Credite

Executarea silită a datornicilor la bănci

de

Numărul celor care nu-şi mai pot plăti ratele la credite continuă să crească, astfel încât băncile sunt nevoite să scoată la licitaţie tot mai multe imobile ipotecate. Problema executării debitorilor s-a dovedit un subiect tabu,

 presupunându-se că ar putea afecta prestigiul instituţiei de credit, aşa că licitaţiile de vânzare a apartamentelor ipotecate s-a făcut până acum cu discreţie.
În ultima vreme, băncile au devenit tot mai transparente cu privire la procesul de executare, lansând chiar şi rubrici speciale pe propriile site-uri, în care sunt publicate anunţurile de vânzare. Este cazul unor bănci mai mari, precum Raiffeisen Bank sau Banca Românească, sau al altora mai mici, ca ProCredit Bank sau Leumi Bank. Dar cele mai multe bănci încă ţin la secret licitaţiile de executare silită a datornicilor. Primele semne de transparenţă apar în contextul în care vânzarea imobilelor ipotecate sau a altor bunuri se dovedeşte un proces dificil şi de durată, din cauza crizei financiare, precum şi a birocraţiei şi legislaţiei încâlcite din acest domeniu, fapt care afectează veniturile băncilor.

„Participarea la licitaţie, pe riscul dumneavoastr§”
Procedurile de recuperare a datoriilor sunt dificile, mai ales în cazul companiilor, legea insolvenţei nefiind de mare ajutor. Apoi este vorba şi de opoziţia manifestată de proprietarii apartamentelor scoase la licitaţie. De exemplu, un apartament din Deva în care locuiesc administratorii unei firme de construcţii înfiinţate în 1992, aflată acum în insolvenţă, a ajuns la a cincea licitaţie organizată de bancă pentru recuperarea unei datorii de 190.000 de euro. „Proprietarul a făcut tot posibilul pentru a împiedica vânzarea apartamentului, recurgând la mai multe procese în instanţă, pentru tergiversarea executării. Ba chiar am fost nevoiţi să intrăm cu poliţia în respectivul apartament”, spune executorul bancar. De cealaltă parte, proprietarul încearcă să descurajeze potenţialii cumpărători ai imobilului, al cărui preţ de pornire la licitaţie a fost scăzut cu 25% faţă de cel evaluat, până la 65.000 de euro. „Dacă vreţi să participaţi la licitaţie, o faceţi pe riscul dumneavoastră, pentru că apartamentul se află în litigiu în justiţie, este gajat de altă bancă”, ne-a spus la telefon proprietarul.
O altă problemă în calea executării garanţiilor, cauzată tocmai de secretomania cu privire la informaţiile despre licitaţii, sunt aşa-zişii samsari de case, care împiedică, prin intimidare, participarea altor persoane la licitaţii, cu scopul de a obţine cel mai mic preţ de vânzare. „Atunci când observăm că există o astfel de mafie, renunţăm la licitaţia respectivă”, explică Gabriel Creţu, director în cadrul OTP Bank. De altfel, bancherii spun că nu au niciun interes să grăbească executările silite, mai ales în această perioadă de criză, preferând să găsească, împreună cu debitorul, soluţii de reeşalonare a datoriei. „Doar în cazuri extreme, când debitorul refuză să coopereze cu banca sau dacă nu există altă soluţie de recuperare a datoriei se trece la executarea silită”, afirmă Creţu. Cele mai dificile situaţii se regăsesc în cazul companiilor afectate de criză. Legea nu ajută foarte mult în aceste situaţii şi tergiversează procesul de recuperare a datoriilor. În plus, băncile pot recupera doar o mică parte din creditul acordat. De exemplu, o bancă a publicat o licitaţie pentru vânzarea unui apartament în valoare de 60.000 de euro, aparţinând unui client cu o creanţă de 440.000 de euro. „Au intrat în procedură de executare silită unele imobile ipo-tecate în urmă cu un an sau doi, ipoteci care au fost constituite avându-se în vedere o altă valoare de piaţă, care în prezent nu mai corespunde realităţii, ceea ce uneori conduce inclusiv la imposibilitatea de acoperire integrală a creanţelor”, precizează executorul judecătoresc Ofelia Dobra.

 

sfin

Cardurile de credit ascund capcane: dobanzile de penalizare.

de

Chiar daca promit dobanzi reduse si posibilitatea acordarii de finantare pe perioade mari de timp, ofertele de carduri de credit lansate de bancile mici pot ascunde si capcane: dobanzile de penalizare usturatoare impuse

clientilor care nu reusesc sa isi ramburseze datoriile in perioada de gratie.

Dobanzile penalizatoare pornesc de la 5% din sumele datorate bancii, insa pot atinge in unele cazuri si 50% din tranzactiile efectuate lunar, in conditiile in care perioada de gratie in care clientii pot rambursa sumele utilizate nu depaseste 45-55 de zile.

In cazul in care cei care detin un astfel de card reusesc sa se incadreze in perioada de gratie stabilita, dobanda practicata de banci pentru tranzactii este de 0%.

De exemplu, in cazul Credit Europe Bank, care are in portofoliu mai multe tipuri de carduri emise sub sigla MasterCard si Visa, dobanda penalizatoare pentru neachitarea la termen a sumelor datorate de posesorii unui card de credit standard ajunge la 37,5% pe an, avand aceeasi valoare ca dobanda impusa de banca pentru depasirea limitei de credit acordate. Banca ofera o perioada de gratie de 45 de zile, timp in care nu percepe dobanda pentru cumparaturile cu plata in rate, iar clientii Credit Europe pot beneficia de o perioada de creditare nelimitata cu conditia sa ramburseze lunar minim 5% din totalul sumelor utilizate din linia de credit acordata.

In prezent, Credit Europe Bank are in portofoliu peste 320.000 de posesori de carduri de credit active, volumul liniilor de credit acordate pe acestea fiind de aproximativ 710 mil. lei (168 mil. euro, la cursul actual). Potrivit bancii, gradul de utilizare a sumelor acordate pe astfel de carduri nu depaseste in medie 65%, iar valoarea tranzactiilor efectuate in prima jumatate a acestui an de clientii Credit Europe care detin un card de credit a fost de 300 de milioane de lei (72 de milioane de euro).

La OTP Bank, dobanda anuala de penalizare pentru creditele restante atinge 50% in cazul cardurilor MasterCard Standard, in conditiile in care banca impune o perioada de gratie de 45 de zile pentru platile efectuate la comercianti pana la returnarea sumelor datorate. Pentru a beneficia de linia de credit, clientii OTP trebuie sa returneze lunar bancii 5% din valoarea tranzactiilor pe care le-au efectuat in luna respectiva, urmand sa plateasca o dobanda anuala de 22% pentru utilizarea creditului. Cei care detin un astfel de card pot obtine un credit in valoare de maxim 18.000 de lei, iar comisioanele de emitere si de administrare anuala ating fiecare 20 de lei, cu mentiunea ca in primele 12 luni de utilizare banca nu percepe comision de administrare.

ATE Bank practica o dobanda penalizatoare de 32% in cazul cardurilor de credit MasterCard Standard, in conditiile in care perioada de gratie stabilita de banca atinge 55 de zile. Clientii ATE Bank care detin un astfel de card de credit platesc o dobanda anuala de 22% si pot beneficia de un plafon maxim de creditare in valoare de 18.500 de lei, cu conditia sa plateasca lunar o obligatie de plata de 2,5% din sumele cheltuite, la care se adauga taxele de administrare a cardului care ating 40 de lei anual, dobanda si comisioanele.

Sursa: ZF

Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar a emis un nou regulament prin care stabileste modalitatea transmiterii de catre banci a datelor periodice aferente deponentilor garantati.

de

Regulamentul nr. 3/2009 privind transmiterea catre Fondul de garantare a depozitelor in sistemul bancar a situatiei deponentilor garantati a fost publicat luni, in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 599, si va intra in vigoare in

90 de zile de la publicarea sa in Monitorul Oficial.

Regulamentul stabileste ca institutiile de credit participante la Fond trebuie sa raporteze datele aferente deponentilor garantati, in termen de 3 zile lucratoare de la sfarsitul fiecarui trimestru sau de la o data de referinta (data pentru care se face raportarea), pentru ultima zi a trimestrului/data de referinta, pe fiecare unitate a institutiei de credit si pe fiecare deponent.

Datele vor viza atat deponentii garantati persoane fizice, precum si pe cei persoane juridice, inclusiv entitati fara personalitate juridica.

In sensul Regulamentului nr. 3/2009, persoanele fizice autorizate, persoanele fizice care desfasoara activitati economice in mod independent, persoanele fizice avand profesii liberale, conform legii, precum si alte persoane fizice a caror activitate economica este reglementata prin legi speciale, intreprinderile individuale si intreprinderile familiale sunt incluse in categoria persoanelor juridice.

Datele pe care institutiile de credit le vor transmite se vor referi, printre altele, la suma totala a depozitelor unui deponent garantat si la suma obligatiilor de plata exigibile ale deponentului.

Institutiile de credit vor lua in calcul atat depozitele in moneda nationala, cat si cele in valuta. Pentru sumele in valuta se va calcula echivalentul lor in lei. Echivalentul in lei se va stabili astfel: pentru valutele convertibile – prin utilizarea cursurilor de schimb valutar comunicate de Banca Nationala a Romaniei in data de raportare; pentru valutele neconvertibile – cursurile folosite de institutia de credit respectiva.

Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 39/1996 privind infiintarea si functionarea Fondului de garantare a depozitelor in sistemul bancar, plafonul de garantare pe deponent, persoana fizica sau juridica, este stabilit la echivalentul in lei al sumei de 50.000 de euro.

Conform OG nr. 39/1996, in cazul in care depozitele constituite la o institutie de credit participanta devin indisponibile, Fondul asigura plata compensatiilor, in limita plafonului de garantare. Prin exceptie, nu se datoreaza compensatii pentru depozitele rezultate din tranzactii in legatura cu care au fost pronuntate hotarari judecatoresti definitive de condamnare pentru infractiunea de spalare a banilor, potrivit legislatiei in domeniul prevenirii si combaterii spalarii banilor.

Nivelul compensatiei se determina prin deducerea din suma tuturor depozitelor garantate detinute de deponentul garantat la respectiva institutie de credit la data la care depozitele au devenit indisponibile a valorii totale a creantelor exigibile la aceeasi data ale institutiei de credit asupra respectivului deponent. Compensatia de platit este limitata la nivelul plafonului de garantare aplicabil potrivit OG nr. 39/1996

O directiva financiara europeana, Basel II, ar putea taia avantul celor atrasi de programul Prima Casa.

de

Creditele ipotecare au un risc mare, iar clientii bancilor ar trebui sa aiba un avans consistent pentru obtinerea unui imprumut. In ultima vreme, a devenit tot mai evidenta relatia dintre pietele financiare globale si capacitatea clientilor de a obtine un credit ipotecar. In plus, prabusirea unor banci mari, precum Northern Rock sau Lehman Brothers, a

 

avut un impact urias asupra regulilor acordarii de credite ipotecare, scrie vineri Times Online consultat de ziare.com.

“Basel II”, o directiva introdusa in ianuarie 2008, este principalul motiv pentru care cumparatorii din programul echivalent Primei Case din Marea Britanie, cu depozite mici, ar putea fi refuzati de banci.

“Toata lumea crede ca criza creditelor a fost declansata de lipsa de oferte pentru cumparatorii Primei Case. Acest lucru a avut in mod evident, un anumit impact, dar Basel II, este, de asemenea, foarte relevant”, spune Ray Boulger, broker de credite.

Basel II impune bancilor sa retraga din
circuitul agricol mai mult capital pentru a compensa riscurile de creditare mai mari. Creditele ipotecare cum sunt cele de genul “Prima Casa” tind sa se incadreze in aceasta categorie riscanta, deoarece acestea au depozite mai mici. Avand in vedere ca incetinirea cresterii a inceput, rezervele de capital ale bancilor au fost grav epuizate.

In momentul de fata cele mai bune oferte ipotecare sunt disponibile pentru clientii care au un depozit de minim 40 la suta din valoarea locuintei. O schimbare propusa de Basel II care se refera la cerintele de adecvare a capitalului ar putea insemna ca numai debitorii cu un depozit de 60 la suta vor avea dreptul la cele mai ieftine rate.

Existenta unor astfel de reguli ar determina rate mai mici pentru cei care-si cumpara case pentru prima oara. Si totusi, bancile care nu se conformeaza acestei reguli nu pot fi sanctionate.

Sursa: Romania Libera

Modalitati de a scapa de executarea silita

de

este însa obligatoriu sa ajungeti un caz în statisticile oficiale si chiar sa ramâneti fara casa, pentru ca exista solutii de rezolvare a situatiei, prin restructurarea creditelor. Daca ati ramas fara loc de munca, puteti merge la

 

banca cu dovada ca sunteti somer pentru a negocia o dobânda mai mica, o alta durata sau scadenta pentru credit ori o perioada de gratie, conditii care sa va permita plata datoriei. Pe scurt, restructurarea unui împrumut se poate face prin rescadentare, reesalonare sau refinantare, solutie gasita de comun acord cu banca.

Avertizare timpurie pentru evitarea cazurilor de neplata

Restructurarea este o practica la care anul acesta apeleaza atât bancile mari, cât si cele mai mici. “La BCR, câteva mii de clienti au beneficiat pâna acum de restructurare, iar alte câteva mii de persoane au reluat plata ratelor, fara sa apeleze la aceasta solutie. Au fost si situatii în care oamenii nu s-au calificat pentru restructurare”, a declarat pentru Gândul Cornel Cojocaru, directorul de comunicare al BCR. Nu trebuie neaparat ca propunerea sa vina din partea restantierului, unele banci venind cu solutii de avertizare timpurie. De exemplu, cea mai mare banca din sistem îsi cheama clientii la discutii dupa 15 zile de întârziere. Câteva mii de credite, garantate si negarantate, a restructurat si Raiffeisen Bank, dupa cum ne-a declarat Mihai Rauta, directorul diviziei de risc din cadrul bancii. La OTP Bank, aproximativ 1.400 de clienti persoane fizice au beneficiat pâna acum de restructurare, spune Simona Stanciu, director adjunct în cadrul directiei de management a produselor de retail a bancii ungare.

Sursa: Gandul

Unu din fiecare cinci clienti cu credit contractat mai mare de 20.000 de lei a ajuns sa aiba restante la plata ratelor

de

La Centrala Riscurilor Bancare – organismul BNR care gestioneaza informatii privind expunerile bancilor mai mari de 20.000 de lei fata de un singur debitor – au fost raportati 200. 

934 de clienti (persoane fizice si persoane juridice) cu restante in iunie. Numarul este aproape dublu fata de cel din iunie anul trecut, marcand cresteri aproape luna de luna in acest interval.

 

In schimb, numarul total al clientilor cu credite peste pragul de raportare a scazut constant de la un varf de 1,03 milioane de debitori in ianuarie pana la putin peste un milion de persoane in iunie

zfin

Ce cheltuieli suplimentare exista la creditul pentru Prima casa

de

Cei care sunt tentati de dobânda redusa a creditelor ipotecare pentru „Prima Casa” garantate de stat trebuie sa stie ca, la fel ca în cazul unui credit obisnuit destinat cumpararii sau constructiei unei case, si acesta presupune niste

 

costuri în avans.
Avans de minimum 5% din pretul locuintei
Este vorba, în primul rând, de avansul de minimum 5% din valoarea locuintei care face obiectul creditului. Astfel, în cazul în care valoarea locuintei este de 60.000 de euro, suma maxima garantata de stat prin acest program, avansul necesar va fi de 3.000 de euro, iar valoarea creditului – 57.000 de euro. Avansul poate fi si mai mare în cazul în care valoarea casei achizitionate prin credit este mai mare decât suma maxima garantata de stat. De fapt, conform legii, clientul trebuie sa completeze din fonduri proprii diferenta dintre pretul casei si valoarea maxima garantata de stat. De exemplu, daca doriti sa cumparati un apartament de 70.000 de euro, avansul necesar va fi de 3.000 de euro, la care se adauga înca 10.000 de euro.

Un alt cost pe care solicitantii unui credit prin programul „Prima Casa” trebuie sa-l suporte anterior semnarii contractului este reprezentat de un depozit bancar reprezentând contravaloarea a trei rate lunare aferente împrumutului. Este vorba de o prevedere legala pe care autoritatile au prevazut-o ca asigurare, în cazul în care beneficiarul creditului ajunge în situatia de a nu-si mai putea plati ratele si urmeaza a fi executat silit. Conform procedurii, statul poate decide vinderea la licitatie a casei achizitionate prin credit de catre cei care ajung în imposibilitatea de a nu-si mai plati ratele timp de trei luni. Valoarea unei rate lunare în cazul unui credit de aproximativ 60.000 de euro pe o perioada de 30 de ani se situeaza în jurul a 300 de euro, astfel ca valoarea depozitului va trebui sa se ridice la aproximativ 900 de euro.

Costul legalizarii actelor
Însa cei mai multi bani va trebui sa-i scoateti din buzunar în fata notarului, pentru legalizarea actelor de vânzare-cumparare a locuintei. Suma poate ajunge la 1.000 de euro, în cazul unei locuinte de 60.000 de euro, onorariul variind în functie de fiecare notar. Cu toate ca la lansarea programului reprezentantii notarilor au declarat ca vor practica taxe mai reduse, pentru a sprijini actiunea Guvernului, deocamdata acest lucru nu a fost pus în practica. În schimb, costurile cu actele se vor reduce ca urmare a modificarii conventiei de garantare a creditelor, semnata de banci cu institutia responsabila, Fondul National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), si care prevede ca nu mai este necesara legalizarea la notar a ipotecii pe casa, ca în cazul unui credit ipotecar obisnuit.
În acelasi timp, unii clienti ai bancilor vor avea de platit si costul evaluarii locuintei, de obicei de catre un evaluator agreat de institutia de creditare, ce poate ajunge la 150 de euro.
Comisionul agentului imobiliar
Înainte de a face primii pasi spre „Prima Casa” trebuie sa luati în calcul si costurile, destul de ridicate, pe care le presupun serviciile oferite de un agent imobiliar, în cazul în care tranzactia se realizeaza printr-o agentie imobiliara. Acest comision difera în functie de agentie si poate fi negociat, variind între 1 si 3% din valoarea locuintei. Cu alte cuvinte, în momentul încheierii contractului de cumparare a locuintei va trebui sa mai achitati în jur de 1.000 de euro si agentului imobiliar.

Costuri suplimentare la banca
si la banca veti descoperi ca veti avea nevoie de fonduri suplimentare, în afara valorii împrumutului aprobat pentru achitarea locuintei. Este vorba, în principal, de comisionul de transfer al împrumutului în contul vânzatorului. În cazul în care acesta prefera retragerea banilor cash de la casieria bancii, comisionul se poate ridica la 0,5% din suma, ceea ce înseamna aproape 300 de euro în cazul împrumutului maxim de 60.000 de euro. Banca v-ar putea cere si achitarea unui comision în jur de 50 de lei pentru înscrierea ipotecii în Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.

Sursa: Saptamana Financiara

Unele bănci cer, prin contract, verificarea recorelării dobânzilor de către clienţi şi anunţarea unei eventuale erori în 30 de zile.

de

Mulţi români au credite la bănci însă prea puţini au parcurs cu atenţie prevederile din contractele de creditare. Din acest motiv poate apărea situaţia în care deşi ar fi putut să plătească o rată mai mică, rezultată din

recalcularea dobânzii variabile, pentru simplul fapt că nu au anunţat banca, în termen de 30 de zile, de modificarea valorii unui aşa-numit indice de referinţă, unii români vor fi nevoiţi să plătească rata majorată până la viitoarea recalculare a dobânzii. Şi aceasta chiar dacă, de la sfârşitul anului trecut, băncile au fost obligate, printr-o ordonanţă de Guvern, să aplice un mod transparent de calcul în care oferă o dobândă variabilă la credit.

Clienţii trebuie să verifice dacă dobânda e corectă Ca urmare, băncile îşi avertizează clienţii să îşi verifice periodic dobânda variabilă dacă au un credit. Cum stau lucrurile? Pe scurt, costul unui credit este exprimat în funcţie de un indicator de referinţă, care poate fi ROBOR – dobânda medie la care băncile se împrumută între ele în lei, stabilită zilnic de BNR-, pentru împrumuturile în lei, EURIBOR – rata dobânzii minime comunicată de Banca Centrală Europeană – pentru creditele acordate în euro – şi LIBOR, la cele dolari sau franci elveţieni. La acest indicator fiecare bancă îşi adaugă o anumită marjă de profit. De menţionat că, totuşi, băncile pot aplica şi o dobândă de referinţă proprie în funcţie de care să stabilească exact costul creditelor, cu condiţia ca aceasta să fie unică pentru toate produsele financiare destinate persoanelor fizice şi să nu fie majorată peste un anumit nivel

gandul

Cele mai avantajoase dobanzi la creditele din programul Prima Casa

de

Astfel, potrivit Newschannel.ro, primele 5 clasate sunt:Locul 1 – ATE Bank. Cea mai avantajoasa dobanzi la creditele in euro vine din partea ATE Bank. Institutia practica o marja de 3,8% peste Euribor si de 2,4% peste Robor, fara

 

alte comisioane, dobanda la creditele in euro ajungand la 5,37% si 13,12% la cele in lei, calculate la cotatiile Robor si Euribor din ultima saptamana.

  • Locul 2 – Banca Comerciala Romana (BCR) vine cu credite numai in euro si scade marja la 3,8%, insa, prin aplicarea comisionului de acordare de 0,017% dobanda efectiva va ajunge la 5,38% pe an. In schimb, BCR nu percepe comision de rambursare anticipata si accepta pana la patru coplatitori, indiferent de gradul de rudenie.
  • Locul 3 – CEC Bank. CEC Bank este in prezent un competitor important pentru bancile private, insa doar la nivelul creditelor in lei. Banca a stabilit cea mai mare marja la cotatia Robor, de 1,9%, dobanda anuala efectiva ajungand astfel la 12,62% la imprumuturile in lei si nu percepe comisioane de acordare, analiza, gestiune sau rambursare anticipata. CEC Bank vine si cu alte facilitati pentru cei care se grabesc sa obtina un credit pana la sfarsitul acestui an. Pentru imprumuturile de maxim 60.000 euro, echivalent in lei, nu se percepe comision de evaluare. In plus, pentru primul an, banca va suporta prima aferenta politei de asigurare obligatorii, potrivit reprezentantilor bancii. Durata maxima de finantare este de 30 de ani iar perioada de gratie de maxim 180 de zile.
  • Locul 4 – Banca Transilvania. Bancherii de la Cluj au recurs la o strategie de marketing prin reducerea marjei de 4%, insa a aplicat comisioane mai mari, astfel incat, in final, costul total sa ajunga tot la nivelurile maxime admise. Dobanda la creditele in euro se situeaza in limita stabilita de normele metodologice, cu o dobanda 5,57% la euro si cu o dobanda anuala efectiva in lei de 13,12% la lei, ca urmare a comisionului de gestiune de 2,4% pe an.
  • Locul 5 – Bank Leumi. Banca israeliana a coborat costurile putin sub maximul admis de lege si a stabilit marjele la 3,95% peste Euribor – in cazul creditelor in euro – si la 2,45% peste Robor – pentru creditele in lei, stabilind o dobanda de 5,52% la euro si 13,17% la creditul in lei.

9am

Cate credite poate sa dea fiecare banca pentru Prima Casa

de

Ministrul Finantelor, Gheorghe Pogea, va prezenta maine intr-o conferinta de presa ofertele bancilor care vor sa dea credite în cadrul programului Prima Cas?, precum si volumului alocat pentru fiecare banca participanta.

Pentru programul Prima Casa au depus oferte 20 de banci, in valoare totala de 1,45 mld. euro, peste plafonul de 1 mld. euro stabilit pentru 2009. Pentru incadrarea in plafon urmeaza sa se efectueze alocari pro-rata, proportional cu suma propusa initial de fiecare banca.

Bancile care au depus oferte sunt BCR, BRD, Raiffeisen, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Romaneasca, Piraeus Bank, Leumi Bank, ATE Bank, Intesa San Paolo Bank, Credit Europe, OTP Bank, Unicredit, ING, Emporiki, Millenium Bank, Garanti Bank.Valoarea totala a ofertelor este de 1,45 mld. euro.

Sursa: RTV

“Prima casa” cu dobânzi la euro de pâna la cinci ori mai mari decât EURIBOR

de

Desi aparent programul Prima casa a fost conceput pentru a-i ajuta pe cei care nu au o locuinta, se pare ca adevaratii beneficiari vor fi marii dezvoltatori imobiliari care au ramas cu locuintele nevândute si bancile, 

 

care pot da credite cu o dobânda de aproape cinci ori mai mare fata de EURIBOR.

Potrivit ordonantei de urgenta prin care s-a legiferat programul Prima casa, costul creditelor în euro este calculat în functie de indicatorul pietei interbancare europene – EURIBOR pentru scadenta la trei luni, la care se adauga o marja de pâna la 4 puncte procentuale.

Ieri, EURIBOR cu scadenta la trei luni a fost de 1,14%. Daca se adauga cele patru procente permise de ordonanta se ajunge la o dobâna în euro de 5,14%, adica de aproape cinci ori mai mare fata de EURIBOR.

EURIBOR este un acronim de la  EURopean InterBank Offered Rate si este un indice de referinta independent, recunoscut international reprezentând rata dobânzii minime sau de baza comunicata de Banca Centrala Europeana pentru creditele acordate în euro de catre o banca  de prim rang unei alte banci de prim rang.

 

La creditele în lei, plafonul este calculat în functie de ROBOR, la care se adauga o marja  de 2,5 puncte procentuale.

ROBOR – Romanian Interbank Offer Rate  este rata medie a dobânzii solicitate de banci pentru depozitele în lei plasate pe piata interbancara.

Ratele dobânzilor de referinta ale pietei monetare interbancare ROBID/ROBOR sunt calculate zilnic, de catre Reuters ca medie aritmetica a ratelor de dobânda afisate de un numar de 10 banci comerciale.

Sursa: Capital

Numărul băncilor înscrise la programul Prima Casă a fost de 20

de

Cele 20 de bănci care au depus oferte sunt BCR, BRD-SocGen, Raiffeisen Bank, CEC Bank, Alpha Bank, Volksbank, Banca Transilvania, Bancpost, Banca Românească, Piraeus Bank, Bank Leumi, ATEbank, Intesa Sanpaolo

Bank, Credit Europe Bank, OTP Bank, Unicredit Ţiriac Bank, ING Bank, Emporiki, Millennium Bank şi Garanti Bank.

Creditul in lei este mai scump decat cel in euro pentru Prima Casa

de

Dacă vreţi să cumpăraţi o locuinţă prin acest program şi obţineţi creditul maxim garantat de stat, 60.000 de euro, trebuie să veniţi de acasă pentru început cu 4.150 de euro. Adică, avansul de 5%, respectiv 3.150 de euro şi

încă 1.000 de euro, dobânda pe trei luni care trebuie plătită în momentul în care contractaţi creditul. Cea mai mică mică dobândă oferită de bănci este 5,5% plus 1% pe an, comisionul Fondului de Garantare. Rata lunară la un astfel de credit este de 379 de euro.

Dacă decideţi să luaţi creditul în lei, echivalentul aceleiaşi sume maxime, de 60.000 de euro, veţi avea o rată aproape dublă faţă de cea în moneda europeană. Puteţi ajunge să plătiţi aproximativ 2.900 de lei pe lună. Şi aceasta dacă ne bazăm calculele pe cea mai mică dobândă anunţată de bănci, de 13 procente, plus comisionul fondului de garantare, de 1%.

Dobânda plătită în avans în acest caz este de 9.000 de lei. Cu tot cu avansul de 5%, adică 13.200 de lei, pentru a putea cumpăra o locuinţă printr-un împrumut în lei, vă trebuie din start, 22.200 de lei.

Sursa: Realitatea TV

Bancile vor lua garantii la Prima casa pe principiul “primul venit, primul servit”.

de

22248

Bancile care intra in programul Prima Casa vor primi plafoane de garantare a creditelor dupa principiul “primul venit, primul servit”, iar cele

care vand mai mult si isi epuizeaza primele plafoanele vor primi limite suplimentare de la cele care nu vor reusi sa vanda creditele imobiliare planificate, afirma Aurel Saramet, presedintele Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM.

Plafoanele vor fi calibrate in functie de estimarile bancilor privind volumul vanzarilor de credite pe care pot miza, putand fi modificate pe parcursul programului, in favoarea celor care vand cel mai bine.
“Vom lucra pe principiul ‘primul venit, primul servit’, iar in momentul in care o banca isi va epuiza plafonul de garantare alocat, i-l vom suplimenta de la banci care vand mai putin”, a spus Saramet.
Duminica, Guvernul ar urma sa aprobe reglementarile necesare derularii programului de achizitie de locuinte prin credite garantate de stat in limita a 60.000 de euro.
Surse bancare afirma ca data de 20 iunie avansata de premierul Emil Boc pentru lansarea programului “nu este realista”, avand in vedere pregatirile logistice si de promovare care sunt necesare.
Inclusiv Fondul de Garantare a Creditelor are nevoie de mai mult timp pentru a pregati infrastructura informatica si de personal care sa-i permita sa gestioneze programul Prima casa, urmand a fi insarcinat cu verificarea modului in care bancile respecta conditiile impuse de stat prin program.
Saramet spune ca fiecare banca interesata va semna o conventie tip, prin care va accepta sa se supuna criteriilor stabilite de Ministerul Finantelor.
El estimeaza ca Fondul va trebui sa angajeze 50 de oameni si va extinde actuala platforma informatica avand in vedere ca va avea de monitorizat dosare de credit pe perioade de 25 – 30 de ani, avand nevoie de cateva luni pentru a putea lucra la parametri normali pe noul program de garantare.
Cat priveste nivelul comisionului de garantare pe care va trebui sa-l suporte clientul, Saramet afirma ca acesta va fi “extrem de strans, clar sub 1%”, urmand sa acopere doar cheltuielile directe ale Fondului, fara vreo marja de profit.

Sursa: ZF

Autoritatile vor sa transforme in lei creditele in valuta ale populatiei

de

11150

Astfel, conform scrisorii de intentie la acordul cu Fondul Monetar International (FMI), guvernantii intentioneaza sa ajunga la un acord cu bancile

comerciale privind restructurarea creditelor in valuta acordate populatiei, prin rescadentare sau reinnoire, precum si schimbarea monedei de imprumut prin transformarea in lei. Ceea ce nu este tocmai un lucru bun pentru romani: deocamdata, dobanzile la imprumuturile in lei sunt mult mai mari decat la cele in valuta. Desi datornicul “scapa” de riscul valutar (adica nu-l mai intereseaza daca se depreciaza leul), anii pe care ar trebui sa-i dea lunar bancii ar putea fi mai multi, daca imprumutul se transforma in lei, decat daca ar ramane in valuta.

“Vom urmari sa avem un acord cu bancile, care sa faciliteze restructurarea creditelor in valuta acordate populatiei, prin rescaden­tarea si reinnoirea imprumuturilor, inclusiv prin oferirea optiunii de conversie a datoriilor in moneda nationala. Bancile vor putea continua sa se bazeze pe propria expertiza in colectarea datoriilor”, se arata in scrisoarea de intentie semnata de ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Pogea, si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, si transmisa directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. Reamintim, autoritatile romane au convenit, la finele lunii martie, cu reprezentantii FMI asupra unui acord stand-by pe doi ani pentru 12,95 miliarde euro, bani care intra in rezerva BNR, pachetul total de finantare externa, de la Fond, Uniunea Europeana, Banca Mondiala si BERD urmand sa ajunga la 19,95 miliarde euro. Prima transa a finantarii de la FMI, de cinci miliarde euro, a fost disponibila imediat si a intrat in contul BNR.

Prima analiza a performantei implementarii programului stabilit de Romania cu FMI va fi realizata pe 15 septembrie. Urmatoarele doua transe din imprumutul de la FMI, de 1,718 miliarde DST (drepturi speciale de tragere – circa 1,9 miliarde euro) si, respectiv, 1,409 miliarde DST (circa 1,55 miliarde euro) ar urma sa intre in rezerva BNR in lunile septembrie si decembrie, potrivit mem­oran­dumului tehnic de intelegere la acordul cu FMI, publicat mier­curi. Ultima transa din imprumutul de la FMI, de 874 milioane de DST, este programata pentru martie 2011.

Sursa: Ziua

Alte articole pe aceeasi tema

Programul Prima Casa, operational din 20 iunie. Un posibil esec?Cu siguranta da

de

Programul Prima Casa ar putea fi un esec in cazul in care din banii contribuabililor se vor acoperi eventualele cazuri de neplata a beneficiarilor programului, a declarat economistul sef al BNR, Valentin Lazea.

„Generic, ideea este buna, dar mici detalii ar putea oferi programului alt sens si continut, cum ar fi tipul de garantie sau decizia de a finanta locuintele nou-construite sau cele vechi”, a spus Lazea, la un seminar pe teme bancare.

El a precizat ca un exemplu de esec al programului guvernamental Prima Casa ar fi „ca din banii contribuabililor sa se acopere eventualele cazuri de neplata a celor ce beneficiaza de aceste credite”.

Economistul sef al BNR a mentionat ca nu stie daca banca centrala are discutii legate de modificarea regulamentului de creditare, solicitata de unii bancheri, potrivit NewsIn.

 

newsin

Băncile au început să vândă online casele şi terenurile rău-platnicilor.

de

Locuinţele predomină pe lista de proprietăţi scoase la licitaţie de bănci. În judeţul Argeş, de exemplu, a fost scoasă la vânzare o vilă cu etaj de aproape 290 metri pătraţi şi terenul aferent care măsoară peste 2.200 de metri

 

pătraţi.

Apartamente sau case de vânzare se găsesc în judeţele Galaţi, Iaşi, Mureş sau Timiş. În Capitală, au fost postate pe internet oferte pentru apartamente din sectoarele 1 şi 3. Una dintre aceste locuinţe se află pe Strada Ştirbei Vodă şi este vorba de o grasonieră de 41 de metri pătraţi. Apartamentele din sectorul 3 au câte două camere şi se află pe strada Vasile Lucaci.

Pe site-ul băncii care a scos aceste proprietăţi la licitaţie, mai puteţi găsi de vânzare restaurante din judeţele Braşov sau Brăila, terenuri în Suceava sau Cluj şi hale industriale în localitatea Baru din Mehedinţi.

Ofertele nu au preţuri de pornire. Banca aşteaptă propunerile cumpărătorilor iar cea mai bună ofertă câştigă.

Sursa: Realitatea TV

Banca Româneasca da bani in functie de apartenenta politica

de

 Banca Româneasca nu ascunde noua conditie in functie de care se va tine cont la aprobarea dosarului de credit. Banca sustine ca noua norma de creditare, stabilita prin regulament intern, se bazeaza pe regulamentul

 

 8/2009 al Bancii Nationale privitor la cunoasterea clientelei. “Aceste reglementari se aplica tuturor clientilor”, sustine banca, nu numai atunci când se deschide o linie de creditare, ci si in situatia in care o persoana fizica deschide un banal cont curent sau de depozit

• Vicepresedintele Comisiei juridice din Senat, Iulian Urban, ne-a declarat ca situatia este cunoscuta chiar si la nivelul Bancii Centrale. “Am purtat o discutie cu Nicolae Cinteza, seful Directiei de Supraveghere, care mi-a subliniat ca aceste noi norme reprezinta un lucru normal.” Urban este de parere ca aceste cerinte pot da nastere la abuzuri si reprezinta o grava incalcare a dreptului la viata privata si la libera asociere din punct de vedere politic, ceea ce va conduce la discriminare politica intre consumatorii de credit

 

gardianul

 

O clauză din contractele majorităţii băncilor le permite acestora să execute silit chiar şi proprietăţile clienţilor cu rata la zi

de
Contractele încheiate de bănci cu persoanele fizice care au luat împrumuturi garantate permit instituţiilor de credit să „penalizeze” clienţii, în cazul în care valoarea ipotecii aduse ajunge să valoreze mai puţin decât creditul.
Acest lucru se întâmplă prin intermediul unei clauze care defineşte „garanţia neacoperitoare”, clauză care, în final, îl poate lăsa pe creditat chiar fără casa pusă drept ipotecă.
 
„O astfel de clauză există în aproape toate contractele de credit ipotecar concepute de bănci”, spun reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Instituţia a primit mai multe reclamaţii care invocă principiul „clauzei abuzive” sub această formă. Mai multe bănci din România ne-au confirmat, la rândul lor, faptul că în contractele de credit există o prevedere care reglementează măsurile ce pot fi luate în cazul în care valoarea garanţiei imobiliare aduse ajunge să fie mai mică decât soldul creditului.
 

Regulamentul BNR nr. 8/2009 pentru modificarea si completarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare

de

Art. I. — Regulamentul Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2004 privind organizarea si functionarea la Banca Nationala a Romaniei a Centralei Riscurilor Bancare, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 739 din 16 august 2004, cu modificarile ulterioare,

 

 se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. In tot cuprinsul Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 4/2004, cu modificarile ulterioare, sintagma „institutii de credit” se inlocuieste cu sintagma „institutii de credit si/sau institutii financiare nebancare inscrise in Registrul special”.

2. La articolul 2 punctul 1, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„b) asumarea de angajamente de catre institutia de credit si/sau institutia financiara nebancara inscrisa in Registrul special, in numele debitorului, fata de o persoana fizica, o persoana juridica nonbancara, alta decat institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul special, sau fata de o institutie de credit si/sau institutie financiara nebancara din strainatate;”.

3. Dupa articolul 32 se introduce un nou articol, articolul 321 , cu urmatorul cuprins:
„Art. 321 . — Pentru institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul special comisionul lunar se retine din contul institutiei de credit ce functioneaza pe teritoriul Romaniei, la care institutia financiara nebancara are contul deschis, al carei nume va fi comunicat Bancii Nationale a Romaniei — Directia stabilitate financiara.”

4. Dupa articolul 33 se introduce un nou articol, articolul 331 , cu urmatorul cuprins:
„Art. 331 . — In situatia in care o institutie financiara nebancara va fi radiata din Registrul special deoarece nu mai indeplineste criteriile de inregistrare in Registrul special, comisionul retinut va fi proportional cu numarul de zile lucratoare cat a functionat ca institutie financiara nebancara inscrisa in Registrul special, in luna pentru care acesta se retine.”

5. Dupa articolul 45 se introduce un nou articol, articolul 451 , cu urmatorul cuprins:
„Art. 451 . — Institutiile financiare nebancare radiate din Registrul special deoarece nu mai indeplinesc criteriile de inregistrare in Registrul special, dar raman inscrise in Registrul general, isi pierd calitatea de persoane declarante la Centrala Riscurilor Bancare, incepand cu luna in care s-a efectuat radierea.”

Art. II. — Dispozitii tranzitorii
(1) Institutiile financiare nebancare au obligatia de raportare la Centrala Riscurilor Bancare, in termen de cel mult 6 luni de la data eliberarii de catre Banca Nationala a Romaniei a documentului care atesta inscrierea acestora in Registrul special.
(2) Institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul special la data intrarii in vigoare a prezentului regulament trebuie sa se conformeze obligatiei de raportare in termen de 6 luni de la aceasta data.
(3) Prevederile mentionate la alin. (2) nu se aplica institutiilor financiare nebancare care, la data intrarii in vigoare a prezentului regulament, sunt inscrise in Registrul special si au calitatea de persoane declarante la Centrala Riscurilor Bancare, urmand sa raporteze in continuare informatiile de risc bancar.

Art. III. — Prezentul regulament se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data de 1 iulie 2009.

Art. IV. — La data intrarii in vigoare a prezentului regulament se abroga Normele Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/2003 privind societatile de credit ipotecar, publicate in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 896 din 15 decembrie 2003, cu modificarile ulterioare.
a

Rata lunara este de circa 500 de euro, fiind nevoie de un salariu de 1.000 de euro pe luna pentru a putea lua creditul (la un avans de 5% din împrumutul de 60.000 de euro.

de

Cele mai mari salarii medii din România sunt cele din intermediere financiara (fara asigurari si fonduri de pensii), de circa 840 de euro pe luna, si din transporturi aeriene, de aproape 790 de euro pe luna.

La dobânzile actuale, rata la un credit ipotecar prin programul anuntat de Guvern variaza în jurul valorii de 500 de euro pe luna. Tinând cont ca gradul de îndatorare acceptat de banci este, de obicei, de 50%-60% din valoarea creditului, salariul necesar urca astfel la cifra rotunda de 1.000 de euro pe luna, în conditiile unui împrumut de 60.000 de euro pe o durata de 30 de ani. Salariul mediu net pe economie în luna martie a fost de circa 330 de euro, conform Institutului National de Statistica (INS).

De fapt, conform datelor INS, la cursul mediu din ultimele zile, în martie nu a existat niciun domeniu în care salariul mediu net sa fie macar aproape de 1.000 de euro pe luna, cele mai mari salarii fiind cele din sectoarele de intermediere financiara, cu exceptia activitatilor de asigurari si ale fondurilor de pensii, de circa 840 de euro pe luna, si ale transporturilor aeriene, cu aproape 790 de euro pe luna.

Sursa: Gandul

Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a lua un credit?

de

Criteriile cum ar fi vârsta, veniturile, funcţia deţinută la locul de muncă sau restanţele la plata creditelor luate în trecut sau aflate în curs de plată sunt introduse de angajaţii băncilor într-o matrice de risc. Practic, această

matrice este un program pe calculator în care se introduc datele celui care vrea credit şi care, în urma aplicării unor anumiţi algoritmi, acordă acestuia un anumit punctaj (scoring). Cu cât este mai mare punctajul, cu atât sunt mai multe şansele de a primi aprobarea. Pentru că băncile nu au făcut publice aceste matrici, brokerii nu ştiu exact cât de importantă este vârsta, de exemplu, însă au identificat, pe baza dosarelor depuse şi aprobate, profilul persoanei care are toate şansele să ia un credit de la bănci.

Vechime în muncă de măcar doi ani

„Analiza privind acordarea creditului va ţine cont de elemente precum: vârsta (preferabil 24-45 de ani), starea civilă (preferabil persoană căsătorită), studii universitare, calitatea de proprietar al locuinţei de reşedinţă şi vechimea la adresa curentă, statutul de angajat în cadrul unei instituţii de stat sau într-o firmă cu peste 20 de angajaţi, vechimea totală în muncă de minim 2-3 ani, venituri constante de peste 1.200 lei şi istoricul bancar”, ne-a declarat Roxana Gavrilă, director de comunicare şi marketing în cadrul Credit Team.

Ea a precizat că istoricul bancar cuprinde atât relaţionarea cu banca de la care se solicită creditul cât şi cu celelalte bănci, mai ales când vine vorba despre rambursarea eventualelor credite contractate anterior.

Şanse mici pentru cei care lucrează în construcţii şi imobiliare

Căderea pieţei imobiliare şi problemele din sectorul construcţiilor au determinat unele bănci să fie foarte reticente în a acorda credite angajaţilor din aceste domenii. „Angajatorul nu este acceptat (şi, ca urmare, dosarul de credit este respins), dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul imobiliar sau în construcţii, sectoare considerate instabile în această perioadă. Mărimea companiei angajatoare este de asemenea un element important în scoringul băncii”, ne-a precizat Marina Sterpan, director de comunicare Credit Zone. În ceea ce priveşte salariul minim acceptat, acesta diferă de la o bancă la alta, de exemplu de la 150 de euro în cazul Raiffeisen la aproape 300 de euro pe lună la RBS, cea mai importantă condiţie fiind ca persoana care vrea credit să fie angajată cu normă întreagă.

 

gandul

 

Cum actionam cand nu putem plati ratele la banci?

de
Somajul in crestere, lipsa lichiditatilor si scumpirea creditelor au facut ca tot mai multi romani sa nu-si mai poata plati ratele lunare la credite. Wall-Street a vorbit cu specialisti din industria financiara despre situatia actuala a
restantelor la credite si solutiile unui client aflat in incapacitate de plata.

  • Sfaturile brokerilor de credite

In momentul in care se doreste contractarea unui credit, este recomandata intocmirea unui buget foarte riguros de venituri si cheltuieli. “Clientii vor trebui sa gestioneze cu luciditate costurile lunare (ce este important, ce poate lipsi, sumele disponibile, esalonare cheltuieli etc.) raportate la venituri. Accesarea unui credit presupune o planificare a bugetului familiei pe termen mediu si lung, cu reajustari periodice si solutii in perioadele mai dificile sau ori de cate ori bugetul sau situatia familiala se schimba fata de conditiile initiale de la momentul accesarii unui credit”, a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

  • Se pot cauta solutii impreuna cu bancile?

In momentul in care apar probleme, atat bancile, cat si clientii trebuie sa gaseasca solutii pentru a depasi momentul, in interesul ambelor parti, sunt de parere brokerii de credite. “In elaborarea unei decizii de solutionare a unei probleme, banca reanalizeaza profilul clientului si comportamentul lui de plata anterior, tipul si caracteristicile creditului contractat, garantiile, expunerea clientului si alti factorii obiectivi ce au condus la aceasta situatie”, a mai explicat Bidian.

Detalii despre gasirea de solutii pentru plata creditelor gasiti aici.

  • Problema restantelor la credite si a recuperarii debitelor

Ceea ce trebuie sa mai stie un client al unei institutii de finantare in momentul in care are probleme cu plata ratelor lunare este ca o banca recurge la recuperarea prin instantele de judecata doar in situatia in care debitorii nu dau dovada ca vor sa isi plateasca datoriile, sunt de rea credinta sau nu mai exista nici o alta varianta, dupa cum afirma recuperatorii de creante. “In situatia in care o persoana se afla in incapacitate de plata datorita reducerii salariului sau chiar pierderii locului de munca este bine sa mearga la banca si sa discute cu reprezentantii acesteia pentru reesalonarea datoriei – pe o perioada mai lunga, astfel incat rata lunara sa se diminueze. Daca nu se poate achita intreaga rata lunara trebuie sa se achite macar o parte, nu trebuie sa se mearga pe ideea <>”, a detaliat Alexandra Rusen, B2C collection coordinator in cadrul Coface Romania.

Sursa: Wall-Street

BNR a decis, Marţi, să deschidă robinetul de bani pentru bănci

de

Autoritatea Monetară face, astfel, primul pas spre relaxarea politicii monetare după finalizarea negocierilor privind acordul cu FMI. Piaţa creditelor va primi o gură de oxigen începând cu 24 mai.

De atunci, băncile comerciale din România nu vor mai depune în seifurile BNR garanţia de 40% percepută din valoarea sumelor atrase de la băncile-mamă sau de la populaţie, în monedă străină, cu o scadenţă mai mare doi ani. Şi asta pentru că, în şedinţa de marţi a Consiliului de Administraţie, BNR a redus de la 40% la zero rezervele minime obligatorii pentru pasivele în valută.

Specialiştii spun că, astfel, vor fi eliberate în piaţă aproximativ două miliarde de euro care vor putea fi folosite pentru împrumuturi, în special pentru cele pe termen lung, precum cele ipotecare. Datorită cantităţii mari de valută am putea asista şi la o ieftinire a creditelor în euro, la începutul verii.

Un efect benefic se va vedea şi asupra leului, mai ales că, în luna mai vor intra în ţară alte cinci miliarde de euro, prima tranşă din creditul luat de Guvern de la FMI. De altfel, de la încheierea negocierilor privind împrumutul extern, leul s-a apreciat continuu în raport cu euro. Cotaţia monedei europene a scăzut de la 4,2950 lei la 4,2348 lei în doar opt şedinţe.

Sursa: Realitatea TV

In Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria 68/5 din 13 martie 2009 a fost publicata Directiva 2009/14/CE a Parlamentului European

de

Pana la 31 decembrie 2010, statele membre vor asigura ca nivelul de garantare pentru depozitele agregate ale fiecarui deponent este stabilit la 100 000 EUR in caz de indisponibilitate a depozitelor.

Statele membre care nu fac parte din zona euro si care convertesc in propria moneda nationala sumele exprimate in euro se vor asigura ca sumele exprimate in monede nationale platite efectiv deponentilor sunt echivalente cu sumele stabilite in directiva.

Sistemele de garantare a depozitelor trebuie sa poata plati creantele, aferente depozitelor indisponibile in termen de douazeci de zile lucratoare de la data la care autoritatile competente relevante efectueaza o constatare sau de la data la care o autoritate judecatoreasca a pronuntat o hotarare. In circumstante absolut exceptionale, sistemul de garantare a depozitelor poate solicita autoritatilor competente o prelungire a termenului, cu cel mult zece zile lucratoare

Restanţele la credite cresc

de

Restanţele la creditele contractate de populaţie şi firme au ajuns la finele lunii februarie la 4,25 de miliarde de lei, mai mari cu aproape 50% faţă de nivelul întregistrat la începutul lui 2009, arată datele băncii centrale.

Evoluţia acestora a fost influenţată de deprecierea cursului de schimb, care a continuat şi în 2009, şi de creşterea costurilor pentru clienţii care au trecut de la dobândă

fixă la variabilă. Ritmul de creştere al restanţelor este îngrijorător, mai ales în contextul în care creditarea a suferit o temperare accentuată în ultima perioadă. La finele lui februarie, ponderea restanţelor în totalul creditelor a sărit de pragul de 2%.

Cel mai semnificativ avans l-au consemnat sumele restante la împrumuturile în valută, de 84,3%, în intervalul decembrie 2008 – februarie 2009.

Leul tot mai slab în raport cu euro şi francul elveţian a împins restanţele la creditele în valută până la un nivel de 1,83 de miliarde de lei, de aproape patru ori mai mare faţă de cel înregistrat în urmă cu un an.

În ceea ce priveşte sumele restante în lei, acestea au avut o creştere mai temperată, de aproape 30% în primele luni ale anului, până la 2,42 de miliarde de lei.

Restanţele populaţiei şi firmelor din Capitală au crescut numai în primele două luni din 2009 cu 72% şi au ajuns, la finalul lunii februarie, la 1,42 miliarde lei.

Totuşi, bucureştenii şi firmele din Capitală se află pe primul loc şi în ceea ce priveşte volumul creditelor contractate, 73,34 de miliarde de lei, la finalul lunii februarie.

Creşteri record în Capitală

După Bucureşti, cele mai mari restanţe sunt înregistrate în judeţul Braşov, de 195,11 milioane lei, urmat de Timiş, cu sume restante de 174,16 milioane lei.

 

adevarul 

FMI a obţinut acorduri scrise de la toate cele nouă bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România

de

Suntem conştienţi că este în interesul nostru colectiv şi în interesul României să subscriem la angajamente coordonate de a menţine în întregime expunerea pe piaţa românească”, se arată într-o declaraţie comună a celor nouă grupuri financiare publicată de FMI.

Anterior, surse de la Viena, unde au avut loc discuţiile, au declarat pentru MEDIAFAX că FMI a obţinut acordul scris de la opt bănci-mamă ale principalelor instituţii de credit din România, din cele nouă prezente la discuţii, întâlnirea fiind întreruptă în aşteptarea reprezentantului celei de-a noua bănci.

Oficialii băncilor-mamă din cele patru state de origine (Austria, Italia, Franţa şi Grecia) s-au angajat să participe la programul de relansare economică a României, conform acordului de sprijin multilateral extern anunţat miercuri, şi să furnizeze capital subsidiarelor locale, acolo unde va fi nevoie.

La întâlnirea de la Viena au participat, alături de oficiali FMI, CE, BM, BERD şi BEI, preşedinţii Erste Group, Volksbank, Raiffeisen International, Societe Generale

 

mediafax

Noul Cod de procedura civila ne poate creste dobânzile la credite

de

77772Prin eliminarea executorilor bancari, prevazuta în proiectul Codului de procedura civila, costurile cu executarea silita ale bancilor vor creste semnificativ. Implicit creste si pretul creditelor.

Daca pâna miercuri, 25 martie, nici un deputat sau senator membru în comisiile juridice nu vine cu o propunere oficiala care sa amendeze proiectul Codului de procedura civila, executorii bancari vor disparea ca meserie, a declarat pentru Cotidianul Iulian Urban, vicepresedinte al comisiei juridice din Senat. Disparitia executorilor bancari ar transfera implicit toate dosarele specializate catre executorii judecatoresti. Acest fapt ar conduce indirect la o crestere semnificativa a costului creditarii în conditiile în care, spre deosebire de executorii bancari (angajati cu salariu fix ai bancilor), executorii judecatoresti percep onorarii care pot ajunge si la 10% din valoarea datoriei recuperate. În plus, bancile ar avea de pierdut din reducerea gradului de succes în recuperarea creantelor.

„Daca se hotaraste pâna la urma desfiintarea corpului executorilor bancari, costurile bancilor aferente recuperarii de debite vor creste cu pâna la 20%, potrivit estimarilor noastre. Poate nu toata aceasta suma se va transfera în costurile creditelor, însa o scumpire cu cel putin 14% se va vedea“, ne-au spus surse bancare.

Mai mult, sustin sursele citate, gradul de reusita în recuperare în cazul creditelor garantate va scadea de la 80-100% în prezent pâna la sub 25%, fapt care ar aduce grave prejudicii bancilor, dar si alte costuri suplimentare datorate provizioanelor aferente creditelor restante. Potrivit normelor în vigoare, bancile sunt obligate sa constituie provizioane egale cu valoarea datoriei minus 25% din garantie în cazul creditelor restante de mai mult de 90 de zile.

Sursa: Cotidianul

Un sfert dintre tinerii debitori de până în 19 ani au restanţe la bănci

de

9991

Bărbat, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 20 de ani, locuieşte în Giurgiu şi are un credit de consum, la care înregistrează în medie restanţe de valoare

 

 

 

mică,  acesta este portretul-robot al restanţierului român în 2009, în descrierea Biroului de Credit (BC).

Aşa stau lucrurile printre oamenii de rând, în timp ce parlamentarii cu credite de sute de mii de euro şi averi cu multe zerouri în coadă spun că-şi achită ratele la timp şi îi mulţumesc lui Dumnezeu că n-au avut probleme până acum

 

Gandul

Statul ar putea interveni in cazul debitorilor rau-platnici ai bancilor

de

42-16974951

“Vom analiza posibilitatea actiunii statului, astfel încât cei care deliberat nu ramburseaza creditele sa fie stimulati sa o faca”, a declarat presedintele Traian

 

 

 

 

Basescu, în urma unei întâlniri cu cele mai importante 12 banci din tara.

“Foarte multi cred ca daca este criza, îsi pot permite sa nu ramburseze creditele”, a spus Basescu, care i-a încurajat pe cei care nu au probleme de rambursare, sa îsi achite datoriile fata de banci. Presedintele Traian Basescu a declarat ca problema actuala a bancilor este retinerea de la creditare a companiilor si a persoanelor fizice.

Sursa: Realitatea.net

In vreme de criza, bancile din Romania nu mai stiu din ce sa scoata bani

de

42-18249131

Ring a realizat topul “serviciile speciale” puse la dispozitia clientilor pe bani grei. Alimentarea contului unui prieten, Daca te-a rugat un prieten sa-i

depui bani intr-un cont, trebuie sa fii pregatit cu patru lei pentru o suma de pana in 1.500 de lei, iar daca este mai mare, vei plati un comision intre 7 si 10 lei.

Modificarea datei scadentei
In cazul in care esti student si ai un credit pentru studii la BRD, vei fi obligat sa platesti 35 de euro sau echivalentul in lei daca vrei sa-ti modifici data scadentei creditului.

Preschimbare bancnote vechi
Daca ai rata de platit si bancnotele tale sunt foarte uzate, poti achita doar dupa ce a fost realizata preschimbarea bancnotelor cu unele noi. In acest caz, comisionul pentru persoanele fizice este 3%.

Blocarea cardului in cazul furtului
Tocmai ti s-a furat portofelul in care aveai si cardul. Daca ceri operatorului bancii blocarea contului, acesta te anunta ca pentru aceasta operatiune ti se vor retrage din cont aproximativ trei lei.

Sursa: Romania Libera

Bancile din UE ofera credite mai avantajoase decat bancile din Romania

de

42-21636907

Reporterii „Evenimentului zilei” au încercat timp de mai multe zile sa contracteze, la bancile de pe piata din România, doua împrumuturi, unul

 ipotecar si unul de nevoi personale, dar s-au lovit numai de refuzuri. Asa ca ne-am îndreptat atentia spre bancile din restul Europei. Nici aici situatia nu a fost prea roz, dar am gasit totusi câteva banci care sa ne crediteze si mai mult cu facilitati pe care în România nu le are absolut nicio banca. Specificatiile noastre au fost clare. Calculele s-au facut pentru un salariat care câstiga 1.000 de euro, nu are datorii si lucreaza la actualul loc de munca de doi ani. Pentru creditul de nevoi personale am cerut 15.000 de euro, iar la cel ipotecar – 100.000 de euro.

Banca Santander, prima care „ne-a împrumutat”

Prima banca europeana care ne-a raspuns apelului de a contracta un credit a fost Santander Bank din Spania. La nici o zi dupa ce am facut solicitarea, reprezentantii bancii ne-au contactat pentru a ne oferi toate informatiile necesare. „Creditul solicitat de dv. (reporterii EVZ – n.r.) este unul de nevoi personale si are o dobânda fixa care depinde de durata contractului. Acesta are dobânda de 15% daca durata contractului este pâna în 5 ani, de 15,50% daca este pâna la 8 ani si 16% daca împrumutul este pe 10 ani”, ne-au transmis reprezentantii bancii Santander.

Sursa:Evz.ro

Exagerările pot afecta investiţiile

de

„Mai uşor cu criza pe scări! Am sărit în extrema cealaltă: deschid televizorul şi tot ce văd e criza, de dimineaţa până seara. Asta bineînţeles că îţi înrăutăţeşte şi anticipaţiile şi comportamentul social”, a declarat guvernatorul BNR.

 

Isărescu avertizează că exagerarea efectelor crizei poate goni investitorii. El promite însă că Banca Naţională va apăra leul. „BNR este pregatită să acţioneze pentru a preveni eventuale mişcări destabilizatoare ale cursului de schimb al leului. (…) Deprecierea excesivă a monedelor locale, care nu e justificată în raport cu fundamentele economice, poate crea mişcări destabilizatoare şi de aceea trebuie evitată”, a explicat guvernatorul Băncii Naţionale. 

Mugur Isărescu nu a anunţat şi măsurile concrete prin care va salva leul de la o depreciere puternică. Specialiştii cred, însă, că BNR nu vrea să vadă cursul peste 4,3 lei pentru un euro.

 

realitatea

Legea holdingului

de

42-18486185Membrii Guvernului Privat vor propune miercuri omologilor de la Palatul Victoria introducerea unei legi a holdingului, cu argumentul ca România pierde bani prin absenta ei.

O legislatie a holdingului cu exceptii de la plata impozitului pe câstigurile de capital ar impulsiona mutarea unor centre regionale de afaceri în România, cu efecte imediate împotriva crizei, arata documentul final al proiectului cotidianului de afaceri „Business Standard“ Guvernul Privat, ce va fi prezentat miercuri reprezentantilor Executivului. Lipsa unor prevederi legislative favorabile existentei holdingurilor are un impact negativ asupra economiei românesti, oamenii de afaceri locali preferând sa-si localizeze afacerile în alte tari, mai „prietenoase“ din acest punct de vedere, cum ar fi Luxemburg, Olanda sau Cipru. Taxele pe care companiile le datoreaza se platesc, de asemenea, în statele respective, arata documentul.

Sursa: Cotidianul

Cele şapte greşeli capitale ale bancherilor, care au dus la criză

de

551ArogantaIesiti de pe bancile unor scoli prestigioase ale lumii precum Harvard sau London School of Economics, foarte bine platiti, multi

 

 

 

 

 dintre bancheri nu cunosteau sensul termenului de esec inainte de criza. Cu timpul au inceput sa fie prinsi in fantasma unui succes colosal, din care cu greu mai puteau sa iasa.

 

Aroganta a atarnat greu pana in final in declansarea si in propagarea crizei, lucru recunoscut si de fostul director al Lehman Brothers, devenit in prezent inamicul numarul 1 al administratiei americane, care nu s-a gandit nici macar o secunda ca statul american ar putea sa lase o institutie atat de mare precum LB sa cada. O geseala care s-a dovedit a fi fatala…

 

2. Lacomia

 

Intre 1993 si 2007, numai Dick Fuld, fostul boss al LB, a avut un venit de mai mult 500 de milioane de dolari. In 2005, bancherii de pe Wal Street au luat nu mai putin de 35 de miliarde de dolari numai din bonusuri.

 

Nu este prima data cand veniturile bancherilor unt luate in vizor atunci cand vine vorba de criza. De la analisti si pana la sefi de stat, aceste venituri fabuloase au fost aspru criticate, intrucat cu timpul ele au fost deconectate de performantele liderilor de institutii financiare.

 

Chuck Prince, fostul director al Citigroup, a primit 26 de milioane de dolari drept prima de plecare, dupa ce banca suferise o pierdere de 37 de miliarde de dolari. In 2008, cei 166.000 de angajati de pe Wall Street au primit bonusuri in valoare totala de 18 miliarde de dolari.

 

Ceea ce este intr-adevar uimitor, spun analistii, este ca de cele mai multe ori acestia nu vor sa renunte la aceste sume fabuloase, manifestand o lacomie iesita din comun. Aceasta atitudine a determinat unele state precum Franta sau Statele Unite sa conditioneze ajutoarele financiare acordate de reducerea totala a acestor bonusuri.

 

3. Strategiile pe termen scurt

 

Avand ca obiectiv rentabilitatea, bancherii au gandit si au implementat strategii de crestere a profitului doar pe termen scurt, ceea ce a dus la un dezechilibru, spun analistii, care numesc acest tip de gandire „dictatura termenului scurt”.

 

Functionarea bancilor a cedat progresiv in cadrul acestui cult. Corelate cu lacomia bancherilor despre care vorbeam mai sus, profiturile pe termen scurt i-au determinat pe acestia sa recurga la investitii din ce in ce mai riscante pentru a degaja profituri din ce in ce mai mari, fara sa se gandeasca la faptul ca, la un moment dat, acest lucru ar putea aduce pierderi pe termen lung.

 

4. Disimularea

 

Bancherii au refuzat sa vorbeasca despre existenta crizei. In vara lui 2007 existau deseori declaratii ale acestora in urma carora rezulta faptul ca subprimele au murit inca din fasa. Cateva luni mai tarziu bancile pe care acestia le conduceau incepeau sa anunte deprecieri uriase.

 

Obiectivul acestui refuz a fost acela de a nu afecta increderea consumatorilor, insa efectul obtinut a fost unul exact opus: s-au acumulat pierderi, credibilitatea in sistemul bancar s-a diminuat drastic si in scurt timp au aparut falimentele.

 

„Lipsa de transparenta este principala cauza a crizei”, spune Philippe Dessertine, profesor de finante la Universitatea din Paris.

 

5. Dogmatismul

 

„Statul nu este solutia problemei, el este problema insasi”, spunea Ronald Reagan in 1981, deschizand o era de 25 de ani deregularizare.

 

„Statul este problema” a fost ideea in care au crezut si liderii marilor banci, pana in ziua in care au fost nevoiti sa bate la usile statului pentru a obtine ajutoare financiare.

 

Bancherii se vad nevoiti astazi sa renunte la dogmatismul care i-a dominat pana acum. Statul nu mai este o problema, ci devine solutia acesteia. Cel putin… pana trece criza.

 

6. Incompetenta

 

„Cand valurile marii se retrag, îi putem vedea pe cei care stau dezbracati sub apa”. Aceasta este ilustrarea lui Warren Buffett privind criza. Intr-adevar, criza a reusit sa descopere faptul ca multi lideri de institutii financiare au dat dovada de incompetenta in gestionarea operatiunilor.

 

Cum a putut un simplu trader ca Jerome Kerviel sa traga un tun de 4,9 de miliarde de euro fara sa fie detectat? Cum au putut mari banci europene sa investeasca in produse Madoff fara sa-si dea seama ca acestea fac parte dintr-o mare escrocherie?

 

7. Iresponsabilitatea

 

Pentru Dick Fuld falimentul Lehman Brothers s-a produs din vina statului american care, in mod nedrept, a lasat-o sa cada. Evident, statul american il vede vinovat pe Dick Fuld care nu a incercat sa salveze institutia cand inca mai putea. Niciunul dintre bancheri nu recunoaste si nu vrea sa isi asume responsabilitatea pentru operatiunile gestionate prost sau pentru politicile riscante pe care le-a promovat.

 

capital

În 2008, nici o banca n-a platit amenzile date pentru înselarea clientilor

de

 Anul trecut, institutiile de credit au preferat sa conteste toate penalizarile primite de la ANPC pentru diversele nereguli savârsite în relatia cu clientii.

 

În vistieria institutiei nu a intrat nici un leu, desi cuantumul maxim al fiecarei amenzi nu depasea 50.000 de lei.
   În 2008, Autoritatea pentru Protectia Consumatorilor a primit 4.000 de reclamatii care vizau nereguli comise de banci în relatia cu proprii clienti. Dintre acestea, potrivit datelor furnizate de institutie, 113 s-au transformat în procese-verbale de constatare a contraventiei cu amenda si alte 110 în procese-verbale fara sanctiune.

Suma totala care ar fi trebuit sa fie platita de banci ca urmare a actiunilor ANPC se ridica la 880.600 de lei, însa Cotidianul a aflat ca nici una dintre institutiile de credit sanctionate nu a virat suma aferenta sanctiunii. “Bancile prefera sa mearga la infinit cu procese si contestatii în loc sa plateasca amenzile.

De aceea legea ar trebui sa fie schimbata si ANPC sa capete mai multe puteri. Altfel se va repeta situatia din 2008 când nici o banca nu a platit efectiv amenzile”, au declarat pentru Cotidianul surse apropiate situatiei. Bancile din Bucuresti aduna peste 3.100 de reclamatii din cele 4.000 primite de ANPC în timp ce suma ce ar fi trebuit încasata în urma aplicarii amenzilor se ridica la 361.000 de lei dintr-un total de 880.600 de lei. În situatia de a fi amendate s-au aflat pe parcursul anului trecut majoritatea institutiilor de credit ce activeaza în România.

“Cele mai grave încalcari comise de banci vizeaza perceperea unor comisioane neprevazute în contracte si majorarea nejustificata a dobânzilor la credite”, explica cei de la ANPC. În acelasi timp, cele mai întâlnite reclamatii fac referire la majorarea ilegala a dobânzilor si comisioanelor, aparitia de noi comisioane, închideri de cont neoperate la timp, promotii înselatoare (de tipul: depui la noi banii si primesti o suma din partea bancii, suma fiind alta decât cea asteptata de client) sau campanii publicitare care încalca prevederile Legii 363/2007 privind combaterea practicilor comerciale incorecte (campanii promotionale care determina consumatorii sa aduca clienti bancilor în schimbul unor sume de bani).

Sursa: Cotidianul

Ce patesc cei care nu-si platesc ratele la banca? anunta Casa de avocatura Coltuc

de

În actuala reglementare, executarea silita a creditelor este destul de dura cu restantierii, neoferindu-le solutii alternative .Întârzierile legate de achitarea ratelor de credit au devenit preocupari la zi ale institutiilor bancare, care

 cauta solutii pentru a-si recupera creantele, în conditiile în care tot mai multi debitori nu-si mai pot plati ratele. Nici bancherilor nu le convine o reglementare atât de închistata deoarece ei sunt interesati sa-si recupereze banii prin rate, nu prin executarea silita sau vânzarea creantelor catre recuperatori. La începutul acestei luni, ei au solicitat Bancii Nationale prelungirea de la 90 la 150 de zile a termenului de la care se declanseaza procedura de executare silita a celor care nu-si platesc datoriile si au sustinut ca BNR ar trebui sa încurajeze bancile sa reesaloneze si sa restructureze creditele restante. Pe de alta parte, comisiile Senatului au avizat o propunere legislativa care obliga bancile ca, înainte de a trece la executarea silita, sa prezinte clientului un plan de reesalonare a ratelor.
Indiferent daca propunerea legislativa va fi sau nu aprobata de Parlament, regulile referitoare la bunurile care pot fi urmarite de banci sau alti creditori ramân aceleasi. Procedura de executare silita difera în functie de clauzele contractului de credit, daca în acel contract s-au prevazut garantii imobiliare sau nu.
Contractele de credit, inclusiv contractele de garantie reala sau personala, încheiate de o institutie de credit constituie titluri executorii. OUG nr. 99/2006 a dat dreptul bancilor sa-si organizeze un corp propriu de executori, a carui activitate este strict legata de punerea în executare a titlurilor executorii apartinând institutiei de credit si altor entitati care apartin grupului acesteia si care desfasoara activitati financiare.

Executarea silita a creditelor fara garantii imobiliare
Daca în contract nu s-au prevazut garantii imobiliare, bancile sunt obligate sa înceapa cu urmarirea bunurilor mobile si numai daca nu se acopera creanta dupa vânzarea acestora se poate trece la executarea bunurilor imobile.
Executarea poate începe numai dupa ce se va comunica debitorului o somatie. Daca în termen de o zi de la primirea somatiei debitorul nu plateste suma datorata, executorul va putea trece la sechestrarea bunurilor mobile urmaribile ale debitorului, chiar daca acestea sunt detinute de un tert.
Executorul va identifica si va evalua cu acordul partilor bunurile sechestrate, iar daca acestea nu se înteleg, va solicita efectuarea unei expertize. Bunurile vor fi evaluate la valoarea lor de circulatie.
Bunurile sechestrate se pot lasa, cu acordul bancii, în custodia debitorului, care le poate folosi cu conditia sa nu piarda din valoare prin întrebuintare. Daca exista pericolul ca debitorul sa înstraineze, sa substituie ori sa deterioreze bunurile sechestrate, executorul le va sigila sau le va ridica de la debitor.
Sumele în lei sau în valuta, titlurile de valoare, obiectele din metale pretioase, pietrele pretioase, obiectele de arta, colectiile de valoare si altele asemenea se ridica si se depun, cel târziu a doua zi, la unitati specializate.
Executorul poate valorifica bunurile sechestrate prin vânzare la licitatie publica, vânzare directa si prin alte modalitati admise de lege.

Bunuri imobile care pot fi urmArite
Creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate în proprietate comuna, ci vor trebui sa ceara mai întâi împarteala acestora.
Creditorii personali pot urmari însa cota-parte determinata a debitorului lor din imobilul aflat în coproprietate, fara a mai fi necesar sa ceara împarteala.
Imobilele urmarite silit se valorifica prin vânzare la licitatie publica, vânzare directa si prin alte modalitati admise de lege.

Sursa: SFIN

Ce faci daca banca ti-a marit dobanda? Va informeaza Casa de avocatura Coltuc

de

33338Firesc, primul lucru este sa te asiguri ca banca avea dreptul sa faca acest lucru. Daca in contract nu exista prevederi care sa-i permita creditorului sa

umble la costurile imprumutului, atunci poti refuza sa platesti suma solicitata in plus fata de rata normala si te poti adresa autoritatilor abilitate sa desfasoare cercetari in acest sens.

In situatia in care decizia bancii de a majora dobanda are acoperire contractuala, atunci poti incerca sa reesalonezi creditul. Desi perioada in care ramai dator fata de banca se lungeste, reesalonarea este singura solutie prin care mai poti obtine rate mai mici.

Sfaturile bancherilor se indreapta tot in aceasta directie. „Bancile fac eforturi pentru reesalonarea si restructurarea creditelor. Clientii care simt ca nu mai pot trebuie sa vina la banca ca la doctor pentru a nu ajunge in faza executarii silite”, declara in uirma cu mai putin de doua saptamani Radu Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor.

Pentru cei care au credite in valuta, pierderile generate de majorarea dobanzii sunt dublate si de cele rezultate in urma deprecierii monedei nationale in raport cu euro. Aceste persoane pot fi tentate sa-si refinanteze creditul in lei, in speranta ca eliminand riscul valutar, vor plati o rata lunara mai mica pe termen scurt si mediu.

In prezent, dobanda medie la creditele de nevoi personale in euro care se acorda pentru perioade de cel putin 10 ani este de 9,75%. Dobanda medie pentru creditele de consum in lei este de 12,9%, asta in situatia in care sunt luate in calcul si imprumuturile garantate cu ipoteca. Daca avem in vedere doar creditele fara garantii, dobanda medie se apropie simtitor de 20%.

Rata unui credit al carui sold este in prezent de 5.000 de euro, scadent peste cinci ani si jumatate, este de 120 de euro pe luna. In urma cu doi ani si jumatate rata era de 100 de euro, calculata la cursul din perioada respectiva aceasta echivala cu 360 de lei. Pe scurt, rata s-a majorat pe parcursul derularii contractului, atat ca urmare a modificarii dobanzii, cat si a cursului de schimb valutar, cu 150 de lei.

Pentru a refinanta acest imprumut in lei, valoarea noului credit ar trebui sa fie de cel putin 24.000 de lei, suma din care sa se scada toate comisioanele aferente imprumutului nou si cel pentru rambursarea anticipata. Dobanda anuala perceputa de banca la refinatarea in lei se apropie de 23%, ceea ce ar insemna ca rata lunara ar fi de cel putin 640 lei, adica cu 130 de lei peste valoarea celei platita pentru creditul refinantat.

Pentru a merita sa refinantezi acum in lei un credit avut in euro, cursul de schimb ar trebui sa treaca de 4,9 lei/euro, ceea ce este putin probabil, iar valoarea ratei sa creasca cu cel putin 10%.

In ceea ce priveste refinantarea in aceeasi moneda, aceasta nu este rentabila deoarece dobanzile percepute in prezent pentru creditele noi sunt net superioare celor practicate la creditele aflate in derulare.

ziare.com

Electricitatea şi serviciile financiare – cele mai folosite

de

11110

Trei sferturi dintre români spun că în ultimul an au resimţit cel mai mult creşterea preţului la energie electrică şi servicii financiare, situându-se pe locul

al şaselea la nivel european din punct de vedere al percepţiei faţă de modificarea preţului la utilităţi. Datele fac parte dintr-o cercetare europeană privind costurile serviciilor, percepţia consumatorilor privind tarifele, rata de acoperire la nivel naţional în fiecare ţară membră UE şi intenţia europenilor de a-şi schimba furnizorii.

Creditele ipotecare, cele mai puţin accesate servicii

gandul

Lipsa banilor îi determină pe bancheri să vină cu oferte care de care mai neobişnuite.

de

1118

Un client care depune la bancă 1.000 de lei pentru un an de zile, primeşte pe loc aproape 127 de lei. În mod normal, banca i-ar fi dat aceşti bani după 12 luni, adică la data scadentă a depozitului.

În prezent, pentru economiile în lei ţinute în bănci un an, dobânzile ajung până la 16 la sută, iar la cele în valută, la 7,5 procente. Deşi bancherii se întrec în oferte pentru a atrage cât mai mulţi bani în conturi de la populaţie, guvernatorul BNR atrage atenţia că promoţiile exagerate sunt riscante. Mugur Isărescu spune că dobânzile prea mari la depozitele în lei ar putea dezavantaja moneda naţională.

„O cursă exagerată a dobânzilor la depozite să nu transmită reversul, adică lipsă de încredere, nu încredere. Şi aici cred că intrăm într-o zonă de risc dacă sărim calul”, a spus guvernatorul.

În decembrie, economiile populaţiei în conturile bancare au depăşit 80 de miliarde de lei pentru depozitele în monedă naţională şi valută. 

Sursa: Realitatea TV

În jur de 80% din creditele acordate de bănci se plătesc după data scadenţei

de

4444

Populaţia dar şi firmele care au probleme cu achitarea creditelor ar putea să primească un balon de oxigen de la bănci. Bancherii au cerut Băncii

Naţionale a României (BNR) prelungirea perioadei până la executarea silită a debitorilor restanţieri de la 90 de zile – în prezent – la 120 sau chiar 150 de zile.Propunerea a fost făcută ieri de către Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), la întâlnirea cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, şi cu ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea. „În situaţii de criză, considerăm că este mai bine să fim mai activi şi BNR să ne susţină, inclusiv prin schimbarea regulamentului“, a declarat Gheţea. ARB a mai propus prelungirea perioadei de graţie şi rescadenţarea creditelor, solicitări care deocamdată trebuie analizate de către BNR. De altfel, unele bănci au început încă de la sfârşitul anului trecut să adopte asemenea măsuri. Totodată, bancherii au cerut ca o parte din garanţiile la credite să fie luate în considerare atunci când se depăşeşte întârzierea la plată de 90 de zile.

gandul

Cum puteti micsora rata la banca?

de

77Prima etapă este şi decisivă. Cel care doreşte să-şi micşoreze ratele se întâlneşte cu directorul lui de credit, cu care va încerca să facă o nouă înţelegere.

 „Este de preferat să vină de acasă cu câteva propuneri, în aşa fel încât să convingă banca de rentabilitatea reciprocă a noii oferte de plată“, precizează consultantul financiar Bogdan Baltazar, fost preşedinte al BRD Groupe Société Générale.

Cea mai fezabilă înţelegere este, în viziunea expertului, prelungirea perioadei de ramburs. „Ce-i drept, prin această prelungire, care poate fi şi de mai mulţi ani, suma totală de returnat la bancă va creşte, dar ratele plătite de debitor vor fi mai mici. În plus, nimic nu-l împiedică pe acesta ca, atunci când îşi va reveni din punct de vedere financiar, să facă o nouă înţelegere cu banca pentru a i se scădea perioada de rambursare şi – implicit – dobânda“, explică Baltazar.

Beneficiarii, avantajaţi

O altă posibilitate este creşterea sumei acordate drept împrumut. „Solicitantul poate face asta printr-o garanţie suplimentară a unui terţ, în aşa fel încât să convingă banca de buna sa credinţă în returnarea noului credit“, consideră expertul financiar.

Băncile nu-şi pot permite, în momentul de faţă, să rişte prin executarea silită a debitorilor rău-platnici, decât în situaţii extreme. „Toţi ştiu că, în cazul creditelor imobiliare, un apartament evaluat la 100.000 de euro acum un an, în momentul de faţă are o valoare apropiată de jumătate faţă de cea estimată atunci. Chiar şi aşa, nu-l cumpără nimeni!“, explică Bogdan Baltazar de ce băncile preferă să reeşaloneze creditele, decât să aplice executarea silită.

Totuşi, el recomandă debitorilor să nu se culce pe o ureche sau să spere la reduceri substanţiale. „Cei care au credite şi vor o reeşalonare pot prezenta multe dovezi – acte, înscrisuri, prin care să dovedească faptul că starea lor materială s-a degradat în ultima perioadă. Actele doveditoare au o anumită valoare, dar băncile nu sunt şi nu vor fi niciodată instituţii de caritate“, mai atrage atenţia consultantul financiar.

evz

‘ Nici nu mai apuci sa deschizi gura despre cresteri salariale si apare presiunea pe curs’

de

coltuc35Dupa mai multi ani de cresteri salariale peste castigurile de productivitate, in prezent, „nici nu mai apuci sa deschizi gura despre cresteri salariale si apare

 

 presiunea pe curs”, a spus guvernatorul BNR, adaugand ca nivelul de echilibru al cursului este cel stabilit de dinamica sa.Seful bancii centrale a completat ca sistemul bancar din Romania nu este expus „activelor toxice” si poate constitui chiar o ancora pentru limitarea efectelor crizei financiare internationale.

„Am avut si mai mult timp sa analizam bilanturile bancilor. Acum, dupa o a treia runda de evaluare, putem spune ca bancile din Romania nu sunt expuse activelor toxice”, a adaugat Isarescu.

BNR estimeaza ca va reintra, in 2009, in intervalul de inflatie tintit si fixeaza tinta de inflatie pe 2010 la 3,5%, plus sau minus un punct procentual, a declarat guvernatorul BNR.

wall-street.ro

Doua dintre cele mai importante banci din Romania, in ciuda relaxarii normelor BNR, au marit dobanzile la creditele ipotecare.

de

coltuc83Astfel, la Alpha Bank, noua dobandă la creditele ipotecare in euro este de 10,24%, fata de 8,53% cst era inainte, in timp ce la Raiffeisen dobanda a urcat

 

 

de la 8,6% la 13,25%, conform noilor oferte ale bancilor, intrate in posesia Gandul. 

protv

Adio credite la case.Unde vreti sa ajungem?

de

coltuc15Ascensiunea dobânzilor la credite nu se opreşte nici în 2009. ING Bank, Emporiki Bank, Alpha Bank, Bancpost şi MKB Romexterra au decis să

 

treacă la o nouă majorare de costuri pentru creditele ipotecare. Primele două au operat majorări de dobândă de până la 2% pentru împrumuturile în lei, iar celelalte trei au adăugat peste 1,5% la dobânzile pentru creditele în euro. Alpha Bank a majorat dobânda la creditul Alpha Housing în euro prin creşterea marjei băncii

 

realitatea

Comisia Europeana vrea sa atace din nou evaziunea fiscala prin desfiintarea secretului bancar

de

secretComisia Europeana vrea sa previna situatiile in care un stat al Uniunii Europene (UE) refuza sa ofere informatii statelor de origine cu privire la contribuabilii staini ,

invocand secretul bancar.
Este inacceptabil ca secretul bancar aflat in vigoare intr-un stat UE sa constituie un obstacol in evaluarea corecta a taxelor si impozitelor de catre autoritatile fiscale din alt stat al Uniunii”, a declarat comisarul european pentru pentru taxe si uniunea vamala Laszlo Kovacs.

In schimb, statele UE pot pastra secretul bancar pentru cetatenii rezidenti, iar schimbul de informatii nu se va face automat, ci numai la cererea unui alt stat.

Textul vine in completarea unor altor propuneri facute de Comisie in noiembrie, pentru a imbunatati legislatia de impozitare a economiilor, ce si-a aratat punctele slabe dupa scandalul din Lichtenstein de la inceputul anului 2008

Grupul bancar italian UniCredit SpA ia in considerare posibilitatea de a apela la ajutoare de stat, poate in Austria

de

O sursa avizata a declarat, de asemenea, ca UniCredit, cea mai mare institutie de creditare din Europa emergenta, ia in considerare posibilitatea de a cere ajutoare de stat in Italia si Polonia.

Profumo a spus ca UniCredit, a doua banca din Italia dupa valoarea de piata, „se gandeste la sprijinul statului ca asigurare impotriva unor evenimente imprevizibile”, scrie Handelsblatt, in rezumatul interviului ce va fi publicat astazi, scrie NewsIn.

Restantele populatiei la credite au crescut intr-un an cu 73%, pana la 989,6 milioane lei

de

Cea mai mare crestere a fost inregistrata de segmentul creditelor in valute exceptand euro si dolar, sector dominat de creditele in franci elvetieni, unde restantele la finalul lunii noiembrie au crescut de peste 34 de ori intr-un an,

pana la 18,74 milioane lei (4,96 milioane euro).
Totodata, cresterea semnificativa a sumelor restante la imprumuturile acordate populatiei pana la finalul lunii noiembrie a fost cauzata de cresterea anuala cu peste 120% a restantelor la creditele in valuta, pana la 208,84 milioane lei (55,26 milioane euro).

Băncile execută silit cu 30% mai multe apartamente decât anul trecut

de

Tot mai des, la sediile băncilor, ale executorilor judecătoreşti sau la mica publicitate apar anunţuri de tipul „banca X vinde prin licitaţie publică în data de… imobilul compus din… şi amplasat în zona…“.

Numărul executărilor silite cerute de bănci după ce oamenii nu şi-au mai putut plăti ratele pentru creditele ipotecare a crescut cu până la 30% de la începutul anului faţă de perioada precedentă, relatează revista „Capital“ din această săptămână.
Locuinţele scoase astfel la vânzare ajung să fie cumpărate la un preţcu circa 35%-50% mai mic decât cel din piaţă. Însă, din cauză că sunt locuite, „sunt destul de puţini cei care se încumetă să cumpere astfel de imobile“, afirmă Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România

evz

Consilierii de credit – cei mai plictisiţi români

de

În băncile din Bucureşti îţi ţiuie urechile a pustiu. Bulu­ceala clienţilor e o amintire îndepărtată. Ieri, pe angajaţi îi rupea plictiseala.Prima bancă.Ciudat de pustiu. În tot sediul, o singură consilieră: Sorina. „Restul colegilor sunt

plecaţi pe teren”, zice ea. Casc ochii. „Da, pe teren, că sunt mulţi clienţi care nu-şi mai permit să plătească creditele şi trebuie să le ia banca locuinţa. Dar nasol, că nici banca nu se mai scoate că, dacă vinde locuinţele, acum ia pe ele mai puţin decât până în criză”, explică fata. Dar eu oricum n-o să fiu în situaţia asta, că vreau un credit mai mic, de nevoi personale. Sorina mă priveşte cu tristeţe, ar vrea să-mi spună ceva, dar ezită – parcă i-ar părea rău să mă piardă de client

gandul

Creditul imobiliar luat în euro triplează valoarea împrumutului

de

Cei care achiziţionează un apartament sau o garsonieră cu ajutorul unui credit imobiliar pe termen lung (30-35 de ani – n.r.) ajung să plătească la finele perioadei de rambursare chiar şi de cinci ori mai mult valoarea

locuinţei. Potrivit unor calcule făcute de brokeri de credite, cele mai avantajoase împrumuturi pen tru achiziţia unui imobil sunt cele contractate în euro. Spre exemplu, pen tru o garsonieră în bloc nou – cu o valoare de 52.000 de euro -, clientul va achita după 30 de ani 150.000 de euro. În cazul în care creditul este pe 35 de ani, valoarea creşte la 175.000 de euro, iar pentru un împrumut în lei se plăteşte echivalentul a 279.000 de euro

evz

Bancile fac probleme firmelor. Avem semnale ca se fac abuzuri

de

Toate bancile cer acest lucru, si cele americane si cele turce si cele austriece”, a declarat ieri, intr-o conferinta de presa, Cristian Ionescu, country manager Coface Romania, filiala locala a agentiei franceze de rating

Coface. El a aratat ca firmele justifica neachitarea datoriilor prin faptul ca bancile le retrag finantarea si le cer rambursarea anticipata a creditelor. „Avem multe semnale in acest sens, dar noi putem spune acest lucru in calitate de intermediar si de aceea nu putem da nume concrete de banci”, a adaugat Ionescu. Pe de alta parte, Ionescu a spus ca Romania va iesi din criza financiara odata cu revenirea pietelor externe, pentru ca la nivelul guvernarii nu exista o solutie in acest sens. „Experienta de pana acum ne-a demonstrat ca pe guvernanti ii preocupa mai mult interesele de partid decat cele ale tarii”, a spus Ionescu. Romania nu mai are in prezent un motor de crestere economica, cele trei sectoare cu cea mai mare contributie la avansul economiei – constructiile, consumul si investitiile straine – fiind afectate de criza economica internationala. Coface mentine ratingul Romaniei la „A4 minus”, dar reprezentantii companiei atrag atentia, printre altele, asupra deficitului bugetar ridicat din 2008, mentionand ca adancirea acestuia in 2009 „ar arunca Romania intr-un con de umbra timp de 3-4 ani”.

 

 

Noua modificare a Regulamentului BNR

de

In Monitorul Oficial, partea I, nr. 40 din 22 ianuarie 2009 a fost publicat Regulamentul pentru modificarea Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei nr. 3/2007 privind limitarea riscului de credit la creditele

destinate persoanelor fizice.Conform modificarilor aduse de catre Banca Nationala a Romaniei, imprumutatorii stabilesc, in cadrul reglementarilor interne, modalitatea de organizare a activitatii de acordare si derulare a creditelor destinate persoanelor fizice si, dupa caz, conditiile de garantare pentru fiecare tip de credit, inclusiv limita maxima admisa pentru valoarea finantarii in raport cu valoarea imobilului ipotecat.

De asemenea, imprumutatorii stabilesc si nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare, inclusiv fundamentarea acestora, diferentiate pe categoriile de clientela, pe destinatia creditului (de exemplu, credit de consum, credit ipotecar), pe tipul creditului (defalcat in functie de moneda de exprimare sau, dupa caz, de indexare, de tipul dobanzii, respectiv fixa sau variabila, de termenul de acordare a creditului si de comportamentul clientului in legatura cu onorarea serviciului datoriei determinat de calitatea garantiei), iar in cazul creditelor care nu sunt garantate cu ipoteci asupra proprietatilor imobiliare locative sau a terenurilor intravilane, nivelurile maxime admise pentru gradul total de indatorare sunt stabilite inclusiv prin luarea in considerare a riscului valutar, riscului de rata a dobanzii, precum si a posibilitatii de majorare a costului creditului provenind din comisioane si alte cheltuieli privind administrarea creditului prevazute in contract.

Mersul la bancă nu este ca mersul pe bicicletă.

de

Dacă aţi moştenit o sumă de bani depusă într-un cont bancar, nu vă bucuraţi prea tare. Vă aşteaptă câteva surprize. Dacă dori să retrageţi sau să transferaţi banii moşteniţi într-un alt cont, banca vă cere, pe lângă

comisionul de retragere sau de transfer şi un comision de succesiune.Valoarea acestuia poate ajunge la 2 procente din sumă. Chiar şi la un comision clasic, cum ar fi cel de alimentare de cont curent, pot fi surprize. Dacă banii sunt depuşi de altcineva decât titularul, persoanei respective i se cer între 4 şi 10 lei, în funcţie de suma depusă.

realitatea

Sfaturi utile pentru şomerii care au datorii la bănci

de

Primul pas pe care trebuie să-l faceţi dacă aţi rămas fără serviciu şi aveţi cel puţin un credit este să explicaţi celor de la bancă în ce situaţie vă aflaţi. De cele mai multe ori bancherii acceptă o amânare la plata ratelor.

Procedeul se numeşte „la buna înţelegere”, dar oricât de bună ar fi, nu vă aşteptaţi la o păsuire mai lungă de 3 luni. Termenul se poate prelungi cu o singură condiţie: să plătiţi cel puţin jumătate dintr-o rată în cele 3 luni de amânare.

Este foarte important să respectaţi termenele stabilite împreună cu banca. La cel mai mic semn că aţi depăşit data stabilită pentru plată, banca vă poate întocmi dosarul de daună.

Trebuie să mai ştiţi că la 3 luni consecutive de neplată a ratei, banca poate trece la executare silită, dacă există o garanţie imobiliară, pentru că astfel îşi poate acoperi pierderile mai uşor.

Un lucru nu poate fi însă negociat: dobânda. În acest condiţii, gândiţi de două ori când cereţi o păsuire, pentru că, la finalul perioadei de graţie, s-ar putea dovedi o povară imposibil de dus.

Sursa: Realitatea TV

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a modificat Normele nr. 6 si 7 din 2008, care vizeaza comertul facut de institutiile de credit cu cecuri si, respectiv, cu cambii si bilete la ordin.

de

Noile reglementari au fost introduse prin Normele nr. 1 si 2 din 2009, publicate in Monitorul Oficial, Partea I nr. 30 din 15 ianuarie 2009. Astfel, potrivit noilor norme, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au

obligatia ca la receptionarea cecurilor si cambiilor sa stabileasca starea instrumentelor, in raport cu cerintele specifice aplicarii procedurii de trunchiere.
In situatia in care la receptionarea cecurilor si cambiilor „se constata ca acestea prezinta motive pentru a fi refuzate tehnic in procedura de prelucrare electronica, respectiv alterari, indoituri, pete sau alte asemenea elemente care pot afecta vizibilitatea mentiunilor aflate pe aceste instrumente, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor trebuie sa consemneze starea instrumentelor pe baza unui document semnat de catre acestea si clientii beneficiari ai sumelor inscrise” pe respectivele cecuri sau cambii si „sa informeze clientii cu privire la modalitatile alternative de procesare si costurile aferente acestora, precum si cu privire la eventuala pierdere a dreptului de protest si de regres, in cazul in care acestia aleg o modalitate alternativa de procesare”, stabilesc noile norme BNR.

Potrivit acelorasi norme, in situatia in care data receptionarii cecului sau cambiei „este foarte apropiata de data-limita de prezentare la plata si, astfel, prin parcurgerea circuitului de compensare/decontare s-ar depasi termenul in care beneficiarul ar putea sa dreseze protestul si regresul ca urmare a unui eventual refuz la plata din partea platitorului, la momentul receptionarii instrumentului, institutia de credit a beneficiarului trebuie sa obtina acceptul clientului beneficiar privind transmiterea spre plata a respectivului instrument”.

Mai mult, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor au obligatia sa transmita spre plata cecurile, cambiile si biletele la ordin la vedere receptionate de la clientii lor, pana cel tarziu in ziua bancara urmatoare datei receptionarii instrumentelor de plata.

De asemenea, institutiile de credit ale beneficiarilor/posesorilor sumelor inscrise pe cecuri, cambii si bilete la ordin au obligatia sa crediteze conturile clientilor lor cu sumele incasate in aceeasi zi bancara in care le-au fost creditate conturile sau, in cazul in care instrumentele au fost refuzate la plata, sa comunice in acelasi termen clientilor lor acest fapt, inclusiv motivele de refuz.

BNR a interzis emiterea cecurilor, cambiilor si biletelor la ordin, in format vechi

Operatiunea de trunchiere, adica prezentarea electronica la plata a cecului, cambiei si biletului la ordin, a fost introdusa prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 38/2008 pentru modificarea Legii nr. 59/1934 asupra cecului si prin OUG nr. 39/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

Potrivit reglementarilor BNR, procesarea electronica a cecurilor, a cambiilor si a biletelor la ordin a inceput din 10 octombrie 2008.

In plus, BNR a interzis, incepand cu 8 decembrie 2008, emiterea acestor instrumente de plata de debit, al caror format este reglementat de vechile norme.

Masura a fost stabilita prin Ordinul BNR nr. 39/2008, care prevede ca „incepand cu data de 8 decembrie 2008 se interzice emiterea de instrumente de plata de debit de tipul cecului, cambiei si biletului la ordin, al caror format este reglementat de Normele tehnice ale Bancii Nationale a Romaniei nr. 9/1994 privind cecul si de Normele tehnice ale Bancii Nationale a Romaniei nr. 10/1994 privind cambia si biletul la ordin.”

Avansul minim, reintrodus de noile norme de creditare

de

Bancile vor avea posibilitatea sa stabileasca gradul de îndatorare pentru creditele garantate fara a mai aplica testul de stres. Noile reglementari reintroduc însa avansul minim.

Banca Nationala a României a publicat ieri, în Monitorul Oficial, noua forma a regulamentului de creditare pentru persoanele fizice cu modificarile aduse în urma sedintei Consiliului de Administratie

Bancile nu vor da anul viitor credite imobiliare fara avans de cel putin 25%, afirma bancherii

de

Creditarea imobiliara, încetinita în prezent, îsi va reveni treptat în 2009, dupa ce cererea va începe din nou sa se manifeste.Bancile sustin insa ca nu vor acorda credite imobiliare clientilor care nu dispun de cel putin 25% din valoarea achizitiei, potrivit bancherilor prezenti marti la The Money Channel,

 

informeaza NewsIn. Publicitate Presedintele Alpha Bank România, Sergiu Oprescu, a estimat ca avansul minim cerut clientilor de banci la credite imobiliare va fi de 30-35%, însa a tinut sa precizeze ca împrumutul ipotecar “functioneaza în continuare, e doar încetinit”.

Sursa: Adevarul

Restante la credite

de

Cele mai ridicate restante, în valoare de 867 milioane de lei (237,5 milioane de euro), le au firmele si locuitorii din Capitala. Însa, bucurestenii si firmele din Capitala se afla pe primul loc si în ceea ce priveste volumul creditelor contractate, care au ajuns, la finalul lunii octombrie, la 67,9 miliarde lei

 

(18,6 miliarde euro), din care peste doua treimi sunt împrumuturi în moneda straina.

Dupa Bucuresti, cele mai mari restante sunt înregistrate în judetul Brasov, de 114,3 milioane lei (31,3 milioane euro), în scadere însa fata de finalul lunii septembrie, urmat de Bihor, unde populatia si firmele au restante la credite de 94,8 milioane lei (26 milioane euro). Pe locul patru în topul restantierilor se afla judetul Timis, cu restante la plata creditelor de 93,8 milioane lei (25,7 milioane euro), urmat de Cluj, unde restantele ajung la 86,8 milioane lei (23,8 milioane euro).

Sursa: Curentul

 

www.coltuc.ro

Ordonanta de Urgenta nr. 200, care va intra în vigoare pe data de 15 ianuarie 2009, prevede aplicarea TVA în cota redusa la 5% pentru vânzarea unei locuinte.

de

Însa trebuie îndeplinite anumite conditii: suprafata utila sa nu depaseasca 250 mp, inclusiv terenul acoperit de constructie. Publicitate In cadrul unui seminar organizat de Corpul Expertilor Contabili si Contabilor Autorizati din România (CECCAR), Directorul Directiei de Legislatie în domeniul TVA din

 

 

cadrul Ministerului Economiei si Finantelor, Mariana Vizoli, a explicat modul de aplicare a noii reglementari privind cota redusa pentru tranzactiile imobiliare.Valoarea maxima pentru care se aplica valoarea redusa a TVA-ului este de 100.000 euro sau 380 milioane lei. O alta limitare prevede ca o persoana necasatorita sa poata beneficia o singura data de aceasta facilitate sau, în cazul unei familii, niciunul dintre soti sa nu fi beneficiat anterior de aceasta facilitate.

Sursa: Adevarul

Băncile nu mai acordă credite ipotecare. Cum comentaţi?

de

Băncile nu au mai acordat credite ipotecare în ultima lună, deşi preţurile apartamentelor sunt în cădere liberă. Reprezentanţii băncilor au început să recunoască faptul că au sistat creditarea, cel puţin pentru moment.

 

Deşi o locuinţă costă la fel ca în 2006, puţini români mai pot spera să obţină un credit ipotecar în această perioadă

http://www.realitatea.net/bancile-nu-mai-acorda-credite-ipotecare–cum-comentati_410546.html

Costurile contractelor de credit

de

Prezentul articol prezinta cateva tipuri de clauze din contractele de credit care sunt de natura sa impuna costuri suplimentare sau majorate in sarcina imprumutatului, fara a-si propune insa o analiza a valabilitatii acestora. Merita mentionat faptul ca aceste clauze au fost dezvoltate pentru creditele

 

pentru persoane juridice, iar aplicabilitatea acestora in cazul contractelor de credit incheiate cu imprumutati persoane fizice ar trebui investigata inclusiv din punctul de vedere al legislatiei privind protectia consumatorilor. anumite contracte de credit bancile si-au rezervat contractual dreptul de a mari dobanda in functie de conditiile pietei. in alte cazuri, cand dreptul bancilor de a modifica unilateral dobanda nu este, prin contract, un drept discretionar, banca este protejata prin clauza cunoscuta in terminologia de specialitate internationala drept „market disruption clause“. Acest tip de clauza este specifica finantarilor structurate pe metoda cost – plus (respectiv in cazul creditelor in care calculul dobanzii se efectueaza pornind de la EURIBOR/LIBOR), unde dobanda se calculeaza ca fiind rata EURIBOR/LIBOR pentru o anumita valuta si respectiv perioada, la care se adauga marja, adica profitul bancii; de asemenea, orice alte costuri aditionale in legatura cu finantarea sunt transferate in sarcina imprumutatului.

Riscuri transferate catre imprumutati

Fundamentarea utilizarii acestui tip de clauza consta in alocarea riscurilor: si anume, banca se presupune ca se finanteaza prin atragerea de depozite pe termen scurt pe piata interbancara. Rata pe care banca o plateste pentru aceste depozite (EURIBOR/LIBOR) reprezinta costul finantarii, iar „plusul“ este marja – profitul bancii in respectiva tranzactie. Acesta este contextul in care banca urmareste sa se protejeze transferand catre imprumutat riscurile de natura sa afecteze marja de profit aferent respectivei tranzactii.

Clauza „market disruption“, standard in documentatia de finantare pentru credite sindicalizate, a fost creata de Loan Market Association (LMA) si a fost preluata in documentatia de finantare a multor banci din Romania. Ea devine operanta in doua tipuri de situatii: cand nu sunt disponibile cotatiile pentru EURIBOR/LIBOR sau cand cresc costurile de finantare pentru banca finantatoare (in cazul creditelor sindicalizate, pentru un anumit procent din bancile dintr-un sindicat), caz in care bancii i se permite sa mareasca dobanda atunci cand costurile de finantare depasesc EURIBOR/LIBOR. Dobanda astfel majorata va reflecta si va acoperi costurile efective de finantare ale bancii creditoare. 

Dependenta de fuctionarea pietei interbancare

Istoric, aparitia clauzei a fost justificata prin faptul ca bancile sunt deseori in situatia de a acorda imprumuturi in valute straine – fara a avea surse de finantare domestice pentru astfel de valute – si la rate care depind in totalitate de functionarea pietei interbancare. Clauza a aparut in anii ‘60 – ‘70 pe fondul ingrijorarilor cu privire la potentiala indisponibilizare a finantarilor in dolari pe pietele europene – de unde prima situatie reglementata prin clauza: absenta cotatiilor. A doua situatie reglementata de clauza protejeaza bancile in cazul in care apar diferente intre rata EURIBOR/LIBOR si costurile efective de finantare.

In anii ‘90, clauza „market disruption“ acoperea doar situatia de absenta a cotatiilor. in acea perioada, bancile japoneze acordau imprumuturi bazate pe LIBOR plus marja. Ca urmare a scaderii ratingului bancilor japoneze in perioada respectiva, costurile efective de finantare ale acestora au crescut substantial, rata LIBOR nemaifiind reprezentativa. in absenta celui de-al doilea caz reglementat ca situatie de „market disruption“, bancile din Japonia nu au avut la dispozitie posibilitatea transferarii acestor costuri suplimentare catre imprumutati si au ajuns in situatia de a-si vinde portofoliile de credite, suferind uneori pierderi semnificative.

In momentul de fata, pe fondul turbulentelor din pietele financiare internationale si a crizei de lichiditati, bancile, confruntate cu cresteri reale ale costurilor de finantare, apeleaza la aceasta clauza. in Marea Britanie, Asociatia Bancherilor Britanici (BBA), ca raspuns la rapoarte recente conform carora tot mai multe banci recurg la clauza de „market disruption“, a emis un comunicat de presa conform caruia aplicarea clauzei respective ar trebui efectuata in ultima instanta si doar dupa intreprinderea anumitor masuri prealabile (vezi caseta).

Costuri de reglementare

Clauza „market disruption“ nu este insa singura in masura sa atraga costuri suplimentare in sarcina imprumutatilor. in plus fata de comisioanele bancii, costurile cu incheierea tranzactiei sau cele de rambursare anticipata, contractele de tip LMA contin asa-numitele clauze care impun in sarcina imprumutatului costurile de reglementare: de adecvare a capitalului sau de constituire a rezervelor minime obligatorii ale bancilor („mandatory costs“ – costuri obligatorii si „increased costs“ – costuri majorate).

Clauza de costuri obligatorii are in vedere transferarea in sarcina imprumutatului a oricaror costuri actuale si certe de reglementare, cum ar fi cele legate de constituirea rezervelor minime obligatorii si care sunt platibile, in general, autoritatii de reglementare.

Clauza de costuri majorate are in vedere protejarea bancii de riscul de introducere sau modificare a unor prevederi legale sau de reglementare (sau al unor schimbari in aplicarea ori interpretarea acestora) care ar putea afecta profitul bancii dintr-o anumita tranzactie sau care sunt in masura sa atraga anumite costuri suplimentare pentru banca.

Contractele de tip sau inspirate de LMA creeaza insa si un anumit nivel de protectie pentru imprumutati. Spre exemplu, in cazul aparitiei unui eveniment de „market disruption“, contractul LMA standard prevede posibilitatea, la cererea oricareia dintre parti, inceperii de negocieri (de regula, pentru o perioada limitata) pentru determinarea unei metode alternative de calcul al dobanzii. De asemenea, in aceasta situatie, precum si in celelalte cazuri in care banca intentioneaza sa aplice costuri majorate, se prevede posibilitatea pentru imprumutat de a rambursa anticipat (si fara costuri suplimentare). Cu toate acestea, costurile suplimentare impuse prin clauzele de mai sus sunt datorate de catre imprumutat pana la momentul efectuarii rambursarii. in plus, in situatia (foarte probabila) in care rambursarea are loc prin refinantare, aceasta presupune timp si cheltuieli suplimentare pentru imprumutat, iar marja la care se efectueaza refinantarea este foarte posibil sa fie mai ridicata.

MASURA EXCEPTIONALA

Asociatia Bancherilor Britanici (BBA) considera ca clauza de „market disruption“ ar trebui sa opereze doar in momentul in care bancile au dificultati exceptionale in obtinerea de fonduri sau daca dobanzile platibile pentru depozitele interbancare sunt substantial mai mari decat EURIBOR/LIBOR. Cu toate acestea, conform BBA, ratele EURIBOR/LIBOR ar trebui sa reflecte, chiar in conditiile actuale, costurile medii de finantare ale bancilor ale caror cotatii se iau in considerare la calcularea acestor indici. Renuntarea la sistemul transparent de calcul al dobanzii conform acestor indici si calcularea acesteia exclusiv in baza costurilor de finantare, individuale, ale bancilor, transforma modul de calcul al dobanzii intr-unul opac si dificil. in plus, lipseste imprumutatul de posibilitatea de a disputa acest calcul sau de a solicita documentarea acestor costuri suplimentare (daca aceste drepturi nu i-au fost acordate contractual). Conform Asociatiei Trezorierilor din Marea Britanie (ACT), este esentiala investigarea motivului pentru care indicii nu reflecta conditiile din piata inainte ca bancile sa foloseasca aceasta drept motiv de abandonare a metodei standard de aplicare a dobanzii pe baza EURIBOR/LIBOR.

 

Autor:

Simina Mut , Senior Associate la Reff & Associates,

Noile norme de creditare ale BNR au blocat refinantarea creditelor

de

Noile norme de creditare ale BNR au dus la blocarea operatiunilor de refinantare a creditelor, care vor fi disponibile doar pentru un segment restrâns de clienti, a declarat Sorin Mititelu, director executiv al Directiei Dezvoltare Afaceri si Produse Retail din BCR.

 

 

Mititelu a explicat ca pentru un împrumut în valuta, cu o dobânda initiala de 4,5% pe an, un client care vrea sa-l refinanteze acum are nevoie de un venit cu 40% mai mare. Astfel, la acelasi venit nu mai poate lua credit de aceeasi valoare. “Consolidarea datoriei si transpunerea pe o perioada mai lunga ar fi o solutie”, a continuat directorul BCR.

Sursa: Gandul

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Bancile, obligate sa arate din start contractele

de

Inca din faza precontractuala, clientii unei banci vor avea dreptul sa primeasca date privind toate conditiile contractuale, inclusiv un grafic de rambursare care sa mentioneze costurile totale. Opacitatea acuzata pana acum de clienti in privinta costului real al unui credit va disparea

 

Ordonanta a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 795 din 27 nov. 2008.

Pana acum multe banci refuzau sa dezvaluie costul total al unui credit in faza de informare a clientului, situatie care facea dificila perceperea efortului financiar total la care urma sa se angajeze, precum si compararea ofertelor intre doua sau mai multe banci.

Nu in ultimul rand, clientul va putea afla de la bun inceput si ce alte costuri sunt incluse pe langa dobanda, iar acestea nu vor mai putea fi modificate pe parcursul derularii contractului.

Noile obligatii de transparenta din partea bancilor sunt in concordanta cu reglementarile care urmeaza sa fie valabile si la nivelul UE si care au in vedere tocmai cresterea gradului de comparabilitate a produselor de creditare inclusiv la nivel de piata comunitara.

In acest context, bancherii se pregatesc sa renunte la creditele cu dobanda promotionala, anticipand ca s-ar putea confrunta cu valuri de refinantari in conditiile in care noile reglementari pentru protectia consumatorului impun diminuarea costurilor pentru aceste operatiuni. Clientii vor avea dreptul ca in cazul in care decid sa inchida contractele de credit sa primeasca gratuit de la banca documentele care sa ateste stingerea datoriilor, iar comisionul de rambursarea anticipata nu va putea sa reprezinte “un obstacol disproportionat”, potrivit ordonantei de guvern privind protectia consumatorilor, care intra in vigoare la sfarsitul anului. Termenul nu este insa definit in niciun fel.

Sursa: ZF

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

S-a zis cu noi!Bancherii pregatesc inasprirea conditiilor de creditare

de

Bancile au constatat in trimestrul al treilea o scadere a preturilor pe piata imobiliara si se asteapta la continuarea tendintei cel putin pana la sfarsitul anului, astfel ca pregatesc intarirea conditiilor de creditare, arata un sondaj realizat de BNR.

Asteptarile bancilor pentru trimestrul al patrulea privind evolutia standardelor de creditate semnaleaza o inasprire puternica, mai ales pentru creditarea ipotecara, ceea ce ar putea determina o temperare a ritmului de crestere a finantarilor pentru populatie, arata sondajul BNR. In opinia bancilor, pretul locuintelor a inregistrat deja o corectie in trimestrul al treilea intr-o masura mai mare decat anticipau, iar pentru trimestrul patru sunt asteptate in continuare scaderi de preturi.

Sursa: ZF

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Incredibil!Restanţele populaţiei la credite au crescut într-un an cu 50%

de

Restanţele populaţiei la credite au crescut într-un an cu 50%, până la 758 milioane lei, adică 209 milioane euro, la finalul lunii septembrie 2008. Creşterea are loc pe fondul creşterii puternice a restanţelor la creditele în euro, o creştere de 84%, până la 134 milioane de lei

Astfel, la finalul celui de-al treilea trimestru din 2007, populaţia avea restanţe de 505,4 milioane lei la credite.

Cel mai mult au crescut restanţele la împrumuturile în euro, care au sporit cu 84% faţă de septembrie 2007, până la un echivalent de 134 milioane lei, arată datele BNR.

În acelaşi timp, restanţele populaţiei la creditele în dolari au fost singurele care au înregistrat o scădere faţă de luna septembrie 2007, cu 34,3%, până la 1,1 milioane lei. Totodată, datoriile neachitate la creditele în alte monede, printre care şi cele în franci elveţieni, au crescut semnificativ în ultimul an, de aproape 18 ori, până la 6 milioane lei.

Restanţele mai mari de 30 de zile la creditele acordate populaţiei au crescut numai de la începutul anului cu 32%, când acestea depăşeau 573 milioane lei, mai arată datele băncii centrale.

Românii au cele mai multe datorii neachitate la bănci cu întârzieri mai mari de 90 de zile, în valoare de 579 milioane lei, dublu faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce restanţele între 31 şi 60 de zile lucrătoare au ajuns la 28,5 milioane lei, sumă uşor mai mare faţă de cea a întârzierilor între 61 şi 90 de zile lucrătoare.

În acelaşi timp, restanţele în curs de colectare au ajuns la 23,1 milioane lei, iar restanţele mai mari de un an de zile, reprezentând credite scoase în afara bilanţului, a scăzut faţă de anul trecut cu aproape 44%, până la 99 milioane lei.

Numărul românilor care au restanţe mai mari de 30 de zile la credite a ajuns la 405.505 persoane în septembrie 2008, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Biroul de Credit avea la sfârşitul lui septembrie 2008 peste 544.000 de restanţe în evidenţă, cu 25% mai multe decât la finalul lunii septembrie din 2007.

Directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), Nicolae Cinteză, declara săptămâna trecută că totalul creditelor mai mari de 20.000 lei contractate de populaţie şi afectate de restanţe a crescut îngrijorător de la începutul anului, cu aproape 2 puncte procentuale, până la 8,28% din volumul total al împrumuturilor peste această sumă.

 

Sursa: NewsIn

Iata ce a spus Gigi Becali despre Isarescu:Isărescu este un măscărici!

de

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a respins, în şedinţa din 24 iulie, cererea de constituire a Becali Bank, instituţia de credit pe care dorea să o înfiinţeze omul de afaceri Gigi Becali, au declarat pentru MEDIAFAX surse bancare

 

BNR nu a dorit să comenteze decizia luată, însă, potrivit regulamentului de autorizare a instituţiilor de credit, la constituirea unei bănci, aceasta analizează provenienţa fondurilor cu care intenţionează să participe la capital, dar şi integritatea şi reputaţia acţionarului în comunitatea de afaceri şi participaţiile calificate deţinute de acţionar în alte entităţi.

 

http://www.cotidianul.ro/becali_isarescu_este_un_mascarici-54582.html

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Băncile scot la licitaţie apartamentele datornicilor .Casa de avocatura Coltuc va ajuta in lupta cu bancile

de

Românii au început să aibă dificultăţi tot mai mari în a-si rambursa creditele obţinute de la bănci, iar dinamica restanţelor a devenit îngrijorătoare, potrivit informaţiilor furnizate SFin de către Banca Naţională a României (BNR).

 

 

Potrivit datelor BNR, creditele neperformante, ale căror garanţii sunt scoase la licitaţie sau sunt vândute firmelor de recuperare a creanţelor, au ajuns în luna iunie la 4,71% din totalul finanţărilor acordate de bănci, faţă de 3,92% la finalul anului trecut.

Scăderea valorii garanţiilor
Un alt risc major cu care se confruntă băncile este „vârsta“ împrumuturilor si prelungirea termenelor de rambursare, în condiţiile scăderii valorii garanţiilor. Majoritatea creditelor de consum, acordate în urmă cu cel mult 5 ani, se află abia la începutul sau la jumătatea contractului, în timp ce bunurile achiziţionate prin intermediul acestora – aparate electrocasnice sau autoturisme – au trecut de vârsta tinereţii. Pe de altă parte, conform structurii împrumuturilor cu rate egale, ce permit obţinerea unor sume mai mari de bani celor cu venituri mici, beneficiarii acestora rambursează în primii ani doar o mică parte a valorii creditului (principalul), rata fiind compusă în mare măsură din dobânda aferentă creditului. Ceea ce înseamnă că doar în a doua parte a intervalului se rambursează creditul propriu-zis. În consecinţă, există riscul ca persoana împrumutată să întrerupă plata integrală a creditului, constatând că valoarea reziduală a bunului folosit a devenit mai mică decât suma pe care o mai are de returnat băncii.
Pentru creditele imobiliare, riscul este reprezentat nu de uzura obiectului achiziţionat, ci de scăderea accentuată a preţurilor la locuinţe pe parcursul ultimelor luni. În lipsa unui indice imobiliar oficial, diversele analize de pe piaţă prezintă o scădere medie cu 20-30% a preţurilor imobilelor, nivel la care, cel puţin pentru moment, băncile pot sta linistite. Informaţiile trimise de bănci la BNR arată că raportul dintre valoarea creditelor imobiliare acordate si preţul locuinţelor este de 70%, ceea ce înseamnă că un credit imobiliar reprezenta, în momentul acordării finanţării, în jur de 70% din preţul imobilului. Luând în considerare cel mai rău caz, al unui apartament vechi, confort II, într-o zonă periferică a unui oras, al cărui preţ ar fi scăzut cu 30% în ultimele luni, se poate spune că banca nu este încă în pierdere. Din simplul motiv că, în situaţia în care clientul ar intra în incapacitate de plată, banca ar putea executa garanţia – imobilul ipotecat – la aceeasi valoare cu a creditului acordat.

Cod rosu de restanţe
Banca Naţională si băncile comerciale sunt însă în alertă. În octombrie, restanţele populaţiei la credite au cescut cu 265,5 milioane lei, la peste un miliard de lei, adică nu mai puţin de 35% mai mult faţă de luna precedentă. În septembrie, cresterea a fost de numai 6,4%. Împrumuturile ipotecare sunt afectate nu doar de criza financiară, ci si de cea de pe piaţa imobiliară, al cărei recul s-a făcut simţit cu câteva luni mai devreme. Acum, intensificarea blocajului de pe piaţa financiară afectează si mai mult sectorul imobiliar, iar consecinţa este o scădere mai accentuată a preţurilor, spun bancherii. „În momentul în care preţul ipotecilor va scădea cu 45%, se poate spune că avem o problemă, iar dacă ne uităm la ultimele evenimente, putem trage concluzia că aceste timpuri ar putea fi destul de apropiate“, spun bancherii.
Acesta este motivul pentru care băncile au îngheţat acordarea de credite imobiliare si numai cei cu venituri foarte mari, de peste 2.000 de euro lunar, mai pot visa la obţinerea unui împrumut de 50.000-60.000 de euro, dar numai dacă dispun de un avans de 50% din valoarea clădirii. Un aspect pozitiv este însă faptul că piaţa imobiliară românească nu este foarte adâncă si există destul de puţini speculatori, spre deosebire de alte ţări. Cu alte cuvinte, majoritatea creditelor imobiliare au avut ca destinaţie propria locuinţă, nu una cumpărată pentru a fi revândută mai scump, asa încât decizia de a renunţa la casă se ia mult mai greu. Totusi, scenariile pesimiste au început deja să apară. De pildă, dacă preţul unui imobil cumpărat anul trecut cu 120.000 de euro scade cu 30%, atunci proprietarul se vede în pierdere cu 36.000 de euro, o sumă pe care totusi trebuie să o ramburseze băncii. El ar fi tentat astfel să renunţe la contractul de credit, mai ales dacă se află în primii ani de creditare, perioadă în care a plătit doar o mică mare din împrumut.

Activele debitorilor, scoase la licitaţie
Nu este de mirare că, în actualele condiţii, se înmulţesc anunţurile de scoatere la licitaţie a activelor clienţilor care nu-si mai pot onora obligaţiile. Este vorba, în principal, de proiecte imobiliare noi ce nu mai pot fi finalizate. De exemplu, Banca Românească vinde un imobil în Târgu-Mures, evaluat la 337.000 de lei, precum si un apartament în Craiova, evaluat la 274.500 de lei. CEC Bank scoate la licitaţie o casă în Harghita, în valoare de 152.000 de lei, iar Bancpost – un imobil în Bucuresti si terenul aferent, de 280 mp. BRD vinde prin licitaţie un teren intravilan de 1.373 mp în Brănesti-Ilfov, preţul de pornire fiind de 580.803 lei, si un teren de 900 mp în Corbeanca, cu 319.600 de lei plus TVA. Corpul executorilor bancari al Libra Bank scoate la licitaţie publică un imobil în Bucuresti si terenul aferent, cu o valoare de 1,7 milioane de lei, fără TVA. BCR are de vânzare, printre altele, o casă la rosu în Timisoara si terenul aferent, în valoare de 167.000 de lei, precum si un apartament si o casă în Arad. Iar exemplele pot continua.
Printre cei mai afectaţi clienţi ai băncilor se află si micii întreprinzători, dacă urmărim anunţurile de vânzări de active. Astfel, Bancpost vinde un imobil de birouri în Brasov, iar CEC Bank a scos la licitaţie Hanul Turistic Bradul Argintiu din Izvorul Muresului, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 2,4 milioane de lei, precum si Hotelul Mures din Gheorgheni, în schimbul a 5,5 milioane de lei. La Raiffeisen găsim de vânzare o benzinărie din Arad, la o valoare de 700.000 de lei, trei hale industriale si un teren de 2.000 mp aparţinând unei societăţi din Brăila, în valoare de 1,4 milioane lei, o fabrică de lapte în valoare de 300.000 de lei din Constanţa, o construcţie în valoare de 350.000 de lei, o fabrică de cherestea si un teren de 14.000 de hectare din Vrancea, cu o valoare de 1,2 milioane de lei.

Se execută, dar cu ce folos?
Reprezentanţii BNR susţin că băncile ar putea întâmpina dificultăţi în executarea garanţiilor, în contextul blocajului pieţei imobiliare si al crizei financiare, ceea ce ar putea spori gradul de risc aferent sistemului bancar. Iar când băncile si clienţii pierd, recuperatorii de credite sunt cei care câstigă, urmând a primi mai multe comenzi din partea băncilor care nu reusesc singure să-si recupereze datoriile. Si cei care cumpără imobilele scoase la licitaţie ies în câstig, pentru că se porneste, în general, de la sume ce reprezintă cam trei sferturi din valoarea de evaluare, iar preţul poate scădea si mai mult în decursul licitaţiei.

 

http://www.sfin.ro/articol_14717/bancile_scot_la_licitatie_apartamentele_datornicilor.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Creditarea se opreste fara finantare straina

de

Bancile si companile private, care se bazeaza intr-o masura ridicata pe fonduri atrase din strainatate, va trebui sa gaseasca alte surse de finantare, in conditiile in care sumele provenite de afara se vor restrange.

“Creditarea va fi tot mai dependenta de atragerea de resurse interne. Ajustarea se va face cu scaderea creditarii, pentru ca finantarile de afara nu mai vin si nu pot fi imediat substituite cu depozite interne”, a spus Ion Dragulin, directorul Directiei Stabilitate Financiara in cadrul BNR.

Oficialul bancii centrale a aratat ca in zona companiilor ponderea finantarii externe se ridica la 45%, notand ca ponderea este “masiva”.

“Este extrem de delicat sa vorbim despre impactul retragerii finantarii externe, dar cred ca vor fi probleme serioase pentru un numar mare de companii, care angajeaza un numar mare de forta de munca, cu o participatie importanta la PIB”, a spus Dragulin. El a aratat ca in cazul unei ajustari imediate a finantarii externe cu 25% sau chiar cu 50% nu ar aparea riscuri sistemice, insa scenariul unei disparitii complete a fondurilor externe este dramatic.

Sursa: ZF

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Este de rau!Costul creditelor dublat de noile reglementari ale BNR

de

Pentru 10.000 de euro pe 10 ani, solicitantul are nevoie de un venit mediu net de 2.200 de lei, în conditiile unui grad de îndatorare de 47%. Creditul în cauza poate fi luat de la ATE Bank. La finalul perioadei de creditare are de platit bancii 20.550 de euro, cu o rata lunara de 185 de euro“,

 

Cu toate acestea, în prezent împrumutul bancar pare a fi singura alternativa viabila pentru depasirea unei crize financiare, chiar daca persoana în cauza risca sa „adânceasca“ problema. „Creditele de consum vor fi în continuare o alternativa pentru cei care au nevoie de finantari imediate. În plus, anul viitor va urma tendinta înregistrata în 2008, aceea de trecere la creditele garantate cu ipoteca“, ne-a declarat Anca Bidian, CEO Kiwi Finance.

Media creditului, sub 9.000 €

„La ora actuala, la un salariu de 2.000 lei, un client poate împrumuta de la o banca, în medie, 8.700 euro. La aceasta suma, rata ar fi de 179 euro, timp de 10 ani, iar la final debitorul ar trebui sa plateasca o suma medie de 21.400 euro“, ne-au declarat surse bancare.

Totodata, sumele împrumutate pot diferi în functie de profilul clientului. Conteaza foarte mult vârsta acestuia, daca are copii în întretinere si vechimea la actualul loc de munca. Daca respectivul client s-ar hotarî sa se împrumute pe o perioada de 5 ani, acesta ar trebui sa returneze, la un credit de 10.000 euro, o suma de 16.800 euro. Pentru o perioada de 10 ani, ar plati undeva în jurul a 24.600 euro pentru un credit de 10.000 euro.

Sursa: EVZ

 

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

ARB va solicita BNR reviziuirea regulamentului de creditare

de

Asociatia Romana a Bancilor /ARB/ va solicita Bancii Nationale revizuirea regulamentului de creditare (Regulamentul 11/2008), in acord cu noile conditii de piata si pentru relansarea creditarii, a declarat, marti, la Forumul Bancar Roman, presedintele ARB, Radu Gratian

Regulamentul de creditare propus in aceasta vara de Banca Nationala a Romaniei a starnit proteste puternice ale bancilor comerciale, iar bancherii au solicitat revizuirea regulilor privind acordarea creditului pe baza fisei fiscale si a testului de stres.
Noile reglementari au intrat in vigoare in septembrie.
Potrivit lui Ghetea, dupa aplicarea noilor norme de creditare, gradul de indatorare permis clientilor a scazut in medie cu cinci procente, in functie de banca si categoria de credit.
Presedintele ARB considera ca aceasta scadere de cinci procente este mare, deoarece este corelata cu modificarea altor conditii privind calitatea garantiilor si avansul la credit.
Ghetea a mai spus ca nu se pune problema ca acum bancile comerciale sa faca eforturi de maniera de a intra intr-o criza mai acentuata, eforturi de genul reducerii comisioanelor, dar a estimat ca in perioada urmatoare este posibil ca dobanzile percepute de banci sa fie ajustate in jos, in conditiile in care piata monetara revine la normal.
In opinia sa, pentru relansarea creditarii sunt necesare cateva masuri – masuri fiscale, revizuirea regulamentului BNR, iar la nivelul bancilor o reanalizare a modalitatilor de actiune.

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Dilema de astazi!Să cumpăr acum o casă?

de

Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră că nu este momentul de a cumpăra o casă acum în România. „Nu există certitudinea asupra dobânzii, cel mai bine e să nu ai de-a face cu băncile din România.

Tranzactii mai putine si scaderi de preturi, sunt doar doua dintre caracteristicile pietei imobiliare in anul 2009.

http://www.libertatea.ro/stire/sa-cumpar-acum-o-casa-221909.html

 

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

Traian Băsescu: Cred că previziunea Moody`s este cea mai corectă.Ce parare aveti?

de

„Nu avem dreptul să oprim reformele pe motiv de criză economică”, aceasta este părerea preşedintelui Traian Băsescu, care crede că previziunea făcută de Moody`s este cea mai corectă Problemele întâlnite sunt: pieţele, finanţarea producţiei şi lipsa mâinii de lucru calificate. Preşedintele a anunţat şi primele două teme pe care vrea să le discute cu viitorul premier: continuarea reformelor în administraţie şi în educaţie.

Într-un  moment în care se prefigurează tot mai clar efectele crizei, era normal să am consultări. Am experienţa discuţiilor cu reprezentanţi ai industriei şi, de regulă, problemele ridicate sunt de fiscalitate sau de modificări de legi. Din acest motiv, m-am deplasat într-un număr mare de instituţii pentru a putea preda viitorului guvern un portofoliu de informaţii şi de puncte de vedere astfel încât programul de guvernare care va fi aprobat de parlament să fie unul mai puţin teoretic care să diminueze efectele crizei economice globale. În societăţile vizitate, am văzut că sunt trei tipuri de probleme: pieţele interne şi externe care s-au contractat ca urmare a diminuării cererii, finanţarea producţiei, nivelul scăzut al calificării forţei de muncă angajate. În toate societăţile, problema slabei calificări a forţei de muncă este ridicată de manageri”, a spus preşedintele Traian Băsescu care a ţinut să menţioneze că deplasările sale prin ţară nu sunt „campanie electorală”.

   Fondul problemei este să asigurăm continuarea producţiei

Preşedintele a anunţat că în discuţiile cu managerii făcute împreună cu sindicatele s-au găsit şi unele soluţii. „Pentru industria chimică, societatea Azomureş, esenţial este ca agricultura să contracteze îngrăşăminte pentru anul viitor. Soluţiile văzute de managementul Dacia Piteşti au fost scutirea de plata taxei de primă înmatriculare şi redistribuirea cotei neconsumate de pe alte tipuri de autoturisme

http://www.realitatea.net/traian-basescu–cred-ca-previziunea-moodys-este-cea-mai-corecta_398251.html

BNR reduce rezervele minime obligatorii. Băncile vor avea mai mulţi bani pentru a acorda credite

de

În plină criză economică, BNR vine cu o veste bună pentru români. De astăzi, băncile din România vor avea mai mulţi bani la dispoziţie pentru a da credite.

Banca Naţională a României a redus rezervele minime obligatorii, de la 20% la 18%.

În acest fel, au rămas în conturile băncilor aproape 2 miliarde de lei, adică peste 500 de milioane de euro, bani care vor fi folosiţi pentru credite acordate populaţiei. Prin această decizie, băncile comerciale trebuie să ţină mai puţini bani în conturile BNR, evitând astfel să se împrumute.

Măsura este valabilă numai o lună.

„Sistemul este în felul următor. Dacă o bancă atrage resurse de 100 de lei, până acum 20 din această sumă trebuia să-i depună la BNR, sub formă de rezervă minimă. Odată cu intrarea în vigoare a acestei dispoziţii, nu mai depune 20, depune 18. Asta înseamnă că băncile vor dispune de mai multe rezerve în lei decât până acum”, a explicat Mugur Şteţ, purtătorul de cuvânt al BNR.

Preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, Radu Gheţea, a declarat că rezervele minime obligatorii prea mari limitează creditarea şi că Banca Naţională ar trebui să continue acest proces.

Reducerea rezervelor minime obligatorii ar elibera astfel fonduri ce ar putea fi folosite, printre altele, pentru construirea de locuinţe prin credit ipotecar sau pentru IMM-uri şi agricultură.

Radu Gheţea a declarat, pe de altă parte, că o reducere a rezervelor minime ar trebui însoţită de o diminuare a dobânzii de politică monetară, de o reducere sau scutire de TVA pentru unele activităţi importante în economie, inclusiv pentru crearea de locuri de muncă.

Sursa: Realitatea TV

Bancile nu vor mai finanta proiecte rezidentiale pana in 2010

de

Din ce in ce mai multe banci renunta la finantarea unor proiecte imobiliare in Romania, pe fondul stagnarii pietei imobiliare.

Mai mult, bancile se feresc de proiectele mari, preferand sa se indrepte catre cladirile comerciale sau de birouri. In schimb, reprezentantii din domeniul imobiliar sunt optimisti si spun ca din a doua jumatate a anului viitor este posibil sa asistam la imbunatatirea conditiilor din piata, dar si la o reglare a acestora.

Raiffeisen Bank a anuntat, ieri, ca va renunta la finantarea proiectelor imobiliare in Romania anul acesta si in 2009, daca nu va observa imbunatatirea conditiilor pietei, in prezent stopand si proiectele pe care le avea in pregatire in vara.

Banca a anulat finantarile proiectelor imobiliare pe care le planuia la finalul acestei veri, in valoare de 600 milioane de euro. Portofoliul de credite pe acest segment al bancii a ramas la nivelul de la sfarsitul verii, de 400 milioane de euro.

„Atat timp cat nu mai exista cerere la fel de mare, nici Raiffeisen Bank nu mai finanteaza. Am ales sa ramanem la proiectele pe care le-am aprobat deja”, a declarat prim-vicepresedintele bancii, Marinel Burduja, citat de NewsIn. Acesta a adaugat ca banca va relua finantarea daca va fi o cerere mai mare.

Analistii economici sustin ca, in ultima perioada, bancile-mama si-au redus liniile de finantare pe termen mediu si lung, iar pe termen scurt, situatia institutiilor financiare nu este deloc imbucuratoare, din cauza lipsei de lichiditate

Sursa: Gardianul

Clientii, protejati prin lege in fata neregulilor comise de banci

de

Gata cu majorarea comisioanelor peste noapte si cu dobanzile dublate de la o luna la alta! Bancile sunt obligate sa respecte cu sfintenie contractele semnate cu fiecare client in parte si nu vor putea adauga costuri suplimentare.

Guvernul a aprobat miercuri un proiect de lege in acest sens. Documentul va intra in vigoare de la 1 ianuarie 2009.

In plus, cei care vor sa isi promoveze un produs bancar sunt obligati sa furnizeze toate informatiile despre rate, valoarea totala a imprumutului, durata de creditare si suma pe care o are omul de dat la sfarsit.

scutire de impozit pentru profitul reinvestit

de

Premierul Calin Popescu Tariceanu a declarat la finele sedintei de Guvern de ieri: „Asa cum v-am anuntat zilele trecute, Planul de actiune privind cresterea economica si locurile de munca, care era axat pe trei directii – oameni, intreprinderi sau zona economica si mediul bancar – am hotarat sa-l operationalizam.

in sedinta de Guvern, acesta a fost principalul capitol asupra caruia ne-am concentrat. in ceea ce priveste masurile pentru oameni, pentru cei care sunt angajati, printr-o Ordonanta de Urgenta am stabilit astazi ca angajatorii care creeaza locuri de munca si angajeaza someri aflati de peste trei luni de zile fara un loc de munca vor primi echivalentul in lei al sumei de 1.000 de euro, ca un stimulent pentru incurajarea angajarilor.

Am spus de asemenea ca vom reduce cotele de contributii de asigurari sociale, tocmai pentru a veni in sprijinul ocuparii fortei de munca si scoaterii fortei de munca la suprafata. Astazi am luat aceasta masura tot printr-o Ordonanta de Urgenta, intrucat anul fiscal se termina in cateva zile si aceste masuri pentru anul 2009 trebuie luate de acum. Am decis reducerea CAS-ului pana la sfarsitul anului 2009 cu inca 2 puncte procentuale. Deci, CAS-ul va cobori de la 39,5% la 37,5%. 

O alta masura stabilita prin Ordonanta de Urgenta se refera la stabilirea valorii punctului de pensie incepand cu 1 ianuarie, la 763,7 lei. Acest lucru va avea o influenta pozitiva asupra pensiilor, pentru ca valoarea punctului de pensie este raportata la salariul mediu pe economie, iar salariul este prevazut sa creasca anul viitor conform proiectului de buget. De fapt, aceasta masura era prevazuta in proiectul de lege referitor la Bugetul pe 2009 pe care l-am transmis Parlamentului. 

O alta masura importanta pe care am anuntat ca o vom lua si astazi am adoptat-o se refera la acordarea unei bonificatii de 5% din valoarea obligatiilor bugetare datorate. Aceasta bonificatie se acorda contribuabililor care isi vor plati taxele cu cel putin 10 zile inainte de termenul de plata stabilit. Vorbim aici despre obligatiile fiscale datorate bugetelor administrate de ANAF. 

Am adus un set de modificari ale Codului Fiscal in plus fata de cele destinate stimularii pietei de capital, mergand pe 4 directii, si anume:

– introducerea unor masuri speciale de stimulare fiscala pentru activitatile de cercetare-dezvoltare-inovare. Este vorba de un credit fiscal pentru aceste activitati. Dl. ministru Vosganian va va putea da alte amanunte daca doriti; 

– transformarea in venituri neimpozabile a veniturilor sub forma de dobanzi la depozite la termen si la instrumentele de economisire, incepand cu 1 ianuarie 2009. Este o concluzie la care am ajuns dupa consultarile pe care le-am avut cu Banca Nationala si Asociatia Romana a Bancilor pentru a stimula economisirea;

– aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale; si aici este vorba despre: livrarea de cladiri destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari; cladiri destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de reeducare si reabilitare pentru minori cu handicap;

– livrarea de locuinte care au o suprafata construita de maximum 120 mp si a caror valoare nu depaseste suma de 380.000 de lei, achizitionate de orice persoana necasatorita sau de o familie. Ce vreau sa explic mai in detaliu, este vorba despre masura care se adreseaza celui mai mare numar de romani

– cei care doresc sa isi cumpere prima casa noua, fara limita de varsta, ca la programul ANL care era cu limita de 35 de ani, sau cei care doresc sa semute dintr-o casa mai mica, cu un standard mai mic, intr-o casa care se inscrie in acesti parametri: 120 mp construiti si o valoare care sa nu depaseasca 380.000 de lei. in ultima categorie de cladiri care beneficiaza de TVA redus sunt cele livrate catre primarii ca locuinte sociale. Primariile au si ele un program de achizitie de locuinte sociale;

– a patra masura despre care doream sa va vorbesc in cadrul setului de modificari a Codului Fiscal este scutirea de impozit pe dividendele reinvestite. Aceasta masura este destinata in mod clar crearii si sprijinirii pastrarii locurilor de munca existente. 

Un alt set de masuri este in pregatire la ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor impreuna cu ministerul Economiei si Finantelor, destinate tot pentru stimularea economisirii in vederea construirii de locuinte. Dar, aici, trebuie sa discutam putin si pe baza observatiilor si propunerilor facute de diferitele institutii cu care ne-am consultat si, probabil, saptamana viitoare vom anunta si acel pachet de masuri. 

Tot astazi, am materializat cealalta decizie despre care am discutat, majorarea capitalului social la CEC. Este vorba despre majorarea cu 900 de milioane de lei. in primul trimestru al anului viitor – o majorare de 450 de milioane, urmand ca pana la sfarsitul anului sa facem o alta majorare de alte 450 de milioane de lei noi.

De asemenea, am decis astazi constituirea grupului de lucru format din reprezentanti ai Guvernului, mediului bancar si ai Bancii Nationale. Mandatul acestui grup de lucru este de a identifica solutiile optime in cadrul actualei situatii de criza economica mondiala pentru deblocarea sistemului bancar, pentru gasirea de solutii potrivite pentru asigurarea de lichiditati la nivelul sistemului bancar. Dupa cum am si anuntat, acest grup de lucru va pune la punct un masterplan cu prevederea de masuri privind functionarea cat mai buna a sistemului bancar in contextul programului de crestere economica si locuri de munca. 

Am sa ma refer, nu in ultimul rand, la un set de trei masuri care sunt destinate sustinerii industriei auto din Romania. Dupa cum ati fost informati am avut in aceasta dimineata o discutie si cu presedintele Romaniei pe acest subiect. tinand cont de amploarea si ponderea acestei industrii in economia romaneasca, precum si de efectele care incep sa se resimta in aceasta industrie, masurile care au fost luate astazi sunt indreptate in mod clar catre pastrarea locurilor de munca existente. Trebuie sa intelegem ca, altfel, riscam sa ne confruntam cu o serioasa problema de ordin social si nu as dori nimanui sa fie in pielea unui angajat care isi pierde locul de munca si care are de facut fata cheltuielilor curente, ale casei, familiei, poate si datoriilor pe care le-a facut pentru cumpararea de bunuri necesare existentei si care se trezeste fara un loc de munca, asa incat aceasta este prioritatea Guvernului: pastrarea locurilor de munca. 

Prin urmare, am decis suspendarea platii taxei de poluare pentru autovehicule inmatriculate noi si care nu depasesc 2.000 de centimetri cubi. Peste 2.000 nu mai pot fi considerate produse care sa puna in pericol ceea ce se asigura din industria locala. Plata taxei de poluare se suspenda cu data de 1 decembrie 2008 pana la 31 decembrie 2009. Aceasta suspendare este valabila un an de zile.

Ordonanta va fi publicata imediat ce vom primi raspunsul Comisiei Europene la o scrisoare pe care o vom trimite pentru a-i instiinta pe acest subiect, cu toate ca consultarile preliminare care au avut loc indica faptul ca Comisia nu va avea nici o obiectie pe acest subiect.

Totodata, vreau sa va anunt ca in acest domeniu, al industriei auto, am avut in vedere trei masuri.

Pe langa prima masura referitoare la suspendarea platii taxei auto pentru autovehiculele noi, ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile are sarcina sa asigure redistribuirea rapida a cotei ramase neconsumate in cadrul programului de reinnoire a parcului auto. Este vorba despre programul bazat pe prima de casare. Cota ramasa neconsumata va fi redistribuita in principal catre zonele unde exista cerere si, cum cererea se axeaza in principal in zona vehiculelor ieftine, speram ca inclusiv producatorul national sa beneficieze, dar nu numai. 

A treia masura se refera la anul 2009, pentru care am decis reinnoirea planului de reinnoire a parcului auto. Masura prevedere o cota de 60.000 de autovehicule si vom face imediat demersurile in asa fel incat masura sa devina efectiva de la 1 ianuarie, si nu cum s-a intamplat anul acesta, in ultima parte a primei jumatati a anului, in luna mai. Aceste masuri sunt destinate stimularii, in primul rand, a vanzarii de autovehicule produse in Romania, in asa fel incat sa ne putem pastra locurile de munca. Trebuie inteles foarte bine acest lucru. 

Si pentru ca tot am vorbit de locuri de munca, Oltchim este o alta societate care se confrunta cu dificultati. Aici este o problema care tine de resortul AVAS-ului si al ministerului Economiei. Trebuie sa reglam anumite raporturi comerciale intre Oltchim si furnizorul de materie prima Petrom. in acelasi timp, am luat astazi si hotararea privind unele masuri referitoare la procesul de privatizare. in acest moment punem procesul de privatizare in stand by. Nici nu este o piata care putem sa spunem ca permite realizarea acestui proces. Vrem ca acest proces sa se desfasoare in bune conditii pentru a putea garanta pastrarea locurilor de munca. Vom gasi prin alte modalitati, inclusiv prin solicitarea pe schema ajutorului de stat adresat Comisiei Europene, modalitatile de sprijinire a Oltchim-ului pentru a-si putea continua functionarea si asigurarea celor care lucreaza in aceasta industrie.

Iata in mare, cateva dintre masurile cele mai importante pe care le-am adoptat astazi, in cadrul acestui plan. Cred ca aproape 80% din ceea ce am anuntat in acest moment sunt masuri care au devenit sau au fost operationalizate. Nu cred ca este timpul sa asteptam, nu cred ca este momentul sa asteptam sa treaca timpul. Masurile trebuiesc luate rapid. in aceste momente trebuie sa intelegem ca este esential sa stimulam in continuare cresterea economica si investitiile, pentru a crea locuri de munca sau a le mentine pe cele existente si trebuie limitat consumul. in acest sens ne-am calat eforturile, nu sunt masuri de relaxare fiscala. Masura bonusului fiscal este pentru incitarea la un comportament fiscal corect. Masura referitoare la dividende se refera, din nou, la stimularea de investitii, deci, cand vorbim despre investitii trebuie sa intelegem, din nou, ca este vorba de locuri de munca. Schemele de ajutor de stat, cele de trei miliarde, sunt aprobate, sunt in functiune, deci, ele vor putea fi accesate. Am dat drumul la o schema similara de bonificatie fiscala pentru cercetare, dezvoltare, inovare. 

Iata ca in ceea ce ne-am angajat am si luat deciziile. Nu in ultimul rand, subliniez, din nou, masura de alocare a 1.000 de euro pentru intreprinderile care angajeaza someri de mai mult de trei luni. Este si ea o masura foarte importanta si se constituie intr-un stimul serios pentru angajare.

Bancile nu mai pot modifica dobânzile fara acordul clientului

de

Modificarea comisioanelor stabilite în contractul de împrumut bancar si introducerea de noi comisioane pe parcursul derularii contractului, fara acordul consumatorului, sunt interzise, iar modificarea dobânzii variabile se va face în functie de indicii de referinta ai pietei, a decis Guvernul

Totodata, nu pot fi modificate clauzele contractuale referitoare la costuri fara acceptul consumatorului.

Publicitate “Modificarea dobânzii variabile trebuie facuta în functie de indicii de referinta ai pietei, independent de vointa bancii, iar în contract trebuie precizata si formula concreta în functie de care se modifica acesti indici de referinta”, a anuntat miercuri, la finalul sedintei de Guvern, presedintele ANPC, Dan Vlaicu, citat de NewsIn.

Vlaicu a anuntat ca Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului (ANPC) va prelua atributiile de control de la Banca Nationala a României (BNR) în ceea ce priveste creditul de consum si a celui ipotecar.

Sursa: Adevarul

Nouă din zece salariaţi sunt plătitori de credite, potrivit unui studiu.Aveti credite?

de

Românii sunt mari consumatori de credite. Conform unui studiu realizat la începutul lunii octombrie de site-ul YourJob.ro, nouă din zece salariaţi sunt plătitori de credite, iar patru din zece au conturile descoperite, adică au restanţe

Apetitul românilor pentru creditare a fost temperat momentat de noile norme impuse de BNR. Dintre cei care au depozite în bănci, peste două treimi au spus că doresc să îşi retragă o parte din bani. Mai mult de jumătate dintre cei care au depozite în lei vor să facă economii în alte valute, chiar dacă dobânzile sunt mai mici.

Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu cred că în condiţiile crizei economice şi a noilor condiţii stabilite de Banca Naţională nu vor putea să ia alte credite.

Studiul a fost realizat  pe un eşantion de 1.870 de persoane cu vârste între 18 şi 65 de ani.

Sursa: Realitatea TV

Băncile acordă credite imobiliare doar pentru o jumătate de locuinţă

de

Vin la bancă plini de speranţe şi pleacă acasă doar cu promisiuni! Românii care visau să cumpere o casă prin împrumut bancar trebuie să-şi pună pofta-n cui. Băncile suflă şi-n iaurt când vine vorba de credite. Cu banii pe care îi iau acum, românii abia îşi permit să-şi cumpere o garsonieră.

 

Bancherii au devenit atât de zgârciţi încât clienţii nu mai pot face nimic cu sumele pe care le împrumută. Banii pe care-i poţi obţine acum pentru un credit imobiliar au scăzut cu 35 până la 50% faţă de acum două luni.

Iar pentru a obţine împrumutul, salariul trebuie să fie unul consistent. De exemplu, dacă o familie vroia să cumpere în septembrie un apartament cu două camere în valoare de 100.000 de euro, acum nu mai poate lua de la bancă decât maxim 70.000 de euro. Cam cât pentru o garsonieră. Iar creditul poate fi obţinut doar cu un salariu la care nu visează un român de rând: aproximativ 7.000 de lei pe lună.

Bancherii pot fi şi mai zgârciţi decât atât. De exemplu, în loc de 87.000 de euro acum mai poţi obţine doar 41.000 de euro.

Cu aceşti bani, în Capitală, îţi poţi cumpăra doar jumătate de garsonieră.

Sursa: Realitatea TV

BNR trimite Protectia Consumatorilor in control la banci

de

Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorului ar trebui sa se sesizeze în privinta bancilor care platesc dobânzi de 10% la depozite, dar au urcat ratele la creditele în derulare pâna la 35%, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Bancii Nationale a României

Ma întreb ce conditii ale pietei s-au schimbat, ca sa ai o marja de trei si jumatate. BNR nu mai merge pe aceeasi mâna cu ANPC, care trebuie sa îsi ia rolul în primire si sa ia masuri. Va fi foarte complicat, pentru ca ne trebuie structuri specializate”, a spus Vasilescu. El a aratat ca si la nivelul Uniunii Europene sunt separate aceste roluri, respectiv cel de supraveghere bancara si politica monetara, pe de-o parte, si protectia clientului, pe de alta parte.

Faptul ca Banca Nationala primeste înca foarte multe plângeri de la clientii nemultumiti, în principal, persoane fizice, l-a facut pe directorul Directiei de Supraveghere, Nicolae Cinteza, “sa cheme, la ordin, pot spune, bancile care au sarit calul”, a aratat consilierul guvernatorului.

“Pâna la urma, ajungem la vorba guvernatorului: Nicio banca nu are dreptul sa îsi treaca propriile greseli în dreptul consumatorului”, a mai spus Vasilescu. În ultimele luni, bancile românesti au majorat dobânzile acordate la depozitele la termen atrase de la clienti pâna la niveluri maxime de peste 14% pe an, pe fondul problemelor de finantare de pe pietele financiare internationale si ca urmare a majorarii dobânzii-cheie de catre BNR.

Sursa: Curentul

Bancherii vor revizuirea regulamentului de creditare a populaţiei, pentru a debloca creditul

de

Bancherii vor solicita Băncii Naţionale a României revizuirea regulamentului privind creditarea populaţiei, pentru a debloca activitatea de creditare ipotecară. Declaraţia a fost făcută astăzi de preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor , Radu Graţian Gheţea.

Vom propune băncii centrale revizuirea Regulamentului nr. 11 ,din 19.08.2008 n.r., pentru reluarea creditării în domeniul imobiliar. Noile norme au blocat acest tip de credit în condiţiile actuale, de teamă şi neîncredere. După ce am făcut ajustările impuse de regulament, am observat că foarte puţine persoane se mai pot califica pentru un credit ipotecar”, a spus Gheţea, la Forumul Bancar Român.

El a precizat că, în momentul discutării regulamentului, condiţiile din piaţă erau diferite şi că nimeni nu anticipa înrăutăţirea actuală.

Gheţea a precizat că revizuirea nu vizează creditul de consum şi că, în principal, modificările vor viza testele de stres aplicate portofoliilor băncilor.

Potrivit preşedintelui ARB, noul regulament de creditare a populaţiei a redus, în medie, cu 5 puncte procentuale gradul maxim de îndatorare, însă acesta variază în funcţie de diferitele titpuri de credit.

„Aceasta este diminuarea în medie a gradului maxim de îndatorare, dar corelat cu alte elemente, precum calitatea garanţiilor, termenul de acordare a creditului sau avansul, gradul de îndatorare variază”, a precizat Gheţea.

Referitor la fişa fiscală, Gheţea a spus că este o „problemă de ordin tehnic” pe care, încă dinaintea aprobării noului regulament, băncile au contestat-o, dar că nu poate evalua impactul acestei măsuri, din cauza diminuării puternice a activităţii de creditare.

Gheţea a reamintit că, în perioada următoare, creditul în valută va deveni din ce în ce mai inaccesibil şi mai scump, iar pe partea de creditare în lei, noi reduceri ale rezervelor minime obligatorii şi ale dobânzii de politică monetară sunt de natură să atragă reducerea dobânzilor.

Regulamentul nr. 11 din 19 august 2008 – care a modificat şi completat un regulament mai vechi al BNR privind limitarea riscului de credit la împrumuturile destinate persoanelor fizice – impune cerinţa ca băncile să solicite clienţilor fişe fiscale şi să stabilească diferenţiat gradul maxim de îndatorare.

Astfel, băncile vor analiza capacitatea de rambursare a clienţilor „pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de către împrumutători, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior”, se arată în regulament.

Băncile vor fi obligate, de asemenea, să stabilească gradul maxim de îndatorare a clienţilor în mod diferenţiat pe categorii de clientelă, pe destinaţia creditului (ipotecar, de consum etc), pe tipul creditului (în funcţie de valută, indexare, tipul dobânzii, perioada de acordare, comportamentul clienţilor şi garanţii) şi luând în considerare riscuri precum cel valutar, de rată a dobânzii şi de majorare a costului creditului.

Banca centrală mai cere băncilor, la calculul gradului maxim de îndatorare, să ţină cont de cea mai mare majorare a ratei dobânzii – conform statisticilor BNR -, de cel mai ridicat nivel al aprecierii valutei în care se acordă creditul faţă de leu şi de cea mai mare creştere a comisioanelor.

Sursa: NewsIn

Efectele noilor norme de creditare

de

Aplicarea noilor norme de creditare duce chiar la injumatatirea creditelor, iar multi clienti nici nu se mai califica.

Cine incearca acum sa contracteze un credit constata ca si daca se mai califica dupa criteriile mult mai restrictive impuse de noile norme de creditare, suma pe care o poate imprumuta a scazut chiar si la jumatate.

Potrivit unui exemplu de calcul furnizat de una dintre bancile care au implementat recent normele revizuite de creditare a persoanelor fizice, un client din mediul urban cu un venit lunar de 8.000 de lei (circa 2.000 de euro) poate sa imprumute acum cel mult 100.000 de euro, suma rambursabila in 30 de ani.

Valoarea imprumutului coboara la 95.000 de euro pentru un credit ipotecar pe 25 de ani. In varianta precedenta a normelor, acelasi client putea sa obtina un credit ipotecar de 180.000 de euro, rambursabil in numai 20 de ani.

Sursa: Ziarul Financiar

Credit pentru pfa

de

Precizarile privind persoanele fizice autorizate se refera si la asociatiile familiale sau la persoanele care practica in mod liberal o profesie independenta (medic, avocat, notar, arhitect etc).
In majoritatea cazurilor, documentele solicitate in vederea garantarii unui credit de nevoi personale de la o banca in Romania sunt:

• adeverinta eliberata de autoritatea competenta care sa ateste calitatea de PFA la data solicitarii de credit; este fie autorizatia de la primarie sau certificatul de inregistrare la registrul comertului, fie un act emis de organul de care apartine liber-profesionistul. Se prezinta in original la banca.
• certificat de atestare fiscalaeliberat de Administratia Financiara competenta, din care sa rezulte venitul net obtinut in anul anterior solicitarii creditului. Astfel de certificate pot fi obtinute la cererea contribuabilului contra unei taxe de timbru si se pot utiliza timp de 90 de zile de la data eliberarii. Se prezinta in original la banca.
• in locul acestui certificat se poate aduce declaratia de venit global pentru anul anterior (pe cat posibil cu stampila de la registratura Administratiei Financiare, nu trimisa prin posta) sau declaratia speciala sau decizia de impunere finala eliberata de Administratia Financiara aferenta venitului obtinut in anul anterior solicitarii creditului. Oricare dintre aceste documente se prezinta in original la banca.

Acestea sunt principalele tipuri de documente cel mai des solicitate la banci. Problema reala in legatura cu decizia de impunere finala este ca se prelucreaza si se finalizeaza foarte tarziu in cursul unui an (in general toamna), iar contribuabilul care are nevoie sa isi depuna actele pentru obtinerea unui credit se vede in situatia de a nu avea actele doveditoare necesare (decat cel mult le-ar putea avea pe cele de acum doi ani, dar este foarte posibil ori sa nu ii fie acceptate de catre banca, ori sa nu mai reflecte adevaratele sale venituri nete din prezent).

Unele banci mai pot cere insa si alte documente persoanelor fizice autorizate. Printre acestea amintim:

– declaratia estimativa a veniturilor ce vor fi obtinute pentru anul in curs, vizata de Administratia Financiara (se prezinta in original la banca);
– registrul-jurnal de incasari si plati (copie pe ultimele 6 luni calendaristice, sau, la alte banci, 12 luni calendaristice);
– registrul inventar (copie);
– copie act identitate;
– acte constitutive;
– certificatul de inregistrare fiscala eliberat de autoritatea fiscala si codul fiscal (se prezinta in original la banca).

Portretul-robot al clientului bun-platnic la o banca

de

Astfel, s-a întocmit un portret-robot al clientului bun-platnic, un asa-numit scoring, care se foloseste pentru clasificarea persoanelor care doresc sa obtina un credit

 

Testul se aplica, în special, persoanelor care doresc un credit ipotecar, însa acest filtru de siguranta a devenit obligatoriu si pentru ceilalti clienti ai bancilor.
Daca ratele la care se poate expune un client de credit ipotecar nu poate sa depaseasca 35% din veniturile sale, cumulate cu cele ale familiei, în cazul solicitarii unui credit pentru efectuarea unor cumparaturi în rate sau pentru finantarea unui concediu, se aplica reguli si mai stricte. Solicitantul trebuie sa fie neaparat casatorit, sa aiba proprietati pe numele sau, o înfatisare placuta si chiar sa fie bine îmbracat.
Paradoxal, în bine cunoscutul stil birocratic de sorginte mioritica, testul scoringului se face, în cazul ratelor, doar dupa completarea dosarului de credit. Asadar, dupa îndeplinirea tuturor cerintelor impuse de vånzator si finantator – respectiv adeverinte, contracte, carti funciare si alte garantii -, clientul trebuie sa mai treaca si ultimul hop, de care habar nu are, adica scoringul.
Evaluarea actelor ia sfarsit, uneori, chiar înainte de a începe, în momentul în care functionarul întelege ca solicitantul de credit nu este casatorit sau nu are proprietati.

 

sursa

http://www.gardianul.ro/transilvania/Portretul-robot-al-clientului-bun-platnic-s120377.html

Locuintele ANL ar putea fi ipotecate de catre chiriasi .Sunteti de acord?

de

Locuintele ANL ar putea fi ipotecate de catre chiriasi in vederea contractarii unui credit bancar destinat cumpararii acestora, conform unui proiect de ordonanta de urgenta pentru modificarea Legii nr. 152/1998 privind infiintarea Agentiei Nationale pentru Locuinte, elaborat recent de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPl).

MDLPL considera ca tinerii beneficiari ai locuintelor cu chirie vor avea nevoie de credite bancare pentru cumpararea acestora, credite pe care este necesar sa le gireze prin ipoteca asupra locuintei pe care o cumpara, neavand alte bunuri sau valori imobiliare.

In acest sens, este necesara completarea prevederilor din Legea nr.152/1998 astfel incat conditia suspensiva a dreptului de a dispune de proprietate sa nu fie aplicabila in cazul creditelor contractate de proprietari pentru cumpararea locuintei, pe perioada in care locuinta face obiectul unei ipoteci pentru garantarea respectivelor credite

In prezent, prin legea nr. 89/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 152/1998, s-a prevazut ca dupa 5 ani de inchiriere neintrerupta, in care tinerii au avut posibilitatea sa-si acumuleze sursele financiare necesare, sa li se asigure posibilitatea de a-si cumpara propriile locuinte detinute cu chirie.

Vanzarea acestor locuinte se efectueaza cu achitarea integrala a pretului din surse proprii sau imprumutate.

Totodata, pentru evitarea speculatiilor imobiliare s-a prevazut prin legea mentionata mai sus ca locuintele nu pot fi instrainate de proprietari pe o perioada de 5 ani de la data dobandirii acestora, conditie suspensiva a dreptului de a dispune de proprietate, care se va consemna la inscrierea dreptului de proprietate in cartea funciara.

Prin proiectul de OUG elaborat de MDLP se introduce o exceptie de la aceasta prevedere, potrivit careia, locuintele pot face obiectul unor garantii reale imobiliare constituite in favoarea institutiilor de credit care finanteaza achizitia acestor locuinte.

S-au dublat restanţele la bănci.Cum comentati?

de

Tot mai mulţi români ­nu-şi plătesc ratele la bănci. Con­form datelor furni­zate de Banca Naţio­nală a Ro­mâ­niei, numai într-un an, restanţele celor care au împrumuturi bancare s-au dublat şi depăşesc o ju­mă­tate de miliard de eu­ro

Fir­mele şi persoa­nele fizi­ce din Bucureşti se află în fruntea topului datornicilor, cu restanţe de 170 de milioane de euro.

Credeti ca in viitor vom lua imprumuturi de la banci fara dobanda?

de

Reducerile drastice ale dobanzilor de referinta de catre cele mai importante banci centrale ne fac sa ne intrebam daca nu cumva si banii oferiti de bancile comerciale vor ajunge sa aiba o dobanda de 0%.

Rezerva Federala a ajuns sa aiba o dobanda de referinta de 1%, banca centrala a Marii Britanii a taiat 1,5 puncte procentuale din dobanda de referinta iar BCE a redus dobanda pana la 3,25%. Banca Japoniei a ajuns la o dobanda de referinta de 0,3%, iar banca centrala a Coreei de Sud a taiat vineri dobanda de referinta pentru a treia oara intr-o singura luna.

Conform site-ului Bloomberg, „Epoca banilor oferiti gratis ar putea fi aici”. O serie de executivi din lumea financiara ajung sa se intrebe pana unde se vor mai putea reduce dobanzile: „Este o cursa spre zero”, declara Stewart Robertson, economist in cadrul Aviva Investors, care administreaza active de aproape 230 miliarde dolari.

Dar in ce masura se vor oglindi aceste masuri in dobanzile practicate de bancile comerciale? Se pare ca in niciun fel, deoarece bancile se dovedesc reticente la a trece scaderea dobanzilor catre cei care se imprumuta la acestea. O scadere a dobanzilor nu se poate face decat in masura in care tarile care o practica se asteapta ca rata inflatiei sa fie scazuta, ceea ce nu se intampla.

 

Se poate in Romania asa ceva?

Bucureştenii, campioni la credite

de

Bucureştenii sunt campioni absoluţi  când vine vorba despre cumpărarea unei case sau a unui teren pe datorie. Din cele 25.800 de tranzacţii încheiate în primele nouă luni ale acestui an, 88% (aproximativ 22.800) s-au făcut prin punerea unei ipoteci pe un bun imobiliar, potrivit datelor comunicate de Agenţia de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Deşi la distanţă mare de Capitală, şi în judeţele Iaşi şi Cluj se practică într-o proporţie destul de mare finanţarea achiziţiilor imobiliare din credite ipotecare. Astfel, Iaşiul figurează cu un procentaj de 54%, iar Clujul, cu 43%

 

sursa

http://www.gandul.info/economia/bucurestenii-campioni-la-cumparat-case-pe-datorie.html?3936;3418479

Restanţele la creditele în valută au crescut de trei ori mai rapid decât la lei

de

Restanţele la creditele în valută au crescut, în septembrie, de trei ori mai rapid decât la cele în lei. Potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României, cele mai multe restanţe s-au înregistrat în Bucureşti şi în judeţele Braşov şi Bihor.

Soldul creditelor restante în valută a urcat în septembrie de trei ori mai rapid decât la lei. Creşterea restanţelor la creditele în valută a fost în septembrie de 23%, în timp ce avansul obligaţiilor neachitate la timp în lei a fost de 8,21%. Restanţele totale au reprezentat 1,1% din valoarea împrumuturilor acordate, potrivit datelor BNR.

Totalul împrumuturilor, atât în lei, cât şi în valută a avansat în septembrie cu 5,7%, de la 184,54 miliarde lei la 195,157 miliarde lei, în timp ce soldul restanţelor a urcat cu aproape 12%, de la 1,92 miliarde lei la 2,15 miliarde lei.

Soldul creditelor în lei a fost de 85,46 miliarde de lei la 30 septembrie, în urcare cu 2,14% faţă cel de la finele lunii august. Creditele în valută au continuat să se extindă, înregistrând în septembrie un avans de 8,73% faţă de soldul de la finele lui august, de 100,88 miliarde lei.
În topul celor mai mari restanţe se situează Bucureştiul, urmat de judeţele Braşov şi Bihor, care concentrează aproape 35% din soldul obligaţiilor în lei neachitate la timp şi peste 50% din cele în valută.

Majoritatea creditelor în lei au fost angajate de către firme, în timp ce populaţia a contractat cea mai mare parte din împrumuturile în valută. Creditele pentru consum reprezintă 92% din totalul împrumuturilor în lei acordate populaţiei şi 61,8% din soldul în valută.

Creditele in lei, mai scumpe pentru companii

de

Asta in conditiile in care, la nivelul lunii august, nivelul maxim al ROBOR a fost de 14,01% pe an. Criza internationala si majorarea dobanzii de politica monetara cu 3,25 puncte procentuale, incepand cu octombrie 2007, la 10,25%, au determinat bancile sa majoreze costurile creditelor, in conditiile in care multi jucatori bancari atrag economii la un nivel al dobanzii care depaseste dobanda de politica monetara. Companiile plateau, in august anul acesta, o dobanda de 14,64% la imprumuturile in lei deja contractate, spre deosebire de luna august din 2007, cand dobanda era de 11,52%. La creditele noi in lei, companiile se puteau imprumuta la un cost al dobanzii de 15,20%, fata de 10,55%, cu un an in urma. Creditele in euro nu s-au scumpit intr-un ritm atat de accelerat.

Dobanda la creditele in euro existente in sold ale companiilor a urcat cu 0,51 puncte procentuale, iar la imprumuturile noi, avansul a fost de 0,45 puncte procentuale, la 7,83%, la nivelul lunii august. Soldul imprumuturilor companiilor si populatiei se cifra, la finele lunii septembrie, la 52 mld. euro. Evolutia din septembrie a generat o usoara modificare a raportului dintre leu si alte monede in cadrul creditului neguvernamental, imprumuturile in valuta marindu-si ponderea la 56,06% din total, fata de 54,53% in august. Creditele contractate de companii in lei se cifrau, in septembrie, la 11,8 mld. euro, in timp ce imprumuturile in valuta totalizau 14,4 mld. euro. Creditele in euro ocupau, la nivelul lunii august, cea mai mare pondere in totalul imprumuturilor accesate de companii, fiind urmate de creditele in moneda nationala. Cea mai mica pondere este ocupata de creditele in alte valute. Restantele companiilor si ale populatiei au depasit, in august, ponderea de 1% din totalul creditelor, fiind cifrate la 545 milioane de euro.
Avans
Companiile plateau, in august anul acesta, o dobanda de 14,64% la imprumuturile in lei deja contractate, spre deosebire de luna august din 2007, cand dobanda era de 11,52%.

Sursa principala

Creditele de la Cetelem, usor sub tinta

de

Criza internationala de lichiditati, majorarea dobanzii de politica monetara cu 3,25 puncte procentuale, la 10,25%, si introducerea regulilor mai restrictive de creditare a populatiei au determinat jucatorii financiari sa-si redimensioneze planurile de crestere. Daniel Boaje, actualul director executiv al liderului pietei creditelor de consum din Romania, cu o cota de piata de aproximativ 20%, estimase la inceputul anului ca soldul

Creditele de la Cetelem clauze abuzive
Creditele de la Cetelem clauze abuzive

imprumuturilor acordate de companie va ajunge in 2008 la 1,3 mld. lei (355 mil. euro). „Anul 2008 a debutat cu doua premise nefavorabile: pe de o parte, cresterea ratei dobanzii de politica monetara cu mai mult de 2%, iar pe de alta parte, am asistat la o abordare mai atenta a politicii de acordare a creditelor, respectiv la modificarea reglementarilor in vigoare. In aceste conditii, vom avea o potentiala modificare sensibila a acestei tinte, fara a reduce dramatic ritmul de crestere sustinut, de aproximativ 48% fata de anul anterior”, a declarat pentru Business Standard Daniel Boaje. Soldul creditelor acordate de Cetelem s-a cifrat la 948 mil. lei (259 mil. euro), la finele lunii iunie. Seful filialei din Romania a Cetelem confirma tintele de majoare a cifrei de afaceri pe termen mediu si lung, chiar daca in aceasta perioada asistam la o temperare a ritmului de crestere. Conducerea companiei din Romania estimase ca Cetelem ar putea raporta, pentru acest an, o cifra de afaceri de aproximativ 23,5 mil. euro.
„Factorul de stabilitate conferit de grupul BNP ne determina sa confirmam tintele pe termen mediu si lung. Apartenenta la grupul BNP Paribas ne ofera o pozitie privilegiata, avand in vedere situarea BNP in topul primelor trei banci la nivel mondial si pe primul loc in Europa ca banca de depozite. In cazul Cetelem Romania, nu se poate vorbi deci de criza. Oferim in continuare credite in lei, cu rate si dobanda fixe pe toata durata creditului”, explica Daniel Boaje. In contextul in care majoritatea bancilor au saltat dobanda la credite, filiala din Romania a Cetelem a procedat la majorarea, in medie cu 1,4%, a dobanzilor, insa doar la creditele noi, nu si la cele existente in sold. In partea a doua a anului, compania a sesizat o imbunatatire a calitatii portofoliului de credite, imprumuturile restante ajungand acum la un procentaj de aprox. 4%. Reprezentantii companiei estimeaza ca vor acorda credite ipotecare, cel mai devreme la sfarsitul acestui an.

Cetelem este o companie financiară specializată în oferirea de credite de consum și servicii de finanțare pentru persoane fizice. Acesta este doar un exemplu și nu dispun de informații specifice despre clauzele abuzive sau practicile specifice Cetelem. Totuși, voi discuta în general despre clauzele abuzive în contractele de credit.

Clauzele abuzive sunt prevederi contractuale care dezavantajează în mod semnificativ consumatorii și care nu sunt echitabile. Acestea pot apărea în contractele de credit și pot afecta în mod negativ drepturile și interesele consumatorilor. De obicei, clauzele abuzive sunt greu de înțeles sau ascunse în contractele standardizate, fără posibilitatea de negociere.

Iată câteva exemple de clauze abuzive care pot apărea în contractele de credit:

  1. Dobânzi sau comisioane nejustificate: Unele clauze pot stabili dobânzi sau comisioane excesive sau nejustificate, care încalcă drepturile consumatorilor și pot duce la o povară financiară semnificativă.
  2. Modificarea unilaterală a contractului: Unele clauze pot permite creditorului să modifice unilateral termenii contractului, fără acordul sau notificarea prealabilă a consumatorului. Acest lucru poate afecta în mod semnificativ drepturile și obligațiile părților implicate.
  3. Clauze de renunțare la drepturi: Anumite clauze pot încerca să limiteze sau să elimine drepturile consumatorilor, cum ar fi dreptul la acțiuni legale sau dreptul la apărare în instanță. Aceste clauze sunt considerate abuzive și sunt de obicei nule din punct de vedere legal.
  4. Informații neclare sau incomplete: Clauzele care furnizează informații neclare sau incomplete consumatorilor pot fi considerate abuzive. Consumatorii au dreptul să primească toate informațiile relevante și să înțeleagă pe deplin termenii și condițiile contractului.

În majoritatea jurisdicțiilor, clauzele abuzive sunt interzise sau limitate prin legi și reglementări specifice. Autoritățile de reglementare și instanțele de judecată pot interveni pentru a proteja consumatorii și pentru a anula sau a modifica clauzele abuzive.

Dacă te confrunți cu clauze abuzive într-un contract de credit, este recomandat să consulți un avocat specializat în dreptul consumatorului sau un consultant juridic pentru a primi asistență și sfaturi specifice în legătură cu situația ta. Aceștia pot evalua contractul și pot oferi îndrumări cu privire la pașii pe care îi poți urma pentru a contesta sau a negocia clauzele abuzive.

Sursa principala

Clauza abuziva in contractul de credit: actualizarea dobanzii. UPDATE. Textul integral

de

Valeriu Nicolae, profesor de istorie, a actionat in judecata Banca Romaneasca la care avea un credit pe motiv dobanda a fost marita discretinar, invocandu-se conditiile pietei.

Judecatoria Buzau a dat castig de cauza justitiabilului, hotararea ramanand irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.

Valeriu Nicolae: „Clauza abuziva prevedea posibilitatea cresterii dobanzii, unilateral, de catre banca, in functie de fluctuatia pietei financiare. Nu stabilea, insa, un indice concret, precum indicele de inflatie sau dobanda de referinta BNR.”

UPDATE 27 octombrie 2008. Suntem in masura sa va prezentam textul integral al sentintei Judecatoriei Buzau. Sentinta este foarte bine motivata si excelent redactata. Ea a ramas irevocabila prin respingerea recursului de catre Tribunalul Buzau.

* * * * *

„DOSAR NR. 5812/200/2007

ROMANIA

JUDECATORIA BUZAU – SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR. 5766
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 17.10.2007
PRESEDINTE: UTA MARCELA
GREFIER: ENE MARIA

Pe rol fiind solutionarea actiunii civile avand ca obiect plangere contraventionala formulata de agent constatator OFICIUL JUDETEAN PENTRU PROTECTIA CONSUMATORILOR, cu sediul in municipiul Buzau, cartier Bazar, bloc 4C, parter, judetul Buzau,  in contradictoriu cu contravenienta BANCA [anonimizat] – SUCURSALA BUZAU, cu sediul in municipiul Buzau, strada Unirii, bloc 13 A-B, judetul Buzau si persoana vatamata NVT, cu domiciliul in municipiul Buzau, judetul Buzau.

Prezenta si dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 12.10.2007 si au fost consemnate in incheierea de sedinta din acea data, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea pentru astazi 19.10.2007 si in urma deliberarii a pronuntat urmatoarea hotarare.

JUDECATA

Deliberand asupra prezentei cauze, instanta constata:

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau sub nr. 5812/200 din data de 18.07.2007, Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Buzau a inantat  spre competenta solutionare procesul- verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de inspector [anonimizat], prin care se constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr.*/01.06.2005 incheiat intre Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator si NVT, in calitate de imprumutat, incalca prevederile art. 4 alin. 2 din Legea nr. 193/2000, fiind o clauza abuziva.

In aceste conditii, in baza art. 12 din actul normativ anterior mentionat, organul constatator a inaintat procesul-verbal instantei spre solutionare.

Prin sesizarea adresata OJPC Buzau, partea vatamata a relatat conditiile in care a incheiat contractul si modul in care a luat la cunostina de majorarea dobanzii.

Acesta a sustinut ca prevederea contractuala din art. 7.2 constituie o clauza abuziva, astfel cum este aceasta definita de Legea nr. 193/2000, privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, art. 4, conform caruia: „O clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.  O clauza contractuala va fi considerata ca nefiind negociata direct cu consumatorul daca aceasta a fost stabilita fara a da posibilitate consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv.  Faptul ca anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociata direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, in cazul in care o evaluare globala a contractului evidentiaza ca acesta a fost prestabilit unilateral de comerciant. Daca un comerciant pretinde ca o clauza standard preformulata a fost negociata direct cu consumatorul, este de datoria lui sa prezinte probe in acest sens”.

A aratat ca sunt intrunite conditiile legale ca aceasta clauza sa fie declarata abuziva, intrucat dumnealui are calitatea de consumator, in sensul definit de lege, iar banca de comerciant, contractul incheiat fiind unul standard. In Anexa la lege sunt enumerate acele prevederi contractuale care sunt considerate clauze abuzive, la litera a), fiind stipulate acele dispozitii contractuale care dau dreptul comerciantului de a modifica, in mod unilateral, clauzele contractuale, fara a avea un motiv specificat in contract si acceptat de consumator prin semnarea acestuia, situatie incidenta in cazul de fata.

A subliniat ca in momentul in care a incheiat acest contract, a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. De asemenea, nu i-au fost explicate clauzele contractuale. Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze.

Caracterul flagrant abuziv al acestei clauze, precum si aplicarea, cu rea-credinta a acesteia, sunt ilustrate, in acest caz particular, de modalitatea in care s-a derulat acest contract. Pana la data de 17.04.2007, platise, peste obligatiile de plata ce-i reveneau, suma cumulata de 13,04 Euro; cu toate acestea, la aceeasi data figura, in evidentele bancii, cu o restanta de 0,38 Euro. Fata de starea de fapt expusa anterior, inseamna ca imediat dupa ce i-a majorat dobanda la 10%, aceasta i-a fost, inca o data, majorata la 11,50%, ceea ce a facut sa creasca valoarea obligatiei lunare de plata.

Oricum, in punerea in aplicare a clauzei abuzive care permitea majorarea dobanzii, Banca a incalcat in mod manifest prevederile contractuale. Daca la prima majorare, a fost notificat, nu a fost insa chemat sa semneze un nou grafic de rambursare, astfel cum dispune art. 3.3 din contract. De asemenea, din interpretarea textului contractual anterior invocat, reiese ca acest contract se poate considera modificat (in sensul ca imprumutatului ii revine o alta obligatie de plata decat cea initial tabilita) doar in momentul in care ambele parti contractante au convenit asupra unui nou grafic de rambursare, semnandu-l. Prin urmare, aceasta modificare a dobanzii nu-i este opozabila, insa a fost nevoit sa o achite datorita reglementarilor interne ale bancii, in aceasta maniera evitand aplicarea unor sanctiuni cu repercusiuni grave asupra sa: penalitati, introducerea in Banca de Credit si imposibilitatea contractarii altui credit, rezilierea acestui contract cu obligarea la rambursarea anticipata imediata a soldului, etc.

Ulterior, Banca a modificat din nou dobanda, majorand-o de la 10% la 11,50% , fara sa-l notifice in acest sens si fara a semna un nou grafic de rambursare.

Atitudinea Bancii manifestata prin inserarea acestei clauze abuzive coroborata cu modalitatea de punere in aplicare a acestei prevederi contractuale (fara a respecta macar clauzele stipulate de aceasta in contract, majorarea intr-un timp foarte scurt a dobanzii cu 1,75 procente, in conditiile in care in prezent acorda credite in Euro pentru nevoi personale cu o dobanda de 8,5%) atrage raspunderea contraventionala a acesteia.

In raport de prevederile art. 8 din Legea nr. 193/2000 („Controlul respectarii dispozitiilor prezentei legi se face de reprezentantii imputerniciti ai Oficiului pentru Protectia Consumatorilor…”), a sesizat Oficiul pentru Protectia Consumatorilor Buzau.

In urma verificarilor efectuate, in aplicarea art. 11 din actul normativ anterior mentionat, s-a incheiat un proces-verbal de constatare nr. 195/284 / 12.07.2007 prin care s-a constatat faptul ca in contractul incheiat de partea vatamata cu banca este inserata clauza de la art. 7.2 care contravine prevederilor art.4 alin.1 din Legea nr. 193/2000. Acest proces-verbal este semnat de catre reprezentantul legal al bancii, care a declarat ca nu are obiectiuni de formulat.

Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz.

Agentul constatator arata ca, sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin. 1 din lege, in sensul ca, astfel cum a dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele de sanctiune extrem de mici, sunt de parere ca se impune aplicarea unei amenzi contraventionale orientate spre maximul special prevazut de lege.

A solicitat, de asemenea, sa se inlaturate clauza abuziva inserata in art. 7 alin. 2 din contract, in conditiile art. 6-7 din Legea nr. 193/2000, urmand ca acest contract sa se deruleze in continuare, insa cu dobanda initiala de 9,75% pe an si sa se dispuna obligarea SC Banca [anonimizat] la modificarea dobanzii (ex tunc, de la data de 27.06.2006 si ex nunc, pana la incetarea raporturilor contractuale), potrivit graficului initial de rambursare – iar sumele platite in plus ca urmare a modificarii abuzive a dobanzii ( 35,08 Euro conform graficului alaturat, la care se adauga 2 Euro, platiti ca urmare a notificarii) trebuind sa fie imputate asupra debitelor urmatoare, sub sanctiunea unei amenzi civile de 50 lei pe zi de intarziere.

Banca [anonimizat], in temeiul art. 115-118 Cod procedura civila a formulat intampinare prin care a solicitat anularea ca neintemeiat a procesului verbal de constatare nr.195/284 din 12.07.2007, incheiat de [anonimizat], inspector, prin  care s-a constatat ca una din clauzele contractului de credit, si anume cea prevazuta de art.7 pct.2, incalca art.4 pct.1 din Legea nr.193/2000.

A aratat ca, potrivit art. 78 din Legea nr. 296/2004, o clauza contractuala va fi considerata abuziva, daca sunt indeplinite cumulative, urmatoarele conditii:

1. clauza nu a fost negociata cu clientul/consummator, adica aceasta a fost stabilita fara a da posibilitatea consumatorului sa influenteze natura ei, cum ar fi contractele standard, preformulate sau conditiile generale de vanzare practicate de comercianti pe piata produsului sau serviciului respectiv;

2. incalca exigentele bunei-credinte;

3. clauza nenegociata, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza in detrimentul consumatorului un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor datorita efectului pe care il imprima contractului respectiva clauza.

Clauza prevazuta la art. 7 pct. 2 din contractul de credit are urmatorul continut: „In cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”.

Mai arata banca faptul ca toate institutiile financiar bancare tin cont si sunt influentate in stabilirea dobanzii de politica Bancii Nationale a Romaniei, care stabileste rata dobanzii de referinta si ratele medii ale dobanzii pe piata interbancara conform circularei emise de aceasta nr. 3/01.02.2002, si de asemenea au relevanta in stabilirea dobanzii privind cursurile plietei valutare.

De asemenea, imprumutantul (consumatorul) a fost informat, in mod complet, corect si precis, asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de banca, astfel incat sa aiba posibilitatea de a face o alegere rationala intre produsele si serviciile oferite, in conformitate cu interesele lui economice. Mentioneaza ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca o clauza sa fie catalogata drept abuziva deoarece clauza citata nu incalca exigentele bunei credinte, intrucat dobanda fiind fluctuanta, aceasta putea sa aiba si un curs descendent, nu doar ascendent.

In consecinta, nu se poate sustine reaua-credinta a bancii prin inserarea respectivei clauze, aceasta fiind o practica generalizata la nivelul institutiilor finaciar bancare, mai ales ca Banca [anonimizat] nu detine nicio pozitie de monopol pe aceasta piata.

In dovedirea intampinarii a depuse in copie xerox contractul de credit bancar nr. */01.06.2005.

OFICIUL JUDETEAN pentru PROTECTIA CONSUMATORILOR BUZAU a formulat note de raspuns fata de intampinarea depusa de petenta, si a  aratat ca in contractul de credit este inserata o clauza abuziva,  motivat de faptul ca in art. 7 pct. 2 se prevede ca  imprumutatorului are dreptul de a modifica unilateral dobanda. In atare situatie, modificarea dobanzii nu este raportata la un indicator precis, individualizat, aceasta fiind precizata generic si anume „evolutia pietei monetar financiare”, ori se stie fara tagada ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi.

Sunt situatii in care te raportezi la dobanda de referinta a Bancii Centrale Europene si aceasta este in scadere, cu toate ca in acelasi timp dobanda de referinta a Bancii SUA este in crestere. Aceasta clauza fara, indicator precis stabilit, da posibilitatea  bancii de a modifica dobanda numai asa cum doreste acesta.

Mai mult tot in cuprinsul contractului de creditare la art. 3 alin. 3 se specifica „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatiilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are efect automat modificarea corespunzatoare a contractului”.

Aceasta clauza contravine flagrant cele prevazute de art.7 pct. 2, in sensul  ca modificarea va putea opera doar atunci cand este agreata de ambele parti.

Avand in vedere prevederile Legii nr. 193/2000 incidenta in cauza consideram ca in contractul de credit exista clauze abuzive conform prevederilor acestui act normativ si in consecinta solicita aplicarea prevederilor art.13 alin.1 si art.15 alin.1 din actul normativ mai sus amintit.

La dosar au fost depuse de catre partea vatamata NVT, in copie xerox,  urmatoarele inscrisuri: procesul verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12-07-2007 incheiat de OJPC Buzau (filele 4-6), contractul de credit nr. */01.06.2002 (filele 7-10), graficul de rambursare (fila 21),  tabel privind situatia platilor efectuate (filele 22-23), adresa emisa de Banca [anonimizat] Buzau catre NVT (fila 24), notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL (fila 25), un set de foi de varsamant si buletine se schimb valutar (filele 26-48).

In raport de intampinarea formulata de Banca [anonimizat] Sucursala Buzau, partea vatamata NVT a formulat precizari, invederand urmatoarele:

1. clauza nu a fost negociata direct cu consumatorul, intrucat contractul incheiat este unul de adeziune, in care clauzele sunt dinainte stabilite de catre imprumutator, singurele elemente de diferentiere intre acestea fiind suma imprumutata si data scadenta;

2. reaua-credinta a bancii rezida in enuntarea intentionat lacunara a conditiilor in care dobanda poate fi modificata unilateral, fara a circumstantia in niciun mod aceste conditii, decizia acesteia fiind discretionara si imposibil de controlat de catre consumator;

3. reaua-credinta a bancii s-a manifestat si prin maniera de punere in aplicare a acestei clauze, prin incalcarea a altor clauze incluse chiar de catre aceasta in contract, precum si prin faptul ca dobanda a crescut semnificativ intr-un interval scurt de timp (existand in continuare pericolul de crestere), atingand un nivel foarte ridicat in raport de cel practicat la aceeasi data de respectiva banca;

4. s-a creat un dezechilibru semnificativ in ceea ce ilpriveste, intrucat dobanda a crescut cu 1,75 procente fara ca acesta sa aiba posibilitatea sa verifice baza reala a acestei cresteri, existand pericolul ca aceasta sa creasca in aceeasi maniera fara ca dumnealui sa poata verifica, precum si faptul ca a fost expus riscului de a fi introdus in Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare, fara sa aiba nicio vina in derularea raporturilor contractuale, fapt de natura sa il afecteze economic si moral;

5. nu se pune problema daca banca ocupa sau nu o pozitie dominanta pe piata, intrucat in acest cadru procesual este supus analizei raportul comerciant-consumator, sub aspectul respectarii drepturilor consumatorului, iar nu raportul dintre Banca Romaneasca SA si alti comerciati, sub aspectul respectarii normelor care disciplineaza dreptul concurential.

De asemeanea, a invederat ca fata de atitudinea adoptata de comerciant, raporturile contractuale nu se mai pot derula in limite normale, motiv pentru care, in temeiul art. 7 din Legea nr. 193/2000 a solicitat rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005, ceea ce presupune incetarea efectelor acestuia pentru viitor. In aceste conditii, considera ca, la data judecatii ar trebui sa returneze suma de 1466,60 EURO (obtinuta astfel:  din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007 – luand in calcul ca a achitat si debitul scadent pe aceasta data – a scazut suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singur care ii este opozabil, in valoare de 43,19 Euro; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision).

Nu a solicitat daune, ci doar cheltuieli de judecata.

Analizand actele dosarului, instanta retine urmatoarele:

In fapt, pe data de 01.06.2005, intre partea vatamata NVT, in calitate de imprumutat, si BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, in calitate de imprumutator, s-a incheiat contractul de credit bancar nr.  */01.06.2005, pentru suma de 2550 Euro, nevoi personale, urmand a fi rambursat in 60 luni (art. 1-3 din contract).

Ca urmare a contractului, s-a fixat o obligatie lunara de plata in cuantum de 53,89 euro (rata + dobanda). Potrivit art. 7.1 din contract, dobanda curenta contractuala la creditul acordat este de 9,75% pe an. Art. 7.2 stipuleaza ca „in cazul in care evolutia pietei monetar financiare justifica o astfel de masura, Banca va putea modifica unilateral procentul de dobanda curenta contractuala”, iar in virtutea art.7.3, „modificarea nivelului dobanzii curente se comunica imprumutatorului prin notificare scrisa cu confirmare de primire”.

In contractul incheiat este inserata si clauza (art. 3.3), conform careia „in cazul modificarii duratei creditului si/sau a obligatilor de plata lunare in sensul diminuarii/majorarii acestora ca urmare a unor plati anticipate din credit/modificari ale nivelului dobanzii, graficul de rambursare modificat si agreat de ambele parti are ca efect modificarea corespunzatoare a contractului”.

Imprumutatorul a modificat succesiv dobanda de la 9,75% la 10% si apoi, in scurt timp, de la 10% la 11,50%, prima data notificandu-l pe imprumutat, iar ulterior fara a-l notifica, in ambele cazuri insa fara a incheia un nou grafic de rambursare.

Imprumutatul a aflat de a doua majorare a dobanzii prin notificarea nr. 1/10.05.2007 emisa de EOS KSI Romania SRL, prin care era anuntat ca la data de 10.05.2007 inregistreaza catre Banca [anonimizat] o restanta de 0,38 rata credit si 1 Euro comision, sume pe care, daca nu le achita in termen de maxim 5 zile calendaristice de la data primirii, se vor lua fata de dansul masurile prevazute in contract si va fi raportat la Biroul de Credit si Centrala Riscurilor Bancare.

Acest contract de credit bancar intra sub incidenta Legii nr. 193/2000, intrucat imprumutatul are calitatea de consumator, iar banca de comerciant. Aceste prevederi legale sunt conforme cu Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, art. 1 pct. 2 lit.a si b.

Instanta constata ca, fara putinta de tagada, clauza inserata la articolul 7 pct. 2 din contract constituie o clauza abuziva in sensul legii, aceasta incalcand prevederile art. 4 din Legea nr. 193/2000.

In momentul in care a fost incheiat acest contract, consumatorul a actionat de pe o pozitie inegala, in raport cu banca. Contractul incheiat este unul de adeziune, clauzele cuprinse fiind prestabilite de catre imprumutator, fara a da posibilitatea cocontractantului de a modifica sau inlatura vreuna din aceste clauze. Consumatorul nu a avut posibilitatea sa negocieze nicio clauza din contract, intregul act juridic fiindu-i impus, in forma respectiva, de catre banca. Conform art. 4 alin.ultim din Legea nr. 193/2000, bancii ii revenea obligatia de a dovedi ca a negociat in mod direct aceasta clauza cu imprumutatul, ceea ce nu s-a intamplat in cauza.

Prin necircumstantierea in nici un mod a elementelor care-i permit bancii modificarea unilaterala a dobanzii curente contractuale, prin neindicarea niciunui criteriu care sa-i dea bancii acest drept, lasand la libera sa apreciere majorarea dobanzii, aceasta clauza incalca prevederile legale incidente in materie, fiind de natura sa il prejudicieze pe consumator. Aceasta clauza care da dreptul imprumutatorului de a modifica unilateral dobanda nu este raportata la un indicator precis, individualizat, acest factor fiind mentionat generic drept „evolutia pietei monetar financiare”, fiind de netagaduit ca piata financiara evolueaza diferit in functie de indicele la care te raportezi. Aceasta modalitate de exprimare face ca respectiva clauza sa fie interpretata doar in favoarea imprumutatorului, servind doar intereselor acestuia, fara a da posibilitatea consumatorului de a verifica daca majorarea este judicios dispusa si daca era necesara si proportionala scopului urmarit.

Aceasta clauza contravine si legislatiei comunitare, incalcand prevederile art. 3 si 4 din Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului.

Art. 15 alin. 1 statueaza ca incalcarea interdictiei stipulate la art. 1 alin. 3 (Se interzice comerciantilor stipularea de clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.) consituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 200 lei la 1000 lei. Prin derogare de la dispozitiile de drept comun in materie contraventionala, nu organul constatator este in drept sa aplice sanctiunea, ci, potrivit art. 13 alin.1 din lege, instanta de judecata, este aceea care aplica sanctiunea, dispunand totodata, sub sanctiunea daunelor, modificarea clauzelor contractuale, in masura in care contractul ramane in fiinta, sau desfiintarea acelui contract cu daune interese, dupa caz. Contraventia are caracter continuu, astfel cum se arata in art. 13 din  OG nr. 2/2001.

In cauza sunt intrunite elementele constitutive ale contraventiei reglementate in art. 15 alin.1 din lege, in sensul ca, astfel cum am dezvoltat anterior, in contract a fost stipulata o clauza abuziva, incalcandu-se in acest mod prevederile imperative ale legii. Avand in vedere caracterul continuu al acestei contraventii, clauza abuziva producandu-si efectele si in prezent, in ceea ce priveste sanctiunea ce urmeaza a fi aplicata, fata de limitele fixate de legiuitor, instanta urmeaza sa aplice o sanctiune cu amenda contraventionala in cuantum de 600 lei.

Fata de solicitarea persoanei vatamate de a se dispune rezilierea contractului de credit bancar, in acord cu prevederile art. 7 din Legea nr. 193/2000 si dezideratele fixate prin Directiva 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, Directiva 90/88/CEE a Consiliului din 22 februarie 1990 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, respectiv Directiva 98/7/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 16 februarie 1998 de modificare a Directivei 87/102/CEE a Consiliului din 22 decembrie 1986 cu privire la armonizarea dispozitiilor legislative, reglementare si administrative ale Statelor membre in materie de credit destinat consumului, in sensul prevalentei drepturilor si interesului consumatorului in raport cu cele ale imprumutatorul, instanta va admite aceasta cerere si va dispune rezilierea contractului.

Instanta are, de asemenea, in vedere si faptul ca dobanda este un element esential intr-un contract de credit bancar, orice clauza nelegala cu incidenta asupra dobanzii, afectand insasi normala derulare a raporturilor contractuale. In raport de prevederile contractuale, instanta retine ca, in ipoteza in care acest contract s-ar derula in continuare, se mentine pericolul lezarii drepturilor si intereselor consumatorului prin majorarea indirecta a dobanzii anuale efective, potrivit art. 7 pct.5 din contract.

Instanta va dispune repunerea partilor in situatia anterioara. Fiind in prezenta unui contract cu executare succesiva, rezilierea isi produce efecte numai pentru viitor, aceasta reziliere se traduce prin obligarea consumatorului sa returneze catre imprumutator suma de 1466,60 EURO calculata la data pronuntarii. Aceasta suma a fost obtinuta astfel:  din soldul de 1509,79 EURO existent la data de 22.10.2007, stabilit conform graficului initial semnat si agreat de ambele parti contractante se scade suma platita in plus, peste ratele stabilite conform graficului initial, singurul opozabil acestuia, in valoare de 43,19 Euro, inclusiv suma de 1,38 Euro achitata potrivit notificarii, suma nedatorata intrucat imprumutatul nu era in culpa; fiind vorba de o reziliere, iar nu de o rambursare anticipata, nu se aplica, in acest caz, comision. Sumele platite sunt dovedite cu foile de varsamant depuse la dosarul cauzei. Daca pana la rezilierea efectiva, consumatorul isi va achita ratele in continuare, aceste debite se vor scadea din suma anterior calculata.

In ceea ce priveste cererea accesorie formulata de partea vatamata de a obliga contravenienta la cheltuieli de judecata, discutata in conditii de contradictorialitate si oralitate, instanta o va admite si va dispune obligarea contravenientei la 1500 lei catre NVT.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

HOTARASTE:

Admite sesizarea.

Mentine procesul-verbal de constatare nr. 195/284 din data de 12.07.2007 incheiat de inspector [anonimizat] din cadrul Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului Buzau.

Constata ca art. 7 alin. 2 din contractul de credit bancar nr. */01.06.2005 constituie o clauza abuziva in sensul art. 4 alin. 1 din Legea nr. 193/2000.

Constata ca fapta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau de a insera in cadrul contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 clauza de la art. 7 pct. 2 constituie contraventia prevazuta de art. 15 alin. 1 raportat la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 193/2000.

Aplica o amenda contraventionala in cuantum de 600 lei contravenientei SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau, cu sediul in str. Unirii, bl. 13 A-B, parter, inmatriculata in Registrul Comertului sub nr. [anonimizat], CUI [anonimizat], reprezentant legal [anonimizat], CNP [anonimizat].

Dispune rezilierea contractului de credit bancar nr. */01.06.2005 incheiat intre SC BANCA [anonimizat], in calitate de creditor, si NVT, cu domiciliul in Buzau,  jud. Buzau, [anonimizat] in calitate de imprumutat.

Dispune repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului si obliga imprumutatul sa restituie catre banca suma de 1466,60 Euro.

Obliga contravenienta SC BANCA [anonimizat] – Sucursala Buzau la cheltuieli de judecata in cuantum de 1500 lei catre partea vatamata NVT.

Definitiva.

Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata in sedinta publica, azi, 17.10.2007.

Sursa principala

recuperari creante

de

recuperari creante. Aveti datorii?

recuperari creante

 

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!