modificare

Legea dării în plată ar putea fi modificată! In Bine.Vezi Cum

de

Potrivit unor amendamente depuse pe 7 noiembrie, legea dării în plată intrată în vigoare acum doi ani ar putea fi modificată din nou.

Multumim avocat Coltuc Marius Vicentiu https://www.coltuc.ro

 

Principalele completări vizează instituirea unor condiţii mai exacte în care instanţele de judecată pot decide sau nu existenţa impreviziunii într-un dosar de judecată: dacă preţul de vânzare al imobilului s-a devalorizat cu 50% faţă de momentul achiziţionării sau dacă diferenţele de curs valutar sunt mai mari de 20% faţă de momentul contractării creditului. Includerea majorării gradului de indatorare în rândul condiţiilor de declarare a prezumţiei de impreviziune aduce sub incidenţa legii dării în plată şi pe cei care sunt afectaţi de creşterea Robor.

Întrucât hotărârile instanţelor sunt contradictorii şi apar situaţii în care impreviziunea este interpretată subiectiv, aberant uneori, se stabilesc situaţiile clare de impreviziune”, spune una din motivaţiile prezentate de senatorul PSD în apărarea amendamentelor de modificare a legii nr. 77/2016.

În cei doi ani de la intrarea în vigoare a legii dării în plată au fost depuse peste 8.000 de dosare de dare în plată, potrivit informaţiilor BNR, şi doar câteva sute de dosare au fost rezolvate în favoarea consumatorului.

Potrivit amendamentului propus „se consideră întotdeauna că există impreviziune în cazul devalorizării cu mai mult de 50% față de valoarea inițial evaluată a imobilului cu destinația de locuință ipotecat, în cazul în care cursul de schimb al monedei creditului a depășit cu cel puțin 20% nivelul cursului din data contractării creditului”. Aici sunt incluse practic creditele luate în perioada de boom imobiliar şi creditele în franci elveţieni.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) a pus marţi în dezbatere publică proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 273/2004 privind procedura adopţiei

de

Proiectul de act normativ, elaborat de Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (ANPDCA), urmăreşte să simplifice procedura de adopţie şi să ofere soluţii legislative care să asigure o mai bună funcţionare a actualului sistem de adopţii.

Documentul propune revizuirea cadrului normativ în materia adopţiei, introducând dispoziţii menite să asigure celeritate în dobândirea statutului de copil adoptabil, dispoziţii destinate flexibilizării procedurii de evaluare a adoptatorilor şi susţinerii demersurilor de adopţie ale acestora, măsuri referitoare la realizarea potrivirii copilului cu o familie adoptatoare, dispoziţii procedurale speciale care să permită soluţionarea mai rapidă de către instanţa judecătorească a cauzelor pe care le presupune finalizarea unei adopţii, dar şi noi măsuri în adopţia internaţională.

Astfel, proiectul reglementează situaţia în care părinţii biologici legal citaţi de către instanţa judecătorească refuză să se prezinte pentru exprimarea consimţământului la adopţie, la două termene fixate de către instanţă.

„În această situaţie, instanţa are posibilitatea de a aprecia neprezentarea ca fiind un refuz abuziv al părinţilor biologici de a consimţi la adopţie şi poate declara copilul adoptabil fără consimţământul lor”, se arată în nota de fundamentare care însoţeşte documentul.

Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a INM-MODIFICARE

de

Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a INM-MODIFICARE.Regulamentul privind concursul de admitere si examenul de absolvire a Institutului National al Magistraturii, aprobat prin Hotararea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 439/2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 560 din 28 iunie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

Anterior numirii lor ca judecatori sau procurori stagiari, absolventii Institutului National al Magistraturii sunt verificati sub aspectul indeplinirii cerintei de avea o buna reputatie, in conformitate cu art. 12 din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

In termen de 10 zile de la sustinerea ultimei probe a examenului de absolvire a Institutului National al Magistraturii, auditorii de justitie depun la Institutul National al Magistraturii urmatoarele documente:

  • adeverinte eliberate de primarii si/sau, dupa caz, de administratiile financiare de la domiciliile avute in ultimii 2 ani din care sa rezulte, daca este cazul, natura si tipul contraventiilor comise si sanctiunile contraventionale aplicate;
  • certificatul de cazier judiciar;
  • declaratia pe propria raspundere privind precizarea domiciliului avut in ultimii 2 ani;
  • orice alte inscrisuri pe care le considera relevante pentru verificarea indeplinirii cerintei de buna reputatie.

 In vederea verificarii indeplinirii cerintei bunei reputatii, Institutul National al Magistraturii solicita Directiei resurse umane si organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii date privind o eventuala eliminare, pe parcursul celor 2 ani de formare in cadrul Institutului National al Magistraturii, din concursurile de admitere in magistratura organizate de Consiliul Superior al Magistraturii si poate solicita, in masura in care considera necesar, relatii de la alte institutii.

Institutul National al Magistraturii verifica documentele prevazute la alin. (2) si (3). Constituie obiect al verificarii privind buna reputatie si datele cuprinse in dosarul profesional al auditorilor, intocmit pe durata urmarii cursurilor in cadrul Institutului National al Magistraturii, inclusiv eventualele sanctiuni disciplinare aplicate in aceasta perioada, solutiile privind sesizarile primite cu privire la absolventi, precum si orice alte date relevante.

Rezultatele verificarilor prevazute la alin. (4) se consemneaza in cuprinsul unui raport unic cu privire la toti absolventii, in care se prezinta distinct situatia acelor candidati despre care se contureaza indicii ca nu s-ar bucura de o buna reputatie. Pe baza acestui raport, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii hotaraste cu privire la indeplinirea cerintei privind buna reputatie. Prevederile art. 271alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

Absolventii Institutului National al Magistraturii care nu se bucura de o buna reputatie nu pot fi numiti ca judecatori sau procurori stagiari.

Pentru stabilirea cerintei bunei reputatii sunt analizate faptele pentru care absolventilor li s-au aplicat sanctiuni contraventionale, amenzi administrative, inclusiv cele aplicate conform art. 91 raportat la art. 181din Codul penal, sanctiuni disciplinare pe durata urmarii cursurilor in cadrul Institutului National al Magistraturii, faptele pentru care acestora li s-au aplicat sanctiuni de drept penal, precum si faptele pentru care candidatii au fost eliminati din concursurile de admitere in magistratura organizate de Consiliul Superior al Magistraturii pe parcursul celor 2 ani de formare in cadrul Institutului National al Magistraturii.

La verificarea cerintei bunei reputatii sunt avute in vedere urmatoarele criterii: tipul si imprejurarile de savarsire a faptei, forma de vinovatie, tipul de sanctiune aplicata, conduita adoptata in timpul cercetarii disciplinare sau al procesului judiciar, impactul asupra opiniei publice generat de fapta persoanei in cauza, precum si perioada de timp care a trecut de la aplicarea sanctiunii disciplinare, contraventionale, administrative sau de la ramanerea definitiva a condamnarii.

Absolventii Institutului National al Magistraturii care nu au fost numiti judecatori sau procurori stagiari pentru neindeplinirea cerintei de buna reputatie sunt obligati sa restituie bursa de auditor de justitie si cheltuielile de scolarizare.

In cazul in care un auditor de justitie nu promoveaza examenul de absolvire in prima sesiune, acesta are dreptul sa participe la urmatoarea sesiune, organizata pentru urmatoarea promotie de auditori.

Absolventii Institutului National al Magistraturii care se bucura de buna reputatie sunt numiti de catre Consiliul Superior al Magistraturii in functiile de judecatori sau procurori stagiari, dupa caz, in functie de optiunea exprimata si cu respectarea art. 19 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pe baza mediei generale, calculata cu 3 zecimale, care reprezinta media aritmetica a rezultatelor finale ale fiecarui an de studiu si ale examenului de absolvire a Institutului. La egalitate de medii au prioritate candidatii care au obtinut nota finala mai mare la examenul de absolvire.

Taxele judiciare de timbru 2013 I Marire I Modificare

de

Taxele judiciare de timbru 2013 I Marire I Modificare.Modificarea cadrului legal de desfasurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedura civila precum si punerea in aplicare a noilor institutii adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislatiei si in materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie sa reflecte noua structura si dinamica a procesului civil, noile garantii procedurale acordate partilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum si sa asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru pregatirea personalului din sistemul justitiei.

In acest sens, actul normativ reglementeaza situatii si proceduri noi prevazute in cele doua Coduri, precum etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac.

 S-au simplificat formalitatile premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are in acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei si a carui achizitionare presupunea un efort suplimentar din partea justitiabililor si a avocatilor.

A fost redus numarul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, facand sistemul de taxe mult mai usor de asimilat si de aplicat de catre practicieni.

Prin ordonanta de urgenta propusa spre adoptare, Ministerul Justitiei a urmarit si actualizarea taxelor judiciare fixe si corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, in conditiile in care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultima indexare in anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de stramutare; 10 lei pentru ordonanta presedintiala; 19 lei actiunea in granituire).

Aceste taxe fixe au fost majorate astfel incat veniturile obtinute sa acopere, chiar daca doar partial, dar in mod real, costurile unui proces, avand insa grija ca taxele sa ramana la un nivel corespunzator situatiei economice generale, sa nu impovareze justitiabilul si sa nu constituie o piedica in exercitarea liberului acces la justitie.

Ca nivel de crestere, in medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; in mod cu totul izolat a existat o crestere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de stramutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar aceasta crestere a avut in vedere particularitatea acestor cereri si evitarea tendintei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului.

Au fost insa prevazute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci cand astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie ½ din taxa daca judecatorul se abtine sau daca cererea de recuzare sau de stramutare este admisa).

 Taxa fixa aplicabila cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.

 In paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevazut diminuarea taxelor stabilite procentual in functie de valoarea obiectului cererii, al caror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.,

 Alte modificari aduse prin ordonanta de urgenta se refera la:

  • cresterea numarului de situatii in care se restituie taxa judiciara de timbru si reglementarea procedurii si a competentei de solutionare a cererilor de restituire;
  • instituirea unui sistem mai echilibrat de sanctionare in cazul unor actiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate;
  • stabilirea unor norme de competenta si procedura pentru valorificarea creantelor statului sau ale bugetelor locale.

Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri – precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfasurarea proceselor penale care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari publici si executori judecatoresti – se vor evidentia unitar, permitand o evaluare transparenta a incasarilor si cheltuielilor publice ale sistemului.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele incasate din taxele judiciare de timbru, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata va fi de 45%, fata de 30%, cat revine in prezent.

 S-au simplificat si clarificat unele aspecte controversate din legea anterioara sau solutionate neunitar in practica judiciara; s-au valorificat solutiile unor recursuri in interesul legii precum si unele solutii doctrinare.

S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care sa permita analize si studii de specialitate asupra veniturilor incasate si a tipurilor de cereri, care sa faciliteze urmarirea unei politici coerente, suple si adaptate nevoilor sistemului si ale justitiabililor.

Instantele vor fi obligate sa completeze campurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate si a realizarii unor analize statistice care sa fundamenteze politici in domeniul justitiei.

Statutul profesiei de avocat a fost modificat

de

Prin Hotararea 7/2012 au mai fost introduse doua noi articole:
1. Art. 4¹, prin care se prevede ca persoanele care indeplinesc functii in cadrul organelor de conducere ale baroului, Uniunii Nationale a Barourilor din

Romania si institutiilor aflate sub autoritatea acesteia, Casei de Asigurari a Avocatilor si filialelor acesteia nu pot participa la rezolvarea unei cereri, la luarea unei hotarari sau decizii ori la incheierea unui act juridic prin care se produce un folos material pentru acestea, pentru sotul/sotia ori pentru rudele sau afinii pana la gradul III inclusiv ale acestora.

De asemenea, aceste persoane nu pot participa la rezolvarea unei cereri sau la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care au relatii cu caracter patrimonial.

In cazul existentei unui conflict de interese, aceste persoane sunt obligate sa se abtina de la solutionarea cererii, de la participarea la luarea hotararii sau deciziei, informand in prealabil, in acest sens, organul profesional corespunzator.

Prin conflict de interese se intelege situatia in care persoanele prevazute anterior, sotul/sotia, rudele sau afinii acesteia pana la gradul al III-lea inclusiv are/au un interes personal de natura patrimoniala, care poate influenta indeplinirea cu obiectivitate a atributiilor acesteia.

Hotararea 7/2012 prevede ca incalcarea acestor prevederi de constituie abatere disciplinara grava.

2. Art. 74¹ prin care se prevede faptul potrivit cu care comunicarea raspunsurilor la cererile formulate de avocati se va realiza in aceeasi modalitate prin care aceste cereri au fost transmise baroului, respectiv prin inscris original, expediat prin posta, prin comunicare fax sau prin e-mail. In mod similar se va proceda in privinta comunicarii solutiilor adoptate de consiliul baroului in baza unor sesizari sau petitii formulate de alte persoane, fizice sau juridice.

Aditional, Hotararea 7/2012 a mai abrogat art. 132 alin. (6) si a modificat continutul art. 311 alin. (5), dispunandu-se: Consiliul Institutului este format din 9 membri, desemnati pentru o perioada de 4 ani, conform Statutului INPPA.

Modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale

de
Legea nr. 200/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 725 din 27.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91 din 26 septembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu urmatoarele modificari:

1. La articolul I punctul 15, articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 26. — (1) Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand:
a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;
b) diurne de deplasare si de delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer, drepturi de autor, precum si venituri primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;
c) participarea salariatilor la profit.
(2) Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari sociale, prevazute la alin. (1) lit. b) si c), nu se iau in considerare la stabilirea prestatiilor din sistemul public de pensii.”

2. La articolul I punctul 20, alineatul (1) al articolului 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 142. — (1) Cheltuielile privind organizarea si functionarea sistemului public de pensii se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, in limita unui procent de pana la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevazute prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, in conditiile legii.”

3. La articolul II punctul 3, litera b) a alineatului (3) al articolului 101 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, drepturile de autor, precum si veniturile primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;”.

4. La articolul II punctul 4, alineatul (4) al articolului 101 va avea urmatorul cuprins:
„(4) Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazute la alin. (3) lit. b) si c), nu se iau in considerare la stabilirea prestatiilor din sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Codul Muncii

de
Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 728 din 28.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Alineatul (1) al articolului 134 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 134. — (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se
lucreaza sunt:
— 1 si 2 ianuarie;
— prima si a doua zi de Pasti;
— 1 mai;
— prima si a doua zi de Rusalii;
— Adormirea Maicii Domnului;
— 1 decembrie;
— prima si a doua zi de Craciun;
— 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.”

Ordinul nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice

de
Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 735 din 30.10.2008.

Avand in vedere prevederile art. 14 alin. (2) lit. g) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006,
in temeiul art. 4 alin. (4) din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 671/2007, si al art. 16 alin. (7) si (9) din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice emite urmatorul ordin:

Art. 1. – Se aproba Contractul-cadru de furnizare a energiei termice, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. – (1) Modificarea contractelor existente de furnizare a energiei termice se va face in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a contractului-cadru aprobat prin prezentul ordin, cu respectarea dispozitiilor acestuia.

Functionar public. Atacarea in instanta a actului de eliberare din functia publica. Conditia indeplinirii procedurii prealabile.

de
Potrivit dispozitiilor art. 89 alin. (1) din Legea 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, astfel cum a fost modificata prin Legea 251/2006, in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificarile ulterioare.

Legea contenciosului administrativ
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desemneaza un numar de limitari functionale cauzate de deficiente fizice, intelectuale, senzoriale, de conditii de sanatate ori de mediu.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Puterile publice existente in stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Legea contenciosului administrativ
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Este inadmisibila astfel, actiunea in anulare a actului de eliberare din functia publica, promovata fara exercitarea in prealabil a recursului administrativ, prevazut de art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004.

Nota: Instanta a avut in vedere dispozitiile art. 89 din Legea 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, in forma publicata in M. Of. nr. 251 din 22/03/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Ca urmare a republicarii legii in M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, dispozitiile art. 89 alin. (1) se regasesc in materialitatea lor in cuprinsul art. 106 alin. (1) din lege .

_______________________

Prin actiunea introdusa la data de 23 ianuarie 2007 CI a solicitat ca in contradictoriu cu Autoritatea Nationala a Vamilor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Directia Regionala Vamala A sa se dispuna anularea ordinelor nr. 10159 din 29 decembrie 2006 si nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emise de vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala – Autoritatea Nationala a Vamilor, ca nelegale.

Prin aceste acte administrative de autoritate s-a dispus eliberarea reclamantului din functia publica de executie de inspector vamal I asistent 2, la Biroul vamal N cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si respectiv, pe data incetarii concediului pentru incapacitate temporara de munca .

De asemenea, reclamantul a cerut obligarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala –Autoritatea Nationala a Vamilor la reincadrarea sa in functia publica de executie detinuta anterior, conform art. 89 alin. (2) din Legea 188/1998, precum si obligarea tuturor paratelor la plata cheltuielilor de judecata .

Prin sentinta civila nr. 88 din 30 martie 2007, Curtea de Apel Timisoara- Sectia de contencios administrativ si fiscal a admis exceptia ridicata de parata Directia Regionala Vamala T. si, pe cale de consecinta, a respins actiunea ca inadmisibila.

Instanta a retinut ca aceasta solutie se impune deoarece anterior sesizarii sale, reclamantul nu a exercitat procedura administrativa prealabila instituita prin dispozitiile art. 89 din Legea 188/1999, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea 251/2006.

Totodata, a facut referire la prevederile art. 7 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stabilesc obligativitatea recursului administrativ.

Reclamantul a declarat recurs, sustinand ca in mod gresit prima instanta a admis exceptia ridicata de una dintre parate si a respins actiunea ca inadmisibila, ignorand normele Codului muncii care reglementeaza in astfel de cazuri „o actiune directa in anulare, neconditionata de indeplinirea unei eventuale plangeri prealabile”.

Pe de alta parte, solutia recurata este echivoca, in sensul ca nu precizeaza pentru care anume din cele doua acte administrative contestate a admis exceptia, mai ales ca fata de ordinul nr. 332/2007, aceasta aparare nu fusese ridicata de parti, sau de instanta din oficiu si nici pusa in discutia partilor.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozitiilor art. 89 alin.(1) din Legea n. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, astfel cum a fost modificata prin Legea 251/2006, in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare, precum si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

Aplicatiunea acestui text legal a fost facuta in mod corect de prima instanta ca urmare a exceptiei ridicate de una dintre autoritatile publice parate.

Exceptia era intemeiata de vreme ce s-a dovedit ca anterior sesizarii instantei cu actiunea in anulare a ordinelor de eliberare din functia publica de executie, reclamantul nu a exercitat recursul administrativ, prevazut de art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, ca o conditie de admisibilitate a actiunii.

Cum deja s-a aratat, cauza are ca obiect raportul de serviciu al unui functionar public si atrage competenta materiala a instantelor de contencios administrativ.
Imprejurarea ca in dispozitivul sentintei nu a fost indicat si ordinul nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emis de vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, nu justifica reformarea solutiei in sensul cerut, cat timp nu se contesta ca nici impotriva acestui act administrativ procedura prealabila nu a fost indeplinita.

Exceptia de inadmisibilitate a actiunii a fost invocata de parata Directia Regionala Vamala T. (care a dobandit calitate procesuala pasiva ca efect al desfiintarii Directiei Regionale Vamale A.) in cadrul intampinarii formulate, asa incat fara temei se sustine ca instanta a admis-o fara a o pune in discutia prealabila si contradictorie a partilor.

Modificarea legislatiei privind renta viagera agricola

de

Ordin nr. 142 / 2007 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, cu modificarile si completarile ulterioare; in acest articol voi evidentia principalele modificari ale acestei legi fundamentale pentru domeniul agricol.

In temeiul art. 1 din titlul XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, cu modificarile si completarile ulterioare, avand in vedere Referatul de aprobare nr. 965 din 10 aprilie 2007, intocmit de Agentia Domeniilor Statului, in temeiul art. 46 alin. (3) din Legea nr. 90/2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, cu modificarile si completarile ulterioare, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale si ministrul economiei si finantelor emit urmatorul ordin: Normele metodologice de aplicare a prevederilor titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale si al ministrului finantelor publice nr. 1.272/26.503/2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1. 178 din 27 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: 1. La articolul 4, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 4. – (1) Beneficiaza de renta viagera agricola persoanele fizice care au varsta de peste 62 de ani si care detine in proprietate pana la 10 ha teren cu destinatie agricola situat in extravilan, care instraineaza prin acte intre vii sau arendeaza terenurile cu destinatie agricola dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente.” 2. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul 11), cu urmatorul cuprins: „(11) Beneficiarii rentei viagere agricole vor putea ramane proprietari pe o suprafata de teren cu destinatie agricola, situata in extravilan, de pana la 0,5 ha pentru folosinta personala.” 3. La articolul 4, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) In cazul contractelor de arendare, proprietarii beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, daca aceste contracte sunt inca in vigoare la sfarsitul anului calendaristic pentru care se plateste renta.” 4. La articolul 4, dupa alineatul (41) se introduc trei noi alineate, alineatele (42), (43) si (44), cu urmatorul cuprins: „(42) In situatia in care terenul ce face obiectul contractului de arendare, pe baza caruia rentierul agricol beneficiaza de renta viagera agricola de 50 euro/ha/an, este instrainat in perioada de valabilitate a contractului de arendare, renta de 50 euro/ha/an se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii, respectiv a intrarii in vigoare a contractului de arendare, urmand ca de la data instrainarii terenului rentierul sa beneficieze de renta viagera agricola de 100 euro/ha/an. (43) Renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la data incheierii contractelor de arendare, respectiv instrainare, indiferent de data depunerii cererii, in cazul in care contractele au fost incheiate in anul depunerii cererii. (44) In cazul in care contractele au fost incheiate in anii precedenti depunerii cererii, renta viagera agricola se calculeaza si se datoreaza de la 1 ianuarie a anului in care s-a depus cererea.” 5. La articolul 4, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(5) In cazul proprietatii comune, renta viagera agricola se acorda individual pentru cota-parte stabilita in baza declaratiei autentice notariale, data de comun acord de toti coproprietarii.” 6. La articolul 5, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 5. – (1) Persoanele care solicita renta viagera agricola pot sa depuna personal ori prin mandatar la orice birou judetean, cu conditia ca toate solicitarile ulterioare sa fie depuse la acelasi birou, o cerere, conform anexei nr. 1, insotita de urmatoarele documente: a) copie de pe actul de identitate al solicitantului; b) copie de pe actul de instrainare autentificat sau, dupa caz, de pe titlul de proprietate al arendatorului si de pe contractul de arendare incheiat cu respectarea prevederilor Legii arendarii nr. 16/1994, cu modificarile si completarile ulterioare; c) declaratie pe propria raspundere, din care sa rezulte faptul ca nu are in proprietate pentru folosinta proprie teren cu destinatie agricola situat in extravilan, in suprafata mai mare de 0,5 ha.” 7. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins: „(11) In cazul in care se constata ca datele declarate de solicitanti nu corespund realitatii, dreptul de a primi renta viagera agricola se suspenda pana la data completarii dosarului conform prevederilor legale in vigoare.” 8. La articolul 5, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins: „(4) Persoanele care au depus deja dosar pentru a putea beneficia de renta viagera agricola, iar ulterior dobandesc si alte suprafete de teren in conditiile prevazute la art. 4 alin. (2) si (3) pot beneficia de un termen de 6 luni pentru a incheia acte de instrainare sau contracte de arendare, in vederea obtinerii rentei viagere agricole pe intreaga suprafata pe care o detin.” 9. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 7. – In termen de maximum 30 de zile Oficiul national propune spre aprobare documentatia primita de la birourile judetene, urmand ca dupa solutionare sa comunice solicitantului si birourilor judetene daca dosarul a fost aprobat, daca trebuie completat sau daca a fost respins.” 10. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 9. – Birourile judetene tin evidenta rentierilor agricoli din judetul respectiv, iar Oficiul national arhiveaza documentatia si coordoneaza programul informatic de evidenta si calcul al rentei viagere agricole.” 11. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 10. – (1) In primul trimestru al anului rentierii se vor prezenta la birourile judetene de renta viagera agricola in vederea vizarii carnetelor de rentier agricol, in baza carora Agentia Domeniilor Statului va plati renta viagera agricola. (2) Odata cu vizarea carnetelor, rentierii vor depune la birourile judetene unde au fost inregistrate solicitarile de acordare a rentei viagere agricole o declaratie pe propria raspundere privind situatia contractelor de arendare, conform anexei nr. 3, precizand daca acestea au fost in vigoare la sfarsitul anului pentru care se acorda renta.” 12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins: „Art. 12. – Plata rentei viagere agricole se face in lei, prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Nationala a Romaniei din anul pentru care aceasta se datoreaza. Aceasta se efectueaza de catre Agentia Domeniilor Statului, prin mandat postal, virament bancar sau orice alta modalitate prevazuta de lege.” 13. La articolul 13, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins: „(2) Dupa decesul rentierului, mostenitorii vor incasa ultima rata scadenta de la data decesului, in primul trimestru al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de mostenitor si a carnetului de rentier agricol al defunctului.” 14. Articolul 14 va avea urmatorul cuprins: „Art. 14. – Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentele norme metodologice”.