CE FAC DACA MI S-A MARIT RATA LA BANCA.Mi-a crescut mult rata la banca
CE FAC DACA MI S-A MARIT RATA LA BANCA? Singura cale eficienta este sa i chemati in judecata pentru adaptarea contractului pe legea darii in plata. Mi-a crescut rata la banca si nu mai pot plati . Solutie oferita de avocat specializat in litigii banci
Mai multe pe https://avocatulraspunde.ro/2022/09/20/ce-fac-daca-mi-s-a-marit-rata-la-banca/
|
||||
|
Dacă vreţi să cumpăraţi o locuinţă prin acest program şi obţineţi creditul maxim garantat de stat, 60.000 de euro, trebuie să veniţi de acasă pentru început cu 4.150 de euro. Adică, avansul de 5%, respectiv 3.150 de euro şi
încă 1.000 de euro, dobânda pe trei luni care trebuie plătită în momentul în care contractaţi creditul. Cea mai mică mică dobândă oferită de bănci este 5,5% plus 1% pe an, comisionul Fondului de Garantare. Rata lunară la un astfel de credit este de 379 de euro.
Dacă decideţi să luaţi creditul în lei, echivalentul aceleiaşi sume maxime, de 60.000 de euro, veţi avea o rată aproape dublă faţă de cea în moneda europeană. Puteţi ajunge să plătiţi aproximativ 2.900 de lei pe lună. Şi aceasta dacă ne bazăm calculele pe cea mai mică dobândă anunţată de bănci, de 13 procente, plus comisionul fondului de garantare, de 1%.
Dobânda plătită în avans în acest caz este de 9.000 de lei. Cu tot cu avansul de 5%, adică 13.200 de lei, pentru a putea cumpăra o locuinţă printr-un împrumut în lei, vă trebuie din start, 22.200 de lei.
Sursa: Realitatea TV
Autoritatea Monetară face, astfel, primul pas spre relaxarea politicii monetare după finalizarea negocierilor privind acordul cu FMI. Piaţa creditelor va primi o gură de oxigen începând cu 24 mai.
De atunci, băncile comerciale din România nu vor mai depune în seifurile BNR garanţia de 40% percepută din valoarea sumelor atrase de la băncile-mamă sau de la populaţie, în monedă străină, cu o scadenţă mai mare doi ani. Şi asta pentru că, în şedinţa de marţi a Consiliului de Administraţie, BNR a redus de la 40% la zero rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută.
Specialiştii spun că, astfel, vor fi eliberate în piaţă aproximativ două miliarde de euro care vor putea fi folosite pentru împrumuturi, în special pentru cele pe termen lung, precum cele ipotecare. Datorită cantităţii mari de valută am putea asista şi la o ieftinire a creditelor în euro, la începutul verii.
Un efect benefic se va vedea şi asupra leului, mai ales că, în luna mai vor intra în ţară alte cinci miliarde de euro, prima tranşă din creditul luat de Guvern de la FMI. De altfel, de la încheierea negocierilor privind împrumutul extern, leul s-a apreciat continuu în raport cu euro. Cotaţia monedei europene a scăzut de la 4,2950 lei la 4,2348 lei în doar opt şedinţe.
Sursa: Realitatea TV
Reprezentantul IGPR a arătat, pe 27 ianuarie, în motivarea contestaţiei, că agenţii constatatori care au întocmit procesul verbal de contravenţie nu aveau specificat prenumele, ci doar iniţiala. De asemenea, reprezentantul
IGPR a precizat că agentul constatator nu a scris urmările faptei pentru care IGPR a fost amendat cu 35.000 lei.
Reprezentantul IGPR a precizat că instituţia a ales preţul cel mai mic pentru autoturismele achiziţionate şi că a rămas o sumă de bani de aproximativ 12 milioane de lei vechi necheltuită din fondurile alocate acestei achiziţii, respectând principiul utilizării fondurilor.
Pentru toate aceste motive, reprezentantul IGPR a cerut instanţei să constate nulitatea şi nelegalitatea procesului verbal de contravenţie. Instanţa a decis să amâne pronunţarea cauzei pentru data de 3 februarie, pentru a da posibilitatea părţilor implicate în procesul respectiv, IGPR şi Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor, să depună concluzii scrise în această cauză.
Inspectoratul General al Poliţiei Române a achitat amenda aplicată de Autoritatea pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), dar a formulat şi o plângere împotriva procesului-verbal la Judecătoria Sector 5, prin care cere anularea sancţiunii contravenţionale.
„Instituţia noastră a achitat la data de 24 decembrie 2008, jumătate din minimul prevăzut de lege pentru fapta contravenţională constatată (5.000 lei), pentru a profita de acest beneficiu al legii, însă a formulat şi plângere împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor seria AR nr. 00611 al Autorităţii pentru Monitorizarea Achiziţiilor Publice, la Judecătoria Sector 5 Bucureşti, unde s-a constituit dosarul cu nr. 94/302/2009”, a precizat, pe 23 ianuarie, Inspectoratul General al Poliţiei Române, la cererea NewsIn.
Reamintim că în luna octombrie 2008, contractul de achiziţionare a unor autoturisme destinate Inspectoratului General al Poliţiei Române a fost catalogat, într-o şedinţă CSAT, de către preşedintele Traian Băsescu, a fi dubios.
realitatea
Jim Rogers, presedintele Rogers Holdings, a declarat acum doua luni că euro va rezista 15-20 de ani. El a subliniat că nicio altă monedă, similară
cu cea a Uniunii Europene, nu a avut o speranţă de viaţă ridicată. Guvernele din multe ţări europene, a spus Rogers, dau vina pe euro pentru numeroasele probleme financiare pentru care trebuie să facă faţă în acest moment.
Câştigătorul Premiului Nobel, Milton Friedman, un profesor de la Universitatea din Chicago, este de aceeaşi părere. De asemenea, el consideră că moneda europeană comună va deveni istorie în 5-15 ani. Țări mari precum Germania, Franţa şi Italia, vor constata că realizarea zonei euro a fost o greşeală, crede Friedman. Există discrepanţe politice în interiorul acestei zone, care vor duce la colapsul sistemului.
Actuala criza economica a slăbit moneda europeană faţă de rivalul său principal, dolarul. Acesta a câştigat 24 % faţă de euro de la mijlocul anului 2008 şi a pierdut 4,4% din valoarea sa în cursul aceluiaşi an. Apoi a devenit mai ieftin cu 8.4% în luna ianuarie 2009
libertatea
Pe 7 mai 2008, procurorii DNA au descins la un restaurant din Cluj Napoca, în care se aflau Teia Sponte, două gărzi de corp ale patronului Becali,
fotbalistul Gigel Coman şi un partener de afaceri al lui Toni Doboş, atunci vicepreşedinte la „U” Cluj.
Anchetatorii au găsit banii ascunşi într-o geantă sport, în portbagajul maşinii vicepreşedintelui de la Steaua. În total, 1,7 milioane, doar bancnote de 500 de euro împărţiţe în patru pachete, bani destinaţi jucătorilor de la Universitatea Cluj, pentru a împiedica rivala CFR să ia titlul.
realitatea
Restanţele populaţiei la credite au crescut într-un an cu 50%, până la 758 milioane lei, adică 209 milioane euro, la finalul lunii septembrie 2008. Creşterea are loc pe fondul creşterii puternice a restanţelor la creditele în euro, o creştere de 84%, până la 134 milioane de lei
Astfel, la finalul celui de-al treilea trimestru din 2007, populaţia avea restanţe de 505,4 milioane lei la credite.
Cel mai mult au crescut restanţele la împrumuturile în euro, care au sporit cu 84% faţă de septembrie 2007, până la un echivalent de 134 milioane lei, arată datele BNR.
În acelaşi timp, restanţele populaţiei la creditele în dolari au fost singurele care au înregistrat o scădere faţă de luna septembrie 2007, cu 34,3%, până la 1,1 milioane lei. Totodată, datoriile neachitate la creditele în alte monede, printre care şi cele în franci elveţieni, au crescut semnificativ în ultimul an, de aproape 18 ori, până la 6 milioane lei.
Restanţele mai mari de 30 de zile la creditele acordate populaţiei au crescut numai de la începutul anului cu 32%, când acestea depăşeau 573 milioane lei, mai arată datele băncii centrale.
Românii au cele mai multe datorii neachitate la bănci cu întârzieri mai mari de 90 de zile, în valoare de 579 milioane lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce restanţele între 31 şi 60 de zile lucrătoare au ajuns la 28,5 milioane lei, sumă uşor mai mare faţă de cea a întârzierilor între 61 şi 90 de zile lucrătoare.
În acelaşi timp, restanţele în curs de colectare au ajuns la 23,1 milioane lei, iar restanţele mai mari de un an de zile, reprezentând credite scoase în afara bilanţului, a scăzut faţă de anul trecut cu aproape 44%, până la 99 milioane lei.
Numărul românilor care au restanţe mai mari de 30 de zile la credite a ajuns la 405.505 persoane în septembrie 2008, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Biroul de Credit avea la sfârşitul lui septembrie 2008 peste 544.000 de restanţe în evidenţă, cu 25% mai multe decât la finalul lunii septembrie din 2007.
Directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Cinteză, declara săptămâna trecută că totalul creditelor mai mari de 20.000 lei contractate de populaţie şi afectate de restanţe a crescut îngrijorător de la începutul anului, cu aproape 2 puncte procentuale, până la 8,28% din volumul total al împrumuturilor peste această sumă.
Sursa: NewsIn
Acestea vor fi ridicate in cadrul etapei din decembrie a campaniei „Marea debarasare”, a anuntat Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD).
Editia de sambata va cuprinde numeroase localitati din mediul rural din 24 de judete, Asociatia Ecotic anuntand ca va colecta deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) din 20 dintre acestea – Alba, Arad, Arges, Bacau, Bihor, Bistrita-Nasaud, Botosani, Cluj, Dambovita, Giurgiu, Iasi, Ilfov, Hunedoara, Neamt, Satu Mare, Salaj, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea.
Celelalte patru judete implicate in aceasta etapa a Marii debarasari sunt Constanta, Covasna, Harghita si Tulcea. In afara de Ecotic, in colectarea de DEEE sunt implicate firmele Recolamp si Environ.
Persoanele pot renunta la aparate de uz casnic de dimensiuni mici sau mari, precum aspiratoare, aparate de calcat, frigidere, congelatoare, masini de spalat, de gatit sau masini de cusut, sobe electrice, cuptoare cu microunde, aparate electrice de incalzit, aparate de aer conditionat, echipamente IT, aparate radio si televizoare, unelte electrice si electronice, echipamente de iluminat etc.
In cadrul celor cinci editii anterioare ale campaniei (patru in 2008 si una in 2007) au fost colectate intre 400 si 640 tone deseuri de acest fel. Potrivit normelor europene, in 2008, Romania are de colectat si valorificat 4 kilograme de deseuri electrice si electronice pe locuitor.
Romania va atinge in 2006 un nou record absolut in privinta volumului de capital strain atras in economie de peste 5,5 miliarde euro, apreciaza specialisti ai Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS).
�Cresterile de capital social subscris din 2005 arata ca Romania este o destinatie din ce in ce mai atractiva pentru investitorii straini prin apropiata aderare la Uniunea Europeana. Aceasta tendinta va fi mentinuta si in 2006, cand preconizam ca Romania va atinge un nou record absolut in ceea ce priveste volumul de capital strain direct atras, de peste 5,5 miliarde euro�, a declarat pentru Rompres, consilierul ARIS, Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca imbunatatirea mediului de afaceri, coroborat cu efectele introducerii cotei unice de impozitare si atitudinea pozitiva a partenerilor straini fata de Romania, au condus la atragerea unui volum de investitii straine directe de circa 3,483 miliarde euro, in primele zece luni ale anului 2005.
Cea mai importanta componenta a investitiilor straine directe atrase de Romania au fost participatiile la capital (1,244 miliarde euro reprezentand 35,7 la suta din volumul total de ISD), imprumuturile acordate de compania mama structurilor afiliate din Romania (1,239 miliarde euro reprezentand 35,6 la suta din volumul total de ISD) si precum si componenta profit reinvestit (un miliard euro reprezentand 28,7 la suta din volumul total de ISD).
�Structura ISD in Romania se incadreaza in tendinta manifestata la scara globala, participatiile la capital avand cea mai mare pondere in fluxul de ISD atras atat de tarile dezvoltate, cat si de cele in curs de dezvoltare. In economiile care acorda facilitati fiscale pentru profitul reinvestit, ponderea sa in totalul ISD este mai importanta�, a mentionat consilierul ARIS.
Potrivit statisticilor, in primele zece luni ale anului trecut in Romania au fost inregistrate un numar de 9.617 noi societati comerciale cu participare straina, in crestere cu 17,6 la suta fata de perioada similara a anului trecut. Capitalul social subscris de acestea a inregistrat o crestere de 54,54 la suta, valoarea acestora cifrandu-se la 1,934 miliarde euro.
Printre cele mai importante majorari de capital efectuate de investitorii straini au inregistrat la Distrigaz Nord – 57,24 milioane euro, Alro Slatina SA – 40,5 milioane euro, Banca Romaneasca- 27,1 milioane euro, etc.
In privinta zonelor de interes pentru investitorii straini, reprezentanta ARIS a subliniat ca �investitiile si oportunitatile de afaceri in Romania au tendinta sa se concentreze intr-un numar restrans de zone.
�Numai in Bucuresti se concentreaza 20 la suta din totalul IMM-urilor din tara si au fost atrase peste 50 la suta din investitiile straine directe (ISD)�, a spus Iustina Lutan.
Aceasta a explicat ca cel mai mare numar de societati comerciale cu participare straina revin dominant Regiunii Bucuresti-Ilfov (peste 50 la suta), urmat de regiunile din vestul tarii, nord-vest si centru, in timp ce din punct de vedere al valorii capitalului subscris, dupa Bucuresti se situeaza Regiunile mai slab si mai tarziu industrializate (Sud-Muntenia si Sud-Est).
�In cazul acestora din urma, explicatia se afla in faptul ca in aceste regiuni, numeroase proiecte de investitii au fost realizate de la zero, din cauza lipsei sau insuficientei infrastructurilor specifice mediului economic�
In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008 a fost publicat Ordinul nr. 3282 din 6 noiembrie 2008 al ministerului economiei si finantelor pentru modificarea si completarea Procedurii de selectare a societatilor profesionale civile de avocati din Romania sau din strainatate, specializate in litigii internationale, de incheiere si derulare a contractului de asistenta si reprezentare juridica a Romaniei sau a altor institutii publice in fata Curtii de Arbitraj Internationale a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, precum si pentru aprobarea Procedurii de selectare a arbitrilor desemnati de partea romana in procedurile arbitrale in fata Curtii de Arbitraj Internationale a Centrului International pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investitii, aprobata prin Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 668/2007.
Potrivit modificarilor, oferta financiara va cuprinde onorariul exprimat in lei, euro sau USD/ora/societate de avocati (asociere/consortiu) fara TVA, defalcata pe 3 tipuri de activitati ce urmeaza a fi desfasurate, respectiv: documentare sau studiu, redactare documente sau actiuni si reprezentare in fata instantelor de arbitraj.
Se mai arata ca onorariul cel mai mare, pentru oricare dintre activitatile mentionate, nu il poate depasi pe cel mai mic dintre onorarii cu un procent mai mare de 50% din valoarea acestuia. Ofertele financiare in care pentru o activitate se solicita un onorariu cu mai mult de 50% fata de cel mai mic onorariu din cadrul aceleiasi oferte se descalifica.
Grupul de logistica CS Cargo, prezent si pe piata din Romania, a semnat pentru un imprumut sindicalizat in valoare de 2,5 miliarde de coroane (100 milioane de euro), acesta fiind cel mai mare imprumut de acest tip acordat in ultimul an in Cehia, arata un comunicat al companiei.
CS Cargo va utiliza aceste fonduri pentru noi achizitii, dar si pentru extinderea capacitatilor sale operationale in Europa Centrala si de Est.
„Apreciem increderea pe care bancile ne-au acordat-o in aceasta perioada de criza, reusind astfel sa obtinem un credit de asemenea valoare. Sectorul logistic se indreapta inevitabil spre crearea unor unitati de dimensiuni mai mari, realizate atat prin fuziuni de companii cat si prin noi achizitii. De aceea vor supravietui pe piata cele mai puternice companii de logistica, cele care pot oferi servicii complete, inclusiv propria tehnologie IT. Noi suntem pregatiti pentru aceasta dezvoltare”, a declarat directorul de Achizitii&Fuziuni al grupului CS Cargo, Filip Otruba.
Agentul imprumutului si unul dintre coordonatorii tranzactiei a fost Unicredit Bank din Cehia, parte a grupului bancar Unicredit, care detine 30% din CS Cargo Holding N.V. – compania mama a CS Cargo. Sindicatul mai include pe langa Unicredit Bank si eska spoitelna, membra a grupului bancar austriac Erste, si Komereni banka, membra a grupului bancar francez Societe Generale.
„CS Cargo este un exemplu care demonstreaza ca in ciuda perioadei economice dificile, cu o strategie bine aleasa si o buna cooperare intre client si banca este posibila atingerea unor scopuri ambitioase” a declarat directorul executiv al Unicredit Bank eska republika, Jii Kunert.
In acest an, grupul a achizitionat in proportie de suta la suta compania ceha de transport JTC Transcentrum. De asemnea, si-a intarit semnificativ si pozitia pe piata poloneza prin preluarea celui mai important operator logistic TSL Unitrans. CS Cargo urmareste in momentul de fata oportunitati de achizitie atat pe piata ceha cat si pe alte piete europene.
Pe langa aceste achizitii, CS Cargo a incheiat in 2008 si alte tranzactii importante. In luna martie a semnat un contract pentru achizitionarea a 1.500 camioane de transport Mercedes-Benz, valoarea totala a contractului fiind de peste 4,5 miliarde de coroane (180 milioane de euro).
CS Cargo este un holding international activ in domeniul serviciilor de logistica in opt tari europene din Europa Centrala si de Est. Compania mama, CS Cargo Holding N.V., este inregistrata in Olanda.
Direct sau actionand prin intermediul CS Cargo Management, a.s., aceasta administreaza companii care opereaza in Cehia (CS Cargo, a.s.), Slovacia (CS Cargo Slovakia, a.s.), Rusia (CS Cargo Ltd.), Polonia (CS Cargo Polska S.A.), Romania (CS Cargo Romania S.A.), Ungaria (CS Cargo Hungaria Zrt.), Slovenia (CS Cargo Logistica, d.o.o.) si Germania (CS Cargo Deutschland GmbH).
CS Cargo Holding este unul dintre leaderii de piata din Europa Centrala, furnizand servicii complete de transport si logistica. Grupul, fondat in 1995, a continuat sa-si mareasca anual cifra de afaceri, care a ajuns la 2,8 miliarde CZK (103,2 milioane euro) la sfarsitul lui 2006 si a atins aproape 4,3 miliarde CZK (160,3 milioane euro) in 2007.
CS Cargo Romania, cu sediul la Ploiesti, are ca obiectiv pana in 2010 obtinerea unui loc in top trei al celor mai mari operatori logistici din Romania. Pentru 2008, filiala din Romania isi propune obtinerea unei cote de piata de 10% si o cifra de afaceri de 15 milioane euro, bazata in special pe proiecte pentru industria alimentara, auto si electrotehnica.
Filiala din Romania mai are ca obiective pentru 2008 cresterea parcului auto existent de pana la cinci ori, adica cu 100 de unitati pana la sfarsitul anului. De asemenea, CS Cargo Romania prospecteza si oportunitatile de achizitie pe piata locala.
Restanţele la creditele în valută au crescut, în septembrie, de trei ori mai rapid decât la cele în lei. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României, cele mai multe restanţe s-au înregistrat în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Bihor.
Soldul creditelor restante în valută a urcat în septembrie de trei ori mai rapid decât la lei. Creşterea restanţelor la creditele în valută a fost în septembrie de 23%, în timp ce avansul obligaţiilor neachitate la timp în lei a fost de 8,21%. Restanţele totale au reprezentat 1,1% din valoarea împrumuturilor acordate, potrivit datelor BNR.
Totalul împrumuturilor, atât în lei, cât şi în valută a avansat în septembrie cu 5,7%, de la 184,54 miliarde lei la 195,157 miliarde lei, în timp ce soldul restanţelor a urcat cu aproape 12%, de la 1,92 miliarde lei la 2,15 miliarde lei.
Soldul creditelor în lei a fost de 85,46 miliarde de lei la 30 septembrie, în urcare cu 2,14% faţă cel de la finele lunii august. Creditele în valută au continuat să se extindă, înregistrând în septembrie un avans de 8,73% faţă de soldul de la finele lui august, de 100,88 miliarde lei.
În topul celor mai mari restanţe se situează Bucureştiul, urmat de judeţele Braşov şi Bihor, care concentrează aproape 35% din soldul obligaţiilor în lei neachitate la timp şi peste 50% din cele în valută.
Majoritatea creditelor în lei au fost angajate de către firme, în timp ce populaţia a contractat cea mai mare parte din împrumuturile în valută. Creditele pentru consum reprezintă 92% din totalul împrumuturilor în lei acordate populaţiei şi 61,8% din soldul în valută.
Consumul se va reduce drastic, ca urmare a crizei financiare, ceea ce va duce la scaderea volumului de importuri si implicit la o reducere a deficitului comercial, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, Mihai Ionescu.
„Pe fondul crizei economice vom observa in curand o diminuare puternica a importurilor, mai ales la bunurile care nu sunt de prima necesitate, cum ar fi materialele dee constructii. Se vor reduce, desigur, si exporturile, dar acesta scadere nu va avea dinamica reducerii importurilor, astfel ca vom asista la o echilibrare a balantei comerciale”, a afirmat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), citat de NewsIn.
Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, deficitul balantei comerciale a insumat in primele sapte luni ale anului 10.190 milioane euro, 9,3 la suta mai mult fata de perioada similara a anului 2007. De mentionat ca pe cumulat sapte luni din anul 2008, dinamica exporturilor a devansat cu 3,3 puncte procentuale pe cea a importurilor importurilor.
Moneda nationala se tranzactiona in finalul dupa-amiezii de vineri in apropiere de 3,67 lei/euro, dupa o sedinta in care a avut o tendinta de usoara de depreciere, in ton cu regiunea, insa cu fluctuatii reduse.
Leul a inceput sedinta la cotatii apropiate de 3,63 lei/euro, pentru ca in urmatoarele doua ore sa se deprecieze pana la cotatii minime de peste 3,68 lei/euro, in jurul orei 14. Ulterior, leul a mai castigat din terenul pierdut, iar la ora 16:40, bancile cumparau un euro cu 3,6660 lei si il vindeau cu 3,6760 lei.
„Piata a fost linistita. Nu stiu cati speculatori au mai ramas, dar cineva cere in continuare lei”, a declarat, citat de NewsIn, dealerul Bancii Comerciale Carpatica (BCC), Florin Constantinescu.
In regiune, monedele emergente au avut o evolutie similara, cu o depreciere urmata de o intarire. Forintul a pierdut teren de la 259 la peste 263 unitati/euro, pentru ca apoi sa revina la cotatiile de debut, in timp ce zlotul s-a intarit la 3,58 unitati/euro, dupa ce pierduse teren la peste 3,65 zloti/euro.
Cursul de referinta afisat ieri de BNR indica deprecierea cu trei bani si jumatate (aproape 1%) a leului in fata euro, pana la 3,6610 lei/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat anterior de BNR arata o depreciere puternica a leului, cu 4,1%, pana la 2,8758 lei/dolar.
Pe pietele internationale, moneda americana a reintrat pe o tendinta de apreciere, dupa o depreciere de dimineata. La ora 16:40, euro era cotat cu 1,2705 dolari.
Banca Nationala a Romaniei a afisat, in prima parte a zilei, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 14,07% pe an, foarte apropiat de cel din sedinta anterioara, de 14,05%, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobanda a ramas la 17,8% pe an, cat era si anterior.
Dobanzile s-au mentinut ridicate, insa s-au facut putine tranzactii. „Piata e cam moarta, iar putinele tranzactii se fac mult mai sus decat afiseaza bancile”, a mai spus Constantinescu.
CUM SCHIMBAM VALUTA IN ROMANIA;OBLIGATIILE AGENTIILOR DE SCHIMB VALUTAR Sediul materiei: Ordin nr. 205/2007 privind unele masuri de informare a consumatorilor de catre operatorii economici care desfasoara activitati de schimb valutar Operatorii economici care desfasoara activitati de schimb valutar au obligatia de a-i informa pe consumatori asupra cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, prin afisare la loc vizibil, atat in interiorul, cat si in exteriorul casei de schimb valutar, conform prevederilor prezentului ordin.
La exteriorul si in interiorul casei de schimb valutar, cursurile de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, vor fi inscrise pe acelasi suport sau panou, intr-o culoare contrastanta fata de culoarea de fond a panoului. In cazul practicarii mai multor cursuri valutare pentru aceeasi moneda, acestea vor fi afisate pe panouri diferite. In cazul in care se efectueaza si operatiuni de schimb pentru cecuri de calatorie sau vouchere, cursurile practicate pentru acestea vor fi afisate pe panouri diferite, separat de panoul pentru bancnote. Suportul pe care se va face afisarea trebuie sa fie monocolor, fara degradeuri ori alte insemne grafice sau culori. Informatiile prevazute la alin. (1) trebuie indicate in mod vizibil si intr-o forma neechivoca, usor de citit. Comisioanele practicate de operatorul economic care desfasoara activitati de schimb valutar, in cazul in care acestea exista, vor fi afisate pe panou, distinct, in culoare rosie, avand dimensiunile egale cu celelalte informatii. Prevederile art. 1, 2 si 3 se aplica in mod corespunzator si pentru operatiunile efectuate cu valute uzate, rupte sau iesite din uz, monede ori instrumente de plata exprimate in valuta, de tipul voucherelor, cecurilor de calatorie si altora asemenea. In cazul in care se efectueaza operatiuni de schimb valutar cu monede sau bancnote uzate, rupte sau iesite din uz, operatorul economic respectiv va afisa separat cursul de schimb practicat in aceste cazuri. Inaltimea minima admisa a literelor si cifrelor pentru afisarea in exteriorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, este de 80 mm, grosimea literelor, de 10 mm, distanta dintre litere, de minimum 10 mm, iar distanta dintre cuvinte, de minimum 20 mm. Inaltimea minima admisa a literelor si cifrelor pentru afisarea in interiorul casei de schimb valutar a cursurilor de schimb valutar, atat pentru operatiunile de vanzare, cat si pentru operatiunile de cumparare de valuta, este de minimum 8 mm, grosimea literelor, de 1 mm, distanta dintre litere, de minimum 1 mm, iar distanta dintre cuvinte, de minimum 2 mm. Dreptul consumatorilor de a fi informati in mod corect, complet si precis asupra cursurilor de schimb valutar se concretizeaza prin obligatia operatorilor economici ce desfasoara activitati de schimb valutar ca, inainte de operatiunea efectiva de schimb valutar, sa informeze consumatorul, atat verbal, cat si in scris, asupra cursului practicat, prin completarea unui formular de acceptare a tranzactiei, semnat de ambele parti, astfel incat consumatorul sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala. Formularul de acceptare a tranzactiei trebuie sa fie scris vizibil si lizibil, iar literele sa aiba marimea minima de 10 (marime caracter), si va cuprinde obligatoriu informatii referitoare la: denumirea si adresa operatorului economic, data emiterii, numele si prenumele consumatorului, seria si numarul de buletin/carte de identitate/pasaport al(e) acestuia, suma tranzactionata, suma ce urmeaza a fi incasata de consumator, comisionul practicat, semnatura operatorului si cea a consumatorului. Formularul-tip va fi intocmit atat in limba romana, cat si in limba engleza, in doua exemplare, un exemplar pentru consumator, iar celalalt pentru operator. Av.COLTUC MARIUS VICENTIU
Preţul petrolului a scăzut la 63 de dolari pe baril pe fondul neîncrederii în soluţionarea crizei financiare manifestate de investitori. În prezent, barilul de petrol se tranzacţionează la un preţ mai mic decât jumătatea cotaţiei record de 147 dolari/baril, înregistrată în iulie.
Bursa japoneză a înregistrat luni o cădere record, atingând minimul ultimilor 26 de ani. De asemnea, cota ţiţeiului Brent de la Londra s-a redus la 61,35 dolari pe baril.
Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) a decis vineri să reducă producţia de petrol cu 1,5 milioane de barili pe zi începând cu luna noiembrie. Majoritatea analiştilor consideră că măsura luată de OPEC nu va fi foarte eficace ţinând cont de gravitatea crizei financiare la nivel mondial care a redus posibilităţile de creştere economică şi, implicit, consumul de petrol.
Raportul Corpului de Control al Internelor: 16 ofiţeri, în frunte cu fostul şef al poliţiei, au încălcat legea pentru a-i umple buzunarele lui Bogdan Savin.
Atribuirea contractelor s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale privind achiziţiile publice şi în folosul exclusiv al SC Ager Leasing IFN SA.“ Aceasta este una dintre concluziile raportului Corpului de Control al Ministerului Internelor, care stă la baza anchetei începute de Direcţia Naţională Anticorupţie în afacerea „Loganuri pentru poliţie“.
Cercetările în acest caz vizează nu mai puţin de 16 ofiţeri: ordonatorul de credite, fostul şef al poliţiei, chestorul Gheorghe Popa, şi cei 15 membri ai comisiei de evaluare, care au avizat atribuirea contractelor de achiziţie a celor peste 1.836 de autospeciale, în mare parte Dacia Logan, al căror preţ depăşeşte 78.000 de euro bucata.
Raportul Corpului de Control se întinde pe şapte pagini, în care sunt explicate, în detaliu, ilegalităţile pe care ofiţerii le-ar fi comis pentru a favoriza firma condusă de afaceristul Bogdan Savin şi, implicit, pe partenerii acesteia.
Comisia aprobă contractul fără preţurile echipamentelor
Astfel, potrivit documentelor aflate pe masa procurorilor, comisia de evaluare a Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR) a aprobat atribuirea contractelor de achiziţie firmei Ager Leasing fără să cunoască preţurile unitare ale echipamentelor ce urmau să fie instalate pe maşini. „Practic, membrii comisiei de evaluare – conduse de comisarul-şef Jean Ceauşu, adjunctul Direcţiei Logistică a IGPR – au permis Ager Leasing să încalce chiar şi obligaţiile stabilite prin fişa de date a achiziţiei, care au stat la baza câştigării licitaţiei de către această societate. Mai mult, când într-un final firma patronată de Bogdan Savin s-a îndurat să le pună la dispoziţie liste cu preţuri orientative şi au văzut că acestea sunt mai mari decât cele propuse iniţial, membrii comisiei nu s-au obosit să ceară explicaţii, înainte de a-i atribui contractele“, au explicat surse judiciare.
„Fără a ţine seama de prevederile din fişa de date a achiziţiei, comisia de evaluare a acceptat propunerile financiare astfel: preţ autovehicul, preţ global pe pachet de echipamente şi dotări suplimentare, fără detalierea acestora. (…) Menţionăm că membrii comisiei de evaluare nu au solicitat clarificări în legătură cu preţul echipamentelor, înainte de întocmirea raportului de atribuire, fapt ce a condus la adjudecarea unor echipamente la preţuri excesiv de ridicate“, arată Corpul de Control.
Spre exemplu, etilotestul Drager 7410 Plus RS, care a fost scos din fabricaţie începând cu acest an, a fost achiziţionat de poliţie la un preţ cu 4.500 de lei mai mare decât cel al pieţei (mai exact 13.604 lei, faţă de 9.100 de lei).
„Prezentarea ofertei financiare fără o detaliere pe componente impunea membrilor comisiei obligaţia declarării ofertei Ager Leasing ca neconformă – potrivit legislaţiei privind achiziţiile publice – ceea ce ar fi condus la anularea procedurii de atribuire a contractelor de achiziţie. În aceste condiţii, ordonatorul de credit, inspectorul general al Poliţiei Române, chestorul Gheorghe Popa, a aprobat, totuşi, raportul prin care comisia de evaluare a desemnat câştigătoare oferta Ager Leasing“, au conchis membrii Corpului de Control.
VINOVAT
David a ţinut ilegalităţile sub preş
Deşi a ştiut încă din vara acestui an despre preţurile „ilegal de mari“ cu care poliţia hotărâse, prin contractul încheiat cu Ager Leasing, să cumpere maşini şi echipamente, ministrul internelor, Cristian David, a preferat să păstreze tăcerea, sperând că va putea ţine scandalul ferit de ochii contribuabililor, care plătesc oricum din buzunarele proprii ilegalităţile comise de subordonaţii săi. Mai mult, ministrul a trimis documentele legate de achiziţii şi Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), actualizându-le apoi 23 septembrie, la o zi după ce a dispus un amplu control la poliţie pe tema achiziţiilor. El nu i-a avertizat însă pe membrii CSAT despre problemele legate de afacerea „Loganuri pentru poliţie“. Faptul că ministrul ştia despre „bubele“ achiziţiilor cu câteva luni înaintea şedinţei CSAT de pe 14 octombrie este confirmat acum chiar de propriul Corp de Control. „Trebuie precizat că semnarea contractelor de achiziţie publică s-a făcut contrar solicitării conducerii ministerului, care l-a atenţionat constant pe ordonatorul de credite cu privire la analizarea riguroasă a ofertelor, pe fondul existenţei unei discrepanţ e vădite între preţul autovehiculelor şi valoarea echipamentelor“, se arată în raportul ajuns pe masa DNA.
Moneda naţională s-a depreciat cu peste şapte bani (2%) în mai puţin de jumătate de oră, până la 3,7650 lei/euro, după ce agenţia de rating Standard & Poor’s a anunţat că a coborât cu o treaptă ratingurile României.
„Mi se pare o decizie nejustificată, dacă ne uităm la Ungaria, o ţară cu un rating mai ridicat, dar cu o situaţie economică mult mai proastă. Oricum, impactul va fi extrem de negativ pentru România”, a declarat, pentru NewsIn, economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru.
El spune că presiunile asupra cursului de schimb vor fi extrem de puternice în perioada următoare, dar principala consecinţă a scăderii ratingului de ţară va fi scumpirea finanţării externe, „care într-un an se va vedea în creşterea economică”.
În mai puţin de o jumătate de oră, moneda naţională a pierdut peste şapte bani, iar la ora 17:15 leul ajunsese la un maxim al zilei, de 3,7677 lei/euro. Ulterior, leul a recuperat din terenul pierdut, iar la 17:35 cursul revenise la cotaţii de 3,7120 lei/euro.
Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s a anunţat, luni, că a coborât cu o treaptă ratingurile României pentru împrumuturile în valută, de la ‘BBB-/A-3’ la ‘BB+/B’, şi pentru creditele în lei pe termen lung, la ‘BBB-‘, toate cu perspectivă negativă, ca urmare a problemelor de finanţare.
„Retrogradarea reflectă riscurile din ce în ce mai mari cu care se confruntă economia reală, din cauza dependenţei sectorului privat de finanţarea externă, care devine, în contextul internaţional, tot mai nesigură. Autorităţile din România nu s-au ocupat de aceste probleme, iar atenţia s-a concentrat pe alegerile generale, ceea ce a tensionat şi mai mult mediul politic”, apreciază analistul Standard & Poor’s, Marko Mrsnik.
