Zilnic,peste 100 de romani din diaspora divorteaza in Romania

Cum pot divorta romanii din strainatate?Zilnic,peste 100 de romani din diaspora divorteaza in Romania

Cuvinte cheie: divort romania,divort romani strainatate,procedura de divort romania,divort romani diapora,divort cetatean strain,divort ue,lege aplicabila divort,avocat divort coltuc romania

Cetățenii români pot să divorțeze, potrivit legii civile române, fie apelând la instanța de judecată, fie pe cale administrativă (la ofițerul de stare civilă), fie prin procedură notarială. Codul civil și Codul de procedură civilă stabilesc clar toate motivele, formele și procedurile în care soții pot divorța, precum și efectele desființării căsătoriei.

Unde se poate divorța în instanță, în Uniunea Europeană

Vom începe raportându-ne, mai întâi, la situația României ca stat membru al UE. La nivelul legislației europene există un act normativ obligatoriu pentru statele membre și care conține anumite prevederi referitoare la divorț. Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 – competența, recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești în materie matrimonială și în materia răspunderii părintești este un act normativ menit să ajute cuplurile internaționale să își soluționeze litigiile care implică mai mult de o țară, în ceea ce privește divorțul și încredințarea copiilor.

Soții pot solicita divorțul sau separarea legală de comun acord sau individual, iar acest aspect este valabil atât pentru România, cât și pentru toate celelalte state membre ale UE. Cererea de divorț poate să fie adresată, potrivit precizărilor oferite pe site-ul oficial al UE, europa.eu, următoarelor instanțe:

în țara de origine a ambilor soți (România);
în țara unde locuiesc soții;
în țara în care aceștia au locuit împreună ultima dată, dacă unul dintre soți mai locuiește încă acolo (ne referim aici la situațiile în care soții locuiesc fiecare în alt stat membru UE);
în țara în care locuiește unul dintre soți, dacă cererea se înaintează de comun acord;
în țara în care locuiește cel care introduce cererea de divorț în instanță (alta decât România), dar numai dacă acesta este cetățean al țării respective sau dacă a locuit acolo cel puțin șase luni înainte de a depune cererea de divorț;
în țara în care locuiește soțul împotriva căruia se introduce cererea de divorț.
Dacă fiecare dintre soți a făcut în instanță o cerere de divorț în state diferite, atunci instanța competentă să se pronunțe în privința divorțului soților este prima instanță judecătorească la care s-a depus cererea.

Exemplu practic: Ion, cetățean român, este căsătorit cu Mary, de origine irlandeză. Aceștia s-au căsătorit în România, unde au locuit împreună pentru o perioadă de trei ani. Peste ceva timp, Ion s-a decis să facă o cerere de divorț în România, cu toate că el lucrează în Spania de un an, iar Mary a rămas în România. Practic, posibilitățile de a divorța sunt următoarele: Ion poate să ceară divorțul în fața instanțelor române, dacă Mary încă mai este rezidentă în România; el poate să solicite divorțul și în fața instanței spaniole, pentru că locuiește deja acolo de mai bine de șase luni; dar divorțul poate să fie pronunțat fie în România, fie în Spania, dacă vorbim de un divorț prin acord comun al soților.

Important! Hotărârile de divorț pronunțate într-o țară din UE sunt recunoscute în celelalte state membre, fără necesitatea unor proceduri suplimentare. Cu toate acestea, normele UE privind divorțul (de exemplu, în materie de instanțe competente și recunoaștere) nu se aplică în Danemarca.
Divorțul soților în România, în fața instanței de judecată

Potrivit Codului de procedură civilă, dacă nici cel care introduce cererea de divorț și nici soțul nu mai locuiesc în România, ei pot conveni să introducă cererea de divorț la orice judecătorie din România. În lipsa unui asemenea acord, cererea de divorţ este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 al municipiului Bucureşti.

În legătură cu această prevedere procedurală, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a pronunțat recent o soluție de interpretare legislativă prin care stabilește faptul că acordul cu privire la alegerea instanței de judecată trebuie să fie exprimat expres. Decizia ICCJ nr. 20/2016, despre care aflăm dintr-un comunicat de presă al Curții, nu a devenit deocamdată obligatorie pentru toate instanțele române, nefiind încă publicată în Monitorul Oficial.

În orice caz, la divorț, partenerii trebuie să știe că rigorile procesului civil român le impun să se înfățișeze obligatoriu în persoană în fața judecătorului. Dacă cel care a făcut cererea de divorț, adică reclamantul, nu se prezintă în instanță la termenul de judecată comunicat, iar lipsa lui este nejustificată, cererea sa de divorț va fi respinsă

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro
www.facebook.com/avocatcoltuc

Whatsapp +0745.150.894

Avocat : Avocat Bucuresti Online Specializat in Avocat Divort

Recunoasterea divortului din strainatate

recunoasterea-divortului-din-strainatate

Cetatenii romani care au divortat in strainatate pot inregistra in Romania schimbarea starii civile. Recunoasterea in Romania a hotararilor de divort straine se realizeaza diferit in functie de tara unde s-a pronuntat divortul:

1. Inregistrarea divortului la Serviciu de Stare Civila competent

In cazul in care divortul s-a produs intr-una din tarile Uniunii Europene, schimbarea starii civile se va inregistra printr-o cerere adresata Serviciului de Stare Civila de la ultimul loc de domiciliu al solicitantului.

Pentru efectuarea demersurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata prin avocat pe baza unei procuri speciale autentice.

2. Recunoasterea hotararii de divort in instanta

In cazul in care divortul s-a produs intr-o tara din afara Uniunii Europene, recunoasterea divortului se face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu din tara – printr-o procedura care se numeste exequator. Petentul va depune la Tribunal o cerere prin care va solicita recunoasterea de catre Statul Roman a hotararii de divort pronuntata in strainatate.

Pentru efectuarea procedurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata de avocat pe baza contractului de asistenta juridica.

Inscrierea divortului pronuntat in strainatate, se va face numai dupa ce hotararea straina, definitiva si irevocabila, a fost recunoscuta de catre tribunalul competent.

Dupa obtinerea hotararii Tribunalului, solicitantul se va adresa Serviciului de  Stare Civila pentru operarea modificarii starii sale civile.

Acte necesare pentru recunoasterea hotararii de divort din strainatate

La cererea de recunoastere a hotararii straine trebuie anexate  in mod obligatoriu urmatoarele acte:

a) hotararea straina – trebuie sa aiba aplicata apostila conform Conventiei de la Haga din 1961 sau in cazul in care este emisa de o tara care nu este semnatara a Conventiei, hotararea trebuie sa fie supralegalizata (sau o precedura/denumire similara);

b) dovada caracterului definitiv al acesteia potrivit legii statului unde a fost pronuntata – poate fi sub forma unui document separat sau poate fi o mentiune facuta direct in hotararea de divort;

c) traducerea legalizata a documentelor scrise in limba straina;

d) informaţii privind numele purtat de soti dupa divort; revenire la numele anterior casatoriei, samd.

Prin procedura de exequator pot fi recunoscute

  • hotarari/decizii/sentinte  judecatoresti
  • acte notariale
  • acte jurisdictionale –  decizii/hotarari – ale oricaror autoritati competente conform legii statului emitent .

Casatoriile incheiate in strainatate si incheiate prin divort se inscriu prin mentiune, pe marginea actului de nastere, cererea insotita de certificatul sau extrasul de casatorie, in original, fotocopie si traducere legalizata, precum si sentinta de divort, in original, fotocopie si traducere legalizata, autentificate, se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere si se inainteaza, spre aprobare, Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.

    In cazul in care hotararea de divort nu este recunoscuta de plin drept in Romania (este emisa de la autoritati ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), la cerere se va anexa si recunoasterea hotararii straine de catre tribunalul de pe raza judetului unde isi are sau a avut domiciliul persoana in cauza.

   Atunci cand din sentinta de divort nu reiese numele pe care sotii il vor purta dupa divort, se vor prezenta declaratii pe propria raspundere din partea acestora, sau numai a sotului care solicita inscrierea mentiunii de divort, din care sa rezulte numele dupa divort.

In cazul inscrierii schimbarii numelui intervenita in strainatate,
cererea se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere  si se va face cu aprobarea D.E.P.A.B.D., la cererea  titularului actului, care poate fi facuta personal sau prin imputernicit cu procura speciala, ori imputernicire avocatiala, valabila doar pentru inscrierea mentiunii corespunzatoare pe actul de stare civila, pentru emiterea noului certificat este necesar sa se prezinte o procura speciala.

Avocat. Avocat Coltuc. Avocat Online. Avocat Banca. Avocat penalistDaca nu raspundem in maxim 2-3 ore la mesajele pe…

Posted by Cabinet De Avocat Coltuc on 30 Septembrie 2015

Miercuri, 03.02.2016, orele 11.00 în sediul Electromagnetica Business Park avocat Coltuc organizează conferința „Problemele dosarelor împotriva băncilor în 2016”

Temele discuției:

1.Analiză ofertă de conversie ale băncilor-Semnez sau nu?

2.Legea dării în plată:între adevăr și provocare în 2016

3.Contractul de credit nu trebuie să fie titlu executoriu

4.Dacă se pot obține efecte similare legii dării în plată prin hotărâre judecătorească

Speakeri: avocat Andreea Ciocoiu, Avocat Andreea Opritescu, avocat Coltuc Marius

Daca doriți să participați la conferință vă rugăm să ne scrieți pe email:avocat@coltuc.ro

Concediul şi indemnizaţia de creştere a copilului 2016.Calcul 2016

Cuantumul indemnizaţiei lunare este de 85% din media veniturilor nete realizate înultimele 12 luni. Totuşi, în funcţie de durata concediului pentru care se optează, acesta are stabilite limite minime şi maxime, ce sunt raportate la indicatorul social de referinţă (care în prezent este de 500 de lei).

Astfel, limitele minime şi maxime ale indemnizaţiei pentru creşterea copilului sunt următoarele:

  • cel puţin 600 de lei şi cel mult 3.400 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (sau până la trei ani, dacă este vorba de un copil cu handicap);
  • cel puţin 600 de lei şi cel mult 1.200 de lei, pentru părinţii care aleg concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani.

Prin excepţie, pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere, indemnizaţia lunară creşte cu câte 600 de lei.

Notă: Potrivit unui proiect de lege adoptat de Senat în 2015 şi aflat în prezent la Camera Deputaţilor, părinţii care aleg concediul de creştere până la vârsta de doi ani vor putea să beneficieze în primul an de indemnizaţia lunară maximă de 3.400 de lei. Mai multe informaţii găsiţi aici.

În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente şi activităţi agricole, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului pot fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.

Atenţie! Opţiunea pentru durata concediului se face prin cerere scrisă şi nu poate fi schimbată pe durata acordării acestuia.

Oricare dintre părinţi poate cere intrarea în concediu

Indemnizaţia lunară pentru concediul de creştere poate fi primită de oricare dintre cei doi părinţi ai copilului, pentru fiecare naştere, prevede OUG nr. 111/2010, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare.

Mai exact, solicitanţii concediului şi indemnizaţiei trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:

  • să fie cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (adică fără cetăţenie);
  • să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
  • să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.

Important! Beneficiarii cu drepturile stabilite de minimum şase luni sunt obligaţi să-şi plătească impozitele şi taxele locale pentru bunurile deţinute în proprietate. În caz contrar, plata indemnizaţiei lunare se suspendă.

De ce acte au nevoie părinţii

Indemnizaţia lunară aferentă concediului pentru creşterea copilului este acordată în baza unei cereri, care trebuie să fie însoţită de următoarele documente:

  • copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
  • actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
  • dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
  • orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.

Cererea de concediu şi indemnizaţie, precum şi actele doveditoare, trebuie depuse la primăria localităţii pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul/reşedinţa. Apoi, acestea sunt transmise agenţiilor teritoriale pentru prestaţii sociale.

Cererile sunt soluţionate prin decizie în 15 zile lucrătoare de la înregistrarea la agenţiile teritoriale, aceasta fiind comunicată solicitanţilor în cinci zile lucrătoare de la emitere.

În concediu, părintele poate obţine venituri limitate

Părintele aflat în concediul pentru creşterea copilului are voie să obţină venituri impozabilefără să-i fie suspendată plata indemnizaţiei, însă doar dacă acestea nu depăşesc o limită anuală stabilită de OUG nr. 111/2010.

Concret, plata indemnizaţiei nu se suspendă dacă părintele aflat în concediu realizează venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada respectivă, demaximum 3.000 de lei într-un an calendaristic.

De asemenea, suspendarea plăţii nu se aplică nici persoanei care „primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu”, nici persoanei care primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean (indiferent de nivelul acestora).

Deşi aceste prevederi au fost schimbate în toamna anului 2014, autorităţile au operat modificările necesare la normele pentru aplicarea OUG nr. 111/2010 abia în vara anului 2015. Informaţii detaliate în acest sens sunt disponibile aici.

În afară de situaţia în care beneficiarul obţine venituri şi nu se încadrează în excepţiile amintite, ordonanţa de urgenţă stabileşte că suspendarea plăţii indemnizaţiei intervine în ziua următoare celei în care, de exemplu, acesta este decăzut din drepturile părinteşti, nu mai îndeplineşte condiţiile legale, nu-şi plăteşte impozitele şi taxele locale sau se constată înregistrarea (timp de trei luni consecutive) de mandate poştale returnate.

Incredibil : Polițele RCA nu pot depăși un plafon de majorare de 50 la sută

București, 12 ianuarie 2016 – Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a organizat astăzi o ședință de lucru cu reprezentanții celor nouă societăți de asigurare autorizate să vândă polițe RCA având ca temă verificarea încadrării noilor tarife în plafonul de majorare de 50% convenit prin Protocolul încheiat pe 22 decembrie 2015 și reiterarea angajamentului de continuare a demersurilor comune menite să conducă la normalizarea pieței RCA.
Discuțiile au fost conduse de președintele ASF, domnul Mișu Negrițoiu, secondat de domnul Marius Vorniceanu, vicepreședinte al ASF, și de echipa de supraveghere a sectorului de asigurări.
Întâlnirea la care au participat societățile: Allianz-Țiriac, Uniqa, Asirom, Carpatica Asig, City Insurance, Euroins, Generali, Groupama și Omniasig face parte din acțiunile ASF de monitorizare continuă a implementării Protocolului rezultat în urma discuțiilor cu asociațiile reprezentative ale transportatorilor și asigurătorilor.
Inventarierea pozițiilor celor nouă societăți a relevat respectarea – cu unele excepții marginale, pe categorii de produs – plafonării majorărilor de tarif la 50%, confirmând faptul că noile contracte de asigurare obligatorie RCA încheiate cu transportatorii se înscriu în linia asumată prin Protocolul din decembrie 2015.

Pas cu pas(ghidul) Darea in plata banca sau Dau casa si scap de rata

Practic, toate persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă vor putea cere băncii să preia bunul gajat pentru a stinge total creanța. Legea nu face distincție între tipurile de ipoteci imobiliare, astfel că se aplică atât în cazul caselor și apartamentelor, cât și în cel al terenurilor, intra sau extravilane, precum și al clădirilor comerciale.

Debitorii ar putea fi tentați să renunțe la bunul ipotecat atunci când valoarea garanției este mai mică decât valoarea creditului, ceea ce bancherii numesc loan-to-value cu raport supraunitar. Mulți dintre acești debitori au luat credite în valută, evenual în franci elvețieni, în perioada 2007-2008, când piața imobiliară era la apogeu. Altfel, dacă garanțiile sunt suficiente, debitorul poate încerca să vândă bunul ipotecat pe cont propriu și să achite creditul din această sumă, chiar să mai rămână cu ceva după. Pentru a închide creanța, debitorul trebuie să îndeplinească o serie de condiții: să fie persoană fizică, iar creditul să fie luat de la o instituție de credit – aici intră băncile, instituțiile financiare nebancare sau cesionarii acestor creanțe, deci firmele de recuperare creanțe -, iar bunul oferit în plată să fie ipotecat în favoarea băncii pentru creditul respectiv. Dacă debitorul a garantat creditul cu două sau mai multe bunuri ipotecare, atunci va trebui să le dea pe toate băncii. Debitorul declanșează procedura de dare în plată printr-o notificare transmisă creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, în care arată că vrea să stingă datoria prin predarea bunului ipotecat. Din acest moment se stinge dreptul creditorului de a se îndrepta împotriva codebitorilor, precum și împotriva garanților ipotecari sau personali, care sunt eliberați astfel de obligații. În această notificare trebuie să transmită detaliile privind bunul ipotecat și împrumutul și să stabilească două zile diferite în care banca trebuie să se prezinte la un notar public, ales și plătit de debitor. Acolo se va încheia dreptul translativ de proprietate, prin care se stinge orice datorie față de creditor, inclusiv principalul, dobânzile și penalitățile care izvorăsc din contractul de credit. Termenul stabilit pentru întâlnirea la notar nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare, iar în această perioadă sunt sistate toate plățile către creditor, dar și procedurile judiciare sau extrajudiciare existente. Cu alte cuvinte, sunt suspendate toate executările silite care au la bază acel împrumut. Cu cel puțin trei zile înainte de termenul evocat mai sus, părțile trebuie să transmită către notar informațiile și actele necesare actului de dare în plată. Creditorul are puține șanse să se opună în mod real acestei proceduri. Un articol prevede că poate face contestație în termen de 10 zile de la primirea notificării, dacă notificarea nu a fost făcută cu respectarea prezentei legi. Dacă actele sunt în regulă și procedura e respectată, banca nu are cum să nu accepte darea în plată. Dacă banca refuză să se prezinte în fața notarului și să semneze actele, atunci debitorul se poate adresa judecătoriei, care în termen de 10 zile trebuie să dea o hotărâre. În alte șapte zile trebuie să vină decizia instanței de apel, un tribunal, în acest caz. În tot acest timp sunt suspendate plățile către creditor. Dacă decizia e favorabilă debitorului, atunci instanța va constata că s-a stins creanța. Dacă nu, atunci procedura este anulată. În tot cazul, dacă se supune voluntar sau dacă este obligat de instanță, creditorul nu va mai putea cere sume suplimentare de la debitor după încheierea dării în plată. Procedura se aplică inclusiv pentru contractele de credit în vigoare, ceea ce i-a determinat pe bancheri să reclame că încalcă Directiva 17 din 2014 a Uniunii Europene, care reglementează o procedură similară, dar posibilă doar pentru contractele încheiate începând cu martie 2016.

Asociaţiile de proprietari, obligate să elibereze adeverinţe cu cheltuielile de întreţinere defalcate

Prevederile sunt incluse în Legea nr. 277/2015 pentru completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Documentul a trecut recent de Parlament şi miercuri a fost promulgat de către preşedintele României. Asta înseamnă că, pentru a se aplica, acesta mai trebuie doar să apară în Monitorul Oficial.

Concret, proprietarii vor putea să ceară preşedintelui şi administratorului asociaţiei oadeverinţă cu situaţia cheltuielilor de întreţinere. Aceasta va fi eliberată obligatoriu şi va include cheltuielile defalcate pe datoria de bază şi penalităţi, precum şi modalitatea de calcul a penalităţilor.

„La solicitarea scrisă a proprietarului, preşedintele şi administratorul asociaţiei de proprietari au obligaţia să elibereze în scris o adeverinţă prin care să prezinte situaţia cheltuielilor privind întreţinerea, defalcate pe datoria de bază şi penalităţi, precum şi modalitatea de calcul al penalităţilor”, scrie în noul act normativ.

În momentul de faţă, Legea nr. 230/2007 prevede doar că proprietarii sunt îndreptăţiţi să ştie toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei şi că pot cere acces la orice document al acesteia.

Iniţiatorii explică în expunerea de motive că legea nu conţine destule dispoziţii referitoare la obligaţiile preşedintelui şi administratorului şi la protejarea drepturilor proprietarilor, astfel că actul normativ promulgat recent vine în ajutorul acestora din urmă.

Notă: În altă ordine de idei, din luna martie a acestui an, administratorii de bloc sunt obligaţi să informeze periodic proprietarii cu privire la veniturile şi cheltuielile asociaţiei. Mai multe informaţii despre subiect găsiţi aici.

Principalele drepturi şi obligaţii ale proprietarilor

În afară de dreptul de a cunoaşte toate aspectele ce ţin de activitatea asociaţiei, proprietarii sunt îndreptăţiţi să participe (cu drept de vot) la adunarea generală, să-şi înscrie candidatura, să candideze, să aleagă şi să fie aleşi în structura organizatorică.

Aceştia au voie să facă îmbunătăţiri sau modificări la proprietatea individuală, atât timp cât nu periclitează integritatea structurală a clădirii sau a altor proprietăţi individuale.

În acelaşi timp, Legea asociaţiilor de proprietari mai stabileşte că „zidurile dintre apartamentele sau spaţiile alăturate, care nu fac parte din structura de rezistenţă a clădirii şi din proprietatea comună, pot fi reamplasate prin acordul dintre proprietarii apartamentelor sau spaţiilor respective, pe baza autorizaţiei de modificare a construcţiei, eliberată de autoritatea publică locală şi cu înştiinţarea asociaţiei”.

Referitor la obligaţii, actul normativ menţionat dispune că proprietarii trebuie să-şi menţină locuinţa în stare bună, pe cheltuiala proprie.

„Proprietarii sunt obligaţi să ia măsuri pentru consolidarea sau modernizarea clădirii, pentru reabilitarea termică şi eficienţa energetică, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura intervenţiilor, se va avea în vedere menţinerea aspectului armonios şi unitar al întregii clădiri”, este punctat în lege.

Cei care provoacă daune oricărei părţi din proprietatea comună sau unui alt apartament sunt obligaţi să repare stricăciunile sau să acopere cheltuielile pentru reparaţii.

În fine, la vânzarea apartamentului, proprietarii trebuie să facă dovada achitării la zi a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei. Dacă există datorii către asociaţie, vânzarea apartamentului poate fi făcută doar dacă acestea sunt preluate contractual de către cumpărător.

Avocat Achizitii Publice – Noul cadru legislativ privind achizițiile publice, aplicat de la 1 ianuarie 2016

Noul pachet de legi privind achizițiile publice dorim să treacă prin Parlament până la finalul acestui an, astfel încât noul cadru legislativ să poată fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2016, a declarat luni ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Moartea nu ia spaga. Raspunderea Juridica a proprietarilor de cluburi

Cine sunt vinovaţii pentru tragedia din clubul groazei
Incendiul din Clubul Colectiv. Cine sunt vinovaţii pentru tragedia din clubul groazei

Verificări de la Inspecţia Muncii Moartea unei angajate a clubului Colectiv, care ar fi lucrat la negru, a determinat Inspecţia Muncii să declanşeze o anchetă privind legalitatea angajării personalului localului. Femeia, care ţinea locul unei colege care se simţea rău, în seara tragediei, avea cinci copii. „Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, precum şi o echipă a Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei de sector, fac o anchetă socială cu privire la situaţia celor cinci copii ai victimei tragicului eveniment de vineri. Scopul anchetei este identificarea măsurilor de sprijin pentru cei cinci copii“, se arată într-un comunicat al instituţiei. Incendiu cu recidivă Clădirea care adăposteşte clubul Colectiv a mai fost cuprinsă de incendiu. În noiembrie 2014, o altă hală a fostei fabrici bucureştene Pionierul, unde erau depozitate mai multe covoare, a luat foc. Incendiul, care nu a provocat victime, ar fi fost provocat intenţionat. Clubul Colectiv nu a fost afectat. Clubul Colectiv, autorizat să funcţioneze cu avize lipsă Una dintre întrebările la care trebuie să răspundă ancheta este dacă firma Colectiv Club SRL funcţiona legal sau nu. Imediat după tragedie, primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, a declarat că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal. Cu toate acestea, localul obţinuse acordul de funcţionare în baza unei simple declaraţii pe proprie răspundere a administratorilor. „Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcţionare. Legea Poliţiei locale spune că pentru eliberarea acordului de funcţionare trebuie să avem acordul locatarului, contractul de închiriere, titlul de proprietate, datele de identificare de la Registrul Comerţului. Locatarul dă declaraţie pe proprie răspundere despre ce activitatea pe care trebuie să o desfăşoare“, a spus Piedone. ISU nu a autorizat clubul Colectiv Printre condiţiile prevăzute de lege pentru ca spaţiul închiriat de firma Colectiv Club SRL să poată primi autorizaţie de funcţionare de la Primăria sectorului 4 este obţinerea avizului de securitate la incendiu. Acesta este obligatoriu atât în cazul clădirilor nou-construite, cât şi în situaţia celor care şi-au schimbat destinaţia, precum clubul Colectiv. Aviz pe care patronii clubului au omis să-l ceară. Secretarul de stat Raed Arafat a confirmat că localul în care a avut tragedia nu avea nicio autorizaţie. „Nu există nicio autorizaţie de la ISU pentru securtatea la incendii şi nici pentru spectacolul pirotehnic“, a declarat Arafat. Ce norme trebuiau respectate de Clubul Colectiv  Avizul de la ISU se obţine după ce firma depune raportul de expertiză tehnică pentru cerinţa esenţială „securitate la incendiu“, referatul verificatorului de proiect privind schimbarea destinaţiei/modernizării, scenariul de securitate la incendiu, planul de situaţie cuprinzând amplasamentul construcţiilor şi amenajărilor proiectate, proces-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor. Potrivit normelor legale, clădirile cu destinaţie de club trebuie separate de alte construcţii prin pereţi care nu ard şi nu se carbonizează. Plafoanele suspendate se construiesc tot din materiale ignifuge. În plus, clădirea trebuie să aibă cel puţin două  ieşiri de evacuare distincte şi să fie dotată cu sisteme de degajare a fumului. Pentru a nu fi obligaţi să îndeplinească aceste norme stricte, proprietarii clubului au declarat, pe proprie răspundere, că incinta amenajată acomodează doar 80 de locuri pe scaune. Or, în momentul izbucnirii incediului, în sală erau peste 450 de persoane. Cine sunt patronii Clubului Colectiv Firma care deţine clubul în care s-a produs tragedia, Colectiv Club SRL, este deţinută de trei tineri – George Alin Anăstăsescu (47% – foto dreapta), Paul Cătălin Gancea (30%) şi Costin Mincu (23%), potrivit datelor Registrului Comerţului. Deşi clubul Colectiv este deschis încă din 2013, el funcţionează sub această firmă din 6 octombrie 2014, când a fost înregistrată la Registrul Comerţului societatea Colectiv Club SRL. La sfârşitul anului trecut, după numai trei luni de funcţionare, firma înregistra pierderi de 27.833 de lei, datorii de 101.793 de lei şi o cifră de afaceri de 45.511 de lei, potrivit datelor publicate pe portalul Ministerului Finanţelor. Colectiv Club, a cărui principal obiect de activitate era „baruri şi alte activităţi de servire a băururilor“, avea cinci salariaţi la sfârşitul lui 2014.     Clubul Colectiv funcţiona încă din 2013 în clădirea fostei fabrici „Pionierul“, însă avea în spate o altă firmă – Music Hall SRL, în care apar ca acţionari Alin Anăstăsescu şi Costin Mincu. Music Hall SRL, cu doi angajaţi la sfârşitul lui 2014, a înregistrat anul trecut pierderi de 34.925 de lei, datorii de 821.165 de lei şi o cifră de afaceri 223.800. Acţionari în mai multe firme Cei trei proprietari ai clubului Colectiv vin din industria organizării de spectacole şi din publicitate şi fiecare dintre ei sunt acţionari în mai multe firme. George Alin Anăstăsescu (28 de ani) este acţionar în trei firme: pe lângă Colectiv Club SRL şi  Music Hall SRL, el deţine şi Sasquatch SRL, cu activitate în domeniul publicităţii. Potrivit profilului de pe LinkedIn, Alin Anăstăsescu este project manager la Sasquatch din 2011 şi a realizat mai multe evenimente pentru Mountain Dew. Anăstăsescu, absolvent al Facultăţii de Arte, este din ianuarie 2011 şi producător la Cevadevis.ro., unde a realizat matriale de publicitate pentru branduri cunoscute. Paul Cătălin Gancea (28 de ani) este acţionar, pe lângă Colectiv Club SRL, la companiile Gradual Steps (publicitate), Lemne şi Cuie SRL (fabricare de mobilă) şi la Rename Advertising SRL (publicitate). El a absolvit Facultatea de Marketing din cadrul Universităţii „Spiru Haret“, potrivit datelor de pe pagina sa de Facebook.  Costin Mincu (35 de ani), cel care deţine 23% din Colectiv Club SRL, mai este acţionar în alte 11 firme, aproape toate fiind implicate în cluburi şi organizări de concerte. Fost student al Universităţii Politehnica, Mincu a început ca barman într-un club din Bucureşti, apoi şi-a deschis propriile baruri – mai întâi o terasă în Vama Veche, apoi un club în Constanţa. În 2012, şi-a extins businessul în Centrul Vechi din Bucureşti, unde a deschis clubul Goblin şi Elephant Pub

Comunicat de presa post-conferinta

Astazi a avut loc conferinta de presa „Efectele juridice negative ale ofertelor băncilor BCR ,TRANSILVANIA ,VOLKSBANK, PIRAEUS,BANCPOST,OTP” organizata de Asociația Stop abuzuri bănci Tematica abordată: —S-a analizat fiecare oferta a băncilor privind clauzele abuzive din contracte —Executarea silită și insolvența persoanelor fizice —Clauzele abuzive din contractele persoanelor juridice. Invitat special a fost avocat doctor COLTUC MARIUS

VICENTIU Cateva idei dezbatute Oferta bancii Transilvania s-a incheiat in iulie 2015(cu siguranta vor urma si altele), Bancpost a trimis un model de oferta clientilor care au dosare pe rol in luna septembrie 2015. BCR nu a trimis un model de oferta, ci un model de tranzactie-renuntare la drept incepand cu luna iulie 2015. Oferta Transilvania I PRINCIPALELE PREVEDERI ALE OFERTEI Detaliile ofertei pentru clientii cu credite in franci elvetieni la VBRO • returnarea sumelor deja platite de clientii cu credite in CHF, in contul comisionului de risc, prin diminuarea creditului in sold; • reducere de 22,5% pentru cei care accepta conversia creditelor din CHF, aplicabila la soldul creditului curent rezultat ca urmare a diminuarii cu comisionul de risc/administrare platit efectiv si nerecuperat de client pana la data conversiei. Astfel, valoarea efectiva a reducerii totale difera in functie de situatia fiecarui client in parte, tinandu-se cont de soldul creditului, de sumele de plata scadente la care se face conversia, de eventuale restante si penalitati sau de situatiile particulare in care comisionul de risc/administrare a fost deja recuperat de la Volksbank Romania de catre clienti; • conversia se va realiza la cursul BNR din data semnarii documentatiei, in fata notarului public. • Banca Transilvania si Volksbank Romania reamintesc faptul ca pana in data de 17 mai a.c. clientii cu credite in CHF beneficiaza, pentru plata ratelor curente, de un curs inghetat la nivelul sfarsitului anului 2014. • Oferta pentru clientii cu credite in lei si euro • Incepand cu data de 8 aprilie a.c., pentru clientii Volkbank Romania nu se mai calculeaza si nici nu se percepe comision de risc/administrare. In plus, dupa finalizarea perioadei de valabilitate a ofertei de conversie acreditelor in CHF, dar pana la sfarsitul anului 2015, va fi returnat comisionul de risc achitat si nerecuperat de clientii cu credite denominate in alte monede decat CHF din portofoliul existent al Volksbank, prin diminuarea corespunzatoare a soldului creditelor. De ce nu as semna aceasta oferta sau mai bine zis de ce nu am semnat aceasta oferta? In primul rand treceti de la o dobanda fixa, pe care o aveti acum, la o dobanda variabila care nu se stie cat va ajunge. Trebuie sa aveti in vedere perioada pe care o mai aveti de platit (numarul de rate). Cu cat e mai mare perioada, cu atat aveti riscul de fluctuatie al ratei. De scazut nu cred ca va mai scadea Roborul, de crescut – sigur va creste, nu stiu cand si cu cat (nu cred ca stie nimeni asta, este cam la noroc). CHF-ul va fluctua, mai mult sau mai putin, in functie de situatia economico-politica din lume. Parerea mea este ca va scadea, nu la 2 lei cat era cand ati luat creditul in 2007, dar undeva sub 4 lei cred ca va cobori, dar tot asa, nu se stie cand. Aveti norocul ca, prin conversia CHF-lei, sa vi se restituie comisionul de risc, lucru pe care altii l-au dobandit in instanta dupa ani de proces si cu niste costuri (nu toti au recuperat cheltuielile de judecata). Trebuie sa mai aveti in vedere ca ati semnat un act prin care renuntati sa actionati in judecata banca pana veti termina conventia de credit, indiferent ce se va intampla. In mod normal, legea apara consumatorii de contractele standard, preformulate. Dar prin acest act, BT se pune la adapost. Nu puteti negocia nimic din oferta propusa de BT, aceasta a fost valabila pana in 31 iulie. In concluzie, va scade acum rata, dar nu se stie pana cand. Deci, ramane ca sa decideti daca acceptati urmatoarele: 1. dobânda variabilă; propunerea BT respectă conditiile legale referitoare la transparență (e compusa corect din indice public + marjă fixă), dar prezintă riscul unei creșteri a ratei pe măsura creșterii EURIBOR/ROBOR; 2. Conversia se face la cursul din data încheierii tranzacției și nu la cel din dec. 2014,discount-ul aplicabil soldului sumei în lei după ce se compensează comisionul de risc este de doar 22,5%; 3. Nu va fi vorba de o rambursare efectivă a comisionului, ci de o compensare cu rate viitoare; riscul este acela de a pierde dobânda la aceste sume. 4. Nu ofera solutii pentru cei care vor fi sau sunt executati silit 5. O eventuala crestere a cheltuielilor cu aceste credite s-ar putea observa din ianuarie 2016 6. Nu veti putea chema in judecata banca pentru probleme ulterioare semnarii ofertei. Aici se poate pune in discutie urmatoarea problema juridica: posibilitatea de a cere nulitatea absoluta a acestui act aditional (tranzactie) pentru cauza ilicita si apoi posibilitatea de a actiona banca in judecata ulterior semnarii. O prima observatie: este o renuntare la dreptul pretins (adica la toate drepturile rezultand din contract) si nu o renuntare doar la procesul respectiv. Cauza este ilicită sau imorală atunci când scopul urmărit de cel care se obligă contravine dispoziţiilor legale imperative, ordinii politice, sociale şi economice a ţării sau regulilor de convieţuire socială. Existenţa cauzei obligaţiei şi caracterul ei real şi licit sunt prezumate prin lege până la proba contrară. Potrivit art.966 cauza ilicită nu poate avea niciun efect. Sancţiunea care intervine în cazul cauzei ilicite este nulitatea absolute a actului juridic respectiv. Pentru actele juridice civile numite (tipice), numai scopul mediat poatesă fie ilicit. În schimb, în cazul actelor juridice civile nenumite (atipice), ar fi posibil ca şi scopul imediat să aibă caracter ilicit, de exemplu, convenţia prin care Primus se obligă să îi plătească lui Secundus o sumă de bani dacă acesta din urmă săvârşeşte o anumită infracţiune. Aşa cum s-a constatat în literatura de specialitate, dacă obiectul actuluijuridic civil este ilicit sau imoral, atunci şi cauza actului juridic respectiv este ilicită sau imorală, în schimb, pot exista situaţii în care cauza actului juridic să fie ilicită sau imorală, iar obiectul acelui act juridic să fie licit şi moral. II OFERTA BANCPOST Principalele prevederi Conversia în lei la o dobândă fixă de 1,5% pe primii trei ani, dupa care fac saltul la dobândă variabilă după formula Robor + marjă fixa de 3 –4,6% (pentru cei tentați de ofertă – Robor e acum 1,5%; peste trei ani va putea reveni la nivelul său de „glorie”, de 6% sau chiar mai mult). Nu există niciun discount, deci soldul creditului convertit în lei va fi rezultatul înmulțirii cursului leu – franc actual (4,1 lei/chf) cu soldul în CHF. Nu există nicio ofertă de restituire a sumelor nedatorate achitate de oameni în „temeiul” unor clauze abuzive. Și, desigur, nu există nicio soluție pentru cei care au fost sau sunt pe cale de a fi executați silit și evacuați din casă. OFERTA PIRAEUS Piraeus Bank Romania propune clientilor cu credite in euro sau franci elvetieni, garantate imobiliar, posibilitatea reducerii ratelor lunare, in medie cu 13%. Aceasta este cea mai mica reducere oferita clientilor, din cele anuntate pana in prezent si, in plus, banca nu ofera reducere la soldul creditului. Oferta Piraeus este departe de ofertele celorlalte banci Pana acum, oferta Bancpost pentru clientii cu credite in franci era considerata cea mai slaba. Aceasta presupune conversia creditelor din franci in lei, cu o dobanda la sold de 1,5% timp de trei ani, iar ulterior se va aplica o marja cuprinsa intre 3% si 4,6% peste ROBOR in functie de tipul creditului si de situatia specifica a fiecarui debitor in parte. In plus, in cei trei ani de dobanda fixa, rata creditelor ar scadea, in medie, cu 30%, sustin reprezentantii bancii. ”Oferta va presupune, din spusele oficialilor bancii, un discount la soldul creditului si o conversie la lei sau euro. Pentru lei se va aplica o dobanda variabila, formata dintr-o marja fixa de 3,5 – 4% la care se va adauga ROBOR la 3 luni. Valoarea discount-ului va varia in functie de tipologia creditului, discount-ul mediu la nivelul intregului portofoliu de credite situandu-se la o valoare de aproximativ 20%. Trebuie insa retinut ca nu toti consumatorii vor beneficia de acest procent de discount, care va varia pe o plaja destul de larga,incepand de la 10-15%”, arata, la vremea respectiva echipa de negociere din partea clientilor. Pana acum, de departe cea mai buna ofera pentru cei cu credite in franci ramane cea facuta de Banca Transilvania clientilor preluati de la Volksbank, respectiv conversia in lei la cursul BNR din ziua conversiei, un discount la sold de 22,5% dupa diminuarea soldului cu contravaloarea comisionului de risc retinut abuziv de la acordarea creditului pana in prezent. OFERTA OTP Cum arată prevederile contractuale ale OTP pentru creditele în CHF Până în 2007, OTP prezenta clar în contracte formula de calcul a dobânzii curente. Aceasta era formulată transparent şi includea raportarea la Libor/Euribor peste care se adăuga o marjă evidenţiată în scris. Apoi, OTP a folosit o clauză vagă pentru a exprima modul de calcul al dobânzii. Aceasta includea fraza „dobânda variază în funcţie de politica băncii”, sub mai multe tipuri de formulări. Referirile la indicatorii de piaţă arată că banca avea doar opţiunea, nu şi obligaţia, de a lua în seamă evoluţiile acestora. Câteva exemple. Contractele de credit de nevoi personale garantate cu ipotecă: La art 5.2 este prevăzut: „Dobânda este variabilă în conformitate cu politică băncii.Dobânda poate fi modificată în mod unilateral de către banca, /uand în considerare valoarea dobânzii de referinţă pentru fiecare valută (ex EURIBOR (EUR)/ LIBOR(CHF)/ RUBOR (RON), etc)fără a există consimţământul Clientului.Noul procent de dobânda se va aplică la soldul creditului rămas de rambursat începând cu dată de aplicare stabilită de banca.Modificarea dobânzii va duce la recalcularea dobânzii datorate” iar La art 5.3 se prevede „Noul procent de dobânda va fi comunicat împrumutatului prin intermediul unei scrisori simple sau extras de cont trimis la adresa de corespondenţă specificată de acesta sau prin oft.sare la sediile unităţilor bancare. Clientul consimte această metodă de notificare suficientă, nefiind necesară încheierea unui act additional la prezentul contract de credit în acest sens renuntant la orice eventuală lplângere/opoziţie/contestaţie ulterioară”. Contractele de credit imobiliar: Art 6.1 din contract prevede : „Pentru creditul acordat, Clientul datorează şi va plăti băncii o rată de dobânda revizuibila în conformitate cu politică băncii ” iar la art 6.2 este prevăzut: „Banca îşi rezervă dreptul să revizuiască periodic dobânda în funcţie de evoluţia indicatorilor de referinţă pentru fiecare valută (Euribor pentru euro, Libor pentru CHF, Bubor pentru Ron). Modalitatea de comunicare a modificării ratei de dobânzii se face în conformitate cu prevederile art 6.3 „Noul procent de dobânda va fi comunicat împrumutatului prin intermediul unei scrisori simple la adresa de corespondenţă specificată de client. Clientul consimte această metodă de notificare suficientă, în acest sens renunţând la orice eventuală plângere/opoziţie/contestaţie ulterioară. Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. Clienţii care optează pentru creditul de nevoi personale în lei, beneficiază de avantaje precum: • 0 lei comision de deschidere cont curent; • 0 lei comision lunar de administrare credit; • 0 lei comision de analiză dosar; • 0 lei dobândă, din 10 în 10 luni*; • 0% comision de rambursare anticipată; • Gamă largă de venituri acceptate. Creditul ipotecar în euro este destinat cumpărării unei locuințe și oferă clienților beneficii precum: • 0 euro comision de deschidere cont curent; • 0 euro comision lunar de administrare credit; • 0 euro dobândă, din 10 în 10 luni*; • 0 euro comision de analiză dosar; • 0% comision de rambursare anticipată; • Gamă largă de venituri acceptate; • Sunt acceptați până la 3 codebitori. Chair asa sa fie? Din analiza efectuata in cadrul conferintei a rezultat altceva Sfatul nostru concret : nu semnati aceste oferte abuzive.Efectele negative se vor vedea in 2016 si atunci nu puteti actiona banca in judecata. Cu stima Asociația Stop abuzuri bănci

Cum suspend o executare silita in Romania

La ce sa ne asteptam dupa primirea somatiei de executare?

Somatia de executare este mijlocul procedural – executional pe care legea in pune la dispozitia executorului judecatoresc si prin care acesta, printre altele, (i) instiinteaza debitorul cu privire la punerea in executare a titlului executoriu (cu indicarea numarului dosarului de executare silita astfel format), precum si (ii) acorda debitorului posibilitatea de a-si executa de bunavoie, de indata sau in termenul acordat de lege, obligatia stabilita in titlul executoriu.

Executarii silite, ca cea de-a „doua faza a procesului” civil (asa cum a fost definita in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului – Cauza Hornsby c. Greciei, [cererea nr. 18357/91], Hotararea din 19 martie 1997) i se circumscriu doua etape importante (in functie de participarea sau nu a debitorului):

– Etapa inregistrarii cererii de executare silita (succedata de deschiderea dosarului de executare silita prin incheierea emisa de executorul judecatoresc si de incuviintarea ulterioara a executarii silite de catre instanta) – etapa ce nu presupune participarea debitorului
si

– Etapa momentului practic al comunicarii de executorul judecatoresc a actelor de executare catre debitor (fie ca este vorba de o somatie de executare, fie de o adresa de instiintare cu privire la infiintarea popririi). Comunicarea titlului executoriu si a somatiei catre debitor, cu exceptia cazurilor in care legea prevede ca executarea se face fara somatie ori fara comunicarea titlului executoriu catre debitor, este prevazuta sub sanctiunea nulitatii executarii.

In cadrul celei de-a doua etape, de la momentul comunicarii primelor acte de executare catre debitorul executat silit incep sa curga termenele pentru exercitarea cailor de atac impotriva actelor de executare, precum si impotriva executarii propriu – zise (de regula, 15 zile de la data la care debitorul a luat cunostinta de actul de executare contestat).

Mijlocul cel mai eficient de contestare in fata instantei de judecata a actelor de executare este reprezentat de contestatia la executare. Contestatia la executare se exercita, in principiu, in situatia incalcarii, de catre executorul judecatoresc, a dispozitiilor legale in materie de executare silita (executarea silita este guvernata de principiul „formalismului”, iar incalcarea acestui principiu atrage, in anumite conditii, nulitatea actului de executare astfel emis, ori chiar a intregii executari silite).

Esential este faptul ca exercitarea contestatiei la executare nu suspenda de drept actul de executare contestat. Cu alte cuvinte, chiar daca debitorul exercita calea de atac a contestatiei la executare, exista riscul ca debitorul sa fi fost deja executat pana la momentul judecarii efective a contestatiei.

Tocmai de aceea (si pentru a nu se ajunge la intoarcerea executarii), este necesar ca formularea contestatiei la executare sa fie dublata de exercitarea mijloacelor procedurale de temporizare a executarii silite.

Ce sunt mijloacele de temporizare a executarii silite?

Mijloacele de temporizare a executarii silite (numite si incidente in cursul executarii) sunt imprejurari ivite dupa ce executarea silita a inceput si care amana sau chiar sting executarea silita.

Concret, mijloacele de temporizare a executarii silite sunt urmatoarele: (i) existenta proprietatii comune asupra bunului urmarit, (ii) beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune, (iii) amanarea executarii, (iv) suspendarea executarii si (v) perimarea executarii silite. Dintre acestea, cea mai des intalnita in practica este suspendarea executarii.

Cu ce ne ajuta mijloacele de temporizare a executarii silite?

Beneficiul practic al mijloacelor de temporizare a executarii silite este reprezentat de faptul ca il opresc pe executorul judecatoresc sa mai emita acte de executare odata cu ivirea imprejurarii de temporizare. Astfel, debitorul „ramane cu banii in cont” ori „cu bunul urmarit” pana la data incetarii imprejurarii care a determinat temporizarea executarii, in ciuda faptului ca executarea silita a fost inceputa impotriva sa.

3.1. Ce reprezinta proprietatea comuna asupra bunului urmarit?

Proprietatea comuna asupra bunului urmarit este situatia in care asupra bunului urmarit isi exercita proprietatea mai multe persoane. De exemplu, bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti. In aceasta situatie, o eventuala executare silita a bunului proprietate comuna devalmasa ar fi paralizata. Aceasta nu impiedica insa creditorul sa solicite partajarea bunurilor comune, in masura necesara acoperirii creantei sale.

3.2. Ce reprezinta beneficiul de discutiune si de diviziune?

Beneficiul de discutiune reprezinta posibilitatea unui debitor urmarit de a solicita urmarirea bunurilor altei persoane (iar nu bunurile sale). Este cazul, de exemplu, al fidejusorului (garantului) conventional ori legal care poate solicita executarea cu prioritate a bunurilor debitorului principal (pentru care a garantat). Numai in situatia in care creditorul nu si-ar putea indestula creanta din patrimoniul debitorului principal, se va putea indrepta si impotriva fidejusorului. Ipoteza este valabila numai in situatia in care fidejusorul nu a renuntat in mod expres la beneficiul de discutiune.

Pe de alta parte, beneficiul de diviziune reprezinta posibilitatea unui fidejusor (dintre mai multi care garanteaza pentru acelasi debitor) de a solicita ca urmarirea sa se divida intre fidejusori, daca nu a renuntat in mod expres la acest beneficiu.

3.3. Ce presupune amanarea executarii?

Executorul judecatoresc poate amana executarea daca procedura (i) de citare sau (ii) de intocmire a anunturilor si a publicatiilor de vanzare nu a fost indeplinita sau daca (iii) executarea nu poate fi efectuata datorita neindeplinirii de catre creditor a obligatiilor de a acorda executorului judecatoresc sprijin efectiv pentru aducerea la indeplinire a executarii silite (inclusiv daca creditorul nu avanseaza cheltuielile necesare indeplinirii actelor de executare).

Desi legea nu este clara, un alt caz de amanare (implicita) a executarii silite este reprezentat de situatia in care executorul judecatoresc intampina opunere la efectuarea unui act de executare si este nevoit, ulterior, sa solicite concursul fortelor coercitive ale statului (organele de politie, jandarmerie si alti agenti ai fortei publice) pentru indeplinirea actului de executare – aspect care implica o amanare a executarii.

3.4. Ce presupune suspendarea executarii?

Suspendarea executarii presupune imposibilitatea executorului judecatoresc de a emite acte de executare in perioada de suspendare, sub sanctiunea nulitatii. Suspendarea este de 3 feluri: (i) legala, (ii) voluntara si (iii) judecatoreasca.

Suspendarea este legala, de exemplu, atunci cand debitorul moare dupa inceperea executarii silite. In aceasta situatie, executarea nu va fi reluata impotriva succesorilor care au acceptat mostenirea decat dupa 10 zile de la data cand acestia au fost incunostintati despre continuarea executarii silite.

Suspendarea este voluntara atunci cand creditorul solicita in mod expres acest lucru. Este expresia principiului disponibilitatii ce guverneaza procesul civil lato sensu.

In fine, suspendarea este judecatoreasca atunci cand aceasta masura este dispusa de instanta judecatoreasca (la solicitarea debitorului).
In practica, cererea de suspendare este grefata pe contestatia la executare (ca un capat distinct de cerere). Astfel, in cadrul contestatiei la executare, instanta poate sa dispuna suspendarea executarii silite pana la solutionarea cauzei.

Este posibil insa ca pana la data solutionarii cererii de suspendare din cadrul contestatiei la executare sa treaca o perioada destul de mare (timp in care actul de executare contestat sa isi fi produs deja efectele). In aceasta situatie, cererea de suspendare (a actului deja executat) este posibil sa devina lipsita de interes.

Pentru aceste motive, legea confera posibilitatea debitorului de a solicita suspendarea provizorie a executarii pana la momentul solutionarii cererii de suspendare din cadrul contestatiei la executare. Suspendarea provizorie se poate solicita pe cale de ordonanta presedintiala (care se judeca de urgenta si cu precadere).

Important de mentionat este faptul ca suspendarea executarii silite presupune si consemnarea unei cautiuni, calculata fix si / sau procentual la valoarea obiectului contestatiei (de regula, 10%, insa legea prevede si alte valori raportate la valoarea concreta a obiectului contestatiei – art. 718 C.pr.civ.).

3.5. Cand poate fi vorba de perimarea executarii silite?

In cazul in care creditorul, din culpa sa, a lasat sa treaca 6 luni fara sa indeplineasca un act sau demers necesar executarii silite, ce i-a fost solicitat, in scris, de catre executorul judecatoresc, executarea se perima de drept. In caz de suspendare a executarii silite, termenul de perimare curge de la incetarea suspendarii. Termenul de perimare nu se suspenda pe timpul cat executarea silita este suspendata la cererea creditorului.

Perimarea se constata de catre instanta de executare, la cererea executorului judecatoresc sau a partii interesate, prin incheiere data cu citarea in termen scurt a partilor.

Perimarea executarii atrage desfiintarea tuturor actelor de executare, cu exceptia celor care au dus la realizarea, in parte, a creantei cuprinse in titlul executoriu si a accesoriilor.

Datele de trafic ale abonatilor, pe care le pastreaza in prezent operatorii de telefonie si internet, vor fi stocate timp de maximum trei ani, potrivit unui proiect de act normativ adoptat astazi, prin vot final, de Camera Deputatilor.

In principal, documentul prevede o durata maxima pentru pastrarea datelor de trafic ale abonatilor si utilizatorilor de servicii de telefonie si internet – date care sunt prelucrate si stocate in prezent de operatori pentru a putea emite facturi si pentru a asigura serviciile respective. In plus, sunt introduse unele prevederi conform carora accesul la datele de trafic va fi facut doar in baza unei autorizari judecatoresti.

Mai precis, propunerea legislativa stabileste ca datele de trafic ale abonatilor si utilizatorilor, care sunt prelucrate si pastrate de catre operatorii de telefonie si internet, vor fi sterse sauanonimizate la momentul la care acestea nu vor mai fi necesare la transmiterea comunicarilor, insa nu mai tarziu de trei ani de la efectuarii comunicarii.

De asemenea, termenul de maximum trei ani de la efectuarea comunicarii va fi valabil si pentru datele de trafic prelucrate pentru a stabili obligatiile contractuale ale abonatilor la serviciile de comunicatii a caror plata se face in avans.

Referitor la accesul autoritatilor la datele detinute de operatorii de telefonie si internet, in proiectul adoptat de Parlament este precizat expres ca acesta va fi facut cu autorizare judecatoreasca.

„La solicitarea instantelor de judecata sau la solicitarea organelor de urmarire penala ori a organelor de stat cu atributii in domeniul apararii si securitatii nationale, cu autorizarea prealabila a judecatorului stabilit potrivit legii, furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului si furnizorii de retele publice de comunicatii electronice pun la dispozitia acestora, de indata, dar nu mai tarziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului (echipamentele operatorilor de telefonie si internet – n.r.) si datele de localizare, in conformitate cu prevederile referitoare la protectia datelor cu caracter personal”, scrie in documentul mentionat.

In situatia in care solicitarile si raspunsurile vor fi transmise in format electronic, acestea vor fi semnate cu semnatura electronica extinsa. Cererile vor fi procesate cu confidentialitate.

Datele cerute de autoritati nu vor putea fi sterse sau anonimizate de catre operatorii de telefonie si internet atunci cand solicitarea va fi insotita/urmata de o notificare din care sa reiasa ca pastrarea acestora este necesara. Totusi, acestea nu vor fi pastrate mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau pana cand instanta pronunta o hotarare definitiva.

„Datele de trafic, datele de identificare a echipamentului si datele de localizare solicitate (…) nu fac obiectul stergerii sau anonimizarii de catre furnizori, atunci cand solicitarea formulata (…) este insotita sau urmata de o notificare cu privire la necesitatea mentinerii lor, in scopul identificarii si conservarii probelor sau indiciilor temeinice, in cadrul investigatiilor pentru combaterea infractiunilor sau in domeniul apararii si securitatii nationale, atat timp cat subzista motivele care au stat la baza solicitarii, dar nu mai mult de cinci ani de la data solicitarii sau, dupa caz, pana la pronuntarea unei hotarari definitive a instantei de judecata”, este explicat in proiectul de act normativ aprobat.

Initiatorii tin sa sublinieze ca prevederile propuse tin cont de decizia Curtii Constitutionale (CCR) prin care, in 2014, a fost declarata neconstitutionala Legea „Big Brother” si ca acestea stabilesc doar felul in care datele utilizatorilor de internet si telefonie vor putea fi accesate de catre autoritati.

„Prezenta propunere legislativa de modificare si completare a Legii nr. 506/2004 are ca obiect reglementarea accesului la datele detinute de furnizorii de servicii de comunicatii electronice, raspunzand totodata si criticilor formulate de Curtea Constitutionala. Actul normativ aduce clarificari privind categoriile de date care sunt detinute si prelucrate de catre furnizorii de servicii de comunicatii electronice destinate publicului sau de retele publice de comunicatii, in scopul derularii activitatilor comerciale proprii, precum si in cadrul activitatilor de asigurare a serviciilor de comunicatii electronice, fara sa impuna obligatii suplimentare de retinere”, se arata in expunerea de motive anexata proiectului.

Practic, din moment ce documentul nu prevede vreo obligatie de a retine datele in afara scopului facturarii si asigurarii serviciilor, initiatorii subliniaza ca nu este necesara asigurarea unor garantii suplimentare referitoare la prelucrarea si stocarea acestora si nici instituirea unui alt mecanism de control.

Cum poate in mod legal un asociat sa isi imprumute firma

“Un contract de imprumut este oneros de obicei, in sensul ca fiecare dintre parti urmareste un avantaj in schimbul obligatiilor asumate. Dar in raporturile dintre societate si asociat prevederile pot fi diferite. Daca imprumutul e dat cu dobanda, partile vor stabili sumele platite in plus la rambursarea imprumutului si penalizarile in cazul intarzierii la plata. Aceste sume trebuie mentionate in scris in contract, altfel nu vor fi valabile. Ambele tipuri de dobanda, ”remuneratorie” , respectiv, ”penalizatoare”, sunt reglementate prin Ordonanta 13 din 2011 (Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar – n.r.)”

Care sunt dobanzile si cum se calculeaza acestea?

In cazul in care dobanzile aplicate nu sunt specificate in contractul de imprumut, banii vor fi inapoiati cu dobanzile stabilite de lege, iar cadrul legal care reglementeaza este tot OG nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

Potrivit dispozitiilor in vigoare, dobanda remuneratorie este dobanda datorata de debitorul obligatiei de a da o suma de bani la un anumit termen, calculata pentru perioada anterioara implinirii termenului scadentei obligatiei, in timp ce dobanda penalizatoare reprezinta dobanda datorata de debitorul obligatiei banesti pentru neindeplinirea obligatiei respective la scadenta (despagubiri pentru intarziere la executarea obligatiilor).

Important! Daca in contractul de imprumut sunt parti din afara Romaniei si se aplica legea din Romania, cu plata in valuta, dobanda legala e de 6% pe an.

Exista o suma maxima pentru acordarea imprumutului?

Potrivit legislatiei aplicabile in prezent in tara noastra, nu este prevazuta o suma limita care ar putea fi acordata cu titlu de imprumut de catre o persoana societatii in care detine participatii.

Valoarea imprumutului acordat difera in functie de mai multi factori, cum ar fi:

  • nevoile si perspectivele economice ale societatii;
  • domeniul de activitate;
  • necesitatea conformarii cu anumite prevederi specifice pentru functionarea sa sau pentru dezvoltarea anumitor proiecte etc.

Specialistul contactat de redactia noastra a subliniat faptul ca sunt frecvente situatiile in care o societate, chiar la scurt timp de la inmatricularea sa la Registrul Comertului, primeste lichiditati de la asociatul sau sub forma de imprumuturi, de cele mai multe ori necesare pentru inceperea desfasurarii activitatilor sale.

Cand si in ce conditii isi recupereaza asociatul banii imprumutati?

Ca regula generala, suma imprumutata va trebui rambursata imprumutatorului la scadenta, astfel cum a fost agreata intre parti. Daca imprumutul intre parti este cu titlu oneros, imprumutatul va inapoia si dobanda aferenta.

Asociatul isi poate recupera rapid imprumutul daca a incheiat cu societatea un contract in forma autentica sau un document cu data certa semnat de ambele parti. Intr-o astfel de situatie, asociatul poate executa silit societatea daca sumele nu au fost rambursate la termen.

Ce trebuie sa stii daca vrei sa construiesti o casa – Diriginte de santier

Incepand din data de 31 august, persoanele care vor sa-si construiasca o locuinta in mediul rural sunt obligate sa angajeze un diriginte de santier, dupa cum reiese din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii. Pana la acea data, prevederile acestui documentnu erau aplicabile caselor cu cel mult un etaj din mediul rural si din satele ce apartin oraselor.

„Verificarea calitatii lucrarilor executate pentru realizarea constructiilor si a interventiilor la constructiile existente, pentru care se emit (…) autorizatii de construire sau de desfiintare, este obligatorie si se efectueaza de catre investitori prin diriginti de santier autorizati, angajati ai investitorilor si prin responsabili tehnici cu executia autorizati, angajati ai executantilor”, prevede actul normativ in acest moment, in urma modificarilor aduse deLegea nr. 177/2015.

Referitor la interventiile la casele deja construite, legea dispune ca dirigintii de santier sunt necesari si in aceste situatii. Insa numai daca pentru interventiile respective este necesara emiterea unei autorizatii de construire. Cateva exemple in acest sens sunt consolidarile, extinderile, renovarile majore/complexe, reconstruirile si reabilitarile termice.

In alta ordine de idei, tot de la 31 august, la construirea caselor din mediul rural mai este nevoie de:

  • verificarea proiectelor privind respectarea reglementarilor tehnice referitoare la cerintele fundamentale aplicabile de catre specialisti verificatori de proiecte atestati (exceptand locuintele unifamiliale care au doar parter din mediul rural si satele ce apartin de municipii si orase);
  • expertizarea tehnica a proiectelor, a executiei lucrarilor si a constructiilor de catreexperti tehnici atestati.

Atentie! Persoanele care nu angajeaza un diriginte de santier autorizat pentru a verifica executarea lucrarilor de constructii risca sa fie amendate cu sume cuprinse intre 5.000 si 10.000 de lei. Iar construirea de case fara proiecte sau pe baza unor proiecte neverificate de specialisti atestati este sanctionata cu amenda de la 10.000 la 20.000 de lei.

Autoritatile sunt indreptatite sa aplice aceste amenzi doar in termen de trei ani de la savarsirea faptei de natura contraventionala. Dupa aceasta perioada de timp, dreptul de a sanctiona se prescrie.

Reglementarile specifice referitoare la calitatea in constructii au drept scop protejarea vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator. Parlamentarii au considerat ca acestea trebuie sa se aplice in egala masura tuturor celor care vor sa construiasca locuinte, nu numai celor care vor case in mediul urban (sau case cu mai multe etaje in mediul rural).

Important! Sunt exceptate de la controlul de stat al calitatii in constructii – realizat de reprezentantii Inspectoratului de Stat in Constructii (ISC) – locuintele unifamiliale care au doar parter din mediul rural si din satele ce apartin municipiilor si oraselor.

Responsabilitatile dirigintilor de santier

In Romania, activitatea de dirigentie de santier poate fi practicata doar in baza autorizarii obtinute de la Inspectoratul de Stat in Constructii, conform legislatiei aplicabile in prezent. Acest lucru se face atat in baza unui examen, cat si fara examen (in anumite conditii).

„Procedura de autorizare a dirigintilor de santier este nediscriminatorie in ceea ce priveste prestatorii si este justificata de motive imperative de interes general privind siguranta si sanatatea publica, protectia beneficiarilor de servicii in constructii, precum si protectia mediului urban, inclusiv amenajarea teritoriului, care impun obligativitatea asigurarii conditiilor necesare pentru realizarea si exploatarea constructiilor cu respectarea cerintelor esentiale de calitate a acestora, in scopul protejarii vietii oamenilor, a bunurilor acestora, a societatii si a mediului inconjurator, in conditiile in care Romania prezinta unul dintre cele mai inalte nivele de vulnerabilitate la factori de risc natural, in principal la riscul seismic, dintre statele membre ale Uniunii Europene”, este explicat in Ordinul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului nr. 1496/2011.

In principal, persoanele care vor sa obtina autorizarea necesara pentru a fi diriginte de santier trebuie sa aiba o diploma de inginer si/sau arhitect, respectiv master/doctorat, in unul sau mai multe dintre domeniile si specializarile universitare legate de constructii. In plus, acestia trebuie sa aiba si o experienta profesionala minima.

Dirigintii de santier se ocupa de verificari pe tot parcursul executarii lucrarilor de constructii. Totusi, acestia au anumite responsabilitati de indeplinit atat inainte de inceperea lucrarilor, cat si dupa finalizarea lor.

Inainte de inceperea lucrarilor

In perioada de pregatire a investitiilor, dirigintii de santier trebuie sa verifice existenta autorizatiei de construire si concordanta dintre prevederile acesteia, ale certificatului de urbanism, ale avizelor, ale acordurilor si ale proiectului, potrivit Ordinului MDRT nr. 1496/2011.

Acestia se ocupa si de studierea proiectului, a caietelor de sarcini, a tehnologiilor si procedurilor ce vor fi folosite la realizarea constructiilor, precum si de verificarea existentei pieselor incluse in proiect si a studiilor solicitate prin certificatul de urbanism sau prin avize.

De asemenea, dirigintii de santier se asigura ca proiectele sunt verificate de catre verificatori atestati si insusite de catre expertul tehnic atestat, acolo unde este cazul.

Registrul Electoral va fi extins si pentru romanii din diaspora

Extinderea Registrului Electoral pentru romanii din diaspora face parte dintr-un contract-cadru multianual, care se intinde pe patru ani si care prevede, de asemenea, mentenanta si modernizarea Registrului Electoral, valoarea estimativa a proiectului publicat, miercuri, de AEP in Sistemul Electronic de Achizitii Publice fiind de 8,4 milioane de euro, cu TVA inclusa.

„Este vorba despre achizitia unui contract-cadru multianual care se intinde pe patru ani. Contine un numar de cinci contracte subsecvente, care sunt fiecare bugetate, incepand cu anul acesta. Noi am reusit sa prindem in buget, anul acesta, o suma de aproape doua milioane de euro, TVA inclusa, urmand de vazut daca Guvernul va aloca in anii urmatori fondurile necesare pentru celelalte contracte subsecvente”, a afirmat purtatorul de cuvant al Autoritatii Electorale Permanente, Marian Muhulet.

Taxa judiciara de timbru difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o cerere de divort.

Reglementarile referitoare la taxele judiciare de timbru au fost schimbate in urma intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 80/2013 si, cu aceasta ocazie, tarifele aplicabile in cazul cererilor de divort au fost majorate.

Conform actului normativ, tarifele difera in functie de motivul pentru care se introduce in instanta o astfel de cerere. Prin urmare, divortul poate sa aiba loc:

  • prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
  • atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;
  • la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin doi ani;
  • la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei.

Atunci cand cererea de divort se face prin acordul sotilor, la solicitarea ambilor sau a unuia dintre ei acceptata de celalalt, taxa de timbru este de 200 de lei.

Taxa este de doar 100 de lei atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt vatamate in mod grav si nu se mai poate continua casatoria, precum si atunci cand cererea se introduce la solicitarea unuia dintre soti, in urma unei separari care a durat minimum doi ani.

Daca divortul se face la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea mariajului, taxa de timbru este de 50 de lei.

Tot cu 50 de lei este taxata si cererea referitoare la acordarea despagubirilor sau pentru stabilirea prestatiei compensatorii.

Potrivit actului normativ mentionat, costa cate 20 de lei fiecare cerere care nu este accesorie unei cereri de divort si care are ca obiect stabilirea locuintei copilului, exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, dreptul parintelui sau al altor persoane decat parintii de a avea legaturi personale cu copilul, locuinta familiei.

In fine, orice alta cerere neevaluabila in bani costa 20 de lei, in conditiile in care nu se aplica scutiri de la taxa de timbru.

Nota: Inainte de intrarea in vigoare a OUG nr. 80/2013, cel mai mare tarif pentru o cerere de divort era de 39 de lei.

Sotii au de ales intre mai multe variante de divort

Codul civil stabileste ca, in cazul divortului, sotii pot apela la instanta de judecata, laofiterul de stare civila sau la notarul public. Insa mai exista si varianta acordului de mediere.

„In alegerea tipului de divort conteaza mai putin motivele de divort, cat situatia concreta a partilor, daca acestia au sau nu minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati”, a precizat mai demult pentru publicatia noastra Gabriela Gerber, avocat si consultant in Forumul AvocatNet.ro. Totodata, conteaza si daca exista sau nu un acord intre soti.

Astfel, daca sotii sunt de acord cu divortul si n-au copii minori, nascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati, desfacerea mariajului se poate constata de catre ofiterul de stare civila ori notarul public de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, care le elibereaza un certificat de divort, prevede Codul civil.

In aceste situatii, sotii depun impreuna cererea de divort, iar ofiterul de stare civila sau notarul public o inregistreaza si le acorda acestora un termen de gandire de 30 de zile.

„La expirarea acestui termen, sotii se prezinta personal, iar ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat. Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila sau, dupa caz, notarul public elibereaza certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor”, se arata in actul normativ mentionat.

Notarul public poate constata divortul prin acordul sotilor chiar daca exista copii minorinascuti din casatorie, din afara acesteia sau adoptati. Insa sotii trebuie sa cada de acord in privinta:

  • numelui de familie pe care sa il poarte dupa divort;
  • exercitarii autoritatii parintesti;
  • stabilirii locuintei copiilor dupa divort, a modalitatii de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii;
  • stabilirii contributiei la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Cu toate acestea, in Codul civil se dispune ca daca din raportul de ancheta sociala rezulta ca acordul sotilor referitor la exercitarea comuna a autoritatii parintesti sau cel referitor la stabilirea locuintei copilului nu este in interesul copilului, notarul public respinge cererea de divort. Apoi, sotii sunt indrumati catre instanta de judecata.

Neintelegerea asupra numelui de familie pe care sa-l poarte dupa divort este, de asemenea, un motiv pentru care ofiterul de stare civila sau notarul public pot respinge cererea de divort si indruma sotii sa se adreseze instantei.

Important! Codul civil mai prevede si varianta divortului prin acordul sotilor pe cale judiciara, care poate fi pronuntat indiferent de durata casatoriei sau daca exista sau nu copii rezultati din aceasta. In acest caz, instanta trebuie sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.

In situatia in care sotii nu se inteleg in privinta divortului, instanta de judecata este singura care poate desface casatoria.

Divortul poate fi pronuntat daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei, atunci cand raporturile dintre soti sunt grav vatamate si nu mai este posibila continuarea casatoriei.

„Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort”, este mentionat in actul citat.

In cazul cererii ca urmare a unei separari de minimum doi ani, divortul este pronuntat din culpa exclusiva a sotului reclamant, iar in cazul solicitarii  sotului a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei, defacerea mariajului se pronunta fara a mentiona culpa sotilor.

Totusi, pe langa variantele instantei de judecata, ofiterului de stare civila si notarului public, mai exista si posibilitatea incheierii unui acord de mediere.

„Acest acord va trebui, insa, supus ratificarii de catre instanta de judecata, nefiind suficient doar simplul acord de mediere, care are doar valoarea unui inscris sub semnatura privata. Ceea ce inseamna ca doar prezenta la mediator nu finalizeaza procedura divortului”, ne-a mai declarat avocatul Gabriela Gerber.

Cererea catre instanta pentru pronuntarea unei hotarari care sa consfinteasca intelegerea partilor prin acordul de mediere este taxata cu 20 de lei.

PFI versus PFA: Inregistrare, regim fiscal,regim Juridic,dependenta sau independenta si depunerea declaratiilor la ANAF

otiunea de PFI – Persoana Fizica Independenta – nu exista ancorata clar in vreo lege sau cel putin eu nu am gasit-o sub forma aceasta. Popular insa, acest termen face referire la profesiile libere, adica la acele profesii reglementate ce pot fi desfasurate in mod independent, in conditiile legii, cum ar fi avocatura, arhitectura, activitatea de notariat, de contabilitate, de traducere, de consultanta fiscala, de consultant psihologica etc.

“Popular” inseamna ca sintagma este o definitie regasita in spatiul public, o expresie care poate s-a gasit la un moment dat intr-o lege, dar care, in prezent nu mai este reglementata in niciun cod, ordin, lege, ordonanta etc. Exact asa folosim si expresia de “conventie civila”sau “bilant contabil”, cand, de fapt, prima se cheama oficial “contract civil”, iar a doua, “situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii”.

PFI-urile, “oricat de” independente ar fi ele, se identifica la ANAF printr-un CIF – Cod de Inregistrare Fiscala, si nu prin propriul CNP.

Procedura de inregistrare

O data stabilit faptul ca activitatea economica pe care intentionati sa o desfasurati este incadrata in categoria profesiilor libere, puteti trece la inregistrarea “PFI”-ului.

Aceasta se face direct la ANAF, gratuit, nemaifiind necesara inregistrarea si autorizarea in/de catre Registrul Comertului.

Pentru inregistrarea la Fisc a unei activitati prestate in cadrul unei profesii libere, trebuie sa va prezentati la ghiseul care se ocupa de inregistrarea persoanelor fizice cu urmatoarele acte:

  • copii dupa documentele eliberate de organismal profesional care va autorizeaza pe dumneavoastra sa desfasurati activitatea respectiva;
  • doua formulare 070 – Declaratie de inregistrare fiscala,;
  • doua formulare 220 – Declaratie privind venitul estimat;
  • un contract de comodat – pentru locul in care va veti stabili sediul desfasurarii activitatii;
  • copie dupa cartea de identitate.

Dupa depunerea documentatiei, in termen de 5 zile lucratoare, va veti putea ridica CIF-ul – Certificatul de Inregistrare Fiscala.

De cealalta parte, inregistrarea unei PFA se face conform OG nr. 44/2008, la Registrul Comertului. De aici ridicam un CUI- Codul Unic de Inregistrare si ulterior mai facem un drum la ANAF pentru a depune formularul 070 – Declaratie de inregistrare fiscala,  impreuna cu formularul 220 –Declaratie privind venitul estimat.

Deci, te duci ANAF sau la Registrul Comertului, daca ai o profesie libera?

Daca aveti o profesie libera, nu are niciun sens sa va inregistrati ca PFA la Registrul Comertului, ca sa nu mai spunem ca cel mai probabil nu vi se va permite acest lucru – vedeti art. 1 alin( 2) din OG nr. 44/2008, in care se precizeaza:

Prezenta ordonanta de urgenta nu se aplica profesiilor liberale, precum si acelor activitati economice a caror desfasurare este organizata si reglementata prin legi speciale.

Cu toate astea, in practica exista psihologi, arhitecti, traducatori, medici care lucreaza in regim de PFA si nu de liber profesionisti.

Important de mentionat ar mai fi faptul ca inregistrarea ca PFA la Registrul Comertului presupune niste costuri (la ANAF nu va costa nimic procedura de inregistrare descrisa mai sus), niste verificari suplimentare (de exemplu, la Registrul Comertului vi se va solicita cazierul fiscal, in timp ce la inregistrarea directa la ANAF, nu), toate acestea pentru ca Registrul Comertului sa va elibereze un Certificat Unic de Inregistrare (CUI), de care nu aveti nevoie, in timp ce ANAF v-ar elibera un CIF, care va este suficient pentru desfasurarea activitatii.

Evidenta contabila

Din punct de vedere al evidentei contabile, lucrurile stau foarte simplu.

Atat liber profesionistii inregistrati la ANAF conform legii, cat si cei inregistrati ca PFA-uri la Registrul Comertului, vor conduce evidenta contabila respectand Legea nr. 82/1991 – Legea Contabilitatii.

Asta inseamna o evidenta contabila pe baza regulilor contabilitatii in partida simpla sau,optional, pe baza regulilor contabilitatii in partida dubla, potrivit reglementarilor contabile emise in acest sens.

Mai clar, partida simpla presupune evidenta incasarilor si platilor – nu aveti neaparata nevoie de un contabil (vedeti Ordinul MFP nr. 170/2015). In schimb, partida dublapresupune evidenta incasarilor, platilor, veniturilor, cheltuielilor si multe altele – v-ar prinde bine un ajutor specializat (vedeti Ordinul MFP nr.1802/2014).

Evidenta fiscala

In cel mai simplu scenariu posibil, atat liber profesionistii (PFI-urile), cat si PFA-urile au obligatia sa calculeze, sa declare si sa achite:

  • impozitul pe veniturile din activitati independente in cota de 16%,
  • contributia la sistemul public de asigurari de sanatate – CASS – in cota individuala de 5.5% ,
  • dupa caz, contributia la sistemul public de pensii –CAS – in cota integrala de 26.3% (vezi art. 296^26 din Codul Fiscal).

Aici, exista niste particularitati legate de bazele de calcul, dar despre asta o sa vorbim intr-un alt articol.

Din punct de vedere al obligatiilor declarative, am amintit mai sus de formularele 070 – Declaratie de inregistrare fiscal si 220 – Declaratie privind venitul estimat. Daca nu va incadrati la exceptiile specific prevazute la art. 296^23 din Codul Fiscal privind CAS-ul si nu aveti si statut de salariat, pensioner sau somer, atunci mai depuneti si formularul 600 – Declaratie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii.

Anul urmator infiintarii, veti depune undeva pana in luna februarie (termenul este de 25 februarie – n.red),  declaratia informativa 392 – Declaratie informativa privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii, si pana in 25 mai, formularul 200 – Declaratie privind veniturile realizate din Romania.

Platitorii de TVA vor avea, in plus, grija deconturilor de TVA – formular 300, iar cei care vor sa angajeze salariati isi vor lua neaparat semnatura electronica pentru ca vor fi obligati sa depuna declaratia 112 – Declaratia privind obligatiile de plata a contributiilor sociale, impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate

Femeie obligată prin hotărâre judecătorească să achite ratele fostului soț

Prin decizia nr. 56/24.02.2014, pronunțată în apel de Tribunalul Buzău, instanța de apel a menținut soluția privind atribuirea imobilului în proprietatea exclusivă a dlui S. D. și a constatat că părțile au o datorie comună în cote de câte ½ fiecare din suma totală de 95.147,27 CHF (58.061,95 – capital și 37.085,32 – dobânzi), ce trebuie rambursată în contul creditului, în perioada aprilie 2012 – martie 2036.

2.2.1. Totodată, instanța a dispus obligarea dlui S. D. la plata către dna O. A. R. a sumei de 8.301 lei, cu titlu de sultă.

Este important de reținut că sulta acordată dnei O. A. R. nu a fost stabilită ca un echivalent bănesc al părții sale din imobilul atribuit în proprietate exclusivă fostului soț (S. D.), ci a reprezentat cota cuvenită din contravaloarea îmbunătățirilor aduse de ambii soți la imobilul respectiv.

De asemenea, trebuie reținut că repartizarea imobilului în proprietatea exclusivă a dlui S. D. s-a făcut în considerarea faptului că achiziționarea imobilului s-a făcut cu contribuția exclusivă a acestuia, contribuție la care s-a adăugat suma obținută prin credit bancar.

sursa portal.just.ro

Vacanta judecatoreasca 2015

Registratură: de luni până vineri: între orele 9:00-11:00;
Arhivă: de luni până joi: între orele 9:00-11:00;
Arhiva de sindic: de luni până joi: între orele 9:00-11:00;
Biroul de informare şi relaţii publice: de luni până vineri: între orele 9:00-11:00;
Biroul de aplicare a apostilei de la Haga:
marţi: între orele 9:00-11:00 (preluare cereri);
marţi: ora 12:00 (eliberarea actelor apostilate).

Pe perioada vacanţei judecătoreşti se vor forma complete separate, pentru a se asigura soluţionarea cauzelor urgente sau a celor care impun celeritate.

C.A.COLTUC LUCREAZA IN VACANTA JUDECATOREASCA

De Citit Cand Amanetezi Ceva.Dispozitii legale

Amanetarea bijuteriilor din metale pretioase in vederea obtinerii unui imprumut este considerata de multi consumatori o practica simpla si eficienta. Totusi, este bine de stiut ca nu este o solutie de durata si ca poate implica anumite costuri, de care trebuie sa se tina cont atunci cand se ia hotararea amanetarii bijuteriilor.

Inainte de a va prezenta la o casa de amanet, trebuie sa va asigurati ca detineti toateinformatiile despre obiectul sau obiectele pe care doriti sa le depuneti. Astfel, este important sa stiti greutatea corecta a obiectului, precum si titlul acestuia (spre exemplu, numarul de carate pentru aur).

De asemenea, este bine sa stiti daca produsul respectiv are montate pietre pretioase si care este calitatea lor, dar si starea in care obiectul se prezinta: daca are sau nu vreun defect, pentru a-l putea recunoaste la momentul ridicarii.

In lipsa acestor informatii, Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatoruluirecomanda consumatorilor sa se prezinte la unul din ghiseele Directiei Metale Pretioase, Pietre Pretioase si Proces Kimberley din Bucuresti sau celelalte 20 de locatii din teritoriu, in vederea solicitarii unui buletin de expertiza/analiza pentru metal, dar si pentru pietre, daca este cazul.

Dupa clarificarea acestor aspecte, trebuie sa analizati oferta de pe piata, pentru a alege varianta optima.

Atentie la comisioanele percepute si clauzele contractuale

Casele de amanet au comisioane si evaluari diferite, dar si diverse conditii de amanetare.

In  momentul in care va prezentati la casa de amanet cu obiectul valoros, trebuie sa va informati foarte bine asupra pretului care vi se ofera, asupra conditiilor contractului de amanet (comisionul perceput pe zi, durata contractului, posibilitatea platii inainte de termen), conditiilor de prelungire a contractului de amanet si eventuala perioada de gratie, dar si in ce conditii se poate recupera obiectul amanetat.

Totodata, trebuie sa stiti ca in momentul amanetarii unui produs, suma pe care o veti primi va fi mult sub pretul de achizitie platit. In functie de politica fiecarei case de amanet, acestea ofera undeva intre 30-60% din valoarea reala a obiectului.

Consumatorii nemultumiti pot face reclamatii la Protectia Consumatorului

Consumatorii nemultumiti, care nu ajung la o intelegere amiabila cu operatorul economic cu care au incheiat un contract de imprumut, pot depune o reclamatie in acest sens la sediile Comisariatelor Judetene pentru Protectia Consumatorului sau Comisariatul pentru Protectia Consumatorului al Municipiului Bucuresti, in functie de raza teritoriala in care isi desfasoara activitatea operatorul economic reclamat.

Reclamatiile sau sesizarile se depun in nume personal si se fac in format scris sau formatelectronic. Acestea trebuie sa fie obligatoriu insotite de toate documentele probatorii, respectiv factura fiscala, bonul fiscal sau chitanta, contractul, certificatul de garantie sau alte documente relevante, dupa caz.

După cazul Gabriel Cotabiţă, clienţii sălilor de sport din Constanţa sunt puşi să semneze că mor pe răspunderea lor

În urmă cu câte zile, Gabriel Cotabiță a fost la un pas de a-și pierde viața în sala de sport a unui hotel din București, după ce a făcut infarct, cel mai probabil din cauza efortului depus la aparatele de forță. La un moment dat, reprezentanții sălii au fost trași la răspundere de fani și de prietenii artistului că nu au dispus de un medic pentru a-i acorda îngrijirile medicale până la sosirea echipajului de pe ambulanță. Pentru că, oricui i se poate întâmpla o tragedie, chiar și la sala de sport, patronii centrelor de acest gen și-au luat, din câte se pare, măsuri de protecție. În câteva cuvinte, se spală pe mâini dacă, Doamneferește, un client își dă ultima suflare pe unul din apare.
Clienții unei săli de sport din Constanța au rămas surprinși atunci când au fost puşi să semneze abonamentele lunare cu modificări majore faţă de cele din trecut. Modificările au survenit după cazul Gabriel Cotabiță. Artistului i-a venit rău în sala de sport a unui hotel. Dacă centrul ar fi avut un medic, spun unii, cântărețul n-ar fi ajuns în spital în stare gravă. Revenind la noile contracte, apare o clauză specială care nu poate fi trecută cu vederea. „În caz de accidente cauzate de supraefort, neprotejare la activitatea efectuată sau utilizarea incorectă a echipamentului, beneficiarul declară irevocabil că exonerează de orice răspundere prestatorul care are, însă, obligația în caz de i se solicită în prealabil de către beneficiar, să îl consilieze și să-l ajute în practicarea exercițiilor adecvate prestabilite și respectate întocmai de beneficiar“. Clienții sunt puși să semneze și faptul că sunt apți medicali: „Beneficiarul are obligația să certifice, prin semnătura aplicată pe prezentul contract, faptul că este apt fizic și fiziologic să se antreneze, că starea de sănătate este conform celor declarate instructorilor, fiind exclusiv responsabil de urmările medicale sau de altă natură cauzate de ascunderea eventualelor indisponibilități“, se mai arată în contract. Și ministrul Sănătății, NicolaeBănicioiu, ar putea să ia câteva măsuri după cazul Gabriel Cotabiță. El se gândește ca fiecare sală de sport să dispună de un medic pentru a acorda consultații de specialitate imediate, oricui are nevoie de ele. „Ne gândim la variante care să rezolve problema de intervenție, dar, aici nu puneți situația lui Cotabiță pe seama medicilor. Ambulanța a ajuns foarte bine, i-au fost acordate rapid îngrijiri medicale. O să vedem, chiar o să investigăm această posibilitate, dar trebuie reglementată conform normelor europene.

mediafax

Apostila se poate elibera si in format electronic

Noutatile sunt incluse in Instructiunile Ministerului Afacerilor Interne nr. 50/2015 pentru modificarea si completarea Instructiunilor MAI nr. 82/2010 privind organizarea si desfasurarea activitatii de eliberare a apostilei pentru actele oficiale administrative, care a aparut in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 384 din 2 iunie si se aplica de la data publicarii.

Persoanele care apeleaza la serviciile institutiilor prefectului pentru apostilarea actelor administrative oficiale pot cere eliberarea apostilei si in format electronic, se arata in document.

Mai precis, dupa ce apostila este completata, aceasta este scanata si fisierul PDF obtinut este semnat electronic cu certificat digital calificat. „(…) Dupa scanarea apostilei, fisierul PDF va fi semnat electronic cu certificat digital calificat de catre operatorul din cadrul biroului apostila desemnat prin ordin al prefectului. In situatia in care operatorul din cadrul biroului apostila se afla in imposibilitate, fisierul PDF va fi semnat electronic cu certificat digital calificat de catre persoana desemnata prin dispozitia conducatorului structurii coordonatoare”, este explicat in Instructiunile MAI nr. 50/2015.

Apostila are drept scop usurarea folosirii actelor oficiale in statele care au semnat Conventia de la Haga, printre care se numara si Romania. Practic, apostila atesta veridicitatea actelor oficiale emise de statele semnatare ale Conventiei.

In baza Conventiei de la Haga, sunt considerate acte oficiale:

  • documentele care provin de la o autoritate sau de la un functionar al unei jurisdictii a statului, inclusiv cele de la ministerul public, de la un grefier sau de la un executor judecatoresc;
  • documentele administrative;
  • actele notariale;
  • declaratiile oficiale, cum ar fi: cele privind mentiuni de inregistrare, viza de investire cu data certa si legalizari de semnatura, depuse pe un act sub semnatura privata.

Potrivit Ordonantei Guvernului nr. 66/1999 pentru aderarea Romaniei la Conventia cu privire la suprimarea cerintei supralegalizarii actelor oficiale straine, adoptata la Haga la 5 octombrie 1961, autoritatile autohtone care pot aplica apostila sunt tribunalele (pentru actele specificate la punctele 1 si 4 ale enumerarii de mai sus), camerele notarilor publici (actele de la punctul 3) si prefecturile (actele de la punctul 2).

Apostila nu trebuie tradusa

Traducerea apostilei ca document separat nu este necesara, deoarece este lipsita de relevanta juridica.

„Traducerea apostilei ca document separat (neatasat la actul original) nu are nicio relevanta juridica, deoarece apostila certifica tocmai autenticitatea actului pe care este aplicata”, a declarat recent, pentru AvocatNet.ro, Mariana Campurean, subprefect in cadrul Institutiei Prefectului Municipiului Bucuresti.

Totodata, acest aspect a fost confirmat pentru redactia noastra si de catre un reprezentant al MAI. „Amintim ca in Conventie se precizeaza ca «singura formalitate care ar putea fi ceruta pentru a atesta veracitatea semnaturii, calitatea in care a actionat semnatarul actului sau, dupa caz, identitatea sigiliului sau a stampilei de pe acest act, este aplicarea apostilei»”, a subliniat Gabriel Mitroiu, comisar-sef de politie la MAI.

Atentie! Apostila este valabila doar atat timp cat ramane aplicata pe actele oficiale.

Viza de scurta sedere in Romania.Proceduri

Viza de scurta sedere in Romania este viza care permite strainilor sa solicite intrarea pe teritoriul Romaniei, pentru alte motive decat imigrarea, in vederea unei sederi neintrerupte sau a mai multor sederi a caror durata sa nu depaseasca 90 de zile, in decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe intrari iar dreptul de sedere in baza acestei vize nu poate fi prelungit.

Pentru ce se acorda viza de scurta sedere:

Viza de scurta sedere se acorda pentru unul din scopurile urmatoare: pentru misiuni (politice, administrative, de utilitate publica), turism, vizita, afaceri, activitati profesionale de transport de marfuri/persoane, activitati sportive, activitati culturale, stiintifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activitati care nu contravin legii romane.

Cum se acorda viza de scurta sedere?

(a)       in baza unei invitatii prealabile de la o persoana fizica/juridica/autoritate publica romana, dupa caz, prin care acestea se obliga sa suporte costurile privind indepartarea, in cazul in care strainul invitat nu paraseste Romania pana la data la care inceteaza dreptul de sedere stabilit prin viza

(b)       pe baza unui formular-tip pentru obtinerea vizei de scurta seder

(c)       dupa plata unei taxe de 60 de Euro

Unde se solicita viza de scurta sedere:

Cetatenii straini care au obligatia sa obtina viza de scurta sedere pentru a intra pe teritoriul Romaniei, vor face toate demersurile in vederea obtinerii acesteia in tara lor, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale Romaniei aflate in respectiva tara

Felicitari Procurorului general pentru RIL impotriva avocaturii clandestine

Procurorul General al României, Tiberiu-Mihail Niţu, a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii, în vederea interpretării şi aplicării unitare a dispoziţiilor art. 348 din Codul penal (corespondent al art. 281 din Codul penal anterior), în ipoteza exercitării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoane care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea nr. 51/1995, republicată.

Examenul jurisprudenţei existente în materie evidenţiază două orientări, relevând caracterul neunitar al acesteia.

I. Într-o orientare, instanţele au considerat că persoanele care nu fac parte din formele de organizare profesională consacrate prin Legea nr. 51/1995, republicată, şi îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor structuri constituite în temeiul unor hotărâri judecătoreşti săvârşesc infracţiunea prevăzută de art. 348 din Codul penal/art. 281 din Codul penal anterior.

În acest sens, s-a arătat că faptele acestor persoane, săvârşite în exercitarea profesiei de avocat, constituie infracţiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, fiind îndeplinite condițiile laturii obiective a acesteia, iar pe plan subiectiv sunt comise cu forma de vinovăţie impusă de lege.

Astfel, s-a argumentat că, prin Legea nr. 255/2004 care a modificat Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, structurile de tipul celor în care activau aceste persoane au fost obligate să îşi înceteze de drept activitatea (art. 113 alin. 1), iar actele de constituire şi de înregistrare ale acestora erau considerate nule de drept (art. 1 alin. 3).

Prin urmare, după această modificare legislativă persoanele care activează în alte structuri decât cele consfinţite de Legea nr. 51/1995 și desfășoară activități specifice profesiei de avocat exercită fără drept această profesie, având reprezentarea urmărilor acestor fapte și acceptând posibilitatea producerii acestor urmări.

II. Într-o altă abordare, instanţele au considerat că persoanele mai sus menţionate nu pot fi trase la răspundere penală pentru comiterea infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, motivat de lipsa formei de vinovăţie prevăzute de lege, respectiv a intenției.

Această concluzie a fost fundamentată pe faptul că ”barourile” din care fac parte aceste persoane au fost constituite prin intermediul unor asociații a căror personalitate juridică a fost recunoscută prin hotărâri judecătorești și care aveau printre obiectele de activitate și ”înființarea de barouri”.

În raport de această împrejurare s-a conchis că făptuitorii au avut reprezentarea că își desfășoară activitatea într-un cadru legal, neavând intenția săvârșirii unei infracțiuni.

În cadrul aceleiași orientări, în cuprinsul unora dintre hotărâri, această motivare s-a regăsit ca justificare a constatării neîndeplinirii uneia dintre condițiile esențiale a laturii obiective a infracțiunii, respectiv aceea a exercitării profesiei fără drept.

Un argument suplimentar identificat în cuprinsul unora dintre hotărârile ce reflectă această orientare a vizat nerespectarea exigenţelor de previzibilitate şi accesibilitate a legislației care reglementează profesia de avocat, fiind astfel încălcat art. 7 paragraf 1 al Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului. Ceea ce se invocă în concret este caracterul neunitar al jurisprudenței existente în materia constatării caracterului infracțional al faptelor de acest gen. Acest aspect a fost considerat favorabil persoanelor cercetate penal sau trimise în judecată pentru comiterea acestei infracţiuni și a condus la stabilirea nevinovăţiei acestora.

Opinia Procurorului General este în sensul că soluţia legală în această materie este cea ilustrată de prima orientare jurisprudențială. Astfel, în cazul desfăşurării activităţilor specifice profesiei de avocat de către persoanele care nu au dobândit această calitate prin modalităţile prevăzute de Legea nr. 51/1995, republicată, şi nu sunt membre ale unui barou constituit în temeiul acestei legi, ne aflăm în prezența infracţiunii de exercitare fără drept a unei profesii sau activităţi.

În Monitorul Oficial nr. 272 din 23 aprilie 2015 a fost publicată Decizia nr. 5 din 16 martie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Curtea de Apel Bucureşti — Secţia a IV-a civilă a dispus, prin Încheierea de şedinţă din 11 noiembrie 2014, pronunţată în Dosarul nr. 37.758/3/2013, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 519 din Codul de procedură civilă, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile în legătură cu chestiunea de drept vizând interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în corelare cu art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013,cu modificările şi completările ulterioare, respectiv dacă, anterior împlinirii termenelor instituite de acest din urmă text de lege, poate fi sesizată instanţa de judecată cu o cerere de soluţionare pe fond a notificării nerezolvate de entitatea deţinătoare sau această cerere este prematură.

De asemenea, s-a solicitat interpretarea dispoziţiilor art. 1.528 din Codul civil coroborate cu art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul de a se aprecia dacă este sau nu prematură cererea persoanei îndreptăţite adresată instanţei ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, dar anterior împlinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act normativ, de obligare a unităţii deţinătoare să soluţioneze notificarea la împlinirea termenelor.

Ulterior, Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a aceleiaşi instanţe a solicitat, prin Încheierea din 2 decembrie 2014, dată în Dosarul nr. 30.602/3/2013, pronunţarea unei hotărâri prealabile prin care să se stabilească, în aplicarea dispoziţiilor art. 4,art. 33—35 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, dacă termenele noi instituite prin aceste dispoziţii legale sunt deopotrivă incidente şi în ipoteza în care persoana notificatoare sesizează organul judiciar cu o acţiune directă, vizând soluţionarea pe fond a notificării, după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, dar anterior expirării termenelor prevăzute de dispoziţiile menţionate, respectiv dacă promovarea unei asemenea acţiuni poate fi temporar paralizată prin neexpirarea termenelor prevăzute de lege, prin respingerea ei ca prematură sau, dimpotrivă, neîmplinirea termenului din faza administrativă nu poate constitui un impediment pentru instanţa de judecată de a da o soluţie pe fondul cererii vizând acordarea măsurilor reparatorii.

Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie

Opinia majoritară conturată prin soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti a fost în sensul că acest gen de acţiuni promovate înainte de împlinirea termenelor instituite de art. 33 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, sunt premature.

Într-o opinie minoritară, s-a apreciat că astfel de acţiuni nu pot fi considerate premature, întrucât dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot anula persoanelor care au formulat notificări drepturile prevăzute şi născute sub imperiul legii vechi, iar, pe de altă parte, scopul adoptării Legii nr. 165/2013 a fost tocmai urgentarea finalizării procedurii de restituire a imobilelor preluate abuziv.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis admiterea sesizărilor formulate de Curtea de Apel Bucureşti — Secţia a IV-a civilă în Dosarul nr. 37.758/3/2013 şi Curtea de Apel Bucureşti — Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie în Dosarul nr. 30.602/3/2013 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile şi, în consecinţă, a stabilit că:

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 — 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în corelare cu art. 4, art. 33—35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea de chemare în judecată privind soluţionarea pe fond a notificării nerezolvate de către entitatea deţinătoare, cerere introdusă după intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor din procedura prealabilă reglementate de acest act normativ.

În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1.528 din Codul civil coroborate cu dispoziţiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, cu modificările şi completările ulterioare, este prematură cererea persoanei îndreptăţite adresată instanţei ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, dar anterior împlinirii termenelor reglementate de art. 33 din acest act normativ de obligare a unităţii deţinătoare să soluţioneze notificarea la împlinirea termenelor respective.

Incredibil:Iliescu RECUNOAȘTE că a AUTORIZAT un CENTRU CIA în România

Intr-un interviu acordat revistei germane Spiegel, fostul presedinte Ion Iliescu admite ca a pus la dispozitia CIA un „sediu”. Revista scrie ca multa vreme oficialii romani au negat cu vehementa existenta centrului, care in raportul despre practicile de tortura CIA este identificat drept „Detention Site Black”. Spiegel il numeste pe fostul presedinte roman „al doilea sef de stat care recunoaste existenta centrelor secrete de detentie ale CIA dupa fostul presedinte polonez Alexander Kvasnievski”.

In interviul acordat Spiegel Online, Iliescu a povestit ca in perioada sfarsit de 2002 – inceput de 2003 „aliatii nostri americani ne-au rugat sa le punem la dispozitie un sediu”. In calitate de sef de stat la acea vreme, Iliescu a aprobat cererea in principiu. De detalii s-ar fi ocupat fostul sef al administratiei prezidentiale si consilier pe securitate nationala Ioan Talpes, afirma Spiegel.

Ion Iliescu, scrie revista, vorbeste insa numai despre un „sediu”. Ca acolo ar fi functionat o inchisoare secreta nu stia, conform spuselor sale. „Era vorba despre un gest de bunavointa in perioada de dinaintea aderarii noastre la NATO”, a declarat fostul presedinte pentru Spiegel.

„Noi nu ne-am amestecat in activitatile lor de acolo. Mie, ca sef de stat, mi s-a parut o chestiune minora. Eram aliati, luptam impreuna in Afganistan si Orientul Mijlociu, asa ca nu am mers in detaliu in ceea ce priveste cererea unui aliat de a avea un sediu in Romania”.

Daca ar fi stiut ce urma sa aiba loc acolo, raspunsul „cu siguranta nu ar fi fost pozitiv”, a mai spus Iliescu pentru Spiegel. „Din aceasta situatie am invatat ca pe viitor sa fim mai atenti si sa cantarim cu constiinciozitate problema”.

Talpes: Partea romana nu a vrut sa stie ce se petrece in „sediul” CIA de la Bucuresti

Ioan Talpes, care fusese sef la SIE in perioada 1992 – 1997, a recunoscut anul trecut, tot pentru Spiegel, in calitate de prim ofiter roman care facea acest gest, ca CIA a avut in Romania un „centru de tranzit”. Talpes a sustinut si afirmatiile lui Iliescu.

sursa mediafax

Proiect:interzicerea maşinilor înmatriculate în Bulgaria să circule pe drumurile României mai mult de 90 de zile.

Propunerea înaintată Senatului în luna martie a acestui an este semnată de 8 deputaţi PSD şi 2 parlamentari de la UNPR.

Propunerea de schimbare a Codului Rutier mai prevede ca în perioada celor 90 de zile „utilizatorii autovehiculelor şi remorcilor înmatriculate în Bulgaria trebuie să deţină asigurare obligatorie pentru răspundere civilă eliberată de o societate de asigurări din România”.

În expunerea de motive a propunerii de schimbare a Codului Rutier se arată că din ce în ce mai mulţi rezidenţi din România aleg să-şi înmatriculeze vehiculele în Bulgaria, fapt ce ar trebui să dea de gândit autorităţilor.

„Astfel, prin această metodă se pierd taxe de primă înmatriculare, de mediu, de drum, impozite în favoarea Bulgariei, deşi aceste vehicule sunt utilizate preponderent în România.”

Mai mult, scriu iniţiatorii proiectului de modificare, „în urma unor verificări, s-a constatat că doar una din 5 maşini înmatriculate în Bulgaria avea asigurare valabilă pe teritoriul României”.

Ce mai ziceti?Ministrul de externe a SECRETIZAT informațiile despre VOTUL în DIASPORA

Aproape cinci luni au trecut de la 16 noiembrie 2014, data la care Ponta a pierdut alegerile și pentru că i-a umilit pe românii din străinătate cărora le-a interzis, în cea mai mare parte, dreptul la vot. De atunci și pînă azi, în ciuda tuturor promisiunilor politicienilor, ale lui Klaus Iohannis și chiar ale DNA, nu știm cu certitudine cine a decis ca numărul secțiilor de vot din străinătate să nu crească.

Sigur, decizia a fost a organizatorului alegerilor, adică a Guvernului României, condus de Victor Ponta. Deci, da, primul responsabil este chiar conducătorul Guvernului, adică Victor Ponta. Dar nu știm cît de vinovat e Ponta: a știut că e nevoie de mai multe secții de vot în străinătate? dacă a știut, de ce a decis să nu înființeze mai multe secții? dacă a știut, de unde a știut, de la diplomații români? cu cît timp înainte de alegeri l-au informat consulii și ambasadorii României (și care dintre aceștia) pe Ponta că numărul de votanți va fi mare? cum arată corespondența dintre diplomați, Ministerul Afacerilor Externe și Ponta?

Răspunsurile la toate aceste întrebări ne pot arăta cu exactitate cît a fost rea-credință în modalitatea de organizare a secțiilor de vot în străinătate și cît a fost prostie, neglijență. Răspunsurile la întrebările de mai sus arată diferența dintre abuz și incompetență. Nu, nici incompetența nu e scuzabilă, dar abuzul e grav, este un atac direct la democrație.

Și, pentru că, așa cum spuneam, după aproape cinci luni de la turul al doilea, nu știm încă dacă Ponta a făcut abuz de putere sau e doar excesiv de incompetent, am cerut răspunsuri de la Ministerul Afacerilor Externe.

Surpriză, MAE a răspuns stupefiant: “Având în vedere că în acest moment există o anchetă a DNA în desfăşurare privind votul din diaspora, Ministerul Afacerilor Externe nu poate oferi aceste detalii.”

sursa Mediafax

Platile si incasarile in numerar efectuate de firme sau persoane fizice vor fi limitate

Legea nr. 70/2015, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2015 si care se va aplica din 9 mai, plafoneaza tranzactiile in numerar efectuate atat de firme, cat si de persoanele fizice.

Noile dispozitii stabilesc ca operatiunile de incasari si plati efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, intreprinderi individuale, intreprinderi familiale, liber profesionisti, persoane fizice care desfasoara activitati in mod independent, asocieri si alte entitati cu sau fara personalitate juridica de la/catre oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plata fara numerar.

Totusi, acesti contribuabili vor putea efectua si tranzactii in numerar, insa doar in limitele prevazute de Legea nr. 70/2015.

Noile reguli se vor aplica si operatiunilor de incasari si plati in valuta efectuate pe teritoriul Romaniei. Incadrarea in noile plafoane se va efectua in functie de cursul de schimb valutar, comunicat de Banca Nationala a Romaniei, de la data efectuarii operatiunilor de incasari sau plati.

Firmele vor efectua tranzactii in numerar in limita a 5.000 lei/zi

Incasarile in numerar de la operatorii economici se vor realiza in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoana, iar platile in numerar catre firme se vor efectua in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoana, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi, se mentioneaza in legea care se va aplica din 9 mai.

In ceea ce priveste platile din avansuri spre decontare, acestea se vor realiza in limita unui plafon zilnic de 5.000 lei stabilit pentru fiecare persoana care a primit avansuri spre decontare.

De asemenea, noile reglementari stabilesc limite si pentru operatiunile efectuate de magazinele de tipul cash and carry.

Mai exact, magazinele de tipul cash and carry vor putea incasa numerar de la firme, PFA, II etc in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana.

Acelasi plafon de 10.000 lei/zi va fi valabil si pentru platile catre magazinele de tipul cash and carry.

Noua legea va interzice incasarile fragmentate in numerar de la beneficiari pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 de lei, in cazul magazinelor de tip cash and carry, precum si fragmentarea facturilor pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv10.000 de lei.

Nu doar incasarile fragmentate vor fi interzise, ci si platile fragmentate. Concret, in recentele dispozitii se mentioneaza ca nu vor fi permise platile fragmentate in numerar catre furnizorii de bunuri si servicii pentru facturile a caror valoare este mai mare de 5.000 lei, respectiv de 10.000 de lei, catre magazinele de tip cash and carry.

Totusi, firmele vor putea achita facturile cu valori care depasesc plafonul de 5.000 lei, catre furnizorii de bunuri si servicii, respectiv de 10.000 de lei, catre magazinele de tip cash and carry, astfel: 5.000/10.000 de lei in numerar, suma care depaseste acest plafon putand fi achitata numai prin instrumente de plata fara numerar.

Operatiunile in numerar intre firme si persoane fizice, plafonate la 10.000 lei

Firmele vor putea incasa bani in numerar de la persoane fizice, reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, precum si contravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii, doar in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana, se precizeaza in reglementarile vare vor intra in vigoare pe 9 mai.

Asigurarea obligatorie a locuintelor in 2015

Pentru ce tipuri de locuinte se incheie polita de asigurare obligatorie a locuintei?

Conform Normei, asigurarile obligatorii se incheie pentru urmatoarele tipuri de locuinte:

– locuinta de tip A = constructia cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa ori din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic;

– locuinta de tip B = constructia cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic.

In situatia in care o locuinta este compusa din mai multe corpuri de cladire, construite din materiale diferite, la perioade diferite sau in acelasi timp, tipul locuintei se stabileste in functie de materialele din care au fost executate structura de rezistenta si peretii exteriori pentru partea de constructie care are cea mai mare suprafata construita.

Pe ce durata trebuie incheiata polita de asigurare obligatorie a locuintei?

Potrivit Normei, contractul de asigurare obligatorie a locuintei se incheie pe o perioada de 12 luni.

Pana cand trebuie incheiata polita de asigurare obligatorie a locuintei?

Ca regula generala, orice proprietar trebuie sa detina in permanenta o polita de asigurare obligatorie pentru locuinta sa, in caz contrar fiind pasibil de o amenda cuprinsa intre 100 si 500 lei. Prin urmare, politele de asigurare obligatorii trebuie prelungite inainte de data expirarii lor.

Cu toate acestea, exista anumite situatii particulare in care proprietarii beneficiaza de un termen limita pana la care pot incheia polita de asigurare obligatorie.

Astfel, proprietarii care, la data intrarii in vigoare a Legii nr. 243 din 24.07.2013, aveau incheiate polite de asigurare facultative privind riscurile prevazute de Legea nr. 260/2008, au obligatia de a incheia PAD cel mai tarziu pana la data expirarii contractelor de asigurare facultativa.

De asemenea, persoana fizica sau juridica ce devine proprietar al unei locuinte neasigurate este obligata sa contracteze o polita obligatorie de asigurare a locuintei respective, in termen de 5 zile lucratoare de la data la care dobandeste aceasta calitate in mod legal, respectiv de la data autentificarii titlului de proprietate.

Ce se intampla cu polita de asigurare obligatorie in cazul vanzarii locuintei?

Potrivit Normei, in cazul schimbarii proprietarului locuintei, persoana care instraineaza o locuinta asigurata este obligata, odata cu autentificarea actului de instrainare, sa inmaneze polita persoanei care devine proprietara a acesteia, aceasta operatiune fiind consemnata obligatoriu in actul de instrainare.

Totodata, noul proprietar are obligatia de a instiinta in scris despre acest fapt in termen de 5 zile lucratoare asiguratorul care a eliberat polita pentru locuinta respectiva si de a prezenta o copie a documentului doveditor.

Conform Normei, polita de asigurare obligatorie emisa pe numele asiguratului initial ramane valabila pana la expirarea acesteia, asiguratorul eliberand suplimentar un act aditional la polita cu numele noului proprietar al locuintei care face obiectul contractului. Actul aditional face parte integranta din polita, fapt ce trebuie mentionat in scris pe polita, sub semnatura si stampila asiguratorului autorizat care a eliberat polita.

Cat costa polita si pana cand trebuie achitat pretul acesteia?

Potrivit Normei, plata primei de asigurare obligatorii se face integral si anticipat, inainte de expirarea valabilitatii politei, astfel:

a) 20 euro pentru constructiile cu destinatia de locuinta de tip A;

b) 10 euro pentru constructiile cu destinatia de locuinta de tip B.

Prima de asigurare pentru asigurarea obligatorie a locuintelor se plateste in lei asiguratorului care elibereaza polita de catre contractantul/asiguratul politei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei valabil la data efectuarii platii, in numerar sau prin virament in contul asiguratorului.

Ce documente trebuie sa primim de la asigurator?

Conform Normei, in baza primei de asigurare platite integral, aferenta tipului de locuinta care face obiectul asigurarii, asiguratorul autorizat elibereaza contractantului, in numele si contul PAID, o polita de asigurare obligatorie (PAD) si un certificat de asigurare pentru fiecare locuinta aflata in proprietate.

Ce riscuri acopera polita de asigurare obligatorie a locuintei?

Potrivit Normei, riscurile care sunt preluate in asigurare de PAID pentru locuinta asigurata, inclusiv pentru elementele de constructie si dependintele, dotarile si utilitatile constructiei, sunt: cutremurele de pamant, alunecarile de teren si inundatiile, ca fenomene naturale.

De asemenea, Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor acopera si daunele directe provocate constructiilor cu destinatia de locuinte, consecinta indirecta a producerii evenimentelor mentionate la alin. (1), cum ar fi incendiul, explozia ca urmare a producerii unui cutremur ori alunecari de teren sau alte asemenea cazuri.

Cu toate acestea, trebuie avut in vedere faptul ca polita de asigurare nu acopera anumite tipuri de daune, cum ar fi cele provocate. la anexele care fac ori nu fac corp comun cu constructia cu destinatia de locuinta asigurata (garaje, magazii, soproane, grajduri, jardiniere, pergole, imprejmuiri etc.), precum si la instalatiile si amenajarile speciale (piscine, saune, rampe auto etc.) sau la bunurile de orice fel, altele decat constructia cu destinatia de locuinta (bunuri sau obiecte necesare locuirii, hartii de valoare etc.).

Totodata, PAID nu acorda despagubiri pentru (i) locuinte construite in zone in care organele in drept au interzis acest lucru prin acte publice sau comunicate asiguratului, (ii) prabusirea cladirilor exclusiv ca urmare a defectelor de constructie, chiar daca are legatura cu producerea unui risc asigurat, (iii) cheltuielile de cazare provizorie pana la refacerea locuintei care face obiectul asigurarii PAD si care a fost avariata in urma producerii unui risc acoperit.

De asemenea, PAID este indreptatit sa nu acorde despagubiri, printre altele si in situatia in care (i) in declaratiile contractantului/beneficiarului ori ale reprezentantilor acestuia, care au stat la baza incheierii contractului de asigurare sau care sunt facute cu ocazia cererii de despagubire ori cu oricare alt prilej, se constata neadevaruri, falsuri, aspecte frauduloase, exagerari sau omisiuni care conduc la inducerea in eroare a PAID ori a asiguratorului care a eliberat PAD, (ii) beneficiarul nu prezinta dovezi suficiente pentru justificarea dreptului sau la plata despagubirii, potrivit prevederilor art. 18 alin. (2) din Legea nr. 260/2008, republicata, cu completarile si modificarile ulterioare; (iii) pagubele au fost favorizate sau agravate din culpa, pentru partea de dauna care s-a marit cu intentie de catre asigurat/beneficiar ori de persoanele care locuiesc impreuna cu asiguratul/beneficiarul la locuinta asigurata, de prepusii asiguratului/beneficiarului, de persoanele autorizate sa reprezinte beneficiarul pentru obtinerea de despagubiri ori de contractantul asigurarii.

Ce despagubire putem primi in cazul in care se produce riscul asigurat?

Potrivit Normei suma asigurata pentru locuintele de tip A reprezinta echivalentul in lei al sumei de 20.000 euro, iar pentru locuintele de tip B, suma asigurata reprezinta echivalentul in lei al sumei de 10.000 euro.

Patronii firmelor închise de ANAF fiindcă au avut câțiva lei în plus sau în minus pe casă dau în judecată Fiscul-avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Fiscul a pornit cruciada împotriva evazioniștilor și i-au depistat pe cei mai mari. 56,34 de lei. Atât au găsit inspectorii ANAF în minus, pe casă, într-un magazin din Suceava, suficient pentru a amenda firma cu 5.000 de lei și pentru a-i suspenda activitatea timp de o lună. “O fată a dat rest greșit și a rămas cu casa pe minus. Cei de la Fisc mi-au spus că

au dat cea mai blândă pedeapsă. Am refuzat să semnez procesul verbal, pe care l-au trimis însă venit zilele trecute prin Poștă. Amenda am plătit-o fiindcă întotdeauna îmi achit toate dările la stat, dar magazinul nu l-am închis. Oricum banii au fost fiscalizați și a fost doar o greșeală a casierei. Am dat ANAF în judecată”, ne-a spus Alexandru Scheul, proprietarul firmei Killer SRL din comuna suceveană Horodnic de Jos. Acesta are o fabrică de preparate din carne şi 21 de magazine în mai multe localităţi din ţară.

Acest caz nu este singular. De exemplu, presa locală a publicat cazul Cofetăriei Codrina din Timișoara pe care inspectorii ANAF au decis să o închidă fiindcă au găsit 1,5 lei în plus, în casă.

Au modificat OUG 28/1999 și au introdus unele prevederi neconstituționale. Fiscul nu poate sancționa un agent economic pentru că are 3 lei su 5 lei în plus sau în minus pe casă. Nu este o chestiune care să modifice baza de impozitare. Este problema patronului și a gestionarului. Fiscul trebuie să se ocupe de buna colectare a taxelor și impozitelor, nu să-l învețe pe gestionar să facă calculele. Disciplina financiară este o chestiune comunistă, care ținea în trecut de miliția financiară. Lucrurile erau justificate atunci fiindcă toate firmele erau de stat. Acum ANAF nu are nici o treabă cu banii din casa unei firme private. Nu te pot sancționa fiindcă bănuiesc că nu ai eliberat bon fiscal. Trebuie să dovedească acest lucru.

Bonele pot lucra cu contract de munca sau ca PFA. Ce conditii trebuie sa indeplineasca pentru a profesa?

Noile reguli definesc bona ca fiind persoana fizica, cetatean roman sau strain cu domiciliu sau resedinta legala in Romania, calificata sa desfasoare servicii de ingrijire si de supraveghere a copilului.

Exercitarea profesiei se realizeaza de-acum prin furnizarea serviciilor in baza unui contract individual de munca incheiat intre bona si o persoana juridica sau prin desfasurarea activitatii capersoana fizica autorizata.

Actul normativ care se aplica din aceasta luna prevede ca poate fi bona orice persoana fizica care indeplineste urmatoarele conditii:

  • este cetatean roman sau strain, cu domiciliul sau resedinta, de regula, in aceeasi localitate cu domiciliu/resedinta copilului;
  • este cetatean strain cu drept de munca in Romania si poseda un titlu oficial de calificare recunoscut sau echivalat pentru profesia de bona;
  • are capacitate deplina de exercitiu;
  • este apta din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei; aceasta conditie se dovedeste cu certificat medical eliberat in conditiile legii;
  • este apta din punct de vedere psihologic; aceasta conditie se dovedeste cu raportul eliberat in conditiile legii;
  • nu are antecedente penale, cu exceptia faptelor savarsite din culpa, dovedite prin certificat de cazier judiciar.

In schimb, nu poate exercita profesia de bona persoana fizica care locuieste impreuna cu alte persoane care au fost condamnate penal definitiv (in situatia in care ingrijirea copilului are loc la resedinta bonei), cea care este decazuta din drepturile parintesti, precum si persoana care sufera de boli cronice transmisibile sau locuieste cu alte persoane care sufera de astfel de afectiuni. De asemenea, nici persoana fizica care este dependenta de substante psihotrope sau stupefiante si/sau plante ori substante cu proprietati psihoactive si nici cea careia i-a fost retras atestatul de asistent maternal nu vor putea lucra ca bone.

Conform noilor dispozitii, bona indeplineste, cel putin, urmatoarele atributii:

  • ingrijirea si supravegherea copilului;
  • hranirea copilului;
  • acordarea primului ajutor in caz de imbolnavire/accidentare a copilului;
  • informarea reprezentantului legal al copilului cu privire la evolutia acestuia, precum si informarea de urgenta a angajatorului referitor la aparitia unor situatii deosebite cu privire la copil;
  • insotirea copilului la activitati recreative, culturale, artistice, sportive si scolare proprii varstei sau sprijinirea acestuia pentru desfasurarea unor asemenea activitati, precum si realizarea de activitati de educare si dezvoltare a deprinderilor de viata independenta;
  • alte atributii convenite prin contract.

Aceste atributii se exercita in baza unui plan de activitati, stabilit de comun acord cu reprezentantul legal al copilului, in functie de nevoile copilului si ale familiei acestuia.

De asemenea, bona raspunde disciplinar, contraventional, civil si penal, dupa caz, potrivit legii

Anunt Important : ECONOMIE » NEWS Legea insolvenţei persoanelor fizice ar putea fi votată pana in aprilie 2015

‘Mă aştept ca de mâine (marţi n.r.) să intre dezbaterile pe fond, pe amendamentele pe care eu le-am introdus, însemnând reglementarea procedurii administrative pe plan de rambursare în afara instanţelor şi în faţa acestei comisii, exact aşa cum s-a hotărât acum trei săptămâni. Mă aştept ca în maximum două săptămâni, oricum până în Paşti, să o avem votată de Camera Deputaţilor’, a spus Ana Birchall.

Acesta a spus că în acest moment proiectul de lege se află la Comisia Juridică, la raport, iar Camera Deputaţilor este cameră decizională.

De asemenea, Adina Călinescu, reprezentant al Consiliului Patronatelor Bancare din Romania (CPBR), a afirmat că aprobarea acestei legi ar putea duce la un blocaj al justiţiei.

‘Legea despre care se află acum pe masă în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor intra în vigoare în 60 de zile de la publicare. Noi am solicita măcar 180 de zile până la intrarea în vigoare întrucât în această perioadă de timp s-ar putea rezolva ceva cu privire la infrastructură şi cu privire la asigurarea unei înţelegeri a acestei legi. Este foarte important ca după intrarea în vigoare a unei legi să se asigure de către instituţiile abilitate nişte cursuri în domeniu’, a mai spus Adina Călinescu.

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a organizat luni conferinţa ‘Ziua Consumatorului de Servicii Financiare’, care face parte dintr-o serie de evenimente prilejuite de Ziua Mondială a Consumatorilor din 15 martie.

Informaţiile publicate de ECONOMICA.net pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor. http://www.economica.net/legea-insolventei-persoanelor-fizice-ar-putea-fi-votata-pana-la-paste_97957.html#ixzz3Ucjwm4DE

Avocat Drept Penal :Dan Diaconescu, condamnat definitiv la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare

Dan Diaconescu a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani şi şase luni de închisoare cu executare, pentru şantajarea lui Ion Moţ, fost primar al comunei arădene Zărand, precum şi a omului de afaceri Paul Petru Ţârdea.

 

Curtea de Apel Bucureşti a decis, pe lângă condamnarea la închisoare cu executare a fondatorului PP-DD, şi interzicerea desfăşurării de către acesta a oricărei activităţi în presa scrisă sau audio-video, ca pedeapsă complementară, pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei de cinci ani şi şase luni.

Magistraţii au decis ca, în cazul fondatorului OTV, să fie scăzută din pedeapsă perioada în care el a fost reţinut şi arestat preventiv, respectiv între 22 şi 25 iunie 2010.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi Doru Pârv, fost realizator de programe la OTV, la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare, el neavând dreptul de a desfăşura vreo activitate în presa scrisă sau audio-video, pe o perioadă de cinci ani după ce iese din închisoare.

Completul de la Curtea de Apel Bucureşti, format din judecătoarele Raluca Moroşanu şi Adina Adriana Radu, a decis, în acelaşi caz, şi condamnarea lui Ghezea Mitruş, fost realizator de programe la OTV, la doi ani şi şase luni de închisoare cu execurtare, jurnalistul neavând voie să mai participe la vreo activitate în presă, pentru cinci ani, după executarea pedepsei principale.

Cei trei urmează să fie încarceraţi, iar în următoarele 20 de zile ei se vor afla în perioada de carantină, timp în care se va stabili unde îşi vor executa pedepsele, dar şi regimul de detenţie.

La ultimul termen de judecată din dosar, reprezentantul Ministerului Public a cerut majorarea pedepsei primită în primă instanţă de Dan Diaconescu, Doru Pârv şi Ghezea Mitruş, maximul prevăzut de lege pentru infracţiunea de care a fost găsit vinovat fondatorul PP-DD fiind de şapte ani.

Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat, în 18 decembrie 2013, pe Dan Diaconescu şi Dorel Petru Pârv la câte trei ani de închisoare cu executarea şi pe Mitruş Ghezea la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Cei trei au contestat condamnarea, iar DNA cere la Curtea de Apel Bucureşti majorarea pedepselor, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 „este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.

„Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.

În acelaşi context, anchetatorii arătau că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, „nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.

Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, „recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei „Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octombrie 2010.

Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

„Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri”, preciza DNA.
Ion Moţ, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Dorel Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, „scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.

De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii „Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii „Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

„Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent”, potrivit procurorilor DNA.

Legea societatilor comerciale a fost modificata tacit de Senat. Cesiunea partilor sociale, posibila numai dupa o inspectie fiscala

Legea societatilor nr. 31/1990 ar putea fi modificata printr-un proiect de lege, initiat de senatorul PSD Darius-Bogdan Valcov, care a fost aprobat marti de Senat. Documentul a fost adoptat tacit in urma implinirii termenului pentru dezbatere si adoptare.

 

 

Proiectul de act normativ stabileste cateva noutati referitoare la vanzarea firmelor si la procedura lichidarii.

Astfel, transmiterea partilor sociale ale societatii, intr-un anumit termen, catre una sau mai multe persoane s-ar putea realiza numai dupa o inspectie a Agentiei Nationale de Adminstrare Fiscala (ANAF), se precizeaza in proiectul de act normativ.

Mai exact, noile dispozitii stabilesc ca transmiterea in primele 12 luni de la infiintarea unei societati comerciale, a cel putin 50% din partile sociale ale acesteia catre una sau mai multe persoane s-ar putea efectua si ar deveni opozabila tertilor doar dupa realizarea inspectiei fiscale efectuata de organele de specialitate din cadrul ANAF. Inspectia urmeaza sa se realizeze in maximum 30 de zile.

Aceasta masura vine in contextul in care la data cesiunii partilor sociale sunt situatii in care agentii economici, conform declaratiilor depuse de ei, nu figureaza cu obligatii de plata catre bugetul consolidat al statului, se mentioneaza in expunerea de motive a documentului. Ulterior, cu ocazia inspectiilor efectuate de catre ANAF, s-au constat fapte de evaziune fiscala.

Judecatorul, obligat sa numeasca un lichidator pentru societatea dizolvata

Realizarea cesiunii partilor sociale numai dupa controlul fiscal nu este singura noutate adusa de dispozitiile aprobate marti de senatori. Proiectul de lege aduce modificari si in ceea ce priveste dizolvarea societatilor comerciale.

Astfel, noile reglementari stabilesc ca hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea unei firme urmeaza sa fie inregistrata in registrul comertului si sa fie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social sau detine bunuri, nu doar directiei generale a finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti.

Legislatia in vigoare nu prevede ca hotararea privind dizolvarea, pronuntata de tribunal, trebuie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social.

Noua prevedere are scopul de a inlesni desfasurarea activitatii inspectorilor cu atributii in constatare, impunere, control persoane juridice, se mentioneaza in expunerea de motive.

De asemenea, in dispozitiile aprobate tacit de senatori sunt cuprinse o serie de modificari referitoare la procedura de lichidare, pe care trebuie sa o urmeze o societate dizolvata. Mai exact, judecatorul va fi obligat sa numeasca un lichidator pentru societatea dizolvata in termen de o luna.

„Daca in termen de 30 de zile calendaristice de la data de la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva nu se procedeaza la numirea unui lichidator la cererea oricarei persoane interesate, judecatorul delegat are obligatia ca in termen de o luna sa numeasca un lichidator de pe Lista practicienilor in reorganizare si lichidare, remunerarea acestuia urmand a fi facuta din averea persoanei juridice dizolvate sau, in cazul lipsei acesteia din fondul de lichidare constituit in temeiul prevederilor art. 4 alin.(6) din Legea nr. 85/2006, cu modificarile si completarile ulterioare”, se precizeaza in proiectul de lege.

In acelasi timp, documentul citat ar putea abroga alineatul 8 al articolului 237 din Legea societatilor nr. 31/1990, potrivit caruia daca judecatorul delegat nu a fost sesizat cu nicio cerere de numire a lichidatorului in termen de trei luni de la data la care hotararea judecatoreasca de dizolvare a ramas definitiva, atunci persoana juridica se radiaza din oficiu din registrul comertului, prin incheiere a judecatorului delegat, pronuntata la cererea Oficiului National al Registrului Comertului, cu citarea partilor, conform dreptului comun.

In ceea ce priveste incheierea de radiere a unei societati, aceasta ar putea fi inregistrata in registrul comertului, numai dupa ce va fi pronuntata dupa inchiderea procedurii de lichidare, in conditiile legislatiei privind procedura insolventei. In plus, incheierea de radiere urmeaza sa fie comunicata si administratiilor publice locale unde persoana juridica are sediul social si detine bunuri.

Legea societatilor nr. 31/1990 prevede in prezent ca incheierea de radiere se inregistreaza in registrul comertului, se comunica persoanei juridice la sediul social, Agentiei Nationale de Administrare Fiscala si directiilor generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti, pe cale electronica, si se afiseaza pe pagina de Internet a Oficiului National al Registrului Comertului si la sediul oficiului registrului comertului de pe langa tribunal, in raza caruia societatea isi are inregistrat sediul.

Modificarile care ar putea fi introduse prin proiectul de lege sunt necesare, sustin initiatorii documentului, pentru ca exista numeroase situatii in care societatile comerciale, dupa incheierea procedurii de dizolvare, ajung sa fie radiate fara a urma procedura de lichidare conform legislatiei in vigoare. Prin stabilirea unui termen de numire a lichidatorului se va evita radierea din oficiu si se vor parcurge in mod obligatoriu operatiunile de lichidare, au explicat aceleasi surse.

Cum se realizeaza acum cesiunea partilor sociale?

Cesiunea partilor sociale sau actiunilor unei societati inseamna vanzarea acelei firme, iar conditiile de realizare a acestei proceduri sunt reglementate prin Legea societatilor nr. 31/1990. Prin vanzarea participatiei la capitalul social al unei societati, vanzatorul transmite atat activul, cat si pasivul societatii, au explicat avocatii de la Pachiu&Asociatiiintr-un articol mai vechi publicat de AvocatNet.ro.

Concret, cesiunea partilor sociale reprezinta transmiterea partilor sociale, cu consimtamantul asociatilor actuali, catre una sau mai multe persoane, care astfel vor dobandi calitatea de asociati, au continuat sursele citate. Persoanele catre care vor fi cesionate partile sociale pot fi asociati ai firmei sau persoane din exteriorul acesteia. Avand in vedere acest lucru, procedura cesiunii este diferita in cele doua situatii.

In cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, avocatii sustin ca procedura presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

  • aprobarea cesiunii in cadrul adunarii generale a asociatilor (prin majoritatea prevazuta in actul constitutiv);
  • incheierea unui contract intre asociatul cedent si asociatul cesionar;
  • inscrierea cesiunii in registrul asociatilor societatii;
  • inregistrarea cesiunii in Registrul Comertului in vederea opazabilitatii fata de terti.

In schimb, cesiunea partilor sociale catre persoane din afara societatii, prespune, conform acelorasi surse, adoptarea unei hotarari a adunarii generale a asociatilor, inainte de incheierea contractului de cesiune. In acest caz, insa, hotararea trebuie sa fie luata cu votul asociatilor care reprezinta cel putin trei patrimi din capitalul social.

„La calculul acestei majoritati nu se va avea in vedere si partea de capital social detinuta de asociatul care doreste sa-si cedeze partile sociale”, au subliniat sursele citate.

Pe baza hotararii de aprobare a cesiunii partilor sociale, se va incheia contractul de cesiune care trebuie sa cuprinda partile, pretul cesiunii, numarul de parti sociale cesionate, precum si drepturile si obligatiile partilor.

Totodata, la fel ca in cazul cesiunii partilor sociale intre asociati, si transferul partilor sociale catre o persoana din afara societatii trebuie inregistrat atat in registrul asociatilor tinut de societate, cat si in Registrul Comertului, in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor sau a actului aditional modificator in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

In ceea ce priveste costurile procedurii, avocatii de la Pachiu&Asociatii au declarat ca, pe langa costurile corespunzatoare formalitatilor de la Registrul Comertului, in situatia cesiunii partilor sociale, costul principal este reprezentat de impozitul pe venitul realizat prin vanzarea partilor sociale, in cazul vanzatorului (atunci cand partile sociale se tranzactioneaza la o valoare mai mare decat valoarea nominala).

Durata procesului de cesiune a partilor sociale este diferita daca cesiunea se efectueaza intre asociati sau catre persoane din afara societatii.

Potrivit surselor citate, in cazul cesiunii de parti sociale intre asociati, inregistrarea procedurii dureaza aproximativ 5 zile lucratoare de la depunerea documentelor relevante la Registrul Comertului, in timp ce, in cazul cesiunii de parti sociale catre persoane din afara societatii, procedura de inregistrare la Registrul Comertului ajunge laaproximativ doua luni pentru ca trebuie depuse doua dosare distincte.

Prin depunerea primului dosar se asigura mentionarea in Registrul Comertului si publicitatea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor de vanzare a partilor sociale.

„Registrul Comertului are obligatia legala de a transmite in format electronic hotararea de aprobare a transferului catre Agentia Nationala de Administrare Fiscala si subunitatile acesteia, in termen de 15 zile de la data mentionarii in Registrul Comertului”, au punctat avocatii.

Cel de-al doilea dosar va fi depus la expirarea unui termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial a hotararii asociatilor prin care a fost aprobata cesiunea partilor sociale. In acest interval orice persoana interesata (in special creditorii societatii care pot fi prejudiciati prin hotararea asociatilor privitoare la cesiunea de parti sociale) poate formula o cerere de opozitie prin care sa solicite instantei judecatoresti sa oblige, dupa caz, societatea sau asociatii fie la repararea prejudiciului cauzat, fie la atragerea raspunderii civile a asociatului care doreste sa transfere partile sociale.

Băncile Sunt Obligate Să Afişeze Comisioanele Tranzacţiilor Cu Cardul La Bancomate

Actul normativ stabileşte că această regulă intră în vigoare începând cu data de 3 martie 2015, moment în care orice bancă din România va fi obligată să afişeze pe ecranele terminalelor ATM toate comisioanele, tarifele, spezele şi alte costuri ce trebuie suportate de către consumatorul care utilizează bancomatul.

Cum vor fi afişate comisioanele?

Potrivit Ordinului ANPC nr.  505/2014, pe ecranul video al bancomatelor trebuie să apară toate informaţiile legate de costurile fiecărei operaţiuni efectuate:

  • eliberarea de numerar
  • transferul între conturi
  • plata facturilor
  • oricare alt serviciu solicitat în mod expres prin intermediul ATM.

ATENŢIE! Aceste informaţii trebuie să apară înainte de momentul efectuării operaţiunii, într-un mod vizibil şi o formă uşor de citit! Înălţimea literelor şi a cifrelor pentru afişarea informaţiilor specifice privind costurile operaţiunii trebuie să fie egală cu a celorlalte caractere, aflate pe ecran.

În cazul în care tranzacţia nu este gratuită, noile reglementări stabilesc că avem posibilitatea să renunţăm la efectuarea acesteia, prin apăsarea unui buton de anulare a respectivei operaţiuni.

Comisioanele vor fi afişate procentual, nu valoare exactă

Un aspect important îl constituie şi faptul că aceste costuri vor fi afişate procentual (x% pentru fiecare operaţiune de plată) şi, în anumite cazuri, se va afişa şi suma minimă de plată.

În cazul în care veţi utiliza cardul dumneavoastră la bancomatul unei altei bănci decât celei emitente, nu va fi afişată valoarea procentuală a comisionului, ci veţi primi următoare informare video pe ecranul terminalului ATM: „Atenţie! – Tranzacţia dumneavoastră va fi comisionată conform condiţiilor din contractul încheiat cu emitentul cardului”.

Blocarea cardului în bancomat

O ultimă prevedere din recentul ordin stabileşte că, în cazul în care cardul este blocat/reţinut de către bancomat, băncile au obligaţia să afişeze prin semnal video de avertizare pe ecranul terminalului:

  • modalitatea în care puteţi  reintra în posesia cardului blocat/reţinut şi paşii pe care trebuie să îi urmaţi;
  • numărul de telefon pe care trebuie să îl apelaţi şi intervalul orar în care puteţi efectua acest apel.

Curtea de Apel a luat o decizie definitivă împotriva BCR la un proces privind clauzele abuzive din contract, mai exact cea referitoare la dobânda variabilă. Clienta M.R. contractase în 2008 un credit imobiliar garantat cu imobilul cumpărat, de 178.000 de euro.

Dobânda creştea constant. În primele 18 luni a fost fixă. Pentru 6 luni a fost 5%, apoi pe 12 luni 7.5%, ulterior ajungând chiar la 11% prin acea dobândă variabilă pe care banca nu putea să o explice.

Creditul de 178.000 de euro a fost contractat în 2008. În 2012 am acţionat în instanţă. În acest moment contractul nu mai are o prevedere prin care să se stabilească dobânda spune reclamanta.

Aparare executare silita.ANPC:Restantierii la banci, carora li s-a redus salariul, ar putea plati penalitati limitate.

Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor (ANPC) ar putea schimba semnificativ regulile privind contractele de credit ipotecar, printr-un proiect de legelansat marti in dezbatere publica pe pagina sa de internet.

Printre principalele noutati se numara faptul ca in cazul in care clientii vor avea restante la banca din cauza faptului ca le-a fost redus salariul, banca urmeaza sa aplice o dobanda penalizatoare limitata.

Mai mult decat atat, documentul prevede ca daca banca va vinde imobilul aflat in garantie, atunci aceasta urmeaza sa depuna toate eforturile pentru a obtine cel mai bun pret pentru respectivul imobil.

Totodata, contractul de credit ipotecar ar putea stipula in mod expres dreptul consumatorilor de a-si converti imprumutul in moneda straina intr-o moneda alternativa, precum si alte posibilitati de reducere a costurilor de creditare.

Dobanda penalizatoare, limitata pentru restantierii carora le-a fost redus salariul

Penalitatile aplicate de banci pentru restantierii carora le-a fost taiat salariul ar putea fi limitate, dupa cum se arata in proiectul de lege propus de ANPC.

Documentul prevede ca dobanda penalizatoare ar putea fi calculata pe baza de procent fix si se va aplica la valoarea principalului. Astfel, dobanda penalizatoare nu va putea depasi cu mai mult de cinci puncte procentuale rata dobanzii aplicata atunci cand creditul nu inregistreaza restanta.

Mai mult decat atat, in cazul in care debitorul sau sotul/sotia acestuia se afla in somaj sau i-a fost redus drastic salariul, dobanda penalizatoare nu va putea depasi cu mai mult de doua puncte procentuale rata dobanzii aplicata atunci cand creditul nu inregistreaza restanta, se mentioneaza in proiectul de act normativ.

Important! Prin reducerea drastica a salariului se intelege o reducere de cel putin 15%din valoarea acestuia.

Cu alte cuvinte, daca unui client al bancii i-a fost redus salariul cu minimum 15% si ca urmare a acestui lucru a acumulat restante la plata creditului, atunci banca urmeaza sa ii aplice o dobanda penalizatoare care nu va putea depasi cu mai mult de doua puncte procentuale rata dobanzii aplicata in mod normal.

Conform propunerilor ANPC, dobanda penalizatoare ar putea fi perceputa pana la incetarea evenimentului care a generat reducerea veniturilor, dar nu mai mult de 12 luni.

In plus, daca proiectul de lege va fi aprobat, atunci acesta ar putea interzice aplicarea dobanzilor penalizatoare la soldul creditului sau la valoarea totala a creditului ori la valoarea totala platibila de catre consumator. Cuatumul dobanzilor penalizatoare nu va trebui sa depaseasca soldul creditului.

De asemenea, ar putea fi interzisa aplicarea dobanzii penalizatoare pe parcursul procedurii de executare silita.

„La propunerea prevederilor mentionate s-a tinut cont de practica creditorilor pe piata nationala, respectiv impunerea unor dobanzi si penalitati foarte impovaratoare pentru consumator dupa declararea creditului scadent anticipat si/sau in faza de exectuare silita. Astfel, se ajunge la situatia in care un consumator aflat deja in imposibilitate de plata sa se afle, dupa momentul declararii creditului scadent anticipat, in situatia de a plati dobanzi mai mari decat platea atunci cand avea capacitatea de a achita imprumutul, deoarece aceste dobanzi se aplica la soldul creditului”, se mentioneaza in expunerea de motive a proiectului de lege.

Debitorii ar putea scapa de datorii dupa executarea imobilului in garantie, chiar daca suma obtinuta nu acopera creditul

Bancile ar putea fi nevoite sa se multumesca doar cu suma obtinuta din vanzarea imobilului aflat in garantie, chiar daca aceasta nu va acoperi tot creditul, dupa cum reiese din reglementarile propuse de ANPC.

Mai exact, in orice situatie, riscul de creditare urmeaza sa se imparta intre creditor si consumator, iar returnarea sau transferarea catre creditor a garantiei sau a veniturilor obtinute din vanzarea garantiei este suficienta pentru rambursarea totala a creditului.

„In cazul in care pretul obtinut pentru bun imobil afecteaza suma datorata de catre consumator, creditorii si executorii judecatoresti depun toate eforturile in vederea obtinerii celui mai bun pret pentru bunul imobil care face obiectul executarii silite”, se mentioneaza in proiectul de lege.

„Suma pe care banca va trebui sa o recupereze de la client, respectiv restul de executat, reprezinta tot un debit si in opinia mea, nu ar trebui sa fie purtatoare de dobanda, dar de multe ori bancile percep dobanzi in continuare. Mai exact, aceasta suma trebuie platita de client integral si nu in rate, banca declarand scadenta anticipata a creditului inainte de inceperea procedurilor de executare, ceea ce insemna ca imprumutatul pierde dreptul de a achita debitul in rate. Intr-o astfel de situatia banca poate pune proprire pe salariu pentru a-si recupera banii, in cazul in care nu a uzat pana atunci de executarea silita mobiliara, prin poprire.(1/3 din salariu)”, ne-a explicat avocatul COLTUC MARIUS

Conform sursei citate, in general, atunci cand un imobil este scos la vanzare prin licitatie, valoarea acestuia se reduce cu 25%, daca nu se vinde la prima licitatie. Astfel ca analistii financiari sunt de parere ca daca imobilul ar fi vandut fara sa se ajunga la executare, suma obtinuta ar fi mai mare, reprezentand suma la care imobilul este evaluat, comparativ cu cea realizata in cadrul unei licitatii, a adaugat Ioana Balc.

Bancile vor trebui sa ia toate masurile pentru a evita executarea silita a debitorilor

Inainte ca imobilul aflat in garantie sa fie executat, institutia de credit urmeaza sa depuna toate eforturile necesare pentru a preveni si a evita inceperea executarii silite, se mentioneaza in proiectul de act normativ.

Mai exact, bancile urmeaza sa ia toate masurile pentru a preveni declararea scadentei anticipate, inceperea executarii silite a debitorilor sau vanzarea debitelor restante catre societatile de recuperare creante. In acest sens, institutiile de credit vor trebui sa poata face dovada ca au depus toate diligentele pentru evitarea inceperii executarii silite.

In acelasi timp, bancile urmeaza sa monitorizeze permanet rambursarile efectuate de consumatori pentru a preveni acumularea restantelor.

Dupa neachitarea consecutiva a trei rate de catre debitori, bancile urmeaza sa ii contacteze, in scris, oferindu-le cel putin urmatoarele solutii pentru achitarea debitului:

  • un plan de reesalonare;
  • posibilitatea refinantarii utilizand una din ofertele curente ale creditorului.

Indiferent de solutia oferita, aceasta trebuie sa tina cont de situatia consumatorului, sa nu impuna costuri suplimentare pentru consumator si sa nu determine o reevaluare a bunului adus in garantie, decat la solicitarea expresa a consumatorului, si, de asemenea, sa nu impuna o alta garantie.

Conform documentului aflat in dezbatere publica, creditorul urmeaza sa il notifice pe consumator cu cel putin 30 de zile inainte de declararea scandenta a creditului sau de initierea procedurii de executare silita, dupa caz (aceasta prevedere ar urma sa se aplice si in cazul procedurilor initiate de societatile de recuperare creante). Perioada dintre declararea scadentei anticipate si executarea silita ar putea fi intre cel putin trei luni si cel mult sase luni.

Dispozitiile aflate in dezbatere publica mai stabilesc ca in cazul in care consumatorii nu pot accepta majorarea dobanzii, banca nu va avea dreptul sa denunte unilateral sau sa rezilieze contractul. In acest sens, banca urmeaza sa faca o propunere, transmisa in scris, de reesalonare sau de refinantare a creditului, in raport cu veniturile actuale ale consumatorului.

In orice situatie, rata dobanzii aplicabile anual sumei trase din credit nu poate fi mai mare de 15%.

Debitorii ar putea sa converteasca creditele fara restrictii nejustificate din partea bancii

Dreptul debitorilor de a converti creditul contractat in moneda straina intr-o moneda alternativa urmeaza sa fie stipulat in mod expres in contractul de credit, se arata in proiectul de lege propus de ANPC.

„Creditorul se asigura ca, in cazul in care un contract de credit se refera la un imprumut in moneda straina, sa fie cuprins in cadrul acestuia, la momentul incheierii contractului,dreptul consumatorului de a putea converti, oricand pe parcursul relatiei contractuale, contractul de credit intr-o moneda alternativa, precum si alte posibilitati de reducere a costurilor de creditare”, se mentioneza in documentul citat.

Important! Moneda alternativa poate fi orice moneda din portofoliul bancii in care banca acorda credit, la alegerea consumatorului.

„Necesitatea acestor masuri este cu atat mai mult dovedita avand in vedere actuala criza declansata de cresterea brusca a CHF si de impactul puternic resimtit de peste 80.000 de consumatori si de familiile acestora”, se mentioneaza in expunerea de motive a proiectului de lege.

In plus, daca debitorul va dori sa-si converteasca imprumutul, atunci banca nu va impune restrictii nejustificate si urmeaza sa-i ofere acestuia cel putin ofertele existente pe piata la momentul inaintarii cererii.

De asemenea, cursul de schimb utilizat pentru conversia creditului urmeaza sa fie cel stabilit de Banca Nationala a Romaniei in ziua realizarii conversiei sau rata de schimb stabilita in contract ori agreata de parti, insa numai daca aceasta este mai avantajoasa pentru consumator.

Mai mult decat, proiectul de lege prevede ca in cazul scaderii costurilor, banca urmeaza sa ii ofere debitorului o reducere de cel putin 10% din costul dobanzii sau al comisionului, lucru care ar putea fi valabil si atunci cand cursul de schimb valutar fluctueaza cu sau mai mult de 20%.

„Institutia de credit efectueaza, la momentul solicitarii conversiei creditelor sau a reducerii costurilor, fara costuri si comisioane suplimentare, o simulare privind graficul de plati, atat in moneda contractului, in moneda nationala, cat si in moneda de conversie”, se mentioneaza in proiectul de lege.

Modificarea contractelor aflate in derulare urmeaza sa se realizeze prin acte aditionale, fara niciun cost sau alte garantii din partea consumatorilor, fiind interzisa incheierea unui nou contract de credit, cu exceptia cazului in care debitorul solicita in mod expres acest lucru, se precizeaza in acelasi document.

Conform initiativei ANPC, banca urmeaza sa se asigure ca, in cazul in care un debitor detine un imprumut intr-o moneda straina, acesta este avertizat, pe suport de hartie sau pe alt suport durabil de comun acord agreat intre parti, cu confirmare de primire, in cazurile in care valoarea cuantumului total platibil de catre consumator care ramane de rambursat sau al ratelor periodice variaza cu mai mult de 20% in raport cu valoarea la care s-ar ridica daca s-ar aplica cursul de schimb de la momentul incheiarii contractului intre moneda contractului de credit si moneda nationala.

Avertizarea trebuie sa contina informatii referitoare la dreptul consmatorului de a converti si/sau a de a beneficia de diminuarea costurilor, precum si procedura de urmat.

Proiectul de lege mai prevede ca debitorul ar putea avea dreptul de alege dacaevaluarea bunului imobil este realizata de un evaluator extern independent sau de un evaluator intern independent angajat al bancii.

In prezent, contractele de credit sunt reglementate prin OUG nr. 50/2010, care a transpuns in legislatia nationala Directiva 2008/48/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2008. Totusi din 2010 si pana in prezent, legislatia europeana in materie de credite s-a modificat. Mai exact, a fost adoptata pe 4 februarie 2014 Directiva 2014/17/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidentiale, care trebuie transpusa in legislatia nationala pana pe 21 martie 2016.

Avand in vedere acest lucru, ANPC intentioneaza sa transpuna Directiva 2014/17/UE prin proiectul de lege lansat marti in dezbatere publica. In situatia in care va fi aprobat, dispozitiile documentului nu le vor inlocui pe cele ale OUG nr. 50/2010, ci se vor completa cu acestea.

Pensie comunitara 2015.ROMANIA.Cum,unde,ce acte?

Romanii care muncesc atat in Romania, cat si in alte state din Uniunea Europeana beneficiaza, in anumite conditii, de pensie pentru toate perioadele respective. Din articol puteti afla cui trebuie sa va adresati, de ce acte aveti nevoie si ce puteti face daca nu sunteti multumit de decizia de pensionare emisa de autoritatile autohtone.

Important! Solicitantii pot cere pensie si intr-un alt stat european in care au muncit, adresandu-se in acest sens institutiei competente de acolo. Insa, din moment ce varstele de pensionare difera de la un stat la altul, persoana in cauza trebuie sa se asigure ca indeplineste conditiile impuse de statul in care depune solicitarea.

Ce conditii trebuie indeplinite pentru a obtine pensia

Fiecare stat din UE si SEE stabileste pensia la data la care persoanele indreptatiteindeplinesc conditiile legale de pensionare, in functie de perioadele de asigurare realizate.

„Drepturile de pensie se acorda potrivit principiului pro rata temporis, proportional cu perioadele de asigurare realizate in fiecare stat. Fiecare stat va acorda cate o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislatii”, conform CNPP.

Totodata, aceeasi sursa atentioneaza ca, pentru a fi luati in considerare anii lucrati in alte tari, solicitantii trebuie sa fi muncit in fiecare stat cel putin un an calendaristic:”Regulamentele europene de coordonare a sistemelor de securitate sociala se aplica numai in situatia in care in statele membre persoana a realizat o perioada minima de asigurare de un an calendaristic, in fiecare stat. Potrivit Regulamentului european nr. 883/2004, institutia unui stat membru nu este obligata sa acorde prestatii, pentru perioadele realizate in temeiul legislatiei pe care o aplica, daca durata totala a perioadelor mentionate este mai mica de un an si daca, luandu-se in considerare aceste perioade, nu se dobandeste niciun drept la prestatii in temeiul legislatiei respective”.

In cazul solicitantilor care stau in Romania, trebuie avute in vedere prevederile Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care stabilesc conditii diferite in functie de tipul de pensie.

Pensia pentru limita de varsta, cea anticipata si cea anticipata partiala

In prezent, Legea pensiilor dispune ca varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si de 63 de ani pentru femei, in timp ce stagiul minim si cel complet de cotizare sunt de 15, respectiv 35 de ani.

Totusi, acestea nu sunt valabile pentru toata lumea. Deoarece varsta standard si stagiulsunt stabilite in functie de data nasterii, iar legea prevede o crestere graduala a acestora pana la limitele mentionate mai sus, anumite persoane le vor atinge mai devreme. (De exemplu, femeile nascute in februarie 1955 – daca au lucrat cel putin 15 ani – indeplinesc conditiile de iesire la pensie pentru limita de varsta in februarie 2015, la varsta de 60 de ani. Totodata, stagiul complet de cotizare pentru aceste femei este de doar 30 de ani.)

Nota: Mai multe informatii despre persoanele care indeplinesc in 2015 conditiile de pensionare pentru limita de varsta gasiti in acest articol.

In cazul pensiei anticipate, cererea se poate depune cu cel mult cinci ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare, insa conditia de baza este ca persoana in cauza sa fi depasit cu un anumit numar de ani stagiul complet de cotizare.

„Pensia anticipata se cuvine, cu cel mult cinci ani inainte de implinirea varstei standard de pensionare, solicitantului care a realizat un stagiu de cotizare cu cel putin opt ani mai mare decat stagiul complet de cotizare prevazut de Legea pensiilor”, a mentionat consilierul juridic Gabriela Pintea.

Pentru pensia anticipata partiala, a adaugat specialistul, solicitantul trebuie sa aiba realizat cel putin stagiul complet de cotizare: „Pensia anticipata partiala se cuvine, cu cel mult cinci ani inaintea implinirii varstei standard de pensionare, solicitantului care a realizat stagiul complet de cotizare sau care l-a depasit cu pana la opt ani”.

Potrivit CNPP, persoanele care depun cerere de pensie pentru limita de varsta,anticipata sau anticipata partiala trebuie sa mai prezinte si urmatoarele documente:

  • formularul de cerere E 202;
  • formularul E 207;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie dupa actul de identitate romanesc (daca detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • o adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pensia de invaliditate si cea de urmas

In ceea ce priveste pensia de invaliditate, aceasta poate fi obtinuta indiferent de varsta sau de stagiul de cotizare realizat.

„Acordarea pensiei de invaliditate nu este conditionata de indeplinirea unei anumite varste si nici de realizarea unei anumite perioade de stagiu. Pentru a beneficia de aceasta categorie de pensie, solicitantul trebuie, ca regula, sa fi realizat stagiu de cotizare si sa fie incadrat in gradul I, II sau III de invaliditate”, a subliniat Gabriela Pintea.

In fine, atunci cand vine vorba de pensia de urmas, beneficiari pot fi copiii si sotul supravietuitor, in conditiile in care sustinatorul decedat era pensionar sau indeplinea conditiile pentru obtinerea pensiei, se arata in Legea nr. 263/2010.

Nota: Mai multe informatii despre obtinerea pensiei de urmas puteti gasi in acest articol.

Conform informatiilor puse la dispozitie de CNPP, cererea pentru obtinerea pensiei deinvaliditate trebuie sa fie insotita de:

  • formularul de cerere E 204;
  • formularul E 207;
  • documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca solicitantii detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Iar solicitantii pensiei de urmas trebuie sa prezinte, pe langa cerere, si urmatoarele acte:

  • formularul de cerere E 203;
  • formularul E 207;
  • declaratia pe propria raspundere urmasi;
  • adeverinta de studii (elev sau student);
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca detin dubla cetatenie sau daca au mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate al sustinatorului decedat;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant a sustinatorului decedat.

Decizia de pensionare poate fi contestata in 30 de zile de la comunicare

Legea pensiilor prevede ca admiterea sau respingerea cererii de pensionare este facuta, prin decizie a casei de pensii teritoriale, in cel mult 45 de zile de la data inregistrarii acesteia.

Apoi, decizia este comunicata solicitantului in maximum cinci zile de la data emiterii, acesta avand dreptul de a o contesta in 30 de zile de la momentul in care a primit-o.

„Referitor la modalitatea de contestare, deciziile de pensie emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, in termen de 30 de zile de la comunicare, la Comisia Centrala de Contestatii. Deciziile de pensie necontestate in termenul prevazut de lege sunt definitive”, puncteaza cei de la CNPP.

Potrivit Gabrielei Pintea, contestatia se depune la casa de pensii care a emis decizia, aceasta avand obligatia de a o inainta la Comisia Centrala de Contestatii. Termenul de solutionare este de 45 de zile de la inregistrarea contestatiei.

Totusi, daca solicitantul nu este multumit nici de hotararea Comisiei Centrale de Contestatii, exista si varianta atacarii acesteia in instanta, in cel mult 30 de zile de la comunicare. La fel ca in cazul deciziei de pensionare, hotararile necontestate in termenul legal sunt definitive.

In alta ordine de idei, solicitantul, in 30 de zile de la primirea deciziei de pensionare, poate cere anularea acesteia.

Important! Cererile in fata oricaror organe/instante si actele procedurale in legatura cu litigiile, care au ca obiect drepturi/obligatii de asigurari sociale, sunt scutite de taxa de timbru, conform prevederilor legale.

Contravenție săvârșită în tren. Competența de soluționare a plângerii contravenționale

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărât că, potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, în forma în vigoare la data înregistrării plângerii contravenționale, competența de soluționare a plângerilor contravenționale aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția. În speță,

petentul minor a călătorit cu trenul rapid, la clasa a II-a, pe distanța C. – M., fără a face dovada reducerii de elev la legitimația de călătorie (fără a avea asupra sa carnetul de elev), fiind sancționat contravențional cu amendă de către agentul constatator din cadrul S.N.T.F.C. pentru comiterea faptei prevăzută de art. 2 alin. (7) din H.G. nr. 203/1994. Potrivit adresei emise de intimată, trenul se afla la data faptei, ora 12:10, în stația Constanța, iar la 12:20, ora întocmirii procesului-verbal de contravenție, se afla în perimetrul stației P. Având în vedere aceste aspecte, Înalta Curte a stabilit că este competentă să soluționeze cauza judecătoria în circumscripția căreia se află stația în perimetrul căreia se găsea trenul la ora întocmirii procesului-verbal de contravenție. (Decizia nr. 1615 din 27 martie 2014

Mai multi soferi au facut recent sesizari la Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale (CNADNR) prin care au semnalat ca, desi si-au vandut masinile, au primit acasa amenzi pentru lipsa rovinietei

Pentru a evita sa primeasca amenzi pentru lipsa rovinietei, reprezentantii CNADNR au recomandat soferilor ca dupa vanzarea masinii sa depuna o notificare in acest sens la Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor in a carui raza de competenta a fost inmatriculat autoturismul.

„Urmare a primirii mai multor sesizari din partea utilizatorilor retelei de drumuri nationale, care au semnalat faptul ca, desi au instrainat vehiculul, au primit procese-verbale de constatare a contraventiei pentru lipsa rovinietei valabile pentru vehiculul instrainat, CNADNR recomanda utilizatorilor ca, in urma instrainarii vehiculului, sa se adresze Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor, in a carui raza de competenta a fost inmatriculat vehiculul, in vederea depunerii unei notificari cu privire la instrainarea vehiculului”, puncteaza sursa citata intr-un comunicat de presa remis redactiei noastre.

Atentie! Notificarea trebuie neaparat sa fie insotita de copii ale documentelor prin care se poate demonstra vanzarea masinii (contractul de vanzare-cumparare, certificatul de radiere fiscala).

In cazul in care soferii deja au primit amenda acasa, mai arata reprezentantii CNADNR, acestia pot sa formuleze o contestatie, in termen de 15 zile de la primire, la judecatoria in raza careia domiciliaza, pentru a solicita anularea contraventiei.

„Precizam ca, in situatia in care a fost emis proces-verbal de constatare a contraventiei, utilizatorul poate formula o contestatie la procesul-verbal emis, in termen de 15 zile de la data comunicarii acestuia, la Judecatoria in a carei circumscriptie domiciliaza sau isi are sediul firma utilizatorului, in vederea solicitarii de anulare a acestuia”, este mentionat in comunicat.

Conform Ordonantei Guvernului nr. 15/2002, utilizatorii de autoturisme sunt obligati sa achite rovinieta pentru a putea sa foloseasca reteaua de drumuri nationale din Romania. Prin urmare, persoanele care circula cu autoturismele fara a avea rovinieta pot primi amenzi cuprinse intre 250 si 500 de lei.

Costul rovinietei difera in functie de perioada in care soferii circula pe reteaua de drumuri nationale a tarii. Astfel, in cazul autoturismelor, pot fi achizitionate roviniete de 3, 7, 13 sau 28 de euro, pentru perioade de 7, 30, 90 de zile sau 12 luni.

Patrimoniul unei persoane decedate cuprinde atat active, cat si pasive, conform legislatiei in vigoare. Astfel, mostenitorii celui decedat pot prelua obligatiile acestuia.

Mostenirea reprezinta transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una sau mai multe persoane in fiinta, se mentioneaza in Noul Cod civil. Aceasta se deschide in momentul decesului persoanei, la ultimul domiciliu al defunctului.

De asemenea, patrimoniul defunctului se transmite prin mostenire legala, in masura in care cel care lasa mostenirea nu a dispus altfel prin testament. Astfel ca o parte din patrimoniul defunctului se poate transmite prin mostenire testamentara, iar cealalta parte prin mostenire legala, se precizeaza in legislatia in vigoare.

Creditele bancare se pot mosteni?

„La decesul unei persoane, patrimoniul acesteia se transmite pe calea mostenirii legale sau testamentare catre mostenitori. Patrimoniul unei persoane cuprinde atat un activ (bunuri, drepturi), cat si un pasiv (obligatii patrimoniale, datorii etc.). Pe cale de consecinta, cei care accepta mostenirea defunctului vor prelua inclusiv obligatii ale acestuia”, ne-a declarat avocatul.

Conform art. 1.114 si 1.115 din NCC, pasivul succesoral (adica datoriile care se mostenesc) este suportat de catre mostenitorii legali si legatarii universali (n.r. cei carora defunctul le-a lasat prin testament patrimoniul sau) si cu titlu universal

Acesta a subliniat ca legatarul cu titlu particular nu raspunde pentru pasivul succesoral, adica pentru datoriile defunctului. Totusi, NCC prevede cateva exceptii de la aceasta regula.

Mai exact, art. 1.114 alin. (3) stabileste ca legatarul cu titlul particular raspunde pentru pasivul mostenirii, insa numai cu bunul sau bunurile ce formeaza obiectul legatului (n.r. dispozitie testamentara prin care se lasa cuiva o mostenire, un bun):

testatorul, adica persoana care a facut testamentul, a dispus in mod expres in acest sens;
dreptul lasat prin legat are ca obiect o universalitate, cum ar fi o mostenire culeasa de catre testator si nelichidata inca, in acest caz, legatarul raspunde pentru pasivul acelei universalitati;
celelalte bunuri ale mostenirii sunt insuficiente pentru plata datoriilor si sarcinilor mostenirii.
In privinta datoriilor care pot fi mostenite, Cristian Horgea ne-a precizat ca pasivul mostenirii este format din datorii si sarcini ale mostenirii, de exemplu:

orice obligatii patrimoniale ale defunctului (contractuale, delictuale, legale etc.) care exista in patrimoniul succesoral la data deschiderii mostenirii: credite bancare, imprumuturi, despagubiri civile pentru daune/prejudicii produse tertilor, inclusiv datorii ale defunctului fata de mostenitori;
sarcini ale mostenirii: cheltuieli de inmormantare, cheltuielile de inventariere a mostenirii, taxe si impozite pentru bunurile din mostenire etc.
Cum se impart datoriile intre mai multi mostenitori?

In cazul in care exista mai multi mostenitori, mostenitorii legali si legatarii universali si cu titlul universal raspund pentru pasivul (datorii si sarcini) mostenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia

„Este vorba de principiul diviziunii de drept a pasivului succesoral intre mostenitorii universali si cu titul universal”, a continuat acesta.

De exemplu, daca intr-o familie unul dintre soti a decedat, atunci copilului ii revine 3/4 din mostenire, iar sotului/sotiei supravietuitor/supravietuitoare ii revine o cota de 1/4

„Aici trebuie mentionata noutatea adusa de NCC: mostenitorii (universali sau cu titlu universal) raspund pentru pasivul succesoral numai cu bunurile din patrimoniul succesoral. In vechea reglementare, mostenitorii (universali sau cu titlu universal), in cazul acceptarii simple, raspundeau inclusiv cu patrimoniul lor propriu pentru acoperirea pasivului. Doar in cazul acceptarii mostenirii sub beneficiu de inventar, ei raspundeau doar cu patrimoniul succesoral”

Important! Cand unul dintre mostenitorii universali sau cu titlu universal este insolvabil, partea lui din pasivul mostenirii se imparte intre toti ceilalti in proportie cu cotele succesorale ale fiecaruia, se mentioneaza in Noul Cod civil. In plus, in cazul in care un mostenitor (universal sau cu titlu universal) a platit din datoria comuna mai mult decat partea sa, el are drept de regres impotriva celorlalti mostenitori pentru partea din datoria comuna ce revenea fiecaruia

Potrivit specialistului de la Ionescu si Sava, un aspect foarte important adus de NCC este acela ca prin acceptarea unei mosteniri, mostenitorul universal sau cu titlu universal raspunde doar cu bunurile din patrimoniul succesoral, astfel el este ferit de a-si diminua averea prin acceptarea unei mosteniri insolvabile.

Exista situatii in care datoriile nu se mostenesc?

O modalitate prin care se poate evita preluarea unei datorii este renuntarea la mostenire, ne-a declarat Cristian Horgea.

„Renuntarea la mostenire este un act juridic unilateral, expres si solemn (forma autentica) prin care succesibilul declara, in termenul de optiune succesorala, ca nu isi insuseste titlul de mostenitor, devenind strain de mostenire”, a continuat aceeasi sursa.

Conform Noului Cod civil, renuntarea la mostenire se realizeaza printr-o declaratie de renuntare care se incheie in forma autentica la notar. In acelasi timp, pentru informarea tertilor, declaratia de renuntare se va inscrie, pe cheltuiala celui care renunta la mostenire, in registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii.

Succesibilul care renunta este considerat ca nu a fost niciodata mostenitor, se arata in legislatia in vigoare.

Atentie! Creditorii succesibilului care a renuntat la mostenire in frauda lor pot cere instantei revocarea renuntarii in ceea ce ii priveste, insa numai in termen de trei luni de la data la care au cunoscut renuntarea. Admiterea revocarii produce efectele acceptarii mostenirii de catre succesibilul debitor numai in privinta creditorului reclamant si in limita creantei acestuia.

Avocat Penalist :DNA a dispus trimiterea in judecata a mai multor persoane in dosarul retrocedarilor de la Bacau

La data de 17 aprilie 2012, in urma unei intelegeri prealabile, la solicitarea inculpatului Adam Ioan, un complet de judecatori de la Tribunalul Covasna, din care facea parte si inculpatul Ordog Lorand Andras, a dispus admiterea unui recurs in materia fondului funciar si reconstituirea dreptului de proprietate pentru o mare suprafata de teren forestier si de teren agricol, situata pe raza judetului Bacau, in favoarea inculpatului Sturdza Paltin-Gheorghe si in defavoarea Regiei Nationale a Padurilor ROMSILVA.

Anterior, in luna iunie 2010, inculpatul Ordog Lorand Andras, in calitate de judecator in cauza respectiva, a primit de la inculpatul Adam Ioan suma de 10.000 de euro, pentru a formula o solutie favorabila clientului acestuia din urma, inculpatul Paltin Gheorghe Sturdza. Banii au fost primiti chiar in biroul inculpatului din cadrul Tribunalului Covasna.

Dupa ce a primit banii, inculpatul Ordog Lorand Andras, impreuna cu membrii completului, a admis recursul impotriva unei sentinte pe care a casat-o si a trimis cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea atacata, respectiv Judecatoria Sfantu Gheorghe.

In luna martie 2012, pentru a-si indeplini in mod necorespunzator atributiile de judecator in aceeasi cauza, inculpatul Ordog Lorand Andras a solicitat de la inculpatul Adam Ioan suma de 50.000 de euro, pentru a-i da o solutie favorabila clientului acestuia din urma, inculpatul Paltin Gheorghe Sturdza.

Ulterior, dupa formularea deciziei (dispuse de judecatorul Ordog Lorand Andras, impreuna cu membrii completului), inculpatul Adam Ioan i-a dat magistratului suma de 10.000 de euro, din banii promisi anterior.

Decizia judecatoreasca ar fi fost pronuntata in contradictie evidenta cu principiile de drept si cu starea de fapt reala, respectiv fara prezenta vreunui inscris nou care sa schimbe starea de fapt retinuta de instantele anterioare, fara a se efectua vreo expertiza in cauza, fara a clarifica cu probe cine a avut calitatea de proprietar deposedat in anul 1945.

Astfel, a fost creat un prejudiciu, in sarcina Regia Nationala a Padurilor Romsilva – Directia Silvica Bacau, de 1.421.800.870,50 lei (echivalentul a 303.888.615 euro), reprezentand contravaloarea a 43.227 ha teren forestier.

Imediat dupa pronuntarea deciziei civile a Tribunalului Covasna, inculpatul Adam Ioan, impreuna cu inculpatii Paltin Gheorghe Sturdza, Calugar Daniel-Constantin, Varga Ioan-Gheorghe, Bengescu Dan Costin, Hrebenciuc Viorel, a constituit si coordonat un grup, ce urmarea sa obtina venituri prin cumparare de influenta sau folosirea nelegala a influentei (art. 13 din Legea nr. 78/2000) cu scopul de a urgenta punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate asupra terenurilor forestiere, precum si o cat mai rapida vanzare a terenului forestier dobandit prin hotararea judecatoreasca mentionata.
La inceputul anului 2013, inculpatii Adam Ioan si Paltin Gheorghe Sturdza le-au promis celorlalti membri ai grupului, pentru „serviciile lor” bani sau alte foloase (achizitionarea unei parti din teren la un pret foarte mic raportat la valoarea de piata).

In acest scop, membrii grupului urmareau sa intervina asupra functionarilor cu atributii la nivelul institutiilor locale, astfel incat acestia sa urgenteze indeplinirea actelor ce intra in atributiile lor de serviciu sau sa indeplineasca acte contrare acestor indatoriri ( de exemplu sa nu se formuleze plangeri in instanta impotriva deciziilor Comisiei judetene de fond funciar Bacau).

Ulterior, acestui grup infractional i s-a alaturat si inculpatul Hrebenciuc Andrei care, pentru a ascunde adevarata natura a provenientei bunurilor promise tatalui sau de inculpatii Adam Ioan si Paltin Sturdza, a determinat administratorul firmei Sc Resedinta Varstnicilor Srl sa incheie un contract prin care aceasta societate a dobandit calitatea de promitent cumparator alaturi de Bengescu Dan Sorin pentru suprafata de 43.277 ha, dobandita prin decizia civila nr. 231/R/2012 a Tribunalului Covasna, la pretul de 2500 de euro/ha.

In contextul demersurilor infractionale depuse pentru retrocedarea suprafetei de teren forestier catre inculpatul Sturdza Paltin Gheorghe, in luna noiembrie 2012, inculpatii Varga Ioan Gheorghe si Calugar Daniel Constantin i-au promis inculpatului Chiuariu Tudor suma de 2.500.000 de euro pentru ca acesta din urma sa intervina pe langa functionarii publici ai Comisiei Judetene de aplicare a legilor fondului funciar din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Bacau, RNP Romsilva – Directiei Silvice Bacau si OCPI Bacau, cu scopul de a-i determina pe acestia fie sa urgenteze, fie sa sa-si indeplineasca in mod defectuos (ex. sa nu exercite actiuni in justitie) atributiile de serviciu privind punerea in executare a deciziei Tribunalului Covasna.

Ulterior, cumpararea de influenta a fost disimulata prin incheierea unui contract de asistenta juridica incheiat cu inculpatul Chiuariu Tudor, potrivit caruia suma de 2.000.000 de euro urma a fi platita cu titlu de onorariu fix si suma de 500.000 de euro cu titlu de onorariu de succes la data predarii titlurilor de proprietate.

In acelasi context, la data de 12 aprilie 2013, a avut loc o intalnire intre inculpatii Paltin Gheorghe Sturdza si Chiuariu Tudor Alexandru, ocazie cu care acesta din urma l-a asigurat de influenta pe care o avea asupra functionarilor publici din judetul Bacau, implicati in procedura de punere in executare a deciziei nr. 231/2012 a Tribunalului Covasna.

Totodata, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru i-a pretins acestuia suma de 3.000.000 de euro pentru a obtine, cu ajutorul influentei sale asupra respectivilor functionari, punerea in posesie a unui lot de aproximativ 6.000 de ha, din cele 43.227 ha teren forestier.

Prin cooptarea inculpatului Chiuariu Tudor in interiorul grupului infractional organizat, acesta a dobandit si asumat un rol esential, in sensul ca, sub coordonarea inculpatilor Adam Ioan si Paltin Gheorghe Sturdza, si-a folosit influenta politica data de calitatea de parlamentar si fost ministru al justitiei, pentru a interveni pe langa functionarii publici din cadrul Institutiei Prefectului Judetului Bacau, OCPI Bacau, Directia Silvica Bacau, in scopul urgentarii punerii in executare a deciziei Tribunalului Covasna.

In perioada 2013 – octombrie 2014, inculpatii Matasel Ioan, Kadas Iosif si Iacob Sorin Ion, in scopul de a obtine venituri prin ajutarea inculpatului Bengescu Dan Costin si a membrilor grupului sau sa-si atinga scopurile urmarite, i-au promis bani inculpatului Janica Poenaru pentru ca acesta sa intervina pe langa directorul general al Romsilva in scopul urgentarii punerii in posesie si obtinerii titlului de proprietate in ceea ce priveste suprafata de 43.227 ha.
In demersul lor infractional, inculpatii Sturdza Paltin Gheorghe si Adam Ioan au beneficiat si de ajutorul inculpatelor Zaharia Gabriela Rodica si Adam Anca Roxana, care i-au sprijinit moral pe acestia pentru a cumpara influenta lui Hrebenciuc Viorel, al carui rol era sa intervina pe langa directorul general al R.N.P. Romsilva, pentru a urgenta punerea in executare a deciziei civile nr. 231/17.04.2012 a Tribunalului Covasna si pentru a bloca eventualele actiuni in justitie pe care RNP Romsilva sau Directia Silvica Bacau le-ar fi putut introduce cu referire la respectiva decizie.

Grupul infractional a beneficiat si de sprijinul inculpatului Durlan Ion, care a mentinut legatura cu persoanele din cadrul Directiei Silvice Bacau si l-a informat pe inculpatul Bengescu Dan Costin despre existenta unei anchete DNA.

In context celor descrise mai sus, inculpatul Craciunescu Adam, in calitate de director general al RNP Romsilva, in exercitarea atributiilor de serviciu, incepand cu anul 2013, a raspuns solicitarilor nelegale formulate de catre inculpatul Hrebenciuc Viorel, referitoare la modul in care RNP Romsilva trebuie sa se comporte in legatura cu punerea in posesie, eliberarea titlului de proprietate si litigiile juridice aferente reconstituirii dreptului de proprietate asupra suprafetei de padure de peste 40.000 de hectare.

In consecinta, inculpatul Craciunescu Adam a luat masuri impotriva intereselor RNP Romsilva, in sensul ca a sicanat efectuarea de actiuni in justitie impotriva intereselor avute de grupul infractional organizat format din inculpatii Hrebenciuc Viorel, Adam Ioan si alte persoane interesate in obtinerea terenurilor mentionate.

Spre exemplu, dupa ce jurista din cadrul Romsilva a semnat o actiune civila in favoarea intereselor Romsilva, de suspendare a judecatii pana la solutionarea dosarului avand ca obiect revizuirea deciziei luate la data de 17 aprilie 2012, stramutat de la Tribunalul Covasna la o alta instanta(cerere admisa de ICCJ la data de 17 ianuarie 2014), in luna martie 2014, inculpatul Craciunescu Adam a dispus in mod abuziv ca acestei juriste sa-i fie preluata cauza respectiva si i-a interzis, indirect (folosind un pretext medical), sa mai reprezinte RNP Romsilva la procesele ce aveau ca obiect decizia din anul 2012 a Tribunalului Covasna si punerea in aplicare a acestei decizii.

In cauza, procurorii au dispus luarea masurii asiguratorii a sechestrului, asupra mai multor bunuri imobile ce apartin inculpatului Ördög Lóránd – András.

2015:Recunoașterea și executarea hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată în materie civilă și comercială în statele membre ale Uniunii Europene

Incepand cu data de 10 ianuarie 2015, au devenit aplicabile dispozitiile Regulamentului (UE) nr. 1215/2012 („Regulamentul”) al Parlamentului European si al Consiliului privind competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor pronuntate de instantele de judecata in materie civila si comerciala, din data de 12 decembrie 2012, astfel cum acest Regulament a fost publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 351 din data de 20 decembrie 2012.

Regulamentul are ca si principal obiectiv reglementarea principiului de libera circulatie a hotararilor pronuntate de instantele de judecata dintr-un stat membru al Uniunii Europene in materie civila si comerciala, precum si recunoasterea si executarea acestora in celelalte state membre Uniunii Europene, chiar si in situatia in care acestea sunt pronuntate impotriva unei persoane care nu are domiciliul in acel stat membru al Uniunii Europene.

Suplimentar, Regulamentul intentioneaza implementarea unui sistem adecvat de cooperare intre statele membre ale Uniunii Europene in materie civila si comerciala, precum si stabilirea normelor specifice care reglementeaza competenta judiciara, recunoasterea si executarea hotararilor ca si instrument reglementat in cadrul Uniunii Europene, fara parcurgerea niciunei proceduri speciale in acest sens.

Va prezentam mai jos, in mod succint, principalele prevederi ale Regulamentului, si anume:

1. Domeniile de aplicare

Regulamentul se aplica exclusiv in ceea ce priveste hotararile pronuntate in materie civila si comerciala, nefiind aplicabil in ceea ce priveste urmatoarele:
– in materie fiscala, vamala, administrativa sau a raspunderii statului pentru actele sau omisiunile sale in exercitarea autoritatii publice;
– stare civila si capacitatea persoanei fizice, drepturi patrimoniale rezultate din regimurile matrimoniale;
– securitate sociala;
– falimente, procedurile vizand lichidarea societatilor insolvabile sau a altor persoane juridice, acordurile amiabile, concordatele sau alte proceduri similare;
– arbitrajul;
– obligatiile de ingrijire familiala;
– succesiuni.

Parlamentul ar putea adopta Legea insolventei persoanei fizice in sesiune de urgenta

Co-presedintele PNL Alina Gorghiu a anuntat, luni, intr-un comunicat de presa remis MEDIAFAX, ca PNL cere convocarea in sesiune de urgenta a Parlamentului pentru adoptarea legii insolventei persoanei fizice, ”singura reglementare” care poate ajuta, in contextul cresterii francului elvetian.

Liderul PSD, premierul Victor Ponta anunta ca va sustine demersul PNL de convocare in sesiune de urgenta a Parlamentului pentru adoptarea legii  insolventei persoanei fizice, in contextul cresterii francului elvetian, aratand ca se bucura ca formatiunea liberala „vine cu o pozitie rationala”.

„Ma bucur ca PNL vine cu o pozitie rationala (dupa aberatiile populiste gen Predoiu) ! Voi sustine demersul!”, scrie Ponta pe Twitter.

Liderul PNL a aratat ca legea insolventei persoanei fizice este singura reglementare care poate pune clientul aflat in incapacitatea de a-si achita ratele in pozitia de a nu fi executat silit si de a putea sa isi duca la capat contractul incheiat cu banca, lucru benefic pentru ambele parti.

”PNL a sustinut aceasta lege de multa vreme, dar, din pacate, o majoritate parlamentara s-a opus. Legea insolventei persoanei fizice ofera clientului, care nu mai poate achita ratele, o solutie de reesalonare a ratelor si pozitia corecta de negociere cu banca, pe baza veniturilor pe care le obtine. Spre deosebire de alte reglementari propuse care nu actioneaza retroactiv, aceasta poate fi pusa in aplicare imediat. PNL cere convocarea in sesiune de urgenta a Parlamentului pentru a adopta aceasta lege atat de necesara in contextul actual”, a anuntat Alina Gorghiu.

Liderul PNL precizeaza in comunicatul de presa ca, in privinta creditelor in franci elvetieni, exista in acest moment ”doua curente importante, dar ambele de extrema”.

”Unii spun sa-i lasam pe debitori sa se descurce cum pot cu bancile, cealalta directie este ca statul sa acopere pierderile debitorilor. Datoria noastra ca oameni politici este sa nu privim nicio situatie sociala cu cinism, si nici sa folosim statul, ca pe o pusculita cu resurse nelimitate, mai ales cand nu acestea sunt solutiile constructive. Nu sunt de acord, sub nicio forma, ca debitorii erau obligati sa aiba doctorat in economie inainte de a lua credite in franci si sa plasam responsabilitatea acestei crize asupra lor. Un instrument cu o maturitate de 20-30 de ani exprimat intr-o moneda exotica este complex”, afirma Alina Gorghiu.

Potrivit acesteia, ”problema creditelor in franci elvetieni nu este de azi de ieri, dateaza din 2009, deci de 6 ani aceasta problema este nerezolvata”.

ROMANIA:Divortul prin acord reprezinta o solutie de desfacere a casatoriei prin care, in fata instantei de judecata, sotii isi exprima acordul pentru divort

Singura conditie necesara pentru realizarea unui divort in acest mod este exprimarea acordului in fata judecatorului. Nu exista conditii legate de durata casniciei sau de existenta copiilor minori si nici nu se pun in discutie motivele care i-au condus pe soti catre decizia de a divorta.

 

 

Cabinetul nostru isi sfatuieste mereu clientii sa incerce sa ajunga la un acord cu sotul/sotia in vederea realizarii divortului prin aceasta procedura intrucat costurile emotionale si materiale sunt mult diminuate.

In acest sens, reprezentantii nostri pot demara fie negocieri directe cu celalalt sot, fie pot indruma partile catre procedura medierii. Atunci cand sotii ajung la un compromis, Cabinetul nostru redacteaza contractul de tranzactie si toate celelalte documente necesare in instanta pentru finalizarea cu succes si in termen cat mai scurt a divortului.

Avantajul principal al acestei proceduri este posibilitatea de a separa divortul de celelalte cereri care se discuta, de regula, odata cu desfacerea casatoriei, precum este problema custodiei copiilor minori rezultati din casatorie sau problema realizarii partajului.

Cu alte cuvinte, sotii pot divorta imediat si, ulterior, instanta va decide cu privire la problemele unde nu exista acord. Evident, sotii se pot intelege si cu privire la minori, la bunuri si la alte aspecte financiare concomitent cu divortul, Cabinetul nostru bucurandu-se de mare succes in realizarea unor tranzactii atotcuprinzatoare si reciproc avantajoase pentru soti.

Avocat Dreptul Consumatorului:Despăgubirile În Cazul Întârzierii Sau Pierderii Bagajului De Avion

Răspunderea transportatorului aerian şi limitele compensării daunelor survenite în situaţia întârzierii sau pierderii bagajului transportat pe avion sunt reglementate în principal prin două acte normative internaţionale: (i) Convenţiaadoptată la Montreal la 28 mai 1999 pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian internaţional, ratificată de România prin Ordonanţa Guvernului nr. 107/2000 şi (ii) Regulamentul (CE) nr. 2027/1997 privind răspunderea operatorilor de transport aerian, privind transportul aerian al pasagerilor şi al bagajelor acestora.

Potrivit Convenţiei de la Montreal, compania aeriană este răspunzătoare pentru dauna survenită prin distrugerea, pierderea sau deteriorarea bagajului înregistrat, cu condiţia ca evenimentul care a provocat prejudiciul să fi avut loc la bordul aeronavei sau în perioada în care avea în grijă bagajul înregistrat. Cu alte cuvinte, răspunde pentru orice incident produs după înregistrarea pasagerului şi a bagajului, adică pe tot intervalul de la momentul preluării bagajului de către compania aeriană şi până la restituirea sa către pasager.

Compania aeriană nu va fi însă ţinută răspunzătoare în măsura în care pierderea sau întârzierea au survenit din cauza unui defectal bagajului, calităţii sau viciilor acestuia, în atare situaţie răspunderea revenindu-i titularului pasager.

Sumele maximale cu care pot fi despăgubiţi cei vătămaţi nu sunt deloc de neglijat, putând ajunge la cel mult 1.000 Drepturi Speciale de Tragere („DST”) pentru fiecare pasager în parte, în prezent, 1 DST reprezentând aproximativ 5 lei. Ca atare, suma care poate fi acordată ca despăgubire pentru prejudiciile suferite ca urmare a pierderii sau întârzierii bagajului este aproximativ 5.100 lei (1.200 euro).

Clauzele abuzive bancare si Vocea Diasporei.Asemanari

Putem face o astfel de asemanare?

Sa vedem cateva argumente

Clauzele abuzive la fel ca si diapora intereseaza o multime de oameni.

Din clauzele abuzive ale bancilor oamenii vor libertate ca si diaspora.

Clauzele abuzive trebuie eliminate pentru toate contractele bancare.

Sa vedem ce a indemnat Dispora in votul presedintial?

 

Lipsa de organizare e principalul subiect al discutiilor. Dar cum ii sta bine romanului, reusim sa facem haz de necaz. Glumite in stanga, zambete in dreapta. Nimic nu pare sa ne mai uimeasca atunci cand vine vorba de lucrurile organizate in stil romanesc.

Noi suntem oamenii care au vazut ca se poate si altfel, care stim ce inseamna sa traiesti intr-o tara civilizata si care nu putem fi cumparati cu faina si ulei.

Doua ore mai tarziu, numarul oamenilor se dubleaza, dar speranta ca vom fi auziti scade.

Putine urne de vot si declaratii pe proprie raspundere permise in afara sectiilor abia spre seara nu fac decat sa incetineasca intreg procesul de votare.

In 89 romanii s-au facut auziti prin glasul miilor de tineri ce au luptat pentru ceeea ce au crezut.

In 2014, alta generatie de tineri e manata de acelasi spirit al libertatii.

Si totusi, la ora 21:00, Romania le inchide usa in nas. Pentru ea, ei nu conteaza; ii primeste cu bratele deschise o data pe an, cand vin in vacanta si cheltuie banii munciti cu greu. In rest sunt invizibili.

Ce i-a indemnat sa vina la vot?

Vor o Romanie ca afara, vor o Romanie a romanilor si nu a celor care au puterea doar pentru ca au bani sau detin functii importante. Mai presus de toate vor o Romanie care evolueaza. Umbra vechiului regim inca bantuie si toti vor sa lupte impotriva ei.

Fie ca sunt manati de ideologia raului mai mic sau de speranta ca Romania chiar poate fi schimbata, sunt mandra de romanii mei.

E greu de descris in cuvinte ce a avut loc astazi in fata Institutului Roman de Cultura din Londra, las imaginile sa vorbeasca de la sine.

Poate cineva aude.

 

 

Clauzele abuzive pot fi ca un bumerang pentru banci,exact cum s-a intamplat la votul din noiembrie 2014.

Schimbare denumire din societate comerciala in societate-termen limita

Intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila a obligat mai multe societati comerciale sa isi schimbe denumirea. Firmele au la dispozitie doi ani, calculati de la 15 februarie 2013, pentru a opera aceste modificari in actele lor constitutive, insa pana acum mai putin de doua firme din zece au initiat demersurile legale pentru schimbarea denumirii.

Deci termenul limita 15 februarie 2015

Din practica amenzile incep sa apara inainte de aceasta data si este bine sa le faceti in ianuarie 2015

Aproximativ 16% dintre cei 215 operatori economici care sunt obligati sa isi schimbe denumirea au si finalizat procedurile legale, conform unei statistici obtinute de AvocatNet.ro de la Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC).

„In intervalul 13.06.2012 – 07.02.2014 un numar de 34 de profesionisti au solicitat inregistrarea in Registrul Comertului a mentiunii privind  modificarea actului constitutiv ca urmare a schimbarii denumirii societatii, potrivit prevederilor art. 79 din Legea nr. 76/2012”

Prevederea se aplica doar societatilor care au in denumire sintagma „societate comerciala”, si nu tuturor societatilor care au forma juridica SC – societate comerciala.

Extras dintr-o explicatie oferita de ONRC

 

 

 

 

Cele mai multe firme care vor fi nevoie sa isi modifice denumirea pana la 15 februarie 2015 sunt situate in Bucuresti (43 de societati), Bihor si Cluj (cate 21 in fiecare judet), Gorj (13 societati) si Brasov (10 astfel de firme).

La polul opus se situeaza judetele Botosani, Giurgiu, Calarasi, Mures sau Suceava, unde nu exista decat cate o singura societate care va trebui sa isi modifice denumirea pana in 15 februarie 2015.

Potrivit ONRC, iata cateva exemple de societati care sunt obligate sa inlocuiasca termenul de „societate comerciala” cu cel de „societate” pana in luna februarie a anului viitor:

  • Citadela Societate Comerciala De Productie Constructii Servicii Si Import Export SRL
  • Societate Comerciala Pentru Promovare Internationala SRL
  • Societatea Comerciala De Asigurare-Reasigurare Astra SA
  • Societatea Comerciala De Constructii Si  Reparatii Grand SA
  • Societatea Comerciala Pentru Servicii De Mentenanta A Retelei Electrice De Transport  Smart Sa Bucuresti Sucursala Pitesti
  • Societatea Comerciala Constructii Montaj Vrancea SA
  • Societatea Comerciala Complexul Energetic  Hunedoara S.A.
  • Societatea Comerciala De Comert Reno SRL
  • Societatea Comerciala De Comert Si Prestari Servicii Muset SRL
  • Societatea Comerciala De Comert Si Servicii  Trans-Abc SRL

Oficiul National al Registrului Comertului mai preciza in anuntul dat publicitatii in luna februarie 2013 ca „se recomanda inlocuirea sintagmei <<societate comerciala>> cu termenul <<societate>> in actele constitutive ale celorlalte societati care au prevazuta aceasta sintagma numai in continutul actului constitutiv, nu si in denumire, raportat la dispozitiile art. 226 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, potrivit carora persoana juridica poarta denumirea stabilita, in conditiile legii, prin actul de constituire sau prin statut”.

De asemenea, Registrul Comertului mai arata ca „in ceea ce priveste sucursalele societatilor, in conformitate cu prevederile art. 105 alin. (3) din Normele Metodologice privind modul de tinere a registrelor comertului, de efectuare a inregistrarilor si de eliberare a informatiilor, aprobate prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2594/C./2008, modificarile privind denumirea sucursalei se inregistreaza la oficiul registrului comertului de la sediul persoanei juridice care a infiintat sucursala, din oficiu, pe baza notificarii si a inscrisurilor doveditoare, transmise pe cale electronica de catre ORCT la care s-a inmatriculat sucursala.”

Actele necesare pentru schimbarea denumirii

Rodica Balaci de la ONRC a explicat acum cateva luni pentru AvocatNet.ro ca termenul de solutionare a unei cereri de schimbare de  denumire este de cinci zile, fiind necesare cateva documente:

  • Cererea de inregistrare completata in original – formular tipizat ONRC;
  • Dovada verificarii disponibilitatii si a rezervarii firmei (original);
  • Acordul pentru utilizarea denumirii, prevazut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (copie);
  • Actul modificator al actului constitutiv (hotararea adunarii generale a asociatilor actionarilor/decizia asociatului unic sau actul aditional la actul constitutiv, original);
  • Certificatul de inregistrare si, dupa caz, anexa/anexele (original);
  • Actul constitutiv actualizat;

In plus, daca este cazul se anexeaza si o imputernicire speciala (in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original).

Art. 39 din Legea nr. 26/1990 stabileste ca Oficiul registrului comertului va refuza inscrierea unei firme care, neintroducand elemente deosebite in raport cu firme deja inregistrate, poate produce confuzie cu acestea.

In schimb, inscrierea unei firme care contine cuvintele: «national», «roman», «institut» sau derivatele acestora ori cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice centrale se realizeaza numai cu acordul Secretariatului General al Guvernului, in timp ce inscrierea unei firme care contine cuvinte sau sintagme caracteristice autoritatilor si institutiilor publice locale se realizeaza numai cu acordul prefectului judetului, respectiv al municipiului Bucuresti, in circumscriptia teritoriala in care solicitantul si-a stabilit sediul social.

Mai mult deca atat, normele legale interzic inscrierea unei firme care contine cuvintele: «stiintific», «academie», «academic», «universitate», «universitar», «scoala», «scolar» sau derivatele acestora.

 

 

 

In 2 ianuarie 2015 au intrat in vigoare reguli noi privind consumul de energie electrica

Avem noi reguli europene pentru consumul casnic de energie electrica. De astazi, nu mai pot fi fabricate decat dispozitive de retea, cum ar fi routere sau televizoare conectate la internet care isi reduc automat consumul atunci cand nu sunt folosite. Specialistii estimeaza ca daca folosim electronice care se pot inchide singure vom vedea si cum scade factura pentru electricitate cu circa 20 la suta.

Multe dintre gadgeturile pe care le avem in casa sunt consumatoare permanente de energie.

O familie insa ar putea sa faca anul economii importante la factura de energie electrica daca va folosi electronice care se vor inchide singure atunci cand nu sunt folosite.

Costurile cu energia electrica ar fi cu aproximativ 2 milioane de lei mai mici intr-un an.

Estimarile sunt facute de Comisia Europeana care recent a introdus si restrictii pentru vanzarea aspiratoarelor a caror putere trebuie sa scada pana in 2017 la cel mult 900 de wati.

Reglementarile europene se aplica si automatelor de cafea: filtrele care raman aprinse pentru a pastra cafeaua calda, ar trebui sa se stinga in 5 minute. Consumatorii probabil nici nu vor observa ca filtrul de cafea s-a inchis.

In plus, reprezentantii Comisiei Europene afirma ca oricum cafeaua nu mai este buna dupa 40 de minute de la fierbere. Criticii sustin insa ca toate aceste reglementari contrazic de fapt dreptul de alegere al consumatorului.

Toate instantele din Capitala ar putea functiona intr-un singur ansamblu. Ministerul Justitiei

Toate instantele din Capitala ar putea functiona intr-un singur ansamblu. Ministerul Justitiei vrea sa construiasca un intreg complex dedicat institutiilor din sistem. Planul este ca viitorul sediu sa fie in zona Unirii, pe o suprafata de doua hectare, chiar langa Biblioteca Nationala. Valoarea proiectului este de doua sute de milioane de dolari.

Planul ministerului este ca, in complexul de cladiri, sa fie mutate sediile tuturor instantelor si parchetelor din Capitala, dar si sa construiasca sedii pentru institutelor care ii pregatesc pe profesionostii dreptului – avocati, grefieri sau judecatori.

Un proiect ambitios despre care se vorbeste de ani buni. Principalul motiv pentru care se doreste un cartier al Justitiei este ca spatiul in care lucreaza magistratii este mult prea mic.

O alta problema este distanta mare dintre instantele din Capitala. Cea mai complicata este de departe la Instanta Suprema. In multe dintre birourile de nici 10 metri lucreaza chiar si 6 angajati. Si nici salile de judecata nu sunt suficiente. De multe ori, judecatorii se deplaseaza la alte instante pentru a audia martori si a se pronunta in dosarele lor.

Si aspectele financiare sunt avute in vedere, pentru ca, in prezent, Ministerul Justitiei plateste chirie pentru sediul CSM. De ani buni, CSM inchiriaza aceasta cladire cu 8 etaje, situata in Calea Plevnei. Cu toate ca presiunea chiriei asupra bugetului institutiei este unul mare, sediul nu este adecvat activitatii magistratilor.

Proiectul este evaluat la 200 de milioane de dolari. Pentru a putea fi realizat, Banca Mondiala ar urma sa ajute ministerul. A fost deja aprobat Memorandumul pentru realizarea Cartierului Justitiei din Bucuresti. Cateva machete care dezvaluie cum ar putea arata au fost realizate de Facultatea de Arhitectura din Capitala.

MESAJE DE CRĂCIUN 2014. SĂRBĂTORI FERICITE! Cele mai frumoase mesaje, sms-uri și urări de Crăciun

MESAJE DE CRĂCIUN 2014. SĂRBĂTORI FERICITE!  „Crăciun fericit! Îți doresc ca inima ta să fie ușoară ca un fulg de nea, iar problemele să se topească precum zăpada!”

„Liniște interioară, speranță și dragoste, acestea sunt cadourile mele pentru tine de Crăciun! Sărbători fericite!”

„Crăciunul este despre reîntregirea familiei și reîntâlnirea cu prieteni dragi. Este momentul ideal să apreciem dragostea din viața noastră, despre care credem, de multe ori, că ni se cuvine. Fie ca aceste sărbători de iarnă să îți umple inima de dragoste și binecuvântare.”

MESAJE DE CRĂCIUN 2014. SĂRBĂTORI FERICITE! „Crăciunul este plin de bucurie! Este momentul perfect să ne amintim de trecut și să ne gândim la viitor! Fie ca pacea și dragostea să te cuprindă, în această perioadă minunată! Sărbători Fericite!”

„Fie ca în perioada Crăciunului să vezi lumea cu ochii unui copil, să trăiești minunea dragostei și să te bucuri de absolut tot ce are de oferit această sărbătoare!”

„Crăciun fericit! Îți doresc ca viața ta să fie la fel de plină de împliniri și dragoste ca în această perioadă.”

MESAJE CRĂCIUN CLASICE

Bogăţie câtă vreţi, Sănătate pentru toţi, Iar la anul care vine Să va fie şi mai bine. Să va fie casa, casa Cu bucate noi pe masă Moş Crăciun cu sacul plin, Drumu-n viaţa cât mai lin.

„Fie că sărbătoarea Crăciunului să îţi umple sufletul de bucurie,să îţi aducă pace şi linişte în suflet,iar lumina lui minunată să îţi lumineze în continuare paşii în viaţa. CRĂCIUN FERICIT!

CRĂCIUN 2014.”Vă doresc ca sărbătorile de iarnă să vă aducă sănătate şi fericire, împlinirea tuturor dorinţelor şi sănătate celor dragi. La mulţi ani!”

”Fie ca sărbătorile de iarnă să vă aduca linişte, căldura şi armonie în suflet. Crăciun fericit şi un An Nou plin de împliniri!”

CRĂCIUN 2014. ”Lumina sfântă venită în Ajun să vă aducă în suflet un veşnic Crăciun. Sărbători de vis alături de cei dragi!”

”De sfintele Sărbători să deschidem uşa pentru oaspeţi dragi, şi inima pentru speranţă, bucurie şi lumină. Să fim mai buni şi să privim înainte cu încredere, ştiind că dacă avem credinţă, drumul din faţa noastră va fi presarat cu împliniri.”

”Fie ca spiritul blând al Sfintelor Sărbători să ningă asupra voastră doar bucurie şi senin, prosperitate, veselie şi sănătate în anul ce vine! SĂRBĂTORI FERICITE!”

”Fie ca Pruncul născut în ieslea din Bethleem să vă umple casele şi vieţile cu bucurie,sănătate şi multă înţelepciune pentru anul care vine. LA MULŢI ANI !”

MESAJE DE CRĂCIUN: Idei pentru SMS isteţ

”Un batranel cu chipul drag, va veni la voi in prag, sa nu’l goniti e mos craciun, si v’aduce’un an mai bun!”

”Miros de brad, parfum de flori, bat in ferestre uratori, clipesc pe cer mii de culori, fiti fericiti de sarbatori, acum si’n anii urmatori!”

”Seara plina de lumina Sufletul iesle sa-ti devina Ca sa se nasca-n el Iisus Cu Binecuvantari de sus Caci vine bland si plin de har Sa nu ii inchidem usa iar Craciun Fericit!”

”Bogatie cata vreti, Sanatate pentru toti, Iar la anul care vine Sa va fie si mai bine”

”Sa va fie casa, casa Cu bucate noi pe masa Mos Craciun cu sacul plin, Drumu’n viata cat mai lin”

”Craciun Fericit! Mosul sa fie darnic, liniste sufleteasca si intelegere de sarbatori! La Multi Ani!”

”Se spune ca in seara de Craciun, la fiecare clinchet de clopotel o dorinta se indeplineste! Iti urez sa petreci sarbatorile cu sufletul plin de dorinte, in clinchet de clopotei! Craciun Fericit”

”Lumina, pace, bucurie, zapada, viata, daruire, iertare, zambet, sarbatoare, ne aduce an de an Cracinul. Deschide-ti sufletul si lasa caldura sarbatorilor de iarna sa te invaluie ca un vis frumos. Sarbatori Fericite si La Multi Ani !”

MESAJE CRĂCIUN: ”Va doresc ca sarbatorile de iarna sa va aduca sanatate si fericire, implinirea tutror dorintelor si sanatate celor dragi. La multi ani!”

”Fie ca sarbatorile de iarna sa va aduca liniste, caldura si armonie in suflet. Craciun fericit si un An Nou plin de impliniri!”

CRĂCIUN 2014. ”Lumina sfanta venita in Ajun sa va aduca in suflet un vesni Craciun. Sarbatori de vis alaturi de cei dragi!”

”De sfintele Sarbatori sa deschidem usa pentru oaspeti dragi, si inima pentru speranta bucurie si lumina. Sa fim mai buni si sa privim inainte cu incredere, stiind ca daca avem credinta, drumul din fata noastra va fi presarat cu impliniri.”

CRĂCIUN 2014. ”Fie ca spiritul bland al Sfintelor Sarbatori sa ninga asupra voastra doar bucurie si senin, prosperitate, veselie si sanatate in anul ce vine! Sarbatori Fericite!”

”Pe vremuri oamenii aveau cruce de lemn si inima de aur. Acum au cruce de aur si inimă de lemn.Fie ca sfanta sarbatoare sa readuca aurul in sufletele noastre. Sa aveti parte numai de lumina in inima si gand. Sarbatori fericite!”

MESAJE CRĂCIUN: ”Minunatele nopti ale Craciunului, colindelor si datinilor stramosesti sa va gaseasca la ceas de bucurie alaturi de oaspetii cei dragi. Va doresc tot binele, gandurile bune si curate sa va insoteasca pretutindeni, fericirea si succesul sa va fie mereu alaturi!”

”Iubirea divina coboara printre noi, ca o ninsoare naiva aducand cu ea bucuria Nasterii Mantuitorului.”

”Fie ca Pruncul nascut in ieslea din Bethleem sa va umple casele si vietile cu bucurie,sanatate si multa intelepciune pentru anul care vine. LA MULTI ANI !”

Sectiile civile sunt competente sa judece procesele dintre ANPC si banci

Curtea de Apel Bucuresti a judecat unul dintre conflictele negative de competenta iscate intre sectiile civila si de contencios de la Tribunalul Bucuresti. Judecatorii celor doua sectii au incercat in mod repetat sa isi paseze intre ei procesele in care Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a chemat in judecata opt banci pentru inserarea unor clauze abuzive in contractele de creditare.

Magistratii sectiilor civile vor fi responsabili cu judecarea proceselor pe clauze abuzive dintre banci si ANPC, a decis Curtea de Apel Bucuresti. Aceste litigii, 11 la numar, au fost repartizate initial sectiei de contencios-administrativ si fiscal de la Tribunal. Judecatorii de la contencios au considerat ca nu este de competenta lor sa se pronunte pe spete de asemenea natura, chiar daca actiunea de chemara in judecata este formulata de ANPC pe baza unui proces verbal, si si-au declinat competenta in favoarea sectiei civile.

Insa nici magistratii de la sectiile civile nu vor sa judece aceste spete. Faptul ca deciziile vor avea un impact mare asupra a mii sau sute de mii de consumatori ii face pe judecatori sa se fereasca de presiunea acestor litigii. Asa ca au trimis dosarele de unde au venit, ceea ce a declansat procedura conflictului negativ de compenteta.

Persoanele fizice îşi pot verifica online situaţia fiscală, începând de astăzi.In Toata Tara

Contribuabilii persoane fizice din toată țara își vor putea verifica electronic propria situație fiscală, începând de astăzi, 15 decembrie 2014, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Finanţelor. Această informare vine la trei luni după ce Spațiul Privat Virtual a fost lansat și a funcționat ca proiect pilot, inițial pentru contribuabilii din București și Ilfov

Cum funcţionează Spațiul Privat Virtual?

Pentru a accesa „Spaţiul privat virtual”, persoanele fizice vor trebui să se identifice electronic prin certificate digitale calificatesau prin credenţiale de tip nume/parolă însoţite de coduri de autentificare de unică folosinţă.

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/Inregistrare_persoane_fizice

Comunicarea electronică în Spațiul Privat Virtual se face atât dinspre contribuabil către ANAF, cât și dinspre organul fiscal către contribuabil. Contribuabilii au acces la următoarele informații privind propria situație fiscală:

  • soldul obligațiilor neachitate;
  • decizia de impunere anuală (începând cu 2013, emisă anul acesta);
  • nota privind obligațiile de plată, care se poate prezenta fie la Trezorerie pentru a efectua plata, fie informațiile din cuprinsul acesteia pot fi utilizate pentru a efectua plata online;
  • informațiile cuprinse în declarația 112 – respectiv sumele declarate de angajator pentru contribuțiile de asigurări sociale în funcție de veniturile realizate.

De asemenea, MFP a anunţat că se vor extinde categoriile documentelor şi informaţiilor comunicate spre și dinspre contribuabili. Persoanele fizice se vor putea identifica şi cu alte tipuri de credenţiale, cum sunt telefonul mobil sau cardul de sănătate.

Serviciul va fi dezvoltat treptat, în baza unui calendar ce urmează să fie finalizat în luna decembrie 2015.

Persoanele fizice care se vor înregistra în sistemul electronic vor avea la dispoziție adrese de email și numere de telefon ale Direcției asistență contribuabili din cadrul ANAF pentru a cere explicații cu privire la obligațiile de plată sau pentru a solicita alte informații.

Sursa: MFP

Contractul de credit:Executorul poate incepe executarea silita, fara acordul instantei. Care sunt efectele asupra restantierilor la credite, executati de banci?

Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost recent modificată prin intermediul Legii nr. 138/2014(publicată în Monitorul Oficial nr. 753/2014), iar noile prevederi se aplică începând cu data de 19 octombrie 2014.
Prin Legea nr. 138/2014 au fost modificate, printre altele,  mai multe dispoziţii din Codul de procedură civilă în materia executării silite.
Printre modificările importante operate în materia executării silite regăsim şi modificarea referitoare la încuviinţarea executării silite (prevăzută la art. 665). Astfel, potrivit Legii nr. 138/2014, a fost eliminată etapa de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei de judecată, această etapă fiind atribuită acum executorului judecătoresc.
Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de L 138/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

modexecsiliOCT14

Modificarea mai sus amintită a fost impusă pentru a elimina inconvenientul rezultat din sporirea competenţei instanţelor judecătoreşti datorită numărului relativ mare de cereri de încuviinţare silită formulate cel puţin în ultimul an, în conformitate cu prevederile noului Cod de procedură civilă, intrat în vigoare în anul 2013.

Potrivit Legii nr. 138/2014, controlul judecătoresc asupra încheierii prin care executorul judecătoresc încuviinţează exercitarea silită se va exercita pe calea contestaţiei la executare, cu amendamentul că, în cazul în care executorul respinge cererea de încuviinţare, încheierea poate fi contestată numai de către creditor.

Prin exercitarea controlului judecătoresc pe calea contestaţiei la executare s-a apreciat de către legiuitor că vor fi înlăturate impedimentele de neconstituţionalitate care au fost reţinute în Decizia nr. 458/2009 a Curţii Constituţionale, constând în lipsa unei garanţii procesuale în favoarea debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului creditorului urmăritor şi a unui control real şi eficient al instanţei asupra executării silite.

Ce prevede art. 665 din Codul de procedură civilă referitor la încuviinţarea executării?

Cererea de executare silită se soluţionează în maximum trei zile de la înregistrarea ei.
Executorul judecătoresc se pronunţă asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face în cel mult şapte zile de la pronunţare.
Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 656 alin. 1 din Codul de procedură civilă*, arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.
Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.
Executorul judecătoresc va respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu este învestit cu formulă executorie**;
4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
Aşa cum deja am arătat în rândurile anterioare, încheierea prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare, în condiţiile legii.
Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată de către creditor, în termen de 15 zilede la comunicare, la instanţa de executare.
__________

* Notă: Potrivit art. 656 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea executorului judecătoresc “(…) trebuie să cuprindă:

a) denumirea şi sediul organului de executare;
b) data şi locul întocmirii încheierii şi numărul dosarului de executare;
c) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează procedura de executare;
d) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi ale debitorului;
e) procedura de executare care face obiectul încheierii;
f) chestiunea asupra căreia se adoptă încheierea;
g) motivele în fapt şi în drept care au determinat darea încheierii;
h) dispoziţia luată de executor;
i) calea şi termenul de atac al încheierii;
j) semnătura şi ştampila executorului judecătoresc”.
** Notă: Potrivit Legii nr. 138/2014, titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie (art. 6401 alin. 1 din Codul de procedură civilă).

Cum,Cand,Unde,In ce Fel,Cat – Despăgubirile în procesul de divorț

Spre deosebire de vechiul Cod al familiei care nu oferea posibilitatea soțului nevinovat să solicite celuilalt soț o reparare a prejudiciului provocat prin desfacerea căsătoriei, actualul Cod civil introduce dreptul la despăgubiri de care beneficiază soțul nevinovat, care a fost prejudiciat prin divorț.

Dreptul la despăgubiri este apreciat ca având un rol atât preventiv, cât și sancționator în ceea ce privește comportamentele neglijente şi dăunătoare ale soților, care în final duc la destrămarea relațiilor de căsătorie.

Despăgubirile care se pot solicita în acest temei se acordă separat față de alte drepturi patrimoniale care pot fi solicitate de soțul interesat în cazul divorțului, cum ar fi posibilitatea de a cere partajarea bunurilor comune, dreptul la anularea actelor încheiate în frauda celuilalt soț ori dreptul la pensie de întreținere (care poate aparține, după caz, soțului divorțat sau copilului minor).

Dreptul la despăgubiri este definit de art. 388 din Codul civil ca acel drept „distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut laart. 390”, prin care „soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească”, fiind inspirat din legislația franceză, mai precis dintr-o variantă mai veche a actualului art. 266 din Codul civil francez.

Prestația compensatorie la care se referă textul citat are o sferă de aplicare practică destul de redusă. Ea are scopul reparării dezechilibrului semnificativ pe care divorțul îl determină în condițiile de viață ale unuia dintre soți, dar se aplică numai în situația în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

Regimul juridic aplicabil inventiilor de serviciu in 2015

Legea nr. 83/2014 privind inventiile de serviciu (in continuarea „Legea”) a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 471 din data de 26 iunie 2014, iar dispozitiile acesteia au intrat in vigoare incepand cu 29 iunie 2014. Domeniul de aplicare al Legii cuprinde inventiile create de salariati ai unei persoane juridice, fie aceasta de drept public sau de drept privat, care pot fi protejate prin brevet de inventie sau prin model de utilitate inregistrat.

Drepturile asupra unei inventii create de salariat apartin:

1) Angajatorului, asupra inventiilor care au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune inventiva

2) Salariatului, in legatura cu:

a. inventiile care au fost create pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului, prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de catre inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de acesta, si daca angajatorul nu revendica drepturile asupra acestor inventii;

b. inventiile care nu se incadreaza in niciuna dintre categoriile prevazute la punctele (1) si (2)a. de mai sus, in conditiile prevazute de Legea 64/1991 privind brevetele de inventie.

Cu privire la revendicarea de catre angajator a inventiilor care, desi nu rezulta dintr-o misiune inventiva reglementata in contractul de munca, au rezultat din cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului sau a informatiilor si pregatirii dobandite la angajator, conform punctului (2)a de mai sus, Legea prevede:

a. angajatorul are competenta de a decide asupra incadrarii inventiei si are dreptul de a revendica drepturile asupra acesteia;

b. revendicarea de catre angajator, care are si competenta de a decide cu privire la incadrarea unei inventii, trebuie comunicata salariatului in termen de 4 luni, daca regulamentul intern nu stipuleaza un termen mai lung;

c. inventatorul este si el indreptatit sa conteste modul de incadrare a inventiei sale la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 4 luni.

d. in situatia in care drepturile asupra inventiei sunt revendicate de catre angajator, inventatorul are dreptul la o remuneratie stabilita de catre angajator in baza unor criterii prevazute de Lege.

Legea reglementeaza si urmatoarele aspecte privind secretul comercial:

a. inventiile care se incadreaza la punctele (1) si (2)a. de mai sus pot face obiectul unui secret comercial, constand in obligatia, atat pentru salariat, cat si pentru angajator, de a nu divulga sau publica inventia, fara acordul scris al celeilate parti;

b. raspunderea pentru divulgarea inventiei este antrenata conform conditiilor contractului de munca, in cazul in care acesta prevede o obligatie de confidentialiate;

c. in lipsa unei obligatii de confidentialitate reglementate in contractul de munca si daca s-a creat un prejudiciu, raspunderea este antrenata in conditiile de drept comun pentru raspunderea civila, astfel cum aceasta sunt reglementata de Codul Civil.

Cum isi pot infiinta societatile straine birouri de reprezentanta in Romania

Cum isi pot infiinta societatile straine birouri de reprezentanta in Romania

 

 

Societatile straine care nu sunt rezidente in Romania isi pot promova interesele comerciale in tara noastra stabilindu-si aici o prezenta constanta, prin infiintarea de birouri de reprezentanta. Ca si statut legal, reprezentantele nu sunt entitati cu personalitate juridica proprie (adica nu actioneaza in mod autonom si nu au o existenta de sine statatoare), ci depind si sunt subordonate in totalitate societatilor straine care le-au constituit.

De cele mai multe ori, societatile straine au interesul de a-si stabili reprezentante pe teritoriul tarii noastre pentru prospectarea pietei locale, atat in scopul promovarii si introducerii de produse pe aceasta piata, cat si in scopul urmaririi contractelor incheiate cu partenerii comerciali din Romania.

Ce activitati poate desfasura reprezentanta unei societati straine in Romania?

Avand in vedere statutul sau de totala dependenta si subordonare fata de societatea straina care „i-a dat viata”, reprezentanta nu poate desfasura pe teritoriul Romaniei activitati in nume propriu (adica, nu poate produce marfuri, nu poate presta servicii si nu poate executa lucrari), ci poate avea aici doar activitati-suport pentru societatea-mama, cum sunt activitatile de reclama (marketing, promovare si publicitate) ori furnizarea catre societatea-mama de informatii pentru cercetari stiintifice sau pentru activitati similare care au un caracter preparator sau auxiliar pentru societatea straina.

De multe ori, reprezentanta are rolul unui intermediar intre societatea-mama din strainatate si partenerii de afaceri din Romania ai acesteia, actionand ca un mandatar al societatii-mama (adica, in numele si pe seama acesteia) sau ca un comisionar (in nume propriu, dar pe seama societatii-mama).

Etapele si documentatia necesara infiintarii unei reprezentante in Romania

Pentru a-si infiinta o reprezentanta in Romania, societatea straina trebuie sa parcurga in fata Ministerului Economiei o procedura de autorizare a reprezentantei.

Pe scurt, etapele autorizarii reprezentantei sunt urmatoarele:

(I)         Inregistrarea cererii de autorizare

Cererea de autorizare a reprezentantei se depune la Directia Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei si trebuie sa contina urmatoarele elemente: (i) sediul social al societatii-mama; (ii) obiectul de activitate al reprezentantei in concordanta cu obiectul societatii-mama si cu prevederile legale referitoare la activitatile permise unei reprezentante; (iii) durata de functionare a reprezentantei; (iv) numarul si functiile persoanelor propuse pentru a fi angajate in cadrul reprezentantei. Gasiti aici un model de cerere de autorizare a reprezentantei

 AtentieDaca persoanele care vor fi angajate in cadrul reprezentantei sunt cetateni straini, in cererea de autorizare se vor mentiona si: numele, prenumele si domiciliul lor in strainatate, functia pe care o detin la societatea straina si functia in cadrul reprezentantei.

 Persoanele de cetatenie romana care sunt angajate in cadrul reprezentantei nu au voie sa detina o alta functie intr-o unitate de stat cu sediul in Romania pe perioada contractului lor cu reprezentanta.

La depunere, cererea de autorizare a reprezentantei trebuie insotita de urmatoarele documente:

  • atestat emis de Registrul Comertului (Camera de Comert) din tara in care isi are sediul societatea-mama care sa confirme existenta legala, obiectul de activitate si capitalul social al acesteia (original si traducerea legalizata in limba romana);
  • certificat de bonitate eliberat de o banca prin care societatea-mama isi desfasoara principalele operatiuni financiare (original si traducerea legalizata in limba romana);
  • statutul (sau alte documente relevante) privind forma de organizare si modul de functionare al societatii-mama (copie si traducerea legalizata in limba romana);
  • imputernicirea data de societatea-mama sefului reprezentantei sa actioneze in mod valabil pentru operatiunile reprezentantei – autentificata de notar sau certificata de jurist (original si traducere legalizata in limba romana);
  • dovada sediului reprezentantei pe teritoriul Romaniei – contract de inchiriere, contract de comodat, titlu de proprietate etc. (copie);
  • dovada achitarii taxei de functionare de 1.200 dolari/an (300 dolari/trimestru) platibila in lei la cursul BNR din ziua platii [certificat eliberat de Agentia Nationala Fiscala, Directia Generala a Finantelor Publice – Serviciul Reprezentante Straine si Ambasade (sau, in provincie, Administratia Financiara Judeteana)].

Util: Documentatia de autorizare a reprezentantei se depune la Directia Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei, situata in Calea Victoriei, nr. 152, Bucuresti, in oricare din zilele de marti sau miercuri, intre orele 10.00 – 14.00.

(II)     Obtinerea autorizatiei de functionare a reprezentantei

Odata depusa documentatia de autorizare a reprezentantei, societatea straina trebuie sa astepte emiterea autorizatiei de functionare de catre Ministerul Economiei. In masura in care documentatia de autorizare este completa si conforma cu prevederile legale aplicabile, Ministerul va elibera entitatii straine autorizatia de functionare a reprezentantei acesteia in Romania, in termen de 30 de zile.

Autorizatia pentru functionare cuprinde: obiectul de activitate al reprezentantei; conditiile de exercitare a activitatii; durata de functionare a reprezentantei; sediul reprezentantei.

(III)   Inregistrarea reprezentantei la Camera de Comert si Industrie a Romaniei

Odata autorizata, reprezentanta trebuie inregistrata si la Camera de Comert si Industrie a Romaniei intr-un interval de cel mult 15 zile de la eliberarea autorizatiei.

Aceasta inregistrare se va face pe baza prezentarii originalului autorizatiei de functionare a reprezentantei si a unei copii de pe aceasta. Originalul autorizatiei va fi vizat de Camera de Comert si Industrie si se va inapoia reprezentantei, iar copia autorizatiei va ramane la Camera de Comert si Industrie.

(IV)    Inregistrarea reprezentantei la autoritatile fiscale si obtinerea codului fiscal

Reprezentanta trebuie sa se inregistreze tot in termen de 15 zile si la administratia financiara in raza careia isi are sediul cu scopul obtinerii codului fiscal de platitor de taxe si impozite. Documentatia de inregistrare a reprezentantei la autoritatile fiscale consta in:

(i)    autorizatia de functionare, vizata si de Biroul Reprezentante din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar (original si 2 copii);

(ii)   doua (2) formulare IMP privind plata impozitului (unul completat cu datele reprezentantei din Romania a societatii straine, iar celalalt completat cu datele societatii din strainatate

De stiut: Reprezentanta poate plati urmatoarele categorii de taxe/impozite: impozit pentru veniturile obtinute, impozit pe cladiri, taxa pe mijloacele de transport care ii apartin, TVA nerambursabil pentru aprovizionari de bunuri si servicii.

Orice societate straina care are o reprezentanta autorizata sa functioneze in Romania are obligatia de a plati un impozit anual reprezentand echivalentul in lei al sumei de 4.000 Euro, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de BNR din ziua precedenta celei in care se efectueaza plata.

 

 

Dosarele pe clauze abuzive banci depuse sau finalizate in anul 2014.Exemple practice

Dosarele pe clauze abuzive depuse sau finalizate in anul 2014.Exemple practice

Exista la nivel national un numar de 2210 dosare depuse sau finalizate in 2014

Vezi si

http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=ac%C5%A3iune%20%C3%AEn%20constatare%20clauze%20abuzive&r=sitename%3D%22AQ12ZG9zYXJfdmRvc2FyCHNpdGVuYW1lAQFeASQ%3D%22&v1=-mjmpdosardata

Ce s-a solicitat?

Sunt două situaţii: când se contestă individual şi când se contestă colectiv:

  1. Individual– clientul unei bănci, dacă apreciază că prevederile contractului încheiat cu instituţia de credit au caracter abuziv, se poate adresa fie Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), fie direct instanţei de judecată.
  2. Colectiv– doar Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Pentru instanţă

Legea nr. 193/2000 stabileşte că în situaţia în care ANPC sau asociaţiile pentru protecţia consumatorilor vor constata utilizarea unor clauze abuzive vor sesiza tribunalul de domiciliu sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. La cererea de chemare în judecată, acestea trebuie să anexeze procesul verbal pe care l-au întocmit şi în care au consemnat depistarea clauzelor abuzive.

În primul rând, trebuie să ştiţi că vă puteţi judeca cu banca pe clauze abuzive dacă sunteţi si  executat/ă silit de bancă.

Cum verific dacă sunt executat silit de bancă sau un SRL căruia i s-a cesionat creanţa?

Intraţi pe portal.just.ro şi căutaţi la judecătoria de la domiciliu/resedinta dvs. – introduceţi numele complet al dvs. şi vedeţi dacă apare vreun dosar de executare. Dacă nu apare, puteţi parcurge pasul 1. Dacă sunteţi executat/ă silit, atunci veţi depune doar contestaţie la executare în termen de 15 zile de la data încuviinţării silite sau data când aţi primit somaţia de executare.

Dacă primiţi o simplă notificare din partea băncii sau firmei care a cumpărat creanţa, puteţi parcurge pasul 1.

Există o dilemă antejudiciară: particip şi aştept la un proces colectiv ANPC sau acţionez singur sau în proces comun nepublic?

ANPC, într-adevăr, dacă depune o cerere comună, poate modifica, anula toate contractele băncii respective, însă până acum ANPC a depus doar individual astfel de acţiuni.

Sfatul nostru este să acţionaţi fără a mai aştepta acţiunea ANPC. Aceste dispoziţii se aplică dacă consumatorul este persoană fizică şi nu firmă. Dacă este firmă, se poate deschide un proces pe Codul civil, existând hotărâri câştigate şi pe firmă pentru clauze abuzive.

.

Ce înseamnă o clauză abuzivă  şi când pot să acţionez în instanţă banca?

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

  1. dau dreptul băncii de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract;
  2. obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;
  3. obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale chiar şi în situaţiile în care banca nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;
  4. dau dreptul băncii să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;
  5. dau dreptul băncii să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
  6. dau dreptul băncii să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
  7. dau băncii dreptul exclusiv să interpreteze clauzele contractuale;
  8. restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
  9. obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de bancă;
  10. restrâng sau anulează dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care:

– banca a modificat unilateral clauzele prevăzute la clauza 5);

– banca nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;

– banca a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunţării unilaterale;

  1. exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a bănciii privind utilizarea produselor şi serviciilor;
  2. exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
  3. permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;
  4. dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractual unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;
  5. interzic consumatorului să compenseze o datorie către bancă cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra băncii;
  6. prevăd ca preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preturile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului;
  7. permit băncii obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către bancă;
  8. dau dreptul băncii să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;
  9. dau dreptul băncii să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.

Unde depun cererea de chemare în judecată?

Dacă este depusă de ANPC sau asociaţia de consumatori: instanţa competentă să soluţioneze acest gen de cauze este tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, iar împotriva hotărârii astfel pronunţate se poate exercita numai calea de atac a apelului, care va fi judecat de către curtea de apel.

Dacă depun singur sau proces comun nepublic: judecătoria de la sediul central sau al sucursalei băncii. Sentinţa este supusă apelului la tribunal şi recursul la Curtea de Apel.

Ce scriu în cererea de chemare în judecată?

Este foarte greu, aproape imposibil să găsiţi un model pe internet. Vă sfătuim să nu folosiţi un model prestabilit, ci să faceţi acţiune pentru problema dvs. cu ajutorul unui avocat specializat în procese bănci.

Cum,in ce conditii,Unde,De Ce Este Nevoie De Curator Special În Proces Şi Cine Îl Plăteşte?

Prevăzută, în general, pentru reprezentarea intereselor drepturilor procesuale ale persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, instituţia curatorului – special, de data aceasta – se extinde şi la procesele dintre persoane juridice, din motive şi cu obligaţiile de plată pe care le puteţi vedea în cele ce urmează.

Instituţia curatorului special nu este nouă, fiind reglementată încă de Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii.

Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.

Prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial nr. 545/2012, a fost extinsă instituţia curatelei speciale. Potrivit art. 58 alin. (1), în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

Curatela specială pentru persoane juridice

De asemenea, continuă acelaşi articol, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, o asociaţie sau altă entitate fără personalitate juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.

Numirea curatorului se va face, potrivit art. 58 alin. (3) din Cod, de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

Ce interese protejează instituţia curatorului?

Citarea părţii pârâte prin publicitate. În situaţia în care reclamantul arată, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Într-o astfel de situaţie, instanţa va putea încuviinţa, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea pârâtului prin publicitate.

În cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat. În această ipoteză, prevederile legale sunt imperative, fără a lăsa posibilitatea de apreciere a instanţei în ceea ce priveşte numirea curatorului.

Remunerarea curatorului. Aici trebuie să facem trimitere la dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din ordonanţa de urgenţă, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile arătate este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, însă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

Mai există şi posibilitate ca, în mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa să încuviinţeze avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, caz în care sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul , potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

Motivarea necesităţii de a se apela la curatorul special, precum şi modul în care leguitorul a înţeles să garanteze dreptul la apărare tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale a făcut, recent, obiectul unei critici de neconstituţionalitate, din lectura căreia veţi afla şi alte detalii despre aplicarea acestei instituţii în procesele dintre persoane juridice. Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 455/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 821/2014.

In Monitorul Oficial nr. 879 din 3 decembrie 2014 a fost publicat Ordinul nr. 173/2014 al ministrului Afacerilor Interne pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului Administratiei si Internelor nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obtinerea permisului de conducere.

Candidatul trebuie sa declare pe propria raspundere ca:

  • locuieste in mod obisnuit cel putin 185 de zile intr-un an calendaristic la o adresa sau la adrese din Romania datorita unor legaturi personale si profesionale ori datorita unor legaturi personale care releva legaturi stranse cu adresa sau adresele respective, daca persoana nu are legaturi profesionale; sau
  • revine periodic la o adresa din Romania datorita unor legaturi personale cu adresa respectiva, desi locuieste alternativ in locuri diferite, situate in doua sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana, deoarece legaturile sale profesionale sunt intr-un loc diferit de cel al legaturilor personale; sau
  • locuieste in mod obisnuit la o adresa din Romania datorita legaturilor personale cu adresa respectiva, desi locuieste temporar si in alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana pentru indeplinirea unei activitati sau misiuni cu durata determinata; sau
  • se afla la studii in Romania de cel putin 6 luni, precizand institutia/institutiile de invatamant si adresa unde locuieste, in cazul candidatilor aflati la studii in Romania.

Preavizul la concediere. Cele mai importante aspecte!2015

Pentru angajator, este esential sa cunoasca si sa respecte toate cerintele legale cu privire la acordarea preavizului la concediere. Ignorarea unui element minor poate duce la anularea de catre instanta a intregii proceduri de concediere, chiar daca toate celelalte aspecte legale ale procedurii au fost intrutotul respectate.

Anularea deciziei de concediere pentru incalcarea dispozitiilor cu privire la preaviz (sau din orice alt motiv) genereaza pentru angajator o povara financiara enorma, deoarece acesta va trebui sa plateasca salariatului concediat valoarea majorata, indexata si actualizata a drepturilor salariale aferente perioadei cuprinse intre data concedierii si finalizarea procesului, adica va trebui sa il plateasca pe salariat pentru o perioada in care acesta nu i-a prestat activitate. Mai mult, anularea deciziei de concediere il poate intoarce pe angajator in punctul din care a plecat deoarece, in masura in care salariatul concediat a solicitat instantei si reintegrarea, angajatorul va trebui sa il primeasca din nou la munca.

Cui se acorda preavizul?

Trebuie stiut ca preavizul nu se acorda oricarui salariat care urmeaza sa fie concediat, ci se acorda numai: (i) salariatilor concediati pentru necorespundere profesionala; (ii) salariatilor concediati pentru inaptitudine fizica si/sau psihica si (iii) salariatilor concediati (individual sau colectiv), prin desfiintarea postului, pentru motive care nu tin de persoana lor.

atentieAtentie: Salariatul concediat disciplinar nu beneficiaza de preaviz.

Cum se acorda preavizul?

Codul Muncii prevede ca decizia de concediere trebuie sa cuprinda durata preavizului, de unde reiese capreavizul se acorda prin decizia de concediere.

In practica, insa, multi angajatori acorda mai intai, o notificare de preaviz, urmand ca abia la sfarsitul preavizului sa emita decizia de concediere. O asemenea abordare este posibila (chiar daca nu e reglementata legal) si nu atrage nulitatea deciziei de concediere, deoarece il avantajeaza pe salariat, insa, din punct de vedere practic, il dezavantajeaza pe angajator (vezi aici de ce).

atentieAtentie: Cu privire la maniera in care termenul de preaviz trebuie precizat in notificarea de preaviz/decizia de concediere, practica instantelor nu este unitara; astfel, unele instante considera ca este suficient sa se mentioneze durata efectiva a preavizului, fara indicarea datei de inceput si de sfarsit, in timp ce alte instante apreciaza ca este necesara si precizarea acestor elemente.

Referitor la aceasta problema, trebuie avut in vedere ca sunt situatii in care, mentionarea anticipata a datei de incepere si de sfarsit al preavizului nu este posibila practic (ex. atunci cand comunicarea preavizului se face prin scrisoare recomandata, nu se poate sti dinainte cu exactitudine data la care salariatul va primi efectiv decizia si deci data de la care incepe sa curga preavizul ori, atunci cand pe parcursul preavizului intervin una sau mai multe cauze de suspendare, termenul de preaviz se prelungeste in mod corespunzator, in functie de durata acestor suspendari, care nu poate fi, de asemenea, anticipata de angajator.

Despre termenul de preaviz acordat la concediere, mai trebuie stiut…

1)   …ca este, in principiu, obligatoriu

Exceptie de la obligatia de a acorda termenul de preaviz face situatia cand salariatul este concediat pe parcursul sau in ultima zi a perioadei de proba cand salariatul nu va mai beneficia de un termen de preaviz.

2)  …ca salariatul nu poate renunta la el

Astfel, potrivit Codului Muncii, „Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de  lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate”

atentieAtentie: O astfel de interdictie este fireasca pentru protectia salariatului in raporturile de munca unde angajatorul se afla intotdeauna pe o pozitie de forta, pozitie din care ar avea posibilitatea sa „impuna” salariatului semnarea unei conventii prin care acesta sa renunte la drepturile sale.

Desi exista opinii in sensul ca renuntarea la termenul de preaviz este interzisa daca se face in mod anticipat, insa nu si daca se face dupa ce salariatului i-a fost comunicata decizia de concediere, nu putem fi de acord cu acestea, intrucat ratiunea interdictiei legale, mentionata mai sus, subzista, cu atat mai mult, in aceste cazuri. Adica, angajatorul ar fi cu atat mai interesat ca salariatul sa renunte la preaviz atunci cand concedierea acestuia este iminenta, decat atunci cand ar stabili o astfel de renuntare, numai de principiu (spre ex., la inceputul contractului de munca), fara sa fie sigur ca vreodata va avea loc o concediere.

3)  …ca are o durata minima stabilita de lege

In prezent, durata minima legala a termenului de preaviz la concediere este de 20 de zile lucratoare, indiferent de tipul pozitiei (executie/conducere) pe care salariatul vizat o ocupa in unitate.

atentieAtentie: Daca o durata mai mare decat cele 20 de zile lucratoare obligatorii este prevazuta prin contractul individual de munca al salariatului, printr-un contract colectiv de munca aplicabil angajatorului sau prin regulamentul intern al angajatorului, aceasta va prevala fata de termenul minim legal (un preaviz mai mare fiind in favoarea salariatului) si, deci, va trebui respectata de angajatorul care concediaza.

4)  …ca pe durata sa angajatul beneficiaza de toate drepturile pe care le are in baza raportului sau de munca

Aceste drepturi pot fi: salariul, vechimea in munca si altele.

atentieAtentie: In multe cazuri, angajatorul se simte mai confortabil ca, odata ce ii comunica salariatului preavizul, acesta sa nu mai vina la munca, gandindu-se ca, avand cunostinta de concedierea sa, salariatul poate fi intrigat, perturband bunul mers al lucrurilor in unitate. Varianta trimiterii acasa a salariatului pe perioada preavizului este posibila, cu conditia, insa, ca (1) salariatului sa i se mentina in vigoare contractul de munca pe durata preavizului, deci practic, in aceasta perioada, salariatul sa beneficieze de toate drepturile pe care i le confera statutul sau de „inca salariat” in cadrul unitatii (salariu, vechime in munca etc.) si (2) sa nu existe o solicitare explicita din partea salariatului cum ca ar dori, totusi, sa vina la munca in toata aceasta perioada (desi are posibilitatea sa nu o faca, bucurandu-se de aceleasi avantaje); in cazul unei solicitari explicite din partea salariatului ca doreste sa vina la munca pe durata preavizului (chiar daca ar avea posibilitatea sa stea acasa si sa fie platit), angajatorul nu ar avea argumente legale pentru a-i respinge o astfel de solicitare.

5)  …ca pe durata sa, angajatul nu are, in baza dispozitiilor legale actuale, dreptul la un program redus de lucru pentru a-si cauta un alt loc de munca

atentieAtentie: Reducerea programului de lucru pe perioada preavizului era posibila, la jumatate de norma (4h/zi), in baza contractului colectiv de munca unic la nivel national, contract care, insa, astazi nu mai exista. Cu toate acestea, programul de lucru poate fi redus pe perioada preavizului daca, prevederile acestui contract colectiv la nivel national au fost preluate in alte contracte colective de munca la niveluri inferioare aplicabile angajatorilor, in contractul individual de munca al salariatului ori in regulamentul intern.

6)…ca se suspenda in situatia in care intervine una din cauzele legale de suspendare a  contractul de munca

atentieDe stiut: In caz de suspendare, implinirea termenului de preaviz si, implicit, incetarea efectiva a contractului de munca se va prelungi cu durata suspendarii.

Nu confundati preavizul la concediere cu preavizul la demisie!

In niciun caz nu trebuie confundat termenul de preaviz acordat de angajator salariatului, la concediere, cu termenul de preaviz acordat de salariat angajatorului, la demisie, deoarece acestea sunt complet diferite, atat din perspectiva duratei, cat si din perspectiva naturii lor juridice; astfel:

  • preavizul la concediere are rolul de a proteja salariatul de o concediere intempestiva, in timp cepreavizul la demisie protejeaza angajatorul de o demisie intempestiva
  • salariatul concediat nu poate renunta la dreptul sau de preaviz, in schimb, angajatorul poate renunta, partial sau total, la preavizul ce ii este acordat de salariatul care demisioneaza
  • termenul de preaviz prevazut de lege in cazul concedierii reprezinta o limita minima, in timp cetermenul de preaviz pe care legea il prevede in cazul demisiei, reprezinta o limita maxima
  • preavizul la concediere are aceeasi durata legala pentru toti salariatii (min. 20 de zile lucratoare), in timp ce preavizul la demisie difera dupa cum salariatul are o functie de conducere (max. 45 de zile calendaristice) sau o functie de executie (max. 30 de zile calendaristice)

Aviz de angajare, aviz de detasare, detasarea cetatenilor straini, Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 25/2014.Noul cadru legal al angajarii cetatenilor straini in Romania

Cetatenii straini se vor putea angaja sau detasa pe teritoriul Romaniei printr-un aviz de angajare/detasare care va fi eliberat de catre Inspectoratul General de Imigrari (IGI), se arata intr-un anunt remis redactiei.

„Inspectoratul General pentru Imigrari informeaza cu privire la punerea in aplicare, incepand cu data de 28 noiembrie a.c., a Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 25/2014 privind incadrarea si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei si pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014. Ordonanta a vizat armonizarea legislatiei nationale cu o serie de reglementari europene. Noile modificari legislative privind incadrarea in munca si detasarea cetatenilor straini pe teritoriul Romaniei vizeaza, in principal, aspecte privind conditiile ge­nerale si specifice pentru elibe­rarea avizului de angajare/deta­sare, categoriile de persoane exceptate de la  obtinerea avizului de angajare, precum si noi sanctiuni aplicabile celor care nu respecta legislatia in acest domeniu”, se arata in comunicatul IGI.

Potrivit sursei citate, avizul de angajare se elibereaza de catre Inspectoratul General pentru Imigrari, la cererea angajatorului, daca sunt indeplinite atat conditiile generale, cat si cele specifice, in functie de tipul de lucrator.

Astfel, la solicitarea unui aviz, angajatorul desfasoara efectiv activitatea pentru care solicita incadrarea in munca a strainului, are achitate obligatiile la bugetul de stat pe ultimul trimestru, nu a fost condamnat definitiv pentru o infractiune prevazuta de Codul muncii sau pentru o infractiune contra persoanei savarsita cu intentie, nu a fost sanctionat, in ultimii 3 ani, pentru angajarea de straini sau apatrizi fara autorizatie de munca sau permis de sedere in scop de munca, primirea la munca a pana la cinci persoane fara incheierea unui contract indivi­dual de munca sau pentru netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de munca cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii acti­vitatii de catre salariat si contingentul anual pe tipuri de lucratori nou admisi pe piata fortei de munca nu a fost epuizat.

Avocat Drept Fiscal:Obtin venituri din strainatate in baza unui contract individual de munca. Ce obligatii fiscale am in Romania in 2015?

Cand esti considerat rezident fiscal in Romania?

Orice persoana fizica ce are o perioada sau mai multe perioade de sedere pe teritoriul Romaniei ce depasesc un total de 183 de zile pe parcursul unui interval de 12 luni consecutive este considerat rezident fiscal in Romania (art 7 alin. 1 pct. 23 din Codul Fiscal).

Astfel persoanele fizice ce presteaza o munca de pe teritoriul Romaniei pentru un angajat din afara Romaniei, au obligatia de a declara veniturile respective in vederea impozitarii. Impozitul aplicat este cel stabilit de legislatia romana.

Cum anunti statul ca nu mai locuiesti in Romania, pentru a nu te impozita?

Persoanele care doresc sa plece in strainatate si care aproximeaza ca vor sta plecati mai mult de 183 de zile trebuie sa depuna la organul fiscal competent (ANAF-ul sectorului unde domiciliaza) documentul „Chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la plecarea din Romania” (conform OMFP nr. 74/2012 publicat in Monitorul Oficial nr. 73/30.01.2012). Chestionarul se depune cu 30 de zile inainte de plecare.

Daca plecati intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sunteti obligat sa va dovediti rezidenta fiscala printr-un certificat de rezidenta emis de catre autoritatea fiscala competenta din celalalt stat sau printr-un alt document eliberat de catre o alta autoritate de catre cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei. Documentul este valabil doar pentru anul in care este emis, de unde rezulta faptul ca documentul trebuie obtinut anual (art. 40 alin. 6 din Codul Fiscal).

Daca plecati intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, sunteti obligat la plata impozitului, atat in Romania cat si in afara ei, pentru anul in curs in care se paraseste teritoriul tarii plus inca 3 ani consecutivi celui in care s-a parasit teritoriul (art. 40 alin 7 din Codul Fiscal).

In urma depunerii acestui chestionar veti primi in termen de 15 zile de la depunere o Notificare privind indeplinirea conditiilor de rezidenta fiscala in care ANAF va va instiinta daca aveti in continuare obligatii fiscale in Romania sau veti fi scos din evidentele fiscale.

In concluzie: persoanele fizice rezidente in Romania care realizeaza venituri din contracte de munca incheiate cu societati din strainatate au obligatia declararii lunare a acestor venituri si impozitarea acestora conform legislatiei in vigoare.

Cum se impoziteaza veniturile din salariile obtinute din strainatate?

Veniturile din salarii obtinute din strainatate se impoziteaza conform art. 57 din Codul Fiscal, cu impozit pe venit in cota de 16% si se declara in declaratia 224. In afara de impozitul pe venitul din salarii, se datoreaza si contributii de asigurari sociale

Noi Reguli Privind Încadrarea În Muncă Şi Detaşarea Străinilor În România

Începând din 28 noiembrie 2014, a intrat în vigoare un nou act normativ ce reglementează încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 640/2014, intervine asupra reglementărilor legislative în domeniu, astfel:

  • abrogă Ordonanţa de urgenţă nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
  • modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România;
  • modifică Legea nr. 157/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Noutăţile în materie au fost prezentate pe larg în cadrul unor articole anterioare publicate pe Legestart.ro, ce pot fi consultate pe tematici distincte:

  • Avizul de angajare, actele şi condiţiile necesare obţinerii acestuia
  • Costurile şi anularea avizelor de angajare, amenzile aplicabile
  • Viza de lungă şedere pentru activităţile economice, profesionale, pentru angajare în muncă şi pentru detaşare
  • Prelungirea dreptului de şedere temporară

Avocat asigurari:Cum Vor Fi Stabilite Despăgubirile În Cazul Avarierii Sau Distrugerii Vehiculelor, Din 2015?

https://plus.google.com/photos/+AvocatColtuc/albums/5845149381317073313/5845155099234467138?pid=5845155099234467138&oid=110371156225898714711

Avocat asigurari:Cum Vor Fi Stabilite Despăgubirile În Cazul Avarierii Sau Distrugerii Vehiculelor, Din 2015?
Avocat asigurari:Cum Vor Fi Stabilite Despăgubirile În Cazul Avarierii Sau Distrugerii Vehiculelor, Din 2015?

Având în vedere şi publicarea de dată relativ recentă a Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (denumită în continuare Norma), normă ale cărei prevederi vor intra în vigoare la data de 01.01.20151, în prezentul articol ne-am propus să prezentăm modalitatea de stabilire a despăgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii vehiculelor începând cu data de 1 ianuarie a anului viitor.

Potrivit legiuitorului, despăgubirile pentru vehicule NU pot depăşi cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului şi nici limita de despăgubire prevăzută în poliţa de asigurare RCA.

În ceea ce priveşte cuantumul pagubei la vehicule, potrivit  art. 51 alin. 3 din Norma, acesta este egal cu costul reparaţiilor părţilor componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum şi cele de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la preţurile practicate de unităţile de specialitate, la care se adaugă cheltuielile cu transportul vehiculului, precum şi cele efectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative, potrivit art. 53 din Norma2 .

În cazul în care pentru reparaţiile vehiculului se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparaţiilor, cuantumul pagubei se stabileşte luând în calcul preţurile practicate de către unităţile de specialitate3 sau prevăzute în sistemele de specialitate pentru evaluarea daunelor auto, pentru manopera aferentă reparaţiei/înlocuirii pieselor avariate, precum şi pentru părţi componente, piese înlocuitoare noi şi materiale.

În ceea ce priveşte preţurile practicate de unităţile de specialitate utilizate în stabilirea cuantumului pagubei reţinem că acestea nu pot fi mai mari decât preţurile practicate de către unităţile de specialitate autorizate de către producătorii de vehicule, respectiv reprezentanţii din România ai acestora.

Notă: În caseta foto puteţi vedea diferenţele între actualele Norme şi Norma nr. 23/2014, aplicabilă de la 1 ianuarie 2015, (stânga – forma actuală, dreapta – forma viitoare). Atenţie: Confruntarea versiunii consolidate curente a unui act normativ, cu reglementările de la o anumită dată este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

RCA2015
Sursa foto: Lege5 Desktop

Referitor la costul reparaţiilor efectuate la vehicule, acesta se stabileşte pe baza documentelor eliberate de unităţile de specialitate.

Reţinem că, dacă pentru unele părţi componente sau piese ale vehiculului nu există preţuri practicate de unităţile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileşte pe baza preţurilor din sistemele de specialitate pentru evaluarea daunelor auto pentru piese de schimb sau, în lipsă, prin asimilare cu preţurile din sistemele de specialitate pentru evaluarea daunelor auto ori cu cele practicate de unităţile de specialitate, pentru părţile componente ori piesele unor vehicule similare.

Legiuitorul a mai prevăzut că despăgubirile NU pot depăşi:

a) cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii evenimentului şi nici limita de despăgubire prevăzută în poliţa de asigurare RCA, în cazul unei daune totale4 , în situaţia în care păgubitul face dovada reparării vehiculului;

b) cuantumul pagubei, diferenţa dintre valoarea vehiculului la data producerii accidentului şi valoarea rămasă şi nici limita de despăgubire prevăzută în poliţa de asigurare RCA, în cazul unei daune totale, în situaţia în care păgubitul nu face dovada reparării vehiculului, şi în cazul daunelor parţiale.

Mai reţinem şi faptul că, în cazul unei daune majore5 , asigurătorul RCA are obligaţia de a comunica în scris păgubitului, în termen de 10 zile de la data avizării daunei, valoarea maximă a despăgubirii ce poate fi acordată, precum şi modul de calcul al acesteia.

În ceea ce priveşte valoarea vehiculului la data producerii accidentului, aceasta se stabileşte pa baza valorilor de piaţă ale unor vehicule de aceeaşi marcă, tip, model, caracteristici tehnice şi dotări, an de fabricaţie, având un parcurs în kilometri şi o stare de întreţinere comparabile.

Referitor la valoarea de piaţă a unui vehicul, reţinem că aceasta se stabileşte pe baza sistemelor de specialitate pentru evaluarea vehiculelor înmatriculate permanent în România, precum şi în baza oricăror documente prezentate de către partea prejudiciată în dovedirea prejudiciului suferit.

În cazul vehiculelor înmatriculate în alte state sau al celor care nu sunt înmatriculate permanent în România, valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabileşte pe baza valorilor de piaţă din statul în care vehiculul este sau a fost ultima dată permanent înmatriculat, precum şi în baza oricăror documente prezentate de către partea prejudiciată în dovedirea prejudiciului suferit.

În cazul persoanei păgubite cu domiciliul/sediul în străinătate, deţinătoare a vehiculului înmatriculat în străinătate, cuantumul despăgubirii se stabileşte astfel:

  • dacă reparaţia s-a efectuat în străinătate, despăgubirile urmând a se plăti în valută, costul reparaţiei este cel prevăzut în documentaţia de reparaţie, avându-se în vedere avariile constatate de asigurător, precum şi eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuării reparaţiei, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;
  • în cazul în care reparaţia s-a făcut în România şi se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparaţiei, stabilite în lei, se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data la care păgubitul a efectuat plata facturii de reparaţie;
  • în cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparaţiilor, costul pagubelor se stabileşte pe baza evaluării făcute de asigurător, avându-se în vedere constatările făcute de autorităţile publice competente, cumulul de elemente reţinute din descrierea accidentului, care rezultă din constatarea amiabilă de accident, cercetările efectuate de asigurător în legătură cu dinamica accidentului şi întinderea prejudiciului, precum şi, dacă este cazul, documentele prezentate ulterior privind plăţile efectiv făcute de cel păgubit. Calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite şi acceptate de aceasta;
  • în cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, se va calcula echivalentul în lei al acesteia, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite şi acceptate de aceasta;
  • calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit art. 24 din Norma se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data producerii accidentului.

În cazurile în care despăgubirile urmează să fie recuperate potrivit art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările şi completările ulterioare, suma de recuperat reprezintă despăgubirea stabilită şi plătită.

––––––––––––––––––

1 La data intrării în vigoare a Normei nr. 23/2014 se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858/06.12.2011, cu modificările şi completările ulterioare.

2 Potrivit art. 53 din Normă, se acordă despăgubiri şi pentru:

1. acoperirea cheltuielilor făcute în vederea limitării pagubelor, dacă au fost necesare ca urmare a accidentului şi dacă sunt probate cu documente justificative;

2. în cazul vehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forţa proprie:

a) acoperirea cheltuielilor de transport al vehiculului la unitatea de specialitate din România cea mai apropiată de locul accidentului care poate face reparaţia sau la locul cel mai apropiat de adăpostire a vehiculului;

b) cheltuielile de transport până la localitatea de domiciliu al persoanelor care au efectuat voiajul în vehiculul avariat, fără a se putea depăşi tariful prevăzut pentru transportul cu avionul – clasa economic;

c) cheltuielile de transport al mărfurilor aflate în vehicul, inclusiv în remorca/semiremorca tractată de acesta, până la destinaţie;

d) cheltuielile prevăzute la lit. a)-c) trebuie probate cu documente justificative.

3 Prin unităţi de specialitate se înţelege persoanele juridice legal autorizate, care au în obiectul lor de activitate comercializarea de vehicule, părţi componente, piese înlocuitoare şi de materiale pentru acestea, cu excepţia celor în regim de consignaţie, şi/sau executarea de lucrări de întreţinere şi de reparaţie la vehicule.

4 Dauna totală se defineşte ca fiind situaţia în care cuantumul pagubei, definit conform art. 51 alin. 3 din Norma, depăşeşte 75% din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului.

5 Se defineşte dauna majoră ca fiind dauna pentru care cuantumul despăgubirii stabilit de asigurător pe baza sistemelor de specialitate pentru evaluarea daunelor auto depăşeşte 75% din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului.

Cand,cat,cum se face,de ce Pensia de intretinere: Cine o poate cere si cum se plateste

Obligatia de intretinere exista, in principal, intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori si intre fostii soti, dupa cum stabileste Codul civil. Daca o persoana nu-si indeplineste aceasta obligatie, ea poate fi nevoita sa plateasca o pensie de intretinere.

Clauze abuzive banci:Volksbank pierde definitiv procesul privind eliminarea comisionului de risc din contractele de credit
Cand,cat,cum se face,de ce Pensia de intretinere: Cine o poate cere si cum se plateste

De obicei, obligatia de intretinere se face in natura, prin asigurarea celor necesare vietii dezi cu zi si, daca e cazul, prin plata cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala. In cazul nerespectarii obligatiei, instanta de tutela dispune ca aceasta sa fie facuta prin plata in bani a unei pensii de intretinere. Potrivit Codului civil, pensia poate fi ori o suma fixa, ori o cota procentuala din venitul net lunar al celui care o datoreaza.

Plata pensiei de intretinere

Legea prevede ca poate fi obligata la intretinere doar o persoana care are mijloacele necesare pentru a o plati sau care are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. Totodata, intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza s-o plateasca.

Atunci cand sunt stabilite mijloacele persoanei care datoreaza intretinerea, se tine cont atat de venituri si bunuri (si de posibilitatile de realizare a acestora), cat si de celelalte obligatii. „Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat”, prevede Codul civil.

Atunci cand se schimba situatia materiala a celui care plateste pensia de intretinere si nevoia celui care o primeste, cuantumul acesteia poate fi marit sau micsorat, prin decizie a instantei de tutela. Dar, totodata, se poate decide si incetarea platii.

Nota: Daca pensia de intretinere este o suma fixa, aceasta se indexeaza trimestrial, in functie de rata inflatiei.

Conform dispozitiilor actului normativ citat, pensia se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata, dar, daca introducerea solicitarii a fost intarziata din vina datornicului, aceasta se poate acorda si pentru o perioada anterioara.

„Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite de parti sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca. Chiar daca creditorul intretinerii a decedat in perioada corespunzatoare unei rate, intretinerea este datorata in intregime pentru acea perioada”, scrie in Cod.

O alta varianta este plata anticipata a unei sume care sa acopere o perioada mai lunga sau chiar intreaga perioada in care pensia este datorata. Acest lucru poate fi ori convenit de parti, ori hotarat de instanta de tutela, insa doar daca persoana care datoreaza pensia isi permite s-o faca din punct de vedere financiar.

Daca se dovedeste ca o persoana NU datora intretinerea, aceasta poate sa ceara banii inapoi fie de la cel care a beneficiat de ea, fie de la cel care o datora in realitate. „Daca, din orice motiv, se dovedeste ca intretinerea prestata, de bunavoie sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti, nu era datorata, cel care a executat obligatia poate sa ceara restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, in realitate, obligatia sa o presteze, in acest din urma caz, pe temeiul imbogatirii fara justa cauza”, se mai arata in Codul civil.

Despre obligatia de intretinere

Legea stabileste ca o persoana este indreptatita sa primeasca intretinere doar daca nu-si poate asigura mijloacele necesare traiului din munca sau bunurile pe care le are. Totodata, poate fi obligata la intretinere doar o persoana care are mijloacele necesare pentru a o plăti sau care are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.

Starea de nevoie a persoanei care are dreptul la intretinere si mijloacele persoanei care trebuie s-o asigure pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.

Daca un minor nu se poate intretine din munca sa, chiar daca are bunuri, parintii trebuie sa-l ajute, dar Codul civil prevede si o exceptie: „In cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, instanta de tutela poate incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate”.

Daca o persoana ajunge in stare de nevoie din propria vina, aceasta are dreptul sa ceara doar intretinerea de strica necesitate. Totodata, nu mai poate sa pretinda intretinere persoana care s-a facut vinovata – fata de cea obligata s-o ofere – de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.

Neindeplinirea obligatiei de intretinere si neplata pensiei de intretinere se pot pedepsi cu inchisoare

Abandonul de familie este una dintre infractiunile pedepsite de Codul penal, dupa cum precizeaza Ioana Stoica, avocat si consultant pe Forumul AvocatNet.ro.

„Neplata, cu rea-credinta, timp de cel putin trei luni, a pensiei de intretinere, reprezinta elementul constitutiv al infractiunii de abandon de familie”, a precizat Ioana Stoica la unsubiect deschis recent pe forum.

Mai precis, persoanele obligate prin lege sa ofere intretinere sunt pedepsite cuinchisoare de la sase luni la trei ani sau cu amenda daca:

  • parasesc, alunga sau lasa fara ajutor persoanele indreptatite la intretinere, expunandu-le la suferinte fizice sau morale;
  • nu-si indeplinesc, cu rea-credinta, obligatia de intretinere;
  • nu platesc, cu rea-credinta, timp de trei luni, pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Aceeasi pedeapsa se da si pentru „neexecutarea, cu rea-credinta, de catre cel condamnat a prestatiilor periodice stabilite prin hotarare judecatoreasca, in favoarea persoanelor indreptatite la intretinere din partea victimei infractiunii”, dupa cum se stabileste in Codul penal.

Atentie! Actiunea penala se pune in miscare doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Cum,Cand,Cum Se Face :Acțiune în nulitatea testamentului

Acţiune în constatarea nulităţii sau în anularea testamentului este o acţiune personală pe care moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi de creditorii chirografari ai defunctului o pot formula, numai după deschiderea succesiunii, împotriva beneficiarului testamentului, când testamentul sau o dispoziţie testamentară încalcă cel puțin o condiţie de validitate (de fond sau de formă) prevăzută de lege.

Așadar, calitate procesuală activă într-un astfel de proces au  moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi creditorii chirografari ai defunctului, iar calitate procesuală pasivă (pârât) are beneficiarul testamentului, cu condiția să fi acceptat legatul. De asemenea, este de reținut că reclamantul poate formula această acțiune doar după moartea testatorului (dată care coincide cu deschiderea succesiunii), în caz contrar, instanța de judecată va respinge acțiunea ca inadmisibilă.

Așa cum am arătat mai sus, reclamantul poate solicita anularea (nulitatea relativă) sau constatarea nulităţii absolute a testamentului, referindu-se în mod specific la dispoziţia testamentară vizată, care poate fi un legat sau un alt act juridic, cum ar fi o exheredare a unui moştenitor nerezervatar.

Prin această acțiune se poate solicita anularea sau constatarea nulității oricărui tip de testament, indiferent de formă (olograf, scris de mâna testatorului sau autentic, redactat la notariat) și indiferent de obiectul legatului (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular).

Acte necesare

  • copia testamentului;
  • orice înscris care probează existenţa unui motiv de nulitate care afectează testamentul;
  • copia certificatului de moştenitor, testamentul sau acte de stare civilă care să legitimeze calitatea procesuală activă a reclamantului (vedeți explicațiile de mai sus).

Onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru

1. Onorariul de avocat pentru acțiunea în anularea sau constatării nulității absolute a unui testament se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:

  • redactarea cererii de chemare în judecată și introducerea ei la instanța competentă, însoţită de actele necesare;
  • reprezentarea în instanță și redactarea de cereri și apărări ulterioare până la pronunțare.
  • Dacă solicitați numai unul dintre serviciile de mai sus (redactare sau reprezentare), veți achita doar onorariul pentru serviciul respectiv.

CUM,CAND,UNDE:Anularea certificatului de moștenitor

Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor în instanță este o acţiune personală și patrimonială, prin care reclamantul solicită instanței de judecată să constate nulitatea relativă sau absolută a certificatului de moștenitor emis de notarul public.

Cel care poate formula această acțiune (are calitate procesuală activă), potrivit art. 119 din Legea nr. 36/1995, este orice persoană care se consideră vătămată în dreptul său prin emiterea certificatului de moştenitor. Astfel, atât  moştenitorul care a participat la procedura succesorală notarială, cât şi terţul (moștenitor sau nu) care justifică un interes, pot introduce acțiunea în anularea sau constatarea nulității certificatului de moștenitori.

Cererea de chemare în judecată se formulează în contradictoriu cu toate părțile certificatului de moştenitor (calitate procesuală pasivă). Chiar şi dacă se invocă un motiv de nulitate care priveşte numai pe unul dintre moştenitorii consemnaţi în certificatul emis de notar, toţi moştenitorii trebuie chemaţi în judecată pentru ca hotărârea de anulare a actului să le fie opozabilă.

Reclamantul poate solicita atatâ anularea certificatului de moştenitor sau de legatar testamentar emis în baza Art. 115 din Legea 36/1995, cât și a certificatului de calitate de moştenitor, emis în baza Art. 116 din aceeași lege. Certificatul de moştenitor este actul emis de notarul public, care constată, în baza încheierii finale întocmite de notar, masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce le revin acestora din patrimoniul defunctului. Certificatul de calitate de moştenitor va cuprinde numai menţiunea cu privire la calitatea de moştenitor.

Acte necesare

  • copia certificatului de moştenitor a cărui anulare se solicită;
  • acte de stare civilă din care rezultă gradul de rudenie cu autorul (certificate de naștere);
  • dacă există, documente care atestă acceptarea moştenirii (de ex. declarație notarială de acceptare a succesiunii);
  • dacă se invocă lipsa de discernământ, acte medicale în acest sens.

Onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru

1. Onorariul de avocat pentru acțiunea în anularea certificatului de moștenitor se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:

  • redactarea cererii de chemare în judecată și introducerea ei la instanța competentă, însoţită de actele necesare;
  • reprezentarea în instanță și redactarea de cereri și apărări ulterioare până la pronunțare.
  • Dacă solicitați numai unul dintre serviciile de mai sus (redactare sau reprezentare), veți achita doar onorariul pentru serviciul respectiv.

Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?

Persoanele care au lucrat in Romania si intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European beneficiaza de pensie comunitara. Aceasta se stabileste prin cumularea tuturor perioadele lucrate.

Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?
Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?

Reglementarile europene stabilesc faptul ca persoanele care au muncit si in afara tarii beneficiaza de cumularea drepturilor la pensie pentru toate perioadele lucrate atat in tara, cat si in strainatate.

Cetatenii vizati de reglementarile europene sunt cei din statele membre UE si SEE, lista cuprinzand: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein si Elvetia.

Astfel, persoanele interesate pot solicita obtinerea drepturilor de pensie potrivit legislatiilor in vigoare ale statelor membre in care au desfasurat activitati profesionale, se arata intr-un material realizat de Casa Nationala de Pensii Publice. Conform site-ului oficial al UE,varsta de pensionare este diferita de la un stat la altul. Prin urmare, drepturile de pensie obtinute in alte tari se acorda doar din momentul in care persoana in cauza implineste varsta legala de pensionare din tarile respective, informeaza CNPP.

„Drepturile de pensie se acorda potrivit principiului pro rata temporis, proportional cu perioadele de asigurare realizate in fiecare stat. Fiecare stat va acorda cate o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislatii”, este precizat pe site-ul CNPP.

Concret, pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala, de invaliditate si de urmas, persoanele care au lucrat in doua sau mai multe state din UE si SEE, trebuie sa se adreseze unei singure institutii: casa de pensii din tara in care locuiesc, mentioneaza sursa citata. In acest sens, va trebui depusa o cerere, care va fi valabila pentru toate institutiile la legislatia carora persoana respectiva a fost supusa.

Daca solicitantul locuieste pe teritoriul unui stat membru, atunci cererea se va depune la institutia din statul respectiv. In cazul persoanelor care locuiesc in Romania, cererea de pensionare se adreseaza casei teritoriale de pensii din raza domiciliului.

Institutia la care se va depune cererea de pensionare se va ocupa de formalitatile necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru toate statele in care a lucrat solicitantul.

Ce acte sunt necesare pentru cei care locuiesc intr-un stat membru?

Conform informatiilor de la CNPP, pentru inscrierea la pensia pentru limita de varsta,anticipata sau anticipata partiala, este nevoie de urmatoarele acte:

  • formularul de cerere E 202;
  • formularul E 207;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie dupa actul de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • o adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pentru inscrierea la pensia de invaliditate, actele necesare sunt:

  • formularul de cerere E 204;
  • formularul E 207;
  • documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pentru inscrierea la pensia de urmas, actele necesare sunt:

  • formularul de cerere E 203;
  • formularul E 207;
  • declaratia pe propria raspundere urmasi;
  • adeverinta de studii (elev sau student);
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate al sustinatorului decedat;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant a sustinatorului decedat.

Plata contributiilor in cazul persoanelor care lucreaza in alt stat membru

Atunci cand o persoana a lucrat in Romania, iar in prezent munceste in alt stat membru UE ori SEE, nu este necesar ca aceasta sa ramana asigurata si in sistemul public de pensii din Romania.

„In perioada in care lucrati in mod legal pe teritoriul altui stat membru, nu este necesar sa ramaneti asigurat in sistemul public de pensii din Romania, prin incheierea unui contract de asigurare facultativa cu casa teritoriala de pensii de la locul de domiciliu sau de resedinta, avand in vedere principiul totalizarii perioadelor de asigurare la acordarea drepturilor de pensie”, se precizeaza pe site-ul CNPP.

Cu toate astea, persoanele care incheie un astfel de contract de asigurare facultativa vor beneficia de valorificarea contributiilor aferente contractului, mentioneaza aceeasi sursa.

De asemenea, daca o persoana locuieste in alt stat membru, aceasta nu este nevoita sa vina in Romania pentru depunerea cererii de pensionare. Cererea se depune in statul de domiciliu.

Cum se poate transfera o pensie in strainatate?

Persoanele care beneficiaza in Romania de pensie si care sunt stabilite in strainatate isi pot primi pensia in statul in care locuiesc.

„Incepand cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din Romania stabiliti in strainatate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Nationala de Pensii Publice asigurand plata pensiilor prin Citibank Europe plc., Dublin – sucursala Romania”, este explicat pe site-ul CNPP.

Pentru a transfera in strainatate drepturile de pensie este necesara:

  • deschiderea unui cont la orice banca de pe teritoriul statului de domiciliu şi
  • comunicarea detaliilor bancare (adresa completa a beneficiarului, denumirea si adresa bancii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al bancii beneficiarului, daca e cazul, precum si numarul de cont international bancar) catre institutia platitoare (casa teritoriala de pensii in evidenta careia se afla dosarul de pensie) prin intermediul declaratiei de transfer.

„Declaratia de transfer in strainatate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, insotita de documentul care confirma detaliile bancare si de copia actului de identitate al titularului care atesta domiciliul sau actual, se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procura speciala la sediul casei teritoriale de pensii in a carei evidenta se afla dosarul de pensie”, mai precizeaza reprezentantii CNPP.

Totodata, exista si posibilitatea trimiterii acestor documente cu posta sau prin e-mail.

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU a lansat ieri 12.11.2014 la sediul Electromagnetica Business Park:Ghidul lucratorului strain in Romania

La eveniment au participat reprezentatii a peste 30 de firme cu obiect de import.

Multumim celor prezenti

 

Pentru cei care nu au fost de fata puteti citi

Unde Se Depune o Contestatie La Executare conform Noilor Modificari 2014

Unde Se Soluţionează Contestaţiile La Executare În Materie Civilă?

Unde Se Depune o Contestatie La Executare conform Noilor Modificari 2014

În urma unei decizii a Curţii Constituţionale, Parlamentul a aprobat, prin Legea nr. 138/2014, între altele, modificări laCodul de procedură civilă. După cum puteţi citi mai jos, acestea sunt de importanţă practică pentru realizarea echilibrului între părţile în litigii de drept comun.

Legea nr. 138/2014 a fost publicată în Monitorul oficial nr. 753/2014 şi este în vigoare din 19 octombrie 2014.

Decizia CCR nr. 348/2014, menţionată, a avut în vedere dispoziţiile art. art. 650 alin. (1) şi art. 713 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În forma de la ta introducerii criticii de neconstituţionalitate, aceastea avea următoarea redactare:

  • Art. 650 alin. (1): “Instanţa de executare este judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.”;
  •  Art. 713 alin. (1): “Contestaţia se introduce la instanţa de executare.”

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul a susţinut, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât stabilesc un criteriu subiectiv atunci când se decide cu privire la competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti să soluţioneze contestaţiile la executare în materie civilă. Art. 713 din Codul de procedură civilă stabileşte competenţa de judecată a contestaţiilor la executare în favoarea instanţei de executare, instanţă care este definită în art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă ca fiind judecătoria în circumscripţia căreia se află biroul executorului judecătoresc care face executarea.

Creditorul poate înfrânge principiul constituţional al egalităţii în drepturi prin alegerea unui executor judecătoresc de pe raza curţii de apel pentru a solicita executarea unei hotărâri judecătoreşti sau a unui titlu, decizând astfel instanţa competentă să judece eventualele contestaţii la executare formulate de către debitor sau de terţul care este afectat de executare. Egalitatea în drepturieste încălcată prin lăsarea la latitudinea creditorului a dreptului de a-şi alege instanţa prin alegerea executorului judecătoresc din circumscripţia unei anumite judecătorii.

De asemenea, prin dispoziţiile legale criticate se stabileşte un privilegiu în favoarea creditorului în raport nu numai cu debitorul, ci şi cu un terţ ale cărui drepturi sunt încălcate. Prin stabilirea de către creditor a instanţei competente să judece contestaţia la executare se încalcă şi dreptul la un proces echitabil. Mai arată că dispoziţiile legale criticate reprezintă o excepţie de la regula generală prevăzută de art. 107 şi următoarele din Codul de procedură civilă care stabilesc competenţa de judecată în favoarea instanţei de la domiciliul pârâtului.

Reţinând criticile formulate în cauză, potrivit cărora dispoziţiile legale criticate stabilesc un criteriu subiectiv atunci când se decide cu privire la competenţa teritorială a instanţelor judecătoreşti să soluţioneze contestaţiile la executare în materie civilă, Curtea aadmis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Curtea a constatat că, în mod evident, prevederile art. 650 alin. (1) din Codul de procedură civilă nu întrunesc exigenţele de claritate, precizie şi previzibilitate. Curtea a concluzionat că textul de lege supus controlului de constituţionalitate permite un criteriu subiectiv de apreciere din partea uneia dintre părţile în litigiu, ceea ce echivalează cu lipsa stabilirii cu precizie a instanţei de executare competente, respectiv cu imposibilitatea cunoaşterii de către debitor, în cauza dată, a acestei instanţe.

Astfel, coroborând dispoziţiile art. 650 cu cele ale art. 651 din Codul de procedură civilă, dacă în ceea ce priveşte alegerea executorului judecătoresc marja de apreciere lăsată de legiuitor creditorului este mai mare, dându-i acestuia posibilitatea să îşi aleagă executorul judecătoresc din circumscripţia curţii de apel în funcţie de natura bunurilor care urmează a fi supuse executării, respectiv a obligaţiilor care trebuie să fie executate, în ceea ce priveşte stabilirea instanţei de executare, aceasta trebuie să se circumscrie unor soluţii clare şi consacrate deja în legislaţie, precum judecătoria în circumscripţia căreia se află imobilul, domiciliul sau sediul debitorului sau locul unde urmează să se facă executarea.

Ce modificări a adus Legea nr. 138/2014?

Răspunzând la cele stabilite de CCR, prin legea amintită legiuitorul a modificat textul articolului în cauză astfel că instanţa de executare este judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul debitorului, în afara cazurilor în care legea dispune altfel.

Prin aceeaşi lege sunt aduse şi alte modificări sau completări, pe situaţii specifice.

  • Dacă domiciliul sau, după caz, sediul debitorului nu se află în ţară, este competentă judecătoria în a cărei circumscripţie se află, la data sesizării organului de executare, domiciliul sau, după caz, sediul creditorului, iar dacă acesta nu se află în ţară, judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul biroului executorului judecătoresc învestit de creditor.
  • Schimbarea domiciliului sau sediului debitorului ori, după caz, al creditorului după începerea executării silite nu atrage schimbarea competenţei instanţei de executare.
  • Instanţa de executare soluţionează contestaţiile la executare, precum şi orice alte incidente apărute în cursul executării silite, cu excepţia celor date de lege în competenţa altor instanţe sau organe.
  • În toate cazurile instanţa de executare se pronunţă prin încheiere executorie care poate fi atacată numai cu apel, în termen de 10 zile de la comunicare, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Cum,cand,unde,cat dureaza Acceptarea Sau Renunţarea La Moştenire

Acte de acceptare tacită a moştenirii

Acte de acceptare tacită a mostenirii sunt oricare dintre acele activităţi întreprinse de moştenitor, din a căror îndeplinire rezultă neîndoielnic intenţia sa de a accepta succesiunea lui de cujus.

Legea nu stabileşte concret care anume acte realizate de succesibil constituie manifestarea intenţiei de a accepta moştenirea. Instanţa de judecată va trebui să aprecieze, în concret, de la caz la caz, dacă actul săvârşit de succesibil, în această calitate, reprezintă sau nu o acceptare tacită a moştenirii. Totuşi, art. 690 cod civil prevede că nu sunt acte de acceptare tacită actele de conservare, îngrijire şi administrare provizorie, cu condiţia ca moştenitorul să nu fi dobândit deja titlul sau calitatea de erede prin acceptare expresă.

Actele de conservare

Exemple de acte de conservare: cererile de punere şi ridicare a sigiliilor de facere a inventarului, întreruperea unei prescripţii, luarea unei inscripţii ipotecare sau cerere de reînnoire a unei ipoteci înscrise, cheltuielile de înmormântare. Aceste acte nu sunt susceptibile de a fie apreciate drept acte de acceptare, conform temeiului legal indicat mai sus.

Actele de administrare

După cum se arată în textul de lege mai sus menţionat, nici actele de administrare care au un caracter provizoriu şi urgent nu pot fi asimilate actelor de acceptare. Asemenea acte, săvârşite pentru păstrarea în bune condiţii a patrimoniului succesoral, determinate de necesităţi urgente şi folositoare tuturor comoştenitorilor şi care nu angajează viitorul bunurilor din moştenire, nu pot fi apreciate ca acte de acceptare tacită.

În schimb, actele de administrare definitive, fără caracter urgent şi care angajează viitorul sunt socotite acte de acceptare pentru că moştenitorul s-a comportat ca un proprietar şi a realizat aceste acte pentru ca a voit să accepte moştenirea.

Exemple: actele de posesiune si folosinţă a bunurilor succesorale; faptul mutării definitive a succesibilului în casa moştenită; demolarea unei construcţii; încasarea unor creanţe de la debitorii succesiunii; încheierea unei convenţii între moştenitori cu privire la administrarea bunurilor succesorale; locaţiunea bunurilor succesorale pe o perioadă mai îndelungată; cererea de evaluare sau inventariere a bunurilor; cererea de deschidere a procedurii succesorale; plata impozitelor datorate statului cu privire la bunurile din masa succesorală; plata taxelor succesorale; cererea de a fi trecut ca moştenitor în inventarul întocmit la deschiderea succesiunii; introducerea unei acţiuni succesorale etc.)

Actele de dispoziţie

Actele de dispoziţie pot sta la baza acceptării tacite, conform art. 691 cod civil. Prin urmare, atunci când moştenitorul încheie un act de dispoziţie ce are ca obiect un bun aflat în masa succesorală, indiferent de valoarea şi natura lui, este prezumată intenţia lui neechivocă să accepte moştenirea pur şi simplu, chiar dacă actul de dispoziţie nu ar putea produce efecte.

În privinţa acestor acte se poate distinge între:

a) Actele de dispoziţie având ca obiect bunurile succesorale singulare (ex: renunţarea la un drept, valorificarea dreptului de autor privitor la o operă literară etc.) constituie acte de acceptare tacită, cu următoarele excepţii:
– vânzarea de către succesibil a unor obiecte ale moştenirii supuse stricăciunii sau a căror conservare ar fi prea oneroasă;
– înstrăinarea unui bun din masa succesorală, dacă succesibilul a acţionat cu credinţa greşită că este proprietatea sa.

b) Actele de dispoziţie având ca obiect moştenirea privită ca universalitate, implică în mod neîndoielnic intenţia succesibilului de a accepta succesiunea.
De asemenea renunţarea cu titlu oneros la moştenire, constituie întotdeauna acceptare pură şi simplă, iar renunţarea cu titlu gratuit numai dacă se face în favoarea unui moştenitor determinaţi, nominalizaţi.

Acţiuni în justiţie şi alte acte procedurale

Constituie acte de acceptare tacită a moştenirii promovarea de către succesibil a unor acţiuni în justiţie ce presupun indirect, dar neîndoielnic, însuşirea calităţii de moştenitor, cum ar fi: cererea de împărţeală a bunurilor succesorale, de raport a donaţiilor ori de reducţiune a liberalităţilor excesive, cererea de anulare a testamentului etc.

Intentarea unei acţiuni succesorale valorează acceptare oricare va fi soarta acţiunii. De asemenea poate valora acceptare şi participarea succesibilului la proces în calitate de pârât, dacă din atitudinea adoptată de el, rezultă însuşirea calităţii de moştenitor. În toate cazurile instanţa trebuie să aprecieze dacă participarea la proces a succesibilului poate fi interpretată drept acceptare a moştenirii.

Când moştenitorul realizează un act care este interpretat fără echivoc drept unul de acceptare tacită, el nu poate renunţa la acceptarea constatată astfel declarând în mod expres că nu a înţeles să-şi însuşească calitatea de moştenitor, pentru că, în principiu, afirmaţia nu are valoare faţă de actele făcute.

Alte articole:

  • Retransmiterea succesorală (moştenirii)
  • Dreptul de preemţiune
  • Opţiune succesorală (dreptul de)
  • Acceptarea succesiunii
  • Acte de acceptare tacită a moştenirii
  • Acceptarea pură şi simplă a moştenirii
  • Acceptarea moştenirii sub beneficiu de inventar
  • Accesiunea
  • Retractarea renunţării la moştenire

Incredibil:Timbru de mediu esalonat;acciza esalonata:Restituirea Accizelor La Carburanţi Se Eşalonează Până În Decembrie 2019

Executivul a modificat, recent, Hotărârea de Guvern nr. 537/2014 privind condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat a sumelor reprezentând diferenţa dintre nivelul standard al accizelor şi nivelul accizelor diferenţiat pentru motorina utilizată drept combustibil pentru motor.

H.G. nr. 906/2014, de modificare, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 779/2014, în vigoare începând cu 27 octombrie.

Pe fond, reţinem ca principale modificări:

  • Valabilitatea scheme de ajutor de stat sub forma restituirii sumelor, precum şi pentru plata efectivă în cadrul schemei de ajutor de stat, care curgea până la 31 martie 2019, a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2019 inclusiv.

Noua Procedură De Solicitare A Vizelor Pentru SUA In 2014-2015

Noua procedură de solicitare a vizelor in 2015

Pentru programarea interviului şi informaţii despre vize, sunaţi la numărul 03 17 800 260 sau vizitaţi www.ustraveldocs.com/ro

Toţi solicitanţii de viză au obligaţia de a completa şi transmite online formularul DS-160 înainte de a face programarea. Dacă programarea este facută fără a transmite formularul DS-160 online, solicitanţii de viză vor fi nevoiţi să se reprogrameze.

Servicii:

  • Programarea interviurilor prin call center, la numerele de telefon +40 31 7800 260 pentru apeluri din România sau 703-988-7105 pentru apeluri din SUA, sau online prin intermediul site-uluiwww.ustraveldocs.com/ro
  • Informaţii despre procedura de solicitare a vizelor oferite de call center
  • Livrarea paşapoartelor cu vizele aprobate prin curierat TNT.

Cu o singură taxă (taxa MRV în funcţie de tipul vizei) achitată la orice sucursală BRD din România, serviciile menţionate mai sus sunt oferite tuturor solicitanţilor de viză.

Procedura de solicitare a vizelor – PAS CU PAS

  • PASUL 1: Faceţi o fotografie
  • PASUL 2: Completaţi formularul online DS-160 şi tipăriţi Pagina de Confirmare când terminaţi
  • PASUL 3: Înregistraţi-vă online şi creaţi un profil
  • PASUL 4: Achitaţi taxa pentru interviu
  • PASUL 5: Programaţi-vă interviul online sau prin intermediul call center-ului
  • PASUL 6: Veniţi la Ambasadă pentru interviu
  • PASUL 7: Paşapoartele cu vizele aprobate vor fi livrate prin TNT

PASUL 1: Faceţi o fotografie.

Fotografia este o componentă importantă a solicitării de viză. Acceptarea fotografiei pe care aţi folosit-o va depinde întotdeauna de Ambasada sau Consulatul la care solicitaţi viza. Vă rugăm să citiţi informaţiile de mai jos despre criteriile de calitate ale unei fotografii.

Fotografia dumneavoastră trebuie să fie:

  • Recentă (facută în ultimele şase luni)
  • Color
  • Cu fundal alb
  • Expunerea feţei trebuie să fie de 3cm din creştet până la bărbie
  • Persoana trebuie să privească direct spre aparatul foto
  • Pavilioanele urechilor trebuie să fie vizibile
  • Fără ochelari
  • Capul trebuie descoperit, cu excepţia situaţiilor de ordin religios, dar chiar şi atunci, acoperământul nu trebuie să mascheze nicio parte a feţei.

Fotografia digitală încărcată în formularul DS-160 trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

  • Trebuie să fie în format JPEG(terminaţie .jpg )
  • Rezoluţia minimă este de 600 pixeli
  • Rezoluţia maximă este de 1200 pixels şi 240KB.

Dacă nu încercaţi să încărcaţi o fotografie, nu veţi putea finaliza formularul DS-160. Dacă sistemul nu acceptă fotografia, puteţi aduce o fotografie la interviu – dimensiunile trebuie să fie de 5 X 5 cm. Puteţi face fotografii şi la Consulat în ziua interviului (15 RON pentru un set de şase fotografii standard).

Pentru informaţii suplimentare despre criteriile de calitate pentru fotografii, vizitaţi pagina web a Departamentului de Stat .

PASUL 2: Completaţi formularul online DS-160 şi tipăriţi Pagina de Confirmare când terminaţi.

DS-160 Instrucţiuni Importante:

  • Formularul de solicitare a vizelor DS-160 este obligatoriu pentru toţi solicitanşii de viză temporară. Formularul este disponibil online lahttps://ceac.state.gov/genniv/.
  • Pregătiţi toate informaţiile şi documentele necesare înainte de a începe completarea formularului: paşaportul, informaţii despre călătoriile anterioare, solicitări de viză anterioare, planuri de călătorie etc.
  • Selectaţi din meniu ţara în care veţi solicita viza „ROMANIA,BUCHAREST” şi apoi apăsaţi butonul „Începe un nou formular”.
  • Notaţi undeva ID-ul formularului şi răspundeţi la întrebarea de securitate pe care o alegeţi. Veţi putea reaccesa formularul transmis pentru o perioadă de treizeci de zile.
  • Selectaţi corect tipul vizei din meniul „Scopul Călătoriei în SUA”. ATENŢIE: dacă solicitaţi mai multe tipuri de viză în aceeaşi zi(de exemplu B1/B2-afaceri/turism şi I- scop jurnalistic), trebuie să completaţi şi să transmiteţi un singur formular DS-160 şi să aduceţi o singura pagina de confirmare la interviu
  • Verificaţi toate informaţiile din formular să fie corecte: nume de familie, prenume, sex, data şi locul naşterii, cetăţenia, alte nume purtate (de exemplu numele anterioare căsătoriei/divorţului)şi numele complet în alfabetul matern. Dacă introduceţi informaţii incorecte sau incomplete, va trebui să corectaţi formularul şi să îl retransmiteţi înainte de interviu.
  • Tipăriţi pagina de confirmare care conţine câteva informaţii biografice şi un cod de bare cu numărul de confirmare. Veţi avea nevoie de acest număr de confirmare când veţi face programarea interviului prin call center sau online, iar la interviu va fi necesară pagina de confirmare.
  • Pentru mai multe informaţii despre formularul DS-160, vizitaţiÎntrebări Frecvente şi Răspunsuri despre Formularul DS-160.

PASUL 3: Înregistraţi-vă online şi creaţi un profil

  • Solicitanţii trebuie să se înregistreze online la www.ustraveldocs.compentru a introduce informaţiile necesare şi pentru a-şi programa interviul. După înregistrarea online, terbuie să tipăriţi ordinul de plată solicitat de BRD pentru achitarea taxei MRV.
  • Pe lângă tiparirea ordinului de plată, veţi selecta un centru TNT pentru a vă prelua paşaportul cu viza, după ce a fost aprobată şi eliberată.

PASUL 4: Achitaţi taxa pentru interviu

Anunţ important – Noi taxe de viză

Începând cu 12 septembrie 2014 taxele de solicitare a anumitor categorii de vize se vor schimba. Pentru mai multe detalii referitoare la schimbarea taxelor de viză vă rugăm să accesați pagina de internet a Departamentului de Stat al Statelor Unite la Fees for Visa Services.

Tipuri de vize şi valoarea taxelor de solicitare a vizei

  • În majoritatea cazurilor, solicitanţii de viză, inclusiv copiii, trebuie să achite taxa nerambursabilă şi netransferabilă Machine Readable Visa (MRV), indiferent dacă viza este aprobată sau nu. Taxa depinde de tipul vizei solicitate.
  • Plata taxei de viza se poate face fie in numerar la orice sucursala BRD din Romania, dupa ce ati descarcat si tiparit ordinul de plata cu cod de bare, urmand instructiunile de la sectiunea Banca si Optiuni de Plata, fie online prin serviciul TrustPay.
  • Daca doriti sa verificati daca banca dumneavoastra pune la dispozitie acest serviciu, apasati aici.
  • Fiecare solicitant de viză trebuie să achite taxa MRV utilizând  formularul de plată individual, generat de site-ul pentru solicitarea vizelor (ex. o familie formată din patru membri trebuie să mearga la BRD cu patru formulare de plată cu patru coduri UID diferite.)
  • Dacă solicitaţi mai multe tipuri de viză în aceeaşi zi(de exemplu B1/B2-afaceri/turism şi I- scop jurnalistic), trebuie să achitaţi două taxe pentru interviu. Singura excepţie este pentru cei care solicită o viză B1/B2 (afaceri/ turism) şi o viză C1/D (membru de echipaj în tranzit) în aceeaţi zi, şi vor achita o singură taxă MRV (echivalentul în Lei a 160 USD).
  • Plata se va face în numerar în moneda naţională (RON). După încasarea sumei de bani, BRD va elibera o chitanţă. Va trebui să păstraţi chitanţa pentru că aveţi nevoie de numărul chitanţei pentru a vă programa interviul.

PASUL 5: Programaţi-vă interviul online sau prin intermediul call center-ului

  • Vă puteţi programa interviul online la www.ustraveldocs.com/ro
  • Sau puteţi suna la call center la numărul +40 31 7800 260 din Romania sau 703-988-7105 din SUA
  • Indiferent dacă vă programaţi online sau sunaţi la call center, veţi avea nevoie de numărul chitanţei de la BRD.
  • ATENŢIE: Trebuie să fiţi atenţi când selectaţi tipul vizei de care aveţi nevoie. Puteţi găsi informaţii despre vize online lawww.ustraveldocs.com/ro sau puteţi suna call center-ul la numărul +40 31 7800 260 din Romania sau 703-988-7105 din SUA.

PASUL 6: Veniţi la Ambasadă pentru interviu

  • Programările pentru interviu de fac din jumătate în jumătate de oră, de la 7:30 a.m. pînă la 11:00 a.m. Vă rugăm să veniţi la timp (nu mai devreme); întregul proces la Ambasadă durează aproximativ o oră. Înainte de a intra în Ambasadă, personalul va verifica dacă aveţi toate documentele necesare.
  • Există o cabină foto în sala de aşteptare a Secţiei Consulare, unde puteţi face fotografii standard. Preţul este de 15 RON pentru un set de şase fotografii. Vă rugăm să aveţi suma exactă.
  • Aveţi întrebări despre documente necesare? (PDF – 182 kb)

PASUL 7: Paşapoartele cu vizele aprobate vor fi livrate prin TNT

  • Dacă viza este aprobată, va trebui să lăsaţi paşaportul la Secţia Consulară pentru a vă tipări viza. Paşapoartele vor fi trimise către centru TNT pe care l-aţi ales când aţi programat interviul.
  • Paşapoartele vor fi livrate de TNT, gratis, la unul dintre centrele de livrare din Romania, sau puteţi opta pentru preluarea paşaportului în aceeaşi zi, de la sediul TNT Romania SRL Str. Aurel Vlaicu Nr. 49 075100, Otopeni, Romania.

Recuperare Taxe Strainatate – Ai lucrat în străinătate?‎

  • Recuperare Taxe Strainatate Recuperare taxe Germania
  • Recuperare taxe SUA
  • Recuperare taxe Anglia
  • Recuperare taxe Olanda

 

Ca să începem procedura de recuperare a taxelor avem nevoie de următoarele documente:

1. Documentul de Sinteză a Câştigurilor „Lohnsteuerbescheinigung“ sau Ultimele Pay Slip-uri de la fiecare angajator;
2. Formularul Lohnsteuerkarte (dacă aveţi unul);
3. Copie după paşaport, carte de identitate sau a viză.
4. Trebuie să mai adăugati Certificatul UE sau orice alt certificat de la Biroul Fiscal Român care să ateste veniturile dumneavoastră din România.

NOTĂ: Dacă nu ai formularul Lohnsteuerkarte/Lohnsteuerbescheinigungs – Nici o problemă! Şi astfel poţi să aplici pentru recuperarea taxei pe venit! Noi vom obţine documentele lipsă pentru tine!

Ce este formularul Lohnsteuerbescheinigungs?

Lohnsteuerbescheinigung este formularul guvernamental oficial pe care îl primiţi de la angajator la sfârşitul anului fiscal. El conţine toate informaţiile despre câştigurile dumneavoastră şi taxele reţinute de către angajator.

Ce este formularul Lohnsteuerkarte?

Lohnsteuerkarte este necesar pentru a lucra într-o companie germană. Acest card este folosit de către angajatori pentru a furniza toate taxele plătite şi contribuţiile de asigurare din an şi vă este restituit de către angajator la sfârşitul anului.

Procedura de returnare a taxelor din Germania începe după sfârşitul anului financiar, 1 ianuarie.

Recuperarea taxelor din Germania durează aproximativ 90 – 180 de zile.

NOTĂ: Perioada de returnare a taxelor poate fi mai lungă sau mai scurtă. Depinde de documentele furnizate de către client şi de rapiditatea cu care operează Autorităţile Fiscale din ţara străină respectivă.

Cum îşi va recupera plăţile facturate, furnizorul de servicii de salubritate, de la asociaţie?

“Până în anul 2008, asociaţia s-a confruntat cu multi neplătitori a datoriilor catre asociaţia de locatari (cum era atunci) şi din această cauză administratorul care era pe atunci nu a plătit firma de salubritate care ridica gunoiul pentru a putea plăti celelalte utilităţi (apă, electricitate, etc). În 2008, s-a schimbat administratorul, iar cel nou nu a vrut să preia şi datoria veche şi de atunci toate utilităţile sunt plătite la zi, inclusiv gunoiul. Firma de salubritate a dat in judecată asociaţia de proprietari pentru datoria restantă şi a câstigat, asociaţia trebuind să fie executată silit.”

 

 

Pe fond, întrebarea este cum îşi va recupera plăţile facturate, furnizorul de servicii de salubritate, de la asociaţie?

Problemele legate de neplata datoriilor pot presupune mai multe situaţii. Înainte de a ajunge la cea din cazul de faţă, să vedem şi alte cazuri posibile, pentru cei interesaţi.

Într-o primă situaţie, este de verificat dacă vechiul administrator a colectat banii, dar nu a făcut plăţile către furnizorii de servicii, caz în care vorbim despre o delapidare şi trebuie urmărită persoana în cauză.

Într-o a doua ipoteză, discutând despre operaţiunile financiare făcute de noul administrator, este de verificat dacă, la primirea facturilor curente, pe ordinul de plată s-a menţionat că plata reprezintă factura curentă în cauză. Dacă o asemenea precizare nu a fost făcută, sumele virate în contul furnizorului de servicii se contabilizează mergând întâi la stingerea datoriilor cele mai vechi.

Trebuie, de asemenea, ţinut cont şi de încadrarea în termenele de prescripţie, de trei ani, după care furnizorul creditor nu îşi mai poate pretinde executarea datoriei restante.

În al treilea caz, care este cel ridicat în discuţia de faţă, furnizorul a făcut acţiunea judecătorească, a câştigat împotriva asociaţiei de proprietari şi a început executarea silită. Într-o asemenea situaţie, contul curent al asociaţiei va fi poprit de executorul judecătoresc, în vederea stingerii debitelor stabilite prin somaţia de plată.

Asociaţia poate negocia, cu executorul judecătoresc, achitarea în tranşe a debitului stabilit. În plus, se poate vedea dacă asociaţia are colectate, de la proprietari, sume pentru fondul de reparaţii, eventual fond de rezervă, din care poate face plăţi cu prioritate către executorul judecătoresc.

Desigur, asociaţia are dreptul de a acţiona în justiţie, potrivit art. 50 din lege, pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

Recuperarea Creantelor. Procedură Accelerată Sau incetinita de Noile Coduri

Recuperarea Creantelor

Implicaţiile Noului Cod Civil
– preluarea, în cadrul Noului Cod Civil, a reglementărilor din Codul Comercial;
– leziunea, impreviziunea şi forţa obligatorie a contractului;
– reducerea clauzei penale excesive şi dobânda legală;

– decăderea debitorului din beneficiul termenului (accelerarea scadenţei);
– rezoluţiunea unilaterală şi rezoluţiunea de plin drept. Pactele comisorii;
– modificări în reglementarea dinamicii obligaţiilor: cesiunea de creanţă, subrogaţia, novaţia şi preluarea de datorie;
– procedura specială de executare a ipotecii mobiliare: inconveniențe suplimentare față de reglementarea anterioară.
2. Implicaţiile Noului Cod de Procedură Civilă
– înlocuirea prin ordonanţa de plată, reglementată în Noul Cod de Procedură Civilă, a reglementărilor din O.G. nr. 5/2001 şi din O.U.G. nr. 119/2007;
– acţiunea în pretenţii: modificări privind administrarea probelor, forţa executorie a hotărârilor judecătoreşti;
– măsurile asiguratorii. Diferenţe faţă de reglementarea actuală;
– aspecte specifice privind calea de atac a apelului;
– executarea silită în forma popririi;
– procedură riscantă pentru creditor: oferta reală urmată de consemnaţiune

Avocat dreptul muncii :Taxarea salariilor ar putea creste cu pana la 35% in 2015

Guvernantii arunca acum in popor cu tot felul de pomeni electorale (reducerea CAS, amnistii fiscale pentru pensionari, profesori, medici etc.), insa nu sufla un cuvant despre ce ne asteapta in domeniul accizelor, taxelor si impozitelor din 2015. Se aude ca la Finante – aripa controlata de ministrul Darius Valcov, nu de Ioana Petrescu – se lucreaza la taxarea salariilor cu 20% si chiar 35%, iar impozitul pe case ar putea creste cu peste 56% in urmatorii doi ani.

Autoritatile se tot codesc sa ne anunte care va fi cursul valutar pe baza caruia se vor calcula accizele in 2015. Nivelul de curs ar putea fi de peste 4,55 de lei/euro, in cazul in care mergem pe „logica” guvernantilor, aplicata anul trecut  la calculul accizei pentru 2014, cu includerea in ecuatie a inflatiei anuale (septembrie 2012-septembrie 2013) si a indicelui de crestere a preturilor. Cursul din 1 octombrie 2014 a fost de 4,40 lei/euro, dar autoritatile au anuntat ca nu vor utiliza acest nivel. Folosind modul de calcul de anul trecut si aplicand doar rata inflatiei (1,54% in septembrie), cursul ar putea fi de 4,47 de lei/euro, dar daca se mai adauga si indicele de crestere a preturilor (1,85%), nivelul urca la peste 4,55 de lei/euro. Oricum, atoritatile nu sufla un cuvant despre acest subiect si nici despre intentiile de majorare a impozitului pe proprietate si a celui pe venituri in urmatorii doi ani.

Suprataxare post-electorala

Guvernantii trebuie sa recupereze cumva pomenile electorale, altfel intra statul in faliment, dar ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a sarit ca arsa cand pe canalele media au aparut informatii privind majorarea taxelor si impozitelor din 2015.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala va putea sa verifice conturile bancare din strainatate ale contribuabililor rezidenti in Romania

Ministrul finantelor publice, Ioana-Maria Petrescu, a semnat ieri, la Berlin, impreuna cu omologul sau german, ministrul Wolfgang Schäuble, cu alti ministri ai finantelor sau reprezentanti ai acestora, Declaratia de conformare cu prevederile Acordului multilateral pentru schimbul automat de informatii financiare

Odata intrat in vigoare, Acordul va permite Romaniei sa faca schimb de informatii la nivelul standardului convenit de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), care prevede schimbul automat de informatii financiare intre tari si jurisdictii, in scopul identificarii persoanelor fizice sau firmelor care eludeaza fiscul, prin transferul banilor in conturi din strainatate, se arata in documentul citat.

Ulterior semnarii Declaratiei de sustinere a Acordului, Romania, va face o lista a statelor cu care doreste sa realizeze schimbul automat de informatii. Acest schimb de informatii financiare se va face pe baze bilaterale, pe masura ce fiecare dintre statele care se vor regasi pe lista Romaniei vor fi parcurs procedurile de intrare in vigoare a acordului.

„Scopul declarat al realizarii acestui schimb de informatii este ca ANAF sa poata verifica, de pilda, daca pentru sumele depozitate in conturi din strainatate au fost platite impozite. Este un pas important spre transparentizarea veniturilor. Datorita acestor schimburi de informatii financiare, ANAF poate avea o imagine de ansamblu asupra soldurilor sau valorii conturilor detinute in strainatate de rezidentii fiscali romani”, a explicat ministrul finantelor publice, Ioana Petrescu.

Ce informatii va putea verifica ANAF?

Potrivit comunicatului MFP, in baza Acordului care urmeaza sa intre in vigoare, ANAF va putea verifica mai multe informatii. Concret, Fiscul va putea sa solicite tarilor semnatare ale Acordului:

  • date pentru identificarea persoanei (nume, adresa, cod identificare fiscala),
  • date referitoare la numarul contului (sau un echivalent functional),
  • date despre numele si numarul de identificare (daca exista) al institutiei financiare care face raportarea,
  • despre soldul sau valoarea contului,
  • in cazul unui cont de custode date referitoare la:
    • suma bruta a dobanzii, dividendelor sau a altor venituri pentru activele existente in cont,
    • suma bruta a incasarilor din vanzarea sau rascumpararea activelor financiare.

Acordul multilateral pentru schimbul automat de informatii financiare include prevederi exprese privind respectarea secretului fiscal. Astfel, chiar si in situatia in care un stat denunta aceasta intelegere, acesta este obligat sa pastreze secretul fiscal pentru informatiile pe care le-a primit anterior momentului la care a renuntat sa mai fie parte a acestui Acord, se arata in comunicat.

In functie de indeplinirea procedurilor interne legale pentru intrarea in vigoare a Acordului, Romania va putea face efectiv acest schimb de informatii incepand cu septembrie 2017cu acele state care si-au indeplinit procedurile de intrare in vigoare a Acordului pana la data respectiva. Inaintea efectuarii schimbului automat de informatii financiare intre doua state, una dintre conditii este aceea ca trebuie sa fie in vigoare Conventia privind asistenta administrativa reciproca in materie fiscala. In ceea ce priveste Romania, Conventia va intra in vigoare la data de 1 noiembrie 2014.

Avocat Coltuc:Conferinta de Presa Bilantul proceselor impotriva bancilor pe clauze abuzive,inclusiv denominare in 2014/04.11.2014

Teme

  1. Bilantul proceselor impotriva bancilor pe clauze abuzive,inclusiv denominare in 2014

Situatia statistica pe fiecare banca din lista: Banca Comercială Română, OTP Bank, Raiffeisen Bank, Volksbank România, Banca Românească

2.Ce insemnatate are hotararea pe denominare de la Galati?

3.Cum sa anulam clauzele abuzive din contractele de credit si leasing ?

O clauza abuziva este si daca un comision de risc valutar este transformat in comision de administrare a creditului. Abuziv este si daca dobanda se transforma din fixa in variabila pe durata de derulare a creditului, fara a cere consimtamantul clientului.
Cu toate ca mii de romani au reclamat existenta acestor clauze abuzive si instantele au dispus irevocabil anularea si eliminarea lor din contractul de credit al reclamantului, clauzele abuzive continua sa fie mentinute de catre banci in contractele de credit care nu au fost supuse analizei instantei.

Aceeasi este si situatia contractelor de leasing. Profitand de buna-credinta a utilizatorului, multe dintre firmele de leasing din Romania au inserat in continutul contractelor clauze ilegale si abuzive. stiati ca este ilegal sa ti se ceara sa platesti rate de leasing in avans? Sau ca nu este permisa alegerea societatii de asigurare de catre finantator?

 

Din 2015, sistemul simplificat de contabilitate nu va mai exista in forma actuala

Astfel, proiectul de ordonanta de urgenta prevede abrogarea dispozitiilor potrivit carora, firmele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro si totalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate.

Mai mult decat atat, Ordinul MFP nr. 2.239/2011 privind Sistemul simplificat de contabilitate, aflat in vigoare inca din 2011, ar putea fi abrogat printr-un proiect de ordinlansat recent de MFP in dezbatere publica. Acest document urmeaza sa anuleze sistemul simplificat de contabilitate actual si sa il inlocuiasca din 2015 cu sistemul european de raportare financiara simplificat.

In plus, proiectul de ordin, ce pune in aplicare normele europene, defineste firmele care ar putea utliza noul sistem de raportare. Acestea vor fi clasificate in trei categorii: microentitati (microintreprinderi), entitati mici si entitati mijlocii si mari.

Categoria microintreprinderilor care vor intocmi bilanturi simplificate ar putea fi extinsa

Proiectul de ordin lansat recent in dezbatere publica de MFP urmeaza sa introduca din 1 ianuarie 2015 un nou sistem simplificat de contabilitate, cel european, si in acelasi timp ar putea largi sfera firmelor care vor depune situatii financiare simplificate.

Astfel, proiectul de act normativ stabileste ca microintreprinderile sunt entitatile care, la data bilantului, NU depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii:

  • totalul activelor: 350.000 euro;
  • cifra de afaceri neta: 700.000 euro;
  • numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 10.

„Fata de cerintele actuale in functie de care se poate aplica sistemul simplificat de contabilitate (acesta aplicandu-se de persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub 35.000 euro si totalul activelor sub 35.000 euro), criteriile care definesc microentitatile sunt mult mai mari. Astfel, microentitatile sunt entitatile care, la data bilantului, nu depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii, respectiv totalul activelor de 350.000 euro, cifra de afaceri neta de 700.000 euro si numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar 10”, se mentioneaza in referatul de aprobare al proiectului de act normativ.

Concret, din 1 ianuarie 2015, microintreprinderile care vor indeplini cel putin doua dintre criteriile mentionate anterior ar urma sa aplice sistemul european de raportare financiara simplificat.

Conform proiectului de ordin, acest sistem include un bilant prescurtat si un cont prescurtat de profit si pierdere, ambele componente ale situatiilor financiare anuale cuprinzand informatiile minime care trebuie prezentate conform normelor europene.

De asemenea, sistemul pe care l-ar putea aplica microintreprinderile cuprinde un numar redus de informatii ce trebuie prezentate obligatoriu in notele explicative, acestea referindu-se la urmatoarele date:

  • valoarea totala a oricaror angajamente financiare, garantii sau active si datorii contingente neincluse in bilant, indicand natura si forma oricarei garantii reale care a fost acordata; orice angajamente privind pensiile si entitatile afiliate sau asociate;
  • suma avansurilor si creditelor acordate membrilor organelor de administratie, de conducere si de supraveghere, cu indicarea ratelor dobanzii, a principalelor conditii si a oricaror sume restituite, amortizate sau la care s-a renuntat, precum si a angajamentelor asumate in numele acestora sub forma garantiilor de orice fel, cu indicarea totalului pe fiecare categorie;
  • informatii privind achizitiile propriilor actiuni.

Cum poti obtine bani de la stat pentru a-ti finanta afacerea?Consultanta SRL-D

Cum poti obtine bani de la stat pentru a-ti finanta afacerea

Programe prin care poti primi bani nerambusabili de la stat

Cele mai importante programe prin care antreprenorii pot beneficia de sume nerambursabile de la stat sunt: Programul START, Programul COMERT SERVICII 2014, Programul FEMEIA MANAGER si Programul TINERI DEBUTANTI.

Desi pentru anul 2014, toate cele patru programe si-au incheiat deja sesiunile de inscriere si si-au stabilit beneficiarii, ele se vor deschide din nou si anul urmator. Pentru a fi la curent cu datele la care se fac inscrieri pentru finantari trebuie sa urmariti site-ul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii ,unde se anunta toate aceste informatii.

Va prezentam mai jos o sinteza a regulilor care guverneaza cele patru programe mentionate.

Debutantii in afaceri pot primi credite nerambursabile de pana la 10.000 de euro

Unul dintre cele mai cunoscute programe derulate de stat este Programul pentru stimularea infiintarii si dezvoltarii microintreprinderilor de catre intreprinzatorii tineri, lansat in urma cu 3 ani, prin OUG nr. 6/2011. Desi pana anul acesta numai intreprinzatorii cu varste de pana la 35 de ani puteau aplica pentru acest program, incepand din luna iulie 2014, toti cei care isi deschid o afacere pentru prima data, indifferent de varsta, pot accesa beneficiile puse la dispozitie de stat.

In cadrul acestui program, firmele infiintate de debutanti in afaceri pot primi o alocatie financiara nerambursabila reprezentand cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro, din valoarea totala a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care face vor dovada surselor de cofinantare.

Alocatiile financiare nerambursabile se acorda in lei, in limita plafonului aprobat de Ministerul Economiei.

Totodata, Fondul National de Garantare al Creditelor pentru IMM acorda garantii pentru creditele contractate de „SRL-D” in vederea realizarii planurilor de afaceri acceptate de Agentie, pana la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, in limita sumei de 80.000 euro, echivalentul in lei.

Firmele SRL-D sunt scutite de la plata contributiilor de asigurari sociale datorate de angajatori, potrivit legii, pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult 4 salariati, angajati pe perioada nedeterminata. Aceasta perioada constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii, iar pentru stabilirea si calculul drepturilor prevazute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, se utilizeaza castigul salarial mediu brut lunar, pentru care asiguratul plateste contributia individuala de asigurari sociale. Pentru fiecare salariat, scutirea nu se acorda pentru veniturile salariale lunare care depasesc cuantumul castigului salarial mediu brut pe economie din anul anterior.

De asemenea, pentru operatiunile de inmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comertului, pentru inregistrarea microintreprinderii nu sunt datorate taxe.

Debutantii in afaceri in cadrul programului primesc consiliere, instruire si sprijin din partea OTIMMC, in a carui raza de competenta isi are sediul social.
In vara anului 2013, Guvernul a decis sa prelungeasca acest program pana in anul 2020, pentru ca un numar de cel putin 550 de debutanti in afaceri sa beneficieze anual de sprijin financiar din partea statului.

Programul START poate aduce firmelor pana la 100.000 de lei

Lansat in 2013, Programul pentru dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale in randul tinerilor si facilitarea accesului la finantare – START este menit sa incurajeze dezvoltarea IMM-urilor si cresterea performantelor acestora.

In cadrul programului, firmele pot beneficia de pana la 100.000 de lei (care sa reprezinte o contributie de maximum 80% din valoarea proiectului), urmand ca restul de 20% din valoarea proiectului, sa fie suportati de catre intreprinzator.

Banii obtinuti astfel de la stat pot fi cheltuiti in mai multe feluri, printre cheltuielile eligibile numarandu-se achizitiile de:

  • Echipamente tehnologice
  • Aparate si instalatii de masura
  • Mijloace de transport in stricta legatura cu activitatea pe care s-a accesat programul
  • Licente, brete, francize, software
  • Echipamente IT (inclusiv licente necesare desfasurarii activitaii si sisteme audio-video)
  • Spatii de lucru, de productie sau prestari servicii
  • Mobilier, aparatura birotica, sistem de protectie a valorilor umane si materiale
  • Instalatii specifice in scopul obtinerii unei economii de energie

De asemenea, finantarile obtinute de la stat pot fi folosite si pentru realizarea unui site de prezentare (inclusiv costul domeniului si achizitionarea softului pentru comertul online), promovarea online a activitatilor, elaborarea si productie de materiale de promovare (nu mai mult de 15% din totalul cheltuielilor) sau pentru consultanta necesara intocmirii documentatiei de inscriere in program (a planului de afaceri).

Pentru accesarea programului START, firmele solicitante trebuie sa indeplineasca mai multe conditii cumulativ. Astfel, firmele trebuie:

  • sa fie organizate ca SRL sau SRL-D
  • sa aiba cel multe 2 ani de inregistrarea la Registrul Comertului la data completarii online a formularului de preselectie
  • sa aiba un administrator cu cel putin studii medii definitivate
  • sa nu aiba datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale
  • sa nu fi beneficiat de ajutor financiar in cadrul programului START, si nici sa nu aiba in componenta, un asociat sau adminstrator care sa fi facut parte dintr-o firma care a beneficiat in trecut de programul START.

Programul Comert, destinat firmelor care vor sa-si dezvolte activitatile de comercializare a produselor si a serviciilor de piata

In cadrul acestui program, firmele care au ca obiect de activitate comercializarea produselor si serviciilor de piata pot obtine o finantare de pana la 80.000 de lei pentru a-si dezvolta si moderniza afacerile.

Procentul de contributie din partea statului diferit, in functie de tipul de intreprindere. Astfel, cei 80.000 de lei, pot reprezenta 80% din valoarea proiectului in cazul unei microintreprinderi (maximum 9 angajati si cifra de afacere de maximum 2 milioane de euro) , 70% pentru intreprinderi mici si 60% pentru intreprinderi mari. Diferenta, de pana la 100%, precum si TVA-ul sunt suportate de catre beneficiar.

Categoriile de cheltuieli eligibile, sunt asemanatoare cu cele de la Programul START si cuprind:

  • Echipamente IT
  • Cititoare de cod de bare
  • Cantare electronice
  • Aparate de marcat electronice fiscale
  • Echipamente tehnologice masini, utilaje
  • Electro si motostivuitoare
  • Active necorporale: brevete, licente, francize, software comert online
  • Certificarea unui sistem de management al calitatii
  • Realizarea unui site
  • Echipamente specifice in scopul obtinerii unei economii de energie
  • Promovarea online a activitatilor de comercializare
  • Consultanta pentru intocmirea documentatiei

Pentru obtinerea finantarii, firmele solicitante trebuie fie organizate ca SRL-uri sau SRL-D-uri, sa aiba o vechime de cel putin 1 an pe piata, iar obiectul lor de activitate trebuie sa fie comercializarea produselor si serviciilor de piata. Mai mult decat atat, codul CAEN pentru care se solicita finantarea trebuie sa fie autorizat la Registrul Comertului cu cel putin 3 luni inainte de a depune cererea pentru finantare.

Femeile care conduc IMM-uri pot primi pana la 41.500 de lei, bani nerambursabili

Programul national multianual pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale in randul femeilor manager din sectorul IMM este destinat microintreprinderilor SRL sau SRL-D, , in care o femeie detine cel putin 50% din partile sociale, dar si PFA-urilor sau intreprinderilor individuale ale caror reprezentanti legali sunt femei.

In cadrul programului, statul roman ofera un ajutor financiar nerambursabil de 41.500 lei, ce reprezinta o contributie de 90% din valoarea intreaga a proiectului. Diferenta de 10% trebuie sa o reprezinta contributia proprie a intreprinzatoarei.

Banii obtinuti de la stat pot fi cheltuiti pe achizitionarea de: echipamente tehnologice, masini si utilaje, software si licente, mobilier si aparatura de birotica, echipamente IT, mijloace de transport marfa, realizarea unui site, promovare online, consultanta pentru realizarea planului de afaceri, precum si pe cursuri de competente antreprenoriale.

Pentru a putea accesa acest program, agentii economici trebuie sa fie infiintati, in momentul in care se inscriu pentru finantare, de cel putin trei ani, dar si sa fie la zi cu datoriile catre stat.

Programe prin care statul inlesneste acordarea de credite IMM-urilor

Majoritatea antreprenorilor tineri romani se orienteaza spre creditul bancar ca sursa de finantare, insa, in ultimii ani, institutiile financiare au inceput sa acorde tot mai greu astfel de imprumuturi.

Statul vine in ajutorul antreprenorilor prin intermediul unor programe care vizeaza subventionarea dobanzilor aferente unui credit bancar sau garantarea acestuia.

Firmele pot contracta credite de pana la 5 milioane de lei, garantate de stat

Anul trecut, in luna octombrie, statul a lansat Programul de garantare a creditelor pentru IMM-uri, aprobat prin OUG nr. 92/2013.

Potrivit acestui act normativ, intreprinderile mici si medii pot contracta un credit de maximum 5.000.000 lei, pe o perioada de pana la doi ani, care va fi garantat de stat in proportie de 50% din valoarea finantarii, bani ce pot fi folositi numai pentru finantarea capitalului de lucru, neputand fi utilizate pentru refinantarea altor credite in derulare.

De asemenea, imprumutul contractat poate fi prelungit pe o perioada de pana la un an.

Potrivit OUG nr. 92/2013, programul se va desfasura pe o perioada de trei ani, de la data intrarii in vigoare a normelor de aplicare, adica pana in 2016, iar garantiile pentru imprumuturile contractate de firme vor fi acordate in limita unui plafon de doua miliarde de lei, prin intermediul Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM).

Totusi, pentru obtinerea imprumutului garantat de stat in procent de 50%, IMM-urile au si unele obligatii.

Mai exact, IMM-urile se obliga sa constituie, in favoarea statului roman reprezentat prin MFP, oipoteca mobiliara asupra soldurilor creditoare ale tuturor conturilor deschise la banca finantatoare, valabila pana la achitarea creditului contractat.

Contractul de ipoteca mobiliara urmeaza sa fie inscris la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare (AEGRM) de catre banca finantatoare, care va primi un mandat special in acest sens.

In continuare, intre institutia de credit finantatoare, IMM si MFP se va incheia o conventie prin care se va stabili ca banca, fara consimtamantul firmei, va urma instuctiunile prin care ministerul dispune de sumele aflate in cont.

Mai mult decat atat, administratorii si actionarii/asociatii care detin cel putin 50% din capitalul firmei care contracteaza imprumutul, precum si intreprinzatorul persoana fizica care desfasoara activitati economice in mod independent, in calitate de fideiusor (n.r. – persoana care garanteaza pentru cineva, obligandu-se sa ii plateasca datoriile), vor garanta cel putin un angajament personal creantele rezultate din plata garantiilor acordate de FNGCIMM in numele si in contul statului.

Conform OUG nr. 92/2013, IMM-urile sunt eligibile in cadrul programului, daca indeplinesc cumulativ urmatoarele criterii:

  • nu se afla in dificultate conform liniilor directoare ale Comisiei Europen,(adica firmele aflate in dificultate nu sunt capabile, din resurse proprii sau cu fonduri pe care le pot obtine de la proprietarul/actionarii sau creditorii sai, sa opreasca pierderile care, fara interventia din exterior a autoritatilor publice, le vor condamna, aproape sigur, la iesirea din afaceri in termen scurt sau mediu);
  • nu se afla in litigiu, in calitate de parati, cu MFP si/sau institutia de credit partenera;
  • nu figureaza cu credite in baza de date a Centralei Riscurilor de Credit (C.R.C) sau figureaza cu credite care nu prezinta riscuri de rambursare;
  • nu figureaza cu incidente majore cu cecuri si bilete la ordin in ultimele 12 luni in baza de date a Centralei Incidentelor de Plati (C.I.P.);
  • impotriva lor nu s-a deschis procedura insolventei;
  • prezinta institutiei de credit finantatoare garantii colaterale, care impreuna cu garantia de stat acordata prin program, acopera in proportie de cel putin 100% valoarea finantarii;
  • au cel putin 3 ani de la infiintare si au realizat bunuri si/sau servicii si au intocmit bilanturi contabile in ultimele doua exercitii financiare consecutive incheiate;
  • inregistreaza profit din exploatare in ultimul exercitiu financiar incheiat;
  • nu inregistreaza restante la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat.

Nu sunt eligibile pentru acordarea de garantii in cadrul programului, IMM-urile din urmatoarele sectoare de activitate: intermedieri financiare si asigurari, tranzactii imobiliare, activitati de jocuri de noroc si pariuri, productie sau comercializare de armament, munitii, explozibili, tutun, alcool, substante aflate sub control national, plante, substante si preparate stupefiante si psihotrope, activitati de inchiriere si leasing, activitati de investigare si protectie, se arata in reglementarile  nou-publicate.

Bancile care s-au inscris ca finantator in cadrul Programului de garantare a creditelor pentru IMM, aprobat prin OUG nr. 92/2013, sunt Banca Transilvania, BRD, CEC, ING, Banca Romaneasca, Bancpost, BCR, Banca Comerciala Carpatica, Intesa Sanpaolo, preciza Ministerul de Finante, intr-un comunicat  transmis redactiei in luna ianuarie.

Dobanda mai mica pentru IMM-urile care fac imprumuturi pentru investitii

O alta schema de ajutor de minimis pentru IMM-uri a fost lansata in ianuarie 2014, dupa ce Ordinul Ministerului Economiei nr. 2499/2014 pentru aprobarea schemei transparente de ajutor de minimis, denumita „Schema transparenta de ajutor de minimis sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda” a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 46, din 20 ianuarie 2014.

Astfel, reglementarile deja in vigoare instituie o schema transparenta de ajutor de minimis pentru IMM-uri, sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda, ca parte integranta a implementarii initiativei JEREMIE in Romania, administrata de Fondul European de Investitii.

JEREMIE („Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises”) este un instrument de creditare cu subventie partiala de dobanda prin care intreprinderile mici si mijlocii pot accesa imprumuturi pentru investitii si capital de lucru beneficiind de o dobanda redusa semnificativ fata de nivelul pietei si de cerinte reduse de garantii.

Suma totala maxima alocata ajutoarelor de minimis sub forma de imprumuturi cu subventie partiala de dobanda va fi de maximum 150 milioane euro (echivalent lei), iar suma maxima a fiecarui credit acordat catre un IMM eligibil se va situa la nivelul la care echivalentul-subventie brut ar atinge suma de 200.000 euro per intreprindere (respectiv 100.000 euro pentru operatorii economici care activeaza in domeniul transporturilor).

Conform dispozitiilor, beneficiarii trebuie sa fie inregistrati in Romania, sa nu fie in stare de faliment ori lichidare, sa nu aiba afacerile administrate de un judecator-sindic sau activitatile lor comerciale sa fie suspendate ori sa faca obiectul unui aranjament cu creditorii sau sa fie intr-o situatie similara cu cele anterioare, reglementata prin lege.

De asemenea, beneficiarii trebuie sa isi fi indeplinit obligatiile de plata a impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale catre bugetele componente ale bugetului general consolidat (buget de stat, bugete speciale, bugete locale) si sa nu fie obiectul unui ordin de recuperare in urma unei decizii anterioare a Comisiei Europene privind declararea unui ajutor de stat ca fiind ilegal si incompatibil cu piata comuna.

In plus, reprezentantul legal al fiecarui beneficiar trebuie sa nu fi fost condamnat in ultimii 3 ani, prin hotarare definitiva a unei instante judecatoresti, pentru o fapta care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greseli in materie profesionala.

Important! Ajutorul de minimis acordat in cadrul acestei scheme nu se cumuleaza cu alte ajutoare de stat acordate in legatura cu aceleasi costuri eligibile.
Programul Kogalniceanu exista, dar momentan nu se mai aplica

Pana in 2013, IMM-urile puteau beneficia de linii de credit cu dobanda subventionata de stat, si prin programul Kogalniceanu, insa in 2014 Ministerul de Finante nu a mai prelungit desfasurarea acestuia, astfel ca momentan programul este suspendat.

Programul Kogalniceanu permitea IMM-urilor sa acceseze o linie de credit, in valoare maxima de 400.000 lei/IMM/an, cu urmatoarele facilitati, care puteau fi acordate impreuna sau separat:

  • dobanda total subventionata – subventia acordata IMM-urilor de la bugetul de stat de catre Ministerul Economiei, in proportie de 100% pentru creditele in lei, dar nu mai mult de 9% pe an din soldul sumei utilizate din linia de credit acordata;
  • garantii in numele si in contul statului acordate de Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii – FNGCIMM, in calitate de mandatar al Ministerului Finantelor Publice, pentru creditele contractate de beneficiarii eligibili care respecta conditiile programului si se incadreaza in normele si procedurile interne ale institutiilor de credit. Garantia in numele si in contul statului se acorda numai in situatia in care beneficiarul programului nu dispune de garantii suficiente pentru accesarea liniei de credit. Statul garanta prin  FNGCIMM maximum 80%, dar nu mai mult de 320.000 lei din din valoarea creditului.

Linia de credit cu dobanda subventionata si/sau, dupa caz, cu garantie de stat era acordata pe o perioada de maximum un an, perioada de rambursare a creditelor fiind stabilita de institutia de credit care a acordat creditul conform normelor interne ale acesteia.

Totusi, linia de credit putea fi prelungita pe maximum un an, pe perioada de valabilitate a programului.

Solutii pentru reducerea cheltuielilor salariale

Romania s-a plasat anul trecut pe locul 7 in Uniunea Europeana in ceea ce priveste cheltuielile cu forta de munca fata de suma neta incasata de un angajat.

Calculele facute de Molinari Economic Institute privind povara fiscala pentru un lucrator in tarile membre UE au aratat ca pentru fiecare euro ajuns la acesta patronul are cheltuieli de 1,83 euro, daca achita intocmai toate taxele si impozitele prevazute de lege.

Totusi, pentru a reduce povara cheltuielilor cu salarii, exista cateva facilitati pe care antreprenorii le pot obtine.

Ce salariati poti sa angajezi pentru a primi bani nerambursabili de la stat

Confom reglementarilor, angajatorii care incadreaza in munca anumite categorii de persoane pot beneficia de stimulente financiare de la stat, calculate in functie de indicatorul social de referinta (ISR), care in 2014 are valoarea de 500 de lei. Iata ce angajati poti sa incadrezi in munca pentru a beneficia de facilitate din partea statului:

1) Absolventi

Facilitati: Cei care incadreaza in munca absolventi ai unor institutii de invatamant primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, o subventie ce difera in functie de studiile salariatilor. Astfel, pentru fiecare absolvent incadrat, angajatorii primesc:

  • o suma egala cu valoarea ISR pentru absolventii ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;
  • o suma egala cu de 1,2 ori valoarea ISR pentru absolventii de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal;
  • o suma egala cu de 1,5 ori valoarea ISR pentru absolventii de invatamant superior.

In cazul in care absolventul este persoana cu handicap, subventia se acorda timp de 18 luni. Totodata, subventia nu se acorda pe perioadele in care raporturile de munca sunt suspendate.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze absolventii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni (din motive neimputabile angajatilor) angajatorii vor restitui subventiile primite pentru fiecare absolvent, plus dobanda de referinta a BNR.

2) Someri peste 45 de ani

Facilitati: Cei care angajeaza someri in varsta de peste 45 de ani vor primi lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata, o suma egala cu valoarea ISR.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze somerii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primita, plus dobanda de referinta a BNR.

3) Someri parinti, unici sustinatori ai familiilor monoparentale

Facilitati: Ca si in cazul celor care angajeaza someri peste 45 de ani, si angajatorii care incadreaza in munca someri parinti, unici sustinatori ai familiilor monoparentale, beneficiaza, lunar, de o suma egala cu valoarea ISR. Suma se va acorda de stat timp de 12 luni.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze somerii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primita, plus dobanda de referinta a BNR.

4) Someri care in 5 ani de la data angajarii se pot pensiona

Facilitati: Angajatorii care incadreaza in munca someri care, in termen de 5 ani de la data angajarii indeplinesc conditiile de pensionare, vor beneficia lunar de o suma egala cu valoarea ISR.

Suma se va acorda pe toata perioada angajarii, pana la data indeplinirii conditiei de pensionare.

Important: Somerii trebuie sa indeplineasca, in termen de 5 ani de la angajare, conditiile pentru a solicita pensia anticipata partiala sau de acordare a pensiei pentru limita de varsta.

5) Persoane cu handicap

Facilitati: Cei care incadreaza in munca persoane cu handicap vor primi lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare astfel de angajat, o suma egala cu valoarea ISR.

De aceasta facilitate beneficiaza atat angajatorii care, in raport cu numarul de angajati, si-au indeplinit obligatia, potrivit legii, de a incadra in munca persoane cu handicap, precum si cei care nu au aceasta obligatie legala.

Obligatii: Angajatorii trebuie sa angajeze somerii pe perioada nedeterminata si sa mentina raporturile de munca cu acestia cel putin 18 luni. In cazul in care raporturile de munca inceteaza mai devreme de 18 luni, angajatorii vor restitui suventia primita, plus dobanda de referinta a BNR.

6) Tineri cu risc de marginalizare sociala

Tanarul cu risc de marginalizare sociala este o persoana cu varsta cuprinsa intre 16-26 de ani, care se inregistreaza la agentia pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau, dupa caz, resedinta si se incadreaza in una dintre urmatoarele categorii:

  • se afla in sistemul de protectie a copilului sau provine din acest sistem;
  • are dizabilitati;
  • nu are familie sau a carui familie nu ii poate asigura intretinerea;
  • are copii in intretinere;
  • a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;
  • este victima traficului de persoane.

Ca si in cazul celorlalti someri, tanarul cu risc de marginalizare sociala trebuie sa fie in cautarea unui loc de munca, sa fie apt , din punct de vedere fizic si psihic, pentru prestarea unei munci si sa fie disponibil sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare, daca s-ar gasi un loc de munca.

Facilitati: Angajatorii, denumiti si angajatori de insertie, vor beneficia, lunar, pentru fiecare tanar cu risc de marginalizare sociala incadrat in munca, de o suma egala cu salariul de baza stabilit la data angajarii tinerilor (dar nu mai mult de doua ori valoarea indicatorului social de referinta), pana la expirarea duratei contractului de solidaritate.

Pe de alta parte, daca la data expirarii contractului de solidaritate, angajatorul mentine raportul de munca cu tanarul, atunci va beneficia de o alta facilitate din partea statului. Concret, angajatorul va primi lunar, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma in cuantum de 50% din indemnizatia de somaj pe care tanarul ar fi primit-o daca raporturile de munca ar fi incetat la acea data. Suma se acorda angajatorului pe perioada mentinerii raporturilor de munca, dar nu mai mult de 2 ani.

Contractul de solidaritate se incheie intre agentia pentru ocuparea fortei de munca teritoriala si tanar pe o durata de pana la 3 ani, dar nu mai putin de un an, in conditiile in care, la data incheierii contractului de solidaritate, tanarul nu a implinit varsta de 26 de ani.

Obligatii: Facilitatea se acorda doar daca angajatorii indeplinesc anumite conditii:

  • incadrarea in munca se realizeaza in baza unui contract individual de munca pe perioada determinata, pana la expirarea duratei contractului de solidaritate sau a unui contract individual de munca pe perioada nedeterminata;
  • locul de munca pe care este incadrat tanarul este un loc de munca vacant, care a fost comunicat agentiei pentru ocuparea fortei de munca teritoriale;
  • sunt indeplinite si alte conditii prevazute de legislatia in vigoare pentru acordarea acestei sume.

De asemenea, in cazul in care angajatorii inceteaza raporturile de munca ale tinerilor inainte de expirarea contractului de solidaritate, acestia vor fi obligati sa restituie, in totalitate, subventiile pentru fiecare tanar pentru care a incetat raportul de munca, plus dobanzile.

Puteti citi AICI mai multe despre acest tip de salariat.

Angajatorii pot beneficia de bani de la stat pentru a plati formarea profesionala a ucenicilor

Incepand din vara anului 2013, angajatorii care lucreaza cu ucenici au obligatia de a le asigura acestora formarea profesionala, dar si de a suporta contravaloarea acestei formari. Totusi, statul ofera si unele facilitati acestor angajatori, in sensul ca da posibilitatea finantarii formarii profesionale a ucenicilor si din sponsorizari, fonduri structurale europene sau de la bugetul asigurarilor de somaj.

Finantarea formarii profesionale prin ucenicie la locul de munca se poate realiza din:

  • resurse proprii ale angajatorilor;
  • sponsorizari ale persoanelor fizice si/sau juridice;
  • fonduri structurale europene;
  • bugetul asigurarilor de somaj;
  • alte surse legale constituite: donatii, taxe

Finantarea uceniciei din sponsorizari ale persoanelor fizice si/sau juridice se face in conditiile respectarii Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea. Astfel, pentru finantarea de acest tip se va incheia un contract de sponsorizare, care se anexeaza in copie la contractul de ucenicie.

In ceea ce priveste finantarea din fonduri structurale europene, aceasta se realizeaza in conformitate cu prevederile Ghidului solicitantului, conditii generale, si a Ordinului pentru stabilirea regulilor de eligibilitate si a listei cheltuielilor eligibile in cadrul operatiunilor finantate prin Programul operational sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”, in vigoare la data incheierii contractului de ucenicie.

Totodata, angajatorul care incheie un contract de ucenicie poate solicita si beneficia, la cerere, de 60% din valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca (ISR in prezent este de 500 lei).

Atentie! Aceasta facilitate nu aplica pe perioada de proba prevazuta in cuprinsul contractului de ucenicie si nici in perioada in care raporturile de munca sunt suspendate.

Potrivit normelor, pentru acordarea sumelor din bugetul asigurarilor pentru somaj, angajatorul incheie cu agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, in termen de 30 de zile lucratoare de la data expirarii perioadei de proba cuprinse in contractul de ucenicie, o conventie. In situatia in care conventia nu se incheie in termenul prevazut, angajatorul nu mai beneficiaza de sumele alocate din bugetul asigurarilor pentru somaj, pentru acel contract de ucenicie.

In vederea incheierii conventiei, angajatorii depun urmatoarele documente:

  • actul de identitate al ucenicului, in copie.
  • contractul de ucenicie, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, in copie

Conventia se incheie pentru fiecare contract de ucenicie pentru care angajatorul solicita sumele din bugetul asigurarilor pentru somaj, care se vor acorda de la data expirarii perioadei de proba cuprinse in contractul de ucenicie, lunar.

Cum poti obtine bani de la stat pentru a-ti finanta afacerea

Eroare Revisal.Vreau sa modific in Revisal.Cum fac?

Transmiterea corecta a registrului de evidenta a salariatilor

Pentru a evita si alte posibile erori la incarcarea online a Revisal, angajatorii trebuie sa urmeze cativa pasi de baza.

Potrivit unui document intocmit de ITM Harghita, anterior depunerii/transmiterii registrului electronic online, ei trebuie sa genereze Revisal din aplicatia locala Revisal 5.0.6 intr‐un fisier cu extensia .rvs. Pentru a realiza acest lucru, angajatorii trebuie sa acceseze butoanele „Generare Registru” din cadrul meniului „Registru” si „Salvare”, asa cum este prezentat in imaginea de mai jos:

Salvarea fisierului se va efectua in locatia stabilita de angajatori, iar numele fisierului va reprezenta denumirea angajatorilor (cui, data exportarii si altele).

Atentie! Fisierul generat are extensia .rvs, este codificat si, prin urmare, nu poate fi vizualizat.

Inainte de transmiterea online, angajatorii trebuie sa solicite si sa obtina un nume de utilizator si o parola, care sa le permita accesul pe portalul Inspectiei Muncii.

In acest sens, angajatorii se vor deplasa inspectoratul teritorial de munca in a carui raza teritoriala isi au sediul sau domiciliul, cu urmatoarele acte:

  • cerere scrisa pentru eliberarea numelui de utilizator si a parolei;
  • imputernicire semnata si stampilata de angajator, in cazul in care persoana care solicita obtinerea numelui de utilizator si parolei este alta decat reprezentantul legal al angajatorului;
  • copie dupa certificatul de inmatriculare;
  • copie dupa actul de identitate al persoanei imputernicite.

In cazul in care angajatorii isi externalizeaza serviciul de completare si depunere a Revisal catre o companie specializata, mai trebuie depusa la ITM si o informare care cuprinde: denumirea si codul unic de identificare al prestatorului de servicii, precum si data de la care s-a contractat serviciul pentru completarea si depunerea Revisal.

Odata parcurse si aceste etape, angajatorii se pot autentifica pe portalul Inspectiei Muncii cu numele de utilizator si parola pe care le-au obtinut de la inspectoratul teritorial de munca.

Conform ITM Harghita, aplicatia are doua pagini de lucru: „Preluare registru” si „Raport preluari”.

Pentru depunerea Revisal, trebuie urmati pasii A si B din cadrul paginii „Preluare registru”, informeaza ITM Harghita. La pasul A, trebuie selectat fisierul cu extensia .rvs, generat in cadrul aplicatiei locale Revisal 5.0.6.

In urma incarcarii, angajatorii vor obtine in partea de jos a ecranului mesajul potrivit caruia registrul a fost incarcat si urmeaza sa fie procesat (in unele cazuri e procesat instant, in altele dureaza ceva timp), se arata in documentul intocmit de ITM Harghita.

Potrivit ITM Harghita, in cazul erorilor, angajatorii vor corecta erorile in cadrul aplicatiei locale Revisal 5.0.6, vor genera din nou registrul intr-un fisier .rvs si il vor retransmite online din nou.

Important! Contractele NU se dubleaza nici in cazul modificarii unui numar de contract, nici in cazul in care sunt efectuate doua incarcari identice consecutiv.

Dupa depunerea si procesarea fisierului .rvs, angajatorii ar trebui sa consulte paginaRaport Preluari:

Va reamintim ca registrul de evidenta a salariatilor mai poate fi transmis si prin email, pe baza de semnatura electronica, sau poate fi depus direct la sediul inspectoratului teritorial de munca. Despre aceste variante, AvocatNet.ro a scris AICI.

Cum se contesta un act de adjudecare executare silita-Licitatie?Cand?Unde?

Potrivit art. 8471 alin. 1 din Codul de procedură civilă, procesul-verbal de licitaţie care consemnează adjudecarea va fi notat în cartea funciară, la cererea de îndată a executorului, pe cheltuiala adjudecatarului.
În termen de o lună de la data înscrierii adjudecării în cartea funciară, debitorul sau terţul dobânditor, creditorii urmăritori şi oricare altă persoană interesată potrivit menţiunilor din cartea funciară vor putea ataca procesul-verbal de licitaţie pe cale decontestaţie la executare.
Contestaţia se notează în cartea funciară la cererea contestatorului, iar în lipsă, la cererea instanţei de executare.
Instanţa de executare poate suspenda eliberarea sau, după caz, distribuirea sumelor rezultate din urmărirea silită a imobilului adjudecat.

 

Legea nr. 138/2014 aduce o serie de noutati importante in ceea ce priveste procedura de executare silita.

Dupa mai bine de un an de la intrarea in vigoare a Noului Cod de procedura civila, noi prevederi urmeaza sa fie introduse in acest act normativ. Presedintele a promulgat un act ce aduce numeroase modificari Codului de procedura civila. Cele mai importante dintre acestea se refera la executarea silita, care nu va mai trece prin instanta, ci va fi atribuita executorilor judecatoresti.

Sufocate cu mii de procese de executari silite, instantele din Romania au cerut si au obtinut modificarea legii. Procedurile prin care sunt executati silit datornicii nu vor mai ajunge de acum in fata judecatorului, ci vor fi aplicate doar de executorii judecatoresti, potrivit stirileprotv.ro. Avocatii specializati in astfel de litigii ne atrag atentia ca masura nu este in avantajul romanilor care au datorii si sustin ca este chiar neconstitutionala.

Camera Deputatilor a adoptat recent, prin vot final, un proiect de lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe.

Documentul a fost promulgat recent de presedintele statului, prin Decretul nr. 633/2014, asa incat a devenit Legea nr. 138/2014, fiind publicata in Monitorul Oficial nr. 753 din 16 octombrie 2014.

Legea nr. 138/2014 aduce o serie de noutati importante in ceea ce priveste procedura de executare silita. Este eliminata etapa de incuviintare a executarii silite din competenta instantelor si o atribuie executorilor judecatoresti, se arata in expunerea de motive a actului normativ.

Motivul il reprezinta faptul ca s-a constatat o crestere a volumului de activitate a instantelor de executare din cauza numarului relativ mare de cereri de incuviintare a executarii silite. Astfel, pentru a rezolva aceasaa situatie, s-a impus eliminarea etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantei si atribuirea acestei sarcini executorului judecatoresc, motiveaza initiatorii actului normativ.

Contestatie fiscala. Cum Se Depune O Contestaţie La Un Act Administrativ-Fiscal?Cand?Unde?Ce trebuie?

Ordinul nr. 2906/2014 a introdus o nouă procedură privind contestarea actelor administrativ-fiscale şi a detaliat punctual modul de aplicare a prevederilor de la art. 205-208 din Codul de procedură fiscală, temei normativ în baza căruia se poate contesta un act administrativ-fiscal.
Facem menţiunea expresă că această procedură se aplică tuturor actelor administrativ-fiscale ce nu impun în seama contribuabilului măsuri asiguratorii sau de executare silită, acesta urmând procedura contestării, conform art. 172-174 din Codul de procedură fiscală.

Notă: Ordinul nr. 2906/2014 privind aprobarea Instrucţiunilor pentru aplicarea titlului IX din Ordonanţa Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 736/2014 şi se aplică din 9 octombrie 2014.

Cum se depune o contestaţie

Orice persoană care se consideră lezată într-un drept al său, printr-un act administrativ-fiscal, poate contesta această măsură. De asemenea, se poate contesta neemiterea unui act administrativ-fiscal în termenul legal.
Este obligaţia contestatatului să demonstreze lezarea suferită şi dreptul încălcat.
Contestaţia se depune în formă scrisă, în original, la organul fiscal emitent al actului administrativ-fiscal supus contestării. Aceasta trebuie semnată şi ştampilată de persoana juridică. Dacă aceasta este depusă printr-un împuternicit/reprezentant, se necesită anexarea actului original ce atestă calitatea de împuternicit/reprezentant.
Persoanele fizice care depun contestaţii vor semna aceste documente şi vor anexa o copie a documentului de identitate.
Dacă organul fiscal constată că o contestaţie nu e depusă în original, va solicita contestatarului depunerea acesteia în original, prin scrisoare recomandată.
Termenul în care se poate depune originalul contestaţiei sau prezentarea documentelor în formă originală este de cinci zile de la comunicare.
Dacă o contestaţie se depune din eroare la un alt organ fiscal, acesta are obligaţia să transmită contestaţia către organul fiscal competent în soluţionare în termen de cinci zile de la depunere.
Termenul de depunere a contestaţiei este de 30 de zile libere, iar prin actul normativ se prezintă un exemplu, pe care îl prezentăm şi noi:
Un act administrativ-fiscal este comunicat unui contribuabil în data de 29 iunie. Cele 30 de zile încep să curgă din data de 30 iunie. Finalizarea celor 30 de zile se realizează în data de 29 iulie. Ultima zi de depunere a contestaţiei este 30 iulie. Practic, capetele se exclud.
Dacă acest termen de 30 de zile se termină într-o zi nelucrătoare sau într-o zi de sărbătoare legală, termenul se prelungeşte până la finele primei zile lucrătoare celor de repaus.
Reţinem şi faptul că o contestaţie poate fi depusă într-un termen de trei luni de la comunicarea unui act administrativ-fiscal ce nu menţionează unul dintre următoarele elemente:
a) posibilitatea de a fi contestat;
b) termenul de depunere a contestaţiei;
c) organul fiscal la care se depune contestaţia.
Partea finală a actului normativ introduce aspecte punctuale privind diverse situaţii particulare ce pot apărea ca urmare a unor contestaţii. Dintre acestea amintim: intervenţia voluntară a unei terţe persoane în contestaţie, proceduri urmate de contestatari persoane nerezidente, modul de emitere şi comunicare a deciziei de soluţionare a contestaţiei.
Cu această ocazie, amintim şi elementele minime obligatorii ale unei contestaţii, conform art. 206 din Codul de procedură fiscală.
Aceste elemente sunt:
a) datele de identificare ale contestatorului;
b) obiectul contestaţiei;
c) motivele de fapt şi de drept;
d) dovezile pe care se întemeiază;
e) semnătura contestatorului sau a împuternicitului acestuia, precum şi ştampila în cazul persoanelor juridice.
Desigur, lipsa oricăruia dintre aceste elemente este motiv de respingere a unei contestaţii.
Reamintim şi faptul că împotriva actelor administrativ-fiscale ce dispun măsuri în procedura executării silite se va respecta o altă procedură de contestare, pe care o prezentăm succint:
– termenul de contestare este de 15 zile de la comunicarea actului administrativ-fiscal contestat;
– temeiul normativ este dat de art. 172-174 din Codul de procedură fiscală şi Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ;
– contestaţia se depune direct la judecătoria la care este arondat organul fiscal ce a emis actul administrativ-fiscal contestat.

Vezi decizia Integrala in Cazul Cioaca vs.Elodia.Motivarea deciziei în cazul Cioacă-Elodia. Loviri, vătămări cauzatoare de moarte. Art. 195,199,383 NCP

http://legeaz.net/spete-penal/motivare-decizie-cioaca-elodia-definitiva-358a-2014

Ce modificari sunt aduse procedurii de executare silita?

Legea nr. 138/2014, recent promulgata de presedinte, dar care nu a fost inca publicata in Monitorul Oficial, aduce o serie de noutati importante in ceea ce priveste procedura de executare silita precizeaza avocatul COLTUC MARIUS.

Astfel, este eliminata etapa de incuviintare a executarii silite din competenta instantelor si o atribuie executorilor judecatoresti, se arata in expunerea de motive a actului normativ. Motivul il reprezinta faptul ca s-a constatat o crestere a volumului de activitate a instantelor de executare din cauza numarului relativ mare de cereri de incuviintare a executarii silite. Astfel, pentru a rezolva aceasta situatie, s-a impus eliminarea etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantei si atribuirea acestei sarcini executorului judecatoresc, motiveaza initiatorii actului normativ.

Mai mult decat atat, in baza noilor reglementari, instanta de executare va fi in masura sa determine dobanzile, penalitatile si alte asemenea sume care se cuvin de drept creditorului, urmand a le stabili prin incheiere, a continuat Natalia Berindean.

De asemenea, recentul act normativ reintroduce obligativitatea investirii cu formula executorie a titlurilor executorii, cu exceptia hotararilor judecatoresti. Conform avocatului, hotararea arbitrala se va investi cu formula executorie inainte de a formula cererea de executare silita.

„Prin reintroducerea investirii cu formula executorie, din nou se vor prelungi termenele de recuperare a sumelor, o masura in defavoarea creditorilor. Procedura de executare silita este destul de greoaie, termenele nu sunt in favoarea creditorilor. Termenele reale de a obtine poprirea conturilor debitorului si a cunoaste situatia financiara a debitorului sunt de cel putin doua, trei luni. Prin introducerea investirii cu formula executorie (de exemplu, executarea unui Bilet la ordin sau fila CEC), acest termen, de a obtine o reactie clara a debitorului, va depasi trei luni”, a subliniat avocatul contactat de noi.

De cealalta parte, initiatorii actului normativ sustin ca procedura de investire cu formula executorie pentru titlurile executorii, altele decat hotararile judecatoresti, a fost reintrodusa in Codul de procedura civila pentru asigurarea unui control al instantelor de judecata asupra acestor categorii de inscrisuri si tinand cont de faptul ca incuviintarea executarii silite presupune o etapa ulterioara, care consta in verificarea indeplinirii conditiilor de forma, verificare pe care o va realiza executorul judecatoresc competent.

Acestia considera ca ar fi mai potrivit ca investirea cu formula executorie sa fie aplicata altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti.

Pe langa noutatile mentionate anterior, Legea nr. 138/2014 stabileste ca instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul/sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel

Totodata, noile dispozitii inlatura procedura de regularizare pentru contestatia la executare, iar acest lucru era de asteptat, intrucat in practica au fost numeroase cazuri in care la momentul judecarii contestatiei executarea silita era deja finalizata, a aratat sursa citata.

Cum raspunde medicul din octombrie 2014?

Cum raspunde medicul
O recentă lege aprobată de parlament aduce modificări în ce priveşte răspunderea pentru fapte care aduc daune sănătăţii.
Legea nr. 132/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 739/2014, aprobă, cu modificări şi completări, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2014 – care a fost dată pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.
În vigoare din 10 octombrie 2014, Legea nr. 132/2014 modifică şi completează şi alte acte normative.

Răspunderea din culpă

Cum raspunde medicul

Ceea ce semnalăm aici este extinderea domeniului răspunderii persoanelor care aduc daune sănătăţii, materie reglementată prin art. 313 din Legea nr. 95/2006.
În forma anterioară, dispoziţiile legii se refereau la răspunderea, potrivit legii, a persoanelor care “care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane”.
Prin Legea nr. 132/2014, articolul în cauză are în vedere “persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătăţii altei persoane,precum şi daune sănătăţii propriei persoane, din culpă (…).”

Repararea prejudiciului şi recuperarea cheltuielilor

Acelaşi articol 313 din Legea nr. 95/2006 prevedea deja, fără ca textul să sufere modificări, că persoanele care se fac vinovate“răspund potrivit legii şi au obligaţia să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistenţa medicală acordată.“ Acelaşi articol continuă cu dispoziţiile următoare: “Sumele reprezentând cheltuielile efective vor fi recuperate de către furnizorii de servicii.“
Vorbim, deci, despre unitatea de spitalizare care l-a tratat pe cel vătămat. Pentru cheltuielile făcute – spitalizare, medicamente, tratament etc. –, spitalul este cel care trebuie să îşi recupereze banii. Întrebarea este de unde îşi recuperează spitalul cheltuielile?
Şi până acum acelaşi articol 313 prevedea, în ultima parte, următoarele: “Pentru litigiile având ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate şi dobândesc calitatea procesuală a acestora în toate procesele şi cererile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti, indiferent de faza de judecată.”
Practic, spitalul NU se întoarce către Casa de asigurări sociale, ci se îndreaptă direct către cel care a beneficiat de serviciile medicale sau către cel care a cauzat necesitatea acordării de servicii medicale persoanei vătămate, cum este cazul clasic în situaţia accidentelor auto.
Va fi, probabil, mai greu pentru unitatea spitalicească să stabilească răspunderea şi să îşi recupereze cheltuielile pentru cazuri de spitalizare de urgenţă a persoanelor fără adăpost şi fără asigurări de sănătate, pentru persoane rănite din situaţii unde nu poate fi identificat făptuitorul (altercaţii în spaţii publice) sau orice alte situaţii de acest gen pe care le putem imagina. După cum arătam mai sus, subrogarea în drepturi a furnizorului de servicii medicale este, de fapt, o uşurare pentru casa de asigurări de sănătate, dar o problemă în plus pentru furnizor, care va trebui să îşi stabilească protocoalele necesare pentru a nu se vedea în situaţia în care nu îşi poate recupera cheltuielile.
Pe de altă parte, revenind la vătămările de persoane în trafic, modificarea reglementării invită la o mai mare atenţie, la contractarea asigurării obligatorii RCA, în legătură cu nivelul despăgubirilor acoperite în caz de vătămări personale sau deces.Prin Ordinul nr. 14/2011 al preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor se prevede, la art. 24, că asigurătorii RCA au obligaţia de a stabili limite de despăgubire, care nu pot fi mai mici decât limitele de despăgubire stabilite de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor. Pentru vătămări corporale şi decese, inclusiv pentru prejudicii fără caracter patrimonial produse în unul şi acelaşi accident, indiferent de numărul persoanelor prejudiciate, limita de despăgubire se stabileşte, pentru accidente produse începând cu anul 2012, la un nivel de 5.000.000 de euro, echivalent în lei la cursul de schimb al pieţei valutare la data producerii accidentului, comunicat de Banca Naţională a României.

Ce mai este nou in dosarele pe denominare/clauze abuzive banci.

In ultima vreme in dosare pe clauze abuzive se declina toate la Tribunalul Bucuresti.

Justificarea este una la limita NCPC,insa aceasta este realitatea

 

 

Foarte mari probleme cu citarea Volksbank

Practica este in continuare net favorabila consumatoril

Clienţii încep să câştige procesele cu băncile pe denominare.Articol preluat de pe Curierul National

Litigiile iniţiate împotriva băncilor de persoanele care au luat credite în franci elveţieni au început să fie câştigate de reclamanţi, a declarat pentru Curierul Naţional avocatul Marius Colţuc, fondatorul casei de avocatură cu acelaşi nume, precizând că ultimele termene pe fond sunt programate pentru sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie.
„Avem în curs de soluţionare mii de procese împotriva băncilor din cauza clauzelor abuzive. Au început deja să fie câştigate de clienţi şi cele pe denominare. În ultimele procese aflate pe fond, termenele au fost stabilite pentru sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie”, a declarat Colţuc.
Întrebat la ce instanţe sunt înregistrate aceste procese şi care sunt băncile incriminate, avocatul a afirmat că este vorba despre Judecătoriile Sectoarelor 1, 2 şi 3, băncile chemate în judecată fiind Volksbank, Raiffeisen, Banca Transilvania, Alpha Bank şi Unicredit.

Piperea: Sperăm să terminăm până la Crăciun procesul cu Credit Europe Bank
Avocatul Gheorghe Piperea anunţa, la 1 septembrie, că primul termen în dosarele construite pe tema denominării plăţilor în franci elveţieni (CHF) a fost stabilit pentru 4 septembrie. „Banca vizată este Credit Europe Bank. Vom începe cu cele 10 (zece) excepţii ridicate de bancă. Sper ca până la Crăciun să terminăm, întrucât suntem într-o procedură începută în baza noului Cod de procedură civilă, care permite o judecată accelerată”, nota Piperea pe pagina sa de Facebook, precizând că „sunt dezvoltări importante şi în celelalte procese, cele care se referă la clauzele abuzive, altele decât clauzele de schimb valutar (recte, cele în care se cere eliminarea comisionului de risc, a dobânzii de referinţă variabilă etc.
vezi si http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2014-09-05/Clientii+incep+sa+castige+procesele+cu+bancile+pe+denominare

Răspunderea penala a persoanei juridice şi a persoanei fizice.Penal

Pentru persoana juridică, pedeapsa principală este amenda, la care se pot adăuga pedepse complementare – dizolvarea, suspendarea activităţii, închiderea unor puncte de lucru, interzicerea dreptului de a participa la proceduri de achiziţii publice, plasarea sub supraveghere judiciară şi celelalte, astfel cum sunt prevăzute prin art. 136 din Codul penal.
Gestiunea frauduloasă, prin pricinuirea de pagube unei persoane, cu ocazia administrării sau conservării bunurilor acesteia, de către cel care are ori trebuie să aibă grija administrării sau conservării acelor bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la şase luni la trei ani sau cu amendă, iar acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Faţă de aceste câteva repere din Codul penal, reglementările specifice, pe domenii, stabilesc infracţiunile de care sunt pasibile persoanele fizice răspunzătoare din cadrul persoanei juridice.
Ne limităm, în acest material, la infracţiunile prevăzute de Codul muncii, ca fiind de interes direct pentru persoanele fizice care se consideră vătămate.

Infracţiuni prevăzute de Codul muncii

Potrivit art. 264 din Codul muncii, în vigoare de la 1 martie 2003, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare sau cuamendă penală:
– fapta persoanei care, în mod repetat, stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată, prevăzut de lege;
– refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale, în scopul împiedicării verificărilor privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, în termen de cel mult 15 zile de la primirea celei de-a doua solicitări;
Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi infracţiunea constând în împiedicarea sub orice formă a organelor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în sedii, incinte, spaţii, terenuri sau mijloace de transport pe care angajatorul le foloseşte în realizarea activităţii lui profesionale, pentru a efectua verificări privitoare la aplicarea reglementărilor generale şi speciale în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă.
– primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă;
– încadrarea în muncă a unui minor cu nerespectarea condiţiilor legale de vârstă sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activităţi cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor;
– primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane. Dacă munca prestată de persoanele aflate în situaţie de şedere ilegală în România sau primirea la muncă a mai mult de cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă este de natură să le pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea, pedeapsa este închisoarea.
Instanţa de judecată poate dispune şi aplicarea uneia sau mai multora dintre pedepsele complementare, prevăzute de Codul penal – şi pe care le-am amintit în prima parte a acestui material – pentru:
– primirea la muncă a unei persoane aflate în situaţie de şedere ilegală în România, angajatorul cunoscând că aceasta este victimă a traficului de persoane;
– dacă munca prestată de persoanele aflate în situaţie de şedere ilegală în România sau de către persoane angajate fără încheierea unui contract individual de muncă este de natură să le pună în pericol viaţa, integritatea sau sănătatea;
– primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.
În cazul săvârşirii uneia dintre aceste ultime trei genuri de infracţiuni, angajatorul va fi obligat să plătească sumele reprezentând:orice remuneraţie restantă datorată persoanelor angajate ilegal. Cuantumul remuneraţiei se presupune a fi egal cu salariul mediu brut pe economie, cu excepţia cazului în care fie angajatorul, fie angajatul poate dovedi contrariul; cuantumul tuturor impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale pe care angajatorul le-ar fi plătit dacă persoana ar fi fost angajată legal, inclusiv penalităţile de întârziere şi amenzile administrative corespunzătoare; cheltuielile determinate de transferul plăţilor restante în ţara în care persoana angajată ilegal s-a întors de bunăvoie sau a fost returnată în condiţiile legii.

Infracţiuni stabilite prin alte acte normative

Tot de largă aplicare, dar cu un caracter specific sunt infracţiunile – care se pedepsesc cu închisoare sau amendă – stabilite de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, în sarcina fondatorului, administratorului, directorului general, directorului, membrului consiliului de supraveghere sau al directoratului ori reprezentantului legal al societăţii.

Prevăzute prin art. 271-277 din legea societăţilor, aceste dispoziţii se aplică şi lichidatorului, în măsura în care se referă la obligaţii ce intră în cadrul atribuţiilor sale.

Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă dispune, prin art. 110, că„încălcarea prevederilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală”. Articolele 113-119 stabilesc situaţiile care constituie contravenţii la lege.

Cu mari lacune A intrat in vigoare Legea cimitirelor.Fara norme de aplicare

Cine nu si-a platit timp de doi ani taxele pentru locul de veci concesionat de Administratia Cimitirelor sau a lasat mormantul in paragina risca sa ramana fara el.

Luna aceasta a intrat in vigoare noua lege a cimitirelor care le da dreptul administratorilor sa reconcesioneze locurile de veci altor persoane, indiferent daca acolo sunt ingropate rude ale celor care le-au avut pana acum. Deocamdata normele de aplicare nu au aparut in Monitorul Oficial.

In cimitirul Bolovani din Ploiesti, jumatate dintre cele 24.000 de morminte nu au taxele achitate si multe sunt napadite de buruieni. Cei care le au acum in concesiune risca sa ramana fara ele.

Si in Cimitirul Sfantul Gheorghe din Pitesti sunt zeci de morminte pe care de ani de zile nu mai vine nimeni sa le ingrijeasca. Si acestea pot fi reconcesionate – chiar daca taxele pentru ele sunt platite la zi.

Noua lege da dreptul administratorilor de cimitire sa decide reconcesionarea unui loc de veci daca aspectul lui nu e cel putin satisfacator.

Muncesc in Strainatate Fara Forme Legale si am avut un accident de munca

Legea  nr.319/ 2006 mentioneaza:
-art.27 al.(1) Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:
a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele aşa cum sunt definite la
art.5 lit.f);

b) asigurătorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmărire penală, după caz.
-art.5 f) eveniment – accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
g) accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
Dvs. lucrand fara forme legale (CIM), angajatorul probabil ca nu a comunicat la ITM, asiguratorului, parchetului, dupa caz, producerea accidentului de munca.
Evenimentul nefiind inregistrat ca accident de munca, accidentatul nu poate beneficia de plata concediului medical, de plata tratamentului in ambulatoriu, de plata tratamentului de recuperare medicala si nici dea lte facilitati prevazute in contractul colectiv de munca incheiat la nivel de firma.
Sesizati in scris ITM de producerea evenimentului. ITM va dispune cerectarea AM, incadrarea victimei cu CIM si va sanctiona contraventional angajatorul pentru munca la negru, necercetare eveniment produs si pentru responsabilitati in producerea AM.
Puteti depune plangere penala impotriva angajatorului, pentru producerea evenimentului. Este bine ca la depunerea plangerii penale de catre dvs., sa fie intocmit PV de cercetare AM de catre ITM, in acest PV urmand a fi mentionate responsabilitatile pentru producerea evenimentului (angajator, persoane fizice, etc.).
In timpul cercetarii penale se vor avea in vedere de catre procurorul de caz responsabilitatile producerii venimentului, dar si faptul ca dvs. ati acceptat sa lucrati la negru.

Avocat Malpraxis:Cheltuieli Medicale Efectuate În Străinătate Atunci Când În România Nu Se Poate Beneficia De Tratamentul Necesar: Condiţii Pentru A Cere Rambursarea

Potrivit dreptului Uniunii, un lucrător poate fi autorizat să se deplaseze pe teritoriul unui alt stat membru pentru a beneficia de tratament corespunzător bolii sale.
Astfel, el poate beneficia de prestaţiile necesare ca și cum ar fi asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate din statul respectiv, fiind de la sine înţeles că cheltuielile efectuate sunt rambursate de statul membru de reşedinţă.
Acesta din urmă nu poate refuza eliberarea autorizaţiei atunci când tratamentul solicitat figurează printre prestaţiile acoperite de legislaţia sa şi când lucrătorului nu i se poate acorda tratamentul respectiv în timp util pe teritoriul său, luând în considerare starea de sănătate a lucrătorului şi evoluţia probabilă a bolii.

Situaţia de fapt în discuţie

Doamna P., cetăţean român, suferă de grave afecţiuni vasculare a căror evoluţie a necesitat internarea într-un institut de specialitate din Timişoara.
În urma investigaţiilor medicale la care a fost supusă, s-a luat decizia efectuării unei operaţii pe cord deschis. În timpul spitalizării sale, doamna P. a considerat că lipseau medicamentele şi materialele medicale de primă necesitate şi că numărul de paturi era insuficient.
Ţinând cont, pe de altă parte, de complexitatea intervenţiei chirurgicale pe care trebuia să o suporte, doamna P. a decis să se opereze în Germania şi a solicitat casei sale de asigurări de sănătate să suporte costurile acestei intervenţii.
Cererea a fost respinsă cu motivarea că din cuprinsul raportului medicului curant nu rezulta că prestaţia solicitată nu putea fi efectuată într-un timp rezonabil în România. Costul total al intervenţiei s-a ridicat la aproape 18.000 de euro, sumă a cărei rambursare doamna P. a solicitat-o autorităţilor române.
Sesizat cu judecarea cauzei, Tribunalul Sibiu s-a adresat CJUE cu întrebări preliminare prin care a solicitat să stabilească dacă situaţia în care medicamentele şi materialele medicale de primă necesitate lipsesc echivalează cu o situaţie în care tratamentul medical necesar nu poate fi acordat în statul de reşedinţă, astfel încât un resortisant al acestui stat trebuie, la cerere, să fie autorizat să beneficieze de acest tratament într-un alt stat membru iar costurile intervenţiei trebuie să fie suportate de sistemul de asigurări sociale de sănătate din statul de reşedinţă.
În hotărârea pronunţată pe 9 octombrie 2014, Curtea aminteşte că dreptul Uniunii impune două condiţii a căror îndeplinire faceobligatorie eliberarea autorizaţiei prealabile de rambursare a cheltuielilor medicale.
Mai întâi, tratamentul despre care este vorba trebuie să se numere printre prestaţiile prevăzute de legislaţia statului membru pe teritoriul căruia are reşedinţa asiguratul social. Apoi, tratamentul de care asiguratul social intenţionează să beneficieze în străinătate trebuie să nu poată, ţinând seama de starea sa actuală de sănătate şi de evoluţia probabilă a bolii sale, să îi fie acordat în intervalul de timp necesar în mod normal pentru a obţine tratamentul dorit în statul membru de reşedinţă.
În ceea ce priveşte această din urmă condiţie, Curtea a statuat că autorizaţia solicitată nu poate fi refuzată atunci când un tratament identic sau care prezintă același grad de eficacitate nu poate fi obţinut în timp util în statul membru al cărui rezident este persoana interesată.
În scopul de a aprecia dacă această condiţie este îndeplinită, instituţia competentă trebuie să ia în considerare toate împrejurările care caracterizează fiecare caz concret. Astfel, o lipsă a medicamentelor şi a materialelor medicale de primă necesitate poate să facă imposibilă acordarea unui tratament identic sau care prezintă același grad de eficacitate în timp util în statul membru de reşedinţă.
Cu toate acestea, Curtea precizează că această imposibilitate trebuie apreciată, pe de o parte, la nivelul ansamblului spitalelor din statul membru de reşedinţă apte să acorde tratamentul despre care este vorba şi, pe de altă parte, în raport cu intervalul de timp în care tratamentul poate fi obţinut în timp util.
După cum observă Curtea, Guvernul român a arătat că doamna P. avea dreptul să se adreseze altor spitale care dispuneau, în România, de echipamentul necesar pentru efectuarea intervenţiei de care avea nevoie. În plus, raportul medicului curant indică faptul că intervenţia trebuia efectuată într-un interval de timp de trei luni. Este deci de competenţa instanţei naţionale să aprecieze dacă intervenţia nu ar fi putut fi realizată în acest interval de timp într-un alt spital din România.
Curtea concluzionează că autorizaţia de rambursare a cheltuielilor medicale efectuate în străinătate nu poate fi refuzată atunci când o lipsă a medicamentelor şi a materialelor medicale de primă necesitate împiedică asiguratul social să beneficieze de tratamentul spitalicesc în timp util în statul membru de reşedinţă. Această imposibilitate trebuie apreciată atât la nivelul ansamblului spitalelor din acest stat membru apte să acorde tratamentul respectiv cât şi în raport cu intervalul de timp în care tratamentul poate fi obţinut în timp util.
Răspunsurile date de CJUE au făcut obiectul hotărârii în cauza C-268/13 Elena Petru contra Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Sibiu şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Reglementări

Comunitare: Regulamentul (CEE) nr. 1408/71 al Consiliului din 14 iunie 1971 privind aplicarea regimurilor de securitate socială în raport cu lucrătorii salariaţi, cu lucrătorii care desfăşoară activităţi independente şi cu membrii familiilor acestora care se deplasează în cadrul Comunităţii, în versiunea modificată şi actualizată prin Regulamentul (CE) nr. 118/97 al Consiliului din 2 decembrie 1996.
Interne:
• Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în M.Of. nr. 372/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Legea conţine reglementări cu privire la:
– serviciile medicale acordate asiguraţilor pe teritoriul altor state (art. 236);
– servicii medicale care nu sunt suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate (art. 237);
– responsabilităţi în vederea acordării de asistenţă medicală transfrontalieră (art. 867-873);
– rambursarea costurilor (art. 874-875).
• Normele metodologice privind asistenţa medicală transfrontalieră – aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 304/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 318/2014.

Si in contractul de vanzare cumparare exista amenzi.Vezi aici

Mijloacele de care dispune vânzătorul în caz de contravenţii la contract din partea cumpărătorului au fost reglementate, la nivel internaţional, prin Convenţia Naţiunilor Unite asupra contractelor de vânzare internaţională de mărfuri (din 1980), la care România a aderat în 1991.
Convenţia de la Viena, aşa cum este cunoscută de practicieni, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 54/1991.
În cazul în care cumpărătorul nu a executat oricare dintre obligaţiile care-i revin, din contractul de vânzare sau din Convenţie, vânzătorul este îndreptăţit să îşi exercite o serie de drepturi, în temeiul contractului, sau să ceară daune-interese, cu menţiunea că, chiar dacă îşi exercită dreptul de a recurge la un alt mijoc, vânzătorul nu pierde dreptul de a pretinde daune-interese.

De asemenea, dacă vânzătorul se prevalează de unul dintre mijloacele de care dispune, în caz de contravenţie la contract, instanţa de judecată sau tribunalul arbitral nu poate acorda cumpărătorului un termen de graţie.

Ce drepturi are vânzătorul faţă de cumpărător

Plata preţului. Vânzătorul poate să ceară cumpărătorului plata preţului, preluarea mărfii predate sau executarea altor obligaţii ale cumpărătorului, în afară de cazul în care nu s-a prevalat de un mijloc incompatibil cu aceste cereri.
Termenul de plată. Vânzătorul poate acorda cumpărătorului un termen suplimentar, de durată rezonabilă, pentru executarea obligaţiilor sale. În afară de cazul în care a primit de la cumpărător o notificare prin care îl informează că nu-şi va executa obligaţia în termenul astfel acordat, vânzătorul nu poate, înainte de expirarea acestui termen, să se prevaleze de nici unul din mijloacele de care dispune în caz de contravenţie la contract. Totuşi, vânzătorul nu pierde, prin acest fapt, dreptul de a cere daune-interese pentru întârzierea în executare.
Rezoluţiunea contractului. Vânzătorul poate să declare contractul rezolvit:
– dacă neexecutarea de către cumpărător a oricărei obligaţii ce rezultă pentru el din contract sau din Convenţie constituie o contravenţie esenţială la contract; sau
– în cazul în care cumpărătorul nu-şi execută obligaţia de plată a preţului sau nu preia mărfurile predate în termenul suplimentar acordat de vânzător sau dacă declară că nu o va face în termenul astfel acordat.
Totuşi, când cumpărătorul a plătit preţul, vânzătorul este decăzut din dreptul de a declara contractul rezolvit dacă nu a făcut-o:
– în caz de executare tardivă de către cumpărător, înainte de a fi ştiut că executarea a avut loc; sau
– în cazul unei alte contravenţii a cumpărătorului decât executarea tardivă, într-un termen rezonabil. Prin acest din urmă “termen rezonabil”, Convenţia înţelege fie termenul calculat din momentul în care vînzătorul a cunoscut sau ar fi trebuit să cunoască această contravenţie, fie după expirarea oricărui termen suplimentar acordat de vânzător sau după ce cumpărătorul a declarat că nu-şi va executa obligaţiile în acest termen suplimentar.
În cazul în care contractul prevede că cumpărătorul trebuie să specifice forma, măsura sau alte caracteristici ale mărfurilor şi nu face această specificare la data convenită sau într-un termen rezonabil calculat de la primirea unei cereri din partea vânzătorului, acesta poate, fără a prejudicia asupra tuturor celorlalte drepturi pe care le poate avea, să efectueze singur această specificare, potrivit cu nevoile cumpărătorului care i-ar putea fi cunoscute.
Dacă vânzătorul singur efectuează specificarea, trebuie să i-o comunice cumpărătorului şi să-i acorde un termen rezonabil pentru o specificare diferită. Dacă, după primirea comunicării vânzătorului, cumpărătorul nu foloseşte această posibilitate în termenul astfel acordat, specificarea făcută de vânzător este definitivă.

Daune-interese

Întindere. Daunele-interese pentru o contravenţie la contract săvîrşită de o parte sunt egale cu pierderea suferită şi câştigul nerealizat de cealaltă parte din cauza contravenţiei. Aceste daune-interese nu pot fi superioare pierderii suferite şi câştigului nerealizat pe care partea în culpă le-a prevăzut sau ar fi trebuit să le prevadă în momentul încheierii contractului, în considerarea faptelor de care avea cunoştinţă sau ar fi trebuit să aibă cunoştinţă ca fiind consecinţele posibile ale contravenţiei la contract.
Daune-interese la rezoluţiunea contractului. Când contractul este rezolvit, iar cumpărătorul, într-o manieră rezonabilă şi într-un termen rezonabil după rezolvire, a procedat la o cumpărare de înlocuire sau vânzătorul la o vânzare compensatorie, partea care cere daune-interese poate obţine diferenţa dintre preţul din contract şi preţul cumpărării de înlocuire sau al vânzării compensatorii, precum şi orice alte daune-interese care pot fi datorate.
Când contractul este rezolvit, iar mărfurile au preţ curent, partea care cere daune-interese poate, dacă nu a procedat la cumpărarea de înlocuire sau la o vânzare compensatorie, să obţină diferenţa dintre preţul stabilit prin contract şi preţul curent din momentul rezolvirii, precum şi orice alte daune-interese ce pot fi datorate. Cu toate acestea, dacă partea care cere daune-interese a declarat contractul rezolvit după ce a intrat în posesia mărfurilor, este aplicabil preţul curent din momentul intrării în posesieşi nu preţul curent din momentul acţiunii în rezoluţiune.
În acest sens, Convenţia defineşte preţul curent ca fiind cel al locului unde ar fi trebuit făcută predarea mărfurilor sau, în lipsă de preţ curent în acest loc, preţul curent practicat într-un alt loc care în mod rezonabil poate fi considerat ca loc de referinţă, ţinând seama de diferenţele la cheltuielile de transport ale mărfurilor.
Limitarea pierderilor. Partea care invocă contravenţia la contract trebuie să ia măsurile rezonabile, ţinând seama de împrejurări, pentru a limita pierderea, inclusiv câştigul nerealizat, rezultat al contravenţiei. Dacă ea neglijează să o facă, partea în culpă poate cere o reducere a daunelor-interese egală cu mărimea pierderii care ar fi trebuit evitată.

Riscul valutar la care sunt supusi clientii bancilor:problema principala a creditelor din Romania

Clienti amagiti si mintiti

Dragomirescu sustine ca francul elvetian, vedeta creditelor din anii 2007-2008, a beneficiat de publicitate pe toate drumurile, fiind prezentata ca o moneda sigura, stabila si ieftina. Pe de alta parte, consilierii de credite treceau pur si simplu sub tacere riscul valutar la care erau expusi clientii, iar comisionul de risc era „ingropat” in rata lunara. Si fiindca tot veni vorba de rate, solicitantii nu erau informati asupra diferentelor dintre comisionul lunar si cel anual, dar li se prezenta creditul in franci francezi ca singurul pentru care se puteau califica si li se inducea ideea ca nu au suficiente venituri pentru un imprumut in euro sau in lei. Dragomirescu a precizat ca solicitantilor li se prezenta o cifra, de exemplu 0,22, fara sa stie ca acel comision lunar insemna inca 2,64% pe an. La randul sau, analistul Dan Popa sustine pe blogul sau ca in unele banci  – si nu e vorba de Volksbank! – clientilor li se cer comisioane de 200% din valoarea bonusurilor ce vor fi impartite proportional intre toti angajatii care au concurat la semnarea contractului de credit.

Vezi economica.net