Preţul petrolului scade, din cauza unei posibile reduceri a cererii mondiale

Preţul petrolului a scăzut miercuri pe pieţele electronice din Asia, din cauza noilor temeri de reducere a cererii, în contextul temperării creşterii economiei mondiale, relatează AFP.

În tranzacţiile matinale, preţul barilului de petrol “light sweet” cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,13 dolari, la 69,40 dolari, faţă de nivelul de 70,53 dolari înregistrat marţi la New York.

Preţul barilului de petrol Brent cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,19 dolari, la 65,25 dolari.

Ieftinirea are loc în contextul în care miercuri urmează să fie publicată situaţia rezervelor petroliere americane, pentru care analiştii estimează o urcare.

Marţi, preţul petrolului a depăşit 70 de dolari/baril, susţinut de iniţiativa Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a aplica măsura de reducere a producţiei, anunţată în octombrie.

O noua runda de negocieri intre Guvern, sindicate si patronate

Reprezentantii marilor confederatii sindicale si cei ai Guvernului si patronatelor se afla la Ministerul Muncii, unde se desfasoara o noua runda de negocieri pentru o viitoare lege unica a salarizarii, transmite Rador.

Sindicatele au fost de acord, miercuri, ca salariile bugetarilor trebuie sa creasca diferentiat, invers proportional cu treptele de salarizare, dar pana cand nu vor vedea niste rezultate concrete nu vor renunta la protestele anuntate. Functionarii publici vor intra in greva generala pe 13 noiembrie, sindicalistii din educatie pe 18 noiembrie, iar cei din sanatate pe 20 noiembrie.

Ghidul alegătorului. AFLĂ AICI COLEGIUL ÎN CARE POŢI VOTA.

Controversatul vot uninominal a devenit realitate. Anul acesta votăm candidaţi individuali şi nu liste de partid. Cum şi pentru cine votăm? Ce este un colegiu uninominal? COLTUC.RO îţi oferă un ghid al alegătorului în sistemul uninominal.

Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin. Vor exista 43 de circumscripţii electorale, 41 pentru judeţele ţării, una pentru Bucureşti şi o circumscripţie pentru românii din străinătate. Fiecare circumscripţie electorală este împărţită în colegii uninominale.

În fiecare colegiu va fi ales un deputat şi un senator dintre candidaţii înscrişi în luptă. Candidaţii sunt desemnaţi de partide, iar o formaţiune politică nu poate avea mai mult de un reprezentant în fiecare colegiu uninominal.
Având în vedere că numărul deputaţilor aleşi este mai mare decât cel al senatorilor, este posibil să aparţineţi de un colegiu uninominal pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi de alt colegiu pentru Senat. Acest lucru nu înseamnă că veţi fi nevoiţi să vă deplasaţi la două secţii de votare. La intrarea în cabina de vot veţi primi două buletine, unul pentru desemnarea unui reprezentat pentru Camera Deputaţilor, şi unul pentru Senat.

Buletinul de vot va conţine numele candidaţilor, alături de sigla partidului din care fac parte sau menţiunea candidaturii în calitate de independent. Nu va exista niciun fel de listă şi nu veţi putea vota decât pentru candidaţii înscrişi în colegiul uninominal de care aparţineţi.

Realitatea.net vine în ajutorul alegătorilor. Alege judeţul în care locuieşti şi află unde poţi vota.

Ai nelămuriri? Noi te ajutăm să înţelegi mai bine procesul electoral uninominal. Lasă aici întrebările şi comentariile tale.

Colegiile din judeţul Alba
Colegiile din judeţul Arad
Colegiile din judeţul Argeş
Colegiile din judeţul Bacău
Colegiile din judeţul Bihor
Colegiile din judeţul Bistriţa-Năsăud
Colegiile din judeţul Botoşani
Colegiile din judeţul Brăila
Colegiile din judeţul Braşov
Colegiile din Bucureşti
Colegiile din judeţul Buzău
Colegiile din judeţul Călăraşi
Colegiile din judeţul Caraş-Severin
Colegiile din judeţul Cluj
Colegiile din judeţul Constanţa
Colegiile din judeţul Covasna
Colegiile din judeţul Dâmboviţa
Colegiile din judeţul Dolj
Colegiile din judeţul Galaţi
Colegiile din judeţul Giurgiu
Colegiile din judeţul Harghita
Colegiile din judeţul Hunedoara
Colegiile din judeţul Ialomiţa
Colegiile din judeţul Iaşi
Colegiile din judeţul Ilfov
Colegiile din judeţul Maramureş
Colegiile din judeţul Mehedinţi
Colegiile din judeţul Mureş
Colegiile din judeţul Neamţ
Colegiile din judeţul Olt
Colegiile din judeţul Prahova
Colegiile din judeţul Sălaj
Colegiile din judeţul Satu-Mare
Colegiile din judeţul Sibiu
Colegiile din judeţul Suceava
Colegiile din judeţul Teleorman
Colegiile din judeţul Timiş
Colegiile din judeţul Tulcea
Colegiile din judeţul Vaslui
Colegiile din judeţul Vâlcea
Colegiile din judeţul Vrancea
Colegiile din judeţul Gorj
Diaspora

S-a spânzurat pentru că i se mărea dobânda la bancă

O femeie de 37 de ani, din Neamţ, a fost gasita, ieri, spanzurată intr-un copac din Baia Mare, judeţul Maramureş. Se pare că aceasta aflase că i se vor mări do­bân­zi­le pentru un credit luat de la bancă.

Trupul neînsufle­ţit al Con­suelei Aga­fiţei (37 de ani), din ju­de­ţul Neamţ, a fost des­­coperit, ieri di­min­ea­ţă, de trecătorii care au anunţat po­liţia. Femeia era spân­zu­rată cu o e­şarfă de creanga u­nui copac. „Po­li­ţiştii m-au che­mat ca mar­tor la cer­­ce­tări. În geanta ei au găsit nişte hârtii în care i se spunea că do­bânda şi rata la ban­că i se vor ma­jo­ra. Oame­nii legii cred că asta a făcut-o să se sinucidă”, a spus Cristian Marto­cian (fo­to), martor. Femeia, ca­re era administrator la două firme din Neamţ, a dispărut de acasă de o săptămână.

Lege nr. 173/2008 privind interventiile active in atmosfera

Lege nr. 173/2008 privind interventiile active in atmosfera a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 715 din 21.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Interventiile active in atmosfera reprezinta ansamblul activitatilor de modificare artificiala a vremii prin mijloace specifice.
(2) Activitatile de interventii active in atmosfera, denumite in continuare activitati, sunt de interes public national si se desfasoara potrivit dispozitiilor prezentei legi si in concordanta cu recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu conventiile internationale in domeniu la care Romania este parte.
(3) Activitatile sunt complexe, avand caracter de cercetare si de protectie operationala la dezastrele provocate de fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare, in contextul modificarilor climatice mondiale.
Art. 2. – Obiectivul activitatilor il constituie:
a) reducerea riscurilor fata de fenomenele meteorologice periculoase pentru populatie, pentru zonele economice si culturi agricole (grindina, ceata densa, tornade locale);
b) cresterea precipitatiilor in zonele de interes ale tarii (ploaie, zapada);
c) participarea activa la programele regionale si internationale din domeniu.
Art. 3. – Activitatile cuprind actiuni de:
a) suprimare a grindinei;
b) crestere locala sau extinsa a precipitatiilor, precum si uniformizarea acestora;
c) disipare a cetii dense si a chiciurii;
d) atenuare a fenomenelor meteorologice violente, precum tornade locale, fulgere intense etc.;
e) modificare locala a vremii;
f) alte activitati de modificare a vremii.
Art. 4. – Activitatile se desfasoara pentru:
a) prevenirea, diminuarea si/sau eliminarea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase, in mod unitar si calificat;
b) satisfacerea nevoilor de apa pentru agricultura, complementar irigatiilor;
c) cresterea rezervelor de apa pentru nevoile economiei si populatiei;
d) cresterea protectiei unor activitati economice si sociale la actiunea unor fenomene meteorologice periculoase: grindina, ceata densa, chiciura, avalanse, tornade locale etc.;
e) imbunatatirea conditiilor meteorologice pentru manifestari festive si sportive nationale;
f) satisfacerea nevoilor de cercetare in domeniu, inclusiv ca urmare a participarii la programe internationale specifice;
g) intocmirea de studii de specialitate in domeniul de competenta;
h) imbunatatirea microclimatului pe zone locale sau extinse in folosul cresterii calitatii vietii populatiei;
i) integrarea Romaniei in programele regionale, europene si internationale in domeniu.
Art. 5. – (1) Principiile care stau la baza activitatii sunt:
a) desfasurarea activitatii in mod coerent, unitar, in deplina siguranta, sub controlul unei autoritati publice centrale;
b) desfasurarea activitatii operationale si/sau de cercetare prin operatori de sistem, persoane fizice sau juridice, autorizati conform prezentei legi, pe baza de licenta de operare;
c) participarea statului la activitati prin investitii, administrare, monitorizare, inspectii si asigurarea colaborarii internationale in domeniu;
d) instituirea unui regim de colaborare cu celelalte componente ale supravegherii meteorologice, hidrologice si de mediu ale statului si alte organisme din domeniu;
e) supravegherea de catre beneficiari si organizatii neguvernamentale a acestei activitati si implicarea acestora in luarea deciziilor in domeniu.
(2) Scopurile principale ale legii sunt:
a) reglementarea domeniului de activitate a interventiilor active in atmosfera;
b) reglementarea administrarii, finantarii si inspectiei activitatilor;
c) stabilirea regimului juridic al dreptului de proprietate si folosinta asupra infrastructurii create si asupra terenurilor utilizate pentru desfasurarea acestor activitati;
d) reglementarea modalitatilor de participare a beneficiarilor la aceste activitati;
e) reglementarea atributiilor autoritatilor publice centrale si locale in desfasurarea actiunilor de interventii active in atmosfera;
f) stabilirea sanctiunilor, aplicabile in cazul incalcarii dispozitiilor legii, si modul de aplicare a acestora;
g) reglementarea modalitatilor de participare a organismelor specializate ale societatii civile la supravegherea si monitorizarea activitatilor de interventii active in atmosfera;
h) reglementarea relatiilor si colaborarilor cu organismele internationale in domeniu.
Art. 6. – Termenii utilizati si abrevierile din prezenta lege se definesc in anexa nr. 1.

CAPITOLUL II
Organizarea activitatilor de interventii active in atmosfera

SECŢIUNEA 1
Sistemul national antigrindina si de crestere a precipitatiilor
Art. 7. – (1) Activitatea de interventii active in atmosfera se desfasoara prin implementarea si exploatarea operationala si/sau de cercetare a Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor, denumit in continuare sistem.
(2) Sistemul reprezinta o conceptie unitara de organizare, monitorizare si gestionare a activitatii, care are ca rezultat realizarea in Romania a unor structuri operationale si/sau de cercetare, coerente, unitare, sigure si eficiente in domeniu.
(3) Implementarea sistemului se face esalonat, pe baza unui program de realizare a Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor, denumit in continuare program.
(4) Activitatile de cercetare, dezvoltare tehnologica si alte actiuni conexe acestora privind sistemul revin gestionarului activitatii, in colaborare cu proiectantul general al acestuia.
(5) Programul este national, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare si operational.
Art. 8. – (1) Programul se elaboreaza de Administratia Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor, denumita in continuare administratie, si se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(2) Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotarare a Guvernului, prin care se aproba obiectivele si se aloca fondurile necesare acestora, aprobate prin legea bugetului de stat, avand ca ordonator principal de credite si initiator autoritatea coordonatoare a activitatii.
(3) Activitatile principale prevazute in etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoltare tehnologica, de proiectare, instruire, atestare si reatestare, investitii, precum si activitati de servicii de protectie in folosul populatiei si al operatorilor economici, dupa caz, si mentionate ca atare.
Art. 9. – Programul se realizeaza de catre administratie, cu participarea proiectantului general si a beneficiarilor interni ai acestor activitati, precum si prin colaborare internationala, transfrontaliera, regionala, europeana si mondiala.
Art. 10. – Proiectantul general al sistemului, definit in anexa nr. 1 pct. 18, elaboreaza, impreuna cu administratia, conceptia de realizare a acestuia si avizeaza documentele, conform prezentei legi.
Art. 11. – (1) Structura sistemului cuprinde:
a) o structura proprie, formata din: centre zonale de coordonare, unitati operationale si/sau de cercetare pentru desfasurarea activitatii, zone de comparatie pentru monitorizarea obiectiva a activitatii si puncte de combatere a grindinei, precum si din orice alte structuri care desfasoara activitati de modificare artificiala a vremii, cu infrastructura informatica, de comunicatii si logistica aferenta;
b) unitati colaboratoare din domeniul meteorologiei, navigatiei aeriene si cercetarii stiintifice.
(2) Structura sistemului se dezvolta treptat, conform prevederilor cuprinse in program si in concordanta cu evolutia tehnico-stiintifica mondiala si cu legislatia in domeniu.
(3) In structura sistemului se includ componentele realizate prin investitii de stat si private, pentru asigurarea unei functionari coerente a acestuia.
(4) Activitatea se desfasoara in exclusivitate in cadrul structurii sistemului, indiferent de forma de proprietate sau de operare a mijloacelor tehnice utilizate sau de organizare existente in Romania si sub controlul autoritatii de coordonare a acesteia.
(5) Structura sistemului, prevazuta prin program, este prezentata in anexa nr. 2.
Art. 12. – Componenta economica a programului reprezinta valoarea procentuala a protectiei la fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare, asigurata prin exploatarea sistemului, in beneficiul direct al exploatatiilor agricole. Metodologia de calcul al acesteia se stabileste prin procedurile elaborate de administratie si se aproba odata cu normele de aplicare a legii.
Art. 13. – Componenta sociala a programului o reprezinta protectia generala a populatiei la actiunea fenomenelor meteorologice periculoase sau daunatoare. Metodologia de calcul al valorii procentuale a protectiei populatiei se stabileste prin procedurile elaborate de administratie si se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 14. – (1) Finantarea programului se asigura de la bugetul de stat, prin credite externe cu garantie guvernamentala, din surse interne de la societatile de exploatatii agricole si/sau societatile de asigurari si alte surse atrase, astfel:
1. de la bugetul de stat, prin bugetul de venituri si cheltuieli al administratiei, aprobat conform legilor in vigoare, pentru:
a) cheltuieli de investitii, ocazionate de implementarea si dezvoltarea sistemului, inclusiv pentru cele efectuate in acest scop la alte institutii decat administratia (societati comerciale executante ale obiectivelor din program);
b) cheltuieli de functionare a sistemului;
c) cheltuieli proprii administratiei sistemului si unitatilor din structura sa (de personal, autorizari, atestari si reatestari, materiale de intretinere ocazionate de inspectii, monitorizare si relatii internationale);
d) cheltuieli de cercetare-dezvoltare tehnologica, pentru mijloacele tehnice si tehnologiile utilizate, realizate in Romania;
e) cheltuieli de functionare a institutiilor de monitorizare a activitatii din zona de comparatie si zona protejata;
f) cheltuieli pentru organismele consultative;
2. din credite externe, cu sau fara garantie guvernamentala, pentru investitiile ocazionate de implementarea sistemului;
3. de la societatile de asigurari, exploatatiile agricole si/sau de la alti beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de catre operatorii sistemului la exploatarea acestuia;
4. de la exploatatiile agricole, carora le este asigurata protectia impotriva grindinei, pentru cheltuielile de functionare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice de combatere in proprietate sau primite prin concesionare de la administratie.
(2) Cheltuielile prevazute la alin. (1) pct. 1 lit. b) se asigura integral pentru fiecare unitate timp de 5 ani de la omologarea si punerea in functiune a acesteia.
(3) Nivelul fondurilor destinate obiectivelor din program se solicita de catre administratie, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, anual, prin hotarare a Guvernului, fiind mentionat pentru fiecare obiectiv, si se aproba prin legea bugetului de stat.
Art. 15. – (1) Exploatarea sistemului se realizeaza prin operatori de sistem selectati de administratie, care stabileste caietele de sarcini privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componenta.
(2) Operatorii sistemului sunt, de regula, societati comerciale cu regim special de functionare, care corespund criteriilor de selectie, licentiere, monitorizare, atestare, garantii si patrimoniu si care presteaza servicii de inteventii active in atmosfera.
(3) Activitatea operatorilor sistemului pentru exploatarea unitatilor din structura sistemului se desfasoara pe baza de contract cu centrele zonale de coordonare, aprobat de administratia sistemului, in conditiile prezentei legi.
(4) Activitatea operatorilor sistemului se evidentiaza prin documente operationale, care constituie acte de certificare a serviciilor prestate.
(5) Eficienta fizica a actiunii de combatere a grindinei, efectuata de operatorii sistemului, este constatata de administratie si/sau de centrele zonale. Rapoartele institutiilor de monitorizare constituie acte opozabile in actiunile juridice ocazionate de neasigurarea protectiei la caderile de grindina.
(6) Eficienta fizica a celorlalte operatiuni specifice domeniului se determina de catre administratie si de catre institutia de monitorizare, precum si de catre beneficiar, dupa caz.
(7) Operatorii sistemului primesc si predau patrimoniul unitatilor din sistem pe baza de proces-verbal, al carui model este prevazut in procedurile administratiei, aprobat prin normele de aplicare a prezentei legi, si asigura utilizarea acestuia exclusiv in scopul actiunii de interventie.
(8) Distrugerile, defectiunile tehnice ori disparitia mijloacelor tehnice si/sau a utilitatilor se constata in comun de reprezentantii administratiei si ai operatorului sistemului, actionand potrivit prevederilor prezentei legi.

Art. 16. – (1) Omologarea si punerea in functiune a fiecarei unitati din structura sistemului se prevad in program.
(2) Omologarea si punerea in functiune a unitatii se executa in conformitate cu un program de omologare, elaborat de administratie in colaborare cu proiectantul general al sistemului si/sau cu partenerul extern, si se avizeaza de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Transporturilor si Ministerul Internelor si Reformei Administrative, precum si de proiectantul general al sistemului.
(3) Omologarea si punerea in functiune sunt activitati de cercetare stiintifica care includ verificari, teste, simulari si elaborarea tehnologiei si care sunt specifice fiecarei unitati.
(4) Activitatile privind omologarea si punerea in functiune se realizeaza de catre o comisie de omologare numita de administratie, din care fac parte reprezentantii institutiilor prevazute la alin. (2), la nivel de secretar de stat.
(5) Comisia incheie un act de omologare, pe baza dosarului de omologare, care constituie document justificativ pentru inceperea perioadei de 5 ani de exploatare pentru cercetare si/sau de activitate operationala, in care finantarea se asigura de la bugetul de stat.
(6) Modelul programului de omologare, al actului de omologare si cuprinsul dosarului de omologare sunt prevazute in procedurile administratiei si aprobate odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 17. – (1) Managementul programului se realizeaza de catre administratie, care colaboreaza in acest scop cu institutiile implicate.
(2) Elaborarea programului se realizeaza de catre administratie, se avizeaza de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, de proiectantul general al sistemului si de consiliul consultativ si se aproba prin hotarare a Guvernului, la solicitarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(3) Programul se elaboreaza pe o perioada de minimum 15 ani, se corecteaza si se precizeaza prin obiective stabilite pentru fiecare etapa anuala de dezvoltare.
Art. 18. – (1) Monitorizarea activitatii se realizeaza de catre organizatii neguvernamentale, care opereaza in zona de comparatie si in zona protejata (tinta), organizata pe langa fiecare unitate.
(2) Organizarea, dotarea si exploatarea zonelor de comparatie fac parte integranta din activitatea de implementare a sistemului si se prevad in program prin grija administratiei.
(3) Selectia organizatiei care monitorizeaza activitatea se executa de catre administratie, pe baza de criterii de selectie aprobate odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
(4) Documentele monitorizarii sunt opozabile tertilor.
(5) Mijloacele si echipamentele necesare activitatii organizatiilor neguvernamentale de monitorizare se predau si se primesc de catre administratie.
(6) Pentru activitatea de monitorizare, administratia aloca fonduri si mijloace in limita obiectivelor prevazute in program si care se includ in obiectivele etapelor anuale.
(7) Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa asigure accesul in zona protejata si in zona de comparatie al personalului si inspectorilor implicati in actiuni de monitorizare, pe baza unei imputerniciri eliberate de administratie, al carei model se prezinta in normele de aplicare a prezentei legi.

SECŢIUNEA a 2-a
Asigurarea functionarii sistemului
Art. 19. – (1) Administratia Nationala de Meteorologie furnizeaza produsele meteorologice specializate necesare activitatii, in mod obligatoriu, unitatilor din sistem, prin Centrul National de Prognoza si/sau prin centrele meteorologice regionale.
(2) Furnizarea produselor meteorologice specializate se realizeaza, in mod obligatoriu, pe baza de protocoale de colaborare incheiate intre Administratia Nationala de Meteorologie si administratie, pentru fiecare unitate din structura sistemului, aprobate de secretarul de stat coordonator al domeniului din Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. Protocoalele se actualizeaza anual pe baza rapoartelor de eficienta economica, a celor de evaluare a impactului asupra fenomenelor meteorologice si a dezvoltarii tehnologiei din domeniu.
(3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea produselor meteorologice specializate catre unitatile din structura sistemului se suporta din bugetul administratiei.
(4) Cheltuielile cu echipamentele de comunicatie: achizitie, instalare, exploatare si reparatii necesare transmiterii produselor meteorologice specializate catre unitatile din structura sistemului se suporta din bugetul administratiei.
(5) Produsele meteorologice specializate transmise se arhiveaza in banca de date a administratiei si a furnizorului si constituie documente opozabile in actiunile judiciare vizand activitatea.
(6) Cheltuielile necesare realizarii radiosondajelor aerologice realizate la cererea administratiei se suporta din bugetul administratiei.
(7) Administratia Nationala de Meteorologie nu poate desfiinta, dezafecta sau conserva instalatiile si echipamentele din reteaua S.I.M.I.N., utilizate la elaborarea si furnizarea produselor meteorologice specializate, fara avizul administratiei.
(8) Administratia Nationala de Meteorologie prevede in bugetul propriu de venituri si cheltuieli fondurile necesare pentru cheltuielile de personal si pentru materiale, ocazionate de furnizarea produselor meteorologice specializate si pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului activitatii asupra fenomenelor meteorologice, pe care le supune spre avizare administratiei.
Art. 20. – (1) Siguranta spatiului aerian pe timpul actiunilor de interventie activa in atmosfera se asigura prin respectarea stricta, de catre toate partile implicate, a protocoalelor privind interventiile active in atmosfera, incheiate intre administratie si institutiile responsabile cu siguranta spatiului aerian.
(2) Protocoalele prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al conducatorilor institutiilor implicate in domeniul sigurantei spatiului aerian.
(3) Protocoalele prevazute la alin. (1) se completeaza si se modifica cu acordul tuturor partilor implicate, pe masura dezvoltarii sistemului si a modificarii legilor si acordurilor in domeniu.
Art. 21. – (1) Transportul si depozitarea rachetelor antigrindina si a altor mijloace pirotehnice utilizate in interventiile active in atmosfera, de la furnizor sau depozite, se asigura cu mijloacele de transport special amenajate si echipate, conform legilor in vigoare, apartinand unitatilor din structura administratiei si altor institutii, de catre operatorii atestati ai sistemului, pentru fiecare unitate.
(2) Proiectele de amenajare speciala a mijloacelor de transport destinate acestui scop se elaboreaza si se efectueaza de catre proiectantul mijloacelor tehnice pirotehnice si/sau rachetelor antigrindina utilizate la activitati si avizate de administratie.
(3) Atestarea si reatestarea amenajarilor prevazute la alin. (2) revin proiectantului mijloacelor tehnice sau furnizorului acestora, dupa caz, ca activitate de asistenta tehnica la exploatarea sistemului, contractata cu administratia.
(4) Predarea-preluarea mijloacelor pirotehnice si/sau a rachetelor antigrindina din depozite se face cu respectarea procedurilor stabilite de administratie, pe baza de proces-verbal, in forma stabilita prin normele de aplicare a prezentei legi, incheiat intre administratie si depozitar.
(5) Efectuarea manipularii, transportului si depozitarii rachetelor antigrindina si/sau mijloacelor pirotehnice revine reprezentantului numit de operatorul sistemului, iar monitorizarea acestor activitati se executa de catre reprezentantii desemnati ai unitatii administratiei implicate.
(6) Insotirea transporturilor de rachete antigrindina si/sau de mijloace pirotehnice se executa de militari din unitatile zonale ale jandarmeriei, in mod gratuit, la solicitarea administratiei si/sau a centrelor zonale de coordonare implicate.
(7) Conditiile de depozitare in depozitele proprii sau ale unitatilor din cadrul Ministerului Apararii ori ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si obtinerea avizului de functionare pentru depozitele proprii se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 22. – (1) Asigurarea comunicatiilor, atat cu unitatile proprii, cat si cu institutiile implicate in siguranta spatiului aerian pe timpul interventiilor active se asigura de catre administratie.
(2) Atat echipamentul de receptie, cat si buna lui stare tehnica se asigura de catre fiecare institutie implicata in siguranta spatiului aerian.
(3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea informatiilor privind siguranta spatiului aerian se suporta din bugetul administratiei.
(4) Institutiile care poseda, administreaza si/sau coordoneaza canale de comunicatii sunt obligate sa asigure canalele de comunicatii necesare functionarii sistemului, contra cost, potrivit cerintelor tehnice stabilite de proiectantul general al sistemului si potrivit legii.
Art. 23. – (1) Atestarea si reatestarea personalului angrenat in manipularea rachetelor antigrindina si/sau a mijloacelor pirotehnice utilizate in interventiile active se asigura de catre proiectantul general al sistemului si/sau de fabricantul acestor mijloace, potrivit procedurii stabilite de proiectantul general si avizate de administratie.
(2) Atestarea si reatestarea personalului operatorilor sistemului se asigura de catre o comisie numita de administratie, avand in componenta si reprezentanti ai proiectantului general al sistemului, si se executa cu cel putin o luna inainte de intrarea in activitate a acestuia.
Art. 24. – (1) Administratia are dreptul de a emite atestate profesionale pentru personalul de specialitate al operatorilor sistemului, potrivit legii.
(2) Administratia are dreptul de a propune includerea de noi profesii din domeniul interventiilor active in atmosfera, iar institutiile abilitate au obligatia de a le include in Codul ocupatiilor din Romania si in Clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN, potrivit legii.
Art. 25. – Asigurarea pazei obiectivelor din componenta sistemului se executa astfel:
a) depozitele de rachete antigrindina sau de mijloace pirotehnice utilizate la interventii active, de catre fabricant ori de catre unitatea militara din subordinea Ministerului Apararii sau a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, pe teritoriul careia acestea se construiesc sau care sunt situate in localitatea de resedinta a acestei unitati, dupa caz, in mod gratuit, pe baza de protocol incheiat intre parti;
b) cu personal propriu atestat al operatorului sistemului, cu firme de paza sau cu politia comunitara, pe baza de protocol si/sau de contract, incheiat intre parti, contra cost din bugetul administratiei, pentru celelalte obiective;
c) politia locala este obligata sa se implice in asigurarea masurilor specifice protectiei acestor obiective, la solicitarea administratiei sau a unitatilor din structura.
Art. 26. – (1) Baza de date constituita la exploatarea sistemului constituie proprietatea administratiei si se clasifica potrivit legii.
(2) Protectia datelor se asigura cu mijloace proprii. Datele se pot comunica institutiilor romane si straine implicate in domeniu de catre conducerea administratiei si potrivit legii.
Art. 27. – (1) Avizul de mediu pentru exploatarea sistemului se acorda pentru fiecare unitate, la cererea administratiei, potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Avizul de mediu se acorda de autoritatea competenta, pe baza documentelor care atesta lipsa nocivitatii materialelor folosite si/sau rezultate la actiunea mijloacelor pirotehnice si/sau rachetelor antigrindina sau a altor materiale utilizate la interventiile active.
(3) Documentele de atestare se pun la dispozitia administratiei de catre proiectantul si/sau fabricantul rachetelor antigrindina sau al mijloacelor pirotehnice utilizate la interventii active ori al altor materiale si tehnologii folosite.
(4) Refuzul avizului de mediu este acceptat numai pe baza de documente emise de laboratoare autorizate recunoscute international. Procedura refuzului este valabila numai pentru rachetele antigrindina si mijloacele pirotehnice de tip nou, precum si pentru tehnologii neutilizate pe plan international, la data avizului.
Art. 28. – (1) Protectia muncii pentru activitatile desfasurate se asigura potrivit legii, astfel:
a) de catre administratie, pentru personalul propriu si al unitatilor din structura;
b) de catre institutia operatorului sistemului, pentru personalul acesteia, pe timpul exploatarii sistemului.
(2) Cheltuielile necesare asigurarii protectiei muncii se asigura de catre administratie si de catre unitatile din structura, in limita normelor si potrivit prevederilor referitoare la dotarea acestora.

SECŢIUNEA a 3-a
Controlul, inspectia, licentierea si interzicerea activitatilor

Art. 29. – (1) Controlul activitatii de interventii active in atmosfera se exercita de catre administratie si de catre unitatile din structura, dupa caz.
(2) Controlul se exercita asupra tuturor activitatilor legate de exploatarea sistemului si asupra integritatii patrimoniului administratiei.
(3) Activitatea de interventie activa se apreciaza dupa eficienta fizica a interventiei sau atingerea obiectivelor de cercetare si se evidentiaza in documentele operationale ale fiecarei unitati.
(4) Documentele operationale ale fiecarei unitati se stabilesc de proiectantul general al sistemului, impreuna cu administratia, se elaboreaza, se inregistreaza, se evidentiaza, se pastreaza si se arhiveaza de catre administratie si de catre unitatile din structura, dupa caz.
(5) Documentele operationale constituie baza documentelor pentru receptia serviciului operational si pentru plata catre operatorii sistemului, alaturi de celelalte documente de plata, intocmite potrivit legii.
(6) Documentele operationale constituie documente juridice opozabile in actiunile ce privesc interventia activa efectuata, alaturi de documentele constatatoare elaborate de organizatiile ce monitorizeaza exploatarea sistemului.
Art. 30. – (1) Inspectia se exercita de catre administratie, in principal, pentru:
a) constatarea integritatii patrimoniului dat in folosinta operatorilor sistemului;
b) participarea in comisii de cercetare-constatare a unor evenimente ivite in timpul interventiilor active, inclusiv al dezastrelor naturale meteorologice de proportii, cauzate de interventiile active;
c) constatarea nerespectarii normelor de protectia muncii;
d) participarea la constatarea eficientei fizice si economice a activitatii;
e) controlul activitatii operationale desfasurate de operatorii din sistem;
f) participarea la receptii de lucrari, atestari de tehnica si persoane;
g) activitati de arbitraj.
(2) Documentele incheiate in urma inspectiilor devin acte juridice opozabile in actiunile ce privesc domeniul interventiilor active.
(3) Atributiile si activitatea inspectorilor se detaliaza in regulamentul de organizare si functionare a administratiei.
Art. 31. – (1) Licentierea are drept scop autorizarea operatorului sistemului de a exploata operational sistemul sau unitati din structura acestuia.
(2) Licentierea se efectueaza prin acordarea licentei de operare, document juridic oficial, modelul fiind prezentat in normele de aplicare a prezentei legi.
(3) Dreptul de a acorda licenta de operare il are in exclusivitate administratia.
(4) Documentele necesare acordarii licentei de operare sunt cele prezentate in normele de aplicare a prezentei legi.
(5) Dreptul de a primi licenta de operare il au operatorii de sistem romani sau straini, potrivit prevederilor prezentei legi.
Art. 32. – (1) Administratia acorda licente de operare operatorilor sistemului, selectati potrivit prevederilor prezentei legi.
(2) Valabilitatea licentei de operare este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe intervale de 5 ani.
(3) Licenta se avizeaza anual, avizul acordandu-se dupa finalizarea reatestarii personalului operational.
(4) Licenta de operare are modelul prezentat in normele de aplicare a prezentei legi si se semneaza de conducerea administratiei.
(5) Licenta de operare este document juridic in toate actiunile ce privesc operarea sistemului.
(6) Licenta de operare constituie conditia obligatorie pentru contractarea activitatii de operare a sistemului.
Art. 33. – Ridicarea sau suspendarea licentei de operare are loc in conditiile prevazute de procedurile administratiei, stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

SECŢIUNEA a 4-a
Activitati experimentale si de evaluare a efectelor si riscurilor in domeniu
Art. 34. – Activitatile experimentale in domeniul activitatii sunt activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica.
Art. 35. – Activitatile experimentale ale administratiei se desfasoara in mod obligatoriu pe baza de programe de experimentare, pe baza unor teme de cercetare stiintifica elaborate de administratie, in colaborare cu institutii romane sau straine din domeniu, in scopul dezvoltarii tehnologiilor, perfectionarii metodologiilor de evaluare a efectelor si a riscurilor activitatii, precum si ca activitate preliminara de exploatare.
Art. 36. – Activitatile experimentale de tipul celor mentionate la art. 35 se prevad in mod obligatoriu in program.
Art. 37. – Introducerea in dotare a mijloacelor tehnice pentru interventii active, achizitionate din productia interna sau din strainatate, parcurge in mod obligatoriu etapa de activitate experimentala pentru confirmarea calitatii acestora si evaluarea efectelor si a riscurilor lor de utilizare.
Art. 38. – Achizitionarea mijloacelor tehnice este conditionata in mod obligatoriu de furnizarea documentatiilor de utilizare, cu descrierea tehnologiei de interventii active in atmosfera si cu aprecieri privind riscurile utilizarii acestora.
Art. 39. – (1) Utilizarea agentilor activi de tip nou in domeniu este permisa numai prin prezentarea buletinelor de analize, care sa confirme conformitatea cu normele ecologice si compatibilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale in domeniu.
(2) Buletinele de analiza se emit de laboratoare autorizate international sau de laboratoare nationale acreditate metrologic pentru aceste tipuri de agenti.
Art. 40. – (1) Activitatile experimentale trebuie sa fie desfasurate, in mod obligatoriu, cu amploare graduala in cadrul experimentelor stiintifice, parcurgand etapele: simulare in laborator, experiment local de mica amploare si experiment stiintific cu obiectiv functional.
(2) Omologarea tehnologiei rezultate se face dupa procedura utilizata la omologarea unitatilor din sistem, cu concluzii privind evaluarea efectelor si a riscurilor acestor activitati.
Art. 41. – Programul experimental cu obiectiv functional va fi avizat de administratie, de consiliul consultativ al acesteia si de proiectantul general al sistemului si se aproba in conformitate cu procedura programului de omologare a unitatilor.
Art. 42. – Administratia instiinteaza autoritatile publice locale privind experimentele stiintifice cu obiectiv functional si solicita sprijinul acestora, mentionat in mod expres in documentele privind experimentarea.
Art. 43. – Autoritatile publice locale sunt obligate sa acorde sprijin administratiei in domeniul lor de competenta.

CAPITOLUL III
Administratia Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor

Art. 44. – (1) In scopul realizarii obiectivelor prezentei legi, se infiinteaza Administratia Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor (administratia) prin preluarea patrimoniului creat si a activitatilor desfasurate in cadrul programului de realizare a sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor.
(2) Predarea-preluarea patrimoniului, a contractelor si a obligatiilor se face pe baza de protocol incheiat intre actualii detinatori ai bunurilor, in calitate de predator, si administratia, in calitate de primitor.
(3) In calitate de autoritate publica centrala, administratia este o institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, aflata in subordinea acestuia, care raspunde de domeniul interventiilor active in atmosfera.
(4) Sediul central al administratiei este in municipiul Bucuresti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 3.
(5) Administratia isi desfasoara activitatea potrivit legii si in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare, care se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi, prin hotarare a Guvernului.
(6) Administratia are in structura sa centre zonale de coordonare cu statut de sucursale, unitati de combatere a caderilor de grindina, unitati de crestere a precipitatiilor, grupuri de combatere independente, alte unitati din domeniu, precum si unitati ce se vor constitui ca urmare a progresului tehnicostiintific. Structura administratiei este prezentata in anexa nr. 3.
(7) Modificarile ulterioare in structura se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(8) Structura trebuie sa corespunda programului aprobat potrivit art. 17 alin. (2).
Art. 45. – Domeniul de competenta al administratiei il reprezinta asigurarea dezvoltarii si functionarii sistemului, asigurarea si controlul in domeniul interventiilor active in atmosfera, precum si organizarea colaborarii internationale in domeniu.
Art. 46. – Administratia se infiinteaza pentru administrarea, implementarea, dezvoltarea, exploatarea sistemului, controlul functionarii acestuia, precum si pentru organizarea colaborarii internationale in domeniu.
Art. 47. – Pentru realizarea scopului sau, administratia desfasoara urmatoarele activitati:
a) elaboreaza si supune spre aprobare programul, etapele anuale ale acestuia si strategiile de dezvoltare in domeniu;
b) elaboreaza si supune spre aprobare actele normative necesare desfasurarii activitatii;
c) asigura coordonarea activitatii cu activitatile de meteorologie, hidrologie, siguranta spatiului aerian si protectia populatiei si a economiei fata de fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare;
d) planifica activitatile de exploatare, intretinere si reparatii ale sistemului;
e) presteaza servicii de interventii active in atmosfera, direct sau prin intermediul operatorilor economici, operatori ai sistemului;
f) coordoneaza activitatea de cercetare in domeniul interventiilor active in atmosfera si supune spre aprobare programe de experimentari stiintifice;
g) asigura instruirea personalului agentilor operatori ai sistemului si atesta capacitatea acestora de a desfasura activitati de interventii active in atmosfera;
h) elaboreaza proiecte de acte normative privind selectia, atestarea si reatestarea operatorilor economici, operatori ai sistemului, asigurarea securitatii spatiului aerian pe durata realizarii activitatilor de interventii active in atmosfera, infiintarea si darea in exploatare a zonelor de comparatie;
i) monitorizeaza pericolele si riscurile specifice, precum si efectele negative ale acestora din zonele de protectie a unitatilor din structura, prin asigurarea functiilor de sprijin pentru gestionarea riscurilor naturale: grindina, tornade locale, seceta severa, inghet, ceata densa locala si avalanse;
j) elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al administratiei si il supune spre aprobare Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
k) organizeaza si coordoneaza sistemul national de formare si pregatire profesionala in domeniul interventiilor active in atmosfera, in colaborare cu Administratia Nationala de Meteorologie, potrivit legii;
l) acorda licente, controleaza activitatea operatorilor sistemului si supravegheaza activitatile de interventii active in atmosfera desfasurate de acestia;
m) organizeaza atestarea mijloacelor tehnice si a tehnologiilor utilizate in activitate;
n) organizeaza, doteaza si da in folosinta unor organizatii neguvernamentale abilitate zonele de comparatie;
o) constituie, actualizeaza sistematic si administreaza baza de date pentru interventii active in atmosfera;
p) asigura participarea beneficiarilor, asiguratorilor si a organizatiilor stiintifice din domeniu la stabilirea strategiei de dezvoltare;
q) asigura inspectia in domeniul activitatii;
r) organizeaza activitatea de raportare a activitatilor de interventii active in atmosfera catre Organizatia Meteorologica Mondiala si alte organisme internationale;
s) coordoneaza activitatile transfrontaliere de interventii active in atmosfera;
s) participa, alaturi de Ministerul Afacerilor Externe, la incheierea de acorduri, tratate si conventii in domeniul interventiilor active in atmosfera;
t) coordoneaza activitatea de cooperare tehnico-stiintifica cu organismele nationale si internationale sau cu ale altor tari in domeniu;
t) asigura, in timp util, informarea populatiei si a mass-mediei privind activitatile specifice domeniului de activitate;
u) alte activitati adiacente obiectului sau de activitate.
Art. 48. – (1) Activitatea administratiei se finanteaza dupa cum urmeaza:
a) de la bugetul de stat, pentru cheltuielile de personal si de intretinere, atestare, reatestare, scolarizare, cercetaredezvoltare, monitorizare activitati, expertize, taxe, relatii internationale, operatii de branding etc., potrivit legii;
b) de la bugetul de stat, din surse atrase si proprii pentru program, conform celor mentionate in cuprinsul prezentei legi;
c) din alte surse, conform prevederilor prezentei legi.
(2) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desfasurarii activitatii se face potrivit normelor metodologice, care se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
(3) Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba de coordonatorul administratiei.
(4) Administratia poate prevedea cheltuieli social-culturale si sportive, precum si sponsorizari, potrivit legii.
Art. 49. – (1) Evidenta activitatii operationale si/sau experimentale a administratiei si a unitatilor din structura, desfasurata potrivit programului, constituie baza justificativa de cheltuieli a acesteia, documente opozabile in actiuni care privesc activitatea, alaturi de alte documente ce se intocmesc potrivit legii.
(2) Nomenclatorul si modelul documentelor de activitate operationala se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 50. – (1) Patrimoniul administratiei se constituie din patrimoniul preluat la infiintare si cel realizat prin implementarea si dezvoltarea sistemului.
(2) Patrimoniul propriu apartine domeniului privat al statului si consta in: cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport de uz general.
(3) Patrimoniul apartine domeniului public al statului, asupra caruia exercita un drept de administrare, care consta din infrastructura de interventii active in atmosfera.
(4) Bunurile aflate in domeniul public al statului care constituie infrastructura de interventii active in atmosfera sunt prevazute in anexa nr. 4.
Art. 51. – (1) Conducerea administratiei se asigura de catre un presedinte cu rang de director general si un vicepresedinte cu rang de director general adjunct, numiti prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. Functia de director general este functie militara.
(2) Componenta si atributiile conducerii administratiei se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
(3) Structura organizatorica a administratiei si a unitatilor din subordine se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(4) Presedintele conduce activitatea administratiei si o reprezinta in raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu alte persoane juridice si fizice, precum si in justitie. In exercitarea atributiilor sale, presedintele emite decizii.
(5) Presedintele este ordonator secundar de credite si gestioneaza fondurile publice alocate.
Art. 52. – (1) Personalul administratiei este stabilit prin statul de functii, numarul acestuia aprobandu-se prin regulamentul de organizare si functionare a acesteia, potrivit prezentei legi.
(2) Personalul administratiei se constituie prin preluarea personalului implicat direct in program din structura Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a unitatilor din subordinea acestuia, a proiectantului general al sistemului si se completeaza cu specialisti din diverse domenii, potrivit prevederilor prezentei legi si statului de functii.
(3) Personalul implicat in program si preluat de la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala isi desfasoara activitatea la sediile acestora, pana la punerea in functiune a unitatii teritoriale componente a sistemului.
(4) Personalul din cadrul administratiei este format din functionari publici si personal contractual, cu activitate speciala. Salarizarea personalului administratiei este similara salarizarii personalului din aparatul central al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
(5) Sporurile speciale se acorda potrivit celor practicate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.
Art. 53. – (1) Organizarea teritoriala a administratiei trebuie sa corespunda structurii sistemului.
(2) Centrele de coordonare zonala tin evidenta contabila pana la nivel de balanta de verificare.
(3) Centrele de coordonare zonala se organizeaza in functie de configuratia geografica, de tipul si de intensitatea fenomenelor meteorologice, precum si de structura informationala a meteorologiei.
(4) Modul de constituire, de desemnare a reprezentantilor si de functionare a consiliilor este prevazut in regulamentul de organizare si functionare a administratiei.
Art. 54. – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale asigura finantarea organizarii si functionarii administratiei pana la asigurarea fondurilor de la bugetul de stat.

CAPITOLUL IV
Dreptul de proprietate si folosinta asupra infrastructurii si asupra terenului inclus in sistem

Art. 55. – Patrimoniul realizat din sumele alocate de la bugetul de stat si/sau din credite externe se constituie in proprietate publica sau privata a statului, dupa caz.
Art. 56. – Documentatiile, mijloacele tehnice, echipamentele cu softurile aferente, realizate prin cercetare proprie sau achizitionate in cadrul programului, devin proprietatea administratiei, a Administratiei Nationale de Meteorologie sau a altor colaboratori la program, conform destinatiei si utilizarii acestora.
Art. 57. – (1) Echipamentele, utilajele si tehnologiile realizate prin program pentru fabricatia de mijloace tehnice in tara raman in proprietatea fabricantului.
(2) Mentionarea proprietarului si a bunurilor prevazute la alin. (1) se consemneaza in hotararea Guvernului prin care se aproba etapele anuale ale programului.
Art. 58. – Dreptul de proprietate intelectuala se aplica atat pentru mijloacele tehnice de influenta activa, cat si pentru tehnologiile utilizate, dupa caz.
Art. 59. – Patrimoniul realizat in cadrul programului se preia de catre administratie de la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala implicate, in termen de 90 de zile de la infiintarea administratiei, pe baza de protocoale intre parti.
Art. 60. – (1) Mijloacele pirotehnice se depoziteaza pana la utilizare in depozitele fabricantului sau ale unitatilor militare apropiate unitatilor din structura administratiei, fara plata, pe baza protocolului incheiat intre parti.
(2) Investitiile necesare depozitarii, intretinerii si reparatiilor spatiilor de depozitare exclusive pentru aceste activitati revin administratiei, care prevede fonduri in buget pentru aceasta destinatie.
(3) Depozitarea si predarea-preluarea mijloacelor prevazute la alin. (1) se efectueaza pe baza de documente, potrivit legii.
(4) Paza si asigurarea integritatii mijloacelor pirotehnice revin detinatorului depozitului si se suporta din fondurile acestuia.
(5) Conservarea mijloacelor pirotehnice se face de catre personalul administratiei sau al fabricantului, dupa caz, pe cheltuiala proprietarului acestora.
(6) Detinatorul depozitului asigura accesul la mijloacele tehnice aflate in depozitare, la solicitarea administratiei.
Art. 61. – (1) Mijloacele tehnice, echipamentele si toata logistica aferenta se pun la dispozitia operatorului sistemului de catre administratie, cu cel putin o luna inainte de inceperea activitatilor.
(2) Predarea-preluarea mijloacelor prevazute la alin. (1) in buna stare se face pe baza de documente, al caror model se prezinta in normele de aplicare a prezentei legi.
(3) Cheltuielile de intretinere, reparatii, conservare si deconservare se suporta de catre administratie.
(4) Buna utilizare, incidentele sau deteriorarile tehnice se constata de catre administratie, in cadrul operatiunilor de monitorizare a operatorului sistemului care incheie acte de constatare cu acesta, conform modelului precizat in normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 62. – Mijloacele tehnice consumate in cadrul activitatii se consemneaza in documentele operationale si se scad din evidenta patrimoniala a administratiei pe baza acestor documente.
Art. 63. – (1) Mijloacele tehnice de combatere independenta a grindinei instalate la grupurile de combatere, prin program, se dau in folosinta gratuita beneficiarilor protejati.
(2) Beneficiarii protejati asigura fonduri necesare in exclusivitate pentru agentul activ utilizat, plata personalului de operare utilizat si reparatiile-intretinerile acestor mijloace, precum si cheltuielile cu comunicatiile necesare interventiilor.
Art. 64. – Liniile de comunicatii din inzestrarea unitatilor militare necesare administratiei se pun la dispozitia acesteia cu titlu gratuit, in limita posibilitatilor tehnice ale acestora si pe baza de protocol intre parti.
Art. 65. – Proiectantul general al sistemului utilizeaza gratuit mijloacele tehnice si infrastructura administratiei pentru activitatile de cercetare-dezvoltare prevazute in program.
Art. 66. – Autoritatile publice locale sunt obligate sa puna la dispozitie terenuri proprietate publica in regim de folosinta gratuita si in masura disponibilitatilor pentru realizarea si exploatarea unitatilor din structura administratiei.
Art. 67. – Societatile comerciale beneficiare ale activitatii pot da in folosinta gratuita terenuri pentru instalarea unitatilor din structura administratiei si se scutesc, pentru aceste suprafete, de la plata oricaror taxe legate de acestea.
Art. 68. – In mod exceptional, administratia poate achizitiona teren pentru dezvoltarea sistemului, potrivit legii.
Art. 69. – Licentele de fabricatie, documentatiile, studiile, tehnologiile si brevetele realizate ca urmare a activitatilor de cercetare-dezvoltare, desfasurate prin program, sunt proprietatea administratiei si nu se pot vinde de catre realizatori unor terti fara avizul acesteia, potrivit legii.
Art. 70. – (1) Infrastructura realizata prin program poate fi inchiriata altor utilizatori, pe baza incasarii unei redevente, in conditiile legii.
(2) Marimea redeventei se propune de catre administratie si se prevede in bugetul de venituri si cheltuieli al acesteia, potrivit legii.

CAPITOLUL V
Atestarea calitatii activitatilor de interventii active in atmosfera

Art. 71. – Atestarea calitatii activitatilor revine administratiei, organizatiilor neguvernamentale de monitorizare definite la pct. 19 din anexa nr. 1 si beneficiarilor, dupa caz, potrivit prezentei legi.
Art. 72. – Atestarea calitatii activitatilor de catre administratie se efectueaza in scopul:
a) aprecierii calitative a activitatilor operatorilor din sistem;
b) elaborarii, intocmirii, analizei si arhivarii documentelor de atestare a calitatii activitatii;
c) efectuarii platilor catre operatorii din sistem si catre organizatiile neguvernamentale de monitorizare;
d) aprecierii comparative a activitatii organizatiilor de monitorizare;
e) opozabilitatii stiintifice fata de actiunile ce privesc activitatile de interventii active in tara si in strainatate;
f) constatarii si calificarii dezastrelor naturale meteorologice de proportii.
Art. 73. – Atestarea calitatii activitatii de catre organizatiile neguvernamentale de monitorizare se efectueaza in scopul utilizarii unei aprecieri calitative independente a activitatii, credibila si opozabila in actiunile ce privesc activitatile.
Art. 74. – Atestarea calitatii activitatii se poate efectua si de catre beneficiari in folos propriu, pentru sustinerea cauzei in actiuni ce privesc activitatea.
Art. 75. – (1) Documentele de atestare a calitatii activitatii sunt, in principal:
a) documentele operationale, rapoartele si actele incheiate de administratie;
b) rapoartele de atestare a calitatii, elaborate de organizatiile neguvernamentale;
c) actele de atestare, elaborate de beneficiari, potrivit normelor proprii de functionare;
d) alte acte.
(2) Modelele documentelor mentionate la alin. (1) sunt prezentate in normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 76. – Finantarea atestarii calitatii revine administratiei sau beneficiarului acestei activitati, dupa caz.
Art. 77. – Atestarea calitatii activitatii se refera in exclusivitate la eficienta fizica a interventiilor active in atmosfera.
Art. 78. – Documentele elaborate la atestarea calitatii activitatii se pot folosi ca documente opozabile in contestatiile pentru aceste activitati, numai in limita parametrilor tehnici mentionati in documentatii de catre proiectantul general si/sau in contractele incheiate intre partile participante la aceste activitati.
Art. 79. – Atestarea calitatii activitatii pentru activitatile proprii desfasurate de operatorii economici beneficiari nu poate fi opozabila in actiunile ce privesc interventiile active in atmosfera.
Art. 80. – Documentele de atestare a calitatii sunt, in principal, documente de baza pentru efectuarea platilor pentru actiunile de interventii active in atmosfera in toata structura sistemului, potrivit legii.
Art. 81. – Atestarea calitatii activitatii se efectueaza cu mijloace tehnice specifice si in conformitate cu normele, instructiunile, protocoalele si alte documente prevazute in documentatiile tehnice pentru sistem sau unitatile sale din structura.
Art. 82. – (1) Atestarea proprie a calitatii activitatii in vederea determinarii eficientei economice a acesteia se face in exclusivitate pentru:
a) studii de dezvoltare a sistemului, a mijloacelor tehnice si a tehnologiilor utilizate in aceste activitati;
b) studii in folosul propriu al administratiei pentru opozabilitate fata de asiguratori, beneficiari sau autoritatile publice centrale si locale;
c) informarea stiintifica a populatiei din zonele de interes.
(2) Cheltuielile pentru activitatile prevazute la alin. (1) se suporta de catre administratie.
Art. 83. – (1) Atestarea calitatii in vederea determinarii eficientei economice se raporteaza in exclusivitate la zonele protejate.
(2) Atestarea de acest tip se executa de catre organizatiile neguvernamentale de monitorizare si/sau de administrare, dupa caz.
Art. 84. – Contestarea calitatii atestarii de acest tip se poate face pe baza unei evaluari independente efectuate de catre un organism international, printr-un expert independent si autorizat, potrivit legii, si pe cheltuiala contestatarului.

CAPITOLUL VI
Participarea la adoptarea deciziilor strategice in implementarea sistemului

Art. 85. – Deciziile strategice pentru implementarea sistemului se iau de catre administratie si cu consultarea proiectantului general, a fabricantului de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asiguratorilor, a organizatiilor neguvernamentale de monitorizare, a institutiilor si asociatiilor stiintifice si profesionale din domeniu.
Art. 86. – Participarea proiectantului general, a fabricantului national de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asiguratorilor, a organizatiilor neguvernamentale de monitorizare, a institutiilor si a asociatiilor stiintifice si profesionale din domeniu la adoptarea deciziilor strategice se asigura prin organizarea si functionarea consiliului consultativ de pe langa administratie, numit consiliu consultativ pentru strategia de dezvoltare a activitatilor in Romania, denumit in continuare consiliu consultativ.
Art. 87. – Compunerea, organizarea si functionarea consiliului consultativ se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 88. – Cheltuielile si personalul necesar activitatii consiliului consultativ se asigura de catre administratie.
Art. 89. – (1) Avizul acestui organism este consultativ in ceea ce priveste forma finala a documentelor privind strategia de dezvoltare.
(2) In cazul refuzului avizului a doua treimi din numarul membrilor consiliului consultativ, documentele supuse avizarii se refac.
Art. 90. – Proiectele programelor si/sau strategiilor de dezvoltare a activitatii se transmit de catre administratie membrilor consiliului consultativ spre analiza si completare, cu cel putin 30 de zile inainte de analizarea lor de catre acestia.
Art. 91. – Administratia poate plati studii privind strategiile de dezvoltare, la propunerea administratiei sau a institutiilor ai caror reprezentanti fac parte din consiliul consultativ, in limita fondurilor ce se pot aloca acestui scop si care se prevad in program.
Art. 92. – (1) Avizul fiecarui membru din consiliul consultativ are la baza un punct de vedere scris, fundamentat stiintific, al institutiilor cu reprezentare in acest organism.
(2) Punctul de vedere mentionat la alin. (1) se refera in exclusivitate la domeniul si competenta proprii ale institutiei reprezentate.
Art. 93. – (1) Beneficiarii, in sensul prezentei legi, sunt, in general:
a) societatile comerciale reprezentative din domeniul agricol;
b) autoritatile publice locale;
c) societatile comerciale din domeniul apelor, navigatiei si turismului, dupa caz;
d) societatile de asigurari din domeniul agricol.
(2) Beneficiarii participa la activitatea consiliului consultativ prin reprezentanti alesi de organizatiile profesionale din domeniu si direct prin reprezentantii de drept ai institutiilor, dupa caz.
(3) Domeniul de implicare a acestora il reprezinta necesitatea combaterii grindinei, a altor fenomene meteorologice periculoase sau daunatoare, necesitatea si amploarea activitatii de crestere a precipitatiilor pe plan local, national si regional.
(4) Participarea beneficiarilor se materializeaza prin:
a) prezentarea de documentatii, rapoarte, note privind pagubele produse de fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare;
b) atestari in folos propriu ale eficientei fizice a activitatii si in folosul consiliului consultativ privind eficienta economica a activitatii;
c) sustinerea documentata a prioritatilor in implementarea sistemului atat in consiliul consultativ, cat si la autoritatile publice locale si centrale.
Art. 94. – Participarea organizatiilor neguvernamentale de monitorizare a activitatii se exercita atat prin consiliul consultativ, cat si prin rapoartele operationale anuale de monitorizare, prezentate administratiei.
Art. 95. – (1) Participarea institutiilor, a organizatiilor stiintifice si a personalitatilor stiintifice din domeniu se asigura prin activitatea consiliului consultativ si a avizelor, dupa caz.
(2) Prin institutii si organizatii stiintifice, in sensul prezentei legi, se inteleg institutiile si organizatiile constituite in domeniile agricol, meteorologic, de mediu si industrial.
(3) Avizele, participarea la consiliul consultativ si documentatiile de sustinere se refera exclusiv la domeniile reprezentate.
(4) Din consiliul consultativ fac parte numai reprezentantii institutiilor si/sau ai organizatiilor stiintifice din domeniile prevazute la alin. (2), legate nemijlocit de activitate si, in mod obligatoriu, reprezentantul proiectantului general al sistemului.
(5) Participarea partenerilor straini si a personalitatilor stiintifice la activitate se asigura in consiliul consultativ prin reprezentantii acestora, care au calitatea de implicati in domeniu, potrivit legii.
Art. 96. – (1) Participarea societatilor de asigurare, denumite asiguratori, se realizeaza in consiliul consultativ prin reprezentantii acestora, care au calitatea de implicati in domeniu, potrivit legii.
(2) Asiguratorii pot avea si calitatea de beneficiari ai activitatii, daca sunt parte contractanta in desfasurarea acesteia.

CAPITOLUL VII
Relatiile cu autoritatile publice centrale si locale

Art. 97. – (1) In relatiile cu administratia, Guvernul aproba actele si activitatile prevazute de prezenta lege.
(2) Activitatea administratiei este coordonata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Art. 98. – Autoritatilor publice locale le revin urmatoarele atributii:
a) asigura relatia de cooperare cu administratia, cu unitatile din structura si cu operatorii din sistem;
b) integreaza sistemul in sistemul national de management al situatiilor de urgenta;
c) pune la dispozitie terenurile necesare administratiei, in limita disponibilitatilor;
d) participa, impreuna cu agentiile neguvernamentale de monitorizare, la informarea populatiei din zonele de protectie si din zonele de comparatie cu privire la activitatile din acest domeniu;
e) acorda prioritate intretinerii cailor de acces la unitatile din zona;
f) sprijina activitatea de selectie a personalului de operare utilizat in zona;
g) participa cu fonduri la actiunile comune stabilite de catre acestea si administratie, la activitatile de implementare si functionare a sistemului in limita disponibilitatilor, pe baza studiilor de fezabilitate elaborate pentru unitatile noi, potrivit legii.

CAPITOLUL VIII
Atributiile administratiei in domeniul interventiilor active in atmosfera, in cadrul relatiilor si colaborarii internationale

Art. 99. – In cadrul relatiilor si colaborarii internationale in domeniu, administratia are urmatoarele atributii:
a) avizeaza sau supune aprobarii organelor abilitate, dupa caz, memorandumurile, protocoalele, intelegerile cu parteneri externi cu privire la acest domeniu;
b) propune si/sau aproba proiectele internationale de colaborare tehnico-stiintifica, de dezvoltare si implementare din domeniu, dupa caz;
c) avizeaza proiectele de colaborare tehnico-stiintifica privind mijloacele tehnice si tehnologiile utilizate, initiate de proiectantul general al sistemului sau de alte institute ori societati cu preocupari in domeniu;
d) supune spre aprobare obtinerea de credite externe cu garantie guvernamentala pentru acest domeniu, potrivit legii;
e) participa, alaturi de institutiile de resort, la elaborarea tratatelor sau la avizarea acestora privind colaborarea transfrontaliera, regionala si mondiala in acest domeniu, dupa caz;
f) participa la manifestarile internationale in domeniu;
g) elaboreaza rapoarte privind rezultatele activitatii, potrivit legii, catre institutiile internationale din domeniu;
h) avizeaza orice transfer in strainatate de know-how, realizat in tara sau utilizat in sistem;
i) participa la investitii comune transfrontaliere in domeniu, potrivit legii;
j) avizeaza furnizarea produselor meteo speciale catre institutii din tarile vecine cu activitati in domeniu, potrivit intelegerilor cu acestea;
k) avizeaza proiectele de colaborare externa cu privire la dezvoltarea retelei nationale de meteorologie pentru zonele de interes in desfasurarea activitatii;
l) participa la programele internationale organizate de Organizatia Meteorologica Mondiala in acest domeniu;
m) participa la programe din domeniu, coordonate sau finantate de Uniunea Europeana.

CAPITOLUL IX
Sanctiuni

Art. 100. – Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
Art. 101. – (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc urmatoarele fapte:
a) desfasurarea de activitati de interventii active necuprinse in program si/sau desfasurate de operatori economici care nu au primit licenta de operare de la administratie;
b) acordarea de licente de operare fara respectarea prevederilor prezentei legi;
c) nerespectarea tehnologiei de interventii active stabilite prin documentatii si instructiuni de exploatare, daca aceasta a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;
d) utilizarea, de catre operatorii sistemului, in actiunile de interventii active, a unor mijloace tehnice neatestate, potrivit prezentei legi;
e) desfasurarea de experiente de cercetare stiintifica si dezvoltare, necuprinse in program si in afara unor programe stiintifice aprobate, care conduc la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;
f) nerespectarea regimului de lucru cu explozivi sau alti agenti chimici daunatori pe timpul interventiilor active in atmosfera, daca aceasta a condus la accidente tehnice sau ecologice grave cu pierderi de vieti omenesti;
g) nerespectarea de catre operatorii sistemului a procedurilor, a protocoalelor, a calitatii produselor meteorologice specializate si care prin activitatea acestora a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare.
h) alte fapte care pot constitui infractiuni, potrivit legii penale.
(2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
a) cu inchisoare de la 2 la 4 ani, pentru faptele prevazute la lit. a), c) si e);
b) cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani pentru faptele prevazute la lit. b), d), f) si g).
Art. 102. – Constituie contraventii in domeniul interventiilor active in atmosfera urmatoarele fapte:
a) desfasurarea de actiuni in domeniul activitatii fara obtinerea avizelor mentionate in prezenta lege;
b) nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini de catre operatorii sistemului;
c) inexistenta, necompletarea sau incorecta utilizare a documentelor operationale mentionate in prezenta lege de catre operatorul sistemului, administratie, organizatii de monitorizare, dupa caz;
d) nearhivarea produselor meteorologice specializate, a comenzilor, apelurilor, raspunsurilor, rapoartelor legate de activitatea operationala pe toata durata desfasurarii acesteia de catre participantii la activitate, potrivit competentelor personalului implicat;
e) refuzul incheierii protocoalelor, precum si nerespectarea acestora de catre partile implicate in activitate pe toata durata desfasurarii acesteia, potrivit competentelor institutiilor si persoanelor implicate, daca acestea nu au condus la fapte penale;
f) refuzul de a elabora produsele meteorologice specializate necesare sau nefurnizarea acestora in timp util, daca aceasta fapta a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii, fara o determinare de forta majora, si care nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii;
g) refuzul de a acorda permisiunea de interventie din partea institutiilor implicate in siguranta spatiului aerian, in afara cazurilor de forta majora, si care a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
h) refuzul de a acorda avizele mentionate in prezenta lege fara o baza legala si care a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
i) nerespectarea clauzelor contractuale privind angajamentul operatorilor sistemului in desfasurarea activitatilor operationale mentionate expres in aceste contracte de operare, daca aceasta nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;
j) achizitia de mijloace tehnice sau de tehnologii de catre operatorii sistemului sau de catre alte persoane juridice si fizice fara avizul administratiei si al proiectantului general al sistemului;
k) desfasurarea de actiuni in cadrul activitatii, care nu sunt cuprinse in program si/sau in programele de experimentari stiintifice;
l) refuzul sau intarzierea nejustificata a elaborarii, promovarii, avizarii programului, strategiei de dezvoltare, actelor normative si solicitarilor de finantare a activitatii necesare, pe toata durata promovarii, pana la adoptare, potrivit competentei institutiilor si persoanelor si potrivit legii, daca aceasta fapta a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
m) impiedicarea, sub orice forma, a desfasurarii activitatii sau refuzul de a sprijini aceasta activitate manifestata din partea autoritatilor publice locale sau a institutiilor descentralizate ale autoritatilor publice centrale, a altor persoane fizice si juridice, daca administratia a intervenit direct, in acest sens, la aceste institutii, potrivit competentei acestora si potrivit legii;
n) neasigurarea canalelor de comunicatii, inclusiv a posibilitatii tehnice de a transmite mesajele operationale in timp util, cuprinse in activitate, de catre operatorii comunicatiilor cu care are contracte sau refuzul de a asigura prin contract aceste comunicatii, potrivit caietului de sarcini transmis de administratie, daca aceasta fapta a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
o) impiedicarea, sub orice forma, a exercitarii monitorizarii si inspectiei prevazute in prezenta lege de catre persoanele juridice si fizice, potrivit legii;
p) impiedicarea accesului la obiectivele din structura sistemului, aflate in proprietatea altor institutii si/sau operatori economici, al personalului si al mijloacelor de transport implicate in activitate.
Art. 103. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul desemnat din cadrul inspectiei interventiilor active, care face parte din structura administratiei.
(2) Inspectia interventiilor active constata faptele contraventionale cu ocazia efectuarii inspectiilor proprii sau ca urmare a semnalelor, a sesizarilor primite prin actiunea de monitorizare si control al activitatii sau din alte surse.
(3) Inspectia se exercita atat asupra unitatilor din structura administratiei, a operatorilor sistemului licentiati, cat si asupra activitatilor de interventii active desfasurate de operatorii economici autorizati.
(4) Inspectia se exercita asupra oricarei persoane juridice sau fizice care desfasoara ilegal activitati de influenta activa in atmosfera.
(5) Modelele documentelor cu privire la activitatea de inspectie se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
Art. 104. – Cercetarea infractiunilor prevazute la art. 101 revine organelor in drept, cu participarea obligatorie a inspectiei interventiilor active din cadrul administratiei.
Art. 105. – Inspectia interventiilor active are obligatia sa solicite organelor in drept cercetarea faptelor considerate infractiuni.
Art. 106. – La cercetarea infractiunilor prevazute la art. 101 participa organul in drept si inspectia interventiilor active.
Art. 107. – Autoritatile publice centrale si locale sunt obligate sa acorde sprijin inspectiei interventiilor active in atmosfera, potrivit legii si competentelor fiecareia.
Art. 108. – Contraventiile prevazute la art. 102 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cu amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei, faptele prevazute la lit. a), b), e), f), g), i), k), n) si p);
b) cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevazute la lit. c), d), h), j), l), m) si o).
Art. 109. – (1) Nivelul amenzilor prevazut la art. 108 va fi actualizat prin hotarare a Guvernului.
(2) Dispozitiile art. 102 si 108 referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL X
Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 110. – (1) Normele de aplicare a prezentei legi, documentele mentionate in cuprinsul prezentei legi pentru a fi promovate prin acestea, precum si regulamentul de organizare si functionare a administratiei se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Hotararea Guvernului prevazuta la alin. (1) va contine normele si masurile pentru toate actiunile.
(3) Obiectivele si fondurile necesare etapelor anuale ale programului se aproba prin hotarare a Guvernului.
Art. 111. – Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.
Art. 112. – In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale numeste presedintele si vicepresedintele administratiei.
Art. 113. – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale supune aprobarii Guvernului programul, in termen de 120 de zile de la numirea presedintelui administratiei.
Art. 114. – In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile aduc la cunostinta organismelor internationale implicate in domeniu infiintarea si functionarea in Romania a administratiei.
Art. 115. – Reprezentantul administratiei face parte de drept din Comitetul national pentru situatii de urgenta si are statut de observator la Organizatia Meteorologica Mondiala.
Art. 116. – (1) Documentele operationale ale administratiei si/sau ale unitatilor din structura acesteia nu pot fi ridicate de la sediul acestora pe tot timpul desfasurarii activitatii sub niciun motiv, de catre nicio institutie care ar putea conduce la imposibilitatea desfasurarii interventiilor.
(2) Documentele operationale pot fi puse la dispozitia institutiilor abilitate numai sub forma de copii, iar originalele, in afara sezonului de interventie a activitatii, se pot consulta la sediul unitatii detinatoare.
Art. 117. – (1) Dispozitiile prezentei legi modifica in mod corespunzator prevederile legale privind interventiile active in atmosfera.
(2) Prevederile contrare prezentei legi se abroga.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

OUG nr.130/2008 – modificarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera

Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr.130/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, precum si pentru abrogarea cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 711 din 20.10.2008.

Avand in vedere:
– necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal adecvat reorganizarii Politiei de Frontiera Romane in perspectiva apropiata a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, in sensul crearii posibilitatii de infiintare a unor directii teritoriale ale politiei de frontiera, altele decat cele existente, in functie de situatia operativa si de capacitatea acoperirii cu personal si tehnica de supraveghere a diferitelor zone de pe teritoriul Romaniei, de specificul activitatii desfasurate in zona de competenta, de actul de reprezentare in relatia cu statele vecine;
– nevoia de reglementare a activitatii de expertiza desfasurate de personalul abilitat al Politiei de Frontiera Romane in domeniul de activitate specific institutiei, aceasta activitate fiind una desfasurata si in sprijinul celorlalte structuri ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative angrenate in prevenirea si combaterea actului infractional;
– necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal pentru functionarea propriei baze de date a Politiei de Frontiera Romane, astfel incat aceasta sa raspunda noilor proceduri in materie de control la frontiera, asa cum acestea au fost implementate de la data de 1 ianuarie 2007,
tinand seama de faptul ca toate aceste elemente constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata intrucat vizeaza interesul public si contribuie la indeplinirea masurilor adoptate pe linia securizarii frontierei de stat, cerinta fundamentala pentru integrarea Romaniei in Spatiul Schengen,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – Politia de Frontiera Romana face parte din Ministerul Internelor si Reformei Administrative si este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara, inclusiv bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, in zona contigua si in zona economica exclusiva, respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in conditiile legii.”

2. La articolul 2, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) zona de competenta – suprafata din teritoriul national constituita din zona de frontiera, suprafata si imobilele aeroporturilor si porturilor situate in interiorul tarii, deschise traficului international, Dunarea interioara, bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si zona contigua si zona economica exclusiva ale Romaniei, in care Politia de Frontiera Romana isi indeplineste atributiile prevazute de lege;”.

3. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu urmatorul cuprins:
„Art. 31. – (1) In indeplinirea atributiilor care ii revin, Politia de Frontiera Romana isi organizeaza propria baza de date, in care pastreaza evidente si inregistrari ale datelor cu caracter personal, precum si alte evidente ale informatiilor culese, potrivit legii.
(2) Scopul organizarii si functionarii bazei de date prevazute la alin. (1) consta in sprijinirea actiunilor de supraveghere si control al trecerii frontierei de stat, prevenire si combatere a migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, precum si asigurarea altor interese legitime ale statului roman in zonele in care Politia de Frontiera Romana isi desfasoara atributiile prevazute de lege.
(3) Baza de date prevazuta la alin. (1) contine urmatoarele evidente informatizate:
a) informatii ce se transmit de catre alte autoritati/persoane politiei de frontiera cu privire la persoane, mijloace de transport, marfuri si alte bunuri care urmeaza sa fie verificate pe timpul efectuarii controlului de trecere a frontierei de stat, in vederea interzicerii intrarii sau iesirii in/din Romania, urmaririi ori efectuarii controlului amanuntit;
b) persoane si obiecte date in consemn la frontiera de catre Politia de Frontiera Romana, conform normelor legale in vigoare;
c) date privind persoane si mijloace de transport carora nu li se permite intrarea/iesirea in/din tara;
d) specimene de vize si de documente de calatorie;
e) misiuni, actiuni si controale-cadru specifice intreprinse de Politia de Frontiera Romana sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate, precum si evidenta tuturor resurselor materiale, umane si financiare utilizate in scopul prevenirii si combaterii infractionalitatii;
f) evenimente, litigii de frontiera constatate in urma misiunilor, actiunilor, controalelor-cadru;
g) persoane care comit infractiuni descoperite in zona de competenta de catre Politia de Frontiera sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate;
h) cazurile penale instrumentate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor prevazute de dispozitiile legale in vigoare;
i) bunuri abandonate descoperite sau confiscate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor legale;
j) falsuri pentru vize si documente de calatorie;
k) persoanele returnate de alte state;
l) alte evidente necesare desfasurarii activitatilor specifice Politiei de Frontiera Romane.
(4) Cu privire la persoane, sunt prelucrate urmatoarele date si categorii de date:
a) numele si prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual inregistrate separat;
b) sexul;
c) data si locul nasterii;
d) cetatenia;
e) datele din actele de stare civila;
f) datele din permisul de conducere;
g) caracteristicile fizice/antropometrice
h) profesia si locul de munca;
i) mentiunea ca persoanele in cauza sunt inarmate sau nu, dupa caz;
j) mentiunea ca persoanele in cauza sunt violente sau nu, dupa caz;
k) motivul luarii in evidenta;
l) masura care trebuie luata.
(5) Datele si categoriile de date prevazute la alin. (4) pot fi comunicate, in conditiile legii, urmatorilor destinatari:
a) persoanei vizate sau reprezentantului legal al acesteia;
b) institutiilor sau autoritatilor publice, in conditiile in care comunicarea acestora vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care sunt investite;
c) organismelor similare din alte state, pe baza intelegerilor la care Romania este parte.
(6) Regulile privind pastrarea, actualizarea si utilizarea bazei de date prevazute la alin. (1) se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general, cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor, precum si a celor pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.”

4. La articolul 12, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Pentru frontiera cu fiecare stat vecin si la tarmul Marii Negre se organizeaza si functioneaza directii teritoriale ale politiei de frontiera.”

5. La articolul 21, litera n) se abroga.

6. La articolul 21, dupa litera s) se introduce o noua litera, litera t), cu urmatorul cuprins:
„t) efectueaza, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati la nivelul Politiei de Frontiera Romane, constatari tehnico-stiintifice dispuse conform normelor legale in vigoare.”

7. La articolul 24, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. – (1) In punctele de trecere a frontierei de stat, in apele de frontiera, pe Dunarea interioara, bratul Macin, canalul Sulina si bratul Tulcea, in apele maritime interioare, marea teritoriala, in zona contigua si in zona economica exclusiva organele de cercetare ale politiei judiciare din cadrul Politiei de Frontiera Romane efectueaza cercetarea penala pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare.”

8. La articolul 39, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 39. – (1) Personalul Politiei de Frontiera Romane se compune din politisti de frontiera, alti functionari publici si personal contractual.”

9. La articolul 39, alineatul (41) se abroga.

10. Articolul 391 se abroga.

11. La articolul 43, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Finantarea cheltuielilor publice prevazute la alin. (1) se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.”

Art. II. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga dispozitiile cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Ordinul ANRDE nr. 122/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale

Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 122/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 719 din 23.10.2008.

Avand in vedere prevederile art. 11 alin. (1), alin. (2) lit. p), r) si u) si alin. (3) lit. h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederile art. 8 alin. (1) lit. t) si u) si alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 410/2007,

presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aproba Regulamentul privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. – Departamentul control si protectia consumatorilor din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si titularii licentelor de furnizare din domeniul energiei electrice si gazelor naturale vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

Ordinul MMFES nr. 613/2008 privind accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania

Ordinul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse nr. 613/2008 privind accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 718 din 22.10.2008

Nr. 392/613

Ministerul Internelor si Reformei Administrative
Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

In temeiul art. 17 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 80 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.251/2006, al art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, si al art. 14 din Hotararea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul internelor si reformei administrative si ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse emit urmatorul ordin:

Art. 1. – (1) Prevederile prezentului ordin se aplica solicitantilor de azil care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil.
(2) Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) pot fi incadrati in munca pe teritoriul Romaniei fara autorizatie de munca.
(3) Pentru incadrarea in munca pe teritoriul Romaniei solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare pentru angajarea in postul sau functia respectiva, cu exceptia documentelor de identitate, precum si:
a) adeverinta din care sa reiasa ca a trecut o perioada de un an de la data depunerii cererii de azil, iar solicitantul de azil se afla inca in procedura de determinare a unei forme de protectie;
b) document temporar de identitate valabil, care are inscris codul numeric personal si cu care solicitantul de azil aflat in situatia prevazuta la alin. (1) face dovada identitatii.
(4) Adeverinta prevazuta la alin. (3) lit. a) se elibereaza de Oficiul Roman pentru Imigrari, la cerere, gratuit, in termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii.
Art. 2. – Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) au acces la sistemul asigurarilor pentru somaj si pot beneficia de masurile de prevenire a somajului in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani.
Art. 3 – (1) In vederea acordarii de sprijin pentru ocuparea unui loc de munca, solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) pot beneficia gratuit, la cerere, de serviciile de mediere si serviciile de informare si consiliere profesionala acordate, potrivit prevederilor legale, de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
(2) Inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) se face la agentia locala pentru ocuparea fortei de munca ori la punctul de lucru al agentiei locale pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza este stabilita resedinta in Romania, potrivit documentului temporar de identitate.
(3) Pentru inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si pentru a beneficia de serviciile prevazute la alin. (1) solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare, precum si documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), actele de studii si de calificare, certificatul de nastere si de casatorie se depun numai in situatia in care aceste documente sunt recunoscute pe teritoriul Romaniei, potrivit prevederilor legale, si pot fi prezentate de solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1).
(5) Masurile prevazute la alin. (1) se pot acorda solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani si numai pe perioada in care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dovedita prin documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).
Art. 4. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale

Legea nr. 200/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 725 din 27.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91 din 26 septembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu urmatoarele modificari:

1. La articolul I punctul 15, articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 26. — (1) Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand:
a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;
b) diurne de deplasare si de delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer, drepturi de autor, precum si venituri primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;
c) participarea salariatilor la profit.
(2) Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari sociale, prevazute la alin. (1) lit. b) si c), nu se iau in considerare la stabilirea prestatiilor din sistemul public de pensii.”

2. La articolul I punctul 20, alineatul (1) al articolului 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 142. — (1) Cheltuielile privind organizarea si functionarea sistemului public de pensii se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, in limita unui procent de pana la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevazute prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, in conditiile legii.”

3. La articolul II punctul 3, litera b) a alineatului (3) al articolului 101 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, drepturile de autor, precum si veniturile primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;”.

4. La articolul II punctul 4, alineatul (4) al articolului 101 va avea urmatorul cuprins:
„(4) Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazute la alin. (3) lit. b) si c), nu se iau in considerare la stabilirea prestatiilor din sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si
ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Codul Muncii

Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 728 din 28.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. — Alineatul (1) al articolului 134 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 134. — (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se
lucreaza sunt:
— 1 si 2 ianuarie;
— prima si a doua zi de Pasti;
— 1 mai;
— prima si a doua zi de Rusalii;
— Adormirea Maicii Domnului;
— 1 decembrie;
— prima si a doua zi de Craciun;
— 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.”

Legea nr. 193/2008 pentru aprobarea OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila

Lege nr. 193/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 24/10/2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu urmatoarele modificari si completari:

1. Dupa articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu urmatorul cuprins:
„Art. 21. – (1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila si in cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei ori al altui stat membru al Uniunii Europene, in masura in care intre Romania si statul al carui cetatean este solicitantul sau pe al carui teritoriu isi are domiciliul exista o legatura conventionala care contine dispozitii referitoare la accesul international la justitie.
(2) Pentru statele cu care Romania nu are legaturi conventionale, accesul international la justitie poate fi acordat in baza curtoaziei internationale, sub rezerva principiului reciprocitatii.”

2. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7. – Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevazute la art. 6, fara a putea depasi, in total, in cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare.”

3. Dupa articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu urmatorul cuprins:
„Art. 81. – Ajutorul public judiciar se acorda, potrivit prezentei ordonante de urgenta, independent de starea materiala a solicitantului, daca prin lege speciala se prevede dreptul la asistenta judiciara sau dreptul la asistenta juridica gratuita, ca masura de protectie, in considerarea unor situatii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut si altele asemenea. In acest caz, ajutorul public judiciar se acorda fara indeplinirea criteriilor prevazute la art. 8, dar numai pentru apararea sau recunoasterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate in legatura cu situatia speciala care a justificat recunoasterea, prin lege, a dreptului la asistenta judiciara sau la asistenta juridica gratuita.”

4. Dupa articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu urmatorul cuprins:
„Art. 101. – Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor instrumentelor comunitare sau tratatelor internationale incheiate cu statele nemembre ale Uniunii Europene, care contin prevederi referitoare la angajamentele asumate de Romania privind accesul international la justitie in materie civila, obligatoriu, total si gratuit.”

5. La articolul 22, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Sumele reprezentand onorariile avocatului, expertului, traducatorului, interpretului, executorului judecatoresc sau mediatorului se platesc in cont bancar, prin virament sau in numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor.”

6. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Dupa indeplinirea atributiilor pe care legea si statutul le prevad in sarcina executorului judecatoresc, instanta va stabili, la cererea executorului judecatoresc, onorariul definitiv, in functie de complexitatea cauzei si de volumul activitatii desfasurate, in limitele onorariilor stabilite potrivit legii.”

7. La articolul 38 alineatul (3), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) stabileste, prin protocol sau prin ordin, potrivit legii, valoarea sau, dupa caz, limitele onorariilor pentru acordarea asistentei de catre avocat si, respectiv, pentru executorul judecatoresc;”.

8. La articolul 50 alineatul (1), partea introductiva si litera a) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 50. – (1) Pentru ducerea la indeplinire, in calitate de autoritate centrala, a unor obligatii rezultate din prezenta ordonanta de urgenta sau asumate in cadrul cooperarii judiciare internationale, prin instrumentele internationale la care Romania este parte, Ministerul Justitiei poate incheia, potrivit legii, conventii de colaborare cu:
a) avocati, pentru furnizarea unor servicii de consultanta, asistenta si/sau reprezentare, dupa caz;”.

9. Dupa articolul 50 se introduc doua noi articole, articolele 501 si 502, cu urmatorul cuprins:
„Art. 501. – Sumele reprezentand limitele de venit prevazute la art. 8 alin. (1) si (2) se pot actualiza prin hotarare a Guvernului.
Art. 502. – In situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevazuta la cap. III din prezenta ordonanta de urgenta.”

Art. II. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Legea nr. 217/2008 pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

Legea nr. 217/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 724 din 24.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – (1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
(2) Functia de control a Curtii de Conturi se realizeaza prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit internationale general acceptate.
(3) Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in prezenta lege, si reprezinta Romania in calitatea sa de institutie suprema de audit in organizatiile internationale ale acestor institutii.
(4) Litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
(5) In unitatile administrativ-teritoriale, functiile Curtii de Conturi se exercita prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, structuri fara personalitate juridica.
(6) Sediul Curtii de Conturi este in municipiul Bucuresti, iar sediile camerelor de conturi sunt in orasele resedinta de judet si in municipiul Bucuresti.”
2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu urmatorul cuprins:
„Art. 11. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) control – activitatea prin care se verifica si se urmareste modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice;
b) audit public extern – activitatea de audit desfasurata de Curtea de Conturi, care cuprinde, in principal, auditul financiar si auditul performantei;
c) audit financiar – activitatea prin care se urmareste daca situatiile financiare sunt complete, reale si conforme cu legile si reglementarile in vigoare, furnizandu-se in acest sens o opinie;
d) audit al performantei – evaluarea independenta a modului in care o entitate, un program, o activitate sau o operatiune functioneaza din punctele de vedere ale eficientei, economicitatii si eficacitatii;
e) auditor public extern – persoana angajata in cadrul Curtii de Conturi, care desfasoara activitati specifice de audit extern in sectorul public;
f) eficacitate – gradul de indeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si raportul dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitatii respective;
g) eficienta – maximizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate;
h) economicitate – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate;
i) standarde de audit – setul de concepte, principii directoare, proceduri si metode pe baza carora auditorul public determina ansamblul etapelor si procedurilor de verificare, care sa permita atingerea obiectivului fixat;
j) entitate auditata – autoritatea publica, compania/societatea nationala, regia autonoma, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine, singur sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
k) opinie de audit – concluzia auditorului, care se exprima in scris, asupra situatiilor financiare si/sau a programului sau activitatii auditate, in legatura cu realitatea, fidelitatea si conformitatea acestora cu reglementarile aplicabile domeniului;
l) fonduri publice – sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturi interne contractate de autoritatile administratiei publice locale, precum si din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale;
m) autoritate publica – denumire generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, autoritatile administrative autonome, autoritati ale administratiei publice locale si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finantare;
n) legalitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii acesteia;
o) ordonator de credite – persoana imputernicita prin lege sau prin delegare, potrivit legii, sa dispuna si sa aprobe actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;
p) patrimoniu public – totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale sau ale entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu. Drepturile si obligatiile statului si ale unitatilor administrativteritoriale se refera exclusiv la bunurile din sectorul public;
q) regularitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte;
r) Organizatia Internationala a Institutiilor Supreme de Audit – INTOSAI cuprinde institutiile supreme de audit din statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii si asigura instruirea in domeniul auditului public.”
3. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2. – (1) Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate.”
4. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. – (1) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
(2) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele constatate.
(3) Ori de cate ori considera necesar, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, consiliilor locale, judetene si al municipiului Bucuresti rapoarte in domeniile in care este competenta.
(4) Raportul anual al Curtii de Conturi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.”
5. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 4. – (1) Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente, informatii, necesare exercitarii atributiilor sale.
(2) Entitatile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate sa ii transmita actele, documentele, informatiile solicitate, la termenele si in structura stabilite de Curtea de Conturi, si sa ii asigure accesul in sediile acestora.
(3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice detinatoare de acte sau documente sunt obligate sa le puna la dispozitia acestora.
(4) Entitatile auditate sunt obligate sa sprijine activitatea auditorilor publici, in cazul efectuarii misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spatii de lucru adecvate si a accesului logistic corespunzator.
(5) Entitatile auditate poarta intreaga raspundere pentru actiunile lor si nu pot fi absolvite de aceasta raspundere prin invocarea rapoartelor Curtii de Conturi.
(6) Autoritatile publice cu atributii de control financiar, control fiscal, precum si de control sau de supraveghere prudentiala in alte domenii au obligatia sa efectueze cu prioritate verificari specifice, la solicitarea Curtii de Conturi.
(7) Daca, in exercitarea functiilor sale, Curtea de Conturi ia cunostinta de informatii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligata sa respecte caracterul acestora si sa le faca cunoscute numai autoritatilor indreptatite.”

6. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 5. – Curtea de Conturi isi intocmeste si aproba bugetul propriu, pe care il transmite Guvernului, in vederea includerii acestuia in proiectul bugetului de stat supus aprobarii Parlamentului.”
7. Articolul 6 se abroga.
8. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8. – (1) Plenul Curtii de Conturi se compune din 18 membri, numiti, in conditiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.
(2) In structura Curtii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti si un secretariat general.”
9. Articolul 9 se abroga.
10. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 10. – (1) Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plenul Curtii de Conturi. Conducerea executiva a Curtii de Conturi se exercita de catre presedinte, ajutat de 2 vicepresedinti, care sunt consilieri de conturi.
(2) La sedintele plenului Curtii de Conturi pot participa secretarul general, precum si, in calitate de invitati, specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta Curtii.
(3) Presedintele Curtii de Conturi conduce sedintele plenului. In lipsa presedintelui, un vicepresedinte va prezida sedintele.
(4) Presedintele Curtii de Conturi si ceilalti membri ai acesteia sunt independenti in exercitarea atributiilor si in luarea deciziilor si respecta principiile conducerii colective, publicitatii si transparentei.”
11. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 11. – (1) Departamentele sunt conduse de cate un consilier de conturi, care indeplineste si functia de sef de departament, numit de plenul Curtii.
(2) In cadrul departamentelor pot fi organizate directii, servicii, birouri si compartimente de specialitate.
(3) Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti sunt conduse de catre un director si un director adjunct. In structura camerelor de conturi judetene pot functiona servicii si birouri.
(4) Structura organizatorica a Curtii de Conturi, statul de functii, numarul de posturi de conducere si de executie, domeniile de activitate si atributiile departamentelor, ale secretariatului general, precum si ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.
(5) Personalul de control financiar incadrat la Curtea de Conturi dobandeste calitatea de auditor public extern. Pe aceasta functie pot fi incadrate persoane cu studii superioare economice, juridice si de alta specialitate, necesare desfasurarii activitatii Curtii de Conturi.”
12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. – (1) Coordonarea activitatilor desfasurate in cadrul departamentelor si al camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti se realizeaza de catre consilierii de conturi si directorii camerelor de conturi, in conditiile normelor si procedurilor stabilite de plenul Curtii de Conturi.
(2) Organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati se efectueaza potrivit regulamentului aprobat de plenul Curtii de Conturi, in temeiul prezentei legi.
(3) Regulamentul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”
13. Articolul 13 se abroga.
14. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 14. – In vederea indeplinirii unor obligatii in domeniul auditului extern, ce revin Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizata si functioneaza Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele PHARE, ISPA si SAPARD, pentru fondurile structurale si de coeziune, pentru Fondul European de Garantare in Agricultura, pentru Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum si pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postaderare, denumita in continuare Autoritatea de Audit, care are atributii si proceduri de lucru proprii.”
15. Articolul 141 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 141. – (1) Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operational fata de Curtea de Conturi si fata de celelalte autoritati responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul in municipiul Bucuresti. In teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate in judetele in care isi desfasoara activitatea agentii, autoritati de management si/sau organismele intermediare care gestioneaza fondurile comunitare.
(2) Autoritatea de Audit este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit public extern, in conformitate cu legislatia comunitara si nationala, asupra fondurilor prevazute la art. 14.
(3) Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern si asupra altor categorii de fonduri decat cele prevazute la art. 14, urmand ca reglementarile care vizeaza fondurile respective sa prevada si asigurarea resurselor necesare acestei activitati.”
16. Articolul 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 142. – (1) In conformitate cu prevederile legislatiei comunitare si nationale, cu standardele de audit acceptate pe plan international, Autoritatea de Audit efectueaza audit de sistem si audit al operatiunilor.
(2) Principalele atributii ale Autoritatii de Audit sunt urmatoarele:
a) evaluarea conformitatii sistemelor de management si control pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare;
b) verificarea, pe baza de esantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
c) raportarea anuala privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
d) verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national;
e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
f) emiterea opiniei asupra declaratiei de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
g) emiterea declaratiilor de inchidere, insotite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
h) urmarirea respectarii criteriilor de acreditare a autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, pe toata perioada de implementare tehnica si financiara a acestora;
i) urmarirea modului de implementare de entitatile auditate a recomandarilor formulate ca urmare a actiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.
(3) Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate sustinerii agriculturii si dezvoltarii rurale, Autoritatea de Audit indeplineste rolul de organism de certificare.
(4) Pentru realizarea atributiilor ce ii revin, Autoritatea de Audit poate incheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevazute la art. 14.
(5) Autoritatea de Audit raporteaza Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevazute la art. 14, iar principalele constatari si recomandari rezultate in urma auditurilor efectuate sunt incluse in raportul public anual al Curtii de Conturi.
(6) Autoritatea de Audit are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare exercitarii atributiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice detinatoare.
(7) Autoritatea de Audit poate incheia contracte cu societati specializate sau cu experti autorizati pentru realizarea unor activitati, in vederea indeplinirii atributiilor sale.”
17. Articolul 143 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 143. – (1) Autoritatea de Audit este condusa de un presedinte si 2 vicepresedinti numiti de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care acestia au fost numiti. Mandatul nu poate fi reinnoit.
(2) Pentru organizarea si functionarea structurilor centrale si regionale pe care le coordoneaza, presedintele Autoritatii de Audit emite decizii si instructiuni.
(3) Atributiile presedintelui Autoritatii de Audit sunt, in principal, urmatoarele:
a) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit privind evaluarea conformitatii sistemelor de management si control cu prevederile legale comunitare, pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit;
b) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit de operatiuni, ca urmare a verificarii cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
c) aproba rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
d) aproba rapoartele de verificare a existentei si corectitudinii elementului de cofinantare nationala;
e) semneaza certificatele de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
f) semneaza opiniile asupra declaratiilor de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
g) semneaza declaratiile de inchidere si aproba rapoartele de audit pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
h) reprezinta Autoritatea de Audit si asigura relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice nationale si comunitare, precum si cu organismele nationale si internationale de profil;
i) aproba deplasarea personalului Autoritatii de Audit pentru indeplinirea atributiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni si grupuri ale auditorilor din tara sau strainatate, specifice domeniului gestionarii si controlului fondurilor prevazute la art. 14;
j) aproba regulile de procedura ale Autoritatii de Audit privind activitatea specifica a acesteia in ceea ce priveste auditul fondurilor prevazute la art. 14;
k) aproba manualele si strategiile de audit necesare indeplinirii cerintelor specifice Autoritatii de Audit, prevazute in regulamentele comunitare;
l) aproba si transmite, dupa caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autoritatii de Audit;
m) avizeaza regulamentul propriu de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, pe care il supune aprobarii plenului Curtii de Conturi;
n) avizeaza structura organizatorica si statul de functii ale Autoritatii de Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncti, a sefilor de serviciu si le prezinta plenului Curtii de Conturi, in vederea aprobarii;
o) aproba criteriile de promovare a personalului Autoritatii de Audit si stabileste atributiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fisa postului;
p) aproba criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare exercitarii auditului fondurilor europene si scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autoritatii de Audit;
q) informeaza, semestrial si ori de cate ori considera necesar, plenul Curtii de Conturi asupra principalelor constatari rezultate din actiunile de audit desfasurate si asupra masurilor luate in concordanta cu reglementarile comunitare;
r) prezinta plenului Curtii de Conturi sinteza constatarilor si a rezultatelor activitatii de audit asupra fondurilor europene, in vederea includerii in raportul public anual ce se inainteaza Parlamentului;
s) indeplineste alte atributii, stabilite in conditiile legii.
(4) Exercitarea unora dintre atributiile prevazute la alin. (3) poate fi delegata vicepresedintilor Autoritatii de Audit.
(5) Fondurile necesare indeplinirii atributiilor Autoritatii de Audit se asigura de la bugetul de stat si sunt reflectate distinct in bugetul Curtii de Conturi.”

18. Articolul 144 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 144. – (1) Structura organizatorica, numarul de personal si statul de functii ale Autoritatii de Audit se aproba de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui Autoritatii de Audit. Coordonarea si atributiile structurilor centrale si regionale din aparatul propriu al Autoritatii de Audit si ale personalului de la nivel central si regional se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, care este parte integranta a regulamentului de organizare si functionare a Curtii de Conturi.
(2) In scopul realizarii atributiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja si personal de alta specialitate decat cea economica.”
19. Articolul 147 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 147. – Pentru desfasurarea activitatii Autoritatii de Audit, Guvernul si Curtea de Conturi au obligatia sa asigure conditiile necesare angajarii si pregatirii profesionale a personalului, spatiile de lucru, dotarile si logistica aferente.”
20. Titlul capitolului III se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„CAPITOLUL III
Competenta si atributiile Curtii de Conturi”

21. Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 16. – (1) Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativteritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.
(2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice.
(3) Activitatea de audit extern exercitata de Curtea de Conturi se desfasoara cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internationale general acceptate.
(4) Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea costurilor, sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.”
22. La articolul 17, partea introductiva si litera b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 17. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara atributiile specifice asupra urmatoarelor domenii:
………………………………………………………………………………………………………
b) constituirea si utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;”.
23. La articolul 17, literele g1) si h) se abroga.
24. La articolul 18, partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 18. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara activitatile specifice asupra urmatoarelor categorii de entitati publice:”
25. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 19. – Curtea de Conturi poate hotari desfasurarea activitatilor stabilite de lege si la alte persoane decat cele prevazute la art. 18, care:
a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a altor institutii publice;
b) administreaza, in temeiul unui contract de concesiune sau de inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;
c) administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, in sensul prezentei legi, verificarile urmand a se efectua numai in legatura cu legalitatea administrarii si/sau utilizarii acestor fonduri.”
26. La articolul 20, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 20. – (1) Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.”
27. Articolul 21 se abroga.
28. La capitolul III, titlul sectiunii a 2-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„SECTIUNEA a 2-a
Atributiile Curtii de Conturi”

29. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 22. – Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie:
a) contul general anual de executie a bugetului de stat;
b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;
c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;
d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor;
e) contul anual de executie a bugetului Trezoreriei Statului;
f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;
g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale si de la bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
i) contul general anual al datoriei publice a statului;
j) conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
k) alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege.”
30. Articolul 23 se abroga.
31. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. – Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care conturile prevazute la art. 22 sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in termenul legal de prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.”
32. Articolul 25 se abroga.
33. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 26. – (1) Curtea de Conturi efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
(2) Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
(3) Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.
(4) Activitatea de audit al performantei se desfasoara in conformitate cu metodologia proprie, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celor mai bune practici in domeniu, si se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit.
(5) Prin constatarile si recomandarile facute, auditul performantei trebuie sa conduca la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.”
34. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Prin verificarile sale la persoanele prevazute la art. 18 si 19, Curtea de Conturi urmareste, in principal:
a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in reglementarile contabile in vigoare;
b) evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind urmarirea obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;
c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;
d) calitatea gestiunii economico-financiare;
e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.”
35. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 28. – Obiectivele controalelor Curtii de Conturi dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotarare si se aduc la cunostinta celor interesati.”
36. La capitolul III, titlul sectiunii a 3-a se modifica si avea urmatorul cuprins:

„SECTIUNEA a 3-a
Certificarea conturilor”

37. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 29. – (1) Curtea de Conturi certifica acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie verificate.
(2) Nicio alta autoritate nu se poate pronunta asupra datelor inscrise in conturile de executie, decat provizoriu.”
38. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 30. – (1) Curtea de Conturi exercita auditarea la sediu sau la fata locului.
(2) Auditorii publici externi desemnati sa auditeze conturile, precum si celelalte activitati pentru care Curtea de Conturi are competenta intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile, formuleaza recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate si isi exprima opinia fata de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(3) In cazul in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile care sa faca posibila verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixand termen pentru completarea sau refacerea lor, dupa caz. Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei masuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora de catre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.”
39. Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(2) In situatia in care se constata regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate si se comunica entitatii auditate.
(3) In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate aceasta stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia devin obligatie a conducerii entitatii auditate.
(4) In situatiile in care in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, conducatorul departamentului sesizeaza organele in drept pentru asigurarea valorificarii constatarii si informeaza entitatea auditata.
(5) Atunci cand se constata imposibilitatea intocmirii unui raport de audit, se dispune entitatii auditate completarea si/sau refacerea conturilor verificate.”
40. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 32. – Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica.”
41. Articolul 33 se abroga.
42. Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 34. – Entitatea auditata poate face obiectii scrise la constatarile din rapoartele intocmite de auditorii publici externi, in termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiectiile formulate se depun la sediul institutiei din care face parte auditorul public extern si vor fi avute in vedere la valorificarea constatarilor.”
43. Articolul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 35. – Pentru motive intemeiate, in termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinarii contului poate fi redeschisa.”
44. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 36. – In situatia in care, in urma verificarilor efectuate pe parcursul executiei bugetului la persoanele juridice prevazute la art. 18 si 19, rezulta fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, valorificarea constatarilor se face potrivit prevederilor art. 31.”
45. Articolele 37-39 se abroga.
46. Capitolul IV, cuprinzand articolele 40-88, se abroga.
47. Articolul 93 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 93. – (1) In indeplinirea atributiilor pe care i le confera legea, Curtea de Conturi mai are urmatoarele atributii:
a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu si de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevazute la art. 18;
b) sa solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspectie bancara ale Bancii Nationale a Romaniei, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul atributiilor lor legale;
c) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie bancara;
d) sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueze verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari.
(2) Persoanele juridice supuse controlului Curtii de Conturi sunt obligate sa transmita acesteia, pana la sfarsitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfasurarea si realizarea programului de audit intern.
(3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, in vederea asigurarii complementaritatii si a cresterii eficientei activitatii de audit.”
48. Articolul 94 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 94. – In baza constatarilor sale, Curtea de Conturi stabileste:
a) suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal;
b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala sau ineficienta a acestora;
c) inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila sau fiscala controlata.”
49. Articolul 95 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 95. – Masurile prevazute la art. 94 se iau potrivit regulamentului aprobat in temeiul prevederilor art. 12 alin. (2).”

50. Articolul 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 96. – Curtea de Conturi cere celor in drept suspendarea din functie, in conditiile legii, a persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate.”
51. Capitolul VI, cuprinzand articolele 97-103, se abroga.
52. Articolul 104 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 104. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
(2) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, incepand cu data expirarii mandatului actualilor consilieri de conturi in functie.
(3) Consilierii de conturi in functie numiti de Parlament isi vor continua activitatea pana la expirarea mandatului.
(4) Inainte de a incepe sa isi exercite mandatul, membrii Curtii de Conturi depun urmatorul juramant in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului: Jur sa respect Constitutia si celelalte legi ale tarii, sa apar interesele Romaniei, ordinea de drept, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin ca membru al Curtii de Conturi. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
(5) Pe perioada exercitarii mandatului, consilierii de conturi pot fi revocati din functiile in care au fost numiti numai in cazurile si in conditiile prezentei legi.
(6) Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada ramasa pana la expirarea mandatului celui a carui activitate a incetat.”
53. Articolul 105 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 105. – (1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste presedintii si vicepresedintii Curtii de Conturi si ai Autoritatii de Audit.
(2) Pentru a fi numiti consilieri de conturi, se cere indeplinirea urmatoarelor conditii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani in specialitatea studiilor absolvite si pregatire profesionala temeinica.”
54. Dupa articolul 105 se introduce un nou articol, articolul 1051, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1051. – (1) In subordinea presedintilor si a vicepresedintilor Curtii de Conturi, precum si ai Autoritatii de Audit se organizeaza si functioneaza cate un cabinet, care se incadreaza cu personal contractual.
(2) Structura si numarul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.”
55. Articolul 106 se abroga.
56. Articolul 107 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 107. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Acestia sunt demnitari de stat si sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
(2) Se interzice membrilor Curtii de Conturi sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.
(3) Membrilor Curtii de Conturi le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administrarea ori conducerea unor societati comerciale sau civile. Ei nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parte intr-un arbitraj.
(4) Persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiaza, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.”
57. La articolul 108 alineatul (1), partea introductiva si literele a) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 108. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt obligati:
a) sa isi indeplineasca functia incredintata, cu impartialitate si cu respectarea Constitutiei;
………………………………………………………………………………………………………
c) sa isi exprime votul afirmativ sau negativ in adoptarea actelor Curtii de Conturi, abtinerea de la vot nefiind permisa. In caz de vot negativ, acesta trebuie motivat in scris;”.
58. La articolul 108, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevazute la art. 104 alin. (1).”
59. La articolul 108, alineatul (4) se abroga.
60. Articolele 109, 110 si 113 se abroga.
61. Articolul 111 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 111. – (1) Auditorii publici externi sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de Codul etic al profesiei.
(2) Persoanele care au indeplinit functia de controlor financiar sau auditor public extern pe o durata de cel putin 14 ani in cadrul Curtii de Conturi beneficiaza la data pensionarii de pensii de serviciu, in conditiile prevazute de lege pentru functionarul public parlamentar.”
62. Dupa articolul 111 se introduce un nou articol, articolul 1111, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1111. – (1) Personalul de specialitate al Curtii de Conturi, inclusiv cel cu functii de conducere, este supus mobilitatii in cadrul aceleiasi categorii profesionale, prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizeaza pentru eficientizarea activitatii Curtii de Conturi si in interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.
(2) Mobilitatea personalului Curtii de Conturi se realizeaza conform Statutului auditorului public extern, aprobat in conditiile prezentei legi.
(3) Deciziile care vizeaza mobilitatea personalului Curtii de Conturi sunt luate prin hotarari ale plenului Curtii de Conturi.
(4) Auditorii publici externi se pot constitui intr-o asociatie profesionala, avand ca scop promovarea si dezvoltarea auditului public extern, perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea prestigiului profesiei, precum si asigurarea cooperarii cu alte organisme similare din tara si din strainatate.”
63. Articolul 112 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 112. – Auditorii publici externi se bucura de stabilitate.”
64. Articolul 114 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 114. – De la data trimiterii in judecata penala, membrii Curtii de Conturi si auditorii publici externi sunt suspendati de drept din functiile lor. In caz de condamnare definitiva, ei sunt demisi de drept, iar in caz de achitare, suspendarea inceteaza.”
65. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 115. – Personalul cu functii de conducere este numit de plenul Curtii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de presedintele Curtii.”
66. Articolul 116 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 116. – (1) Mandatul de membru al Curtii de Conturi inceteaza in urmatoarele situatii:
a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
b) in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei mai mult de 6 luni consecutive;
c) in cazul revocarii din functie.
(2) Dupa incetarea mandatului, in conditiile legii, consilierii de conturi au dreptul sa revina in postul ocupat anterior, daca numirea lor la Curtea de Conturi s-a facut de pe un post dintr-o institutie publica.
(3) Pe perioada in care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata.”
67. Articolele 117-120 se abroga.
68. Articolul 121 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 121. – Raspunderea disciplinara a auditorilor publici externi, conditiile si procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curtii de Conturi.”
69. Articolul 122 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 122. – Atributiile plenului Curtii de Conturi sunt urmatoarele:
a) adopta politicile si strategiile Curtii de Conturi;
b) aproba normele proprii privind activitatea specifica a Curtii de Conturi;
c) aproba manualele de audit si ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza normelor proprii ale Curtii de Conturi, precum si alte norme procedurale;
d) aproba programele anuale de activitate a Curtii de Conturi;
e) aproba modul de desfasurare a unor actiuni specifice, solicitate prin hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, care nu sunt deja prevazute in program;
f) aproba statul de functii al personalului Curtii de Conturi;
g) aproba denumirea, sfera de activitate si structura organizatorica a departamentelor Curtii de Conturi;
h) aproba proiectul de buget al Curtii de Conturi;
i) dezbate si hotaraste transmiterea executiei bugetului Curtii de Conturi catre Parlament;
j) aproba regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, regulamentul concediilor personalului Curtii de Conturi, regulamentul prevazut la art. 12 alin. (2), codul de conduita etica si profesionala a personalului Curtii de Conturi, precum si alte regulamente specifice;
k) aproba Statutul auditorului public extern;
l) aproba structura organizatorica a Curtii de Conturi, numeste directorii, directorii adjuncti, sefii de servicii, secretarul general al Curtii de Conturi si stabileste atributiile acestora, prin fisa postului;
m) aproba rapoartele prevazute a fi comunicate Parlamentului;
n) emite avize, potrivit prevederilor art. 92;
o) aproba structura organizatorica a secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul acestuia;
p) hotaraste asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, in limitele legii;
q) solicita periodic si examineaza rapoartele asupra activitatii departamentelor Curtii de Conturi si a camerelor de conturi;
r) examineaza si aproba propunerea de ordine de zi a sedintei plenului, formulata de presedintele Curtii;
s) aproba lista cuprinzand posturile vacante care urmeaza a fi scoase la concurs, precum si tematicile si organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
s) aproba contractarea de lucrari, bunuri, servicii sau alte prestatii necesare functionarii Curtii de Conturi;
t) alte atributii stabilite in conditiile legii.”

70. Articolele 124 si 125 se abroga.
71. La articolul 126 alineatul (1), literele c), d), f), g) si i) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„c) sa convoace si sa prezideze dezbaterile plenului si sa asigure executarea hotararilor acestuia;
d) sa propuna ordinea de zi a sedintelor plenului si sa o supuna aprobarii acestuia;
………………………………………………………………………………………………………
f) sa numeasca personalul Curtii de Conturi, cu exceptia celui numit de plen, si sa dispuna, daca este cazul, detasarea sau revocarea din functie a acestuia, in conditiile legii; pentru personalul Autoritatii de Audit, aceasta atributie se exercita numai cu acordul presedintelui acesteia;
g) sa exercite actiunea disciplinara, potrivit prevederilor art. 121, si sa aplice sanctiuni disciplinare in cazurile prevazute de Codul etic al profesiei;
………………………………………………………………………………………………………
i) alte atributii ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi.”
72. La articolul 126, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Atributiile vicepresedintilor si consilierilor de conturi se stabilesc si se aproba prin regulamentul propriu de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui acesteia.”
73. La articolul 126, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) In exercitarea atributiilor sale, presedintele Curtii de Conturi emite ordine.”
74. Dupa articolul 126 se introduce un nou articol, articolul 1261, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1261. – Paza Curtii de Conturi se asigura la nivel central de Serviciul de Protectie si Paza, iar la nivel teritorial, de Jandarmeria Romana, in mod gratuit.”
75. La articolul 127, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) neindeplinirea masurilor dispuse in temeiul prevederilor art. 93 alin. (1) lit. b)-d) si ale art. 96, cu amenda civila egala cu salariul de la 2 pana la 5 luni al persoanei din vina careia nu au fost duse la indeplinire masurile stabilite.”
76. Dupa articolul 128 se introduce un nou articol, articolul 1281, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1281. – Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii si a neurmaririi de conducerea entitatii a masurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
77. Articolul 129 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 129. – (1) Abaterile prevazute la art. 127 si 128 se constata de auditorii publici externi ai Curtii de Conturi, iar amenda se stabileste potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
(2) Sumele reprezentand amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.”
78. Articolele 130-135 se abroga.
Art. II. – In scopul aplicarii prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma „controlor financiar” se va inlocui cu sintagma „auditor public extern”.
Art. III. – In conditiile Legii nr. 94/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa incetarea mandatului, consilierii de conturi cu studii juridice, in functie de data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi numiti magistrati, in conditiile prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. IV. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

OUG nr. 135/2008 – modificarea OUG nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 728 din 28.10.2008.

Luand in considerare discrepantele majore existente intre salariile personalului din conducerea operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral ori majoritar de stat si salariile celorlalte categorii de personal din sectorul bugetar,
in vederea cresterii gradului de transparenta a utilizarii fondurilor publice, se impune stabilirea unor limite maxime pentru nivelul indemnizatiilor personalului din conducerea operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral ori majoritar de stat.
In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 2, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Contractul de mandat este acordul de vointa incheiat intre operatorul economic, reprezentat de consiliul de administratie, si directorul general/directorul operatorului economic, care are ca obiect indeplinirea unor obiective si criterii de performanta aprobate de catre actionari, in cazul societatilor/companiilor nationale si societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic sau majoritar, respectiv de catre conducerea ministerelor, autoritatilor publice centrale sau locale in subordinea, coordonarea sau autoritatea carora se afla, in cazul regiilor autonome.”

2. Dupa articolul 3 se introduc doua noi articole, articolele 31 si 32, cu urmatorul cuprins:
„Art. 31. – (1) Directorul general/directorul beneficiaza de o remuneratie lunara acordata prin contractul de mandat, compusa din:
a) o suma fixa egala cu indemnizatia lunara acordata prin lege pentru functia de subsecretar de stat;
b) o suma acordata in functie de importanta activitatii, responsabilitatea functiei si nivelul subventiilor, transferurilor, inclusiv al celor de capital, rambursarilor de credite acordate, aprobata prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerelor, autoritatilor publice centrale, sau, dupa caz, prin hotarari ale autoritatilor publice locale.
(2) Directorul general/directorul beneficiaza prin contractul de mandat de concediu de odihna anual si indemnizatia aferenta, diurna si cheltuieli de delegare in interesul serviciului, concediu medical conform legii si zile libere platite pentru sarbatorile legale, zile festive specifice, casatorie, nasterea unui copil sau in caz de deces al unui membru de familie, acordate prin similitudine cu cele din contractul colectiv de munca aplicabil unitatii respective.
Art. 32. – (1) Remuneratia lunara a directorului general/directorului stabilita prin contractul de mandat in conditiile art. 31 alin. (1) este unica forma de recompensare in bani a activitatii depuse de persoana respectiva.
(2) Directorului general/directorului nu i se pot acorda prin contractul de mandat alte beneficii, de orice forma, in afara celor prevazute la art. 31 alin. (2).”

3. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
„(11) In cazul indeplinirii pe perioada cumulata de la inceputul anului a obiectivelor si criteriilor de performanta stabilite prin contractul de mandat, la sfarsitul anului sumele retinute conform alin. (1) se restituie directorului general/directorului.”

4. La articolul 4, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) Premiul anual prevazut la alin. (2) nu se acorda in situatia in care la sfarsitul exercitiului financiar anual operatorul economic inregistreaza pierdere.”

Art. II. – Hotararea Guvernului si hotararile autoritatilor publice locale prevazute la art. 31 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezentul act normativ, se adopta in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Art. III. – (1) Contractele de mandat se modifica in mod corespunzator, astfel incat sa intre in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2009.
(2) Contractele incheiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta isi pastreaza valabilitatea pana la data modificarii acestora, dar nu mai mult de 31 decembrie 2008.

Art. IV. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, se va republica, dupa aprobarea acesteia prin lege, dandu-se textelor o noua numerotare.

Ordinul MJ nr. 2730/2008 – modificarea Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici

Ordin Ministerului Justitiei nr. 2730/2008 privind modificarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 731 din 29.10.2008.

Avand in vedere adresele nr. 3.287 din 25 septembrie 2008, nr. 3.287 din 9 octombrie 2008, precum si nr. 3.287 din 14 octombrie 2008 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995,
in conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul justitiei emite urmatorul ordin:

Art. I. – Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
– Alineatul (7) al articolului 4 se abroga.
Art. II. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Legea nr. 214/2008 pentru completarea OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala

Lege nr. 214/2008 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr 729 din 28.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2005, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 4, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
„c) persoanele titulare ale unui drept de proprietate industriala protejat printr-un brevet de inventie acordat de statul roman si succesorii lor in drept, detinut in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, carora le-au fost incalcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea inventiei in mod abuziv, fara consimtamantul titularului sau prin orice fapte de incalcare a drepturilor acestuia.”
2. Dupa articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu urmatorul cuprins:
„Art. 41. – (1) Actiunile in justitie introduse de persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt scutite de la plata taxelor de timbru.
(2) Litigiile avand ca obiect masurile reparatorii pentru persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt de competenta Tribunalului Bucuresti.”

Art. II. – (1) La determinarea perioadei inauntrul careia un brevet, dintre cele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, cu modificarile ulterioare, trebuia sa fie exploatat, nu se va tine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist in Romania si intrarea in vigoare a prezentei legi, perioada care va fi considerata ca o prelungire in mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgand din brevetul de inventie.
(2) In raporturile juridice privind persoanele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005, cu modificarile ulterioare, care nu au putut sa introduca sau sa continue o actiune juridica ori sa indeplineasca formalitatile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a masurilor si a legislatiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat in Romania dupa 6 martie 1945, toate termenele de prescriptie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o actiune juridica sau de a lua masuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent daca aceste termene au inceput sa curga inainte sau dupa data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reincepe sa curga de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. III. – Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1), din Constitutia Romaniei, republicata.

Codul Muncii – actualizat la 28.10.2008

Codul Muncii, versiune actualizata la data de 28.10.2008.

Versiunea actualizata include modifcarile aduse de:
– Legea nr. 480/2003
– Legea nr. 541/2003
– O.U.G. nr. 65/2005
– Legea nr. 241/2005
– Legea nr. 371/2005
– O.U.G. nr. 55/2006
– Legea nr. 94/2007
– Legea nr. 237/2007
– Legea nr. 202/2008 publicata in MOF nr. 728 din 28.10.2008.


TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare

Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.

Art. 2. –
Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;
c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatiilor sindicale si patronale.

Legea nr. 205/2008 – modificarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi

Legea nr. 205/2008 pentru modificarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 736 din 30.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Articol unic. – Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 1 august 1991, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – Invalizilor de razboi, veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi li se acorda o indemnizatie dupa cum urmeaza:
a) invalizilor de razboi:
– 148 lei lunar, pentru marii mutilati si cei incadrati in gradul I de invaliditate;
– 132 lei lunar, pentru cei incadrati in gradul II de invaliditate;
– 112 lei lunar, pentru cei incadrati in gradul III de invaliditate;
b) veteranilor de razboi:
– 92 lei lunar;
c) vaduvelor de razboi, daca nu s-au recasatorit:
– 92 lei lunar.”

2. La articolul 2, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2. – (1) Invalizii, precum si veteranii de razboi primesc, pe langa indemnizatiile prevazute la art. 1, si un spor de cate 10 lei lunar pentru primul an de participare la razboi, indiferent de durata participarii, la care se adauga cate 5 lei pentru fiecare luna de participare la razboi ce depaseste un an calendaristic.”

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

Legea nr. 218/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

Legea nr. 218/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 738 din 31.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 12. – Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din:
a) contributii de asigurari sociale, dobanzi, majorari pentru plata cu intarziere a contributiilor, precum si din alte venituri, potrivit legii;
b) transferuri nerambursabile de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat, care se aproba prin legile bugetare anuale.”

2. Dupa articolul 781 se introduce un nou articol, articolul 782, cu urmatorul cuprins:
„Art. 782. – (1) Asiguratii care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupe superioare de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum si cei care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale sau deosebite, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data, beneficiaza de majorarea punctajelor realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
a) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii speciale, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data;
b) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii deosebite, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data.
(2) Prevederile alin. (1) se aplica numai in situatiile in care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza stagiile complete de cotizare prevazute in anexa nr. 3.”

3. Dupa articolul 165 se introduce un nou articol, articolul 1651, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1651. – (1) Pensionarii sistemului public ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupe superioare de munca, precum si cei care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale sau deosebite si ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data beneficiaza de o crestere a punctajelor realizate in aceste perioade, dupa cum urmeaza:
a) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii speciale, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data;
b) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii deosebite, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care, la recalcularea pensiilor in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, aprobata cu completari prin Legea nr. 78/2005, cu completarile ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat un alt stagiu complet de cotizare decat cel prevazut de legislatia pensiilor in vigoare la data inscrierii la pensie.”

Art. II. – Recalcularea pensiilor stabilite anterior intrarii in vigoare a prezentei legi se efectueaza, din oficiu, de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si se acorda beneficiarilor incepand cu data de 1 ianuarie 2009.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31.10.2008.

Potrivit Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, cadrele didactice din invatamantul preuniversitar si universitar de stat vor beneficia de urmatoarele cresteri salariale:
– 55% profesorii universitari;
– 37% personalul didactic din invatamantul universitar (conferentiari, lectori, preparatori etc.) si din invatamantul preuniversitar.
Cheltuielile de personal suplimentare generate de marirea salariilor cadrelor didactice sunt de:
– 711 milioane lei pentru perioada ramasa din anul 2008, ceea ce reprezinta 0,14% din PIB;
– 4.265 milioane lei pentru intregul an 2009, respectiv 0,74% din PIB.
In actualul context economic mondial extrem de dificil, care se reflecta si asupra Romaniei, efortul financiar al maririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi sustinut. O astfel de masura ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastica a cheltuielilor cu investitiile.
Aceasta din urma varianta are consecinte extrem de negative, dintre care mentionam:
– presiuni, sub diferite forme, ale celorlalte categorii de personal bugetar si ale celui din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din invatamant;
– cresterea inevitabila a salariilor din sectorul bugetar cu 50%;
– deteriorarea raportului dintre salariul obtinut in sectorul privat si cel din sectorul bugetar (in prezent castigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decat cel din sectorul privat), astfel incat se va ajunge ca veniturile salariale medii din sectorul bugetar sa fie aproape duble fata de cele din sectorul privat;
– cresterea importurilor ca urmare a schimbarii structurii cererii de consum a populatiei;
– deteriorarea raportului dintre consum si investitii, cu influente nefavorabile asupra produsului intern brut;
– cresterea suplimentara a pensiilor ca urmare a majorarii salariului mediu brut care sta la baza stabilirii punctului de pensie;
– cresterea castigului salarial mediu brut lunar din sectorul bugetar in anul 2009 fata de media din anul 2008 cu circa 61%;
– cresterea castigului salarial mediu brut din sectorul concurential cu circa 48%;
– cresterea castigului salarial mediu brut lunar in anul 2009 la 2.568 lei fata de 1.865 lei in scenariul de baza (fara aplicarea legii).
Majorarea cu 50% a salariilor tuturor categoriilor de personal care se finanteaza din fonduri publice determina cheltuieli bugetare suplimentare in anul 2009 de circa 21 miliarde lei, respectiv aproape 4% din PIB, la care daca s-ar adauga si influentele ce decurg din cresterea punctului de pensie ar rezulta un efort bugetar total de 36 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB.
In aceasta situatie, stabilitatea economica a Romaniei nu va mai putea fi asigurata, ducand la irosirea castigurilor macroeconomice obtinute in ultimii ani. Riscul de a ne reintoarce in perioada de stagflatie, caracteristica deceniului trecut, trebuie, in aceste conditii, luat in mod serios in calcul, avand urmari dramatice asupra nivelului de trai al romanilor, pe termen lung.
Aceste majorari salariale vor avea un puternic impact asupra economiei romanesti. Astfel:
– importante resurse financiare vor fi transferate de la investitii catre consum;
– masa salariala neta suplimentara fata de scenariul de baza va fi de 44 miliarde lei;
– transferul sumei de 44 miliarde lei, reprezentand cresterile neprogramate de venituri medii, de la investitii catre consum are urmatoarele consecinte:
– formarea bruta de capital fix scade cu aproape 18 puncte procentuale fata de scenariul de baza (de la +13% la -5%);
– cresterea economica se reduce cu 4 puncte procentuale (de la 6% la 2%);
– importurile cresc cu circa 5 miliarde euro, ceea ce conduce la cresterea ponderii deficitului comercial si de cont curent in PIB cu aproape 4 puncte procentuale fata de scenariul de baza;
– punctul de pensie ar urma sa creasca la 1 ianuarie 2009 cu inca 37,7% fata de proiectia bugetara pe anul 2009, scenariul de baza, ceea ce ar insemna cheltuieli suplimentare pentru bugetul asigurarilor sociale de stat de circa 15 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB;
– rata inflatiei se va deteriora cu circa 5 puncte procentuale ca urmare a cresterii salariilor si a pensiilor, in conditiile unei elasticitati intre preturile de consum si veniturile populatiei de circa 0,1, ceea ce ar conduce ca rata inflatiei sa atinga un nivel de doua cifre;
– companiile vor fi obligate sa recurga la disponibilizari de personal; estimam ca impactul ar putea ajunge la circa 300.000 de salariati.
Dezechilibrarea bugetului va duce la o crestere a deficitului public. Art. 104 din Tratatul de la Maastricht instituind Uniunea Europeana reglementeaza o anumita disciplina bugetara, impunandu-se statelor membre o obligatie generala: aceea de a evita deficitele publice excesive.
Respectarea acestei cerinte este supravegheata de Comisia Europeana, care verifica periodic, pe de o parte, raportul dintre deficitul bugetar si produsul intern brut, iar pe de alta parte, raportul dintre datoria publica si produsul intern brut (PIB). Aceste raporturi nu trebuie sa depaseasca „valorile de referinta” stabilite printr-un protocol (care este anexa la Tratat) privind procedura aplicabila in caz de deficit excesiv (3% din PIB).
Rezulta ca asemenea cheltuieli bugetare excesive pun in pericol pe termen scurt echilibrul bugetar al Romaniei, iar pe termen lung obiectivele Romaniei de aderare la zona euro. De asemenea, Romania va fi pusa in fata faptului implinit de a nu isi putea respecta obligatiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeana si de a incalca Tratatul de instituire a Uniunii Europene. Reamintim ca indeplinirea angajamentelor stabilite prin actul de aderare reprezinta o obligatie prevazuta de art. 148 din Constitutia Romaniei, republicata.
Aliniindu-ne la recomandarile Comisiei Europene, dar si ale agentiilor de rating, efectuate cu ocazia evaluarilor periodice, referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezulta ca, pentru evitarea riscurilor semnalate si, implicit, a riscului declansarii procedurii de deficit excesiv, este necesara adoptarea unei politici de restrangere a cheltuielilor bugetare si de abordare prudenta a deficitului bugetar.
In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, se impune adoptarea de masuri imediate pentru reglementarea acestei situatii.
In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. 1. – In perioada octombrie-decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din invatamant se stabileste dupa cum urmeaza:
a) 266,026 lei pentru functia prevazuta la art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008;
b) 299,933 lei pentru functiile didactice prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008.

Art. 2. – Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din invatamant, stabilita prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, se va aplica incepand cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, in conditiile prevazute de legea unitara de salarizare a personalului din sectorul bugetar si tinand seama de gradul de indeplinire a criteriilor de performanta, de cresterea competitivitatii si calitatii actului de invatamant.

Art. 3. – Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din invatamant, aplicabila in perioada ianuarie-martie 2009 inclusiv, se va stabili prin actele normative care vor reglementa cresterile salariale ce se acorda in anul 2009 personalului din sectorul bugetar.

Art. 4. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga urmatoarele prevederi din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008:
– liniuta a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. a);
– liniuta a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. c);
– referirile la „valoarea coeficientului de multiplicare 1,000” pentru perioada „octombrie-decembrie 2008” din cadrul anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 si 3.

Codul Fiscal al Romaniei – actualizat la 01.11.2008

Codul Fiscal al Romaniei, versiune actualizata la data de 01.11.2008.

Versiunea actualizata include modificarile aduse de:
– Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004
– Rectificarea publicata in MOf. nr. 112 din 06.02.2004
– Codul de Procedura Fiscala din 2004
– H.G. nr. 977/2004
– O.G. nr. 94/2004
– Legea nr. 507/2004
– H.G. nr. 783/2004
– O.G. nr. 83/2004
– Legea nr. 494/2004
– O.U.G. nr. 123/2004
– O.U.G. nr. 138/2004
– Legea nr. 96/2005
– O.U.G. nr. 24/2005
– O.U.G. nr. 30/2005
– O.U.G. nr. 45/2005
– Legea nr. 164/2005
– Legea nr. 163/2005
– Codul de procedura fiscala
– Legea nr. 210/2005
– Legea nr. 247/2005
– Decizia Curtii Constitutionale nr. 568/2005
– H.G. nr. 797/2005
– O.U.G. nr. 203/2005
– O.U.G. nr. 21/2006
– O.U.G. nr. 33/2006
– Legea nr. 317/2006
– O.G. nr. 43/2006
– H.G. nr. 1514/2006
– Legea nr. 343/2006
– Rectificarea publicata in MOF nr. 765 din 07/09/2006
– O.U.G. nr. 110/2006
– O.U.G. nr. 22/2007
– H.G. nr. 667/2007
– O.U.G. nr. 106/2007 publicata in MOF nr. 703 din 18/10/2007
– Legea nr. 372/2007 publicata in MOF nr. 899 din 28/12/2007
– O.U.G. nr. 155/2007 publicata in MOF nr. 884 din 21/12/2007
– O.U.G. nr. 51/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
– O.U.G. nr. 94/2008 publicata in MOF nr. 485 din 30/06/2008
– Ordinul nr. 1984/2008 publicata in MOF nr. 478 din 27/06/2008
– H.G. nr. 664/2008 publicata in MOF nr. 472 din 26/06/2008
– O.U.G. nr. 50/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
– O.U.G. nr. 127/2008 publicata in MOF nr. 705 din 16/10/2008.

TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Art. 1. – (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
(5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.

Ghidul de finantare a Programului de inlocuire a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, geotermala si eoliana

Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1339/2008 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 742 din 03.11.2008.

In baza art. 131 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
in temeiul art. 5 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu completarile ulterioare,

ministrul mediului si dezvoltarii durabile emite prezentul ordin.

Art. 1. – Se aproba Ghidul de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, cuprins in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2. – Administratia Fondului pentru Mediu va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Ministrul mediului si dezvoltarii durabile,
Attila Korodi

Bucuresti, 23 octombrie 2008.
Nr. 1.339.

ANEXA

GHID DE FINANTARE
a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de
incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala
si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea
calitatii aerului, apei si solului

Prezentul ghid de finantare furnizeaza informatii privind completarea cererilor de inscriere in Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, denumit in continuare Program, a cererilor de finantare pentru proiecte, precum si desfasurarea programului de finantare. Ghidul de finantare este documentul in care sunt precizate toate criteriile de eligibilitate care trebuie sa fie indeplinite de catre solicitantul finantarii, precum si cele privind proiectul si cheltuielile, bugetul prevazut si desfasurarea programului de finantare.

CAPITOLUL I
Generalitati

ARTICOLUL 1
Obiectul Programului

Obiectul Programului il reprezinta finantarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unitatile administrativ-teritoriale, unitatile si institutiile de invatamant, persoanele fizice, asociatiile de locatari si organizatiile neguvernamentale.

ARTICOLUL 2
Scopul Programului

Scopul Programului il reprezinta imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin reducerea gradului de poluare cauzata de arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru incalzire si obtinerea de apa calda menajera, precum si stimularea utilizarii sistemelor care folosesc in acest sens sursele de energie regenerabila, nepoluante.

ARTICOLUL 3
Definitii

In sensul prezentului ghid de finantare, expresiile si termenii de mai jos se definesc astfel:
a) Autoritate – Administratia Fondului pentru Mediu;
b) beneficiar – solicitantul al carui proiect a fost aprobat si a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea;
c) condominiu – proprietatea imobiliara formata din unitati de proprietate individuala, definite ca apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza; este inclus acestei definitii tronsonul cu una sau mai multe scari din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna;
d) energie eoliana – energia cinetica a maselor de aer atmosferic aflate in miscare relativa fata de suprafata terestra;
e) energie geotermala – energia termica stocata in structura geologica a Pamantului;
f) energie solara – energia emisa de Soare in intreg domeniul spectral al radiatiei sale;
g) instalator – operatorul economic specializat, care comercializeaza si instaleaza sisteme de incalzire ce utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului;
h) instalator validat – instalatorul validat de Autoritate;
i) imobil – cladirea cu unul sau mai multe niveluri, cu sau fara teren aferent, aflata, dupa caz, in proprietatea, concesiunea, locatiunea sau administrarea solicitantului;
j) Manual de operare al Fondului pentru mediu – documentul care contine procedurile referitoare la depunerea, analiza, evaluarea, selectarea, finantarea, urmarirea si controlul implementarii proiectelor pentru protectia mediului;
k) sistem de incalzire – complexul de instalatii, echipamente si elemente destinate obtinerii/producerii de energie termica si apa calda menajera;
l) sistem de incalzire clasic – sistemul de incalzire bazat pe arderea lemnului sau a combustibililor fosili: petrol, gaze naturale, carbune etc.;
m) alte sisteme de incalzire – sistemele de incalzire bazate pe surse regenerabile de energie, altele decat cea solara, geotermala sau eoliana, care pot fi produse in viitor datorita progresului stiintei si tehnicii;
n) unitate de proprietate individuala – apartamentul sau spatiul cu alta destinatie decat aceea de locuinta, parte dintr-un condominiu, destinat locuirii sau desfasurarii altor activitati, impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna;
o) solicitant – operatorul economic, composesoratul, ocolul silvic, unitatea administrativ-teritoriala, unitatea ori institutia de invatamant, persoana fizica, asociatia de locatari sau organizatia neguvernamentala care utilizeaza sisteme clasice de obtinere a energiei termice si a apei calde menajere si care solicita finantare de la Fondul pentru mediu prin depunerea cererii de finantare sau a cererii de inscriere.

ARTICOLUL 4
Suma prevazuta pentru derularea Programului

(1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii Programului se face anual, in limita fondurilor stabilite cu aceasta destinatie, prin bugetul anual de venituri si cheltuieli al Administratiei Fondului pentru Mediu si al Fondului pentru mediu, aprobat prin hotarare a Guvernului.
(2) Pentru anul 2009, suma prevazuta pentru derularea Programului este de 520.000 mii lei.
(3) Suma alocata Programului provine din taxa pe poluare pentru autovehicule.

ARTICOLUL 5
Modalitatea de finantare

(1) Finantarea se acorda prin modalitate nerambursabila, ca procent din cheltuielile eligibile ale proiectului.
(2) Procentul de cheltuieli eligibile nefinantat constituie contributia proprie a solicitantului si este asigurata din surse financiare proprii.
(3) Finantarea se face esalonat, in interiorul perioadei de valabilitate a contractului pentru finantare, si pe masura realizarii proiectului.

ARTICOLUL 6
Cuantumul finantarii

Finantarea se acorda:
a) in cazul operatorului economic, composesoratului sau ocolului silvic, in procent de pana la 50%, dar nu mai mult de 250.000 lei pentru un sistem, cu exceptia proiectelor executate in regiunea Bucuresti-Ilfov, pentru care finantarea se face in procent de pana la 40%, dar nu mai mult de 200.000 lei pentru un sistem;
b) in cazul unitatii administrativ-teritoriale, unitatii sau institutiei de invatamant, in procent de pana la 60%, dar nu mai mult de 300.000 lei pentru un sistem;
c) in cazul persoanei fizice, asociatiei de locatari sau organizatiei neguvernamentale, in procent de pana la 90%, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru un sistem.

ARTICOLUL 7
Modalitatea de participare la Program

Solicitantii participa la Program prin doua modalitati:
a) solicitantul prevazut la art. 6 lit. a) si b), numai prin modalitate directa, prin depunerea cererii de finantare la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunilor de finantare, conform cap. II „Participarea la Program prin modalitate directa”;
b) solicitantul prevazut la art. 6 lit. c), numai prin modalitate indirecta, prin depunerea cererii de inscriere la un instalator validat de catre Autoritate, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”;
c) instalatorul depune la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunii de finantare stabilite de Autoritate, cerere de inscriere in vederea validarii participarii la Program, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”.

CAPITOLUL II
Participarea la Program prin modalitate directa

ARTICOLUL 8
Eligibilitatea solicitantului

(1) Pentru a participa la Program prin modalitate directa, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate.
(2) Solicitantul, operator economic, composesorat sau ocol silvic, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Operatori economici.
(3) Solicitantul, unitate administrativ-teritoriala, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati administrativ-teritoriale.
(4) Solicitantul, institutie de invatamant, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati si institutii de invatamant. In plus, trebuie sa detina in proprietate, concesiune sau administrare imobilul pe/in care se implementeaza proiectul.
(5) Pentru unitatile de invatamant, cererile de finantare sunt depuse de catre unitatile administrativ-teritoriale.

ARTICOLUL 9
Suma prevazuta

(1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii proiectelor solicitantilor care participa la Program prin modalitate directa se face anual, in limita sumei totale alocate Programului.
(2) Pentru anul 2009, suma prevazuta este de 120.000 mii lei.

ARTICOLUL 10
Sesiunea de finantare

(1) Solicitantul care indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 8 poate depune cerere de finantare in cadrul sesiunilor organizate anual de Autoritate.
(2) Pentru anul 2009, prima sesiune de finantare se organizeaza in perioada 3-28 noiembrie 2008.
(3) Cererea de finantare si documentatia anexata, legata, paginata si opisata, se depun intr-un singur exemplar, in plic sigilat, la registratura Autoritatii, la adresa: Administratia Fondului pentru mediu, municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod postal 060031.
(4) Documentele prevazute la alin. (3) pot fi transmise prin posta, cu confirmare de primire, cu conditia ca data de expediere, evidentiata prin stampila postei, sa nu depaseasca data-limita de depunere aferenta sesiunii de finantare.
(5) Pe plic trebuie inscrise in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
a) denumirea si adresa completa a expeditorului (solicitantului);
b) titlul: „Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”;
c) mentiunea „Participare prin modalitate directa”;
d) sesiunea de finantare.
(6) Documentatia continand stersaturi, ilizibila, incompleta sau neconforma cu realitatea atrage respingerea cererii de finantare.

Ordinul nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice

Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 735 din 30.10.2008.

Avand in vedere prevederile art. 14 alin. (2) lit. g) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006,
in temeiul art. 4 alin. (4) din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 671/2007, si al art. 16 alin. (7) si (9) din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice emite urmatorul ordin:

Art. 1. – Se aproba Contractul-cadru de furnizare a energiei termice, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2
. – (1) Modificarea contractelor existente de furnizare a energiei termice se va face in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a contractului-cadru aprobat prin prezentul ordin, cu respectarea dispozitiilor acestuia.

Legea nr. 223/2008 privind sustinerea invatamantului prescolar

Legea nr. 223/2008 privind sustinerea invatamantului prescolar a fost pubicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 739 din 31.10.2008.

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. 1. – Prezenta lege reglementeaza masurile privind sustinerea invatamantului prescolar.
Art. 2. – Societatile comerciale cu un numar minim de 200 de angajati pot infiinta in cadrul lor gradinite de copii.
Art. 3. – Societatile comerciale care infiinteaza in cadrul lor gradinite de copii dispun de autonomie organizatorica si functionala in ceea ce priveste managementul acestora, in conditiile legii.
Art. 4. – (1) Societatile comerciale care infiinteaza in cadrul lor gradinite de copii sunt scutite de la plata impozitului pe profitul reinvestit in domeniul invatamantului prescolar.
(2) Pentru investitiile realizate se intocmeste anual un raport, care se prezinta Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
Art. 5. – Gradinitele infiintate se supun evaluarii si controlului, in conditiile legii.
Art. 6. – Metodologia de aplicare a masurilor stabilite prin prezenta lege se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de Ministerul Economiei si Finantelor si se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 7. – Prezenta lege se aplica incepand cu anul scolar 2009-2010.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Ordinul MJ nr. 2731/2008 – modificarea Regulamentului privind examenul de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public

Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2731/2008 privind modificarea Regulamentului de organizare si desfasurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 29.10.2008.

Avand in vedere adresele nr. 3.287 din 25 septembrie 2008, nr. 3.287 din 9 octombrie 2008, precum si nr. 3.287 din 14 octombrie 2008 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si desfasurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, cu modificarile ulterioare,
in conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul justitiei emite urmatorul ordin:

Art. I. – Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 4 septembrie 2007, se modifica dupa cum urmeaza:
1. La articolul 24, alineatul (3) se abroga.
2. La articolul 24, alineatul (7) va avea urmatorul cuprins:
„(7) La repartizarea candidatilor admisi va participa, in calitate de observator, un reprezentant al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei. In cel mult 3 zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (2), observatorul va intocmi un raport pe care il va inainta ministrului justitiei.”
3. Articolul 25 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 25. – In 3 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 19 alin. (2) si la art. 24 alin. (2), presedintele Uniunii va inainta ministrului justitiei propunerile de numire in functie a notarilor publici, insotite de hotararea de validare a rezultatelor examenului sau concursului, procesele-verbale prevazute la art. 19 alin. (5) si la art. 24 alin. (6), impreuna cu optiunile exprimate de candidatii admisi, cererile de numire in functia de notar public, precum si copia dosarelor de inscriere a acestora la examen sau la concurs.”
4. Anexa nr. 1A se modifica si se inlocuieste cu anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. II. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

p. Ministrul justitiei,
Zsuzsanna Peter,
secretar de stat

Bucuresti, 22 octombrie 2008.
Nr. 2.731/C.

Flamingo, investitie de 300.000 de euro intr-un magazin din Cora Lujerului

Flamingo International, unul dintre cei mai mari retaileri de pe piata locala de electronice, electrocasnice si IT&C, a investit 300.000 de euro in primul concept store Flamingo Computers, deschis pe 1 noiembrie in cadrul centrului comercial Cora Lujerului, potrivit unui comunicat emis de companie.

Deschiderea Flamingo Computers concept store, cu o suprafata de 350 metri patrati, face parte din strategia de sustinere a dezvoltarii lantului Flamingo Computers in paralel cu extinderea intensiva a retelei de magazine Flanco World din ultimii doi ani.
„Vom continua dezvoltarea lantului Flamingo Computers prin inaugurari de noi magazine de tip concept store aflate sub acest brand. Orientarea acestora va fi catre suprafete medii, in zone cu un trafic ridicat”, a declarat Jiri Rizek, CEO Flamingo International.
Grupul Flamingo International activeaza pe piata din Romania inca din anul 1994, avand ca principal obiect de activitate comertul de produse IT&C, electronice si electrocasnice, fiind in acest moment unul dintre liderii de pe piata adresata.
Din anul 2005, compania Flamingo International este cotata la Bursa de Valori Bucuresti, devenind astfel prima si singura companie din industrie prezenta pe piata de capital. Principalii competitori pe piata locala a Flamingo International sunt retailerii Domo si Altex.

Fost manager Microsoft vine la Yahoo pentru a conduce operatiunile web din SUA

Yahoo a anuntat luni ca il va numi pe Jeff Dossett, fost manager al Microsoft, pentru a conduce segmentul de media business si site-urile din SUA, dupa ce compania a anuntat ca alti doi manageri parasesc Yahoo.

Dossett il inlocuieste pe Scott Moore, care paraseste compania pentru a cauta alte oportunitati.

Site-urile Yahoo din SUA au atras in septembrie peste 140 milioane de vizitatori, pe locul doi dupa cele ale Google. Pagina de finante a Yahoo este cea mai populara in SUA, cu 20 de milioane de vizitatori in luna mentionata, conform ComScore Inc.
Inainte de a fi angajat la Yahoo, Dossett a fost executive producer si general manager pentru MSN Media Network a Microsoft.
Mai multi manageri Yahoo au parasit compania in ultimele luni, pe fondul nemultumirilor acestora privind evolutia companiei si a refuzului board-ului de a fi preluati de Microsoft.
Yahoo a confirmat de asemenea ca si Alan Warms, general manager al Yahoo News, va parasi compania urmand sa fie inlocuit de Neeraj Khemlani, actual vice-presedinte de programare.

Siemens iese din Fujitsu Siemens Computers

Grupul german Siemens AG, cea mai mare companie de inginerie din lume, va integra in bilantul contabil un castig de 310 milioane de euro din urma vanzarii actiunilor detinute la producatorul de PC-uri Fujitsu Siemens Computers, potrivit Bloomberg.

Rezultatele din cel de-al treilea trimestru fiscal vor include acest profit suplimentar daca tranzactia se incheie asa cum este planuit, pe data de 1 aprilie, au declarat reprezentantii Siemens.

Fujitsu, cea mai mare companie de servicii software din Japonia, a fost de acord sa cumpere participatia de 50% a Siemens din venture, pentru care va plati o suma totala de 450 milioane de euro, au declarat reprezentantii companiilor in cauza.

E-Boda estimeaza crestere de 40% anul viitor, spre 5 mil. euro

Producatorul de electronice E-Boda, marca detinuta de Rosal Import-Export, vrea sa atinga anul acesta o cifra de afaceri de 3,5 milioane euro, iar pentru 2009 estimeaza o crestere cu 30-40%, pana spre 5 mil. euro, bazata mai ales pe vanzarea de produse High Definition (HD), au declarat marti reprezentantii companiei.

„Produsele High Definition (HD) reprezinta o nisa de piata mult mai putin expusa la efectele crizei decat produsele electronice traditionale. De aceea pentru 2009 estimam o crestere cu 200% a pietei” a declarat Alexandru Dragoiu, directorul general si fondatorul E-Boda.
Pentru anul in curs, E-Boda estimeaza o cifra de afaceri de 3,5 milioane euro, in crestere cu 10% fata de 2007, cea mai mare parte a vanzarilor urmand a fi realizata in trimestrul patru, mai ales in perioada Craciunului, potrivit reprezentantilor companiei.
„Cred ca 40-45% din cifra de afaceri de anul acesta va fi realizata de segmentul DVD Playere, 35% de televizoarele Ultra-Slim, iar 10-15% de MP3 si MP4 playere”, a spus Dragoiu.
E-Boda este cea mai cunoscuta marca romaneasca de DVD Playere cu peste 150.000 de aparate vandute de la introducerea producelor pana in prezent. Principalii sai distribuitori sunt retelele specializate precum Altex, Domo si Flanco, Hypermarketurile Carrefour, Cora si Pic dar si distributorii on-line.
E-Boda este marca detinuta de Rosal Import-Export sub care se comercializeaza o gama completa de produse home-theatre, high definition, tuner HD.

Dell continua reducerea costurilor

Michael Dell, fondatorul si CEO-ul producatorului american de calculatoare Dell, al doilea la nivel mondial, continua reducerile de costuri si in trimestru patru al acestui an, dupa ce, in luna martie a acestui an a anuntat concedierea a 8.800 de angajati, potrivit presei internationale.

Aceasta este solutia pe care o vede Dell pentru a tine pasul cu incetinirea economiei globale, criza financiara din SUA si reducerea cererii pentru desktopuri, notebook-uri si servere.
Reducerea de costuri prevazuta in planul lui Michael Dell include oferirea de pachete compensatorii in caz de demisie, reducerea numarului de angajati cu contract permanent, obligarea unor angajati sa isi ia concediu fara plata si micsorarea numarului de companii externe care se ocupa de diversele proiecte ale companiei.
Tot anul acesta, Dell a anuntat un amplu plan de reducere a costurilor care va aduce companiei economii de 3 miliarde de dolari in urmatorii trei ani. Atunci cand Michael Dell a anuntat prima oara acest plan, in luna martie, acesta presupunea concedierea a 8.800 de angajati.
Purtatorul de cuvant al Dell nu a dorit sa specifice de cati angajati se va dispersa compania in aceasta perioada. La sfarsitul celui de-al doilea trimestru al anului 2008, Dell avea 79.300 angajati pe plan mondial. In afara de Statele Unite ale Americii, Michael Dell si-a exprimat ingrijorarea si fata de afacerile din Asia si Europa.
Lunile trecute, conform unor persoane familiare cu situatia, citate de presa internationala, Dell a purtat discutii cu mai multi producatori de computere din lume, inaintandu-le acestora oferte de vanzare pentru fabricile proprii. Sursele au spus ca Dell ar putea finaliza vanzarea tuturor fabricilor intr-un interval de 18 luni.
Dell detine fabrici de productie in Texas, Tennessee, Carolina de Nord, Florida, Irlanda, India, China, Brazilia, Malaezia si Polonia.
Aceasta miscare poate semnala o schimbare majora in strategia marilor jucatori de pe piata mondiala a computerelor, care incep sa prefere sa externalizeze catre alte companii procesele de productie. Dell a raportat afaceri in scadere cu 17%, pana la 616 mil. $, pe trimestrul doi incheiat la finele lui august. Rezultatele pe trimestrul trei vor fi anuntate pe 20 noiembrie.
Cel mai probabil, fabricile ar putea fi achizitionate de mari producatori de PC-uri, in special cei din Asia.

Computer Troubleshooter Romania estimeaza venituri de 750.000 de euro in 2009

Filiala locala a companiei multinationale Computer Troubleshooters estimeaza o crestere a cifrei de afaceri la 750.000 de euro in 2009, pe fondul unei cresteri pe piata de servicii IT, potrivit unui comunicat al companiei.

Piata serviciilor IT din Romania era estimata in 2007 undeva la aproximativ 220 milioane de euro cu o rata de crestere intre aproximativ 20-23%, conform specialistilor Computer Troubleshooters. In 2006 valoarea acesteia fusese estimata la 180 milioane de euro.

Computer Troubleshooters are o cota de piata de peste 10%, functioneaza in 12 orase mari si a raportat in 2007 o cifra de afaceri, cumulata, de aproape o jumatate de milion de euro. In 2008 compania previzioneaza o crestere de 30%, cifra de afaceri ajungand la 550.000 de euro, iar pentru 2009 se targeteaza 750.000 euro.
Computer Troubleshooters este o franciza pe servicii IT din Romania cu filiale in 12 orase, compania acoperind servicii precum depanarea calculatoarelor, instalarea si configurarea de hardware, asistenta, configurarea Internetului si e-mailului, protectia contra virusilor si securitatea IT pana la configurarea retelelor de calculatoare wireless si cablare.

Nokia va concedia 600 de angajati si va inchide o fabrica in Finlanda

Compania finlandeza de telefonie mobila Nokia a anuntat marti ca va disponibiliza aproximativ 600 de angajati, dintre care 200 in Finlanda, din cadrul diviziilor de marketing si vanzari, incepand cu 1 ianuarie 2009, anunta AFP.

„Compania urmeaza sa fie reorganizata la inceputul anului viitor si vor avea loc modificari ale departamentelor de marketing si vanzari, acestea afectand aproximativ 450 angajati, dintre care 100 lucreaza in cadrul filialei Nokia din Finlanda”, a anuntat grupul printr-un comunicat.

Grupul a anuntat de asemenea ca 130 de angajati ai centrului de cercetare Nokia vor fi afectati de schimbari, dintre care 100 sunt angajati ai filialei nationale.

Grupul a anuntat de asemenea ca va inchide fabrica Nokia din Finlanda de la Turku, ce are 220 de angajati, pana la finalul lunii ianuarie. Compania va oferi persoanelor ramase fara loc de munca un post in cadrul fabricilor din Salo sau din apropiere de Helsinki.

Nokia este prezenta in Romania cu o fabrica la Jucu (Cluj), uzina care a produs, in mai, primul milion de dispozitive mobile din Romania, la trei luni de la inceputul productiei.

Scandal la Primarie pentru ca nu vor blocuri langa case

Nu mai dati aprobari aiurea! Asta le-au strigat timisorenii reprezentantilor Primariei, ieri, la dezbaterea care a vizat 17 planuri urbanistice.

Oamenii s-au revoltat impotriva celor care vor sa ridice sau au construit deja blocuri printre case, fara sa verifice daca  acest lucru se poate face in siguranta. Locatarii s-au plans ca dezvoltatorii imobiliari nu au prevazut si parcari in proiectele lor si ca masinile de mare tonaj care aprovizioneaza santierele din zonele de case le zguduie locuintele si le crapa peretii.

De asemenea, cei care au venit ieri la dezbatere au mai spus si ca pe strazile lor este o mizerie de nedescris si ca nu mai au intimitate in propriile case din cauza vecinilor de la bloc. Cativa locatari de pe strada Campina, unde se intetioneaza construirea altui bloc, sunt nemultumiti ca persoanele care s-au mutat in apartamente parcheaza in fata portii lor, iar ei nu au unde sa isi lase masina.

Cele mai aprinse discutii
Cel mai mare scandal a fost starnit insa cand a fost adus in discutie planul de ridicare a trei blocuri pe un teren situat intre strazile Odobescu si Porumbescu. Cei care stau in zona au spus ca, potrivit planselor intocmite de arhitecti, unei femei care locuieste in vecinatate i s-au „furat” aproape 1 000 de metri patrati din gradina.

Mai mult, nu exista acces auto, doar pietonal la acel cvartal de blocuri care se doreste a fi construit, iar conform plasei prezentate ieri la Primarie, un bloc ar urma sa fie ridicat in locul unei anexe de lemne a unei proprietare, iar drumul ar urma sa treaca prin dormitorul altui locatar. Totodata, localnicii cred ca arhitectii nu au analizat situatia din teren si ca s-au bazat pe planuri cadastrale vechi, care nu au fost actualizate. Un alt plan urbanistic de detaliu care a creat controverse este al unei firme italiene care vrea sa amenajeze o statie de betoane in Parcul Industrial si Tehnologic al Consiliului Judetean.

Reprezentantii firmelor care functioneaza acolo se opun din cauza poluarii, mai ales ca produc mezeluri, dulciuri sau paine. Ei spun ca tranzitarea zilnica a parcului de 30-50 de camioane cu beton ar face aerul irespirabil. La fel considera si reprezentantii firmei Solectron, care au precizat ca au nevoie de un mediu cat mai curat intrucat produc aparatura medicala. Toate cele 17 planuri vor fi supuse spre aprobare, marti, consilierilor locali, la sedinta lunara, si vor trebui sa tina cont de ele. Ieri, la discutii, numai trei alesi au fost prezenti.

Institutia Avocatul Poporului

CE ESTE INSTITUTIA AVOCATUL POPORULUI?

Avocatul poporului este o institutie independenta, menita sa protejeze cetatenii de abuzuri din partea autoritatilor administratiei publice.
El nu poate insa sa ofere asistenta justitiabililor si nici sa le asigure reprezentarea in instanta.

CINE SE POATE ADRESA AVOCATULUI POPORULUI?

Orice persoana fizica, indiferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt administrativ ilegal.

CUM SE POATE ADRESA O CERERE AVOCATULUI POPORULUI?

Cererea se formuleaza in scris si se expediaza prin posta sau se depune direct la registratura institutiei.
La solicitarea petitionarului, se poate obtine si o audienta. Inscrierile se fac fie direct la sediu, fie telefonic.

CE TREBUIE SA CUPRINDA CEREREA?

Datele personale ale petitionarului, date despre autoritatea publica sau functionarul in cauza, descrierea faptelor reclamate si alte detalii, conform modelului de mai jos.
Atentie: nu pot fi luate in considerare plangerile anonime sau cele facute in numele unei alte persoane, fara incuviintarea acesteia!

CE POATE EXAMINA AVOCATUL POPORULUI?

Cererile prin care o persoana se plange de acte sau fapte administrative ce provin de la:
administratia publica centrala (ministere, departamente, etc), prefecti, serviciile publice descentralizate din teritoriu ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, administratia publica locala (consilii locale, primari, consilii judetene) precum si de la functionari ai acestor organe.

CE ACTE SAU FAPTE POT FORMA OBIECTUL PLANGERII?

Plangerile persoanelor lezate in drepturile si libertatile cetatenesti trebuie sa se refere la acte sau fapte administrative.
Exemple:

  • eliberarea unei autorizatii sau adeverinte, a unui permis, etc;
  • efectuarea unei inscrieri, luarea in evidenta sau recunoasterea unei calitati prevazute de lege;
  • acordarea unor facilitati si ajutoare prevazute de lege;
  • acte ale consiilor locale, ale primarilor, presedintilor consiliilor judetene si ale prefectilor;
  • altele asemenea.

Acolo unde exista proceduri administrative, administrativ-jurisdictionale sau judiciare prevazute de o lege speciala, avocatul poporului nu se poate substitui organelor stabilite prin lege.

CARE ESTE TERMENUL IN CARE SE POATE FORMULA O CERERE ADRESATA AVOCATULUI POPORULUI?

Cel mult 12 luni de la data la care petitionarul a luat cunostinta de faptele care fac obiectul plangerii.

CE NU POATE EXAMINA AVOCATUL POPORULUI?

Nu sunt de competenta avocatului poporului cererile referitoare la eventualele raporturi litigioase intre persoanele fizice (actiuni in revendicare, contracte, mosteniri, raporturi intre proprietar si chiriasi ori intre vecini, etc.), tranzactii comerciale, litigii de dreptul muncii (desfacerea contractului de munca, salarizare sau sanctiuni la locul de munca) ori alte raporturi de drept privat
Nu pot fi luate in considerare si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei, ale Guvernului si ale autoritatilor judecatoresti.
Atentie: nu pot fi examinate cererile ce se refera la hotararile judecatoresti.
Avocatul poporului nu are nici o posibilitate de desfiintare sau de exercitare a vreunei cai de atac impotriva actelor instantei de judecata.
Avocatul poporului nu poate efectua acte de cercetare sau de urmarire penala: potrivit legii, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice.
in consecinta, el nu poate decide in locul judecatorului sau procurorului.

CUM POATE ACTIONA AVOCATUL POPORULUI?

Pentru soloutionarea cererilor, avocatul poporului poate decide efectuarea unei anchete proprii, atunci cand considera necesar.
Dupa verificari, poate emite recomandari in scris prin care solicita organului administrativ ori functionarului public in cauza sa inlature abuzul comis, sa repare pagubele produse prin actul sau faptul administrativ ilegal si sa repuna persoana lezata in drepturile sale legitime.
Avocatul poporului nu poate insa desfiinta el insusi actul administrativ reclamat, dar pentru solutionarea cererii se poate adresa succesiv organului administrativ ierarhic superior, respectiv prefectului, Guvernului si, in cele din urma, Parlamentului.

CUM SE ADUC LA CUNOSTINTA REZULTATELE CERERII?

Rezultatele cererii se aduc la cunostinta petitionarului in scris sau, dupa caz, prin comunicare directa (la sediu).

SEDIUL INSTITUTIEI AVOCATUL POPORULUI ESTE IN MUNICIPIUL BUCURESTI, BD. IANCU DE HUNEDOARA NR. 3-5, SECT. 1;
TELEFOANE: 01/314.34.00 SAU 01/230.36.00


MODEL DE CERERE CATRE AVOCATUL POPORULUI

Cererea se trimite pe adresa institutiei Avocatul Poporului si trebuie sa contina urmatoarele informatii:

  • Numele si prenumele (cu majuscule)
  • Domiciliul (eventual resedinta ori alta adresa unde puteti fi gasit, si un numar de telefon)
  • Data la care ati luat cunostinta de incalcarea drepturilor dvs.
  • Prezentarea succinta a drepturilor si libertatilor incalcate.
  • Autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza.
  • Descrierea faptelor invocate, prin care vi s-au incalcat drepturile.
  • Dovada intarzierii sau a refuzului autoritatii administrative de a solutiona legal cererea, in termenul prevazut.
  • Mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti, sau daca a format obiectul unei judecati.
  • Autoritatile publice care au fost sesizate anterior.
  • Raspunsul primit si motivele pentru care va simtiti in continuare nedreptatiti
  • Oricare alte acte care pot sustine cererea (in copie, nu in original)
  • Data
  • Semnatura

CERERILE ADRESATE AVOCATULUI POPORULUI SUNT SCUTITE DE TAXA DE TIMBRU

T.V.A. Export. Conditiile cotei 0 a taxei

In perioada de aplicare O.U.G. nr.17/2000 si a H.G. nr.401/2000, se beneficiaza de cota 0 a taxei pe valoarea adaugata numai daca pretul bunurilor exportate s-a incasat in valuta in termenele stabilite si numai prin bancile aprobate de Banca Nationala a Romaniei

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
(TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

***

Societatea Comerciala “P. N.” SRL in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice si Directia Generala a Finantelor Publice Arad, a solicitat anularea deciziei nr.390/4 iulie 2002 emisa de primul parat si a procesului verbal din 20 mai 2002 incheiat de cea de a doua parata si exonerarea de plata sumelor de 92.633.536 lei taxa pe valoarea adaugata, 7.251.986.050 lei taxa pe valoare adaugata si 3.539.244.202 lei majorari de intarziere aferente.

Reclamanta a aratat ca, intrucat nu a fost incasata contravaloarea exportului de animale vii in valoare de 38.904 DM efectuat in Grecia, organele de control au retinut ca a incalcat dispozitiile art.IV punctul 3 din Ordonanta Guvernului nr.18/1994 si a fost sanctionata contraventional conform art.IV pct.7 cu amenda in suma de 601.981.224 lei, echivalentul exportului. Corespunzator acestui export, pentru neincasarea la termen a sumei de 38.004 DM pentru care societatea a aplicat cota zero TVA, organele de control au considerat ca trebuie sa plateasca suma de 92.633.536 lei cu titlu de TVA suplimentar.

Considera impunerea nelegala intrucat nu s-a tinut seama de faptul ca valoarea exportului nu s-a incasat din cauza ca beneficiarul nu a platit-o, astfel ca ea se afla in litigiu, pentru care s-a inceput procedura judiciara in Grecia.

Referitor la stabilirea cotei de 19% de TVA pentru exporturile a caror contravaloare s-a incasat, conform opiniei organelor de control, contrar dispozitiilor art.17 lit.B a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 coroborate cu prevederile punctului 9.2 alineatul 2 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 si pentru care s-a stabilit obligatia de plata a sumei de 7.251.986.050 lei cu titlu de TVA suplimentar, considera ca sunt intrunite conditiile legale pentru cota zero la TVA.

Curtea de Apel Timisoara- Sectia comerciala si de contencios administrativ, prin sentinta nr.336 din 15 octombrie 2002, a admis in parte actiunea si a anulat actele contestate in parte in ceea ce priveste obligatia reclamantei de a plati la bugetul de stat 92.633.536 lei TVA suplimentar, 1.744.883.052 lei TVA suplimentar si 324.856.368 lei.

Instanta a retinut ca pentru exportul efectuat in baza declaratiei vamale intocmita in 11 ianuarie 2001, sunt aplicabile prevederile art.17 lit.B punctul a- intrucat textul nu conditioneaza aplicarea cotei zero de TVA de incasarea efectiva a contravalorii exportului, fiind prevazuta doar conditia ca incasarea valutei sa se faca in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei.

Prin urmare, nu sunt incidente nici dispozitiile cuprinse la punctul 9.2 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 cata vreme contravaloarea acelui export nu a fost incasata.

Pentru celelalte exporturi s-a constatat ca reclamanta nu a facut dovada incasarii valutei in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei, astfel nu poate beneficia de cota zero TVA.

Considerand hotararea netemeinica si nelegala, partile au declarat recurs.
Societatea comerciala reclamanta, sustine ca se impunea admiterea actiunii in totalitate, anularea actelor si exonerarea de plata sumelor, intrucat indeplineste conditiile legale pentru aplicarea cotei zero TVA.

Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Arad in nume propriu si in reprezentarea Ministerului Finantelor Publice arata ca actele contestate sunt legale, astfel ca se impune admiterea recursului, casarea sentintei si in fond respingerea actiunii, intrucat instanta nu a tinut cont de prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.215/1999 privind modificarea legislatiei referitoare la TVA si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 si a Hotararii de Guvern nr.401/2000.

Recursul declarat de societate este nefondat iar recursul paratilor este fondat.
In urma unui control efectuat la reclamanta de organele de control ale Directiei Controlului Fiscal Arad, ce a vizat perioada ianuarie 2000- noiembrie 2001, s-au constatat ca aceasta pana la data verificarii, 20 mai 2002, nu a incasat contrvaloarea exportului efectuat in baza declaratiei vamale de export nr.1488/11 ianuarie 2001, respectiv suma de 38.904 DEM, desi termenul de incasare era depasit.

Pentru neincasarea contravalorii exportului pentru care societatea a aplicat cota zero TVA si pentru nerespectarea conditiei de incasare a valutei in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei, s-a constatat ca aceasta a contravenit dispozitiilor art.17 lit.B pct.a din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 coroborate cu pct.9.3 si 9.9 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 astfel i s-a aplicat cota de 19% TVA asupra contravalorii in lei a exportului, rezultand TVA suplimentara de 92.633.536 lei.

In urma verificarii documentelor care atesta incasarea exporturilor efectuate, s-a retinut ca reclamanta nu a respectat conditiile de incasare a contravalorii acestora, incasand sumele in valuta in numerar, acestea fiind depuse ulterior de catre administratorul societatii si de catre diverse persoane fizice in contul societatii deschis la Banca Transilvania – Sucursala Arad.

Pentru incalcarea dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.215/1999, art.1 pct.2 de modificare a art.17 lit.B pct.a din Ordonanta Guvernului nr.3/1992, republicata, pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 14 martie 2000 si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000, art.17 lit.B pct.a pentru perioada 15 martie 2000 – 30 noiembrie 2001, s-a aplicat cota de 19% TVA la facturile externe incasate in numerar, rezultand TVA suplimentara in suma de 7.251.986.000 lei. La debitele stabilite s-au calculat majorari de intarziere de 3.539.244.202 lei.

In procedura prealabila fiscala solutia a fost de respingere a contestatiei iar la instanta aceea de admitere in parte.

Solutia organelor de control este corecta, potrivit celor ce se vor arata.

Conform art.17 lit.B pct.a din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.215/1999 privind modificarea si completarea unor reglementari referitoare la TVA, cota zero de TVA se aplica pentru “exportul de bunuri, efectuat de agentii economici cu sediul in Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei”.

Aceeasi prevedere a fost mentinuta si prin art.17 lit.B a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 privind TVA, in vigoare cu incepere de la 15 martie 2000.

Normele privind controlul valutar asupra incasarilor din exporturi si din celelalte operatiuni cu strainatatea ale Bancii Nationale a Romaniei precizeaza ca “persoanele juridice autorizate sa efectueze operatiuni cu strainatatea sunt obligate sa incaseze in termenele prevazute in dispozitii legale sumele in valuta convertibila in lei aferente acestor operatiuni in conturile lor in banci”.

Art.16 din Regulamentul valutar nr.3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, emis de Banca Nationala a Romaniei, prevede ca, in cazul livrarii marfurilor la extern, exportatorii au obligatia de a intocmi declaratia de incasare valutara, document necesar urmarii si controlului efectiv al incasarii valutare si de a incasa in termen valuta. Incasarea valutei trebuie facuta obligatoriu prin conturi bancare deschise la banci autoroizate din Banca Nationala a Romaniei.

Pct.9.2 alin.2 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 prevede “pentru operatiunile prevazute la art.17 lit.B a) din ordonanta de urgenta nu beneficiaza de cota zero de taxa pe valoarea adaugata contribuabilii care incaseaza valuta in numerar sau prin transferuri din conturi bancare personale”.

Cum aceste norme expliciteaza modul de aplicare a prevederilor art.17 lit.B a), nu se poate vorbi ca ar adauga la lege .
Deci, justificat s-a retinut ca societatea nu beneficiaza de cota zero TVA pentru exporturile realizate, in conditiile in care incasarea valutei s-a facut in numerar de persoane fizice.

Aceeasi situatie se aplica si pentru exportul realizat, in conditiile in care societatea nu justifica incasarea valutei.
Pct.9.9 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 arata ca: “nerespectarea prevederilor pct.9.3-9.8 privind justificarea cotei zero
de TVA si/sau nerespectarea conditiei de incasare a valutei in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei atrag obligatia platii TVA prin aplicarea cotei corespunzatoare livrarilor si prestarilor la intern si a majorarilor de intarziere aferente,
calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor”.
Apararea societatii in sensul ca aflandu-se in litigiu cu partenerul extern ar trebui sa i se aplice prevederile Ordonantei Guvernului nr.18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici nu poate fi primita, operabile fiind dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 privind TVA.

Debitele fiind legale, societatea urmeaza a suporta si plata majorarilor de intarziere.
In consecinta, recursul declarat de societate fiind neintemeiat, a fost respins, iar recursul paratilor fiind fondat, a fost admis, sentinta atacata a fost casata si in fond actiunea s-a respins.

Exceptie de nelegalitate. Admisibilitate

Potrivit art. 4 alin.1 din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata pe cale de exceptie numai in situatia in care de acest act administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond . Fara indeplinirea acestei conditii, exceptia de nelegalitate va fi respinsa ca inadmisibila.

1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
(ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Legea contenciosului administrativ
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor comerciale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Legea contenciosului administrativ
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

***

Prin actiunea inregistrata la data de 22 decembrie 2003 la Judecatoria Oradea, Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor, a chemat in judecata cotidianul „RB” si pe ziaristul DM solicitand publicarea hotararii judecatoresti prin care s-au stabilit atingerile aduse comportamentului si reputatiei institutiei, obligarea autorului articolului care a facut afirmatii neadevarate la adresa unitatii, de a le retracta public si obligarea la dezmintirea afirmatiilor inexacte prin acelasi mijloc de publicitate prin care au fost facute.

Reclamantul a aratat ca paratul cotidian a solicitat comunicarea unor date de interes public, initial la 21.10.2003 si apoi la 10.11.2003, raspunsul fiind expediat de Consiliul Judetean Bihor la 26.11.2003.

Desi nu expirase termenul legal, la 26.11.2003 in cotidian a aparut un articol jignitor de natura a prejudicia autoritatea si reputatia institutiei.

Prin sentinta civila nr.4765 din 20.09.2004 Judecatoria Oradea a admis in parte actiunea modificata, a constatat ca nu au fost incalcate prevederile Legii nr.544/2001 si a dispus obligarea paratului MD sa procedeze la retragerea declaratiilor facute in articolul publicat la 26.11.2003, prin publicarea unei dezmintiri in acelasi ziar.

Impotriva sentintei au declarat apel paratii, formand obiectul dosarului nr.5643/2004 al Curtii de Apel Oradea – Sectia civila mixta, in cadrul motivelor de apel invocandu-se exceptia de nelegalitate a art.16 lit.c din H.G. nr.123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Prin incheierea din 2.03.2005, instanta de apel a dispus sesizarea Curtii de Apel Oradea – Sectia contencios administrativ pentru solutionarea exceptiei de nelegalitate si suspendarea judecatii caii de atac.

Instanta a retinut ca de actul administrativ invocat depinde solutionarea pe fond a cauzei in temeiul art.4 alin.1 si art.10 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin sentinta nr.120/25.04.2005 Curtea de Apel Oradea – Sectia contencios administrativ si fiscal a admis sesizarea si a constatat nelegalitatea art.16 lit.c din H.G. nr.123/2002.

Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca textul susmentionat, prin care se prevede ca termenul de 30 zile reglementat de art.7 din Legea 544/2001, se calculeaza pe zile lucratoare, adauga la lege, in lipsa unei prevederi exprese aplicandu-se norma generala din art.101 Cod procedura civila, potrivit careia termenele se inteleg pe zile libere.
Impotriva sentintei au declarat recurs Guvernul Romaniei si Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor.

Guvernul Romaniei a aratat ca H.G. nr.123/2002 a fost adoptata cu respectarea prevederilor art.107 din Constitutie, ale art.23 alin.2 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si dispozitiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

In recursul declarat de Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor s-a invocat nelegalitatea si netemeinicia sentintei, in raport de faptul ca instanta a retinut in mod gresit ca termenele prevazute de art.101 Cod procedura civila ar constitui norma generala aplicabila si modului de calcul al termenelor prevazute de Legea 544/2001 intrucat dispozitiile art.101 Cod procedura civila se refera exclusiv la actele de procedura
cu instantele judecatoresti, neputand fi extinse si altor termene.

Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele invocate si de prevederile art.304 si 3041 Cod procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat urmatoarele:

Sentinta este gresita, intrucat instanta de fond s-a pronuntat asupra sesizarii privind exceptia de nelegalitate fara sa verifice daca erau intrunite toate conditiile prevazute de art.4 alin.1 din Legea 554/2004.

Potrivit textului de lege susmentionat, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata pe cale de exceptie numai in situatia in care de acest act administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond .
Asadar, legea prevede ca o conditie prealabila, obligatorie, ca actul ce formeaza obiectul cauzei pe fond sa fie emis in aplicarea actului administrativ a carui nelegalitate este invocata pe cale de exceptie .

In cauza, in raport de obiectul litigiului, nu se poate sustine ca este intrunita cerinta prevazuta de art.4 alin.1 din Legea 554/2004, ca solutionarea fondului sa depinda de actul administrativ atacat pe exceptie, respectiv H.G. nr.123/2002.

Dosarul de fond are ca obiect actiunea formulata de Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor (cauza fiind la momentul judecarii recursului, in faza apelului) in raspundere civila delictuala, intemeiata pe dispozitiile art.998-999 Cod civil, si nu pe prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, ale carei norme de aplicare au fost aprobate prin H.G. nr.123/2002.

In raport de cele expuse mai sus, Curtea a casat sentinta atacata si a respins sesizarea privind exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.16 lit.c din H.G.nr.123/2001, fara a mai analiza si celelalte critici invocate de recurenti care se refera in concret la legalitatea modului de calcul al termenelor prevazute de H.G.nr.123/2002.

Decizia civila prin care s-a respins recursul A.F.P. Cluj privind anularea taxei de prima inmatriculare

Decizia civila nr. 1481/2008 prin care s-a respins recursul Administratiei Finantelor Publice Cluj declarat impotriva sentintei Tribunalului Cluj prin care a fost anulat actul administrativ de impunere a taxei de prima inmatriculare.

Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Parte intr-un proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac;
Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Denumire data monedei unice europene.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
Denumire data monedei unice europene.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
(Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii – masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

____________

Va redam mai jos textul integral al Deciziei civile

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1481/2008
Şedinţa publică de la 19 Iunie 2008

S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN.CLUJ NAPOCA, împotriva încheierii din data de 28.03.2008 şi împotriva sentinţei civile nr. 595/2008, ambele pronunţate de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr. 318/117/2008 şi pe intimat K.B., având ca obiect anulare act administrativ taxă de primă înmatriculare.
La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă intimata K.B. personal, lipsă fiind recurenta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 26.05.2008 s-a depus la dosar, de către intimată întâmpinare.
La data de 18.06.2008, recurenta a depus la dosar un script intitulat “Concluzii”, care se comunică cu intimata prezentă.
Nemaifiind alte cereri de solicitat, curtea declară închise dezbaterile şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Intimata K.B. solicită respingerea recursului.
Curtea reţine cauza în pronunţare.

C U R T E A :

Deliberând reţine că prin sentinţa civilă nr. 595 din 04.04.2008 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 318/117/2008, s-a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, a inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii şi s-a admis cererea formulată de reclamanta K. B., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca şi în consecinţă a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 1.627 Euro şi dobânzile legale aferente până la data restituirii sumei.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că, pârâta Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca a fost cea care a încasat suma reprezentând taxa specială de înmatriculare, aspect care îi conferă calitate procesuală pasivă în cererea de obligare a sa la restituirea acesteia, astfel încât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate este nefondată, motiv pentru care va fi respinsă.
De asemenea, în condiţiile în care reclamanta a achitat o taxă care, în opinia ei, contravine reglementărilor comunitare în domeniu, aceasta a făcut dovada unui interes născut şi actual, neputându-se condiţiona accesul său la justiţie de pronunţarea în prealabil a unei hotărâri de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (cunoscut fiind principiul aplicării directe a dreptului comunitar de către instanţele naţionale) sau a finalizării negocierilor pornite în acest sens de către România şi Comisia Europeană. În consecinţă, şi excepţia prematurităţii acţiunii apare ca fiind nefondată, urmând a fi respinsă.
Nu în ultimul rând, tribunalul a apreciat că şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii a fost nefondată, în condiţiile în care, pe de o parte, reclamanta invocă practic refuzul nejustificat al pârâtei în soluţionarea cererii de restituire a taxei speciale de înmatriculare şi, pe de altă parte, procedura prealabilă prevăzută de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a fost parcursă prin depunerea, de către reclamantă, a cererii înregistrate sub nr. 38.568/18.12.2007, cerere la care pârâta a răspuns negativ. În consecinţă, şi această excepţie urmează a fi respinsă.
Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că reclamanta a achiziţionat un autoturism marca Volkswagen Golf, autoturism care era înmatriculat în Uniunea Europeană. Cu ocazia înmatriculării în România a autoturismului, i s-a întocmit o fişă de calcul din care rezulta faptul că avea de achitat suma de 1.627 Euro cu titlu de taxă specială de înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Trezoreria mun. Cluj-Napoca cu chitanţa seria TS4A nr. 2087570/01.08.2007. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă cu adresa nr. 38.568/12.01.2008.
Potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. 2 din Constituţia României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislaţia internă principiul aplicării directe şi al supremaţiei dreptului comunitar.
Conform dispoziţiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunităţii Europene, aplicabil prezentei speţe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii şi protecţioniste. Aceste dispoziţii au făcut obiectul unei largi jurisprudenţe a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a decis că fiind esenţial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniţei de către bunul supus taxei, dintr-o ţară comunitară în alta.
Tribunalul a reţinut că taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, iniţial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin O.U.G. nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele şi autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România, după aducerea lor în ţară. Rezultă din aceste dispoziţii legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantei, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniţei de către acesta dintr-o altă ţară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autorităţile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispoziţiile art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene.
Nu poate fi reţinută susţinerea pârâtei că s-a aflat într-o situaţie de excepţie, respectiv în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres şi obligatoriu a competenţei exclusive a Curţii de Justiţie a C.E. de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 şi 227 din Tratat. Este real că singura competentă în a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, dar în speţa de faţă nu s-a pus problema interpretării dispoziţiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispoziţiilor Tratatului. Mai mult decât atât, este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu a trebuit să contravină dispoziţiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulaţii a mărfurilor, aşa cum este cazul de faţă.
Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamantă este una interzisă de dispoziţiile art. 90 din Tratatul Comunităţilor Europene şi că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare au fost direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate faţă de dispoziţiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul pârâtei de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004, a admis acţiunea formulată şi a dispus în consecinţă.
În conformitate cu dispoziţiile art. 124 Cod procedură fiscală, pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumei de 1.627 Euro, calculată până la data restituirii acesteia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termenul legal pârâta recurentă Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate sau modificarea acestei sentinţe în sensul admiterii excepţiilor, respingerea acţiunii în contencios administrativ formulată de K. B. pentru lipsa calităţii procesuale pasive a instituţiei pârâte ca inadmisibilă şi prematur introdusă, în subsidiar admiterea cererii de suspendare a judecării cauzei, până la soluţionarea definitivă a procedurii de infringement, în condiţiile art. 244, alin. 1, pct. 1 din Codul de procedură civilă (cu trimitere la art. 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene ); admiterea recursului şi modificarea sentinţei recurate în sensul respingerii acţiunii formulate de K.B. ca neîntemeiată.
Totodată, consideră că Încheierea din 28.03.2008 şi Sentinţa civilă nr. 595/04.04.2008 a Tribunalului Cluj sunt netemeinice şi nelegale pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 3, 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului pârâta Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca a arătat că, conform chitanţei Seria TS4A nr. 2087570/01.08.2007 eliberată de Trezoreria municipiului Cluj-Napoca (care funcţionează în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca), reclamanta a achitat suma de 5.752 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule.
Taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule în sumă de 5.752 lei nu a fost stabilită de către instituţia pârâtă prin vreo decizie de impunere sau prin vreun alt act administrativ sau administrativ fiscal.
În conformitate cu prevederile pct. 4 (1) din Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 418/2007, \\\\\\\” documentul privind modul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule se emite în regim de asistenţă contribuabililor, se eliberează pe loc solicitantului şi nu poartă ştampila unităţii fiscale \\\\\\\”.
În conf. cu art. 31 indice 2 alin. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/204 ( date in aplicarea art. 214 indice 2 din Legea nr. 571/2003 – forma în vigoare începând cu data de 01.01.2007 ), \\\\\\\” răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revine plătitorului \\\\\\\”, adică, în speţă, reclamantei K.B..
Taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule ( datorată bugetului de stat, în conformitate cu art. 214 indice 1 alin. 3 din Legea nr. 571/2003) a fost achitată de către reclamantă la Trezoreria municipiului Cluj-Napoca în conformitate cu prevederile pct. 31 indice 2 alin. 1 şi 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004 ( date în aplicarea art. 214 indice 2 din Legea nr. 571/2003 ) care au următorul cuprins:
,, 31\\\\\\\’2. (1) Taxa specială se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România, cu excepţia autovehiculelor care sunt înmatriculate temporar în România pe o perioadă de timp egală cu durata de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde).
(2) Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale în a căror evidenţă aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revenind plătitorului. În documentul de plată la rubrica \\\\\\\” Reprezentând \\\\\\\” se va înscrie obligatoriu seria cărţii de identitate a autoturismului sau a autovehiculului \\\\\\\”.
Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 a fost depusa de către reclamantă la autoritatea competentă să efectueze înmatricularea autoturismului VOLKSWAGEN GOLF din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ( Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor – serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor în a cărei rază de competenţă reclamanta îşi are domiciliul ), în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 lit. j) din Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 1.501/13.11.2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor (M. Of. nr. 941/21.11.2006) care dispune următoarele:
(1) Înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară s-a efectuat pe baza următoarelor documente:
a) cererea solicitantului. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare şi a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul a menţionat solicitarea explicită în cerere;
j) începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, stabilită potrivit legii \\\\\\\”.
Pârâta a precizat că în mod greşit prima instanţă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiilor sale, pentru următoarele considerente:
a) – instituţia în contradictoriu cu care poate fi discutată cererea de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule a fost autoritatea care a efectuat înmatricularea autoturismului din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
b) – în conformitate cu prevederile H.G. nr. 495/2007, în materie fiscală statul roman a fost reprezentat în instanţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti care nu a fost chemata în judecată.
De asemenea, având în vedere cele mai sus arătate şi prevederile legale aplicabile în speţă, s-a apreciat că acţiunea în contencios administrativ formulată de K.B. trebuia respinsa ca inadmisibilă de către prima instanţă, pentru următoarele considerente:
1. – adresa instituţiei pârâte nr. 38.568/12.01.2008 nu a constituit act administrativ sau administrativ fiscal în sensul Legii nr. 554/2004 sau Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Instanţa trebuia să observe că actul care a produs efecte juridice şi a fost folosit de către reclamantă în faţa autorităţii competente să efectueze înmatricularea autoturismului a fost plata ( act juridic şi convenţie, în conformitate cu art. 1.092 – 1.121 Cod civil ) voluntară efectuată de către reclamantă ( Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 ) iar, în conformitate cu pct. 31 indice 2 alin. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, reclamanta răspunde pentru calcularea corecta a sumei de plata reprezentând taxa specială;
2. – reclamanta a avut la îndemână o alta cale de atac pentru a obţine înmatricularea autoturismului fără plata taxei speciale prevăzute de art. 214 indice 1 – 3 din Legea nr. 571/2003 sau pentru a obţine restituirea acestei taxe şi anume reclamanta trebuia să formuleze acţiune în contencios administrativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 împotriva autorităţii care a efectuat înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative unde a depus cererea de înmatriculare;
3. – restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule trebuia cerută de către reclamantă de la autoritatea care a efectuat înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative unde a fost depusă în original Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 şi unde plata taxei speciale a produs efectele prevăzute de lege;
4. – în conformitate cu art. 1092 alin. 2 Cod civil, \\\\\\\” Repetiţiunea nu a fost admisă în privinţa obligaţiilor naturale, care au fost achitate de bunăvoie \\\\\\\”;
5. – reclamanta nu a invocat refuzul nejustificat al instituţiei pârâte de restituire a taxei speciale de prima înmatriculare şi nu a făcut dovada că ar fi parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 205 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată şi de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Prin prisma motivelor invocate în recurs pârâta roagă instanţa de recurs să observe că cererea reclamantei înregistrată la instituţia sa sub nr. 38568/18.12.2007 nu poate fi calificată drept \\\\\\\” contestaţie \\\\\\\” sau plângere prealabilă în sensul art. 205 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată sau al art. 7 din Legea nr. 554/2004, cum în mod greşit a apreciat prima instanţă. Respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii formulate de către K.B. s-a datorat încălcării de către prima instanţă a prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 41 din O.G. nr. 92/2003, art. 1092 – 1121 Cod civil (motiv de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila).
De asemenea, respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii s-a datorat greşitei interpretări de către prima instanţă a actelor aflate la dosar (adresa Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca fiind considerata în mod greşit de către prima instanţă drept refuz nejustificat şi nesocotindu-se faptul că reclamanta a efectuat o plată voluntară neimpusă de către instituţia pârâtă – motiv de modificare a hotărârii prevăzută de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila), precum şi faptul că prima instanţă nu a motivat de ce nu a considerat că actul care a produs efecte juridice a fost chitanţa care consemnează plata voluntară efectuată de către reclamantă şi nici de ce acţiunea în contencios administrativ nu trebuia formulată împotriva autorităţii care a efectuat înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (motiv de modificare a hotărârii prevăzută de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila).
O dovadă clară a celor mai sus arătate a fost faptul că prima instanţă, prin sentinţa în prezentare curată, nu a anulat nici un act emis de către Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca.
În subsidiar, în faţa primei instanţe a solicitat suspendarea prezentei cauze, până la soluţionarea definitivă a procedurii de infringement, în condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civilă, întrucât Uniunea Europeană prin organele sale abilitate, respectiv Comisia Europeană, a declarat formal împotriva României procedura de \\\\\\\” infringement \\\\\\\”, respectiv procedura privind constatarea încălcării de către România, ca stat membru al U.E. a normelor comunitare în vigoare, în speţă ale art. 90 din Tratatul C.E.
Soluţia de respingere a cererii de suspendare a judecării cauzei s-a datorat încălcării de către prima instanţă a prevederilor art. 226, 227 şi 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, precum şi a prevederilor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă (motiv de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă), deoarece:
A) Menţionează că, în cadrul negocierilor prealabile purtate de către România cu reprezentanţii Comisiei Europene, discuţiile sunt axate EXCLUSIV în sensul modificării formulei de calcul a acestei taxe, prin modificarea criteriilor şi coeficienţilor de calcul şi ponderii acestora în formula de calcul, în vederea diminuării considerabile a cuantumului final al taxei şi nicidecum în sensul eliminării totale de către România a acestei taxe din Codul fiscal.
De altfel, în cadrul acestor discuţii România şi-a reafirmat ferm poziţia clară de a nu renunţa total la taxa specială de primă înmatriculare, acceptând în schimb să negocieze o modificare a acestei taxe sub aspectul modului de calcul al acesteia, potrivit solicitărilor Comisiei Europene, situaţie în care, în momentul ajungerii la un acord agreat de ambele părţi, procedura de infringement a fost definitiv închisă, iar cauza nu a fost trimisă spre examinare Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxemburg.
Faţă de existenţa acestor negocieri, aflate în faza finală, între reprezentanţii României şi ai Comisiei Europene, apreciază că prezenta acţiune a fost prematură, în măsura în care rezultatul negocierilor nu a fost încă anunţat în mod oficial, soluţionarea prezentei cauze depinzând în tot de soluţionarea litigiului dintre România şi Uniunea Europeană, chiar dacă acest litigiu s-a aflat în faza prealabilă (preliminară) a acţiunii de infringement ce s-a desfăşurat pe rolul C.J.C.E. de la Luxemburg.
În aceste circumstanţe, prima instanţă trebuia să dispună suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea definitiva a procedurii de infringement, în condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care stipulează că \\\\\\\”instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenţa sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecăţi\\\\\\\”.
În situaţia în care s-a dispus sau nu suspendarea judecării prezentei cauze până la finalizarea procedurii de infringement, semnalează instanţei iminenta producerii următoarelor posibile situaţii:
Pronunţarea unor soluţii pe fondul cererilor de restituire a taxei de către instanţele judecătoreşti naţionale, indiferent de soluţia adoptată, înainte de pronunţarea unei hotărâri contrare acestor soluţii de către C.J.C.E. de la Luxemburg.
Astfel, în cazul ipotetic în care acţiunile în restituirea taxei auto de primă înmatriculare ar fi admise de către instanţele naţionale, iar eventuala soluţie a hotărârii C.J.C.E. ar fi de respingere a sesizării Comisiei U.E. şi de constatare a faptului ca România nu a încălcat normele comunitare prin instituirea acestei taxe, s-a pus întrebarea firească ce s-a întâmplat cu aceste hotărâri ale instanţelor naţionale şi cum mai pot fi ele infirmate (anulate), conform normelor procedurale interne, precum şi cum mai poate fi întoarsă executarea lor, prin încasarea la bugetul statului a taxelor restituite necuvenit către particulari, în baza acestora.
În mod similar, şi în ipoteza respingerii pe fond, ca neîntemeiate, a acestor cereri de restituire de către instanţa naţională, fără a se dispune suspendarea cauzelor până la pronunţarea în speţă a C.J.C.E. sau măcar a punerii în discuţie a excepţiei prematurităţii cererilor de restituire, iar C.J.C.E. ar soluţiona procedura de infringement în senul admiterii sesizării Comisiei Consiliului Europei şi constatării faptului că România a încălcat normele comunitare, s-a pus problema inadmisibilităţii formulării unor noi cereri de restituire formulate de către aceiaşi particulari, prin invocarea şi admiterea excepţiei puterii de lucru judecat.
Învederează onoratei instanţe şi posibilitatea creării în practică a unei a treia situaţii şi anume că hotărârea C.J.C.E. să promoveze o soluţie de tipul \\\\\\\”admitere în parte\\\\\\\” a sesizării Comisiei U.E., în sensul în care să se statueze că, în principiu, în lipsa unei armonizări a taxei de primă înmatriculare auto la nivel comunitar, România are dreptul să instituie o astfel de taxă de primă înmatriculare auto, însa să constate că modul de determinare a cuantumului taxei auto nu a corespuns întru totul cerinţelor şi rigorilor comunitare şi că potrivit practicii C.J.C.E., această taxă auto a fost datorată doar în parte de către particularii care au achitat-o statului român, proporţional cu gradul de depreciere reală a valorii autoturismelor şi autovehiculelor pentru care s-au achitat aceste taxe.
În această din urmă situaţie, toate hotărârile pronunţate pe fondul cauzei de către instanţele naţionale, indiferent că sunt de admiterea acţiunilor şi de restituire integrală a taxelor auto achitate sau, că aceste soluţii au fost de respingere a acţiunilor şi de menţinere ca datorate integral bugetului de stat, vor fi vădit netemeinice şi contrare hotărârilor C.J.C.E. întrucât nimeni nu a calculat eventualele cote ( părţi ) din taxele iniţial achitate, care sunt nedatorate şi care se impun a fi restituite particularilor, respectiv care sunt cotele datorate în continuare şi care nu trebuie restituite reclamanţilor particulari.
B). Un alt motiv în sprijinul admiterii cererii de suspendare a prezentei cauze până la soluţionarea procedurii de infringement îl constituie însăşi obiectul prezentei cauze, prin prisma motivelor invocate de reclamantă.
Astfel, în fapt, reclamanta a criticat dispoziţiile legale cuprinse în Codul fiscal român ( art. 2144 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003 modificată şi completată, care ar contraveni dispoziţiilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
Or, soluţionarea acestei chestiuni juridice nu s-a putut face decât printr-o interpretare explicită şi directă a acestor dispoziţii ( art. 90 din Tratatul U.E. ), care însă cade în competenţa exclusivă a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxemburg, în conformitate cu dispoziţiile art. 234 din acelaşi Tratat de instituire a Comunităţii Europene, pe care, pentru deplina Edificare îl redă în continuare:
\\\\\\\” Art. 234: 1) Curtea de Justiţie este competentă să hotărască, cu titlu prejudiciar:
a) asupra interpretării prezentului tratat \\\\\\\”.
Mai departe, art. 234 (fost art. 177), în alin. 2 şi 3, din acelaşi Tratat instituind Comunitatea Europeană stabileşte şi calea de urmat în cazul în care în faţa unei instanţe naţionale este ridicată chestiunea interpretării Tratatului:
\\\\\\\”Art. 234 (…) 2) Când o asemenea chestiune este ridicată în faţa unei instanţe dintr-un stat membru, această instanţă, în cazul în care consideră că este necesară o decizie asupra acestei chestiuni, poate cere Curţii de Justiţie să dea o hotărâre în acest sens.
3) Când o asemenea chestiune a fost ridicată într-o cauză pendinte în faţa unei instanţe naţionale ale cărei hotărâri nu au putut face obiectul unei căi de atac în dreptul intern această instanţă a fost obligată să sesizeze Curtea de Justiţie \\\\\\\”.
Din interpretarea coroborată a celor doua alin. 2 şi 3 ale art. 234 (fost art. 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, şi raportat strict la dispoziţiile procedurale române, rezultă faptul ca dacă o astfel de chestiune de interpretare a dispoziţiilor tratatului s-a ridicat în faţa unei instanţe de fond sau de apel, aceste instanţe pot să ceară Curţii Europene de Justiţie să dea o hotărâre de lămurire cu privire la interpretarea tratatului, pe când dacă o astfel de chestiune s-a ridicat în faţa unei instanţe de recurs, ale cărei hotărâri nu mai pot face obiectul unei căi de atac ordinare în dreptul intern (adică sunt irevocabile – în materie civilă, respectiv sunt definitive – în materie penală), atunci această instanţă este obligată să sesizeze Curtea de Justiţie a C.E. de la Luxemburg.
Având în vedere faptul că, aşa cum am mai arătat mai sus, împotriva României a fost deja declanşată procedura de infringement de către Comisia U.E., în condiţiile art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană tocmai cu privire la acelaşi obiect, procedura care a fost finalizată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a C.E. care a tranşat în mod irevocabil chestiunea stabilirii de către România a taxei de primă înmatriculare prin dispoziţiile art. 2141 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003, consideră că cea mai judicioasă soluţie care s-a impus în cauză a fost suspendarea judecării cauzei în condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, până la finalizarea procedurii de infringement, soluţiile instanţelor naţionale depinzând în tot de soluţia pronunţată de Curtea de Justiţie a C.E.
C) Învederează onoratei instanţe că în acest moment, în lipsa unei hotărâri a C.J.C.E. cu privire la taxa de primă înmatriculare instituita prin Codul fiscal român, nu putea vorbi decât de o opinie a Comisiei U.E., despre care nu avea nici o certitudine ca a fost întemeiatâ.
Este de subliniat din nou că în opinia Comisiei U.E. taxa de primă înmatriculare nu a corespuns pe deplin cerinţelor şi rigorilor normelor comunitare, exclusiv în sensul în care Codul fiscal din România nu a prevăzut o cale de contestare a acestei taxe, precum şi în ceea ce priveşte criteriile tehnice de determinare a cuantumului acestei taxe, necontestându-se nici un moment dreptul României de a institui o astfel de taxă.
Aşadar, simpla suspiciune sau bănuială a Comisiei U.E. potrivit căreia această taxă nu a corespuns în întregul ei normelor comunitare nu a putut constitui temei pentru formularea de către particulari şi admiterea unor acţiuni similare prezentei de către instanţele naţionale, întrucât Comisia U.E. nu a fost competentă să emită astfel de decizii, competenţă materială ce a revenit în mod exclusiv CURŢII DE JUSTIŢIE A C.E.
În cazul în care, instanţelor naţionale le-ar reveni competenţa materială de a se pronunţa în chestiunea încălcării tratatelor constitutive ale U.E. de către statele membre, învederează instanţei că însăşi procedura de infringement ar reveni inutilă şi fără finalitate, încălcându-se astfel art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, care stabileşte în mod limpede regula potrivit căreia doar Curtea de Justiţie a C.E. este competentă material să se pronunţe asupra încălcării tratatelor constitutive de către statele membre.
\\\\\\\” Art. 226 – În cazul în care Comisia consideră că un stat membru nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi incumba în virtutea prezentului tratat, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a dat statului respectiv posibilitatea să-şi prezinte observaţiile.
Dacă statul în cauză nu s-a conformat acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie \\\\\\\”.
Este clar că s-a situat în ipoteza acestei norme a tratatului, întrucât în ceea ce priveşte sintagma \\\\\\\” obligaţiile care incumba statelor membre în virtutea Tratatului privind instituirea C.E. \\\\\\\” a cuprins inclusiv obligaţia României ca stat membru al U.E., de a înlătura orice bariere de natură fiscală sau vamală, sau de a se abţine de a institui noi piedici de acest tip în calea liberei circulaţii a bunurilor în spaţiul comunitar, în temeiul art. 90 din Tratatul C.E.
D) Precizează în mod expres faptul că nu a invocat o necompetenţă totală a instanţelor judecătoreşti naţionale româneşti de a soluţiona prezenta acţiune ci doar o necompetenţă materială parţială în soluţionarea cauzei.
Susţinerea pârâtei are la bază faptul că instanţele naţionale sunt practic obligate să soluţioneze un capăt de cerere principal, chiar dacă el nu este formulat în mod distinct în acţiune, şi anume să constate ca taxa auto de primă înmatriculare şi implicit dispoziţiile art. 2141 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul privind instituirea C.E., capăt de cerere care, aşa cum a arătat mai sus, cade în competenţa exclusivă a C.J.C.E., conform art. 226 alin. 2 din acelaşi Tratat.
F) Cât priveşte efectul direct al dreptului comunitar, care presupune dreptul oricărei persoane de a invoca direct o dispoziţie comunitară, inclusiv în faţa judecătorului naţional, susţine că în ceea ce priveşte cazul constatării încălcării de către statele membre a obligaţiilor care le-a incumbat acestora în virtutea Tratatului privind instituirea C.E., s-a situat într-un caz de excepţie de la regula, respectivă s-a găsit în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres şi obligatoriu a competenţei exclusive a Curţii de Justiţie a C.E. de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 şi 227 din Tratatul de instituire Comunitatea Europeană.
În acest sens, relevantă a fost Hotărârea Francovich (6/90) [Cehia] prin care Curtea de Justiţie a C.E. a consacrat principiul că statul este răspunzător pentru prejudiciul provocat particularilor în urma încălcării dreptului comunitar de către stat (state liability).
Astfel, s-a statuat că particularii pot acţiona statul în faţa instanţelor naţionale, numai atunci când s-a stabilit deja de către Curtea de Justiţie a C.E. că Statul este autorul unei încălcări a dreptului comunitar.
Or, având în vedere că până la această dată Curtea de Justiţie a C.E. nu a stabilit printr-o decizie pronunţată în cadrul procedurii de infringement, în baza art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, că România, prin instituirea în Codul fiscal a taxei auto de primă înmatriculare, şi-ar fi încălcat \\\\\\\” obligaţiile care-i incubă ca stat membru în virtutea Tratatului privind instituirea C.E. \\\\\\\”, care includ şi obligaţia de a înlătura orice bariere de natură fiscală sau vamală, sau de a se abţine de a institui noi piedici de acest tip în calea liberei circulaţii a bunurilor în spaţiul comunitar, şi că în consecinţă s-ar fi încălcat art. 90 din Tratatul C.E., rezultă că s-a putut vorbi de o excepţie de prematuritate a formulării de către reclamantă a prezentei acţiuni \\\\\\\” în compensare \\\\\\\” sau în răspunderea Statului Român.
III. Din cele expuse la pct. II de mai sus rezultă în mod clar că soluţia de admitere a acţiunii din sentinţa în prezent recurată s-a datorat încălcării de către prima instanţă a competentei altei instanţe (motiv de casare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă), respectiv sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea competenţei Curţii de Justiţie a C.E.
IV. Pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată, având în vedere că reclamanta datorează în mod legal taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule pe care a achitat-o la Trezoreria municipiului Cluj-Napoca.
Aşa cum rezultă din cele expuse mai sus şi din cele expuse în continuare, acţiunea reclamantei este în mod vădit netemeinică şi nelegală şi trebuia respinsă de către prima instanţă.
Învederează instanţei faptul că reclamanta a achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule în temeiul prevederilor art. 2141 – 2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, coroborate cu prevederile art. 311 – 312 din H.G. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, dispoziţii legale pe care le reproducem în continuare:
\\\\\\\” Art. 2141 1) Intră sub incidenta taxei speciale autoturismele şi autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepţia celor speciale echipate pentru persoanele cu handicap şi a celor aparţinând misiunii diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România (…).
(5) Vechimea autoturismului autovehiculului rulat s-a calculat în funcţie de data fabricării acestuia\\\\\\\”.
\\\\\\\” Art. 2142 Taxele speciale s-a plătit cu ocazia primei înmatriculări în România \\\\\\\”.
\\\\\\\” Art. 2143 Sunt scutite de plata taxelor speciale autoturismele, atunci când sunt:
a. Încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare;
b. Provenite din donaţii sau finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordate instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate \\\\\\\”.
Norme metodologice:
\\\\\\\” 311 1) Taxa specială se aplică atât autoturismelor şi autovehiculelor comerciale noi, cât şi celor rulate,
312 1) Taxa specială se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România, cu excepţia autovehiculelor care sunt înmatriculate temporar în România, pe o perioadă de timp egală cu durata de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde).
2) Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale în a căror evidenţă aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revenind plătitorului \\\\\\\”. Raportat la aceste dispoziţii legale, pârâta roagă instanţa să reţină următoarele aspecte:
– autoturismul achiziţionat din străinătate de reclamantă s-a înmatriculat pentru prima oară în România;
– autoturismul nu a fost înmatriculat temporar în România;
– taxa specială a fost achitată de către reclamantă, persoana care a înmatriculat autoturismul;
– autoturismul VOLKSWAGEN GOLF în cauză, nu intră în categoria autoturismelor scutite de plata taxelor speciale cum ar fi: vehicule istorice sau cele provenite din donaţii, finanţări directe din împrumuturi nerambursabile, din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică.
Ca urmare, rezultă în mod evident că autoturismul în cauză a fost suspus aplicării şi plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule ( taxa de primă înmatriculare ), prevăzută de Codul fiscal.
De asemenea, pentru ca instituţia pârâtă să fi putut proceda la restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule a fost necesar ca, la cererea înregistrată la Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca sub nr. 38.568/18.12.2007, reclamanta să fi anexat Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 în original şi pe această chitanţă autoritatea competentă să efectueze înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative să fi consemnat prin semnătura autorizată şi ştampilă că taxa specială pentru autoturisme ( în sumă de 5.752 lei ) nu a fost datorată ( art. 1 alin. 4 din O.G. nr. 128/2000 cu modificările şi completările ulterioare ).
Ori, este evident că reclamanta nu a procedat în modul arătat mai sus.
În plus, sumele care au putut fi restituite de la bugetul de stat au fost reglementate de art. 117 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată care dispune următoarele:
(1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:
a) cele plătite fără existenţa unui titlu de creanţă;
b) cele plătite în plus faţă de obligaţia fiscală;
c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;
d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
g) cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 170;
h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus desfiinţarea executării silite\\\\\\\”.
Analizând prevederile legale mai sus citate, s-a observat că taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule nu poate fi încadrată în nici una din categoriile de sume care pot fi restituite.
Mai mult, aşa cum s-a arătat mai sus, plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule este o obligaţie legală, fiind prevăzută de art. 214 indice 1 – 4 din Legea nr. 571/2003, text de lege care este în vigoare şi care nu a fost declarat neconstituţional până la data prezentei şi a cărui respectare a fost obligatorie în conformitate cu art. 1 alin. 5 şi art. 15 alin. 1 din Constituţia României.

Hotarare de Guvern de atestare a domeniului public al unui judet. Actiune in anulare. Tardivitate.

Hotararea de Guvern de atestare a domeniului public al unui judet are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel ca nu sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (4) din Legea 554/2004, potrivit carora actele administrative normative pot fi atacate oricand pe calea contenciosului administrativ.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Confirmare intr-o anumita functie
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Legea contenciosului administrativ
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
Legea contenciosului administrativ
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Termenul de 1 an de la data emiterii hotararii de guvern de atestare a domeniului public nu poate fi depasit, sub sanctiunea respingerii ca tardiva a actiunii in contencios administrativ.
*
* *

Prin actiunea inregistrata la 8 mai 2007, reclamantii BM, NS s.a. au solicitat, in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei si Consiliul local al municipiului Alba Iulia sa se dispuna anularea pozitiei nr.749 din anexa 12 a H.G. nr.974/2002 emisa de Guvernul Romaniei, anularea pozitiei nr.749 din anexa 2 a HCL nr.267/5.11.1999 modificata prin HCL nr.165/22.06.2002 emise de Consiliul local al municipiului Alba Iulia, suspendarea executarii acestor acte pana la ramanerea irevocabila a sentintei si obligarea paratilor la cheltuieli de judecata, aratand ca in mod nelegal, paratii au inclus in domeniul public al municipiului drumul amenajat de reclamanti pe terenul proprietatea lor.
Paratii au invocat exceptia tardivitatii actiunii.
Curtea de Apel alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal, prin sentinta nr.68 din 13 iulie 2007, a admis exceptia tardivitatii, a respins ca tardiv formulata actiunea, a respins cererea de suspendare a executarii actelor atacate.
Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca anexa cuprinzand inventarul bunurilor care apartin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicata in M. Of. nr.701 Bis din 25 septembrie 2002 si, in plus, a fost adusa expres la cunostinta reclamantilor prin adresa nr.5356/19 martie 2004, iar actiunea a fost introdusa la 8 mai 2007, deci tardiv fata de prevederile art.ll alin. (2) din Legea 554/2004.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii, solicitand in principal casarea si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond in temeiul art.315 alin. (5) C. proc. civ. cu motivarea ca actul administrativ atacat are caracter normativ si drept urmare poate fi atacat oricand, actiunea fiind imprescriptibila conform art.ll alin. (4) din Legea 554/2004.
Prin urmare, sesizarea instantei de contencios administrativ cu o actiune avand ca obiect anularea partiala a hotararii de Guvern nu este conditionata de respectarea termenelor prevazute de art.ll alin. (2) din legea contenciosului administrativ.
Curtea a constatat urmatoarele:
Recurentii-reclamanti au sesizat instanta de fond cu actiunea avand ca obiect anularea partiala a H.G. nr.974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba, pozitia 749 din anexa 2 la hotarare referitoare la domeniul public al municipiului Alba lulia, Anexa 2 cuprinzand inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicata in M.Of. nr.701 bis din 25 septembrie 2002 si de asemenea cu ocazia judecarii cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 7/176/2003 pe rolul Tribunalului Alba, reclamantilor li s-a adus la cunostinta de Primaria municipiului Alba Iulia cu adresa nr.5356/19.03.2004 ca strada I din Alba Iulia face parte din domeniul public si figureaza la pozitia 749 din H.G. nr. 974/2002.
In mod corect prima instanta a retinut ca in raport de data publicarii hotararii de Guvern atacata, de data aducerii acesteia la cunostinta reclamantilor respectiv la 10.03.2004, introducerea actiunii la data de 08 mai 2007 s-a facut cu depasirea termenului de decadere prevazut de art.ll alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
Nu poate fi retinuta critica, de altfel nemotivata, a recurentilor, ca actul atacat este un act administrativ unilateral cu caracter normativ.
Actul administrativ atacat are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, intrucat atesta bunurile care fac parte din domeniul public al judetului Alba, respectiv se adreseaza anumitor persoane juridice din acest judet si priveste bunurile individualizate in anexe.
Constatand ca instanta de fond a facut o corecta aplicare a prevederilor imperative ale art.ll din legea contenciosului administrativ atat in privinta termenului de formulare a actiunii cat si a naturii actului administrativ atacat, recursul declarat de reclamanti a fost respins ca nefondat.

Act propus ca proba intr-un litigiu. Solicitarea comunicarii. Caracterul refuzului.

Potrivit dispozitiilor art.2 alin. (1) lit.h) din Legea nr. 554/2004 reprezinta refuz nejustificat de a solutiona o cerere exprimarea explicita cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea .

Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Este organizatia patronilor, autonoma, fara caracter politic infiintata ca persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial,
Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Prevazuta in t. II, cap. II, sectiunea I, C. proc. pen., partea speciala.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

Refuzul unei autoritati de a comunica personal reclamantului un act propus ca proba intr-un litigiu in care autoritatea emitenta nu este parte, nu reprezinta refuz nejustificat, cu atat mai mult cu cat informatiile continute de actul solicitat nu sunt de interes public.

____________

Prin sentinta civila nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal pronuntata in dosarul nr.7898/1/2005, a fost admisa in parte actiunea numitei MA, in contradictoriu cu parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (A.V.A.S.), fiind obligata aceasta sa solutioneze cererea nr.279 din 6 ianuarie 2005, in sensul comunicarii clauzei sociale din contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr.1472 din 7 decembrie 1997, incheiat de Fondul Proprietatii de Stat (in prezent AVAS) cu societatea K.

A fost respins ca neintemeiat capatul de cerere privind daunele materiale si morale.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca reclamanta a solicitat paratei, recomunicarea unor copii ale clauzelor sociale din contractul mai sus mentionat, pe motiv ca cele depuse de parata intr-un alt litigiu au fost sustrase de la dosar, primind raspunsul ca actul solicitat a fost transmis in copie la dosarul nr.3001/2003 al Tribunalului Bucuresti, astfel incat o noua copie poate fi transmisa numai la cererea instantei.

A apreciat instanta ca reclamanta are nevoie de acea copie pentru a-si formula apararile intr-un litigiu aflat pe rol si ca apararile paratei in sensul ca nu poate furniza informatii dintr-un contract fara acordul partilor acestuia – pe temeiul art.5 din O.G. nr.25/2002 – dovedesc o conduita contradictorie in raport cu raspunsul la cererea reclamantei.

A considerat instanta ca solicitarea clauzelor sociale nu tine de secretele comerciale si de afaceri, iar art.5 din O.G. nr.25/2002 nu se poate invoca in speta deoarece se refera la astfel de secrete care trebuie respectate in legatura cu utilizarea rezultatelor unei analize si ale controlului post-privatizare.

A constatat instanta ca refuzul AVAS este nejustificat si ii incalca reclamantei interesul legitim (intrucat la data incheierii contractului reclamanta era angajata S.C. „K” SA) obligatia autoritatii fiind de a asigura informarea cetatenilor asupra problemelor de interes personal, prevazuta de art.31 alin. (2) din Constitutie care confera reclamantei un drept corelativ.

Asupra cererii de acordare a daunelor materiale si morale, instanta a constatat ca, desi reclamanta nu a mai sustinut-o dupa precizarea temeiului actiunii, a exprimat totusi renuntarea la acest capat de cerere sub conditie suspensiva, iar conditia nu s-a realizat (parata nu a depus la dosar clauzele sociale), astfel incat instanta trebuie sa se pronunte.

Instanta a respins cererea, retinand ca reclamanta nu a dovedit prejudiciul moral si pe cel material pe care le-a suferit, iar parata a raspuns cererii reclamantei in sensul ca are intentia de a da curs solicitarii ei.

I. Impotriva acestei sentinte a declarat in termen recurs reclamanta, criticand sentinta pentru respingerea cererii de obligare a paratei la daune materiale si morale.
In motivarea cererii se arata:
– ca AVAS trebuia sa urmareasca daca societatea K SA a dus la indeplinire clauzele contractului de vanzare-cumparare a societatii „I” in special „obligatiile cumparatorului” si „clauzele sociale” atasate contractului;
– ca societatea sus mentionata nu a dus la indeplinire si in mod nelegal i-a desfacut reclamantei contractul individual de munca, iar AVAS trebuia sa ia atitudine si sa clarifice drepturile pe care reclamanta le obtinuse ca salariat in urma negocierilor sau sa-i comunice reclamantei aceste clauze pentru a-si valorifica singura drepturile;
– ca refuzul AVAS de a-i inainta aceste clauze sociale i-a cauzat o paguba materiala de 500 de milioane de lei reprezentand pierderea contractului individual de munca si salariile aferente;
– ca, desi prin sentinta din 27 septembrie 2006 AVAS a fost obligata sa-i comunice clauzele sociale, la 26 octombrie 2006 cand s-a prezentat la sediul acesteia a refuzat sa i le inainteze, inseland-o premeditat cu un extras din capitolul „obligatiile cumparatorului” de la alta unitate K.

Recursul nu se fondeaza, urmand a fi respins ca atare pentru considerentele care urmeaza:
1. In fapt, reclamanta este nemultumita pentru ca, dupa privatizarea S.C. „I” S.A. Bucuresti a fost concediata de catre angajator prin desfacerea contractului individual de munca .
Masura a fost contestata de reclamanta si face (sau a facut) obiectul unui litigiu de munca pe rolul Tribunalului Bucuresti in dosarul nr.3001/2003.
Reclamanta considera ca, neavand ca proba in acel dosar „clauzele sociale” anexa la contractul de privatizare, nu a putut sa inlature masura desfacerii contractului individual de munca si sa obtina salariile cuvenite .
Daunele materiale solicitate reprezinta, in opinia recurentei, chiar aceste salarii si reparatia masurii de desfacere a contractului de munca .
Pretentiile sunt neintemeiate, cata vreme nu exista o hotarare judecatoreasca irevocabila, pronuntata in litigiul de munca, din care sa rezulte explicit ca respingerea actiunii sale s-a datorat nedepunerii „clauzelor sociale” de catre AVAS.

2. In cauza de fata, reclamanta a solicitat obligarea AVAS la daune ca cerere accesorie la refuzul de a i se comunica „clauzele sociale”, asadar pentru neindeplinirea unei cereri cu caracter pur formal.
Ca urmare, criticile recurentei privind neindeplinirea de catre AVAS a obligatiilor post-privatizare nu au legatura cu obiectul cauzei deduse judecatii, cu atat mai mult cu cat sindicatul existent in cadrul societatii „I”, iar nu AVAS este reprezentantul legitim al salariatilor in raporturile cu patronatul.

II. Impotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs si parata AVAS invocand dispozitiile art.3041 Cod procedura civila si aratand ca nu este vorba de „un refuz nejustificat” din partea sa, cata vreme contractul de vanzare-cumparare de actiuni nu reprezinta o informatie de interes public, iar reclamanta, nefiind parte in contract, nu are un drept de a detine o copie a contractului.
Arata recurenta ca i-a comunicat reclamantei la 2 noiembrie 2006 doua file reprezentand „adresa” si „clauza 8.3”, iar aceasta, desi recunoaste ca le-a primit, pretinde ca ele „nu stipuleaza drepturile salariatilor” si ca AVAS refuza sa-i solutioneze cererea .

Recursul se fondeaza, sentinta urmand a fi modificata in sensul de a respinge si primul capat de cerere din actiune, in temeiul art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila, pentru urmatoarele considerente:
Refuzul reclamat de petenta prin actiune, pe temeiul art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 nu este unul nejustificat.
Copia „clauzelor sociale” din contractul de vanzare-cumparare de actiuni ale societatii „I” a fost propusa ca proba de catre reclamanta din cauza de fata intr-un litigiu de munca in care are (sau avea) calitatea de reclamanta si unde sustinea nelegalitatea desfacerii contractului individual de munca . Instanta investita cu cererea – Tribunalul Bucuresti – a admis proba si a solicitat comunicarea inscrisului de catre AVAS. Aceasta s-a conformat, iar actul a fost trimis la dosar pentru termenul din 29 septembrie 2003 in dosarul nr.3001/2003 .

Reclamanta, la 6 ianuarie 2005 solicita direct AVAS sa-i comunice ei personal copia „clauzelor sociale”, iar refuzul acestei autoritati, comunicat cu adresa nr.2698 din 7 februarie 2005, este motivat de situatia ca si-a indeplinit o data obligatia impusa de Tribunalul Bucuresti, o noua comunicare urmand sa faca numai la solicitarea acestei instante.

Motivatia refuzului este pertinenta si – nefiind o expresie a abuzului de putere – este si legala.
Fiind vorba de probe intr-un dosar – in care AVAS nu era parte – era firesc ca detinatoarea actului sa pretinda o cerere formala a instantei de judecata, cu atat mai mult cu cat acele informatii nu erau de interes public.
Reclamanta, dupa primirea acestui raspuns de la AVAS, avea dreptul procesual de a solicita instantei – Tribunalul Bucuresti – sa revina la AVAS pentru recomunicarea inscrisului probator.

Ea a ales insa calea reclamatiei in contenciosului administrativ pentru obtinerea unei probe pentru care avea calea legala in cadrul litigiului de munca . Acest exercitiu al dreptului de petitionare intemeiat pe dispozitiile Legii nr.554/2004 este insa abuziv, analizat fiind sub incidenta art.723 Cod procedura civila.

In realitate, reclamanta a luat cunostinta de extrasul din contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr.1473/1997 „Obligatiile si garantiile cumparatorului” – punctul 8.3, dar contesta faptul ca acest extras ar reprezenta „clauzele sociale”, fiind incredintata ca exista alte dispozitii contractuale „oculte” privind protectia sociala la care s-a angajat cumparatorul si pe care nu le-ar fi respectat.

Or, dupa cum rezulta din adresa AVAS catre Tribunalul Bucuresti la dosarul nr.3001/2003, aceeasi copie-extras inmanata reclamantei a fost comunicata si instantei in litigiul de munca .

In fine, se cuvine a constata ca, dupa pronuntarea sentintei in cauza de fata, AVAS a comunicat intimatei-reclamante copia extras a „clauzelor sociale” si anume punctul 8.3 din contract (fila 18 dosar) pe care reclamanta insasi l-a depus in cauza de fata, impreuna cu intampinarea la recursul AVAS.

Pentru aceste motive, recursul reclamantei a fost respins, iar recursul declarat de parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului impotriva sentintei civile nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a fost admis, sentinta fiind modificata, in sensul respingerii capatului de cerere al actiunii reclamantei privind obligarea paratei la solutionarea cererii nr.279 din 6 ianuarie 2005.

Functionar public. Atacarea in instanta a actului de eliberare din functia publica. Conditia indeplinirii procedurii prealabile.

Potrivit dispozitiilor art. 89 alin. (1) din Legea 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, astfel cum a fost modificata prin Legea 251/2006, in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificarile ulterioare.

Legea contenciosului administrativ
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Desemneaza un numar de limitari functionale cauzate de deficiente fizice, intelectuale, senzoriale, de conditii de sanatate ori de mediu.
Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Puterile publice existente in stat.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Legea contenciosului administrativ
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Este persoana numita intr-o functie publica.
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

Este inadmisibila astfel, actiunea in anulare a actului de eliberare din functia publica, promovata fara exercitarea in prealabil a recursului administrativ, prevazut de art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004.

Nota: Instanta a avut in vedere dispozitiile art. 89 din Legea 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, in forma publicata in M. Of. nr. 251 din 22/03/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Ca urmare a republicarii legii in M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, dispozitiile art. 89 alin. (1) se regasesc in materialitatea lor in cuprinsul art. 106 alin. (1) din lege .

_______________________

Prin actiunea introdusa la data de 23 ianuarie 2007 CI a solicitat ca in contradictoriu cu Autoritatea Nationala a Vamilor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Directia Regionala Vamala A sa se dispuna anularea ordinelor nr. 10159 din 29 decembrie 2006 si nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emise de vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala – Autoritatea Nationala a Vamilor, ca nelegale.

Prin aceste acte administrative de autoritate s-a dispus eliberarea reclamantului din functia publica de executie de inspector vamal I asistent 2, la Biroul vamal N cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si respectiv, pe data incetarii concediului pentru incapacitate temporara de munca .

De asemenea, reclamantul a cerut obligarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala –Autoritatea Nationala a Vamilor la reincadrarea sa in functia publica de executie detinuta anterior, conform art. 89 alin. (2) din Legea 188/1998, precum si obligarea tuturor paratelor la plata cheltuielilor de judecata .

Prin sentinta civila nr. 88 din 30 martie 2007, Curtea de Apel Timisoara- Sectia de contencios administrativ si fiscal a admis exceptia ridicata de parata Directia Regionala Vamala T. si, pe cale de consecinta, a respins actiunea ca inadmisibila.

Instanta a retinut ca aceasta solutie se impune deoarece anterior sesizarii sale, reclamantul nu a exercitat procedura administrativa prealabila instituita prin dispozitiile art. 89 din Legea 188/1999, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea 251/2006.

Totodata, a facut referire la prevederile art. 7 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stabilesc obligativitatea recursului administrativ.

Reclamantul a declarat recurs, sustinand ca in mod gresit prima instanta a admis exceptia ridicata de una dintre parate si a respins actiunea ca inadmisibila, ignorand normele Codului muncii care reglementeaza in astfel de cazuri „o actiune directa in anulare, neconditionata de indeplinirea unei eventuale plangeri prealabile”.

Pe de alta parte, solutia recurata este echivoca, in sensul ca nu precizeaza pentru care anume din cele doua acte administrative contestate a admis exceptia, mai ales ca fata de ordinul nr. 332/2007, aceasta aparare nu fusese ridicata de parti, sau de instanta din oficiu si nici pusa in discutia partilor.

Recursul este nefondat.

Potrivit dispozitiilor art. 89 alin.(1) din Legea n. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, astfel cum a fost modificata prin Legea 251/2006, in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare, precum si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

Aplicatiunea acestui text legal a fost facuta in mod corect de prima instanta ca urmare a exceptiei ridicate de una dintre autoritatile publice parate.

Exceptia era intemeiata de vreme ce s-a dovedit ca anterior sesizarii instantei cu actiunea in anulare a ordinelor de eliberare din functia publica de executie, reclamantul nu a exercitat recursul administrativ, prevazut de art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, ca o conditie de admisibilitate a actiunii.

Cum deja s-a aratat, cauza are ca obiect raportul de serviciu al unui functionar public si atrage competenta materiala a instantelor de contencios administrativ.
Imprejurarea ca in dispozitivul sentintei nu a fost indicat si ordinul nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emis de vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, nu justifica reformarea solutiei in sensul cerut, cat timp nu se contesta ca nici impotriva acestui act administrativ procedura prealabila nu a fost indeplinita.

Exceptia de inadmisibilitate a actiunii a fost invocata de parata Directia Regionala Vamala T. (care a dobandit calitate procesuala pasiva ca efect al desfiintarii Directiei Regionale Vamale A.) in cadrul intampinarii formulate, asa incat fara temei se sustine ca instanta a admis-o fara a o pune in discutia prealabila si contradictorie a partilor.

Raport al inspectiei judiciare. Lipsa caracterului unui act administrativ. Imposibilitatea atacarii lui pe calea contenciosului administrativ.

Raportul Serviciului de Inspectie Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se constata ca nefondata cererea prin care o persoana solicita tragerea la raspundere a unui judecator, nu are caracterul unui act administrativ cu caracter jurisdictional, fiind lipsit de elementele definitorii ale acestuia.

Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Interes al unei persoane fizice sau juridice recunoscut de lege. In acesata larga acceptiune si, uneori, cu specificatii proprii fiecarei ramuri de drept, este utilizat termenul de interes legitim in diferite acte normative.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
(Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun – de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
Este institutia de drept penal ce reprezinta o conditie de tragere la raspundere penala
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Sunt raporturi juridice care apar in cursul desfasurarii procesului penal si sunt reglementate de norme procesual penale.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii
Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

El reprezinta un act premergator declansarii procedurii raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor pentru faptele prevazute de legea 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, actiunea in anularea unui astfel de act formulata pe calea contenciosului administrativ fiind asadar inadmisibila.

________________

Prin sentinta civila nr.1846/2007 pronuntata la data de 27 iunie 2007, Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins ca inadmisibila, pentru lipsa procedurii prealabile, actiunea formulata de reclamanta S.C.M SRL Bucuresti, in contradictoriu cu paratul Consiliul Superior al Magistraturii, avand ca obiect anularea actului administrativ – rezolutia nr.1858/IJ/SIJ/2006, prin care s-a hotarat respingerea sesizarii formulata de reclamanta in contra magistratului PU, ca netemeinica si nelegala.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca fiind intemeiata exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parat, intrucat nu au fost respectate dispozitiile art.7 alin. (1) din Legea 554/2004, conform carora, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia”.
Reclamanta a declarat recurs in termenul prevazut de lege, sustinand motivul de casare sau modificare prevazut de art.304 pct.5 C.proc. civ. respectiv „prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin . (2) Cod procedura civila”.

Recurenta a invocat si prevederile art.304ą C.proc. civ., conform carora cauza poate fi examinata sub toate aspectele, hotararea atacata neputand fi atacata si cu apel.

In motivarea recursului se precizeaza ca actul administrativ, prin care intimata a solutionat petitia si a carei anulare a solicitat-o este un act administrativ jurisdictional si nicidecum un act administrativ unilateral asa cum in mod nelegal a retinut instanta fondului.

In atare situatie, sustine recurenta, plangerea prealabila este facultativa si gratuita, astfel ca sunt aplicabile dispozitiile art.6 alin. (2) din Legea 554/2004, conform carora „actele administrativ-jurisdictionale pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ competenta potrivit art.10, in termen de 15 zile de la comunicare, daca partea nu exercita caile administrativ-jurisdictionale de atac”.

Recursul este nefondat.

Obiectul cererii de chemare in judecata il constituie anularea „actului administrativ” incheiat de Inspectia judiciara – Serviciul de Inspectie Judiciara pentru Judecatori din cadrul CSM, prin care analizandu-se memoriul adresat CSM de catre recurentul-reclamant si prin care se solicita tragerea la raspundere a judecatorului PU, s-a constatat ca nu se poate retine savarsirea de catre acest judecator a unor fapte de natura sa atraga in sarcina sa raspunderea disciplinara.

Deci, actul atacat este un raspuns la un memoriu formulat de recurentul-reclamant, urmare verificarilor facute de catre Inspectia Judiciara din cadrul CSM si nu o rezolutie a Comisiei de Disciplina pentru judecatori, asa cum se prezinta in actiune .

Recurentul-reclamant sustine ca acest act are caracteristicile unui act administrativ jurisdictional, astfel incat plangerea prealabila este facultativa si gratuita si deci el poate fi atacat direct la instanta competenta de contencios administrativ, conform art.6 alin. (2) din Legea 554/2004.

Sustinerea recurentului-reclamant este neintemeiata.

Art.2 alin. (1) lit.d) din Legea 554/2004, cu modificarile ulterioare, defineste actul administrativ jurisdictional ca fiind „actul emis de o autoritate administrativa investita prin lege organica, cu atributii de jurisdictie administrativa speciala”, iar la art.2 alin. (1) lit.e) este definita notiunea de jurisdictie administrativa speciala in sensul „activitatea infaptuita de o autoritate administrativa care are conform legii organice speciale in materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act administrativ, dupa o procedura bazata pe principiile contradictorialitatii, asigurarii dreptului la aparare si independentei activitatii administrativ-jurisdictionale”.

Se constata deci ca actul administrativ jurisdictional trebuie sa intruneasca mai multe trasaturi pentru a fi calificat ca atare si anume: sa fie un act juridic, adica sa confere drepturi si obligatii subiectelor de drept intre care se stabileste raportul juridic; sa fie emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale; sa fie emis ca urmare a rezolvarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai multe persoane juridice sau fizice, intre persoane private si autoritati publice; procedura de rezolvare a conflictului sa intruneasca in mod cumulativ doua conditii si anume cea a contradictorialitatii si cea a asigurarii dreptului la aparare.

Raportand aceste caracteristici la actul in speta ce face obiectul cererii de anulare si care reprezinta un raspuns la memoriul facut de societatea reclamanta, dat de catre Inspectia Judiciara din cadrul CSM, in sensul ca din verificarile efectuate nu a rezultat savarsirea de catre judecatorul in cauza a unor fapte care sa atraga raspunderea disciplinara a sa, constatam ca acesta nu intruneste nici pe departe caracteristicile unui act administrativ-jurisdictional.

Nu poate fi caracterizat nici chiar ca act administrativ unilateral cu caracter individual, asa cum gresit a considerat si instanta de fond, pornind de la definitia data in art.2 alin. (1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ pentru ca in continutul sau nu se gasesc caracteristicile acestui act cum ar fi; sa fie emis de autoritatile publice; in regim de putere publica; scopul emiterii sale sa fie executarea sau organizarea executarii legii; sa dea nastere, sa modifice sau sa stinga raporturi juridice .

Actul atacat este de fapt un act premergator declansarii procedurii raspunderii disciplinare a judecatorului in cauza pentru abateri disciplinare prevazute de Legea 303/2004, fapte care nu s-au dovedit a fi comise de acesta conform verificarilor facute de Inspectia judiciara.

Raspunderea disciplinara a magistratilor este reglementata printr-o procedura speciala, prevazuta de Legea 317/2004 a Consiliului Superior al Magistraturii, art.44 – 48; conform acestor dispozitii actiunea disciplinara se exercita pentru faptele prevazute de Legea 303/2004, republicata, de catre sectiile Consiliului Superior al Magistraturii si numai dupa efectuare unor cercetari prealabile obligatorii.

Or, din aceste cercetari prealabile nu a rezultat existenta unor date care sa ateste savarsirea vreunei abateri disciplinare de catre judecatorul UP, asa cum pretinde reclamanta-recurenta.

Asadar, este inadmisibila actiunea formulata de reclamanta prin care este atacat raportul, de fapt raspunsul Inspectiei judiciare in sensul ca din verificari nu a rezultat savarsirea de catre judecator a unei fapte de natura a atrage raspunderea disciplinara, cata vreme aceasta adresa, luata separat, nu intruneste elementele constitutive ale unui act administrativ unilateral cu caracter individual si cu atat mai mult cele ale unui act administrativ – jurisdictional.

Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de societatea reclamanta a fost respins ca nefondat, solutia instantei de fond fiind mentinuta, cu mentiunea ca motivarea data acesteia de catre instanta de fond a fost inlocuita cu cea precizata in instanta de recurs.

Act adminstrativ cu caracter normativ emis in vederea executarii unei legi. Abrogarea legii. Consecinte asupra dreptului la actiune.

Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.
Legea contenciosului administrativ
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte,
Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
Legea energiei electrice
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
(Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
(Clone fund) Fond de investitii ce detine un portofoliu cu o structura identica cu cea a portofoliului altui fond care este posibil sa fi fost inchis din cauza dimensiunii.
Efecte induse – Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
Legea energiei electrice
Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

Rezulta asadar, ca un act administrativ cu caracter normativ nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emis, astfel incat actiunea promovata impotriva acestuia pe calea contenciosului administrativ, trebuie respinsa ca lipsita de obiect .

_____________

In dosarul nr.4739/2005 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu – Sectia comerciala si de contencios administrativ, reclamantul LM a invocat in temeiul art.4 din Legea 554/2004 exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art. 40 din H.G. nr. 867/2003.

In motivarea exceptiei de nelegalitate, s-a sustinut ca prevederile contestate contravin dispozitiilor art.42 alin. (1) si (2) din Legea 318/2003 privind energia electrica, intrucat impun fara temei legal obtinerea prealabila de catre beneficiar prin intermediul furnizorului monopolist a unui aviz tehnic de racordare, ceea ce reprezinta o adaugare la lege, in sensul ca se substituie notiunea de contract de furnizare a energiei electrice cu aceea de contract de racordare.

Reclamantul a mai aratat ca prin obligatia impusa beneficiarului de a plati tarifele de racordare, stabilit intr-o maniera exclusiva si fara negociere, este anulata aplicarea prevederilor art.42 din Legea 318/2003 in privinta accesului esential la o utilitate absoluta necesara si astfel, in interiorul unui monopol, se ofera parghii discretionare de speculare economica in sens negativ a intereselor private in favoarea distribuitorului monopolist.

Curtea de Apel Alba Iulia a respins exceptia de nelegalitate ca inadmisibila prin sentinta civila nr.119 din 07 iulie 2006, dar aceasta hotarare a fost casata, ca urmare a admiterii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie -Sectia de contencios administrativ si fiscal a recursului declarat de reclamant. Instanta de recurs a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, retinand ca, potrivit art.4 alin. (1) din Legea 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.

In fond dupa casare, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia comerciala si de contencios administrativ a admis exceptia de nelegalitate invocata de reclamant si a constatat nelegalitatea prevederilor art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003.

Instanta de fond a respins exceptia lipsei de obiect invocata de paratul Guvernul Romaniei, cu motivarea ca, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 prin Legea 13/2007, nu a fost abrogata H.G. nr. 867/2003.

Pe fondul cauzei, s-a constatat nelegalitatea prevederilor contestate de reclamant, retinandu-se ca au fost incalcate dispozitiile Legii nr.318/2003, care nu conditioneaza obtinerea prealabila de catre beneficiar a unui aviz tehnic de racordare.

Astfel, s-a avut in vedere ca prin art.37 alin. (1) din H.G. nr.867/2003 se impun beneficiarului cheltuielile legate de modificarea sau devierea retelelor publice existente, iar pe de alta parte, prin art.40 din acelasi act normativ, se impune beneficiarului valoarea lucrarilor contractate de operatorul de retea cu terte societati – agreate de operatorul de retea, valoare care se include in tariful de racordare si deci toate costurile racordarii sunt impuse beneficiarului prin simpla vointa a angajatilor operatorului de retea.

Impotriva acestei sentinte paratii societatea comerciala Filiala de Distributie a Energiei Electrice – Electrica Distributie Transilvania Sud – Sucursala S si Guvernul Romaniei, sustinand ca in mod gresit a fost admisa exceptia de nelegalitate a prevederilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003, pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

Recurentii au aratat ca hotararea contestata a fost elaborata in baza Legii nr.318/2003 a energiei electrice si a art.2 lit.a), art.9 lit.a), art.13 alin. (1) si art.19 din O.U.G. nr.63/1998 privind energia electrica si termica, potrivit carora detinatorii retelelor de transport si distributie a energiei electrice au obligatia sa racordeze la retelele lor, in conditiile legii, orice solicitant, persoana fizica sau juridica. In acest sens, s-a precizat ca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a elaborat Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la astfel de retele electrice de interes public, cu scopul de a se asigura accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la aceste retele si a stabilit tarifele de racordare.

Recurentii au invederat ca obligatia parcurgerii procedurii prealabile a racordarii a fost instituita prin art.35 din H.G. nr.1007/2004, care a prevazut ca nu se poate incheia contractul de furnizare in lipsa avizului tehnic de racordare, astfel incat este gresita concluzia instantei de fond ca este posibila incheierea directa a contractului de furnizare.
In recursul declarat de paratul Guvernul Romaniei a fost criticata si solutia data exceptiei privind lipsa de obiect, cu motivarea ca instanta de fond a interpretat eronat prevederile art.4 alin. (3) din Legea 24/2000, considerand ca H.G. nr.867/2003, continua sa produca efecte juridice si dupa abrogarea legii in baza careia a fost adoptata si anume, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 a energiei electrice.

Recursurile sunt intemeiate.
Instanta de fond a respins in mod gresit exceptia lipsei de obiect invocata de Guvernul Romaniei, considerand fara temei legal ca actul administrativ contestat in cauza continua sa-si produca efectele si dupa abrogarea actului normativ de nivel superior in baza caruia a fost emis.

Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art.4 alin. (3) din Legea nr.24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.

Raportat la aceste prevederi legale, se constata ca H.G. nr.867/2003, ca act administrativ subsecvent Legii nr.318/2003 a energiei electrice, nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emisa. Legea 318/2003 a fost abrogata expres prin Legea 13/2007, care de altfel a prevazut un termen de 6 luni pentru elaborarea normelor de aplicare.

Criticile formulate de recurenti pe fondul cauzei sunt de asemenea intemeiate, constatandu-se ca a fost gresit admisa exceptia de nelegalitate invocata de intimatul-reclamant cu privire la dispozitiile art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G nr. 867/2003.

Instanta de fond a retinut eronat ca prin acest act administrativ au fost instituite obligatia obtinerii contra cost a avizului tehnic de racordare si procedura prealabila a racordarii.

Din nota de fundamentare a hotararii contestate rezulta ca o asemenea reglementare a fost prevazuta prin H.G. nr.2/1992 privind realizarea lucrarilor de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori.

Adoptarea H.G. nr. 867/2003 s-a impus pentru corelarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public cu legislatia in vigoare privind autorizarea constructiilor si cea referitoare la proprietatea publica, astfel incat apare ca nefondata sustinerea intimatului-reclamant ca nu exista obligatia racordarii la retelele electrice anterior adoptarii acestui act normativ.

De asemenea, se retine ca, potrivit art.35 si art.82 lit. c) din H.G. nr.1007/2004, contractul de furnizare nu se poate incheia in lipsa avizului tehnic de racordare si contractul de furnizare se incheie in conditiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, care constituie partea integranta a contractului de furnizare a energiei electrice.

In consecinta, este eronata concluzia instantei de fond privind lipsa unui temei legal pentru reglementarea contestata de intimatul-reclamant pe calea exceptiei de nelegalitate.

CONTESTATIE IN ANULARE. GRESELI MATERIALE, NU DE FAPT.

Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, de retractare, impotriva hotararilor judecatoresti ramse definitive si ea poate fi provocata numai pentru motivele prevazute expres si limitativ la art.317 si urmatorii din Codul de procedura civila.

Potrivit art.318 din acelasi cod. Invocat de contestatoare, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contest atie, cand dezlegarea data este rezulttul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
Sustinerea contestatoarei privind primul motiv prevazut in art.318 din Codul de procedura civila ? referitor la faptul ca ?dezlegarea data recurentului este rezultatul unei greseli materiale? ? este neintemeiata, intrucat temeiul legal invocat vizeaza greseli de fapt, involuntre, iar nu greseli de judecata, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispozitii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
A dat partilor posibilitatea de a se plange aceleiasi instante care a dat hotararea, de modul in care a apreciat probele si a stabilit raporturile intre parti, ar insemna sa se deschida dreptul partilor de a provoca rejudecarea caii de atac, ceea ce ar echivala cu o opozitie, astfel incat contestatia in anulare ar deveni o cale ordinara de atac inferioara recursului care se adreseaza unei instante superioare.
Ca atare, se constata ca interpretarea unor dispozitii legale excede motivul de contestatie in anulare reglementat in art.318 din Codul de procedura civila, ca prin decizia atacata s-a retinut in mod corect nerespectarea de catre contestatoarea reclamanta a prevederilor art.5 alin.4 din Legea nr.19/1990 si anume sa sesizeze instanta in termen de 30 de zile de cand s-a adresat prefectului, r espectiv 28 iulie 1992, si aceasta nu I-a rspuns pana cel tarziu la 29 septembrie 1992.
Sesizarea instantei s-a facut la data de 2 octombrie 1992, contestatoarea reclamant a luand in calcul raspunsul prmit la 3 septembrie 1992 de la un alt organ si anume Consiliul judetean Arges si nu Prefectul Judetului Arges, caruia I s-a adresat la 28 iulie 1992 si de la care nu a primit nici un raspuns.
Fata de considerentele expuse, rezulta ca in cauza nu s-a facut dovada incalcarii dispozitiilor reglementate de artr.318 din Codul de procedura civila, de catre instanta speciala de contencios administrativ, imprejurare in care contestatia in anulare urmeaza a fi respinsa.

Legea contenciosului administrativ

  • Capitolul I – Dispozitii generale

    Subiectele de sezina

    Art. 1
    (1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
    (2) Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
    (3) Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
    (4) Ministerul Public, atunci cand, in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
    (5) Cand Ministerul Public apreciaza ca, prin excesul de putere, concretizat in emiterea unui act administrativ normativ, se vatama un interes public, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente.
    (6) Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se va pronunta, la cerere, si asupra legalitatii actelor civile incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse.
    (7) Persoana vatamata in drepturile sale sau in interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale, se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile prezentei legi.
    (8) In conditiile prezentei legi, actiunile in contencios administrativ pot fi introduse de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si de orice persoana de drept public vatamata intr-un drept sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim.
    (9) Participarea in instanta a reprezentantului Ministerului Public este obligatorie. Pentru situatia prevazuta la alin. (5), instanta, din oficiu sau la cerere, poate introduce in cauza organismele sociale cu personalitate juridica interesate.

    Semnificatia unor termeni

    Art. 2
    (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    a) persoana vatamata – orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative; in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat;
    b) autoritatea publica – orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public;
    c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica in vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect:

  • punerea in valoare a bunurilor proprietate publica;
  • executarea lucrarilor de interes public;
  • prestarea serviciilor publice;
  • achizitiile publice;
    d) act administrativ-jurisdictional – actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare;
    e) contenciosul administrativ – activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
    f) instanta de contencios administrativ, denumita in continuare instanta – Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrativ-fiscale;
    g) nesolutionarea in termenul legal a unei cereri – faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;
    h) refuzul nejustificat de a solutiona o cerere – exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea;
    i) plangere prealabila – plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii acestuia;
    j) act de comandament cu caracter militar – actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau razboi, sau, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar;
    k) serviciu public – activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public;
    l) interes public – interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice;
    m) exces de putere – exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege;
    n) drept vatamat – orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;
    o) interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat;
    p) interes legitim public – posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept fundamental care se exercita in colectiv ori, dupa caz, in considerarea apararii unui interes public;
    r) organisme sociale interesate – structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;
    s) paguba iminenta – prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public;
    s) instanta de executare – instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ.
    (2) Se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal.

    Tutela administrativa

    Art. 3
    (1) Prefectul poate ataca, in termenele prevazute la art. 11, in fata instantei de contencios administrativ, actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale.
    (2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica, in conditiile prezentei legi si ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.
    (3) Pana la solutionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) si (2) este suspendat de drept.

    Exceptia de nelegalitate

    Art. 4
    (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, va sesiza prin incheiere motivata instanta de contencios administrativ competenta, suspendand cauza.
    (2) Instanta de contencios administrativ se pronunta, dupa procedura de urgenta, in sedinta publica, cu citarea partilor.
    (3) Solutia instantei de contencios administrativ este supusa recursului, care se declara in 48 de ore de la pronuntare ori de la comunicare si se judeca in 3 zile de la inregistrare, cu citarea partilor prin publicitate.
    (4) In cazul in care instanta de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.

    Actele nesupuse controlului si limitele controlului

    Art. 5
    (1) Nu pot fi atacate in contenciosul administrativ:
    a) actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
    b) actele de comandament cu caracter militar.
    (2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
    (3) Actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.
    (4) In litigiile prevazute la alin. (3) nu sunt aplicabile prevederile art. 14 si 21.

    Actele administrativ-jurisdictionale

    Art. 6
    (1) Jurisdictiile administrative speciale sunt facultative si gratuite.
    (2) Actele administrativ-jurisdictionale pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ competenta potrivit art. 10, in termen de 15 zile de la comunicare, daca partea nu exercita caile administrativ-jurisdictionale de atac.
    (3) Daca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala intelege sa nu utilizeze calea administrativ-jurisdictionala de atac, va notifica aceasta organului administrativ-jurisdictional competent. Termenul prevazut la alin. (2) incepe sa curga de la data notificarii.
    (4) Daca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala in timpul solutionarii acestui litigiu, va notifica intentia sa organului administrativ-jurisdictional sesizat, care emite o decizie ce atesta renuntarea la jurisdictia administrativa speciala. Termenul prevazut la alin. (2) incepe sa curga de la data comunicarii acestei decizii.

    Capitolul II – Procedura de solutionare a cererilor in contenciosul administrativ

    Procedura prealabila

    Art. 7
    (1) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in ipoteza in care legea speciala prevede o procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pentru aceasta.
    (3) Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, in limitele termenului de 6 luni prevazut la alin. (7).
    (4) Plangerea prealabila, formulata potrivit prevederilor alin. (1), se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. g).
    (5) In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante, precum si in cazul prevazut la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabila.
    (6) Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale, dispozitiile din Codul de procedura civila fiind aplicabile in mod corespunzator.
    (7) Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie.

    Obiectul actiunii judiciare

    Art. 8
    (1) Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.
    (2) Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de aplicarea si executarea contractului administrativ.
    (3) La solutionarea litigiilor prevazute la alin. (2) se va avea in vedere regula dupa care principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public.

    Actiunile impotriva ordonantelor Guvernului

    Art. 9
    (1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate.
    (2) Instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond.
    (3) Instanta de contencios administrativ, dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, repune cauza pe rol si va da termen, cu citarea partilor, numai daca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala. In caz contrar, respinge actiunea ca inadmisibila pe fond.
    (4) In situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei exceptii ridicate in alta cauza, sesizarea instantei de contencios administrativ se va face in conditiile art. 7 alin. (5) si ale art. 11 alin. (1) si (2), cu precizarea ca termenele incep sa curga de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Instanta competenta

    Art. 10
    (1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
    (2) Recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
    (3) Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului, nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale.

    Termenul de introducere a actiunii

    Art. 11
    (1) Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la:
    a) data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau, dupa caz, data comunicarii refuzului, considerat nejustificat, de solutionare a cererii;
    b) data expirarii termenului legal de solutionare a cererii, fara a depasi termenul prevazut la alin. (2);
    c) data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul contractelor administrative.
    (2) Pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de un an de la data emiterii actului.
    (3) In cazul actiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici, termenul curge de la data cand s-a cunoscut existenta actului nelegal, fiind aplicabile in mod corespunzator prevederile alin. (2).
    (4) Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate oricand.
    (5) Termenul prevazut la alin. (1) este termen de prescriptie, iar termenul prevazut la alin. (2) este termen de decadere.

    Documentele necesare

    Art. 12
    Reclamantul va anexa la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii publice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea publica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile.

    Citarea partilor, relatii

    Art. 13
    (1) La primirea cererii, instanta va dispune citarea partilor si va putea cere autoritatii al carei act este atacat sa ii comunice de urgenta acel act, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
    (2) In situatia in care reclamant este un tert in sensul art. 1 alin. (2) sau cand actiunea este introdusa de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanta va cere autoritatii publice emitente sa ii comunice de urgenta actul atacat impreuna cu documentatia care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
    (3) In mod corespunzator situatiilor prevazute la alin. (1) si (2), dupa caz, se va proceda si in cazul actiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.
    (4) Daca autoritatea publica nu trimite in termenul stabilit de instanta lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi obligat, prin incheiere interlocutorie, sa plateasca statului, cu titlu de amenda judiciara, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere nejustificata.

    Suspendarea executarii actului

    Art. 14
    (1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, o data cu sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
    (2) Instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor.
    (3) Cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ de importanta nationala, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.
    (4) Incheierea sau, dupa caz, sentinta prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.

    Solicitarea suspendarii prin actiunea principala

    Art. 15
    (1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond.
    (2) Dispozitiile alin. (2) si (4) ale art. 14 se aplica in mod corespunzator.
    (3) Hotararea data cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspenda executarea.

    Introducerea in cauza a functionarului

    Art. 16
    (1) Cererile in justitie prevazute de prezenta lege vor putea fi formulate si personal impotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a incheiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva va putea fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica respectiva.
    (2) Persoana actionata astfel in justitie il poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

    Judecarea cererilor

    Art. 17
    (1) Cererile adresate instantei se judeca de urgenta si cu precadere in sedinta publica, in completul stabilit de lege.
    (2) Pentru cererile formulate in baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevazute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani, cu exceptia celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.
    (3) Hotararile vor fi redactate si motivate de urgenta, in cel mult 10 zile de la pronuntare.

    Solutiile pe care le poate da instanta

    Art. 18
    (1) Instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris.
    (2) Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (8), si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.
    (3) In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
    (4) Atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, in functie de starea de fapt, instanta poate:
    a) dispune anularea acestuia, in tot sau in parte;
    b) obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;
    c) impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii;
    d) suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere;
    e) obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.
    (5) Solutiile prevazute la alin. (1) si la alin. (4) lit. b) si c) pot fi stabilite sub sanctiunea unei penalitati pentru fiecare zi de intarziere.

    Termenul de prescriptie pentru despagubiri

    Art. 19
    (1) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
    (2) Cererile se adreseaza instantelor de contencios administrativ competente, in termenul de un an prevazut la art. 11 alin. (2).
    (3) Cererile prevazute la alin. (2) se supun normelor prezentei legi in ceea ce priveste procedura de judecata si taxele de timbru.

    Recursul

    Art. 20
    (1) Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare.
    (2) Recursul suspenda executarea si se judeca de urgenta.
    (3) In cazul admiterii recursului, instanta de recurs, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond, daca nu sunt motive de casare cu trimitere. Cand hotararea primei instante a fost data cu incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala din prezenta lege, cauza se va trimite la instanta competenta. Cand hotararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singura data, la aceasta instanta.

    Judecarea recursului in situatii deosebite

    Art. 21
    (1) Recurentul, in situatii deosebite, cum ar fi implinirea termenului pana la care isi poate valorifica dreptul pretins, va putea solicita presedintelui instantei competente sa solutioneze recursul si stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea dosarului.
    (2) Cererea de fixare a unui termen de urgenta, insotita de dovada inregistrarii recursului la instanta de fond, se solutioneaza in termen de 24 de ore de la prezentarea acesteia presedintelui instantei de recurs.
    (3) Solutia de admitere a cererii se comunica de indata instantei de fond, care are obligatia redactarii hotararii atacate, a comunicarii acesteia partilor, precum si a expedierii dosarului, intr-un termen de 5 zile.
    (4) Motivarea recursului se poate face, sub sanctiunea nulitatii pentru tardivitate, in termen de doua zile de la comunicare.
    (5) Procedura de citare a partilor si de comunicare a motivelor de recurs se va efectua cu prescurtarea termenului la 48 de ore, prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informatiilor scrise.

    Capitolul III – Procedura de executare

    Titlul executoriu

    Art. 22
    Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au admis actiunile formulate potrivit dispozitiilor prezentei legi, constituie titluri executorii.

    Obligatia publicarii

    Art. 23
    Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, la cererea instantei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.

    Obligatia executarii

    Art. 24
    (1) Daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, executarea hotararii definitive si irevocabile se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii.
    (2) In cazul in care termenul nu este respectat, se va aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la despagubiri pentru intarziere.
    (3) Neexecutarea sau nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate de instanta de contencios administrativ si dupa aplicarea amenzii prevazute la alin. (2) constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 100.000.000 lei.

    Instanta de executare

    Art. 25
    (1) Sanctiunea si despagubirile prevazute la art. 24 alin. (2) se aplica, respectiv se acorda, de instanta de executare, la cererea reclamantului. Hotararea se ia in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor.
    (2) Cererea prevazuta la alin. (1) este scutita de taxa de timbru.
    (3) Hotararea pronuntata de instanta de executare poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
    (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica, in mod corespunzator, si pentru punerea in executare a hotararilor instantelor de contencios administrativ date pentru solutionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.

    Actiunea in regres

    Art. 26
    Conducatorul autoritatii publice se poate indrepta cu actiune impotriva celor vinovati de neexecutarea hotararii, potrivit dreptului comun. In cazul in care cei vinovati sunt functionari publici, se vor aplica reglementarile speciale.

    Capitolul IV – Dispozitii tranzitorii si finale

    Judecarea cauzelor aflate pe rol

    Art. 27
    Cauzele aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa se judece potrivit legii aplicabile in momentul sesizarii instantei.

    Completarea cu dreptul comun

    Art. 28
    (1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte, precum si cu procedura reglementata de prezenta lege. Compatibilitatea aplicarii unor norme ale Codului de procedura civila se stabileste de instanta, cu prilejul solutionarii exceptiilor.
    (2) Actiunile introduse de Avocatul Poporului, de Ministerul Public, de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase.

    Corelarea terminologica

    Art. 29
    Ori de cate ori intr-o lege speciala anterioara prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanta de contencios administrativ, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din prezenta lege.

    Dispozitii tranzitorii

    Art. 30
    Pana la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile se solutioneaza de sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

    Intrarea in vigoare

    Art. 31
    (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (2) Pe aceeasi data se abroga Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

  • Basescu: Romania are toate conditiile sa nu fie consistent afectata de criza

    Romania are toate conditiile sa nu fie consistent afectata de criza, desi vor exista domenii afectate, cum ar fi industria auto, insa in 2009 politicile fiscale si cele monetare trebuie sa fie „extrem de bine corelate” ca sa contracareze efectele crizei, a spus presedintele Traian Basescu.

    „Nu spun ca Romania nu este afectata de criza financiara”, a spus Basescu, adaugand ca tara poate trece cu bine de criza, „daca are vointa si cap”.

    Presedintele a facut, de asemenea, referire, la importanta corelarii politicii monetare cu politica fiscala. „Nu vom reusi sa depasim criza cu efecte minime daca nu va exista o corelatie puternica intre politica monetara si cea fiscala. Este esential ca, in 2009, cand efectele crizei se vor accentua, politicile economice sa fie extrem de bine corelate”, a mai spus Basescu, citat de NewsIn.

    El considera ca decizia Standard & Poor’s, de scadere a ratingurilor Romaniei, a fost precipitata. „S&P s-a grabit, nu a utilizat informatiile cu acuratete. Nu port razboaie cu Standard & Poor’s, insa la ultimul consiliu european s-a decis introducerea unui sistem de supraveghere a agentiilor de rating. E usor sa dai rating Romaniei, dupa ce nu ai reusit sa identifici ce se intampla in Statele Unite”, a spus Basescu.

    El a precizat ca, in schimb, agentia de rating Moody’s a avut o abordare diferita, fiind „mai bine informata fata de situatia sistemului bancar, a rezervelor valutare si a datoriei publice” si remarcand ca „marea problema nu este cresterea salariilor, ci deficitul bugetar”.

    Seful statului a subliniat, ca puncte forte ale economiei romanesti, datoria publica externa de 11 miliarde euro, „si nu de 60 miliarde euro, asa cum s-a scris in ultima perioada”, aceasta cifra incluzand si datoria privata. In ceea ce priveste rezervele valutare ale Romaniei, Basescu a spus ca a ajuns la cel mai ridicat nivel de la revolutia din 1989, „de 27 miliarde euro, acestea fiind cifrele de astazi”.

    „Rezerva nu este in scadere. In plus, nu a fost utilizata in piata in ultimele doua saptamani, deci avem un oarecare confort”, a precizat presedintele.

    Basescu a prezentat estimari potrivit carora Romania va incheia anul cu o inflatie „de 6,6 – 6,7%, deci deloc catrastofala fata de situatia din alte tari”, iar cresterea economica se va situa la aproximativ 8%. Referitor la deficitul de cont curent, una dintre principalele slabiciuni reliefate de agentiile de rating, presedintele a spus ca „este imbucurator ca anul acesta va scadea cu 0,2 – 0,3 puncte procentuale din produsul intern brut” fata de 2007, cand deficitul extern a fost de 14% din PIB.

    „Imi permit sa spun ca avem obligatia ca bugetul anului viitor sa reflecte prioritatile Romaniei si sa reduca deficitul bugetar”, a spus Basescu. Proiectul de buget pe 2009 aprobat marti de Guvern prevede un deficit de 2% din PIB.

    Criza financiara mondiala actuala isi are originea in problemele de pe piata creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc din SUA, care au iesit la suprafata in vara lui 2007. Intre timp, efectele s-au manifestat prin falimentul unor mari nume ale sistemului financiar mondial, precum Lehman Brothers, si prin rarefierea finantarii disponibile, inclusiv pentru bancile din Romania.

    Comisionul de pana la 7%, util la recuperarea cheltuielilor provenite din administrarea silita

    Comisionul de pana la 7% pentru incasarea de taxe, impozite si contributii de la alte institutii publice are ca scop recuperarea cheltuielilor rezultate in urma administrarii silite, fara a transforma Fiscul intr-o institutie bazata pe profit, a precizat ANAF.

    Replica Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) a venit dupa ce, vineri, presedintele Traian Basescu a trimis Parlamentului, spre reexaminare, o lege privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale ale carei prevederi transforma ANAF intr-o institutie bazata pe profit, situatie neconforma cu statutul si natura juridica a unei institutii publice a statului.

    „Aceste cheltuieli sunt acoperite din sumele prevazute in bugetul de stat, insa, in conditiile in care sumele sunt destinate exclusiv gestionarii taxelor, impozitelor si contributiilor ce vin la bugetul consolidat de stat, a aparut necesitatea gasirii de resurse financiare pentru a acoperi cheltuielile rezultate din activitatea de recuperare a creantelor in contul altor institutii decat ANAF”, a precizat purtatorul de cuvant al Fiscului, Andrei Stefan.

    Reprezentantul ANAF a mentionat, de asemenea, faptul ca valoarea comisionului nu este stabilita la 7%.
    „Precizam ca valoarea comisionului nu este fixata la 7%, ci variaza intre 0 si 7%, in functie de rezultatul negocierii dintre institutia publica respectiva si ANAF”, a mai spus stefan.

    Acesta a adaugat ca instituirea comisionului „nu poate oferi posibilitatea legala de a transforma ANAF intr-o institutie bazata pe profit, asemenea unei socitati comerciale”, referindu-se la faptul ca Basescu spusese ca posibilitatea retinerii acestor sume ca venituri proprii reprezinta o forma legala de transformare a ANAF „dintr-o institutie publica bugetara intr-o institutie bazata pe profit, asemenea unei societati comerciale”.

    In comunicat se mai arata ca „acest comision poate fi regasit si in alte state membre ale Uniunii Europene, unde agentiile fiscale se implica in colectarea taxelor si impozitelor percepute de celelalte institutii”.

    17.000 de romani ar putea intra in somaj din cauza crizei economice

    Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a declarat sambata, la Realitatea TV, ca aproximativ 17.000 de romani ar putea fi disponibilizati din cauza crizei economice, ceea ce ar putea necesita majorarea cheltuielilor bugetare pentru someri in 2009.

    „Situatia devine ingrijoratoare, de aceea trebuie sa fim responsabili si sa amanam majorarea salariilor pentru profesori”, a spus Campeanu, intr-o emisiune difuzata de Realitatea TV.

    „Avem cum sa absorbim disponibilizarile anuntate”, a adaugat ministrul, argumentand ca in Romania se manifesta o acuta lipsa de forta de munca in unele domenii.

    Campeanu a mentionat ca ministerul are o strategie pentru acesti someri si dispune de bani, iar daca va fi nevoie de mai multi, se va recurge la rectificarea bugetului pe anul viitor.

    Bugetul asigurarilor de somaj pentru 2009 a luat in calcul reducerea ratei somajului de la 4% in acest an la 3,9% in 2009. Pentru asigurari si asistenta sociala, bugetul pe 2009 prevede alocarea a 11,4% din PIB (65,7 miliarde lei).

    Proiectul bugetului asigurarilor sociale pe anul viitor nu prevede majorarea salariilor in sectorul bugetar cu 50%, care ar avea ca rezultat cresterea salariului mediu brut la 2.500 lei si a pensiei medii la 1.200 lei, in 2009.
    Salariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale este de 1.865 lei, mai mare cu aproape 17% fata de castigul mediu brut luat in calcul la elaborarea bugetului pe 2008.

    Banca Mondiala, pregatita sa ajute Romania in contextul crizei

    Banca Mondiala este pregatita sa ajute Romania in imbunatatirea sectoarelor financiare si de administratie publica, pentru a-si indeplini prioritatile de dezvoltare si de convergenta la zona euro, in actualul context financiar.

    „Banca Mondiala este pregatita sa ajute Romania in ce priveste conceperea si implementarea unei strategii extinse, pe termen lung, prin care sa isi modernizeze administratia publica si conducerea din domeniul financiar, pentru a se asigura ca sectorul public are capacitatea de a-si indeplini prioritatile de dezvoltare si obiectivul de a converge la zona euro”, a spus directorul Bancii Mondiale pe Romania, Benoit Blarel.

    Din cauza inaspririi conditiilor de creditare si a unei cereri externe reduse, cele mai noi zece state din Uniunea Europeana (UE), din care face parte si Romania, se vor confrunta cu o temperare a cresterii economice atat anul acesta, cat si in 2009, dupa ce au inceput sa simta efectele crizei financiare mondiale, se arata in ultimul raport al Bancii Mondiale.

    „Turbulentele financiare s-au extins rapid catre cele zece state din UE, iar tranzactiile pe piata riscului de incetare de plati (CDS) (de tipul contractelot swap, n.r.), s-au inmultit. Totodata, unele tari din regiune se confrunta cu lipsa lichiditatii care se reflecta in cresteri abrupte ale dobanzilor pe piata interbancara”, conform comunicatului institutiei, citat de NewsIn.

    Banca Mondiala se asteapta, in conditiile inaspririi conditiilor de creditare si a scaderii cererii externe, la o un declin al exporturilor si o temperare a cresterii economice.

    Cu toate ca inflatia s-a temperat in majoritate statelor EU10 (cele mai noi zece state din UE), ramane inca la un nivel ridicat, considera Banca Mondiala. Tarile sunt insa ajutate de un an agricol bun si de scaderea preturilor pentru importurile de energie de la jumatatea acestui an, se mai arata in comunicatul institutiei.

    „Cresterea temperata va pune presiune pe conditiile de trai, mai ales asupra tarilor sarace din EU10. Din aceste motive, finantarile corecte si indreptarea mai buna a sistemelor de protectie sociala devin din ce in ce mai importante”, a spus autorul raportului, Ivailo Izvorski.

    Deficitele de cont curent din Estonia si Letonia s-au adancit puternic anul acesta, dar tarile baltice, Bulgaria si Romania inca mai au deficite externe mari. In aceste conditii, pentru a contracara efectele crizei financiare mondiale, este necesara o disciplina fiscala introdusa prin gestionarea prudenta a bugetului si imbunatitirea calitatii si eficienta serviciilor publice din Romania, se mai arata in raport.

    Raportul Bancii Mondiale a fost realizat in contextul ajutorului care va fi oferit Ungariei de catre Fondul Monetar Inernational (FMI), dupa ce tara a fost lovita de criza financiara mondiala. Banca Mondiala va contribui cu un miliard de euro in cadrul acestui program.

    MEF: Veniturile bugetului consolidat au urcat cu 29,3% in primele zece luni

    Veniturile bugetului general consolidat au avansat cu 29,3% in primele zece luni ale acestui an comparativ cu perioada similara din 2007, pana la 128,1 miliarde lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Economiei si Finantelor (MEF).

    In intervalul ianuarie – octombrie 2007, statul incasase 99,14 miliarde lei.

    In octombrie 2008, veniturile bugetare consolidate au avansat cu 17,8% fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 10,16 miliarde lei.

    Veniturile la bugetul de stat au crescut in primele zece luni ale anului cu 31,4% fata de perioada corespunzatoare din 2007, pana la aproape 81,2 miliarde lei, mai arata datele MEF, conform NewsIn.

    Veniturile la bugetul fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, al asigurarilor sociale de stat si asigurarilor pentru somaj au avansat au ajuns la 41,4 miliarde lei, in crestere cu 29,5% fata de intervalul ianuarie – octombrie al anului trecut.

    Veniturile bugetelor locale au afisat o crestere modesta in primele zece luni, pana la 5,56 miliarde lei, de la 5,38 miliarde lei in perioada corespunzatoare a anului trecut.

    Duminica, ministrul economiei si finantelor, Varujan Vosganian, a declarat ca deficitul bugetar s-a mentinut in octombrie la un nivel similar celui de dupa primele noua luni ale acestui an, fiind de circa 1,5% din produsul intern brut (PIB).

    Guvernul si-a propus sa incheie anul 2008 cu un deficit al bugetului consolidat de 2,3% din PIB.

    Dupa primele opt luni din acest an, deficitul bugetului consolidat era de 5,14 miliarde lei, suma care echivaleaza cu 1,02% din PIB-ul estimat pentru acest an, de 505 miliarde lei, in timp ce bugetul de stat inregistra un dezechilibru de 6,6 miliarde lei, echivalent cu 1,3% din PIB, potrivit datelor publicate de MEF.

    Productia de textile va scadea cu pana la 30% in 2009 din cauza crizei economice

    Piata locala de textile va resimti efectele crizei incepand cu primul trimestru al anului viitor cand productia industriala va scadea cu 25-30% comparativ cu 2008 si numarul salariatilor se va diminua simtitor, a declarat pentru NewsIn, presedintele FEPAIUS, Maria Grapini.

    „Aceasta criza a inceput deja sa ne afecteze, iar impactul se va vedea cel mai bine incepand cu primul trimestru din 2009. Suntem pe un trend descrescator si estimez ca din aceasta cauza in 2009 productia industriala de textile va scadea cu 25-30%” a declarat presedintele Federatiei Patronale a Industriei Usoare (FEPAIUS), Maria Grapini.

    Aceasta a adaugat ca firmele de textile nu mai pot suporta majorarea dobanzii, iar comenzile la export, incheiate de regula in aceasta perioada a anului intarzie sa apara.

    „Dobanda s-a majorat de 2,5 ori, iar firmele nu mai pot face fata. Multe dintre ele erau inscrise in programe de cofinantare, dar s-au retras pentru ca nu mai au bani pentru alte investitii. Mai mult, intreprinzatorii sunt panicati, pentru ca si comenzile la export au scazut foarte mult” sustine Maria Grapini.

    Situatia creata se va reflecta in primul rand asupra fortei de munca, aflata oricum in scadere atat din cauza migratiei muncitorilor, cat si a inchiderii multor intreprinderi mici. Astfel, potrivit lui Grapini in primele sapte luni numarul salariatilor din industria textila s-a micsorat cu 58.000 muncitori fata de perioada similara din 2007 si va continua sa scada ca urmare a crizei financiare.

    „Statul trebuie sa ia masuri, sa se apuce sa dea de lucru oamenilor disponibilizati, pentru ca situatia este foarte grava. Cred ca pana la sfarsitul anului vor mai fi disponbilizati cel putin 10.000-15.000 de muncitori” a mai spus Grapini.

    Potrivit datelor furnizate la inceputul anului de FEPAIUS pentru NewsIn, in 2007, numarul de salariati din industria textila a ajuns la 347.000 de oameni, de la 393.000 de oameni in 2006.

    Maria Grapini s-a intalnit luni cu reprezentanti ai Consiliului de Export pentru a discuta efectele crizei asupra industriei romanesti de textile. In urma intalnirii, Consiliul de Export va inainta Premierului o scrisoare care va contine o serie de propuneri ce ar putea diminua impactul crizei asupra mai multor segmente din economia romaneasca.

    „Am propus ca diferenta de dobanda din momentul contractarii creditului (de firmele de textile – n. red.) pana in prezent sa fie suportata de EximBank (Banca de Export-Import a Romaniei) si am cerut crearea unui fond de risc din Bugetul de Stat” a mai precizat Grapini.

    Piata romaneasca de textile se afla pe un trend descendent de circa doi ani, cel mai concludent exemplu fiind productia industriala de textile care a ajuns anul trecut la valoarea de 9,38 miliarde lei, in scadere cu circa 12% comparativ cu 2006. In luna aprilie, producatorii nationali din industria textila au cerut sprijinul Guvernului pentru iesirea din criza, printre propunerile de atunci numarandu-se elaborarea unor proiecte de valorificare la export a marcilor romanesti de textile, promovarea unor politici de sustinere fiscala pentru dezvoltarea companiilor de profil in zonele rurale, dar si incurajarea micilor intreprinzatori sau tinerilor designeri romani.

    Produsele si serviciile industriale livrate in 2007 au insumat 220 mld. lei

    Valoarea livarilor de produse si servicii industriale s-a cifrat in 2007 la 220,48 miliarde lei (66 miliarde euro), nivel apropiat celui din 2006, cea mai mare parte a livrarilor (63,8%) fiind orientata catre piata interna, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

    Pe piata interna s-a inregistrat o crestere a livrarilor cu 4% fata de 2006, in timp ce exportul in acest sector a scazut cu 5,9%.

    Ca valoare, livrarile din 2007 s-au mentinut, in termeni reali, la nivelul anului 2006, potrivit INS.
    Cresterea livrarilor pe piata interna a fost sustinuta atat de energia electrica si termica, gaze si apa (+10,9%) cat si de industria prelucratoare (+4,5%), in timp ce industria extractiva a inregistrat o scadere cu 14,8%.

    Livrarile pe piata externa au inregistrat scaderi  in toate cele trei sectoare industriale, cea mai mare fiind raportata in ce priveste energia electrica si termica, gaze si apa, de 46,8%, urmata de industria extractiva, cu o comprimare a livrarilor de 38,8%, si de industria prelucratoare, cu un minus de 5,2%.

    In industria prelucratoare, cea mai mare crestere pe total (piata interna si piata externa) a valorii livrarilor de produse si servicii fata de anul 2006, s-a inregistrat la fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (+25,6%) urmata de fabricarea altor produse din minerale nemetalice (+24,7%), de industria mijloacelor de transport (+12,7%), industria de echipamente electrice si optice (+7,9%),  fabricarea lemnului si a produselor din lemn (+7,6%).

    Industria textila si a produselor textile a reprezentat in 2007 activitatea cu cea mai puternica orientare spre export din cadrul industriei prelucratoare, iar activitatea  preponderent orientata spre piata interna a fost industria alimentara, a bauturilor si a tutunului.

    Astfel, industria textila si a produselor textile a livrat pe piata externa 78,3% din produse, industria pielariei si a produselor din piele (78%), industria de echipamente electrice si optice (73,5%) si industria mijloacelor de transport (62,6%).

    Industria alimentara, a bauturilor si a tutunului a fost orientata predominant spre piata interna (95,2%) urmata de fabricarea altor produse din minerale nemetalice (88,9%), fabricarea celulozei, hartiei si a produselor din hartie, editarea si tiparirea publicatiilor (87%) si de fabricarea produselor din cauciuc si mase plastice (68,4%).

    Potrivit datelor INS, atat activitatile din industria extractiva, cat si din energia electrica si termica, gaze si apa sunt orientate aproape in intregime spre piata interna.

    Sursa datelor o constituie Cercetarea statistica anuala privind produsele si serviciile industriale (PRODROM A), in conformitate cu Regulamentul Consiliului European nr. 3924/1991 si Regulamentul Comisiei nr. 912/2004, referitoare la ancheta comunitara europeana privind productia industriala.
    Cercetarea statistica este de tip selectiv si are la baza date colectate de la circa 13.000 operatori economici.

    ANEIR: Criza financiara va reduce deficitul comercial

    Consumul se va reduce drastic, ca urmare a crizei financiare, ceea ce va duce la scaderea volumului de importuri si implicit la o reducere a deficitului comercial, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor, Mihai Ionescu.

    „Pe fondul crizei economice vom observa in curand o diminuare puternica a importurilor, mai ales la bunurile care nu sunt de prima necesitate, cum ar fi materialele dee constructii. Se vor reduce, desigur, si exporturile, dar  acesta scadere nu va avea dinamica reducerii importurilor, astfel ca vom asista la o echilibrare a balantei comerciale”, a afirmat presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor din Romania (ANEIR), citat de NewsIn.

    Potrivit Bancii Nationale a Romaniei, deficitul balantei comerciale a insumat in primele sapte luni ale anului 10.190 milioane euro, 9,3 la suta mai mult fata de perioada similara a anului 2007. De mentionat ca pe cumulat sapte luni din anul 2008, dinamica exporturilor a devansat cu 3,3 puncte procentuale pe cea a importurilor importurilor.

    Bruxelles-ul revizuieste in urcare estimarea de crestere economica a Romaniei pentru 2008

    Bruxelles-ul a urcat estimarile pentru cresterea economica a Romaniei in 2008, la 8,5%, datorita rezultatelor din agricultura, dar vede o temperare abrupta a avansului in 2009, la 4,7%, ca urmare a efectelor crizei economice si financiare internationale.

    Comisia Europeana (CE) a revizuit estimarile de crestere economica a Romaniei pentru acest an la 8,5% de la 6,2%, in prognoza de primavara, in timp ce pentru 2009, analistii CE anticipeaza o temperare mai puternica a avansului produsului intern brut (PIB), la 4,7% de la 5,1%. Pentru 2010, CE estimeaza o crestere a economiei romanesti cu 5%.

    „Economia Romaniei se supraincalzeste, insa cresterea economica incepe sa incetineasca. Totusi, deficitul de cont curent ramane la niveluri ingrijoratoare, chiar daca in scadere usoara. Aceasta, alaturi de inrautatirea perspectivei fiscale, extionde vulnerabilitatea Romaniei la socurile externe, cu precadere in aceasta perioada de criza financiara globala”, se arata in prognoza CE.

    Economistii CE estimeaza ca, in perioada umatoare, cererea interna se va modera, insa cresterea economica se va mentine la un nivel ridicat datorita rezultatelor bune din agricultura, ce urmeaza secetei severe din 2007.

    „Este de asteptat ca cererea interna sa-si incetinesca cresterea, ca urmare a inaspririi conditiilor de creditare cauzata de politica monetara, dar si a situatiei financiare internationale. In plus, este probabil ca cererea va fi afectata si de scaderea increderii consumatorilor si investitorilor”, se mai arata in prognoza de toamna a Comisiei Europene.

    Bruxelles-ul estimeaza temperarea cresterii exporturilor, ca urmare a perspectivelor mai slabe pentru economia zonei euro, catre care se indreapta circa 70% din totalul exporturilor Romaniei.

    „Totusi, imbunatatirea competitivitatii la export, consecinta mai ales a investitiilor straine directe, ar putea juca un rol important mai ales catre sfarsitul perioadei analizate”, potrivit CE.

    Comisia Nationala de Prognoza (CNP) prevede, pentru acest an, un avans al PIB de 9,1%, pe care il vede temperandu-se la 6% in 2009.

    La nivelul Uniunii Europene (UE), CE estimeaza o crestere economica de 1,4% in 2008, nivel la jumatate fata de cel din 2007, si o temperare severa in 2009, la 0,2%. In 2010, economia UE ar urma sa isi revina si sa avanseze cu 1,1%, potrivit prognozei de toamna a Comisiei Europene.

    In zona euro, cresterea economica este estimata la 1,2% in 2008, 0,1% in 2009, respectiv 0,9% in 2010.
    Prognoza CE indica faptul ca economiile din UE vor fi puternic afectate de criza financiara, care este accentuata de caderea pietei imobiliare din cateva economii europene si de diminuarea cererii externe de produse.

    Isarescu: S&P ar trebui sa-si refaca raportul prin care a scos Romania din clasa

    Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a spus ca agentia de rating Standard & Poor’s ar trebui sa-si modifice abordarea privind factorii luati in calcul la retrogradarea Romaniei, in conditiile in care datoria publica se afla la un nivel sustenabil.

    „Rugam S&P sa-si refaca cele doua pagini scrise total pe langa subiect”, a declarat Isarescu.

    Agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s a anuntat, in urma cu o saptamana, ca a coborat cu o treapta ratingurile Romaniei pentru imprumuturile in valuta, de la ‘BBB-/A-3’ la ‘BB+/B’, si pentru creditele in lei pe termen lung, la ‘BBB-‘, ca urmare a riscurilor legate de finantare.

    Decizia S&P scoate Romania din categoria statelor cu calificative din categoria „investment grade” acordate de aceasta agentie, potrivit NewsIn.

    Guvernatorul a subliniat ca datoria publica a Romaniei se situeaza la un nivel sustenabil, singura problema fiind deficitul de cont curent.

    Isarescu a reamintit ca Romania nu se afla in negocieri cu Fondul Monetar International (FMI) pentru acordarea unui ajutor de stat, tocmai pentru ca nu avem o datorie publica mare.

    In 2007, datoria guvernamentala a Romaniei a reprezentat 12,9% din produsul intern brut (PIB) al Romaniei, potrivit datelor publicate in ultima prognoza a Comisiei Europene, cu mult sub nivelul maxim de 60% din PIB impus prin criteriile de la Maastricht.

    „Am atras atentia asupra deficitului de cont curent si am recurs la politici monetare destul de tari in acest sens”, a mai spus guvernatorul bancii centrale.

    Analistul S&P, Marko Mrsnik, comenta in raport ca decizia de a cobori ratingul Romaniei „reflecta riscurile in crestere pentru economia Romaniei, ca urmare a datoriei mari si in urcare a sectorului privat si dependenta care decurge de surse de finantare straine din ce in ce mai nesigure”.

    El adauga ca „decidentii nu au atacat aceste provocari economice din ce in ce mai importante, in contextul in care atentia s-a mutat inspre alegerile generale care urmeaza, ceea ce a sporit antatgonismele si lipsa de cooperare din mediul politic”, a adaugat el.

    Decizia S&P a venit la cateva zile dupa ce presedintele Romaniei a aprobat legea de majorare cu 50% a salariilor din sistemul de invatamant, lege votata in prealabil in unanimitate de parlamentari, care au intrat in febra electorala.

    Cat priveste majorarile salariale, guvernatorul sustine ca „cresterile salariale de doua cifre sunt total necorelate cu ambitia de a tine inflatia sub control”.

    S&P coborase in noiembrie 2007 perspectiva ratingului Romaniei de la „stabila” la „negativa”, motivandu-si decizia prin adancirea dezechilibrelor externe, pe fondul adancirii turbulentelor pe pietele internationale de credit.

    Tronsonul de metrou Drumul Taberei-Universitate, 330 mil. euro

    Ministerul Transporturilor a anuntat lansarea licitatiei pentru proiectarea si executia tronsonului de metrou Drumul Taberei-Universitate, care va costa aproape 330 milioane euro, suma ce include si costurile aferente contractului de consultanta, a declarat secretarul de stat, Antonel Tanase.

    „Aceasta lucrare este noua, nu este o lucrare care a fost inceputa si apoi abandonata. Din cauza faptului ca traficul din Bucuresti este foarte aglomerat, este o lucrare vitala pentru cartierul Drumul Taberei”, a spus secretarul de stat in Ministerul Transporturilor (MT), Antonel Tanase.

    Tronsonul Drumul Taberei-Universitate, parte din magistrala 5, are o lungime de 6,1 kilometri. În cadrul proiectului sunt cuprinse opt statii, respectiv Brancusi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militara si Eroilor.

    Valoarea executiei lucrarilor este de 320 milioane euro, avand termen 42 de luni. Costul total al proiectului include si zece milioane de euro pentru contractul de consultanta.

    Antonel Tanase spera sa fie incheiat contractul pana la finele anului. Potrivit acestuia, perioada de garantie va fi de cinci ani.

    „Pentru Magistrala 5, tronsonul Drumul Taberei Universitate, se va face licitatie separata pentru rame si instalatii. Sursa de finantare pentru acest tronson este de la bugetul de stat” a spus directorul de comunicare Metrorex, Mariana Petre.

    Potrivit secretarului de stat in Ministerul Transporturilor, tronsonul 1 Mai- Laromet va fi finalizat in 2010, iar pentru Magistrala 4, Nicolae Grigorescu-Policolor, se vor desfasura probele pana pe 15 noiembrie.

    Leul a inchis saptamana in depreciere

    Moneda nationala se tranzactiona in finalul dupa-amiezii de vineri in apropiere de 3,67 lei/euro, dupa o sedinta in care a avut o tendinta de usoara de depreciere, in ton cu regiunea, insa cu fluctuatii reduse.

    Leul a inceput sedinta la cotatii apropiate de 3,63 lei/euro, pentru ca in urmatoarele doua ore sa se deprecieze pana la cotatii minime de peste 3,68 lei/euro, in jurul orei 14. Ulterior, leul a mai castigat din terenul pierdut, iar la ora 16:40, bancile cumparau un euro cu 3,6660 lei si il vindeau cu 3,6760 lei.

    „Piata a fost linistita. Nu stiu cati speculatori au mai ramas, dar cineva cere in continuare lei”, a declarat, citat de NewsIn, dealerul Bancii Comerciale Carpatica (BCC), Florin Constantinescu.

    In regiune, monedele emergente au avut o evolutie similara, cu o depreciere urmata de o intarire. Forintul a pierdut teren de la 259 la peste 263 unitati/euro, pentru ca apoi sa revina la cotatiile de debut, in timp ce zlotul s-a intarit la 3,58 unitati/euro, dupa ce pierduse teren la peste 3,65 zloti/euro.

    Cursul de referinta afisat ieri de BNR indica deprecierea cu trei bani si jumatate (aproape 1%) a leului in fata euro, pana la 3,6610 lei/euro. Fata de dolarul american, cursul de referinta publicat anterior de BNR arata o depreciere puternica a leului, cu 4,1%, pana la 2,8758 lei/dolar.

    Pe pietele internationale, moneda americana a reintrat pe o tendinta de apreciere, dupa o depreciere de dimineata. La ora 16:40, euro era cotat cu 1,2705 dolari.

    Banca Nationala a Romaniei a afisat, in prima parte a zilei, un nivel mediu al dobanzii la depozitele atrase (ROBID) pentru o zi (overnight) de 14,07% pe an, foarte apropiat de cel din sedinta anterioara, de 14,05%, iar pentru depozitele overnight plasate (ROBOR), dobanda a ramas la 17,8% pe an, cat era si anterior.

    Dobanzile s-au mentinut ridicate, insa s-au facut putine tranzactii. „Piata e cam moarta, iar putinele tranzactii se fac mult mai sus decat afiseaza bancile”, a mai spus Constantinescu.

    ING Bank: Respectam principiile concurentei

    ING Bank Romania a respins relatarile de presa care legau numele bancii de speculatiile din piata monetara si mentionau despre o presupusa intelegere intre mai multe institutii financiare care sa distorsioneze dobanzile din piata romaneasca.

    „ING Bank Romania respecta legislatia in vigoare, respecta principiile concurentei loiale si, mai ales, isi respecta clientii. Volatilitatea pietei interbancare locale nu s-a reflectat in nivelul dobanzilor la creditele pentru clientii nostri, persoane fizice si juridice”, a spus directorul general al bancii, Misu Negritoiu, citat in comunicatul bancii.

    De asemenea, ING Bank precizeaza ca nu a deviat de la dobanda pietei publicata de Banca Nationala a Romaniei (BNR) si ca a respectat si respecta toate regulile pietei interbancare definite in prezent.

    „Nu facem parte din nici un fel de intelegere sau cartel care sa distorsioneze dobanzile de piata. Asa-zisa intelegere la care se face referire este, de fapt, un schimb de mesaje intre cativa membri ai Asociatiei Dealerilor din Romania, care nu are nicio legatura cu participarea bancilor din care provin acesti dealeri”, se mai arata in comunicat.

    Reractia ING vine dupa mai multe relatari de presa din aceasta saptamana, care indicau ca de la una din banci ar fi fost trimis un e-mail care sugera ca dobanzi de 50% pe an la depozite ar fi fost mai apropiate de realitate.

    In presa au fost indicati printre posibilii participanti la „cartel” Bancpost, ING Bank, Unicredit-Ţiriac si Royal Bank of Scotland (fosta ABN Amro), mai ales dupa ce guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a declarat ca 3-4 banci din piata tin cotatii foarte ridicate pe dobanzile la lei, ceea ce a ridicat si dobanda medie a pietei.

    Vineri, Consiliul Concurentei a anuntat ca a declansat din oficiu o investigatie privind o posibila intelegere intre anumiti jucatori de pe piata serviciilor bancare si interbancare, pe baza unor suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale in acest sector, potrivit presedintelui institutiei, Gheorghe Oprescu.

    Anuntul a alimentat si mai mult suspiciunile legate de o posibila miscare premeditata din partea unor banci cu scopul de a salta dobanzile, in contextul in care, de cateva saptamani, dobanzile din piata monetara interbancara s-au mentinut mult peste dobanda cheie a BNR.

    Ca reactie, banca centrala a decis sa plafoneze dobanda ROBOR a pietei monetare, folosita ca referinta pentru multe din creditele in lei cu dobanda variabila acordate de banci, la un nivel cu cel mult 25% peste dobanda la facilitatea de credit (sau de credit Lombard) a BNR, care este in prezent de 14,25% pe an.

    In Romania, ING are afaceri in domeniul bancar, al pensiilor si asigurarilor. ING Bank Romania are statut de sucursala a unei banci dintr-un alt stat membru al UE.

    BCR Leasing: Piata de leasing reflecta mutatiile negative de pe piata imobiliara

    Finantarile pe segmentul de leasing imobiliar reflecta mutatiile negative suferite de piata imobiliara romaneasca, prin scumpirea creditelor, importul – mai intai mediatic – al crizei subprime si prin cresterea prudentei finantatorilor, a declarat directorul general al BCR Leasing.

    Seful BCR Leasing a mentionat ca, in pofida numeroaselor incertitudini din piata, jucatorii mari „au raportat niveluri de vanzare in prima jumatate a anului superioare perioadei similare din 2007”.

    Tendinta de „inghetare” a cererii s-a accentuat insa in a doua jumatate a anului, potrivit directorului BCR Leasing, Claudiu Stanescu.

    „Cererea de spatii locative si terenuri din partea agentilor economici a avut o tendinta usor pozitiva, spre deosebire de cererea de spatii de birouri, care a avut o tendinta accentuat negativa”, a adaugat Stanescu.

    Asociatia Societatilor Financiare din Romania (ALB) estimeaza o valoare a bunurilor finantate de 392,41 milioane euro la sfarsitul acestui an pe segmentul imobiliar, cu 15% mai putin fata de anul anterior.

    Astfel, ponderea segmentului de leasing imobiliar in total piata de leasing va fi de numai 7% la sfarsitul acestui an, fata de 9% cat era la finalul lui 2007.

    Piata romaneasca de leasing ar putea creste in acest an cu 20% fata de 2007, pana la 6 miliarde euro, estimeaza ALB.

    In 2007, valoarea bunurilor finantate pe piata romaneasca de leasing a avansat cu 51,6%, pana la 4,94 miliarde euro.

    Fitch coboara perspectiva Erste Bank

    Agentia de rating a confirmat, totodata, ratingul ‘A’ pentru credite pe termen lung al grupului bancar, ratingurile pentru credite pe termen scurt, individual si de suport ‘F1’, ‘B/C’ si respectiv ‘1’. Fitch a confirmat plafonul pentru ratingul de suport la ‘A-‘.

    Concomitent, Fitch a revizuit si perspectiva subsidiarelor Ceska Sporitelna si Slovenska Sporitelna ale Erste Bank. Astfel, perspectivele bancilor au fost coborate de la ‘pozitiva’ la ‘stabila’, iar ratingurile lor echivalate cu cele ale grupului bancar-mama, ca urmare a intergarii solide si a importantei strategice a bancilor in cadrul grupului.

    „In contextul turbulentelor de pe piata, grupul Erste se confrunta cu tot mai multe provocari intr-un mediu operational in schimbare. In conditiile in care perspectivele economice pentru unele dintre tarile din Europa Centrala si de Est unde grupul desfasoara operatiuni vor incepe sa se inrautateasca in 2008, Fitch a decis sa coboare la ‘stabila’ perspectiva ratingului grupului bancar”, explica directorul diviziei pentru institutii financiare de la Fitch, Michael Steinbarth.

    Cu toate acestea, Fitch observa progresele pe care Erste le-a facut in generarea unor profituri operationale sustenabile fara sa compromita concret capitalizarea. Erste Bank a incheiat cu succes si integrarea Bancii Comerciale Romane, cumparata in trimestrul al patrulea din 2006.

    Joi, cand si-a afisat rezultatele financiare pentru trimestrul al treilea, Erste Bank a anuntat ca va beneficia de pachetul de sustinere acordat de statul austriac, care a facut o injectie de capital de 2,7 miliarde euro.

    In 16 octombrie, agentia de evaluare financiara Standard & Poor’s (S&P) a revizuit de la stabila la negativa perspectiva Erste Bank si perspectivele principalelor subsidiare, inclusiv BCR, motivand-si decizia prin agravarea riscului unui impact regional semnificativ al crizei financiare mondiale.

    Intre timp, S&P a coborat cu o treapta ratingul BCR, dupa retrogradarea Romaniei.

    EFG Eurobank: Profit de 647 mil. euro in primele noua luni, sub asteptari

    Actionarul majoritar al Bancpost, EFG Eurobank, a afisat pentru primele noua luni ale acestui an un profit net de 647 milioane euro, in crestere cu 4,6% fata de aceeasi perioada din 2007, usor sub asteptarile pietei.

    Nivelul mediu al estimarilor analistilor pentru castigurile EFG Eurobank din primele trei trimestre a fost de 650 milioane euro.

    EFG Eurobank este a doua mare banca din Grecia care raporteaza o incetinire a cresterii castigurilor, din cauza crizei financiare mondiale.

    „In pofida conditiilor adverse de pe piata bancara si financiara internationala, care au afectat veniturile grupului din tranzactionare, administrarea activelor si brokeraj, profitul recurent a inregistrat o crestere cu 17,9%, la 560 milioane euro”, potrivit unui comunicat al EFG Eurobank.

    Grupul, care are afaceri si in Bulgaria, Cipru, Romania, Serbia, Polonia, Turcia si Ucraina, a anuntat ca venitul net din dobanzi a crescut cu 23,1% in primele noua luni, la 1,77 miliarde euro.

    EFG Eurobank a mai aratat ca operatiunile sale din tarile europene emergente au evoluat pozitiv, profitul net din regiune triplandu-se, la 135 milioane euro, de la 42 milioane euro in perioada echivalenta din 2007.

    Depozitele clientilor au avansat cu 42,5%, la 46,1 miliarde euro in septembrie 2008, ceea ce a determinat o scadere a raportului dintre credite si depozite la 119,9%, de la 130,1% in septembrie 2007.

    EFG a precizat ca depozitele au crescut mai rapid decat creditele de la inceputul anului, „ceea ce a permis ca majorarea creditarii sa fie finantata doar din depozite”.

    Avansul creditarii a incetinit la o rata anuala de 30,9%, valoarea imprumuturilor ajungand la 56,5 miliarde euro in septembrie, iar 46% din creditele noi contractate in afacra Greciei au provenit din Polonia si Cipru.

    In afara de Bancpost, EFG Eurobank mai detine in Romania si alte companii: Euroline Retail Service IFN, EFG Eurobank Mutual Funds Management Romania SAI, EFG Eurobank Finance, EFG Eurobank Securities, EFG Eurobank Leasing, EFG Eurobank Property Services sau EFG IT Shared Services.

    BCR a numit un nou vicepresedinte si membru al comitetului executiv

    Consiliul de Supraveghere al Bancii Comerciale Romane (BCR) l-a numi pe Wolfgang Schoiswohl (46 ani) in pozitia de vicepresedinte executiv si membru al comitetului executiv, in locul lui Jean Andronie, vicepresedinte executiv corporate, care va pleca din conducerea BCR, a anuntat banca.

    Schoiswohl a ocupat, incepand cu anul 2002, mai multe pozitii de conducere, printre care director executiv si vicepresedinte corporate banking al HVB Bank Romania, presedinte si CEO al Bancii Comerciale Ion Tiriac si vicepresedinte responsabil cu afacerile corporate al Bancii Comerciale HVB Tiriac.

    In ultima perioada, a fost membru al board-ului, responsabil pentru corporate banking si departamentul de trezorerie in cadrul Volksbank Ungaria.

    Jean Andronie lucreaza in BCR inca de la infiintarea bancii, fiind vicepresedinte executiv corporate din anul 2004.

    Wolfgang Schoiswohl urmeaza sa preia noua pozitie incepand cu 1 ianuarie 2009. Numirea lui Wolfgang Schoiswohl va deveni efectiva dupa aprobarea acesteia de catre Banca Nationala a Romaniei.

    Banca Transilvania: Nu negociem vanzarea bancii

    Banca Transilvania (TLV) infirma afirmatiile aparute in presa legate de negocierea vanzarii bancii si precizeaza ca o astfel de decizie se poate lua numai cu acordul actionarilor, in cadrul unei adunari generale, potrivit unui comunicat remis de institutia de credit.

    „Nu este in politica Bancii Transilvania sa comenteze zvonurile din piata. Totusi, pentru a raspunde anumitor afirmatii aparute in presa, va informam ca in acest moment nu ne aflam in discutii pentru negocierea vanzarii bancii”, se arata in comunicatul transmis.

    Reactia vine dupa mai multe relatari de presa, care indicau ca unii actionari ai bancii ar fi mandatat o banca de investitii pentru negocieri de vanzare.

    Banca Transilvania este unul din primii zece jucatori de pe piata bancara romaneasca si are actionariat majoritar romanesc, iar unii jucatori o considera printre ultimele banci de pe piata susceptibile pentru a fi preluate.

    „Hotararea se poate lua numai cu acceptul actionarilor, in Adunarea Generala a Actionarilor si in conformite cu prevederile regulamentelor BVB si CNVM. Impreuna cu partenerii nostri strategici, BERD si IFC, analizam optiuni viitoare si gandim proiecte pentru dezvoltarea bancii”, se precizeaza in comunicat.

    Banca are o valoare de piata de 2,78 miliarde lei (753,5 milioane euro), conform ultimei cotatii de 0,2620 lei, stabilita in sedinta bursiera din 12 septembrie. De la inceputul acestui an, actiunile bancii s-au depreciat cu 71%, in contextul unui declin accentuat al intregii piete.

    Pentru primele noua luni din 2008, banca a afisat un profit net de 396,6 milioane lei (109 milioane euro), in crestere cu 197% fata de cel din perioada similara a anului trecut, in principal ca urmare a banilor primiti din vanzarea Asiban, la care detinea 25% din actiuni.

    Banca Transilvania are un capital social de 1,06 miliarde lei, divizat in 10,6 miliarde actiuni, cu o valoare nominala de 0,10 lei. Actionarul principal al companiei este Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), cu o detinere de 14,98%.

    Banca Italo Romena a lansat un serviciu pentru acceptarea de carduri Visa prin POS-uri

    Banca Italo Romena a anuntat lansarea serviciului de acceptare de carduri prin intermediul POS-urilor compatibile tehnologiei cip, dand astfel comerciantilor din Romania posibilitatea de a accepta carduri Visa ca mijloc de plata.

    Noua tehnologie, care presupune stocarea datelor pe cip, este mult mai sigura.

    „Tranzitia catre tehnologii mai sofisticate si mai sigure, printre care implementarea tehnologiei bazate pe cip stimuleaza utilizarea tot mai frecventa a cardurilor la comercianti. De altfel, anul 2007 a marcat o crestere semnificativa a numarului tranzactiilor derulate la comercianti, respectiv cu 67% pentru cardurile VISA, in comparatie cu 2006”, a declarat directorul general pentru Romania al Visa Europe, Catalin Cretu.

    Banca Italo Romena a lansat 5 tipuri de carduri sub marca Visa inca din anul 2004 si ofera segmentului de retail atat carduri de debit, cat si carduri de credit, iar segmentului de clienti corporate, carduri Business.
    Din anul 2006, toate ATM-urile din reteaua proprie – instalate in cele 16 agentii ale bancii Italo Romena – accepta carduri care incorporeaza tehnologia bazata pe cip.

    Banca Italo Romena SpA, infiintata in anul 1980 ca un prim joint-venture intre Italia si Romania in sectorul bancar, a fost achizitionata in anul 2000 de catre Veneto Banca oferind servicii financiar bancare pentru numerosii oameni de afaceri italieni care au delocalizat activitatile lor productive.

    Banca Italo Romena are sediul central si Directia Generala la Treviso si agentii la: Alba-Iulia, Arad, Bacau, Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Oradea, Sibiu si Timisoara. Planul de dezvoltare stabilit de grup prevede ca Banca Italo Romena sa se extindain 2008 la 20 de agentii in principalele orase din Romania.

    In Europa, sunt peste 360 milioane carduri Visa de debit, credit si business. Visa Europe este o asociatie de membri – o organizatie detinuta si condusa de cele 4.600 banci membre din Europa – care a fost incorporata in iulie 2004. In octombrie 2007, Visa Europe a devenit independenta de noua corporatie globala Visa Inc., cu o licenta exclusiva, irevocabila si perpetua in Europa.

    Visa are cea mai mare acceptare la nivel global si Visa Plus este una dintre cele mai mari retele de ATM-uri din lume care furnizeaza numerar in monedele nationale a peste 170 de tari.

    BNR va scadea RMO la lei cand va vedea o diminuare a creditarii in valuta

    Banca Nationala a Romaniei (BNR) va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

    „Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

    Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar, potrivit NewsIn.

    „Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

    Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

    Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

    Isarescu: Nu va faceti griji la creditul in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii

    Bancile comerciale vor continua sa acorde credite, indeosebi in moneda nationala, unele probleme fiind posibile doar la jucatorii care s-au concentrat in special pe imprumuturile in valuta, a declarat guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), Mugur Isarescu.

    „Nu va faceti griji la creditele in lei. Bancile trebuie sa faca ceva cu banii, retelele pe care le au trebuie sa lucreze”, a spus Isarescu, adaugand ca bancile orientate pe creditarea in valuta vor fi obligate sa apese pe frana, dar nu foarte puternic, „sa nu dea cu capul in parbriz”.

    BNR va permite lichiditatii in lei din rezervele bancilor sa intre in piata atunci cand aceasta se va putea duce in creditul in lei si cand va observa o tendinta clara de diminuare a creditarii in valuta, a spus Mugur Isarescu.

    „Vom lasa lichiditatea in lei sa intre in piata, vom decide acest lucru dupa o analiza a consiliului de administratie, in momentul in care se va potrivi si cu ideea strategica ca lichiditatea suplimentara din rezervele bancilor sa se poata duce in creditul in lei, respectiv cand creditul in valuta va avea o tendinta clara de diminuare”, a declarat Isarescu, argumentand ca astfel de masuri vor putea, la momentul respectiv, sa aiba un efect de diminuare a impactului crizei internationale asupra Romaniei.

    Guvernatorul a motivat decizia de scadere a rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei ale bancilor comerciale prin faptul ca, in ultimele doua luni, s-a adeverit prognoza ca banca centrala trece de la pozitia de debitor la pozitia de creditor net al sistemului bancar.

    „Am revenit, dupa 7-8 ani, la o situatie normala si este un semnal pe care il tragem de 5-6 luni. Va amintesc ca si aici exista o relativitate de ordin tehnic”, a mai spus Isarescu.

    Joi, BNR a decis sa reduca rezervele minime obligatorii la pasivele in lei ale bancilor comerciale de la 20% la 18% si a mentinut nivelul la 40% din pasivele in valuta, decizia vizand, potrivit BNR, imbunatatirea gestiunii lichiditatii pe piata interbancara, in conditiile amplificarii turbulentelor de pe piata financiara internationala, pentru asigurarea unei finantari sustenabile a economiei.

    Efectul concret al deciziei de joi ar fi, potrivit analistilor, eliberarea in piata a inca 2 miliarde lei, care ar putea contribui la reducerea tensiunii din piata monetara, dupa ce, in ultimele saptamani, dobanzile au ajuns si la 100%.

    Guvernatorul a declarat ca in piata romaneasca nu exista, in prezent, o lipsa generala de lichiditate, iar dovada este faptul ca, pe 24 octombrie, toate bancile si-au constituit rezervele minime obligatorii (RMO).

    „Cum sa fie lipsa de lichiditate, cand bancile au 20% (din pasivele in lei n.r.) tinute la BNR?”, a spus Isarescu, referindu-se la parerile care sugerau ca in piata romaneasca exista in prezent o lipsa de lichiditate, care ar fi determinat cresterile puternice ale dobanzile pe piata interbancara.

    In prezent, BNR ia 20% din sursele de finantare in lei (pasive) ale bancilor si 40% din cele in valuta in asa numitele rezerve minime obligatorii, pe care fiecare banca comerciala trebuie sa le constituie pana in data de 23 ale fiecarei luni.

    Joi, banca centrala a micsorat rezervele minime obligatorii pentru pasivele in lei la 18%, insa reducerea intra in vigoare incepand cu perioada de aplicare 24 noiembrie-23 decembrie 2008.

    Mugur Isarescu a declarat ca economia romaneasca ar putea creste si cu 5-6% in 2009, daca investitiile vor fi dirijate spre zonele de blocaj din Romania, precum infrastructura sau agricultura.

    „Cu o bruma de intelepciune, speram chiar la o crestere economica de 5 spre 6% pentru anul urmator, daca investitiile vor fi indreptate spre zone cu blocaj ca infrastructura sau agricultura, care au un potential imens”, a spus Isarescu, care a mentionat ca o temperare a cresterii economice pana sub potential „da inflatia jos”.

    Atat guvernatorul BNR, cat si viceguvernatorul Cristian Popa au subliniat, insa, ca si scenariul unei cresteri economice de 4,5% are la fel de munte sanse ca si cel de 5-6%, in functie de cum vor fi indreptate investitiile.

    In prima parte a conferintei de presa de luni, guvernatorul mentionase ca, fata de estimarile anterioare, de 5-6% pentru cresterea economica a Romaniei din 2009, BNR nu exclude in prezent o temperare mai puternica.

    „Suntem tentati sa luam in considerare o crestere economica la un nivel mai scazut fata de 5-6%, cat aveam inainte”, a spus Isarescu.

    In 28 octombrie, viceguvernatorul BNR Cristian Popa a declarat ca BNR estimeaza pentru 2009 o crestere economica a Romaniei de 4,6%, nivel semnificativ sub cel luat in calcul la elaborarea bugetului de stat, de 6%, si sub ultima prognoza a pentru acest an, de 9,1%.

    Credit Zone: Brokerii bancari ar putea intermedia pana la 15% din credite pana in 2013

    Volumul creditelor intermediate de firmele de brokeraj bancar poate creste in urmatorii 4-5 ani la 10-15% din totalul creditelor, in conditiile in care, in prezent, piata imprumuturilor din Romania stagneaza, a spus directorul de produse al Credit Zone, Marina Sterpan.

    „Aceasta crestere va fi generata din doua directii. Odata din cresterea propriu-zisa a pietei creditelor si, in acelasi timp, din cresterea procentului de credite ce vor fi intermediate de brokeri”, a spus Sterpan.

    In prezent, aproximativ 5% din totalul imprumuturilor contractate de populatie sunt intermediate de brokerii bancari, a estimat Sterpan.

    Ea a dat exemplul Poloniei, unde 30% din totalul creditelor ipotecare pentru populatie sunt acordate prin intermediul brokerilor bancari. In Olanda, circa 70% din credite sunt intermediate de brokeri, in vreme ce in Statele Unite ale Americii si in Canada, ponderea este si mai mare, de circa 80-90%, a mai spus ea, potrivit NewsIn.

    Cu toate acestea, in prezent, piata creditelor stagneaza, sustine directorul de produse al Credit Zone, „atat din cauza contextului  financiar international, cat si a schimbarilor produse in politica interna de creditare”.

    Noul regulament de creditare a populatiei stabilit de Banca Nationala a Romaniei (BNR) are ca efect o intarziere a finalizarii tranzactiilor imobiliare, numarul acestora fiind afectat in mod direct de numarul creditelor acordate, mai spune Sterpan.

    „Efectul a fost resimtit printr-o scadere a tranzactiilor in prima faza, dar mai ales prin reintoarcerea clientilor la elementele folosite pana in 2006 pentru obtinerea unui credit ipotecar: avansul si codebitorul”, a adaugat directorul de produse al Credit Zone.

    Coface: Creditul interbancar trebuie relaxat, pentru a evita extinderea recesiunii globale dupa 2009

    Relaxarea creditarii interbancare si scaderea ratei dobanzii de pe piata londoneza LIBOR sunt conditiile esentiale pentru evitarea extinderii crizei financiare mai departe de 2009, considera analistii Coface, estimand o perioada intre 18 si 24 luni in care efectele crizei se vor observa in Europa.

    Criza financiara, reflectata in Europa printr-o criza a creditului, a dus la cresterea indicelui intarzierilor de plata ale companiilor monitorizate de Coface cu 36% in primele noua luni ale acestui an.

    Blocajul asupra creditului bancar, incetinirea activitatii si scaderea brusca a nivelului de incredere intre agentii economici sunt primele consecinte ale crizei din Europa observate de analistii Coface, ce au dus la scaderea ratingurilor pentru Marea Britanie, Irlanda si Islanda. „Pe lista neagra sunt acum Italia si Franta”, sustin reprezentantii companiei.

    „Durata de intindere a crizei la nivel international este conditionata de relaxarea creditarii interbancare in urmatoarele saptamani si de scaderea ratei LIBOR. Daca aceste doua situatii vor avea loc, vom avea recesiune doar in 2009, daca nu, atunci vom fi intr-o situatie cu mult mai grava”, a spus directorul Coface pe Romania, Cristian Ionescu.

    Propagarea crizei, asemanatoare prin extindere cu cea din 2001, este mai redusa fata de crizele anterioare, in principal pe fondul rezistentei din tarile emergente. Cu toate acestea, „presiunea asupra conditiilor de creditare este mai puternica din cauza componentelor financiare foarte specifice ale crizei financiare”, mai spun analistii Coface.

    Efectele crizei actuale se vor mentine, la fel ca in cazul crizelor precedente, pe o perioada cuprinsa intre 18 si 24 de luni, estimeaza Coface, insa companiile vor reusi sa se adapteze noilor conditii din piata, in ciuda temperarii cresterii economice.

    Totodata, Coface considera ca nu se vor observa si alte efecte negative asupra unor „probleme sub presiune”, ca explozia de credit pe noi instrumente financiare.

    „Canalul initial al crizei a fost piata de imobiliare, care a lovit putenic companiile din tarile in care erau situatii critice pe cale sa explodeze, cum ar fi Marea Britanie si Irlanda, insa agravarea crizei financiare a descoperit noi canale de transmisie si a ajuns in prezent si la zona euro, afectand Italia si Franta”, a declarat economistul-sef al Coface, Yves Zlotowski.

    In aceste conditii, impactul crizei asupra Marii Britanii s-a observat asupra consumului si a cheltuielilor companiilor, numarul de falimente al companiilor inregistrand o crestere de 14% in primele sase luni din 2008.

    In Irlanda, tara aflata in recesiune, incidentele de neplata ale companiilor au crescut cu 75% in prima jumatate a acestui an, observa Coface.

    Urmatoarele tari care vor resimti puternic efectele crizei sunt Italia si Franta, sustin analistii companiei.
    „In Italia, riscurile companiilor se deterioreaza in contextul unei cresteri anemice, crescand costurile si blocand creditarea. Ratingul A2 al Italiei a fost pus sub supraveghere negativa”, se arata in comunicatul Coface.

    si ratingul A1 al Frantei a fost pus sub supraveghere negativa, dupa ce criza a lovit, in prima faza sectorul transporturilor, al constructiilor si cel imobiliar.

    „Aceasta deterioare a fost cauzata in special de dificultatile cu care se confrunta companiile in accesarea creditelor si, de asemenea, pe fondul incetinirii activitatii”, a spus responsabilul Coface pentru Franta, Olivier Cazal.

    Demisie la sefia Trezoreriei UniCredit Tiriac

    Unicredit Tiriac Bank l-a numit in functia de director al trezoreriei pe Dorin Alexandru Badea, care ocupa anterior pozitia de director adjunct al acestui departament, dupa plecarea lui Bogdan Mihoc.

    Dorin Alexandru Badea preia noile atributii incepand de luni, 3 noiembrie 2008, au mai spus reprezentantii bancii, care nu au comentat conditiile plecarii lui Mihoc.

    Surse din piata bancara citate de NewsIn au legat plecarea lui Mihoc de la Unicredit Tiriac Bank de controversele aparute in ultimele saptamani din cauza cresterii puternice a dobanzilor de piata interbancara.

    Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu a acuzat, spre finalul lunii trecute, un grup de banci care dau cotatii pentru calcularea ROBOR ca au promovat ideea unei crize de lichiditate pe piata bancara prin declaratiile facute, incercand, de fapt, sa acopere pierderile inregistrate in urma „atacului esuat asupra leului”.

    In aceeasi perioada, Banca Nationala a Romaniei a chemat la discutii conducatorii a sapte banci, de la care a cerut explicatii cu privire la nivelul excesiv de ridicat al dobanzilor interbancare din ultimele zile si le-a „solicitat imperativ” sa reintre in normalitate.

    In acelasi timp, „au fost invitati la discutii conducatorul si trezorierul unei alte banci, pentru clarificari privind operatiunile de clearing pe care aceasta le-a efectuat cu institutii financiare nerezidente, precum si referitor la pozitiile ramase deschise in cadrul operatiunilor realizate pe piata interbancara”, se mai arata in comunicatul BNR.

    Consiliul Concurentei (CC) a declansat din oficiu o investigatie avand ca obiect o posibila intelegere intre anumiti agenti economici activi pe piata serviciilor bancare si interbancare, practica interzisa de Legea Concurentei, a anuntat, vinerea trecuta, institutia de profil.

    Investigatia are la baza suspiciuni privind posibilul schimb de informatii, precum si anumite conduite comerciale in acest sector, a declarat Gheorghe Oprescu, presedintele Consiliului Concurentei. In cadrul investigatiei, inspectorii Consiliului au realizat o serie de inspectii inopinate la sediile principalilor actori din piata.

    Consiliul de administratie al Bancii Nationale a Romaniei (BNR) a decis, pe 23 octombrie, ca poate suspenda publicarea indicilor ROBID/ROBOR in cazul in care nivelul ratei dobanzii ROBOR depaseste cu mai mult de 25% nivelul ratei dobanzii pentru facilitatea de credit, aflat in prezent la 14,25% pe an.

    Piata turismului de croaziera, evaluata la 2 mil. euro in 2008

    Piata turismului de croaziera din Romania va atinge la sfarsitul anului circa doua milioane de euro, in crestere cu aproape 35 la suta fata de 2007, a declarat, citat de NewsIn, reprezentantul in Romania al celui mai mare turoperator de profil din Europa, Laura Stavarache.

     

    Astfel, potrivit estimarilor acesteia, „numarul pasagerilor din Romania care pleaca in croaziera se va ridica la sfarsitul anului la 2.500, in conditiile in care anul trecut a fost de 2.000 de turisti”, a precizat sursa citata.

    Conform operatorului de croaziere, tarifele pentru o calatorie variaza foarte mult, in functie de destinatia aleasa, precum si de durata croazierei. „Croazierele pot avea o durata intre 4 si 100 de zile, cele din jurul lumii. Cea mai ieftina croaziera, de 4 zile/3 nopti in Mediterana de Est costa 227 euro/persoana, iar cea mai scumpa croaziera, desfasurata in jurul lumii variaza de la 15.000 – 75.000 euro.

    Laura Stavarache a mentionat ,in ce priveste preferintele romanilor, ca cele mai solicitate croaziere au ca destinatie Mediterana de Est si Mediterana de Vest.

    De asemenea, sursa citata a precizat ca pe teritoriul tarii noastre nu exista vase care practica acest tip de turism pe mare. „Nu exista croaziere maritime care fac imbarcari pe teritoriul Romaniei. Sunt doar circa 20 vase de pasageri sub pavilion strain care trec prin Constanta si opresc pentru cateva ore”, a spus Laura Stavarache.

    Potrivit acesteia, principala problema pe care o intampina turoperatorii de croaziere in tara noastra este necunoasterea acestui produs turistic.

    „Acest produs turistic nu este inca cunoscut pe piata romaneasca si multa lume are impresia ca o croaziera este scumpa, ceea ce nu este adevarat. Un sejur pe un vas de croaziera, de 8 zile/7 nopti costa cateva sute de euro cu toate mesele incluse si toate distractiile de la bord, ceea ce inseamna ca este mai ieftin decat un sejur pentru aceeasi perioada de timp pe litoralul romanesc”, a adaugat reprezetantul turoperatorului, care a subliniat ca in restul Europei turismul de croaziera este unul dintre cele mai solicitate tipuri de turism.

    Preturile pachetelor turistice pentru sarbatorile de iarna vor creste cu 5-10%

    Preturile pachetelor turistice pentru sabatorile de iarna vor creste cu 5-10%, atat pentru destinatiile interne cat si pentru cele externe, au precizat reprezentantii Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT).

     

    Potrivit acestora, cresterile preturilor au la baza in mare parte scumpirea utilitatilor dar si situatia in urma crizei economice internationale.

    In ciuda majorarilor anuntate, agentiile de turism autohtone estimeaza o crestere a numarului de turisti pentru destinatiile interne, in perioada sarbatorilor, de 10% fata de 2007.

    In ceea ce priveste turismul extern, tour-operatorii prevad pentru aceeasi perioada a anului o crestere de minim 20% fata de 2007, estimand totodata un numar de aproximativ 50.000 de turisti pentru destinatiile externe.

    Potrivit ANAT, destinatiile preferate de romani in perioada sarbatorilor de iarna vor fi in continuare statiunile montane, in special cele de pe Valea Prahovei, urmate de statiunile balneo-climaterice si turismul rural, care a inceput sa fie vandut si prin agentiile de turism.

    Privitor la turismul extern, agentiile spun ca cele mai soliciatea destinatii pentru perioada sarbatorilor de iarna vor fi Austria, Bulgaria, Egipt, Franta, dar si destinatiile exotice precum Cuba.

    Ca o noua tendinta, reprezentnatii agentiilor de turism au observat ca, de Craciun, turistii romani se orienteaza catre pensiunile rurale, iar pentru Anul Nou, catre statiunile montane unde se cazeaza la hoteluri si vile.

    Criza financiara ar putea afecta turismul romanesc timp de doi ani

    Criza financiara ar putea afecta turismul autohton pe o perioada de circa doi ani, segmentul de business fiind cel mai atins in acest sens, a declarat presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT) pe regiunea de sud, Adrian Voican.

     

    „Criza financiara se va refleca in turism mai tarziu, din cauza trendului extrem de mare de crestere al sectorului de pana acum”, precizat Voican.

    Reprezentantul ANAT a mai spus ca, in ceea ce priveste turismul intern, aceasta va fi destul de putin afectat de criza de financiara, care nu s-a manifestat puternic in Romania, insa referitor la turismul extern, reprezentantul ANAT a spus ca romanii se vor orienta catre vacante mai scurte si mai ieftine „in mare parte din cauza ca operatorii aerieni vor fi la randul lor afectati de criza, lucru ce s-ar putea refleca in preturi”.

    Pe de alta parte, Adrian Voican a precizat ca operatorii low-cost ar putea profita de criza financiara, lansand puternice campanii de promovare si operari de reduceri de preturi considerabile.

    De altfel, si la nivel international, turismul va fi afectat in urmatorii ani de criza economica globala, intrucat toate preturile vor creste, iar oamenii vor fi mai atenti atunci cand isi vor cheltui banii, potrivit opiniei reprezentantului regional pentru Europa al Organizatiei Mondiale a Turismului, Eduardo Fayos-Solá, prezent in Romania pe 27 septembrie la un seminar cu ocazia Zilei Mondiale a Turismului.

    Pensiunile din Marginimea Sibiului, ocupate in proportie de 50% pentru Revelion

    Pensiunile din Marginimea Sibiului sunt ocupate in proportie de 50% pentru perioada sarbatorilor de iarna, insa proprietarii se asteapta ca de Revelion gradul de ocupare sa ajunga la 100%, a declarat presedintele filialei Sibiu a ANTREC, Dorin Beu.
    Potrivit reprezentantului Asociatiei Nationale pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural, locurile care mai exista libere vor fi ocupate in perioada imediat urmatoare, astfel ca de Revelion gradul de ocupare va ajunge la 100%. „De Craciun gradul de ocupare va fi mai mic, pentru ca oamenii sunt obisnuiti ca aceasta sarbatoare sa o petreaca in familie, dar de Revelion, cu siguranta toate locurile vor fi ocupate, asa cum s-a intamplat si in anii trecuti”, a spus Beu, citat de NewsIn.

    Un sejur de Revelion de patru-cinci zile, in Marginimea Sibiului, cu demipensiune si masa festiva in noaptea de Anul Nou costa aproximativ 1000 de lei de persoasa, sumele ajungand si la 360 de euro de persoana, pentru pensiunile care ofera servicii All Inclusive.

    ANTREC sustine ca piata turismul rural, in Romania va creste cu 10% in 2009.

    Hotelierii ofera agentiilor de turism preturi apropiate celor de la receptie

    Preturile practicate de majoritatea pensiunilor si hotelurilor romanesti in contractele cu agentiile de turism sunt foarte apropiate de cele practicate la receptie, ceea ce conduce la o colaborare neprofitabila pentru tour operatori, spun reprezentantii agentiilor de turism.
    „Ofertele de tarifare ale multor hoteluri, dar mai ales ale pensiunilor pentru agentiile de turism sunt aproape la acelasi nivel cu cele de la receptie, uneori fiind egale. Semenarea unui contract in aceste conditii nu poate fi decat paguboasa pentru touroperator”, a declarat, potrivit NewsIn, Steluta Stanica, directorul agentiei Delta Best. 

    Potrivit acesteia, din motivele mentionate, turoperatorii romani prefera sa incheie contracte cu hotelurile de peste granita, „care practica o politica de tarifare conforma cu industria de turism. Cum este si normal, agentiile de turism beneficiaza la hotelurile din destinatiile externe de reduceri de 20 pana la 30 la suta din tariful de la receptie”, a adaugat Steluta Stanica. 

    La randul lor, reprezentantii Perfect Tour au precizat ca „diferenta dintre cele doua tarife este foarte mica. Patronii hotelurilor din Romania urmaresc sa-si amortizeze investitia foarte rapid, si nu au o cultura a turismului dezvoltata. Iar acest marketing si management al afacerii defectuos nu fac decat sa adauge o bila neagra la turismul autohton”, a spus directorul de marketing al Perfect Tour, Tatiana Bulubica.

    In ce priveste contractele incheiat intre agentiile autohtone si hotelurile din destinatiile externe, „colaborarea este atat de buna, incat unitatile de cazare isi adapteaza ofertele la nevoile touroperatorilor, fidelizand astfel si agentiile si clientii lor, lucru neantalnit pana acum in Romania”, a mentionat Alexandru Donciu, consultant in cadrul Paralela 45.

    S-a infiintat Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica

    Mai multe asociatii din turism au constituit Federatia Asociatiilor de Promovare Turistica (FAPT), structura care are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international.
    Presedintia federatiei este asigurata de Corina Martin, care conduce Asociatia Litoral Constanta, dupa cum relateaza NewsIn. 

    „Federatia are ca scop dezvoltarea si promovarea destinatiilor turistice pe plan national si international. FAPT isi propune sa contribuie la o imbunatatire a activitatilor de marketing si de branding a destinatiilor si a produselor turistice pe care aceastea le ofera, promovarea brandurilor locale, sustinerea programelor de incoming, sustinerea promovarii Romaniei la targurile nationale si internationale prin organizarea de standuri ale destinatiilor turistice”, arata Federatia. 

    Conducerea FAPT mai anunta ca, in perioada imediat urmatoare, federatia isi propune sa participe activ la definirea brandului turistic al Romaniei, sa organizeze cursuri de formare in managementul proiectelor pentru personalul executiv al asociatiilor, in vederea unei mai bune gestionari a fondurilor structurale in turism, precum si cursuri de conducere si organizare a asociatiilor de promovare a destinatiilor turistice.

    Membrii fondatori sunt Asociatia pentru Dezvoltarea si Promovarea Turismului Litoral, Asociatia pentru Turism Bucovina, Asociatia pentru Turism Banat, Asociatia Oltenia de Sub Munte, Maramures Infoturism, Asociatia de Promovare a Turismului Prahova, Asociatia Judeteana de Turism Sibiu si Asociatia Turistica Sighisoara. In prezent, presedintia federatiei este asigurata de Asociatia Litoral, iar vicepresedintia de APT Bucovina. 

    Federatia va promova interesele membrilor in cadrul Consiliului Consultativ pentru Turism si invita sa contribuie la un parteneriat activ si alte asociatii de profil, dar si parteneri din turismul romanesc – Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului, Turismului si Profesiilor Liberale, patronate, agentii de turism.

    Un nou operator aerian, din octombrie pe piata romaneasca

    Compania aeriana elvetina Baboo a intrat pe piata din Romania in 27 octombrie si opereaza zboruri pe doua rute, catre Geneva si Nisa de pe Aeroportul Otopeni.
    Cele patru zboruri Bucuresti-Geneva si retur se desfasoara in zilele de luni, miercuri, vineri si duminica. De asemenea, operatorul aerian are patru curse Bucuresti -Nisa si trei zboruri Nisa – Bucuresti in zilele de luni, miercuri si vineri.

    Recent, la nivel international, Baboo a anuntat cinci destinatii noi pentru programul de iarna, respectiv zboruri de la Geneva catre Toulouse de sase ori pe saptamana, Bordeaux de cinci ori pe saptamana, Atena de cinci ori pe saptamana, Bucuresti de trei ori pe saptamana si Zagreb de doua ori.

    Noile destinatii anuntate se inscriu in strategia companiei aeriene de a se adapta crizei financiare mondiale.

    „Concurentii nostrii reactioneaza fata de criza. Astfel, noi suntem atenti la oportunitatile care pot sa apara pe piata in urma desfiintarii unor rute”, a declarat directorul general executiv al companiei Jacques Bankir.

    Totodata, compania elvetiana a anuntat ca nu a primit inca autorizatia pentru ruta Geneva-Sankt Petersburg din partea autoritatilor rusesti. Rezultatele au fost de asemnea, dezamagitoare si in ceea ce priveste negocierile privind lansarea destinatiei Kiev.

    Compania aeriana Flybaboo a fost infiintata la Geneva in 2003 si si-a schimbat denumirea in Baboo in mai 2008. Baboo opereaza 18 destinatii de la Geneva (excluzand cursele charter) si a transportat aproape 500.000 de pasageri in perioada noiembrie 2003- decembrie 2007.

    Compania elvetiana detine o flota de doua aeronave Dash 8-Q400 si trei aeronave Embraer 190 si are un total de 180 de angajati in toata reteaua Baboo.

    Scandalul clipurilor turistice, pe masa DNA

    Departamentul de Control al Guvernului (DCG) a sesizat DNA în cazul clipurilor publicitare contractate de fosta Autoritate Naţională pentru Turism cu scopul de a promova imaginea României în mass-media.

    În urma verificărilor făcute, în perioada 13-26 iunie, comisarii guvernamentali au constatat deficienţe legate de derularea contractului şi recepţia materialelor produse. Echipa de control a verificat modul în care a fost respectată procedura de achiziţie privind înţelegerea cu firma Smart Advertising pentru achiziţionarea a cinci spoturi tv, a contractului pentru cele cinci machete banner, în valoare de 5.356.700 lei, inclusiv TVA, dar şi pentru serviciile de difuzare media interne, în valoare de 3.092.334 lei, inclusiv TVA. Potrivit şefului Departamentului de Control al Guvernului, secretarul de stat Emanoil Neguţ, instituţia de control a constatat deficienţe privind modul în care au fost derulate aceste contracte, în special în privinţa alocării bugetului, în acest sens fiind identificate două note de fundamentare cu acelaşi conţinut, dar cu sume modificate: 1.037.037 euro cu TVA la 1.851.852 euro cu TVA. Referitor la campania de publicitate în media interne, inspectorii au descoperit că nu au fost respectate nici caietul de sarcini şi nici prevederile contractuale. Astfel, concluzia anchetei a fost aceea că 97% din buget a fost plătit pentru promovarea clipurilor prin posturi tv aflate pe locurile 7-15 din punct de vedere al audienţei medii zilnice, deşi documentaţia prevedea obligaţia difuzării pe cele mai importante cinci posturi tv. Scandalul clipurilor publicitare a fost scos la iveală de secretarul de stat în Ministerul Comerţului şi Turismului, Lucia Morariu, care a făcut public faptul că Departamentul de Promovare al fostei Autorităţi pentru Turism a contractat şi plătit cinci clipuri publicitare tv pentru promovare internaţională, în valoare de 1,3 milioane de euro, care nu aveau sonor, drept care nu au putut fi niciodată folosite. Mai mult, Morariu a apreciat la declanşarea scandalului faptul că preţul plătit de stat a fost de cel puţin cinci ori mai mare decât suma pe care ar fi plătit-o o firmă privată.

     

    814.000 euro reprezintă suplimentarea de buget de care au avut nevoie diriguitorii turismului pentru promovarea ratată a ţării în mass-media.

    Cum afecteaza criza financiara industria ospitalitatii din Romania

    Criza financiara va determina o scadere a industriei ospitalitatii pe o perioada de 1-2 ani, atat la nivel global, cat si pe piata din Romania, este de parere Franz Jurkovitsch, presedintele consiliului de administratie al Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG, companie pentru dezvoltare si investitie imobiliara din Viena, care in august 2007 a achizitionat Angelo Airporthotel din Bucuresti.

     

    Explicatia este una foarte simpla: criza financiara va determina o scadere drastica a consumului, iar unul dintre primele lucruri la care oamenii vor fi nevoiti sa renunte vor fi calatoriile si vacantele, spune Jurkovitsch.

    In ciuda acestei estimari mai putin optimiste, reprezentantul companiei vieneze considera ca Romania nu va fi una dintre tarile cele mai grav afectate de criza, ci dimpotriva. “Poate Romania nu va mai inregistra o crestere a PIB-ului de 6%, insa trendul ascendent va continua, cu o crestere de 3-4%”, este de parere el.

    In ciuda acestei crize globale, austriecii afirma ca achizitionarea si renovarea hotelului de patru stele Angelo Aiporthotel este doar primul pas pe piata din Romania, una cu foarte mare potential. “Ne gandim ca pe viitor sa dezvoltam brandul “angelo” si in alte orase ale Romaniei, indeosebi in cele in care exista un aeroport”, adauga reprezentantul dezvoltatorului austriac.

    Desi compania austriaca mai detine alte doua branduri de lux, Le Palais de 5 stele si Andel’s de 4 stele plus, acestia considera ca piata romaneasca nu se preteaza pentru astfel de brand-uri, in special in contextul economic actual, cand clientii se indreapta catre hotelurile cu preturi mai reduse. ”Aceste brand-uri sunt pentru tarile in care turismul este foarte dezvoltat, unde exista turism de weekend, iar acest lucru nu se intampla inca in Romania, unde turismul nu este exploatat decat in mica masura”, considera acesta, care adauga ca Romania ar trebui sa isi imbunatateasca foarte mult marketing-ul de tara.

    Pentru moment, Bucurestiul ramane doar o destinatie de business, segment caruia i se adreseaza Angelo Airporthotel. “Am investit in achizitionarea si renovarea hotelului circa 15 milioane de euro, investitie pe care estimam sa o recuperam in 10 ani”, a declarat Isabella Hren, membra in consiliul de administratie a Vienna International AG, companie care administreaza hotelul din Capitala.

    Hotelul are in prezent 177 de camere, dintre care 69 sunt deja aranjate dupa conceptul “angelo”, patru sali de conferinta si pana la 20 de sali de sedinta. „Desi anul 2009 va fi unul foarte dificil pentru piata de 4 si 5 stele din Bucuresti, care a ajuns deja la saturatie, estimam pentru anul viitor un grad de ocupare de 60%, incluzand si weekendul”, declara Mihai Zamfir, director general al hotelului care preconizeza ca in urmatorii 2-3 ani gradul de ocupare va ajunge pana la 70%.

    Pentru anul viitor, Zamfir preconizeaza o cifra de afaceri de 5 mil. euro, 20% din aceasta suma urmand sa provina din organizarea de conferinte. „Perioada medie de cazare este de una-doua zile, avand in vedere ca majoritatea clientilor nostri provin din oameni de afaceri care calatoresc foarte mult, circa 50% dintre acestia fiind straini”, mai adauga el.

    Warimpex Finanz- und Beteiligungs AG este o societatea pentru dezvoltare si investitie imobiliara cu sediul la Viena si cu birouri deschise la Budapesta, Praga, Sankt Petersburg si Varsovia. In ultimii 25 de ani, Warimpex a achizitionat proprietati in Europa Centrala si de Est, avand o valoare totala de peste jumatate de miliard de euro.

    Warimpex este la ora actuala proprietar sau co-proprietar a 18 hoteluri de lux care ofera peste 3.700 de camere, precum si sapte cladiri comerciale sau de birouri cu o suprafata totala de 36.000 de metri patrati in Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Pe termen mediu, Warimpex doreste sa devina un lider pe piata imobiliara a hotelurilor din „Noua Europa”. Warimpex este cotata la WXF din Viena si Bursa de la Varsovia.

    Vienna International Hotels & Resorts a fost creata in 1989. Pe baza unor contracte individuale de management, Vienna International administreaza si dezvolta un total de 46 de hoteluri si centre hoteliere de lux (31 de hoteluri si 15 proiecte de hoteluri), precum si un teren de golf cu 27 de gauri.

    In 2008, Vienna International se asteapta sa gazduiasca peste 1.700.000 de oaspeti si prevede un beneficiu de 130 de milioane de euro. Grupul hotelier are peste 2.300 de angajati.

    Poiana Brasov, cea mai ieftina destinatie de schi

    Poiana Brasov este clasata drept cea mai ieftina destinatie de schi intr-un top ce vizeaza 14 statiuni europene si americane analizate, potrivit unui studiu citat de cotidianul The Daily Telegraph.

     

    Astfel, potrivit ziarului londonez, analiza releva ca un sejur de schi la Poiana Brasov costa, cu tot cu cheltuielile personale, 200 de lire sterline.

    Pe locurile doi si trei in topul celor mai ieftine destinatii de schi s-au clasat statiunile Vysoké Tatry din Slovacia si Borovets din Bulgaria, cu costuri ale sejururilor de 236 de lire sterline, respectiv 241 de lire sterline, arata NewsIn.

    La polul opus, statiunea Vail din Colorado a fost desemnata cea mai scumpa destinatie pentru schi, din cele 14 analizate, cu un cost al sejurului de 514 lire sterline.

    Conform studiului amintit, in toate cele 14 statiuni amintite, costurile pentru vacantele de schi au crescut fata de aceiasi perioada a anului trecut. Astfel, la Poaiana Brasov procentrul majorarii a fost de 18%, in trimp ce la Vail, Colorado, preturile au crescut cu circa 55%.

    „Preturile statiunilor din Franta, Austria, Elvetia si Italia sunt mult mai avantajoase fata de destinatiile americane, iar pentru cei cu bugete mai restranse, Romania, Slavacia si Bulgaria pot fi considerate destinatii -cilipir”, a spus Helen Warburton, unul din autorii studiului, citat de „The Daily Telegraph”.

    Industria turismului din SUA ar putea fi afectata pana in 2010

    Industria americana a turismului mizeaza pe un impact moderat al crizei economice, mai accentuat in segmentul calatoriilor de afaceri decat in turismul de divertisment, care nu se va tempera pe deplin decat in 2010.

     

    „Calatoriile de afaceri sunt veriga cea mai slaba a industriei”, comenteaza Suzanne Cook, analist la Travel Industry Association (TIA), citata de AFP, scrie NewsIn.

    Analistul a estimat ca declinul sectorial ar trebui sa fie de 3,6% in 2008 si ar putea sa se prelungeasca in 2009, cu 2,7%. In 2010, sectorul turismului ar trebui sa inregistreze o crestere moderata, cu 2%.

    Asociatia enumera printre elementele de ingrijorare si diminuarea ratei de ocupare a camerelor de hotel, care a scazut cu 62,9% de la inceputul anului.

    De altfel, aprecierea dolarului va micsora numarul de calatori straini cu 1,6% in 2009, potrivit estimarilor TIA, care anticipeaza ca numarul de 61,1 milioane de turisi din strainatate estimat pentru 2008 nu va fi din nou atins si depasit decat in 2011.

    Construind ipotezele pe baza unei recesiuni economice de trei sau patru trimestre, cu incepere din vara lui 2008, Cook a precizat ca se asteapta ca segemtnul turismului de divertisment sa evolueze mai bine si sa scada cu doar 0,2% in 2008. Temperarea se va accentua pana la 1,3% in 2009, iar in 2010 va fi inregistrata o crestere cu 3%.

    „Suntem in recesiune, nu in criza”, a conchis analistul de la TIA, care a comentat pozitiv o stabilizare a numarului americanilor care vor sa calatoreasca de placere in urmatoarele sase luni, la 71,4% in octombrie 2008, comparativ 71,5% in octombrie 2007.

    easyJet: Scaderi cu pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei financiare

    Industria aviatica va fi incercata din greu in aceasta iarna. Se va observa o scadere de pana la 10% a operatiunilor din cauza crizei economice cumulata cu pretul crescut al petrolului, este de parere Peter Voets, director de marketing al easyJet pentru Europa Centrala si de Est.
    „Ne asteptam la scaderi si in ceea ce priveste gradul de ocupare, cu pana la 8-10% pentru aceasta iarna. Acest lucru este aplicabil pentru toate pietele, nu doar pentru cea din Romania”, adauga reprezentantul easyJet.

    El considera ca in mod cert, multi operatori aerieni nu vor supravietui iernii, numai companiile cele mai eficiente urmand sa supravietuiasca. „Vor avea de suferit in principal companiile mici si ineficiente care au o situatie financiara slaba. In acest moment totul se reduce la eficienta, nu la modelul de afaceri”, este de parere el.

    In ciuda perioadei dificile care va cuprinde industria aviatica, pana cel devreme primavara lui 2009, operatorii low cost pot profita pentru atragerea unul numar mai mare de pasageri pe segmentul business.

    In contextul economic actual, oamenii de afaceri fac economii si atunci cand vine vorba de calatoriile cu avionul, indreptandu-si atentia catre operatorii cu tarife scazute. „In ultimele doua luni numarul pasagerilor a crescut cu 20% in timp ce liniile traditionale inregistreaza scaderi ale nivelului de operatiuni, sau stagneaza, in cel mai bun caz. In prezent, 20% dintre pasagerii nostri calatoresc in scop de afaceri, insa pe termen mediu asteptam ca acest numar sa creasca la 25%”, explica Voets.

    Chiar daca multi operatori au luat decizia reducerii de personal, pentru reducerea costurilor cu foarta de munca, easyJet nu are in plan astfel de masuri. „Nu avem in plan sa facem concedieri. Cresterea de 17% de anul acesta ne-a permis sa angajam sute de noi piloti si personal de zbor in 2008”, mai afirma reprezentnaul operatorului aerian cu tarife scazute.

    In ceea ce priveste piata din Romania, easyJet va continua sa opereze cursele pe care le are in prezent in portofoliu. „Nu avem in plan sa renuntam la nici o cursa din si spre Romania. Vom fi flexibili la schimbarile ce pot interveni iarna acesta, insa intentionam sa continuam sa ne marim cota de piata in fata competitorilor nostri. Momentan lucram la orarul de vara pentru 2009 si evaluam posibilitatile unor noi rute din Romania precum si in regiune”, spune Voets.

    In prezent easyJet leaga Romania de Spania (Bucuresti-Madrid Brajas), zbor operat zilnic, si Italia (Milano Malpensa), cursa operata de cinci ori pe saptamana.

    Pentru 2008, reprezetantii companiei estimeaza un profit de 110-120 mil lire sterline. „Anul acesta am inregistrat o crestere de aproximativ 17% comparativ cu anul trecut, iar in 2009 ne asteptam la o crestere cu o singura cifra”, mai spune Voets.

    easyJet detine in prezent 162 de aeronave care acopera 394 de rute intre 105 aeroporturi din 28 de tari.

    Scandal cat casa in leasingul imobiliar

    Dupa ce au incheiat contracte cu peste 700 de clienti si mai multe firme de constructii, oferind dobanzi foarte atractive pentru finantare, patronii germani ai MTS Leasing au disparut, lasandu-si partenerii si oamenii fara case si fara bani. Uriasa pacaleala, acoperita legal: asigurarea locuintei nu era valabila decat dupa finalizarea constructiei, iar in cazul falimentului firma isi rezerva dreptul asupra constructiei nefinalizate, asupra ratelor achitate pana la respectivul moment si dar si asupra avansului de pana la 30% din valoarea proiectului. Firma a fost partener de afaceri cu Impact si cu… SAPARD
    Dezastru pe piata imobiliara din Romania. Firma de leasing imobiliar MTS Leasing a dat faliment, iar fondatorii ei germani au „taiat-o” din tara dand o teapa de cel putin 50 de milioane de euro clientilor si aducand prejudicii de imagine insurmontabile partenerilor de afaceri, printre care se regaseste si firma de constructii Impact.
    „MTS Leasing a dat faliment si si-a incheiat activitatea, iar cei care au fondat-o, doi germani (Theo si Matthias Metzen-tata si fiu) au plecat din tara. MTS a intrat in blocaj financiar”, a declarat pentru ghiseulbancar.ro fostul director de marketing al MTS Leasing, Andreea Raclea.

    Mecanismul tepei

    Totul incepe cu „creditare pe 20 ani cu dobanda de 5% pe an”. „Prima societate de leasing imobiliar”, asa cum s-a prezentat prin campaniile puternice de publicitate, a atras in plasa 700 de clienti si nume mari din imobiliar si nu numai.
    Avansul pentru un proiect era cuprins intre 10% si 30%, iar clientul trebuia sa detina terenul pe care urma sa fie construita casa. Aceste conditii au mai cernut din doritorii de case in leasing.
    Acum vine perfidia firmei. In contract era stipulat foarte clar ca in momentul in care MTS Leasing da faliment iti ia si casa pentru ca este proprietara pana la achitarea ultimei rate si, atentie, are dreptul sa nu inapoieze nici un ban din rate sau avans.
    In plus, polita de asigurare asigura obiectul contractului de leasing doar dupa ce constructia era gata.
    Aceste prevederi, de altfel perfect legale in aceasta tara care a permis sa se intample si alte nenorociri precum Caritas sau FNI, au fost vazute asa cum trebuia de o parte dintre romani, multi renuntand la idee chiar daca in prima faza dobanda i-a atras.
    Din pacate, nu toti au fost atat de circumspecti. Cei mai multi clienti tepuiti de MTS Leasing au achitat sute de mii de euro ca avans pentru contractele semnate.
    Altii au platit chiar rate inainte de inceperea constructiilor. Toti banii au luat calea Germaniei, lasand deopotriva clienti si firme de constructii cu buza umflata.

    Dan Ioan Popp, presedintele Impact: Firma, nu. Clientii sunt singurii care au de suferit

    MTS Leasing era partener oficial al firmei de constructii Impact. Presedintele acesteia ne-a confirmat faptul ca o parte din clientii sai au ales finantarea constructiilor prin MTS.
    „Deocamdata falimentul nu e declarat oficial. Dar daca ei au spus ca sunt in incapacitate de plata si in 3 saptamani nu gasesc pe nimeni sa-i finanteze atunci trebuie sa declare falimentul. Daca nu-l vor cere creditorii. In ce ne priveste, paradoxal, noi am incasat mai mult de la ei decat am executat. Parteneriatul nostru cu MTS s-a derulat asa: un client venea la noi sa-i facem o casa. Noi ii puneam pe masa circa cinci oferte, printre care si MTS Leasing, iar ei alegeau. Nu avem nici o legatura cu optiunile lor. Cei care au ales MTS vor avea de suferit”, a spus Popp.

    SAPARD

    Se pare ca promovarea acestei societati si-a atins toate scopurile avand in vedere ca MTS Leasing a incheiat si un parteneriat cu… SAPARD.
    „Cei care doresc finantare nerambursabila prin programul SAPARD si nu dispun de fonduri proprii obligatorii in proportie de 50% din valoarea proiectului finantat au o noua alternativa: leasing prin MTS Leasing GmbH”, asa sunau comunicatele agentiei de stat acum o luna.

    Angajatii au dat semne ca stiau ce are sa se intample

    Surse din piata spun ca la un moment dat, anul acesta, constructiile finantate de MTS Leasing au inceput sa-si reduca ritmul si chiar s-au oprit.

    Ca reactie, clientii au depus cereri de reziliere a contractului de leasing. Cereri la care nu li s-a raspuns nici pana azi, desi au primit la fiecare telefon asigurari ca solicitarea va fi onorata.

    „Recuperatorii” de la Coface si-au avertizat clientii

    Societatea de recuperare de restante si management de risc Coface Intercredit a „mirosit” smecheria de la MTS. Conducerea Coface a spus ieri intr-un comunicat ca au facut un raport de credit, din care reiesea ca MTS Leasing este o firma nou-infiintata in Germania, la data de 13 ianuarie 2004, cu un capital social initial de 25.000 EUR. Compania nu prezenta la data ultimului Raport de Credit nici o informatie financiara oficiala publicata-bilant sau alte date financiare. Coface Intercredit a recomandat clientilor sai o limita superioara de credit de 2.500 de euro. Cu alte cuvinte, MTS Leasing Gmbh putea plati in termen de 60 de zile, in conditii de maxima siguranta pentru creditori, suma de 2.500 euro per furnizor. Acesta suma este minimul baremului de creditare din grila de evaluare de risc a Coface Intercredit.
    Companiile ce au tinut cont de scoring-ul acordat acestei societati au evitat pagube financiare semnificative legate de relatiile parteneriale cu MTS Leasing”, se afirma in comunicatul Coface.

    Lege putreda, autoritati sub orice critica

    Legea nu protejeaza la momentul actual pe cel care doreste sa achizitioneze un bun in leasing, in caz de faliment al firmei de leasing, respectivul putand sa ramana si fara imobil, aflat in proprietatea companiei de leasing pana la plata ultimei rate si a valorii reziduale si cu banii dati. Nici nu are rost sa va duceti in instanta in astfel de cazuri. Intrebarea este de ce autoritatile n-au stiut nimic de aceasta inginerie? Ba au mai facut si afaceri cu firma.

    Cetatea Neamtului

    Cetatea-Neamt este o creatie moldoveneasca ridicata la sfarsitul secolului al XVI-lea de catre Petru I (1374-1391).

     

    Cercetarile arheologice au scos la lumina urme materiale de la sfarsitul secolului al XVI-lea si monede de argint de la Petru I. Intemeierea in anul 1359 a statului Moldova, cresterea puterii centrale si dezvoltarea economica au fost factori determinanti pentru construirea unor intarituri de piatra, care sa asigure controlul drumurilor si al punctelor obligatorii de trecere sau sa constituie nuclee de aparare in caz de razboi. Sistemul defensiv al tarii conceput de Petru I Musat cuprindea cel putin trei cetati (Neamt, Suceava si Scheia), dar mesterii sai au construit si numeroase manastiri si biserici cu incinte fortificate. Prima mentiune despre cetatile Moldovei este facuta de domn in omagiul adresat in anul 1387 regelui Poloniei, dar prima referire la Cetatea-Neamt dateaza din anul 1395, cand regele Ungariei Sigismund de Luxemburg emite un act „ante castrum Nempch”.

    Manastirea Varatec

    Manastirea Varatec este situata intr-o mica depresiune de la poalele muntilor, adapostita de culmea Dealul Mare, la o altitudine care nu depaseste 460 m.

     

    Expunerea sud-estica ii asigura o buna insorire tot timpul anului, ceea ce il determina pe scriitorul Calistrat Hogas sa aprecieze ca „natura a tiparit aici o dulce si primavaratica sarutare pe sanul muntilor”. La intrarea in manastire ne intampina turnul clopotnitei, prin bolta caruia se patrunde in incinta. In curtea interioara domneste peste tot curatenia, cladirile bine intretinute fiind impodobite cu ghivece de flori. Biserica Manastirii Varatec, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), dateaza din anul 1785, cand maica Olimpiada, venita de la Manastirea Topolita, a pus bazele acestui asezamant monahal. Prima constructie a fost din lemn, in anii 1808-1812 ridicandu-se pe locul celei vechi biserica din piatra si caramida de astazi, impreuna cu zidurile incintei, care-i dau aspect de cetate. Arhitectura imbina elementele traditionale stilului moldovenesc cu unele elemente arhitecturale patrunse in Moldova la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-al XIX-lea, biserica fiind in forma de nava, cu doua turle cilindrice al caror acoperis are forma de clopot, particularitate care o deosebste de alte constructii similare. Distincte sunt si cele doua pridvoruri circulare, dispuse pe laturi. Pictura din interior, terminata in 1841 si refacuta in 1882, este in stil neobizantin, iar catapeteasma este sculptata in lemn de tisa si suflata cu aur. Manastirea Varatec este bogata in obiecte de valoare istorica si artistica, primind numeroase danii de la domnitori si boieri. In 1857, Manastirea Varatec „avea 4 biserici cu 17 clopote, 300 de chilii si 700 de calugarite, 12 mosii si un venit de 13.000 galbeni”. (C. Matasa, 1929) Ecatrina Bals, sotia generalului Theodor Bals, fost caimacam al Moldovei si fiica sa, Safta Brancoveanu, au lasat manastirii averile lor. De aceea, pe latura de rasarit a bisericii, s-a ridicat o statuie din bronz, realizata de sculptorul Ion Jalea, reprezentand-o pe Safta Brancoveanu.

    Scandal la o agentie de turism din Craiova: clientii au aflat ca vor sta in alte hoteluri

    Aproape 20 de craioveni care îşi rezervaseră sejururi într-o staţiune din Turcia, prin agenţia de turism PS Travel din Craiova, vor să dea în judecată agenţia după ce au aflat că respectivele camere nu mai sunt disponibile şi că urmează să fie cazaţi în alte hoteluri, transmite corespondentul NewsIn.

     

    „La începutul lunii iunie, am plătit agenţiei acontul, adică 150 de euro de familie, iar diferenţa până la 600 de euro a fost achitată la începul lunii iulie. Preţul include cazarea la un hotel de cinci stele, all-inclusive, în intervalul 15-22 iulie. Pe data de 24 iunie ni s-a spus să mai plătim încă 35 de euro, taxe suplimentare, motivând că s-a făcut o eroare de calcul. Nu s-a opus niciunul dintre cei 16 membri ai grupului“, a declarat Bogdan Păun, unul dintre clienţi păgubiţi de agenţia PS Travel.

    astazi, cele 19 persoane, 16 adulţi şi 3 copii, au fost anunţaţi că biletele pe care le-au rezervat şi plătit nu mai sunt disponibile. „Ne-au sunat pe toţi şi ne-au spus că dintre cele opt camere rezervate de noi, doar trei sunt disponibile şi că celelalte cinci familii vor fi cazate la alte hoteluri de două şi trei stele, la preţul de 635 de euro, plătit de noi. Eu îmi plătisem luna de miere, mi s-a cerut certificatul de căsătorie pentru unele reduceri şi acum sunt anunţat că nu pot beneficia de sejurul plătit la un hotel de cinci stele, cum am achitat şi voi ajunge la un hotel de trei sau patru stele“, a mai adăugat Bogdan Păun.

    La sosirea presei, operatoarea agenţiei de turism a devenit violentă, lovind camerele de luat vederi ale cameramanilor. „Nu am nimic de declarat, şeful nu este aici, este în concediu“, a spus operatoarea.

    Cele opt familii care au plătit bilete agenţiei PS Travel au declarat că sunt hotărâte să dea agenţia de turism în judecată dacă nu vor primi bilete în perioada 15-22 iulie la un hotel de cinci stele, all-inclusive.

    Organizatii Internationale de Turism

    Organizatia Mondiala a Turismului

    http://www.world-tourism.org/


    Comisia Europeana pentru Turism
    http://www.etc-corporate.org/


    Asociatia internationala de promovare a turismului dunarean
    http://www.danube-river.org/site/index.php


    Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor
    http://www.wttc.org/


    OCDE – Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica
    http://www.oecd.org/home/0,2987,en_2649_201185_1_1_1_1_1,00.html


    OCEMN -Organizatia de Cooperare Economica la Marea Neagra
    http://www.world-tourism.org/


    ICE – Initiativa Central Europeana
    http://www.ceinet.org/home.php

    Norma metodologica privind clasificarea structurilor de primire turistice

    Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 582 bis din 6 august 2002


    1. Dispozitii generale
    1.1. Prezentele norme metodologice, elaborate în conformitate cu prevederile art. 6 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice, stabilesc metodologia si criteriile de clasificare pentru toate tipurile de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare si de alimentatie publica din România.
    1.2. Prezentele norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice.
    1.3. Structurile de primire turistice se clasifica pe stele si, respectiv, flori în cazul pensiunilor turistice rurale, în functie de caracteristicile constructive, dotarile si calitatea serviciilor pe care le ofera, potrivit criteriilor cuprinse în anexele nr. 1 si 2 care fac parte integranta din prezentele norme metodologice.

    Clasificarea structurilor de primire turistice are ca scop prioritar protectia turistilor, constituind o forma codificata de prezentare sintetica a nivelului de confort si a ofertei de servicii.
    Clasificarea structurilor de primire turistice se face de Ministerul Turismului care, potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism în România, aprobata si modificata prin Legea nr. 755/2001, este singura institutie abilitata sa desfasoare activitati de autorizare în domeniul turismului.
    1.4. Desfasurarea de activitati (de cazare, alimentatie si alte servicii specifice) în structuri de primire neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de pâna la 100.000.000 lei, potrivit art. 11 din Hotarârea Guvernului nr. 1.328/2001.
    2. Documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de clasificare
    În vederea obtinerii certificatului de clasificare agentii economici proprietari si/sau administratori de structuri de primire turistice vor întocmi o documentatie cu urmatorul continut:
    – cerere de eliberare a certificatului de clasificare;
    – certificat constatator de la registrul comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate si structura actionariatului*);
    _____________
    *) Agentul economic poate furniza informatiile respective si prin prezentarea copiilor de pe actele de constituire a societatii:
    – certificat de înmatriculare;
    – actul constitutiv sau autorizatia de functionare în cazul asociatiilor familiale si persoanelor fizice autorizate.
    – certificat de înregistrare la Oficiul registrului comertului, însotit de anexele privind avizele/acordurile si/sau autorizatiile legale (P.S.I., sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de protectia muncii, dupa caz, pentru fiecare structura turistica ce face obiectul clasificarii);
    – schita privind amplasarea si adresa unitatii (anexa nr. 4 la prezentele norme metodologice);
    – schita privind structura, amplasarea si nominalizarea camerelor, respectiv a spatiilor de alimentatie (anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice);
    – fisa privind încadrarea nominala a camerelor si a spatiilor de alimentatie pe categorii de clasificare (anexele nr. 6.1 si 6.2 la prezentele norme metodologice);
    – avizul specific privind amplasamentul si functionalitatea obiectivului, emis de Ministerul Turismului în cazul constructiilor noi;
    – copie de pe brevetul de turism pentru directorii de hotel, de restaurant, motel, camping (cu exceptia structurilor organizate în gospodariile populatiei), sat de vacanta sau pentru cabanier;
    – copii de pe actele de calificare a personalului de la receptie si de la unitatile de alimentatie.
    3. Eliberarea si anularea certificatului de clasificare
    3.1. Documentatia de clasificare se transmite Ministerului Turismului – Directia generala de autorizare si control (denumita în continuare D.G.A.C.), care verifica îndeplinirea criteriilor de clasificare si întocmeste certificatul de clasificare.
    Certificatul de clasificare va fi însotit de fisa privind încadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura unitatii.
    Agentul economic va solicita D.G.A.C. din cadrul Ministerului Turismului clasificarea structurilor de primire turistice si/sau a structurilor de alimentatie destinate servirii turistilor cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinta.
    3.2. Verificarea la fata locului a îndeplinirii criteriilor se face de catre specialistii din Ministerul Turismului – D.G.A.C., cu sprijinul si colaborarea unor specialisti desemnati de consiliile judetene, consiliile locale si de reprezentanti ai asociatiilor profesionale din turism, în prezenta reprezentantului agentului economic în cauza.
    3.3. În functie de conditiile concrete constatate în unitatea verificata se pot propune în mod exceptional unele compensari pentru dotari si servicii în vederea acordarii sau mentinerii categoriei.
    3.4. Eliberarea certificatului de clasificare se face în termen de cel mult 60 de zile de la data primirii documentatiei de clasificare complete.
    La expirarea acestui termen agentul economic poate pune în functiune pe propria raspundere structura turistica respectiva la numarul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectiva a certificatului de clasificare sa îsi continue activitatea la categoria înscrisa în certificatul obtinut. Punerea în functie este conditionata de detinerea autorizatiilor legale*):
    _____________
    *) Se excepteaza pensiunile turistice formate din maximum 5 camere si apartamentele si camerele de închiriat în locuinte familiale.

    – autorizatia sanitara de functionare;
    – autorizatia sanitar-veterinara (numai pentru unitatile de alimentatie);
    – avizul/autorizatia de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I.;
    – autorizatia de mediu.
    3.5. Structurile de primire turistice care la data verificarii nu îndeplinesc cel putin criteriile pentru categoria minima nu se clasifica si, în consecinta, nu pot desfasura activitate de turism. Motivatia neclasificarii se consemneaza în nota de verificare întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se preda agentului economic proprietar si/sau administrator al unitatii respective.
    3.6. Agentii economici au obligatia sa respecte pe toata perioada de functionare a structurilor de primire turistice conditiile si criteriile de clasificare, inclusiv în cazul celor care si-au început activitatea pe propria raspundere potrivit pct. 3.4. Nerespectarea criteriilor de clasificare se sanctioneaza potrivit Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
    3.7. D.G.A.C. verifica periodic starea si functionarea dotarilor, calitatea serviciilor prestate, respectarea normelor de igiena si a celorlalte criterii care au stat la baza clasificarii unitatii. Nerespectarea acestora atrage masuri de declasificare sau, dupa caz, de retragere a certificatului de clasificare, în conformitate cu prevederile Hotarârii Guvernului nr. 1328/2001.
    Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate din cadrul D.G.A.C. daca nu se respecta unul sau mai multe dintre urmatoarele criterii minime care influenteaza direct protectia turistilor, prevazute la art. 7 din Hotarârea Guvernului nr. 1328/2001:
    a) mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;
    b) asigurarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie în structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu;
    c) asigurarea unei temperaturi minime de 180C, în timpul sezonului rece, în spatiile de cazare si de servire a mesei;
    d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor – P.S.I., în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
    e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în aer liber, sa nu depaseasca ora 1.00 noaptea;
    f) functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine întretinute;
    g) evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice;
    h) respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica;
    i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de clasificare.
    Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al D.G.A.C. constata remedierea deficientelor semnalate. Constatarile vor fi consemnate într-o nota scrisa, întocmita în doua exemplare, dintre care un exemplar se transmite la conducerea D.G.A.C. spre aprobare, în baza careia se procedeaza la restituirea efectiva a certificatului de clasificare, dupa caz.
    D.G.A.C. va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situatia în care constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare, altele decât cele prevazute la lit. a)-i).
    3.8. În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii astfel încât nu se mai asigura categoria de clasificare acordata, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în cauza, în termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. În acelasi termen este obligatorie solicitarea eliberarii unui nou certificat de clasificare în cazul trecerii structurii turistice în proprietatea si/sau în administrarea altui agent economic.
    3.9. Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
    În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic D.G.A.C. va proceda la reverificarea structurii de primire turistice în cauza si va acorda un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt îndeplinite conditiile si criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva.
    În caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la o categorie inferioara. Daca nu sunt îndeplinite cel putin conditiile si criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza la retragerea certificatului de clasificare.
    Titularul certificatului de clasificare poate solicita reclasificarea structurii de primire turistice prin transmiterea la D.G.A.C. a unui memoriu justificativ, daca în urma unor lucrari de modernizare si de îmbunatatire a dotarilor si serviciilor estimeaza ca aceasta corespunde unei categorii superioare de clasificare. Memoriul justificativ va fi însotit de documentatia de clasificare prevazuta la pct. 2, în masura în care s-au produs modificari în privinta structurii spatiilor, a capacitatilor, a echiparii sanitare etc.
    3.10. Pentru structurile de primire turistice care au fost date în folosinta anterior intrarii în vigoare a prezentelor norme metodologice si pentru care nu s-a obtinut certificatul de clasificare, termenul de 60 de zile prevazut la pct. 3.1 curge de la data publicarii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentelor norme metodologice.
    4. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare
    Conform prezentelor norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, clasificate astfel:
    1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
    2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;
    3. moteluri de 3, 2, 1 stele;
    4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;
    5. hoteluri de 3, 2, 1 stele;
    6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
    7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;
    8. cabane turistice, cabane de vânatoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele;
    9. sate de vacanta de 3, 2 stele;
    10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;
    11. spatii de campare organizate în gospodariile populatiei de 3, 2, 1 stele;
    12. popasuri turistice de 2, 1 stele;
    13. pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
    14. pensiuni turistice rurale de 5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete);
    15. apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;
    16. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.
    În cadrul tipurilor sus-mentionate poate exista urmatoarea structura a spatiilor de cazare:
    – camera cu pat individual, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre o singura persoana. Latimea paturilor individuale este de minimum 90 cm;
    – camera cu pat matrimonial, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre una sau doua persoane. Latimea patului matrimonial va fi de minimum 140 cm;
    – camera cu pat dublu, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane. Latimea patului dublu este de minimum 160 cm;
    – camera cu doua paturi individuale, reprezentând spatiul destinat folosirii de catre doua persoane;
    – camera cu trei paturi individuale;
    – camera cu patru paturi individuale;
    – camere comune – cu mai mult de patru paturi individuale.
    Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si de minimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 si 2 stele;
    – camera cu priciuri, reprezentând spatiul destinat utilizarii de catre mai multe persoane. Priciul reprezinta o platforma din lemn sau din alte materiale pe care se asigura un spatiu de 100 cm latime pentru fiecare turist;
    – garsoniera, reprezentând spatiul compus din: dormitor pentru doua persoane, salon, vestibul si grup sanitar propriu. Dormitorul poate fi despartit de salon si printr-un glasvand sau alte solutii care permit o delimitare estetica;
    – apartament, reprezentând spatiul compus din unul sau mai multe dormitoare (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu echipare sanitara proprie. La categoria 5 stele va exista un grup sanitar pentru fiecare doua locuri, iar la categoria 4 stele, precum si la restul categoriilor, minimum un grup sanitar la 4 locuri.
    5. Tipuri de structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie
    În conformitate cu prezentele norme metodologice, în România pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de alimentatie pentru turism

    Nr.crt. Tipul de unitate Stele
        5 4 3 2 1

    1. Restaurant
    1.1 Clasic x x x x x
    1.2. Specializat
    1.2.1. Pescaresc x x x x –
    1.2.2. Vanatoresc x x x x –
    1.2.3. Rotiserie – x x x x
    1.2.4. Zahana – x x x x
    1.2.5. Dietetic – x x x x
    1.2.6. Lactovegetarian – x x x x
    1.2.7. Familial/pensiune – x x x x
    1.3. Cu specific
    1.3.1. Crama x x x x –
    1.3.2. Cu specific local x x x x –
    1.3.3. Cu specific national x x x x –
    1.4. Cu program artistic x x x – –
    1.5. Braserie x x x – –
    1.6. Berarie x x x – –
    1.7. Gradina de vara x x x x –
    2. Bar
    2.1. Bar de noapte x x x – –
    2.2. Bar de zi x x x x –
    2.3. Cafe-bar, cafenea x x x x –
    2.4. Disco-bar (discoteca, videoteca) x x x x –
    2.5. Bufet-bar – – x x x
    3. Fast-food
    3.1. Restaurant-autoservire – – x x x
    3.2. Bufet tip expres/bistrou – – x x x
    3.3. Pizzerie – – x x x
    3.4. Snack-bar – – x x x
    4. Cofetarie x x x x x
    5. Patiserie, placintarie, simigerie – – x x x

    Se pot stabili si alte tipuri de unitati în functie de conditiile concrete constatate la fata locului, cu respectarea criteriilor pentru tipul de structura turistica asimilata. Principalele caracteristici functional-comerciale ale acestor tipuri de unitati sunt prezentate în anexa nr. 2 la prezentele norme metodologice.
    6. Alte precizari
    6.1. Agentii economici care construiesc structuri de primire turistice au obligatia sa asigure, înca din faza de proiectare, respectarea criteriilor de clasificare prevazute în prezentele norme metodologice.
    6.2. Activitatile desfasurate în cadrul structurilor de primire turistice (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.) constituie un tot unitar, fiind parti componente ale produsului turistic, care impune asigurarea corelatiei dintre categoria structurii de primire si calitatea celorlalte servicii.
    6.3. Categoria de clasificare a structurii de primire turistice este data de cea la care a fost încadrata majoritatea spatiilor de cazare din incinta acesteia.
    6.4. Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbracaminte specifica, stabilita de agentul economic în cauza, diferentiat în functie de conditiile de desfasurare a activitatii, si ecuson cuprinzând numele si prenumele, iar restul personalului va purta echipament de lucru specific activitatii.
    6.5. Însemnele privind categoria de clasificare a unitatii se înscriu pe o placheta montata în exteriorul unitatii, la loc vizibil pentru turisti, precum si pe autocolante aplicate în punctele de acces al turistilor. Autocolantele si plachetele se realizeaza din material rezistent la intemperii (metal pentru categoriile de 4 si 5 stele) cu dimensiunea de 30/30 cm, prin D.G.A.C., de unde se procura de catre agentii economici, de regula, o data cu primirea certificatului de clasificare.
    6.6. În toate structurile de primire turistice este obligatorie:
    – afisarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon ale conducerii agentului economic proprietar si/sau administrator al structurii în cauza, precum si ale Ministerului Turismului si Autoritatii pentru Protectia Consumatorului pentru a se da posibilitatea turistilor sa semnaleze eventualele nemultumiri cu privire la serviciile oferite;
    – afisarea la receptiile structurilor de 1-5 stele si în camere din structurile de 1-3 stele a certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în euro, emise de Ministerul Turismului potrivit Hotarârii Guvernului nr. 805/2001 privind unele masuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile de cazare în structurile de primire turistice cu functiuni de cazare turistica la turismul neorganizat;
    – pastrarea ordinii, linistii publice, moralitatii, curateniei si respectarea cu strictete a normelor sanitare si a celor de prevenire si stingere a incendiilor;
    – asigurarea de personal calificat si cu conduita ireprosabila, conform specificatiilor din anexa nr. 8 la prezentele norme metodologice;
    – oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful de cazare sau cu plata separat, astfel:

    – la unitatile de 4 si 5 stele – cel putin 18 servicii;
    – la unitatile de 3 stele – cel putin 15 servicii;
    – la unittaile de 2 stele – cel putin 10 servicii;
    – la unitatile de 1 stea – cel putin 5 servicii;

    – lista orientativa cuprinzând serviciile suplimentare este prezentata în anexa nr. 7 la prezentele norme metodologice;
    – existenta în toate spatiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic si tiparite în limba româna si în cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzând informatii utile pentru turisti cu privire la:
    – instructiuni de folosire a telefonului;
    – tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice;
    – lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea modalitatilor de solicitare a serviciului în camera;
    – lista room-service;
    – lista cuprinzând preturile produselor din minibar, dupa caz;
    – programul TV pentru saptamâna în curs, dupa caz;
    – informatii turistice privind zona sau localitatea;
    – harti cu localizarea structurii de primire turistice în cadrul zonei sau al localitatii, pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele;
    – orice alte informatii ce ar putea face agreabil sejurul turistului;
    – chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite.
    La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate în mape speciale, în fiecare spatiu de cazare sau prin afisare cu mijloace electronice.
    6.7. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc în holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar în spatii distincte, cu intrari separate de fluxul turistilor cazati în hotel.
    6.8. La hotelurile de 1-3 stele, în spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau firme, pâna la 15% din capacitatea de cazare rezervata. Se excepteaza cazurile în care se asigura intrari si fluxuri de circulatie separate pentru turisti.
    6.9. Agentii economici care detin structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie, clasificate pe categorii prin certificate emise de Ministerul Turismului în baza Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999, sunt obligati sa asigure respectarea criteriilor de clasificare stabilite prin prezentele norme metodologice, conform urmatoarei grile de asimilare:
    – categoria a III-a = 1 stea;
    – categoria a II-a = 2 stele;
    – categoria I = 3 stele;
    – categoria LUX = 4-5 stele.
    Certificatele respective ramân valabile pâna la expirarea termenului înscris pe acestea.

    ANEXA Nr. 1*)
    la normele metodologice
    ____________
    *) Anexele nr. 1, 1.1, 1.1.a, 1.1.b, 1.2, 1.3, 1.4, 1.5, 1.5.1, 1.6, 1.7 si 1.8 sunt reproduse în facsimil.

    CRITERII MINIME
    privind clasificarea structurilor de primire
    cu functiuni de cazare turistica

    1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, în concordanta cu certificatul de clasificare, în ceea ce priveste denumirea, tipul si numarul de stele, respectiv flori pentru unitatea respectiva. Pentru categoriile 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase.
    2. În spatiile de cazare, precum si în grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va asigura în sezonul rece o temperatura minima de 18 grade C.
    3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura în permanenta apa calda si rece.
    4. Constructiile vor fi astfel realizate încât sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a altor factori de poluare.
    4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. Spatiile comune vor fi bine aerisite si iluminate.
    4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate. La categoria o stea se admite si pardoseala din mozaic lustruit.
    4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte asemenea materiale estetice, usor lavabile si de buna calitate, pe întreaga suprafata (pâna la tavan). La categoria 2 stele se admit si placari partiale pâna la înaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile.
    4.4. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi de culoare alba. La categoriile de 3, 4 si 5 stele materialele folosite pentru lenjerie vor fi numai din bumbac de calitate superioara sau din matase.
    5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura în conditiile prevazute de Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997.
    6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile mai lungi, astfel:

     

    Categoria unitatii Lenjeria* Prosoapele* Halatele*
    5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile
    3 stele la 3 zile la 2 zile
    2 stele la 4 zile la 3 zile
    1 stea la 4 zile la 3 zile

    *) sau ori de cate ori este nevoie.

    Este indicat ca în camerele de baie sa fie afisate anunturi prin care turistii sunt informati ca spalatul prosoapelor presupune un mare consum de apa si detergenti, fapt care poate genera unele probleme privind protectia mediului. Prin aceleasi anunturi turistii sunt întrebati politicos daca doresc sa fie schimbate prosoapele; în caz afirmativ, acestea se depun în cada de baie sau la dus.

     

     

    ANEXA Nr. 1.1 la normele metodologice

    CRITERII MINIME
    privind clasificarea pe stele a hotelurilor,
    a hotelurilor-apartament si a motelurilor

    Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.
    Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei în incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.
    Motelul este unitatea hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata atât pentru asigurarea serviciilor de cazare si de masa pentru turisti, precum si pentru parcare în siguranta a mijloacelor de transport.
    Categoria de clasificare a hotelului este determinata de îndeplinirea în totalitate a criteriilor obligatorii prevazute în anexa nr. 1.1.a) la prezentele norme metodologice, precum si de realizarea urmatorului punctaj minim, rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute în anexa nr. 1.1.b), astfel:

    – pentru hotel de 5 stele 150 puncte
    – pentru hotel de 4 stele 120 puncte
    – pentru hotel de 3 stele 70 puncte
    – pentru hotel de 2 stele 30 puncte.

    Pentru hoteluri-apartament punctajul este urmatorul:

    – 5 stele 100 puncte
    – 4 stele 60 puncte
    – 3 stele 40 puncte
    – 2 stele 20 puncte.

    PARLAMENTUL ROMANIEI – CAMERA DEPUTATILOR SENAT

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege:
    Art. 1. – (1) Salariatii din cadrul societatilor comerciale, companiilor nationale, societatilor nationale, regiilor autonome si din sectorul bugetar, precum si din cadrul unitatilor cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care incadreaza personal prin incheierea unui contract individual de munca, denumite in continuare angajator, pot primi titluri nominative denumite in continuare tichete de vacanta.

    (2) Tichetele de vacanta se pot acorda in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.

    (3) Tichetele de vacanta reprezinta un titlu de valoare finantat solidar de catre angajator si salariat.

    Art. 2. – (1) Tichetele de vacanta se emit de catre unitatile cu activitate specializata in domeniul care face obiectul prezentei legi, denumite in continuare unitati emitente.
    (2) Unitatile emitente desfasoara aceasta activitate numai in baza autorizatiei de functionare, acordata de Ministerul Finantelor Publice.
    Autorizatia de functionare se acorda potrivit criteriilor stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice, astfel incat sa se asigure dezvoltarea concurentiala a serviciilor prevazute de prezenta lege.
    (3) Unitatile care emit tichete de vacanta sunt obligate sa ia masurile necesare pentru asigurarea securitizarii acestora.
    (4) Fiecare tichet de vacanta este valabil numai in conditiile in care cuprinde, cel putin, urmatoarele mentiuni:
    a) numarul sub care a fost inseriat de catre unitatea emitenta;
    b) numele si prenumele salariatului care are drept de utilizare de tichete de vacanta;
    c) numele si adresa emitentului;
    d) denumirea si codul fiscal al angajatorului;
    e) valoarea nominala a tichetului de vacanta;
    f) date referitoare la perioada de valabilitate;
    g) interdictia de a fi utilizat pentru achizitionarea de alte bunuri sau servicii decat cele care fac obiectul prezentei legi;
    h) spatiu destinat inscrierii datei si aplicarii stampilei unitatii la care tichetul de vacanta fost utilizat.

    Art. 3. – (1) Salariatul poate utiliza tichetele de vacanta pana la data de 31 decembrie a anului urmator celui in care au fost emise tichetele de vacanta.
    (2) Tichetele de vacanta pot fi folosite numai pentru achitarea contravalorii serviciilor achizitionate si prestate pe teritoriul Romaniei, prin intermendiul agentiilor de turism licentiate cu care unitatile emitente au contractat de prestarea serviciilor respective. Serviciile vor fi prestate in structuri de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, tratament balnear, agrement, de transport, pentru activitati sportive si culturale cu care unitatile emitente au contractat prestarea serviciilor respective.
    (3) Agentiile de turism agreate pot sa acorde beneficiarilor de tichete de vacanta reduceri de tarife si bonificatii, variabile in functie de perioada anului pentru care sunt emise tichetele de vacanta.
    (4) In cazul in care suma ce reprezinta contravaloarea serviciilor achizitionate este mai mica decat valoarea nominala a tichetelor de vacanta, utilizarea acestora este considerata integrala.

    Art. 4. – (1) Angajatorul impreuna cu organizatiile sindicale legal constituite sau acolo unde nu este constituit un sindicat, cu reprezentantul salariatilor stabilesc de comun acord unitatea emitenta a tichetelor de vacanta cu care vor contracta prestarea serviciilor corespunzatoare, precum si suma lunara cu care va contribui angajatorul la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in conditiile art. 6 din prezenta lege.
    (2) Unitatile emitente au obligatia de a transmite lista agentiilor de turism corespunzatoare retelei de utilizare, la care salariatii pot folosi tichete de vacanta.
    (3) Unitatea emitenta va deschide un cont bancar special, destinat in mod exclusiv viramentelor bancare catre Fondul comun pentru tichete de vacanta. In acest cont bancar, angajatorul va vira lunar contributiile sale si ale salariatilor, dupa cum au fost stabilite de acestia, de comun acord.
    (4) Decontarea tichetelor de vacanta intre agentiile de turism si unitatile emitente ale tichetelor de vacanta se face numai prin intermediul unitatilor bancare. Acelasi regim de decontare se va aplica si in cazul relatiei dintre angajator si unitatea emitenta.
    (5) Sumele derulate prin operatiunile cu tichete de vacanta de catre unitatile emitente ale acestora nu pot fi utilizate pentru reinvestirea in alte scopuri.
    Art. 5. – (1) Sumele lunare cu care angajatorul contribuie la Fondul comun pentru tichete de vacanta sunt scutite la plata impozitului pe venitul global pentru salariat si respectiv, sunt deductibile in limita salariului minim pe economie, la calculul impozitului pe profit pentru angajator.
    (2) Sumele prevazute la alin. (1) nu se iau in calcul nici pentru angajator, nici pentru salariat la stabilirea drepturilor si obligatiilor care se determina in raport cu venitul salarial.
    Art. 6. – (1) Salariatul are dreptul sa primeasca tichete de vacanta numai daca consimte ca in cursul unui an calendaristic, pe o perioada de minim 4 luni si maxim 11 luni, sa plateasca o contributie lunara echivalenta cu minim 25% si maxim 100% din salariul minim pe economie.
    (2) Angajatorul stabileste nivelul contributiei sale lunare la Fondul comun pentru tichete de vacanta, in functie de prioritatile sale financiare.
    Contributia angajatorului nu poate fi mai mica decat contributia lunara a salariatului, reprezentand minim 25% din salariul minim pe economie.
    (3) La data implinirii perioadei de contributie, unitatea emitenta, la cererea angajatorului, va emite tichete de vacanta nominale. Valoarea nominala a tichetelor va fi egala cu suma varsata pana atunci de catre salariat si angajator la Fondul comun pentru tichete de vacanta, la care se adauga o suma egala cu dobanda calculata de banca unde este deschis contul special pentru varsamintele efectuate de salariat si angajator.
    (4) Plata serviciilor oferite de unitatea emitenta sunt in sarcina angajatorului si nu sunt incluse in contravaloarea nominala a tichetelor de vacanta.
    (5) Pe parcursul perioadei de contributie, salariatul poate intrerupe varsarea contributiei sale lunare, caz in care angajatorul nu mai poate fi obligat sa verse contributia sa la Fondul comun pentru tichete de vacanta. In cazul in care intreruperea are loc la cererea salariatului, inainte de implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului si angajatorului li se
    vor returna, in numerar, sumele varsate, urmand ca dobanda aferenta sa fie incasata numai de angajator. Daca intreruperea are loc dupa implinirea termenului minim de cotizare de 4 luni, salariatului ii vor fi eliberate tichete de vacanta, in conditiile prezentei legi.

    Art. 7. – Dupa implinirea termenului minim de cotizare, salariatii pot cere oricand, prin intermediul angajatorului, eliberarea tichetelor de vacanta in conditiile art.6, alin. (3).
    Art. 8. – Vanzarea de catre salariati si comercializarea de catre agentiile de turism a tichetelor de vacanta constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 RON.
    Art. 9. – (1) Constatarea contraventiilor prevazute la art. 8, precum si aplicarea amenzilor contraventionale se fac de catre personalul imputernicit al Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si al directiilor generale de munca si protectie sociala judetene si a municipiului Bucuresti.
    (2) Constatarea sanctiunilor si aplicarea contraventiilor se fac in conformitate cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002.
    Art. 10. – In termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Ministerul Finantelor Publice, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului vor elabora norme de aplicare, aprobate prin hotarare a Guvernului.

    Curaj de invidiat

    Doctorul Martens garantează că Zicu va reveni şi mai puternic. Medical, este OK, dar nu trebuie să mai rişte

    Bisturiul condus de mîna sigură a lui Marc Martens a corectat de-a lungul celor 43 de ani de carieră mii de accidente. Gullit, Inzaghi, Van Basten, Ronaldo, Gilardino, Vieri sau Maldini au trecut la Anvers prin mîinile doctorului în vîrstă de 68 de ani. Martens a acceptat să vorbească, în limita confidenţialităţii doctor-pacient, despre infinitul calvar al lui Ianis Zicu.

    – Profesore Martens, recuperarea lui Zicu pare fără sfîrşit. Care este explicaţia?
    – Ianis a suferit mult din cauza primei intervenţii chirurgicale. Eu l-am văzut abia acum 4 luni, la finalul lui iunie, cînd trecuse aproape un an de la accidentare. A fost operat în altă parte, dar intervenţia chirurgicală a eşuat pentru că el suferea de o leziune foarte complexă a ligamentelor genunchiului drept ce nu a fost depistată.

    – Şi aţi fost nevoit să reluaţi procedura.
    – Am corectat intervenţia precedentă şi am încercat să-i refac ligamentele. Prezenta şi o afecţiune nedescoperită a cartilajului, care trebuia neapărat tratată în acelaşi timp.

    „Riscă să nu mai joace niciodată!”

    – Acum care este starea lui medicală?
    – Este sută la sută refăcut pentru un om normal, care ar duce o viaţă obişnuită. Ca sportiv însă, trebuie să fie atent. Efortul pe care îl presupune un antrenament, un meci, poate fi prea mare dacă nu este refăcut complet. Ar risca să nu mai joace fotbal niciodată! N-o să-i fie teamă să bage piciorul, are psihic de invidiat. E un curajos.

    – Cum vi s-a părut cînd a venit la dumneavoastră prima dată?
    – Deziluzionat. Făcuse o operaţie, reintrase în echipă, apoi durerile au revenit. Te doare inima să-i spui unui sportiv: „Trebuie să te tai în acelaşi loc, operaţia trecută a fost greşită!”.

    – Aţi crezut vreun moment că ar putea să nu mai joace fotbal?
    – Nici o secundă. Am tratat cazuri mai grave şi, în plus, am văzut la Zicu dorinţa aceasta foarte mare de a reveni, de a pune din nou piciorul pe minge, de a reuşi să fie cel de dinainte.


    „Atunci cînd i-am văzut genunchiul lui Ianis, n-am putut să-mi reţin un . Avea ligamentele şi cartilajul foarte deteriorate”

    MARC MARTENS, specialist ortoped

    „Eu îl văd puternic pe Ianis şi nu cred că va avea probleme în a juca aşa cum o făcuse pînă la acest incident”

    MARC MARTENS, specialist ortoped

    15 luni de chin
    Ianis Zicu s-a accidentat pe 14 august 2007, la partida Lazio-Dinamo, 1-1, după un duel cu Stendardo. Mijlocaşul a fost operat în septembrie, iar după o perioadă de recuperare a revenit pe teren în retur, fără a face pregătirea de iarnă. A jucat însă doar două luni, în aprilie fiind nevoit să ia o pauză pentru o afecţiune la umăr, dar şi pentru că durerile la genunchi reveniseră. A ratat şi pregătirea de vară şi s-a operat din nou în iunie.

    Nu ştiu să organizeze un derby

    Şeful Stelei, Valeriu Argăseală, i-a dat replica rapidistului Constantin Zotta, care spusese că „mi-e teamă că meciul cu Steaua nu se va juca pe teren”

    Pînă la derby-ul Rapid – Steaua au mai rămas 5 zile, plus o etapă de Champions League, însă spiritele au fost încinse de conducătorii din Ghencea şi din Giuleşti. Ieri, Valeriu Argăseală i-a dat replica lui Constantin Zotta, cel care spusese imediat după victoria cu Gloria Buzău, scor 1-0, că „mi-e teamă că meciul cu Steaua nu se va juca pe teren”.

    „Cred că atunci cînd vorbeşte despre Steaua, Zotta nu poate fi sincer niciodată. Teama lui că nu se va juca pe teren vine din faptul că ei au o problemă cu baza sportivă, cu stadionul. Ar trebui să ştie domnul Zotta cum se organizează un meci important. Sînt scrise în regulament absolut toate punctele care trebuie urmate, însă probabil cei de la Rapid sînt şi acum doar la primele capitole. Mai e o posibilitate, şi anume ca domnul Zotta să fi făcut aceste declaraţii cu un scop psihologic. Dacă e aşa, înseamnă că e decalat rău de tot”, a declarat şeful din Ghencea.

    În primăvară, disputa directă din Giuleşti a iscat cel mai mare scandal din ultimii ani, arbitrul Deaconu oprind meciul în minutul 73, la scorul de 1-0 pentru Rapid, din cauza faptului că a fost lovit în cap cu o brichetă. Ulterior, comisiile FRF au acordat Stelei victoria la „masa verde” cu 3-0.

    „Ne vom lua absolut toate măsurile de precauţie. Aşa am făcut şi în primăvară, dar a apărut acea problemă cu bricheta. Mi-e teamă că şi acum meciul nu se va decide pe teren”
    Constantin Zotta, director general Rapid

    Vezi un interviu FOARTE TARE cu Lacatus: despre Becali, cartofi, Dorinel si vestiarul Stelei!

    Marius Lacatus a vorbit la Happy Hour despre toate problemele pe care le-a avut dupa despartirea de Steaua si nu a evitat sa raspunda la „intrebarea amaruta”

    „Sotia este la stomatolog si fetita este la scoala de asta am venit singur. Conteaza ce zice sotia si fiica mea. Aveam 14, 15 ani cand ne-am cunoscut. Aveam o matusa care lucra la o discoteca si acolo ne-am cunoscut.

    Ridic tonul cand este cazul dar nu am lovit niciun jucator. In afara terenului sunt calm. Barbatii in vestiar barfesc mai mult decat femeile.

    Visul meu a fost sa antrenez Steaua, chiar ii ultima zi ii ziceam lui Gigi ca ii multumesc pentru ca m-a lasat sa antrenez pe Steaua. Nu o sa ma las de antrenorat, pana la iarna nu cred ca exista echipe de la care sa plece antrenori.

    In ultima mea zi la Steaua jucatorii mi-au reprosat ca nu am stat de vorba cu ei. Daca avea loc aceasta discutie poate era mai rau. Mai bine ca a iesit asa. Nu se stie cum era.

    Nu este adevarat ca fetita m-a asteptat acasa plangand. Declaratiile patronului m-au deranjat foarte mult. Daca el nu era multumit putea sa imi spuna in fata, nu sa ne jignit aiurea in public. La suparare el spune multe. Nu e corect sa imi spuna lucruri care pot sa doara.

    Eu nu intram in vestiar daca eram suparat pentru ca nu stiam cum sa reactinez. Imi era teama de ce o sa spun. E greu acum, nu prea am ce sa fac, ma trezesc dimineata si nu am ce sa fac.

    Eu fac piata, cu gatitul mai putin, ii cunosc pe toti cei care vand in piata. 2 RON e un kilogram de cartofi. Marar si patrunjel cumpar de la magazin, direct la plic.

    Important este ca lumea sa te aprecieze. Imi doream enorm sa fiu apreciat pentru munca de antrenor la Steaua si mai putin de fotbalist.

    Steaua castiga campionatul, 100% Steaua. Pandurii incep sa miste si ei. In Giulesti in Stefan cel Mare mi-am tot luat „dulcegarii”.

    Nu stiu pe nimeni care si-a dat foc la valiza, este un om responsabil. Eu am lucrat cu 29 de jucatori, daca aveau ceva in familie la mine veneau sa imi spuna. Daca ai probleme in familie afecteaza si cariera.

    Sper ca Dorinel sa stea cel putin la fel de mult ca mine, eu am stat un an. Nu am dat pronosticuri pana acum. Nici acum nu o sa dau”, spune Lacatus la Happy Hour.

    Criza financiara: „Nu mai avem bani, Tender nu s-a tinut de cuvant!”

    Chiar daca echipa merge bine in campionat si putea sa fie lider daca nu era depunctata, Timisoara are acum probleme financiare. Presedintele Chivorchian spune ca Ovidiu Tender nu s-a tinut de cuvant si nu a dat bani, asa cum a promis!

    „Domnul Tender si cu domnul Iancu au avut o discutie vizavi de predarea sau preluarea acestui club si, din acele discutii, cei care erau in masura sa puna in practica trebuiau sa si rezolve aceste probleme pentru ca s-au obligat lunar in a aloca o anumita suma pentru bunul mers al clubului, or deocamdata sunt in intarziere. Sper ca astazi sau maine sa am o discutie cu cei care il reprezinta pe domnul Tender sau firmele domnului Tender ca sa putem pune aceste lucruri la punct, sa nu mai ajungem in situatia grea si foarte grea de a nu ne putea continua activitatea. Atunci cand iti asumi responsabilitatea trebuie sa stii ca trebuie sa o duci pana la capat. Probabil ca atunci cand se va intoarce domnul Tender vom mai purta o discutie cu domnul Iancu, pentru ca aceste lucruri sa fie foarte bine conturate si puse la punct”, a spus Chivorchian.

    Gheorghe Chivorchian a mentionat ca o echipa ca FC Timisoara are 220 de jucatori, antrenori, personal administrativ si asa mai departe, toti trebuind sa fie platiti. „Lucrurile astea trebuie foarte repede puse la punct, ca sa nu ne trezim cu situatii delicate. Saptamana trecuta am gasit sprijin la Consiliul Local pentru a putea sa-i platim si pe ceilalti oameni care nu-si primisera salariile, desi obligatiile nu erau ale Consiliului Local. Sper ca dialogul permanent cu dumnealor sa ne duca la etapa in care clubul sa nu mai aiba sincope. Probabil ca domnu Iancu stie mult mai multe, eu sunt partea executiva a clubului, discutiile se poarta la nivel de patronat”, a comentat el.

    Karamian: „Vrem sa facem spectacol si sa castigam cu Dinamo!”

    Jucatorii Timisoarei sunt porniti sa invinga pe Dinamo in meciul din etapa a 14-a si sa le arate cainilor cine sunt defapt liderii Ligii I.

    Mijlocasul armean Artiom Karamian spera sa joace alaturi de fratele sau in meciurile cu Dinamo si Steaua: „La Galati puteam sa si batem, sa si pierdem, a fost o deplasare grea, Steaua a pierdut acolo. Acum neaparat trebuie sa batem pe Dinamo. Daca vorbim de cele sase puncte care ni s-au luat, suntem pe primul loc, dar oricum nu conteaza cine e pe primul loc, trebuie sa invingem pentru ca jucam acasa. O sa fie stadionul plin, trebuie sa facem un spectacol si sa castigam”.

    Internationalul slovac Marian Cisovsky, care a implinit duminica 29 de ani, a declarat ca si punctul de la Galati poate fi considerat un cadou. „Pacat ca nu am reusit si eu sa inscriu, am avut cateva ocazii, insa Gigel Bucur a fost omul potrivit la locul potrivit si a dat un gol important. Stiu de Dinamo ca sunt primii in clasament, de cand sunt in Romania cred ca am vazut cele mai multe meciuri cu ei. Am auzit multe de rivalitatea dintre aceste echipe si cu cat se apropie meciul tot mai multe informatii curg. Au o echipa buna, de aceea sunt si pe primul loc. Au doi atacanti foarte buni care marcheaza multe goluri si un portar execelent”, a spus el.

    Blanc: „Nici măcar cei de la CFR nu se aşteptau la asemenea început în CL”

    Laurent Blanc, tehnicianul francezilor de la Bordeaux, a declarat în cadrul conferinţei de presă dinanintea meciului din Champions League cu CFR Cluj că speră la o victorie dar trebuie să fie foarte atent pentru că CFR-ul a arătat că este o echipă periculoasă.

    „Nu stiu cum va decurge meciul. Noi ne-am pregatit bine. I-am studiat cu atentie pentru ca stim ca ei sunt valorosi. Va fi un meci important.

    Nu e neaparat sa castigam dar o victorie ne-ar aduce o pozitie confortabila. Nimeni nu se astepta la acest inceput foarte bun in Champions League pentru Cluj, nici macar ei. Pe ei ii avantajeaza rezultatul de la Roma. Cand castigi cu Roma si faci egal cu Chelsea ai pretentia sa fi respectat. La Roma a meritat din plin rezultatul. Trebuie sa fim atenti sa nu le lasam spatii pentru ca asta asteapta. Am vazut ca se aseaza foarte bine in aparare.

    Speram sa urmeze doua rezultate pozitie, aici si cu Roma” a spus Blanc.

    Vasile Turcu: „Mulţi dintre suporterii lui Dinamo mă iubesc!”

    Acţionarul lui Dinamo a vorbit despre incidentele de la derby-ul de sîmbătă şi s-a declarat împotriva acţiunilor de acest gen.

    „Am făcut cheltuieli mari pentru a monta camere de luat vederi şi a cumpăra acel sistem de acces în stadion. Ce vină avem noi acţionarii sau jucătorii. Mulţi dintre suporterii lui Dinamo mă iubesc, dar este un mic grup de huligani care mă înjură încontinuu.

    Nu este corect să plătim toţi pentru ceea ce fac unii oameni rău-intenţionaţi. Filmările sînt la dispoziţia organelor de anchetă. Să fie identificaţi şi interzişi pe stadioane!” a spus Turcu la GSP TV.

    Tu ce parere ai?

    Argăseală: „Dacă vom învinge Lyon, vom putea spera la primăvara europeană”

    Valeriu Argăseală, preşedintele Stelei, crede că Steaua poate reveni în calculele pentru primăvara europeană din Champions League cu o victorie asupra campioanei Franţei.

    „Este un meci foarte important, pentru ca daca vom castiga trei puncte vom putea spera la calificarea in primavara europeana. Cred ca trebuie sa privim lucrurile realist. Daca am urmari rezultatele negative pe care le obtinem de-alungul etapelor, atunci n-am putea juca foarte bine.

    Cred ca s-a uitat jocul cu Lyon si daca mai exista ceva, este dorinta de a infirma acel rezultat si de a arata ca Steaua este aceea care a condus cu 2-0 si 3-2. Doar Goian a avut o mica lovitura si a facut un program separat, dar nu este accidentat.

    Mirel se simte bine, nu cred ca a fortat in meciul cu Dinamo. El a jucat pentru ca a vrut si pentru el orice meci, indiferent de echipa sau de starea lui, va juca la intensitate maxima.

    In momentul in care noi am jucat la Bucuresti, Lyon pornea ca echipa favorita, dar am condus cu 2-0 si am pierdut cu 5-3. Fotbalul este nedrept si de ce n-ar fi si cu Lyon miercuri seara”, a spus Argăseală la televiziunea sportro.

    Tu ce parere ai?

    Conflictul dintre Taher şi Copos, generat de un împrumut de 6,5 mil. euro netransformat în acţiuni

    Omul de afaceri Fathi Taher a oprit finanţarea echipei şi a intrat în conflict cu George Copos deoarece acesta nu a transformat în acţiuni la FC Rapid un împrumut primit în calitate de persoană fizică în valoare de 6,5 milioane de euro, au declarat surse din cadrul clubului rapidist.

    Aceşti bani sunt separaţi de cei aproximativ 7 milioane de euro cu care Taher a finanţat activitatea clubului Rapid, începând din luna aprilie. Împrumutul pe care Taher i l-a acordat lui Copos este de 6,5 milioane de euro, iar valoarea tranzacţiei de vânzare-cumpărare a celor 80 la sută din acţiuni este de 12-13 milioane de euro, a declarat o persoană din cadrul clubului giuleştean, sub protecţia anonimatului.

    „E vorba de un împrumut pe care Taher i l-a dat lui Copos şi care trebuia transformat în acţiuni. Copos avea nevoie în primăvară de bani pentru blocul de locuinţe de lux pe care îl construieşte în Dorobanţi, lângă restaurantul White Horse. Dar acel împrumut nu este în club acum. Copos a încasat jumătate din banii pentru cele 80 la sută din acţiuni. Dar i-a încasat printr-un împrumut între două persoane fizice, el şi Taher, care nu implică tranzacţia cu clubul. Înţelegerea era ca atunci când Copos rezolvă problema actelor de la club, care nu este încă rezolvată, atunci împrumutul acela dintre cele două persoane fizice să se transforme în acţiuni”, au afirmat sursele citate.

    În momentul de faţă, împrumutul nu a fost transformat în acţiuni, pentru că George Copos nu a rezolvat problema actelor, susţine sursa citată. „Nerezolvând problema actelor, Copos îşi permite să iasă în presă şi să spună că Taher nu i-a dat niciun ban pe acţiuni. Asta pentru că, teoretic vorbind, el chiar n-a primit bani pentru acţiuni, el a primit un împrumut care e separat, între două persoane fizice. Ăsta este tot scandalul. Copos spune că n-a primit bani pentru acţiuni, pentru că n-a primit! Asta e şmecheria lui”, a explicat persoana din cadrul clubului Rapid.

    Potrivit sursei citate, Taher a greşit că a băgat bani la club fără să facă un audit înainte şi încă o eroare a iordanianului a fost faptul că oamenii acestuia nu au putut controla managementul clubului: „Faptul că managementul nu a fost nicio clipă al lui Taher este o prostie, aici nu are nicio vină Copos. Iar oamenii lui Taher nu puteau să-i dea afară pe X sau Y, nefiind acţionari. Taher a mers pe încredere. Sunt cheltuieli care au fost făcute în trecut şi pe care Taher nu le ştia. Acuma ajunge în presă că Taher nu mai vrea să bage bani la Rapid, dar nimeni nu vede că Taher a dat până acum 13 milioane, mai exact finanţarea clubului şi împrumutul de 6,5 milioane făcut pe persoană fizică”.

    În luna martie, Copos l-a presat pe Taher să-i dea banii, iar omul de afaceri iordanian i-a oferit atunci împrumutul de 6,5 milioane de euro, a precizat sursa citată. „Copos presa atunci că vrea bani, vrea bani şi spunea că dacă nu îi dă bani atunci nu mai vinde clubul. Iar Taher a spus: «Bine, uite, ca să vezi că sunt de bună credinţă, îţi dau eu acum 6,5 milioane cu împrumut. Iar tu, când începi să rezolvi problemele actelor pe parcurs, îmi spui cât valorează acţiunile deţinute de offshore. Păi atît, atunci scazi din acei 6,5 milioane pe care i-ai primit cu împrumut şi-mi dai acţiunile. Iar când s-au terminat ăia 6,5 milioane, îţi dau şi restul până la 13 milioane». Dar cum să-i dea Taher bani acum pe acţiuni, cînd el i-a dat lui Copos împrumut 6,5 milioane şi n-a primit nicio acţiune? Aici e minciuna lui Copos. Rezolvarea actelor este legată de acel offshore din Cipru, de problemele cu DNA-ul, de problemele juridice cu Valvis, de problemele cu Asociaţia Fotbal Club Rapid, care funcţionează după nu ştiu ce lege şi aşa mai departe”, a explicat sursa citată.

    Conflictul dintre Taher şi Copos se va încheia cu victoria ultimului, susţine persoana din cadrul clubului, omul de afaceri iordanian putând să-şi mai recupereze banii din împrumutul de 6,5 milioane doar în instanţă. „Foarte greu cred că se va ajunge la un acord. Eu cred că Taher a luat ţeapă. Personal asta cred. Banii pe care i-a investit în club o să le pună cruce, ce să facă? Iar banii din împrumutul ăsta de 6,5 milioane o să-i mai vadă Taher doar în tribunal probabil”, a încheiat sursa citată.

    Clubul Rapid traversează în ultimele săptămâni o criză financiară majoră, existând restanţe la salariile jucătorilor, antrenorilor şi conducătorilor pe luna precedentă, precum şi la chiriile apartamentelor fotbaliştilor după ce omul de afaceri Fathi Taher a întrerupt finanţarea. La sfârşitul lunii martie, Copos a încheiat cu Taher un contract de cedare a 80 la sută din acţiunile SC FC Rapid SA în schimbul a aproximativ 13 milioane de euro. În momentul de faţă, cei doi oameni de afaceri nu mai comunică decât prin intermediul e-mail-ului şi al SMS-urilor. Taher susţine că nu a intrat oficial în posesia celor 80 la sută din acţiuni deoarece George Copos trebuia să întocmească „o serie de documente”. De partea celalaltă, Copos consideră că tranzacţia nu s-a oficializat întrucât Taher nu a plătit niciun ban în schimbul celor 80 la sută din acţiuni. La Registrul Comerţului acţionar majoritar al SC FC Rapid SA este în continuare George Copos, prin firmele sale, cu 99,99 la sută din acţiuni.

    Taher încearcă să-şi recupereze banii investiţi în club prin transformarea în acţiuni a sumelor împrumutate grupării, operaţiune ce ar urma să fie făcută printr-o majorare de capital social, în cadrul Adunării Generale Extraordinare convocate de Consiliul de Administraţie pentru 2 decembrie.

    Zotta: „Suporterii sînt în stare de orice”

    Directorul general al Rapidului a vorbit despre derby-ul de la finalul săptămînii şi a spus că vor fi luate măsuri sporite de siguranţă pentru evitarea incidentelor între cele două galerii.

    „Nu cred că Rapidul este mai recidivistă decît Dinamo. Derby-urile nasc orgolii, iar cînd tensiunea este foarte ridicată, suporterii sînt în stare de orice.

    Am vorbit şi cu domnul Argăseală şi împreună vom lua măsurile care se impun pentru a evita problemele între fani” a spus Zotta la GSP TV.

    Sorin Boca: „Vrem să producem şi noi o surpriză şi să eliminăm Vasluiul”

    Preşedintele executiv al formaţiei Politehnica Iaşi, Sorin Boca, a declarat luni că îşi doreşte ca formaţia sa să producă surpriza în meciul din Cupă cu FC Vaslui, însă a ţinut să precizeze că o eventuală eliminare nu ar fi o tragedie, transmite corespondentul NewsIn.

    „Nu putem spune că nu ne interesează Cupa, dar nici nu avem obiectiv să câştigăm acest trofeu. Mergem să jucăm şi să obţinem, dacă se poate, calificarea. Pornim cu şansa a doua, dar să nu uităm că această competiţie este renumită pentru surprizele produse de formaţiile cotate cu şansa a doua. Vrem să producem şi noi o surpriză şi să eliminăm Vasluiul, dar dacă vom pierde nu va fi nicio tragedie. Noi nu am pierdut în ultimii doi ani la Vaslui şi sperăm să ne menţinem invincibilitatea şi după acest joc”, a declarat Sorin Boca, luni, pentru NewsIn.

    Oficialul ieşean a comentat şi decizia tehnicianului Ionuţ Popa de a părăsi echipa şi a spus că dezaprobă gestul antrenorului. „Nu sunt de acord cu modul în care a procedat Ionuţ Popa, dar cu toate acestea îl aştept să se întoarcă la echipă. Am discutat cu el şi i-am dat termen de gândire până diseară pentru a se decide dacă va continua sau nu la Poli. În funcţie de răspunsul său, marţi vom decide cine va conduce banca tehnică”, a precizat preşedintele ieşenilor.

    Altfel, patru jucători ai Politehnicii sunt accidentaţi (Pecnik, Naidin, Ignatov şi Montiel) şi nu vor face deplasarea la Vaslui, pentru meciul din Cupa României cu FC Vaslui. Din lot nu va face parte nici Romulus Miclea, jucâtor aflat în urmă cu pregărirea, după ce săptămâna trecută nu s-a antrenat, fiind învoit pentru a se pregăti de nuntă.

    Meciul FC Vaslui – Politehnica Iaşi, restanţă din 16-imile Cupei României, se va disputa marţi, de la ora 14:00, pe Stadionul Municipal din Vaslui.

    Iuliu Mureşan: „Sper să dăm un gol uşor sau să marcheze ei în proprie poartă”

    Preşedintele CFR-ului, Iuliu Mureşan, spune că echipa sa va fi cea care va dicta tonul mîine seară, în partida cu Bordeaux.

    „Înainte de meci, o să îl rog pe Tony să mă tundă ca să cîştigăm. Eu nu sînt superstiţios, dar fac orice pentru victorie.

    Vom fi noi echipa care va juca mai tare, iar Bordeaux va fi cea care se va apăra. În tur, arbitrul a permis un joc mai agresiv, la limita regulamentului.

    Sînt vîndute aproape 19.000 de bilete, dar încă  este coadă la bilete. Se va juca cu casa închisă, cu stadionul plin. Prima o vom stabili mîine, eu şi Arpad Paszkany, cînd vom merge la jucători.

    Atu-ul Clujului este forţa de grup, mentalitatea pe care o are formaţia noastră. Sper să dăm noi de această dată un gol mai uşor sau să îşi dea ei un autogol”, a mai spus Mureşan la sportro.

    Victor Piţurcă: „Bordeaux vine să cîştige, clujenii trebuie să pregătească jocul foarte bine”

    Selecţionerul echipei naţionale, Victor Piţurcă, crede în şansele echipelor româneşti angrenate în jocurile din Liga Campionilor din această săptămînă.

    „Dorinel are un lot, el în primul rînd trebuie să evalueze ceea ce are la dispoziţie în jocurile oficiale pe care le mai are la dispoziţie. În iarnă va trage linie şi poate va da drumul cîtorva jucători, poate va aduce alţii. Totul depinde de evaluarea pe care o va face Dorinel. Kapetanos de cîte ori a intrat şi-a făcut datoria. Dorinel trebuie să îi aducă în prim-plan pe toţi jucătorii de atac pe care îi are la dispoziţie, pentru că sînt foarte buni. E concurenţă mare acolo în faţă la Steaua.

    Steaua priveşte mai relaxată jocul de la Lyon, poate produce surpriza, dar va fi foarte greu. Rădoi joacă un meci, dar stă trei, ceea ce este în detrimentul echipei. Nici evoluţiile lui nu sînt foarte bune.

    CFR Cluj are şanse de calificare chiar dacă ar pierde. Mai are de disputat jocul cu Roma acasă. Contra oricărei echipe trebuie să joci la victorie, dar contează şi valoarea adversarului. Jocul trebuie pregătit foarte bine, pentru că echipa franceză vine şi ea să cîştige la Cluj. Motivaţia trebuie să fie foarte mare în rîndul jucătorilor clujeni”, a mai spus Piţurcă la sportro.

    Timisul umple bugetul statului

    Judeţul Timiş se poate mândri că este cel de-al doilea contribuitor la bugetul statului. Mai tare la venituri la oala comună a banilor româneşti este doar Bucureştiul, aici fiind concentrată mare parte din activitatea economică a României.

    Conform statisticilor pe anul 2007, Timişul a contribuit cu 17,5 miliarde de lei noi la realizarea Produslui Intern Brut al României. Activitatea economică desfăşurată de firmele din Timiş pe primele luni a generat venituri de peste trei miliarde de lei. Având în vedere cheltuielile efectuate, bugetul Timişului a fost unul excedentar, a cheltuit mai puţin decât a produs în primele trei trimestre ale acestui an.

    Conform datelor statistice, impozitul pe profit plătit de firmele timişene a crescut cu 10%. Aceasta arată că activitatea economică desfăşurată a cunoscut o creştere. Trebuie spus că aceste cifre nu ţin seama de cele 39 de firme în Timiş care sunt administrate din punct de vedere fiscal, de la Bucureşti, direct la Ministerul de Finanţe. Acestea au însemnat o contribuţie suplimentară de alte 642 de milioane de lei, aferente tot activităţii desfăşurate în judeţ.

    Trebuie spus că din sumele colectate la buget, peste 700 de milioane de lei s-au întors înapoi în teritoriu, fiind virate către bugetele locale ale entităţilor administrative din teritoriu. În plus, din impozitele colectate, acestea au avut venituri suplimentare de 422 milioane de lei. După Timiş, campioane la dat banii la buget au fost pe următoarele locuri Constanţa şi Clujul.

    Fotbalist german suspendat pentru “rasism”

    Asociaţia de fotbal din Germania a suspendat un jucător din divizia a 3-a pentru cinci meciuri pentru injurii “rasiste” la adresa unui fotbalist de culoare, originar din Nigeria.

    Torsten Ziegner, ce joacă la Carl-Zeiss Jena, a fost scos din meciul de sâmbătă, 25 octombrie, cu Eintracht Braunschweig după asa zisele injurii. Ziegner si-a cerut scuze faţă de jucătorul de culoare pentru jigniri, desi a susţinut că insultele nu au fost rasiste ci unele obisnuite în acest joc. Acesta a acceptat si suspendarea dată marţi de catre federaţia de fotbal germană, fără a face apel.

    Cum sistemul democratic al Germaniei nu se dezminte, poliţia s-a “autosesizat” după ce media a prezentat acest caz, urmând ca în aceste zile să prezinte un raport oficial.

    Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!