Clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori

Clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/17Q89cVoA8m

Clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori

Lege nr. 193/2000
din 06/11/2000

Legea privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori

Publicat in MOF nr. 560 – 10/11/2000
Versiune consolidata in 25/01/2002
Republicare 1 MOF nr. 1014 – 20/12/2006
Versiune consolidata in 31/12/2007
Republicare 2 MOF nr. 305 – 18/04/2008
Versiune consolidata in 22/07/2010
Republicare 3 MOF nr. 543 – 03/08/2012
Versiune consolidata in 23/08/2012
Versiune consolidata in 31/01/2013
Versiune consolidata in 01/07/2013

Versiune consolidata la data de 31/01/2013

Text actualizat la data de 31.01.2013. Actul include modificările din următoarele acte:
– O.U.G. nr. 44/2012 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 23/08/2012.
– O.U.G. nr. 4/2013 publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 68 din 31/01/2013.
___________

*) ATENŢIE! Potrivit art. II şi III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013, pentru procesele începute în perioada 15 februarie 2013-30 iunie 2013, se aplică art. 12 şi 13 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 305 din 18 aprilie 2008, cu următorul cuprins:
„Art. 12. – Procesul-verbal se transmite, după caz, la judecătoria în a cărei rază teritorială s-a săvârşit fapta sau în  a cărei rază teritorială contravenientul îşi are domiciliul sau, după caz, sediul.
Art. 13. -(1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, aplică sancţiunea contravenţională conform art. 16 şi dispune, sub sancţiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, în măsura în care contractul rămâne în fiinţă, sau desfiinţarea acelui contract, cu daune-interese, după caz.
(2) În caz contrar, instanţa va anula procesul-verbal întocmit.
(3) Hotărârea instanţei este supusă numai apelului.”

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1. – (1) Orice contract încheiat între profesionişti şi consumatori pentru vânzarea de bunuri sau prestarea
de servicii va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare
cunoştinţe de specialitate.
(2) În caz de dubiu asupra interpretării unor clauze contractuale, acestea vor fi interpretate în favoarea
consumatorului.
(3) Se interzice profesioniştilor stipularea de clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii.
Art. 2. – (1) Prin consumator se înţelege orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în
asociaţii, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în scopuri din afara
activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.

(2) Prin profesionist se înţelege orice persoană fizică sau juridică autorizată, care, în temeiul unui contract care intră sub incidenţa prezentei legi, acţionează în cadrul activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale, precum şi orice persoană care acţionează în acelaşi scop în numele sau pe seama acesteia.
Art. 3. – (1) Prevederile prezentei legi se aplică şi bonurilor de comandă sau bonurilor de livrare, biletelor, tichetelor şi altora asemenea care conţin stipulări sau referiri la condiţii generale prestabilite.
(2) Clauzele contractuale prevăzute în temeiul altor acte normative în vigoare nu sunt supuse dispoziţiilor
prezentei legi.

CAPITOLUL II
Drepturile şi obligaţiile părţilor contractante

Art. 4. – (1) O clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.
(2) O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost
stabilită fără a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau condiţiile generale de vânzare practicate de comercianţi pe piaţa produsului sau serviciului respectiv.
(3) Faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a contractului evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un profesionist pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.

(4) Lista cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezenta lege redă, cu titlu de exemplu, clauzele
considerate ca fiind abuzive.
(5) Fără a încălca prevederile prezentei legi, natura abuzivă a unei clauze contractuale se evaluează în funcţie de:
a) natura produselor sau a serviciilor care fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia;
b) toţi factorii care au determinat încheierea contractului;
c) alte clauze ale contractului sau ale altor contracte de care acesta depinde.
(6) Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil.

Art. 5. – În cazul contractelor standard preformulate, profesionistul are obligaţia să remită, la cerere, oricărei
persoane interesate un exemplar din contractul pe care îl propune.

Art. 6. – Clauzele abuzive cuprinse în contract şi constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului, iar contractul se va derula în continuare, cu acordul consumatorului, numai dacă după eliminarea acestora mai poate continua.

Art. 7. – În măsura în care contractul nu îşi mai poate produce efectele după înlăturarea clauzelor considerate
abuzive, consumatorul este indreptatit sa ceara rezilierea contractului, putand solicita, dupa caz, si daune-interese.

CAPITOLUL III
Organele abilitate pentru constatarea contravenţiilor şi soluţionarea litigiilor

Art. 8. – Controlul respectării dispoziţiilor prezentei legi se face de reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii
Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de specialişti autorizaţi ai altor organe ale administraţiei publice, potrivit competenţelor.

Art. 9. – Organele de control efectuează verificări la sesizarea persoanelor prejudiciate prevăzute la art. 2 alin. (1) sau din oficiu.

Art. 10. – Profesioniştii au obligaţia de a prezenta organelor de control, în original, contractele încheiate cu  consumatorii.

Art. 11. – Organele de control abilitate încheie proceseverbale prin care se consemnează faptele constatate cu ocazia verificărilor făcute, precum şi articolele din lege încălcate de profesionist.

Art. 12. – (1) În cazul în care constată utilizarea unor contracte de adeziune care conţin clauze abuzive,
organele de control prevăzute la art. 8 vor sesiza tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

(2) La cererea de chemare în judecată va fi anexat procesulverbal întocmit potrivit art. 11.

(3) Asociaţiile pentru protecţia consumatorului care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 30 şi 32 din
Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îl pot chema în judecată pe profesionistul care utilizează contracte de adeziune care conţin clauze abuzive, la instanţa prevăzută la alin. (1), pentru ca aceasta să dispună încetarea folosirii acestora, precum şi modificarea contractelor aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. Dispoziţiile art. 13 alin. (1) şi (4) sunt aplicabile.

(4) Dispoziţiile alin. (1)-(3) nu aduc atingere dreptului consumatorului căruia i se opune un contract de adeziune  ce conţine clauze abuzive de a invoca nulitatea clauzei pe cale de acţiune ori pe cale de excepţie, în condiţiile legii.
___________
*) ATENŢIE! Potrivit art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea art. 81 şi 82,
coroborate cu art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de  procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 606 din 23 august 2012, modificările făcute prin Legea nr. 76/2012 vor intra în vigoare la 1 iulie 2013.

Art. 13. – (1) Instanţa, în cazul în care constată existenţa clauzelor abuzive în contract, obligă profesionistul să modifice toate contractele de adeziune în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale.

(2) În cazul prevăzut la alin. (1), instanţa va aplica şi amenda contravenţională prevăzută la art. 16.

(3) Dacă instanţa constată că nu sunt clauze abuzive în contract, va anula procesul-verbal întocmit.
(4) Hotărârea este supusă numai apelului.
___________
*) ATENŢIE! Potrivit art. I din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea art. 81 şi 82,
coroborate cu art. 80 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de  procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 606 din 23 august 2012, modificările  făcute prin Legea nr. 76/2012 vor intra în vigoare la 1 iulie 2013.

Art. 14. – Consumatorii prejudiciaţi prin contracte încheiate cu încălcarea prevederilor prezentei legi au dreptul de a se adresa organelor judecătoreşti în conformitate cu prevederile Codului civil şi ale Codului de procedură civilă.

Art. 15. – În cazul în care părţile contractante aleg ca lege aplicabilă contractului legea unui stat care nu face
parte din Uniunea Europeană, iar contractul are o strânsă legătură cu teritoriul României sau cu al altor state membre ale Uniunii Europene şi în cazul în care prezenta lege are prevederi mai favorabile pentru consumator, se vor aplica acestea din urmă.

CAPITOLUL IV
Sancţiuni

Art. 16. – (1) Constituie contravenţie, în măsura în care fapta nu este săvârşită în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerată infracţiune, încălcarea interdicţiei stipulate la art. 1 alin. (3) şi se sancţionează cu amendă de la 200 lei la 1.000 lei.

(2) Prevederile prezentei legi se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia art. 27-29.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale

Art. 17. – Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
La aceeaşi dată, orice dispoziţii contrare se abrogă.

Prezenta lege transpune prevederile Directivei Consiliului 93/13/CEE din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) nr. L 95 din 21 aprilie 1993.

ANEXĂ

LISTA
cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive

(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

a) dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care profesionistul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părţi contractante şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.
Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care profesionistul îşi rezervă dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durată nedeterminată, în condiţiile în care profesionistul are obligaţia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabilă transmisă în termen rezonabil, pentru ca acesta din urmă să aibă libertatea de a rezilia contractul;

b) obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;

c) obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care profesionistul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;

d) dau dreptul profesionistului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;

e) dau dreptul profesionistului să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;

f) dau dreptul profesionistului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu
prevederile contractuale;

g) dau dreptul exclusiv profesionistului să interpreteze clauzele contractuale;

h) restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;

i) obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist;

j) restrâng sau anulează dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care:
– profesionistul a modificat unilateral clauzele prevăzute la lit. e);
– profesionistul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
– profesionistul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul
denunţării unilaterale;

k) exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a profesionistului privind utilizarea produselor şi serviciilor;

l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal,
solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;

m) permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune
consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;

n) dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractuale unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;

o) interzic consumatorului să compenseze o datorie către profesionist cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra profesionistului;

p) prevăd că preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preţurile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preţurilor, atât timp cât sunt legale, cu condiţia ca metoda prin care preţurile variază să fie descrisă în mod explicit;

r) permit profesionistului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării
contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru
consumator, în cazul neexecutării contractului de către profesionist;

s) dau dreptul profesionistului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru
consumator;

t) dau dreptul profesionistului să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a
dispune în mod unilateral încetarea unui contract încheiat pe o perioadă nedeterminată şi fără o notificare prealabilă în cazul unui motiv întemeiat, cu condiţia ca furnizorul să fie obligat să informeze imediat celelalte părţi contractante.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. a), p) şi t) nu sunt aplicabile în cazul:

a) tranzacţiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare şi altor produse sau servicii, în cazul în care preţul este legat de fluctuaţiile cotaţiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piaţa financiară, pe care vânzătorul sau furnizorul nu le poate controla;

b) contractelor pentru cumpărarea sau vânzarea de devize, cecuri de călătorie, ordine de plată internaţionale emise în devize sau alte instrumente de plată internaţionale.


Lista clauzelor abuzive din contractele de adeziune

Lista clauzelor abuzive din contractele de adeziune

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Wz9wRFQDPyD

Lista clauzelor abuzive din contractele de adeziune

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a avertizat recent consumatorii sa fie atenti la contractele standard, preformulate, denumite contracte de adeziune, ale furnizorilor de servicii, precum banci sau firme de telefonie, intrucat acestea ar putea contine clauze abuzive, conform noilor modificari ale Legii 193/2000 privind clauzele abuzive.

Intr-un comunicat de presa, ANPC anunta: „Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sfatuieste consumatorii sa se informeze asupra noilor modificari cuprinse in Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele de adeziune, preformulate ale consumatorilor si sa verifice in contractele pe care acestia le detin daca exista posibile clauze abuzive. Daca observa astfel de clauze sunt rugati sa se adreseze comisariatelor regionale/judetene cu toate actele doveditoare pentru ca ANPC sa intreprinda actiunile care se impun.

Totodata, ANPC sfatuieste consumatorii sa fie vigilenti atunci cand li se propun acte aditionale la contractele de adeziune (credite bancare/nebancare, utilitati, telefonie fixa si mobila, cablu etc spre semnare, sa le consulte cu atentie inainte de semnare si sa ceara lamuriri suplimentare entitatilor care le propun. Daca nu sunt lamuriti pe deplin asupra formularilor si termenilor folositi in actele aditionale, consumatorii sunt rugati sa se adreseze ANPC sau comisariatelor regionale sau judetene pentru a primi informatii si indrumari de la personalul specializat.”

Legea 193/2000 contine o anexa cu o lista a clauzelor abuzive. Iata care sunt acestea:

(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

a) dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract.

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care profesionistul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părţi contractante şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.

Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care profesionistul îşi rezervă dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durată nedeterminată, în condiţiile în care profesionistul are obligaţia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabilă transmisă în termen rezonabil, pentru ca acesta din urmă să aibă libertatea de a rezilia contractul;

b) obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;

c) obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care profesionistul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;

d) dau dreptul profesionistului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;

e) dau dreptul profesionistului să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;

f) dau dreptul profesionistului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;

g) dau dreptul exclusiv profesionistului să interpreteze clauzele contractuale;

h) restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;

i) obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist;

j) restrâng sau anulează dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care:
– profesionistul a modificat unilateral clauzele prevăzute la lit. e);
– profesionistul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
– profesionistul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunţării unilaterale;

k) exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a profesionistului privind utilizarea produselor şi serviciilor;

l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;

m) permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;

n) dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractuale unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;

o) interzic consumatorului să compenseze o datorie către profesionist cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra profesionistului;

p) prevăd că preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preţurile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preţurilor, atât timp cât sunt legale, cu condiţia ca metoda prin care preţurile variază să fie descrisă în mod explicit;

r) permit profesionistului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către profesionist;

s) dau dreptul profesionistului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;

t) dau dreptul profesionistului să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a dispune în mod unilateral încetarea unui contract încheiat pe o perioadă nedeterminată şi fără o notificare prealabilă în cazul unui motiv întemeiat, cu condiţia ca furnizorul să fie obligat să informeze imediat celelalte părţi contractante.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. a), p) şi t) nu sunt aplicabile în cazul:
a) tranzacţiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare şi altor produse sau servicii, în cazul în care preţul este legat de fluctuaţiile cotaţiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piaţa financiară, pe care vânzătorul sau furnizorul nu le poate controla;
b) contractelor pentru cumpărarea sau vânzarea de devize, cecuri de călătorie, ordine de plată internaţionale emise în devize sau alte instrumente de plată internaţionale.


Ce clauze abuzive exista in contractele bancilor sau firmelor de telefonie

Ce clauze abuzive exista in contractele bancilor sau firmelor de telefonie

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/VQNeZ2hANrR

Ce clauze abuzive exista in contractele bancilor sau firmelor de telefonie

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) a avertizat recent consumatorii sa fie atenti la contractele standard, preformulate, denumite contracte de adeziune, ale furnizorilor de servicii, precum banci sau firme de telefonie, intrucat acestea ar putea contine clauze abuzive, conform noilor modificari ale Legii 193/2000 privind clauzele abuzive.

Intr-un comunicat de presa, ANPC anunta: „Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor sfatuieste consumatorii sa se informeze asupra noilor modificari cuprinse in Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele de adeziune, preformulate ale consumatorilor si sa verifice in contractele pe care acestia le detin daca exista posibile clauze abuzive. Daca observa astfel de clauze sunt rugati sa se adreseze comisariatelor regionale/judetene cu toate actele doveditoare pentru ca ANPC sa intreprinda actiunile care se impun.

Totodata, ANPC sfatuieste consumatorii sa fie vigilenti atunci cand li se propun acte aditionale la contractele de adeziune (credite bancare/nebancare, utilitati, telefonie fixa si mobila, cablu etc spre semnare, sa le consulte cu atentie inainte de semnare si sa ceara lamuriri suplimentare entitatilor care le propun. Daca nu sunt lamuriti pe deplin asupra formularilor si termenilor folositi in actele aditionale, consumatorii sunt rugati sa se adreseze ANPC sau comisariatelor regionale sau judetene pentru a primi informatii si indrumari de la personalul specializat.”

Legea 193/2000 contine o anexa cu o lista a clauzelor abuzive. Iata care sunt acestea:

(1) Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

a) dau dreptul profesionistului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract.

Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor în temeiul cărora un furnizor de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a modifica rata dobânzii plătibile de către consumator ori datorată acestuia din urmă sau valoarea altor taxe pentru servicii financiare, fără o notificare prealabilă, dacă există o motivaţie întemeiată, în condiţiile în care profesionistul este obligat să informeze cât mai curând posibil despre aceasta celelalte părţi contractante şi acestea din urmă au libertatea de a rezilia imediat contractul.

Prevederile acestei litere nu se opun, de asemenea, clauzelor prin care profesionistul îşi rezervă dreptul de a modifica unilateral clauzele unui contract cu durată nedeterminată, în condiţiile în care profesionistul are obligaţia de a-l informa pe consumator, printr-o notificare prealabilă transmisă în termen rezonabil, pentru ca acesta din urmă să aibă libertatea de a rezilia contractul;

b) obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;

c) obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale, chiar şi în situaţiile în care profesionistul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;

d) dau dreptul profesionistului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;

e) dau dreptul profesionistului să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;

f) dau dreptul profesionistului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;

g) dau dreptul exclusiv profesionistului să interpreteze clauzele contractuale;

h) restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;

i) obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de profesionist;

j) restrâng sau anulează dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care:
– profesionistul a modificat unilateral clauzele prevăzute la lit. e);
– profesionistul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;
– profesionistul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunţării unilaterale;

k) exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a profesionistului privind utilizarea produselor şi serviciilor;

l) exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;

m) permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;

n) dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractuale unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;

o) interzic consumatorului să compenseze o datorie către profesionist cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra profesionistului;

p) prevăd că preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preţurile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor de indexare a preţurilor, atât timp cât sunt legale, cu condiţia ca metoda prin care preţurile variază să fie descrisă în mod explicit;

r) permit profesionistului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către profesionist;

s) dau dreptul profesionistului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;

t) dau dreptul profesionistului să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.
Prevederile acestei litere nu se opun clauzelor prin care furnizorul de servicii financiare îşi rezervă dreptul de a dispune în mod unilateral încetarea unui contract încheiat pe o perioadă nedeterminată şi fără o notificare prealabilă în cazul unui motiv întemeiat, cu condiţia ca furnizorul să fie obligat să informeze imediat celelalte părţi contractante.

(2) Dispoziţiile alin. (1) lit. a), p) şi t) nu sunt aplicabile în cazul:
a) tranzacţiilor cu valori mobiliare, instrumentelor financiare şi altor produse sau servicii, în cazul în care preţul este legat de fluctuaţiile cotaţiei bursiere sau ale indicelui bursier ori ale unei rate de schimb pe piaţa financiară, pe care vânzătorul sau furnizorul nu le poate controla;
b) contractelor pentru cumpărarea sau vânzarea de devize, cecuri de călătorie, ordine de plată internaţionale emise în devize sau alte instrumente de plată internaţionale.


Bancile – amenintate cu alte procese colective pe tema clauzelor abuzive, de catre o noua asociatie a consumatorilor

Bancile – amenintate cu alte procese colective pe tema clauzelor abuzive, de catre o noua asociatie a consumatorilor

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CZbfQrDDSat

Bancile - amenintate cu alte procese colective pe tema clauzelor abuzive, de catre o noua asociatie a consumatorilor

Alin Iacob, fost bancher la o banca falimentata, in prezent sef al site-ului de comparatii de produse financiar-bancare Conso, finantat din reclamele si contractele de parteneriat incheiate cu bancile, a anuntat astazi infiintarea unei asociatii care-si propune sa initieze procese colective impotriva bancilor, in numele clientilor acestora care au fost abuzati cu clauze colective.

Iacob a profitat astfel de intrarea in vigoare a prevederilor din noul Cod Civil care permite ANPC, dar si asociatiilor reprezentantive, sa initieze procese colective in numele clientilor, pentru a infiinta Asociația Utilizatorilor Români de Servicii Financiare (AURSF).

Primele procese colective impotriva bancilor au fost initiate in urma cu 2-3 ani de catre mai multi avocati, cel mai cunoscut fiind Gheorghe Piperea, acesta anuntand chiar ca intentioneaza sa dea in judecata si BNR pentru faptul ca ar fi protejat bancile.

Aceleasi acuzatii au fost lansate astazi si de Iacob, care afirma, citat de agentiile de presa, ca BNR „a protejat sistemul bancar si clauzele abuzive din contractele de credit”.

„Ne așteptăm de la autoritățile de supraveghere să adopte o atitudine neutră și nepartizană. Cel puțin la nivelul Băncii Naționale a existat în ultimii ani o atitudine partizană. Și noi suntem pentru susținerea stabilității sistemului financiar-bancar, dar aceasta nu poate fi menținută prin încălcarea drepturilor utilizatorilor de servicii financiare. Ne dorim publicarea pe web-site a răspunsurilor la proiectele puse în consultare publică. Aici este o lipsă crasă de transparență. Ne dorim ca, similar Comisiei Europene, cum se întâmplă la Banking European Authority, să fie publicat cine și ce răspuns a dat la consultarea publică. Răspunsurile să existe acolo, chiar și anonime. Să existe o consultare transparentă. Facem un apel la transparență în ceea ce privește sistemul financiar-bancar din România”, a declarat Iacob, citat de Agerpres.

Potrivit Mediafax, declaratia lui Iacob suna asa: „Cel puţin la nivelul BNR a existat o atitudine de protejare a sistemului bancar şi a contractelor existente, cu clauze abuzive, motivându-se stabilitatea financiară. Dar stabilitatea sistemului bancar nu poate fi obţinută cu preţul dreptului la o viaţă decentă a consumatorului”.

Cum a raspus BNR acuzatiilor ca ar fi protejat bancile

„Clauzele abuzive sau neabuzive sunt din contracte pe care le-au semnat oamenii care au luat credite. Într-un stat de drept, când semnezi ceva îţi asumi”, declarase recent guvernatorulul Mugur Isarescu, lasand sa se inteleaga, la prima vedere, ca acesta ar fi de partea bancilor in procesele prin care acestea sunt acuzate ca au strecurat in contractele de credite clauze abuzive.

Fireste ca declaratia vine in contradictie cu practica europeana in materia protectiei consumatorilor, dar si a jurisprudentei Curtii Europene de Justitie, care spune ca semnatorii contractelor de credit, dar si alte contracte ale altor furnizori de servicii, precum de telefonie, pot fi abuzati de catre companii, din cauza faptului ca este vorba de contracte standard, pe care consumatori nu le pot negocia. Astfel ca, este posibil ca unii clienti sa-si asume contracte cu cluaze abuzive, ceea ce nu este normal. Iar jurisprudenta Curtii Europene de Justitie spune ca astfel de contracte trebuie modificate, prin eliminarea clauzelor abuzive, chiar daca respectivele contracte au fost semnate de clienti.

L-am intrebat, de aceea, pe Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Isarescu, ce a vrut acesta sa spuna, de fapt, cu acea declaratie.

Declaratiile guvernatorului, spune Adrian Vasilescu, trebuie interpretate din mai multe perspective, inclusiv cele istorice si juridice, si puse in contextul temei in discutie. Ceea ce a vrut sa spuna guvernatorul este ca BNR nu poate sa apere clientii bancilor, adica sa intervina in modificarea contractelor de credit, intrucat acestea, conform legii, pot fi contestate doar in justitie.

BNR nu are voie nici sa aprobe un contract de credit al unei banci si nici sa-l vada. Cu exceptia situatiei in care banca cere clientului o dobanda mai mare decat cea stabilita in contract. Iar aceste cazuri au existat si BNR a intervenit cu masuri dure: 2 presedinti de banci au fost dati afara si mai multi vicepresedinti si-au pierdut posturile.

In ceea ce priveste alte prevederi din contractele de credit, inclusiv in cazul unor clauze considerate abuzive, legea nu permite BNR sa se amestece pentru ca acel contact sa fie modificat, iar clientul trebuie sa-si asume acel contract. Fireste, asumarea contractului nu presupune exluderea posibilitatii de a fi contestat in justitie, cum s-a intamplat si cum se va intampla in continuare.

Printre obiective noii asociatii: procese colective pentru obtinerea de despagubiri pentru daunele suferite de consumatori

„Obiectivele AURSF sunt de a reprezenta consumatorii de servicii financiare în vederea obținerii de despăgubiri pentru daunele suferite prin utilizarea produselor sau serviciilor oferite de bănci, companii de asigurări și alte instituții financiare, bancare sau nebancare, inclusiv în relația cu supraveghetorii pieței financiare. De asemenea, asociația își propune să informeze consumatorii cu privire la produsele și serviciile bancare, de asigurări, de investiții”, a mai spus Iacob, citat de Agerpres.

„Imediat după ce va îndeplini condiţiile de reprezentativitate impuse de legislaţia europeană, 3.000 de membri şi mai multe filiale judeţene, va demara procese în nume colectiv pe clauze abuzive prin intermediul AURSF. El arătat că nu exclude negocierea amiabilă cu băncile în privinţa cazurilor de clauze abuzive”, a mai spus Iacob, citat de Mediafax.


Exista posibilitatea sa fie judecate doar de Tribunalul Specializat Bucuresti clauzele abuzive din contractele de credit

Exista posibilitatea sa fie judecate doar de Tribunalul Specializat Bucuresti clauzele abuzive din contractele de credit

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Tck9zX1ecRB

Exista posibilitatea sa fie judecate doar de Tribunalul Specializat Bucuresti clauzele abuzive din contractele de credit

Dobanda de referinta dintr-un contract de credit al Bancpost, precum si comisionul de administrare perceput la soldul creditului sunt clauze abuzive si trebuie eliminate din contract iar clientul despagubit, a decis ieri printr-o sentinta irevocabila Tribunalul Timis.

Tribunalul Timis, solutie irevocabila in favoarea unui client al Bancpost privind clauzele abuzive din contractul de credit ipotecar, din 04.02.2014:

Solutia pe scurt: Respinge recursul declarat de recurenta S.C. Bancpost S.A. ca nefondat. Admite recursul formulat de recurenta Botoroga Ramona. Modifică în parte sentinţa civilă nr.8447/13.06.2013 a Judecătoriei Timişoara, pronunţată în dosarul nr.783/325/2013 în sensul că: Admite în totalitate şi petitele 1, 2 şi 6 şi parţial petitul 5, respectiv:

Constată ca fiind abuzive clauzele prevăzute la art.4.1, 4.2, 4.3 şi 4.6 din contractul de credit ipotecar nr. HL 14594/10.08.2007, referitoare la „indicele de referinţă al băncii”, ca modalitate de calcul a formulei dobânzii şi implicit nulitatea acestora.

Constată ca fiind abuzive clauzele prevăzute la art.4.11 lit.b, 5.5 şi 8.1 alin.9 din contractul de credit ipotecar nr. HL 14594/10.08.2007, privind comisionul de administrare de 0,10% din soldul creditului şi implicit nulitatea acestora.

Obligă recurenta pârâtă S.C. Bancpost S.A. la restituirea către recurenta reclamantă Botoroga Ramona a sumelor încasate începând cu data de 15.01.2010 şi care reprezintă diferenţa dintre dobânda stabilită în primul an de 5,35% şi dobânda lunară percepută de bancă după primul an de creditare.

Obligă recurenta pârâtă S.C. Bancpost S.A. la restituirea către recurenta reclamantă Botoroga Ramona a sumelor încasate cu titlu de comision de administrare începând cu data de 15.01.2010 şi până la data de 04.02.2014, şi dispune eliminarea acestui comision din contractul de credit ipotecar nr. HL 14594/10.08.2007 începând cu data de 04.02.2014.

Respinge petitul 4 al cererii de chemare în judecată ca neîntemeiat. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei recurate. Obligă recurenta pârâtă S.C. Bancpost S.A. la plata către recurenta reclamantă Botoroga Ramona a sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă.


Proces privind clauzele abuzive dintr-un contract de credit ipotecar pierdut irevocabil de Bancpost

Proces privind clauzele abuzive dintr-un contract de credit ipotecar pierdut irevocabil de Bancpost

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/K8qWpuoTpto

Proces privind clauzele abuzive dintr-un contract de credit ipotecar pierdut irevocabil de Bancpost

Dobanda de referinta dintr-un contract de credit al Bancpost, precum si comisionul de administrare perceput la soldul creditului sunt clauze abuzive si trebuie eliminate din contract iar clientul despagubit, a decis ieri printr-o sentinta irevocabila Tribunalul Timis.

Tribunalul Timis, solutie irevocabila in favoarea unui client al Bancpost privind clauzele abuzive din contractul de credit ipotecar, din 04.02.2014:

Solutia pe scurt: Respinge recursul declarat de recurenta S.C. Bancpost S.A. ca nefondat. Admite recursul formulat de recurenta Botoroga Ramona. Modifică în parte sentinţa civilă nr.8447/13.06.2013 a Judecătoriei Timişoara, pronunţată în dosarul nr.783/325/2013 în sensul că: Admite în totalitate şi petitele 1, 2 şi 6 şi parţial petitul 5, respectiv:

Constată ca fiind abuzive clauzele prevăzute la art.4.1, 4.2, 4.3 şi 4.6 din contractul de credit ipotecar nr. HL 14594/10.08.2007, referitoare la „indicele de referinţă al băncii”, ca modalitate de calcul a formulei dobânzii şi implicit nulitatea acestora.

Constată ca fiind abuzive clauzele prevăzute la art.4.11 lit.b, 5.5 şi 8.1 alin.9 din contractul de credit ipotecar nr. HL 14594/10.08.2007, privind comisionul de administrare de 0,10% din soldul creditului şi implicit nulitatea acestora.

Obligă recurenta pârâtă S.C. Bancpost S.A. la restituirea către recurenta reclamantă Botoroga Ramona a sumelor încasate începând cu data de 15.01.2010 şi care reprezintă diferenţa dintre dobânda stabilită în primul an de 5,35% şi dobânda lunară percepută de bancă după primul an de creditare.

Obligă recurenta pârâtă S.C. Bancpost S.A. la restituirea către recurenta reclamantă Botoroga Ramona a sumelor încasate cu titlu de comision de administrare începând cu data de 15.01.2010 şi până la data de 04.02.2014, şi dispune eliminarea acestui comision din contractul de credit ipotecar nr. HL 14594/10.08.2007 începând cu data de 04.02.2014.

Respinge petitul 4 al cererii de chemare în judecată ca neîntemeiat. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei recurate. Obligă recurenta pârâtă S.C. Bancpost S.A. la plata către recurenta reclamantă Botoroga Ramona a sumei de 4.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă.


Care (nu) e reactia Bancpost la decizia unei tribunal de a stabili o dobanda de 0% pentru un credit

Care (nu) e reactia Bancpost la decizia unei tribunal de a stabili o dobanda de 0% pentru un credit

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4jFFuaFrGSf

„Nu putem comenta pana nu vedem motivatia instantei”, au spus reprezentantii Bancpost, citati de Pro TV intr-un reportaj in care prezinta o decizie recenta a Tribunalului Timis, care a constatat ca dobanda stabilita de banca pentru un credit ipotecar, de 7% pe an, este o clauza abuziva si trebuie eliminata.

De fapt, judecatorii au eliminat marja de dobanda stabilita de banca, existenta in orice contract de credit, care se adauga la un indice de referinta precum Libor, pentru creditele in franci elvetieni sau dolari, Euribor la creditele in euro si Robor la creditele in lei.

Formula de calcul a dobanzii la credite constand din marja fixa si indice de referinta a fost impusa prin lege, OUG 50 din 2010, an in care bancile care aveau alte tipuri de dobanda au fost obligate sa le modifice.

Bancpost era una dintre ele, avea o dobanda interna a bancii, netransparenta, de 7%, asa incat a modificat-o astfel: Libor de 0,2% plus marja fixa de 7%. Asadar vechea dobanda s-a transformat practic in marja fixa, care ramane neschimbata.

Aici a gresit Bancpost si toate celelalte banci care au procedat la fel in 2010. De ce?

Pentru ca marja reprezinta castigul bancii si costurile aferente unui credit, pe cand indicele de referinta arata costul banilor, adica dobanda pe care banca o plateste, la randul ei, pentru atragerea resurselor de pe piata, astfel incat sa acorde credite clientilor.

Costul unui credit este compus, asadar, din dobanda resurselor atrase de banca de pe piata (Libor, Euribor, Robor), plus costurile, inclusiv riscurile si castigul bancii (marja fixa).

Cum se stabileste dobanda la un credit

Inainte de criza, prima componenta, cea a costului resurselor, avea o pondere mai mare in costul total al unui imprumut, intrucat in perioadele de euforie, de expansiune economica, indicii de dobanda sunt mai ridicati (Euribor si Libor erau in jur de 4-5%), iar riscurile sunt mai mici si volumele de credite, inclusiv castigurile bancilor, mai mari, asa incat bancile isi permiteau marje reduse.

Dupa criza insa, situatia s-a schimbat. Indicii dobanzilor s-au prabusit spre 0%, ca efect al politicilor bancilor centrale de a reduce dobanda si de a injecta lichiditate in piata, iar pe de alta parte costurile bancilor au crescut, din cauza creditelor neperformante tot mai mari si a veniturilor tot mai mici, astfel ca si marjele au trebuit majorate.

Dar este o greseala sa treci dintr-o extrema in alta, de la o marja de 1%-2%-3%, chiar 4%, la  una de 7% sau chiar mai mare.

Iar bancile romanesti nu numai ca au facut greseala de a trece dintr-o extrema in alta, ci chiar au transformat vechea dobanda proprie in marja, in conditiile in care indicii de referinta sunt in jur de 0.

Iar marja fiind fixa, riscul enorm este ca peste cativa ani, cand indicii de referinta vor creste, costul creditelor sa explodeze.

Bancile au gresit si trebuie sa-si asume acest fapt, trebuie sa plateasca pentru greseli. Dar asta nu inseamna ca de acum inainte sa acorde credite cu 0% dobanda.

O instanta de judecata trebuie sa faca dreptate, asa cum este firesc, nu sa emita, la randul sau, decizii care sa rastoarne logica economica a unui credit si sa afecteze relatia banci-clienti.

Un credit nu poate avea dobanda 0, oricine poate sa inteleaga acest lucru. Fireste ca banca trebuie sa plateasca pentru dobanda prea mare perceputa pana acum, pentru comisioane nepotrivite, clauze abuzive, insa nu este deloc firesc ca o instanta de judecata sa decida ca pentru un credit, clientul bancii nu mai trebuie sa plateasca nimic de acum inainte.

Ganditi-va doar la simplul fapt ca o banca trebuie sa-si plateasca angajatii care incaseaza ratele la credite si care acorda noi credite si alte servicii, sa achite chiria unitatii in care functioneaza, sa intretina echipamentele si sistemele IT, iar la urma, sa faca si profit pentru actionari.

Cum vor putea bancile sa functioneze in continuare, sa acorde noi credite, daca dobanda stabilita de o instanta de judecata este 0?

De ce nu poate un judecator, sa faca dreptate, adica sa stabileasca o dobanda corecta pentru un credit? Nici 0%, nici 7%, ci 4%, de exemplu.

Asa ar fi corect si firesc, daca bancile si clientii nu au fost in stare sa se inteleaga amiabil. Ambii din cauza lacomiei: bancile ar vrea dobanzi cat mai mari, clientii sa nu plateasca nimic.

Asta ar trebui sa explice, dupa fiecare decizie a unei instante de judecata, PR-ul unei banci. Nu sa astepte motivatia instantei, motivatie care oricum nu poate sa fie una in spiritul dreptatii, tinand cont de decizia luata.

In lipsa acestor explicatii, pe intelesul tuturor, privind modul cum functioneaza bancile, din ce este compusa dobanda si cum ar trebui sa se calculeze cat mai corect si echitabil, educatia financiara a publicului, a clientilor bancilor dar si a presei, ramane la niveluri destul de mizerabile.

E firesc, in aceste conditii, ca reportajele TV si articolele din presa sa fie in ton cu mesajele extremiste, de gherila, ale avocatilor si grupurilor de clienti care cauta sa nu mai plateasca nimic pentru creditele luate de la banci.


O noua clauza abuziva: Aplicarea unui curs de schimb diferit la acordarea si rambursarea unui credit

O noua clauza abuziva: Aplicarea unui curs de schimb diferit la acordarea si rambursarea unui credit

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CarJJ9TsoqV

O noua clauza abuziva Aplicarea unui curs de schimb diferit la acordarea si rambursarea unui credit

Aplicarea unui curs de schimb diferit la acordarea si rambursarea unui credit poate fi considerata de judecatori o clauza abuziva, apreciaza, intr-un comunicat, avocatul general al Curtii de Justitie a Uniunii Europene, Nils Wahl.

Comunicatul Curtii de Justitie a Uniunii Europene din 12 februarie 2014:

Concluziile avocatului general în cauza C-26/13
Árpád Kásler și Hajnalka Káslerné Rábai/OTP Jelzálogbank Zrt

În opinia avocatului general N. Wahl, clauzele care prevăd, pentru deblocarea unui împrumut în monedă străină, aplicarea unui curs de schimb diferit de cel aplicabil rambursării împrumutului nu sunt excluse în mod obligatoriu de la aprecierea caracterului lor abuziv

Deși astfel de clauze pot fi considerate a priori că se înscriu în obiectul principal al unui contract de împrumut încheiat în monedă străină, este totuși de competența instanței naționale să determine dacă consumatorii au fost în măsură să înțeleagă că s-au expus la o cheltuială suplimentară din cauza diferenței dintre cele două cursuri de schimb

Directiva privind clauzele contractuale abuzive (1) prevede că clauzele abuzive utilizate într-un contract încheiat cu un consumator de către un vânzător sau un furnizor nu creează obligații pentru consumator.

Totuși, în privința clauzelor care definesc obiectul principal al contractului, precum și caracterul adecvat al prețului sau al remunerației, pe de o parte, față de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte, directiva prevede că nu este posibilă aprecierea caracterului lor abuziv în măsura în care sunt exprimate în mod clar și inteligibil.

La 29 mai 2008, domnul Kásler și doamna Káslerné Rábai au încheiat cu o bancă maghiară un contract de împrumut ipotecar într-o monedă străină.

Banca le acorda împrumutaților un împrumut în valoare de 14 400 000 de forinți maghiari (HUF) (aproximativ 46 469 EUR), al cărui echivalent în franci elvețieni (CHF) a fost stabilit la 94 240,84 CHF.

Potrivit contractului, soții Kásler au luat act că, în afară de cuantumul împrumutului, dobânzile aferente, cheltuielile de administrare, precum și dobânzile de întârziere și celelalte cheltuieli se stabilesc în CHF.

Contractul prevedea de asemenea că stabilirea cuantumului în CHF al împrumutului se efectua pe baza cursului de schimb la cumpărare al acestei monede aplicat de bancă în ziua deblocării fondurilor.

Totuși, potrivit contractului, cuantumul în HUF al fiecărei rate lunare care trebuia plătită se calcula, în ziua anterioară scadenței, pe baza cursului de schimb aplicat de bancă la vânzarea CHF.

Soții Kásler au contestat în fața instanțelor maghiare clauza care permitea băncii calcularea ratelor lunare exigibile pe baza cursului de schimb la vânzarea CHF. Ei se prevalează de natura abuzivă a acestei clauze, în măsura în care prevede, pentru rambursarea împrumutului, aplicarea unui curs diferit de cel utilizat la punerea la dispoziție a împrumutului.

Kúria (Curtea Supremă din Ungaria), sesizată cu judecarea recursului, adresează Curții de Justiție întrebarea dacă clauza care determină cursurile de schimb aplicabile unui contract de împrumut încheiat în monedă străină se raportează la obiectul său principal sau la raportul calitate/preț al prestației.

Dacă este cazul, ea solicită să se stabilească când o astfel de clauză trebuie considerată că este redactată în mod clar și inteligibil, astfel încât, în temeiul directivei, nu poate fi examinat caracterul său abuziv. Instanța maghiară solicită de asemenea să se stabilească dacă, în ipoteza în care contractul nu poate continua să existe după suprimarea unei clauze abuzive, instanța națională este abilitată să îl modifice sau să îl completeze.

În concluziile prezentate astăzi, avocatul general Wahl precizează, în primul rând, că, pentru a stabili ce constituie obiectul principal al contractului, trebuie să se determine în fiecare caz prestația sau prestațiile care trebuie considerate în mod obiectiv esențiale în economia generală a contractului.

Așadar, trebuie să se examineze dacă clauzele în discuție fac parte în mod intrinsec dintre prestațiile care definesc contractul, așa încât, în lipsa unei astfel de clauze, contractul și-ar pierde una dintre caracteristicile sale fundamentale sau chiar nu ar putea continua să existe pe baza celorlalte prevederi contractuale.

În acest context, avocatul general Wahl consideră că, în ceea ce privește un contract încheiat în monedă străină (precum cel în cauză în speță), clauzele care determină cursurile de schimb aplicabile intră, la fel ca și cele privind punerea la dispoziție a capitalului și plata dobânzilor, în sfera obiectului principal al contractului.

Astfel, ele constituie unul dintre elementele esențiale ale mecanismului de împrumut în monedă străină, dat fiind că lipsa lor ar face imposibilă executarea contractului.

În al doilea rând, în ceea ce privește problema dacă aceste clauze au fost redactate în mod clar și inteligibil, avocatul general consideră că examinarea acestui criteriu nu ar trebui să se limiteze la aspectul pur redacțional al clauzelor.

Astfel, claritatea și caracterul inteligibil al unei clauze contractuale trebuie să permită consumatorului să dispună de informațiile cu ajutorul cărora va fi în măsură să aprecieze avantajele și inconvenientele încheierii contractului și riscurile pe care și le asumă prin acea operațiune. Așadar, consumatorul trebuie să înțeleagă nu numai conținutul unei clauze, ci și obligațiile și drepturile aferente acesteia.

În ceea ce privește contractul de împrumut în discuție, avocatul general Wahl consideră că prevederile contractuale referitoare la cursul de schimb aplicabil deblocării și rambursării împrumutului par a fi fost clar enunțate.

Totuși, el apreciază că pot apărea îndoieli cu privire la aspectul dacă consumatorul era în măsură să înțeleagă că s-a expus unei obligații financiare suplimentare care decurge din diferența care există între prețul de vânzare al monedei străine și prețul de cumpărare al aceleiași monede.

În această privință, avocatul general Wahl consideră că este de competența Kúria să răspundă la această întrebare în lumina elementelor obiective prezentate cu ocazia încheierii contractului.

În ultimul rând, avocatul general apreciază că, în ipoteza în care suprimarea unei clauze abuzive ar face contractul neexecutabil, la fel ca în speță, directiva nu se opune ca instanța națională să înlocuiască clauza incriminată cu o dispoziție de drept național cu caracter supletiv, atunci când o astfel de înlocuire este posibilă în temeiul dreptului național.

Astfel, o asemenea abordare permite atingerea obiectivului directivei, care constă în special în restabilirea echilibrului între părți, menținând în același timp, în măsura posibilului, validitatea contractului în întregime.

Dacă o astfel de înlocuire nu ar fi posibilă și dacă instanța ar fi obligată să anuleze contractul, caracterul descurajator al sancțiunii nulității, precum și obiectivul de protecție a consumatorului ar risca să fie compromise.

În speță, o asemenea anulare va avea consecința că întreaga sumă din împrumut care mai este datorată va deveni scadentă. Or, aceasta este de natură să depășească capacitățile financiare ale consumatorului și, prin urmare, să îl penalizeze pe acesta mai degrabă decât pe împrumutător, care, față de această consecință, ar putea să nu fie interesat să evite inserarea de astfel de clauze în contractele sale.

MENȚIUNE: Trimiterea preliminară permite instanțelor din statele membre ca, în cadrul unui litigiu cu care sunt sesizate, să adreseze Curții întrebări cu privire la interpretarea dreptului Uniunii sau la validitatea unui act al Uniunii. Curtea nu soluționează litigiul național. Instanța națională are obligația de a soluționa cauza conform deciziei Curții. Această decizie este obligatorie, în egală măsură, pentru celelalte instanțe naționale care sunt sesizate cu o problemă similară.

MENȚIUNE: Concluziile avocatului general nu sunt obligatorii pentru Curtea de Justiție. Misiunea avocaților generali este de a propune Curții, în deplină independență, o soluție juridică în cauza care le este atribuită. Judecătorii Curții urmează să delibereze în această cauză. Hotărârea va fi pronunțată la o dată ulterioară.

(1) Directiva Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 2, p. 273).


Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR spune ca legea falimentului personal este o manipulare a executorilor interesati

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR spune ca legea falimentului personal este o manipulare a executorilor interesati

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hqqxK93boJN

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR spune ca legea falimentului personal este o manipulare a executorilor interesati

Bogdan Olteanu, viceguvernatorul BNR, apreciaza, intr-un interviu acordat Agerpres, ca actualul curent de opinie privind adoptarea unei legi a falimentului personal, existenta in alte tari, este o manipulare a operatorilor din piata, a executorilor care au interese. „Nu cunosc vreo situaţie în care o persoană să fi fost evacuată din casa în care locuia”, spune Olteanu, sugerand ca o astfel de lege este inutila.

AGERPRES: Când credeţi că ar fi posibilă aprobarea Legii falimentului la persoane fizice, în România? Cum ar trebui să arate o astfel de lege?

Bogdan Olteanu: Personal, cred că actualul curent de opinie referitor la Legea falimentului personal este o manipulare a agenţilor, a operatorilor de piaţă interesaţi. Nu este niciun interes major al debitorilor şi niciun interes major al creditorilor şi am să vă spun motivul: nu cunosc situaţii relevante în care un debitor şi un creditor să nu fi ajuns la soluţii de compromis asupra unor bunuri esenţiale.

Dacă ţi-ai cumpărat televizoare mai multe decât îţi permiteai, sigur că ai fost executat silit şi este un lucru natural. Dar nu cunoaştem în România, eu nu cunosc cel puţin, vreo situaţie în care o persoană să fi fost evacuată din casa în care locuia. Din casa în care locuia, nu din casa care a fost o investiţie imobiliară, nu vorbesc aici de dezvoltatori imobiliari, nu vorbesc aici de constructori.

Vorbesc de oameni care şi-au cumpărat o casă a lor, strâng cureaua, plătesc din greu, este o situaţie dificilă, dar a existat capacitatea celor două părţi de a se înţelege. Riscul, după părerea mea, în apariţia acestei legi, constă în faptul că, probabil, cea mai mare parte a sumelor recuperate de la persoana în insolvenţă va fi preluată de către lichidatori. Pentru că, să fim foarte deschişi, cei care promovează Legea falimentului personal nu sunt nici debitori, nici bănci, sunt lichidatori. Lichidatori care nu lucrează voluntar. Nu există niciun lichidator care să lucreze gratis în România în acest moment.

După părerea mea, lucrează pentru tarife mult prea mari, mi se pare un element neetic din partea lor să nu prezinte debitorilor, atunci când promovează această lege, şi această dimensiune a costurilor. În multe dintre lichidările în zona comercială, s-a constatat că mai bine de jumătate din banii recuperaţi de la debitor se duc la lichidator pe costuri ale lichidării, şi nu la creditor.

Acesta înseamnă că debitorul rămâne în continuare dator creditorului, deşi plăteşte, deşi îşi pierde din avere. De aceea, când introducem o lege, cred că trebuie să fim extrem de atenţi la cine beneficiază de ea. Se poate găsi un mecanism, dacă este nevoie de el, pentru o uşurare a calendarului de plată, de exemplu, dar această uşurare să fie în favoarea debitorului şi nu a unui al treilea care intervine între debitor şi creditor.

După părea mea, această lege este indusă de persoanele interesate, de unii lichidatori. În cazul celor două iniţiative parlamentare nu am fost consultaţi de iniţiatori. Am fost consultaţi de Guvern pentru elaborarea punctului de vedere al Guvernului.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre sentinţele/procesele date de instanţe în cazul proceselor dintre bănci şi clienţii acestora? Ar putea constitui acestea un stimul pentru debitorii cu probleme de a da în judecată băncile?

Bogdan Olteanu: Am văzut că au apărut primele sentinţe pe clauze considerate abuzive şi acele clauze trebuie eliminate din contracte. Noi am spus de la început, în dezbateri, că nu există clauze abuzive acceptabile. Orice clauză abuzivă trebuie eliminată din contract pentru simplul fapt că este abuzivă. Constatarea caracterului abuziv, conform legii, o face o instanţă judecătorească. Este evident că o clauză constatată ca abuzivă trebuie eliminată din acele contracte în care se regăseşte. Este evident că atâta vreme cât se vor regăsi prin sentinţe judecătoreşti clauze considerate abuzive ele vor fi eliminate.

Cred, pe de altă parte, că părţile, şi creditorii şi debitorii, au învăţat din experienţa ultimilor ani şi din experienţa crizei şi că în contractele noi de credit probabilitatea de a regăsi asemenea clauze este mult mai mică. De aceea, probabil că numărul clauzelor abuzive identificate va creşte într-o primă instanţă pe situaţiile aflate în stoc după care se va reduce semnificativ.

AGERPRES: Era necesară modificarea Legii insolvenţei?

Bogdan Olteanu: Da, era necesară. Legea insolvenţei din 2006 nu era o lege rea, dar ea a devenit uzată moral pentru că societatea s-a schimbat trecând prin criză, pe de o parte, sofisticându-se pe de altă parte, companiile s-au schimbat, relaţiile sociale şi juridice s-au schimbat şi avem nevoie de instrumente noi pe câteva dimensiuni.

Una dintre dimensiuni, foarte importantă, este consolidarea instrumentelor pre-insolvenţă. Aşa încât restructurarea companiilor aflate în dificultate, dar solvente, să se facă înainte de ajungerea la momentul insolvenţei pentru a salva afacerea. Aceste instrumente se conturaseră prin legi speciale, concordat preventiv, mandat ad-hoc, cu câţiva ani în urmă, puţin practicate şi cu mici dificultăţi care le făceau neatractive. Codul insolvenţei are aici instrumente utile.

O altă dimensiune este cea prin care Codul reaşează raporturile dintre creditor şi debitor într-o poziţie mai bună, mai corectă, adică în favoarea creditorului, pentru că aici e un lucru foarte simplu de spus: debitorul are o obligaţie, creditorul are un drept. Aceasta este relaţia dintre ei. Nu pot fi trataţi în mod egal. Debitorul şi-a asumat să plătească bani, creditorul are dreptul să îi încaseze. Atunci, încercând să conservăm valoarea economică, încercând să conservăm valoarea industrială, întotdeauna trebuie să ţinem cont de faptul că dreptul e al creditorului şi obligaţia a debitorului. Aceste lucruri sunt pozitive în ceea ce priveşte noul Cod al insolvenţei.

Mai avem, la Banca Naţională, câteva elemente de detaliu pe care le discutăm cu iniţiatorul conform înţelegerii la care s-a ajuns în toamnă, după evenimentele legate de Cod. S-a stabilit că se vor depune amendamente la Parlament. Discutăm şi lucrăm pe aceste amendamente, menite să uşureze procedurile, să le facă mai transparente, dar sunt deja chestiuni de detaliu. Principiile mari s-au stabilit.

AGERPRES: În ce stadiu se află iniţiativa care permite băncilor să emită obligaţiuni ipotecare?

Bogdan Olteanu: Este la Ministerul de Finanţe, transmisă de către noi, pusă în dezbatere publică, pe circuit de avizare
în Guvern, din ce cunosc. Urmează să fie trimisă de Guvern la Parlament sau adoptată sub forma unei ordonanţe de urgenţă, după care Banca Naţională va emite reglementările secundare. Aşa cum a rezultat în urma consultărilor este un proiect pe care eu îl consider bun şi implementabil. Adică de natură să permită în practică emisiuni de obligaţiuni ipotecare.

AGERPRES: Când ar putea fi emise primele astfel de titluri? Care ar fi potenţialul pieţei?

Bogdan Olteanu: Noi am transmis în termenul pe care l-am agreat un proiect, până la sfârşitul anului trecut, aşteptăm să devină lege. Bineînţeles că noile titluri vor putea fi emise după ce acest proiect va fi adoptat. Intenţionăm să acordăm un an de încercare.

Noi am stabilit nişte limite de emisiune în funcţie de totalul activelor potenţialilor emitenţi. Limite pe care le-am lăsat la latitudinea Băncii Naţionale în sensul că ele pot fi majorate de BNR după un an, după doi ani, pe măsură ce vedem că băncile administrează bine aceste pachete de ipoteci care constituie garanţia emisiunilor. Există posibilitatea de a emite în valoare de sute de milioane de euro din primul an, nu este o problemă. Limita este 20% din totalul activelor în primul an, dar există posibilitatea ca acest plafon să fie ridicat pe măsură ce vedem că aceste portofolii sunt administrate corect, pentru că ele vor trebui administrate permanent de către bănci, iar în momentul în care apar în ele ipoteci cu dificultăţi acestea vor trebui înlocuite cu altele bune.

AGERPRES: Cum vedeţi evoluând afacerile băncilor în perioada următoare? Ar putea serviciile de consultanţă să deţină o pondere însemnată în cifra de afaceri a acestora?

Bogdan Olteanu: Consultanţa este greu să ajungă să deţină o pondere importantă în cifra de afaceri a băncilor, dar va putea deveni mai mare ca importanţă şi nu ca volum.

Dacă este să ne îndreptăm spre o formulă în care băncile să fie agenţi pentru derularea fondurilor europene, atunci sigur că o contribuţie în domeniul consultanţei în ce priveşte elaborarea proiectelor, în ce priveşte analiza bancabilităţii şi eligibilităţii acestor proiecte va fi o activitate de consultanţă derulată de bănci, nu cu funcţie în principal remuneratorie cât cu funcţie de suport pentru atragerea unor operaţiuni pe care băncile să le deruleze şi care să le aducă şi profit. Eu sunt dintre cei care cred că modelul de business al băncilor este bine să fie în continuare un model clasic şi la noi, în general, a fost un model clasic.Tradingul a avut momentul său de glorie, dar scurt. Cred că rostul băncilor este să atragă depozite şi să dea credite ceea ce asigură şi stabilitate şi profitabilitate şi evită nevoia de intervenţii publice în salvarea sectorului financiar.

AGERPRES: Vorbeaţi despre implicarea băncilor în absorbţia fondurilor UE.

Bogdan Olteanu: Nu este ceva ce am inventat noi. Este un model care a funcţionat în alte ţări, iar Polonia este un bun exemplu. În ce priveşte fondurile europene pentru mediul privat se dovedeşte că statul, ca administrator de proiect, are dificultăţi pentru că este vorba de foarte mulţi potenţiali beneficiari, pentru că este vorba de un volum mare de acte şi pentru că până la urmă apare această nealiniere a stimulentelor.

Funcţionarul public nu este stimulat să încurajeze, prin actualul sistem de remunerare, absorbţia eficientă a acestor fonduri. Am avut discuţii cu domnul ministru Teodorovici ca în următorul exerciţiu bugetar al UE din 2014-2020, când va începe el să se aplice în România, acele fonduri care sunt destinate mediului privat să poată fi derulate de bănci. Băncile vor evalua bancabilitatea, eligibilitate, vor asigura prefinanţarea, vor putea asigura cofinanţarea proiectelor, atunci când beneficiarul are nevoie. Noi am propus ca acest sistem să fie opţional, iar Guvernul va decide cum vrea să procedeze.

AGERPRES: Cum vedeţi limitarea plăţilor în numerar?

Bogdan Olteanu: Se va ajunge acolo, dacă nu prin reglementare, atunci prin cultură pentru că instrumentele electronice de plată se vor extinde şi teritorial şi social. Utilizarea numerarului va fi din ce în ce mai puţin utilizată. Este o tendinţă naturală, dar până să ajungem la nivelul Suediei care este pe punctul să elimine complet numerarul mai avem foarte mult.

AGERPRES: Vă doriţi un nou mandat la BNR pentru funcţia de viceguvernator?

Bogdan Olteanu: Experienţa a fost cu totul extraordinară. Sunt vremuri excepţionale pentru bankingul central, pentru că am trecut prin perioada postcriză în acest Consiliu de Administraţie, pe de o parte, iar pe de altă parte pentru că acum construim cu partenerii noştri europeni Uniunea Bancară, un mecanism extraordinar de complex şi foarte, foarte interesant. Mă consider semnificativ îmbogăţit de această experienţă.

Ce voi face mai departe voi gândi probabil în vara aceasta când va trebui să iau o decizie importantă. Voi avea 10 ani în serviciul public de înalt nivel şi cred că este un moment să decid dacă vreau să merg înainte în serviciul public sau să mă întorc în mediul privat.

Dacă ar fi să mă întorc în mediul privat, va fi o întreprindere personală. O să vreau să decid eu pentru mine, nu să decidă alţii pentru mine.


Lacomia bancherilor romani si lipsa de intelepciune a BNR si ANPC

Lacomia bancherilor romani si lipsa de intelepciune a BNR si ANPC

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7yfSJP316qk

Lacomia bancherilor romani si lipsa de intelepciune a BNR si ANPC

In 2010, odata cu implementarea, prin OUG 50, a unei directive europene privind transparenta contractelor de credit, bancherii romani, reprezentati de ARB, precum si BNR, in calitate de supraveghetor si ANPC, initiatoarea legii si autoritatea de protectie a clientilor bancilor, au fost obligati sa schimbe vechile formule de dobanda interna ale bancilor in EURIBOR, plus marja fixa.

Dar cum EURIBOR se afla la minime istorice, din cauza crizei, iar intre timp o serie de banci au abuzat de puterea lor pentru a majora dobanzile lor interne, dand vina pe criza, „inteleptii” de la BNR, bancherii si ANPC-ul n-au stiut cum sa rezolve problema.

Daca schimbau dobanda interna, de 3,4,5%, in EURIBOR, care era de doar 1%, pierdeau destul de mult. Iar daca aveau si o marja fixa mai mica decat cea standard, de 3-4%, paguba era si mai mare.

Aveau de ales, asadar, intre a renunta la dobanzile prea mari, pe care unele banci chiar le-au majorat, dupa criza, in loc sa le scada, sau a le mentine sub forma unor marje uriase, de 6-7%, constienti fiind ca in viitor, odata cu cresterea EURIBOR-ului, dobanzile vor deveni si mai mari.

Din pacate, unii bancheri s-au dovedit lacomi si cinici in acelasi timp, preferand sa transforme dobanzi de 8-10% in marje fixe plus EURIBOR. Asta sub ochii si consimtamantul supraveghetorului BNR si a protectiei consumatorului, ANPC.

Acum lacomia si lipsa de intelepciune incep sa se razbune: dobanzile uriase sunt acum anulate de catre justitie, fiind considerate clauze abuzive. Cu alte cuvinte, bancile lacome nu vor mai incasa dobanzi de 10%, ci de 0%.

Cazul Banca Romaneasca

Ultimul caz este cel al unui client al Bancii Romanesti, banca greceasca detinuta de NBG, National Bank of Greece, una dintre cele mai mari banci din Grecia.

Acesta avea in 2010 un credit cu o dobanda interna a bancii, de 3,5% la care se adauga o marja fixa de 4,85%, in total 8,35%. Dupa aparitia OUG, banca a fost nevoita sa schimbe dobanda interna, de 3,5%, in EURIBOR, care era de 1%, ceea ce insemna o pierdere de 2,5 puncte. Dar banca a fost lacoma si a transferat cele 2,5 puncte in marja fixa, pe care a majorat-o de la 4,85% la 7,25%.

Nu s-a multumit, asadar, cu o dobanda de 5,85%, care rezulta din marja fixa initiala de 4,85%, plus EURIBOR.

Clientul a refuzat noua formula de dobanda, a facut plangere la ANPC, care la randul sau a dat banca in judecata, solicitand instantei sa constate ca dobanda este o clauza abuziva si sa o elimine.

Ceea ce s-a si intamplat: in loc sa primeasca o dobanda de 5,85% pe an, una care, de altfel, era o dobanda in media pietei, banca va incasa de acum incolo o dobanda de 0%. Rezultatul lacomiei bancherilor si lipsei de intelepciune a autoritatilor: BNR si ANPC.


Apartamente executate silit vandute de banci la licitatie

Apartamentele, casele sau terenurile executate silit de catre banci si scoase la vanzare prin licitatie au preturi care coboara spre 30.000 de euro in cazul apartamentelor cu 3 camere si chiar sub 20.000 de euro la cele cu 2 camere.

Iata cateva oferte publicate de Banca Carpatica:

Apartament 2 camere Giurgiu (foto)
Pret: 31900 euro
Camere: 2
Etaj: 1/4
Suprafata utila: 59 mp
Decomandat
Posibilitate plata in rate

Apartament 2 camere, Satu Mare

40 mp utili, str Ozana, nr.8, bloc 16, parter, ap. 1
Pret: 19000 euro

Apartament 2 camere Tg Mures
str. Pacii, nr. 72/B, jud. Mures
Pret: 27000 euro

Apartament 3 camere Dej

75,4 mp
Pret: 32500 euro
str Crângului nr 6, bloc M1, sc A, et VII, ap 21

Casa 2 camere
Com. Fratesti Sat Cetatea jud Giurgiu
Pret: 27500 euro

Teren 685 mp Pitesti
zona Gavana, tarlaua UP III, parcela 21A
Pret: 30000 euro

Executarile silite se vor face mai rapid – ATENTIE

Ministerul Justitiei a publicat pe site-ul institutiei un proiect de lege pentru modificarea Codului de procedura civila, care prevede ca executarile silite pot fi aprobate doar de executorul judecatoresc, fara a mai fi nevoie de o decizie judecatoreasca. In acest fel, procedurile de executare silita, derulate in principal de banci, se vor desfasura mai rapid. Ministerul Justitiei a motivat aceasta decizie prin faptul ca volumul de munca a instantelor de judecata este prea ridicat din cauza faptului ca exista „relativ multe” dosare de executare silita.

Expunere de motive la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă:

„1. Motivul emiterii actului normativ

1.1. Situaţia actuală şi schimbările preconizate

Ca urmare a analizării opiniilor exprimate de judecătorii de la instanțele consultate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la efectul aplicării noului Cod de procedură civilă în materia executării silite, s-a constatat o creștere a volumului de activitate a instanțelor de executare, datorită numărului relativ mare de cereri de încuviințare a executării silite formulate în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.

S-a apreciat că pentru a elimina inconvenientul rezultat din această sporire a competenţei, se impune eliminarea etapei de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei şi atribuirea acestei sarcini executorului judecătoresc însuşi.

Controlul judecătoresc asupra încheierii prin care executorul judecătoresc încuviinţează executarea silită se exercită, în procedura propusă, pe calea contestaţiei la executare.

În cazul în care executorul respinge cererea de încuviinţare, încheierea poate fi contestată numai de creditor. Prin exercitarea acestui control judecătoresc pe calea contestaţiei la executare se apreciază că sunt înlăturate impedimentele de neconstituţionalitate care au fost reţinute în Decizia nr. 458/2009 a Curţii Constituţionale, constând în lipsa unei garanţii procesuale în favoarea debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului creditorului urmăritor şi a unui control real şi eficient al instanţei asupra executării silite.

Odată cu atribuirea cererii de încuviinţare a executării silite în competenţa executorului judecătoresc, se propune şi eliminarea formulei executorii din partea finală a încheierii de încuviinţare a executării silite [art.665 alin.(7) din noul Cod de procedură civilă].

Proiectul de lege publicat de Ministerul Justitiei:

LEGE pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic – Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1. La articolul 632, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Constituie titluri executorii hotărârile executorii prevăzute de art. 633, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”.

2. La articolul 650, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.”

3. La articolul 652, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(4) La cererea creditorului, instanţa de executare poate dispune, pentru motive temeinice, înlocuirea executorului judecătoresc cu alt executor judecătoresc indicat de către creditor şi continuarea executării silite de către noul executor judecătoresc. Dispoziţiile art. 653 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.”

4. Articolul 664 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Art. 664. Înregistrarea cererii de executare
De îndată ce primeşte cererea de executare, executorul judecătoresc va dispune înregistrarea acesteia şi deschiderea dosarului de executare.”

5. Articolul 665 se modifică și va avea următorul cuprins:
“Art. 665. Încuviinţarea executării silite
(1) În termen de maximum 7 zile de la înregistrarea cererii, executorul se pronunţă asupra încuviinţării ei printr-o încheiere, dată fără citarea părţilor.
(2) Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 656 alin. (1), arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului, modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta, onorariul care se cuvine executorului şi modalitatea de plată a acestuia, alte cheltuieli de executare care trebuie avansate de creditor, cu menţiunea că suma datorată de debitor cu titlu de cheltuieli de executare se va determina ulterior, în condiţiile art. 669, precum şi autorizarea creditorului să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.
(3) Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc care a încuviinţat executarea să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare. Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.
(4) Executorul judecătoresc poate respinge, prin încheiere motivată, cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întruneşte toate condiţiile de formă cerute de lege;
4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul executoriu cuprinde dispoziţii potrivnice care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
(5) Încheierea prin care executorul judecătoresc încuviinţează cererea de executare silită este supusă numai contestaţiei la executare. Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată numai de către creditor.”

6. La articolul 679, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

“(2) În cazul altor titluri executorii decât hotărârile judecătoreşti, la cererea creditorului sau a executorului judecătoresc, instanţa competentă va autoriza intrarea în locurile menţionate la alin. (1). Instanţa se pronunţă, de urgenţă, în camera de consiliu, cu citarea terţului care deţine bunul, prin încheiere executorie care nu este supusă niciunei căi de atac.”

7. La articolul 691, alineatele (3)-(6) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(3) Executorul judecătoresc soluţionează cererea de intervenţie prin încheiere, dată fără citarea părţilor, dispoziţiile art. 665 aplicându-se în mod corespunzător. Până la soluţionarea cererii de intervenţie, instanţa de executare, la cerere, poate suspenda eliberarea sau distribuirea de sume obţinute din valorificarea bunurilor debitorului. Instanţa poate obliga creditorul intervenient la plata unei cauţiuni. Dispoziţiile art. 718 alin. (7) şi (8) se aplică în mod corespunzător.
(4) Dacă creditorii care au formulat cerere de intervenţie nu au titlu executoriu, executorul judecătoresc va convoca, de urgenţă şi în termen scurt, debitorul şi creditorii care nu au titlu executoriu, pentru recunoaşterea de către debitor a creanţelor, comunicând către debitor copii de pe cererile de intervenţie şi de pe documentele justificative.
(5) La termenul fixat de executorul judecătoresc, debitorul trebuie să declare dacă înţelege să recunoască, în tot sau în parte, creanţele pentru care a avut loc intervenţia. Dacă debitorul nu se înfăţişează, se consideră că recunoaşte toate creanţele reclamate prin cererile de intervenţie.
(6) Dacă debitorul contestă, în tot sau în parte, creanţele reclamate, creditorii intervenienţi ale căror creanţe au fost contestate au dreptul să solicite instanţei de executare, cu plata prealabilă a cauţiunii prevăzute la art. 718 alin. (2), să dispună executorului judecătoresc ca sumele reclamate să fie puse deoparte, dacă, în termen de 5 zile de la data când a avut loc convocarea prevăzută la alin. (4), aceştia vor face dovada că au introdus acţiune în justiţie în scopul obţinerii titlului executoriu. Până la expirarea acestui termen, eliberarea sau, după caz, distribuirea acestor sume, dacă este cazul, se suspendă de drept, iar după împlinirea termenului instanţa va decide asupra suspendării, în condiţiile alin. (3), până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă. În acest din urmă caz, aceste sume vor fi consemnate până la soluţionarea litigiului printr-o hotărâre definitivă, cu excepţia situaţiei în care ar fi pretinse de alţi creditori în rang util”.

8. Articolul 692 se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 692. Înștiințarea creditorului urmăritor și a debitorului

(1) Executorul judecătoresc va comunica, de îndată, o copie de pe cererea de intervenţie şi de pe documentele justificative creditorului urmăritor, iar după soluţionarea cererii de intervenţie, şi o copie certificată de pe încheierea de încuviinţare a acesteia.
(2) Dacă cererea de intervenţie a fost încuviinţată, executorul judecătoresc îl va înştiinţa şi pe debitor, dispoziţiile art. 666 aplicându-se în mod corespunzător.”

9. La articolul 698, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) După încuviinţarea executării silite, executorul va comunica debitorului încheierea de încuviinţare a executării silite, precum şi o nouă somaţie, la care nu se va mai alătura titlul ce se execută.”

10. La articolul 719, alineatul 8 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(8) În situaţia prevăzută la alin. (7), instanţa va solicita actul care constată refuzul executorului judecătoresc de a primi ori de a înregistra cererea de executare silită, de a îndeplini un act de executare silită ori de a lua altă măsură prevăzută de lege.”

11. La articolul 731, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) În cazul în care există pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmărire, la solicitarea creditorului făcută în cuprinsul cererii de executare, prin încheierea de încuviinţare a executării se va dispune sechestrarea bunurilor urmăribile odată cu comunicarea somaţiei către debitor. În acest caz, se va face menţiunea corespunzătoare în chiar încheierea de încuviinţare a executării.”

12. La articolul 782, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(1) Poprirea se înfiinţează fără somaţie, în baza încheierii de încuviinţare a executării, prin adresă în care se va preciza şi titlul executoriu în temeiul căruia s-a înfiinţat poprirea, ce va fi comunicată celei de-a treia persoane arătate la art. 780 alin. (1), împreună cu încheierea de încuviinţare a executării. Despre măsura luată va fi înştiinţat şi debitorul, căruia i se va comunica, în copie, adresa de înfiinţare a popririi, la care se vor atașa, în copie certificată, încheierea de încuviințare a executării și titlul executoriu, în cazul în care acestea din urmă nu i-au fost anterior comunicate.”

13. Articolul 819 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 819. Înregistrarea cererii de urmărire
După înregistrarea cererii, executorul judecătoresc va încuviința cererea de urmărire imobiliară, prin încheiere, dispozițiile art. 665 aplicându-se în mod corespunzător.”

14. Articolul 888 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 888. Executarea fără somație
La cererea creditorului, dacă se justifică o nevoie urgentă sau există pericol ca debitorul să se sustragă de la urmărire, să ascundă, să distrugă ori să deterioreze bunurile ce trebuie predate, executorul judecătoresc va putea să dispună, prin încheierea de încuviințare a executării silite, ca executarea silită să se facă de îndată şi fără somaţie.”

15. La articolul 954, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Măsura sechestrului asigurător se aduce la îndeplinire de către executorul judecătoresc, potrivit regulilor prezentului cod cu privire la executarea silită, care se aplică în mod corespunzător, fără a mai cere vreo autorizare, ci numai să dispună înregistrarea cererii și deschiderea dosarului de sechestru.”
“(3) Sechestrul asigurător înfiinţat asupra unui bun supus unor formalităţi de publicitate se va înscrie de îndată în cartea funciară, registrul comerţului, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare sau în alte registre publice, după caz. Înscrierea face opozabil sechestrul tuturor acelora care, după înscriere, vor dobândi vreun drept asupra bunului respectiv.”

Sefa directiei juridice din Volksbank despre pierderea procesului colectiv cu clientii – explica

Diana Ciubotariu, directorul directiei juridice la Volksbank: “Intelegem ca in aceste vremuri dificile, oricine ar fi bucuros sa-si reduca ratele la banca, ba chiar sa nu mai plateasca nimic. Dar nu putem accepta astfel de actiuni si declaratii lipsite de scrupule si morala, ca oricine sa-si bata joc de imaginea si prestigiul unei banci de ale carei servicii au beneficiat si beneficiaza in continuare”.

“E frustrant ca ne gasim in aceasta situatie, atata vreme cat nu am cerut nimic in plus clientilor fata de ce au stiut in momentul semnarii contractului. Comisionul de risc a existat de la bun inceput in contractele de credit ale bancii, asadar clientii nu pot spune ca nu stiau de existenta si de valoarea acestuia”, adauga ea.

Avocatii au profitat insa de prevederilor OUG 50 din 2010, care a impus bancilor anumite tipuri de comisioane, cu anumite denumiri, printre care nu se regasea si comisionul de risc, astfel incat au interpretat ca acesta ar fi ilegal.

“Legea nu a spus ce se poate face cu comisioanele care aveau alta denumire: sa le schimbe denumirea sau sa le anuleze. Noi i-am schimbat denumirea in comision de administrare, clientilor li s-a comunicat acest lucru, le-am explicat ratiunea perceperii unui cost al riscului. Dar avocatii clientilor au exploatat acest fapt in favoarea lor, sustinand ca ar fi vorba de un comision ilegal”, explica jurista Volksbank.

Dar cum OUG 50 nu s-a mai putut aplica contractelor vechi, ci doar celor noi, avocatii au apelat la legea clauzelor abuzive pentru a exploata acest punct nevralgic, foarte popular, intrucat presupunea reducerea semnificativa a ratelor pentru clienti, in cadrul proceselor cu banca.

Dar pentru a declara abuziv acest comision de risc si a-l elimina din contractul de credit, cum s-a intamplat in ultimul caz, legea prevede ca trebuie indeplinite trei conditii, si anume ca un contract de credit sa fie standard, pentru toti clientii, sa creeze un dezechilibru semnificativ pentru client si sa fie cu rea credinta, adica introdus ulterior sau disproportionat de mare fata de serviciile platite.

 

“Unele instante pornesc de la premisa ca banca a fost de rea credinta, spunandu-se ca nu a fost negociat contractul, dar fara sa se intrebe daca clientul a dorit sau nu negocierea. Ni se cere sa facem o proba imposibil de realizat: daca clientul nu a cerut negocierea, nu ai cum sa negociezi un contract”, spune Diana Ciubotariu.

“Am avut clienti care au cerut divese modificari in contact, cazuri in care intr-adevar s-a negociat cu acestia. Dar cu cei care n-au ridicat niciun semn de intrebare, fiind interesati doar de cati bani primesc, ce negociere se poate face? De asemenea, unele instante apreciaza ca s-a introdus cu rea-credinta comisionul prin insusi faptul ca banca a inclus acest comision in contract, desi el a fost introdus de la bun inceput, a fost inclus in DAE, nu se poate spune ca nu s-a stiut de existenta lui. Din moment ce e in contact, cum poti spune ca nu ai stiut?”

Pot sa refinantez un credit daca sotul figureaza restantier la Biroul de Credit?

Intrebare de la un cititor: „Buna ziua,
Doresc sa imi refinantez 2 credite cu ipoteca, deoarece dobanda este mult prea mare la ele. Va mentionez ca nu am restante la ele si ma incadrez la refinantare din punct de vedere al veniturilor.

Problema mea este ca sotul meu a avut un descoperit de cont la ING si apare in Biroul de credit cu restanta la plata lunara a dobanzii. Din acest motiv nu mai pot sa fac refinantarea, desi am doit sa fac refinantarea doar cu venitul meu, fara a fi luat in considerare al sotului. Va rog sa-mi spuneti daca mai exista vreo banca unde nu se verifica sotul in biroul de credit. Va multumesc.”

Raspuns:

Toate bancile verifica baza de date a Biroului de Credit inainte de acordarea unui nou imprumut, pentru a vedea daca viitorul client sau sotul/sotia acestuia au datorii la alte credite, evaluandu-le astfel bonitatea si riscul de credit.

Desi unele banci refuza sa acorde credite celor inscrisi la Biroul de Credit, altele accepta, intrucat fiecare banca are propriile norme de evaluare a clientilor si evaluari diferite de risc, in functie de o serie de factori specifici fiecarei banci.

Asadar, solutia este sa apelati la mai multe banci in incercarea de a obtine creditul, pentru a o gasi pe cea care poate sa va aprobe imprumutul.

Cum ne pacalesc in continuare bancile pe clauze abuzive

Radu Ghetea, seful CEC Bank, este citat astfel intr-un comunicat al bancii transmis astazi: „oferim costuri mult mai avantajoase decat cele maximale prevazute de legislatie (la creditele pentru IMM-uri prin programul guvernamental de garantare a imprumuturilor pentru micile firme, derulat prin FNGCIMM).”

Costurile „mult mai avantajoase” la care se refera Radu Ghetea este dobanda de 2,5% pe an, plus ROBOR la trei luni, fata de dobanda maxima de 3,5% impusa de stat prin OUG 92/2013 privind programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri.

Problema este ca CEC Bank aplica, pe langa dobanda de 2,5%, si un comision lunar, de 0,04%, perceput la valoarea creditului acordat pe o perioada de pana la 2 ani, comision ce poate parea mic la prima vedere, dar care majoreaza dobanda cu aproape 1 punct procentual.

Astfel, daca transformam acest comision in dobanda anuala, vedem ca, de fapt, „costul mult mai avantajos fata de cel maximal” este chiar foarte apropiat de cel maximal, adica 3,45% si nu 2,5%.

E greu de ghicit ce-i poate face pe bancheri sa fie in continuare necinstiti cu publicul si cu clientii lor, chiar si dupa toate cate s-au intamplat in perioada crizei, cand am vazut ca poate cea mai importanta lectie pe care o putem invata din aceasta perioda este tocmai aceea ca nu trebuie sa-i mintim nici pe clienti si nici bancherii nu trebuie sa se minta singuri.

Din simplul motiv ca toata lumea pierde: clientul nu-si va mai putea plati rata cand va descoperi ca de fapt costul este mai mare decat cel din reclama sau chiar din contractul de credit, iar banca va avea pierderi de pe urma nerambursarii imprumuturilor.

 

sursa Incont

Ce pot sa fac daca am fost raportat la Biroul de Credit fara sa fiu anuntat

Daca descoperiti, atunci cand aplicati pentru un nou credit, ca ati fost raportat la Biroul de Credit pentru datorii mici, aferente unor conturi sau carduri, de care nu stiati si fara sa fiti anuntati in prealabil de banca, luati legatura cu banca pentru rezolvarea problemei. O relatie corecta client-banca este in beneficiul tuturor, de aceea, chiar daca banca a procedat corect atunci cand v-a raportat, intrucat aveati datorii, situatia din Biroul de Credit se poate corecta.

 

1. Inainte de a fi raportati, clientii sunt contactati prin toate mijloacele disponibile (scrisoare, e-mail, telefonic, sms). Se genereaza notificarea scrisa cu privire la raportare cu cel putin 15 zile inainte.

2. Se solicita corectarea informatiilor in Biroul de Credit numai daca din cauza unor erori operationale sau daca informatiile raportate nu sunt conform realitatii.

 

Probleme cu banca? Faceti aici o reclamatie si noi va ajutam este sloganul BNR

Clauzele abuzive din contractele de credit, pe intelesul tuturor.Metode de lucru

Dupa comisionul de risc, o alta clauza din contractele de credit devenita celebra si apreciata de unii drept abuziva a fost dobanda de referinta variabila stabilita de banca, diferita de indicele de referinta Euribor, Libor sau Robor. Este cazul celor mai multe procese initiate impotriva BCR.

Ca si in cazul comisionului de risc, procesele au aparut si in acesta speta odata cu implementarea OUG 50 din 2010, prin care au fost interzise alte tipuri de dobanzi in afara celor stabilite dupa formula: marja fixa plus indicele de referinta Euribor, Libor sau Robor.

Bancile au facut atunci o mare greseala, care i-a infuriat, pe buna dreptate, pe clienti, si anume au schimbat propriile dobanzi variabile cu noile tipuri de dobanzi stabilite in lege, adica marja plus indicele de referinta Euribor, dar fara sa modifice costul total al creditelor, cu toate ca intre timp valoarea indicilor de referinta, in functie de care bancile isi calculau propriile dobanzi, scazusera puternic dupa criza. De exemplul, Euribor a scazut de la 4-5% inainte de criza la 0,5%-1% ulterior.

In acest context, in care clientii au descoperit ca bancile, in loc sa le scada dobanzile, conform evolutiei Euribor, dimpotriva, le-au mentinut sau chiar le-au majorat, din diverse motive, precum cresterea costului de finantare, rascoala publica si in justitie a fost fireasca si putea fi anticipata cu usurina de bancherii din banci si BNR. Daca ei ar fi avut atunci un gram in plus de intelepciune si unul in minus de aroganta, si ar fi apelat, de exemplu, la consultanti din afara sistemului inainte de a lua o decizie, probabil ca ar fi decis sa reduca nivelul dobanzilor cu scopul de a se intelege cu clientii si a evita procesele. Din pacate, n-au facut-o, iar acum trebuie sa traga ponoasele.

Un client a cerut sa se inlocuiasca dobanda de referinta cu Euribor

Un alt proces pe aceeasi tema a fost pierdut de clienti definitiv, tot la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procesul a inceput la Tribunalul Valcea, clientii bancii cerand sa se inlocuiasca “dobanda de referinta variabila” a BCR, in jur de 10%, cu dobanda Euribor, de 0,5%, la care sa se adauge marja de 1,5%, astfel ca noua dobanda sa fie de 2%.

Este vorba de un credit la care dobanda era initial fixa pe un an, respectiv de 7,4%, iar ulterior variabila, stabilita de banca, respectiv 10%.

Iata ce spun judecatorii in motivarea deciziei in favoarea BCR: “Reclamanţii precizează că după expirarea perioadei de dobândă fixă au avut surpriza constatării unei dobânzi considerabil mai mari, fără ca pirita (banca) să prezinte în concret un calcul sau o altă formulă de calcul decât cea din contract, ajungându-se practic la o dobânda de 10%.

Faţă de această împrejurare, reclamanţii au comunicat băncii că nu înţeleg să achite decât dobânda Euribor, la care se adaugă marjele convenite, în condiţiile în care indicele de referinţă Euribor a scăzut la cca. 1%.

Având în vedere situaţia de fapt expusă mai sus, reclamanţii au înţeles să precizeze că nu solicită instanţei modificarea sau revocarea convenţiei, ci doar interpretarea unei clauze contractuale, şi anume a art. 5 cu privire la sintagma „dobânda de referinţă variabilă”, pe care banca o consideră ca dobânda de referinţă variabilă BCR, iar reclamanţii consideră că se referă la indicele Euribor.

Reclamanţii menţionează că, prin comparaţie, se observă că prin aplicarea indicelui Euribor, aceştia ar plăti mai puţin, iar potrivit dispoziţiilor art. 983 C. civ., acest indice devine aplicabil prin interpretare, principiu de altfel reluat şi de prevederile art. 1 alin. (2)) din Legea nr. 193/2000 (în caz de dubiu asupra interpretării unor clauze comerciale, acestea se interpretează în favoarea consumatorului).”

Judecatorii: nu se poate confunda dobanda de referinta a BCR cu indicele Euribor

Tribunalul Valcea a respins insa cererea si a dat dreptate bancii, motivand ca aceasta a oferit mai multe tipuri de imprumuturi, dintre care clientii au avut de ales, fiind astfel constienti de conditiile creditului in privinta dobanzii, astfel ca nu se poate confunda dobanda variabila a bancii cu indicele Euribor:

Ce au spus judecatorii: “Din analiza comparativă a clauzelor din contracte şi a celor din anexele la contracte, adică din „Condiţiile generale”, se observă că pârâta a avut de oferit, pentru creditele în moneda euro, două produse bancare, şi anume credite cu dobândă variabilă stabilită în funcţie de o dobândă de referinţă SC B. SA (2.10 – a) şi credite cu dobândă variabilă stabilită în funcţie de indicele de referinţă E. (2.10 – b), aşa cum sunt identificate în Condiţiile generale.

În cazul contractelor din prezentul litigiu clauza contractuală prevede că dobânda curentă este formată din dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care s-au adăugat sau nu puncte procentuale.

Noţiunea de „dobândă de referinţă variabilă” trebuie raportată la cea de „dobândă (variabilă) de referinţă BCR” menţionată în anexa la contract – Condiţiile generale, iar nu la noţiunea de „dobândă variabilă stabilită în funcţie de indicele de referinţă Euribor”, concluzie care se impune şi prin comparaţia clauzelor cuprinse în contractele din litigiu şi cele ale contractului depus la fila 247 vol. II dosar.

Prin urmare, prin interpretarea coordonată a clauzelor contractuale, unele prin altele, instanţa a concluzionat că cele 6 contracte de credit semnate de reclamanţi au privit primul tip de produs bancar, şi anume cel prin care dobânda variabilă a fost stabilită în funcţie de dobânda de referinţă BCR, nefiind vorba despre o clauză îndoielnică, în sensul art. 983 C. civ.”

Decizia a fost confirmata si de Curtea de Apel Pitesti iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a emis o decizie definitiva in favoarea bancii.

Cum motiveaza Inalta Curte de Casatie si Justitie decizia in favoarea BCR: este mai mult decât evident că nu există identitate între dobânda de referinţă BCR şi indicele de referinţă Libor/Euribor

Motivatia Inaltei Curti de Casatie si Justitie prin care a dat dreptate BCR in privinta dobanzii de referinta:

„În contractele de credit se precizează expres formula de calcul a dobânzii creditului, fiind dobânda de referinţă variabilă, care se afişează la sediile BCR, la care se adaugă o marjă procentuală de 0 până la 2%. Pe de altă parte prin art. 2.10 – a şi 2.10 – b din condiţiile generale de creditare este atestată în mod clar existenţa a două produse de creditare, fiind mai mult decât evident că nu există identitate între dobânda de referinţă SC B. SA şi indicele de referinţă Libor/Euribor.

Prin urmare, prin interpretarea coordonată a clauzelor contractuale, unele prin altele, se constată că, contractele de credit au privit dobânda variabilă stabilită în funcţie de dobânda de referinţă BCR, nefiind vorba despre o clauză îndoielnică, în sensul art. 983 C. civ.”

Trebuie mentionat ca in acest proces judecatorii nu au dezbatut daca aceasta dobanda este abuziva sau nu, ci doar cererea clientilor de substituire a celor doua tipuri de dobanzi.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a dezbatut, insa, intr-un alt dosar, si daca dobanda BCR este sau nu abuziva, in urmatorul caz.

Inalta Curte de Justitie si Casatie a dezbatut si daca dobanda BCR este abuziva sau nu

Procesul s-a deschis la Tribunalul Neamt. Este vorba de un credit imobiliar de 176.300 de euro cu o dobanda fixa initiala de 7,4% in primul an si variabila ulterior, formata din dobanda de referinta variabila, care se afiseaza la sediile BCR, la care se adauga 1,5 puncte. Dobanda Anuala Efectiva (DAE) la data semnarii contractului a fost de 8,7% pe an.

Mai intai, Tribunalul da dreptate BCR…

Clientul bancii a cerut instantei sa constate ca dobada variabila a fost abuziva, fiindca a majorata nejustificat ulterior, insa cererea a fost respinsa de tribunal din urmatoarele motive:

“Potrivit dispoziţiilor art. 2.16 din O.G. nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor, este considerată clauză abuzivă, clauza contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul şi care, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract creează, în detrimentul consumatorilor şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Or, în cauză nu se poate aprecia că reclamantul a fost în imposibilitate de a negocia clauzele cu privire la dobânda aplicabilă creditului contractat.
Reclamantul a optat pentru acest credit deşi în oferta băncii se regăseau şi alte tipuri de credite cu condiţii diferite în ceea ce priveşte dobânda.

Deşi condiţiile creditării pentru produsul acceptat de reclamant erau prestabilite de bancă, reclamantul a avut cunoştinţă de clauzele contractului, dovadă şi faptul că a optat pentru o dobândă fixă în primul an de rambursare şi variabilă ulterior, contractul propus de pârâtă fiind adus la cunoştinţa reclamantului, conform dispoziţiilor art. 5 din Legea nr. 193/2000.

În ceea ce priveşte formula după care se calculează variaţia dobânzii, instanţa a constatat că au fost respectate dispoziţiile prevăzute de art. 9 lit. g) pct. 3 din O.G. nr. 21/1992 care stabilesc că această formulă trebuie indicată în mod expres în contract, iar la art. 4.2 şi art. 4.3 din anexa la contract, s-a stabilit că pe parcursul derulării creditului, nivelul dobânzii curente variabile se modifică în funcţie de evoluţia dobânzii variabile de referinţă B.C.R./indicelui de referinţă LIBOR/EURIBOR/BUBOR, dobânda rezultată aplicându-se la soldul creditului existent la data modificării.
În consecinţă, condiţiile în care survine modificarea ratei dobânzii au fost indicate în mod expres în anexa ce face parte integrantă din contract.”

…dar Curtea de Apel Bacau a fost de partea clientilor, inlocuind dobanda de referinta cu indicele Euribor

Clientul a contestat decizia la Curtea de Apel Bacau, aceasta instanta admitandu-i apelul iar hotararea primei instante a fost modificata in parte. Aceasta instanta a constatat ca dobanda de referinta a BCR este nula si a inlocuit-o cu indicele Euribor si marja fixa de 1,5%, asadar in jur de 2%, iar banca a fost obligata sa restituie clientului diferenta de dobanda de pana la 7% incasata pana in acel moment.

De ce a considerat instanta ca dobanda BCR este abuziva: pentru ca nu exista o definitie a dobanzii de referinta, iar componentele din care se compun acestea sunt neclare, ambigue

Iata de ce a considerat aceasta instanta dobanda ca fiind abuziva:

“In privinţa art. 5 şi art. 6 din contractul bancar că nu se specifică în condiţiile generale că în dobânda variabilă sunt incluse costurile de lichiditate ori cele aferente rezervei minime obligatorii, iar pe de altă parte nu se foloseşte conjuncţia „şi” care să arate că, aşa cum se susţine în apel de către intimată, dobânda va conţine atât indicele EURIBOR, cât şi costurile de lichiditate ori cele cu rezerva minimă obligatorie, iar în condiţiile generale de creditare (care completează contractul de credit) nu există o definiţie a dobânzii variabile de referinţă, astfel cum aceasta este prezentată de intimată cu ocazia litigiului.

S-a reţinut că apelantului nu i-au fost aduse la cunoştinţă la momentul încheierii contractului elementele din care era compusă dobânda variabilă de referinţă, ori că cel puţin lipsa conjuncţiei „şi” din cuprinsul art. 4.2 din condiţiile generale nu poate duce rezonabil la concluzia că împrumutatul a ştiut sau ar fi trebuit să ştie din ce este compusă dobânda la care s-a angajat, clauzele cuprinse în art. 5 din contractul de credit şi cele din art. 4.2 din condiţiile generale de creditare fiind cel puţin neclare, dacă nu chiar ambigue, în ce priveşte componenţa dobânzii de referinţă variabile.

„În această situaţie devin aplicabile regulile de interpretare actus non potest operari ultra intentionem agentos”

Judecatori: „Împrumutatul nu ştia şi nici nu putea şti în mod rezonabil decât faptul că dobânda curentă este variabilă în funcţie de indicele EURIBOR, LIBOR sau BUBOR, dar nu putea şti şi că aceasta ar cuprinde şi alte elemente nespecificate clar în contract.

În această situaţie devin aplicabile regulile de interpretare actus non potest operari ultra intentionem agentos, conform căreia obligaţia împrumutatului nu poate cuprinde decât ceea ce se poate presupune rezonabil că a acceptat la momentul încheierii contractului, adică indicele EURIBOR şi dobânda fixă de 1,5 procente, indiferent de folosirea termenului general de „evoluţia dobânzii variabile de referinţă B.C.R.”, confuzie creată şi de faptul că ambele dobânzi sunt variabile (atât cea curentă cât şi cea de referinţă) şi ambele sunt stabilite de B.C.R. şi afişate la sediile acesteia.

Aceasta cu atât mai mult cu cât deşi nu exista o prevedere expresă la momentul semnării contractului care să oblige banca să arate nivelul maxim până la care poate fi majorată, aceasta nu însemnă că banca nu ar fi putut majora acest nivel peste un anumit nivel maxim la care s-ar fi aşteptat în mod rezonabil împrumutatul atât timp cât la data semnării contractului erau în vigoare dispoziţiile Legii nr. 296/2004 privind Codul consumatorului care consideră abuzivă, având deci o cauză ilicită, orice clauză care creează dezechilibru financiar semnificativ în cazul contractelor preformulate.

Judecatori: banca nu poate invoca profitul pe care trebuie sa-l obtina din credit, daca acesta este ilicit

S-a mai reţinut, de catre judecatori, că banca nu poate invoca în avantajul său legat de profitul pe care ar fi trebuit să-l obţină decât convenţia şi garanţia pentru care a semnat împrumutatul şi, nicidecum gestiunea propriului patrimoniu, influenţele economice externe, etc., deoarece profitul trebuie să fie întotdeauna licit, iar câştigul nu poate avea la bază decât legea.

S-a stabilit totodată, că nu poate fi primită apărarea intimatei (BCR), reţinută de prima instanţă, potrivit căreia clauzele au fost negociate, întrucât reclamantul a avuta de ales între mai multe oferte.

Poziţia băncii impunea redactarea clară a clauzelor contractuale, aceasta acţionând în calitate de profesionist, iar ambiguitatea clauzelor contractuale, lipsa definiţiei dobânzii variabile de referinţă ori diferenţele dintre clauzele privind aceiaşi termeni după cum aceştia sunt redactaţi în contractul de credit propriu-zis sau în condiţiile generale de creditare pot primi şi interpretarea că s-a dorit de către intimată încheierea a cât mai multe contracte de credite în detrimentul concurenţei, promiţând oferte avantajoase clienţilor ce doreau să se împrumute, însă care ulterior pot fi interpretate ambiguu şi unilateral în detrimentul celor împrumutaţi, putându-se deduce rezonabil că aceştia nu ar mai fi contractat dacă ar fi avut în cunoştinţă întinderea reală maximă şi posibilă (prin aplicare de majorări) a obligaţiei de plată a dobânzii.

În acest sens se observă că banca îşi întemeiază comportamentul şi raportează buna sa credinţă la prevederile art. 1) din Lista privind Anexa la Legea nr. 193/2000, însă nici aceste susţineri nu pot fi primite, din moment ce pentru a fi aplicabil textul de lege sunt necesare două condiţii cumulative, anume să existe o motivaţie întemeiată şi clientul – împrumutat să poată rezilia contractul, ambele condiţii lipsind din speţa de faţă; în ce priveşte prima condiţie, nu se explică de către intimată faptul că indicele EURIBOR a suferit fluctuaţii, dar dobânda a suferit numai majorări, dar nu şi atenuări a acesteia în funcţie de condiţiile de piaţă, transformând cuvântul variabil în termenii de creştere invariabilă a dobânzii, iar în ce priveşte cea de-a doua condiţie se observă că această condiţie este interpretată de intimată în sens strict formal, anume acela ca o parte să poată cere rezilierea uni contract de împrumut, făcând abstracţie de interpretarea după scopul avut în vedere de către legiuitor, anume posibilitatea efectivă, de altfel rezultată din lege, ca împrumutatul să poată returna împrumutul său băncii creditoare, adică să dispună de lichidităţile necesare rambursării restului de credit.”

Ce a sustinut BCR in apararea sa

BCR a facut recurs la Inalta Curte de Casatie, pe care l-a motivat astfel:

“În mod greşit instanţa de apel a intervenit în mecanismul contractual şi a modificat modul de calcul al dobânzii, chiar în lipsa unei cereri exprese în acest sens din partea intimatului – reclamant.

Nici dispoziţiile comunitare, nici legislaţia naţională nu permit instanţei ingerinţe în determinarea preţului contractului, în acest sens, prin preluarea dispoziţiilor art. 4 paragraful 1 al Directivei nr. 93/13/CEE, pe calea Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori, legiuitorul român reglementând la rândul său excluderea clauzelor privind preţul contractului de la controlul de excesivitate prin art. 4 alin. (6).

Or, clauzele referitoare la dobândă sunt elemente ce determină costul total al creditului, conform art. 3 lit. g) şi i) din Directiva nr. 2008/48 şi acest cost împreună cu marja de profit a băncii, formează preţul contractului de credit, componenta esenţială a obiectului contractului de credit, de consum.

În mod greşit instanţa de apel a reţinut faptul că, în speţă contractul de credit nu a fost încheiat cu respectarea tuturor exigenţelor impuse de actele normative aplicabile referitoare la informarea consumatorului cu privire la dobânda aplicabilă.

Sub acest aspect a arătat că instanţa de apel trebuia să aibă în vedere că dispoziţiile la care părţile contractuale s-au raportat sunt cuprinse în legislaţia civilă, financiar – bancară şi cea privind protecţia consumatorului.

În acest sens, prin art. 1 din Legea nr. 193/2000 se trasează două obligaţii ce incumbă comercianţilor şi implicit băncii în contractarea cu consumatorii, respectiv: obligaţia pozitivă de transparenţă şi cea negativă de a nu stipula clauze abuzive.

Or, în cazul primei obligaţii reclamantul nu a invocat niciodată neînţelegerea contractului din această perspectivă legală, după cum nici faptul că nu ar fi negociat contractul.

Art.5 din contract stipulează că dobânda curentă este variabilă în funcţie de dobânda de referinţă variabilă care se afişează la sediul băncii şi se calculează în funcţie de costul resurselor de creditare ale băncii, incluzând ca element atât indicele de referinţă Euribor/ Libor, costul cu rezerva minimă obligatorie şi costurile de lichiditate şi nu se confundă cu dobânda variabilă în funcţie de indicele de referinţă Euribor sau Libor.

Cum a motivat Inalta Curte de Casatie faptul ca dobanda de referinta a BCR nu este abuziva

Inalta Curte de Casatie a gasit recursul BCR ca fiind fondat si a dat dreptate bancii, motivand astfel:

„Astfel, nici prin acţiunea introductivă nici prin cererea de apel reclamantul nu a solicitat stabilirea de către instanţa de judecată a unei dobânzi convenţionale după formula Euribor + 1,5 %, fiind astfel încălcat principiul disponibilităţii din perspectiva cerinţei ca instanţa de judecată să se pronunţe numai asupra ceea ce s-a cerut, or potrivit art. 129 alin. (6) C. proc. civ. judecătorii sunt ţinuţi a hotărî numai asupra obiectului cererii deduse judecăţii.

În cauză, stabilirea caracterului abuziv al unor clauze contractuale trebuia făcută în limitele cererii reclamantului.

Potrivit art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000 o clauză contractuală este abuzivă dacă sunt neîndeplinite cumulativ următoarele condiţii: lipsa negocierii directe şi dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei – credinţe.

În cauză, reclamantul nu a susţinut că nu ar fi negociat clauzele contractului şi nu ar fi fost informat, iar prin perfectarea unui contract cu dobândă în raport de dobânda de referinţă variabilă a B.C.R. – 8,7 la care s-a adăugat marja de 1,5 puncte procentuale reclamantul şi-a asumat riscul majorării dobânzii iniţiale în funcţie de costul resurselor de creditare ale băncii, semnând Convenţia de credit şi Condiţiile Speciale fără a rezulta din poziţia părţii că acordul acestuia a vizat o dobândă Euribor + 1,5 %.

Dobânda de referinţă variabilă nu este sinonimă şi nu se confundă cu indicele de referinţă Euribor pentru credite în euro şi Libor pentru credite în dolari SUA, or pct. 5 din contractul de credit prevede că dobânda curentă este variabilă în funcţie de „dobânda de referinţă variabilă care se afişează la sediul băncii, iar distincţia este evidentă potrivit Condiţiilor generale de creditare – Anexă la contract, instanţa de judecată prin soluţia pronunţată nesocotind chiar conţinutul contractului prin aplicarea greşită a normelor de interpretare a contractelor prevăzute de Codul civil în art. 973, art. 966, art. 970 şi art. 984.

Cât priveşte dezechilibrul semnificativ instanţa de apel trebuia să aibă în vedere obiectul contractului care îl constituie acordarea unei sume de bani pentru o anumită perioadă de timp în schimbul preţului, care în cauză este format din dobândă şi comision.

Pe de altă parte, clauzele referitoare la dobândă sunt elemente care determină costul total al creditului şi împreună cu marja de profit a băncii formează preţul contractului, iar aprecierea caracterului abuziv al clauzelor nu pot privi nici definirea obiectului contractului, nici caracterul adecvat al preţului sau remuneraţiei, pe de o parte, faţă de serviciile sau de bunurile furnizate în schimbul acestora, pe de altă parte în măsura în care aceste clauze sunt exprimate în mod clar şi inteligibil – aşa cum rezultă în cauză în acest sens fiind dispoziţiile Legii nr. 193/2000 [art. 4 alin. (6)] care au transpus Directiva nr. 93/13/CEE.”

BCR pierde si la Inalta Curte pe Clauze Abuzive

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis definitiv si irevocabil ca o clienta BCR din judetul Mures va plati o dobanda la credit formata din Euribor plus o marja de doar 1,5%. Decizia Inaltei Curti se adauga altor decizii definitive si irevocabile favorabile clientilor, pronuntate de alte instante din tara.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul BCR formulat intr-un proces demarat in 2010 de o clienta din Judetul Mures. In consecinta, pentru doua credite aflate in derulare, respectiva clienta va plati o rata a dobanzii calculata dupa formula Euribor + 1,5%.

Aceasta este prima decizie definitiva si irevocabila, favorabila clientilor, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) pe marginea acestei spete. In tara, insa, instantele s-au pronuntat in mai multe randuri definitiv si irevocabil in favoarea clientilor pe aceasta tema.

Modificarea dobanzii – adusa de OUG 50/2010

Procesul a fost demarat de clienta bancii la Tribunalul Mures in 2010. Aceasta a solicitat, in baza OUG 50/2010, stabilirea ratei dobanzii in functie de Euribor, la care sa se adauge marja fixa stabilita prin contractul initial, respectiv 1,5%.

Practic, banca ar fi trebuit sa inlocuiasca dobanda de referinta interna, utilizata pana la acel moment si stabilita fara o formula clara, cu indicele Euribor.

“Prin prevederile art. 37 lit. a al OUG 50/2010, legiuitorul vine si impune un mod transparent de calcul a dobanzii variabile. Astfel, in conformitate cu prevederile ordonantei, dobanda va avea o componenta variabila – indicele Euribior, si o componenta fixa – marja bancii”, se arata in sustinerea clientei.

Clienta nu a semnat actul aditional propus de BCR odata cu adoptarea OUG 50. La momentul respectiv, banca a oferit clientilor posibilitatea de a obtine stabilirea dobanzii in functie de Euribor, insa cu o marja mult peste nivelul indicat in contractul semnat initial.

Pe langa modificarea dobanzii, clienta a solicitat si eliminarea comisioanelor de rambursare anticipata, conform noilor prevederi legale.

BCR a invocat incalcarea liberei concurente

In apararea sa, BCR a argumentat ca solicitarea clientei reprezinta de fapt o modificare a pretului contractului de credit, respectiv a nivelului dobanzii comerciale percepute.

Banca a precizat ca solicitarea nu are temei legal iar o eventuala admitere ar fi de natura sa afecteze “echilibrul contractului in ceea ce are esential: pretul/costul total al creditului, si ar reprezenta, la nivel de principiu, incalcarea liberei concurente pe piata serviciilor financiar bancare”.

Tribunalul Mures a dat dreptate bancii si a respins ca nefondata actiunea formulata de clienta. Aceasta a mers insa la Curtea de Apel Targu Mures, unde a facut recurs solicitand rejudecarea spetei.

300 de clienti nemultumiti ai BCR ameninta cu greva bancara – CLAUZE ABUZIVE

Intr-o scrisoare trimisa parlamentarilor, peste 300 de clienti ai BCR protestează, printre altele, fata de imixtiunea bancherilor in procesul de elaborare a modificarilor la Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contracte si cer o ancheta in Parlament si o comisie care sa apere interesele debitorilor. Mai mult, acestia ameninta ca vor plati ratele la credite cu intarziere.

327 de clienti ai Bancii Comerciale Romane, care se consideră abuzati de institutia de credit, cer parlamentarilor sa ia atitudine in problema contractelor de credit.

Acestia reclama activitatea de lobby a bancherilor, care a dus la modificarea unor legi importante pentru clienti precum OUG 50/2010 si, mai nou, la amanarea modificarilor la Legea 193/2000, care ar permite eliminarea clauzelor dovedite ca fiind abuzive din toate contractele similare, la o actiune in instanta initiata de ANPC sau de o Asociatie de consumatori.

SURSA PRO TV

Dosare impotriva Volksbank la ICCJ pe clauze abuzive – calendar

05 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=137100000000014449&pg=3&cauta=

11 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=21200000000153930&pg=3&cauta=

13 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=11800000000070996&pg=2&cauta=

18 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000440146&pg=4&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000485044&pg=4&cauta

19 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=6300000000116906

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=11800000000070995&pg=2&cauta=

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000461511&pg=4&cauta

20 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=9900000000094479&pg=4&cauta=volksbank

26 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000370208&pg=1&cauta=

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000455220&pg=4&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=6300000000137870&pg=4&cauta=volksbank

27 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=200000000298776&pg=4&cauta=volksbank

28 Martie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000425861&pg=4&cauta

APRILIE 2014

01 Aprilie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=11800000000092908&pg=4&cauta=volksbank

08 Aprilie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000495318&pg=4&cauta=volksbank

09 Aprilie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000424659&pg=4&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000459037&pg=4&cauta

11 Aprilie 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=9000000000049429&pg=4&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=100000000284128&pg=4&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=9900000000073877&pg=4&cauta=volksbank

MAI 2014

06 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=9900000000073877&pg=4&cauta=volksbank

07 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=11800000000092907&pg=3&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000443105&pg=3&cauta=volksbank

08 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000427255&pg=3&cauta=volksbank

13 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=100000000284721&pg=3&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=4500000000018823&pg=3&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=32000000000056866&pg=2&cauta=volksbank

14 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000422566&pg=3&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=9900000000092727&pg=3&cauta=volksbank

15 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000449180&pg=2&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=9900000000093058&pg=3&cauta=volksbank

16 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=9900000000086290&pg=3&cauta=volksbank

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000491294&pg=3&cauta=volksbank

27 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=100000000286363&pg=2&cauta=volksbank

30 Mai 2014

http://www.scj.ro/dosare.asp?view=detalii&id=300000000424658&pg=2&cauta=volksbank

Cum isi “ajuta” Spiru Haret fostii studenti cu diplomele de licenta neeliberate

Scandalul dintre Universitatea Spiru Haret (USH) si Ministerul Educatiei (MECTS) este departe de a fi pe sfarsite. In timp ce se arunca pisica de la unul la altul singurii care au cu adevarat de suferit sunt fostii absolventi (promotiile 2008, 2009 si 2010) ai acestei prestigioase universitati Spiru care a functionat si functioneaza sub stricta supraveghere a Ministerului Educatie Cercetarii Tineretului si Sportului

In timp ce din raspunsul de mai sus reiese ca Universitatea Spiru  duce “lupte inversunate” cu Ministerul Educatie pentru eliberarea si reconosterea diplomelor promotiilor cu probleme realitatea este cu totul alta:  Universitatea incearca doar sa-si apere imaginea si prestigiul grav sifonate de acest scandal in timp ce personalul administrativ al sau indruma “in secret” fostii absolvent sa dea in judecata Universitatea si Ministerul fluturandu-le prin fata hotarari castigate ale societatilor de avocatura specializate in acest caz, hotarari ce sunt prezentate ca fiind ultima si singura sansa in vederea eliberarii si recunoasterii diplomelor

STUDENTII SPIRU HARET PROMOTIILE 2010, 2011 NU ISI VOR PRIMI DIPLOMELE DE LICENTA

Un absolvent(Irimia I.) al Universitatii Spiru Haret, Facultatea de Litere promotia 2010, absolvent al cursurilor la zi, in momentul in care a mers sa isi ridice diploma a fost intampinat de un anunt afisat pe usa de la biroul de eliberari  pe care scria ca diplomele nu se elibereaza pentru ca nu exista tipizate de la MECTS.

 

Acest mesaj a venit pe adresa noastra avocat@coltuc.ro si apartine domnului sus mentionat

 

Ce se intampla cu diplomele Spiru Haret si modalitati de recunoastere si eliberare in 2014

Universitatea Spiru Haret  – Ce se intampla cu diplomele si modalitati de recunoastere si eliberare.

Poate cel mai important lucru la aceasta dezbatere consideram ca este rezonanta si impactul atat mediatic dar si individual provocat la nivel national de univ. Spiru Haret. Subiectul este de asemenea de o importanta majora, tinand cont ca prin nerecunoasterea sau neeliberarea diplomelor de licenta, o buna parte din studentii Spiru au fost vatamati in interesele proprii, fie ca a fost vorba despre o crestere salariala, o ierarhizare sau continuare a studiilor post universitare.

Raspunsul Ministrului  Educaţiei, Ecaterina Andronescu,care a anunţat, că toate diplomele de la Universitatea “Spiru Haret”, indiferent de programul sau forma de învăţământ urmată, rămân valabile până la clarificarea totală a situaţiei de la instituţia de învăţământ superior, vine ca o surpriza pentru toti cei care asteptau un raspuns ferm din partea ministrului si in niciun  caz o amanare a situatiei  déjà perpetuate.

Ministrul Educatiei a precizat, într-o declaraţie de presă, că printr-un act normativ va fi  cu siguranta remediata situaţia individuală a absolvenţilor de la Universitatea “Spiru Haret” care necesită o asa zisa revalidarea a diplomelor. Aceasta revalidare pentru ca toata lumea sa o intelega si sa o perceapa la nivelul si importanta ei, inseamna un nou examen pe care ar trebui sa il sustina acesti absolventi care nu au nicio vina ca au sustinut un examen de licenta trunchiat.

Toate diplomele obţinute în cadrul prevăzut de lege, respectiv al programelor şi formelor de studii, autorizate sau acreditate, sunt valabile, iar absolvenţii nu vor susţine nicio probă de validare”, a declarat ministrul Educaţiei.

Partea cea mai buna, pentru studentii acestei institutii este ca cei care vor sa li se recunoasca studiile si se considera vatamati de catre  Ministerul Educatiei, care si-a pus de asemenea antetul pe diplome, dar si ale Universitatii, care a organizat programele de studiu, pot da in judecata atat Universitatea Spiru Haret dar si Ministerul Invatamantului, pentru rezolvarea situatiei.

De altfel in ultima perioada au aparut tot mai multe grupuri de studenti USH care s-au unit tocmai pentru castigarea drepturilor lor.  Ministerul Educatiei recunoaste diplomele absolventilor inmatriculati in anul I in perioada 2005-2008 insa acesti studenti nu au inca eliberate aceste diplome.La nivel de interese, studentii au fost prinsi intre cele doua institutii, a ministerului cat si a universitatii.Cele doua institutii isi paseaza reciproc vina, iar singua solutie pe care o are absolventul este chemarea in judecata.”USH spune ca, desi Ministerul recunoaste aceste diplome, nu a eliberat tipizatele necesare  iar Ministerul spune ca a trimis aceste tipizate”. Dupa cum am precizat si mai sus, fiecare si-a propus ca la terminarea facultatii fie sa se angajeze intr-un loc mai bun, fie sa promoveze in scara ierarhica sau sa-si continuie studiile  postuniversitare. Prin acest deficit sa-l numim de diplome, Spiru Haret a intervenit impreuna cu Ministerul Invatamantului in sfera relatiilor sociale referitoare atat la increderea in institutia de drept a statului dar si cea a invatamantului particular, fiindca, exista persoane care au fost chiar concediate pe motivul ca au fost urcate pe scara ierarhica, iar postul de unde au plecat s-a desfiintat, insa prin nerecunoasterea acestor diplome angajatorii, atat cei din sistemul privat cat si cei din sistemul de stat au aplicat legea dupa ureche eliberandu-i din functie pe cei ce au avut diplomele eliberate de aceasta unitate de invatamant superios. “Daca exista o oarecare problema la locul de munca, se poate  depune plangere pe de-o parte la Spiru Haret, sa  elibereze diploma, si pe de alta parte la Minister, sa fie recunoscute diploma. Daca nu se  vor recunoaste aceste diplome, pe mai departe dupa ce se parcurge aceasta procedura prealabila se  introduce o cerere de chemare in judecata la instanta competenta , asta fiind  singura sansa a studentilor.

 

sursa

Mediafax

Legea nr. 61/1991 republicata 2014 – VEZI TEXTUL ACTUALIZAT

Art. 1. – Pentru asigurarea climatului de ordine si liniste publica necesar desfasurarii normale a activitatii economice si social-culturale si promovarea unor relatii civilizate in viata cotidiana, cetatenii sunt obligati sa aiba un comportament civic, moral si responsabil, in spiritul legilor tarii si al normelor de convietuire sociala.

 

 

Art. 2. – Constituie contraventie savarsirea oricareia dintre urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni:
1) savarsirea in public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenintari cu acte de violenta impotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natura sa tulbure ordinea si linistea publica sau sa provoace indignarea cetatenilor ori sa lezeze demnitatea si onoarea acestora sau a institutiilor publice;
2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, in scopul de a savarsi actiuni ilicite, contrare ordinii si linistii publice si normelor de convietuire sociala, precum si actele de incurajare sau sprijinire, sub orice forma, a unor astfel de grupuri de persoane, care incita la dezordine sociala;
3) apelarea, in mod repetat, la mila publicului, de catre o persoana apta de munca, precum si determinarea unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte;
4) aruncarea asupra unei persoane, constructii sau asupra unui mijloc de transport cu obiecte de orice fel, cu substante inflamante, iritant-lacrimogene sau cu efect paralizant, corosive sau care murdaresc, daca nu s-au produs vatamari ale integritatii corporale sau sanatatii, ori pagube materiale;
5) organizarea, ingaduirea sau participarea la jocuri de noroc – altele decat cele autorizate potrivit legii – de natura sa lezeze bunele moravuri;
6) atragerea de persoane, sub orice forma, savarsita in localuri, parcuri, pe strazi sau in alte locuri publice in vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea spre a obtine foloase materiale, precum si indemnul sau determinarea, in acelasi scop, a unei persoane la savarsirea unor astfel de fapte;
7) acceptarea sau tolerarea practicarii faptelor prevazute la pct. 6) in hoteluri, moteluri, campinguri, baruri, restaurante, cluburi, pensiuni, discoteci sau in anexele acestora de catre patronii sau administratorii ori conducatorii localurilor respective;
8) comercializarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare in alte locuri decat in magazinele autorizate sa efectueze operatiuni cu arme de foc si munitii;
9) vanzarea armelor cu aer comprimat sau cu gaze comprimate, a arbaletelor, arcurilor pentru tir, pescuit sau vanatoare persoanelor care nu au implinit varsta de 18 ani, persoanelor care au savarsit acte de violenta mentionate in cazierul judiciar, precum si persoanelor care sufera de boli neuropsihice mentionate in certificatul de sanatate eliberat de policlinica teritoriala;
10) netinerea evidentei de catre magazinele autorizate a cumparatorilor armelor prevazute la pct. 8) in registre speciale, vizate de organele de politie, in care vor fi mentionate datele de stare civila, domiciliul, seria si numarul actului de identitate ale cumparatorului, numarul cazierului judiciar, numarul certificatului de sanatate neuropsihica, cu denumirea policlinicii teritoriale, precum si caracteristicile armei vandute. Daca cumparatorul este titular al unui permis de arma, este scutit de obligatia de a prezenta cazierul judiciar si certificatul de sanatate neuropsihica, iar daca cumparatorul este titular al unui permis de conducere, acesta este obligat sa prezinte numai cazierul judiciar;
11) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni in caz de pericol ori a organelor de mentinere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, dupa caz, prin solicitarea interventiei la fata locului, fara motiv intemeiat;
12) intreruperea curentului electric sau stingerea, fara drept, a lampilor ce servesc la iluminatul public pe strazi, in parcuri, sali de spectacol sau in alte locuri publice;
13) patrunderea, cu incalcarea normelor legale de acces, in sediile autoritatilor publice centrale si locale, institutiilor publice, institutiilor de invatamant si spatiilor apartinand acestora, indiferent de destinatia lor, regiilor autonome, societatilor reglementate de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, partidelor sau altor formatiuni politice, organizatiilor guvernamentale si neguvernamentale, ambasadelor si reprezentantelor altor state ori ale organizatiilor internationale de pe teritoriul Romaniei, precum si ocuparea fara drept a terenurilor apartinand ambasadelor si reprezentantelor sau a terenurilor situate in perimetrul acestora ori refuzul de a le parasi la cererea organelor de ordine;
14) scrierea sau desenarea, fara drept, pe peretii cladirilor, pe garduri sau pe obiecte de folosinta comuna aflate in locuri publice, deteriorarea prin orice mijloc a acestora, precum si dezlipirea sau distrugerea, fara drept, a reclamelor, anunturilor si afiselor legal expuse in locuri anume destinate;
15) nerespectarea masurilor de ordine sau a regulilor stabilite pentru buna desfasurare a manifestarilor cultural-sportive;
16) deteriorarea, ridicarea sau mutarea, fara drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistica si rutiera ori a celor care semnaleaza existenta unui pericol pentru viata persoanelor;
17) lasarea in libertate ori fara supraveghere a animalelor care pot prezenta pericol pentru persoane sau bunuri;
18) refuzul consumatorului de a parasi un local public in care se consuma bauturi alcoolice, dupa ora de inchidere sau la cererea indreptatita a unui salariat al localului;
19) servirea consumatorilor cu bauturi alcoolice in localurile publice si in afara acestora, in zilele si la orele cand, potrivit dispozitiilor legale, acestea sunt inchise sau este interzisa desfacerea bauturilor alcoolice ori dupa ora de inchidere stabilita prin autorizatia de functionare;
20) servirea cu bauturi alcoolice in localuri publice si in afara acestora pe timpul desfasurarii adunarilor publice, grevelor, manifestarilor sportive sau altor asemenea intruniri publice, in imediata apropiere, precum si consumul de bauturi alcoolice in astfel de conditii de catre participanti;
21) desfacerea, comercializarea si consumul bauturilor alcoolice in locurile publice, la intrarea in curtile si in interioarele lor, cum {{sunt:}} spitale si alte unitati sanitare, centre de plasament al minorilor, unitati si institutii de invatamant si educatie, lacasuri de cult si institutii religioase aferente cultelor care interzic consumul bauturilor alcoolice in practicarea religiei respective, pe trotuarele sau aleile de acces ale acestora;
22) servirea cu bauturi alcoolice, in localurile publice, a consumatorilor aflati in vadita stare de ebrietate, precum si a minorilor;
23) consumul de bauturi alcoolice in urmatoarele locuri {{publice:}} drumuri publice, parcuri, stadioane si terenuri sportive, institutii culturale, sali de spectacole, institutii sau unitati economice, toate mijloacele de transport in comun, autogari, gari si aeroporturi, de stat si private, sau alte locuri prevazute de lege. In incinta acestor locuri publice se pot consuma bauturi alcoolice prin delimitarea unor spatii special amenajate pentru consumarea bauturilor alcoolice, prin hotararea conducerilor locurilor publice respective. Sunt exceptate localurile de alimentatie publica si turism, cum {{sunt:}} restaurante, baruri si discoteci. In locurile publice enumerate se interzice cu desavarsire consumul de bauturi alcoolice de catre persoanele care nu au implinit varsta de 18 ani;
24) provocarea ori participarea efectiva la scandal, in locuri sau localuri publice;
25) tulburarea, fara drept, a linistii locuitorilor prin producerea de zgomote cu orice aparat sau obiect ori prin strigate sau larma;
26) tulburarea linistii locatarilor intre orele 22,00-8,00 si 13,00-14,00 de catre orice persoana prin producerea de zgomote, larma sau prin folosirea oricarui aparat, obiect ori instrument muzical la intensitate mare in localurile sau in sediile persoanelor juridice, in locuintele persoanelor fizice sau in oricare alt loc din imobile cu destinatia de locuinte ori situat in imediata vecinatate a acestora;
27) organizarea de petreceri cu caracter privat si utilizarea de aparatura muzicala la intensitate de natura a tulbura linistea locuitorilor, in corturi, alte amenajari sau in spatiu neacoperit, situate in perimetrul apropiat imobilelor cu destinatia de locuinte sau cu caracter social, in mediul urban;
28) alungarea din locuinta comuna a sotului sau sotiei, a copiilor, precum si a oricarei alte persoane aflate in intretinere;
29) nerespectarea masurilor de ordine luate de organele competente in caz de calamitati naturale sau alte pericole publice;
30) nerespectarea masurii de suspendare, dispusa conform dispozitiilor art. 3 alin. (3) si (4);
31) refuzul unei persoane de a da relatii pentru stabilirea identitatii sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul politiei, la cererea ori la invitatia justificata a organelor de urmarire penala sau de mentinere a ordinii publice, aflate in exercitarea atributiilor de serviciu;
32) indemnul sub orice forma al minorilor la savarsirea de contraventii;
33) neluarea de catre parinti sau de catre persoanele carora li s-a incredintat spre crestere si educare un minor in varsta de pana la 16 ani sau care au in ingrijire un alienat ori debil mintal a masurilor necesare pentru a-l impiedica de la fapte de vagabondaj, cersetorie sau prostitutie;
34) lasarea fara supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de catre persoanele care au indatorirea de a-l ingriji sau de a-l pazi, precum si neanuntarea organelor sanitare sau ale politiei in caz de scapare de sub paza sau supraveghere;
35) neasigurarea de catre responsabili sau patroni, prin personal propriu ori specializat, a ordinii publice in localuri publice, hoteluri, moteluri, campinguri, cluburi, pensiuni, discoteci si in alte locuri de distractie sau de agrement pe care le conduc, precum si refuzul acestora de a acorda sprijin organelor in drept pentru restabilirea in locurile respective a ordinii publice ori pentru luarea masurilor impotriva persoanelor care au incalcat legea;
36) impiedicarea, sub orice forma, a organelor insarcinate cu mentinerea ordinii publice de a-si indeplini obligatiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea unei persoane la sediul politiei ori al altui organ de stat sau de a lua masurile necesare pentru mentinerea ori restabilirea ordinii publice.
Art. 3. – (1) Contraventiile prevazute la art. 2 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 100 lei la 500 lei, cele prevazute la {{pct. 3), 4), 11), 14), 17), 18), 22), 31), 33) si 34)}};
b) cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei, cele prevazute la {{pct. 1), 12), 16), 24), 25) si 28)}};
c) cu amenda de la 500 lei la 1.500 lei, cele prevazute la {{pct. 2), pct. 5)-7), pct. 8)-10), pct. 13), 15), 19), 20), 26), 27), 29) si pct. 32)}};
d) cu amenda de la 2.000 lei la 3.000 lei, fapta prevazuta la {{pct. 30)}};
e) cu amenda de la 100 lei la 500 lei, faptele prevazute la {{pct. 21) si 23)}};
f) cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevazute la {{pct. 35) si 36)}}
(2) In cazurile in care faptele prevazute la {{pct. 1), 2), 4) si 24)}} ale art. 2 sunt savarsite in incinta unei institutii de invatamant, a unei institutii de sanatate ori destinate ocrotirii speciale a unor categorii de persoane defavorizate, sanctiunile aplicabile sunt amenzile de la 1.000 lei la 3.000 lei
(3) In cazul savarsirii contraventiilor prevazute la art. 2 {{pct. 7) si 20)}} se dispune si masura suspendarii activitatii localului public pe o perioada cuprinsa intre 10 si 30 de zile
(4) In cazul repetarii contraventiilor prevazute la art. 2 {{pct. 19), 21), 22) si 26)}} se dispune, de asemenea, masura suspendarii activitatii localului public pe o perioada cuprinsa intre 10 si 30 de zile
(5) In cazul savarsirii contraventiei prevazute la art. 2 {{pct. 30)}} se dispune retragerea autorizatiei de functionare a localului public
(6) Suspendarea activitatii localului public ori retragerea autorizatiei de functionare a acestuia se dispune de catre organul care a eliberat autorizatia, la propunerea organului constatator, caruia i se comunica in scris masura luata, in termen de 5 zile de la data sesizarii
(7) In cazul contraventiilor prevazute la art. 2 {{pct. 32), 33) si 34)}}, sesizarea se poate face si de catre organele de ocrotire sociala
(8) Sanctiunea amenzii poate fi aplicata si persoanei juridice.
Art. 4. – (1) Sunt supuse confiscarii lucrurile care au servit la savarsirea contraventiilor prevazute la art. 2 pct. 4) si 5), daca sunt ale contravenientului, precum si lucrurile dobandite prin savarsirea contraventiilor, daca nu sunt restituite persoanei vatamate
(2) In cazul contraventiei prevazute la art. 2 {{pct. 28)}} este necesara plangerea partii vatamate. Retragerea plangerii ori impacarea partilor inlatura raspunderea faptuitorului. Organele constatatoare sunt abilitate sa restabileasca situatia anterioara.
Art. 5. – (1) Contraventiile se constata de catre primar, imputernicitii acestuia, de catre ofiterii sau agentii de politie ori de catre ofiterii, maistrii militari si subofiterii din jandarmerie, precum si, pentru faptele constatate in zona specifica de competenta, de catre politistii de frontiera.
(2) In cazul contraventiilor pentru care legea prevede sanctiunea amenzii, agentul constatator, odata cu constatarea, aplica si sanctiunea.
Art. 6. – Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiilor prin care s-a aplicat sanctiunea amenzii se poate face plangere in termen de 15 zile de la comunicarea acestuia.
Art. 7. – (1) Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei se solutioneaza de judecatorie
(2) Hotararea judecatoreasca prin care judecatoria solutioneaza plangerea este definitiva si irevocabila**).
Art. 8. – (1) In cazul in care contraventiile prevazute in prezenta lege sunt savarsite de un militar, procesul-verbal de constatare se trimite comandantului unitatii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica, daca procesul-verbal este intemeiat, sanctiuni potrivit Regulamentului disciplinei militare
(2) In situatia in care contravenientul este incorporat pentru indeplinirea serviciului militar inainte de pronuntarea hotararii judecatoresti ori inainte de inceperea executarii sanctiunii inchisorii contraventionale, procesul-verbal sau, dupa caz, hotararea se trimite, de asemenea, comandantului unitatii din care face parte contravenientul, spre a i se aplica o sanctiune potrivit Regulamentului disciplinei militare.
Art. 9. – Dispozitiile prezentei legi se intregesc cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor privind plata a jumatate din minimul amenzii.
Art. 10. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Decretul nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea si sanctionarea unor contraventii privind regulile de convietuire sociala, ordinea si linistea publica, art. 6 din Decretul nr. 76 din 15 iulie 1975, precum si orice alte dispozitii contrare.

Note de subsol
*) Republicata in temeiul art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, cu modificarile ulterioare, dandu-se textelor o noua numerotare. Legea nr. 61/1991 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 77 din 31 ianuarie 2011.
**) Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 174/2013, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 315 din 31 mai 2013, a constatat ca dispozitiile art. 8 alin. (2) din Legea nr. 61/1991, devenit, in urma renumerotarii, art. 7 alin. (2), sunt neconstitutionale.

    Falimentul personal este posibil si in Romania.Afla aici cum.Solutia pentru milioanele de datornici la banci

In Romania exista o singura hotarare castigate pentru o insolventa persoana fizica
Este vorba de dosarul
Nr. unic (nr. format vechi) :    3499/1285/2011 aflat pe rolul Tribunalului Cluj

MICLE DANIEL-IONEL    Debitor
Solutia pe scurt
Dispune deschiderea procedurii insolvenţei în formă simplificată împotriva debitorului M D I. Numeşte lichidator judiciar C.I.I. TERPE MARIA CRISTINA, care va îndeplini atribuţiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 85/2006. Stabileşte în sarcina debitorului obligaţia de a depune la dosarul cauzei actele şi informaţiile prevăzute de art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii. Stabileşte în sarcina lichidatorului judiciar obligaţia de a depune la dosar un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitorului, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă conform prevederilor art. 59 din Legea nr. 85/2006

Cum sa puteti apara prin aceasta procedura speciala daca sunteti executat de catre banca

In primul rand nu trebuie sa asteptati executarea silita.Procedura de insolventa persoana fizica in forma simplificata trebuie deschisa inainte de executare

Cum putem depune o astfel de cerere?

In primul rand in Romania exista mai multe proiecte de lege privind insolventa persoanelor fizice,dar nici unul nu s-a transformat in lege

Deci daca depunem o cerere simpla pe legea insolventei in vigoare nr.85/2006 se va respinge ca inadmisibila
Exista totusi o solutie?

Noi zicem ca da

Rationamentul principal al tribunalului Cluj a fost aplicarea cu intaietate a legislatiei europene fata de cea nationala si coroborat cu Legea insolventei  85/2006, specifica persoanelor juridice, vorbeste si despre cazul comerciantilor persoane fizice

In cadrul Curtii Europene de Justitie, suprematia dreptului comunitar trebuie sa fie generala si absoluta, regasindu-se asupra ansamblului dreptului national, inclusiv si asupra regulilor constitutionale. Curtea a aratat ca normele interne ale unui stat, chiar si cele de ordin constitutional, nu pot justifica neindeplinirea de catre state a obligatiilor comunitare. Aceasta a sustinut ca prin contrast cu tratatele internationale obisnuite, Tratatul CE a creat propriul sau sistem juridic, care a devenit parte integranta a sisteme¬lor juridice ale statelor membre si pe care tribunalele lor sunt obligate sa-l aplice. Curtea a decis: „Prin crearea unei Comunitati de durata nelimitata, avand propriile sale institutii, propria sa personalitate, propria sa capacitate juridica si propria sa capacitate de reprezentare pe plan international si, cu deosebire, puteri reale provenind dintr-o limitare de suveranitate ori dintr-un transfer de puteri de la state la Comunitate, statele membre si-au limitat drepturile lor suverane, desi in domenii limitate, si astfel au creat un sistem de legi care obliga atat pe nationalii lor, cat si pe ele insele Nici o regula interna nu poate fi invocata in fata tribunalelor nationale impotriva dreptului creat prin tratate ca o sursa autonoma si originala, fara sa nu se piarda caracterul comunitar al acestuia, ceea ce inseamna ca in binomul drept comunitar-drept national primul termen este esential, un eventual conflict intre regulile comunitare si regulile nationale urmand sa fie rezolvat prin aplicarea principiului suprematiei dreptului comunitar.
Tratatul CE are o prioritate superioara celei care apartine legilor chiar ulterioare intrarii sale in vi¬goare, el instituie o ordine juridica proprie, integrata celei apartinand statelor membre, fiind direct aplicabila resortisantilor acestor state si impunandu-se organelor nationale de jurisdictie. Atat principiul prioritatii, cat si cel al efectului direct au devenit parte a dreptului comunitar prin jurisprudenta Curtii de Justitie.

Practic ce trebuie sa faceti:
1.Puteti depune direct cererea redactata de catre un avocat specializat la Tribunalul de la domiciul dvs.Veti primi un numar de dosar si astepta apoi adresa de comunicare si apoi termenul
Daca instanta considera ca trebuie lamurita va cere detalii prin adresa de comunicare
In cerere trebuie sa luati o lege a insolventei aplicabila intr-ul stat membru UE si jurisprudenta CEDO
Firmele pot să dea faliment, de ce nu şi oamenii?
De fapt, oamenii pot să dea şi ei faliment. Se poate în toată lumea civilizată şi în toată lumea care vrea să ajungă acolo. Se poate în SUA, în Marea Britanie, în Franţa, în Germania, în Japonia, şi de câţiva ani în foste ţări comuniste precum Polonia, Cehia, Letonia, Estonia, Lituania (din 2013). De fapt se poate în toată Uniunea Europeană, cu excepţia României, Bulgariei şi Ungariei – unde se va putea, însă, cât de curând.
O persoană poate intra în faliment/insolvenţă atunci când din veniturile sale nu îşi mai poate satisface creditorii. Datornicul poate cere protecţia tribunalului care va considera dacă falimentul este sau nu scuzabil.
Temeiul juridic va fi legea 85/2006 pentru procedura simplificata si legislatia europeana
Noi consideram ca o astfel de cerere este admisibila
2.Daca aveti un proces pe rol puteti solicita sub forma intrebarilor preliminare sesizarea de catre instanta  la CJUE

Solutia cea mai buna este numarul 1 prin depunerea succesiva a astfel de cereri la instanta competenta.

Solventul Timişoara, care a intrat în procedură de insolvenţă în 1998 se judeca si in 2014

Procedura reorganizării judiciare în cazul Solventul, potrivit Legii 64/1995, a fost deschisă ca urmare a hotărârii din 18 iunie 1998 a Tribunalului Timiş, devenită irevocabilă în 2009. În 7 februarie 2002 a fost aprobat planul de reorganizare a combinatului, cu plata eşalonată a creanţelor pe o perioadă de trei ani, fiind numit ca administrator judiciar societatea Ferm Consult Timişoara, iar dosarul Solventul – pentru a fi înlăturate suspiciunile cu privire la obiectivitatea soluţionării cauzei – a fost strămutat de instanţa supremă la Tribunalul Alba, în 22 februarie 2002.

Judecătorul sindic al Tribunalului Alba desemnat în dosarul Solventul a decis, în 15 martie 2003, că planul de reorganizare nu mai poate fi realizat în mod efectiv şi s-a dispus intrarea societăţii în procedura falimentului.

În 3 mai 2004, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) Bucureşti a formulat o cerere de suspendare a procedurii falimentului în temeiul Hotărârii Guvernului 620/2004, Executivul instituind la combinatul Solventul Timişoara, pe o perioadă de trei ani, o procedură de supraveghere financiară, timp în care să se deruleze un program de restructurare şi redresare financiară.

Împotriva acestei cereri de suspendare, trei creditori – a căror creanţă totală reprezenta 10% din masa credală – au făcut contestaţie, însă judecătorul sindic a dispus suspendarea procedurii falimentului, în condiţiile HG 620/2004.

Cei trei creditori au făcut recurs, iar Curtea de Apel Alba Iulia a respins cererea de suspendare formulată de AVAS Bucureşti, motivând că decizia instanţei inferioare este nelegală şi contrară ordinii de drept. Decizia Curţii de Apel Alba Iulia a determinat continuarea procedurii falimentului, lichidatorul judiciar Ferm Consult SRL procedând la inventarierea, evaluarea şi vânzarea bunurilor debitoarei (respectiv combinatul Solventul).

Cererea firmei Concept LTD din Bucureşti de a-i fi vândute, de către AVAS Bucureşti, 81,66% din acţiunile deţinute de stat la Solventul a fost respinsă de judecătorul sindic al Tribunalului Alba.

În 13 iunie 2005, în adunarea generală a creditorilor, s-a hotărât vânzarea întregului activ al debitoarei combinatului Solventul SA Timişoara „ca un ansamblu funcţional”, cheltuielile de vânzare urmând a fi suportate din fondul Tribunalului Alba, potrivit Legii 64/1995.

În noiembrie 2005 s-a semnat contractual de vânzare-cumpărare pentru activelor deţinute de Solventul către Valkiria (la preţul de 13,1 milioane euro, fără TVA), iar în noiembrie 2006 a fost anulat acest contract şi s-a încheiat un nou contract, în ianuarie 2007, tot cu Valkiria, la pretul de 21,5 milioane euro fără TVA. În această perioadă Valkiria a fost, practic, proprietarul activelor companiei.

Păgubiţii casei de brokeraj Harinvest riscă să plătească impozit pe un câştig care le-a fost furat

În ipoteza în care organul fiscal, „în temeiul unor rapotari false (în sensul comunicării unor câştiguri inexistente), făcute de intermediarul autorizat, stabileşte existenţa unui debit în sarcina unei persoane, care în realitate nu a înregistrat câştig din transferul titlurilor de valoare, fiind victima unei infracţiuni, atunci aceasta trebuie să conteste actul administrativ fiscal respectiv, conform normelor din Codul de procedură fiscală. Evident, dacă intermediarul întocmeşte şi comunică autorităţilor înscrisuri false, se va putea formula şi plângere penală”, explică avocatul citat.

Nu există estimări precise privind durata previzibilă a  proceselor.

La una dintre întâlnirile investitorilor cu oficialii ASF, Dumitru Beze, directorul AIPC a ridicat problema impozitării câştigurilor furate la Harinvest şi a cerut modificarea Codului Fiscal, pentru evitarea oricăror confuzii, ca şi a timpului pierdut de investitori prin instanţe.

Solicitarea trimisă de AIPC la MFP se referă la introducerea în Codul Fiscal a unei prevederi conform căreia, dacă ASF a trimis la Parchet documentele de control, „toate persoanele prejudiciate să aibă suspendată plata impozitului pe profit până la rezolvarea cazului”, se menţionează în minuta încheiată cu ocazia întâlnirii investitorilor cu oficialii ASF din 30 ianuarie.

„Pe unele conturi s-au făcut tranzacţii importante, s-a făcut şi profit, Fiscul îi execută silit şşi se ajunge în instanţă”, a spus Dumitru Beze, potrivit documentului citat.

Pagubele rezultate din fraudele acuzate la Harinvest sunt de circa cinci milioane de euro.

Vineri are loc la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) o nouă întâlnire cu investitorii păgubiţi în frauda Harinvest, când urmează să se clarifice şi problema despăgubirii investitorilor prin Fondul de Compensare.

Ce spune la Codul Fiscal la art. 66 alin. 6:
„Pentru tranzacţiile cu titlurile de valoare, altele decât părţile sociale şi valorile mobiliare în cazul societăţilor închise, efectuate în cursul anului fiscal, fiecare intermediar, societate de administrare a investiţiilor în cazul răscumpărării de titluri de participare la fondurile deschise de investiţii sau alt plătitor de venit, după caz, are următoarele obligaţii:
a) calcularea câştigului/pierderii la fiecare tranzacţie, efectuată pentru contribuabil;
b) calcularea totalului câştigurilor/pierderilor pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului pentru fiecare contribuabil;
c) transmiterea în formă scrisă către fiecare contribuabil a informaţiilor privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru tranzacţiile efectuate în cursul anului, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat;

d) depunerea la organul fiscal competent a declaraţiei informative privind totalul câştigurilor/pierderilor, pentru fiecare contribuabil, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat”.

Articole juridice in Cloud

Articole juridice in Cloud

Sunteti pe pagina de cloud a Cabinetului de avocat Coltuc. Este forma moderna si sigura pentru vechiul forum. Daca veti da click pe poza de mai jos, veti gasi articole juridice de actualitate. Totul este gratuit!

Puteti descarca foarte simplu articolele care va intereseaza. Dati click pe documentul respectiv, iar in dreapta-jos va aparea un buton pe care scrie “Deschideti”. In noua fereastra, in stanga-sus, apare optiunea “Fisier” -> “Descarcati ca…”, de unde alegeti formatul in care doriti sa salvati articolul.

De asemenea, puteti face comentarii pe marginea articolelor juridice prezentate si chiar porni o discutie, alaturi de alti cititori ai blogului. Procedura este aceeasi: Dati click pe documentul respectiv, in dreapta-jos va aparea un buton pe care scrie “Deschideti” si in dreapta sus aveti butonul de “Comentarii”.

Google Drive

Puteti urma si dumneavoastra in sistemul Cloud Coltuc articolele pe care le considerati utile pentru ceilalti membri ai comunitatii. Tot ce trebuie sa faceti este sa aveti o adresa de gmail.com si sa dati click pe poza de mai sus.

Modele de contracte, actiuni, cereri si alte acte in Cloud

Modele de contracte, actiuni, cereri si alte acte in Cloud

 

Sunteti pe pagina de cloud a Cabinetului de avocat Coltuc. Este forma moderna si sigura pentru vechiul forum. Daca veti da click pe poza de mai jos, veti gasi modele pentru toate tipurile de contracte, cereri de chemare in judecata, actiuni, hotarari judecatoresti. Totul este gratuit!

Puteti descarca foarte simplu documentele care va intereseaza. Dati click pe documentul respectiv, iar in dreapta-jos va aparea un buton pe care scrie „Deschideti”. In noua fereastra, in stanga-sus, apare optiunea „Fisier” -> „Descarcati ca…”, de unde alegeti formatul in care doriti sa salvati documentul.

De asemenea, puteti face comentarii pe marginea documentelor prezentate si chiar porni o discutie, alaturi de alti cititori ai blogului. Procedura este aceeasi: Dati click pe documentul respectiv, in dreapta-jos va aparea un buton pe care scrie „Deschideti” si in dreapta sus aveti butonul de „Comentarii”.

Google DrivePuteti urma si dumneavoastra in sistemul Cloud Coltuc documentele pe care le considerati utile pentru ceilalti membri ai comunitatii. Tot ce trebuie sa faceti este sa aveti o adresa de gmail.com si sa dati click pe poza de mai sus.

Deschiderea procedurii insolvenţei la cererea debitorului.Care sunt actele necesare

Potrivit art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, cererea debitorului trebuie să fie însoţită de următoarele acte:

a) Bilanţul certificat de către administrator şi cenzor/auditor, balanţa de verificare pentru luna precedentă datei înregistrării cererii de deschidere a procedurii.

Debitorul este obligat de legiuitor să depună evidenţele contabile mai sus amintite pentru a se putea determina starea patrimoniului debitorului, pentru a se stabili cu exactitate activul şi pasivul debitorului şi pentru a se putea concluziona dacă, într-adevăr, debitorul se confruntă cu o insuficienţă a fondurilor băneşti disponibile.

b) O listă completă a tuturor bunurilor debitorului, incluzând toate conturile şi băncile prin care debitorul îşi rulează fondurile; pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate.

Legiuitorul are în vedere toate bunurile din patrimoniul debitorului (bunuri mobile, imobile, inclusiv sumele de bani aflate în conturi bancare) care sunt susceptibile de executare silită. Pentru bunurile grevate se vor menţiona datele din registrele de publicitate (carte funciară, arhiva electronică etc), dar şi sarcinile care grevează acele bunuri, iar în cazul conturilor bancare, băncile unde se află aceste conturi.

c) O listă a numelor şi a adreselor creditorilor, oricum ar fi creanţele acestora: certe sau sub condiţie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, arătându-se suma, cauza şi drepturile de preferinţă.

În ceea ce îi priveşte pe creditori, se vor indica numele, prenumele şi adresele acestora. Reţinem că în lista respectivă vor fi inseraţi toţi creditorii indiferent de felul creanţelor lor (creanţe certe sau sub condiţie, lichide sau nelichide, scadente sau nescadente, contestate sau necontestate).

Informaţiile referitoare la creditori şi la creanţele acestora  sunt absolut necesare pentru a avea o imagine cât mai completă asupra situaţiei debitorului la data cererii.

d) O listă cuprinzând plăţile şi transferurile patrimoniale efectuate de debitor în cele 120 de zile anterioare înregistrării cererii introductive.

Lista amintită la art. 28 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 poate fi folositoare administratorului judiciar sau lichidatorului pentru ca aceştia să promoveze cereri de anulare a constituirilor ori a transferurilor de drepturi patrimoniale către terţi după regulile consacrate de art. 80 din Legea nr. 85/2006.

e) O listă a activităţilor curente pe care intenţionează să le desfăşoare în perioada de observaţie.

Potrivit art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006, activităţile curente reprezintă acele fapte de comerţ şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie, în cursul normal al comerţului său, cum ar fi:
a) continuarea activităţilor contractate, conform obiectului de activitate;
b) efectuarea operaţiunilor de încasări şi plăţi aferente acestora;
c) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente.

f) Contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii.

Contul de profit şi pierdere pe anul anterior depunerii cererii exprimă sintetic rezultatele activitatii debitorului din exerciţiul financiar anterior, ajutând la evaluarea în timp a situaţiei financiare a debitorului.

g) O listă a membrilor grupului de interes economic sau, după caz, a asociaţilor cu răspundere nelimitată, pentru societăţile în nume colectiv şi cele în comandită.

O astfel de listă este necesară pentru identificarea persoanelor menţionate, ştiut fiind faptul că aceste persoane au, potrivit legii, o răspundere nelimitată şi solidară pentru obligaţiile sociale. Reţinem însă şi aspectul potrivit căruia aceste persoane vor fi responsabile doar în subsidiar în condiţiile prevăzute de art. 126 din Legea nr. 85/2006.

h) O declaraţie prin care debitorul îşi arată intenţia de intrare în procedura simplificată sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activităţii ori prin lichidarea, în tot sau în parte, a averii, în vederea stingerii datoriilor sale; dacă această declaraţie nu va fi depusă până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se prezumă că debitorul este de acord cu iniţierea procedurii simplificate.

Această declaraţie a debitorului a fost apreciată ca fiind una dintre cele mai importante anexe ale cererii debitorului, întrucât de depunerea acesteia depinde aplicarea uneia dintre procedurile reglementate de lege. Astfel, printr-o astfel de declaraţie debitorul va trebui să arate care este opţiunea sa: să intre în procedura simplificată sau să reorganizeze activitatea sa conform unui plan; în lipsa unei astfel de declaraţii ca anexă la cererea debitorului sau în cazul nedepunerii ei ulterior, în termenul stabilit de lege, se prezumă că debitorul este de acord cu iniţierea procedurii simplificate.

i) O descriere sumară a modalităţilor pe care le are în vedere pentru reorganizarea activităţii.

Legiuitorul impune debitorului care optează pentru reorganizarea activităţii sale să descrie succint modalităţile avute în vedere pentru realizarea unei astfel de reorganizări; o astfel de descriere are menirea de a forma convingerea judecatorului sindic şi a celorlalţi participanţi la această procedură că există şanse reale pentru redresarea financiară a debitorului. Astfel, debitorul are posibiliatea să se restructureze operaţional şi/sau financiar, are posibilitatea de lichidare a unor bunuri din averea sa etc.

j) O declaraţie pe propria răspundere, autentificată la notar ori certificată de un avocat, sau un certificat de la registrul societăţilor agricole ori, după caz, oficiul registrului comerţului în a cărui rază teritorială se află domiciliul profesional/sediul social, din care să rezulte dacă a mai fost supus procedurii prevăzute de prezenta lege într-un interval de cinci ani anterior formulării cererii introductive.

O astfel de declaraţie este absolut necesară întrucât legiuitorul – prin art. 30 din Legea nr. 85/2006 – arată că nu pot formula o cerere de reorganizare judiciară debitorii, persoane juridice, care în ultimii cinci ani, precedenţi hotărârii de deschidere a procedurii, au mai fost supuşi unei astfel de proceduri.

k) O declaraţie pe propria răspundere, autentificată de notar sau certificată de avocat, din care să rezulte că nu este incapabilă ori că nu a fost condamnată pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terorism, republicată, precum şi pentru infracţiunile prevăzute de prezenta lege.

Declaraţia mentionata la art. 28 alin. 1 lit. k din Legea nr. 85/2006 se referă la debitorii persoane fizice.

Declaraţia respectivă este necesară întrucât art. 94 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 arată că nu vor putea propune un plan de reorganizare debitorul care, într-un interval de cinci ani anteriori formulării cererilor introductive, a mai fost subiect al procedurii instituite în baza prezentei legi şi nici debitorul care, potrivit legii, este incapabil ori care a fost condamnat pentru infracţiuni contra patrimoniului prin nesocotirea încrederii, infracţiuni de corupţie, delapidare, infracţiuni de fals în înscrisuri, evaziune fiscală, infracţiuni prevăzute de Legea nr. 656/2002, republicată.

l) Un certificat de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.

Depunerea actelor menţionate la art. 28 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 este obligatorie întrucât ele sunt absolut necesare pentru aprecierea de către judecătorul sindic a cererii debitorului de a fi supus procedurii insolvenţei.

Este posibilă întreruperea concediului de odihnă?

Motivele invocate cel mai frecvent pentru a întrerupe concediul de odihnă sunt:

– intrarea salariatului în concediu medical;
– intrarea salariatei în concediul de maternitate.

În lipsa unui motiv obiectiv de întrerupere a concediului de odihnă, angajatorul poate respinge cererea salariatului de întoarcere la muncă din concediul de odihnă. Concediile de odihnă, conform prevederilor legale, se fac în baza unei programări, iar salariaţii nu ar trebui să se abată de la această programare.

Totuşi, salariaţii care se întorc mai repede din concediu, fără aprobarea angajatorului sau în lipsa unor motive obiective, nu pot fi lipsiţi de dreptul lor la zilele de concediu neefectuate întrucât aceasta ar putea fi privită ca o cale prin care se renunţă la dreptul de a efectua integral concediul de odihnă în natură. O altă posibilitate ar fi ca angajatorul să trateze această conduită ca o abatere disciplinară şi sancţionarea acesteia în consecinţă cu condiţia ca aceasta să fie prevăzută în regulamentul intern al angajatorului.

În practică există problema efectuării concediului de odihnă rămas neefectuat datorită întoarcerii premature a salariatului imediat după ce a încetat cauza de suspendare a acestuia sau ulterior la o altă dată programată. În acest sens, legislaţia specifică efectuarea acestor zile de concediu în urma unei reprogramări ulterioare.

Rechemarea salariatului de către angajator

Rechemarea nu se poate realiza nemotivat, ci doar pentru cazuri de forţă majoră sau pentru interese urgente care impun prezenţa salariatului la locul de muncă. Totuşi, dacă salariatul îşi exprimă acordul de a veni, nu mai este necesară invocarea unor astfel de motive. În orice caz, salariatul rechemat din concediul de odihnă nu pierde dreptul de a efectua zilele de concediu rămase.

Totodată, angajatorul poate rechema salariatul din timpul concediului de odihnă pentru interese urgente. În astfel de cazuri, legislaţia prevede că angajatorul are obligaţia de a suporta toate cheltuielile salariatului şi ale familiei sale (necesare în vederea revenirii la locul de muncă), precum şi eventualele prejudicii suferite de acesta ca urmare a întreruperii concediului de odihnă.

Totuşi, rechemarea salariatului din concediul de odihnă, în condiţiile în care, deşi au intervenit anumite probleme urgente, acestea puteau fi soluţionate prin utilizarea salariaţilor care nu se găseau la momentul respectiv în concediu de odihnă, ar putea fi considerată ca un abuz de drept.

În plus, exită anumite categorii de personal unde se prevede, în mod expres, dreptul angajatorului la rechemarea din concediu nu numai pentru situaţii de forţă majoră sau interese urgente, ci pentru orice cazuri justificate.

Atenţie! Când este vorba despre evenimente familiale deosebite, salariaţii au dreptul la zile libere plătite care nu se includ în durata concediului de odihnă. Evenimentele familiale deosebite şi numărul zilelor plătite sunt stabilite prin lege, contracte colective de muncă aplicabile sau prin regulament intern. În prezent, nu există un contract colectiv de muncă la nivel naţional, aşa că dacă aceste evenimente familiale deosebite nu sunt prevăzute în contractele colective aplicabile, acolo unde este cazul, sau în regulamentul intern, atunci angajatorul nu este obligat să le acorde.

Cum s-a modificat legea societatilor in urma NOULUI COD PENAL 2014

La data de 1 februarie 2014 a intrat in vigoare Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal. La aceeasi data a intrat in vigoare Legea nr. 187/2012 de punere in aplicare a Noului Cod Penal (“Legea nr. 187/2012”) care aduce o serie de modificari mai multor acte normative, printre care si Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale („Legea nr. 31/1990” sau „Legea Societatilor”).

Majoritatea modificarilor aduse vizeaza Titlul VIII din Legea nr. 31/1990, capitolul Contraventii si infractiuni. Printre noutatile introduse, cele mai importante constau in: micsorarea limitelor de pedeapsa, prevederea pedepsei amenzii in mod alternativ cu pedeapsa inchisorii pentru majoritatea infractiunilor, precum si extinderea ariei persoanelor care pot avea calitatea de subiect activ la savârsirea infractiunilor prevazute de Legea nr. 31/1990.

1. Regimul juridic al pedepselor.

Pentru o serie de infractiuni prevazute de Legea nr. 31/1990 se prevede un regim sanctionator mai usor. Dintre acestea, cele mai importante sunt:

  • fapta subiectului activ de a prezenta date neadevarate sau inexistente asupra constituirii societatii, asupra conditiilor economice ale acesteia, de ascundere a datelor sau de a refuza sa puna la dispozitie asemenea date in conditiile legii (reglementata in art. 271 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 5 ani.
  • fapta subiectului activ de a efectua operatiuni de vânzare sau de cumparare de actiuni, de a se folosi de bunurile sau de creditul societatii ori de a se imprumuta, sub orice forma, de la societatea pe care o administreaza, o societate controlata de cea administrata ori de la o societate care controleaza societatea administrata, producând, cu rea-credinta, un prejudiciu societatii (reglementata in art. 272 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 6 luni la 3 ani ori cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 1 la 3 ani.
  • fapta subiectului activ de a raspandi stiri false sau de a intrebuinta alte mijloace frauduloase in scopul maririi sau scaderii valorii actiunilor sau obligatiunilor societatii pentru a obtine un folos in paguba societatii, precum si incasarea sau plata dividendelor din profituri fictive ori care nu puteai fi distribuite (reglementata in art. 2721 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 1 an la 5 ani, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 8 ani.
  • fapta subiectului activ de a emite actiuni sau obligatiuni cu nerespectarea dispozitiilor legale sau de a se folosi de ele in mod fraudulos (reglementata in art. 273 din Legea Societatilor) se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, spre deosebire de vechea reglementare potrivit careia sanctiunea consta in pedeapsa cu inchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

2. Persoanele care pot avea calitatea de subiect activ

Pentru majoritatea infractiunilor prevazute in Legea Societatilor, calitatea de subiect activ inainte de modificarile aduse de Legea nr. 187/2012 o avea, de regula: fondatorul, administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societatii. In prezent, cadrul persoanelor ce pot avea calitatea de subiect activ al infractiunilor prevazute in capitolul mentionata fost extins. Asadar, raspund penal: fondatorul, administratorul, directorul general, directorul, membrul consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantul legal al societatii.

3. Dezincriminarea unor fapte

Nu mai constituie infractiuni potrivit Legii nr. 31/1990:

  • fapta de a exercita un comert in favoarea si pe seama unor societati constituite in tara straina in cazul in care nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru functionarea acelor societati in Romania ( art. 280 din Legea Societatilor fost abrogat).
  • fapta de a determina inmatricularea unei societati in temeiul unui act constitutiv fals (articolul 2802 a fost abrogat).

4. Incriminarea unor fapte ca infractiuni

  • fapta de a duce la indeplinire hotararile adunarii generale referitoare la schimbarea formei societatii, fuziune, divizare, dizolvare, reorganizare sau reducere a capitalului social, fara informarea organului judiciar ori cu incalcarea interdictiei stabilite de acesta, in cazul in care s-a inceput urmarirea penala fata de societate constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la o luna la un an ori cu amenda (potrivit art. 274 litera c din Legea Societatilor).

5. Interdictia de a fi fondator/administrator intr-o societate

Legea nr. 187/2012 modifica infractiunile care determina ca o persoana sa nu poata detine calitatea de fondator sau de membru al organelor de conducere si control ale unei societati. Astfel potrivit noilor reglementari, urmatoarele infractiuni au consecintele de mai sus: infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea increderii, infractiuni de coruptie, delapidare, infractiuni de fals in inscrisuri, evaziune fiscala, infractiuni prevazute de Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sanctionarea spalarii banilor, precum şi pentru instituirea unor masuri de prevenire şi combatere a finantarii actelor de terorism, republicata, ori pentru infractiunile prevazute de Legea nr. 31/1990.

Protectia mediului in lumina NOUL COD PENAL 2014

In data de 1 februarie 2014 au intrat in vigoare dispozitiile legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal (in continuare „Legea”). Legea reglementeaza, in principal, punerea in aplicare a Noului Cod penal al Romaniei, impreuna cu modificarea altor prevederile legislative.

In ceea ce priveste legislatia privind protectia mediului, mentionam mai jos principalele modificari:

I. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului („OUG 195/2005”)

1. Legea a schimbat limitele sanctiunilor aplicabile in cazul comiterii unor fapte ce erau si inainte incriminate ca fiind infractiuni. Un caz aparte il reprezinta infractiunea de poluarea prin evacuarea, in atmosfera sau pe sol a unor deseuri ori substante periculoase care a fost modificata, in sensul in care a fost eliminata (i) situatia in care deseurile erau eliminate in apa si (ii) sintagma „cu stiinta”. Consecinta directa a modificarii mentionate anterior este ca o fapta este acum considerata infractiune indiferent de forma de vinovatie cu care actioneaza faptuitorul.

2. Totodata, au fost eliminate urmatoarele infractiuni:

nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a atmosferei, prevazute de actele normative in vigoare;
folosirea de momeli periculoase si de mijloace electrice pentru omorârea animalelor salbatice si a pestilor, in scopul consumului sau al comercializarii;
nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vânat si pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protectie integrala, potrivit reglementarilor specifice;
aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear;
provocarea, cu stiinta, de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale, direct sau de pe nave ori platforme plutitoare, a unor substante sau deseuri periculoase.

Desi nu mai sunt incriminate ca infractiuni in conditiile legii speciale, aceste fapte pot fi in continuare incadrate ca infractiuni in conditiile generale stabilite de Codul penal.

II. Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor („Legea nr. 211/2011”)

Legea modifica Legea 211/2011 dupa cum urmeaza:

Este introdusa amenda drept pedeapsa ce poate fi aplicata in cazul savarsirii unei infractiuni, alternativ fata de inchisoarea de la 6 luni la 5 ani;
Incrimineaza ca infractiune fapta de neluare sau nerespectare a masurilor obligatorii in desfasurarea activitatilor de colectare, tratare, transport, valorificare si eliminare a deseurilor periculoase;
In ceea ce priveste infractiunea de refuz de returnare in tara de origine a deseurilor introduse in tara si pentru care s-a dispus masura returnarii de catre autoritatea competenta, este introdusa conditia ca pentru aceste deseuri sa fi fost introduse in tara in alt scop decat cel al eliminarii;

Fapta de acceptare a deseurilor introduse ilegal in tara si/sau a deseurilor introduse in tara in alte scopuri decât cel al eliminarii si care nu au putut fi utilizate in scopul pentru care au fost introduse nu mai poate fi savarsita de orice persoana fizica sau juridica, subiectul activ al acestei infractiuni putand fi doar operatorii de depozite/incineratoare.

Impozitul forfetar reintrodus .Cui profita acest impozit forfetar?

Raportul cu amendamente admise si un amendament respins a fost adoptat cu 74 voturi pentru, 47 impotriva si nicio abtinere. In ceea ce priveste proiectul de lege, acesta a fost adoptat cu 71 voturi pentru, 51 impotriva si o abtinere.

In raportul Comisiei de buget-finante se arata ca au fost formulate mai multe amendamente la proiectul de lege, printre care si schimbarea denumirii impozitului forfetar in ‘impozit specific’.

Potrivit amendamentelor adoptate, platitori ai impozitului specific unor activitati sunt persoanele juridice române care la data de 31 decembrie a anului precedent indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au inscrisa principala sau secundara un dintre urmatoarele codurile CAEN 4520 – intretinerea si repararea autovehiculelor, 5510 – hoteluri si alte facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata, 5530 – parcuri pentru rulote, campinguri si tabere, 5590 – alte servicii de cazare, 5610 – restaurante, 5621 – activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente, 5629 – alte servicii de alimentatie, 5630 – baruri si alte activitati de servire a bauturilor; au realizat, conform datelor din situatiile financiare anuale/raportarilor contabile anuale, o cifra de afaceri anuala neta de pâna la 50 milioane euro, echivalent in lei, sau detin active totale care nu depasesc echivalentul in lei a 43

milioane euro, calculate la cursul de schimb valabil la inchiderea exercitiului financiar precedent celui pentru care se datoreaza impozitul; au pondere, in total venituri, de peste 70% a veniturilor obtinute din desfasurarea corespunzatoare codurilor CAEN; au un numar mediu anual de salariati mai mic de 350 si nu se afla in dizolvare, potrivit Legii.

Drepturile avocatilor pe NOUL COD PENAL 2014

Dintre modificarile privind dreptul la aparare, cea mai importanta este cea privind dreptul avocatilor de a consulta dosarul de urmarire penala, considera specialistii in domeniu.

 

Potrivit Noului Cod de procedura penala (NCPP), consultarea dosarului de urmarire penala presupune studierea actelor din el, dreptul de a nota date sau informatii din dosar si de a obtine fotocopii, pe cheltuiala clientului.

 

Avocatii pot asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala

Conform prevederilor articolului 92 din NCPP, in cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia:

  • perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante
  • situatiei in care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori cercetare.

Printre metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevazute in NCPP se numara interceptarea comunicatiilor sau orice tip de comunicare la distanta, accesul la un sistemul informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.

In plus, avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

„In cazul efectuarii perchezitiei domiciliare, incunostintarea se poate face si dupa prezentarea organului de urmarire penala la domiciliul persoanei ce urmeaza sa fie perchezitionata. Avocatul suspectului sau inculpatului are, de asemenea, dreptul sa participe la audierea oricarei persoane de catre judecatorul de drepturi si libertati, sa formuleze plangeri, cereri si memorii”, se subliniaza in noile reglementari penale.

Potrivit art. 278 din NCP, intrebuintarea de cuvinte ori de gesturi jignitoare sau obscene, de natura sa perturbe activitatea instantei, de catre o persoana care participa sau asista la o procedura care se desfasoara in fata instantei, se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda.

„Respingerea comportamentelor neadecvate ale avocatilor, ca persoane care participa sau asista la o procedura din pretoriu consta intr-o sanctiune penala prevazuta de acest articol de lege. Aceasta sanctiune penala apare ca nejustificata in conditiile in care este dublata de aplicarea amenzilor judiciare prevazute la art. 283 din Noul Cod de procedura penala care, la litera j), se refera la <<manifestarile ireverentioase ale avocatilor fata de judecator sau procuror>>. Legiuitorul nu a explicat in ce constau <<manifestarile ireverentioase>> ale avocatilor”, a explicat Ilie Iordachescu.

Decanul Baroului Bucuresti a adaugat ca, in ipoteza in care aceste manifestari ireverentioase se refera la cuvinte sau la gesturi jignitoare sau obscene, prevederea legala din cadrul art. 278 din NCP trebuie sa cuprinda exceptarea avocatilor de la aceasta sanctiune penala.

Detinerea cainilor periculosi sau agresivi:O POVARA

In cadrul actului normativ se arata:

In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin caini periculosi se intelege cainii apartinand urmatoarelor rase, grupate in doua categorii, dupa cum urmeaza:

 

  • categoria I: cainii de lupta si de atac, asimilati prin caracterele morfologice cu caini de tipul Pit Bull, Boerbull, Bandog si metisii lor;
  • categoria a II-a: cainii din rasele American Staffordshire Terrier, Tosa, Rottweiller, Dog Argentinian, Mastino Napolitano, Fila Brazileiro, Mastiff, Ciobanesc Caucazian, Cane Corso si metisii lor.

Prin caini agresivi se intelege:

  • orice caine care, fara sa fie provocat, musca sau ataca persoane ori animale domestice in locuri publice sau private;
  • orice caine care participa la lupte intre caini sau care a fost antrenat in acest scop.

Nu intra in categoria cainilor agresivi:

  • orice caine care ataca sau musca o persoana care a patruns fara drept, in orice mod, intr-o proprietate privata sau publica protejata de acel caine;
  • orice caine folosit de unitatile de politie, de jandarmerie, de alte unitati militare, de unitatile vamale sau de serviciile publice de securitate, protectie si paza, care, aflandu-se in misiune, a atacat sau a muscat o persoana.

 Obligatiile detinatorilor de caini si conditiile detinerii acestora

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

  •  sa aiba varsta minima de 18 ani;
  • sa aiba capacitate deplina de exercitiu;
  • sa nu fi fost condamnati pentru savarsirea unei infractiuni contra persoanei.

Proprietarii sau detinatorii temporari ai cainilor au obligatia sa inregistreze cainii la Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, si sa inscriptioneze in mod vizibil, la intrarea in apartament sau in imobil ori pe imprejmuirea aferenta imobilului respectiv, avertismentul „Caine periculos” sau, dupa caz, „Caine agresiv”, printr-o placuta avand dimensiunile de cel putin 15 x 25 cm.

Proprietarii de caini au obligatia sa depuna la sediul politiei in a carei raza este situat imobilul in care este detinut cainele o adeverinta in fotocopie, eliberata de Asociatia Chinologica Romana, afiliata la Federatia Chinologica Internationala, din care sa rezulte incadrarea cainelui in categoriile prevazute, precum si o declaratie pe propria raspundere cuprinzand urmatoarele date:

  •  numarul de identificare al cainelui, aplicat prin tatuare sau microcip;
  • efectuarea vaccinarii antirabice si a rapelurilor, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
  • efectuarea sterilizarii cainilor din categoria I;
  • existenta unei asigurari de raspundere civila pentru eventualele pagube produse de cainii din categoria I.

In cazul schimbarii adresei imobilului proprietarii de caini au obligatia sa depuna in termen de 48 de ore, la sediul politiei in a carei raza se afla noua adresa, documentele prevazute anterior.

 

Pierderea sau decesul unui caine, precum si instrainarea cainilor incadratiin categoria a II-a vor fi declarate in termen de 48 de ore la sediul politiei in a carei raza se afla imobilul de detinere al cainelui.

Instanţa anulează dobânda unui credit de la Banca Românească – VEZI DOBANDA 0

Iată cum motivează magistraţii această decizie:

“Instanţa reţine că această clauză este abuzivă în sensul literelor a,e şi p din Lista anexată la legea 193/2000. Astfel, clauza permite comerciantului să modifice preţul contractului (dobânda) fără să confere consumatorului posibilitatea de a rezilia imediat contractul şi fără acordul consumatorului în acest sens.

 

Rezerva prevăzută de Lista anexă, conform căreia o clauză de modificare a preţului contractului este permisă atunci când metoda prin care variază preţurile este descrisă explicit nu este aplicabilă, deoarece clauza examinată nu indică criterii concrete şi obiective de calcul a noii dobânzi, ci [funcţie de] „evoluţia dobânzii de referinţă a Băncii”. (…) Sintagma indicată este vagă, generală şi este susceptibilă de a crea confuzii asupra înţelesului ei (…) dreptul de a modifica unilateral dobânda fără a fi raportată la un indicator precis individualizat face ca respectiva clauză să fie interpretată doar în favoarea împrumutătorului, servind doar intereselor acestuia, fără a da posibilitatea consumatorului de a verifica dacă majorarea este judicios dispusă si dacă era necesară si proporţională scopului urmărit”, se arată în hotărârea judecătorilor.

 

 

Cum ne luam toti banii pe taxa de poluare.Evitare OUG 8/2014

Cum ne luam toti banii pe taxa de poluare.Evitare OUG 8/2014

Guvernul ne scrie sec

Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. Cererile de restituire ale contribuabililor prevazuti la alin. (1) se solutioneaza, conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in termen de 45 de zile de la inregistrare, iar plata transelor anuale se efectueaza conform graficului stabilit de Administratia Fondului pentru Mediu. Termenul prevazut la alin. (1) curge de la data implinirii termenului prevazut la alin. (2). In cursul termenului prevazut la alin. (1) orice procedura de executare silita se suspenda de drept. Sumele prevazute la alin. (1), platite in temeiul prezentei ordonante de urgenta, se actualizeaza cu indicele preturilor de consum comunicat de Institutul National de Statistica. Procedura de efectuare a platii titlurilor executorii va fi stabilita prin ordin comun al ministrului mediului si schimbarilor climatice si al ministrului finantelor publice, cu respectarea termenelor prevazute la alin. (1). Platile restante la sumele aferente titlurilor executorii emise pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta si pentru care nu a fost demarata procedura de executare silita se efectueaza cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).”

 

 

Ce putem face?

 

Noi credem ca aceasta ordonanta de urgenta poate fi evitata sis a primiti intreaga suma

 

Pasul 1

Obtineti o hotarare judecatoreasca favorabila

 

Pasul 2

Executati silit statul

 

Executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă (s.n.).

 

Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

 

In procesul executării silite a sumelor datorate de către instituţiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind plăţi dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit legii

 

Ordonanţa nr. 22/2002, aprobată şi completată prin legea nr. 288/2002, a introdus însă o diferenţiere între stat (instituţiile publice) şi restul subiectelor de drept, prevăzând că:

 

„Art. 1: Executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligaţia de plată respectivă (s.n.).

 

Art. 2: Ordonatorii principali de credite bugetare au obligaţia să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condiţiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii şi ale instituţiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plăţii sumelor stabilite prin titluri executorii.

 

Art. 3: în procesul executării silite a sumelor datorate de către instituţiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operaţiuni privind plăţi dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare şi a destinaţiilor aprobate potrivit legii (s.n.).”

 

Nu există un mod unitar de a interpreta prevederile ordonanţei la acest moment, putându-se considera, de exemplu, că executarea silită mobiliară sau imobiliară a instituţiilor publice nu mai este permisă, sau că este permisă executarea silită, ordonanţa reglementând numai poprirea asupra conturilor de la trezorerie (poprirea conturilor instituţiilor publice de la bănci nefiind aşadar afectată), ori că interzice executarea silită asupra altor fonduri băneşti decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop.

 

Curtea Constituţională a fost sesizată în numeroase rânduri pentru a examina constituţionalitatea Ordonanţei 22/2002. în decizia nr. 161/22.04.2003, Curtea a reţinut că „(…) ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii. Astfel, Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 consacră, în materia executării creanţelor faţă de instituţiile publice, un regim derogatoriu de la dreptul comun, atât prin aceea că instituie restricţii în urmărirea fondurilor băneşti ale acestora, cât şi pentru că limitează o atare urmărire exclusiv la fondurile băneşti, (s.n.)”

 

Din această decizie a Curţii Constituţionale rezultă că nu este posibilă o urmărire silită mobiliară sau imobiliară, ci numai o urmărire a anumitor fonduri băneşti ale instituţiilor publice.

 

în alte decizii Curtea Constituţională, fără a reveni expres asupra acestei opinii, arată că: „Indiscutabil, ordonanţa instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse băneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop (s.n.). Această limitare nu este însă contrară Legii fundamentale, ci, aşa cum s-a arătat, este în concordanţă cu principiile consacrate de aceasta şi nu înfrânge regula accesului liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil. Interzicerea executării silite asupra altor fonduri băneşti decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop nu constituie o discriminare a creditorului în favoarea statului, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci o normă de protecţie de interes general, fiind de neconceput ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu să se ajungă la lipsirea unei instituţii publice de resursele sale financiare destinate acoperirii altor cheltuieli decât cele

 

stabilite prin titlul executoriu (s.n.).” Curtea nu arată expres dacă limitarea priveşte numai executarea silită a fondurilor băneşti (adică pot fi executate nu numai anumite fonduri, ci şi bunurile mobile sau imobile din domeniul privat), sau toate tipurile de executare, nefiind posibilă decât executarea silită a fondurilor băneşti special alocate de la bugetul de stat.

 

Nu există încă o practică unitară asupra acestui aspect. Oricum, discutarea efectelor Ordonanţei 22/2002 nu constituie subiectul prezentului articol. Credem că, faţă de soluţiile rezultate din jurisprudenţă Curţii Europene, această ordonanţă şi „filosofia” pe care se bazează devin i relevante.

 

 

Concluzie

 

Aşa cum rezultă din cele arătate anterior, articolul 6 par. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în maniera în care a fost interpretat el de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, impune statului (şi instituţiilor publice) obligaţia pozitivă de a se „plia” la hotărârile judecătoreşti „definitive şi obligatorii” prin care a fost obligat la plata unor sume de bani, nefiind oportun „să se ceară unei persoane, care a obţinut o creanţă contra statului în urma unei proceduri judiciare, să trebuiască apoi să iniţieze procedura executării pentru satisfacerea creanţei sale”.

 

în consecinţă, statul nu poate să refuze, să omită sau să întârzie într-un mod nerezonabil executarea unor asemenea hotărâri. Lipsa fondurilor nu este considerată un motiv justificat pentru întârziere.

 

Faţă de obligaţiile pozitive care revin statului în baza Convenţiei, credem că Ordonanţa 22/2002 devine irelevantă, acest act normativ găsindu-şi aplicare numai în cazul existenţei unei proceduri de executare silită.

 

Acelaşi lucru este valabil şi pentru „filosofia” care stă la baza Ordonanţei 22/2002. în opinia Curţii Constituţionale, Ordonanţa este justificată de faptul că „(…) ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii.” Altfel spus, activitatea administraţiei nu poate fi perturbată, în schimb este acceptabilă, uneori, o perturbare a rezultatului activităţii justiţiei. în schimb, Curtea Europeană porneşte de la premisa că„(…) administraţia constituie un element al statului de drept şi că interesul său se identifică cu cel al unei bune administrări a justiţiei”.

 

De lege ferenda, apreciem că ar fi necesară adoptarea unui act normativ care să detalieze un mecanism transparent prin care să se asigure îndeplinirea de către stat a obligaţiilor pozitive care îi revin în temeiul Convenţiei în privinţa executării obligaţiilor de plată stabilite în sarcina sa prin hotărâri judecătoreşti „definitive şi obligatorii’’.

 

 

Av.COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Instalati aplicatiile Line,Skype si WHATSAPP Noi avem urmatoarele date: -pentru aplicatia LINE – Cab.av.Coltuc si numarul 0745150894 – pentru aplicatia Skype – user avocatcoltuc – pentru aplicatia Whatsapp – numarul 0745150894.Ne vedem si auzim gratuit pe telefon

 

 

 

 

Nivelul comisioanelor bancare în cazul cardurilor sunt stabilite prin încălcarea legii concurenţei

Nivelul comisioanelor la carduri, stabilite prin încălcarea legii concurenţei-Consiliul Concurenţei

Nivelul comisioanelor bancare în cazul cardurilor sunt stabilite prin încălcarea legii concurenţei, a declarat, joi, Georgeta Fotino, şeful Direcţiei Servicii în cadrul Consiliului Concurenţei /CC/, la o dezbatere publică organizată de Ministerul Finanţelor Publice pe marginea unui proiect de act normativ privind reducerea plafoanelor de plăti zilnice în numerar şi reducerea comisioanelor interbancare la plăţile electronice.

2  0

Comenteaza Carduri Visa

Carduri Visa

‘Nivelele acestea sunt stabilite prin încălcarea legii concurenţei şi atunci Consiliul a făcut o analiză a pieţei să vadă cum şi dacă va interveni. Faptul că nu a intervenit până acum nu înseamnă că nu poate interveni. Şi aceasta este o variantă de intervenţie (proiectul de act normativ al MFP privind reducerea comisioanelor – n.r.). Să spunem lucrurile de la început – nu discutăm cine pierde, care pierde – nivelele respective sunt făcute prin înţelegere, prin posibile carteluri, spun posibile pentru că trebuie demonstrate prin investigaţie şi, ca atare, ele nu sunt corecte. Consiliul are instrumente să intervină şi fără această formă de reglementare (proiectul MFP – n.r.), dar, pentru că şi Comisia Europeană a optat pentru un regulament, Consiliul Concurenţei a agreat ca această formă să fie o soluţie, dar s-ar putea să nu fie mai rapidă decât instrumentele de investigaţie ale CC”, a afirmat oficialul Consiliului Concurenţei.

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă care prevede limitarea comisioanelor interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit. Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acordurile bancă – comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.

Cum se realizeaza plata online a taxelor in 2014

 Conform portalului www.ghiseul.ro, prin intermediul caruia se realizeaza platile online, SNEP pune la dispozitia utilizatorilor doua sectiuni, una de plata cu autentificare si una de plata fara autentificare.

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hxj7krjDRVm

Astfel, pentru sectiunea de plata cu autentificare, sunt necesare credentiale, adica un nume de utilizator si o parola, care se genereaza automat in momentul in care s-a finalizat procesul de inregistrare in sistem a primariei de care apartine contribuabilul. Numele de utilizator si parola sunt transmise in plic sigilat prin mijloace sigure de catre institutia publica, ulterior inregistrarii in SNEP.

Apoi, pentru a-si achita obligatiile, contribuabilul se va autentifica in sistem, prin accesarea site-ului www.ghiseul.ro, va introduce numele de utilizator si parola si, mai departe, va selecta obligatia de plata aferenta unei institutii publice beneficiare. Potrivit Ordinului MCSI nr. 168/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind SNEP, pentru a efectua plata, contribuabilul va selecta obligatia de plata, va introduce suma pe care doreste sa o achite, va confirma acceptarea termenilor si conditiilor de utilizare a serviciilor oferite de SNEP si va confirma initierea platii. La final, va introduce datele aferente cardului bancar si va autoriza plata.

Dupa efectuarea tranzactiei, SNEP va emite contribuabilului o dovada de plata ce va contine numarul dovezii de plata, data platii (data autorizarii tranzactiei), CNP/NIF sau CIF/CUI (pentru persoane fizice autorizate) al persoanei pentru care s-a achitat obligatia de plata, codul si denumirea obligatiei bugetare, denumirea si CIF-ul institutiei publice beneficiare, suma platita si explicatii.

Cum recuperez banii de la FNI in 2014

OPINIE JURIDICA FNI

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/LGRFzkRK4WK


In urma judecarii dosarului FNI, Tribunalul Bucuresti a obligat in solidar pe inculpatii Vlas Ioana Maria, Petrescu Marian, Sima Mihaela, Andrei Marius, Bătrân Gavril în solidar cu SC Sov Invest SA prin lichidator judiciar FINECO INSOLVENCY SPRL, pe  inculpatul Popa Nicolae în solidar cu SC Gelsor SRL şi SC Sov Invest SA lichidator judiciar FINECO INSOLVENCY SPRL, pe inculpaţii Boboc Ştefan, Bebis Cezara Cecilia în solidar cu CNVM, precum  şi pe inculpaţii Costescu Mircea, Ionescu Muscel Ianculescu Mircea, Negură Gheorghe la plata despagubirilor civile corespunzătoare sumelor iniţial investite, la care se adaugă  dobânzile legale aferente începând cu data de 24 mai 2000 şi până la data plăţii efective,  sume ce se vor actualiza în raport cu rata inflaţiei aplicabilă la data plăţii efective către părtile civile constituite in această calitate procesuală pe parcursul urmăririi penale cât şi în faza cercetării judecătoreşti, cu privire la care s-a dispus rejudecarea prin decizia penală nr.2098/04.06.2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală (lista completa pe www.tmb.ro).

Au fost respinse ca inadmisibile cererile de constituire parte civila prin procedura interventiei in interes propriu formulate de persoanele cu privire la care nu s-a dispus rejudecarea rejudecarea prin decizia penală nr.2098/04.06.2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală (lista completa pe www.tmb.ro ). Ceea ce a trimis Inalta Curte de Casatie si Justitie spre rejudecare la instant de fond, adica la Tribunalul Bucuresti, priveste partile vatamate constituite parti civile in faza de urmarire penala si necitate la instant de fond si apel.

Investitorii FNI, carora li s-a admis plata despagubirilor civile si au depus dosarul la AAAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), fosta AVAS, sunt despagubiti de catre AAAS, dar nu imediat, ci in ordinea in care au fost inscrisi pe lista de asteptare in acest sens.Cei carora li s-a comunicat ca dosarul este incomplet trebuie sa mearga la aceasta institutie pentru a depune actele care lipsesc (lista completa cu toate actele necesare in vederea depunerii dosarului se gaseste pe internet, dar si pe pagina institutiei , www.avas.gov.ro ).

O modalitate pentru a va recupera banii depusi mai repede, este de a depune dosarul, la fel ca si pentru AAAS, dar catre un executor judecatoresc, in vederea inceperii executarii silite a institutiei, indiferent daca dosarul a fost inaintat deja catre AAAS sau nu . Bineinteles ca, pentru a depune dosarul la un executor judecatoresc, trebuie sa va regasiti pe una din listele anexate sentintei penale din dosarul 24632/3/2006 (fond) sau 24632/3/3006 (dupa casarea cu rejudecare de la Inalta Curte de Casatie si Justitie) privind admiterea cererilor formulate de partile civile, deoarece se va pune in executare sentinta la care am facut referire mai sus. Si in cazul depunerii dosarului catre un executor judecatoresc, investitorii FNI, se vor afla pe o lista de asteptare, dar de data aceasta este data de ordinea in care s-au facut popririle pe conturi a institutiei AAAS.

Au fost respinse ca nefondate cererile partilor civile privind acordarea de daune morale, avand in vedere ca investirea de bani la un fond mutual, prezinta din start riscuri, ca orice alta investitie si deci a asumarii riscului aparitiei falimentului, astfel ca prin prezentarea expertizei contabile s-a acordat fiecarui investitor FNI, posibilitatea de a recupera atat banii investiti (nr. de unitati), cat si rata inflatiei incepand cu anul 2000, dar si reactualizarea sumei pana in prezent.

 

Cum pot rezolva un conflict de munca fara instanta si mediator

Un prim element de noutate introdus de actuala reglementare consta in participarea obligatorie a partilor la sedinta de informare cu privire la avantajele medierii. Aceasta informare nu trebuie confundata cu medierea propriu-zisa, pentru care partile pot opta in mod liber. In cazul litigiilor de munca izvorate din incheierea, executarea si incetarea contractelor individuale de munca, Legea medierii prevede expres ca partile sa faca dovada ca au participat la sedinta de informare.

Efectuarea acestei proceduri de informare poate fi realizata de catre judecator, procuror (in cauzele cu implicatii penale), consilier juridic, avocat, notar, caz in care aceasta se atesta in scris, serviciile prestate in acest sens fiind gratuite.

Daca in prezent exista discutii cu privire la sanctionarea nerespectarii obligatiei de participare la sedinta de informare, situatia va deveni cat se poate de clara incepand cu 1 august 2013: Legea medierii stabileste ca instanta va respinge cererea de chemare in judecata ca inadmisibila in caz de neindeplinire a acestei obligatii de catre reclamant. Totodata, noul Cod de Procedura Civila prevede ca instanta poate sanctiona cu amenda judiciara refuzul partii de a se prezenta la sedinta de informare, in situatiile in care a acceptat.

Accelerarea ritmului de solutionare
Un alt element de noutate este legat de modul de desfasurare a procedurii de judecata in fata instantei, noile dispozitii fiind menite sa accelereze ritmul de solutionare a procesului.


Astfel, spre deosebire de vechea reglementare, sunt prevazute noi proceduri, dar si termene precise pentru fixarea primului termen de judecata, acesta urmand a fi stabilit abia dupa ce la dosarul cauzei se regasesc atat cererea de chemare in judecata, intampinarea si raspunsul la intampinare, cat si probele ce urmeaza a fi folosite de parti. Mai exact, judecatorul va verifica daca cererea de chemare in judecata indeplineste cerintele prevazute de lege, urmand sa ii comunice lipsurile reclamantului, de indata, in scris, cu mentiunea ca acesta trebuie sa faca completarile sau modificarile in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, sub sanctiunea anularii cererii

Avocat pentru urmarire penala pe NOUL COD PENAL.Ce poate face?

Avocatii au dreptul sa consulte dosarul de urmarire penala

 

Dintre modificarile privind dreptul la aparare, cea mai importanta este cea privind dreptul avocatilor de a consulta dosarul de urmarire penala, considera specialistii in domeniu.

Potrivit Noului Cod de procedura penala (NCPP), consultarea dosarului de urmarire penala presupune studierea actelor din el, dreptul de a nota date sau informatii din dosar si de a obtine fotocopii, pe cheltuiala clientului.

Concret, avocatul partilor si al subiectilor procesuali principali poate consulta dosarul pe tot parcursul procesului penal, iar acest drept nu poate fi exercitat, nici restrans in mod abuziv, se precizeaza in NCPP. De asemenea si partile si subiectii procesuali principali au dreptul de a consulta dosarul de urmarire penala.

Avocatii pot asista la efectuarea oricarui act de urmarire penala

Conform prevederilor articolului 92 din NCPP, in cursul urmaririi penale, avocatul suspectului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, cu exceptia:

  • perchezitiei corporale sau a vehiculelor in cazul infractiunilor flagrante
  • situatiei in care se utilizeaza metodele speciale de supraveghere ori cercetare.

Printre metodele speciale de supraveghere sau cercetare prevazute in NCPP se numara interceptarea comunicatiilor sau orice tip de comunicare la distanta, accesul la un sistemul informatic, supravegherea video, audio sau prin fotografiere, localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice si obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane.

In plus, avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, incheindu-se in acest sens un proces-verbal.

 

Pentru detalii va rog sa ne scrieti avocat@coltuc.ro

OPINIE LEGALA PRIVIND PROCEDURA RECUPERARII CREANTELOR

Intrucat o buna colaborare si conlucrare a societatilor  comerciale angrenate in sistemul comercial roman si international este esentiala pentru evolutia pozitiva a pietei comerciale intr-un stat, fiecare participant la acest amalgam de raporturi comerciale trebuie sa respecte regulile de uzanta si legale impuse de izvoarele dreptului roman: cutumele, uzantele, contracte, legile etc.

                Deoarece de cele mai multe ori in practica nu avem parte de un comportament adecvat al societatilor in raporturile obligationale cu semenii lor, se impune interapelarea  a diferite proceduri , antejudiciare si judiciare in vederea solutionarii diferendelor civile is comerciale.

                Un prim pas in acest sens este acela de a incerca  solutionarea unei astfel de probleme printr-un acord intre parti, altfel spus pe cale amiabila. Acest acord poate fi prevazut sub forma unui angajament de plata. In acest sens societatea creditoare poate formula si comunica o notificare catre societatea debitoare i, oprin care sa ceara achitarea debitelor intr-un termen determinat.

                In functie de cuantumul debitului ce trebuie recuperat de la societatea datoare,  creditoarea are doua posibilitati, doua proceduri speciale prevazute de Codul de Procedura civila, care se judeca mai repede decat actiunile intemeiate pe dreptul comun. Aceste proceduri sunt:  procedura ordonantei de plata prevazuta de art. 1013 NCPC si urm., si procedura cu privire la cererile de valoare redusa, prevazuta de art. 1025 NCPC si urm.

                In ceea ce priveste procedura cu  privire la cererile de valoare redusa, nu se impune notificarea prealabila a debitorului inainte de a formula o astfel de cerere. Inainte de a formula o cerere pentru emiterea unei ordonante de plata, este obligatorie notificarea debitoarei cu mentiunea de a achita in cel mult 15 zile debitul restant.

                Referitor la etapa antejudiciara, inainte de a recurge la ajutorul instantelor de judecata, exista cateva mecanisme si proceduri care por fi aplicate in privinta debitorului pentru a-l determina sa achite restantele.

                Astfel de proceduri sunt: adresa catre bancile din Romania pentru a le comunica reaua-credinta si lipsa de bonitate a debitorului; adresa catre D.E.P.A.B.D. pentru identificarea bunurilor debitorului in cazul in care acesta este o persoana ficiza, respectiv la ONRC daca este o persoana juridica; sesizare catre Administratia fiscala; plangere catre ITM in cazul in care debitorul este persoana juridica angajatoare, cerere pentru eliberare de informatii de la Serviciul de cadastru si Publicitate Imobiliara pentru identificarea titularului cadastrului, sesizari catre societatile de leasing cu care au contracte debitorii etc.

                In ceea ce priveste etapa judiciara , pe langa cererea de emitere a unei ordonante de plata sau cererea de valoare redusa, se trimita catre debitor notificare de plata. Pe dreptul comun se poate formula actiune in pretentii, conform art. 1349-1050 Cod Civil, actiune pentru poprirea asiguratorie conform art. 780 alin 1 Cod de Procedura Civila, cerere pentru sechestru asigurator al bunurilor mobile conform art. 730 NCPC, plangere penala pentru savarsirea infractiunii de inselaciune, actiune pentru deschiderea procedurii falimentului sau a insolventei pentru debitorii societati comerciale, notarea litigiilor in CF, actiune pauliana impotriva administratorului ca persoana fizica si impotriva societatilor cpmerciale, somatie europeana daca debitorul isi are sediul / domiciliul in alt stat membru al
Uniunii Europene.

                In ultimul rand, in vederea aplicarii solutiilor date de catre instanta impotriva debitorilor , se regaseste etapa executarii silite, moment in care, prin intermediul executorului judecatoresc, se dispune efectuarea tuturor formelor de executare silita prevazute de lege in vederea reucperarii creantelor.

ACORDAREA DESPAGUBIRILOR PERSOANELOR CARE AU CONSTITUIT DEPOZITE LA CEC IN VEDEREA ACHIZITIONARII DE AUTOTURISME

In baza prevederilor OUG 156/2007 privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC in vederea achizitionarii de autorisme, cu modificarile si completarile ulterioare, deponentii CEC Bank  au beneficiat la 30 octombrie 2008 de acordarea efectiva a despagubirilor, constand in indexarea sumelor existente in conturile active cu indicii preturilor de consum

pana la 31 iulie 2007. Valoarea totala a despagubirilor cuvenite deponentilor reprezinta cumulul despagubirilor individuale calculate de CEC prin indexarea, de la data depunerii si pana la data de 31 iulie 2007, a sumelor existente in depozitele constituite in scopul prevazuta de lege, conform evidentei tinute de catre CEC, cu indicii preturilor de consum, din care se deduce dobanda legala bonificata de CEC pe perioada in care a fost acordata. Astfel, despagubirile au putut fi acordate doar persoanelor  inscrise in anexa OUG 156/2007 care au figurat in evidentele CEC cu depozite constituite in vederea achizitionarii de autoturisme si au fost luate in considerarea la calculul sumei globale destinate a acoperi despagubirile cuvenite.

Prin Legea 232/2008 de aprobare a OUG 156/2007 a fost aprobata acordarea de despagubiri banesti si persoanelor fizice „care dupa 22 decembrie 1989 si-au transferat depunerile existente la CEC in vederea achizitionarii de autoturisme la Banca Romana pentru Dezvoltare SA in acelasi scop”.

Potrivit dispozițiilor art.1 din OUG 156/2007 „Persoanele fizice care până la data de 15 februarie 1992 au efectuat depuneri de sume la Casa de Economii și Consemnațiuni -, precum și cele care au transferat aceste sume după 22 decembrie 1989 în conturile Băncii Române pentru Dezvoltare – -, în vederea achiziționării de autoturisme, au dreptul să obțină despăgubiri bănești dacă depozitele astfel constituite, existente în conturile active ale Casei de Economii și Consemnațiuni -, respectiv ale Băncii Române pentru Dezvoltare – -, îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial.

În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, depozitele existente în conturile active care îndeplinesc condiția neafectării soldului inițial, conform alin. (1), sunt acele depozite constituite din sume reprezentând avansuri sau depuneri integrale în vederea achiziționării de autoturisme, existente în sold, fără dobânda aferentă și din care nu s-au efectuat retrageri.

De prevederile art. 1 beneficiază și persoanele fizice care după 22 decembrie 1989 și-au transferat depunerile existente la Casa de Economii și Consemnațiuni – în vederea achiziționării de autoturisme, la Banca Română pentru Dezvoltare – – cu același scop, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 1 alin. (2)”.

Acordarea despagubirilor persoanelor care si-au transferat depozitele la BRD- Groupe Société Générale SA nu a putut fi realizata pana la comunicarea pe raspunderea BRD – GSG SA a datelor certe privind valoarea totala a despagubirilor si numarul deponentilor care au dreptul la despagubiri,

Prin scrisoarea 828/12.10.2009, BRD – Groupe Société Générale SA a comunicat Ministerului Finantelor Publice numarul de conturi active care indeplinesc conditia neafectarii soldului initial, identificate, precum si valoarea despagubirilor calculate prin indexarea sumelor existente cu indicii preturilor de consum, calculate pana la data de 31 iulie 2009. Indexarea insa nu a fost calculata de la data constituirii depozitelor la CEC, ci doar de la data transferului acestora la fosta BRD, intrucat CEC Bank SA nu mai pastreaza evidentele depozitelor transferate, termenul de arhivare fiind de 10 ani.

Intrucat aplicarea in practica a Legii 232/2008, art. 1/1 a dat nastere la interpretari diferite, in sensul ca deponentii CEC care si-au transferat banii la BRD pentru achizitonarea de autoturisme considera ca despagubirea ar trebui sa se acorde atat pe perioada de timp depozitata la CEC, cat si pentru perioada de timp depozitata la BRD, in timp ce BRD a intocmit lista de despagubire doar pentru perioada depozitarii la fosta BRD, valoarea astfel calculata fiind cu peste 45% mai mica decat valoarea despagubirii acordate de CEC pentru un deposit, a fost initiata o propunere legislativa menita sa puna capat unei interpretari contradictorii a dispozitiile legale aplicabile in cauza si discriminarii persoanelor indreptatite la despagubiri, prin conturarea unei practice uniforme in ceea ce priveste perioada pentru care se datoreaza despagubiri.

Plenul Camerei Deputatilor a adoptat  proiectul de lege privind despagubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank inainte de anul 1990 si si-au transferat aceste depozite la BRD – Groupe Societe Generale in anul 1991 in vederea achizitionarii de autoturisme DACIA si a fost trimis spre promulgare presedintelui.

Conform acestei legi, despagubirile se acorda atat pentru perioada depozitului constituit la CEC-SA, cat si pentru perioada depozitului constituit la BRD, dupa cum urmeaza: pentru persoanele care au depus sume de bani la CEC SA inainte de data de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la data de 1 ianuarie 1990, pana la data de 31 decembrie 2013; pentru persoanele care au depus sume de bani la CEC dupa data de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportare la data efectuarii depunerii la CEC, pana la data de 31 decembrie 2013.

Modul de calcul al valorii totale a despagubirilor prevazute in OUG 156/2007, precum si celelalte elemente necesare aplicarii legii, se stabilesc prin hotararea Guvernului in termen de 60 de zile de la publicarea  legi in Monitorul Oficial.

In practica judecatoreasca s-au conturat unele solutii cu privire la acordarea despagubirilor cerute de persoanele fizice care au constituit depozite la CEC in vederea achizitionarii de autoturisme.

Cu titlu de exemplu, Conform sentintei civile nr. 4121/24.11.2009 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti – in litigiul avand ca obiect   obligarea pârâtului Ministerul Finantelor Publice la emiterea titlului de stat  de valoare nominală individuală, egală cu valoarea individuală a despăgubirii ce  se cuvine reclamantului pentru cei 70.000 lei depuşi la CEC în anii 1988 în vederea achiziţionării unui autoturism şi transferaţi la BRD SA la 24.10.1991, în acelaşi scop, pe numele reclamantului – , a fost respinsa cererea reclamantului ca neintemeiata.

Aceasta hotarare a fost fundamentata pe faptul ca BRD a comunicat pârâtului Ministerului Finanţelor Publice situaţia conturilor persoanelor care şi-au transferat depozitele constituite pentru achiziţionarea de autoturisme de la CEC la BRD, ulterior adoptării Legii 232/2008, prin care s-a stabilit valoarea totală a despăgubirilor acordate de Statul român acestei categorii de persoane. In consecinta, se impune  reglementarea pe cale legislativă a  situaţiei juridice  a reclamantului în ceea ce priveşte  acordarea despăgubirilor menţionate, instanţa de judecată neputându-se  substitui legislativului, fără a  depăşi atribuţiile puterii judecătoreşti prin obligarea pârâtului la acordarea despăgubirilor, în condiţiile în care în dispoziţiile art.2 din OUG 156/2007 nu au fost avute în vedere şi sumele  pentru despăgubirea persoanelor care şi-au transferat  depozitele de la CEC la BRD SA.

Intr-un alt dosar inregistrat sub nr. 7284/245/2010, avand ca obiect obligarea Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice la plata de despagubiri pentru depozitul constituit in vederea achizitionarii unui autoturism, a fost pronuntata o solutie prin care a fost admisa cererea si s-a dispus obligarea paratei la acordarea despagubirii cuvenite, calculata in conditiile OUG 156/2007 astfel cum a fost modificata si completata.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat in dosarul „Blidaru impotriva Romaniei” (deponent CEC mutat la BRD) si a dispus restituirea de catre Statul Roman a sumei actualizate de la data depunerii banilor la CEC. Pe rolul Curtii Europene a Drepturilor Omului se mai afla in acest moment alte doua dosare promovate de APAR Bucuresti .Este vorba de dosarele cu numarul 3629/2007 – Vlad Viorel impotriva Romaniei si 36384/2007 – Cornelia Mihai (fosta Olariu) impotriva Romaniei.

Cum rezolv un dosar pe legea 10/2001 in 2014?

La data de 20 mai 2013, a intrat în vigoare Legea nr. 165/2013 privind masurile pentru finalizarea procesului de restituire, in natura sau prin echivalent, a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist in Romania.

Noua lege reglementează cadrul legal al retrocedarilor, intervenind cu modificari asupra a doua acte normative de o deosebită importanta, legea nr. 10/2001 si legea nr. 247/2005.

Legea nr. 165/2013 prevede ca, imobilele preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist se restituie în natura. In situatia in care restituirea in natura a imobilelor preluate in mod abuziv in perioada regimului comunist nu mai este posibila, singura masura reparatorie in echivalent care se acordă este compensarea prin puncte.

Astfel avem doua elemente de bază – restituirea in natura si compensarea prin puncte.

Ulterior,se publica Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013

In lumina acestui act normativ, in situatia imposibilitatii restituirii in natura a imobilelor preluate abuziv, alaturi de initial prevazuta compensare prin puncte ca mod unic de reparatie,  se instituie o alta modalitate  alternativa de masura reparatorie:
– compensarea cu bunuri oferite in echivalent de entitatea investită cu solutionarea cererii formulate in baza Legii nr. 10/2001 ;

Tot in  Legea nr. 368/2013, se dispune:
„Art. II. – (1) Persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pot opta pentru returnarea dosarelor înregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor către entităţile învestite cu soluţionarea notificării, în vederea restituirii, în natură sau prin compensare cu alte bunuri, a imobilelor, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi persoanele îndreptăţite la despăgubiri în temeiul legilor funciare, inclusiv cele care au optat potrivit art. 42 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, după expirarea termenului legal.”

Prin acest articol se instituie un drept al persoanelor indreptatite la despagubiri, de optiune pentru restituirea in natura sau prin compensare cu alte bunuri, pentru care trebuie sa solicite returnarea dosarelor inregistrate la Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea despagubirilor catre entitatile investite cu solutionarea notificarii, în termen de cel mult 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 368/2013, adică pana la 20 februarie 2014.

AMENDA ISCTR – 2014 .Cum atac amenda?

Inspectia, controlul si supravegherea modului de respectare a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 si ale Ordonantei Guvernului nr. 27/2011 se efectueaza in trafic si la sediul operatorilor de transport rutier/intreprinderilor de transport rutier in cont propriu/operatorilor economici care desfasoara activitati conexe transportului rutier/furnizorilor si beneficiarilor de bunuri divizibile/centrelor de pregatire si perfectionare a personalului din domeniul transporturilor rutiere/scolilor de conducatori auto/instructorilor auto auto­rizati de catre inspectorii din cadrul I.S.C.T.R., denumiti in continuare inspectori.

Vă informăm ca în HG 69/2011 sunt prevăzute următoarele tipuri de încălcări:
a) încălcări foarte grave care se sancţionează cu amendă de la 14.000 lei la 18.000 lei;

b) încălcări grave care se sancţionează cu amendă de la 8.000 lei la 12.000 lei;

c) încălcări minore care se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei la 6.000 lei.

Sancţiunile se aplică:

a)      operatorului de transport rutier sau întreprinderii de transport rutier în cont propriu român/române ori străin/străine sau persoanei fizice/juridice, după caz;

b)       conducătorului auto român sau străin, după caz;

c)       operatorului economic care desfăşoară activităţi conexe transportului rutier/persoanei fizice sau juridice, după caz;

d)       şcolii de conducători auto/instructorului auto autorizat/persoanei fizice sau juridice, după caz

e)       centrului de pregătire şi perfecţionare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere/persoanei fizice sau juridice, după caz;

f)       persoanei care utilizează legitimaţiile de călătorie tip card fără drept sau în alte condiţii decât cele reglementate de legislaţia în vigoare;

g)      furnizorului sau beneficiarului de bunuri divizibile, după caz.

Motive:
O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor consacră expres în art. 17 motivele care atrag nulitatea procesului verbal: lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator.

În afara de art. 17, singura referire expresa în OG 2/2001 la o cauză de nulitate, apare în art. 16 alin 7, pentru situaţia obiecţiunilor la procesul verbal, care sub sancţiunea nulităţii trebuie consemnate distinct în procesul verbal la rubrica “alte menţiuni”.

Deşi art. 16 alin 1 stabileşte care sunt menţiunile ce trebuie cuprinse obligatoriu în procesul verbal, numai lipsa unora din aceste menţiuni (adică cele la care face referire art 17) e sancţionată cu nulitatea.

Împotriva procesului verbal de constatare a contraventiilor se poate depune plangere în termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia la Judecatoria in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.

Dupa depunerea plangerii, sunt aplicabile noile dispozitii prevazute de NCPC cu privire la verificarea cererii si regularizarea acesteia astfel, completul caruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifica, de indata, daca cererea de chemare in judecata indeplineste toate cerintele prevazute de lege si cuprinde urmatoarele:

  • numele si prenumele, domiciliul sau resedinta partilor ori, pentru persoane juridice, denumirea si sediul lor. De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric personal sau, dupa caz, codul unic de inregistrare ori codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar ale reclamantului, precum si ale paratului, daca partile poseda ori li s-au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, in masura in care acestea sunt cunoscute de reclamant.
  • numele, prenumele si calitatea celui care reprezinta partea in proces, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele, prenumele acestuia si sediul profesional
  • obiectul cererii si valoarea lui, dupa pretuirea reclamantului, atunci cand acesta este evaluabil in bani, precum si modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea inscrisurilor corespunzatoare. d) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
  • aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere;
  • semnatura.

Cand cererea nu indeplineste aceste cerinte, reclamantului i se vor comunica in scris lipsurile, cu mentiunea ca, in termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicarii, trebuie sa faca completarile sau modificarile dispuse, sub sanctiunea anularii cererii”.

Onorariul perceput pentru contestarea unui proces-verbal de contraventie este de 400 de lei + tva, pentru intreg procesul (fond si recurs), onorariu care se achita la incheierea contractului.

Exista hotarari castigate impotriva ISCTR pe intreg teritoriul tarii, respectiv:

–          Mehedinti – Solutia pe scurt: Admite în parte plângerea formulată de petenta S.C. Thermopan S.R.L. în contradictoriu cu intimatul. Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier –I.S.C.T.R. – Inspectoratul Teritorial Turnu Severin. Reduce sancţiunea amenzii contravenţionale aplicată prin procesul-verbal seria ISCTR, nr. 0051419/05.07.2012 de la 6000 lei la 3000 lei. Menţine celelalte dispoziţii ale procesului-verbal. Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică.

–          Judecatoria Sector 2 Bucuresti- Solutia pe scurt: Admite în parte plângerea. Reduce cuantumul amenzii aplicate prin procesul verbal de constatare a contravenţiilor seria ISCTR nr. 0065487 încheiat la data de 06.11.2012 de Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier de la suma de 8000 lei la suma de 4000 lei. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.03.2013.
Document: Hotarâre  4192/2013  14.03.2013

–          Cornetu: Nr. unic (nr. format vechi) :5386/1748/2013 Admite plangerea Forma Scurta

–          Covasna – Solutia pe scurt: Admite recursul, modifică sentinţa în sensul că admite în parte plângerea formulată de petentă.

Buzau: Solutia pe scurt: Admite recursul, modifică sentinţa, admite în parte plângerea şi înlocuieşte amenda cu avertismentul.

OPINIE JURIDICA PROCES CLAUZE ABUZIVE

OPINIE JURIDICA PROCES CLAUZE ABUZIVE

Clauzele abuzive au devenit o problema nationala, mai ales de la 01 Octombrie 2013, moment in care Guvernul a hotarat ca procesele colective castigate (introduse de ANPC) sa reprezinte jurisprudenta pentru toatre contractele ce contin acel tip de clauze abuzive.

Instanta competenta pentru solutionarea acestui tip de litigii se stabileste conform dreptului comun in materie.Astfel, din punct de vedere territorial instanta competenta este cea de la domiciliul paratului, iar din punct de vedere material,instanta se stabileste in functie de valoarea obiectlui litigiului.

Competenta se stabileste potrivit dreptului comun pana la intrarea in functiune a Tribunalului Specializat Bucuresti, pe clauze abuzive, la data de 1 martie 2014.

Etapele demararii unui astfel de proces sunt etape standard, bazate pe principiile generale de drept.Initial se identifica clauzele abuzive dintr-un contract de credit, fiind necesara anterior introducerii actiunii, indeplinirea obligatiei privind sedinta de mediere.

Sedinta de informare privind medierea a devenit obligatorie in 15 februarie 2013, data de la care s-a instituit obligatia legala pentru parti ca, anterior declansarii unei actiuni in instanta, sa se prezinte la mediator in vederea informarii cu privire la posibilitatea solutionarii diferendelor pe calea medierii.

Având în vedere că procedura medierii  este o procedură ce are în componenţa sa  două etape principale – şi anume :

1. Pregătirea sesiunii de mediere;

2. Desfăşurarea medierii

3. DOVADA  INFORMĂRII OBLIGATORII -Conform   art. 60. Alin1  ,, Dovada participării la şedinţa de informare privind procedura si avantajele medierii intr-o anumită materie se face printr-un CERTIFICAT DE INFORMARE eliberat de către mediatorul care a realizat informarea”.

Dupa indeplinirea procedurii prealabile, se introduce actiunea la instanta de judecata.Actiunea este redacatat tinandu-se cont de situatia concreta in respectiza speta.

 

Pot fi considerate clauze abuzive:

–                   clauzele care instituie dreptul băncii să revizuiască rata dobânzii în cazul unor schimbări semnificative pe piaţa monetară, precum şi clauzele care instituie comisionul de risc, redenumit, după caz, comision de administrare.

–                   clauzele care instituie următoarele comisioane, dacă sunt incluse în contract: comisionul de administrare garanţii, comisionul de rezervă minimă obligatorie şi comisionul monitorizare poliţe de asigurare.

–                   clauzele care stabilesc obligaţia împrumutatului de a încheia contractul de asigurare cu o societate de asigurări parteneră sau agreată de bancă şi dreptul băncii de a alege noua societate de asigurări care reînnoieşte poliţa.

–                   unele clauze privind declararea scadenţei anticipate.

–                   clauzele privind dobanda variabila – instituţiiile de credit au fost obligate să calculeze transparent dobânda împrumuturilor, în funcţie de o formulă. Aceasta trebuie să ţină cont de indicatori precum dobânda de referinţă pentru moneda creditului (Libor, Robor sau Euribor), la care se mai adaugă o marjă a băncii (care nu poate fi modificata ulterior de catre banca).

–                   modificarea unilaterala a clauzelor contractului, fără a avea un motiv intemeiat care sa fie precizat în contract.

–                   imposibilitatea consumatorului de a intelege in  mod corect clauzele inserate, redactate intr-un mod tehnic, ce nu ar putea fi recunoscute ca si abuzive de o persoana neavizata in domeniu.

–                   disproportionalitatea ridicata in ceea ce priveste pagubele percepute de banca in cazul neexecutarii obligatiei de  catre debitor, in raport cu pagubele suferite.

Actiunea impotriva bancii pentru anularea clauzelor abuzive nu se timbreaza.Costurile pe care clientul trebuie sa le suporte intr-un proces cu banca reprezinta doar onorariul avocatului. Taxa judiciara de timbru nu se plateste, pentru ca litigiile privind protectia consumatorilor sunt scutite de aceasta taxa.

Noua reglementare in materia taxelor de timbru recent intrata in vigoare OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, care se aplica din 29 iunie 201,) a pastrat scutirea de la plata taxei de timbru pentru actiunile avand ca obiect protectia drepturilor consumatorilor, atunci cand persoanele fizice si asociatiile pentru protectia consumatorilor au calitatea de reclamant impotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile legitime ale consumatorilor.(art.29 lit.f).

Hotararile reprezentative date in materia clauzelor abuzive sunt:

1.Cazul castigal impotriva VOLKSBANK de  avocat.COLTUC  printr-o actiune colectiva bazata pe clauze privind dobanda si comisionul de risc. Astfel, instanta a constatat caracterul abuziv al clauzei care permitea bancii sa ajusteze dobanda in functie de propria politica de creditare, a clauzei cu privire la comisionul de risc, precum si a altor comisioane. Toate clauzele abuzive au fost declarate nule.

2.Actiune castigata de un client BancPost, care a dat în judecată banca pentru o serie de clauze abuzive privind marja dobânzii unui credit.

 

 

Ramona Botoroga va avea de plătit o rată de 200 de euro, jumătate faţă de până acum, iar banca trebuie să-i restituie 15.000 de euro, în contul costurilor pe care tânăra le-a avut de suportat din cauza clauzelori abuzive din contract.

 

articol scris de avocat Eliza Poponeci,membra CAB.AV.COLTUC

 

RCA de cinci ori mai scumpa pentru soferii tineri, decat pentru cei adulti.Nu ar trebui atacata aceasta lege?

Asigurarile RCA, domeniu care se afla in directa subordine a ASF, nu sunt transparente.
Nu este cunoscuta formula de calcul care duce la diferentele enorme intre asigurarea pentru un tanar si cea pentru o persoana cu varsta de peste 30 de ani si se ajunge la anomalii in preturi si riscuri de frauda.
Nu este publica valoarea de baza de la care porneste o polita de asigurare si ce costuri se adauga apoi.

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EdqajS6WE3X


 

Sa parcurgem dovezile in continuare.

I. Normele de aplicare pentru polita de asigurare obligatorie auto RCA sunt diferite in statele europene. Nu exista o legislatie europeana care sa asigure un cadru unitar. Fiecare companie impune propriile norme si valori de aplicare intr-un cadru national de reguli si de supraveghere.

Sistemul din Romania nu dispune insa de norme clare de diferentiere a conducatorilor si de stabilire a costurilor asigurarilor. In tarile vestice sunt criterii mai multe si mai clare. Iau spre comparatie doua tari etalon ca dezvoltare a sistemelor financiare: Marea Britanie si Germania.

In Romania nu este nevoie nici macar de carnet pentru a intocmi o polita de raspundere civila auto. In tarile vestice este necesara inregistrarea tuturor soferilor care vor conduce masina asigurata.
In Romania nu este luata in considerare vechimea in trafic; varsta este elementul de baza care determina diferenta intre un sofer experimentat si unul incepator.

Pentru a asigura echitatea pentru cetateni este necesara o legislatie mai buna si mai transparenta in acest domeniu. ASF este responsabila in mod direct de sectorul asigurarilor. Un control mai riguros si competentele sunt necesare pentru a garanta coerenta in acest domeniu.

II. Diferentele sunt mari cand vine vorba despre raportarea asiguratorilor la varsta tinerilor, care ne dezavantajeaza grav pe noi, romanii. Concret, varsta pana la care se presupune ca un tanar prezinta un risc mai mare in trafic este de 23 de ani in Marea Britanie si de 25 in Germania. In Romania, aceasta varsta este stabilita la 30 de ani.

 

 

 

ATENTIE CLAUZE ABUZIVE BANCI 2014 – Creditul restructurat creste costurile pentru client

Povestea cu creditul fiscal, cel putin atata cat am participat la discutii, nu era foarte clara. Foarte multe banci m-au intrebat care e mecanismul practic de functionare si nu am stiu ce sa le raspund. El intervine in momentul in care se incheie perioada de reducere a principalului, nu era clar daca va fi platit lunar, anual, ce se intampla cu pensionarii..”, a mai spus Cinteza. Din punct de vedere al creditorului, aceste lucruri trebuiau clarificate, a mai precizat el.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/etK9NH9wo8P

Ca si gandire, e de parere Cinteza, un asemenea program poate genera o majorare a consumului cu scopul de a conduce la cresterea PIB numai in masura in care consumul e asigurat de produse fabricate aici.

“Eu ca supraveghetor am cerut ca decizia sa fie optionala si pentru banci si pentru debitori. Pentru banci: atunci cand schimbi maturitatea unor active si o prelungesti cu doi ani, apare o nepotrivire intre pasive si active. Amintiti-va de Deacia Felix: a atras resurse pe 3 luni si le-a plasat pe 6 luni. Trebuie vazut daca nu cumva apar efecte care sa duca la o inrautatire a situatiei bancii”, a explicat Cinteza.

“Am cerut directiei de stabilitate sa faca un studiu de impact care inca nu a fost finalizat. A doua problema pe care am sesizat-o ca supraveghetor a fost hazardul moral, iar cel de-al treilea lucru a fost sa cer transparenta in privinta sumelor de platit. De aceea in proiect a fost introdus alineatul prin care debitorul sa ia la cunostinta de noul grafic de rambursare. Din simularile facute de noi pe cateva credite, debitorul urma sa plateasca mai mult”, a conchis seful Supravegherii din BNR.

Guvernul vrea sa stimuleze consumul printr-un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor, pentru persoanele cu venituri sub salariul mediu net, de 1.610 lei, care obtin de la banca restructurarea creditelor.

BNR sustine ca schema fiscala pentru restructurarea creditelor populatiei, denumita de presa “Electorata” sau “Rata lui Ponta”, a fost conceputa, initiata si dezvoltata de ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, invocand ca semnificativ in acest sens un articol publicat de Voinea pe site-ul Financial Times.

 


 

Ti-au disparut bani de pe card! CE FAC?

Asadar, primul lucru pe care il are de facut victima unei fraude este sa contacteze banca, dupa care trebuie sa se prezinte la o unitate a acesteia si sa completeze formularele necesare indicate. In plus, clientul trebuie sa sesizeze cat mai repede organele de urmarire penala.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/j2HJByWAr4T

Urmeaza apoi o perioada de asteptare care variaza de la o institutie la alta si de la un caz la altul, pe parcusul careia banca si politia isi transmit documente, iar la final se da verdictul.

  • Ce inseamna neglijenta? Neglijenta este asociata cu nerespectarea de catre client a obligatiilor ce ii revin in vederea pastrarii in siguranta a cardului si a elementelor de securitate. De exemplu, clientul nu trebuie sa inmaneze cardul unei alte persoane, sa expuna codul PIN, sa il comunice unei alte persoane etc.

Este esentiala observarea intr-un timp cat mai scurt a fraudei, serviciile de notificare prin SMS sau verificarea frecventa a tranzactiilor fiind utile in acest sens. Un rol important ii revine si bancii care trebuie sa monitorizeze activ tranzactiile si identifice operatiunile suspecte.

 

 

La Banca Romaneasca, in caz de frauda exista intotdeauna o ancheta efectuata de politie prin care se stabileste faptuitorul si in final clientul isi primeste banii inapoi, atat timp cat nu se considera neglijenta in utilizarea cardului, conform cu prevederile Regulamentului nr. 6/2006 – BNR, ordonanta de urgenta nr. 113/2009, ne-au spus reprezentantii Bnacii.

BRD ne-a precizat ca utilizatorul trebuie in primul rand sa completeze un aviz de refuz la plata pentru operatiunea sau operatiunile pe care nu le recunoaste, urmand ca ulterior banca sa faca investigatiile necesare stabilirii circumstantelor in care au fost efectuate acestea.


La finalul analizei banca va comunica clientului rezultatul investigatiei si stabileste raspunderea vizavi de operatiunea/operatiunile contestate.

Olimpia Limbide, manager card fraud monitoring la ING Bank, a explicat pentru Ziare.com ca un proces de investigare este declansat imediat in situatia in care este sesizata o frauda, clientul fiind indrumat cu privire la pasii de urmat.

„La final, pe baza documentelor obtinute si a analizei tuturor circumstantelor, se ia decizia de solutionare a cazului. In anumite situatii, in care un posesor de card reclama tranzactii frauduloase, acest client este indrumat si catre Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia de Combatere a Criminalitatii Organizate pentru anuntarea evenimentului.

In acest fel se obtine si suportul Politiei in investigarea unui caz de frauda”, a completat Olimpia Limbide.

Recomandam clientilor sa fie atenti la tentativele de phishing. O banca sau un operator de telefonie mobila sau orice alta institutie nu vor solicita niciodata prin email, SMS sau prin accesarea unui link informatii confidentiale legate de conturi bancare, carduri sau coduri PIN. Aceste campanii de informare sunt efectuate in mod activ de catre ING, fie prin mesajele actualizate periodic pe site-ul bancii, fie prin paragrafele standard care se ataseaza la finalul mesajelor trimise de ING, Olimpia Limbide, ING Bank

La Millennium Bank, clientii trebuie sa ofere bancii toate informatiile legate de incident, prin completarea unei declaratii care sa cuprinda cat mai multe detalii despre tranzactia sau tranzactiile respective, dupa care banca va analiza cazul, luand in calcul natura elementelor de securitate personalizate ale cardurilor (de exemplu, coduri de securitate), situatia in care acestea au fost pierdute sau furate, respectarea sau nerespectarea de catre clienti a obligatiilor care le revin.

In analiza acestor cazuri, bancile aplica prevederile Ordonantei de urgenta privind serviciile de plata nr. 113/octombrie 2009 publicata in MO 385/12.10.2009 si ale regulamentelor organizatiei internationale sub care a fost emis cardul (Visa sau MasterCard), potrivit reprezentantilor Millennium Bank.

Acestia au adaugat ca bancile despagubesc integral clientii care au respectat toate obligatiile ce le revin: au utilizat cardul in conformitate cu termenii specificati in Conditiile Generale Bancare, au luat toate masurile posibile pentru pastrarea in siguranta a elementelor de securitate personalizate ale cardului.

 

 

 

Diplomele Spiru Haret in 2014

Atat presa cat si studentii au sesizat la mai marii tarii neregurile savarsite in actul de educatie, chiar de catre cei ce trebuiau sa le respecte, insa singura solutie pentru rezolvarea situatiei a ramas tot instanta de judecata.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/FHmtWALjPvg

Astfel, cozile la usa intantei au tot crescut, iar USH a avut de pierdut prin diverse sentinte pronuntate impotriva universitatii privind plata de daune materiale, morale si, nu in ultimul rand, obligarea la eliberarea diplomei de licenta.

In primul rand, trebuie avut in vedere faptul ca Universitatea Spiru Haret ar dori eliberarea diplomelor de licenta pentru perioada 2009 – 2010, mai ales ca asa ar scapa de miile de procese pornite impotriva ei, insa nu poate trece la eliberarea diplomelor, pana cand MECTS nu elibereaza tipizatele cu timbru sec.

Practic este un cerc vicios din care pagubit iese doar studentul care si-a platit studiile si care, mai mult sau mai putin, s-a pregatit pentru sustinerea examenului de licenta.

In primul rand, inainte de orice, trebuie adresate doua notificari scrise atat catre Universitatea Spiru Haret, cat si catre MECTS, prin care se solicita atat eliberarea tipizatelor de diploma de licenta de catre MECTS catre USH, cat si eliberarea de catre USH a diplomelor completate si semnate catre studenti.

Fiind de asemenea o procedura contencioasa, suntem legati de aceste demersuri antejudiciare pentru a putea ajunge in fata instantei, altfel cererea de chemare in judecata ar fi inadmisibila.

Termenul legal de raspuns pentru acest tip de solicitare este de 30 de zile. Odata implinit, daca nu au fost primite raspunsurile aferente solicitarii petitionarilor, atunci acestia sunt indreptatiti sa actioneze in judecata.

Trebuie sa avem in vedere faptul ca instanta competenta sa solutioneze aceste litigii este Tribunalul, competenta stabilita prin hotarari priviind regularizarea competentei.

 

In cadrul cererii de chemare in judecata, asa cum am explicat mai sus, actiunea trebuie introdusa atat impotriva USH, cat si impotriva MECTS, altfel exista poibilitatea reala a respingerii actiunii.

Cea mai mare problema se ridica asupra bugetarilor care sunt acum, dupa 4 ani, trasi la raspundere pentru sumele de bani primite in calitate de licentiati, desi acestia la dosarul de angajare au doar adeverinta.

Cum imi dau demisia legal

Este formula cea mai buna pentru ca viitorul angajator va sti clar ca nu ai fost data afara. De asemenea, ar fi bine sa mentionezi in cerere si articolul din Codul Muncii care reglementeaza aceasta situatie: art. 55 lit. b). Daca seful tau este de acord cu cererea, atunci este obligat sa o semneze.

In aceasta situatie, perioada de preaviz de 15 zile calendaristice (30 de zile pentru functiile de conducere) poate fi negociata astfel incit sa poti pleca mai repede sau sa-ti iei concediu de odihna in perioada de preaviz.

In cazul in care seful nu iti accepta solicitarea, atunci cererea se transforma in demisie, acordul partilor in vointa unilaterala (art. 79 alin. 1), si este obligatoriu sa indeplinesti perioada de preaviz.

Vreau sa rup logogda.Ce fac?

Un aspect important îl reprezintă faptul că pentru valabilitatea logodnei nu se impune ca logodnicii să conviețuiască în fapt.
Valabilitatea logodnei presupune, exceptând avizul medical și autorizarea instanței de tutelă în situația în care una din părți este minoră, îndeplinireav următoarelor cerințe:

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ef3CtzXTV4b

– consimțământul părților care trebuie să fie liber exprimat, neviciat prin eroare, dol, violență, să fie exprimat personal (reprezentarea nu este permisă) și simultan de logodnici;
– vârsta matrimonială – fiecare parte să aibă cel puțin 18 ani sau 16, dacă există motive temeinice cu avizul instanței de tutelă. Acordul instanței de tutelă se obține prin introducerea unei cereri la judecătoria din raza de domiciliu, prin care se precizează motivele de fapt pentru care un minor este necesar să se căsătorească.
– lipsa impedimentelor: existența unei căsătorii nedesfăcute, calitatea de rudă a părților în linie dreaptă sau până la gradul IV inclusiv, alienația sau debilitatea mintală, identitate de sex.
Logodnicii au drepturi și obligații egale, iar bunurile dobândite împreună pe perioada logodnei constituie bunuri proprietate pe cote-părți. Copii născuți dintr-o relație de logodnă au statutul de copii din afara căsătoriei.
Logodna poate fi oricând ruptă de oricare dintre logodnici fără a fi necesară vreo formalitate. În cazul ruperii logodnei, darurile pe care logodnicii le-au primit în considerarea logodnei sau pe durata acesteia, în vederea căsătoriei, cu excepția darurilor obișnuite, sunt supuse restituirii. Partea care rupe logodna în mod abuziv poate fi obligată la despăgubiri pentru cheltuielile făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei, precum și pentru orice alte prejudicii cauzate. Partea care, în mod culpabil, l-a determinat pe celălalt să rupă logodna poate fi obligată la despăgubiri. Poate fi considerată abuzivă ruperea logodnei cu puțin timp înainte de data stabilită pentru celebrarea căsătoriei, după o conviețuire faptică a logodnicilor pe o perioadă îndelungată de timp, după ce au fost distribuite invitațiile de nuntă, după ce s-au efectuat cheltuielile necesare pregătirii nunții, după ce au fost depuse actele la ofițerul stării civile. Infidelitatea unuia dintre logodnici, ce constituie cauză a ruperii logodnei, nu poate fi apreciată ca având caracter abuziv dacă nu se dovedește că infidelitatea exista anterior logodnei și cu toate astea s-a încheiat logodna.
Despăgubirile constau în plata de către partea aflată în culpă a cheltuielilor făcute sau contractate în vederea încheierii căsătoriei.


Se pot acorda despăgubiri și pentru prejudiciul moral suferit ca urmare a atingerii aduse demnității, onoarei unui logodnic, sănătății fizice sau psihice a acestuia. La baza acordării despăgubirilor stă răspunderea civilă delictuală pentru fapta proprie, prevăzută de art. 1357 alin.1 NCC. Răspunderea poate fi antrenată și în sarcina persoanei care, în mod culpabil, determină pe unul dintre logodnici să pună capăt logodnei (de exemplu soacrele..).
Terții care au achitat sau contractat anumite cheltuieli în vederea căsătoriei logodnicilor pot cere logodnicului culpabil repararea prejudiciului. Acțiunea în răspundere civilă pentru prejudiciul patrimonial suferit poate fi antrenată și la cererea părinților unuia dintre logodnici, care dovedesc ajutorul material oferit ca urmare a încheierii logodnei.

Termenul de prescripție în care poate fi introdusă această acțiune este de un an de la ruperea logodnei. Prescripția poate fi invocată, potrivit art. 2513 NCC, numai în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la primul termen de judecată cu părțile legal citate. Competența revine judecătoriei dacă valoarea prejudiciului este sub sau egală cu 500.000 lei, sau tribunalului dacă valoarea este mai mare.

Bancile au pacalit clientii, au majorat comisioanele la depozite precizeaza BNR

Seful supravegherii BNR a aratat ca nu poate cere bancilor sa-si modifice politica comerciala, dar le poate cere sa fie mai transparente si sa-si asume ca nu mai vor sa atraga sume pe termen scurt.

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/FkHCzWagJWi

„Bancile inlocuiesc linile de finantare de la bancile-mama cu resurse interne. Dar acolo vorbim de resurse pe termen mai lung. Si atunci, le intereseaza resursele pe teremene mai lungi, nu pe trei luni. Este de inteles, dar sa fie transparenti”, a explicat Cinteza.

Banca Nationala a Romaniei a solicitat bancilor sa adopte masuri daca exista situatii in care, din cauza scaderii dobanzilor si majorarii comisioanelor, deponentul retrage din depozite la termen mai putini bani decat a plasat la constituire, invocand riscul reputational si mediatizarea fenomenului.

„La nivelul Bancii Nationale a Romaniei s-au primit o serie de sesizari care vizeaza aspecte privind modalitatea prin care unele institutii de credit procedeaza la modificarea dobanzilor bonificate la sursele atrase la termen de la populatie in sens descrescator concomitent cu majorarea nivelului comisioanelor practicate generand, astfel, situatii in care suma care revine deponentului (depozit plus dobanda aferenta) la momentul lichidarii este sub valoarea depozitului la data constituirii. Mai mult, astfel de informatii au fost intens mediatízate”, se arata in circulara transmisa de BNR in sistemul bancar si obtinuta de Mediafax.

Banca centrala a solicitat conducerilor institutiilor de credit sa ia masuri pentru remedierea unor astfel de situatii si sa le comunice pana la finele acestei luni, invocand, pe langa riscul reputational, si prevederile legale privind practici bancare prudente in relatia cu clientela.

Cinteza a fost de acord ca bancile au de multe ori deficiente mari in relatia cu clientii. „Vad dupa reclamatiile pe care le primesc. Sunt grosolane. La reclamatii ma uit mereu cand imi vine mapa, pentru ca afli multe lucruri de acolo”, a adaugat seful supravegherii de la BNR”

 

 


Noua lege privind vânzarea terenurilor incurca mai mult

„Înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de codul civil şi a dreptului de preempţiune al coproprietarilor, arendaşilor, proprietarilor vecini, precum şi al statului român, prin Agenţia Domeniilor Statului, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale. Terenurile agricole situate în extravilan pe o


adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, prin structurile interne specializate menţionate la art. 6 alin.(1) din Legea nr.51/1991 privind siguranţa naţională a României, cu modificările ulterioare“, mai precizează proiectul de lege.

Formularul electronic pentru 112 modificat 2014

 Noile reglementari, valabile incepand cu obligatiile fiscale aferente lunii februarie, stabilesc ca si informatiile referitoare la impozitul calculat si retinut, pe fiecare beneficiar de venit se face in declaratia fiscala unica, astfel incat „toate informatiile referitoare la calculul si retinerea obligatiilor aferente veniturilor de natura salariala vor fi concentrate in formularul 112”, dupa cum argumenta ANAF, acum aproximativ sapte luni.

https://www.coltuc.ro/blog/formularul-electronic-pentru-112-modificat-2014/

Retinerile de impozit pentru fiecare beneficiar s-au declarat in formularul 205 anul trecut, iar anterior s-au raportat in fisele fiscale.

 

 


Credeti ca timbrul de mediu este ilegal ca si taxa de poluare 2012?

Taxa auto din 2012, ilegală. 15.000 de români își pot recupera banii

Aproximativ 15.000 de români îşi pot recupera taxa auto. Curtea Europeană de Justiţie a declarat ilegală taxa introdusă în ianuarie 2012 şi care ca fost menţinută iniţial doar o lună. Formula a fost reluată anul următor, în ianuarie şi februarie 2013, pentru ca ulterior să fie înlocuită cu timbrul de mediu.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XPNeg3KmSFn

 

 

Iata de scrie Florin P. din Mures

Timbrul de mediu, ILEGAL ??
Buna seara,
Doresc sa le aduc la cunoștință celor care cred ca Timbrul de mediu este ilegal, următoarele lucruri :
– In statele dezvoltate din UE , se plătește un anumit impozit, bazat pe vechimea autovehiculului, capacitatea cilindrica, norme de poluare.
In Italia, de exemplu, la un autovehicul 1.9 Diesel, euro 2, din anul 2001, taxa anuala este de 249 Euro. Alt exemplu 1.9 Diesel, euro 3, an 2004, taxa 150 Euro.
Aceste exemple sunt reale.
La fel se plătește și în Belgia, Franța, etc.
De ce nu se plâng? Mai mult, pentru cei cu mașini EURO 1 și NON-EURO, este interzisa intrarea în marile orașe, iar taxele sunt enorme.Taxa enorma ceruta de Statul Roman, pentru înmatricularea autovehiculelor, este ILEGALA, corect.
Dar si in alte tari se plătește o taxa, chiar dacă este una modica, si se încadrează undeva in suma de 500 EURO , nu contează vechimea autovehiculului, norma de poluare, tara de proveniența (atâta timp cat autovehiculul este adus din UE )
Si Georgica C.
timbru de mediu
Ai dreptate cu italia dar acela este impozitul pe vehicul nicidecum taxa de mediu, taxa de mediu se cheama „bolino blu” care il plateam la roma 11 euro pe an pentru un golf 1800 cc euro 1. In Romania oricum impozitul este mai mare decat in italia plus taxa asta aberanta. Sa ai un autoturins in romania a devenit un lux.

Dvs. cum comentati?


Locuintele executate silit de banci se vand la jumatate de pret

Fostii proprietari, care nu si-au mai putut achita ratele, raman cu datorii si dupa vanzarea casei. Un barbat a luat de la banca, in 2007, 450.000 de lei ca sa-i investeasca in firma sa de constructii. Afacerea nu a mers si doi ani mai tarziu nu si-a mai putut plati ratele.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/g3586xYvoYy

Firma a intrat in insolventa iar banca i-a scos proprietatile la vinzare. Apartamentul cu 3 camere pe care-l avea in Urziceni, evaluat la 40.000 de euro, a fost deja vandut cu 25.000 de euro. “Imobilele au fost evaluate la sume de peste 200.000 de euro, dublu fata de cat am luat de la banca, acum sunt evaluate la sub 100.000 de euro impreuna. E adevarat ca piata imobiliara a scazut, dar mie mi se pare o subevaluare destul de drastica”, a declarat barbatul.


In prezent, barbatul locuieste in chirie, in Capitala, impreuna cu familia sa, intr-un apartament cu 2 camere. Banca a scos la vanzare si fabrica de tamplarie in 2013. Atunci cerea 86.000 de euro, dar bunul nu a fost vandut, iar acum s-a ajuns la a 6-a licitatie. Chiar daca va fi vanduta fabrica, tot nu-i va acoperi intreaga datorie. Proprietarul se judeca acum cu banca

Cruciada impotriva bancii – Chiar asa sa fie……

Institutia financiara cu cele mai multe procese legate de clauze abuzive in contractele de credit acuza judecatorii, prin vocea directorului juridic, ca au dat hotarari in procese pierdute de banca fara a tine cont de dovezi si de prevederile legale, ci de interese personale subiective.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ZxaZVdUGuh1

“Clientii judecatori cu credite au inceput, in 2010, aceasta cruciada impotriva bancii. Zonele in care ne-am simtit in special prejudiciati sunt Iasi, Timisoara, Mehedinti, Dolj, Bucuresti. Judecatori clienti, presedinti de tribunale, conducatori de curti de apel au avut procese judecate de colegii lor. A trebuit sa-si rezolve problema asta. Au venit apoi prieteni si amici care a trebuit sa-si rezolve si ei problemele”, a declarat Diana Ciubotariu, directorul Directiei Juridice si Guvernanta Corporativa din Volksbank, la un seminar pe teme financiare desfasurat la Sinaia.

Potrivit afirmatiilor sale, in litigiile cu clauze abuzive instantele aleg adesea “calea mai scurta”, omitand sa ceara clientului sa demonstreze ca a incercat o negociere cu banca, pornind de la prezumtia de rea vointa a bancii si neacceptand solicitari din partea bancii de chemare a clientului in sala de judecata pentru a fi intrebat cum s-au derulat procedurile la acordarea creditului, astfel incat banca sa-si poata dovedi buna credinta. “Dupa 2-3 termene, judecatorul e deja lamurit, se pare, cu toate conditiile pe care legea le cere sa fie demonstrate cand ia o decizie”, spune Ciubotariu.


Arendaşii reţin impozitul ţăranilor şi îl plătesc la stat

Arendaşii reţin impozitul ţăranilor şi îl plătesc la stat

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XMW61daDJtm

Arendaşii reţin impozitul ţăranilor şi îl plătesc la stat

Proprietarii de terenuri arabile care dau pământul în arendă trebuie fie să accepte să le reţină fermierii impozitul de 16%, pentru a-l vira la stat, fie să depună singuri o declaraţie de venit la Fisc şi să meargă să achite impozitul.

Un cititor al Gazetei de Sud ne-a scris pe reporter@gds.ro, povestindu-ne cum în comuna Coţofenii din Dos, cetăţenilor care au pământuri date în arendă unei asociaţii agricole „li se ia 16% din cantitatea de producţie propusă în contract pe motiv că a fost trimis de la guvern noul Cod fiscal, aşa spun cei de la asociaţie“. „Dacă puteţi să aflaţi dacă este sau nu adevărat şi să le transmiteţi şi locuitorilor comunei“, ne-a mai rugat cititorul nostru. Ne-am interesat la autorităţile respective şi vă prezentăm, în cele ce urmează, modificările legislative care au apărut în legătură cu reţinerea impozitului agricultorilor care dau pământuri în arendă.
Dacă zilele trecute arătam în GdS cum li se reţine impozitul pe veniturile din arendă agricultorilor doljeni la preţuri mult mai mari decât cele reale, astăzi vă arătăm care este procedura de reţinere a impozitului pe venitul res­pectiv şi ce trebuie să facă oamenii pentru a le fi mai uşor să achite acest bir.

Venitul din arendă – stopaj la sursă

De anul trecut s-a introdus în Codul fiscal posibilitatea ca asociaţiile agricole, firmele care activează în agricultură şi care iau pământuri în arendă de la oameni să le reţină impozitul şi să îl vireze la stat în locul ţăranilor. Acest nou impozit se reţine chiar şi atunci când arendatorii primesc de la asociaţiile agricole contravaloarea arendei în natură. „Ca să nu-i mai pună pe drumuri pe agricultori, în Codul fiscal s-a prevăzut reţinerea la sursă şi în cazul arendei. Atunci când se plăteşte arenda de către proprietar, fie în bani, fie în produse agricole, se reţine de către firmă 16% din sumă“, a precizat directorul executiv al Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Craiova, Mihai Antonescu.

Cine nu optează pentru reţinere la sursă face drum până la Fisc

Proprietarul terenului are posibilitatea să opteze prin contractul de arendă ca impozitul său să fie reţinut de firma prestatoare de servicii, adică acea societate care îi lucrează terenul dat în arendă. „Aceia care nu sunt de acord cu stopajul la sursă, adică nu consimt ca firma să le reţină şi vireze la stat impozitul de 16%, atunci sunt obligaţi să depună declaraţie la Finanţe şi să plătească impozit de 16% la stat, după deducerea unei cote forfetare de 25%“, a mai declarat directorul executiv al DGRFP Craiova.

Impozitul pe veniturile din arendă este considerat de Codul fiscal drept „venit din cedarea folosinţei bunurilor“ şi se calculează ca şi la chirii, după ce se deduce cota forfetară de 25%, informează Mihai Antonescu. Fiscul susţine că încă de anul trecut, firmele din agricultură care au terenuri luate în arendă erau obligate să le înainteze oamenilor acte adiţionale la contractele de arendă, prin care proprietarii de terenuri aveau posibilitatea să opteze dacă vor sau nu reţinerea la sursă a impozitului şi plata lui de către firmă, pentru a nu se mai deplasa oamenii la Finanţe să depună declaraţie de venit din arendă.

Procedura şi modalităţile de plată ale impozitului pe arendă sunt stabilite prin articolul 62 din Legea nr. 571/2003 modificactă (Codul fiscal). La aliniatele 2^4, respectiv 2^5 se prevede: „Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final“, dar şi „Impozitul astfel calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut“.
Evaluarea arendei plătite în natură se face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole stabilite la finalul unui an fiscal de către direcţiile agricole şi aplicate în anul următor, pe baza unor hotărâri ale consiliilor judeţene. Problema cea mai mare la ora actuală este că ţăranii plătesc impozite la preţuri aproape duble ale produselor agricole, comparativ cu preţul pieţei şi nici o autoritate doljeană dintre cele implicate nu îşi asumă diminuarea acestor preţuri medii de referinţă.


Cum dispar pădurile României. Noul Cod Silvic şi controversele din jurul acestuia

Cum dispar pădurile României. Noul Cod Silvic şi controversele din jurul acestuia

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/M4ZUyFtpWMn

Cum dispar pădurile României. Noul Cod Silvic şi controversele din jurul acestuia

Ritmul în care sunt tăiate în mod ilegal pădurile din România este unul „îngrijorător”, „se taie de două ori mai mult decât se plantează”,a avertizat vineri, la Ineu, ministrul delegat al Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, Lucia Varga.

Totodată, Lucia Varga a punctat că la ora actuală se exportă de patru ori mai mult lemn (buşteni şi cherestea) decât în 2012 iar în contextul în care acest ritm va continua fabricile de mobilă din ţară vor rămâne, în curând, fără materie primă.

Potrivit unui raport al Curţii de Conturi au fost tăiate peste 366.000 de hectare de pădure, în ultimii 20 de ani, paguba fiind estimată la peste 5 miliarde de euro. Din cauza lipsei unor reglementări dure şi eficiente în acest domeniu, în România se taie peste 41 de hectare pe zi, marea majoritate a acestora fiind tăieri ilegale, reiese dintr-un studiu realizat de Greenpeace.

Primarul oraşului Ineu, Călin Abrudan, şi senatorul Ioan Cristina au organizat vineri o reuniune la care au participat ministrul Lucia Varga, conducerea Direcţiei Silvice Arad, şefii de ocoale silvice, proprietari de păduri şi primari din judeţul Arad. Cu această ocazie, ministrul Lucia Varga a prezentat modificările aduse de Noul Cod Silvic, care s-a aflat în dezbaterea Senatului la sfârşitul lui 2013.

Noul Cod Silvic

„Noul Cod Silvic ar urma să aducă o nouă ordine în exploatarea şi administrarea pădurilor în România, în condiţiile în care, în ultima perioadă, ritmul tăierilor în păduri a crescut îngrijorător, fiind dublu faţă de ritmul împăduririlor, iar volumul de lemn exportat în anul 2013 a fost de două ori mai mare decât în 2012”, a declarat ministrul Varga.

Noul Cod Silvic prevede că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva trebuie să asigure gratuit paza micilor proprietăţi, de până la 30 de hectare, scopul fiind acela de a-i ajuta pe micii proprietari care nu îşi păzeau pădurea şi era furată.

Principalele modificări vizează comercializarea lemnului căruia nu i se poate dovedi provenienţa, adică tăiat ilegal, protejând astfel pădurile de o parte din hoţii de lemne. De asemenea, un sistem electronic va urmări traseul lemnului, care va ajuta la depistarea cantităţii lemnului vândut comparativ cu cel aprobat pentru tăiere, iar vinovaţii vor putea fi sancţionaţi penal.

Varga susţine că prin noul Cod Silvic doreşte să facă “ordine în păduri” şi are în vedere o serie de modificări în legătură cu schimbarea modului de valorificare a lemnului, şi anume trecerea de la vânzarea lemnului estimat, din pădure, la vânzarea lemnului măsurat, din rampe şi depozite, astfel realizându-se “o valorificare economică net superioară”, precum şi un control mai riguros privind introducerea lemnului pe piaţă, comerciantul nemaiavând acces în pădure. Mai sunt o mulţime de modificări în legătură cu “oprirea jafului din păduri”, de la aplicarea Codului Penal pentru furtul de lemn ca pentru oricare alt furt, indiferent de cantitate, şi interzicerea transportului de material lemnos noaptea pe drumurile forestiere.

“Îmi propun să ajungem la o stare de normalitate, să avem cadru legal şi instituţii de control şi o administrare prin care pădurile din România să rămână moştenire generaţiilor viitoare. În acest moment lucrăm la o strategie privind mărirea suprafeţei de pădure. Aceasta are drept obiectiv împădurirea terenurilor degradate, versanţilor pentru reducerea riscului la inundaţii, realizarea perdelelor forestiere din Lunca Dunării şi a perdelelor forestiere de-a lungul cursurilor de apă. Avem în fondul de ameliorare fonduri pentru aceste proiecte, finalizăm ghidurile pentru ca primăriile, persoanele fizice, consiliile judeţene să poată accesa finanţări pentru realizarea împăduririlor. Prioritatea zero a mandatului meu este să fac ordine în păduri”, a declarat Lucia Varga.

Însă realizarea împăduririi este foarte scumpă şi greu de pus în practică din cauza timpului de creştere. Pentru o zonă de 700 de hectare defrişate ilegal costurile pe împădurire se ridică la circa 3 milioane de euro.

Lucia Varga a afirmat că a fost informată că numeroase firme producătoare de mobilă s-au închis în ultimii ani, motivul fiind lipsa de materie primă. Ministrul a decis că firmele româneşti urmează să fie avantajate prin lege la achiziţionarea de material lemnos.

„Pentru a-i ajuta pe producătorii autohtoni de mobilă, noul Cod Silvic prevede că firmele care îşi au sediul social în apropierea pădurilor, a locului de exploatare, vor avea punctaje superioare altor firme, astfel că vor putea face faţă concurenţei externe, putând chiar să îşi crească producţia”, a precizat ministrul.

Proiectul noului Cod Silvic include şi măsuri pentru sprijinirea agenţilor economici, printre care acordarea dreptului de preemţiune la cumpărarea masei lemnoase celor din industria mobilei. “Prin această prevedere se încurajează exploatarea de către marile firme de prelucrare a lemnului cu capital străin care îşi desfăşoară activitatea în ţara noastră. Practic, firmele străine vor lua lemn la un preţ foarte bun pentru mobilă, şi ulterior vor vinde mobilă pe piaţa externă la preţuri foarte mari”, a declarat, pentru Ziuanews, un oficial al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Totodată, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de către o comisie care funcţionează în cadrul asociaţiilor patronale şi profesionale recunoscute. Valorificarea masei lemnoase rezultată din exploatările forestiere realizate în pădurile proprietate publică se face prin licitaţie publică.

În plus, ministrul doreşte ca fiecare şef de ocol silvic din România să fie numit în funcţie doar cu avizul autorităţii centrale pentru silvicultură. Persoanele fizice care constată incendii în pădure sunt obligate să participe la stingerea incendiilor.


Codul Silvic se schimba. Nu mai este permisa vanzarea lemnului pe picior

Codul Silvic se schimba. Nu mai este permisa vanzarea lemnului pe picior

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/5fbcm9bU2Qm

Codul Silvic se schimba. Nu mai este permisa vanzarea lemnului pe picior

Propunerea de modificare a Codului Silvic, prin eliminarea din vechea lege a padurilor vanzarea lemnului pe picior este una dintre cele mai importante modificari aduse actului normativ, care urmareste stoparea furtului de lemn si exploatarea durabila a padurilor.Dupa mai mult de 40 de dezbateri pe tema modificarilor Codului Silvic, ministrul delegat pentru Paduri, Lucia Varga, a prezentat parlamentarilor din comisiile de specialitate reunite, sub forma unei ultime dezbateri publice, principalele modificari si completari la Legea 46 din 2008 – Codul Silvic.

„A fost o ultima dezbatere publica, pentru a ma asigura ca forma introdusa de mine nu este respinsa, ci este o forma ageeata care va fi completata sau modificata in dezbaterile din Parlament. Mai putin de jumatate din suprafata fondului forestier national este administrata de Romsilva. Va propun sa facem un act normativ nu partinitor Romsilvei, ci sa face un act normativ pentru fondul forestier national si pentru apararea padurii in integritate.

Am incercat sa introduc impreuna cu specialistii acele prevederi care sa creeze un echilibru intre parti – pe de o parte Romsilva, pe de o parte obstile, composesoratele, asociatiile de proprietari, ocoalele private, organizatiile neguvernamentale, sindicatele, patronatele din industria mobilei, patronatele societatilor de exploatare a lemnului, primarii. Au fost peste 40 de dezbateri, inclusiv la fiecare grup parlamentar. La fiecare dezbatere am discutat propunerile pe care le-am introdus in acest Cod Silvic”, a precizat marti, la incheierea discutiilor, Lucia Varga.

In timpul dezbaterilor s-a propus ca proiectul de lege sa fie inaintat Guvernului in prima lectura, pentru a se castiga timp sa fie clarificate modificarile din lege asupra carora exista inca opinii divergente, adica care cele privesc paza gratuita a suprafetelor de padure, inlcusiv a celor aflate in proprietate private, delimitarea la vanzarea lemnului pe picior a lemnului pentru exploatare si a celui pentru foc si pedepsele pentru furtul de lemn.


Formulare 392A si 392B se depun pana pe 25 februarie. Cine si cum trebuie sa le completeze in 2014?

Formulare 392A si 392B se depun pana pe 25 februarie. Cine si cum trebuie sa le completeze in 2014?

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ZzU4Jn9dawa

Formulare 392A si 392B se depun pana pe 25 februarie. Cine si cum trebuie sa le completeze in 2014

Declaratiile informative 392A, privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii, si 392B, privind livrarile de bunuri, prestarile de servicii si achizitii, trebuie depuse anual pana la data de 25 februarie inclusiv a anului urmator celui de raportare.

Mai exact, in acest an, ele trebuie raportate pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii facute in 2013, pana marti, 25 februarie.

Declaratiile 392A si 392B nu trebuie depuse de cei care nu au facut livrari de bunuri si prestari de servicii in 2013

Formularul 392A trebuie depus de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de taxa pe valoarea adaugata (TVA) si a caror cifra de afaceri este inferioara sumei de 220.000 lei.

Declaratia 392B o depun persoanele impozabile neinregistrate in scopuri de TVA, care au realizat, la finele anului calendaristic, o cifra de afaceri, excluzand veniturile din vanzarea de bilete de transport international rutier de persoane, inferioara sumei de 220.000 lei.

Valoarea cifrei de afaceri de 220.000 de lei a fost stabilita la inceputul anului 2013, pana atunci fiind de 119.000 lei. Modificarea s-a facut in conditiile in care, de la 1 iulie 2012, plafonul de TVA a fost majorat de la 35.000 de euro la 65.000 de euro (n.red. – la cursul de schimb din data aderarii Romaniei la UE – 3,3817 de lei pentru un euro). Plafonul majorat se aplica persoanelor impozabile stabilite in Romania, indiferent de forma de organizare (SRL, PFA, intreprindere familiala, etc.).

Din 2014, pentru unii contribuabili a fost eliminata obligatia de a depune formularul 392A sau 392B, prin Ordinul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 93/2014, care a intrat in vigoare pe 31 ianuarie, cand a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 76.

Conform acestui act normativ, la instructiunile de completare a formularului 392A se mentioneaza ca formularul nu mai trebuie depus de catre persoanele impozabile care nu au desfasurat livrari de bunuri si prestari de servicii in anul de referinta, in interiorul tarii.

De asemenea, la completarea formularului 392B se subliniaza ca nu se depune in situatia in care persoanele impozabile nu au desfasurat in anul de referinta livrari de bunuri si prestari de servicii in interiorul tarii si/sau achizitii efectuate din tara.

Astfel, din acest an, trebuie sa depuna formularele 392A si 392B doar persoanele impozabile care au realizat efectiv la finele anului calendaristic 2013 o cifra de afaceri inferioara sumei de 220.000 lei si cu activitate in tara.

In sectiunea a treia din formularul 392A trebuie trecuta cifra de afaceri

Primele doua sectiuni ale declaratiei 392A trebuie completate cu datele de identificare ale persoanei impozabile inregistrate in scopuri de TVA si cu datele reprezentantului fiscal, acolo unde este cazul.

Apoi, in sectiunea III „Cifra de afaceri” se inscrie cifra de afaceri realizata in anul 2013, care trebuie sa fie mai mica de 220.000 de lei.

In sectiunea IV „Livrari de bunuri si prestari de servicii catre” se raporteaza:

  • suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, precum si TVA aferenta, catre persoane inregistrate in scopuri de TVA;

  • suma totala a livrarilor de bunuri si a prestarilor de servicii, precum si TVA aferenta catre persoane neinregistrate in scopuri de TVA.


Formularul electronic pentru 112 a fost actualizat inca o data de Fisc

Formularul electronic pentru 112 a fost actualizat inca o data de Fisc

 https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/AortTTZBYBv

Formularul electronic pentru 112 a fost actualizat inca o data de Fisc

Noile reglementari, valabile incepand cu obligatiile fiscale aferente lunii februarie, stabilesc ca si informatiile referitoare la impozitul calculat si retinut, pe fiecare beneficiar de venit se face in declaratia fiscala unica, astfel incat „toate informatiile referitoare la calculul si retinerea obligatiilor aferente veniturilor de natura salariala vor fi concentrate in formularul 112„, dupa cum argumenta ANAF, acum aproximativ sapte luni.

Retinerile de impozit pentru fiecare beneficiar s-au declarat in formularul 205 anul trecut, iar anterior s-au raportat in fisele fiscale.

Atentie! Va reamintim ca impozitul pentru fiecare beneficiar de venit s-a raportat in formularul 205, pentru prima oara in 2013, dupa ce formularul a fost modificat substantial prin Ordinul ANAF nr. 1913/2012, publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 850, din 17 decembrie 2012. In declaratie au fost introduse atunci rubrici speciale referitoare la veniturile din salarii, care nu existau, din moment ce, pana in 2012, aceste retineri de impozite au fost declarate in fisele fiscale, fostul formular 210.


UE interzice pedeapsa cu moartea

UE interzice pedeapsa cu moartea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/BHayVR9sqfH

UE interzice pedeapsa cu moartea

Abolirea pedepsei cu moartea în Europa şi pe celelalte continente este un obiectiv comun pentru toate statele membre ale UE. Uniunea Europeană este principalul susţinător al eforturilor depuse de organizaţiile societăţii civile în cadrul luptei împotriva pedepsei cu moartea, care a adoptat norme prin care se interzic comerţul cu bunuri utilizate pentru aplicarea pedepsei capitale sau a torturii şi a tratamentelor degradante, precum şi furnizarea de asistenţă tehnică legată de astfel de bunuri.

AdvertisementUE militează împotriva pedepsei cu moartea şi pe lângă forurile multilaterale, precum Organizaţia Naţiunilor Unite, şi contribuie la adoptarea celei de a 67-a Rezoluţii a Adunării Generale a ONU privind un moratoriu asupra aplicării pedepsei capitale. Încurajează toate statele să adere la cel de al doilea Protocol opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, care reprezintă principalul instrument internaţional al ONU în favoarea abolirii pedepsei cu moartea.

Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea aflată la a 11-a ediţie este dedicată zonei Caraibe. Multe ţări din regiunea Caraibelor continuă să păstreze pedeapsa cu moartea, ca parte a sistemului de justiţie penală. Ultima execuţie din Caraibe a avut loc în 2008, în St Kitts şi Nevis şi doar trei state au emis condamnări la moarte în 2012: Barbados, Guyana şi Trinidad şi Tobago.

Cu toate acestea, la nivel internaţional, voturile ţărilor din zona Caraibe împotriva rezoluţiilor Adunării Generale a ONU cu privire la un moratoriu privind utilizarea pedepsei cu moartea reprezintă peste un sfert din totalul de voturi care se opun moratoriului. Cele mai multe dintre statele din Caraibe, adepte ale păstrării pedepsei capitale, au votat în mod constant împotriva rezoluţiei şi au semnat nota verbală, disociindu-se de moratoriu.

Dar, de departe, statele unde instanțele pronunță cel mai des pedepse capitale sunt China, Iran, Irak, Arabia Sudită, Yemen, Sudan, Vietnam, Siria, Egipt, Bangladesh, Coreea de Nord și SUA.


Amenintari cu moartea prin telefon

Amenintari cu moartea prin telefon

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/RwYB3HoYu4y

Businessman in front of bookcase„Fapta de a ameninţa o persoana cu savârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte pagubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, daca este de natura sa alarmeze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 1 an sau cu amenda, fara ca pedeapsa aplicata sa poata depaşi sancţiunea prevazuta de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţarii.

Acţiunea penala se pune în mişcare la plângerea prealabila a persoanei vatamate. Împacarea parţilor înlatura raspunderea penela.”
2. Condiţii preexistente:

2A. Obiectul infracţiunii:
– obiectul juridic generic – este identic ca la celelalte infracţiuni contra persoanei;
– obiectul juridic special – este format din totalitatea relaţiilor sociale care ocrotesc libertatea psihica oricarei persoane. Faptele de ameninţare creaza o stare de temere, de nelinişte a persoanei ameninţate.
– obiectul material – nu exista.
2B. Subiecţii infracţiunii:

– subiectul activ – orice persoana. Participaţia este posibila în toate formele sale.
– subiectul pasiv – este persoana ameninţata. În doctrina juridica s-a apreciat ca noul-nascut, bolnavul în stare de coma, ori alienatul mintal sau cel aflat în stare de beţie completa nu pot fi sub. pasivi ai infracţiunii de ameninţare deoarece nu au capacitatea de a conştientiza acest lucru.


Preavizul la concediere

Preavizul la concediere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/jCaTAkZfYGQ

Preavizul la concediere

Ratiunea legala pentru acordarea termenului de preaviz la concedierea salariatului este protectia salariatului care, odata „pus in garda” asupra desfacerii contractului sau de munca, are posibilitatea sa se obisnuiasca cu situatia si, eventual, sa isi caute un nou loc de munca.

Pentru angajator, este esential sa cunoasca si sa respecte toate cerintele legale cu privire la acordarea preavizului la concediere. Ignorarea unui element minor poate duce la anularea de catre instanta a intregii proceduri de concediere, chiar daca toate celelalte aspecte legale ale procedurii au fost intrutotul respectate.

Anularea deciziei de concediere pentru incalcarea dispozitiilor cu privire la preaviz (sau din orice alt motiv) genereaza pentru angajator o povara financiara enorma, deoarece acesta va trebui sa plateasca salariatului concediat valoarea majorata, indexata si actualizata a drepturilor salariale aferente perioadei cuprinse intre data concedierii si finalizarea procesului, adica va trebui sa il plateasca pe salariat pentru o perioada in care acesta nu i-a prestat activitate. Mai mult, anularea deciziei de concediere il poate intoarce pe angajator in punctul din care a plecat deoarece, in masura in care salariatul concediat a solicitat instantei si reintegrarea, angajatorul va trebui sa il primeasca din nou la munca.

Cui se acorda preavizul?

Trebuie stiut ca preavizul nu se acorda oricarui salariat care urmeaza sa fie concediat, ci se acorda numai: (i) salariatilor concediati pentru necorespundere profesionala; (ii) salariatilor concediati pentru inaptitudine fizica si/sau psihica si (iii) salariatilor concediati (individual sau colectiv), prin desfiintarea postului, pentru motive care nu tin de persoana lor.

Salariatul concediat disciplinar nu beneficiaza de preaviz.

Cum se acorda preavizul?

Codul Muncii prevede ca decizia de concediere trebuie sa cuprinda durata preavizului, de unde reiese ca preavizul se acorda prin decizia de concediere.

In practica, insa, multi angajatori acorda mai intai, o notificare de preaviz, urmand ca abia la sfarsitul preavizului sa emita decizia de concediere. O asemenea abordare este posibila (chiar daca nu e reglementata legal) si nu atrage nulitatea deciziei de concediere, deoarece il avantajeaza pe salariat, insa, din punct de vedere practic, il dezavantajeaza pe angajator.

Cu privire la maniera in care termenul de preaviz trebuie precizat in notificarea de preaviz/decizia de concediere, practica instantelor nu este unitara; astfel, unele instante considera ca este suficient sa se mentioneze durata efectiva a preavizului, fara indicarea datei de inceput si de sfarsit, in timp ce alte instante apreciaza ca este necesara si precizarea acestor elemente.

Referitor la aceasta problema, trebuie avut in vedere ca sunt situatii in care, mentionarea anticipata a datei de incepere si de sfarsit al preavizului nu este posibila practic (ex. atunci cand comunicarea preavizului se face prin scrisoare recomandata, nu se poate sti dinainte cu exactitudine data la care salariatul va primi efectiv decizia si deci data de la care incepe sa curga preavizul ori, atunci cand pe parcursul preavizului intervin una sau mai multe cauze de suspendare, termenul de preaviz se prelungeste in mod corespunzator, in functie de durata acestor suspendari, care nu poate fi, de asemenea, anticipata de angajator.


Despre pedeapsa capitală

Despre pedeapsa capitală

 https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/DM4zA8Wwobp

Despre pedeapsa capitală

Pedeapsa cu moartea rămâne încă unul dintre subiectele controversate. Unele ţări sunt total împotriva ei, altele au păstrat-o în legislaţie pentru câteva tipuri de delicte. În România, un sondaj recent a relevat că o parte dintre români ar dori-o reintrodusă în lege, iar alţii o asociază cu regimul comunist. Iată zece lucruri despre istoria pedepsei cu moartea.

  • Pedeapsa cu moartea, aplicată încă din Antichitate chiar şi pentru delicte de opinie sau abateri minore şi, din secolul al XVIII-lea – când a fost criticată, printre alţii de Voltaire şi de C. Beccaria – obiect al unei polemici umanitare şi juridice care, dacă nu a reuşit să obţină abolirea sa generalizată, a dus la utilizarea ei pe o scară mai redusă, în special în Europa.
  • Prevăzută în toate legislaţiile italiene anterioare unificării, cu excepţia Toscanei, unde fusese abolită de Pietro Luopoldo în 1786, a fost extinsă prin Codul introdus de dinastia de Savoia la întreaga Italie unită, fiind abrogată mai târziu prin codul Zanardelli, în 1889.

  • Pedeapsa cu moartea a fost reintrodusă în Italia, în 1926, pentru delicte politice, fiind extinsă prin codul Rocco din 1931 şi la cele mai grave delicte de drept comun.

  • În 1948, în Italia, când a intrat în vigoare Constituţia republicană, pedeapsa cu moartea a fost abolită.

  • La sfârşitul anilor ’90, pedeapsa cu moartea este prevăzută de legislaţia din aproximativ jumătate dintre statele lumii, în state ca SUA, Rusia, Japonia, China, dar şi Bielorusia şi Estonia.
  • Pedeapsa cu moartea este aplicată în unele societăţi în cazul unor infracţiuni ca spionajul, trădarea, crima, iar în altele şi pentru acte de viol, incest sau adulter.
  • În China, traficul de carne vie sau cazurile grave de corupţie sunt pedepsite prin pedeapsa cu moartea.
  • De-a lungul istoriei, pedeapsa cu moartea s-a concretizat în: arderea pe rug – de exemplu, în cazul celor condamnaţi de Inchiziţie în Evul Mediu, decapitare, ghilotina – rămasă simbol al Revoluţiei Franceze, dar nu numai, scaunul electric – pedeapsă întâlnită în SUA de azi, tragerea pe roată şi tragerea în teapă – pedepse folosite în Ţările Române, în Evul Mediu, dar şi în alte părţi.
  • În România pedeapsa cu moartea a fost abolită prin decretul-lege numărul 6 din 7 ianuarie 1990 şi a fost înlocuită cu detenţia pe viaţă. Ultimele persoane condamnate la moarte şi executate au fost Elena şi Nicolae Ceauşescu, pe 25 decembrie 1989.


PE MOTIV DE INSUBORDONARE

PE MOTIV DE INSUBORDONARE

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/jjnqDgx5V9p

PE MOTIV DE INSUBORDONARE

Mai mulţi lideri ai organizaţiei PSD Bucureşti, printre care vicepreşedintele Codrin Ştefănescu şi preşedintele organizaţiei de tineret, Vlad Dumitrescu, au fost înlăturaţi din prima linie.

Codrin Ştefănescu a fost chiar exclus din partid, într-o sedinţă care a avut loc la organizaţia sectorului 4, din care acesta face parte.

Excluderea vicepreşedintelui PSD Bucureşti din partid a fost anunţată de preşedintele Comisiei pentru Integritate Morală a filialei, Doru Giugulea, care a declarat ca Ştefănescu a fost exclus „pentru insubordonare şi pentru că punctul lui de vedere nu reprezenta opinia organizaţiei”.

Aflat în străinătate, Codrin Ştefănescu a declarat că nu ştie exact ce s-a întâmplat, precizând că a aflat doar că ar fi fost înlăturat pe motiv că ar fi adus prejudicii de imagine partidului.

Excluderea lui Ştefănescu a divizat social-democraţii bucureşteni. Una dintre tabere a lansat un atac dur la adresa lui Dan Ioan Popescu, pe care îl acuză că a plecat cu ştampila partidului în străinătate şi că şi-a creat un grup de presiune.

Cealalată tabără, apropiată fostului şef al filialei PSD Bucureşti, crede că totul face parte dintr-un plan pus în practică de Marian Vanghelie.

Purtătorul de cuvânt al PSD Bucureşti, Octavian Petrovici, crede că
„Este grav pentru că s-a incălcat statutul. Persoanele luate în discuţie trebuiau să fie anunţate pentru a participa la discuţii şi a răspunde acuzelor ce li se aduc”.

Secretarul executiv al TSD Bucureşti, Alina Moise, susţine că totul face parte dintr-un plan de eliminare a tinerilor fideli lui Dan Ioan Popescu, plan pus în scenă de Marian Vanghelie.

Acesta a respins acuzaţiile şi a afirmat că regretă că a provocat nemulţumiri în rândul tinerilor social-democraţi.


Amenintare cu moartea

Amenintare cu moartea

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/5VGyx7W8po7

Amenintare cu moartea

Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva ei, a soţului ori a unei rude apropiate, dacă este de natură să o alarmeze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Cod penal actualizat prin:

Lege nr. 278/2006 – pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi din 4 iulie 2006, Monitorul Oficial 601/2006;


Expert tehnic judiciar

Expert tehnic judiciar

Expert tehnic judiciar

(1) La cerere, poate dobândi calitatea de expert tehnic judiciar într-o anumită specialitate:

a) persoana care a dobândit de la alte ministere sau instituţii publice de specialitate autorizarea de a realiza lucrări în specializarea pentru care susţine interviul;

b) persoana care a dobândit calitatea cerută pentru desfăşurarea activităţii în acea specialitate, prevăzută în nomenclatorul specializărilor expertizei tehnice judiciare, în condiţiile legii speciale ce reglementează organizarea şi desfăşurarea unei activităţi sau profesii şi modul de acces în aceasta;

c) persoana care are titlul de academician, profesor universitar sau conferenţiar universitar, doctor docent ori doctor în specialitatea respectivă.

(2) Dobândirea calităţii de expert tehnic judiciar în condiţiile alin. (1) are loc cu susţinerea unui interviu organizat de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, care are drept scop verificarea gradului de însuşire a dispoziţiilor din codurile de procedură civilă şi penală referitoare la expertiză, precum şi a prevederilor din alte acte normative care reglementează activitatea de expertiză tehnică judiciară, precum şi drepturile şi obligaţiile experţilor.

(3) Pentru înscrierea la examenul sau, după caz, interviul pentru dobândirea calităţii de expert tehnic judiciar, candidaţii plătesc o taxă al cărei cuantum este stabilit prin ordin al ministrului justiţiei. Sumele astfel colectate sunt evidenţiate într-un fond distinct şi sunt folosite pentru plata cheltuielilor ocazionate de desfăşurarea examenului sau interviului. Sumele nefolosite până la sfârşitul anului sunt reportate pentru anul următor cu aceeaşi destinaţie.

(4) Prevederile art. 11 se aplică în mod corespunzător şi pentru persoanele care au dobândit calitatea de expert tehnic judiciar cu scutire de examen, în condiţiile prezentului articol.

OG 2 2000 „Legea experţilor tehnici” actualizată prin:

Legea 208/2010 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară din 11 noiembrie 2010, Monitorul Oficial 784/2010;

Legea 178/2009 – pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară din 13 mai 2009, Monitorul Oficial 335/2009;

A început restrângerea de activitate a cadrelor didactice

A început restrângerea de activitate a cadrelor didactice

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EbgaVd8YES1

A început restrângerea de activitate a cadrelor didactice

Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a făcut publice listele cu cadrele didactice titulare aflate în restrângere de activitate sau cu normă didactică incompletă.

Mai multe didactice din judeţul Constanţa vor fi afectate de restrângerile de activitate care se vor face începând cu anul şcolar 2012 – 2013. Această măsură va lovi în educatoare, învăţători, în profesorii de biologie, educaţie fizică, geografie, limba engleză, limba şi literatura română, matematică, informatică, religie, istorie etc.

Vor fi afectaţi şi profesorii cu specializarea textile, tricotaje şi confecţii textile, dar şi agricultură. Restrângeri de activitate au loc în 49 de unităţi de învăţământ din municipiu şi din judeţ.

Printre acestea se numără: Liceul Teoretic Băneasa, Colegiul Tehnic „Pontica”, Liceul Teoretic „Decebal”, Grupul Şcolar „Ion Bănescu” din Mangalia, Grupul Şcolar „Lazăr Edeleanu” din Năvodari, Colegiul Tehnic de Marină „Alexandru Ioan Cuza”, Colegiul Naţional „Kemal Ataturk” din Medgidia, Colegiul Tehnic „Nicolae Titulescu” din Medgidia, Şcoala „Nicolae Iorga”, Grădiniţa cu program prelungit „Steluţele mării”. Pentru profesorii aflaţi pe aceste liste există posibilitatea de încadrare în alte unităţi de învăţământ, unde s-au scos deja posturi la concurs.

 


Cum răspund angajatorii care încalcă legislația muncii

Cum răspund angajatorii care încalcă legislația muncii

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NJNQdVqEUKb

Cum răspund angajatorii care încalcă legislația muncii

Codul Muncii prevede o serie de sancțiuni pentru angajatorii care încalcă legislatia muncii, cea mai aspră dintre ele fiind închisoarea. AvocatNet.ro îți prezintă astăzi cele 3 tipuri de răspundere a angajatorilor și sancțiunile de care sunt pasibili.

Răspunderea patriomonială a angajatorului față de salariat.Angajatorul este obligat să îl despăgubeasca pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral din culpa angajatorului în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legatură cu serviciul.

In cazul în care angajatorul refuză să îl despăgubească pe salariat, acesta se poate adresa cu plângere instanțelor judecătorești competente.

Condițiile generale pentru angajarea rșspunderii angajatorului sunt aceleași ca și în cazul răspunderii salariatului față de angajator:

  • Existența unei fapte ilicite a angajatorului;

  • Salariatul să fi suferit un prejudiciu material sau moral.

Exemple de acțiuni pentru care angajatorul poate răspunde patrimonial: împiedicarea accesului salariatului la munca, plata cu întârziere a salariului, concedierea nelegală, săvârșirea unui act discriminator, neachitarea unor drepturi bănești cuvenite, neacordarea concediului de odihnă, rechemarea abuzivă din concediul de odihnă.

Situații speciale, excepții

În situația salariatului delegat, raspunderea revine angajatorului care l-a delegat.

Totodată, în cazul salariatului temporar, doar pentru Agentul de Muncă Temporară poate fi angajată răspunderea patrimonială. Împotriva Utilizatorului de Muncă Temporara, salariatul are la dispoziție doar o acțiune civilă întemeiată pe prevederile răspunderii delictuale din Codul Civil.

Pe de altă parte, potrivit Emiliei Moldovan, pentru un prejudiciu rezultat dintr-o infracțiune nu se aplică art. 253 din Codul Muncii, ci poate fi promovată doar o acțiune civilă întemeiată pe prevederile răspunderii delictuale din Codul Muncii

Cum se repară prejudiciul

Prejudiciul poate fi reparat fie prin acordul părților, fie prin acțiune în instanță. Se va repara întregul prejudiciu care poate fi dovedit de salariat, atât cel efectiv, cât și eventualele beneficii nerealizate.

Totodată, prejudiciul poate fi acutalizat cu dobânda legala și indicele de inflație. Specialistul Grosu și Asociații atrage atenția că sunt acceptate clauzele de prestabilire și agravare a răspunderii angajatorului în cadrul contractului de muncă sau în cadrul unor acte adiționale.

Raspunderea contravențională – ce amenzi riscă angajatorii

Răspunderea contravențională intervine atunci când fapta a fost săvârșită cu vinovăție de către angajator sau atunci când fapta este sancționată printr-un act normativ.

În ceea ce privește organul de constatare și sancționare, acesta este de regulă inspectorul de munca, iar procedura aplicabilă este cea prevăzută de OG nr. 2/2001. Contravențiile se pot sancționa în 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar contravențiile continue se pot sancționa în termen de 6 luni de la data constatării faptei (termen de prescripție).

Contravențiile se constată și se sancționeaza prin Proces-verbal, care poate fi contestat în 15 zile de la comunicare la Judecatoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

Răspunderea contravenționala intervine pentru următoarele situații și va fi sancționată astfel:

a) nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară – amendă de la 300 lei la 2.000 lei;

b) refuzul angajatorului de a elibera unui salariat/fost salariat un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate – amendă de la 300 lei la 1.000 lei;

c) împiedicarea sau obligarea, prin amenințări ori prin violențe, a unui salariat sau a unui grup de salariați să participe la greva ori să muncească în timpul grevei – amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

d) stipularea în contractul individual de muncă a unor clauze contrare dispozițiilor legale – amenda de la 2.000 lei la 5.000 lei;

e) primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă – amendă de la 3.000 lei la 4.000 lei pentru fiecare persoană identificata, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei;

f) încalcarea de către angajator a prevederilor privind pauza de masă și repausul zilnic – amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;

g) încalcarea obligației prevăzute la art. 135 (Salariații au dreptul, între două zile de muncă, la un repaus care nu poate fi mai mic de 12 ore consecutive) – amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei;

h) nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară – amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

i) nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal – amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;

j) neacordarea indemnizației prevăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul își intrerupe temporar activitatea cu menținerea raporturilor de muncă – amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei;

k) încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte – amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei.


Ghidul demisiei

Ghidul demisiei

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/ieUKZnU4c6P

Ghidul demisiei

Orice salariat are dreptul sa demisioneze dintr-un post, fara a fi nevoit sa isi motiveze decizia, angajatorul fiind obligat sa accepte incetarea unilaterala a raportului de munca. Totusi, dupa ce si-a inaintat demisia, angajatul nu poate parasi imediat locul de munca, ci mai are cateva obligatii fata de fostul sau angajator. Prezentam astazi toate informatiile utile pe care trebuie sa le stiti despre aceasta procedura de incetare a unui contract de munca.

1) Demisia, un drept al oricarui angajat

Demisia reprezinta actul unilateral de vointa a salariatului care, printr-o notificare scrisa, comunica angajatorului incetarea contractului individual de munca, indiferent daca acesta a fost incheiat perioada determinata, nedeterminata ori temporara sau pentru munca la domiciliu.

Dreptul unui angajat de a demisiona este prevazut la art. 81 din Codul muncii, care mai stabileste ca salariatul nu este obligat sa isi motiveze demisia.

Notificarea de demisie trebuie formulata in scris, insa nu este necesar ca ea sa fie acceptata de angajator, deci nu depinde de o aprobare scrisa sau tacita a acestuia. Puteti consulta in fisierul atasat acestui articol un model pentru o notificare de demisie.

Totusi, pentru ca notificarea de demisie sa produca efecte juridice, ea trebuie sa fie comunicata angajatorului.


ABTINERE PRIM PROCUROR

ABTINERE PRIM PROCUROR

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4qCBsM4i2Jz

Abtinere prim procuror

Poziţia judecătorului sau a procurorului chemat să judece ori să instrumenteze o cauză trebuie să fie complet obiectivă.

Pentru a asigura deplina obiectivitate în înfăptuirea actului de justiţie şi a proteja drepturile părţilor, legiuitorul a prevăzut în mod expres cazurile în care magistratul, datorită unor împrejurări de natură personală, nu poate participa la judecarea sau instrumentarea unui dosar precum şi formele procesuale de rezolvare a unei astfel de situaţii.

Aceste cazuri se găsesc înscrise în art. 24-27 din Codul de procedură civilă, art. 47-49 din Codul de procedură penală, art. 105-106 din Legea 161/2003 [4] privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, modificată prin Legea 144/2007 precum şi în art. 49 alin.2 din Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii [5].

Mijloacele procesuale pentru rezolvarea situaţiilor de incompatibilitate a judecătorilor şi procurorilor prevăzute de Codul de procedură civilă şi Codul de procedură penală sunt: abţinerea, recuzarea şi strămutarea.


Un expert refuza expertiza

Un expert refuza expertiza

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fq1yN4JxVxg

Un expert refuza expertiza

  1. Situatia procesuala a expertului si a martorului este acelasi ambii fiind considerate terti sau subiecti secundari intr-o cauza ce se judeca indeplinind activitati ajutatoare.
  2. Atit martorul cit si expertul fac parte din aceeasi categorie procesuala a mijloacelor de proba.
  3. Concluziile expertizei precum si depozitiile martorilor nu au putere probanta absoluta si relevant , fiind supuse liberei aprecieri a organului judiciar asemenea celorlalte probe .
  4. Ambii au reguli procesuale comune (sunt citati in mod identic, obligatiile lor procesule sunt considerate indatoriri cetatenesti , pot exista aceleasi motive pentru care anumite persoane nu pot fi experti sau martori

In privinta deosebirilor dintre martor si expert sunt emise numeroase pareri legate de competent stiintifica , de faptul ca expertul poate fi inlocuit , in timp ce martorul nu poate fi. Deosebirile esentiale dintre experti si martori sunt:

Informatiile detinute de martori sunt independente de activitatea judiciara , marturia lui se datoreste intimplarii , care a auzit sau a vazut aspect care intereseaza cauza. Un martor relateaza unele fapte , in timp ce expertul explica provinienta lor , emite pareri specializate cu privire la ele. Iar munca lui isi are originea in activitatea desfasurata de organul publiciar.

Expertul are dreptul pe care martorul nu le are (- dreptul de a cerceta dorsarul cauzei, de a asista la dezbateri, de a cere lamurire partilor organelor judiciare).

Expertul indeplineste o functie arhiva in timp ce martorul are o pozitie procesuala pasiva.

 


Cine are dreptul la indemnizaţia de şomaj şi ce condiţii trebuie îndeplinite

Cine are dreptul la indemnizaţia de şomaj şi ce condiţii trebuie îndeplinite

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Lt12MES3pPB

Cine are dreptul la indemnizaţia de şomaj şi ce condiţii trebuie îndeplinite

Legea nr. 76/2002 este cea care prevede ce persoane pot beneficia de indemnizaţia de şomaj, dar şi ce condiţii trebuie îndeplinite (în mod cumulativ) pentru primirea acesteia.

Conform articolului 16 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, persoanele care beneficiază de prevederile legii sunt cele care se află în una dintre situaţiile:

• au devenit şomeri;

• nu s-au putut angaja în urma absolvirii unei instituţii de învăţământ;
• ocupă un loc de muncă, dar vor să şi-l schimbe;

• au obţinut statutul de refugiat/altă formă de protecţie internaţională;

• sunt cetăţeni străini/apatrizi care au fost încadraţi în muncă/au realizat venituri în România;

• nu s-au putut angaja după repatriere/eliberarea din detenţie.


Conflict de interese

Conflict de interese

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Q5by2Jbus4T

Conflict de intereseConform art. 70 din  Legea 161/2003 , conflictul de interese consta in situatia in care persoana ce exercita o demnitate publica sau o functie publica are un interes personal de natura patrimoniala, care ar putea influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor care ii revin potrivit Constitutiei si altor acte normative.

Conflictul de interese poate sa apara si in forma „personala”, in sensul ca un functionar poate avea competenta legala de a realiza un anumit act, dar datorita unei situatii/circumstante personale nu poate fi obiectiv. In aceasta situatie, el trebuie sa invoce conflictul de interese si sa se abtina/retraga de la realizarea respectivului act.


Codul Muncii se modifica. Afla ce e nou si cum te afecteaza

Codul Muncii se modifica. Afla ce e nou si cum te afecteaza

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/C2N9gWMcymw

Codul Muncii se modifica. Afla ce e nou si cum te afecteaza

Vesti proaste pentru angajatorii romani, in special pentru cei de la stat. Printre cele mai importante schimbari ale Codului Muncii se numara: mai multe ore suplimentare, posibilitatea concedierii mai usor si prelungirea angajarii pe termen limitat.

Dupa nenumarate acuzatii ca lucreaza pe ascuns impotriva oamenilor, cei din Ministerul Muncii au chemat pentru prima data la negocieri, sindicatele si patronatele.

Prima forma a proiectului de modificare a Codului Muncii contine propunerile patronilor din Romania. Cele mai importante sunt cele care prevad perioade mai lungi de proba si preaviz. Citeste in articol ce alte noutati apar in noua lege.

Potrivit proiectului, care va fi discutat in perioada urmatoare cu partenerii sociali, cele mai multe modificari sunt aduse in zona contractelor de munca.

Astfel, contractele pe durata determinata pot fi incheiate pe o perioada de minimum 36 de luni, fata de 24 de luni, in legislatia actuala. Practic, nu exista o limita. Daca un patron nu vrea sa angajeze pe perioada nedeterminata poate face asta.

Preavizul in cazul demisiei a fost prelungit la 20 de zile lucratoare, de la 15 zile calendaristice, in prezent.

Foarte important: pe timpul grevei, angajatorul va putea suspenda contractul de munca al participantilor la protest.

Perioada in care angajatorul trebuie sa asigure fiecarui salariat concediul de odihna neintrerupt, pentru situatiile in care concediul este programat fractionat, va fi redusa de la 15 la 10 zile.

In noua varianta a Codului Muncii, angajatorii care fac concedieri colective vor putea incadra alti angajati pe posturile ramase vacante chiar de a doua zi.


Expertize judiciare si extrajudiciare

Expertize judiciare si extrajudiciare

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9nZgVowvEFn

Expertize judiciare si extrajudiciare

Expertiza, pe bună dreptate, şi-a stabilit locul în arsenalul mijloacelor de probă şi considerăm că, odată cu evoluţia progresului tehnico-ştiinţific, rolul acesteia va creşte în permanenţă. Prin urmare, în prezent, cu atât mai mare este rolul definitoriu al expertizelor tehnice judiciare, cu cât dosarele cauzelor sunt mai complexe şi cu cât conţin un volum mare de date tehnice şi financiare.

Pe lângă expertizele obligatorii prevăzute la modul generic, există şi unele ce ţin de particularităţile şi cazuistica procesuală. În ultimul timp creşte rolul expertizelor de strictă specialitate, cum ar fi cele topografice, auto, din construcţii, instalaţii etc.; expertize deosebit de importante la constatarea circumstanţelor ce urmează a fi stabilite pentru lămurirea cauzelor procesuale, cu implicaţii majore tehnice şi financiare.

Totodată, în prezent apar noi forme de expertize criminalistice, medico-legale, psihiatrice etc. Progresul ştiinţei contemporane determină şi evoluţia metodelor de cercetare şi investigare, precum şi a metodelor de soluţionare a problematicilor expertizelor de natură tehnică.

Prin urmare, se consideră ca fiind actual şi deosebit de important ca juriştii practicieni să fie familiarizaţi cu natura diferitelor genuri de expertiză, cu particularităţile dispunerii expertizelor judiciare, precum şi cu alte chestiuni ce ţin de expertiza judiciară.


Cerere de abtinere

Cerere de abtinere

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NU9rFLPQU46

Cerere de abtinere

Procurorul este obligat sa declare procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.  Declaratia de abtinere se face de îndata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

Prin recuzare se întelege manifestarea de vointa a uneia din parti prin care se solicita ca persoana incompatibila sa nu faca parte din completul de judecata sau din constituirea instantei de judecata.

Daca persoana incompatibila nu a facut declaratie de abtinere, ea poate fi recuzata atât în cursul urmaririi penale cât si în cursul judecatii, de oricare dintre parti, de îndata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate (art. 51 C. proc. pen.).

Cererea de recuzare se face oral sau în scris, cu aratarea pentru fiecare persoana în parte a cazului de incompatibilitate invocat si a tuturor temeiurilor de fapt cunoscute la momentul recuzarii. Cererea de recuzare poate privi numai pe acei judecatori care compun completul de judecata. Nerespectarea acestor conditii sau recuzarea aceleiasi persoane pentru acelasi caz de incompatibilitate si pentru temeiuri de fapt cunoscute la data formularii unei cereri anterioare de recuzare care a fost respinsa atrage inadmisibilitatea cererii de recuzare, care se constata de completul în fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat.

Completul în fata caruia s-a formulat recuzarea, cu participarea judecatorului recuzat, se pronunta asupra masurilor preventive.

Procedura de solutionare în cursul judecatii (art. 52 C. proc. pen.) pentru solutionarea declaratiei de abtinere si a cererii de recuzare se desemneaza un alt complet de judecata, care, va judeca în sedinta secreta, de îndata, ascultând concluziile procurorului când este prezent în instanta, iar daca se gaseste necesar, si partile, precum si persoana care se abtine sau a carui recuzare se cere. Când abtinerea sau recuzarea priveste cazul când persoanele care se abtin ori sunt recuzate sunt soti, rude sau afini între ei, pâna la gradul al patrulea inclusiv, instanta, admitând recuzarea, va stabili care dintre persoanele în cauza nu va lua parte la judecarea cauzei.


Abtinere/recuzare expert contabil

Abtinere/recuzare expert contabil

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CFK5qqpR9g5

Abtinererecuzare expert contabil

Abţinerea ca procedură constă în declaraţia expertului care trebuie făcută de îndată ce constată că se află într-un caz de incompatibilitate. Împrejurările privind abţinerea de la efectuarea expertizei contabile se comunică preşedintelui instanţei .Declaraţia de abţinere se face de îndată ce expertul contabil a luat cunoştinţă de existenţa situaţiei de incompatibilitate.

În cazul în care expertul contabil incompatibil nu a făcut declaraţia de abţinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat în cursul urmăririi penale şi al judecării, de oricare dintre părţi, de îndată ce partea a aflat de existenţa cazului de incompatibilitate.

Abţinerea sau recuzarea se soluţionează de instanţa de judecată fără participarea expertului care a declarat că se abţine sau este recuzat. Examinarea declaraţiei de abţinere sau a cererii de recuzare se face de îndată , ascultându-se procurorul, când este prezent în instanţă, iar dacă se găseşte necesar, şipărţile, precum şi expertul care se abţine sau a cărui recuzare se cere. Încheierea prin care s-a admis sau s-a respins abţinerea sau recuzarea nu este supusă niciunei căi de atac

           Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:
– cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
– cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
– cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
– daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
– daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii

– daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
– daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
– daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
– daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv.


Ce prevederi găsim în Codul fiscal despre regimul ambalajelor

Ce prevederi găsim în Codul fiscal despre regimul ambalajelor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/5YjEMv2BZgy

Ce prevederi găsim în Codul fiscal despre regimul ambalajelor

În cele ce urmează găsiţi o sinteză a principalelor referiri la regimul ambalajelor, astfel cum se regăseşte tratat tematic în Codul fiscal.

Calculul profitului impozabil. Cheltuieli

 

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare.
Sunt cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri, între altele, şi cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către contribuabil.

Amortizarea fiscală

 

Cheltuielile aferente achiziţionării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătăţirii mijloacelor fixe amortizabile se recuperează din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizării. Cheltuielile aferente achiziţionării sau producerii de containere sau ambalaje, care circulă între contribuabil şi clienţi, se recuperează prin deduceri de amortizare, prin metoda liniară, pe durata normală de utilizare stabilită de contribuabilul care îşi menţine dreptul de proprietate asupra containerelor sau a ambalajelor.

Operaţiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei. Livrarea de bunuri

 

Este asimilat cu livrarea intracomunitară cu plată transferul de către o persoană impozabilă de bunuri aparţinând activităţii sale economice din România într-un alt stat membru, cu excepţia non-transferurilor. Potrivit precizărilor din Ordinul MFP nr. 3417/2009, publicat în Monitorul oficial nr. 914/2009, dacă partea/părţile cocontractantă/cocontractante din România realizează evaluări sau lucrări asupra bunurilor mobile corporale, se consideră că orice bun încorporat în produsul prelucrat, ambalajele sau alte bunuri utilizate în legătură directă cu produsul prelucrat sunt accesorii serviciilor realizate şi nu vor fi tratate ca livrări de bunuri, ci ca fiind parte a serviciului prestat.

Locul prestării de servicii

 

Locul de prestare a serviciilor către o persoană impozabilă care acţionează ca atare este locul unde respectiva persoană care primeşte serviciile îşi are stabilit sediul activităţii sale economice. Dacă serviciile sunt furnizate către un sediu fix al persoanei impozabile, aflat în alt loc decât cel în care persoana îşi are sediul activităţii sale economice, locul de prestare a serviciilor este locul unde se află respectivul sediu fix al persoanei care primeşte serviciile. În absenţa unui astfel de loc sau sediu fix, locul de prestare a serviciilor este locul unde persoana impozabilă care primeşte aceste servicii îşi are domiciliul stabil sau reşedinţa obişnuită.

Normele de aplicare a Codului fiscal prevăd, în legătură cu aceste dispoziţii, că ambalajele sau alte bunuri utilizate, în legătură directă cu bunurile asupra cărora au fost realizate lucrări ori evaluări, sau bunurile încorporate în acestea, sunt accesorii serviciilor realizate şi nu vor fi tratate ca livrări de bunuri separate, ci ca fiind parte a serviciului prestat. În situaţia în care pe teritoriul României se efectuează lucrări şi evaluări ale bunurilor mobile corporale de origine comunitară, persoana care primeşte bunurile în vederea realizării lucrărilor trebuie să înscrie bunurile în registrul bunurilor primite, iar beneficiarul persoană impozabilă stabilit în România, care trimite bunuri mobile corporale pentru a fi efectuate lucrări sau evaluări într-un alt stat membru, va ţine evidenţa bunurilor cu ajutorul registrului nontransferurilor.

Baza de impozitare pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii efectuate în interiorul ţării

 

Potrivit art. 137 alin (3) Cod fiscal, baza de impozitare nu cuprinde şi valoarea ambalajelor care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi, prin schimb, fără facturare. În legătură cu aceste dispoziţii, Normele precizează că ambalajele care circulă între furnizorii de marfă şi clienţi prin schimb, fără facturare, nu se includ în baza de impozitare a taxei, chiar dacă beneficiarii nu deţin cantităţile de ambalaje necesare efectuării schimbului şi achită o garanţie bănească în schimbul ambalajelor primite.


Proiectul de lege

Proiectul de lege

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XFVSw8ydnxy

Proiectul de lege

Invatamantul obligatoriu de 10 clase, orele de religie obligatorii, dar si predarea istoriei si geografiei Romaniei in limbile minoritatilor, sunt cateva din prevederile noii Legi a educatiei, pe care Guvernul isi va asuma raspunderea.

 Religia va face parte din trunchiul comun si va deveni disciplina obligatorie. Doar la solicitarea scrisa a parintilor, elevii vor putea sa nu frecventeze orele.

Invatamantul primar va incepe cu clasa pregatitoare, in care sunt inscrisi copiii care au implinit varsta de 6 ani pana la data inceperii anului scolar. Invatamantul liceal cuprinde urmatoarele filiere si profiluri: filiera teoretica, cu profilurile uman si real, filiera tehnologica, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale si protectia mediului, filiera vocationala, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic si pedagogic. Durata studiilor in invatamantul liceal este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocationala si de 4 ani pentru filiera tehnologica.

 Elevii care studiaza in limbile minoritatilor nationale vor invata toate disciplinele in limba materna, cu exceptia disciplinei Limba si literatura romana. Si Istoria si Geografia Romaniei se predau in limbile materne.

 Evaluarea performantelor elevilor se va face la finalul clasei pregatitoare, la sfarsitul clasei a II-a, la finalul clasei a IV-a, la sfarsitul clasei a VI-a. De asemenea, la finalul clasei a IX-a va avea loc o evaluare nationala obligatorie a tuturor elevilor. Examenul de bacalaureat de la sfarsitul clasei a XII-a se va da la cinci probe.

 Statul va acorda la nastere fiecarui copil echivalentul in lei a sumei de 500 de euro. Banii sunt acordati in scop educational si vor fi virati intr-un cont deschis pe numele unui parinte, numit cont de educatie permanenta. Acestia vor putea vira in contul respectiv 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, sume pentru care se va plati o dobanda care va fi stabilita prin ordin al ministrului Finantelor Publice.


TVA la încasare” nu mai este obligatoriu pentru firmele cu cifra de afaceri de până la 500.000 euro

„TVA la încasare” nu mai este obligatoriu pentru firmele cu cifra de afaceri de până la 500.000 euro

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/J2yXPRRsTeg

TVA la încasare” nu mai este obligatoriu pentru firmele cu cifra de afaceri de până la 500.000 euro

De la 1 ianuarie 2014, sistemul TVA la încasare a devenit opțional, astfel încât firmele cu cifra de afaceri de până în 500.000 de euro, care până acum îl aplicau obligatoriu pot decide să nu se mai supună acestor reguli. Cum trebuie să se procedeze pentru a renunța la sistem?

Modificarea Codului fiscal este prevăzută în OUG nr. 111/2013, publicată în Monitorul Oficial nr. 809, din 19 decembrie. Noile reglementări fiscale permit contribuabililor să decidă dacă vor sau nu să aplice sistemul TVA la încasare.

Astfel, conform art. II din OUG nr. 111/2013, începând din 1 ianuarie 2014, contribuabilii care aplică în acest moment sistemul de TVA la încasare au la dispoziție două variante:

1. Continuă aplicarea TVA la încasare, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate

În această situație ei nu trebuie să depună nicio notificare, Fiscul considerând că au optat pentru continuarea aplicării sistemului

2. Solicită să nu mai aplice sistemul TVA la încasare

Contribuabilii pot opta pentru a nu mai aplica sistemul TVA la încasare oricând în cursul anului 2014 prin depunerea unei notificări la Fisc pentru a fi radiați din Registrul persoanelor impozabile care aplică sistemul TVA la încasare.

Concret, cei care vor să renunțe acum la TVA la încasare trebuie să depună la Fisc formularul 097, care a fost modificat de Fisc prin Ordinul nr. 3884/3013 pentru a permite opțiunea. Până acum, notificarea putea fi depusă pentru a renunța la sistemul de TVA la încasare numai de către contribuabilii care nu mai îndeplineau condițiile de eligibilitate. Prin modificarile operate de ANAF, în notificare a fost inclus un nou câmp, care permite renunțarea la sistem prin opțiune, chiar dacă contribuabilul îndeplinește condițiile de eligibilitate. Noul model al notificării 097 a fost publicat de Fisc pe pagina sa de internet, iar ordinul care îl aprobă – Ordinul ANAF nr. 3884/3013 – a fost trimis spre publicare în Monitorul Oficial, însă nu a apărut încă în buletinul oficial al statului român. Chiar dacă nu a apărut oficial în Monitor, formularul este definitiv, din moment ce a fost trimis la publicare, iar ANAF l-a și trecut în lista sa cu formulare actualizate.

Potrivit lui Bogdan Costea, expert contabil la Viboal FindEx, formularul poate fi depus oricând, între 1 si 25 ale lunii, pentru a renunța la sistemul de TVA la încasare. Totuși, depunerea notificării nu înseamnă ca firmele vor putea renunța la sistem imediat. Conform Codului fiscal, sistemul de TVA la încasare nu se va mai aplica începând cu prima zi a perioadei fiscale următoare celei în care s-a depus notificarea.

Practic, dacă depuneți notificarea în luna ianuarie, nu veți mai aplica TVA la încasare de la 1 februarie – dacă plătiți și declarați TVA lunar (aveți ca perioadă fiscală luna calendaristică) și 1 aprilie – dacă plătiți și declarați TVA trimestrial (aveți ca perioadă fiscală trimestrul).

Renunți sau rămâi cu TVA la încasare? La ce să fii atent

„În opinia mea, pentru a decide dacă este sau nu avantajos acest sistem, ar trebui analizat domeniul de activitate al companiei și termenele de plată aplicate de aceasta cu furnizorii și clienții. De exemplu, pentru companiile care activează în comerțul cu bunuri și unde termenele de plată sunt destul de extinse, se poate dovedi benefic acest sistem întrucât nu mai există o condiționare de plată a TVA la 90 de zile. Practic TVA se va colecta și vira la stat, în momentul în care se încasează și facturile de la clienți. Bineînțeles, în acelasi timp, sistemul va încuraja companiile să își plătească și furnizorii pentru a putea beneficia de dreptul de deducere a TVA la achiziții. Oarecum îi va responsabiliza pe antreprenori în ceea ce privește plata furnizorilor”, a explicat Bogdan Costea.

Specialistul a precizat că, pentru a lua această decizie, firmele ar trebui să ia in calcul și sistemul de TVA pe care îl aplică clienții cu care acestea lucrează  (cel obișnuit sau cel la încasare).

„Astfel, în măsura în care clientul este o companie mare care nu poate aplica acest sistem, iar majoritatea furnizorilor sunt companii care aplică acest sistem, atunci se poate exercita o presiune financiară destul de mare asupra clientului întrucât acesta va colecta TVA la facturare, dar va deduce la plată, aspect ce se poate dovedi nebenefic și care poate conduce la decizia clientului de a colabora doar cu furnizori care nu aplică acest sistem”, a adăugat Costea.


Cont pentru educatie permanenta

Cont pentru educatie permanenta

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/UAESKpHDfqZ

Cont pentru educatie permanenta

Noua Lege a educaţiei prevede că părinţii şi tutorii legali pot alimenta contul cu 2% din impozitul anual pe venit. Suma de 500 de euro va fi calculată la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii.

Suma va fi acordată în beneficiul titularului din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii. Legea mai prevede că suma de 500 de euro se va depune într-un cont de educaţie permanentă deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului, de oricare dintre părinţi sau de către reprezentantul local.

Documentul prevede că părinţii şi tutorii legali pot alimenta contul cu 2% din impozitul anual pe venit. Prea puţin pentru educaţie Specialiştii arată că banii strânşi în conturile copilului sunt puţini în comparaţie cu costurile viitoarelor studii.

Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei, cel care a iniţiat ideea unui astfel de cont, a mărturisit că iniţial propunerea era pentru 5% din impozitul pe salarii. „Dar s-a stabilit până la urmă ca numai 2% să poată fi depuşi de părinţi în contul copilului”, a spus Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei.


Modificări fiscale importante în 2014

Modificări fiscale importante în 2014

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/aJ32jkFBrMj

Modificări fiscale importante în 2014

 

Din 1 ianuarie 2014, Codul Fiscal cuprinde o serie de modificări privind impozitarea profitului, sponsorizărilor, veniturilor la microîntreprinderi, TVA, accize, construcţii speciale şi redevenţe. Vă prezentăm în continuare schimbările aplicate  și un calendar al obligațiilor fiscale care nu trebuie uitate.

Scumpiri din cauza modificării metodei de calcul a accizei

Introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenţi pe lei pe litrul de carburanţi, atât pentru benzină, cât şi pentru motorină, a fost amânată până la 1 aprilie. Carburanţii nu au scăpat însă de o scumpire, cu 9 bani/litru, de la 1 ianuarie 2014.

 Prețul ţigărilor s-a majorat cu 50 de bani pachetul, după ce s-a luat decizia schimbării metodei de calcul a accizei, carenu mai ia în calcul nivelul cursului de pe 1 octombrie anul precedent, ci, dacă acesta e mai mic, nivelul cursului din urmă cu doi ani la 1 octombrie, actualizat cu rata medie a inflației din septembrie anul precedent. Pentru 2014, cursul utilizat va fi de 4,5223 lei/euro, indexat cu o inflație de 4,77%, și nu cursul de 4,4485 lei/euro de pe 1 octombrie 2013, care s-ar fi folosit pe vechile reguli.

Potrivit unei Ordonanţe de urgenţă publicate în Monitorul Oficial, cetăţenii români care câştigă despăgubiri în urma unor procese cu statul vor primi sumele în totalitatea doar dacă nu înregistrează datorii la buget. În caz contrar, banii din deciziile definitive ale instanţelor vor fi viraţi după compensarea cu impozitele sau taxele neplătite de persoana în cauză.

TVA la încasare devine opţional

De la 1 ianuarie 2014, TVA-ul la încasare devine opţional şi pentru firmele a căror cifră de afaceri în anul calendaristic precedent nu a depăşit plafonul de 2,25 milioane de lei. Cifra de afaceri luată în calcul pentru acest plafon include valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii taxabile şi/sau scutite de TVA, precum şi a operaţiunilor rezultate din activităţi economice pentru care locul livrării/prestării se consideră a fi în străinătate. Pot opta pentru TVA la încasare şi firmele cu sediul activităţii în România care se înregistrează în scopuri de TVA în cursul anului, începând cu data înregistrării.

Colectarea TVA la 90 de zile nu mai e obligatorie

Obligaţia colectării TVA la 90 de zile pentru facturile de livrări de bunuri/prestări de servicii în cadrul sistemului de TVA la încasare a fost abrogată, în condiţiile în care această obligaţie încălca principiul neutralităţii TVA, iar România risca declanşarea procedurii de infrigement împotriva sa. Taxa devine exigibilă pentru contribuabilii care optează pentru TVA la încasare la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii.

Reduceri la baza impozabilă şi scutiri de TVA

Refacturările de asigurări efectuate de societăţle de leasing, respectiv sumele încasate în contul unui client sunt scutite de TVA. Baza împozabilă a TVA se reduce în urma desfiinţării contractului sau în cazul refuzurilor totale sau parţiale privind cantitatea, calitatea ori preţul bunurilor/serviciilor. Baza se reduce şi ca urmare a desfiinţării totale sau parţiale a contractului, fie prin acordul scris al părţilor, fie prin arbitraj, fie ca urmare a deciziei instanţei. Nu se ajustează TVA pentru bunurile furate, distruse sau pierdute, justificate în mod corespunzător. Pentru bunurile furate nu mai e necesară atestarea furtului printr-o decizie a instanţei.

Bonuri fiscale

O măsură cu aplicare limitată, până la 31 decembrie 2014, este renunţarea la declararea bonurilor fiscale de valoare mică (sub 100 euro). Acestea vor fi considerate, de la 1 ianuarie, facturi simplificate şi nu vor mai fi trecute în declaraţia informativă 394 privind achiziţiile si livrările pe teritoriul național. Scutite de la raportare sunt şi facturile emise prin autofacturare.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor

– nu mai aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor contribuabilii care realizează venituri din consultanţă şi management dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în total venituri este peste 20%;

– s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentând diferenţele de curs valutar şi a reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.

Eşalonări pentru beneficiari de fonduri UE

Contribuabilii care au de încasat sume certe, lichide şi exigibile de la autorităţile care gestionează fonduri europene, neîncasate la scadenţă, dacă au de achitat către bugetul de stat, în aceeaşi perioadă, impozite şi taxe vor putea obţine eşalonări la plată și scutiri pentru sumele accesorii. Condiţia: să renunţe să solicite dobânzi şi penalităţi de întârziere de la autorităţile publice. Pot fi beneficiari atât cei care au obţinut fonduril UE nerambursabile, cât şi partenerii beneficiarilor.

Impozit de 1,5% pe construcţiile speciale

Companiile vor plăti, începând din 2014, un impozit anual de 1,5% aplicat la valoarea contabilă brută a tuturor construcţiilor speciale, altele decât clădirile pentru care se plătesc deja impozite locale pe proprietate. Impozitul se achită în doua rate egale, în datele de 25 mai şi respectiv 25 septembrie.. Companiile vor trebui să îşi reevalueze toate construcţiile, pentru a evita majorarea impozitelor pentru activele nereevaluate în ultimii trei ani, similar impozitului la taxele locale.

Prin noul act normativ, se instituie un nou impozit asupra valorii construcţiilor, altele decât clădirile pentru care se datorează impozit pe clădiri potrivit Codului Fiscal.

Contribuabili care datorează impozitul pe construcţii speciale sunt:

– persoanele juridice române; persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România; persoanele juridice cu sediu social în România înfiinţate potrivit legislaţiei europene;

Fac excepţie: institutele naţionale de cercetare-dezvoltare; instituţiile publice; asociaţiile, fundaţiile şi celelalte persoane juridice fără scop patrimonial.

Baza impozabilă este reprezentată de valoarea construcţiilor existente în patrimoniul contribuabililor la data de 31 decembrie a anului anterior, evidenţiată contabil în soldul debitor al conturilor corespunzătoare construcţiilor, din care se scade:

– valoarea clădirilor, inclusiv valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru clădirile închiriate, luate în concesiune, aflate în administrare ori în folosinţă, pentru care se datorează impozit pe clădiri, conform Titlului IX din Codul Fiscal, de către contribuabil sau proprietar, după caz;

– valoarea lucrărilor de reconstruire, modernizare, consolidare, modificare sau extindere pentru construcţiile, aflate sau care urmează să fie trecute în proprietatea statului sau a unităţilor administrativ teritoriale;

– valoarea construcţiilor reprezentând terase pe arabil, plantaţii pomicole şi viticole conform subgrupei 1.2.9. din grupa 1 a Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.

Această deducere din baza impozabilă a avut în vedere evitarea dublei impuneri şi stimularea agenţilor economici care administrează construcţii din domeniul public de a continua efectuarea de lucrări de consolidare, modernizare sau extindere.
Construcţiile pentru care se va plăti noul impozit de la 1 ianuarie 2014 sunt cele prevăzute în grupa 1 din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 2.139/2004, cu modificările ulterioare.
Astfel, acest impozit se aplică pentru construcţii precum centrale hidroelectrice, staţii şi posturi de transformare, staţii de conexiuni, centrale termoelectrice şi nuclearo-electrice, piste şi platforme, sonde de ţiţei, gaze şi sare, rampe de încărcare-descărcare, coşuri de fum şi turnuri de răcire, iazuri pentru decantarea sterilului, heleştee, iazuri, bazine; ecluze şi ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultură, infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, străzi, autostrăzi, cu toate accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulaţie, marcaje etc.), linii şi cabluri aeriene de telecomunicaţii (stâlpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri şi piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobilă, radio, tv, lacuri artificiale de acumulare, construcţii pentru transportul energiei electrice, canale de irigaţii.

Declararea şi plata se fac astfel:

– cota este de 1,5%;

– impozitul asupra valorii construcţiilor se datorează începând cu 1 ianuarie 2014 iar calculul şi declararea acestuia se efectuează de către contribuabili anual, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului pentru care se datorează impozitul;

– plata se efectuează în două rate egale, până la data de 25 mai şi 25 septembrie, inclusiv.


Contul pentru educatie permanenta

Contul pentru educatie permanenta

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/iWuGhXoD41w

Contul pentru educatie permanenta

Potrivit dispozițiilor art. 356 din Legea nr. 1/2011, a educației naționale, statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Potrivit aceleiași prevederi legale, suma se depune într-un cont de depozit, denumit cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere. Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul amintit un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont. Pentru sumele depuse în cont, se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaţia permanentă se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele arătate şi/sau utilizarea acestora în alt scop decât cel stabilit de lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un an.

Potrivit alineatului (8) al art. 356 din lege, sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a legii nr. 1/2011. Prevederea va fi interpretată însă în coroborare cu dispozițiile art. 361 alin. (3) lit. e) din Legea nr. 1/2011, conform cărora măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din anul 2013, cu mențiunea că prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2013.

Așadar, dată fiind această precizare și având în vedere că normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, hotărâre ce nu a fost încă adoptată, rezultă că beneficiul prevăzut de art. 356 din Legea educației naționale este, la acest moment, unul pur teoretic.


Care sunt obligaţiile fiscale ce trebuie depuse

Care sunt obligaţiile fiscale ce trebuie depuse

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4t6MtbrLNe6

Care sunt obligaţiile fiscale ce trebuie depuse

Contribuabilii trebuie să îndeplinească trei obligaţii fiscale până luni, 11 martie 2013, prezentate în articolul de faţă, împreună cu formularele aferente, care pot fi descărcate spre consultare şi instrucţiunile de completare, după caz.

Formularul 096

În primul rând, persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care nu au depăşit plafonul de scutire şi care doresc să fie scoase din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună la ANAF formularul 096 – Declaraţia de menţiuni privind anularea înregistrării în scopuri de TVA în cazul persoanelor impozabile.

Solicitarea se poate depune la organele fiscale competente, în raza cărora sunt arondaţi contribuabilii, între data de 1 şi 10 a fiecărei luni următoare perioadei fiscale aplicate de persoana impozabilă în conformitate cu prevederile art. 1561 din Codul Fiscal.

Taxa pentru serviciile de reclamă şi publicitate

De asemenea, avem în vedere şi plata taxei pentru serviciile de reclamă şi publicitate. Aceasta se datorează de la data intrării în vigoare a contractului de prestări servicii şi se plăteşte lunar de către prestatorul serviciului de reclamă şi publicitate, la bugetul local al unităţii administrativ-teritoriale în raza căreia îşi desfăşoară activitatea prestatorul, pe toată durata desfăşurării contractului, până la data de 10 a lunii următoare datorării taxei.

Contribuabilii care trebui să achite această obligaţie fiscală sunt reprezentaţi de orice persoană care beneficiază de servicii de reclamă şi publicitate în România, în baza unui contract sau a unui alt fel de înţelegere încheiată cu altă persoană, cu excepţia serviciilor de reclamă şi publicitate realizate prin mijloacele de informare în masă scrise şi audiovizuale.

Taxa hotelieră

O altă obligaţie fiscală este reprezentată de plata taxei hoteliere, unităţile de cazare având obligaţia de a vărsa taxa hotelieră la bugetul local, lunar, până la data de 10, inclusiv, a lunii următoare celei în care s-a colectat taxa hotelieră de la persoanele care au plătit cazarea.

Este necesară, astfel, depunerea declaraţiei-decont privind sumele încasate reprezentând taxa hotelieră. Unităţile de cazare au obligaţia de a depune lunar o declaraţie la compartimentul de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, până la data stabilită pentru fiecare plată a taxei hoteliere, inclusiv.


E legala modificarea legii educatiei

E legala modificarea legii educatiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/H8cT6jvtzTm

E legala modificarea legii educatiei

În Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 843 din data de 30 decembrie 2013 a fost publicată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 117/2013 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 şi pentru luarea unor măsuri în domeniul învăţământului.

Principalele modificări:
– creşte durata învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani, prin introducerea clasei pregatitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului. În consecinţă, învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020;
– se menţine durata de 4 ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu. Ordonanţa de urgenţă elimină din Legea Educației Naționale dispoziţiile potrivit cărora clasa a IX-a trebuia să treacă în învăţământul gimnazial şi liceul să se reducă la 3 ani. De asemenea, învăţământul profesional cu durata de 3 ani este inclus în învăţământul secundar superior, alături de învăţământul liceal.
– absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor;
– absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal;

– pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative;
– elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic. Până în prezent, nu benenficiau de această facilitate elevii din învăţământul profesional;
– cu privire la studiile de doctorat, se introduce menţiunea că finanţarea acestor studii poate fi realizată şi de persoane juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract;
– se aduc modificări cu privire la modalitatea de finanţare a instituţiilor de învăţământ superior de stat, în sensul că pentru programele de licenţă, master şi doctorat, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat, din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin consultare cu CNFIS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. În acest fel, au fost eliminate prevederile potrivit cătora finanţarea acestor instituţii se face diferenţiat pe categorii de universităţi şi în funcţie de poziţia în ierarhie a programelor de studii;

– se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare;
–  în învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice  din instituţiile de învăţământ superior, incluzând şi asistentul universitar;
– în învăţământul superior, reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din activitatea didactică desfăşurată avute anterior pensionării, cu aprobarea senatului universitar, cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării;
– în exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei Naţionale colaborează cu Consiliul Naţional al Rectorilor şi, după caz, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi internaţionale reprezentative, federaţii sindicale la nivel de ramură şi federaţii studenţeşti legal constituite la nivel naţional. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor şi reprezentanţii învăţământului particular sunt parteneri de dialog social;

– se amână introducerea testelor transdisciplinare la Evaluarea Naţională, admiterea la liceu şi bacalaureat. Acestea vor fi introduse începând cu generaţiile de elevi care încep clasa a V-a, respectiv clasa a IX-a, în anul școlar 2015-2016;
– în cursul anului 2014, Consiliul Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior funcţionează legal cu numărul de membri selectaţi în urma concursului organizat în anul 2013, până la ocuparea, în condiţiile legii, a locurilor devenite vacante ca urmare a expirării mandatelor membrilor numiţi provizoriu;


Creanţe şi obligaţii fiscale

Creanţe şi obligaţii fiscale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/JcWPUG8C6TD

Creanţe şi obligaţii fiscale

Ne referim la dispoziţiile generale pe această temă, astfel cum sunt tratate în Codul de procedură fiscală, în urma recentelor modificări aduse Codului prin O.U.G. nr.39/2010, O.U.G. nr.88/2010, O.U.G. nr. 54/2010 şi O.G. nr.29/2011.

Creanţele fiscale reprezintă drepturi patrimoniale care, potrivit legii, rezultă din raporturile de drept material fiscal. Din aceste raporturi rezultă atât conţinutul, cât şi cuantumul creanţelor fiscale, reprezentând drepturi determinate constând în:

– dreptul la perceperea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea taxei pe valoarea adăugată, dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, denumite creanţe fiscale principale;

– dreptul la perceperea dobânzilor, penalităţilor de întârziere sau majorărilor de întârziere, după caz, în condiţiile legii, denumite creanţe fiscale accesorii (reglementare modificată prin O.U.G. nr.39/2010, în vigoare de la 1 iulie 2010).

 În cazurile prevăzute de lege, organul fiscal este îndreptăţit să solicite stingerea obligaţiei fiscale de către cel îndatorat să execute acea obligaţie în locul debitorului.

În măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.

Prin obligaţii fiscale se înţelege:

– obligaţia de a declara bunurile şi veniturile impozabile sau, după caz, impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

– obligaţia de a calcula şi de a înregistra în evidenţele contabile şi fiscale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

– obligaţia de a plăti la termenele legale impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat;

– obligaţia de a plăti dobânzi, penalităţi de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aferente impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligaţii de plată accesorii (reglementare modificată prin O.U.G. nr.39/2010, în vigoare de la 1 iulie 2010);

– obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a înregistra în evidenţele contabile şi de plată, la termenele legale, impozitele şi contribuţiile care se realizează prin stopaj la sursă;

– orice alte obligaţii care revin contribuabililor, persoane fizice sau juridice, în aplicarea legilor fiscale.

Naşterea creanţelor şi obligaţiilor fiscale. Dacă legea nu prevede altfel, dreptul de creanţă fiscală şi obligaţia fiscală corelativă se nasc în momentul în care, potrivit legii, se constituie baza de impunere care le generează. Tot atunci se naşte dreptul organului fiscal de a stabili şi a determina obligaţia fiscală datorată.

Stingerea creanţelor fiscale. Creanţele fiscale se sting prin încasare, compensare, executare silită, scutire, anulare, prescripţie şi prin alte modalităţi prevăzute de lege.

Creditorii şi debitorii. În raporturile de drept material fiscal, creditorii sunt persoanele titulare ale unor drepturi de creanţă fiscală, iar debitorii sunt acele persoane care, potrivit legii, au obligaţia corelativă de plată a acestor drepturi. În cazul în care obligaţia de plată nu a fost îndeplinită de debitor, debitori devin, în condiţiile legii, următorii:

– moştenitorul care a acceptat succesiunea contribuabilului debitor;

– cel care preia, în tot sau în parte, drepturile şi obligaţiile debitorului supus divizării, fuziunii ori reorganizării judiciare, după caz;

– persoana căreia i s-a stabilit răspunderea în conformitate cu prevederile legale referitoare la faliment;

– persoana care îşi asumă obligaţia de plată a debitorului, printr-un angajament de plată sau printr-un alt act încheiat în formă autentică, cu asigurarea unei garanţii reale la nivelul obligaţiei de plată;

– persoana juridică, pentru obligaţiile fiscale datorate de sediile secundare ale acesteia;

– alte persoane, în condiţiile legii.

Plătitor al obligaţiei fiscale este debitorul sau persoana care în numele debitorului, conform legii, are obligaţia de a plăti sau de a reţine şi de a plăti, după caz, impozite, taxe, contribuţii, amenzi şi alte sume datorate bugetului general consolidat. Începând cu 24 iunie 2011, prin efectul Ordonanţei de urgenţă nr. 88/2010, pentru contribuabilii care au sedii secundare, plătitor de obligaţii fiscale este contribuabilul, cu excepţia impozitului pe venitul din salarii, pentru care plătitor de impozit este sediul secundar obligat, potrivit legii, să se înregistreze fiscal ca plătitor de salarii şi de venituri asimilate salariilor. Contribuabilii care au sedii secundare au obligaţia de a declara, în numele sediilor secundare înregistrate fiscal, impozitul pe venitul din salarii datorat, potrivit legii, de acestea.

Răspund solidar cu debitorul (potrivit modificărilor aduse materiei prin O.U.G. nr.54/2010, începând din 24 iunie 2010), următoarele persoane:

– asociaţii din asocierile fără personalitate juridică, inclusiv membrii întreprinderilor familiale, pentru obligaţiile fiscale datorate de acestea, astfel cum am arătat mai sus, alături de reprezentanţii legali care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea obligaţiilor fiscale la scadenţă;

– terţii popriţi, în situaţiile prevăzute la art. 149 alin. (9), (10), (12) şi (15) Cod pr.fiscală, în limita sumelor sustrase indisponibilizării.

Pentru obligaţiile de plată restante ale debitorului declarat insolvabil răspund solidar cu acesta următoarele persoane:

– persoanele fizice sau juridice care, anterior datei declarării insolvabilităţii, cu rea-credinţă, au dobândit în orice mod active de la debitorii care şi-au provocat astfel insolvabilitatea;

– administratorii, asociaţii, acţionarii şi orice alte persoane care au provocat insolvabilitatea persoanei juridice debitoare prin înstrăinarea sau ascunderea, cu rea-credinţă, sub orice formă, a activelor debitorului;

– administratorii care, în perioada exercitării mandatului, cu rea-credinţă, nu şi-au îndeplinit obligaţia legală de a cere instanţei competente deschiderea procedurii insolvenţei, pentru obligaţiile fiscale aferente perioadei respective şi rămase neachitate la data declarării stării de insolvabilitate;

– administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat nedeclararea şi/sau neachitarea la scadenţă a obligaţiilor fiscale;

– administratorii sau orice alte persoane care, cu rea-credinţă, au determinat restituirea sau rambursarea unor sume de bani de la bugetul general consolidat fără ca acestea să fie cuvenite debitorului.

Persoana juridică răspunde solidar cu debitorul declarat insolvabil sau declarat insolvent dacă, direct ori indirect, controlează, este controlată sau se află sub control comun cu debitorul. “Controlul” presupune majoritatea drepturilor de vot, fie în adunarea generală a asociaţilor unei societăţi comerciale ori a unei asociaţii sau fundaţii, fie în consiliul de administraţie al unei societăţi comerciale ori consiliul director al unei asociaţii sau fundaţii. Activitatea prin care o persoană exercită controlul prin una sau mai multe persoane este definită ca fiind “control indirect”.

Pentru angajarea răspunderii solidare a persoanei juridice, trebuie ca aceasta să mai îndeplinească şi cel puţin una dintre următoarele condiţii:

– dobândeşte, cu orice titlu, dreptul de proprietate asupra unor active corporale de la debitor, iar valoarea contabilă a acestor active reprezintă cel puţin jumătate din valoarea contabilă a tuturor activelor corporale ale dobânditorului;

– are sau a avut raporturi comerciale contractuale cu clienţii şi/sau cu furnizorii, alţii decât cei de utilităţi, care au avut sau au raporturi contractuale cu debitorul în proporţie de cel puţin jumătate din totalul valoric al tranzacţiilor;

– are sau a avut raporturi de muncă sau civile de prestări de servicii cu cel puţin jumătate dintre angajaţii sau prestatorii de servicii ai debitorului.

Stabilirea răspunderii. Organul fiscal întocmeşte o decizie în care sunt arătate motivele de fapt şi de drept pentru care este angajată răspunderea persoanei în cauză. Decizia se supune spre aprobare conducerii organului fiscal şi, odată aprobată, constituie titlu de creanţă privind obligaţia la plată a persoanei răspunzătoare.

Răspunderea va fi stabilită atât pentru obligaţia fiscală principală, cât şi pentru accesoriile acesteia.

Titlul de creanţă se comunică persoanei obligate la plată. Potrivit prevederilor O.G. nr.29/2011, în vigoare de la 17 septembrie a.c., dispoziţiile art. 111 alin. (2) C.pr.fiscală sunt aplicabile în mod corespunzător, dispoziţii care prevăd că pentru diferenţele de obligaţii fiscale principale şi pentru obligaţiile fiscale accesorii, stabilite potrivit legii, termenul de plată se stabileşte în funcţie de data comunicării acestora, astfel:

– dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 1-15 din lună, termenul de plată este până la data de 5 a lunii următoare;

– dacă data comunicării este cuprinsă în intervalul 16-31 din lună, termenul de plată este până la data de 20 a lunii următoare.

Titlul de creanţă comunicat într-una din condiţiile anterioare, poate fi atacat în condiţiile legii.


Noua lege a educatiei

Noua lege a educatiei

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/d72UDjJfvhB

Noua lege a educatiei

Evaluarea naţională, admiterea la liceu şi bacalaureatul vor fi date, din 2019, după modelul testelor PISA, respectiv cel de interdisciplinaritate, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate luni de Guvern, care modifică Legea educaţiei introdusă în mandatul lui Daniel Funeriu.
Ordonanţa a fost adoptată pentru a permite derularea în condiţii normale a procesului de învăţământ, subliniază ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, conform Mediafax,
Prin acest act normativ, sunt aduse modificări atât în învăţământul preuniversitar, cât şi în cel superior.
Una dintre modificări reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015-2016.
„Nu respingem conceptul de abordare interdisciplinară a examenelor, dar nu îl poţi aplica fără pregătire prealabilă. De aceea, primul an în care vor fi susţinute examenele după modelul evaluărilor PISA va fi 2019”, a explicat Pricopie.

Potrivit ministrului, Legea educaţiei (nr. 1/2011) introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, a explicat el, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări care sunt concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011″, a mai spus Pricopie.

Practic, prin această modificare, introducerea noilor forme de susţinere a examenelor este amânată până în 2019, pentru ca acestea să poată fi pregătite. PISA este o evaluare standardizată internaţional, proiectată împreună de către ţările participante. România participă la aceste testări din 2000. Ultima testare PISA, de pildă, a conţinut atât itemi ce vizează competenţele de matematică şi rezolvare de probleme în situaţii autentice ce pot fi întâlnite în viaţa adultă (în pondere de 75%), cât şi de citire sau lectură (15%) şi ştiinţe (10%). O altă modificare adusă de OUG importantă constă în menţinerea duratei de patru ani pentru ciclul gimnazial şi liceu.

„Documentul menţine forma existentă a ciclului gimnazial şi elimină forma propusă spre implementare, prin adoptarea Legii nr. 1/2011, care prevedea trecerea clasei a IX-a în învăţământul gimnazial şi reducerea liceului la o durată de trei ani. Vorbim de creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani. Prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de patru ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani. Prin urmare, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare; clasele I – VIII; clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic”, a precizat Pricopie.


Regimul fiscal pentru dobânzi

Regimul fiscal pentru dobânzi

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/GRC7voMMX71

Regimul fiscal pentru dobânzi

În ceea ce priveşte regimul fiscal pentru dobânzi datorate pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

1. Cadru legal. Regimul fiscal pentru dobânzi datorate pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată este reglementat prin art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Dobânzi datorate. Pentru neachitarea la termenul de scadenţă de către debitor a obligaţiilor de plată, legiuitorul român a stabilit că se datorează după acest termen dobânzi şi penalităţi de întârziere, conform dispoziţiilor prevăzute la art. 119 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, legiuitorul român a statuat faptul că nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligaţii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum şi sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor şi sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei. Dobânzile şi penalităţile de întârziere se fac venit la bugetul căruia îi aparţine creanţa principală.

Nivelul dobânzii este de 0,04% pentru fiecare zi de întârziere şi poate fi modificat prin legile bugetare anuale.

3. Efectuare corecţiilor. În situaţia în care contribuabilul, cu bună-credinţă, efectuează o plată mai mare decât cuantumul creanţei fiscale înscrise eronat într-o declaraţie fiscală care a fost corectată ulterior de către contribuabil sau au fost stabilite de către organul fiscal diferenţe datorate în plus faţă de creanţa fiscală iniţială, în condiţiile legii, data stingerii, în limita sumei plătite suplimentar, este data plăţii astfel cum aceasta este definită de lege, dacă suma plătită suplimentar nu a fost stinsă până la data corectării de către contribuabil sau până la data stabilirii de către organul fiscal a diferenţei datorate în plus.

4. Calculul dobânzilor. Conform art. 120 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, dobânzile se calculează pentru fiecare zi de întârziere, începând cu ziua imediat următoare termenului de scadenţă şi până la data stingerii sumei datorate inclusiv.

Pentru diferenţele suplimentare de creanţe fiscale rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobânzile se datorează începând cu ziua imediat următoare scadenţei creanţei fiscale pentru care s-a stabilit diferenţa şi până la data stingerii acesteia inclusiv. În situaţia în care diferenţele rezultate din corectarea declaraţiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative în raport cu sumele stabilite iniţial, se datorează dobânzi pentru suma datorată după corectare ori modificare, începând cu ziua imediat următoare scadenţei şi până la data stingerii acesteia inclusiv.

5. Prelevarea şi perceperea dobânzilor.

Regula generală. Se datorează dobânzi:

– pentru impozitele, taxele şi contribuţiile stinse prin executare silită, până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. În cazul plăţii preţului în rate, dobânzile se calculează până la data întocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma rămasă de plată, dobânzile sunt datorate de către cumpărător; (baza legală: art. 120 alin. (4) lit a) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare)

– pentru impozitele, taxele, contribuţiile şi alte sume datorate bugetului general consolidat de către debitorul declarat insolvabil care nu are venituri şi bunuri urmăribile, până la data trecerii în evidenţa separată. (baza legală: art. 120 alin. (4) lit b) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare)

Pentru obligaţiile fiscale neachitate la termenul de plată, reprezentând impozitul pe venit, se datorează dobânzi după cum urmează:

– pentru anul fiscal de impunere, dobânzile pentru plăţile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plăţi anticipate se calculează până la data plăţii debitului sau, după caz, până la data de 31 decembrie; (baza legală: art. 120 alin. (6) lit a) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare)

– dobânzile pentru sumele neachitate în anul de impunere, se calculează începând cu data de 1 ianuarie a anului următor până la data stingerii acestora inclusiv; (baza legală: art. 120 alin. (6) lit b) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare)

– în cazul în care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuală este mai mic decât cel stabilit prin deciziile de plăţi anticipate, dobânzile se recalculează, începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui de impunere, la soldul neachitat în raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuală, urmând a se face regularizarea dobânzilor în mod corespunzător. (baza legală: art. 120 alin. (6) lit c) din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare)

6. Dobânzile în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară. Conform art. 121 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţi de întârziere în cazul plăţilor efectuate prin decontare bancară,

–  nedecontarea de către unităţile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat în termen de 3 zile lucrătoare de la data debitării contului plătitorului nu îl exonerează pe plătitor de obligaţia de plată a sumelor respective şi atrage pentru acesta dobânzi şi penalităţi de întârziere la nivelul legal, după termenul de 3 zile.

– pentru recuperarea sumelor datorate bugetului şi nedecontate de unităţile bancare, precum şi a dobânzilor şi penalităţilor de întârziere, plătitorul se poate îndrepta împotriva unităţii bancare respective.

7. Dobânzile în cazul contribuabililor pentru care s-a pronunţat o hotărâre de dizolvare.

Conform art. 122^2 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte dobânzile şi penalităţi de întârziere în cazul contribuabililor pentru care s-a pronunţat o hotărâre de dizolvare,

– pentru creanţele fiscale născute anterior sau ulterior datei înregistrării hotărârii de dizolvare a contribuabilului la registrul comerţului, începând cu această dată nu se mai datorează şi nu se calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere.

– în cazul în care prin hotărâre judecătorească irevocabilă a fost desfiinţat actul care a stat la baza înregistrării dizolvării, se calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere între data înregistrării la registrul comerţului a actelor de dizolvare şi data rămânerii irevocabile a hotărârii de desfiinţare.

8. Dobânzile datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale. Pe perioada amânării şi/sau eşalonării la plata obligaţiilor fiscale restante se datorează dobânzi calculate începând cu data aprobării de către organul competent a înlesnirii acordate şi până la data efectuării ultimei plăţi datorate. Dobânzile datorate pe perioada amânării sau eşalonării la plată a obligaţiilor fiscale se calculează de către organele competente care aprobă înlesnirea la plată, urmând ca acestea să fie comunicate debitorului.


Legea educatiei nationale

Legea educatiei nationale

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NniB15xNJhq

Legea educatiei nationale

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi.

Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege: La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.


Codul Fiscal se schimba din ianuarie 2014

Codul Fiscal se schimba din ianuarie 2014

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/NWAPHMC8nP6

Codul Fiscal se schimba din ianuarie 2014

Anul 2014 aduce şi schimbarea Codului Fiscal. În document apar mai multe modificări în ceea ce priveşte impozitul pe venit, venitul microîntreprinderilor, aplicarea TVA sau impozitul pe profit.

Documentul care prevede modificarea Codului Fiscal din ianuarie 2014, au fost publicate de Administrarea Judeţeană a Finanţelor Publice Vâlcea. Schimbările au fost sintetizate pentru ca persoanele vizate să fie pregătite, anul viitor, pentru a face faţă noilor reguli.

Impozitul pe profit
Scutirea câştigurilor de capital, prin

scutirea veniturilor din dividende primite de la persoane juridice din state terţe cu care România are încheiată o convenţie de evitare a dublei impuneri;
– scutirea câştigurilor de capital realizate de contribuabili din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare;
– scutirea veniturilor obţinute de o persoană juridică română din lichidarea unei alte persoane juridice.
Aceste scutiri se acordă în condiţiile în care contribuabilul deţine pe o perioadă neîntreruptă de un an, minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare.
Au fost introduse, respectiv modificate, şi prevederile referitoare la:
– scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică română;
– scutirea de impozit a dividendelor primite de o persoană juridică română de la altă persoană juridică străină situată într-un stat membru;
– neimpozitarea dividendelor distribuite de o persoană juridică română unei alte persoane juridice române.

Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor:

– nu mai aplică sistemul de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor contribuabilii care realizează venituri din consultanţă şi management dacă ponderea veniturilor realizate din consultanţă şi management în total venituri este peste 20%;
– s-au eliminat din baza de impunere veniturile reprezentând diferenţele de curs valutar şi a reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.

Impozitul pe venit

Principalele modificări şi completări în ceea ce priveşte impozitul pe venit se referă la:
– acordarea deductibilităţii cheltuielilor cu dobânzile aferente împrumuturilor în valută de la persoane fizice şi juridice, altele decât instituţiile care desfăşoară activitatea de creditare cu titlu profesional, în cazul contribuabililor care realizează venituri din activităţi independente la care venitul net anual se determină pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, la nivelul ratei dobânzii pentru împrumuturile în valută;.
– crearea cadrului legal pentru deducerea din venitul brut din salarii a contribuţiilor obligatorii aferente unei luni, indiferent de faptul dacă acestea sunt plătite în Romania sau într-un alt stat membru UE sau stat membru al SEE, potrivit prevederilor regulamentelor Uniunii Europene, a legislaţiei SEE sau a convenţiilor/acordurilor privind coordonarea sistemelor de securitate socială în care Romania este parte.
– posibilitatea de actualizare a preţului mediu pentru determinarea venitului impozabil în cazul veniturilor obţinute de persoanele fizice sub formă de arendă primită în natură.
– simplificarea tratamentului fiscal al veniturilor obţinute din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal prin abrogarea prevederilor referitoare la opţiunea contribuabililor de a determina venitului net din arendă în sistem real.
– deducerea din veniturile realizate anual din categoria venituri din cedarea folosinţei bunurilor a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate.
– neimpozitarea veniturilor obţinute din cultivarea terenurilor cu plante furajere graminee şi leguminoase pentru producţia de masă verde destinate furajării animalelor deţinute de contribuabilii pentru care venitul se determină pe baza normelor de venit sau care obţin venituri neimpozabile din activităţi agricole.
– stabilirea tratamentului fiscal in cazul persoanelor fizice care primesc materiale publicitare, pliante, mostre, puncte bonus acordate cu scopul stimulării vânzărilor.
– crearea cadrului legal pentru ca persoanele fizice rezidente într-un stat UE sau SEE, care obţin venituri impozabile din România, să beneficieze de deducerile fiscale prevăzute de lege pentru contribuabilii rezidenţi, ţinând seama de situaţia contribuabilului.
– s-au introdus prevederi referitoare la tratamentul fiscal al veniturilor obţinute din străinătate de natura celor obţinute din România în situaţia în care acestea din urmă sunt venituri neimpozabile în sensul că se aplică acelaşi tratament fiscal ca şi pentru cele obţinute din România.

Taxa pe valoarea adăugată:

– se modifică prevederile referitoare la ajustarea TVA, în sensul că nu se impune ajustarea în cazul bunurilor pierdute, distruse sau furate, în condiţiile în care pierderea, distrugerea sau furtul bunurilor sunt demonstrate corespunzător.
– a fost eliminată condiţia referitoare la achitarea TVA solicitate la rambursare de către persoanele impozabile nestabilite în România. Potrivit noilor prevederi, rambursările de TVA către persoanele impozabile nestabilite în România se vor acorda chiar dacă TVA solicitată la rambursare nu este achitată, sub rezerva îndeplinirii celorlalte condiţii prevăzute de lege.
– a fost exclus din baza de impozitare a TVA aferentă serviciilor de leasing costul cu asigurarea bunului care face obiectul contractului de leasing, acest cost urmând a fi recuperat de societăţile de leasing prin refacturare de la utilizatori.


IMM-urile aflate in dificultate pot solicita acordarea de esalonari la plata obligatiilor fiscale

IMM-urile aflate in dificultate pot solicita acordarea de esalonari la plata obligatiilor fiscale

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7cTxjwkLMS3

IMM-urile aflate in dificultate pot solicita acordarea de esalonari la plata obligatiilor fiscale

Prin Legea nr. 15/2012 a fost aprobata OUG nr. 29/2011 privind reglementarea acordarii esalonarilor la plata.
Pentru obligatiile fiscale administrate de ANAF, organele fiscale competente pot acorda la cererea IMM-urilor inlesniri sub forma esalonarii la plata pe o perioada de cel mult 5 ani.

Pentru acordarea esalonarii la plata a obligatiilor fiscale, contribuabilii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

  1. sa aiba depuse toate declaratiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, la data eliberarii certificatului de atestare fiscala;

  1. sa se afle in dificultate generata de lipsa temporara de disponibilitati banesti si sa aiba capacitate financiara de plata pe perioada de esalonare;

  1. sa aiba constituita o garantie care sa acopere sumele esalonate la plata, dobanzile datorate pe perioada esalonarii la plata, plus un procent de pana la 32% din sumele respective, in functie de perioada de esalonare;

  1. sa nu se afle in procedura insolventei;

  1. sa nu se afle in dizolvare;

  1. sa nu li se fi stabilit raspunderea in temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau raspunderea solidara, potrivit prevederilor art. 27 si 28 din Codul de procedura fiscala.

Daca sunt indeplinite aceste conditii, esalonarea la plata se poate acorda pentru toate obligatiile fiscale administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, inscrise in certificatul de atestare fiscala, cu exceptiile prevazute de OUG nr. 29/2011.

Cererea contribuabilului de acordare a esalonarii la plata se depune la registratura organului fiscal competent sau se transmite prin posta cu confirmare de primire si se solutioneaza in termen de 60 de zile de la data inregistrarii.

Continutul cererii prin care se solicita esalonarea la plata, precum si documentele justificative care trebuie anexate sunt stabilite prin Ordinul MFP nr. 1853/2011, modificat prin Ordinul nr. 2677/2011.

Legislatia imobiliara modificata odata cu intrarea in vigoare a NOUL COD PENAL

In ceea ce privește domeniul drepturilor reale, Legea aduce modificari urmatoarelor dispozitii legale:

Legea nr. 50/1991 privind autorizarea lucrarilor de constructii

Ca urmare a modificarilor aduse de Lege, urmatoarele fapte care pana acum erau considerate ca fiind contraventii, sunt acum incriminate ca infractiuni:

− executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia de lucrari de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind caile de comunicatie de orice fel, drumurile forestiere, lucrarile de arta, retelele și dotarile tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la retele de utilitati, lucrarile hidrotehnice, amenajarile de albii, lucrarile de imbunatatiri funciare, lucrarile de instalatii de infrastructura, lucrarile pentru noi capacitati de producere, transport, distributie a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;

− executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia de lucrari de foraje și excavari necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospectiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatarilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatari de suprafata, subterane sau subacvatice;

− executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia organizarea de tabere de corturi, casute sau de rulote;

Totodata, instanta de judecata, prin hotararea prin care solutioneaza fondul cauzei, poate dispune incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei sau desfiintarea constructiilor realizate ilegal. Procurorul sau instanta de judecata poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul procesului penal.

Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii

Prin modificarea prevederilor legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, se micșoreaza cuantumul pedepsei in cazul de proiectare, verificare, expertizare, realizare a unei constructii ori executarea de modificari ale acesteia fara respectarea reglementarilor tehnice privind stabilitatea și rezistenta, daca in acest fel este pusa in pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane, fapta ce constituie infractiune, noua pedeapsa fiind inchisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi. Daca aceste fapte au fost savarșite din culpa, limitele speciale ale pedepselor se reduc la jumatate. Fapta descrisa mai sus, daca a produs una ori mai multe dintre urmatoarele consecinte: pierderi de vieti omenești, vatamare grava a integritatii corporale sau a sanatatii uneia ori mai multor persoane, distrugerea totala sau partiala a constructiei, distrugerea ori degradarea unor instalatii sau utilaje importante ori alte consecinte deosebit de grave, constituie infractiune și se pedepsește cu inchisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliara

Modificarea materializarilor limitelor de proprietate, infiintarea sau mutarea semnelor de hotar și a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, cailor navigabile, delimitarilor de hotare cadastrale, silvice, geologice și miniere, fara drept sunt incriminate acum ca fiind infractiuni. Acestea se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

Legea nr. 18/1991 privind fondul funciar

Prin intrarea in vigoare a Legii, se abroga dispozitiile care stabileau faptul ca degradarea terenurilor agricole și silvice, a imprejurimilor acestora, distrugerea și degradarea culturilor agricole, a lucrarilor de imbunatatiri funciare, a bornelor și semnelor topografice sau geodezice, a monumentelor istorice și ansamblurilor și siturilor arheologice, ori impiedicarea luarii masurilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum și inlaturarea acestor masuri, constituiau infractiuni de distrugere și se pedepseau potrivit prevederilor Codului penal și declararea unor suprafete de teren mai mici decat suprafetele pe care le detin sau nedeclararea unor suprafete de teren, detinute efectiv, care constituia infractiune de fals in declaratii și se pedepsea potrivit prevederilor Codului Penal.

Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 privind protectia patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes national

In primul rand, prin intermediul Legii este instituit un termen de 12 luni de la anuntarea descoperirilor arheologice intamplatoare pentru ca autoritatile competente sa emita certificatul de descarcare de sarcina arheologica. In situatia in care acest termen nu este respectat, iar fapta nu constituie o infractiune, autoritatea competenta poate fi sanctionata cu amenda de la 2.500 lei la 10.000 lei. Sunt in continuare reglementate situatiile de acces cu detectoare de metale sau utilizarea lor in zonele cu patrimoniu arheologic, fara autorizarea prealabila. In cazul infractiunii de neanuntare a descoperirilor arheologice prilejuite de lucrarile de construire ori de desfiintare se micșoreaza limita maxima a pedepsei cu inchisoarea, aceasta fiind de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Daca fapta a fost savarșita din culpa, pedeapsa este inchisoare de la o luna la un an sau cu amenda.

Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989

Se abroga dispozitiile legale care prevad faptul ca emiterea deciziei sau a dispozitiei de restituire in lipsa actelor doveditoare a dreptului de proprietate, a calitatii de moștenitor al fostului proprietar sau, dupa caz, a calitatii de asociat al persoanei juridice proprietare a imobilului preluat constituie infractiune și ca emiterea deciziei sau a dispozitiei de restituire in lipsa dovezilor privind indreptatirea persoanelor juridice de a obtine masuri reparatorii. Deși acestea au fost abrogate ca dispozitii din legea speciala, acestea pot fi in continuare incadrate ca infractiuni in dispozitiile generale ale Codului penal.

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice

Se abroga dispozitiile potrivit carora desfiintarea neautorizata, distrugerea partiala sau totala, exproprierea fara avizul Ministerului Culturii și Cultelor, degradarea, precum și profanarea monumentelor istorice constituie infractiuni, fiind aplicabila aceeași mentiune ca in cazul anterior – aceste fapte pot fi in continuare incadrate in dispozitiile generale ale Codului Pena.

Legea nr. 138/2004 privind imbunatatirile funciare

In acest caz, prin intermediul Legii se maresc limitele pedepsei cu inchisoarea aplicabila in cazul impiedicarii prin violenta sau amenintare a specialistului imputernicit, in conditiile legii, cu inspectia infrastructurii de imbunatatiri funciare sau cu efectuarea de lucrari de exploatare, intretinere și reparatii ale acestei infrastructuri de a-și indeplini atributiile, aceasta incadrandu-se intre 6 luni și 3 ani sau cu amenda. Pornirea instalatiilor de irigatie pentru udarea culturilor de pe terenurile situate pe teritoriul unei organizatii sau federatii ori in cadrul unei amenajari de irigatii aflate in administrarea Administratiei Nationale a Imbunatatirilor Funciare („Administratia”), fara imputernicirea organizatiei sau federatiei ori fara incheierea prealabila a unui contract sezonier cu Administratia, constituie in continuare infractiune și se pedepsește cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Fapta președintelui consiliului de administratie ori a directorului unei organizatii sau federatii de a nu depune la oficiul de reglementare situatia veniturilor anuale și situatiile financiare auditate este considerata contraventie și va fi sanctionata cu amenda de la 7.000 lei la 15.000 lei.

Taxa auto platita in baza legislatiei din 2012 -2013 restituita

“In urma deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene care a stabilit definitiv ca taxa introdusa de Guvernul Boc, in 3 februarie 2012 – cred ca era cu cateva zile inainte sa isi dea demisia premierul Boc – este neeuropeana, avem de dat banii oamenilor inapoi. In functie de toate restrictiile si toate posibilitatile bugetare, o sa dam banii inapoi, sa vedem cum si in cat timp facem acest lucru”, a spus Ponta, la inceputul sedintei de miercuri a Executivului.

DECAT PRIN HOTARARE

Taxa auto instituita de Guvernul Romaniei in ianuarie 2012 contravine Articolului 110 al Tratatului de Functionare al Uniunii Europene, a stabilit Curtea de Justitie a UE, la intrebarile preliminare a doua instante romanesti.

Taxa de prima inmatriculare a fost introdusa de Guvern in luna aprilie 2008, fiind calculata in functie de datele tehnice ale fiecarei masini in parte. In ianuarie 2012 a intrat in vigoare o noua taxa auto, inlocuind OUG nr. 50/2008 cu Legea nr.9/2012, care avea ca scop sa faca taxa pe poluare conforma cu Articolul 110 din TFUE.

De la 15 martie 2013, Guvernul a inlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formula de calcul a condus la o crestere in medie de circa 10% a sumei de plata pentru masinile Euro 4 si Euro 3 si o scadere cuprinsa intre 60% si 90% pentru masinile Euro 2, Euro 1 si non-euro, pe principiul ca masinile vechi au o durata scurta de functionare si, deci, vor polua pentru un interval mai mic.

850.000 de persoane fizice sunt in stare de faliment personal

850.000 de persoane fizice sunt in situatia de faliment personal de peste patru ani, iar in cazul in care s-ar fi aplicat Legea falimentului personal, aceste persoane ar fi beneficiat de o descarcare de datorii in cazul unui faliment scuzabil

 

“Nu exista niciun lichidator care sa lucreze gratis in Romania in acest moment. Dupa parerea mea, lucreaza pentru tarife mult prea mari, mi se pare un element neetic din partea lor sa nu prezinte debitorilor, atunci cand promoveaza aceasta lege, si aceasta dimensiune a costurilor. In multe dintre lichidarile in zona comerciala, s-a constatat ca mai bine de jumatate din banii recuperati de la debitor se duc la lichidator pe costuri ale lichidarii, si nu la creditor”, a precizat Olteanu ,BNR