Victor Piţurcă: „Bordeaux vine să cîştige, clujenii trebuie să pregătească jocul foarte bine”

Selecţionerul echipei naţionale, Victor Piţurcă, crede în şansele echipelor româneşti angrenate în jocurile din Liga Campionilor din această săptămînă.

„Dorinel are un lot, el în primul rînd trebuie să evalueze ceea ce are la dispoziţie în jocurile oficiale pe care le mai are la dispoziţie. În iarnă va trage linie şi poate va da drumul cîtorva jucători, poate va aduce alţii. Totul depinde de evaluarea pe care o va face Dorinel. Kapetanos de cîte ori a intrat şi-a făcut datoria. Dorinel trebuie să îi aducă în prim-plan pe toţi jucătorii de atac pe care îi are la dispoziţie, pentru că sînt foarte buni. E concurenţă mare acolo în faţă la Steaua.

Steaua priveşte mai relaxată jocul de la Lyon, poate produce surpriza, dar va fi foarte greu. Rădoi joacă un meci, dar stă trei, ceea ce este în detrimentul echipei. Nici evoluţiile lui nu sînt foarte bune.

CFR Cluj are şanse de calificare chiar dacă ar pierde. Mai are de disputat jocul cu Roma acasă. Contra oricărei echipe trebuie să joci la victorie, dar contează şi valoarea adversarului. Jocul trebuie pregătit foarte bine, pentru că echipa franceză vine şi ea să cîştige la Cluj. Motivaţia trebuie să fie foarte mare în rîndul jucătorilor clujeni”, a mai spus Piţurcă la sportro.

Timisul umple bugetul statului

Judeţul Timiş se poate mândri că este cel de-al doilea contribuitor la bugetul statului. Mai tare la venituri la oala comună a banilor româneşti este doar Bucureştiul, aici fiind concentrată mare parte din activitatea economică a României.

Conform statisticilor pe anul 2007, Timişul a contribuit cu 17,5 miliarde de lei noi la realizarea Produslui Intern Brut al României. Activitatea economică desfăşurată de firmele din Timiş pe primele luni a generat venituri de peste trei miliarde de lei. Având în vedere cheltuielile efectuate, bugetul Timişului a fost unul excedentar, a cheltuit mai puţin decât a produs în primele trei trimestre ale acestui an.

Conform datelor statistice, impozitul pe profit plătit de firmele timişene a crescut cu 10%. Aceasta arată că activitatea economică desfăşurată a cunoscut o creştere. Trebuie spus că aceste cifre nu ţin seama de cele 39 de firme în Timiş care sunt administrate din punct de vedere fiscal, de la Bucureşti, direct la Ministerul de Finanţe. Acestea au însemnat o contribuţie suplimentară de alte 642 de milioane de lei, aferente tot activităţii desfăşurate în judeţ.

Trebuie spus că din sumele colectate la buget, peste 700 de milioane de lei s-au întors înapoi în teritoriu, fiind virate către bugetele locale ale entităţilor administrative din teritoriu. În plus, din impozitele colectate, acestea au avut venituri suplimentare de 422 milioane de lei. După Timiş, campioane la dat banii la buget au fost pe următoarele locuri Constanţa şi Clujul.

Fotbalist german suspendat pentru “rasism”

Asociaţia de fotbal din Germania a suspendat un jucător din divizia a 3-a pentru cinci meciuri pentru injurii “rasiste” la adresa unui fotbalist de culoare, originar din Nigeria.

Torsten Ziegner, ce joacă la Carl-Zeiss Jena, a fost scos din meciul de sâmbătă, 25 octombrie, cu Eintracht Braunschweig după asa zisele injurii. Ziegner si-a cerut scuze faţă de jucătorul de culoare pentru jigniri, desi a susţinut că insultele nu au fost rasiste ci unele obisnuite în acest joc. Acesta a acceptat si suspendarea dată marţi de catre federaţia de fotbal germană, fără a face apel.

Cum sistemul democratic al Germaniei nu se dezminte, poliţia s-a “autosesizat” după ce media a prezentat acest caz, urmând ca în aceste zile să prezinte un raport oficial.

Stăncioiu: „Lui Cadu nu i se va mai întîmpla niciodată să-şi dea un aemenea autogol!”

Goalkeeperul campioanei consideră că partida cu Bordeaux va fi una echilibrată şi îi ia apărarea coechipierului său, Ricardo Cadu, marcatorul unui autogol în turul de pe Chaban Delmas.

„Avem nevoie de victorie şi vom face totul pentru a o obţine. Ştiiu că ne va fi greu, dar ne vom lupta pentru şansa noastră. Ce a păţit Cadu în tur i se putea întîmpla oricui. Au păţit-o mulţi înaintea lui şi probabil că li se va mai întîmpla şi altora.

Ricardo este un jucător important pentru CFR şi nu cred că va mai păţi prea curînd ce a păţit în Franţa.” a spus Stăncioiu la conferinţa de presă.

Regele Cioaba este nemultumit de legea care interzice nuntile la cort

Regele internaţional al ţiganilor, Florin Cioabă, a primit cu greu vestea că nu se mai pot face nunţi între blocuri. El susţine că romii îşi întind corturile în stradă pentru că nu au bani de restaurant.

După ce preşedintele Traian Băsescu a promulgat, joi, legea prin care se interzice organizarea de nunţi sau botezuri în corturi sau în apropierea imobilelor de locuit din oraşe, regele Florin Cioabă de la Sibiu se arată nemulţumit. “Oamenii trebuie să facă nunta undeva, iar la noi e tradiţia să se facă nunta în cort. Erau multe de făcut. Nu asta era ultima problemă care trebuia rezolvată”, a spus Cioabă.

Cei care se încumetă totuşi să-şi întindă mesele pe spaţiile dintre blocuri trebuie să ştie că riscă o amendă cuprinsă între 500 şi 1500 de lei.

Regele Cioabă avertizeză însă că rromii  vor prefera să plătească amenzile şi să facă în continuare nunţile la cort: “Sigur că vor fi probleme pentru că mulţi vor încerca să încalce legea”.

Doi bucureştenii au făcut-o deja în această vară şi au primit “cadou” de nuntă două dosare penale şi amendă de 1.000 de lei pentru că şi-au organizat nunta între blocuri, blocând circulaţia pe două străzi.

Romania, acuzata de antisemitism, dupa o declaratie a lui Basescu

România este acuzată de antisemitism într-un articol publicat în ediţia online a cotidianului israelian Haaretz, după ce preşedintele Traian Băsescu a declarat, la întoarcerea sa din Siria, în urmă cu o săptămână, că această ţară se învecinează cu Palestina, într-o aparentă confuzie cu Israelul.

Articolul din cotidianului israelian, intitulat “Statul pe care preşedintele României l-a uitat”, este scris de istoricul Cellu Rozenberg, specializat în securitate naţională şi a cărui familie a fost ucisă în timpul pogromului de la Iaşi, din 29 iunie 1941.

Pornind de la recenta profanare a unor morminte evreieşti din Bucureşti, Rozenberg arată că antisemitismul are rădăcini mai vechi în România, descrisă de istoricul Hannah Arendt drept “cea mai antisemită ţară dintre toate”.

“Dacă cineva crede că s-a produs în sfârşit o schimbare în ultimii ani, dacă toţi speră că antisemitismul este practicat doar de bădăranii care profanează morminte, declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, la o conferinţă susţinută pe aeroportul din Bucureşti la sosirea sa dintr-o vizită în Siria, în urmă cu o săptămână, arată că România pastramei şi a vinului are şi o altă faţă – România antisemitismului”, scrie autorul articolului.

El se referă la afirmaţia preşedintelui Băsescu, potrivit căreia Siria se învecinează cu Irakul, Libanul şi Palestina, care nu există oficial ca stat.

“I-a scăpat faptul că nu există încă nici o ţară numită Palestina, ci o altă ţară, într-adevăr mică, se află la graniţa Siriei – una numită Israel?”, scrie Rozenberg, atacând dur ignoranţa preşedintelui României. “Este păcat că Ministerul de Externe nu a considerat oportun să răspundă dur acestor remarci. Nu este însă prea târziu”, conchide el.

Raspunsul Maresalului Ion Antonescu la apelurile ce i-au fost adresate de W. Filderman

Domnule Filderman,

In doua petitii succesive imi scrieti “de tragedia zguduitoare” si ma “implorati” in cuvinte impresionante, reamintind de “constiinta” si de “omenie” si subliniind ca sunteti “dator” sa apelati “la mine” si “numai” la mine pentru evreii din Romania care sunt trecuti in ghettouri pregatite pentru ei pe Bug. Pentru a amesteca si tragicul in interventia d-voastra, subliniati ca aceasta masura “este moartea, moartea fara vina, fara alta vina decat aceea de a fi evrei”.

Domnule Filderman, nimeni nu poate sa fie mai sensibil ca mine la suferintele celor umili si fara aparare. Inteleg durerea d-voastra, dar trebuie, dar mai ales trebuie sa intelegeti si d-voastra toti, la timp, pe a mea, care era aceea a unui neam intreg. Va ganditi, v-ati gandit ce s-a petrecut in sufletele noastre, anul trecut la evacuarea Basarabiei, si ce se petrece astazi, cand zi cu zi, ceas cu ceas, platim cu marinimie si cu sange, cu foarte mult sange, ura cu care coreligionarii d-voastra din Basarabia ne-au tratat de la Nistru pana la Odessa si pe meleagurile Marii de Azov?

Dar, potrivit unei traditii, voiti sa va transformati si de astadata, din acuzati in acuzatori, facandu-va ca uitati pricinile care au determinat situatiile pe care le plangeti. Sa-mi dati voie sa va intreb si prin d-voastra sa intreb pe toti coreligionarii d-voastra care au aplaudat cu atat mai frenetic, cu cat suferintele si loviturile primite de noi erau mai mari. Ce ati facut D-voastra anul trecut, cand ati auzit cum s-au purtat evreii din Basarabia si Bucovina fata de trupele romanesti care se retrageau si care pana atunci aparasera linistea si belsugul acelor evrei? Va reamintesc eu:

Înainte chiar de aparitia trupelor sovietice, evreii ce aparati, din Basarabia si Bucovina, au scuipat ofiterii nostri, le-au smuls epoletii, le-au rupt uniformele si cand au putut au omorat miseleste soldatii cu batele. Avem dovezi.

Aceiasi ticalosi au intampinat venirea trupelor sovietice cu flori si au sarbatorit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare.

În timpul ocupaţiei bolşevice, aceia pentru care vă înduioşaţi astăzi, au trădat pe bunii români, i-au denunţat urgiei comuniste şi au adus jalea şi doliul în multe familii româneşti.

Din pivniţele Chişinăului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor noştri, care au fost astfel răsplătiţi fiindcă 20 de ani au întins o mână prietenească acestor fiare ingrate.

Sunt fapte ce se cunosc, pe care le cunoaşteţi desigur şi Dvs, şi pe care le puteţi afla oricând în amănunt.

V’aţi întrebat Dvs de ce şi-au incendiat evreii casele înainte de a se retrage? Vă puteţi explica de ce în înaintarea noastră am găsit copii evrei de 14-15 ani, cu buzunarele pline de grenade?

V’aţi întrebat câţi dintre ai noştrii au căzut omorâţi mişeleşte de coreligionarii Dvs., câţi din ei au fost îngropaţi înainte de a fi morţi? Voiţi şi în această privinţă dovezi, le veţi avea.

Sunt acte de ură, împinsă până la nebunie, pe care evreii Dvs. au afişat-o împotriva poporului nostru tolerant şi ospitalier, dar astăzi demn şi conştient de drepturile lui.

Drept raspuns la marinimia cu care ati fost primiti in mijlocul nostru si tratati, evreii D-voastra, ajunsi comisari sovietici, imping trupele sovietice din regiunea Odessei, printr-o teroare fara seaman, marturisita de prizonierii rusi, la un masacru inutil, numai pentru a ne provoca noua pierderi.

In regiunea Marii de Azov, trupele noastre, retragandu-se temporar, si-au lasat cativa ofiteri si soldati raniti pe loc. Când au reluat înaintarea şi-au regăsit răniţii mutilaţi îngrozitor.

Oameni care puteau fi salvaţi şi-au dat ultimul suspin în chinuri groaznice.

Li s’au scos ochii, li s’au tăiat limba, nasul şi urechile.

Îţi dai Domnule Filderman seama de spectacol?

Te îngrozeşti? Te înduioşezi?

Te întrebi, dece atâta ură, din partea unor evrei ruşi cu care nu am avut niciodată nimic de împărţit?

Dar ura lor este a tuturor, este ura Dvs.

Nu vă înduioşaţi, dacă aveţi cu adevărat suflete, de ceeace nu merită, înduioşaţi-vă de ceeace merită.

Plângeţi cu mamele, care şi-au pierdut în astfel de chinuri copiii, nu cu aceia care şi-au făcut şi lor şi vă fac şi Dvs. atâta rău.

MAREŞAL ANTONESCU
19.X.1941

P.S. Un soldat rănit din P. Neamţ, a fost îngropat de viu din ordinul şi sub ochii comisarilor sovietici jidani, deşi nenorocitul îi implora să nu-l îngroape, arătându-le că are 4 copii.

Manifestatie impotriva politicii externe americane in fata ambasadei SUA la Moscova

Câteva mii de simpatizanţi ai mişcării de tineret pro-Kremlin Nashi (Ai Noştri) au manifestat duminică seara în faţa ambasadei Statelor Unite la Moscova, împotriva politicii externe americane.

Mulţi dintre ei aveau dovleci cu lumânări înăuntru, pentru a face trimitere la Haloween, pe care i-au lăsat apoi pe trotuar. Alţii afişau drapeluri portocalii, menite să simbolizeze revoluţia prooccidentală din Ucraina, din 2004.

“Americanii au obiceiul de a dicta legea lor pe scena internaţională. Exemplele cele mai elocvente sunt revoluţiile din Georgia, Ucraina sau războiul din Irak”, a explicat Ivan Lipatov, în vârstă de 19 ani, sosit de la Voronej, localitate situată la 600 de kilometri sud de Moscova. “Cu ocazia (sărbătorii, n. red.) de Halloween, noi suntem cei care am venit să-i vedem, nu ei au venit la noi”, a mai spus el.

“Vrem să oprim (acţiunea) arbitrară a americanilor în lume. Vrem să le dovedim că suntem vii, că ei nu ne pot controla conştiinţa”, a declarat Olga Nikiforova, în vârstă de 20 de ani, originară din Ivanovo, la 320 de kilometri nord-est de Moscova.

Numeroşi participanţi au fost aduşi cu autocarele din diferite regiuni. Un număr important de poliţişti au fost mobilizaţi pentru orice eventualitate, iar o porţiune din bulevardul din faţa ambasadei era blocată.

Incidente sambata seara in Slovacia

In Slovacia, sambata seara, au avut loc incidente la meciul FK DAC 1904 Dunajska Steda-Slovan Bratislava (0-4), din prima liga slovaca, fortele de ordine actionand in forta pentru a preveni o confruntare intre suporterii celor doua formatii.

In urma incidentelor au fost cativa raniti, fiind necesara interventia unui elicopter pentru a transporta un suporter la spital. Dar ciocnirea dintre suporteri a avut totusi loc dupa meci, pe strada, peste 50 de persoane fiind ranite.

Dunajska Streda este o localitate in sud-vestul Slovaciei, acolo unde exista tensiuni provocate de minoritatea ungara care reprezinmta 80 la suta din populatia zonei. Aceste tensiuni au fost agravate recent de aparitia noilor manuale de geografie in care nu figureaza denumirea ungureasca a localitatilor.

Procedura legislativă

Parlamentul României adoptă legi, moţiuni şi hotărâri. Legile sunt legi constituţionale (prin care se modifică Constituţia), legi organice şi legi ordinare.

Etapele principale ale procedurii legislative sunt: iniţiativa legislativă, sesizarea Camerelor, examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare, dezbaterea în şedinţe plenare, votul, controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare şi promulgarea acestora de către Preşedintele României. În condiţiile prevăzute de Regulament, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi şi propuneri legislative în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă.

INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ

Iniţiativa legislativă aparţine Guvernului, deputaţilor, senatorilor, precum şi unui număr de 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, în condiţiile prevăzute de Constituţie.

SESIZAREA CAMERELOR

În temeiul art.75 din Constituţia României, republicată, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de primă Cameră sesizată asupra proiectelor de legi şi propunerilor legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestora, precum şi asupra anumitor proiecte de legi organice, enumerate expres şi limitativ de Constituţie. Pentru proiectele de legi şi propunerile legislative de nivelul legilor ordinare, altele decât cele care privesc tratatele, acordurile internaţionale şi măsurile legislative ce rezultă din aplicarea acestora , precum şi pentru proiectele de legi organice, altele decât cele prevăzute de art.75 alin.(1) din Constituţie, Camera Deputaţilor se pronunţă în calitate de Cameră decizională.

Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile; pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile, iar pentru legile de aprobare a ordonanţelor de urgenţă de 30 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate şi se trimit Senatului în vederea dezbaterii şi adoptării.

DEZBATEREA ÎN COMISII PARLAMENTARE

Proiectele de legi sau propunerile legislative se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor cu avizul Consiliului Legislativ. După primirea şi înregistrarea acestora, Biroul permanent al Camerei le distribuie parlamentarilor şi le trimite comisiilor permanente pentru examinarea în fond sau pentru avizare.

După primirea proiectelor de legi sau a propunerilor legislative, deputaţii, grupurile parlamentare şi Guvernul pot face amendamente motivate în scris la proiectele sau propunerile legislative respective, potrivit regulamentului Camerei, iar acestea se supun examinării comisiilor competente.

Comisia permanentă sesizată în fond întocmeşte un raport care va propune adoptarea, adoptarea cu modificări sau respingerea proiectului de lege sau a propunerii legislative examinate şi va cuprinde amendamentele admise şi amendamentele respinse. Raportul se referă şi la avizele celorlalte comisii, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului, precum şi la alte avize, dacă este cazul.

Raportul întocmit de comisia sesizată în fond se difuzează de către Biroul permanent membrilor Camerei şi Guvernului.

Proiectele de lege şi propunerile legislative, pentru care s-a întocmit un raport din partea comisiei sesizate în fond, se înscriu pe ordinea de zi a Camerei.

DEZBATEREA ÎN PLEN

După aprobarea ordinii de zi de către Cameră, proiectele de lege şi propunerile legislative se supun dezbaterii şi adoptării, în succesiunea în care ele au fost înscrise în ordinea de zi.

Derularea procedurii legislative în plenul Camerei comportă o dezbatere generală asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative şi o dezbatere pe articole dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse. Dezbaterea generală este precedată de prezentarea de către iniţiator a motivelor care au condus la promovarea iniţiativei legislative. Intervenţia iniţiatorului este urmată de prezentarea raportului comisiei permanente sesizate în fond. Raportul este prezentat de preşedintele comisiei sau de un raportor desemnat de aceasta. După prezentarea raportului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul deputaţilor, în ordinea înscrierii lor la cuvânt. Iniţiatorul proiectului sau al propunerii legislative, preşedintele comisiei sesizate în fond sau raportorul acesteia au dreptul să ia cuvântul înainte de închiderea dezbaterii generale.

În faza dezbaterilor generale, nu pot fi propuse amendamente. Dacă în raportul comisiei se propune respingerea iniţiativei legislative, după încheierea dezbaterii generale preşedintele de şedinţă supune votului Camerei iniţiativa, sau votul poate fi dat şi într-o şedinţă specială de vot.

Dacă în raportul comisiei sesizate în fond există amendamente admise sau respinse, Camera trece la dezbaterea pe articole a iniţiativei legislative.

La discutarea articolelor pot lua cuvântul: deputaţii, reprezentantul Guvernului sau al iniţiatorului şi raportorul comisiei sesizate în fond. În luările de cuvânt, pot fi făcute doar amendamente ce privesc probleme de corelare tehnico-legislativă, gramaticale sau lingvistice.

Discutarea articolelor începe cu amendamentele depuse la comisii, admise şi respinse. În cazul în care amendamentele au consecinţe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, preşedintele de şedinţă poate hotărî trimiterea textelor în discuţie comisiilor sesizate în fond. Iniţiatorul amendamentului şi reprezentantul Guvernului au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei.

Camera se pronunţă prin vot distinct asupra fiecărui amendament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

VOTAREA PROIECTULUI DE LEGE

Dacă există cvorum legal, proiectul de lege sau propunerea legislativă în ansamblu se supune Camerei spre adoptare în forma rezultată din dezbaterea pe articole. Proiectele sau propunerile de revizuire a Constituţiei se adoptă cu majoritate de cel puţin 2/3 din numărul membrilor fiecărei Camere. Legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere. Legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră.

Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se semnează de preşedintele acesteia.

Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ca primă Cameră sesizată se înaintează Senatului, în calitate de Cameră decizională, cu menţionarea prevederilor care ţin de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor, dacă este cazul. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.

Legea adoptată de Camera Deputaţilor cu privire la care Senatul s-a pronunţat ca primă Cameră sesizată ori, după caz, în calitate de Cameră decizională pentru unele prevederi, semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, se comunică, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, Guvernului, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei Deputaţilor şi la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Dacă legea este adoptată în procedură de urgenţă, termenul este de două zile.

După împlinirea termenelor de mai sus legea se trimite, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor, Preşedintelui României în vederea promulgării.

CONTROLUL CONSTITUŢIONALITĂŢII LEGILOR ÎNAINTE DE PROMULGARE

Dacă se exercită dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale potrivit art.146 lit.a) din Constituţie cu privire la legea adoptată de Parlament, aceasta se trimite Curţii Constituţionale. În cazul în care Curtea declară neconstituţionalitatea legii sau a unor prevederi ale acesteia, Camera Deputaţilor reexaminează legea sau prevederile respective, în vederea punerii lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale, pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi va cuprinde propuneri pentru eliminarea sau modificarea prevederilor declarate neconstituţionale prin decizia Curţii Constituţionale. Acesta se dezbate conform procedurii legislative obişnuite. Cu prilejul reexaminării, Camera Deputaţilor va efectua corelările tehnico-legislative necesare. Tratatul sau acordul internaţional declarat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

PROMULGAREA LEGILOR DE CĂTRE PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire. Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii.

Reexaminarea legii de către Camera Deputaţilor, va avea loc în cel mult 30 de zile de la primirea cererii. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de Camera Deputaţilor dacă aceasta a fost prima Cameră sesizată. Cererea Preşedintelui României privind reexaminarea unei legi va fi examinată de comisia permanentă sesizată în fond cu proiectul de lege sau cu propunerea legislativă; aceasta va întocmi un raport în care va face propuneri cu privire la obiecţiile formulate în cererea de reexaminare. Raportul comisiei împreună cu cererea de reexaminare se supun dezbaterii Camerei Deputaţilor după regulile procedurii legislative

Promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

MEDIEREA

Prevederile privind medierea se aplică în cazul legilor constituţionale, precum şi al proiectelor de legi şi propunerilor legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea legii de revizuire a Constituţiei. Dacă una din Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedinţii Camerelor vor iniţia, prin intermediul unei comisii paritare, procedura de mediere. Comisia de mediere încearcă eliminarea textelor aflate în divergenţă prin redactarea unei reglementări unitare a celor două Camere. Propunerile comisiei de mediere se înscriu într-un raport care este supus dezbaterii şi adoptării celor două Camere, în şedinţe separate. În cazul în care Camerele îşi însuşesc raportul Comisiei de mediere, legea se trimite spre promulgare.

În cazul în care Comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenţă ori dacă una din Camere nu aprobă raportul Comisiei de mediere, în întregime sau parţial, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.

Statutul deputaţilor

Statutul deputaţilor este prevăzut în Constituţie, şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor şi în Legea nr. 96/2006. Calitatea de deputat este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Deputaţii de bucură de imunitate şi de garantarea libertaţii de exprimare a opiniilor publice şi votului. Imunitatea parlamentară poate fi ridicată la cererea ministrului justiţiei, cu încuviinţarea Camerei, după ascultarea deputatului în cauză.

INCOMPATIBILITĂŢI

Potrivit articolului 71 din Constituţie, nimeni nu poate fi în acelaşi timp deputat şi senator, iar calitatea de deputat sau de senator este incompatibilă cu exercitarea oricarei funcţii publice de autoritate, cu excepţia celei de membru al Guvernului. Constituţia prevede, totodată, că alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică. Deputatul care se afla într-unul din cazurile de incompatibilitate va trebui să demisioneze din funcţiile care sunt incompatibile cu mandatul de deputat, în termen de zece zile. Termenul de zece zile curge de la data apariţiei cazului de incompatibilitate. Dupa expirarea acestui termen, deputatul care continuă să se afle într-unul din cazurile de incompatibilitate este considerat demisionat din funcţia de deputat.

Locul vacant va fi ocupat de supleantul imediat următor de pe lista partidului politic, alianţei politice sau alianţei electorale, dacă până la validarea mandatului supleantului, partidul pentru care a candidat confirmă în scris că aparţine acesteia.

Schimbările intervenite în activitatea deputatului, în timpul exercitării mandatului său, se aduc la cunostinţa Biroului permanent al Camerei în scris în termen de maximum 30 de zile de la data apariţiei acestora.

IMUNITATEA PARLAMENTARĂ

Deputaţii beneficiază de imunitate parlamentară, care are ca scop garantarea independenţei acestora împotriva urmărilor judiciare şi garantarea libertăţii de gândire şi acţiune ale acestora.

Deputaţii beneficiază de imunitate de la data validării mandatului. Imunitatea se păstreaza pe toată durata mandatului de parlamentar.

În temeiul imunităţii parlamentare, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.

În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Deputaţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri. Dispoziţia de revocare a reţinerii se execută de îndată prin ministrul justiţiei.

Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea de reţinere, arestare sau percheziţie, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili prin raportul său dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 3 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret. Ministrul justiţiei va înainta Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.

Raportul comisiei împreună cu cererea ministrului justiţiei se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor. Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 5 zile de la depunerea raportului, cu votul secret al majorităţii membrilor.

LIPSA RĂSPUNDERII JURIDICE PENTRU OPINIILE POLITICE ŞI PENTRU VOTURILE EXPRIMATE (INDEPENDENŢA OPINIILOR)

Constituţia prevede, de asemenea, că deputaţii nu pot fi traşi la raspundere juridică pentru voturile sau pentru opinile politice exprimate în exercitarea mandatului încredinţat de alegători. Aceasta înseamnă ca deputaţii sunt liberi să-şi exercite votul în concordanţă cu propria lor conştiinţă şi că, de asemenea, sunt liberi să-şi exprime opiniile politice, în scris sau oral, în şedintele Camerelor sau în comisii, ori alt cadru oficial de exercitare a mandatului, cu privire la propuneri legislative sau proiecte de lege, proiecte de hotarâri, întrebări, interpălari, declaraţii etc.

Beneficiind de independenţa opiniilor, deputaţii sunt datori să circumscrie acest drept doar la actele şi faptele pe care le fac în exercitarea mandatului. Sunt exceptate de la regimul independenţei opiniilor orice alte discursuri publice, opinii exprimate în afara Parlamentului, cu titlu personal, şi orice alte comentarii care nu au legatura cu mandatul de deputat.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare sau din locţiitorii acestora. Are următoarele atribuţii:

  1. aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi sau programului aprobat;
  2. propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plen prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa Camerei; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile unui proiect de lege sau unei propuneri legislative;
  3. poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit;
  4. propune plenului Camerei Deputaţilor numărul membrilor comisiilor permanente.

Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor.

La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului şi se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului Permanent.

Grupurile parlamentare

Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.

Deputaţii unui partid sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar. Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor din care fac parte.

Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte sau se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite.

Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, altele dacât minoritatea maghiară, pot constitui un singur grup parlamentar.

În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar procedează la desemnarea conducerii proprii, alcătuită din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar. Liderul grupului prezină Camerei denumirea acestuia, precum şi componenţa lui numerică şi nominală.

În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultate în urma alegerilor. Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.

Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.

Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului. Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol major în activitatea Camerei Deputaţilor atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte definirea atitudinii şi a poziţiei politice a deputaţilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.

Astfel, grupurile parlamentare, prin liderul de grup sau prin ceilalţi reprezentanţi, au următoarele atribuţii:

  • fac propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a mandatelor de deputat;
  • propun candidaţi pentru alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi pentru alegerea membrilor Biroului permanent, în limita locurilor ce le revin;
  • prezintă opţiunea deputaţilor din respectivul grup pentru a face parte din comisiile permanente, avansează propuneri pentru funcţiile din birourile acestora şi desemnează deputaţii care vor face parte din alte comisii ale Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor.
  • pot cere revocarea membrilor Biroului permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv;
  • participă la stabilirea ordinii de zi şi pot cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen ale Camerei Deputaţilor;
  • pot prezenta amendamente şi pot cere încheierea dezbaterii asupra unei probleme puse în discuţia Camerei Deputaţilor;
  • pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen;

Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, autoturisme, personal de secretariat şi de specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent.

Atribuţiile preşedintelui Camerei Deputaţilor

  1. convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
  1. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
  2. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
  3. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
  4. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
  5. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
  6. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
  7. prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;
  8. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este şi preşedintele Biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

Biroul permanent se alcătuieşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei Deputaţilor, prin vot secret, cu buletine de vot, pe care sunt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului de şedinţă.

Odată cu alegerea preşedintelui Camerei, activitatea preşedintelui de vârstă încetează.

Constituirea Camerei Deputaţilor

Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei.

Până la alegerea Biroului Permanent, lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de 4 secretari desemnaţi din rândul celor mai tineri deputaţi.

Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar pentru a fi desemnaţi în Comisia de validare se fac de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor.

Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Camera Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

Raportul Comisiei de validare se prezintă Camerei Deputaţilor de către preşedintele acesteia. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputat.

Comisiile parlamentare

Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Se pot constitui, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

Comisiile permanente sunt formate dintr-un număr de 11 – 33 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz, de Camera Deputaţilor. Numărul membrilor şi componenţa nominală a comisiilor de anchetă sau speciale se aprobă o dată cu constituirea acestora. Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, ai Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, care pot face parte şi dintr-o altă comisie permanentă.

Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. Pentru fiecare comisie, numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă de Camera Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare. Membrii comisiilor sunt desemnaţi prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice a Camerei. În cazul în care nu există dezacord asupra desemnării membrilor în comisii, Camera va aproba componenţa comisiilor cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi. Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent propune şi Camera hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei.

Şedinţele comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările pot fi transmise la radio sau televiziune. Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, de data la care au loc şedinţele acestora. La şedinţele comisiilor au dreptul să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri care stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, de amendamente etc.) precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ. Comisiile pot invita să participe la şedinţe persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti.

Pentru ca şedinţele comisiilor să aibă loc în mod legal este necesară participarea majorităţii membrilor care le compun. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. La începerea dezbaterii unei lucrări aflate pe ordinea de zi comisia desemnează, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi. Aceştia vor asigura redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia. Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie.

Votul în comisie este, de regulă, deschis. În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale, care pot fi consultate de deputaţi. La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei, se redactează un comunicat de presă. Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de lege, numele şi prenumele celor absenţi. Comisia, în cazuri justificate, va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA CAMEREI DEPUTAŢILOR

Camera Deputaţilor este organizată în conformitate cu propriul Regulament. Structurile interne ale Camerei sunt constituite din: Biroul permanent, grupurile parlamentare şi comisiile parlamentare

Biroul permanent este compus din: preşedinte, patru vicepreşedinţi, patru secretari şi patru chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, care este, totodată, şi preşedintele Biroului permanent, se alege prin vot secret la începutul legislaturii, pe întreaga durată a mandatului Camerei, iar ceilalţi membri ai Biroului permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni parlamentare.

Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor. În Camera Deputaţilor s-au organizat urmatoarele grupuri parlamentare:

  • Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat (P.S.D.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (P.N.L.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Democrat (P.D.)
  • Grupul parlamentar Partidul România Mare (P.R.M.)
  • Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România (U.D.M.R.)
  • Grupul parlamentar al Partidului Conservator (P.C.)
  • Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

În Camera Deputaţilor s-au constituit următoarele comisii permanente:

  • Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare;
  • Comisia pentru buget, finanţe şi bănci;
  • Comisia pentru industrie şi servicii;
  • Comisia pentru agricultură, sivicultură, industrie alimentară şi servicii specifice;
  • Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor nationale;
  • Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
  • Comisia pentru muncă şi protecţie socială;
  • Comisia pentru sănătate şi familie,
  • Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
  • Comisia pentru cultura, arte şi mijloace de informare în masa;
  • Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi;
  • Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
  • Comisia pentru politică externă;
  • Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţie şi pentru petiţii.
  • Comisia pentru regulament
  • Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor
  • Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

În afara comisiilor permanente pot fi înfiinţate comisii de anchetă şi alte comisii speciale.

Comisiile parlamentare sunt alcătuite, pe cât posibil, pe baza configuraţiei politice a fiecărei Camere, aşa cum aceasta rezultă din spectrul grupurilor parlamentare. În principal, comisiile permanente elaborează rapoarte şi avize privind documentele ce urmeaza a fi puse în dezbaterea Camerei şi exercită controlul parlamentar.

COMUNICAT DE PRESÃ

REF: Conferinţa de presă a preşedintelui României şi a preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene

Preşedintele României, Traian Băsescu, s-a întâlnit luni, 3 noiembrie a.c., la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, Mahmoud Abbas, care efectuează o vizită oficială de două zile în România, la invitaţia şefului statului român.

La finalul convorbirilor, cei doi Preşedinţi au susţinut o conferinţă de presă. Vă prezentăm integral textul conferinţei:

Preşedintele Traian Băsescu: Încep prin a mulţumi domnului preşedinte Mahmoud Abbas pentru vizita pe care o face la Bucureşti, ca urmare a invitaţiei pe care i-am transmis-o. Am avut discuţii foarte consistente, discuţii care vor continua la dineul de diseară. Am abordat problemele interne din cele două ţări, cu o analiză în detaliu a negocierilor între Fatah şi Hamas extrem de importante pentru stabilitatea Palestinei. Am făcut o analiză a situaţiei din regiune, în mod deosebit legată de situaţia din Liban şi de situaţia din Iran, de programul nuclear iranian. De asemenea, l-am informat pe domnul Preşedinte că încă din luna iunie am semnat decretul de înfiinţare a unui oficiu diplomatic la Ramallah şi de asemenea am menţionat deschiderea pe care România o are pentru ca de anul viitor să reia programele de pregătire în universităţile româneşti pentru tineri palestinieni. Nu în ultimul rând, am subliniat în discuţii faptul că peste aproximativ două săptămâni se împlinesc 20 de ani de când România a recunoscut oficial statul Palestina. Sigur, în momentul de faţă, sunt peste 90 de state care au recunoscut Palestina ca stat. Vă mulţumesc.

Preşedintele Mahmoud Abbas: Vă mulţumesc încă o dată, domnule Preşedinte, pentru invitaţia ce mi-aţi adresat-o de a vizita România, această ţară prietenă de care ne leagă relaţii foarte vechi şi foarte bune. Mă refer încă o dată la rolul pe care l-a jucat România de-a lungul timpului în procesul de pace în Orientul Mijlociu şi faptul a fost prima ţară care a primit o delegaţie palestiniano-arabă în 1988. Şi a fost printre primele ţări care au recunoscut statul palestian în urmă cu aproape 20 de ani. Şi nu putem uita faptul că sute şi sute de tineri palestinieni s-au pregătit în universităţile româneşti şi au devenit mesageri ai ştiinţei şi culturii române în ţara lor. Vă mulţumesc încă o dată domnule Preşedinte pentru disponibilitatea pe care o arătaţi reluării acestor programe de pregătire a tinerilor palestinieni în universităşile româneşti.

În convorbirile pe care le-am avut cu domnul Preşedinte, am făcut o informarea a stadiului negocierilor pe care le purtăm în momentul de faţă, al rezultatelor acestora şi am menţionat domnului Preşedinte că vom continua să negociem cu partea israeliană, cu noua administraţie ce se va forma după alegeri. De asemenea, aşteptăm rezultatul alegerilor din America pentru ca noua administraţie americană să patroneze pe mai departe, prin intermediul Cvartetului Internaţional, negocierile care au loc între cele două părţi. Prin intermediul canalelor diplomatice vom continua contactele şi consultările dintre cele două părţi în toate domeniile. Folosesc acest prilej pentru a adresa Excelenţei Sale, domnului preşedinte Traian Băsescu, invitaţia de a vizita pământurile palestiniene oricând doreşte, în momentul pe care îl consideră dânsul potrivit, şi-l asigur că va fi foarte bine primit şi că poporul palestinian îl va primi cu multă căldură.

Preşedintele Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult, domnule Preşedinte. Vă asigur că voi da curs invitaţiei dumneavoastră. Câte două întrebări.

Întrebare: O întrebare comună pentru ambii preşedinţi. România a avut şi are în continuare relaţii foarte bune cu toţi actorii politici din zona Orientului Mijlociu. Îşi doreşte România o implicare concretă, mai activă, îşi doreşte Autoritatea Palestiniană o implicare concretă mai activă?

Preşedintele Traian Băsescu: O să încerc să vă răspund primul. Nu, România nu vrea să interfereze procesele în desfăşurare, în schimb, România are interese majore de securitate, interese economice şi interese legate de comunităţile româneşti din ţările din regiune. V-aş aminti că în efortul de restabilire a relaţiilor tradiţionale pe care România le are în regiune am vizitat Iordania, Egiptul, Siria şi astăzi mă întâlnesc cu domnul preşedintele Mahmoud Abbas. Suntem la stadiul la care dorim să restabilim legăturile politice. În acelaşi timp, România are tradiţional interese economice în regiune. V-aş aduce aminte de relaţiile economice cu Egiptul, cu Siria, cu Iranul, cu Iordania şi cu Israelul, cu care relaţiile politice au fost constant bune şi s-au consolidat continuu şi, nu în ultimul rând, România are comunităţi româneşti în Siria, în Egipt, în Iran şi o mare comunitate românească în Israel. Deci interesele noastre sunt majoare pentru regiune: politic, economic şi din punct de vedere al prezenţei comunităţilor româneşti. Şi concluzionăm: nu dorim să interferăm procesele în desfăşurare, dar vom fi oricând disponibili să participăm la ele, dacă vom fi solicitaţi. Mulţumesc.

Preşedintele Mahmoud Abbas: Considerăm că România cunoaşte bine situaţia din zonă având în vedere relaţiile îndelungate şi în diverse domenii pe care le-a avut cu statele din regiune. De aceea, am vrut să menţionez încă o dată că prima întrevedere israeliano-palestiniană care a avut loc, a avut loc la Bucureşti în 1988. De aceea, toate aceste lucruri califică România să aibă un rol şi ne determină să spunem, să o rugăm să-şi folosească oficiile bune şi buna cunoaştere pe care o are, a situaţiei din zonă, pentru a sprijini acest proces. După cum ştiţi implicarea României sau antrenarea României într-un asemenea proces necesită acordul tuturor părţilor implicate şi noi vom face în aşa fel încât să putem veni la un moment dat cu un apel.

Întrebare: Pentru domnul Abbas. Ce aştepări concrete aveţi de la dialogul interpalestinian de la Cairo? Şi o a doua întrebare legată de procesul de pace, dacă excludeţi total posibilitatea unui acord de pace până la sfîrşitul anului?

Preşedintele Mahmoud Abbas: În ce priveşte dialogul între părţile palestiniene, acesta va continua în această lună, în data de 10, sub egida Egiptului şi a Ligii Arabe. Există o propunere a părţii egiptene în acest sens, care prevede ca la aceste negocieri să se discute perspectiva formării unui guvern palestinian independent care să acţioneze pentru organizarea alegerilor legislative şi prezidenţiale anul viitor. Suntem foarte interesaţi de obţinerea unei concilieri între părţile palestiniene, doarece în absenţa acestei reconilieri poziţia noastră în cadrul negocierilor cu Israelul este influenţată negativ. De aceea, vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a asigura succesul acestor negocieri, care vor continua la Cairo, şi vom face tot ce ne stă în putinţă ca ele să se încheie cu un rezultat pozitiv. În ceea ce priveşte întrebarea a doua, nu cred că este posibilă încheierea acestui acord până la sfârşitul anului, ştiind că atât administraţia americană cât şi cea israeliană sunt ocupate cu alte chestiuni şi că timpul rămas până la sfârşitul anului este foarte scurt.

Aş vrea să spun că, odată cu încheierea proceselor electorale din cele două ţări şi instalarea noilor administraţii, vom relua negocierile şi contactele, având ca principal scop să închidem dosarele aflate în discuţie. În anul care a trecut, deci în anul acesta, am făcut în aşa fel încât poziţiile celor două părţi să fie bine cunoscute, iar de la anul vom încerca să închidem dosarele, pentru că nici unul din dosarele puse în discuţie până acum nu a fost închis. Avem totuşi o foarte mare speranţă că acest proces va reuşi, că va duce la instaurarea păcii şi că cele două ţări, Palestina şi Israel, vor convieţui împreună în pace şi, în această situaţie, toate statele arabe şi islamice vor recunoaşte Israelul. Dar, pentru asta, Israelul va trebui să se retragă şi din zona Fermelor Sheba’a şi din înălţimile Golan. Vă mulţumesc!”

Institutii publice

Alba

Administratia Nationala „Apele Romane” Directia Apelor Mures Sistemul de Gospodarirea Apelor Alba -Iulia
Tg. Mures Samuel Koteles nr. 33, Alba -Iulia Stefan Ciceo Pop nr.7
0256/160289, 0258/834426
Agentia de Dezvoltare Regionala „Centru” Alba -Iulia
Alba-Iulia Decebal nr. 12
0258/818616

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Alba
Alba-Iulia Zorilor nr.10B, bloc Columna
0258/811470, 0258/819940, 0258/811423, 0258/811137
Agentia pentru Protectia Mediului Alba
Alba-Iulia Lalelelor nr.7A
0258/813290

Biroul Judetean de Metrologie Legala – Serviciul Judetean de Metrologie Legala Alba
Alba-Iulia Octavian Goga nr. 9
0258/811462
Brigada de Jandarmi al Judetului Alba
Alba-Iulia Alex. Ioan Cuza nr. 18
0258/812318

Casa de Asigurari de Sanatate Alba
Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 5
0258/834439, 0258/834514
Casa Judeteana de Pensii Alba
Alba-Iulia Regina Maria nr. 2
0258/811531, 0258/811911, 0258/813092

Centrul Militar Judetean Alba
Alba-Iulia Mihai Viteazu nr. 11
0258/811989
Consiliul Judetean Alba
Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
0258/813212, 0258/811254

Corpul Gardienilor Publici Alba
Alba-Iulia B-dul Ferdinand nr.2
0258/819096
Directia de Sanatate Publica a Judetului Alba
Alba-Iulia B-dul Revolutiei 1989 nr. 23
0258/835243, 0258/ 835244, 0258/835245, 0258/ 821636

Directia Fitosanitara Alba -Iulia
Alba – Iulia A.I.Cuza nr. 6
0258/812166
Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat Alba
Alba-Iulia Bd-ul Victoriei nr.70
0258/831351, 0258/818906

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Alba
Alba-Iulia Regina Maria nr. 2
0258/813468
Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Alba
Alba Iulia P-ta Iuliu Maniu nr.20
0258/818266

Directia Generala pt. Agricultura si Industrie Alimentara Alba
Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 8B
0258/835341
Directia Judeteana de Statistica Alba
Alba-Iulia Octavi an Goga nr. 9
0258/811463

Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul National Alba
Alba-Iulia Pta I.I.C. Bratianu nr.2
0258/819212
Directia pentru Tineret si Sport a judetului Alba
Alba-Iulia Luminii nr. 12
0258/832768

Directia Sanitara Veterinara Alba
Alba-Iulia Lalelelor nr.7A
0258/835915, 0258/835950, 0258/834021
Directia Silvica Alba
Alba-Iulia Basarabiei nr. 9
0258/812138, 0258/815683, 0258/811080, 0258/811081
www.Rosilva.Ro

Garda Financiara Alba
Alba-Iulia George Cosbuc nr. 14
0258/812595, 0258/813813
Grupul de Pompieri al judetului Alba
Alba-Iulia Energiei bl. CE 5 ap. 6
0258/814413, 0258/810411, 0258/810497

Inspectoratul de Politie al judetului Alba
Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
0258/813838, 0258/811212, 0258/811877, 0258/806161
Inspectoratul de Protectie Civila al judetului Alba
Alba-Iulia Transilvaniei nr. 14 bl.11/1
0258/811988, 0258/811891

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Alba
Alba-Iulia Violetelor nr. 13
0258/833230
Inspectoratul in Constructii al judetului Alba
Alba-Iulia 1 Decembrie 1918 nr. 68
0258/819860

Inspectoratul pentru Concurenta Alba
Alba-Iulia Primaverii nr. 12
0258/812750
Inspectoratul Scolar Judetean Alba
Alba-Iulia Bibliotecii nr. 7
0258/811662

Inspectoratul Teritorial de Munca Alba
Alba-Iulia Frederik Mistral nr.7
0258/818591, 0258/818592, 0258/811309, 0258/810230, 0258/818632
www.itmalba.tripod.com
Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor Alba
Alba-Iulia Calea Motilor nr. 110
0258/826794
www.iscsms.ro

Judecatoria Aiud
Aiud Morii nr. 79 Cuza Voda nr. 14
0258/863153, 0258/861404, (sediu Carte Funciara)
Judecatoria Alba -Iulia
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
0258/811327, 0258/811861

Judecatoria Blaj
Blaj B-dul Republicii nr. 5
0258/710899, 0258/712299
Judecatoria Campeni
Campeni Horea nr. 12
0258/771322

Judecatoria Sebes
Sebes Lucian Blaga nr. 47
0258/733146
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Alba
Alba-Iulia Iuliu Maniu nr. 20
0258/813170

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Alba
Alba-Iulia Vasile Goldis nr. 8B
0258/834682, 0258/834060
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Alba
Alba-Iulia B-dul Octavian Goga nr. 9
0258/811946

Parchetul de pe Langa Curtea de Apel Alba-Iulia
Alba-Iulia I.C. Bratianu nr. 1
0258/810964, 0258/810278
Parchetul de pe Langa Judecatoria Aiud
Aiud Cuza Voda nr. 14
0258/861700

Parchetul de pe Langa Judecatoria Blaj
Blaj T. Cipariu Bl. T-6
0258/711300, 0258/711400
Parchetul de pe langa Judecatoria Cimpeni
Cimpeni Mestesugarilo r nr. 1
0258/771922

Parchetul de pe langa Judecatoria Sebes
Sebes Pta Primariei nr. 1
0258/733499, 0258/730775
Parchetul de pe langa Tribunalul Alba
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
0258/813105, 0258/813107

Parchetul National Anticoruptie (PNA) Serviciul Anticoruptie Alba -Iulia
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr. 24
0258/811109, 0258/811308
Prefectura judetului Alba
Alba-Iulia Pta I.I.C. Bratianu nr.1
0258/811117

Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Alba
Alba-Iulia Pta I.C. Bratianu nr. 1
0258/806161 int 2310 sef serviciu int 2311 secretariat 0258/810640
Serviciul Rutier Judetean Alba
Alba-Iulia Livezii nr. 35A
0258/813193

Tribunalul Alba
Alba-Iulia Pta Iuliu Maniu nr.24
0258/811184, 0258/811788
Vama Alba-Iulia
Alba-Iulia B-dul Revolutiei nr. 70
0258/810014

Arad

Administratia Nationala a Drumurilor Bucuresti-Directia Regionala Drumuri si Poduri Timisoara – Sectia Drumuri Nationale Arad
Str. Ardealului nr. 39/A
276121, 276181
Administratia Patrimoniului Local
B-dul Revolutiei nr. 75
281850, 284744

Agentia de Promovare si Dezvoltare a Judetului Arad
Str. Unirii nr. 19
211411
www.adar-ar.ro
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Arad
Str. Gheorghe Lazar nr. 20
211791, 211230, 214311

Arhivele Nationale – Directia Judeteana Arad
Str. Ceaikovski nr. 2 – 6
236821
Biblioteca Judeteana „A.D. Xenopol” Arad
Str. Gheorghe Popa de Teius nr. 2 – 4
270725

C.N. „Apele Romane”- Directia Apelor Crisuri Oradea – Sistem „Crisul Alb” Chisineu Cris
Loc. Chisineu Cris, str. Infratirii nr. 38
523043
C.N. „Apele Romane”- Directia Apelor Mures Targu Mures – Sistemul de Gospodarire a Apelor Arad
B-dul General Dragalina nr. 16
281949, 280355

Casa de Asigurari de Sanatate Arad
B-dul Revolutiei nr. 45
270202, 270307, 270864
www.hypocrates.ro
Casa de Cultura a Municipiului Arad
Str. Gheorghe Lazar nr. 1
211918, 0788/231422

Casa Judeteana de Pensii Arad
Str. Gh. Lazar nr. 20
281345
Centrul Cultural Judetean Arad
Str. Banu Maracine nr. 22, bl. 1, sc. E
252439, 250538

Centrul Judetean de Consultanta Agricola Arad
B-dul Revolutiei nr. 81
254338
Centrul Militar al Judetului Arad
Str. Lucian Blaga nr. 4
281725, 281693 int224

Comandamentul de Jandarmi Judetean Arad
loc. Vladimirescu str. Jandarmeriei nr. 1 – 3
514922, 234882
Compania de Transport Public Arad
Calea Victoriei nr. 35 – 37
230 400

Consiliul Judetean Arad
B-dul Revolutiei nr. 75
281 600
Corpul Gardienilor Publici Arad
Str. Calvin nr. 11
280557, 274109

Directia de Asistenta Comunitara
B-dul Revolutiei nr. 75
281850, 284744, 254923
Directia de Sanatate Publica a Judetului Arad
Str. Spitalului nr. 2 – 4
254438

Directia Fitosanitara Judeteana Arad
Str. Closca nr. 6A
276105
Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Arad
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 10 – 12
210055

Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului Arad
B-dul Revolutiei nr. 79
280633
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Arad
Str. Gheorghe Lazar nr. 20
280178, 281934

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Arad
Str. Closca nr. 6A
255479, 255134
Directia Judeteana de Statistica Arad
Str. Closca nr. 2
256104

Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu Cultural National Arad
B-dul Revolutiei nr. 103
280982, 281917
Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor si Alte Servicii Arad
Calea Zimandului nr. 2
276154, 0745/596566

Directia pentru Tineret si Sport a Judetului Arad
Str. Lucian Blaga nr. 20
280939, 280652, 281464
Directia Regionala Vamala Interjudeteana Arad
Calea Aurel Vlaicu bl. B 21 sc. A, ap. 9
243321, 275275

Directia Sanitara Veterinara
Str. Bodrogului nr. 22
281925
Filarmonica de Stat Arad
P-ta George Enescu nr. 1
281554, 0744/583384

Garda Financiara Arad
B-dul Revolutiei nr. 79
281119
Garnizoana Arad
B-dul Decebal nr. 19
281323, 281542

Grupul de Pompieri „Vasile Goldis” al Judetului Arad
Str. Andrei Saguna nr. 66 – 72
251212
Inspectoratul de Concurenta al Judetului Arad
B-dul Revolutiei nr. 79
281141, 286066

Inspectoratul de Politie al judetului Arad
Str. Calvin nr. 17 – 19
230103, 0744/397875
Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Arad
Str. Eftimie Murgu nr. 3 – 5
256596, 256557
www.cjarad.ro

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Arad
P-ta Plevnei nr. 1
280933, 280949
Inspectoratul in Constructii al Judetului Arad
Str. Dr. Ioan Suciu nr. 7 bis
255281, 253477, 0721/293771

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Arad
Str. Marasesti nr. 18 – 20
231103
Inspectoratul pentru Protectia Mediului Arad
B-dul General Dragalina nr. 16
280996, 280331

Inspectoratul Scolar al Judetului Arad
B-dul Decebal nr. 32
280008, 284588
Inspectoratul Teritoarial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor Arad
Str. Closca nr. 6A
270454, 212454

Inspectoratul Teritorial de Munca Arad
Str. Episcopiei nr. 11 – 13
211762, 211862
Muzeul Judetean Arad
P-ta George Enescu nr. 1
281847, 210015
http://arad.inext.ro/cultura/museumarad

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Arad
Str. Vasile Milea nr. 21
256144, 233977
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Arad
B-dul Revolutiei nr. 50
257049, 0722/503150

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Arad
Calea Bodrogului nr. 3
280447
Prefectura Judetului Arad
B-dul Revolutiei nr. 75
281 350, 281362
www.prefectura-arad.ro

R.A. Administratia Zonei Libere Curtici – Arad
Str. Mihai Eminescu nr. 3 – 5
282434, 285458
www.freezone.arad.ro
R.A. Apa – Canal Arad
Str. Sabin Dragoi nr. 2 – 4
270843, 0744/555582

R.A. Drumuri Municipale
Str. Cometei nr. 1 – 3
259588
Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Arad
Str. Episcopiei nr. 48
280520, 280261, 0744/785492

Registrul Auto Roman R.A. – Reprezentanta Arad
Calea Aurel Vlaicu nr. 269
270288, 270488
S.C. Aeroportul Arad S.A.
Calea Bodrogului f.n.
252564, 254440
www.aeroportularad.com

S.C. Arterm S.A.
Str. Unirii nr. 19
281391
S.C. CET S.A.
Str. 6 Vanatori f.n.
213196, 213183

S.C. Constructii Rutiere S.A.
Str. Digului nr. 1
259621
S.C. Distrigaz Nord S.A. Targu Mures – Sucursala Arad
B-dul Iuliu Maniu nr. 82 – 84
216505, 260193

S.C. FDFEE Banat S.A. – Sucursala de Distributie si Furnizare a Energiei Arad
B-dul Iuliu Maniu nr. 65 – 71
253 230, 205806
www.electrica.ro
S.C. Gospodarie Comunala S.A. Arad
Calea Timisorii nr. 61
287797

S.C. Recons S.A.
Str. M. Scaevola nr. 9 – 11
281458, 281386
S.C. Salubritate S.A.
B-dul Iuliu Maniu f.n.
262417

S.C. TOP S.A.
P-ta Mihai Viteazul nr. 13
250056
S.N. de Imbunatatiri Funciare S.A. – Sucursala Arad
Spaiul Mures nr. 6 D
280955, 210177, 210142

S.N. de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A. – Sucursala de Transport Gaze Naturale Madias – Regionala Arad
Str. Poetului nr. 56
289092, 289093, 289860
Scoala de Arte Arad
B-dul Revolutiei nr. 85
281085

Serviciul Judetean de Metrologie Legala Arad
Str. Emanoil Gojdu nr. 6 – 8
281 780, 0744/204728
SNP Petrom S.A. – Sucursala Petrom Timisoara – Schela Arad
Str. Academia Teologica nr. 14
0722/344693, 0723/593639

Teatrul de Marionete Arad
Str. Episcopiei nr. 15
280974
Teatrul de Stat Arad
B-dul Revolutiei nr. 103
280016, 280018

Arges

Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
Pitesti, Str.Sfanta Vineri nr. 47 – 49
0248/222415, 0248/222415 int. 114
Autoritatea Rutiera Romana

0248/223005

Biroul de Informare Recrutare Arges
Pitesti, Str. Vasile Milea nr.1
0248/215284, 0248/215284
Biroul Vamal Pitesti

0248/633886

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Pitesti, Aleea Spitalului nr.1
0248/285515, 0248/285928
Casa Judeteana de Pensii
Pitesti, Str. I.C. Bratianu nr.38
0248/222245, 0248/222394, 0248/222394

Centrul Militar Judetean
Pitesti,
0248/251119, 0248/252206
CN Apele Romane SA Directia Apelor Arges – Vedea Pitesti
Pitesti, Calea Campulung nr. 6-8
0248/223449, 0248/223567, 0248/223449/116, 0248/223449/227
www.agwater.ro

Comandamentul de Jandarmi
Pitesti, Str. Ion Antonescu nr. 21,Pitesti
0248/211505, 0248/211517/502
Corpul Gardienilor Publici
Pitesti, Exercitiu, 208
0248/254629

Curtea de Apel Arges
Pitesti, Str. Victoriei, nr. 22
0248/624940, 0248/624942
Diectia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Pitesti, Str. I.C. Bratianu nr.32
0248/222245, 0248/633692

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Pitesti, Str. Grivitei nr. 1-3
0248/213443
Directia de Sanatate Publica
Pitesti, Str. Exercitiu nr.39 bis
0248/624100

Directia de Telecomunicatii

0248/222000, 0248/632110

Directia Fitosanitara Arges
Pitesti,
0248/223899

Directia Generala a Finantelor Publice
Pitesti, B-dul Republicii nr. 118
0248/211511, 0248/211838, 0248/210400
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Pitesti Str.Armand Calinescu nr. 44
0248/633692

Directia Jud. De Statistica
Pitesti, Str. Vasile Milea nr. 1
0248/217800 int. 207
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Pitesti, P-ta Vasile Milea nr.1
0248/217800 int. 181

Directia Regionala de Metrologie Legala Ploiesti Serviciul Jud. De Metrologie Legala Arges
Pitesti, Str. Zorilor nr. 22
0248/630948
Directia Sanitar Vetrinara
Pitesti, C-alea Campulung nr.4
0248/635441

Directia Silvica
Pitesti, Str. Trivale nr. 82
0248/213434
Garda Finaciara

Grupul de Pompieri „Cpt. Puica Nicolae”

0248/622121, 0248/623390

Inspectoratul de Protectie a Mediului
Pitesti, Str. Egalitatii nr. 50A
0248/213049, 0248/213099, 0248/213200

Inspectoratul in Constructii
Pitesti, B-dul Republicii Bl. E3c, mezanin 2
0248/220450, 0248/220846
Inspectoratul Jud. de Protectie Civila

0248/217800 int. 262, 196, 0248/217800/262

Inspectoratul Judetean de Politie
Pitesti, Str. Victoriei nr.60
0248/607000, 0248/223556
Inspectoratul Scolar
Pitesti, B-dul Eroilor nr. 4-6
0248/ 223262, 0248/218319, 0248/218319

Inspectoratul Teritorial de Munca
Pitesti, Str Mihai Eminescu nr.11
0248/223498, 0248/223408
Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap
Pitesti, Str. Frasinului nr.10
0248/272617

Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor si Materialului Saditor

0248/218097

Oficiul Concurentei
Pitesti, P-ta Vasile Milea, nr. 1
0248/221089

Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Pitesti, Str. Armand Calinescu nr. 44, Pitesti
0248/218850
Oficiul Judetean de Consultanta Agricola
Pitesti, Str. Armand Calinescu nr.44
0248/635197

Oficiul Judetean de Posta

0248/632032

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Pitesti, Str. Zorilor nr. 22
0248/222960

Parchetul Arges

0248/222990, 0248/222811

SC Electrica Oltenia SA sucursala Pitesti
Pitesti, B-dul Republicii nr.148
0248/213160
www.electrica.ro

Sectia Drumuri Nationale – Pitesti
Pitesti, Calea Depozitelor, nr. 14 bis
0248/630629, 0248/630434
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare

0248/217800 int. 247, 285

SN Imbunatatiri Funciare SA, Sucursala Arges
Pitesti, Str. Mircea Voda nr. 42
0248/254124
SN Petrom SA sucursala Arpechim Pitesti
Pitesti, B-dul Petrochimistilor nr. 127
0248/632049

SNP Petrom SA sucursala Petrol Arges

0248/633746

Tribunalul Arges
Pitesti, B-dul Eroilor, nr. 5
0248/216599, 0248/624144

Bacau

Bihor

Bistrita-Nasaud

Botosani

Braila

Brasov

Administratia Domeniului Statului
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Str.Lunga Nr.1A
0268419081, 0268416879

Agentia Romana pentru Conservarea Energiei- Serviciul Teritorial Brasov
Str Tarnavei nr.91
Autoritatea Rutiera Romana- Agentia Brasov
Str.Lunga Nr.160

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Al.I. Cuza nr.12
0268414687, 0268406178
C.N. Apele Romane S.A-Directia Apelor Olt-Ramnicu-Valcea- Brasov
Str. Maior Cranta nr.32
268473021

C.N. Cai Ferate-Regionala Brasov
Str. Politehnicii nr.1
268142009
C.N. Posta Romana-Oficiul Judetean de Posta Brasov
Str.Nicolae Iorga nr.1
268411609

Casa Judeteana de Pensii
Bd.Eroilor Nr.5
0268476942, 0268419663, 0268418055, 0268472216
Centrul Judetean de Consultanta Agricola Brasov
Str. Fundaturii nr.2
0268/415536

Centrul Militar Judetean
Str.Lunga Nr.231
0268417388, 0268417794
CJAS
Str. Mihail Kogalniceanu nr.11
268322011, 0268322561

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str.Fundatura Rulmentul Nr.13
0268426591, 0268426592, 0268426591/120, 0268426591/220, 0268426591/320
Directia de Sanatate Publica
Str. Calea Bucuresti nr.25-27
0268330884, 0268330895, 0268131044

Directia Generala a Agriculturii si Alimentatiei
Str. Muresenilor nr.5
0268478529, 0268477974
Directia Generala a Finantelor Publice
Bd.Eroilor Nr.8
0268418056, 0268415677, 0268415677-431

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Bd.Eroilor Nr.5
0268476972, 0268419663
Directia Judeteana de Statistica
Bd.Eroilor Nr.5
268413872

Directia Judeteana Fitosanitara Brasov
Str. Lanii nr.47
268440406
Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Bd.15 Noiembrie Nr.70
0268473004, 0268472835

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str.Suisul Castelului nr.1-3
0268478803, 0268412723
Directia Regionala Vamala Interjudeteana Brasov
Str. Timis Triaj nr.50

Directia Sanitara Veterinara
Str.Calea Feldioarei nr.20A
0268440257, 0268442527
Directia Silvica
Str.Closca nr.31
268415770

Garda Finanaciara
Grupul de Pompieri „Tara Barsei
Str.Mihai Viteazu Nr.11
268411179

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Str. Tudor Vladimirescu nr.33
0268420041, 0268428616
Inspectoratul Judetean de Politie
Str.Nicolae Titulescu Nr.28
0268328629, 0268475933, 0268328888, 0268327777, 0268328642

Inspectoratul Judetean de Protectie civila
Str.Scolii Nr.4
268412227
Inspectoratul Judetean in Constructii
Str.Iuliu Maniu Nr.47
268416860

Inspectoratul pentru Protectia Mediului
Str. Politehnicii nr.3
0268419013, 0268419294
Inspectoratul Scolar Judetean
Str.Iuliu Maniu nr.52
0268415104, 0268475152, 475667

Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.Ion Ratiu Nr.17
268475390
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Str.Closca nr.31

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Material Saditor
Str. Ecaterina Varga
268413724
Inspectoratul teritorial pentru Resurse Minerale Brasov
Str. Avram Iancu nr 52
268412053

Oficiul Concurentei
Str.Republicii nr.5, B-dul Libertatii nr. 12 A, Etj. 3, cam. 5, Bucuresti
268474118, 0214100996, 0213111309, 0214107135, 0214103067, 0214103593, 0213356960
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Piata Sfatului nr.26A
268477231

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
Al.I. Cuza nr.12
268413951
S.C Distrigaz Sud S.A- sucursala Brasov
Str. Avram Iancu nr.52-54
268416603

S.C. Electrica S.A-sucursala Brasov
Str. 13 Decembrie nr.17 A
0268416680, 0268410430
S.N „Imbunatatiri Funciare” – Sucursala Brasov
Str.Calea Feldioarei nr. 6A
268441863

S.N de Transport Gaze Naturale Transgaz S.A – Sucursala de Transport Gaze Naturale Medias – Regionala Brasov
Str.Grigore Ureche nr.12A
268418047
S.N Telecomunicatii Romtelecom S.A – Directia de Telecomunicatii Brasov
Bd. Eroilor nr.27
268411141, 0268406950, 0268404120

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatire a Teritoriului pentru Aparare
Bd.Eroilor Nr.5
0268415835, 0268410777/int209

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras-Severin

Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere – Colectiv Zonal Anina
Anina, strada Mathias Hammer, nr. 2
0255/240.001, 0723/551.407
Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere – Colectiv Zonal Moldova Noua
Moldova Noua, strada Portului, nr. 1
0255/542.911

Agentia Nationala pentru resurse Minerale – Inspectoratul Teritorial Caransebes
Caransebes, Str. Mihai Viteazu nr. 1
0255-513.123
Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca a Judetului Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 36
0255/212.160, 0255/213.064, 0255/214.095

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Caras-Severin
Resita, strada Romanilor, nr. 15
0255/220.718, 0255/219.419
Biroul Vamal de Control si Vamuire la Frotiera Naidas
Naidas, Punctul de Frontiera
0255/572.200, 0255/540.441, 0256/225.612 int. 225

Biroul Vamal de Control si Vamuire la Interior Resita
Resita, str. Paul Iorgovici, nr. 29
0255/221.312, 0256/225.612 int. 225
C.N. a Uraniului SA Bucuresti, Sucursala „BANAT” Oravita
Oravita, strada Closca, nr. 29
0255/571.106, 0255/571.295

C.N.”APELE ROMÂNE” SA, Sistemul de Gospodarire a Apelor Resita
Resita, strada Caminelor, nr. 9
0255/254.125
C.N.”POSTA ROMÂNA”, Reprezenta Caras-Severin
Resita, strada Traian Lalescu nr. 1
0255/211.819, 0256/220.990

Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Caras-Severin
Resita, strada Spitalului nr. 26
0255/212.200, 0255/214.318, 0721/722.583
Casa Judeteana de Pensii Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 27
0255/214.044

Centrul Militar Judetean Caras-Severin
Resita, str. Sportului, nr. 4
0255/211.115, 0255/220.077, 0722/678.053
Comandamentul de Jandarmi Caras-Severin
Resita, str. Erou Jandarm Nicolae Marcu
0255/214.410, 0255/214.411, 0744/789.844

Consiliul Judetean Caras-Severin
P-ta. 1 Dec. 1918 nr. 1
0255/213.776, 0255/216.247, 0255/224.920
www.cs.ro/Consiliul_Judetean
Directia de Munca si Solidaritate Sociala Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 27
0255/210.725

Directia de Sanatate Publica a Judetului Caras-Severin
Resita, str. Spitalului, nr. 36
0255/214.091, 0255/224.021, 0255/212.180
Directia de Telecomunicatii Caras-Severin
Resita, strada Libertatii, nr. 18-20
0255/204.722, 0255/204.780
www.romtelecom.ro

Directia Generala a Finantelor Publice Caras-Severin
Resita, str. Centrul Doman, nr. 2
0255/210.075, 0255/213.313
Directia Generala de Statistica a Judetului Caras- Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, n. 9
0255/211.756

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Caras-Severin
Resita, Piata Republicii, nr. 28
0255/212.363
Directia Generala pentru Protectia Copilului Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Dec.1918, nr. 7
0255/224.302

Directia Judeteana Caras-Severin pentru Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 30
0255/220.518
Directia Judeteana Fitosanitara Caras-Severin
Caransebes, strada Subdeal, nr. 4
0255/517.222, 0255/511.492

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Caras-Severin
Resita, Bd.Rev. din Decembrie, nr. 5 A
0255/210.808, 0255/223.984, 0255/220.080
Directia Sanitara Veterinara Caras-Severin
Resita, strada Timisoarei, nr. 15
0255/231.004, 0255/220.216

Directia Silvica a Judetului Caras-Severin
Resita, str. Petru Maior, nr. 69 A
0255/216.533
Garda Financiara, Sectia Judetului Caras-Severin
Resita, str. Centrul Roman, nr. 2
0255/210.654, 0255/210.321

Grupul de Pompieri Judetean Caras-Severin „General Nicolae Cena”
Resita, str. Castanilor nr. 121
0255/211.213, 0255/211.214, 0744/641.862
Inspectoratul de Concurenta Caras-Severin
Resita, str. Centrul Roman, nr. 2
0255/213.952

Inspectoratul de Politie al Judetului Caras-Severin
Resita, B-dul Al.I.Cuza, nr. 40
0255/222.322, 0255/212.201, 0255/502.000, 0722/566.474, 0255/502.107
Inspectoratul de Protectie a Mediului Resita
Resita, strada Caminelor, nr. 9
0255/223.053

Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918,nr. 1
0255/211.210, 0255/214.232
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Caras-Severin
Resita, strada Tineretului, nr. 7
0255/230.567, 0255/231.238

Inspectoratul in Constructii Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918, nr. 7
0255/215.163, 0255/213.780
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Caras-Severin
Oravita, str. Rachitovei nr. 1
0255/571.825, 0255/571.979

Inspectoratul Scolar al Judetului Caras-Severin
Resita, strada Ateneului, nr. 1
0255/214.238
Inspectoratul Teritorial de Munca al Judetului Caras-Severin
Resita, str. Traian Lelescu, nr. 27
0255/215.608, 0255/214.419, 0255/210.293, 0255/215.208

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Caras-Severin
Resita, Calea Timisoarei
0255/218.857, 0255/213.975
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Caras-Severin
Resita, str. Traian Lalescu, nr. 11
0255/223.720

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Caras-Severin
Resita, strada Paul Iorgovici, nr. 34
0255/215.304
Oficiul Judetean pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Caras-Severin
Resita, strada Ciresului, nr. 20
0255/212.090

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Caras-Severin
Resita, Aleea Pinilor,nl. 1, sc.B
0255/213.083, 0722/573.920
Prefectura Judetului Caras – Severin
P-ta. 1 Dec. 1918 nr. 1
0255/210.498, 0255/222.234
www.online.ro/pjcs

S.C.”DISTRIGAZ NORD” SA, Sucursala Timisoara, Sector Resita
Resita, strada Fantanilor, nr. 2
0255/215.436
S.C.”Drumuri si Poduri”SA Caras-Severin
Resita, strada 24 Ianuarie nr. 1
0255/220.011

S.C.”ELECTRICA”S A, Exploatarea de Distributie Resita
Resita, Bd.Al.I.Cuza, nr. 42
0255/205.999, 0255/205.300, 0255/205.765
www.electrica.ro
S.C.”ENERGOTERM ” SA Resita (fosta Centrala Electrica de Termoficare Resita)
Resita, Bd.Revolutia din Decembrie., nr. 1
0255/211.481

S.C.”HIDROELECT RICA”SA, Sucursala Hidrocentrale Caransebes
Caransebes, str.Splai Sebes, nr. 2 A
0255/512.107, 0255/511.558
www.hidroelectrica.ro
S.C.”MINIERA BANAT” SA Anina
Anina, strada Victoriei, nr. 2
0255/540.925

S.C.”MOLDOMIN”S A Moldova Noua
Moldova Noua, str.Dunarii, nr. 1
0255/540.920, 0744/793.049
S.N. a Imbunatatirilor Funciare, Sucursala Judeteana Caras-Severin
Resita, strada Sportului, nr. 4 A
0255/213.108

S.N.P.”PETROM” SA, Sucursala PECO Caras-Severin
Resita, strada Timisoarei, nr. 17
0255/217.008
Sectia „Drumuri Nationale” Caransebes
Caransebes, str.Sesul Rosu, nr. 12 A
0255/516.369, 0255/513.131

Sectia „Drumuri Nationale” Orsova
Orsova,.str. Garii, nr. 9
0252/361.452, 0252/361.451
Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Caras-Severin
Resita, B-dul Al.I.Cuza, nr. 40
0255/211.952, 0255/502.696

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Caras-Severin
Resita, P-ta 1 Decembrie 1918,nr. 1
0255/215.631
Servicul Judetean de Metrologie Legala Caras-Severin
Resita, str. Petru Maior nr. 2, bl.800, cam.118,121
0255/215.614

Sucursala Grup Program pentru Inchiderea Minelor Deva, Sectia Nemetalifere Bocsa
Bocsa, strada Dognecei nr. 10
0255/555.088

Cluj

Administratia Nationala „Apele Romane” Directia Apelor Somes-Tisa
Cluj-Napoca Vanatorului nr.17
0264/433.028, 0264/433.026
Agentia Judeteana de Ocuparea Fortei de Munca Cluj
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/195.214

Agentia Nationala a Locuintelor Oficiul Teritorial Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Dorobantilor nr.70, et.5
0264/424.955
www.anl.ro
Agentia Romana pt. Conservarea Energiei Filiala Teritoariala ARCE Cluj
Cluj-Napoca Eroilor nr.16
0264/194.978

APAPS Sucursala Regionala Nord-Vest
Cluj-Napoca Acad. Sextil Puscariu nr 2
0264/195.416, 0264/198.737
www.apaps.ro
Arhivele Nationale Directia Judeteana Cluj
Cluj-Napoca M. Kogalniceanu nr.10
0264/198.979

Autoritatea Rutiera Romana Agentia Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.108
0264/194.344
Biroul Judetean de Metrologie Legala Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Navodari nr.2
0264/195.820

Biroul Vamal de Control si Vamuire la Interior Cluj
Cluj-Napoca dr.Alex. Vaida nr.49-51
0264/414.196, 0264/414.197
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Cluj
Cluj-Napoca Constanta nr.5
0264/130.313

Casa Judeteana de Pensii Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/43.10.10
Centrul de Pregatire de Protectie Civila Cluj
Cluj-Napoca Aviator Badescu nr.7-9
0264/198.205

Centrul Militar Judetean Cluj
Cluj-Napoca Gl. Traian Mosoiu nr. 29
0264/430.360, 0264/433.067
Centrul Roman de Comert Exterior Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr. 54-56 etaj 1
0264/19.70.70

Comandamentul de Jandarmi Judetean Cluj
Cluj-Napoca Dorobantilor nr 23
0264/19.55.12 int. 200, 0264/431.301
Comandamentul de Jandarmi Teritorial „Somesul” Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Navodari nr.15
0264/195.053

Compania Nationala „Loteria Romana” S.A. Sucursala Zonala Cluj
Cluj-Napoca Ceahlau nr. 69
0264/191.907
Compania Nationala de Cai Ferate „CFR” SA Regionala de Cai Ferate Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.17
0264/192.312, 0264/123.012 (C.F.R.)

Compania Nationala Posta Romana S.A. Directia Regionala de Posta Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Regele Ferdinand Nr.33
0264/134.516
www.posta-romana.ro
Consiliul Judetean Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie 1989 nr.58
0264/193.677, 0264/192.960
www.cjcluj.ro

Consiliul Judetean Serviciul Public de Asistenta Sociala Cluj
Cluj-Napoca Pta Muzeului nr.3
0264/194.941, 0788/302.849
Corpul 4 Armata Teritorial Maresal Constatin Prezan” Cluj
Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.1-3
0264/190.563

Corpul Gardienilor Publici Cluj
Cluj-Napoca Craiova nr. 2-4
0264/432.615, 0264/132.675
Curtea de Apel Cluj
Cluj-Napoca P-ta Stefan cel Mare nr. 2
0264/196.110

Curtea de Conturi a Romaniei Camera de Conturi a judetului Cluj
Cluj-Napoca Motilor nr.18
0264/193.527, 0264/193.530
Directia de Sanatate Publica Cluj
Cluj-Napoca Constanta nr.5
0264/433.645, 0264/132.341

Directia Fitosanitara Cluj
Cluj-Napoca Fagului nr.17
0264/44.34.34
Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
0264/193.328, 0264/191.670

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Cluj
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/197.125, 0264/197.128 int.148
Directia Generala de Statistica Regionala Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr. 15
0264/195.679

Directia Generala pt. Agricultura si Industrie alimentara Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.15
0264/191.403, 0264/191.752, 0264/191.752, 0264/191.752, 0264/19.17.52 int. 216
Directia Judeteana pt. Cultura, Culte si Patrimoniul National judetul Cluj
Cluj-Napoca Pta Unirii nr.1, cam. 26
0264/197.616
www.cultjudCluj.astral.ro

Directia Judeteana pt. Tineret si Sport Cluj
Cluj-Napoca Eroilor nr.40
0264/198.566
Directia Regionala de Drumuri si Poduri Cluj
Cluj-Napoca Decebal nr.128
0264/43.25.21, 0264/432.552, 0264/432.434

Directia Regionala Vamala Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Bdul Muncii nr.18
0264/415.217, 0264/415.701
Directia Sanitar Veterinara Cluj
Cluj-Napoca Pta Marasti nr.1
0264/445.729

Garda Financiara Sectia Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
0264/195.223
Grupul de Pompieri „Avram Iancu” Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.42
0264/195.491, 0264/191.255, 0264/191.271, 981- tel. urgenta

Inspectia de Stat pt. Controlul Cazanelor, Recipientilor sub Presiune si Instalatii de Ridicat Cluj
Cluj-Napoca Navodari nr.2
0264/195.112, 0264/431.584
Inspectoratul de Concurenta a judetului Cluj
Cluj-Napoca Pta Avram Iancu nr.19
0264/431.971, 021/410.09.96, 021/337.28.20
www.oficiulconcurentei.ro

Inspectoratul de Politie Transporturi Cluj
Cluj-Napoca Pta Garii nr.7
0264/432.196
Inspectoratul de Protectie a Mediului Cluj
Cluj-Napoca Dorobantilor nr.99
0264/412.914, 0264/410.720, 0264/410.720, 0264/410.720, 0264/410.728, 0264/410.720

Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Cluj
Cluj-Napoca Aviator Badescu nr.7-9
0264/195.029, 982- tel. Urgenta
Inspectoratul General pentru Comunicatii si Tehnologia Informatiei – Directia Teritoriala Cluj
Cluj-Napoca Campeni nr 22
0264/405.600
www.igc@dnt.ro

Inspectoratul in Constructii Cluj
Cluj-Napoca Dorobantilor nr.70, et.3
0264/411.923, 0264/447.791, 0264/447.792
Inspectoratul Politiei Judetene Cluj
Cluj-Napoca Traian nr. 27
0264/43.27.27

Inspectoratul Scolar Judetean Cluj
Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.4
0264/431.770, 0264/194.672
Inspectoratul Teritorial de Munca Cluj
Cluj-Napoca Cosbuc nr.2
0264/192.448, 0264/198.407

Inspectoratul Teritorial pentru Resurse Minerale Cluj
Cluj-Napoca Buftea nr.7
0264/430.898
Inspectoratul Teritorial pt. Calitatea Semintelor si Materialului Saditor Cluj
Cluj-Napoca Fabricii de Zahar nr.121
0264/456.096

Judecatoria Turda
Turda Republicii nr. 5
0264/311.985
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Al.V. Voievod nr.53
0264/154.165, 0264/431.666

Oficiul Judetean de Consultanta Agricola Cluj
Cluj-Napoca Pta Unirii nr.15, et.1, cam. 45
0264/431.698
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Cluj
Cluj-Napoca Navodari nr 2
0264/431.367

Oficiul pt. Ameliorare si Reproductie in Zootehnie Cluj
Com. Floresti Avram Iancu nr.255
0264/265.116
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj
Cluj-Napoca Pta Stefan cel Mare nr.1
0264/431.049, 0264/431.732, 0264/431.733, 0264/431.734, 0264/431.735., 0264/431.736

Parchetul de pe langa Judecatoria Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Dorobantilor nr. 2-4
0264/431.064
Parchetul de pe langa Judecatoria Dej
Dej Pta 16 Februarie nr. 4
0264/211.303

Politia Municipiului Cluj-Napoca
Cluj-Napoca
0264/43.27.27
Prefectura judetului Cluj
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.58
0264/194.888, 0264/190.449, 0264/191.454
www.prefecturacluj.ro

RA de Distributie si Exploatarea Filmelor – filiala interjudeteana Cluj
Cluj-Napoca Piata Unirii Nr. 24
0264/197.638
Regia Nationala a Padurilor – Directia Silvica Cluj
Cluj-Napoca Bartok Bela nr.27
0264/420.402

Registrul Auto Roman Reprezentanta Cluj
Luna de Sus Intreprinzatorilor
0264/266.494
Registrul Naval Roman -Cluj
Cluj-Napoca Republicii nr.33 et.3 ap.6
0264/195.017

Reprezentanta Teritoriala CJ,SM,SJ
Cluj-Napoca 21 Decembrie nr.54-56, et 2, RII
0264/420.820
www.mtromaina.ro
Serviciul de Evidenta Informatizata a Persoanei Cluj
Cluj-Napoca Andrei Muresanu nr.16
0264/432.727 int. 2331

Serviciul Politiei Rutiere Cluj-Napoca
Cluj-Napoca Albac nr. 15
0264/414.010

Constanta

Covasna

A.J.O.F.M. COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-317045, 0267-312157
AUTORITATEA RUTIERA ROMÂNA COVASNA
B-dul G. Balan nr. 21, Sf. Gheorghe
0267-316592, 0267-315164, 0723-379249, 0721-275295

BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA COVASNA
Str. Gabor Aron nr. 1, Sf. Gheorghe
0267-313546, 0744-264698
BIROUL VAMAL SF GHEORGHE
soseaua Sf. Gheorghe-M.Ciuc km1
0267-313481, 0267-361795

CASA DE ASIGURARI DE SANATATE COVASNA
Str. Vasile Goldis nr. 2, Sf. Gheorghe
0267-352970, 0267-352971, 0267-352968 int 18
www.cascov.ro
CASA JUDETEANA DE PENSII COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-312463, 0267-310535

CENTRUL MILITAR JUDETEAN COVASNA
Koss Karoly nr.1, Sf Gheorghe
0267-314733
COMANDAMENTUL DE JANDARMI SF. GHOERGHE
Str. Oltului nr 31 Sf. Gheorghe
0267-315856, 0744-341889

CONSILIUL JUDETEAN COVASNA
Piata Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-351544, 0267-311190 int.732
www.consjud.covasna.ro
CORPUL GARDIENILOR PUBLICI COVASNA
Str. Banki Donath nr 14, Sf. Gheorghe
0267-312381

D.G.F.P.C.F.S. COVASNA
B-dul Bem Jozsef nr 9, Sf. Gheorghe
0267-352740
www.mfinante.ro
DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-311917

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA COVASNA
Str. Stadionului nr. 1-3, Sf. Gheorghe
0267-351398
DIRECTIA DE STATISTICA COVASNA
Str. Kosuth Lajos nr 18, Sf. Gheorghe
0267-311948, 0267-311975

DIRECTIA FITOSANITARA COVASNA
Str. Recoltei nr. 1, Sf. Gheorghe
0267-351703
DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA COVASNA
Str. Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-351838, 0267-351829, 0721-244872

DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT COVASNA
Str Banki Donat nr. 25, Sf. Gheorghe
0267-351640
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI COVASNA
P-ta Libertatii nr 4, Sf. Gheorghe
0267-314660

DIRECTIA PENTRU CULTURA SI CULTE COVASNA
Str. Gabor Aron nr 16, Sf. Gheorghe
0267-315593
DIRECTIA SANITAR VETERINARA COVASNA
Str. Ciucului nr 149, Sf. Gheorghe
0267-351713

DIRECTIA SILVICA COVASNA
str. Kos Karoly nr.5, Sf. Gheorghe
0267-351890
DISTRIGAZ SUD S.A. COVASNA
Str. Fabricii nr 3
0267-351359

ELECTRICA S.A. COVASNA
Str. Lunca Oltului nr 9A, Sf.Gheorghe
0267-351752
www.electrica.ro
GRUPUL DE POMPIERI SF. GHEORGHE
Str. Oltului nr. 33, Sf. Gheorghe
0267-315350, 0267-315351

I.T.C.S.M.S. COVASNA
str.Crangului nr. 1, Sf. Gheorghe
0267-313656
INSPECTORATUL DE CONCURENTA COVASNA
Str. Csaszar Balint nr. 1, bl. 14, sc.C, Sf. Gheorghe
0267-352232

INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII COVASNA
B-dul G. Balan nr.6 Bl. 42/D/3, Sf. Gheorghe
0267-351568
INSPECTORATUL DE POLITIE COVASNA
Str Korosi Cs. Sandor nr. 16, Sf. Gheorghe
0267-311090, 0267-311730

INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI COVASNA
B-dul G. Balan nr. 10, Sf. Gheorghe
0267-323701, 0267-323898
INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA COVASNA
P-ta Libertatii nr 4, Sf. Gheorghe
0267-311447, 0723-268874

INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP COVASNA
B-dul Nicolae Iorga NR 10/B
0267-323300
INSPECTORATUL SCOLAR COVASNA
Str. V. Babes Nr.15/C, Sf. Gheorghe
0267-314782

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA COVASNA
B-dul G. Balan nr. 14, Sf. Gheorghe
0267-351298, 0267-351109
INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI CINEGETIC COVASNA
B-dul G. Balan nr. 10, Sf. Gheorghe
0267-316154

JUDECATORIA COVASNA
str. Kriza Janos nr 2, Sf. Gheorghe
0267-315072
MUZEUL NATIONAL SECUIESC SF. GHEORGHE
str. Kos Karoly nr.10, Sf. Gheorghe
0267-312442

OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE COVASNA
B-dul G. Balan nr 21, etaj III, Sf. Gheorghe
0267-314578
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA COVASNA
str. Ciucului nr 55, Sf. Gheorghe
0267-351064

OFICIUL JUDETEAN DE POSTA ROMÂNA CV
Str. 1 Dec 1918 nr. 18, Sf. Gheorghe
0267-315211
OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR COVASNA
Str. Gabor Aron nr.1, Sf. Gheorghe
0267-312297

OFICIUL PT AMELIORAREA REPROD IN ZOOTEHNIE COVASNA
Str. Arcusului nr.2, Sf Gheorghe
0267-351055
PETROM S.A. COVASNA
Str. Armata Romana nr 56 Sf. Gheorghe
0267-351132, 0267-324245, 0267-325535

PREFECTURA COVASNA
Piata Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-315444
REGISTRUL AUTO ROMÂN COVASNA
Str. Paius David nr. 7, Sf. Gheorghe
0267-310463, 0267-310485

ROMTELECOM S.A. COVASNA
Grigore Balan nr 26
0267-311020, 0267-304150
S.M.E.P.T.A. COVASNA
Str. Libertatii nr.4, Sf. Gheorghe
0267-314650

SECTIA DRUMURI NATIONALE COVASNA
Str. Ciucului nr.139, Sf. Gheorghe
0267-351996
SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR COVASNA
Str. Lunca Oltului nr. 7, Sf. Gheorghe
0267-317512

SOCIETATEA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE COVASNA
Str. Morii nr. 5, Sf. Gheorghe
0267-317435, 0267-317436, 0744-198787
TRIBUNALUL COVASNA
str. Kriza Janos nr 2, Sf. Gheorghe
0267-311606

Dambovita

Agentia Judeteana de Ocupare si Formare a Fortei de Munca
Str.Tudor Vladimirescu nr.1A
0245/615932, 0245/615492
Biroul de Metrologie Legala
Str.Ugriste Nasturel, nr.1,0200,Targoviste
0245/215860, 0245/606162, 0245/606163

Casa Judeteana de Pensii

0245/213308, 0245613845/110

Centrul Militar Judetean

0245/211195, 0245-620943, 0245-220299/fax, 0245-611134/ofiter serviciu

Comandamentul Judetean de Jandarmi

0245/680230

Directia de Munca si Solidaritate Sociala
Str.Tudor Vladimirescu nr.1A, cod 0200, Targoviste
0245/211675, 0245/606041

Directia de Sanatate Publica
Str.Tudor Vladimirescu, nr.15-19
0245/613604
Directia Fitosanitara Dambovita

0245/221027, 0245/221026

Directia Generala a Finantelor Publice

0245/213452,0245/616779, 0245/615916

Directia Generala de Statistica

0245/210557

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport

0245/612808, 0245/613004

Directia pentru Cultura,Culte si Patrimoniul Cultural National
B-dul Independentei, nr.1, Targoviste-0200
0245/620983, 0245612617

Directia Sanitar Veterinara

0245/614029

Directia Silvica Targoviste

0245/217706, 0245-634908, 0245-634296

Garda Financiara

0245/212470, 0245/615471

Garnizoana Targoviste

0245/615836, 0245/617373

Grupul de Pompieri „Basarabi” Targoviste
Soseaua Gaesti nr.9
0245/611212, 0245-611218
Inspectoratul de Protectie Civila
B-dul Independentei nr.1,et.8
0245/611641, 0245-611858

Inspectoratul Judetean de Politie

0245/611790

Inspectoratul Judetean in Constructii

0245/214886

Inspectoratul Judetean pentru Persoanele cu Handicap
Str.Dr.Marinoiu nr.4, Targoviste
0245/611915
Inspectoratul pentru Protectia Mediului
Str. Calea Ialomotei nr.1
0245/213959, 0245/213944

Inspectoratul Scolar Judetean
B-dul Regele Carol I, nr.62
0245/612546, 0245/211891, 0245/613723
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.Tudor Vladimirescu nr.1A
0245/615240

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor

0245/612840

Oficiul Judetean de Cadastru,Geodezie si Cartografie
Str.I.C.Bratianu /35
0245/613956, 0245216580, 0245216018

Oficiul pentru Protectia Consumatorului Dambovita

0245/215940, 0245-620867, 0245-215940

Regia Autonoma de Gospodarire Comunala Targoviste

0245/614144, 0245/614403 int. 112

S.G.A. Vacaresti

0245/634068, 0245/684263

S.N.Imbunatatiri Funciare SA Sucursala Dambovita

0245/631696

SC Elecrtica SA- SD Targoviste

0245/211947, 0245-613431 int. 178

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare

0245/614231

Dolj

Agentia Domeniilor Statului
Str. Brestei nr. 26, Craiova
0251/414917, 021/3124623
Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
Str. Eugeniu Carada nr. 13A
0251/306100

Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia
Str.Unirii, nr.19, cam. 86, 87, 40
0251/419496, 0251/418240, 0251/414904
Autoritatea pentru Privatizare a Activelor si Participatiunilor Statului
Str. Mihai Viteazu nr. 5 C
418.019

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Craiova
Str. Uniri nr. 139
0251/412789, 021/3121519
Biblioteca Judeteana
Str. Mihail Kogalniceanu nr.9
0251/122393, 0251/132267
www.aman.ro

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Ghe. Chitu nr. 46
0251/124163, 0251/122353
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Brazda lui Novac nr. 115 bis
0251/150400, 0251/462783

Casa Judeteana de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale
Str. Mihail Kogalniceanu nr.14
0251/406300
Centrul Creatiei Populare
Str. Alexandu Macedonski nr.28
0251/123053

Centrul Militar Judetean
Str. Jietului nr.15-17
0251/134404
Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str. Al. Macedonski nr.9-11
0251/134972

Curtea de Apel
B-dul Nicolae Titulescu nr.4
0251/418568, 0251/413179
Directia de Sanatate Publica
B-dul Maresal Antonescu nr. 60
0251/132964, 0251/124930, 0251/124884, 0251/132275, 0251/132705

Directia Fitosanitara
B-dul Nicolae Romaescu nr. 41, Craiova
0251/427579, 0251/426911
Directia Generala a Finantelor Publice
Str. Mitropolit Firmilian nr.2
Direct- 0251/413969, 0251/413969, 0251/410683, 0251/410643

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str. Unirii nr.10
0251/417213, 0251/417401
Directia Judeteana de Statistica
Str. Fratii Buzesti, nr. 18
0251/ 132374, 0251/133725, 0251/133960

Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
Str. Nicolae Bibescu , nr. 3
0251/411037, 0251/412571
Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
B-dul Nicolae Titulescu, nr.32
0251/418717, 0251/417113, 0251/416365, 0251/410353
www.djpdcdolj.terrasat.ro

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Gheorghe Doja nr. 2
0251/431806
Directia pentru Cultura , Culte si Patrimoiul Cultural National
Str. Ion Maiorescu, nr.10
0251/123417, 0251/124457, 0251/466008

Directia Regionala Vamala
Str. Caracal nr.248
0251/437070
Directia Sanitar-Veterinara
Str.Fantana Popova, nr.30
0251/428590, 0251/428791

Directia Silvica
Str. Iancu Jianu nr. 15
0251/192080, 0251/420252, 0251/421298, 0251/421363
www.directia_silvica_doljrdscv.ro
Grupul de Pompieri Judetean
Str. C.D.Fortunescu nr. 2
0251/510139

Inspectoratul de Concurenta
B-dul. Libertatii, nr. 12 A, et.4, cam 5, sector 4, Bucuresti Craiova . Fratii Buzesti , nr. 1
021/4107135, 021/4100996, 021/4103067, 021/4103593, 021/3356960
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Str. Brestei , nr. 97
0251/438064, 0251/418614, 0251/412616

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Cart. Maresal Ion Antonescu nr. 104
0251/122640, 0251/413711
Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Vulturi nr.9
Direct:0251/198145, 0251/407500-2107, 0251/196616, 0251/196616

Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera
Str. Traian nr. 3, Calafat
0251/231859, 0251/230955
Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
Str. Paltinis , nr. 23
Direct: 0251/414723, 0251/414717

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Brestei nr.97
0251/422175, 0251/421303, 0251/421659
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.Nicolae Balcescu nr. 51
0251/416698, 0251/413212, 0251/410031(linie sesizari)
www.itmdolj.rdscv.ro

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Str. Nicolae Romanescu nr.41, Craiova
0251/429810, 0251/426532
Judecatoria Bailesti
Str. Victoriei nr. 46, Bailesti
0251/311717

Judecatoria Calafat
Str. Tudor Vladimirescu nr. 29, Calafat
0251/232140, 0251/231910
Judecatoria Craiova
Str.Al. I. Cuza nr. 30
0251/414060

Judecatoria Filiasi
Str. General Racoteanu nr. 208, Filiasi
0251/441687
Judecatoria Segarcea
Str. Unirii nr. 44, Segarcea
0251/210327, 0251/210473, 0251/210655

Mitropolia Oltenia

0251/133127, 0251/415054

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Brestei nr.26
0251/418018, 0251/413128, 0251/414286

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
B-dul Gheorghe Chitu , nr. 46
0251/124242
Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Str. Nicolae Romanescu nr. 35
0251/428292, 0251/428393

Parchetul de pe langa Curtea de Apel
Str. Mitropolit Firmilian , nr. 13
0251/133522, 0251/133523
Parchetul de pe langa Judecatoria Bailesti
Str. Victoriei nr. 46, Bailesti
0251/311340

Parchetul de pe langa Judecatoria Calafat
Str. Tudor Vladimirescu nr. 24, Calafat
0251/232356, 0251/232130, 0251/413492, 0251/415651
Parchetul de pe langa Judecatoria Craiova
Str. Paltinis , nr. 2
0251/197836

Parchetul de pe langa Judecatoria Filiasi
Str. General Racoteanu nr. 208, Filiasi
0251/441002, 0251/413492, 0251/415651
Parchetul de pe langa Judecatoria Segarcea
Str. Unirii nr.44, Segarcea
0251/210208, 0251/413492, 0251/415651

Parchetul de pe langa Tribunalul Dolj
Str. Libertatii nr. 9
0251/413492, 0251/415651
R.A. Aeroportul
Sos. Bucuresti , km .7
0251/416680

R.A. de Administrare a Domeniului Public si Fondului Locativ
Str. Mihai Viteazu nr. 20
0251/414076, 0251/411214, 0251/411426
R.A. Transport
Nicolae Titulescu nr. 185
0251/506077

Regia Autonoma de Apa
Str.Brestei, nr.133, Craiova
0251/422117
Sector Servicii Publice
Str. Fratii Buzesti nr.1
0251/417859, 0251/415841

Serviciul Public de Protectie a Plantelor

0251/426708, 0251/425055

Tribunalul Judetean Dolj
Str. Brestei nr.14
0251/418612

Universitatea din Craiova
Str. A. I. Cuza, nr. 13
0251/414398, 0251/413041, 0251/417047

Galati

Giurgiu

Agentia Domeniilor Statului
Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5, sediul Prefecturii
0246/216454
Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
Soseaua Bucuresti bl. 202/5D, Mezanin
0246/230613
http://www.giurgiu.anofm.ro

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Giurgiu
Sos.Bucuresti, bl. 2C/1B, ap. 3
0246/218265
Biblioteca Judeteana I.A. Bsararabescu
Str. Stefan cel Mare nr. 14 Str. Mircea cel Batran Sos. Bucuresti Bl.66
0246/212346, 0246/211929, 0246/210762

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Savin Popescu bl. MUV3, anexa D
0246/21.34.30
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Vlad Tepes, Bl. MUV 1, parter, Giurgiu
0246/216796, 0246/212807

Casa Judeteana de Pensii
Str. Dorobanti nr. 21
0246/21.23.88, 0246/21.23.81
Centrul de Conservare si Valorificarea Traditiei si Creatiei Populare
Str. Mircea cel Batran nr.40
0246/217698
www.ccvtcp.host.sk

Centrul Militar Judetean
Str. George Cosbuc nr. 63
0246/213095
Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str. Bucuresti nr. 63-65
0246/219631

Directia de Sanatate Publica
Sos. Bucuresti nr. 82
0426/21.41.76
Directia Fitosanitara
Sos. Ghizdarului nr.2
0246/211964

Directia Generala a Finantelor Publice
B-dul CFR, nr. 8, Giurgiu
0246/213069, 0246/212813, 0246/213615, 0246/213362, 0246/215474, 0246/213615, 0246/216247
Admin.GRGRJUDx01.GR@mail.mfinante.gr.ro Web: www.mfinante.ro
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str. Independentei Bl. 106
0246/2151080, 246/213316
www.dgmss.gr.xnet.ro

Directia Generala Judeteana pentru Protectia Copilului
Bd.Mihai Viteazu nr. 4
0246/212164, 0246/219597
Directia Judeteana a Arhivelor Nationale
Str. C.F.R. nr. 7
0246/213315

Directia Judeteana de Statistica
str. Vlad Tepes bl. MUV 1
0246/214914
Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
Sos.Ghizdarului nr. 2
0246/21.20.38

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Pacii nr. 60, Stadion Marin Anastasovici
0246/21.16.36
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoiul Cultural National
Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5
0246/21.51.14

Directia pentru Protectia Plantelor
B-dul Mihai Viteazu nr.
0246/213040, 0246/215433
Directia Sanitar- Veterinara
Str. Podului nr. 1, CP 17
0246/23.05.31, 0246/23.04.91

Grupul de Pompieri Judetean Vlasca
Str. Uzinei nr. 3
0246/211212
Inspectoratul de Concurenta
Str. Popescu Savin Bl. MUV 2
0246/216338, 021-4107135, 4103067, 4103593, 3356960

Inspectoratul de Protectie a Mediului
Sos. Bucuresti bl. 111 sc. A+B,
0246/216980, 0246/214760
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Str. Sos. Bucuresti nr. 76
0246/21.62.32

Inspectoratul in Constructii
Ulicioara Ghiocelului nr. 2
0246/21.57.32, 0246/21.32.06
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera
Str. Mircea cel Batran nr. 36
0246/213229, 0246/213640, 0246/213641

Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Calugareni nr. 26
0246/21.32.12
Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
Str. Dobrogeanu Gherea nr. 3-5
0246/21.17.08, 0246/21.54.51, 0246/21.12.28

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Portului nr. 17
0246/21.42.55, 0246/21.45.37, 0246/214255, 0246/214537
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str. CFR bl. 111, sc. C, parter + mezanin
0246/21.67.47

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Sos. Ghizdarului nr. 2
0246/21.95.10, 0246/21.66.50
Judecatoria Bolintin Vale
Str. Republicii nr. 5
0246/270584, 0246/270650, 0246/270867

Judecatoria Giurgiu
Str. Mihai Viteazu
0246/217744, 0246/213307
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Ghizdarului nr. 2
0246/21.64.44, 0246/21.72.10

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Savin Popescu bl. MUV 3, anexa D
0246/21.64.02
Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Sos. Ghizdarului nr.1
0246/211259

Parchetul de pe langa Judecatoria Bolintin Vale
Str. Republicii nr. 2
0246/270830
Parchetul de pe langa Judecatoria Giurgiu
Str. Mircea cel Batran nr. 30
0246/214705

Parchetul de pe langa Tribunalul Giurgiu
Str. Mircea cel Batran nr. 30
0246/211687, 0247/213119
Tribunalul Judetean Giurgiu
Str. Portului nr. 13
0246/212725, 0246/215441, 0246/215820, 0246/216148

Gorj

Agentia Domeniilor Statului
Agentia Judeteana pentru Ocupare a Fortei de Munca
Str. Unirii, nr. 96, Tg. Jiu
0253/211568, 0253/218004

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Targu Jiu
Bd. Ecaterina Teodoroiu nr. 99
0253/212136, 021/3121519
Biblioteca Judeteana
Str. Eroilor 23, Tg. Jiu
0253/214904, 0253/215318

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Cerna, bl.8, sc.1, ap.1, Tg. Jiu
0253/219234
Biroul Vamal Tg-Jiu
Str. Islaz, nr. 3
0253/226809, 0253/226810

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Grivita nr. 30, Tg. – Jiu
0253/223620, 0253/223621, 0253/214922, 0253/223940, 0253/223950
Casa Judeteana de Pensii
Str. 30 Decembrie, blc. 14
0253/218660, 0253/213037, 0253/238333

Centrul Judetean al Creatiei Populare
Eroilor nr. 15-17, Tg. – Jiu
0253/213710
Centrul Militar Judetean
Str. Republicii, nr. 9
0253/218993

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str.Calea Bucuresti, nr. 9, Targu-Jiu
0253/213523
Directia de Sanatate Publica
Str. Progresului, nr. 18
0253/241033

Directia de Servicii Comunale
Str. Victoriei nr. 139, Tg-Jiu
0253/238220
Directia Fitosanitara
Bd. Ecaterina Teodoroiu 521
0253/226036, 0253/226106

Directia Generala a Finantelor Publice
Str. Siretului, nr. 6,Tg- Jiu
0253/212972
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str. Republicii , bl. 14, Targu Jiu
0253/217020, 0253/212989

Directia Judeteana de Statistica
Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
0253/214403
Directia Judeteana Pentru Agricultura si Idustrie Alimentara
Prefectura, cam.120
0253/211774, 0253/212944

Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
Str. Victoria nr. 2-4
0253/212518, 0253/215085, 0253/218011, 0253/222035
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Brancusi, nr. 71
0253/211704

Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoiul Cultural National
Str. Eroilor, nr. 15-17
0253/222236
Directia Sanitar- Veterinara
Str.B-dul. Ec.Teodoroiu, nr. 519, Targu-Jiu
0253/226033

Directia Silvica
Str. Dumitru Petrescu, nr. 2
0253/216350, 0253/213508
Grupul de Pompieri Judetean „Lt.Col. Dumitru Petrescu”
Str.Calea Bucuresti,nr.9 bis, Tg. Jiu
0253/211212, 981, 0253/211213

Inspectoratul de Concurenta
Str. Siretului, nr.6
0253/217248
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Str. Unirii nr.76
0253/215384

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Str. Bradului, nr.9
0253/218429, 0253/238001
Inspectoratul in Constructii
Str. Victoria 2-4
0253/211300, 0253/216019

Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Traian, nr. 1
0253/212448, 0253/211108, 0253/212448,int .210
Inspectoratul Judetean de Protectie Civila
Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
0253/218956, 982, 0253/212016, 0253/212273

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Victoria, nr. 132- 134
0253/246896
Inspectoratul Teritorial de Munca
Str.1 Decembrie1918, Targu-Jiu
0253/237933, 0253/237943

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Bd. Ecaterina Teodoroiu
0253/226038
Judecatoria Motru
Bd. Trandafirilor nr.3, Motru
0253/410541

Judecatoria Novaci
Str. Parangului, Novaci
0253/466721, 0253/466498
Judecatoria Targu Carbunesti
Str. Trandafirilor nr. 41 A, Targu Carbunesti
0253/379167, 0253/378622

Judecatoria Targu Jiu
Str. Tudor Vladimirescu nr. 34
0253/212666, 0253/218661, int 201,202,203
Muzeul Judetean Gorj
Str. Grivitei, nr. 8
0253/212044

Of. de Studii Pedologice si Agrochimice
Str. Calea Bucuresti, nr. 75
0253/214858
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Unirii, nr. 29
0253/217189

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Victoriei, nr. 2-4, sediul Prefecturii
0253/212521, 0253/217556
Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Str. Tismana nr. 2
0253/211708

Parchetul de pe langa Judecatoria Motru
Bd. Trandafirilor nr.
0253/410041, 0253/410041
Parchetul de pe langa Judecatoria Novaci
Str. Eroilor
0253/466262, 0253/466262

Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Carbunesti
Str. Trandafirilor
0253/378628, 0253/378628
Parchetul de pe langa Judecatoria Targu Jiu
Str. Unirii nr . 34
0253/211912, 0253/216448, 0253/211912

Parchetul de pe langa Tribunalul Gorj
Str. Geneva nr. 11
Prim Procuror: 0253/218654, 0253/218639- adjunct, 0253/217144, 0253/213614, 0253/213780
R.A. Transport
Str. Islaz nr. 3
0253/214663

Regia Autonoma de Apa
Str. Vasile Alecsandri nr. 2
0253/216483
Serviciul Public de Protectie a Plantelor
Bd. Ecaterina Teodoroiu nr. 99
0253/216132

Statiunea de Cercetare – Dezvoltare Horticola
Str. Calea Bucuresti, nr. 71
053/212471
Tribunalul Judetean Gorj
Str. Tudor Vladimirescu nr. 34
0253/212536, 0253/218661, 0253/213964

Harghita

A.J.O.F.M. HARGHITA
Str. Cetatii nr 1, M Ciuc
0266-313423, 0266-171394
AUTORITATEA RUTIERA ROMANA HARGHITA
Str. Petofi Sandor nr.38, M Ciuc
0266-172611

BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA HARGHITA
Str. Florilor nr 11/1, M Ciuc
0266-312934
BIROUL VAMAL MIERCUREA CIUC
Str. G. Cosbuc nr 56, M. Ciuc
0266-171819, 0266-311844

CASA DE ASIGURARI DE SANATATE HARGHITA
Str. Patinoarului nr 3, M Ciuc
0266-310311, 0266-310260
www.nextra.ro/cashr
CASA JUDETEANA DE PENSII HARGHITA
str. Florilor nr 94, M Ciuc
0266-171204

CENTRUL MILITAR JUDETEAN HARGHITA
Str. Cetatii nr 1, M Ciuc
0266-171520
COMANDAMENTUL DE JANDARMI HARGHITA
Str. George Cosbuc nr 74, M Ciuc
0266-312102, 0266-172317, 0744-474516

CONSILIUL JUDETEAN HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-207700
www.cchr.ro
CORPUL GARDIENILOR PUBLICI HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171218, 0745-110891

D.G.F.P.C.F.S. HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-207700
DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA HARGHITA
str. Florilor nr 94 M Ciuc
0266-172157, 0266-172197, 0744-669335

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA HARGHITA
Str. Vladimirescu nr 48, M Ciuc
0266-310423, 0266-311498
www.dsp.nextra.ro
DIRECTIA FITOSANITARA HARGHITA
Str. Progresului nr. 16
0266-171435

DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA HARGHITA
str. Libertatii nr 5 M Ciuc
0266-171898
DIRECTIA JUDETEANA DE STATISTICA HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171407

DIRECTIA JUDETEANA DE TELECOMUNICATII HARGHITA
B-dul Timisoarei nr 8, M Ciuc
0266-171500, 0266-206950, 0266-204181
DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT HARGHITA
Str. Erolior nr 7, M Ciuc
0266-171772, 0266-171672

DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU NATIONAL HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-311857, 0721-487742, 0266-311875
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU PROTECTIA COPILULUI HARGHITA
Str. Zold Peter nr 4, M Ciuc
0266-314711, 0266-310192

DIRECTIA SANITAR VETERINARA HARGHITA
Str. Progresului nr 14/A, M Ciuc
0266-171646, 0266-314967
DIRECTIA SILVICA HARGHITA
Str. Cosbuc nr 78, M Ciuc
0266-171677

GRUPUL DE POMPIERI M.CIUC
Str. Iancu de Hunedoara nr 8, M Ciuc
0266-171674, 0266-171657, 0744-261579
I.T.C.S.M.S. HARGHITA
Str. Progresului nr 22, M Ciuc
0266-171565

INSPECTORATUL DE CONCURENTA HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171912, 0266-112723
INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171429

INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI HARGHITA
str. George Cosbuc nr 43 M Ciuc
0266-312454, 0266-171313
INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA HARGHITA
Str. Borviz nr 2, M Ciuc
0266-171630

INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171138, 0723-460532
INSPECTORATUL JUDETEAN DE POLITIE HARGHITA
Str. T. Vladimirescu nr 34-36, M Ciuc
0266-171503, 0266-172220

INSPECTORATUL SCOLAR HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-312514, 0722-785879, 0744-472212
INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-171662, 0266-171141, 0266-172367, 0723-197112

INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI CINEGETIC HARGHITA
Str. Cosbuc nr 78, M Ciuc
0266-310283
JUDECATORIA MIERCUREA CIUC
Str. Ghe. Doja nr 6, M. Ciuc
0266-111158

OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, M Ciuc
0266-313611
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA HARGHITA
P-ta Libertatii nr 5
0266-310386, 0266-312318

OFICIUL JUDETEAN DE POSTA HARGHITA
Str. Florilor nr 3 M. Ciuc
0266-172531
OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR HARGHITA
Str. Timisoarei nr 15, M Ciuc
0266-311702

PREFECTURA HARGHITA
Piata Libertatii nr.5, M Ciuc 4100
0266-172061, 0266-172136
S.M.E.P.T.A. HARGHITA
Str. Libertatii nr 5, cam. 423, M Ciuc
0266-313534

SECTIA DRUMURI NATIONALE M-CIUC, din cadrul A.N.D. BV
Str. Pictor Nagy Imre nr 77, M Ciuc
SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR M. Ciuc
Str. Progresului nr 16, M Ciuc
0266-314920, 0266-316883

SUCURSALA PETROM HARGHITA
Str. George Cosbuc nr 53, M Ciuc
0266-171010

Hunedoara

Agentia pentru Ocuparea Fortei de Munca
Deva, P-ta Unirii, 2
0254/217048, 0254/216151, 0254/216151
ANDIPRZM, colectiv zonal Petrosani
Petrosani
0254/542721

ANDIPRZM, colectiv zonal, Deva-Brad
P-ta Unirii, 9
0254/218617
Biroul Vamal de control si Vamuire la Interior Deva
Deva, Str. 22 Decembrie, 259-261
0254/231541

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Deva,Str. 1 Decembrie, 16
0254/219280, 0254/219285
Casa Judeteana de Pensii
Deva, Str.1 Decembrie, nr.12,
0254/224560, 0254/211031, 219094

Centrul Judetean de Consulatanta Agricola
Deva, Str. Aurel Vlaicu, nr..25
0254/216923, 0254/234817
Centrul Militar Judetean
Deva, P-ta Unirii, nr. 6
0254/215820, 0254/212528

CN Loteria Romana, centrul de lucru Hunedoara
Deva, Str.O. Goga, nr. 13
0254/219192, 0254/216672
CN Minvest SA
Deva, P-ta Unirii, 9
0254/213040, 0254/213041, Int.199
www.minvest.hd.ro

CN Posta Romana, Oficiul Judetean Hunedoara
Deva, Str. Mihai Eminescu, nr. 71
CN Romarm SA, Bucuresti SC Uzina Mecanica Orastie
Orastie, Str. N. Titulescu, nr.60
0254/241040, 0254/241041

Comandamentul de Jandarmi
Orastie, UM 0451, Str. Armatei, nr.16
0254/241962, 0254/247776
Compania Nationala a Huilei
Petrosani, Str. Timisoara ,nr. 2
0254/542270, 054/541461

Directia Apelor Mures Sist. de Gosp. A Apelor Hunedoara
Deva, Str. CA Rosetti nr, 9
0254/215740, 0254/ 211773, 0254/230699
Directia de Sanatate Publica
Deva, Str.22 Decembrie, 58
0254/211849, 0254/217580, 0254/218921

Directia Generala a Finantelor Publice
Deva, Str. 1 Decembrie, 30
0254/216364, 0254/215944
Directia Generala de statistica
Deva, Str. 1 Avram Iancu, bl H
0254/211613

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Deva, Str. 22 Decembrie, nr. 222,
0254/215570, 0254/214261, 0254/215570
Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Deva, Str. 1 Decembrie, 28
0254/232935

Directia pentru Tineret si Sport
Deva,Str. Octavian Goga, 1
0254/212067, 0254/214985
Directia Sanitar Veterinara
Deva, Str. 22 Decembrie, nr. 226
0254/221145, 0254/230527,0254/230331, 0254/221145

Directia Silvica
Deva, Str. Mihai Viteazu, nr. 10
0254/222481
DirectiaGenerala de Munca si Solidaritate Sociala
Deva,P-taUnirii, 2
0254/211907, 0254/233640, 0254/215521

Garnizoana Deva
Deva, Str. Mihai Eminescu, nr.130
0254/216662, 0254/217670, 0254/217670/133
Grupul de Pompieri „Iancu de Hunedoara”
DevaStr. George Cosbuc, nr. 26
0254/214462, 0254/214220, 0254/214220, 0254/214221

Inspectoratul de Politie
Str. Mihai Eminescu, nr. 140
0254/214632, 0254/211250, 0254/226013
Inspectoratul de Protectie Civila
Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 26
0254/211039, 0254/214938

Inspectoratul de Stat pentru Persoanele cu Handicap
Deva, B-dul Decebal, Bl.P, parter
0254/219451
Inspectoratul in Constructii
Deva, Str. Avram Iancu, bl.H 3
0254/214676

Inspectoratul pentru Protectia Mediului
Deva, Str. Aurel Vaicu, nr. 25
0254/215445
Inspectoratul Scolar
Deva, Str. Gh. Baritiu, 2
0254/213315, 0254/215755

Inspectoratul Teritorial de Munca
Deva, P-ta Unirii, 2
0254/233670,0254/233670, 0254/216157
www.smart.ro/hunedoara/itm
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Str. Titu Maiorescu, nr. 2
0254/232180

Inspectoratul Teritorial ptr. Resurse Minerale
Deva, P-ta Unirii, 9, etaj 3
0254/214266
Oficiul de Cadastru Geodezie si Cartografie
Deva, Str. Zarandului, 106
0254/214165, 0254/233560

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Deva, Str. Mihai Viteazu, nr. 3
0254/214971
Parchetul Hunedoara
Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 25
0254/212646, 0254/217198

RA Romania Film, filiala iterjudeteana de exploatare a filmelor
Deva, Str. 22 Decembrie
0254/212823
Reprezentanta HD a Autoritatii Romane Rutiere
Str.Depozitelor, nr. 17
0254/216030

Sc Distrigaz Nord SA, sucursala Deva
Deva, Str.E. Gojdu, nr. 85
0254/227090, 0254/232810
SC Electrica SA SDFEE Deva
Deva, Str. George Enescu, nr. 39
0254/215750, 0254/215346

Sc Hidroelectrica SA, sucursala Hidrocentrale Hateg
Hateg, str.Progresului, 38 bis,
0254/770782, 0254/777761
SC Termoelectrica SA, sucursala Electrocentrale Deva
Mintia, Str. Santierului, 1
0254/215815, 0254/211150, Int. 206, Int. 135

Sc Termoelectrica, sucursala Electrocentrale Paroseni
Vulcan, Str. Paroseni, 20
0254/570481, 0254/546250
Sectia de Drumuri Nationale
Deva, Str. Randunicii, nr. 3A
0254/213327, 0254/213538

Serviciul de Mobilizare a economiei si pregatirea teritoriului pentru aparare
Deva, Str. 1 Decembrie, nr. 28
0254/212336, 0254/211850
SN Imbunatatiri Funciare, sistemul zonal HD
Deva, Str. Depozitelor, nr. 6
0254/223421

SN Romtelecom SA, Directia de Telecomunicatii Hunedoara
Deva, Str. 22 Decembrie, nr.110
0254/204224, 0254/230044
Tribunalul Hunedoara
Deva, str. 1 Decembrie 1918, nr.35
0254/211574 int. 105

Ialomita

Iasi

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Iasi
Str. Cucu nr. 1
254577
APAPS Iasi
Piata Unirii nr. 5
213569

Biblioteca Centrala Universitara „Mihai Eminescu”
Bd. Copou nr. 11
212773
www.library.tuiasi.ro
Biroul Regional de Implementare al Programului SAPARD
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 47-49
262696

Camera de Comert si Industrie Iasi
Bvd. Carol I. nr. 27
268001
Casa Judeteana de Pensii Iasi
Str. Anastasie Panu, nr. 47-49
218540

Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate Iasi
Str. Gheorghe Asachi nr. 18-20
218641
Centrul de Comunicatii si Tehnologia Informatiei
Bd. D. Mangeron nr. 55
272636
www.tuiasi.ro/pages/ccti

Centrul de Orientare Profesionala
Bd. D. Mangeron nr. 67
211395
www.tuiasi.ro/pages/vgc
Colegiul Farmacistilor Iasi

147162

Colegiul Medicilor din Romania – filiala Iasi
Bvd. Carol I. nr. 4
213734
Comandamentul de Jandarmi
Str. Zugravi nr. 64
145288

Compania Nationala Apele Romane Directia Apelor Prut
Str. Vascauteanu nr. 10
218192
Corpul Gardienilor Publici
Str. Bucium nr. 30
232093

Curtea de Apel Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 25bis
217808
Curtea de Conturi a Romaniei Camera de Conturi Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
212052

Directia de Administrare a Drumurilor Judetene
Bvd. Stefan cel Mare si Sfantnr. 47
255961
Directia de Sanatate Publica Iasi
Str. Nicolae Balcescu
210900

Directia Generala pentru Protectia Drepturilor Copilului Iasi
Complex Tudor Vladimirescu
214972
Directia Judeteana de Statistica Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
212603

Directia Judeteana Fitosanitara Iasi
Str. Dumbrava Rosie nr. 3
146309
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str. Sf. Lazar nr. 76
231540

Directia Regionala de Posta Iasi
Bvd. Carol I nr. 3
214865
Directia Sanitara Veterinara Iasi
Aleea Sadoveanu nr. 10
277216, 219208, 267501

Directia Teritoriala de Difuzare si Programare a Filmelor
Str. Pacurari nr. 42
263924
Directia Vamala Regionala Iasi

208302

Grupul de Pompieri Iasi
Str. Lascar Catargi nr. 59
141212
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Directia Politiei de Frontiera
Str. George Cosbuc nr. 3-5
272220, 223362

Inspectoratul Judetean pentru Protectia Mediului
Str. Vascauteanu nr. 10
215497, 214073
Inspectoratul Teritorial de Munca Iasi
Str. Moara de Foc nr. 31
257100

Inspectoratul Teritorial pentru Constructii Iasi
Str. Pacurari nr. 169
244621
Inspectorautul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Iasi
Str. Roscani nr. 5
267799

Institutul Teologic Romano-Catolic Iasi
Str. Theodor Vascauteanu
140309
Judecatoria Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 25bis
260600

Ministerul Agriculturii si Alimentatiei Directia Generala pentru Agricultura si Alimentatie Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 47-49
211012
Ministerul Culturii si Cultelor Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National Iasi
Bvd. Stefan cel Mare si Sfant nr. 69
211722, 255991

Ministerul de Interne Inspectoratul Judetean de Politie Iasi
Str. Mihai Costachescu nr. 6
140720
http://politia_iasi.dntis.ro
Ministerul Educatiei si Cercetarii Inspectoratul Scolar Judetean Iasi
Str. Nicolae Balcescu nr. 6
241431

Ministerul Finantelor Directia Generala a Finantelor Publice Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 26
213332 int. 1105
Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale Directia Muncii si Solidaritatii Sociale Iasi
Str. Agatha Barsescu nr. 16
267698

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Costache Negri nr. 48
316797
Oficiul Judetean pentru Consultanta Agricola
Str. Dumbrava Rosie nr. 7
213808

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Toma Cozma nr. 11
278234
Parchetul de pe langa Curtea de Apel Iasi
Str. Vasile Conta nr. 28
212566

Parchetul de pe langa Judecatoria Iasi
Str. Vasile Conta nr. 28
210520
Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi
Str. Vasile Conta nr. 28
212566

RA Aeroport Iasi
Str. Moara de Vant nr. 34
271580
RA Citadin
Bvd. Tudor Vladimirescu nr. 32
276604 int. 118

RA Termoficare
Str. Nicolae Gane nr. 22A
256282 int. 129
RA Transport in Comun
Str. Silvestru nr. 5
267599 int. 187

Regia Autonoma Judeteana Apa- Canal Iasi
Str. Mihai Costachescu nr. 6
213652
Registrul Auto Roman
Sos. Pacurari nr. 92
206812

ROMTELECOM Directia de Telecomunicatii Iasi
Str. Alexandru Lapusneanu
204392, 204346
SC Distrigaz Nord SA Targu Mures – filiala Iasi
Str. Uzinei nr. 7
267803

SC Electrica SA Iasi
Str. Manta Rosie nr. 17
226290, 205999
SC Salubris
Bvd. Tudor Vladimirescu nr. 32
270870

SC Termoservice
Str. Nicolae Gane nr. 22A
212230 int. 105
Societatea de Lucrari Drumuri si Poduri
Str. Gheorghe Asachi nr. 19
214450

Societatea de Medicina de Familie Iasi
Bvd. Copou nr. 4
315304
Tribunalul Iasi
Str. Anastasie Panu nr. 25bis
260600

Universitatea „Apollonia”
Str. Stefan cel Mare nr. 2
113223
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”
Bvd. Carol I. nr. 11
201121
www.uaic.ro

Universitatea „Gheorghe Zane”
Bd. Nicolae Iorga nr. 26 A
232100
Universitatea „Mihail Kogalniceanu”
Str. Mitropolit Varlaam nr. 5
130097

Universitatea „Petre Andrei”
Str. Gavril Muzicescu nr. 6
215944
Universitatea Agronomica si de Medicina veterinara „Ion Ionescu de la Brad”
Al. Mihail Sadoveanu nr. 3
140798

Universitatea de Arte „George Enescu”
Str. Horia nr. 7-9
212549
www.culture.ro/pages/arte/iasi
Universitatea de Medicina si Farmacie „Gr. T. Popa”
Str. Universitatii nr. 16
112408
www.umfiasi.ro

Universitatea Ecologica „Dimitrie Cantemir”
Str. V. Alexandri nr. 11
212958
Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi”
Bvd. D. Mangeron nr. 67
278683
www.tuiasi.ro

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala
str. Carol I nr. 3
0252/319.061, 0252/319.029, 0252/313.382
Autoritatea Rutiera Romana
str. Pades nr. 4
0252/317.363

Casa de Asigurari de Sanatate a Judetului Mehedinti
str. Antoninii
0252/315.065, 0252/328.766, 0252/328.767, 0252/322.722
Casa Judeteana de Pensii
B-dul Carol I nr. 3
0252/341.381, 0252/341.377

Centrul Militar Judetean
B-dul Carol I nr. 25
0252/316.437, 0252/311.216
Comandamentul Judetean al Jandarmeriei
str. Aurelian nr. 86
0252/316.640, 0252/311.078, 0252/312.131, 0252/325.399

Comandamentul Judetean de Pompieri
str. Portului nr. 2
0252/317.050, 0252/311.212, 0252/311.213
Consiliul Judetean Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/311.216, 0252/312.717

Directia de Sanatate Publica a Judetului Mehedinti
str. Traian nr. 117
0252/323.638, 0252/313.751, 0252/325.040
Directia de Telecomunicatii Romtelecom Mehedinti
Str. Theodor Costescu nr. 5
0252/313.008, 0252/313.525, 0252/317.145, 0252/304.209
www.romtelecom.ro

Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat
Piata Radu Negru
0252/312.008, 0252/315.565, 0252/316.225
Directia Generala de Statistica a Judetului Mehedinti
str. Unirii nr. 75, bl. C13, parter
0252/311.980, 0252/317.646, 0252/327.248, 0252/312.455

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
str. Crisan nr. 87
0252/315.409, 0252/314.197, 0252/325.063, 0252/314.480
Directia Generala pentru Munca si Protectie Sociala
B-dul Carol I nr. 3
0252/313.860, 0252/313.951, 0252/317.068, 0252/316.565

Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
str. Crisan nr. 27
0252/215.131, 0252/329.878
Directia pentru Culte, Cultura si Patrimoniu National Mehedinti
B-dul Carol I nr. 4
0252/313.410, 0745/193.228

Directia Sanitara Veterinara
str. Carol Davila nr. 5
0252/316.312, 0252/318.208, 0252/325.004
Directia Silvica a Judetului Mehedinti
str. Eroii de la Cerna nr. 22
0252/317.970, 0252/312.308, 0252/316.621

Garda Financiara, Mehedinti
Piata Radu Negru nr. 1
0252/311.436, 0252/312.008
Inspectoratul de Protectie a Mediului
str. Baile Romane nr. 3
0252/322.079, 0252/306.018

Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Mehedinti
I.I.C. Bratianu nr. 2
0252/311.974, 0252/313.362
Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap Mehedinti
str. Matei Vasilescu nr. 12A
0252311.108, 0252/328.658, 0721/323.720

Inspectoratul in Constructii Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/314.694, 0252/314.965
Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Mehedinti
Serpentina Rosiori nr. 3
0252/314.806, 0252/312.402, 0252/312.401, 0252/312.403 int. 137, 0744/486.629

Inspectoratul Judetean de Politie
B-dul Carol I nr. 75
0252/311.328, 0252/333.303, 0252/312.241, 0722/957.972, 0252/220.898, 0722/666.082
Inspectoratul Scolar Judetean
Calea Tg. Jiului nr. 7
0252/315.579, 0252/311.223, 0252/320.185

Inspectoratul Teritorial de Munca
B-dul Carol I nr. 3
0252/324.100, 0252/314.907, 0252/313.772
www.Itmmh.ro
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Mehedinti
str. Crisan nr. 87
0252/319.340

Oficiul Judetean de Posta Mehedinti
Str. Decebal nr. 43
0252/313.759, 0252/314.987, 0252/318.318, 0744/183.954
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Mehedinti
str. Unirii nr. 78 – 80
0252/315.276, 0252/315.837, 0722/573.936

Prefectura Judetului Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/311.647, 0252/311.469, 0252/314.264, 0745/375.213
R.A.R.
str. Pades nr. 4
0252/312.502, 0252/306.010

Regia Autonoma de Activitati Nucleare Drobeta Turnu Severin
str. Nicolae Iorga nr. 1
0252/323.848
ROMAG – PROD
Calea TG-Jiului km 6
0252/311.950, 0252/324.373, 0252/322.397, 0252/321.561, 0252/323.848

Romag Termo
Calea Tg. Jiului km. 6
0252/314.173, 0252/323.066, 0252/323.848
S.C.”ELECTRICA” SA, Sucursala Distributie Mehedinti
str. Plevnei nr. 37
0252/325.886, 0252/325.066
www.electrica.ro

S.N. Apele Romane S.A. – Sectia de Gospodarire a Apelor
B-dul Carol I nr. 1
0252/314.993, 0252/316.626, 0723/307.585
Sectia „Drumuri Nationale” Drobeta Turnu Severin
str.Topolnitei nr. 24
0252/312.104, 0252/315.110, 0252/325.041, 0252/221.828

Sectia „Drumuri Nationale” Orsova
Orsova,.str. Garii, nr. 9
0252/361.452, 0252/361.451
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Mehedinti
str. Traian nr. 89
0252/312.496, 0745/883.328

Servicul Judetean de Metrologie Legala Mehedinti
str. Unirii nr. 80
0252/315.395, 0252/341.438, 0745/594.187
Sucursala Portile de Fier
str. Bibicescu nr. 2
0252/308.601, 0252/308.603, 0252/311.512, 0252/308681

Sucursala RAIF Mehedinti
B-dul Carol I nr. 1A
0252/315.080, 0252/315.407, 0252/312.973, 0722/573.936
Vama Portile de Fier I
Calea Timisoarei nr. 2 – Gura Vaii
0252/342.029, 0252/342.028, 0722/576.199, 0252/311.685, 0252/319.425

Vama Portile de Fier II
Ostrovul Mare, Baraj, com. Gogosu
0252/355.240, 0252/355.143

Mures

A.J.O.F.M. MURES
str. Iuliu Maniu, nr.2 Tg Mures
0265-169247
AUTORITATEA RUTIERA ROMANA MURES
str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
0265-213145

BIROUL JUDETEAN DE METROLOGIE LEGALA MURES
Str. Livezeni nr 7 Tg Mures
0265-254325
BIROUL VAMAL
Comuna Cristesti nr 801/C
0265-169537, 0265-125830

CASA DE ASIGURARI DE SANATATE MURES
Str. Aurel Filimon nr.19,Tg Ms,4300
0265-250040
CASA JUDETEANA DE PENSII MURES
Str. Tudor Vladimirescu nr 60
0265-162018, 0265-132961

CENTRUL MILITAR JUDETEAN MURES

0265-217751

COMANDAMENTUL DE JANDARMI MURES
Str. Stiintei nr 1221, comuna Sangeorgiu de Mures
0265-319856, 0265-319857

CONSILIUL JUDETEAN MURES
str. Primariei nr 2 Tg Mures
0265-163211
CORPUL GARDIENILOR PUBLICI MURES
Str. Calasarilor nr 46 Tg Mures
0265-132382, 0265-133213

D.G.F.P.C.F.S. MURES
Str. Calasarilor nr 26-28 Tg Mures
0265-167870, 0723-218577
DIRECTIA DE MUNCA SI SOLIDARITATE SOCIALA MURES
str.Iuliu Maniu nr.2 Tg Mures
0265-164484, 0265-163451, 0265-163451, 0745-395545

DIRECTIA DE SANATATE PUBLICA MURES
str. Gh. Marinescu nr 50 Tg Mures
0265-215146, 0265-215914
DIRECTIA DE STATISTICA MURES
Str. Bolyai nr 18 Tg Mures
0265-165879

DIRECTIA FITOSANITARA MURES
Str. Dezrobirii nr 80
0265-253298
DIRECTIA GENERALA PT AGRICULTURA SI INDUSTRIE ALIMENTARA MURES
Str. Gh Doja nr 9, Tg Mures
0265-162145

DIRECTIA GENERALA PT PROTECTIA COPILULUI MURES
str. Gh. Marinescu nr 62 Tg Mures
0265-211699
DIRECTIA JUDETEANA DE TELECOMUNICATII MURES
P-ta Marasesti nr 15 Tg Mures
0265-104000, 021-3112885

DIRECTIA JUDETEANA DE TINERET SI SPORT MURES
Str. Cuza Voda nr 22, et 3 TgMures
0265-165892
DIRECTIA JUDETEANA PENTRU CULTURA, CULTE SI PATRIMONIU NATIONAL MURES
str. Enescu nr 2 Tg Mures
0265-162515, 0722223299

DIRECTIA SANITAR VETERINARA MURES
str. Podeni nr 10 Tg Mures
0265-215204, 0265-120459, 0265-219176
DIRECTIA SILVICA MURES
Str. Enescu nr 6
0265-123673, 0265-250039

DISTRIGAZ
P-ta Trandafirilor nr 21
0265-167601
ELECTRICA
Str. Calarasilor nr 103
0265-205999, 0265-205702, 0265-205765
www.electrica.ro

GRUPUL DE POMPIERI HOREA
Str. Horea nr 28
0265-169661, 0265-169662
I.T.C.S.M.S. MURES
Str. Ion Buteanu nr 18
0265-259489

INSPECTORATUL DE CONSTRUCTII MURES
INSPECTORATUL DE POLITIE MUNICIPIULUI TG MURES
Str. Zefirului nr 1 Tg Mures
0265-133326, 0265-132642

INSPECTORATUL DE PROTECTIA MEDIULUI MURES
str. Podeni nr 10 Tg Mures
0265-121371, 0265-121432
INSPECTORATUL DE PROTECTIE CIVILA MURES
str. Koteles Samuel nr 33 Tg Mures
0265-250611, 0265-250608, 0265-250609

INSPECTORATUL DE STAT PENTRU PERSOANE CU HANDICAP MURES
str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
0265-213724, 0745-669887, 0265-214489
INSPECTORATUL SCOLAR MURES
str. Victor Babes nr 11 Tg Mures
0265-213779, 0265-219705

INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCA MURES
str. Iuliu Maniu, nr.2 Tg Mures
0265-162698
INSPECTORATUL TERITORIAL DE REGIM SILVIC SI GINEGETIC MURES

JUDECATORIA TIRGU MURES
str. Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-160919
OFICIUL DE CONCURENTA MURES

0265-164209

OFICIUL JUDETEAN DE CADASTRU, GEODEZIE SI CARTOGRAFIE MURES
Str. Gheorghe Doja nr. 9 Tg Mures
0265-160350
OFICIUL JUDETEAN DE CONSULTANTA AGRICOLA MURES
Str. Ghe. Doja nr 9
0265-160777

OFICIUL JUDETEAN DE POSTA ROMANA MURES
Str. Revolutiei nr 2
0265-213648
OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR MURES
Str. Livezeni nr 7
0265-254625, 0722-573950

OFICIUL PT AMELIORAREA REPROD IN ZOOTEHNIE MURES
Str. Budiului nr 76
0265-169583
PARCHETUL DE PE LANGA CURTEA DE APEL TG MURES
str Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-160742

PARCHETUL DE PE LANGA TRIBUNALUL MURES
str. Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-164828
PETROM S.A. MURES
Str. Postei nr 13 Tg. Mures
0265-123891

PREFECTURA MURES
REGISTRUL AUTO ROMAN

SECTIA DRUMURI NATIONALE
SISTEMUL DE GOSPODARIRE COMUNALA A APELOR MURES

SMEPTA
str. Primariei nr 2 Tg Mures
0265-162976, 0744-556587
SOCIETATEA NATIONALA DE IMBUNATATIRI FUNCIARE MURES

STATIA CFR MURES
TRIBUNALUL MURES
str. Justitiei nr 1 Tg Mures
0265-160323

Neamt

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca Neamt
Str. Privighetorii Bloc B13, parter
237780, 219514, 237780
Agentia Neamt a Autoritatii Rutiere Romane
Str. Stefan cel Mare nr. 6
216337, 232190

Biroul de Metrologie Legala Neant
Str. Alecu Rso nr.12 bis
234230
Casa Judeteana de Asigurari Sociale de Sanatate Neamt

Casa Judeteana de Pensii
B-dul Republicii nr.6
214501
Centrul Militar Judetean Neamt
Str. Duraului nr. 7
213473

Comandamentul Judetean de Jandarmi Neamt
Str. V.A. Urechia nr. 46
230391
Directia de Munca si Solidaritate Sociala Neamt
B-dul Traian Bloc A4 , nr.17
233504

Directia de Sanatate Publica Neamt
B-dul Dacia nr.4A
213874
Directia Generala a Finantelor Publice Neamt
B-dul Traian nr. 19 bis
211433

Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Neamt
B-dul Traian nr. 165
213902
Directia Judeteana de Statistica Neamt
Mihail Sadoveanu nr.23
213206

Directia Judeteana pentru Cultura, Culte Si Patrimoniu National Neamt
B-dul Traian nr.17
213945
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Neamt
Str. Stefan cel Mare nr.17
211212

Directia Neamt a Romsilva
Str. V.A. Urechia nr. 24
213768
Directia Sanitara Veterinara Neamt
Aleea Tiparului nr.12
223259

Garda Financiara, Sectia judet Neamt
B-dul Traian nr. 19 bis
218192
Grupul Judetean de Pompieri Neamt
Str. Cuiejdului nr.34
216815

Inspectoratul de Protectie a Mediului Neamt
Piata 22 Decembrie
218954
Inspectoratul de Protectie Civila Neamt
Str. Mihail Sadoveanu nr.16
211230

Inspectoratul de Stat in Constructii
B-dul Republicii nr. 4
214807
Inspectoratul Judetean de Politie Neamt
Str. Alexandru cel Bun nr. 12
216050

Inspectoratul Scolar Judetean Neamt
Str. Lt. Draganescu nr.4A
214860
Inspectoratul Teritorial de Munca Neamt
Str. Doctor Iacomi nr. 8
219608

Inspectoratul Teritorial pentru Persoane cu Handicap Neamt
Str. Piata Mihail Kogalniceanu Bloc I3, parter,
213105
Oficiul Concurentei Neamt
B-dul Dacia nr. 1
214593

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie Neamt
Str. Alexandru cel Bun nr.27 bis
217142
Oficiul pentru Protectia Consumatorului Neamt
Str. Alecu Russo nr. 12 bis
217090

SC Elecrtrica SA, Sucursala de Distributjie Piatra Neamt
Str. Alecu Russo nr. 12
211528
Sectia Drumuri Nationale Neamt
Str. Elena Cuza nr. 12
213908

Sectorul de Distributie Gaze Naturale Neamt a Romgaz
Str. Cuiejdiului nr. 48
218988, 216053
Serviciul Mobilizare a Economiei Si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
Str. Alexandru cel Bun nr.27
214778

Sistemul de Gospodarire a Apelor Neamt a CN „Apele Romane „
Str. Mihail Sadoveanu nr. 11
217177
Sistemul Zonal Neamt de Imbunatatiri Funciare
Str. Alexandru cel Bun nr. 15
226260

Sucursala Neamt a SN a Petrolului Petrom SA
B-dul Decebal nr. 28
213908

Olt

Agentia Domeniilor Statului

0249/430538, 021/3124623

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Str.Dinu Lipati, nr.48, Slatina,
0249/438595, 0249/438531

Autoritatea Rutiera Romana
Str. Toamnei nr. 5, Slatina
0249/432006
Biblioteca Judeteana Ion Minulescu
Str. Alexandru Ioan Cuza , bloc P1
0249/435146

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Sevastopol, nr.2, Slatina
0249/423534
Biroul Vamal Slatina
Str. Cireasov, nr.35, Slatina
0249/431925

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Aleea Muncii 1-3
0249/415906, 0249/415907, 0249/415908
Casa Judeteana de Pensii
Aleea tineretului nr. 1A
0249/411634, 0249/414647

Centrul Judetean de Creatie si Folclor Paiurile Oltului
Str. Lipscani nr. 33
0249/412345
Centrul Militar Judetean
Str. Draganesti nr.29, Slatina
0249/431255, 0249/437173

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Str. Cazarmii, nr. 40, Slatina
0249/437901
Corpul Gardienilor Publici
Str. Draganesti, nr.29, Slatina
0249/433884, 0249/432508

Directia Administrare Patrimoniu
Str. Unirii nr. 28, Slatina
0249/416420
Directia de Sanatate Publica
Str. Crisan nr.9-11
0249/422603 – secretariat, 0249/438710 – Inspectia Sanitara de Stat, 0249/432321 – Supravegherea Starii de Sanatate

Directia Fitosanitara
Str. Arcului, nr.20, Slatina
0249/422525, 0249/415360
Directia Generala a Finantelor Publice
Str. Arcului, nr.2,
0249/412334, 0249/430671, 0249/421371, Centrala: 0249/412155, 0249/412156

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Aleea Tineretului nr. 1 A
0249/410201, 0249/413011, 0249/411154
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Str. Arcului,nr. 20, Slatina
0249/430538, 0249/416388

Directia Judeteana de Statistica
Str. Ana Ipatescu, nr.20
0249/423173, 0249/423166
Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu
Str. Manastirii nr. 6
0249/439208

Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor
Str. Arinului nr.4, bloc B 9, sc. C, ap. 4, Slatina
0249/424045, 0249/422935
Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
Str. Draganesti nr. 29, Slatina
0249/412625, 0249/434902

Directia Judeteana Pentru Tineret si Sport
Aleea Viorelelor nr. 2
0249/438451, 0249/437101
Directia Sanitar-Veterinara
Str. Tudor Vladimirescu,nr. 171, Slatina
0249/419964, 0249/416726

Directia Silvica
Aleea Oltului nr.2
0249/422255
Grupul de pompieri „Matei Basarb”
B-dul A.I. Cuza , nr. 143/A , Slatina
0249/432211, 0249/432212

Inspectoratul de Concurenta Olt
Str. Manastirii nr. 3 , Slatina,
0249/422775
Inspectoratul de Politie Judetean
Str. Mihai Eminescu, nr. 17
0249/432001

Inspectoratul de Protectie a Mediului
Str.Ioan Morosanu, nr. 2 , Slatina, Cod 0500
0249/423670
Inspectoratul de Protectie Civila Judetean Olt
B-dul. A.I. Cuza, nr.195bis, Slatina
0249/431090;982

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap
Str.Toamnei, nr. 6, Slatina
0249/437235, 0249/431275
Inspectoratul in Constructii
Str. George Poboran nr.24
0249/412825, 0249/424166

Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera
Corabia
0249/564555, 0249/560100, 0249/365212
Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Ecateria Teodoroiu nr. 64 B
0249/412314- centrala, 0249/410927- secretariat, 0249/412314,int. 228 0249/412314,int. 222 0249/412314,int. 226

Inspectoratul Teritorial de Munca
Str. Aleea Tineretului, nr.1A, Slatina, Cod 0500
0249/439397, 0249/439283 Telefon inspectori: 0249/432131
www.itmolt.rdscv.ro
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Str. Aleea Oltului,nr. 2, Slatina
0249/422255

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Str. Iancu Jianu,nr. 6, Caracal
0249/511382
Judecatoria Bals
Str. Nicolae Balcescu nr. 1, Bals
0249/450111, 0249/450300

Judecatoria Caracal
Str. Iancu Jianu nr. 37, Caracal
0249/511030
Judecatoria Corabia
Str. C.A.Rosetti nr. 54, Corabia
0249/563991

Judecatoria Slatina
Str. Horia nr. 5/Lipscani 43
0249/432191- Birou de Carte Funciara 0249/432663, 0249/435526
Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. Arcului, nr. 20, Slatina
0249/437930

Oficiul judetean de Consultanta Agricola
Str. Arcului, nr. 20
0249/415770
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorului
Str. Sevastopol nr. 2
0249/415531

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Str. Arcului,nr. 20, Slatina
0249/436780
Parchetul de pe langa Judecatoria Bals
Str. Ciresului nr. 23, Bals
0249/450833

Parchetul de pe langa Judecatoria Caracal
Str. Iancu Jianu nr. 18 A, Caracal
0249/512156
Parchetul de pe langa Judecatoria Corabia
Str. Tudor Vladimirescu nr. 62, Corabia
0249/563979

Parchetul de pe langa Judecatoria Slatina
Str. Mihai Eminescu nr. 40
0249/416462
Parchetul de pe langa Tribunalul Olt
Str. Mihai Eminescu nr. 50, Slatina
0249/437267, 0249/431782, 0249/416462, 0249/411653 – secretariat

R.A. de Drumuri si Poduri

0249/431253

Tribunalul Judetean Olt
Str. George Poboran nr. 2, Slatina
0249/414989, 0249/435638, 0249/414991, 0249/421560, 0249/424097, 0249/424398

Prahova

244195065

Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca

244177380, 0244177370

Autoritatea Rutiera Romana-Agentia Prahova

244164616

Biroul Judetean de Metrologie Legala

0244176028, 0244175716

C.N. Apele Romane S.A- Directia Apelor Ialomita- Buzau, SGA Prahova

0244516061, 0244513157

C.N. Cai Ferate- Regionala PH.

C.N. Posta Romana-Reprezentanta Prahova

244513141

Casa Judeteana de Pensii

244177360

Centrul Militar Judetean
Soseaua Vestului nr.14-16
0244146831, 0244125938, 0244125938/ 227
CJAS
Str. Praga nr.1
244517464, 0244194600, 0244194703/146

Comandamentul Judetean de Jandarmi

0244144000, 982

Curtea de Apel Ploiesti

244511049

Directia de Munca si Solidaritate Sociala

0244177638, 0244177290

Directia de Sanatate Publica
Str. Buna Vestire nr.1-3
0244122201, 0244143551

Directia Generala a Agriculturii si Alimentatiei

244142495, 0244193210, 0244123634/101

Directia Generala a Finantelor Publice

0244193676, 0244197781

Directia Generala Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului

0244199876, 0244511400, 0244514790
http://copil.globtel.ro

Directia Generala Vamala

Directia Judeteana de Statistica
B-dul Independentei nr.28, Ploiesti
0244123092, 0244191607, 0244144356
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Str Pielari nr.5
244195992, 0244511593

Directia Sanitara Veterinara
Str. Corlatesti nr.11
244171751
Garda Financiara
Str. Aurel Vlaicu nr.22
0244512190, 0244125380, 0244197769

Grupul de Pompieri „Serban Cantacuzino”

244141451

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap

244195105

Inspectoratul Judetean de Politie
Str. Vasile Lupu nr.60
0244512355, 0244195377/222, 0244519420, 0244195377/2307
Inspectoratul Judetean de Protectie civila

0244/144000

Inspectoratul Judetean in Constructii
Str. Valeni nr.1-3, bl.33, IK, parter
0244512957, 0244126190, 0244513205
Inspectoratul pentru Cultura si Culte

0244517993, 0244143835

Inspectoratul pentru Protectia Mediului

0244144134, 0244144495, 0244194960

Inspectoratul Scolar Judetean
Str. Democratiei nr.35
244177699

Inspectoratul Teritorial de Munca

0244511171, 0244510372, 0244515014/17

Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic

244121566

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Material Saditor
Str.Praga nr.7, Ploiesti
244190157
Inspectoratul teritorial pentru Resurse Minerale Prahova

244126270

Judecatoria Ploiesti

24123156

Oficiul Concurentei

0244514000, 0244123231

Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie

0244519569, 0244514907

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor

244176436

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti

0244141008, 0244140451, 0244141511

Parchetul de pe langa Judecatoria Campina

Parchetul de pe langa Judecatoria Mizil
Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti

Parchetul de pe langa Judecatoria Sinaia
Parchetul de pe langa Judecatoria Valenii de Munte

Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova

0244122401, 0244140451

RA a Padurilor-Directia Prahova
Str.Iuliu Maniu Nr.3
0244145036, 0244122231

S.C Distrigaz Sud S.A – sucursala Ploiesti

0244510797, 0244127351

S.C. Electrica S.A- sucursala Ploiesti

0244142700, 0244140551, 0244405199
www.electrica.ro

S.N „Imbunatatiri Funciare” – Sucursala Prahova

244146218

S.N Telecomunicatii Romtelecom S.A- Directia de Telecomunicatii Prahova

0244143085, 0244404103

Sectia Drumuri Nationale Ploiesti
Str. Maramures nr.8
0244141313, 0244122961
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatire a Teritoriului pentru Aparare
B-dul Republicii nr.2, Ploiesti
244510410

Serviciul Teritorial Ploiesti
Str. Bobalna nr.3, Ploiesti
244195065
Tribunalul Prahova

244510911

Unitatea Teritoriala Ploiesti

244145240

Salaj

Satu Mare

Agentia Autoritatii Rutiere Romane Satu Mare
Str. Grivitei Nr. 1
0261-733692, 0722-693533
Agentia Judeteana ptr. Ocuparea Fortei de Munca
Str. I. Ghica Nr. 36
0261-770237, 0744-564160

Autoritatea ptr. Privatizare, Administrare si Participatiuni ale Statului, Sucursala Reg. De Nord-Vest
Str. Maresal Ion Antonescu, Nr. 11, Parter
0261-717028, 0723-945317
Birou Vamal de Control si Vamuire la Frontiera Halmeu
Halmeu Str. Garii Nr. 1
0261-773006, 0722-576112

Birou Vamal de Control si Vamuire la Interior Satu Mare
B-dul Henri Coanda
0261-770075, 0261770074, 0722-576116, 0261-770073
Birou Vamal Petea
Petea
0261-768390

Biroul Judetean de Metrologie Legala
Str. Gh. Lazar Nr. 3
0261-770014, 0744-163433
Biroul Regional de Implementare a Programului SAPARD
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 13
0261-768707, 0744-561344

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Piata 25 Octombrie Nr. 1, et.8
0261-710705, 0261-717466, 0261-712723, 0744-704951
Casa Judeteana de Pensii
Str. T.Vladimirescu Nr. 8
0261-711828, 0261-713238

Centrul Militar Judetean
Str. Petofi Nr. 45
0261-716932, 0745-317250
Comandamentul Judetean de Jandarmi Satu Mare
Str. E. Teodoroiu Nr.1
0261-769780, 0722-678400

Consiliul Judetean Satu Mare
Piata 25 Octombrie Nr. 1 Et. 1
0261-710651, 0261-716994, 0261-716307
www.cjsm.ro
Corpul Gardienilor Publici al Judetului Satu Mare
Bulevardul Closca Nr. 72 Et. 3 Satu Mare
0261-745936, 0261-745937, 0261-745935, 0722-607589, 0261-742316

Dir. Gen. a Finantelor Publice si a Controlului Financiar de Stat
P-ta Romana Nr. 3-5
0261-768770, 0261-768991, 0261-768992, 0261-768993, 0722-533924, 0744-631747
Dir. Generala .pt. Agricultura si Industrie Alimentara
Str. 1 Decembrie 1918 nr. 13
0261-710064, 0723-323975, 0261-712715

Dir. Judeteana Pentru Protectia Copilului
Str. Corvinilor Nr. 18
0261-768450, 0261-768831, 0261-768830, 0723-620555
Dir. Pt.Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural al Judetului Satu Mare
P-ta 25 Octombrie Nr. 1
0261-717568, 0261-716839, 0722-532213

Dir. Sanitar Veterinara Satu Mare
Str. Lacramioarei Nr.37
0261-715956, 0744-600923
Dir. Silvica MM – (Punct lucru Satu Mare)
Baia Mare, Str. 22 Decembrie, Nr. 36 Satu Mare, P-ta Eroilor Revolutiei Nr. 37
0262-211850, 0261-713112, 0261-712693, 0745-625434

Directia de Sanatate Publica Satu Mare
Str. Avram Iancu Nr. 14-16
0261-736750, 0745-616897
Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
Str.T.Vladimirescu Nr. 8
0261-717078, 0744-555046, 0261-711828, 0261-713238 int. 24

Directia Judeteana de Statistica Satu Mare
B-dul V. Lucaciu Nr. 35
0261-710612, 0745-117264
Directia pentru Tineret si Sport a Jud. Satu Mare
P-ta Libertatii Nr. 2
0261-711604, 0261-713886, 0744-797704, 0261-713886, 0261-710245, 0744-911138

Distrigaz Nord S.A. – Sector Satu Mare
P-ta Eroilor Revolutiei Nr. 23
0261-717867, 0745-260106
Garnizoana Satu Mare Unitatea Mailtara nr. 01486
Str. Vulturului Nr. 30
0261-761663 int.111 / 113, 0744-601392

Grupul de Pompieri „SOMES” al Jud. Satu Mare
Str. Fabricii Nr. 35
0261-768655, 0722-628873, 981, 0261-711212
Insp. Terit. De Regim Silvic si Cinegetic
Str. Fabricii Nr. 80
0261-737560, 0745-358787, 0261-770903, 0744-793639

Inspectorarul Teritorial in Constructii Satu Mare
P-ta 25 Octombrie Nr. 1
0261-712256, 0723-539818
Inspectoratul de Politie al Jud. Satu Mare
Str. Cuza Voda Nr. 5
0261-768750, 0744-764201, 0261-768705

Inspectoratul de Protectie a Mediului Satu Mare
Str. Mircea cel Batrana Nr. 8B
0261-736003
Inspectoratul de Protectie Civila
Str. Mihai Viteazul Nr. 8
0261-716640, 0744-520079

Inspectoratul de Stat Teritorial ptr. Persoane cu Handicap
Str. Aurora Bl. E1 – 3
0261-769177, 0745-468499, 0745-700291
Inspectoratul Jud. Al Politiei de Frontiera Satu Mare
Str. Bujorului Nr.26
0261-716680, 0744-487764

Inspectoratul Scolar Judetean Satu Mare
Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 6
0261-712175, 0261-715192, 0788-230506, 0744-501214
www.satmar.ro
Inspectoratul Teritorial de Munca
B-dul L. Blaga Nr. 41
0261-763395, 0744-569591

Judecatoria Carei
Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 34 Carei
0261-861184
Judecatoria Negresti – Oas

0261-853122

Judecatoria Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-711141, 0261-712010
Of. Jud. de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Str. 1 Decembrie 1918 Nr. 13
0261-841843

Oficiul Judetean Pentru Protectia Consumatorilor
Str. Gh. Lazar Nr. 3
0261-736240, 0722-573966
Parchetul de pe langa Judecatoria Carei

0261-861190

Parchetul de pe langa Judecatoria Negresti- Oas

0261-053530

Parchetul de pe langa Judecatoria Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-716374

Parchetul de pe langa Tribunalul Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-711138
Prefectura Satu Mare
Piata 25 Octombrie Nr. 1 Et. 1
0261-711536, 0745-354434

Registrul Auto Roman

0261-779394

S.C. Electrica S.A. Sucursala de Distributie Satu Mare
Str. Mircea cel Batran
0261-706565, 0722-283168

S.N.P. PETROM Sucursala Peco Satu Mare
Str. Cuza Voda Nr.16
0261-737017, 0261-736730, 0722-163547
Sectia de Drumuri Nationale Satu Mare
Str. Baritiu Nr. 127
0261-711261, 0722-557215

Serv. de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului la Aparare
P-ta 25 Octombrie Nr. 1 Et. 7
0261-712904, 0723-308314
Sistemul de Gospodarire al Apelor Satu Mare
Str. Mircea cel Batran Nr. 8A
0261-770175, 0261-770177, 0744-394845

Soc. Nat. Imbunatatiri Funciare S.A. Sucursala Satu Mare
Str. Mircea cel Batran Nr. 8/A
0261-736856, 0261-737262, 0722-348832
Societatea Nationala de Telecomunicatii Romtelecom S.A. Dir. de Telecomunicatii Satu Mare
Str. Corneliu Coposu Nr. 5
0261-713501, 0744-526256, 0261-711611
www.romtelecom.ro

Statia de Cale Ferata Satu Mare
Str. Grivitei Nr. 1
0722-693533, 01-2126103
Tribunalul Satu Mare
Str. Mihai Viteazul Nr. 8 Satu Mare
0261-716375

Sibiu

Autoritatea Rutiera Romana
Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.12
0269/237711
Biroul de Metrologie Legala
Sibiu, Str. Dorului, nr. 21
0269/243379

Biroul Vamal
Sibiu, Str. Henri Coanda, nr.12
0269/228010
Biroul Vamal Medias
Medias, Str. Vamii, nr.1
0269/834414

Casa Judeteana de Pensii
Sibiu, Calea Dumbravii nr.17
0269/211321, 0269/212247
Centrul Militar Judetean
Sibiu, Calea Dumbravii, nr.34
0269/422333

Comandamentul de Jandarmi
Sibiu, Calea Poplacii, nr. 85
0269/233170
Corpul Gardienilor Publici
Sibiu, Str. Cimpului, nr. 14
0269/224205

Directia de Munca si Solidaritate Sociala
Sibiu, Str. Calea Dumbravii, nr. 17
0269/211873, 0269/210892
Directia de Sanatate Publica
Sibiu, Str. Gheorghe Baritiu, nr. 3
0269/211566

Directia Generala a Finantelor Publice
Sibiu, B-dul Victoriei, nr.1
0269/218176
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Sibiu Str. Somesului, nr. 49
0269/210894, 0269/210894

Directia Jud. De Statistica
Sibiu, Str. Somesului, nr.19
0269/213155, 0269/218167
Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Sibiu, Str. Tribunei, nr. 6
0269/210113

Directia pentru Tineret si Sport
Sibiu, Str. Independentei, nr. 1
0269/212237
Directia Sanitar Vetrinara
Sibiu, Calea Surii Mari,nr. 21
0269/223069

Garda Finaciara
Sibiu, P-ta Mica, nr. 5
0269/211643
Grupul de Pompieri „Cpt. Dumitru Croitoru”
Sibiu, Str. Vasile Carlova, nr.16
0269/211212

Inspectoratul de Politie Sibiu
Sibiu, Str. Revolutiei nr.46
0269/220955
www.politiasibiu.ro
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2A
0269/422653

Inspectoratul de Protectie Civila
Sibiu, B-dul Victoriei, nr.11
0269/404106
Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap
Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.2
0269/218272

Inspectoratul in Constructii
Sibiu, B-dul Victoriei, nr. 50/3
0269/210562
Inspectoratul Scolar Judetean
Sibiu, Str. Berariei nr.2
0269/217824, 0269/210466

Oficiul Concurentei
Sibiu, Str. Dorului, nr. 30
0269/210111
Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Sibiu, Calea Dumbravii, nr. 34
0269/217477

Oficiul Judetean de Posta
Sibiu, Str. Mitropoliei, nr.4
0269/211377
Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Sibiu, Str. Dorului, nr. 21
0269/234458

Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu
Sibiu B-dul Victoriei nr.11
0269/211429
Sectia Drumuri Nationale
Sibiu, Str. Hipodromului, nr. 2-B
0269/229626, 0269/422186, 0269/426066

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
Sibiu, Str. Andrei Saguna, nr.10
0269/218190
Sistemul de Gospodarie a Apelor
Sibiu, Str. Somesului, nr. 49
0269/212955, 0269/232275

Sistemul hidrologic Ighis – Medias
Medias. Str. K. Samuel, 33
0269/843872
SN Imbunatatiri Funciare SA, Sucursala Sibiu
Sibiu, Str. Autogarii, nr.12
0269/229250, 0269/229682

SN Petrom SA, sucursala Peco Sibiu
Sibiu,Str. Otelarilor, nr. 67
0269/213342
Tribunalul Sibiu
Sibiu B-dul Victoriei nr.11
0269/217104 int 158

Suceava

Teleorman

Agentia Domeniilor Statului
Str. Constantin Brancoveanu nr. 73
0247/310033, 021/3124623
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca
Alexandria, str. 1 Mai, nr.107,bl.B11, et.1, sc.A
0247/310155, 0247/312944, 0247/315915
diasat.ro

Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Teleorman

0247/312828, 021/3121519

Biblioteca Judeteana Marin Preda
Calea Bucuresti, blc. T3, Alexandria
0247/310706

Birou Vamal – Alexandria
Str. Dunarii nr. 1
0247/310197, 0247/315754
Biroul Judetean de Metrologie Legala Teleorman
Alexandria, Sos. Turnu Magurele nr. 12
0247/314964

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Str. Libertatii 200 A
0247/316964, 0247/316974, 0247/316984, 0247/317084
Casa Judeteana de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale
Alexandria, str. Av. Alexandru Colfescu, nr.63
0247/310517, 0247/322598

Centrul Judetean de Conservare si Valorificare a Traditiei si Creatiei Populare
Str. Dunarii nr. 178
0247/313861
Centrul Militar Judetean Teleorman
Alexandria, str.Constantin Brancoveanu nr. 45
0247/311115, 0247/ 311116

Comandamentul de Jandarmi Alexandria
Alexandria, str. Alexandru Ghica, nr.121
0247/322241, 0247/311055, 0247/310425
Corpul Gardienilor Publici
Alexandria, str. Libertatii nr.1
0247/310230, 0247/310232

Directia de Sanatate Publica Teleorman
Alexandria, str. Alex. Colfescu nr. 79
0247/311221, 0247/311354
Directia de Statistica si Studii Economice Teleorman
Alexandria, str. Ion Creanga nr. 54, et. V
0247/312990

Directia Fitosanitara
Str. Libetatii nr. 99
0247/312281
Directia Generala a Finantelor Publice Teleorman
Alexandria, str. Dunarii nr.188
0247/312806, 0247/312788

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Teleorman
Str. Ion Creanga, nr.52-54, Alexandria
0247/317086 – secretariat, 0247/316244 – asistenta, 0247/317085, 0247/317085
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Teleorman
Alexandria, str. Constantin Brancoveanu nr. 73
0247/315580, 0247/315532, 0247/315932, 0247/315607, 0247/312852

Directia Judeteana de Cultura, Culte si Patrimoniul Cultural National Teleorman
Alexandria, str. Dunarii nr. 178, camerele 206,207,208
0247/311930, 0247/313799
Directia Judeteana pentru Protectia Plantelor
Str. Ion Creanga nr. 52-54
0247/316153

Directia Judeteana pentru Protectia si Drepturile Copilului
Calea Dunarii
0247/316611
www.dgjpdc.go.ro
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Teleorman
Alexandria, str. Alexandru Ghica nr. 88
0247/317561

Directia Sanitara-Veterinara
Comuna Nanov, judetul Teleorman, cod 0711
0247/319638 – secretariat, 0247/319392 – Laborator Sanitar Veterinar de Stat, 0247/319412 – Serviciul Igiena si Sanatate Publica, 0247/319921 – Serviciul Antiepizootic
dsv@evstar.ro, lsvs@evstar.ro
Directia Silvica
Alexandria, str.Mihaita Filipescu, nr.3
0247/312894

Grupul Judetean de Pompieri „Alexandru Dimitrie Ghica”
Alexandria, str. Carpati, nr. 7
0247/311087, 0247/311113, 0247/312313
Inspectoratul de Concurenta Teleorman
Alexandria, str. Dunarii nr.178
0247/311201

Inspectoratul de Politie al Judetului Teleorman
Alexandria, str. Ion Creanga, nr. 71,73
0247/312612, 0247/311003, 0247/ 311004
Inspectoratul de Protectie Civila
Alexandria, str. Constantin Brancoveanu nr.45
0247/312813 – direct sef, 0247/312739 982

Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoane cu Handicap
Alexandria, str. Ctin Brincoveanu, nr.71
0247/313672
Inspectoratul in Constructii
Str. Independenteinr. 4B, bloc 306, Sc. A, Ap. 1-2, Parter, Alexandria
0247/314275

Inspectoratul Judetean de Politie la Frontiera Teleorman
Turnu Magurele, str. Portului, nr.3 UM 0533
0247/411563, 0247/416689 int. 134
www.mi.ro.
Inspectoratul Judetean de Protectia Mediului
Alexandria, str. Dunarii, nr.1
0247/316228, 0247/316229

Inspectoratul Scolar al Judetului Teleorman
Alexandria, str. Carpati nr. 15
0247/312712
Inspectoratul Teritorial de Munca
Alexandria, Sos.Turnu Magurele, nr.1
0247/311175, 0247/311175

Inspectoratul Teritorial pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor
Alexandria, str. Libertatii Nr.314
0247/310599, 0247/317783
Judecatoria Alexandria
Str. Independentei nr. 22, Alexandria
0247/317322, 0247/311975 – Cabinetul Presedintelui, 0247/315723

Judecatoria Rosiori de Vede
Str. Marasesti nr. 52 A, Rosiori de Vede
0247/460401
Judecatoria Turnu Magurele
Str. 1 Decembrie nr. 6, Turnu Magurele
0247/416045

Judecatoria Videle
Str. Republicii nr. 1, Str. Republicii nr.2
0247/351666, 0247/351217, 0247/351366
Judecatoria Zimnicea
B-dul. Eroilor nr. 45, Zimnicea
0247/366915, 0247/368320

Oficiul de Cadastru Geodezie si Cartografie
Alexandria, str. Dunarii nr.178
0247/312210
Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
Alexandria, str. Turnu Magurele nr. 12
0247/312643

Oficiul pentru Ameliorare si Reproductie in Zootehnie
Soseua Scrioastei nr. 1 , Rosiorii de Vede
0247/466089
Parchetul de pe langa Judecatoria Alexandria
Str. Mihai eminescu nr.7
0247/315184, 0247/311259

Parchetul de pe langa Judecatoria Rosiori de Vede
Str. Mihai Eminescu nr. 7, Rosiori de Vede
0247/466334
Parchetul de pe langa Judecatoria Turnu Magurele
Str. 1 Decembrie nr. 5, Turnu Magurele
0247/416342

Parchetul de pe langa Judecatoria Videle
Str. Republicii nr. 2
0247/351927, 0247/351955
Parchetul de pe langa Judecatoria Zimnicea
Al. Eroilor nr. 42, Zimnicea
0247/368626

Parchetul de pe langa Tribunalulul Teleorman
Str. Gheorghe Doja nr. 41, Alexandria
0247/311259, 0247/311290, 0247/311976, 0247/316096
Tribunalul Judetean Teleorman
Independentei nr. 22, Alexandria
0247/306014, 0247/310353, 0247/314143, 0247/311057

Timis

Administratia Nationala a Drumurilor – Directia Regionala de Drumuri si Poduri Timisoara
Str. Giurgiului nr. 18
309.602
Agentia Judeteana pentru Ocupare si Formare Profesionala Timis
B-dul Republicii nr. 11
294.231, 294.234, 294.627, 294.628

Agentia Nationala pentru Locuinte Timisoara
Str. Romulus nr. 60
293.401
Agentia Nationala pentru Resurse Minerale – Inspectoratul Zonal pentru Resurse Minerale Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 2, etaj 1
204.995

Agentia pentru Dezvoltare Regionala – regiunea V Vest – Romania
Str. Proclamatia de la Timisoara nr. 5
191.923, 191.981
AQUATIM R.A.
Str. Gheoprghe Lazar nr. 11 A
294.756, 201.370, 201.371, 201.372
www.aquatim.ro

Autoritatea pentru Privatizarea si Administrarea Participatiunilor Statului – Sucursala Regionala
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
292.624, 292.625, 0723/947.184
www.apaps.ro
Autoritatea Rutiera Romana – Agentia Timis
Str. G. Cosbuc nr. 5
434.464, 436.771, 0723/379.226

Banca Nationala a Romaniei – sucursala Timisoara
P-ta Forum nr. 1
190.104, 194.436, 194.437, 194.438
www.bnro.ro
Biroul Judetean de Metrologie Legala Timis
Str. Circumvalatiunii nr. 6
201.298, 226.476

Biroul Regional SAPARD V Vest
P-ta Libertatii nr. 1
432.223, 432.265, 435.995
www.sapard.ro
Biroul SAPARD MLPTL Regionala V Vest Timisoara
Str. Romulus nr. 60
193 810
www.sapard.ro

C.N.C.F.R. – Regionala Infrastructura
Str. 16 Decembrie 1989 nr. 2
191.693
C.N.C.F.R. – Regionala Marfa
B-dul Republicii
193.801, 193.388, 0723/252.040

Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara
P-ta Victoriei nr. 3
190.769, 190.771
Casa de Economii si Consemnatiuni S.A. – Sucursala Timisoara
Calea Torontalului nr. 2A
124.000, 124.459, 124.794, 127.862, 124.682, 124.852
www.rsb.ro

Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate Timis
Str. Corbului nr. 4
201.772
Casa Judeteana de Pensii Timis
Str.Mercy nr. 2
430.841, 432.845

Centrul Militar Judetean Timis
Str. 1 Mai nr. 1A
204.538, 204.549, 147.201, 0723/414.267
Comandamentul de Jandarmi Judetean Timis
Str. Ghe. Baritiu nr. 11
190.99

Compania Nationala Transelectrica S.A. – Sucursala de Transport a Energiei Electrice Timisoara
P-ta Romanilor nr. 11
294.550, 295.221, 295.222, 295.221
Consiliul Judetean Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
190.592, 193.696

Corpul Gardienilor Publici
B-dul Proclamatiei de la Timisoara nr. 7
194.142, 0723/629.840
Curtea de Apel Timisoara
Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
198.054

Curtea de Conturi – Camera de Conturi Timis
B-dul Republicii nr. 8
190.833
Directia Apelor Banat – Filiala Timisoara
B-dul Mihai Viteazu nr. 32
191.848, 191.843

Directia Culturii, Cultelor si Patrimoniului
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193.661, 193.659
Directia de Sanatate Publica a Judetului Timis
B-dul 16 Decembrie 1989 nr. 25
194.680, 194.681, 194.682, 194.680

Directia G enerala pentru Protectia Drepturilor Copilului Timis
P-ta Regina Maria nr. 3
190.281
Directia Generala a Finantelor Publice Timis
B-dul Revolutiei nr. 15
199.334, 199.335

Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala Timis
Str. Florimund Mercy nr. 2
432.779
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara Timis
P-ta Libertatii nr. 1
221.284, 220.944, 220.948 – director general, 220.923 – director adjunct, 220.926 – contabil sef

Directia Judeteana de Statistica Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193.688
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport Timis
Str. E. Ungureanu nr. 17
295.372

Directia Regionala de Posta Timisoara
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 2
191.999, 292.222
Directia Regionala Vamala Timisoara
Str. Lidia nr. 89
220.154, 225.612, 220.154 interior 239, 238

Directia Sanitar Veterinara a Judetului Timis
Str. Negoi nr. 4
204.911
Directia Silvica Timis
Str. Nemoianu nr. 7
294.255, 294.258

Divizia 2 Aeriana „Mures” Timisoara
Calea Lipovei nr. 3 – 5
227.377, 227.415
www.mapn.ro
Filarmonica de Stat „Banatul” Timisoara
Str. C.D. Loga nr. 2
192.521, 195.012, 0721/763.606
www.infotim.ro

Filiala „Electrocentrale” Timisoara
P-sa Romanilor nr. 1 – 2
134.614
Garnizoana Timisoara
P-ta Libertatii nr. 3
201.661, 0722/453.060

Grupul de Pompieri „Banat” al Judetului Timis
Str. Infratirii nr. 13
434.871, 434.870, 0722/680.045
Inspectoratul de Concurenta Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 15A
198.147, 292.730

Inspectoratul de Protectie a Mediului Timis
B-dul Mihai Viteazu nr. 32
191.845
www.ipmtm.ro
Inspectoratul in Constructii Timis
Str. Romulus nr. 60
197.700, 292.623

Inspectoratul Judetean al Politiei de Frontiera Timis
Calea Lipovei nr. 11 – 13
126.930 145.405, 0723/288.251
Inspectoratul Judetean de Politie Timis
B-dul Tache Ionescu nr. 46
191.772, 190.678
www.poltim.ro

Inspectoratul Judetean de Protectie Civila Timis
Str. Cluj nr. 14
194.045, 194.046
Inspectoratul Scolar Judetean Timis
B-dul C.D. Loga nr. 3
190.429, 199.438

Inspectoratul Teritorial de Munca Timis
Calea Martirilor nr. 98
165.557, 203.678
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic Timisoara
Str. Mihail Kogalniceanu nr. 6
294.897

Inspectoratul Teritorial de Stat pentru Persoanele cu Handicap Timis
Str. Onesti nr. 3
190.925, 199.983
Oficiul Judetean de Cadastru Geodezie si Cartografie al Judetului Timis
P-ta Libertatii nr. 1
201.089

Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Timis
Str. Circumvalatiunii nr. 6
122.790, 295.000
Opera Romana Timisoara
Str. Marasesti nr. 2
433 020

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara
Str. Eugeniu de Savoya nr. 4
198.054
Parchetul de pe langa Tribunalul Militar Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 7
432.065

Prefectura Judetului Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193.667, 193.668, 193.652, 190.295 – telefonul cetateanului
Protopopiatul Ortodox Roman
Str. Alexandru Mocioni nr. 9
196.699

RADEF Timisoara
B-dul C.D. Loga nr. 1
192 000
www.west.ro
Regia Autonoma de Transport Timisoara
B-dul Tache Ionescu nr. 56
432.017, 435.241

Registrul Auto Roman
Str. Circumvalatiunii nr. 2
199 090
Romcalor
Str. Piatra Craiului nr. 3
302.665, 302.677, 302.680

RTV Timisoara
Str. Pestalozzi nr. 14 A
204.951, 199.560, 199.561, 193.340
S.C. Distrigaz – Nord S.A. Targu Mures Sucursala Timisoara
Str. Independentei nr. 26 – 28
293.415, 293.416, 194.333 – telefon interventie

S.C. Electrica Banat S.A.
Str. Pestalozzi nr. 3 – 5
405.999, 405.065
www.electrica.ro
Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare Timis
B-dul Revolutiei din 1989 nr. 17
193 650

SNTFC – Regionala Transport Feroviar Calatori Timisoara
Str. Garii nr. 2
191.342
Societatea Nationala „Aeroportul International” Timisoara
Comuna Giarmata, str. Aeroport nr. 1
194.415

Societatea Nationala de Telecomunicatii Romtelecom S.A. – Directia de Telecomunicatii Timis
Str. Eminescu nr. 1
199.001
Sucursal „Petrom” Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 2
190.154, 190.149, 0723/593.639

Teatrul de Stat Csiky Gergely
Str. Marasesti nr. 2
434.814
Teatrul German de Stat Timisoara
Str. Marasesti nr. 2
201.291
www.infotim.ro/gst

Teatrul National „Mihai Eminescu” Timisoara
Str. Marasesti nr. 2
201.288, 199.908
Tribunalul Militar Timisoara
Str. Popa Sapca nr. 7
430.443

Universitatea de Medicina si Farmacie
P-ta Eftimie Murgu nr. 2
204 400, 293.389
Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului din Timisoara
Calea Aradului nr. 119
194.023

Universitatea de Vest Timisoara
B-dul Vasile Parvan nr. 4
190 009, 194.068, 193.035, 194.068 interior 113, 227
www.uvt.ro
Universitatea Politehnica Timisoara
P-ta Operei nr. 1
220.367

Tulcea

Valcea

Agentia Domeniilor Statului – Filiala Valcea
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr.1
Agentia Jud. pentru Ocuparea Fortei de Munca
Rm. Valcea, Str. Dacia nr.8, bl, Transcozia sc.B, et. 2
0250/732757, 0250/738774, 0250/735608/21, 0250/735608/21

Agentia Teritoriala a Taberelor si Turismului
Rm. Valcea, Str. Nicolae Balcescu nr. 26
0250/735975
Autoritatea Rutiera Romana
Rm. Valcea, Str. Dacia nr.10
0250/731240

Biroul de Metrologie Legala
Rm. Valcea, Str. Oituz nr. 7
0250/748962
Biroul Vamal
Rm. Valcea, Str.Ion Referendaru nr. 1
0250/737925

C.N. „Posta Romana” Reprez. Valcea
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 6
0250/736910
Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate
Rm. Valcea, Str. G-ral Magheru nr. 25
0250/734221, 0250/738035

Casa Judeteana de Pensii
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 157 – 159
0250/732450
Centrul Militar Judetean
Rm. Valcea ,Str. Maior V. Popescu nr. 8
050/733985

Comandamentul Judetean de Jandarmi
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 41
0250/739839, 0250/734049
Compania Nationala Apele Romana – Directia Apelor Olt – Rm. Valcea
Rm. Valcea, Str.Remus Belu nr. 6
0250/735929

Directia de Munca si Solidaritate Sociala
Calea lui Traian nr. 157- 159
0250/735866
Directia de Sanatate Publica
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 331
0250/747720

Directia de Statistica
Rm. Valcea, Str.G-ral Praporgescu nr.21
0250/739020, 0250/732273
Directia de Telecomunicatii
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 6
0250/731032

Directia Generala a Finantelor Publice
Rm. Valcea,Str.G-ral Magheru nr. 17
0250/737776, 0250/ 737777, 0250/ 737778, 0250/ 737779, 0250/737776 int.2044
Directia Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara
Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
0250/739920

Directia Jud. Pentru Protectia Drepturilor Copilului
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu
0250/734270
Directia Judeteana pentru Tineret si Sport
Rm. Valcea, B-dul N. Balcescu nr. 24
0250/734314

Directia pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National
Str. T. Vladimirescu nr. 1
0250/735620
Directia Sanitar Vetrinara
Rm. Valcea, B-dul. Pandurilor nr. 9
0250/713819, 0250/713819

Directia Silvica
Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 37
0250/735840 (1)
Garda Finaciara
Rm. Valcea, G-ral Magheru, nr. 17
0250/734282

Garnizoana Valcea
Rm. Valcea, Str. T. Vladimirescu, nr. 31
0250//739601, 0250/739602
Grupul de Pompieri „G-ral Magheru”
Rm. Valcea, Str.Decebal nr. 6
0250/742007, 0250/748202, 0250/ 748201

Inspectoratul de Politie Valcea
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 95
0250/703004
Inspectoratul de Protectie a Mediului
Rm. Valcea, Str. Remus Bellu nr. 6 bis
0250/735859

Inspectoratul de Protectie Civila
Rm. Valcea, Str. Mihai Viteazul nr. 39
0250/731880
Inspectoratul de Stat pentru Persoane cu Handicap
Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 93
0250/731279

Inspectoratul in Constructii
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 18
0250/735771
Inspectoratul Scolar
Rm. Valcea, Str. Nicolae Balcescu nr. 26
0250/737520

Inspectoratul Teritorial de Munca
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 72
0250/732657
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic si Cinegetic
Rm. Valcea, Str. Carol I nr. 37
0250/730285

Min. Turismului – Directia de Autorizare si Control
Rm. Vacea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
0250/732169
Oficiul Concurentei
Rm. Valcea, Str. Tudor Vladimirescu nr. 18
0250/735754

Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie
Rm. Valcea, Str. Oituz nr. 7
0250/747927, 0250/744150
www.ojcgcvl.unet.ro
Oficiul Judeten de Consultanta Agricola
Rm. Valcea, Str. T. Vladimirescu nr. 72 (sediul Prefecturii, etj. 4)
0250/748490

Oficiul pentru Protectia Consumatorilor
Rm. Valcea, Splaiul Independentei nr. 7, Bl. 8
0250/747120,
Oficiul Teritorial ANL Valcea
Rm. Valcea Str. Tudor Vladimirescu nr. 1
0250/736442

Parchetul Valcea
Rm Valcea, Str. Carol nr. 16
0250/738020
Regia Autonoma Drumuri si Poduri
Rm. Valcea, Str. Gib Mihaescu nr. 28
0250/733786, 0250/734957

Registrul Auto Roman
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 220
0250/740089
SC Distrigaz SA, sucursala Rm. Valcea
Rm. Valcea, Str. Banu Maracine nr. 448
0250/747046

SC Electrica SA, sucursala Rm. Valcea
Rm. Valcea, Str.Stirbei Voda nr. 7
0250/735621, 0250/805999, int. 5808
www.electica.ro
Sectia Drumuri Nationale
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 15
0250/739640

Serviciul de Mobilizare a Economiei si Pregatirea Teritoriului pentru Aparare
Rm. Valcea, Str. G-ral Praporgescu nr. 5
0250/732235
Sistemul de Gospodarire al Apelor
Rm. Valcea, Str.Remus Belu nr. 6
0250/730415

SN Imbunatatiri Funciare SA, Sistemul Zonal Valcea
Rm. Valcea, Str. Mihai Viteazul nr. 49
0250/748462
SN Petrom SA, sucursala
Rm. Valcea, Calea lui Traian nr. 147, bl. D 2
0250/739331, 0250/739330

Tribunalul Valcea
Rm. Valcea, Str. Scuarul Revolutiei, nr. 1
0250/732768, 0250/739120

Vaslui

Vrancea

Jandarmii ar fi trebuit să pună furtunurile cu apă pe suporterii cu torţe

Preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a declarat, luni, că jandarmii ar fi trebuit să intervină cu furtunuri cu apă cînd suporterii dinamovişti au aprins torţe şi fumigene la derbiul Dinamo-Steaua, scor 1-1, din etapa a XIII-a a Ligii I.

„Au fost petarde şi torţe, dar nu s-a accidentat nimeni. Nu au aruncat pe terenul de joc. Organele de ordine ar fi trebuit însă să-şi facă datoria. Jandarmeria trebuia să pună în aplicare legea, pentru că acum există lege. Deocamdată însă organele abilitate nu-şi fac datoria, asta este. Dăm în cluburi repede. De ce să dăm în cluburi?”,a declarat Dragomir.

Oficialul LPF, care este iniţiatorul legii împotriva violenţei pe stadioane, consideră că Jandarmeria ar fi trebuit să fie implicată direct în controlul corporal al spectatorilor, sarcină care revine conform Legii 4, firmelor de pază şi protecţie angajate de către clubul organizator. „În chestiunea cu controlul corporal a fost o scăpare a mea, în lege, pentru că trebuia să implic şi Jandarmeria în chestia asta. Dar ei au scos asta din lege. Ei sunt în jurul stadionului, dar ar fi trebuit să intervină. De ce nu a intervenit? Cu furtunuri cu apă trebuia imediat intervenit. Jandarmeria să facă bine să-i ia pe toţi care au intrat cu torţe de pe camerele de luat vederi şi să nu le mai dea voie să intre toată viaţa pe stadion. Dacă fac asta, bravo lor! Eu am încredere în generalul Olimpiodor Antonescu, care mi-a promis că va scăpa pe Dinamo de huligani”, a mai spus Dragomir.a

Ion Crăciunescu: „Mejuto şi Busacca sînt arbitri de top. Nu avem de ce să ne facem probleme!”

Fostul mare arbitru internaţional a comentat delegarea celor doi centrali la partidele pe care echipele româneşti le vor disputa la mijlocul acestei săptămîni în grupele UEFA Champions League.

„Amîndoi sînt arbitri de top, nu avem de ce să ne plîngem şi nici motive să ne facem probleme. La ora actuală, ambii sînt în top 10 european. Arbitrii spanioli sînt obişnuiţi cu disciplina, preşedintele comisiei de acolo îi apără în permanenţă, iar ei au o personalitate foarte puternică.

Trebuie să conştientizăm că nicăieri nu se tolerează actele de indisciplină, oricît de mici ar fi ele.” a spus Crăciunescu pentru gsp.ro

„Dacă nu voi îndeplini obiectivele, voi fi demis”

Viorel Moldovan se află la prima experienţă din viaţa sa ca antrenor principal, după ce în partea a doua a sezonului 2006-2007 a fost secundul lui Răzvan Lucescu la Rapid.

Ai preluat Vasluiul într-un moment dificil. Nu ţi-e teamă?
Nici vorbă. Am găsit o echipă tristă, dar sunt convins că băieţii se vor descătuşa curând. Îmi doream foarte mult acest debut ca antrenor principal, iar la Vaslui am toate condiţiile pentru a începe acestă carieră. Le-am spus jucătorilor că vor începe o nouă viaţă, o nouă eră, să uite ce s-a întâmplat până ieri şi să perceapă ce va fi pe viitor.

Ai urmărit Vasluiul?
Sigur că da. A început foarte bine, dar pe parcurs s-au mai stins. Mă bucur că domnul Porumboiu a insistat şi a reuşit să mă determine să ajung la Vaslui. Va fi un debut important pentru mine, voi fi responsabil pentru ce mă va aştepta. Cred în potenţialul echipei, sunt convins că vom face lucruri frumoase împreună. Sper să reuşesc.

Ce le-a lipsit jucătorilor vasluieni în această perioadă?
Cred că, la un moment dat, a intervenit o automulţumire. Eu cred în potenţialul acestei echipe. Sper să le aduc jucătorilor acel entuziasm în joc.

Poţi duce echipa în Europa?
Nu mă sperie obiectivul pentru că altfel nu aş mai fi venit la Vaslui. Jucătorii trebuie să uite ce a fost până ieri şi să se concentreze la ceea ce va fi de mâine încolo. Voi fi foarte exigent şi cred că participarea într-o cupă europeană nu este o misiune imposibilă.

Ce se va întâmpla dacă nu vei îndeplini obiectivele?
Cred că voi demis. Ştiu că pe un antrenor îl ţin rezultatele. Nimeni nu mai are răbdare în fotbalul de astăzi. Este clar asta.

Care sunt colaboratori tăi?
L-am păstrat pe Cristi Dulca. El va fi secundul meu. El ştie deja jucătorii şi, pentru a intra cât mai repede în rol, aveam mare nevoie de el. În scurt timp voi aduce un preparator fizic italian.

Ce clauze mai sunt?
Patronul echipei nu are dreptul să-i critice pe jucători în public. Asta e o clauză foarte importantă, ca şi cea în ce priveşte transferurile pe care trebuie să le facem la echipă. Eu sunt cel care decid cine vine şi cine pleacă.

Onuţ: „Nu ne mai antrenăm, pâna nu se întoarce Popa“

Căpitanul echipei crede că Poli Iaşi nu va retrograda, în ciuda problemelor financiare pe care le are clubul din Dealul Copoului.

„Cu toţii ne-am dorit să câştigăm cu Pandurii, dar n-a mers. Chiar dacă unii spun că nu am vrut să jucăm pentru că nu ne-am luat banii, îi asigur eu că nu suntem atât de proşti încât să pierdem puncte aiurea. Chiar am vorbit cu băieţii înainte de meci şi ne-am spus «Hai bă, să câştigăm meciul ăsta şi-om vedea după aceea ce va fi. Să luăm noi trei puncte şi banii o să vină». Am vrut cele trei puncte, dar uite că nu ne-a ieşit jocul. Acum ce să facem, să ne tăiem capul?”, a declarat Onuţ. Fotbalistul ieşenilor a precizat că va încerca să-l întoarcă din drum pe Ionuţ Popa, care a plecat sâmbătă dimineaţă acasă, la Arad. „După meci ne-a spus că pleacă şi de atunci nu am mai vorbit cu el, nu am mai reuşit să dăm de el. Am înţeles că a plecat, dar vom încerca să-l convingem să revină la echipă. Am plecat împreună la un drum şi trebuie să-l parcurgem împreună, indiferent cât de greu este. Atunci când am avut nemulţumiri, dânsul a fost alături de noi. Acum e normal să fim şi noi cu el. De aceea luăm în calcul şi varianta neprezentării la antrenamente în cazul în care nea’ Popică nu se întoarce”. Şi preşedintele executiv, Sorin Boca, a declarat că va încerca să-l convingă pe Popa să continue la Poli, cel puţin până la finalul turului. „Era foarte supărat şi îi înţeleg starea, pentru că nimeni nu se aştepta să pierdem puncte în acest meci. Echipa a făcut un joc slab. După meci a spus că nu mai vine la echipă, dar eu consider că a făcut acest gest la supărare şi voi face tot posibilul să-l fac să se răzgândească. Echipa are nevoie de antrenor”, a declarat Sorin Boca.

„Acţionarii să strângă rândurile“

Ionuţ Stancu a dezvăluit că Ionuţ Popa le-a spus că îi este imposibil să mai lucreze în condiţiile date: „Chiar dacă am pierdut două puncte, nu suntem într-o situaţie disperată. Am strâns totuşi 12 puncte şi mai avem şansa de a mai acumula în acest tur. Important este ca şi acţionarii să vină alături de noi. Sunt jucători care nu şi-au primit banii şi este greu să joci în asemenea condiţii. Până şi Buzău are o primă de 2.000 de euro şi ştiţi câte puncte are, iar noi, care am strâns 12 puncte, nu am luat nimic”.

„Am vorbit cu Ionuţ Popa şi încerc să-l conving să revină şi să stea macar până în iarnă. La ora actuală, cred că am 80% şanse de reuşită” – Sorin Boca, preşedinte Poli Iaşi

Noi avem iluzii, ei au stadioane!

Noul stadion naţional va fi gata abia în 2010, cu doi ani înainte de Jocurile Olimpice de la Londra

Europa construieşte, România demolează. Sîntem singura ţară din UE care nu are un stadion multifuncţional, care să poată găzdui nu doar meciuri de fotbal, ci şi întreceri internaţionale de atletism ori chiar concerte de amploare. Demolarea arenei din Complexul „Lia Manoliu”, construită în 1953 şi care avea o capacitate de 60.120 de locuri, a lăsat un gol pe care noul stadion nu-l va umple. Construcţia prevăzută a fi gata în 2010 nu avea pistă de atletism în proiectul iniţial, dar e posibil ca aceasta să fie făcută totuşi. Pînă atunci însă, pur şi simplu, nu vom avea un stadion naţional!

În acest moment, singurele arene multifuncţionale din România sînt cele din Craiova, de aproape 28.000 de locuri, şi Dinamo din Bucureşti, cu 15.000 de locuri.

Iată lista celor mai importante stadioane din Europa:

Stadioane
Austria
Cel mai mare stadion
Ernst Happel Stadion (Viena)
Capacitate: 53.008
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Primăria oraşului Viena

Belgia
Cel mai mare stadion
Roi Baudouin Stadium (Bruxelles)
Capacitate: 50.122
Multifuncţional (stadion naţional)

Bosnia-Herţegovina

Cel mai mare stadion
Asim Ferhatovici Hase Stadium (Sarajevo)
Capacitate: 35.630
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Primăria oraşului Sarajevo

Bulgaria

Cel mai mare stadion
Vasil Levski Nationalen Stadion (Sofia)
Capacitate: 46.340
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Agenţia Naţională pentru Tineret şi Sport

Cehia
Cel mai mare stadion
AXA Arena (Praga)
Capacitate: 20.854
Fotbal (stadion naţional)
Proprietar: AC Sparta Praga

Croaţia
Cel mai mare stadion
Maksimir Stadium (Zagreb)
Capacitate: 38.923
Fotbal (stadion naţional)

Danemarca

Cel mai mare stadion
Parken Stadium (Copenhaga)
Capacitate: 42.305
Fotbal (stadion naţional)
Proprietar: Parken Sport & Entertainment

Elveţia

Cel mai mare stadion
St. Jakob-Park (Basel)
Capacitate: 42.500
Fotbal
Proprietar: Genossenschaft Stadion St. Jakob-Park

Finlanda

Cel mai mare stadion
Helsinki Olympic Stadium (Helsinki)
Capacitate: 40.000
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Stadion-säätiö

Franţa
Cel mai mare stadion
Stade de France (Paris)
Capacitate: 80.000
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Consortium Stade de France
Cel mai mare stadion de fotbal
Stade Velodrome (Marsilia)
Capacitate: 60.031
Fotbal, rugby
Proprietar: Primăria oraşului Marsilia

Germania
Cel mai mare stadion
Signal Iduna Park (Dortmund)
Capacitate: 81.264
Fotbal
Proprietar: Borussia Dortmund
Cel mai mare stadion multifuncţional
Olympiastadion (Berlin)
Capacitate: 74.228
Multifuncţional
Proprietar: Olympiastadion Berlin GmbH

Grecia
Cel mai mare stadion
Athens Olympic Stadium (Atena)
Capacitate: 71.030
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Guvernul Greciei
Cel mai mare stadion de fotbal
Karaiskakis Stadium (Pireu)
Capacitate: 33.334
Fotbal
Proprietar: statul grec

Irlanda

Cel mai mare stadion
Croke Park (Dublin)
Capacitate: 82.300
Fotbal, rugby
Proprietar: Gaelic Athletic Association

Italia
Cel mai mare stadion
Stadio Giuseppe Meazza (Milano)
Capacitate: 82.955
Fotbal
Proprietar: Primăria oraşului Milano
Stadio Olimpico (Roma)
Capacitate: 82.300
Multifuncţional
Proprietar: Primăria oraşului Roma

Anglia
Cel mai mare stadion
Wembley Stadium (Londra)
Capacitate: 90.000
Fotbal
Proprietar: The Football Association
Cel mai mare stadion multifuncţional
Olympic Stadium (Londra)
Capacitate: 80.000
Multifuncţional (stadion naţional pentru JO 2012)

Olanda
Cel mai mare stadion
Amsterdam ArenA (Amsterdam)
Capacitate: 51.628
Fotbal
Proprietar: Gemeente Amsterdam

Polonia
Cel mai mare stadion
Silesian Stadium (Katowice)
Capacitate: 47.246
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Silesian Voivodeship

Portugalia
Cel mai mare stadion
Estadio da Luz (Lisabona)
Capacitate: 65.647
Multifuncţional
Proprietar: Sport Lisboa e Benfica

Rusia
Cel mai mare stadion
Lujniki Stadion (Moscova)
Capacitate: 78.360
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: FC Torpedo Moscova

Scoţia
Cel mai mare stadion
Celtic Park (Glasgow)
Capacitate: 60.857
Fotbal
Proprietar: Celtic Football Club

Serbia
Cel mai mare stadion
Stadion Crvena Zvezda (Belgrad)
Capacitate: 55.000
Multifuncţional
Proprietar: Steaua Roşie Belgrad

Spania
Cel mai mare stadion
Camp Nou (Barcelona)
Capacitate: 98.772 locuri
Fotbal
Proprietar: FC Barcelona
Cel mai mare stadion multifuncţional
Estadio Olimpico de Sevilla (Sevilla)
Capacitate: 57.619
Multifuncţional
Proprietar: Sociedad Estadio Olimpico de Sevilla S.A.

Suedia
Cel mai mare stadion
Ullevi Stadium (Goteborg)
Capacitate: 43.000
Multifuncţional
Proprietar: Higab

Turcia
Cel mai mare stadion
Atatürk Olympic Stadium (Istanbul)
Capacitate: 81.283
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Republica Turcă
Cel mai mare stadion de fotbal
Şükrü Saracoglu Stadium (Istanbul)
Capacitate: 50.509
Fotbal
Proprietar: Fenerbahce SK

Ţara Galilor
Cel mai mare stadion
Millennium Stadium (Cardiff)
Capacitate: 74.500
Fotbal, rugby
Proprietar: Welsh Rugby Union

Ucraina
Olimpiiski (Kiev)
Capacitate: 83.450
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Primăria oraşului Kiev

Ungaria
Cel mai mare stadion
Stadion Puskas Ferenc (Budapesta)
Capacitate: 68.976
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Guvernul UngarieiNationalen Stadion (Sofia)
Capacitate: 46.340
Multifuncţional (stadion naţional)
Proprietar: Agenţia Naţională

România are doar două stadioane multifuncţionale:

Stadionul Ion Oblemenco (Craiova)

Capacitate: 27.915 locuri (8 culoare)
Proprietar: Primăria oraşului Craiova
Stadionul Dinamo (Bucureşti)
Capacitate: 15.138 locuri (9 culoare)
Proprietar: MAI

Prietenul lui Chivu

Bebe are 9 ani şi s-a împrietenit cu idolul său cînd acesta a fost făcut ambasador al programului SOS Satele Copiilor

Bebe are nouă ani şi face parte din programul SOS Satele Copiilor. Locuieşte alături de ceilalţi trei fraţi ai săi în campusul de pe Calea Floreasca. Nu îl cheamă Bebe, e doar un supra-nume, dar nu o să intrăm în detalii pentru a-l proteja. La fel ca şi ceilalţi copii de acolo a fost luat de către autorităţi de lîngă familiile care nu puteau avea grijă de el.

Cînd l-au adus era încă în scutece, de aceea i se spune Bebe. „Ia zi, cum te cheamă pe tine, Bebe şi mai cum?”. Zîmbeşte: „Chivu”. Cristi e idolul lui, aşa a ajuns în paginile Gazetei, într-o poză alături de căpitanul echipei naţionale cînd acesta a fost numit ambasador al programului SOS Satele Copiilor. Ieri a primit cadoul trimis de Chivu: una dintre mingile de la meciul România-Franţa.

„Asta e chestia…”

Bebe nu concepe viaţa fără minge, e înnebunit după fotbal. Din cauza traumelor copilăriei a vorbit foarte tîrziu, pe la cinci ani. Dacă îl iei repede se închide în el, se sperie. Însă dacă aduci vorba despre fotbal devine imediat volubil.

Uneori e nesigur: „Bebe, arată cum tragi tu la poartă! „. „Cine, eu?”, se întreabă şi imită involuntar inflexiunile din vocea Mamei Valeria, mama socială care l-a crescut. Cînd a dat cu ochii de Chivu, cu două săptămîni în urmă, s-a topit orice urmă de emoţie. Şi acum retrăieşte clipele: „Bebe, ce l-ai întrebat pe Cristi?”. Agită din nou arătătorul prin aer şi răspunde misterios: „Păi, asta e chestia, nu l-am întrebat eu, m-a întrebat el. Cu cine ţin, ce îmi place să joc”. „Şi ce i-ai răspuns?”. „Că ţin cu Steaua şi vreau să fiu atacant şi că îmi place de el cel mai mult”. „Bine, dar Chivu e mijlocaş la echipa naţională, nu atacant”. Ridică ochii indignat, semn că e documentat: „Ba la Inter joacă fundaş”.

Profesionistul
Bebe e de acord să prezinte camera lui, biroul, cîteva poze cu fotbalişti. Mobilă simplă, cîteva jucării, o încercare de a crea un univers pe care nu l-a avut niciodată. Pe o foaie de caiet scrie un autograf care trebuie păstrat, cine ştie cît o să valoreze în cîţiva ani. Dar totul în fugă, se grăbeşte să nu întîrzie la teren.

„La ora 15:00 vine un domn profesor cu care facem antrenament pentru fotbal”, spune şi îşi strînge mingea în braţe zbughind-o pe uşă. Vocea dură a profesoarei îl ţintuieşte pe loc. Încearcă să arunce politicos peste umăr un „la revedere”, apoi o ia din nou la fugă spre terenul de bitum. E ora 14:48. Puştiul are stofă de profesionist, dar încă nu ştie asta.

De unde provin copiii
Băieţii şi fetele din campusul de pe Calea Floreasca, precum şi din celelalte locaţii ale SOS Satele Copiilor sînt aduşi din toate colţurile ţării. Autorităţile îi iau de lîngă familiile care nu au bani să îi crească sau, în cazuri mai grave, îi abuzează ori îi supun violenţelor. Sînt aici singuri sau alături de fraţi şi surori şi locuiesc în case unde încearcă să refacă atmosfera unei familii.

Un reportaj pe cît de dramatic, pe atît de amuzant despre coşmarul trăit de un suporter dinamovist la Nijmegen

Unul dintre suporterii „cîinilor” care a făcut deplasarea în Olanda povesteşte evenimentele care ar putea-o exclude pe Dinamo din Europa. „Hai, băăăă, că pleacă avionul!!!”, mi-a ţipat în telefon unul dintre prietenii cu care plecam şi ajunsese, alături de alţi doi amici la aeroport. Cu o oră înainte de decolare, eu şi Ursu eram blocaţi pe podul Băneasa de un trafic cum rar vezi pînă şi în Bucureşti. Rectific. Cum des vezi!

Am calculat repede ce e mai grav: să pierd avionul sau să rămîn o lună fără permis. Am ales varianta B. Ca atare, am urmat calea contrasensului. În 10 minute eram la aeroport, iar după alte 20, în avionul care ne ducea la Bruxelles. La 13:00 am ajuns în Bruxelles, iar la 16:00 în Amsterdam, unde aveam rezervare la hotel. Muzeul Madame Tussaud, Amsterdam Arena, Redlight District, Coffee shop-uri. Aşa ne-am petrecut ziua de miercuri, ziua dinaintea meciului.

„Succes” în limba română
Joi, la 16:30, am plecat cu ceilalţi patru prieteni din Amsterdam spre Nijmegen, cu trenul. Galeria venea cu autocarele din Bruxelles. La 18:00 era în faţa gării din Nijmegen. Citisem pe Internet că stadionul este la cinci minute de mers pe jos. Ei bine, nu vă luaţi după tot ce scrie pe net. Am întrebat oamenii de ordine cum să ajungem, ne-au arătat direcţia, însă ne-au avertizat că e departe. Ajunsesem destul de devreme, aşa că am luat-o la pas. Interesant mi s-a părut că toţi poliţiştii din Nijmegen pe care i-am întrebat cîte ceva, după ce ne dădeau informaţia, încheiau urîndu-ne succes. Şi nu în olandeză sau engleză, ci în română!

Aşadar, îmbrăcaţi în alb şi roşu, cu goarne, steaguri şi fulare, am plecat pe jos spre stadion. „Nu ne-or perpeli ăştia p-aici, mă, dacă ne văd că sîntem cu Dinamo?”, întreabă Chioru. „Ce-ai, mă, eşti nebun? Ăştia se bat cu ăia de la Ajax, Feyenoord…Ce treabă au cu noi?”, răspunde Şarpe liniştit.

Într-adevăr, nu după mult timp ne ajunge din urmă un grup de fani al celor de la NEC Nijmegen. La fel ca noi: goarne, steaguri, fulare, numai că alte culori. „Good luck, boys!”, ne-au urat zîmbitori şi ne-au arătat calea spre stadion. Le-am urmat indicaţiile, dar, la un moment dat, am ajuns într-o intersecţie unde ne-am blocat.

Cum stăteam şi ne uitam peste copaci, poate-poate vedem stîlpii de nocturnă, dintr-o maşinş care aştepta la semafor coboară un poliţist. „Salut, băieţi! Nu o luaţi înainte, că, la următoarea intersecţie e punctul de întîlnire al celor de la NEC şi cred că e mai bine să vă evitaţi. Mergeţi în dreapta şi, cînd ajungeţi la secţia de poliţie, faceţi stînga. Succes!„, ne spune cu un zîmbet de parcă eram amicii lui de-o viaţă. „Aaa, la noi e interzis să bei alcool pe stradă”, îi atrage atenţia prietenului nostru Ovidiu, care, pe lîngă însemnele lui Dinamo, căra după el şi o cutie de bere.

Prima fumigenă
Am ajuns la stadion în timp util. Ne-am aşezat în peluză şi am început să cîntăm. „Bă, dacă nici p-ăştia nu-i batem…”, se aude Chioru’ în pauza dintre două scandări. Eram cam 150 de suporteri cînd a început meciul, dar mai era un autocar cu fani pe drum. „Unii sînt cu Elias, fostul lider, alţii cu Barbă, actualul. Au venit separat”, se aud voci prin peluză. „Aoleu! Poate se iau ăştia la bătaie între ei”, mă gîndesc din perspectiva omului neutru.

„Dinamo! Luptă, Dinamo!”. Sîntem peste fanii lui NEC, dar NEC este peste noi în careu. Prin minutul 25 apar şi ceilalţi suporteri. Parcă se aude şi mai tare: „Haaaaaaaide, Dinamo Bucureşti! Luptă dacă ne iubeşti!”. Dar Dinamo nu ne iubea deloc. La un moment dat, toate capetele din faţa mea s-au îndreptat spre stînga.

Mă uit şi eu şi, deşi nu a fost cel mai înspăimîntător lucru pe care l-am văzut în viaţa mea, am simţit fiori reci. Se aprinsese o fumigenă. „De ce, măi băieţi?”, întreabă retoric un om mai în vîrstă din dreapta mea. Din fericire, prima fumigenă s-a aprins, a ars şi s-a stins la noi în peluză. Nu şi următoarele. Încă una a aterizat printre suporterii lui NEC, iar cea care a declanşat războiul, pe teren, lîngă un jucător al gazdelor.

Începe măcelul
Deja îmi venea să-mi trag palme că am străbătut atîtea mii de kilometri, să pierdem (între timp se făcuse 1-0 pentru NEC, dar nu mă mai uitam pe teren) şi să mai las şi cîţiva dinţi prin Olanda! Începe un fel de tenis cu fumigene, cu suporterii dinamovişti la serviciu. Noi le aruncam la ei, ei la noi şi tot aşa, pînă se stingeau.

„Ăştia n-au, frate, poliţie?”, întreabă Ursu cu chipul împietrit de spaimă. Eu deja mă gîndeam să ies, dar era imposibil. Şi nu, poliţie nu era. Erau doar cîţiva stewarzi care nu se pregătiseră pentru aşa ceva. Şi-a-nceput cafteala! Vreo 20 de olandezi au ajuns lîngă paravanul de sticlă ce îi despărţea de noi. „Dacă trec ăştia la noi iese măcel”, spune suporterul mai în vîrstă de lîngă mine, în timp ce îndepărtează spre un loc mai sigur. „Da, mamă, sînt bine. Nu, exagerează ăştia la televizor”, încearcă Şarpe să o liniştească pe maică-sa, care îl sunase din ţară. Dinamo tot nu reuşea să egaleze, dar era ultima mea grijă.

Vjjjjjjjj…..poooc! O bucată de fier de vreo jumătate de kil a căzut la cîteva scaune de mine. A fost momentul cînd am început cu adevărat să mă tem că nu voi pleca întreg acasă. Mi-am pus geaca în cap, mi-am făcut cruce cu limba şi mă gîndeam la ce va urma. Între timp, ai noştri cu ai lor se căsăpeau pe garduri. Un dinamovist se urcase pe gard, îşi scosese cureaua şi altoia olandezi. Scaunele zburau dintr-o parte în alta, iar o baterie de telefon lansată din partea olandeză a peluzei a lovit în cap o femeie, angajată a clubului Dinamo.

Poliţia apare tîrziu
Inima apăsase de mult acceleraţia şi înghiţeam nod după nod. Mi-era atît de frică, încît am luat în calcul varianta să sar în teren dacă ăia intră peste noi. „Ce-aţi făcut, mă nenorociţilor, iar ne-aţi făcut de rîs afară? Vedeţi că vă aşteaptă poliţia afară să vă încingă”, îmi spune la telefon un prieten din ţară. De parcă nu eram eu deja înghesuit de frică, acum mă şi vedeam trecînd printr-o pădure de bastoane.

Poliţiştii au intrat în miezul luptei, la abia vreun sfert de oră după ce a început. Mă uit pe teren şi văd că se terminase meciul. Privesc tabela. Tot 1-0. Localnicii care părăseau stadionul ne arătau, cu ajutorul degetului mare plimbat pe gît, că ne omoară afară.

Gîndindu-mă că măcar cîţiva nu glumesc, am paralizat de frică. Uram Olanda, voiam acasă. „Cum ajungem noi la gară, mă?”, ne întreabă Ovidiu. „Eu nu plec de aici. Dorm în stadion pînă dimineaţă”, îi zic. Îmi doream din toată inima (şi am observat că era o dorinţă comună) să ne ia poliţia şi să ne ţină la secţie. Am stat în curtea din spatele peluzei o oră jumate, timp în care am făcut scenarii cît pentru zece filme. „Bă, cum ne luăm noi maşinile de aici?”, vorbeau nişte băieţi care parcaseră lîngă stadion.

„Cum ajungem la gară?”
Momentul cînd spaima mi s-a transformat în frică turbată a fost cînd la gardul stadionului au apărut vreo zece olandezi. Nu aruncau cu nimic, nu urlau. Şi asta m-a speriat. Aveau figurile reci ale unor ucigaşi plătiţi. „Ăştia sînt trimişi momeală. Mai sînt 200 în spatele lor”, se aude vocea tremurîndă a lui Chioru, care se ascunde după un autobuz: „Stau dracu’ aici, poate au pistoale”. Eu mă gîndeam doar cum să-i conving să ne bată mai puţin. Băieţii erau însă de la poliţie, îmbrăcaţi civil. Suporterii care veniseră cu autocarele erau mai puţin panicaţi, dar nouă, care trebuia să mergem o juma’ de oră pînă la gară, ne tremura carnea de frică. A venit într-un final şi escorta poliţiei. Nici dacă îl vedeam pe Dumnezeu nu mă bucuram atît. Au ieşit şi jucătorii şi oficialii lui Dinamo. S-au uitat la noi ca la nişte proscrişi şi au urcat în autocar. Erau trei autocare de suporteri, cel al jucătorilor şi cîţiva fani pe jos, în spatele lor. Noi eram unii dintre ei.

Stadionul era în mijlocul unui parc imens, motiv în plus de spaimă. Parcă auzeam foşnete în pădure, parcă vedeam ochii fanilor lui NEC pîndind de după boscheţi şi aşteptînd să scăpăm de escortă. Vedeam pixelat de frică şi stăteam în spatele unei dube de poliţie, care îmi dădea oarece siguranţă. Numai că, ieşind de pe aleile parcului şi ajungînd la şosea, autocarele au accelerat şi au dispărut în noapte, cu tot cu escortă. „Pînă aici ne-a fost!”, strigă Ursu’, punîndu-şi mîinile în cap. Rămăsesem cîţiva suporteri români pe o stradă cu pădure de-o parte şi de alta. „Cum să joci, mă, cu Boştină”, se aude Chioru’ la un moment dat, în timp ce noi pornisem într-o călătorie kamikaze spre gară.

Taxiul speranţei
Nu l-a băgat nimeni în seamă. Aveam atitudinea oamenilor resemnaţi cu gîndul că şi-o vor lua. Capul parcă mi-era pus pe rulmenţi. Mă uitam cînd în stînga, cînd în dreapta şi pregătisem deja eschivele. Am făcut schimb de haine între noi, în aşa fel încît să nu se vadă la nici unul însemnele dinamoviste. Chioru’ şi-a aruncat pînă şi goarna de care era atît de mîndru. Orice om de pe stradă mi se părea dubios şi îl vedeam împotriva noastră. „Uite, bă, poliţia! Hai la ei!”, zice Ovidiu. Pentru a nu ştiu cîta oară în acea seară m-am bucurat să văd poliţie.

„Puteţi să ne ajutaţi să găsim 2 taxiuri pînă la gară. Ne e frică să mergem pe jos”, i-am rugat pe poliţişti, explicîndu-le situaţia. „Staţi liniştiţi, băieţi, nu vă lăsăm aici”, spune unul din ei. O promisiune care mi-a luat una din numeroasele pietre de pe inimă. Într-adevăr, nu ne-au lăsat. Taxiul în care m-am suit era cea mai frumoasă maşină pe care am văzut-o vreodată, iar şoferul, cel mai bun om din istorie. La gară, eu deja scăpasem de griji. „Dacă ne aşteaptă ăştia aici, frăţiorule?”, ne întreabă Chioru’, omul cu scenariile cele mai pesimiste. „Au camere în gară, nu cred că ne atacă aici”, îi răspund, mai mult încurajîndu-mă pe mine.

Trenul îl pierduserăm, însă am luat unul către Hertogenbosch. De aici trebuia să prindem o legătură către Utrecht, de unde era tren spre Amsterdam. Am pierdut legătura, aşa că am luat un autobuz condus de un şofer care, nu exagerez, cred că avea 75 de ani. „Tataie, te rugăm!”, îi strigă Şarpe, după care se îndeasă în scaun şi adoarme. La fel am făcut şi noi pînă la Uttrecht, de unde am luat trenul spre Amsterdam. După cinci ore de mers cu trenul şi cu autobuzul, timp în care am văzut mai multe gări ca un ceferist în prag de pensie, am ajuns de dimineaţă la Amsterdam fără configuraţia corpului schimbată, parcă încîntaţi că am trăit la limită experienţa de la Nijmegen. „Dacă ne duceam la meci, ne uitam, veneam şi ne culcam, ce mai povesteam noi acasă, Chiorule?”, se aude Şarpe, în timp ce ne tîram spre hotel.

Merită Dinamo să fie în Ligă?

Fanii şi specialiştii încearcă să răspundă declaraţiei provocatoare pe care a făcut-o căpitanul stelist Rădoi: „Dinamo nu ne va onora în grupe”

Rădoi a reaprins derbyul României la cîteva minute după finalul partidei din Ştefan cel Mare. Iar gsp a extins discuţia, dînd cuvîntul rivalilor de la Steaua şi Dinamo, oamenilor din fotbal şi fanilor.

Ce a zis Rădoi? „S-a văzut în acest derby cine joacă în Liga Campionilor şi cine nu poate să ajungă nici măcar în grupele Cupei UEFA. Dinamo nu merită să fie în Champions League!”.

DA, MERITĂ

„Ce mare scofală a făcut Steaua?!”
Mai întîi, păreri subiective, cum este cea a lui Cristi Borcea: „Ce mare scofală a făcut Steaua în Ligă?! A luat un punct şi cu ăla rămîne! Mare spectacol fac, d-aia iau cinci goluri!”. Sau a lui Flavius Stoican, care a jucat cu Şahtior în Ligă: „Cine ajunge măcar în grupe se supermotivează, acolo e altceva. Eşti altfel conectat, eşti viu, trăieşti la intensitate maximă”.

” nu sînt un lider mincinos”
Opinii venite dinspre neutri sau chiar foşti stelişti. Gabi Balint: „De ce să nu merite? E adevărat că Dinamo n-a convins şi locul 1 pare norocos, însă pot să joace în Ligă, de ce nu? Mai întîi, să cîştige campionatul, iar ca să facă asta mai trebuie să se întărească. Rădoi a dovedit lipsă de respect faţă de adversari”.

Şi MM Stoica a spus: „Nu-şi are rostul discuţia dacă Dinamo merită sau nu să joace în Champions League. E pe primul loc şi nu cred că e un lider mincinos pentru că nu-mi aduc aminte nici un meci în care să fi cîştigat cu ajutorul arbitrilor”.

NU, NU MERITĂ

„Joacă slab”
Au fost şi păreri care să susţină declaraţia lui Rădoi, venite mai ales dinspre filostelişti. „Aici Rădoi are dreptate. Dinamo joacă foarte slab şi este lider datorită unei conjuncturi favorabile. Nu a cîştigat nici un meci important, a pierdut cu CFR şi Rapid şi a fost foarte aproape să piardă cu Steaua”, a spus Ilie Dumitrescu.

„Dinamo e departe de Champions League. De ce? Ca să ajungă acolo trebuie să cîştige titlul, însă cu jocul pe care l-a practicat sîmbătă nu poate avea asemenea pretenţii. Dinamo e pe primul loc datorită lui Lobonţ”, a comentat şi Ilie Stan.

SONDAJ GSP.RO
Ar merita Dinamo să joace în Liga Campionilor?

DA 20%
NU 80%

* Pînă aseară, la ora 21:00, votaseră peste 10.000 de microbişti

Cum joacă românii în Liga de anul viitor
» Locul 1, campioana, merge direct în grupe.
» Ocupanta poziţiei secunde trebuie să treacă două tururi preliminare, nu doar unul, ca anul acesta.
– În primul poate să dea peste ocupantele locurilor 2 din Portugalia, Olanda, Scoţia, Turcia, Ucraina sau Cehia.
– În turul decisiv creşte nivelul, adversare putînd fi locul 3 din Germania şi din Franţa ori locurile 4 din Italia, Anglia şi Spania.

„Lyonul a dat cu terenul peste stelişti!”
Cristi Borcea a criticat ieri dur afirmaţia preşedintelui executiv Valeriu Argăseală, care spusese după derby că „Dinamo a arătat ca o echipă de desculţi, aşa cum se spune în termeni fotbalistici!”. Dinamovistul a luat foc: „Ei vorbesc, care au egalat Otopeniul în minutul 94 şi abia au scos o remiză cu Buzăul? Eu n-am zis nimic cînd a dat Lyonul cu terenul peste ei! Hai să ne vedem fiecare de-ale lui. Probabil adversarii noştri sînt frustraţi că n-au învins, dar uită că le tremurau picioarele pe final de meci”.

„Dezorientaţi, dar pragmatici”
Unul dintre cei mai mari rivali ai „cîinilor”, Jackie Ionescu, fostă glorie a Timişoarei, a avut o poziţie neutră: „Sîmbătă, corectă ar fi fost o diferenţă de două goluri în favoarea Stelei. Dinamo a arătat ca o echipă dezorientată, fără coerenţă în joc. Dacă ierarhia în clasament era stabilită prin impresii artistice, Dinamo nu depăşea locul 9. O scuză este că joacă pragmatic, deci îşi merită poziţia, se joacă pe puncte”. (Cătălin Gheorghiu)

„Derby de Cupa UEFA”
Mircea Rădulescu, şeful Şcolii de Antrenori, l-a urecheat pe Rădoi, dar şi pe stelişti şi dinamovişti: „Declaraţie cam deplasată a căpitanului Stelei, nu ar fi trebuit să uite de fair-play, indiferent de cine e şi unde joacă. Nu-l onorează! Derby-ul de sîmbătă ar putea fi echivalat cu un meci de Cupa UEFA, nici una dintre echipe nu s-a ridicat la nivelul de Champions League. Dacă revin accidentaţii, Dinamo poate să fie foarte tare. Nu este exclus ca Dinamo şi Steaua să ajungă la nivelul optim de Ligă şi să nu fie ciuca bătăilor”.


„Clujului îi dădea cineva şanse? Nu poţi să spui că Dinamo nu poate juca în Ligă. Rădoi era necăjit. Dinamo mai are nevoie de valoare şi apoi va creşte şi calitatea jocului”

VICTOR BECALI, agent FIFA

„Fotbalul e pe puncte, nu pe spectacol. Nu l-am înţeles pe Rădoi”
RODION CĂMĂTARU, fost internaţional


„Dinamo n-a cîştigat nici un derby? CFR a luat titlul anul trecut deşi n-a bătut acasă nici pe Steaua, nici pe Dinamo, nici pe Timişoara. Am mai învăţat ceva de cînd sînt în fotbal şi anume că 3 puncte cu Gloria Buzău valorează tot atît cît 3 puncte cu Steaua”

MIHAI STOICA, manager general Urziceni


CE SPUN SUPORTERII PE SITEURILE GSP

PRO

„Dinamo se mişcă greu, e adevărat, dar e pe locul 1. Din iarnă se va întări echipa şi va avea faţă de Champions League. Pe steliştii care au îndoieli îi întreb: ce, ei meritau locul doi anul trecut?”
dd

„Steaua a fost anul trecut o vicecampioană conjuncturală, dată de geamantane, arbitraje comice şi cazul bricheta. Singurul ei merit este că a eliminat-o pe Galatasaray. Dinamo va fi o campioană demnă şi va juca altfel în Liga Campionilor”
mandog

„Răspuns la declaraţia lui Rădoi: Dinamo a jucat sîmbătă ca o echipă mare, pentru că a scos un rezultat bun chiar dacă a jucat prost. Aşa fac şi unele echipe din Ligă cu cele mai slab cotate”
monica

” să ştie că Rădoi şi echipa lui nu fac cinste României în Ligă. Ei doar se califică în grupe, iar acolo sînt sparring-partners. Au prins locul doi cu noroc anul trecut. La anul, Dinamo va demonstra că e o adevărată campioană!”
hoddle

CONTRA

„Să fim cinstiţi. Steaua a fost cu 3 clase peste Dinamo. Nu se poate să vină şi să te domine aşa acasă. Sper să-şi dea drumul la joc echipa lui Rednic, altfel nu avem nici o şansă la titlu sau în Champions League”
mrauta

„Am avut noroc cu carul. Jocul e previzibil, cu jucători lenţi şi repatriaţi. Ne trebuie oameni puternici, necompromişi, cu care să mergem în Ligă. Pînă atunci nu avem ce căuta acolo!”
titi

„Măcar noi cînd o să ajungem în grupe o să fim antrenaţi, că ne pregătim de atîţia ani de Champions League 🙂
torro

„Rădoi nu e lipsit de modestie, e realist. Dinamo nu e în stare nici să intre în grupele UEFA. E o diferenţă netă de valoare în jocul celor două rivale”
mariusz

„Cît credeţi că va rezista Dinamo pe primul loc? Cu un astfel de joc, nu va prinde podiumul. Merită să fie lider … la bambilici”
stelista

„La investiţiile care se întrevăd la Dinamo, roş-albii se vor mai antrena vreo 15 ani ca să intre în Champions League. Poate pînă atunci se desfiinţează competiţia! Sau clubul! Ufff!”
ucl

„E greu în groapa din „Ştefan cel Mare”! E din ce în ce mai adîncă şi nu se văd deloc grupele Ligii. Ei, săracii, se antrenează! Dar nimic”
sebi

„Nu sînt de acord cu Rădoi. Dinamo are faţă de Ligă. De liga secundă, bineînţeles! ”
clujeanul

Vine Ioan Andone la Dinamo din iarnă?

Jocul slab al trupei din Ştefan cel Mare şi faptul că Dinamo nu a câştigat niciun derby în acest sezon l-ar putea costa pe Mircea Rednic postul de antrenor al „câinilor”. Chiar dacă este lider cu echipa „alb-roşie”, Rednic nu mai este atât de sigur în ceea ce priveşte viitorul său în „Groapă”.

Tot mai multe voci din interiorul clubului Dinamo contestă modul în care se prezintă în teren echipa antrenată de „Puriu”. După meciul cu Oţelul, câştigat chinuit cu 1-0, Cristi Borcea a răbufnit: „Jucăm ca în Divizia Onoare!”; Cornel Dinu l-a criticat şi el pe tehnician după egalul de sâmbătă cu Steaua: „Cu acest prim 11 este greu să luăm titlul!”; iar oameni din anturajul „câinilor” au mărturisit că Ioan Andone stă „la cotitură” şi aşteaptă liniştit următorii paşi greşiţi ai „alb-roşilor” : „Andone stă toată ziua numai cu Nicolae Badea”, au fost „scăpările” unuia din omenii de la club, informează EVZ.

Rednic ar putea părăsi pe Dinamo chiar din iarnă, singurul lucru care îl menţine la cârma echipei fiind clauza de 1 milion de euro pe care oficialii clubului ar trebui să o plătească antrenorului dacă îl demit. Totuşi o venire a lui Andone în Ştefan cel Mare nu ar fi privită neapărat cu „ochi răi” de Rednic, care mereu a declarat că s-ar da oricând la o parte dacă „Fălcosul” ar vrea să antreneze în Ştefan cel Mare.

„Pentru Andone sunt dispus să mă dau la o parte”, spunea acum ceva timp „Puriul”.

Chiar şi Rednic a recunoscut că echipa joacă slab, iar în derby a avut mult noroc că a reuşit să obţină un punct, dar totuşi a mărturisit că momentan pentru Dinamo sunt mai importante rezultatele decât jocul. Etapa viitoare Dinamo se va deplasa la Timişoara pentru a da piept cu echipa care nu a mai pierdut de 10 etape.

Conform noilor regulamente, un antrenor nu are voie să antreneze două echipe de aceeaşi ligă într-un sezon, însă Andone ar putea fi cooptat pe orice alt post la clubul din şoseaua Ştefan cel Mare, cel mai probabil fiind cel de director tehnic.

Prandelli: „Recuperarea lui Mutu este singurul nostru câştig!”

Deşi Fiorentina a fost învinsă cu 1-0 de formaţia la care activează Paul Codrea şi Cosmin Moţi, Siena, antrenorul formaţiei toscane a fost încântat doar de faptul că medicii echipei au reuşit să îl recupereze pe atacantul român Adrian Mutu.

Vădit nemulţumit de rezultat, Cesare Prandelli l-a evidenţiat pe „Briliant”. „Singurul lucru bun din partida cu Sieana a fost faptul că l-am recuperat din punct de vedere fizic pe Adrian Mutu. El este un jucător care reuşeşte să dea un plus echipei, chiar dacă azi (n.r. duminică) a fost un plus doar la capitolul personalitate”, a conchis tehnicianul la finele partidei.

Nici ziarele din Italia nu au omis prestaţia ştearsă a vârfului român şi l-au notat pe acesta cu nota 5. DataSport: „Mutu nu a fost în vârful formei sale!”, fiorentinanews.it. :„Era cazul să-l introducă pe Mutu în acest joc?”, iar firenzeviola.it a notat: „Aportul lui Mutu pentru Fiorentina a fost limitat”

Adrian Mutu a început ca titular partida cu Siena şi a jucat 67 de minute, în care a reuşit să marcheze un gol, cu o lovitură de cap, dar reuşita i-a fost anulată pe motiv de offside.

Becali, votat «Cretinul Săptămânii» în cel mai popular show auto din Franţa

Înaintea meciului Stelei cu Lyon, în Liga Campionilor, francezii au găsit un prilej ideal de a se amuza pe seama patronului roş-albaştrilor, Gigi Becali.

În cadrul celei mai populare emisiuni auto din Franţa, „Turbo”, latifundiarul a fost ales „Cretinul Săptămânii” pentru episodul extrem de cunoscut în România, în care şeful Stelei îşi repara Maybach-ul cu o rangă.

Emisiunea este difuzată la postul de televiziune M6, unul dintre cele mai vizionate din „Hexagon”.

„Il est le patron d’equipe Steaua Bucarest” (n.r., Este patronul echipei Steaua Bucuresti), au comentat moderatorii emisiunii, după ce la începutul show-ului nimeni nu bănuia identitatea personajului.

Gigi Becali a fost nominalizat şi pentru titlul de „Idiotul lunii”, dar năzbâtia sa a fost mai puţin votată decât un alt episod în care a fost implicat un barbat care s-a filmat in timp ce-si pornea Jeep-ul, pentru ca mai apoi să se urce pe capotă şi să trăiască astfel senzaţii nebănuite, credea el.

Maşina a pierdut direcţia şi a intrat într-un pom, în timp ce personajul a căzut, evident, rănindu-se destul de grav.

Mircea Rădulescu: „Dorinel va reduce din greşelile pe care le-a făcut Steaua în turul cu Lyon”

Directorul Şcoliii Federale de Antrenori a comentat prestaţia Stelei la primul joc în calitate de antrenor pentru Dorinel Munteanu, fiind de părere că evoluţia vicecampioanei în faţa lui Olympique Lyon va fi mult mai bună decît cea din urmă cu două săptămîni.

Dorinel a făcut bine că nu a umblat la ce a lăsat bun Lăcătuş la Steaua. Mi-a plăcut că a avut curaj, că i-a introdus în primul 11 pe Bogdan Stancu şi pe Kapetanos, care au evoluat foarte bine. Munteanu a umblat la moralul jucătorilor, le-a redat încrederea în propriile forţe.” a spus Rădulescu, referindu-se apoi la partida de miercuri, cu Olympique Lyon:

„Steaua trebuie să elimine greşelile pe care le-a făcut la partida tur. S-au primit 5 goluri pe greşeli imense, iar Dorinel va putea să reducă din ele. Cred că Steaua se poate agăţa de un rezultat pozitiv pe Gerland!”

Stadionul Dinamo ar putea fi suspendat între douã şi patru etape pentru incidentele de la derby

FC Dinamo ar putea evolua cu porþile închise între douã şi patru etape şi ar putea primi o amendã între 20.000 şi 80.000 de lei, ca urmare a incidentelor de la partida cu Steaua, scor 1-1, contând pentru etapa a XIII-a a Ligii I, au declarat, luni, surse din cadrul FRF.

Comisia de Disciplinã a FRF va analiza, miercuri, incidentele de la aceastã partidã.

În funcţie de ce scrie în raport, Dinamo riscã o suspendare de minim douã etape şi maxim patru şi o amendã cuprinsã între 20.000 de lei şi 80.000 de lei. Se vor judeca atât aprinderea torţelor, cât şi aruncarea acestora, dar şi aruncarea altor obiecte„, au declarat sursele citate.

De asemenea, sursa citatã a menţionat cã Jandarmeria poate sã cearã FRF ridicarea dreptului de organizare a meciurilor de pe teren propriu ale grupãrii dinamoviste, dar acest lucru nu ar mai conta în cazul în care Dinamo ar primi o suspendare de minimum douã etape din partea Comisiei de Disciplinã.

Suporterii dinamovişti de la „Peluza Sud” au aruncat torţe şi petarde în sectorul rezervat susþinãtorilor stelişti, iar la începutul reprizei a doua, fanii de la „Peluza Cãtãlin Hâldan” au incendiat trei steaguri ale galeriei Steaua, capturate înaintea partidei. De asemenea, suporterii dinamovişti au aruncat cu diverse obiecte înspre teren.

Formaţia Dinamo Bucureşti a terminat la egalitate, scor 1-1 (0-1), derbiul disputat, sîmbãtã, pe teren propriu, în compania echipei Steaua, în etapa a XIII-a a Ligii I.

Spune-ti parerea aici!

Manuel Mejuto Gonzales va arbitra partida Olympique Lyon-Steaua, din Grupa F

Arbitrul spaniol Manuel Mejuto Gonzales va conduce la centru partida dintre Olympique Lyon şi Steaua, din etapa a 4-a a Grupei F a Ligii Campionilor, meci care se va disputa la 5 noiembrie pe arena Stade Gerland, a anunţat, luni, site-ul UEFA.

Manuel Mejuto Gonzales va fi ajutat la cele două linii de compatrioţii săi Juan Carlos Yuste Jiménez şi Javier Hugo Novoa Robles, în timp ce rezervă a fost desemnat un alt spaniol, David Fernandes Borbalan.

Delegatul din partea UEFA va fi albanezul Bujar Kasmi, în timp ce observatorul din partea forului european a fost desemnat turcul Sabri Celik.

Spaionul Mejuto Gonzales a condus un meci al naţionalei României de la Campionatul European din 2008, cu Franţa, partidă ce s-a disputat în faza grupelor şi s-a terminat la egalitate, scor 0-0. De asemenea, arbitrul mai are în palmares şi partida dintre România şi Danemarca, din preliminariile pentru EURO 2005, meci ce s-a disputat la 29 martie 2003 şi a fost câştigat de danezi, scor 5-2. Mejuto Gonzales a condus şi meciul dintre Dinamo şi Lazio, din turul III preliminar al Ligii Campionilor, meci disputat pe 28 august 2007 şi încheiat cu victoria italienilor, scor 3-1.

Pe de altă parte, celălalt meci al Grupei F, dintre Fiorentina şi Bayern Munchen, va fi condus de o brigadă tot din Spania, formată din centralul Alberto Undiano Mallenco şi asistenţii Fermin Martinez Ibanez şi Ramon Hernandez Hernandez.

Steaua face parte din Grupa A Ligii Campionilor, alături de Bayern Munchen, Olympique Lyon şi Fiorentina. În clasament, conduc germanii, cu 7 puncte, urmaţi de francezi, cu 5 puncte, în timp ce pe locurile trei şi patru sunt Fiorentina şi Steaua, cu două, respectiv un punct.

Tu ce parere ai?

Fiore şi Tacchinardi în probe la CFR?

Campioana i-ar putea testa pe foştii internaţionali italieni

Campioana se gîndeşte la o nouă lovitură de imagine pe piaţa transferurilor. Aflaţi pe final de carieră, foştii componenţi ai „Squadrei Azzurra”, Alessio Tacchinardi şi Stefano Fiore (ambii de 33 de ani), ar putea veni în Gruia sub comanda lui Trombetta.

Tehnicianului italian i-au fost propuşi cei doi fotbalişti cu o bogată experienţă în cupele europene.CFR vrea însă ca italienii să susţină probe de joc, pe durata a două săptămîni, şi numai apoi să le ofere contracte pînă la finalul acestei stagiuni.

Ultima dată la Mantova Calcio, Stefano Fiore nu şi-a mai reînnoit contractul cu gruparea de serie B. Mijlocaşul se află şi pe lista de achiziţii a cluburilor Reggina şi Bellinzona. În ceea ce-l priveşte pe Tacchinardi, fostul mijlocaş defensiv al lui Juventus a evoluat pînă în vară la Brescia, moment din care a rămas fără angajament.

Stefano Fiore

321 de partdie a disputat Fiore în Serie A, în care a marcat 48 de goluri

62 de prezenţe a adunat Fiore în cupele europene şi a marcat 9 goluri

Tacchinardi

5 titluri de campion al Italiei şi o cupă a Ligii Campionilor a cucerit Tacchinardi în tricoul lui Juventus Torino

CFR, cu 10 locuri mai sus decît Steaua în clasamentul IFFHS, Dinamo şi Rapid sub Vaslui

CFR Cluj este prima echipă din România în clasamentul pe luna octombrie al Federaţiei Internaţionale de Istorie şi Statistică a Fotbalului (IFFHS), după ce a căzut două poziţii şi ocupă locul 87, cu 122 puncte.

Vicecampioana României, Steaua Bucureşti, a urcat 17 poziţii şi se află pe locul 97, cu 114,5 puncte.

Unirea Urziceni se află pe locul 141, după o coborâre de o poziţie, cu 97,5 puncte.

FC Vaslui a căzut de pe locul 162 pe 181 şi are 85,5 puncte.

Dinamo Bucureşti a coborât de pe locul 152 pe poziţia 217, cu 77 de puncte.

Şi Rapid Bucureşti a coborât în clasament, aflându-se pe locul 258 (coborâre de pe 224), cu 71 puncte.

Ultima formaţie românească din clasament, FC Timişoara, a urcat trei locuri şi se află pe 316, cu 64,5 puncte.

Ilie Balaci: “Universitatea Craiova poate cuceri titlul în următorii trei ani”

Fostul jucător şi antrenor al Universităţii Craiova, Ilile Balaci, crede că echipa fanion a Olteniei poate cuceri titlul de campioană a României în următorii trei ani.

Cred că Universitatea Craiova poate lua titlu în maximum trei ani. Nu am încercat să îl conving pe Trică să vină la Craiova, dar îl iubesc ca pe copilul meu.

Meciul cu Otopeni a produs un mic şoc, trebuie să ne reabilităm repede, pentru că vin meciurile cu echipele din Bucureşti”, a mai spus Balaci la Recursul Etapei.

Fostul internaţional Ilie Balaci a vorbit despre egalul înregistrat ieri de Universitatea Craiova în faţa echipei CS Otopeni.

Am senzaţia că jucătorii Craiovei i-au luat la preţ de matineu pe cei de la Otopeni. Altfel nu se poate explica. Dacă ar fi să ne luăm după joc, am cîştigat un punct, dar dacă ne uităm în clasament, am pierdut două.

Nici nu mă gîndeam că nu cîştigăm meciul. Jucătorii au început jocul cu un gol marcat rapid, apoi uşor-uşor s-au retras, nu ştiu pe ce considerent, au cedat mijlocul terenului. Am primit ambele goluri din faze fixe În ultimii doi ani, numai aşa primim goluri. În mod normal, o echipă precum Otopeni trebuia să plece cu 3-4 goluri de la Craiova. Am pierdut două puncte prosteşte, puteam să ne apropiem de primele locuri”, a mai spus Balaci la Recursul Etapei.

Jean Vlădoiu: “E un drum lung pînă cînd Dinamo va ajunge în grupele Ligii “

Antrenorul secund al lui Dinamo, Ion Vlădoiu, spune că jocul echipei sale suferă din cauza absenţelor din lot.

“Nu aş accepta postul de antrenor al Stelei, pentru că nu se poate. Nu am licenţă PRO. Dacă aş fi antrenor liber, aş accepta un post de antrenor secund.

Jocul lui Dinamo ar fi fost mai bun dacă nu am fi avut accidentaţi, dar ne mulţumim cu ce avem momentan. Mi-aş dori ca Dinamo să realizeze mai mult din punct de vedere al prestaţiei în teren. Nu era normal ca un jucător să spună ceea ce a spus Rădoi, dar cred că drumul e lung pînă cînd Dinamo va juca în Ligă.

Am fost impresionat cînd am jucat la Craiova, cu Steaua. Stadionul era arhiplin, iar oamenii care veneau la stadion, nu puteau să intre în incinta arenei”, a mai spus Vlădoiu la Recursul Etapei.

Ion Vlădoiu: “Dinamo mai are mult de lucru”

Antrenorul secund al lui Dinamo, Ion Vlădoiu, a vorbit despre jocul echipei sale şi despre ataşamentul suporterilor în partida de aseară.

Avem o atmosferă bună la echipă, probabil aceasta este explicaţia rezultatelor bune de pînă acum. Mircea Rednic s-a dovedit mereu inspirat în alegerea schimbărilor, nu numai aseară. Am început  mai slab jocul de aseară, am primit gol în minutul 8 şi este foarte greu să revii, chiar dacă în faţa unui asemenea public, care aseară a susţinut echipa pe durata întregii partide.

Dacă i-am fi avut alături pe suporteri, probabil că am fi jucat mai bine pînă acum. Mai avem mult de lucru, avem probleme în acest moment cu accidentările. Totuşi, sîntem pe primul loc şi ar trebui să fim respectaţi”, a mai spus Vlădoiu la Recursul Etapei.

Eugen Trică: „Bordeaux ne-a luat tare în tur, ştim ce avem de făcut acum”

Mijlocaşul CFR-ului a prefaţat jocul cu Bordeaux şi spune că partida de marţi este decisivă pentru stabilirea ocupantei locului 3 în Grupa A din Champions League.

Avem probleme în atac, Ruiz e accidentat şi Kone are de asemenea dureri. Ştim ce avem de făcut în acest meci. Bordeaux ne-a luat tare în tur, dar acum sîntem pregătiţi.

Am înţeles că şi ei au două absenţe, Rame şi Ducasse, iar cel puţin faptul că primul nu va juca, se va cunoaşte.” a spus Trică, după care a comentat prestaţia vedetei Yoann Gourcuff la partida de pe Chaban Delmas:

Este un jucător tînăr, care îmi place. A început foarte bine sezonul, a avut prestaţii apreciate atît în Champions League cît şi la naţională sau în campionatul Franţei. Nu cred că e bine să ne apărăm om la om la el. Vom avea grijă de zona pe care o acoperă.”

Evaziunea fiscala

1. Ce este evaziunea fiscala?

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea prin orice mijloace, în întregime sau în parte, de la plata impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extrabugetare de catre persoanele fizice si persoanele juridice române sau straine.

2. Ce fapte sunt considerate evaziune fiscala si cum se pedepsesc?

Conform prevederilor Legii nr. 241/ 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale sunt considerate evaziune fiscala urmatoarele fapte:

•  nerefacerea, cu intentie, a documentelor de evidenta contabila distruse, fapta care se pedepseste cu amenda de la 50.000.000 lei la 300.000.000 lei;

•  împiedicarea organelor competente de a efectua verificari financiare, fiscale sau vamale prin refuzul nejustificat de a prezenta documentele legale si bunurile de patrimoniu, fie prin împiedicarea acestora de a intra în sedii, incinte sau pe terenuri, pedeapsa fiind închisoare de la 6 luni la 3 ani , sau cu amenda;

•  retinerea sau nevarsarea, cu intentie, (în cel mult 30 de zile de la scadenta) a sumelor reprezentând impozite sau contributii, fapta care se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda;

•  punerea în circulatie de timbre, banderole sau formulare tipizate (utilizate în domeniul fiscal, având regim special) atât în cazul în care persoana în cauza nu are dreptul, pedeapsa fiind închisoare de la 2 la 7 ani , cât si în cazul în care stie ca acestea sunt falsificate, pedeapsa constând în privarea de libertate de la 3 la 12 ani ;

•  stabilirea, cu rea credinta, a impozitelor, taxelor sau contributiilor având drept rezultat obtinerea, fara drept, de la bugetul de stat, a unor sume de bani sau compensari necuvenite, fapta care se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 10 ani , în timp ce asocierea în vederea savârsirii faptei mai sus-mentionate se pedepseste cu închisoare de la 5 la 15 ani;

•  sustragerea de la îndeplinirea obligatiilor fiscale, caz în care, daca prejudiciul produs este mai mare de 100.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 2 ani , în timp ce, daca prejudiciul este mai mare de 500.000 euro, limita minima si maxima a pedepsei se majoreaza cu 3 ani .

3. Ce fapte pot fi considerate drept sustragere de la îndeplinirea obligatiilor fiscale?

•  ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;

•  omisiunea, în tot sau în parte, a evidentierii, în actele contabile ori în alte documente legale a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;

•  evidentierea, în actele contabile sau în documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;

•  alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;

•  executarea de evidente contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor;

•  sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;

•  substituirea, degradarea sau înstrainarea de catre debitori ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate.

4. Când se reduc pedepsele?

•  în cazul savârsirii unei infractiuni de evaziune fiscala, daca în cursul urmaririi penale sau al judecatii, pâna la primul termen de judecata, învinuitul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei pentru fapta savârsita se reduc la jumatate;

•  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 100.000 euro, se poate aplica pedeapsa cu amenda;

•  daca prejudiciul cauzat si recuperat este de pâna la 50.000 euro, se aplica o sanctiune administrativa care se înregistreaza în cazierul judiciar.

Reducerea pedepselor nu se aplica daca faptuitorul a mai savârsit o infractiune prevazuta de prezenta lege într-un interval de 5 ani de la comiterea faptei, pentru care a beneficiat de reducere a pedepsei.

Taxa pe valoarea adaugata

CAPITOLUL I

Definitii

Definitia taxei pe valoarea adaugata

Art. 125. – Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect datorat la bugetul statului si care este colectat conform prevederilor prezentului titlu.

Semnificatia unor termeni si expresii

Art. 1251. – (1) In sensul prezentului titlu, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. achizitie reprezinta bunurile si serviciile obtinute sau care urmeaza a fi obtinute de o persoana impozabila, prin urmatoarele operatiuni: livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, efectuate sau care urmeaza a fi efectuate de alta persoana catre aceasta persoana impozabila, achizitii intracomunitare si importuri de bunuri;

2. achizitie intracomunitara are intelesul art. 1301;

3. active corporale fixe reprezinta orice activ detinut pentru a fi utilizat in productia sau livrarea de bunuri ori in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau pentru scopuri administrative, daca acest activ are durata normala de utilizare mai mare de un an si valoare mai mare decat limita prevazuta prin hotarare a Guvernului sau prin prezentul titlu;

4. activitate economica are intelesul prevazut la art. 127 alin. (2). Atunci cand o persoana desfasoara mai multe activitati economice, prin activitate economica se intelege toate activitatile economice desfasurate de aceasta;

5. baza de impozitare reprezinta contravaloarea unei livrari de bunuri sau prestari de servicii impozabile, a unui import impozabil sau a unei achizitii intracomunitare impozabile, stabilita conform cap. VII;

6. bunuri reprezinta bunuri corporale mobile si imobile, prin natura lor sau prin destinatie. Energia electrica, energia termica, gazele naturale, agentul frigorific si altele de aceasta natura se considera bunuri corporale mobile;

7. produse accizabile reprezinta urmatoarele bunuri supuse accizelor, conform legislatiei in vigoare:

a) uleiuri minerale;

b) alcool si bauturi alcoolice;

c) tutun prelucrat.

8. codul de inregistrare in scopuri de TVA reprezinta codul prevazut la art. 154 alin. (1), atribuit de catre autoritatile competente din Romania persoanelor care au obligatia sa se inregistreze conform art. 153 sau 1531, sau un cod de inregistrare similar, atribuit de autoritatile competente dintr-un alt stat membru;

9. data aderarii este data la care Romania adera la Uniunea Europeana;

10. decont de taxa reprezinta decontul care se intocmeste si se depune conform art. 1562;

11. Directiva a 6-a este Directiva 77/388/CE a Consiliului din 17 mai 1977, privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitul pe cifra de afaceri – sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata: baza unitara de stabilire, publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene (JOCE) nr. L 145 din 13 iunie 1977, cu modificarile si completarile ulterioare;

12. factura reprezinta documentul prevazut la art. 155;

13. importator reprezinta persoana pe numele careia sunt declarate bunurile, in momentul in care taxa la import devine exigibila, conform art. 136;

14. intreprindere mica reprezinta o persoana impozabila care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152 sau, dupa caz, un regim de scutire echivalent, in conformitate cu prevederile legale ale statului membru in care persoana este stabilita, conform art. 24 si 24 (a) ale Directivei a 6-a;

15. livrare intracomunitara are intelesul prevazut la art. 128 alin. (9);

16. livrare catre sine are intelesul prevazut la art. 128 alin. (4);

17. perioada fiscala este perioada prevazuta la art. 1561;

18. persoana impozabila are intelesul art. 127 alin. (1) si reprezinta persoana fizica, grupul de persoane, institutia publica, persoana juridica, precum si orice entitate capabila sa desfasoare o activitate economica;

19. persoana juridica neimpozabila reprezinta persoana, alta decat persoana fizica, care nu este persoana impozabila, in sensul art. 127 alin. (1);

20. persoana neimpozabila reprezinta persoana care nu indeplineste conditiile art. 127 alin. (1) pentru a fi considerata persoana impozabila;

21. persoana reprezinta o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila sau o persoana neimpozabila;

22. plafon pentru achizitii intracomunitare reprezinta plafonul stabilit conform art. 126 alin. (4) lit. b);

23. plafon pentru vanzari la distanta reprezinta plafonul stabilit conform art. 132 alin. (2) lit. a);

24. prestarea catre sine are intelesul prevazut la art. 129 alin. (4);

25. regim vamal suspensiv reprezinta, din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata, regimurile si destinatiile vamale prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7;

26. servicii furnizate pe cale electronica sunt: furnizarea si conceperea de site-uri informatice, mentenanta la distanta a programelor si echipamentelor, furnizarea de programe informatice – software – si actualizarea acestora, furnizarea de imagini, de texte si de informatii si punerea la dispozitie de baze de date, furnizarea de muzica, de filme si de jocuri, inclusiv jocuri de noroc, transmiterea si difuzarea de emisiuni si evenimente politice, culturale, artistice, sportive, stiintifice, de divertisment si furnizarea de servicii de invatamant la distanta. Atunci cand furnizorul de servicii si clientul sau comunica prin curier electronic, aceasta nu inseamna in sine ca serviciul furnizat este un serviciu electronic;

27. taxa inseamna taxa pe valoarea adaugata, aplicabila conform prezentului titlu;

28. taxa colectata reprezinta taxa aferenta livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii taxabile, efectuate de persoana impozabila, precum si taxa aferenta operatiunilor pentru care beneficiarul este obligat la plata taxei, conform art. 150-1511;

29. taxa deductibila reprezinta suma totala a taxei datorate sau achitate de catre o persoana impozabila pentru achizitiile efectuate;

30. taxa de dedus reprezinta taxa aferenta achizitiilor, care poate fi dedusa conform art. 145 alin. (2)-(4);

31. taxa dedusa reprezinta taxa deductibila, care a fost efectiv dedusa;

32. vanzarea la distanta reprezinta o livrare de bunuri care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de alta persoana in numele acestuia.

(2) In intelesul prezentului titlu:

a) o persoana impozabila are un sediu fix in Romania daca dispune in Romania de suficiente resurse tehnice si umane pentru a efectua regulat livrari de bunuri si/sau prestari de servicii impozabile;

b) o persoana impozabila este stabilita in Romania in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1. persoana impozabila are in Romania un sediu central, o sucursala, o fabrica, un atelier, o agentie, un birou, un birou de vanzari sau cumparari, un depozit sau orice alta structura fixa, cu exceptia santierelor de constructii;

2. structura este condusa de o persoana imputernicita sa angajeze persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii;

3. persoana care angajeaza persoana impozabila in relatiile cu clientii si furnizorii sa fie imputernicita sa efectueze achizitii, importuri, livrari de bunuri si prestari pentru persoana impozabila;

4. obiectul de activitate al structurii respective sa fie livrarea de bunuri sau prestarea de servicii, conform prezentului titlu.

(3) In intelesul prezentului titlu, mijloacele de transport noi sunt cele definite potrivit lit. a) si care indeplinesc conditiile de la lit. b), respectiv:

a) mijloacele de transport reprezinta o nava care depaseste 7,5 m lungime, o aeronava a carei greutate la decolare depaseste 1.550 kg sau un vehicul terestru cu motor a carui capacitate depaseste 48 cm3 sau a carui putere depaseste 7,2 kW, destinate transportului de pasageri sau bunuri, cu exceptia:

1. navelor maritime folosite pentru navigatie in apele internationale si care transporta calatori cu plata sau pentru desfasurarea de activitati comerciale, industriale sau de pescuit ori pentru operatiuni de salvare sau asistenta in larg ori pentru pescuitul de coasta; si

2. aeronavelor folosite pe liniile aeriene care opereaza cu plata, in principal, pe rute internationale;

b) conditiile care trebuie indeplinite sunt:

1. in cazul unui vehicul terestru, acesta sa nu fi fost livrat cu mai mult de 6 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari care depasesc 6.000 km;

2. in cazul unei nave maritime, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat deplasari a caror durata totala depaseste 100 de ore;

3. in cazul unei aeronave, sa nu fi fost livrata cu mai mult de 3 luni de la data intrarii in functiune sau sa nu fi efectuat zboruri a caror durata totala depaseste 40 de ore.

Aplicare teritoriala

Art. 1252. – (1) In sensul prezentului titlu:

a) teritoriul unui stat membru inseamna teritoriul unei tari conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

b) comunitate si teritoriu comunitar inseamna teritoriul statelor membre conform definitiei acestuia pentru fiecare stat membru de la alin. (2)-(4);

c) teritoriu tert si stat tert inseamna orice teritoriu, altul decat cele definite la alin. (2), (3) si (4) ca teritoriu al unui stat membru.

(2) Teritoriul tarii este zona in care se aplica Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, conform definitiei pentru fiecare stat membru prevazut la art. 299 al tratatului.

(3) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care nu fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:

a) Republica Federala Germania:

1. Insula Heligoland;

2. teritoriul Busingen;

b) Regatul Spaniei:

1. Ceuta;

2. Melilla;

c) Republica Italiana:

1. Livigno;

2. Campione d’Italia;

3. apele italiene ale Lacului Lugano.

(4) Urmatoarele teritorii ale fiecaruia din statele membre de mai jos, care fac parte din teritoriul vamal al Comunitatii, se exclud din teritoriul tarii:

a) Regatul Spaniei: Insulele Canare;

b) Republica Franceza: teritoriile din strainatate;

c) Republica Elena: Muntele Athos.

(5) Se considera ca fiind incluse in teritoriile urmatoarelor state membre teritoriile mentionate mai jos:

a) Republica Franceza: Principatul Monaco;

b) Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord: Insula Man;

c) Republica Cipru: zonele Akrotiri si Dhekelia aflate sub suveranitatea Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.

CAPITOLUL II

Operatiuni impozabile

Operatiuni impozabile

Art. 126. – (1) Din punct de vedere al taxei sunt operatiuni impozabile in Romania cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) operatiunile care, in sensul art. 128-130, constituie sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, in sfera taxei, efectuate cu plata;

b) locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi in Romania, in conformitate cu prevederile art. 132 si 133;

c) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizata de o persoana impozabila, astfel cum este definita la art. 127 alin. (1), actionand ca atare;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sa rezulte din una dintre activitatile economice prevazute la art. 127 alin. (2);

(2) Este, de asemenea, operatiune impozabila si importul de bunuri efectuat in Romania de orice persoana, daca locul importului este in Romania, potrivit art. 1322.

(3) Sunt, de asemenea, operatiuni impozabile si urmatoarele operatiuni efectuate cu plata, pentru care locul este considerat a fi in Romania, potrivit art. 1321:

a) o achizitie intracomunitara de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila ce actioneaza ca atare sau de o persoana juridica neimpozabila, care nu beneficiaza de derogarea prevazuta la alin. (4), care urmeaza unei livrari intracomunitare efectuate in afara Romaniei de catre o persoana impozabila ce actioneaza ca atare si care nu este considerata intreprindere mica in statul sau membru, si careia nu i se aplica prevederile art. 132 alin. (1) lit. b) cu privire la livrarile de bunuri care fac obiectul unei instalari sau unui montaj sau ale art. 132 alin. 2) cu privire la vanzarile la distanta;

b) o achizitie intracomunitara de mijloace de transport noi, efectuata de orice persoana;

c) o achizitie intracomunitara de produse accizabile, efectuata de o persoana impozabila, care actioneaza ca atare, sau de o persoana juridica neimpozabila.

(4) Prin derogare de la prevederile alin. (3) lit. a), nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania achizitiile intracomunitare de bunuri care indeplinesc urmatoarele conditii:

a) sunt efectuate de o persoana impozabila care efectueaza numai livrari de bunuri sau prestari de servicii pentru care taxa nu este deductibila sau de o persoana juridica neimpozabila;

b) valoarea totala a acestor achizitii intracomunitare nu depaseste pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depasit pe parcursul anului calendaristic anterior plafonul de 10.000 euro, al carui echivalent in lei este stabilit prin norme.

(5) Plafonul pentru achizitii intracomunitare prevazut la alin. (4) lit. b) este constituit din valoarea totala, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, datorata sau achitata in statul membru din care se expediaza sau se transporta bunurile, a achizitiilor intracomunitare de bunuri, altele decat mijloace de transport noi sau bunuri supuse accizelor.

(6) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, eligibile pentru derogarea prevazuta la alin. (4), au dreptul sa opteze pentru regimul general prevazut la alin. (3) lit. a). Optiunea se aplica pentru cel putin doi ani calendaristici.

(7) Regulile aplicabile in cazul depasirii plafonului pentru achizitii intracomunitare, prevazut la alin. (4) lit. b), sau al exercitarii optiunii sunt stabilite prin norme.

(8) Nu sunt considerate operatiuni impozabile in Romania:

a) achizitiile intracomunitare de bunuri a caror livrare in Romania ar fi scutita conform art. 143 alin. (1) lit. h)-m);

b) achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata in cadrul unei operatiuni triunghiulare de o persoana impozabila, denumita cumparator revanzator, care este inregistrata in scopuri de TVA in alt stat membru, dar nu este stabilita in Romania, in cazul in care sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1. achizitia sa fie efectuata in vederea realizarii unei livrari ulterioare a acestor bunuri pe teritoriul Romaniei, de catre cumparatorul revanzator, persoana impozabila, care nu este stabilita in Romania;

2. bunurile achizitionate de cumparatorul revanzator sa fie transportate de furnizor sau de cumparatorul revanzator ori de alta persoana, in contul unuia din acestia, direct dintr-un stat membru, altul decat cel in care cumparatorul revanzator este inregistrat in scopuri de TVA, catre beneficiarul livrarii ulterioare efectuate in Romania;

3. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie o persoana impozabila sau o persoana juridica neimpozabila, inregistrata in scopuri de TVA in Romania, conform art. 153 sau 1531;

4. beneficiarul livrarii ulterioare sa fie obligat la plata taxei pentru livrarea efectuata de persoana impozabila care nu este stabilita in Romania;

c) achizitiile intracomunitare de bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, in sensul art. 1522, atunci cand vanzatorul este o persoana impozabila revanzatoare, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru de unde sunt furnizate, conform regimului special pentru intermediarii persoane impozabile, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a, sau vanzatorul este organizator de vanzari prin licitatie publica, care actioneaza in aceasta calitate, iar bunurile au fost taxate in statul membru furnizor, conform regimului special, in sensul art. 26 (a) din Directiva a 6-a;

d) achizitia intracomunitara de bunuri care urmeaza unei livrari de bunuri aflate in regim vamal suspensiv sau sub o procedura de tranzit intern, daca pe teritoriul Romaniei se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura pentru respectivele bunuri.

(9) Operatiunile impozabile pot fi:

a) operatiuni taxabile, pentru care se aplica cotele prevazute la art. 140;

b) operatiuni scutite de taxa cu drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa, dar este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 143-1441;

c) operatiuni scutite de taxa fara drept de deducere, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii. In prezentul titlu aceste operatiuni sunt prevazute la art. 141;

d) importuri si achizitii intracomunitare, scutite de taxa, conform art. 142;

e) operatiuni prevazute la lit. a)-c), care sunt scutite fara drept de deducere, fiind efectuate de intreprinderile mici care aplica regimul special de scutire prevazut la art. 152, pentru care nu se datoreaza taxa si nu este permisa deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizitii.

CAPITOLUL III

Persoane impozabile

Persoane impozabile si activitatea economica

Art. 127. – (1) Este considerata persoana impozabila orice persoana care desfasoara, de o maniera independenta si indiferent de loc, activitati economice de natura celor prevazute la alin. (2), oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activitati.

(2) In sensul prezentului titlu, activitatile economice cuprind activitatile producatorilor comerciantilor sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si activitatile profesiilor libere sau asimilate acestora. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate.

(3) Nu actioneaza de o maniera independenta angajatii sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de munca sau prin orice alte instrumente juridice care creeaza un raport angajator/angajat in ceea ce priveste conditiile de munca, remunerarea sau alte obligatii ale angajatorului.

(4) Institutiile publice nu sunt persoane impozabile pentru activitatile care sunt desfasurate in calitate de autoritati publice, chiar daca pentru desfasurarea acestor activitati se percep cotizatii, onorarii, redevente, taxe sau alte plati, cu exceptia acelor activitati care ar produce distorsiuni concurentiale daca institutiile publice ar fi tratate ca persoane neimpozabile, precum si a celor prevazute la alin. (5) si (6).

(5) Institutiile publice sunt persoane impozabile pentru activitatile desfasurate in calitate de autoritati publice, dar care sunt scutite de taxa, conform art. 141.

(6) Institutiile publice sunt, de asemenea, persoane impozabile pentru urmatoarele activitati:

a) telecomunicatii;

b) furnizarea de apa, gaze, energie electrica, energie termica, agent frigorific si altele de aceeasi natura;

c) transport de bunuri si de persoane;

d) servicii prestate in porturi si aeroporturi;

e) livrarea de bunuri noi, produse pentru vanzare;

f) activitatea targurilor si expozitiilor comerciale;

g) depozitarea;

h) activitatile organismelor de publicitate comerciala;

i) activitatile agentiilor de calatorie;

j) activitatile magazinelor pentru personal, cantine, restaurante si alte localuri asemanatoare;

k) operatiunile posturilor publice de radio si televiziune.

(7) Prin derogare de la prevederile alin. (1), orice persoana care efectueaza ocazional o livrare de mijloace de transport noi va fi considerata persoana impozabila pentru orice astfel de livrare.

(8) In conditiile si in limitele prevazute in norme, sunt considerate ca un grup fiscal unic persoanele impozabile stabilite in Romania care, independente fiind din punct de vedere juridic, sunt in relatii stranse una cu alta din punct de vedere financiar, economic si organizatoric.

(9) Orice asociat sau partener al unei asocieri sau organizatii fara personalitate juridica este considerat persoana impozabila separata pentru acele activitati economice care nu sunt desfasurate in numele asocierii sau organizatiei respective.

(10) Asocierile in participatiune constituite exclusiv din persoane impozabile romane nu dau nastere unei persoane impozabile separate. Asocierile de tip joint venture, consortium sau alte forme de asociere in scopuri comerciale, care nu au personalitate juridica si sunt constituite in temeiul legii, sunt tratate drept asocieri in participatiune.

CAPITOLUL IV

Operatiuni cuprinse in sfera de aplicare a taxei

Livrarea de bunuri

Art. 128. – (1) Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

(2) Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.

(3) Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri, in sensul alin. (1):

a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.

(4) Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:

a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;

d) bunurile constatate lipsa din gestiune, cu exceptia celor la care se face referire la alin. (8) lit. a)-c).

(5) Orice distribuire de bunuri din activele unei persoane impozabile catre asociatii sau actionarii sai, inclusiv o distribuire de bunuri legata de lichidarea sau de dizolvarea fara lichidare a persoanei impozabile, cu exceptia transferului prevazut la alin. (7), constituie livrare de bunuri efectuata cu plata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.

(6) In cazul a doua sau mai multe transferuri succesive ale dreptului de proprietate asupra unui bun, fiecare transfer este considerat o livrare separata a bunului, chiar daca bunul este transportat direct beneficiarului final.

(7) Transferul tuturor activelor sau al unei parti a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active si pasive, ca urmare a unor operatiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent daca e facut cu plata sau nu ori ca aport in natura la capitalul unei societati, nu constituie livrare de bunuri daca primitorul activelor este o persoana impozabila. Primitorul este considerat a fi succesorul cedentului in ceea ce priveste ajustarea dreptului de deducere prevazuta de lege.

(8) Nu constituie livrare de bunuri, in sensul alin. (1):

a) bunurile distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a unor cauze de forta majora, astfel cum sunt prevazute prin norme;

b) bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum si activele corporale fixe casate, in conditiile stabilite prin norme;

c) perisabilitatile, in limitele prevazute prin lege;

d) bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

e) acordarea in mod gratuit de bunuri ca mostre in cadrul campaniilor promotionale, pentru incercarea produselor sau pentru demonstratii la punctele de vanzare, alte bunuri acordate in scopul stimularii vanzarilor;

f) acordarea de bunuri de mica valoare, in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, precum si alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme.

(9) Livrarea intracomunitara reprezinta o livrare de bunuri, in intelesul alin. (1), care sunt expediate sau transportate dintr-un stat membru in alt stat membru de catre furnizor sau de persoana catre care se efectueaza livrarea ori de alta persoana in contul acestora.

(10) Este asimilat cu livrarea intracomunitara cu plata transferul de catre o persoana impozabila de bunuri apartinand activitatii sale economice din Romania intr-un alt stat membru, cu exceptia non-transferurilor prevazute la alin. (12).

(11) Transferul prevazut la alin. (10) reprezinta expedierea sau transportul oricaror bunuri mobile corporale din Romania catre alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizate in scopul desfasurarii activitatii sale economice.

(12) In sensul prezentului titlu, nontransferul reprezinta expedierea sau transportul unui bun din Romania in alt stat membru, de persoana impozabila sau de alta persoana in contul sau, pentru a fi utilizat in scopul uneia din urmatoarele operatiuni:

a) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (5) privind vanzarea la distanta;

b) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. b) privind livrarile cu instalare sau asamblare, efectuate de catre furnizor sau in numele acestuia;

c) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila la bordul navelor, aeronavelor sau trenurilor, pe parcursul transportului de persoane efectuat in teritoriul Comunitatii, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. d);

d) livrarea bunului respectiv, realizata de persoana impozabila, in conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) cu privire la livrarile intracomunitare scutite, la art. 143 alin. (1) lit. a) si b) cu privire la scutirile pentru livrarile la export si la art. 143 alin. (1) lit. h), i), j), k) si m) cu privire la scutirile pentru livrarile destinate navelor, aeronavelor, misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si organizatiilor internationale si fortelor NATO;

e) livrarea de gaz prin reteaua de distributie a gazelor naturale sau de electricitate, in conditiile prevazute la art. 132 alin. (1) lit. e) si f) privind locul livrarii acestor bunuri;

f) prestarea de servicii in beneficiul persoanei impozabile, care implica lucrari asupra bunurilor corporale efectuate in statul membru in care se termina expedierea sau transportul bunului, cu conditia ca bunurile, dupa prelucrare, sa fie reexpediate persoanei impozabile din Romania de la care fusesera expediate sau transportate initial;

g) utilizarea temporara a bunului respectiv pe teritoriul statului membru de destinatie a bunului expediat sau transportat, in scopul prestarii de servicii in statul membru de destinatie, de catre persoana impozabila stabilita in Romania;

h) utilizarea temporara a bunului respectiv, pentru o perioada care nu depaseste 24 de luni, pe teritoriul unui alt stat membru, in conditiile in care importul aceluiasi bun dintr-un stat tert, in vederea utilizarii temporare, ar beneficia de regimul vamal de admitere temporara cu scutire integrala de drepturi de import.

(13) In cazul in care nu mai este indeplinita una din conditiile prevazute la alin. (12), expedierea sau transportul bunului respectiv este considerat ca un transfer din Romania in alt stat membru. In acest caz, transferul se considera efectuat in momentul in care conditia nu mai este indeplinita.

(14) Prin ordin al ministrului finantelor publice, se pot introduce masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (10)-(13).

Prestarea de servicii

Art. 129. – (1) Se considera prestare de servicii orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri, asa cum este definita la art. 128.

(2) O persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, ca intermediar in prestarea de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea insasi aceste servicii, in conditiile stabilite prin norme.

(3) Prestarile de servicii cuprind operatiuni cum sunt:

a) inchirierea de bunuri sau transmiterea folosintei bunurilor in cadrul unui contract de leasing;

b) transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

c) angajamentul de a nu desfasura o activitate economica, de a nu concura cu alta persoana sau de a tolera o actiune ori o situatie;

d) prestarile de servicii efectuate pe baza unui ordin emis de/sau in numele unei autoritati publice sau potrivit legii;

e) servicii de intermediere efectuate de persoane care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand intervin intr-o livrare de bunuri sau o prestare de servicii.

(4) Sunt asimilate prestarii de servicii efectuate cu plata urmatoarele:

a) utilizarea temporara a bunurilor care fac parte din activele unei persoane impozabile, in scopuri care nu au legatura cu activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, in vederea utilizarii in mod gratuit, altor persoane, daca taxa pentru bunurile respective a fost dedusa total sau partial;

b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit pentru uzul personal al angajatilor sai sau pentru uzul altor persoane.

(5) Nu constituie prestare de servicii efectuata cu plata:

a) utilizarea bunurilor rezultate din activitatea economica a persoanei impozabile, ca parte a unei prestari de servicii efectuata in mod gratuit, in cadrul actiunilor de sponsorizare, mecenat sau protocol, precum si pentru alte destinatii prevazute de lege, in conditiile stabilite prin norme;

b) serviciile care fac parte din activitatea economica a persoanei impozabile, prestate in mod gratuit in scop de reclama sau in scopul stimularii vanzarilor;

c) servicii prestate in mod gratuit in cadrul perioadei de garantie de catre persoana care a efectuat initial livrarea de bunuri sau prestarea de servicii.

(6) In cazul in care mai multe persoane impozabile, care actioneaza in nume propriu, intervin prin tranzactii succesive in cadrul unei prestari de servicii, se considera ca fiecare persoana a primit si a prestat in nume propriu serviciul respectiv. Fiecare tranzactie se considera o prestare separata si se impoziteaza distinct, chiar daca serviciul respectiv este prestat direct catre beneficiarul final.

(7) Prevederile art. 128 alin. (5) si (7) se aplica in mod corespunzator si prestarilor de servicii.

Schimbul de bunuri sau servicii

Art. 130. – In cazul unei operatiuni care implica o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii in schimbul unei livrari de bunuri si/sau prestari de servicii, fiecare persoana impozabila se considera ca a efectuat o livrare de bunuri si/sau o prestare de servicii cu plata.

Achizitiile intracomunitare de bunuri

Art. 1301. – (1) Se considera achizitie intracomunitara de bunuri obtinerea dreptului de a dispune, ca si un proprietar, de bunuri mobile corporale expediate sau transportate la destinatia indicata de cumparator, de catre furnizor, de catre cumparator sau de catre alta persoana, in contul furnizorului sau al cumparatorului, catre un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului sau de expediere a bunurilor.

(2) Sunt asimilate unei achizitii intracomunitare cu plata urmatoarele:

a) utilizarea in Romania, de catre o persoana impozabila, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, a unor bunuri transportate sau expediate de aceasta sau de alta persoana, in numele acesteia, din statul membru pe teritoriul caruia aceste bunuri au fost produse, extrase, achizitionate, dobandite ori importate de catre aceasta, in scopul desfasurarii activitatii economice proprii, daca transportul sau expedierea acestor bunuri, in cazul in care ar fi fost efectuat din Romania in alt stat membru, ar fi fost tratat ca transfer de bunuri in alt stat membru, in conformitate cu prevederile art. 128 alin. (10) si (11);

b) preluarea de catre fortele armatei romane, pentru uzul acestora sau pentru personalul civil din cadrul fortelor armate, de bunuri pe care le-au dobandit in alt stat membru, care este parte a Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washington la 4 aprilie 1949, si la a caror achizitie nu s-au aplicat regulile generale de impozitare din acel alt stat membru, in situatia in care importul bunurilor respective nu a putut beneficia de scutirea prevazuta la art. 142 alin. (1) lit. g).

(3) Se considera, de asemenea, ca este efectuata cu plata achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare, daca ar fi fost realizata in Romania, ar fi fost tratata drept o livrare de bunuri efectuata cu plata.

(4) Este asimilata unei achizitii intracomunitare si achizitionarea de catre o persoana juridica neimpozabila a unor bunuri importate de acea persoana in Comunitate si transportate sau expediate intr-un alt stat membru decat cel in care s-a efectuat importul. Persoana juridica neimpozabila va beneficia de rambursarea taxei platite in Romania pentru importul bunurilor, daca dovedeste ca achizitia sa intracomunitara a fost supusa taxei in statul membru de destinatie a bunurilor expediate sau transportate.

(5) Prin ordin al ministrului finantelor publice se pot reglementa masuri de simplificare cu privire la aplicarea alin. (2) lit. a).

Importul de bunuri

Art. 131. – Importul de bunuri reprezinta:

a) intrarea in Comunitate de bunuri care nu indeplinesc conditiile prevazute la art. 9 si 10 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau care, in conditiile in care bunurile sunt supuse Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, nu sunt puse in circulatie libera;

b) intrarea in Comunitate de bunuri dintr-un teritoriu tert, altele decat bunurile prevazute la lit. a).

CAPITOLUL V

Locul operatiunilor cuprinse in sfera de aplicare a taxei

Locul livrarii de bunuri

Art. 132. – (1) Se considera a fi locul livrarii de bunuri:

a) locul unde se gasesc bunurile in momentul cand incepe expedierea sau transportul, in cazul bunurilor care sunt expediate sau transportate de furnizor, de cumparator sau de un tert. Daca locul livrarii, stabilit conform prezentei prevederi, se situeaza in afara teritoriului comunitar, locul livrarii realizate de catre importator si locul oricarei livrari ulterioare se considera in statul membru de import al bunurilor, iar bunurile se considera a fi transportate sau expediate din statul membru de import;

b) locul unde se efectueaza instalarea sau montajul, de catre furnizor sau de catre alta persoana in numele furnizorului, in cazul bunurilor care fac obiectul unei instalari sau unui montaj;

c) locul unde se gasesc bunurile atunci cand sunt puse la dispozitia cumparatorului, in cazul bunurilor care nu sunt expediate sau transportate;

d) locul de plecare a transportului de pasageri, in cazul in care livrarile de bunuri sunt efectuate la bordul unui vapor, avion sau tren, pentru partea din transportul de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii, daca:

1. partea transportului de pasageri efectuata in interiorul Comunitatii reprezinta partea transportului, efectuata fara nici o oprire in afara Comunitatii, intre locul de plecare si locul de sosire ale transportului de pasageri;

2. locul de plecare a transportului de pasageri reprezinta primul punct de imbarcare a pasagerilor in interiorul Comunitatii, eventual dupa o oprire in afara Comunitatii;

3. locul de sosire a transportului de pasageri reprezinta ultimul punct de debarcare prevazut in interiorul Comunitatii pentru pasagerii care s-au imbarcat in interiorul Comunitatii, eventual inainte de o oprire in afara Comunitatii;

e) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau al livrarii de energie electrica, catre un comerciant persoana impozabila, locul livrarii se considera locul unde comerciantul persoana impozabila este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile sau, in absenta unui astfel de sediu, locul in care acesta are domiciliul stabil sau resedinta sa obisnuita. Comerciantul persoana impozabila reprezinta persoana impozabila a carei activitate principala in ceea ce priveste cumpararile de gaz si energie electrica o reprezinta revanzarea de astfel de produse si al carei consum propriu de astfel de produse este neglijabil;

f) in cazul livrarii de gaze prin sistemul de distributie a gazelor naturale sau de energie electrica, in situatia in care o astfel de livrare nu se regaseste la lit. e), locul livrarii reprezinta locul in care cumparatorul utilizeaza si consuma efectiv gazul natural sau energia electrica. In situatia in care bunurile nu sunt consumate de cumparator, ci sunt livrate unei alte persoane, partea neutilizata de gaz sau energie electrica se considera ca fiind utilizata si consumata la locul in care noul cumparator este stabilit sau are un sediu fix pentru care se livreaza bunurile. In absenta unui astfel de sediu, se considera ca acesta a utilizat si a consumat bunurile in locul in care isi are domiciliul sau resedinta sa obisnuita.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), in cazul unei vanzari la distanta care se efectueaza dintr-un stat membru spre Romania, locul livrarii se considera in Romania daca livrarea este efectuata catre un cumparator persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, care beneficiaza de derogarea de la art. 126 alin. (4), sau catre orice alta persoana neimpozabila si daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) valoarea totala a vanzarilor la distanta al caror transport sau expediere in Romania se realizeaza de catre un furnizor, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta de 35.000 euro, al carui echivalent in lei se stabileste prin norme; sau

b) furnizorul a optat in statul membru din care se transporta bunurile pentru considerarea vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din acel stat membru in Romania, ca avand loc in Romania.

(3) Locul livrarii este intotdeauna in Romania, in cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile, efectuate dintr-un stat membru catre persoane neimpozabile din Romania, altele decat persoanele juridice neimpozabile, fara sa se aplice plafonul prevazut la alin. (2) lit. a).

(4) Derogarea prevazuta la alin. (2) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din alt stat membru in Romania:

a) de mijloace de transport noi;

b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau in numele acestuia;

c) de bunuri taxate in statul membru de plecare, conform regimului special prevazut la art. 26 (a) din Directiva a 6-a privind bunurile second-hand, operele de arta, obiectele de colectie si antichitatile, astfel cum sunt definite la art. 1522 alin. (1);

d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;

e) de produse accizabile, livrate catre persoane impozabile si persoane juridice neimpozabile.

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. a), locul livrarii pentru vanzarile la distanta efectuate din Romania catre alt stat membru se considera in acest alt stat membru, in cazul in care livrarea este efectuata catre o persoana care nu ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de statul membru in care se incheie transportul sau expedierea, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) valoarea totala a vanzarilor la distanta, efectuate de furnizor si care presupun transportul sau expedierea bunurilor din Romania catre un anumit stat membru, in anul calendaristic in care are loc o anumita vanzare la distanta, inclusiv valoarea respectivei vanzari la distanta, sau in anul calendaristic precedent, depaseste plafonul pentru vanzari la distanta, stabilit conform legislatiei privind taxa pe valoarea adaugata din statul membru respectiv, astfel de vanzari avand locul livrarii in statul respectiv; sau

b) furnizorul a optat in Romania pentru considerarea tuturor vanzarilor sale la distanta, care presupun transportul bunurilor din Romania intr-un anumit stat membru, ca avand loc in respectivul stat membru. Optiunea se exercita in conditiile stabilite prin norme si se aplica tuturor vanzarilor la distanta, efectuate catre respectivul stat membru, in anul calendaristic in care se exercita optiunea si in urmatorii doi ani calendaristici.

(6) In cazul vanzarilor la distanta de produse accizabile efectuate din Romania catre persoane neimpozabile din alt stat membru, altele decat persoanele juridice neimpozabile, locul livrarii este intotdeauna in celalalt stat membru.

(7) Derogarea prevazuta la alin. (5) nu se aplica vanzarilor la distanta efectuate din Romania catre un alt stat membru:

a) de mijloace de transport noi;

b) de bunuri instalate sau asamblate de furnizor sau de alta persoana in numele acestuia;

c) de bunuri taxate in Romania, conform regimului special pentru bunuri second-hand, opere de arta, obiecte de colectie si antichitati, prevazut la art. 1522;

d) de gaz distribuit prin sistemul de distributie a gazului natural si de electricitate;

e) de produse accizabile, livrate catre persoane juridice neimpozabile si persoane impozabile.

(8) In aplicarea alin. (2)-(7), atunci cand o vanzare la distanta presupune expedierea sau transportul bunurilor vandute dintr-un teritoriu tert si importul de catre furnizor intr-un stat membru, altul decat statul membru in care se expediaza sau se transporta in vederea livrarii acestora catre client, se va considera ca bunurile au fost expediate sau transportate din statul membru in care se efectueaza importul.

Locul achizitiei intracomunitare de bunuri

Art. 1321. – (1) Locul achizitiei intracomunitare de bunuri se considera a fi locul unde se gasesc bunurile in momentul in care se incheie expedierea sau transportul bunurilor.

(2) In cazul achizitiei intracomunitare de bunuri, prevazuta la art. 126 alin. (3) lit. a), daca cumparatorul ii comunica furnizorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA valabil, emis de autoritatile unui stat membru, altul decat cel in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1), locul respectivei achizitii intracomunitare se considera in statul membru care a emis codul de inregistrare in scopuri de TVA.

(3) Daca o achizitie intracomunitara a fost supusa la plata taxei in alt stat membru, conform alin. (1), si in Romania, conform alin. (2), baza de impozitare se reduce in mod corespunzator in Romania.

(4) Prevederile alin. (2) nu se aplica daca cumparatorul face dovada ca achizitia intracomunitara a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in statul membru in care are loc achizitia intracomunitara, conform alin. (1).

(5) Achizitia intracomunitara de bunuri, efectuata conform alin. (1), in cadrul unei operatiuni triunghiulare in alt stat membru decat Romania, de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, se va considera ca a fost supusa la plata taxei pe valoarea adaugata in acel alt stat membru, daca se indeplinesc urmatoarele conditii:

a) cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153, face dovada ca a efectuat achizitia intracomunitara in vederea efectuarii unei livrari ulterioare in acel alt stat membru, livrare pentru care beneficiarul, care este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru unde este stabilit, a fost desemnat ca persoana obligata la plata taxei aferente;

b) obligatiile privind declararea acestor operatiuni, stabilite prin norme, au fost indeplinite de catre cumparatorul revanzator inregistrat in scopuri de TVA in Romania, in conformitate cu art. 153.

Locul importului de bunuri

Art. 1322. – (1) Locul importului de bunuri se considera pe teritoriul statului membru in care se afla bunurile cand intra pe teritoriul comunitar.

(2) Atunci cand bunurile la care se face referire la art. 131 lit. a) sunt plasate, la intrarea in Comunitate, in unul dintre regimurile la care se face referire la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7, locul importului pentru aceste bunuri se considera a fi pe teritoriul statului membru in care bunurile inceteaza sa mai fie plasate intr-un astfel de regim.

(3) Atunci cand bunurile la care se face referire la art. 131 lit. b), la intrarea in Comunitate, sunt in una dintre situatiile care le-ar permite, daca ar fi fost importate in Comunitate, in sensul art. 131 lit. a), sa beneficieze de unul dintre regimurile prevazute la art. 144 alin. (1) lit. a) pct. 1-7 sau sunt sub o procedura de tranzit intern, locul importului este considerat a fi statul membru pe teritoriul caruia se incheie aceste regimuri sau aceasta procedura.

Locul prestarii de servicii

Art. 133. – (1) Locul prestarii de servicii este considerat a fi locul unde prestatorul este stabilit sau are un sediu fix de la care serviciile sunt efectuate.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru urmatoarele prestari de servicii, locul prestarii este considerat a fi:

a) locul unde sunt situate bunurile imobile, pentru prestarile de servicii efectuate in legatura cu bunurile imobile;

b) locul unde se efectueaza transportul, in functie de distantele parcurse, in cazul serviciilor de transport, altele decat cele de transport intracomunitar de bunuri;

c) locul de plecare a unui transport intracomunitar de bunuri. Prin exceptie, in cazul in care serviciul de transport este prestat unui client care, pentru prestarea respectiva, furnizeaza un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca transportul are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.

Prin transport intracomunitar de bunuri se intelege orice transport de bunuri ale carui:

1. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in doua state membre diferite; sau

2. loc de plecare si loc de sosire sunt situate in acelasi stat membru, dar transportul este efectuat in legatura directa cu un transport intracomunitar de bunuri;

d) locul in care se presteaza serviciile, in cazul unei prestari de servicii constand in activitati accesorii transportului, cum sunt incarcarea, descarcarea, manipularea si servicii similare acestora. Prin exceptie, in cazul in care astfel de servicii implica activitati accesorii unui transport intracomunitar de bunuri si sunt prestate pentru un client care furnizeaza pentru prestatia respectiva un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

e) in statul membru de plecare a transportului, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu un transport intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel de plecare a transportului, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

f) locul in care se presteaza serviciile accesorii, pentru serviciile de intermediere prestate in legatura cu serviciile accesorii transportului intracomunitar de bunuri de catre intermediarii care actioneaza in numele si in contul altor persoane. Prin exceptie, in cazul in care clientul furnizeaza pentru aceste servicii un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care au fost prestate serviciile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA;

g) locul unde clientul caruia ii sunt prestate serviciile este stabilit sau are un sediu fix, cu conditia ca respectivul client sa fie stabilit sau sa aiba un sediu fix in afara Comunitatii ori sa fie o persoana impozabila actionand ca atare, stabilita sau care are un sediu fix in Comunitate, dar nu in acelasi stat cu prestatorul, in cazul urmatoarelor servicii:

1. inchirierea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;

2. operatiunile de leasing avand ca obiect utilizarea bunurilor mobile corporale, cu exceptia mijloacelor de transport;

3. transferul si/sau transmiterea folosintei drepturilor de autor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale si a altor drepturi similare;

4. serviciile de publicitate si marketing;

5. serviciile consultantilor, inginerilor, juristilor si avocatilor, contabililor si expertilor contabili, ale birourilor de studii si alte servicii similare;

6. prelucrarea de date si furnizarea de informatii;

7. operatiunile bancare, financiare si de asigurari, inclusiv reasigurari, cu exceptia inchirierii de seifuri;

8. punerea la dispozitie de personal;

9. acordarea accesului la sistemele de distributie a gazelor naturale si a energiei electrice, inclusiv serviciile de transport si transmitere prin intermediul acestor retele, precum si alte prestari de servicii legate direct de acestea;

10. telecomunicatiile. Sunt considerate servicii de telecomunicatii serviciile avand ca obiect transmiterea, emiterea si receptia de semnale, inscrisuri, imagini si sunete sau informatii de orice natura, prin cablu, radio, mijloace optice sau alte mijloace electromagnetice, inclusiv cedarea dreptului de utilizare a mijloacelor pentru astfel de transmisii, emiteri sau receptii. Serviciile de telecomunicatii cuprind, de asemenea, si furnizarea accesului la reteaua mondiala de informatii. In cazul in care serviciile de telecomunicatii sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca prestarea are loc in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;

11. serviciile de radiodifuziune si televiziune. In cazul in care serviciile de radiodifuziune si de televiziune sunt prestate de catre o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Comunitate, se considera ca locul prestarii este in Romania, daca serviciile au fost efectiv utilizate in Romania;

12. serviciile furnizate pe cale electronica. In cazul in care serviciile furnizate pe cale electronica sunt prestate de o persoana stabilita in afara Comunitatii sau care are un sediu fix in afara Comunitatii de la care serviciile sunt prestate, catre o persoana neimpozabila care este stabilita, are domiciliul stabil sau resedinta obisnuita in Romania, se considera ca locul prestarii este in Romania;

13. obligatia de a se abtine de la realizarea sau exercitarea, total sau partial, a unei activitati economice sau a unui drept prevazut la prezenta litera;

14. prestarile de servicii de intermediere, efectuate de persoane care actioneaza in numele si contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu serviciile prevazute la prezenta litera;

h) locul unde sunt prestate serviciile, in cazul urmatoarelor servicii:

1. servicii culturale, artistice, sportive, stiintifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii si cele ale organizatorilor de astfel de activitati;

2. expertize privind bunurile mobile corporale, precum si lucrarile efectuate asupra acestora. Prin exceptie, se considera ca aceste servicii au loc:

– in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care aceste servicii sunt prestate unui client care ii comunica prestatorului un cod de inregistrare in scopuri de TVA, valabil atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se presteaza efectiv serviciile, si se refera la bunuri transportate in afara statului membru in care serviciile sunt prestate;

– in Romania, daca o persoana impozabila stabilita in Romania exporta temporar bunuri in afara Comunitatii, in scopul expertizarii sau pentru alte lucrari efectuate asupra acestora, si ulterior le reimporta, iar serviciile respective sunt tranzactionate altor persoane, potrivit art. 129 alin. (6);

i) locul operatiunii de baza pentru serviciile de intermediere aferente acestei operatiuni, prestate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altor persoane, cand aceste servicii sunt prestate in legatura cu alte operatiuni decat cele prevazute la lit. e), f) si g). Prin operatiune de baza se intelege livrarea de bunuri, prestarea de servicii, achizitia intracomunitara sau importul de bunuri efectuate de persoana in numele si in contul careia actioneaza intermediarul. Prin exceptie, in cazul in care, pentru serviciile prestate, clientul a furnizat un cod de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit de autoritatile competente dintr-un stat membru, altul decat cel in care se realizeaza operatiunile, se considera ca prestarea are loc in statul membru care a atribuit codul de inregistrare in scopuri de TVA.

(3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), inchirierea sau leasingul de mijloace de transport se considera ca are locul prestarii:

a) in Romania, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau care are un sediu fix in afara Comunitatii, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in Romania de beneficiar;

b) in afara Comunitatii, cand aceste servicii sunt prestate de o persoana impozabila, stabilita sau avand sediul fix in Romania, de la care serviciile sunt prestate, daca serviciile sunt efectiv utilizate in afara Comunitatii de beneficiar.

CAPITOLUL VI

Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata

Faptul generator si exigibilitatea – definitii

Art. 134. – (1) Faptul generator reprezinta faptul prin care sunt realizate conditiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.

(2) Exigibilitatea taxei reprezinta data la care autoritatea fiscala devine indreptatita, in baza legii, sa solicite plata de catre persoanele obligate la plata taxei, chiar daca plata acestei taxe poate fi amanata.

(3) Exigibilitatea platii taxei reprezinta data la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului, conform prevederilor art. 157 alin. (1). Aceasta data determina si momentul de la care se datoreaza majorari de intarziere pentru neplata taxei.

Faptul generator pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

Art. 1341. – (1) Faptul generator intervine la data livrarii bunurilor sau la data prestarii serviciilor, cu exceptiile prevazute in prezentul capitol.

(2) Pentru livrarile de bunuri in baza unui contract de consignatie sau in cazul operatiunilor similare, cum ar fi stocurile la dispozitia clientului, livrarile de bunuri in vederea testarii sau a verificarii conformitatii, astfel cum sunt definite prin norme, se considera ca bunurile sunt livrate la data la care consignatarul sau, dupa caz, beneficiarul devine proprietar al bunurilor.

(3) Pentru livrarile de bunuri imobile, faptul generator intervine la data la care sunt indeplinite formalitatile legale pentru transferul titlului de proprietate de la vanzator la cumparator.

(4) Pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, cum sunt serviciile de constructii-montaj, consultanta, cercetare, expertiza si alte servicii similare, faptul generator ia nastere la data emiterii situatiilor de lucrari sau, dupa caz, la data la care aceste situatii sunt acceptate de beneficiar.

(5) Prin derogare de la alin. (1), faptul generator intervine:

a) in cazul livrarilor de bunuri si/sau al prestarilor de servicii, altele decat operatiunile prevazute la lit. b), care se efectueaza continuu, dand loc la decontari sau plati succesive, cum sunt: livrarile de gaze naturale, de apa, serviciile telefonice, livrarile de energie electrica si altele asemenea, in ultima zi a perioadei specificate in contract pentru plata bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, dar perioada nu poate depasi un an;

b) in cazul operatiunilor de inchiriere, leasing, concesionare si arendare de bunuri, la data specificata in contract pentru efectuarea platii.

Exigibilitatea pentru livrari de bunuri si prestari de servicii

Art. 1342. – (1) Exigibilitatea taxei intervine la data la care are loc faptul generator.

(2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), exigibilitatea taxei intervine:

a) la data emiterii unei facturi, inainte de data la care intervine faptul generator;

b) la data la care se incaseaza avansul, pentru platile in avans efectuate inainte de data la care intervine faptul generator. Fac exceptie de la aceste prevederi avansurile incasate pentru plata importurilor si a taxei pe valoarea adaugata aferente importului, precum si orice avansuri incasate pentru operatiuni scutite sau care nu sunt impozabile. Avansurile reprezinta plata partiala sau integrala a contravalorii bunurilor si serviciilor, efectuata inainte de data livrarii sau prestarii acestora;

c) la data extragerii numerarului, pentru livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate prin masini automate de vanzare, de jocuri sau alte masini similare.

Exigibilitatea pentru livrari intracomunitare de bunuri, scutite de taxa

Art. 1343. – Prin derogare de la prevederile art. 1342, in cazul unei livrari intracomunitare de bunuri, scutita de taxa conform art. 143 alin. (2), exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura pentru intreaga contravaloare a livrarii in cauza, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

Faptul generator si exigibilitatea pentru achizitii intracomunitare de bunuri

Art. 135. – (1) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrari de bunuri similare, in statul membru in care se face achizitia.

(2) In cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisa factura catre persoana care efectueaza achizitia, pentru intreaga contravaloare a livrarii de bunuri, dar nu mai tarziu de a cincisprezecea zi a lunii urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.

Faptul generator si exigibilitatea pentru importul de bunuri

Art. 136. – (1) In cazul in care, la import, bunurile sunt supuse taxelor vamale, taxelor agricole sau altor taxe comunitare similare, stabilite ca urmare a unei politici comune, faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care intervin faptul generator si exigibilitatea respectivelor taxe comunitare.

(2) In cazul in care, la import, bunurile nu sunt supuse taxelor comunitare prevazute la alin. (1), faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata intervin la data la care ar interveni faptul generator si exigibilitatea acelor taxe comunitare daca bunurile importate ar fi fost supuse unor astfel de taxe.

(3) In cazul in care, la import, bunurile sunt plasate intr-un regim vamal special, prevazut la art. 144 alin. (1) lit. a) si d), faptul generator si exigibilitatea taxei intervin la data la care acestea inceteaza a mai fi plasate intr-un astfel de regim.

Schimb de informatii in domeniul impozitelor directe, conform conventiilor de evitare a dublei impuneri

Prevederi generale

Art. 12428. – (1) In conformitate cu prevederile prezentului capitol, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba orice informatie care poate sa le indreptateasca sa efectueze o corecta stabilire a impozitelor pe venit si pe capital si orice informatie referitoare la stabilirea impozitelor asupra primelor de asigurare la care se face referire la art. 3 paragraful 6 din Directiva 76/308/CEE a Consiliului, din 15 martie 1976, privind asistenta reciproca in materie de recuperare a creantelor legate de anumite obligatii fiscale, taxe, impozite si alte masuri, cu amendamentele ulterioare.

(2) Vor fi privite ca impozite pe venit si pe capital, indiferent de modul in care sunt stabilite, toate impozitele stabilite pe venitul total, pe capitalul total sau pe elemente de venit sau de capital, inclusiv impozitele pe castigurile din instrainarea proprietatii mobiliare sau imobiliare, impozitul pe sumele totale ale salariilor platite de intreprinderi, precum si impozitele pe cresterea de capital.

(3) Impozitele la care se face referire la alin. (2) sunt in prezent, in mod special:

a) în Belgia:

– impozitul persoanelor fizice;

– impozitul societãtilor;

– impozitul persoanelor morale;

– impozitul nerezidentilor;

b) în Danemarca:

– indkomstskat til staten;

– selskabsskat;

– den kommunale indkomstskat;

– den amtskommunale indkomstskat;

– folkepensionsbidragene;

– somendsskatten;

– den saerlige indkomstskat;

– kirkeskat;

– formueskat til staten;

– bidrag til dagpengefonden;

c) în Germania:

– Einkommensteuer;

– Korperschaftsteuer;

– Vermogensteuer;

– Gewerbesteuer;

– Grundsteuer;

d) în Grecia:

— φδρος εισοδηματος φνσικων προσωπων

— φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων

— φδρος ακιυητου περιουσιας

e) în Spania:

– impozitul pe venitul persoanelor fizice;

– impozitul pe societãti;

– impozitul extraordinar pe averea persoanelor fizice;

f) în Franta:

– impozitul pe venit;

– impozitul pe societate;

– impozitele profesionale;

– taxe fonciere sur les proprietes baties;

– taxe fonciere sur les proprietes non baties;

g) în Irlanda:

– impozitul pe venit;

– impozitul pe corporatie;

– impozitul pe câstiguri de capital;

– impozitul pe avere;

h) în Italia:

– imposta sul reddito delle persone fisiche;

– imposta sul reddito delle persone giuridiche;

– imposta locale sui redditi;

i) în Luxemburg:

– impozitul pe veniturile persoanelor fizice;

– impozitul pe veniturile colectivitãtilor;

– impozitul comercial comunal;

– impozitul pe avere;

– impozitul funciar;

j) în Olanda:

– Inkomstenbelasting;

– Vennootschapsbelosting;

– Vermogensbelasting;

k) în Austria

– Einkommensteuer

– Korperschaftsteuer;

– Grundsteuer;

– Bodenwertabgabe;

– Abgabe von land– und forstwirtschaftlichen Betrieben;

l) în Portugalia:

– contribuicao predial;

– imposto sobre a industria agricola;

– contribuicao industrial;

– imposto de capitais;

– imposto profissional;

– imposto complementar;

– imposto de mais – valias;

– imposto sobre o rendimento do petroleo;

– os adicionais devidos sobre os impostos precedentes;

m) în Finlanda:

– Valtion tuleverot – de statlin ga inkomstskatterna;

– Yhteisojen tulovero – inkomstskatten for samfund;

– Kunnallisvero – kommunalskatten;

– Kirkollisvero – kyrkoskatten;

– Kansanelakevakuutusmaksu – folkpensionsforsakrîn gspremien;

– Sairausvakuutusmaksu– sjukforsakrîn gspremien;

– Korkotulom lahdevero – kallskatten pa ranteîn komst;

– Rajoitetusti verovelvollisen lahdevero – kallskatten for begransat skattskylding;

– Valtion varallisuusvero – den statlinga formogenhetsskatten;

– Kiin teistovero – fastin ghetsskatten;

n) în Suedia:

– Den statliga inkomstskatten;

– Sjomansskatten;

– Kupongskatten;

– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta;

– Den sarskilda inkomstskatten for utomlands bosatta artister m.fl.;

– Den statlinga fastighetsskatten;

– Den kommunala inkomstskatten;

– Formogenhetsskatten;

o) în Marea Britanie:

– impozitul pe venit;

– impozitul pe corporatii;

– impozitul pe câstigurile de capital;

– impozitul pe venitul petrolier;

– impozitul pe îmbunãtãtiri funciare;

p) în Republica Cehã:

– dane priijmu;

– dan z nemovitosti;

– dan dedicka, dan darovaci a dan z prevodu nemovitosti;

– dan z pridane hodnoty;

– spotrebni dane;

q) în Estonia:

– Tulumaks;

– Sotsiaalmaks;

– Maamaks;

r) în Cipru:

– φδρος εισοδηματος;

– ‘Εκτακτη Εισφορα;

– για την ′Αμυνα της Δημοκρατιας;

– φδρος Κεφαλαιουχικων Κερδων;

– φδρος Ακινητης Ιδιοκτησιας;

s) în Letonia:

– iedzivotaju ienakuma nodoklis;

– nekustama ipasuka nodoklis;

– uznemumu ienakuma nodoklis;

s) în Lituania:

– gyventoju pajamu mokestis;

– pelno mokestis;

– imoniu ir organizaciju nekilnojamojo turto mokestis;

– zemes mokestis;

– mokestis uz valstybinius gamtos isteklius;

– mokestis uz aplinkos tersima;

– naftos ir duju istekliu mokestis;

– paveldimo turto mokestis;

t) în Ungaria:

– szemelyi jovedelemando;

– tarsazagi ado;

– osztalekado;

– altalanos forgalmi ado;

– jovedeki ado;

– epitmenyado;

– telekado;

t) în Malta:

– Taxxa fuq l-income;

u) în Polonia:

– podatek dochodowy od osob prawnych;

– podatek dochodowy od osob fizycznych;

– podatek od czynnosci cywilnopranych;

v) în Slovenia:

– dohodnina;

– davki obcanov;

– davek od dobicka pravnih oseb;

– posebni davek na bilacno vsoto bank in hranilnic;

w) în Slovacia:

– dan z prijmov fyzickych osob;

– dan z prijmov pravnickych osob;

– dan z dedicstva;

– dan z darovania;

– dan z prevodu a prechodu nehnutel’nosti;

– dan z nehnutel’nosti;

– dan z predanej hodnoty;

– spotrebne dane.

(4) Prevederile alin. (1) se aplicã, de asemenea, asupra oricãror impozite identice sau similare stabilite ulterior, în plus, sau în locul impozitelor prevãzute la alin. (3). Autoritãtile competente ale statelor membre se vor informa reciproc asupra datei de intrare în vigoare a unor asemenea impozite.

(5) Sintagma autoritate competentã înseamnã:

a) în Belgia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

b) în Danemarca:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

c) în Germania:

– ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;

d) în Grecia:

– Το Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;

e) în Spania:

– ministrul economiei si finantelor sau un reprezentant autorizat;

f) în Franta:

– ministrul economiei sau un reprezentant autorizat;

g) în Irlanda:

– comisionarii de venituri sau reprezentantii lor autorizati;

h) în Italia:

– seful departamentului de politicã fiscalã sau reprezentantul sãu autorizat;

i) în Luxemburg:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

j) în Olanda:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

k) în Austria:

– ministrul federal de finante sau un reprezentant autorizat;

l) în Portugalia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

m) în Finlanda:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

n) în Suedia

– seful departamentului de finante sau reprezentantul sãu autorizat;

o) în Marea Britanie:

– comisionarii de la vamã si accize sau un reprezentant autorizat pentru informatiile solicitate, referitoare la taxe asupra primelor de asigurare si accize;

– comisionarii de la Inland Revenue sau reprezentantii lor autorizati;

p) în Republica Cehã:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

q) în Estonia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

r) în Cipru:

– Υπουργειο Οικονομικων sau un reprezentant autorizat;

s) în Letonia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

s) în Lituania:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

t) în Ungaria:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

t) în Malta:

– ministrul responsabil de departamentul fiscal sau un reprezentant autorizat;

u) în Polonia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

v) în Slovenia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

w) în Slovacia:

– ministrul finantelor sau un reprezentant autorizat;

x) în România:

– ministrul finantelor publice sau un reprezentant autorizat.

Schimb la cerere

Art. 12429. – (1) Autoritatea competenta dintr-un stat membru poate cere autoritatii competente a altui stat membru sa transmita informatia la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), intr-un caz special. Autoritatea competenta a statului solicitat nu va da curs cererii de schimb de informatii daca este evident ca autoritatea competenta a statului care face cererea nu a epuizat propriile sale surse obisnuite de obtinere a informatiilor, surse pe care le-ar fi putut utiliza, conform circumstantelor, pentru a obtine informatiile cerute fara a provoca riscul de periclitare a realizarii cautarii dupa rezultat.

(2) Pentru scopul transmiterii informatiei la care s-a facut referire la art. 12428 alin. (1), autoritatea competenta a statului membru solicitat va asigura conditiile pentru conducerea oricaror anchete necesare in vederea obtinerii acestor informatii.

(3) In scopul obtinerii informatiei cerute, autoritatea competenta careia i se solicita aceasta informatie sau autoritatea administrativa la care se recurge va proceda ca si cum ar actiona pe cont propriu sau, la cererea celeilalte autoritati, in contul propriului stat membru.

Schimbul automat de informatii

Art. 12430. – Pentru categoriile de cazuri pe care autoritatile competente le vor determina conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, autoritatile competente ale statelor membre vor schimba in mod regulat informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), fara o cerere anterioara.

Schimbul spontan de informatii

Art. 12431. – (1) Autoritatea competenta a unui stat membru poate transmite autoritatii competente a oricarui alt stat membru vizat, fara o cerere anterioara, informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. (1), pe care le cunoaste din urmatoarele circumstante:

a) autoritatea competenta a unui stat contractant s-a bazat pe presupunerea ca ar putea fi o pierdere a impozitului intr-un alt stat membru;

b) o persoana supusa impozitarii obtine o reducere a impozitului sau o scutire de impozit in alt stat membru, care ar putea genera o crestere a impozitului sau a obligatiei de impozitare in alt stat membru;

c) afacerea tratata intre o persoana supusa impozitarii intr-un stat membru si o persoana supusa impozitarii intr-un alt stat membru este dirijata prin una sau mai multe tari, astfel incat sa rezulte o diminuare a impozitului in unul sau in celalalt stat membru sau in ambele state;

d) autoritatea competenta a unui stat membru s-a bazat pe presupunerea ca diminuarea impozitului poate rezulta din transferurile artificiale de profituri in cadrul grupurilor de intreprinderi;

e) informatia transmisa la unul din statele membre de catre autoritatea competenta a celuilalt stat este in masura sa dea informatiile care pot fi relevante in stabilirea obligatiei pentru impunere in ultimul dintre state.

(2) Autoritatile competente ale statelor membre pot, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa extinda schimbul de informatii prevazut la alin. (1) la alte cazuri decat cele specificate in articolul mentionat.

(3) Autoritatile competente ale statelor membre pot sa-si transmita una alteia informatiile la care se face referire la art. 12428 alin. 1, despre care au cunostinta, in orice alt caz, fara o cerere anterioara.

Limita de timp pentru transmiterea informatiei

Art. 12432. – Autoritatea competenta a unui stat membru caruia, conform dispozitiilor prezentului capitol, i se solicita sa furnizeze informatii le va transmite cat mai repede posibil. Daca intampina obstacole in furnizarea informatiilor sau daca refuza sa le furnizeze, va informa autoritatea care solicita informatia despre acest lucru, indicand natura obstacolelor sau a motivelor refuzului sau.

Colaborarea dintre oficialii statului vizat

Art. 12433. – Pentru scopul aplicarii prevederilor precedente, autoritatea competenta a statului membru care furnizeaza informatia si autoritatea competenta a statului membru pentru care se furnizeaza informatia pot cadea de acord, conform procedurii de consultare prevazute la art. 12438, sa autorizeze prezenta in primul stat membru a oficialilor administratiei fiscale din celalalt stat membru. Amanuntele pentru aplicarea acestei prevederi vor fi determinate conform aceleiasi proceduri.

Prevederi privind secretul

Art. 12434. – (1) Toate informatiile facute cunoscute unui stat membru, conform prezentului capitol, vor fi pastrate secrete in acel stat in acelasi mod ca si informatia primita conform legislatiei interne. In orice caz, asemenea informatii:

a) pot fi facute cunoscute numai persoanelor direct implicate in stabilirea impozitului sau in controlul administrativ al acestei stabiliri a impozitului;

b) pot fi facute cunoscute numai in legatura cu procedurile judecatoresti sau procedurile administrative care implica sanctiuni luate in vederea sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei de impozitare si numai persoanelor care sunt direct implicate in asemenea proceduri; astfel de informatii pot fi totusi dezvaluite in timpul audierilor publice sau al proceselor de judecata, daca autoritatea competenta a statului membru care a furnizat informatia nu ridica nici o obiectie la momentul cand acest stat furnizeaza prima data informatia;

c) vor fi folosite, in orice circumstanta, numai pentru scopuri fiscale sau in legatura cu procedurile judecatoresti sau administrative care implica sanctiuni intreprinse cu privire la sau in legatura cu stabilirea sau revizuirea bazei fiscale.

In plus, informatiile pot fi folosite la stabilirea altor obligatii fiscale, taxe si impozite prevazute la art. 2 din Directiva nr. 76/308/CEE a Consiliului.

(2) Dispozitiile alin. (1) nu vor obliga un stat membru a carui legislatie sau practica administrativa instituie, pentru scopuri fiscale, prevederi legislative cu puteri mai restranse decat cele cuprinse in acest alineat sa furnizeze informatii, daca statul vizat nu actioneaza in sensul respectarii acelor prevederi legislative cu puteri mai restranse.

(3) Indiferent de prevederile alin. (1), autoritatile competente ale statului membru care furnizeaza informatia pot permite sa fie folosita aceasta informatie pentru alte scopuri, in statul care cere informatia, daca, potrivit legislatiei din statul care da informatia, aceasta poate fi folosita in statul care da informatia, in conditii similare, pentru scopuri similare.

(4) Cand o autoritate competenta a unui stat contractant considera ca informatia care s-a primit de la autoritatea competenta a unui alt stat membru este posibil sa fie folositoare autoritatii competente a unui stat tert, ea poate transmite informatia ultimei autoritati competente mentionate, cu acordul autoritatii competente care a furnizat informatia.

Limitari la schimbul de informatii

Art. 12435. – (1) Prezentul capitol nu va impune nici o obligatie statului membru caruia i se cere informatia de a face cercetari sau de a furniza informatii, daca in acest stat ar fi contrara propriei sale legislatii sau practicii sale administrative realizarea unor astfel de cercetari sau colectarea informatiilor solicitate.

(2) Furnizarea informatiei poate fi refuzata cand ar conduce la dezvaluirea unui secret comercial, industrial sau profesional sau a unui procedeu comercial ori a unei informatii a carei dezvaluire ar fi contrara politicii publice.

(3) Autoritatea competenta a unui stat membru poate refuza sa furnizeze informatiile cand statul membru vizat este in imposibilitate de a furniza informatii similare, pentru motive practice sau legale.

Notificarea

Art. 12436. – (1) La cererea autoritatii competente a unui stat membru, autoritatea competenta a celuilalt stat membru va notifica, in conformitate cu prevederile legale care reglementeaza notificarea unor instrumente similare in statul membru solicitat, destinatarul tuturor instrumentelor si deciziilor care sunt emise de autoritatile administrative ale statului membru solicitant si care privesc aplicarea pe teritoriul sau a legislatiei privind impozitele acoperite de prezentul capitol.

(2) Cererile pentru notificare vor indica subiectul instrumentului sau deciziei care urmeaza a fi notificat si vor specifica numele si adresa destinatarului, impreuna cu orice alte informatii prin care se poate facilita identificarea destinatarului.

(3) Autoritatea solicitata va informa imediat autoritatea solicitanta asupra raspunsului sau la cererea pentru notificare si, in mod special, va comunica data de notificare a deciziei sau a instrumentului la destinatar.

Verificari simultane

Art. 12437. – (1) Cand situatia fiscala a uneia sau a mai multor persoane supuse impunerii este in interesul comun sau complementar a doua sau mai multe state membre, aceste state pot conveni sa desfasoare verificari simultane pe teritoriile lor, astfel incat sa poata schimba informatiile astfel obtinute ori de cate ori un astfel de schimb de informatii este mai eficient decat efectuarea de verificari numai de catre unul dintre statele membre.

(2) Autoritatea competenta din fiecare stat membru va identifica in mod arbitrar persoanele supuse impozitarii, pe care intentioneaza sa le propuna pentru o verificare simultana. Aceasta autoritate competenta va comunica autoritatilor competente responsabile din celelalte state membre vizate cazurile care, din punctul sau de vedere, ar fi subiectul unei verificari simultane. Aceasta autoritate competenta va comunica motivele sale in ceea ce priveste alegerea cazurilor, cat mai mult posibil, prin comunicarea informatiilor care au condus la luarea deciziei pentru o verificare simultana. Autoritatea competenta va specifica perioada de timp in care se vor derula operatiunile de control.

(3) Autoritatea competenta din fiecare stat membru vizat va decide daca doreste sa ia parte la operatiuni de verificari simultane. La primirea unei propuneri pentru o verificare simultana, autoritatea competenta va confirma acordul sau va comunica refuzul sau, motivat, celeilalte autoritati.

(4) Fiecare autoritate competenta din statele membre vizate va numi un reprezentant, care va avea responsabilitatea supravegherii si coordonarii activitatii de control.

Consultari

Art. 12438. – (1) Pentru scopurile implementarii prezentului capitol, consultarile vor fi tinute, daca este necesar, in cadrul unui comitet care va avea loc intre:

a) autoritatile competente ale statelor membre vizate, la cererea fiecaruia dintre ele, cu privire la problemele bilaterale;

b) autoritatile competente ale tuturor statelor membre si Comisie, la cererea uneia dintre aceste autoritati sau a Comisiei, in masura in care problema ridicata nu este numai in interes bilateral.

(2) Autoritatile competente ale statelor membre pot comunica in mod direct intre ele. Autoritatile competente ale statelor membre pot, prin asistenta reciproca, sa permita autoritatilor desemnate de acestea sa comunice direct intre ele in cazurile speciale sau in alte categorii de cazuri.

(3) Cand autoritatile competente incheie acorduri care vizeaza probleme bilaterale, acoperite de prezentul articol, altele decat cele cu privire la cazurile individuale, acestea vor informa cat mai repede posibil Comisia asupra acestui fapt. La randul sau, Comisia va notifica autoritatile competente ale statelor membre.

Schimb de experienta

Art. 12439. – Statele membre vor monitoriza in mod constant, impreuna cu Comisia, procedura de cooperare prevazuta in prezentul capitol si vor face schimb de experienta, in special in domeniul preturilor de transfer din cadrul grupurilor de intreprinderi, in scopul imbunatatirii unei asemenea cooperari si, atunci cand este cazul, pentru redactarea unor reglementari in domeniile vizate.

Aplicabilitatea unor prevederi largite referitoare la asistenta

Art. 12440. – Prevederile anterioare nu vor impiedica indeplinirea oricaror obligatii mai extinse referitoare la schimbul de informatii care pot decurge din alte acte juridice.

Data aplicarii

Art. 12441. – Prevederile prezentului capitol, care transpun prevederile Directivei nr. 77/799/CEE privind asistenta reciproca intre autoritatile competente din statele membre in domeniul taxarii directe si impunerii primelor de asigurare, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.


Redevente si dobanzi la intreprinderi asociate

Sfera de aplicare si procedura

Art. 12418. – (1) Platile de dobanzi si redevente ce provin din Romania sunt exceptate de la orice impozite aplicate asupra acelor plati in Romania, fie prin retinere la sursa, fie prin declarare, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa fie o intreprindere din alt stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru situat in alt stat membru.

(2) O plata facuta de o intreprindere rezidenta in Romania sau de catre un sediu permanent situat in Romania trebuie sa fie considerata ca provenind din Romania, denumita in continuare stat sursa.

(3) Un sediu permanent este tratat ca platitor al dobanzilor sau redeventelor doar in masura in care acele plati reprezinta cheltuieli deductibile fiscal pentru sediul permanent din Romania.

(4) O intreprindere a unui stat membru va fi tratata ca beneficiar efectiv al dobanzilor si redeventelor doar daca primeste acele plati pentru beneficiul sau propriu, si nu ca un intermediar pentru o alta persoana, cum ar fi un agent, un mandatar sau semnatar autorizat.

(5) Un sediu permanent trebuie sa fie tratat ca beneficiar efectiv al dobanzilor sau redeventelor:

a) daca creanta sau dreptul de utilizare a informatiei, in privinta careia platile de dobanzi sau redevente iau nastere, este efectiv legata de acel sediu permanent; si

b) daca platile de dobanzi sau redevente reprezinta venituri cu privire la care acel sediu permanent este supus, in statul membru in care este situat, unuia dintre impozitele mentionate la art. 12420 lit. a) pct. (iii) sau, in cazul Belgiei, Ťimpozitului nerezidentilor/belasting der niet-verblijfhoudersť ori, in cazul Spaniei, Ťimpozitului asupra venitului nerezidentilorť sau unui impozit care este identic sau in mod substantial similar si care este aplicat dupa data de intrare in vigoare a prezentului capitol, suplimentar sau in locul acelor impozite existente.

(6) Daca un sediu permanent al unei intreprinderi a unui stat membru este considerat ca platitor sau ca beneficiar efectiv al dobanzilor ori redeventelor, nicio alta parte a intreprinderii nu va fi tratata ca platitor sau ca beneficiar efectiv al acelor dobanzi ori redevente, in sensul prezentului articol.

(7) Prezentul articol trebuie sa se aplice numai in cazul in care intreprinderea care este platitor sau intreprinderea al carei sediu permanent este considerat platitor al dobanzilor ori redeventelor este o intreprindere asociata a intreprinderii care este beneficiarul efectiv sau al carei sediu permanent este tratat ca beneficiarul efectiv al acelor dobanzi ori al acelor redevente.

(8) Prevederile prezentului articol nu se aplica daca dobanzile sau redeventele sunt platite de catre ori catre un sediu permanent situat intr-un stat tert al unei intreprinderi dintr-un stat membru si activitatea intreprinderii este, in intregime sau partial, desfasurata prin acel sediu permanent.

(9) Prevederile prezentului articol nu impiedica Romania sa ia in considerare, la determinarea impozitului pe profit, atunci cand aplica legislatia sa fiscala, dobanzile sau redeventele primite de catre intreprinderile rezidente, de sediile permanente ale intreprinderilor rezidente in Romania sau de catre sediile permanente situate in Romania.

(10) Romania nu va aplica prevederile prezentului capitol unei intreprinderi a altui stat membru sau unui sediu permanent al unei intreprinderi a altui stat membru, atunci cand conditiile stabilite la art. 12420 lit. b) nu au fost mentinute pentru o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani.

(11) Romania solicita ca indeplinirea cerintelor stabilite de prezentul articol si de art. 12420 sa fie dovedita la data platii dobanzilor sau redeventelor printr-o atestare. Daca indeplinirea cerintelor stabilite in prezentul articol nu a fost atestata la data platii, Romania va aplica retinerea impozitului la sursa.

(12) Romania stabileste ca o conditie pentru acordarea scutirii, potrivit acestui capitol, emiterea unei decizii privind acordarea in mod obisnuit a scutirii pe baza unei atestari in care sa se certifice indeplinirea cerintelor stabilite de prezentul articol si de art. 12420. Decizia privind acordarea scutirii va fi data intr-o perioada de cel mult 3 luni dupa prezentarea atestarii si dupa ce au fost furnizate acele informatii doveditoare pe care autoritatile locale din Romania le solicita de drept. Decizia va fi valabila pe o perioada de cel putin un an dupa ce a fost emisa.

(13) In sensul alin. (11) si (12), atestarea care va fi prezentata in legatura cu fiecare contract de plata trebuie sa fie valabila pentru cel putin un an, dar nu mai mult de 3 ani, de la data emiterii acestei atestari si va contine urmatoarele informatii:

a) dovada rezidentei, in scopul impozitarii, pentru intreprinderea care primeste dobanzi sau redevente din Romania si, cand este necesar, dovada existentei unui sediu permanent atestat de autoritatea fiscala a statului membru in care intreprinderea care primeste dobanzi sau redevente este rezidenta pentru scopuri fiscale sau in care este situat sediul permanent;

b) detinerea dreptului de beneficiar efectiv al dobanzilor sau redeventelor de catre intreprinderea care primeste astfel de plati, in conformitate cu prevederile alin. (4), sau existenta conditiilor in conformitate cu prevederile alin. (5), cand un sediu permanent este beneficiarul platii;

c) indeplinirea cerintelor, in conformitate cu prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii), in cazul intreprinderii primitoare;

d) o detinere minima, in conformitate cu prevederile art. 12420 lit. b);

e) perioada pentru care detinerea la care se face referire la lit. d) a existat.

Statele membre pot sa solicite, in plus, justificarea legala pentru platile din cadrul contractului, de exemplu pot solicita contractul de imprumut sau contractul de licenta.

(14) Daca cerintele pentru acordarea scutirii inceteaza sa fie indeplinite, intreprinderea primitoare sau sediul permanent va informa imediat intreprinderea platitoare sau sediul permanent platitor si, daca statul sursa solicita astfel, si autoritatea competenta a acelui stat.

(15) Daca respectiva intreprindere platitoare sau sediul permanent a retinut impozitul la sursa asupra venitului ce urma sa fie scutit de impozit, conform prezentului articol, aceasta poate face o cerere pentru restituirea acestui impozit retinut la sursa. Romania va solicita informatia specificata la alin. (13). Cererea pentru restituirea impozitului trebuie sa fie transmisa in perioada prevazuta in prezentul alineat. Aceasta perioada de depunere a cererii de restituire va fi de cel putin 2 ani de la data la care dobanda sau redeventele sunt platite.

(16) Romania va restitui impozitul retinut la sursa in plus intr-un interval de un an de la primirea cererii de restituire a impozitului si a informatiilor doveditoare pe care le poate solicita in mod rezonabil. Daca impozitul retinut la sursa nu a fost restituit in perioada mentionata, intreprinderea primitoare sau sediul permanent va fi indreptatit, la expirarea anului in cauza, sa solicite dobanda asupra sumei reprezentand impozitul care trebuie restituit. Dobanda solicitata se va calcula la o rata egala cu rata dobanzii interne care se aplica in cazuri similare, corespunzator prevederilor legislatiei nationale din Romania.

Definitia dobanzii si a redeventelor

Art. 12419. – In sensul prezentului capitol:

a) termenul dobanda inseamna venitul din creante de orice fel, insotite sau nu de garantii ipotecare ori de o clauza de participare la profiturile debitorului si, in special, venitul din efecte publice, titluri de creanta sau obligatiuni, inclusiv primele si premiile legate de asemenea efecte, titluri de creanta sau obligatiuni; penalitatile pentru plata cu intarziere nu vor fi considerate dobanzi;

b) termenul redevente inseamna platile de orice fel primite pentru folosirea sau concesionarea oricarui drept de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, inclusiv asupra filmelor de cinematograf si software, orice patent, marca de comert, desen ori model, plan, formula secreta sau procedeu de fabricatie, ori pentru informatii referitoare la experienta in domeniul industrial, comercial ori stiintific; platile pentru folosirea sau dreptul de folosire a echipamentului industrial, comercial ori stiintific vor fi considerate redevente.

Definitia intreprinderii, intreprinderii asociate si a sediului permanent

Art. 12420. – In sensul prezentului capitol:

a) termenul întreprindere a unui stat membru înseamnã orice întreprindere:

(i) care îmbracã una dintre formele enumerate în aceastã privintã în lista prevãzutã la art. 12426; si

(ii) care, în conformitate cu legislatia fiscalã a unui stat membru, este consideratã ca fiind rezidentã în acel stat membru si nu este consideratã, în întelesul unei conventii de evitare a dublei impuneri pe venit si pe capital încheiatã cu un stat tert, ca fiind rezident în scopul impozitãrii în afara Comunitãtii; si

(iii) care este supusã unuia dintre urmãtoarele impozite, fãrã a fi scutitã de impozit, sau unui impozit care este identic ori, în esentã, similar si care este stabilit dupã data de intrare în vigoare a prezentului articol, în plus sau în locul acelor impozite existente:

– impozitul societãtilor/vennootschapsbelasting, în Belgia;

selskabsskat, în Danemarca;

Korperschaftsteuer, în Germania;

– φδρος εισοδηματος υομικωυ προσωπων, în Grecia;

impuesto sobre sociedades, în Spania;

impôt sur les sociétés, în Franta;

corporation tax, în Irlanda;

imposta sul reddito delle persone giuridiche, în Italia;

impôt sur le revenu des collectivités, în Luxemburg;

vennootschapsbelasting, în Olanda;

Korperschaftsteuer, în Austria;

imposto sobre o rendimento da pessoas colectivas, în Portugalia;

vhteisoien tulovero/în komstskatten, în Finlanda;

statlîn g în komstskatt, în Suedia;

corporation tax, în Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord;

dan z prijmu pravnickych osob, în Republica Cehã;

tulumaks, în Estonia;

φορος εισοδηματος, în Cipru;

uznemumu ienakuma nodoklis, în Letonia;

pelno mokestis, în Lituania;

tarsasagi ado, în Ungaria;

taxxa fuq l-income, în Malta;

todatek dochodowy od osob prawnych, în Polonia;

davek od dobicka praznih oseb, în Slovenia;

dan z prijmov pravnickych osob, în Slovacia;

impozitul pe profit, în România;

b) o intreprindere este o intreprindere asociata a unei alte intreprinderi daca, cel putin:

(i) prima intreprindere are o participare minima directa de 25% in capitalul celei de-a doua intreprinderi; sau

(ii) cea de-a doua intreprindere are o participare minima directa de 25% in capitalul primei intreprinderi; sau

(iii) o intreprindere terta are o participare minima directa de 25% atat in capitalul primei companii, cat si in al celei de-a doua.

Participarile in capitalul social trebuie sa fie detinute numai la intreprinderile rezidente pe teritoriul Comunitatii Europene;

c) termenul sediu permanent inseamna un loc fix de afaceri situat intr-un stat membru, prin care se desfasoara in intregime sau in parte activitatea unei intreprinderi rezidente intr-un alt stat membru.

Exceptarea platilor de dobanzi sau de redevente

Art. 12421. – (1) Romania nu este obligata sa asigure beneficiile prezentului capitol in urmatoarele cazuri:

a) atunci cand platile sunt tratate ca o distribuire de beneficii sau ca o restituire de capital, conform legislatiei romane;

b) pentru platile rezultate din creante care dau dreptul de participare la profiturile debitorului;

c) pentru platile rezultate din creante care dau dreptul creditorului sa isi schimbe dreptul de a primi dobanda contra unui drept de participare in profiturile debitorului;

d) pentru platile rezultate din creante care nu contin niciun fel de prevederi referitoare la restituirea datoriei principale sau daca restituirea este datorata pentru o perioada mai mare de 50 de ani dupa data emisiunii.

(2) Cand datorita relatiilor speciale existente intre debitor si beneficiarul efectiv al dobanzii sau redeventelor ori intre unul dintre ei si o alta persoana, suma dobanzilor sau redeventelor depaseste suma care s-ar fi convenit intre debitor si beneficiarul efectiv, in lipsa unor astfel de relatii, prevederile prezentului articol se aplica numai in aceasta ultima suma mentionata, daca exista o astfel de suma.

Frauda si abuz

Art. 12422. – (1) Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor legislatiei nationale sau a celor bazate pe tratate, la care Romania este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului.

(2) Romania poate, in cazul tranzactiilor pentru care motivul principal sau unul dintre motivele principale este frauda, evaziunea fiscala sau abuzul, sa retraga beneficiile stabilite prin prezentul capitol sau poate sa refuze aplicarea lui.

Reguli tranzitorii pentru Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia si Slovacia

Art. 12423. – (1) Grecia, Letonia, Polonia si Portugalia sunt autorizate sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si redevente intre intreprinderi asociate pana la data de 1 iulie 2005, iar pe durata perioadei de tranzitie de 8 ani, incepand cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicata in aceste tari platilor de dobanda sau redevente, care se fac catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu trebuie sa depaseasca 10% in timpul primilor 4 ani si 5% in timpul urmatorilor 4 ani.

Lituania este autorizata sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de dobanzi si redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. Pe durata unei perioade de tranzitie de 6 ani, incepand de la 1 iulie 2005, cota de impozit aplicata in aceasta tara asupra platilor de redevente facute catre o intreprindere asociata rezidenta in alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu trebuie sa depaseasca 10%. In timpul primilor 4 ani din perioada de tranzitie de 6 ani, cota de impozit aplicata asupra platilor de dobanzi facute unei intreprinderi asociate din alt stat membru sau unui sediu permanent situat in alt stat membru nu va depasi 10%; pentru urmatorii 2 ani, cota de impozit aplicata asupra unor astfel de plati de dobanzi nu va depasi 5%.

Spania si Republica Ceha sunt autorizate, doar pentru platile de redevente, sa nu aplice prevederile privind scutirea platilor de redevente intre intreprinderi asociate, pana la data de 1 iulie 2005. In timpul unei perioade de tranzitie de 6 ani, incepand cu data de 1 iulie 2005, cota impozitului aplicata in aceste tari platilor de redeventa facute catre o intreprindere asociata din alt stat membru sau catre un sediu permanent al unei intreprinderi asociate a unui stat membru, situat in alt stat membru, nu va depasi 10%. Slovacia este autorizata, numai pentru platile de redevente, sa nu aplice prevederile privind scutirea de impozit pentru o perioada de tranzitie de doi ani, incepand cu data de 1 mai 2004.

Totusi, aceste reguli tranzitorii sunt supuse aplicarii permanente a oricaror cote de impozit, mai scazute decat cele la care se face referire mai sus, in conditiile unor acorduri bilaterale incheiate intre Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia si alte state membre.

(2) Cand o intreprindere rezidenta in Romania sau un sediu permanent al unei intreprinderi a unui stat membru, situat in Romania:

a) primeste dobanzi sau redevente din partea unei intreprinderi asociate din Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia;

b) primeste redevente din partea unei intreprinderi asociate din Republica Ceha, Spania sau Slovacia;

c) primeste dobanzi sau redevente din partea unui sediu permanent situat in Grecia, Letonia, Lituania, Polonia sau Portugalia, al unei intreprinderi asociate a unui stat membru; sau

d) primeste redevente de la un sediu permanent situat in Republica Ceha, Spania sau Slovacia al unei intreprinderi asociate a unui stat membru,

Romania acorda la calculul impozitului pe profit o suma egala cu impozitul platit in Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, in conformitate cu alin. (1), stabilita asupra acelui venit. Suma se acorda ca o deducere din impozitul pe profitul obtinut de intreprinderea sau de sediul permanent care a primit acel venit.

(3) Deducerea prevazuta la alin. (2) nu poate sa depaseasca acea suma mai mica:

a) fata de impozitul de plata din Republica Ceha, Grecia, Spania, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia sau Slovacia, pentru un astfel de venit, pe baza alin. (1); sau

b) a partii de impozit pe profitul intreprinderii sau al sediului permanent care primeste dobanda sau redeventele, astfel cum este calculata inainte ca deducerea sa fie acordata, care este atribuibila acelor plati, conform legislatiei nationale a Romaniei.

Clauza de delimitare

Art. 12424. – Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor nationale sau celor bazate pe tratatele la care Romania este parte si ale caror prevederi au in vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitari a dobanzilor si a redeventelor.

Masuri luate de Romania

Art. 12425. – Procedura administrarii acestui capitol se va stabili prin hotarare a Guvernului, elaborata in comun de Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu avizul Ministerului Integrarii Europene si al Ministerului Afacerilor Externe.

Lista societatilor acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii)

Art. 12426. – Societatile acoperite de prevederile art. 12420 lit. a) pct. (iii) sunt urmatoarele:

a) societãti cunoscute în legislatia belgianã ca: “naamloze vennootschap/societé anonyme, commanditaire vennootschap op aandelen/societé en commandite par actions, besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid/ societé privée á responsabilité limitée“ si acele entitãti publice legislative care desfãsoarã activitate conform dreptului privat;

b) societãti cunoscute în legislatia danezã ca: “aktieselskab“ si “anpartsselskab“;

c) societãti cunoscute în legislatia germanã ca: “Aktiengesellschaft, Kommanditgesellschaft auf Aktien, Gesellschaft mit beschrankter Haftung“ si “bergrechtliche Gewerkschaft“;

d) societãti cunoscute în legislatia greceascã ca: “ανωνυμη εταιρια“;

e) societãti cunoscute în legislatia spaniolã ca: “sociedad anonima, sociedad comanditaria por acciones, sociedad de responsabilidad limitada“ si acele entitãti publice legale care desfãsoarã activitate conform dreptului privat;

f) societãti cunoscute în legislatia francezã ca: “societé anonyme, societé en commandite par actions, societé á responsabilité limitée“ si entitãti publice si întreprinderi industriale si comerciale;

g) societãti cunoscute în legislatia irlandezã ca societãti pe actiuni sau pe garantii, societãti private pe actiuni sau pe garantii, entitãti înregistrate conform legislatiei societãtilor industriale si prudentiale sau societãti de constructii înregistrate conform legii societãtilor de constructii;

h) societãti cunoscute în legislatia italianã ca: “societa per azioni, societa in accomandita per azioni, societa a responsabilita limitata“ si entitãti publice si private care desfãsoarã activitãti industriale si comerciale;

i) societãti cunoscute în legislatia luxemburghezã ca: “societé anonyme, societé en commandite par actions si societé á responsabilité limitée“;

j) societãti cunoscute în legislatia olandezã ca: “noomloze vennootschap“ si”besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid“;

k) societãti cunoscute în legislatia austriacã ca: “Aktiengesellschaft“ si “Gesellschaft mit beschrankter Haftung“;

l) societãti comerciale sau societãti înfiintate conform legii civile, având formã comercialã, si cooperative si entitãti publice înregistrate conform legii portugheze;

m) societãti cunoscute în legislatia finlandezã ca: “osakeyhtio/aktiebolag, osuuskunta/andelslag, saastopankki/sparbank“ si “vakuutusyhtio/forsakrîn gsbolag“;

n) societãti cunoscute în legislatia suedezã ca: “aktiebolag“ si “forsakrin gsaktiebolag“;

o) societãti înregistrate conform legislatiei Marii Britanii;

p) societãti cunoscute în legislatia cehã ca: “akciova spolecnost“, “spolecnost s rucenim omezenym“, “verejna obchodni spolecnnost“, “komanditni spolecnost“, “druzstvo“;

q) societãti cunoscute în legislatia estonianã ca: “taisuhin g“, “usaldusuhin g“, “osauhin g“, “aktsiaselts“, “tulundusuhistu“;

r) societãti cunoscute în legislatia cipriotã ca societãti înregistrate în conformitate cu legea companiilor, entitãti publice corporatiste, precum si alte entitãti care sunt considerate societãti, conform legii impozitului pe venit;

s) societãti cunoscute în legislatia letonã ca: “akciju sabiedriba“, “sabiedriba ar ierobezotu atbildibu“;

s) societãti înregistrate conform legislatiei lituaniene;

t) societãti cunoscute în legislatia ungarã ca: “kozkereseti tarsasag“, “beteti tarsasag“, “kozos vallalat“, “korlatolt felelossegu tarsasag“, “reszvenytarsasag“, “egyesules“, “kozhasznu tarsasag“, “szovetkezet“;

t) societãti cunoscute în legislatia maltezã ca: “Kumpaniji ta’ Responsabilita’ Limitata“, “Socjetajiet în akkomandita li l-kapital taghhom maqsum f’azzjonitjiet“;

u) societãti cunoscute în legislatia polonezã ca: “spolka akcyjna“, “spolka z ofraniczona odpowiedzialnoscia“;

v) societãti cunoscute în legislatia slovenã ca: “delniska druzba”, “komanditna delniska druzba“, “komanditna druzba“, “druzba z omejeno odgovornostjo“, “druzba z neomejeno odgovornostjo“;

w) societãti cunoscute în legislatia slovacã ca: “akciova spolocnos“, “spolocnost’s rucenim obmedzenym“, “komanditna spolocnos“, “verejna obchodna spolocnos“, “druzstvo“.

Data aplicarii

Art. 12427. – Prevederile prezentului capitol, reprezentand transpunerea Directivei 2003/49/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind un sistem comun de impozitare aplicabil platilor de dobanzi si redevente efectuate intre societati asociate din state membre diferite, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2011.

Modul de impozitare a veniturilor din economii obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in state membre si aplicarea schimbului de informatii in legatura cu aceasta categorie de venituri

Definitia beneficiarului efectiv

Art. 1241. – (1) In sensul prezentului capitol, prin beneficiar efectiv se intelege orice persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau orice persoana fizica pentru care o plata de dobanda este garantata, cu exceptia cazului cand aceasta persoana dovedeste ca plata nu a fost primita sau garantata pentru beneficiul sau propriu, respectiv atunci cand:

a) actioneaza ca un agent platitor, in intelesul art. 1243 alin. (1); sau

b) actioneaza in numele unei persoane juridice, al unei entitati care este impozitata pe profit, conform regimului general pentru impozitarea profiturilor, al unui organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei Consiliului nr. 85/611/CEE, din 20 decembrie 1985, privind coordonarea dispozitiilor legale, de reglementare si administrare privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare (OPCVM), sau in numele unei entitati la care se face referire la art. 1243 alin. (2), iar in acest din urma caz, dezvaluie numele si adresa acelei entitati operatorului economic care efectueaza plata dobanzii si operatorul transmite aceste informatii autoritatii competente a statului membru in care este stabilita entitatea; sau

c) actioneaza in numele altei persoane fizice care este beneficiarul efectiv si dezvaluie agentului platitor identitatea acelui beneficiar efectiv, in conformitate cu art. 1242 alin. (2).

(2) Atunci cand un agent platitor are informatii care arata ca persoana fizica ce primeste o plata de dobanda sau pentru care o plata de dobanda este garantata, poate sa nu fie beneficiarul efectiv, iar atunci cand nici prevederile alin. (1) lit. a), nici cele ale alin. (1) lit. b) nu se aplica acelei persoane fizice, se vor lua masuri rezonabile pentru stabilirea identitatii beneficiarului efectiv, conform prevederilor 1242 alin. (2). Daca agentul platitor nu poate identifica beneficiarul efectiv, va considera persoana fizica in discutie drept beneficiar efectiv.

Identitatea si determinarea locului de rezidenta a beneficiarilor efectivi

Art. 1242. – (1) Romania va adopta si va asigura aplicarea pe teritoriul sau a procedurilor necesare, care sa permita agentului platitor sa identifice beneficiarii efectivi si locul lor de rezidenta, in scopul aplicarii prevederilor art. 1247-12411. Aceste proceduri trebuie sa fie in conformitate cu cerintele minime prevazute la alin. (2) si (3).

(2) Agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv in functie de cerintele minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii, la data inceperii relatiei, astfel:

a) pentru relatiile contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, respectiv numele si adresa sa, prin utilizarea informatiilor de care dispune, in special conform reglementarilor in vigoare din statul sau de stabilire si dispozitiilor Directivei 91/308/CEE, din 10 iunie 1991, privind prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili identitatea beneficiarului efectiv, constand in nume, adresa si, daca exista, numarul fiscal de identificare, atribuit de catre statul membru de rezidenta pentru scopurile fiscale. Aceste detalii vor fi stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial, prezentat de beneficiarul efectiv. Daca adresa nu apare nici in pasaport, nici in cardul de identitate oficial, atunci va fi stabilita pe baza oricarui alt document doveditor de identitate prezentat de beneficiarul efectiv. Daca numarul fiscal de identificare nu este mentionat in pasaport, in cardul de identitate oficial sau in oricare alt document doveditor de identitate, incluzand, posibil, certificatul de rezidenta fiscala eliberat pentru scopuri fiscale, prezentate de beneficiarul efectiv, identitatea sa se va completa prin mentionarea datei si a locului nasterii, stabilite pe baza pasaportului sau a cardului de identitate oficial.

(3) Agentul platitor stabileste rezidenta beneficiarului efectiv, pe baza cerintelor minime care sunt conforme cu relatiile dintre agentul platitor si primitorul dobanzii la data inceperii relatiei. Sub rezerva prevederilor de mai jos, se considera ca rezidenta se afla in tara in care beneficiarul efectiv isi are adresa permanenta:

a) in cazul relatiilor contractuale incheiate inainte de data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza informatiilor de care dispune, in special ca urmare a reglementarilor in vigoare in statul sau de stabilire si a prevederilor Directivei nr. 91/308/CEE;

b) in cazul relatiilor contractuale incheiate sau al tranzactiilor efectuate in absenta relatiilor contractuale, incepand cu data de 1 ianuarie 2004, agentul platitor va stabili rezidenta beneficiarului efectiv pe baza adresei mentionate in pasaport, in cardul de identitate oficial sau, daca este necesar, pe baza oricarui alt document doveditor de identitate, prezentat de beneficiarul efectiv, si in concordanta cu urmatoarea procedura: pentru persoanele fizice care prezinta pasaportul sau cardul de identitate oficial emis de catre un stat membru si care declara ele insele ca sunt rezidente intr-o tara terta, rezidenta lor va fi stabilita prin intermediul unui certificat de rezidenta fiscala, emis de o autoritate competenta a tarii terte in care persoana fizica a declarat ca este rezident. In lipsa prezentarii acestui certificat, se considera ca rezidenta este situata in statul membru care a emis pasaportul sau un alt document de identitate oficial.

Definitia agentului platitor

Art. 1243. – (1) In sensul prezentului capitol, se intelege prin agent platitor orice operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv, indiferent daca operatorul este debitorul creantei care produce dobanda sau operatorul insarcinat de catre debitor sau de catre beneficiarul efectiv cu plata dobanzii sau cu garantarea platii de dobanda.

(2) Orice entitate stabilita intr-un stat membru catre care se plateste dobanda sau pentru care plata este garantata in beneficiul beneficiarului efectiv va fi, de asemenea, considerata agent platitor, la momentul platii sau garantarii unei astfel de plati. Prezenta prevedere nu se va aplica daca operatorul economic are motive sa creada, pe baza dovezilor oficiale prezentate de acea entitate, ca:

a) este o persoana juridica, cu exceptia celor prevazute la alin. (5); sau

b) profitul sau este impozitat prin aplicarea regimului general referitor la impozitarea profiturilor; sau

c) este un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizat conform Directivei nr. 85/611/CEE. Un operator economic care plateste dobanda sau garanteaza plata dobanzii pentru o astfel de entitate stabilita in alt stat membru si care este considerata agent platitor, in temeiul prezentului alineat, va comunica numele si adresa entitatii si suma totala a dobanzii platite sau garantate entitatii autoritatii competente a statului membru unde este stabilit, care va transmite mai departe aceste informatii autoritatii competente din statul membru unde este stabilita entitatea.

(3) Entitatea prevazuta la alin. (2) poate totusi sa aleaga sa fie tratata, in scopul aplicarii prezentului capitol, ca un organism de plasament colectiv in valori mobiliare, asa cum acesta este prevazut la alin. (2) lit. c). Exercitarea acestei posibilitati face obiectul unui certificat emis de statul membru in care entitatea este stabilita, certificat care este prezentat operatorului economic de catre entitate. Romania va elabora norme in ceea ce priveste aceasta optiune ce poate fi exercitata de entitatile stabilite pe teritoriul sau.

(4) Atunci cand operatorul economic si entitatea vizate la alin. (2) sunt stabiliti in Romania, Romania va lua masurile necesare pentru a da asigurari ca acea entitate indeplineste prevederile prezentului capitol atunci cand actioneaza ca agent platitor.

(5) Persoanele juridice exceptate de la prevederile alin. (2) lit. a) sunt:

a) in Finlanda: avoinyhtio (y) si kommandiittiyhtio (ky)/oppet bolag si kommanditbolag;

b) in Suedia: handelsbolag (HB) si kommanditbolag (KB).

Definitia autoritatii competente

Art. 1244. – In sensul prezentului capitol, se intelege prin autoritate competenta:

a) pentru Romania – Agentia Nationala de Administrare Fiscala;

b) pentru tarile terte – autoritatea competenta definita pentru scopul conventiilor bilaterale sau multilaterale de evitare a dublei impuneri sau, in lipsa acestora, oricare alta autoritate competenta pentru emiterea certificatelor de rezidenta fiscala.

Definitia platii dobanzilor

Art. 1245. – (1) In sensul prezentului capitol, prin plata dobanzii se intelege:

a) dobanda platita sau inregistrata in cont, referitoare la creantele de orice natura, fie ca este garantata sau nu de o ipoteca ori de o clauza de participare la beneficiile debitorului, si, in special, veniturile din obligatiuni guvernamentale si veniturile din obligatiuni de stat, inclusiv primele si premiile legate de astfel de titluri de valoare, obligatiuni sau titluri de creanta; penalitatile pentru plata cu intarziere nu sunt considerate plati de dobanzi;

b) dobanzile capitalizate sau capitalizarea prin cesiunea, rambursarea sau rascumpararea creantelor, prevazute la lit. a);

c) venitul provenit din platile dobanzilor fie direct, fie prin intermediul unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), distribuit prin:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246;

d) venitul realizat din cesiunea, rambursarea sau rascumpararea actiunilor ori unitatilor in urmatoarele organisme si entitati, daca aceste organisme si entitati investesc direct sau indirect, prin intermediul altor organisme de plasament colectiv sau entitati la care se face referire mai jos, mai mult de 40% din activele lor in creante de natura celor prevazute la lit. a), cu conditia ca acest venit sa corespunda castigurilor care, direct sau indirect, provin din platile dobanzilor care sunt definite la lit. a) si b). Entitatile la care se face referire sunt:

– organisme de plasament colectiv in valori mobiliare, autorizate in conformitate cu Directiva nr. 85/611/CEE;

– entitati care beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3);

– organisme de plasament colectiv stabilite in afara sferei teritoriale prevazute la art. 1246.

(2) In ceea ce priveste alin. (1) lit. c) si d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie cu privire a proportia veniturilor care provin din plati de dobanzi, suma totala a venitului va fi considerata plata de dobanda.

(3) In ceea ce priveste alin. (1) lit. d), atunci cand un agent platitor nu dispune de nicio informatie privind procentul activelor investite in creante, in actiuni sau in unitati, acest procent este considerat a fi superior celui de 40%. Atunci cand nu se poate determina suma venitului realizat de beneficiarul efectiv, venitul este considerat ca fiind rezultatul cesiunii, rambursarii sau rascumpararii actiunii ori unitatilor.

(4) Atunci cand dobanda, asa cum este prevazuta la alin. (1), este platita sau creditata intr-un cont detinut de o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2), aceasta entitate nefiind beneficiara optiunii prevazute la art. 1243 alin. (3), dobanda respectiva va fi considerata ca plata de dobanda de catre aceasta entitate.

(5) In ceea ce priveste alin. (1) lit. b) si d), Romania cere agentilor platitori situati pe teritoriul ei sa anualizeze dobanda peste o anumita perioada de timp, care nu poate depasi un an, si sa trateze aceste dobanzi anualizate ca plati de dobanda, chiar daca nicio cesiune, rascumparare sau rambursare nu intervine in decursul acestei perioade.

(6) Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c) si d), Romania va exclude din definitia platii dobanzii orice venit mentionat in prevederile legate de organisme sau entitati stabilite pe teritoriul lor, unde investitia acestor entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele lor. In acelasi fel, prin derogare de la alin. (4), Romania va exclude din definitia platii dobanzii prevazute la alin. (1) plata dobanzii sau creditarea intr-un cont al unei entitati prevazute la art. 1243 alin. (2), care nu beneficiaza de optiunea prevazuta la art. 1243 alin. (3) si este stabilita pe teritoriul Romaniei, in cazul in care investitia acestei entitati in creantele prevazute la alin. (1) lit. a) nu depaseste 15% din activele sale. Exercitarea acestei optiuni de catre Romania implica legatura cu alte state membre.

(7) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011, procentul prevazut la alin. (1) lit. d) si la alin. (3) va fi de 25%.

(8) Procentele prevazute la alin. (1) lit. d) si la alin. (6) sunt determinate in functie de politica de investitii, asa cum este definita in regulile de finantare sau in documentele constitutive ale organismelor ori entitatilor, iar in lipsa acestora, in functie de componenta reala a activelor acestor organisme sau entitati.

Sfera teritoriala

Art. 1246. – Prevederile acestui capitol se aplica dobanzilor platite de catre un agent platitor stabilit in teritoriul in care Tratatul de instituire a Comunitatii Europene se aplica pe baza art. 299.

Informatiile comunicate de un agent platitor

Art. 1247. – (1) Atunci cand beneficiarul efectiv este rezident intr-un stat membru, altul decat Romania, unde este agentul platitor, informatiile minime pe care agentul platitor trebuie sa le comunice autoritatii competente din Romania sunt urmatoarele:

a) identitatea si rezidenta beneficiarului efectiv, stabilite conform art. 1242;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea creantei generatoare de dobanda;

d) informatii referitoare la plata dobanzii, in conformitate cu alin. (2).

(2) Continutul minim de informatii referitoare la plata dobanzii, pe care agentul platitor trebuie sa le comunice, va face distinctia dintre urmatoarele categorii de dobanda si va indica:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) si d): fie suma dobanzii sau a venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a venitului din cesiune, rascumparare sau rambursare;

c) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): fie suma venitului prevazut la respectivul alineat, fie suma totala a distributiei;

d) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): suma dobanzii care revine fiecarui membru din entitatea prevazuta la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile prevazute la art. 1241 alin. (1);

e) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (5): suma dobanzii anualizate.

(3) Romania va limita informatiile care privesc platile de dobanzi ce urmeaza a fi raportate de catre agentul platitor la informatia referitoare la suma totala a dobanzii sau a venitului si la suma totala a veniturilor obtinute din cesiune, rascumparare sau rambursare.

Schimbul automat de informatii

Art. 1248. – (1) Autoritatea competenta din Romania va comunica autoritatii competente din statul membru de rezidenta al beneficiarului efectiv informatiile prevazute la art. 1247.

(2) Comunicarea de informatii are un caracter automat si trebuie sa aiba loc cel putin o data pe an, in decursul a 6 luni urmatoare sfarsitului anului fiscal, pentru toate platile de dobanda efectuate in cursul acestui an.

(3) Dispozitiile prezentului capitol se completeaza cu cele ale cap. V din prezentul titlu, cu exceptia prevederilor art. 12435.

Perioada de tranzitie pentru trei state membre

Art. 1249. – (1) In cursul unei perioade de tranzitie, incepand cu data la care se face referire la alin. (2) si (3), Belgia, Luxemburg si Austria nu sunt obligate sa aplice prevederile privind schimbul automat de informatii in ceea ce priveste veniturile din economii. Totusi, aceste tari au dreptul sa primeasca informatii de la celelalte state membre. In cursul perioadei de tranzitie, scopul prezentului capitol este de a garanta un minimum de impozitare efectiva a veniturilor din economii sub forma platilor de dobanda efectuate intr-un stat membru in favoarea beneficiarilor efectivi, care sunt persoane fizice rezidente fiscal in alt stat membru.

(2) Perioada de tranzitie se va termina la sfarsitul primului an fiscal incheiat care urmeaza dupa definitivarea ultimului dintre urmatoarele evenimente:

a) data de intrare in vigoare a acordului dintre Comunitatea Europeana, dupa decizia in unanimitate a Consiliului, si Confederatia Elvetiana, Principatul Liechtenstein, Republica San Marino, Principatul Monaco si Principatul Andorra, care prevede schimbul de informatii la cerere, asa cum este definit in Modelul Acordului OECD privind schimbul de informatii in materie fiscala, publicat la data de 18 aprilie 2002, denumit in continuare Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanda, asa cum sunt definite in prezentul capitol, efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul acestor tari catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul pentru care se aplica prezentul capitol, in plus fata de aplicarea simultana de catre aceste tari a unei retineri la sursa cu o cota definita pentru perioadele corespunzatoare prevazute la art. 12410;

b) data la care Consiliul se invoieste, in unanimitate, ca Statele Unite ale Americii sa schimbe informatii, la cerere, in conformitate cu Modelul Acordului OECD, in ceea ce priveste platile de dobanzi efectuate de agentii platitori stabiliti pe teritoriul lor catre beneficiarii efectivi rezidenti pe teritoriul in care se aplica prevederile referitoare la efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii.

(3) La sfarsitul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria sunt obligate sa aplice prevederile privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazute la art. 1247 si 1248, si sa inceteze aplicarea perceperii unei retineri la sursa si a venitului distribuit, reglementate la art. 12410 si 12411. Daca, in decursul perioadei de tranzitie, Belgia, Luxemburg si Austria aleg aplicarea prevederilor privind efectuarea schimbului automat de informatii privind veniturile din economii, prevazut la art. 1247 si 1248, atunci nu se vor mai aplica nici retinerea la sursa, nici partajarea venitului, prevazute la art. 12410 si 12411.

Retinerea la sursa

Art. 12410. – (1) In decursul perioadei de tranzitie prevazute la art. 1249 atunci cand beneficiarul efectiv al dobanzii este rezident intr-un stat membru, altul decat cel in care agentul platitor este stabilit, Belgia, Luxemburg si Austria vor percepe o retinere la sursa de 15% in primii 3 ani ai perioadei de tranzitie (1 iulie 2005 – 30 iunie 2008), de 20% in timpul urmatorilor 3 ani (1 iulie 2008 – 30 iunie 2011) si de 35% pentru urmatorii ani (incepand cu 1 iulie 2011).

(2) Agentul platitor va percepe o retinere la sursa dupa cum urmeaza:

a) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a): la suma dobanzii platite sau creditate;

b) in cazul unei plati de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. b) sau d): la suma dobanzii sau venitului prevazute/prevazut la aceste litere sau prin perceperea unui efect echivalent care sa fie suportat de primitor pe suma totala a venitului din cesiune, rascumparare si rambursare;

c) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. c): pe suma venitului prevazut la respectivul alineat;

d) in cazul platii de dobanda, in intelesul art. 1245 alin. (4): pe suma dobanzii care revine fiecarui membru al entitatii la care s-a facut referire la art. 1243 alin. (2), care indeplineste conditiile art. 1241 alin. (1);

e) atunci cand un stat membru exercita optiunea prevazuta la art. 1245 alin. (5): pe suma dobanzii anualizate.

(3) In scopul aplicarii prevederilor alin. (2) lit. a) si b), retinerea la sursa este perceputa la pro-rata pentru perioada de detinere a creantei de catre beneficiarul efectiv. Daca agentul platitor nu este in masura sa determine perioada de detinere pe baza informatiilor de care dispune, se considera ca beneficiarul efectiv a detinut creanta pe toata perioada de existenta, daca beneficiarul nu furnizeaza o dovada a datei de achizitie.

(4) Perceperea unei retineri la sursa de statul membru al agentului platitor nu impiedica statul membru de rezidenta fiscala a beneficiarului efectiv sa impoziteze venitul, conform legii sale nationale, prin respectarea prevederilor Tratatului de instituire a Comunitatii Europene.

(5) In decursul perioadei de tranzitie, statele membre care percep retinerea la sursa pot prevedea ca un agent operator care plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru o entitate prevazuta la art. 1243 alin. (2) lit. c) stabilita in alt stat membru sa fie considerat ca fiind agent platitor in locul entitatii si va percepe retinerea la sursa pentru aceasta dobanda, daca entitatea nu a acceptat formal numele si adresa sa si suma totala a dobanzii care ii este platita sau garantata, care sa fie comunicata conform ultimului paragraf al art. 1243 alin. (2) lit. c).

Distribuirea venitului

Art. 12411. – (1) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (1), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% din venit statului membru de rezidenta al beneficiarului efectiv al dobanzii.

(2) Statele membre care aplica o retinere la sursa, conform art. 12410 alin. (5), vor retine 25% din venitul lor si vor transfera 75% altor state membre, proportional cu transferurile efectuate ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (1).

(3) Aceste transferuri vor avea loc nu mai tarziu de 6 luni de la sfarsitul anului fiscal al statului membru al agentului platitor, in cazul alin. (1), sau al statului membru al operatorului economic, in cazul alin. (2).

Exceptii de la sistemul de retinere la sursa

Art. 12412. – (1) Statele membre care percep o retinere la sursa, conform art. 12410, prevad una sau doua dintre urmatoarele proceduri, permitand beneficiarului efectiv sa ceara ca o asemenea retinere sa nu fie aplicata:

a) o procedura care permite beneficiarului efectiv sa autorizeze in mod expres agentul platitor sa comunice informatiile, in conformitate cu art. 1247 si 1248. Aceasta autorizatie acopera toate dobanzile platite beneficiarului efectiv de catre respectivul agent platitor. In acest caz se aplica prevederile art. 1248;

b) o procedura care garanteaza ca retinerea la sursa nu va fi perceputa atunci cand beneficiarul efectiv prezinta agentului sau platitor un certificat emis in numele sau de autoritatea competenta a statului sau de rezidenta fiscala, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) La cererea beneficiarului efectiv, autoritatea competenta a statului membru de rezidenta fiscala va emite un certificat care indica:

a) numele, adresa si numarul de identificare fiscala sau alt numar ori, in lipsa acestuia, data si locul nasterii beneficiarului efectiv;

b) numele si adresa agentului platitor;

c) numarul de cont al beneficiarului efectiv sau, in lipsa acestuia, identificarea garantiei.

(3) Acest certificat este valabil pentru o perioada care nu depaseste 3 ani. Certificatul va fi emis fiecarui beneficiar efectiv care il solicita, in termen de doua luni de la solicitare.

Masuri luate de Romania pentru efectuarea schimbului de informatii cu statele care au perioada de tranzitie la impunerea economiilor

Art. 12413. – Procedura administrarii acestui capitol in relatia cu cele 3 state care au perioada de tranzitie in aplicarea prevederilor acestui capitol se va stabili prin hotarare a Guvernului, elaborata in comun de Ministerul Finantelor Publice si Agentia Nationala de Administrare Fiscala, cu avizul Ministerului Integrarii Europene si al Ministerului Afacerilor Externe.

Eliminarea dublei impuneri

Art. 12414. – (1) Romania asigura pentru beneficiarii efectivi rezidenti eliminarea oricarei duble impuneri care ar putea rezulta din perceperea retinerii la sursa in tarile care au perioada de tranzitie, prevazute la art. 1249, in concordanta cu prevederile alin. (2).

(2) Romania restituie beneficiarului efectiv rezident in Romania impozitul retinut conform art. 12410.

Titluri de creante negociabile

Art. 12415. – (1) Pe parcursul perioadei de tranzitie, prevazuta la art. 1249, dar nu mai tarziu de data de 31 decembrie 2010, obligatiunile nationale si internationale si alte titluri de creante negociabile, a caror prima emisiune este anterioara datei de 1 martie 2001 sau pentru care prospectele emisiunii de origine au fost aprobate inainte de aceasta data de autoritatile competente, in intelesul Directivei nr. 80/390/CEE privind cerintele de redactare, verificare si distribuire a informatiilor necesare listarii ce trebuie publicate pentru admiterea valorilor mobiliare la cota oficiala a bursei, sau de catre autoritatile competente ale tarilor terte, nu sunt considerate creante, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a), cu conditia ca niciun fel de emisiuni noi ale acestor titluri de creante negociabile sa nu fi fost realizate incepand cu data de 1 martie 2002. Totusi, daca perioada de tranzitie se prelungeste dupa data de 31 decembrie 2010, prevederile prezentului alineat vor continua sa se aplice doar in ceea ce priveste aceste titluri de creante negociabile:

a) care contin clauzele de suma bruta si de restituire anticipata; si

b) atunci cand agentul platitor, asa cum este definit la art. 1243 alin. (1) si (2), este stabilit in unul dintre cele trei state membre care aplica retinerea la sursa si atunci cand agentul platitor plateste dobanda sau garanteaza dobanda pentru beneficiul imediat al beneficiarului efectiv rezident in Romania. Daca o noua emisiune pentru titlurile de creante negociabile mentionate mai sus, emise de un guvern sau de o entitate asimilata, care actioneaza ca autoritate publica sau al carei rol este recunoscut de un tratat international, in intelesul art. 12416, este realizata incepand cu data de 1 martie 2002, ansamblul acestor titluri emise, constand in emisiunea de origine si in oricare alta ulterioara, este considerat ca fiind o creanta, in intelesul art. 1245 alin. (1) lit. a).

(2) Prevederile alin. (1) nu impiedica in niciun fel Romania de a impozita veniturile obtinute din titlurile de creante negociabile la care se face referire in alin. (1), in conformitate cu legislatia fiscala nationala.

Anexa referitoare la lista entitatilor asimilate la care se face referire la art. 12415

Art. 12416. – Pentru scopurile art. 12415, urmatoarele entitati sunt considerate ca fiind entitati care actioneaza ca autoritate publica sau al caror rol este recunoscut de un tratat international:

1. entitati din Uniunea Europeana:

Belgia

– Vlaams Gewest (Regiunea Flamanda);

– Region wallonne (Regiunea Valona);

– Region bruxelloise/Brussels Gewest (Regiunea Bruxelles);

– Communaute francaise (Comunitatea Franceza);

– Vlaamse Gemeenschap (Comunitatea Flamanda);

– Deutschsprachige Gemeinschaft (Comunitatea vorbitoare de limba germana);

Bulgaria

– municipalitati;

Spania

– Xunta de Galicia (Executivul Regional al Galiciei);

– Junta de Andalucia (Executivul Regional al Andaluziei);

– Junta de Extremadura (Executivul Regional Extremadura);

– Junta de Castilla – La Mancha (Executivul Regional Castilla – La Mancha);

– Junta de Castilla – LeIn (Executivul Regional Castilla – Leon);

– Gobierno Foral de Navarra (Guvernul Regional al Navarrei);

– Govern de les Illes Balears (Guvernul Insulelor Baleare);

– Generalitat de Catalunya (Guvernul Autonom al Cataloniei);

– Generalitat de Valencia (Guvernul Autonom al Valenciei);

– Diputacion General de Aragon (Consiliul Regional al Aragonului);

– Gobierno de las Islas Canarias (Guvernul Insulelor Canare);

– Gobierno de Murcia (Guvernul Murciei);

– Gobierno de Madrid (Guvernul Madridului);

– Gobierno de la Comunidad Autonoma del Pais Vasco/Euzkadi (Guvernul Comunitatii Autonome a Tarilor Bascilor);

– Diputacion Foral de Guipuzcoa (Consiliul Regional Guipuzcoa);

– Diputacion Foral de Vizcaya/Bizkaia (Consiliul Regional Vizcaya);

– Diputacion Foral de Alava (Consiliul Regional Alava);

– Ayuntamiento de Madrid (Consiliul Orasenesc al Madridului);

– Ayuntamiento de Barcelona (Consiliul Orasenesc al Barcelonei);

– Cabildo Insular de Gran Canaria (Consiliul Insulei Gran Canaria);

– Cabildo Insular de Tenerife (Consiliul Insulei Tenerife);

– Instituto de Credito Oficial (Institutia Creditului Public);

– Instituto Catalan de Finanzas (Institutia Financiara a Cataloniei);

– Instituto Valenciano de Finanzas (Institutia Financiara a Valenciei);

Grecia

Franta

– La Caisse d’amortissement de la dette sociale (CADES) (Fondul de Rascumparare a Datoriei Publice);

– L’Agence francaise de developpement (AFD) (Agentia Franceza de Dezvoltare);

– Reseau Ferre de France (RFF) (Reteaua Franceza de Cai Ferate);

– Caisse Nationale des Autoroutes (CAN) (Fondul National al Autostrazilor);

– Assistance publique Hopitaux de Paris (APHP) (Asistenta Publica a Spitalelor din Paris);

– Charbonnages de France (CDF) (Consiliul Francez al Carbunelui);

– Entreprise miniere et chimique (EMC) (Compania Miniera si Chimica);

Italia

– regiuni;

– provincii;

– municipalitati;

– Cassa Depositi e Prestiti (Fondul de Depozite si Imprumuturi);

Letonia

– Pasvaldibas (guvernele locale);

Polonia

– gminy (comune);

– powiaty (districte);

– wojewodztwa (provincii);

– zwiazki gmin (asociatii de comune);

– powiatow (asociatii de districte);

– wojewodztw (asociatii de provincii);

– miasto stoleczne Warszawa (capitala Varsovia);

– Agencja Restrukturyzacji i Modernizacji Rolnictwa (Agentia pentru Restructurare si Modernizare a Agriculturii);

– Agencja Nieruchomosci Rolnych (Agentia Proprietatilor Agricole);

Portugalia

– Regiao Autonoma da Madeira (Regiunea Autonoma a Madeirei);

– Regiao Autonoma dos Acores (Regiunea Autonoma a Azorelor);

– municipalitati;

Romania

– autoritatile administratiei publice locale;

Slovacia

– mesta a obce (municipalitati);

– Zeleznice Slovenskej Republiky (Compania Slovaca de Cai Ferate);

– Statny fond cestneho hospodarstva (Fondul de Stat pentru Gestionarea Drumurilor);

– Slovenske elektrarne (Companiile Slovace de Energie);

– Vodohospodarska vystavba (Compania de Economie a Apei).

2. entitati internationale;

– Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare;

– Banca Europeana de Investitii;

– Banca Asiatica de Dezvoltare;

– Banca Africana de Dezvoltare;

– Banca Mondiala – Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare – Fondul Monetar International;

– Corporatia Financiara Internationala;

– Banca InterAmericana de Dezvoltare;

– Fondul Social de Dezvoltare al Consiliului Europei;

– Euratom;

– Comunitatea Europeana;

– Corporatia Andina de Dezvoltare (CAF);

– Eurofima;

– Comunitatea Economica a Carbunelui si Otelului;

– Banca Nordica de Investitii;

– Banca Caraibiana de Dezvoltare.

Prevederile art. 12415 nu aduc atingere niciuneia dintre obligatiile internationale pe care Romania si le-a asumat in relatiile cu entitatile internationale mentionate mai sus.

3. entitati din state terte:

– acele entitati care indeplinesc urmatoarele criterii:

a) entitatea care este considerata in mod cert ca fiind o entitate publica, conform criteriilor nationale;

b) o astfel de entitate publica este un producator din afara Comunitatii, care administreaza si finanteaza un grup de activitati, furnizand in principal bunuri si servicii din afara Comunitatii, destinate beneficiului Comunitatii si care sunt efectiv controlate de guvernul central;

c) respectiva entitate publica este un emitent de datorii de mari dimensiuni si cu regularitate;

d) statul vizat poate sa garanteze ca o asemenea entitate publica nu va exercita o rascumparare inainte de termen, in cazul clauzelor de reintregire a sumei brute.

Data aplicarii

Art. 12417. – Prevederile prezentului capitol, reprezentand transpunerea Directivei nr. 2003/48/CE a Consiliului, din 3 iunie 2003, privind impunerea veniturilor din economii sub forma platilor de dobanzi, cu amendamentele ulterioare, se aplica incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

Impozitul pe reprezentante

Contribuabili

Art. 122. – Orice persoana juridica straina, care are o reprezentanta autorizata sa functioneze in Romania, potrivit legii, are obligatia de a plati un impozit anual, conform prezentului capitol.

Stabilirea impozitului

Art. 123. – (1) Impozitul pe reprezentanta pentru un an fiscal este egal cu echivalentul in lei al sumei de 4.000 euro, stabilita pentru un an fiscal, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua in care se efectueaza plata impozitului catre bugetul de stat.

(2) In cazul unei persoane juridice straine, care in cursul unui an fiscal infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in Romania, impozitul datorat pentru acest an se calculeaza proportional cu numarul de luni de existenta a reprezentantei in anul fiscal respectiv.

Plata impozitului si depunerea declaratiei fiscale

Art. 124. – (1) Orice persoana juridica straina are obligatia de a plati impozitul pe reprezentanta la bugetul de stat, in doua transe egale, pana la datele de 20 iunie si 20 decembrie.

(2) Orice persoana juridica straina care datoreaza impozitul pe reprezentanta are obligatia de a depune o declaratie anuala la autoritatea fiscala competenta, pana la data de 28, respectiv 29 februarie a anului de impunere.

(3) Orice persoana juridica straina, care infiinteaza sau desfiinteaza o reprezentanta in cursul anului fiscal, are obligatia de a depune o declaratie fiscala la autoritatea fiscala competenta, in termen de 30 de zile de la data la care reprezentanta a fost infiintata sau desfiintata.

(4) Reprezentantele sunt obligate sa conduca evidenta contabila prevazuta de legislatia in vigoare din Romania.

Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti

Contribuabili

Art. 113. – Nerezidentii care obtin venituri impozabile din Romania au obligatia de a plati impozit conform prezentului capitol si sunt denumiti in continuare contribuabili.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 114. – Impozitul stabilit prin prezentul capitol, denumit in continuare impozit pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti, se aplica asupra veniturilor brute impozabile obtinute din Romania.

Venituri impozabile obtinute din Romania

Art. 115. – (1) Veniturile impozabile obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Romania sau in strainatate, sunt:

a) dividende de la o persoana juridica romana;

b) dobanzi de la un rezident;

c) dobanzi de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca dobanda este o cheltuiala a sediului permanent;

d) redevente de la un rezident;

e) redevente de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca redeventa este o cheltuiala a sediului permanent;

f) comisioane de la un rezident;

g) comisioane de la un nerezident care are un sediu permanent in Romania, daca comisionul este o cheltuiala a sediului permanent;

h) venituri din activitati sportive si de divertisment desfasurate in Romania, indiferent daca veniturile sunt primite de catre persoanele care participa efectiv la asemenea activitati sau de catre alte persoane;

i) venituri din prestarea de servicii de management sau de consultanta din orice domeniu, daca aceste venituri sunt obtinute de la un rezident sau daca veniturile respective sunt cheltuieli ale unui sediu permanent in Romania;

j) venituri reprezentand remuneratii primite de nerezidenti ce au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane;

k) venituri din servicii prestate in Romania, exclusiv transportul international si prestarile de servicii accesorii acestui transport;

l) venituri din profesii independente desfasurate in Romania – doctor, avocat, inginer, dentist, arhitect, auditor si alte profesii similare -, in cazul cand sunt obtinute in alte conditii decat prin intermediul unui sediu permanent sau intr-o perioada sau in mai multe perioade care nu depasesc in total 183 de zile pe parcursul oricarui interval de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic vizat;

m) veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, in masura in care pensia lunara depaseste plafonul prevazut la art. 69;

n) Abrogat.

o) venituri din premii acordate la concursuri organizate in Romania;

p) venituri obtinute la jocurile de noroc practicate in Romania, de la fiecare joc de noroc, obtinute de la acelasi organizator intr-o singura zi de joc;

q) venituri realizate de nerezidenti din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice romane. Venitul brut realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice romane reprezinta suma excedentului distributiilor in bani sau in natura care depaseste aportul la capitalul social al persoanei fizice/juridice beneficiare.

(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlurilor II sau III, dupa caz:

a) veniturile unui nerezident, care sunt atribuibile unui sediu permanent in Romania;

b) veniturile unei persoane juridice straine obtinute din proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana;

c) venituri ale unei persoane fizice nerezidente, obtinute dintr-o activitate dependenta desfasurata in Romania;

d) veniturile unei persoane fizice nerezidente obtinute din inchirierea sau alta forma de cedare a dreptului de folosinta a unei proprietati imobiliare situate in Romania sau din transferul titlurilor de participare detinute intr-o persoana juridica romana.

Retinerea impozitului din veniturile impozabile obtinute din Romania de nerezidenti

Art. 116. – (1) Impozitul datorat de nerezidenti pentru veniturile impozabile obtinute din Romania se calculeaza, se retine si se varsa la bugetul de stat de catre platitorii de venituri.

(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:

a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente, daca beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru. Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie, de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor;

b) 20% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);

c) 16% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115, cu exceptia veniturilor din dobanzile obtinute de la depozitele la termen, depozitele la vedere/conturi curente constituite, certificate de depozit si instrumentele de economisire dobandite anterior datei de 1 ianuarie 2007, pentru care se aplica cota de impozit de la data constituirii/dobandirii.

a) cota de impozit de 10% se aplica pentru dobanzile la depozite la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, constituite/achizitionate incepand cu data de 1 iunie 2005. Pentru depozitele la termen, certificatele de depozit si alte instrumente de economisire a caror scadenta este ulterioara datei de 1 iunie 2005, in scop fiscal, data scadentei este asimilata cu data constituirii;

b) 20% pentru veniturile obtinute din jocurile de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);

c) 15% in cazul oricaror alte venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.

(3) Abrogat.

(4) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, potrivit art. 57;

b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.

(5) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se varsa, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(51) Pentru veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul certificatelor de depozit si al instrumentelor de economisire. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii.

(52) Modul de determinare si/sau declarare a veniturilor obtinute din transferul titlurilor de participare la o persoana juridica romana va fi stabilit prin norme.

(6) Pentru orice venit impozitul ce trebuie retinut, in conformitate cu prezentul capitol, este impozit final.

Scutiri de la impozitul prevazut in prezentul capitol

Art. 117. – Sunt scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti urmatoarele venituri:

a) dobanzile la depozitele la vedere/conturi curente;

b) dobanda la instrumentele/creditele externe, titlurile de creanta reprezentand credite externe, contractate direct sau prin emisiuni de titluri ori obligatiuni, precum si dobanda aferenta emisiunilor de titluri de stat pe piata interna si externa de capital, cu conditia ca aceste instrumente/titluri sa fie emise si/sau garantate de Guvernul Romaniei, consiliile locale, Banca Nationala a Romaniei, de banci care actioneaza in calitate de agent al Guvernului roman.

c) dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, daca instrumentele/titlurile de creanta sunt tranzactionate pe o piata de valori mobiliare reglementata de autoritatea in domeniu a statului in care se afla aceasta piata si dobanda este platita unei persoane care nu este o persoana afiliata a emitatorului instrumentelor/titlurilor de creanta;

d) premiile unei persoane fizice nerezidente obtinute din Romania, ca urmare a participarii la festivalurile nationale si internationale artistice, culturale si sportive finantate din fonduri publice;

e) premiile acordate elevilor si studentilor nerezidenti la concursurile finantate din fonduri publice;

f) veniturile obtinute de nerezidenti din Romania, care presteaza servicii de consultanta, asistenta tehnica si alte servicii similare in orice domeniu, in cadrul contractelor finantate prin imprumut, credit sau alt acord financiar incheiat intre organisme financiare internationale si statul roman ori persoane juridice romane, inclusiv autoritati publice, avand garantia statului roman, precum si in cadrul contractelor finantate prin acorduri de imprumut incheiate de statul roman cu alte organisme financiare, in cazul in care dobanda perceputa pentru aceste imprumuturi se situeaza sub nivelul de 3% pe an;

g) veniturile persoanelor juridice straine care desfasoara in Romania activitati de consultanta in cadrul unor acorduri de finantare gratuita, incheiate de Guvernul Romaniei/autoritati publice cu alte guverne/autoritati publice sau organizatii internationale guvernamentale sau neguvernamentale;

h) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica romana, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru sau unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-un alt stat membru, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15% din titlurile de participare la intreprinderea persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului. Conditia de detinere minima va fi de 10% incepand cu anul 2009. Conditiile in care se aplica aceste prevederi, referitoare la tipurile de intreprinderi din statele membre catre care se fac platile de dividende si definitia termenului stat membru, sunt prevazute la art. 201;

i) dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, veniturile din economii sub forma platilor de dobanda, asa cum sunt definite la art. 1245, obtinute din Romania de persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit;

j) incepand cu data de 1 ianuarie 2011, veniturile din dobanzi sau redevente, asa cum sunt definite la art. 12419, obtinute din Romania de persoane juridice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor detine minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor.

Coroborarea prevederilor Codului fiscal cu cele ale conventiilor de evitare a dublei impuneri

Art. 118. – (1) In intelesul art. 116, daca un contribuabil este rezident al unei tari cu care Romania a incheiat o conventie pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit si capital, cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de catre acel contribuabil din Romania nu poate depasi cota de impozit, prevazuta in conventie, care se aplica asupra acelui venit, potrivit alin. (2). In situatia in care cotele de impozitare din legislatia interna sunt mai favorabile decat cele din conventiile de evitare a dublei impuneri se aplica cotele de impozitare mai favorabile.

(2) Pentru aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri nerezidentul are obligatia de a prezenta platitorului de venit, in momentul realizarii venitului, certificatul de rezidenta fiscala eliberat de catre autoritatea competenta din statul sau de rezidenta. In cazul in care certificatul de rezidenta fiscala nu se prezinta in acest termen, se aplica prevederile titlului V. In momentul prezentarii certificatului de rezidenta fiscala se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri si se face regularizarea impozitului in cadrul termenului legal de prescriptie, in conditiile in care certificatul de rezidenta fiscala mentioneaza ca beneficiarul venitului a avut, in termenul de prescriptie, rezidenta fiscala in statul contractant cu care este incheiata conventia de evitare a dublei impuneri, pentru toata perioada in care s-au realizat veniturile din Romania. Certificatul de rezidenta fiscala prezentat in cursul anului pentru care se fac platile este valabil si in primele 60 de zile calendaristice din anul urmator, cu exceptia situatiei in care se schimba conditiile de rezidenta.

(3) Macheta certificatului de rezidenta fiscala pentru rezidentii romani, precum si termenul de depunere de catre nerezidenti a documentelor de rezidenta fiscala, emise de autoritatea din statul de rezidenta al acestora, se stabilesc prin norme.

Declaratii anuale privind retinerea la sursa

Art. 119. – (1) Platitorii de venituri care au obligatia sa retina la sursa impozitul pentru veniturile obtinute de contribuabili din Romania trebuie sa depuna o declaratie la autoritatea fiscala competenta pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care s-a platit impozitul.

(11) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, platitorii de venituri sub forma dobanzilor au obligatia sa depuna o declaratie informativa referitoare la platile de astfel de venituri facute catre persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene. Declaratia se depune pana la data de 28, respectiv 29 februarie inclusiv a anului curent, pentru informatii referitoare la platile de dobanzi facute in cursul anului precedent. Modelul si continutul declaratiei informative, precum si procedura de declarare a veniturilor din dobanzile realizate din Romania de catre persoane fizice rezidente in statele membre ale Uniunii Europene se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice, de catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

(2) Abrogat.

Certificatele de atestare a impozitului platit de nerezidenti

Art. 120. – (1) Orice nerezident poate depune o cerere la autoritatea fiscala competenta prin care va solicita eliberarea certificatului de atestare a impozitului platit catre bugetul de stat de el insusi sau de o alta persoana, in numele sau.

(2) Autoritatea fiscala competenta are obligatia de a elibera certificatul de atestare a impozitului platit de nerezidenti.

(3) Forma cererii si a certificatului de atestare a impozitului platit de nerezident, precum si conditiile de depunere, respectiv de eliberare se stabilesc prin norme.

Dispozitii tranzitorii

Art. 121. – Veniturile obtinute de partenerii contractuali externi, persoane fizice si juridice nerezidente si de contractorii independenti ai acestora, din activitati desfasurate de acestia pentru realizarea obiectivului de investitii ŤCentrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2ť, sunt scutite de impozitul prevazut in prezentul capitol pana la punerea in functiune a obiectivului de mai sus.


Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Definitia microintreprinderii

Art. 103. – In sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii

Art. 104. – (1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.

(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor.

(3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data inregistrarii.

(4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.

(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romane care:

a) desfasoara activitati in domeniul bancar;

b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;

c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

(6) Microintreprinderile platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit incepand cu anul fiscal urmator. Optiunea se exercita pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microintreprinderilor.

Aria de cuprindere a impozitului

Art. 105. – Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microintreprinderilor, se aplica asupra veniturilor obtinute de microintreprinderi din orice sursa, cu exceptia celor prevazute la art. 108.

Anul fiscal

Art. 106. – (1) Anul fiscal al unei microintreprinderi este anul calendaristic.

(2) In cazul unei persoane juridice care se infiinteaza sau isi inceteaza existenta, anul fiscal este perioada din anul calendaristic in care persoana juridica a existat.

Cota de impozitare

Art. 107. – Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% in anul 2007; 2,5% in anul 2008; 3% in anul 2009.

Impunerea microintreprinderilor care realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro

Art. 1071. – Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca, in cursul unui an fiscal, o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati impozit pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal. Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit limita prevazuta in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.

Baza impozabila

Art. 108. – (1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad:

a) veniturile din variatia stocurilor;

b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor;

d) veniturile din provizioane;

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;

f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

(2) In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

Procedura de declarare a optiunii

Art. 109. – (1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la data de 31 ianuarie inclusiv.

(2) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal respectiv.

(3) In cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile prevazute la art. 103.

(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microintreprinderile care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Art. 110. – (1) Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul.

(2) Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului, declaratia de impozit pe venit.

Impozitarea persoanelor fizice asociate cu o microintreprindere

Art. 111. – In cazul unei asocieri fara personalitate juridica dintre o microintreprindere platitoare de impozit, conform prezentului titlu, si o persoana fizica, rezidenta sau nerezidenta, microintreprinderea are obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa la bugetul de stat impozitul datorat de persoana fizica, impozit calculat prin aplicarea cotei de 1,5% la veniturile ce revin acesteia din asociere.

Prevederi fiscale referitoare la amortizare

Art. 112. – Persoanele juridice platitoare de impozit pe venit sunt obligate sa evidentieze contabil cheltuielile de amortizare, conform art. 24, aplicabil platitorilor de impozit pe profit.


Dispozitii tranzitorii si finale

Dispozitii tranzitorii

Art. 94. – (1) Scutirile de la plata impozitului pe venit prevazute in actele normative privind unele masuri de protectie ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, raman valabile pana la data expirarii lor.

(2) Pierderile inregistrate in perioada de scutire de contribuabili nu se compenseaza cu veniturile obtinute din celelalte categorii de venituri in anii respectivi si nu se reporteaza, reprezentand pierderi definitive ale contribuabililor.

(3) Prevederile privind indeplinirea conditiei prevazute la art. 40 alin. (2) se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2004.

Definitivarea impunerii pe anul 2006

Art. 95. – Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat in anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesara, ce va fi aprobata prin ordin al ministrului finantelor publice.

Art. 96-101. – Abrogate.

Dispozitii finale

Art. 102. – Abrogat.

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa

Obligatii declarative ale platitorilor de venituri cu retinere la sursa

Art. 93. – (1) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, sunt obligati sa calculeze, sa retina, sa vireze si sa declare impozitul retinut la sursa, pana la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu exceptiile prevazute in prezentul titlu.

(2) Platitorii de venituri, cu regim de retinere la sursa a impozitelor, au obligatia sa depuna o declaratie privind calcularea si retinerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit, la organul fiscal competent, pana la data de 30 iunie a anului fiscal curent pentru anul expirat.

(3) Fac exceptie de la termenul prevazut la alin. (2) si au obligatia depunerii declaratiei, pana in ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent, pentru anul expirat, urmatorii:

a) platitorii de venituri din activitatile independente prevazute la art. 52;

b) platitorii de venituri din salarii, in legatura cu veniturile din salarii platite contribuabililor, care nu au obligatia depunerii declaratiei prevazute la alin. (2) si pentru care obligatiile declarative sunt prevazute la art. 59;

c) platitorii de venituri din transferul titlurilor de valoare si din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, pentru care impozitul pe venit se retine la sursa.

Aspecte fiscale internationale

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati independente

Art. 87. – (1) Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara o activitate independenta, prin intermediul unui sediu permanent in Romania, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independenta, ce este atribuibil sediului permanent.

(2) Venitul net dintr-o activitate independenta ce este atribuibil unui sediu permanent se determina conform art. 48, in urmatoarele conditii:

a) in veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent;

b) in cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizarii acestor venituri.

Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente

Art. 88. – Persoanele fizice nerezidente, care desfasoara activitati dependente in Romania, sunt impozitate, potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu, numai daca se indeplineste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

a) persoana nerezidenta este prezenta in Romania timp de una sau mai multe perioade de timp care, in total, depasesc 183 de zile din oricare perioada de 12 luni consecutive, care se incheie in anul calendaristic in cauza;

b) veniturile salariale sunt platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident;

c) veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania.

Alte venituri ale persoanelor fizice nerezidente

Art. 89. – (1) Persoanele fizice nerezidente, care obtin alte venituri decat cele prevazute la art. 87, 88 si la titlul V, datoreaza impozit potrivit reglementarilor prezentului titlu.

(2) Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevazute la alin. (1), se determina pe fiecare sursa, potrivit regulilor specifice fiecarei categorii de venit, impozitul fiind final.

(3) Cu exceptia platii impozitului pe venit prin retinere la sursa, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizeaza venituri din Romania, potrivit prezentului titlu, au obligatia sa declare si sa plateasca impozitul corespunzator fiecarei surse de venit, direct sau printr-un imputernicit, conform Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Venituri obtinute din strainatate

Art. 90. – (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si cele care indeplinesc conditia prevazuta la art. 40 alin. (2) datoreaza impozit pentru veniturile obtinute din strainatate.

(2) Veniturile realizate din strainatate se supun impozitarii prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate dupa regulile proprii fiecarei categorii de venit, in functie de natura acestuia.

(3) Contribuabilii care obtin venituri din strainatate conform alin. (1) au obligatia sa le declare, potrivit declaratiei specifice, pana la data de 15 mai a anului urmator celui de realizare a venitului.

(4) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Diferentele de impozit ramase de achitat, conform deciziei de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Creditul fiscal extern

Art. 91. – (1) Contribuabilii persoane fizice rezidente care, pentru acelasi venit si in decursul aceleiasi perioade impozabile, sunt supusi impozitului pe venit atat pe teritoriul Romaniei, cat si in strainatate, au dreptul la deducerea din impozitul pe venit datorat in Romania a impozitului platit in strainatate, denumit in continuare credit fiscal extern, in limitele prevazute in prezentul articol.

(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de:

1. autoritatea fiscala a statului strain respectiv;

2. angajator, in cazul veniturilor din salarii;

3. alt platitor de venit, pentru alte categorii de venituri;

b) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.

(3) Creditul fiscal extern se acorda la nivelul impozitului platit in strainatate, aferent venitului din sursa din strainatate, dar nu poate fi mai mare decat partea de impozit pe venit datorat in Romania, aferenta venitului impozabil din strainatate. In situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state, creditul fiscal extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare tara si pe fiecare natura de venit.

(31) Dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, pentru veniturile din economii, definite la art. 1245, obtinute de persoanele fizice rezidente din acele state membre care au perioada de tranzitie specificata la art. 1249, se aplica metoda de eliminare a dublei impuneri, prevazuta la art. 12414 alin. (2).

(4) Abrogat.

(5) In vederea calculului creditului fiscal extern, sumele in valuta se transforma la cursul de schimb mediu anual al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului. Veniturile din strainatate realizate de persoanele fizice rezidente, precum si impozitul aferent, exprimate in unitati monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Nationala a Romaniei, se vor transforma astfel:

a) din moneda statului de sursa intr-o valuta de circulatie internationala, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu-se cursul de schimb din tara de sursa;

b) din valuta de circulatie internationala in lei, folosindu-se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din anul de realizare a venitului respectiv.

Pierderi fiscale externe

Art. 92. – Abrogat.

Proprietatea comuna si asociatiile fara personalitate juridica

Venituri din bunuri sau drepturi care sunt detinute in comun

Art. 85. – Venitul net obtinut din exploatarea bunurilor si drepturilor de orice fel, detinute in comun, este considerat ca fiind obtinut de proprietari, uzufructuari sau de alti detinatori legali, inscrisi intr-un document oficial, si se atribuie proportional cu cotele-parti pe care acestia le detin in acea proprietate sau in mod egal, in situatia in care acestea nu se cunosc.

Reguli privind asocierile fara personalitate juridica

Art. 86. – (1) Prevederile prezentului articol nu se aplica:

– pentru asocierile fara personalitate juridica prevazute la art. 28;

– fondurilor de investitii constituite ca asociatii fara personalitate juridica;

– asocierilor cu o persoana juridica platitoare de impozit pe profit, caz in care sunt aplicabile numai reglementarile fiscale din titlul II.

(2) In cadrul fiecarei asocieri fara personalitate juridica, constituita potrivit legii, asociatii au obligatia sa incheie contracte de asociere in forma scrisa, la inceperea activitatii, care sa cuprinda inclusiv date referitoare la:

a) partile contractante;

b) obiectul de activitate si sediul asociatiei;

c) contributia asociatilor in bunuri si drepturi;

d) cota procentuala de participare a fiecarui asociat la veniturile sau pierderile din cadrul asocierii corespunzatoare contributiei fiecaruia;

e) desemnarea asociatului care sa raspunda pentru indeplinirea obligatiilor asociatiei fata de autoritatile publice;

f) conditiile de incetare a asocierii. Contributiile asociatilor conform contractului de asociere nu sunt considerate venituri pentru asociatie. Contractul de asociere se inregistreaza la organul fiscal competent, in termen de 15 zile de la data incheierii acestuia. Organul fiscal are dreptul sa refuze inregistrarea contractelor, in cazul in care acestea nu cuprind datele solicitate conform prezentului alineat.

(3) In cazul in care intre membrii asociati exista legaturi de rudenie pana la gradul al patrulea inclusiv, partile sunt obligate sa faca dovada ca participa la realizarea venitului cu bunuri sau drepturi asupra carora au drept de proprietate. Pot fi membri asociati si persoanele fizice care au dobandit capacitate de exercitiu restransa.

(4) Asocierile au obligatia sa depuna la organul fiscal competent, pana la data de 15 martie a anului urmator, declaratii anuale de venit, conform modelului stabilit de Ministerul Finantelor Publice, care vor cuprinde si distributia venitului net/pierderii pe asociati.

(5) Venitul/pierderea anual/anuala, realizate in cadrul asocierii, se distribuie asociatilor, proportional cu cota procentuala de participare corespunzatoare contributiei, conform contractului de asociere.

(6) Tratamentul fiscal al venitului realizat din asociere, in alte cazuri decat asocierea cu o persoana juridica, va fi stabilit in aceeasi maniera ca si pentru categoria de venituri in care este incadrat.

(7) Profitul/venitul cuvenit unei persoane fizice, dintr-o asociere cu o persoana juridica romana, microintreprindere care nu genereaza o persoana juridica, determinat cu respectarea regulilor stabilite in titlul IV, este asimilat, in vederea impunerii la nivelul persoanei fizice, venitului din activitati independente, din care se deduc contributiile obligatorii in vederea obtinerii venitului net.

(8) Impozitul retinut de persoana juridica in contul persoanei fizice, pentru veniturile realizate dintr-o asociere cu o persoana juridica romana care nu genereaza o persoana juridica, reprezinta plata anticipata in contul impozitului anual pe venit. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului, determinat conform metodologiei stabilite in legislatia privind impozitul pe venitul microintreprinderii, revine persoanei juridice romane.

Venitul net anual impozabil

Stabilirea venitului net anual impozabil

Art. 80. – (1) Venitul net anual impozabil se stabileste pe fiecare sursa din categoriile de venituri mentionate la art. 41 lit. a), c) si f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

(2) Veniturile din categoriile prevazute la art. 41 lit. a), c) si f), ce se realizeaza intr-o fractiune de an sau in perioade diferite ce reprezinta fractiuni ale aceluiasi an, se considera venit anual.

(3) Pierderea fiscala anuala inregistrata pe fiecare sursa din activitati independente, cedarea folosintei bunurilor si din activitati agricole se reporteaza si se completeaza cu venituri obtinute din aceeasi sursa de venit din urmatorii 5 ani fiscali.

(31) Pierderile provenind din strainatate se reporteaza si se compenseaza cu veniturile de aceeasi natura si sursa, realizate in strainatate, pe fiecare tara, inregistrate in urmatorii 5 ani fiscali.

(4) Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:

a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi;

b) dreptul la report este personal si netransmisibil;

c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.

Declaratii de venit estimat

Art. 81. – (1) Contribuabilii, precum si asociatiile fara personalitate juridica, care incep o activitate in cursul anului fiscal sunt obligati sa depuna la organul fiscal competent o declaratie referitoare la veniturile si cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac exceptie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaza venituri pentru care impozitul se percepe prin retinere la sursa.

(2) Contribuabilii care obtin venituri din cedarea folosintei bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti. Declaratia privind venitul estimat se depune o data cu inregistrarea la organul fiscal a contractului incheiat intre parti.

(3) Contribuabilii care, in anul anterior, au realizat pierderi si cei care au realizat venituri pe perioade mai mici decat anul fiscal, precum si cei care, din motive obiective, estimeaza ca vor realiza venituri care difera cu cel putin 20% fata de anul fiscal anterior depun, odata cu declaratia privind venitul realizat, si declaratia estimativa de venit.

(4) Contribuabilii care determina venitul net pe baza de norme de venit, precum si cei pentru care cheltuielile se determina in sistem forfetar si au optat pentru determinarea venitului net in sistem real depun, o data cu cererea de optiuni, si declaratia de venit estimat.

Stabilirea platilor anticipate de impozit

Art. 82. – (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arendare, precum si venituri din activitati agricole sunt obligati sa efectueze in cursul anului plati anticipate cu titlu de impozit, exceptandu-se cazul veniturilor pentru care platile anticipate se stabilesc prin retinere la sursa.

(2) Platile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent pe fiecare sursa de venit, luandu-se ca baza de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat in anul precedent, dupa caz, prin emiterea unei decizii care se comunica contribuabililor, potrivit legii. In cazul impunerilor efectuate dupa expirarea termenelor de plata prevazute la alin. (3), contribuabilii au obligatia efectuarii platilor anticipate la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plata al anului precedent. Diferenta dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat in anul precedent si suma reprezentand plati anticipate datorate de contribuabil la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaza pe termenele de plata urmatoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaratiile de venit estimativ depuse in luna decembrie nu se mai stabilesc plati anticipate, venitul net aferent perioadei pana la sfarsitul anului urmand sa fie supus impozitarii, pe baza deciziei de impunere emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Platile anticipate pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, cu exceptia veniturilor din arenda, se stabilesc de organul fiscal astfel:

a) pe baza contractului incheiat intre parti; sau

b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit optiunii. In cazul in care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosintei bunurilor reprezinta echivalentul in lei al unei sume in valuta, determinarea venitului anual estimat se efectueaza pe baza cursului de schimb al pietei valutare, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, din ziua precedenta celei in care se efectueaza impunerea.

(3) Platile anticipate se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru, cu exceptia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaza potrivit deciziei emise pe baza declaratiei privind venitul realizat. Contribuabilii care determina venitul net din activitati agricole, potrivit art. 72 si 73, datoreaza plati anticipate catre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, in doua rate egale, astfel: 50% din impozit, pana la data de 1 septembrie inclusiv, si 50% din impozit, pana la data de 15 noiembrie inclusiv.

(4) Termenele si procedura de emitere a deciziilor de plati anticipate vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Pentru stabilirea platilor anticipate, organul fiscal va lua ca baza de calcul venitul anual estimat, in toate situatiile in care a fost depusa o declaratie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul net din declaratia privind venitul realizat pentru anul fiscal precedent, dupa caz. La stabilirea platilor anticipate se utilizeaza cota de impozit de 16%, prevazuta la art. 43 alin. (1).

Declaratia privind venitul realizat

Art. 83. – (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole determinate in sistem real au obligatia de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.

(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru castigul net anual/pierderea neta anuala, generata de:

a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;

b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:

a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;

b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;

c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;

d) venituri din pensii;

e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);

f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;

g) venituri din alte surse.

Stabilirea si plata impozitului pe venitul net anual impozabil

Art. 84. – (1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual datorat este calculat de organul fiscal, pe baza declaratiei privind venitul realizat, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigul net anual din anul fiscal respectiv, cu exceptia prevederilor art. 67 alin. (3) lit. a).

(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual din transferul titlurilor de valoare, castigul net anual din operatiuni de vanzarecumpa rare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:

a) venitul net anual impozabil;

b) castigul net anual din transferul titlurilor de valoare;

c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.

(4) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (2) si (3) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

(5) Organul fiscal stabileste impozitul anual datorat si emite o decizie de impunere, in intervalul si in forma stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice.

(6) Diferentele de impozit ramase de achitat conform deciziei de impunere anuala se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza sumele stabilite potrivit reglementarilor in materie, privind colectarea creantelor bugetare.

Venituri din alte surse

Definirea veniturilor din alte surse

Art. 78. – (1) In aceasta categorie se includ, insa nu sunt limitate, urmatoarele venituri:

a) prime de asigurari suportate de o persoana fizica independenta sau de orice alta entitate, in cadrul unei activitati pentru o persoana fizica in legatura cu care suportatorul nu are o relatie generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu;

b) castiguri primite de la societatile de asigurari, ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti cu ocazia tragerilor de amortizare;

c) venituri primite de persoanele fizice pensionari, sub forma diferentelor de pret pentru anumite bunuri, servicii si alte drepturi, fosti salariati, potrivit clauzelor contractului de munca sau in baza unor legi speciale;

d) venituri primite de persoanele fizice reprezentand onorarii din activitatea de arbitraj comercial;

e) venituri primite de persoanele fizice din activitati desfasurate pe baza contractelor/conventiilor civile, incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele care sunt impozitate conform cap. II si conform optiunii exercitate de catre contribuabil. Optiunea de impunere a venitului brut se exercita in scris, in momentul incheierii fiecarei/fiecarui conventii/contract civil si este aplicabila veniturilor realizate ca urmare a activitatii desfasurate pe baza acestei/acestui conventii/contract.

(2) Veniturile din alte surse sunt orice venituri identificate ca fiind impozabile, prin normele elaborate de Ministerul Finantelor Publice, altele decat veniturile care sunt neimpozabile in conformitate cu prezentul titlu.

Calculul impozitului si termenul de plata

Art. 79. – (1) Impozitul pe venit se calculeaza prin retinere la sursa la momentul platii veniturilor de catre platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut.

(2) Impozitul calculat si retinut reprezinta impozit final.

(3) Impozitul astfel retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Venituri din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

Definirea venitului din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal

Art. 771. – (1) La transferul dreptului de proprietate si al dezmembramintelor acestuia, prin acte juridice intre vii asupra constructiilor de orice fel si a terenurilor aferente acestora, precum si asupra terenurilor de orice fel fara constructii, contribuabilii datoreaza un impozit care se calculeaza astfel:

a) pentru constructiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum si pentru terenurile de orice fel fara constructii, dobandite intr-un termen de pana la 3 ani inclusiv:

– 3% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv;

b) pentru imobilele descrise la lit. a), dobandite la o data mai mare de 3 ani:

– 2% pana la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

– peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depaseste 200.000 lei inclusiv.

(2) Impozitul prevazut la alin. (1) nu se datoreaza in urmatoarele cazuri:

a) la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor si constructiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate in temeiul legilor speciale;

b) la dobandirea dreptului de proprietate cu titlul de donatie intre rude si afini pana la gradul al III-lea inclusiv, precum si intre soti.

(3) Pentru transmisiunea dreptului de proprietate si a dezmembramintelor acestuia cu titlul de mostenire nu se datoreaza impozitul prevazut la alin. (1), daca succesiunea este dezbatuta si finalizata in termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. In cazul nefinalizarii procedurii succesorale in termenul prevazut mai sus, mostenitorii datoreaza un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

(4) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se calculeaza la valoarea declarata de parti in actul prin care se transfera dreptul de proprietate sau dezmembramintele sale. In cazul in care valoarea declarata este inferioara valorii orientative stabilite prin expertiza intocmita de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la aceasta valoare.

(5) Camerele notarilor publici vor actualiza, o data pe an, expertizele privind valoarea de circulatie a bunurilor imobile care vor fi comunicate la directiile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.

(6) Impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de notarul public inainte de autentificarea actului sau, dupa caz, intocmirea incheierii de finalizare a succesiunii. In cazul in care transferul dreptului de proprietate sau al dezmembramintelor acestuia, pentru situatiile prevazute la alin. (1) si (3), se va realiza printr-o hotarare judecatoreasca, impozitul prevazut la alin. (1) si (3) se va calcula si se va incasa de catre instantele judecatoresti la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii. Impozitul calculat si incasat se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru inscrierea drepturilor dobandite in baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de mostenitor sau, dupa caz, a hotararilor judecatoresti, registratorii de la birourile de carte funciara vor verifica indeplinirea obligatiei de plata a impozitului prevazut la alin. (1) si (3) si, in cazul in care nu se va face dovada achitarii acestui impozit, vor respinge cererea de inscriere pana la plata impozitului.

(7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:

a) cota de 40% se face venit la bugetul consolidat;

b) cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii;

c) cota de 10% se face venit la bugetul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara pentru indeplinirea activitatii de publicitate imobiliara.

(8) Procedura de calculare, incasare si virare a impozitului perceput in conditiile alin. (1) si (3), precum si obligatiile declarative se vor stabili prin norme metodologice emise prin ordin comun al ministrului finantelor publice si ministrului justitiei, cu consultarea Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania.

Rectificarea impozitului

Art. 772. – In cazul in care, dupa autentificarea actului sau intocmirea incheierii de finalizare in procedura succesorala de catre notarul public, se constata erori sau omisiuni in calcularea si incasarea impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3), notarul public va comunica organului fiscal competent aceasta situatie, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnati la art. 771 alin. (1) si (3), in vederea incasarii impozitului. Raspunderea notarului public pentru neincasarea sau calcularea eronata a impozitului prevazut la art. 771 alin. (1) si (3) este angajata numai in cazul in care se dovedeste ca neincasarea integrala sau partiala este imputabila notarului public care, cu intentie, nu si-a indeplinit aceasta obligatie.

Obligatiile declarative ale notarilor publici cu privire la transferul proprietatilor imobiliare

Art. 773. – Notarii publici au obligatia sa depuna semestrial la organul fiscal teritorial o declaratie informativa privind transferurile de proprietati imobiliare, cuprinzand urmatoarele elemente pentru fiecare tranzactie:

a) partile contractante;

b) valoarea inscrisa in documentul de transfer;

c) impozitul pe venitul din transferul proprietatilor imobiliare din patrimoniul personal;

d) taxele notariale aferente transferului.

Venituri din premii si din jocuri de noroc

Definirea veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 75. – (1) Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decat cele prevazute la art. 42.

(2) Veniturile din jocuri de noroc cuprind castigurile realizate ca urmare a participarii la jocuri de noroc, inclusiv cele de tip jack-pot definite conform normelor metodologice, altele decat cele realizate la jocuri de tip cazino si masini electronice cu castiguri.

Stabilirea venitului net din premii si din jocuri de noroc

Art. 76. – Venitul net este diferenta dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc si suma reprezentand venit neimpozabil.

Retinerea impozitului aferent veniturilor din premii si din jocuri de noroc

Art. 77. – (1) Venitul sub forma de premii dintr-un singur concurs se impune, prin retinerea la sursa, cu o cota de 16% aplicata asupra venitului net.

(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 20% aplicata asupra venitului net care nu depaseste cuantumul de 100 milioane lei si cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net care depaseste cuantumul de 100 milioane lei.

(3) Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine platitorilor de venituri.

(4) Nu sunt impozabile veniturile obtinute din premii si din jocuri de noroc, in bani si/sau in natura, sub valoarea sumei neimpozabile stabilite in suma de 600 lei pentru fiecare concurs sau joc de noroc, realizate de la acelasi organizator sau platitor intr-o singura zi.

(5) Impozitul calculat si retinut in momentul platii este impozit final.

(6) Impozitul pe venit astfel calculat si retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut.

Venituri din activitati agricole

Definirea veniturilor din activitati agricole

Art. 71. – Veniturile din activitati agricole sunt venituri din urmatoarele activitati:

a) cultivarea si valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor, in sere si solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat;

b) cultivarea si valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor;

c) exploatarea pepinierelor viticole si pomicole si altele asemenea;

d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare, incepand cu data de 1 ianuarie 2008.

Stabilirea venitului net anual din activitati agricole pe baza de norme de venit

Art. 72. – (1) Venitul net dintr-o activitate agricola se stabileste pe baza de norme de venit. Normele de venit se stabilesc de catre directiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale si se aproba de catre directiile generale ale finantelor publice teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. Normele de venit se stabilesc, se avizeaza si se publica pana cel tarziu la data de 31 mai a anului pentru care se aplica aceste norme de venit.

(2) Normele de venit se stabilesc pe unitatea de suprafata.

(3) Daca o activitate agricola este desfasurata de un contribuabil pe perioade mai mici – incepere, incetare si alte fractii de an – decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic pe parcursul careia se desfasoara activitatea.

(4) Daca o activitate agricola a unui contribuabil inregistreaza o pierdere datorata calamitatilor naturale, norma de venit aferenta activitatii se reduce, astfel incat sa reflecte aceasta pierdere.

(5) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, pentru activitatea respectiva.

Optiunea de a determina venitul net anual prin utilizarea datelor din contabilitatea in partida simpla

Art. 73. – (1) Un contribuabil care desfasoara o activitate agricola, prevazuta la art. 71, poate opta pentru determinarea venitului net din acea activitate, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, potrivit art. 48.

(2) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (1).

Calculul si plata impozitului aferent veniturilor din activitati agricole

Art. 74. – (1) Impozitul pe venitul net din activitati agricole se calculeaza prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului net, determinat pe baza de norme de venit, cat si in sistem real, impozitul fiind final.

(2) Orice contribuabil care desfasoara o activitate agricola prevazuta la art. 71, pentru care venitul se determina pe baza de norma de venit, are obligatia de a depune anual o declaratie de venit la organul fiscal competent, pana la data de 15 mai inclusiv a anului fiscal, pentru anul in curs. In cazul unei activitati pe care contribuabilul incepe sa o desfasoare dupa data de 15 mai, declaratia de venit se depune in termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul incepe sa desfasoare activitatea.

(3) In cazul unui contribuabil care determina venitul net din activitati agricole pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, acesta este obligat sa efectueze plati anticipate, aferente acestor venituri, la bugetul de stat, la termenele prevazute la art. 82 alin. (3). Platile anticipate vor fi regularizate de organul fiscal competent, care va emite o decizie de impunere anuala.

(4) In cazul contribuabililor care realizeaza venituri banesti din agricultura, potrivit prevederilor art. 71 lit. d), prin valorificarea produselor vandute catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati pentru utilizare ca atare, impozitul se calculeaza prin retinere la sursa prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii produselor livrate, incepand cu data de 1 ianuarie 2008, impozitul fiind final.

(5) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) se stabileste prin norme care se emit de catre Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

Venituri din pensii

Definirea veniturilor din pensii

Art. 68. – Veniturile din pensii reprezinta sume primite ca pensii de la fondurile infiintate din contributiile sociale obligatorii facute catre un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat.

Stabilirea venitului impozabil lunar din pensii

Art. 69. – Venitul impozabil lunar din pensii se stabileste prin deducerea din venitul din pensie a unei sume neimpozabile lunare de 900 lei si a contributiilor obligatorii calculate, retinute si suportate de persoana fizica.

Retinerea impozitului din venitul din pensii

Art. 70. – (1) Orice platitor de venituri din pensii are obligatia de a calcula lunar impozitul aferent acestui venit, de a-l retine si de a-l vira la bugetul de stat, potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de impunere de 16% asupra venitului impozabil lunar din pensii.

(3) Impozitul calculat se retine la data efectuarii platii pensiei si se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se face plata pensiei.

(4) Impozitul retinut este impozit final al contribuabilului pentru veniturile din pensii.

(5) In cazul unei pensii care nu este platita lunar, impozitul ce trebuie retinut se stabileste prin impartirea pensiei platite la fiecare din lunile carora le este aferenta pensia.

(6) Drepturile de pensie restante se defalcheaza pe lunile la care se refera, in vederea calcularii impozitului datorat, retinerii si virarii acestuia.

(7) Veniturile din pensiile de urmas vor fi individualizate in functie de numarul acestora, iar impozitarea se va face in raport cu drepturile cuvenite fiecarui urmas.

(8) In cazul veniturilor din pensii si/sau al diferentelor de venituri din pensii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza asupra venitului impozabil lunar si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare la data platii si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.

Venituri din investitii

Definirea veniturilor din investitii

Art. 65. – (1) Veniturile din investitii cuprind:

a) dividende;

b) venituri impozabile din dobanzi;

c) castiguri din transferul titlurilor de valoare. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale;

d) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare.

e) venituri din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice.

(2) Sunt neimpozabile urmatoarele venituri din dobanzi:

a) venituri din dobanzi la depozitele la vedere/conturile curente;

b) venituri din dobanzi aferente titlurilor de stat si obligatiunilor municipale;

c) venituri sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza Legii nr. 541/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Nu sunt venituri impozabile veniturile realizate la prima tranzactionare a actiunilor emise de Fondul ŤProprietateať de catre persoanele fizice carora le-au fost emise aceste actiuni, in conditiile titlurilor I si VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare.

Stabilirea venitului din investitii

Art. 66. – (1) Castigul/pierderea din transferul titlurilor de valoare, altele decat titlurile de participare la fondurile deschise de investitii si partile sociale, reprezinta diferenta pozitiva/negativa dintre pretul de vanzare si pretul de cumparare pe tipuri de titluri de valori, diminuata, dupa caz, cu costurile aferente tranzactiei. In cazul tranzactiilor cu actiuni primite de persoanele fizice cu titlu gratuit, in cadrul Programului de privatizare in masa, pretul de cumparare la prima tranzactionare va fi asimilat cu valoarea nominala a acestora. In cazul tranzactiilor cu actiuni cumparate la pret preferential, in cadrul sistemului stock options plan, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu costurile aferente tranzactiei.

(2) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra titlurilor de participare la fondurile deschise de investitii, castigul se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de rascumparare si pretul de cumparare/subscriere. Pretul de rascumparare este pretul care i se cuvine investitorului la retragerea din fond. Pretul de cumparare/subscriere este pretul platit de investitorul persoana fizica pentru achizitionarea titlului de participare.

(3) In cazul transferului dreptului de proprietate asupra partilor sociale, castigul din instrainarea partilor sociale se determina ca diferenta pozitiva intre pretul de vanzare si valoarea nominala/pretul de cumparare. Incepand cu a doua tranzactie, valoarea nominala va fi inlocuita cu pretul de cumparare, care include si cheltuielile privind comisioanele, taxele aferente tranzactiei si alte cheltuieli similare justificate cu documente.

(4) Determinarea castigului potrivit alin. (1)-(3) se efectueaza la data incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti.

(41) Abrogat.

(5) Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83.

(6) Pentru tranzactiile din anul fiscal cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:

a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.

(7) Veniturile obtinute sub forma castigurilor din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen reprezinta diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, depusa conform prevederilor art. 83. Pentru tranzactiile din anul fiscal, fiecare intermediar sau platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:

a) calcularea castigului anual/pierderii anuale pentru tranzactiile efectuate in cursul anului pentru fiecare contribuabil;

b) transmiterea informatiilor privind castigul anual/pierderea anuala, precum si impozitul calculat si retinut ca plata anticipata, in forma scrisa catre acesta, pana la data de 28 februarie a anului urmator celui pentru care se face calculul.

(8) Venitul impozabil realizat din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice reprezinta excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare.

Retinerea impozitului din veniturile din investitii

Art. 67. – (1) Veniturile sub forma de dividende, inclusiv sumele primite ca urmare a detinerii de titluri de participare la fondurile inchise de investitii, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Obligatia calcularii si retinerii impozitului pe veniturile sub forma de dividende revine persoanelor juridice, odata cu plata dividendelor catre actionari sau asociati. Termenul de virare a impozitului este pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se face plata. In cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(2) Veniturile sub forma de dobanzi pentru: depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, se impun cu o cota de 16% din suma acestora. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile. Pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate, depozitele la vedere/conturile curente constituite anterior datei de 1 ianuarie 2007, dar a caror scadenta este incepand cu data de 1 ianuarie 2007, pentru determinarea impozitului pe veniturile din dobanzi se aplica cota de impozit de la data constituirii.

(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:

a) castigul determinat din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 1%, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata revine intermediarilor, societatilor de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau altor platitori de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent astfel:

1. prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mica de 365 de zile de la data dobandirii;

2. prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (5), pentru titlurile de valoare instrainate sau rascumparate, in cazul titlurilor de participare la fonduri deschise de investitii, incepand cu data de 1 ianuarie 2007, intr-o perioada mai mare de 365 de zile de la data dobandirii;

b) in cazul castigurilor determinate din transferul valorilor mobiliare, in cazul societatilor inchise, si din transferul partilor sociale, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine dobanditorului. Calculul si retinerea impozitului de catre dobanditor se efectueaza la momentul incheierii tranzactiei, pe baza contractului incheiat intre parti. Impozitul se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului, la fiecare tranzactie, impozitul fiind final. Transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si/sau in registrul asociatilor/actionarilor, dupa caz, operatiune care nu se poate efectua fara justificarea virarii impozitului la bugetul de stat. Termenul de virare a impozitului este pana la data la care se depun documentele pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra partilor sociale sau a valorilor mobiliare la registrul comertului ori in registrul actionarilor, dupa caz, indiferent daca plata titlurilor respective se face sau nu esalonat;

c) castigul din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 1% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz. Impozitul calculat si retinut, reprezentand plata anticipata, se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei privind venitul realizat, pe baza careia organul fiscal stabileste impozitul anual datorat, respectiv impozitul anual pe care contribuabilul il are de recuperat, si emite o decizie de impunere anuala, luandu-se in calcul si impozitul retinut la sursa, reprezentand plata anticipata. Impozitul anual datorat se stabileste de organul fiscal competent, prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7);

d) venitul impozabil obtinut din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice de catre actionari/asociati persoane fizice se impune cu o cota de 16%, impozitul fiind final. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine persoanei juridice. Impozitul calculat si retinut la sursa se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la oficiul registrului comertului, intocmita de lichidatori.

(4) Pierderile rezultate din tranzactiile cu parti sociale si valori mobiliare, in cazul societatilor inchise, nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal, nu se compenseaza si nu se reporteaza.

(5) Pierderile rezultate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat cele prevazute la alin. (4), in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.

(6) Pierderile rezultate din operatiuni de vanzare/cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inregistrate in cursul anului fiscal, se compenseaza la sfarsitul anului fiscal cu castigurile de aceeasi natura realizate in cursul anului respectiv. Daca in urma acestei compensari rezulta o pierdere anuala, aceasta nu se reporteaza.

(7) Impozitul anual de recuperat, prevazut la alin. (3) lit. a) si c), se stabileste de organul fiscal competent ca diferenta intre impozitul reprezentand plati anticipate efectuate in cursul anului si impozitul anual datorat. Organul fiscal va restitui contribuabilului sumele datorate, in termenul si conditiile stabilite de lege.

(8) In aplicarea prevederilor prezentului articol se utilizeaza norme privind determinarea, retinerea si virarea impozitului pe castigul de capital din transferul titlurilor de valoare obtinut de persoanele fizice, aprobate prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare.

Art. 671. – Abrogat.

Venituri din cedarea folosintei bunurilor

Definirea veniturilor impozabile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 61. – Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Stabilirea venitului net anual din cedarea folosintei bunurilor

Art. 62. – (1) Venitul brut reprezinta totalitatea sumelor in bani si/sau echivalentul in lei al veniturilor in natura si se stabileste pe baza chiriei sau a arendei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul incasarii chiriei sau arendei. Venitul brut se majoreaza cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui detinator legal, daca sunt efectuate de cealalta parte contractanta. In cazul in care arenda se exprima in natura, evaluarea in lei se va face pe baza preturilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotarari ale consiliilor judetene si, respectiv, ale Consiliului General al Municipiului Bucuresti, ca urmare a propunerilor directiilor teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, hotarari ce trebuie emise inainte de inceperea anului fiscal. Aceste hotarari se transmit in cadrul aceluiasi termen directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pentru a fi comunicate unitatilor fiscale din subordine.

(2) Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se stabileste prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.

(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) si (2), contribuabilii pot opta pentru determinarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor in sistem real, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla.

(4) Dispozitiile privind optiunea prevazuta la art. 51 alin. (2) si (3) se aplica si in cazul contribuabililor mentionati la alin. (3).

Plati anticipate de impozit pe veniturile din cedarea folosintei bunurilor

Art. 63. – Un contribuabil care realizeaza venituri din cedarea folosintei bunurilor pe parcursul unui an, cu exceptia veniturilor din arendare, datoreaza plati anticipate in contul impozitului pe venit catre bugetul de stat, conform art. 82.

Impozitarea venitului net din cedarea folosintei bunurilor

Art. 64. – Venitul net din cedarea folosintei bunurilor se impune potrivit prevederilor cap. X din prezentul titlu.

Venituri din salarii

Definirea veniturilor din salarii

Art. 55. – (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

(2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor:

a) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica, stabilite potrivit legii;

b) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii alese in cadrul persoanelor juridice fara scop lucrativ;

c) drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte drepturi ale personalului militar, acordate potrivit legii;

d) indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar, precum si la regiile autonome;

e) sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin subscriptie publica;

f) sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul de administratie, in comitetul de directie si in comisia de cenzori;

g) sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, potrivit legii;

h) indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de asigurari sociale;

i) sumele acordate de organizatii nonprofit si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit, peste limita de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizatia primita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, pentru salariatii din institutiile publice;

j) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net cuvenite administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor;

k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor.

(3) Avantajele, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), primite in legatura cu o activitate dependenta includ, insa nu sunt limitate la:

a) utilizarea oricarui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, in scop personal, cu exceptia deplasarii pe distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca;

b) cazare, hrana, imbracaminte, personal pentru munci casnice, precum si alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pret mai mic decat pretul pietei;

c) imprumuturi nerambursabile;

d) anularea unei creante a angajatorului asupra angajatului;

e) abonamentele si costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, in scop personal;

f) permise de calatorie pe orice mijloace de transport, folosite in scopul personal;

g) primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.

(4) Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in intelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai sus, nu depaseste 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza unor legi speciale si finantate din buget;

a1) tichetele de cresa acordate potrivit legii;

b) tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;

c) contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit repartitiei de serviciu, numirii conform legii sau specificitatii activitatii prin cadrul normativ specific domeniului de activitate, compensarea chiriei pentru personalul din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, precum si compensarea diferentei de chirie, suportata de persoana fizica, conform legilor speciale;

d) cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice, a angajatilor consulari si diplomatici care lucreaza in afara tarii, in conformitate cu legislatia in vigoare;

e) contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protectie si de lucru, a alimentatiei de protectie, a medicamentelor si materialelor igienico-sanitare, a altor drepturi de protectie a muncii, precum si a uniformelor obligatorii si a drepturilor de echipament, ce se acorda potrivit legislatiei in vigoare;

f) contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu se asigura locuinta sau nu se suporta contravaloarea chiriei, conform legii;

g) sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare a indemnizatiei primite pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului. Sunt exceptate de la aceste prevederi sumele acordate de persoanele juridice fara scop patrimonial si de alte entitati neplatitoare de impozit pe profit peste limita de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice;

h) sumele primite, potrivit dispozitiilor legale, pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interesul serviciului;

i) indemnizatiile de instalare ce se acorda o singura data, la incadrarea intr-o unitate situata intr-o alta localitate decat cea de domiciliu, in primul an de activitate dupa absolvirea studiilor, in limita unui salariu de baza la angajare, precum si indemnizatiile de instalare si mutare acordate, potrivit legilor speciale, personalului din institutiile publice si celor care isi stabilesc domiciliul in localitati din zone defavorizate, stabilite potrivit legii, in care isi au locul de munca;

j) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, precum si sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;

k) sumele reprezentand platile compensatorii, calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;

k1) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat, la functia de baza;

l) veniturile din salarii, ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator; incadrarea in activitatea de creatie de programe pentru calculator se face prin ordin comun al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, al ministrului comunicatiilor si tehnologiei informatiei si al ministrului finantelor publice;

m) sumele sau avantajele primite de persoane fizice din activitati dependente desfasurate intr-un stat strain, indiferent de tratamentul fiscal din statul respectiv. Fac exceptie veniturile salariale platite de catre sau in numele unui angajator care este rezident in Romania sau are sediul permanent in Romania, care sunt impozabile indiferent de perioada de desfasurare a activitatii in strainatate;

n) cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;

o) costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;

p) avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii;

r) diferenta favorabila dintre dobanda preferentiala stabilita prin negociere si dobanda practicata pe piata, pentru credite si depozite.

(5) Avantajele primite in bani si in natura si imputate salariatului in cauza nu se impoziteaza.

Deducere personala

Art. 56. – (1) Persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (1) lit. a) si alin. (2) au dreptul la deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala, acordata pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza.

(2) Deducerea personala se acorda pentru persoanele fizice care au un venit lunar brut de pana la 10.000.000 lei inclusiv, astfel:

– pentru contribuabilii care nu au persoane in intretinere – 2.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au o persoana in intretinere – 3.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au doua persoane in intretinere – 4.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au trei persoane in intretinere – 5.500.000 lei;

– pentru contribuabilii care au patru sau mai multe persoane in intretinere – 6.500.000 lei.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii cuprinse intre 10.000.001 lei si 30.000.000 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive fata de cele de mai sus si se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

Pentru contribuabilii care realizeaza venituri brute lunare din salarii de peste 30.000.000 lei nu se acorda deducerea personala.

(3) Persoana in intretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale sotului/sotiei acestuia pana la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu depasesc 2.500.000 lei lunar.

(4) In cazul in care o persoana este intretinuta de mai multi contribuabili, suma reprezentand deducerea personala se atribuie unui singur contribuabil, conform intelegerii intre parti.

(5) Copiii minori, in varsta de pana la 18 ani impliniti, ai contribuabilului sunt considerati intretinuti.

(6) Suma reprezentand deducerea personala se acorda pentru persoanele aflate in intretinerea contribuabilului, pentru acea perioada impozabila din anul fiscal in care acestea au fost intretinute. Perioada se rotunjeste la luni intregi in favoarea contribuabilului.

(7) Nu sunt considerate persoane aflate in intretinere:

a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice in suprafata de peste 10.000 mp in zonele colinare si de ses si de peste 20.000 m2 in zonele montane;

b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor in sere, in solarii special destinate acestor scopuri si/sau in sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole, indiferent de suprafata.

(8) Deducerea personala determinata potrivit prezentului articol nu se acorda personalului trimis in misiune permanenta in strainatate, potrivit legii.

Determinarea impozitului pe venitul din salarii

Art. 57. – (1) Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar, final, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

(2) Impozitul lunar prevazut la alin. (1) se determina astfel:

a) la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii, calculat prin deducerea din venitul brut a contributiilor obligatorii aferente unei luni, si urmatoarele:

– deducerea personala acordata pentru luna respectiva;

– cotizatia sindicala platita in luna respectiva;

– contributiile la fondurile de pensii facultative, astfel incat la nivelul anului sa nu se depaseasca echivalentul in lei a 200 euro;

b) pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea cotei de 16% asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii pe fiecare loc de realizare a acestora;

(21) In cazul veniturilor din salarii si/sau al diferentelor de venituri din salarii stabilite pentru perioade anterioare, conform legii, impozitul se calculeaza si se retine la data efectuarii platii, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare privind veniturile realizate in afara functiei de baza la data platii, si se vireaza pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-au platit.

(3) Platitorul este obligat sa determine valoarea totala a impozitului anual pe veniturile din salarii, pentru fiecare contribuabil.

(4) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume reprezentand pana la 2% din impozitul stabilit la alin. (3), pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.

(5) Obligatia calcularii, retinerii si virarii acestei sume prevazute la alin. (4) revine organului fiscal competent.

(6) Procedura de aplicare a prevederilor alin. (4) si (5) se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Termen de plata a impozitului

Art. 58. – Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data efectuarii platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Deducerea sumelor economisite, potrivit legii, privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ

Art. 581. – Contribuabilul poate deduce din veniturile impozabile din salarii, obtinute la functia de baza, cheltuielile efectuate pentru economisire in sistem colectiv pentru domeniul locativ, potrivit prevederilor Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare, in limita unei sume maxime egale cu 300 lei pe an. Obligatia acordarii acestei deduceri revine organului fiscal competent si procedura de aplicare se stabileste prin ordin al ministrului finantelor publice.

Fise fiscale

Art. 59. – (1) Informatiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se cuprind in fisele fiscale.

(2) Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele prevazute la alin. (1), pe intreaga durata de efectuare a platii salariilor. Platitorul este obligat sa pastreze fisele fiscale pe intreaga durata a angajarii si sa transmita organului fiscal competent o copie, pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Modelul si continutul formularelor se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Plata impozitului pentru anumite venituri salariale

Art. 60. – (1) Contribuabililor care isi desfasoara activitatea in Romania si care obtin venituri sub forma de salarii din strainatate, precum si persoanelor fizice romane care obtin venituri din salarii, ca urmare a activitatii desfasurate la misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, le sunt aplicabile prevederile prezentului articol.

(2) Orice contribuabil prevazut la alin. (1) are obligatia de a declara si de a plati impozit lunar la bugetul de stat, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care s-a realizat venitul, direct sau printr-un reprezentant fiscal. Impozitul aferent unei luni se stabileste potrivit art. 57.

(3) Misiunile diplomatice si posturile consulare acreditate in Romania, precum si reprezentantele organismelor internationale ori reprezentantele societatilor comerciale si ale organizatiilor economice straine, autorizate potrivit legii sa isi desfasoare activitatea in Romania, pot opta ca pentru angajatii acestora, care realizeaza venituri din salarii impozabile in Romania, sa indeplineasca obligatiile privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii. Prevederile alin. (2) nu se aplica contribuabililor, in cazul in care optiunea de mai sus este formulata si comunicata organului fiscal competent.

(4) Persoana fizica, juridica sau orice alta entitate la care contribuabilul isi desfasoara activitatea, potrivit alin. (1), este obligata sa ofere informatii organului fiscal competent referitoare la data inceperii desfasurarii activitatii de catre contribuabil si, respectiv, a incetarii acesteia, in termen de 15 zile de la data producerii evenimentului, cu exceptia situatiei in care indeplineste obligatia privind calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din salarii, potrivit alin. (3).

Venituri din activitati independente

Definirea veniturilor din activitati independente

Art. 46. – (1) Veniturile din activitati independente cuprind veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.

(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale contribuabililor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.

(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Venituri neimpozabile

Art. 47. – (1) Nu sunt venituri impozabile:

a) veniturile obtinute prin aplicarea efectiva in tara de catre titular sau, dupa caz, de catre licentiatii acestuia a unei inventii brevetate in Romania, incluzand fabricarea produsului sau, dupa caz, aplicarea procedeului, in primii 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului;

b) venitul obtinut de titularul brevetului prin cesionarea acestuia.

(2) De prevederile alin. (1) beneficiaza persoanele fizice care exploateaza inventia, respectiv titularul brevetului aplicat.

Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla

Art. 48. – (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.

(2) Venitul brut cuprinde:

a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;

b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;

c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii;

d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;

e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta.

(3) Nu sunt considerate venituri brute:

a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;

b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;

c) sumele primite ca despagubiri;

d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.

(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:

a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;

b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;

c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;

d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:

1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;

2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;

3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;

4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.

(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:

a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;

e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;

f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 200 euro anual pentru o persoana;

i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;

j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;

k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;

l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;

m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);

n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.

(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.

(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:

a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;

b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;

c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;

d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);

e) donatii de orice fel;

f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;

g) ratele aferente creditelor angajate;

h) dobanzile aferente creditelor angajate pentru achizitionarea de imobilizari corporale de natura mijloacelor fixe, in cazul in care dobanda este cuprinsa in valoarea de intrare a imobilizarii corporale, potrivit prevederilor legale;

i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;

j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;

k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;

l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;

m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.

(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.

(9) In Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Stabilirea venitului net anual din activitati independente pe baza normelor de venit

Art. 49. – (1) Venitul net dintr-o activitate independenta, care este desemnata conform alin. (2) si care este desfasurata de catre contribuabil, individual, fara salariati, se determina pe baza normelor de venit.

(2) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele care contin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul net se stabileste pe baza de norme de venit si precizeaza regulile care se utilizeaza pentru stabilirea acestor norme de venit.

(3) Directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia de a stabili si publica anual normele de venit inainte de data de 1 ianuarie a anului in care urmeaza a se aplica normele respective.

(4) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate independenta pe perioade mai mici decat anul calendaristic, norma de venit aferenta acelei activitati se corecteaza astfel incat sa reflecte perioada de an calendaristic in care a fost desfasurata activitatea respectiva.

(5) Daca un contribuabil desfasoara doua sau mai multe activitati desemnate, venitul net din aceste activitati se stabileste pe baza celei mai ridicate norme de venit pentru respectivele activitati.

(6) In cazul in care un contribuabil desfasoara o activitate din cele prevazute la alin. (1) si o alta activitate care nu este prevazuta la alin. (1), atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza contabilitatii in partida simpla, conform art. 48.

(7) Daca un contribuabil desfasoara activitate de transport de persoane si de bunuri in regim de taxi si desfasoara si o alta activitate independenta, atunci venitul net din activitatile independente desfasurate de contribuabil se determina pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, conform art. 48. In acest caz, venitul net din aceste activitati nu poate fi inferior venitului net stabilit pe baza normei de venit pentru activitatea de transport de persoane fizice si de bunuri in regim de taxi.

(8) Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit nu au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla pentru activitatea respectiva.

Stabilirea venitului net anual din drepturile de proprietate intelectuala

Art. 50. – (1) Venitul net din drepturile de proprietate intelectuala se stabileste prin scaderea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 40% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(2) In cazul veniturilor provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala, venitul net se stabileste prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor cheltuieli:

a) o cheltuiala deductibila egala cu 50% din venitul brut;

b) contributiile sociale obligatorii platite.

(3) In cazul exploatarii de catre mostenitori a drepturilor de proprietate intelectuala, precum si in cazul remuneratiei reprezentand dreptul de suita si al remuneratiei compensatorii pentru copia privata, venitul net se determina prin scaderea din venitul brut a sumelor ce revin organismelor de gestiune colectiva sau altor platitori de asemenea venituri, potrivit legii, fara aplicarea cotei forfetare de cheltuieli prevazute la alin. (1) si (2).

(4) Pentru determinarea venitului net din drepturi de proprietate intelectuala, contribuabilii vor completa numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari. Aceasta reglementare este optionala pentru cei care considera ca isi pot indeplini obligatiile declarative direct pe baza documentelor emise de platitorul de venit. Acesti contribuabili au obligatia sa arhiveze si sa pastreze documentele justificative cel putin in limita termenului de prescriptie prevazut de lege.

Optiunea de a stabili venitul net anual, utilizandu-se datele din contabilitatea in partida simpla

Art. 51. – (1) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente, impusi pe baza de norme de venit, precum si cei care obtin venituri din drepturi de proprietate intelectuala au dreptul sa opteze pentru determinarea venitului net in sistem real, potrivit art. 48.

(2) Optiunea de a determina venitul net pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla este obligatorie pentru contribuabil pe o perioada de 2 ani fiscali consecutivi si se considera reinnoita pentru o noua perioada daca nu se depune o cerere de renuntare de catre contribuabil.

(3) Cererea de optiune pentru stabilirea venitului net in sistem real se depune la organul fiscal competent pana la data de 31 ianuarie inclusiv, in cazul contribuabililor care au desfasurat activitate si in anul precedent, respectiv in termen de 15 zile de la inceperea activitatii, in cazul contribuabililor care incep activitatea in cursul anului fiscal.

Retinerea la sursa a impozitului reprezentand plati anticipate pentru unele venituri din activitati independente

Art. 52. – (1) Platitorii urmatoarelor venituri au obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozit prin retinere la sursa, reprezentand plati anticipate, din veniturile platite:

a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;

b) venituri din vanzarea bunurilor in regim de consignatie;

c) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor de agent, comision sau mandat comercial;

d) venituri din activitati desfasurate in baza contractelor/conventiilor civile incheiate potrivit Codului civil, altele decat cele mentionate la art. 78 alin. (1) lit. e);

e) venituri din activitatea de expertiza contabila si tehnica, judiciara si extrajudiciara;

f) venitul obtinut de o persoana fizica dintr-o asociere cu o persoana juridica contribuabil, potrivit titlului IV, care nu genereaza o persoana juridica.

(2) Impozitul ce trebuie retinut se stabileste dupa cum urmeaza:

a) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. a) – e), aplicand o cota de impunere de 10% la venitul brut;

b) in cazul veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), aplicand cota de impunere prevazuta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor la veniturile ce revin persoanei fizice din asociere;

(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul, cu exceptia impozitului aferent veniturilor prevazute la alin. (1) lit. f), pentru care termenul de virare este reglementat potrivit titlului IV.

Plati anticipate ale impozitului pe veniturile din activitati independente

Art. 53. – Un contribuabil care desfasoara o activitate independenta are obligatia sa efectueze plati anticipate in contul impozitului anual datorat la bugetul de stat, potrivit art. 82, cu exceptia veniturilor prevazute la art. 52, pentru care plata anticipata se efectueaza prin retinere la sursa.

Impozitarea venitului net din activitati independente

Art. 54. – Venitul net din activitati independente se impoziteaza potrivit prevederilor capitolul X din prezentul titlu.

Impozitul pe venit

Contribuabili

Art. 39. – Urmatoarele persoane datoreaza plata impozitului conform prezentului titlu si sunt numite in continuare contribuabili:

a) persoanele fizice rezidente;

b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania;

c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania;

d) persoanele fizice nerezidente care obtin venituri prevazute la art. 89.

Sfera de cuprindere a impozitului

Art. 40. – (1) Impozitul prevazut in prezentul titlu, denumit in continuare impozit pe venit, se aplica urmatoarelor venituri:

a) in cazul persoanelor fizice rezidente romane, cu domiciliul in Romania, veniturilor obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei;

b) in cazul persoanelor fizice rezidente, altele decat cele prevazute la lit. a), numai veniturilor obtinute din Romania, care sunt impuse la nivelul fiecarei surse din categoriile de venituri prevazute la art. 41;

c) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate independenta prin intermediul unui sediu permanent in Romania, venitului net atribuibil sediului permanent;

d) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care desfasoara activitate dependenta in Romania, venitului salarial net din aceasta activitate dependenta;

e) in cazul persoanelor fizice nerezidente, care obtin veniturile prevazute la art. 39 lit. d), venitului determinat conform regulilor prevazute in prezentul titlu, ce corespund categoriei respective de venit.

(2) Persoanele fizice care indeplinesc conditiile de rezidenta prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 23 lit. b) sau c) timp de 3 ani consecutiv vor fi supuse impozitului pe venit pentru veniturile obtinute din orice sursa, atat din Romania, cat si din afara Romaniei, incepand cu al patrulea an fiscal.

Categorii de venituri supuse impozitului pe venit

Art. 41. – Categoriile de venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor prezentului titlu, sunt urmatoarele:

a) venituri din activitati independente, definite conform art. 46;

b) venituri din salarii, definite conform art. 55;

c) venituri din cedarea folosintei bunurilor, definite conform art. 61;

d) venituri din investitii, definite conform art. 65;

e) venituri din pensii, definite conform art. 68;

f) venituri din activitati agricole, definite conform art. 71;

g) venituri din premii si din jocuri de noroc, definite conform art. 75;

h) venituri din transferul proprietatilor imobiliare, definite conform art. 771;

i) venituri din alte surse, definite conform art. 78.

Venituri neimpozabile

Art. 42. – In intelesul impozitului pe venit, urmatoarele venituri nu sunt impozabile:

a) ajutoarele, indemnizatiile si alte forme de sprijin cu destinatie speciala, acordate din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele locale si din alte fonduri publice, precum si cele de aceeasi natura primite de la alte persoane, cu exceptia indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca. Nu sunt venituri impozabile indemnizatiile pentru: risc maternal, maternitate, cresterea copilului si ingrijirea copilului bolnav, potrivit legii;

b) sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand despagubiri, sume asigurate, precum si orice alte drepturi, cu exceptia castigurilor primite de la societatile de asigurari ca urmare a contractului de asigurare incheiat intre parti, cu ocazia tragerilor de amortizare. Nu sunt venituri impozabile despagubirile in bani sau in natura primite de catre o persoana fizica ca urmare a unui prejudiciu material suferit de aceasta, inclusiv despagubirile reprezentand daunele morale;

c) sumele primite drept despagubiri pentru pagube suportate ca urmare a calamitatilor naturale, precum si pentru cazurile de invaliditate sau deces, conform legii;

d) pensiile pentru invalizii de razboi, orfanii, vaduvele/vaduvii de razboi, sumele fixe pentru ingrijirea pensionarilor care au fost incadrati in gradul I de invaliditate, precum si pensiile, altele decat pensiile platite din fonduri constituite prin contributii obligatorii la un sistem de asigurari sociale, inclusiv cele din fonduri de pensii facultative si cele finantate de la bugetul de stat;

e) contravaloarea cupoanelor ce reprezinta bonuri de valoare care se acorda cu titlu gratuit persoanelor fizice conform dispozitiilor legale in vigoare;

f) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizare sau mecenat;

g) veniturile primite ca urmare a transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile si mobile din patrimoniul personal, altele decat castigurile din transferul titlurilor de valoare, precum si altele decat cele definite la cap. VIII1;

h) drepturile in bani si in natura primite de militarii in termen, militarii cu termen redus, studentii si elevii unitatilor de invatamant din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala si persoanele civile, precum si cele ale gradatilor si soldatilor concentrati sau mobilizati;

i) bursele primite de persoanele care urmeaza orice forma de scolarizare sau perfectionare in cadru institutionalizat;

j) sumele sau bunurile primite cu titlu de mostenire ori donatie. Pentru proprietatile imobiliare, in cazul mostenirilor si donatiilor se aplica reglementarile prevazute la art. 771 alin. (2) si (3);

k) veniturile din agricultura si silvicultura, cu exceptia celor prevazute la art. 71;

l) veniturile primite de membrii misiunilor diplomatice si ai posturilor consulare pentru activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, in conditii de reciprocitate, in virtutea regulilor generale ale dreptului international sau a prevederilor unor acorduri speciale la care Romania este parte;

m) veniturile nete in valuta primite de membrii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare si institutelor culturale ale Romaniei amplasate in strainatate, in conformitate cu legislatia in vigoare;

n) veniturile primite de oficialii organismelor si organizatiilor internationale din activitatile desfasurate in Romania in calitatea lor oficiala, cu conditia ca pozitia acestora, de oficial, sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

o) veniturile primite de cetateni straini pentru activitatea de consultanta desfasurata in Romania, in conformitate cu acordurile de finantare nerambursabila incheiate de Romania cu alte state, cu organisme internationale si organizatii neguvernamentale;

p) veniturile primite de cetateni straini pentru activitati desfasurate in Romania, in calitate de corespondenti de presa, cu conditia reciprocitatii acordate cetatenilor romani pentru venituri din astfel de activitati si cu conditia ca pozitia acestor persoane sa fie confirmata de Ministerul Afacerilor Externe;

q) sumele reprezentand diferenta de dobanda subventionata pentru creditele primite in conformitate cu legislatia in vigoare;

r) subventiile primite pentru achizitionarea de bunuri, daca subventiile sunt acordate in conformitate cu legislatia in vigoare;

s) veniturile reprezentand avantaje in bani si/sau in natura primite de persoanele cu handicap, veteranii de razboi, invalizii si vaduvele de razboi, accidentatii de razboi in afara serviciului ordonat, persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, cele deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, urmasii eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, precum si persoanele persecutate din motive etnice de regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945;

t) premiile obtinute de sportivii medaliati la campionatele mondiale, europene si la jocurile olimpice. Nu sunt venituri impozabile premiile, primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti in legislatia in materie, in vederea realizarii obiectivelor de inalta performanta: clasarea pe podiumul de premiere la campionatele europene, campionatele mondiale si jocurile olimpice, precum si calificarea si participarea la turneele finale ale campionatelor mondiale si europene, prima grupa valorica, precum si la jocurile olimpice, in cazul jocurilor sportive. Nu sunt venituri impozabile primele si indemnizatiile sportive acordate sportivilor, antrenorilor, tehnicienilor si altor specialisti, prevazuti de legislatia in materie, in vederea pregatirii si participarii la competitiile internationale oficiale ale loturilor reprezentative ale Romaniei;

u) premiile si alte drepturi sub forma de cazare, masa, transport si altele asemenea, obtinute de elevi si studenti in cadrul competitiilor interne si internationale, inclusiv elevi si studenti nerezidenti in cadrul competitiilor desfasurate in Romania;

v) prima de stat acordata in conformitate cu prevederile Legii nr. 541/2002 privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, cu modificarile si completarile ulterioare;

x) alte venituri care nu sunt impozabile, asa cum sunt precizate la fiecare categorie de venit.

Cotele de impozitare

Art. 43. – (1) Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:

a) activitati independente;

b) salarii;

c) cedarea folosintei bunurilor;

d) investitii;

e) pensii;

f) activitati agricole;

g) premii;

h) alte surse.

(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) cotele de impozit prevazute expres pentru categoriile de venituri cuprinse in titlul III.

Perioada impozabila

Art. 44. – (1) Perioada impozabila este anul fiscal care corespunde anului calendaristic.

(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), perioada impozabila este inferioara anului calendaristic, in situatia in care decesul contribuabilului survine in cursul anului.

Stabilirea deducerilor personale si a sumelor fixe

Art. 45. – (1) Deducerea personala, precum si celelalte sume fixe, exprimate in lei, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice.

(2) Sumele sunt calculate prin rotunjire la suta de mii de lei, in sensul ca fractiunile sub 100.000 lei se majoreaza la 100.000 lei.


LISTA SOCIETATILOR la care se face referire in art. 271 alin. (3) pct. 12 lit. a)

a) societãtile înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului nr. 2.157/2001/CE, din 8 octombrie 2001, privind statutul societãtii europene (SE) si a Directivei 2001/86/CE a Consiliului, din 8 octombrie 2001, de completare a Statutului societãtii europene în ceea ce priveste implicarea lucrãtorilor si asociatiile cooperatiste înfiintate în baza Reglementãrii Consiliului (CE) nr. 1.435/2003, din 22 iulie 2003, privind Statutul Societãtii Cooperative Europene (SCE) si a Directivei Consiliului 2003/72/CE, din 22 iulie 2003, de completare a Statutului Societãtii Cooperative Europene cu privire la implicarea angajatilor;

b) societãtile înfiintate în baza legii belgiene, cunoscute ca ‘société anonyme’/’naamloze vennootschap’, ‘société en commandite par actions’/’commanditaire vennootschap op aandelen’, ‘société privée à responsabilité limitée’/’besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité limitée’/’coöperatieve vennootschap metbeperkte aansprakelijkheid’, ‘société coopérative à responsabilité illimitée’/’coöperatieve vennootschap met onbeperkteaansprakelijkheid’, ‘société en nom collectif’/’vennootschap onder firma’, ‘société en commandite simple’/’gewone commanditaire vennootschap’, întreprinderi publice ce au adoptat una dintre formele juridice mentionate mai sus, si alte societãti constituite conform legii belgiene, supuse impozitului pe profit belgian;

c) societãtile înfiintate în baza legislatiei cehe, cunoscute ca ‘akciová spolecnost’, ‘spolecnost s rucením omezenym’;

d) societãtile înfiintate în baza legii daneze, cunoscute ca ‘aktieselskab’ si ‘anpartsselskab’; alte societãti supuse impozitãrii conform legii impozitului pe profit, în mãsura în care venitul lor impozabil este calculat si impozitat în conformitate cu regulile generale ale legislatiei fiscale aplicabile la ‘aktieselskaber’;

e) societãtile înfiintate în baza legii germane, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Kommanditgesellschaft auf Aktien’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Versicherungsverein auf Gegenseitigkeit’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaft’, ‘Betriebe gewerblicher Art von juristischen Personen des öffentlichen Rechts’, si alte societãti constituite conform legii germane, supuse impozitului pe profit german;

f) societãtile înfiintate în baza legii estoniene ca ‘täisühing’, ‘usaldusühing’, ‘osaühing’, ‘aktsiaselts’, ‘tulundusühistu’;

g) societãtile înfiintate în baza legii grecesti, cunoscute ca ‘ανώνυμη εταιρεία’, ‘εταιρεία περτωρτσμένης ευθύνης (Ε.Π.Ε)

h) societãtile înfiintate în baza legii spaniole, cunoscute ca ‘sociedad anónima’, ‘sociedad comanditaria por acciones’, ‘sociedad de responsabilidad limitada, organisme de drept public care functioneazã în baza legii private;

i) societãtile înfiintate în baza legii franceze, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘sociétés par actions simplifiées’, ‘sociétés d’assurances mutuelles’, ‘caisses d’épargne et de prévoyance’, ‘sociétés civiles’, care sunt automat supuse impozitului pe profit, ‘coopératives’, ‘unions de coopératives’, întreprinderi publice industriale si comerciale si alte societãti constituite conform legii franceze, supuse impozitului pe profit francez;

j) societãtile înfiintate sau existente în baza legii irlandeze, organisme înfiintate pe baza legii asociatiilor industriale si de aprovizionare, societãti de constructii, înfiintate pe baza legii asociatiilor de constructii, si trusturile bancare de economii, înfiintate pe baza legii trusturilor bancare de economii, 1989;

k) societãtile înfiintate în baza legii italiene, cunoscute ca ‘società per azioni’, ‘società in accomandita per azioni’, ‘società a responsibilità limitata’, ‘società cooperative’, ‘società di mutua assircurazione’, si entitãti publice si private a cãror activitate este în întregime sau în principal comercialã;

l) societãtile înfiintate în baza legii cipriote ca εταιρείας’, supuse impozitului pe profit;

m) societãtile înfiintate în baza legii letone, cunoscute ca ‘akciju sabiedrıba’, ‘sabiedrıba ar ierobezotu atbildıbu’;

n) societãtile înfiintate în baza legii lituaniene;

o) societãtile înfiintate în baza legii statului Luxemburg, cunoscute ca ‘société anonyme’, ‘société en commandite par actions’, ‘société à responsabilité limitée’, ‘société coopérative’, ‘société coopérative organisée comme une société anonyme’,

‘association d’assurances mutuelles’, ‘association d’épargne-pension’, ‘entreprise de nature commerciale, industrielle ou minière de l’Etat, des communes, des syndicats de communes, des établissements publics et des autres personnes morales de droit public’, si alte societãti constituite în baza legii luxemburgheze, supuse impozitului pe profit luxemburghez;

p) societãtile înfiintate în baza legii ungare, cunoscute ca ‘közkereseti társaság’, ‘betéti társaság’, ‘közös vállalat’, ‘korlátolt felelo˝sségu˝ társaság’, ‘részvénytársaság’, ‘egyesülés’, ‘kozhasznú társaság’, ‘szövetkezet’;

q) societãtile înfiintate în baza legii malteze, cunoscute ca ‘Kumpaniji ta’ Responsabilita Limitata’, ‘Soc˙jetajiet en commandite li l-kapital tagh¯ hom maqsum f’azzjonijiet’;

r) societãtile înfiintate în baza legii olandeze, cunoscute ca ‘naamloze vennnootschap’, ‘besloten vennootschap met beperkte aansprakelijkheid’, ‘Open commanditaire vennootschap’, ‘Coöperatie’, ‘onderlinge waarborgmaatschappij’, ‘Fonds voor gemene rekening’, ‘Vereniging op coöperatieve grondslag’, ‘vereniging welke op onderlinge grondslag als verzekeraar of

kredietinstelling optreedt’, si alte societãti constituite în baza legii olandeze si supuse impozitului pe profit olandez;

s) societãtile înfiintate în baza legii austriece, cunoscute ca ‘Aktiengesellschaft’, ‘Gesellschaft mit beschränkter Haftung’, ‘Erwerbs- und Wirtschaftsgenossenschaften’;

s) societãtile înfiintate în baza legii poloneze, cunoscute ca ‘spólka akcyjna’, ‘spólka z ograniczona odpowiedzialnoscia’;

t) societãtile comerciale sau societãtile de drept civil ce au formã comercialã, precum si alte entitãti a cãror activitate este de naturã comercialã sau industrialã, înregistrate potrivit legii portugheze;

t) societãtile înfiintate în baza legii slovene, cunoscute ca ‘delniska družba’, ‘komanditna družba’, ‘družba z omejeno odgovornostjo’;

u) societãtile înfiintate în baza legislatiei slovace, cunoscute ca akciová spoloćnost’, ‘spoloćnost’ s rucĕním obmedzenm’, ‘komanditná spoloćnost’.

v) societãtile înfiintate în baza legii finlandeze, cunoscute ca ‘osakeyhtiö/aktiebolag’, ‘osuuskunta/andelslag’, ‘säästöpankki/sparbank’ and ‘vakuutusyhtiö/försäkringsbolag’;

w) societãtile înfiintate în baza legii suedeze, cunoscute ca ‘aktiebolag’, ‘försäkringsaktiebolag’, ‘ekonomiska föreningar’, ‘sparbanker’, ‘ömsesidiga försäkringsbolag’;

x) societãtile înfiintate în baza legii Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord.“

Dispozitii tranzitorii si finale

Pierderi fiscale din perioadele de scutire

Art. 37. – Orice pierdere fiscala neta care apare in perioada in care contribuabilul a fost scutit de impozitul pe profit poate fi recuperata din profiturile impozabile viitoare, potrivit art. 26. Pierderea fiscala neta este diferenta dintre pierderile fiscale totale pe perioada de scutire si profitul impozabil total in aceeasi perioada.

Dispozitii tranzitorii

Art. 38. – (1) In cazul persoanelor juridice care au obtinut, inainte de 1 iulie 2003, certificatul permanent de investitor in zona defavorizata, scutirea de impozit pe profitul aferent investitiilor noi se aplica in continuare pe perioada existentei zonei defavorizate.

(2) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investitii inainte de 1 iulie 2002, potrivit Ordonantei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilitati persoanelor care domiciliaza sau lucreaza in unele localitati din Muntii Apuseni si in Rezervatia Biosferei „Delta Dunarii”, republicata, cu modificarile ulterioare, si care continua investitiile conform ordonantei mentionate, beneficiaza in continuare de deducerea din profitul impozabil a cheltuielilor distinct evidentiate, facute cu investitiile respective, fara a depasi data de 31 decembrie 2006.

(3) Contribuabilii care isi desfasoara activitatea in zona libera pe baza de licenta si care pana la data de 1 iulie 2002 au realizat investitii in zona libera, in active corporale amortizabile utilizate in industria prelucratoare, in valoare de cel putin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit, in continuare, pana la data de 31 decembrie 2006. Dispozitiile prezentului alineat nu se mai aplica in situatia in care survin modificari in structura actionariatului contribuabilului. In intelesul prezentului alineat, modificare de actionariat in cazul societatilor cotate se considera a fi o modificare a actionariatului in proportie de mai mult de 25% din numarul actiunilor, pe parcursul unui an calendaristic.

(4) Cu exceptia prevederilor alin. (3), contribuabilii care obtin venituri din activitati desfasurate pe baza de licenta intr-o zona libera au obligatia de a plati impozit pe profit in cota de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pana la data de 31 decembrie 2004.

(5) Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (1)-(4) nu pot beneficia de amortizarea accelerata sau de deducerea prevazuta la art. 24 alin. (12).

(6) Unitatile protejate destinate persoanelor cu handicap, definite prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile ulterioare, sunt scutite de la plata impozitului pe profit daca minimum 75% din sumele obtinute prin scutire se reinvestesc in vederea achizitiei de echipament tehnologic, masini, utilaje, instalatii si/sau pentru amenajarea locurilor de munca protejate. Scutirea de la plata impozitului pe profit se aplica pana la data de 31 decembrie 2006.

(7) Contribuabilii direct implicati in productia de filme cinematografice, inscrisi ca atare in Registrul cinematografic, beneficiaza, pana la data de 31 decembrie 2006, de:

a) scutirea de la plata impozitului pe profit a cotei-parti din profitul brut reinvestit in domeniul cinematografiei;

b) reducerea impozitului pe profit in proportie de 20%, in cazul in care se creeaza noi locuri de munca si se asigura cresterea numarului scriptic de angajati, cu cel putin 10% fata de anul financiar precedent.

(8) Societatea Nationala „Nuclearelectrica” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2010, in conditiile in care profitul este utilizat exclusiv pentru finantarea lucrarilor de investitii la obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, potrivit legii.

(9) Societatea Comerciala „Automobile Dacia” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.

(10) Societatea Comerciala „Sidex” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2004.

(11) Compania Nationala „Aeroportul International Henri Coanda – Otopeni” – S.A. beneficiaza de scutire de la plata impozitului pe profit pana la data de 31 decembrie 2006.

(12) La calculul profitului impozabil, urmatoarele venituri sunt neimpozabile pana la data de 31 decembrie 2006:

a) veniturile realizate din activitatile desfasurate pentru obiectivul Centrala Nuclearoelectrica Cernavoda-Unitatea 2, pana la punerea in functiune a acestuia;

b) veniturile realizate din aplicarea unei inventii brevetate in Romania, inclusiv din fabricarea produsului sau aplicarea procesului, pe o perioada de 5 ani de la prima aplicare, calculati de la data inceperii aplicarii si cuprinsi in perioada de valabilitate a brevetului, potrivit legii;

c) veniturile realizate din practicarea apiculturii.

(13) Pentru investitiile directe cu impact semnificativ in economie, realizate pana la data de 31 decembrie 2006, potrivit legii, contribuabilii pot deduce o cota suplimentara de 20% din valoarea acestora. Deducerea se calculeaza in luna in care se realizeaza investitia. In situatia in care se realizeaza pierdere fiscala, aceasta se recupereaza potrivit dispozitiilor art. 26. Pentru investitiile realizate se poate calcula amortizare accelerata, cu exceptia investitiilor in cladiri. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la prezentul alineat nu pot aplica prevederile art. 24 alin. (12).

(14) Facilitatile fiscale privind impozitul pe profit din actele normative mentionate in prezentul articol, precum si cele care decurg din alte acte normative date in aplicarea acestora raman in vigoare pana la termenele si in conditiile stipulate de acestea.

Retinerea impozitului pe dividende

Declararea si retinerea impozitului pe dividende

Art. 36. – (1) O persoana juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.

(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.

(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a anului respectiv.

(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora. Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite fondurilor deschise de investitii.

Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

Plata impozitului

Art. 34. – (1) Plata impozitului se face astfel:

a) contribuabilii, societati comerciale bancare, persoane juridice romane, si sucursalele din Romania ale bancilor, persoane juridice straine, au obligatia de a plati impozit pe profit anual, cu plati anticipate efectuate trimestrial, actualizate cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate. Termenul pana la care se efectueaza plata impozitului anual este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit, prevazut la art. 35 alin. (1);

b) contribuabilii, altii decat cei prevazuti la lit. a), au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul, daca in prezentul articol nu se prevede altfel. Incepand cu anul 2008, acesti contribuabili urmeaza sa aplice sistemul platilor anticipate prevazut pentru contribuabilii mentionati la lit. a).

(2) In cazul asocierilor fara personalitate juridica, impozitul datorat de catre contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. c) si e) si retinut de catre persoana juridica responsabila se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit asupra partii din profiturile asocierii, care este atribuibila fiecarui asociat. Persoana responsabila are obligatia de a declara si plati impozitul pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se distribuie rezultatul asocierii.

(3) Contribuabilii prevazuti la art. 13 lit. d) au obligatia de a declara si plati impozit pe profit trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.

(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

(5) Contribuabilii care obtin venituri majoritare din cultura cerealelor si plantelor tehnice, pomicultura si viticultura au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.

(6) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) au obligatia de a declara si efectua trimestrial plati anticipate, in contul impozitului pe profit anual, in suma de o patrime din impozitul pe profit datorat pentru anul precedent, actualizat cu indicele de inflatie (decembrie fata de luna decembrie a anului anterior), estimat cu ocazia elaborarii bugetului initial al anului pentru care se efectueaza platile anticipate, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se efectueaza plata. Impozitul pe profit pentru anul precedent, pe baza caruia se determina platile anticipate, este impozitul pe profit datorat conform declaratiei privind impozitul pe profit pentru anul precedent, fara a lua in calcul platile anticipate efectuate in acel an.

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a) nouinfiin tati, infiintati in cursul anului precedent sau care, la sfarsitul anului fiscal precedent, inregistreaza pierdere fiscala, efectueaza plati anticipate in contul impozitului pe profit la nivelul sumei rezultate din aplicarea cotei de impozit asupra profitului contabil al perioadei pentru care se efectueaza plata anticipata.

(8) Prin exceptie de la prevederile alin. (6), contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. a), care inregistreaza pierdere contabila la sfarsitul unui trimestru, nu mai au obligatia de a efectua plata anticipata stabilita pentru acel trimestru.

(9) Declararea, regularizarea si plata impozitului pe profit aferent anului fiscal 2006, in cazul contribuabililor prevazuti la alin. (1) lit. a), se efectueaza pana la data de 31 martie 2007.

(10) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b) platesc pentru ultimul trimestru o suma egala cu impozitul calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, urmand ca plata finala a impozitului pe profit pentru anul fiscal sa se faca pana la termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit prevazut la art. 35 alin. (1).

(11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 15 februarie inchiderea exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.

(12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.

(13) Obligatiile fiscale reglementate de prezentul titlu sunt venituri ale bugetului de stat. Impozitul pe profit datorat pentru anul 2006 de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se declara, se regularizeaza si se plateste la bugetele locale respective, pana la data de 31 martie 2007. Dobanzile/majorarile de intarziere si amenzile inregistrate de catre regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene, precum si de catre societatile comerciale in care consiliile locale si/sau judetene sunt actionari majoritari se datoreaza si se platesc potrivit legii.

(14) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a), indicele de inflatie necesar pentru actualizarea platilor anticipate se comunica, prin ordin al ministrului finantelor publice, pana la data de 15 aprilie a anului fiscal pentru care se efectueaza platile anticipate.

Depunerea declaratiilor de impozit pe profit

Art. 35. – (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15 aprilie inclusiv a anului urmator.

(2) O data cu declaratia de impozit pe profit anuala, contribuabilii au obligatia sa depuna si o declaratie privind platile si angajamentele de plata catre persoanele nerezidente, care cuprinde scopul si suma fiecarei plati, numele si adresa beneficiarului. Nu se cuprind in aceasta declaratie sumele angajate sau platite pentru bunurile importate sau pentru transportul international.

(3) Contribuabilii sunt raspunzatori pentru calculul impozitului pe profit.

Aspecte fiscale internationale

Veniturile unui sediu permanent

Art. 29. – (1) Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania au obligatia de a plati impozitul pe profit pentru profitul impozabil care este atribuibil sediului permanent.

(2) Profitul impozabil se determina in conformitate cu regulile stabilite in cap. II al prezentului titlu, in urmatoarele conditii:

a) numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent se includ in veniturile impozabile;

b) numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii acestor venituri se includ in cheltuielile deductibile.

(3) Profitul impozabil al sediului permanent se determina prin tratarea acestuia ca persoana separata si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.

(4) Inainte de a desfasura activitate printr-un sediu permanent in Romania, reprezentantul legal al persoanei juridice straine prevazute la alin. (1) trebuie sa inregistreze sediul permanent la autoritatea fiscala competenta.

Venituri obtinute de persoanele juridice straine din proprietati imobiliare si din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare

Art. 30. – (1) Persoanele juridice straine care obtin venituri din proprietati imobiliare situate in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana au obligatia de a plati impozit pe profit pentru profitul impozabil aferent acestor venituri.

(2) Veniturile din proprietatile imobiliare situate in Romania includ urmatoarele:

a) veniturile din inchirierea sau cedarea folosintei proprietatii imobiliare situate in Romania;

b) castigul din vanzarea-cesionarea drepturilor de proprietate sau al oricaror drepturi legate de proprietatea imobiliara situata in Romania;

c) castigul din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica, daca minimum 50% din valoarea mijloacelor fixe ale persoanei juridice sunt, fie direct, fie prin intermediul mai multor persoane juridice, proprietati imobiliare situate in Romania;

d) veniturile obtinute din exploatarea resurselor naturale situate in Romania, inclusiv castigul din vanzarea-cesionarea oricarui drept aferent acestor resurse naturale.

(3) Orice persoana juridica straina care obtine venituri dintr-o proprietate imobiliara situata in Romania sau din vanzarea-cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romana are obligatia de a plati impozit pe profit, potrivit art. 34, si de a depune declaratii de impozit pe profit, potrivit art. 35. Orice persoana juridica straina poate desemna un reprezentant fiscal pentru a indeplini aceste obligatii.

(4) Orice persoana juridica romana sau persoana juridica straina cu sediul permanent in Romania, care plateste veniturile prevazute la alin. (1), catre o persoana juridica straina, are obligatia de a retine impozitul calculat din veniturile platite si de a vira impozitul retinut la bugetul de stat.

(5) Abrogat.

(6) Prevederile art. 119 se aplica oricarei persoane care are obligatia sa retina impozit, in conformitate cu prezentul articol.

Credit fiscal

Art. 31. – (1) Daca o persoana juridica romana obtine venituri dintr-un stat strain prin intermediul unui sediu permanent sau venituri supuse impozitului cu retinere la sursa si veniturile sunt impozitate atat in Romania cat si in statul strain, atunci impozitul platit catre statul strain, fie direct, fie indirect prin retinerea si virarea de o alta persoana, se deduce din impozitul pe profit ce se determina potrivit prevederilor prezentului titlu.

(2) Deducerea pentru impozitele platite catre un stat strain intr-un an fiscal nu poate depasi impozitul pe profit, calculat prin aplicarea cotei de impozit pe profit prevazute la art. 17 alin. (1) la profitul impozabil obtinut in statul strain, determinat in conformitate cu regulile prevazute in prezentul titlu sau la venitul obtinut din statul strain.

(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, numai daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

(4) Abrogat.

(5) Abrogat.

Pierderi fiscale externe

Art. 32. – (1) Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent din strainatate este deductibila doar din veniturile obtinute din strainatate.

(2) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.

Asocieri fara personalitate juridica

Art. 28. – (1) In cazul unei asocieri fara personalitate juridica, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare in asociere.

(2) Orice asociere fara personalitate juridica dintre persoane juridice straine, care isi desfasoara activitatea in Romania, trebuie sa desemneze una din parti care sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat potrivit prezentului titlu. Persoana desemnata este responsabila pentru:

a) inregistrarea asocierii la autoritatea fiscala competenta, inainte ca aceasta sa inceapa sa desfasoare activitate;

b) conducerea evidentelor contabile ale asocierii;

c) plata impozitului in numele asociatilor, conform art. 34 alin. (1);

d) depunerea unei declaratii fiscale trimestriale la autoritatea fiscala competenta, care sa contina informatii cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care este atribuibila fiecarui asociat, precum si impozitul care a fost platit la buget in numele fiecarui asociat;

e) furnizarea de informatii in scris, catre fiecare asociat, cu privire la partea din veniturile si cheltuielile asocierii care ii este atribuibila acestuia, precum si la impozitul care a fost platit la buget in numele acestui asociat.

(3) Intr-o asociere fara personalitate juridica intre doua sau mai multe persoane juridice romane, veniturile si cheltuielile inregistrate se atribuie fiecarui asociat, corespunzator cotei de participare din asociere.

(4) Intr-o asociere fara personalitate juridica cu o persoana juridica straina si/sau cu persoane fizice nerezidente, precum si cu persoane fizice romane, persoana juridica romana trebuie sa indeplineasca obligatiile ce ii revin fiecarui asociat, potrivit prezentului titlu.

Regimul fiscal comun care se aplica fuziunilor, divizarilor, divizarilor partiale, transferurilor de active si schimburilor de actiuni intre societatile din diferite state membre ale Uniunii Europene

Art. 271. – (1) Prevederile prezentului articol se aplica dupa data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.

(2) Prevederile prezentului articol se aplica operatiunilor de fuziune, divizare, divizare partiala, transferurilor de active si schimburilor de actiuni in care sunt implicate societati din doua sau mai multe state membre.

(3) In sensul prezentului articol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

1. fuziune – operatiunea prin care:

a) una sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre o alta societate existenta, in schimbul emiterii catre participantii lor a titlurilor de participare reprezentand capitalul celeilalte societati si, daca este cazul, al platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

b) doua sau mai multe societati, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor unei alte societati care se infiinteaza, in schimbul emiterii catre participantii lor a unor titluri de participare reprezentand capitalul noii societati si, daca este cazul, a platii in numerar a maximum 10% din valoarea nominala ori, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor respective;

c) o societate, in momentul dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre societatea care detine toate titlurile de participare ce reprezinta capitalul sau;

2. divizare – operatiunea prin care o societate, in momentul si ca efect al dizolvarii fara lichidare, isi transfera totalitatea activelor si pasivelor catre doua sau mai multe societati existente ori nou-infiintate, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, de titluri de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

3. divizare partiala – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, una sau mai multe ramuri de activitate, catre una sau mai multe societati existente ori nouinfiin tate, lasand cel putin o ramura de activitate in compania cedenta, in schimbul emiterii catre participantii sai, pe baza de proportionalitate, titlurile de participare reprezentand capitalul societatilor beneficiare si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor;

4. active si pasive transferate – activele si pasivele societatii cedente care, in urma fuziunii, divizarii sau divizarii partiale, sunt integrate unui sediu permanent al societatii beneficiare, situat in statul membru al societatii cedente, si care contribuie la generarea profiturilor sau pierderilor luate in calcul la stabilirea bazei de impozitare;

5. transfer de active – operatiunea prin care o societate transfera, fara a fi dizolvata, totalitatea sau una ori mai multe ramuri ale activitatii sale catre alta societate, in schimbul transferarii titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare;

6. schimb de actiuni – operatiunea prin care o societate dobandeste o participatie in capitalul altei societati in asa fel incat dobandeste majoritatea drepturilor de vot sau majoritatea titlurilor de participare in societatea respectiva, in schimbul emiterii catre participantii acesteia din urma, in schimbul titlurilor lor, a titlurilor reprezentand capitalul societatii initiale si, daca este cazul, a sumei in numerar de maximum 10% din valoarea nominala sau, in absenta valorii nominale, a valorii nominale contabile echivalente a titlurilor emise ca valoare de schimb;

7. societate cedenta – societatea care isi transfera activele si pasivele ori care transfera totalitatea sau una ori mai multe dintre ramurile activitatii sale;

8. societate beneficiara – societatea care primeste activele si pasivele sau totalitatea ori una sau mai multe dintre ramurile de activitate ale societatii cedente;

9. societate achizitionata – societatea in care alta societate detine o participatie, in urma unui schimb de titluri de participare;

10. societate achizitoare – societatea care achizitioneaza o participatie, din actiunile unei societati, in urma unui schimb de titluri de participare;

11. ramura de activitate – totalitatea activului si pasivului unei diviziuni dintr-o societate care, din punct de vedere organizatoric, constituie o activitate independenta, adica o entitate capabila sa functioneze prin propriile mijloace;

12. societate dintr-un stat membru – orice societate care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) are una dintre formele de organizare prezentate in anexa care face parte integranta din prezentul titlu;

b) in conformitate cu legislatia fiscala a statului membru, este considerata ca avandu-si sediul fiscal in statul membru si, in temeiul conventiei incheiate cu un stat tert privind evitarea dublei impuneri, nu se considera ca are sediul fiscal in afara Uniunii Europene;

c) plateste impozit pe profit sau un impozit similar impozitului pe profit, fara posibilitatea unei optiuni ori exceptari.

(4) Operatiunile de fuziune sau de divizare nu sunt transferuri impozabile pentru diferenta dintre pretul de piata al elementelor din activ si pasiv transferate si valoarea lor fiscala.

(5) Dispozitiile alin. (4) se aplica numai daca compania beneficiara calculeaza amortizarea si orice castig sau pierdere, aferente activelor si pasivelor transferate, in concordanta cu dispozitiile care ar fi fost aplicate companiei cedente daca fuziunea, divizarea sau divizarea partiala nu ar fi avut loc.

(6) In cazul in care provizioanele sau rezervele constituite au fost anterior deduse din baza impozabila de catre societatea cedenta si nu provin de la sediile permanente din strainatate, aceste provizioane sau rezerve pot fi preluate, in aceleasi conditii de deducere, de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania, societatea beneficiara asumandu-si astfel drepturile si obligatiile societatii cedente.

(7) Referitor la operatiunile mentionate la alin. (2), in situatia in care societatea cedenta inregistreaza pierdere fiscala, determinata potrivit prezentului titlu, aceasta nu se recupereaza de catre sediul permanent al societatii beneficiare situat in Romania.

(8) Atunci cand o societate beneficiara detine o participatie la capitalul societatii cedente, veniturile societatii beneficiare provenite din anularea participatiei sale nu se impoziteaza in cazul in care participatia societatii beneficiare la capitalul societatii cedente este mai mare de 15%, respectiv 10%, incepand cu data de 1 ianuarie 2009.

(9) In cazul schimbului de actiuni se aplica urmatoarele:

a) atribuirea, in cazul fuziunii, divizarii sau al unui schimb de actiuni, a titlurilor de participare reprezentand capitalul societatii beneficiare ori achizitoare unui participant al societatii cedente sau achizitionate, in schimbul unor titluri reprezentand capitalul acestei societati, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;

b) atribuirea, in cazul divizarii partiale, a titlurilor de participare ale societatii cedente, reprezentand capitalul societatii beneficiare, nu reprezinta transferuri impozabile potrivit prezentului titlu si titlului III;

c) dispozitiile lit. a) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite o valoare fiscala mai mare decat valoarea pe care acestea o aveau inainte de fuziune, divizare sau schimb de actiuni;

d) dispozitiile lit. b) se aplica numai daca actionarul nu atribuie titlurilor de participare primite si celor detinute in compania cedenta o valoare fiscala mai mare decat valoarea titlurilor detinute la societatea cedenta inainte de divizarea partiala;

e) profitul sau venitul provenit din cesionarea ulterioara a titlurilor de participare se impoziteaza potrivit prevederilor prezentului titlu sau ale titlului III, dupa caz;

f) expresia valoare fiscala reprezinta valoarea ce este utilizata pentru calcularea veniturilor sau pierderilor, in scopul determinarii venitului impozabil ori aportului de capital al unui participant al societatii;

(10) Dispozitiile alin. (4)-(9) se aplica si transferului de active.

(11) Prevederile prezentului articol nu se aplica atunci cand fuziunea, divizarea, divizarea partiala, transferul de active sau schimbul de actiuni:

a) are ca obiectiv principal sau ca unul dintre principalele obiective frauda si evaziunea fiscala. Faptul ca una dintre operatiunile prevazute la alin. (2) nu este indeplinita din motive economice valabile, cum ar fi restructurarea sau rationalizarea activitatilor societatilor participante la operatiune, poate constitui o prezumtie ca operatiunea are ca obiectiv principal sau ca unul dintre obiectivele principale frauda si evaziunea fiscala;

b) are drept efect faptul ca o societate, implicata sau nu in operatiune, nu mai indeplineste conditiile necesare reprezentarii angajatilor in organele de conducere ale societatii, in conformitate cu acordurile in vigoare inainte de operatiunea respectiva. Aceasta prevedere se aplica in masura in care in societatile la care face referire prezentul articol nu se aplica dispozitiile comunitare care contin norme echivalente privind reprezentarea angajatilor in organele de conducere ale societatii.

(12) Dispozitiile prezentului articol transpun prevederile Directivei 90/434/CEE privind impunerea fuziunilor, divizarilor si transferului activelor si schimburilor de valori mobiliare intre companii ale unor state membre diferite, amendata prin Directiva 2005/19/CE.

Reorganizari, lichidari si alte transferuri de active si titluri de participare

Art. 27. – (1) In cazul contributiilor cu active la capitalul unei persoane juridice in schimbul unor titluri de participare la aceasta persoana juridica se aplica urmatoarele reguli:

a) contributiile nu sunt transferuri impozabile in intelesul prevederilor prezentului titlu si al prevederilor titlului III;

b) valoarea fiscala a activelor primite de persoana juridica este egala cu valoarea fiscala a acelor active la persoana care contribuie cu activul;

c) valoarea fiscala a titlurilor de participare primite de persoana care contribuie cu activele este egala cu valoarea fiscala a activelor aduse drept contributie de catre persoana respectiva.

(2) Distribuirea de active de catre o persoana juridica romana catre participantii sai, fie sub forma de dividend, fie ca urmare a operatiunii de lichidare, se trateaza ca transfer impozabil, exceptandu-se cazurile prevazute la alin. (3).

(3) Prevederile prezentului articol se aplica urmatoarelor operatiuni de reorganizare, daca acestea nu au ca principal obiectiv evaziunea fiscala sau evitarea platii impozitelor:

a) fuziunea intre doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la oricare persoana juridica care fuzioneaza primesc titluri de participare la persoana juridica succesoare;

b) divizarea unei persoane juridice romane in doua sau mai multe persoane juridice romane, in cazul in care participantii la persoana juridica initiala beneficiaza de o distribuire proportionala a titlurilor de participare la persoanele juridice succesoare;

c) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a tuturor activelor si pafsivelor apartinand uneia sau mai multor activitati economice ale altei persoane juridice romane, numai in schimbul unor titluri de participare;

d) achizitionarea de catre o persoana juridica romana a minimum 50% din titlurile de participare la alta persoana juridica romana, in schimbul unor titluri de participare la persoana juridica achizitoare si, daca este cazul, a unei plati in numerar care nu depaseste 10% din valoarea nominala a titlurilor de participare emise in schimb.

(4) In cazul operatiunilor de reorganizare prevazute la alin. (3) se aplica urmatoarele reguli:

a) transferul activelor si pasivelor nu se trateaza ca un transfer impozabil in intelesul prezentului titlu;

b) schimbul unor titluri de participare detinute la o persoana juridica romana cu titluri de participare la o alta persoana juridica romana nu se trateaza ca transfer impozabil in intelesul prezentului titlu si al titlului III;

c) distribuirea de titluri de participare in legatura cu divizarea unei persoane juridice romane nu se trateaza ca dividend;

d) valoarea fiscala a unui activ sau pasiv, asa cum este prevazut la lit. a), este egala, pentru persoana care primeste un astfel de activ, cu valoarea fiscala pe care respectivul activ a avut-o la persoana care l-a transferat;

e) amortizarea fiscala pentru orice activ prevazut la lit. a) se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care s-ar fi aplicat de persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc;

f) transferul unui provizion sau al unei rezerve nu se considera o reducere sau anulare a provizionului sau rezervei, potrivit art. 22 alin. (5), daca un alt contribuabil le preia si le mentine la valoarea avuta inainte de transfer;

g) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. b), care sunt primite de o persoana, trebuie sa fie egala cu valoarea fiscala a titlurilor de participare care sunt transferate de catre aceasta persoana;

h) valoarea fiscala a titlurilor de participare prevazute la lit. c), care au fost detinute inainte de a fi distribuite, se aloca intre aceste titluri de participare si titlurile de participare distribuite, proportional cu pretul de piata al titlurilor de participare, imediat dupa distribuire.

(5) Daca o persoana juridica romana detine minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare la o alta persoana juridica romana care transfera active si pasive catre prima persoana juridica, printr-o operatiune prevazuta la alin. (3), anularea acestor titluri de participare nu se considera transfer impozabil.

(6) Abrogat.

(7) In intelesul prezentului articol, valoarea fiscala a unui activ, a unui pasiv sau a unui titlu de participare este valoarea utilizata pentru calculul amortizarii si al castigului sau pierderii, in intelesul impozitului pe venit ori al impozitului pe profit.

Dispozitii generale privind raportul de drept material fiscal

Art. 21. – (1) Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.

(2) Sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si:

a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;

b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale;

c) cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate in scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vanzarilor;

e) cheltuielile de transport si cazare in tara si in strainatate, efectuate de catre salariati si administratori;

f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;

g) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative in vigoare, precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;

h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;

i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la targuri si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu indeplinesc conditiile de a fi recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;

k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, intretinerea si perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;

l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;

m) taxele de inscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale;

n) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor neincasate, in urmatoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost inchisa pe baza hotararii judecatoresti;

2. debitorul a decedat si creanta nu poate fi recuperata de la mostenitori;

3. debitorul este dizolvat, in cazul societatii cu raspundere limitata cu asociat unic, sau lichidat, fara succesor;

4. debitorul inregistreaza dificultati financiare majore care ii afecteaza intreg patrimoniul.

(3) Urmatoarele cheltuieli au deductibilitate limitata:

a) cheltuielile de protocol in limita unei cote de 2% aplicata asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decat cheltuielile de protocol si cheltuielile cu impozitul pe profit;

b) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in Romania si in strainatate, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;

c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de pana la 2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare. Intra sub incidenta acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru nastere, ajutoarele pentru inmormantare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile si protezele, precum si cheltuielile pentru functionarea corespunzatoare a unor activitati sau unitati aflate in administrarea contribuabililor; gradinite, crese, servicii de sanatate acordate in cazul bolilor profesionale si al accidentelor de munca pana la internarea intr-o unitate sanitara, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, camine de nefamilisti, precum si pentru scolile pe care le au sub patronaj. In cadrul acestei limite, pot fi deduse si cheltuielile reprezentand: tichete de cresa acordate de angajator in conformitate cu legislatia in vigoare, cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in bani sau in natura acordate salariatelor, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul, pentru salariatii proprii si pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariatii care au suferit pierderi in gospodarie si contributia la fondurile de interventie ale asociatiei profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din scoli si centre de plasament;

d) perisabilitatile, in limitele stabilite de organele de specialitate ale administratiei centrale, impreuna cu institutiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finantelor Publice;

e) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

f) Abrogat.

g) cheltuielile cu provizioane si rezerve, in limita prevazuta la art. 22;

h) cheltuielile cu dobanda si diferentele de curs valutar, in limita prevazuta la art. 23;

i) amortizarea, in limita prevazuta la art. 24;

j) cheltuielile efectuate, in numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

k) cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participant;

l) cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de legea locuintei, care se majoreaza din punct de vedere fiscal cu 10%. Diferenta nedeductibila trebuie recuperata de la beneficiari, respectiv chiriasi/locatari;

m) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, deductibile in limita corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti, in acest scop;

n) cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente autoturismelor folosite de angajatii cu functii de conducere si de administrare ai persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecarei persoane fizice cu astfel de atributii. Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile cu parcul de autoturisme trebuie justificate cu documente legale.

(4) Urmatoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentand diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau pe venit platite in strainatate. Sunt nedeductibile si cheltuielile cu impozitele neretinute la sursa in numele persoanelor fizice si juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din Romania;

b) dobanzile/majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile si penalitatile de intarziere datorate catre autoritatile romane, potrivit prevederilor legale. Amenzile, dobanzile, penalitatile sau majorarile datorate catre autoritati straine ori in cadrul contractelor economice incheiate cu persoane nerezidente si/sau autoritati straine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorarilor al caror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri.

c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost incheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta, daca aceasta este datorata potrivit prevederilor titlului VI. Nu intra sub incidenta acestor prevederi stocurile si mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamitati naturale sau a altor cauze de forta majora, in conditiile stabilite prin norme;

d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la sursa;

e) cheltuielile facute in favoarea actionarilor sau asociatilor, altele decat cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la pretul de piata pentru aceste bunuri sau servicii;

f) cheltuielile inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ, potrivit legii, prin care sa se faca dovada efectuarii operatiunii sau intrarii in gestiune, dupa caz, potrivit normelor;

g) cheltuielile inregistrate de societatile agricole, constituite in baza legii, pentru dreptul de folosinta al terenului agricol adus de membrii asociati, peste cota de distributie din productia realizata din folosinta acestuia, prevazuta in contractul de societate sau asociere;

h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora;

i) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu exceptia celor prevazute la art. 20 lit. d);

j) cheltuielile cu contributiile platite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

k) cheltuielile cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, conform titlului III;

l) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu exceptia prevederilor titlului III;

m) cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii acestora in scopul activitatilor desfasurate si pentru care nu sunt incheiate contracte;

n) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu exceptia celor care privesc bunurile reprezentand garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate in cadrul unor contracte de inchiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

o) pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, pentru partea neacoperita de provizion, potrivit art. 22, precum si pierderile inregistrate la scoaterea din evidenta a creantelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte situatii decat cele prevazute la art. 21 alin. (2) lit. n). In aceasta situatie, contribuabilii care scot din evidenta clientii neincasati sunt obligati sa comunice in scris acestora scoaterea din evidenta a creantelor respective, in vederea recalcularii profitului impozabil la persoana debitoare, dupa caz;

p) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectueaza sponsorizari si/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificarile ulterioare, si ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cei care acorda burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente, daca totalul acestor cheltuieli indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

1. este in limita a 30/00 din cifra de afaceri;

2. nu depaseste mai mult de 20% din impozitul pe profit datorat.

In limitele respective se incadreaza si cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, in scopul constructiei de localuri, al dotarilor, achizitiilor de tehnologie a informatiei si de documente specifice, finantarii programelor de formare continua a bibliotecarilor, schimburilor de specialisti, a burselor de specializare, a participarii la congrese internationale;

r) cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au la baza un document emis de un contribuabil inactiv al carui certificat de inregistrare fiscala a fost suspendat in baza ordinului presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

s) cheltuielile cu taxele si cotizatiile catre organizatiile neguvernamentale sau asociatiile profesionale care au legatura cu activitatea desfasurata de contribuabili si care depasesc echivalentul in lei a 4.000 euro anual, altele decat cele prevazute la alin. (2) lit. g) si m).

(5) Regia Autonoma „Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat” deduce la calculul profitului impozabil urmatoarele cheltuieli:

a) cheltuielile reprezentand diferenta dintre sumele cuvenite pe baza de contract de prestari de servicii cu Senatul, Camera Deputatilor, Administratia Prezidentiala, Guvernul Romaniei si Curtea Constitutionala pentru plata activitatii de reprezentare si protocol si cheltuielile inregistrate efectiv de regie;

b) cheltuielile efectuate, in conditiile legii, pentru asigurarea administrarii, pastrarii integritatii si protejarii imobilului „Palat Elisabeta” din domeniul public al statului;

c) cheltuielile aferente producerii si emiterii permiselor de sedere temporara/permanenta pentru cetatenii straini, in conditiile reglementarilor legale.

Provizioane si rezerve

Art. 22. – (1) Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor si provizioanelor, numai in conformitate cu prezentul articol, astfel:

a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. In cazul in care aceasta este utilizata pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice care furnizeaza utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut in urma procedurii de conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul profitului impozabil;

b) provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;

c) provizioanele constituite in limita unui procent de 20% incepand cu data de 1 ianuarie 2004, 25% incepand cu data de 1 ianuarie 2005, 30% incepand cu data de 1 ianuarie 2006, din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2004;

2. sunt neincasate intr-o perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei;

3. nu sunt garantate de alta persoana;

4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) provizioanele specifice, constituite potrivit legilor de organizare si functionare, de catre institutiile de credit, institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice similare;

e) Abrogat;

f) Abrogat;

g) Abrogat;

h) rezervele tehnice constituite de societatile de asigurare si reasigurare, potrivit prevederilor legale de organizare si functionare, cu exceptia rezervei de egalizare. Pentru contractele de asigurare cedate in reasigurare, rezervele se diminueaza astfel incat nivelul acestora sa acopere partea de risc care ramane in sarcina asiguratorului, dupa deducerea reasigurarii;

i) provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;

j) provizioanele constituite in limita unei procent de 100% din valoarea creantelor asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili, altele decat cele prevazute la lit. d), f), g) si i), care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

1. sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;

2. creanta este detinuta la o persoana juridica asupra careia este declarata procedura de deschidere a falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

3. nu sunt garantate de alta persoana;

4. sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

5. au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului.

k) provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri, constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute;

l) provizioanele constituite de companiile aeriene din Romania pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si reparare a parcului de aeronave si a componentelor aferente, potrivit programelor de intretinere a aeronavelor, aprobate corespunzator de catre Autoritatea Aeronautica Civila Romana.

(2) Contribuabilii autorizati sa desfasoare activitate in domeniul exploatarii zacamintelor naturale sunt obligati sa inregistreze in evidenta contabila si sa deduca provizoane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora in circuitul economic, silvic sau agricol, in limita unei cote de 1% aplicate asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, pe toata durata de functionare a exploatarii zacamintelor naturale.

(3) Pentru titularii de acorduri petroliere, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10%, aplicata asupra diferentei dintre veniturile si cheltuielile inregistrate, pe toata perioada exploatarii petroliere.

(4) Regia Autonoma „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA constituie trimestrial un provizion, potrivit prevederilor legale, pentru diferenta dintre veniturile din exploatare realizate efectiv din activitatea de ruta aeriana si costurile efective ale activitatii de ruta aeriana, care este utilizat pentru acoperirea cheltuielilor de exploatare care depasesc tarifele stabilite anual de EUROCONTROL.

(5) Reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv. Prevederile prezentului alineat nu se aplica daca un alt contribuabil preia un provizion sau o rezerva in legatura cu o divizare sau fuziune, reglementarile acestui articol aplicandu-se in continuare acelui provizion sau rezerva.

(6) Sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii. Nu se supun impozitarii rezervele de influente de curs valutar aferente aprecierii disponibilitatilor in valuta, constituite potrivit legii, inregistrate de societati comerciale bancare – persoane juridice romane si sucursalele bancilor straine, care isi desfasoara activitatea in Romania.

(7) In intelesul prezentului articol, prin constituirea unui provizion sau a unei rezerve se intelege si majorarea unui provizion sau a unei rezerve.

(8) Provizioanele constituite pentru creantele asupra clientilor, inregistrate de catre contribuabili inainte de 1 ianuarie 2004, sunt deductibile in limitele prevazute la alin. (1) lit. c), in situatia in care creantele respective indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a) nu sunt garantate de alta persoana;

b) sunt datorate de o persoana care nu este persoana afiliata contribuabilului;

c) au fost incluse in veniturile impozabile ale contribuabilului;

d) creanta este detinuta asupra unei persoane juridice pentru care a fost deschisa procedura falimentului, pe baza hotararii judecatoresti prin care se atesta aceasta situatie;

e) nu au mai fost constituite provizioane deductibile fiscal pentru creanta respectiva.

Cheltuieli cu dobanzile si diferente de curs valutar

Art. 23. – (1) Cheltuielile cu dobanzile sunt integral deductibile in cazul in care gradul de indatorare a capitalului este mai mic sau egal cu trei. Gradul de indatorare a capitalului se determina ca raport intre capitalul imprumutat cu termen de rambursare peste un an si capitalul propriu, ca medie a valorilor existente la inceputul anului si sfarsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit. Prin capital imprumutat se intelege totalul creditelor si imprumuturilor cu termen de rambursare peste un an, potrivit clauzelor contractuale.

(2) In conditiile in care gradul de indatorare a capitalului este peste trei, cheltuielile cu dobanzile si cu pierderea neta din diferentele de curs valutar sunt nedeductibile. Acestea se reporteaza in perioada urmatoare, in conditiile alin. (1), pana la deductibilitatea integrala a acestora.

(3) In cazul in care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depasesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratata ca o cheltuiala cu dobanda, potrivit alin. (1), deductibilitatea acestei diferente fiind supusa limitei prevazute la alin. (1). Cheltuielile din diferentele de curs valutar, care se limiteaza potrivit prezentului alineat, sunt cele aferente imprumuturilor luate in calcul la determinarea gradului de indatorare a capitalului.

(4) Dobanzile si pierderile din diferente de curs valutar, in legatura cu imprumuturile obtinute direct sau indirect de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, mentionate in norme, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente imprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romane sau straine, institutiile financiare nebancare, de la persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute in baza obligatiunilor admise la tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta prevederilor prezentului articol.

(5) In cazul imprumuturilor obtinute de la alte entitati, cu exceptia celor prevazute la alin. (4), dobanzile deductibile sunt limitate la:

a) nivelul ratei dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, corespunzatoare ultimei luni din trimestru, pentru imprumuturile in lei; si

b) nivelul ratei dobanzii anuale de 9%, pentru imprumuturile in valuta. Acest nivel al ratei dobanzii se aplica la determinarea profitului impozabil aferent anului fiscal 2004. Nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta se actualizeaza prin hotarare a Guvernului.

(6) Limita prevazuta la alin. (5) se aplica separat pentru fiecare imprumut, inainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2).

(7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica societatilor comerciale bancare, persoane juridice romane, sucursalelor bancilor straine care isi desfasoara activitatea in Romania, societatilor de leasing pentru operatiunile de leasing, societatilor de credit ipotecar, institutiilor de credit, precum si institutiilor financiare nebancare.

(8) In cazul unei persoane juridice straine care isi desfasoara activitatea printr-un sediu permanent in Romania, prevederile prezentului articol se aplica prin luarea in considerare a capitalului propriu.

Amortizarea fiscala

Art. 24. – (1) Cheltuielile aferente achizitionarii, producerii, construirii, asamblarii, instalarii sau imbunatatirii mijloacelor fixe amortizabile se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii potrivit prevederilor prezentului articol.

(2) Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

a) este detinut si utilizat in productia, livrarea de bunuri sau in prestarea de servicii, pentru a fi inchiriat tertilor sau in scopuri administrative;

b) are o valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului;

c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.

Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are in vedere valoarea intregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra in structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta in parte.

(3) Sunt, de asemenea, considerate mijloace fixe amortizabile:

a) investitiile efectuate la mijloacele fixe care fac obiectul unor contracte de inchiriere, concesiune, locatie de gestiune sau altele asemenea;

b) mijloacele fixe puse in functiune partial, pentru care nu s-au intocmit formele de inregistrare ca imobilizare corporala; acestea se cuprind in grupele in care urmeaza a se inregistra, la valoarea rezultata prin insumarea cheltuielilor efective ocazionate de realizarea lor;

c) investitiile efectuate pentru descoperta in vederea valorificarii de substante minerale utile, precum si pentru lucrarile de deschidere si pregatire a extractiei in subteran si la suprafata;

d) investitiile efectuate la mijloacele fixe existente, sub forma cheltuielilor ulterioare realizate in scopul imbunatatirii parametrilor tehnici initiali si care conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijlocului fix;

e) investitiile efectuate din surse proprii, concretizate in bunuri noi, de natura celor apartinand domeniului public, precum si in dezvoltari si modernizari ale bunurilor aflate in proprietate publica;

f) amenajarile de terenuri.

(4) Nu reprezinta active amortizabile:

a) terenurile, inclusiv cele impadurite;

b) tablourile si operele de arta;

c) fondul comercial;

d) lacurile, baltile si iazurile care nu sunt rezultatul unei investitii;

e) bunurile din domeniul public finantate din surse bugetare;

f) orice mijloc fix care nu isi pierde valoarea in timp datorita folosirii, potrivit normelor;

g) casele de odihna proprii, locuintele de protocol, navele, aeronavele, vasele de croaziera, altele decat cele utilizate in scopul realizarii veniturilor.

(5) Prin valoarea de intrare a mijloacelor fixe se intelege:

a) costul de achizitie, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

b) costul de productie, pentru mijloacele fixe construite sau produse de catre contribuabil;

c) valoarea de piata, pentru mijloacele fixe dobandite cu titlu gratuit.

(6) Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:

a) in cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;

b) in cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata;

c) in cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau degresiva.

(7) In cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil.

Cota de amortizare liniara se calculeaza raportand numarul 100 la durata normala de utilizare a mijlocului fix.

(8) În cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de amortizare liniara cu unul dintre coeficientii urmatori:

a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 2 si 5 ani;

b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este intre 5 si 10 ani;

c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

(9) In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;

b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.

(10) Cheltuielile aferente achizitionarii de brevete, drepturi de autor, licente, marci de comert sau fabrica si alte valori similare, precum si cheltuielile de dezvoltare care din punct de vedere contabil reprezinta imobilizari necorporale se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe perioada contractului sau pe durata de utilizare, dupa caz. Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii programelor informatice se recupereaza prin intermediul deducerilor de amortizare liniara pe o perioada de 3 ani. Pentru brevetele de inventie se poate utiliza si metoda de amortizare degresiva sau accelerata.

(11) Amortizarea fiscala se calculeaza dupa cum urmeaza:

a) incepand cu luna urmatoare celei in care mijlocul fix amortizabil se pune in functiune;

b) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate din surse proprii la mijloacele fixe din domeniul public, pe durata normala de utilizare, pe durata normala de utilizare ramasa sau pe perioada contractului de concesionare sau inchiriere, dupa caz;

c) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate la mijloacele fixe concesionate, inchiriate sau luate in locatie de gestiune de cel care a efectuat investitia, pe perioada contractului sau pe durata normala de utilizare, dupa caz;

d) pentru cheltuielile cu investitiile efectuate pentru amenajarea terenurilor, liniar, pe o perioada de 10 ani;

e) amortizarea cladirilor si a constructiilor minelor, salinelor cu extractie in solutie prin sonde, carierelor, exploatarilor la zi, pentru substante minerale solide si cele din industria extractiva de petrol, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor si care nu pot primi alte utilizari dupa epuizarea rezervelor, precum si a investitiilor pentru descoperta se calculeaza pe unitate de produs, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila.

Amortizarea pe unitatea de produs se recalculeaza:

1. din 5 in 5 ani la mine, cariere, extractii petroliere, precum si la cheltuielile de investitii pentru descoperta;

2. din 10 in 10 ani la saline;

f) mijloacele de transport pot fi amortizate si in functie de numarul de kilometri sau numarul de ore de functionare prevazut in cartile tehnice, pentru cele achizitionate dupa data de 1 ianuarie 2004;

g) pentru locuintele de serviciu, amortizarea este deductibila fiscal pana la nivelul corespunzator suprafetei construite prevazute de legea locuintei;

h) numai pentru autoturismele folosite in conditiile prevazute la art. 21 alin. (3) lit. n).

(12) Contribuabilii care au investit in mijloace fixe amortizabile sau in brevete de inventie amortizabile si care au dedus cheltuieli de amortizare reprezentand 20% din valoarea de intrare a acestora conform prevederilor legale, la data punerii in functiune a mijlocului fix sau a brevetului de inventie, pana la data de 30 aprilie 2005 inclusiv, au obligatia sa pastreze in patrimoniu aceste mijloace fixe amortizabile cel putin o perioada egala cu jumatate din durata lor normala de utilizare. In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, impozitul pe profit se recalculeaza si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.

(13) Pentru investitiile realizate in parcurile industriale pana la data de 31 decembrie 2006 se acorda o deducere suplimentara din profitul impozabil, in cota de 20% din valoarea investitiilor in constructii sau a reabilitarilor de constructii, infrastructura interna si de conexiune la reteaua publica de utilitati, tinand seama de prevederile legale in vigoare privind clasificarea si duratele normate de utilizare a mijloacelor fixe amortizabile. Contribuabilii care beneficiaza de facilitatile prevazute la alin. (12) nu pot beneficia de facilitatile prevazute in prezentul alineat.

(14) Cheltuielile aferente localizarii, explorarii, dezvoltarii sau oricarei activitati pregatitoare pentru exploatarea resurselor naturale se recupereaza in rate egale pe o perioada de 5 ani, incepand cu luna in care sunt efectuate cheltuielile. Cheltuielile aferente achizitionarii oricarui drept de exploatare a resurselor naturale se recupereaza pe masura ce resursele naturale sunt exploatate, proportional cu valoarea recuperata raportata la valoarea totala estimata a resurselor.

(15) Pentru mijloacele fixe amortizabile, deducerile de amortizare se determina fara a lua in calcul amortizarea contabila. Castigurile sau pierderile rezultate din vanzarea ori din scoaterea din functiune a acestor mijloace fixe se calculeaza pe baza valorii fiscale a acestora, care reprezinta valoarea fiscala de intrare a mijloacelor fixe, diminuata cu amortizarea fiscala. Pentru mijloacele fixe cu valoarea contabila evidentiata in sold la data de 31 decembrie 2003 amortizarea se calculeaza in baza valorii ramase neamortizate, pe durata normala de utilizare ramasa, folosindu-se metodele de amortizare aplicate pana la aceasta data.

(16) Contribuabilii care investesc in mijloace fixe destinate prevenirii accidentelor de munca si bolilor profesionale, precum si infiintarii si functionarii cabinetelor medicale, pot deduce integral valoarea acestora la calculul profitului impozabil la data punerii in functiune sau pot recupera aceste cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(17) In cazul unei imobilizari corporale cu o valoare de intrare mai mica decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului, contribuabilul poate opta pentru deducerea cheltuielilor aferente imobilizarii sau pentru recuperarea acestor cheltuieli prin deduceri de amortizare, potrivit prevederilor prezentului articol.

(18) Cheltuielile aferente achizitionarii sau producerii de containere sau ambalaje, care circula intre contribuabil si clienti, se recupereaza prin deduceri de amortizare, prin metoda liniara, pe durata normala de utilizare stabilita de contribuabilul care isi mentine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

(19) Ministerul Finantelor Publice elaboreaza normele privind clasificatia si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe.

(20) Regia Autonoma „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA efectueaza anual actualizarea valorii ramase neamortizate a mijloacelor fixe si imobilizarilor necorporale inscrise in bilantul anului fiscal cu indicele de inflatie al anului precedent, comunicat de Institutul National de Statistica. Valoarea activelor corporale si necorporale, achizitionate in cursul anului fiscal, va fi actualizata in functie de modificarea indicelui de inflatie din perioada cuprinsa intre luna in care acestea au fost achizitionate si sfarsitul anului fiscal. Valoarea activelor si a patrimoniului propriu al Regiei Autonome „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA se majoreaza cu diferentele rezultate din reevaluarea anuala. Amortizarea capitalului Regiei Autonome „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA, angajat si imobilizat in active corporale si necorporale, se stabileste prin metoda liniara. Valoarea ramasa neamortizata, aferenta mijloacelor fixe ale Regiei Autonome „Administratia Romana a Serviciilor de Trafic Aerian” – ROMATSA, scoase din functiune inainte de implinirea duratei normale de utilizare, diminuata cu sumele rezultate din valorificare, se inregistreaza in cheltuielile de exploatare si este deductibila din punct de vedere fiscal.

(21) Pentru titularii de acorduri petroliere si subcontractantii acestora, care desfasoara operatiuni petroliere in perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa de peste 100 metri, se calculeaza amortizarea imobilizarilor corporale si necorporale aferente operatiunilor petroliere, a caror durata de folosire este limitata de durata rezervelor, pe unitatea de produs, cu un grad de utilizare de 100%, in functie de rezerva exploatabila de substanta minerala utila, pe durata acordului petrolier. Cheltuielile aferente investitiilor in curs, imobilizarilor corporale si necorporale efectuate pentru operatiunile petroliere vor fi reflectate in contabilitate atat in lei, cat si in euro; aceste cheltuieli, inregistrate in contabilitate in lei, vor fi reevaluate la sfarsitul fiecarui exercitiu financiar pe baza valorilor inregistrate in contabilitate in euro, la cursul de schimb euro/leu comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru ultima zi a fiecarui exercitiu financiar.

(22) Prevederile Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, nu se aplica la calculul profitului impozabil, cu exceptia prevederilor art. 3 alin. 2 lit. a) si ale art. 8 din aceeasi lege.

Contracte de leasing

Art. 25. – (1) In cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, in timp ce in cazul leasingului operational, locatorul are aceasta calitate.

Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de catre utilizator, in cazul leasingului financiar, si de catre locator, in cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile, potrivit art. 24.

(2) In cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobanda, iar in cazul leasingului operational locatarul deduce chiria (rata de leasing).

Pierderi fiscale

Art. 26. – (1) Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

(2) Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite, dupa caz.

(3) In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.

(4) Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu. Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani.

Raportul juridic fiscal

ARTICOLUL 16
Continutul raportului de drept procedural fiscal

Raportul de drept procedural fiscal cuprinde drepturile si obligatiile ce revin partilor, potrivit legii, pentru indeplinirea modalitatilor prevazute pentru stabilirea, exercitarea si stingerea drepturilor si obligatiilor partilor din raportul de drept material fiscal.

ARTICOLUL 17
Subiectele raportului juridic fiscal

(1) Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unitatile administrativ-teritoriale, contribuabilul, precum si alte persoane care dobandesc drepturi si obligatii in cadrul acestui raport.
(2) Contribuabilul este orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat, in conditiile legii.
(3) Statul este reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale subordonate cu personalitate juridica.
(4) Unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate de autoritatile administratiei publice locale, precum si de compartimentele de specialitate ale acestora, in limita atributiilor delegate de catre autoritatile respective.
(5) Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile subordonate acesteia, precum si compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale sunt denumite in prezentul cod organe fiscale.

ARTICOLUL 18
Imputernicitii

(1) In relatiile cu organul fiscal contribuabilul poate fi reprezentat printr-un imputernicit. Continutul si limitele reprezentarii sunt cele cuprinse in imputernicire sau stabilite de lege, dupa caz. Desemnarea unui imputernicit nu il impiedica pe contribuabil sa isi indeplineasca personal obligatiile fiscale, chiar daca nu a procedat la revocarea imputernicirii potrivit alin. (2).
(2) Imputernicitul este obligat sa inregistreze la organul fiscal actul de imputernicire, in forma autentica si in conditiile prevazute de lege. Revocarea imputernicirii opereaza fata de organul fiscal de la data inregistrarii actului de revocare.
(3) In cazul reprezentarii contribuabililor in relatiile cu organele fiscale prin avocat, forma si continutul imputernicirii sunt cele prevazute de dispozitiile legale privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat.
(4) Contribuabilul fara domiciliu fiscal in Romania, care are obligatia de a depune declaratii la organele fiscale, trebuie sa desemneze un imputernicit, cu domiciliul fiscal in Romania, care sa indeplineasca, in numele si din averea contribuabilului, obligatiile acestuia din urma fata de organul fiscal.
(5) Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si reprezentantilor fiscali desemnati potrivit Codului fiscal, daca legea nu prevede altfel.

ARTICOLUL 19
Numirea curatorului fiscal

(1) Daca nu exista un imputernicit potrivit art. 18, organul fiscal, in conditiile legii, va solicita instantei judecatoresti competente numirea unui curator fiscal pentru contribuabilul absent, al carui domiciliu fiscal este necunoscut ori care, din cauza bolii, unei infirmitati, batranetii sau unui handicap de orice fel, nu poate sa isi exercite si sa isi indeplineasca personal drepturile si obligatiile ce ii revin potrivit legii.
(2) Pentru activitatea sa curatorul fiscal va fi remunerat potrivit hotararii judecatoresti, toate cheltuielile legate de aceasta reprezentare fiind suportate de cel reprezentat.

ARTICOLUL 20
Obligatiile reprezentantilor legali

(1) Reprezentantii legali ai persoanelor fizice si juridice, precum si ai asocierilor fara personalitate juridica sunt obligati sa indeplineasca obligatiile fiscale ale persoanelor reprezentate, in numele si din averea acestora.
(2) In cazul in care, din orice motiv, obligatiile fiscale ale asocierilor fara personalitate juridica nu sunt achitate potrivit alin. (1), asociatii raspund solidar pentru indeplinirea acestora.

Aplicarea prevederilor legislatiei fiscale

ARTICOLUL 13
Interpretarea legii

Interpretarea reglementarilor fiscale trebuie sa respecte vointa legiuitorului asa cum este exprimata in lege.

ARTICOLUL 14
Criteriile economice

Veniturile, alte beneficii si valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale indiferent daca sunt obtinute din activitati ce indeplinesc sau nu cerintele altor dispozitii legale.

ARTICOLUL 15
Eludarea legislatiei fiscale

(1) In cazul in care, eludandu-se scopul legii fiscale, obligatia fiscala nu a fost stabilita ori nu a fost raportata la baza de impunere reala, obligatia datorata si, respectiv, creanta fiscala corelativa sunt cele legal determinate.
(2) Pentru situatiile prevazute la alin. (1) sunt aplicabile prevederile art. 23.

Principii generale de conduita in administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat

ARTICOLUL 5
Aplicarea unitara a legislatiei

Organul fiscal este obligat sa aplice unitar prevederile legislatiei fiscale pe teritoriul Romaniei, urmarind stabilirea corecta a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

ARTICOLUL 6
Exercitarea dreptului de apreciere

Organul fiscal este indreptatit sa aprecieze, in limitele atributiilor si competentelor ce ii revin, relevanta starilor de fapt fiscale si sa adopte solutia admisa de lege, intemeiata pe constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza.

ARTICOLUL 7
Rolul activ

(1) Organul fiscal instiinteaza contribuabilul asupra drepturilor si obligatiilor ce ii revin in desfasurarea procedurii potrivit legii fiscale.
(2) Organul fiscal este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele necesare pentru determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului. In analiza efectuata organul fiscal va identifica si va avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz.
(3) Organul fiscal are obligatia sa examineze in mod obiectiv starea de fapt, precum si sa indrume contribuabilii pentru depunerea declaratiilor si a altor documente, pentru corectarea declaratiilor sau a documentelor, ori de cate ori este cazul.
(4) Organul fiscal decide asupra felului si volumului examinarilor, in functie de circumstantele fiecarui caz in parte si de limitele prevazute de lege.
(5) Organul fiscal indruma contribuabilul in aplicarea prevederilor legislatiei fiscale. Indrumarea se face fie ca urmare a solicitarii contribuabililor, fie din initiativa organului fiscal.

ARTICOLUL 8
Limba oficiala in administratia fiscala

(1) Limba oficiala in administratia fiscala este limba romana.
(2) Daca la organele fiscale se depun petitii, documente justificative, certificate sau alte inscrisuri intr-o limba straina, organele fiscale vor solicita ca acestea sa fie insotite de traduceri in limba romana certificate de traducatori autorizati.
(3) Dispozitiile legale cu privire la folosirea limbii minoritatilor nationale se aplica in mod corespunzator.

ARTICOLUL 9
Dreptul de a fi ascultat

(1) Inaintea luarii deciziei organul fiscal este obligat sa asigure contribuabilului posibilitatea de a-si exprima punctul de vedere cu privire la faptele si imprejurarile relevante in luarea deciziei.
(2) Organul fiscal nu este obligat sa aplice prevederile alin. (1) cand:
a) intarzierea in luarea deciziei determina un pericol pentru constatarea situatiei fiscale reale privind executarea obligatiilor contribuabilului sau pentru luarea altor masuri prevazute de lege;
b) situatia de fapt prezentata urmeaza sa se modifice nesemnificativ cu privire la cuantumul creantelor fiscale;
c) se accepta informatiile prezentate de contribuabil, pe care acesta le-a dat intr-o declaratie sau intr-o cerere;
d) urmeaza sa se ia masuri de executare silita.

ARTICOLUL 10
Obligatia de cooperare

(1) Contribuabilul este obligat sa coopereze cu organele fiscale in vederea determinarii starii de fapt fiscale, prin prezentarea faptelor cunoscute de catre acesta, in intregime, conform realitatii, si prin indicarea mijloacelor doveditoare care ii sunt cunoscute.
(2) Contribuabilul este obligat sa intreprinda masurile in vederea procurarii mijloacelor doveditoare necesare, prin utilizarea tuturor posibilitatilor juridice si efective ce ii stau la dispozitie.

ARTICOLUL 11
Secretul fiscal

(1) Functionarii publici din cadrul organului fiscal, inclusiv persoanele care nu mai detin aceasta calitate, sunt obligati, in conditiile legii, sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu.
(2) Informatiile referitoare la impozite, taxe, contributii si alte sume datorate bugetului general consolidat pot fi transmise numai:
a) autoritatilor publice, in scopul indeplinirii obligatiilor prevazute de lege;
b) autoritatilor fiscale ale altor tari, in conditii de reciprocitate in baza unor conventii;
c) autoritatilor judiciare competente, potrivit legii;
d) in alte cazuri prevazute de lege.
(3) Autoritatea care primeste informatii fiscale este obligata sa pastreze secretul asupra informatiilor primite.
(4) Este permisa transmiterea de informatii cu caracter fiscal in alte situatii decat cele prevazute la alin. (2), in conditiile in care se asigura ca din acestea nu reiese identitatea vreunei persoane fizice sau juridice.
(41) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), cazurile de nerespectare a legislatiei financiar-fiscale pot fi facute publice prin mass-media.
(5) Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului fiscal atrage raspunderea potrivit legii.

ARTICOLUL 12
Buna-credinta

Relatiile dintre contribuabili si organele fiscale trebuie sa fie fundamentate pe buna-credinta, in scopul realizarii cerintelor legii.

Domeniul de aplicare a Codului de procedura fiscala

ARTICOLUL 1
Sfera de aplicare a Codului de procedura fiscala

(1) Prezentul cod reglementeaza drepturile si obligatiile partilor din raporturile juridice fiscale privind administrarea impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat si bugetelor locale, prevazute de Codul fiscal*).
(2) Prezentul cod se aplica si pentru administrarea drepturilor vamale, precum si pentru administrarea creantelor provenind din contributii, amenzi si alte sume ce constituie venituri ale bugetului general consolidat, potrivit legii, in masura in care prin lege nu se prevede altfel.
(3) Prin administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat se intelege ansamblul activitatilor desfasurate de organele fiscale in legatura cu:
a) inregistrarea fiscala;
b) declararea, stabilirea, verificarea si colectarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat;
c) solutionarea contestatiilor impotriva actelor administrative fiscale.
___________
*) Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003. constatari complete asupra tuturor imprejurarilor edificatoare in cauza.

ARTICOLUL 2
Raportul Codului de procedura fiscala cu alte acte normative

(1) Administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute la art. 1, se indeplineste potrivit dispozitiilor Codului de procedura fiscala, ale Codului fiscal, precum si ale altor reglementari date in aplicarea acestora.
(2) Prezentul cod constituie procedura de drept comun pentru administrarea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.
(3) Unde prezentul cod nu dispune se aplica prevederile Codului de procedura civila.

ARTICOLUL 3
Modificarea si completarea Codului de procedura fiscala

(1) Prezentul cod se modifica si se completeaza numai prin lege, promovata, de regula, cu 6 luni inainte de data intrarii in vigoare a acesteia.
(2) Orice modificare sau completare la prezentul cod intra in vigoare cu incepere din prima zi a anului urmator celui in care a fost adoptata prin lege.

ARTICOLUL 4
Infiintarea si functionarea Comisiei de proceduri fiscale

(1) In cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala se infiinteaza Comisia de proceduri fiscale, care are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod si a legislatiei care intra in sfera de competenta a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu exceptia cazului cand prin lege se prevede altfel.
(2) Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Comisia de proceduri fiscale este coordonata de presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(4) Deciziile Comisiei de proceduri fiscale se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Solutiile unitare adoptate prin decizii ale Comisiei de proceduri fiscale si aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala sunt aplicabile de la data publicarii acestor decizii potrivit alin. (4).
(6) Solutiile unitare prevazute la alin. (5) sunt aplicabile si procedurilor in curs.

Impozit pe profit. Conditiile deductibilitatii, din venitul impozabil, a cheltuielilor de deplasare in strainatate

Deductibilitatea sumei cheltuielilor de deplasare in strainatate se admite numai pe baza de acte justificative, in sensul prevazut in art.6 alin.2 al Legii contabilitatii nr.82/1991, si in H.G. br.518/1995 si numai daca cheltuielile sunt aferente veniturilor realizate.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Suma de bani din venitul unei persoane fizice sau juridice varsata la bugetul statului sau la bugetele locale in virtutea unei legi care prevede acest lucru.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Reglementata in C. proc. pen. in acelasi cadru ca si actiunea penala.
Principala forma a evidentei economice. Contabilitatea inregistreaza, urmareste si controleaza numai acele laturi ale activitatii care pot fi exprimate valoric cu ajutorul etalonului banesc (rareori etaloane cantitative).
Legea contabilităţii
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Forma a raspunderii juridice care consta in aplicarea unor sanctiuni administrative,
Mijloace de proba prevazute in cap . II, t. III, C. proc. pen., partea generala.
Consum de resurse (mijloace de productie, forta de munca, mijloace banesti) pentru satisfacerea unor necesitati de productie sau individuale.
Indemnizatie zilnica ce se acorda, in conditiile legii,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.

***

Reclamanta SC „W.T.H.C.” SRL a solicitat anularea procesului-verbal din 24 februarie 2000, dispozitiei nr.63 din 28 aprilie 2000, acte emise de Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a judetului Timis si deciziei nr.885 din 12 iunie 2000 a Ministerului Finantelor, cu privire la obligatia de a plati suma de 39.166.967 lei reprezentand impozit pe profit si majorari de intarziere in suma de 84.300.336 lei.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca prin actele administrative contestate, paratii au apreciat in mod eronat ca ar fi inregistrat ilegal, pe cheltuieli, suma de 237.402.164 lei reprezentand cheltuieli cu deplasarea in strainatate, a personalului societatii, desi acestea erau deductibile fiscal deoarece sunt legate de realizarea veniturilor societatii.

Curtea de Apel Timisoara – Sectia comerciala si de contencios administrativ, prin sentinta civila nr.94/CA din 23 aprilie 2002, a admis actiunea .

Hotarare a fost atacata cu recurs de parati, sustinand in esenta, ca suma cheltuielilor de deplasare nu poate fi considerata deductibila la calculul impozitului pe profit, intrucat nu sunt aferente veniturilor realizate, si nu au fost inregistrate in contabilitate in baza unor documente legal intocmite.

Recursul este fondat.

Legea 82/1991 a contabilitatii prevede in art.6 alin.2 ca „orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un inscris care sta la baza inregistrarii in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ”.

Hotararea Guvernului nr.518/1995 privind unele drepturi ale personalului roman trimis in strainatate pentru indeplinirea unor misiuni cu caracter temporar prevede in art.12 ca, justificarea sumelor cheltuite in valuta, cu exceptia celor reprezentand drepturile de diurna, se face pe baza de documente, iar in situatia in care, in unele tari potrivit practicii existente pe plan local nu se elibereaza documente sau acestea sunt retinute de autoritati, sumele cheltuite se justifica pe baza de declaratie, pe proprie raspundere .

In cauza, reclamanta nu a depus declaratii pe proprie raspundere pentru justificarea sumelor cheltuite in valuta, admisibile numai pentru situatiile in care reclamanta ar fi facut dovada ca in tarile in care s-au efectuat deplasarile nu se elibereaza, potrivit practicii locale, documente justificative sau ca, aceste documente au fost retinute de autoritatile respectivelor state.

Ordinele de deplasare, intocmite de reclamanta nu reprezinta documente justificative in sensul prevederilor art.6 din Legea 82/1991, in conditiile in care la acestea nu au fost anexate documente care sa contina viza trecerii frontierei de stat, la iesirea si intrarea in tara, pentru a se putea determina perioada deplasarii in strainatate, la calculul diurnei in valuta, fata de datele inscrise in ordinul de deplasare, scopul deplasarii, cheltuielile de transport (bilete de avion, de tren, bonuri de benzina) si alte cheltuieli (fax, telefon, etc.).

In lipsa justificarii cheltuielilor cu transportul, cazarea si a altor cheltuieli, pe cale de consecinta, nu se pot justifica nici cheltuielile cu diurna.
Admitand actiunea cu simpla motivare ca, cheltuielile cu deplasarea in strainatate a personalului se incadreaza in limitele prevazute de H.G. nr.518/1995, instanta a pronuntat o hotarare nelegala si netemeinica.

Se impunea ca instanta sa verifice mai intai prin probe suplimentare, dispuse chiar din oficiu, daca sustinerile reclamantei sunt probate cu documente justificative, potrivit prevederilor legale.

In consecinta, s-a admis recursul, s-a casat sentinta si s-a trimis cauza aceleiasi instante spre rejudecare.

Hotarare Judecatoreasca privind taxa auto

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECŢIA MIXTĂ DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINŢA CIVILĂ Nr. 165/2008

Şedinţa  publică de la 01 Februarie 2008

Completul compus din:

PREŞEDINTE Georgeta Gliga

Judecător Cristi Danilet

Grefier Mariana Dediu

S-a luat spre examinare acţiunea privind pe reclamant G.N şi pe pârât ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE CLUJ, pârât DIRECTIA GENERALA A FINANTELOR PUBLICE CLUJ, având ca obiect contestaţie act administrativ fiscal.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă reprezentantul reclamantului, av. CC şi reprezentanta pârâtelor Administraţia Finanţelor Publice Cluj şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Cluj, cons. jr. BL.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care se constată că în data de 31.01.2008 s-a depus la dosar prin registratura instanţei întâmpinare din partea pârâtelor, din care un exemplar se comunică reprezentantului reclamantului.

Reprezentanta pârâtelor depune la dosar o completare la întâmpinare, copia sentinţei civile nr. 2563/2007 a Tribunalului Arad şi copia sentinţei civile nr. 2789/2007 a Tribunalului Gorj. Câte un exemplar din aceste acte se comunică reprezentantului reclamantului.

Reprezentanţii părţilor arată că nu mai au alte cereri de formulat şi probe de administrat, împrejurare faţă de care instanţa declară închisă faza probatorie şi acordă cuvântul asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor şi pe fondul cauzei.

Reprezentanta pârâtelor DGFP Cluj şi AFP Cluj solicită admiterea excepţiei şi respingerea acţiunii formulate de reclamant.

Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtelor DGFP Cluj şi AFP Cluj arătând că suma a fost plătită la Trezorerie, iar pe fond solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată întrucât judecătorul naţional trebuie să aplice direct dreptul comunitar, cu cheltuieli de judecată conform chitanţei depuse la dosar.

TRIBUNALUL

1. Obiectul actiunii

Prin actiunea din data de 1.12.2007 (f.2-4), GN a solicitat instantei anularea Deciziei nr. 168/2007 emisă de DGFP Cluj, precum si obligarea AFP Cluj la restituirea taxei speciale pentru autoturisme achitate, în cuantum de 636 RON actualizată cu dobânda legală.

Reclamantul si-a motivat actiunea arătând că in luna iulie 2007 a achizitionat un autoturism marca Ford Mondeo, fabricat in 2001, pentru inmatricularea căruia a fost obligat să plătească în România taxa specială in data de 2.07.2007; că a solicitat la data de 04.09.2007 restituirea acestei taxe, dar cererea i-a fost respinsă, prin adresa nr. 26095/25.09.2007 a AFP Cluj; că a formulat contestatie, respinsă prin Decizia 168/20.11.2007 a DGFP Cluj. Reclamantul consideră nelegală această decizie, faţă de prevederile art. 90 paragraful l din Tratatul privind Instituirea Comunitătii Europene.

2. Apărările formulate

Prin întâmpinarea depusă (f.16-20), pârâtele au solicitat respingerea actiunii, pe motiv că taxa achitată nu a fost stabilită prin vreo decizie de impunere sau alt act administrativ ori fiscal emise de ele, ci ea a fost achitată de petent in baza dispozitiilor legale in vigoare, iar chitanta a fost depusă la autoritatea competentă să efectueze inmatricularea autoturismului.

Au mai arătat că cererea petentului este inadmisibilă, pe motiv că adresa AFP nr. 26095/2007 nu constituie act administrativ sau fiscal, că plata a fost efectuată voluntar. De asemenea, pârâtele au invocat exceptia lipsei calităţii procesuale pasive, arătând că restituirea taxei auto ar fi trebuit solicitată de la autoritatea care a efectuat inmatricularea.

3. Rezolvarea excepţiilor

a. Inadmisibilitatea acţiunii Cu privire la faptul că adresa AFP nu ar fi act administrativ în sensul Legii nr. 554-2004 sau administrativ fiscal în sensul OG nr 92-2003, instanţa uneaşte această excepţie cu fondul cauzei, natura juridică a actului contestat ţinând determinând motivul promovării acţiunii şi, deci, a admiterii sau respingerii pe fond a acesteia.

b. Lipsa calităţii procesuale pasive Plata a fost făcută în contul Trezoreriei şi au fost astfel vărsaţi în bugetul de stat. Dacă cauza juridică a acestei plăţi va fi lămurită mai jos, este cert că în contul pârâtelor a fost achitată această sumă şi că aceste autorităţi sunt cele care au refuzat restituirea şi ale căror răspunsuri sunt contestate în instanţă.

Nu ar putea figura în calitate de pârât autoritatea adminstrativă din cadrul MIRA care a procedat la înmatriculare, fiindcă plata sumei de bani este o operaţiune obligatorie şi prealabilă înmatriculării şi care ţine de aspectul fiscal rezolvabil în contenciosul administrativ-fiscal.

4. Starea de fapt

Faţă de înscrisurile depuse la dosar, instanţa reţine că reclamantul a achitat in contul Trezoreriei mun. Cluj-Napoca suma de 6036 RON cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, aspect dovedit cu chitanta 2050193 din 02.07.2007 (f.5).

Prin cererea înregistrată la AFP Cluj-Napoca sub nr 26905 din 4.09.2007, reclamantul a dovedit că a solicitat restituirea acestei taxe, ca fiind contrară reglementărilor comunicare (f.6), iar că prin adresa cu acelaşi număr din 25.09.2007 că AFP Cluj-Napoca a respins cererea de restituire a taxei, pe motiv că acestea au fost încasate in temeiul art. 214 1 – 214 3 din Codul Fiscal (f.6 bis).

Contestaţia formulată împotriva acestui răspuns (f. 7-10) a fost respinsă prin Decizia nr. 168/2007 a DGFP Cluj, pe motiv că in mod corect organele fiscale au aplicat legislatia specifică în România, cu privire la perceperea şi modul de calcul al acestei taxe (f.11-12).

4. Reglementări incidente

a. Reglementări interne

Potrivit art. 214 1 – 214 3 din Codul Fiscal şi pct.31 1 – 31 2 din Normele Metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme si autovehicule se plăteste cu ocazia primei inmatriculării in România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme si autovehicule noi cât si pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.

b. Reglementări comunitare

Conform art. 90 par.1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produsele altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor nationale similare.

Conform hotararii CJE in cauza Weigel (2004), obiectivul reglementării comunitare este asigurarea liberei circulaţii a mărfurilor între statele comunitare în condiţii normale de concurenţă, prin eliminarea oricărei forme de protecţie care decurge din aplicarea de impozite interne discriminatorii faţă de produsele provenind din alte state membre .

Aşadar, rostul acestei reglementări este de a interzice discriminarea fiscală între produsele importate şi cele similare autohtone. Or, în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în ţară si înmatriculate aici.

c. Normele aplicabile in speţă

Organele fiscale din România au invocat legalitatea încasării taxei, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal. Reclamantul a invocat nelegalitatea acesteia ca urmare a aplicării directe a reglementării comunitare.

Instanta constată că, într-adevăr, în cauză sunt aplicabile in mod direct dispozitiile din dreptul comunitar, care au prioritate faţă de dreptul national. Acesta rezultă din două argumente:

c.1. Constituţia României: de la 1 ian 2007, România este stat membru al Uniunii Europene. Potrivit art.148, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Presedintele României, Guvernul si autoritatea judecatoreasca garanteaza aducerea la îndeplinire a obligatiilor rezultate din actul aderarii si din prevederile alineatului 2 (alin.4).

De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru şi-a asumat obligaţia de a respecta dispoziţiile din tratatele originare ale Comunităţii, dinainte de aderare.

c.2. Jurispudenţa Curţii de Justiţie Europene: . Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat – un izvor independent de drept – nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală şi specială, fără a-l lipsi de caracterul lui de lege comunitară şi fără ca baza legală a Comunităţii însăşi să fie pusă la îndoială.

Mai mult, aceeaşi decizie a definit relaţia dintre dreptul comunicar şi dreptul naţional al statelor membre arătând că dreptul comunicat este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar şi în faţa dreptului naţional ulterior – or, în speţă, taxa specială auto a fost introdusă în legislaţia internă prin Legea nr. 343/2006 privind Codul FIscal.

De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul national este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aştepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituţionale.

5. Soluţia adoptată

Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse si înmatriculate ori reînmatriculate în ţara noastră, dar se percepe o astfel de taxă pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România după aducerea acestora aici, instanţa constată o diferenţă de tratament, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal şi contravine dispozitiilor mentionate din Tratatul CEE. Aceste dispoziţii se opun unei taxe speciale de primă înmatriculare pentru achiziţiile intracomunitare de autoturisme neînmatriculate pe teritoriul naţional, altfel incalcandu-se principiul libertatii circulatiei mafurilor – adica se dezavantajeaza, direct sau indirect, masinile din celelalte tari membre UE, in competitia cu produsele similare autohtone.

Intrucât tribunalul constată că suma plătită de reclamat nu a fost datorată potrivit legislatiei comunitare, taxa trebuie restituită. Faptul că reclamantul a achitat voluntar această taxă este irelevant, intrucât altfel nu ar fi avut posibilitatea înmatriculării autoturismului in România. Cum organul fiscal a refuzat în mod expres restituirea taxei încasate, DGFP emiţând o decizie în acest sens, aceasta va fi anulată. Atât această decizie, cât şi adresa AFP constituie acte administrative fiscale în sensul art-41 din OG 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală întrucât sunt emise de organele fiscale competente şi privesc drepturi şi obligaţii fiscale, astfel încât sunt cenzurabile pe calea contenciosului administrativ întrucât constituie acte administrative în înţelesul art. 2 alin 1 lit c din Legea 544.

Pentru repararea integrală a prejudiciului, pârâtii vor fi obligati să achite si folosul nerealizat, potrivit art. 1084 raportat la 1082 Cod Civil, respectiv dobânda legală calculată conform art 3 alin 3 din OG 9/2000, de la data încasării sumei până la data restituirii integrale si efective.

6. Alte aspecte

In cauza de faţă nu a fost necesară declansarea procedurii prejudiciare prevazită de art 234 din Tratatul CEE in fata Curtii de Justitie Europene, intrucât pentru tribunal nu există nici un dubiu cu privire la incompatibilitatea dintre dreptul national si dreptul comunitar aplicabil în speţa de faţă. De altfel, pe rolul instantei europene s-au aflat două cauze asemănătoare – Nadasdi si Nemeth (Ungaria) si Brzezinski (Polonia).

Potrivit art. 274 Cod Procedură Civilă pârâtele vor fi obligate să plătească cheltuielile de judecată constând in onorariul avocat in cuantum de 1000 RON, plata fiind dovedita prin chitanta anexata la dosar (f.31).

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE

Respinge exceptia lipsei calităţii procesuale pasive invocate de pârâtele Directia Generala a Finanţelor Publice Cluj şi Administraţia Finanţelor Publice Cluj-Napoca, ambele cu sediul în Cluj-Napoca, P-ţa A.Iancu nr. 19, jud.Cluj.

Admite acţiunea formulată de reclamantul GN, dom. în Cluj-Napoca str. Gr.Alexandrescu nr. 8, ap.26, jud.Cluj împotriva pârâtelor si, în consecinţă:

Anulează dispozitia nr. 168/20.11.2007 emisă de Directia Generala a Finanţelor Publice Cluj.

Obligă pârâta Administraţia Finanţelor Publice Cluj-Napoca să restituie reclamantului suma de 6.036 RON încasată cu titlu de taxă pentru autoturisme si autovehicule, cu dobânda legală.

Obligă pârâtele să plătească reclamantului suma de 1000 RON cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare .

Pronunţată în şedinţa publică din 01.02.2008.

PRESEDINTE, JUDECATOR, GREFIER,

GEORGETA GLIGA CRISTI DANILET MARIANA DEDIU

Procese celebre care au zguduit Clujul

De-a lungul ultimilor 15 ani Clujul a fost epicentrul unor acţiuni în justiţie care au afectat mii de oameni sau care au zguduit serios încrederea cetăţenilor într-un stat de drept. Cauze privind falimente celebre, traficul de influenţă, de persoane, înşelăciuni, prostituţie şi omucideri au ocupat pagini ample în presa vremii. Acum, dosare precum Caritas, Flora, Roland Garros sau „Şapca verde” au căzut în uitare şi nu mai sunt pomenite nici măcar la bilanţul anual, chiar dacă încă nu sunt definitivate.

Un proces inspirat din perioada de aur a falimentelor a fost înregistrat recent la Strasbourg, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Clujeanul Anania Cioca nu a fost mulţumit de respingerea cererii sale de revizuire a sentinţei în procesul penal, dată de Curtea de Apel Oradea, la sfârşitul lunii februarie. Magistraţii orădeni nu au acceptat solicitarea lui Cioca, liderul păgubiţilor din circuitul financiar Caritas de a fi chemaţi ca martori sau învinuiţi personalităţi din politică, poliţie şi televiziune, considerate implicate sau responsabile de devalizarea prin circuitul scurt. Şi era vorba de nume sonore precum Mihai Tatulici, Florin Călinescu, Ion Iliescu, Gheorghe Funar, Virgil Ardeleanu sau Virgil Măgureanu, suspectaţi de Anania că ar avea cunoştinţă de mai multe aranjamente din jurul escrocheriei.

Năstase păcălit de un clujean

Un proces despre care magistraţii nu ar vrea să mai audă este cel intentat de afaceristul Claudiu Mărginean, foştilor asociaţi Ilie Năstase şi Genaro Ciancio, cel din urmă afacerist şi fost poliţist italian. Cei trei au demarat în urmă cu şase ani o afacere pentru deschiderea unui salon de sport la parterul unui imobil pe malul Someşului, cu numele de Roland Garros, transformat până la urmă în restaurant. Mărginean a refuzat să-i mai ramburseze lui Năstase suma de 50.000 de mărci germane pentru utilizarea mărcii celebrului turneu internaţional francez, iar italianul a fost expediat cu pumnii din afacere. Revoltat de evoluţia proceselor penale, care în prima fază l-au scos basma curată pe Mărginean în ciuda unor falsuri grosolane, italianul şi-a scris povestea într-o carte pe care a popularizat-o în toată Uniunea Europeană, susţinând că România are o justiţie coruptă. Perspectiva aderării ţării la UE şi intervenţia noului preşedinte Băsescu a întors soarta proceselor, iar Mărginean să află în perspectiva de a fi arestat pentru infracţiuni privind falimentul, şi de a fi evacuat din spaţiul municipalităţii.

Alimentara – povestea unei privatizări eşuate

În timp ce mall-urile şi reţelele internaţionale de supermarketuri pun stăpânire pe Cluj, fostele grupuleţe desprinse din alimentarele socialiste se războiesc în continuare prin tribunale. Conturile SC Alimentara SA sunt executate de Finanţe şi AVAS, Flora e disputată de două tabere rivale, iar  Alcom e somată de municipalitate să evacueze sediul ultracentral. Administratorii actuali ai firmei Flora sunt acuzaţi de grupul rival chiar şi de presiuni politice. Poliţia s-a implicat timidă în conflictul de stradă dintre cele două tabere, lăsând rezolvarea acestuia la mâna agenţilor de pază. De lipsa modernizărilor alimentarelor de cartier vor profita magazinele străine, care au venit la Cluj cu bani, tehnologie şi fără conflicte de acţionariat.

Polus în căutarea unui teren pierdut

Un alt caz demn de a fi studiat la Facultatea de Drept este cel al competiţiei pentru proprietatea terenului de 36 de hectare de la ieşirea din Cluj, în direcţia Oradea, cunoscut sub numele de Şapca Verde. Datorită insistenţei fostului primar al Clujului, Gheorghe Funar, contractul de vânzare – cumpărare a terenului de către firma Polus de la Agroindustriala din 1998 a fost reziliat de instanţă în decembrie 2006. Avocaţii omului de afaceri Arpad Paszkany au contestat decizia instanţei. Cazul rămâne extrem de complex, datorită revendicării terenului atât de către vechii mănăştureni, cât şi de către moştenitorii fostului grof local. Paszkany nu crede că procesul ar putea aduce surprize, pentru că viitorul centru comercial, o investiţie internaţională impresionantă, se află în fază avansată de execuţie. Omul de afaceri ne-a declarat că singura problemă va fi probabil că va trebui să negocieze şi cu aceşti pretendenţi pentru despăgubiri după sistemul aplicat anul trecut cu Universitatea de Ştiinţe Agricole.

Pariuri fără Horizont

În urmă cu patru ani, toate televiziunile alocau spaţii ample pentru ceea ce se afirma că este marea escrocherie din agenţia naţională de pariuri Horizont. Patronii slovaci ai casei au fost prinşi în flagrant de poliţiştii de la Crima Organizată, în momentul în care falsificau tabele întregi de bilete de loterie, cu rezultatele corecte ale pariurilor, pentru a–şi adjudeca câştiguri ilegale, estimate la un milion de euro. Cazul a căzut în uitare, protagoniştii au fost între timp eliberaţi, iar termenele sunt amânate cu regularitate, pentru lipsa inculpaţilor sau a traducătorilor.

Evaziune la cafea cu protecţie

Doar veteranii presei îşi amintesc de Anwar Al Tawil, fostul student sirian, devenit prosper om de afaceri în anii 90, care a fost depistat cu o mulţime de transporturi de cafea nedeclarate. În mos curios, a scăpat de mai multe mandate de arestare, iar în prezent, revenit din nou în ţară, a înaintat la Judecătorie o nouă solicitare de întrerupere a pedepsei cu închisoarea pentru evaziune fiscală, examinată în prezent de magistraţi, pretextând starea de sănătate şi un transplant renal efectuat în străinătate.

Gaze penale în Apahida

Un proces aflat pe rolul Curţii de Apel, cu reclamantul codificat G 4-500, sintetizează cel mai bine situaţia prin care s-a introdus gazul metan în mare parte din comunele româneşti. După ce au plătit cu mari eforturi pentru introducerea gazului, sătenii din comuna Apahida au ajuns în situaţia de a plăti unei terţe firme exploatarea reţelei achitate cu propriile contribuţii. Iniţiatorii acţiunii susţin că lucrurile nu sunt tocmai curate şi că în spatele afacerii ar fi implicaţi şi politicieni. Procesul înaintează anevoios, fiind întârziat şi de taxa uriaşă pe care reclamanţii trebuie să o achite pentru continuarea acţiunii.

Un conte pentru neliniştea magistraţilor

Tot de către veterani este cunoscut şi numele unui lider de partid de familie, mult mediatizat după revoluţie. Autointitulat conte, implicat şi în Sindicatul Minerilor din Valea Jiului, prahoveanul Iosipescu Zambra Nicolae a avut mai multe afaceri controversate, şi mai multe înşelătorii, pentru care au început să curgă condamnările. Magistraţii clujeni sunt disperaţi deoarece „contele” a ales Clujul pentru a–şi transfera în ultimele luni o mare parte din dosare, în care se agaţă cu dinţii de fiecare chichiţă avocăţească pentru a-şi întârzia punerea în executare a unor noi condamnări.
Unele cauze trenează de ani de zile şi ies din atenţia opiniei publice. Cei care ţineau ocupate paginile ziarelor cu diferitele infracţiuni de care erau acuzaţi intră în uitare la fel ca şi faptele lor. Prejudiciile create, atât cele financiare cât şi cele de imagine, rămân de cele mai multe ori nerecuperate.

Zvonurile privind falimentul United Airlines creează scandal pentru Google

In urma zvonurilor privind falimentul companiei aeriene United Airlines a aparut un scandal intre Google si grupul de presa Tribune, intrucat titlul companiei aeriene a ajuns in numai cateva ore la 4,4 dolari iar cotatia sa a fost temporar suspendata de la bursa de la New York.

Informatia potrivit careia United Airlines ar fi intrat in proceduri de faliment fusese publicata in 2002, iar Tribune a publicat-o in Chicago Tribune dupa ce a preluat-o prin intermediul sistemului automatizat Googlebot, care „este incapabil sa faca diferenta intre informatiile noi si articolele consultate frecvent pe site-urile ziarelor”.

Pe de alta parte, cei de la Google se scuza afirmand ca articolul era datat si in consecinta eroarea apartine celor de la Tribune care au preluat pur si simplu informatia fara sa se uite la data.

Cea care a avut de pierdut din greseala unuia sau altuia este compania aeriana care a inregistrat o pierdere de 60% a actiunilor listate la bursa de la New York.

Informatia, care data din 2002, se afla in lista celor mai citite articole  ale publicatiei Sun Sentinel. De acolo, informatia a migrat, se pare fara data in Google News, iar de acolo a fost preluata de catre o agentie de presa.

Scandal in jurul falimentului Lehman Brothers: bonusuri de 2,5 miliarde dolari pentru citiva angajati

Angajatii Lehman Brothers din New York vor primi bonusuri de 2,5 miliarde de dolari, in ciuda falimentului bancii, fapt ce a stirnit furia celorlalti angajati ai bancii de investitii.

Potrivit NewsIn, care citeaza Times, primele, numite de personalul din Londra „scandaloase”, au fost garantate de Barclays Capital, banca britanica ce a cumparat saptamana trecuta operatiunile americane ale Lehman, si a preluat 10.000 dintre angajati.

Pachetul de 2,5 miliarde dolari, ce a facut parte din acordul de achizitie, a provocat un val de nemultumiri in randul celor 5.000 de angajati din Europa si Orientul Mijlociu, ale caror salarii nu sunt garantate incepand din aceasta luna.

Declaratia de faliment depusa de Lehman Brothers Holdings Inc precizeaza ca Barclays a identificat opt indivizi din cadrul personalului de 10.000 de angajati din New York, considerati vitali pentru succesul afacerii si alti 200 care sunt considerati „angajati cheie”. Se estimeaza ca acesti opt directori vor fi cooptati prin contracte pe doi ani, in valoare de 10-25 milioane dolari/an.

Cele mai mari prime ar putea fi oferite lui Michael Gelband, seful pietelor de capital din cadrul bancii, lui Eric Felder si lui Hyung Soon Lee, sefii departamenului de venituri fixe, mai scrie NewsIn.

Cum sa eviti insolventa

Procedura insolventei este o procedura concursuala ( colectiva) pe care legea o instituie pentru acoperirea datoriilor debitorului aflat in insolventa, procedura la care toti creditorii sunt chemati sa participe pentru a-si putea acoperi creantele contra debitorului.

Data la care o obligatie devine exigibila si la care trebuie sa se plateasca o anumita suma, sa se presteze un serviciu,
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
(Consolidation) Fuziune a doua sau mai multe firme in urma careia se formeaza o companie complet noua.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Reprezinta orice scriere care materializeaza pe hartie un act juridic, precum si orice obiect material care incorporeaza un asemenea act.
• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)
Persoana fizica sau juridica care a primit o suma de bani sau alte valori de la creditor,
(Mortgager, mortgagor) Persoana care ia bani cu imprumut pentru a cumpara o locuinta cu care garanteaza imprumutul.
• Cererea /plangerea dumneavoastra va fi examinata gratuit. • Veti suporta numai propriile cheltuieli (onorariul avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta…)
Drept al uneia dintre persoanele care sunt subiect intr-un raport juridic de obligatie, denumita creditor, de a pretinde celeilalte parti, denumita debitor, indeplinirea obligatiei acesteia.
Ansamblu de masuri prevazute de lege prin care creditorul realizeaza, cu ajutorul constrangerii de stat, drepturi patrimoniale recunoscute prin hotararea unui organ de jurisdictie sau prin alt titlu, daca debitorul nu-si indeplineste de buna voie obligatiile.
Este un mijloc legal sau conventional de asigurare a executarii obligatiilor;
Valori de incasat din vanzari pe credit, de bunuri rezultate din exploatare (produse, lucrari, servicii). Sunt generate de ciclul de exploatare al intreprinderii
Colectiv format din persoane fizice avand o organizare de sine statatoare, concretizata in structura de productie, de conceptie si functionala,
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Actiune diplomatica prin care un stat accepta prevederile unui tratat international, obligandu-se sa le respecte
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Paguba sau prejudiciu provocata unei persoane,
In sensul legislatiei comunitare antitrust, prin „intreprindere” se intelege orice entitate angajata intr-o activitate economica, adica o activitate constand in oferirea de bunuri sau de servicii pe o piata data, independent de statutul sau juridic si de modul de finantare.
In momentul deschiderii procedurii, debitorul “ intra sub protectia Tribunalului”, fiind astfel protejat de actiunile creditorilor pentru recuperarea creantelor, inclusiv de eventualele sicane sau presiuni pe care creditorii le-ar putea exercita asupra debitorului prin executari individuale. Caracterul colectiv, concursual, al procedurii insolventei impune consecinta opririi urmaririlor silite individuale ale creditorilor contra debitorului.

Procedura insolventei este, insa, o procedura de sacrificiu, care limiteaza capacitatea juridica a debitorului si restrange drepturile creditorilor. Din aceasta cauza, ea nu se poate deschide decat daca sunt indeplinite unele conditii de fond si de forma stricte, referitoare la persoanele carora le este aplicabila procedura colectiva, caracteristicile creantei neplatite la scadenta care pot duce la aplicarea procedurii, starea de insolventa a debitorului, hotararea judecatoreasca de deschidere a procedurii etc.

Debitorul este, din momentul deschiderii procedurii, desesizat de afacerea sa. Libertatea sa de decizie asupra propriei afaceri este drastic limitata. Pe planul dreptului civil, debitorul persoana fizica sufera o adevarata capitis deminutio, intrucit el nu mai poate incheia acte juridice de sine-statator ci, ca si in cazul persoanei fizice lipsite de capacitate de exercitiu, legea ii substituie debitorului in actele sale juridice un reprezentant legal, mai precis, administratorul judiciar sau lichidatorul. Persoana juridica, desi are organe proprii care sa ii exercite drepturile, dupa deschiderea procedurii isi vede substituite aceste organe proprii fie cu administratorul judiciar/lichidatorul fie, in cazul in care si-a declarat intentia de reorganizare si dreptul de a-si administra afacerea nu i s-a ridicat, cu administratorul special. Administratorul special, atunci cind debitorul si-a pastrat dreptul de a-si administra afacerea, isi desfasoara activitatea sub supravegherea administratorului judiciar. Iar administratorul judiciar este, din punct de vedere judiciar, sub controlul judecatorului-sindic si, din punct de vedere managerial si comercial, sub controlul creditorilor, exercitat prin comitetul creditorilor. Asadar, creditorii preiau de la debitor sau, dupa caz, de la asociatii/actionarii debitorului persoana juridica practic intreg controlul activitatii acestuia. Intr-un sens larg, instituirea procedurii insolventei este, in sine, o preluare ostila a societatii in cauza, din moment ce controlul se transfera de la actionari la creditori. Intr-adevar, rolul asociatilor/actionarilor societatii aflata in insolventa este redus pina la estompare. Practic, de la data deschiderii procedurii insolventei, adunarea generala a asociatilor/actionarilor (AGA) isi vede suspendate atributiile principale. AGA se mai poate implica doar in desemnarea administratorului special ori in procedurile de majorare a capitalului, fuziune sau divizare necesare pentru implementarea unui plan de reorganizare. In cadrul procedurii, eventualele drepturi ale asociatilor/actionarilor sunt exercitate de catre administratorul special, consacrat de Legea insolventei drept mandatar al acestora. Pentru esecul afacerii, insolventa reprezinta o forma extrema de control al comportamentului managerial. Atata timp cat debitorul isi achita obligatiile la scadenta, controlul asupra afacerii ramane in mainile actionarilor si ale administratiei debitorului. Daca insa debitorul nu isi indeplineste obligatiile la scadenta, atunci controlul este transferat de la actionari la creditori, prin intermediul managerilor procedurilor de insolventa.

Actele juridice, platile si operatiunile debitorului incheiate dupa data deschiderii procedurii, cu exceptia celor curente, sunt nule daca nu sunt autorizate de judecatorul-sindic in prealabil. Sunt supuse unei potentiale actiuni in anulare si unele acte juridice ale debitorului incheiate inainte de deschiderea procedurii, in cursul “perioadei suspecte” ( perioada imediat anterioara hotararii de deschidere a procedurii).
Procedura insolventei poate antama si raspunderea, patrimoniala sau penala, a managerilor societatii debitoare, daca acesteia se fac vinovati de aducerea societatii in stare de insolventa. “Amenintarea” cu o astfel de perspectiva poate impune, sub raport psihologic, un control al activitatii manageriale, o prudenta de bonus pater familias in gestiunea afacerilor debitoarei. Legislatia romana a insolventei este insa rareori aplicata marilor companii, datorita, spre exemplu, multiplelor exceptari legale aplicabile societatilor de stat privatizabile.

La randul lor, creditorii sufera serioase limitari sau restrictii ale drepturilor atasate, in mod obisnuit, creantei lor.
In primul rand, acei creditori care nu si-au declarat in termen legal creanta contra debitorului, nu beneficiaza de niciunul dintre drepturile acelor creditori care au fost inscrisi pe tabelul creantelor ( “creditorii indreptatiti sa participe la procedura”, asa cum ii defineste Legea 85/2006 privind procedura insolventei1). Legea insolventei creeaza numai conditiile participarii creditorilor la procedura insolventei, fiind obligatorie notificarea creditorilor, cunoscuti sau necunoscuti, referitoare la deschiderea procedurii, dar creditorii care, pina la expirarea perioadei de inregistrare a declaratiilor de creanta, nu s-au inscris la masa credala, sunt straini de procedura .

In al doilea rand, creditorii ale caror creante sunt contestate sunt, practic, exclusi de la procedura, pe perioada solutionarii contestatiei acesti creditori contestati neavind plenitudinea drepturilor creditorilor indreptatiti sa participe la procedura .

In al treilea rand, ordinea de preferinta normala aplicabila intre creditorii unui debitor aflat in cursul activitatii sale normale, este serios amendata in cadrul procedurii insolventei deschisa fata de acel debitor . Spre exemplu, creantele privilegiate, chiar beneficiare de garantii reale, sunt preferite de “super-privilegiul” cheltuielilor de procedura . Creanta privilegiata a statului este preferita de “super-pivilegiul” creantelor salariale. Pe de alta parte, exista anumite creante care “scapa” procedurii, cum ar fi creantele creditorilor beneficiari de garantii reale, care pot solicita judecatorului-sindic sa-i autorizeze sa continue sau sa incepa o executare silita individuala a bunurilor asupra carora poarta garantia lor. Creantele ulterioare deschiderii procedurii, inclusiv cele rezultate din operatiuni curente, se inscriu la masa credala pe masura exigibilitatii lor, fiind trecute in tabelurile suplimentare de creante . Daca rezulta din activitatile curente ale debitorului, aceste creante pot fi achitate chiar in cursul procedurii, cu titlu de” plati curente”, indiferent de ordinea de preferinta instituita pentru eventualitatea lichidarii.

Avind in vedere aceste restrictii ale drepturilor creditorilor, restrictii care nu opereaza unitar sau egalitar, unul dintre obiectivele majore ale procedurii insolventei este acela de a media sau arbitra intre creditorii cu interese divergente. Organele procedurii au aceasta sarcina, de a media sau, dupa caz, arbitra, intre creditori. Pe de alta parte, Statul roman trebuie sa asigure egalitatea de tratament al tuturor creditorilor unui comerciant sau alta persoana juridica de drept privat care organizeaza o afacere sub forma unei intreprinderi, dar si egalitatea de tratament intre intreprinzatori. In caz contrar, Statul roman isi incalca atat obligatiile inscrise in Constitutie ( liberatea economica si protectia concurentei loiale) cat si obligatiile asumate in procesul de aderare la Uniunea Europeana.

Scopul procedurilor de insolventa este acela de a asigura modalitati de acoperire a pasivului debitorului aflat in insolventa, prin reorganizarea debitorului, acolo unde este posibil, sau prin faliment, acolo unde ideea de reorganizare este inutila.

Ca mecanism al economiei de piata, procedurile de insolventa trebuie sa asigure o rapida eliminare de pe piata a debitorilor aflati in insolventa, pentru a nu permite ca starea lor de insolventa sa contamineze mediul de afaceri si sa duca la alte falimente. Eliminarea de pe piata ii are in vedere pe debitorul – persoana fizica sau pe managerii debitorului – persoana juridica, care, incapabili sa faca fata concurentei sau care s-au facut vinovati de fraude in dauna creditorilor, vor putea fi sanctionati pecuniar, penal sau profesional. Eliminarea nu se refera, neaparat, la intreprinderea debitorului. O intreprindere viabila sau redresabila poate continua sa functioneze daca va fi separata de managerii sai actuali si incredintata unor noi manageri, care sa fie capabili sa faca fata rigorilor competitiei economice.

Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 149. – Dispozitiile prezentei legi se completeaza, în masura compatibilitatii lor, cu cele ale Codului de procedura civila, Codului civil, Codului comercial român si ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept international privat în domeniul insolventei.

Art. 150. – Cuantumul amenzilor prevazute de prezenta lege se va modifica periodic, prin hotarâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei.
Art. 151. – Procedura aplicabila regiilor autonome aflate în stare de insolventa se va stabili prin lege speciala.
Art. 152. – Orice referire, în actele normative existente, la data intrarii în vigoare a prezentului act normativ, la Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului si orice trimitere la actul normativ mentionat se vor considera ca referire/trimitere la prezenta lege si/sau la sectiunile corespunzatoare din prezenta lege, dupa caz.
Art. 153. – În toate actele normative în care figureaza termenul insolvabilitate în contextul procedurilor de reorganizare si de faliment, cu sau fara referire la Legea nr. 64/1995, se înlocuieste cu termenul insolventa.
Art. 154. – La art. II din Legea nr. 149/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, precum si a altor acte normative cu incidenta asupra acestei proceduri, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 12 mai 2004, cu modificarile ulterioare, si în toate actele normative subsecvente, sintagma Buletinul procedurilor de reorganizare judiciara si faliment va fi înlocuita cu sintagma Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 155. – În termen de 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi, va fi adoptat, prin ordin al ministrului justitiei, Manualul privind bunele practici în aplicarea procedurii insolventei.
Art. 156. – (1) Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Citarea, comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor notificarilor prin Buletinul procedurilor de insolventa, conform art. 7 din prezenta lege, vor fi efectuate si potrivit Codului de procedura civila pe durata a 6 luni de la data intrarii în vigoare a prezentei legi.
(3) La data intrarii în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si orice alta dispozitie contrara se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicata.

Infractiuni si pedepse

Art. 143. – (1) Constituie infractiunea de bancruta simpla si se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda neintroducerea sau introducerea tardiva, de catre debitorul persoana fizica ori de reprezentantul legal al persoanei juridice debitoare, a cererii de deschidere a procedurii în termen, care depaseste cu mai mult de 6 luni termenul prevazut la art. 27.

(2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu închisoare de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfatiseaza datorii inexistente sau prezinta în registrele debitorului, în alt act sau în situatia financiara sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savârsite în frauda creditorilor;
c) înstraineaza, în frauda creditorilor, în caz de insolventa a debitorului, o parte din active.
Art. 144. – (1) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 1 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 3 ani la 8 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia.
(2) Infractiunea de gestiune frauduloasa, prevazuta la art. 214 alin. 2 din Codul penal, se pedepseste cu închisoare de la 5 ani la 12 ani, atunci când este savârsita de administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 145. – (1) Însusirea, folosirea sau traficarea de catre administratorul judiciar ori lichidatorul averii debitorului, precum si de orice reprezentant sau prepus al acestuia de bani, valori ori alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza constituie infractiunea de delapidare si se pedepseste cu închisoare de la unu la 15 ani si interzicerea unor drepturi.
(2) În cazul în care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 ani la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(3) Tentativa infractiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se pedepseste.
Art. 146. – Fapta persoanei care, în nume propriu sau prin persoane interpuse, solicita înregistrarea unei cereri de admitere a unei creante inexistente asupra averii debitorului se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda.
Art. 147. – Refuzul debitorului persoana fizica sau al administratorului, directorului, directorului executiv ori al reprezentantului legal al debitorului, persoana juridica, de a pune la dispozitie judecatorului-sindic, administratorului judiciar sau lichidatorului, în conditiile prevazute la art. 35, documentele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) ori împiedicarea acestora, cu rea-credinta, de a întocmi documentatia respectiva se pedepseste cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amenda.
Art. 148. – Infractiunile prevazute la art. 143-147 se judeca în prima instanta de tribunal, cu celeritate.

Raspunderea membrilor organelor de conducere

Art. 138. – (1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoana juridica, ajuns în stare de insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului, prin una dintre urmatoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;
b) au facut acte de comert în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;
c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activitati care ducea, în mod vadit, persoana juridica la încetarea de plati;
d) au tinut o contabilitate fictiva, au facut sa dispara unele documente contabile sau nu au tinut contabilitatea în conformitate cu legea;
e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au marit în mod fictiv pasivul acesteia;
f) au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetarii de plati;
g) în luna precedenta încetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, în dauna celorlalti creditori.
(2) Aplicarea dispozitiilor alin. (1) nu înlatura aplicarea legii penale pentru faptele care constituie infractiuni.
(3) Comitetul creditorilor poate cere judecatorului-sindic sa fie autorizat sa introduca actiunea prevazuta la alin. (1), daca administratorul judiciar sau lichidatorul a omis sa indice, în raportul sau asupra cauzelor insolventei, persoanele culpabile de starea de insolventa a patrimoniului debitorului persoana juridica ori daca acesta a omis sa formuleze actiunea prevazuta la alin. (1) si raspunderea persoanelor la care se refera alin. (1) ameninta sa se prescrie.
(4) În caz de pluralitate, raspunderea persoanelor prevazute la alin. (1) este solidara, cu coditia ca aparitia starii de insolventa sa fie contemporana sau anterioara perioadei de timp în care si-au exercitat mandatul ori în care au detinut pozitia care ar fi putut cauza insolventa. Persoanele în cauza se pot apara de solidaritate daca, în organele colegiale de conducere ale persoanei juridice, s-au opus la actele ori faptele care au cauzat insolventa sau au lipsit de la luarea deciziilor care au cauzat insolventa si au facut sa se consemneze, ulterior luarii deciziei, opozitia lor la aceste decizii.
Art. 139. – Actiunea prevazuta la art. 138 se prescrie în termen de 3 ani de la data la care a fost cunoscuta sau trebuia cunoscuta persoana care a cauzat aparitia starii de insolventa, dar nu mai devreme de 2 ani de la data hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 140. – Sumele depuse potrivit dispozitiilor art. 138 alin. (1) vor intra în averea debitorului si vor fi destinate, în caz de reorganizare, completarii fondurilor necesare continuarii activitatii debitorului, iar în caz de faliment, acoperirii pasivului.
Art. 141. – (1) Odata cu cererea formulata conform art. 138 alin. (1) sau, dupa caz, art. 138 alin. (3), administratorul judiciar sau lichidatorul ori, dupa caz, comitetul creditorilor va putea cere judecatorului-sindic sa instituie masuri asiguratorii asupra bunurilor din averea persoanelor urmarite conform art. 138. Fixarea unei cautiuni de 10% din valoarea pretentiilor este obligatorie.
(2) Cererea de masuri asiguratorii poate fi formulata si ulterior introducerii actiunii prevazute la art. 138.
Art. 142. – (1) Executarea silita împotriva persoanelor prevazute la art. 138 alin. (1) se efectueaza de catre executorul judecatoresc, conform Codului de procedura civila.
(2) Dupa închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silita vor fi repartizate de catre executorul judecatoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat de creante pus la dispozitia sa de catre lichidator.

Închiderea procedurii

Art. 131. – În orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de închidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

Art. 132. – (1) O procedura de reorganizare prin continuarea activitatii sau lichidare pe baza de plan va fi închisa, prin sentinta, în urma îndeplinirii tuturor obligatiilor de plata asumate în planul confirmat. Daca o procedura începe ca reorganizare, dar apoi devine faliment, aceasta va fi închisa în conformitate cu dispozitiile alin. (2).
(2) O procedura de faliment va fi închisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite si când fondurile nereclamate au fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând si radierea acestora.
Art. 133. – Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de închidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul în care este înmatriculat:
a) chiar înainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate în întregime, în cazul în care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru în termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmând ca bunurile sa treaca în proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social;
b) în toate celelalte cazuri, procedura se închide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmând a fi depuse într-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz.
Art. 134. – (1) În cazul procedurii deschise în urma formularii cererii introductive de catre debitor, în conditiile art. 32, daca judecatorul-sindic constata, la expirarea termenului pentru înregistrarea cererilor de admitere a creantelor, ca nu s-a depus nici o cerere, va pronunta o sentinta de închidere a procedurii si de revocare a hotarârii de deschidere a procedurii.
(2) În cazul prevazut la alin. (1), închiderea procedurii nu produce efectele prevazute la art. 137. Cu toate acestea, operatiunile de administrare, legal facute asupra averii debitorului, îsi vor produce efectele, iar drepturile dobândite pâna la revocare ramân neatinse.
Art. 135. – Sentinta de închidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.
Art. 136. – Prin închiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice îndatoriri sau responsabilitati cu privire la procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
Art. 137. – (1) Prin închiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de obligatiile pe care le avea înainte de intrarea în faliment, însa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situatii, el va fi descarcat de obligatii numai în masura în care acestea au fost platite în cadrul procedurii, cu exceptia cazului prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea obligatiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului si cea prevazuta în plan.
(3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a codebitorului principal.

Falimentul

Art. 107. – (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin încheiere, în conditiile art. 32, intrarea în faliment în urmatoarele cazuri:

A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra în procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi în stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept îndreptatite nu a propus un plan de reorganizare, în conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt îndeplinite în conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului în decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului în faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
(2) Prin hotarârea prin care se decide intrarea în faliment, judecatorul-sindic va pronunta dizolvarea societatii debitoare si va dispune:
a) ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
b) în cazul procedurii generale, desemnarea unui lichidator provizoriu, precum si stabilirea atributiilor si a remuneratiei acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin hotarâre a Guvernului;
c) în cazul procedurii simplificate, confirmarea, în calitate de lichidator al administratorului judiciar, desemnat conform art. 19 alin. (2) sau art. 34, dupa caz;
d) termenul maxim de la intrarea în faliment în cadrul procedurii generale, de predare a gestiunii averii de la debitor/administratorul judiciar catre lichidator, împreuna cu lista actelor si operatiunilor efectuate dupa deschiderea procedurii mentionate la art. 46 alin. (2);
e) întocmirea de catre administratorul judiciar si predarea catre lichidator, în termen de maximum 10 zile de la intrarea în faliment, în cadrul procedurii generale, a unei liste cuprinzând numele si adresele creditorilor si toate creantele acestora la data intrarii în faliment, cu indicarea celor nascute dupa deschiderea procedurii;
f) notificarea intrarii în faliment.
(3) În cazul intrarii în faliment, încheierea sau, dupa caz, sentinta va indica si termenele prevazute la art. 108 alin. (2) sau, dupa caz, la art. 109 alin. (2).
(4) Dupa intrarea în faliment în procedura generala, dispozitiile art. 62-76 vor fi aplicate, daca este necesar, în mod corespunzator, în ceea ce priveste creantele nascute între data deschiderii procedurii si data intrarii în faliment, precum si procedura de admitere a acestora.
(5) Debitorii intrati în procedura falimentului îsi acopera pierderile anuale, stabilite prin declaratia de impozit pe profit, din profiturile impozabile obtinute în toata perioada, pâna la închiderea procedurii falimentului.
Art. 108. – (1) În cazul intrarii în faliment în procedura generala, lichidatorul va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor/administratorul judiciar, mentionata la art. 107 alin. (2) lit. e), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole unde debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(2) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor mentionate la alin. (3), în vederea întocmirii tabelului suplimentar, care va fi de maximum 45 de zile de la data intrarii în faliment, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
b) termenul de verificare a creantelor mentionate la alin. (3), de întocmire, afisare si comunicare a tabelului suplimentar al acestora, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. a);
c) termenul de depunere la tribunal a contestatiilor, care va fi de cel putin 10 zile înainte de data stabilita prin încheierea de intrare în faliment, pentru definitivarea tabelului definitiv consolidat;
d) termenul de întocmire a tabelului definitiv consolidat, care nu va depasi 30 de zile de la expirarea termenului prevazut la lit. b).
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii sau, dupa caz, al caror cuantum a fost modificat fata de tabelul definitiv de creante sau fata de programul de plata din planul de reorganizare, ca urmare a platilor facute dupa deschiderea procedurii.
(4) Creantele admise în tabelul definitiv de creante, în conditiile art. 74 alin. (2), nu vor mai fi supuse verificarii; titularii acestor creante vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de lichidator în tabelul suplimentar prevazut la alin. (2) lit. b).
(5) Tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor admise împotriva averii debitorului, existente la data intrarii în faliment, cu respectarea dispozitiilor art. 110.
(6) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2) lit. a), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 109. – (1) În cazul intrarii în faliment prin procedura simplificata, lichidatorul va trimite o notificare privind intrarea în procedura falimentului si, în cazul debitorului persoana juridica, ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea acestuia, tuturor creditorilor notificati conform art. 61, debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori registrului asociatiilor si fundatiilor în care debitorul este înmatriculat, pentru efectuarea mentiunii. În cazul în care este justificata majorarea, în sensul art. 62 alin. (2), a termenelor de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), noile termene astfel fixate vor fi notificate creditorilor.
(2) În cazul în care, pâna la aprobarea propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 54 alin. (4), debitorul aflat în faliment prin procedura simplificata si-a continuat activitatea, lichidatorul va notifica, în termen de 5 zile de la data intrarii în faliment, creditorii detinând creante asupra debitorului, având prioritate conform dispozitiilor art. 123 pct. 2, nascute în perioada de observatie, solicitându-le sa înscrie, în termen de 10 zile de la primirea notificarii, cereri de creanta însotite de documente justificative. Notificarea va cuprinde si termenele de afisare a tabelului preliminar de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. c), si de definitivare a tabelului de creante, prevazut la art. 62 alin. (1) lit. d), asa cum au fost cuprinse si în notificarea prevazuta la art. 61 alin. (1) sau la alin. (1) al prezentului articol, dupa caz. Dispozitiile alin. (2) si (3) ale art. 61 se aplica în mod corespunzator.
(3) Vor fi supuse verificarii toate creantele asupra averii debitorului, inclusiv cele bugetare, nascute dupa data deschiderii procedurii.
(4) Titularilor de creante nascute dupa deschiderea procedurii, care nu depun cererea de admitere a creantelor în termenul prevazut la alin. (2), li se aplica, în mod corespunzator, prevederile art. 76.
Art. 110. – În cazul intrarii în faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, titularii creantelor participa la distribuiri cu valoarea acestora, astfel cum au fost prezentate în planul confirmat, mai putin cota încasata în cursul reorganizarii.
Art. 111. – Garantiile reale si personale constituite pentru îndeplinirea obligatiilor asumate prin planul de reorganizare ramân valabile în favoarea creditorilor pentru plata sumelor datorate acestora potrivit planului de reorganizare.
Art. 112. – (1) Creditorii nu sunt obligati sa restituie sumele încasate în cursul reorganizarii.
(2) Actele cu titlu gratuit, efectuate între data confirmarii planului de reorganizare si intrarea în faliment, sunt nule.
(3) Celelalte acte efectuate în intervalul prevazut la alin. (2), exceptându-le pe cele facute cu respectarea dispozitiilor art. 49 alin. (1) si (2) si pe cele permise de planul de reorganizare, sunt prezumate ca fiind în frauda creditorilor si vor fi anulate, cu exceptia cazului în care cocontractantul dovedeste buna sa credinta la momentul încheierii actului.
§.1. Masuri premergatoare lichidarii
Art. 113. – (1) Vor fi puse sub sigilii: magazinele, magaziile, depozitele, birourile, corespondenta comerciala, arhiva, dispozitivele de stocare si prelucrare a informatiei, contractele, marfurile si orice alte bunuri mobile apartinând averii debitorului.
(2) În situatia prevazuta la art. 55, inventarul bunurilor debitorului se va face dupa obtinerea relatiilor scrise privind situatia bunurilor debitorului. Daca în urma demersurilor efectuate conform prevederilor art. 56-58, administratorul judiciar nu identifica nici un bun, inventarul se încheie pe baza comunicarilor scrise transmise de autoritatile relevante.
(3) Nu vor fi puse sub sigilii:
a) obiectele care vor trebui valorificate de urgenta pentru a se evita deteriorarea lor materiala sau pierderea din valoare;
b) registrele de contabilitate;
c) cambiile si alte titluri de valoare scadente sau care urmeaza a fi scadente în scurt timp, precum si actiunile ori alte titluri de participatie ale debitorului, care vor fi luate de lichidator pentru a fi încasate sau pentru a efectua activitatile de conservare cerute;
d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune în banca în contul averii debitorului.
(4) Când debitorul are bunuri si în alte judete, judecatorul-sindic va trimite notificari tribunalelor din acele judete, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.
(5) Documentele întocmite de alte tribunale, certificând ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic.
(6) În timpul actiunii de sigilare, lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.
Art. 114. – (1) Daca averea debitorului poate fi inventariata complet într-o singura zi, lichidatorul va putea proceda imediat la inventariere, fara a aplica sigiliile. În toate celelalte cazuri se va proceda la inventariere în cel mai scurt timp posibil. Debitorul va trebui sa fie de fata si sa asiste la inventar, daca judecatorul-sindic dispune astfel. Daca debitorul nu se va prezenta, el nu va putea contesta datele din inventar.
(2) Lichidatorul, pe masura desfasurarii inventarierii, ia în posesie bunurile, devenind depozitarul lor judiciar.
Art. 115. – (1) Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile identificate ale debitorului si sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. Cu aprobarea comitetului creditorilor, lichidatorul va angaja un expert evaluator, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor atât separat, cât si ca unul sau mai multe ansambluri în stare de functionare, daca este cazul.
(2) Actul de inventar va fi semnat de lichidatorul judiciar, de debitor, prin administratorul special, iar daca acesta nu participa la inventariere, numai de catre lichidatorul judiciar.
§.2. Efectuarea lichidarii
Art. 116. – (1) Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic. Pentru maximizarea valorii averii debitorului, lichidatorul va face toate demersurile de expunere pe piata, într-o forma adecvata, a acestora, cheltuielile de publicitate fiind suportate din averea debitorului.
(2) Lichidarea va începe îndata dupa finalizarea de catre lichidator a inventarierii bunurilor din averea debitorului. Bunurile vor putea fi vândute în bloc – ca un ansamblu în stare de functionare – sau individual. Metoda de vânzare a bunurilor, respectiv licitatie publica, negociere directa sau o combinatie a celor doua, va fi aprobata de adunarea generala a creditorilor, pe baza propunerii lichidatorului si a recomandarii comitetului creditorilor. Lichidatorul va prezenta si regulamentul de vânzare corespunzator.
(3) Lichidatorul va angaja, în numele debitorului, un evaluator, persoana fizica sau juridica, ori va utiliza, cu acordul comitetului creditorilor, un evaluator propriu, pentru a evalua bunurile din averea debitorului, în conformitate cu standardele internationale de evaluare.
(4) În functie de circumstantele cauzei si pe cât posibil, bunurile din averea debitorului vor fi evaluate atât individual, cât si în bloc; prin bloc, ca ansamblu functional, se întelege o parte sau toate bunurile debitorului, necesare pentru desfasurarea unei afaceri, pentru care un cumparator ofera un pret nedefalcat pe bunurile componente.
Art. 117. – (1) În cazul propunerii de vânzare în bloc, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport în care vor fi indicate, descrise si evaluate bunurile ce urmeaza a fi vândute împreuna, precizându-se si sarcinile de care, eventual, sunt grevate, însotit de propuneri vizând modalitatile de vânzare. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului, unde va putea fi studiata de orice alta parte interesata.
(2) Raportul prevazut la alin. (1) va cuprinde propuneri privind modalitatea de vânzare în bloc, dupa cum urmeaza:
a) vânzare prin negociere directa catre un cumparator deja identificat, cu precizarea conditiilor minime ale contractului, cum ar fi pretul si modalitatea de plata;
b) vânzare prin negociere directa, fara cumparator identificat, cu precizarea pretului minim propus. În acest caz, lichidatorul poate negocia pretul concret al vânzarii bunurilor, iar daca pretul minim nu se poate obtine, adunarea generala a creditorilor se va întruni din nou pentru a decide daca pretul minim initial scade sau urmeaza sa se treaca la vânzarea individuala a bunurilor;
c) vânzarea la licitatie.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.
(4) Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie lichidatorului, prin încheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, în conditiile propuse în raport.
(5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica în mod corespunzator si pentru autorizarea vânzarii în bloc a creantelor detinute de debitor împotriva unor terte persoane.
Art. 118. – (1) Imobilele vor putea fi vândute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobata de adunarea generala a creditorilor.
(2) Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul, prin situatia de pe teren si prin datele din registrele de publicitate imobiliara, sa arate sarcinile de care este grevat si sa indice pasul de supraofertare si data pâna la care, în caz de aprobare a vânzarii, sunt acceptate supraoferte.
(3) Lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor, în termen de maximum 20 de zile de la data propunerii, notificând propunerea administratorului special, creditorilor cu garantii reale asupra bunului, titularilor unor drepturi de retentie de orice fel si comitetului creditorilor, supunând votului adunarii generale a creditorilor propunerea de vânzare.
(4) Ulterior aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor, vânzarea va putea fi facuta, sub sanctiunea nulitatii, numai dupa 30 de zile de la data ultimei publicari facute de lichidator în ziar a anuntului privind conditiile de supraofertare.
Art. 119. – Valorile mobiliare vor fi vândute în conditiile Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 120. – (1) Lichidatorul va încheia contracte de vânzare-cumparare; sumele realizate din vânzari vor fi depuse în contul prevazut la art. 4 alin. (2) si recipisele vor fi predate judecatorului-sindic.
(2) Daca vânzarea activelor se va face prin licitatie publica, procesul-verbal de adjudecare semnat de lichidatorul judiciar constituie titlu de proprietate si va fi înscris, în cazul imobilelor, în registrele de publicitate imobiliara.
§.3. Distribuirea sumelor realizate în urma lichidarii
Art. 121. – (1) Fondurile obtinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite în urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vânzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinzând tot capitalul, dobânzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile.
(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata în întregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele cuprinse în categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este îndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta înaintea vânzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi îndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vânzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decât ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vândut anterior distribuirii.
Art. 122. – (1) La fiecare 3 luni, calculate de la data începerii lichidarii si cuprinse într-un program de administrare a lichidarii care trebuie întocmit în 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante si un plan de distribuire între creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1.
(2) Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi înregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului.
(3) Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, în termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului.
(4) În termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta în care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.
Art. 123. – Creantele vor fi platite, în cazul falimentului, în urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate în conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4);
2. creantele izvorâte din raportul de munca;
3. creantele reprezentând creditele, cu dobânzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultând din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentând sumele datorate de catre debitor unor terti, în baza unor obligatii de întretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentând sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru întretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile si dobânzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, în urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinând cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorând din acte cu titlu gratuit.
Art. 124. – Sumele de distribuit între creditori în acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat la art. 108 alin. (2) lit. d).
Art. 125. – (1) Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina îndestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123.
(2) În cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentând suma proportionala cu procentul pe care creanta lor îl detine în categoria creantelor respective.
Art. 126. – În cazul în care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati în nume colectiv sau în comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor înregistrate în tabelul definitiv consolidat de creante, împotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, în conditiile legii, împotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntând o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa în executare de lichidator, prin executor judecatoresc.
Art. 127. – Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate:
1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat înca;
2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat;
3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu;
4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului.
Art. 128. – Pentru creditorii cu creante înscrise în tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, într-un cont special de depozit, pâna ce situatia lor va fi lamurita.
Art. 129. – (1) Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final însotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor în termen de maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile înainte de data convocarii.
(2) La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin încheiere, toate obiectiunile la raportul final, îl va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia.
(3) Creantele care la data înregistrarii raportului final vor fi înca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire.
Art. 130. – Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate în termen de 90 de zile de catre cei îndreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, în contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal. Acestea vor putea fi folosite în conditiile art. 4 alin. (4).

Reorganizarea

Art. 103. – (1) În urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul îsi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si în conformitate cu planul confirmat, pâna când judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie încheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului în activitatea comerciala, fie încetarea reorganizarii si trecerea la faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.

(2) Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni în conducerea activitatii ori în administrarea averii debitorului, cu exceptia si în limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si în planul de reorganizare.
(3) Debitorul va fi obligat sa îndeplineasca, fara întârziere, schimbarile de structura prevazute în plan.
Art. 104. – Prin exceptie de la dispozitiile art. 38, judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispuna ca debitorul sa depuna o cautiune la o banca, drept conditie pentru îndatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale în timpul desfasurarii procedurii prevazute în prezenta sectiune. O astfel de cautiune nu va putea depasi 30% din costul serviciilor prestate debitorului si neachitate ulterior deschiderii procedurii.
Art. 105. – (1) Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricând judecatorului-sindic sa aprobe intrarea în faliment, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(2) Înregistrarea cererii mentionate la alin. (1) nu suspenda continuarea activitatii debitorului pâna când judecatorul-sindic nu hotaraste asupra ei, prin încheiere.
Art. 106. – (1) Debitorul, prin administratorul special, sau, dupa caz, administratorul judiciar va trebui sa prezinte trimestrial rapoarte comitetului creditorilor asupra situatiei financiare a averii debitorului. Ulterior aprobarii de catre comitetul creditorilor, rapoartele vor fi înregistrate la grefa tribunalului, iar debitorul sau, dupa caz, administratorul judiciar va notifica aceasta tuturor creditorilor, în vederea consultarii rapoartelor.
(2) De asemenea, administratorul judiciar va prezenta si situatia cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activitatii, în vederea recuperarii acestora, potrivit art. 102 alin. (4), care va fi avizata de comitetul creditorilor.
(3) În termen de 5 zile de la sedinta comitetului creditorilor mentionata la alin. (1), comitetul creditorilor va putea convoca adunarea generala a creditorilor pentru a prezenta masurile luate de debitor si/sau de administratorul judiciar, precum si efectele acestora si sa propuna motivat si alte masuri.

Planul

Art. 94. – (1) Urmatoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în conditiile de mai jos:

a) debitorul, cu aprobarea adunarii generale a actionarilor/asociatilor, în termen de 30 de zile de la afisarea tabelului definitiv de creante, cu conditia formularii, potrivit art. 28, a intentiei de reorganizare, daca procedura a fost declansata de acesta, si potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisa ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;
b) administratorul judiciar, de la data desemnarii sale si pâna la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante, cu conditia sa îsi fi manifestat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2);
c) unul sau mai multi creditori care si-au anuntat aceasta intentie pâna la votarea raportului prevazut la art. 59 alin. (2), detinând împreuna cel putin 20% din valoarea totala a creantelor cuprinse în tabelul definitiv de creante, în termen de 30 de zile de la data afisarii tabelului definitiv de creante.
(2) La cererea oricarei parti interesate, judecatorul-sindic poate scurta, pentru motive temeinice, perioadele prevazute la alin. (1).
(3) Planul va putea sa prevada fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia, fie o combinatie a celor doua variante de reorganizare.
(4) Nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de 5 ani anteriori formularii cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi si nici debitorul care a fost condamnat definitiv pentru falsificare sau pentru infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996 sau ai carui administratori, directori si/sau asociati au fost condamnati definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii.
(5) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. (1) conduce la decaderea partilor respective din dreptul de a depune un plan de reorganizare si, ca urmare, la trecerea, din dispozitia judecatorului-sindic, la faliment.
Art. 95. – (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare în raport cu posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv în ceea ce priveste modalitatea de selectie, desemnare si înlocuire a administratorilor si a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde în mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
(3) Executarea planului de reorganizare nu va putea depasi 3 ani, socotiti de la data confirmarii.
(4) La recomandarea administratorului judiciar, dupa trecerea unui termen de cel mult 18 luni de la confirmarea planului, aceasta perioada va putea fi extinsa cu cel mult înca o perioada de un an, daca propunerea este votata de cel putin doua treimi din creditorii aflati în sold la acea data.
(5) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, în sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si în ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile în nume colectiv si asociatii comanditati din societatile în comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, în comparatie cu valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire în caz de faliment; valoarea estimativa se va calcula la data propunerii planului.
(6) Planul va specifica masurile adecvate pentru punerea sa în aplicare, cum ar fi:
A. pastrarea, în întregime sau în parte, de catre debitor, a conducerii activitatii sale, inclusiv dreptul de dispozitie asupra bunurilor din averea sa, cu supravegherea activitatii sale de catre administratorul judiciar desemnat în conditiile legii;
B. obtinerea de resurse financiare pentru sustinerea realizarii planului si sursele de provenienta a acestora;
C. transmiterea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului catre una ori mai multe persoane fizice sau juridice, constituite anterior ori ulterior confirmarii planului;
D. fuziunea debitorului, în conditiile legii;
E. lichidarea tuturor sau a unora dintre bunurile averii debitorului, separat ori în bloc, libere de orice sarcini, sau distribuirea acestora catre creditorii debitorului, în contul creantelor pe care acestia le au fata de averea debitorului;
F. lichidarea partiala sau totala a activului debitorului în vederea executarii planului se face potrivit art. 116-120;
G. modificarea sau stingerea garantiilor reale, cu acordarea obligatorie, în beneficiul creditorului garantat, a unei garantii sau protectii echivalente, în conditiile prevazute la art. 39 alin. (2) lit. c);
H. prelungirea datei scadentei, precum si modificarea ratei dobânzii, a penalitatii sau a oricarei alte clauze din cuprinsul contractului ori a celorlalte izvoare ale obligatiilor sale;
I. modificarea actului constitutiv al debitorului, în conditiile legii;
J. emiterea de titluri de valoare de catre debitor sau oricare dintre persoanele mentionate la lit. C si D, în conditiile prevazute de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si de Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Pentru înscrierea în plan a unei emisiuni de titluri de valoare este necesar acordul expres, în scris, al creditorului care urmeaza sa primeasca titlurile de valoare emise, acord ce se va da înainte de admiterea planului de catre judecatorul-sindic, în conformitate cu prevederile art. 98 alin. (3). Prin exceptie de la prevederile art. 205 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, operatiunile cuprinse la prezenta litera sunt considerate operatiuni exceptate în sensul art. 205 alin. (1) din legea mentionata mai sus;
K. prin derogare de la prevederile lit. J, planul de reorganizare nu poate prevedea conversia creantelor bugetare în titluri de valoare;
L. inserarea în actul constitutiv al debitorului – persoana juridica – sau al persoanelor mentionate la lit. C si D a unor prevederi:
a) de prohibire a emiterii de actiuni fara drept de vot;
b) de determinare, în cazul diferitelor categorii de actiuni ordinare, a unei distributii corespunzatoare a votului între acestei categorii;
c) în cazul categoriilor de actiuni preferentiale cu dividend prioritar fata de alte categorii de actiuni, de reglementare satisfacatoare a numirii administratorilor reprezentând categoriile de actiuni respective în ipoteza neonorarii obligatiei de plata a dividendelor.
(7) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 297/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, planul propus de creditori poate prevedea modificarea, fara acordul statutar al membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului, a actului constitutiv, daca se îndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) planul propus de debitor ofera o recuperare mai redusa a creantelor debitorului;
b) în caz de faliment, membrilor sau asociatilor/actionarilor debitorului nu li s-ar cuveni nimic din distribuire;
c) membrii sau asociatii/actionarii debitorului refuza sa participe la planul propus de creditori.
(8) Înregistrarea mentiunii în registrul comertului va fi solicitata de administratorul judiciar pe cheltuiala debitorului, pe baza hotarârii de confirmare a planului de reorganizare, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.
Art. 96. – (1) În vederea administrarii eficiente a procedurii, planul poate desemna o categorie separata de creante, compusa numai din acele creante chirografare care, în sensul art. 49 alin. (1), apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi înlocuiti. Lista acestor creante trebuie confirmata de administratorul judiciar.
(2) Planul va stabili acelasi tratament pentru fiecare creanta din cadrul unei categorii distincte, cu exceptia cazului în care detinatorul unei creante din categoria respectiva consimte un tratament mai putin favorabil pentru creanta sa.
Art. 97. – Nu se considera modificare a creantei sau a conditiilor de realizare a acesteia situatia în care planul propus prevede revenirea la conditiile de realizare a creantei anterioare survenirii evenimentelor care au condus la modificarea conditiilor respective, cum ar fi neplata uneia sau a mai multor rate scadente ale unui împrumut, la termenele si în conditiile stipulate în contract, care conduce la accelerarea platii întregului rest al împrumutului.
Art. 98. – (1) Câte o copie de pe planul propus va fi depusa la grefa tribunalului si la oficiul registrului comertului sau, dupa caz, la registrul societatilor agricole si va fi comunicata debitorului, prin administratorul special, administratorului judiciar si comitetului creditorilor.
(2) Judecatorul-sindic va convoca o sedinta, în termen de 20 de zile de la înregistrarea planului la tribunal, la care vor fi citati cei care au propus planul si persoanele mentionate la alin. (1) si în care planul va fi admis sau respins de judecatorul-sindic, dupa audierea persoanelor citate.
(3) Judecatorul-sindic va putea admite un plan propus de partile legal îndreptatite, care contine toate informatiile prevazute de prezenta lege. Judecatorul-sindic poate sa ceara unui practician în insolventa sa îsi exprime o opinie privind posibilitatea de realizare a planului, înainte de admiterea lui.
(4) Daca au fost exprimate mai multe intentii de depunere a unor planuri de reorganizare, judecatorul-sindic va fixa un termen maxim pâna la care acestea pot fi depuse, cu respectarea dispozitiilor art. 74 alin. (2), astfel încât votarea planurilor admise sa se faca în aceeasi sedinta a adunarii generale a creditorilor.
Art. 99. – (1) Dupa admiterea planului, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar convocarea adunarii generale a creditorilor si a debitorului într-un termen cuprins între 20 si 25 de zile, dar nu mai înainte de afisarea tabelului definitiv de creante.
(2) Judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar, în termen de 5 zile de la admitere, publicarea unui anunt referitor la propunerea planului în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va vota cu privire la plan si a faptului ca este admisibila votarea prin corespondenta, precum si a datei de confirmare a planului, care nu va depasi 15 zile de la data exprimarii votului asupra planului.
(3) Actionarii si creditorii cu titluri de valoare la purtator vor trebui sa depuna originalele la administrator cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a vota.
(4) Din momentul publicarii, toate partile interesate vor fi socotite ca au cunostinta de plan si de data de exprimare a votului. În toate cazurile, debitorul va asigura posibilitatea consultarii planului la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului.
Art. 100. – (1) La începutul sedintei de vot, administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris.
(2) Fiecare creanta beneficiaza de un drept de vot, pe care titularul acesteia îl exercita în categoria de creante din care face parte creanta respectiva.
(3) Urmatoarele creante constituie categorii distincte de creante, care voteaza separat:
a) creditorii cu creante garantate;
b) creditorii bugetari;
c) creditorii chirografari stabiliti conform art. 96 alin. (1);
d) ceilalti creditori chirografari.
(4) Un plan va fi socotit acceptat de o categorie de creante daca în categoria respectiva planul este acceptat de o majoritate absoluta din valoarea creantelor din acea categorie.
(5) Categoriile care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlate sau se afla sub control comun cu debitorul, în sensul legislatiei pietei de capital, pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar în cazul în care acesta le acorda mai putin decât ar primi în cazul falimentului.
Art. 101. – (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt întrunite cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate în programul de plati, dintre cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. în cazul în care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat în cazul în care categoria cu valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si echitabil prin plan.
(2) Tratament corect si echitabil exista atunci când sunt îndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai putin decât ar fi primit în cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinând unei categorii nu primeste mai mult decât valoarea totala a creantei sale;
c) în cazul în care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu primeste mai mult decât ar primi în cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare împiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea oricarui alt plan.
Art. 102. – (1) Când sentinta care confirma un plan intra în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzator; creantele si drepturile creditorilor si ale celorlalte parti interesate sunt modificate astfel cum este prevazut în plan. În cazul intrarii în faliment ca urmare a esuarii planului sau a unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotarâre definitiva si irevocabila împotriva debitorului. Pentru executarea silita a acestor creante, calitatea de titlu executoriu o va avea sentinta de confirmare a planului.
(2) Creditorii conserva actiunile lor, pentru întreaga valoare a creantelor, împotriva codebitorilor si a fidejusorilor debitorului, chiar daca au votat pentru acceptarea planului.
(3) Daca nici un plan nu este confirmat si termenul pentru propunerea unui plan, în conditiile art. 94, a expirat, judecatorul-sindic va dispune începerea de îndata a procedurii falimentului, în conditiile art. 107 si urmatoarele.
(4) Remuneratiile persoanelor angajate în temeiul art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si al art. 98 alin. (3) si alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevazut, dupa caz, de lege, cu exceptia cazurilor în care partile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plata. Planul trebuie sa precizeze în programul de plati cum va fi asigurata aceasta plata.
(5) Plata va putea fi facuta trimestrial, pe baza de acte legale.

Situatia unor acte juridice ale debitorului

Art. 77. – Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator în aplicarea dispozitiilor prezentei legi, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru.

Art. 78. – Masurile prevazute în prezenta sectiune se aplica atât în cazurile de reorganizare judiciara, cât si în cele de faliment, prevazute atât de procedura generala, cât si de cea simplificata.
Art. 79. – Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii.
Art. 80. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale catre terti si pentru restituirea de catre acestia a bunurilor transmise si a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte:
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate sponsorizarile în scop umanitar;
b) operatiuni comerciale în care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate în acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza în orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau în folosul acestuia, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care creditorul ar putea sa o obtina în caz de faliment al debitorului este mai mica decât valoarea actului de transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii;
f) platile anticipate ale datoriilor, efectuate în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita pentru o data ulterioara deschiderii procedurii;
g) actele de transfer sau asumarea de obligatii efectuate de debitor într-o perioada de 2 ani anteriori datei deschiderii procedurii, cu intentia de a ascunde/întârzia starea de insolventa ori de a frauda o persoana fizica sau juridica fata de care era la data efectuarii transferului unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de compensare bilaterala (netting), realizate în baza unui contract financiar calificat, ori a devenit ulterior debitor, în sensul prezentei legi.
(2) Urmatoarele operatiuni, încheiate în cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu persoanele aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, sa fie anulate si prestatiile recuperate, daca sunt în dauna creditorilor:
a) cu un asociat comanditat sau cu un asociat detinând cel putin 20% din capitalul societatii comerciale ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a asociatilor, atunci când debitorul este respectiva societate în comandita, respectiv o societate agricola, în nume colectiv sau cu raspundere limitata;
b) cu un membru sau administrator, atunci când debitorul este un grup de interes economic;
c) cu un actionar detinând cel putin 20% din actiunile debitorului ori, dupa caz, din drepturile de vot în adunarea generala a actionarilor, atunci când debitorul este respectiva societate pe actiuni;
d) cu un administrator, director sau un membru al organelor de supraveghere a debitorului, societate cooperativa, societate pe actiuni cu raspundere limitata sau, dupa caz, societate agricola;
e) cu orice alta persoana fizica ori juridica, detinând o pozitie dominanta asupra debitorului sau a activitatii sale;
f) cu un coindivizar asupra unui bun comun.
Art. 81. – (1) Actiunea pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor, precum si pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale, la care se refera art. 79 si 80, poate fi introdusa de administratorul judiciar/lichidator în termen de un an de la data expirarii termenului stabilit pentru întocmirea raportului prevazut la art. 20 alin. (1) lit. b), dar nu mai târziu de 18 luni de la data deschiderii procedurii.
(2) Comitetul creditorilor poate introduce la judecatorul-sindic o astfel de actiune, daca administratorul judiciar/lichidatorul nu o face.
(3) Administratorul judiciar/lichidatorul va putea mentine contractele de credit si va putea, cu acordul cocontractantilor, sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va avea în vedere daca acestea sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
Art. 82. – Nu se va putea cere anularea unui transfer cu caracter patrimonial, facut de catre debitor în cursul desfasurarii normale a activitatii sale curente.
Art. 83. – (1) Tertul dobânditor în cadrul unui transfer patrimonial, anulat conform art. 80, va trebui sa restituie averii debitorului bunul transferat sau, daca bunul nu mai exista, valoarea acestuia de la data transferului efectuat de catre debitor.
(2) Tertul dobânditor, care a restituit averii debitorului bunul sau valoarea bunului ce-i fusese transferat de catre debitor, va avea împotriva averii o creanta de aceeasi valoare, cu conditia ca tertul sa fi acceptat transferul cu buna-credinta si fara intentia de a-i împiedica, întârzia ori însela pe creditorii debitorului. În caz contrar, tertul dobânditor pierde creanta sau bunul rezultat din repunerea în situatia anterioara, în favoarea averii debitorului. Reaua-credinta a tertului dobânditor trebuie dovedita.
(3) Tertul dobânditor cu titlu gratuit de buna-credinta va restitui bunurile în starea în care se gasesc, iar în lipsa acestora, va restitui diferenta de valoare cu care s-a îmbogatit. În caz de rea-credinta, tertul va restitui, în toate cazurile, întreaga valoare, precum si fructele percepute.
Art. 84. – (1) Administratorul judiciar, lichidatorul sau comitetul creditorilor va putea introduce actiune pentru a recupera de la subdobânditor bunul ori valoarea bunului transferat de catre debitor, numai daca subdobânditorul nu a platit valoarea corespunzatoare a bunului si cunostea sau trebuia sa cunoasca faptul ca transferul initial este susceptibil de a fi anulat.
(2) În cazul în care subdobânditorul este sot, ruda sau afin pâna la gradul al patrulea inclusiv al debitorului, se prezuma relativ ca acesta a cunoscut împrejurarea prevazuta la alin. (1).
Art. 85. – (1) Cererea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial se va nota, din oficiu, în registrele de publicitate aferente.
(2) O persoana obtinând un titlu sau dobândind o garantie ori un alt drept real asupra bunului respectiv dupa efectuarea unei astfel de notari va avea titlul sau dreptul sau, conditionat de dreptul de a fi recuperat bunul.
(3) Daca sunt îndeplinite conditiile art. 79 si 80, se instituie o prezumtie relativa de frauda în dauna creditorilor. Prezumtia poate fi rasturnata de catre debitor. Ea nu se extinde la tertul dobânditor sau subdobânditor.
(4) Prezumtia de frauda se pastreaza si în cazul în care, prin abuz de drepturi procesuale, debitorul a întârziat momentul deschiderii procedurii pentru a expira termenele la care se refera art. 79 si 80.
(5) Legitimarea procesuala activa în actiunile în anulare reglementate de art. 79 si 80 apartine administratorului judiciar si, respectiv, lichidatorului, iar în cazul prevazut la art. 81 alin. (2), comitetului creditorilor.
(6) Au calitate procesuala pasiva în actiunile în anulare prevazute la art. 79 si 80 debitorul si, dupa caz, cocontractantul sau. Debitorul va fi citat în calitate de pârât prin administratorul special.
Art. 86. – (1) În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa mentina sau sa denunte orice contract, închirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de catre toate partile implicate. Administratorul judiciar/lichidatorul trebuie sa raspunda, în termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru mentinerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de raspuns, administratorul judiciar/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.
(2) În cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre contractant împotriva debitorului.
(3) Pe parcursul perioadei de observatie, cu acordul cocontractantilor, administratorul judiciar va putea mentine contractele de credit sau va putea sa le modifice clauzele, astfel încât acestea sa asigure echivalenta viitoarelor prestatii. Modificarile vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, care va verifica daca ele sunt atât în folosul averii debitorului, cât si în cel al averii creditorilor.
(4) Daca vânzatorul unui bun imobil a retinut titlul de proprietate pâna la plata integrala a pretului vânzarii, vânzarea va fi considerata executata de catre vânzator si nu va fi supusa prevederilor alin. (1).
(5) Un contract de munca sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.
(6) Prin derogare de la prevederile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificarile si completarile ulterioare, în procedura simplificata, precum si în cazul intrarii în faliment în procedura generala, desfacerea contractelor individuale de munca ale personalului debitoarei se va face de urgenta de catre lichidator, fara a fi necesara parcurgerea procedurii de concediere colectiva. Lichidatorul va acorda personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucratoare.
(7) Într-un contract prevazând plati periodice din partea debitorului, mentinerea contractului nu îl va obliga pe administratorul judiciar/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri împotriva debitorului.
Art. 87. – Daca un bun mobil, vândut debitorului si neplatit de acesta, era în tranzit la data deschiderii procedurii si bunul nu se afla înca la dispozitia debitorului si nici alte parti nu au dobândit drepturi asupra lui, atunci vânzatorul îsi poate lua înapoi bunul. În acest caz, toate cheltuielile vor fi suportate de catre vânzator si el va trebui sa restituie debitorului orice avans din pret. Daca vânzatorul admite ca bunul sa fie livrat, el va putea recupera pretul prin înscrierea creantei sale în tabelul de creante. Daca administratorul judiciar/lichidatorul cere ca bunul sa fie livrat, el va trebui sa ia masuri sa se plateasca din averea debitorului întregul pret datorat în baza contractului.
Art. 88. – Daca debitorul este parte într-un contract cuprins într-un acord master de netting, prevazând transferul anumitor marfuri, titluri reprezentative ale marfurilor sau active financiare cotate pe o piata reglementata de marfuri, servicii si instrumente financiare derivate, la o anumita data sau într-o perioada determinata de timp, si scadenta intervine sau perioada expira dupa data deschiderii procedurii, se va efectua o operatiune de compensare bilaterala a tuturor contractelor cuprinse în acordul master de netting respectiv, iar diferenta rezultata va trebui sa fie platita averii debitorului, daca aceasta este creditoare, si va fi înscrisa în tabelul de creante, daca este o obligatie a averii debitorului.
Art. 89. – Daca un comisionar, care detine titluri pentru bunuri ce urmeaza a fi primite ori pentru marfa, devine subiectul unei cereri introductive, comitentul va fi îndreptatit sa îsi ia înapoi titlurile ori marfa sau sa ceara ca valoarea lor sa fie platita de comisionar.
Art. 90. – (1) Daca un debitor detine marfa în calitate de consignatar sau orice alt bun care apartine altuia la data înregistrarii cererii introductive, a expirarii termenului pentru contestarea cererii creditorilor de catre debitor ori a respingerii contestatiei debitorului împotriva acestei cereri, proprietarul va avea dreptul sa îsi recupereze bunul, în afara de cazul în care debitorul are un drept de garantie valabil asupra bunului.
(2) Daca la una dintre datele mentionate la alin. (1) marfa nu se afla în posesia debitorului si el nu o poate recupera de la detinatorul actual, proprietarul va fi îndreptatit sa aiba creanta înregistrata în tabelul de creante, cu valoarea pe care marfa o avea la acea data. Daca debitorul se afla în posesia marfii la acea data, dar a pierdut ulterior posesia, proprietarul poate cere ca întreaga valoare a marfii sa fie înscrisa în tabelul de creante.
Art. 91. – Faptul ca un proprietar al unui imobil închiriat este debitor în prezenta procedura nu va desfiinta contractul de închiriere, în afara de cazul în care chiria nu este inferioara chiriei practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul închirierii. În acest caz, chiriasul poate evacua cladirea si poate sa ceara înregistrarea creantei sale în tabel sau poate detine în continuare imobilul, scazând din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi îndreptatit la înscrierea creantei în tabel, ci va avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.
Art. 92. – Administratorul judiciar/lichidatorul poate sa denunte un contract prin care debitorul s-a obligat sa efectueze anumite servicii specializate sau cu caracter strict personal, în afara de cazul în care creditorul accepta efectuarea prestatiei de catre o persoana desemnata de administratorul judiciar/lichidator.
Art. 93. – (1) Daca un asociat dintr-o societate agricola, societate în nume colectiv, societate în comandita ori cu raspundere limitata sau actionarul unei societati pe actiuni este debitor într-o procedura prevazuta de prezenta lege si daca implicarea debitorului într-o astfel de procedura nu atrage dizolvarea acelei societati, administratorul/lichidatorul poate cere lichidarea drepturilor debitorului în acea societate, potrivit ultimei situatii financiare aprobate, sau poate propune ca debitorul sa fie pastrat ca asociat, daca ceilalti asociati sunt de acord.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, în cazul membrilor societatilor cooperative si ai grupurilor de interes economic.

Procedura

SECTIUNEA 1
Cererile introductive

Art. 26. – (1) Procedura va începe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
(2) Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare introduce cerere împotriva entitatilor reglementate si supravegheate de aceasta care, potrivit datelor de care dispune, îndeplinesc criteriile prevazute de dispozitiile legale speciale pentru initierea procedurii prevazute de prezenta lege.

§.1. Cererea debitorului

Art. 27. – (1) Debitorul aflat în stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, în termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
(2) Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul în cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
(3) Cererile persoanelor juridice vor fi semnate de persoanele care, potrivit actelor constitutive sau statutelor, au calitatea de a le reprezenta.
(4) Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala a debitorului persoana fizica sau juridica, pentru prejudiciile pricinuite.
Art. 28. – (1) Cererea debitorului trebuie sa fie însotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator si cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedenta datei înregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile si bancile prin care debitorul îsi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, aratându-se suma, cauza si drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare în perioada de observatie;
f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societatile în nume colectiv si cele în comandita;
h) o declaratie prin care debitorul îsi arata intentia de intrare în procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pâna la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalitatilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificata la notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului în a carui raza teritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege într-un interval de 5 ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe propria raspundere autentificata de notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute în Legea concurentei nr. 21/1996 si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de încredere, înselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute în Legea nr. 21/1996, în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
(2) Daca debitorul nu dispune, la momentul înregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute la alin. (1) lit. a)-f) si h), va putea înregistra acea informatie la tribunal în termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi considerata o recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz în care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare în procedura simplificata, conform art. 1 alin. (2) lit. c) sau d).
Art. 29. – (1) În cazul unei cereri introduse de o societate în nume colectiv sau în comandita, acea cerere nu va fi considerata ca fiind facuta si de asociatii cu raspundere nelimitata ori, în conditiile art. 31-33, si împotriva lor.
(2) O cerere introdusa de un asociat cu raspundere nelimitata ori împotriva acestuia pentru datoriile sale va fi fara efecte juridice cu privire la societatea în nume colectiv sau în comandita din care face parte.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) se aplica, în mod corespunzator, în privinta cererilor introduse de grupurile de interes economic sau de membrii acestora.
Art. 30. – Nu pot formula o cerere de reorganizare judiciara debitorii, persoane juridice, care în ultimii 5 ani, precedenti hotarârii de deschidere a procedurii, au mai fost supusi unei astfel de proceduri.

§.2. Cererile creditorilor

Art. 31. – (1) Orice creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege împotriva unui debitor prezumat în insolventa poate introduce o cerere introductiva, în care va preciza:
a) cuantumul si temeiul creantei;
b) existenta unei garantii reale, constituite de catre debitor sau instituite potrivit legii;
c) existenta unor masuri asiguratorii asupra bunurilor debitorului;
d) declaratia privind eventuala intentie de a participa la reorganizarea debitorului, caz în care va trebui sa precizeze, cel putin la nivel de principiu, modalitatea în care întelege sa participe la reorganizare.
(2) Creditorul va anexa documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Daca între momentul înregistrarii cererii de catre un creditor si cel al judecarii acestei cereri sunt formulate cereri de catre alti creditori împotriva aceluiasi debitor, tribunalul va verifica, din oficiu, la data înregistrarii, existenta dosarului pe rol, va dispune conexarea acestora si va stabili îndeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) referitoare la cuantumul minim al creantelor, în raport cu valoarea însumata a creantelor tuturor creditorilor care au formulat cereri si cu respectarea valorii-prag prevazute de prezenta lege.
(4) Daca exista o cerere de deschidere a procedurii insolventei formulata de catre debitor si una sau mai multe cereri formulate de creditori, nesolutionate înca, toate cererile de deschidere a procedurii se conexeaza la cererea formulata de debitor.
(5) Daca s-a deschis o procedura într-un dosar, celelalte eventuale dosare aflate pe rol, cu acelasi obiect, vor fi conexate la acelasi dosar.

SECTIUNEA a 2-a
Deschiderea procedurii si efectele deschiderii procedurii

Art. 32. – (1) Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute la art. 27, judecatorul-sindic va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta conform art. 28 alin. (1) lit. h) debitorul îsi arata intentia de a intra în procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. a)-f) si h) la termenul prevazut la art. 28 alin. (2) ori se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2), judecatorul va pronunta o încheiere de deschidere a procedurii simplificate.
(2) Prin încheierea de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa efectueze notificarile prevazute la art. 61. În cazul în care, în termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile. Admitând opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca încheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioara a procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
Art. 33. – (1) În termen de 48 de ore de la înregistrarea cererii creditorului îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei, judecatorul-sindic va comunica cererea, în copie, debitorului.
(2) În termen de 10 zile de la primirea copiei, debitorul trebuie fie sa conteste, fie sa recunoasca existenta starii de insolventa. Daca debitorul contesta starea de insolventa, iar contestatia sa este ulterior respinsa, el nu va mai avea dreptul sa solicite reorganizarea judiciara.
(3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
(4) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul este în stare de insolventa, îi va respinge contestatia si va deschide, printr-o sentinta, procedura generala, situatie în care un plan de reorganizare poate fi formulat numai de catre administratorul judiciar sau de catre creditorii detinând împreuna sau separat minimum 20% din valoarea masei credale si numai daca acestia îsi exprima intentia de a depune un plan în termenul prevazut la art. 59 alin. (1), respectiv la art. 60 alin. (2).
(5) Daca judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în stare de insolventa, respinge cererea creditorilor, care va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la înregistrarea ei.
(6) Daca debitorul nu contesta, în termenul prevazut la alin. (2), ca ar fi în stare de insolventa si îsi exprima intentia de a-si reorganiza activitatea, judecatorul-sindic va da o sentinta de deschidere a procedurii generale. În cazul în care, din declaratia debitorului, facuta pâna la data pronuntarii sentintei, rezulta ca acesta se încadreaza în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) sau a mai beneficiat de reorganizare în ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de deschidere a procedurii simplificate.
(7) Prin sentinta de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau lichidatorului, dupa caz, sa efectueze notificarile prevazute la art. 61.
Art. 34. – Prin sentinta de deschidere a procedurii generale, judecatorul-sindic va desemna un administrator judiciar, iar în cazul deschiderii procedurii simplificate va desemna un lichidator provizoriu. Desemnarea se va face în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (1) lit. c), coroborat cu cele ale art. 19 alin. (1).
Art. 35. – În termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit prevederilor art. 33 alin. (4) sau (6), debitorul este obligat sa depuna la dosarul cauzei actele si informatiile prevazute la art. 28 alin. (1).
Art. 36. – De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Art. 37. – În vederea aplicarii prevederilor art. 36, prin sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va dispune comunicarea acesteia catre instantele judecatoresti în a caror jurisdictie se afla sediul debitorului declarat la registrul comertului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.
Art. 38. – Orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea nu are dreptul, în perioada de observatie si în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa întrerupa temporar un astfel de serviciu catre debitor sau catre averea debitorului, în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, potrivit legii.
Art. 39. – (1) Creditorul titular al unei creante garantate cu ipoteca, gaj sau alta garantie reala mobiliara ori drept de retentie de orice fel poate solicita judecatorului-sindic ridicarea suspendarii prevazute la art. 36 cu privire la creanta sa si valorificarea imediata, în cadrul procedurii, cu aplicarea corespunzatoare a dispozitiilor art. 116-118 si cu conditia achitarii din pret a cheltuielilor prevazute la art. 121 alin. (1) pct. 1, a bunului asupra caruia poarta garantia sau dreptul de retentie, în una dintre urmatoarele situatii:
A. atunci când valoarea obiectului garantiei, determinata de un evaluator conform standardelor internationale de evaluare, este pe deplin acoperita de valoarea totala a creantelor si a partilor de creante garantate cu acel obiect:
a) obiectul garantiei nu prezinta o importanta determinanta pentru reusita planului de reorganizare propus;
b) obiectul garantiei face parte dintr-un ansamblu functional, iar prin desprinderea si vânzarea lui separata, valoarea bunurilor ramase nu se diminueaza;
B. atunci când nu exista o protectie corespunzatoare a creantei garantate în raport cu obiectul garantiei, din cauza:
a) diminuarii valorii obiectului garantiei sau existentei unui pericol real ca aceasta sa sufere o diminuare apreciabila;
b) diminuarii valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior, ca urmare a acumularii dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel la o creanta garantata cu rang superior;
c) lipsei unei asigurari a obiectului garantiei împotriva riscului pieirii sau deteriorarii.
(2) În cazurile prevazute la alin. (1) lit. B, judecatorul-sindic va putea respinge cererea de ridicare a suspendarii formulata de creditor, daca administratorul judiciar/debitorul propune în schimb adoptarea uneia sau mai multor masuri menite sa ofere protectie corespunzatoare creantei garantate a creditorului, precum:
a) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru acoperirea diminuarii valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
b) efectuarea de plati periodice în favoarea creditorului pentru satisfacerea dobânzilor, majorarilor si penalitatilor de orice fel si, respectiv, pentru reducerea capitalului creantei sub cota de diminuare a valorii obiectului garantiei ori a valorii partii garantate dintr-o creanta cu rang inferior;
c) novatia obligatiei de garantie prin constituirea unei garantii suplimentare, reale sau personale ori prin substituirea obiectului garantiei cu un alt obiect.
(3) Reclamantul, într-o cerere de ridicare a suspendarii, trebuie sa faca dovada faptului prevazut la alin. (1) lit. A.b), ramânând debitorului/administratorului sau altei parti interesate sarcina producerii dovezii contrare si, respectiv, a celorlalte elemente.
Art. 40. – Deschiderea procedurii suspenda orice termene de prescriptie a actiunilor prevazute la art. 36.
Art. 41. – (1) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii.
(2) Prin exceptie de la alin. (1), creantele garantate se înscriu în tabelul definitiv si/sau în tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata în conformitate cu art. 39 alin. (1) lit. A, dar nu mai mult decât valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi îndreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pâna cel mult la data vânzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decât valoarea initial evaluata. În cazul în care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creantei.
(3) În cazul în care se confirma un plan de reorganizare, dobânzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita în conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati. În cazul în care planul esueaza, prevederile alin. (1) si (2) se aplica corespunzator pentru calculul accesoriilor cuprinse în programul de plati, la data intrarii în faliment.
(4) Nici o dobânda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atât a procedurii simplificate, cât si a celei generale, în cazul în care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
Art. 42. – (1) Dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33, este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa înstraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri.
(2) Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea actiunilor ori a partilor sociale sau de interes, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta ori în conturile înregistrate electronic.
Art. 43. – (1) Ca urmare a deschiderii procedurii si pâna la data confirmarii planului de reorganizare, actiunile societatilor emitente, în sensul Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, se suspenda de la tranzactionare cu începere de la data primirii comunicarii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.
(2) La data primirii de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare a comunicarii privind intrarea în procedura falimentului intervine retragerea valorilor mobiliare de pe piata reglementata pe care acestea se tranzactioneaza.
Art. 44. – Debitorul are obligatia de a pune la dispozitie administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului toate informatiile cerute de acesta, precum si toate informatiile apreciate ca necesare, cu privire la activitatea si averea sa, precum si lista cuprinzând platile si transferurile patrimoniale facute de el în cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
Art. 45. – (1) Dupa ramânerea irevocabila a hotarârii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, în mod obligatoriu si cu caractere vizibile, în limbile româna, engleza si franceza, mentiunea în insolventa, in insolvency, en procedure collective.
(2) Dupa intrarea în reorganizare judiciara sau faliment, actele si corespondenta vor purta, în conditiile prevazute la alin. (1), mentiunea în reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, în faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea în procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea în faliment, in bankruptcy, en faillite.
(3) Prejudiciile suferite de tertii de buna-credinta, ca urmare a nerespectarii obligatiei debitorului mentionate la alin. (1) si (2), vor fi reparate în mod exclusiv de persoanele care au încheiat actele ca reprezentanti legali ai debitorului, fara a fi atinsa averea debitorului.
Art. 46. – (1) În afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
(2) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa întocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzând toate încasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.
Art. 47. – (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare – constând în dreptul de a-si conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -, daca acesta nu si-a declarat, în conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de reorganizare.
(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe care debitorul le-ar dobândi ulterior deschiderii procedurii.
(3) Judecatorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odata cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodata si conditia de exercitare a conducerii debitorului de catre acesta.
(4) Dreptul de administrare al debitorului înceteaza de drept la data la care se dispune începerea falimentului.
(5) Creditorii, comitetul creditorilor ori administratorul judiciar pot oricând adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de administrare, având ca justificare pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.
(6) Judecatorul-sindic va examina, în termen de 15 zile, cererea prevazuta la alin. (5), într-o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, comitetul creditorilor si administratorul special.
(7) De la data intrarii în faliment, debitorul va putea desfasura doar activitatile ce sunt necesare derularii operatiunilor lichidarii.
Art. 48. – (1) Prin sentinta sau, dupa caz, încheierea având drept efect ridicarea dreptului de administrare, judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor bancilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispuna de acestea fara un ordin al administratorului judiciar/lichidatorului.
(2) Încalcarea dispozitiilor judecatorului-sindic, mentionate la alin. (1), atrage raspunderea bancilor pentru prejudiciul creat, precum si o amenda judiciara de la 4.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON).
Art. 49. – (1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se încadreaza în conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, în sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
(2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate în exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor în vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, în termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
(3) În cazul propunerilor de înstrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
Art. 50. – Daca la data deschiderii procedurii un act juridic nu devenise opozabil tertilor, înscrierile, transcrierile, intabularile si orice alte formalitati specifice necesare acestui scop, efectuate dupa data deschiderii procedurii, sunt fara efect fata de masa creditorilor, cu exceptia cazului în care cererea sau sesizarea, legal formulata, a fost primita de instanta, autoritatea ori institutia competenta cel mai târziu în ziua premergatoare hotarârii de deschidere a procedurii.
Art. 51. – (1) Orice transfer, îndeplinire a unei obligatii, exercitare a unui drept, act sau fapt realizat în temeiul unor contracte financiare calificate, precum si orice acord de compensare bilaterala sunt valabile, pot fi executate si/sau opuse unui cocontractant insolvent ori unui garant insolvent al unui cocontractant, fiind recunoscute ca baza de înscriere a creantei în procedurile prevazute de prezenta lege.
(2) Singura obligatie, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi aceea de a presta (echivalentul) obligatia (suma de plata sau obligatie de a face) neta rezultata în urma nettingului catre cocontractantul sau.
(3) Singurul drept, daca exista în cuprinsul contractului, ca urmare a realizarii unui netting în conditiile prevazute de un contract financiar calificat, a unei parti la contract va fi acela de a primi (echivalentul) dreptul (suma de plata sau obligatie de a face) net care rezulta în urma nettingului de la cocontractantul sau.
(4) Nici o atributie conferita prin prezenta lege unui organ care aplica procedura insolventei nu va împiedica încetarea contractului financiar calificat si/sau accelerarea îndeplinirii obligatiilor de plata ori îndeplinirii obligatiilor de a face sau a realizarii unui drept în baza unuia ori a mai multor contracte financiare calificate, având ca temei un acord de netting, aceste puteri fiind limitate la suma neta rezultata în urma aplicarii acordului de netting.
(5) Cu exceptia dovedirii intentiei frauduloase a debitorului în sensul art. 80 alin. (1) lit. g), nici un lichidator sau, dupa caz, nici o instanta judecatoreasca nu poate împiedica, cere anularea ori decide desfacerea unor operatiuni cu instrumente financiare derivate, inclusiv ducerea la îndeplinire a unui acord de netting, realizate în baza unui contract financiar calificat.
Art. 52. – Deschiderea procedurii de insolventa nu afecteaza dreptul unui creditor de a invoca compensarea creantei sale cu cea a debitorului asupra sa, atunci când conditiile prevazute de lege în materie de compensare legala sunt îndeplinite la data deschiderii procedurii.
Art. 53. – Bunurile înstrainate de administratorul judiciar sau de lichidator, în exercitiul atributiilor sale prevazute de prezenta lege, sunt dobândite libere de orice sarcini, precum ipoteci, garantii reale mobiliare sau drepturi de retentie, de orice fel, ori masuri asiguratorii.
Art. 54. – (1) Administratorul judiciar va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de acesta, care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea sa, un raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie din procedura generala.
(2) Raportul va indica daca debitorul se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2) si, în consecinta, trebuie supus procedurii simplificate prevazute de prezenta lege, caz în care va cuprinde documentele doveditoare si propunerea de intrare în faliment în procedura simplificata. Administratorul judiciar va notifica propunerea de intrare în faliment prin procedura simplificata creditorilor care au depus cerere introductiva si debitorului, prin administratorul special, depunând la instanta, odata cu cererea, dovada îndeplinirii procedurii de notificare.
(3) Judecatorul-sindic va supune propunerea prevazuta la alin. (2), privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura simplificata, dezbaterii partilor într-o sedinta publica care va avea loc în maximum 20 de zile de la primirea raportului administratorului judiciar.
(4) În cadrul sedintei de judecata prevazute la alin. (3), judecatorul-sindic, dupa ascultarea partilor interesate, va da o sentinta prin care va aproba sau va respinge, dupa caz, concluziile raportului supus dezbaterii.
(5) În cazul aprobarii raportului prevazut la alin. (4), judecatorul-sindic va decide, prin aceeasi sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
Art. 55. – Ulterior intrarii în procedura simplificata, în cazul în care documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b)-e) si i) nu sunt prezentate de catre debitor, lichidatorul desemnat va reconstitui, în masura posibilului, acele documente, cheltuielile astfel efectuate urmând a fi suportate din averea debitorului.
Art. 56. – Pentru celeritatea procedurii de insolventa, în conditiile art. 1 alin. (2) lit. c) sau d) instanta poate stabili, pentru creditorul care a solicitat deschiderea procedurii de insolventa sau administratorul judiciar desemnat, îndatoriri în ceea ce priveste prezentarea probelor cu înscrisuri, relatii scrise, poate solicita la interogatoriu persoanele identificate ca facând parte din administratia societatii, poate solicita asistenta si concursul acestora la efectuarea actelor de procedura, precum si orice alte demersuri necesare solutionarii cauzei.
Art. 57. – Atunci când la sediul înregistrat în registrul comertului debitorul nu mai desfasoara activitate, iar creditorul care a introdus cererea de deschidere a procedurii nu cunoaste un alt sediu, punct de lucru de desfasurare a activitatii, si dupa ascultarea raportului administratorului judiciar, prevazut la art. 54, prin care se constata ca debitorul se gaseste în una dintre categoriile prevazute la art. 1 alin. (2) lit. c) sau d), comunicarea, notificarea oricarui act de procedura fata de debitor, inclusiv a celor privind deschiderea procedurii, se va efectua numai prin Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 58. – În aplicarea prevederilor art. 54-57, administratorul judiciar va solicita relatii privind sediul social al societatii si date privind administratia societatii, relatii privind bunurile patrimoniale si documentele privind activitatea societatii de la autoritatile care detin sau ar putea sa detina informatiile solicitate.
Art. 59. – (1) Administratorul judiciar sau, dupa caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi si va supune judecatorului-sindic, în termenul stabilit de judecatorul-sindic, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia insolventei debitorului, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
(2) În cazul în care debitorul nu se încadreaza în criteriile prevazute la art. 1 alin. (2), raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori, dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, în acest caz, va propune intrarea în faliment.
(3) În cazul în care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la întocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau împreuna cu unul ori mai multi creditori.
(4) Propunerea privind intrarea în faliment a debitorului, în procedura generala prevazuta la alin. (2), va fi supusa aprobarii adunarii generale a creditorilor la prima sedinta a acesteia.
(5) În cazul în care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare în faliment, judecatorul-sindic va dispune, în termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt referitor la raport în Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, într-un termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al comitetului creditorilor asupra acesteia.
(6) Administratorul judiciar va asigura posibilitatea consultarii raportului prevazut la alin. (1) la sediul sau, pe cheltuiala solicitantului. O copie de pe raport va fi depusa la grefa tribunalului si la registrul comertului sau, dupa caz, la registrul în care este înmatriculat debitorul si va fi comunicata debitorului.
Art. 60. – (1) În cadrul sedintei adunarii generale a creditorilor prevazute la art. 59 alin. (4), administratorul judiciar îi va informa pe creditorii prezenti despre voturile valabile primite în scris cu privire la propunerea de intrare în faliment a debitorului în procedura generala.
(2) Adunarea generala a creditorilor va aproba propunerea administratorului judiciar, prevazuta la art. 59 alin. (2), prin votul titularilor a cel putin doua treimi din creantele prezente la vot. Indiferent de rezultatul votului, propunerea nu va fi aprobata în cazul în care unul sau mai multi creditori, detinând împreuna peste 20% din creantele cuprinse în tabelul preliminar de creante, îsi anunta intentia de a depune, în termenul legal, un plan de reorganizare a debitorului.
(3) În cazul aprobarii de catre adunarea generala a creditorilor a propunerii administratorului judiciar prevazute la art. 59 alin. (2), judecatorul-sindic va decide, prin sentinta, intrarea în faliment a debitorului, în conditiile art. 107 alin. (1) lit. D.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplica pentru raportul prevazut la art. 59 alin. (2), în cazul în care, pâna la data sedintei adunarii generale a creditorilor de aprobare a raportului prevazut la alin. (1), a fost admis un plan de reorganizare de catre judecatorul-sindic.

SECTIUNEA a 3-a
Primele masuri

Art. 61. – (1) În urma deschiderii procedurii, administratorul judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor mentionati în lista depusa de debitor în conformitate cu art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dupa caz, în conditiile art. 32 alin. (2), debitorului si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor agricole ori altor registre unde debitorul este înmatriculat/înregistrat, pentru efectuarea mentiunii.
(2) Daca creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.
(3) Notificarea prevazuta la alin. (1) se realizeaza conform prevederilor Codului de procedura civila si se va publica, totodata, pe cheltuiala averii debitorului, într-un ziar de larga circulatie si în Buletinul procedurilor de insolventa.
Art. 62. – (1) Notificarea va cuprinde:
a) termenul limita de depunere, de catre creditori, a opozitiilor la sentinta de deschidere a procedurii, pronuntata ca urmare a cererii formulate de debitor, în conditiile art. 32 alin. (1), precum si termenul de solutionare a opozitiilor, care nu va depasi 10 zile de la data expirarii termenului de depunere a acestora;
b) termenul limita pentru înregistrarea cererii de admitere a creantelor asupra averii debitorului, care va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum si cerintele pentru ca o creanta înregistrata sa fie considerata valabila;
c) termenul de verificare a creantelor, de întocmire, afisare si comunicare a tabelului preliminar de creante, care nu va depasi 30 de zile pentru procedura generala sau, respectiv, 15 zile, în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevazut la lit. b);
d) termenul de definitivare a tabelului creantelor, care nu va depasi 30 de zile în cazul procedurii generale si, respectiv, 15 zile în cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului corespunzator fiecarei proceduri, prevazut la lit. c);
e) locul, data si ora primei sedinte a adunarii generale a creditorilor, care va avea loc în maximum 5 zile de la expirarea termenului prevazut la lit. c).
(2) În functie de circumstantele cauzei si pentru motive temeinice, judecatorul-sindic va putea hotarî o majorare a termenelor prevazute la alin. (1) lit. b), c) si d) cu maximum 30, 15, respectiv 15 zile.
Art. 63. – Daca debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrarii în registrele de publicitate, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite instantelor, autoritatilor ori institutiilor care tin aceste registre o copie de pe sentinta de deschidere a procedurii, spre a se face mentiune.
Art. 64. – (1) Cu exceptia salariatilor ale caror creante vor fi înregistrate de administratorul judiciar conform evidentelor contabile, toti ceilalti creditori, ale caror creante sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creantelor în termenul fixat în sentinta de deschidere a procedurii; cererile de creante vor fi înregistrate într-un registru, care se va pastra la grefa tribunalului.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica, în mod corespunzator, titularilor de actiuni la purtator.
(3) Cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
(4) Creantele nescadente sau sub conditie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la masa credala si vor fi îndreptatite sa participe la distribuiri de sume în masura îngaduita de prezenta lege.
(5) Sunt considerate sub conditie si acele creante care pot fi valorificate împotriva debitorului numai dupa executarea unui codebitor principal.
Art. 65. – (1) Cererea va cuprinde: numele/denumirea creditorului, domiciliul/sediul, suma datorata, temeiul creantei, precum si mentiuni cu privire la eventualele drepturi de preferinta sau garantii.
(2) La cerere vor fi anexate documentele justificative ale creantei si ale actelor de constituire de garantii.
(3) Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purtator pot solicita administratorului judiciar restituirea titlurilor originale si pastrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul judiciar va face mentiunea pe original despre prezentarea acestora. Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartitie de sume între creditori, precum si la exercitarea votului în adunarea generala a creditorilor.
Art. 66. – (1) Toate creantele vor fi supuse procedurii de verificare prevazute de prezenta lege, cu exceptia creantelor constatate prin titluri executorii.
(2) Nu sunt supuse acestei proceduri creantele bugetare rezultând dintr-un titlu executoriu necontestat în termenele prevazute de legi speciale.
(3) Toate creantele prezentate pentru a fi admise si înregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate valabile si corecte daca nu sunt contestate de catre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
Art. 67. – (1) Administratorul judiciar va proceda de îndata la verificarea fiecarei cereri si a documentelor depuse si va efectua o cercetare amanuntita pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta si prioritatea fiecarei creante.
(2) În vederea îndeplinirii atributiei prevazute la alin. (1), administratorul judiciar va putea solicita explicatii de la debitor, va putea sa poarte discutii cu fiecare creditor, solicitându-i, daca considera necesar, informatii si documente suplimentare.
Art. 68. – Creantele negarantate si partile negarantate ale creantelor garantate care nu sunt scadente la data înregistrarii cererii de admitere vor fi înscrise în tabelul de creante cu întreaga lor valoare, însa, în cursul falimentului, orice distribuire de suma pentru astfel de creante se va face cu respectarea dispozitiilor art. 125.
Art. 69. – (1) Creantele constând în obligatii care nu au fost calculate în valoare monetara sau a caror valoare este supusa modificarii vor fi calculate de catre administratorul judiciar/lichidator si înscrise în tabelul de creante cu valoarea nominala pe care o aveau la data deschiderii procedurii. Judecatorul-sindic va decide asupra oricarei contestatii împotriva calculului facut de administrator pentru astfel de creante.
(2) Creantele exprimate sau consolidate în valuta vor fi înregistrate la valoarea lor în lei, la cursul Bancii Nationale a României existent la data deschiderii procedurii.
Art. 70. – O creanta a unui creditor cu mai multi debitori solidari va fi înscrisa în toate tabelele de creante ale debitorilor cu valoarea nominala, pâna va fi complet acoperita. Nici o reducere a sumei creantei prevazute în tabelul de creante nu va fi facuta în vreunul dintre tabelele de creante ale debitorilor, pâna ce creditorul nu a fost deplin satisfacut, în numerar sau în bunuri. Daca totalul sumelor distribuite creditorului, în toate actiunile cu debitorii, va depasi totalul sumei care îi este datorata, acesta va trebui sa restituie sumele primite în plus, care vor fi reînscrise ca fonduri în averea debitorilor, proportional cu sumele pe care fiecare dintre debitori le-a platit peste ceea ce era datorat.
Art. 71. – (1) Un creditor care, înainte de înregistrarea unei cereri de admitere, a primit o plata partiala pentru creanta sa de la un codebitor sau de la un fidejusor al debitorului poate avea creanta înscrisa în tabelul de creante numai pentru partea pe care nu a încasat-o înca.
(2) Un codebitor sau un fidejusor, care este îndreptatit la restituire ori la despagubire din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut în tabelul de creante cu suma pe care a platit-o creditorului. În acest caz, creditorul comun are dreptul de a cere sa i se plateasca, pâna la achitarea integrala a creantei sale, cota cuvenita codebitorului sau fidejusorului, ramânând creditor al acestuia doar pentru suma neachitata.
(3) Codebitorul sau fidejusorul debitorului, care pentru asigurarea regresului sau are asupra bunurilor acestuia un drept de garantie, concura la masa credala, pentru a face posibila realizarea garantiei sale, dar pretul obtinut din vânzarea bunurilor grevate va fi atribuit creditorului, scazându-se din suma ce este datorata.
Art. 72. – (1) Ca rezultat al verificarilor facute, administratorul judiciar/lichidatorul va întocmi si va înregistra la tribunal un tabel preliminar cuprinzând toate creantele împotriva averii debitorului, precizând ca sunt: chirografare, garantate, cu prioritati, sub conditie sau nescadente si aratând pentru fiecare numele/denumirea creditorului, suma solicitata de creditor si suma acceptata de administratorul judiciar.
(2) La creantele garantate se vor arata titlul din care izvoraste garantia, rangul acesteia si motivele pentru care creantele au fost trecute partial în tabel sau au fost înlaturate.
(3) Tabelul preliminar de creante va fi, totodata, afisat de grefa la usa instantei, întocmindu-se în acest sens un proces-verbal de afisare, si va fi comunicat debitorului. Dupa afisare, creditorii înscrisi în tabelul preliminar de creante pot participa la adunarile creditorilor.
(4) Odata cu afisarea tabelului, administratorul judiciar/lichidatorul va trimite de îndata notificari creditorilor, ale caror creante sau drepturi de preferinta au fost trecute partial în tabelul preliminar de creante sau înlaturate, precizând totodata si motivele.
Art. 73. – (1) Debitorul, creditorii si orice alta parte interesata vor putea sa formuleze contestatii cu privire la creantele si drepturile de preferinta trecute de administratorul judiciar/lichidator în tabelul preliminar de creante.
(2) Contestatiile trebuie depuse la tribunal cu cel putin 10 zile înainte de data stabilita, prin sentinta de deschidere a procedurii, pentru definitivarea tabelului de creante atât în procedura generala, cât si în procedura simplificata.
(3) La termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii pentru definitivarea tabelului de creante, judecatorul-sindic va solutiona deodata, printr-o singura sentinta, toate contestatiile, chiar daca pentru solutionarea unora ar fi nevoie de administrare de probe; în acest din urma caz, judecatorul-sindic poate sa admita, în tot sau în parte, creantele, în mod provizoriu, la masa credala, atât în ceea ce priveste deliberarile, cât si repartitiile.
(4) Daca se admite creanta fara dreptul de preferinta pretins, aceasta va participa la repartitiile sumelor obtinute din valorificarea bunurilor negrevate de garantii.
(5) Din sumele care s-ar obtine din valorificarea bunurilor supuse dreptului de preferinta contestat se va consemna partea ce s-ar cuveni acelei creante.
Art. 74. – (1) Dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar/lichidatorul va înregistra, de îndata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor împotriva averii debitorului, aratând suma, prioritatea si situatia – garantata sau negarantata – a fiecarei creante.
(2) Dupa înregistrarea tabelului definitiv, numai titularii creantelor înregistrate în tabelul definitiv pot sa participe la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume în caz de faliment în procedura simplificata.
Art. 75. – (1) Dupa expirarea termenului de depunere a contestatiilor, prevazut la art. 73 alin. (2), si pâna la închiderea procedurii, orice parte interesata poate face contestatie împotriva trecerii unei creante sau a unui drept de preferinta în tabel definitiv de creante, în cazul descoperirii existentei unui fals, dol sau unei erori esentiale care au determinat admiterea creantei sau a dreptului de preferinta, precum si în cazul descoperirii unor titluri hotarâtoare si pâna atunci necunoscute.
(2) Judecarea contestatiei se va face de judecatorul-sindic, dupa citarea contestatorului, a creditorului care detine creanta contestata, daca acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului judiciar/lichidatorului, a membrilor comitetului creditorilor si a oricarei alte parti interesate, dupa caz.
(3) Pâna la judecarea irevocabila a contestatiei, judecatorul-sindic va putea declara creanta sau dreptul de preferinta contestat ca admis numai provizoriu.
Art. 76. – (1) Cu exceptia cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a facut cu încalcarea dispozitiilor art. 7, titularul de creante anterioare deschiderii procedurii, care nu depune cererea de admitere a creantelor pâna la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. b), este decazut, cât priveste creantele respective, din urmatoarele drepturi:
1. dreptul de a participa si de a vota în cadrul adunarii generale a creditorilor;
2. dreptul de a participa la distribuirile de sume în cadrul reorganizarii si falimentului;
3. dreptul de a-si realiza creantele împotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere nelimitata ai persoanei juridice debitoare, ulterior închiderii procedurii, sub rezerva ca debitorul sa nu fi fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se fi stabilit raspunderea pentru efectuarea de plati ori transferuri frauduloase.
(2) Decaderea va putea fi invocata oricând, de orice parte interesata, pe cale de actiune sau exceptie.

Participantii la procedura insolventei

Art. 5. – (1) Organele care aplica procedura sunt: instantele judecatoresti, judecatorul-sindic, administratorul judiciar si lichidatorul.

(2) Organele prevazute la alin. (1) trebuie sa asigure efectuarea cu celeritate a actelor si operatiunilor prevazute de prezenta lege, precum si realizarea în conditiile legii a drepturilor si obligatiilor celorlalti participanti la aceste acte si operatiuni.

SECTIUNEA 1
Instantele judecatoresti

Art. 6. – Toate procedurile prevazute de prezenta lege, cu exceptia recursului prevazut la art. 8, sunt de competenta tribunalului în a carui raza teritoriala îsi are sediul debitorul, astfel cum figureaza acesta în registrul comertului, respectiv în registrul societatilor agricole sau în registrul asociatiilor si fundatiilor, si sunt exercitate de un judecator-sindic.
Art. 7. – (1) Citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul procedurilor de insolventa. Comunicarea citatiilor, a convocarilor si notificarilor fata de participantii la proces, al caror sediu, domiciliu sau resedinta se afla în strainatate, este supusa dispozitiilor Codului de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare. Buletinul procedurilor de insolventa va fi realizat si în forma electronica.
(2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de parti numai persoanele ale caror drepturi sau interese sunt supuse spre solutionare judecatorului-sindic, în conditii de contradictorialitate. În toate celelalte cazuri se aplica dispozitiile din Codul de procedura civila referitoare la procedura necontencioasa, în masura în care nu contravin unor dispozitii exprese prevazute de prezenta lege.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedura civila, comunicarea actelor de procedura anterioare deschiderii procedurii si notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificati în lista prevazuta la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificarii prevazute la art. 61 va fi considerata îndeplinita daca a fost efectuata prin Buletinul procedurilor de insolventa.
(4) În cazul în care debitorul este o societate tranzactionata pe o piata reglementata, judecatorul-sindic va comunica Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare hotarârea de deschidere a procedurii.
(5) Formatul si continutul-cadru ale actelor care se publica în Buletinul procedurilor de insolventa si ale dovezii privind îndeplinirea procedurii de citare, convocare, notificare si comunicare se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei si sunt utilizate în mod obligatoriu de toti participantii la procedura.
(6) Notificarile, cu exceptia cazului în care sarcina notificarii apartine altor organe care aplica procedura, si convocarile prevazute de prezenta lege cad în sarcina administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz.
(7) Creditorii care au înregistrat cereri de admitere a creantelor sunt prezumati ca au în cunostinta termenele prevazute la art. 62 ori la art. 107, 108 sau 109, dupa caz, si nu vor mai fi citati.
(8) În vederea publicarii citatiilor, convocarilor si notificarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege, se editeaza Buletinul procedurilor de insolventa, publicatie editata de Oficiul National al Registrului Comertului.
(9) Publicarea actelor de procedura sau, dupa caz, a hotarârilor judecatoresti în Buletinul procedurilor de insolventa înlocuieste, de la data publicarii acestora, citarea, convocarea si notificarea actelor de procedura efectuate individual fata de participantii la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicarii.
Art. 8. – (1) Curtea de apel va fi instanta de recurs pentru hotarârile pronuntate de judecatorul-sindic în temeiul art. 11.
(2) Termenul de recurs este de 10 zile de la comunicarea hotarârii, daca legea nu prevede altfel.
(3) Recursul va fi judecat de completuri specializate, în termen de 30 de zile de la înregistrarea dosarului la curtea de apel. Citarea partilor se face prin Buletinul procedurilor de insolventa. În vederea solutionarii recursului, se trimit la curtea de apel, în copie certificata de grefierul-sef al tribunalului, numai actele care intereseaza solutionarea caii de atac, selectate de judecatorul-sindic. În cazul în care instanta de recurs considera necesare si alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere partilor interesate sa le depuna în copie certificata.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 300 alin. 2 si 3 din Codul de procedura civila, cu modificarile si completarile ulterioare, hotarârile judecatorului-sindic nu vor putea fi suspendate de instanta de recurs.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplica în cazul judecarii recursului împotriva urmatoarelor hotarâri ale judecatorului-sindic:
a) sentinta de respingere a contestatiei debitorului, introdusa în temeiul art. 33 alin. (4);
b) sentinta prin care se decide intrarea în procedura simplificata;
c) sentinta prin care se decide intrarea în faliment, pronuntata în conditiile art. 107;
d) sentinta de solutionare a contestatiei la planul de distribuire a fondurilor obtinute din lichidare si din încasarea de creante, introdusa în temeiul art. 122 alin. (3).
(6) Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotarârilor pronuntate de judecatorul-sindic în cadrul procedurii se constituie un singur dosar.
(7) Prin derogare de la art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, judecatorul-sindic va putea sa nu dispuna suspendarea cauzei, în situatia în care dispozitiile a caror neconstitutionalitate se invoca au facut obiectul cel putin al unei decizii pronuntate de Curtea Constitutionala.

SECTIUNEA a 2-a
Judecatorul-sindic

Art. 9. – Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevazuta de prezenta lege judecatorilor desemnati ca judecatori-sindici se realizeaza potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Art. 10. – În îndeplinirea îndatoririlor sale, judecatorul-sindic va putea desemna, prin încheiere, persoane de specialitate, stabilindu-le si remuneratia. Remuneratiile vor fi platite din contul prevazut la art. 4 alin. (2), în conformitate cu criteriile stabilite prin hotarâre a Guvernului.
Art. 11. – (1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotarârii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare în faliment atât prin procedura generala, cât si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor pentru începerea procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolventa care au depus oferta de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pâna la confirmarea ori, dupa caz, înlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei în conformitate cu criteriile stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician în insolventa, precum si a atributiilor acestuia pentru aceasta perioada. În vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorul-sindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile în acest sens depuse de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva îi apartine;
d) confirmarea, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) înlocuirea, pentru motive temeinice, prin încheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit la ajungerea debitorului în insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala în legatura cu savârsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate împotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de întrerupere a procedurii de reorganizare judiciara si de intrare în faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii în anularea hotarârii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotarârii de închidere a procedurii.
(2) Atributiile judecatorului-sindic sunt limitate la controlul judecatoresc al activitatii administratorului judiciar si/sau al lichidatorului si la procesele si cererile de natura judiciara aferente procedurii insolventei. Atributiile manageriale apartin administratorului judiciar ori lichidatorului sau, în mod exceptional, debitorului, daca acestuia nu i s-a ridicat dreptul de a-si administra averea. Deciziile manageriale pot fi controlate sub aspectul oportunitatii de catre creditori, prin organele acestora.
Art. 12. – (1) Hotarârile judecatorului-sindic sunt definitive si executorii. Ele pot fi atacate separat cu recurs.
(2) Dispozitiile art. 24 alin. 1 din Codul de procedura civila privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecatorului-sindic care pronunta succesiv hotarâri în acelasi dosar, cu exceptia situatiei rejudecarii, dupa casarea hotarârii în recurs.

SECTIUNEA a 3-a
Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilor

Art. 13. – (1) Adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
(2) Creditorii cunoscuti vor fi convocati de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevazute expres de lege si ori de câte ori este necesar.
(3) Adunarea creditorilor va putea fi convocata si de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor detinând creante în valoare de cel putin 30% din valoarea totala a acestora.
Art. 14. – (1) Convocarea creditorilor va trebui sa cuprinda ordinea de zi a sedintei.
(2) Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nula, cu exceptia cazului în care la sedinta participa titularii tuturor creantelor.
(3) Creditorii pot fi reprezentati în adunare prin împuterniciti cu procura speciala autentica sau, în cazul creditorilor bugetari si al celorlalte persoane juridice, cu delegatie semnata de conducatorul unitatii.
(4) Daca legea nu interzice în mod expres, creditorii vor putea vota si prin corespondenta. Scrisoarea prin care se exprima votul, semnata de creditor, semnatura fiind legalizata de notarul public ori certificata si atestata de catre un avocat, sau înscrisul în format electronic, caruia i s-a încorporat, atasat ori asociat semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat valabil, poate fi comunicata prin orice mijloace si înregistrata la administratorul judiciar/lichidator, cu cel putin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului.
(5) La sedintele adunarii creditorilor vor putea participa 2 delegati ai salariatilor debitorului, votând pentru creantele reprezentând salariile si alte drepturi banesti.
(6) Deliberarile si hotarârile adunarii creditorilor vor fi cuprinse într-un proces-verbal, care va fi semnat de presedintele sedintei, membrii comitetului creditorilor, precum si de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz. Procesul-verbal va fi depus, prin grija administratorului judiciar/lichidatorului, la dosarul cauzei, în termen de doua zile lucratoare de la data adunarii creditorilor.
(7) Hotarârea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate, la cererea creditorilor care au votat împotriva luarii hotarârii respective si au facut sa se consemneze aceasta în procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor îndreptatiti sa participe la procedura insolventei, care au lipsit motivat de la sedinta adunarii creditorilor.
Art. 15. – (1) Cu exceptia cazurilor în care legea cere o majoritate speciala, sedintele adunarii creditorilor vor avea loc în prezenta titularilor de creante însumând cel putin 30% din valoarea totala a creantelor împotriva averii debitorului si un numar de membri ai comitetului creditorilor care reprezinta majoritatea simpla a acestora, iar deciziile adunarii creditorilor se adopta cu votul titularilor unei majoritati, prin valoare, a creantelor prezente.
(2) Calculul valorii totale a creantelor prevazute la alin. (1) împotriva averii debitorului se va determina prin raportare la urmatoarele criterii:
a) ulterior afisarii tabelului preliminar si pâna la afisarea tabelului definitiv, valoarea creantelor verificate si acceptate de administratorul judiciar, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului preliminar;
b) ulterior afisarii tabelului definitiv si pâna la confirmarea unui plan de reorganizare, astfel cum reiese din cuprinsul tabelului definitiv;
c) ulterior confirmarii planului de reorganizare si pâna la afisarea tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din planul de reorganizare confirmat;
d) ulterior afisarii tabelului definitiv consolidat, astfel cum reiese din cuprinsul acestuia.
(3) Planul de reorganizare va fi supus votului adunarii creditorilor, în conditiile prevazute la art. 101.
Art. 16. – (1) Judecatorul-sindic va desemna, în raport cu proportiile cazului, un comitet format din 3-7 creditori dintre cei cu creante garantate, bugetare si chirografare cele mai mari, prin valoare.
(2) Desemnarea se va face, prin încheiere, dupa întocmirea tabelului preliminar de creante.
(3) Pentru necesitatile procedurii, judecatorul-sindic va desemna, pe baza propunerii creditorilor, un presedinte al comitetului creditorilor. Comitetul creditorilor va fi citat în persoana presedintelui astfel desemnat, iar în lipsa, prin oricare dintre membrii comitetului creditorilor.
(4) În cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor, acestia vor putea alege un comitet format din 3 sau 5 creditori dintre cei cu creante garantate si cei chirografari, dintre primii 20 de creditori în ordinea valorii, care se ofera voluntar; comitetul astfel desemnat va înlocui comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic.
(5) Daca nu se va obtine majoritatea necesara, se va mentine comitetul desemnat anterior de judecatorul-sindic. La propunerea administratorului judiciar sau a celorlalti membri ai comitetului creditorilor, judecatorul-sindic va consemna, prin încheiere, modificarea componentei acestuia, astfel încât criteriile prevazute la alin. (4) sa fie respectate în toate fazele procedurii.
(6) În cursul derularii procedurii, judecatorul-sindic va putea cere asistenta comitetului creditorilor sau a unui delegat al acestuia.
Art. 17. – (1) Comitetul creditorilor are urmatoarele atributii:
a) sa analizeze situatia debitorului si sa faca recomandari adunarii creditorilor cu privire la continuarea activitatii debitorului si la planurile de reorganizare propuse;
b) sa negocieze cu administratorul judiciar sau cu lichidatorul care doreste sa fie desemnat de catre creditori în dosar conditiile numirii si sa recomande adunarii creditorilor astfel de numiri;
c) sa ia cunostinta despre rapoartele întocmite de administratorul judiciar sau de lichidator, sa le analizeze si, daca este cazul, sa faca contestatii la acestea;
d) sa întocmeasca rapoarte, pe care sa le prezinte adunarii creditorilor, privind masurile luate de administratorul judiciar sau de lichidator si efectele acestora si sa propuna, motivat, si alte masuri;
e) sa solicite, în temeiul art. 47 alin. (5), ridicarea dreptului de administrare al debitorului;
f) sa introduca actiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, facute de debitor în dauna creditorilor, atunci când astfel de actiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar sau de lichidator.
(2) Comitetul creditorilor se întruneste lunar si, la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, dupa caz, ori a cel putin 2 dintre membrii sai, ori de câte ori este necesar.
(3) Deliberarile comitetului creditorilor vor avea loc în prezenta administratorului judiciar/lichidatorului si vor fi consemnate într-un proces-verbal, care va retine pe scurt continutul deliberarilor, precum si hotarârile luate.
(4) Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simpla din totalul numarului de membri ai acestuia.
(5) Daca un membru al comitetului creditorilor se afla, datorita interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanti la procedura, acesta se va abtine de la vot.
(6) Împotriva actiunilor, masurilor si deciziilor luate de comitetul creditorilor orice creditor poate formula contestatie la adunarea creditorilor, dupa ce, în prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la masurile contestate, iar solutia adoptata de acesta nu raspunde intereselor creditorului.

SECTIUNEA a 4-a
Administratorul special

Art. 18. – (1) Dupa deschiderea procedurii, adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoana fizica sau juridica, administrator special, care sa reprezinte interesele societatii si ale acestora si sa participe la procedura, pe seama debitorului. Dupa ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce si activitatea comerciala, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele actionarilor/asociatilor.
(2) Administratorul special are urmatoarele atributii:
a) exprima intentia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2);
b) participa, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea actiunilor prevazute la art. 79 si 80;
c) formuleaza contestatii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;
d) propune un plan de reorganizare;
e) administreaza activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, dupa confirmarea planului;
f) dupa intrarea în faliment, participa la inventar, semnând actul, primeste raportul final si bilantul de închidere si participa la sedinta convocata pentru solutionarea obiectiunilor si aprobarea raportului;
g) primeste notificarea închiderii procedurii.
SECTIUNEA a 5-a
Administratorul judiciar

Art. 19. – (1) Practicienii în insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a pozitiei de administrator judiciar în dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician în insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. În oferta, practicianul în insolventa interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. În cazul în care nu exista nici o astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pâna la prima adunare a creditorilor, un practician în insolventa ales în mod aleatoriu din Tabloul U.N.P.I.R.
(2) La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei sedinte a adunarii creditorilor sau ulterior, creditorii care detin cel putin 50% din valoarea totala a creantelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i si remuneratia. În cazul în care remuneratia se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilita de catre judecatorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolventa. Creditorii pot decide sa confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de catre judecatorul-sindic.
(3) Creditorii pot contesta, pe motive de nelegalitate, decizia prevazuta la alin. (2), în termen de 3 zile, la judecatorul-sindic care va solutiona, de urgenta si deodata, toate contestatiile printr-o încheiere prin care va desemna administratorul judiciar/lichidatorul propus de creditori sau, dupa caz, va solicita adunarii creditorilor desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator.
(4) Daca în termenul stabilit la alin. (3) decizia adunarii creditorilor nu este contestata, judecatorul-sindic, prin încheiere, va desemna administratorul judiciar propus de creditori, dispunând totodata încetarea atributiilor administratorului judiciar provizoriu pe care l-a desemnat prin sentinta de deschidere a procedurii.
(5) Administratorul judiciar, persoana fizica sau persoana juridica, inclusiv reprezentantul acesteia, trebuie sa aiba calitatea de practician în insolventa, potrivit legii.
(6) Sunt incompatibile cu calitatea de lichidator (expert în insolventa) urmatoarele categorii de persoane:
a) persoana fizica ce are calitatea de fondator, administrator, cenzor sau reprezentant al unui comerciant, persoana juridica, potrivit art. 6 si 138 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) executorii judecatoresti;
c) persoanele fizice sau juridice având calitatea de lichidator (expert în insolventa), carora le sunt aplicabile prevederile art. 27 pct. 1-9 din Codul de procedura civila.
(7) În situatiile prevazute la art. 149 din Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, administratorul judiciar/lichidatorul are obligatia de abtinere. În cazul neconformarii, persoana interesata poate initia procedura recuzarii, conform dispozitiilor Codului de procedura civila, care se aplica în mod corespunzator.
(8) Înainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie sa faca dovada ca este asigurat pentru raspundere profesionala, prin subscrierea unei polite de asigurare valabile, care sa acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atributiilor sale. Riscul asigurat trebuie sa reprezinte consecinta activitatii administratorului judiciar pe perioada exercitarii calitatii sale.
(9) Este interzis administratorului judiciar, sub sanctiunea revocarii din functie si a repararii eventualelor prejudicii cauzate, sa diminueze, în mod direct sau indirect, valoarea sumei asigurate prin contractul de asigurare.
Art. 20. – (1) Principalele atributii ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea situatiei economice a debitorului si a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 si 35 si întocmirea unui raport prin care sa propuna fie intrarea în procedura simplificata, fie continuarea perioadei de observatie în cadrul procedurii generale si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
b) examinarea activitatii debitorului si întocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la aparitia starii de insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila, si asupra existentei premiselor angajarii raspunderii acestora, în conditiile art. 138, precum si asupra posibilitatii reale de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea si supunerea acelui raport judecatorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea administratorului judiciar;
c) întocmirea actelor prevazute la art. 28 alin. (1), în cazul în care debitorul nu si-a îndeplinit obligatia respectiva înauntrul termenelor legale, precum si verificarea, corectarea si completarea informatiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor;
d) elaborarea planului de reorganizare a activitatii debitorului, în functie de cuprinsul raportului prevazut la lit. a) si în conditiile si termenele prevazute la art. 94;
e) supravegherea operatiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului;
f) conducerea integrala, respectiv în parte, a activitatii debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizarilor exprese ale judecatorului-sindic cu privire la atributiile sale si la conditiile de efectuare a platilor din contul averii debitorului;
g) convocarea, prezidarea si asigurarea secretariatului sedintelor adunarii creditorilor sau ale actionarilor, asociatilor ori membrilor debitorului persoana juridica;
h) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
i) sesizarea de urgenta a judecatorului-sindic în cazul în care constata ca nu exista bunuri în averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative;
j) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;
k) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si întocmirea tabelelor creantelor;
l) încasarea creantelor; urmarirea încasarii creantelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de catre debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea si sustinerea actiunilor în pretentii pentru încasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocati;
m) cu conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic, încheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale;
n) sesizarea judecatorului-sindic în legatura cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta.
(2) Judecatorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atributii în afara celor stabilite la alin. (1), cu exceptia celor prevazute de lege în competenta exclusiva a acestuia.
Art. 21. – (1) La fiecare termen de continuare a procedurii, administratorul judiciar va prezenta judecatorului-sindic un raport cuprinzând descrierea modului în care si-a îndeplinit atributiile, precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente în averea debitorului. Baza de raportare este luna întreaga, raportul putând cuprinde mai multe luni.
(2) Debitorul persoana fizica, administratorul special al debitorului persoana juridica, oricare dintre creditori, precum si orice alta persoana interesata pot face contestatie împotriva masurilor luate de administratorul judiciar.
(3) Contestatia trebuie sa fie înregistrata în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevazut la alin. (1).
(4) Judecatorul-sindic va solutiona contestatia, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar si a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, sa suspende executarea masurii contestate.
Art. 22. – (1) În cazul în care un practician în insolventa desemnat refuza numirea, acesta are obligatia de a notifica instanta, în termen de 5 zile de la comunicarea sentintei de numire. Judecatorul-sindic va sanctiona cu amenda judiciara de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON) necomunicarea în termen a refuzului, fara motive temeinice. În acest caz sunt aplicabile dispozitiile art. 19. Prevederile prezentului articol sunt aplicabile si în situatia prevazuta la art. 34.
(2) În orice stadiu al procedurii, judecatorul-sindic, din oficiu sau la cererea comitetului creditorilor, îl poate înlocui pe administratorul judiciar, prin încheiere motivata, pentru motive temeinice. Încheierea de înlocuire se pronunta în camera de consiliu, de urgenta, cu citarea administratorului judiciar si a comitetului creditorilor.
(3) Judecatorul-sindic va sanctiona administratorul judiciar cu amenda judiciara de la 1.000 lei (RON) la 5.000 lei (RON) în cazul în care acesta, din culpa sau cu rea-credinta, nu îsi îndeplineste sau îndeplineste cu întârziere atributiile prevazute de lege sau stabilite de judecatorul-sindic.
(4) Daca prin fapta prevazuta la alin. (3) administratorul judiciar a cauzat un prejudiciu, judecatorul-sindic va putea, la cererea oricarei parti interesate, sa îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea prejudiciului produs.
(5) În cazul amenzilor si al despagubirii prevazute la alin. (1), (3) si, respectiv la alin. (4), urmeaza a se aplica în mod corespunzator dispozitiile art. 1084 si 1085 din Codul de procedura civila.
Art. 23. – În vederea îndeplinirii atributiilor sale, administratorul judiciar va putea desemna persoane de specialitate. Numirea si nivelul remuneratiilor acestor persoane vor fi supuse aprobarii comitetului creditorilor, cu exceptia cazurilor în care va fi stabilit ca acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art. 4.
SECTIUNEA a 6-a
Lichidatorul

Art. 24. – (1) În cazul în care dispune trecerea la faliment, judecatorul-sindic va desemna un lichidator, aplicându-se, în mod corespunzator, dispozitiile art. 19, 21, 22, 23 si ale art. 102 alin. (5).
(2) Atributiile administratorului judiciar înceteaza la momentul stabilirii atributiilor lichidatorului de catre judecatorul-sindic.
(3) Poate fi desemnat lichidator si administratorul judiciar desemnat anterior.
Art. 25. – Principalele atributii ale lichidatorului, în cadrul prezentei legi, sunt:
a) examinarea activitatii debitorului asupra caruia se initiaza procedura simplificata în raport cu situatia de fapt si întocmirea unui raport amanuntit asupra cauzelor si împrejurarilor care au dus la insolventa, cu mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila si a existentei premiselor angajarii raspunderii acestora în conditiile art. 138, si supunerea acelui raport judecatorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depasi 60 de zile de la desemnarea lichidatorului, daca un raport cu acest obiect nu fusese întocmit anterior de administratorul judiciar;
b) conducerea activitatii debitorului;
c) introducerea de actiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum si a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operatiuni comerciale încheiate de debitor si a constituirii unor garantii acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor;
d) aplicarea sigiliilor, inventarierea bunurilor si luarea masurilor corespunzatoare pentru conservarea lor;
e) mentinerea sau denuntarea unor contracte încheiate de debitor;
f) verificarea creantelor si, atunci când este cazul, formularea de obiectiuni la acestea, precum si întocmirea tabelelor creantelor;
g) urmarirea încasarii creantelor din averea debitorului, rezultate din transferul de bunuri sau de sume de bani efectuat de acesta înaintea deschiderii procedurii, încasarea creantelor; formularea si sustinerea actiunilor în pretentii pentru încasarea creantelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocati;
h) primirea platilor pe seama debitorului si consemnarea lor în contul averii debitorului;
i) vânzarea bunurilor din averea debitorului, în conformitate cu prevederile prezentei legi;
j) încheierea de tranzactii, descarcarea de datorii, descarcarea fidejusorilor, renuntarea la garantii reale sub conditia confirmarii de catre judecatorul-sindic;
k) sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta;
l) orice alte atributii stabilite prin încheiere de catre judecatorul-sindic.

Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Procedura generala prevazuta de prezenta lege se aplica urmatoarelor categorii de debitori aflati în stare de insolventa sau de insolventa iminenta, cu exceptia celor prevazuti la alin. (2) lit. c) si d):

1. societatile comerciale;
2. societatile cooperative;
3. organizatiile cooperatiste;
4. societatile agricole;
5. grupurile de interes economic;
6. orice alta persoana juridica de drept privat care desfasoara si activitati economice.
(2) Procedura simplificata prevazuta de prezenta lege se aplica debitorilor aflati în stare de insolventa, care se încadreaza în una dintre urmatoarele categorii:
a) comercianti, persoane fizice, actionând individual;
b) asociatii familiale;
c) comercianti care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1) si îndeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
1. nu detin nici un bun în patrimoniul lor;
2. actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi gasite;
3. administratorul nu poate fi gasit;
4. sediul nu mai exista sau nu corespunde adresei din registrul comertului;
d) debitori care fac parte din categoriile prevazute la alin. (1), care nu au prezentat documentele prevazute la art. 28 alin. (1) lit. b), c), e) si h) în termenul prevazut de lege;
e) societati comerciale dizolvate anterior formularii cererii introductive;
f) debitori care si-au declarat prin cererea introductiva intentia de intrare în faliment sau care nu sunt îndreptatiti sa beneficieze de procedura de reorganizare judiciara prevazuta de prezenta lege.
Art. 2. – Scopul prezentei legi este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolventa.
Art. 3. – În întelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci când debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci când se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
2. averea debitorului reprezinta totalitatea bunurilor si drepturilor sale patrimoniale – inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolventei -, care pot face obiectul executarii silite, în conditiile reglementate de Codul de procedura civila;
3. procedura colectiva este procedura în care creditorii recunoscuti participa împreuna la urmarirea si recuperarea creantelor lor, în modalitatile prevazute de prezenta lege;
4. data deschiderii procedurii reprezinta:
a) în cazul cererii debitorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii încheierii prevazute la art. 32 alin. (1);
b) în cazul cererii creditorului de deschidere a procedurii, data pronuntarii sentintei judecatorului-sindic, prevazuta la art. 33 alin. (4) sau (6);
5. debitorul este persoana fizica sau persoana juridica de drept privat, care face parte din una dintre categoriile prevazute la art. 1, al carei patrimoniu este în stare de insolventa;
6. prin creditor îndreptatit sa solicite deschiderea procedurii insolventei se întelege creditorul a carui creanta împotriva patrimoniului debitorului este certa, lichida si exigibila de mai mult de 30 de zile;
7. prin creditor se întelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, în mod expres, instantei sa îi fie înregistrata creanta în tabelul definitiv de creante sau în tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului, în conditiile prezentei legi. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
8. creditorul îndreptatit sa participe la procedura insolventei este acel creditor care a formulat si i-a fost admisa, total sau în parte, o cerere de înregistrare a creantei sale pe tabelul definitiv al creantelor contra debitorului si care are dreptul de a participa si de a vota în adunarea creditorilor, inclusiv asupra unui plan de reorganizare judiciara admis de judecatorul-sindic, de a fi desemnat în calitate de membru al comitetului creditorilor, de a participa la distributiile de fonduri rezultate din reorganizarea judiciara a debitorului sau din lichidarea averii debitorului, de a fi informat ori notificat cu privire la desfasurarea procedurii si de a participa la orice alta procedura reglementata de prezenta lege;
9. creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
10. creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca între debitor si angajatii acestuia. Aceste creante sunt înregistrate din oficiu în tabelul de creante de catre administratorul judiciar/lichidator;
11. creantele bugetare reprezinta creantele constând în impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
12. valoare-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea creditorului. Acesta este de 10.000 lei (RON), iar pentru salariati, de 6 salarii medii pe economie;
13. creditorii chirografari sunt creditorii debitorului care nu au constituite garantii fata de patrimoniul debitorului si care nu au privilegii însotite de drepturi de retentie, ale caror creante sunt curente la data deschiderii procedurii, precum si creante noi, aferente activitatilor curente în perioada de observatie;
14. activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observatie, în cursul normal al comertului sau, cum ar fi:
a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operatiunilor de încasari si plati aferente acestora;
c) asigurarea finantarii capitalului de lucru în limite curente;
15. perioada de observatie este perioada cuprinsa între data deschiderii procedurii si data confirmarii planului sau, dupa caz, a intrarii în faliment;
16. tabelul preliminar de creante cuprinde toate creantele nascute înainte de data deschiderii procedurii curente, scadente, sub conditie sau în litigiu, acceptate de catre administratorul judiciar în urma verificarii acestora. În tabel vor fi mentionate atât suma solicitata de catre creditor, cât si suma acceptata si rangul de preferinta. În cazul procedurii simplificate, în acest tabel se vor înregistra si creantele nascute dupa deschiderea procedurii si pâna la momentul intrarii în faliment;
17. prin tabel definitiv de creante se întelege tabelul care cuprinde toate creantele asupra averii debitorului la data deschiderii procedurii, acceptate în tabelul preliminar si împotriva carora nu s-au formulat contestatii în conformitate cu prevederile art. 73, precum si creantele admise în urma solutionarii contestatiilor. În acest tabel se arata suma solicitata, suma admisa si rangul de prioritate a creantei;
18. tabelul suplimentar cuprinde toate creantele nascute dupa data deschiderii procedurii generale si pâna la data începerii procedurii falimentului, acceptate de catre lichidator în urma verificarii acestora. În tabel vor fi mentionate atât suma solicitata de catre creditor, cât si suma acceptata si rangul de preferinta;
19. tabelul definitiv consolidat va cuprinde totalitatea creantelor ce figureaza ca admise în tabelul definitiv de creante si cele din tabelul suplimentar necontestate, precum si cele rezultate în urma solutionarii contestatiilor la tabelul suplimentar. În situatia în care s-a dispus intrarea în faliment dupa confirmarea unui plan de reorganizare, urmeaza a se întocmi o varianta actualizata a tabelului definitiv consolidat, în concordanta cu programul de plata a creantelor, cuprins în planul de reorganizare, si cu deducerea sumelor achitate pe parcursul desfasurarii acestuia;
20. reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, în vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune întocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare, care poate sa prevada, împreuna sau separat:
a) restructurarea operationala si/sau financiara a debitorului;
b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
c) restrângerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului;
21. categoria de creante defavorizate este prezumata a fi categoria de creante pentru care planul de reorganizare prevede cel putin una dintre modificarile urmatoare pentru oricare dintre creantele categoriei respective:
a) o reducere a cuantumului creantei;
b) o reducere a garantiilor sau a altor accesorii, cum ar fi reesalonarea platilor în defavoarea creditorului;
c) valoarea actualizata cu dobânda de referinta a Bancii Nationale a României, daca nu este stabilit altfel prin contractul privind creanta respectiva sau prin legi speciale, este mai mica decât valoarea la care a fost înscrisa în tabelul definitiv de creante;
22. prin program de plata a creantelor se întelege tabelul de creante mentionat în planul de reorganizare care cuprinde cuantumul sumelor pe care debitorul se obliga sa le plateasca creditorilor, prin raportare la tabelul definitiv de creante si la fluxurile de numerar aferente planului de reorganizare, si care cuprinde:
a) cuantumul sumelor datorate creditorilor conform tabelului definitiv de creante pe care debitorul se obliga sa le plateasca acestora;
b) termenele la care debitorul urmeaza sa plateasca aceste sume;
23. prin procedura falimentului se întelege procedura de insolventa concursuala colectiva si egalitara care se aplica debitorului în vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;
24. procedura generala reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care un debitor care îndeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (1), fara a le îndeplini simultan si pe cele de la art. 1 alin. (2), intra, dupa perioada de observatie, succesiv, în procedura de reorganizare judiciara si în procedura falimentului sau, separat, numai în reorganizare judiciara ori doar în procedura falimentului;
25. procedura simplificata reprezinta procedura prevazuta de prezenta lege, prin care debitorul care îndeplineste conditiile prevazute la art. 1 alin. (2) intra direct în procedura falimentului, fie odata cu deschiderea procedurii insolventei, fie dupa o perioada de observatie de maximum 60 de zile, perioada în care vor fi analizate elementele aratate la art. 1 alin. (2) lit. c) si d);
26. administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generala a actionarilor/asociatilor debitorului, persoana juridica, sa efectueze în numele si pe seama acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedura când debitorului i se permite sa-si administreze activitatea si sa le reprezinte interesele în procedura pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generala a actionarilor, asociatilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocata de administratorul judiciar ori de lichidator, pentru desemnarea administratorului special, în termen de maximum 20 de zile de la deschiderea procedurii sau, dupa caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-si administra averea. Adunarea generala va fi prezidata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
27. administratorul judiciar este persoana fizica sau juridica, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnat sa exercite atributiile prevazute la art. 20 în perioada de observatie si pe durata procedurii de reorganizare;
28. lichidatorul este persoana fizica sau juridica, practician în insolventa, autorizat în conditiile legii, desemnata sa conduca activitatea debitorului si sa exercite atributiile prevazute la art. 25 în cadrul procedurii falimentului, atât în procedura generala, cât si în cea simplificata;
29. Buletinul procedurilor de insolventa reprezinta publicatia editata de Oficiul National al Registrului Comertului, care are drept scop publicarea citatiilor, convocarilor, notificarilor si comunicarilor actelor de procedura efectuate de instantele judecatoresti, administratorul judiciar/lichidator dupa deschiderea procedurii prevazute de prezenta lege;
30. ridicarea dreptului de administrare atrage suspendarea mandatului administratorului special sau al consiliului de administratie al debitorului. În cazul ridicarii dreptului de administrare al debitorului, conducerea acestuia este preluata de administratorul judiciar sau de lichidator, dupa caz;
31. prin contract financiar calificat se întelege orice contract având ca obiect operatiuni cu instrumente financiare derivate realizate pe pietele reglementate, pietele asimilate sau pietele la buna întelegere, astfel cum sunt acestea reglementate;
32. prin consumator captiv se întelege consumatorul care, din considerente tehnice, economice sau de reglementare, nu poate alege furnizorul;
33. operatiunea de compensare bilaterala (netting) presupune realizarea, în legatura cu unul sau mai multe contracte financiare calificate, a uneia sau a mai multora dintre urmatoarele operatiuni:
a) încetarea unui contract financiar calificat si/sau accelerarea oricarei plati sau îndepliniri a unei obligatii ori realizari a unui drept în baza unuia sau a mai multor contracte financiare calificate având ca temei un acord de compensare bilaterala (netting);
b) calcularea sau estimarea unei valori de compensare, valori de piata, valori de lichidare ori valori de înlocuire a oricareia dintre obligatiile sau drepturile la care se refera lit. a);
c) conversia într-o singura moneda a oricarei valori, calculata potrivit lit. b);
d) compensarea, pâna la obtinerea unei sume nete (off-set), a oricaror valori calculate potrivit lit. b) si convertite potrivit prevederilor lit. c);
34. prin acord de compensare bilaterala (acord de netting) se întelege:
a) orice întelegere sau clauza în cadrul unui contract financiar calificat dintre doua parti, prin care se prevede un netting al unor plati ori o îndeplinire a unor obligatii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legatura cu unul ori mai multe contracte financiare calificate („acord master de netting”);
b) orice acord master de netting între doua parti, prin care se prevede netting-ul între doua sau mai multe acorduri master de netting („acord master-master de netting”);
c) orice întelegere de garantare subsecventa ori în legatura cu unul sau mai multe acorduri master de netting;
35. prin întelegere de garantare se întelege orice contract/instrument de garantare a unui acord de netting sau a unor contracte financiare calificate, incluzând fara limitare: gajuri, scrisori de garantie, garantii personale si altele asemenea.
Art. 4. – (1) Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cele privind notificarea, convocarea si comunicarea actelor de procedura efectuate de administratorul judiciar si/sau de lichidator, vor fi suportate din averea debitorului.
(2) Platile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei banci, pe baza de dispozitii emise de debitor sau, dupa caz, de administratorul judiciar, iar în cursul falimentului, de lichidator.
(3) Disponibilitatile banesti vor putea fi pastrate într-un cont special de depozit bancar.
(4) În lipsa disponibilitatilor în contul debitorului, se va utiliza fondul de lichidare, platile efectuându-se pe baza unui buget previzionat pe o perioada de cel putin 3 luni, aprobat de judecatorul-sindic.
(5) Judecatorul-sindic va putea autoriza, pe baza documentelor justificative atasate la raportul lunar al administratorului judiciar/lichidatorului, elaborat potrivit art. 21 alin. (1), plata, din fondul de lichidare a cheltuielilor ce au depasit bugetul previzionat.
(6) Fondul prevazut la alin. (4) va fi constituit prin:
a) majorarea cu 20% a taxelor percepute de oficiile registrului comertului de pe lânga tribunale pentru operatiunile de înregistrare;
b) majorarea cu 20% a taxelor percepute pentru operatiunile de înregistrare în registrul societatilor agricole si, în cazul asociatiilor si fundatiilor ce desfasoara activitati economice, în registrul asociatiilor si fundatiilor.
(7) Sumele prevazute la alin. (1) vor fi virate de oficiile registrului comertului, prin Oficiul National al Registrului Comertului, în contul Uniunii Nationale a Practicienilor în Insolventa din România, denumita în continuare U.N.P.I.R., iar taxele prevazute la alin. (6) lit. b) vor fi achitate la orice unitate bancara în contul mentionat.
(8) U.N.P.I.R. va comunica la Oficiul National al Registrului Comertului si la instantele judecatoresti pe lânga care functioneaza registrul societatilor agricole, respectiv registrul asociatiilor si fundatiilor, numarul contului si unitatea la care acesta este deschis si orice modificari ulterioare ale acestuia.
(9) Sumele mentionate la alin. (1) vor fi considerate cheltuieli de lichidare în conformitate cu art. 121 si art. 123 pct. 1 si vor fi înscrise în planul de distribuire prevazut la art. 122 alin. (1).

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

Legitima aparare
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de legitima aparare.
Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc, si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc.

Se prezuma ca este in legitima aparare, si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.
Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.

Starea de necesitate

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de necesitate.
Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc.
Nu este in stare de necesitate persoana care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

Constrangerea fizica si constrangerea morala

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.
De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod.

Cazul fortuit

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.

Iresponsabilitatea

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele.

Betia

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.
Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.

Minoritatea faptuitorului

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

Eroarea de fapt

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cand faptuitorul, in momentul savarsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.
Nu constituie o circumstanta agravanta imprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii infractiunii.
Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savarsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei.
Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei.

Autoratul.Coautoratul

Autoratul implica savarsirea nemijlocita a faptei prevazuta de legea penala prin acte de executare, semnificand o contributie necesara si determinanta pentru existenta participatiei si totodata in aprecierea actelor de instigare sau de complicitate drept contributii specifice aduse de alti participanti la savarsirea faptei.


Coautoratul
presupune savarsirea nemijlocita, impreuna a faptei prevazuta de legea penala de doua sau mai multe persoane care lucreaza in baza unei vointe comune.

Savarsirea faptei prevazuta de legea penala in coautorat presupune cooperarea atat sub aspect obiectiv cat si subiectiv, implicand :
-savarsirea in mod nemijlocit a faptei prevazuta de legea penala. Sunt acte de coautorat :
-acte de executare directa a faptei ce descriu latura obiectiva din continutul infractiunii (ex. in cazul infractiunii de omor sunt acte de coautorat actiunile persoanelor care aplica lovituri puternice, in regiuni vitale ale corpului, cu obiecte taioase, contondente).
-acte prin care se contribuie indirect la savarsirea faptei- in conditiile in care au un caracter determinant, necesar si indispensabil in realizarea actiunii tipice. Aceste acte nu sunt descrise prin norma de incriminare a faptei.
vointa comuna a coautorilor. Cooperarea pe plan material dintre coautori trebuie sa fie dublata de cooperarea si pe plan psihic, prin vointa comuna care sa-i anime in savarsirea faptei. Sub aspect subiectiv, coautoratul poate fi propriu-cand toti coautorii savarsesc fapta cu aceeasi forma de vinovatie sau impropriu-cand lucreaza cu forme de vinovatie diferite.
Coautoratul in cazul anumitor infractiuni
In cazul infractiunilor proprii coautoratul este posibil doar in conditiile in care toti participantii au calitatea ceruta de lege si contribuie nemijlocit la savarsirea faptei.
In cazul infractiunilor praeterintentionate coautoratul subzista in masura in care in raport cu fiecare participant este relevata intentia in ce priveste realizarea faptei initiale, cat si culpa in privinta urmarii mai grave.
Coautoratul in cazul infractiunilor din culpa –s au formulat mai multe opinii. Intr-o opinie este exclus coautoratul in cazul acestor infractiuniintrucat nu exista vointa lor de a coopera la producerea acestui rezultat, prin lipsa unei coordonari intelectuale in vederea aparitiei sale. Potrivit altei opinii- se sustine posibilitatea coautoratului la aceste infractiuni, considerandu-se ca nu se poate nega existenta unei vointe comune a participantilor la savarsirea faptei.

Categorii de infractiuni in cazul carora coautoratul este exclus :
-infractiunile cu autor exclusiv unic : infractiunea de marturie mincinoasa, infractiunea de purtare fara drept de decoratii, uniforme sau semne distictive.

Instigarea

Consta in activitatea de determinare cu intentie la savarsirea, de catre o alta persoana, a unei fapte prevazute de legea penala.
Conditii :
sa aiba loc o activitate de determinare a unei persoane la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Activitatea de determinare trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, respectiv : de a fi reala, efectiva, deci de a conduce la insusirea hotararii de comitere a faptei de catre o alta persoana.
Determinarea trebuie sa fie urmata de executare, prin comiterea de catre cel instigat a unei fapte relevanta penal- ca fapta consumata sau ca tentativa pedepsibila.
Activitatea de determinare se poate realiza prin recurgere la anumite mijloace, de catre una sau mai multe persoane, asupra unei alte persoane sau mai multor persoane.
Feluri ale instigarii : instigare simpla sau calificata ; imediata sau mediata ; directa sau indirecta, instigare cu un singur instigator sau concurs de instigari ; instigare individuala sau colectiva.

activitatea de determinare sa se realizeze cu intentie. Activitatea de instigare se comite intotdeauna cu intentie, neexistand instigare din culpa.
Cand cel instigat trece la executarea faptei lucrand de pe aceeasi pozitie psihica ca si instigatorul, instigarea este proprie. Cand cel instigat savarseste fapta prevazuta de legea penala cu forma de vinovatie a culpei sauf ara vinovatie penala, instigarea este improprie.

Instigatorul mai este denumit autor moral, iar persoana instigata este autorul material al faptei.

Complicitatea

Complicitatea presupune activitatea prin car4e se ajuta sau inlesneste, in orice mod, cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala prin care se promite inainte sau in timpul savarsirii faptei, tainuirea de bunuri sau favorizarea celui ce a comis fapta, chiar in conditiile neindeplinirii acestei promisiuni.

Prin inlesnire se realizeaza o complicitate anterioara, iar prin ajutor o complicitate concomitenta.. Actele de pregatire in vederea savarsirii infractiunii cand se comit de complice pot consta in procurarea de instrumente sau procurarea de informatii referitoare la locul, timpul comiterii faptei. Inmanarea in timpul comiterii faptei de diferite instrumente ce servesc in acest scops au asistenta in timpul savarsiri faptei de catre autorul ce se sprijina pe acest act reprezinta un ajutor acordat.
Complicitatea se poate realiza si prin promisiunea facuta inainte sau in timpul savarsirii faptei, de tainuire a bunurilor provenite din aceasta sau de favorizare a faptuitorului, chiard aca dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita
contributia adusa sa fie realizata cu intentie. Complicele lucreaza intotdeauna cu intentie. Nu exista complicitate din culpa.

Amnistia

Amnistia este un act de clementa ce se acorda prin lege organica de forul legiuitor prin care se inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita, dupa cum se inlatura executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunile ce se inscriu in dispozitiile sale, comise anterior adoptarii actului de clementa.
Aministia este obligatorie pentru organele judiciare penale care nu pot refuza incidenta sa, beneficiul actului de clementa putand fi insa refuzat de catre invinuitul sau inculpatul in cauza daca acesta se considera nevinovat

Amnistia antecondamnatorie inlatura raspunderea penala pentru infractiounea savarsita, atragand dupa caz pe plan procesual, solutia neinceperii urmaririi penale sau incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal.

Amnistia postcondamnatorie inlatura executarea pedepsei pronuntate precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amnistia face sa inceteze interdictiile, incapacitatile prevazute in alte legi penale sau extrapenale.
Amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie.Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, masurilor educative si asupra drepturilro persoanei vatamate.

Continutul infractiunii

Continutul infractiunii este definit ca totalitatea conditiilor obiective si subiective, prevazute in norma de incriminare, necesare pentru existenta unei anumite infractiuni.Conditiile preexistente ale infractiunii le reprezinta obiectul infractiunii si subiectii.

Obiectul infractiunii reprezinta valorile sociale si relatiile sociale aparate de legea penala, impotriva carora sunt indreptate faptele penale si care sunt lezate sau puse in pericol prin savarsirea acestora.

Obiectul infractiunii cunoaste mai multe forme :

-obiectul juridic generic care reprezinta o grupa de valori sociale de aceeasi natura, vatamate de o grupa de infractiuni.

-obiect juridic special care reprezinta o anumita valoare sociala si careia i se aduce atingere prin infractiune.In cazul anumitor infractiuni se intalneste si un obiect material care consta in lucrul corporal sau fiinta asupra careia se indreapta activitatea infractionala.

Sunt denumiti subiecti ai infractiunii persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni, deosebind doua categorii, respectiv, subiectul activ si subiectul pasiv.Subiectul activ al infractiunii poate fi o persoana fizica sau juridica, persoana care, indeplinind conditiile legii, savarseste fapta penala.

Subiectul activ al infractiunii cand este reprezentat de o persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ anumite conditii : limita de varsta, responasabilitate, libertate de hotarare si actiune.

1.Limitele raspunderii penale : minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal, iar cel care are varsta intre 14 si 16 ani, raspunde penal doar daca se dovedeste ca a savarsit fapta prevazuta cu discernamant. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.

2.Responsabilitatea nu este definita de legea penala care defineste insa iresponsabilitatea consacrata ca o cauza care inlatura caraterul penal al faptei. Prin responsabilitate –ca stare normala a persoanei care a implinit varsta de 16 ani-se intelege capacitatea acesteia de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale, precum si de a fi stapana pe ele.

3.Conditia libertatii de hotarare si actiune implica savarsirea faptei prevazute de legea penala ca infractiune, cu excluderea oricaror acte de constrangere fizica sau morala exercitate asupra persoanei.Exista infractiuni denumite infractiuni proprii in cazul carora legea impune conditii speciale, subiectul activ fiind un subiect special.

Conditia speciala priveste o anumita calitate pe care trebuie sa o intruneasca persoana ce va trece la executarea faptei, calitate speciala care trebuie sa existe la data comiterii acesteia.Ex. : in cazul infractiunii de delapidare subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau functionar care gestioneaza sau administreaza bunuri.

Persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice, raspund penal, in cazurile prevazute de lege, pentru infractiuni savarsite in numele sau in interesul persoanelor juridice de catre organele sau reprezentantii acestora.Este exclusa raspunderea penala a statului, autoritatilor publice si a institutiilor publice.

Subiect pasiv al infractiunii-poate fi o persoana fizica sau juridica, chiar si statul.Subiectului pasiv i se cere sa fie tutularul valorii sociale ocrotite penal, careia i se aduce atingere prin savarsirea infractiunii.

In cazul unor infractiuni, subiectul pasiv trebuie sa indeplineasca o anumita calitate : ex. : in cazul infractiunii de ultraj, subiectul pasiv poate fi numai un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Hartuirea sexuala

Ce este hartuirea sexuala?
Este orice situatie nedorita, de natura sexuala, care iti lezeaza demnitatea sau creeaza, pentru tine, un mediu ostil, umilitor, jignitor.
Exemple de hartuire sexuala:
-comentarii indecente in legatura cu felul in care arati sau cu viata ta privata;
-trimiterea de mesaje, SMS-uri obscene;
-atingeri, imbratisari nedorite;
-propuneri si avansuri sexuale directe;
-invadarea spatiului personal/intim al unei persoane prin aproprierea nepermisa de acea persoana, expunerea indecenta a unor parti ale corpului;
-amenintari, constrangeri, conditionarea obtinerii unor beneficii in plan profesional de oferirea unor servicii de natura sexuala.


Cum te afecteaza?
Stre, depresie, oboseala, epuizare, dureri de cap, tulburari de alimentatie, depasirea termenelor, neindeplinirea sarcinilor, stima de sine scazuta, neincredere in capacitatile proprii, hipersensibilitate, izolare, autoblamare, furie, teama, frustrare, iritare, instabilitate emotionala, nesiguranta, jena, rusine.

Cum sa te aperi?
-sa ai o pozitie ferma fata de cel care te hartuieste, arata-i ca te deranjeaza si cere-i sa inceteze;
-daca situatia nu se schimba, comunica sefului direct si/sau managerului de resurse umane problema.
Angajatorii au obligatia legala sa te protejeze. Este de dorit sa faci si o plangere in scris: aceasta poate sa fie tratata cu mai multa seriozitate si mai rapid. In plus poate reprezenta o proba in favoarea ta, in cazul unei plangeri in justitie.
Ai la dispozitie 1 an de la data ultimului incident de hartuire sexuala ca sa depui plangere.
-solicita sprijinul sindicatului sau reprezentantului salariatilor din companie.
-pastreaza probe: copii ale oricaror materiale scrise care dovedesc hartuirea(fotografii, email-uri, biletele, cadouri, sms-uri), un jurnal in care sa notezi date, nume, conversatii, martori, frecventa comportamentelor de hartuire, inregistrari  audio si/sau video ale convorbirilor cu persoana care te hartuieste.
Angajatorilor le este interzis sa te persecute pentru ca ai depus o plangere de hartuire sexuala.

Ce institutii  te pot ajuta!
1.Sa trmiti o petitie scrisa catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
CNCD poate sa amendeje atat hartuitorul cat si institutia angajatoare, daca aceasta a tolerat comportamentele de hartuire sexuala.

2.Sa trimiti o sesizare scrisa la Inspectoratul Teritorial de Munca

Inspectia muncii poate sa amendeze institutia angajatoare, aceasta fiind sanctionata daca permite hartuirea sexuala la locul de munca.

3.Sa trimiti o sesizare scrisa catre Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse.

ANES nu are atributii directe in cercetarea si sanctionarea cazurilor de hartuiresexuala, dar va transmite mai departe sesizarea catre institutiile abilitate: CNCD si/sau Inspectia Muncii.

4.Sa trimiti o cerere catre ?Judecatorie, Instanta Civila
Instanta te poate despagubi si reincadra in munca, daca ai fost concediata abuziv, pentru ca ai refuzat sa accepti hartuirea sexuala.

5.Sa trimiti o  cerere catre Judecatorie, Instanta Penala

Cererea poate fi facuta daca actul de hartuire sexuala este infractiune, adica hartuitorul sa fi folosit amenintarea sau constrangerea, abuzand de functia sa.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!