AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Manager AVOCAT Coltuc Marius Vicentiu Avocat Coltuc Marius Vicentiu 0745150894 Whatsapp 0745 150 894 https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Coltucmariusvicentiu

Calcul concediu prenatal si postnatal

de

Calcul concediu prenatal si postnatal

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/U3PPGshNmXe

Calcul concediu prenatal si postnatal

Pentru ca fiecare femeie insarcinata trebuie sa-si cunoasca drepturile, iar angajatorul, de cele mai multe ori, “omite” sa informeze gravida cu privire la prevederile legii, este necesar ca viitoarea mamica sa caute sa se informeze inca de la inceputul sarcinii despre aspectele legale pe care  le implica starea in care se afla.

Concediul de maternitate are caracterul unui concediu medical si se acorda, de regula, de medicul de specialitate obstetrica-ginecologie care supravegheaza sarcina sau de medicul de familie.

Titularul concediului de maternitate este numai femeia insarcinata sau lauza. Concediul se acorda femeilor care au cel putin o luna de stagiu de cotizare sau stagiu asimilat in ultimele 12 luni anterioare lunii de acordare a concediului medical de sarcina/lauzie. Asta inseamna ca odata ce au devenit salariate, chiar si daca numai cu o luna in urma, gravidele vor beneficia de indemnizatia de concediu prenatal si/sau postnatal in valoare de 85% din salariul brut avut pe luna pe care o au lucrata.

Potrivit OUG 158/2005, concediul de maternitate (126 zile) este format din:

  • Concediu de sarcina (cunoscut sub numele de concediu prenatal) se poate acorda pe o perioada de 63 de zile inainte de nastere in exclusivitate pentru sarcina, si nu pentru afectiuni ce pot interveni pe parcursul sarcinii si fara legatura cu sarcina.
  • Concediu de lauzie (cunoscut sub numele de concediu postnatal) se poate acorda pe o perioada de 63 de zile dupa nastere (legea presupune efectuarea unui concediu postnatal obligatoriu de 42 zile).

Concediile pentru sarcina si lauzie se compenseaza intre ele, in functie de recomandarea medicului si de optiunea persoanei beneficiare sau in functie de imprejurari (nasterea la o data diferita de cea prognosticata), insa, pentru protecţia sănătăţii mamei şi a copilului este interzis angajatorilor să permită salariatelor să revină la locul de muncă în mai putin de 42 de zile de concediu postnatal obligatoriu.

 Daca medicul constata ca este o sarcina dificila, este posibil ca, indiferent de optiunea mamei, sa se acorde concediul prenatal cu o intindere mai mare de 63 de zile.


ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

de

ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KbYPxQn4MNN

ART. 92 Noul Cod Penal 2014 Termenul de supraveghere

(1) Durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat şi este cuprinsă între 2 şi 4 ani, fără a putea fi însă mai mică decât durata pedepsei aplicate.

    (2) Termenul de supraveghere se calculează de la data când hotărârea prin care s-a pronunţat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere a rămas definitivă.

(3) Pe durata termenului de supraveghere condamnatul trebuie să respecte măsurile de supraveghere şi să execute obligaţiile ce îi revin, în condiţiile stabilite de instanţă.

Zilele libere conform art. 139

de

Zilele libere conform art. 139

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/GHFZBVrgBEv

Zilele libere conform art. 139Art. 139. [enumerarea sarbatorilor legale in care nu se lucreaza]
(1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se lucreaza sunt:
– 1 si 2 ianuarie;

– prima si a doua zi de Pasti;
– 1 mai;
– prima si a doua zi de Rusalii;
– Adormirea Maicii Domnului;

– 30 noiembrie – Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat, Ocrotitorul Romaniei;
– 1 decembrie;
– prima si a doua zi de Craciun;

– doua zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.
(2) Acordarea zilelor libere se face de catre angajator.


CONCEDIUL LEGAL DUPA NOUL COD

de

CONCEDIUL LEGAL DUPA NOUL COD

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/F1hFQEDUXxu

CONCEDIUL LEGAL DUPA NOUL COD

Prevederile privind concediul de odihnă anual din noul Cod al Muncii:

Art. 144. — (1) Dreptul la concediu de odihnă anual plătit este garantat tuturor salariaţilor.
(2) Dreptul la concediu de odihnă anual nu poate forma obiectul vreunei cesiuni, renunţări sau limitări.

Art. 145. — (1) Durata minimă a concediului de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare.
(2) Durata efectivă a concediului de odihnă anual se stabileşte în contractul individual de muncă, cu respectarea legii şi a contractelor colective aplicabile, şi se acordă proporţional cu activitatea prestată într-un an calendaristic.
(3) Sărbătorile legale în care nu se lucrează, precum şi zilele libere plătite stabilite prin contractul colectiv de muncă aplicabil nu sunt incluse în durata concediului de odihnă anual.

Art. 146. — (1) Concediul de odihnă se efectuează în fiecare an.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), efectuarea concediului în anul următor este permisă numai în cazurile expres prevăzute de lege sau în cazurile prevăzute în contractul colectiv de muncă aplicabil.
(3) Angajatorul este obligat să acorde concediu, până la sfârşitul anului următor, tuturor salariaţilor care într-un an calendaristic nu au efectuat integral concediul de odihnă la care aveau dreptul.
(4) Compensarea în bani a concediului de odihnă neefectuat este permisă numai în cazul încetării contractului individual de muncă.

Art. 147. — (1) Salariaţii care lucrează în condiţii grele, periculoase sau vătămătoare, nevăzătorii, alte persoane cu handicap şi tinerii în vârstă de până la 18 ani beneficiază de un
concediu de odihnă suplimentar de cel puţin 3 zile lucrătoare.
(2) Numărul de zile lucrătoare aferent concediului de odihnă suplimentar pentru categoriile de salariaţi prevăzute la alin. (1) se stabileşte prin contractul colectiv de muncă aplicabil şi va fi
de cel puţin 3 zile lucrătoare.


Desemnarea judecatorului de supraveghere

de

Desemnarea judecatorului de supraveghere

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/eCG8MgpXH7h

Desemnarea judecatorului de supraveghere

Desemnarea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate si a grefierului Art. 8
(1) Presedintele curtii de apel in a carei raza teritoriala functioneaza un penitenciar, un centru de retinere si arestare preventiva, un centru de arestare preventiva, un centru educativ ori un centru de detentie desemneaza, anual, unul sau mai multi judecatori de supraveghere a privarii de libertate, de la instantele din raza curtii de apel.
(2) Presedintele curtii de apel desemneaza, in aceleasi conditii, unul sau mai multi judecatori supleanti, care isi vor exercita atributiile de supraveghere a executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate pe durata imposibilitatii exercitarii acestora de catre judecatorul titular.

(3) Desemnarea judecatorilor de supraveghere a privarii de libertate si a supleantilor se face in baza acordului prealabil scris al acestora, cu precadere dintre judecatorii care, anterior, au avut aceeasi calitate ori au exercitat atributii in cadrul compartimentului de executari penale al instantei.
(4) Presedintele curtii de apel desemneaza, anual, grefieri si grefieri supleanti, pentru asigurarea desfasurarii activitatii la biroul judecatorului de supraveghere a privarii de libertate.

Activitatea judecatorului de supraveghere a privarii de libertate Art. 9
(1) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate, prin exercitarea atributiilor stabilite prin prezenta lege. Pe durata exercitarii atributiilor privind supravegherea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate, judecatorii nu pot desfasura alte activitati la instanta din cadrul careia au fost desemnati.

(2) Judecatorul de supraveghere a privarii de libertate exercita urmatoarele atributii administrative si administrativ-jurisdictionale:
a) solutioneaza plangerile detinutilor privind exercitarea drepturilor prevazute de prezenta lege;
b) solutioneaza plangerile privind stabilirea si schimbarea regimurilor de executare a pedepselor si a masurilor educative privative de libertate;
c) solutioneaza plangerile detinutilor privind aplicarea sanctiunilor disciplinare;
d) participa la procedura refuzului de hrana;
e) participa, in calitate de presedinte, la sedintele comisiei pentru liberare conditionata;
f) exercita orice alte atributii prevazute de prezenta lege.
(3) Atributiile administrativ-jurisdictionale se exercita in cadrul procedurilor speciale prevazute in prezenta lege si se finalizeaza printr-un act administrativ-jurisdictional, denumit incheiere.
(4) In exercitarea atributiilor sale, judecatorul de supraveghere a privarii de libertate poate audia orice persoana, poate solicita informatii ori inscrisuri de la administratia locului de detinere, poate face verificari la fata locului si are acces la dosarul individual al detinutilor, la evidente si orice alte inscrisuri sau inregistrari necesare pentru exercitarea atributiilor prevazute de lege.

(5) Incheierile judecatorului de supraveghere a privarii de libertate devenite executorii, precum si dispozitiile scrise date administratiei locului de detinere in procedura refuzului de hrana, potrivit legii, sunt obligatorii.
(6) Administratia penitenciarului sau, dupa caz, a centrului de retinere si arestare preventiva, centrului de arestare preventiva, centrului educativ si centrului de detentie pune la dispozitia judecatorului un spatiu amenajat. Ministerul Justitiei asigura dotarea spatiului cu mijloacele materiale necesare desfasurarii in bune conditii a activitatii acestuia.


Art. 261 din Codul Muncii

de

Art. 261 din Codul Muncii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/CM2G78phhdc

Art. 261 din Codul MunciiFaptele penale mentionate in Codul muncii nu trebuie sa ignore celelalte acte normative care reglementeaza infractiuni ce pot fi comise de partile care intra sub incidenta unor raporturi de munca.

In acest sens, cu titlu de exemplu, sunt relevante dispozitiile privind raspunderea penala continute in alte acte normative cum ar fi Codul Penal (ex.: infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul) sau Legea Securitatii si Sanatatii in Munca.

Intelegerea principiului raspunderii penale devine mai usoara daca se iau in considerare cateva aspecte specifice, prezentate succint, inainte de a proceda la analizarea fiecarei infractiuni in parte, conform articolelor 261 – 265 din Codul muncii.

Astfel, statul este singurul in masura sa stabileasca conditiile existentei raspunderii penale, subiectii care pot fi trasi la raspundere penala si sanctiunile concrete care vor putea fi aplicate acestor subiecti. In exercitarea functiei sale legislative, statul emite acele acte normative care prevad in mod expres faptele care reglementeaza si sanctioneaza raspunderea penala.

Nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau omisiune care, in momentul in care a fost savarsita, nu era reglementata de lege, neputand fi aplicate dispozitiile legii prin analogie, in absenta unei infractiuni definita clar de lege.

Infractiunile si pedepsele nu pot fi reglementate altfel decat prin lege organica, astfel ca nimanui nu-i poate fi atrasa raspunderea penala in baza unor acte normative inferioare legii organice, de tipul unor hotarari ale guvernului, ordine ale ministrilor sau hotarari ale consiliilor judetene sau locale.

Avand in vedere competentele sale, Guvernul nu poate sa modifice cuantumul amenzilor penale, prevazute pentru unele infractiuni, ci este obligat sa inainteze Parlamentului un proiect de lege organica pentru acest scop.

Nicio autoritate publica, nici instantele de judecata nu au dreptul sa adauge sau sa modifice o dispozitie legala, si nici nu pot sa considere pe baza de analogie, in sensul ca o fapta constituie infractiune, decat daca respectiva fapta corespunde intocmai cu ipoteza prevazuta in legea organica.

Angajarea raspunderii penale este posibila numai in conditiile in care fapta savarsita indeplineste toate conditiile in norma juridica care reglementeaza o anumita infractiune. Cu alte cuvinte, raspunderea se naste numai in raport cu acele fapte concrete expres prevazute si sanctionate ca infractiuni in Codul muncii sau in alte legi organice speciale.

Sanctiunea concreta prevazuta de legea penala nu va putea fi aplicata decat dupa finalizarea procedurilor specifice desfasurate de organele de urmarire penala si de justitie, faptuitorul, prezumat nevinovat, va avea dreptul la un proces echitabil, beneficiind, astfel, de toate garantiile procedurale conferite de lege.


Intrebare din codul muncii

de

Intrebare din codul muncii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/WFvTFo7qDfD

Intrebare din codul muncii

Angajatorii nu vor putea inventa proiecte ca să transforme contractele de muncă permanente în contracte cu durată determinată, iar mediatizarea de care a avut parte modificarea Codului muncii a avut tendinţe dramatice, care nu şi-au avut rostul.

„Modificările aduse legislaţiei muncii sunt dedicate pieţei muncii, iar de această dată sunt modificări de impact care schimbă lucruri în zonele esenţiale.

Regula a fost şi va rămâne în continuare a încheierii contractelor pe perioadă nedeterminată, chiar dacă au intervenit schimbări în aplicarea contractelor pe perioadă determinată”, a spus Pâslaru în cadrul unui seminar pe tema modificărilor aduse la noul Cod al muncii.

Deşi în unele discuţii desfăşurate pe marginea noului Cod al muncii se pornea de la premisa că angajatorii vor abuza de posibilitatea încheierii de contracte pe perioadă determinată, Pâslaru spune că acest tip de contracte se încheie în continuare pentru locurile de muncă care acoperă, prin natura lor, nevoi temporare.

„Angajatorii nu vor putea inventa proiecte ca să angajeze cu contracte pe perioadă determinată, trebuie să aibă mare atenţie la situaţiile care ar putea fi considerate abuz de drept. Ar putea exista proiecte de optimizare de procese în cadrul companiei, de dezvoltare de linii noi de business, care să presupună încheierea de contracte pe perioadă determinată, însă sfatul nostru este ca angajatorii să nu inventeze proiecte numai pentru a flexibiliza raporturile de muncă”.


Legea 254/2013 privind executarea pedepselor

de

Legea 254/2013 privind executarea pedepselor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/17rYqcwMKjS

Legea 254 2013 privind executarea pedepselor

Legalitatea executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 1
Executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate se realizeaza in conformitate cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi.


Temeiul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 2
(1) Pedepsele si masurile educative privative de libertate se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti definitive.
(2) Retinerea se executa numai in temeiul ordonantei prin care s-a dispus aceasta masura, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) Arestul la domiciliu se executa numai in temeiul incheierii dispuse de judecatorul de drepturi si libertati, de judecatorul de camera preliminara sau, dupa caz, de instanta de judecata, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(4) Arestarea preventiva se executa numai in baza mandatului de arestare preventiva, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.

Scopul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate Art. 3
(1) Scopul executarii pedepselor si a masurilor educative privative de libertate este prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
(2) Prin executarea pedepselor si a masurilor educative privative de libertate se urmareste formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept, fata de regulile de convietuire sociala si fata de munca, in vederea reintegrarii in societate a detinutilor sau persoanelor internate.


Respectarea demnitatii umane Art. 4
Pedepsele si masurile privative de libertate se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane.

Interzicerea supunerii la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente Art. 5
(1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse sau a unei alte masuri privative de libertate la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.


Interzicerea discriminarii Art. 6
(1) In timpul executarii pedepselor si a masurilor privative de libertate este interzisa orice forma de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA sau pentru alte temeiuri de acelasi fel.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Exercitarea drepturilor Art. 7
Detinutii isi exercita toate drepturile civile si politice, cu exceptia celor care au fost interzise, potrivit legii, prin hotararea definitiva de condamnare, precum si a celor a caror neexercitare sau exercitare restransa rezulta inerent din privarea de libertate ori din ratiuni de mentinere a sigurantei detinerii.


Calculul pedepselor

de

Calculul pedepselor

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/EPk7D8Qyoqd

Calculul pedepselor

           1 Notiune

De individualizarea pedepselor ,este strans legala institutia calculului pedepselor,a determinari duratei acestora.Sub acest aspect ,Codul penal reglementeaza durata executari pedepsei,computarea retinerii si a arestarii preventive ,precum si computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii.

2 Durata executarii

Potrivit art 87 alin 1 C.pen ,durata executarii pedepsei privative de libertate se socoteste din ziua in care condamnatul a inceput executarea hotarari definitive de condamnare. Ziua in care incepe executarea pedepsei si  ziua in care inceteaza se socotesc in durata executarii.

Timpul in care codamnatul, in cursul executarii pedepsei,se afla bolnav in spital intra  in durata executari pedepsei in afara de cazul in care si-a provocat in mod voit boala,iar aseasta imprejurare se constata in cursul executari pedepsei.Acestea iseamna ca atunci cand condamnatul si-a provocat in mod voit boala ,pentru a se sutrage de la executarea pedepsei,timpul si spitalizarea nu se ia in considerare in durata executari pedepsei,care se va prelungi in durata spitalizarii.

          3   Computarea retinerii si a  arestarii preventive executata in tara

In baza art.88 C.pen ,timpul retineri si al arestari preventive se scade din durata pedepsei privative de libertate pronuntate.Scaderea se face si atunci cand condamnatul a fost urmarit sau judecat ,in acelasi timp, ori in mod separat pentru mai multe infractiuni concurente ,chiar daca a fost scos de sub urmarire penala, s-a incetat urmarirea penala su daca a fost achitat,ori sa incetat procesul penal pentru fapta care a determinat retinererea sau arestarea preventiva.

Scaderea retineri si a arestarii preventive se face in caz de condamanrea la amenda prin inlaturea in totul sau in parte a executari amenzii .

Ratiunea acestor dispozitii consta in aceea ca in timpul retinerii preventive ,condamnatul a fost privat de libertate,uneori luni de zile (art88,C,.pen art144,art 149.art 155,art 357,alin 2,lit.a ,art381,alin1 C.pr.pen).Daca nu s-ar scadea acest timp, executarea pedepsei stabilita de instanta ar spori cu durata retineri a arestari preventive.Ca atare,urmeaza sa se execute numai restul pedepsei ramasa in urma scaderii.

La reducera din durata pedepsei nu se va tine seama de munca prestata in timpul executarii acesteia,la locul de detentie,si ceea din timpul arestarii preventive,deoarece ea se ia  in considerare numia la cacularea datei cand poate fi eliberat conditionat. Consideram ca dispozitiile prevazute in art.88 C.pen  opereaza indifernt de modul de executare a pedepsei inchisorii:la un loc de detentie intr-o inchisoare militara sau la locul de munca.Mai mult, decat in timpul executarii acestei din urma ,condamantul a fost arestat preventiv pentru comiterea altei fapte penale,iar ulterior este scos de sub urmarire pentru ultima fapta.Timpul arestarii preventive se scade din durata pedepsei in a carei executarea se afla,fiindca daca nu ar fi fost arestat,ar fi continuat sa o execute.Scaderea are loc si cand condamanatul a fost urmarit sau judecat in aceasi timp sau in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente ,chiar daca a fost scos de sub urmarie s-a incetat urmariea sau a fost achitat ori a incetat procesul penal pentru fapta care a derminat retinerea  sau arestarea preventiva .Oricum ,condamnatul urmeaza sa execute peapsa rezultata pentru concurs,din care se va scadea retinera si detinerea preventiva.

Cand una dintre pedepsele stabilte pentru ofapta aflata in concurs a fost gratiata,timpul arestari preventive pentru fapta respectiva se scade din pedeapsa aplicata ca urmare a solutionari cereii de contopire.

Daca pedeapsa aplicata a fost gratiata partial si s-a executat complet ceea ce am ia ramas,iar dupa aceasta executare sentinta de condanare a fost casata ca urmare a excercitarii unui recurs extraordinar(asa cum se numea atunci),acum recus in anulare sau in interesul legii,si instanta de fond a mai majorat pedeapsa,urmeaza ca din aseata pedepsa majorata sa se compute numai pedeapsa executata efectiv, deoarece prima hotarare de condamnare a fost desfintata ca urmare a recursului extraordinar.Prin aceasta desfintare actul de gratiere nu poate produce efecte juridice cu privire la condamnarea care sa constata ca este nelegala si netemeinica.Se va deduce durata retinerii si arestarii preventive si din pedeapsa aplicata care , apoi,a fost gratiata total,dar conditionat intrucat este posibila revocarea ei.

Deducerea retinerii si arestarii preventive are loc si cand, anterior judecari,sesizari cu privire la reducerea acestora,conform art 449,C.pr.pen ,unele dintre infractiunile concurente pentru care condamantul fusese retiunt sau arestat preventiv au fost aministiate.De asemenea deducera inchisorii contraventionale din pedeapsa inchisorii are loc cu conditia ca ea sa executata.Daca insa fapota sanctionata contraventional nu se absoarbe in infractiunea pentru care a fost sanctionat ,inchisoarea contraventionla executata pana in momentul judecari pentru infractiune nu se deduce din pedeapsa aplicata. Dispozitiile art.82 C.pen,privitoare la computarea retinerii si arestarii prebventicve,tiindand seama de modul de redactare si sediul lor,au caracter general si obligatoriu pentru toate situatiile prevazute;

Desi in art 82.C.pen,se dispune ca termenul de incercare este format din pedeapsa aplicata plus 2 ani sau art.86alin.2,C.pen, intre 2  sau 5 ani,iar art 88 C.pen,ca timpul retineri si al arestarii preventive se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate,intre cele doua expresii nu exista nici o diferenta,fiindca se pronunta de catre instanta pedeapsa care s-a ap0licat si care trebuie sa fie cuprnsa in hotararea de condamnare(art.310 si art.357,C.pen); Efectele suspendarii pedepsei depin de indeplinirea anumitor conditii si de respectarea unor masuri de supravegere de catre condamant pe durata terenului de incercarepe care daca le va respecta,pedeapsa va fi considerata ca executata.Avand in vedere ca daca timpul retinerii sau al arestarii nu s-a scazut inseamna ca „de fapt”,pedeapsa nu a fost suspendata in intregime ci numai partial.De asemenea termenul de incercare nu ar mai fi format din durata pedepsei aplicate plusdoi ani saun itre 2 si 5 ani,asa cum prevede legea ,ci numia durata pedepsei plus 2 ani sau intre 2 si 5 ani la care se adauga durata retinerii sau arestarii preventive asa cum s-a aratat mai sus,poate fi de luni de zile.In acest caz s-ar icalca dispozitile legale ale art.81alin.a lit.a,C.pen,care prevad ca pedeapsa aplicata sa fie de cel mult 3 ani,respectiv 4 ani si cele din art 82,alin 1 C.pen si art 86,C.pen. care stabilesc ca termenul de incercare se compune din cuantumul pedepsei ichisorii aplicate,la care adauga un interval de timp de 2 ,sau iitre 2 si 5 ani.

 Codul penal prevede insa si revocarea suspendarii conditionate a executarii pedesei in cazul sararsirii unei infractiuni intentionate in timpul teermenului de incercare.Consecinta revocarii consta in aceea ca instanta va dispune executarea in intregime a pedepseisuspendata si ,de asemenea,tot in intregime ,pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.Opereaza in acest caz cumulul juridic.Din moment ce retinerea sauy arestarea preventiva nu a fost computata,condamantul  ar „executa „, in realitate,o pedeapsa care depaseste cumulul aritmetic ,ceea ce nu este posibil in nici o imprejurare(art.34,alin3,art39 alin.1,art.269,alin.3 si art.2,C.pen(legalitatea pedepsei)).Asa cum s-a aratat mai sus ,in cazul gratieri totale conditionate s-a admis ca urmeaza sa se scada durata retinerii sau arestarii preventive,tocmai datorita posibilitatii revocarii ei. In ceea ce ne priveste avand in vedere ca minorul este privat de libertate,masura retinerii si arestarii in acest caz ar trebui reglementata expres de legea penala.Astefel, in art.88 C.pen,sa se prevada ca”timpul retinerii si arestarii preventive se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate si din durata masurii educative a libertatii supraveheata si a internarii itru-un centru de reeducare”

Aceasta deoarece si iintervalul retinerii si,cu atat mai mult al arestarii,minorul este supus unui proces de reeducare.Pana atunci suntem de parere ca nu se poate deuce din nici o masura educativa.

           4  Computarea privatiunii de libertate executata in afara tarii

In cazul infractiunilor sararsite in conditile art 4-6 partea de pedeapsa precum si retinerea si arestarea preventiva executata in afara teritoriului tarii , se scad din durata pedepsei aplicate pentru aceasi infractiune de instantele romane(art 89 C.pen). In situatile aplicarii legii penale romane in baza principiilor personalitatii,realitatii sau a universalitatii,daca infractori au fost condamnati si au executat pedeapsain intregime sau in parte in strainatate,aceasta se scade din pedeapsa aplicata de catre instantele noastre pentru aceasi in fractiune(art.89,C.pen).Scaderea presupune recunoasterea prealabila a actelor prin care s-a decis retinerea ori arestarea preventiva sau a hotarari judecatoresti straine potrivit dispozitilor legale.Recunoasterea are loc pe cale incidentala de catre procuror in faza de urmarire sau de catre instanta care solutioneaza cauz(art.519,alin2,C.pr.pen)


Concediere art. 75 Codul Muncii

de

Concediere art. 75 Codul Muncii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/JuikESTJg5b

Concediere art. 75 Codul Muncii

Atunci când angajatorii doresc să concedieze salariații, trebuie să fie atenți și să respecte întocmai procedura privind concedierea prevăzută în Codul Muncii. În caz contrar, aceștia vor fi expuși riscului de a fi dați în judecată de foștii salariați și de a pierde procesul în instanță.
În plus, concedierea este o procedură riscantă chiar și atunci când este îndeplinită în conformitate cu legislația în vigoare, întrucât aceasta este lacunară pe alocuri și instanțele au tendința de a proteja salariații.
Astfel, în momentul inițierii unui astfel de proces de concediere, angajatorii trebuie să ia în considerare mai multe etape pentru a se încadra în limitele expres prevăzute de lege și să denote bună credință cu privire la modalitatea încetării raporturilor de muncă cu salariații.

În conformitate cu art. 75 din Codul Muncii, salariații au dreptul la un termen de preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 de zile lucrătoare în următoarele cazuri de concediere:

– În cazul în care, prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, se constată inaptitudinea fizică și/sau psihică a salariatului, fapt ce nu permite acestuia să își îndeplinească atribuțiile corespunzătoare locului de muncă ocupat;

– În cazul în care salariatul nu corespunde profesional locului de muncă în care este încadrat;

– Desființarea postului pentru motive ce nu țin de salariat (concediere individuală sau colectivă).

Acest termen de preaviz trebuie să se regăsească și în decizia de concediere, acesta fiind un element obligatoriu (art. 76 lit. b din Codul Muncii).
În practică, sunt două modalități prin care se acordă termenul de preaviz:
1) Fie acesta este trimis salariatului sub forma unei notificări înainte de emiterea deciziei de concediere (decizie în care se va menționa efectuarea termenului de preaviz de către salariat);
2) Fie acesta este acordat simultan cu emiterea deciziei de concediere, durata acestuia fiind expres menționată în cadrul deciziei, efectele urmând a se produce odată cu comunicarea deciziei de concediere către salariat.
Formularea art. 76 din Codul Muncii permite angajatorului folosirea oricăreia dintre cele două modalități, existând în acest sens aprecieri diferite și la nivel de instanță de judecată. Au existat aprecieri conform cărora este suficientă menționarea duratei efective a preavizului, dar și aprecieri conform cărora este necesară și includerea datei de început și a datei de sfârșit a preavizului, pentru a se putea verifica dacă la momentul emiterii deciziei de concediere a expirat sau nu termenul de preaviz sau dacă au existat suspendări a acestuia.

Atunci când termenul de preaviz este acordat salariatului sub forma unei notificări înainte de emiterea deciziei de concediere, există posibilitatea ca acesta să tergiverseze cât mai mult încetarea raporturilor de muncă prin apelarea la concediul pentru incapacitate temporară de muncă sau concediul de odihnă.


Abuz angajator – incalcare Codul Muncii

de

Abuz angajator – incalcare Codul Muncii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/GkhhrhceZFN

Abuz angajator - incalcare Codul Muncii

In calitate de angajati, in afara protectiei contencioase, legislatia va mai pune la dispozitie o “ arma” de sanctionare a angajatorului care va incalca drepturile prevazute imperativ de lege – si anume sesizarea Inspectiei muncii.

Legea 108 / 1999 este cadrul legal de functionare a Inspectoratelor teritoriale a muncii. Acestea sunt organisme in a caror atributii intra controlarea angajatorului, in privinta respecatrii legislatiei muncii, in toate aspectele acesteia.

Unul dintre obiectivele principale ale inspectoratului teritorial de munca este, conform art. 5 alin. 1 lit. a, controlul aplicarii prevederilor legale referitoare la relatiie de munca si la securitatea si sanatatea in munca.

In temeiul art. 6 din aceeasi lege, inspectorii au dreptul sa controleze “ incadrarea in munca si incetarea activitatii persoanelor care desfasoara orice activitati, in temeiul unui contract individual de munca, stabilirea si respectarea duratei timpului de lucru, stabilirea si acordarea drepturilor salariale, precum si a celorlalte drepturi decurgand din munca prestata;
(…)
Respectarea celorlalte prevederi cuprinse in legislatia muncii si a clauzelor contractului colectiv de munca”.
Astfel, aveti posibilitatea sa va adresati inspectorarului teritorial de munca, in raza caruia isi desfasoara activitatea angajatorul, cu o sesizare, prin care sa aduceti la cunostinta autoritatilor neregulile savarsite de angajator.
In continuare, voi enumera cazurile prevazute in codul muncii, care au ca si consecinta amendarea angajatorului pentru neregulile sesizate prin plangere si constatate in cadrul inspectiei ulterioare. Acestea sunt cuprinse in art. 276:
– nerespectarea dispozitiilor privind garantarea platii salariului minim brut pe economie (amenda intre 300 – 2000 lei);
– refuzul de a elibera, la cererea salariatului, documente care sa ateste activitatea desfasurata de acesta, vechimea in munca, in meserie si in specialitate;
– primirea la munca a unei personae pentru care nu a fost intocmit contract individual de munca (amenda 1500 – 2000 lei, pentru fiecare persoana care presteaza munca fara forme legale);
– stipularea in contractul individual de munca a unor clauze contrare dispozitiilor legale (amenda intre 2000 – 5000 lei);

– prestarea de activitati in zilele de sarbatori legale, necompensarea cu timp liber corespunzator, in urmatoarele 30 de zile sau neacordarea sporului salarial legal de pana la 100% celor care, datorita naturii muncii pe care o presteaza, au lucrat in zilele de sarbatori legale (amenda intre 5000 – 10000 lei);
– nerespectarea dispozitiilor privind munca suplimentara (amenda intre 1500 – 3000 lei);
– nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repaosului saptamanal (amenda intre 1500 – 3000 lei).

Sunt cazuri in care angajatorul poate suporta sanctiuni contraventionale si in domeniul sanatatii si securitatii in munca. De exemplu:
– neprevederea clauzelor pe linie de protectia muncii in contractul individual de munca, contractul colectiv si regulamentul de organizare si functionare (amenda intre 2000 – 4000 lei);
– necomunicarea, de indata, la ITM, a accidentelor de munca (amenda intre 2000 – 4000 lei).

Legea 130/1999 prevede si ea cazuri de sanctionare contraventionala a angajatorului:
– neinregistrarea, in termen de 20 de zile de la incheiere, a contractului individual de munca, la ITM ;
– necomunicarea la ITM a actelor privind incheierea, executarea, modificarea si incetarea contractului individual de munca, in termen de 5 zile de la perfectarea acestora.

Nu va fie teama: inspectorii sunt obligati de lege sa respecte confidentialitatea oricarei reclamatii care semnaleaza nerespectarea prevederilor legale in domeniu si, de asemenea, sunt obligati sa nu dezvaluie faptul ca inspectia a fost efectuata ca urmare a unei reclamatii. (art. 18, alin. 1 lit. c, legea 108/1999).


INFRACTIUNI SI SANCTIUNI

de

INFRACTIUNI SI SANCTIUNI

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/J6Qkjx2T9su

INFRACTIUNI SI SANCTIUNI

Legea cu privire la regimul juridic al cetăţenilor străini stabileşte o serie de infracţiuni a căror săvârşire poate atrage diferite sancţuni administrative, în funcţie de gravitatea infracţiunii comise. Sancţiunile sunt: amendă  şi expulzare.

Amenzile se pot aplica atât cetăţenilor spanioli cât şi celor străini. În cazul cetăţenilor străini, amenda poate fi substituită prin expulzare. În nici un caz nu se pot aplica ambele sancţiuni pentru aceeaşi infracţiune.

EXPULZAREA se aplică dacă cetăţeanul străin a comis infracţiuni grave sau foarte grave. Acordul de expulzare implică retragerea oricărei autorizaţii de şedere în Spania şi aplicarea unei interdicţii de intrare pe teritoriul statelor parte la tratatul Schengen. Pe parcursul procedurii de expulzare se pot aplica măsuri de prevenţie cum ar fi privarea de libertate, obligaţia de a se prezenta periodic în faţa autorităţilor, retragerea paşaportului, etc.

Punerea în aplicare a expulzării se poate suspenda dacă persoana în cauză cere azil sau dacă este o femeie însărcinată şi expulzarea ar pune în pericol viaţa sau sănătatea mamei.

Anumite categorii de cetăţeni străini nu pot fi expulzaţi în virtutea unor relaţii speciale, personale sau familiale pe care le au cu Spania: este vorba de cei care au rezidenţă permanentă şi de cei care au avut cetăţenia spaniolă dar au pierdut-o.

Pe parcursul procedurii de expulzare avem atât dreptul la asistenţă juridică, care poate fi gratuită dacă nu avem mijloace materiale, precum şi la translator, în cazul în care nu vorbim sau nu înţelegem limba oficială.

Este important să se faca diferenţa între expulzare şi repatrierea străinilor.

Aceasta din urmă se aplică atunci când s-a intrat pe teritoriul spaniol în mod ilegal (prin locuri nepermise) sau când nu s-a respectat o interdicţie de intrare anterioară. Si în acest caz avem dreptul la asistenţă juridică gratuită şi la translator.

Codul Muncii si Noul Cod

de

Codul Muncii si Noul Cod

 http:/https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/XqvUNosysaK/

Codul muncii si Noul Cod

Potrivit art. 278 alin. (1) din Codul muncii , republicat, dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.

Asadar, dispozitiile Codului muncii se intregesc in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de Codul muncii , republicat, cu dispozitiile legislatiei civile.

In baza principiului consacrat de art. 278 alin. (1) din Codul muncii , republicat, dreptul muncii se intregeste cu dreptul civil, acesta din urma constituind prin urmare drept comun pentru dreptul muncii. Cu alte cuvinte, atunci cand legislatia muncii nu contine norme specifice de drept, se apeleaza la dispozitiile corespunzatoare dreptului civil. In toate cazurile insa trebuie sa se aiba in vedere regula potrivit careia codul civil poate constitui drept comun pentru legislatia muncii, deci poate intregi normele de drept al muncii numai in masura in care dispozitiile legislatiei civile nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca.

Per a contrario, daca dispozitiile legislatiei civile sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca, atunci evident ca primele nu vor putea fi aplicabile raporturilor de drept al muncii. Un exemplu pe care il vom da in acest sens, la care se refera prof. dr. Ion Traian Stefanescu in lucrarea Tratat de dreptul muncii (Ed. Wolters Kluwer, 2007, p. 70), este ca salariatul nu poate, de regula, sa opuna exceptia de neexecutare a obligatiilor de catre angajator (exceptia non adimpleti contractus). Astfel, spune autorul, explicatia acestei particularitati rezida din faptul ca salariatul este subordonat angajatorului pe parcursul executarii contractului individual de munca. Evident, salariatul este liber sa demisioneze oricand, inclusiv si mai ales in cazul in care angajatorul nu-si executa obligatiile contractuale.

Observam din formularea art. 278 alin. (1) din Codul muncii, republicat, ca legiuitorul nu face o precizare in concret a dispozitiilor legislatiei civile aplicabile in cazul raporturilor de munca. Totodata, nu cunoastem sa existe nici macar la nivel doctrinar o enumerare exhaustiva, limitativa a normelor de drept civil aplicabile raporturilor de munca care sa intruneasca cerintele ce decurg din dispozitiile art. 278 alin. (1) din Codul muncii, republicat, respectiv: ca legislatia muncii sa nu cuprinda dispozitii specifice, proprii si ca dispozitiile legislatiei civile sa nu fie incompatibile cu specificul raporturilor de munca.

In lucrarea Tratat de dreptul muncii (Ed. Universul Juridic, 2011, p. 62) prof. dr. Alexandru Ticlea afirma ca una dintre institutiile dreptului muncii in cazul careia isi gasesc aplicarea numeroase norme ale dreptului comun este contractul individual de munca. Printre normele dreptului civil aplicabile autorul mentioneaza cele care se refera la conditiile generale ale incheierii acestui contract – consimtamantul partilor, obiectul si cauza contractului – obligatia executarii lui intocmai si cu buna-credinta, nulitatea acestuia. Intre alte principii generale ale dreptului civil, aplicabile si in dreptul muncii, autorul enumera cu titlu exemplificativ, raspunderea patrimoniala pentru daunele aduse celeilalte parti si inadmisibilitatea imbogatirii fara just temei.

In concluzie, institutiile dreptului muncii sunt afectate de noul Cod civil in masura in care dispozitiile legislatiei civile aplicabile raporturilor de munca, astfel cum au fost enumerate anterior cu titlu de exemplu, au suferit modificari odata cu intrarea in vigoare a noului Cod civil.


Care sunt pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală

de

Care sunt pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/PRU6wSqydV1

Care sunt pedepsele pentru infracţiunile de evaziune fiscală

Legiuitorul a statuat conceptul de evaziune fiscală ca fiind “sustragerea prin orice mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii contribuabili”.

De reţinut este faptul că efectuarea de activităţi permanente sau temporare, generatoare de venituri impozabile, poate avea loc numai în baza unei autorizaţii emise de organul competent sau a unui alt temei prevăzut de un cadru legal.

Detaliem mai jos, pe scurt, lista pedepselor pentru infracţiunile de evaziune fiscală.

Identificarea faptei care poate fi sancţionată

Sancţiunea faptei

Temeiul legal instituit de legiuitor
Fapta contribuabilului care, cu intenţie, nu reface documentele de evidenţă contabilă distruse, în termenul înscris în documentele de control, deşi acesta putea să o facă Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei. Baza legală:art. 3 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale şi bunurile din patrimoniu, în scopul împiedicării verificărilor financiare, fiscale sau vamale, în termen de cel mult 15 zile de la somaţie Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 4 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Împiedicarea, sub orice formă, a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuării verificărilor financiare, fiscale sau vamale. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 5 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Reţinerea şi nevărsarea, cu intenţie, în cel mult 30 de zile de la scadenţă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuţii cu reţinere la sursă. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă. Baza legală:art. 6 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Deţinerea sau punerea în circulaţie, fără drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Tipărirea, deţinerea sau punerea în circulaţie, cu ştiinţă, de timbre, banderole sau formulare tipizate, utilizate în domeniul fiscal, cu regim special, falsificate. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 12 ani şi interzicerea unor. Baza legală:art. 7 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 ani la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte. Baza legală:art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
Asocierea în vederea săvârşirii faptei referitoare la stabilirea cu rea-credinţă de către contribuabil a impozitelor, taxelor sau contribuţiilor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensări datorate bugetului general consolidat. Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 5 ani la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Tentativa se pedepseşte. Baza legală: art. 8 din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.
ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
omisiunea, în tot sau în parte, a evidenţierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operaţiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
evidenţierea, în actele contabile sau în alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la bază operaţiuni reale ori evidenţierea altor operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
executarea de evidenţe contabile duble, folosindu-se înscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
sustragerea de la efectuarea verificărilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictivă ori declararea inexactă cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare.
substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terţe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile Codului de procedură fiscală şi ale Codului de procedură penală, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale. Constituie infracţiuni de evaziune fiscală şi se pedepsesc cu închisoare de la 2 ani la 8 ani şi interzicerea unor drepturi.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 2 ani.Dacă prin aceste fapte s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, limita minimă a pedepsei prevăzute de lege şi limita maximă a acesteia se majorează cu 3 ani. Baza legală:art. 9 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, cu modificările şi completările ulterioare.O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare

Contribuabilii sunt obligaţi să evidenţieze veniturile realizate şi cheltuielile efectuate din activităţile desfăşurate, prin organizarea şi ţinerea contabilităţii. Contribuabilii sunt obligaţi să utilizeze pentru activitatea desfăşurată documente primare şi de evidenţă contabilă stabilite prin lege, corespunzător operaţiunilor înregistrate.


Basarabenii trec Prutul pentru pensii

de

Basarabenii trec Prutul pentru pensii

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KjhhrdstPdJ

Basarabenii trec Prutul pentru pensii

Mii de moldoveni îşi iau pensie de la statul român, fără să fi plătit asigurările sociale. Din 1990, mii de foşti salariaţi din Republica Moldova au solicitat şi au primit pensie de la statul român, în baza unui act normativ, vechi de aproape 50 de ani.

Numai din anul 2001 şi până în prezent, peste 1.400 de pensionari moldoveni primesc această indemnizaţie, potrivit datelor furnizate de Direcţia Relaţii Internaţionale a Casei Naţionale de Pensii şi alte Asigurări Sociale (CNPAS).

Totodată, mai sunt înregistrate spre soluţionare aproximativ 400 de cereri, în timp ce alţi 600 de solicitanţi aşteaptă să li se recunoască vechimea, în vederea obţinerii prestaţiei. Noile pensii pe care le primesc sunt de trei-patru ori mai mari faţă de cele din ţara de origine. Numărul basarabenilor pensionari aflaţi pe statele CNPAS a fost însă mult mai mare, dat fiind faptul că situaţia durează de aproape 20 de ani.

Naveta, lunar, după banii de pensie

Pentru a-şi încasa banii din România, pensionarii de dincolo de Prut trec, lunar, prin punctul de frontieră Albiţa. Dar ei recunosc cu greu că acesta este scopul vizitelor periodice.

Galina are 67 de ani, este originară din raionul Hânceşti şi acolo trăieşte de când se ştie. A fost cadru sanitar 31 de ani. Când s-a pensionat, în anul 2000, ea a primit echivalentul a 104 lei româneşti. Dacă ar fi rămas în sistemul moldovenesc de pensii, în 2008 ar fi primit de la statul vecin echivalentul (în lei moldoveneşti) a doar 171 de lei.

Acum doi ani, Galina şi-a făcut domiciliu stabil la fiica ei, căsătorită în comuna Berezeni, judeţul Vaslui. Din februarie 2008, ea are „pensie românească“ şi primeşte 853 de lei în fiecare lună.

„Mai stau şi la fiica mea, dar mai şi plec acasă, dincolo“, recunoaşte, cu greu, Galina. „Mi-am făcut domiciliul aici doar pentru pensie. E mult mai bine în România. Când o iau, mă duc dincolo şi le duc şi la ceilalţi copii ai mei, la nepoţi. În Basarabia, pensionarii o duc greu, tare greu. Mulţi ar vrea să-şi mute pensia în România, dar sunt acte multe de făcut. Nu e uşor“, spune basarabeanca.

Cereri din ce în ce mai multe

Inspiraţi şi de potenţiala creştere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut lunar, numai în ultimele luni, peste o sută de moldoveni au făcut demersuri pentru a intra în rândul pensionarilor din România, cerând CJP Vaslui prelucrarea dosarelor cu actele muncii prestate în ţara vecină, precum şi noul domiciliu de pe teritoriul ţării noastre.

„Avem un compartiment pentru pensiile internaţionale, care, trebuie să recunoaştem, în ultima vreme este din ce în ce mai solicitat. Există cerinţe pentru pensii comunitare, şi aici mă refer la spaţiul din interiorul UE, dar cele mai multe solicitări vin din partea basarabenilor, a celor de peste Prut. Avem o convenţie cu Republica Moldova, datând din perioada postdecembristă, care se respectă şi astăzi. În ea se spune că orice cetăţean din Moldova care se stabileşte în România are dreptul de a primi pensie de la statul român, în contul muncii depuse în Moldova“, a confirmat directorul executiv al CJP Vaslui, Emil Bănceanu.


La jumătatea limitei de subzistenţă

Pensionarii moldoveni primesc, pentru aceeaşi vechime în muncă prestată în aceleaşi condiţii, o pensie de 4 sau chiar de 5 ori mai mare, în România. Din datele oficiale ale ţării vecine, furnizate de Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, sunt cunoscute următoarele detalii despre cuantumul pensiei oferite acolo:

„Valoarea medie a pensiei lunare, stabilită la 1 aprilie 2008, a constituit 550,3 lei moldoveneşti (aproximativ 165 de lei) sau cu 24,3% mai mult comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, ce face posibilă acoperirea minimului de existenţă la nivel de 49,1%“. „Nu ştiu dacă această Convenţie este echitabilă faţă de moldoveni sau faţă de români, dar ştiu că este avantajos pentru moldoveni. Aceasta este legea, chiar dacă el a contribuit cât a muncit la bugetul statului Moldova, acum poate primi pensie din România. Noi nu facem decât să respectăm actele normative în vigoare“, a precizat directorul Bănceanu.

 


Codul Muncii, Preaviz, Somaj

de

Codul Muncii, Preaviz, Somaj

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/V7s8CpdC59t

Codul Muncii, Preaviz, Somaj

In cazul concedierii, termenul de preaviz are rolul de a proteja salariatul caruia nu i se poate pretinde sa paraseasca compania de pe o zi pe alta, adica, imediat ce este anuntat de decizia angajatorului de a-l concedia. Astfel ca, in sprijinul salariatului, legea a reglementat un termen minim de preaviz, pe durata caruia salariatului i se da un ragaz in care sa se obisnuiasca cu situatia si sa isi caute un alt loc de munca.

Pentru angajator, momentul in care il anunta pe salariat de decizia de concediere este important, atat din perspectiva impactului pe care un astfel de anunt il poate genera asupra comportamentului salariatului pana la incetarea efectiva a contractului sau de munca, cat si din perspectiva timpului pe care salariatul il are la dispozitie in vederea pregatirii unei eventuale contestatii impotriva concedierii.

Sub ce forma se acorda preavizul: Notificare de preaviz sau Decizie de Concediere

Potrivit Codului Muncii (art. 76 pct. b), „Decizia de concediere […] trebuie sa contina in mod obligatoriu […] durata preavizului”.

Legea nu face referire la niciun alt document, in afara de Decizia de concediere, prin care angajatorul ar trebui sa acorde preaviz salariatilor ce urmeaza sa fie concediati; cu toate acestea, in practica, este covarsitor numarul situatiilor in care, la concedierea unui salariat, angajatorul ii comunica acestuia:

(1)   mai intai, o „notificare de preaviz”, prin care ii aduce la cunostinta simplul fapt ca va fi concediat si termenul de preaviz pe care il are la dispozitie pana la incetarea contractului de munca,

(2)  iar ulterior (la implinirea termenului de preaviz), ii comunica decizia de concediere, cuprinzand motivele de concediere si celelalte elemente prevazute de lege (inclusiv durata preavizului acordat)

Trebuie subliniat ca emiterea unei notificari de preaviz anterior deciziei de concediere nu are nicio baza legala, ci a rezultat din practica autoritatilor de munca, care de-a lungul timpului au solicitat insistent (si, in unele cazuri, continua sa solicite) un astfel de document, fara a avea, insa, niciun temei legal pentru aceasta.

De altfel, emiterea unei notificari de preaviz, anterior deciziei de concediere, nu numai ca nu este reglementata legal, dar nu se justifica nici macar din punct de vedere logic. Astfel, este total nefiresc ca angajatorul sa ii comunice salariatului termenul de preaviz in legatura cu o concediere pe care nu a hotarat-o (din moment ce decizia de concediere  este luata abia la sfarsitul preavizului).

Nu este, desigur, nicio problema, din perspectiva validitatii deciziei de concediere, daca preavizul se acorda mai intai printr-o „notificare de preaviz”, urmand ca ulterior acesta sa fie mentionat si in cuprinsul deciziei de concediere, deoarece prin aceasta se creeaza o situatie favorabila salariatului. Insa, comunicarea preavizului prin notificarea de preaviz il dezavantajeaza foarte mult pe angajator, din perspectiva termenului care este lasat la dispozitia salariatului pentru a pregati o eventuala contestatie impotriva masurii concedierii.


Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

de

Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/baqhzg2EMyc

Peste 170.000 persoane care locuiesc in strainatate primesc pensii din Romania

Peste 170.000 de persoane cu domiciliu in strainatate au primit in 2011 pensii acordate de statul roman. Printre acestia se numara nu doar cetateni romani, ci si cetateni straini care au lucrat in tara noastra.

„Plata pensiilor in strainatate este asigurata de catre CNPAS, in prezent CNPP, si Citi Romania. La sfarsitul anului 2011 s-au inregistrat 173.800 de beneficiari ai sistemului public de pensii stabiliti in strainatate, care si-au primit pensia in statul de domiciliu”, a declarat Diana Enea, purtator de cuvant al Ministerului Muncii, pentru RTV.net.

Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat ca in cazul persoanelor care au lucrat in mai multe state membre ale Uniunii Europene, acestea pot solicita pensii potrivit legislatiilor in vigoare ale statelor in care au desfasurat activitati profesionale.

Astfel, daca o persoana a lucrat atat in Romania, cat si in Spatiul Economic European, beneficiaza de drepturi de pensie acordate de ambele state, calculate proportional cu perioadele de asigurare sociala realizate in cele doua sisteme de pensii.

Referitor la exportul de prestatii pentru beneficiarii sistemului public de pensii stabiliti in strainatate, pensia medie este de 661 de lei.

Potrivit sursei citate, cetatenii aflati peste hotare care beneficiaza de pensii din partea statului roman locuiesc nu doar in tarile membre UE, ci si in Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Armenia, Maroc, Rusia sau Canada.

Apostila sentinta de divort – Procedura divort

de

Apostila sentinta de divort – Procedura divort

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/F2Md5Dg1WnK

Apostila sentinta de divort - Procedura divort

Supralegalizarea consta in fapt tot in aplicarea unei apostile, de data aceasta de catre Tribunalul competent. Dupa cum sugereaza si numele, supra-legalizarea reprezinta o legalizare a unei legalizari sau mai bine spus procedura prin care se legalizeaza de catre Tribunal un document legalizat de catre un notar public.

Tribunalele supralegalizeaza urmatoarele tipuri de documente:
– traducerile legalizate ale actelor apostilate de catre Tribunal

– sentinte de divort, hotarari judecatoresti, declaratii notariale, precum si traducerile legalizate ale acestor acte
– duplicate /fotocopii ale actelor romanesti, legalizate in prealabil de un notar public


Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

de

Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/YmHX2jmrAz3

Vechimea din străinătate se ia în considerare la calculul pensiei

Veşti bune pentru doljenii care au lucrat atât în România, cât şi în alt stat membru UE. Drepturile de pensie se calculează prin totalizarea perioadelor de cotizare realizate atât pe teritoriul României, cât şi în alt stat european.

Conform regulamentelor nr. 1408/71/CEE, 574/72/CEE şi CE nr. 888/2004 şi 987/2009, cetăţenii statelor Uniunii Europene care au lucrat atât pe teritoriul României, cât şi în altă țară membră UE pot primi pensie din ambele părți. Pentru aceasta, ei trebuie să depună o cerere la instituţia abilitată din ţara în care locuiesc, cu condiţia să fi lucrat în ţara respectivă. Instituţia respectivă facilitează apoi schimbul de informaţii între ţările care au legătură cu cererea de pensie. Potrivit site-ului Comisiei Europene, odată notificată cu privire la deciziile luate de ţările vizate, instituţia de contact va trimite către beneficiar „documentul P1“, care include o prezentare a hotărârilor luate de fiecare ţară cu privire la cererea de pensie şi care, implicit, oferă informaţii despre modul în care instituţiile au gestionat diferitele perioade de cotizare şi îi permit beneficiarului să vadă, de exemplu, unde există perioade neacoperite sau suprapuneri ale mai multor perioade de cotizare. Cu toate că, în funcţie de fiecare caz în parte, acest proces poate dura mai mult sau mai puţin, oamenii vor beneficia de dreptul de pensie începând cu data la care au depus cererea, astfel că-şi vor primi banii retroactiv.

Obţineţi din timp informaţii din toate ţările în care aţi lucrat

Odată depusă cererea de pensionare la instituţia din țara de reşedinţă, aceasta este valabilă pentru instituţiile din toate ţările în care persoana respectivă are stagiu de cotizare. Astfel, persoanele care au lucrat în mai multe ţări, iar vârsta de pensionare diferă de la o ţară la alta trebuie să se intereseze cu privire la vârsta de pensionare. „În unele ţări puteţi solicita pensie pentru limită de vârstă la 60 de ani, în altele trebuie să aşteptaţi până la 67. De aceea este important să obţineţi din timp informaţii din toate ţările în care aţi lucrat cu privire la situaţia dumneavoastră. Cuantumul pensiei dumneavoastră ar putea fi afectat dacă solicitaţi o pensie înaintea alteia. Instituţia de contact (în mod normal instituţia din ţara în care lucraţi) şi instituţiile din celelalte ţări vizate vă vor oferi informaţii suplimentare“, notează site-ul Comisiei Europene (http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=857&langId=ro&intPageId=975).

Doar 105 pensionari doljeni iau pensii în baza stagiilor de cotizare cumulate

Numărul celor care s-au întors în ţară după ce au muncit în străinătate şi care au solicitat la Casa Judeţeană de Pensii Dolj să li se calculeze cuantumul pensiei în baza stagiilor de cotizare cumulate este extrem de mic. Astfel, doar 0,05% din cei aproximativ 200.000 de pensionari din judeţ au astfel de pensii. „În Dolj există 105 pensionari ce beneficiază de drepturi calculate prin cumularea stagiului de cotizare realizat atât pe teritoriul României, cât şi pe teritoriul altor state membre UE. Aceştia au lucrat în toate statele membre UE“, se arată într-un comunicat trimis Gazetei de Sud de Casa Judeţeană de Pensii Dolj. Potrivit acestuia, cuantumul total al pensiilor acestor persoane este de 30.079 de lei.

Românii care au lucrat doar în străinătate trebuie să ceară pensia acolo

Românii care au lucrat într-o singură ţară, alta decât România, fără a fi cetăţeni ai ţării respective şi fără a mai locui acolo, pot beneficia, la rândul lor, de pensie. Cuantumul acesteia va fi calculat în conformitate cu legislaţia ţării în care au lucrat, în acelaşi mod în care este calculat şi pentru cetăţenii ţării respective. Cei aflaţi în această situaţie trebuie să solicite însă pensia în ţara în care au lucrat. Potrivit reglementărilor în vigoare, persoanele care nu au lucrat niciodată în ţara în care locuiesc trebuie să solicite pensia în ţara în care au lucrat ultima dată.


Partaj fara divort – Procedura partajului

de

Partaj fara divort – Procedura partajului

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/fQD3C5Awgho

Partaj fara divort - Procedura partajului

Realizarea intelegerii dintre soti in ceea ce priveste impartirea bunurilor comune din casatorie se poate face concomitent cu procesul de divort,  in cursul procesului de divort, in fata instantei de judecatasau oricand dupa finalizarea procesului de divort, inclusiv in perioada imediat urmatoare, fie in fata instantei de judecata, fie printr-un act notarial.

Realizarea impartirii bunurilor comune ce au rezultat din casatorie, atunci cand cei doi soti se inteleg cu privire la modul in care se efectueaza impartirea, este, pe langa solutia cea mai eleganta si mai putin incarcata emotional, dar, in acelasi timp, este solutia cel mai putin costisitoare, ca timp si costuri.

Realizarea partajului, cand exista acord intre cei doi soti, se poate realiza:
• printr-un document realizat in fata notarului.
Costul, in acest caz, este compus din onorariul notarului stabilit de notar si taxa judiciara de timbru taxa, reprezentand un procent din suma valorilor bunurilor ce se impart. Aceasta activitatea se poate desfasura doar dupa ramanerea definitiva a hotararii de divort si presupune neaparat intelegerea in privinta tuturor aspectelor intre cei doi soti.

In cazul in care nu exista acord initial intre soti, dar ulterior introducerii actiunii de partaj, sotii ajung la un acord:
• prin redactarea (recomandabil, de catre un Avocat) a unui document care sa statuteze intelegerea si modul de impartire convenit a bunurilor comune din casatorie si prezentarea acestui document in instanta, in cadrul procesului de partaj.

In cazul in care partajul se realizeaza print-o tranzactie ce statueaza intelegerea partilor, taxa de timbru (stabilita procentual la valoarea estimata a masei de partajat) se poate recupera in anumite conditii total sau partial.


Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

de

Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4mXXeD6CcGf

Transferul contributiilor pentru pensii ale romanilor din strainatate

Începând cu luna august 2008, beneficiarii sistemului public de pensii stabiliţi în străinătate îşi primesc pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de resedinţă (stat de şedere obişnuită), în contul bancar declarat la casa teritorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a încheiat un parteneriat cu CITIBANK EUROPE PLC. DUBLIN, sucursala România, prin intermediul căruia pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor sistemului public se transferă în străinătate, într-un cont bancar deschis de aceştia la o bancă de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere obişnuită, după caz. Primele plăţi în străinătate au fost asigurate în luna iulie 2008, în vederea testării procedurilor de transfer.

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus renunţarea la clauzele de reşedinţă (şedere obişnuită) în cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) şi, ulterior, ale Spaţiului Economic European (SEE). Potrivit legislaţiei comunitare în vigoare, persoana care are dreptul la pensii şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, va beneficia de aceste prestaţii chiar dacă locul său de şedere obişnuită este stabilit pe teritoriul altui stat membru al UE, SEE şi Elveţia.

De asemenea, pentru a asigura egalitatea de tratament între toţi beneficiarii sistemului public de pensii şi luând în considerare solicitările venite din partea celor care nu au domiciliul pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE şi Elveţia şi nici nu îşi pot desemna un mandatar cu domiciliul pe teritoriul României, a fost prevăzută posibilitatea plăţii drepturilor cuvenite din sistemul public şi pe teritoriul statelor extracomunitare.

Începând cu 01.11.2009, prin OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost transpuse prevederile Directivei nr. 2007/64/CE, în conformitate cu care costurile aferente transferurilor între statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, într-o monedă oficială a unui stat membru al Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European sunt suportate în mod corespunzător şi proporţional de către beneficiar şi plătitor.

În consecinţă, începând cu luna noiembrie 2009, plăţile care fac obiectul Directivei menţionate s-au  efectuat cu indicativul de plăţi SHA şi nu BEN, această nouă metodă de suportare a comisioanelor fiind în favoarea beneficiarilor.

În vederea asigurării exportului prestaţiilor pe teritoriul statului de domiciliu (de şedere permanentă), titularul drepturilor de pensie fie transmite detaliile bancare (numele aşa cum este înregistrat la bancă, denumirea băncii, adresa băncii, cod de identificare bancară – BIC/SWIFT, număr de cont bancar internaţional – IBAN), prin intermediul instituţiei de asigurări sociale de la locul de şedere permanentă, fie completează declaraţia de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii şi o depune la sediul casei teritoriale de pensii, personal sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confirmă detaliile bancare şi de o copie a actului de identitate al titularului care atestă locul de şedere permanentă. Transmiterea declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite şi a documentelor care o însoţesc se poate face prin poştă, la sediul casei teritoriale de pensii sau prin e-mail, scanate, la adresa electronică oficială a casei teritoriale de pensii, postate de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.


Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

de

Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/WXECQsEopo6

 

Contribuţia la fondul sistemului de asigurări sociale și pensii

Despre Contribuţie

Noţiune

Avocatul înscris în barou, cu drept de exercitare a profesiei,este obligat să contribuie la constituirea fondului C.A.A.

Nivelul contribuţiei obligatorii este stabilit de către Consiliul U.N.B.R, potrivit nevoilor curente şi de perspectivă ale Casei de Asigurări a Avocaţilor.

Contribuţia se datorează lunar de către avocaţi, de la data înscrierii în tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, ca stagiari sau definitivi.

Contribuţiile avocaţilor la fondurile de asigurări sociale nu sunt impozabile.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Legea nr. 51/1995 (r1) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat – Art. 76 alin. (2).
  • OUG 221/2000 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale avocaţilor, aprobată, modificată şi completată prin Legea 452/2001 – Art. 3
  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art.9, art. 22 şi 23 alin. (1). şi art. 25 alin. (2)
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 4

Plata contribuţiei lunare

Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer în contul bancar al filialei în care avocatul este înscris sau la casieria acesteia până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata.

În cazul achitării contribuţiei prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului.

În cazul în care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiei se socoteşte făcută în termen dacă este făcută în ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (2) – (3)şi art. 27 alin. (1).
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 5 alin. (1).

Declaraţia. Regularizarea. Copia deciziei de impunere

La achitarea contribuţiei lunare, avocatul este obligat să depună şi o declaraţie pe proprie răspundere, care să ateste veniturile realizate din onorarii în luna pentru care se plăteşte cota de contribuţie.

Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite.

Anual, după caz, contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor se va regulariza în funcţie de veniturile brute, realizate din onorarii.

În vederea regularizării contribuţiei la fondul sistemului, avocaţii vor depune la filială declaraţie pe propria răspundere privind veniturile realizate din profesie pe anul anterior.

Arhivarea declaraţiilor privind veniturile brute realizate din onorarii poate fi ţinută pe suport electronic sau pe suport material.

Avocatul care nu a plătit contribuţia maxima este obligat să depună la filială, în fiecare an, copia deciziei definitive de impunere în cel mult 15 zile de la data comunicării acesteia de către organul fiscal.

Pe baza declaraţiilor avocaţilor cu privire la veniturile lunare realizate din onorarii, Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor România va stabili valoarea venitului brut pe profesie pe fiecare an.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (5) – (8).
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări Sociale a Avocaţilor – Art. 5 alin. (2) – (4), (6) şi (7).

Majorările de întârziere

Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alineatul precedent atrage obligaţia de plată a majorărilor de întârziere în favoarea C.A.A. aplicate la suma datorată, în cuantumul prevăzut în Statutul Profesiei.

Cuantumul majorărilor de întârziere este prevăzut de art. 222 alin. (4) din Statutul Profesiei de Avocat.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Profesiei de Avocat – Art. 222 alin. (4) şi art. 308 alin.3
  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 23 alin. (4) art. 27 alin. (2)

Calculul contribuţiei

Baza de calcul a contribuţiei individuale la fondul sistemului de asigurări sociale şi pensii, în cazul avocaţilor, o constituie venitul brut lunar individual realizat din profesie.

Avocatul contribuie la sistemul de asigurări sociale a avocaţilor, cu titlu de contribuţie obligatorie la constituirea fondurilor CAA, cu o cotă procentuală din baza de calcul prevăzută la alin. 1, dar nu mai puţin de suma reprezentând cota minimă obligatorie şi nici mai mult de cota maximă de contribuţie obligatorie.

Cota procentuală prevăzută de alin. 2, precum şi cota minimă şi maximă de contribuţie obligatorie se stabilesc de consiliul UNBR la propunerea Consiliului CAA.

Pentru anul 2010, contribuţiile la sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, se stabilesc conform datele cuprinse în decizia nr. 420 /27.09.2008 a Consiliului U.N.B.R.

NB: În sensul celor precizate, a se vedea:

  • Statutul Profesiei de Avocat – Art. 222 alin. (1) – (3).
  • Statutul Casei de Asigurări a Avocaţilor – Art. 25 alin. (1) – (3).


Tabloul notarilor publici pe anul 2014

de

 Astfel, acest tablou cuprinde:

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3dL3wSVCaJQ

lista notatilor publici, in ordine alfabetica; aceasta cuprinde un numar de 2421 de notari, fiind destinat exclusiv persoanelor juridice;
lista notarilor in functie de forma de forma de organizare; pe aceasta se gasesc 1927 de numere, fiind destinata exclusiv persoanelor fizice.

Listele notarilor asa cum au fost publicate astazi pot fi achizitionate de la Monitorul Oficial, deoarece au fost publicate intr-o sectiune suplimentara a unui Monitor, respectiv 102 bis.

De asemenea, puteti verifica notarii care se afla in activitate pe site-ul www.uniuneanotarilor.ro, la sectiunea „cautare notar”

Care sunt modificarile NOUL COD RUTIER 2014

de

Potrivit Codului Rutier in vigoare, limita maxima de viteza in localitati este de 50 km/h.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/Rwqc4C4aEVp

De asemenea, senatorii au votat ca limita maxima de viteza in afara localitatilor sa fie de 110 km/h pe drumurile expres, pentru posesorii de permis auto categoria B.

In prezent, limita de viteza pe pe drumurile expres, precum si pe cele nationale europene (E) este de 100 km/h. Comisiile au decis si mentinerea in Codul Rutier a prevederii potrivit careia, pentru amenzile contraventionale de pana la 1.700 lei (20 puncte – amenda), contravenientul poate achita pe loc agentului constatator jumatate din minimul amenzii.

Guvernul propusese, prin proiectul de lege pentru modificarea OUG 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, aflat in dezbaterea celor trei comisii senatoriale, ca aceasta prevedere sa fie eliminata din viitorul Cod Rutier.

Propunerea de mentinere a acestei reglementari in Codul Rutier a fost facuta tot de Valcov. “Am decis sa mentinem actuala prevedere, pentru ca sunt pusi foarte multi oameni pe drumuri. Daca doresti sa iti platesti amenda pe loc, de ce sa nu poti sa o faci?”, a explicat acesta, la finalul sedintei.

Membrii comisiilor au hotarat, de asemenea, sa se mentina prevederea care stabileste ca, in acest caz, agentul constatator elibereaza contravenientului chitanta reprezentand contravaloarea amenzii, nemaifiind necesara incheierea procesului-verbal de constatare a contraventiei daca nu se dispune si o sanctiune contraventionala complementara.

Bonurile de casa in 2014

de

Problema inregistrarilor contabile pe baza de bon fiscal precum si implicatiile fiscale aferente au fost subiectul multor schimbari legislative in ultimii ani. Deducerea TVA de pe bon se poate face daca valoarea bonului inclusiv TVA este sub 100 euro si bonul are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA al beneficiarului. Daca bonul fiscal are o valoare mai mare de 100 euro sau nu are tiparit codul de inregistrare in scopuri de TVA, nu se poate deduce TVA. In acest caz, trebuie solicitata de la furnizor o factura. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea in euro a valorii bonului este cursul valabil la data emiterii bonului.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/4yXbe29GDaw

La bonurile de combustibil dreptul de deducere depinde de utilizarea integrala/partiala a autoturismului in derularea activitatii firmei. Exista drept de deducere integrala a combustibilului in situatia cand se poate face dovada ca autoturismul este utilizat exclusiv in scopul activitatilor economice. In caz contrar, dreptul de deducere este de 50%. Mai trebuie mentionat ca la 14 martie 2013 si-au incetat aplicabilitatea prevederile referitoare la justificarea deducerii TVA pentru carburantii auto pe baza bonurilor fiscale, indiferent de valoarea acestora, emise conform OUG nr.28/1999, in conditiile in care acestea erau stampilate si aveau inscrise denumirea cumparatorului si numarul de inmatriculare a autovehiculului.

De asemenea, in declaratia 394 nu se inscriu bonurile fiscale care indeplinesc conditiile unei facturi simplificate conform prevederilor art. 155 alin. (11), (12) si (20) din Codul Fiscal. Prevederea se aplica incepand cu operatiunile efectuate pe teritoriul national in luna august 2013 si numai pana la data de 31 decembrie 2014 (Ordinul nr. 2986/2013).

Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania – Statul ar putea cumpara locuintele persoanelor care nu isi pot plati creditul

de

Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania – Statul ar putea cumpara locuintele persoanelor care nu isi pot plati creditul

 

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/L56Fgn4TKyc

Cei aflati in pericol de a-si pierde locuintele pentru ca nu mai pot achita ratele la banca ar putea beneficia de un ajutor nesperat din partea statului, daca o noua initiativa legislativa a Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania trece de votul Parlamentului. Statul ar urma sa cumpere casele pentru a le transforma in locuinte sociale, iar apoi le va da in chirie fostilor proprietari, evitand astfel evacuarea lor.


Primarul orasului Sfantu Gheorghe, Antal Arpad, sustine ca mii de oameni se afla in situatia de a-si pierde apartamentele de la 1 martie, din cauza ca nu au mai putut plati ratele. Conform legii, acestia nu au nici dreptul la o locuinta sociala. Primarul sustine chiar ca se poate ajunge la prabusirea pietei imobiliare, daca bancile vor scadea preturile pentru a vinde cat mai repede.

Primarul a aratat ca municipalitatea este dispusa sa cumpere apartamentele celor in pericol de a fi evacuati, insa pentru aceasta e necesara o modificare legislativa care sa le dea oamenilor siguranta.

Ordinul de plata salarii multiplu

de

Formularul „Ordin de plata salarii multiplu (OPTM)“ este un instrument de plata care poate fi utilizat ca varianta alternativa la ordinul de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 246/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind utilizarea si completarea ordinului de plata pentru Trezoreria Statului (OPT), cu

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/3Cvb2WjDpPn

modificarile si completarile ulterioare, de catre unitatile de invatamant prevazute la art. 1 din Ordinul ministrului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului, al ministrului administratiei si internelor si al ministrului finantelor publice nr. 4.576/230/2.445/2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal in invatamantul preuniversitar de stat, cu modificarile ulterioare, denumite in continuare unitati de invatamant, in relatia cu unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului, pentru efectuarea de plati din conturile de cheltuieli bugetare aferente titlului „Cheltuieli de personal“.

Formularul „Ordin de plata salarii multiplu (OPTM)“ se genereaza cu ajutorul aplicatiei informatice EDUSAL.

Ordinul de plata salarii multiplu (OPTM) se completeaza de unitatile de invatamant in doua exemplare, din care exemplarul nr. 2 ramane la unitatea de invatamant, iar exemplarul nr. 1 se depune la unitatile teritoriale ale Trezoreriei Statului la care acestea isi au conturile deschise.

Exemplarul nr. 2 al ordinului de plata salarii multiplu (OPTM) retinut de platitor constituie document justificativ pentru inregistrarea operatiunilor in contabilitate, numai impreuna cu extrasul de cont eliberat de unitatea teritoriala a Trezoreriei Statului. Raspunderea pentru situatiile in care datele inscrise in cele doua exemplare ale ordinului de plata salarii multiplu (OPTM) intocmit pe suport hartie sunt diferite revine exclusiv unitatii de invatamant.


Noul Cod De Procedura Penala 2014 modificat – text complet

de

Metodele speciale de supraveghere sau cercetare vor fi obligatoriu folosite dupa inceperea urmaririi penale, se mentioneaza in OUG nr. 3/2014.

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/9bJdwtMzG1S

Potrivit noului CPP, metodele speciale de supraveghere sau cercetare sunt urmatoarele:
  • interceptarea comunicatiilor ori a oricarui tip de comunicare la distanta;
  • accesul la un sistem informatic;
  • supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
  • localizarea sau urmarirea prin mijloace tehnice;
  • obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane;
  • retinerea, predarea sau perchezitionarea trimiterilor postale;
  • utilizarea investigatorilor sub acoperire si a colaboratorilor;
  • participarea autorizata la anumite activitati;
  • livrarea supravegheata;
  • obtinerea datelor generate sau prelucrate de catre furnizorii de retele publice de comunicatii electronice ori furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului, altele decat continutul comunicatiilor, retinute de catre acestia in temeiul legii speciale privind retinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de retele publice de comunicatii electronice si de furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului.
Potrivit noului CPP, cazurile care impiedica punerea in miscare si exercitarea actiunii penale sunt urmatoarele:
  • fapta nu exista;
  • fapta nu este prevazuta de legea penala ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege;
  • nu exista probe ca o persoana a savarsit infractiunea;
  • exista o cauza justificativa sau de neimputabilitate;
  • lipseste plangerea prealabila, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o alta conditie prevazuta de lege, necesara pentru punerea in miscare a actiunii penale;
  • a intervenit amnistia sau prescriptia, decesul suspectului ori al inculpatului persoana fizica sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoana juridica;
  • a fost retrasa plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care retragerea acesteia inlatura raspunderea penala, a intervenit impacarea ori a fost incheiat un acord de mediere în conditiile legii;
  • exista o cauza de nepedepsire prevazuta de lege;
  • exista autoritate de lucru judecat;
  • a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.


 

Potrivit OUG nr. 3/2014, la alineatul (1) al articolului 309, actiunea penala va incepe, atunci cand procurorul constata ca exista probe din care rezulta ca o persoana a savarsit o infractiune.

Clauze abuzive banci 2014 – cate procese in 2014

de

Tribunalul Bucuresti – Sectia a VI-a Civila a pronuntat, pe 30 ianuarie 2014, prima hotarare irevocabila, prin care comisioanele de administrare si acordare ale Credit Europe Bank N.V., banca olandeza (care isi desfasoara operatiunile prin Credit Europe Bank Romania S.A.) au fost constatate ca fiind abuzive

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/7Q8HWgH5M45

 


Hotararea este definitiva si irevocabila. Ea se aplica numai clientilor din acest dosar, nu tuturor contractelor de credit ale acestei banci, insa reprezinta un precedent important pentru acest gen de spete.

Credit Europe Bank (Romania) S.A. este prezenta de 20 de ani pe piata locala. Membra a grupului financiar olandez Credit Europe Bank NV, banca activeaza inca din 1993 sub titulatura Banca de Credit Comercial si Industrial, ulterior ca Finansbank (2000) si apoi, din 2007, in urma unui proces de rebranding, sub numele de Credit Europe Bank Romania.

In Romania Credit Europe Bank ofera produse si servicii catre aproximativ 500.000 de persoane fizice, IMM-uri si corporatii, prin intermediul unei retele alcatuite din 70 de sucursale, agentii si puncte de lucru.

 

 

sursa

portal.just.ro

 

 

Procese inregistrare in Romania pentru recunoastere-eliberare diplome Spiru-Ush in 2014

de

Sunt peste 1000 de dosare

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/jVDFg8WVn3E

A se vedea sursa

http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=spiru%20haret&v1=-mjmpdosardata&r=sitename%3D%22AQ12ZG9zYXJfdmRvc2FyCHNpdGVuYW1lAQFeASQ%3D%22

Dacă aveţi calitate de parte în proces, vă puteţi exercita drepturile procedurale personal sau prin  mandatar.
Dacă nu doriţi să vă prezentaţi personal aveţi posibilitatea să împuterniciţi o altă persoană pentru a vă reprezenta în faţa instanţei de judecată. Această persoană poate să fie avocat sau orice altă persoană, chiar fără studii juridice , pe care o împuterniciţi astfel. Persoana pe care o împuterniciţi  se poate prezenta, alături de dumnevoastră, pentru a vă susţine interesele  în faţa instanţei de judecată sau vă poate reprezenta interesele şi în lipsa dumneavoastă.
Persoanei căreia îi daţi procură generală poate să vă reprezinte în judecată , numai dacă acest drept i-a fost dat anume.
Procura pentru exerciţiul dreptului de chemare în judecată sau de reprezentare în judecată trebuie făcută prin înscris sub semnătură legalizată.
În cazul când procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaţilor.
Dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi trecută în încheierea de şedinţă.
Mandatul este presupus dat pentru toate actele judecăţii, chiar dacă nu cuprinde nici o arătare în această privinţă; el poate fi însă restrâns numai la anumite acte sau pentru anumită instanţă.
Dacă mandatul este dat unei alte persoane decât unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decât prin avocat, cu excepţia consilierului juridic care, potrivit legii, reprezintă partea.
Asistarea de către avocat nu este cerută doctorilor sau licenţiaţilor în drept când ei sunt mandatari în pricinile soţului sau rudelor până la al patrulea grad inclusiv.
De asemenea asistarea de către avocat nu este cerută la judecătorii când partea este reprezentată prin soţ sau rudă până la al patrulea grad inclusiv
Recunoaşterile privitoare la drepturile în judecată, renunţările, cum şi propunerile de tranzacţie nu se pot face decât în temeiul unei procuri speciale.
Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit incapabil. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau de către reprezentantul legal al incapabilului.
Renunţarea sau retragerea mandatului nu poate fi opusă celeilalte părţi decât de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în şedinţă în prezenţa părţii.

Mandatarul care renunţă la împuternicire este ţinut să înştiinţeze atât pe cel care i-a dat mandatul, cât şi instanţa, cu cel puţin 15 zile înainte de termenul de înfăţişare sau de îndeplinirea termenelor căilor de atac.

P.S.Nu sunt dosarele noastre,ci toate dosarele din Romania

Cum îţi poţi lua banii înapoi dacă ai plătit timbru de mediu – taxa auto

de

Au fost admise deja acţiuni la Teleorman, de exemplu. Motivaţia este următoarea: noua formulă de calcul a timbrului creşte taxele pentru autoturisme Euro 3 şi Euro 4 şi scade pentru Euro 1, Euro 2 şi non-euro. Adică, pentru autoturismele care poluează mai

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/KbXYKcG7JsC

 

puţin, respectiv Euro 3 şi Euro 4, se plăteşte o taxă mai mare decât pentru autoturismele care poluează mai mult-cele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. Această creştere excesivă a cuantumului timbrului afectează dreptul de proprietate a celor care doresc să vândă bunul respectiv. Nu mai pot să vândă liber bunul respectiv, la preţul pe care îl doresc aceştia, pentru că sunt condiţionaţi de plata


acestei taxe de timbru, mă refer la Euro 3 şi Euro 4, care sunt cele mai vândute. Masa cea mai mare a autovehiculelor comercializate reprezintă autovehicule Euro 3 şi Euro 4. Prin aceasta se încalcă un articol privind libera circulaţie a bunurilor din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene”, explică avocatul Coltuc Marius pentru juridice at ro

Ce trebuie sa faca un angajator pentru tichete de masa electronice

de

 Angajatorii vor putea putea acorda salariatilor, din 13 februarie 2014, tichete de masa in format electronic, sub forma unor carduri care vor functiona ca un portofel electronic, se arata Legea nr. 291/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701 din 15 noiembrie 2013.

 


In prezent, tichetele de masa pot fi distribuite doar pe suport hartie, insa potrivit dispozitiilor care vor intra in vigoare din 13 februarie 2014, angajatorii vor putea opta pentru forma in care sunt emise tichetele, pe hartie sau in format electronic.

Conform Legii nr. 291/2013, tichetele de masa in format electronic sunt bonuri de valoare pe suport electronic si sunt destinate exclusiv acordarii alocatiei individuale de hrana a salariatilor. Cardurile vor fi valabile numai daca vor avea inscrise sau stocate intr-un alt mod urmatoarele informatii:

numele si prenumele salariatului care este in drept sa utilizeze tichetul de masa;
numele si adresa emitentului;
date referitoare la perioada de valabilitate;
interdictia de a fi utilizat pentru achzitionarea de tigari sau de produse alcoolice.

Sedinta de informare privind medierea in penal

de

Obligativitatea sedintei de informare privind medierea este prevazuta de art. 601 din Legea nr. 115/2012, care stabileste toate cazurile in care trebuie urmata procedura prealabila instantei de judecata.

Astfel, potrivit art. 601, alin. (1) lit. g) din Legea nr. 115/2012, sedinta de informare privind medierea este obligatorie inclusiv in materie penala. Mai precis, este vorba despre acele infractiuni pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate si impacarea partilor inlatura raspunderea penala, dupa formularea plangerii, daca faptuitorul este cunoscut sau a fost identificat, cu conditia ca victima sa isi exprime consimtamantul de a participa la sedinta de informare impreuna cu faptuitorul.


Ce formulare trebuie sa depuneti la Anaf in februarie 2014

de

Pana vineri, 7 februarie trebuie depusa:

Declaratia de mentiuni privind schimbarea perioadei fiscale pentru persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, formularul 092. Se depune de catre contribuabilii inregistrati in scop de TVA care utilizeaza ca perioada fiscala trimestrul si care au efectuat o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, fiind astfel obligati sa-si modifice perioada fiscala, devenind platitori de TVA lunar.
Luni, 10 februarie, este ultima zi in care mai puteti transmite la Fisc:

Declaratia de inregistrare fiscala/de mentiuni pentru persoane juridice, asocieri si alte entitati fara personalitate juridica, formularul 010. Se depune de catre persoanele juridice, care au obligatia sa se inregistreze ca platitori de TVA in urma depasirii plafonului legal de scutire


 

Ghid al valorilor maxime pentru daunele morale – 2014

de

Anul 2013 va aduce un nou record in ceea ce priveste valoarea despagubirilor platite de companiile de asigurare sub forma de daune morale. Potrivit datelor obtinute de Capital, asiguratorii platisera dupa primele noua luni ale anului trecut aproximativ 251 de milioane de lei la acest capitol, suma care este deja mai mare decat cea aferenta intregului an 2012. Cu tot cu rezervele

constituite pentru plati viitoare, sumele blocate si platite se apropie de 900 de milioane de lei, insa asta in conditiile in care autoritatea de supraveghere a modificat normele in sensul in care asiguratorii nu mai sunt obligati sa constituie rezerve egale cu pretentiile in instanta ale pagubitilor. Platile pe daune morale au crescut neincetat incepand cu anul 2010. Capital a scris in repetate randuri despre situatii in care despagubirile acordate de instante familiilor lasate in urma de victimele accidentelor rutiere au ajuns la sume de peste un milion si chiar un milion si jumatate de euro. In prezent, toate societatile mari care vand RCA au platit cel putin o dauna de peste 200.000 de euro. In cazul uneia dintre primele trei firme de asigurari, de exemplu, sumele totale platite in ultimii doi ani pe zona daunelor morale depasesc 20 de milioane de euro.

Un  proiect aproape esuat. Ce vor face asiguratorii in continuare

„Este un moment propice in care trebuie sa ne unim, in beneficiul asiguratilor, dar si spre binele pietei per ansamblu, si sa gasim o forma in care aceste practici sa aiba o limita data de legislatie“, mai spune seful de la Carte Verde.

Fosta Comisie de Supraveghere a Asigurarilor, in prezent parte din Autoritatea de Supraveghere Financiara, a mai incercat, in colaborare cu Fondul pentru Victimele Strazii, sa impuna un ghid care reglementeaza valorile maxime pentru daunele morale.


Executarea silita imobiliara in 2014 – Modificari

de

Primul pas pentru a se putea trece la executarea silita a obligatiilor ce deriva dintr-un contract de credit bancar (potrivit legii, acesta este titlu executoriu, prin urmare, atentie, acest lucru inseamna ca nu este necesar ca creditorul dumneavoastra sa va actioneze in judecata), se refera la declararea scadenta a creditului.

In cele mai multe cazuri, termenul maximal in care putem sa nu efectuam plata ratei lunare impusa prin contract este de 90 de zile. Ulterior, banca are dreptul de a declara scadent anticipat creditul, inclusiv comisioane, speze si dobanzi, solicitandu-va toate sumele ce deriva din acesta.

Astfel, scadenta anticipata se declara de cele mai multe ori prin scrisoare recomandata de instiintare a masurii. Atentie pentru cei care platesc in continuare dupa acest moment ratele de credit, dat fiind faptul ca banca nu mai are nicio obligatie sa respecte graficul de rambursare.

Intr-un timp pe care il decide doar creditorul bancar, acesta trimite, printr-o cerere de executare silita, dosarul cu contractul dumneavoastra bancar catre un executor agreat de acesta, in vederea pornirii executarii silite.

Executorul, primind dosarul respectiv, este tinut de lege ca, prin incheiere, sa stabileasca inregistrarea dosarului pe rolul biroului sau, sa il numeroteze si sa instiinteze despre masura, pe creditor.

Dupa acest pas, acesta va fixa cheltuielile de executare, care cad in sarcina debitorului urmarit, apoi adreseaza o cerere de incuviintare a executarii silite instantei din circumscriptia careia isi are sediul biroul executorului judecatoresc.

Instanta primind cererea, verifica daca, intr-adevar, creanta este certa, lichida si exigibila si dispune, ca atare, printr-o incheiere irevocabila.

Atentie la eventualele motive pentru anularea executarii

Atentie la incheierea de incuviintare, deoarece pot fi depistate chiar din aceasta motive de nulitate a executarii sau de nulitate a actelor de executare in privinta dobanzilor, cheltuielilor etc.

In momentul incuviintarii, atunci cand discutam despre executarea imobiliara, executorul emite o somatie de 15 zile catre debitor, prin care il instiinteaza si de masura inscrierii in cartea funciara a imobilului urmarit, despre masura executarii silite, pentru a putea fi opozabila erga omnes, adica tuturor partilor.

Ulterior emiterii acestei somatii de 15 zile, daca debitorul nu plateste datoria, executorul judecatoresc are obligatia ca, in baza art. 828 din Codul de procedura civila, sa se deplaseze personal si sa intocmeasca un proces verbal de situatie, in sensul constatarii anumitor aspecte legate de locul unde se afla bunul si identificarea lui cat mai amanuntita.


Apararea unui avocat pe Noul Cod Penal si de procedura penala

de

Mi-am pus intrebarea ce ar trebui sa spun unui eventual client in domeniul penal

 

Cazul ipotetic

X este chemat la politie si suna avocatul pentru a-l asista.Te intreaba : am vazut la televizor ca au intrat in vigoare Noile Coduri.Ma ajuta cu ceva? Ce fac?

 

Raspunsul unui avocat nu este asa simplu.In primul rand trebuie vazut dosarul,incadrarea juridica,stadiul procesual si alte elemente

Dar care sunt institutiile care il ajuta pe un suspect sau inculpat conform Noului Cod de procedura penala si Codului Penal

 

1.Renuntarea la urmarire si clasarea

După examinarea sesizării, când constată că au fost strânse probele necesare potrivit dispoziţiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmărire penală sau din oficiu, soluţionează cauza prin ordonanţă, dispunând:
a) clasarea, când nu exercită acţiunea penală ori, după caz, stinge acţiunea penală exercitată, întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1);
b) renunţarea la urmărirea penală, când nu există interes public în urmărirea penală a inculpatului.

 

2.Clasarea se dispune când:
a) nu se poate începe urmărirea penală întrucât nu sunt întrunite condiţiile de fond şi formă esenţiale ale sesizării ori există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1);
b) nu se poate pune în mişcare acţiunea penală sau aceasta nu mai poate fi exercitată întrucât există unul dintre cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1)

 

Renunţarea la urmărirea penală (1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 5 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport de persoana inculpatului, de conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii, de conţinutul faptei, de modul şi mijloacele de săvârşire, de scopul urmărit şi de împrejurările concrete de săvârşire, de urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acestuia.
(2) Renunţarea la urmărirea penală poate avea loc numai după punerea în mişcare a acţiunii penale şi înainte de sesizarea camerei preliminare.
(3) Procurorul dispune ca inculpatul să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
b) să ceară public scuze persoanei vătămate;
c) să îşi îndeplinească obligaţiile de întreţinere scadente;
d) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
e) să frecventeze un program de consiliere derulat sau monitorizat de serviciul de probaţiune.
În cazul în care procurorul dispune ca inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), prin ordonanţă stabileşte termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni.
Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)-(4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.
Dacă inculpatul nu dovedeşte îndeplinirea obligaţiilor în termen de 6 luni de la comunicarea ordonanţei, procurorul revocă ordonanţa. O nouă renunţare la urmărirea penală nu mai este posibilă în aceeaşi cauză.
Inculpatului şi celorlalte persoane interesate, care au solicitat comunicarea soluţiei, li se comunică o copie a ordonanţei prin care procurorul a dispus renunţarea la urmărirea penală.

2.Cazurile care împiedică punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale (1) Acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în mişcare nu mai poate fi exercitată dacă:
a) fapta nu există;
b) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârşită cu vinovăţia prevăzută de lege;
c) nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea;
d) există o cauză justificativă sau de neimputabilitate;
e) lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale;
f) a intervenit amnistia sau prescripţia, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea suspectului ori inculpatului persoană juridică;
g) a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracţiunilor pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord de mediere în condiţiile legii;
h) există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege;
i) există autoritate de lucru judecat;
j) a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.

 

2.Acordul de recunoastere vinovatie

În cursul urmăririi penale, după punerea în mişcare a acţiunii penale, inculpatul şi procurorul pot încheia un acord, ca urmare a recunoaşterii vinovăţiei de către inculpat.
Efectele acordului de recunoaştere a vinovăţiei sunt supuse avizului procurorului ierarhic superior.
Acordul de recunoaştere a vinovăţiei poate fi iniţiat atât de către procuror, cât şi de către inculpat.
Limitele încheierii acordului de recunoaştere a vinovăţiei se stabilesc prin avizul prealabil şi scris al procurorului ierarhic superior.
Dacă acţiunea penală s-a pus în mişcare faţă de mai mulţi inculpaţi, se poate încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei distinct cu fiecare dintre aceştia, fără a fi adusă atingere prezumţiei de nevinovăţie a inculpaţilor pentru care nu s-a încheiat acord.
Inculpaţii minori nu pot încheia acorduri de recunoaştere a vinovăţiei

Pedeapsa se reduce cu 1/3

Atentie se poate cere doar in cursul urmaririi penale,si nu ca fostul 320 indice 1 si in cursul judecatii pana la inceperea cercetarii judecatoresti

Daca veti recunoaste total in judecata va fi circumstanta atenuanta.

 

Articol scris de cate Avocat Coltuc Marius Vicentiu

Cererea de recalculare Noul Cod Penal – Unde,Cum,Ce

de

Cererea de recalculare Noul Cod Penal – Unde,Cum,Ce?

 

 

Odata cu intrarea in vigoare a Noilor Coduri-penal si procedura penala – instantele vor fi „invadate” de cereri de recalculare

 

Unde trebuie sa depun

 

La prima instanta unde am fost condamnat

 

Procedura la instanţa de executare
Când rezolvarea situaţiilor reglementate în prezentul titlu este dată în competenţa instanţei de executare, preşedintele completului de judecată dispune citarea părţilor interesate şi, în cazurile prevăzute în art.88, ia măsuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu. La judecarea cazurilor de întrerupere a executării pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă se citează şi administraţia penitenciarului în care execută pedeapsa condamnatul.

Condamnatul aflat în stare de detenţie sau internat într-un centru educativ este adus la judecată.

Participarea procurorului este obligatorie.

 

Nu mergeti singur.Trebuie sa va luati un avocat

 

Cum depun?

 

Se depune o contestatie la executare

Nu redactati singuri

Aici aveti un model

Domnule Preşedinte, [1]

Subsemnatul [2]_, în calitate de_, formulez prezenta

Contestaţie la executare

împotriva sentinţei penale nr. , din data_, definitivă, pronunţată de instanţa_ pentru următoarele motive [3]_, prevăzute de art. 591 C. proc. pen. [4]

Data

Semnătura,

Domnului Preşedinte al [5]_

Explicații teoretice

[1] Natura juridică. Contestaţia la executare este o instituţie de drept procesual penal prin care se soluţionează plângerile împotriva actelor de executare a unei hotărâri penale.

[2] Titularul cererii. Pot face contestaţie la executare condamnatul, atât cu privire la pedeapsă, cât şi cu privire la măsurile de confiscare sau cu privire la executarea dispoziţiilor civile ale cauzei, precum şi celelalte părţi din proces, şi anume partea civilă sau partea responsabilă civilmente, dar numai în legătură cu latura civilă a cauzei.

[3] Motivele contestaţiei. Contestaţia la executare se poate face pentru următoarele motive prevăzute de art. 591 N C. proc. pen., şi anume:

a) când s-a pus în executare o hotărâre care nu este definitivă. în practica judiciară s-a arătat că se poate face contestaţie întemeiată pe acest motiv în cazul hotărârilor al căror dispozitiv s-a comunicat (pentru că partea a lipsit la judecată) ori comunicarea era obligatorie (cum este cazul inculpaţilor arestaţi preventiv sau militari în termen) şi executarea a început fără a se aştepta dovada de comunicare şi expirarea termenului de apel sau de recurs. Mai poate fi motiv de contestaţie şi cazul în care

judecata s-a făcut cu lipsă de procedură şi comunicarea hotărârii s-a făcut în mod greşit la o altă adresă decât cea reală;

b) când executarea este îndreptată împotriva altei persoane decât cea prevăzută în hotărârea de condamnare. Acest caz se poate datora unor similitudini în datele de identificare, iar obiecţiile privind identitatea formulate anterior de contestatar neavând nici un rezultat;

c) când se iveşte vreo nelămurire cu privire la hotărârea care se execută sau vreo împiedicare la executare. în cele mai multe cazuri aceste nelămuriri se datorează redactării greşite a dispozitivului hotărârii sau unor erori privind calculul perioadei reţinerii sau arestării preventive. Cauze de împiedicare la executare apar atunci când s-a luat măsura suspendării executării pedepsei de către procuror ori s-a obţinut amânarea executării pedepsei printr-o hotărâre definitivă etc.;

d) când se invocă amnistia, prescripţia, graţierea sau orice altă cauză de stingere ori de micşorare a pedepsei, precum şi orice alt incident ivit în cursul executării. Acest caz se referă Ia neaplicarea sau greşita aplicare a legii de amnistie sau graţiere. Judecătorul delegat cu aplicarea acestor acte de clemenţă în cadrul biroului de executări penale poate greşi, neaplicând sau aplicând greşit actul de clemenţă (spre exemplu poate să nu calculeze corect perioada graţiată etc.), situaţie care se poate corecta numai în cadrul contestaţiei la executare prevăzute de art. 461 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

[4] Temeiul juridic. Se va indica cazul prevăzut de art. 591 NCPP pe care se întemeiază cererea.

[5] Instanţa competentă. Contestaţia la executare se introduce, pentru cazurile de la literele a), b) şi d), la instanţa de executare sau la instanţa în circumscripţia căreia se află locul de deţinere ori unitatea la care execută pedeapsa la locul de muncă, iar pentru cazul de la litera c), la instanţa care a pronunţat hotărârea ce se execută.

 

(4) După ascultarea concluziilor procurorului şi a părţilor, instanţa se pronunţă prin sentinţă.

 

Articol scris de avocat Coltuc Marius Vicentiu

Ghid practic de folosire Noul Cod de Procedura Penala – Ce fac?

de

Legea noua se aplică de la data intrării ei în vigoare tuturor cauzelor aflate pe rolul organelor judiciare, cu excepţiile prevăzute în lege.

 

Nulitatea oricărui act sau oricărei lucrări efectuate înainte de intrarea în vigoare a legii noi poate fi invocată numai în condiţiile  Noului Cod de procedură penală.

În cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, încălcarea, în cursul urmăririi penale, a dispoziţiilor legale privind prezenţa obligatorie a învinuitului sau a inculpatului ori asistarea obligatorie a acestora de către apărător poate fi invocată până la începerea dezbaterilor.

 

Cauzele aflate în cursul urmăririi penale la data intrării in vigoare a legii noi rămân în competenţa organelor de urmărire penală legal sesizate,  urmând a fi soluţionate potrivit acesteia.

Sesizarea instanţei în cauzele prevăzute mai sus  se va face potrivit normelor de competenţă din legea noua.

 

Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă la data intrării în vigoare a legii noi în care nu s-a început cercetarea judecătorească se soluţionează de către instanța competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeași lege.

În situaţia prevăzuta mai sus  instanţa pe rolul căreia se află cauza o trimite judecătorului de cameră preliminară, pentru a proceda potrivit art. 342-348 din Codul de procedură penală, ori, după caz, o declină în favoarea instanţei competente.

 

Cauzele aflate în curs de judecată în primă instanţă în care s-a început cercetarea judecătorească anterior intrării în vigoare a legii noi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe, judecata urmând a se desfăşura potrivit legii noi

 

Hotărârile pronunțate în primă instanță după intrarea în vigoare a  legii noi sunt supuse căilor de atac, termenelor şi condițiilor de exercitare ale acestora prevăzute de legea nouă.

 

Sentinţele supuse căilor de atac ordinare potrivit legii vechi, cu privire la care termenul de declarare a căii ordinare de atac nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi, sunt supuse apelului. Apelul se judecă de către instanța competentă conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeași lege.

Cererile de recurs împotriva sentințelor prevazute la alin. (1) depuse anterior intrării în vigoare a legii noi se vor considera cereri de apel.

În cazul prevăzut la alin. (1), termenul de declarare a apelului se calculează potrivit art. 363 din Codul de procedură penală din 1968.

Deciziile pronunţate în apelurile soluţionate potrivit alin. (1) sunt definitive, în condiţiile art. 552 din Codul de procedură penală.

Sentinţele prin care s-a dispus, potrivit legii vechi, restituirea cauzei procurorului cu privire la care termenul de declarare a recursului nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi, sunt supuse contestaţiei, potrivit art. 347 alin. (1) din Codul de procedura penala.

Contestaţia prevăzută la alin. (5) se soluţionează de către judecătorul de cameră preliminară al instanței ierarhic superioare celei căreia îi revine, potrivit legii noi, competența să judece cauza în primă instanță, ori, după caz, de către completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Cererile de recurs împotriva sentinţelor prevăzute la alin. (5), depuse anterior intrării în vigoare a legii noi, se vor considera contestaţii.

Termenul de declarare a contestaţiei prevăzute la alin. (5) se calculează potrivit art. 332 alin. (4) din Codul de procedură penală din 1968.

 

 

Apelurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală se soluţionează de către aceeaşi instanţă, potrivit dispozițiilor din legea nouă privitoare la apel.

Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală declarate împotriva hotărârilor pentru care legea veche nu prevede calea de atac a apelului se soluţionează de către aceeaşi instanţă, conform dispoziţiilor din legea nouă privitoare la apel.

Deciziile pronunțate în apelurile soluţionate potrivit alineatelor (1) şi (2) sunt definitive, în condiţiile art. 552 alin. (1) din Codul de procedură penală.

Recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală declarate împotriva sentinţelor prin care s-a restituit cauza procurorului se soluţionează conform dispoziţiilor din legea nouă privitoare la contestaţie, de către judecătorul de cameră preliminară de la instanţa ierarhic superioară celei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în fond, ori, după caz, de către completul competent de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

 

Deciziile pronunțate în apel înainte de intrarea în vigoare a Codului de procedură penală cu privire la care termenul de declarare a căii ordinare de atac prevăzute de legea anterioară nu expirase la data intrării în vigoare a legii noi sunt supuse recursului în casație.

(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), termenul de 30 de zile de declarare a recursului în casație curge după cum urmează:

a) de la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală pentru procuror și pentru părțile cu privire la care legea anterioară nu prevedea obligația comunicării deciziei de apel, precum și pentru părțile cărora decizia le-a fost comunicată anterior intrării în vigoare a Codului de procedură penală;

b) de la data comunicării, pentru părțile cărora decizia le-a fost comunicată după data intrării în vigoare a Codului de procedură penală.

(3) Cererile de recurs împotriva deciziilor prevăzute la alin. (1), depuse anterior intrării în vigoare a legii noi, se vor considera cereri de recurs în casație.

(4) Soluționarea recursului în casație este supusă dispozițiilor Codului de procedură penală.

(5) Deciziile prevăzute la alin. (1) devin definitive la data intrării în vigoare a Codului de procedură penală.

 

Recursurile în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi declarate împotriva hotărârilor care au fost supuse apelului potrivit legii vechi rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit dispoziţiilor legii vechi privitoare la recurs.

Hotărârile rămase definitive anterior intrării în vigoare a legii noi nu pot fi atacate cu recurs în casaţie în condiţiile legii noi

Plângerile împotriva soluţiilor procurorului de netrimitere în judecată aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a legii noi, continuă să se judece de către instanţele competente potrivit legii vechi, conform regulilor prevăzute de aceeaşi lege.

 

 

Măsurile preventive aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii noi continuă şi se menţin pentru durata pentru care au fost dispuse, în condiţiile prevăzute de legea veche. La expirarea acestei durate, măsurile preventive pot fi prelungite ori, după caz, menţinute, revocate sau înlocuite cu o altă măsură preventivă, în condiţiile legii noi.

 

La expirarea duratei măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea ori a obligării de a nu părăsi ţara, aflate în curs de executare la data intrării în vigoare a legii noi, se poate lua împotriva inculpatului oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă.

 

În cauzele aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi, măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori cea a obligării de a nu părăsi ţara aflate în curs de executare se menţine până la termenul de judecată acordat în cauză, când instanţa poate lua împotriva inculpatului oricare dintre măsurile preventive prevăzute de legea nouă.

 

Propunerile, cererile sau orice alte cauze privind luarea, prelungirea, revocarea, înlocuirea sau încetarea măsurilor preventive, în cursul urmăririi penale, aflate în curs de soluţionare în primă instanţă la data intrării în vigoare a legii noi, se soluţionează de către judecătorul de drepturi şi libertăţi competent conform legii noi, potrivit regulilor prevăzute de aceeași lege

 

Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi declarate împotriva încheierilor din cursul urmăririi penale privitoare la măsurile preventive rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit regulilor prevăzute de legea veche. Dacă instanţa admite recursul şi casează încheierea, procedează la rejudecarea cauzei conform legii noi, putând lua oricare dintre măsurile preventive prevăzute de aceasta.

 

 

Recursurile aflate în curs de judecată la data intrării în vigoare a legii noi declarate împotriva încheierilor prin care, în cursul judecăţii, s-a dispus luarea, menţinerea, revocarea, înlocuirea sau încetarea măsurilor preventive,  rămân în competenţa aceleiaşi instanţe şi se judecă potrivit regulilor prevăzute de legea veche. Dacă instanţa admite recursul şi casează încheierea, procedează la rejudecarea cauzei conform legii noi, putând lua oricare dintre măsurile preventive prevăzute de aceasta.

 

 

 

 

 

Cum infiintez un SRL-D – Acte SRL-D

de

SRL-D beneficiaza de ajutor de stat de 10.000 euro

Pot beneficia de prevederile Programului: persoanele fizice, denumite in continuare intreprinzatori debutanti, care indeplinesc cumulativ, la data depunerii Formularului de inscriere in program, urmatoarele criterii de eligibilitate:

a)    au capacitate juridica deplina de exercitiu, au varsta de pana la 35 de ani, impliniti cel mai tarziu in ziua inregistrarii cererii de inmatriculare a societatii cu raspundere limitata in Registrul Comertului;
b)    anterior datei inmatricularii societatii in Registrul Comertului nu au mai detinut si nu detine calitatea de actionar sau asociat al unei intreprinderi constituite in Spatiul Economic European;
c)    infiinteaza pentru prima data o societate comerciala cu raspundere limitata in conditiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale prezentei Ordonante de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
d)    declara pe propria raspundere, sub sanctiunea legii penale pentru declaratii mincinoase, ca indeplineste conditiile prevazute la lit. b, pe care o depune la Registrul Comertului odata cu cererea de inmatriculare a societatii;
e)     sa nu mai fi beneficiat de finantare in cadrul acestui Program.
Daca la data inregistrarii cererii de inmatriculare a societatii cu raspundere limitata in Registrul Comertului, conditia referitoare la varsta este indeplinita, aceasta se considera indeplinita pe intreaga perioada de acordare a facilitatilor.
3.2 Pentru incadrarea in Program, microintreprinderea infiintata de intreprinzatorul debutant trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
a)    este societate comerciala cu raspundere limitata-debutant (SRL-D), care functioneaza pe durata nedeterminata, in conditiile Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si ale ordonantei de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
b)    se incadreaza in categoria microintreprinderilor in conditiile Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii,  cu modificarile si completarile ulterioare, si ale  ordonantei de urgenta nr. 6 din 09.02.2011;
c)    este infiintata de un intreprinzator debutant, ca asociat unic, sau de cel mult 5 (cinci) intreprinzatori debutanti asociati. Conditiile pentru intreprinzatorul debutant trebuie indeplinite de fiecare dintre asociati, asa cum se prevede in Art. 3.1 al prezentului Ghid;
d)    este administrata de asociatul unic, de unul sau mai multi administratori dintre asociati;
e)    are in obiectul de activitate cel mult 5 (cinci) grupe de activitate prevazute de clasificarea activitatilor din economia nationala in vigoare (CAEN Rev 2).

In cele 5 (cinci) grupe de activitate nu pot fi incluse ca obiect de activitate al societatii urmatoarele:
•    intermedieri financiare si asigurari:
–    641 – Intermediere monetara
–    642 – Activitati ale holdingurilor
–    643 – Fonduri mutuale si alte entitati financiare similare
–    649 – Alte activitati de intermedieri financiare, exclusiv activitati de asigurari si fonduri de pensii
–    651 – Activitati de asigurari
–    652 – Activitati de reasigurare
–    653 – Activitati ale fondurilor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale)
–    661 – Activitati auxiliare intermedierilor financiare, cu exceptia activitatilor de asigurari si fonduri de pensii
–    662 – Activitati auxiliare de asigurari si fonduri de pensii
–    663 – Activitati de administrare a fondurilor
•    tranzactii imobiliare:
–    681 – Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii
–    682 – Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate
–    683 – Activitati imobiliare pe baza de comision sau contract
•    920 – activitati de jocuri de noroc si pariuri
•    productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope:
–    110 – Fabricarea bauturilor (cu exceptia clasei 1107 – Productia de bauturi racoritoare nealcoolice; productia de ape minerale si alte ape imbuteliate)
–    1200 – Fabricarea produselor din tutun
–    2540 – Fabricarea armamentului si munitiei
–    2051 – Fabricarea explozivilor
–    4635 – Comert cu ridicata al produselor din tutun
–    4725 – Comert cu amanuntul al bauturilor, in magazine specializate
–    4726 – Comert cu amanuntul al produselor din tutun, in magazine specializate
precum si activitatile excluse de normele europene pentru care nu se poate acorda ajutor de stat, respectiv:
a)    activitati de pescuit si acvacultura, acoperite de Regulamentul Consiliului (CE) nr. 104/2000:
–    031 – Pescuitul
–    032 – Acvacultura
b)    activitati legate de productia primara a produselor agricole asa cum sunt enumerate in anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene:
–    011 – Cultivarea plantelor nepermanente
–    012 – Cultivarea plantelor din culturi permanente
–    013 – Cultivarea plantelor pentru inmultire
–    014 – Cresterea animalelor
–    015 – Activitati in ferme mixte (cultura vegetala combinata cu cresterea animalelor)
–    016 – Activitati auxiliare agriculturii si activitati dupa recoltare
–    017 – Vanatoare, capturarea cu capcane a vanatului si activitati de servicii anexe vanatorii
c)     activitati de procesare si marketing ale produselor agricole listate in anexa 1 la Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in urmatoarele cazuri:
a.    cand cuantumul ajutorului este stabilit pe baza pretului sau a cantitatii produselor de acest tip cumparate de la producatorii primari sau puse pe piata de operatorii economici respectivi;
b.    cand ajutorul este conditionat de a fi partial sau integral cedat producatorilor primari (fermieri);
d)    activitati legate de export catre state terte sau state membre, si anume, ajutoarele legate direct de cantitatile exportate, de crearea si functionarea unei retele de distributie sau pentru alte cheltuieli curente legate de activitatea de export;
e)    ajutoarele destinate utilizarii produselor nationale in detrimentul celor importate;
f)    ajutoarele destinate agentilor economici care activeaza in sectorul carbonifer, asa cum este definit in Regulamentul CE nr. 1.407/2002 privind ajutorul de stat pentru industria carbunelui (CAEN  Rev.2)
–    051 – Extractia carbunelui superior
–    052 – Extractia carbunelui inferior
–    061 – Extractia petrolului brut
–    062 – Extractia gazelor naturale
–    0721 – Extractia minereurilor de uraniu si toriu
–    0892 – Extractia turbei
–    091 – Activitati de servicii anexe extractiei petrolului brut si gazelor naturale
–    099 – Activitati de servicii anexe pentru extractia mineralelor
g)    ajutoarele pentru achizitionarea vehiculelor de transport rutier de marfa acordate agentilor economici care au ca obiect de activitate prestarea de servicii de transport rutier de marfa contra cost.

Informatii preluate de pe SRL – D online-firme.ro

Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei

de

Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amenda, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovatiei

 

 

Una dintre modificarile care vor intra in vigoare de la 1 februarie se refera la faptul ca, desi este in continuare incriminata, eutanasia nu mai este calificata drept omor calificat, informeaza Mediafax.

Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, “uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta si repetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestata medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu inchisoarea de la unu la 5 ani”.

Tot in noul Cod penal, fatul este ocrotit in mod special, fiind interzis in continuare avortul in alte conditii decat cele medicale, dar acum este incriminata si fapta de vatamare corporala a fatului.

Pe de alta parte, urmarirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce ii cauzeaza o stare de temere constituie infractiunea de hartuire.

O alta modificare a Codului penal are in vedere recidivistii. Astfel, persoanele care comit fapte in stare de concurs sau recidiva vor avea parte de sanctiuni mai drastice. Daca se comit mai multe infractiuni in concurs, judecatorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. In cazul recidivistilor, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaza cu jumatate.

Noi tipuri de judecatori: de drepturi si libertati si de camera preliminara

Una dintre cele mai importante modificari care vor intra in vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedura penala, se refera la separarea functiilor judiciare in procesul penal, fiind introduse institutia judecatorului de drepturi si libertati si cea a judecatorului de camera preliminara.

Judecatorul de drepturi si libertati este cel care, in cadrul instantei, potrivit competentei acesteia, solutioneaza in cursul urmaririi penale cererile, propunerile, plangerile, contestatiile sau orice alte sesizari privind: masurile preventive; masurile asiguratorii; masurile de siguranta cu caracter provizoriu; actele procurorului, in cazurile expres prevazute de lege; incuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipata a probelor. Acest lucru inseamna ca, in cursul urmaririi penale, orice masura ce ar putea sa afecteze drepturile si libertatile partilor este fie supusa, fie dispusa cenzurii judecatorului de drepturi si libertati.

Normele de venit publicate de Fisc pentru 2014

de

Normele de venit publicate de Fisc pentru 2014

Normele de venit publicate de Fisc pentru 2014Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente datoreaza la bugetul de stat impozit pe venit de 16% si pot opta pentru doua modalitati de impozitare: in sistem real sau norma de venit. Practic, persoanele cu norma fixa de venit vor plati la stat un impozit de 16% (cota unica) dintr-o suma fixa, stabilita anual de Finantele locale, diferita in fiecare judet, indiferent de nivelul real al veniturilor realizate, in timp ce cei care opteaza pentru sistemul real de impozitare datoreaza cota de 16% la veniturile nete totale. Agentia Nationala de Administrare Fiscala a publicat recent pe pagina sa de internet normele de venit pentru toate judetele tarii.

Norma de venit reprezinta o suma fixa stabilita anual de catre directiile finantelor publice teritoriale, in functie de specificul activitatii si de zona in care se desfasoara activitatea, cu conditia ca acea activitate sa se regaseasca in nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, pentru contribuabilii care isi desfasoara activitatea individual. (Ministerul Finantelor a aprobat, prin Ordinul nr. 2875/2011, acest Nomenclator al activitatilor independente   pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit. Actul normativ a fost completat, la finalul lui 2011, Finantele introducand in Nomenclator si serviciile informatice  ). Potrivit Codului fiscal, norma de venit nu poate fi mai mica decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii acesteia, inmultit cu 12. Acum, salariul minim este de 850 de lei, urmand sa creasca la 900 de lei de la 1 iulie.

Practic, in 2014, contribuabilii cu norma norma fixa de venit datoreaza impozit 16% (cota unica) din valorile stabilite de Fisc pentru acest an,  indiferent de nivelul real al veniturilor realizate.

Plata impozitelor se face trimestrial

Potrivit legislatiei, pentru impunerea veniturilor pe baza normelor de venit, trebuie indeplinte urmatoarele conditii:

  • activitatea trebuie sa fie cuprinsa in Nomenclatorul activitatilor independente pentru care venitul net se poate determina pe baza normelor anuale de venit, aprobat prin Ordinul ministrului Finantelor Publice nr. 2875/2011;
  • contribuabilul trebuie sa fie autorizat pentru desfasurarea activitatii respective, conform prevederilor OUG nr. 44/2008, ca PFA, II sau IF;

  • trebuie exprimata optiunea pentru impunerea veniturilor pe baza normelor de venit prin bifarea casutei corespunzatoare in formularul 220 „Declaratie privind venitul estimat/norma de venit”.

Contribuabilii care desfasoara activitati pentru care venitul net se determina pe baza de norme de venit au obligatia sa completeze numai partea din Registrul-jurnal de incasari si plati referitoare la incasari pentru activitatea respectiva.


Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

de

Dosar evaluat, dar fara decizie – ANRP

Dosar evaluat, dar fara decizie - ANRP

Pe rolul instanţelor judecătoreşti există aproximativ 14.000 de litigii în care figurează Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sau Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). „În ceea ce priveşte numărul litigiilor câştigate şi a celor pierdute de Autoritate şi de comisiile menţionate mai sus, vă informăm că aceste date statistice sunt în curs de centralizare, un asemenea demers necesitând timp, dat fiind volumul foarte mare de activitate în materie de contencios a instituţiei”, a răspuns ANRP, neputând preciza nici cuantumul total al despăgubirilor care trebuie plătite în urma proceselor pe care ANRP sau CCSD le-a pierdut.

„Suntem însă în măsură să vă comunicăm cuantumul despăgubirilor aprobate în CNCI în perioada iunie-decembrie 2013 în dosarele în care instanţele au admis acţiunile persoanelor îndreptăţite, în contradictoriu cu Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD). Situaţia este următoarea: suma aferentă titlurilor de despăgubire emise în urma hotărârilor judecătoreşti în care instanţa a fixat cuantumul: 590.216.776 lei. Numărul de puncte acordat în dosarele în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire: 56.036.551.

Atât suma aferentă titlurilor de despăgubire emise pentru dosarele în care instanţa a fixat cuantumul, cât şi suma reprezentând punctele acordate în dosare în care instanţa a obligat CCSD/CNCI la emiterea deciziei sunt incluse în situaţia prezentată la punctul 1 (totalul sumelor în lei şi totalul punctelor acordate urmare deciziilor CNCI)”, se arată în documentul citat. 25.000 de dosare în lucru.
În prezent, la nivelul ANRP sunt în lucru peste 25.000 de dosare constituite în temeiul legilor fondului funciar şi Legii nr. 10/2001, care vor urma procedura prevăzută de noua lege a restituirilor, Legea nr. 165/2013. „Din iunie 2013, până la sfârşitul lunii decembrie, au avut loc 22 de şedinţe ale Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI). În aproximativ jumătate de an, Comisia a analizat aproximativ 1.500 de dosare de despăgubire, incluzând aici 700 de dosare în care existau hotărâri ale instanţelor prin care se stabilise obligaţia emiterii deciziei de despăgubire, dar şi dosare aprobate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD), în care nu fusese emis titlul de despăgubire”, menţionează instituţia.

Potrivit acesteia, anul trecut Comisia Naţională a emis 146 de decizii de compensare prin puncte, al căror cuantum se ridică la 57.879.886 puncte (valoarea unui punct este de 1 leu), şi 231 de titluri de despăgubire, în valoare totală de 804.913.166 lei. „Menţionăm că numeroase dosare care au fost pe agenda Comisiei nu s-au putut soluţiona, deoarece este nevoie de o serie de documente care să ateste dreptul la proprietate, să identifice amplasamentul exact al imobilelor sau să descrie caracteristicile tehnice ale construcţiei, în vederea aplicării grilei notariale, drept pentru care s-a dispus solicitarea acestor înscrisuri persoanelor îndreptăţite sau autorităţilor locale”, se arată în răspunsul ANRP.


Problema Dosar despagubire legea 10/2001 – ANRP

de

Problema Dosar despagubire legea 10/2001 – ANRP

Problema Dosar despagubire legea 102001 - ANRPAutoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor este asaltată de executări silite iniţiate de foştii proprietari ai imobilelor confiscate de comunişti
ANRP susţine că, deşi instanţele admit o parte dintre contestaţiile la executare, executorii judecătoreşti nu returnează sumele încasate
În 2013, instituţia a emis 146 de decizii de compensare prin puncte, echivalentul a 58 mil. lei, şi 231 de titluri de despăgubire în valoare de 805 mil. lei

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), reprezentată în instanţe de propriii jurişti, are mari probleme din cauza cererilor de executare silită depuse de foştii proprietari ai imobilelor confiscate de regimul comunist, pe conturile sale fiind deja puse popriri în valoare totală de aproape 413 mil. lei. „În prezent, problema cea mai gravă cu care se confruntă Autoritatea Naţională a Proprietăţilor sunt popririle asupra conturilor sale. De la începutul anului 2013 până în prezent au fost  înfiinţate popriri asupra conturilor Autorităţii în cuantum de 412.866.208 lei.

Din păcate, unele instanţe încuviinţează în continuare cererile de executare silită în lipsa unor titluri executorii.  De asemenea, în ciuda faptului că instanţele admit din ce în ce mai des contestaţiile la executare înaintate de juriştii ANRP, executorii judecătoreşti nu returnează în majoritatea situaţiilor sumele încasate din conturile Autorităţii”, a informat autoritatea la solicitarea Curierului Naţional.
Potrivit acesteia, până înaintea Sărbătorilor de iarnă, pe contul de despăgubiri al Autorităţii se înscriseseră popriri de aproximativ 246 milioane de lei, reprezentând popriri neexecutate încă, adică din conturile respective nu au fost încă traşi banii, „întrucât nu sunt disponibili în conturi”.

O parte dintre problemele cu care se confruntă Autoritatea ar putea fi explicată prin insuficientul personal cu cunoştinţe juridice, având în vedere că reprezentarea ANRP în instanţă în multitudinea de procese se face cu personal propriu.
„Cu privire la reprezentarea în instanţă a Autorităţii, menţionăm că actele procedurale sunt întocmite de personalul angajat al ANRP, cu studii juridice, neexistând contracte încheiate cu nicio firmă de avocatură. Posibilitatea reprezentării instituţiei la termenele de judecată date de instanţe este limitată de numărul mic de consilieri juridici care asigură această activitate, raportat la numărul foarte mare de dosare de instanţă”, a informat ANRP.


Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

de

Cesiune dosar ANRP – Despagubiri

Cesiune dosar ANRP - DespagubiriŢinând cont de nevoia de interpretare uniformă a Legii 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire în natură sau prin echivalent a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania, care a intrat în vigoare pe 20.05.2013, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a trimis prefecţilor, în data de 22.05.2013, o serie de îndrumări referitoare la aplicarea noului act normativ.

 În adresa trimisă reprezentanţilor Guvernului în teritoriu s-a subliniat că este important să se înţeleagă de către membrii comisiilor locale şi judeţene că în situaţia în care autorul sau moştenitorii legali sau testamentari ai acestuia au înstrăinat drepturile care li se cuvin, potrivit articolului 1 din lege, singura măsură reparatorie care se acordă noilor beneficiari (cumpărători, cesionari, cedenţi etc) este compensarea prin puncte. Retrocedările în natură se fac doar către proprietarii care nu şi-au cesionat drepturile sau moştenitorii lor.

S-a transmis, de asemenea, că în vederea punerii în aplicare a principiului prevalenţei restituirii în natură, legea prevede obligativitatea suspendării activităţii comisiilor judeţene sau, după caz, a Comisiei Municipiului Bucureşti, până la întocmirea unei situaţii centralizatoare privind situaţia terenurilor agricole şi forestiere care pot fi restituite în natură. Pentru întocmirea acestei situaţii centralizatoare, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale trebuie constituită, prin ordin al Prefectului, o comisie locală pentru inventarierea terenurilor. Desemnarea membrilor în comisie se face de către conducerile unităţilor din care aceştia fac parte şi se comunică în scris instituţiei prefectului. În ceea ce priveşte reprezentantul prefectului, acesta poate fi desemnat dintre specialiştii instituţiei prefectului sau dintre persoanele cu funcţii de conducere la nivelul serviciilor publice deconcentrate. Persoanele desemnate de prefect pot avea calitatea de membru în mai multe comisii locale de la nivelul judeţului. Reprezentantul prefectului este preşedintele comisiei.

De asemenea, A.N.R.P. a atras atenţia asupra unei obligaţii deosebit de importante care revine comisiilor locale de fond funciar. În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a noii legi, acestea trebuie să centralizeze toate cererile de restituire nesoluţionate, în vederea stabilirii suprafeţei de teren necesare finalizării procesului de restituire.

În ceea ce priveşte soluţionarea cererilor vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive care au fost formulate potrivit Legii nr. 10/2001, Autoritatea a solicitat să fie respectată limita de 50 ha de proprietar deposedat. În acest sens, A.N.R.P a subliniat că se impune o verificare atentă, prin care să se înlăture posibilitatea acordării de drepturi în cazul în care aceaşi suprafaţă a fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar.

De asemenea, autorităţile din teritoriu au mai fost informate că entităţile învestite de lege au obligaţia de a soluţiona cererile formulate potrivit Legii nr. 10/2001 în termene stricte, care încep să curgă de la 1 ianuarie 2014. Pentru a se putea verifica respectarea termenelor de soluţionare a cererilor, entităţile au obligaţia de a stabili numărul cerilor înregistrate şi nesoluţionate, de a afişa aceste date la sediul lor şi de a le comunica Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

 A.N.R.P. a atras atenţia că pentru garantarea aplicării eficiente a legii, s-a instituit un sistem specific de sancţiuni pentru neîndeplinirea obligaţiilor care izvorăsc din aceasta. În aplicarea sancţiunilor, un rol esenţial îl vor avea prefecţii, ale căror noi prerogative sunt prezentate detaliat în lege. S-a transmis că dispoziţiile referitoare la exercitarea controlului de legalitate de către prefect rămân aplicabile.


Legea 290/despagubiri ANRP – Retrocedari ANRP

de

Legea 290/despagubiri ANRP – Retrocedari ANRP

Legea 290despagubiri ANRP - Retrocedari ANRPIn Monitorul Oificial nr. 1114 din 28 februarie 2013 a fost publicata O.U.G. nr. 10/2013 pentru plata esalonata a despagubirilor stabilite potrivit dispozitiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, repectiv legea nr.290/2003 si legea nr.393/2006. Iata textul:

Art. I
(1) Incepand cu data intrari in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, plata despagubirilor stabilite potrivit dispozitiilor Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata, ale Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despagubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, retinute sau ramase in Basarabia, Bucovina de Nord si Tinutul Herta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre Romania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale Legii nr. 393/2006 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea fostului Regat al Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, in urma aplicarii Protocolului privitor la cateva insule de pe Dunare si la un schimb de comune intre Romania si Iugoslavia, incheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, si a Conventiei dintre Romania si Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor, relativa la regimul proprietatilor aflate in zona de frontiera, semnata la Belgrad la 5 iulie 1924, se face in transe anuale egale, esalonat pe o perioada de 10 ani, incepand cu anul urmator datei emiterii titlului de plata. Cuantumul unei transe nu poate fi mai mic de 20.000 lei.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si titlurilor de plata emise si neachitate integral pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Plata transelor se face incepand cu 1 ianuarie 2014.
(3) Prin titlul de plata se intelege hotararea comisiei judetene sau a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 393/2006, respectiv decizia de plata emisa de vicepresedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor care coordoneaza aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006.
(4) Sumele acordate cu titlu de despagubiri in temeiul prezentei ordonante de urgenta se actualizeaza prin aplicarea indicelui preturilor de consum aferent perioadei cuprinse intre inceputul lunii urmatoare celei in care a fost emis titlul de plata si sfarsitul lunii anterioare datei platii efective a fiecarei transe.

Art. II
(1) Comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 si Legii nr. 393/2006 analizeaza si solutioneaza cererile de acordare a compensatiilor, ramase nesolutionate, in termen de 18 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. In aceasta perioada comisiile judetene, respectiv a municipiului Bucuresti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 au obligatia sa comunice solicitantilor ale caror dosare nu au fost solutionate inca modificarile aduse legii.
(2) Hotararea se adopta cu majoritatea voturilor membrilor comisiei si se comunica Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Art. III
Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicaa in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

La articolul 3, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
„(2) Prejudiciul ramas neacoperit se determina prin calcularea diferentei dintre valoarea bunurilor abandonate in urma aplicarii tratatului dintre Romania si Bulgaria de la 7 septembrie 1940, dobandite in proprietate cu orice titlu, si valoarea bunurilor dobandite in Romania in anul 1940 cu titlu de despagubure, inclusiv prin Reforma Agrara si prin contractele de vanzare-cumparare incheiate intre colonisti si statul roman prin Oficiul National al Colonizarii dupa data de 7 septembrie 1940, pentru care statul roman nu a mai perceput sumele datorate de acestia, ca urmare a Decretului nr. 553/1953 pentru anularea sumelor datorate de colonistii evacuati din Dobrogea de Sud si reasezati in alte parti, reprezentand pretul terenurilor si contructiilor ce li s-au atribuit pe baza de contracte.”

2. La articolul 8, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8
(1) Compensatiile acordate cetatenilor romani indreptatiti se suporta din bugetul de stat, iar platile catre persoanele fizice se asigura de catre Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.”


CALITATE PROCESUALA ANRP – Retrocedari ANRP

de

CALITATE PROCESUALA ANRP – Retrocedari ANRP

CALITATE PROCESUALA ANRP - Retrocedari ANRP

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 120 din 17 februarie 2012  , a fost publicata Decizia ICCJ nr. 27 din 14 noiembrie 2011 (Decizia 27/2011) privind examinarea recursurilor in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al ICCJ si procurorul general al PICCJ cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in cererile avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit in natura si pentru care se prevad masuri reparatorii prin titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.

1. Obiectul recursului in interesul legii

Prin recursurile in interesul legii formulate de Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie s-a aratat ca in practica judiciara nu exista un punct de vedere unitar cu privire la calitatea procesuala pasiva a statului roman, prin Ministerul Finantelor Publice, in cererile avand ca obiect acordarea de despagubiri pentru imobilele preluate abuziv, imposibil de restituit in natura si pentru care se prevad masuri reparatorii prin titlul VII al Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.


Emitere titlu despagubire ANRP – Retrocedari ANRP

de

Emitere titlu despagubire ANRP – Retrocedari ANRP

Emitere titlu despagubire ANRP - Retrocedari ANRPANRP, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD) şi Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI) sunt părţi în mii, poate zeci de mii de procese înregistrate pe rolul instanţelor din ţară, numai la Tribunalul Bucureşti (care nu permite afişarea a mai mult de 1.000 de procese) existând 780 de dosare în care CCSD este parte şi alte 994 dosare în care ANRP este parte.

Din căutările noastre, relevante sunt şi deciziile luate de Judecătoria Sectorului 5, care dintre cele 12 cereri de executare silită înregistrate în acest an a admis 10, respingând doar două. Protejând numele creditorilor, vom spune doar că majoritatea deciziilor sună aşa: „Admite cererea. Încuviinţează executarea silită, cu cheltuieli de executare. Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlu executoriu. Fără cale de atac”.

Un alt caz ne-a atras însă atenţia. Sentinţa pronunţată în data de 15 martie 2013 de magistraţii Judecătoriei sector 5 „încuviinţează executarea silită pe întreg teritoriul ţării, prin toate modalităţile de executare până la concurenţa sumei de…, datorată în temeiul titlului executoriu reprezentat de Decizia nr. 2941/ 18.09.2008, emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP, la care se adaugă cheltuielile de executare”. „Autorizează creditorul să treacă la executarea silită a obligaţiei cuprinse în titlul executoriu.

Prezenta încheiere poartă următoarea formulă executorie: «Noi, Preşedintele României, Dăm împuternicire şi ordonăm executorilor judecătoreşti să pună în executare titlul: Decizia nr. 2941/ 18.09.2008, emisă de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP pentru care s-a pronunţat prezenta încheiere de încuviinţare a executării silite. Ordonăm agenţilor forţei publice să sprijine îndeplinirea promptă şi efectivă a tuturor actelor de executare silită, iar procurorilor să stăruie pentru ducerea la îndeplinire a titlului executoriu, în condiţiile legii.» Irevocabil”, se arată în sentinţă.


Contestatie executare silita ANRP – Retrocedari ANRP

de

Contestatie executare silita ANRP – Retrocedari ANRP

Contestatie executare silita ANRP - Retrocedari ANRPInstituţia a anunţat ieri că este executată silit de un cesionar din Cluj Napoca, deşi Comisiile din subordinea sa nu au emis titlu de despăgubire
Judecătoria Sectorului 5, cea care s-a pronunţat în acest dosar, a admis 10 alte cereri de executare silită în acest an, respingând doar două
ANRP recunoaşte că a încercat să rezolve „peste rând” cererea cesionarului, acesta fiind una dintre persoanele „privilegiate”

Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) a anunţat ieri că este executată silit într-un proces iniţiat de un cesionar al drepturilor de proprietate din Cluj, a cărui cerere de despăgubire nici măcar n-a fost finalizată şi nu s-a emis niciun titlu de proprietate pe numele său, catalogând drept „scandalos” faptul că acesta a folosit în instanţă un document emis de primarul localităţii.
Instanţa care s-a pronunţat în acest caz este Judecătoria Sectorului 5, cea care de-a lungul anului 2013 a acceptat însă alte zece cereri de executare silită a ANRP şi a respins doar două.

Într-un comunicat intitulat „Scandalos!”, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor atrage atenţia „asupra unui caz flagrant de executare silită demarată la cererea unui cesionar din Cluj-Napoca, care a obţinut încuviinţarea executării de la Judecătoria Sectorului 5, pentru aproape 2 milioane de lei, într-un dosar în care nici fosta Comisie Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (C.C.S.D.), nici Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor nu au finalizat procedura administrativă de soluţionare şi nu au emis un titlu de despăgubire”.

„Titularul acestui dosar a solicitat în justiţie obligarea ANRP şi a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor să îi emită titlu de despăgubire, dar instanţa i-a respins acţiunea, atât în fond (2012), cât şi în recurs (2013)”, notează Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Instituţia îşi motivează eşecul în instanţă prin faptul că, pentru încuviinţarea executării silite, cesionarul a folosit o dispoziţie a primarului Clujului din 2007 şi un raport de evaluare întocmit în 2011, când acesta era prim-ministru.


Hotarare definitiva impotriva ANRP – Retrocedari ANRP

de

Hotarare definitiva impotriva ANRP – Retrocedari ANRP

Hotarare definitiva impotriva ANRP - Retrocedari ANRP

În contextul în care, timp de ani de zile România a fost condamnată pe bandă rulantă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea dreptului la proprietate privată, ajungându-se chiar în situaţia pronunţării împotriva statului român a unei hotărâri pilot în materie (cauza Atanasiu contra României), legislaţia în domeniul restituirii imobilelor preluate abuziv este modificată radical prin Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial nr. 278/17.05.2013.

Formal, justificarea acestui act normativ a fost determinată de conţinutul hotărârii pilot pronunţate în cauza Atanasiu contra României care condamnă ineficienţa legislaţiei naţionale, generată de lipsa de celeritate şi de predictibilitate a procedurii în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, mai ales, cu privire la acordarea măsurilor reparatorii în situaţia în care bunurile amintite nu mai pot fi restituite în natură.

După ce iniţial procedura de acordare a despăgubirilor în numerar prevăzută de Titlul VII din Legea nr. 247/2005 a fost suspendată până în data de 15.05.2013, prin adoptarea succesivă a mai multor acte normative, respectiv OUG nr. 62/2010, OUG nr. 4/2012 şi Legea nr. 117/2012, începând tot cu luna mai a anului curent, avem o nouă legislaţie în materie.

Mult discutata Lege nr. 165/2013 apare după o lungă perioadă de aşteptare şi după mai multe tentative eşuate de legiferare, cea mai de notorietate reprezentând-o proiectul de lege prin care se încerca plafonarea valorii despăgubirilor băneşti, propunere care, lovindu-se de oprobiul public, a fost retrasă.

Aşadar, ce noutăţi aduce Legea nr. 165/2013 pentru persoanele cărora le-au fost preluate în mod abuziv anumite bunuri imobile, în perioada regimului comunist?


Dosar blocat la ANRP – Retrocedari terenuri

de

Dosar blocat la ANRP – ANRP

Dosar blocat la ANRP - ANRP

Moartea vine mai repede decat banii de la stat. Retele intregi de executori judecatoresti si avocati s-au implicat in conturile Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor.

Elena Plesu are 77 de ani. Este doar unul dintre miile de proprietari care asteapta ca statul sa-i faca dreptate. Are de recuperat banii pentru doua mori confiscate familiei in anii ’50. “In total au iesit vreo 87.000 de lei”, a spus femeia.

Asteptarea ei si a altora se poate prelungi ani buni. Pe fir a intrat un grup de executori judecatoresti si avocati care au monopolizat bugetul Autoritatii pentru Restituirea Proprietatilor. Banii nu se mai duc la oameni in ordine, in functie de vechimea dosarului. Primii serviti sunt cei care au apelat la aceste retele.

Metoda este pe cat de simpla, pe atat de eficienta. Executorii merg direct in instanta si cer executarea silita a Autoritatii. Clientii lor nu mai stau la rand, iau banii direct din contul statului.

Presedintele Autoritatii se uita neputincios cum se evapora sume imense. “Noi vedem pe o hartie suma care a fost in cont ieri si nu mai este. In luna martie, Ministerul de Finante ne-a alocat 35 de milioane de lei, bani care au plecat in aceeasi zi in conturile executorilor judecatoresti”, a declarat George Baesu, presedintele A.N.R.P.


Tipuri de creante – Debite

de

Tipuri de creante – Debite

 

Tipuri de creante - Debite

Fiecare activitate poate constitui un raport obligational si poate atrage de la sine o anumita indatorire la un moment dat, prin urmare tipurile de creante sunt destul de multe si  nu limitativ enumerate.

             Cele mai cunoscute si mai des intalnite creante sunt cele care provin din raporturile obligationale reglementate de dreptul civil, comercial (in prezent absorbit de Noul Cod civil), dreptul muncii sau Codul Fiscal:

–    creante civile
–    creante comerciale
–    creante bancare
–    creante fiscale sau bugetare
–    creante salariale

Creantele civile

Reprezinta creantele rezultate din raporturile patrimoniale incheiate intre persoane fizice definite ca necomercianti sau neprofesionisti, conform Noului Cod civil.

Creantele comerciale

Sunt creantele rezultate in urma incheierii contractelor comerciale.
Un contract comercial este acel contract incheiat intre comercianti ori intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea unor bunuri sau prestarea unor servicii contra unui pret constand intr-o suma de bani.

Noul Cod civil, in conceptia sa monista, absorbind partial Codul Comercial si inglobandu-l, defineste comerciantul ca cel care exploateaza o intreprindere, un profesionist.
Dar termenul de “comerciant” inca subzista in legi speciale de reglementare a anumitor raporturi de drept si va fi inca uzitat mult timp.

Creantele bancare

Creantele bancare reprezinta un tip aparte de creanta, rezultate de obicei dintr-un contract de credit bancar.

Contractul de credit bancar este definit ca acel contract de imprumut de consumatie prin care imprumutatorul – banca – remite imprumutatului – persoana fizica sau juridica – o suma de bani contra unei dobanzi, iar imprumutatul se obliga sa restituie intr-o anumita perioada de timp aceeasi suma de bani.

               Debitorul se obliga sa utilizeze creditul in scopul pentru care a fost contractat, sa ramburseze creditul conform unui grafic stabilit de comun acord si sa plateasca dobanda si eventualele penalitati in caz de nerespectare a uneia dintre clauzele convenite.

Creantele bancare reprezinta majoritatea debitelor restante la ora actuala.

Creantele fiscale   

Creantele fiscale reprezinta drepturile patrimoniale ce rezula din raporturile de drept material fiscal constand in:

•    creante fiscale principale: provenite din obligatia de plata a impozitelor, taxelor, amenzilor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat, dreptul la rambursarea TVA , dreptul la restituirea impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume care constituie venituri ale bugetului general consolidat.

•    creante fiscale accesorii: provenite din perceperea dobanzilor si penalitatilor de intarziere.

Creantele salariale

Creantele salariale sunt reglementate de dreptul muncii si iau nastere in temeiul unui raport de munca creat intre creditor ca salariat si debitor ca angajator.

Deosebirile importante fata de celelalte creante constau in sarcina probei care este rasturnata in dreptul muncii si apartine angajatorului.

Un alt aspect important este faptul ca hotararile date in prima instanta in litigiile de munca sunt executorii de drept.

Este o executie vremelnica reglementata de Codul de procedura civila.


Modalitati de executare silita – Executare silita

de

Modalitati de executare silita – Executare silita

 

Modalitati de executare silita - Executare silita

Executarea silita cunoaste doua modalitati:

a.    executare silita directa;

b.    executare silita indirecta.

             Alegerea modalitatii de executare apartine creditorului si ar trebui sa se faca în cunostinta de cauza, tinând cont de cuantumul creantei de recuperat si a solvabilitatii debitorului.

Executarea silita are loc pana la recuperarea integrala a debitului, penalitatilor, cheltuielilor de executare, actualizate cu indicii de inflatie.

a. Executarea silita directa consta în predarea silita a bunurilor si executarea unor obligatii de a face sau a nu face.

Pentru subiectul lucrarii de fata, executarea silita directa nu are relevanta, întrucât în cazul debitelor restante, obligatia nu este de a face sau a nu face, ci de a da.

 b. Executarea silita indirecta se realizeaza prin:

1.Urmarire silita mobiliara;

2.Poprire;

3.Urmarire silita imobiliara.

  Ca regula, nicio urmarire nu poate avea loc decât pentru o creanta certa, lichida si exigibila.


Garantiile obligatorii ale creantelor – Debite

de

Garantiile obligatorii ale creantelor – Debite

 

Garantiile obligatorii ale creantelor - Debite

Orice raport juridic care implica drepturi de creanta ar trebui sa contina garantii – ca o masura de prevedere a partilor implicate. in functie de detaliile concrete ale fiecarui raport obligational, partile pot opta pentru o anumita garantie. Sigur ca garantiile nu se constituie pentru contracte de mica valoare, uzuale. Ar fi dificil de incheiat, iar costurile pot constitui un impediment. Garantiile sunt de esenta raporturilor juridice cu o valoare semnificativa, iar utilitatea lor este considerabila.

Garantiile reprezinta ansamblul mijloacelor juridice – drepturi si actiuni derivand din reglementari legale sau din conventia partilor – care garanteaza indeplinirea obligatiilor asumate de parti prin care se asigura realizarea drepturilor de creanta.
Noul Cod civil reglementeaza garantia comuna a creditorilor, garantiile personale si garantiile reale.

1. Gajul general al creditorilor

Orice  persoana raspunde pentru obligatiile sale cu intreg patrimoniul sau.
Gajul general al creditorilor sau garantia comuna este reglementat in art. 2324 din noul Cod civil.
Prin noua reglementare devine posibila diviziunea patrimoniului si transferul drepturilor si obligatiilor dintr-o masa patrimoniala in alta.
Importanta acestei segmentari a patrimoniului rezida in aspectele executarii silite care nu mai poate privi intregul patrimoniu al debitorului, ci doar patrimoniul profesional in legatura cu care s-a nascut creanta respectiva si doar in cazul in care bunurile nu sunt suficiente indestularii, vor putea fi urmarite celelalte mase patrimoniale.
Prevederile de mai sus sunt valabile micilor intreprinzatori, persoanelor fizice autorizate.
Aspectul cel mai interesant apare in cadrul profesiilor autorizate de lege, adica a profesiilor liberale, cum sunt medicii, notarii, arhitectii.
In cazul acestora, sunt supuse executarii silite doar bunurile din patrimoniul profesional, fiind declarate insesizabile celelalte bunuri.

2. Garantii personale

a. Fideiusiunea
Fideiusiunea reprezinta angajamentul scris – act autentic sau inscris sub semnatura privata – pe care o alta persoana decat debitorul si-o asuma fata de creditor de a executa obligatia in cazul in care debitorul nu si-o executa el insusi.
Fideiusiunea nu poate avea o intindere mai mare decat obligatia debitorului.

Beneficiul de discutiune reprezinta dreptul fideiusorului de a cere ca, creditorul sa se indrepte intai impotriva debitorului principal si, numai in masura in care creanta nu va putea fi realizata pe aceasta cale, sa poata fi urmarit el.
Invocarea beneficiului suspenda urmarirea fideiusorului pana la aflarea rezultatelor urmaririi debitorului.
Daca creanta a fost recuperata doar in parte de la debitor, fideiusorul ramane obligat pentru diferenta, iar in caz de insolvabilitate a debitorului, suspendarea urmaririi fideiusorului inceteaza.

Beneficiul de diviziune consta in posibilitatea fideiusorului de a cere creditorului sa divida creanta intre fideiusori. Bineinteles acest beneficiu presupune existenta unei pluralitati de fideiusori.
Dar in temeiul beneficiului de diviziune, fiecare fideiusor are posibilitatea sa ceara creditorului divizarea obligatiei si urmarirea sa doar in limita cotei sale.
Deoarece beneficiul de discutiune si cel de diviziune pot fi invocate pentru a temporiza executarea silita si implicit recuperarea creantei, in contractele de fideiusiune se recurge ori la renuntarea expresa la aceste beneficii ori la obligarea in solidar a fideiusorului cu debitorul.
O creatie a practicii bancare este mentionarea in contractele de credit a codebitorului, care in fapt este un fideiusor, garantand obligatia, dar fara sa beneficieze de credit.
Daca fideiusorul a platit datoria catre creditor, are dreptul de regres impotriva debitorului principal pentru a-si recupera sumele platite, in conditiile legii.

b. Garantii autonome
Garantiile autonome sunt reglementate in art. 2321-2322 din noul Cod civil, si sunt scrisoarea de garantie si scrisoarea de confort.
Reprezinta angajamente unilaterale, care dau nastere la obligatii doar in sarcina celui ce si le asuma, adica a emitentului.

Scrisoarea de garantie
Scrisoarea de garantie este angajamentul irevocabil si neconditionat prin care o persoana, denumita emitent, se obliga, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, in considerarea unui raport obligational preexistent, dar independent de acesta, sa plateasca o suma de bani unei terte persoane, denumita beneficiar, in conformitate cu termenii angajamentului asumat.

Emitentul – de obicei o banca sau o societate de asigurari – are rolul de garant, de fidejusor, preluand obligatia de plata pentru situatia in care cel garantat nu si-a indeplinit obligatia contractuala. Emitentul trebuie sa se asigure ca sunt indeplinite cerintele pentru executare din scrisoare sau din cererea simpla, iar apoi are un drept de regres impotriva ordonatorului pentru a-i fi returnata suma platita.

Scrisoarea de confort
Scrisoarea de confort este definita ca fiind acel angajament irevocabil si autonom prin care emitentul isi asuma o obligatie de a face sau de a nu face, in scopul sustinerii unei alte persoane, denumita debitor, in vederea executarii obligatiilor acesteia fata de un creditor al sau.
Spre deosebire de scrisoarea de garantie care are ca obiect obligatia de a da o suma de bani, scrisoarea de confort are ca obiect o obligatie de a face sau de a nu face.

in toate cazurile, garantia este limitata la plata de daune interese – emitentul nu va fi obligat sa execute obligatia de a face sau a nu face, ci va fi obligat la plata unor daune interese catre beneficiar, la simpla cerere a beneficiarului.

3. Garantii reale

Garantiile reale sunt reglementate in art. 2323-2500 din noul Cod civil si sunt privilegiile, ipotecile, gajul si dreptul de retentie.

a. Privilegiile
Privilegiul este preferinta acordata de lege unui creditor in considerarea creantei sale si este indivizibil.
Fata de alti creditori care au o garantie reala asupra aceluiasi bun, preferinta privilegiului opereaza doar in masura in care a fost inscris in registrele prevazute de lege.

Aspectul cel mai important al majoritatii privilegiilor imobiliare este dat de dreptul de preferinta, nu si de urmarire.
Asta inseamna ca, creditorul privilegiat nu are vreun drept special fata de creditorii chirografari in ce priveste vanzarea bunurilor asupra carora s-a constituit privilegiul si nu poate sa se opuna vanzarii, insa va fi preferat in cadrul operatiunii de distribuire a sumelor de bani rezultate din vanzarea bunului, pana la indestularea creantei sale.

b. Ipotecile
Ipoteca – prevazuta de art. 2343-2479 din noul Cod civil este un drept real accesoriu care are ca obiect unul sau mai multe bunuri mobile sau imobile afectate executarii unei obligatii si care confera creditorului ipotecar atributele de preferinta si de urmarire fata de alti creditori.
Dupa modalitatea prin care se constituie, ipoteca este legala si conventionala, iar dupa natura bunurilor ipotecate, ipoteca poate fi mobiliara si imobiliara.

Se pot ipoteca:
a) creante banesti;
b) conturi bancare;
c) actiuni si parti sociale, valori mobiliare si alte instrumente financiare;
d) drepturi de proprietate intelectuala;
e) petrolul, gazul natural;
f) efectivele de animale;
g) recoltele care urmeaza a fi culese;
h) padurile care urmeaza a fi taiate;
i) bunurile corporale care fac obiectul unui contract de locatiune, care sunt detinute in vederea vanzarii, etc.;
j) orice bunuri destinate sa serveasca in mod durabil exploatarii unei intreprinderi.

Ipoteca imobiliara
Se pot ipoteca:
a) imobilele cu accesoriile lor;
b) uzufructul acestor imobile si accesoriile;
c) cotele-parti din dreptul asupra imobilelor;
d) dreptul de superficie.

Ipoteca imobiliara trebuie inscrisa in cartea funciara ca si conditie pentru constituirea sa valabila, nu doar pentru opozabilitate.
Cele mai importante efecte pe care le are ipoteca fata de creditor sunt atributele de urmarire si de preferinta in baza carora, creditorul ipotecar poate sa urmareasca bunurile in mana oricui s-ar afla si sa fie platit cu prioritate in cazul urmaririi silite a bunului.

Deoarece ipoteca este prin esenta ei fara deposedare, debitorul poate sa-si foloseasca imobilul fara sa fie lezat in aceasta folosinta de creditor.
Debitorul poate sa instraineze bunul, dar in baza caracterului accesoriu al ipotecii, aceasta urmeaza bunul ipotecat, iar tertul dobanditor al bunului ipotecat il dobandeste cu ipoteca accesorie, raspunzand cu bunul pentru datoriile nascute si garantate cu ipoteca.

Ipoteca imobiliara se considera constituita doar in momentul inscrierii sale in cartea funciara.
Ipoteca mobiliara se constituie in momentul incheierii contractului de ipoteca, dar produce efecte doar la data cand obligatia garantata ia nastere.

Extinderea ipotecii
Ipoteca se intinde, fara nici o alta formalitate, asupra constructiilor, imbunatatirilor si accesoriilor imobilului, chiar daca acestea sunt ulterioare constituirii ipotecii.
Prin urmare este necesar sa existe o ipoteca asupra imobilului principal, ipoteca ce se va extinde prin efectul legii si asupra tuturor celorlalte imobile incorporate in imobilul ipotecat, inclusiv asupra constructiilor ulterioare.
Un aspect demn de luat in seama poate aparea in cazul executarii silite. Cand se urmareste silit un imobil teren ipotecat, in baza acestei prevederi, se poate urmari si imobilul ca amelioratiune a terenului, chiar daca nu este intabulat.

c. Gajul 
Gajul este o varietate a ipotecii mobiliare cu deposedare si este reglementat in art. 2478-2494 din noul Cod civil, reprezentand contractul prin care debitorul sau un tert remite creditorului sau unui tert un bun mobil, corporal sau incorporal, in scopul garantarii unei obligatii.
Gajul da creditorului un drept de retentie in virtutea caruia, creditorul poate refuza restituirea bunului pana cand debitorul va indeplini obligatia principala in totalitate.
Dreptul de urmarire si de preferinta, ca si in cazul celorlalte garantii reale, da posibilitatea creditorului sa urmareasca bunul in mainile oricui si sa fie indestulat cu prioritate din pretul vanzarii acestuia.

d. Dreptul de retentie

Cel care este dator sa remita sau sa restituie un bun poate sa il retina cat timp creditorul nu isi executa obligatia sa izvorata din acelasi raport de drept sau, dupa caz, atat timp cat creditorul nu il despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.

Dreptul de retentie beneficiaza de reglementare prin art. 2495-2500 din noul Cod Civil, poate fi legal sau conventional si poate privi bunuri mobile si imobile.
In baza dreptului de retentie, creditorul nu se poate opune executarii silite a bunului inceputa de alt creditor, dar poate va participa la distribuirea pretului.
Dreptul de retentie se stinge prin achitarea creantei sau a altei garantii suficiente.


Clauze preventive – Recuperarea creantelor

de

Clauze preventive – Recuperarea creantelor

 

Clauze preventive - Recuperarea creantelor

Daca fiecare contract ar fi intocmit ca si cum este un posibil litigiu si s-ar recurge la specialisti pentru intocmirea unor clauze specifice prevenirii asa-ziselor debite neperformante, atunci creantele restante ar putea fi reduse semnificativ.
Inserarea unor clauze in contracte scuteste creditorii de neplacerile cauzate in situatia unui litigiu.

            Acestea pot fi:
1. pactele comisorii;
2. competenta instantei;
3. clauza compromisorie;
4. punerea de drept in intarziere;
5. garantiile:
6. acceptarea facturilor;
7. obligarea fidejusorului in solidar cu debitorul.

1. Pactele comisorii

Sunt clauze de rezolutiune voluntara a contractelor, iar daca vorbim de un pact de ultim grad, atunci rezolutiunea are loc fara interventia instantei de judecata si fara punerea in intarziere a debitorului.
Avatantajele constau in  evitarea cheltuielilor procedurale cu rezolutiunea judiciara, posibilitatea rezolutiunii pentru contractele care nu au prin lege prevazuta aceasta posibilitate, permitand incetarea oarecum intempestiva a contractului devenit incomod si avantajand partea care nu mai are un interes in pastrarea contractului.

Model  de pact  comisoriu de gradul II

Tin cazul neindeplinirii obligatiei de plata la scadenta, contractul se desfiinteaza de plin drept, fara interventia instantei de judecata si fara punerea in intarziere a debitorului care este pus de drept in intarziere prin ajungerea la scadenta a obligatiei de plata.T

2. Competenta instantei

Desi pare un aspect putin luat in seama, in general in contracte, la eventualele litigii, este mentionata o sintagma de genul “litigiile care nu se pot solutiona pe cale amiabila, vor fi solutionate de instantele judecatoresti competente”.
Este de preferat ca creditorulsa-si ia masuri de precautie, fara sa aiba surpriza de a avea un proces pe rol in celalalt capat de tara.

In ce priveste contractele incheiate intre profesionisti, competenta instantelor judecatoresti este alternativa, reclamantul avand posibilitatea de a se adresa nu doar instantei de la sediul paratului, dar si instantei locului in care s-a prevazut executarea contractului, care poate fi in cu totul alt loc decat isi are sediul creditorul sau ar prefera acesta.
Prin urmare este recomandabil sa se specifice in fiecare contract instanta judecatoreasca pe care o agreeaza ambii contractanti si care este competenta potrivit legii sa judece litigiul respectiv.

3. Clauza compromisorie
Arbitrajul comercial are avantajul reducerii timpului de solutionare al unei actiuni la maxim 2 luni. Hotararea poate fi executata silit, iar taxele sunt accesibile.
Arbitrajul se realizeaza prin Curtile Comerciale de Arbitraj si exista un regulament  pentru demararea procedurii arbitrale.

Pentru a fi insa atrasa competenta instantei arbitrale, este obligatoriu ca partile sa fi prevazut in contract o clauza compromisorie sau arbitrala.
Clauza compromisorie are urmatorul enunt orientativ:
  „Orice litigiu decurgand din, sau, in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitraj comercial organizat de Camera de Comert si Industrie a judetului X in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale acestei Camere. Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie”.

4. Punerea de drept in intarziere

Prin specificarea in contract ca debitorul este de drept in intarziere la data scadentei fara alta formalitate, creditorul se pune la adapost de obligativitatea notificarii acestuia si a termenului de gratie.

5. Garantiile

In functie de natura contractului, se pot solicita garantii debitorului, care pot consta in garantii personale sau reale sau taxa de denuntare intempestiva a contractului.
Un aspect important, in relatiile intre profesionisti, in cazul emiterii biletelor la ordin este utila avalizarea acestora de catre adminstratorul societatii comerciale in scopul de a atrage raspunderea acestuia si extinderea gajului asupra inca unui patrimoniu, si anume pe langa cel al persoanei juridice si asupra celui personal al administratorului.

6. Acceptarea facturilor

Inserarea in contracte a mentiunii ca expedierea facturii prin posta cu confirmare de primire face dovada acceptarii la plata si se considera data primirii.
Este utila o clauza de tipul: “in derularea relatiilor contractuale dintre parti, facturile emise, se vor considera acceptate la plata de la data confirmarii primirii lor de catre beneficiar, care prin efectul comunicarii lor este pus in intarziere fara alte notificari sau formalitati prealabile, de la data scadentei platii asa cum a fost aceasta fixata intre parti si inscrisa pe factura.”

7. Obligarea fidejusorului in solidar cu debitorul

Prin obligarea fidejusorului in solidar cu debitorul intr-un contract garantat prin fidejusiune, fidejusorul renunta implicit la beneficiul discutiunii, fara sa trebuiasca sa mentioneze renuntarea expresa, putand fi executat silit de creditor fara sa poata opune beneficiul respectiv.


Despagubire pentru ruperea logodnei – Model Cerere

de

Despagubire pentru ruperea logodnei – Model Cerere

 

Despagubire pentru ruperea logodnei - Model Cerere

Cerere privind obligatia de despagubire pentru ruperea logodnei

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnata …………………………. , cu domiciliul in ……………….. str. ………………………….., nr. …., ap. …, sector …, in contradictoriu cu paratul ………………………………………. cu domiciliul in …………………………………….. str. ………. nr. …., ap. …, sector …,  formulez prezenta:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

pentru ca prin hotararea ce o veti pronunta sa dispuneti:
obligarea paratului la plata despagubirilor in cuantum de….lei, reprezentand cheltuielile facute in scopul casatoriei.
cu cheltuieli de judecata.

IN FAPT, noi partile ne-am logodit in data de ……………………, ocazie cu care am organizat intr-un cadru restrans si o petrecere cu prietenii. De comun acord am stabilit data casatoriei, ce urma sa aiba loc peste ………………….. luni, in luna ………………………… a anului trecut.
In vederea organizarii acestui eveniment important din viata oricui, am rezervat pentru data de ………………. restaurantul ……………….. situat pe str. …………………din …………………. , pentru care am achitat cu chitanta nr. ….. suma de …………………., reprezentand 50% din contravaloarea chiriei si meniurilor, urmand ca restul de 50% sa fie achitat dupa incheierea petrecerii organizate pentru sarbatorirea casatoriei. De asemenea am platit suma de ………………. pentru formatia ce urma sa asigure muzica in seara petrecerii.
La toate acestea s-au adaugat cheltuieli pentru cumpararea rochiei de mireasa si a celorlalte accesorii necesare, inclusiv verighetele.
Cu aproximativ ……. zile inaintea nuntii, paratul m-a anuntat telefonic despre faptul ca nu mai doreste o casatorie cu mine, cel putin pentru data stabilita si ca ar trebui sa mai asteptam o vreme, sa nu ne grabim. Nu cred ca dupa o relatie care a durat ………… ani, este vorba despre graba.
Dupa vestea primita, am incercat sa recuperez de la restaurant suma achitata ca avans, dar nu am reusit, intrucat ei achizitionasera deja mancarea si bautura necesare, iar banii nu mai puteau fi returnati.
Ca urmare, fata de situatia mai sus aratata, va rog sa-l obligati pe parat la plata despagubirilor in cuantum de …….. lei, reprezentand cheltuielile facute in scopul casatoriei ce nu a mai avut loc din culpa exclusiva a paratului.

IN DREPT, prev. art. 269 Cod civil.

Inteleg sa ma folosesc de proba cu acte si martori.

DOMNULUI PRESEDINTE AL …………………………………………………………………


Nulitatea casatoriei – Valabilitate

de

Nulitatea casatoriei – Valabilitate

 

Nulitatea casatoriei - Valabilitate

Casatoria este lovita de nulitate absoluta in urmatoarele cazuri:

– lipsa consimtamantului personal si liber (art. 293 raportat la art. 271),

– casatoria intre persoane de acelasi sex (art. 293 raportat la art. 271),

– casatoria unei persoane care este casatorita (art. 293 raportat la art. 273),

– casatoria intre rude, fara autorizarea prevazuta de lege (art. 293 raportat la art. 274),

– casatoria alienatului mintal sau debilului mintal (art. 293 raportat la art. 276),

– casatoria care nu s-a incheiat in fata ofiterului de stare civila (art. 293 raportat la art. 287 alin. (1)),

– casatoria care nu s-a incheiat in prezenta a 2 martori (art. 293 raportat la art. 287 alin. (1)),

– sotii nu si-au dat consimtamantul in mod public, impreuna (art. 293 raportat la art. 287 alin. (1)),

– casatoria minorului care nu a implinit 16 ani (art. 294),

– casatoria incheiata in alte scopuri decat acela de a intemeia o familie (art. 295) – casatoria fictiva.

Nulitatea absoluta se acopera in cazul minorului care nu a implinit 16 ani daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ambii soti au implinit 18 ani sau sotia a nascut ori a ramas insarcinata.

Nulitatea absoluta a casatoriei fictive se acopera daca pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti a intervenit convietuirea sotilor, sotia a nascut ori a ramas insarcinata sau au trecut 2 ani de la incheierea casatoriei.

Orice persoana interesata, inclusiv procurorul din oficiu, poate introduce actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei.

Procurorul nu poate introduce actiunea dupa incetarea sau desfacerea casatoriei decat cand actioneaza pentru apararea drepturilor minorilor sau interzisilor.


Aplicarea taxei de timbru – Taxa

de

Aplicarea taxei de timbru – Taxa

 

Aplicarea taxei de timbru - Taxa

In cadrul Monitorului Oficial, partea I, nr 45 din 20 ianuarie 2014, a fost publicata Decizia ICCJ nr 19 din 18 noiembrie 2013 referitoare la examinarea recursului in interesul legii, formulat de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte, privind interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 1, art. 2 alin. (1) si art. 15 lit. p) din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare. Legea face referire la timbrarea cererilor prin care cheltuielile de judecata sunt solicitate pe cale separata.

Inalta Curte este chemata sa interpreteze, in vederea aplicarii unitare, urmatoarele prevederi legale din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru:

1. Art. 1 care are urmatorul continut: „Actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti, precum si cererile adresate Ministerului Justitiei si Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sunt supuse taxelor judiciare de timbru, prevazute in prezenta lege, si se taxeaza in mod diferentiat, dupa cum obiectul acestora este sau nu evaluabil in bani, cu exceptiile prevazute de lege.”
2. Art. 2 alin. (1) care, in forma in vigoare la data sesizarii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, avea urmatorul continut: „Actiunile si cererile evaluabile in bani, introduse la instantele judecatoresti, se taxeaza astfel:

a) pana la valoarea de 50 lei – 6 lei;
b) intre 51 lei si 500 lei – 6 lei + 10% pentru ce depaseste 50 lei;
c) intre 501 lei si 5.000 lei – 51 lei + 8% pentru ce depaseste 500 lei;
d) intre 5001 lei si 25.000 lei – 411 lei + 6% pentru ce depaseste 5.000 lei;
e) intre 25.001 lei si 50.000 lei – 1.611 lei + 4% pentru ce depaseste 25.000 lei;
f) intre 50.001 lei si 250.000 lei – 2.611 tei + 2% pentru ce depaseste 50.000 lei;
g) peste 250.000 lei – 6.611 lei + 1% pentru ce depaseste 250.000 lei.”

3. Art. 15 lit. p) care are urmatorul continut: „Sunt scutite de taxe judiciare de timbru actiunile si cererile, inclusiv cele pentru exercitarea cailor de atac, referitoare la: […]
p) orice alte actiuni, cereri sau acte de procedura pentru care se prevad, prin legi speciale, scutiri de taxa judiciara de timbru.”
Dispozitiile art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, instituie principiul conform caruia regula generala o constituie plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile si cererile introduse la instantele judecatoresti.

Exceptiile de la regula timbrarii cererilor si actiunilor formulate in justitie, care, potrivit principiilor generale de interpretare, sunt de stricta interpretare si aplicare, sunt prevazute in art. 15-17^2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, iar in cuprinsul acestor articole nu se regasesc textual mentiuni privitoare la cererile privind cheltuielile de judecata.
Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, prevad la art. 13 si 14 alte situatii de exceptie in care taxa judiciara de timbru nu este datorata.

Astfel, art. 13 prevede ca „nu se timbreaza cererile depuse in cursul judecatii si care nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii initiale, ca de exemplu: cererea cu care se depune lista de martori, cererea pentru precizarea domiciliului ales sau pentru schimbarea domiciliului, cererea pentru depunerea recipiselor de consemnare si a chitantelor de plata a sumelor ce reprezinta onorarii pentru experti, pensii de intretinere si altele”.

Art. 14 prevede ca: „De asemenea, nu se timbreaza cererile de indreptare a erorilor materiale, tranzactiile intervenite intre parti in cursul procesului civil, cererile accesorii privind cheltuielile de judecata, precum si pentru exercitarea cailor de atac, in astfel de situatii.”

    Potrivit art. 78 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, „Ordinele […] trebuie sa se limiteze strict la cadrul stabilit de actele pe baza si in executarea carora au fost emise si nu pot contine solutii care sa contravina prevederilor acestora”.
Rezulta ca prevederile cuprinse in normele metodologice de aplicare a legii se afla in raport de subordonare fata de actul normativ cu forta juridica superioara pe baza si in executarea caruia au fost emise si nu pot adauga la prevederile legale din actul de baza.

Din interpretarea coroborata a ipotezelor expres prevazute de art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul ministrului justitiei nr. 760/C/1999, cu dispozitiile art. 13 din acelasi act normativ (care reglementeaza exceptarea de la plata taxei judiciare de timbru a cererilor care indeplinesc cumulativ doua conditii, respectiv sunt depuse in cursul judecatii si nu modifica valoarea taxabila sau caracterul cererii initiale) se poate concluziona ca art. 14 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, aprobate prin Ordinul nr. 760/C/1999 al ministrului justitiei este aplicabil exclusiv cererilor de acordare a cheltuielilor de judecata care indeplinesc conditia de a fi cereri accesorii, respectiv sunt formulate in chiar litigiul in care au fost efectuate.


Recuperarea creantelor – Drepturile debitorului

de

Recuperarea creantelor – Drepturile debitorului

 

Recuperarea creantelor - Drepturile debitorului

Sintetizand drepturile debitorului acestea ar fi:

  • esalonarea sau amanarea platii;
  • stingerea platii prin compensatie sau dare in plata;
  • invocarea prescriptiei.

a. Esalonarea sau amanarea platii
In primul rand, debitorul trebuie sa incerce sa gaseasca modalitatea de solutionare amiabila cu creditorul, eventual o esalonare sau o amanare a platii.

Debitorii aflati in situatii de criza evita creditorul, nu raspund la notificari sau la telefon, iar aceasta atitudine nu poate duce decat la o agasare a creditorului care se vede pus in situatia imposibilitatii recuperarii restantelor si tinde sa apeleze la masuri drastice.
Debitorul poate sa incerce aplanarea conflictului prin mediere, iar aceasta intalnire organizata cu creditorul poate duce la gasirea unor solutii reciproc avantajoase.

b. Stingerea platii prin compensatie sau dare in plata
De asemenea, debitorul poate sa discute cu creditorul stingerea platii printr-o alta modalitate, cum este compensatia sau darea in plata. Compensatia reprezinta un mijloc de stingere a obligatiilor reciproce si de aceeasi natura intre doua persoane care au concomitent calitatea de debitor si creditor una fata de cealalalta, pana la limita valorii celei mai mici dintre ele.
Daca sunt egale ca valoare, stingerea obligatiilor se face in intregime. Pentru a interveni compensatia, trebuie ca partile sa fie de acord, datoriile sa fie reciproce, sa priveasca o suma de bani sau lucruri de acelasi gen si sa fie datorii certe, lichide si exigibile.

Darea in plata este acel mijloc de stingere a obligatiilor care consta in acceptarea de catre creditor, la propunerea debitorului, de a primi o alta prestatie in locul celei pe care debitorul era obligat initial sa o execute.
Darea in plata nu poate avea loc fara acordul creditorului, acesta nu poate fi obligat sa primeasca o alta prestatie in afara de cea care i se datoreaza chiar daca ar avea o valoare mai mare.

Pentru ca darea in plata sa opereze, este necesar ca, pe langa consimtamantul creditorului, ea sa opereze concomitent cu plata si sa intruneasca toate conditiile generale de valabilitate ale oricarei plati. Daca creditorul accepta plata inainte de executarea acesteia, nu mai suntem in prezenta unei dari in plata, ci a unei novatii prin schimbare de obiect.

c. Invocarea prescriptiei
Poate cel mai important drept al debitorului este posibilitatea de a refuza sa faca plata in temeiul implinirii termenului de prescriptie a creantei pe care o are creditorul impotriva sa.

Prescriptia reprezinta stingerea dreptului material la actiune prin neexercitarea lui in termenul legal. Termenul general de prescriptie al creantelor este de 3 ani, conform art. 2517 din noul Cod civil, si incepe sa curga de la scadenta.

Prescriptia creantelor este definita ca fiind stingerea acelei componente a dreptului la actiune care este posibilitatea titularului dreptului de creanta de a obtine obligarea subiectului pasiv la executarea obligatiei corelative.
Rezulta ca dupa implinirea prescriptiei creantei, creditorul nu mai poate constrange debitorul sa faca plata, iar debitorul poate refuza sa o faca. Dar plata facuta de debitor dupa prescrierea dreptului creditorului, nu mai poate fi ceruta spre restituire de debitor.

Prescriptia nu opereaza de la sine, ci numai la cererea partii interesate. Debitorul are interes sa invoce prescriptia pentru ca poate refuza sa mai faca plata dupa implinirea termenului. Este un drept al debitorului si este important de retinut.
Numeroase firme de recuperare debite cumpara creante prescrise si utilizand metode de intimidare la limita legalitatii, forteaza debitorul sa faca plati pe care acesta ar fi in drept sa le refuze. Acesta este unul din motivele pentru care debitorii trebuie sa-si cunoasca foarte bine drepturile.


Drepturile creditorului – Recuperarea creantelor

de

Drepturile creditorului – Recuperarea creantelor

 

Drepturile creditorului - Recuperarea creantelor

Drepturile creditorului sunt:
obtinerea intocmai a prestatiei din partea debitorului;
actionarea in judecata a debitorului si executarea silita a acestuia;
actiunea oblica;
actiunea revocatorie.

a. Obtinerea intocmai a prestatiei din partea debitorului
Creditorul este titularul dreptului de a obtine prestatia de la debitor, in temeiul raportului juridic incheiat cu acesta.
Creditorul are dreptul sa puna in intarziere debitorul, sa-l someze sa faca plata, sa ii acorde o esalonare sau o amanare la plata, sa accepte stingerea platii prin compensare sau dare in plata. Sau dimpotriva, poate refuza toate aceste posibilitati pe care le are la indemana, solicitand executarea intocmai a obligatiei de plata, la termenul si in cuantumul convenit initial.
Acordarea unei facilitati la plata catre debitor este o posibilitate pe care o are creditorul, fara a fi obligat sa recurga la aceasta.

b. Actionarea in judecata a debitorului si executarea silita a acestuia
Daca creditorul doreste plata creantei sale in conditiile agreate cu debitorul la incheierea raportului obligational, iar debitorul refuza sau este in imposibilitate sa-si indeplineasca aceasta obligatie, creditorul poate sa-l actioneze in judecata incercand sa obtina un titlu executoriu.
Obtinerea unui titlu executoriu ii confera creditorului avantajul executarii silite a debitorului cu ajutorul fortei de constrangere a statului.
Daca creditorul are si o garantie impotriva debitorului, garantie care ii asigura executarea obligatiei, atunci recuperarea debitelor restante este mult mai usoara. In lipsa unei asemenea garantii, creditorul are un drept de gaj general asupra bunurilor prezente sau viitoare ale debitorului.

c. Actiunea oblica

Creditorul poate introduce o actiune oblica in numele debitorului sau, substituindu-i-se acestuia in drepturile si actiunile patrimoniale neexercitate de debitor.
Pentru a putea exercita aceasta actiune trebuie ca debitorul sa refuze ori sa neglijeze sa actioneze el insusi, creanta sa fie certa si lichida si sa existe pericolul de insolvabilitate al debitorului.
Aceasta actiune poate fi folosita intr-o varietate larga de situatii si cuprinde numai drepturile si actiunile patrimoniale care sunt in pericol de a se pierde din cauza pasivitatii debitorului. Si actiunea pentru partajul judiciar al bunurilor comune ale debitorului este tot o varietate de actiune oblica.

d. Actiunea revocatorie
O alta posibilitate recunoscuta de lege creditorului care are o creanta certa impotriva debitorului este actiunea revocatorie sau pauliana. Prin aceasta actiune, creditorul poate declara inopozabil fata de el actul juridic incheiat de debitor in frauda intereselor sale, cum ar fi actele prin care acesta isi declanseaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate.
Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat.

Cunoscandu-ne drepturile pe care le avem in calitate de debitori sau creditori, obligatiile asumate de fiecare trebuie executate cu buna-credinta si este recomandabila incercarea de solutionare amiabila a diferentelor aparute in executarea relatiilor juridice pe care le avem. Orice proces are costuri suplimentare, iar executarea silita adauga si mai multe costuri la debitele initiale, putandu-le dubla sau tripla.

In aceste considerente, e de preferat o discutie amiabila cu creditorul si incercarea de obtinere a unei facilitati la plata, decat evitarea comunicarii cu acesta si refuzul nejustificat al executarii prestatiei.


Negocierea – Solutie pentru recuperarea debitelor

de

Negocierea – Solutie pentru recuperarea debitelor

 

Negocierea - Solutie pentru recuperarea debitelor

Daca negocierea de dinainte de incheierea contractelor e cunoscuta si aplicata de catre cei mai multi oameni de afaceri, negocierea pentru recuperarea creantelor, care ne poate scuti de procese, este uitata, evitata, ba chiar expediata in afara alternativelor posibile. Cand de fapt, alaturi de incercarea de conciliere, ar fi prima alternativa la un proces, mai ales ca Noul Cod de procedura civila ne ofera si posibilitatea de a transforma intelegerea in titlu executoriu.

Negocierea este o realitate a vietii. Contractele sunt si ele o parte a vietii. Iar contractele a caror contravaloare nu a fost achitata sunt latura neagra a oricarui administrator, antreprenor etc.

Unii vad negocierea ca pe o confruntare de forte, in genul “hai sa vedem care e mai tare”. In climatul si asa tensionat generat de neplata datoriilor, o astfel de atitudine nu conduce la vreun rezultat asteptat de creditor.

Negocierea este un mod de a gandi, o atitudine, un comportament, o stiinta, ce consta intr-un ansamblu de tehnici utilizate de doi parteneri (de afaceri, in cazul nostru) pentru a ajunge la un consens; este nimic altceva decat un dialog intre doi sau mai multi parteneri in scopul atingerii unui punct de vedere comun asupra unei probleme aflate in discutie – in cazul nostru neplata creantelor.

Cele de mai sus arata ca singura cale de urmat in caz de neplata a creantelor este intelegerea, discutia calma. Cam greu de obtinut, dar nu imposibil.

Cu toate acestea, nu trebuie sa vedem negocierea ca pe un conflict (eventual atatat tot de noi), ci ca pe o modalitate eficienta de a gasi solutii, care sa serveasca intereselor ambelor parti.

Negocierea, de altfel ca orice alta forma de comunicare, poate fi considerata ca fiind competenta daca este eficace si eficienta si contribuie la dezvoltarea relatiei de comunicare.

Transpus in contextul negocierii, inseamna:

A. Negocierea este EFICACE daca produce un acord intelept, adica un acord care:
– satisface interesele legitime ale partilor in masura posibilului;
– rezolva interesele conf1ictuale in mod echitabil;
– este durabil si
– ia in considerare si interesele grupului, comunitatii, societatii.

B. Negocierea este EFICIENTA daca minimizeaza costurile umane (efort, timp), materiale si financiare implicate in procesul de negociere eficace.

C. Negocierea, prin modul de desfasurare si prin solutiile la care se ajunge, trebuie sa IMBUNATATEASCA (sau cel putin sa nu deterioreze) RELATIILE dintre partile care negociaza.


Proceduri de recuperare creante – Recuperare

de

Proceduri de recuperare creante – Recuperare

 

Proceduri de recuperare creante - Recuperare

Procedurile urgente de recuperare a creantelor prevazute de noul Cod de procedura civila sunt procedura pentru cererile de valoare redusa si procedura ordonantei de plata.

          A. Cererile de valoare redusa
B. Procedura ordonantei de plata

Cererile de valoare redusa
Este o procedura simplificata, urgenta, prevazuta de art. 1025-1032 din noul Cod de procedura civila si are ca scop obtinerea de catre creditor a unui titlu executoriu intr-un timp foarte scurt.

Domeniul de aplicare al procedurii aplicabile cererilor de valoare redusa
Prin aceasta procedura poate fi obtinuta rapid o hotarare executorie pentru cereri cu caracter patrimonial al caror obiect nu depaseste 10.000 lei la data sesizarii instantei.

Nu se poate recurge la aceasta procedura pentru creante provenind din raporturile in:

  • materie fiscala, vamala sau administrativa;
  • raspunderea statului pentru acte sau omisiuni in cadrul exercitarii autoritatii publice;
  • starea civila sau capacitatea persoanelor fizice;
  • drepturile patrimoniale nascute din raporturile de familie;
  • mostenire;
  • insolventa, concordatul preventiv, procedurile privind lichidarea societatilor insolvabile si a altor persoane juridice sau alte proceduri asemanatoare;
  • asigurari sociale;
  • dreptul muncii;
  • inchirierea unor bunuri imobile, cu exceptia actiunilor privind creantele avand ca obiect plata unei sume de bani;
  • arbitraj;
  • atingeri aduse dreptului la viata privata sau altor drepturi care privesc personalitatea.

Conditii
Pentru  promovarea acestei proceduri speciale exista doua conditii speciale care trebuie indeplinite cumulativ de justitiabil, respectiv domeniul si valoarea cererii.

Cererea trebuie sa priveasca un raport juridic dintr-un domeniu care sa nu fie expres exceptat de Codul de procedura civila.
A doua conditie se refera la valoarea cererii, care fara a se lua in considerare dobanzile, cheltuielile de judecata si alte venituri accesorii, nu trebuie sa depaseasca suma de 10.000 lei la data sesizarii instantei.
Nu are importanta izvorul obligatiei de plata sau natura raporturilor ce stau la baza ei si legiuitorul nu mentioneaza nimic despre caracterul cert, lichid si exigibil al creantei. Nu  este necesara informarea asupra medierii.


Credit pentru executări silite – Banci

de

Credit pentru executări silite – Banci

 

Credit pentru executări silite - Banci

După o perioadă în care băncile erau extrem de reticente să acorde credit celor care doreau să cumpere o garanţie pe care o executau silit, optica s-a schimbat, iar creditorii au scos pe piaţă împrumuturi care au chiar această destinaţie.

Astăzi, Bank Leumi a lansat un credit de investiţii dedicat firmelor interesate de achiziţia de bunurilor executate silit de către bancă.

Avansul creditului este de 10%, echivalentul garanţiei pe care o depun cei care doresc să participe la licitaţia organizată de bancă.

Creditul are o dobândă efectivă (DAE) începând cu 6,5% la lei şi 4,5% la euro. Termenul de rambursare este de cinci ani pentru echipamente sau autovehicule şi de 10 ani pentru imobile.

Potrivit băncii, nu sunt necesare alte garanţii imobiliare în afară de ipotecă asupra bunului achiziţionat.

Potrivit legislaţiei în vigoare, cei care doresc să cumpere un bun executat silit de către o bancă, trebuie să depună o garanţie de 10% din valoarea imobilului scos la vânzare.

Cel care câştigă licitaţia trebuie să prezinte restul de 90% în termen de 30 de zile, dacă între acesta şi bancă nu există o înţelegere de prelungire a termenului. În aceste condiţii, mulţi potenţiali clienţi ezită să participe la licitaţii, de teamă că nu vor putea prezenta în timp util restul de bani.

Dacă bunul executat silit nu se vinde la prima licitaţie, atunci vânzătorul este obligat să scadă preţul de pornire cu 25%, începând cu a doua încercare de vânzare.


Executarea silită a creanţelor bancare cesionate – Executari

de

Executarea silită a creanţelor bancare cesionate – Executari

 

Executarea silită a creanţelor bancare cesionate - Executari

Urmărire vs. Executare

  1. Este amânarea urmăririi silite o cerere legitimă, o acţiune aparte? A fost legiuitorul foarte précis sau redundant la modul nefericit? La aceste întrebări posibile, dar şi altora de acest gen, instanţa a dat răspunsuri, a interpretat legea şi a emis decizii pe care le-a şi motivat contradictoriu. Decizii cu care nu suntem de acord.

  2. Starea de fapt creionată de (i) inexistenţa practicii în privinţa “cererii de amânare” şi (ii) o  doctrină favorabilă[4] dar, probabil considerată prea veche pentru a fi luată în consideraţie, poate şi (iii) obişnuinţa acestor vremuri de a considera că beneficiarii de credite sunt debitori de profesie, creează premizele îndoielii judecătorului. Simplul fapt al recentei înlocuiri a normelor de procedură in corpore, îmbie instanța la respingerea unei atari cereri “originale” formulatăpentru că aceasta pur și simplu nu mai dorește să își asume crearea unei jurisprudențe noi pentru norme de procedură deja înlocuite, chiar dacă litera și spiritul legii nu ar trebui să țină seama de birocrația legislativă.

  3. Cererea de Amânare nu este atât de stranie precum pare şi nici nu este rezultatul unei intepretari doctrinare sau de nişă, aşa cum erau unele acţiuni pe durata aplicării vechiului Cod Civil care au creat jurisprudenţă şi de care nimeni nu s-a îndoit; aceste practici au creat drept materializat în Noul Cod Civil.

  4. Contestaţia la executare, şi în alte cazuri, opoziţia la executare, are în domeniul ei de aplicare: (i) executarea silită în ansamblul ei format din urmăriri, (ii) actele de executare ale oricărei forme sau modalităţi de executare, (iii) cererea de lămuriri cu privire la înţelesul, întinderea sau aplicarea titlului şi (iv) luarea de măsuri împotriva pasivităţii executorului [art. 399 Cpc]

  5. Legea dă dreptul la contestaţie tuturor celor interesaţi sau vătămaţi, tocmai pentru că garanţiile jurisdicţionale ataşate fiecarei norme execuţionale în parte, trebuie să includă drepturi exprimabile pentru toţi participanţii la procedură care ar putea fi lezaţi de executare.

  6. Nu este aceptabilă ideea ca doar Creditorul poate avea drepturi în legătură cu lamurirea/lichidarea sumei, așa cum reiese din Încheierea antementionată[5].


Banca te executa silit – Cum poti scapa

de

Banca te executa silit – Cum poti scapa

 

Banca te executa silit - Cum poti scapa

Procentul foarte mare de cereri privind creditarea la inceputul anului 2007 parca prevedea o criza economica ce lua amploare, insa nimeni nu voia sa o creada. Tot atunci a fost inregistrata si cea mai mare cerere de accesare a profesiei de executor judecatoresc, de parca cei interesati au simtit ceea ce avea sa vina.

Stim cu totii ca, in momentul declansarii scadentei anticipate, este doar un pas pana la inceperea executarii silite si tragedia survine in momentul in care exista o ipoteca instituita pe imobilul pe care il detine persoana in cauza, iar executarea silita se efectueaza pe acest imobil.

Multe persoane nu stiu ca atunci cand au semnat un contract de credit, de fapt, au semnat un angajament variabil in detrimentul acestora si in favoarea bancii, cum ar fi modificarea dobanzii de referinta, aplicarea unor comisioane, cum ar fi cel de risc, de gestiune sau administrare ce, in fapt, duceau la o dobanda ascunsa crescuta, astfel datoria debitorului crescand de la luna la luna.

Salvarea vine din clauzele abuzive

Toate aceste clauze abuzive, cum sunt ele determinate de legea 193/2000 modificata in 2013, duc intr-un final, daca actiunea este facuta corespunzator, la o anulare cel putin partiala a actelor de executare silita, iar daca actele de executare sunt lovite de nulitate absoluta, pot duce chiar la o redobandire a unui imobil pierdut in cadrul procedurii executionale.

Un element extrem de important pe care trebuie sa il aiba in vedere cei executati se refera la cercetarea amanuntita a incuviintarii executarii silite, care poate fi dispusa, sub sanctiunea nulitatii absolute, doar de catre instanta de executare.

In noul cod de procedura civila, instanta de executare se refera la cea din circumscriptia locului unde isi are sediul executorul judecatoresc, raportat la prima instanta in grad, judecatoria. Daca aceasta incuviintare este luata de la o alta judecatorie, atunci executarea silita este nula absolut si toate actele sunt anulate de instanta de judecata investita cu solutionarea contestatiei la executare.

De observat ar fi incheierea de incuviintare a executarii prin prisma incuviintarii la executare atat a debitului ce emana din titlul executoriu, cat si a cheltuielilor de executare. Daca cheltuielile de executare nu sunt cuprinse in mod specific in cadrul incheierii judecatoresti, atunci prin actiunea contestatiei la executare, procesele verbale de stabilire a cheltuielilor pot fi anulate integral.


TAXA AUTO 2014 – Când, cum şi cine plăteşte TIMBRU DE MEDIU 2014

de

TAXA AUTO 2014 – Când, cum şi cine plăteşte TIMBRU DE MEDIU 2014

 

TAXA AUTO 2014 - Când, cum şi cine plăteşte TIMBRU DE MEDIU 2014

TAXA AUTO 2014. Calculatorul oficial pentru timbrul de mediu 2014 a fost publicat recent de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală pe adresa proprie de internet. În acest an se va plăti mai puţin pentru timbrul de mediu, datorită faptului că a scăzut cursul de schimb pe baza căruia se stabileşte cuantumul acestuia.

TAXA AUTO 2014, CALCULATOR TAXĂ AUTO 2014. Conform reglementărilor legale privind timbrul de mediu pentru autovehicule, timbrul de mediu este plătit o singură dată, în următoarele situaţii:

-când un autoturism este înmatriculat pentru prima dată în România;

-când un autoturism este reintrodus în parcul auto naţional, în cazul în care la momentul scoaterii sale din parcul auto naţional, proprietarului i s-a restituit valoarea reziduală a timbrului;

-pentru maşinile rulate pentru care nu a fost achitată nicio taxă de poluare/înmatriculare, timbrul de mediu se va plati cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate;

-pentru autoturismele rulate pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmtaricularea fără plată a unei taxe de poluare/ de înmatriculare. Timbrul de mediu în această situaţie va fi achitat tot cu ocazia ocazia transcrierii dreptului de proprietate.

Maşinile înmatriculate în perioada 1 ianuarie 2007–1 iulie 2008 nu vor trebui să achite timbrul de mediu întrucât ele au fost supuse unei sarcini fiscale similare, respectiv la prima înmatriculare a acestora a fost achitată taxa speciala pentru autoturisme şi autovehicule în conformitate cu Codul fiscal.

Maşinile dobândite prin partaj nu mai sunt scutite de la plata timbrului de mediu. Guvernul a abrogat articolul care prevede ca autovehiculele dobândite prin partaj sunt scutite de la plată.

CALCULATOR TAXĂ AUTO 2014:  Dacă taxa din 2013 s-a calculat la un curs de 4,5223 lei/euro, valoarea timbrului de mediu pentru 2014 se calculează la un curs de 4,4485 lei/euro, scrie capital.ro.

În 2013 accizele au fost calculate la un curs de 4,5223 lei/euro, anunţat de Banca Centrală Europeană pe 1 octombrie 2012, mai mare cu 5,16% faţă de cursul din anul precedent, de 4,3001 lei/euro, folosit la calculul accizelor în anul 2012.

Din luna martie a anului trecut, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.

 


TIMBRUL DE MEDIU 2013 – Calculator Taxa auto

de

TIMBRUL DE MEDIU 2013 – Calculator Taxa auto

 

TIMBRUL DE MEDIU 2013 - Calculator Taxa auto

Potrivit ordonantei de urgenta adoptata de guvern toti posesorii de masini din Romania care nu au achitat inca o forma a taxei de prima inmatriculare vor fi nevoiti sa o plateasca la prima transcriere de proprietate.

Cei care au recuperat taxa auto in instanta vor fi nevoiti sa plateasca noua taxa in momentul vanzarii masinii. Timbrul de mediu se calculeaza in functie de norma de poluare, emisia de CO2 inscrisa in cartea de identitate a masinii si capacitatea cilindrica a masinii.
Timbrul de mediu va reduce taxa auto actuala pentru masinile Euro 2, Euro 1 si non-euro. Pentru masinile Euro 4 si Euro 3 taxa creste cu 15-20%. Motorizarile diesel platesc cu ~75% mai mult decat cele pe benzina.

Afla cat va costa timbrul de mediu (taxa auto) 2013 pentru masina ta folosind calculatorul de timbru de mediu 2013 si calculatorul taxa auto 2013 de mai jos.

Calculator bazat pe OU privind timbrul de mediu pentru autovehicule publicata in monitorul oficial al romaniei nr 119/4 martie 2013. Masinile Hibrid si Electrice sunt scutite in continuare de plata acestei taxe. Pentru achizitia unui automobil electric statul acorda un ecotichet in valoare de 12.000 lei.


Cum este pedepsit abandonul de familie – Abandon

de

Cum este pedepsit abandonul de familie – Abandon

 

Cum este pedepsit abandonul de familie - Abandon

In cazul abandonului de familie, actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar impacarea partilor inlatura raspunderea penala.

Daca partile nu s-au impacat dar, in cursul judecatii, inculpatul isi indeplineste obligatiile, instanta, in cazul cand stabileste vinovatia, pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

Revocarea suspendarii conditionate nu are loc decat in cazul cand, in cursul termenului de incercare, condamnatul savarseste din nou infractiunea de abandon de familie.

Abandonul de familie se pedepseste in cazurile prevazute de art. 305 CP, la lit. a) si b) cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda, iar in cazul prevazut la lit. c) cu inchisoare de la 1 la 3 ani sau cu amenda.


Abandonul de familie – Abandon

de

Abandonul de familie – Abandon

 

Abandonul de familie - Abandon

Constitutia, legea fundamentala a statului, arata in articolul 26 ca autoritatile publice respecta si ocrotesc viata intima familiala si privata.

Abandonul de familie este o infractiune grava, prevazuta in art. 305 din Codul Penal. Multi o comit cu usurinta, fie din nestiinta, fie cu vadita rea-intentie. Abandonul de familie, ca infractiune, consta in:

parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor, expunandu-l (pe cel pe care are obligatia sa il intretina) la suferinte fizice sau morale;

neindeplinirea cu rea-credinta a obligatiei de intretinere prevazuta de lege;

neplata cu rea-credinta, timp de 2 luni, a pensiei de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Prima situatie prevazuta de Codul Penal, parasirea implica o actiune de indepartare de la domiciliu a celui obligat la intretinere, iar alungarea presupune, dimpotriva indepartarea de catre faptuitor a celui indreptatit la intretinere, de la domiciliul sau. Lasarea fara ajutor implica din partea celui obligat la intretinere o atitudine de pasivitate; acesta nu pleaca de la domiciliu si nici nu il indeparteaza de la domiciliu pe cel indreptatit la intretinere ci, continuand sa stea impreuna, nu ii furnizeaza mijloacele de trai necesare.

Al doilea caz, prevazut la litera b., se refera la abandonul de familie realizat sub aspectul material, prin neindeplinirea obligatiilor de intretinere prevazute de lege. Este vorba de persoanele care au, potrivit legii, obligatia de intretinere fata de o alta persoana si care nu isi indeplinesc aceasta obligatie, nu acorda ajutor material si moral. Tinand cont ca legea impune obligatia de intretinere in anumite conditii, la determinarea infractiunii de abandon se tine seama de aceste conditii, pe care instanta le verifica. Daca acestea nu sunt indeplinite, se considera ca infractiunea nu a fost savarsita.

In cazul savarsirii infractiunii de neplata, cu rea-credinta a pensiei de intretinere stabilite pe cale judecatoreasca, timp de doua luni consecutiv, conditia indepliniri obligatiilor in cursul judecatii este realizata daca, in recurs, inculpatul face dovada ca a platit pensia de intretinere datorata pana la data pronuntarii sentintei condamnatorii.

Faptele mentionate sunt considerate infractiune doar daca sunt savarsite de o persoana care are obligatia legala de a intretine pe cineva, fata de cel indreptatit la intretinere (de exemplu, sot si sotie).

Conform Codului Familiei, obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, parinti si copii, cel care infiaza si infiat, bunici si nepoti, frati si surori si alte persoane prevazute de lege (fostii soti a caror casatorie a fost desfacuta prin divort sau desfiintata, sotulul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot etc, in asemenea cazuri fiind prevazute conditiile in care exista o asemenea responsabilitate). De cele mai multe ori, obligatia are un caracter reciproc, adica cel care are obligatia de intretinere, poate deveni, prin schimbarea situatiei concrete, cel indreptatit la intretinere.

Savarsirea faptelor care constituie infractiune de abandon de familie este condamnabila mai ales din punct de vedere moral, indiferent de ceea ce spune legea penala in mod strict, indiferent daca sotia – in general mama copilului – nu face plangere penala; faptul in sine este rusinos si denota lipsa de sentimente umane.

Acesta ar fi doar unul dintre motive pentru care, impotriva celui care nu isi indeplineste obligatiile de familie, trebuie sa existe o opinie publica generala care sa ia, de cate este nevoie o atitudine corespunzatoare.


Părăsirea de domiciliu – una şi aceeaşi cu abandonul de familie?

de

Părăsirea de domiciliu – una şi aceeaşi cu abandonul de familie?

 

Părăsirea de domiciliu - una şi aceeaşi cu abandonul de familie

Chiar dacă mulţi au această percepţie, părăsirea domiciliului conjugal din motive fortuite nu este acelaşi lucru cu abandonul de familie.

Viaţa de familie, relaţiile dintre soţi, copii şi relaţia lor cu părinţii se bucură de o serie de prevederi ale legii civile, însă există şi cazuri care impun şi unele măsuri cu caracter penal. După cum ne-a explicat consilierul juridic Carmen Gigică, una dintre aceste situaţii, încadrată penal în categoria „Infracţiuni contra familiei”, este abandonul de familie.
Tatăl unui copil minor susţine că a fost obligat să-şi părăsească domiciliul conjugal în urma unui scandal în familie, recunoscând că s-a enervat atât de tare încât a luat cu el toţi banii din casă, ignorând că frigiderul era aproape gol, iar fiica sa, în vârstă de aproape doi anişori, nu avea practic ce să mănânce: „Soţia mea a fost nevoită să ceară ajutorul vecinilor ca să-i cumpere fetiţei lapte şi ce mai avea nevoie. M-a forţat să plec, chiar m-a ameninţat că o să-şi cheme părinţii de la ţară, să mă evacueze, ei fiind proprietari. De ruşinea vecinilor, am plecat, cu toate că amândoi avem viză de flotant în casa socrilor. Eu i-am trimis vorbă să mă primească înapoi, dar ea m-a ameninţat că ne vedem la tribunal. Vreau să ştiu dacă legea vede acest lucru ca abandon de familie şi pot să înfund puşcăria din cauză că soţia nu are niciun venit, eu am luat toţi banii din casă şi copilul suferă?”.

Părăsire de domiciliu
Dacă lucrurile stau aşa, situaţii de genul celei relatate mai sus se încadrează la părăsire de domiciliu şi nu la abandon de familie, precizează consilierul juridic, cele două încadrări fiind absolute diferite. Totul, din cauză că soţul şi tatăl unui minor susţine că a plecat fortuit din domiciliul conjugal şi nu pentru că asta i-a fost dorinţa. Totuşi, chiar dacă locuieşte în altă parte, bărbatul este obligat să se ocupe de copil şi familie în continuare, fiindcă statutul de soţ şi părinte îl obligă. Dacă soţia îi va respinge însă dreptul de a se ocupa de copil, soţul o poate da în judecată, urmând ca instanţa să dispună cele mai bune măsuri în favoarea intereselor minorului.

Ce este abandonul de familie
Pentru a nu se face confuzii între părăsirea de domiciliu fortuită şi abandonul de familie, legislaţia penală a stabilit clar dimensiunile abandonului de familie. Aşadar, abadonul de familie înseamnă săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte: a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale; b) neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei de întreţinere prevăzută de lege; c) neplata cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere stabilită pe cale judecătorească, care se pedepseşte cu închisoare strictă de la un an la 3 ani sau cu zile-amendă.
Răspunderea penală
Acţiunea penală pentru abandonul de familie se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, împăcarea părţilor înlă-turând răspunderea penală. Dacă părţile nu s-au împăcat, însă în cursul judecăţii inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa, în cazul când stabileşte vinovăţia, poate pronunţa împotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei.


Art. 305 Abandonul de familie – Abandon

de

Art. 305 Abandonul de familie – Abandon

 

Art. 305 Abandonul de familie - Abandon

Săvârşirea de către persoana care are obligaţia legală de întreţinere, faţă de cel îndreptăţit la întreţinere, a uneia dintre următoarele fapte:

a) părăsirea, alungarea sau lăsarea fără ajutor, expunându-l la suferinţe fizice sau morale;

b) neîndeplinirea cu rea-credinţă a obligaţiei de întreţinere prevăzute de lege;

c) neplata cu rea-credinţă, timp de două luni, a pensiei de întreţinere stabilite pe cale judecătorească,

se pedepseşte, în cazurile prevăzute la lit. a) şi b), cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă, iar în cazul prevăzut la lit. c), cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală.

Dacă părţile nu s-au împăcat, dar în cursul judecăţii inculpatul îşi îndeplineşte obligaţiile, instanţa, în cazul când stabileşte vinovăţia, pronunţă împotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute în art. 81.

Revocarea suspendării condiţionate nu are loc decât în cazul când, în cursul termenului de încercare, condamnatul săvârşeşte din nou infracţiunea de abandon de familie.


Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România – Cati ani

de

Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România – Cati ani

 

Ce durată va avea ÎNVĂŢĂMÂNTUL OBLIGATORIU în România - Cati ani

Guvernul a modificat luni legea educaţiei printr-o ordonanţă de urgenţă prin care clasa pregătitoare a devenit obligatorie, iar liceul rămâne la patru ani. Astfel, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.

Potrivit Ministerului Educaţiei, atât liceul, cât şi gimnaziul vor române cu durata de 4 ani fiecare. Legea educaţiei naţionale, adoptată în 2011, prevedea ca liceul să fie de trei ani.

În ordonanţa de urgenţă, se arată că prin introducerea clasei pregătitoare şi prin menţinerea duratei de 4 ani a liceului, învăţământul obligatoriu creşte de la o durată de 10 ani la una de 11 ani.

Astfel, învăţământul obligatoriu va fi format din: clasa pregătitoare, clasele I – VIII şi clasele IX – X, pentru cei care aleg traseul liceal, respectiv primii doi ani ai şcolii profesionale, pentru cei care aleg traseul învăţământului profesional şi tehnic.

Ordonanaţa acordă dreptul elevilor care aleg să urmeze învăţământului profesional şi care promovează examenul de certificare a calificării profesionale să-şi poată completa educaţia şi pregătirea profesională, inclusiv prin forma de învăţământ cu frecvenţă.

În privinţa  evaluărării de  la clasa pregătitoare, ordonanţa  precizează foarte clar că elevii din clasa pregătitoare NU vor fi evaluaţi prin note sau calificative.

Gândul vă prezintă şi alte modificări aduse învăţământului, aşa cum au fost ele adoptate de Ministerul Educaţiei:

– se acordă tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun şi elevilor din învăţământul profesional

În prezent, se asigură tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun doar pentru elevii din învăţământul obligatoriu şi liceal, creându-se o situaţie discriminatorie pentru elevii din învăţământul profesional. Ca urmare, se impune completarea art. 84 din Legea nr. 1/2011, pentru a include printre beneficiarii tarifului redus la transportul în comun şi elevii din învăţământul profesional.

– se reglementează calendarul de introducere a noilor forme ale examenului de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, începând cu generaţiile de elevi care intră în clasa a V-a, respectiv în clasa a IX-a, în anul şcolar 2015 – 2016

Legea nr. 1./2011 introduce noi forme de susţinere a examenelor de evaluare naţională, admitere la liceu şi bacalaureat, forme care pleacă de la conceptul de transdisciplinaritate. Totuşi, din punct de vedere pedagogic, nu se poate concepe o modalitate de evaluare fără ca ea să se coreleze cu modalitatea de predare. În acest sens, metoda interdisciplinară de predare a fost introdusă, pentru prima dată, în sistemul românesc de educaţie în anul şcolar 2013-2014, pentru ciclul primar, urmând ca ea să fie extinsă, în anii următori, şi la celelalte cicluri de studii. De asemenea, introducerea evaluărilor la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, începând cu anul şcolar în curs (2013-2014), evaluări concepute după modelul testelor internaţionale de tip PISA, va permite elevilor să se pregătească pentru noua formă de evaluare prevăzută de Legea nr. 1/2011.

– se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate

Legislaţia actuală prevede posibilitatea sprijinirii financiare în vederea continuării studiilor liceale doar pentru elevii din mediul rural. Prin noile prevederi ale OUG, se extinde cadrul legal pentru subvenţionarea costurilor aferente frecventării liceului şi pentru elevii din mediul urban care provin din grupuri socio-economice dezavantajate.

– se fac o serie de precizări suplimentare privind modalitatea de utilizare a resurselor financiare la nivelul unităţilor de învăţământ

Legislaţia actuală nu precizează foarte clar modalitatea de transfer a resurselor financiare de la o unitate de învăţământ la alta. Prin modificările aduse la Legea nr. 1/2011, se clarifică acest aspect.

– se extinde de la 3 la 6 ani dreptul cadrelor didactice netitulare calificate de a se titulariza în învăţământul preuniversitar, pe baza rezultatelor obţinute la concursul de titularizare

Cadrele didactice netitulare calificate, care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional unic de titularizare, au obţinut cel puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/catedră, au posibilitatea de a deveni titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, după parcurgerea unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

– se clarifică durata anului universitar pentru studenţii din anii terminali, astfel încât aceştia să beneficieze de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la 30 septembrie

        Pentru învăţământul universitar, OUG clarifică durata anului universitar, astfel încât studenţii aflaţi în ultimul an de studiu să poată beneficia de toate drepturile, conform cu statutul lor, până la data de 30 septembrie.

– se introduc modalităţi suplimentare de alocare a fondurilor către universităţi, în principal prin încurajarea cooperării universităţilor cu diferiţi actori, preponderent din mediul socio-economic

Finanţarea universităţilor este completată prin încurajarea diferitelor institute de cercetare sau companii, publice sau private, să participe la proiecte cu caracter educaţional. De asemenea, se asigură cadrul legal ca specialişti din diverse domenii de activitate să ocupe funcţii didactice de predare, având statutul de cadru didactic asociat invitat.

– reglementarea statutului Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu”, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare

O reglementare importantă se referă la noul statut al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu” din Bucureşti, care devine secţie a Bibliotecii Centrale Universitare, asigurându-i-se, astfel, continuitatea. Din cauza faptului că imobilul ocupat, până de curând, de Biblioteca Pedagogică Naţională „I.C. Petrescu” a fost retrocedat, instituţia se afla într-un mare pericol de a pierde fondul de carte şi locurile de muncă ale angajaţilor săi. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei OUG se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale Regulamentul de organizare şi funcţionare a Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” din Bucureşti.

– reglementări privind funcţionarea ARACIS

Un alt punct important se referă la reglementări privind declanşarea alegerilor pentru noii membri ai ARACIS, dat fiind că în anul 2014, o dată cu finalizarea mandatelor unor membri, posturile devin vacante.


Învăţământ obligatoriu de la cinci ani! LEGEA EDUCAŢIEI -Noi modificări în 2014

de

Învăţământ obligatoriu de la cinci ani! LEGEA EDUCAŢIEI -Noi modificări în 2014

 

Învăţământ obligatoriu de la cinci ani! LEGEA EDUCAŢIEI -Noi modificări în 2014

Ministerul Educaţiei analizează în prezent „posibilitatea de a modifica Legea educaţiei pentru a introduce grupa mare în învăţământul obligatoriu”, a anunţat ministrul Educaţiei Nationale, Remus Pricopie.

„Grupa mare ramane la gradinita. Este vorba doar despre obligativitatea de a merge la gradinita. Trebuie asumat din 2014. Daca se ia aceasta decizie, mergem pe 12 ani de invatamant obligatoriu. Aceasta prevedere ar intra in vigoare din septembrie 2015”, a declarat Pricopie.

Ministrul a precizat ca in prezent sunt cuprinsi in grupa mare de gradinita 98-99% dintre copiii cu varsta intre 5 si 6 ani. „Exact pentru acest 1-2% dintre copiii care nu merg la gradinita vrem sa introducem invatamantul obligatoriu de la cinci ani. Acest lucru va duce la cresterea duratei invatamantului obligatoriu la 12 ani”, a declarat Pricopie. Potrivit acestuia, la nivel european sunt tari unde invatamantul obligatoriu incepe si de la trei ani. „Sigur, nu foarte multe, dar sunt”, a adaugat Remus Pricopie pentru Mediafax.

„Aceasta masura nu a fost cuprinsa in ordonanta de urgenta din decembrie, pentru ca nu a fost discutata suficient. Ceea ce este foarte important este aceea ca pentru a introduce grupa mare in invatamantul obligatoriu nu este necesara o noua infrastructura, ci masura ar fi introdusa mult mai simplu. Grupa mare ramane la gradinita. Este vorba doar despre obligativitatea de a merge la gradinita. Trebuie asumat din 2014. Daca se ia aceasta decizie, mergem pe 12 ani de invatamant obligatoriu. Aceasta prevedere ar intra in vigoare din septembrie 2015”, a explicat ministrul Educatiei Nationale.


Modificari pentru Legea Educatiei Nationale – Schimbari

de

Modificari pentru Legea Educatiei Nationale – Schimbari

 

Modificari pentru Legea Educatiei Nationale - Schimbari

La articolul 44, după alineatul (9) se introduc trei noi alineate, alineatele (91) – (93), cu următorul cuprins: (91) Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. (92)

Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat. (93) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.

La articolul 63 alineatul (1), literele c) , d) , e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins: c) învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25; d )învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 30; e) învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; f )învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30;

Cum era în Legea Educaţiei: e) învăţământul liceal: clasa care cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 30; La articolul 71, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (31 ) , cu următorul cuprins: (31) Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.

La articolul 74, alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins: (5) La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe: a) o probă scrisă la limba şi literatura română; b) o probă scrisă la limba maternă; c) o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe; d) o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională; e) o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului; f) o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
Cum era în Legea Educaţiei: (5) La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor.
La articolul 75, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a IX-a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.

Cum era în Legea Educaţiei: (2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul de locuri alocate clasei a X-a este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a IX-a.

La articolul 76 alineatul (2), litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins: (2) Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează după urmatoarea procedură: b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.

Cum era în Legea Educaţiei: b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.


Casatorie in strainatate si divort – Divort Romania

de

Casatorie in strainatate si divort – Divort Romania

Casatorie in strainatate si divort - Divort Romania

Cetăţenii români cu domiciliul în Germania în al căror statut civil a intervenit una din modificările referitoare la divorţ, adopţie, schimbare de nume şi/sau prenume (în cazul in care schimbarea s-a facut în baza unei hotărâri judecătoreşti pronunţate într-unul din statele membre ale Uniunii Europene) pot depune, la misiunea diplomatică sau oficiul consular, cererea insoşită de documentele justificative, în vederea înscrierii în registrele de stare civilă române a schimbărilor intervenite în statutul lor civil.

Cererea se poate adresa şi în nume propriu sau prin împuternicit cu procură specială direct la primaria care are în păstrare actul de stare civilă.

In vederea înscrierii menţunilor, împreuna cu cererea de efectuare a serviciului consular, respectiv cea de procurare a actului de stare civilă cu menţiuni, vor fi prezentate urmatoarele:

· hotărârea judecătorească (de divorţ, adopţie sau schimbare de nume şi/sau prenume) cu apostila autorităţii competente germane, în conformitate cu prevederile Conventiei de la Haga din 1961, după care va fi efectuată o copie legalizată de către consul;

· traducerea legalizată a acesteia făcută la un traducător autorizat ăi cu apostila conform Convenţiei de la Haga din1961;

· certificat de naştere, în copie;

· certificat de căsătorie, în copie;

· paşaportul românesc sau german, dupa caz.

În cazul în care căsătoria al cărei divorţ se doreşte a fi înscris nu a fost înregistrată în registrele de stare civilă române, solicitantul va depune copia legalizată de misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României a extrasului de căsătorie apostilat şi traducerea legalizată a acestuia.

Inspectoratul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor, prin serviciile specializate, va da avizul de înscriere a menţiunilor, procedând totodată la eliberarea certificatelor sau extraselor de stare civilă, după caz.


Schimbari pentru Legea Educatiei – Modificari

de

Schimbari pentru Legea Educatiei – Modificari

Schimbari pentru Legea Educatiei - Modificari

Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;

c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani;

d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.

(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei:

(i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX;

(ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani; La articolul 24, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.

Cum era în Legea Educaţiei:

(1) Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar şi învăţământul secundar inferior.

La articolul 31, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

(3) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Cum era în Legea Educaţiei:(3) Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ cu frecvenţă – este de 3 ani pentru filiera teoretica, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională şi de 4 ani pentru filiera tehnologica, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
La articolul 32, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins: (3) Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei: (3) Absolvenţii clasei a XI-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzator nivelului de certificare stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.

La articolul 33, alineatele (5) şi (6) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (5) Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal. (6) Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Cum era în Legea Educaţiei: (5) Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării profesionale, pot urma cursurile învăţământului liceal cu frecvenţă redusă. (6) Absolvenţii învăţământului gimnazial care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzatoare Cadrului naţional al calificărilor.


Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale – Modificari

de

Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale – Modificari

 

Ce schimbari a suferit Legea Educaţiei Naţionale - Modificari

Durata învăţământului obligatoriu se măreşte de la 10 la 11 ani, clasa a IX-a trece înapoi la liceu, tariful redus cu 50% la mijloacele de transport va fi valabil numai pentru studenţii sub 26 de ani, iar universităţile vor plăti statului 5% din încasările provenite din taxele plătite de studenţii străini, potrivit Ordonanţei de Urgenţă 117 din 23 decembrie, prin care s-a modificat Legea Educaţiei.

La un an de zile de la celebra Ordonaţă 92, care a schimbat Legea Educaţiei din 2011, a fost publicată în Monitorul Oficial o a doua ordonanţă care modifică radical anumite aspecte ale sistemului de educaţie: învăţământul obligatoriu va fi de 11 ani, în loc de 10, clasa a IX-a nu va mai fi trecută la gimnaziu cum prevedea legea, ci rămâne la liceu, iar învăţământul profesional va avea o durată de trei ani în loc de doi. Schimbările din sistemul de Educaţie, aşa cum sunt ele prevăzute în lege: La articolul 16, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani.

Cum era în Legea Educaţiei: (1) Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. (2) Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la vârsta de 18 ani. Articolul 23 se modifică şi va avea următorul cuprins:

(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri: a) educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; b) învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; c) învăţământul secundar, care cuprinde: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII; (ii) învăţământul secundar superior care poate fi: – învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; – învăţământ profesional cu durata de 3 ani; d) învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.

(2) Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din clasele a IX-a – a Xa, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a – a XII-a/a XIII-a.

(3) Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu Registrul naţional al calificărilor. Cum era în Legea Educaţiei: (i) învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V – IX; (ii) învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X – XII/XIII, cu urmatoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică; d) învăţământul profesional, cu durata între 6 luni şi 2 ani.


Divort prin neprezentare parat – Proceduri de divort

de

Divort prin neprezentare parat – Proceduri de divort

Divort prin neprezentare parat - Proceduri de divortjudecata în lipsă, mod de judecată care derogă de la principiul general al dezbaterilor judiciare în prezenţa şi cu participarea părţilor, în cazul în care acestea au cerut în scris instanţei ca pricina să fie soluţionată şi în lipsa lor. J.l. poate avea loc numai dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiţii:

a) procedura de citare faţă de părţi este corect îndeplinită; în caz contrar, instanţa este obligată să amâne judecata şi să dispună o nouă citare; b) dacă ambele părţi lipsesc, este necesar ca una din părţi să fi cerut în scris să se procedeze la judecarea cauzei şi în absenţa sa, altfel cauza se suspendă; cererea de j.l. formulată în faţa primei instanţe nu-şi produce efectele şi în instanţele superioare. Privitor la j.l. se pot distinge următoarele situaţii:

a) când lipseşte pârâtul, instanţa poate păşi la judecarea cauzei, limitându-se numai la ascultarea reclamantului prezent; b) dacă lipseşte reclamantul, pârâtul poate cere ca judecata să aibă loc sau, dimpotrivă – dacă reclamantul nu a cerut. j.l. – deşi prezent, el poate să nu răspundă la apelul făcut în şedinţa de judecată pentru ca în felul acesta să fie întrunită condiţia de suspendare a cauzei pe motiv că nici una din părţi nu s-a prezentat la strigarea pricinii;

c) când lipsesc ambele părţi, dacă s-a cerut ca judecata să se facă şi în absenţa lor, se va trece la administrarea eventualelor probe şi apoi, dacă instanţa se consideră lămurită asupra cauzei, va declara dezbaterile închise. De regulă, j.l. este cerută de către reclamant, deoarece, în caz de neprezentare, el riscă ca pârâtul, deşi prezent, să nu răspundă şi astfel pricina să fie suspendată. J.l. nu poate avea loc, chiar dacă soţul reclamant ar cere aceasta, în procesele de divorţ. Drept urmare, dacă la judecată se înfăţişează numai pârâtul, cererea soţului reclamant va fi respinsă ca nesusţinută.

 


Divort si partaj la notar – Procedura divortului

de

Divort si partaj la notar – Procedura divortului

Divort si partaj la notar - Procedura divortului Este cea mai simpla cale de a desface o casatorie, chiar si atunci cand exista copii minori. Nu trebuie sa existe, ca si conditie principala, decat intelegerea sotilor.

         Aceasta prevedere, introdusa initial prin legea 202/2010 si modificata prin adoptarea Noului Cod Civil, este de natura sa aseze legea in rand cu realitatile sociale actuale. Mai mult, are caracter educativ  si, pe cale de consecinta, un rol important in evolutia constiintei individuale si colective.  Caci, ce este mai normal la incheierea unei casatorii decat intelegerea viitorilor soti? Si, de ce nu putem socoti la fel de normal ca, dupa o convietuire mai mult sau mai putin de durata, sotii sa-si desfaca raporturile tot prin buna intelegere?

          Anterior actualei reglemenetari legale,  situatia juridica era depasita de realitatea sociala, intrucat existau numeroase cupluri care, desi se intelegeau perfect cu privire la toate aspectele legate de desfacerea casatoriei, nu avea de urmat decat calea instantei de judecata. Pronuntarea divortului era asadar un motiv de trauma suplimentara, atat pentru soti cat si pentru copiii lor minori, toti fiind obligati sa faca fata si sa se supuna caracterului contencios si public al divortului
          Ce inseamna si ce presupune acum un divort pronuntat prin acordul sotilor, de catre notarul public? In primul rand exista beneficiul  unei proceduri „curate”. Avantajul acesteia consta in special in inexistanta unor traume suplimentare, mai ales pentru copiii minori.

          Pentru a putea divorta, sotii trebuie sa se prezinte personal in fata notarului public in vederea depunerii actelor si  semnarea cererii de divort. In cazul in care unul dintre soti nu se poate prezenta la depunerea cererii, el poate fi reprezentat de catre un mandatar cu procura speciala si autentica.

          Documentele necesare sunt : certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale sotilor, certificatele de nastere ale copiilor minori, actele de identitate ale sotilor, dovada ultimei locuinte comune.


Divort cetateni italieni in Romania – Procedura divort

de

Divort cetateni italieni in Romania – Procedura divort

Divort cetateni italieni in Romania - Procedura divort

După ani de căsnicie a spune „adio” pentru totdeauna nu este deloc ușor.  Pentru italienii care decid să divorţeze procedura este şi mai complicată decât în cazul altor cetățeni europeni. Presupune timp şi mulţi bani. Peste 10.000 de euro şi cel puţin cinci ani pentru un proces de divorț. Asta în cazurile fericite, pentru că dacă partenerii nu sunt de acord în privința partajului, procesul se poate întinde pe o perioadă de 15 ani.

De vreo doi ani însă, italienii optează pentru divorţul rapid, la distanță, mai exact în alte ţări comunitare. Şi cel mai ieftin divorţ se obţine în România.

Cum se procedează? Se închiriază o locuință, se obține rezidența după care avocaţii se ocupă de acte şi de divorț.

„Nu există o statistică, dar se estimează că în ultimii cinci ani, aproximativ opt mii de cupluri au ales tribunalele din străinătate pentru a-şi încheia căsniciile”.

Mai multe organizaţii profesionale din magistratura italiană solicită de ani de zile executivului de la Roma să se modifice legea privind divorţurile, lege care cere o perioadă de separaţie de trei ani înainte de a putea intenta un proces de divorţ. Până în 1987, această perioadă era de 5 ani. În prezent, dacă divorţul nu este consensual,  procesul poate dura şi 15 ani.

Perioada de separaţie reprezintă un compromis pe care Italia îl face pentru a împăca Vaticanul, în contextul în care -aşa cum era de aşteptat – Biserica nu recunoaşte divorţul.


Divort la primarie cu minor – Procedura divort

de

Divort la primarie cu minor – Procedura divort

Divort la primarie cu minor - Procedura divort

Cei care vor sa renunte la statutul de om casatorit, o pot face de anul acesta si  la primarie, unde divortul este mult mai rapid si mai ieftin.

Iata ca incepand de anul acesta, primaria oficiaza casatorii, dar le si desface.

Divortul pe cale administrativa se poate face si fara proces atunci cand cuplul este  de acord cu desfacerea casatoriei, dar principala conditie este ca sotii  sa nu aiba copii minori.

Totodata, ambii soti vor trebui sa se inteleaga asupra numelui pe care il vor purta ulterior si nici unul sa nu aiba pretentii la partaj.

Tot ce trebuie sa faca este sa depuna o cerere la primarie, sa astepte 30 de zile si sa se prezinte la intalnirea cu ofiterul de stare civila, la data programata pentru desfacerea casatoriei.

“ Se acorda sotilor mai intai un termen de gandire de 30 de zile pentru ca se pot razgandi si isi pot retrage cererea de divort. Am avut cateva cazuri de acest gen.

Daca trece acest termen si sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila va elibera certificatul de divort. In cazul in care unul dintre soti renunta sau nu se prezinta la data fixata pentru desfacerea casatoriei, dosarul se claseaza ca fiind fara obiect.” a declarat AnaMaria Axente, ofiter de stare civila la Primaria Codlea.


Divort fara copii prin mediere – Procedura divort

de

Divort fara copii prin mediere – Procedura divort

Divort fara copii prin mediere - Procedura divortAcordul de mediere –  se va încheia un acord în formă scrisă privind soluțiile agreate de părți în ce privește:

  • desfacerea căsătorie de comun acord;
  • numele purtat după divorț;
  • domiciliul fiecăruia
  • și partajul bunurilor comune

Depunerea acordului de mediere la instanța de judecată – la termenul stabilit de instanță sau chiar înainte, cele două părţi împreună vor depune o cerere prin care se solicită emiterea unei hotărâri care să le consfinţească acordul privind divorţul.


Divort bazat pe comun acord – Procedura divort

de

Divort bazat pe comun acord – Procedura divort

Divort bazat pe comun acord - Procedura divortDivort prin acord – conditii pentru divortul prin acord
Procedura obisnuita a divortului poate aduce celor doi soti, prin solicitarile sale exprese, o serie de momente neplacute si incarcate intens emotional, acest lucru fiind datorat mai ales eforturilor privind dovedirea culpei celuilalt sot sau a culpei comune. Exista, insa, si o cale simplificata de a efectua divortul – divortul prin acord (divortul prin acordul partilor).


In baza noului Cod Civil    , se poate efectua divort prin acord cand sotii se inteleg cu privire la realizarea divortului, indifent de timpul trecut de la incheierea casatoriei si indiferent daca au sau nu copii minori din casatorie. Singura conditie absolut necesara este de a se intelege cu privire la realizarea divortului si la toate aspectele implicate.


Tot in baza Codului Civil, intrat in vigoare incepand cu 1 octombrie, divortul prin acord se poate realiza atat la Judecatorie, cat si la oficiile de Stare Civila sau notar. Totusi, in genere, orice tip de divort se poate pronunta de catre o instanta de judecata.

Divort cu copil minor – Procedura divort

de

Divort cu copil minor – Procedura divort

Divort cu copil minor - Procedura divortTrebuie mentionat inca din primul rand faptul ca, conform Codul Civil , Statul apara interesul superior al copilului si manifesta deosebita grija pentru cresterea si educarea tinerei generatii.


Daca cei doi soti nu fac solicitari pentru incredintarea catre unul dintre ei a copilului, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.

Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.

Incredintarea catre unul dintre parinti, la cererea acestora Daca insa, cel putin unul dintre parinti solicita incredintarea copilului, instanta va decide cu privire la acest aspect, in urma unei analize detaliate a situatiei copilului.

In procesul de luare a deciziei privind incredintarea (termen folosit popular: custodie) copilului minor in cazul unui divort, precum si stabilirea unei obligatii de intretinere si folosire a locuintei, instanta va tine cont si de interesul superior al copilului.


Dupa cum am mentionat si in cadrul sectiunii dedicate aspectelor generale privind divortul, incredintarea minorului din casatorie se stabileste in hotararea finala a instantei privind divortul. Trebuie subliniat, insa, ca cele doua aspecte (divortul propriu-zis si incredintarea copiilor minori din casatorie catre unul dintre parinti) sunt privite oarecum separat, chiar daca, privit din exterior, cele doua cauze se judeca in acelasi timp.


Partajul dupa divort – Proces divort

de

Partajul dupa divort – Proces divort

Partajul dupa divort - Proces divortConform art. 30 din Codul familiei, „bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti, sunt de la data dobanditii lor, bunuri comune ale sotilor„. Art. 31 din C. familiei stabileste bunurile ce sunt proprii fiecarui sot, bunuri care deci nu intra in masa bunurilor comune.

Aceasta forma de proprietate, poarta numele de proprietate comuna in devalmasie si se caracterizeaza prin aceea ca bunurile apartin coproprietarilor dar acestia nu au stabilita cota parte ideala din dreptul de proprietate asupra bunului.

In acest caz, pentru aceasta forma de proprietate, potrivit legislatiei in vigoare, partajul poate interveni numai dupa desfacerea casatoriei sau, in cazuri exceptionale pentru motive temeinice in timpul casatoriei, la cererea unuia dintre soti sau a creditorilor personali ai unuia dintre soti.

Tipuri de partaj
Partajul bunurilor comune dupa desfacerea casatoriei se poate face:

  • pe cale conventionala
  • pe cale judiciaraIn cazul partajului in timpul casatoriei, acesta se poate realiza numai pe cale judiciara.
    Pentru efectuarea partajului conventional, trebuie sa existe acordul unanim si valabil exprimat al sotilor.
    Partajul judiciar este realizat de instanta de judecata.

    Dreptul de a cere partajul este imprescriptibil, cu alte cuvinte, partajul poate fi cerut oricand, indiferent de intervalul scurs de la data nasterii starii de indiviziune.

    In calea partajului pot exista doua obstacole: uzucapiunea de 30 de ani si existenta unui act de imparteala.

    Instanta competenta sa judece procesul de partaj al bunurilor comune, in cazul in care bunurile sotilor se impart o data cu solutionarea actiunii de divort, cererea de partaj avand caracter accesoriu acesteia, este judecatoria in circumscriptia careia se afla cel din urma domiciliu comun al sotilor.

    In cazul impartirii bunurilor comune ale sotilor cerute pe cale principala, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea casatoriei, competenta se stabileste potrivit regulilor comune:

  • cand bunurile a caror impartire se cere sunt toate mobile, este competenta instanta de la domiciliul paratului (art. 5 C. proc. civ.)

  • atunci cand exista si bunuri imobile in masa partajabila, este competenta instanta in a carei raza se afla imobilul (art. 13 C. proc. civ.)

  • cand fiecare din parti sesizeaza o alta instanta, ambele fiind competente si daca exista identitate de parti, de obiect si de cauza, instanta cea din urma investita trimite cauza instantei mai intai sesizate (daca sunt de acelasi grad) sau instantei de grad mai inalt (daca sunt de grade diferite) (art. 163 C. proc. civ.)


Cerere de divort dupa NCC- Procedura divort

de

Cerere de divort dupa NCC – Procedura divort

Cerere de divort dupa NCC - Procedura divort

 

Subsemnatul, ………., fiul lui …….. şi al ……….., născut la data de ….. în localitatea ………, judeţul …….., titular al actului de identitate/paşaportului seria …. nr. …., CNP ……….., cu domiciliul în …..…………………………………………,    luând cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar că:

a) nu am copii minori din căsătorie, adoptaţi sau din afara căsătoriei;

b) nu sunt pus sub interdicţie;

c) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

d) locuinţa comună este cea declarată mai sus

şi

    subsemnata, ………, fiica lui ………. şi a ……….., născută la data de …… în localitatea ………, judeţul ……., titulară a actului de identitate/paşaportului seria …. nr. …., CNP ………., cu domiciliul în …………………………………………………….,

luând cunoştinţă de prevederile art. 292 din Codul penal cu privire la falsul în declaraţii, declar că:

    a) nu am copii minori din căsătorie, adoptaţi sau din afara căsătoriei;

    b) nu sunt pusă sub interdicţie;

    c) nu am mai solicitat altor autorităţi desfacerea căsătoriei;

    d) locuinţa comună este cea declarată mai sus,

căsătoriţi la data de ………. la primăria localităţii ……, judeţul ….., conform Certificatului de căsătorie seria …. nr. …, eliberat în baza Actului nr. …./…, cu ultima locuinţă comună în ……., str. ……. nr. …, bl. …, et. …, ap. …., sectorul/judeţul …….., de comun acord, vă rugăm să constataţi desfacerea căsătoriei şi să eliberaţi certificatul de divorţ.

După divorţ dorim să purtăm numele de familie după cum urmează*):

– fostul soţ: ……………………..;

– fosta soţie: ……………………. .

    Ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art. 375<LLNK 11953     4 11 702  38 30>art. art din Codul Ccivil.

    Semnături

    Soţ,                                                                                                 Soţie,

    …………                                                                                …………….

Notă

    *) Potrivit dispoziţiilor art. 383 din Codul Civil.<LLNK 11953     4 11 702  40 28>arta

  – verso –

     Astăzi, ……………………., s-a eliberat Certificatul de divorţ nr. …. .

     Semnătură de primire

    Fostul soţ,                                                                             Fosta soţie,

    ………..                                                                                     ………..


Angajare pensionar contract de munca – Contract munca

de

Angajare pensionar contract de munca – Contract munca

Angajare pensionar contract de munca - Contract munca

Contractul individual de muncă poate fi încheiat pentru o durată determinată numai în următoarele cazuri:

a) înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;

b) creşterea şi/sau modificarea temporară a structurii activităţii angajatorului;

c) desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;

d) în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;

e) angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;

f) ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;

g) angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;

h) în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.


Contracte de munca acelasi angajator – Contract munca

de

Contracte de munca acelasi angajator – Contract munca

Contracte de munca acelasi angajator - Contract munca

Art. 35

(1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiţi sau la acelaşi angajator, în baza unor contracte individuale de muncă, beneficiind de salariul corespunzător pentru fiecare dintre acestea.

(2) Fac excepţie de la prevederile alin. (1) situaţiile în care prin lege sunt prevăzute incompatibilităţi pentru cumulul unor funcţii.


Cumul contracte individuale de munca – Contract de munca

de

Cumul contracte individuale de munca – Contract de munca

Cumul contracte individuale de munca - Contract de munca

În urma modificărilor legislative la Codul Munciidin 2011, au fost introduse două elemente clarificative cu privire la cumulul de funcții (art. 35), respectiv:

– Reglementarea expresă privind posibilitatea cumulului de funcții la același angajator;

– Eliminarea condiției, pentru salariatul care cumulează mai multe funcții, de a declara fiecărui angajator locul unde exercită funcția de bază.

Chiar dacă anterior acestei modificări legislative nu exista nicio interdicție referitoare la cumulul de funcții la același angajator, reglementarea expresă actuală vine în ajutorul practicienilor.

Totodată, dacă între salariat și angajator, pe lângă contractul individual de muncă, în format standard, s-ar încheia și o convenție de prestări servicii care nu s-ar supune legislației muncii, dar, în esență, ar fi tot o muncă dependentă, chiar și atunci vom fi în prezența unui cumul de funcții în sensul Codului Muncii(art. 35). În acest caz, în eventualitatea unui control, inspectorii de muncă nu ar putea recalifica contractul de prestări servicii, dar ar putea amenda angajatorul pentru primirea la muncă a unei persoane fără un contract individual de muncă, fapt calificat drept contravenție de Codul Muncii  (art. 260 alin. 1 lit f). În cazul în care vorbim despre mai multe persoane în aceeași situație, atunci poate fi vorba chiar și de o infracțiune (art. 264 alin. 3).


Decizie incetare contract de munca – Contracte de munca

de

Decizie incetare contract de munca – Contracte de munca

Decizie incetare contract de munca - Contracte de munca

Contractul individual de muncă poate înceta prin mai multe modalităţi, aşa cum acestea sunt enumerate la art. 55 din Legea nr. 53/2003 (Codul Muncii): de drept, ca urmare a acordului părţilor sau ca urmare a voinţei unilaterale a uneia dintre părţi.
Din păcate, de multe ori este auzită sintagma greşită „demisie prin acordul părţilor”, făcându-se o confuzie între două dintre cele mai folosite modalităţi de încetare a contractului individual de muncă: încetarea prin acordul părţilor şi încetarea prin demisie. Pentru a evita pe viitor confuziile ce pot duce de la înregistrări greşite în Registrul General de Evidenţă al Salariaţilor (REVISAL) până la pierderea în instanţă a unor cazuri aparent simple, se impune o clarificare a celor două modalităţi de încetare, precum şi a principalelor diferenţe dintre cele două.

Încetarea contractului de muncă prin acordul părţilor are temeiul legal la art. 55 lit. b din Codul Muncii  şi este o modalitate simplă şi rapidă de a înceta un contract de muncă. Aceasta poate fi iniţiată fie de salariat, fie de angajator. De cele mai multe ori, aceasta este iniţiată de către salariat printr-o simplă cerere adresată angajatorului prin care solicită încetarea contractului de muncă la o anumită dată. Această modalitate de încetare a contracutului de muncă NU este afectată de un termen de preaviz (ca în cazul demisiei, concedierii pentru motive ce nu ţin de salariat), astfel contractul de muncă putând înceta chiar în ziua următoare sau poate peste şase luni.

Ceea ce este recomandat a fi îndeplinit pentru a preveni eventuale abuzuri sau pentru a avea dovada înaintării cererii de încetare a contractului de muncă prin acordul părţilor este ca salariatul să facă cererea în dublu exemplar, un exemplar rămânând la angajator, iar celălalt exemplar la salariat, conţinând un număr de înregistrare (din Registrul Societăţii), astfel dovedindu-se fără nicio îndoială că acest document a fost depus la societate, precum şi data la care s-a înaintat documentul.

Un element-cheie al acestui tip de încetare a contractului de muncă este faptul că angajatorul, fie prin reprezentantul legal, fie prin superiorul ierarhic al salariatului în cauză, va scrie pe cerere menţiunea „DE ACORD”, împreună cu semnătura, numele său în clar şi ştampila societăţii. Doar prin acest mod se îndeplineşte acordul de voinţă, esenţial în cazul acestui tip de încetare a contractului de muncă. Menţiunea „DE ACORD” va reprezenta atât acordul angajatorului cu privire la încetarea contractului de muncă al salariatului respectiv, cât şi cu privire la data la care această încetare va intra în vigoare, astfel explicându-se sintagma din Codul Muncii  de la art. 55 lit. b – „ca urmare a acordului părţilor, la data convenită de acestea”.


Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca – Pedepse

de

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca – Pedepse

Calcularea termenului de reabilitare judecatoreasca - Pedepse
Laura Codruta Kovesi, Procurorul General al Romaniei, a promovat recurs in interesul legii in vederea stabilirii pedepsei ce determina calculul termenului de reabilitare judecatoreasca in ipoteza pedepselor rezultante prin cumul aritmetic ca urmare a revocarii suspendarii conditionate sau prin cumul juridic in cazul concursului de infractiuni .

Orientarile jurisprudentei:

1. Unele instante au retinut ca termenul de reabilitare judecatoreasca se socoteste in raport de pedeapsa cea mai grea ce intra in compunerea pedepsei rezultante ca urmare a cumulului juridic sau aritmetic

2. Alte instante au considerat ca pedeapsa finala stabilita prin cumul juridic sau aritmetic va determina calculul termenului de reabilitare judecatoreasca.

Opinia Procurorului General este in sensul primei orientari.


Valabilitate contracte de munca – Contract munca

de

Valabilitate contracte de munca – Contract munca

Valabilitate contracte de munca - Contract munca

Perioada pentru care poate fi incheiat un contract individual de munca pe durata determinata va creste de la cel mult doi ani la trei ani, iar un astfel de contract va putea fi prelungit si dupa expirarea termenului, „pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari”.

Perioada pentru care poate fi incheiat un contract individual de munca pe durata determinata va creste de la cel mult doi ani la trei ani, iar un astfel de contract va putea fi prelungit si dupa expirarea termenului, „pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari”.

Noul termen pentru care poate fi incheiat un contract de munca pe durata determinata a fost inclus in proiectul de modificare a Codului Muncii, obtinut de MEDIAFAX.

Documentul stabileste ca un contract individual de munca pe durata determinata nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni.

Forma actuala a Codului Muncii  prevede insa un astfel de contract nu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 24 de luni.

Proiectul de modificare a Codului Muncii mai stabileste ca un contract individual de munca pe durata determinata poate fi prelungit si dupa expirarea termenului initial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii unui proiect, program sau lucrari.


Contract de Munca Perioada Determinata – Contract munca

de

Contract de Munca Perioada Determinata – Contract munca

Contract de Munca Perioada Determinata - Contract muncaCondiţiile în care poate fi prelungit contractul individul de muncă pe perioadă determinată în contextul reglementărilor actuale ale Codului Muncii reprezinta un motiv pentru care ne propunem să ne oprim asupra acestui subiect şi să oferim unele lămuriri.

Precizăm de la început faptul că dispoziţiile Codului Muncii privitoare la contractul individual de muncă pe durată determinată transpun în dreptul intern dispoziţiile Directivei 1999/70/CE a Consiliului privind acordul – cadru cu privire la munca pe perioadă determinată.

Astfel, potrivit art. 82 alin. 2 Codul Muncii, republicat, “contractul individual de muncă pe durată determinată se poate încheia numai în formă scrisă, cu precizarea expresă a duratei pentru care se încheie”.

Legea nr. 40/2011 care a modificat şi completat Legea nr. 53/2003 Codul Muncii a adus modificări esenţiale în ceea ce priveşte termenul pentru care poate fi încheiat contractul individual de muncă pe durată determinată, precum şi cu privire la condiţiile prelungirii acestuia. Astfel, legea menţionată mai sus a extins termenul pentru care poate fi încheiat contractul individual de muncă pe perioadă determinată, de la 24 de luni (în reglementarea anterioară) la 36 luni.

Art. 84 alin. 2 din Codul Muncii cu modificările şi completările ulterioare instituie faptul că în cazul în care contractul este încheiat pentru a înlocui un salariat al cărui contract de muncă este suspendat, durata va exista până la momentul încetării motivelor ce au determinat suspendarea.

Prin urmare, se observă că este posibilă şi o durată care să depăşească 36 luni. De asemenea, este posibilă o durată mai mare în temeiul unor dispoziţii legale speciale (de exemplu art. 294 din Legea 1/2011 a educaţiei naţionale prevede posibilitatea încheierii unor contracte individuale de muncă pe o durată de 3 ani sau 5 ani).

În acelaşi context, facem menţiunea că între aceleaşi părţi se pot încheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de muncă pe durată determinată (art. 82. alin. 4 Codul Muncii). Sunt considerate contracte succesive acele contracte încheiate în termen de 3 luni de la încetarea unui contract pe durată determinată şi ele nu pot avea o durată mai mare de 12 luni fiecare (art. 82 alin. 5 Codul Muncii).

Aliniatul 3 al aceluiaşi articol menţionat mai sus instituie faptul că durata maximă poate fi depăşită în cazul realizării unui proiect, program sau lucrări, dacă sunt întrunite celelalte cerinţe pentru încheierea între aceleaşi părţi de contracte succesive. În doctrină s-a subliniat că în situaţia unor părţi diferite (un alt angajator sau angajat) pot fi încheiate oricâte contracte, fără limită de număr, fiecare având o durată de până la 36 de luni.

Totodată, precizăm că angajatorii au obligaţia conform art. 86 alin. 1 Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, de a informa salariatul cu contract pe durată determinată despre locurile de muncă vacante sau care vor deveni vacante, corespunzătoare pregătirii profesionale şi să le asigure accesul la aceste locuri de muncă în condiţii egale cu cele ale salariaţilor angajaţi cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată.

Instituirea acestei prevederi de către legiuitor are ca principal scop respectarea principiului egalităţii de tratament între salariaţii cu contract de muncă perioadă determinată şi cei cu contract pe perioadă nedeterminată. Mai mult decât atât, art. 87 Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare, dispune că “salariaţii cu contract individual de muncă pe perioadă determinată nu vor fi trataţi mai puţin favorabil decât salariaţii permanenţi comparabili, numai pe motivul duratei contractului individual de muncă, cu excepţia cazului în care tratamentul diferit este justificat de motive obiective”.


Sanctiuni si infractiuni – Codul rutier

de

Sanctiuni si infractiuni – Codul rutier

 

Sanctiuni si infractiuni - Codul rutier

Art.89. – (1) Parasirea locului accidentului de catre conducatorul vehiculului sau de catre instructorul auto aflat în procesul de instruire sau de examinatorul autoritatii competente aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de circulatie în urma caruia a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane ori daca accidentul s-a produs ca urmare a unei infractiuni, fara încuviintarea politiei care efectueaza cercetarea locului faptei, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si fapta oricarei persoane de a modifica starea locului sau de a sterge urmele accidentului de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, fara acordul echipei de cercetare la fata locului.
(3) Nu constituie infractiune fapta conducatorului de vehicul care, în lipsa altor mijloace de transport, el însusi transporta persoanele ranite la cea mai apropiata unitate sanitara în masura sa acorde asistenta medicala necesara si la care a declarat datele personale de identitate si numarul de înmatriculare sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special, daca se înapoiaza imediat la locul accidentului.
(4) Nu constituie infractiunea de parasire a locului accidentului fapta conducatorului autovehiculului cu regim de circulatie prioritara, daca acesta anunta de îndata politia si dupa terminarea misiunii se prezinta la sediul unitatii de politie pe a carei raza de competenta s-a produs accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare.
(5) Nu constituie infractiune parasirea locului accidentului, daca victima paraseste locul faptei, iar conducatorul de vehicul anunta imediat evenimentul la cea mai apropiata unitate de politie.

Art.90. – (1) Fapta conducatorului de vehicul sau a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, ori a examinatorului autoritatii competente, aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a consuma alcool, produse ori substante stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora, dupa producerea unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, pâna la recoltarea probelor biologice ori pâna la testarea cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic sau pâna la stabilirea cu un mijloc tehnic certificat a prezentei acestora în aerul expirat, se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Nu constituie infractiune consumul de medicamente cu efecte similare produselor sau substantelor stupefiante, dupa producerea accidentului de circulatie si pâna la sosirea politiei la fata locului, daca acestea sunt administrate de personal medical autorizat, în cazul în care acestea sunt impuse de starea de sanatate sau de vatamarea corporala a conducatorului auto.

Art.91. – Neîndeplinirea obligatiilor prevazute la art.22 alin.(5) de catre medicul de familie, în cazul producerii unui accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii uneia sau mai multor persoane, ca urmare a afectiunilor medicale ale conducatorului de vehicul, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.

Art.92. – (1) Fapta savârsita cu intentie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuintare indicatoarele, semafoarele, amenajarile rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabila se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza instalarea de mijloace de semnalizare rutiera sau modificarea pozitiilor acestora, fara autorizatie eliberata de autoritatile competente, de natura sa induca în eroare participantii la trafic.
(3) Organizarea sau participarea, în calitate de conducator de vehicul sau de animale, la întreceri neautorizate pe drumurile publice, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(3) se sanctioneaza blocarea cu intentie a drumului public, daca se pune în pericol siguranta circulatiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulatie a celorlalti participanti la trafic.
(5) Lasarea fara supraveghere pe partea carosabila a drumurilor publice a unui vehicul care transporta produse sau substante periculoase se pedepseste cu închisoare de la 3 la 7 ani.

Art.93. – (1) Îndeplinirea defectuoasa sau neîndeplinirea atributiilor de verificare tehnica ori inspectie tehnica periodica a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor, ori a celor referitoare la efectuarea unor reparatii sau interventii tehnice de catre persoanele care au asemenea atributii, daca din cauza starii tehnice a vehiculului s-a produs un accident de circulatie care a avut ca rezultat uciderea sau vatamarea integritatii corporale ori a sanatatii unei persoane, se pedepseste conform legii penale.
(2) Repararea autovehiculelor având urme de accident, fara autorizatia eliberata de politie, se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Nu constituie infractiunea prevazuta la alin. (2) repararea autovehiculelor având urme de accident, în baza atestarii validitatii constatarii amiabile de accident.

Art.94. – (1) Efectuarea unor lucrari de construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public, amplasarea unor constructii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fara autorizatie de constructie eliberata în conditiile legii, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si persoana care nu respecta conditiile stabilite în autorizatia de constructie, eliberata în conditiile legii, pentru amenajarea accesului rutier la drumul public, în cazul constructiilor amplasate în zona acestuia.
(3) Persoana autorizata de administratorul caii ferate care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferata se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(3) se sanctioneaza si persoana autorizata de catre administratorul unui drum public sau de catre executantul unei lucrari pe partea carosabila, care nu ia masurile corespunzatoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrarilor pe drumurile publice, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulatie din care au rezultat victime omenesti sau pagube materiale.


Model contract individual de munca – Contract de munca

de

Model contract individual de munca – Contract de munca

Model contract individual de munca - Contract de munca

Incheiat si inregistrat sub nr_____/_______in registrul general de evidenta a salariatilor)

A. Partile contractului
Angajator – persoana juridical/fizica _______________________________________ cu sediul/domiciliul in ______________________________________ inregistrata la registrul comertului/autoritatile administratiei publice din ___________ sub nr. ___________ cod fiscal ____________ telefon ___________ reprezentata legal prin ___________________________ in calitate de ______________________________.
si
Salariatul/salariata – domnul/doamna ___________________________________________ domiciliat/domiciliata in localitatea ___________________, str _________________________, nr ________, judetul ___________ posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria _____, nr ________ eliberat/eliberata de ____________, la data de ______________, CNP ___________________ permis de munca seria ________, nr _______ din data _____________,
am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:

B. Obiectul contractului:__________________________________________________
C. Durata contractului:
a). nedeterminata, salariatul/salariata __________________________ urmand sa inceapa activitatea la data de ____________________ ;
b). deteminata, de _____________ luni, pe perioada cuprinsa intre data de ___________ si data de ______________ / pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post.
D. Locul de munca
1. Activitatea se desfasoara la____________________________________________________
2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitatea astfel ___________________
E. Felul muncii
Functia/meseria _______________________ conform clasificarii ocupatiilor din Romania
F. Atributiile postului
Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca
G. Conditii de munca
1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991.
2. Activitatea prestata se desfasoara in conditii normale/deosebite/speciale de munca, potrivit Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
H. Durata muncii
1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ______ ore/zi, _______ ore/saptamana.
a). Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza _______ (ore zi/ore noapte/inegal)
b). Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.
2. O fractiune de norma de _____ ore/zi (cel putin 2 ore/zi), ______ ore/saptamana.
a). Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___________ (ore zi/ore noapte)
b). Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil.

c). Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevederii procedurii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora.
I. Concediul
Durata concediului anual de odihna este de ______ zile lucratoare, in raport cu durata muncii (norma intreaga, fractiune de norma).
De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________ .
J. Salariul:
1. Salariul de baza lunar brut: __________ lei
2. Alte elemente constitutive:
a). sporuri __________________________
b). indemnizatii _______________________
c). alte adaosuri ______________________
3. Orele suplimentare prestate in afara programului de lucru sau in zile in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.
4.Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ___________________________________.
K. Drepturi si obligatii ale partiilor privind securitatea si sanatatea in munca:
a). echipament individual de protectie: ______________________________
b). echipament individual de lucru: __________________________________
c). materiale igenico-sanitare: _______________________________________
d). alimentatie de protectie: _________________________________________
e). alte drepturi si obligatii privind sanatatea in munca: ____________________
L. Alte cauze:
a). perioada de proba este de: ___________________________________________________
b). perioada de preaviz in cazul concedierii este de ____________ zile lucratoare, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sau contractului colectiv de munca.
c). perioada de preaviz in cazul demisiei este de ________ zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sau contractului colectiv de munca.
d). in cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate,informatiilor prevazute la art.18 alin.(1)din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca;
e). alte cauze.

M. Drepturi si obligatii generale ale partiilor
1. Salariatul are,in principal,urmatoarele drepturi:
a). dreptul la salarizare pentru munca depusa,
b). dreptul la repaus zilnic si saptamanal,
c). dreptul la concediu de odihna anual,
d). dreptul la egalitate de sanse si de tratament,
e). dreptul la securitate si sanatate in munca,
f). dreptul la formare profesionala in condiitile actelor aditionale.
2.Salariatului ii revin in principal urmatoarele obligatii:
a). obligatia de a realiza norma de munca sau,dupa caz,de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului;
b). obligatia de a respecta disciplina muncii;
c). obligatia de fidelitate fata de angajator in executare atributiilor de serviciu;
d). obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate;
e). obligatia de arespecta secretul de serviciu.
3.Angajatorul are,in principal urmatoarele drepturi:
a). sa dea dispozitii cu character obligatoriu pentru salariat,sub rezerva legalitatii lor;
b). sa execute controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu;
c). sa constate savarsirile abaterilor disciplinare sis a aplice sanctiunile corespunzatoare,potrivit legii,contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern.

4.Angajatorului ii revin,in principal,urmatoarele obligatii:
a). sa acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractile individuale de munca,din colectiv de munca aplicabil si din lege;
b). sa asigure permanent conditiile tehnice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca;
c). sa informeze salariatul asupra condiitilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca;
d).sa elibereze,la cerere,toate documentele care atesta calitatea de salariat a solicitantului;
e).sa asigure confidentialitate datelor cu character personal ale salariatului.
N. Dispozitii finale
Prevederile prezentului,contract individual de munca se completeaza cu dispoziitile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii si ale contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/national,inregistrat sub nr. _____ / ____________ la Directia generala de munca si solidaritate sociala, a judetului/municpiului ___________________ / Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale.
Orice modificare privin clauzele contractului in timpul executarii contractului individual de munca impune incheierea unui act additional la contract,conform dispoziitilor legale.
Prezentul contract individual de munca s-a incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
O Contractele in legatura cu incheiere,executarea,modificarea,suspendarea sau incheierea prezentului contract individual de munca sunt solutionate de instanta judecatoreasca competenta material si territorial,potrivit legii.

ANGAJATOR,

SALARIAT,

______________________ ,

______________________ ,

REPREZENTANT LEGAL

______________________

Pe data de _______________ prezentul contract inceteaza in temeiul art. _____ din Legea nr. 53/2003-Codul muncii,in urma indeplinirii procedurii legale.

ANGAJATOR,


Indemnizatie concediu contracte de munca – Contract munca

de

Indemnizatie concediu contracte de munca – Contract munca

Indemnizatie concediu contracte de munca - Contract munca

Orice salariat are dreptul la concediu anual platit si durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile.Codul Muncii mai stabileste faptul ca durata efectiva a concediului se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic.
Angajatii trebuie sa stie ca sarbatorile legale in care nu se lucreaza, cat si zilele libere platite stabilite prin contractul de munca aplicabil nu sunt incluse in cocediul de odihna anual. Cdoul Muncii stabileste un minimum de zile pentru concediul de odihna, care trebuie respectat, insa Contractul colectiv de munca la nivel national aplicabil pe anii 2005 – 2006 stabileste ca numarul minim este de 21 de zile.

Contractul colectiv de munca la nivel national stabileste si exceptii pentru acordarea cel 21 de zile. Astfel, salariatii care au varsta sub 18 ani au dreptul, in fiecare an calendaristic, la un concediu platit de 24 de zile lucratoare. Iar pentru salariatii nou-angajati, pentru primul an de activitate inscris in cartea de munca se acorda un concediu de odihna platit cu o durata minima de 20 de zile lucratoare.

Codul Muncii prevede la artciolul 142 urmatoarele: ” Salariatii care lucreaza in conditii grele, periculoase sau vatamatoare, nevazatorii, alte persoane cu handicap si tinerii in varsta de pana la 18 ani beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.”

In privinta perioadei de concediu, Codul Muncii stabileste ca trebuie sa existe o planificare si ca „programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator”.

Indemnizatia de concediu nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, acestea fiind prevazute in contractul individual de munca. in privinta indemnizatie, contractul colectiv de munca la nivel national prevede la articolul 59, alineatul (1): „Pe durata concediului de odihna, salariatii vor primi o indemnizatie ce reprezinta media zilnica a veniturilor din luna/lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.”
Indemnizatia se va acorda angajatului cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu, stabileste Codul Muncii la articolul 145, alineatul (3).

Pentru problemele personale, dincolo de cele care sunt considerate speciale, angajatii isi pot lua concediu fara plata. Contractul colectiv de munca la nivel national stabileste la articolul 61, alineatul care sunt (1) evenimentele deosebite in familie sau pentru alte situatii, pentru care se acorda concediu platit:
-casatoria salariatului – 5 zile;
– casatoria unui copil – 2 zile;
– nasterea unui copil – 5 zile + 10 zile daca a urmat un curs de puericultura;
– decesul sotului, copilului, parintilor, socrilor – 3 zile;
– decesul bunicilor, fratilor, surorilor – 1 zi;
– donatorii de sange – conform legii;
– la schimbarea locului de munca in cadrul aceleiasi unitati, cu mutarea domiciliului in alta localitate – 5 zile.

Contractul colectiv de munca ofera posibilitatea angajatilor de a-si lua un concediu fara plata de 30 de zile, acordat o singura data, pentru pregatirea si sustinerea lucrarii de diploma in invatamantul superior, seral si fara frecventa.


Pedepse si infractiuni – Codul Rutier

de

Pedepse si infractiuni – Codul Rutier

 

Pedepse si infractiuni - Codul Rutier

Art.84. – Nerespectarea dispozitiilor privind circulatia pe drumurile publice, care întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni, atrage raspunderea penala si se sanctioneaza potrivit prezentei ordonante de urgenta.

Art.85. – (1) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai, neînmatriculat sau neînregistrat, se pedepseste cu închisoare de la unu la 3 ani.
(2) Punerea în circulatie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai cu numar fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(3) Tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu numar fals de înmatriculare sau de înregistrare se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(4) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tractarea unei remorci ale carui placute cu numarul de înmatriculare sau de înregistrare au fost retrase sau a unui vehicul înmatriculat în alt stat care nu are drept de circulatie în România se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.

Art.86. – (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de catre o persoana care nu poseda permis de conducere se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana al carei permis de conducere este necorespunzator categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv sau permisul i-a fost retras sau anulat ori careia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendata sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
(3) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(2) se sanctioneaza si persoana care încredinteaza cu stiinta un autovehicul sau tramvai, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care se afla în una dintre situatiile prevazute la alin.(1) sau (2) sau unei persoane care sufera de o boala psihica ori se afla sub influenta alcoolului sau a unor produse ori substante stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora.

Art.87. – (1) Conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de catre o persoana care are o îmbibatie alcoolica de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseste cu închisoare de la unu la 5 ani.
(2) Cu pedeapsa prevazuta la alin.(1) se sanctioneaza si persoana care conduce un autovehicul sau un tramvai si care se afla sub influenta unor substante ori produse stupefiante sau medicamente cu efecte similare acestora.
(3) Substantele sau produsele stupefiante, precum si medicamentele cu efecte similare acestora se stabilesc de catre Ministerul Sanatatii, iar lista acestora se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Daca persoana aflata în una dintre situatiile prevazute la alin.(1) sau (2) efectueaza transport public de persoane, transport de substante sau produse periculoase ori se afla în procesul de instruire practica a unei persoane pentru obtinerea permisului de conducere sau în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, pedeapsa este închisoare de la 2 la 7 ani.
(5) Refuzul, împotrivirea sau sustragerea conducatorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autoritatii competente, aflat în timpul desfasurarii probelor practice ale examenului pentru obtinerea permisului de conducere, de a se supune recoltarii probelor biologice sau testarii aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezentei de produse sau substante stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Art.88. – (1) Recoltarea probelor biologice se face în unitatile de asistenta medicala ambulatorie de specialitate autorizate în acest sens sau în institutii medico-legale si se efectueaza numai în prezenta unui reprezentant al politiei rutiere.
(2) Stabilirea concentratiei de alcool sau a prezentei în organism de substante ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face în institutiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sanatatii.
(3) Stabilirea prezentei alcoolului în aerul expirat sau testarea preliminara a prezentei în organism a substantelor ori produselor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate.
(4) Stabilirea concentratiei de alcool în aerul expirat se face de catre politia rutiera, cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.
(5) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata de politistul rutier cu un mijloc tehnic certificat si depistata ca având o concentratie de pâna la 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, poate solicita acestuia sa i se recolteze probe biologice de catre unitatile sau institutiile medicale prevazute la alin. (1), în vederea stabilirii îmbibatiei de alcool în sânge.
(6) Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testata cu un mijloc tehnic certificat ca având o concentratie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligata sa se supuna recoltarii probelor biologice sau testarii cu un mijloc tehnic omologat si verificat metrologic.
(7) Conducatorilor de autovehicule sau tramvaie, testati în trafic cu un mijloc tehnic certificat, care indica prezenta, în produsele biologice, a unor substante sau produse stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora li se recolteaza obligatoriu probe biologice.


Contracte de munca – Contracte de colaborare

de

Contracte de munca – Contracte de colaborare

Contracte de munca - Contracte de colaborare

„Cu titlu de exceptie, legislatia muncii anterioara anului 2003 prevedea in mod expres faptul ca, in anumite situatii, munca putea fi prestata si in baza unor conventii civile de prestari servicii, de exemplu, pentru desfasurarea, cu regularitate, a unor activitati ce nu depasesc, in medie, 3 ore pe zi, in raport cu programul lunar de lucru sau atunci cand activitatea este prestata in folosul asociatilor de proprietari sau, dupa caz, de locatari. 

Legislatia muncii aplicabila in prezent nu mai prevede aceasta exceptie de la regula conform careia munca se poate presta doar in baza unui contract individual de munca. Astfel, conform actualului cadru legislativ exista posibilitatea incheierii contractelor individuale de munca cu timp partial, indiferent de durata activitatii prestate. Astfel, ca exemplu, in lumina actualului Cod al muncii, este posibila incheierea unui contract individual de munca si pentru activitati a caror durata nu este mai mare de 1 ora pe zi„.

Prin urmare, ori de cate ori relatia contractuala dintre beneficiarul activitatilor si persoana fizica prestatoare a acestora este dependenta suntem in prezenta unui raport de munca. Acest raport nu poate exista in afara unui CIM. Cu alte cuvinte, raportul de munca se defineste, intre altele, prin caracterul dependent al activitatii desfasurate de salariat, in beneficiul si subordinea angajatorului sau.

„Sigur ca o persoana fizica poate incheia si alte tipuri de contracte, cum ar fi contractul de prestari servicii sau contractul de cesiune de drepturi de autor, atat timp cat inchierea acestor tipuri de contracte nu disimuleaza, de fapt, un raport de munca. Astfel, persoanele fizice ar putea incheia, in calitate de prestatori, contracte de prestari servicii conform normelor dreptului comun (Codul civil) pentru activitati ce au un caracter ocazional si care exclud subordonarea prestatorului fata de beneficiarul serviciilor. De exemplu, art. 10 alin. (3) din Legea contabilitatii nr. 82/1991 prevede ca activitatea de contabilitate poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari servicii incheiate cu contabili autorizati, persoane fizice„.


Interuperea doua contracte de munca – Contract de munca

de

Interuperea doua contracte de munca – Contract de munca

Interuperea doua contracte de munca - Contract de munca
Contractul în general – deci şi contractul de muncă – se încheie în scopul de a produce efecte juridice, de a genera drepturi şi obligaţii pentru părţile contractante. Executarea obligaţiilor şi prin aceasta realizarea drepturilor corelative constituie raţiunea de a fi a oricărui contract.
Consideraţiile ce urmează au în vedere numai contractele o cu executare succesivă – categorie căreia îi aparţine şi contractul de muncă – întrucît numai în cazul lor se pune problema suspendării, care face obiect al preocupărilor noastre.
Desigur că, dacă executarea obligaţiilor nu mai este cu putinţă, contractul nemaifiind susceptibil a-şi atinge scopul în vederea căruia a fost încheiat, urmează a fi desfăcut.

În măsura în care însă, neexecutarea este rezultatul unei cauze trecătoare, ulterior obligaţiile putînd fi totuşi executate, desfacerea contractului nu şi-ar găsi justificare, căci după cum s-arătat într-o opinie, care, datorită valorii sale de principiu, ni se pare a-şi găsi aplicare şi în cazul de faţă, deşi a fost exprimată cu privire la un alt domeniu, nu trebuie să se desfiinţeze decît ceea ce este indispensabil să se desfiinţeze[1]; or, aici contractul poate şi trebuie să fie salvat. Este ceea ce se realizează prin intermediul suspendării[2].
Afirmaţia (care nu este nouă) cu privire la rolul suspendării în salvarea contractului, deşi apare discutabilă la prima vedere, se impune a fi susţinută pentru considerente pe care le vom dezvolta în continuare. În prealabil însă este necesar să lămurim ce trebuie înţeles prin suspendarea contractului.

Suspendarea nu este o creaţie a legiuitorului, ci un concept doctrinal dînd expresie unei situaţii de fapt, împrejurării în care executarea anumitor obligaţii şi deci realizarea drepturilor corelative derivînd din contract nu poate avea temporar loc dintr-o cauză sau din alta.
Atîta vreme cît obligaţiile – cel puţin cele principale – nu mai sînt executate şi drept urmare nici drepturile corelative nu mai sînt realizate, contractul trebuie considerat suspendat.

Aşadar, ceea ce cu un termen frecvent utilizat, pe care-l vom folosi şi noi, a fost denumită suspendarea contractului, este în realitate, o suspendare a efctelor lui, mai precis a unora dintre ele şi totdeauna a celor principale, ea materializîndu-se într-o încercare temporară a traducerii lor în viaţă.
Aparent, suspendarea se aseamănă cu desfacerea contractului, în ambele situaţii acesta încetînd să-şi mai producă efectele. Este motivul pentru care semnalînd rolul suspendării în salvarea contractului de muncă, arătam că la prima vedere afirmaţia poate părea discutabilă. Dar, în vreme ce suspendarea poartă numai asupra efectelor, contractul rămînînd mai departe în fiinţă, desfacerea are de consecinţă încetarea contractului, pe această cale încetînd desigur şi producerea efectelor sale. De aceea, pe cînd suspendarea este totdeauna numai provizorie (temporară), desfacerea are caracter definitiv.

Pe de altă parte, dacă desfacerea, făcînd să înceteze cauza (contractul), determină în mod firesc încetarea tuturor efectelor sale, suspendarea acţionînd direct asupra efectelor, nu determină încetarea decît a unora dintre ele (cel puţin a celor principale). Astfel, prin efectul suspendării, clauza care instituie obligaţia nu dispare din cuprinsul contractului şi, prin urmare, nici obligaţia nu încetează să existe, numai că, pe un timp determinat, pe durata suspendării, ea nu este exigibilă, adică nu mai trebuie să fie executată.


Emigrare cu copil minor incredintat – Emigrari

de

Emigrare cu copil minor incredintat – Emigrari

Emigrare cu copil minor incredintat - EmigrariO afirmație des întâlnită este aceea că soluția încredințării minorului către un singur părinte din Codul familiei abrogat este identică sau se aseamănă cu autoritatea părintească exercitată de unul dintre părinți.

Astfel conform art. 42 alin.(1) și 43 alin.(1) din Codul familiei abrogat se stabilește de către instanță încredințarea minorilor către unul dintre părinți și exercitarea de către acesta a drepturilor părintești.

Art. 42. – Instanta judecătoreasă va hotărî, odată cu pronunțarea divorțului, căruia dintre părinți vor fi încredințați copiii minori. În acest scop, instanța va asculta părinții și autoritatea tutelară și, ținând seama de interesele copiilor, pe care de asemenea îi va asculta dacă au împlinit vârsta de zece ani, va hotărî pentru fiecare dintre copii, dacă va fi încredințat tatălui sau mamei.

Art. 43. – Părintele divorțat, căruia i s-a încredințat copilul, exercită cu privire la acesta drepturile părintești. 

Noul cod civil definește foarte clar autoritatea părintească în art. 483 ca un ansamblu de drepturi şi îndatoriri care revin ambilor părinți:
(1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.
(2) Părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate.

 

(3) Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.

 

Observăm că în cazul încredințării părintele avea doar drepturi părintești. În cazul autorității părintești, care este mult mai amplă și cuprinde drepturile cât și îndatoririle părinților și privesc atât persoana cât și bunurile copilului.

Putem spune, cu alte cuvinte, că încredințarea minorului din Codul familiei abrogat era un fel de favor acordat unui singur părinte, pe când autoritatea  părintească este o răspundere prin prisma drepturilor pe care acesta le are.