Lună: februarie 2012

Proces castigat pe taxa de poluare pe legea 9/2012

de

Casa de avocatura Coltuc a depus cererea de chemare in judecata direct la Tribunal fara plangere prealabila si avem acest dosar:

 

Numãr unic dosar: 61404/1/2012
Înregistrat în data de: 29.01.2012
Obiect dosar: contestaţie act administrativ fiscal taxa de poluare
Materia juridicã: Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual: Fond
Părţi: SIMION FLORIN-DOM ALES LA CA COLTUC MARIUS : Contestator
ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE : Intimat

TERMENE DE JUDECATÃ:
Data Detalii
28/02/2012 Admite in parte cererea
Solutie: Admite exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind anularea chitantei seria x, nr. xxxxxxxx/2012 invocata de parata.Respinge capatul de cerere anterior mentionat ca fiind inadmisibil.Respinge exceptia tardivitatii capatului de cerere privind anularea Deciziei de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule emisa de parata, precum si exceptia inadmisibilitatii capatului de cerere privind obligarea paratei la restituirea sumei de 12.902 lei reprezentand contravaloare taxa de poluare, cu dobanda legala, exceptii invocate de parata.Admite, in parte, cererea introductiva.Anuleaza Decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule emisa de parata. Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 12.902 lei reprezentand contravaloare taxa de poluare, cu dobanda legala. Definitiva.

Iata dovada ca se poate!
Este prima hotarare obtinuta in Romania pe noua taxa de poluare(legea 9/2012)
Ne-am propus ca fiecare caz in parte sa fie o reusita, astfel ca ne canalizam toata energia in a invata continuu si a oferi clientului servicii profesioniste, prompte si eficiente.
Speram ca raspunsurile noastre sa va fie de ajutor!

Casa de avocatura Coltuc
www.coltuc.ro

Legea mamelor purtatatoare va fi reglementata in Romania

de

Un nou prezentat, luni, 27 februarie, de catre Comisia pentru drepturile omului, culte si minoritati din Senat are in vedere reglementarea nasterii prin procedura unei mame purtatoare si fertilizarea cu .

 

“Guvernul a avut un proiect de lege privind tertul donator. Pentru ca aceasta acoperea doar o mica parte a plajei reproductiei umane asistate, Comisia noastra, cu ajutorul specialistilor, a reprezentantilor Agentiei Nationale de Transplant, a juristilor, a extins proiectul si am facut un proiect de lege cuprinzator care sa reglementeze reproductia umana asitata”, spune senatorul Gyorgy Frunda, presedintele Comisiei pentru drepturile omului, culte si minoritati din Senat.

Proiectul va primi raport de la Comisie in urmatoarele doua saptamani, iar Frunda a facut apel la toti parlamentarii sa sprijine proiectul pentru a se evita adoptarea tacita la termenul din 13 martie a proiectului initial al Guvernului.

Proiectul de lege subliniaza ca la asistenta medicala in domeniul reproducerii umane pot apela numai cuplurile sau femeile singure diagnosticate cu infertilitate sau pentru a se evita transmiterea unei maladii la copil sau la un membru al cuplului.

Impactul Noului Cod Civil asupra contractului de asistenta juridica

de

LUCRAREA are ca scop furnizarea unei scurte analize juridice in legatura cu impactul prevederilor Noului Cod Civil (NCC) asupra contractului de asistenta juridica, asa cum este acesta reglementat de Legea nr. 51/1995 si asupra unor

prevederi din . Se analizeaza posibilele consecinte pe care prevederile NCC le au si eventuala nevoie de modificare a modelului contractului de asistenta juridica prevazut in Anexa I a Statutului profesiei de avocat., ori a unor reglementari cuprinse in .

Analiza

  • Poate fi contractul de asistenta juridica incadrat in categoria contractului de adeziune?

NCC defineste in art. 1175 contractul de adeziune ca fiind cel in care „clauzele sale esentiale sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale, cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare”. Art. 1175 NCC este inspirat din art. 1379 din Codul Civil Québec, al carui prim alineat il preia in totalitate.

NCC consacra contractului de adeziune unele reguli speciale: stipulatiile din acesta se interpreteaza impotriva celui care le-a propus (art. 1269 alin. (2) NCC) si, de asemenea, partile nu pot modifica durata termenului de prescriptie sau cursul prescriptiei pentru actiuni care deriva din contracte de adeziune (art. 2515 alin. (5) NCC).

Pentru a stabili daca contractul de asistenta juridica este un contract de adeziune trebuie analizate cele doua componente cumulative ale definitiei legale: (i) imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale si, respectiv, (ii) faptul ca acestea „sunt impuse ori sunt redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale”.

Imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale

Sub primul aspect – imposibilitatea negocierii clauzelor esentiale – jurisprudenta din provincia Québec referitoare la articolul sursa a reglementarii NCC pare sa dea un sens larg notiunii de „clauze esentiale”, intelegand?o ca elementeimportante ale contractului, spre deosebire de aspectele secundare sau accesorii, care nu au un rol determinant.

Astfel, potrivit jurisprudentei mentionate, „clauzele esentiale” includ nu numai elementele esentiale ale contractului (cum ar fi pretul si scopul in contractul de vanzare), ci si alte elemente importante in acceptiunea aderentului (de exemplu garantiile asociate produsului vandut). Dispozitiile de protectie referitoare la contractul de adeziune si?ar putea pierde aplicarea practica in cazul in care „clauzelor esentiale” li s?ar da sensul strict al unor elemente caracteristice contractului la care se refera, astfel ca existenta caracterului esential al clauzelor in discutie trebuie apreciata de la caz la caz.

In cazul contractului de asistenta juridica se poate aprecia ca elementele esentiale sunt, de regula, onorariul si activitatea prestata de avocat. Alte aspecte care pot constitui clauze esentiale pot include, dupa caz, identitatea avocatului/avocatilor care vor presta serviciile, modalitatea de plata, termene pentru predarea de catre avocat a anumitor lucrari, etc. Dupa cum se poate observa din modelul contractului de asistenta juridica prevazut in Anexa I a Statutului profesiei de avocat, niciunul din aceste elemente nu este impus in substanta sa, ci este prevazuta doar obligativitatea mentionarii obiectului prestatiilor avocatiale, a onorariului, etc. in plus, prin existenta art. 5 intitulat „Alte clauze”, partile au practic posibilitatea introducerii tuturor clauzelor adaptate circumstantelor.

Clauzele care sunt impuse in integralitatea lor prin modelul contractului de asistenta juridica sunt doar cele din art. 4, „Clauze speciale”, care privesc in mare parte aspecte de buna administrare a profesiei, reglementate prin lege: caracterul executoriu al contractului, proba existentei contractului intre parti si fata de terti, dar si un pact comisoriu (de ultim grad, potrivit reglementarii anterioare). Abia in masura in care prin aprecierea la caz concret se poate stabili ca vreuna din aceste prevederi constituie clauza esentiala, trebuie stabilit daca aceasta indeplineste si cea de?a doua conditie, analizata in sectiunea de mai jos.

Apoi, in ceea ce priveste negocierea clauzelor respective, trebuie sa fie vorba de o imposibilitate reala de a negocia, iar nu de pasivitatea celeilalte parti. Sub acest aspect doctrina din Québec arata ca in cazul in care pretinsul aderent nu incearca sa negocieze, cealalta parte poate incerca sa dovedeasca faptul ca, de in realitate, exista o posibilitate de negociere si, prin urmare, contractul nu este unul de adeziune.

Impunerea clauzelor esentiale

Sub cel de?al doilea aspect, pentru existenta unui contract de adeziune clauzele esentiale trebuie sa fi fost impuse ori redactate de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale. Sub acest aspect, prezinta interes in special aspectul daca contractele cu continut reglementat, cum este contractul de asistenta juridica, sunt contracte de adeziune, respectiv daca clauzele lor esentiale pot fi considerate ca fiind impuse de una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale.

Doctrina din Québec a retinut ca in contractele cu continut reglementat clauzele nu sunt impuse de catre una dintre parti, ci de catre legiuitor sau organul de reglementare. Cu toate ca practica judecatoreasca din Québec este impartita, unele instante considerand aceste contracte ca fiind de adeziune si altele nu, autorii arata ca de fapt contractul cu continut reglementat nu indeplineste cea de?a doua cerinta a definitiei contractului de adeziune, deoarece clauzele esentiale nu au fost impuse ori redactate de catre una dintre parti, pentru aceasta sau ca urmare a instructiunilor sale. In plus, necesitatea de a proteja partea aflata pe o pozitie mai slaba dispare chiar prin faptul ca statul sau organul de reglementare a edictat clauzele contractului pentru a o proteja.

Impartasind acelasi punct de vedere, consideram ca reglementarea modelului contractului de asistenta juridica are rolul de a transpune regulile prevazute de art. 121?132 din Statutul profesiei de avocat, clauzele contractului prevazute in model nefiind impuse ori redactate de avocat, pentru acesta ori ca urmare a instructiunilor sale ci servind tocmai la o buna informare si protejare a intereselor clientului.

Concluzie

Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca reglementarea modelului de in Anexa I a Statutului profesiei de avocat nu atrage calificarea acestuia ca fiind un contract de adeziune. Drept urmare, prevederile contractului de asistenta nu se vor interpreta impotriva celui care le?a propus [neaplicarea art. 1269 alin. (2) NCC], iar partile vor putea modifica durata termenului de prescriptie sau cursul prescriptiei pentru actiuni care deriva din contractul de asistenta juridica [neaplicarea art. 2515 alin. (5) NCC], cu respectarea limitelor prevazute de NCC.

Existenta clauzelor neuzuale

NCC defineste clauzele standard drept „stipulatiile stabilite in prealabil de una dintre parti pentru a fi utilizate in mod general si repetat si care sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta parte” [art. 1202 alin. (2)]. Anumite clauze standard nu produc efecte decat daca sunt acceptate, in mod expres, in scris, de cealalta parte – anume cele care prevad in folosul celui care le propune limitarea raspunderii, dreptul de a denunta unilateral contractul, de a suspenda executarea obligatiilor sau care prevad in detrimentul celeilalte parti decaderea din drepturi ori din beneficiul termenului, limitarea dreptului de a opune exceptii, restrangerea libertatii de a contracta cu alte persoane, reinnoirea tacita a contractului, legea aplicabila, clauze compromisorii sau prin care se deroga de la normele privitoare la competenta instantelor judecatoresti (art. 1203). Aceasta reglementare este preluata din art.1341 alin.(2) Cod Civil Italian.

Dupa cum se poate observa in modelul contractului de asistenta juridica, acesta nu include decat un tip de clauza din enumerarea de mai sus, anume cea referitoare la derogarea de la normele privitoare la competenta instantelor de drept comun. Totusi, este posibil ca fiecare forma de exercitare a profesiei sa isi particularizeze practica in ceea ce priveste incheierea contractelor de asistenta juridica si sa includa si alte tipuri de clauze care sa se inscrie in enumerarea prevazuta la art. 1203 NCC.

In ceea ce priveste existenta clauzelor neuzuale, doctrina italiana referitoare la reglementarea care a servit drept sursa pentru art. 1203 NCC a apreciat ca aprobarea scrisa nu este necesara in urmatoarele situatii:

– in cazul in care clauza neuzuala este prevazuta intr?un act normativ sau reproduce o uzanta normativa (nu una contractuala);
– in cazul in care clauza neuzuala este rezultatul unor negocieri specifice;
– in cazul in care contractul are forma unui act autentic, in acest caz fiind necesar ca notarul sa certifice faptul ca acesta este rezultatul vointei ambelor parti contractante;
– in cazul in care continutul a fost agreat intre asociatii cu pozitii opuse, ca in cazul contractului colectiv de munca;
– in cazul unor dispozitii statutare ale unei asociatii, deoarece scopul comun exclude opozitia intereselor.

Drept urmare, avand in vedere faptul ca modelul contractului de asistenta juridica este prevazut intr?un act cu putere normativa in interiorul profesiei de avocat, rezulta ca orice clauze prevazute in modelul respectiv si care se inscriu in enumerarea art. 1203 NCC, cum este cazul celei privind solutionarea litigiilor, nu necesita aprobare separata. Spre deosebire, orice clauza neuzuala introdusa in contract de forma de exercitare a profesiei de avocat va necesita aprobare expresa in scris din partea clientului.

O diferenta notabila intre reglementarea contractului de adeziune si a clauzelor neuzuale in NCC este aceea ca, in vreme ce prima conditie a contractului de adeziune este lipsa posibilitatii negocierii clauzelor esentiale („cealalta parte neavand decat sa le accepte ca atare”), clauzele standard si implicit cele neuzuale par a fi definite de lipsa efectiva a negocierii acestora („sunt incluse in contract fara sa fi fost negociate cu cealalta parte”), interpretare intarita si de opinia autorului sus?citat. Desi diferenta de tratament nu se justifica, de vreme ce clauzele esentiale de care face vorbire art. 1175 NCC ar trebui sa beneficieze de un tratament mai sever in ce priveste mecanismul de formare a contractului decat posibilele efecte negative produse de clauzele neuzuale reglementate la art. 1203 NCC, este evident ca preluarea unor reglementari din tari diferite a condus la o reglementare necorelata. Ramane insa de vazut in ce masura practica si doctrina romana vor retine diferenta semnalata mai sus.

Pactul comisoriu

Modelul de contract de asistenta juridica include, in art. 4.6, un pact comisoriu care, potrivit reglementarii anterioare, era de ultim grad. Nu mai putin insa, acesta nu mai corespunde reglementarii pactului comisoriu reglementat de NCC si nu acomodeaza existenta rezilierii unilaterale.

Astfel, potrivit art. 1552 NCC, rezilierea contractului poate avea loc prin notificarea scrisa a debitorului in trei situatii:
atunci cand partile au convenit astfel, cand debitorul se afla
de drept in intarziere ori cand acesta nu a executat obligatia
in termenul fixat prin punerea in intarziere.
? Spre deosebire de rezilierea unilaterala, pactul comisoriu (art.
1553 NCC) produce efecte doar daca prevede, in mod expres,
obligatiile a caror neexecutare atrage rezolutiunea sau
rezilierea de drept a contractului. Rezilierea in temeiul unui
pact comisoriu este subordonata unei singure formalitati:
punerea in intarziere a debitorului care, daca nu s?a convenit
ca opereaza prin simplul fapt al neexecutarii, nu produce
efecte decat daca indica in mod expres conditiile in care
pactul comisoriu opereaza.
? Deosebirea fundamentala intre rezilierea unilaterala si pactul
comisoriu in reglementarea NCC este aceea ca numai
rezilierea unilaterala mai presupune notificare din partea
creditorului in sensul operarii rezilierii, in vreme ce pactul
comisoriu produce efecte automat (de drept), acesta fiind si
motivul pentru care se impune enumerarea clara a obligatiilor
care ii sunt subsumate.
? Avand in vedere cele de mai sus, consideram ca se impune
modificarea art. 4.6 din modelul contractului de asistenta
juridica, facandu?se referire la rezilierea unilaterala in loc de
pactul comisoriu, sau oferindu?se optiunea intre cele doua.
Aceasta pentru ca este preferabil ca forma de exercitare a
profesiei sa aiba posibilitatea de a alege daca intelege sa
rezilieze contractul sau nu (in special in conditiile financiare
din ultimii ani in care intarzierea platilor a fost si este des
intalnita), circumstanta incompatibila cu reglementarea
modului de operare a pactului comisoriu in NCC.
? Folosirea contractului de asisten?a juridica pentru efecuarea
de opera?iuni fiduciare.
? in situatia in care avocatul ar avea calitatea de fiduciar
potrivit art. 776 alin. (3) NCC, contractul de fiducie incheiat de
avocat cu clientul nu se poate mula pe modelul de contract
de asistenta juridica reglementat in Statutul profesiei atat din
considerente ce tin de prevederile obligatorii ale contractului
de fiducie (art. 779 NCC) – care depasesc considerabil
activitatile fiduciare reglementate in legislatia profesiei de
avocat –, cat si datorita cerintei formei autentice (art. 774
NCC). in acest caz fie partile vor incheia atat un contract de
asistenta cat si un contract autentic de fiducie, fie va fi
necesara reglementarea unui model nou de contract de
asistenta juridica avand ca obiect specific operatiunile
fiduciare.Alte chestiuni
? Reglementarea termenului de prescriptie
? Potrivit art. 2520 alin. (1) pct. 6, dreptul la actiune al
avocatilor impotriva clientilor, pentru plata onorariilor si
cheltuielilor, se prescrie in termen de un an, calculat din ziua
ramanerii definitive a hotararii sau din aceea a impacarii
partilor ori a revocarii mandatului; in cazul afacerilor
neterminate, termenul de prescriptie este de 3 ani de la data
ultimei prestatii efectuate. Pe langa faptul ca introduce un
termen de prescriptie nefiresc de scurt pentru onorariile
avocatiale, comparativ cu termenul general de prescriptie de
3 ani, prevederea citata este nesincronizata cu restul
dispozitiilor legale in materie, dar si extrem de confuza din
perspectiva stabilirii momentului de la care curge termenul
de prescriptie.
? in primul rand, contractul de asistenta juridica este titlu
executoriu (art.31 alin.(3) din Legea nr.51/1995 privind
organizarea si functionarea profesiei de avocat, in forma
actuala). Prin urmare, prescriptia platii sumelor datorate in
virtutea contractului de asistenta juridica trebuie considerata
de lege lata ca fiind o institutie procedural civila, supusa
art.405 si urm. C.proc.civ., respectiv 696 si urm. din Codul de
procedura civila adoptat prin Legea nr.134/2010 („C.proc.civ.
2010” ? neintrat inca in vigoare). Mentionam ca art.700 din
C.proc.civ.2010 trimite, in completare, la dispozitiile NCC din
materia prescriptiei extinctive.
? Pe de alta parte, momentul inceperii curgerii termenului de
prescriptie este stabilit in mod arbitrar, prin raportarea la
elemente care nu au neaparat cu legatura cu scadenta
propriu?zisa a obligatiilor de plata catre avocat. Alteori,
reglementarea este si incompleta: se face referire, de
exemplu, la „revocarea mandatului”, cu ignorarea motivelor
de incetare a contractului de mandat, altele decat revocarea,
care sunt prevazute de art.2030 NCC. Mai mult, in cazul in
care vorbim despre activitati de consultanta juridica,
momentul de inceput al termenului de prescriptie nici macar
nu poate fi stabilit cu precizie.
? Avand in vedere faptul ca (a) NCC recunoaste partilor
posibilitatea de a deroga de la termenele legale de
prescriptie, (b) prevederile din Codul de procedura civila 2010
care vor intra in vigoare in curand se completeaza cu cele din
NCC si (c) contractul de asistenta juridica nu poate fi calificat
ca un contract de adeziune, se va putea avea in vedere, odata
cu intrarea in vigoare a Codului de procedura civila 2010,
posibilitatea includerii unor clauze in contractul de asistenta
juridica care sa reglementeze in mod mai precis si echitabil
problema prescriptiei – prin aplicarea eventuala a termenului
general de prescriptie si prin stabilirea unui moment mai bine
determinat pentru inceputul curgerii termenului.
? Denuntarea contractului de asistenta juridica
? Fata de dispozitiile art.1276 – 1277 NCC, care reglementeaza
denuntarea unilaterala a contractului, se impune modificarea
terminologica a art.152 din Statutul profesiei de avocat, care refera la „renuntarea unilaterala” la contractul de asistenta
juridica.
? Patrimoniul de afectatiune
? Desi nu este legata in mod direct de contractul de asistenta
juridica, se cuvine semnalata si noua reglementare din
materia patrimoniului de afectatiune, chestiune anterior
antamata numai la nivel de legislatie secundara – a se vedea
art.171 si urm. din Statutul profesiei de avocat. Textele din
NCC care intereseaza din acest punct de vedere sunt art.31?
33 si 2324 alin.(3) si (4).
? Patrimoniul profesional al avocatului se constituie prin actul
incheiat de titular, iar bunurile care fac obiectul acestei
diviziuni a patrimoniului vor putea fi urmarite numai de
creditorii ale caror creante s?au nascut in legatura cu profesia
respectiva (incluzand aici statul si organele fiscale). Acesti
creditori nu vor putea urmari celelalte bunuri ale debitorului.
Totusi, aceste dispozitii se vor aplica numai in cazul in care
avocatul isi opereaza diviziunea patrimoniului dupa intrarea
in vigoare a NCC – art.151 alin.(1) din Legea nr.71/2011
privind punerea in aplicare a NCC. in consecinta, avocatii care
au operat deja diviziunea patrimoniala inaintea datei de 1
octombrie 2011, ar putea ajunge, in situatia unei interpretari
per a contrario a dispozitiilor tranzitorii citate mai sus, sa aiba
o situatie juridica mai putin favorabila decat avocatii care
efectueaza diviziunea patrimoniului dupa aceasta data.
? Datorita interesului practic deosebit al acestor noi
reglementari – in special cele ale art.2324 alin.(4) care privesc
drepturile creditorilor ?, consideram ca este nimerit ca
reglementarile secundare din domeniul profesiei de avocat sa
clarifice aspectele legate de implementarea lor practica,
respectiv crearea unui cadru specific prin care avocatii,
indiferent de data intrarii in profesiei sau a schimbarii formei
de exercitare a acesteia, sa poata emite in mod eficient din
punct de vedere juridic acte de constituire a unui patrimoniu
profesional in conditiile prevazute de reglementarile din NCC
si legea de punere in aplicare a acestuia.
av. dr. Gheorghe Florea
Presedinte U.N.B.R.

Maria David a fost retinuta pentru doua infractiuni de trafic de influenta cu miza 200.000 euro.

de

Judecatoarea Maria David, de la Sectia Civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a fost dusa la sediul DNA marti seara pentru a fi  audiata intr-un dosar de trafic de influenta, in care, potrivit primelor informatii, miza o reprezinta

solutionarea unor dosare in schimbul unei sume ametitoare: 200.000 euro. Sectia pentru Judecatori a CSM a dat marti aviz pentru retinerea si arestarea judecatoarei. Judecatoarea Maria David provine de la Curtea de Apel Ploiesti, a promovat la instanta suprema in octombrie 2008. La Curtea de Apel Ploiesti Maria David a fost si presedintele Sectiei Civile. Intrebata la interviul de promovare pentru ICCJ care ar trebui sa fie calitatile unui judecator de instanta suprema, Maria David a raspuns: „Gandire independenta, critica, sa inteleaga societatea romaneasca, sa aiba curaj, sa contribuie la imbunatatirea mediului social, sa fie devotat”.

UPDATE – Acuzatiile oficiale ale DNA – David a fost retinuta pentru ca a pretins bani pentru a aranja doua procese

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au dispus retinerea judecatoarei Maria David si efectueaza cercetari penale impotriva acesteia pentru comiterea a doua infractiuni de trafic de influenta.

Clientii rau-platnici nu vor mai fi obligati sa achite firmelor de leasing intreaga valoarea a finantarii, inclusiv dobanzile

de

Noul Cod civil confera clientilor firmelor de leasing mai multe drepturi importante care avantajeaza in primul rand debitorii ajunsi in situatia de nu mai putea plati ratele.Astfel, pe langa faptul ca noua lege exclude posibilitatea ca firma de leasing sa ceara debitorului plata intregii sume finantate(inclusiv dobanzile) asa cum se intampla pana acum, actul normativ da clientului posibilitatea de a solicita instantei returnarea unei parti din ratele deja achitate.

 

Articolul 1757 prevede: “Cand a obtinut rezolutiunea contractului pentru neplata pretului, vanzatorul este tinut sa restituie toate sumele primite, dar este indreptatit sa retina, pe langa alte daune-interese, o compensatie echitabila pentru folosirea bunului de catre cumparator”.

In acelasi articol se mai arata ca “Atunci cand s-a convenit ca sumele incasate cu titlu de rate sa ramana, in tot sau in parte, dobandite de vanzator, va putea totusi reduce aceste sume, aplicandu-se in mod corespunzator dispozitiile referitoare la reducerea de catre a cuantumului clauzei penale”.

Membri ai organizatiei Anonymous Romania au reusit, la sfarsitul saptamanii trecute, sa sparga si site-ul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT)

de

Potrivit ziare.com, s-a incercat musamalizarea incidentului, dar nu prea s-a reusit, in conditiile in care sambata dimineata pe site-ul institutiei era postat mesajul: „www.diicot.ro under ddos attack… we sailed it!”.Nadina Spanu,purtatorul de cuvant al DIICOT, citata de ziare.com a declarat ca exista posibilitatea ca site-ul DIICOT sa fi fost spart, dar ca nu are nicio informatie privind acest subiect.

 

Marti, membri ai Anonymous Romania – AnonOps au spart site-ul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, lasand mesajul: „Hacked by #ANTISEC #ANONYMOUS Romania”.

Proiectul privind combaterea violentei in familie, care prevede ca victima violentei in familie poate cere instantei un ordin de protectie si de restrictie fata de agresor, a fost adoptat, marti, de catre Camera Deputatilor.

de

Actul normativ, pentru care Camera Deputatilor este for decizional, a fost adoptat cu 166 voturi „pentru”, trei voturi „impotriva” si doua abtineri.Conform proiectului, violenta in familie se poate manifesta prin violenta verbala, psihologica, fizica, sexuala, sociala sau spirituala.

Victima violentei in familie are dreptul la respectarea personalitatii, demnitatii si vietii sale private, la protectie speciala, la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare, asistenta medicala gratuita, sociala, consiliere si asistenta juridica gratuita, relateaza Mediafax.

Potrivit proiectului, victima are dreptul sa se adreseze instantei sa solicite ordin de protectie cu caracter provizoriu, iar instanta poate sa interzica agresorului sa ramana sau sa se reintoarca in locuinta comuna, sa-l oblige pe agresor sa suporte unele costuri, cum ar fi cheltuieli medicale, de judecata, cele generate de adapostirea victimei.

Ordinul de restrictie prevede evacuarea agresorului de la domiciliul comun, pastrarea distantei de minim 200 de metri fata de persoana vatamata, interzicerea oricarui contact telefonic, corespondente. Actul normativ stipuleaza ca acest ordin de interdictie nu poate depasi 2 ani.

In proiect este stipulat si faptul ca refuzul primirii in adapost sau refuzul de a acorda asistenta medicala victimelor sunt sanctionate cu amenda intre 1.000 si 5.000 de lei. De asemenea, actul normativ prevede si alte sanctiuni: amenda intre 500 si 1.000 de lei pentru refuzul parasirii adapostului in momentul in care conditiile care au determinat internarea au disparut, amenda intre 500 si 1.000 de lei pentru incercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a patrunde in incinta adapostului in care se afla victima

Curtea de Apel Bucuresti a luat in discutie vineri, 24 februarie, cererea de supendare formulata de mai multi parinti si, respectiv, de anulare a Ordinului 3064/2012

de

Reprezentantii Guvernului si cei ai Ministerului Educatiei au cerut instantei amanarea cauzei in vederea pregatirii apararii, aratand totodata ca nu a fost indeplinita procedura de citare. Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au admis cererea si au stabilit termen pentru 9 martie.

Avocatii parintilor au solicitat insa ca urmatorul termen sa fie stabilit inainte de 5 martie, cand ar trebui sa inceapa inscrierile in clasa pregatitoare si clasa I, pentru ca altfel actiunea de suspendare a ordinului ministrului Educatiei nu ar mai avea obiect.

Dupa o scurta discutie, judecatorii au stabilit ca procesul sa se reia in 28 februarie, data pana la care actiunea depusa la instanta va fi comunicata Guvernului si Ministerului Educatiei.

UNBR a publicat raspunsul MFP la Memoriul inaintat de catre institutie prin care s-a solicitat ca la elaborarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG 125/2011

de

Memoriul avea in vedere consacrarea expresa a faptului ca avocatii sunt persoane asigurate obligatoriu intr-un sistem de pensii neintegrat sistemului unitar de pensii publice, sistem recunoscut legislativ ca fiind propriu si autonom prin dispozitiile legale interne si prin legislatia Comunitatii Europene.

In raspunsul MFP se arata ca persoanele care exercita profesia de avocat nu se incadreaza in categoria persoanelor asigurate obligatoriu prin efectul legii in sistemul public de pensii si nici in categoria persoanelor prevazute de art 296 indice 21 alin. (1) din Codul fiscal.

In acelasi timp MFP arata ca avand in vedere Memoriul transmis, va tine cont de problema ridicata pentru clarificarea situatiei la umatoarea modificare legislativa.

Sursa: UNBR

Uniunea Europeana a decis suspendarea ratificarii ACTA, trimitand textul la CJUE.

de

Guvernul roman a decis joi, 23 februarie 2012, să amâne procesul de ratificare a Acordului comercial de combatere a mărfurilor contrafăcute (ACTA) până când CJUE va termina de analizat Acordul, a anunţat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Dan Suciu: “S-a ţinut cont de evoluţiile internaţionale, unde sunt state care deja au suspendat acest acord, şi, în acelaşi timp, Comisia Europeană s-a adresat Curţii de Justiţie pentru o evaluare a Acordului.”

Inspectia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) va verifica decizia judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti, prin care executarea condamnarii la sapte ani de inchisoare primita de Dinel Nutu, fost Staicu

de

Curtea de Apel Bucuresti a admis, joi, contestatia in anulare formulata de fostul presedinte al SIF Oltenia, Dinel Nutu, fost Staicu, formulata in dosarul privind devalizarea Bancii Internationale a Religiilor (BIR) in care fusese condamnat la sapte ani de inchisoare.

 

Cu toate acestea, Staicu nu va fi eliberat, aflandu-se in arest preventiv in dosarul fraudarii Transgaz Medias.

Decizia Curtii de Apel Bucuresti (CAB) a anulat mandatele de arestare din dosarul Judecatoriei Sectorului 4, instanta ce l-a condamnat pe Dinel Nutu (Staicu) la pedeapsa cu inchisoarea cu executare, pedeapsa majorata la sapte ani de judecatorii CAB.

Potrivit Agerpres, magistratii au retinut autoritatea de lucru judecat a Curtii de Apel Craiova si au decis ca Dinel Nutu (Staicu) a mai fost judecat o data pentru aceleasi fapte.

Curtea de Apel Craiova a stabilit ca Dinel Staicu nu se face vinovat de acuzatiile pentru care a fost judecat si condamnat in dosarul BIR.

La 4 aprilie 2011, magistratii Curtii de Apel Bucuresti l-au condamnat pe directorul SIF Oltenia, Dinel Staicu, la sapte ani de inchisoare cu executare pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si complicitate in dosarul fraudarii BIR.

In conditiile in care nu a fost gasit la domiciului sau, dupa condamnare, Dinel Staicu a fost dat in urmarire generala. Ulterior, acesta si-a schimbat numele in Dinel Nutu si a parasit tara.

Mandatul european de arestare emis pe numele sau de Judecatoria Sectorului 4 a fost pus in executare de Interpol.

La 19 aprilie 2011, Nutu a fost identificat de politistii ungari in localitatea Mako din Ungaria, in apropierea frontierei cu Romania, iar la 28 aprilie 2011 l-au predat autoritatilor romane.

Obligatii fiscale ale angajatorilor care folosesc zilieri in Romania

de

Obligatiile fiscale ale persoanelor care utilizeaza zilieri au fost sintetizate de Directia Generala a Finantelor Publice Valcea intr-o informare data publicitatii recent.

Potrivit sursei citate, domeniile in care se pot presta activitati care au caracter ocazional sunt: agricultura, vanatoare si pescuit, silvicultura, exploatari forestiere, piscicultura si acvacultura, pomicultura si viticultura, apicultura, zootehnie, spectacole, productii cinematografice si audiovizuale, publicitate, activitati care au caracter cultural, manipulari de marfuri, activitati de intretinere si curatenie.

Beneficiarul-angajatorul care utilizeaza zilieri in activitatea cu caracter ocazional din domeniile mentionate are obligatia:

  • sa infiinteze Registrul de evidenta al zilierilor si sa-l pastreze la sediu. Acest Registru se tipareste si se inseriaza de Imprimeria Nationala, iar distribuirea se face la cerere si contra cost de Inspectia Muncii prin Inspectoratele teritoriale de munca;
  • sa-l completeze inainte de inceperea activitatii si prezentarea organelor de control abilitate;
  • sa prezinte lunar pana cel tarziu la data de 5 a fiecarei luni catre inspectoratul de munca unde isi are sediu un extras al Registrului de evidenta al zilierilor.

Directia Finantelor Valcea precizeaza ca veniturile realizate de zilieri sub forma remuneratiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrari sunt venituri asimilate salariilor, pentru care se datoreaza impozit in cota de 16%.

„Nu se datoreaza contributii sociale obligatorii nici de catre zilier, nici de catre beneficiar”, subliniaza sursa citata, care puncteaza ca activitatea desfasurata de zilieri nu le confera acestora calitatea de asigurat in sistemul public de pensii, sistemul asigurarilor sociale pentru somaj si nici in sistemul de asigurari sociale de sanatate.

„Zilierii vor putea incheia, optional, o asigurare de sanatate si/sau de pensie”, mentioneaza Directia Finantelor Valcea.

Cine retine si plateste impozitul pe venit

Calculul si retinerea impozitului pe venituri din salarii datorat se efectueaza de catre beneficiarii de lucrari (cei care utilizeaza zilieri) la data fiecarei plati a remuneratiei brute zilnice.

Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat si retinut se va efectua pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.

Perchezitii simultane la patru penitenciare anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Specialişti din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în colaborare cu lucrători ai structurilor de prevenire şi combatere a criminalităţii organizate, sub directa coordonare a procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), au documentat

fapte săvârşite de către persoane private de libertate, încarcerate în mai multe penitenciare din ţară, cu privire la înşelăciuni comise cu ajutorul telefoanelor mobile.

În acest scop, joi, 23.02.2012, în baza rezoluţiei procurorului de caz s-au efectuat, simultan, percheziţii în penitenciarele de la Poarta Albă, Slobozia, Mărgineni şi Giurgiu, în vederea descoperirii şi ridicării telefoanelor mobile şi a oricăror obiecte şi/sau înscrisuri care pot constitui mijloace de probă în cauză. Percheziţiile din cele patru penitenciare au fost făcute de către lucrători din cadrul sistemului sub directa coordonare a specialiştilor din aparatul central al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Faţă de cele prezentate, precizăm că eradicarea fenomenului introducerii telefoanelor mobile în penitenciare reprezintă o prioritate a sistemului administraţiei penitenciare, activitatea de astăzi făcând parte dintr-o serie de acţiuni menite să prevină şi să combată acest fenomen.

Astfel de acţiuni vor continua şi vor fi mediatizate cu celeritate.

Veronica STANCOVICI
Biroul relaţii publice şi mass-media
Administraţia Naţională a Penitenciarelor

Recunoasterea diplomelor: final fericit pentru cei care au dat in judecata Universitatea Spiru Haret. Noi procese castigate irevocabil

de

Noi hotarari castigate irevocabil in cazul absolventilor din promotia 2009 Spiru Haret, atesta solutia de fond, singura de altfel, pentru cei care au avut de suferit in urma scandalului iscat in urma cu 3 ani, care a lasat zeci de mii de absolventi fara diploma.

Ignorata de autoritatile care ar fii putut rezolva aceasta situatie, problema absolventilor Spiru Haret continua si in ziua de astazi. Temeiul legal mult asteptat si promis de fostul ministru al educatiei, intarzie sa apara si in cazul noului guvern. In tot acest timp, mii de procese s-au derulat in toata tara intrucat absolventii s-au organizat in grupuri pentru a-si recunoaste dreptul in instanta.

Ce procese s-a castigat?

Dreptatea nu a intarziat sa apara, noi hotarari irevocabil castigate, demonstreaza ca singura modalitate de a obtine ceea ce li se cuvine de drept acestor oameni, este apelul la instantele de judecata. Sunt mii de procese in toata tara si, rand pe rand, mii de sentinte favorabile incep sa apara. Numai saptamana aceasta s-au rezolvat urmatoarele dosare, reprezentate de Casa de avocatura Coltuc :

I. Dosarul nr. 7885/2/2011 inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti cu urmatoarea

Solutie: Admite cererea de interventie principala;. Obliga parata Universitatea Spiru Haret sa elibereze reclamantilor si intervenientilor diploma de licenta si suplimentul de diploma;

II. Dosarul nr. 4158/2/2011 inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti cu urmatoarea

Solutie: Admite cererea de interventie principala;. Obliga parata Universitatea Spiru Haret sa elibereze reclamantilor si intervenientilor diploma de licenta si suplimentul de diploma;

III. Dosarul nr. 5168/2/2011 inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti cu urmatoarea

Solutie: Respinge exceptiile de inadmisibilitate si lipsei calitatii procesuale pasive formulate de MECTS. Admite în parte actiunea. Obliga parata Universitatea Spiru Haret sa elibereze reclamantilor si intervenientilor diploma de licenta si suplimentul de diploma.

Care este motivul pentru care s-a dat castig de cauza?

Avocat Coltuc Marius, fondatorul Casei de Avocatura Coltuc, casa ce s-a ocupat de mii de astfel de procese sustine ca „o instiutie de invatamant care inscrie studenti si elibereaza diplome la formele de invatamant cu frecventa redusa si la distanta, fara a fi parcurs procedura obligatorie pentru autorizare, nu este indreptatita sa inmatriculeze, sa elibereze diplome, sa desfasoare procesul de invatamant pentru formele de invatamant care nu au parcurs etapele obligatorii ale creditarii si autorizarii provizorii. Din actele pe care absolventii in cauza le-au depus la dosar nu rezulta ca s-au inscris la o specializare si la o forma de invatamant pentru a caror organizare USH nu avea autorizare sau acreditare provizorie.”

Pe blogul Casei de Avocatura Coltuc se pot regasi hotarari castigate irevocabil in procese cu USH, precum si testimoniale ale celor care au obtinut raspunsuri pozitive in astfel de procese. Odata cu declaratiile absolventilor, pe blog pot fi regasite si modele de cereri de chemare in judecata pentru recunoasterea diplomelor .

Despre Casa de avocatura Coltuc

Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Casa de Avocatura Coltuc a reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente. Departamente: recuperari creante, litigii, consultanta, registrul comertului, marketing si relatii cu clientii.

Pentru detalii:
Av.Coltuc Marius
0745150894
avocat@coltuc.ro
www.coltuc.ro/blog
https://www.coltuc.ro/

CNA a amendat mai multe posturi de televiziune pentru difuzarea excesiva de publicitate anunta Casa de avocatura Coltuc

de

In sedinta din data de 21.02.2012 membrii au analizat raportul de monitorizare intocmit de directia de specialitate cu privire la durata publicitatii inserate in interval de o ora, in lunile noiembrie, decembrie 2011 si ianuarie 2012, de zece posturi centrale de televiziune.

Constatand incalcari ale prevederilor art. 35 alin. (1) din nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:

„Proportia de spoturi publicitare televizate si spoturi de teleshopping dintr-un interval de o ora nu poate depasi 20%, respectiv 12 minute; in cazul televiziunii publice durata acestora nu poate depasi 8 minute din timpul oricarei ore date”.

Consiliul a decis sa sanctioneze pentru depasirea duratei publicitatii in lunile noiembrie – decembrie 2011 mai multe posturi de televiziune, cu amenzi cuprinse intre 20.000 de lei si 130.000 de lei.

Sursa: Business Forum

Comisia Europeana trimite ACTA la verificari la Curtea Europeana de Justitie

de

Bruxelles, decizia Comisiei Europene de a trimite tratatul ACTA la cea mai inalta instanta europeana pentru a stabili daca exista incalcari de orice fel in privinta drepturilor fundamentale si a drepturilor de proprietate intelectuala.

Curtea Europeana de Justitie este chemata sa aiba in vedere echilibrul intre drepturile fundamentale: cel de exprimare, accesul la informatie, la proprietate intelectuala si ea trebuie sa arate orientari si sa ne spuna care sunt limitele.

Reprezentantii Executivului de la Bruxelles vor cere Curtii Europene de Justitie sa explice daca, din punct de vedere juridic, continutul ACTA incalca vreunul din drepturile si libertatile fundamentale ale UE.

Comisarul Karel De Gucht a precizat in conferinta de presa de miercuri, de la Bruxelles, ca, din punctul de vedere al procedurilor legislative, Comisia Europeana a trimis ACTA in fata statelor membre, pentru examinare, in cadrul Consiliului European. Acesta a aprobat in unanimitate ACTA si a autorizat Comisia Europeana sa semneze tratatul ceea ce s-a si intamplat.

Parlamentul European ramasese singura institutie europeana care mai putea schimba intrarea in vigoare a ACTA prin votul pe care il are programat in plen, in aceasta primavara.

Comisarul UE a mai precizat astazi ca, avand in vedere numeroasele dezbateri si temeri in rindul cetatenilor din statele membre UE, cel mai oportun este ca o instanta sa-si spuna punctul de vedere. „Impartasesc ingrijorarile cetatenilor UE cu privire la respectarea libertatilor fundamentale. Salut faptul ca oamenii si-au exprimat ingrijorarile lor activ mai ales pe cele legate de libertatea Internetului si am inteles, de asemenea, ca exista incertitudini in legatura cu modul in care ACTA va afecta aceste libertarti. Cred ca punerea ACTA in fata Curtii Europene de Justitie este un pas necesar”, a adaugat Comisarul UE Karel DE Gucht.

Casa de avocatura Coltuc publica hotarari castigate in procese cu USH privind recunoasterea diplomelor

de

Curtea de apel BUCURESTI Numãr unic dosar:         7885/2/2011
Înregistrat în data de:         08.09.2011
Obiect dosar:         obligare emitere act administrativ
Materia juridicã:         Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:         Fond

 

 

Părţi:         PAVEL (DUMITRU) CORINA IULIANA : Reclamant
HOTA (MARCU)EVELINA : Reclamant
RUSEN (MIHAILA)BEATRICE MIRELA : Reclamant
BADITA(JUNCU)ELENA : Reclamant
MARINESCU(BURULEANU)MAGDALENA VICTORITA : Reclamant
PRUNA(FILIP)DANIELA : Reclamant
BESNEA TEODOR : Reclamant
NANU(PRODAN)MIHAELA : Reclamant
PRUNA CRISTINA : Reclamant
BOGDAN(PREDESCU) MANDITA SIMONA : Reclamant
PAPURA (TRANDAFIR) ANA : Reclamant
TRANDAFIR PETRE : Reclamant
CONDREA FLORIN : Reclamant
PAUN ANDREEA : Reclamant
VASILE (ROSCA)MARIANA : Reclamant
IONITA(BUJEAC)DANIELA : Reclamant
BADEA (SOIMAN)GABRIELA CRISTINA : Reclamant
ANGHEL (STAN) MIRELA CARMEN : Reclamant
UNIVERSITATEA SPIRU-HARET : Pârât
MINISTERUL EDUCATIEI,CERCETARII,TINERETULUI SI SPORTULUI : Chemat în
garanţie
CĂI DE ATAC:
Tip acţiune        Data declarare        Cine declara
Pagina 1

TERMENE DE JUDECATÃ:
Data        Detalii
12/10/2011        Amână cauza
Solutie: Respinge cererea de preschimbare a termenului de judecată,
ca neîntemeiată. Pronunţată în şedinţa
publică, azi, 12.10.2011
07/12/2011        Amână cauza
Solutie: Având în vedere solicitarea formulată de pârâta
UNIVERSITATEA SPIRU   HARET cu privire la acordarea unui nou termen de
judecată pentru angajarea unui apărător, va amâna cauza,
motiv pentru care,
01/02/2012        Amână cauza
Solutie: Pentru a da posibilitatea pârâtului MECTS să ia
cunoştinţă de conţinutul întâmpinării şi
cererii de chemare în garanţie formulată de pârâta Universitatea
Spiru Haret şi răspunsul la întâmpinare formulat de
reclamanţi, în temeiul dispoziţiilor art. 86 alin . 1 Cod
procedură civilă, va amâna cauza, motiv pentru care,
15/02/2012        Amână cauza
Solutie: Amână pronunţarea la data de 22.02.2012.
Pronunţată în şedinţă publică, azi,
15.02.2012.
22/02/2012        Alte soluţii
Solutie: Respinge excepţia prematurităţii. Admite
acţiunea formulată în contradictoriu cu pârâta Universitatea
Spiru Haret. Admite cererea de intervenţie principală.
Obligă pârâta Universitatea Spiru Haret să elibereze
reclamanţilor şi intervenienţilor diploma de
licenţă şi suplimentul de diplomă. Respinge ca
inadmisibilă cererea de chemare în garanţie a MECTS
formulată de reclamanţi şi intervenienţi. Admite
cererea de chemare în garanţie a MECTS formulată de pârâta
Universitatea Spiru Haret. Obliga; MECTS, în calitate de chemat în
garanţie, să aprobe tipărirea formularelor tipizate
constând în diploma de licenţă şi suplimentul de
diplomă, pentru reclamanţi şi intervenienţi. Cu recurs
în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în
şedinţă publică, azi, 22.02.2012.
Pagina 1

II
Numãr unic dosar:         4158/2/2011
Înregistrat în data de:         04.05.2011
Obiect dosar:         obligare emitere act administrativ
Materia juridicã:         Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:         Fond
Părţi:         MANOLE V. FLORIN : Reclamant
FILIP(TARNAUCEANU) ADRIANA : Reclamant
NICULINA MARIAN : Reclamant
PADOVEI ION : Reclamant
HEMCINSCHI CORNELUS : Reclamant
NICULITA VASILE : Reclamant
UNIVERSITATEA SPIRU- HARET : Pârât
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII,TINERETULUI SI SPORTULUI : Pârât
CĂI DE ATAC:
Tip acţiune        Data declarare        Cine declara
Pagina 1

TERMENE DE JUDECATÃ:
Data        Detalii
11/10/2011        Amână cauza
Solutie: Pentru a se lua cunoştinţă de întâmpinare
22/11/2011        Amână cauza
Solutie: Pentru a se lua cunoştinţă de înscrisurile depuse
la dosar
14/02/2012        Amână cauza
Solutie:
21/02/2012        Admite in parte cererea
Solutie: Respinge excepţiile lipsei procedurii prealabile, lipsei de
interes şi lipsei de obiect al acţiunii. Admite în parte
acţiunea. Obligă pârâta Universitatea Spiru haret să
elibereze reclamanţilor diploma de licenţă şi
suplimentul la diploma de licenţă. Respinge cererea privind
obligarea MECTS la recunoaşterea diplomei, ca neîntemeiată.
Admite cererea de chemare în garanţie formulată de Universitatea
Spiru Haret. Obligă chematul în garanţie MECTS să aprobe
tipărirea formularelor tipizate constând în diploma de
licenţă şi suplimentului la diplomă, pentru
reclamanţi. Cu recurs în termend e 15 zile de la comunicare.

III

Curtea de apel BUCURESTI

Numãr unic dosar:         5168/2/2011
Înregistrat în data de:         02.06.2011
Obiect dosar:         obligare emitere act administrativ
Materia juridicã:         Contencios administrativ şi fiscal
Stadiu procesual:         Fond
Părţi:         PARCALABELU(VLAICU) MARIANA : Reclamant
NICULA(ARGIR) MIHAELA : Reclamant
IONITA(RAICU) MARIANA : Reclamant
OLTENASU(NECULCEA) VICTORITA : Reclamant
VIOCU(BOERESCU) MARIA : Reclamant
ENACHESCU LAURENTIU : Reclamant
PURNICHI(DOBRE) MARIA MAGDALENA : Reclamant
ZIKELI(VILCICA) MIHAELA : Reclamant
CADELCU(TOLTICA) CLAUDIA : Reclamant
UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI : Pârât
MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII TINERETULUI SI SPORTULUI : Chemat în
garanţie
CĂI DE ATAC:
Tip acţiune        Data declarare        Cine declara
Pagina 1

TERMENE DE JUDECATÃ:
Data        Detalii
22/11/2011        Amână cauza
Solutie: Pentru a se comunica înscrisurile depuse la dosar
14/02/2012        Amână cauza
Solutie:
21/02/2012        Admite in parte cererea
Solutie: Respinge excepţiile de inadmisibilitate şi lipsei
calităţii procesuale pasive formulate de MECTS. Admite în parte
acţiunea. Obligă pârâta Universitatea Spiru Haret la eliberarea
diplomelor de licenţă şi a suplimentului de diplomă
reclamanţilor. Respinge cererea de chemare în garanţie
formulată de reclamanţi. Admite cererea de chemare în
garanţie formulată de pârâţi şi obligă chematul
în garanţie MECTS să aprobe tipărirea formularelor tipizate
constând în diploma de licenta si suplimentului de
diploma pentru reclamanţi. Cu recurs în termend e 15 zile de la
comunicare.

Ultima actualizare: 22.02.2012

Proiectul de lege privind desfasurarea activitatii de picnic

de

Proiectul vizeaza crearea cadrului legal privind desfasurarea activitatilor de picnic pe domeniul public sau privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale in vederea prevenirii reducerii si eliminarii impactului negativ generat de practicarea inadecvata a acestor activitati asupra mediului si asupra starii de sanatate a populatiei.

Activitatea de picnic este definita ca „orice activitate de recreere de afluenta publica desfasurata in zone de afluenta publica consacrate pe domeniul public sau privat al statului si sau al unitatilor administrativ-teritoriale de una sau mai multe persoane si care presupune consumul de bauturi si/sau alimente, precum si, dupa caz, aprinderea sau nu a focului”.

Potrivit acestui proiect, citat de Agerpres, vor fi amenajate zone speciale pentru picnic pe domeniul public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale care vor dotate cu utilitati si facilitati pentru aceasta activitate si in care aprinderea focului este permisa. Zonele se vor afla in parcuri si in zonele limitrofe ale padurilor situate in intravilanul localitatilor.

Legea prevede ca persoanele care merg la picnic nu vor avea voie sa spele obiectele folosite la aceasta activitate in apele din vecinatatea zonei speciale amenajate, nu vor avea voie sa hraneasca animalele salbatice, sa distruga plantele, sa posteze semne sau mesaje.

De asemenea, participantii la picnicuri trebuie sa pastreze linistea si sa nu deranjeze comunitatile locale, trebuie sa arunce deseurile doar in locurile special amenajate, sa aprinda focul doar in locurile special amenajate si sa-l supravegheze permanent, sa lase locul asa cum l-au gasit, sa nu arunce tigari sau chibrituri aprinse in alte locuri decat cele special amenajate, sa respecte bunele moravuri.

Amenzile pentru nerespectarea prevederilor legii sunt cuprinse intre 100 si 5.000 de lei.

Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A

de

Alianta Antidiscriminare a Tuturor Taticilor – T.A.T.A. va solicita sa probati bunele intentii clamate de domnia voastra in putinele zile care au trecut de la preluarea acestei importante demnitati si sa optimizati cadrul legal reprezentat de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 124 din 27 decembrie 2011, care este de fapt integrarea nefericita a unei directive europene in legislatia romaneasca.

Acest act normativ are drept efect reducerea concediului parental cu o luna, deoarece se pierde luna respectiva daca unul dintre parinti nu poate sau nu doreste sa opteze pentru acest concediu foarte scurt pentru cresterea si ingrijirea copilului.

„Art. 11. – Dreptul la concediul pentru cresterea copilului stabilit potrivit prevederilor art. 2 alin. (1) se acorda pe baza netransferabila persoanelor ai caror copii se nasc incepand cu data de 1 martie 2012, precum si celor aflate in situatiile prevazute la art. 8 alin. (2), incepand cu aceasta data, in situatia in care ambele persoane din familia respectiva indeplinesc conditiile de acordare a acestuia, dupa cum urmeaza:

a) cel putin o luna din perioada totala a concediului de crestere a copilului este alocata uneia dintre persoanele care nu a solicitat acest drept;

b) in situatia in care persoana prevazuta la lit. a) nu solicita dreptul la concediul care ii revine, celalalt parinte nu poate beneficia de dreptul la concediu in locul acesteia.”

Conform O.U.G. nr. 124/2011, „incepand cu anul 2012, pentru mentinerea drepturilor prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, beneficiarii au obligatia sa isi achite obligatiile legale fata de bugetul local pentru bunurile pe care le detin in proprietate, conform prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare”.

Domnule Premier, T.A.T.A. considera discriminatorie prevederea legala de mai sus, deoarece parintii care au cotizat conform salariului obtinut in ultimul an anterior nasterii copilului se vad privati de dreptul de a beneficia de indemnizatia aferenta concediului parental, daca nu-si achita si obligatiile fata de bugetul local. T.A.T.A. considera aceasta norma legala drept o incalcare grava a drepturilor copilului si ale familiei sale.

Cu privire la obligarea parintilor de a respecta art. 11, daca doresc sa beneficieze de un an complet de concediu parental, facem apel la domnia voastra sa adoptati masuri guvernamentale care sa sustina familia, sa contribuie la cresterea natalitatii, la incurajarea clasei de mijloc sa procreeze si la protejarea copilului inca din primii ani de viata.

Domnule Prim-Ministru, faceti parte din categoria sotilor si tatilor care au fost alaturi de partenerele lor si in maternitate si ati facut eforturi deosebite pentru ca fiul domniei voastre sa aiba conditii optime de crestere, de educare si de asistenta medicala. Intelegeti asadar dorinta tatilor din Romania de a fi alaturi de cei dragi (sotii si copii) intr-o perioada atat de importanta din viata de familie.

T.A.T.A. va roaga asadar sa va raportati la propria experienta parentala si sa sustineti adoptarea de catre Guvernul Romaniei a unor masuri cu adevarat beneficice pentru copiii nostri si pentru familiile din Romania.

Va solicitam asadar sa amanati intrarea in vigoare de la 1 martie 2012 a celor doua articole din actul normativ criticat de T.A.T.A. si sa va insusiti urmatoarele propuneri ale organizatiei:

· Majorarea concediului de paternitate la o luna de zile, de care tatii sa beneficieze imediat dupa nasterea fiecarui copil, daca au absolvit un curs de puericultura;

· Concediul de un an pentru cresterea si ingrijirea copilului, adica cel care permite primirea indemnizatiei raportate la veniturile din ultimul an, sa fie majorat cu 3 luni, daca ambii parinti au optat pentru concediul parental, cu conditia ca fiecare sa efectueze minim 3 luni de concediu in decursul celor 12+3 luni;

· Eliminarea din actul normativ a obligatiei puse in sarcina parintilor aflati in concediul parental, de a plati darile locale sub sanctiunea suspendarii platii indemnizatiei aferente concediului.

Efectele pozitive ale masurilor propuse de T.A.T.A. mai sus sunt evidente. Ambii parinti vor putea fi prezenti langa copilul lor in prima luna de viata a acestuia. Sotul isi va putea sustine partenera intr-o perioada dificila post-nastere, atunci cand apar de regula si depresiile post-partum. Legaturile afective parinte-copil si sot-sotie vor fi si mai puternice, iar ambii parinti vor fi motivati suplimentar sa opteze pentru un concediu parental minim de 3 luni. In felul acesta, tatii vor fi si mai prezenti in viata de familie si mai implicati in cresterea si in educarea copiilor, fiind astfel modele parentale pozitive.

Circa 33.000 de tatici se afla in prezent in concediul pentru cresterea si ingrijirea copiilor lor si-i pot lamuri pe membrii Guvernului ce inseamna sa fii parinte cu norma intreaga, implicat total in cresterea si ingrijirea unui bebelus.

In conditiile in care cresele sunt pe cale de disparitie, iar serviciile la domiciliu (asigurate de bona sau de baby-sitter) nu sunt reglementate si nici certificate calitativ, singura solutie pentru parintii copiilor cu varste de pana la 2-3 ani este sa se ocupe de cresterea si educarea micutilor pana cand acestia se apropie cat mai mult de varsta legala pentru a fi inscrisi la gradinita.

Alianta T.A.T.A. va cere sa respectati cadrul legal privind dialogul social si asigurarea transparentei decizionale. Astfel, parintii vor afla care sunt argumentele guvernantilor si vor analiza studiile/analizele de impact realizate de expertii guvernamentali, iar dezbaterea publica va oferi solutii optime pentru problemele cu care se confrunta Executivul si Legislativul.

Domnule Prim-Ministru, stimate tatic Mihai Razvan Ungureanu, T.A.T.A. promoveaza complementaritatea mamei si a tatalui in universul copilului, apara valorile familiei, sustine custodia comuna asupra minorului in caz de divort, afirma importanta ambilor parinti in cresterea si in educarea copilului si promoveaza modelele pozitive parentale, invitandu-va si pe domnia voastra sa sustineti aceste demersuri care sunt benefice pentru societatea romaneasca.

Lovitura pentru mafia cerealelor!

de

Ion Bogdanel Dragan (administrator la SC Deltroco SRL) si Elisabeta Kiss (administrator al SC GRESOERJI SRL) au fost deferiti justitiei de procurorii DNA, fiind acuzati de evaziune fiscala. Potrivit rechizitoriului de trimitere in

judecata, cei doi administratori de firma au derulat afaceri de comercializare a cerealelor, fara a achita taxele catre bugetul de stat. „In perioada 2007 – 2009, inculpatul Dragan Bogdanel Ion, in calitate de reprezentant legal al unui numar de cinci societati comerciale, a derulat activitati comerciale avand ca obiect in principal achizitia si vanzarea de cereale fara a inregistra aceste acte de comert in contabilitatea acestor firme. De asemenea, inculpatul a evidentiat cheltuieli fictive si, pentru ca activitatea sa evazionista sa fie dificil de depistat, a cesionat formal partile sociale ale acestor firme catre alte persoane.In aceasta modalitate, bugetul consolidat al statului a fost prejudiciat cu suma de 8.557.392 lei, echivalentul a aproximativ 2.778.472 euro, reprezentand impozit pe profit si TVA”, se arata in rechizitoriu.

 Potrivit documentului citat, Elisabeta Kiss a folosit aceeasi metoda pentru a ocoli legea, prejudiciind bugetul de stat cu aproximativ 500.000 de euro. „Directia Generala a Finantelor Publice Arad s-a constituit parte civila cu suma totala de 12.292.635 lei, echivalentul a aproximativ 3.432.822 euro”, se mai arata in rechizitoriu. In vederea recuperarii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unui imobil si a unui bun mobil apartinand inculpatei Kiss Elisabeta. In proprietatea lui  Dragan Bogdanel Ion nu au fost identificate bunuri care sa poata fi indisponibilizate. Dosarul a fost trimis pentru judecata la Tribunalul Arad.

Luni, 20 februarie, deputatii din Comisia juridica au aprobat modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii faptelor de omor

de

“Am discutat astazi modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii infractiunii de omor. Este o lege foarte importanta si aceasta lege face ca, practic, toate infractiunile de omor contra pacii si omenirii sa fie imprescriptibile.

Altfel spus, daca o infractiune de omor nu a fost urmarita si judecata intr-un termen de timp, inainte raspunderea penala se prescria pentru cel care a savarsit aceasta fapta. Iata ca prin aceasta modificare adusa in sedinta Comisiei juridice de astazi, practic, aceste nu se prescriu.

Este o lege care va intra la vot in plenul Camerei Deputatilor, urmand a fi trimisa la promulgare”, a declarat la finalul sedintei presedintele Comisiei juridice, Daniel Buda.

El a precizat ca modificarea adusa Codului penal se refera si la faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei. “Inclusiv faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei vor deveni imprescriptibile”, a mai afirmat acesta

Cum sa dai in judecata primaria daca iti strici masina in gropi

de

”In anul 2011 exista pe rolul instantelor 11 actiuni introduse de cetateni sau firme de asigurare care reclama ca si-au avariat autovehiculele in gropile din oras. Valoarea totala a despagubirilor solicitate de reclamanti in toate cele 11

procese se ridica la 52.313 lei. La acestea se adauga doua actiuni similare pentru care procesul s-a terminat, hotararea judecatoreasca fiind favorabila municipalitatii. Despagubirile ce fusesera solicitate de reclamanti in aceste 2 procese au fost de 2.581 lei”, a declarat Mirela Gligore, purtatorul de cuvant al primariei Sibiu.

Avocatii sibieni spun ca astfel de procese nu sunt rare, dar ca sansele de castig nu sunt foarte mari. „In primul rand trebuie vazut exact ce s-a intamplat, daca intr-adevar ati suferit o avarie la masina din cauza gropii respective. Apoi se face expertiza si de stricaciuni normal trebuie sa raspunda administratorul drumului, in cazul in care defectiunea are loc pe raza municipiului Sibiu – primaria Sibiu. Dupa aceea, daca se stabileste prin expertiza tehnica ca avariile se datoreaza tocmai acestui fapt atunci evident ca se pot obtine costurile reparatiei. Intr-adevar, din cate am auzit sunt ceva cauze pe rol pe aceasta speta dar biroul nostrum nu a intrat pana acum in astfel de procese. Ce pot eu sa va spun este ca ele sunt si castigate, dar si pierdute”,

ACTA pierde teren!

de

In opinia Curtea de Justitie a Uniunii Europene, o asemenea obligatie nu ar respecta interdictia de a impune unui asemenea furnizor o obligatie generala de nici cerinta de a asigura un just echilibru intre, pe de o parte, protectia dreptului de autor si, pe de alta parte, libertatea de a desfasura o activitate comerciala, dreptul la protectia datelor cu caracter personal si libertatea de a primi si de a transmite informatii.

Decizia s-a dat in cazul , care este o societate belgiana de gestiune care reprezinta autorii, compozitorii si editorii de opere muzicale.

Cealalta parte in litigiu este Netlog NV, care exploateaza o platforma de retea sociala online, pe care fiecare persoana care se inscrie primeste un spatiu personal denumit “profil”, care ii este accesibil de oriunde din lume.

Aceasta platforma, utilizata zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca functie principala crearea de comunitati virtuale in cadrul carora aceste persoane pot comunica intre ele si isi pot face prieteni.

Deputatii juristi au decis modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii faptelor de omor

de

Deputatii din Comisia juridica au aprobat luni modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii faptelor de omor.
In cadrul aceleiasi sedinte au inceput discutiile si asupra modificarii Legii 341/2004 a recunostintei fata de eroii martiri din timpul Revolutiei din decembrie 1989.


„Am discutat astazi modificarea Codului penal sub aspectul imprescriptibilitatii infractiunii de omor. Este o lege foarte importanta si aceasta lege face ca, practic, toate infractiunile de omor contra pacii si omenirii sa fie imprescriptibile. Altfel spus, daca o infractiune de omor nu a fost urmarita si judecata intr-un termen de timp, inainte vreme raspunderea penala se prescria pentru cel care a savarsit aceasta fapta. Iata ca prin aceasta modificare adusa in sedinta Comisiei juridice de astazi, practic, aceste infractiuni nu se prescriu. Este o lege care va intra la vot in plenul Camerei Deputatilor, urmand a fi trimisa la promulgare”, a declarat la finalul sedintei presedintele Comisiei juridice, Daniel Buda.
El a precizat ca modificarea adusa Codului penal se refera si la faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei. „Inclusiv faptele de omor petrecute in timpul Revolutiei vor deveni imprescriptibile”, a afirmat democrat-liberalul.
Intrebat daca in acest caz nu se va aplica principiul retroactivitatii legii, Buda a raspuns: „Atata vreme cat nu discutam despre infractiuni care nu au fost urmarite si nu au fost judecate in aceasta perioada nu putem vorbi despre o retroactivitate”.
„Au fost discutii pe aceasta chestiune a retroactivitatii, dar exista si o decizie a CEDO care ne indreptateste sa adoptam acest proiect de lege”, a adaugat Daniel Buda.
In aceeasi sedinta, deputatii juristi, alaturi de mai multi reprezentanti ai revolutionarilor, au inceput discutiile la modificarile ce urmeaza sa fie aduse la Legea recunostintei fata de eroii-martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 (Legea 341/2004).

De la 1 martie, amandoi parintii vor fi obligati, oficial, sa aiba grija de bebelusul lor.

de

Concret, din concediul de un an, pe care mama sau tatal si-l poate lua pentru cresterea nou-nascutului, cel putin o luna ii va reveni celuilalt partener.

 

 

 

Romania pune astfel in aplicare o care spune ca si tatal, mai mult absent in viata celui mic, trebuie sa-i schimbe scutecele si sa-i faca piureuri de fructe din cand in cand.

Macar o luna din concediul de un an al mamelor, le va reveni obligatoriu tatilor. In acest timp, mama va merge la munca si nu va mai primi in acea perioada , dar, in schimb, partenerul ei va beneficia de acest drept, calculat dupa aceeasi regula: 75 % din media veniturilor nete, realizate in cele 12 luni dinaintea nasterii copilului.

Noua reglementare se aplica pentru copiii nascuti dupa 1 martie 2012.

Indemnizatia de crestere a copilului nu poate depasi 3.400 de lei si, pana acum, putea fi luata ori de mama, ori de tata, dupa cum isi dorea fiecare cuplu in part

Legistii spun ca Dinu Damaschin nu a murit de foame pentru ca mancase si avea ciroza si edem pulmonar.

de

In cazul lui Dinu Damaschin, acuzat de proxenetism si arestat preventiv, care a murit vineri in sala de judecata nr. 6 a Curtii de Apel Bacau, se efectueaza o ancheta. Vicepresedintele CSM, Oana Schmidt-Haineala a declarat  ca trebuie

asteptata finalizarea anchetei demarata de catre autoritati pentru a se concluziona daca exista si vreo culpa a magistratului care a judecat cauza la Bacau. Procurorul Cristinel Ciocanita, de la PT Bacau, unitate care ancheteaza cazul mortii suspecte a lui Damaschin a declarat presei: „A fost efectuata necropsia. Din primele rezultate, este exclusa moartea violenta, este o moarte patologica, urmeaza sa se stabileasca cu exactitate dupa efectuarea examenelor paraclinice. Deocamdata nu s-a stabilit nimic care sa conduca la faptul ca a fost vorba de o moarte violenta.”  Din datele existente pana la aceasta ora, reiese ca Dinu Damaschin a fost la Spitalul Judetean Bacau cu o zi inainte de proces, fiind verificat la patru sectii medicale, iar doctorii au constatat ca viata nu ii este pusa in pericol. “Dinu Damaschin a fost prezentat cu doar o zi inainte de deces , pe 16 februarie la Spitalul Judetean Bacau la 4 sectii : sectia cardiologie , gastroenterologia , boli de nutritie si psihiatrie. Nici unul dintre medicii specialisti care l-au consultat nu s-au pronuntat in sensul internarii sale de urgenta in spital. S-a considerat ca nu se afla intr-o stare de sanatate de natura sa-i puna viata intr-un pericol iminent“ a declarat Narcisa Butnaru, purtator de cuvant la Politia Bacau.

 

Vezi aici cum arata ACTA tradusa in limba romana!

de

LUAND ACT de faptul ca aplicarea eficace a drepturilor de proprietate intelectuala este esențiala
pentru a susține cresterea economica in toate sectoarele industriale, cat si la nivel mondial;

 

LUAND ACT, de asemenea, de faptul ca proliferarea marfurilor contrafacute si a celor piratate,
precum si a serviciilor care distribuie material prin care se incalca drepturile submineaza comerțul
legitim si dezvoltarea durabila a economiei mondiale, cauzeaza pierderi financiare semnificative
pentru titularii drepturilor si pentru intreprinderile legitime si, in unele cazuri, furnizeaza o sursa de venit pentru criminalitatea organizata si prezinta, in plus, riscuri pentru public;
DORIND sa combata aceasta proliferare printr-o cooperare internaționala consolidata si printr-o
aplicare a legii mai eficace la nivel internațional;
INTENȚIONAND sa ofere mijloace eficace si corespunzatoare, care completeaza Acordul TRIPS,
pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala, ținand cont de diferențele dintre sistemele si practicile juridice respective;
DORIND sa asigure faptul ca masurile si procedurile care vizeaza aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuala nu devin ele insele obstacole in calea comerțului legitim;
DORIND sa abordeze problema incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv cea care
are loc in mediul digital, in special in ceea ce priveste dreptul de autor sau drepturile conexe, intr-un
mod care realizeaza un echilibru intre drepturile si interesele titularilor drepturilor, ale furnizorilor de servicii si ale utilizatorilor in cauza;
DORIND sa promoveze cooperarea dintre furnizorii de servicii si titularii drepturilor pentru a
aborda incalcarile relevante din mediul digital;
DORIND ca prezentul acord sa acționeze intr-un mod care sa sprijine atat activitatea internaționala
de aplicare a legii, cat si de cooperare din cadrul organizațiilor internaționale relevante;
RECUNOSCAND principiile enunțate in Declarația de la Doha privind Acordul TRIPS si sanatatea publica, adoptata la 14 noiembrie 2001, in cadrul celei de-a patra conferințe ministeriale a OMC;

CONVIN CU PRIVIRE LA URMATOARELE DISPOZITII:

 

CAPITOLUL I – DISPOZIȚII INIȚIALE ȘI DEFINIȚII GENERALE

SECȚIUNEA 1 – DISPOZIȚII INIȚIALE

 

ARTICOLUL 1 – Relația cu alte acorduri
Nicio dispoziție a prezentului acord nu are drept efect nicio derogare de la nicio obligație a unei
parți cu privire la oricare alta parte in conformitate cu acordurile existente, inclusiv Acordul TRIPS.

ARTICOLUL 2 – Natura si domeniul de aplicare a obligațiilor
(1) Fiecare parte pune in aplicare dispozițiile prezentului acord. O parte poate sa prevada in
legislația sa o aplicare mai extinsa a drepturilor de proprietate intelectuala decat cea solicitata in
cadrul prezentului acord, cu condiția ca aceasta aplicare sa nu contravina dispozițiilor prezentului
acord. Fiecare parte este libera sa determine metoda corespunzatoare de punere in aplicare a
dispozițiilor prezentului acord in cadrul propriilor sale sisteme si practici juridice.
(2) Nicio dispoziție a prezentului acord nu creeaza vreo obligație privind distribuirea resurselor
intre aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala si aplicarea legii in general.
(3) Obiectivele si principiile enunțate in partea I a Acordului TRIPS, in special la articolele 7 si 8
se aplica, mutatis mutandis, prezentului acord.

ARTICOLUL 3 – Relația cu standardele privind disponibilitatea si domeniul de aplicare ale drepturilor de proprietate intelectuala
(1) Prezentul acord se incheie fara sa aduca atingere dispozițiilor din legislația unei parți care
reglementeaza disponibilitatea, achiziționarea, domeniul de aplicare si menținerea drepturilor de
proprietate intelectuala.
(2) Prezentul acord nu creeaza nicio obligație pentru vreo parte de a aplica masuri atunci cand un
drept de proprietate intelectuala nu este protejat in temeiul actelor cu putere de lege si a normelor
sale administrative.

ARTICOLUL 4 – Protecția vieții private si divulgarea informațiilor
(1) Nicio dispoziție a prezentului acord nu obliga vreuna dintre parți sa divulge:
(a) informații a caror divulgare ar fi contrara legislației sale, inclusiv actelor cu putere de lege
care protejeaza drepturile privind viața privata sau care ar fi contrara acordurilor
internaționale din care aceasta face parte;
(b) informații confidențiale a caror divulgare ar impiedica aplicarea legii sau ar fi, in alt mod,
contrare interesului public; sau
(c) informații confidențiale a caror divulgare ar aduce prejudicii intereselor comerciale legitime
ale anumitor intreprinderi, publice sau private;
(2) Atunci cand o parte furnizeaza informații scrise in temeiul dispozițiilor prezentului acord,
partea care primeste informațiile se abține, in conformitate cu legislația si practicile sale, de la
divulgarea sau utilizarea informațiilor in alt scop decat acela pentru care au fost furnizate, in afara
cazului in care dispune de consimțamantul prealabil al parții care furnizeaza informațiile.

SECTIUNEA 2 – DEFINITII GENERALE

ARTICOLUL 5 – Definiții generale
In sensul prezentului acord si in absenta unor dispoziții contrare:
(a) ACCC inseamna Acordul comercial de combatere a contrafacerii;
(b) Comitet inseamna Comitetul ACCC instituit in temeiul capitolului V
(Acorduri instituționale);
(c) autoritați competente cuprind autoritațile corespunzatoare judiciare, administrative sau de
aplicare a legii in conformitate cu legislația unei parți;
(d) marfuri de marca contrafacute inseamna orice marfuri, inclusiv ambalajul, care poarta, fara a
fi autorizate, o marca de comerț care este identica cu marca de comerț inregistrata in mod
valabil pentru aceste marfuri sau care nu se poate distinge in aspectele sale esențiale de o
astfel de marca de comerț si care incalca astfel drepturile posesorului marcii de comerț in
cauza in temeiul legislației țarii in care sunt invocate procedurile enunțate in capitolul II
(Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala);
(e) țara are acelasi sens cu cel enunțat in notele explicative ale Acordului OMC;
(f) tranzit vamal inseamna procedura vamala caruia ii sunt supuse marfurile transportate sub
control vamal de la un birou vamal la altul;
(g) zile inseamna zile calendaristice;
(h) proprietatea intelectuala se refera la toate categoriile de proprietate intelectuala care fac
obiectul secțiunilor 1-7 din partea II a Acordului TRIPS;
(i) marfuri in tranzit inseamna marfuri in tranzit vamal sau transbordare;
(j) persoana inseamna o persoana fizica sau juridica;
(k) marfuri piratate inseamna orice marfuri care sunt copii realizate fara consimțamantul
titularului dreptului sau al persoanei autorizate in mod corespunzator de titularul dreptului in
țara de producție si care sunt realizate direct sau indirect pornind de la un articol in cazul in
care realizarea copiei respective ar fi constituit o incalcare a unui drept de autor sau a unui
drept conex in temeiul legislației țarii in care sunt invocate procedurile enunțate in capitolul II
(Cadrul juridic pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala);
(l) titularul dreptului include o federație sau o asociație care are statutul juridic de a revendica
drepturi de proprietate intelectuala;
(m) teritoriu, in sensul secțiunii 3 (Masuri la frontiera) din capitolul II (Cadrul juridic pentru
aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala), inseamna teritoriul vamal si toate zonele
libere1 ale unei parți;
(n) transbordare inseamna procedura vamala careia ii sunt supuse marfurile transferate sub
control vamal de la mijlocul de transport care le importa la mijlocul de transport care le
exporta in interiorul zonei unui birou vamal care este atat biroul de import, cat si biroul
de export;
(o) Acordul TRIPS inseamna Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate
intelectuala, inclus in anexa 1C la acordul OMC;
(p) OMC inseamna Organizația Mondiala a Comerțului; si
(q) Acordul OMC inseamna Acordul de la Marrakesh de instituire a Organizației Mondiale a
Comerțului, incheiat la 15 aprilie 1994.
1 Pentru mai multa certitudine, parțile confirma ca zona libera inseamna o parte de pe teritoriul
unei parți, in care, in sensul drepturilor si taxelor de import, toate marfurile introduse sunt
considerate, in general, ca fiind situate in exteriorul teritoriului vamal.

 

CAPITOLUL II – CADRUL JURIDIC PENTRU APLICAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA

SECTIUNEA 1 – OBLIGATII GENERALE

ARTICOLUL 6 – Obligații generale cu privire la aplicarea legii
(1) Fiecare parte se asigura ca legislația sa cuprinde proceduri de aplicare a legii care sa permita o
acțiune eficace impotriva oricarui act care ar incalca drepturile de proprietate intelectuala care fac
obiectul prezentului acord, inclusiv masuri de remediere eficiente destinate sa previna orice
incalcare si masuri de remediere care sa constituie un mijloc de descurajare a oricarei incalcari
ulterioare. Aceste proceduri sunt aplicate intr-un mod care sa evite crearea de obstacole in calea
comerțului legitim si sa ofere protecție impotriva folosirii lor abuzive.
(2) Procedurile adoptate, menținute sau aplicate pentru a pune in aplicare dispozițiile prezentului
capitol sunt loiale si echitabile si prevad o protecție corespunzatoare a drepturilor tuturor
participanților care fac obiectul acestor proceduri. Aceste proceduri nu trebuie sa fie complexe sau
sa implice costuri inutile, termene nerezonabile sau intarzieri nejustificate.
(3) In cadrul punerii in aplicare a dispozițiilor prezentului capitol, fiecare parte ia in considerare
necesitatea proporționalitații intre gravitatea incalcarii, interesele parților terțe si masurile, masurile
de remediere si sancțiunile aplicabile.
(4) Nicio dispoziție a prezentului capitol se interpreteaza in sensul incat sa solicite unei parți ca
funcționarii sai sa fie responsabili pentru acte efectuate atunci cand isi exercita indatoririle oficiale.

SECTIUNEA 2 – PUNEREA IN APLICARE A SANCTIUNILOR CIVILE1

ARTICOLUL 7 – Disponibilitatea procedurilor civile
(1) Fiecare parte pune la dispoziția titularilor de drepturi proceduri judiciare civile privind
aplicarea oricarui drept de proprietate intelectuala, astfel cum se specifica in prezenta secțiune.
1 O parte poate exclude brevete si protecția informațiilor nedivulgate din domeniul de aplicare
al prezentei secțiuni.
(2) In masura in care orice masura de remediere civila poate fi ordonata ca urmare a procedurilor
administrative cu privire la fondul unui caz, fiecare parte prevede ca aceste proceduri sunt conforme
cu principii echivalente, pe fond, cu cele enunțate in prezenta secțiune.

ARTICOLUL 8 – Acțiuni in incetare
(1) Fiecare parte prevede ca, in cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor
de proprietate intelectuala, autoritațile sale judiciare sa aiba autoritatea de a ordona unei parți de a
inceta sa incalce un drept si, printre altele, de a ordona acelei parți sau, dupa caz, unei parți terțe
asupra careia autoritatea judiciara relevanta isi exercita competența, de a impiedica ca marfurile
care implica incalcarea unui drept de autoritate intelectuala sa intre in circuitele comerciale.
(2) Fara a aduce atingere celorlalte dispoziții ale prezentei secțiuni, o parte poate limita masurile
de remediere disponibile impotriva unei utilizari de catre guverne sau de catre parți terțe autorizate
de un guvern, fara autorizarea titularului dreptului, la plata remunerației, cu condiția ca partea sa se conformeze dispozițiilor din partea II a Acordului TRIPS care abordeaza in special o astfel de
utilizare. In alte cazuri, se aplica masurile de remediere din cadrul prezentei secțiuni sau, in cazurile in care aceste masuri de remediere sunt incompatibile cu legislația unei parți, pot fi obținute hotarari declarative si despagubiri adecvate.

ARTICOLUL 9 – Daune-interese
(1) Fiecare parte prevede ca, in cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor
de proprietate intelectuala, autoritațile sale judiciare sa aiba autoritatea de a ordona
contravenientului care, stiind sau avand motive rezonabile pentru a sti, s-a angajat intr-o activitate
de incalcare a drepturilor sa plateasca titularului dreptului daune-interese corespunzatoare in scopul de a compensa prejudiciul pe care titularul dreptului l-a suferit in urma incalcarii. Pentru a
determina valoarea daunelor-interese pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala,
autoritațile judiciare ale unei parți dispun de autoritatea de a lua in considerare, printre altele, orice
masura legitima a valorii pe care titularul dreptului o prezinta, care poate cuprinde pierderea
profiturilor, valoarea marfurilor sau a serviciilor care au facut obiectul incalcarii, masurate la prețul pieței sau la prețul cu amanuntul propus.
(2) Cel puțin in cazurile de incalcare a dreptului de autor sau a drepturilor conexe si in cazurile de
contrafacere a marcilor de comerț, fiecare parte prevede ca, in cadrul procedurilor judiciare civile,
autoritațile sale judiciare sa dispuna de autoritatea de a ordona contravenientului sa plateasca
titularului dreptului profiturile contravenientului care pot fi atribuite incalcarii. O parte poate
presupune ca aceste beneficii corespund valorii daunelor-interese menționate la alineatul (1).
(3) Cel puțin cu privire la incalcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe care protejeaza
opere, fonograme, interpretari si execuții si in cazul contrafacerii marcilor de comerț, fiecare parte
stabileste sau menține, de asemenea, un sistem care prevede unul sau mai multe din
urmatoarele elemente:
(a) daune-interese prestabilite; sau
(b) prezumții1 pentru determinarea valorii daunelor-interese suficiente pentru a-l compensa pe
titularul dreptului pentru prejudiciul cauzat de incalcare; sau
(c) cel puțin pentru dreptul de autor, daune-interese suplimentare.
(4) In cazul in care o parte prevede masura de remediere menționata la alineatul (3) litera (a) sau
prezumțiile menționate la alineatul (3) litera (b), se asigura ca fie autoritațile sale judiciare, fie
titularul dreptului are dreptul de a alege o astfel de masura de remediere sau astfel de prezumții ca
alternativa la masurile de remediere menționate la alineatele (1) si (2).
(5) Fiecare parte prevede ca autoritațile sale judiciare, dupa caz, sa dispuna de autoritatea de a
ordona, la incheierea procedurilor judiciare civile privind incalcarea cel puțin a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a marcilor de comerț, ca partea care are castig de cauza sa obțina plata de
catre partea care pierde a cheltuielilor sau taxelor judiciare si a onorariilor de avocat
corespunzatoare sau a oricaror alte cheltuieli, astfel cum se prevede in legislația parții respective.
1 Prezumțiile menționate la alineatul (3) litera (b) pot include o prezumție conform careia
valoarea daunelor-interese este: (i) cantitatea marfurilor care incalca dreptul de proprietate
intelectuala in cauza al titularului dreptului si alocat de fapt unor persoane terțe, multiplicat cu
valoarea profitului per unitate de marfuri care ar fi fost vandute de titularul dreptului daca nu
ar fi avut loc niciun act de incalcare; sau (ii) o redevența rezonabila; sau (iii) o suma forfetara
pe baza unor elemente cum ar fi cel puțin valoarea redevențelor sau a taxelor care ar fi fost
datorate daca contravenientul ar fi solicitat autorizarea de a utiliza dreptul de proprietate
intelectuala in cauza.

ARTICOLUL 10 – Alte masuri de remediere
(1) Cel puțin cu privire la marfurile piratate si la marfurile de marca contrafacute, fiecare parte
prevede ca, in cadrul procedurilor judiciare civile, la cererea titularului dreptului, autoritațile sale
judiciare sa dispuna de autoritatea de a ordona distrugerea unor astfel de marfuri, cu excepția unor
circumstanțe excepționale, fara niciun fel de despagubire.
(2) Fiecare parte prevede, in continuare, ca autoritațile sale judiciare dispun de autoritatea de a
ordona ca materialele si instrumentele care au fost folosite in principal la fabricarea sau crearea
acestor marfuri sa fie, fara intarziere nejustificata si fara niciun fel de despagubire, distruse sau
indepartate din circuitele comerciale astfel incat sa se reduca la minimum riscurile unor
noi incalcari.
(3) Oricare dintre parti poate prevedea ca masurile de remediere descrise la prezentul articol sa
fie executate pe cheltuiala contravenientului.

ARTICOLUL 11 – Informații referitoare la incalcarea unui drept
Fara sa aduca atingere legislației sale care reglementeaza privilegiile, protecția confidențialitații
surselor de informații sau prelucrarea datelor cu caracter personal, Oricare dintre parti prevede ca,
in cadrul procedurilor judiciare civile privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala,
autoritațile sale judiciare sa aiba autoritatea, la cererea justificata a titularului dreptului, sa ordone
contravenientului real sau, eventual, contravenientului presupus, sa furnizeze titularului dreptului sau autoritaților judiciare, cel puțin in scopul colectarii de dovezi, informații relevante, astfel cum se prevede in actele cu putere de lege si normele administrative aplicabile, pe care contravenientul real sau presupus le deține sau le controleaza. Astfel de informații pot include informații privind orice persoana implicata in orice aspect al incalcarii, reale sau presupuse si privind mijloacele de producție sau canalele de distribuție ale marfurilor sau serviciilor vizate, inclusiv identificarea persoanelor terțe despre care se presupune ca sunt implicate in producția si distribuirea unor astfel de marfuri sau servicii si a canalelor de distribuire ale acestora.

ARTICOLUL 12 – Masuri provizorii
(1) Fiecare parte prevede ca autoritațile sale judiciare dispun de autoritatea de a ordona masuri
provizorii prompte si eficace:
(a) impotriva unei parți sau, dupa caz, impotriva unei parți terțe asupra careia autoritatea judiciara
relevanta isi exercita competența, pentru a impiedica comiterea unei incalcari a unui drept de
proprietate intelectuala si, in special, pentru a impiedica introducerea in circuitele comerciale
a marfurilor care implica incalcarea unui drept de proprietate intelectuala;
(b) pentru a pastra dovezi relevante cu privire la incalcarea presupusa.
(2) Fiecare parte prevede ca autoritațile sale judiciare dispun de autoritatea de a adopta masuri
provizorii inaudita altera parte, dupa caz, in special atunci cand orice intarziere este de natura sa
cauzeze un prejudiciu ireparabil pentru titularul dreptului sau atunci cand exista un risc care poate fi demonstrat al distrugerii dovezilor. In cadrul procedurilor conduse inaudita altera parte, fiecare
parte le furnizeaza autoritaților sale judiciare autoritatea de a ordona rapid, la cerere, masuri
provizorii si de a lua o decizie fara intarzieri nejustificate.
(3) Cel puțin in cazurile de incalcare a dreptului de autor sau a drepturilor conexe si in cazurile de
contrafacere a marcilor de comerț, fiecare parte prevede ca, in cadrul procedurilor judiciare civile,
autoritațile sale judiciare sa aiba autoritatea de a dispune sechestrarea sau alta forma de luare in
custodie a marfurilor suspecte, a materialelor si a instrumentelor relevante pentru incalcare si, cel
puțin pentru contrafacerea marcilor de comerț, a documentelor justificative, fie originale, fie copii
ale acestora, relevante pentru incalcare.
(4) Oricare dintre parti prevede ca autoritațile sale sa dispuna de autoritatea de a cere
solicitantului, cu privire la masurile provizorii, sa furnizeze orice dovezi disponibile in mod
rezonabil ca acestia sa fie suficient de siguri ca dreptul solicitantului este incalcat sau ca o astfel de
incalcare este iminenta si de a-i cere solicitantului sa furnizeze o cauțiune sau o garanție echivalenta suficienta pentru a-l proteja pe invinuit si de a impiedica abuzul. O astfel de cauțiune sau de garanție echivalenta nu descurajeaza in mod nerezonabil recursul la proceduri pentru astfel de masuri provizorii.
(5) In cazul in care masurile provizorii sunt abrogate sau in cazul in care inceteaza sa fie
aplicabile in urma unei acțiuni sau omisiuni a solicitantului sau in cazul in care se constata ulterior ca nu a avut loc nicio incalcare a niciunui drept de proprietate intelectuala, autoritațile judiciare dispun de autoritatea de a ordona solicitantului, la cererea invinuitului, sa furnizeze acestuia despagubiri corespunzatoare pentru orice prejudiciu cauzat de aceste masuri.

SECTIUNEA 3 – MASURI LA FRONTIERA1, 2

ARTICOLUL 13 – Domeniul de aplicare al masurilor la frontiera3
Partea care prevede, in funcție de necesitați, in acord cu sistemul sau intern de protecție a
drepturilor de proprietate intelectuala si fara a aduce atingere cerințelor Acordului TRIPS, masuri de aplicare eficace a drepturilor de proprietate intelectuala la frontiere trebuie sa faca acest lucru astfelincat sa nu discrimineze in mod nejustificat intre drepturile de proprietate intelectuala si care saevite crearea de obstacole in calea comerțului legitim.
1 In cazul in care o parte a renunțat in mod semnificativ la toate controalele asupra miscarii
marfurilor de-a lungul frontierei sale cu o alta parte cu care formeaza o uniune vamala, nu se
solicita aplicarea dispozițiilor prezentei secțiuni la frontiera respectiva.
2 Se ințelege ca nu este obligatoriu sa se aplice procedurile descrise in prezenta secțiune
marfurilor introduse pe piața intr-o alta țara de catre titularul dreptului sau cu
consimțamantul acestuia.
3 Parțile sunt de acord ca brevetele si protecția informațiilor nedivulgate nu fac parte din
domeniul de aplicare al prezentei secțiuni.

ARTICOLUL 14 – Transporturi mici si bagaje personale
(1) Oricare dintre parti include in aplicarea prezentei secțiuni marfuri de natura comerciala
trimise in transporturi mici.
(2) Oricare dintre parti poate exclude din aplicarea prezentei secțiuni cantitați mici de marfuri de
natura necomerciala aflate in bagajele personale ale calatorilor.

ARTICOLUL 15 – Furnizarea de informații din partea titularului dreptului
Oricare dintre parti le autorizeaza pe autoritațile sale competente sa solicite unui titular al dreptului sa furnizeze informații relevante pentru a sprijini autoritațile competente in luarea masurilor la frontiera menționate in prezenta secțiune. Oricare dintre parti poate, de asemenea, sa il autorizeze pe un titular al dreptului sa furnizeze informații relevante autoritaților sale competente.

ARTICOLUL 16 – Masuri la frontiera
(1) Oricare dintre parti adopta sau menține proceduri cu privire la expedierea marfurilor
importate si exportate, conform carora:
(a) autoritațile sale vamale pot acționa din proprie inițiativa pentru a suspenda punerea in libera
circulație a marfurilor suspecte; si
(b) dupa caz, un titular al dreptului poate solicita autoritaților sale competente suspendarea
punerii in libera circulație a marfurilor suspecte.
(2) Oricare dintre parti poate adopta sau menține proceduri cu privire la marfuri suspecte in
tranzit sau in alte situații in care marfurile sunt supuse controlului vamal, conform carora:
(a) autoritațile sale vamale pot acționa din proprie inițiativa pentru a suspenda punerea in libera
circulație sau deținerea marfurilor suspecte; si
(b) dupa caz, un titular al dreptului poate solicita autoritaților sale competente suspendarea
punerii in libera circulație sau a deținerii marfurilor suspecte.

ARTICOLUL 17 – Cererea titularului dreptului
(1) Oricare dintre parti prevede ca autoritațile sale competente sa solicite unui titular al dreptului
care solicita procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) si la alineatul (2) litera (b) de la
articolul 16 (Masuri la frontiera) sa furnizeze dovezi adecvate pentru a convinge autoritațile
competente ca, in temeiul legislației parții care furnizeaza procedurile, exista, prima facie, o
incalcare a unui drept de proprietate intelectuala al titularului dreptului si sa furnizeze informații
suficiente despre care se poate astepta in mod rezonabil sa fie in posesia titularului dreptului pentru
a permite autoritaților competente sa recunoasca usor marfurile suspecte. Cerința de a furniza
informații suficiente nu descurajeaza in mod nerezonabil recursul la procedurile descrise la
alineatul (1) litera (b) si la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Masuri la frontiera).
(2) Oricare dintre parti prevede posibilitatea de a prezenta cereri de suspendare a punerii in libera
circulație sau a deținerii oricaror marfuri suspecte1 sub control vamal pe teritoriul sau. Oricare
dintre parti poate sa prevada ca astfel de cereri sa se aplice expedierilor multiple. Oricare dintre
parti poate sa prevada ca, la cererea titularului dreptului, cererea de a suspenda punerea in libera
circulație sau deținerea marfurilor suspecte se poate aplica punctelor selecționate de intrare si iesire
sub control vamal.
(3) Oricare dintre parti se asigura ca autoritațile sale competente informeaza solicitantul intr-o
perioada de timp rezonabila daca au acceptat sau nu cererea. Daca autoritațile competente au
acceptat cererea, ele informeaza, de asemenea, solicitantul cu privire la perioada de valabilitate
a acesteia.
1 Cerința de a prezenta astfel de cereri face obiectul obligațiilor de a prevedea procedurile
menționate la alineatul (1) litera (b) si la alineatul (2) litera (b) de la articolul 16 (Masuri
la frontiera).
(4) Oricare dintre parti poate sa prevada posibilitatea ca, in cazul in care solicitantul a recurs in
mod abuziv la procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) si la alineatul (2) litera (b) de la
articolul 16 (Masuri la frontiera) sau in cazul in care exista un motiv valabil, autoritațile sale
competente sa aiba autoritatea de a refuza, suspenda sau anula o cerere.

ARTICOLUL 18 – Cauțiune sau garanție echivalenta
Oricare dintre parti prevede posibilitatea ca autoritațile sale competente sa aiba autoritatea de a cere
unui titular al dreptului care solicita procedurile descrise la alineatul (1) litera (b) si la alineatul (2)
litera (b) de la articolul 16 (Masuri la frontiera) sa furnizeze o cauțiune rezonabila sau o garanție
echivalenta suficienta pentru a proteja pe invinuit si autoritațile competente si pentru a impiedica
abuzul. Fiecare parte prevede ca o astfel de cauțiune sau de garanție echivalenta nu descurajeaza in
mod nerezonabil recursul la aceste proceduri. O parte poate sa prevada ca o astfel de cauțiune poate
sa fie sub forma unei obligațiuni prin care invinuitul va fi aparat impotriva oricarei pierderi sau
oricarui prejudiciu care rezulta in urma suspendarii punerii in libera circulație sau a deținerii
marfurilor in cazul in care autoritațile competente determina faptul ca acestea nu prezinta o
incalcare. O parte poate, doar in circumstanțe excepționale sau in temeiul unui ordin judecatoresc,
sa ii permita invinuitului sa intre in posesia marfurilor suspecte contra varsarii unei obligațiuni sau a unei alte cauțiuni.

ARTICOLUL 19 – Determinarea incalcarii unui drept
Oricare dintre parti adopta sau menține proceduri prin care autoritațile sale competente pot sa
determine, intr-o perioada de timp rezonabila dupa inițierea procedurilor descrise la articolul 16
(Masuri la frontiera), daca marfurile suspecte incalca sau nu un drept de proprietate intelectuala.

ARTICOLUL 20 – Masuri de remediere
(1) Oricare dintre parti prevede faptul ca autoritațile sale competente au autoritatea de a ordona
distrugerea marfurilor in urma unei determinari menționate la articolul 19 (Determinarea incalcarii unui drept) conform careia marfurile aduc atingere unui drept. In cazurile in care aceste marfuri nu sunt distruse, fiecare parte se asigura ca, in afara circumstanțelor excepționale, astfel de marfuri sunt indepartate din circuitele comerciale astfel incat sa se evite orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului dreptului.
(2) In ceea ce priveste marfurile de marca contrafacute, simpla indepartare a marcii de comerț
aplicata in mod ilegal nu este suficienta, in afara cazurilor excepționale, pentru a permite punerea in libera circulație a marfurilor in circuitele comerciale.
(3) Oricare dintre parti poate sa prevada faptul ca autoritatile sale competente au autoritatea de a
impune sanctiuni administrative in urma unei determinari mentionate la articolul 19 (Determinarea incalcarii unui drept) conform careia marfurile aduc atingere unui drept.

ARTICOLUL 21 – Taxe
Fiecare parte prevede faptul ca orice taxe pentru prezentarea unei cereri, pentru depozitarea sau
distrugerea marfurilor care urmeaza sa fie evaluate de autoritatile sale competente in legatura cu
procedurile descrise in prezenta sectiune sa nu fie utilizate astfel incat sa descurajeze in mod
nerezonabil recursul la aceste proceduri.

ARTICOLUL 22 – Divulgarea informatiilor
Fara a aduce atingere legislatiei unei parti cu privire la protectia vietii private sau
confidentialitatea informatiilor:
(a) oricare dintre parti poate autoriza autoritațile sale competente sa furnizeze titularului dreptului
informații despre expedieri specifice de marfuri, inclusiv descrierea si cantitatea marfurilor,
pentru a contribui la detectarea marfurilor care aduc atingere unui drept;
(b) oricare dintre parti poate autoriza autoritațile sale competente sa furnizeze titularului dreptului
informații despre marfuri, inclusiv, insa fara sa se limiteze la acestea, descrierea si cantitatea
marfurilor, numele si adresa expeditorului, importatorului, exportatorului sau a destinatarului
si, in cazul in care sunt cunoscute, țara de origine a marfurilor si numele si adresa
producatorului de marfuri, pentru a contribui la determinarea menționata la articolul 19
(Determinarea incalcarii unui drept);
(c) in afara cazului in care o parte le-a acordat autoritaților sale competente imputernicirea
descrisa la litera (b), cel puțin in cazul marfurilor importate, atunci cand autoritațile sale
competente au aplicat sechestru asupra bunurilor suspecte sau, eventual, au realizat
determinarea menționata la articolul 19 (Determinarea incalcarii unui drept) conform careia
marfurile aduc atingere unui drept, partea le autorizeaza pe autoritațile sale competente sa
furnizeze titularului dreptului, in treizeci de zile1 de la sechestrare sau determinare, informații
despre astfel de marfuri, inclusiv, insa fara sa se limiteze la acestea, descrierea si cantitatea
marfurilor, numele si adresa expeditorului, importatorului, exportatorului sau a destinatarului
si, in cazul in care sunt cunoscute, țara de origine a marfurilor si numele si adresa
producatorului de marfuri.
1 In sensul prezentului articol, zile inseamna zile lucratoare.

SECTIUNEA 4 – PUNEREA IN APLICARE A SANCTIUNILOR PENALE

ARTICOLUL 23 – Infracțiuni
(1) Fiecare parte prevede proceduri si sancțiuni penale care sa se aplice cel puțin in cazurile de
contrafacere intenționata a marcilor de comerț sau de piraterie care aduce atingere dreptului de autor sau drepturilor conexe la scara comerciala1. In sensul prezentei secțiuni, actele efectuate la scara comerciala le includ cel puțin pe cele efectuate sub forma activitaților comerciale pentru avantaje economice sau comerciale directe sau indirecte.
(2) Fiecare parte prevede proceduri si sancțiuni penale care sa se aplice cel puțin in cazurile de
import intenționat2 si de utilizare interna, in cadrul operațiunilor comerciale si la scara comerciala, a etichetelor sau a ambalajelor:3
(a) carora li s-a aplicat, fara autorizare, o marca care este identica cu o marca de comerț
inregistrata pe teritoriul sau sau care nu poate fi diferențiata de aceasta; si
1 Fiecare parte trateaza importul sau exportul intenționat al marfurilor de marca contrafacute
sau al marfurilor piratate la scara comerciala ca fiind activitați ilegale care fac obiectul
sancțiunilor penale in temeiul prezentului articol. O parte poate sa isi respecte obligația cu
privire la importul si exportul marfurile de marca contrafacute sau al marfurilor piratate
prevazand distribuirea, vanzarea sau oferirea spre vanzare a acestor marfuri la scara
comerciala ca fiind activitați ilegale care fac obiectul sancțiunilor penale.
2 O parte poate sa isi respecte obligația referitoare la importul etichetelor sau al ambalajelor
prin masurile sale privind distribuirea.
3 O parte poate sa isi respecte obligațiile menționate la prezentul alineat prevazand proceduri si
sancțiuni penale care sa se aplice tentativelor de a comite o infracțiune privind marcile
de comerț.
(b) care sunt destinate a fi utilizate in cursul operațiunilor comerciale pe marfuri sau in legatura
cu servicii care sunt identice cu marfurile sau serviciile pentru care o astfel de marca de
comerț este inregistrata.
(3) O parte poate sa prevada proceduri si sancțiuni penale, in cazurile corespunzatoare, pentru
reproducerea neautorizata a operelor cinematografice in cadrul unei proiectari intr-o sala deschisa,
in general, publicului.
(4) Cu privire la infracțiunile precizate la prezentul articol, pentru care o parte prevede proceduri
si sancțiuni penale, partea respectiva se asigura ca legislația sa prevede o responsabilitate penala
pentru complicitate.
(5) Fiecare parte adopta, in conformitate cu principiile sale juridice, masurile necesare pentru a
stabili responsabilitatea, care poate sa fie penala, a persoanelor juridice pentru infracțiunile
precizate la prezentul articol pentru care partea prevede proceduri si sancțiuni penale. Aceasta
responsabilitate nu aduce atingere responsabilitații penale a persoanelor fizice care au
infaptuit infracțiuni.

ARTICOLUL 24 – Sancțiuni
Pentru infracțiunile precizate la alineatele 1, 2 si 4 de la articolul 23 (Infracțiuni), fiecare parte
prevede sancțiuni care includ pedeapsa privativa de libertate, precum si amenzi1 suficient de ridicate pentru a descuraja viitoare acte de incalcare si care se aliniaza nivelului sancțiunilor aplicate pentru infracțiunile de gravitate corespunzatoare.

ARTICOLUL 25 – Sechestrarea, confiscarea si distrugerea
(1) In cazul infracțiunilor specificate la alineatele 1, 2, 3 si 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri si sancțiuni penale, partea respectiva prevede ca autoritațile sale
competente sa aiba autoritatea de a dispune aplicarea sechestrului asupra marfurilor de marca
susceptibile de a fi fost contrafacute sau a marfurilor piratate, asupra oricaror materiale si
instrumente utilizate la comiterea infracțiunii presupuse, asupra documentelor justificative relevante in raport cu infracțiunea presupusa si asupra oricaror active care rezulta sau sunt obținute, in mod direct sau indirect, prin activitatea despre care se presupune ca aduc atingere unui drept.
(2) Atunci cand o parte solicita identificarea marfurilor care fac obiectul sechestrului ca o
condiție preliminara pentru emiterea unui ordin menționat la alineatul (1), partea respectiva nu
solicita ca marfurile sa fie mai amplu descrise decat este necesar pentru a le identifica in
scopul sechestrului.
1 Se ințelege ca parțile nu sunt obligate sa prevada posibilitatea de a impune in paralel pedepse
privative de libertate si amenzi.
ACTA/ro 30
(3) In cazul infracțiunilor precizate la alineatele 1, 2, 3 si 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri si sancțiuni penale, partea respectiva prevede ca autoritațile sale
competente sa aiba autoritatea de a dispune confiscarea sau distrugerea tuturor marfurilor de marca
contrafacute sau a marfurilor piratate. In cazurile in care marfurile de marca contrafacute si
marfurile piratate nu sunt distruse, autoritațile competente se asigura ca, in afara circumstanțelor
excepționale, astfel de marfuri sunt indepartate din circuitele comerciale, astfel incat sa se evite
orice prejudiciu care ar putea fi adus titularului dreptului. Fiecare parte se asigura ca distrugerea sau confiscarea unor astfel de marfuri are loc fara niciun fel de despagubire pentru contravenient.
(4) In cazul infracțiunilor precizate la alineatele 1, 2, 3 si 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri si sancțiuni penale, partea respectiva prevede ca autoritațile sale
competente sa aiba competența de a dispune confiscarea sau distrugerea materialelor si
instrumentelor utilizate in mod predominant la crearea de marfuri de marca contrafacute sau marfuri piratate si, cel puțin pentru infracțiunile grave, a activelor care rezulta sau sunt obținute, in mod direct sau indirect, prin activitatea care aduc atingere unui drept. Fiecare parte se asigura ca
distrugerea sau confiscarea unor astfel de materiale, instrumente sau active are loc fara niciun fel de despagubire pentru contravenient.
(5) In cazul infracțiunilor precizate la alineatele 1, 2, 3 si 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru
care o parte prevede proceduri si sancțiuni penale, partea respectiva poate sa prevada ca autoritațile
sale judiciare sa aiba competența de a dispune:
(a) sechestrul activelor a caror valoare corespunde celei a activelor care rezulta sau sunt obținute,
in mod direct sau indirect, prin activitatea despre care se presupune ca aduc atingere unui
drept; si
(b) confiscarea activelor a caror valoare corespunde celei a activelor care rezulta sau sunt
obținute, in mod direct sau indirect, prin activitatea care aduc atingere unui drept.

ARTICOLUL 26 – Punerea in aplicare a sancțiunilor penale ex officio
Fiecare parte prevede ca, in cazurile corespunzatoare, autoritațile sale competente sa poata acționa
din proprie inițiativa pentru a deschide o ancheta sau o acțiune in justiție cu privire la infracțiunile
precizate la alineatele 1, 2, 3 si 4 de la articolul 23 (Infracțiuni) pentru care partea respectiva
prevede proceduri si sancțiuni penale.

SECTIUNEA 5 – APLICAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE INTELECTUALA IN MEDIUL DIGITAL

ARTICOLUL 27 – Aplicarea legii in mediul digital
(1) Fiecare parte se asigura ca legislația sa cuprinde proceduri de aplicare a legii, de genul celor
enunțate la secțiunea 2 (Punerea in aplicare a sancțiunilor civile) si la secțiunea 4 (Punerea in
aplicare a sancțiunilor penale) care sa permita o acțiune eficace impotriva oricarui act de incalcare a
drepturilor de proprietate intelectuala, care are loc in mediul digital, inclusiv masuri de remediere
eficiente destinate sa previna orice incalcare si masuri de remediere care sa constituie un mijloc de
descurajare a oricarei incalcari ulterioare.
(2) In conformitate cu alineatul (1), procedurile de aplicare a legii ale fiecarei parți se aplica
incalcarii dreptului de autor sau drepturilor conexe asupra rețelelor digitale, care pot include
utilizarea ilegala de mijloace de difuzarea la scara larga in scopul incalcarii. Aceste proceduri sunt
puse in aplicare astfel incat sa se evite crearea de obstacole in calea activitații legitime, inclusiv
comerțul electronic si, in conformitate cu legislația parții respective, respecta principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil si protecția vieții private1.
1 De exemplu, fara a aduce atingere legislației unei parți, adoptarea sau menținerea unui regim
care prevede limitari privind responsabilitatea furnizorilor de servicii online sau masurile de
remediere disponibile impotriva acestora, pastrand, in acelasi timp, drepturile legitime ale
titularului dreptului.
(3) Fiecare parte se straduieste sa promoveze, in cadrul mediului de afaceri, eforturi de cooperare
menite sa abordeze in mod eficace contrafacerea marcilor de comerț si incalcarea dreptului de autor
sau a drepturilor conexe pastrand, in acelasi timp, o competiție legitima si, in conformitate cu
legislația parții respective, principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil si protecția vieții private.
(4) O parte poate sa furnizeze, in conformitate cu actele sale cu putere de lege si cu normele sale
administrative, autoritaților sale competente autoritatea de a solicita unui furnizor de servicii online sa divulge rapid unui titular al dreptului suficiente informații pentru a identifica un abonat despre al carui cont se presupune ca a fost utilizat pentru incalcare, atunci cand respectivul titular al dreptului a depus o cerere, suficienta din punct de vedere juridic, cu privire la contrafacerea marcilor de comerț sau la incalcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe si atunci cand astfel de informații sunt cerute pentru a proteja sau a aplica drepturile respective. Aceste proceduri sunt puse in aplicare astfel incat sa se evite crearea de obstacole in calea activitații legitime, inclusiv comerțul electronic si, in conformitate cu legislația parții respective, respecta principii fundamentale precum libertatea de expresie, un proces echitabil si protecția vieții private.
(5) Fiecare parte prevede o protecție juridica corespunzatoare si sancțiuni juridice eficace
impotriva neutralizarii masurilor tehnice eficace1 folosite de autori, artisti interpreți sau executanți sau de producatorii de fonograme in exercitarea drepturilor lor in cadrul operelor, interpretarilor, execuțiilor sau fonogramelor lor si care restrang actele cu privire la acestea, care nu sunt autorizate de catre autorii, artistii interpreți sau executanți sau de catre producatorii de fonograme in cauza sau care nu sunt permise de lege.
1 In sensul prezentului articol, masuri tehnice inseamna orice tehnologie, dispozitiv sau
componenta care, in cursul normal al funcționarii sale, este prevazuta sa impiedice sau sa
restricționeze acte, cu privire la opere, interpretari, execuții sau fonograme, care nu sunt
autorizate de autori, artisti interpreți sau executanți sau de producatori de fonograme, astfel
cum prevede legislația unei parți. Fara a aduce atingere domeniului de aplicare al dreptului de
autor sau al drepturilor conexe incluse in legislația unei parți, masurile tehnice sunt
considerate eficiente atunci cand utilizarea operelor, interpretarilor, execuțiilor sau
fonogramelor protejate este controlata de autori, artisti interpreți sau executanți sau de
producatori de fonograme, prin aplicarea unui control al accesului relevant sau a unui proces
de protecție relevant, cum ar fi criptarea sau bruierea sau a unui mecanism de control al
copierii, care indeplineste obiectivul protecției.
(6) In scopul de a garanta protecția juridica corespunzatoare si sancțiunile juridice eficace
menționate la alineatul (5), fiecare parte ofera protecție cel puțin impotriva:
(a) in masura in care legislația sa prevede acest lucru:
(i) neutralizarii neautorizate a unei masuri tehnice eficace, executate stiind sau avand
motive rezonabile pentru a sti; si
(ii) oferirii publicului, prin intermediul comercializarii unui dispozitiv sau al unui produs,
inclusiv programele pentru calculator, sau al unui serviciu, ca o modalitate de a
neutraliza o masura tehnica eficace; si
(b) fabricarea, importul sau distribuirea unui dispozitiv sau produs, inclusiv programe pentru
calculator sau furnizarea unui serviciu care:
(i) este conceput sau produs in principal in vederea neutralizarii unei masuri tehnice
eficace; sau
(ii) are numai un scop limitat din punct de vedere comercial in afara celui de a neutraliza o
masura tehnica eficace1.
1 In aplicarea alineatelor (5) si (6), nicio parte nu este obligata sa solicite ca proiectarea sau
proiectarea si selecția parților si a componentelor pentru un produs electronic de consum, de
telecomunicații sau informatic sa ofere un raspuns vreunei masuri tehnice speciale, atat timp
cat produsul nu contravine in alt fel masurilor sale de implementare a acestor alineate.
(7) Pentru a proteja informațiile privind regimul drepturilor in format electronic1, fiecare parte
prevede protecție juridica corespunzatoare si sancțiuni juridice eficace impotriva oricarei persoane
care savarseste una din urmatoarele fapte cu stiința si fara autorizație sau, in cazul sancțiunilor
civile, avand motive intemeiate de a crede ca aceasta fapta va determina, va permite, va facilita sau
va disimula o incalcare a unui drept de autor sau a unor drepturi conexe:
(a) eliminarea sau modificarea oricarei informații privind regimul drepturilor in
format electronic;
(b) distribuirea, importul in vederea distribuirii, radiodifuzarea sau televizarea, comunicarea catre
public sau punerea la dispoziția publicului a unor opere, interpretari, execuții sau fonograme,
stiind ca informațiile privind regimul drepturilor in format electronic au fost eliminate sau
modificate fara autorizație.
(8) Atunci cand prevede protecție juridica corespunzatoare si sancțiuni juridice eficace in temeiul
dispozițiilor de la alineatele (5) si (7), o parte poate adopta sau menține limitari sau excepții
corespunzatoare masurilor de punere in aplicare a dispozițiilor de la alineatele (5), (6) si (7).
Obligațiile enunțate la alineatele (5), (6) si (7) nu aduc atingere drepturilor, limitarilor, excepțiilor
sau mijloacelor de aparare legate de incalcarea dreptului de autor sau a drepturilor conexe prevazute
de legislația unei parți.
1 In sensul prezentului articol, informațiile privind regimul drepturilor inseamna:
a) informații care identifica opera, interpretarea, execuția sau fonograma; autorul operei,
artistul interpret sau executant al interpretarii sau execuției sau producatorul
fonogramei; sau deținatorul oricarui drept asupra operei, interpretarii, execuției sau
fonogramei;
b) informații cu privire la clauzele si condițiile utilizarii operei, interpretarii, execuției sau
fonogramei; sau
c) orice numere sau coduri care reprezinta informațiile descrise la literele (a) si (b) de mai
sus; atunci cand oricare din aceste informații este anexata unei copii a unei opere,
interpretari, execuții sau fonograme sau apare in legatura cu comunicarea sau punerea la
dispoziția publicului a unei opere, interpretari, execuții sau fonograme.

 

CAPITOLUL III – PRACTICI DE APLICARE A LEGII

ARTICOLUL 28 – Expertiza in domeniul aplicarii legii, informare si coordonare interna
(1) Fiecare parte incurajeaza dezvoltarea unei expertize specializate in cadrul autoritaților sale
competente responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala.
(2) Fiecare parte incurajeaza colectarea si analiza de date statistice si alte informații relevante
privind incalcarile drepturilor de proprietate intelectuala, precum si colectarea de informații privind
cele mai bune practici de prevenire si combatere a incalcarilor.
(3) Fiecare parte promoveaza, dupa caz, coordonarea interna in cadrul autoritaților sale
competente responsabile de aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala si faciliteaza acțiunile
comune ale acestora.
(4) Fiecare parte incurajeaza promovarea, dupa caz, a stabilirii si menținerii mecanismelor
formale sau informale, cum ar fi grupurile consultative, in cadrul carora autoritaților sale
competente li se pot furniza punctele de vedere ale titularilor drepturilor si ale altor parți
interesate relevante.

ARTICOLUL 29 – Gestionarea riscurilor la frontiere
(1) In scopul de a asigura o aplicare mai eficace a drepturilor de proprietate intelectuala la
frontiere, autoritațile competente ale unei parți pot:
(a) sa consulte parțile interesate relevante si autoritațile competente ale altor parți responsabile de
aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala in scopul de a identifica si aborda riscuri
semnificative si de a promova acțiuni de atenuare a acelor riscuri; si
(b) sa faca schimb de informații cu autoritațile competente ale altor parți privind aplicarea la
frontiere a drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv informații relevante pentru a
identifica si a viza mai bine, in scopul inspectarii, expedieri despre care se suspecteaza ca ar
conține marfuri care aduc atingere unui drept.
(2) Atunci cand o parte aplica sechestrul asupra unor marfuri importate care incalca dreptul de
proprietate intelectuala, autoritațile competente ale acesteia pot sa ii furnizeze parții informațiile
necesare identificarii parților si marfurilor implicate in exportul marfurilor sechestrate. Autoritațile competente ale parții care realizeaza exportul pot lua masuri impotriva parților respective si a viitoarelor expedieri, in conformitate cu legislația parții respective.

ARTICOLUL 30 – Transparența
In scopul de a promova transparența in administrarea sistemului sau de aplicare a drepturilor de
proprietate intelectuala, fiecare parte ia masuri corespunzatoare, in temeiul legislației si politicilor
sale, pentru a publica sau a pune in alt fel la dispoziția publicului informații privind:
(a) procedurile disponibile in cadrul legislației sale pentru aplicarea drepturilor de proprietate
intelectuala, autoritațile sale competente responsabile de o astfel de aplicare si punctele de
contact disponibile in scopul asistenței;
(b) actele cu putere de lege si normele administrative, hotararile judecatoresti si administrative
finale cu domeniu de aplicare general relevante privind aplicarea drepturilor de proprietate
intelectuala; si
(c) eforturile sale de a asigura un sistem eficace de aplicare si protecție a drepturilor de
proprietate intelectuala.

ARTICOLUL 31 – Sensibilizarea publicului
Fiecare parte promoveaza, dupa caz, adoptarea de masuri pentru a mari sensibilizarea publicului cu
privire la importanța respectarii drepturilor de proprietate intelectuala si efectele negative ale
incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala.

ARTICOLUL 32 -Considerații referitoare la mediu in cazul distrugerii marfurilor care realizeaza o incalcare
Distrugerea marfurilor care incalca drepturile de proprietate intelectuala se realizeaza in
conformitate cu legile si regulamentele in materie de protecție a mediului ale parții unde are
loc distrugerea.

 

CAPITOLUL IV – COOPERARE INTERNAȚIONALA

ARTICOLUL 33 – Cooperare internaționala
(1) Fiecare parte recunoaste importanța majora a cooperarii internaționale la realizarea protecției
eficace a drepturilor de proprietate intelectuala si ca aceasta ar trebui incurajata indiferent de
originea marfurilor care incalca drepturile de proprietate intelectuala, de localizarea sau de
naționalitatea titularului dreptului.
(2) In scopul de a combate incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala, in special
contrafacerea marcilor de comerț si pirateria dreptului de autor sau a drepturilor conexe, parțile
promoveaza cooperarea, dupa caz, intre autoritațile lor competente responsabile pentru aplicarea
drepturilor de proprietate intelectuala. O astfel de cooperare poate sa includa cooperarea cu privire
la aplicarea legii cu privire la punerea in aplicare a sancțiunilor penale si a masurilor la frontiera
care fac obiectul prezentului acord.
(3) Cooperarea din cadrul prezentului capitol este condusa in conformitate cu acordurile
internaționale relevante si cu legile, politicile, alocarea resurselor si prioritațile privind aplicarea
legii ale fiecarei parți.

ARTICOLUL 34 – Schimb de informații
Fara a aduce atingere dispozițiilor de la articolul 29 (Gestionarea riscurilor la frontiere), fiecare
parte se straduieste sa procedeze la schimbul de informatii cu celelalte parți in ce priveste:
(a) informațiile pe care partea le colecteaza in conformitate cu dispozițiile capitolului III
(Practici de aplicare a legii), inclusiv date statistice si informații privind cele mai bune
practici;
(b) informațiile cu privire la masurile sale legislative si de reglementare care au legatura cu
protecția si aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala; si
(c) alte informații, dupa caz si dupa cum s-a convenit reciproc.

ARTICOLUL 35 – Consolidarea capacitaților si asistența tehnica
(1) Fiecare parte se straduieste sa ofere, la cerere si in conformitate cu termenii si condițiile
convenite reciproc, asistența privind consolidarea capacitaților si asistența tehnica in vederea
ameliorarii aplicarii drepturilor de proprietate intelectuala, celorlalte parți semnatare ale prezentului acord si, dupa caz, viitoarelor parți. Consolidarea capacitaților si asistența tehnica poate sa acopere domenii precum:
(a) sporirea sensibilizarii publicului cu privire la drepturile de proprietate intelectuala;
(b) elaborarea si punerea in aplicare a legislației naționale cu privire la aplicarea drepturilor de
proprietate intelectuala;
(c) formarea funcționarilor publici cu privire la aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala; si
(d) coordonarea operațiunilor conduse la nivel regional si multilateral.
(2) Fiecare parte se straduieste sa colaboreze strans cu celelalte parți si, dupa caz, cu țarile care nu
sunt parți la prezentul acord, in scopul punerii in aplicare a dispozițiilor alineatului (1).
(3) Oricare dintre parti poate sa desfasoare, impreuna cu organizații relevante din sectorul privat
sau la nivel internațional, activitațile descrise la prezentul articol. Fiecare parte se straduieste sa
evite suprapunerea inutila intre activitațile descrise la prezentul articol si alte activitați de cooperare
internaționala.

 

CAPITOLUL V – ACORDURI INSTITUȚIONALE

ARTICOLUL 36 – Comitetul ACCC
(1) Parțile instituie Comitetul ACCC. Fiecare parte este reprezentata in cadrul comitetului.
(2) Comitetul:
(a) analizeaza punerea in aplicare si funcționarea prezentului acord;
(b) ia in considerare chestiunile privind dezvoltarea prezentului acord;
(c) ia in considerare, in conformitate cu articolul 42 (Amendamente), orice amendamente propuse
ale prezentului acord;
ACTA/ro 43
(d) decide, in conformitate cu alineatul (2) de la articolul 43 (Aderare), cu privire la condițiile de
aderare la prezentul acord a oricarui membru al OMC; si
(e) ia in considerare orice alta chestiune care poate afecta punerea in aplicare si funcționarea
prezentului acord.
(3) Comitetul poate decide:
(a) sa instituie comitete ad hoc sau grupuri de lucru pentru a asista comitetul in indeplinirea
responsabilitaților sale prevazute la alineatul (2) sau sa asiste o parte viitoare la cererea sa de a
adera la prezentul acord in conformitate cu articolul 43 (Aderare);
(b) sa ceara sfatul persoanelor sau grupurilor neguvernamentale;
(c) sa faca recomandari privind punerea in aplicare si funcționarea prezentului acord, inclusiv
prin susținerea orientarilor privind cele mai bune practici aferente acestuia;
(d) sa faca schimb de informații si de cele mai bune practici cu parți terțe privind reducerea
incalcarilor drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv tehnicile de identificare si
monitorizarea a pirateriei si a contrafacerii; si
(e) sa ia alte masuri in exercitarea funcțiilor sale.
ACTA/ro 44
(4) Toate deciziile comitetului sunt luate prin consens, in afara cazului in care comitetul poate
decide altfel prin consens. Se considera cu privire la comitet ca a acționat prin consens asupra unei
chestiuni care i-a fost prezentata spre examinare, daca nicio parte prezenta la sedința la care este
luata decizia nu obiecteaza in mod formal la decizia propusa. Limba de lucru a comitetului este
engleza, iar documentele care vin in sprijinul activitații sale sunt in engleza.
(5) Comitetul isi adopta regulile si procedurile intr-o perioada de timp rezonabila dupa intrarea in
vigoare a prezentului acord si ii invita pe acei semnatari care nu sunt parți la prezentul acord sa
participe la deliberarile comitetului privind respectivele reguli si proceduri. Regulile si procedurile:
(a) abordeaza chestiuni precum prezidarea si organizarea de reuniuni, precum si executarea
indatoririlor organizaționale relevante pentru prezentul acord si funcționarea sa; si
(b) pot sa abordeze, de asemenea, chestiuni precum acordarea statutului de observator si orice alta
chestiune despre care comitetul decide ca este necesara pentru buna sa funcționare.
(6) Comitetul poate modifica regulile si procedurile.
(7) Fara a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (4), in timpul primilor cinci ani dupa intrarea
in vigoare a prezentului acord, deciziile comitetului de a adopta sau modifica regulile si procedurile
se iau prin consens intre parți si semnatarii care nu sunt parți la prezentul acord.
(8) Dupa expirarea perioadei precizate la alineatul (7), comitetul poate adopta sau modifica
regulile si procedurile prin consens intre parțile la prezentul acord.
(9) Fara a aduce atingere dispozițiilor de la alineatul (8), comitetul poate decide ca adoptarea sau
amendamentul adus unei anumite reguli sau proceduri necesita consensul intre parți si semnatarii
care nu sunt parți la prezentul acord.
(10) Comitetul se reuneste cel puțin o data pe an, cu excepția cazului in care comitetul decide
altfel. Prima reuniune a comitetului are loc intr-o perioada de timp rezonabila dupa intrarea in
vigoare a prezentului acord.
(11) Pentru mai multa certitudine, comitetul nu supravegheaza sau nu conduce aplicarea legii, pe
plan intern sau internațional sau anchetele penale privind cazuri specifice in domeniul
proprietații intelectuale.
(12) Comitetul se straduieste sa evite suprapunerea inutila intre activitațile sale si alte eforturi
internaționale privind aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala.

ARTICOLUL 37 – Puncte de contact
(1) Fiecare parte desemneaza un punct de contact pentru a facilita comunicarea intre parți privind
orice alta chestiune care face obiectul prezentului acord.
(2) La cererea unei alte parți, punctul de contact al unei parți identifica un birou sau un funcționar
corespunzator caruia i se poate adresa cererea parții si acorda asistența, daca este necesar, pentru a
facilita comunicarea intre biroul sau funcționarul in cauza si partea care a introdus cererea.

ARTICOLUL 38 – Consultari
(1) O parte poate solicita in scris consultari cu alta parte cu privire la orice chestiune care are
legatura cu punerea in aplicare a prezentului acord. Partea care primeste o astfel de cerere o
examineaza cu bunavoința, ofera un raspuns si oportunitați adecvate pentru consultari.
(2) Consultarile, inclusiv pozițiile particulare adoptate de parțile care participa la consultare, sunt
confidențiale si nu aduc atingere drepturilor sau pozițiilor uneia sau alteia dintre parți in cadrul
oricarei alte proceduri, inclusiv o procedura sub auspiciile Memorandumului de ințelegere privind
regulile si procedurile de soluționare a litigiilor inclus in anexa 2 la Acordul OMC.
(3) Parțile care participa la consultare pot, de comun acord, sa notifice Comisiei rezultatul
consultarilor lor vizate la prezentul articol.

 

CAPITOLUL VI – DISPOZIȚII FINALE

ARTICOLUL 39 – Semnarea
Prezentul acord ramane deschis spre semnare de catre participanții la negocierea sa1 si de catre
oricare alți membri ai OMC cu care participanții pot sa fie de acord prin consens, de la 1 mai 2011
pana la 1 mai 2013.
1 Australia, Republica Austria, Regatul Belgiei, Republica Bulgaria, Canada, Republica Cipru,
Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Estonia, Uniunea Europeana, Republica
Finlanda, Republica Franceza, Republica Federala Germania, Republica Elena, Republica
Ungara, Irlanda, Republica Italiana, Japonia, Republica Coreea, Republica Letonia, Republica
Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Malta, Statele Unite Mexicane, Regatul
Maroc, Regatul Țarilor de Jos, Noua Zeelanda, Republica Polona, Republica Portugheza,
Romania, Republica Singapore, Republica Slovaca, Republica Slovenia, Regatul Spaniei,
Regatul Suediei, Confederația Elvețiana, Regatul Unit al Marii Britanii si al Irlandei de Nord
si Statele Unite ale Americii.

ARTICOLUL 40 – Intrare in vigoare
(1) Prezentul acord intra in vigoare la treizeci de zile dupa data depunerii celui de-al saselea
instrument de ratificare, acceptare sau aprobare intre acei semnatari care si-au depus instrumentele
respective de ratificare, acceptare sau aprobare.
(2) Prezentul acord intra in vigoare pentru fiecare semnatar care isi depune instrumentul de
ratificare, acceptare sau aprobare dupa depunerea celui de-al saselea instrument de ratificare,
acceptare sau aprobare, la treizeci de zile dupa data depunerii de catre un astfel de semnatar a
instrumentului sau de ratificare, acceptare sau aprobare.

ARTICOLUL 41 -Retragere
O parte poate sa se retraga din prezentul acord prin intermediul unei notificari scrise catre depozitar.
Retragerea are loc la 180 de zile dupa ce depozitarul primeste notificarea.

ARTICOLUL 42 – Amendamente
(1) O parte poate sa propuna comitetului amendamente la prezentul acord. Comitetul decide daca
prezinta sau nu parților o propunere de amendament, in scopul ratificarii, acceptarii sau aprobarii.
(2) Orice amendament intra in vigoare la nouazeci de zile dupa data la care toate parțile si-au
depus depozitarului instrumentele respective de ratificare, acceptare sau aprobare

ARTICOLUL 43 – Aderare
(1) Dupa expirarea perioadei prevazute la articolul 39 (Semnarea), orice membru al OMC poate
solicita aderarea la prezentul acord.
(2) Comitetul decide cu privire la condițiile de aderare pentru fiecare solicitant.
(3) Prezentul acord intra in vigoare pentru solicitant la treizeci de zile dupa data depunerii
instrumentului sau de aderare, pe baza condițiilor de aderare menționate la alineatul (2).

ARTICOLUL 44 – Textele acordului
Prezentul acord se semneaza in exemplar unic original in limbile engleza, franceza si spaniola,
fiecare dintre aceste versiuni fiind in egala masura autentica.

ARTICOLUL 45 – Depozitar
Guvernul Japoniei este depozitarul prezentului acord.

Caz cutremurator la Curtea de Apel Bacau

de

Caz cutremurator la Curtea de Apel Bacau. Vineri, imediat dupa orele 12.00, arestatul Dinu Damaschin (acuzat de proxenetism, mai precis ca racola fete sarace in scopul exploatarii lor sexuale) a decedat in sala de judecata, inainte de a afla verdictul judecatorilor. Aflat de doua luni in greva foamei, in semn de

 

protest fata de masura arestarii preventive care s-a luat impotriva sa, lui Dinu Damaschin (foto) i s-a facut rau in sala de judecata si si-a pierdut cunostiinta. In ultimele zile, din cauza refuzului de hrana, Damaschin arata ca un cadavru, fiind vizibil slabit si palid la fata. Potrivit unor surse, arestatul a stat vreme de patru ore in sala de judecata, timp in care s-ar fi aflat in stare de inconstienta, in vreme ce anumite persoane faceau chiar glume pe seama acestuia. Nici judecatorii si nici politistul de langa arestat  nu s-au aratat preocupati de starea sa de sanatate. Acest lucru, daca este real, ar putea fi verificat cu ajutorul inregistrarilor video din instanta si de la televiziuni. In final, a fost chemata salvarea, insa manevrele de resuscitare nu au dat rezultate, astfel incat medicii de pe ambulanta au fost nevoiti sa constate decesul arestatului. Se pune intrebarea: daca salvarea ar fi fost chemata la timp, omul putea fi salvat? Decesul unui arestat in sala de judecata a declansat imediat reactii dure in societatea civila. In conditiile in care arestatul se afla de circa 60 de zile in refuz de hrana, se pune intrebarea ce au pazit atat instanta de judecata, cat si organele de politie care l-au avut in detentie?! De ce nu i s-a asigurat o supraveghere medicala specifica celor aflati in greva foamei? Cine a verificat starea sa de sanatate dintre cei care aveau responsabilitatea sa ia masuri de prevenire a unui asemenea deznodamant?

 

 

Greva foamei – act sinucigas sau forma de protest?

Cazul Damaschin releva indiferenta unui sistem care decreteaza pierderea drepturilor esentiale odata cu incatusarea. Prin moartea unui om intr-o asemenea maniera, se demonstreaza ca autoritatile nu pun pret pe dreptul la viata al persoanelor arestate si, mai mult, nu au niciodata interesul sa verifice daca protestele unor acuzati impotriva anchetatorilor sunt intemeiate. Posibilele abuzuri ale anchetatorilor sunt din start trecute cu vederea. Cazul Damaschin vine dupa un caz asemanator al romanului Claudiu Crulic, care a murit in anul 2007 intr-o inchisoare poloneza, dupa luni de zile de greva foamei, in semn de protest fata de acuzatiile nedrepte ce i s-au adus. Romanii Crulic si Damaschin au primit, practic, pedeapsa capitala din partea autoritatilor romane si poloneze, care nu au facut nimic sa preintampine decesul lor, desi puteau sa-l prevada in raport de perioada indelungata de greva a foamei.

Consiliul Baroului Bucuresti organizarea examenului de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv, sesiunea martie 2012

de

Se vor inscrie din oficiu avocatii stagiari care indeplinesc conditia de vechime prevazuta de lege sau au fost declarati respinsi, in conditiile legii, la sesiunile anterioare.

Avocatii stagiari inscrisi din oficiu au obligatia sa se prezinte la examenul de definitivat conform prevederilor statutare.

Obligatiile de depunerea documentatiei si de exercitare a optiunilor pentru materiile de examen sunt aplicabile si avocatilor inscrisi din oficiu. Neindeplinirea acestor obligatii pana la data de 24.02.2012 atrage imposibilitatea optarii pentru materiile dorite, candidatii urmand a sustine examenul la urmatoarele materii: statutul profesional al avocatului si exercitarea profesiei de avocat; drept civil si drept procesual civil; drept penal si drept procesual penal.

Examinarea candidatilor se va face la 5 materii prin sustinerea de probe scrise, cu respectarea Deciziei nr. 268/22 septembrie 2007 a Consiliului U.N.B.R., republicata, care se va aplica in mod corespunzator. Prevederile art. 28 din Decizia nr. 268/22.09.2007 se aplica de catre Comisia de examen cu respectarea regulii potrivit careia materiile de examen din sesiunea martie 2012 sunt exclusiv materiile comunicate de barouri la U.N.B.R. ca fiind cele aprobate pentru anul 2011.

Mai multe detalii referitoare la examen pot fi accesate pe site-ul Baroului Bucuresti: http://www.baroul-bucuresti.ro/stire/examen-de-dobandire-a-titlului-prof-de-av-definitiv-martie-2012

 

Instanta admite cererea de intrare in insolventa a Mic.ro

de

Potrivit Mediafax, reprezentantul companiei Mic.ro Retail a solicitat ca lichidatorul judiciar sa fie numit RVA Insolvency, in timp ce creditorii au cerut ca lichitatorul sa fie numit de ei, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

In fata instantei,  reprezentantul Mic.ro Retail a explicat ca lantul de magazine duce lipsa de lichiditati si ca nu poate, in acest moment, sa isi achite datoriile fata de creditori. Aceste datorii s-ar ridica la 698 de milioane de lei.

In acest an mai multe firme au cerut insolventa Mic.ro, printre acestea numara compania de taximetre Meridian, Touring Europabus – apartinand lui Dragos Anastasiu, Vel Pitar si grupul Tiriac Auto

In septembrie 2011, Dinu Patriciu detinea, prin intermediul Mercadia Holland, 830 de magazine Mic.ro, dintre care 720 fixe si 110 mobile, si 58 de unitati Macro si miniMax.

Cei care se accidenteaza din cauza zapezii pot obtine despagubiri in instanta anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Astfel, cei care se accidenteaza din cauza zapezii existente pe trotuare, pot da primaria in judecata.In acelasi timp, cei care se accidenteaza trebuie sa retina exact locul unde s-a petrecut incidentul.

Daca s-a intamplat in fata unui magazin sau a unei scari de bloc, atunci acuzatia ar trebui facuta impotriva agentului comercial, respectiv a asociatiei de proprietari.

Mai mult, cei care fac acest lucru au toate sansele sa castige procesul, care va fi, insa, unul anevoios si costisitor. Cheltuielile pe care le implica un astfel de proces sunt alcatuite in principal din onorariul de avocat. In plus, procesul poate dura pana la doi ani.


Semnarea ACTA nu va aduce modificari Legii 8/1996 anunta ORDA.Cum comentati?

de

Directorul Directiei de expertiza si constatari din cadrul Oficiului Roman pentru , Razvan Casmoiu, a declarat in cursul zilei de miercuri, 15 februarie, ca Acordul multilateral antipiraterie, , nu va aduce prejudicii personale utilizatorilor de si nu va atrage masuri suplimentare acestora.

‘Din punct de vedere al Legii nr. 8/1996, al drepturilor de autor si a drepturilor conexe din Romania, semnarea acestui acord nu va aduce modificari acestei legi.

Consideram ca acest acord nu va aduce prejudicii personale utilizatorilor de internet si nu va atrage masuri suplimentare utilizatorilor de Internet’, a afirmat Casmoiu.

Sursa: Capital.ro

Casa de avocatura Coltuc va organiza o conferinta de presa despre Pagubitii USH joi 23.02.2012

de

Ordinea de zi va fi: 1.Scurt istoric al problemelor USH- av.Carmen Cretu 2.Procedura concreta de recunoastere/eliberare diploma- av.Scutaru Laura 3.Hotarari castigate irevocabil si temeiul juridic al acestora-av.Coltuc Marius 4.Testimoniale clienti

 

Daca doriti sa participati asteptam emailurile dvs. pe adresa :avocat@coltuc.ro

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a condamnat pe 14 februarie pe fostii ministri ai Agriculturii Decebal Traian Remes si Ioan Avram Muresan la cate trei ani de inchisoare cu executare

de

Decebal Traian Remes, ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenta, iar Ioan Avram Muresan de complicitate la cumparare de influenta, in forma continuata, potrivit Directiei Nationale Anticoruptie.

Omul de afaceri Gheorghe Ciorba este acuzat de cumparare de influenta, in forma continuata.

Potrivit rechizitoriului Directiei Nationale Anticoruptie, in 13 septembrie 2007 si 23 septembrie 2007, Remes, in calitate de ministru al Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ar fi acceptat si primit produse alimentare in valoare de 1.500 de lei si suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorba, prin intermediul lui Muresan.

UNBR a publicat pe pagina de intenet a institutiei un comunicat conform caruia, incepand cu data de 12 martie 2012 va avea loc examenul de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv.

de

Examenul va fi sustinut de catre avocatii prevazuti la art. 341 alin. (1) din Statutul profesiei de avocat si se va desfasura conform Regulamentului de examen aprobat prin Decizia nr. 268/22 septembrie 2007 a Consiliului U.N.B.R. modificata si completata prin Hotararea nr. 844 din 11 septembrie 2010 a Consiliului U.N.B.R.

Examenul se va desfasura la Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor din Bucuresti. Sunt inscrisi la examen avocatii inclusi in tabelele comunicate la U.N.B.R. de barouri, in baza deciziilor de inscriere la examen aprobate de consiliile barourilor, in termenul stabilit de Regulamentul de examen.

Barourile vor comunica la U.N.B.R., cel tarziu pana la data de 24 februarie 2012, propunerile pentru comisiile de examinare si comisiile de solutionare a contestatiilor, precum si tabelele avocatilor stagiari inscrisi la examen.

Inscrierea la examen se va face prin cererea formulata conform modelului prevazut la Anexa nr. 2 – Sectiunea 3 din Decizia nr. 268/22 septembrie 2007 a Consiliului U.N.B.R., republicata, si se va depune la baroul din care face parte avocatul stagiar. Se vor inscrie din oficiu avocatii stagiari care indeplinesc conditia de vechime prevazuta de lege sau au fost declarati respinsi, in conditiile legii, la sesiunile anterioare.

Fostul presedinte al Judecatoriei Racari, judecatoarea Florica Mihalcea, trei grefieri de la aceeasi instanta si un avocat, trimisi in judecata de DNA pentru ca inventau dosare civile, pentru a face rost de terenuri si case!

de

Presedintele Judecatoriei Racari, judetul Dambovita, judecatoarea Florica Mihalcea, Gina Aurelia Serban, Florentina Alexandru si Maria Mezei, grefieri in cadrul aceleiasi judecatorii, avocatul Daniela Elena Petrea, din Baroul Dambovita, dar si o alta persoana, Dorina Mirela Butiseaca, au fost trimisi in

judecata de DNA, fiind acuzati de comiterea mai multor infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, si fals intelectual, uz de fals si complicitate la aceste infractiuni. Procurorii DNA au sustinut ca grupul condus de judecatoarea Mihalcea a inventat dosare civile si a dat hotarari judecatoresti in urma carora anumite persoane se alegeau cu locuinte sau cu terenuri. Dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Ploiesti, persoanele prejudicate constituindu-se parti civile cu sumele de 300.000 de euro si 30.000 lei.

Acuzatiile aduse judecatoarei, grefierilor si avocatului din Baroul Dambovita

Judecatoarea Florica Mihalcea, fost presedinte al Judecatoriei Racari, a fost acuzata de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata, doua infractiuni de fals intelectual, ambele in forma continuata, doua infractiuni de uz de fals, ambele in forma continuata in timp ce grefiera Gina Aurelia Serban a fost acuzata de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata, complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, doua infractiuni de fals intelectual in forma continuata si doua infractiuni de uz de fals, in forma continuata. De asemenea, grefierul registrator Florentina Alexandru a fost trimis in judecata pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, in forma continuata, iar in sarcina grefierului arhivar Maria Mezei au fost retinute complicitate la infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual suz de fals. Avocatul Daniela Elena Petrea a fost acuzata de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals in inscrisuri sub semnatura privata, in forma continuata. Dorina Mirela Butiseaca, una dintre beneficiarele infractiunilor comise de judecatoare si de grefieri, a fost acuzata de complicitate la abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si fals in inscrisuri sub semnatura privata.

Georgia Palade van Dusen, nepoata fostului industrias Nicolae Malaxa si cel mai mare actionar persoana fizica al Fondului Proprietatea (FP), a cerut, impreuna cu alti trei actionari, convocarea AGA la FP

de

Potrivit unui comunicat al FP, pe ordinea de zi ar trebui sa se regaseasca aprobarea, in principiu, a listarii secundare a Fondului la Bursa de Valori din Varsovia, precum si aprobarea unei instructiuni catre Franklin Templeton de prezentare a unui plan specific catre actionari, pana cel tarziu la data de 31 mai, care sa stabileasca toate formalitatile necesare in vederea listarii pe aceasta piata.

Actionarii au cerut si convocarea unei adunari generale a actionarilor pentru supunerea la vot a tuturor aspectelor necesare in acest sens pana cel tarziu la data de 30 iunie. De asemenea, semnatarii solicitatii au cerut revocarea tuturor membrilor Comitetului Reprezentantilor si alegerea unor membri noi. Saptamana trecuta, Bogdan Dragoi a demisionat din functia de presedinte al Comitetului Reprezentantilor, dupa ce a fost numit ministrul al Finantelor.

La iulie 2011, Franklin Templeton a recomandat actionarilor listarea secundara a Fondului la Bursa din Varsovia, in primul trimestru al anului 2012, prin vanzarea a maxim 10% din actiuni. Cu toate acestea, propunerea nu s-a mai regasit pe ordinea de zi a AGA din 23 noiembrie.

In baza legii, Franklin Templeton are obligatia de a convoca adunarea generala a actionarilor in 30 de zile de la primirea cererii si de a intruni AGA in 60 de zile de la data primirii acesteia.

La sfarsitul lunii ianuarie, Fondul Proprietatea avea 10.705 actionari, fata de 10.845 in decembrie.

Actele administrativ-fiscale vor putea fi comunicate contribuabilului si prin fax sau e-mail anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Cele mai importante modificari si completari ale Codului de procedura fiscala sunt cele referitoare la:

 

1. Acordul de pret in avans (APA) si solutia fiscala individuala anticipata (SFIA):
A fost reglementata clar data in functie de care se apreciaza situatia fiscala viitoare (doar in cazul APA).
A fost instituita posibilitatea ca organul fiscal sa se deplaseze la domiciliul fiscal al contribuabilului sau in alt loc stabilit de comun acord, in vederea analizei documentatiei.
Organul fiscal competent va prezenta contribuabilului proiectul SFIA sau APA, contribuabilul putand sa isi exprime punctul de vedere in legatura cu acesta in termen de 60 de zile lucratoare.
Contribuabilul are la dispozitie, de asemenea, un termen de 60 de zile lucratoare pentru a furniza informatii aditionale solicitate de organul fiscal.

2. Procedura pentru intre persoane romane afiliate: Au fost introduse prevederi referitoare la eliminarea dublei impuneri in cazul ajustarii unor tranzactii dintre persoane romane afiliate prin ajustarea fiscala in oglinda, inclusiv a contribuabilului afiliat celui supus controlului.

3. Procedura amiabila in cazul conventiilor de evitare/ eliminare a dublei impuneri: Contribuabilul rezident in Romania poate solicita ANAF initierea procedurii amiabile, in cazul in care considera ca impozitarea in celalalt stat membru nu este conforma cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri.

4. Cooperarea administrativa in domeniul fiscal, in sensul detalierii procedurii de cooperare si a schimbului de informatii. Aceste prevederi se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2013, in timp ce prevederile referitoare la sfera de aplicare si conditiile schimbului spontan de informatii se aplica incepand cu data de 1 ianuarie 2015.

5. Comunicarea actului administrativ fiscal catre contribuabil poate fi realizat si prin mijloace precum fax, e-mail sau alte mijloace electronice de transmitere la distanta.

6. Evidenta creantelor fiscale: Restituirea sumelor incasate in plus prin poprire fata de creantele fiscale in termen de 5 zile lucratoare de la data incasarii. Reguli speciale pentru debitorii care inregistreaza obligatii fiscale restante.

Hackerul Tinkode, ridicat de DIICOT pentru ca a spart serverele Armatei americane

de

Razvan Manole Cernacianu, de 20 de ani, a fost identificat de autoritatile judiciare americane, impreuna cu cele romane, ca fiind hackerul TinKode. Acesta este suspectat ca atacat serverele Armatei Statelor Unite, ale NASA (National Aeronautics and Space Administration) si Pentagonului (sediul central al Departamentului Armatei).

„Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism – Structura Centrala efectueaza cercetari fata de o persoana in varsta de 20 de ani, din municipiul Timisoara, sub aspectul savarsirii infractiunilor de acces fara drept la sisteme informatice, prin incalcarea masurilor de securitate si in scopul obtinerii de date informatice, transfer neautorizat de date dintr-un sistem informatic si perturbarea grava a functionarii unui sistem informatic”,se arata intr-un comunicat dat publicitatii de DIICOT.

Hackerul ar fi accesat fara drept mai multe servere apartinand armatei americane, pentru a obtine date confidentiale. Datele au fost copiate si transferate in mod neautorizat in propriul sistem informatic. Ulterior, tanarul a divulgat datele respective prin intermediul unui jurnal tip blog si pe un site web.

Conform DIICOT, „invinuitul a compromis si server-ul web apartinand National Aeronautics and Space Administration (NASA). In sarcina invinuitului se mai retine ca a accesat in mod neautorizat, lansand atacuri informatice asupra sistemului informatic si paginii de web apartinand Guvernului SUA, respectiv Departamentului de Aparare – Pentagon”.

Cercetarile sunt realizate cu sprijinul ofiterilor de politie judiciara din cadrul DCCO, in timp ce suportul tehnic si de informatii este asigurat de catre DOS

Omul de afaceri Ioan Niculae a fost audiat, luni de catre procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) in dosarul Romgaz

de

La iesirea de la audieri, Niculae a declarat ca Parchetul General si presa vor sa distruga grupul pe care il conduce, InterAgro, deoarece a ramas singura societate, din primele 100 de firme, care mai are capital privat romanesc.

„Cred ca este vorba de un parteneriat public-privat intre un organ al statului care se numeste Parchetul General si televiziunile care sunt publice si private si asistati in direct la un eveniment relativ istoric pentru Romania astazi. Cum poate fi distrus un agent economic care a avut neobrazarea in acesti 20-21 de ani sa se opuna ideii generale ca noi romanii suntem numai cersetori si slugi si ca noi nu putem angaja, ci doar sa fim angajati”, a precizat Niculae, citat de Agerpres.

„Am intrebat astazi (luni) de ce a fost dat un comunicat inainte sa fiu pus sub oficial sub acuzare, practic toate societatile noastre din grupul InterAgro, peste 27 de firme, sunt distruse. Avem combinatele chimice inchise de la 1 ianuarie. Niciuna din companiile care vand in mod obisnuit gaz nu a mai raspuns la corespondenta cu InterAgro”, a mai spus omul de afaceri care s-a intrebat de ce celelalte companii care au primit gaze naturale de la Romgaz nu patesc nimic.

„Sunt o multime de alte firme care au beneficiat, unii au investitori turci, altii investitori indieni, altii rusi, care nici macar nu au fost deranjati pentru aceeasi lege si aceeasi perioada de timp”, a adaugat Niculae.

Saptamana trecuta, DIICOT a informat ca a pus sub acuzare 40 de persoane, functionari publici cu functii de conducere in cadrul SNGN Romgaz, al Ministerului Economiei, al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), dar si reprezentanti ai unei societati comerciale din Bucuresti. Persoanele vizate sunt acuzate de savarsirea infractiunilor de complot si subminarea economiei nationale.

Potrivit DIICOT, activitatile infractionale savarsite au produs un prejudiciu de 126 milioane USD patrimoniului SNGN Romgaz SA si bugetului consolidat al statului si au avut drept consecinta punerea in pericol a sistemul energetic national.

Persoanele puse sub acuzare au aprobat livrarea de catre Romgaz a unor cantitati considerabile de gaze naturale catre societatea InterAgro, detinuta de Ioan Niculae, la preturi mult diminuate fata de cele practicate de Romgaz, cu eludarea reglementarilor legale in materie precum si mentinerea facilitatilor acordate societatii, in conditiile in care inregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate.

In plus, activitatea infractionala a generat imposibilitatea repartizarii de catre Romgaz a rezervelor necesare pentru realizarea programului national de inmagazinare si cresterea importului de gaze naturale, cu consecinta punerii in pericol a Sistemul Energetic National, ca ramura strategica a economiei nationale si subminarii economiei nationale.

In replica la anuntul facut de DIICOT,  Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) a precizat ca va lua masurile legale doar dupa pronuntarea unei sentinte finale in cazul urmaririi penale fata de persoanele invinuite.

In data de 11 februarie, o manifestatie de amploare la nivel european este planificata pe retelele de socializare impotriva acordului privind pirateria pe Internet, ACTA

de

In Polonia, protestul va avea loc in pietele din Cracovia, Katowice, Leszno, Radom, Szczecin, Varsovia, Wroclaw si Poznan.Aproximativ 20.000 de persoane au afirmat ca vor participa la manifestatii in Germania, iar in Romania au promis sa participe 30.000.

 

 

In cadrul unui fata de ACTA, organizat la 26 ianuarie in Poznan, in vestul Poloniei, au participat aproximativ 5.000 de persoane, insa manifestatiile au degenerat in violente, soldate cu arestare a sapte persoane.

Sursa: Mediafax

Accesul la informatii privind Rosia Montana a fost castigat in instanta anunta Casa de avocatura Coltuc

de

In iulie 2011, Greenpeace si CRJ au solicitat Ministerului Mediului si Padurilor comunicarea certificatului de descarcare arheologica nr. 9/2011 cu privire la sectorul de exploatari miniere Rosia Montana Masivul Carnic, precum si actele care au stat la baza emiterii acestuia.

In luna august DJCPA a comunicat certificatul insa documentatia aferenta putea fi consultata doar la sediul institutiei din Alba si la Ministerul Culturii si Patrimoniului National Bucuresti. Ulterior, Ministerul a raspuns ca intreaga documentatie se afla doar la Alba.

Institutia din Alba, precum si Ministerul Culturii au incalcat astfel dreptul la liber de interes public, drept garantat de Legea 544/2001, care arata si ca accesul la informatii trebuie sa fie gratuit, eventualele costuri referindu-se numai la suportul material al informatiilor solicitate.

Incredibil:Romania ar putea interzice folosirea animalelor salbatice in spectacole de circ

de

O organizatie non-guvernamentala non-profit solicita guvernului Romaniei sa interzica folosirea animalelor salbatice in circuri cat mai curand posibil.

 

Grecia a interzis exploatarea animalelor in circuri, indiferent de specie, devenind prima tara europeana care adopta o astfel de masura. Interzicerea tuturor animalelor in circuri sau altfel de spectacole in Grecia este o masura care face parte din noua legislatie pentru protectia animalelor din aceasta tara.

„Din ce in ce mai multe tari decid sa interzica animalele salbatice in circuri, deoarece este clar ca acest mediu nu le ofera conditii minime de trai. Vrem ca ANSVSA, care este responsabila de bunastarea animalelor, sa realizeze ca circurile nu ofera sub nici o forma conditii minime de bunastare a animalelor salbatice. Salutam initiativa Greciei, dar si tarii vecine, Bulgaria, care a adoptat deja de cativa ani aceasta interdictie.

Sursa: Adevarul

Anunt important Casa de avocatura Coltuc:Contractele de credit pot fi renegociate conform Noului Cod civil

de

Noul Cod civil ofera drepturi suplimentare imprumutatilor din Romania, chiar daca acestea sunt mai la indemana firmelor, avand in vedere accesul acestora la consultanta de specialitate.

 

In esenta, dificultatile in executarea contractului de credit pot fi inlaturate prin , expres reglementata in legislatie de la 1 octombrie 2011.

Astfel, pe baza acestei notiuni, instanta poate dispune renegocierea contractului de credit – inclusiv recalcularea ratelor si acordarea unui termen de gratie, astfel incat contractul sa poata fi executat – si chiar suspendarea lui pe o perioada de unu-trei ani.

Testimoniale clienti Casa de avocatura Coltuc

de

1.de ce nu pot obtine un certificat T2L de la vama Timisoara. Am adus o masina din USA. am scutire de vama pe baza repatrierii in Romania.am dubla cetatenie. Am dorit sa scot un certificat de la directia vamilor din jud. Timis dar mi sa

refuzat spunind ca nu am dreptul la acest certificat fiindca am avut scutire de vama. acum, odata ce am avut dreptul sa aduc o masina pe baza repatrierii, de ce mise refuza acest certificat..? asta ar insemna ca am intrat in capcana si acum nu mai am cum iesi..? nu stiu ce sa cred. Va rog sa ma informati ca sa stiu totusi ce se intimpla. Multumesc anticipat.va doresc o zi buna.

 

 

2.succesiune buna, as vrea sa fac si eu succesiune dupa tatal meu, as vrea sa stiu daca pot sa fac succesiune acuma sau sa astept ca si fratele meu sa implineasca varsta de 18 ani. in familie ne-am inteles ca apartamentul ramas de tatal meu, sa fie trecut pe numele meu parintii mei erau divortati in momentul decesului, deci mamei nu-i revine nici o parte, doar mie si fratelui meu), se poate face succesiunea in asa fel incat sa nu il includ si pe fratemio, sa facem doar un act legalizat cum ca eu am apartamentul tatului, iar lui ii revine apartamentul mamei, fara sa ne mai complicam? eu intre timp m-am casatorit, o sa aiba si sotul meu de umblat pe la notar

3.va rog sa imi raspundeti am primit 1 an cu executare si au trecut cele 10 zile in care aveam dreptu de recurs.nu am facut recurs pt ca am fost multumit de sentinta data.as vrea sa va intreb cum trebuie sa procedez acum?pot sa imi iau bagaju sa ma prezint singur la usa inchisorii sau trebuie sa astept sa vina politia la usa sa ma ia?pt k stiu k in cazul in care ma ia politia ma duce mai intai pe arest pe ipj si abia apoi de acolo la penitenciar.si nu as vrea sa mai ajung pe arest

Somatia de plata vs. Ordonanta de plata

de

In Tribuna DreptOnline.ro a fost publicat un articol dedicat recuperarii creantelor, scris de avocatul Marius Coltuc. Articolul face o prezentare comparativa a somatiei de plata si a Ordonanta de plata, ca si cai recomandate de recuperare a creantelor.

 

Textul integral al articolului: Somatia de plata vs. Ordonanta de plata

 

Parchetul Judecatoriei Timisoara a prezentat raportul de activitate pe anul 2011

de

Parchetul Judecatoriei Timisoara este una din cele mai incarcate unitati de parchet din tara, institutia avand in lucru pe parcusul anului trecut, peste 43.772 de dosare. De-a lungul anului numarul procurorilor care au lucrat la

Parchetul Judecatoriei Timisoara a fluctuat, rezultand o medie de 18 procurori. Astfel, fiecare procuror „de la locala” a avut in lucru 2.431,7 dosare pe tot parcursul anului 2011. La o medie de 21 de zile lucratoare intr-o luna, reiese o incarcatura de procuror de 9,6 dosare pe zi.

Multe infractiuni impotriva patrimoniului

Procurorii timisoreni sustin ca, in ciuda volumului enorm de activitate, au mentinut ridicata stacheta calitatii, avand o singura  resitutuire de dosar pentru refacerea urmaririi penale. De asemenea, in doar doua cauze instrumentate de procurorii de la Parchetul Judecatoriei Timisoara s-au emis sentinte definitive de achitare. Datele statistice arata ca cele mai multe dosare solutionate de procurorii Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara au vizat infractiuni contra patrimoniului (peste 5.000 de dosare). Peste 2.200 de dosare s-au referit la infractiuni contra persoanei.

Relatie buna cu avocatii

Chiar daca s-au promovat multi tineri la Parchetul Judecatoriei Timisoara, 13 procurori din totalul de 18 au o vechime de sub trei ani, institutia se confrunta in continuare cu o lipsa de personal. Potrivit prim-procurorului Ionela Balan, institutia are nevoie de 27 de procurori. Din raportul de bilant mai reiese ca procurorii de la Parchetul Judecatoriei au o relatie profesionala buna cu avocatii, fiind relatii „normale si deontologice, nefiind inregistrate incidente”.

Minusurile procurorilor

Raportul procurorilor timisoreni mai arata ca activitatea Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara nu a fost perfecta, „numarul cauzelor cu autor cunoscut mai vechi de un an de la sesizare si de sase luni de la inceperea urmaririi penale, ramase nesolutionate la finalul anului, fiind mai mare in 2011, comparativ cu 2010”. „Prioritatea absoluta a Parchetului de pe langa Judecatoria Timisoara pentru 2012 o constituie consolidarea rezultatelor obtinute in anul precedent, mentinerea acestora pe o panta ascendenta, in paralel cu gasirea unor solutii eficiente pentru scaderea numarului de cauze mai vechi de un an de la sesizare si sase luni de la inceperea urmaririi penale si de crestere a indicelui de operativitate”, arata raportul intocmit de prim-procurorul Ionela Balan.

Proprietarii terenurilor agricole neexploatate ar putea fi amendati anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Potrivit unui de act normativ elaborat de Ministerul Agriculturii, romanii care au terenuri agricole pe care nu le lucreaza, vor plati de pana la 400 de lei.

 

 

 

Proprietarii suprafetelor agricole lasate neutilizate vor fi taxati cu o suma de 200 lei pentru fiecare hectar, in primul an, cu de 300 lei/hectar pentru cel de-al doilea an si de 400 lei/hectar incepand cu al treilea an consecutiv de nelucrare a terenului. Fapta va constitui , astfel cum se arata intr-un comunicat al Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala.

Directorul excutiv al DADR Timis, Tiberiu Lelescu, a declarat ca “Aceasta prevedere este stipulata intr-un proiect de propus de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Se apreciaza ca in aceasta situatie s-ar gasi un procent de 10-15% din terenurile arabile de pe teritoriul tarii”.

Criteriile de stabilire a justei despagubiri in cazul exproprierii

de

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au apreciat (în cuprinsul Deciziei nr. 535 din 26 ianuarie 2011 pronunţată în recurs de Secţia civilă şi de proprietate intelectuală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie având ca obiect

exproprierea pentru utilitate publică cu plata de despăgubiri) că, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, la calculul despăgubirilor cuvenite proprietarului imobilului supus exproprierii trebuie să se ţină seama de două criterii legale: preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele şi, respectiv, daunele aduse proprietarului, scop în care vor fi aduse şi alte dovezi. În raport cu aceste dispoziţii legale, Înalta Curte precizează că sintagma „preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele” are semnificaţia de preţ plătit efectiv şi consemnat ca atare în contractele de vânzare-cumpărare privind terenurile de acelaşi fel din zonele locale situate în aceeaşi unitate administrativ teritorială. În speţă, din constatările raportului de expertiză rezultă că experţii au avut în vedere faptul că poziţionarea terenului, amplasat la liziera pădurii, de-a lungul unui drum de pământ ce asigură accesul în linie dreaptă din drumul naţional, conduce la concluzia că cea mai bună utilizare a terenului poate fi aceea de zonă de servicii ca bază de agrement, stabilind astfel un preţ excesiv, în baza unor elemente dincolo de criteriile legale evocate. În aceste condiţii, Înalta Curte a apreciat că nu a existat o justă şi echitabilă despăgubire în accepţiunea normelor dreptului intern şi convenţional şi de natură a păstra justul echilibru între interesul privat şi cel general al colectivităţii, astfel că a admis recursul reclamantei, înlăturând dispoziţia privind majorarea cuantumului despăgubirii.

In cazul impreviziunii, instanta intervine in contract, in anumite situatii si cu anumite conditii.

de

In cazul impreviziunii, instanta intervine in contract, in anumite situatii si cu anumite conditii. Textul art. 1271 consacra regula si exceptia in domeniul executarii contractului atunci cand imprejurarile pe care partile le-au luat in

considerare la incheierea contractului s-au modificat intr-o masura importanta si contractul a dobandit valenta de pentru una dintre parti.

In primul alineat al art. 1271 este enuntata regula conform careia chiar si atunci cand pentru una dintre parti obligatia a devenit mai oneroasa decat parea sa fie la data incheierii contractului, debitorul trebuie sa isi execute obligatia conform clauzelor contractului. Exceptia de la aceasta regula este reglementata in cel de-al doilea alineat.

Daca in contract s-a prevazut o sau daca executarea a devenit excesiv de oneroasa pentru una dintre parti, din cauza unei schimbari a imprejurarilor pe care le-au luat in considerare partile la incheierea contractului, exista posibilitatea interventiei instantei in contract.

Ceea ce poate prilejui o asemenea interventie nu este orice schimbare a imprejurarilor, ci numai daca schimbarea are urmatoarele calitati, sunt reglementate cele doua etape ale demersului:

a) elementul care provoaca un caracter excesiv al sarcinii debitorului nu exista la data incheierii contractului, ci a aparut dupa acest moment;

b) pentru parti nu era posibila in mod rezonabil anvizajarea schimbarii;

c) partea pusa in dificultate nu este obligata, prin natura contractului sa suporte riscul producerii evenimentului perturbator.

Un actionar al BCR cere in instanta listarea la Bursa a societatii anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Avocata Ioana Sfiraiala, actionar la BCR, a inaintat in 10 ianuarie 2012, o actiune in care cheama in judecata pe Erste Group Bank AG, EGB Ceps Holding GMBH si Banca Comerciala Romana.

 

Avocata cere ca instanta sa-i oblige, in solidar, pe parati “la luarea masurilor si actiunilor prevazute de articolul13.2, litera a), din contractul de vanzare-cumparare de actiuni la BCR incheiat in data de 21 decembrie 2005 intre AVAS si Erste Bank”.

Termenul acordat de instanta pentru solutionarea cererii fiind stabilit pentru 7 septembrie.

Sursa: Curierul National

Casa de avocatură COLTUC îi ajută pe păgubiţii MIC.RO să îşi caute dreptatea în instanţă

de

Furnizorii MIC.RO incearca sa-si recupereze sumele de bani datorate de firma omului de afaceri Dinu Patriciu, prin cereri sechestru asigurator si cereri de insolventa in instanta.

Numarul dosarelor la Tribunalul Bucuresti  in care figureaza firme pagubite de reteaua MIC.RO a crescut considerabil in ultimul an.
Tot mai multi furnizori incearca sa-si recupereze sumele de bani ramase  restante de la Mercadia Holland, compania mama ce detine reteaua de retail MIC.RO.
Printre acestea se numara Vector International, firma cu profil de birotică şi papetărie, producătorul de uşi Benati si Flasher Business Group, toti cerand insolventa MIC.RO Retail S.R.L.
Investitia in magazinele MIC.RO a fost facuta de furnizorii de marfa, de servicii si de echipamente, prin intermediul  firmei inregistrate in Olanda care a contactat foarte multi furnizori. Toate contractele incheiate cu acestia prezinta plata la termen de peste  90 de zile, termen care nu se respecta iar facturile raman neplatite si furnizorii pagubiti. “Esentiale raman contractele stufoase care au fost semnate si care prezinta multe clauze capcana.
Practic furnizorii sunt cei care au investit in afacerea lui Dinu Patriciu” afirma avocat Coltuc Marius, fondatorul Casei de avocatura Coltuc.
In luna septembrie, Mercadia Holland, compania omului de afaceri Dinu Patriciu detinea  830 de magazine MIC.RO, din care  720 fixe şi 110 mobile, şi 58 de unităţi MACRO. In ceea ce priveste suma totala pe care o datoreaza  firma lui Dinu Patriciu, la inceputul anului 2011 aceasta figura cu aproximativ 38 de milioane de euro.
Casa de avocatura Coltuc la indemnul debitorilor MIC.RO va infiinta o societate ad-hoc a pagubitilor MIC.RO. Scopul este de a reprezenta interesele celor pagubiti.

Despre Casa de avocatura Coltuc
Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Casa de Avocatura Coltuc a reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente.
Departamente: recuperari creante, litigii, consultanta, registrul comertului, marketing si relatii cu clientii.

Biroul de Informare si Relatii Publice a intocmit o sinteza a cauzelor finalizate de procurorii anticoruptie in luna ianuarie 2012

de

 Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Bacau au dispus trimiterea in judecata a inculpatului Bulacu Victor-Emanuel in sarcina caruia s-au retinut infractiunile de dare de mita si cumparare de influenta.

In rechizitoriul intocmit, procurorii au retinut urmatoarea stare de fapt:

In cursul lunii august 2010, inculpatul Bulacu Victor-Emanuel, in contextul in care era cercetat intr-un dosar penal aflat pe rolul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Neamt, le-a promis celor doi ofiteri de politie judiciara desemnati sa efectueze o perchezitie informatica (denuntatori in cauza) cate 10.000 USD cu titlu de mita. In dosarul respectiv, Bulacu Victor-Emanuel avea calitatea de invinuit fiind cercetat pentru infractiuni de crima organizata in legatura cu falsificarea instrumentelor electronice de plata si accesare fara drept a unui sistem informatic. Banii au fost oferiti pentru ca cei doi ofiteri sa omita sa consemneze in procesul verbal de perchezitie informatica mai multe date care i-ar putea agrava situatia in cadrul dosarului penal.

De asemenea, in aceleasi imprejurari, inculpatul Bulacu Victor-Emanuel i-a promis unuia dintre ofiteri sume de bani cuprinse intre 10.000 si 15.000 de euro pentru a interveni pe langa procurorul de caz in scopul obtinerii unei solutii de netrimitere in judecata sau pentru a fi trimis in judecata mult mai tarziu, la o instanta din judetul Constanta, intr-o cauza separata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Neamt.

2. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Alba Iulia au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

Neamtiu Lucian-Miron, ofiter de politie judiciara in cadrul I.P.J. Sibiu, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta, si Sandu Marian, administrator al SC Postu Trans SRL Turcoaia, jud. Tulcea, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de cumparare de influenta.

In perioada mai-iunie 2011, inculpatul Neamtiu Lucian-Miron, ofiter de politie judiciara, cu gradul profesional de comisar, a acceptat de la inculpatul Sandu Marian promisiunea obtinerii unor foloase materiale constand in cazare pentru 3 nopti in 3 camere la un hotel intr-o statiune turistica de pe litoral si a obtinut efectiv folosul material constand in suma de 4.721 lei, reprezentand contravaloarea cazarii. Foloasele au fost obtinute in schimbul interventiei sale pe langa presedintele Judecatoriei Saliste, jud. Sibiu, astfel incat acesta din urma sa admita plangerea contraventionala depusa de Sandu Marian intr-un dosar civil pe care magistratul urma sa il solutioneze si care ar fi avut drept consecinta restituirea permisului de conducere.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Curtea de Apel Alba-Iulia.

3. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Iasi au dispus trimiterea in judecata a inculpatilor:

Arhip Liviu, fost primar al comunei Stanilesti, judetul Vaslui, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni:

– folosire sau prezentare de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor,

– doua infractiuni de fals intelectual si

– inselaciune cu consecinte deosebit de grave;

Striblea Magdalina, inginer proiectant in cadrul SC Striblea SRL Vaslui, Serban Corneliu, inginer constructor, Iordachi Radu-Constantin, inginer constructor, DRANCEANU GHEORGHE, inginer proiectant in cadrul Serviciului de Proiectare –Finantare Europeana din cadrul Consiliului Judetean Iasi, Zaharia Teodora, secretar al Primariei comunei Stanilesti, judetul Vaslui, Pruteanu Stefan, inginer in cadrul Primariei comunei Stanilesti, judetul Vaslui, in sarcina carora s-au retinut urmatoarele infractiuni:

– complicitate la folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor,

– complicitate la infractiunea de inselaciune cu consecinte deosebit de grave,

– fals intelectual.

La data de 29 martie 2004, intre Consiliul Local al Comunei Stanilesti, judetul Vaslui (beneficiar) si Agentia SAPARD Romania (Autoritatea Contractanta) a fost incheiat contractul de finantare nerambursabila pentru punerea in practica a proiectului intitulat „Modernizare drum de interes local Gura Vaii ( DN 24A ) – Poganesti, 6,524 Km., comuna Stanilesti, judetul Vaslui”. Contractul de executie a lucrarilor a fost atribuit prin licitatie SC Compania Nova Construct SA Iasi.

In cursul lunii decembrie 2005, pentru a obtine in mod nelegal transa a patra din banii alocati in cadrul acestui proiect, inculpatul Arhip Liviu, in calitate de reprezentant al beneficiarului si primar al comunei Stanilesti la acel moment, a semnat si depus la Autoritatea Contractanta mai multe inscrisuri false (proces verbal de receptie, raportul de executie) atestand, in mod nereal, ca lucrarile pentru care a solicitat alocarea transei au fost realizate integral si in conformitate cu prevederile proiectului tehnic. In aceasta modalitate, Agentia SAPARD a aprobat plata catre Consiliul Local Stanilesti a sumei de 862.002,57 RON (echivalentul a aproximativ 235.590,63 euro) reprezentand fonduri SAPARD si fonduri de la bugetul de stat alocate in mod nelegal.

In demersul sau, inculpatul Arhip Liviu a fost ajutat de inculpatii Striblea Magdalina, inginer proiectant in cadrul SC Striblea SRL Vaslui, realizator al proiectului tehnic, care a intocmit in fals referatul privind executia lucrarilor, in timp ce inculpatii Serban Corneliu (diriginte de santier si secretar al comisiei de receptie), Dranceanu Gheorghe, Iordachi Radu Constantin, Zaharia Teodora si Pruteanu Stefan (membri ai comisiei de receptie la terminarea lucrarilor) au semnat procesul verbal de receptie in care s-a consemnat in mod nereal ca lucrarile au fost finalizate.

In vederea recuperarii prejudiciului, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile apartinand inculpatilor.

Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit nu s-a constituit parte civila in procesul penal pana la momentul sesizarii instantei de judecata.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Tribunalul Vaslui.

4. Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Targu Mures au dispus trimiterea in judecata a inculpatului Deac Mihai-Radu, consilier in Consiliul Local al Comunei Vinatori, judetul Mures, in sarcina caruia s-au retinut urmatoarele infractiuni:

– folosirea sau prezentarea de documente ori declaratii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obtinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori in numele lor, in forma continuata si

– instigare la fals intelectual in forma continuata.

In data de 30 aprilie 2010 si 9 mai 2011, inculpatul Deac Mihai-Radu a solicitat la Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura Mures acordarea de fonduri europene nerambursabile in baza schemei unice de plata pentru suprafata de 65 de hectare de pasune. In cuprinsul acestor cereri, inculpatul a facut afirmatii nereale in sensul ca detine un numar suficient de animale pentru a se incadra in prevederile legale impuse pentru acordarea subventiei. In sustinerea acestei afirmatii, inculpatul a prezentat doua adeverinte, emise la solicitarea sa de functionari publici din cadrul Primariei comunei Vinatori, judetul Mures, in care s-a specificat in mod nereal ca inculpatul detine numarul necesar de animale.

A.P.I.A s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma totala de 81.982,70 lei (echivalentul a aproximativ 19.473 euro), reprezentand banii achitati pe nedrept inculpatului Deac Mihai – Radu.

In vederea recuperarii acestei pagube, procurorii au instituit sechestru asigurator asupra unor bunuri imobile apartinand inculpatului.

Dosarul a fost inaintat spre judecare la Judecatoria Sighisoara.

In cadrul unui comunicat se arata ca procurorii Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti au trimis in judecata 30 de politisti de la Sectiile 1 si 3 din Bucuresti

de

Potrivit sursei citate dintre cei 30 de politisti 28 au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv si alti doi in stare de libertate.Potrivit procurorilor, agentii de politie operau in echipaje de doi sau trei si selectau in trafic anumite autoturisme, din categoria superioara sau de lux, pe care le controlau.

 

 

In cazul in care constatau anumite deficiente ii solicitau soferului bani sau alte foloase materiale pentru a nu-l sanctiona. Dupa primirea sau la sfarsitul turei, agentii imparteau banii intre ei – sume cuprinse intre 50 si 600 de lei.

Romania a platit peste 800000 de euro ca urmare a condamnarilor CEDO

de

Jurisprudentacedo.com a realizat aceasta statistica pentru hotararile pronuntate impotriva Statului roman, iar in urma adunarii tuturor sumele acordate petentilor de Instanta Europeana in toate hotararile pronuntate in 2011 contra Romaniei, rezulta o suma substantiala: 770.966 euro.

 

Cele mai mari despaguri au fost acordate in urmatoarele cauze:

  • Cauza Soare s.a. impotriva Romaniei – 148.291 euro
  • Cauza Mosoiu si Pasarin impotriva Romaniei – 98.424 euro
  • Cauza – 44.420 euro
  • Cauza Asociatia 21 Decembrie 1989 s.a. impotriva Romaniei – 41.000 euro
  • Cauza Iorga s.a. impotriva Romaniei – 38.600 euro
  • Cauza Balasa impotriva Romaniei – 37.000 euro
  • Cauza Ianos impotriva Romaniei – 23.500 euro
  • Cauza – 19.300 euro
  • Cauza Fane Ciobanu impotriva Romaniei – 16.750 euro
  • Cauza – 16.000 euro

Politia poate intra si acum in casele oamenilor, dar nu pentru o melodie sau un film

de

Semnarea tratatului a creat ecouri puternice la nivel mondial in spatiul virtual. Cu toate ca, potrivit Parlamentului European, scopul acordului (intre UE, SUA, Australia, Canada, Japonia, Mexic, Maroc, Noua Zeelanda, Singapore, Coreea de

Sud si Elvetia) este, acela de a consolida respectarea drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv online, si de a combate contrafacerea si pirateria pentru bunuri precum haine de lux, muzica si filme, internautii se tem ca temuta lege ar putea permite cenzura in spatiul online.

Din fericire, simpla semnarea a acordului nu inseamna si punerea sa in practica. Potrivit regulilor de procedura, si PE trebuie sa-si dea avizul pe aceasta tema. Astfel, dupa semnarea de catre UE si statele membre, Parlamentul European va fi notificat in mod oficial pentru a initia procedura consimtamantului. De asemenea, ar putea avea loc, potrivit CE, o audiere publica, iar votul va avea loc cel mai probabil la sfarsitul verii anului 2012.

ACTA va da de lucru avocatilor din penal anunta Casa de avocatura Coltuc

de

Scopul declarat de ACTA este legat de obtinerea unei cooperari internationale consolidate, in completarea acordului TRIPS pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuala (Trade-Related Aspects of Intellectual Property Rights, Marrakesh, Maroc, 15 April 1994).

 

 

 

Domeniul de aplicare ACTA este deosebit de vast si include, dar nu se limiteaza la actiunile de contrafacere ale bunurilor fizice, dar si distribuirea prin internet a tehnologiei informatiei.

ACTA doreste sa abordeze problema incalcarii drepturilor de proprietate intelectuala, inclusiv cea care are loc in mediul digital in special cu privire la drepturile de autor si drepturile conexe intr-un mod care sa realizeze un echilibru intre drepturile si interesele titularilor drepturilor, ale furnizorilor de servicii si ale utilizatorilor in cauza.

Acordul prevede ca fiecare parte poate prevede proceduri si sanctiuni care sa se aplice cel putin in cazurile de contrafacere intentionata a marcilor de comert sau de piraterie care aduce atingere dreptului de autor sau drepturilor conexe la scara comerciala. Fiecare parte va trata importul sau exportul intentionat al marfurilor de marca contrafacute sau al marfurilor piratate la scara comerciala ca fiind activitati ilegale ce fac obiectul sanctiunilor penale.

Fiecare parte poate institui sanctiuni referitoare la distribuirea, vanzarea sau oferirea spre vanzare a acestor marfuri ca fiind activitati ilegale.

Acordul prevedere ca fiecare parte semnatara va institui proceduri si sanctiuni penale care sa se aplice cel putin in cazurile de import intentionat si de utilizare interna in cadrul operatiunilor comerciale si la scara comerciala a etichetelor sau a ambalajelor:

• carora li s-a aplicat fara autorizare o marca care este identica cu o marca de comert  inregistrata pe teritoriul sau care nu poate fi diferentiata de aceasta sau
• care sunt destinate a fi utilizate in cursul operatiunilor comerciale de marfuri sau in legatura cu servicii care sunt identice cu marfurile sau serviciile pentru care o astfel de marca este inregistrata.

In temeiul ACTA sanctiunile penale pot fi instituite si in caz de reproducere neautorizata a operelor cinematografice in cadrul unei proiectari intr-o sala deschisa in general publicului.

Sub aspectul modalitatii de sanctionare, acordul face referire atat la necesitatea instituirii unor pedepse privative de libertate, dar si amenzi in cuantum suficient de ridicat pentru a descuraja viitoare acte de incalcare care sa se alinieze nivelului sanctionator aplicat pentru infractiuni de gravitate echivalenta. Totusi, partile semnatare ale acordului au posibilitatea sa impuna in paralel pedepse privative de libertate si amenzi.

De asemenea, ACTA face referire si la instituirea unor masuri suplimentare precum sechestrul, confiscarea si distrugerea marfurilor de marca susceptibile de a fi fost contrafacute sau piratate, materialele utilizate la comiterea presupusei infractiuni, documentele justificative relevante in raport cu acestea, precum si orice active care rezulta sau sunt obtinute in mod direct sau indirect prin activitatea despre care se presupune ca aduce atingere unui drept de proprietate intelectuala.

Desi initial gandit ca un instrument de lupta menit sa creeze o serie de standarde pentru aplicarea si apararea drepturilor de proprietate intelectuala, o serie de organizatii internationale, printre care amintim Fundatia pentru software liber, sustin ca acest acord va crea premisele unei “culturi a supravegherii si suspiciunii”, fiind o reala amenintare la adresa libertatii de exprimare si a formelor ei de manifestare.

Uniunea Europeana a semnat ACTA la 26 ianuarie 2012 la Tokyo. Acest acord international contine dispozitii penale de executare, o zona care este considerata la nivel european de competenta comuna intre Uniunea Europeana si statele membre. Pentru acest considerent ACTA trebuie semnata si ratificata de toate cele 27 de state membre.

Tot mai multi creditori bat la poarta insolventei MIC.RO

de

Din ce in ce mai multi creditori cheama in judecata Mercandia Holland, firma detinatoare a retelei de retail MIC.RO, in incercarea disperata de a incasa facturile restante ce insumeaza milioane de euro. Reprezentantii firmei lui Dinu Patriciu sunt impasibili in fata acestor demersuri si refuza sa resolve aceste procese pe cale amiabila.

 

Anul 2012 a adus pentru Dinu Patriciu si afacerea lui de reteail, noi procese si cereri de insolventa din partea furnizorilor pe care i-a pagubit. Toti indeplinesc conditiile pentru cererea insolventei, respectiv sumele pe care le au de recuperat depasesc plafonul de 40 000 lei.

Snack4U, Calipso, Vectrum Solutions, Punto Italiano Invest si Aqua Carpatica sunt doar cateva dintre societatile care spera sa recupereze creantele pe care le au la MIC.RO. O mare parte din aceste firme risca sa intre la randul lor in faliment intrucat sufera grave destabilizari financiare datorita acestor goluri date in buget de MIC.RO.

Casa de avocatura Coltuc, reprezentanta a mai multor societati pagubite de afacerea MIC.RO, a incercat sa solutioneze pe cale amiabila aceasta situatie insa s-a lovit de indiferenta conducerii Mercadia Holland, ce a incetat sa mai raspunda la telefon.

“Situatia acestor firme este critica. Datorita creantelor foarte mari o parte dintre acestea au ajuns chiar in pragul falimentului. MIC.RO nu a mai achitat de luni bune iar reprezentantii nu pot fi contactati. In aceasta situatie, este imposibil sa rezolvam problema pe cale amiabila. Se va solutiona in instanta. ”, declara av. Coltuc Marius, fondator al Casei de Avocatura Coltuc.

Despre Casa de avocatura Coltuc

Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Casa de Avocatura Coltuc a reusit sa se integreze pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente. Departamente: recuperari creante, litigii, consultanta, registrul comertului, marketing si relatii cu clientii.

Instanţa, singura sperantă a absolvenţilor Universităţii Spiru Haret pentru recunoaşterea diplomelor

de

In lipsa unui ordin al ministrului, care ar solutiona problema diplomelor nerecunoscute ale absolventilor Universitatii Spiru Haret inmatriculati in perioada 2005-2008, instanta ramane singura modalitate prin care se poate obtine recunoastere si eliberarea diplomelor de licenta.

 

 

Ministerul Educaţiei pregăteşte de ceva timp un ordin care ar trebui sa  reglementeze statutul celor câtorva zeci de mii de studenţi care au finalizat programele de studiu neacreditate ale Universităţii „Spiru Haret”.
Diplomele a 50 de mii de studenţi au fost blocate în vara anului 2009 de către ministrul Educatiei  de la vremea respectiva. Scandalul care a urmat si miile de procese , continua si in ziua de astazi intrucat situatia a ramas nerezolvata. Promis pentru luna septembrie 2011 si amanat pentru ianurie 2012, un ordin de ministru ar putea legaliza problema, insa acesta este intarzie sa apara. In aceasta situatie, chemarea in judecata a Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului ramane singura solutie pentru cei aflati in aceasta situatie.
“Studentii care au fost inmatriculati in anul I, in perioada 2005-2008, la programele ID si FR neacreditate de la Universitatea Spiru Haret, au obtinut o diploma cu care nu au ce face. . In conditiile in care in care intre acesti studenti si studentii programelor la zi nu exista nici o diferenta in ceea ce priveste sustinerea examenului de licenta, nerecunoasterea diplomelor obtinute este total discriminatorie. Pentru multi dintre ei, situatia este critica si urgenta. Acestia au nevoie de diploma pentru a obtine la locul de munca anumite functii si sporuri salariale”, declara av. Coltuc Marius, fondator al Casei de Avocatura Coltuc, casa ce s-a ocupat de mii de astfel de procese. Acesta sustine pe baza experientei, ca sansele de succes ale unei astfel de proces sunt foarte mari.
Un  punct in plus pentru a garanta castigarea acestor procese si recunoasterea diplomelor il constituie articolul 361 din forma Legii Educatiei aparuta in Monitorul Oficial pe 10.01.2011, conform caruia se abroga Ordonanta Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecventa redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate sa functioneze provizoriu sau acreditate.
Despre C.A.Coltuc
Fondata in anul 2005, dupa o indelungata experienta in domeniu, Casa de Avocatura Coltuc s-a integrat  pe deplin in piata juridica din Romania, oferind clientilor sai servicii profesionale prompte si eficiente. Instrumenteaza peste 100 de dosare cu speta recunoasterii diplomelor USH.
Pentru detalii si interviuri:
Av. Coltuc Marius
avocat@coltuc.ro
0745 150 894

Anul acesta a inceput cu adevarat lupta impotriva site-urilor de file sharing si a pirateriei digitale

de

Dupa ce justitia americana a dispus inchiderea site-ului emblematic de descarcari ilegale Megaupload.com si arestarea responsabililor sai, politia ucraineana a inchis cel mai popular site de file sharing din tara, Ex.ua, acuzandu-i pe proprietari de distribuire ilegala de programe, muzica si inregistrari video protejate prin drepturi de autor.

 

 

Masura a fost luata in urma plangerilor formulate de companii de software precum Microsoft si Adobe, a indicat politia.

In timpul perchezitiilor au fost confiscate numeroase computere, inclusiv 200 de servere cu circa 6.000 de terabiti de informatii in total, a precizat Ministerul ucrainean de Interne, intr-un comunicat.

Politia a mai descoperit ca site-ul era administrat de un cetatean leton. Saisprezece persoane au fost interogate, dar nu se stie cate au fost retinute. Conform legii ucrainene, proprietarii site-ului sunt pasibili de 5 ani de inchisoare. Potrivit politiei, site-ul Ex.ua avea milioane de utilizatori, majoritatea accesandu-l de pe teritoriul Ucrainei.

OUG 60/2009 care reglementeaza programul “Prima Casa” urmeaza a fi modificata printr-un nou proiect de act normativ care a fost suspus dezbaterii publice pentru 15 zile.

de

Proiectul de act normativ aduce o serie de masuri noi menite sa imbunatateasca derularea programului Prima Casa.Asa cum spune unul din bancherii din piata, au fost aduse rezolvari punctuale pentru situatii de criza pe care finantatorii si garantul le-au intalnit pana acum sau le pot intalni de acum incolo.

 

 

In afara catorva detalii care tin de documentatia necesara obtinerilor de executari silite sau de stabilirea cotelor indivize, actul normativ ridica interdictia ca imobilul achizitionat prin acest program sa nu fie instrainat timp de cinci ani de proprietar.

Masura a fost luata probabil tot ca urmare a cazurilor reclamate de institutiile de , cazuri in care dintr-un motiv sau altul proprietarul isi doreste fie refinantarea creditului pentru obtinerea unei case mai mari sau mai mici, in functie de evolutia economica a individului, fie nu mai poate achita ratele si banca se vede pusa in imposibilitatea de executa respectivul imobil deoarece exista aceasta legala de a imobilului achizitionat prin programul Prima Casa.

In privinta acestei situatii au fost gasite insa solutii tehnice pentru vanzarile facute in intelegere cu banca: banii obtinuti din vanzare stau intr-un cont escrow pana la expirarea termenului.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!