Avocat in 2023

Avocat in 2023

Avocat in 2023
Avocat in 2023

 

În 2023, profesia de avocat va fi la fel de importantă ca întotdeauna. Într-o lume în continuă schimbare și evoluție, avocații vor juca un rol vital în asigurarea justiției și protejarea drepturilor și intereselor clienților lor. În acest articol SEO, vom explora mai multe aspecte legate de profesia de avocat în anul 2023.

Primul aspect pe care dorim să-l abordăm este tehnologia. În ultimii ani, tehnologia a avut un impact semnificativ asupra profesiei de avocat, iar acest trend se va menține și în 2023. Din ce în ce mai mulți avocați utilizează tehnologii moderne pentru a gestiona cazurile lor, cum ar fi aplicații mobile, software de gestionare a cazurilor sau de comunicare cu clienții.

Un alt aspect important este diversitatea. În ultimii ani, am asistat la o creștere semnificativă a diversității în profesia de avocat. Această tendință va continua și în 2023, cu mai mulți avocați proveniți din medii diverse și cu o varietate mai mare de experiențe și puncte de vedere. Acest lucru va ajuta la asigurarea unei perspective mai largi și mai echilibrate în tratarea cazurilor.

Cererea de insolvență va fi respinsă dacă Fiscul nu-i anunțat despre deschiderea procedurii

Cererea de insolvență va fi respinsă dacă Fiscul nu-i anunțat despre deschiderea procedurii

 

Cererea de intrare în insolvență a unei companii cu datorii va fi respinsă în situația în care nu se dovedește notificarea Fiscului despre intenția acesteia, reiese dintr-un proiect de act normativ care va aduce modificări majore la legislația insolvenței și care este dezbătut azi de Executiv în ședința săptămânală.

 

Sursa

https://docs.google.com/presentation/d/1bZC3nwOvAbgM1jakbf86Gfu6_BaHXYdnByoJymZro3A/edit#slide=id.p

https://www.youtube.com/channel/UCU81v5h56vFwYlK6BE4xj4g/discussion?view_as=subscriber

 

https://plus.google.com/105882214031017112142

avocat gratuit online

avocat gratuit online

  1. Un drept fundamental pentru toți cetățenii este accesul la un avocat gratuit.
  2. Oamenii care nu își pot permite un avocat particular au dreptul la asistență juridică gratuită.
  3. Un avocat de oficiu este pus la dispoziția celor care nu își pot permite să plătească un avocat.
  4. Avocatul gratuit poate oferi consiliere juridică și asistență în instanță.
  5. Toți cetățenii au dreptul la apărare, indiferent de situația financiară.
  6. Avocatul gratuit poate asigura un proces echitabil și corect.
  7. Asistența juridică gratuită poate fi oferită în cazuri civile și penale.
  8. Cei care beneficiază de avocat gratuit pot fi reprezentați în fața instanțelor de judecată.
  9. Avocatul gratuit poate oferi asistență pentru redactarea unui act juridic.
  10. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de divorț sau custodie a copiilor.
  11. Un avocat de oficiu poate oferi asistență juridică și în cazuri de discriminare sau hărțuire.
  12. Persoanele cu dizabilități sau cu probleme de sănătate mentală pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  13. Avocatul gratuit poate ajuta persoanele care au fost victimele unui abuz sau infracțiuni.
  14. Oamenii care sunt arestați și nu își pot permite un avocat pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  15. Avocatul gratuit poate oferi asistență în cazuri de asistență socială și ajutor public.
  16. Cei care nu vorbesc limba majoritară a țării pot beneficia de servicii de interpretare oferite de avocatul gratuit.
  17. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt deportate sau au probleme de imigrare.
  18. Asistența juridică gratuită poate fi acordată și în cazuri de drepturi de proprietate intelectuală.
  19. Cei care sunt implicați în accidente de mașină sau alte incidente pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  20. Un avocat de oficiu poate oferi asistență pentru a obține dreptul de azil sau de refugiat.
  21. Cei care sunt implicați în dispute de locuințe sau chirii pot beneficia de asistență juridică gratuită.
  22. Persoanele care sunt implicate în dispute de muncă sau salarii neplătite pot beneficia de avocatul gratuit.
  23. Un avocat de oficiu poate ajuta persoanele care sunt implicate în dispute de contracte sau drepturile consumatorilor.
  24. Cei care sunt implicați în dispute de moștenire pot beneficia de asistența juridică gratuită.
  25. Avocatul gratuit

Avocatul gratuit este un serviciu care oferă posibilitatea de a discuta cu un avocat fără a plăti nicio taxă. Aceasta poate fi realizată prin intermediul telefonului sau printr-o întâlnire în persoană, în funcție de preferințele dumneavoastră.
Dacă aveți nevoie de ajutor pentru înțelegerea drepturilor dumneavoastră ca angajat sau dacă există probleme legate de contractul dumneavoastră de muncă, atunci vorbirea cu un avocat ar putea fi benefică pentru dumneavoastră. Dacă aceasta este o opțiune care vă interesează și doriți mai multe informații despre cum funcționează, citiți mai departe!

Beneficiile avocatului gratuit

Beneficiile avocatului gratuit sunt numeroase. Puteți economisi bani, obțineți sfaturi de la experți și chiar obțineți o consultație gratuită.

Ce tipuri de consultanță legală sunt disponibile gratuit?

Consultanța legală gratuită este disponibilă pentru o varietate de tipuri de cazuri. De exemplu, dacă treceți printr-un divorț sau o luptă pentru custodie, consultanța legală gratuită poate ajuta să înțelegeți drepturile și opțiunile dumneavoastră. Dacă sunteți acuzat de o infracțiune, consultanța legală gratuită poate ajuta să explice ce se întâmplă în continuare și cum să vă protejați în timpul procesului. Consultanța legală gratuită acoperă, de asemenea, problemele de dreptul muncii, cum ar fi procesele de discriminare, procesele de concediere abuzivă și disputele salariale/orare dintre angajați și angajatori. În cele din urmă, dacă există o problemă legată de un contract (cum ar fi un acord între două părți), atunci consultanța legală gratuită poate fi obținută de la avocații specializați în dreptul contractelor.

Găsirea avocatului gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, există multe opțiuni disponibile. Unele dintre cele mai comune locuri pentru a-l găsi sunt:

  • Firmele de avocatură
  • Clinici legale
  • Societățile de ajutor legal
  • Servicii pro bono

Cum să profitați la maximum de avocatul gratuit

Dacă căutați avocatul gratuit, iată câteva sfaturi despre cum să profitați la maximum de el:

  • Fii pregătit. Înainte de întâlnirea cu avocatul, documentați-vă și pregătiți-vă cu întrebări.
  • Nu mințiți sau exagerați. S-ar putea să credeți că exagerarea unei povești va ajuta cazul dumneavoastră, dar este mai bine să fiți onest și direct cu situația dumneavoastră decât să încercați să-l înșelați pe avocat pentru a vă ajuta mai mult decât poate (și să-i irosiți timpul).
  • Urmați după întâlnire cu avocatul – nu așteptați până în ultimul moment! Acest lucru este deosebit de important dacă există probleme legate de custodia copiilor sau probleme de dreptul familiei, deoarece aceste cazuri necesită comunicare constantă între părțile implicate, pentru a nu cădea în capcana mai târziu, când lucrurile devin mai complicate decât se aștepta.

Concluzie

Avocatul gratuit este o resursă importantă pentru oamenii care au nevoie de ea. Poate ajuta să obțineți informațiile și suportul necesare pentru a lua decizii cu privire la cazul dumneavoastră,

 

Cabinetul de avocat Coltuc Marius a fost infiintat ca urmare a unei decizii de peste 16 ani de practica in domeniul avocaturii dupa o lunga colaborare cu o echipa de avocati profesionisti din Bucuresti

 

In cadrul acestui cabinet de avocat oferim servicii juridice de asistare sau reprezentare juridica de catre avocati pentru toate instantele judecatoresti

 

Avem o experienta de peste 16 ani in domeniul juridic in diverse domenii ale dreptului penal,civil,fiscal,familiei,drept contencios administrativ

Consultanta juridica este o prioritate.Infiintam firme si srl in 2018

Consultanta gratuita este avuta in vedere in cadrului Cabinetului de avocat Coltuc

Suntem profesionisti in litigii impotriva bancilor si foarte buni avocati impotriva executarii silite

Ne gasiti pe www.coltuc.ro

Ne puteti citi articolele pe www.coltuc.ro/blog

Ne puteti urmari apartiile tv pe https://www.youtube.com/watch?v=g0Ylmb0XhTs

Ne puteti citi comunicatele de presa ale Cabinetului de avocat Coltuc https://www.agerpres.ro/ots/2017/06/06/avocat-coltuc-veste-incredibila-de-la-ccr-ati-pierdut-un-proces-cu-banca-in-2013-2017-aveti-30-de-zile-sa-depuneti-recurs-12-24-36

Cabinetul de avocat Coltuc este localizat pe google maps aici

https://www.google.com/maps?q=coltuc&biw=1422&bih=649&dpr=1.13&um=1&ie=UTF-8&sa=X&ved=0ahUKEwj5iezBhJTdAhVOKywKHfjJD9oQ_AUICygC

Puteti scrie avocatului Coltuc pe whatsapp 0745.150.894

Sau email : avocat@coltuc.ro

 

Avocat penal Bucuresti – CAB a respins cererea lui Sorin Blejnar de ridicare a interdictiei de a parasi tara

Magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) au decis pe 26 octombrie, definitiv, ca fostul sef al ANAF, Sorin Blejnar, nu poate parasi tara, acesta fiind urmarit penal pentru complicitate la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.

Instanta suprema a admis recursul procurorilor anticoruptie si a casat decizia Curtii de Apel Bucuresti, care incuviintase pe 10 octombrie cererea lui Sorin Blejnar de ridicare a masurii interdictiei de a parasi tara impusa de procurorii anticoruptie, in dosarul in care au inceput urmarirea penala pe numele acestuia pentru complicitate la evaziune fiscala si sprijinire a unui grup infractional organizat.

Magistratii CAB au respins, pe 8 octombrie, o cerere similara a fostului sef al Vamilor, Viorel Comanita, iar acesta a ramas cu interdictia de a parasi tara pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 4 octombrie.

Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie au decis, pe 5 septembrie, prelungirea cu 30 de zile a masurii interdictiei de a parasi tara dispusa in cazul fostului sef al ANAF, Sorin Blejnar, si al fostului sef al Vamilor, Viorel Comanita, cercetati penal intr-un dosar de evaziune fiscala.

Cererea de arestare a lui Mihail Boldea in dosarul de evaziune fiscala

Procurorii i-au retinut in acest dosar si pe Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Madalin Petrea si Eugen Rosu.Curtea de Apel Galati a respins propunerea procurorilor DIICOT de arestare preventiva a lui Mihail Boldea, care este

 

 

arestat deja intr-un alt dosar in care este judecat pentru inselaciuni imobiliare. Instanta a respins propunerea de arestare preventiva si in cazul celorlalte patru persoane retinute in acest caz.

Joi seara au fost adusi in fata instantei Mihail Boldea, Mircea Bivol, fostul sef al cabinetului parlamentar al lui Boldea, George Hristu, Andrei Madalin Petrea si Eugen Rosu. Dupa o sedinta care s-a incheiat in noaptea de joi spre vineri, magistratii au respins ca nefondate propunerile procurorilor de arestare preventiva a celor cinci.

Reprezentantul departamentului de comunicare al Curtii de Apel Galati, Irina Popa, a declarat ca in cazul lui Mircea Bivol s-a dispus interdictia de a nu parasi localitatea.

In noul dosar, Mihail Boldea este acuzat de constituire a unui grup infractional organizat, instigare la inselaciune, instigare la evaziune fiscala si inducere in eroare a unor institutii publice privind executia unor lucrari, Boldea fiind acuzat ca nu ar fi inregistrat in documentele contabile aceste operatiuni, derulate in 2011. Fratele lui Mihail Boldea, Valentin, este cercetat in acest dosar pentru complicitate la comiterea infractiunii de inselaciune, procurorii dispunand in cazul lui masura interdictiei de a parasi tara.

Model cerere de chemare in judecata pentru recunoasterea diplomei USH

RECLAMANTA: X prin C.A.COLTUC

PARAT : UNIVERSITATEA “SPIRU HARET”, BUCURESTI

CHEMAT IN GARANTIE: MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI SI SPORTULUI prin Ministru

DOMNULE PRESEDINTE,

Subsemnatul, X ,  domiciliata in ………., …………., nr………., sc.  ………., ap. …….., jud. …………., cu domiciliul procesual ales la CA Coltuc Marius Vicentiu in Bucuresti, str Calea Rahovei, nr 266 – 268, cladirea 60, et 2, cam 8, sector 5, email avocat@coltuc.ro, telefon 0745 150 894, fax 031 425 93 85, formulez prezenta:

CERERE DE CHEMARE IN JUDECATA

A UNIVERSITATII “SPIRU HARET” ………, cu sediul in …….., nr. …….., ……….., Bucuresti, prin care solicitam:

–        obligarea paratei la eliberarea diplomei de licenta si a suplimentului de diploma, in termen de 30 de zile de la pronuntarea sentintei.

– Obligarea CHEMAT IN GARANTIE: MINISTERUL EDUCATIEI CERCETARII TINERETULUI SI SPORTULUI prin Ministru să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licenţă pentru reclamanţi  în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii sub sancţiunea plăţii de 2000 lei penalităţi pe zi de întârziere.

Si chemarea in garantie a Ministerului Educatiei si Cercetarii Tineretului si Sportului cu sediul Str. Gen. Berthelot 28-30, Sector 1, 010168, Bucureşti pentru recunoasterea diplomelor de licenta.

In fapt, X, nascut in data de …….., in Bacau, jud. ………, a urmat cursurile Facultatii de ……………… ale universitatii USH , specializarea …………in perioada 2006 – 2009, a sustinut si promovat Examenul de licenta in sesiunea iunie 2009. In urma promovarii acestui examen i s-a eliberat adeverinta  nr. ………………….

Intrucat adeverinta mentionata avea un termen de valabilitate de maxim 12 luni, potrivit art 20, alin 1 din Reegulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de invatamant superior, la implinirea termenului respectiv reclamantul a solicitat decanului Facultatii eliberarea diplomei de licenta.

Aratam ca din momentul inscrierii la facultate si pana la absolvirea acesteia, sus numita si-a indeplinit toate obligatiile ce ii reveneau potrivit contractelor de studiu incheiate cu parata si Regulamentul privind activitatea profesionala a studentilor, in sensul ca si-a platit taxele de studii, a sustinut si promovat toate examenele, inclusive examenul de licenta. In aceste conditii, potrivit Metodologiei organizarii si desfasurarii examenelor de finalizare a studiilor emisa de parata sub nr 1405/21.05.2009, precum si art 20 alin 1 din Regulamentul aprobat prin OMECT nr 2284/2007, parata era obligata sa elibereze reclamantului actele de studii completate.

Potrivit Ordinului Ministerului Educatiei si Cercetarii nr. 3404/07.03.2006 privind aprobarea criteriilor generale de  organizare si desfasurare a admiterii in ciclul de studii universitare de licenta pentru anul 2006 – 2007, admiterea in invatamantul superior se organizeaza numai in institutiile care au in structura domeniilor de studiu specializari acreditate si specializari care au obtinut autorizatie de functionare provizorie.

Formele de invatamant cu frecventa redusa sau invatamant la distanta pot fi organizate numai de catre universitatile care organizeaza cursuri de zi in domeniile respective si dispun de departamente specializate, ba mai mult formele de invatamant la distanta si cu frecventa redusa au functionat si functioneaza legal potrivit prevederilor art. 60 (1) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata, care precizeaza faptul ca “activitatea didactica se poate organiza in urmatoarele forme: de zi, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de invatamant seral, cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de institutiile de invatamant superior care au cursuri la zi”. Universitatea Spiru Haret, avand invatamant de zi autorizat/acreditat, poate organiza invatamant la distanta si cu frecventa redusa.

Potrivit art. 60 (3) din Legea invatamantului nr. 84/1995, republicata,  “Diplomele si certificatele de studii eliberate de institutiile de invatamant superior, in conditiile legii, pentru aceeasi specializare sunt echivalente, indifferent de forma de invatamant absolvita”.

Reclamanta a fost admisa sa sustina examenul de licenta in sesiunea iunie 2009, examen pe care l-a promovat. Ca atare Facultatile din cadrul Universitatii Spiru Haret au recunoscut titlul de licentiate n Stiinte Economice, potrivit adeverintei de studiu eliberate.

Art 361, alin 2 din Legea Educatiei publicata in Monitorul Oficial partea I, in data de 10.01.2011 prevede: “La data intrarii in vigoare a prezentei legi se obroga legea invatamantului nr 84/1995,…., Ordonanta Guvernului nr 10/2009 privind dreptul studentilor inmatriculati la formele de invatamant la distanta sau cu frecventa redusa de a continua studiile la programe de studii de licenta autorizate sau functioneze
provizoriu sau acreditate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr 581 din 20 august 2009, precum si orice alte dispozitii contrare.

Avand in vedere aceste considerente solicit admiterea cererii asa cum a fost formulata, In drept, Legea Invatamantului nr 1/2011, nr. 84/1995, republicata, art. 15 alin. 2 din Constitutia Romaniei

Probe : inscrisuri

Solicitam aplicarea art. 242 alin. 2 C. proc. Civ.

Solicitam cheltuieli de judecata in baza art. 274 C. proc. Civ.

DATA                                                                 SEMNATURA
Prin. Av. Coltuc Marius

Va invatam cum sa completati cererea catre CEDO

Ca urmare a numarului alarmant de cereri inadmisibile formulate impotriva Romaniei la , JurisprudentaCEDO.com a realizat un chestionar care vine in sprijinul persoanelor care doresc sa se adreseze instantei europene. Chestionarul se refera la admisibilitatea cererilor CEDO si are in vedere mai multe aspecte care trebuie cunoscute de potentialii reclamanti.

 

 

 

 

Chestionarul permite potentialilor petenti sa verifice daca indeplinesc principalele conditii de admisibilitate care trebuie respectate petnru a putea sesiza Curtea. Totusi, chestiunile punctate sunt de indrumare si nu reprezinta o reprezentare exhaustiva a tuturor cauzelor de inadmisibilitate.

Atentie! 97% dintre cererile trimise de cetatenii romani catre CEDO au fost declarate inadmisibile in 2010. Afla daca cererea ta este admisibila, completand chestionarul AICI!

Protectia salariatilor in cazul insolventei angajatorului

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a fost publicata Directiva 2008/94/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 octombrie 2008 privind protectia lucratorilor salariati in cazul insolventei angajatorului.

Directiva se aplica creantelor salariatilor care izvorasc din contracte de munca sau din raporturi de munca incheiate cu angajatori care sunt in stare de insolventa.

Directiva defineste starea de insolventa. Astfel, angajatorul este considerat a fi in stare de insolventa in cazul in care a fost formulata o cerere de privind deschiderea unei proceduri colective intemeiate pe insolventa angajatorului, prevazuta de actele cu putere de lege si de actele administrative ale unui stat membru, implicand lipsirea angajatorului, in tot sau in parte, de activele sale si numirea unui judecator sindic sau a unei persoane care exercita o functie similara, iar autoriatatea competenta:
1) fie a hotarat instituirea procedurii
2) fie a constatat ca unitatea angajatorului a fost definitiv inchisa si ca activele disponibile sunt insuficiente pentru a justifica instituirea procedurii.

Invocarea directivei de catre salariati nu este conditionata de o durata minima a contractului sau raportului de munca.

Potrivit directivei, neplata de catre angajator a contributiilor de asigurari sociale inainte de a surveni insolventa nu afecteaza dreptul salariatilor la pensie, in masura in care contributiile au fost retinute la sursa din remuneratia platita.

Act administrativ. Refuzul emiterii actului. Cauza refuzului

Reclamantul Z.E. a chemat în judecată atât Primăria Municipiului Bucureşti, cât şi Primăria Sectorului 2 Bucureşti, susţinând că s-a adresat cu cerere la data de 11 iulie 1996, făcând ulterior numeroase demersuri pentru obţinerea certificatului de urbanism şi autorizaţiei de construcţie a unor garaje, dar cererea sa a fost soluţionată nefavorabil, iar adresele nr.260/ 25 iulie 2000 şi, respectiv, nr.32663/ 18 august 2000 reprezintă un refuz nejustificat de rezolvare a cererii sale.

La data de 13 martie 2001, la cererea Primăriei Sectorului 2, Curtea de apel Bucureşti a admis excepţia ridicată şi a constatat că această autoritate publică nu are calitate procesuală pasivă în raport cu prevederile art.4 din Legea nr.50/1991, dispunând scoaterea acesteia din cauză.

Curtea de apel, Secţia de contencios administrativ a respins acţiunea formulată de reclamant şi a reţinut, în esenţă, că din moment ce Consiliul General al Municipiului Bucureşti, prin  hotărârea nr.160/2000, a dispus suspendarea pe o perioadă de un an a aprobării construcţiilor provizorii amplasate pe domeniul public al municipiului, răspunsul trimis reclamantului cu adresele nr.260/ 25 iulie 2000 şi nr.32663/ 18 august 2000 de către Primăria Municipiului Bucureşti, nu reprezintă un refuz nejustificat în sensul prevederilor art.1 din Legea nr. 29/1990.

Reclamantul a declarat recurs, susţinând, în esenţă, că instanţa a procedat în mod greşit acceptând punctul de vedere al Primăriei Municipiului Bucureşti.

Recursul este nefondat.

Este adevărat că, potrivit prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990 privind contenciosul administrativ, orice persoană care se consideră vătămată prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente pentru recunoaşterea dreptului pretins.

Deci, din interpretarea prevederilor legale de mai sus, rezultă că trebuie să existe un refuz nejustificat, abuziv, al autorităţii administrative căreia persoana i-a adresat o cerere referitoare la un drept recunoscut de lege.

Or, în cauză, instanţa de fond a reţinut în mod judicios că, din adresele nr.32663/ 18.08.2000 a Primăriei Sectorului 2 Bucureşti şi, respectiv, nr.260/ 25.07.2000 şi nr.76386/2000 ale Primăriei Municipiului Bucureşti rezultă că cererea reclamantului nu a putut fi rezolvată favorabil ca urmare a faptului că pe terenurile care formează domeniul public al municipiului nu se mai aprobă construcţii provizorii.

Astfel fiind, în mod corect a reţinut Curtea de apel că rezolvarea nefavorabilă a unei cereri nu poate fi echivalată cu un refuz nejustificat, din moment ce soluţia dată cererii a avut ca temei o hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, organul deliberativ al administraţiei publice a municipiului Bucureşti.

Având în vedere aceste considerente, recursul a fost respins ca nefondat.

Impozit pe profit. Limita deductibilităţii provizioanelor, conform H.G. nr.335/1995

Reclamanta  SC „Banca Comercială Albina” prin lichidator a solicitat anularea deciziei nr.813 din 30 mai 2001 emisă de Ministerul Finanţelor şi exonerarea de plata sumei de 4.229.110.450 lei reprezentând impozit pe profit, TVA aferentă unor  activităţi nebancare cu majorările de întârziere aferente, precum şi anularea procesului verbal de control din 3 iunie 2001 întocmit de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat Bucureşti şi exonerarea de plată  a sumelor de: 5.128.826.048 lei, 53.560,35 D.U., 2.274.214,10 franci belgieni şi 8.630,82 USD.

Prin sentinţa civilă nr.1562 din 20 noiembrie 2001 Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea. S-a reţinut că: reclamanta a încălcat  constant dispoziţiile legale specifice bancare, constituind provizioane specifice de risc şi incluzându-le pe cheltuieli deductibile din profitul impozabil; prin recalcularea impozitului pe profit, ca urmare a provizioanelor nedeductibile a rezultat că pe 1998, ar fi virat în plus numai 1.516.602.647 şi  nu 4.000.000.000 lei cât a solicitat; că datorează TVA în condiţiile  în care nu a produs dovezi care să confirme că prestările de serviciu nu au constat în evaluări de patrimoniu şi în fine că majorările de întârziere sunt datorate integral.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, SC „Banca Comercială Albina” SA prin lichidator.

Un prim motiv de casare a vizat greşita respingere a  capătului de cerere referitor la anularea  obligaţiei de plată a  impozitului pe profit şi a deductibilităţii fiscale a provizioanelor specifice de risc. În acest sens, recurenta a susţinut că în mod greşit s-a apreciat că şi-a constituit provizioane peste limita legală în condiţiile în care din raportul de audit a reieşit că trebuia să-şi constituie provizioane la un nivel superior celor deja constituite.

Un al doilea motiv de casare a avut în vedere greşita obligare a  băncii la plata TVA pentru activităţi  nebancare (evaluare de patrimoniu).  Recurenta a apreciat că în mod greşit nu s-a  considerat că verificarea garanţiilor este în fapt o componentă a  activităţii de creditare – care în final este scutită de TVA.  Tot greşit, consideră recurenta, s-a apreciat că activitatea realizată de bancă este o activitate de prestări servicii – de evaluare de patrimoniu.

Printr-un alt motiv de casare, recurenta a criticat soluţia Curţii de Apel Bucureşti şi pentru menţinerea obligaţiei de plată a majorărilor de întârziere deşi după data deschiderii producerii falimentului la creanţele existente nu se mai pot adăuga datorii sau alte cheltuieli.

În fine, o ultimă critică a vizat modul de  soluţionare a capătului de cerere  referitor la restituirea impozitului pe profit virat în plus în 1998 în sumă de 1.200.204.719 lei în loc de 4.000.394.881 lei cât s-a solicitat.

Analizând legalitatea şi temeinicia hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti în raport de criticile formulate, urmează a se reţine că acestea sunt justificate.

Recursul este fondat, în sensul ce se va expune:

Din actul de control rezultă că în perioada 30 iunie 1997 –  31 mai 1999, Banca Comercială Albina a constituit provizioane specifice de risc şi le-a inclus pe cheltuieli  deductibile la calculul profitului impozabil fără a respecta Normele Băncii Naţionale a României nr.3/1994 şi H.G. nr.335/1995 privind regimul constituirii, utilizării şi deductibilităţii fiscale a provizioanelor  agenţilor economici şi societăţilor bancare.

Concret, s-a imputat reclamantei că: nu a luat în calcul garanţiile materiale aferente  unor credite acordate; a constituit provizioane pentru credite acordate pe baza unor contracte de credit, nesemnate de beneficiar sau pentru credite la care nu au fost respectate normele interne de creditare; a constituit provizioane fără a lua în calcul garanţiile totale,  sau pentru credite la care nu au fost semnate contractele de credit.

Potrivit dispoziţiilor art.2 din H.G. nr.335/1995 „societăţile bancare pot constitui provizioane specifice de risc potrivit Normelor B.N.R. – pentru constituirea acestora, soldul creditelor acordate fiecărui debitor al  societăţii bancare se diminuează  cu valoarea garanţiilor, ipotecilor şi a depozitelor băneşti  gajate”.

Art.5 din Normele B.N.R. nr.3/1994 – prevăd expres că la determinarea provizioanelor expunerea debitorului poate fi  micşorată numai cu valoarea  angajamentelor apărute din: garanţii, depozite gajate, colaterale acceptate de conducerea băncii”.

Conform art.5 din H.G. nr.335/1995, nu vor beneficia de deductibilitate fiscală provizioanele constituite peste limitele prevăzute de art.1 şi 2, precum şi cele constituite în alte moduri decât cele prevăzute în prezenta hotărâre”.

Reclamanta recurentă a susţinut constant că a respectat dispoziţiile legale  menţionate, precizând, în acelaşi timp, că nivelul provizioanelor de risc s-a situat sub cel necesar constatat de raportul de audit.

Or, problema ce se impune a fi rezolvată priveşte nu nivelul constituirii provizioanelor de risc ci acela al deductibilităţiilor, în conformitate cu dispoziţiile legale menţionate, neputând fi deduse decât acele provizioane constituite în limita legală.

Pentru verificarea acestui aspect, se impunea efectuarea unei  lucrări tehnice bancare care să stabilească în ce măsură provizioanele deduse din profitul impozabil au depăşit limitele prevăzute de art.1 şi 2 din H.G. nr.335/1995 – şi în raport de aceasta care este impozitul pe profit datorat.

Lucrarea de specialitate este necesară şi pentru explicarea aspectelor legate de conţinutul activităţii de creditare, în ce măsură activitatea de verificare a garanţiilor  prezentate de clienţi poate fi asimilată acesteia şi dacă prin aceasta se realizează în fapt o evaluare a  garanţiilor.

În ce priveşte majorările de întârziere, cum soluţionarea lor este strâns legată de modul de rezolvare al celorlalte motive de  casare, asupra lor instanţa urmează a se pronunţa în raport de aceste constatări.

Astfel fiind, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa atacată şi  s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Cerere de apel

Cerere de apel


INSTANTA1) ………………….

Domnule Presedinte,

Subsemnatii:

1.  ………………………………….,  domiciliat  in2) ……………………..,  str.  ………………  nr.  ……, bloc ……, scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet …………………….., prin mandatar ………………………, cu procura speciala nr. ………, autentificata de BNP ……
…………. la data de …………., domiciliat in …………………, str. ………………… nr. ……, bloc ……, scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet …………,

2. S.C. …………………………….., cu sediul in ……………………., str. ………………………
……….. nr. ……, bloc …., scara …..,  etaj …., apart. ….., sector/judet …………………., cod unic de inregistrare ………….., atribut  fiscal  ……………………., numar  de  ordine  in  registrul  comertului  …./………./……….,  cont deschis  la  Banca  ……………………..
……….,  sucursala  ……………………….  cu  numarul  …………………….., reprezentata prin avocat ……………………………….., cu sediul profesional in ……………………………..
…………., str.  ……………….  nr.  ……,  bloc  ……,  scara  …..,  etaj  ….,  apart.  …..,  sector/judet  ………………………… reclamanti in actiunea ce formeaza obiectul dosarului nr. ………../…….., aflat pe rolul …………………, in contradictoriu cu parata S.C. ……………………….., cu sediul in ………………, str. ……………………………………..
nr. ……, bloc ……, scara ….., etaj …., apart. ……., sector/judet …………………………….
……….., cod unic de inregistrare   …………………………..,   atribut   fiscal   ………………
……..,   numar   de   ordine   in   registrul comertului ………./………./………..,  cont deschis la Banca ………………………, sucursala …………………, cu numarul …………….
………………, in termen legal3) declaram

A P E L

impotriva sentintei civile nr. ………., pronuntate la data de ……………. de catre …………………….., in dosarul mai sus-mentionat, prin care ne-a fost respinsa actiunea introductiva de instanta impotriva

DOMNULUI PRESEDINTE AL4 ) …………………..

1. Apelul se depune la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
2. Daca reclamantul-apelant locuieste in strainatate, acesta va indica un domiciliu ales in Romania, unde urmeaza sa i se faca toate comunicarile privind procesul.
3. Termenul de apel este de 15 zile de la comunicare daca legea nu dispune altfel, chiar daca comunicarea s-a facut odata  cu  somatia  de  executare.  Daca  o  parte  declara  apel  inainte  de  comunicarea  hotararii,  aceasta  se  considera comunicata la data depunerii cererii de apel. Motivarea cererii de apel insa poate avea loc pana cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
4. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

intimatei ………………………., sentinta pe care o consideram nelegala si netemeinica, solicitand admiterea apelului, schimbarea in tot a hotararii atacate si pe cale de consecinta admiterea actiunii subsemnatilor-apelanti prin care am solicitat obligarea paratei-intimate la1) ……………………….. .
Va  solicitam  de  asemenea,  in  conformitate  cu  dispozitiile  art.  274  Cod  procedura  civila,  sa obligati parata-intimata sa ne plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE DE APEL:

IN FAPT2):

Subsemnatii am formulat la data de ………………………………… o actiune prin care urmaream, in contradictoriu cu parata-intimata, obligarea acesteia la ………………………
…………………………….. .
In sustinerea actiunii noastre am administrat ……………………………………………., probe din care a reiesit, fara putinta de tagada ca, ………………………………………………………………, astfel incat cererea noastra, asa cum a fost formulata in fata instantei de fond, era intemeiata in fapt si in drept.
Cu toata aceasta stare de fapt si de drept aratata mai sus, dovedita de noi prin probele administrate,  instanta  de  fond  a  respins  actiunea  noastra  apreciind  ca  in  cauza  nu  s-a  facut  dovada
……………………………………………………. .
Pentru toate aceste considerente va solicit, reanalizand probele administrate la dosarul cauzei, incuviintand subsemnatilor proba cu inscrisuri in vederea combaterii sustinerilor formulate de instanta prin hotarare, sa admiteti apelul formulat, sa schimbati in tot sentinta atacata3) si pe cale de consecinta sa admiteti  actiunea  formulata in fond de subsemnatii-apelanti impotriva paratei-intimate …………………………………………, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces4).

IN DREPT:

Ne intemeiem prezenta pe dispozitiile art. 282-298 Cod procedura civila, art. 274 Cod procedura civila si pe dispozitiile art.5)…… .

1. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod procedura civila, obiectul cererii (de ex. restituirea unei sume, predarea unui spatiu, anularea unui contract, revocarea unei donatii, iesirea din indiviziune etc.).
2. Se  vor  indica  motivele  de  fapt  pe  care  se  intemeiaza  cererea  si  care-l  determina  pe  apelant  sa  ceara  concursul justitiei,  justificand  si  argumentand  demersul  justitiar.  In  apel  nu  se  pot  face  cereri  noi.  Se  vor  putea  cere  insa dobanzi, rate si orice alte despagubiri intervenite dupa darea hotararii in prima instanta. Partile nu vor putea folosi in apel alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului sau in intampinare. Instanta de apel poate incuviinta si administrarea probelor a caror necesitate rezulta din dez- bateri.
3. Instanta de apel poate pastra, anula sau schimba, in tot sau in parte, hotararea atacata, rejudecand cauza sau trimitand cauza spre rejudecare instantei competente.
4. Taxa de timbru, timbru judiciar, onorariu avocat, onorariu expertize, cheltuieli legate de audierea martorilor, cerce- tare judecatoreasca etc.
5. Se indica textul de lege ce indreptateste apelantul la admiterea actiunii.

In sustinerea motivelor de apel, in afara de probele administrate in fata primei instante, pe care va rugam sa le reapreciati, intelegem sa ne servim de proba cu inscrisuri1).

Depunem prezenta in doua exemplare, dintre care un exemplar pentru instanta si celalalt pentru comunicare intimatei.

ANEXAM:
1. ………………………………………. .
2. ………………………………………. .
3. Procura speciala nr. ….. autentificata de BNP ………………, la data de …………. .
4. Imputernicire avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. …………………… .
5. Taxa de timbru judiciar in cuantum de …………. si timbru judiciar …………….. .


SEMNATURILE

1. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezervate instantei; copiile vor fi certificate de apelant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o  parte  a  unui  inscris  relevanta  in  cauza,  instanta  insa  putand  dispune  infatisarea  inscrisului  in  intregime.  Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

MODEL DE PLAN DE AFACERI

MODEL DE PLAN DE AFACERI DATE DE IDENTIFICARE

1. Numele firmei: 2. Codul unic de înregistrare: 3. Forma juridică de constituire:

4. Activitatea principală a societăţii şi codul CAEN al activităţii principale: 5. Natura capitalului social: Natura capitalului social (%) Public Privat Român Străin 6. Valoarea capitalului: 7. Adresa, telefon/fax, e-mail : 8. Persoană de contact: 9. Conturi bancare deschise la: 10. Asociaţi, acţionari principali: Numele Adresa (sediul) Pondere în Capital social % A. Viziune, strategie În acest capitol de început încercaţi să răspundeţi la următoarele întrebări: • Care este esenţa afacerii ? Ce anume va genera bani şi profit ? • Produsul 1,2,3… • Serviciile 1,2,3,… 7 • Activitatea 1,2,3… • Cine vor fi clienţii tăi ? • Persoane • Firme • Bugetul statului Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Clienţi/grupe de clienţi Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Mii EURO % Total cifră de afaceri 100 100 100 100 100 • Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective cuantificabile ! • La ce cifră de afaceri/profit ? • La ce număr de angajaţi ? Obiective (Indicatori ţintă) UM Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Cifră de afaceri Mii EURO Din care Export Mii EURO Profit Mii EURO Nr. de salariaţi Nr persoane • Care sunt „punctele tari” care te determină să crezi că vei avea succes ? • Cunoştinţe tehnologice • Cunoştinţe de piaţă • Capital • Relaţii • Capacitate de muncă B. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentã B1. ISTORIC În această secţiune încercaţi să răspundeţi succint la întrebări de genul: Cum a apărut ideea Dvs. de afacere ? Care au fost principalele etape de dezvoltare până în prezent ? Ce activităţi generează astăzi profitul firmei şi sursele de dezvoltare ? 8 B2. MANAGEMENT, RESURSE UMANE MANAGEMENT Nume şi prenume Funcţia Studii/Specializări Ataşaţi un Curriculum Vitae pentru fiecare persoană relevantă. Managementul unei organizaţii este determinant pentru evoluţia acesteia. Încercaţi să evidenţiaţi felul în care cunoştinţele/specializările/experienţa fiecăruia dintre manageri va influenţa în mod pozitiv evoluţia firmei. PERSONAL Detaliere pe activităţi Activitatea Număr de salariaţi Activitatea 1 Activitatea 2 Activitatea 3 … TOTAL (Organigrama poate fi ataşată, dacă e cazul) B3. ACTIVITĂTEA CURENTĂ 1. Produsele/serviciile actuale : (puteţi descrie tipul de produse/servicii, caracteristicile acestora, procentul din cifra de afaceri, nivelurile de preţuri) Produs Pondere în vânzările totale Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 2. Principalii furnizori actuali de materii prime şi materiale: Furnizori Forma de proprietate Valoarea anuală a achiziţiilor (mii lei) Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Pondere materii prime importate (%) în total materii prime 9 3. Descrierea sumară a procesului tehnologic actual: 4. Date tehnice cu privire la principalele maşini, utilaje şi mijloace de transport aflate în proprietatea agentului economic: Mijloc fix Caracteristici tehnice An fabricaţie Valoare de piaţă estimată 5. Imobile existente: Proprietate Închiriate Denumire Destinaţie Valoare Ipoteci Val. chirie Perioada de închiriere Prezentaţi locul unde firma îşi desfăşoară activitatea şi cum sunt asigurate utilităţile necesare (energie electrică, apă, canal). NOTĂ :Pot fi anexate, în copie, acte de proprietate/contracte de închiriere, liste de inventar, facturi de achiziţie, etc. C. Analiza pieþei C1. PIAÞA ACTUALÃ 1. Principalii clienţi: (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export 2. Principalii concurenţi : Firmă concurentă Produs/serviciu oferit pieţei Denumirea firmei/ firmelor Ponderea pe piaţă( %) 1 2 3 4 5 6 10 3. Poziţia produselor/serviciilor societăţii pe piaţă comparativ cu cele ale concurenţei: (Descrieţi principalele avantaje/dezavantaje ale produselor/serviciilor d-voastră comparativ cu cele oferite de concurenţă). C2. DATE PRIVIND PIAŢA ŞI PROMOVAREA NOULUI PRODUS/SERVICIU: 1. Clienţi potenţiali: (Descrieţi ce strategie de marketing aţi gândit să aplicaţi, cum aţi identificat clienţii potenţiali, cum veţi extinde piaţa sau identifica noi pieţe, etc.) Anul curent (N) (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export Anul N+1 Grupe de produse/servicii ( mii EURO) Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export 11 Anul N+2 (Grupe de) produse/servicii, mii EURO Total Vânzări preconizate pe (principalii) clienţi Mii EURO Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produsul 4 Mii EURO % 1 2 3 Clienţi interni Total piaţa internă 1 2 3 Clienţi externi Total export Total intern + export (se pot ataşa studii de cercetare de piaţă sau statistici la care se face referire, precum şi cereri de ofertă/pre-contracte de la potenţialii clienţi) 2. Concurenţi potenţiali: Firme concurente în condiţiile lansării pe piaţă a produselor/serviciilor noi Produs/serviciu oferit pieţei Denumirea firmei/firmelor Ponderea pe piaţă(%) 1 2 3 4 5 6 3. Principalele avantaje ale noilor produse/servicii oferite: De ex. Preţ, Calitate, Caracteristici noi, Servicii post-vânzare Alte avantaje : 4. Reacţia previzibilă a concurenţei la apariţia de noi oferte pe piaţă: 5. Cum se va realiza desfacerea produselor: Produse/grupe de produse Pondere în cifra de afaceri( % ) Forme de desfacere(%) 12 6. Activităţi de promovare a vânzărilor : De ex.: Publicitate, Lansare oficială, Pliante, broşuri, Plata în rate (Descrieţi care este strategia de promovare pentru lansarea produselor/serviciilor şi după aceea estimaţi costurile anuale de promovare) Cheltuieli pentru promovarea produselor/serviciilor pe categorii de cheltuieli (mii EURO) Anul 1 Anul 2 Anul 3 Total cheltuieli D. Analiza costurilor de operare (După implementarea investiţiei) 1. Produsele noi : (descrieţi tipul de produse/servicii şi caracteristici, procentul din total vânzări, preţ vânzare) Produs Pondere în vânzările totale Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 Produs Nou 1 Produs Nou 2 2. Principalii furnizori de materii prime : Furnizori Forma de proprietate Valoarea anuală a achiziţiilor (mii lei) Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu Materie primă/serviciu (Descrieţi cum v-aţi propus să faceţi aprovizionarea, cine va asigura transportul, etc.) Puteţi anexa oferte de la furnizorii de materii prime principale. 3. Descrierea pe scurt a procesului tehnologic: (Descrieţi pe scurt procesul tehnologic şi îmbunătăţirea adusă prin proiectul de investiţii, dacă e cazul) 13 3.1. Impactul asupra mediului: (Descrieţi cum poate proiectul afecta mediul, şi ce soluţii aţi gândit pentru eliminarea acestor efecte) (Dacă a fost elaborat se poate ataşa un Studiu de Impact) 4. Cheltuieli anuale de producţie: (Detaliaţi cheltuielile directe şi indirecte anuale ale activităţii ce se va desfăşura în urma implementării proiectului la capacitatea maximă) Cheltuieli de producþie directe Suma % Materii prime Materiale auxiliare Manoperă directă (salarii + taxe şi contribuţii sociale) Energie, alte utilităţi Subansamble Servicii sau lucrări subcontractate Alte cheltuieli directe Cheltuieli de producþie indirecte Administraţie / Management Cheltuieli de Birou / Secretariat Cheltuieli de Transport Cheltuieli de Pază Cheltuieli de protecţia muncii şi a mediului Alte chetuieli indirecte TOTAL 5. Venituri anuale preconizate : (Detaliaţi volumul vânzărilor anuale pentru fiecare categorie de produs/servicii oferite prin implementarea proiectului la capacitatea maximă a echipamentelor) Vânzãri la capacitatea maximã Suma (lei) Produsul 1 Produsul 2 Produsul 3 TOTAL E. Investiþii necesare 1. Descrierea investiţiei propuse în contextul procesului tehnologic descris anterior Obiectul investiţiei Furnizor Valoarea estimată Durata de amortizare (ani) TOTAL : 14 (Se pot anexa oferte de la principalii furnizori, precum şi proiectul, autorizaţiile şi avizele necesare, după caz.) 2. Modul de asigurare cu utilităţi: (Unde va fi implementat proiectul, adresa, descrierea spaţiului şi cum sunt asigurate utilităţile necesare) (se poate ataşa o schiţă de amplasare a mijloacelor fixe achiziţionate) 3. Graficul de realizare a investiţiei: Activitate Durata de implementare Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna … 6. Modificările necesare a fi efectuate la echipamentele, clădirile existente: 7. Modificările necesare a fi operate în structura şi numărul personalului angajat: (Prezentaţi numărul de posturi create, tipul postului, calificarea necesară, salariul lunar propus, inclusiv costurile referitoare la impozite şi contribuţii sociale. Puteţi descrie cum intenţionaţi să recrutaţi personalul necesar şi cum îl veţi instrui pentru postul respectiv, precum şi ce program de pregătire gândiţi în viitor şi cum vă propuneţi să motivaţi personalul). (Noua organigramă poate fi ataşată, daca e cazul) F. Proiecþii financiare Indicatori economici ai situaţiei trecute Anul N-2 N-1 N Rata curentă a lichidităţii Rata rapidă a lichidităţii Rata de recuperare a creanţelor Rata profitului Rata solvabilităţii (Bilanţurile contabile pe ultimii trei ani şi pe ultimul semestru pot fi ataşate. Situaţiile financiare pe ultimul trimestru pot fi ataşate). Plan de finanţare a investiţiei: Suma % Credite bancare Capital propriu Alte surse TOTAL 100 În cadrul planului de afaceri este recomandabil să se prezinte: 15 Proiecţii financiare ale Fluxului de Numerar (prezentăm mai jos un model realizat în conformitate cu Standardele Româneşti de Contabilitate). AN N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 – încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii – încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri – plăţile în numerar către furnizorii de bunuri şi servicii – plăţile în numerar către şi în numele angajaţilor Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare – plăţile în numerar sau restituiri de impozit pe profit – plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri şi mijloace fixe, active necorporale şi alte active pe termen lung – încasările de numerar din vânzarea de terenuri şi clădiri, instalaţii şi echipamente, active necorporale şi alte active pe termen lung – plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi – încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capital propriu şi de creanţă ale altor întreprinderi – avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii – încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi – veniturile în numerar din emisiunea de acţiuni şi alte instrumente de capital propriu – plăţile în numerar către acţionari pentru a achiziţiona sau a răscumpăra acţiunile întreprinderii – veniturile în numerar din emisiunea de obligaţiuni, credite, ipoteci şi alte împrumuturi – rambursările în numerar ale unor sume împrumutate Fluxuri de numerar din activităţi de finanţare – plăţile în numerar ale locatarului pentru reducerea obligaţiilor legate de o operaţiune de leasing financiar Fluxuri de numerar – total Numerar la începutul perioadei Numerar la finele perioadei proiecţii financiare integrate ale Bilanţului, Contului de Profit şi Pierdere şi ale Fluxului de Numerar (modelul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BERD, realizat în conformitate cu normele contabile IAS – International Accounting Standards) BILANŢ SIMPLIFICAT Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 ACTIVE Active circulante Numerar existent la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar generat de activitatea de exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Creanţe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Stocuri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte active circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Active Circulante 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Active fixe nete (inclusiv financiare ºi necorporale) Total Active Fixe 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL ACTIVE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CAPITAL ŞI DATORII Datorii Curente Descoperit de cont la începutul perioadei 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Credite pe termen scurt 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Furnizori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte datorii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Datorii Curente 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 16 Datorii pe Termen Lung Credite pe termen lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Credite pe Termen Lung 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Alte Datorii pe Termen Lung ºi Provizioane 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CAPITALURI Capital social 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profit repartizat în cursul anului 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profituri repartizate în anii anteriori 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL CAPITALURI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL CAPITALURI ŞI DATORII 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 CONT DE PROFIT ŞI PIERDERE Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5 N+6 VÂNZÃRI Interne 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Export 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Vânzãri 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costuri ºi Cheltuieli Costul Bunurilor Vândute Materii prime şi materiale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Combustibili şi energie 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Servicii subcontractate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Altele 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Salarii, prime şi contribuţii 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costul Total al Bunurilor Vândute 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Costuri Administrative şi de Desfacere 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Amortizare Amortizare totală 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Venituri / Costuri nete din dobânzi Total venituri / costuri nete din dobânzi 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Total Costuri de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Profit / Pierdere din Activitatea Extraordinarã Total Profit / Pierdere Extraordinarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 VENIT NET ÎNAINTE DE IMPOZITARE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 IMPOZITUL PE PROFIT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 PROFIT NET 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Dividende Plătite 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 PROFIT REPARTIZAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SITUAŢIE SIMPLIFICATĂ A FLUXULUI DE NUMERAR Mii EUR Actual Proiecţii N-2 N-1 N N+1 N+2 N+4 N+5 SURSE Din Activitatea de Exploatare Profituri repartizate 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Amortizare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Activitatea de Exploatare 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Activitatea Financiarã Profit din Activitatea Financiarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Numerar din Alte Surse Numerar din Vânzarea de Active 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Injecţii de Capital 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL SURSE 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 UTILIZĂRI Activitãþi de investiþii N+3 17 Investiţii totale 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Din activitãþi financiare Pierdere din Activitatea Financiarã 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 Creşteri ale Capitalul de Lucru 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 TOTAL UTILIZÃRI 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SURPLUSUL / DEFICITUL ANUAL DE NUMERAR 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 SURPLUS/DEFICIT CUMULAT 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 În continuare, pe baza proiecţiilor financiare de mai sus, este necesar să se realizeze: O analiză a Fluxului de Numerar Actualizat cu calcularea Valorii Actualizate Nete (VNAT) şi a Ratei Interne de Rentabilitate (RIR) O analiză a pragului de rentabilitate Un flux de numerar detaliat lunar / săptămânal, pe termen scurt, pentru primele luni după începerea investiţiei O analiză de senzitivitate Principalele aspecte (v. modelul prezentat în cadrul acestui capitol) care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri sunt: a. Viziune, strategie b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă c. Analiza pieţei d. Analiza costurilor de operare e. Investiţii necesare f. Proiecţii financiare g. Anexe a. Viziune, strategie Cuvinte pretenţioase, dar în esenţă atât de simple. Totul pleacã de la viziune. Fiecare întreprinzător are o viziune. „Vreau să produc subansamble auto pe care să le vând Uzinei Dacia” „Vreau să fabric confecţii pentru copii” 2 „Vreau să produc şi să comercializez sucuri din fructe de pădure” „Vreau să înfiinţez o reţea de Internet – cafe” „Vreau, vreau, vreau . . . ” „Vreau – iată o viziune. Această viziune e de fapt obiectivul final către care vrei să te îndrepţi prin afacerea ta. Calea pe care ai hotărât să porneşti pentru a atinge şi împlini viziunea este strategia firmei tale. Pentru a clarifica noţiunea de strategie trebuie să răspunzi la următoarele întrebări: • Care este esenţa afacerii tale ? Ce anume va genera bani şi profit ? • Cum vrei să arate produsele/serviciile tale ? • Ai deja un model sau un prototip ? • Cine vor fi clienţii tăi ? • Există o ofertă comparabilă pe piaţă ? • Unde vrei să ajungi într-un interval de 5 ani. Fixează-ţi obiective cuantificabile! • Care este punctul tău tare care te determină să crezi că vei avea succes ? • Există un consens între asociaţi/acţionari referitor la problemele mai sus menţionate? b. Istoric, management, resurse umane, activitatea curentă Istoricul unei afaceri este foarte important pentru a înţelege afacerea în sine, afacerea din prezent. Iar afacerile nu se nasc din neant. Ele se nasc în jurul voinţei unui/unor oameni, apoi se dezvoltă şi funcţionează, conduse de acei oameni. Parafrazând zicala populară “omul sfinţeşte locul” putem fără îndoială afirma că “managerul sfinţeşte afacerea”. Managerul sau viitorul manager ar trebuie să-şi pună întrebări de genul: Ce experienţă practică aduci în afacere ? De ce cunoştinţe teoretice dispui ? Ce referinţe poţi prezenta ? Este familia ta dispusă să te sprijine ? Dispui de mijloace financiare pentru a întreţine familia în perioada dificilă de început a afacerii ? Dispui de mijloace financiare pentru a sprijini afacerea ? Dispui de aport în natură pentru a sprijini afacerea ? Cunoştinţele/experienţa ta sau a partenerului tău acoperă domeniile cheie ale afacerii ? Unde vei localiza sediul organizaţiei ? De câţi angajaţi ai nevoie ? Ce calificări trebuie să aibă angajaţii ? Ce nivel de salarizare trebuie prevăzut ? Poţi găsi pe piaţa muncii specializările necesare ? Ai schiţat o structură organizatorică ? O întrebare specială cu o semnificaţie deosebită se referă la: Unde va fi localizată afacerea ta ? 3 Pentru a putea avea în vedere toate criteriile ce privesc alegerea amplasamentului (locaţia) afacerii tale, v. chestionarul din capitolul 2. c. Analiza pieţei De ce există o afacere ? Ca să vândă anume produse/servicii către piaţă. O analiză a pieţei, a modului în care a evoluat în trecut şi a modului în care se anticipează pe viitor evoluţia acesteia, sunt pilonii fundamentali pentru determinarea veniturilor viitoare pe care afacerea le va genera. Este important să răspundem la întrebări referitoare la: Clienţii noştri Cine sunt clienţii tăi ? Firme sau persoane fizice ? Cum se poate segmenta piaţa ta ? Cum este piaţa potenţială împărţită din punct de vedere geografic ? Ştii cât de mare este volumul pieţei potenţiale ? Ai un plan de acţiune pentru atragerea clienţilor ? Concurenţa Ce ştii despre concurenţă ? Câţi angajaţi au ? Ce forţă de vânzare ? Ce cote de piaţă au ? Ce avantaje competitive au comparativ cu tine ? Ce strategii de preţ are concurenţa ? Dar strategii de comunicare/reclamă ? Piaţa Cum apreciezi că vor evolua vânzările ? Care este prognoza cererii ? Politici de marketing Ai o strategie de produs ? Ai stabilit o politică de distribuţie ? Ai o politică de preţ şi condiţii de plată ? Te-ai gândit la o politică de imagine, de comunicare cu piaţa ? Activităţile de marketing şi politicile de marketing sunt prezentate pe larg în capitolul “Despre marketing în faza de lansare a unei afaceri”. d. Analiza costurilor de operare Acest capitol este dedicat înţelegerii şi evidenţierii costurilor de funcţionare curentă a activităţii. Realizarea lui demonstrează deopotrivă înţelegerea aspectelor tehnologice, economice şi manageriale ale activităţii curente. Demonstrează că înţelegem fluxul tehnologic, că ştim de ce infrastructură de utilităţi avem nevoie, câţi oameni trebuie să angajăm şi în ce structură trebuie să îi dispunem. Este bine să avem în vedere şi să nu omitem costuri ca de exemplu: 4 Costuri de înfiinţare a firmei: • Autorizaţii • Înscrierea în Registrul Comerţului. Costuri curente: • Materii prime • Materiale consumabile, materiale auxiliare, • Costuri de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere, prime şi bonusuri • Costuri de training şi formare personal • Impozite şi taxe locale • Servicii externe Contabilitate Consultanţă fiscală Consultanţă juridică Consultanţă în management Consultanţă IT Consultant PR • Costuri de spaţiu Spaţiu de birouri Spaţiu de producţie Spaţiu de vânzări Spaţiu de depozitare • Cheltuieli de încălzire, gaz, curent, curăţenie, reparaţii, asigurare, apă/canal, gunoi • Costuri cu echipamentele • Reparaţii • Întreţinere Costuri cu mijloacele de transport Combustibil • • • • • • • • • • • • • • • Revizie Întreţinere/Reparaţii Asigurare de răspundere civilă & asigurare toate riscurile Impozite Costuri legate de procesul de vânzare Deplasări Materiale de prezentare Participări la târguri Costuri administrative Deplasare Materiale de birou Comunicaţii: telefon, fax, mobil, e-mail Copiere documente Evidenţă primară şi calculul salariilor Abonamente (ex. reviste, legislaţie, întreţinere echipamente birou, etc.) Literatură de specialitate Impozite şi taxe e. Investiţii necesare De foarte multe ori planul de afaceri este necesar la începutul unei noi activităţi. Şi, de cele mai multe ori, o nouă activitate presupune o investiţie nouă. Din acest motiv, în acest 5 capitol trebuie să fundamentăm în mod pragmatic, onest şi realist investiţia. A diminua sau a ignora aspecte conexe investiţiei (de. ex. infrastructura de utilităţi) sau de a o supradimensiona nejustificat (introducerea unor echipamente foarte scumpe, de lux) sunt greşeli frecvente care ridică imediat semne de întrebare (justificate) în mintea acţionarilor, partenerilor, finanţatorilor. Costuri conexe investiţiei: infrastructura apă gaz curent canalizare drum de acces reabilitări amenajări asigurarea normelor de protecţia muncii, de protecţia mediului Alte costuri Cheltuieli de project/investment management Cheltuieli pentru iniţializare în scopul utilizării noilor echipamente Cheltuieli pentru probe tehnologice Costuri de investiţii: clădiri echipamente maşini alte bunuri de capital f. Proiecţii financiare Proiecţiile financiare nu sunt altceva decât anticipări/planificări pe viitor ale situaţiilor financiare ale afacerii. Proiecţiile financiare sunt modelări matematice viitoare ale bilanţului, contului de profit şi pierdere şi a calculului de lichidităţi (cash-flow) pe baza cărora se calculează eventual şi anumite rate de profitabilitate a afacerii. Proiecţiile sunt indisolubil legate de punctele c, d şi e de mai sus. Aceste puncte furnizează datele de intrare în modelul matematic şi dacă aceste date sunt eronate, rezultatele modelului matematic al proiecţiilor financiare nu poate fi decât tot eronat şi deci complet inutil. g. Anexe Evident că nu pot fi propuse formate-cadru, limitative, pentru planul de afaceri. Însă în cazul anumitor programe de finanţare pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor formate cadru specifice. Ca manager – întreprinzător trebuie să-ţi alcătuieşti planul afacerii tale. Poţi introduce acele materiale care te pot ajuta să-ţi prezinţi mai bine afacerea, ca de exemplu: certificate de studii/calificări ale echipei manageriale şi ale resurselor umane, certificate de calitate, aprecieri de la clienţi, aprecieri de la bancă, detalii tehnologice sau constructive şi orice alte materiale sau documente pe care managerul – întreprinzătorul le consideră relevante în prezentarea propriei afaceri. 6

Tipuri de contracte

1. Contract de administrare 2. Contract de administrare cadru 3. Contract de administrare apartament 4. Contract de agentie comerciala 5. Contract de amanet 6. Contract de amanet standard 7. Contract de imprumut garantat cu amanet 8. Cerere de retinere a amanetului de catre creditor sau pentru scoaterea sa la vanzare 9. Contract imprumut garantat cu o creanta in amanet 10. Cerere de scoatere la vanzare a amanetului

11. Contract de angajament de confidentialitate 12. Contract de angajarea personalului 13. Contract de angajare 14. Contract individual de munca 15. Contract de antrepriza 16. Contract de arenda 17. Contract de asigurare 18. Contract de asigurare autovehicul pentru avarii si furt 19. Contract de asigurare autovehicul. Accident rutier 20. Contract de asigurare autovehicul.Accidente 21. Contract de asigurare in caz de furt si talharie din locuinte si birouri 22. Contract de asigurare in caz de incendiu 23. Contract de asigurare rapundere civila a familiei 24. Contract de asigurare asigurari sociale 25. Contract de asigurare pentru diverse situatii 26. Contract de asistenta 27. Contract de asistenta economica si financiara 28. Contract de asistenta financiara 29. Contract de asistenta juridical 30. Contract de asociere 31. Contract de asociere in participatiune.Amenajare spatiu commercial 32. Contract de asociere in participatiune. Prestari servicii 33. Contract de audit financiar. Verificare situatii financiare 34. Contract barter 35. Contract barter, spatiu emisiune contra program contabilitate 36. Contract barter. Publicitate 37. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (1) 38. Contract de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor (2) 39. Contract de cesiune neexclusiva a drepturilor patrimoniale de autor 40. Contract de cesiune capital social integral 41. Contract de cesiune parti sociale 42. Contract de colaborare 43. Contract de colaborare (2) 44. Contract de comercializare. Pachete de servicii turistice 45. Contract de comercializare. Acordarea autorizatiei de comercializare 46. Contract de comision (intermediere) 47. Contract de comision import-export 48. Contract de comision de cumparare (import) 49. Contract de comision de vanzare (export) 50. Contract de intermediere 51. Contract de comodat. Imprumut tablouri 52. Contract de exploatare bunuri, sevicii 53. Contract de concesiune. Baza sportiva 54. Contract de concesiune. Dreptul de a vinde 55. Contract de concesiune exclusive. Aprovizionare si desfacere produse 56. Contract de concesiune. Teren situat intr-o zona libera 57. Contract de consignatie 58. Contract de consignatie (1) 59. Contract de consignatie (2) 60. Contract de constituire a dreptului de uzufruct 61. Contract de constituire a locuintei cu credit 62. Contract de consultanta 63. Contract de consultanta (1) 64. Contract de servicii 65. Contract de protecte a dreptului de autor 66. Contract de marketing 67. Contract de conventie civila de prestari servicii 68. Contract de curtaj. Gasirea si atragerea clientelei 69. Contract de credit bancar si tipuri de garantie folosite de societatile bancare 70. Cerere de acordarea a unui credit pe termen 71. Contract de credit 72. Contract de imprumut bancar (2) 73. Contract de garantie mobiliara si (sau) imobiliara, parte integranta a contractului de credit 74. Contract de nota de evaluare a bunurilor aduse drept gaj, parte integranta din contractul de credit 75. Contract de garantie suplimentara in bani 76. Contract de depozit si sechestru 77. Contract de depozit 78. Contract de depozit si sechestru 79. Contract de actiune. Depozit necesar. Restituire bunuri 80. Contract de distributie exclusiva 81. Contract de donatie 82. Contract de donatie standard 83. Contract de donatie apartament 84. Contract de donatie autovehicul 85. Contract de donatie colectie de tablouri 86. Contract de donatie suma de bani 87. Contract de donatie teren 88. Contract de donatie actiuni 89. Contract de donatie cu dreptul de uzufruct 90. Contract factoring 91. Contract de fidejusiune. Executarea unei creante 92. Contract franchising 93. Contract de furnizare 94. Contract de furnizare internet 95. Contract de furnizare a energiei electrice la consumatorii casnici 96. Contract de gaj 97. Contract de imprumut cu gaj de marfuri 98. Contract de act de recunoastere a datoriei garantate cu gaj de creanta 99. Cerere de transcriere a actului de gaj (de amanet ) in registrul amanetului 100. Cerere pentru transcrierea gajului.

Criza va aduce falimente si cerere scazuta de specialisti IT in 2009

„Criza de pe piata financiara se va resimti extrem de violent, pentru ca cererea de IT va scadea semnificativ. Probabil ca vom vedea primele falimente in industrie si, incepand cu anul viitor, cererea de forta de munca se va reduce foarte mult, pentru ca marea majoritate a jucatorilor globali vor investi din ce in ce mai putin in cercetare-dezvoltare”, a declarat Gabriel Marin. In conditiile in care marile companii de IT, prezente si pe piata romaneasca, si-au redus prognozele de crestere pe 2009, acest fapt se va reflecta si pe piata autohtona. „A fost o perioada buna a businessului, cand ne-am bucurat de investitiile din IT, insa acum va urma o perioada mai putin buna”, spune Marin. Potrivit acestuia, primele falimente ar putea fi inregistrate in randul firmelor mici, fara un business sanatos, precum si in randul celor care lucreaza foarte mult cu credite. „Nu putem vorbi despre achizitii in aceasta perioada, pe de o parte pentru ca acestea sunt de obicei finantate prin credit, iar pe de alta parte pentru ca, daca o companie are probleme, decat sa o cumperi, mai bine o lasi sa moara si atunci ii poti lua oamenii si clientii”, a precizat Marin.
Florin Talpes, presedintele producatorului de solutii de securitate BitDefender, spune ca accesul tot mai dificil la resurse de finantare va duce la o reducere a cresterilor inregistrate in ultimii ani in IT. „Industria IT si cea de software, in special, sunt cunoscute ca avand ritmuri de crestere mari. In general, ritmurile mari de crestere merg mana in mana cu nevoile de finantare. Or, astazi, finantarea a devenit scumpa, iar piata este foarte prudenta. Asadar, e posibil ca, pe ansamblu, industria de IT si cea de software, desi se vor mentine in topul cresterilor fata de alte sectoare, isi vor reduce ritmul pana cand piata va deveni mai favorabila finantarii cresterilor mari”, a declarat Florin Talpes. Totusi, companiile luate ca entitati individuale pot avea trasee foarte diferite fata de curentul general.
Efecte Falimente Cerere scazuta de specialisti IT Ritm de crestere redus al pietei.

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!