecuţi, prezenţi şi viitori. Iar cea de-a doua, poate de mai mici dimensiuni, dar la fel de deranjantă o reprezintă actualul deputat Dan Grigore, transferat pentru a treia oară în 4 ani de la PD-L la PC şi care a declarat săptămâna trecută într-o conferinţă de presă că îşi doreşte să rămână deputat de Ialomiţa. Şi, deşi timpul e scurt, numărul intruşilor ar putea să crească pentru că legea face loc destul, daca balta are peşte de calitate. Ceea ce nu pare să fi luat nimeni în calcul e insă faptul că, potrivit rezultatelor de la alegerile locale, electoratul deja şi a exprimat preferinţele. Potrivit acestora, PSD are dreptul sa spere la  doi deputaţi în colegiile electorale din Slobozia şi Căzăneşti, iar PD-L, la alţi doi pentru Feteşti şi Urziceni. La care se adaugă, evident, cate un senator pe post de bonus. Restul vor trebui să aştepte alegerile din 2012.

Sursa principala

Casa de avocatura COLTUC va prezinta ceea ce trebuie sa stiti despre votul uninominal

Votul uninominal este un tip de scrutin menţionat în legislaţia sistemelor electorale, practicat în SUA şi Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezintă modul de alegere direct al unor candidaţi individuali, opus sistemului de alegere pe liste întocmite de către partidele din viaţa politică a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazează pe o procedură majoritară (votul pe liste fiind un sistem proporţional) şi este întâlnit şi sub formula „Câştigătorul ia totul”. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţi stabilite prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) învins.

* Vot uninominal majoritar relativ – 1 tur de scrutin
* Vot uninominal majoritar absolut – 2 tururi de scrutin dacă în primul tur de scrutin nu sunt obţinute 51% din voturi de către un candidat

Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar alegătorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea ştiinţifică este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur, situaţie în care candidatul care obţine cele mai multe voturi, indiferent de numărul acestora, este declarat câştigător) sau în două tururi (caz în care este necesară obţinerea majorităţii absolute a voturilor exprimate; dacă o asemenea majoritate nu este întrunită, se organizează un al doilea tur în care majoritatea simplă este suficientă). O alternativă a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. În circumscripţii electorale cu numai un loc, votanţii trebuie să pună pe buletinul de vot toţi candidaţii în ordinea descrescătoare a preferinţei. Cel care întruneşte majoritatea absolută ca primă preferinţă este ales câştigător. Dacă niciunul nu obţine o astfel de majoritate, ultimul de pe listă este eliminat, iar voturile sale se împart celorlalţi candidaţi urmând preferinţa a doua. Procedura se repetă până când unul dintre candidaţi reuşeşte să obţină majoritatea absolută în calitate de primă preferinţă.

Pe scurt, este mecanism de votare directă a unor candidaţi individuali şi nu desemnarea în totalitate a unei liste fixe întocmită, pe baza unor criterii netransparente, de către un partid. Oferă o personalizare mai mare a votului, astfel încât alegătorii pot să opteze între candidaturi nominale şi nu între liste, la întocmirea cărora nu au avut niciun cuvânt de spus şi în care apar multe persoane necunoscute şi fără valoare, din punctul lor de vedere.

Dezavantaje

Sistemul de vot uninominal nu garantează că votul popular este bine reprezentat în rezultat. Un exemplu recent îl constituie alegerile generale din Anglia, unde Laburiştii au câştigat majoritatea în Parlament cu 35.3% din voturi.

Există însă şi exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, în provincia Manitoba. Această provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost după cum urmează: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; în schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicaţia acestui rezultat este că, cu 3 excepţii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist şi cel Muncitoresc au avut candidaţi unici.

În cazul României, există încă un pericol: s-ar putea ca politicieni compromişi, pentru care niciun partid nu şi-ar asuma răspunderea să ajungă parlamentari prin pomeni electorale. Un „precedent” îl constituie cazul lui Vanghelie, care a fost exclus din PSD pentru un dosar la PNA, dar a câştigat Primăria Sectorului 5 al Bucureştiului ca independent şi a fost reprimit în PSD.

Sursa principala

Alice Draghici apara un coleg din CNI acuzat de fals si e suspectata de evaziune

Vizat intr-un dosar privind savârsirea unui fals intelectual, Tiberius Tanase, membru al Consiliului National de Integritate, este aparat de colega sa, Alice Draghici. In acelasi timp, Alice Draghici este faptuitor intr-un dosar cu lunga istorie prin parchete, dosar care a fost declinat dupa ce a fost tinut la sertarul Parchetului Judecatoriei sector 1 timp de un an si jumatate, desi acest parchet nu avea competenta sa efectueze acte procedurale intr-o cauza ce priveste un avocat. E vorba de o posibila evaziune fiscala pentru o suma nedeclarata in valoare de 3.000 de euro.

Dosarul care o priveste pe Alice Draghici are, cum aratam mai sus, o istorie a tergiversarilor foarte suspecta. Mai intâi, acest dosar a fost inregistrat in urma unui denunt, la Directia Nationala Anticoruptie, sub numarul 290/P/2002. In acest dosar despre a carui existenta nu s-a stiut pâna azi, asupra avocatului Alice Draghici a planat acuzatia de trafic de influenta, care ar fi fost savârsita in favoarea denuntatorului, in 1999. Interesant este ca aceste cercetari au durat foarte mult timp, si abia in 2007, dupa cinci ani, timp in care denuntatorul a si decedat. Interesant este si faptul ca perioada in care procurorii DNA, mai precis procurorul Stan, se chinuia sa uite sa dea vreun verdict, la DNA se desfasurau negocieri privind intrarea lui Genica Boerica sub protectia martorilor pentru denuntul dat impotriva lui Adrian Nastase, Ristea Priboi, Ion Melinescu etc. Avocatul lui Genica Boerica a fost Alice Draghici. Daca si cât de “prelungite” au fost tentaculele acestei negocieri cu DNA, nu se stie, dar este cert ca abia in februarie 2007, procurorii au avut revelatia unui N.U.P. bazat pe art.10 litera d si, astfel, avocatul Alice Draghici a scapat de acuzatia de trafic de influenta. Dosarul a fost disjuns si trimis la Parchetul Judecatoriei sector 1 pentru continuarea cercetarilor in cazul unei evaziuni fiscale pentru o suma de 3.000 euro nedeclarata de avocatul Alice Draghici.

Posibila evaziune fiscala pentru 3.000 de euro nedeclarati

Aici, alta poveste judiciara romantata. Nu se stie din ce cauza, lipsa de profesionalism sau intentie cu ochii la termenul de prescriptie, anchetatorii  de la Parchetul Judecatoriei sector 1 n-au luat in considerare modificarea legii care dadea competenta privind cauzele cu avocati la Parchetele Curtilor de Apel si au tinut dosarul cu Alice Draghici timp de un an si jumatate. Abia in 17 octombrie 2008, a fost declinata competenta la Parchetul Curtii de Apel. Care l-a inregistrat sub numarul 1617/P/2008.

Colegul din CNI la nevoie… penala se cunoaste!

In acest timp, avocatul Alice Draghici, care a fost acuzata recent de presiuni asupra conducerii Agentiei Nationale de Integritate si a trecut senina prin armistitiul declarat pe cauza de catre senatorii Comisiei juridice, apara un coleg de la Consiliul National de Integritate. Un coleg care s-a abtinut, atunci când a fost pus in discutie cazul sau, sa voteze “pentru” sau “impotriva”. Este vorba de Tiberius Tanase, care e vizat intr-un dosar de fals intelectual, in legatura cu modificarea unor note de concurs de la Ministerul Muncii, alaturi de alti colegi. Dosarul se afla pe rolul Judecatoriei sector 1. Concursul a avut loc in 2003 si a vizat ocuparea postului de inspector general de stat adjunct. Unu dintre cei doi candidati ramasi in cursa, Danut Radu, a facut contestatie si a câstigat, in 2004, anularea acestui concurs. Radu a actionat si pe latura penala.

Salvati de «clopotelul» Parchetului Judecatoriei sector 1

Dupa doi ani, acelasi mirific Parchet al Judecatoriei sector 1 a dat solutie de neincepere a urmaririi penale fata de membrii comisiei de concurs. Radu a mers mai departe, facând plângere impotriva solutiei de N.U.P. Tribunalul Bucuresti i-a dat dreptate, apreciindu-se ca trei dintre membrii comisiei ar trebui anchetati pentru fals in inscrisuri si uz de fals. Procesul privindu-l pe membrul CNI Tiberius Tanase se afla pe rolul Judecatoriei sector 1, unde Alice Draghici va pleda pentru colegul sau. Amândoi sunt membri in comisia de concurs pentru ocuparea postului de vicepresedinte la ANI, care incepe in 30 octombrie 2008.

Sursa principala

Contestatia facuta de Mihai Chitac se va judeca pe 17 noiembrie la instanta suprema

Înalta Curte de Casatie si Justitie va lua în dezbatere, pe 17 noiembrie, cererea generalului în rezerva Mihai Chitac de anulare a condamnarii la 15 ani de închisoare în dosarul Revolutiei de la Timisoara, în aceeasi zi urmând sa fie judecata solicitarea similara facuta de Victor Stanculescu. Completul de 9 judecatori al instantei supreme va analiza, la termenul fixat peste aproape o luna, daca sunt motive întemeiate pentru a se putea judeca contestatia în anulare, aceasta fiind o cale extraordinara de atac a unei decizii definitive. Pe lânga contestatiile în anulare înregistrate pe rolul Înaltei Curti de Casatie si Justitie, fostii generali în rezerva au mai facut si cereri de întrerupere a executarii pedepsei, care se judeca la Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti. Magistratii militari au admis, în cazul amândurora, efectuarea unor expertize medico-legale din care sa reiasa daca  fostii generali sufera de boli grave, care nu le permit executarea unui regim de detentie. Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti va relua judecata pe 4 noiembrie în cazul lui Victor Stanculescu si pe 19 noiembrie pentru Mihai Chitac.

Sursa principala

Emil Constantinescu a umplut doua masini cu bagajele aduse de la Paris

Speriat, probabil, de perspectiva scumpirilor pe fondul crizei internationale, fostul presedinte al Romaniei, Emil Constantinescu, a tras o fuga pana la Paris, de unde a revenit cu bagaje cat sa umple ambele masini ale SPP care ii asigura transportul si escorta.
El a fost surprins de paparazzii Cancan, duminica, dupa pranz, revenind in tara din Franta cu o cursa de linie. Constantinescu a fost preluat de la Aeroportul Henri Coanda de SPP-istii aflati in serviciul sau, in calitate de fost sef de stat, si care au carat la valize in portbagajele Mercedesului si BMW-ului din dotare pana s-au spetit. Trebuie spus ca, in perioada in care a fost presedinte, Constantinescu nu s-a omorat cu shoppingul in timpul vizitelor externe pe care le efectua – destul de multe in raport cu actualul sef de stat – limitandu-se, in general, la simple suveniruri. In schimb, el a ramas celebru prin liota de rubedenii, prieteni si colegi pe care ii cara cu sine, de fiecare data, in avionul prezidential. La vremea respectiva se vehicula si o poveste nostima, data ca 100% reala, potrivit careia, la plecarea intr-o indelungata deplasare peste hotare, Emil si-a adus cu sine mai multi membri ai familiei, inclusiv soacra, aceasta din urma fiind, insa, o decizie de ultim moment. Pentru ca avionul era supraincarcat cu demnitari, afaceristi, jurnalisti etc., ca sa i se faca loc soacrei prezidentiale, un ofiter al SPP din escorta a fost lasat pe aeroport.

Sursa principala

Curtea Constitutionala decide peste o saptamâna asupra candidaturii lui Dan Voiculescu si a procesului electoral

Curtea Constitutionala (CCR) va lua în discutie, pe 6 noiembrie, contestatia împotriva candidaturii lui Dan Voiculescu pentru Senat, potrivit biroului de presa al CCR, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti a admis, duminica, o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate.

Curtea de Apel Bucuresti a decis duminica, 26 octombrie, sa trimita la Curtea Constitutionala contestatia privind candidatura lui Dan Voiculescu pentru Senat, dupa ce judecatorii au admis o exceptie de neconstitutionalitate invocata de Asociatia Adevar si Dreptate privind un articol din ordonanta de modificare a legii pentru alegerile parlamentare. În cadrul sedintei de judecata de duminica, avocatul Asociatiei Adevar si Dreptate a ridicat exceptia de neconstitutionalitate cu privire la articolul din Ordonanta de Urgenta nr. 97/2008 referitor la termenul în care poate fi contestata o candidatura. Avocatul a aratat ca termenul pentru a contesta o decizie a Biroului Electoral Municipal era, initial, de 72 de ore, iar prin ordonanta contestata s-a redus la 48 de ore. El a mai spus ca aceasta ordonanta încalca articolul din legea fundamentala care prevede ca o ordonanta de urgenta nu poate afecta drepturile electorale. Avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, a declarat la iesirea din sala de judecata ca Dan Voiculescu îsi va continua campania electorala. „Voiculescu are o decizie a Biroului Electoral Municipal prin care i s-a acceptat candidatura si o hotarâre a tribunalului prin care s-a respins contestatia formulata de Asociatia Adevar si Dreptate. Curtea de Apel Bucuresti nu s-a pronuntat asupra contestatiei, deci nu exista impedimente ca viitorul senator sa-si continue campania“, a declarat Sergiu Andon, duminica, pentru NewsIn.

«Este in joc intreaga campanie electorala»

În opinia lui Andon, hotarârea de duminica a Curtii de Apel Bucuresti este una „aberanta, cu consecinte grave“, care ar putea perturba campania electorala. „Ridicarea exceptiei priveste nu numai candidatura lui Voiculescu, ci practic întreaga campanie electorala. Daca ordonanta de urgenta este gasita neconstitutionala, toate reglementarile se prabusesc“, a mai declarat avocatul Sergiu Andon, care a adaugat ca spera ca magistratii Curtii Constitutionale sa judece cu operativitate exceptia invocata.

Contestatie depusa tardiv

Vicepresedintele Asociatiei Adevar si Dreptate, Viorel Ene, a atacat cu recurs la Curtea de Apel Bucuresti decizia de vineri, 24 octombrie, a Tribunalului Bucuresti, care i-a respins cererea de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, considerând tardiva contestatia. „Tribunalul constata ca acceptarea de catre biroul electoral de circumscriptie a unei candidaturi se face în 24 de ore de la depunere prin decizie si poate fi contestata de catre cetatenii cu drept de vot, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, în termen de cel mult 48 de ore de la afisarea deciziei de acceptare“, se arata în motivarea deciziei din 24 octombrie, prin care a fost respinsa contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate. Potrivit magistratilor, decizia de acceptare a candidaturii lui Dan Voiculescu a fost afisata în data de 20 octombrie, la ora 21:30, iar contestatia Asociatiei Adevar si Dreptate a fost depusa în data de 23 octombrie, la ora  12:40, dupa ce expirase termenul de 48 de ore pentru depunerea contestatiilor. Tribunalul Bucuresti a admis, vineri, exceptia tardivitatii, invocata de avocatul lui Dan Voiculescu, Sergiu Andon, care a sustinut ca Asociatia Adevar si Dreptate a depus prea târziu cererea de anulare a candidaturii liderului PC. Drept urmare, instanta a respins cererea Asociatiei Adevar si Dreptate de anulare a candidaturii lui Dan Voiculescu la Senat, în Colegiul 8.

Acuzat de fals in acte publice

Asociatia Adevar si Dreptate, al carei vicepresedinte este Viorel Ene, a contestat la Tibunalul Bucuresti decizia Biroului Electoral Municipal de admitere a  candidaturii lui Dan Voiculescu, propus pe listele de candidati la Senat ale Aliantei PSD+PC. Asociatia Adevar si Dreptate a depus la Tribunalul Bucuresti contestatia împotriva admiterii candidaturii lui Dan Voiculescu, dupa ce organizatia a sesizat procurorii cu privire la  falsul în acte publice de care s-ar face vinovat presedintele fondator al Partidului Conservator, solicitând anchetarea acestuia. „Concret, Colegiul Consiliului National al Studierii Arhivelor Securitatii (CNSAS) a stabilit ca Voiculescu Dan a facut politie politica prin colaborarea sa cu Securitatea. Chiar daca acesta a contestat decizia CNSAS, în cursul audierilor din cadrul Colegiului CNSAS, a caror transcriere a fost depusa la Tribunalul Bucuresti, Voiculescu Dan a recunoscut singur ca a colaborat cu Securitatea: «Lucrând în comert exterior eram obligat sa-mi câstig si eu o pâine când ma întrebau de un cetatean strain ce e cu el sa spun ce stiu despre el»”, se arata într-un comunicat al asociatiei remis presei.

Sursa principala

Vor sa-si spele rusinea in Justitie

Dupa scandalul amorsat ieri de Cancan, legat de o prima record oferita de patronii ziarului „Ring” pentru niste poze compromitatoare cu premierul Tariceanu, acestia reactioneaza, spunand ca jurnalistul care a orchestrat afacerea nu a avut acordul conducerii si va fi actionat in Justitie. Prezentam integral comunicatul patronatului „Ring”:
Referitor la articolul publicat in editia de astazi a cotidianului CANCAN, cu titlul „Vor poze compromitatoare cu Tariceanu”, conducerea ziarului „Ring” face urmatoarele precizari:
„Jurnalistul Emanuel Baran este angajat al societatii „RING MEDIA”, editorul tabloidului „Ring”, in functia de secretar de redactie si nu ca editor coordonator, asa cum s-a precizat in articolul mai sus mentionat. Prin urmare, atributiile sale de serviciu, conform fisei postului, se limiteaza strict in zona tehnica de realizare a ziarului si nu se intersecteaza in niciun fel cu politica noastra editoriala. In aceste conditii, declaratiile lui Emanuel Baran, asa cum au fost prezentate in inregistrarea realizata cu o camera ascunsa de sursele folosite de ziarul CANCAN, inregistrare realizata in afara orelor de program, nu reprezinta in niciun fel pozitia ziarului „Ring”. Precizam de asemenea ca Emanuel Baran nu a avut niciun mandat din partea conducerii ziarului pentru a purta aceasta discutie.
Mentionam ca declaratiile sale au fost facute in nume personal, iar discutia s-a purtat, potrivit lui Baran, intr-un cadru privat, cu trei fosti colegi de serviciu. Pozitiile oficiale ale ziarului „Ring” sunt cele exprimate de redactorul-sef sau de persoanele mandatate oficial de acesta. Prin urmare, desi conversatia purtata de Baran a fost una privata, iar acesta si-a asumat public afirmatiile facute, conducerea ziarului „Ring” considera ca jurnalistul a incalcat regulamentele interne si regulile deontologice de baza si se delimiteaza in mod clar de punctele de vedere exprimate de acesta. Ca o masura suplimentara prin care dorim delimitarea expresa fata de Emanuel Baran, conducerea anunta ca incepand cu data 27.10.2008 a incetat orice fel de relatie contractuala si de colaborare cu jurnalistul in cauza. Mai mult, ziarul „Ring” isi rezerva dreptul, avand in vedere posibilele prejudicii de imagine cauzate publicatiei, sa-l actioneze in instanta pe Emanuel Baran”.

Sursa principala

Concluziile Raportului: Spitalele lui Nicolaescu – risipa curata. Salariile, la nivelul magistratilor. Sanctiuni pentru spaga medicilor si a farmacistilor

Dupa ce a promulgat legile de majorare a salariilor cadrelor didactice si de marire a pensiilor pentru grupele I si II,  presedintele Traian Basescu mai agata o piatra de gåtul Cabinetului Tariceanu. Intr-o intålnire pe care a avut-o, ieri, cu membrii Comisiei prezidentiale pentru sanatate, seful statului s-a declarat pentru cresterea salariilor personalului medical. Actiunile lui Traian Basescu vin in contextul in care premierul Calin Popescu Tariceanu impreuna cu liberalii fac tot ce le sta in putinta sa se opuna  majorarii cu 50 la suta a salariilor profesorilor, motivul invocat fiind acela ca aceasta crestere salariala nu este sustenabila economic.

Raportul “Un sistem sanitar centrat pe nevoie cetateanului” elaborat de o comisie prezidentiala si asumat de seful statului prevede 6% din PIB pentru sanatate, salarizarea medicilor dupa sistemul aplicat magistratilor, dar si sanctionarea celor care iau bani de la pacienti sau de la furnizorii de medicamente si servicii. Cresterea alocarilor bugetare se va realiza in urmatorii 4-7 ani, iar aceste fonduri, sustine presedintele Comisiei, profesorul Cristian Vladescu, trebuie privite ca o investitie. O stare de sanatate mai buna inseamna mai putine cheltuieli pentru terapie si asistenta sociala, dar si o productivitate crescuta a populatiei unei tari. “Rapoartele UE ne arata ca, datorita nefunctionarii performante a sistemului sanitar, anual, în România decedeaza populatia unui oras echivalent cu Giurgiu sau Slobozia, decese care ar fi putut fi evitate”, a declarat prof. Vladescu. Pornind de la aceste premise, Comisia prezidentiala a identificat sase arii asupra carora trebuie sa se intervina: finantarea sistemului, organizarea acestuia, politica medicamentului, asistenta primara, serviciile spitalicesti si resursele umane. Raportul recomanda descentralizarea deciziei si cresterea transparentei in sistem, pentru evitarea coruptiei care greveaza performantele acestuia, in ciuda cresterii permanente a resurselor alocate. Comisia recomanda folosirea eficienta a dotarilor deja existente, in locul risipirii banilor publici. Cele 8 spitale de urgenta propuse de actuala conducere a Ministerului Sanatatii, de pilda, nu sunt necesare, iar aceasta risipa va greva bugetul pe 20 de ani, se arata in raport. Practica obtinerii unor comisioane si conflictul de interese in care se afla medicii, sponsorizati de firmele farmaceutice in timp ce impart beneficii publice va trebui descurajata, releva raportul. De asemenea, se va schimba modul in care sunt platiti farmacistii. In prezent, acestia sunt motivati sa recomande cel mai scump medicament, asa ca se propune plata lor cu o suma fixa, in functie de numarul unitatilor vandute. Noua organizare va urmari cresterea sigurantei si calitatii serviciilor oferite, echitate in tratamentul pacientilor, dar si plata medicilor in functie de performanta muncii lor.  Cat priveste criza de personal, comisia recomanda motivarea corespunzatoare a medicilor, mentinerea in activitate a medicilor pensionari, dar si cresterea imigratiei, acceptand ca medici din tari mai sarace sa lucreze in Romania. Comisia prevede si ca serviciile spitalicesti sa fie restructurate si reorganizate în patru categorii mari: îngrijiri pentru cazuri acute, îngrijiri pentru cazuri cronice, îngrijire pentru vârstnci si cazuri sociale, punându-se accent, din punctul de vedere al alocarii resurselor, pe primele doua.

Basescu arunca o noua provocare bugetara in lupta cu Tariceanu

Presedintele Traian Basescu a venit, ieri, cu o noua provocare bugetara la adresa Cabinetului Tariceanu. Seful statului vrea ca si salariile cadrelor medicale sa se majoreze. “De acord cu cresteri de salarii, inclusiv în sanatate. Insa nimeni nu mai poate sa ceara salarii fara sa faca nimic în modernizarea sistemelor”, a spus Basescu, dupa o intalnire pe care a avut-o cu membrii Comisiei prezidentiale pentru sanatate. Seful statului a insistat pe faptul ca este nevoie de mai multe resurse pentru sanatate si ca “distrugerea economiei nationale” despre care facea vorbire primul-ministru in contextul majorarii salariilor din invatamant este  “o minciuna propagandistica”. Fara sa nominalizeze explicit, Traian Basescu sugereaza ca “se încearca crearea unui complex al profesorilor, ca datorita lor se va distruge economia nationala”. In context, seful statului a dat asigurari ca “putem privi cu foarte mare seriozitate la nevoia de resurse suplimentare pentru sanatate”. El a sustinut ca România nu se afla, din punctul de vedere al economiei, în situatia Ungariei, stat care nu ar avea probleme din cauza majorarilor salariale, ci pentru ca mare parte din banii de la buget sunt folositi pentru rambursarea creditelor comericale. “Noi nu avem nevoie de o sustinere fundamentala din buget a dezvoltarii  infrastructurii, avem banii gratuiti de la UE. Am vrut sa va dau sentimentul ca ceea ce ati scris acolo este realizabil cu doua conditii: salariatii din sistem sa fie de acord cu acest lucru, pe de o parte, si doi – clasa politica sa faca legile care sa acopere ceea ce dumneavoastra  ati constatat ca trebuie modernizat în sanatate”, a spus Basescu, neomitand sa aminteasca de faptul ca ar trebui alocati  “mai putini bani la clientela si mai multi la prioritatile reale”. Presedintele nu s-a oprit aici si a prezentat o viziune pe termen lung legata de sanatate si educatie. El a spus ca sanatatea si educatia, domenii în care exista doua strategii asumate de Presedintie, vor fi pe masa discutiilor, la formarea noului Guvern, ca si conditii esentiale.

Tariceanu ramåne ferm pe pozitie

Premierul Calin Popescu Tariceanu ramane neclintit in ideea sa de a nu mari salariile cadrelor didactice. El s-a intalnit, ieri, cu conducerea PNL pentru a gasi o solutie, variantele vehiculate fiind fie adoptarea unei ordonante de urgenta care sa proroge termenul de intrarea în vigoare a masurii, fie asumarea raspunderii în Parlament pe proiecte care sa esaloneze maririle si sa le separe pe categorii de bugetari. O decizie finala va fi luata in sedinta de guvern de azi. Pe de alta parte, reprezentantii Guvernului au avut, tot ieri, o intalnire cu cei ai partidelor parlamentare si cu sindicalistii în cadrul primei discutii pe tema elaborarii unei legi a salarizarii bugetarilor.

Motiune si plångere penala impotriva premierului

Democrat-liberalii vor depune motiune de cenzura impotriva Guvernului, daca acesta va interveni printr-o ordonanta de urgenta pentru blocarea aplicarii legii referitoare la majorarile salariale acordate profesorilor. Pe langa motiunea de cenzura, PD-L se gandeste sa depuna si o plangere penala impotriva premierului Tariceanu, pentru abuz in serviciu contra intereselor publice. PD-L ii reproseaza premierului  ca nu respecta Constitutia si nu aplica legile promulgate de presedinte, asa ca-i pregateste o plangere penala, chiar daca procedura este greoaie si nu mai e timp pentru derularea acesteia pana la alegeri.

Prorogarea aplicarii Legii salarizarii sau asumarea raspunderii pe o noua lege

Prorogarea aplicarii Legii salarizarii profesorilor pentru câteva luni, prin OUG, dar si asumarea raspunderii în Parlament pe o noua lege privind cresterile salariale pentru bugetari au fost luate în calcul, ieri, la Guvern, de liderii PNL, ca raspuns la promulgarea legii salariilor din educatie au declarat surse liberale.

Legea salarizarii bugetarilor va ajunge în Parlament peste sase luni

Sindicatele si patronatele vor trimite sugestii de reformulare a doua principii ale Legii salarizarii bugetarilor pâna la începutul saptamânii viitoare, urmând ca forma finala a actului normativ sa fie trimisa Parlamentului abia la jumatatea anului 2009. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat, ieri,  la finalul consultarilor cu sindicatele, patronatele si partidele parlamentare, ca unul dintre principiile care urmeaza sa fie reformulate se refera la corelarea cresterii salariilor cu performanta economica, iar al doilea – la termenul de realizare a proiectului. „În rest, principiile au fost agreate si dezvoltate pe parcursul discutiilor. Am convenit ca, pâna luni, sa primim din partea tuturor sugestii de modificare a celor doua principii si, în termende doua zile, sa elaboram proiectul final, care va fi transmis pentru semnat în circuit”, a declarat Câmpeanu.  La începutul rundei de negocieri, ministrul a invocat principiile unui studiu al Bancii Mondiale, care ar trebui sa se regaseasca în noua lege: suprematia legii, echitate si coerenta, motivarea activitatii, recunoasterea performantelor individuale si diminuarea raportului dintre salariul de baza minim si salariul de baza maxim. Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a precizat ca atât partidele politice, cât si sindicatele si patronatele vor desemna câte un specialist, care sa lucreze la proiectul de lege. „Legea este foarte complexa si este nevoie de sase luni pentru finalizare. De aceea trebuie sa ne apucam imediat de lucru ca sa putem pune la mijlocul anului viitor pe masa Parlamentului o lege agreata de toti factorii de pe piata”, a spus Câmpeanu. Sarcina grupului de lucru este ca, pâna la alegeri, sa elaboreze un set minimal de principii care sa stea la baza Legii salarizarii bugetarilor, printre care va figura corelarea cresterii salariilor cu performanta economica, a anuntat Tariceanu în urma cu doua saptamâni. Premierul a precizat ca legea trebuie sa stabileasca un „mecanism economic” prin care urmeaza sa fie facute majorarile salariale si, pe lânga stabilirea unei scale de salarizare, sa elimine dezechilibrele care au aparut de-a lungul anilor între veniturile bugetarilor prin acordarea de sporuri, prime sau bonusuri. Actul normativ privind salarizarea bugetarilor trebuia finalizat, potrivit angajamentelor initiale ale Executivului, în luna iunie a anului 2006. Realizarea unei legi unitare a salarizarii este dificila si pentru ca exista peste 200 de acte normative care reglementeaza salarizarea diferitelor categorii de bugetari, rezultate din solutionarea revendicarilor diverselor miscari sindicale de-a lungul anilor.  Tariceanu a afirmat, la începutul lunii octombrie, ca proiectul Legii salarizarii nu a fost pus în practica deoarece bugetarii nu au reusit sa ajunga la un acord în privinta scalei de salarizare.

Sursa principala

Mircea Geoană nu exclude convocarea de urgenţă a Parlamentului

În cazul în care Guvernul va aplica efectiv decizia de blocare a majorării cu 50% a salariilor profesorilor, Partidul Social Democrat va acţiona pentru convocarea de urgenţă a Parlamentului în vederea blocării ordonanţei de urgenţă, a declarat ieri, preşedintele social-democrat, Mircea Geoană.
„Pentru PSD, singurul obiectiv este aplicarea urgentă a legii privind majorarea salariilor profesorilor şi singurul gest cu finalitate politică este convocarea de urgenţă a Parlamentului şi asigurarea în regim de urgenţă a unui vot împotriva Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului, care se preconizează a fi adoptată marţi. Astfel, aplicarea legii devine imediată, iar demersul PD-L referitor la moţiunea de cenzură este pur electoral, care nu serveşte scopului majorării salariilor, ci mai mult complicării jocului politic“, a precizat preşedintele PSD. Potrivit acestuia, soluţia cea mai potrivită pentru rezolvarea problemei privind majorarea salariilor profesorilor este convocarea Parlamentului, nu moţiunea de cenzură. „Ceea ce noi vom face, va fi convocarea imediată a Parlamentului, şi un vot urgent care va rezolva toată problema, aşa cum s-a procedat şi cu legea pensiilor şi a salariilor profesorilor“. În ceea ce priveşte afirmaţia liderului PD-L, Emil Boc, conform căreia parlamentarii care nu vor semna moţiunea de cenzură se vor opune majorării salariilor profesorilor, preşedintele PSD a arătat că parlamentarii s-au pronunţat deja atunci când au votat pentru această lege. În opinia sa, „PD-L este interesat de un nou motiv de scandal pe scena politică, disperat fiind că pierde alegerile“. „Mai avem cinci săptămâni până la alegeri şi atunci poporul se va pronunţa“, a conchis Mircea Geoană.

Secretarul general al PSD, Titus Corlăţean, a declarat că social-democraţii rămân consecvenţi poziţiei şi legii pe care au promovat-o şi care a fost aprobată în unanimitate în Parlament pentru creşterea salariilor profesorilor. Potrivit acestuia, ameninţarea cu plângerea penală a PD-L împotriva premierului, precum şi demersul moţiunii de cenzură „sunt ridicole“ atât timp cât guvernarea Alianţei Dreptate şi Adevăr, din care a făcut parte şi PD în 2005, a suspendat aplicarea legilor PSD din 2004 referitoare la compensarea biletelor de tren rămase nefolosite de pensionari şi la acordarea pensiei suplimentare de 25 % pentru soţul supravieţuitor. „Impostura politică a PD-L nu are măsură, atât timp cât au făcut exact acelaşi lucru pe care azi îl condamnă astăzi cu mânie proletară“, a adăugat Titus Corlăţean.

Sursa principala

Politică. Startul şpăgii electorale, furat cu alimente expirate

GALAŢI. Doi social-democraţi gălăţeni, deputatul dr.Aurel Nechita şi profesorul universitar Viorel Mânzu, rectorul universităţii Dunărea de Jos, sunt acuzaţi de liberali că ar fi împărţit deja câteva mii de sacoşe cu pomeni electorale. Pe lângă caracterul ilegal al acţiunii, cei care formulează acuzele susţin că o bună parte a alimentelor era deja alterată, fapt ce ar fi pus în pericol sănătatea destinatarilor. Liberalii susţin că au fost deja împărţite 5000 de sacoşe conţinând câte un kilogram de făină, zahăr, orez, ulei, două pateuri şi două conserve de peşte, plus o cutie de brânză topită. Măcar dacă erau bune de mâncat. Ultimul caz de mită electorală a fost înregistrat la Galaţi înaintea alegerilor locale din vara acestui an. Atunci, conservatorii nu ştiau cum să trimită mai repede sacoşele pe adresa electoratului.

Sursa principala

Fostul antrenor al gimnastei candidează pentru parlament -Nadia Comăneci a ajuns agent electoral?

Fostul antrenor al echipei naţionale de gimnastică feminină, Karoly Bela, candidează din partea UDMR pentru un fotoliu de deputat. Ieri, antrenorul a fost înscris, oficial, în cadrul festiv al lansării candidaţilor Uniunii, în lupta pentru colegiul Statele Unite şi America de Nord şi de Sud.

UDMR are pretenţii electorale serioase pentru oricare colegiu electoral, motiv pentru care, după calcule minuţioase şi-a desemnat şi candidaţii. Chiar dacă din interiorul ţării colegiul Statele Unite şi America de Nord şi de Sud pare mai mult o destinaţie exotică decât o miză electorală, partidele se bat pe voturile românilor de pe respectivele continente. Karoly Bela a fost desemnat de UDMR candidat pentru zona respectivă dintr-un simplu raţionament, cel al relaţiilor şi a influenţei pe care le are fosta sa elevă, Nadia Comăneci în SUA şi împrejurimi. Karoly Bela a fost cel care a instruit-o pe cea mai celebră româncă să ia prima notă de zece din istoria gimnasticii. Cei doi foşti sportivi au rămas buni prieteni peste ani, lucru deloc de neglijat pentru o campanie electorală. Nadia Comăneci este simbolul românilor de peste ocean, iar influenţa ei asupra acestora nu o poate contesta nimeni.

Gimnasta a fost curtată şi de PSD

Celebra gimnastă, Nadia Comăneci, a fost curtată pentru a candida la Camera Deputaţilor de toate partidele. Chiar dacă la uşa sa au făcut coadă formaţiunile politice româneşti, Nadia a preferat să le refuze politicos. Singurul partid care s-a încăpăţânat să o anunţe drept candidată a fost PSD. Doar după ce a primit un răspuns destul de nervos de la fosta gimnastă, care se afla la Olimpiada de la Beijing, PSD s-a pus pe căutat alt candidat. Nadia nu are preocupări politice, dar este recunoscută pentru faptul că ar face aproape orice pentru prietenii săi, mai ales pentru cei care au ajutat-o în carieră.

Sursa principala

Bătălie strânsă pentru scaunul lui Văcăroiu

Senatorii se reunesc azi pentru a decide numele celui de-al doilea om în stat.

Pentru şefia Senatului, rămasă vacantă după demisia lui Nicolae Văcăroiu, s-au anunţat trei candidaţi: Ilie Sârbu (PSD), Radu Câmpeanu (PNL) şi Gyorgy Frunda (UDMR). PDL a anunţat că nu va sprijini nici un candidat şi nu va participa la vot. Conform regulamentului Senatului, este declarat câştigător candidatul care obţine jumătate plus unu din numărul total al senatorilor, adică 67 de voturi. Dacă nici din primul tur, nici din al doilea, nici un candidat nu obţine 67 de voturi, se organizează un al treilea tur. Aici, câştigător este declarat candidatul care obţine majoritatea opţiunilor senatorilor prezenţi. Condiţia este ca în sală să fie prezenţi cel puţin 67, adică cvorumul necesar şedinţei.

Sârbu, favoritul calculelor pe hârtie

Ilie Sârbu are teoretic toate şansele să fie ales preşedinte al Senatului. Dacă toţi senatorii PSD şi aliaţii lor de la PC s-ar prezenta la şedinţă şi l-ar sprijini, Sârbu ar obţine 54 de voturi. În practică, lucrurile sunt mai complicate. În grupul senatorial al PSD există divergenţe, şi nu toţi sunt dispuşi să-l sprijine pe Sârbu. Candidatura acestuia i-a deranjat pe senatorii mai vechi din gruparea Iliescu, care l-ar fi dorit preşedinte pe Doru Ioan Tărăcilă. Conducerea PSD a optat pentru Sârbu. Disputa a fost tranşată strâns în grupul parlamentar al PSD. Sârbu a obţinut 22 de voturi, iar Tărăcilă doar 17. Nemulţumirile au persistat, şi unii senatori PSD au dat de înţeles că Sârbu nu va ieşi preşedinte. Aşa a apărut candidatul PNL Radu Câmpeanu. Chiar dacă pe hârtie candidatul PNL strânge doar 24 de voturi, cu sprijinul grupării Tărăcilă, şi în turul 2 cu sprijinul senatorilor UDMR, ar putea câştiga în faţa lui Sârbu.

Tărăcilă, şeful senatorilor absenţi

Pentru PSD ar fi însă un semnal prost să piardă şefia Senatului din cauza dezbinării interne. Printre senatori circula ipoteza că azi nu se va reuşi alegerea unui nou preşedinte. Din cauza absenţelor nu se va întruni cvorumul necesar şedinţei, şi astfel procedura de alegere a preşedintelui va eşua. În această situaţie, conducerea Senatului rămâne la interimarul Tărăcilă. Pe această strategie merg adversarii lui Sârbu, adică gruparea Tărăcilă-Iliescu.

Sursa principala

Democrat-liberalii ameninta, din nou, Guvernul cu „sperietoarea” motiunii de cenzura

Partidul Democrat-Liberal va depune o motiune de cenzura, daca Guvernul va bloca prin Ordonanta de Urgenta (OUG) majorarea cu 50% a salariilor profesorilor, a anuntat, luni, presedintele formatiunii, Emil Boc .

Liderii PD-l/”>PD-L au anuntat, de asemenea, ca vor depune, in plus, o plângere penala impotriva premierului Calin Popescu-Tariceanu daca acesta va bloca prin ordonanta de urgenta aplicarea legii privind majorarea salariilor profesorilor.

Boc a declarat ca, in cazul in care premierul va emite o OUG pe tema salarizarii profesorilor, democrat-liberalii vor depune o plângere penala privind savârsirea infractiunii de abuz in serviciu si vor cere ridicarea imunitatii parlamentare in vederea anchetarii acestuia.

Conform liderului democrat-liberal, printr-o decizie de blocare a aplicarii legii, Tariceanu „ar compromite institutiile fundamentale ale statului – Parlamentul, Curtea Constitutionala si Presedintele – care s-au pronuntat potrivit atributiilor constitutionale pe care le au”.

Theodor Stolojan isi aniverseaza ziua la lansarea candidaturii lui Gabriel Răsvan Toader

Astazi, la ora 18, in localitatea giurgiuveana, Bolintin Vale, isi lanseaza candidatura Gabriel Răsvan Toader, secretar executiv al PD-L Giurgiu, pentru pozitia de Senator la Colegiul II Giurgiu.
“PDL doreşte să scoată Giurgiu din izolarea la care l-a condamnat tandemul PSD-PNL. Sărăcia, lipsa infrastructurii şi calitatea slabă a educaţiei sunt marile probleme ale populaţiei din judeţul Giurgiu, pe care PDL le va ataca, după câştigarea alegerilor locale. Nivelul de trai e foarte scăzut, nu avem drumuri, apă curentă sau gaze. Nu avem canalizare, gropi ecologice sau şcoli la standarde europene. Toate acestea sunt priorităţile PDL pentru următorii patru ani”, explica Gabriel Rasvan Toader.
In cadrul evenimentului isi aniverseaza ziua de nastere prim-vicepreşedintele PD-L, Theodor Stolojan. Urarile de bine vor fi transmise de artisti autohtoni Andra, Haiducii si Ro- mania.

Din ciudateniile campaniei electorale: concurs de carute organizat de PSD in Bistrita!

Candidatii PSD pentru Colegiul nr. 2 uninominal din Bistrita-Nasaud au organizat, in acest sfarsit de saptamana, un concurs de carute in comuna Lechinta, la care au participat aproape 500 de persoane, se arata intr-un comunicat remis de biroul de presa al PSD Bistrita-Nasaud.

Evenimentul a fost pus la cale de candidatii PSD pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, Dan Prunea (Colegiul nr. 2 – Senat) si deputatul Radu Moldovan (Colegiul nr. 2 – Camera Deputatilor), cu sprijinul primarului PSD de Lechinta, Romeo Florian.

Concursul propriu-zis a cuprins probe de viteza la atelaje cu unul si doi cai, de parcare cu spatele a celor doua tipuri de atelaje si tractare greutati. Deputatul Radu Moldovan si candidatul pentru Senat, profesorul Dan Prunea, au inmanat castigatorilor premii constand in diplome, bani, produse agricole, hamuri si o drujba.

PDL ar putea depune plângere penală împotriva premierului

Preşedintele PDL Emil Boc a anunţat că partidul va depune plângere penală împotriva premierului Călin Popescu-Tăriceanu pentru abuz în serviciu contra interesului public, dacă Guvernul va bloca legea privind majorarea salariilor profesorilor.

sursa

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/826063/PDL-ar-putea-depune-plangere-penala-impotriva-premierului/

ce credeti?

Scandal politic în Parcul Bordei

Liberalul Ludovic Orban şi conservatorul Marius Marinescu s-au contrat dur în această dimineaţă, sintagme ca „viceprimarul zero” şi „senatorul transfug” completând „superb” o frumoasă zi de duminică pentru bucureşteni. Scenele au avut loc în parcul Bordei din Capitală, acolo unde PSD şi PC au venit să planteze opt platani. Tot astăzi şi tot acolo, PNL a filmat un clip electoral, din „distribuţie” făcând parte şi ministrul Ludovic Orban.

Primul la jigniri a fost Marinescu, care l-a numit pe Orban „un viceprimar zero, care nu a făcut nimic”, făcând referire la perioada în care Orban a deţinut funcţia de viceprimar al Bucureştiului (iulie 2004 – aprilie 2007).

„Nu mă aşteptam să te văd aici şi la salvarea Parcului Bordei. Asta e demagogie”, a spus Marinescu, singurul om care a venit în Parcul Bordei cu un câine, deşi accesul cu animale în parc este interzis.

Orban a ripostat şi l-a numit pe senatorul conservator Marinescu „un transfug”, informează RTV. Platanii PSD+PC pot fi admiraţi în Parcul Bordei, fiecare purtând numele unui lider politic. Rămâne de văzut care dintre copaci va fi preferatul câinelui senatorului Marinescu.

Sursa principala

Actiune disciplinara impotriva procurorului Dan Voinea

Vineri, 24 octombrie 2008, Comisia de disciplina pentru procurori a exercitat actiune disciplinara impotriva domnului general Dan Voinea, procuror sef adjunct al Sectiei Parchetelor militare, sesizand Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii sub aspectul abaterilor disciplinare prevazute de art. 99 lit. a si h din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata.

Potrivit art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, „constituie abateri disciplinare:
a) incalcarea prevederilor legale referitoare la declaratiile de avere, declaratiile de interese, incompatibilitati si interdictii privind judecatorii si procurorii;
h) exercitarea functiei, inclusiv nerespectarea normelor de procedura, cu rea-credinta sau din grava neglijenta, daca fapta nu constituie infractiune.”

Consiliul Superior al Magistraturii indeplineste, prin sectiile sale, rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor, pentru faptele prevazute in Legea nr. 303/2004, republicata.

Conform art. 98 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, judecatorii si procurorii raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu si pentru faptele care afecteaza prestigiul justitiei.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!