Taxe judiciare de timbru

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Taxele judiciare de timbru 2013 I Marire I Modificare.Modificarea cadrului legal de desfasurare a procesului civil prin adoptarea Codului de procedura civila precum si punerea in aplicare a noilor institutii adoptate prin Codul civil, a impus revizuirea legislatiei si in materia taxelor judiciare de timbru, care trebuie sa reflecte noua structura si dinamica a procesului civil, noile garantii procedurale acordate partilor pentru asigurarea unui proces echitabil precum si sa asigure acoperirea costurilor suplimentare pentru dezvoltarea infrastructurii si pentru pregatirea personalului din sistemul justitiei.

In acest sens, actul normativ reglementeaza situatii si proceduri noi prevazute in cele doua Coduri, precum etapa regularizarii cererii de chemare in judecata, procedura ordonantei de plata, solutionarea cererilor cu valoare redusa, procedura divortului, reglementarea recursului ca o cale extraordinara de atac.

S-au simplificat formalitatile premergatoare depunerii cererii de chemare in judecata, prin eliminarea timbrului judiciar, ce era accesoriu taxei judiciare de timbru, care are in acest moment valori modice de 0,15 lei; 0,50 lei, 1 leu, 3 lei; 5 lei si a carui achizitionare presupunea un efort suplimentar din partea justitiabililor si a avocatilor.

A fost redus numarul categoriilor de taxe fixe de la 15 la 5 categorii, facand sistemul de taxe mult mai usor de asimilat si de aplicat de catre practicieni.

Prin ordonanta de urgenta propusa spre adoptare, Ministerul Justitiei a urmarit si actualizarea taxelor judiciare fixe si corelarea lor cu costurile reale ale procesului judiciar, in conditiile in care cele mai multe dintre taxele fixe aveau un cuantum foarte mic, stabilit la nivelul anului 1997, cu o ultima indexare in anul 2010 (exemple: 4 lei pentru cererea de recuzare sau de stramutare; 10 lei pentru ordonanta presedintiala; 19 lei actiunea in granituire).

Aceste taxe fixe au fost majorate astfel incat veniturile obtinute sa acopere, chiar daca doar partial, dar in mod real, costurile unui proces, avand insa grija ca taxele sa ramana la un nivel corespunzator situatiei economice generale, sa nu impovareze justitiabilul si sa nu constituie o piedica in exercitarea liberului acces la justitie.

Ca nivel de crestere, in medie a existat o majorare a taxelor fixe de 4,5 ori; in mod cu totul izolat a existat o crestere mai mare, ca de ex. pentru cererea de recuzare sau de stramutare (unde taxa a crescut de la 4 la 100 lei), dar aceasta crestere a avut in vedere particularitatea acestor cereri si evitarea tendintei de a fi folosite ca mijloc de tergiversare a litigiului.

Au fost insa prevazute, pentru aceste cazuri, mecanisme de reglare atunci cand astfel de cereri se dovedesc justificate (se restituie ½ din taxa daca judecatorul se abtine sau daca cererea de recuzare sau de stramutare este admisa).

Taxa fixa aplicabila cu caracter general a crescut de la 8 lei la 20 de lei.

In paralel cu majorarea taxelor fixe dar spre deosebire de aceste, actul normativ a prevazut diminuarea taxelor stabilite procentual in functie de valoarea obiectului cererii, al caror cuantum era considerabil. S-a realizat, astfel, echilibrarea sistemului general de taxare.,

Alte modificari aduse prin ordonanta de urgenta se refera la:

cresterea numarului de situatii in care se restituie taxa judiciara de timbru si reglementarea procedurii si a competentei de solutionare a cererilor de restituire;
instituirea unui sistem mai echilibrat de sanctionare in cazul unor actiuni cu mai multe capete de cerere insuficient timbrate;
stabilirea unor norme de competenta si procedura pentru valorificarea creantelor statului sau ale bugetelor locale.

Potrivit actului normativ, anumite categorii de venituri – precum sumele realizate din cheltuielile judiciare avansate de stat pentru desfasurarea proceselor penale care sunt suportate de parti sau de alti participanti la proces, impozitul pe veniturile realizate din activitati desfasurate de avocati, notari publici si executori judecatoresti – se vor evidentia unitar, permitand o evaluare transparenta a incasarilor si cheltuielilor publice ale sistemului.

Incepand cu data de 1 ianuarie 2014, din sumele incasate din taxele judiciare de timbru, cota care se vireaza la bugetul de stat pentru instantele de judecata va fi de 45%, fata de 30%, cat revine in prezent.

S-au simplificat si clarificat unele aspecte controversate din legea anterioara sau solutionate neunitar in practica judiciara; s-au valorificat solutiile unor recursuri in interesul legii precum si unele solutii doctrinare.

S-au instituit premisele legale pentru constituirea unui sistem statistic centralizat care sa permita analize si studii de specialitate asupra veniturilor incasate si a tipurilor de cereri, care sa faciliteze urmarirea unei politici coerente, suple si adaptate nevoilor sistemului si ale justitiabililor.

Instantele vor fi obligate sa completeze campurile din programul ECRIS, pentru a avea posibilitatea unor date statistice detaliate si a realizarii unor analize statistice care sa fundamenteze politici in domeniul justitiei.