In practica este diferit:ANRP explica situatia despagubirilor acordate cetatenilor romani a caror imobile au fost abandonate in Bulgaria, Basarabia, Bucovina de Nord sau Tinutul Herta

Senatul Romaniei a aprobat, in sedinta din data de data de 30.09.2014, proiectul Legii privind unele masuri pentru accelerarea si finalizarea procesului de solutionare a cererilor formulate in temeiul Legii nr. 9/1998si al Legii nr. 290/2003, acte normative prin care s-au acordat despagubiri catatenilor romani care au abandonat imobile in Bulgaria, Basarabia,Bucovina de Nord sau Tinutul Herta.

Proiectul de lege a fost aprobat de Guvernul Romaniei inca din 26 iunie 2014 si urmeaza sa fie dezbatut in Camera Deputatilor. Dupa aprobare, legea va fi promulgata de catre Presedintele Romaniei, astfel incat noile prevederi sa poata fi aplicate incepand cu anul 2015.

Principalele prevederi ale proiectului de lege sunt urmatoarele:

– Unica masura compensatorie o constituie despagubirile banesti;

– Plata despagubirilor se efectueaza in ordinea cronologica a emiterii hotararilor comisiilor judetene, in transe anuale egale, esalonat, pe o perioada de 5 ani, incepand cu anul 2015;

– Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor va emite titluri de plata care se vor plati de catre Ministerul Finantelor Publice in cel mult 180 de zile de la emitere;

– Sumele aferente despagubirilor se vor majora/actualiza prin decizia Presedintelui Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, cu suma aferenta perioadei cuprinse intre momentul emiterii hotararilor comisiilor judetene si data emiterii deciziei de actualizare;

– Comisiile judetene, respectiv cea a municipiului Bucuresti, pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003 au obligatia de a solutiona, prin hotarare, cererile de acordare a despagubirilor inregistrate si nesolutionate, dupa cum urmeaza:

  • in termen de 9 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de pana la 500 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 18 luni, comisiile care mai au de solutionat un numar intre 501 si 1.000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003;
  • in termen de 36 de luni, comisiile care mai au de solutionat un numar de peste 1000 de cereri depuse in temeiul Legii nr. 9/1998 si Legii nr. 290/2003.

Succesiune loc de veci in concesiune

Succesiune loc de veci in concesiune

https://plus.google.com/110371156225898714711/posts/hkhTk9dMKLn

Succesiune loc de veci in concesiuneVânzarea locurilor de veci aflate sub contract de concesiune este interzisă, însă dreptul de concesiune poate fi dobândit prin donaţie şi succesiune legală sau testamentară, orice convenţie contrară fiind nulă – se arată în Regulamentul pentru Organizarea şi Funcţionarea Cimitirelor Parohiale şi Mănăstireşti din cuprinsul Eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române.

Dreptul de concesiune poate fi dobândit prin donaţie şi succesiune legală sau testamentară, orice convenţie contrară fiind nulă – se arată în Regulamentul pentru Organizarea şi Funcţionarea Cimitirelor Parohiale şi Mănăstireşti din cuprinsul Eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române.

În realitate, „comerţul” cu locuri de veci pare o afacere, dovadă nenumăratele anunţuri din ziare prin care se caută clienţi pentru… morminte, deşi acelaşi Regulament interzice un asemenea trafic prin presă.

„Am găsit pe cineva care are un loc de veci concesionat legal pe numele mamei lui, care trăieşte, are deja un cavou în care nu a înmormântat pe nimeni până acum. Ar fi loc să fac şi eu un cavou lângă al lui. Problema e că omul mi-a zis din start că-mi face acest bine, dar să n-am pretenţie la acte şi nici să nu spun la nimeni despre blatul nostru. Plus că îmi cere şi o grămadă de bani. Risc ceva dacă mă înham la chestia asta? Părinţii mei sunt bătrâni, eu mi-am găsit de lucru în Anglia şi trebuie să fac un cavou până să plec, orice se poate întâmpla…”.

Condiţii de concesionare
Locurile de înhumare din cimitirele aflate pe raza municipiului Constanţa pot fi atribuite în concesiune la cererea cetăţenilor, a organizaţiilor nonguvernamentale care se ocupă de ocro-tirea copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi sau defavorizate, de cămine de pensionari, cu aprobarea primarului, fără licitaţie, pe baza taxelor stabilite de către regulamentul aprobat de Consiliul local.

De asemenea, potrivit Administraţiei Cimitirelor, prelungirea contractului de concesiune, renunţarea la acesta etc. se pot face numai cu respectarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a cimitirelor de pe raza municipiului Constanţa, aprobat de Consiliul local.


Succesiuni si mosteniri Romania

Acte necesare succesiune

pentru dezbaterea succesiunii/moştenirii )

  • cerere pentru deschiderea succesiunii (se completează la notariat);
  • actele de identitate ale mostenitorilor;
  • acte de stare civilă care dovedesc relaţia de rudenie;
  • certificatul de deces al defunctului1;
  • certificatul de căsătorie al soţului supravieţuitor ( sau certificatul de deces/certificatul de moştenitor/sentinţa judecătorească de divorţ, după caz);
  • certificat de naştere şi căsătorie a descendenţilor sau al altor rude care au vocaţie succesorală;
  • dacă există, testamentul;
  • fiecare moştenitor va da o declaraţie autentificată la biroul nostru prin care isi exprima opţiunea succesorală, în sensul că acceptă, sau renunţă la moştenire.

Alte acte care atestă averea defunctului (după caz), pentru stabilirea masei succesorale :

  • acte proprietate bunuri imobile : contract vânzare-cumparare/construire, proces verbal de predare-primire a locuinţei; contract de împrumut şi adeverinţa de achitare integrală;
  • certificat fiscal eliberat de Administraţia Financiară;
  • acte proprietate automobil (talon, carte de identitate);
  • certificat fiscal automobil, eliberat de Administratia Financiară;
  • certificat acţionar, carnete C.E.C. , conturi, depozite bancare (extras de cont sau contract de depozit), act concesiune pentru locul de veci, adeverinţa cu valoarea locului de veci, eliberată de Administraţia Cimitirelor sau de Parohie;

1 Procedura succesorală notarială se poate deschide numai în baza certificatului de deces. Certificatul de deces trebuie să conţină elementele esenţiale pentru dezbaterea succesiunii: numele şi prenumele defunctului, data completă a decesului (ziua, luna şi anul), precum şi ultimul domiciliu al acestuia. Hotărârea judecătorească de declarare a morţii unei persoane nu poate înlocui certificatul de deces, fiind obligatorie obţinerea acestuia de la autorităţile competente.

Pentru cetăţenii români decedaţi în străinătate, dar cu ultimul domiciliu în România, precum şi pentru cetăţenii români care au decedat în străinătate, dar cu ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, autoritatea română va emite certificatul de deces după transcrierea actului de deces emis de autoritatea străină conform art.44 alin. 3-7 din Legea cu privire la actele de stare civilă nr.119/1996. În cazul în care certificatul de deces este eliberat de către misiunea diplomatică sau oficiul consular, acesta nu mai trebuie transcris.

Pentru cetăţenii străini sau apatrizi, care nu sunt decedaţi în România şi care au avut ultimul domiciliu/reşedinţa în străinătate, actul de deces emis de autorităţile străine competente poate fi luat în considerare la notariat numai după îndeplinirea procedurii supralegalizării sau apostilării, după caz. Fac excepţie de la regula apostilării/supralegalizării, actele de deces emise de state cu care România are încheiate convenţii sau tratate bilaterale de recunoaştere a actelor de stare civilă

Pentru alte detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

https://www.coltuc.ro