Avocati specializati in achizitii publice+Achizitii publice si PPP+Achizitii publice, parteneriate public-private, PPP, avocat

Avocati specializati in achizitii publice+Achizitii publice si PPP+Achizitii publice, parteneriate public-private, PPP, avocat

 

In M.Of. nr. 182 din data de 2 aprilie 2013 a fost publicata Legea nr. 72/2013 privind masurile pentru combaterea intarzierii in executarea obligatiilor de plata a unor sume de bani rezultand din contracte incheiate intre profesionisti si intre acestia si autoritati contractante.

Legea nr. 72/2013 reglementeaza, in principal, urmatoarele aspecte:

  • domeniul de aplicare;
  • termenul de plata in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante;
  • termenul de plata in contractele dintre profesionisti;
  • plata esalonata;
  • data emiterii/primirii facturii;
  • determinarea dobanzii penalizatoare;
  • costurile de recuperare a creantei;
  • clauze contractuale si practici abuzive;
  • dispozitii procedurale;
  • completarea unor acte normative incidente;
  • drepturile organizatiilor neguvernamentale ale profesionistilor.

DOMENIUL DE APLICARE

Legea nr. 72/2013 se aplica creantelor certe, lichide si exigibile, constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract incheiat intre profesionisti sau intre acestia si o autoritate contractanta, contractul avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia lucrarilor publice, a cladirilor si a lucrarilor de constructii civile.

 

 

MONITORUL OFICIAL-Monitorul Oficial [varianta electronica] va fi gratuit

MONITORUL-OFICIAL-Monitorul-Oficial [varianta electronica] va-fi-gratuit.Directiva 2003/98/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind reutilizarea informatiilor din sectorul public, publicata in JO L 345, 31.12.2003

PARLAMENTUL EUROPEAN SI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,
avand in vedere Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in special articolul 95,
avand in vedere propunerea Comisiei [1],
avand in vedere avizul Comitetului Economic si Social European [2],
avand in vedere avizul Comitetului Regiunilor [3],
hotarand in conformitate cu procedura prevazuta la articolul 251 din tratat [4],
intrucat:

(1) Tratatul prevede instituirea unei piete interne si a unui sistem care sa garanteze ca nu se produce denaturarea concurentei pe piata interna. Armonizarea normelor si practicilor statelor membre privind exploatarea informatiilor din sectorul public contribuie la atingerea acestor obiective.
(2) Evolutia catre o societate a informatiei si cunostintelor influenteaza viata fiecarui cetatean al Comunitatii, inter alia, prin faptul ca le ofera noi posibilitati de acces la cunostinte si de acumulare a cunostintelor.
(3) Continutul digital joaca un rol important in aceasta evolutie. Productia de continut a condus la crearea rapida de locuri de munca in ultimii ani si continua in acelasi sens. Majoritatea respectivelor locuri de munca sunt create in mici intreprinderi emergente.
(4) Sectorul public colecteaza, produce, reproduce si disemineaza o gama larga de informatii in multe domenii de activitate, precum cel social, economic, geografic, meteorologic, turistic, in sectorul afacerilor, brevetelor si educatiei.
(5) Unul din principalele obiective ale instituirii unei piete interne este crearea unor conditii care sa conduca la dezvoltarea unor servicii care sa se extinda pe intreg teritoriul Comunitatii. Informatiile din sectorul public constituie o materie prima importanta pentru produsele si serviciile cu continut digital si devin o resursa de continut din ce in ce mai importanta o data cu dezvoltarea serviciilor de continut fara fir (wireless). Vasta acoperire geografica transfrontaliera va fi, de asemenea, esentiala in acest context. Posibilitatile mai ample de reutilizare a informatiilor din sectorul public trebuie sa permita intreprinderilor europene, inter alia, sa isi exploateze potentialul si sa contribuie la cresterea economica si la crearea locurilor de munca.
(6) Exista diferente importante intre normele si practicile statelor membre privind exploatarea informatiilor din sectorul public, ceea ce constituie obstacole in calea valorificarii intregului potential economic al acestei resurse-cheie de documente. Practica traditionala a organismelor din sectorul public privind exploatarea informatiilor din sectorul public a evoluat in numeroase moduri disparate. Acest aspect trebuie luat in considerare. In consecinta, se impune armonizarea minima a normelor si practicilor nationale privind reutilizarea documentelor din sectorul public in cazurile in care diferentele intre normele sau practicilor nationale sau lipsa claritatii impiedica buna functionare a pietei interne si dezvoltarea adecvata a societatii informationale in cadrul Comunitatii.
(7) Mai mult, in lipsa unei armonizari minime la nivel comunitar, activitatile legislative intreprinse la nivel national, deja initiate intr-o serie de state membre pentru a raspunde provocarilor tehnologice, pot duce la diferente din ce in ce mai accentuate. Impactul unor astfel de diferente si neclaritati legislative devine tot mai semnificativ pe parcursul dezvoltarii societatii informationale, care a intensificat deja exploatarea transfrontaliera a informatiilor.
(8) Este necesar un cadru general care sa prevada conditiile ce reglementeaza reutilizarea documentelor din sectorul public in vederea asigurarii unor conditii echitabile, proportionale si nediscriminatorii de reutilizare a informatiilor. Organismele din sectorul public colecteaza, produc, reproduc si disemineaza documente pentru a-si indeplini sarcinile publice. Utilizarea respectivelor documente in alte scopuri constituie o reutilizare. Politicile statelor membre pot merge dincolo de standardele minime prevazute in prezenta directiva, permitand astfel o reutilizare mai ampla.
(9) Prezenta directiva nu include obligatia de a permite reutilizarea documentelor. Decizia de a permite sau nu reutilizarea lor apartine statelor membre sau organismului din sectorul public in cauza. Prezenta directiva se aplica documentelor care devin disponibile pentru reutilizare in momentul in care organismele din sectorul public acorda licente, vand, disemineaza, schimba sau furnizeaza informatii. Pentru a evita subventiile incrucisate, reutilizarea trebuie sa includa si folosirea ulterioara a documentelor in interiorul aceleiasi organizatii pentru activitati care ies din sfera sarcinilor sale publice. Activitatile care ies din sfera sarcinilor publice includ in mod normal furnizarea documentelor elaborate si taxate exclusiv pe baza unor considerente comerciale si in concurenta cu alti actori de pe piata. Definitia termenului de “document” nu acopera programele de calculator. Directiva se bazeaza pe programele de acces existente in statele membre si nu modifica normele de drept intern care reglementeaza accesul la documente. Ea nu se aplica in cazurile in care cetatenii sau intreprinderile pot obtine, pe baza regimurilor de acces relevante, un document numai in cazul in care pot dovedi un interes special. La nivelul Comunitatii, articolele 41 (dreptul la buna administrare) si 42 din Charta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene recunosc dreptul oricarui cetatean al Uniunii Europene, precum si al oricarei persoane fizice sau juridice rezidente sau cu sediul intr-un stat membru, de a avea acces la documentele Parlamentului European, ale Consiliului si ale Comisiei. Organismele din sectorul public trebuie incurajate sa puna la dispozitie, in vederea reutilizarii, orice documente pe care le detin. Organismele din sectorul public ar trebui sa promoveze si sa incurajeze reutilizarea documentelor, inclusiv a textelor oficiale de natura legislativa sau administrativa, in cazurile in care organismul din sectorul public are dreptul de a autoriza reutilizarea lor.
(10) Definitiile expresiilor “organisme din sectorul public” si “organism de drept public” sunt preluate din Directivele privind achizitiile publice [92/50/CEE [5], 93/36/CEE [6] si 93/37/CEE [7] 98/4/CE [8] ]. Intreprinderile publice nu fac obiectul prezentelor definitii.
(11) Directiva prevede o definitie generica a termenului “document”, adaptata la evolutia societatii informationale. Aceasta cuprinde orice reprezentare a unor acte, fapte sau informatii si orice compilatie a unor astfel de acte, fapte sau informatii, indiferent de mediul de stocare (scrise pe hartie sau stocate in forma electronica sau sub forma unei inregistrari audio, video sau audiovizuale), detinuta de organisme din sectorul public. Un document detinut de un organism din sectorul public este un document pentru care un organism din sectorul public are dreptul sa autorizeze reutilizarea.
(12) Termenul limita pentru raspunsurile la cererile de reutilizare trebuie sa fie rezonabil si corelat cu durata echivalenta prevazuta pentru cererile de acces la documentul respectiv in temeiul regimului de acces aplicabil. Limitele de timp rezonabile pe teritoriul Uniunii stimuleaza productia de produse si servicii informationale agregate la nivel paneuropean. Dupa aprobarea unei cereri de reutilizare, organismele din sectorul public trebuie sa puna la dispozitie documentele intr-un interval de timp care sa permita exploatarea intregului lor potential economic. Acest lucru este deosebit de important pentru continutul dinamic (de exemplu, in cazul informatiilor privind traficul), a caror valoare economica depinde de disponibilitatea imediata a informatiilor si de actualizari periodice. In cazul in care se foloseste o licenta, termenii licentei pot specifica disponibilitatea documentelor in timp util.
(13) Posibilitatile de reutilizare pot fi imbunatatite prin limitarea nevoii de a salva in format digital documentele redactate pe suport de hartie sau de a prelucra fisierele digitale pentru a asigura compatibilitatea lor reciproca. In consecinta, organismele din sectorul public trebuie sa puna la dispozitie documentele in orice format sau limba preexistente, pe suport electronic, dupa caz si in cazul in care este posibil. Organismele din sectorul public trebuie sa avizeze favorabil cererile de extrase din documente existente in cazul in care, pentru a raspunde unei asemenea cereri, este nevoie de o operatie simpla. Cu toate acestea, organismele din sectorul public nu trebuie sa fie obligate sa furnizeze un extras dintr-un document in cazul in care acest lucru necesita un efort disproportionat. Pentru a facilita reutilizarea, organismele din sectorul public trebuie sa puna la dispozitie documentele pe care le elaboreaza intr-un format care, in masura in care acest lucru este posibil si oportun, nu depinde de folosirea unui anumit program de calculator. In masura in care acest lucru este posibil si oportun, organismele din sectorul public trebuie sa tina seama de posibilitatile de reutilizare a documentelor de catre si pentru persoanele cu handicap.
(14) In cazul in care se percep taxe, venitul total nu trebuie sa depaseasca costul total al colectarii, producerii, reproducerii si diseminarii documentelor, la care se adauga un profit rezonabil, pentru a tine seama de cerintele de autofinantare a organismului din sectorul public in cauza, dupa caz. Productia include crearea si colationarea, iar diseminarea poate include mediul de stocare al utilizatorului. Recuperarea costurilor, insotita de un profit rezonabil, care sa respecte principiile contabile si metoda de calcul a costurilor relevanta pentru organismul din sectorul public in cauza, constituie limita maxima a taxei si orice tarifare excesiva trebuie interzisa. Plafonul maxim prevazut prin prezenta directiva nu aduce atingere dreptului statelor membre sau al organismelor din sectorul public de a percepe taxe mai mici sau de a nu percepe nici o taxa, iar statele membre trebuie sa incurajeze organismele din sectorul public sa furnizeze documentele in schimbul unor taxe care sa nu depaseasca costurile de reproducere si diseminare a documentelor.
(15) Asigurarea claritatii si disponibilitatii publice a documentelor din sectorul public reprezinta o cerinta preliminara a dezvoltarii unei piete comunitare a informatiei. In consecinta, toate conditiile aplicabile pentru reutilizarea documentelor trebuie prezentate in mod clar potentialilor reutilizatori. Statele membre trebuie sa incurajeze, dupa caz, crearea de indexuri accesibile on-line, care sa cuprinda documentele disponibile, in vederea promovarii si facilitarii cererilor de reutilizare. Solicitantii de reutilizari de documente trebuie informati cu privire la caile de atac disponibile, in ceea ce prieste deciziile si practicile care ii privesc. Acest lucru este deosebit de important pentru IMM-uri, care pot sa nu fie familiarizate cu interactiunile cu organismele din sectorul public ale altor state membre si cu caile de atac corespunzatoare.
(16) Punerea la dispozitia publicului a tuturor documentelor general disponibile detinute de sectorul public, care se refera nu numai la procesul politic, ci si la cel legal si administrativ, reprezinta un instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la cunoastere, care este un principiu de baza al democratiei. Acest principiu se aplica institutiilor la orice nivel, fie el local, national sau international.
(17) In unele cazuri, reutilizarea documentelor are loc fara emiterea unei licente. In alte cazuri, se emite o licenta care precizeaza conditiile de reutilizare de catre posesorul ei, abordand aspecte precum raspunderea, folosirea corecta a documentelor, garantarea nealterarii lor si indicarea sursei. In cazul in care organismele din sectorul public emit licente pentru documente in vederea reutilizarii, conditiile de acordare de licente trebuie sa fie echitabile si transparente. Licentele standard disponibile on-line pot juca, de asemenea, un rol important in aceasta privinta. In consecinta, statele membre trebuie sa asigure disponibilitatea licentelor standard.
(18) In cazul in care decide sa nu mai permita reutilizarea unor documente sau sa nu mai actualizeze documentele, autoritatea competenta trebuie sa faca publice respectivele decizii, cat mai curand posibil, ori de cate ori este posibil prin mijloace electronice.
(19) Conditiile de reutilizare trebuie sa fie nediscriminatorii in ceea ce priveste categoriile comparabile de reutilizare. De exemplu, ele nu trebuie sa impiedice organismele din sectorul public sa schimbe gratuit informatii in exercitarea sarcinilor publice, in timp ce alte parti sunt taxate pentru reutilizarea acelorasi documente. Mai mult, nu trebuie sa impiedice elaborarea unei politici de taxare diferentiate pentru reutilizarea comerciala, spre deosebire de cea necomerciala.
(20) Atunci cand stabilesc principiile de reutilizare a documentelor, organismele din sectorul public trebuie sa respecte normele privind concurenta evitand, pe cat posibil, eventualele intelegeri exclusive intre ele si partenerii privati. Cu toate acestea, pentru a oferi un serviciu de interes economic general, uneori poate fi necesara acordarea unui drept exclusiv de reutilizare a anumitor documente din sectorul public. Acest caz poate aparea cand nici un editor comercial nu accepta sa publice informatiile in cazul in care nu detine un astfel de drept exclusiv.
(21) Prezenta directiva trebuie transpusa in practica si aplicata cu respectarea deplina a principiilor privind protectia datelor personale mentionate de Directiva 95/46/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date [9].
(22) Prezenta directiva nu aduce atingere drepturilor de proprietate intelectuala ale tertilor . Pentru a evita confuziile, termenul “drepturi de proprietate intelectuala” se refera numai la dreptul de autor si drepturile conexe (incluzand sui generis formele de protectie). Prezenta directiva nu are ca obiect documentele aflate sub incidenta drepturilor de proprietate industriala, precum patentele, proiectele inregistrate si marcile comerciale. Prezenta directiva nu afecteaza existenta sau detinerea unor drepturi de proprietate intelectuala de catre organismele din sectorul public, nici nu limiteaza exercitarea acestor drepturi intr-un mod care sa depaseasca domeniul de aplicare al prezentei directive. Obligatiile impuse prin prezenta directiva se aplica numai in masura in care sunt compatibile cu dispozitiile acordurilor internationale privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala, in special cu Conventia de la Berna pentru protectia operelor literare si artistice (Conventia de la Berna) si cu Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuala (Acordul TRIPS). Cu toate acestea, organismele din sectorul public trebuie sa isi exercite dreptul de autor intr-un mod care sa faciliteze reutilizarea.
(23) Instrumentele care ajuta potentialii reutilizatori sa gaseasca documentele disponibile pentru reutilizare si conditiile de reutilizare pot facilita in mod considerabil utilizarea transfrontaliera a documentelor din sectorul public. Prin urmare, statele membre trebuie sa garanteze luarea unor masuri practice care sa ii ajute pe reutilizatori sa gaseasca documentele disponibile in vederea reutilizarii. Listele de resurse, accesibile de preferinta on-line, care cuprind documentele principale (documente reutilizate pe scara larga sau care au potentialul de a fi reutilizate pe scara larga) si siturile portal cu legaturi spre listele de resurse descentralizate sunt exemple de astfel de masuri practice.
(24) Prezenta directiva nu aduce atingere Directivei 2001/29/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor si ale drepturilor conexe in societatea informationala [10] si Directiva 96/9/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 11 martie 1996 privind protectia juridica a bazelor de date [11]. Ea prezinta conditiile in limitele carora organismele din sectorul public isi pot exercita drepturile de proprietate intelectuala pe piata interna a informatiei, atunci cand autorizeaza reutilizarea documentelor.

Corporate Corporate Finance – ROMANIA

Corporate-Corporate-Finance ,ROMANIA.We advise private companies on measures that may boost their value, often in preparation for initial public offerings, venture capitalists and investment banks regarding the impact of regulatory requirements or upon the corporate environment for financing transactions, and nonprofit organizations on how corporate governance reforms impact their own boards.

For clients drafting and implementing steering documents such as internal regulations, corporate directives, policies and procedures, we provide counsel along with model documents outlining compliance requirements, and we advise them on enforcing those steering documents.

In addition, we have extensive practice on company restructuring, reorganization and amalgamation, international bankruptcy, business relocation, expansion, outsourcing and insourcing.

Apart from transactional work, we also advise on compliance with the regulatory and legal requirements which affect the everyday course of clients businesses, including complex and evolving areas of law such as directors duties, shareholders general meetings, shares management and transactions (listed or unlisted) and trade register office procedures.

Company Commercial -ROMANIA

Company-Commercial -ROMANIA. Advertising agreements.Application service provider agreements

Assignment of agreements

Bond and collateral guarantee agreements

Commission agreements

Confidentiality and Non-disclosure agreements

Construction agreements

Consultancy agreements

Consumer goods agreements

Contract management services

Credit and Loan agreements

Data processor and Personal data transfer agreements

Debt restructuring agreements

Distribution, Dealer and Agency agreements

e-Commerce agreements

Financing and refinancing agreements

Franchise agreements

Guardianship, protection and security agreements

Outsourcing and Procurement

Governmental contracts

Hire and Personnel transfer agreements

Insurance and Reinsurance agreements

Joint ventures

Know-how and Technology transfer agreements

Lease and Sublease agreements

Manufacturing agreements

Marketing agreements

Memorandum of Understanding

Novation agreements

PPP’s

Publishing agreements Service

Works and Performance agreements

Software development agreements

Software licenses agreements

Sponsorship agreements

Supply, Sell-Purchase and Reseller agreements

Terms & conditions of business

Transport agreements

Waiver of liability

Warranty agreements

Web development, Hosting and Maintenance agreements

Antitrust Trade Regulation -ROMANIA

Antitrust-Trade-Regulation -ROMANIA.Antitrust and Unfair Competition.Our lawyers have extensive experience in counseling clients on compliance with national and EU antitrust laws and laws governing unfair competition. Areas of expertise include laws relating to agreements among competitors, economic concentrations, laws governing the relationship between manufacturers and

 

 

their distributors, antitrust regulation of mergers and acquisitions, rules governing below-cost pricing and exclusionary practices by dominant firms, price transfer agreements, and a variety of other competition-related regulations. We also represent clients in front of the Romanian Competition Council for various notifications, clearances and procedures, including for economic concentrations, or before courts of justice in matters of antitrust or unfair competition.

 

Advertising Law

We advise both sellers of products and advertising agencies on the laws relating to advertising. Our lawyers have expertise in advising clients on requirements of accuracy in advertising, defamation, product disparagement and other issues that may arise in the advertising process.

 

Franchising

Within this field we handle preparation and negotiation of franchise agreements and franchise offering documents, give advice concerning regulatory compliance, and handle disputes between franchisors and franchisees. We also counsel franchisors and franchisees in business planning, financing and other aspects of doing business.

 

Consumer Protection

Our lawyers counsel clients on a broad range of issues relating to consumer protection laws and regulations, including EU relevant legislation and the National Authority for Consumer Protection procedures related to food, non-food or services matters.

 

Trademarks, Patents and Copyrights

Antitrust Trade Regulation-ROMANIA

Antitrust-Trade-Regulation-ROMANIA.Sales and DistributionOur Antitrust and Trade Regulation practice encompasses issues arising in the sales and distribution process. The sale of goods and services involves a contractual relationship between the seller and the buyer.

Antitrust and Unfair Competition

Our lawyers have extensive experience in counseling clients on compliance with national and EU antitrust laws and laws governing unfair competition. Areas of expertise include laws relating to agreements among competitors, economic concentrations, laws governing the relationship between manufacturers and their distributors, antitrust regulation of mergers and acquisitions, rules governing below-cost pricing and exclusionary practices by dominant firms, price transfer agreements, and a variety of other competition-related regulations.

Advertising Law

We advise both sellers of products and advertising agencies on the laws relating to advertising. Our lawyers have expertise in advising clients on requirements of accuracy in advertising, defamation, product disparagement and other issues that may arise in the advertising process.

Franchising

Within this field we handle preparation and negotiation of franchise agreements and franchise offering documents, give advice concerning regulatory compliance, and handle disputes between franchisors and franchisees. We also counsel franchisors and franchisees in business planning, financing and other aspects of doing business.

Consumer Protection

Our lawyers counsel clients on a broad range of issues relating to consumer protection laws and regulations, including EU relevant legislation and the National Authority for Consumer Protection procedures related to food, non-food or services matters.

Trademarks, Patents and Copyrights

Noi modificari Codului fiscal-2013

Noi-modificari-Codului-fiscal-2013.Persoanele juridice romane, persoanele fizice rezidente, precum si sediul permanent/sediul permanent desemnat din Romania apartinand persoanelor juridice straine beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.

Contractele incheiate pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.»

In cazul contribuabililor care aplica reglementarile contabile conforme cu Standardele internationale de raportare financiara si care stabilesc pentru amortizarea mijloacelor fixe specifice activitatii de explorare si productie a resurselor de petrol si gaze si alte substante minerale politici contabile specifice domeniului de activitate, in concordanta cu cele mai recente norme ale altor organisme de normalizare care utilizeaza un cadru general conceptual similar pentru a elabora standarde de contabilitate, alte documente contabile si practicile acceptate ale domeniului de activitate, valoarea fiscala ramasa neamortizata a mijloacelor fixe casate se deduce prin utilizarea metodei de amortizare fiscala utilizate inainte de casarea acestora, pe perioada ramasa.

Aceste prevederi se aplica si pentru valoarea fiscala ramasa neamortizata la momentul retratarii mijloacelor fixe specifice activitatii de explorare si productie a resurselor de petrol si gaze si alte substante minerale;»“.

Prin derogare de la prevederile art. 7 alin. (1) pct. 33 si 34, pentru mijloacele de transport de persoane care au cel mult 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, din categoria M1, astfel cum sunt definite in Reglementarile privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cheltuielile cu amortizarea sunt deductibile, pentru fiecare, in limita a 1.500 lei/luna. Pentru aceste mijloace de transport nu se aplica prevederile alin. (11) lit. f). Sunt exceptate situatiile in care mijloacele de transport respective se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenta, servicii de paza si protectie si servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agentii de vanzari si de achizitii, precum si pentru test drive si pentru demonstratii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plata, inclusiv pentru inchiriere catre alte persoane, transmiterea dreptului de folosinta, in cadrul contractelor de leasing operational sau pentru instruire de catre scolile de soferi.

In cazul persoanelor juridice straine, prevederile alin. (1), respectiv alin. (5) se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent, respectiv veniturile si cheltuielile atribuibile fiecarui sediu permanent cumulate la nivelul sediului permanent desemnat in Romania. Pierderile fiscale inregistrate pana la data de 30 iunie 2013 de sediile permanente care apartin aceleiasi persoane juridice straine, care aplica prevederile art. 291, nerecuperate pana la aceasta data, se transmit sediului permanent desemnat si se recupereaza in functie de perioada in care acestea au fost inregistrate, astfel:

  • pierderea fiscala inregistrata in perioada 1 ianuarie–30 iunie 2013 inclusiv este luata in calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale din perioada 1 iulie–31 decembrie 2013 inclusiv, inaintea recuperarii pierderilor fiscale din anii precedenti anului 2013, perioada 1 iulie–31 decembrie 2013 inclusiv nefiind considerata an fiscal in sensul celor 7 ani consecutivi;
  • pierderea fiscala inregistrata in anii anteriori anului 2013, ramasa nerecuperata la data de 30 iunie 2013, se recupereaza, la fiecare termen de plata a impozitului pe care urmeaza acestei date, pe perioada de recuperare ramasa din perioada initiala de 5 ani, respectiv 7 ani, in ordinea inregistrarii acesteia; anul 2013 este considerat un singur an fiscal in sensul celor 5 ani, respectiv 7 ani consecutivi.»

In situatia in care straina isi desfasoara activitatea in Romania printr-un singur sediu permanent, acesta este si sediul permanent desemnat pentru indeplinirea obligatiilor care revin potrivit prezentului titlu.»

Profitul impozabil al persoanei juridice straine care isi desfasoara activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente in Romania

Incepand cu data de 1 iulie 2013, persoana juridica straina care desfasoara activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente in Romania are obligatia sa stabileasca unul dintre aceste sedii ca sediu permanent desemnat pentru indeplinirea obligatiilor care ii revin potrivit prezentului titlu.

La nivelul sediului permanent desemnat se cumuleaza veniturile, respectiv cheltuielile sediilor permanente apartinand aceleiasi persoane juridice straine.

Sediile permanente care aplica dispozitiile alin. (1) inchid perioada impozabila potrivit legislatiei in vigoare pana la data de 30 iunie 2013 inclusiv.

Calculul, plata si declararea impozitului pe profit datorat pentru profitul impozabil obtinut de fiecare sediu permanent in perioada 1 ianuarie 2013–30 iunie 2013 se efectueaza pana la 25 iulie 2013 inclusiv, prin exceptie de la prevederile art. 34 si 35.

Profitul impozabil al persoanei juridice straine care isi desfasoara activitatea prin intermediul mai multor sedii permanente se determina la nivelul sediului permanent desemnat sa indeplineasca obligatiile care ii revin potrivit prezentului titlu, in conformitate cu regulile stabilite in cap. II, in urmatoarele conditii:

  • numai veniturile ce sunt atribuibile fiecarui sediu permanent se transmit spre a fi cumulate de sediul permanent desemnat pentru a indeplini obligatiile fiscale;
  • numai cheltuielile efectuate in scopul obtinerii veniturilor fiecarui sediu permanent se transmit spre a fi cumulate de sediul permanent desemnat pentru a indeplini obligatiile fiscale.

Profitul impozabil la nivelul sediului permanent desemnat se determina pe baza veniturilor si cheltuielilor inregistrate de fiecare sediu permanent apartinand aceleiasi persoane juridice straine, cu respectarea prevederilor alin. (3) si prin utilizarea regulilor preturilor de transfer la stabilirea pretului de piata al unui transfer facut intre persoana juridica straina si sediul sau permanent. Atunci cand sediul permanent nu detine o factura pentru cheltuielile alocate lui de catre sediul sau principal, celelalte documente justificative trebuie sa includa dovezi privind suportarea efectiva a costurilor si alocarea rezonabila a acestor costuri catre sediul permanent utilizand regulile preturilor de transfer.

Angajam avocat stagiar/definitiv si/sau absolvent de drept

Angajam avocat stagiar/definitiv si/sau absolvent de drept

CANDIDATUL IDEAL:

 

-Membru al Baroului

-Profesionist

 

 

 

 

-Pregatire foarte buna

-Activ si eficient

 

RESPONSABILITATI / BENEFICII:

 

Cautam un avocat care sa ne reprezinte in eventualele litigiile cu tertii, sa ne redacteze contractele si sa asiste la dicutiile cu clientii in ceea ce priveste partea juridica.

 

Persoana potrivita ar trebui sa fie dispusa sa:

 

-faca deplasari pt firma pt a depune diverse acte care tin de domeniul juridic

-sa participe activ in instata, in prima faza fiind insotita de un alt avocat

-sa redacteze contracte, somatii de plata, etc

-sa faca demersurile pt recuperarea sumelor restante

 

Asteptam cv-urile dvs. pe adresa de email:avocat@coltuc.ro

AVOCAT CEDO – Romania are 7.000 de plangeri pe rol la CEDO

AVOCAT CEDO – Romania are 7.000 de plangeri pe rol la CEDO.Romania are inca foarte multe cazuri pe rol la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, desi numarul lor este in scadere, conform declaratiilor Agentului guvernamental al Romaniei la Curtea de Justitie a Uniunii Europene, secretarul de stat in Ministerul Afacerilor Externe Razvan Horatiu Radu.

El a declarat la o conferinta sustinuta la Facultatea de Stiinte Politice, Administrative si ale Comunicarii a Universitatii Babes-Bolyai, ca cele mai multe cazuri pe care Romania le are la CEDO sunt legate de dreptul de proprietate, numar care spera sa scada odata cu noile legi ale proprietatii.

“La ora actuala, din aproximativ 7.000 de plangeri cate sunt pe rolul CEDO, vreo 3.000 sunt legate de potentiala nerespectare a dreptului de proprietate de catre Romania”, a mentionat Razvan Horatiu Radu, care a adaugat ca urmatoarele cauze ca pondere sunt legate de neexecutarea hotararilor judecatoresti si de procesele prea lungi.

El a mai spus ca, desi doar 3% din plangeri erau intemeiate si se transformau in condamnari, Romania era pe locuri fruntase la CEDO.

“Romania s-a trezit in fata Curtii Europene cu un numar foarte mare de plangeri. La un moment dat eram pe locul al treilea in ce priveste numarul de plangeri, eram dupa Rusia si Turcia.

Nu ne onora, pentru ca Rusia si Turcia sunt totusi tari mult mai mari, cu mult mai multe probleme decat noi si, daca este sa analizam din punctul de vedere al distributiei pe cap de locuitor, cred ca am fi fost chiar inaintea lor.

Aceasta situatie s-a ameliorat vizibil in ultimii ani, la ora actuala suntem pe locul 6-7 in ceea ce priveste numarul de plangeri, care e in scadere in mod serios. (…) Din pacate si numarul de condamnari atinsese la un moment dat un apogeu, ajunsesem pe locul al treilea, tot dupa Rusia si Turcia, nu ca am fi avut niste probleme de democratie, de stat de drept.

Marile probleme ale Romaniei care au atras multe condamnari la Curtea Europeana a Drepturilor Omului au tinut de problemele cantitative si in primul rand ar fi cauzele privind nerespectarea dreptului de proprietate”, a mai spus Razvan Horatiu Radu.

AVOCAT CEDO , Romania are 7.000 de plangeri pe rol la CEDO,Agentul guvernamental al Romaniei la CJUE, cedo, dreptul de proprietate, romania

Timbrul de mediu este contestat in principal pentru ca ii discrimineaza pe cei cu masini Euro 3 si Euro 4, afirma avocatul Marius Coltuc

De la intrarea în vigoare a noilor norme, la nivel naţional s-au înregistrat aproape 3.400 de cereri de restituire
Timbrul este contestat în principal pentru că îi discriminează pe cei cu maşini Euro 3 şi Euro 4, afirmă avocatul Marius Coltuc
În primul trimestru, ANAF şi AFM au restituit, din taxa auto, aproximativ 161 mil. lei celor care au câştigat procesele în instanţă

VEZI ARTICOL AICI!

În mai puţin de două luni, pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat aproape 3.400 de dosare privind restituirea timbrului de mediu, primele urmând să se finalizeze la începutul lunii viitoare. „Pe rolul tuturor tribunalelor din ţară s-au înregistrat 3.388 de dosare. Nu există dosare finalizate încă, dar la începutul lunii iunie vor exista. Dacă se păstrează proporţia de aproximativ 1.000 de dosare pe lună şi o sumă medie de restituit de 5.000 lei pe fiecare proces, cei care au plătit timbrul de mediu vor avea de primit lunar circa 5 mil. lei în acest an”, a declarat avocat Marius Coltuc.
Potrivit acestuia, una dintre nemulţumirile celor care se adresează instanţei este legată de faptul că taxa este discriminatorie. „Prin noua formulă de calcul a timbrului de mediu, taxa creşte foarte mult pentru autoturismele Euro 3 şi Euro 4 şi scade pentru autoturismele non-euro, Euro 1 şi Euro 2. Întrucât majoritatea tranzacţiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme încadrate în normele Euro 3 şi Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectaţi în cazul în care ar dori să înstrăineze autoturismul neputând dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Or, circuitul civil este liber, iar această taxă, după cum a fost reglementată, încalcă principiul liberei circulaţii a mărfurilor, prevăzut de art.34 – 36 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene”, a explicat avocatul.
În plus, potrivit av. Marius Coltuc, OUG nr. 9/2013 – actul normativ care reglementează timbrul de mediu – conţine şi dispoziţii care încalcă Constituţia României.
„Este vorba despre art. 4 lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care se prevede obligaţia achitării timbrului de mediu în cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat în situaţia autovehiculelor pentru care s-a dispus de către instanţe restituirea sau înmatricularea fără plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule”, a afirmat Coltuc.

În perioada 2008 – 2013 s-au restituit peste 50 mil. lei

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi Administraţia Fondului de Mediu au restituit, în primul trimestru, din taxa auto, circa 161 milioane de lei celor care au câştigat în instanţă dreptul de recuperare a sumelor achitate. Potrivit datelor celor două instituţii, citate pe blogul av. Marius Coltuc, peste 30,6 milioane de lei au fost achitate de către AFM, cuantumul reprezentând un procentaj de până la 10% din totalul alocat pentru întregul an, respectiv 400 milioane lei. „La nivelul perioadei 2008 – martie 2013, cuantumul restituit beneficiarilor prin Fondul de Mediu pe taxa auto a ajuns la 50,7 milioane lei, cea mai mare valoare fiind consemnată în primul trimestru din acest an, respectiv 30,65 milioane lei”, notează Coltuc.
În ceea ce priveşte veniturile încasate de ANAF din taxa pe poluare pentru autovehicule, statistica arată că acestea s-au ridicat, în primul trimestru al anului 2013, la 204,24 milioane lei, din care au fost transferate Fondului pentru Mediu 66,55 milioane lei, 130,60 milioane lei fiind restituite plătitorilor din taxa auto. În plus, tot prin administraţia fiscală, s-au restituit 8,5 milioane lei, suma aferentă taxei speciale pentru autoturisme conform OUG 50/2008, privind instituirea taxei speciale pentru autoturisme (restituiri ca urmare a recalculării între taxa specială şi taxa la fondul de mediu precum şi a hotărârilor judecătoreşti).

Încasările anticipate din timbrul de mediu nu acoperă despăgubirile

Încasările pe care Guvernul speră că le va obţine în acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 milioane lei, jumătate din nivelul avansat de ministru şi apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scăzut de la introducerea taxei de poluare auto.
Încasările anticipate de Guvern nu acoperă suma despăgubirilor, de 400 milioane lei, pe care statul trebuie să le achite în acest an celor peste 300.000 proprietari de maşini care au câştigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerată ilegală de către instanţe.
Din luna martie, Guvernul a înlocuit taxa auto cu timbrul de mediu, iar noua formulă de calcul a condus la o creştere în medie de circa 10% a sumei de plată pentru maşinile Euro 4 şi Euro 3 şi o scădere cuprinsă între 60% şi 90% pentru maşinile Euro 2, Euro 1 şi non-euro, pe principiul că maşinile vechi au o durată scurtă de funcţionare şi, deci, vor polua pentru un interval mai mic.
La acel moment, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat că se estimează că nivelul încasărilor timbrului de mediu va ajunge la 700 milioane lei în 2013, în condiţiile în care şi restituirile vechii taxe de mediu sunt estimate la 400 milioane lei.
În urmă cu o lună, ministrul afirma că suma totală ce trebuie restituită din vechea taxă auto este estimată la un miliard de lei, relatează Mediafax.
Ministrul afirma atunci că suma estimată pentru restituirile vechii taxe auto de mediu este enormă, dar a precizat că banii vor fi restituiţi „pe măsură ce se încasează noua taxă”.

N-au rezolvat vechile probleme

Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii este iniţiatoarea petiţiei online „jostimbrudemediu.ro”. Motivul pentru care a fost demarată această campanie este faptul că, deşi Guvernul a justificat necesitatea modificării textului de lege prin faptul că aceasta avea trei mari probleme, niciuna dintre acestea nu a fost cu adevărat schimbată în noul act normativ. Problemele care ar fi trebuit corectate erau următoarele: avea valori disproporţionat de mari pentru anumite zone de poluare; conţinea în calculul său, în afară de emisia de CO2, şi capacitatea cilindrică (în ciuda faptului că acest criteriu era deja taxat la impozitul pe maşină, plătit la administraţia locală); era discriminatorie şi atrăgea ameninţări cu infringementul din partea UE (pentru că includea criterii diferite pentru anumite categorii de maşini înmatriculate în România faţă de alte maşini).
„Niciunul din aceste temeiuri nu este schimbat de noua lege. Principiul «poluatorul plăteşte» nu este respectat. Legea ar  trebui modificată prin fixarea unei marje fixe de CO2 care atunci când este depăşită să se plătească în plus, indiferent dacă este maşină nouă, veche, non euro, euro 1, 2, 3, 4, 5, 6 – aşa cum se întâmplă în sistemul francez privind taxa de poluare”, au precizat avocaţii.

Statul a restituit anul trecut 445 mil. lei – taxa de poluare încasată ilegal

Agenţia Fondului pentru Mediu (AFM) a restituit anul trecut 86 mil. lei în contul taxei de poluare încasate ilegal, sumă ce se adaugă celor peste 358 mil. lei restituite de către Ministerul Finanţelor Publice.
Potrivit bilanţului activităţii AFM pe 2012, anul trecut au fost întocmite 5.522 note de restituire pentru taxa pe poluare pentru autovehicule, în valoare de 86.405.476,52 lei, din care 85.535.162,19 lei taxa pe poluare pentru autovehicule; 437.702,87 lei dobândă aferentă taxei pe poluare pentru autovehicule; 260.972,84 lei cheltuieli de judecată; 171.638,62 lei alte cheltuieli.
„Ministerul Finanţelor Publice, prin adresa nr. 388275/24.01.2013, înregistrată la Administraţia Fondului pentru Mediu cu nr. 57134/11.02.2013, ne-a comunicat că a restituit, în anul 2012, suma totală de 358.498.306,00 lei”, se arată în documentul citat.
La cererea Curierului Naţional, Ministerul Finanţelor a informat la începutul acestui an că „Centralizatorul restituirilor cuprinde diferenţele între taxa pe poluare pentru autovehicule/taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule; diferenţele de taxă rezultate în urma contestării acesteia; valoarea reziduală a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi sumele stabilite de instanţele de judecată prin hotărâri definitive şi irevocabile”, instituţia având de restituit în total suma de 589.796.015 lei.

Impozit discriminatoriu

Potrivit semnalelor date de piaţă chiar înainte de intrarea în vigoare a timbrului de mediu, noua modalitate de calcul privind impozitarea înmatriculării autovehiculelor va genera, la fel ca şi celelalte taxe auto, mii de procese pe rolul instanţelor. Dovadă stă faptul că, deşi guvernanţii au dorit să elimine din noua taxă reglementările pentru care au fost criticaţi inclusiv de Comisia Europeană, acestea se regăsesc şi în noua formă de calcul. Avocaţii spun că noul timbru de mediu nu va fi cu adevărat o taxă de mediu, ci „un adevărat impozit discriminatoriu”, care ar trebui calculat numai în baza emisiilor de dioxid de carbon reale. „Noile valori de impunere sunt foarte mari. Acestea ar trebui scăzute cel puţin cu 30% în funcţie de puterea de cumpărare a românilor. Pe de altă parte, eliminarea plăţii pentru autoturismele mai vechi de 2007 când se revând încalcă dreptul de proprietate şi retroactivează”, notează av. Marius Coltuc, într-un document remis Curierului Naţional.

Se încalcă liberul acces la Justiţie

De departe cea mai problematică reglementare este cea legată de eliminarea dispoziţiei potrivit căreia, în cazul în care vânzătorul a obţinut deja prin hotărâre judecătorească restituirea sau evitarea la revânzare a taxei, cumpărătorul va plăti timbrul de mediu.
„Textul de lege prevede că în cazul celor care au dat statul în judecată pentru restituirea taxei încasate ilegal – dacă acestora li s-a restituit contravaloarea taxei, precum şi cei care au înmatriculat autoturismele fără achitarea taxei, în baza hotărârii judecătoreşti, vor plăti noul timbru la prima vânzare a maşinii. Prin această reglementare se încalcă liberul acces la Justiţie”, precizează avocatul, subliniind că regula „se va plăti o singură dată timbrul de mediu” ar trebui să fie menţionată în toate formele legii, nu doar în anumite cazuri.
Pe de altă parte, textul de lege care se va aplica începând de mâine nu stipulează ce se va întâmpla în cazul în care maşina este scoasă din România înainte de a-i expira perioada de viaţă şi nici dacă se poate recupera diferenţa. „Aceste aspecte ar trebui stipulate în lege în mod expres”, notează Coltuc.

3.388 DOSARE TIMBRU DE MEDIU – RESTITUIRE/RECUPERARE/EVITARE TIMBRU DE MEDIU

3.388-DOSARE-TIMBRU-DE-MEDIU – RESTITUIRE/RECUPERARE/EVITARE TIMBRU DE MEDIU

VEZI SURSA OFICIALA AICI!

Cab.de avocat Coltuc a facut o statistica pentru perioada 15 martie-07.05.2013 si pe rolul tuturor tribunalelor din tara sunt 3388 de dosare.Nu exista dosare finalizate inca,dar la inceputul lunii iunie vor exista.

Ce s-a restituit pe taxa de poluare?

Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Administratia Fondului de Mediu au restituit, in primul trimestru, din taxa auto, circa 161 milioane de lei celor care au castigat in instanta dreptul de recuperare a sumelor achitate, potrivit datelor celor doua institutii.

Astfel, peste 30,6 milioane de lei au fost achitate de catre AFM, cuantumul reprezentand un procentaj de pana la 10% din totalul alocat pentru intregul an, respectiv 400 milioane lei. La nivelul perioadei 2008 – martie 2013, cuantumul restituit beneficiarilor prin Fondul de Mediu pe taxa auto a ajuns la 50,7 milioane lei, cea mai mare valoare fiind consemnata in primul trimestru din acest an, respectiv 30,65 milioane lei.

Totodata, conform ANAF, veniturile incasate de catre institutie din taxa pe poluare pentru autovehicule au fost, in primul trimestru al anului 2013, de 204,24 milioane lei, din care au fost transferate in Fondul pentru Mediu 66,55 milioane lei, iar 130,60 milioane lei au fost restituite platitorilor din taxa auto. In plus, tot prin administratia fiscala, s-au restituit 8,5 milioane lei, suma aferenta taxei speciale pentru autoturisme conform OUG 50/2008, privind instituirea taxei speciale pentru autoturisme (restituiri ca urmare a recalcularii intre taxa speciala si taxa la fondul de mediu precum si a hotararilor judecatoresti)

Ce sume se vor plati pentru timbru de mediu?

Daca se pastreaza proportia de aproximativ 1000 de dosare pe luna si o suma ca medie de 5000 lei,vom avea 5000000 lei pe luna in 2013.

Timbrul de mediu 2013: Incasarile anticipate nu acopera despagubirile

Incasarile pe care Guvernul spera ca le va obtine in acest an din timbrul de mediu sunt estimate la doar 365 de milioane de lei, jumatate din nivelul avansat de ministru si apropiat de volumul veniturilor prognozate pentru anul trecut, care a fost cel mai scazut de la introducerea taxei de poluare auto.

Incasarile anticipate de Guvern nu acopera suma despagubirilor, de 400 de milioane de lei, pe care statul trebuie sa le achite in acest an celor peste 300.000 de proprietari de masini care au castigat procesele pentru restituirea taxei de poluare, considerata ilegala de catre instante.

Cum se ataca timbru de mediu:

„Prin noua formula de calcul al timbrului de mediu, taxa creste foarte mult pentru autoturismele Euro 3 si Euro 4 si scade pentru autoturismele Non – euro, Euro 1 si Euro 2. Intrucat majoritatea tranzactiilor cu autoturisme au ca obiect autoturisme incadrate in normele Euro 3 si Euro 4, proprietarii acestora vor fi afectati in cazul in care ar dori sa instraineze autoturismul neputand dispune de atributele conferite de dreptul de proprietate. Or, circuitul civil este liber, iar aceasta taxa, dupa cum a fost reglementata, incalca principiul liberei circulatii a marfurilor, prevazut de art.34 – 36 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene”.
Mai mult decat atat, OUG nr. 9/2013, actul normativ care reglementeaza timbrul de mediu, contine si dispozitii care incalca Constitutia Romaniei. Este vorba despre art. 4 lit. d) din OUG nr. 9/2013 prin care se prevede obligatia achitarii timbrului de mediu in cazul transcrierii dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat in situatia autovehiculelor pentru care s-a dispus de catre instante restituirea sau inmatricularea fara plata taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, taxei pe poluare pentru autovehicule sau taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

FALIMENTUL PERSOANEI FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

FALIMENTUL -PERSOANEI-FIZICE – AV.COLTUC SPRIJINA INSOLVENTA PERSONALA

 

Proiectul legii insolvenţei particularilor e adoptat în senat în 2010, cu o majoritate confortabilă, din păcate nu a ajuns să fie discutat în Camera Deputaţilor pentru că a intervenit cotractul cu FMI, de la început FMI a impus Guvernului să nu susţină această lege. Pentru că în toamna asta este campanie electorală, cu siguranţă nu are şanse să fie luat în discuţie în acest an, probabil anul următor.

IN ROMANIA SUNT PESTE 1000000 DE PERSOANE FIZICE INSOLVABILE!

 

Sunt două opţiuni. Ori restructurare, care se întâmplă acum în afara Tribunalului şi înseamnă îngheţarea ratelor, reeşalonare, îngheţarea ratelor pe un an, doi, trei. O relaxare a condiţiilor.

A doua variantă este falimentul şi va fi cea mai importantă, numeric vorbind. Pentru că sunt şomeri, sunt oameni care nu mai au venituri. Falimentul personal e un pic diferit de cel al coporaţiilor, pentru că există anumite bunuri care nu pot fi vândute: de exemplu bunurile necesare pentru efectuarea profesiei – cum este în cazul medicilor. Nu poate să fie omul evacuat din casă, împreună cu familia, chiar dacă acea casă se va vinde, cel puţin pentru o perioadă. Acele bunuri care sunt sesizabile, se execută silit, sunt lichidate în faliment şi sumele rezultate se duc la creditori, restul creanţei neacoperite urmând să se şteargă. Asta nu înseamnă că se face un cadou debitorului. Unu, pentru că acolo unde nu este faliment scuzabil nu se şterge nicio datorie şi este urmărit până în pânzele albe debitorul. Mai mult, sancţiunile din lege sunt extrem de dure – e de necrezut ce se întâmplă, nu s-a uitat nimeni la aceste sancţiuni – practic, respectivul este mort din punct de vedere civil: nu mai poate să fie fondator de firme, manager de firme, nu mai poate să exercite o profesie, să se împrumute la bănci, să ia un leasing, să facă un card de debit timp de 7 ani de zile până se închide falimentul nescuzabil.

Şi la falimentul scuzabil, unde operează acest discharge, este surprinzător pentru mine că nu s-a observat efectul acesta: în momentul în care se şterge acea creanţă, pe care tu ca bancă nu ai cum să o recuperezi orice ai face, oricâte executări silite ai face 20 de ani de acum încolo. Ştergerea acestei datorii îţi permite ţie ca bancă să scoţi din contabilitate această creanţă care înseamnă un cost enorm, un provizion cu titlul de 100% din creanţă. Când se declară acest discharge, banca poate să îşi elibereze provizionul. La furnizori, aceştia îşi pot recupera de la stat TVA aferentă pentru facturile eliberate şi neîncasate.

Noi avem faliţi în România, sunt peste 850.000 de persoane falite, dar nu au posibilitatea să se pună sub protecţia Tribunalului, şi nici creditorii lor nu au aceste facilităţi fiscale sau contabile.

Asta este ciudăţenia reacţiei mediului bancar faţă de aceste lucruri. De ce francezii, germanii, olandezii au acceptat o astfel de reglementare? Cred că fraierii suntem noi. Este favorabil în primul rând creditorilor. Executarea silită este haotică, dezordonată şi nu duce la recuperarea creanţei de către bănci – debitorul poate să îşi ascundă din bunuri. În faliment, lichidarea bunurilor este ordonată, sub supravegherea administratorului judiciar şi a judecătorului sindic. Dacă debitorul încearcă să îşi ascundă din bunuri şi acestea se întorc în patrimoniul lui în următorii trei ani, acestea vor fi lichidate.

 

AVOCAT ENERGIE – modificari asupra legislatiei privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile

AVOCAT-ENERGIE – modificari asupra legislatiei privind promovarea producerii energiei din surse regenerabile

‘Intentionam sa analizam in Guvern Ordonanta de Urgenta privind producerea energiei din surse regenerabile saptamana viitoare. S-a aflat in dezbatere publica si am primit multe sugestii pentru modificari, unele bune. Proiectul initial va avea unele modificari. Un exemplu este sugestia de a nu monta panouri solare pe terenuri agricole, idee pe care o consider buna’, a spus Constantin Nita.

Noul proiect de act normativ, lansat de Ministerul Economiei, propune amanarea temporara incepand cu 1 iulie 2013 a acordarii unui numar de certificate verzi pentru fiecare 1 MWh produs de centrale electrice hidrolelectrice noi cu puteri electrice instalate de pana in 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un certificat verde), de centrale electrice solare (2 certificate verzi), corelat cu tendintele constatate din prima analiza de monitorizare a schemei. Recuperarea certificatelor verzi se va face incepand cu 1 ianuarie 2017 pentru centralele hidroelectrice si solare, respectiv incepand cu 1 ianuarie 2018 pentru centralele electrice eoliene.

RECUPERARE DOBANDA TAXA AUTO – Procese evitare/recuperare taxa auto 2013

RECUPERARE-DOBANDA-TAXA-AUTO – Procese evitare/recuperare taxa auto 2013

 

Judecătorii Curții de Apel Timișoara cer Fiscului să înapoieze banii celor care și-au cumpărat mașini second-hand, fără ca instituţia să mai faca recurs precizeaza av.Coltuc Marius pentru mediafax.
Sătui şi ei de drumurile prin tribunale, şoferii susțin demersul judecătorilor.
Numărul proceselor prin care șoferii își cer banii înapoi este tot mai mare, chiar dacă intre timp taxa auto a fost înlocuită cu un timbru de mediu.
Doar anul trecut, la Curtea de Apel Timișoara, s-au judecat 15.000 de astfel de cereri.
Chiar şi avocaţii sunt în favoarea înțelegerii, chiar dacă au de pierdut dacă aceasta ar deveni realitate.
Propunerea Curții de Apel Timișoara va ajunge pe masa Guvernului. Magistrații estimează că protocolul ar putea intra în vigoare din mai.

România, condamnată la CEDO din cauza procurorilor DNA

România, condamnată-la-CEDO-din-cauza-procurorilor-DNA

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) din Strasbourg a condamnat statul român, marţi, în cazul „Căşuneanu vs România”, în care omul de afaceri Costel Căşuneanu s-a plâns de faptul că în 2010 când DNA a început ancheta impotriva sa, procurorii anticorupţie au servit presei stenograme cu înregistrări telefonice private, care i-au afectat imaginea publică cu incalcarea dreptului la viaţa privată.

De asemenea, Costel Casuneanu s-a plans si de faptul ca a fost supus unor tratamente inumane si degradante in timpul privarii sale de libertate. Judecatorii europeni au constatat faptul ca statul roman, prin angajatii sai din sistemul judiciar, au incalcat in cazul lui Costel Casuneanu Articolul 3 (referitor la interzicerea torturii) si Articolul 8 (referitor la dreptul la respectarea vieti private si de familie) si au acordat acestuia daune de 4000 euro.

Procesele spectacol, cu probe servite de procurori presei, sanctionate de judecatorii europeni

Daca relele tratamente la care sunt supuse persoanele private de libertate in Romania nu sunt o noutate, condamnarile la CEDO in aceasta privinta fiind numeroase, noutatea o constituie retinerea faptului ca procurorii scurg in mod regulat in presa acte din dosare, in principal inregistrari telefonice, care ar trebui sa constituie secret al anchetei, cu consecinta distrugerii imaginii celor pusi sub invinuire ori inculpare, care nu au mijloace legale la dispozitie pentru a putea trage la raspundere autoritatile vinovate de aceste fapte abuzive si a fi despagubite.

Amintim ca stenogramele transpirate in presa de procurorii DNA in luna martie 2010 contineau discutii ale inculpatilor din acest dosar: senatorul Catalin Voicu, judecatorul ICCJ Florin Costiniu si afaceristii Costel Casuneanu si Marius Locic. Aceste stenograme au produs un puternic impact asupra imaginii celor acuzati, inainte ca acestia sa fie judecati, respectivilor construindu-li-se in fata opiniei publice o imagine de rau-facatori cu afectarea prezumtiei de nevinovatie. Amintim in acest sens si celebra plimbare a lui Casuneanu in fata presei legat cu aceeasi pereche de catuse de judecatorul suprem Florin Costiniu .

Se mai retine din hotararea CEDO si faptul ca judecatorii europeni au constatat faptul ca desi in Romania sunt frecvente practicile de scurgeri de informatii in presa, din dosare aflate in faza secreta de urmarire penala, CSM, Ministerul Public si alte autoritati nu au dat niciun semn ca intentioneaza sa stabileasca responsabilitati si sa puna capat acestui fenomen care incalca drepturile omului.

Motivarea judecatorilor europeni

In motivarea Hotararii „Casuneanu vs. Romania” se retin urmatoarele:

„Curtea observa ca convorbirilor telefonice sunt acoperite de notiunile de viata privata si corespondenta in sensul articolului 8 (a se vedea, printre altele, Autoritatile Craxi, citata mai sus, § 57 si Draksas impotriva Lituaniei, nr. 36662/04, § 52, 31 iulie2012). In cazul de fata, desi nu fara relevanta pentru procedurile penale… continutul inregistrarilor a dat de gol informatii cu privire la intreprinderile private ale solicitantului si, astfel, l-au pus intr-o lumina nefavorabila, dand impresia ca a comis infractiuni, in fata autoritatilor nationale… Scurgerile in presa de informatii non-publice din dosarul penal pot fi considerate a fi o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private.

In acest context, simplul fapt ca in conformitate cu legislatia nationala cerinta de a pastra confidentiale actele din dosarul penal in cadrul investigatiilor este in principal menit sa protejeze procurorii in eforturile lor de a aduna probe… in ceea ce priveste consecintele pe care scurgerile in presa le-au produs reclamantului, Curtea constata ca odata ce informatia a fost publicata, solicitantul s-a trezit cu nu are nici un mijloc de a solicita masuri imediate pentru a i se apara reputatia, ca fondul cauzei nu a fost examinarea de catre o instanta, autenticitatea, exactitatea convorbirilor telefonice sau interpretarea lor pentru a putea astfel sa fie contestate… reclamantul nu a avut nici un fel de mijloace pentru a se plange impotriva autoritatilor pentru scurgerea de informatii. Astfel, se poate concluziona ca reclamantul a suferit un prejudiciu ca urmare a ingerintei in dreptul sau la respectarea vietii sale private (…) Curtea noteaza ca publicarea materialelor in cauza nu au servit la o mai buna urmarire penala in cauza (…) Rezulta ca scurgerea nu a fost justificata.

Curtea reitereaza, de asemenea, ca prin insasi natura sa, procedura de interceptare a convorbirilor telefonice este supusa controlului judiciar foarte riguros si, astfel, este logic ca rezultatele unei astfel de operatiuni nu ar trebui sa fie facute publice fara control judiciar la fel de aprofundat (a se vedea, mutatis mutandis, Dumitru Popescu versus Romania)… Este de remarcat faptul ca accesul publicului la informatiile dintr-un dosar penal nu este este nelimitat sau discretionar chiar si, dupa caz, dupa ce este depus la instanta (…)

In acest caz, ceea ce este extrem de important este, in primul rand, daca autoritatile statului au organizat serviciile lor cu personal calificat pentru a evita eludarea procedurilor oficiale si, in al doilea rand, daca reclamantul a avut mijloace de a obtine despagubiri pentru incalcarea drepturilor sale. La primul punct, Curtea nu poate decat sa observe ca mai multe asociatii de presa si o asociatie profesionala a magistratilor… au depus plangeri la CSM, care a declansat verificari (…) De asemenea, este de remarcat faptul ca scurgerea in presa de informatii dintr-un dosar de urmarire penala nu constituie un incident izolat (a se vedea raportul CSM la punctul 31 de mai sus). Prin derogare de la incheierea anchetei CSM si dezaprobarea generala a acestor practici de scurgeri, Curtea observa lipsa de reactie a functionarilor publici in acest caz (…) Actiunile CSM nu au fost, in opinia Curtii, un raspuns suficient de puternic, avand in vedere gravitatea situatiei. Mai mult decat atat, Curtea nu a primit nicio informatie cu privire la rezultatele concrete ale acestor verificari. Astfel, Curtea constata ca nu exista nici un angajament din partea statului de crestere a gradului de constientizare a institutiilor sale in materie.

AVOCAT IMPOTRIVA BANCILOR – Reguli noi privind termenele de plata si clauzele abuzive.

AVOCAT-IMPOTRIVA-BANCILOR – Reguli noi privind termenele de plata si clauzele abuzive.

 

 

Legea transpune Directiva 2011/7/UE a Parlamentului European si a Consiliului, privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale.

Scopul principal al legii este sa promoveze competitivitatea in mediul de afaceri si sa consolideze piata interna a Uniunii Europene, prin crearea unor mecanisme eficiente pentru combaterea intarzierilor la plata, sens in care aduce anumite limitari libertatii contractuale. Principalele limitari se refera la termenele de plata, termenul de emitere sau primire a facturii, dobanzi si daune – interese. Se introduce, de asemenea, un regim mai sever al obligatiilor autoritatilor contractante in scopul determinarii institutiilor statului sa execute, in termen cat mai scurt, obligatiile de plata a pretului bunurilor sau serviciilor.

Legea vine sa completeze cadrul legislativ existent, respectiv prevederile Noului Cod Civil, Ordonantei de Guvern nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar, aprobata prin Legea nr. 43/2012 (,,OG 13/2011”) si ale Codului de Procedura Civila.

In cele de mai jos, gasiti prezentate principalele reglementari introduse de Legea 72/2013:

1. Domeniul de aplicare a Legii

Legea se aplica creantelor certe, lichide si exigibile, constand in obligatii de plata ale unor sume de bani, care rezulta din contracte incheiate:

a). intre profesionisti sau

b). intre profesionisti si autoritati contractante

care au ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia de lucrari publice, de cladiri si lucrari de constructii civile.

Legea defineste notiunile de profesionist si autoritate contractanta care intra in domeniul sau de aplicare, astfel:

a). prin profesionist – se intelege orice persoana fizica sau juridica ce exploateaza o intreprindere in sens lucrativ, iar

b). prin autoritate contractanta – se intelege orice autoritate publica a statului roman, care actioneaza la nivel central, regional sau local; orice organism de drept public, cu personalitate juridica, infiintat pentru a satisface nevoi de interes general, fara scop lucrativ si care este controlat (prin finantare, coordonare sau administrare) de o autoritate publica; sau o asociere formata de una sau mai multe autoritati contractante.

Prin urmare, Legea se aplica contractelor de achizitie publica si contractelor de concesiune incheiate in temeiul Ordonantei de Urgenta nr. 34/2006.

Legea nu se aplica insa (a) pentru contractele incheiate de profesionisti cu consumatorii si nici (b) pentru creantele inscrise in masa credala in cadrul procedurii de insolventa, ori creantele ce fac obiectul unui mandat ad-hoc, concordat preventiv sau a unei intelegeri rezultate ca urmare a unor negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor.

2. Stabilirea unor termene maximale de plata

Legea stabileste anumite limitari privind termenele de plata atat intre profesionisti, cat si intre acestia si autoritatile contractante, astfel:

a). in raporturile dintre profesionisti – termenul de plata va fi de maximum 60 de zile calendaristice; se permite insa partilor, cu titlu de exceptie, dreptul de a prevedea contractual un termen mai mare de 60 de zile, cu conditia ca o astfel de clauza sa nu fie abuziva (a se vedea punctul sapte de mai jos).

b). in raporturile dintre profesionisti si autoritatile contractante, termenul de plata este de 30 de zile calendaristice, calculate astfel:

(i) de la data primirii facturii, sau

(ii) de la data receptiei bunurilor, respectiv data prestarii serviciilor – daca data primirii facturii este incerta sau anterioara receptiei bunurilor sau prestarii serviciilor, sau

(iii) de la receptie sau verificare, daca prin lege sau contract se stabileste o procedura de receptie sau de verificare pentru certificarea conformitatii, si autoritatea contractanta a primit factura la data receptiei sau verificarii ori anterior (a se vedea mai jos termenul maxim reglementat pentru procedura de receptie si verificare).

In cazul institutiilor publice din domeniul sanatatii si entitatilor publice care furnizeaza servicii medicale de sanatate, termenul de plata este de maximum 60 de zile calendaristice, calculat conform conform celor de mai sus.

Termenele de 30 de zile si respectiv de 60 de zile mentionate, sunt termene de plata legale maximale stabilite in sarcina autoritatilor contractante.

Termenele plata stabilite in concret in contractele incheiate intre profesionisti si autoritatile contractante trebuie sa respecte aceste termene legale maximale.

In mod exceptional, se permite partilor sa agreeze contractual un termen de plata de maximum 60 de zile calendaristice daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

(i) termenul este stabilit expres in contract si in documentatia achizitiei,

(ii) termenul este obiectiv justificat tinand cont de natura sau caracteristicile specifice ale contractului, iar

(iii) clauza nu este abuziva (a se vedea punctul sapte de mai jos).

3. Stabilirea unei durate maximale pentru procedura de receptie si verificare

Legea introduce un termen si pentru procedura de receptie sau de verificare. Astfel, aceasta procedura nu trebuie sa depaseasca, ca regula, 30 de zile calendaristice de la data primirii bunurilor sau serviciilor. Prin exceptie, durata unei asemenea proceduri poate fi mai lunga doar:

a). in cazuri justificate in mod obiectiv de natura sau caracteristicile contractului,

b). daca sunt prevazute in contract si in documentatia achizitiei atat termenul de receptie, cat si motivele obiective si

c). daca nu este o clauza abuziva (detalii privind clauza abuziva sunt mentionate mai jos).

4. Interzicerea clauzelor privind data/ termenul de emitere/primire a facturii

Legea stabileste expres ca partile (atat profesionisti cat si autoritati contractante) nu pot conveni cu privire la data emiterii/primirii facturii. Orice clauza prin care se stipuleaza un termen de emitere/ primire a facturii este lovita de nulitate absoluta.

5. Dobanda legala penalizatoare

Dobanda legala penalizatoare se aplica in cazul in care partile nu au stabilit nivelul dobanzii pentru plata cu intarziere si se determina conform art. 3 din OG 13/2011.

In raporturile dintre autoritatile contractante si profesionisti, creanta de plata produce dobanzi penalizatoare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a). creditorul, inclusiv subcontractantii sai, si-au indeplinit obligatiile contractuale;

b). creditorul nu a primit suma datorata la scadenta, cu exceptia cazului in care debitorului nu ii este imputabila intarzierea.

In raporturile dintre autoritatile contractante si profesionisti, dobanda penalizatoare curge de la termenul stipulat in contract sau, in lipsa unei asemenea clauze, de la expirarea termenelor legale de plata (de 30 de zile calendaristice de la data primirii facturii / receptiei bunurilor serviciilor, conform celor descrise la paragraful doi de mai sus).

6. Institutia daunelor interese suplimentare minimale

In vederea descurajarii debitorilor, legea prevede posibilitatea creditorului de a pretinde:

a). cheltuielile pentru recuperarea creantei si

b). in plus, daune interese minimale in suma fixa de 40 de euro, in lei. Acesta suma devine scadenta de la data la care curge dobanda penalizatoare si este suplimentara cheltuielilor aferente unei proceduri de executare silita.

Prin introducerea acestor daune interese minimale, Directiva 2011/7/UE a vizat limitarea costurilor administrative si interne legale de recuperare, stabilind totodata ca aceasta suma trebuie sa poate fi cumulata cu dobanda pentru intarzierea efectuarii platilor si nu trebuie sa limiteze dreptul creditorului de a primi despagubiri pentru orice prejudiciu suplimentar suferit.

7. Clauzele contractuale si practicile abuzive

Este considerata abuziva o practica sau o clauza prin care se stabileste in mod vadit inechitabil, in raport cu creditorul:

a). termenul de plata,

b). nivelul dobanzii pentru plata intarziata sau

c). nivelul daunelor – interese suplimentare.

Calificarea se face de catre instanta sau de catre lege.

Pentru determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instanta tine cont de toate circumstantei si in special de urmatoarele:

(i) abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;

(ii) nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor;

(iii) natura bunurilor sau serviciilor;

(iv) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii, conform legii;

(v) pozitia dominanta a cocontractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie.

Clauze contractuale abuzive, conform legii si pentru care nu este necesara analizarea circumstantelor, sunt cele care:

(i) exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;

(ii) fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;

(iii) prevad un termen mai mare de la care creanta produce dobanzi decat cel prevazut in lege;

(iv) fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante, un termen de plata mai mare decat cel prevazut de lege;

(v) elimina posibilitatea platii de daune – interese suplimentare;

(vi) stabilesc un termen pentru emiterea/primirea facturii.

Clauzele abuzive sunt sanctionate cu nulitatea absoluta.

8. Dispozitii procedurale. Ordonanta de plata

In caz de intarziere la plata, creditorul poate obtine un titlu executoriu prin procedura ordonantei de plata, conform art. 1013 – 1024 din Codul de procedura civila. Procedura ordonantei de plata se aplica in aceleasi conditii tuturor creditorilor stabiliti in Uniunea Europeana.

9. Modificarea unor acte normative

OG 13/2011 se modifica in sensul ca in raporturile dintre profesionisti si intre acestia si autoritatile contractante, dobanda legala penalizatoare se stabileste la nivelul ratei dobanzii de referinta plus opt puncte procentuale

Se abroga expres Art. 1017 alin (2) pct 1 si 2 din Codul de procedura civila care reglementa momentul de la care creanta produce dobanzi.

Dispozitiile Legii, cu exceptia art. 15 (Sanctiuni), sunt aplicabile obligatiilor de plata rezultand din contracte incheiate dupa data intrarii in vigoare a legii. Prin urmare, pare ca legea excepteaza de la principiul neretroactivitatii clauzele abuzive existente.

10. Concluzii

Prin limitarile pe care Legea le aduce libertatii contractuale, se incearca crearea unei culturi a efectuarii prompte a platilor si reducerea practicilor contractuale inechitabile.

Daca pana in prezent, numeroase plati erau efectuate cu intarziere, cu impact semnificativ asupra rentabilitatii si competitivitatii operatorilor economici privati, este de asteptat ca noua reglementare va aduce o schimbare pozitiva in derularea contractelor, in special a celor de achizitie publica, echilibrand balanta intre puterea publica exercitata de autoritatile contractante si mediul privat ofertant.

Avocat specialist in insolventa: Sansele de recuperare a banilor sunt mici in procedura insolventei

Avocat-specialist-in-insolventa: Sansele de recuperare a banilor sunt mici in procedura insolventei

 

Insolventa apare atunci cand economia are probleme. Nu inseamna ca dupa sau inainte de o criza nu au existat insolvente, dar criza determina accentuarea fenomenului de insolvabilitate, faliment, incapacitate de plata.

„Nu exista nimeni protejat, oricine poate ajunge in stare de insolventa. Ultimii ani au aratat ca firme din toate domeniile de activitate au avut momente de dificultate, pe care unii au reusit sa le depaseasca cu bine, altii au reusit sa supravietuiasca, altii au ajuns la faliment”, a precizat Alper Ramazan.

Specialistul spune ca nu exista practic reteta sau domeniu in care firmele sa fie ferite de insolventa. „Nu exista un domeniu unde sunt intalnite litigii cu prioritate. Sunt litigii in toate instantele, tot felul de probleme, multe generate chiar de autoritatile publice. Numeric cea mai buna statistica pe domenii o detine CSM, care publica in mod regulat rapoarte cu privire la starea justitiei. Numarul de cazuri a crescut mult, neplata debitelor insa nu se va finaliza niciodata, intotdeauna vor exista firma falite, insolvente sau cu debite neachitate”

Sanse foarte mici de reusita

Un avocat din acest domeniu trebuie sa isi construiasca dosarul temeinic, cu rigurozitate economica. „Pregatirea unei cereri de chemare in judecata presupune mai mult timp, o informare prealabila, strangerea de probe inainte de a investi instanta de judecata cu o cerere. Taxa judiciara se achita de asemenea anticipat, iar neregularitatile se pot corecta numai in termen de 10 zile sub sanctiunea anularii cererii”

Despre sansele de reusita a unui client care se confrunta cu insolventa, avocatul este sincer. „Sansele de recuperare a banilor sunt mici in procedura insolventei si sunt infime in procedura falimentului, pentru ca, de cele mai multe ori, profesionistii cauta sa ascunda insolventa sau majoreaza debitele in perioada de preinsolventa pentru a o evita, iar in cele din urma se ajunge la faliment”

AVOCAT DREPT CIVIL – executarea obligatiilor banesti in contractele dintre profesionisti

AVOCAT-DREPT-CIVIL –  executarea obligatiilor banesti in contractele dintre profesionisti

Prevederile noului act normativ se aplica creantelor certe, lichide si exigibile constand in obligatii de plata a unor sume de bani care rezulta dintr-un contract incheiat intre profesionisti sau intre acestia si o autoritate contractanta, avand ca obiect furnizarea de bunuri sau prestarea de servicii, inclusiv proiectarea si executia lucrarilor publice, a cladirilor si a lucrarilor de constructii civile si in cazul institutiilor din domeniul sanatatii.

 
Nu fac obiectul noului act normativ:

creantele inscrise la masa credala in cadrul unei proceduri de insolventa;
creantele rezultand dintr-un mandat ad-hoc / concordat preventiv sau intemeiate pe o intelegere incheiate ca urmare a unei negocieri extrajudiciare de restructurare a datoriilor unei societati;
contractele incheiate intre profesionisti si consumatori.

Noutatile legislative aduse prin acest act normativ vizeaza in principal stabilirea unor termene maximale de plata, determinarea dobanzii legale, reglementarea institutiei „daunelor-interese suplimentare minimale” si prevederea unei liste neexhaustive de clauze abuzive si de criterii de determinare a acestor clauze si practici abuzive.

In ceea ce priveste relatiile contractuale dintre profesionisti, atentia se va indrepta asupra termenului contractual de plata al obligatiilor care nu va putea depasi, decat prin exceptie si in conditiile in care nu se va dovedi un abuz fata de creditor, 60 de zile.

Pentru cazurile in care termenul de plata nu a fost prevazut in contract, iar partile nu au stabilit penalitati, dobanda legala (penalizatoare) este stabilita prin dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/2011.

Potrivit noilor reglementari, cuantumul dobanzii legale se calculeaza la nivelul ratei dobanzii de referinta plus 8 puncte procentuale.

Dobanda legala va curge de la urmatoarele termene:

30 de zile de la data primirii facturii;
30 de zile de la data primirii bunurilor sau prestarii serviciilor, daca data facturii este incerta sau anterioara primirii bunurilor ori prestarii serviciilor;
30 de zile de la data finalizarii procedurii de receptie a bunurilor sau a serviciilor.

Durata perioadei de receptie in conditiile noului act normativ nu va putea depasi de regula 30 de zile, cu exceptia situatiilor in care clauzele care vor stabili un termen mai extinsnu vor fi abuzive pentru creditor.

Intrucat prin Directiva se urmareste interzicerea abuzului in materie de libertate contractuala in dezavantajul creditorilor, noul act normativ defineste clauza si practica abuziva din perspectiva relatiei cu creditorul.

In determinarea caracterului abuziv al unei clauze sau practici, instantele de judecata vor tine cont de circumstantele cauzei si cu precadere de:

i) natura bunurilor sau serviciilor;

ii) neprevederea motivelor obiective de derogare de la termenele de plata sau de la rata dobanzii;

iii) pozitia dominanta a co-contractantului in raport cu o intreprindere mica sau mijlocie;

iv) abaterile grave de la practicile statornicite intre parti sau de la uzantele conforme ordinii publice sau bunelor moravuri;

v) nerespectarea principiului bunei-credinte si a principiilor de diligenta in executarea obligatiilor.

Fara a fi necesara verificarea vreuneia dintre circumstantele de mai sus, legea stabileste sub sanctiunea nulitatii absolute ca fiind clauze abuzive acele clauze contractuale care:

exclud posibilitatea aplicarii de dobanzi penalizatoare sau stabilesc dobanzi penalizatoare inferioare dobanzii legale penalizatoare;
fixeaza o obligatie de punere in intarziere pentru a opera curgerea dobanzilor;
prevad un termen mai mare decat cel stabilit prin lege pentru momentul de la care curg dobanzile;
fixeaza, in contractele dintre profesionisti si autoritati contractante un termen de plata mai mare de 60 de zile, sub anumite conditii;
elimina posibilitatea platii de daune-interese suplimentare;
stabilesc un termen pentru emiterea / primirea facturii.

In ceea ce priveste cheltuielile de recuperare a creantei, creditorul poate pretinde daune – interese pentru toate cheltuielile efectuate in acest scop.

RECUPERARE CREANTE – RECUPERARI CREANTE

RECUPERARE-CREANTE – RECUPERARI-CREANTE

Analizând acest text de lege rezultă că pentru creanţele care nu depăşesc o anumită valoare, anume să nu depăşească suma de 10.000 de lei. Deci, pentru creanţe care nu depăşesc această sumă, recuperarea se va face în baza formularului pus la dispoziţie reclamantului şi cuprinde toate informaţiile necesare cu privire la litigiu. Părerea noastră este că acest formular corespunde realităţii economice de astăzi, el fiind în mare parte o copie a formularului de ordonanţă europeană de plată pus la dispoziţie de Uniunea Europeană pentru recuperarea creanţelor în cazul în care firmele au parteneri din alte state membre UE.

În principiu, procedura cu privire la cererile de valoare redusă este o procedură scrisă. Cu toate acestea, se poate solicita, prin formularul de cerere sau într-o etapă ulterioară, organizarea unor dezbateri orale. De asemenea, şi instanţa poate dispune înfăţişarea părţilor, dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar. Aceste modificări privind procedura scrisă vor grăbi astfel finalizarea litigiului dedus judecăţii, întrucât de cele mai multe ori dezbaterile nu făceau altceva decât să întârzie sentinţa.

De altfel şi pârâtul beneficiază de un formular special pentru apărările pe care le va formula, dar art. 1029 alineat 4 arată că acesta nu este obligat să folosească formularul, putând răspunde prin orice alt mijloc adecvat. Acesta va transmite apărările în termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată.

Un alt aspect important este faptul că la suma de 10.000 de lei nu se iau în calcul dobânzile şi penalităţile, acestea calculându-se separat prin rubrica specială din formular. Potrivit art. 1026 din NCPC această procedură nu este obligatorie, ci reclamantul are dreptul să opteze între această procedură şi cea de drept comun.

În cazul în care din diverse motive cererea nu poate fi soluţionată potrivit acestei proceduri, instanţă judecătorească are obligaţia de a informa părţile în acest sens, iar dacă reclamantul nu îşi retrage cererea, aceasta va fi judecată potrivit dreptului comun. Interesant de punctat este faptul că din reglementarea acestei proceduri nu rezultă şi valoarea taxei de timbru, care în cazul celor două proceduri instituite prin OG 119/2007 şi OUG 5/2001 era de 39 de lei.

La art. 1013 din NCPC este prevăzută procedura ordonanţei de plată care se aplică creanţelor certe lichide şi exigibile rezultate din obligaţii constatate printr-un contract. La o analiză mai amănunţită a textului rezultă că procedura nu se poate folosi decât în cazul obligaţiilor izvorâte dintr-un contract. De asemenea prevederile se aplică şi în cazul contractelor cu statul şi alte autorităţi contractante precum reprezentante ale altor state membre UE. Astfel, procedura se poate folosi şi în cazul contractelor de achiziţie publică.

Art. 1014 instituie două proceduri prin care creditorul a informat debitorul despre somaţie şi anume, fie prin executor judecătoresc, fie fără executor judecătoresc prin scrisoare recomandată cu conţinut declarant. Punctăm că nu este obligatorie folosirea unui executor judecătoresc. Prin somaţie, debitorul este înştiinţat că în termen de 15 zile să îşi execute obligaţia.

În cazul în care după aceste 15 zile debitorul nu a achitat, creditorul are dreptul să introducă acţiunea la instanţa competentă să judece cererea. Potrivit prevederilor NCPC nedepunerea întâmpinării poate fi considerată de instanţă că o recunoaştere a datoriei.

Articolul 1021 precizează că instanţa în hotărârea pe care o emite va stabili şi termenul de plată care va fi cuprins între 10-30 de zile de la comunicarea acesteia. Se mai prevede că ordonanţa de plată va fi emisă în maxim 45 de zile de la introducerea cererii dacă debitorul nu contestă creanţa.

Avocat energie – Statul risca o amenda zilnica de 30.000 de euro

Avocat-energie. Comisia Europeana (CE) a reclamat Romania la Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru transpunerea incompleta in legislatia nationala a doua directive in domeniul energiei, privind protectia consumatorilor si indatoririle autoritatilor de reglementare, cu propunerea unor penalizari de circa 30.000 de euro pe zi.

Astfel, CE propune sanctionarea Romaniei cu o penalizare zilnica de 30.228,48 de euro de la data unei eventuale decizii a Curtii in acest sens pana la transpunerea directivelor in legislatia nationala, se spune intr-un comunicat al Executivului european.

,,Nivelul acestei penalitati este stabilit tinand cont de durata si de gravitatea incalcarii (…) Curtea va decide valoarea finala a penalitatilor zilnice„, se arata in comunicat. Directivele in cauza ar fi trebuit implementate integral pana la 3 martie 2011, fiind preluate numai partial de Romania in legislatia nationala.

Dintre elementele care nu au fost transpuse, CE mentioneaza drept prioritati prevederi privind protectia consumatorilor si definirea clara a sarcinilor autoritatilor de reglementare in domeniul energiei.

,,Romaniaa adoptat deja o parte substantiala din actele legislative necesare pentru implementarea directivelor privind energia electrica si gazele naturale, insa au ramas dispozitii care nu au fost inca transpuse in legislatia nationala. Mai concret, este vorba despre unele dispozitii care se refera la protectia consumatorilor si la anumite indatoriri ale autoritatilor de reglementare in domeniul energiei„, noteaza CE.

Timbru de mediu-evitare/recuperare.Initiativa legislativa

Semneaza impotriva Timbrului de mediu.
Semneaza petitia

 

 


#


Semnat de


Data


Comentariu


Judet

1
coltuc marius (avocat@coltuc.ro)
Mar 11, 2013
Sa modificam legea impreuna!
bucuresti
2
georgescu mihai (m16a2_mihai@yahoo.com)
Mar 11, 2013
DAMBOVITA
3
Stefan Borbely (stefbor@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Ilfov
4
Iancu Adriana (adriana.iancu17@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
bucuresti
5
mihaela meraru (bfirstchoice@yahoo.com)
Mar 11, 2013
arges
6
spataru daniel (spataru_daniel@yahoo.com)
Mar 11, 2013
ialomita
7
Oltean Ionut – Adrian (ady_3286@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Jos cu prostia asta de timbru de mediu sau taxa de prima inmatriculare. Esto o totala tampenie, numai la noi in Romania se poate sa platim asa ceva.
Gorj
8
Dima Marian (vdima41@gmail.com)
Mar 11, 2013
Mai fratilor chiar suntem niste prosti sau orbi.nu inteleg nimic cum doreste acest guvern sa ne jongleze si sa ne fraiereasca cum vor ei.de ce sa mai platim la masinile inmatriculate inca o taxa la schimbarea proprietarului anterior.Pai la aceste masini,vorbesc de cele inmatriculate au mancat cu totii cu varf si indesat.A mancat Rarul ca s-au platit niste facturi pe acolo candva,au mancat benzinariile care au prosperat si au platit taxe la stat,au mancat firmele de asigurari fiindca Rca este obligatorie,au mancat servisurila care le-au reparat cte o data si au platit impozit la stat,au mancat spalatoriile,a mancat fiscul an de an impozit pe proprietate,a mancat Politia la alta schimbare a proprietarului,a mancat CNADR taxa de drumuri.Acum doreste si statul sa manance dar prea mult.Pai cat sa storci de la o amarata de masina ?Totul cade pe noi pe prostime ca tacem si nu facem nimic.Trebuie sa iesim in strada si sa schimbam tot sistemul asta de hoti.
Bucuresti
9
Sandu Gabiel (sandu_g@gmail.com)
Mar 11, 2013
Bravo frate.Bine spus bine gandit.Jos taxa auto.
Constanta
10
Daroczi Mihai Gabriel (gabrielmihai2012@gmail.com)
Mar 11, 2013
Arad
11
Mihaela Ivan (miha_69@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Cum este posibil ca la un Matiz din 2004 cu Euro 2 si 800 cmc sa coste taxa 3.900 Ron ? sa va fie rusine guvernantilor ca luati si pielea de pe noi.O impungeti aiurea cu mediul vostru.daca ies pe strada pot filma zilnic zeci de basculante,autobuze si buldozere care scot fum si polueaza cat un oras intreg.De la aia nu percepeti nici o taxa ca se dau spagi mari la licitatiile ptr santiere in lucru.Rusine sa va fie.
Iasi
12
Dumitriu Vlad (dumitriu.vlad@hotmail.com)
Mar 11, 2013
Va pot da un exemplu concret de Dacia noastra acum Logan.Pai la fabrica unde s-au produs aceste masini s-au platit o gramada de dari la stat.Am vrut sa-mi cumpar un Logan din 2006 fiinca nu am bani sa-mi cumpar nou din magazin.M-am informat si taxa costa 7.800 Lei noi.Am renuntat.datorita legislatiei actuale fiindca imi trbiue o masina sunt nevoit sa-mi cumpar un VW Polo din 1996 ca e taxa vre-o 300 Euro.Pai nu va e rusine domnilor de sus ca ne faceti sa ne intoarcem in epoca medievala si sa ne cumparam cazane de masini la care este taxa mica.Pai daca o sa calc pe cineva ca nu au tinut franele sau masina se va dezmembra singura pe sosea eu pe voi dau vina ca voi vreti asa.cazane de astea luati-va si voi sa vedeti ce inseamna.Cine a facut asa zisa lege a mediului cred ca nu este realist si nu vede urmarile.
Bacau
13
Vali (vali_bacu@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Oamenii mai vor sa-si schimbe masininile din cand in cand ca este dreptul fiecaruia.Poate unii au nevoie de bani pentru alte motive chiar si de sanatate.Acum trebuie sa le dea pe ce le da ca este taxa prea mare.Deci si saracia va fi in floare in curand mai rau de atat.Cu banii de pe o masina puteai rezolva multe probleme.Dupa vanzarea unei masini ne putem cumpara o bicicleta buna de exemplu si ne dam cu ea.Cred ca asta se doreste.
Timis
14
amet geailan (alkoolikus1001@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
Bucuresti
15
Vali Alexandru (xavier_elton86@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
Bucuresti
16
Radoi Teodor (doru.radoi@yahoo.com)
Mar 11, 2013
17
Crisan Marius (marius.crisan@live.com)
Mar 11, 2013
Ne-am saturat de hotie ..jos cu taxele aiurea
Bucuresti
18
Voivozeanu Aurelian (alexys_vam11@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Teleorman
19
Grozavu Mihai (batranul_mihail@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Jos taxa auto.
Constanta
20
traian (traian_marius84@yahoo.com)
Mar 11, 2013
constanta
21
traian (traian_marius84@yahoo.com)
Mar 11, 2013
eu astept procesul pt masina mea am apucat sa fac dosarul de inscriere pe legea veche care eara tot la fel de proasta k si timbrul asa
constanta
22
Neagu Vasile (neguletu.v@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Daca doriti sa stiti cine vor iesi primii sa urle ca e taxa prea mare va spun eu si o sa vedeti.Primii vor fi proprietarii din actele autoturismului vandut.Ptr ca le vor veni prea multe amenzi acasa si se vor satura de pe urma autoturismului vandut.Fiind taxa prea mare toata lumea vor circula cu masinile asa fara sa le puna pe numele lor.Asta nu inseamna ca nu sunt proprietari.Atata timp cat s-a semnat un act de vanzare cumparare sub semnatura privata cumparatorul este proprietar direct prin consintamantul vanzatorului de a semna actul.Daca doreste sa se treaca pe cartea de identitate si in talon bine daca nu nu fiindca asta este decat o masura administrativa a statului ca sa mai ia niste bani.Dar va spune un cunoscator ca cine are cartea de identitate ala este proprietarul.Deci nu va speriati.Cu fiscalul de la proprietar bagati-va masina la fisc si nu este nici o problema.Ati declarat bunul si sunteti proprietar direct.Daca doriti sa vindeti masina oferiti celui care doreste sa o cumpere certificatul fiscal de la financiarul de unde apartineti si gata.Si urmatorul tot asa poate face.Deci exista metode de ocolire a taxei.
Botosani
23
Sandu Ionut (contact@shumi.ro)
Mar 11, 2013
Jos cu timbrul de mediu !!!
Iasi
24
Mircea (nistormircea61@yahoo.com)
Mar 11, 2013
deacord,jos cu timbrul de mediu
Galati
25
Nicoleta (nik_mamr@yahoo.com)
Mar 11, 2013
Conform legii masinile statului si ale institutilor publice sunt scutite de orice taxa.De ce ? Nu sunt tot masini ?Asa este discriminare pe fata si bataie de joc.Pai taxele le platesc fraierii adica noi.Nu are cum sa ia statul de la stat.Nu ?Atunci lasa ca ia de la noi.Urat,foarte urat.Jos cu taxa.
Constanta
26
bgn (haigeaw0w@yahoo.com)
Mar 11, 2013
JOS TAXA DE MEDIU!
constanta
27
Anca (flory_aca@yahoo.de)
Mar 11, 2013
Buna Seara.Jos cu aceasta Taxa de timbru . In toata Europa nu exista aceasta Taxa fie ea cum ar fi : taxa de timbru , de mediu , de poluare . e.t.c . Nu mai in Romania exista asa ceva , ca la noi la nimeni. Va Multumim . Si va Sustinem
Olt
28
Rosescu Irina (irinarosescu@gmail.com)
Mar 12, 2013
Bucuresti
29
GIRBACEANU ION (jan_girbaceanu@yahoo.com)
Mar 12, 2013
NISTE NESIMTITI… O MASINA NON EURO POLUIAZA INTRUN AN CIT UNA EURO 3 IN 6 !
BUCURESTI
30
Arsene Ionut (iarsene@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Este interesant cat de publica este procedura de adoptare (http://www.afm.ro/main/comunicate_presa/2013/informare_presa_timbru_de_mediu.pdf). Nu se respecta nicidecum premisele Legii 9/2012 si nici reglementarile UE. Guvernul \”francofil\” are din nou nevoie de fonduri pentru altceva decat Mediul. Sustin aceasta initiativa!
Brasov
31
BECHMAN Marian-Gabriel (bechman666@yahoo.com)
Mar 12, 2013
BUCURESTI
32
Florin LUNGANA (flungana@gmail.com)
Mar 12, 2013
Bucuresti
33
Cristi (Mitran)
Mar 12, 2013
Bucuresti
34
Dan Paul Toderean (letter4sepu@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Salaj
35
Andrei Valentin (vali_0415@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Foarte buna initiativa!Timbrul de mediu trebuie anulat!
Bucuresti
36
Sorin Muscalu (sorinmuscalu@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Bucuresti
37
Trifan Adrian (giubau_v8@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Buzau
38
Sorin Dinu (sordy68@gmail.com)
Mar 12, 2013
jos
Bucuresti
39
Ciprian (cipri3131@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Timbru de mediu este prea mare! Jos cu el!
Hunedoara
40
Stoinea Demis (dem28us@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Bucuresti
41
Alex Muraretu (za_ciumpy@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Discriminarea aceasta intre benzina si motorina este ilegala ! Deasemenea si timbrul la fel.
Timis
42
manea petrica (ple_21_man@yahoo.com)
Mar 12, 2013
trbui iesit in strada, sa protestam ca nu se mai poate cu vorba buna nu rezolvam nimic …violenta !!
bucuresti
43
Diana Schmidt (diana_sxxy2001@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Deva
44
Costel (costelus@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Hai sa va invat ceva pe toti.Daca va cumparati masini second dar inmatriculate,rugati-l pe vanzator sa nu va scrie pe spatele talonului la rubrica instrainat catre …..Daca nu vrea si tot va scrie numele atunci o lege noua o sa va oblige sa inmatriculati masina in 30 zile de la achizitionare.Si dupa aceea tot puteti pacali statul.Cand va opresc politaii de la rutiera spuneti ca ati pierdut actele masinii dar chiar in ziua aceea.Fiindca aveti dreptul legal de 24 de ore ca sa anuntati pierderea lor.Ei verifica masina prin statie daca este furata sau nu si sunt obligati sa va lase sa plecati fara nici o amenda.Aratati numai asigurarea si rupeti ITP-ul din talon.Tineti-le separat si aratati numai astea doua.Altefel poate baga motiv de itp si asigurare si va da amenda.Eu merg asa de 8 ani de zile si am schimbat multe masini.Bafta si JOS CU TAXA !!!
Prahova
45
Nuti Toader (nutitoader@yahoo.com)
Mar 12, 2013
Teleorman
46
nedelcu gabriel (gabrielnn1@yahoo.com)
Mar 12, 2013
speram ca aceasta alianta usl sa faca ceva in sensul reglementarii situatiei….se pare ca sunt la fel ca ceilalti derbedei care ne-au condus…..rusine sa va fie…..dar mai urmeaza alegeri
bucuresti
47
Alina (cirjaliualina@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Teleorman
48
Old Cars Club Transilvania (office@oldcarsclub.ro)
Mar 13, 2013
Sustinem!
Brasov
49
Perpits Thomas (adiperpits@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Covasna
50
liviu cornea (liviucornea@hotday.ro)
Mar 13, 2013
La gunoi cu gunoiul de Ponta. Sa se duca dupa Geoana
Bucuresti
51
Turos Csia Levente (speedylevy@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Covasna
52
Manolache Gelu (gelumanolache@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Biruri,Taxe.Care am platit vama inainte de 2007 nu a fost tot taxa???Acum daca vand masina alta taxa??!!Sustin desfiintarea acestor taxe(de mediu,de timbru)sau cum mai sunt ele numite.
COVASNA
53
paduret florin (paduretf.yaho.@.com)
Mar 13, 2013
jos cu timbrul de mediu
mehedinti
54
Paduret Florin (Paduretf.yaho.@.com)
Mar 13, 2013
jos cu timbrul de mediu
Mehedinti
55
Popa (marian_3171@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Constanta
56
Popa Emilia (emma_2169@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Constanta
57
Protopopescu Aida (Protoaida@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Sustin!!
Dolj
58
Terteci Laurentiu (Laurentiu_2308@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Sustin!!
Dolj
59
Laurentiu (laurentiu_gp@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Au promis ca o sa fie scoasa taxa auto. Acum au modificat-o mai prost ca niciodata in timbrul acesta de mediu. Sa mai puna acolo 2 bani la carburant si atunci plateste toata lumea. Si cel care merge cu tractorul pe camp si ce cel cu mopedul. Si fiecare plateste cat consuma. Nu bataia asta de joc cu taxele lor.
Covasna
60
Bodosi (Gabriella)
Mar 13, 2013
Bucuresti
61
Bodrogi Pal (bodrogipal@yahoo.com)
Mar 13, 2013
De acord, jos cu timbrul in felul aceasta.
Harghita
62
Victor Cojocaru (Geo_teo7@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Nu sunt de acord cu aceasta taxa aberanta. Daca nu vreau Dacia, chiar trebuie sa plătesc pentru optiunea mea? Colonie scrie pe noi. Si degeaba ca nu facem nimic.
Bucuresti
63
mircea (vm66bz@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Oare cate taxe mai induram?
covasna
64
viana (viana68bz@yahoo.com)
Mar 13, 2013
covasna
65
bogdan (bogdanvasile1993@yahoo.com)
Mar 13, 2013
covasna
66
Silviu (silviu_bogdan1@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Jos cu trimbrul de mediu
Bucuresti
67
dascalu adi (adiblondu1001@yahoo.com)
Mar 13, 2013
jos cu taxa
bucuresti
68
dumitru dumitru (geoe44@yahoo)
Mar 13, 2013
josssssssss jossssssss
bucuresti
69
ignat valentin (vali100@yahoo)
Mar 13, 2013
jos timbru si taxele
prahova
70
maties cristian (matiescristian87@yahoo.com)
Mar 13, 2013
ce-ati promis si ce-ati facut.hotilooor,,,,,,,jos cu PONTAA!!!!!!!!!
harghita
71
Isopescu (mariusmaiu_01@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Constanta
72
Petrica Emanuel (pyroteam@gmail.com)
Mar 13, 2013
este o taxa ilegala, este imens de mare pt posibilitatile romanilor si este impotriva firii. Cum sa ai taxa la euro 2 de 200 euro si o masina euro 4 sa fie 900 euro?? pai exact euro 4 e mai putin poluanta. Este o taxa inventata de idioti. Sper sa ne unim si sa terminam odata jocul asta cu schimbarea denumirii taxei dar ea sa fie mereu, mereu ILEGALA! politicienilor nu le pasa de cetateni.
Timis
73
doringa marin (doringa_marin@yahoo.com)
Mar 13, 2013
dolj
74
doringa mariana (doringa_mariana@yahoo.com)
Mar 13, 2013
dolj
75
Ungureanu Alex (alecs2226@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Prahova
76
Tanase Ionut (ionutz_ionutz994@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Jos Timbru de Mediu Jos Hotia asta pe fata!!!!!!!!!!!!!!!!!!1
Teleorman
77
soltana (soltana.apostol@yahoo.it)
Mar 13, 2013
jos taxa de timbru jos mafia
galati
78
Dumitru Andrei (dumitru_andrei56@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Jos Hotia jos Ponta Jos cu toti excrocii din Romania , vrem o tara fara atatea taxe
Teleorman
79
paduraru marian ( marianpaduraru_04@yahoo.com)
Mar 13, 2013
gata cu legile aberante mai oameni buni!!cum pot exista taxe ilegale in tara asta e de toata rusinea fata de restul lumii
bacau
80
raul george (barbugeorgeraul@yahoo.it)
Mar 13, 2013
sa va umple iar tara de turisme fabricate pana in 1996 . au furat toti banii isu impartit pe contracte exorbitante gen autostrazi au salarii si preme mai mari ca in oricare alt stat din UE jos taxa si guvernul Interziceti ordonantele de urgenta cu impact social m-am saturat ar fi multe de zis dar sunt satul de tara mea cea in care traiesc.traim azi ca stramosii nostri cand plateau tribut celor care ne cucereau diferenta e ca noi nu mai suntem loviti cu biciul
galati
81
Marian (marinica_st@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Mai oameni buni chiar asa de prosti sa fim si sa acceptam sa fim condusi numai de babe si mosi.Deci tara asta a noastra si scumpa pe care o iubim asa in felul nostru este condusa numai de MOSI si BABETE prosate si urite.Oameni inculti fac aceste legi voi nu intelegeti ? Daca ii punem pe aia din parlament sa extraga un radical fac pariu ca nici ulul nu stie.Vor sa stea la hoteluri scumpe din Bucuresti.Si acum sunt 580 cu totii.Pai pe banii cui credeti ca trebuie intretinuti bebelusii natiunii.Pe banii nostrii ai prostilor.E vrajeala asta cu mediu.Ei stiu ca noi am fost saraci in trecut si acum am evoluat cu totii si vrem sa ne schimbam masinile.Au fost informati de politia rutiera serviciul inmatriculari,cate vanzari si cumparari se fac anual iar ei au gasit metoda asta de a mai stoarce niste bani de la prosti.Dar sa-i fereasca Dumnezeu de a 2-a Revolutie.Ca lumea tace tace dar o coace.Jos cu taxa scoasa cu japca din buzunarele oamenilor cinstiti.Sa se puna taxa pe hotia si prostia lor astora de ne conduc spre saracie.Nici macar Ceausescu nu ne-a surghiunit atata.Uaaaaaa !!!!!!
Brasov
82
Mocanu Bogdan (bogdan_bmc@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Jos cu Timbrul de Mediu! Ce avocat este delegat in jud.Valcea?
Valcea
83
sebastian sebyy (sebyyyyx@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Jos timbru de mediu……
valcea
84
doru joita (dorujoita007@yahoo.com)
Mar 13, 2013
Pentru libertate
olt
85
Tudor Arsene (vidoqc@gmail.com)
Mar 13, 2013
Jos Taxa, de orice fel ar fi ea!
Brasov
86
nistor liviu (nistor68liviu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
iarta-i doamne ca nu stiu ce fac!
iasi
87
claudiu roman (roman75claudiu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa jos timbrul ?in fond ce e aia?o smecherie guvernamentala.sa va fie rusine!voua si familiilor voastre care vau educat sa jecmaniti lumea.parintii vostri se vede ca au fost niste joti de buzunare,ati avut de la cine invata.sa va dati duhul ,magarilor!
iasi
88
Liviu Dragne (Dragne.Liviu89_yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos hotia din Romania
Teleorman
89
Vlad Grigore (ice_cream@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ilfov
90
Martiniuc Ioan Lucian (lugojtown@yahoo.com)
Mar 14, 2013
NU SE MAI POATE ASA !Domnule Ponta inainte sa VOTAM ati spus : MEDIAFAX – \”Trebuie să �ncercăm să �ndreptăm aberaţiile, iar prima dintre aberaţii era referitoare la maşinile de dinainte de 1 ianuarie 2007, �nainte să intrăm �n Uniunea Europeană. Deci, are omul o Dacie care face 300 euro şi plăteşte o taxă de 3.000 euro, sigur că e o aberaţie\”, a spus Ponta la RTV.
NU ESTE CORECT SA PLATIM TIMBRUL DE MEDIU PENTRU ACESTE MASINI ,INAINTE DE 2007 AM PLATIT TAXA VAMALA ,TVA ,ETC …NU ESTE CORECT !
timis
91
Brebeanu Alexandru (alexandrubrebeanu@yahoo.it)
Mar 14, 2013
Sa incercam sa schimbam ceva si sa demonstram ca puterea este in mana poporului!!!
Prahova
92
Tocitu Andreea (andreeabrebeanu@yahoo.it)
Mar 14, 2013
Vrem o taxa rezonabila care sa reflecte nivelul nostru de viata !!!
Prahova
93
rusu constantin (katalin-rusu19@yahoo.com)
Mar 14, 2013
prahova
94
Brebeanu Mihai (alexandrubrebeanu@yahoo.it)
Mar 14, 2013
Prahova
95
Bengea Maria (alexandrubrebeanu@yahoo.it)
Mar 14, 2013
Prahova
96
Stoian Catalin (catalinul18@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
97
Grecu Iustin (yustyn_07@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
98
Ristea Dorin (ristea.dorin86@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
99
Cimpoiasu Constantin (giuvaieru_bogdan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
100
Alexe Sebastian (seby.alexe@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
101
Stoian Alexandru (alexzapacitul1988@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
102
Ristea Madalin (mada.ristea@facebook.com)
Mar 14, 2013
Prahova
103
Stoian Florin (florin.stoian.583@facebook.com)
Mar 14, 2013
Prahova
104
silviu (silviu_apostu92@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu taxa asta aberanta a lu\’ ponta
Galati
105
Osetchi Vladimir (vlad196938@gmail.com)
Mar 14, 2013
Da ,sunt de acord cu modificarea ,sau mai bine anularea acestei noi legi abuzive !
Botosani
106
Osetchi Cosmin (cosmin_theangel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sunt de acord cu schimbarea sau anularea acestei legi !
Botosani
107
Cristian (florea.cristiandaniel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
constanta
108
lucas (lucas77dog@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
109
andreea matei (cazacuandreea85@yahoo.com)
Mar 14, 2013
maramures
110
borza ioan (ioanborza@hotmail.com)
Mar 14, 2013
ce putem face legal sa nu platim timbrul de mediu ?
cluj
111
petrut (cristina_bobda@yahoo.it)
Mar 14, 2013
timis
112
damian cristian (cristi_dam@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
113
vali soare (www.sharpelinho@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu este taxa de poluare , este o sursa de bani pentru smenurile smecherilor ,….Opel vectra 2001, motor 2000 cm ,…..taxa 2420 euro….,….astia sant bolnavi….
Bucuresti
114
mircea (faraonu19@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu timbrul de mediu
bihor
115
Jurcoi Lucian Alin (tt.alin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
nesimtire jaf si hotie de 23 ani
arad
116
rodica (rodipit21@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos ponta ne mintit pe toti uuuuuuu!!!!
bihor
117
GHERMAN FLORENTINA (tinagherman2010@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
118
vasile ulici (ulici_vasile@gmx.com)
Mar 14, 2013
jos cu timbrul de mediu si cu taxa de prima-nmatriculare,sa ne alinien cu celelalte tari din UE.dar si la salarii
timis
119
sorin (sorinpit17@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediuu sa iesim cu toti in strada
bihor
120
cristopher (oros_cristy@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
121
Gligorescu Ramona (ramona_camelia1984@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
122
calb gh (gh.calb@yahoo.com)
Mar 14, 2013
spre anulare cat mai repede cu putinta,iarasi o aberatie a celor care nu gandesc!
arad
123
Monica Maghiar (maghiarmonica@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
124
sava sergiu (brun3tz3lu_s3rgiu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbul de mediu
bihor
125
Popa Laviniu (lavi_niu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
126
Bacancios Daniel (daniel.bacancios@gmail.com)
Mar 14, 2013
Bihor
127
Munteanu Catalin (catalinmunteanu2001@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
128
BITEA IONUT (ionut.bitea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS CU TIMBRUL DE MEDIU!
bihor
129
BITEA COLINA (colina_bitea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
130
Herman Sorin (soryzipp@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
131
Bendariu Eugen Iulian (thebeneu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
132
Dragulescu Alexandru (ax.drg05@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu !
Constanta
133
alin valenta (alinutzu77@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu…sa modificam legea
timis
134
Uzun Petru Pavel (petrupaveluzun@yahoo.fr)
Mar 14, 2013
Timis
135
Mirela Avram (mirela87m@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
136
Moraru (roxy_m2006@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
137
Ile Dacian (dacy111@gmail.com)
Mar 14, 2013
au promis, sa se tina de cuvant ,la fel si cu impozitele pe masini cu motor mare .traim intro tara cu legi aberante.Jos timbru de mediu.
Bihor
138
Sint Eusebiu (s.eusebiumanuel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
139
Pulverea Andreea (andreealapugean@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
140
Savin Catalin (svncatalin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Suntem o tara democratica si nu ar trebui sa se intample toate lucrurile acestea…..oricum cand mergem la vot ar trebui sa vedem pe cine votam, de fapt nu stiu daca mai avem pe cine caci toti incearca acelasi lucru \”sa fure tot ce o mai ramas\”
Timis
141
Nicolae (nixe_2008@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Taxa auto,taxa mediu,aceiasi Marie dar cu o alta palarie, palarie USL ca doar si astia trebuie sa se imbogateasca,rusine rusine ,Jos taxa de timbru
Timis
142
Toader Nicolae Emanuel (emiltoader@gmail.com)
Mar 14, 2013
am platit 1800 Euro pt inmatricularea masinii in 2005, daca vreti timbru la re-vanzare dati-mi banii inapoi.
Timis
143
Mircea Filip (mircef64@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
144
serb viorel lucian (seviluad@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
145
Pop Andrei (cleopatra4egipt@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu Timbrul
Bihor
146
Dragan David (dragandavid1989@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
147
ciprian (jula_bossu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu timbru de mediu!
cluj napoca
148
marius vasilca (vasilca.marius@gmail.com)
Mar 14, 2013
modificati legea
bihor
149
FILDAN CRISTINA (fildan_cristina@yahoo.com)
Mar 14, 2013
BIHOR
150
Florina (florinaradu_24@yahoo.com)
Mar 14, 2013
BIHOR
151
Daniel Omut (daniel.omut@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
Timis
152
Avram-Anghel Andi (anger2205@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sibiu
153
Lazar Paul (paul_lazar2004@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sa ti-iau in carja cu timbru lor cu tot…
Timis
154
Razvan Rusu (rzvy_12@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu Timbrul de Mediu!!!
Cluj
155
Sebu Cristian (sebucristi@gmail.com)
Mar 14, 2013
Timis
156
Ropceanu Mihai (yo2bh@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos taxa!
Timis
157
Dragomir Dan (dragomirdandesign@gmail.com)
Mar 14, 2013
Arad
158
florica (flory_ghitza@yahoo.com)
Mar 14, 2013
159
pavel constantin (danrad2008@yahoo.co)
Mar 14, 2013
jos discriminarea si cel ce a gindito si votato sa respire aer euro 1si2 sa vada diferenta de la e3si 4
arad
160
Brestin Eduard (edy_badboy88@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
161
Daniel Katona (aradon8262@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bagati si voi taxe realiste, in functie de puterea de cumparare a noastra. Exemplu masina euro 3 inmatriculata la revanzare trebuie platita taxa de mediu 3000 de euro. Una non euro vreo 200. Deci promovati poluarea, felicitari. Toata lumea incerca sa fie cat mai Eco, voi stiti mai bine, las sa polueze ca na, ce are
Arad
162
pavel radu (Pavelradu165@yahoo.ro)
Mar 14, 2013
oameni fara dumnezeu
arad
163
Nagy Iosif (nero73ro@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
164
barbu bogdan (goe13us@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos taxa abuziva!
arad
165
Norbert Balaban (norbertbalaban@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
166
eugen (eugen@earad.ro)
Mar 14, 2013
Din ciclul: biruri, dijme, impozite, taxe; mai ramane sa fim expusi la fum de ardei iuti pentru a stoarce ultimii bani.
Arad
167
Ramus Bogdan (ramus_bogdan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Credeam ca astia-s mai rasariti cand au venit la putere! Jos taxa!
Hunedoara
168
Simion Soporan (soporan@gmail.com)
Mar 14, 2013
Cluj
169
Balazs Sz. (ba1u@irj.hu)
Mar 14, 2013
Arad
170
Suricescu Emanuel (suricescuemy@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu este o ilegalitate nu mai stiu cum sa fure de pe om fac in asa fel legile astea de aajung mitele sa fie legale jos cu timbru de mediu si cu toate taxele astea mari RUSINEE ,, vREM SI IMPOZITE MAI MICI .
TIMIS
171
daniel (americanu_steaua@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
172
Calin Costi (calinvr@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sustinem!
Timis
173
brandas romeo (romi_brandas@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
174
Lucian Casap (casaplucian@gmail.com)
Mar 14, 2013
jos cu timbru
Timisoara
175
nina (alina.gavra@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbru de mediu!
Arad
176
olariu (wiobalsoi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
177
warga (wargahelmut@yahoo.de)
Mar 14, 2013
arad
178
Cristian Todosin (c.todosin@gmail.com)
Mar 14, 2013
Timis
179
restea (lucian)
Mar 14, 2013
far ataxa de timbru
bihor
180
codoban claudia diana (diacodoban@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu!!!!
bihor
181
Monoranu Daniel (monosimolary@yahoo.com)
Mar 14, 2013
gunoaiele de acum din parlament strigau iarna trecuta impreuna cu noi JOS TAXA…. ei au dat jos taxa si au pus timbru….RUSINE PONTA…te-am votat dar imi pare rau….rusine
Arad
182
marta (marta_suricscu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Este o mita legala
Arad
183
popa daniel (daniel_popa85@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS TIMBRUL DE MEDIU. NU AVEM BANI DE PAINE SI PLATIM MII DE EURO TIMBRU DE MEDIU
dolj
184
Florin Ciocan (florinciocan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Una dintre multe aberatii din Romania. Din pacate si solidaritatea lasa de dorit si foarte putine lucruri au fist schimbate prin astfel de metode (petitii, proteste, etc)
Timis
185
viorel brehoi (pensiunearebi@gmail.com)
Mar 14, 2013
stop taxelor abuzive
bihor
186
Mihali Liviu Gabriel (liviu_m2002@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
187
Morar David Ciprian (morardavidciprian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos Orce taxa de inmatriculare!!!
Bihor
188
Buha Ioan (buha_ioan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu
Cluj
189
daniel (daniell_0069@yahoo.com )
Mar 14, 2013
ar trebui ca in 24 de ore toti cei care au automobile indiferent de starea materiala a acestora sa semneze aceasta petitie.am ajuns mai rau ca pe vremea lui ceausescu cand circulam cu masina din doua in doua saptamani
dambovita
190
Buha Ioana-Andreea (ioana_buha@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
191
Buha Lucia (buha_lucia@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
192
Ghinga Emil (moni_ghinga@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Inca o mirsavie legalizata!!!!
Arad
193
Schmidt Nena (schmidt.nena@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
194
Puscasu Constantin (costi_bb@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sper sa de-a roade initiativa asta,nu mai putem continua in felul asta,nu putem produce cat fura parlamentarii si acolitii lor.
Constanta
195
Adrian Sulumberchean (zullu_adi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
196
Iancu Ilarie-Paul (iancu_ilarie@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu vad magarii ca oricum instantele dau castig de cauza cetatenilor.
Cluj
197
Bora Cristina (kristina.bora@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
198
ema (emapodea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
199
Florea Gheorghe Valentin (valdo_gupi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Noua ne cereti taxe si biruri si impozite dublate si voi va plimbati in masin cu motoare care l-ar face invidios si pe un american tot pe bani nostri.Nesimtitilor!
ARAD
200
Banarescu Marius (marius.sebastian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
De acord cu modificarea taxei.
Timis
201
coman marius (mariocoman2@yahoo.com)
Mar 14, 2013
o taxa ce nu are temei legal si nici nu se uita la puterea de cumparare a romanilor
bihor
202
Fr��il� Adrian (fratila_adi2000@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
203
claudiu brisan (george.claudiu@aol.com)
Mar 14, 2013
toti hoti oricare ar ajunge la guvernare!!!!
timis
204
Viorica Kun (vickikun@gmail.com)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu
Timis
205
muresan alexandra (aleks_andra88@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
206
SIPOS Adrian (sipos.adrian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ne jegmanesc in continuare. Bin acesti bani ar trebui sa acorde o prima mult mai mare la programul Rabla
Timis
207
Robescu Viorel (shopheru@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
208
CRISTIAN BUD (cristi_enterprise@yahoo.com)
Mar 14, 2013
ARAD
209
SUTEU (MIHAI)
Mar 14, 2013
CLUJ
210
Lugigan Stefana (stefana.ln20@gmail.com)
Mar 14, 2013
Cluj
211
gheorghiu lucia (flavia.lucia70@yahoo.coom)
Mar 14, 2013
JOS TIMBRUL DE MEDIU,AM CISTIGAT IN INSTANTA RECUPERAREA TAXEI DE TIMBRU,IAR ACUM DACA O VINDCEL CARE O TRANSCRIE ESTE OBLIGAT SA PLATEASCA TIMBRUL DE MEDIU ,CE FEL DE DEMOCRATIE ESTE NU VOI INTELEGE NICIODATA
timis
212
RUS (OANA )
Mar 14, 2013
CLUJ
213
george adrian (ulise78@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos taxa. Este discriminatorie.Trebuie iesit in strada
bucuresti
214
Adrian Vrancea (adivrancea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
taxa de mediu ar fi echitabila doar in pretul combustibului, dar deja avem accizele, nu mai vad rostul unei taxe suplimentare
Timis
215
Rolinger Alin (rolingeralin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!!!
Bihor
216
Ilisie M. Lucian (ilisielucian@gmail.com)
Mar 14, 2013
Jos cu taxele protectioniste in defavoarea poporului roman…
Arad
217
Briciu George (george_briciu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Taxe abuzive care inrobesc excesiv pe cei care nu isi permit o masina noua!
Arad
218
Popovici Marius (Marius-Alin.Popovici@honeywell.com)
Mar 14, 2013
Timis
219
codoban lucretia (lucia.codoban@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Joss cu trimbrul de mediu!! Jos guvernul mincinos!!!
bihor
220
Tudor Valean (valeantudor@gmail.com)
Mar 14, 2013
Cluj
221
Popovic Camelia (ianculescu_camelia@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
222
Golai Bogdan Ioan (bogtech@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cat timp vor fi taxe decente , cetatenii si le vor plati, altfel TOT TIMPUL se vor gasi \”usite\”
Neamt
223
Carpenisan Bogdan (carpenisan@gmail.com)
Mar 14, 2013
Timis
224
codoban sergiu (albush_sergiu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu mai vrem timbru de mediu!!! Vrem in schimb sa plece tot guvernu in Afria!!!sa ne lase in pace!!
bihor
225
Hasas Ioan (ioancsihasas@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!!!
bihor
226
Lorand Janosi (ljanosi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
227
Lesak Sandor (danaallex@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos taxa..timbru auto
Bihor
228
Kaltenbacher Zsolt (zsoltkaltenbacher@mokoryte.ro)
Mar 14, 2013
Satu Mare
229
zaharia mihai (mihai_2639@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu , macar la cele inm ro inainte de 2007, aia cu camioane sau de transport persoane de ce sa nu plateasca si ei ? ca in caz de protest aia pun 200 de tiruri si blocheaza toate soselele tarii ?
bucuresti
230
Radu Modoaca (radumodoaca@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
231
Dan Licaret (danlicaret@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Foarte buna initiativa !
Timis
232
Ovidiu (just_me_ovi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru!!!
Arad
233
dumitrascu marcel (dumitrascu_marcel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa
timis
234
Raul (roby69ro@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
235
Kiss Barna-Istvan (kismeb2005@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
236
Nagy Anton (anton.nagy@yahoo.cm)
Mar 14, 2013
Sunt de acord cu propunerile de modificare
237
Robert Turcuman (robby_emm@yahoo.co.uk)
Mar 14, 2013
Timis
238
Maga Gheorghe (maga.dorel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
239
tentea daniela (dana_tentea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu
maramures
240
Liviu Andreescu (delivio_77@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos Timbrul de Mediu! Pentru ca o astfel de taxa sa fie legala trebuie sa se ia in considerare nr. de kilometri parcursi de fiecare masina in parte si de consumul realizat, ca sa se poata calcula EXACT cat polueaza. Intrucat asta nu se poate realiza, orice fel de alta varianta de taxa este ILEGALA!
Bucuresti
241
tentea maria (maria_tentea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
maramures
242
Duhan Dan (dan.duhan@flextronics.com)
Mar 14, 2013
Timis
243
BRINDA L (lucibrinda@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS CU TIMBRUL DE MEDIU AR TREBUI BLOCATE TOATE DRUMURILE DE CE SA PLATEASCA PRIMUL CUMPARATOR SI SA CIRCULE APOI ALTII FARA SA PLATEASCA (LA O EVENTUALA REVINZARE)
ARAD
244
eve (trevelinem@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
245
Gelu (gelu.voinea71@yahoo.com)
Mar 14, 2013
NU ne mai furati atata ! Suntem satuli sa ne tot EXCROCEZE statul ! ! !
BIHOR
246
popescu cristian (kristop38@yahoo.com)
Mar 14, 2013
este ilegal si discriminatoriu
valcea
247
Czobor Nicolae (czobor_nicolae@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
248
Onciu Silviu (onciusilviu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
249
kelemen robert (k_roby20@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
250
kelemen robert (k_roby20@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
251
tarr pal (tpl55@yahoo.com)
Mar 14, 2013
este aberant sa se ceara bani si daca masina este deja inscrisa de 6 ani .
bihor
252
Ilona Marius (mariusilona@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
253
Gergely Gyula (gergyul@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
254
Vincze-Jancsi Zoltan (jegesmu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
255
Tripa Ciprian (ciprian79c@gmail.com)
Mar 14, 2013
Mai multe masini in trafic! Acest lucru inseamna consumuri de carburant mai mare de unde rezulta accize taxe TVA taxa de drumuri pentru drumuri inexistente si alte venituri la buget
Arad
256
Mihai (tallica29@yahoo.com)
Mar 14, 2013
TIMBRU DE MEDIU , un \”mediu\” mai propice de a face bani pe umeri \”prostilor\”
Bucuresti
257
Tamas Kun (tomkun2008@gmail.com)
Mar 14, 2013
Vrem eliminarea totala a timbrului mediu este illegal , discriminator si nedemocratic
Timis
258
lungu silviuq (ion.ion@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa
iasi
259
Nicu (rusnicu23@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
260
lungu silviu (ion.ion@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa
iasi
261
Simon Calin (calin@wavenet.ro)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!!
Cluj
262
Tudorache Costin (tudorache_1975@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu aceasta taxa aberanta
Buzau
263
Adrian (fabrizio343@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sustin
Timis
264
dan (dan_driver1975@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu
meedinti
265
sorin (beneasorinovidiu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa rusini si a minciuni.E ilegala in forma actuala
timis
266
radu buriac (raduburiac@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
267
Moraru Iulia (iuliamoraru87@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
268
Adrian Tudor (adrian.tudor@ovi.com)
Mar 14, 2013
Majoritatea observatiilor sunt corecte si sunt de acord. Principiul \”poluatorul plateste\” e praf in ochi. Daca masina care o am o tin 50 de ani pe mine si circul cu ea, si masina e non euro, poluez da nu platesc nimic. E doar un impozit suplimentar. Sunt pentru varianta de taxa anuala functie de emisia de CO2 reala masurata cand faci ITP ul .
Cluj
269
Alexandru Oltean (spyk3_hd@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Terminati odata cu hotia asta !
Hunedoara
270
Toth Alexandru (yo2ltb_2@hotmail.com)
Mar 14, 2013
jos taxa de timbru! cu guvern cu tot
arad
271
Nagy Agnes (nagyagijudit@freemail.hu)
Mar 14, 2013
Timbru de mediu este foarte mare!!!
Bihor
272
rusalin dan (rusalindan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
273
Dumitrica Cristian (cristi_dumitrica@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Constanta
274
Ciocic Marius (marius_horea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
275
Adi (aditmro2@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
276
Stefan Mihalcea (stefan_mihalcea89@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS GUVERNUL PONTA SI TAXA LOR NESIMTITA!
Galati
277
Szekrenyes Daniel (dannysz@freemail.hu)
Mar 14, 2013
BIHOR
278
Cristian Achim (cristian.achim@bubu.com)
Mar 14, 2013
Timis
279
ivascu stefan (ivi_stefan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
280
Toth Csaba (tothcs81@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
281
Joldes Calin (joldescalin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
282
Adi Tomos (adi_guu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
283
Filip Stoian (filip.stoian@gmail.com)
Mar 14, 2013
O adevarat taxa pe principiul \”poluatorul plateste\” s-ar implementa daca s-ar face, la inspectia ITP, constatarea nivelului emisiilor real (nu dat de producator) de CO2 si distanta parcursa de la ultima inspectie. In acest fel s-ar plati cu adevarat o taxa pe emisii. In acest moment se doreste doar o taxa pe luxul de a avea automobil, lux care este taxat si prin impozitele locale, accizele din benzina si TVA-ul platit la achizitionare.
Bihor
284
cengher cristian (stanga_crys@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa, pentru ca este ilegala, ar trebui pusi la zid si inpuscati ca si pe ceausescu asemenia oameni, fura tara pe fata in ultimul hal!!! si noi ii votam,, inainte de vot tot au colindat peste tot si dupa ce iau ales nu mai vezi picior de ponta sau crin muistii, JOS TAXA!!!!!
ARAD
285
Padureanu Angelo (sebi_angelo@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu
Timis
286
Marius (mariusgrecu06@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Gorj
287
dodea carmen (carmendodea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sustin desfiintarea taxei de timbru
timis
288
alin (scblacknet@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
289
Iacobescu Alexandru (cotyjupanu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
joss timbru de mediu huuuuooooo!!!
Hunedoara
290
Balan (aurelian_bln@yahoo.com)
Mar 14, 2013
M-a uns la inima cand mi-au micșorat taxa de la 10.000 de lei la 8.000. Rusine… Jos cu hotia din Romania.
Vaslui
291
florin montia (florinmon@yahoo.com)
Mar 14, 2013
taxe aberante
arad
292
Denis (kruzslicdenis@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu!
Timis
293
Chivu (Livia)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu! O taxa care este departe de realitate.
Bucuresti
294
Gaspar Ioana (gaspar_ioana@yahoo.fr)
Mar 14, 2013
Arad
295
ionut (ionutionutz32@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa de timbru verde!!!
neamt
296
Oies Viorel (tudorpetrescu82@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
297
BOCSE (sever.bocse@asirom.ro)
Mar 14, 2013
AM AUTO CUMPARAT, NOU, IN 2006 SI NU SUNT DEACORD CU PLATA TIMBRULUI DE MEDIU RETROACTIV. ESTE ILEGAL SA APLICI UN FEL DE PEDEAPSA, RETROACTIV
ARAD
298
roxana (ionutz.roxana@yahoo.ro)
Mar 14, 2013
spune NU taxei de timbru!
neamt
299
Platon Monica (monica@euromon.ro)
Mar 14, 2013
Arad
300
leo leon (leoncorici@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
Arad
301
Dan Schauer (justsevensins@yahoo.co.uk)
Mar 14, 2013
jos cu aceasta discriminare!!
arad
302
florin (flo_20_rs@yahoo.com)
Mar 14, 2013
incurajati blocarea pietii auto,daca timbru e 1000 de euro pt masina mea nu o sa o pot vinde niciodata,am o masina pentru care s-a platit vama si acuma imi cereti si timbru,sa va fie rusine,jos timbru de mediu
Maramures
303
pop valentin (pop.valentin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
una ziceau si alta au facut.isi bat joc de noi.
timis
304
sighete claudiu (sighy81@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
305
Turcin Iulian (iulian.turcin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
306
Turc Flavius (flavius_turc@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu si orice taxa de inscriere auto.
Hunedoara
307
Fodor Arcadie (arrpyy@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
308
BARNA MARIUS (mot_emiliai@yahoo.com)
Mar 14, 2013
ARAD
309
Lucian (lucian_moca@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timbru de mediu….pentru a cumpara masini noi?….am masina inmatriculata in tara in 2006,s-a platit vama (taxa in vigoare la momentul acela),mai platesc timbru 800 de euro….este normal? cine imi mai cumpara masina pentru am cumpara o masina mai nou care ploueaza mai putin…..blocati piata auto….deja a-ti blocata pentru ca de 3 luni de zile nu ati fost in stare sa face o lege…..rusine
Maramures
310
Iulica (iulica@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Mai ganditiva cu Timbrul de mediu
Arad
311
Tivadar Marius Florin (marius.tivadar@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS cu timbru de mediu!!
Caras-Severin
312
Lik (lik_eu@ymail.com)
Mar 14, 2013
Jos cu Taxele aberante!
Neamt
313
Enache Stelian (Donpepe_64@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
314
Enache Cristian (donamon_tm@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
315
Helbet Florin Lucian (skeeee@gmail.com)
Mar 14, 2013
Timbrul de mediu ii discrimineaza pe cei care folosesc orice procedura de a inmatricula un autovehicul pe numele lor. Cei care achizitioneaza un autovehicul si circula cu el pe numele vechiului proprietar sunt scutiti de taxa.
Jos timbru de mediu!
Suceava
316
Enache Mirela (mireladeta@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
317
Dumitrescu Ovidiu (tavitara@yahoo.com)
Mar 14, 2013
conceptul este acelasi ca si pana acum – eronat , timbrul este o taxa vamala mascata , si obliga masinile care au platit deja vama in RO , ex cele din 2006 si anii anteriori , sa mai plateasca odata vama daca sunt vandute – acest timbru va bloca complet piata auto – atat pentru masini second cat si pentru cele noi – daca nu ne mai putem vinde masinile cum sa cumparam altele mai noi ? ca noi nu furam cum fura cei care ne conduc, nu avem de unde sa furam cum fura ei de la noi
Valcea
318
mititean (sorin_mititean@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sa fie ca in bulgaria slovacia cehia
bihor
319
DUZINSCHI DORIN MIHAIL (duzinschidorin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
ESTE ANORMAL CE SE INTAMPLA. AU PROMIS SCHIMBARE, DAR ESTE MAI RAU.
SUCEAVA
320
sorin (sorinodve@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
321
Tanase Alexandru (alexandrion05@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ilfov
322
Andreas Stuhlmuller (andyyblue@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Aberant!
Timis
323
rada ramona (badauta_ramona@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu timbru de mediu!!
teleorman
324
Diaconeasa Robert (diaconeasa.r@gmail.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
325
Diaconu Narcis (narcy5_93@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Era si cazul sa se ia atitudine !
Constanta
326
blidar (deliablidar@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
327
Buciumeanu Bogdan (b.buciumeanu@gmail.com)
Mar 14, 2013
Sunt de acord cu aceasta petitie
Bucuresti
328
sebastian (sebydarius4u@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
329
Buha Stefana (buhastefana@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
330
Popa Razvan Vasilica (razvy_ten@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu aceasta prostie de taxa.
Neamt
331
PELLE ADRIAN TANASE (pelleadrian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Da domnilor, de cand sa introdus aceasta taxa (de prima inmatriculare,de mediu)fiecare guvern care a venitla putere a promis in campanie reducerea taxei sau chiar stergerea ei, dar intotdeauna amprimit ceva mai drastic,adica mai bine zis, tot timpul am avansat din ,,PALMI IN PUMNI\’\’.Rusinesa le fie.Cred ca pentru acesta taxa si pentru umilinta la care ne supune, marea ministereasa ROVANA PLUMB ar trebui sasi prezinte DEMISIA.
BIHOR
332
Socola Csaba (csaby3@gmail.com)
Mar 14, 2013
Timis
333
Ganescu Adrian (adiganexterior@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu stiu cum sa ne mai jupoaie ca sa-si onoreze promisiunile desarte
Arges
334
caus ionel (bianca_ovi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
335
Pogan Ionut (Pogan_Ionut@ymail.com)
Mar 14, 2013
Arad
336
Attila Kerekes (kereka@email.ro)
Mar 14, 2013
Cluj
337
Cristian (crpopa2000@yahoo.com)
Mar 14, 2013
as veni cu o propunere. daca e sa se plateasca, atunci sa se stabileasca o taxa modica, sa zicem echivalentul a jumatate de impozit si sa fie platite de toate masinile aflate in circulatie, intrucat toate polueaza, nu doar cele care se vand. cu aceasta ocazie cred ca lumea ar fi mai impacata cu gandul ca trebuie sa plateasca o taxa iar guvernanti mult mai lşinistiti ca se incaseaza mai multi bani la buget.
Caras-Severin
338
Alin (alinbociort@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
339
Ganescu Adrian (adiganexterior@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ce ne tot freca guvernanti astia cu taxa lor de mediu,in Romania numai functioneaza nici un combinat,o fabrica care sa polueze,cred ca avem cel ami curat aer
Arges
340
Gall Gyula (gyula_gall@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
341
enescu mario (zundapxxl@yahoo.com)
Mar 14, 2013
fara timbru de mediu
342
enescu mario (zundapxxl@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
343
Dragoș Dinescu (dragos6@pcnet.ro)
Mar 14, 2013
Prea multe inadvertențe și contradicții în legea actuală. PS (Nu e corect să fie afișate adresele de mail în clar.)
București
344
didi (pepe_reina@yahoo.es)
Mar 14, 2013
jos mafia jos pontaaaaaaa
bihor
345
Kabai Roland (kroli86@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ajung taxele. In 24% TVA e introdus destul! Faceti ca din 24% sa ajunga la toti!
Bihor
346
gondor ozsvath nicolae (miki_astral@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
347
doris (pitdoris2007@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos pontaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa jos timbru de mediu!!!!!!!!!!
bihor
348
Morar (marius05morar@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
349
Roman Constantin (costiroman@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
350
alina (alinutza_scumpy@yahoo.es)
Mar 14, 2013
jos mafiaaaaa
bihor
351
Puscasu Laura (laura_bezzeg@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Constanta
352
Elena (elenastefan_15@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
353
Roman Florina (florina_rogozan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
354
Alina (alynamorar@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
355
ILE EVA (themiss35@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
356
leo (leopit_23@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu jos pontaaaaaaaa
bihor
357
avram (avramsilvius73@yahoo.com)
Mar 14, 2013
d-lor guvernanti,daca traiati in Germania si ati fi propus o asemenea taxa probabil ca erati pusi pe un singur rand si inpuscati …..Rusine s-a va fie,,,,anul trecut bateati din gura ca taxa auto este aberanta…dar acum, dupa ce ati castigat alegirele taxa este buna,,,rusined s-a va fie
arad
358
Monica (monicat_morar@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
359
Alin Andreescu (alin.andreescu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Valcea
360
Ionut (ionutz90_2009@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
361
sebestyen iosiv (joco0804@freemail.hu)
Mar 14, 2013
bihor
362
ENE Fabian (ochi_verzi79@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Caras-Severin
363
Cosmin (c0smin3l@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu !!
BIHOR
364
Adam Sandor (odike13@gmail.com)
Mar 14, 2013
Bihor
365
marcel (bvlgary_oradea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul mediu
bihor
366
Florin (viorel_brindas@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
367
Dumnicai Constantin-Ionut (Dumnicai_ionut@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Suceava
368
Shimmy (pandorarocktm@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Orice se hotaraste dar sa fie real.
Timis
369
mihai (Imarck2000@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul mediu…..jos mincinosul de PONTA si jos ROVANA PLUMB
BIHOR
370
Mardare Ioan (i_mardare@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
371
Venter Marius (setoo92@gmail.com)
Mar 14, 2013
Timis
372
Argintaru Eugen (argintarueugen@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
373
Daniel Bereczki (bcsd24@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
374
Monica (r_monica14@yahoo.com)
Mar 14, 2013
este o taxa ce nu are temei legal si nici nu se uita la puterea de cumparare a romanilor .nu e normal sa se aplice retro , la masinile cumparate inainte de 2013 ! jos taxa de timbru , ajunge ca platim impozite aberant de mari , din salarii aberant de mici !
Arad
375
Popovici Monica (monicapopovici29@yahoo.it)
Mar 14, 2013
Arad
376
Birzovan Eugen (eugen_birzovan@hotmail.com)
Mar 14, 2013
asa ne trebuie , ca am vrut schimbare….
Arad
377
Barbos Bogdan (barbosbogdan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul verde, in loc sa cumparam masin mai noi mai performate cu consum mic legea asta favorizeaza cumpararea cazanelor …
Maramures
378
Claudiu Radu (zektantwo@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
379
Molnar Sandor (sanyes_33@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos taxa auto !!!
Maramures
380
Corneliu Bugariu (cbugariu@gmail.com)
Mar 14, 2013
Lege facuta de oameni ce nu au habar de ce inseamna masina si poluare
Timis
381
elena (elena)
Mar 14, 2013
382
Cristina Julean (cristina.julean@gmail.com)
Mar 14, 2013
Arad
383
sorin (sorintm2000@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
384
dumitru ioana (d.ioanaalexandra@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bucuresti
385
elena (elenaelena1976!@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa, jos ponta
meedinti
386
DAN (danfeher@yahoo.com)
Mar 14, 2013
O LEGE IPOCRITA !!
PRAHOVA
387
MERCEDEZ (ileaalexandru@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS CU TAXA.
CLUJ
388
RAILESCU ION (RAILESCUION@YAHOO.RO)
Mar 14, 2013
DIN CAUZA TAXEI SUNT NEVOIT SA CIRCUL CU O MASINA MULT MAI POLUANTA
BRAILA
389
URSULESCU PETRU (petru_ursulescu2008@yahoo.com)
Mar 14, 2013
VAI DE NOI, SI ACESTA ESTE DOAR INCEPUTUL. TREZESTE-TE IOANE, TREZESTE-TE GHEORGHE…
ARAD
390
georgescu florin (georgescuflorincezar@yahoo.com)
Mar 14, 2013
391
buchert mihai dragan (nlbau.dragan@gmail.com)
Mar 14, 2013
timbrul de mediu este o aberatie care trebuie eliminata
timis
392
Basasteanu Mihai (mihai_sabin_99@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Olt
393
Leuca Dan-Lucian (lucian_leuca@yahoo.com)
Mar 14, 2013
BIHOR
394
banaru cosmin (coma524@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu
bucuresti
395
drimbea daniel (daniel@agil.ro)
Mar 14, 2013
timis
396
Staicu Stefan (felix_alfa_152@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu si cu mafia din Romania.
Arad
397
Dancea Lucretiu (lucretiu_dancea @usamvb.ro)
Mar 14, 2013
Ar cam trebui sa dispara prostia asta…
timis
398
drimbea cristina (danicristina0707@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
399
Gherasim Andrei (andreic.gherasim@gmail.com)
Mar 14, 2013
+1
Caras-Severin
400
Ionita George (gxg_tfd@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Hunedoara
401
marcu marin (contabilitate@agil.ro)
Mar 14, 2013
timis
402
Marius (mariusica_mari@gmail.com)
Mar 14, 2013
Tara asta este condusa numai de ecvrei si masoni.Astia sunt pusi numai pe japca cum au fost din totdeauna.Hotii astia de guvernanti cred ca sunt mana in mana cu unii patroni de servisuri auto.Daca la masinile foarte vechi taxa este foarte mica logic ca alea se vor cauta.Dar daca vor fi multe pe strada atunci si la servisuri le merge ca alea se strica prima data.Deci taxa asta noua este o MAGARIE SI O MANARIE PE FATA.Nesimtitii si nesatuii astia care au luat si pielea de pe noi nu se mai satura cat fura.Pai a muncit masa sau tasu lui Ponta ca sa-mi cumpere mie masina ?De vce sa platesc taxa mai mare ca pretul masinii.Porcilor,escrocilo,sa va fie rusine.JOS CU TAXA.
Arad
403
drambea cristian (drambea_cristian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
404
pavel (antonovici.pavel@gmail.com)
Mar 14, 2013
Bihor
405
drambea alina (alina_darle@yahoo.com)
Mar 14, 2013
406
jivi aurora (comenzi.ka@agil.ro)
Mar 14, 2013
timis
407
drambea alina (alina_darle@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
408
Sofran Daniela (daniela.sofran@yahoo.com)
Mar 14, 2013
+1
Timis
409
beniamin (ok2012sale@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu taxa timbru, nu e o decizie corecta
bucuresti
410
ioan (ioan_seco@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Opriti taxele auto abuzive,prea multe pe capul soferilor,chiar si amenzile sint in neconcordanta cu veniturile populatiei
timis
411
virgil bratosin (virgilbratosin@yahoo.co.uk)
Mar 14, 2013
NOI VREM MASINI cu norma de poluare Euro 6. Dar cu ce bani ?, pe astea care le avem ,nu o sa le cumpere nimeni ! DECI!!! NU vrem sa poluam VREM MASINI NOI DE ZECI DE MII dar eu unul nu am cu ce . Imi pare rau domnilor guvernanti!
buzau
412
VIERIU ANDREI (andrei.vieriu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
TIMIS
413
gherman sergiu (gherman_srg@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
414
Manea Constantin (kosta50ani@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
415
Melinda Panek (melipanek@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
416
gabriela (badea.gabriela@gmail.com)
Mar 14, 2013
bucuresti
417
Gheorghe Marian (gvm_70@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ajunge cu aceasta prosteala pe fata, ajunge cu aceasta hotie.
Dambovita
418
Pana Ionel (panaionel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos hotia. Avem dreptul sa facem ce vrem cu proprietatea noastra.
Calarasi
419
badea mihai (misubadea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arges
420
Croitoru Radu Viorel (croitoruraduviorel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Subscriu argumentelor prezentate.
Timis
421
Dinuta Cristian – Ioan (cristian.dinuta@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
422
cezar nitu (cezar_nitu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
ilfov
423
Adi Dobre (adi.d@duplicator4all.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
424
Bot Luciana (botluciana@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Guvernantii nostri nu au auzit de
putere fiscala, emisii poluante, si alte treburi utilizate in UE, ei merg la Bruxelles doar pt shoping
Timis
425
Gigi Kent (gigi_kent86@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Vai de noi !
Bucuresti
426
Gallov Cristian (gallovex@gmail.com)
Mar 14, 2013
Arad
427
Tzepelea Bogdan (be_dolce@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timbrul un nou pretext de a baga mana in buzunaru cetateanului
Bihor
428
Coman (ionicoman@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu discriminator.
Valcea
429
Giulgiu Ioan Adrian (giulgiu_adrian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
430
Giulgiu Angelica (angelik_giulgiu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
431
luis (luis_adrian2011@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
432
Paiusan Adrian (ar70ady@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu
Arad
433
Ioan (puiuletz_ul@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
434
DEIAC SIMONA (simo_filip@yahoo.com)
Mar 14, 2013
ARAD
435
George (georgemanguci@gmail.com)
Mar 14, 2013
ROG BAIETII VESELI SA CURATE TARA SI APOI SA SE UITE CINE SI CAT POLUEAZA AERUL!!!
Bucuresti
436
butto francisc (butto_francisc@yahoo.com)
Mar 14, 2013
aceasta .taxa indiferent cum se numeste , este o taxa aberanta , care nu are minic de-a face cu mediu , ci este menita ,sa umple vistieria statului ,pentru a finanta imensa si aberanta birocratie din romania
arad
437
Alexandra Ciobanu (alexandra.ciobanu@vodafone.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
438
Plesa Mihai (piratu_8800@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
439
adrian (adrian_alin56@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu inventiile astea de a lua banii cu japca de la oameni sub denumirea de \’\’timbru de mediu\’\’
Mehedinti
440
GADALEAN MARIAN (marian_gadalean@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Plata timbrului de poluare anual in functie de nivelul de poluare inregistrat la verificarea auto ITP
cluj
441
Serban Aurel (auser1999@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Trebuie sa iesim cu furci si coase fratilor ca hotii astia nu se mai satura sa ne jupoaie cu tot felul de taxe.
bucuresti
442
trasca marius (trascamarius@yahoo.com)
Mar 14, 2013
constanta
443
Dobre Andreea Georgeta (Costache_andreea84@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
444
Adrian (jarru20@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bucuresti
445
Serban Aurel (auser1999@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Trebuie sa iesim cu furci si coase fratilor ca hotii astia nu se mai satura sa ne jupoaie cu tot felul de taxe.
bucuresti
446
Daniel Vaida (danyvaida@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
447
vaszilkovits bela (vaszi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
V-am platit accize vamale si a-ti pus si tva pe ea taxa peste taxa,au trecut 10 ani si mai doriti o taxa?
bihor
448
Flavia Ligia Vaida (artista_flv@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
449
Cioarca Catalin Silviu (catalincioarca@gmail.com)
Mar 14, 2013
Am am platit vama inainte de 2007 nu a fost tot taxa???Acum daca vand masina alta taxa??!!Sustin desfiintarea acestor taxe aberante.
Caras-Severin
450
popescu flaviu octavian (shefutz2007@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Categoric NU ! Timbrului de mediu , cer recunoasterea corecta a normelor Euro din actele originale ale masinii nu ceea ce debiteaza RAR romanesc .
cluj
451
marin dan (md_caeindru@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sustin cu vehementa
bucuresti
452
Tocai Madalin Constantin (red_shoes06@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sustin !!!
Bihor
453
Velcu Adrian (velcuadrian@gmail.c)
Mar 14, 2013
454
lucian (luciano53a@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
455
MOLNAR LASZLO (lasztimolnar@gmail.com)
Mar 14, 2013
ANULARE TAXA
BIHOR
456
oancea adrian (drid_2002@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu taxa, jos cu timbru de mediu, cum este posibil ca in unele siduati sa fie mai mare taxa decat pretul masini.
buzau
457
ludanyi attila (titti_007@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
458
RAZVAN (razvan.bojan@inter-auto.ro)
Mar 14, 2013
cluj
459
Velcu Adrian (velcuadrian@gmail.com)
Mar 14, 2013
Suntem condusi…..de zeci de ani de o haita de hiene imbuibate.
Singura solutie care o intrevad….bagajul facut…si orizont cit mai indepartat .
In curind sper sa POT STRIGA DIN TOT SUFLETUL…..ADIO ROMANIA!!!!
Timis
460
Mihai (popescumihai85@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Gorj
461
Varga Ladislau (laci1v@yahoo.cim)
Mar 14, 2013
Jos Timbru de Mediu
Arad
462
Gosescu (Andreea)
Mar 14, 2013
Cluj
463
Waffenschmidtv Eduard (waff_edi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Numai impreuna putem face ca lucrurile sa mearga mai bine.
Bucuresti
464
ASZTALOS IULIU (asztalosgyuszi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
ANULAZA TAXA AUTO
BIHOR
465
Kupa Zamfira (kupazamfira@hotmail.com)
Mar 14, 2013
Bihor
466
todiras lilia (piersicuta_23@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu timbrului de mediu !
cluj
467
Pal Arpad (pal.arpad@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
468
Rauti pavel (sfpaveltm@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbru de mediu
Timis
469
todiras octavian (tavihalls@yahoo.com)
Mar 14, 2013
NU timbrului de mediu ,puscarie celor ce submineaza libertatile fundamentale ale omului intr-un stat declarat european.In Romania principalul hobby e plata taxelor , guvernanti sunt convinsi ca ne amuzam foarte bine si ne place Romanica .
Cluj
470
EUGEN (eugen_radu43@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Mi- se pare absurd sa platesc taxa de mediu pt o masina deja imatriculata in Romania,acest guvern imi interzice sa ma folosesc de un bun cumparat cu bani munciti din greu,dar daca vor sa faca acest lucru atunci sa faca bine sa ma despagubeasca.
Maramures
471
Zuzu Iulian (beuzozel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
472
george potirniche (george.potirniche@ymail.com)
Mar 14, 2013
vrancea
473
Costel (costel_toy@yahoo.com)
Mar 14, 2013
……jos cu aceasta taxa ILEGALA ……!!!
Salaj
474
florian (florianbulboca@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sunt niste propuneri care pot fi benefice pentru posesorul de autoturism din romania
ARAD
475
Rajac Maria (raluca_862000@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Taxa prea mare.
Arad
476
marius (don_mafu92@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sa iesim in strada sa spargem magazine sa vandalizam sai dam muie lui ponta\\
calarasi
477
brindas cosmin (tytypadova@yahoo.it )
Mar 14, 2013
rusine pt ca nu ne lasati sa traim si noi trebuie sai punem pe ei sa defileze in pielea goala sa se astupe doar cu declaratile de venit RUSINE guvern de c…t
ARAD
478
SOARE OVIDIU (ovidiusun@gmail.com)
Mar 14, 2013
parlamentarii=porci, dar noi mancam laturile((
Hunedoara
479
Biger Istvan (biger_istvan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
480
herman sabin (sabin_cantemir1987@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS TIMBRUL!!
Bihor
481
TANASOIU NICOLAE (tanasoiu_nicusor@yahoo.com)
Mar 14, 2013
NO COMENT
DOLJ
482
petre petre (manole_42@yahoo.com)
Mar 14, 2013
o taxa care contravine tuturor legilor europene ;dealtfel neobolsevicii de ieri si de azi nu stiu alteceva sa impovareze poporul cu taxe samavolnice in timp ce arabii si turcii stabiliti pe aceste meleaguri fura statul la greu
Bucuresti
483
GAVRA DIANA (gavra.diana@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS TIMBRUL!!
Bihor
484
HERMAN ADRIAN (herman_adrian2000@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS TIMBRUL!!!
Bihor
485
Musatoiu Daniel (musatoiudaniel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Unde`s multi puterea creste! Jos Taxa auto!!!
Ialomita
486
Criste Lucian (Lucian76criste@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
487
Apostol Stefan (buggydog17\\@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bataie de joc pe fata/o ard ca ….ciocoii..nu mai dam … birul,am descoperit TAXA…auto, pe caine ????ce mai urmeaza????????
valcea
488
Ionela (ionela_ionela33@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS cu aceasta taxa
arges
489
F�zesi eva (biger_eva@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
Bihor
490
matei (matty_superdad)
Mar 14, 2013
in campanie ponta a mintit… deci e nesimtit
brasov
491
Balan Nicolae (nicu931@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Dambovita
492
Coroi Ovidiu Florin (coroi_ovidiu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Traim intr-o tara doar cu minciuni ! L-am votat pe Ponta dar era mult mai bine cu Basescu !
Bihor
493
Dragos Mihai (dragos_mihaitza@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOSSS PONTA !! CU TAXA CU TOT
Bihor
494
Popus Emanuel (popus_emanuel@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
495
Simoc Calin (simoccalin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
496
Simoc Cristina (coroicristina@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos taxa
Bihor
497
Lorincz Julia (miszter_1988@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
498
kallo adi (lrncz_julia@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
499
Gyurcsik Zoltan (autozoll@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
500
Heller Florin (florinheller@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Desfintarea in totalitate a taxei
cluj
501
NICOLA FLORIN (alfa69_0@yahoo.com)
Mar 14, 2013
AFARA CU EPAVELE
ARAD
502
0laru sorin (olaruvpu@gmail.com)
Mar 14, 2013
galati
503
Biger Zoltan (zoltanbiger@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
504
dezsi laszlo (laszlo.dezsi@gmail.com)
Mar 14, 2013
bihor
505
Patru (Alexandru)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
Bacau
506
Toderas Delia-Teodora (delitzy_91@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
507
S, CONSTANTIN (danyspaniolu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Passat 2008,2.0D, Euro 4, 169g, cu filtru de particule – Taxa 1578 Euro. Guvernul care ne conduce probabil ca se va numi \”guvernul taxelor\”.
VALCEA
508
gorea paul (paulgorea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
NEAM SATURAT DE ACEASTA TAXA!!!!!JOS
ARAD
509
Gafu Florin (gafu_florin@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Caras-Severin
510
Andrei Cristian (chryss03@yahoo.com)
Mar 14, 2013
nu mai este nevoie de un mesaj anume.
Timis
511
Todosin Calin (calin10dinamo@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu taxa!!!!!!
Timis
512
Pop Coman Vasile (comanpop@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Trebuie luata atitudine impotriva infectiilor si jigodiilor astia care ne conduc Jos cu timbrul de mediu!
Maramures
513
popovici adrian (adrian.popovici75@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
514
stefan Dan (danstefan1982@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu !!!!!
Bihor
515
wawak cristian (wawy72@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa de mediu. nu poluatorul plateste.
cluj
516
dancu darius (dancudarius@yahoo.com)
Mar 14, 2013
arad
517
Rus (ressrar@yahoo.com)
Mar 14, 2013
o taxa ilegala si defavorabila intre tipuri de combustibili
arad
518
Adam Emilia (bulgure_de_aur@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Alba Iulia
519
Agache Sebastian (sebachester@yahoo.co.uk)
Mar 14, 2013
Timis
520
neagrau liviu (liviuneagrau@yahoo.com)
Mar 14, 2013
este o mirlanie aceasta taxa un bir in plus care nu-si are rostul
arad
521
neagrau izabela (iizafcrb@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu sunt de acord cu ea
arad
522
tibi (tibi_1991@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
523
petrut (ionelpetrut@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu mi se pare normal sa platesc pentru o masina din 2001 diesel mai mult de jumatate din pretul de achizitie al masinii desi Ponta promisese acest lucru la televizor la emisiunea lui Gadea.Poate cel mai bine ar fi sa se aplice metoda germana
Bihor
524
leo (leonardo86mario@yahoo.it)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu…hoti
dolj
525
marton janos (iancsi79@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sa schimbam taxa asta idiota
cluj
526
petrut vali (valiptrt@yahoo,com)
Mar 14, 2013
bihor
527
Doru (Apolodor57@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos taxa!!!
Arad
528
cirdei (coco_coto@yahoo.com)
Mar 14, 2013
sunt penibili cu timbu cu tot
timis
529
Claudiu (wobedition@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ar trebuii sa invatam din greseli dar vad ca degeaba,Bulgarii au facut milioane de euro de la posesorii de masini din Romania asta e !!!
Timis
530
Emil (emil_chirila1@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
531
Tzepelea Gabriel (tzeplea21@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
532
Ionel (rosetti76@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sa va fie rusine D-le Ponta,una ati promis si alta ati facut din accest timbru de mediu,rusinos…
Onesti-Bacau
533
Silviu (silviu_barna@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos Timbrul de mediu.
Nu este normal sa creasca taxa la Euro 3 si Euro 4. O prostie de taxa.
Arad
534
iancu marius (iancu_marius2001@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Am castigat un proces,l-am inceput pe al doilea si sper sa castig iar.Nu-i lasati sa va fure!
arad
535
Nico Avram (nico.avram@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbrul de mediu!
Cluj
536
tasca mihai cristian (tasca_mihai@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu
arad
537
Catalin Vasiloiu (cvasiloiu@gmail.com)
Mar 14, 2013
Timbrul de mediu este ilegal
Bucuresti
538
Mortan Sorin (soring4f@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Am platit in Martie 2012 taxa de mediu 1000 de E….sunt slabe sansele sa recuperez acesti bani….hotii!!!! JOS TIBRU DE MEDIU!!!!
Arad
539
Adrian (adryan_brnd@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
540
tomuta adina (adina.tomuta@yahoo.com)
Mar 14, 2013
rusine s-a va fie comunisti inputiti
arad
541
Veselu Andrei (veselu_andrei@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
542
sava ion (sava_ion_87@yahoo.com)
Mar 14, 2013
buzau
543
Adi Glodeanu (adimc@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Dambovita
544
adela avram (avram.adela18@yahoo.com)
Mar 14, 2013
aul trecut spuneati ca taxa este ilegala. anul acesta ati crescut-o ,sunteti niste politicieni mizerabili
arad
545
Teodor Simeria (simeriateodor@yahoo.com)
Mar 14, 2013
FACETI MACAR CA LA BULGARI.
Timis
546
Buciu Olivia Larisa (larissabuciu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
547
radu (raduledl@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos .au bagat taxa de la 1/1/2013 si nu au fost instare sa faca ceva concret.sa duca d..lui cu tot cu ea.hotieee
timis
548
Berea Alexandra (allexandra.berea@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Neamt
549
adriana (adria.ageco@yahoo.com)
Mar 14, 2013
de ce sustineti ca poluatorul plateste cand voi incurajati inmatricularea MASINILOR NON EURO….RUSINE OBRAZULUI
arad
550
adriana (adria.ageco@yahoo.com)
Mar 14, 2013
de ce sustineti ca poluatorul plateste cand voi incurajati inmatricularea MASINILOR NON EURO….RUSINE OBRAZULUI
arad
551
Paul (paul29trial@gmail.com)
Mar 14, 2013
Neamt
552
Arbanas Valentin (arbanasr@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu sint de acord cu termeni la revinzarea masini de catre persoanele cu handicap.
Mehedinti
553
Stefan Ilie (qstefanq@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
554
horvath szabolcs (szabolcs_horvath@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cand am spus DA pentru UE ,am spusDA si pentru libera circulatie inclusiv a masinilor aduse din UE!NU ne pot ingradi si conditiona acest drept!JOS TIMBRUL DE MEDIU!
ARAD
555
Rusu Ioan (avocat.ioanrusu@gmail.com)
Mar 14, 2013
CarașSeverin
556
Cosmin (Oproiu)
Mar 14, 2013
Bravo
Bucuresti
557
Mihai-Daniel Dumitrescu (dumitr_mihai@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Prahova
558
Turos Tamas (tommydesign2005@gmail.com)
Mar 14, 2013
Cluj
559
veres liviu (liviuveres@yahoo.com)
Mar 14, 2013
aceasta taxa este mai discriminatorie decat cea dinainte cel ce polueaza mai mult plateste mai putin
bihor
560
Major-Balla Erika (majorballaerika@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
561
Major-Balla Alexandru (majorballaerika@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
562
Lazaric Constantin (klazaric@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Mai exista undeva in lume asa ceva? Cite taxe se platesc pentru o proprietate?
Constitutia garanteaza dreptul la libera circulatie,dar numai pe jos! Taxe,timbre vignete,taxe de autostrada si mai nou se vorbeste de taxa de drum aglomerat…
Cluj
563
Cristi (cristi_da_b35t@yahoo,cin)
Mar 14, 2013
Numai citind ce implica aceasta taxa poti realiza ca a fost facuta de un politician si nu de un om care se pricepe macar putin la masini sa stie ce masini polueaza si ce masini nu. In orice caz taxa este o mare tampenie, mai exista atatea taxe prin care platim acelasi lucru..
Constanta
564
alex (alexpop@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bucuresti
565
ana (flo_voi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
566
Popa Daniel (pdaniel83@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
567
Petru (petrubenda@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timis
568
Sorin I. (australia6970@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu taxa de timbru.
Teleorman
569
Dragan Viorel (draganvrl@gmail.com)
Mar 14, 2013
Ialomita
570
mariana (lorencz_mariana@yahoo.com)
Mar 14, 2013
si eu nu sint de acord cu taxa neam saturat de taxe
timis
571
ciuciu (lexx_john@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu aberatia asta!
Arges
572
marius (marius_gules@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Felicitari pt initiativa !
bihor
573
Attila Szasz (attilaszasz@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cand am adus masina in tara, in 2005, am platit toate taxele si impozitele care erau la vremea respectiva. In ce tara se mai aplica legea retroactiv ?! Nu mai pot sa mi vand masina din cauza acestei legi!
Cluj
574
Mircea (mircea_grigor@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Mi se pare o mare porcari. Bine ca nu vreti sa pune-ti taxa pe aerul care il respiram
Cluj
575
Lalu Marius Alexandru (Henry77@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Ilfov
576
Attila Erdei (ajoerdei_tra_ro@yahoo.com)
Mar 14, 2013
CLUJ
577
flaviu (fufylinho_hetky@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos taxa!!!
Bihor
578
Fodor Rares (raresraul1@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu taxa auto
Cluj
579
Steficza Florin (mak_stefi@yahoo.com)
Mar 14, 2013
De cand euro 4 polueaza mai putin ca euro 1-2 sau chiar non-euro ? .. unde e logica
bihor
580
Corina (ples_corina@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
581
Simon Istvan (istvan_simon71@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
582
Alex (p_aky9@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arad
583
Matica Lucian (matica.lucian@yahoo.fr)
Mar 14, 2013
bihor
584
Ciobanu florin (flo4u88)
Mar 14, 2013
Bucuresti
585
Motica Cosmin Adrian (motica_adrian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
TIMIS
586
diana (dianamatica@yahoo.co.uk)
Mar 14, 2013
bihor
587
Catalin (cata1569@gmail.com)
Mar 14, 2013
Cat sa ne mai lasam calcati in picioare de toate taxele lor aberante ?
O sa ajungem sa ne puna taxa de cate ori tragem apa la wc.
Trebuie sa ne adunam cat mai multi si sa protestam.
bucuresti
588
Vacsi Ioan (bh25jay@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS timbrul de mediu!
Bihor
589
Alex (alex_retze@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
590
Maier Gabriel (maier.gabriel_or@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu taxele auto de inmatriculare
Bihor
591
Bulzan Adriana (adriana.bulzan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
592
Floarea Marius – George (alig_marius@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Arges
593
catarama daniel (dani_simo_cluj@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu
cluj
594
dumitru nicolae (nae7774@ymail.com)
Mar 14, 2013
acest timbru favorizeaza cazanele care vor fi aduse de afara
bucuresti
595
Adrian Panciu (adi_panciu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Nu sunt de acord.
Bucuresti
596
LIVIU (liviu_serban1965@yahoo.com)
Mar 14, 2013
BIHOR
597
Iordache Alex (mihai181818@yahoo.com)
Mar 14, 2013
DA! SUSTIN!!!
Sibiu
598
Pavlov teodor (Pavlov.teodor 1970@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbru de mediu
599
vasile (tmgvasile@yahoo.com)
Mar 14, 2013
haideti fratilor s-ai dam jos pune-ti mainile pe securi,rangi,pari,tzapine si haideti la bucuresti ca numai asa merge ati vazut la bulgari ca altfel nu merge ca numa ei vreu sa traiasca pe noi nu ne mai lasa sa traim incepeti voi la municipii si venim si noi provincia
MM
600
cristi (cristimocnu71@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu taxa
satu mare
601
cristi (cristimocanu71@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu taxa
satu mare
602
Laura (tomoiagal@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu jos taxa auto jos cu banditii astia vreu si o masina ieftina ca nu-mi permit una noua, haideti fratzilor in strada
MM
603
ioan (cmnioan@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu lasatine si pe noi sa traim jos mafia
MM
604
bua stefan (stefan.blondu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
daca ar pune o taxa de 200-300 euro pt orice masina nu ar mai fi nici o problema!
MM
605
Daniela Ciolpan (danutza-vrinceanu)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu!
Vrancea
606
Romeo (ciolpan_romeo@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbrul de mediu!
607
Plumbas Beniamin (joca_bonito90@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS CU TIMBRUL DE MEDIU!!
Bihor
608
speedy (speedy_rockaru@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS TIMBRUL
Cluj
609
iancu (iancugeorge27@yahoo.ro)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu
bucuresti
610
Szabo Tiberiu (joker23tm@gmail.com)
Mar 14, 2013
Jos timbru de mediu
Timis
611
CRISTI CALTIUN (cristicaltiun@yahoo.com)
Mar 14, 2013
caras severin
612
vasile (deni_vali@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbrul de mediu suntem prea saraci pentru asa taxe aberante niste nenorociti
bucuresti
613
NICA DAN (dann86ro@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Sa nu uitam ca si Serviciul de Inmatriculari cere documente abuzive \”adeverinta de la Finante cu ca nu a fost recuperata taxa auto\” cand multi au obtinut in Instanta o sentinta definitiva si irevocabila!!!
BIHOR
614
Ruha Vlad (rvladandrei@yahoo.com)
Mar 14, 2013
cluj
615
ionita mihai (i.mihaiflorian@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos cu hotia asta unitiva fratilor
prahova
616
gabi (mihaela.sebestin@yahoo.ro)
Mar 14, 2013
jos timbrucum sa mai vinzi eu am un mercedesdin 2000 motor2148 diesel cu timbru 6000 euro cum sal mai vand???
bacau
617
Adrian Firezar (adi.firezar@gmail.com)
Mar 14, 2013
Bihor
618
Marian (mariangirda@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Cluj
619
repta florin (baldbloom@yahoo.com)
Mar 14, 2013
zicem \”nu\” timbrului de mediu
neamt
620
Adrian Ionut Rusinaru (siruad@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos TAXA !!!
Prahova
621
Vanc teofil constantin (vancteofil@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Daca le trebuie bani sa munceasca pt ei dupa aia sa le ia taxe si la urma sa-i oblige sa ma-i plateasca alte taxe.Jos taxa de mediu(timbrul de mediu)
Bihor
622
Dudas Liviu (dudasliv@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Am o masina din 1992, as putea s-o vand dar cu aceasta taxa nu mi-o mai cumpara nimeni. Se poate sa-mi ia cineva dreptul de a vinde cu o lege?
Bihor
623
marius negru (marius.negru.ro@gmail.com)
Mar 14, 2013
Ce faceti cu noi? Ce mai vreti sa beliti de pe noi? Suntem la capatul puterilor.
Arad
624
Nicoleta (nicole71ro@gmail.com)
Mar 14, 2013
Valcea
625
Gilbert Lupas (lupasgilbert@yahoo.com)
Mar 14, 2013
jos timbru de mediu…\’ridicol\’
arad
626
guler (guler_cristina@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timbrul reprezinta inca o metoda de a mai aduna niste bani…care se vor pierde…se vor pierde….
bihor
627
Costan (Laurentiu – Victor)
Mar 14, 2013
Jos cu ea. preturi prea mari
Arad
628
Pop Cristian (crys_nike@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos timbru de mediu ! Hotie pe fata !
Timis
629
GLIGOR ADRIAN (gligoradrian80@yahoo.com)
Mar 14, 2013
RUSINE CELOR CARE CONDUC ACEASTA TARA,AR TREBUI SA II DAM PE TOTI JOS ,SA FIE SI EI MURITORI DE RAND,CA NOI CEILALTII.
bihor
630
marian bresniceanu (marianbresniceanu@yahoo.com)
Mar 14, 2013
JOS HOTII
DOLJ
631
LAZAR GHEORGHE (AUTOVL_2012@YAHOO.COM)
Mar 14, 2013
DA TI LINK FRATILOR LA TOTI PRIETENI ,SI LA CUNOSTINTE SA SEMNEZE PETITIA
VALCEA
632
MARIUS (euroalex2012@yahoo.com)
Mar 14, 2013
SA IESIM IN STRADA CU TOTI
JOS TAXA DE SMECHERI
PRAHOVA PLOIESTI
633
HEROVIC GABRIEL (gabiherovic@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Timbrul de mediu este cea mai josnică formă de impozitare , de la Boc încoace. Cum să aibe efecte retroactive ?????
Arges
634
emil (emil_pit@yahoo.com)
Mar 14, 2013
timis
635
Podila Ciprian Vasile (pd_ciprian@yahoo.ca)
Mar 14, 2013
Bihor
636
Talpos Emilia (lya_emy@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Bihor
637
fodor lucian (lucianfodor37@yahoo.com)
Mar 14, 2013
bihor
638
Bianca (biancafarcuta@yahoo.com)
Mar 14, 2013
Jos cu timbul de mediu.Ce a fost guvernul Boc rau dar astia sunt si mai rai in sensul taxei de poluare.Astia lovesc tot in clasa de mijloc, un om de rand are bani de o masina ce are EURO 3 sau EURO 4 cine are bani de Euro 5 sunt prea putini si atunci a introdus timbru de mediu ca sa-i omoare si mai tare pe romani de mijloc.Ca degeaba sunt masinile pe benzina cu taxe mai mici si masinile mai ieftine ca in timp iti scoti un consum ca iti trebuie sa ai benzinarie.Jos timbrul de mediu
bihor
639
calin (ciolanicum@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos tot guvernul
bihor
640
danyel (fedny_2008@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos timbrul de mediu
satu mare
641
Mircea (yuc843@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Caras-Severin
642
geta (geta_cara@yahoo.com)
Mar 15, 2013
643
potfalean (paula_ptf@yahoo.com)
Mar 15, 2013
daca s-ar folosi banii la \”purificarea \” mediului motiv pt care se percep, poate…. doar poate, nu ne-ar fi asa de ciuda !!! in plus, in tara noastra se exagereaza cu taxele ! mai nou, se da taxe pt orice, dar nu se creaza un loc de munca ! Cum este posibil ? de unde bani ca sa platesti taxele ?
cluj
644
bobo (erikobobo@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos timbru de mediu
dolj
645
Popa Florian (cinzyxxl@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Ialomita
646
farcas adrian (adryanfarcasss@yahoo.com)
Mar 15, 2013
ne taxeaza mai mult ca in occident, eu nu stiu ca un om de rand sa plateasca pt ceva uzual asa o taxa
cluj
647
stere mariana (stere_mariana@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos timbru de mediu ,taxa auto sau cum vor ei s-o numeasca .Nu merita sa le spunem nici un cuvant greu oricum nu-i deranjeaza si nu ne aud ,nu au nici un pic de rusine sau respect pentru ce s-a intamplat la revolutie sa respecte pe cei cazuti atunci nevinovati datorita lor sunt ei acum in functii nesimtite
prahova
648
Rosu Gabriel (milicanou@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Caras Severin
649
IOANA MONICA (monicalioana@yahoo.com)
Mar 15, 2013
bihor
650
Ispas Alexandru (alex_ispi_jr@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Botosani
651
Ivanescu Florin (iva66@k.ro)
Mar 15, 2013
pentru dreptate
timis
652
Kratki Irimie Adina (a_hamhalai@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Arad
653
Bratan Bogdan (bh84bob@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bihor
654
Olar Catalin (olar_cata@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bihor
655
MIERLUT (mierlut_petre@yahoo.com)
Mar 15, 2013
DA ASA A ZIS PONTA CA E O ABERATIE CA SA PLATESTI PENTRU O MASINA ANMATRICULATA SI CA NU E NORMAL SA PLATESTI MA ANTREB CAND A ZIS NU A STIUT DE CERINTELE UNIUNII EUROPENE LA VALOAREA LUI DE PROCUROR A AFLAT ACUM CE CERINTE ARE EUROPA SAU ATUNCI TREBUIA SA ZICA CA E O ABERATIE SA PRIMEASCA VOTURI ASTA AM FACUT ASTA MERITAMSA FIM SERIOSI SA DORIT MULT SA CADA BOC ACUM CINE SA MAI CADA MA ANDOIESC CA PONTA NU A STIUT CAND A ZIS CA TAXA ESTE O ABERATIE LA VALOAREA LUI SI CA TRABA SCOASA TAXA CEL PUTIN LA MASINI ANMATRICULATE SI A AFLAT APOI VOI CREDETI ………,,,,,,,
BIHOR
656
radu vasile florian (vali407vali@yahoo.es)
Mar 15, 2013
asa ceva nu sa mai poate
buzau
657
florica (flori_oradea@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos pontaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa jos guvernu
bihor
658
wyk (VICANU2006@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos …. jos ….. jos timbrul de mediu !!!
dolj
659
Negre Gheorghe (dl_geox@yahoo.com)
Mar 15, 2013
este de neinteles unde a ajuns aceasta tara!!!
Bihor
660
ramona (lucky_rammo_20@yahoo.com)
Mar 15, 2013
cluj
661
stoenica (fanemarinarul@yahoo.com)
Mar 15, 2013
timis
662
cristi (big_gagarin@yahoo.ro)
Mar 15, 2013
Hotii care nu de mult strigau hotii
663
cristi (big_gagarin@yahoo.ro)
Mar 15, 2013
caras-severin
664
adrian (ghimpusanadrian@yaoo.com)
Mar 15, 2013
dolj
665
erikobobo (ghimpusan_adrian@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos taxa
dolj
666
Tudora Glad (bobdelugoj@gmail.com)
Mar 15, 2013
Sătul de numărul de taxe ce trebuie plătit pentru luxul de a putea să te deplasezi cu o maşină.
Timiş
667
Preda Sorin (sorinadrian1@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Cele mai mari zdrente de oameni … prostiti de puterea banului… nu au de unde sa mai fure …
Bucuresti
668
Gheorghiu Roland (roland_gheorghiu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Ba , eu zic ca daca puteti , sa plecam dracului toti din tara sa ramana singuri sa-si plateasca si sa lucreze ei singuri toate treburile astea … pur si simplu aberatii! Fie ca ai masina noua fie ca e veche , taxa e o aberatie totala!
Bihor
669
Radulescu Florian (florik_magellan2005@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Brasov
670
Matei Tatiana (tatiana_papu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Dolj
671
Nicolae-Marius Dumitru (nicolaemariusd@gmail.com)
Mar 15, 2013
NU timbrului de mediu!!!!!
Valcea
672
Ana-Maria Dumitru (anachronique2008@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Valcea
673
mihai (marcel_keysys@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos timbrul de mediu……..este hotie la drumul mare………….jos psd …..jos pnl……….mincinosi ce sunteti
BIHOR
674
sebi (adelina_1986kiss@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos timbrul de mediu
BIHOR
675
Zaharia Florian (mariuszah26@gmail.com)
Mar 15, 2013
Pretul timbrului nu tine cont de puterea de cumparare a romanilor.
Timis
676
Christian (turisminro@gmail.com)
Mar 15, 2013
Ilfov
677
Petrut Claudiu (clau.petrut@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bihor
678
Buta Alexandru (sandu_draculas16@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bihor
679
Ionut Panaete (ionut_unicu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Buzau
680
NAM ZSOLT (namjolt@hotmail.com)
Mar 15, 2013
JOS TIMBRUL!!!
CLUJ
681
Arsene (laura2royal@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Brasov
682
Moldoveanu Vlad (vladsince92@yahoo.com)
Mar 15, 2013
JOS TIMBRUL DE MEDIU!!!! ACEASI TAXA ALT NUME!!! Ne prostiti pe fata!!!
Bucuresti
683
Ion Nita (johnny_smart67@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bucuresti
684
agache ionut (adaqq_bubico@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Jos timbru de mediu
brasov
685
Stanusoiu Ionut (stanusoiu@gmail.com)
Mar 15, 2013
Timis
686
Avram horia (Aokimare@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Taxa abuziva si fara sanse de reusita. Nu o va plati nimeni
Cluj
687
Adrian (flaviuadi@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Nici celelalte taxe de inmatriculare nu trebuie lasate la ei!
Bihor
688
Matac Adrian (zaytz_cc@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Calarasi
689
Marin Daniel (d4n_pr0_c0n3ct3r_90@yahoo.com)
Mar 15, 2013
PRAHOVA
690
popa teodor (ttteopopa@yahoo.com)
Mar 15, 2013
brasov
691
Buiciuc Laurentiu (laurentiubuiciuc@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Trebuie abrogat acest timbru de mediu deoarece nu este de mediu….singura taxa de mediu o inteleg una platibila anual o data cu impozitul si care sa fie corelata cu salariul minim pe economie la fel ca punctele de amenda.
Bucuresti
692
Marinescu Traian (Traian2007M@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos timbrul ! este furt pe fata !
Vrancea
693
Petricas Alexandru (aleex_omi@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bihor
694
peta octavian (petaoctavian@yahoo.com)
Mar 15, 2013
total aberanta !
cluj
695
EUGEN (ramirosafir@yahoo.com)
Mar 15, 2013
caras-severin
696
Platon Ovidiu (ovi.platon@gmail.com)
Mar 15, 2013
Bihor
697
Ivan Violeta (violetaivan@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Teleorman
698
campian vasile (v.campian@yahoo.com)
Mar 15, 2013
HOTIE,HOTIE,HOTIE !!!mai mare decat la vechea taxa.
bihor
699
Anochi Sergiu (anochisergiu@gmail.com)
Mar 15, 2013
Timis
700
TIMIRAS FLORIN (nicolaur@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Noua ne cereti taxe si biruri si impozite dublate si voi va plimbati in masin cu motoare care l-ar face invidios si pe un american tot pe bani nostri.Nesimtitilor!
Galati
701
oroian augustin (orotinu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
.
bihor
702
Bistran Marius (marius_bistran@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Cea mai mare hotie, taxele nu sunt in concordanta cu puterea de cumparare a romanului. Jos cu taxa
Bihor
703
Elena Balan (zoeisaincu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bucuresti
704
Vladescu Cosmin (bonnere_romanu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Scaderea valorilor taxelor
Timisoara
705
Burlea Gabriel (dia_gabi28@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Jos cu hotia!!!
Bihor
706
Jozsi (jozsi_vizkoves@yahoo.com)
Mar 15, 2013
bihor
707
IVANA MARIN (marinivana@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Timiș
708
Carlan Alexandru (carlanalexandru@yahoo.com)
Mar 15, 2013
i-am votat si acum au revenit la multe taxe si locuri de munca nu-i mai votez
bacau
709
Lita Marian-Cristinel (cristilita1974@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bucuresti
710
Mihailescu Mircea Bogdan (MIHAILESCUMBOGDAN@GMAIL.COM)
Mar 15, 2013
Caras – Severin
711
Szabo Stefan (baropisti@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bihor
712
cosmin oprit (vyvas_06@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Jos Timbur de mediu.Hotii vor daor bani pt ce?
Alba
713
Buita Tiberiu (tb_bu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Caras-Severin
714
Roxana Halalaie (roxy_madalyna@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Alba
715
Pop Veronica (anita_11carei@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Satu-Mare
716
Apostolidis Laurentiu (apostolidislaurentiu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
constanta
717
MURESAN (MURESAN.2007@YAHOO.COM)
Mar 15, 2013
BIHOR
718
Andrei PAP (pap.andrei@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Cara�-Severin
719
cornel (tantcornel@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Jos timbrul de mediu
bihor
720
GROSS GRAZIELA (neli_gross@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Caras – Severin
721
MIHAILESCU VILMA (mihailescuvilma@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Caras – Severin
722
Oglindoiu Cristian (oglindoiucristian@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Mehedinti
723
hara ana (hara1ana@yahoo.com)
Mar 15, 2013
arad
724
R claudiu (rusanclaudiuioan@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Jos timbru de mediu. Am ajuns niste sclavi si roboti .
bistrita-nasaud
725
Teodorescu Ionut (ionutteodorescu67@yahoo.com)
Mar 15, 2013
taxa de mediu se plateste si in alte tari din Uniune dar pe sistemul poluator/ an, nu asa o porcarie si hotie cu plata anticipata pe zeci de ani!!! daca maine fac masina praf si nu mai polueaza cine imi restituie restul de bani si in baza carui sistem de calcul?
Timis
726
Caluianu Alin (alin_caluianu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bacau
727
Szabo (fp@abac.ro)
Mar 15, 2013
Timis
728
NAN DORINA (nadora@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Bihor
729
Fabian Butar (fabianbutar@gmail.com)
Mar 15, 2013
Timis
730
Gyorfi Attila (gyorfiattila@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Timis
731
Vinturici Costel (nick_nike0203@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Jos cu timbrul de mediu
Timis
732
Daniel Petrov (dariuspetrov@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Poate initiem si o campanie pe facebook, exact ca in cazul DR.Arafat
Timis
733
NAN CRISTIAN (nanexpas@yahoo.com)
Mar 15, 2013
JOS CU FILATELISTII !
MEDIUL TREBUIE PROTEJAT , dar altfel.
BIHOR
734
Munteanu Vasile (vslmunteanu@gmail.com)
Mar 15, 2013
Sa punem umarul si in sprijinul oamenilor de rind
Timis
735
andrei (andreip63@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos taxa de timru
Brasov
736
Ciutacu Adrian (adrian_ciutacu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Rog aceeasi initiativa in privinta taxei de drum pe care o platim deja la pretul benzinei si care mi se pare corecta, cat circuli (cata benzina consumi), atata platesi.
A se initia procedura de declarare a acestor taxe drept FURT din buzunarele tuturor romanilor iar initiatorii acestor taxe incadrati la constituire de grup infractional.
Brasov
737
Doru Stanilescu (dorustanilescu@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Caras-Severin
738
Catalin (ditech22@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Doar idioti incompetenti ajung la guvernare. Doamna cu creier de plumb considera ca o masina veche va polua mai putin decat una mai noua. Apoi desteapto, romanul daca nu are bani umbla cu masina aia veche pana cand ii pica rotile, deci va circula pe drumurile noastre ani buni de zile! Oricum aceasta taxa era ilegala inainte si nu e cu nimic mai legala acum. Domnul Ponta se lauda inainte de alegeri ca aceasta taxa este o aberatie si trebuie scoasa ca se tin ocupate aiurea salile de judecata dar cu noua lege vor si mai pline pentru ca vor si mai multi oameni care vor da statul in judecata. Toti sunt niste mincinosi si nu stiu sa faca altceva decat sa jupoaie populatia.
Bihor
739
Furdui Sorin (Sorinfurdui@ymail.com)
Mar 15, 2013
Jos taxa
Bucuresti
740
Bodea Daniel (bodea.daniel@rdslink.ro)
Mar 15, 2013
Acest timbru de mediu trebuie scos definitiv. Acete taxe au mai fost introduse si in costul combustibilului prin nenumaratele taxe impuse de guvern.
Bihor
741
Catalin (ghisacatalin@yahoo.com)
Mar 15, 2013
tilharie pe fata si stam sa rabdam
se aduna bani la buget sa aiba de unde fura de la mic la mare
achitam impozite/rovineta/tva
punevati intrebarea unde sunt bani
brasov
742
Tiberiu Gabor (tibygabor@gmail.com)
Mar 15, 2013
Sub orice forma este inca o
\”botnita\” resp. inca o taxa pusa de guvernanti care oricum, nu am vazut sa initieze o campanie de plantare pomi de ex. pt a imbunatati mediul!
Timis
743
dana (dana.ghisa@yahoo.com)
Mar 15, 2013
ar trebui sa ne unim si sa ne ducem la bucuresti sa ne facem dreptate
ce vrajala cu timbru de mediu sa ia bani pt mediu de la aia care au taiat padurile si sau facut milionari peste noapte
brasov
744
Gutoiu Marius (maryiusdj@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Buzau
745
Adrian Caliman (hmm_mda@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Mures
746
Sebastian Varga (svarga@yahoo.com)
Mar 15, 2013
speram sa aiba o finalitate petitia 🙂
Caras Severin
747
Gheorghe Bogdan (bogdan.ghe88@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Alta prostie de taxa !!Asta nu stiu ce sa mai impoziteze.
Teleorman
748
Tibor Illes (illestibor82@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Vreau si eu modificarea timbului.
Bihor
749
Dinis Adrian (adydinis@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Hunedoara
750
Veres Robert (robertveres2000@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Satu-Mare
751
alin (alin_83w@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Jos timbrul de mediu
bihor
752
Scurtu Daniel (danu_vio@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Ajunge cu hotia in Romania !
Timis
753
Vuici Cornel (cornelvuici@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Sa fie anulata
Timis
754
Făieran Alexandru (allexif@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Hunedoara
755
felix mihaies (felix_claudia_m@yahoo.com)
Mar 15, 2013
jos cu timbrul de mediu
neamt
756
daniel cojocaru (danie.cojocarul09@gmail.com)
Mar 15, 2013
bucuresti
757
CERCONSCHI ADRIAN (adi_cer@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Cum polueaza un euro3,euro4,mai mult decat un non euro.ASTIA NU STIU PE CE LUME TRAIESC.SAU NOI SANTEM TAMPITI.
timis
758
Sebastian Harte (hartesebastian@gmail.com)
Mar 15, 2013
Isi bat joc de noi
Timis
759
catrina daniela (catrina.andreea@yahoo.com)
Mar 15, 2013
in 2004 cand am luat cu leasing o masina am platit taxa de inmatriculare,acuma trebuie sa o mai platesc odata?pe aceeasi masina 2 inmatriculari????
neamt
760
Hugel Helmut (helmut.hugel@gmail.com)
Mar 15, 2013
Bucuresti
761
Sima Florin Dan (florintsima@yahoo.com)
Mar 15, 2013
Timis

Jos – cu timbrul de mediu!

Avocat-Consultanta

Tarife RCA Site avocat Recuperari Creante Prevederi impozit Onorariu Avocat Noul cod civil norme-de-aplicare-cod-fiscal lawyer romania lawyer intrebari avocat intreaba un avocat infractiuni-contra-patrimoniului infraciunea de inselaciune forum avocat firme-de-recuperare-creante firma de avocatura contracte colective consultatii juridice consultatie avocat consultanta avocat online comisia europeana certificatul de cazier judiciar caut avocat calculator timbru de mediu cariera profesionala cabinet avocat Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business Shutterstock - Business avocat partaj avocat online avocat muncii avocat marci avocat malpraxis avocat inregistrare marci avocat impozit strainatate avocati de top avocati avocat-fondul-proprietatea avocat firme avocat fiscal avocat financiar avocat dreptul muncii avocat dreptul familiei avocat drept penal avocat drept comercial avocat drept civil avocat divort avocat diaspora avocat creante avocat contencios administrativ avocat consultanta avocat civil avocat cetatenie avocat cedo avocat bucuresti avocat banca avocat asigurari avocat anrp avocat achizitii publice avocat articole avocat

Infractiune in spatiu public-O instanta a decis ca pagina de Facebook este spatiu public, nu privat

,,Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate, cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook, chiar daca este accesibil doar prietenilor, adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre <> putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea”, se arata intr-o decizie pronuntata de Curtea de Apel.

 

Infractiune -in- spatiu -public

Hotararea instantei a fost luata intr-un dosar in care fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures a contestat o sanctiune primita de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii din cauza unei postari pe pagina personala de Facebook.

In timpul protestelor din iarna anului trecut impotriva Guvernului Boc, mai exact pe 19.01.2012, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures, a postat pe pagina personala de Facebook un mesaj: ,,Arbeit macht frei – asta sa inteleaga protestatarii”.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) l-a sanctionat in februarie 2012, ca urmare a autosesizarii Consiliului, cu amenda contraventionala in valoare de 1.000 de lei, pe motiv ca ,,fapta constituie o propaganda nationalista care aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”.

Mircea Munteanu a atacat hotararea in instanta, considerand-o nelegala din mai multe motive, invocand intre altele si faptul ca pagina sa de Facebook, unde a postat mesajul incriminat, ar fi spatiu privat, nu public. Instanta i-a respins contestatia fostului director de cabinet.

,,Utilizarea in sine a afirmatiei ,,Arbeit macht frei”, intr-un cadru public sau accesibil publicului cu ocazia exprimarii unei opinii referitoare la o anumita categorie de persoane (protestatarii), provoaca fara nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispret, repudiere, intoleranta, asa incat reclamantul nu poate sustine ca a actionat fara vinovatie. Pe de alta parte, nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit carora prin postarea mesajului nu a urmarit lezarea demnitatii umane cata vreme, asa cum s-a aratat mai sus, utilizarea acestui slogan, asociat in constiinta populara cu ororile nazismului, dovedeste intoleranta acestuia fata de drepturile civile ale protestatarilor, consecinta fiind lezarea demnitatii acestora”, se mai arata in decizia Curtii de Apel Targu Mures.

Hotararea a fost pronuntata in 17 ianuarie 2013, iar intre timp a fost publicata si motivarea. Hotararea poate fi atacata cu recurs.

In Romania, cazul este o premiera, insa situatii similare au fost judecate si in alte state europene. Justitia franceza a condamnat in ianuarie 2012 la amenda de 500 de euro un salariat al unei operator Call center care postase pe Facebook expresii injurioase la adresa angajatorului sau.

Avocat Coltuc pentru business 24-Incepe razboiul creantelor

Bancile de pe piata locala incep ofensiva pentru recuperarea creantelor de la datornici, dupa pierderi record de 2,1 miliarde de lei anul trecut si o rata de neperformanta de 18%. Miza este reducerea pana la jumatate a perioadei care precede procedura de executare.

Iar momentul este propice, dupa ce ultimele modificari ale Codului de procedura civila aduc o fluidizare a procesului de valorizare a bunurilor executate silit.

BCR isi face „armata de recuperatori”

Primul semnal vine din partea BCR, care a zguduit finantele Erste Group cu pierderi record de 1,2 miliarde de lei in 2012. Rezultatele sunt puse pe seama unei majorari cu 68% a costului cu provizioane, in contextul in care banca mai atinge un record nedorit pe piata romaneasca: o rata de neperformanta de peste 26%.

BCR a inregistrat o pierdere record in 2012

„Anul acesta vom vedea la BCR o scadere puternica a costului cu provizioanele pentru pierderi din credite. De asemenea, se vad deja unele efecte ale programului de crestere a eficientei bancii, iar cea mai mare parte a costurilor de restructurare au fost prinse pe 2012. Sper ca vom avea un profit in Romania anul acesta”, a declarat Andreas Treichl, CEO al Erste Group.

Cu alte cuvinte, liderul pietei bancare din Romania trebuie sa-si amelioreze urgent portofoliul de credite. In acest context, Erste Group intentioneaza sa creeze la BCR o divizie de recuperare a creantelor de dimensiuni nemaintalnite pe piata bancara din Romania, cu o schema de personal de 500 de oameni.

Aceasta superdivizie va functiona ca o companie de sine statatoare in cadrul bancii, cu scopul de a deveni un centru de profit, potrivit vicepresedintelui Erste Group, Manfred Wimmer.

„Refacem toata zona de gestiune a creditelor neperformante si de restructurare. Am alocat personal suplimentar si vrem sa construim o baza operationala care sa devina centru de profit”, a declarat bancherul.

Marele castig: timpul

Insa de ce s-ar aventura o banca in asa masura pe piata de recuperare a creantelor? In prezent, pachetele de creante sunt preluate de la banci la un pret mediu de 12% din valoarea lor, in conditiile in care, in 2008, acestea se cumparau si la preturi de 30%, potrivit reprezentantului Coface Romania, Constantin Coman.

Insa nu preturile reprezinta motivul principal, sustine avocatul Marius Coltuc, in contextul in care nici in momentul de fata BCR nu lasa din mana portofoliul de creante, ele fiind vandute catre firme de recuperari controlate tot de catre institutie.

Marele castig este reducerea la jumatate a perioadei necesare pentru inceperea procedurilor de executare (adica de la cel putin 6 luni in prezent, la 2-3 luni din momentul in care debitorul nu mai plateste ratele).

„Sunt niste formalitati interne, pentru ca ei oricum nu cesioneaza niciodata catre noi (n.r. recuperatorii din piata). Ei acum asteapta 3-4 luni pentru a cesiona. Au niste operatori call center care insa nu dau rezultate, pentru ca nu sunt specialisti. Vor sa execute cat mai repede, sa nu mai piarda vremea”, a declarat pentru Business24 avocatul Marius Coltuc.

Practic, BCR nu trebuie decat sa uneasca sub propria palarie cele trei firme de recuperare cu care lucreaza – Top Factoring, Profit Credit si S.E. Capital, pentru a elimina din pasii birocratici.

http://www.business24.ro/banci/licitatii-banci/bancile-aduna-armate-pentru-a-executa-datornicii-mai-repede-1526026

Avocat Coltuc procese banci -Articol Curierul National

Toader: Instituţiile financiare se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţi
Olteanu, BNR: Căile de atac ar trebui judecate la instanţa supremă, nu la Curţile de Apel, ca să se creeze o practică unitară
Coltuc: De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită

Discuţiile purtate ieri de reprezentanţi ai băncii centrale pe tema litigiilor colective iniţiate de clienţi împotriva băncilor, prin care aceştia reclamă existenţa unor clauze abuzive în contractele de împrumut, par să aibă cu totul o altă ţintă, respectiv grăbirea executării silite, nicidecum înlăturarea clauzelor abuzive din contracte, a declarat ieri, pentru Curierul Naţional, avocatul Marius Coltuc
„Discuţiile purtate astăzi (ieri – n. red.) la BNR, fără reprezentanţi ai clienţilor care sunt parte în procesele colective, au vizat o aşa-zisă derogare de la lege, care prevede că instanţa unde se exercită calea de atac este Curtea de Apel. Ei vor să fie Înalta Curte, pentru că aceasta ar putea asigura o practică unitară. Nu este nevoie de nicio derogare, pentru că, potrivit noului Cod de Procedură Civilă, care a intrat deja în vigoare, avocaţii pot invoca practica unitară pentru procesele colective”, a afirmat av. Coltuc.
Viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a propus ieri ca procesele colective împotriva băncilor privind clauzele abuzive din contractele de creditare să aibă cale de atac la Înalta Curte de Casaţie, ca o excepţie de la lege, pentru că deciziile în astfel de speţe privesc o masă largă de populaţie, iar instanţa supremă poate asigura o practică unitară.
Anterior, Şerban Toader, Senior Partner şi Head of Advisory la KPMG România, afirmase că băncile se confruntă cu costuri tot mai mari legate de litigiile iniţiate de clienţii nemulţumiţi şi că instituţiile financiare ar trebui să le recâştige acestora încrederea, dar nu cu scopul creşterii profitabilităţii băncilor.
Contactat telefonic, avocatul Marius Coltuc a explicat ieri pentru Curierul Naţional că „practica unitară poate avea impact mare asupra băncilor, dar şi influenţe asupra proceselor individuale iniţiate de clienţi”. „Toată discuţia a fost legată în fapt de problemele BCR, care vrea să-şi facă un Departament de recuperare a creanţelor, unde să lucreze aproximativ 500 de angajaţi. Dacă vor să nu mai aibă probleme, ar putea să modifice contractele aflate în vigoare. De ce nu le modifică astfel încât să nu mai conţină clauzele abuzive? De fapt, băncile nu vor asta, ci vor să meargă cât mai repede cu executarea silită. Cer ca Înalta Curte să judece căile de atac în speranţa că, fiind instanţă naţională, va ţine cu ţara, adică cu ei”, a declarat pentru Curierul Naţional avocatul Marius Coltuc, de la Casa de Avocatură Coltuc şi Asociaţii.

VEZI ARTICOL AICI

 

Raport de activitate DNA-2012

Astfel, raportul privind activitatea desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie, prezentat de procurorul sef Laura Oprean, arata ca anul 2012 a marcat o crestere fara precedent a numarului persoanelor condamnate definitiv – cu 150% fata de anul anterior si ca a continuat pronuntarea unor solutii de condamnare in dosarele de mare coruptie, printre persoanele condamnate definitiv fiind 8 demnitari (un ministru, un deputat – secretar de stat la momentul savarsirii infractiunilor, 1 senator – comandant al S.M.F.T. la data savarsirii infractiunii, 1 secretar de stat, 1 secretar general adjunct la Ministerul Agriculturii, 1 subprefect, 2 directori adjuncti ai unui serviciu de informatii – cu rang de subsecretari de stat).

Raport de activitate DNA-2012

De asemenea, s-a mentinut rata mare a condamnarilor si a celorlalte decizii prin care instantele de judecata au stabilit vinovatia, respectiv 90% din totalul persoanelor fata de care s-au pronuntate decizii definitive in anul 2012.

Pe fondul cresterii volumului de activitate – cu 12% a cauzelor aflate in instrumentare si cu 8% a cauzelor solutionate – Directia Nationala Anticoruptie a mentinut atentia privind solutionarea cauzelor importante si complexe finalizate prin rechizitorii. Acest aspect este reflectat de numarul de rechizitorii – 234, de mentinerea valorii produsului infractional retinut prin rechizitorii – echivalentul a 330 milioane euro si de cresterea valorii masurilor asiguratorii dispuse de procurori, in cuantum de 264 milioane de euro.

 Raport activitate ESCAPE B 25 IMPEX -1

Procurorii DNA au trimis in judecata 828 de inculpati, din care 25 persoane juridice iar 120 de inculpati au fost trimisi in judecata in stare de arest preventiv. Raportat la calitatea persoanelor, s-a dispus trimiterea in judecata a 332 persoane care au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte functii importante, dintre care amintim: 7 demnitari, 1 consilier personal al ministrului, 1 vicepresedinte de Consiliu judetean, 10 magistrati, 17 avocati, 31 de politisti, un director al D.G.I.P.I., 28 de lucratori vamali (din care un director D.R.A.O.V.), 7 comisari de Garda Financiara, 12 inspectori fiscali ( 3 directori si 8 inspectori D.G.F.P., 1 inspector A.N.A.F.), 1 vicepresedinte de sindicat, 1 rector, 1 prorector, 10 directori de companii/societati nationale, 13 directori din alte institutii publice, etc.

Problematica combaterii fraudelor contra intereselor financiare ale Uniunii Europene a reprezentat obiectul unei analize speciale in cadrul Raportului, mai ales ca rezultatele obtinute in anul 2012 au fost mai bune decat cele din anul precedent: 54 de rechizitorii privind 124 de inculpati, din care 12 persoane juridice si 1 inculpat arestat.

Comparativ, in anul 2011, au fost intocmite 45 de rechizitorii privind 95 de inculpati. In anul 2012, prin 34 de hotarari definitive s-a dispus condamnarea a 50 de inculpati in acest tip de dosare.

Prejudiciul total retinut in cauze privind fraude cu fonduri europene este in valoare de peste 92 milioane de lei (echivalentul a peste 20 milioane de euro), valoare de patru ori mai mare comparativ cu anul anterior.

Raport de activitate DNA-2012

In vederea recuperarii acestui prejudiciu, au fost dispuse masuri asiguratorii in 49 de cauze. Fondurile europene prejudiciate au fost acordate in cadrul unor finantari provenite din: Fondul European de Garantare in Agricultura, SAPARD, PHARE, Fonduri Structurale – POSDRU, Fondul European de Dezvoltare Regionala si Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala.

O treime din rechizitorii (33%) au fost intocmite in dosare avand la baza sesizari ale DLAF si OLAF.

Ca si in anii precedenti, coruptia in institutiile de aplicare a legii a constituit o prioritate a activitatii DNA, dovada fiind faptul ca, din cei 803 inculpati persoane fizice trimisi in judecata, 13% isi desfasurau activitatea in institutii de aplicare a legii. In mod corelativ, au fost condamnati definitiv 5 magistrati (3 judecatori si 2 procurori), 71 de politisti (din care 8 ofiteri cu functii de conducere), 45 de inculpati din institutii financiare de control si alte institutii de control (lucratori vamali, comisari ai Garzii Financiare, inspectori fiscali, etc.). Au fost condamnati definitiv 12 avocati iar prin hotarari nedefinitive 14 avocati.

Valoarea produsului infractional recuperat in cursul anchetelor penale prin masuri de restituire este in suma de 28 milioane lei, echivalentul a 6,3 milioane de euro, de circa 6 ori mai mare decat suma recuperata in anul precedent. Prin 214 hotarari judecatoresti definitive, instantele de judecata au dispus masuri de confiscare si recuperare a produselor infractionale in suma totala de 477.775.000 lei, echivalentul a 107.365.000 euro, in crestere cu 172% comparativ cu anul precedent.

La prezentarea raportului de activitate au fost prezenti reprezentantii principalelor institutii judiciare din Romania, dupa cum urmeaza: judecator Rodica Aida Popa, vicepresedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Daniel Marius Morar, prim – adjunct al Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Alexandra Mihaela Sinc, secretar general in cadrul Ministerului Justitiei, procuror Oana Schmidt – Haineala, presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorii Gheorghe Muscalu si Bogdan Gabor, membri in cadrul Consiliului Superior al Magistraturii si Ilie – Ionel Nicula, procuror sef adjunct al D.I.I.C.O.T.

Toti invitatii au apreciat ca fiind foarte bune rezultatele muncii procurorilor DNA, situatie care este marcata si in concluziile Raportului Comisiei Europene privind Progresul Romaniei in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare, dat publicitatii la data de 30 ianuarie 2013.

Rodica Aida Popa, vicepresedinte al I.C.C.J., a remarcat ca activitatea procurorilor de urmarire penala si a celor de sedinta a fost confirmata prin solutiile de condamnare dispuse de judecatorii I.C.C.J. si ai celorlalte instante. De asemenea, vicepresedintele I.C.C.J. considera ca perceptia opiniei publice asupra activitatii judecatorilor si procurorilor depinde de modul in care societatea accepta sau nu un instrument de combatere a coruptiei, insa constientizarea fenomenului coruptiei depinde si de cresterea performantelor profesionale ale procurorilor. De asemenea, in acest demers, procurorii DNA au dat dovada de sacrificii personale, fapt ce reflecta pasiune, luciditate si responsabilitate.

La randul sau, presedintele C.S.M. Oana Schmidt – Haineala a apreciat ca DNA a devenit o structura moderna si matura, care raspunde unor necesitati sociale. Calitatile profesionale ale persoanelor care activeaza in DNA au facut din aceasta institutie un standard de raportare profesionala iar consecventa si fermitatea explica rezultatele prezentate.

Daniel Morar, prim – adjunct al Procurorului general al P.I.C.C.J., a remarcat ca anii anteriori – marcati de desfasurarea anchetelor de coruptie la nivel inalt – au fost urmati de perioada 2010 – 2012 in care s-au pronuntat hotarari definitive de condamnare fata de persoane extrem de importante. Daniel Morar i-a indemnat pe procurori sa ramana si pe viitor curajosi, determinati si profesionisti, indiferent de atacurile si criticile care se aduc institutiei din partea celor vizati de aceste anchete.

De asemenea, acesta a recomandat procurorilor DNA sa participe la selectia organizata de Ministerul Justitiei pentru ocuparea functiilor de conducere la DNA, considerand ca experienta in combaterea coruptiei si rezultatele obtinute sunt argumente in ocuparea unei astfel de functii. Daniel Morar a apreciat in mod deosebit activitatea procurorilor din cadrul Sectiei judiciar penale care au sustinut in instante dosare extrem de grele.

Alexandra Mihaela Sinc, Secretar General in cadrul Ministerului Justitiei, a transmis mesajul Ministrului Justitiei care i-a felicitat pe procurorii DNA pentru munca depusa, impresionanta ca rezultate si efort. De asemenea, Alexandra Mihaela Sinc a comunicat ca, la nivelul Ministerului Justitiei, se realizeaza o analiza a propunerilor de modificari legislative referitoare la competentele DNA si a exprimat preocuparea ministerului pentru evitarea suprapunerilor de competente. In plus, aceasta a comunicat ca MJ este preocupat de reducerea duratei de solutionare a cauzelor penale.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

MODALITATI DE RECUPERARE A CREANTELOR PREVAZUTE DE NOUL COD DE PROCEDURA CIVILA. ABROGAREA OUG 119/2007 SI OG 5/2001

Odata cu intrarea in vigoarea a NCPC, modalitatile clasice si rapide de recuperare a creantelor de catre comercianti sunt abrogate. Astfel OUG 119/2007 si OG 5/2001 vor fi abrogate si inlocuite de o noua procedura.

Ministerul Justitiei reglementeaza prin ordinul 359/2013 aprobarea formularelor utilizate in procedura cu privire la cererile de valoare redusa prevazuta de art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila .

Analizand acest text de lege rezulta ca pentru creantele acre nu depasesc o anumita valoare si anumesa nu depaseasca suma de 10.000 de lei.

Deci pentru creante care nu depasesc aceasta suma recuperarea se va face in baza formularului pus la dispozitie reclamantului si cuprinde toate informatiile ncesare cu privire la litigiu.Parerea noastra este ca acest formular corespunde realitatii economice  de astazi, el fiind in mare parte o copie a formularului de ordonanta europeana de plata pus la dispozitie de Uniunea Europeana pentru recuperarea creantelor in cazul in care firmele au parteneri din alte state member UE.

In principiu procedura cu privire la cererile de valoare redusa este o procedura scrisa. Cu toate acestea,se poate solicita  prin  formularul de cerere sau intr-o etapa ulterioara, organizarea unor dezbateri orale. De asemenea, si instanta poate dispune infatisarea partilor, daca apreciaza acest fapt ca fiind necesar. Aceste modificari privind procedura scrisa vor grabi astfel finalizarea litigiului dedus judecatii, intrucat de cele mai multe ori dezbaterile nu faceau altceva decat sa intarzie sentinta.

De altfel si paratul beneficiaza de un formular special pentru apararile pe care le va formula dar art 1029 alineat 4 arata ca acesta nu este obligat sa foloseasca acest formular putand raspunde prin orice alt mijloc aadecvat. Acesta va transmite apararile in termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata.

Un alt aspect important este faptul ca la suma de 10.000 de lei nu se iau in calcul dobanzile si penalitatile acestea calculand-se separat prin rubrica speciala din formular.

Potrivit art 1026 NCP aceasta procedura nu este obligatorie ci reclamantul are dreptul sa opteze intre aceasta procedura si cea de drept comun.

In cazul in care  din diverse motive cererea nu poate fi solutionata potrivit acestei proceduri, instanta judecatoreasca are obligatia de a informa partile in acest sens, iar, daca reclamantul nu isi retrage cererea, aceasta va fi judecata potrivit dreptului comun.

Interesant de punctat este faptul ca din reglemetarea acestei proceduri nu rezulta si valoarea taxei de timbru, care in cazul celor doua proceduri instituite prin OG 119/2007 si OUG 5/2001 era de 39 de lei.

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor- avocat creante

Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din 15 februarie 2013, cand a intrat in vigoare Noul Cod de Procedura Civila, ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, pe langa modalitatile clasice de reucperare a creantelor in instanta, a fost reglementata si posibilitatea recuperarii de creante prin mediere.
Partile stabilesc un acord prin care se achita datoriile fara a ajunge in fata instantei. Procedura concilierii directe nu mai este reglementata in NCPC.

ORDONANTA DE PLATA SI PROCEDURA SPECIALA DE RECUPERARE A CREANTELOR CU VALOARE REDUSA

Ministerul Justitiei reglementeaza prin ordinul 359/2013 aprobarea formularelor utilizate in procedura cu privire la cererile de valoare redusa prevazuta de art. 1.025-1.032 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila .
Analizand acest text de lege rezulta ca pentru creantele care nu depasesc o anumita valoare si anumesa nu depaseasca suma de 10.000 de lei.
Deci pentru creante care nu depasesc aceasta suma recuperarea se va face in baza formularului pus la dispozitie reclamantului si cuprinde toate informatiile ncesare cu privire la litigiu.Parerea noastra este ca acest formular corespunde realitatii economice de astazi, el fiind in mare parte o copie a formularului de ordonanta europeana de plata pus la dispozitie de Uniunea Europeana pentru recuperarea creantelor in cazul in care firmele au parteneri din alte state member UE.
In principiu procedura cu privire la cererile de valoare redusa este o procedura scrisa. Cu toate acestea,se poate solicita prin formularul de cerere sau intr-o etapa ulterioara, organizarea unor dezbateri orale. De asemenea, si instanta poate dispune infatisarea partilor, daca apreciaza acest fapt ca fiind necesar. Aceste modificari privind procedura scrisa vor grabi astfel finalizarea litigiului dedus judecatii, intrucat de cele mai multe ori dezbaterile nu faceau altceva decat sa intarzie sentinta.
De altfel si paratul beneficiaza de un formular special pentru apararile pe care le va formula dar art 1029 alineat 4 arata ca acesta nu este obligat sa foloseasca acest formular putand raspunde prin orice alt mijloc aadecvat. Acesta va transmite apararile in termen de 30 de zile de la comunicarea cererii de chemare in judecata.
Un alt aspect important este faptul ca la suma de 10.000 de lei nu se iau in calcul dobanzile si penalitatile acestea calculand-se separat prin rubrica speciala din formular.
Potrivit art 1026 NCP aceasta procedura nu este obligatorie ci reclamantul are dreptul sa opteze intre aceasta procedura si cea de drept comun.
In cazul in care din diverse motive cererea nu poate fi solutionata potrivit acestei proceduri, instanta judecatoreasca are obligatia de a informa partile in acest sens, iar, daca reclamantul nu isi retrage cererea, aceasta va fi judecata potrivit dreptului comun.
Interesant de punctat este faptul ca din reglemetarea acestei proceduri nu rezulta si valoarea taxei de timbru, care in cazul celor doua proceduri instituite prin OG 119/2007 si OUG 5/2001 era de 39 de lei.
La art 1013 din NCPC este prevazuta procedura ordonantei de plata care se aplica creantelor certe lichide si exigibile rezultate din obligatii constatatate printr-un contract. La o analiza mai amanuntita a textului rezulta ca procedura nu se poate folosi decat in cazul obligatiilor izvorate dintr-un contract. De asemenea prevederile se aplica si in cazul contractelor cu statul si alte autoritati contractante precum reprezentante ale altor state member UE. Astfel procedura se poate folosi si in cazul contractelor de achizitie publica.
Art 1014 instituie doua proceduri prin care creditor la informa debitorul despre somatie si anume, fie prin executor judecatoresc fie fara executor judecatoresc prin scrisoare recomandata cu continut declarant. Punctam ca nu este obligatorie folosirea unui executor judecatores. Prin somatie debitorul este instiintat ca in termen de 15 zile sa isi execute obligatia.
In cazul in care dupa aceste 15 zile debitorul nu a achitat, creditorul are dreptul sa introduca actiunea la instant competenta sa judece cererea in prima instanta.
Potrivit prevederilor NCPC nedepunerea intampinarii poate fi considerate de instanta ca o recunoastere de datorie.
Articolul 1021 precizeaza ca instanta in hotararea pe care o emite va stabili si termenul de plata care va fi cuprins intre 10-30 de zile de la comunicarea acesteia.
Se mai prevede ca ordonanta de plata va fi emisa in maxim 45 de zile de la introducerea cererii daca debitorul nu contesta creanta.
Impotriva hotararii se poate face cerere in anulare . Cererea in anulare nu suspenda de drept executarea ci aceasta va fi putea fi incuviintata la cerere numai dupa depunerea unei cautiuni

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.

Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – text NCPC solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile.

Dictionar juridic-Stiri juridice Romania

Abandon Decizia de a renunta la un bun sau la un drept, luata in anumite conditii prevazute de lege; fapta de a parasi pe cineva, lasandu-l fara sprijin sau ajutor.

Dictionar juridic

Abatere Incalcarea dispozitiilor cu caracter administrativ sau disciplinar, prevazuta de legi (sau alte norme) si care atrage dupa sine sanctiuni disciplinare sau contraventionale.

Abrogare – Anularea unei legi sau a unei dispozitii legale si care are ca rezultat scoaterea din vigoare, in tot sau in parte, a unui act normativ printr-un alt act normativ de aceeasi valoare juridica sau de o valoare juridica superioara.

Abtinere – Situatia in care judecatorul, procurorul, grefierul sau expertul care se afla intr-unul din cazurile de recuzare prevazute de lege declara aceasta si este inlocuit daca se constata ca nu poate sa participe in proces (de ex. este ruda cu una dintre partile din proces).

Abuz de drept – Exercitarea unui drept impotriva scopului lui economic si social, a legii sau regulilor de conduita sociala.

Acceptare – Manifestarea vointei de a dobandi un drept, de a primi oferta de incheiere a unui contract, sau de a primi o succesiune.

Acceptarea succesiunii – Actul de vointa prin care un mostenitor cu vocatie universala sau cu titlu universal primeste mostenirea la care este indreptatit.

Accesiune – Incorporarea materiala a unui bun considerat mai putin important in altul mai important, cu efectul dobandirii dreptului de proprietate asupra primului bun de catre proprietarul celui de-al doilea (ex. cumparatorul unui set de mobilier dobandeste si oglinda incorporata in el).

Dictionar juridic

Accident de munca – Vatamarea sanatatii sau moartea unui angajat, provocate prin actiunea, de regula neprevazuta, a unei cauze exterioare victimei in cazul procesului de munca sau in legatura cu el.

Achiesare – Manifestarea consimtamantului paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului.

Acont – Suma de bani platita ca garantie in contul pretului, de una dintre partile contractante celeilalte parti, inainte ca aceasta sa fi trecut la executarea obligatiei sale.

Acord – Reprezinta consimtamantul la ceva, intelegerea dintre doua sau mai multe parti pentru incheierea unui act juridic.

Act – Document elaborat de o autoritate, prin care se atesta un fapt, o obligatie, identitatea cuiva.

Act autentic – Mijlocul de proba din categoria inscrisurilor, care s-a incheiat cu solemnitatile cerute de lege, de catre un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde s-a incheiat actul.

Act de stare civila – Inscrisul autentic prin care se dovedeste nasterea, casatoria sau decesul unei persoane.

Act sub semnatura privata – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor, incheiat intre parti, fara prezenta unui functionar public, ce cuprinde pe langa continut si semnatura partilor, elemente necesare pentru valabilitatea lui.

Acte premergatoare – Actele procedurale, efectuate in scopul de a completa informatiile pe care le au organele de urmarire penala cu privire la savarsirea unei infractiuni.

Actionar – Proprietarul actiunilor la o societate pe actiuni sau la o societate in comandita pe actiuni.

Dictionar juridic -stiri juridic

Actiune civila – Mijlocul legal cel mai important de protejare prin constrangere judiciara a drepturilor civile incalcate sau a intereselor ocrotite de lege; posibilitatea reclamantului de a obtine recunoasterea sau realizarea dreptului sau contestat, incalcat, nerespectat, prin constrangerea judiciara a paratului.

Actiune civila in procesul penal – Mijlocul legal prin care persoana care a suferit o paguba ca urmare a infractiunii savarsite, solicita despagubiri in vederea repararii pagubei.

Actiune in constatarea nulitatii absolute a unui act juridic – Mijloc procedural de valorificare a dreptului de a cere in justitie desfiintarea retroactiva a unui act juridic lovit de nulitate absoluta (poate fi intentata de oricare din parti, de catre procuror si de catre orice persoana interesata, oricand, fiind imprescriptibila).

Actiune in justitie – Mijlocul legal (sub forma unei cereri) prin care se aduce inaintea instantei conflictul de drepturi nascut din incalcarea unei norme, si prin care se solicita constatarea sau realizarea unui drept, fiind conditia necesara ca o instanta sa judece.

Actiune in regres – Actiune civila prin care, cineva care a platit o suma de bani din culpa altuia, se intoarce impotriva acestuia din urma pentru recuperarea sumei platite.

Actiune in resciziune – Actiunea civila prin care partea indreptatita cere instantei anularea unui act juridic pentru leziune.

Actiune in revendicare – Actiunea prin care proprietarul care a pierdut posesia asupra unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara drept.

Actiune penala – Mijlocul prevazut de lege prin care se realizeaza, in justitie, tragerea la raspunderea penala a persoanelor care au savarsit infractiuni si pedepsirea acestora, pusa in miscare prin actul de inculpare prevazut de lege (ordonanta procurorului sau rechizitoriul de trimitere in judecata, daca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi) si care constituie mijlocul de sesizare a instantei, in vederea judecatii.

Actiunea in anulare – Mijlocul procedural de valorificare a dreptului de a cere in justitie desfiintarea retroactiva a unui act juridic lovit de nulitate relativa.

Actiunea in constatare – Actiunea civila prin care se cere instantei sa constate fie existenta unui drept, fie inexistenta unui drept pretins al paratului.

Actiunea in reziliere – Mijlocul procedural de valorificare, in caz de neintelegere intre parti, a dreptului de a obtine desfiintarea unui contract cu executare imediata (de ex. vanzare-cumparare) pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor celeilalte parti.

Actiunea in rezolutie – Mijlocul procedural prin care una din partile unui contract cu executare succesiva (de ex. contract de inchiriere) cere desfiintarea lui pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor celeilalte parti.

Actiunea in simulatie – Mijlocul procedural prin care, oricare dintre partile actului juridic, sau un tert interesat, cere instantei inlaturarea actului juridic aparent, simulat, descoperindu-se existenta si cuprinsul actului juridic secret incheiat de aceleasi parti.

Actiunea oblica – Actiunea civila prin care creditorul chirografar exercita in numele debitorului sau drepturile si actiunile patrimoniale neexercitate de catre acesta – mijloc preventiv de aparare impotriva pericolului insolvabilitatii debitorului prin care se urmareste conservarea patrimoniului acestuia.

Actiunea pauliana – Actiunea prin care creditorul poate cere anularea actelor juridice facute in frauda drepturilor sale de catre debitor.

Actiunea posesorie – Actiunea reala imobiliara prin care se urmareste apararea posesiei imobilului, putand fi intentata de posesor chiar daca nu este si proprietarul imobilului respectiv.

Actul de sesizare – Actul prin care este sesizat organul de urmarire penala sau se dispune trimiterea in judecata a inculpatului. Actul de sesizare al instantei il constituie rechizitoriul sau plangerea prealabila a persoanei vatamate, in cazurile prevazute de lege.

Actul juridic civil – Manifestare de vointa cu intentia de a produce efecte juridice, adica de a crea, modifica ori stinge un raport juridic civil.

Amnistia – Act de clementa a puterii legislative (Parlamentul Romaniei) prin care se inlatura raspunderea penala pentru fapta savarsita, cauza care inlatura raspunderea penala alaturi de prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor. Ea se acorda prin lege si, daca intervine inainte de condamnare, inlatura raspunderea penala, iar daca intervine dupa condamnare inlatura si executarea pedepsei, precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, educative si asupra drepturilor persoanei vatamate (nu inlatura actiunea civila).

Anulare – Sanctiune civila ce consta in desfiintarea retroactiva, prin hotarare judecatoreasca, a unui act juridic lovit de nulitate relativa.

Aparator – Persoana care are calificarea profesionala, cunostinte de specialitate si dreptul sa acorde asistenta juridica sau sa reprezinte partile intr-un proces.

Apatrid – Persoana care nu are cetatenia nici unui stat.

Apel – Calea de atac ordinara cu care pot fi atacate toate sentintele, cu exceptiile prevazute de lege, fiind al doilea grad de jurisdictie asupra fondului cauzei.

Arestarea – Masura procesuala luata de judecator in conditiile expres prevazute de Codul de procedura penala, constand in privarea de libertate a unei persoane pentru a asigura desfasurarea procesului penal in vederea realizarii scopului acestuia.

Audiere – Act procedural ce consta in ascultarea partilor, a martorului, a expertului, pe parcursul procesului in modul si in conditiile prevazute de lege.

Autor – Persoana care a creat o opera literara, artistica, stiintifica sau orice alta opera de creatie intelectuala si care se bucura de toate prerogativele care alcatuiesc continutul dreptului de autor asupra operei pe care a creat-o.

Autoritate de lucru judecat – Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru judecat, nemaiputand fi atacate decat prin caile de atac extraordinare. Hotararile judecatoresti definitive devin executorii si impiedica o noua urmarire pentru aceeasi fapta, chiar daca acesteia i s-ar da o noua incadrare juridica.

Bilet la ordin – Titlul de credit in baza caruia o persoana, numita emitent, isi asuma obligatia de a plati altei persoane, numita beneficiar, o suma de bani la implinirea unui termen (de scadenta) sau la ordinul beneficiarului.

Brevet de inventie – Reprezinta acel inscris oficial prin care se face descrierea unei inventii si instituirea protectiei juridice asupra acesteia, si care ofera titularului dreptul de folosire exclusiva a inventiei respective.

Buna-credinta – Obligatia de comportament conform cu regulile de convietuire, care revine partilor la incheierea si executarea unei conventii.

Bunele moravuri – Constituie ansamblul normelor de conduita cu caracter moral, la care legea civila face uneori trimitere pentru a fi luate in considerare de catre instanta, ca un criteriu de apreciere a caracterului imperativ al unor texte de lege, a caracterului ilicit al unei cauze sau conditiile contractuale.

Bunuri – Obiecte cu o valoare economica, in privinta carora se pot constitui drepturi si obligatii patrimoniale.

Bunuri comune – Bunurile dobandite in timpul casatoriei de oricare dintre soti care, de la data dobandirii lor, sunt bunuri ale ambilor soti. La desfacerea casatoriei bunurile comune fac obiectul partajului.

Bunuri imobile – Bunuri care au o asezare fixa, stabila, care nu pot fi mutate dintr-un loc in altul fara sa-si piarda destinatia initiala sau identitatea (ex.: terenuri, cladiri).

Bunuri indivizibile – Bunuri ce nu pot fi impartite in mai multe fragmente, parti, fara a li se schimba destinatia.

Bunuri mobile – Bunuri care nu au o asezare fixa, stabile (care poate fi miscat dintr-un loc in altul prin forta proprie sau cu concursul unei energii straine, fara sa-si piarda valoarea economica).

Bunuri necomsumptibile – Bunuri care pot face obiectul unor acte de folosinta repetate, fara a-si pierde identitatea sau fara a trebui sa treaca in alt patrimoniu.

Bunuri succesorale – Bunuri care compun masa succesorala.

Bunuri viitoare – Bunuri care urmeaza a fi produse sau dobandite in viitor.

Cadastru – Sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica prin care se realizeaza identificarea, inregistrarea, reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum si a celorlalte bunuri imobile de pe intreg teritoriul tarii, indiferent de destinatia lor de proprietate.

Capacitate de folosinta a persoanei fizice – Calitatea omului de a fi subiect de drept, aptitudinea sa de a fi titular de drepturi si obligatii.

Capacitatea de folosinta a persoanei juridice – Aptitudinea generala si abstracta a persoanei juridice de a avea drepturile si obligatiile in concordanta cu scopul avut in vedere la infiintarea ei.

Carte funciara – Unitatea de baza in sistemul de publicitate imobiliara, in cadrul caruia evidenta se tine pe imobile si nu pe proprietari, se intocmeste in mod distinct pentru fiecare imobil si cuprinde mentiuni despre toate actele translative sau constitutive de drepturi in privinta imobilului respectiv.

Cautiune – Suma de bani pe care trebuie sa o depuna inculpatul ca garantie ca va respecta obligatiile ce-i revin in timpul liberarii provizorii.

Clauza contractuala – Stipulatie inclusa de parti, in virtutea principiului libertatii conventiilor, in continutul contractului lor.

Comisie rogatorie – Procedura utilizata pentru administrarea unor probe sau efectuarea unor acte procedurale de catre o alta instanta decat cea care instrumenteaza cauza, de obicei egala in grad, care se afla mai aproape de respectiva proba decat instanta investita cu judecarea cauzei.

Competenta – Capacitatea data de lege unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri.

Competenta materiala – Este de doua feluri: competenta materiala functionala, care se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante si competenta materiala procesuala, care se stabileste in raport de obiectul, valoarea sau natura litigiului dedus judecatii.

Competenta teritoriala – Capacitatea unei instante de a solutiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri, din punct de vedere al teritoriului arondat acesteia prin lege, si care se determina functie de domiciliul sau sediul partilor din cauza dedusa judecatii.

Complet de judecata – Numarul de judecatori prevazut de lege care participa la judecarea unor categorii de cauze intr-un anumit stadiu (trei judecatori formeaza completul de recurs, doi judecatori formeaza completul de apel, un judecator de obicei, formeaza completul de prima instanta).

Complice – Persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

Concesiune – Conventie prin care o persoana fizica sau juridica obtine dreptul de a exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului sau ale unitatilor administrative teritoriale; drept de exploatare a unui bun, a unei intreprinderi etc. acordat de o autoritate unor persoane particulare.

Concurs ideal de infractiuni – Se realizeaza cand o actiune sau inactiune, savarsita de aceeasi persoana, datorita imprejurarilor in care a avut loc, si urmarilor pe care le-a produs, intruneste elementele mai multor infractiuni.

Conflict de competenta – Situatie aparuta atunci cand doua sau mai multe organe judiciare se considera competente in a solutiona o cauza (conflict pozitiv) sau atunci cand doua sau mai multe organe judiciare se considera necompetente sa o solutioneze (conflict negativ).

Confruntare – Procedeu folosit de organele de urmarire penala in cazul in care se constata ca exista contraziceri intre declaratiile persoanelor ascultate in cauza.

Contract de comision – Contract prin care o persoana, numita comisionar, se obliga fata de alta persoana, numita comitent, sa incheie anumite acte juridice in nume propriu, dar in contul acesteia din urma, primind pentru serviciul respectiv o remuneratie numita comision.

Contract de comodat – Contract prin care o persoana, numita comodant, da, spre folosinta temporara, unei alte persoane, numita comodatar, un lucru, cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui in natura, asa cum l-a primit.

Contract de donatie – Contract prin care una din parti, numita donator, isi micsoreaza patrimoniul sau cu un drept, marind corespunzator patrimoniul celeilalte parti, numita donatar, cu acelasi drept, fara a urmari sa primeasca ceva in schimb.

Contract de intretinere – Contract prin care una din parti, numita intretinut, instraineaza un bun sau plateste o suma de bani celeilalte parti, numita intretinator, care se obliga, in schimb, sa-i asigure intretinerea (adica toate cele necesare traiului), pe durata intregii sale vieti, si, la deces, sa o inmormanteze dupa datina.

Contract de locatiune – Contractul prin care o persoana, numita locator, se obliga sa asigure altei persoane, numita locatar, folosinta integrala sau partiala a unui lucru sau prestarea unui serviciu pe o durata de timp determinata, in schimbul unui pret corespunzator.

Contract de mandat – Contract prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa faca ceva pe seama altei persoane, numita mandant, de la care a primit o imputernicire in acest scop.

Contract de schimb –Contract prin care partile, numite copermutanti, dau fiecare celuilalt un lucru pentru altul.

Contract de vanzare-cumparare – Contract prin care una din parti, numita vanzator, stramuta proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti, numita cumparator, care se obliga a plati, in schimb, vanzatorului, o suma de bani convenita ca pret al bunului vandut.

Contravenient – Persoana fizica sau juridica vinovata de savarsirea unei contraventii.

Contraventie – Fapta de un pericol social mai redus decat infractiunea, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legile speciale civile.

Creanta – Dreptul creditorului de a pretinde de la debitorul sau sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.

Creditor – Persoana fizica sau juridica titulara a unui drept de creanta (care a dat bani cu imprumut sau care are de primit o datorie de orice natura).

Culpa – Forma a vinovatiei, mai putin grava decat intentia, si care presupune ca faptuitorul nu a prevazut rezultatul faptei sale desi trebuia, sau putea sa il prevada.

Debit – Datorie pe care o are o persoana (debitor) la o alta persoana (creditor).

Debitor – Persoana fizica sau juridica care datoreaza creditorului marfuri, sume de bani sau alte bunuri.

Denunt – Incunostintarea facuta in fata organelor prevazute de lege de catre o persoana fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.

Disjungerea – Operatiunea prin care o parte a unei cauze se desparte de restul ei, pentru a fi judecata separat, fie ca sanctiune procedurala a depunerii ei peste termen, fie ca o necesitate rezultata din mersul dezbaterilor.

Drept de creanta – Facultatea creditorului dintr-un raport juridic obligational de a pretinde debitorului indeplinirea obligatiei corelative de a da, de a face sau a nu face ceva.

Drept de ipoteca – Drept care poarta asupra unui bun imobil al debitorului sau al altei persoane, care confera creditorului ipotecar dreptul de a urmari imobilul respectiv in stapanirea oricui s-ar afla si de a fi platit cu prioritate fata de ceilalti creditori din pretul acelui bun.

Drept de preemptiune – Drept de care se bucura cineva printr-un contract sau printr-o lege, de a fi preferat dintre mai multi cumparatori.

Drept de proprietate – Drept fundamental al omului ce permite acestuia sa posede, sa foloseasca si sa dispuna de un lucru.

Dreptul la actiunea civila – Posibilitatea acordata de lege unei persoane de a se adresa organului jurisdictional, in vederea apararii dreptului sau incalcat.

Evictiune – Pierderea de catre cumparator, in tot sau in parte, a dreptului de proprietate asupra lucrului cumparat, sau tulburarea cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar cu privire la acel lucru, pierdere sau tulburare survenite ca urmare a valorificarii de catre vanzator sau de catre un tert a unui drept care exclude, in tot sau in parte, dreptul cumparatorului referitor la bunul respectiv.

Expulzare – Masura de siguranta ce consta in scoaterea in afara teritoriului tarii a cetateanului strain ori a persoanei fara cetatenie care nu domiciliaza in Romania, daca a savarsit o infractiune si se apreciaza ca ramanerea acestuia pe teritoriul tarii prezinta pericol social.

Faptuitor – Persoana fata de care nu s-a inceput urmarirea penala, fiind doar o persoana cu privire la care exista doar banuiala comiterii unei infractiuni, atata timp cat nu s-a efectuat nici un act de procedura, in etapa actelor premergatoare.

Gaj – Contract accesoriu in temeiul caruia debitorul sau o terta persoana remite creditorului sau unui tert, un bun mobil, corporal sau incorporal, in vederea garantarii executarii unei obligatii.

Iesire din indiviziune – Incetare a proprietatii comune asupra unui bun sau unei universalitati de bunuri, astfel incat, in locul unei coteparti abstracte, fiecareia dintre persoane i se atribuie in exclusivitate o portiune determinata, concreta.

Imprescriptibil – Calitate a unui drept sau a unei actiuni de a se putea exercita sau invoca oricand, indiferent de perioada de timp care a trecut de la nasterea dreptului.

Inculpat – Calitate pe care o primeste cel care a savarsit infractiunea prin punerea in miscare a actiunii penale, devenind parte in proces, cu absolut toate consecintele legate de aceasta calitate (drepturi si obligatii procesuale).

Incompatibilitate – Imprejurare in care se afla judecatorul, procurorul, grefierul sau expertul si care il impiedica, fiindu-i interzis prin lege sa participe la judecarea cauzei (de ex. judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o cauza nu poate lua parte la judecata aceleiasi cauze in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare).

Infractiune – Fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala.

Infractiune flagranta – Infractiunea descoperita in momentul savarsirii sau imediat dupa savarsire.

Infractiune continua – Infractiunea care se prelungeste in timp in mod natural dupa momentul consumarii ei.

Inopozabilitate – Sanctiune ce intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.

Instigator – Persoana care cu intentie, determina pe o alta persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala.

Intentie – Forma a vinovatiei care presupune ca faptuitorul a prevazut rezultatul faptei sale si a acceptat producerea lui.

Ipoteca – Garantie reala ce are ca obiect bunuri imobile, ce raman in patrimoniul debitorului, si care urmareste bunurile in mana oricui s-ar afla.

Iresponsabilitate – Starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu poate sa-si dea seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate fi stapana pe ele.

Imbogatirea fara justa cauza – Faptul juridic prin care patrimoniul unei persoane este marit pe seama patrimoniului altei persoane, fara ca pentru aceasta sa existe vreun temei juridic.

Invinuit – Persoana fata de care s-a inceput urmarirea penala, dar mai inainte de punerea in miscare a actiunii penale, fata de care pot fi administrate probe si pot fi luate masuri procesuale. Un invinuit poate fi retinut de organul de cercetare penala pe o durata de cel mult 24 de ore.

Jonctiune a posesiilor – Unirea posesiei uzucapantului, adica a posesorului actual, cu intervalul de timp cat posesia a fost exercitata de catre autorul sau, pentru a dobandi dreptul de proprietate prin uzucapiune.

Judecata in apel – Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs, in care instanta de apel, superioara in grad, verifica legalitatea si temeinicia sentintei pronuntate in prima instanta pe baza materialelor din dosarul cauzei si a oricaror probe noi ce i se aduc.

Judecata in fond – Sau judecata in prima instanta este prima etapa procesuala si cunoaste trei faze: faza scrisa pregatitoare (cererea de chemare in judecata, intampinarea si cererea reconventionala, fixarea primului termen etc.), faza judecatii propriu-zise si pronuntarea sentintei.

Know-how – Cunostinte specifice, detinute asupra unui produs sau procedeu de fabricatie, adesea obtinute prin lucrari de cercetare si de dezvoltare importante si costisitoare.

Legitima aparare – Cauza de nepedepsire ce presupune savarsirea infractiunii pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva faptuitorului, a altuia sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public.

Mandatul – Contractul in temeiul caruia o persoana numita mandant, imputerniceste pe o alta persoana, numita mandatar, sa incheie in numele ei si pentru ea anumite acte juridice.

Mandat european de arestare – Decizie juridica emisa de un stat membru pentru arestarea si predarea de catre un alt stat membru a unei persoane data in urmarire penala sau pentru executarea unei sanctiuni privative de libertate; un instrument destinat cooperarii intre autoritatile judiciare din statele membre, prin eliminarea extradarii si se bazeaza pe principiul recunoasterii reciproce a deciziilor in materie penala.

Martor – Persoana care are cunostinta despre vreo fapta sau despre vreo imprejurare de natura sa serveasca la aflarea adevarului in cadrul procesului.

Martori asistenti – Persoane chemate in cazul unei activitati procesuale pentru ca ele sa ateste concordanta consemnarilor trecute in procesul verbal cu cele efectuate de organele judiciare.

Neretroactivitatea legii penale – Principiu potrivit caruia legea penala nu se aplica faptelor care, la data cand au fost savarsite nu erau prevazute ca infractiuni.

Novatie – Conventie prin care partile unui raport juridic obligational sting o obligatie existenta, inlocuind-o cu o noua obligatie.

Nulitate – Sanctiune care consta in lipsirea actului juridic civil de efectele sale firesti, intrucat acesta a fost incheiat cu nerespectarea dispozitiilor legale imperative sau cu incalcarea conditiilor de validitate ale actului respectiv.

Partaj – Mod specific de realizare a iesirii din indiviziune, pe baza conventiei partilor sau pe cale judecatoreasca.

Parte civila – Partea vatamata care exercita actiunea civila pentru repararea pagubei in cadrul procesului penal.

Parte vatamata – Persoana fizica (sau juridica) care a suferit o paguba materiala sau morala in urma savarsirii de catre altcineva a unei infractiuni.

Pedeapsa – Masura de constrangere luata impotriva celui vinovat de savarsirea unei infractiuni si mijoc de reeducare a condamnatului.

Pedepse complementare – Masuri de constrangere menite sa completeze represiunea instituita prin pedeapsa principala.

Perchezitia – Procedeu de investigatie folosit atunci cand persoana careia i s-a cerut sa predea vreun obiect sau vreun inscris, care are legatura cu rezolvarea cauzei, tagaduieste existenta sau detinerea acestora si care consta in cautarea acelor dovezi.

Persoana responsabila civilmente – Persoana chemata in procesul penal sa raspunda potrivit legii civile pentru pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului.

Personalitatea legii penale – Principiu conform caruia legea penala se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, daca faptuitorul este cetatean roman sau daca, neavand nicio cetatenie, are domiciliul in tara.

Plangere – Cerere, act prin care se face sesizarea unui organ de jurisdictie in vederea exercitarii controlului asupra unui act al administratiei de stat ori a refuzului unui organ de a-si indeplini atributiile legale.

Plangere contraventionala – Cerere prin care contravenientul contesta in fata instantei legalitatea si/ sau temeinicia procesului verbal de contraventie incheiat de organul constatator.

Plangere penala – Cerere prin care partea vatamata sesizeaza un organ de jurisdictie cu privire la savarsirea unei infractiuni

Poprire – Modalitate a executarii silite constand in indisponibilizarea sumelor de bani, titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile, incorporale, urmaribile, datorate debitorului de catre un tert sau pe care acesta i le va datora in viitor in temeiul unor raporturi juridice existente.

Proba – Orice element de fapt care serveste la cunoasterea imprejurarilor necesare pentru justa solutionare a cauzei.

Recidiva – Consta in savarsirea din nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata definitiv pentru o alta infractiune.

Recurs – Cale ordinara de atac in care instanta de recurs, superioara in grad, verifica legalitatea sentintei pronuntate in prima instanta sau a deciziei pronuntate in apel pe baza probelor din dosarul cauzei si a inscrisurilor noi ce i se aduc.

Recuzare – Situatia in care partea solicita inlocuirea judecatorului sau procurorului, grefierului, expertului pe care il considera incompatibil sa participe in proces, cunoscand ca se afla intr- unul din cazurile prevazute de lege (de ex. este ruda cu una dintre partile din proces) in care impartialitatea sa ar putea fi pusa la indoiala.

Reprezentant – Persoana imputernicita sa participe la indeplinirea activitatilor procesuale in numele si in interesul unei parti din proces.

Reziliere – Desfiintarea cu efect retroactiv a contractului cu executare succesiva, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.

Rezolutiune – Desfiintarea cu efect retroactiv a contractului cu executare imediata, la cererea unei parti ca urmare a neexecutarii culpabile a prestatiei asumata de catre cealalta parte.

Stare de necesitate – Cauza de nepedepsire ce presupune savarsirea infractiunii pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea faptuitorului, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.

Stramutare – Institutia prin care o anumita cauza este luata din competenta unei instante si este data spre solutionare unei alte instante de acelasi grad, din motive expres prevazute de lege (banuiala legitima sau siguranta publica).

 

Termen – Un interval de timp in care organele judiciare sau persoanele interesate pot sa-si exercite drepturile sau obligatiile procesuale.

Termen in cunostinta – Data fixata de organul de jurisdictie competent pentru solutionarea unei cauze, comunicata direct uneia sau unora dintre parti, in conditiile prevazute de lege, care face ca partea sau partile respective sa aiba obligatia de a se prezenta la judecata fara a mai fi citate la termenele urmatoare.

Testament – Act juridic unilateral prin care testatorul dispune, pentru cazul incetarii sale din viata, de intreaga sa avere sau numai de o parte din aceasta in favoarea altuia.

Tranzactie – Contract prin care partile termina un proces inceput ori preintampina un proces ce poate sa se nasca, facandu-si concesii reciproce.

Vacanta judecatoreasca – Perioada in care se efectueaza concediile de odihna cuvenite personalului instantelor, si nu se desfasoara sedinte de judecata, cu exceptia cauzelor in materie penala cu arestati, a cererilor pentru obligatiile de intretinere de orice fel, asigurarea dovezilor, cererile de ordonanta presedintiala, precum si in alte cauze considerate urgente, conform legii.

Validarea popririi – Confirmare, prin hotarare judecatoreasca, a valabilitatii unei popriri.

Validitate – Calitate a unui act juridic de a intruni toate conditiile si de a produce toate efectele prevazute de lege.

Verificare de scripte – Procedura legala aplicata de instanta in cazurile in care partea careia i se opune un inscris sub semnatura privata tagaduieste scrisul sau semnatura si care se poate face prin: a) examinarea comparativa de catre instanta a scrisului sau semnaturii executate in fata sa de catre cel in cauza, cu scrisul sau semnatura contestate; b) confruntarea de catre instanta a inscrisului cu alte inscrisuri necontestate, denumite piese de comparatie; c) expertiza. Rezultatul verificarii ramane la aprecierea instantei si se cuprinde intr-o incheiere sau in insasi hotararea prin care se solutioneaza cauza. Daca se constata ca inscrisul nu emana de la persoana careia i se atribuie, va fi inlaturat, iar in caz contrar, va fi retinut ca o proba in cauza. Daca se sustine ca inscrisul ori semnatura sunt false, se recurge la procedura inscrierii in fals.

Vicii ascunse – Defectele sau deficientele calitative ale bunului vandut, inchiriat, sau ale lucrarilor executate, care, existand in momentul predarii bunului nu au fost cunoscute de catre dobanditor si nici nu puteau fi descoperite de el prin mijloacele obisnuite de verificare sau receptie si care fac ca bunul sa nu poata fi intrebuintat conform destinatiei sale ori ii micsoreaza posibilitatile de intrebuintare in asa masura incat se poate presupune ca dobanditorul n-ar fi contractat sau n-ar fi consimtit sa plateasca pretul contractual stabilit daca l-ar fi cunoscut.

Vicii de consimtamant – Imprejurari de fapt care afecteaza libertatea exprimarii vointei juridice sau caracterul ei constient la incheierea unui act juridic si care dau dreptul persoanei in cauza sa ceara anularea acestuia(de ex. eroarea, dolul, violenta si, in conditiile legii, leziunea).

Vinovatia – Una din trasaturile esentiale ale infractiunii, consta in atitudinea constiintei subiectului infractiunii fata de fapta si fata de rezultatul faptei sale si exista cand fapta ce prezinta pericol social este savarsita cu intentie sau din culpa.

Zi nelucratoare – Zi din cursul saptamanii de lucru in care personalul incadrat nu are obligatia de a presta munca: zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatoare legala si alte zile in care, potrivit legii, nu se lucreaza.

 

 

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

 

Firme care au emis cecuri si/sau Bilete la Ordin fara acoperire

Firme care au emis cecuri şi/sau Bilete la Ordin fără acoperire

 ASEL INGENIERIA SRL Bucuresti Stare firma: funcţiune
CUI: 24742473
Nr. ORC: J40/19318/2008
Obiect principal de activitate: Activitati de fotocopiere, de pregatire a documentelor si alte activitati specializate de secretariat
Sediu: BUCURESTI, Calea Rahovei nr.266-268, Corp 60, parter, sector 5
Capital social: 4.000 LEI

EDIGUNMAT AUTOCOM SRL Jugureanu

Stare firma: functiune
CUI: 27344456
Nr. ORC: J09/461/2010
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule
Sediu: Sat JUGUREANU, comuna ULMU, cvartal 23, parcela 762, judetul Braila
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

IMAGE MEDIA SRL Piatra Neamt

Stare firma: functiune
CUI: 16991015
Nr. ORC: J27/1637/2004
Obiect principal de activitate: Activitati de consultanta pentru afaceri si management
Sediu: PIATRA NEAMT, str. MARATEI nr.75, bl.F9, sc.C, ap.31, judetul Neamt
Capital social: 1.000 LEI
Actionari/Asociati:

ATMEX CONSULTING SRL Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 16180498
Nr. ORC: J40/2983/2004
Obiect principal de activitate: Activitati de consultanta pentru afaceri si management
Sediu: BUCURESTI, Calea CALARASI nr.161, camera 21, sector 3
Capital social: 20.000 LEI
Actionari/Asociati:

DOMO CONSTRUCT SRL Sinaia

Stare firma: insolventa
CUI: 17506372
Nr. ORC: J29/937/2005
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare
Sediu: SINAIA, bd.REPUBLICII nr.2, parter, judetul Prahova
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:
¤ VASILE TIBERIUS (26.03.1971) – 100%

CALMIVENT SRL Toboliu

Stare firma: functiune; firma declarata INACTIVA de catre ANAF
CUI: 17201971
Nr. ORC: J05/241/2005
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata nespecializat
Sediu: Sat TOBOLIU, comuna TOBOLIU, nr.35, judetul Bihor
Capital social: 400 LEI
Actionari/Asociati:

DIVIAN TOUR SRL Sinaia Stare firma: functiune
CUI: 17171706
Nr. ORC: J29/179/2005
Obiect principal de activitate: Activitati ale tur-operatorilor
Sediu: SINAIA, bd.FERDINAND nr.2, parter, ap.1, camera 1, judetul Prahova
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:
¤ VASILE VIORICA (26.03.1971) – 100%

AUTO-MOTORS OIL SRL Craiova Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 14890391
Nr. ORC: J16/815/2002
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule
Sediu: CRAIOVA, Cartier LAPUS-ARGES, bl.35, sc.2, ap.10, judetul Dolj
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

MATERIALE DE CONSTRUCTII SRL Giurgiu (fosta MARIDOR SRL) Stare firma: insolventa
CUI: 15843487
Nr. ORC: J52/383/2003
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare
Sediu: GIURGIU, Sos. PRIETENIEI, NR. CADASTRAL 273/S
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

HOUSE OF GUIDES SRL Bucuresti

Stare firma: insolventa
CUI: 13854137
Nr. ORC: J40/4275/2001
Obiect principal de activitate: Activitati de editare a cartilor
Sediu: BUCURESTI, str.WASHINGTON nr.40-42, bl.A, parter, ap.1, sector 1
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

AUMI INSTAL SRL Popesti Leordeni (fosta PETROCONDUCT GRUP SRL Dragasani) Stare firma: functiune
CUI: 14489404
Nr. ORC: J23/2379/2009 (firma a fost infiintata in anul 2002, cu sediul in Dragasani, judetul Valcea; in 2009 si-a schimbat numele si a mutat sediul social)
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale proiectelor utilitare pentru fluide
Sediu: POPESTI LEORDENI, SOSEAUA DE CENTURA nr.1, Cladirea ADMINISTRATIV, Biroul nr.3 si nr.4, judetul Ilfov
Capital social: 20.000 LEI
Actionari/Asociati:

HOUSE OF GUIDES PUBLISHING GRUP SRL Bucuresti (fosta PRIVIREA SA)

Stare firma: functiune
CUI: 9310145
Nr. ORC: J40/2293/1997
Obiect principal de activitate: Activitati de editare a cartilor
Sediu: BUCURESTI,  str.WASHINGTON nr.40-42, bl.A, parter, ap.1
Capital social: 2.500 LEI
Actionari/Asociati:

NOELIA SRL Pasarea Stare firma: functiune
CUI: 22703680
Nr. ORC: J23/2966/2007
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: Sat PASAREA, str. NICOLAE BALCESCU nr.7D, Comuna Branesti, judetul Ilfov
Capital social: 30.670 LEI
Actionari/Asociati:

TEHNOLOGICA RADION SRL Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 4022079
Nr. ORC: J40/13360/1993
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale drumurilor si autostrazilor
Sediu: BUCURESTI, str. DIMBOVITA nr.59, sector 6
Capital social: 6.280.000 LEI
Actionari/Asociati:

AXIS GRUP SRL Sibiu

Stare firma: FALIMENT
CUI: 5535919
Nr. ORC: J32/12/1994
Obiect principal de activitate: Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
Sediu: SIBIU, str.NICOLAE IORGA nr.70, bl.24, ap.1
Capital social: 510.000 LEI
Actionari/Asociati:

JOLIDON IMPORT EXPORT SRL Cluj-Napoca

Stare firma: functiune
CUI: 3685073
Nr. ORC: J12/1241/1993
Obiect principal de activitate: Fabricarea de articole de lenjerie de corp
Sediu:  CLUJ-NAPOCA, str. TABACARILOR nr. 1, judetul Cluj
Capital social: 3.770.000 LEI
Actionari/Asociati:

DINASTY PROD SRL Piatra Neamt Stare firma: faliment
CUI: 9946240
Nr. ORC: J27/578/1997
Obiect principal de activitate: Fabricarea altor articole de imbracaminte si accesorii n.c.a.
Sediu: PIATRA NEAMT, strada APUSULUI nr.19, judetul Neamt
Capital social: 1.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

BIZZSTAND SOLUTIONS SRL Piatra Neamt (fosta AGNES TOMA COM SRL)

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 5419396
Nr. ORC: J27/473/1994
Obiect principal de activitate: Fabricarea altor articole de imbracaminte (exclusiv lenjeria de corp)
Sediu: PIATRA NEAMT, str. ORHEI nr.9, bl.T3, sc.A, et.1, ap.12, judetul Neamt
Capital social: 2.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

T & P CONSTRUCT COM SRL Iasi Stare firma: functiune
CUI: 15615683
Nr. ORC: J22/1329/2003
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: IASI, str.VASILE LUPU nr.102A, et.1, ap.8, camera 1
Capital social: 400 LEI
Actionari/Asociati:

MMS TIVO INVEST SRL Timisoara

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 11573275
Nr. ORC: J35/249/1999
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: TIMISOARA, str.MITROPOLIT ANDREI SAGUNA nr.3, bl.U5, et.1, ap.5, judetul Timis
Capital social: 5.000 LEI
Actionari/Asociati:

GAMISA MED SRL Iasi Stare firma: functiune
CUI: 27830847
Nr. ORC: J22/1739/2010
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
Sediu: IASI, Piata VOIEVOZILOR, Bl.X6, Tr.1, Parter, camerele 3 şi 4
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

EST MEDICA SRL Iasi

Stare firma: faliment
CUI: 15188060
Nr. ORC: J22/159/2003
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al produselor farmaceutice
Sediu: IASI, str.MIHAI VODA VITEAZUL nr.8, parter – camerele 2 si 9; etaj 1- camera 7
Capital social: 90.000 LEI
Actionari/Asociati:

DINAMO 1948 SA Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 13699971
Nr. ORC: J40/1429/2001
Obiect principal de activitate: Activitati ale cluburilor sportive
Sediu: BUCURESTI, Sos. STEFAN CEL MARE nr.7-9, sector 2
Capital social: 26.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

CONSIZO-SERV SRL Bacau Stare firma: functiune; urmarire penala
CUI: 9229556
Nr. ORC: J04/190/1997
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: BACAU, str.MIHAI VITEAZU nr.5, bl.5, sc.B, et.P+1
Capital social: 157.860 LEI
Actionari/Asociati:

MEDIA CONTACT DISTRIBUTIE SRL Oradea (fosta DORDUMI DISTRIBUTIE SRL) Stare firma: este sub incidenta legii nr. 85/2006
CUI: 15358326
Nr. ORC: J05/471/2003
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare, n.c.a.
Sediu: ORADEA, str. Col. BUZOIANU nr.34, et.I, judetul Bihor
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

GEOTHERMAL SYSTEMS SRL Jucu de Mijloc Stare firma: functiune
CUI: 25739832
Nr. ORC: J12 /1385 /2009
Obiect principal de activitate: Lucrari de foraj si sondaj pentru constructii
Sediu: Sat JUCU DE MIJLOC, Comuna JUCU, nr.232D, judetul Cluj
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

RUNOB COM SRL Viseu de Jos Stare firma: functiune
CUI: 5142162
Nr. ORC: J24/649/1993
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: Sat VISEU DE JOS, comuna VISEU DE JOS, nr.582, judetul Maramures
Capital social: 3.410.000 LEI
Actionari/Asociati:

ALTCONCORD SERVICE D&L SRL Curtea de Arges

Stare firma: functiune
CUI: 27040392
Nr. ORC: J03/564/2010
Obiect principal de activitate: Repararea dispozitivelor de uz gospodaresc si a echipamentelor pentru casa si gradina
Sediu: CURTEA DE ARGES, str.POSADA, bl.A7, sc.A, et.4, ap.18, judetul Arges
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

ITAL PROPLAST SRL Bucuresti

Stare firma: functiune
CUI: 24033870
Nr. ORC: J40/10248/2008
Obiect principal de activitate: Fabricarea altor produse din material plastic
Sediu: BUCURESTI, Calea SERBAN VODA nr.232, bl.1, sc.2, et.6, ap.55, sector 4
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

THINK ADVERTISING & MEDIA SRL Bucuresti

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 17040816
Nr. ORC: J40/20856/2004
Obiect principal de activitate: Activitati ale agentiilor de publicitate
Sediu: BUCURESTI, str. SUBCETATE nr.63, sector 1
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

SCORPICAMP SRL Piatra Neamt

Stare firma: functiune
CUI: 14274286
Nr. ORC: J27/459/2001
Obiect principal de activitate: Activitati ale bazelor sportive
Sediu: PIATRA NEAMT, str.MIHAI VITEAZU nr.36, bl.A1, sc.A, et.4, ap.14, judetul Neamt
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

COMINCO – BUCOVINA SA Frasin

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 11688704
Nr. ORC: J33/130/1999
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: FRASIN, str. PRINCIPALA nr.1, judetul Suceava
Capital social: 1.000.000 LEI
Actionari/Asociati:

SOMMERING INSTALL SRL Bucuresti Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 7985529
Nr. ORC: J40/11250/1995
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat
Sediu: BUCURESTI, str. SMARANDA BRAESCU nr.51, bl.21G, sc.B, et.4, ap.31, sect. 1
Capital social: 33.510 LEI
Actionari/Asociati:

TRANSPORT AUTO RADAUTI SA Radauti

Stare firma: functiune
CUI: 738491
Nr. ORC: J33/603/1991
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Sediu: RADAUTI, str.STEFAN CEL MARE nr.125A, judetul Suceava
Capital social: 219.340 LEI
Actionari/Asociati:

HERMES TOP SRL Iasi

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 13363210
Nr. ORC: J22/666/2000
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al zaharului, ciocolatei si produselor zaharoase
Sediu: IASI, Sos.PACURARI nr.83, bl.476, sc.C, et.7, ap.31
Capital social: 305.000 LEI
Actionari/Asociati:

TERMO-INVEST SRL Bacau

Stare firma: functiune
CUI: 9458924
Nr. ORC: J4/438/1997
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat
Sediu: BACAU, str. NORDULUI nr.38
Capital social: 10.000 LEI
Actionari/Asociati:

ABC WORLD BEEHIVES SRL Luna de Jos

Stare firma: functiune
CUI: 29357347
Nr. ORC: J12/2862/2011
Obiect principal de activitate: Fabricarea ambalajelor din lemn
Sediu: Sat LUNA DE JOS, comuna DABACA, nr.135/a, judetul Cluj
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

ORANGE MEDIA SRL Bucuresti Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 18562958
Nr. ORC: J23/3180/2008
Obiect principal de activitate: Alte activitati de tiparire n.c.a.
Sediu: Sat DRAGOMIRESTI-DEAL, comuna DRAGOMIRESTI-VALE, A1, BUSINESS PARK, Hala L5, judetul Ilfov
Capital social: 12.500 LEI
Actionari/Asociati:

NIROTRANS SRL Ramnicu Valcea Stare firma: functiune
CUI: 21603241
Nr. ORC: J38/385/2007
Obiect principal de activitate: Transporturi rutiere de marfuri
Sediu: RAMNICU VALCEA, bd.Pandurilor nr.11, bl.A8/1, sc.C, et.4, ap.20, judetul Valcea
Capital social: 10.000 LEI
Actionari/Asociati:

GEA INTERNATIONAL INVEST SRL Bucuresti Stare firma: este sub incidenţa Legii nr. 85/2006
CUI: 18427587
Nr. ORC: J40/3302/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: BUCURESTI, STR. SPATARUL PREDA nr.2, Pavilion Administrativ, et.1, camera 3, sector 5
Capital social: 1.000 LEI
Actionari/Asociati:

ESTFOR PROD SRL Tarcau

Stare firma: functiune
CUI: 16020187
Nr. ORC: J27/1880/2003
Obiect principal de activitate: Taierea si rindeluirea lemnului
Sediu: Sat TARCAU, comuna TARCAU, judetul Neamt
Capital social: 50.000 LEI
Actionari/Asociati:

TRANSPORT M & M SRL Suceava Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 24498973
Nr. ORC: J33/1460/2008
Obiect principal de activitate: Transporturi rutiere de marfuri
Sediu: SUCEAVA, str.MARASESTI nr.29, bl.A8, sc.C, ap.2, camera 3
Capital social: 600 LEI
Actionari/Asociati:

ARTERA INVEST SRL Piatra Neamt

CUI: 18799424
Nr. ORC: J27/751/2006
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire
Sediu: PIATRA NEAMT, str.MIHAI VITEAZU nr.38, bl.A2, sc.B, et.2, ap.27, judetul Neamt
Capital social: 10.050 LEI
Actionari/Asociati:

REMAT BANAT RECYCLING SRL Caransebes Stare firma: functiune
CUI: 25731391
Nr. ORC: J11/326/2009
Obiect principal de activitate: Recuperarea materialelor reciclabile sortate
Sediu: CARANSEBES, str.SESU ROSU nr.9, judetul Caras-Severin
Capital social: 1.000 LEI
Actionari/Asociati:

ESTENSIO CORPORATION SRL Piatra Neamt (fosta SPAZIO SRL)
CUI: 19231871
Nr. ORC: J27/1380/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: PIATRA NEAMT, str. ALEXANDRU CEL BUN nr.28, et.1, judetul Neamt
Capital social: 197.740 LEI
Actionari/Asociati:

GRADI TRADING SRL Bucuresti Stare firma: functiune
CUI: 23185480
Nr. ORC: J40/1756/2008
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor
Sediu: BUCURESTI, str. Scaieni nr.23, sector 6
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

TABARCA CUERO SRL Pascani Stare firma: intrerupere temporara de activitate (20.01.2012 – 19.01.2015)
CUI: 27741677
Nr. ORC: J22/1593/2010
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul al articolelor de fierarie, al articolelor din sticla si al celor pentru vopsit, in magazine specializate
Sediu: PASCANI, str. FINTINELE nr.45, camera 6, judetul Iasi
Capital social: 200 RON
Actionari/Asociati:

DEPOZITUL DE INSTALATII SRL Iasi

Stare firma: functiune
CUI: 26059354
Nr. ORC: J22/1597/2009
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate
Sediu: IASI, str. CANTA nr.2, bl.G11, sc.B, parter, ap.3
Capital social: 200 LEI
Actionari/Asociati:

MUHA SRL Suceava Stare firma: este sub incidenţa Legii nr. 85/2006
CUI: 726861
Nr. ORC: J33/71/1991
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: SUCEAVA, CALEA UNIRII nr.31E
Capital social: 3.525.400 LEI

EDITURA LVS CREPUSCUL SRL Ploiesti

Stare firma: este sub incidenta Legii nr. 85/2006
CUI: 6212614
Nr. ORC: J29/2304/1994
Obiect principal de activitate: Activitati de editare a cartilor
Sediu: PLOIESTI, str.GHEORGHE GRIGORE CANTACUZINO nr.23A, judetul Prahova
Capital social: 500.000 LEI
Actionari/Asociati:

FLORALINE SRL Iasi

Stare firma: faliment
CUI: 13328590
Nr. ORC: J22/605/2000
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul al florilor, plantelor si semintelor, comert cu amanuntul al animalelor de companie si al hranei pentru acestea, in magazine specializate
Sediu: IASI, sos. BUCIUM nr.55C
Capital social: 566.000 LEI
Actionari/Asociati:

BRACOM PRODIMEX SRL Suceava

Stare firma: functiune
CUI: 5571601
Nr. ORC: J33/626/1994
Obiect principal de activitate: Fabricarea articolelor din material plastic pentru constructii
Sediu: SUCEAVA, str.RARAU nr.4, bl.139, sc.D, et.2, ap.8
Capital social: 30.000 LEI
Actionari/Asociati:

BUILD CORP SRL Iasi (fosta IULIUS ADVISORY SRL)

Stare firma: functiune
CUI: 14238267
Nr. ORC: J22/933/2001
Obiect principal de activitate: Lucrari de constructii ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale
Sediu: IASI, sos. IASI-TOMESTI nr.2, Constr.C13, et.1, Pavilion Administrativ +  65570MP
Capital social: 500.000 LEI

TRANSCOMIMPEX OANTA SRL Petrosani

Stare firma: functiune
CUI: 2134602
Nr. ORC: J20/904/1991
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al echipamentelor si furniturilor de fierarie pentru instalatii sanitare si de incalzire
Sediu: PETROSANI, str.1 DECEMBRIE 1918, bl.101, ap.35, judetul Hunedoara
Capital social: 1.000 LEI

STENDEC ELECTRIC SRL Cluj-Napoca

Stare firma: functiune
CUI: 18802074
Nr. ORC: J12/2201/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii electrice
Sediu: CLUJ-NAPOCA, str.ALMASULUI nr.12, ap.23, judetul Cluj
Capital social: 200 LEI

CRIMAR PAMICO SRL Barlogu

Stare firma: functiune
CUI: 7396558
Nr. ORC: J03/499/1995
Obiect principal de activitate: Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
Sediu: Sat BARLOGU, comuna NEGRASI, judetul Arges
Capital social: 300 LEI

LOCIC IMOBILIARE SRL Bucuresti

Stare firma: FALIMENT
CUI: 16118658
Nr. ORC: J40/1668/2004
Obiect principal de activitate: Agentii imobiliare
Sediu: BUCURESTI, str.Av. Radu Beller nr.1, et.1, ap.4 , sector 1
Capital social: 40.500 LEI

ELECTRO MONDIAL SRL Tomesti Stare firma: functiune
CUI: 19010730
Nr. ORC: J22/2239/2006
Obiect principal de activitate: Lucrari de instalatii electrice
Sediu: Sat TOMESTI, comuna TOMESTI, bl.6, sc.A, et.2, ap.8, judetul Iasi
Capital social: 1.000 LEI

GRADI TRADING SRL Bucuresti

Stare firma: functiune
CUI: 23185480
Nr. ORC: J40/1756/2008
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodaresc, al aparatelor de radio si televizoarelor
Sediu: BUCURESTI, str. Scaieni nr.23, sector 6
Capital social: 200 LEI

LINCOR SRL Vanatori

Stare firma: functiune
CUI: 12124002
Nr. ORC: J17/618/1999
Obiect principal de activitate: Fabricarea de constructii metalice si parti componente ale structurilor metalice
Sediu: Sat VANATORI, comuna VANATORI, str.FOLTANUL nr.1B, Lot 13, Corpul 54 (hala), judetul Galati
Capital social: 200 LEI

MOBIFARM SRL Braila

Stare firma: functiune; firma este declarata INACTIVA de catre ANAF din iunie 2009!
CUI: 21650685
Nr. ORC: J09/400/2007
Obiect principal de activitate: Comert cu ridicata al materialului lemnos si al materialelor de constructii si echipamentelor sanitare
Sediu: BRAILA, Bd.DOROBANTILOR nr.551
Capital social: 200 LEI

GRASU SRL Targoviste Stare firma: functiune
CUI: 19140498
Nr. ORC: J15/1142/2006
Obiect principal de activitate: Transporturi rutiere de marfuri
Sediu: TARGOVISTE, str.TUDOR VLADIMIRESCU nr.56, et.2, Birou nr.4
Capital social: 100.230 LEI

MIC.RO RETAIL SRL Bucuresti

Stare firma: INSOLVENTA, este sub incidenta legii nr. 85/2006
CUI: 26146841
Nr. ORC: J40 /10511 /2009
Obiect principal de activitate: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Sediu: BUCURESTI, Bd.MIRCEA ELIADE nr.2, camera 1, sector 1
Capital social: 300 LEI

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Timbru de mediu – Când vor plăti şoferii români timbrul de mediu

Românii vor plăti timbrul de mediu după noua formulă propusă de Ministerul Mediului la sfârşitul lunii martie, a declarat ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, într-un interviu pentru gândul, în care a răspuns la mai multe întrebări despre cum se va aplica noua taxă.

timbru de mediu

UPDATE: Noua formulă pentru calcului taxei va fi aprobată săptămâna viitoare, prin ordonanţă, în şedinţa de guvern de marţi, a anunţat premierul Victor Ponta. Primul-ministru susţine că a decis să mai lase „o săptămână de dezbatere”, timp în care proiectul să fie afişat pe site-ul Ministerului. „Impactul bugetar e foarte mic, important este mesajul. Vom avea prime pentru maşinile nepoluante”, a susţinut Ponta.

Ministrul Mediului a prezentat astăzi în şedinţa de Guvern noua fomulă de calcul pentru timbrul de mediu, care, pe lângă calculul emisiilor de CO2 produse de autoturism, va cuprinde şi diferenţierea la plată dintre maşinile pe benzină şi cele pe motorină.

 Când vor plăti şoferii români timbrul de mediu

Principalele puncte ale interviului:

– Timbrul de mediu va intra în vigoare cel mai devreme în cursul lunii martie – sfârşitul lunii martie.

– Cum justifică Rovana Plumb introducerea unei noi formule de calcul pentru taxa auto.

– Timbrul de mediu ţine cont de puterea de cumpărare a românilor.

– Ministerul Mediului are pe rol 300.000 de procese pentru restituirea taxei auto.

– Banii încasaţi din taxa auto sunt mai puţini decât cei pe care Guvernul trebuie să-i restituie şoferilor care au dat statul în judecată.

 Evitare/recuperare timbru de mediu

– Se majorează valoarea voucherelor pentru programul Rabla.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Servicii pentru agenti de jucatori -Drept sportiv

Agentii de jucatori care ni se adreseaza nu o fac doar pentru clientii lor, ci si pentru propriul lor interes. Cab.avocat Coltuc va poate oferi urmatoarele servicii:
–   Consiliere cu privire la transferul jucatorilor;

–   Verificarea conditiilor pentru transferul jucatorului (de exemplu daca clubul la care a activat jucatorul este indreptatit sa primeasca compensatie de transfer);
–   Elaborarea contractelor de reprezentare;
–   Recuperarea sumelor de reprezentare neplatite sau a altor cheltuieli contractuale  (noi vom elabora strategia de actiune, vom face reclamatia si vom purta corespondenta);
–   Asistenta in probleme administrative, cum ar fi obtinerea licentei de agent de jucator, asigurare, altele;
–  Asistenta la intocmirea contractelor.

Lista acestor servicii este exemplificativa astfel incat pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati pe avocat@coltuc.ro

Drept sportiv -Servicii pentru jucatori si antrenori de fotbal

Cab.avocat Coltuc va sprijina in:
–   Managementul carierei sportive inclusiv promovare imagine, dezvoltare profesionala, consultanta fiscala/financiara, etc
–   Negocierea contractelor de munca;

–   Reclamarea/recuperarea salariilor neplatite, bonusurilor, primelor si altor stimulente financiare datorate de cluburi sau asociatii;
–   Rezolvarea conflictelor cu agentii de jucatori;
–   Asistenta in probleme de inregistrare a jucatorilor, de exemplu in problema privind Certificatul de Transfer International;
–   Rezolvarea prin negociere a unor obstacole in realizarea unui  transfer( de ex. cum ar fi sumele de transfer cerute de cluburile la care ati activat anterior);
–   Consultanta pe probleme de investitii pentru plasamente rentabile.

Lista acestor servicii este exemplificativa astfel incat pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati pe avocat@coltuc.ro

Avocat drept sportiv – „Intram cate cinci la dus, ca sa nu consumam multa apa”

Mijlocaşul Andrei Lungu (24 de ani) visa ca într-o zi să poată evolua la un club important din România şi, de ce nu, la echipa naţională. A crescut la Şcoala de Fotbal Ardealul, din Cluj, alături de Răduţ, Maxim şi Chiricheş, iar în 2008, când a semnat cu Sportul, nu se gândea că ceea ce spera el să fie o rampă de lansare se va transforma într-un adevărat coşmar. Şi, cel puţin până în 2016, când îi expiră contractul, nu pare a avea şanse de scăpare.

„Are influenţă la comisii
Accidentat în vara anului trecut într-un amical cu Rapid, Lungu s-a ales cu o ruptură a ligamentelor încrucişate şi a meniscului. Nesusţinut de nimeni din club în perioada de recuperare, fără condiţii de pregătire la stadion şi neplătit de mai bine de un an, mijlocaşul defensiv vrea să părărească Sportul cât mai repede. „Nu mi-am luat banii de 17 luni, dar nu pot dovedi asta. Când ne mai dădea Şiman sume mici, câteva milioane de lei, semnam nişte dispoziţii de plată nedatate. Iar el punea ce dată voia, ulterior. Dacă refuzam să semnăm nu mai primeam nici acei câţiva lei. Aveam nişte dispoziţii semnate în 2010, iar patronul a scris la scopul încasării «avans drept contractual 2011-2012». Deci eu nu eram plătit în 2010, dar primeam bani în avans pentru sezonul următor. Primul proces a durat şase luni şi l-am pierdut”. Fotbalistul crede că Vasile Şiman are relaţii la comisii şi din această cauză, nimeni nu reuşeşte să câştige litigiile cu echipa din Regie. „Singurele litigii care durează peste cinci luni sunt ale Sportului. Am impresia că ştie pe cineva la comisii, că are influenţă. Altfel nu-mi explic aceste lucruri”, a declarat Lungu.

„S-a operat cu bani împrumutaţi!”
Necazul cel mai mare pentru jucător s-a produs în vara anului trecut, când, la un test cu Rapid, a suferit o ruputură a ligamentelor încrucişate şi a meniscului. Din păcate pentru el, acela a fost momentul în care clubul l-a lăsat definitiv din braţe. „M-am operat imediat după meci, dar Sportul nu m-a ajutat cu nimic. Nu mi-a dat bani nici pentru operaţie şi nici pentru recuperare. M-am împrumutat pe la diverşi prieteni cu 30.000 de lei pentru a mă repune pe picioare. Şiman mi-a plătit doar spitalizarea, 800 de lei. Familia mea nu a putut să mă ajute. Mai am cinci fraţi şi nu puteam să le cer bani părinţilor. Familia prietenei mele m-a susţinut mult, dar şi impresarul meu, Lucian Marinescu, un om care m-a ajutat să trec peste această perioadă grea”, mărturiseşte fotbalistul.

A fost la un pas să ajungă pe străzi
Născut în Piteşti, Andrei Lungu a fost aproape să rămână pe străzi. Clubul nu i-a plătit deloc chiria, iar atunci când a încetat să-i achite şi salariul, jucătorul a intrat în panică. „Acum stau la prietena mea. Dacă nu era ea, ajungeam pe străzi şi nici nu mai jucam fotbal. Când am venit la Sportul, Şiman a spus că-mi dă şi bani pentru locuinţă, dar eu plăteam din propriul buzunar 250 de euro pe lună. Când îmi dădea bani de chirie, scria în acte că de fapt mi-a virat salariul”, rememorează mijlocaşul piteştean.

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Av.Cretu Carmen la ziare.com – Ce sanse au datornicii sa scape de executare silita

Numarul persoanelor care nu isi mai pot plati imprumuturile la banci crescut considerabil in ultimii ani, in conditiile in care multi datornici si-au pierdut locul de munca sau au suferit diminuari salariale. La sfarsitul lunii noiembrie 2012, peste 740.000 de persoane inregistrau restante de aproape 2,2 miliarde de euro la imprumuturile contractate, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei. Numarul acestora este mai mare cu peste 50.000 fata de nivelul inregistrat la inceputul lui 2012.

In cazul persoanelor cu datorii mai mari de 90 de zile, se pot declansa actiuni in instanta pentru recuperarea banilor, ajungandu-se in unele situatii la executare silita.

Sansele in cazul contestatiilor la executare silita nu sunt foarte mari in situatia debitorilor care nu si-au achitat ratele. “Debitul la banca exista din pacate. Singura posibilitate pe care o avem este sa reducem valoarea pe care o executa banca sau sa incercam sa existe o lipsa de procedura din vina executorului si sa solicitam, de exemplu, anularea executarii silite”, a declarat pentru www.eFin.ro avocatul Carmen Cretu, de la Cab.avocat Coltuc.

Avocatul ne-a prezentant situatia unei persoane care, desi si-a achitat debitul, a aflat dupa doi ani ca este executata pentru o suma de bani despre care nu avea nicio idee. In plus nu i-a fost comunicat ca in anul 2010 a fost inceputa executarea asupra acesteia.” Ceea ce inseamna ca in cazul acesteia sansele sunt foarte mari, avand posibilitatea sa invoce perimarea executarii si lipsa obiectului executarii”, a precizat Cretu.

Potrivit avocatului Alexandru Moise, de la Casa de avocatura Stoica si Asociatii, executarea silita inceteaza in patru cazuri:

– s-a realizat integral obligatia prevazuta in titlul executoriu, s-au achitat cheltuielile de executare, precum si alte sume datorate potrivit legii;

– nu mai poate fi efectuata ori continuata din cauza lipsei de bunuri urmaribile ori a imposibilitatii de valorificare a unor astfel de bunuri;

– creditorul a renuntat la executare;

– a fost desfiintat titlul executoriu.

Cand pot contesta debitorii procedura de executare silita

Debitorii pot contesta procedura de executare silita in situatia in care datoria nu este mai mare de 90 zile, persoanele in cauza si-au mai achitat din rate si sunt la zi sau in cazul in care debitorul considera ca sunt vicii cu privire la executare si poate introduce cerere pentru suspendarea executarii, a afirmat Cretu.

Este important de precizat faptul ca bancile sunt dispuse sa restructureze creditele persoanelor care se confrunta cu dificultati in rambursarea ratelor, executarea silita fiind ultima solutie pe care acestea o iau in considerare, intrucat pot pierde sume importante prin vanzarea imobilelor la licitatie, preturile acestora fiind cu mult sub pretul pietei.

Ce bunuri nu pot fi confiscate de executor

Potrivit legislatiei in vigoare, nu pot fi executate:

– bunuri strict necesare traiului debitorului si al familiei sale, precum si bunurile strict personale;

– bunuri de uz personal sau casnic, obiecte de cult religios;

– alimentele necesare debitorului si familiei sale pe timp de 2 luni; daca debitorul se ocupa exclusiv cu agricultura, alimentele necesare pana la noua recolta , animale destinate obtinerii mijloacelor de existenta si furajele necesare pentru acestea pana la noua recolta.

– combustibil necesar debitorului si familiei sale pentru 3 luni de iarna;

– bunuri care servesc la continuarea studiilor si activitatii profesionale;

– obiecte necesare persoanelor cu handicap.

Uneori inalienabilitatea unor bunuri este prevazuta de lege cu caracter temporar, astfel incat pe acel interval – si numai pe acel interval- ea este insotita si de insesizabilitatea bunurilor respective. Este vorba de locuinte construite sau cumparate pe baza de credite sau despre locuintele si spatiile cu alta destinatie construite din fondurile statutului sau ale unitatilor economice sau bugetare de stat care au fost vandute cu plata in rate. Acestea nu pot fi instrainate in principiu, decat dupa plata integrala a pretului, respectiv rambursarea creditului, a precizat Carmen Cretu.

Pentru a evita situatia neplacuta de a fi executat silit, este recomandat ca in cazul in care o persoana nu mai pot plati creditul sa mearga la banca si sa incerce sa discute cu reprezentantii acesteia pentru a gasi o solutie de rescadentare/reesalonare . La aceasta cerere trebuie sa depuna inscrisuri din care sa rezulte care sunt veniturile , valoarea acestora sau sa solicite reprezentantilor Administratiei Finantelor Publice o adeverinta din care sa rezulte ca nu detine alte venituri.

http://www.ziare.com/bani/plata/ce-sanse-au-datornicii-sa-scape-de-executare-silita-1217457

http://www.efin.ro/articole_financiare/ce_sanse_au_datornicii_sa_scape_de_executare_silita.html

Asistenta in favoarea consumatorilor – solutionare petitii

CAP 1. SCOPUL ŞI DOMENIUL DE APLICARE
Procedura stabileşte condiţiile şi modalităţile de efectuare a cercetării aspectelor sesizate
sau reclamate de către consumator – orice persoană fizică sau grup de persoane fizice

 
constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara activităţii sale comerciale, industriale
sau de producţie, artizanale ori liberale.
Procedura se aplică de către personalul cu atribuţii de control al Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor şi al structurilor teritoriale subordonate.

 

Asistenta -in- favoarea- consumatorilor – solutionare- petitii
CAP 2. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
· Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 (r2) privind protecţia consumatorilor, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor,
cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, cu modificările şi
completările ulterioare;
· Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, cu modificările ulterioare;
· Legea nr. 449/2003 (r1) privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora, cu
modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu
consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia
consumatorilor, cu modificările şi completările ulterioare;
· Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi
consumatori (r2), cu modificările şi completările ulterioare;
· Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru
consumatori, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 288/2010
· Alte acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor.
CAP 3. TERMINOLOGIE
Cele două forme prin care consumatorii se pot adresa structurilor Autorităţii Naţionale
pentru Protecţia Consumatorilor, se definesc astfel:
a) sesizare: formulare făcută în scris ori prin poşta electronică, prin preluarea/completarea
fişei de sesizare/reclamaţie, de către personalul structurilor teritoriale, cu privire la lipsa
conformităţii produselor/serviciilor achiziţionate, fără solicitare de pretenţii materiale, prin care
se aduce la cunoştiinţă o posibilă încălcare a drepturilor şi intereselor consumatorilor;
b) reclamaţie: formulare făcută în scris sau prin poşta electronică, prin
preluarea/completarea fişei de sesizare/reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor oferite de operatorii economici sau alte
încălcări ale drepturilor şi intereselor consumatorilor şi prin care se solicită pretenţii materiale
sau de altă natură .
c) reclamaţie cu caracter trasfrontalier: formulare făcută în scris sau prin poştă
electronică prin preluarea fişei de reclamaţie de către personalul din cadrul structurilor
teritoriale privind lipsa conformităţii produselor/serviciilor sau alte încălcări ale drepturilor şi
4
intereselor consumatorilor, români sau din alt stat membru, în cazul unor relaţii comerciale cu
carcater transfrontalier şi prin care se solicită pretenţii materiale, conform prevederilor legale.
Se consideră relaţii comerciale cu caracter transfrontalier acele relaţii în cazul cărora fie
comerciantul este stabilit în alt stat membru, iar consumatorul este român, fie consumatorul
este din alt stat membru iar fapta s-a săvârşit pe teritoriul României.
Prin petiţie se înţelege atât sesizarea, cât şi reclamaţia aşa cum sunt definite mai sus.
Prin structuri teritoriale se înţeleg Comisariatele Regionale pentru Protecţia
Consumatorilor.
CAP 4. REGULI DE PROCEDURĂ
4.1 Condiţii prealabile pentru soluţionarea petiţiilor:
(1) Structurile teritoriale, conform prevederilor legale, au obligaţia de a institui un sistem
propriu pentru preluarea, înregistrarea, stocarea, analizarea, prelucrarea şi rezolvarea petiţiilor
consumatorilor cu privire la încălcări ale unor drepturi ale acestora, urmărindu-se aplicarea
corectă a prevederilor legale, inclusiv comunicarea, în scris, către aceştia a rezultatului
cercetărilor.
(2) Pentru operativitatea soluţionării petiţiilor, consumatorii vor fi îndrumaţi să se adreseze
mai întâi vânzătorului (atunci când aceştia sunt din aceeaşi localitate).
(3) În cazul produselor nealimentare, care se află în termenul de garanţie, la care
consumatorul constată neconformităţi, acesta trebuie să se adreseze vânzătorului şi nu serviceului.
În conformitate cu dispoziţiile legale, vânzătorul şi nu service-ul este răspunzător faţă de
consumator pentru lipsa conformităţii produsului achiziţionat. Acest lucru este valabil în cazul în
care consumatorul alege calea dreptului legal. Dacă merge pe garanţia (comercială – deci
voluntară) va trebui să respecte indicaţiile vânzatorului, care după caz ii poate solicita să se
adreseze la vânzător sau direct la unitatea service trecută de regula pe certificatul de garantie
sau pe alte documente însoţitoare.
(4) În cazul constatării lipsei conformităţii produselor/serviciilor în cadrul termenului de
garanţie sau a datei durabilităţii minimale/datei limită de consum, aducerea acestora la
conformitate sau înlocuirea acestora, în fiecare caz, se face fără plată – vânzătorul/prestatorul
de servicii suportă toate costurile necesare legate de transport, manipulare, expertizare,
demontare, montare, manoperă, materialele utilizate şi ambalare.
(5) După expirarea termenului de garanţie, remedierea sau înlocuirea produselor care nu pot
fi folosite în scopul pentru care au fost realizate ca urmare a unor vicii ascunse apărute în cadrul
duratei medii de utilizare sunt obligaţii ale operatorului economic.
(6) Pentru operativitatea şi eficientizarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, în sprijinul
petiţionarilor, se recomandă ca petiţiile să fie adresate direct structurilor teritoriale pe raza
cărora se află entitatea reclamată. Petiţiile înregistrate la A.N.P.C. (Autoritatea Centrală) se
transmit structurilor teritoriale de la care petiţionarii vor primi răspuns.
(7) Structurile teritoriale sunt obligate să desemneze, prin decizie administrativă/fişa postului,
persoanele care au în atribuţii rezolvarea petiţiilor (responsabili cu petiţiile) şi expedierea
răspunsurile către petiţionari.
(8) Repartizarea petiţiilor şi urmărirea modului de soluţionare cad în sarcina Comisarului Şef
sau a Comisarului Şef Adjunct.
(9) Petiţiile greşit îndreptate vor fi trimise în termen de 5 zile de la înregistrare, autorităţilor
sau instituţiilor publice, care au ca atribuţii rezolvarea problemelor reclamate/sesizate,
informându-se, în aces sens, consumatorul.
(10) În cazul în care un petiţionar adresează mai multe petiţii, sesizând aceeaşi problemă,
acestea se vor conexa, petentul urmând să primească un singur răspuns care trebuie să facă
referire la toate petiţiile primite.
5
(11) Petiţiile înregistrate şi clasate sunt :
· petiţiile anonime sau cele în care nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului,
a entităţii reclamate şi ale produsului/serviciului reclamat, precum şi cele care nu au ataşate
documentele aferente achiziţionării produsului sau serviciului ori alt document care să aibă
legatură cu aspectele reclamate;
· petiţiile care conţin informaţii aberante, impertinente, irelevante, limbaj agresiv şi jignitor;
· petiţiile formulate cu tardivitate, care se referă la fapte contravenţionale săvârşite în
termen mai mare de 6 luni de la data înregistrării petiţiilor, cu excepţia celor ce constituie
contravenţii continue;
· petiţiile nelizibile şi/sau neinteligibile;
· petiţiile formulate care fac obiectul acţiunilor judecătoreşti;
· petiţiile care sunt adresate prin interpuşi, inclusiv prin case de avocatură dacă nu sunt
însoţite de împuternicire avocaţială;
Se va informa petentul cu privire la clasarea petiţiei în maxim 10 zile de la înregistrare.
4.2. Preluarea şi înregistrarea petiţiilor/informaţiilor de la consumatori
4.2.1. Preluarea se poate face utilizând, după caz, următoarele modalităţi:
· birouri de primire/înregistrare la sediile structurilor teritoriale;
· numere telefonice, numai pentru informaţii;
· poşta electronică;
· fax;
· poştă.
4.2.2. Înregistrarea petiţiilor
(1) Structurile teritoriale pentru protecţia consumatorilor înregistrează petiţiile, în vederea
cercetării acestora.
(2) Petiţiile se preiau şi se înregistrează, indiferent dacă operatorul economic are sediul sau nu
pe raza de activitate a structurii teritoriale la care consumatorul s-a adresat.
(3) Structurile teritoriale nu pot refuza înregistrarea petiţiilor referitoare la domenii de activitate
care nu intră în competenţa Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.
(4) Pentru operativitatea şi eficienţa soluţionării petiţiei se va proceda la consilierea
petiţionarului şi îndrumarea acestuia către structura administraţiei publice competentă, dacă
acesta este de acord, sau la redirecţionarea petiţiei către structura în drept să o soluţioneze cu
informarea petiţionarului despre acest fapt.
(5) Petiţiile trebuie să conţină informaţii referitoare la produsul sau serviciul reclamat, datele de
identificare a operatorului economic, inclusiv anexarea documentelor probatorii.
(6) Petiţiile transmise prin e-mail trebuie să cuprindă datele de identificare a petentului, adresa
de e-mail fiind insuficientă.
(7) Pentru formularea în scris a petiţiei, la sediul structurii teritoriale, se solicită petentului să
completeze datele din “Fişa de sesizare/reclamaţie”, conform modelului din Anexa nr. 1 la
prezenta procedură.
(8) Persoana care înregistreaza petiţia se va asigura că petiţionarul face petiţia în nume propriu.
4.3. Reclamaţiile transfrontaliere
În funcţie de autoritatea competentă, se disting trei tipuri de situaţii:
(1) cele pentru care ANPC este responsabilă cu instrumentarea lor. Se urmează procedura generală
sau, în cazul reclamaţiilor formulate în baza Regulamentului CE nr. 261/2004 privind drepturile
pasagerilor pe transport aerian, se va ţine cont de aspectele specifice ale acestuia;
(2) cele pentru care ANPC nu este responsabilă cu instrumentarea, caz în care reclamaţiile:
a) se redirecţionează către ECC România (ca de exemplu: bagaje pierdute sau achiziţionare de produse
de către un consumator român direct de la un comerciant din alt stat membru);
6
b) se redirecţionează către autoritatea competentă din alt stat membru (în cazurile expres
prevăzute de Regulamentul CE nr. 261/2004);
(3) cele care se transmit la ANPC pentru a fi introduse în sistemul instituit în baza
Regulamentului CE nr. 2006/2004 de cooperare administrativă la nivel transfrontalier, (ca de
exemplu în cazul practicilor care pot afecta interesele mai multor consumatori, cum ar fi
achiziţionarea de produse on line). Deoarece în aceste cazuri ANPC poate doar întreprinde
demersurile necesare pentru încetarea practicii, dar nu se pot dispune măsuri pentru
recuperarea daunelor de către consumatori, reclamaţiile se transmit de asemenea, pentru
soluţionare pe cale amiabilă, către ECC România.
4.4. Desfăşurarea cercetării petiţiilor
4.4.1. Soluţionarea petiţiilor pe cale amiabilă
(1) La înregistrarea unei reclamaţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la
vânzător, respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile
legii.
(2) Totodată, se analizează informaţiile cu privire la natura produselor/serviciilor, a
neconformităţilor reclamate/sesizate, precum şi pretenţiile formulate de petent.
(3) Având la bază informaţiile menţionate anterior, comisarii pot folosi una dintre următoarele
modalităţi de soluţionare operativă a petiţiilor, modalităţi care nu implică prezenţa acestora în
teren, cu respectarea confidenţialităţii coordonatelor de identificare ale petentului (adresă,
nr.telefon, CNP, etc.), în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001 pentru protecţia
persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor
date:
· apelarea telefonică a entităţii reclamate şi consilierea acesteia, astfel încât să accepte
soluţionarea reclamaţiei pe cale amiabilă , în condiţii legale;
· notificarea entităţii reclamate (model Anexa nr. 3), prin care se solicită soluţionarea pe
cale amiabilă a petiţiei şi punerea în drepturi a consumatorului, în condiţiile legii.
(4) Cu acordul scris al petentului, Notificarea împreună cu o copie a Fişei de reclamaţie, Anexa
nr. 3, cap. B (completată şi înregistrată de petent la structurile teritoriale) se vor transmite
entităţii prin poştă/fax sau, după caz, vor fi transmise direct prin intermediul petiţionarului care a
depus reclamaţia.
(5) În toate cazurile, notificarea, inclusiv poziţia operatorului economic (cap. C – Anexa nr. 3),
respectiv poziţia consumatorului (cap. D – Anexa nr. 3), va fi solicitată operatorului economic
pentru returnare (prin fax/poştă).
(6) În situaţia în care reclamaţia nu se soluţionează pe cale amiabilă, structura teritorială va
declanşa acţiunea de control pentru cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei.
(7) Apelarea la una din cele două modalităţi de rezolvare pe cale amiabilă a petiţiilor se va face
numai în situaţiile în care consumatorul nu s-a prezentat, în prealabil, la operatorul economic şi
numai în cazurile în care neconformităţile produselor sau serviciilor reclamate/sesizate
afectează individual consumatorul, respectiv natura neconformităţilor nu impune desfăşurarea
unor acţiuni de control din partea Comisariatului pentru prevenirea sau limitarea prejudicierii
altor consumatori.
4.4.2. Soluţionarea petiţiilor prin acţiuni de control
(1) La înregistrarea unei petiţii se verifică dacă petentul s-a prezentat, în prealabil, la vânzător,
respectiv dacă acesta a întârziat sau a refuzat soluţionarea reclamaţiei, în condiţiile legii.
(2) Conducerea structurii teritoriale va asigura, într-un termen rezonabil de la data înregistrării
petiţiei, dar fără a depăşi termenul legal, declanşarea cercetării, echipa de control fiind formată,
7
de regulă, din doi comisari, cu excepţia cazurilor în care Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct
aprobă cercetarea, în scris, de către un singur comisar.
(3) În situaţia în care numărul mare de petiţii înregistrate într-o perioadă de timp nu permite
cercetarea lor individuală, conducerea poate dispune, pe baza unor priorităţi stabilite, să se
procedeze, după caz, la cercetarea concomitentă a mai multor petiţii la acelaşi operator
economic.
(4) În situaţia în care atât soluţionarea petiţiei, cât şi stabilirea măsurilor pentru limitarea
prejudicierii altor consumatori nu se pot face prin acţiuni desfăşurate la nivelul judeţului, fişa de
sesizare/reclamaţie se va transmite structurii teritoriale pe a cărei rază de activitate se află
operatorul economic respectiv (producător, distribuitor, vânzător), însoţită, atunci când situaţia o
impune, de o constatare prealabilă efectuată asupra produsului reclamat.
(5) Cercetarea sesizărilor se va face cu respectarea confidenţialităţii datelor de identitate a
persoanelor care au sesizat.
(6) Cercetarea şi concluzionarea petiţiilor se vor face în termen de 30 de zile calendaristice de
la data înregistrării lor la structura teritorială în competenţa căreia se află rezolvarea cauzei.
(7) În cazul în care aspectele sesizate prin petiţie impun o cercetare care necesită timp, ca
urmare a apariţiei unor situaţii neprevăzute, Comisarul Şef/Comisarul Şef Adjunct, poate
prelungi termenul de 30 zile calendaristice cu cel mult 15 zile, cu anunţarea petiţionarului
despre acest fapt.
(8) În situaţia în care cercetarea petiţiei nu se poate efectua, ca urmare a unor cauze obiective
(lipsa documentelor doveditoare sau a unor informaţii eronate, insuficiente) în registrul de
evidenţă, la rubrica “Concluzii” se va înscrie “Reclamaţie nesoluţionabilă”, cu precizarea
cauzelor.
(9) Cercetarea se va efectua având la bază documentele probatorii puse la dispoziţie de
petiţionar, rezultatele controlului efectuat la operatorul economic asupra produselor similare
existente la comercializare şi, după caz, la petiţionar, inclusiv eventualele buletine de analize şi
încercări.
(10) Produsul reclamat nu poate face parte din probatoriu, decât în măsura în care există
certitudinea că starea sa nu a fost afectată de condiţiile specifice de păstrare, depozitare sau
atunci când sigiliile sunt intacte.
(11) Atunci când produsul reclamat poate fi acceptat ca probă, comisarul responsabil cu
preluarea petiţiilor va decide dacă este cazul să reţină produsul sau să îl lase în posesia
petiţionarului, urmând ca acesta să fie solicitat a-l prezenta cu ocazia cercetării reclamaţiei.
(12) Ca urmare a cercetării efectuate, echipa de comisari va concluziona dacă reclamaţia
este rezolvată pozitiv (în favoarea consumatorilor) sau nejustificată (în defavoarea
consumatorilor). Reclamaţia va fi concluzionată ca justificată, chiar dacă aspectele reclamate
sunt parţial confirmate.
(13) Dacă cercetarea şi concluzionarea reclamaţiei impun efectuarea unor teste şi analize de
laborator, acestea trebuie să aibă la bază eşantioane din acelaşi lot cu produsul reclamat,
prelevate de către comisari de la locul vânzării acestora.
(14) În funcţie de natura petiţiei, trebuie să se asigure declanşarea cercetării, inclusiv testarea
la un laborator, dacă se consideră necesar, cu prioritate a probelor prelevate din produsele
existente la vânzător sau, după caz, în mod deosebit, a celor aduse de consumator.
(15) În caz de suspiciune de neconformitate, comercializarea produselor existente la vânzător
se va face pe propria răspundere a acestuia, menţiune care va fi stipulată în documentul de
control, urmând ca, în cazul în care se constată a fi confirmată, fapta să fie considerată
circumstanţă agravantă.
(16) Decizia privind testarea produselor va avea în vedere prezumţia de neconformitate,
precum şi următoarele aspecte:
8
· dacă produsul se pretează unei verificări sau analize în aşa fel încât buletinul de analiză
rezultat să poată fi fructificat în decizia luată de comisari prin procesul verbal;
· dacă starea produsului, inclusiv a ambalajului (atunci când starea produsului depinde de
calitatea acestuia) permite să se demonstreze că testarea produsului conduce la o concluzie a
cercetării;
· costul testelor, având în vedere mărimea prejudiciului, numărul de consumatori afectaţi şi
natura riscului.
(17) Costul testelor şi al analizelor de laborator va fi suportat de către A.N.P.C., dacă nu se
constată vinovaţia operatorului economic, în caz contrar acesta este suportat de operatorul
economic respectiv.
(18) Petentul poate apela la efectuarea unei expertize tehnice, după ce structurile teritoriale
şi-au epuizat căile legale pentru a soluţiona reclamaţia, costul acesteia fiind suportat de către
consumator. În cazul în care expertiza tehnică confirmă cele reclamate de consumator, acesta
poate să se adreseze structurii teritoriale pentru soluţionarea reclamaţiei sau direct operatorului

 

 

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Formular reclamatie transport aerian – Cab.avocat Coltuc

Drepturile pasagerilor în eventualitatea
refuzului la îmbarcare, a declasării, a anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor
în temeiul Regulamentului (CE) nr. 261/2004.
INSTRUCȚIUNI

1) Pasagerii care consideră că au motive întemeiate pentru a depune o plângere împotriva
unei companii aeriene1 privind refuzul la îmbarcare, declasarea, anularea sau întârzierea
prelungită a unui anumit zbor, trebuie mai întâi să adreseze această plângere companiei
aeriene care operează zborul respectiv. În acest scop se poate utiliza prezentul formular. Vă
rugăm să păstrați o copie a acestui formular.

Formular- reclamatie- transport -aerian
2) În cazul în care compania aeriană nu vă răspunde în termen de 6 săptămâni de la primirea
plângerii dumneavoastră sau în cazul în care nu sunteți satisfăcut de răspunsul respectiv,
prezentul formular (se poate utiliza o copie a formularului original trimis companiei aeriene)
trebuie trimis organismului național competent2 din statul membru3 în care a avut loc
incidentul.
3) În cazul în care incidentul a avut loc pe un aeroport de plecare din afara Uniunii Europene,
puteți contacta organismul național competent din statul membru de destinație.
4) Prezentul formular de plângere poate fi utilizat numai pentru cazurile de refuz la îmbarcare,
de declasare, de anulare sau de întârziere prelungită a zborului.
5) Și alte tipuri de plângeri, precum recuperarea bagajelor, modificări ale orarului de zbor cu
mai mult de 14 zile înainte de data călătoriei sau probleme legate de emiterea biletelor,
trebuie trimise mai întâi companiei aeriene în cauză. În cazul în care nu primiți un răspuns
sau dacă nu sunteți satisfăcut de răspunsul primit, puteți contacta, pentru indicații
suplimentare, centrele europene ale consumatorilor4 din orice stat membru.
6) Vă rugăm să completați acest formular cu majuscule.
Plângere depusă de:
Prenume: Nume:
Adresa:
Codul poștal, localitatea: Țara:
E-mail:
Număr de telefon:
1 „Regulamentul 261/2004 se aplică tuturor zborurilor cu plecare de pe orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană, și zborurilor cu destinație către orice aeroport din UE,
operate de orice companie aeriană din UE”.
2 Lista organismelor naționale competente și informații suplimentare referitoare la drepturile
pasagerilor în UE sunt disponibile pe site-ul http://www.apr.europa.eu/
3 sau Islanda, Norvegia, Elveția.
4 http://ec.europa.eu/consumers/redress/ecc_network/webcenters_en.htm

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

avocat@coltuc.ro

Avocat insolventa – Cab.avocat Coltuc

Printre societăţile de avocatură cu expertiză ridicată în insolvenţă se numără Stă­nes­cu Miloş Dumitru & Asociaţii (SMDA), Piperea & Asociaţii, Deleanu & Asociaţii, Casa de Insolvenţă Transilvania, Cionca Bidiga Godîncă, BDO Insolvency. În acest an s-au constituit TZA Insolvenţă SPRL şi Boştină şi Asociaţii Insolvency. Acestea îşi consiliază clienţii de la auditul iniţial, mana­gementul situaţiilor de criză, consultanţa în pre-insolvenţă, la servicii de elaborare de planuri şi strategii de redresare a societăţii, de la analiza dosarelor de recuperări de creanţe şi a situaţiilor de criză până la gestionarea procedurilor de reorganizare, lichidare judiciară şi lichidare voluntară.

avocat insolventa

Alături de societăţile de avocatură, mai au conexiuni cu piaţa insolvenţei firmele de audit, consultanţă fiscală şi financiară. „Ne-am propus, încă de anul trecut, crearea unei entităţi distincte, care să gestioneze proiectele curente şi viitoare în materie de reorganizări, lichidări şi insolvenţă. Având deja o practică bine dezvoltată şi o echipă sudată, scopul nostru a fost să creştem vizi­bilitatea practicienilor noştri pe această piaţă”, a precizat Managing Partner-ul Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Gabriel Zbârcea. Coordonatorul TZA Insolvenţă SPRL, Robert Roşu, a declarat că, în ultimele luni, casa de avocatură s-a confruntat cu un număr aproape dublu de cereri de servicii de specialitate, atât în ceea ce priveşte deschiderea procedurilor de insolvenţă împotriva diverşilor debitori, dar şi pentru atacarea sentinţelor pronunţate de instanţele române.

Boştină şi Asociaţii Insolvency SPRL va oferi consultanţă privind profilaxia insolvenţei comerciale şi tratării situaţiilor de criză, în întocmirea proiectelor de accesare a finanţărilor disponibile, privind recuperarea de creanţe de la diverşi debitori, întocmirea planului de reorganizare, restructurare, lichidare parţială sau integrală şi consultanţă privind lichidarea voluntară. „Semnele de redresare ecomomică ne fac să credem că noua companie ar trebui să pună accentul în primul rând pe chestiuni de profilaxie a insolvenţei şi de tratare a situaţiilor de criză şi în al doilea rând pe chestiunile strict tehnice legate de practica insolvenţei şi a lichidărilor. Pornim şi de la experienţa acumulată într-o serie întreagă de procese de insolvenţă în care am fost implicaţi în calitate de avocaţi, de la oprirea procedurilor de insolvenţă în cazul Metro şi Timpuri Noi la respingerea pretenţiilor financiare ale Glencore UK faţă de RAFO şi până la lichidarea voluntară a celor 5 companii de pe platforma Nitramonia Făgăraş şi Fabrica de Pirite de la Turnu Măgurele”, spune Doru Cătălin Boştină, coordonatorul grupului de consultanţă.

Avocat insolventa

Creşteri semnificative ale dosarelor de insolvenţă, faliment şi lichidare

 Avocat Insolventa

Numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu 60,35% în perioada ianuarie-mai 2009, comparativ cu perioada similară a anu­lui trecut, potrivit datelor Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România (UNPIR). Astfel, la sfârşitul lunii mai, numărul firmelor intrate sub incidenţa Legii 85/2006 privind procedura insolvenţei era de 9.687, în creştere cu 3.646 (+60,35%) faţă de perioada ianuarie-mai 2008. Numărul dosarelor de faliment şi lichidare aflate pe rol la sfârşitul anului 2008 a crescut cu 35,86%, respectiv cu 21,66%, faţă de cel înregistrat în 2007, în timp ce numărul dosarelor de reorganizare a scăzut cu 17,52%. Astfel, din cele 30.289 de dosare de insolvenţă aflate pe rolul instanţelor de judecată la data de 31 decembrie 2008, 13.258 erau dosare de faliment (+35,86% faţă de 9.758 înregistrate la finele lui 2007), 13.865 erau dosare de lichidare (+21,66% faţă de 11.396 înregistrate la finele lui 2007) şi numai 405 erau dosare de reorganizare(-17,52% faţă de 491, câte erau înregistrate la finele lui 2007). Potrivit preşedintelui UNPIR, avocatul Arin Stănescu, în România este foarte greu să reorganizezi o societate, în primul rând din cauză că finanţarea pentru continuarea activităţii se acordă foarte greu, dar şi pentru că firmele aflate în reorganizare sunt margina­lizate atunci când vine vorba să participe la licitaţii privind achiziţiile publice.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Avocat Coltuc -Timbru de mediu

În ultima vreme avem un nou scandal în România şi anume timbrele de mediu 2013. Românii nu ştiu ce să mai facă. Dacă anul trecut în campania electorală Guvernul preciza că va elimina taxa de mediu, acum situaţia este un pic schimbată – taxa rămâne, se schimbă denumirea iar principiile rămân aceleaşi.

avocat coltuc

Marius Coltuc este avocat în cadrul Cab.avocat Coltuc.


La data de 9 ianuarie 2013 s-a amânat publicarea formei finale a legii privind timbrele de mediu 2013. Până atunci românii vor plăti exact ca anul trecut şi chiar mai mult pentru autoturismele înmatriculate înainte de 2007. Tendinţa în Europa – vezi Franţa, Belgia etc – este de a menţine taxa şi chiar de a o mări (de exemplu Franţa de trei ori de la 1 ianuarie 2013).

România are aproape 95% din sistemul francez de drept şi drept urmare nu poate avea o altă poziţie. Dispoziţii legale: Statul francez a decis modificarea baremului Bonus/Malus privind taxele pentru vehiculele noi, în funcţie de emisiile de carbon. Cea mai semnificativă creştere se va înregistra la vehiculele care emit peste 191 grame de CO2 pe kilometru. Astfel, pentru cele care se situează între 191-200 grame CO2 pe kilometru, taxa creşte de la 2300 euro la 5000 euro, iar pentru cele care emit peste 201 grame CO2 pe kilometru, taxe creşte de la 3600 la 6000 de euro. Bonusurile primite de cei care optează pentru maşini nepoluante se menţin la baremurile din 2012 (7000 de euro pentru maşinile full-electrice şi 4000 de euro pentru maşinile hibrid care emit sub 110 grame CO2 pe kilometru).

Avocat Coltuc

Conform noului barem, procentual vorbind cel mai afectat model va fi Lada Niva 1.7 i – motorul acesteia emite 224 grame de CO2/km şi din această cauză la preţul ei de 11.990 euro se va adăuga taxa de 6000 de euro, ajungând la 17.990 euro!

Şi modelul 4×4 de la Dacia va fi afectat: pentru Duster 1.6 L taxa de mediu va ajunge la 1500 euro.

Avocat Coltuc- Cab.avocat Coltuc

Conform unui studiu realizat de Eurotax Glass, taxa de 5000 de euro va afecta 410 de modele din gamele producătorilor auto prezenţi pe piaţa din Franţa. Procentual, taxa se situează între 4% din valoarea maşinii, în cazul unui BMW seria 7 – 750Li Exclusive individual, care costă 127.500 euro şi 18% pentru Mercedes Vito. Pentru mai mult de jumătate dintre versiunile afectate, penalizarea reprezintă mai mult de 10% din valoarea maşinii. Printre modelele puternic afectate se numără Nissan Qashqai 2.0i 140 CP, Ford Transit Kombi, Volkswagen Caravelle 2.0 TDI, Mercedes-Benz Vito 110 CDI BlueEfficiency, Honda CR-V (generatia precedenta), Mazda5, Skoda Superb Combi 1.8 TSI.

Conform Eurotax Glass însă, puţine modele franţuzeşti sunt afectate de această nouă versiune a legii Bonus/Malus. Astfel, modele precum Citroen Jumper Combi, Peugeot Boxer Combi, Peugeot Expert şi Renault Master Combi sunt afectate de această taxă, penalizarea reprezentând până la 15% din valoarea de achiziţie a acestor modele.

Se pune întrebarea este legal sau nu acest timbru de mediu?

Dacă luăm de bune declaraţiile guvernului şi anume că poluatorul plăteşte dacă are maşina veche şi capacitate cilindrică mare, am spune că nu vor schimba nimic faţă de legea 9/2012 în afara denumirii. Principiile rămân şi caracterul ilicit al acesteia rămâne. Am putea fi de acord cu varianta din Germania, unde nu există taxă de mediu, dar există impozit mai mare. Dacă timbrele de mediu care vor fi calculate în funcţie de cantitatea de noxe emisă de autoturism şi va fi plătită de absolut toată lumea care are maşină, anual, împreună cu impozitul pe vehicul ar fi rezonabil. Ideal ar fi să fie eliminate,dar România nu îşi va permite niciodată să scoată această taxă. Se mai poate ataca pentru evitare sau recuperarea timbrului de mediu? Răspunsul nu poate fi decât unul: da.Se mizează pe faptul că românii nu vor ataca aceste decizii în număr mare, ca în 2012, că durează şi că statul va învinge. Procedura de recuperare a aşa numitului timbru de mediu este următoarea. Temeiul rămâne acelaşi: Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunităţii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură mai mari decât cele ce se aplică direct sau indirect produselor naţionale.

Aceste dispoziţii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulaţie a mărfurilor în spaţiul comunitar prin interzicerea oricăror taxe interne discriminatorii faţă de produsele similare din alte state comunitare.
În contextul aderării României la Uniunea Europeană acesteia îi revenea obligaţia confirmării dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima înmatriculare prevăzuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal şi aplicabilă autoturismelor şi autovehiculelor comerciale second-hand la prima înmatriculare a acestora în România constituie o masură discriminatorie a Statului Român faţă de autoturismele second-hand din alte state comunitare în raport cu cele similare din România cărora nu le este impusă o astfel de taxă. în consecinţă taxa de primă înmatriculare impusă autoturismelor şi autovehiculelor second-hand constituie o încălcare a dispoziţiilor art. 90 din T.C.E. Aşteptăm cu nerăbdare o formă a legii care se anunţă ilegală de acum.

avocat@coltuc.ro

www.coltuc.ro

www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante – procedura

Serviciul de recuperare-creante, implica o activitate cu caracter preponderant juridic. Motiv pentru care toti avocatii din cadrul Cabinetului nostru sunt implicati activ in realizarea, in conditii optime, a acestei activitati.

recuperari creante

 

Ca urmare a experientei acumulata in acest domeniu, de-a lungul a mai mult de 5 ani, avocatii nostril  va ofera solutii prompte si eficiente in legatura cu orice problema sesizata.

Serviciul de recuperare creante va ofera posibilitatea de a va intregi patrimoniul ca urmare a neindeplinirii obligatiei de plata a oricarei creante comerciale sau civile datorate, reprezentand:

–  Contravaloare facturi fiscale, CEC-uri, Bilete la Ordin, contracte;

–  Imprumuturi nerestituite la termen;

–  Contravaloarea drepturilor salariale neachitate de angajator la termenul stabilit intre parti;

–  Neplata unor lucrari de antepriza sau a unor sume reprezentand drepturile de autor;

–  Neplata sumelor provenite din cesionarea unor actiuni in cadrul unor societati comerciale;

–  Sume de bani datorate din contracte de inchiriere sau ca urmare a unui contract de prestari-servcii;

–  Valori restante ca urmare a incheierii unor acte juridice translative de proprietate;

–  Sume datorate ca urmare a unor servicii de intermediere si comisionariat;

–  Constituirea unor gajuri si ipoteci.

Recuperari creante

 

Pentru a putea demara procedura de recuperare a creantelor dumneavoastra, vom incheia un contract de asistenta juridica, prin care ne veti imputernici sa ne ocupam de cazul dumneavoastra.

Odata incheiat contractul de asistenta juridica, tot ceea ce mai ramane este ca dumneavoastra sa ne puneti la dispozitie documentele privind:

Odata incheiat contractul de asistenta juridica, tot ceea ce mai ramane este ca dumneavoastra sa ne puneti la dispozitie documentele privind:

–  Datele de identificare ale debitorilor : denumire/nume , adresa/sediul social ale acestora, datele de

contact ale debitorului/reprezentantului debitorului telefon, fax, e-mail, seria si numarul cartii de

identitate;

recuperari creante – Cab.avocat Coltuc

 

Cat priveste procedura de recuperare a creantelor , aceasta cuprinde 3 etape:

–  O etapa amiabila, in care se incearca solutionarea in conditii de comunicare directa cu debitorii;

–  O etapa procesuala, implicand depunearea de actiuni pe rolul instantelor de judecata competente;

–  O etapa executorie, in care se procedeaza la intrarea in posesia sumei reprezentand contravaloarea

creantei , prin intermediul Executorilor Judecatoresti.

 

recuperari creante

 

Pentru mai multe detalii va rugam sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro

Vizitati si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

 

 

 

Recuperari creante – Cab.avocat Coltuc

Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor.

recuperare creante

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

Recuperare creante

Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.

Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante.

In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.

Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.

Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce scurteaza intregul proces.

Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri (prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata, in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si indelungate, prevazute de codul de procedura civila.

Procedura insolventei
Statisticile arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000 de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se intoarce deseori impotriva lor.
Creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea procedurii insolventei

Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro.

Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau, ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla. Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea creditorului este respinsa.

Initierea procedurii
Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul persoana juridica.

Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt: suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic. Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.

Efectele deschiderii procedurii insolventei asupra altor litigii
Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata instantei.

Recuperari creante -Cab.avocat Coltuc

Efecte asupra actelor incheiate de debitor
Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara datei la care a fost initiata procedura insolventei.

Riscuri privind deschiderea procedurii insolventei, in scopul recuperarii de creante
Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la debitorii lor.

Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor. Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile determinate de aceasta procedura.

Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani.

Pentru mai multe detalii va rog sa ne scrieti pe avocat@coltuc.ro.   Vizitati  si https://www.coltuc.ro si https://www.coltuc.ro/blog

Recuperari creante -Romania

Avocat divort – Romania

Potrivit art. 383 din noul Cod civil, la defacerea căsătoriei prin divorț, foștii soți au următoarele alternative în ceea ce privește numele de familie:pot conveni ca soțul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soț să poarte acest nume și după divorț, instanța luand act de această învoială prin hotărârea de divorț;

 

 

în lipsa unei învoieli între soți, instanța poate încuviința, pentru motive temeinice, cererea soțului, care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt soț, de a purta acest nume și după divorț. Temeinicia motivelor invocate se apreciază de către instanța de judecată învestită cu soluționarea divorțului. În general, se consideră că reprezintă motiv temeinic pentru admiterea cererii existența unui interes legitim, care ar putea fi vătămat prin schimbarea numelui;în lipsa învoielii soților sau, după caz, a încuviințării date de instanță, fiecare dintre foștii soți va purta numele anterior căsătoriei.

Avocat divort

Nici soții, prin convenția lor, și nici instanța nu va putea încuviința ca soțul care a purtat în timpul căsătoriei numele de familie al celuilalt să poarte, după desfacerea căsătoriei, atât numele, cât și numele său de familie dinaintea căsătoriei.

Numele se poate păstra, pentru motive temeinice, când persoana în cauză a folosit în exercitarea profesiei numele pe care dorește să îl obțină făcând dovada cu privire la aceasta, precum și asupra faptului că este cunoscută în societate sub acest nume.

În ceea ce privește drepturile soțului divorțat, art.384 din noul Cod civil specifică, de asemenea că divorțul este considerat pronunțat împotriva soțului din a cărui culpă exclusivă s-a desfăcut căsătoria. Astfel soțul împotriva căruia a fost pronunțat divorțul pierde drepturile pe care legea sau convențiile încheiate anterior cu terții le atribuie acestuia. Precizăm însă, că aceste drepturi nu sunt pierdute în cazul culpei comune sau a divorțului prin acordul soților.

Un alt efect al divorțului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soți ce trebuie adus în discuție se referă la capacitatea de exercițiu dobândită de femeia minoră prin căsătorieș această capacitate se păstrează chiar dacă la data divorțului ea nu împlinise vârsta de 18 ani.

Pe de altă parte însă, efectele privitoare la obligația de sprijin moral, de fidelitate, precum și cea de a locui împreună, încetează odată cu desfacerea căsătoriei.

De asemenea, divorțul nu are nicio influență în ceea ce privește cetățenia soților.

 

Cabinet avocat – Bucuresti

Cabinet avocat  Recuperarea pagubei produsa de salariat

De multe ori angajatorii se lovesc de situatia producerii de catre un salariat a unor pagube si este util de stiut ce procedura trebuie sa urmeze pentru recuperarea acestora.

 

 

 

Regula consacrata de art. 169 alin. (2) din Codul muncii , republicat, este ca retinerile cu titlu de daune cauzate angajatorului nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila.

CUM POATE RECUPERA ANGAJATORUL PAGUBA PRODUSA DE SALARIAT?

Codul Muncii reglementeaza in art. 254 si conditiile in care angajatorul poate recupera prejudiciile cauzate de salariatul lui fara a fi nevoie sa apeleze  la instanta de judecata.

Astfel, legea impune urmatoarele conditii si pasi de urmat:

  • angajatorul sa constate ca salariatul sau a provocat o paguba
  • paguba trebuie sa fie produsa de salariat printr-o fapta ilicita, personala, savarsita in legatura cu munca sa, cu vinovatie.
  • angajatorul intocmeste o nota de de constatare si evaluare a pagubei;
  • angajatorul solicita salariatului prin nota de constatare recuperarea contravalorii pagubei, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii notei de constatare
  • contravaloarea pagubei nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Daca sunt indeplinite aceste conditii, partile pot conveni recuperarea prejudiciului, stabilind de comun acord intinderea  acestuia, durata si modul de achitare al acestuia.

Acordul incheiat pentru o suma mai mare decat cea stabilita de lege este nul.

Daca partile nu se inteleg sau valoarea prejudiciului este mai mare decat cuantumul stabilit de Codul muncii, angajatorul trebuie sa se adreseze instantei de judecata pentru a obtine o hotarare judecatoreasca excecutorie.

Ai nevoie de sfatul unui avocat ?

Raspuns garantat in maxim 24H ! Raspund avocati cu peste 10 ani experienta de barou.

 

Nu este posibila incheierea unui eventual acord anticipat, ca o garantie a salariatului catre angajator, chiar in limita sumei a  5 salarii minime brute pe economie, ci un astfel de acord se poate incheia numai dupa ce se produce paguba.

 

Avocat anrp – Fondul proprietatea

avocat anrp

Procedura ANRP:

• Avocatii nostri va pot asista si reprezenta pe langa Autoritatea Natioanala pentru Restituirea Proprietatilor (ANRP). De-a lungul timpul am asistat un numar mare de clienti, romani si straini, pentru care am obtinut despaguri banesti sau actiuni la fondul Proprietatea. De asemeanea va putem oferin consultanta si reprezentare in vederea valorificarii actiunilor detinute.

• Dupa depunerea notificarii, Secretariatul Comisiei Centrale centralizeaza si analizeaza dosarele depuse, le transmite evaluatorului desemnat in mod aleatoriu de catre Comisia Centrala pentru Stabilirea Despagubirilor, in vederea intocmirii raportului de evaluare. Evaluatorul intocmeste raportul de evaluare pe care il transmite Comisiei Centrale. Acesta contine cuantumul despagubirilor in limita carora se acorda titlurile de despagubire.
• In baza raportului de evaluare, Comisia Centrala emite decizia reprezentand titlul de despagubire.
•Pentru a transforma titlurile de despagubire in actiuni la Fondul Proprietatea, proprietarul trebuie sa depuna un dosar de optiune la Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor.
• Conversia este efectuata de catre Fondul Proprietatea prin inscrierea in baza de date Regisco a detinatorului Titlului de Despagubire cu un numar de actiuni corespunzator formulei Valoare Titlu de Despagubire/ 1 RON=numar de actiuni.
• Regisco emite un certificat detinatorului de actiuni in care se mentioneaza numarul de actiuni detinute corespunzator numerotarii din baza de date Regisco.

Recuperarea imobilelor – constructii sau terenuri- preluate abuziv in perioada anilor 1945-1989 (Legea 10/2001).

In cadrul acestor proceduri va putem oferi sprijin competent in acest domeniu prin reprezentarea si asistarea in fata instantelor de judecata, sau al celorlalte autoritati competente, primarii, prefecturi, ANRP, Fondul Proprietatea, pentru o reala despagubire in natura sau prin echivalent.

In cadrul acestor proceduri, avocatii nostri pot redacta, depune orice fel de cereri, notificari, plangeri, actiuni in fata oricaror autoritati, putand oferi si asistenta/consultanta de specialitate.

Recuperarea terenurilor agricole, forestiere precum si a constructiilor anexe (Legea nr. 18/1991, Legea nr. 167/1997, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 247/2005):

• Putem oferi sprijin in redactarea si depunerea la autoritatile competente a cererilor de reconstituire.
• Putem asigura asistenta juridica si reprezentare a petentilor in fata autoritatilor romane competente in ceea ce priveste: documentatia depusa, emiterea autorizatiei provizorii, emiterea procesului-verbal de punere in posesie, emiterea titlului de proprietate.
• Va oferim sprijinul in redactarea, depunerea si sustinerea actiunilor referitoare la obligarea Comisiei Locale de Aplicare a Legilor Fondului Funciar si a Comisiei Judetene la emiterea documentelor mentionate de Lege. De asemenea, va putem sustine in actiuni privind anularea actelor emise de catre Comisiile mentionate.

Avand in vedere prcatica neunitara a instantelor romane, precum si tendinta unor instante de a nu recunoaste drepturile cuvenite persoanelor indreptatite, am dobanidt experienta si in cadrul procedurilor privind Curtea Europeana.

Suntem in masura sa va oferim consultanta de specialitate cu privire la intreaga procedura ce se desfasoara in fata Curtii Europene.

Avocat timbru de mediu – recuperare/evitare

avocat timbru de mediuAutovehicule Euro 5, Euro 4 sau Euro 3

Suma de plata =  [(A x B x(100 – C)]/100, unde:

A = valoarea combinata a emisiilor de CO2, exprimata in grame/km mentionate in Cartea de Identitate a Vehiculului;

 

 
B = valoarea timbrului de mediu pentru emisiile poluante, exprimata in Euro/1 gram CO2, prevazuta in anexa nr. 1;
C = cota de reducere a timbrului prevazuta in coloana nr 2 din Anexa nr 2.

Autovechicule non-Euro, Euro 1 sau Euro 2 si pentru care nu este specificata valoarea combinata a emisiilor de CO2:

Suma de plata = [E x D x (100 -C)]/100,

unde:

C = cota de reducere a timbrului prevazuta in coloana nr 2 din Anexa nr 2;
D = cilindreea – capacitatea cilindrica;
E = timbrul de mediu, prevazut in coloana nr. 3 din anexa nr. 3;

Atentie! A doua formula se aplica si pentru autovehiculele din categoria M1 carora le corespund normele de poluare Euro 3, Euro 4, Euro 5 sau Euro 6 care nu detin omologare europeana de tip si pentru care nu este specificata valoarea combinata a emisiilor de C02.

Exact ca in cazul taxei auto, suma de plata se calculeaza in euro, dar va fi platita in lei, pe baza cursului de schimb valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent si publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. In 2013, cursul de schimb valutar utilizat este de 4,5223 lei/euro.

Avocat recuperari creante – 2013

avocat recuperari creanteCreanta reprezinta un drept patrimonial in baza caruia titularul sau, numit creditor, poate pretinde altei persoane, numita debitor, sa execute prestatia la care s-a obligat si care poate consta in a da, a face sau a nu face ceva. Dreptul de creanta are un caracter relativ, fiind opozabil numai debitorului. In virtutea lui, creditorul dobandeste un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului.

In caz de neexecutare a obligatiei, creditorul are mai multe modalitati de executare silita a debitorului.
Debitorul poate cere executarea silita in natura a obligatiei cand acest lucru mai este posibil sau executarea silita prin echivalent respectiv prin obtinerea de daune-interese de la debitor in cazul in care acesta nu isi mai poate sau nu vrea sa isi mai execute de buna voie obligatiile contractuale.
Pentru a putea trece insa la executarea silita a debitorului creditorul trebuie sa detina o hotarare judecatoreasca sau un alt titlu executoriu. Aceasta hotarare judecatoreasca poate fi obtinuta prin mai multe modalitati:

– prin procedura Somatiei de plata.
– printr-o procedura de drept comun, etc.
Dupa obtinerea acestui hotarari judecatoresti creditorul poate trece direct la executare debitorului.
Creditorul are la indemana diverse modalitati de a se apara de o eventuala insolvabilitate a debitorului. Acesta poate cere instantelor judecatoresti instituirea unui secestru asigurator asupra averii debitorului. De-asemenea poate incheia un contract de garantie reala mobiliara, contract care conform legislatiei actuale reprezinta un titlu executoriu care poate fi valorificat imediat in cazul in care in care debitoul nu isi executa obligatiile contractuale principale.
Firma noastra de avocatura va poate ajuta in toate aspectele privitoare la recuperarea creantelor.
Avocatii nostri va pot acorda asistenta atat la incheiarea contractelor pentru a prevenii situatii neplacute pe durata derularii acestora cat si ulterior in cazul aparitiei unor litigii cu privire la derularea raporturilor contractuale.

Stiri penitenciare – Romania

Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, ca cele şapte zile petrecute de Adrian Năstase în Spitalul Floreasca înainte de a fi încarcerat să fie scăzute din condamnarea la doi ani de închisoare primită în dosarul “Trofeul calităţii”.În 2 octombrie, Tribunalul Bucureşti a respins cererea fostului premier Adrian Năstase, el contestând decizia la Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti i-au admis contestaţia, decizia fiind definitivă. Astfel, Adrian Năstase va avea de executat cu şapte zile mai puţin din pedeapsa de doi ani de închisoare dispusă în dosarul “Trofeul calităţii”, fiind scăzută perioada din 20 până în 26 iunie, când a stat internat în Spitalul Floreasca după tentativa de sinucidere.

Procurorii susţineau că perioada de spitalizare nu poate fi calculată ca executată dacă persoana condamnată îşi provoacă afecţiunile pentru care necesită internare.

Avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, spunea că la momentul la care clientul său a încercat să se sinucidă avea în posesie ori el, ori membrii familiei sale cel puţin o copie a mandatului de executare a pedepsei emis de instanţă, ceea ce înseamnă că de la acel moment ar fi început executarea condamnării.

Initiere/aderare grup infractional – avocat

O M A N I A CURTEA DE A P E L A L B A I U L I A SECTIA PENALA DECIZIA PENALA NR.15/A/2010 Sedinta publica de la 23 Februarie 2010 PRESEDINTE (…) (…) (…) Judecator (…) (…) Grefier (…) (…) D.I.I.C.O.T. – Serviciul T e r i t o r i a l A l b a I u l i a reprezentat prin: O. J. D. – procuror Prezentul complet a fost constituit potrivit prevederilor art.95 si urm. din Regulamentul de Organizare Interioara a

Instantelor Judecatoresti. Pe rol se afla solutionarea apelurilor declarate de inculpatii J. J., F. G., E. G., L. N. si T. B. E. impotriva sentintei penale nr. 298/9.11.2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a- sectia penala in dosarul nr(…). La apelul nominal facut in cauza se prezinta inculpatul apelant J. J., in stare de arest, asistat de avocat J. E. aparator ales, inculpatul apelant F. G., in stare de arest, asistat de avocat J. E. – aparator ales, inculpatul apelant E. G., in stare de arest, asistat de avocat S. E. – aparator ales si inculpatul apelant L. N., in stare de arest, asistat de avocat H. D., aparator desemnat din oficiu, lipsa fiind inculpatul apelant T. B. E.. Avocat H. D. se prezinta cu delegatie de aparator din oficiu si pentru inculpatul apelant T. B. E.. Se prezinta dl. R N. – traducatorul autorizat de limba U.. Procedura de citare este legal indeplinita. S-a facut referatul cauzei dupa care se constata ca la dosar s-a inregistrat la dosar o cerere formulata de inculpatul apelant T. B. E., prin care acesta solicita a se lua act de retragerea apelului. Instanta procedeaza la audierea inculpatilor apelanti J. J., F. G., E. G., L. N., declaratiile acestora fiind consemnate la dosar. Aparatorii inculpatilor apelanti si reprezentantul D.I.I.C.O.T. – Serviciul T e r i t o r i a l A l b a I u l i a invedereaza ca nu mai au alte cereri de formulat, imprejurare fata de care instanta acorda cuvantul in dezbateri. Avocat J. E., aparatorul ales al inculpatilor J. J. si F. G. solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si procedand la o noua judecare a se dispune: – achitarea acestora pentru ambele infractiuni atat pentru cea prev. de art.7 al.1 din Legea nr.39/2003 si art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001; In subsidiar solicita reducerea cuantumului pedepsei. Invedereaza in sustinere ca in mod gresit a retinut prima instanta ca inculpatii au fost organizati intr-un grup infractional, acesta existand intr-adevar in Turcia unde se racoleaza persoane si se transporta pe teritoriul Bulgariei, Romaniei, cu destinatia Germania. Cele 8 persoane care au fost audiate, respectiv migrantii care au dat declaratii in cauza in faza de urmarire penala, in prezent nu se afla in tara astfel ca instanta nu a putut cenzura declaratiile acestora. Organele de urmarire penala -D.I.I.C.O.T. nu au facut suficiente cercetari cu privire la apartamentul din B si la numitii N. , O. si G.. Declaratiile a doi martori dintre cei opt au fost identice, ceea ce in realitate nu ar fi posibil. Daca se sustine ca grupul din Turcia a fost monitorizat din anul 2007 aceasta ar insemna ca a existat o ruptura totala, nu se stie cine sunt participatii neexistand elemente de legatura intre activitatea inculpatilor si respectiv a grupului din Turcia. Nu exista la dosar convorbiri telefonice ale inculpatilor, ori acte doveditoare a unei actiuni de filaj a acestora, care sa ateste activitatea grupului infractional din anul 2007. Nu se poate retine nici constituirea grupului infractional la D , intrucat intre cei 4 inculpati nu exista contacte inainte de intalnirea de la D, nedovedindu-se o intelegere prealabila, intalnirea fiind una singulara. In mod gresit prima instanta a inlaturat apararile inculpatilor, inculpatul J. J. se afla la D pentru a-si recupera o datorie mai veche de la inculpatul L. N.,respectiv suma de 1000 EURO, fapt confirmat si de acesta din urma, precum si de inculpatul J. J. in fata instantei. Inculpatul F. G. era prieten cu inculpatul J. J. pentru a-l ajuta acesta din urma sa plece in Germania. Referitor la infractiunea de trafic de migranti invedereaza ca inculpatii J. J. si F. G. aveau ca scop doar recuperarea unei sume de bani. Actiunea de calauzire nu si-a produs efectul , intrucat nu a avut loc trecerea peste frontiera. Avocat S. E., aparatorul ales al inculpatului E. G. solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si procedand la o noua judecare a se dispune achitarea acestuia. In subsidiar solicita reducerea cuantumului pedepsei, la durata de arest executata pana in prezent. In sustinere invedereaza ca totul se datoreaza faptului ca inculpatul s-a aflat intr-un loc nepotrivit. El doar a transportat la D pe nepotul inculpatului L. intrucat Arata ca niciodata inculpatul E. G. nu a discutat cu ceilalti inculpati in legatura cu activitatea infractionala de care este acuzat, singura proba este aceea ca ar fi primit suma de 100 EURO prin E. V.. Nici interceptari telefonice nu au fost retinute cu privire la acest inculpat. Declaratiile celorlalti invinuiti si respectiv martori reiese ca doar unul il cunoaste, nefiind dovedite acuzatiile. Fapta numitei N. din B nu a fost probata. Precizeaza ca in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr.39/2003 intrucat lipseste latura subiectiva a acesteia respectiv intentia. Cu privire la infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei aceasta presupune existenta unei intentii directe si a se urmari producerea unui rezultat, ceea ce in cauza nu s-a dovedit, inculpatul neparticipand si neavand nici un folos material. Invedereaza in circumstantiere ca are 3 copii si nu poseda antecedente penale. Avocat H. D., aparatorul desemnat din oficiu pentru inculpatii L. N. si T. B. E. solicita admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si procedand la o noua judecare a se dispune: – achitarea inculpatilor in baza art.11 pct.2 lit. a raportat la art.10 lit. d Cod procedura penala, pentru ambele fapte de care sunt acuzati, intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale acestora. In subsidiar solicita reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevazut de lege. Referitor la apelurile celorlalti inculpati solicita a fi admise. Reprezentantul D.I.I.C.O.T. – Serviciul T e r i t o r i a l A l b a I u l i a solicita respingerea apelurilor inculpatilor J. J., F. G., E. G., L. N. ca nefondate si a se mentine ca legala si temeinica hotararea penala atacata. Referitor la apelul inculpatului T. B. E., solicita a se lua act de declaratia acestuia de retragere. Invedereaza ca in cauza s-a stabilit o corecta stare de fapt si s- a dovedit cu certitudine vinovatia inculpatilor, cu actele de la dosar, iar pedepsele aplicate sunt legale. Precizeaza ca inculpatul F. G. s-a intalnit cu inculpatii L. N. si E. G. atat la B cat si la D unde au le-a asigurat cazare si a platit transportul migrantilor, deplasandu-i pe acestia in Gara L. Inculpatul J. J., avand ultimul cuvant solicita reducerea pedepsei la perioada de arest preventiv executata pana in prezent. Precizeaza ca la Pensiunea E. migrantii si-au achitat singuri cazarea. Inculpatul F. G. , avand ultimul cuvant solicita achitarea sa iar in subsidiar reducerea pedepsei. Precizeaza ca el s-a cazat ulterior migrantilor la pensiune. Inculpatul E. G., avand ultimul cuvant invedereaza ca el doar a venit din B cu coinculpatul F., pentru a aduce bani de cazare la pensiune, celorlalti inculpati. Inculpatul L. N., avand ultimul cuvant invedereaza ca este nevinovat intrucat el nu a trimis pe nimeni spre vama si nu a organizat nicio activitate. CURTEA DE APPEL Asupra apelurilor penale de fata Constata ca prin sentinta penala nr.298/2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a in dosar penal nr(…) au fost condamnati inculpatii: 1. L. N., fiul lui N. si F., nascut la data de 03.01.1965, in O., Republica Turcia, domiciliat in sat E., loc.O., S..H., Turcia, necasatorit, cetatean U., studii 8 clase, posesor al actului de identitate CI seria (…) nr. (…), CNP (…), aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, la: -5 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003; -3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001. In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani inchisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. pe durata si in conditiile prev. de art. 71 C.pen. In baza art. 350 al. 1 C.pen. s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului si in baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 09.11.2009. In baza art. 94 din OUG nr. 194/2002 si art. 117 C.pen. s-a dispus expulzarea inculpatului L. N. in Turcia dupa executarea pedepsei. 2.E. G., fiul lui Z. si G., nascut la data de 17.11.1968, in N., Republica Turcia, cetatean U., studii 8 clase, casatorit, trei copii, domiciliat in B,(…), (…) .2, .11, sector 3, CNP (…), posesor al cartii de rezidenta seria (…) nr.00868, aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, la: -3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen.; -1 an si 8 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG 105/2001 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen. In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. S-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. in conditiile si pe durata prev. de art. 71 C.pen. In baza art. 350 al. 1 C.pen. s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului si in baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 09.11.2009. In baza art. 94 din OUG nr. 194/2002 si art. 117 C.pen. s-a dispus expulzarea inculpatului E. G. in Turcia dupa executarea pedepsei. 3.J. J., fiul lui J. si (…), nascut la data de 02.06.1966, in B, judetul B, cetatean roman, studii 12 clase, necasatorit, fara copii, domiciliat in O,(…), .1, judetul B, posesor al CI seria (…) nr.(…), CNP (…), aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, si; 4.F. G., fiul lui J. si E., nascut la data de 01.10.1969 in comuna E., judetul V, cetatean roman, studii scoala profesionala, stagiul militar satisfacut, domiciliat in sat Botarlau, comuna E., judetul V, posesor al CI seria (…) nr.(…), CNP (…), fara antecedente penale, aflat in P e n i t e n c i a r u l A i u d, la: -3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen.; -1 an si 8 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 cu aplic. art. 74 lit. a, art. 76 lit. d C.pen. In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b C.pen. s-au contopit pedepsele de mai sus si s-a aplicat inculpatilor pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare. S-au interzis inculpatilor drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. in conditiile si pe durata prev. de art. 71 C.pen. In baza art. 350 al. 1 C.pen. s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatilor si in baza art. 88 C.pen. s-a dedus din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 09.11.2009. 5.T. B.-E., fiul lui J. si F., nascut la data de 07.10.1984 in C, judetul C, cetatean roman, studii medii, necasatorit, stagiul militar satisfacut, fara ocupatie, domiciliat in L,(…), (…) .3, .16, judetul A, posesor al CI seria (…) nr.(…), CNP (…), fara antecedente penale, la: -1 an si 6 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001 cu aplic. art. 74 lit. a, c C.pen. si art. 76 al. 1 lit. d C.pen. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b C.pen. in conditiile si pe durata prev. de art. 71 C.pen. In temeiul art.71 al. 5,art. 81 si art. 82 C.pen. s-a dispus suspendarea conditionata a pedepsei principale si a pedepsei accesorii pe un termen de incercare de 3 ani si 6 luni. S-a atras atentia inculpatului asupra disp. art. 83 C.pen. S-a constatat ca inculpatul a fost retinut si arestat preventiv de la 29.05.2009 la 16.09.2009. In baza art. 11 pct. 2 lit. a C.pr.pen. rap. la art. 10 lit. d C.pr.pen. a achitat pe inculpatul T. B. E. pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003. In baza art. 191 C.pr.pen. a obligat pe inculpatii E. G., J. J., F. G. si T. B. E. sa plateasca statului cate 1.600 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare iar pe inculpatul L. N. la plata sumei de 2.000 lei cu acelasi titlu . Onorariul cuvenit aparatorului desemnat din oficiu pentru inculpatul L. N., in suma de 400 lei, s-a stabilit a fi achitat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. In baza art.196 C.pr.pen. rap. la art.7 al. 3 din Legea nr. 178/1997 s-a stabilit suma de 520,80 lei reprezentand plata onorariului cuvenit interpretului de limba U., dl. R N., desemnat pentru inculpatii E. G. si L. N., suma care va fi suportata din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. In motivare instanta a retinut ca pe teritoriul Turciei a functionat un grup infractional organizat care in schimbul unor sume de bani, a racolat cetateni turci pe care ii transportau spre tarile Europei de Vest – in principal Germania – procurandu-le documente, vize, mijloace de transport si cazare cu ajutorul carora cetatenii turci patrund in prima faza legal pe teritoriul unui stat membru UE – Bulgaria sau Romania – dupa care acestia erau trecuti fraudulos frontierele de stat bulgaro-romane, romano-ungara, etc., spre Germania. Existenta acestui grup infractional a fost probata prin declaratiile martorilor S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin, care au relatat detaliat modul in care au fost contactati pe teritoriul Turciei, sumele de bani date pentru a fi condusi pana in Germania si prenumele sau poreclele persoanelor din Turcia care s-au ocupat de aceste activitati (filele 188-203 dosar urmarire penala). Aceiasi martori au confirmat existenta pe teritoriul Romaniei, in B, a unor persoane care primesc si cazeaza transfugi turci in apartamente proprietate privata, organizand grupuri de cateva persoane, indrumate ulterior spre frontiera de vest a Romaniei, frontiera cu Ungaria, urmand sa fie preluate de calauze si trecute fraudulos frontiera in Ungaria. Identitatea persoanelor care primesc, cazeaza si organizeaza transfugi turci nu a fost stabilita, aceste persoane nu au fost trimise in judecata in prezentul dosar, insa existenta acestor persoane, constituite in grup organizat, este certa si a rezultat din declaratiile celor 8 martori nominalizati mai sus si din prezenta acestora in D, constituiti in grup, pregatiti in vederea continuarii calatoriei spre Ungaria. In ceea ce priveste activitatea celor cinci inculpati trimisi in judecata: Grupul constituit din cei opt martori nominalizati mai sus a fost trimis din B la D, pentru a se afla mai aproape de frontiera cu Ungaria, urmand sa fie preluat aici de cei cinci inculpati, dintre care J. J. are domiciliul in Ungaria – in scopul trecerii frauduloase a frontierei dintre Romania si Ungaria. Inculpatul L. N. si inculpatul E. G. au parcurs distanta D-B impreuna, cu un autoturism, asa cum a rezultat chiar din declaratiile lor in faza de urmarire penala si in fata acestei instante. Instanta a respins ca neprobata si ilogica apararea acestora in sensul ca au venit la D pentru a achita inculpatului J. J. o datorie de 1000 euro rezultata din acte de comert, intrucat audiat de instanta, inculpatul L. N. a declarat ca nu a avut asupra sa aceasta suma de bani, deplasarea celor doi inculpati pe ruta B-D si a inculpatului J. J. pe ruta Budapesta-D implica cheltuieli apropiate de cuantumul datoriei invocate, nu s-a prezentat factura restanta de 1000 euro , este ilogic ca cei doi comercianti cu experienta sa nu poata regla o plata nesemnificativa ca suma prin telefon, e-mail , transfer bancar, etc. Cei doi inculpati s-au intalnit la D cu inculpatul F. G., dupa care intr-un bar de pe strada 22 E. cei trei inculpati au preluat patru transfugi turci care au fost transportati cu autoturismul BMW cu care au venit de la B inculpatii L. N. si E. G., la pensiunea E. din D. Aceste activitati au fost urmarite si filmate de organele de politie in baza unei autorizatii de interceptare a unor imagini in mediu ambiental, fiind fixate in procesul verbal de la filele 30-41 din dosarul de urmarire penala. Tot la pensiunea E. au fost transferati de la pensiunea G. de D. din D alti cetateni turci. Impreuna cu persoanele de cetatenie U. sosite la D cu trenul, la Pensiunea E. a fost cazati de inculpatii L. N., E. G. si F. G. opt cetateni turci, toti in camera 11. Aceste aspecte au rezultat din declaratiile martorilor (cei opt turci – S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin si E. F., S. U., H. E. H.). In data de 26 mai 2009, inculpatul J. J. a venit din Ungaria in Romania. Inculpatii F. G., L. N. si E. G. au parasit D si s-au intalnit cu inculpatul J. J. la popasul turistic Vanatorul din zona J., unde au pus la punct detaliile trecerii frauduloase a migrantilor turci peste frontiera romano-ungara. Din procesele verbale de interceptare a convorbirilor telefonice a rezultat ca inculpatul J. J. era persoana care organiza trecerea propriu-zisa peste frontiera a migrantilor. Numele inculpatului F. G. este expres mentionat in aceste convorbiri interceptate (fila 103 dosar urmarire penala) rezultand ca acesta cunostea in detaliu toate datele operatiunilor membrilor grupului infractional organizat. In seara de 27 mai 2009, inculpatii F. G., L. N. si E. G. au inchiriat un microbuz cu care, sub supravegherea organelor de urmarire penala, care au infiltrat un investigator sub acoperire, au fost transportati pe ruta D-L. In gara L, migrantii turci au fost transferati in doua autoturisme si transportati pana in zona frontierei de vest, in vecinatatea municipiului A, de aceasta operatiune ocupandu-se inculpatul T. B. E., care a inchiriat cele doua autovehicule si a coordonat pe soferii acestora. Fata de modul in care s-a desfasurat deplasarea – noaptea, cu manevre de depistare a unei eventuale supravegheri operative, cu un autoturism destinat strict supravegherii traficului (in care nu au fost transportati niciunul din migranti) instanta nu a putut accepta scuza inculpatului T. B. E. in sensul ca nu a realizat ca participa la savarsirea infractiunii de calauzire in vederea trecerii frauduloase a frontierei. Fata de imprejurarea ca inculpatul T. B. E. nu a avut legaturi anterioare cu ceilalti inculpati, iar in noaptea de 27/28 mai 2009 a actionat punctual, fiind platit cu 400 euro pentru aceasta activitate unica, instanta a concluzionat ca acest inculpat nu a avut reprezentarea existentei unui grup infractional organizat care desfasura activitati infractionale repetate, bine coordonate, astfel ca fata de acest inculpat urmeaza a se dispune achitarea pentru infractiunea prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003. In apropierea P.C.T.F. Nadlac, migrantii turci au fost coborati din cele doua autoturisme care ii preluasera din gara L si lasati sa astepte in zona unei benzinarii. Intrucat nu au putut fi trecuti peste frontiera, au fost preluati din nou de cele doua autoturisme coordonate de inculpatul T. B. E. si readusi la D. In dimineata urmatoare, inculpatii L. N., E. G., J. J. si F. G. au fost ridicati de organele de urmarire penala din barul D. din D, unde se aflau impreuna (fila 176 si urm. dosar urmarire penala). Pe baza declaratiilor de martori citate mai sus, , a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate ( filele 46- 57 dosar urmarire penala), procesele verbale de transcriere a unor convorbiri interceptate in mediu ambiental ( filele 21-29 dosar urmarire penala), a procesului verbal intocmit de investigatorul cu identitate protejata ( filele 30 si urm. dosar urmarire penala), declaratiile inculpatilor, instanta a concluzionat ca inculpatii L. N., E. G., J. J. si F. G. se fac vinovati de faptele pentru care au fost trimisi in judecata si, in consecinta, au fost condamnati. Instanta a observat ca inculpatii au actionat pe o perioada mare de timp, au creat un sistem de contacte transfrontalier din Turcia, pana in Ungaria, ca au roluri bine determinate, respectiv L. N. se ocupa de constituirea si cazarea unor grupuri de migranti la B, inculpatul E. G. asigura transportul si legatura dintre inculpati, inculpatul F. G. studiaza terenul, asigura cazarea pe traseu si cazarea migrantilor pe traseul dintre B si frontiera cu Ungaria, iar J. J. asigura trecerea migrantilor fraudulos peste frontiera romano-ungara, toate aceste activitati fiind facute cu acordul si sub comanda inculpatului L. N.. S-a apreciat asadar prezenta unui grup infractional organizat in sensul prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003. In ce priveste infractiunea prev. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, este cert din probele expuse si analizate mai sus ca toti cei cinci inculpati, L. N., E. G., J. J. si F. G. si, de aceasta data si inculpatul T. B. E. au actionat expres in scopul de a calauzi pe martorii S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin spre frontiera romano-ungara, pe cate urma sa o treaca fraudulos, inculpatii facandu-se astfel vinovati de savarsirea infractiunii prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, pentru care au fost condamnati. Avandu-se in vedere criteriile de individualizare a pedepselor, prev. de art. 72 Cod penal, rolul efectiv jucat de catre inculpati, instanta a condamnat pe inculpati la urmatoarele pedepse: -inculpatul L. N. la 5 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, avand in vedere rolul sau de coordonator al activitatii tuturor celorlalti inculpati si 3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001. -inculpatul E. G. la 3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal, retinandu-se ca circumstanta atenuanta conduita buna anterior savarsirii faptei, lipsa antecedentelor penale, rolul mai redus decat cel al inculpatului L. N. si posibilitatea ca acesta sa fi fost motivat sa se implice in activitatea infractionala si de legaturile de familie cu inculpatul L. N.. Pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, inculpatul a fost condamnat la 1 an si 8 luni inchisoare cu retinerea circumstantei atenuante prev. de art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal, pentru aceleasi considerente ; -inculpatii J. J. si F. G. au fost condamnati la cate 3 ani inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 7 al. 1 din Legea nr. 39/2003 , cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal si la cate 1 an si 8 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 74 lit. a, 76 lit. d Cod penal, retinandu-se in favoarea acestora, ca circumstanta atenuanta, lipsa antecedentelor penale si conduita buna anterior savarsirii faptelor; -inculpatul T. B. E. a fost condamnat la 1 an si 6 luni inchisoare pentru infractiunea prev. de art. 71 al. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 74 lit.a, 76 lit. d Cod penal, retinandu-se in favoarea sa circumstanta atenuanta determinata de conduita buna anterior savarsirii faptei, sinceritatea de care a dat dovada si lipsa condamnarilor anterioare. Pentru aceleasi considerente, instanta a apreciat ca o pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei este suficienta, motiv pentru care, fata de inculpatul T. B. E. se va face aplicarea dispozitiilor art. 81, 82 Cod penal . In ce priveste pe inculpatii L. N., E. G., J. J. si F. G., in temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate acestora, urmand sa execute dupa cum urmeaza: -inculpatul L. N. – pedeapsa de 5 ani inchisoare; -inculpatul E. G. – pedeapsa de 3 ani inchisoare; -inculpatul J. J. – pedeapsa de 3 ani inchisoare; -inculpatul F. G. – pedeapsa de 3 ani inchisoare. Avand in vedere lipsa de respect fata de valorile ocrotite de legea penala, gravitatea faptelor savarsite, instanta a apreciat ca cei cinci inculpati sunt nedemni de a fi alesi in functiile publice si de a exercita functii ce implica exercitiul autoritatii de stat, motiv pentru care a interzis inculpatilor exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal, in conditiile art. 71 Cod penal. Avand in vedere ca pedeapsa inchisorii ce a fost aplicata inculpatului T. B. E. s-a suspendat conditionat, in temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, cu privire la acest inculpat s-a dispus si suspendarea conditionata a executarii pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal. Cu privire la masura arestarii preventive a inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G. in temeiul art. 350 al. 1 Cod proc. penala, aceasta a fost mentinuta, temeiurile de fapt si de drept avute in vedere la luarea si mentinerea ulterioara a acestei masuri subzistand. Avand in vedere ca inculpatii L. N. si E. G., carora statul roman le-a permis accesul pe teritoriul sau, stabilirea domiciliului pe teritoriul sau, desfasurarea unor activitati comerciale si le-a recunoscut drepturi in aceleasi conditii ca si cetatenilor romani, au dat dovada de lipsa de respect fata de legislatia acestui stat, si dovedind ca prezinta pericol pentru ordinea de drept, in temeiul art. 94 din OUG nr. 194/2002 si art. 117 C.pen., s-a dispus expulzarea inculpatilor E. G. si L. N. in Turcia, dupa executarea pedepselor la care au fost condamnati. Impotriva hotararii au declarat apel inculpatii J. J., F. G., E. G., L. N. si T. B. E.. Inculpatul T. B. E. a declarat ca isi retrage apelul declarat depunand in acest sens inscrisul de la fila 84 din dosar. Inculpatul E. G. a solicitat sa fie achitat in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c si d Cod procedura penala, intrucat nu se face vinovat de savarsirea infractiunilor de care a fost acuzat, singurul act comis de acesta constand in faptul ca l-a transportat la D pe inculpatul L.. Inculpatul L. N. a solicitat achitarea in baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedura penala, deoarece nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunilor de care a fost acuzat. In subsidiar solicita reducerea pedepsei sub minimul special prevazut de lege. Inculpatul J. J. si F. G. au solicitat achitarea atat pentru infractiunea prev. de art.7 alin.1 din L.39/2003 si art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001, invocand faptul ca nu a existat un grup infractional, inculpatul J. J. se afla in D pentru recuperarea sumei de 1.000 Euro de la inculpatul L. N.. Examinand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel invocate si sub toate aspectele, instanta constata ca apelurile sunt nefondate, pentru urmatoarele considerente. Instanta de fond a stabilit o corecta stare de fapt, pe baza probelor administrate atat in faza de urmarire penala cat si in faza de judecata. In esenta, s-a retinut ca inculpatii F. G., J. J., L. N. si E. G., ultimii doi cetateni turci au preluat, cazat si transportat un numar de 8 cetateni turci pe care i-au reunit la motelul „E.” DIN D, urmand ca , de aici sa ii indrume si sa-i calauzeasca in vederea trecerii frauduloase a frontierei romano-maghiare. In drept, fapta fiecarui inculpat de a constitui un grup infractional organizat in scopul comiterii infractiunii de trafic de imigranti, constituie infractiunea prev. de art.7 al.1 L.39/2003. De asemenea, fapta fiecarui inculpat de a indruma si calauzi mai multe persoane in scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, constituie infractiunea de trafic de imigranti, prev. de art.71 al.1 din OUG nr.105/2001. Cu toate ca inculpatii au negat constant comiterea infractiunilor de care sunt acuzati, probele administrate dovedesc in mod cert implicarea apelantilor in activitatea infractionala. Probele la care facem referire constau indeosebi in: declaratiile martorilor migranti (filele 188-203 dup), declaratiile martorilor E. F., S. U., H. B. H., D. B. D., S. N. E.a, S. H., Z. (…) N. si Z. /filele 204-220 dup), procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpati, procesele verbale de identificare a cetatenilor turci cazati la motelul „G. de D.” si la pensiunea „E.” procesul -verbal de redare a mesajelor aflate in memoria telefonului mobil folosit de inculpatul J. J., precum si activitatea investigatorului sub acoperire si a colaboratorilor autorizati in cauza. Astfel, martorii migranti S. I., U. L., U. E., B. F., L. T., Z. T., Rolar F. si E. Metin au relatat in detaliu modul in care s-au desfasurat evenimentele atat pe teritoriul Turciei, cat si in Romania. Martorul S. I. (f.188 dup) a relatat modul in care l-a intalnit pe inculpatul L. N., intr-un apartament din B unde a fost cazat impreuna cu alti 8-9 cetateni turci (care doreau si ei sa treaca frontiera Romaniei), inculpat care venea aproape zilnic insotit de inculpatul E. G.. Aceeasi doi inculpati i-au asteptat pe migranti la pensiunea E.. Martorul U. P. face referire in declaratia sa tot la cei doi inculpati L. N. si E. G., fiind asteptat de acestia in gara D si condus la aceeasi pensiune E.. Martorul declara expres faptul ca inculpatul L. si E. le-au spus ca ii vor ajuta sa ajunga unde vor. Aceleasi imprejurari sunt relatate si de martorii emigranti U. G., E. F., E. T., B. F. , L. T. si E. Metin (f.193-202 dup). Apararile inculpatilor L. N. si E. G. in sensul ca s-ar fi deplasat la D pentru a achita inculpatului J. J. o datorie de 1.000 Euro rezultata din acte de comert mai vechi, vor fi inlaturate de instanta, atat fata de probele invocate mai sus, cat si fata de imprejurarea ca sustinerile inculpatilor nu sunt dovedite cu nici un mijloc de proba, suma despre a carei plata s-a facut vorbire nefiind gasita asupra inculpatului si nu a fost emisa nicio factura care sa constate datoria invocata. Implicarea inculpatilor F. G. si J. J. in activitatea infractionala este dovedita atat prin declaratiile martorilor (care fac referire la participarea unor persoane de cetatenie romana) care se coroboreaza cu procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice interceptate (f.46-57 dup), procesele verbale de transcriere a unor convorbiri interceptate in mediul ambiental (f.21-29 dup) si procesul verbal intocmit de investigatorul cu identitate protejata (f.30 si urm. dup). F. in acest sens discutiile din 25.05.2009, din cuprinsul carora rezulta ca cei doi inculpati se inteleg ca inculpatul J. J. sa vina la D si apoi, in cursul aceleiasi zile inculpatul J. J. ii comunica lui F. G. ca la receptia pensiunii E. asteapta doi migranti pe care „sa-i rezolve” , F. G. raspunzandu-i lui J. J. printr-un SMS „Au ajuns i-au cazat”. Relevante sunt si discutiile din 26.05.2009, J. J. comunicandu-i lui F. G. faptul ca a sosit in D si inculpatul L. N., atragandu-i totodata atentia sa fie atent ca migrantii sa nu fie supravegheati „Da , vezi sa nu aiba ceva in spate cand vin. Intelegi! Numai sa… cand vin aici sa nu aiba spate. Intelegi tu?” In ceea ce il priveste pe inculpatul J. J., retinem si faptul ca la data de 28.05.2009 a purtat discutii cu o persoana necunoscuta. Cu care a stabilit variante pentru trecerea frauduloasa a frontierei romano-ungare. De asemenea, in discutia telefonica din aceeasi zi (ora 13,17 – fila 103-104 dup) este expres mentionat numele lui F. G., rezultand ca acesta cunostea activitatea membrilor grupului infractional. Inculpatul F. G. s-a prezentat la 22 mai 2009 la pensiunea E. si solicitand sa discute cu proprietarul, a vorbit de fapt cu un colaborator autorizat fata de care a recunoscut ca se ocupa cu traficul cetatenilor turci din Romania spre Germania si Austria, ca se ocupa de casarea migrantilor, ca acestia sosesc la locurile de cazare in grupuri mici de 2-4 persoane, pentru a nu starni suspiciuni si ca acestia se deplaseaza atat cu autoturisme cat si cu trenul . Tot cu aceasta ocazie a afirmat ca urmeaza sa soseasca apoi 20 de persoane, cetateni turci (f.21 si urmatoarele dup). Curtea constata astfel ca probele administrate dovedesc comiterea infractiunilor de inculpatii apelanti, instanta de fond pronuntand in mod corect condamnarea acestora. In mod just s-a constatat ca sunt intrunite si elementele constitutive ale infractiunii de constituire de grup infractional organizat in scopul comiterii infractiunii de trafic de migranti, prev. de art.7 alin.1 L.39/2003. Din probele administrate rezulta cu claritate legaturile dintre inculpati, ca acestia au desfasurat activitatile cu un scop precis determinat, atributiile acestora fiind distincte, unii ocupandu-se de cazarea migrantilor, altii de transportul acestora, iar altii de trecerea frontierei Romaniei. In ceea ce priveste individualizarea pedepselor ce le-au fost aplicate coinculpatilor, nu exista cauze care sa justifice diminuarea acestora, instanta de fond dand eficienta tuturor criteriilor prevazute de art.72 Cod penal, cu referire atat la pericolul social al faptei (care este unul ridicat), cat si in concret , la persoana fiecarui inculpat, avand in vedere contributia diferita la comiterea faptelor si antecedentele penale ale acestora (in ceea ce il priveste pe inculpatul J. J.). Neexistand motive de desfiintare a sentintei atacate, Curtea in baza art.379 al.1 lit.b Cod procedura penala va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatii L. N., E. G. , J. J. si F. G. impotriva sentintei penale nr.298/2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a in dosarul nr(…). Constatand ca se mentin temeiurile care au justificat luarea masurii arestarii preventive, intervenind intre timp si o hotarare de condamnare, in baza art.350 alin.1 Cod procedura penala va mentine masura arestarii preventive a inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G.. (…) computa din durata pedepsei aplicate inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G., timpul retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 23.02.2010. (…) lua act de retragerea apelului declarat de inculpatul T. B.. Onorariul pentru interpretul de limba U. in cuantum de 416,7 lei si cheltuielile de transport vor fi avansate din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. (…) obliga pe fiecare inculpat apelant sa plateasca statului cate 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in apel. Onorariul pentru aparatorul desemnat din oficiu pentru inculpatii L. N. si F. G. in suma de cate 300 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. Pentru aceste motive, In numele legii DECIDE: Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatii L. N., E. G. , J. J. si F. G. impotriva sentintei penale nr.298/2009 pronuntata de T r i b u n a l u l H u n e d o a r a in dosarul nr(…). In temeiul art.350 alin.1 Cod procedura penala mentine masura arestarii preventive a inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G. . D. din durata pedepsei aplicate inculpatilor L. N., E. G., J. J. si F. G., timpul retinerii si arestarii preventive de la 29.05.2009 la 23.02.2010. Ia act de retragerea apelului declarat de inculpatul T. B.. Onorariul pentru interpretul de limba U. in cuantum de 416,7 lei si cheltuielile de transport vor fi avansate din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. Obliga pe fiecare inculpat apelant sa plateasca statului cate 350 lei cheltuieli judiciare avansate de stat in apel. Onorariul pentru aparatorul desemnat din oficiu pentru inculpatii L. N. si F. G. in suma de cate 300 lei, va fi avansat din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor D.. Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica din 23 februarie 2010.

Contractul colectiv – 2013

                                            REGULAMENTUL INTERN

                                              CAPITOLUL I

                                           Dispoziţii Generale

Art.1  Regulamentul de ordine interioară, se aplică tuturor salariaţilor indiferent de durata contractului individual de muncă, persoanelor care îşi desfăşoară activitatea pe baza de contract de colaborare sau prestări servicii în baza unor convenţii civile, elevilor, studenţilor aflaţi în practică în cadrul societăţii.

Art.2   Personalul prevăzut la art.1 are obligaţia ca, pe perioada detaşării sau delegării la alte unităţi, să respecte atât prevederile cuprinse în prezentul regulament cât şi reglementările proprii ale unităţilor respective.

Art.3 Prin aplicarea prezentului regulament, salariaţii societăţii au obligaţia să dovedească profesionalism, cinste, ordine şi disciplină, să-şi asigure exercitarea corecta a atribuţiilor stabilite în concordanţă cu Regulamentul de organizare şi funcţionare şi cu Contractul Colectiv de Muncă.

Art.4  Salariaţii………………………..au obligaţia să păstreze secretul profesional. Nici un salariat nu are dreptul de a folosi sau dezvălui nici în timpul activităţii, nici după încetarea acesteia, fapte sau date care, devenite publice, ar dăuna intereselor ori prestigiului …………………………….. .

Salariaţii………………………..nu pot uza, în folos personal, de informaţiile de serviciu pe care le deţin sau de care au luat la cunoştinţă în orice mod.

Art.5 Salariaţii…………………….nu pot deţine funcţii în regiile autonome, societatile comerciale ori în alte unitati cu scop lucrativ, la societati comerciale cu capital privat aflate în concurenţă directă cu societatea.

Art.6  Salariaţii societăţii au obligaţia că în exercitarea atribuţiilor ce le revin să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor politice.

Art.7  Regulamentul de ordine interioară cuprinde politica de disciplină şi organizarea muncii, igiena şi securitatea muncii, obligaţiile conducerii, obligaţiile şi drepturile salariaţilor, ţinând seama şi de următoarele reguli:

a)     dreptul de asociere sindicală este garantat salariaţilor, în condiţiile legii. Cei interesaţi pot, în mod liber, să înfiinţeze organizaţii sindicale, să adere la ele şi să exercite orice mandat în cadrul acestora.

b)    salariaţii se pot asocia în organizaţii profesionale sau în alte organizaţii având că scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregătirii profesionale şi protejarea statutului lor.

c)     salariaţii îşi pot exercita dreptul la grevă în condiţiile legii.

d)    în cadrul societăţii, unde salariaţii nu sunt organizaţi în sindicat salariaţii îşi pot alege reprezentanţi în condiţiile legii.

e)     reprezentanţii salariaţilor participă la stabilirea măsurilor privind: condiţiile de muncă, sănătate şi securitatea muncii salariaţilor în timpul exercitării atribuţiilor lor, buna funcţionare a societăţii.

f)      reprezentanţii salariaţilor îşi dau avizul în toate problemele de natura celor prevăzute mai sus precum şi în orice alte situaţii, la solicitarea conducerii societăţii.

g)     avizul reprezentanţilor salariaţilor are caracter consultativ şi este întodeauna dat în scris şi motivat.

h)    prezentul regulament poate fi completat prin politici sau norme interne de serviciu.

                                                 CAPITOLUL II

                                             Organizarea muncii

Art.8  Timpul de muncă şi de odihnă

       Conform legislaţiei în vigoare, durata timpului de muncă al fiecărui salariat este de 8 ore efectiv pe zi, respectiv de 40 de ore săptămânal şi se realizează prin săptămâna de lucru de 5 zile.

Programul normal de lucru în zilele de luni până vineri inclusiv, începe la ora……… şi se termină la ora……… .

           Rămânerea în cadrul societăţii peste programul normal de lucru, se face numai cu aprobarea conducerii acesteia.

Durata timpului de muncă în condiţiile deosebite pentru persoanele care îşi desfăşoară activitatea în astfel de condiţii, fără că aceasta să ducă la o scădere a salariului, se stabileşte de conducerea societăţii;

Conducerea societăţii îşi rezervă dreptul, respectând limitele şi procedurile impuse de legislaţia în vigoare de a modifica programul de lucru în funcţie de nevoile serviciului.

Înainte de începerea programului de lucru, precum şi la sfârşitul orelor de program, salariaţii sunt obligaţi să semneze condica de prezenţă de la compartimentul sau locul de muncă unde sunt încadraţi.( Conducătorul locului de muncă) are obligaţia să vizeze zilnic condica de prezenţă, la începerea şi la sfârşitul programului de lucru.

Salariaţii care întârzie de la programul de lucru stabilit, trebuie să raporteze superiorului ierarhic situaţia, chiar dacă este vorba de un caz de forţă majoră. În afara cazurilor neprevăzute, toate absenţele trebuie autorizate în prealabil de superiorul ierarhic. În cazul în care absenţa s-a datorat unui motiv independent de voinţa celui în cauză ( boala , accident etc.) superiorul ierarhic trebuie informat imediat, acesta fiind cel în măsura să aprecieze, în toate cazurile, dacă este necesar să se ia masuri sau să se propună măsuri disciplinare.

(Conducătorul locului de muncă) răspunde de organizarea şi tinerea evidenţei proprii privind concediile de odihnă, concediile fără plată, zilele libere plătite, învoiri de la program şi alte aspecte care privesc timpul de muncă şi odihnă al salariaţilor.

      Art.9. Concediul de odihnă, concediul medical şi alte concedii

a)     salariaţii au dreptul, în condiţiile legii, la concediu de odihnă, la concedii medicale şi la alte concedii.

–         Toţi cei menţionaţi la alin.a) au dreptul, în fiecare an calendaristic, la un concediu de odihnă plătit, cu o durată minimă de zile în raport cu vechimea lor în muncă, astfel:

b) Concediul de odihnă se efectuează, de regulă, integral sau se poate acorda fracţionat dacă interesele serviciului o cer sau la solicitarea salariatului dacă nu este afectată desfăşurarea activităţii, cu condiţia ca una dintre fracţiuni să nu fie mai mică de 15 zile lucrătoare.

c) În afara concediului de odihnă, salariaţii au dreptul la zile de concediu plătite, în cazul următoarelor evenimente familiale deosebite:

–         căsătoria salariatului – 5 zile;

–         naşterea sau căsătoria unui copil – 3 zile;

–         decesul soţului sau al unei rude de până la gradul II a salariatului – 3 zile;

         Concediul plătit se acordă, la cererea salariatului, de conducerea societăţii.

d) Salariatul trebuie să facă dovada prin certificat medical şi să justifice absenţa în caz de boală, sau eventual să anunţe probabilitatea absenţei pentru cauza de boală.

e) În perioada concediilor medicale, a concediilor de maternitate şi a celor pentru creşterea şi îngrijirea copiilor, raporturile de muncă nu pot înceta şi nu pot fi modificate decât din iniţiativa salariatului.

f) În afara concediului de odihna în raport cu vechimea în muncă, persoanele care lucrează în locuri de muncă cu condiţii vătămătoare, grele sau periculoase, beneficiază de concedii suplimentare, aprobate de conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legale.

           Art.10- Concediu fără plată

Personalul are dreptul la concedii fără plată în condiţiile legii.

Evidenţa concediilor fără plată se va ţine de către compartimentul de resurse umane, care va urmări implicaţiile acestora în vechimea în muncă.

          Art.11.- Ore suplimentare

Prestarea orelor suplimentare, peste durata normală de lucru, se admite numai cu aprobarea societăţii.

a)     Pentru orele lucrate peste durata normală a timpului de lucru sau în zilele de sărbători legale ori declarate zile nelucrătoare salariaţii au dreptul la recuperare cu timp liber corespunzător în următoarele 30 zile sau cu plată unui spor de 75% la salariul de bază.

       Art.12.- Delegarea, detaşarea

    Condiţiile în care se efectuează delegarea salariaţilor sunt cele reglementat de Codul Muncii.

                                         CAPITOLUL III

IGIENA ŞI SECURITATEA

              Art.13. Conducerea societăţii are obligaţia să asigure condiţii normale de lucru, de natură să le ocrotească sănătatea şi integritatea fizică, după cum urmează:

           Instrucţiunile prevăzute în prezentul Regulament de ordine interioară, impun fiecărei persoane să vegheze atât la securitatea şi sănătatea să, cât şi a celorlalţi salariaţi din societate.

Fumatul în incinta societăţii în alt loc decât cel stabilit cu aceasta destinaţie este cu desăvârşire interzis ca şi introducerea sau consumarea băuturilor alcoolice.

          În prezenţa semnelor evidente de comportament anormal al unei persoane datorită căreia aceasta ar putea să nu mai poată executa sarcinile de serviciu şi care poate determina crearea unei situaţii periculoase, conducerea compartimentului va dispune un consult medical al salariatului respectiv. Acest consult medical, va avea drept scop, respectând secretul medical, precizarea unui diagnostic, pronunţarea unei atitudini, recomandarea unui tratament medical dacă este necesar. În aşteptarea unei soluţii definitive, persoanei în cauză îi va fi interzis să–şi mai exercite muncă.

Salariaţii beneficiază de grupuri sanitare curate şi dotate cu materiale de strictă necesitate, în vederea creării unui confort necesar respectării intimităţii fiecăruia, precum şi pentru preîntâmpinarea îmbolnăvirilor.

Efectuarea curăţeniei în birouri, grupuri sanitare, holuri se va face numai cu aparate electrocasnice şi materiale speciale. Nerespectarea acestor prevederi sunt considerate abateri disciplinare şi vor atrage sancţionarea disciplinară a celor ce se vor face vinovaţi de încălcarea acestora.

           Art.14.- Comportarea în caz de accidente sau incidente la locul de muncă

       În domeniul protecţiei muncii se va acţiona astfel:

Toate accidentele survenite în timpul serviciului, mai ales cele cu consecinţe grave, vor fi declarate imediat conducerii societăţii sau înlocuitorului de drept al acestuia. Aceleaşi reguli vor fi respectate şi în cazul accidentelor survenite pe traseul domiciliu – loc de muncă şi invers.

Accidentul care a produs invaliditate, accidentul mortal precum şi accidentul colectiv, vor fi comunicate de îndată către conducerea societăţii sau alta persoana din conducerea acesteia, Inspectoratele teritoriale de muncă, precum şi organelor de urmărire penală competente, potrivit legii.

            Art.15.- Utilizarea echipamentelor de protecţie şi de lucru din dotare.

              Fiecare persoană este obligată să-şi utilizeze echipamentul tehnic de protecţie şi de lucru conform cerinţelor, fiind interzisă utilizarea acestuia în scopuri personale.

Sunt considerate echipamente tehnice : echipamente de calcul, birotică, autovehicule, aparate, în general, toate materialele încredinţate salariatului în vederea executării atribuţiilor sale de serviciu.

Este interzisă intervenţia din proprie iniţiativa asupra echipamentului tehnic sau de protecţie, dacă întreţinerea acestuia este încredinţată unui specialist, salariatul fiind obligat să apeleze la serviciile acestuia.

Executarea sarcinilor de muncă implică întreţinerea şi curăţirea echipamentului tehnic şi de lucru, personalul fiind obligat să-şi consacre timpul necesar acestei obligaţii, conform cerinţelor stabilite prin fişa postului sau ordine specifice.

       Art.16.- Dispoziţii în caz de pericol

 În caz de pericol, ( cutremur, incendiu, etc.) evacuarea personalului unităţii se efectuează conform Planului de Evacuare stabilit pe baza Normelor de pază contra incendiilor şi Planului de Apărare Civilă.

        Art.17. – Pagube produse sau suferite de salariaţi

           Lucrările, documentaţia de serviciu, tehnică de calcul din dotarea fiecărui compartiment, sunt asigurate prin depunerea acestora în dulapuri, camere prevăzute cu sisteme şi dispozitive de închidere.

  a) Autoturismele proprietate personala ale personalului vor fi parcate în spaţii speciale aprobate. Conducerea societăţii nu poarta răspunderea pentru pagubele aduse în parcare, în timpul programului normal de lucru.

  b)  În stare de urgenţă sau necesitate, mai ales în cazul posibilităţii existenţei

în dulapuri a unor produse insalubre sau periculoase, sau cu ocazia unor cazuri de forţă majoră, conducerea poate după ce a informat salariaţii respectivi, să dispună deschiderea dulapurilor. Deschiderea se va face în prezenţa celor interesaţi. În cazul absenţei salariatului sau refuzul lui de a participa la acţiune, aceasta se va face în prezenta unui terţ angajat.

                                        CAPITOLUL IV

                                REGULI DE DISCIPLINĂ

               Art.18. – Recompense

          Salariaţii în urma realizării sarcinilor la nivelul standardelor de performanţă stabilite prin fişa postului, pot beneficia de recompense potrivit legii.

              Art.19. – Abateri disciplinare

Încălcarea cu vinovăţie de către salariaţi, indiferent de funcţia pe care o ocupa, a obligaţiilor de serviciu, inclusiv a regulilor de comportare prevăzute în prezentul regulament, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legislaţiei în vigoare.

Sunt abateri disciplinare:

  • întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
  • întârzierea în mod repetat de la ora de începere a programului de lucru;
  • absenţe nemotivate de la serviciu;
  • intervenţiile sau stăruinţele pentru soluţionarea unor cereri în afara cadrului legal;
  • atitudinile ireverenţioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu;
  • nerespectarea secretului profesional sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter;
  • refuzul nejustificat de a îndeplini sarcinile şi atribuţiile prevăzute în fişa postului;
  • neglijenţa repetată în rezolvarea lucrărilor;
  • manifestări care aduc atingere prestigiului societăţii;
  • exprimarea sau desfăşurarea, în calitate de salariat ori în timpul programului de lucru, a unor opinii sau activităţi publice cu caracter politic;
  • încălcarea prevederilor legale referitoare la concurenţa neloială;
  • părăsirea serviciului fără motiv întemeiat şi fără a avea în prealabil aprobarea şefului ierarhic;
  • desfăşurarea unei activităţi personale sau private în timpul orelor de program;
  • solicitarea sau primirea de cadouri în scopul furnizării unor informaţii sau facilitări unor servicii care să dăuneze activităţii societăţii;
  • introducerea, distribuirea, facilitarea introducerii sau distribuirii în unitate a băuturilor alcoolice, pentru a fi consumate la locul de muncă;
  • întrarea şi rămânera în societate sub influenţa băuturilor alcoolice;
  • introducerea, posedarea, consumarea, distribuirea sau vinderea de substanţe / medicamente al căror efect pot produce dereglări comportamentale;
  • întruniri de orice fel care nu privesc activitatea profesională;
  • desfăşurarea activităţilor politice  de orice fel;
  • orice alte fapte interzise de lege;

a)Fumatul în locuri nepermise, întârzierea de la programul de lucru, furtul, violenţa fizică, refuzul de a se supune aplicării politicilor de : securitate şi protecţie a muncii, interzicere a fumatului, interzicere a consumului de alcool sau de medicamente care pot produce dereglări comportamentale, sunt considerate abateri deosebit de grave şi se sancţionează conform prezentului regulament prin desfacerea contractului individual de muncă.

 

        Art.20. – Sancţiuni disciplinare

Sancţiunile cu caracter disciplinar ce pot fi aplicate sariaţilor în caz de abatere disciplinară sunt următoarele:

a)     Sancţiunile disciplinare pentru funcţionarii publici sunt:

–         avertismentul scris;

–         suspendarea contractului individual de muncă pentru o perioada ce nu poate depăşi 10 zile lucratoare;

–         retrogradarea din funcţie, cu acordarea salariului funcţiei în care s-a dispus retrogradarea, pentru o perioada ce nu poate depăşi 60 zile;

–         diminuarea drepturilor salariale cu 5-10% pe o perioada de 1-3 luni;

–         desfacerea disciplinară a contractului de muncă.

       Art.21.- Interzicerea şi sancţionarea hărţuirii sexuale

          Nu se tolerează în cadrul relaţiilor de serviciu manifestări de hărţuire sexuală.                                             Sunt considerate hărţuiri sexuale, acele gesturi, manifestări, comentarii insinuante, sau propuneri cu aluzii sexuale. Acestea pot crea o stare de stres în cadrul instituţiei şi pot conduce la degradarea atmosferei de lucru, scăderea productivităţii muncii şi a moralului angajaţilor. În sensul celor de mai sus, nu este permis angajaţilor şi clienţilor societăţii să impună constrângeri, sau să exercite presiuni de orice altă natură în scopul obţinerii de favoruri de natură sexuală.

Salariaţii, care vor fi autorii dovediţi ai unor fapte prevăzute mai sus, vor fi sancţionaţi conform prevederilor art.20, respectând procedura stabilita la art. 22 din prezentul regulament.

        Art.22. – Dreptul de apărare al salariaţilor

a)     La individualizarea sancţiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, împrejurările în care aceasta a fost săvârşită, gradul de vinovăţie şi consecinţele abaterii, comportarea generală în serviciu a salariatului, precum şi de existenţa în antecedentele acestuia a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate, în condiţiile prevăzute de lege.

b)    Sancţiunea disciplinară nu poate fi aplicata decât după cercetarea prealabilă a faptei imputate şi după audierea salariatului. Audierea salariatului trebuie consemnata în scris, sub sancţiunea nulităţii.

c)     Refuzul salariatului, de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaraţie privitoare la abaterile imputate se consemnează într-un proces verbal. În astfel de cazuri sancţiunea poate fi aplicata.

d)    Acelaşi procedeu se va aplică şi în cazul personalului care refuză să se prezinte în vederea audierii.

e)     Sancţiunile disciplinare se aplică potrivit legii.

f)      Salariatul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa tribunalului, solicitând anularea sau modificarea după caz, a ordinului sau dispoziţiei de sancţionare.

g)     Dacă s-a dovedit nevinovăţia persoanei sancţionte, persoanele cu rea credinţă care au determinat aplicarea sancţiunii disciplinare, răspund disciplinar, material, civil şi după caz penal.

                                          CAPITOLUL V

                                OBLIGAŢIILE CONDUCERII

       Art.23.- Obligaţiile conducerii societăţii

Conducerea societăţii în vederea bunei desfăşurări a activităţii se obligă:

  • Să pună la dispoziţia salariaţilor spaţiu de lucru cu dotări, mijloace materiale şi de lucru necesare asigurării unor condiţii corespunzătoare de muncă pentru atingerea standardelor de performanţă cerute îndeplinirii sarcinilor ce-i revin fiecăruia;
  • Să urmărească periodic modul în care dotarea compartimentelor de muncă este realizată, în raport de cerinţele şi specificul fiecărei activităţi;
  • Să organizeze activitatea salariaţilor ţinând cont de strategia de dezvoltare, precizând prin fişa postului atribuţiile fiecăruia în raport de studiile, pregătirea profesională şi specialitatea acestora, stabilind în mod corect şi echitabil volumul de muncă al fiecăruia;
  • Să răspundă pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor date subalternilor, atât în cadrul societăţii cât şi în afara acesteia;
  • Să organizeze periodic forme de instruire şi formare profesională în raport de realizarea şi calitatea muncii fiecărui salariat, indiferent de nivelul sau natura studiilor avute;
  • Să sprijine şi să stimuleze iniţiativa şi capacitatea profesională a salariaţilor;
  • Să asigure condiţiile necesare aplicării dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la securitatea muncii şi prevenirea incendiilor, timpul de lucru şi de odihnă, acordarea drepturilor pentru muncă prestată;
  • Să plătească drepturile salariale la termenele şi în condiţiile stabilite.
  • Să creeze condiţii de prevenire şi înlăturare a tuturor cauzelor sau împrejurărilor care pot produce pagube patrimoniului societăţii.

Art.24. – Obligaţiile salariaţilor

Salariaţii au îndatorirea:

a)     Să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii societăţii;

b)    Să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin;

c)     Să răspundă, potrivi legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate;

d)    Să se conformeze dispoziţiilor date de şefii cărora le sunt subordonaţi direct, cu excepţia cazurilor în care apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale;

e)     Să păstreze secretul de stat şi secretul de serviciu în condiţiile legii;

f)      Să păstreze confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştiinţă în exercitarea funcţiei;

g)     Să nu solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, daruri sau alte avantaje.

h)    Să îşi perfecţioneze pregătirea profesionala fie în cadrul societăţii, fie urmând cursuri de perfecţionare organizate în acest scop;

i)       De a lucra în societate cel puţin cinci ani de la terminarea unei forme de instruire, specializare sau perfecţionare cu o durata mai mare de trei luni, în ţara sau în străinătate;

j)       Să se conformeze programului de lucru al societăţii;

k)    Să anunţe, personal sau prin altă persoană, conducerea societăţii situaţia în care, din motive obiective ori din cauza îmbolnăvirii absentează de la serviciu, în cursul zilei în care are loc absenţa, sau în cel mult 24 de ore;

l)       Să aibă o atitudine demna şi corectă, respectuoasă, dând dovadă de iniţiativă, creativitate, spirit constructiv, prezenţă de spirit, capacitate decizională operativă, diplomaţie;

m)  Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici orice neregulă constatată, abateri sau greutăţi în muncă;

n)    Să aibă o comportare corectă şi demnă în cadrul relaţiilor de serviciu, să-şi ajute colegii sau colaboratorii în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de serviciu şi să se suplinească în cadrul specialităţii lor;

  • o)    Să se prezinte la serviciu în ţinută decentă, să facă şi să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă, conform sarcinilor ce-i revin prin fişa postului;

p)    Să fumeze numai în spaţiile special amenajate;

q)    Să cunoască şi să respecte politicile de securitate şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor;

r)      Să nu utilizeze timpul de lucru în scopuri personale;

s)     Să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic orice abatere de la prevederile prezentului regulament săvârşită de alţi salariaţi, sau, vizitatori ai societăţii;

t)      Să respecte în totalitate prevederile prezentului regulament şi să păstreze confidenţialitatea privind conţinutul acestuia.

                             CAPITOLUL VI

                         DISPOZIŢII FINALE

          Art.25- Măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului de ordine interioară:

Prezentul Regulament de ordine interioara a fost aprobat de către reprezentanţii salariaţilor.

Acest regulament va fi adus la cunoştinţă sub semnătura, fiecărei persoane.

          Persoanele numite sau nou angajate nu-şi pot începe activitatea decât după ce au semnat că au luat la cunoştinţă de conţinutul acestui regulament, prin grija Compartimentului Resurse Umane.

Prezentul Regulament de Ordine Interioară al societăţii întra în vigoare de la data de ……… .

 CONDUCEREA,                                REPREZENTANŢII   SALARIAŢILOR,           

Fisele postului – 2013

Clauza de neconcurenţă este justificată de natura activităţii angajatoruluişi de necesitatea protejării secretelor comerciale şi a condiţiilor speciale de pregătire a salariaţilor.Decizia civilă nr. 546/R/15.05.2009 a Curţii de Apel GalaţiPrin sentinţa civilă nr. 1558/08.12.2008 pronunţată de către Tribunalul Galaţi în dosarul nr. 5858/121/2008, s-a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi în contradictoriu cu pârâtul B.D.

Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut următoarele:Prin cererea formulată şi înregistrată sub nr. 5858/121/2008 pe rolul Tribunalului Galaţi reclamanta SC A. SRL Galaţi a solicitat în contradictoriu cu pârâtul B. D. L., obligarea acestuia la plata sumei de 48352 lei reprezentând despăgubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenţă şi cuantumul indemnizaţiilor acordate acestuia pentru clauza de neconcurenţă.Motivându-şi în fapt cererea, reclamanta a arătat că pârâtul a fost salariat al societăţii în funcţia de agent comercial până la data de 15.03.2008.A susţinut că prin contractul individual de muncă 12801/18.05.2006 s-a prevăzut clauza de neconcurenţă.Potrivit actului adiţional menţionat, pârâtul în calitate de salariat al reclamantei se obligă ca pe perioada de un an de la încetarea contractului individual de muncă să nu presteze activităţile menţionate în actul adiţional la societăţile cu obiect similar de activitate ca al reclamantei.A precizat că pârâtul avea la dispoziţie o listă cu societăţile enumerate ce putea fi vizualizată la Serviciul Resurse Umane, începând cu data încetării contractului individual de muncă.Reclamanta a mai menţionat că pe lista societăţilor comerciale concurente se află şi SC F.S. SRL, societate la care fostul salariat activează în prezent.În susţinerea acţiunii, s-a folosit de proba cu înscrisuri.În drept, a invocat disp. art. 21, art. 22 şi 39 din Codul Muncii, respectiv 969 şi urm. din Codul civil, precum şi disp. art. 1073 din Codul civil.Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că în clauza de neconcurenţă se menţionează că salariatul se obligă să nu presteze activităţi de vânzare a materialelor de construcţii şi finisaje, a produselor pe bază de lemn şi feroneria societăţi care au acelaşi obiect de activitate pe teritoriul judeţelor Prahova şi Ploieşti ce fac parte din aria de activitate a punctului de lucru Ploieşti. A arătat că în clauza de neconcurenţă nu sunt cuprinşi terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, că acea listă nu a putut fi niciodată consultată de vreun salariat, că la societatea la care s-a angajat a prestat activitate într-o altă zonă geografică, respectiv în judeţele Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu, a precizat că la societatea reclamantă a lucrat pe departamentul Pal, iar la noua societate pe departamentul termo şi hidroizolaţii, că această clauză nu poate interzice în mod absolut exercitarea profesiei. În concluzie, a solicitat respingerea acţiunii.În drept, a invocat disp. art. 115 -119 din C.pr.civilă.Analizând şi coroborând materialul probator administrat în cauză, prima instanţa a reţinut următoarele:

Pârâtul a fost salariat al societăţii reclamante SC A. SRL Galaţi în funcţia de agent comercial, potrivit copiei contractului individual de muncă.Prin contractul individual de muncă părţile au convenit asupra includerii unei clauze de neconcurenţă.Pârâtul a denunţat unilateral contractul individual de muncă la data de 15.03.2008, în temeiul disp. art. 79 din Codul muncii, raporturile de muncă cu societatea reclamantă încetând la data de 15.03.2008.Se mai reţine din contractul individual de muncă 1028131/2008 pârâtul s-a angajat la SC F.S. SRL începând cu 17.03.2008, având funcţia de reprezentant vânzări, salariatul desfăşurându-şi activitatea în judeţele Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu.Conform clauzei de neconcurenţă, pârâtul se obligă ca pe perioada de un an de la încetarea contractului individual de muncă să nu presteze activităţile menţionate în actul adiţional, la societăţile cu obiect similar de activitate cu al reclamantei SC A. SRL, în caz de nerespectare a acestei clauze, fiind obligat la restituirea indemnizaţiei de neconcurenţă plătită de către angajator şi la plata cu titlu de despăgubire a unei sume echivalente cu venitul salarial brut obţinut de acesta în ultimul an de activitate în cadrul angajatorului.Potrivit disp. art. 21(1) (2) (3) din Codul Muncii, clauza de neconcurenţă îl obligă pe salariat să nu presteze în interesul său propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, ori să nu presteze o activitate în favoarea unui terţ care se află în relaţii de concurenţă cu angajatorul său, şi îl obligă pe angajator să îi plătească salariatului o indemnizaţie lunară (2) clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce sunt interzise salariatului pe durata contractului (3) indemnizaţia datorată salariatului se negociază şi este de cel puţin 25\% dar salariu, indemnizaţia trebuie plătită întocmai şi la timp.Din cuprinsul apărărilor invocate de pârât instanţa reţine una, pe care o consideră esenţială: prevederea unei clauze de neconcurenţă nu echivalează cu îngrădirea absolută a dreptului la muncă. Prin urmare, este pertinentă observaţia că această interdicţie ar trebui să opereze pe o arie geografică precis determinată. Această arie este descrisă în contractul individual de muncă ca fiind a judeţelor Prahova şi Dâmboviţa. Este adevărat că societatea la care pârâtul s-a angajat are sediul în Ploieşti, nu are puncte de lucru în alte localităţi. Însă, în contractul individual de muncă al pârâtului încheiat cu a doua societate se menţionează expres că activitatea o va desfăşura pe o altă zonă geografică, respectiv Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu. Aceasta este potrivit contractului zona de lucru a pârâtului şi, în acest mod, nu se aduce nici o atingere clauzei de neconcurenţă. Dimpotrivă, s-a găsit o modalitate ca, respectând această clauză, pârâtul să-şi poată desfăşura raporturile de muncă. S-a susţinut că actul este întocmit pro causa, deşi la data încheierii lui nu exista nici un litigiu, însă nu s-a făcut nici o probă în sensul că pârâtul ar fi desfăşurat în concret activităţi în aria interzisă prin clauza de neconcurenţă.Împotriva acestei sentinţe civile a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Galaţi, considerând-o nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive.

Pârâtul intimat avea la dispoziţie o listă cu societăţile concurente ce putea fi vizualizată la Serviciul Resurse Umane. Pe această listă se afla şi S.C. F.S. S.R.L. cu puncte de lucru în Ploieşti. La dosar este depus un certificat emis de Oficiul Registrului Comerţului din care rezultă că societatea are puncte de lucru doar în Ploieşti şi nicidecum în aria geografică în care susţine pârâtul că îşi desfăşoară activitatea.

În final, recurenta emite solicitări contradictorii şi anume: solicită admiterea recursului, casarea sentinţei recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare iar în fraza ulterioară, solicită să se constate că acţiunea este întemeiată şi admiterea acesteia.

În această situaţie, curtea aminteşte faptul că motivele de recurs invocate nu se încadrează în cauzele de casare cu trimitere în rejudecare prevăzute de art. 312 alin. 5 C.pr. civilă ci în cauzele de modificare a unui hotărâri şi de reţinere cu rejudecare.

În drept, recursul a fost întemeiat pe disp. art. 304 pct. 9, art. 312 alin. 3 C.pr. civilă.

Intimatul pârât a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat întrucât prima instanţă a pronunţat o hotărârea legală şi temeinică.

A învederat că din conţinutul clauzei de neconcurenţă se poate observa faptul că nu cuprinde terţii în favoarea cărora se interzice prestarea activităţii, ci se face doar o trimitere la lista societăţilor.

De asemenea, a arătat că a respectat clauza de neconcurenţă în ce priveşte aria geografică, întrucât şi-a desfăşurat activitatea ca reprezentant de vânzări pe judeţele Ilfov, Bucureşti şi Giurgiu.Prin decizia civilă nr. 546/R/15.05.2009 a Curţii de Apel Galaţi a fost admis recursul declarat de recurenta SC A. SRL, împotriva sentinţei civile nr.1558/8.12.2008 pronunţată de Tribunalul Galaţi în dosarul nr.5858/121/2008.A fost modificată în tot sentinţa civilă nr.1558/8.12.2008 a Tribunalului Galaţi şi în rejudecare:A fost admisă acţiunea formulată de reclamanta SC A. SRL Galaţi.A fost obligat pârâtul B. D. L. să plătească reclamantei suma de 48.352 lei actualizată cu indicele de inflaţie până la recuperarea integrală a acestuia.Curtea a apreciat că recursul este fondat pentru următoarele considerente:Aşa cum corect a învederat recurenta reclamantă, intimatul-pârât B. D. L. a încălcat prevederile contractului individual de muncă nr. 12801, încheiat la data de 18.05.2006 în sensul nerespectării clauzei de neconcurenţă.Clauza de neconcurenţă a început să activeze începând cu data de 15.03.2008, dată la care s-a desfăcut contractul individual de muncă al intimatului.Clauza de neconcurenţă prevede că, pe perioada de un an de la încetarea contractului de muncă, salariatul intimat să nu presteze activităţile menţionate în actul adiţional, la societăţi cu obiect similar de activitate ca al S.C. A. S.R.L., care activează pe teritoriul jud. Prahova şi Dîmboviţa, societăţi ce fac parte din aria de activitate a punctului de lucru Ploieşti. În acelaşi contract este prevăzut că lista exemplificativă a societăţilor concurente existente este disponibilă la Serviciul Resurse Umane şi va putea fi consultată de salariat la momentul încetării contractului său individual de muncă.Intimatul pârât a semnat contractul individual de muncă.Atât prima instanţă cât şi intimatul pârât apreciază că nu a fost încălcată clauza de neconcurenţă pentru faptul că interzicerea viza doar angajarea la societăţile existente pe teritoriul jud. Prahova şi Dâmboviţa, ori acesta şi-a desfăşurat activitatea în zona de vânzări din judeţele Ilfov, Giurgiu şi în mun. Bucureşti, potrivit contractului individual de muncă încheiat între pârât şi S.C. F. S. SRL.Instanţa de recurs nu reţine ca fiind întemeiat acest argument.Clauza contractuală este clară şi nu suportă alte interpretări: fostul salariat nu se poate angaja pe o anumită perioadă la nici una din societăţile înscrise în lista exemplificativă, criteriul avut în vedere de angajator fiind acela al similarităţii obiectului de activitate cu cel al angajatorului.În cadrul listei cu societăţi concurente S.C. A. SRL este cuprinsă şi S.C. F. S. SRL Ploieşti. Pârâtul afirmă că nu a luat cunoştinţă de lista cu societăţile respective însă această afirmaţie nu poate fi reţinută deoarece, acesta a semnat actul adiţional în care era inserată clauza de neconcurenţă cu menţiunea că societăţile concurente se află înscrise într-o listă ce se află la Serviciul Resurse Umane unde poate fi consultată, fiind respectate astfel prevederile art. 21 alin. 2 din Codul muncii.

Practic, intimatul pârât îşi invocă propria culpă prin faptul că a fost lipsit de diligenţă, în condiţiile în care societatea şi-a respectat obligaţiile asumate şi a achitat acestuia indemnizaţia pentru respectarea clauzei de neconcurenţă.În cazul în care intimatul ar fi considerat că este prea oneroasă interzicerea exercitării profesiei pe perioada determinată, avea posibilitatea de a uza de procedura prevăzută de art. 23 alin. 2 din Codul muncii, în vederea diminuării efectelor clauzei de neconcurenţă. Ori, intimatul a acceptat clauza astfel cum a fost negociată, a semnat contractul individual de muncă şi astfel, şi-a însuşit prevederile acesteia.Faptul că pârâtul intimat şi-a desfăşurat activitatea în zona de vânzări din judeţele Ilfov, Giurgiu şi mun. Bucureşti nu are nici o relevanţă în cauză şi nu înlătură răspunderea intimatului.Astfel, se pierde din vedere scopul inserării unei clauze de neconcurenţă.Clauza de neconcurenţă este justificată de natura activităţii angajatorului, necesitatea protejării secretelor comerciale şi a condiţiilor speciale de pregătire a salariaţilor.Conform art. 21 din Codul muncii, la încheierea contractului individual de muncă sau pe parcursul executării acestuia, părţile pot negocia şi cuprinde în contract o clauză de neconcurenţă prin care salariatul să fie obligat ca, după încetarea contractului, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizaţii de neconcurenţă lunare pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurenţă.Această reglementare constituie o excepţie de la dispoziţiile imperative ale art. 38 din Codul muncii în sensul că salariatului i se permite, legal, să accepte anumite restrângeri ale libertăţii muncii sale în schimbul obţinerii unui avantaj suplimentar, de natură pecuniară.Obligaţia de neconcurenţă este interpretată ca făcând parte din conţinutul obligaţiei generale de fidelitate a salariatului faţă de angajatorul său, prevăzută de art. 39 alin. 2 lit. d din Codul muncii.Contrar susţinerilor primei instanţe, raţiunea instituirii textului a fost protecţia angajatorului iar interesul încheierii unui acord privind clauza de neconcurenţă aparţine acestuia întrucât societatea apreciază dacă poate fi prejudiciata de angajarea fostului salariat la un concurent, iar salariatul nu este prejudiciat fiind despăgubit astfel că protecţia materială este instituită..În consecinţă, intimatul pârât nu avea posibilitatea de a se angaja la S.C. F. S. SRL Ploieşti întrucât era o societate considerată concurentă de către angajator, era înscrisă în listă şi, în aceste condiţii, nu are nici o importanţă în ce regiune îşi desfăşura fostul salariat activitatea, încălcarea clauzei având loc chiar prin angajarea la societatea concurentă şi nu prin desfăşurarea activităţii într-o anumită rază geografică. Clauza prevede interzicerea prestării unei activităţi similare la societăţi existente pe teritoriul jud. Prahova şi Dâmboviţa, ori expresia existente” înseamnă locul sediului societăţii şi nu alte locuri unde reprezentanţii de vânzări îşi desfăşoară diverse activităţi, aceştia putând efectua vânzări şi în afara graniţelor naţionale. În speţa de faţă, aşa cum rezultă din certificatul emis de către Oficiul Registrului Comerţului, S.C. F. S. SRL are sediul în localitatea Ploieşti din jud. Prahova, fiind, în concluzie, o societate aflată în concurenţă cu S.A. A. S.R.L.

Angajatorul are în vedere ca salariatul să nu se angajeze la o altă societate ce îi poate face concurenţă, în aceasta constând prejudiciul societăţii şi astfel, nu este necesar, aşa cum greşit susţine intimatul, ca societatea să probeze producerea unui prejudiciu, acesta fiind deja produs prin angajarea la societatea concurentă.Deşi intimatul susţine că S.C. F. S. SRL nu este o societate concurentă S.A. A. S.R.L., acest lucru nu se confirmă întrucât, comparând obiectul de activitate al celor două societăţi, se observă că sunt similare, cu privire la materiale de construcţie.În consecinţă, pârâtul datorează despăgubiri pentru nerespectarea clauzei de neconcurenţă, despăgubiri prevăzute în contractul individual de muncă.

Avocat divort – Romania

Găsirea unui avocat bun reprezintă o provocare pentru mulți oameni, dar acest lucru este din cauza lipsei de cunoștințe adecvate pentru a merge cu privire la sarcină. Articolul de mai jos are informațiile de care aveți nevoie pentru alegerea unui avocat specializat pe divort in Romania

Divorț

Este important ca avocatul va angaja este unul care este experimentat domeniul respectiv. De exemplu, dacă aveți nevoie de un avocat pentru un divorț, nu ar fi înțelept să angajeze un avocat specializat în taxe. Când angajezi un avocat familiarizat cu problema aveți o șansă mai bună pentru a obtine rezultate pozitive.

Dacă sunteți implicat într-un divorț, care se reduce la o afacere pe Facebook, aveți nevoie pentru a angaja un avocat care înțelege Facebook si adulter. Luati un avocat specializat in divort, pentru a fi  în măsură să gestioneze mai eficient si usor de cazul dumneavoastră, oferindu-vă o victorie și un proiect de lege mai mic, de asemenea.

Dacă aveți de gând sa depuneti un  divorț, nu utilizați același avocat pe care partenerul tau l-a avut in trecut. Mulți oameni folosesc o firmă familiară, dar că este un conflict de interese atunci când este același folosit de exa. Uită-te în jur și să încerce să găsească pe cineva mai bun

În timp ce poate doriți să găsiți un avocat care va va ajuta sa castigati divorțul tău, să nu angajeze una care este tot despre utilizarea trucuri murdare să prevaleze. În final, acest lucru poate ajunge suflare în fața ta, iar cazul se poate termina prin a merge în favoarea celeilalte persoane.

Dacă ați găsi un avocat de divorț și ei par foarte incantati de a face fosta ta „plata” pentru tot ceea ce au făcut pentru tine, uita-te pentru altcineva. În timp ce poate avea răzbunare în inima ta, avocatul dvs. ar trebui să se gândească direct în orice moment. Fiind părtinitoare nu este o etică a muncii bună, chiar dacă este în favoarea ta.

Amintiți-vă că nu toți avocații specializați în toate domeniile juridice. Înainte de a alege un avocat, dau seama ce problema principală este. Nu sunt de tone de avocați, dar mulți se specializează în diferite domenii. De exemplu, unii avocati specializati in dreptul afacerilor mici, în timp ce unele pot fi avocați divorț. Incepe cautarea prin alegerea unui avocat bazat pe ceea ce este problema dvs..

Acum, că ați ajuns la sfârșitul acestui articol, aveți câteva sfaturi solide care vă vor ajuta să găsiți un avocat bun. Ia ceea ce tocmai ai invatat la inima, și pentru a găsi cel mai bun avocat pe care poți. În curând, va fi reprezentată în mod competent în orice provocare juridică care te confrunti.a

Executare silita credite – Executarea silita a imobilelor ar trebui interzisa la creditele de valori mici

Pierderea unui imobil este cea mai grava consecinta a restantelor la credite. Pe langa faptul ca familiile isi pierd locuinta, de multe ori pretul de vanzare nu acopera valoarea datoriei catre banca, in special intr-o piata imobiliara in scadere.

Si mai grav este insa cand locuinta este executata silit pentru credite de valori reduse.

Casa poate fi executata oricand se inregistreaza restante

Indiferent daca o locuinta este sau nu ipotecata, aceasta poate fi executata silit. Acest lucru se intampla deoarece toate contractele de credit, indiferent ca sunt sau nu cu ipoteca, presupun garantarea datoriei cu toate bunurile si veniturile clientului.

Acest lucru inseamna ca in momentul in care se intra in faza executarii silite, creditorii pot avea pretentii la orice bun al debitorului sau pot solicita poprirea veniturilor.

Spre exemplu, chiar si in cazul in care datoria este de cateva mii de lei, daca doreste, banca are dreptul de a solicita, prin intermediul executarii silite, vanzarea la licitatie a imobilului detinut de client, pentru recuperarea datoriei.

Acestea sunt de altfel, si cele mai periculoase cazuri deoarece banca nu mai are atat de interesata de pretul de vanzare. Si atunci cand se obtine o suma derizorie in raport cu valoarea bunului, datoria tot se acopera.

Contestatiile sunt dificil de facut

Clientii datorinici au putine cai de atac impotriva executarii silite a bunurilor. O solutie ar fi contestatia executarii, pe diverse motive. Pe parcursul evaluarii contestatiei, executarea silita se suspenda.
Clientii pot contesta in instanta alegerea formei de executare atunci cand s-a ales executarea silita a locuintei si nu poprirea veniturilor, pentru sume restante mici.

Ghid recuperare taxa auto – 2013

Cine este obligat sa achite aceasta taxa?
Legea prevede ca obligatia de plata a taxei auto pe poluare apare in urmatoarele situatii:
la inmatricularea, pentru prima data, unui autovehicul de catre un proprietar din Romania;
la repunerea in circulatie a unui autovehicul dupa incetarea unei exceptari sau scutiri;

la reintroducerea in parcul auto a unui autovehicul in cazul in care, la momentul scoaterii din parc, i s-a restituit proprietarului valoarea reziduala a taxei.
Noua taxa pe poluare nu va fi achitata pentru masinile inmatriculate in perioada 1 ianuarie 2007 – 1 iulie 2008, de autovehiculele incadrate in categoria vehiculelor istorice sau care au fost acordate unor institutii ale statului. In acelasi timp, nici autoturismele confiscate sau cele acordate cu titlu gratuit nu sunt supuse la plata acestei taxe.

2. Legislatia aplicabila pentru a recupera/evita taxa auto
Teoretic, noua lege urmareste sa elimine complet discriminarile din legea veche, creand un cadru legal prin care cel care polueaza plateste, indiferent de unde si-a cumparat masina.
In practica lucrurile stau altfel. Prin aceasta lege nu se sanctioneaza poluarea, ci vanzarea de masini. Astfel, doar cei care cumpara sunt obligati la plata taxei auto de poluare. Prin urmare nu toti cei care au masini si le folosesc, deci polueaza , platesc, ci doar cei care vor sa cumpere o masina. Noutatea adusa de noua lege intrata in vigoare in ianuarie 2012, fata de legea veche, este ca indiferent de unde cumpara masina, din strainatate sau din tara, cumparatorul va fi nevoit sa plateasca aceasta taxa.
Prin noua lege , se incalca in lant mai multe principii comunitare si constitutionale de drept. Legea nr.9/2012 este in contradictie totala cu legislatia UE dar si cu legislatia nationala.
Prin aceasta lege libertatea de circulatie a bunurilor pe teritoriul Romaniei este indirect limitata. Dand castig de cauza celor care au actionat in judecata pentru recuperarea sau evitarea taxei auto de poluare, instantele din toata tara au constatat efectele nedorite create de aceasta noua lege, care a creat doar confuzie, discriminari si abuzuri, concomitent cu o incalcare flagranta a jurisprudentei Curtii Europene de Justitie.

3. Etape/Metode
 Pentru recuperarea taxei auto
Etapa 1 – Procedura antejudiciara
Se depune o plangere prealabila catre Administratia Finantelor Publice de pe raza teritoriului in care solicitantul a achitat taxa auto pe poluare.
Etapa 2- Procedura Judiciara
Dupa primirea raspunsului de la Administratia Finantelor Publice sau dupa 30 de zile de cand a fost depusa plangerea si nu a fost solutionata, se intenteaza actiunea de chemare in judecata a Administratiei Finantelor Publice la Tribunalul Administrativ, Contecios si Fiscal, urmand a se stabili termele de judecata pana la solutionarea actiunii.

Etapa 3 – Incasarea banilor
Cu hotararea castigata se merge la Administratia Finantelor Publice unde se face o cerere de restituire a banilor pe baza sentintei obtinute. Astfel se pune in executare hotararea judecatoreasca iar solicitantul va intra in posesia banilor achitati la inamtricularea masinii pentru taxa pe poluare.

 Pentru evitarea taxei auto (inmatricularea masinii fara a achita taxa auto)
Etapa 1 – Procedura antejudiciara
Se depune o plangere prealabila catre Serviciul Public Comunitar – Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculari de pe raza teritoriului domiciliului solicitantului.
Etapa 2- Procedura Judiciara
Dupa primirea raspunsului de la Serviciul Public Comunitar – Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculari sau dupa 30 de zile de cand a fost depusa plangerea si nu a fost solutionata, se intenteaza actiunea de chemare in judecata a Serviciul Public Comunitar – Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculari la Tribunalul Administrativ, Contecios si Fiscal, urmand a se parcurge toate etapele de judecata pana la solutionarea actiunii.
Etapa 3 – Incasarea banilor
Cu sentinta legalizata se merge la Serviciul Public Comunitar – Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculari unde, avand restul documentelor necesare, solicitantul isi poate inamtricula masina fara sa achite taxa auto pe poluare.

4. Concluzii
O lege care incalca legislatia comunitara a fost inlocuita cu alta lege, la fel de necomunitara. Actiunile intentate pentru recuperarea/evitarea acestei taxe, se castiga in instantele din toata tara intrucat si noua lege incalca principii fundamentale ale legislatiei nationale dar si comunitare.
Este nedrept ca populatia, oricum saracita de greutatile si criza economica ce a marcat ultimii ani, sa fie nevoita sa suporte plata unei astfel de taxe discriminatorii, ce, sub pretextul “poluatorul trebuie sa plateasca”, sanctioneaza orice act de vanzare cumparare a unei masini, descurajand achizitionarea de astfel de bunuri.
Nume mari de pe piata avocaturii au sustinut ilegalitatea acestei legi, incurajand cetatenii care si-au achizitionat sau intentioneaza sa-si achizitioneze autovehicule, sa actioneze in instanta pentru recuperarea sau evitarea sumelor exorbitante pe care, din pacate, taxa auto pe poluare le presupune.

Buletinul Curtilor de Apel – nr. 12/2013

Actiune in resciziune. Conditii de exercitare

C.civ., art. 790

Actiunea in resciziune reglementata de art. 790 C.civ. nu poate fi exercitata impotriva unei imparteli dispuse pe cale judiciara, printr-o hotarare ce se bucura de atributul autoritatii de lucru judecat. Ea poate fi indreptata exclusiv in contra unei imparteli care

izvoraste din conventia coindivizarilor, deoarece viciile de consimtamant se constituie in imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a incheia un act juridic, iar o hotarare judecatoreasca nu are caracteristicile unui acord de vointe, fiind un act jurisdictional care solutioneaza un litigiu si nu o conventie intre parti.

Curtea de Apel Cluj, Sectia civila, de munca si asigurari sociale, pentru minori si familie, Decizia nr. 2361 din 1 octombrie 2010

[2] Contract de vanzare-cumparare incheiat in baza Legii nr. 112/1995. Desfiintare. Despagubiri solicitate in baza art. 501 din Legea nr. 10/2001. Interpretare norma

C.civ., art. 978
Legea nr. 10/2001, art. 501

Dispozitiile art. 501 din Legea nr. 10/2001 nu sunt incidente in cazul contractelor de vanzare-cumparare desfiintate ca urmare a nerespectarii dispozitiilor Legii nr. 112/1995.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, Decizia nr. 1045 din 8 decembrie 2010

[3] Contract de vanzare-cumparare. Efecte

Legea nr. 7/1996, art. 30, art. 31

In cadrul actiunii in evacuare instanta verifica daca proprietarul exercita toate atributele dreptului de proprietate, inclusiv dreptul personal de folosinta a bunului. Potrivit art. 30 din Legea nr. 7/1996 daca in cartea funciara s-a inscris un drept real in conditiile prezentei legi, in folosul unei persoane, se prezuma ca dreptul exista in folosul ei, daca a fost dobandit cu buna credinta, cat timp nu se dovedeste contrariul. In art. 31 din acelasi act normativ se stipuleaza urmatoarele: cuprinsul cartii funciare, in afara ingradirilor si exceptiilor legale, se considera exact numai in folosul acelei persoane care, in virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobandit cu buna credinta un drept real inscris in cartea funciara. Dobanditorul este considerat de buna credinta daca, la data inregistrarii cererii de inscriere a dreptului in folosul sau, nu a fost notata nicio actiune prin care se contesta cuprinsul cartii funciare sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre acestea si situatia juridica reala. Acest principiu al fortei probante a inscrierii in cartea funciara a fost consacrata si de prevederile art. 32 si 33 din Decretul-lege nr. 115/1938. Asadar, persoana care si-a inscris dreptul real dobandit cu titlu oneros de buna credinta se bucura de o prezumtie absoluta de proprietar. Cu alte cuvinte, cel care a dobandit cu buna credinta un drept real, intemeindu-se pe cuprinsul catii funciare, este aparat de orice cauza de evictiune daca cel interesat nu a intentat in termen legal actiunea in rectificarea cartii funciare.

Curtea de Apel Targu Mures, Sectia civila, Decizia nr. 1198 din 21 septembrie 2010

[4] Drepturi de autor pentru inventie. Neplata taxei legale de mentinere in vigoare a brevetului. Sanctiunea decaderii. Conditia publicarii in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala

Legea nr. 64/1991, art. 43 alin. (3)

Neplata taxei legale de mentinere in vigoare a brevetului se sanctioneaza cu decaderea titularului din drepturile ce decurg din brevet, potrivit art. 43 alin. (3) din Legea nr. 64/1991, sanctiune care se inregistreaza in Registrul National al Brevetelor de Inventie si se publica in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala, titularul avand la dispozitie un termen de 6 luni de la data publicarii decaderii, pentru a formula la OSIM cerere pentru revalidarea brevetului. Decaderea are ca efect pierderea drepturilor titularului de brevet, este totala si produce efecte, doar pentru viitor, cu incepere de la data publicarii in BOPI.

Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 477 din 14 decembrie 2010

[5] Incredintare minor. Criterii de apreciere. Optiunea minorului

C.fam., art. 42 alin. (1), (2)
Legea nr. 272/2004

Conform dispozitiilor Legii nr. 272/2004, principiul de baza la luarea deciziilor privind autoritatea parentala si dreptul la vizita trebuie sa fie interesul superior al copilului.

Curtea de Apel Galati, Sectia civila, Decizia nr. 309 din 2 septembrie 2010

[6] Incredintarea minorilor. Competenta instantelor din statele membre ale Uniunii Europene. Exceptie de la regula de competenta

Regulamentul CE 2201/2003, art. 8 alin. (1), art. 12 alin. (3)
Legea nr. 105/1992

De la prevederile art. 8 alin. (1) au fost instituite, insa, si unele exceptii, in care competenta revine instantelor din alte state membre decat statul in care copilul are resedinta obisnuita la momentul sesizarii. Sub acest aspect prezinta relevanta in cauza competenta prevazuta in art. 12 alin. (3) din regulament. In conformitate cu aceste prevederi competenta revine instantelor din statul membru cu care copilul are o stransa legatura. Stransa legatura trebuie sa rezulte din faptul ca unul din titularii raspunderii parintesti isi are resedinta obisnuita aici sau copilul este resortisant al acestui stat membru. Pentru a fi competente instantele din acest stat membru este necesar ca aceasta competenta sa fi fost acceptata, expres sau in orice alt mod neechivoc, de catre toate partile participante la procedura la data sesizarii instantei, iar competenta sa fie in interesul superior al copilului. Cat priveste desesizarea instantelor dintr-un stat membru, in situatii in care sunt aplicabile prevederile Regulamentului CE 2201/2003, este de mentionat ca aceasta nu poate fi facuta decat in conditiile reglementate prin regulament. Astfel, potrivit art.15 din regulament, cu titlu de exceptie, instantele dintr-un stat membru competente sa solutioneze cauza pe fond pot: a) sa suspende cauza si sa invite partile sa depuna o cerere la instanta altui stat membru; b) sa solicite instantei unui alt stat membru sa-ti exercite competenta.

Curtea de Apel Craiova, Sectia I civila si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 1374 din 2 decembrie 2010

[7] Contract individual de munca. Clauza de neconcurenta. Nerespectarea clauzei. Interdictia stabilirii cu anticipatie a prejudiciului printr-o clauza penala

C.muncii, art. 24

Potrivit art. 24 C.muncii, in ipoteza nerespectarii obligatiilor asumate prin clauza de neconcurenta, angajatul va fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. Din aceasta reglementare rezulta ca stabilirea cu anticipatie a daunelor-interese de catre parti si inserarea unei clauze penale in contractul individual de munca este interzisa.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia litigii de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 2230 din 12 octombrie 2010

[8] Modificare unilaterala a salariului. Elemente esentiale ale contractului de munca. Lipsa acordul angajatului

C.muncii, art. 41, art. 154, art. 164 alin. (1), (2)

Contractul individual de munca poate fi modificat in ceea ce priveste durata contractului, locul muncii, felul muncii, conditiile de munca, salariul si timpul de odihna, numai prin acordul partilor conform art. 41 alin. (1) si (3) C.muncii, acord care in speta nu a existat. In lipsa unui mandat special din partea reclamantului, acordul sindicatului nu poate suplini acordul salariatului in ceea ce priveste modificarea contractului individual de munca prin diminuarea salariului.

Curtea de Apel Suceava, Sectia conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 1106 din 28 septembrie 2010

[9] Legalitatea deciziei de imputare prin care A.J.O.F.M. a imputat reclamantului indemnizatia de somaj primita necuvenit

C.muncii, art. 78 alin. (2)
Legea nr. 76/2002, art. 5 pct. IV lit. c), art. 47 alin. (1)

Indemnizatia de somaj a devenit un venit necuvenit, motivat de faptul ca prin anularea deciziei de desfacere a contractului individual de munca, reclamanta a fost repusa in situatia anterioara, a redobandit calitatea de salariat si a devenit persoana asigurata in sistemul asigurarilor sociale. Potrivit art. 5 pct. IV lit. c) din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, are calitatea de somer persoana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii: nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat valoarea indicatorului social de referinta al asigurarilor pentru somaj si stimularii ocuparii fortei de munca in vigoare.
Despagubirile primite de reclamanta in baza art. 78 alin. (2) C.muncii reprezinta in esenta salarii indexate majorate si reactualizate cu celelalte drepturi din care se retin contributiile de asigurari sociale.
Conform prevederilor art. 47 alin. (1) din Legea nr. 76/2002, sumele acordate in mod necuvenit din bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si orice debite constituite la bugetul asigurarilor de somaj, altele decat cele provenite din contributii, se recupereaza pe baza deciziilor emise de agentiile pentru ocuparea fortei de munca sau, dupa caz, de centrele regionale de formare profesionala a adultilor care constituie titluri executorii.

Curtea de Apel Constanta, Sectia civila, pentru cauze cu minori si de familie, precum si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale, Decizia nr. 360 din 30 noiembrie 2010

[10] Contract de leasing. Contract tip adeziune. Clauza penala

C.civ., art. 1066
O.G. nr. 51/1997, art. 15

Din dispozitiile O.G. nr. 51/1997 nu rezulta obligatia utilizatorului de a plati pe langa ratele de leasing datorate pana la data restituirii bunului si toate celelalte rate de leasing ramase de achitat, precum si valoarea reziduala, clauza contractuala de plata a ratelor de leasing ce ar fi fost datorate in continuare, dupa reziliere, precum si a valorii reziduale, fiind in mod evident excesiva si stabilita printr-un contract tip adeziune, debitoarea neavand posibilitatea efectiva de a negocia cu finantatorul – creditoarea, aspect ce rezulta din redactarea conditiilor generale, tipizate, care au fost numai aduse la cunostinta utilizatorului, fara a exista o posibilitate reala pentru acesta de a le negocia.

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2146 din 10 decembrie 2010

[11] Lipsa consimtamantului asociatului unic – persoana juridica. Lipsa conflictului de interese. Conditii

Legea nr. 31/1990, art. 79, art. 126, art. 194, art. 1961

Intrucat asociatul unic al societatii parate este o persoana juridica, care are, la randul sau, doi asociati, pentru ca in cadrul adunarii generale sa se poata determina cu certitudine care este decizia pe care asociatul unic a inteles sa o adopte, ar fi fost necesar ca acesta sa fi adoptat, in cadrul unei adunari generale proprii a asociatilor, o hotarare prin care sa fi stabilit care este vointa sa sociala.
Vointa societatii-mama, ca vointa a asociatului unic al societatii-fiica, se formeaza numai prin votul ambilor asociati, care se controleaza reciproc si nu pot obstructiona in mod unilateral dreptul celuilalt asociat de a participa la procesul decizional.
Lipsa unei hotarari a adunarii generale a asociatilor apelantei, in calitate de asociat unic al intimatei, in sensul exprimarii unui consimtamant al persoanei juridice pentru punctele care urmau a fi dezbatute in cadrul respectivei sedinte, precum si existenta unui dezacord total al mandatarilor celor doi administratori ai asociatului unic determina nulitatea absoluta a hotararii astfel adoptate.
Conflictul de interese nu poate exista decat in situatia in care interesele personale ale asociatilor prevaleaza asupra celor de grup, adica interesului societatii, imprejurare care poate determina destramarea structurii societare.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala, Decizia nr. 211 din 23 noiembrie 2010

[12] Activitati curente desfasurate de debitor in perioada de observatie. Aplicabilitatea dispozitiilor art. 46 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

Legea nr. 85/2006, art. 46 alin. (1)

Neincadrandu-se in sfera activitatilor curente, exemplificate de dispozitiile art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei, creantele asociatilor reprezentand creante subordonate conform art. 123 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, acestea trebuie inscrise la masa credala cu respectarea ordinii de preferinta, in raport de aceasta ordine putand fi efectuata si plata lor.
Cat timp nu s-a facut dovada ca plata a fost efectuata de debitor in desfasurarea activitatilor curente, erau indeplinite cerintele pentru anularea platii efectuate de administratorul-asociat unic catre el insusi, in baza dispozitiilor art. 46 alin. (1) din aceeasi lege.

Curtea de Apel Ploiesti, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1560 din 7 octombrie 2010

[13] Concordat. Omologare. Nerespectarea prevederilor legale in materia ajutorului de stat. Consecinte

Legea nr. 381/2009, art. 21 lit. c), art. 28 alin. (5)

Nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la ajutorul de stat si lipsa aprobarii comisiei interministeriale este sanctionata cu inopozabilitatea concordatului fata de creditorii bugetari, si nu cu nulitatea hotararii de omologare a acestuia.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 11504 din 2 noiembrie 2010

[14] Reprezentarea in procesul civil a consiliului local. Dispozitiile specifice organizarii si functionarii administratiei publice locale incidente

Legea nr. 215/2001, art. 35
O.G. nr. 35/2002, art. 10, art. 791, art. 793

C.proc.civ., art. 161

Reprezentarea Consiliului local se realizeaza in conditiile si limitele prevazute de dispozitiile art. 35 din Legea nr. 215/2001, republicata, respectiv ale art. 10, 793, coroborat cu art. 791 din O.G. nr. 35/2002 cu completarile si modificarile ulterioare. Astfel, reprezentarea se poate realiza prin presedintele de sedinta, printr-o persoana cu studii superioare, de regula juridice sau administrative, angajata a consiliului local sau printr-un aparator ales.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1165 din 4 noiembrie 2010

[15] Calea procedurala pentru anularea sanctiunilor complementare prevazute de legislatia rutiera

O.U.G. nr. 195/2002, art. 118
Legea nr. 554/2004, art. 5 alin. (2)

Contestarea sanctiunilor aplicate ca urmare a savarsirii contraventiilor prevazute de O.U.G. nr. 195/2002 cu completarile si modificarile ulterioare este reglementata de capitolul 8 al acestui act normativ. Astfel, potrivit art. 118, impotriva procesului-verbal prin care au fost aplicate sanctiuni principale si complementare contravenientul are calea de atac a plangerii impotriva procesului-verbal de contraventie, promovarea acesteia avand drept consecinta suspendarea executarii amenzilor si a sanctiunilor complementare.
Pe de alta parte, avand in vedere obiectul de reglementare al O.U.G. nr. 195/2002, aprobata prin Legea nr. 49/2006, conditiile de adoptare a Legii de aprobare a O.U.G. nr. 195/2002, cu respectarea art. 75, 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, dispozitiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 care exclud controlului in contencios administrativ al actelor administrative pentru desfiintarea carora se prevede prin lege organica o alta procedura judiciara, s-a apreciat ca formularea actiunii in contencios administrativ pentru desfiintarea unei sanctiuni contraventionale complementare excede cadrului normativ reglementat de dispozitiile Legii nr. 554/2004 pe care reclamantul si-a intemeiat actiunea.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1274 din 2 decembrie 2010

[16] Licitatie electronica. Optiunea autoritatii contractante pentru prelungirea licitatiei. Relevanta datelor asupra orelor depunerii ofertelor furnizate de tertul care are calitatea de gestionar al activitatii de licitatie electronica

Licitatia a avut loc in mediu electronic, fara interventia autoritatii contractante, faptul fiind evidentiat de Centrul national de management pentru societatea informationala, in care sunt evidentiate orele la care au fost depuse ofertele succesive.
In aceasta situatie, nu se poate retine critica formulata referitor la faptul ca decizia C.N.S.C. a fost intemeiata doar pe sustinerile autoritatii contractante, intrucat aceasta si-a sustinut punctul de vedere in concordanta cu cele atestate de catre tertul mentionat anterior, care are calitatea de gestionar al activitatii de licitatie electronica.

Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2529 din 22 octombrie 2010

[17] Obligatii fiscale. Contributii la fondul national de asigurari sociale de sanatate. Omisiunea depunerii declaratiilor fiscale. Inadmisibilitatea invocarii de catre contribuabil a propriei culpe

C.fisc., art. 82 alin.(2)
C.proc.fisc., art. 86 alin. (4)
Legea nr. 95/2006, art. 215 alin. (3)

Organului fiscal ii este recunoscut dreptul de a identifica cuantumul unei creante fiscale si de a emite titluri executorii pentru recuperarea acestei creante, iar in lipsa declaratiilor pe care contribuabilul este obligat a le depune in vederea stabilirii obligatiilor sale de plata, organul fiscal poate proceda la intocmirea declaratiilor in baza datelor existente in evidenta proprie.
Lipsa declaratiei fiscale nu inlatura obligatia de plata a contributiei, dupa cum nu impiedica organul fiscal sa stabileasca, din proprie initiativa, cuantumul obligatiei de plata.
Contribuabilul ce nu si-a indeplinit obligatia legala de a depune declaratiile care permit stabilirea obligatiilor de plata nu isi poate invoca cu succes propria culpa ca un temei al considerarii inexistentei unui titlu de creanta impotriva sa.
Modalitatea de lucru a organului fiscal nu este prin ea insasi anulabila, pentru ca reclamanta nu ar fi semnat acele declaratii, ci reprezinta dimpotriva, o modalitate corecta de rezolvare a unei situatii create din culpa reclamantei care a omis depunerea declaratiilor.

Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 2731 din 5 noiembrie 2010

[18] Societate comerciala inregistrata din oficiu ca platitor de TVA. Obligarea societatii la plata taxei pe valoare adaugata de la data la care ar fi trebuit sa fie inregistrata in scopuri de TVA

C.fisc., art. 137 alin. (1) lit. a), art. 145, art. 146, art. 152 alin. (3), (6), art. 153, art. 179 alin. (4)
C.proc.fisc., art. 119 si art. 120 alin. (1), (7)
H.G. nr. 4/2004, pct. 23 alin. (2)
H.G. nr. 44/2004, art. 56 alin. (4) lit. b)

In cazul in care persoana impozabila a atins sau a depasit plafonul de scutire si nu a solicitat inregistrarea, conform art. 153 C.fisc. in termenul prevazut de lege, organele fiscale competente vor solicita plata taxei pe care persoana impozabila ar fi datorat-o daca ar fi fost inregistrata normal in scopuri de taxa conform art. 153 C.fisc., pe perioada cuprinsa intre data la care persoana respectiva ar fi fost inregistrata in scopuri de taxa, daca ar fi solicitat in termen legal inregistrarea si data la care a fost inregistrata.

Curtea de Apel Bacau, Sectia comerciala, de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 1278 din 2 decembrie 2010

[19] Retinerea gresita de circumstante atenuante in cazul infractiunii de conducere pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere de catre inculpatul aflat in stare de recidiva

C.pen., art. 37 lit. a)
O.U.G. nr. 195/2002, art. 86 alin. (1)

Chiar daca inculpatul, prin activitatea infractionala desfasurata, nu a afectat in mod direct pe ceilalti participanti la trafic, acesta a comis o infractiune de pericol, iar datele sale personale arata ca in luna aprilie 2010 a mai fost condamnat pentru o infractiune similara, ceea ce denota o perseverenta infractionala.
Doar faptul ca a condus pe o distanta redusa si fara evenimente rutiere, nu atrage retinerea obligatorie a circumstantelor atenuante, prevazute de art. 74 alin. (2) C.pen., ce ar avea ca efect reducerea pedepsei sub limita minima a textului incriminator.

Curtea de Apel Constanta, Sectia penala si pentru cauze cu penale cu minori si de familie, Decizia nr. 607 din 30 septembrie 2010

[20] Provocare. Conditii

C.pen., art. 73 lit. b)

Provocarea, in sensul art. 73 lit. b) C.pen., presupune o anumita spontaneitate, o surprindere a inculpatului de natura sa-l determine sa actioneze sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii.

Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, Decizia nr. 75 din 28 septembrie 2010

Recuperare taxa auto 2013 – avocat taxa poluare

Premierul Victor Ponta a afirmat ca proprietarii de vehicule inmatriculate inainte de anul 2007 ar putea fi scutiti de la plata taxei de prima vanzare auto, suspendata pe parcursul anului trecut.

“Trebuie sa incercam sa indreptam aberatiile, iar prima dintre aberatii era referitoare la masinile de dinainte de 1 ianuarie 2007, inainte sa intram in Uniunea Europeana. Deci, are omul o Dacie care face 300 euro si plateste o taxa de 3.000 euro, sigur ca e o aberatie”, a spus Ponta – Recuperare taxa auto 2013

Anul trecut, fostul Guvern a decis ca pentru autovehiculele inmatriculate inainte de anul 2007 taxa de poluare trebuie achitata de catre cumparator la momentul primei transcrieri a dreptului de proprietate a autovehiculelor-  avocat taxa poluare

Taxa, denumita “de prima vanzare”, este perceputa cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate in Romania asupra unui autovehicul rulat si pentru care nu a fost achitata taxa de poluare.

Seap licitatii – 2013

1. Pot utiliza certificatul pentru aplicatia eMarket pentru autentificare in aplicatia eLicitatie ?

Va anuntam ca aplicatia eMarket nu mai este functionala din data de 30.06.2006. Certificatele obtinute pentru aceasta aplicatie nu pot fi folosite pentru accesarea eLicitatie.

 

 
Pentru detalii privind inregistrarea in SEAP va rugam sa accesati pagina www.e-licitatie.ro – „Procedura de Inregistrare in Sistem” aferenta.

2. Ce este codul PIN si unde se utilizeaza ?

Codul PIN este o cheie de acces care se genereaza automat de sistem la inregistrarea online pe www.e-licitatie.ro sau la recuperarea certificatului digital. Va rugam sa retineti acest cod pentru a va putea autentifica in pagina de download a certificatului digital.

3. Am primit mesajul de confirmare a inregistrarii, dar nu am primit contul de utilizator si parola.

Contul de utilizator si parola NU SUNT FURNIZATE DE SISTEM. Contul si parola au fost alese de dumneavoastra la inregistrarea online/recuperarea certificatului digital pe www.e-licitatie.ro. La inregistrarea online/recuperarea certificatului digital sistemul furnizeaza doar PIN-ul.

4. Ce reprezinta campul „cont de utilizator” din cererea de inregistrare ce trebuie trimisa prin posta?

Contul utilizator este cel pe care l-ati introdus la inregistrarea online pe www.e-licitatie.ro, si pe care-l veti folosi la autentificarea in sistem.

5. Cum procedez daca am certificatul digital instalat si am uitat parola de acces in sistem?

Daca utilizatorul pentru care a fost uitata parola este singurul utilizator care are dreptul „Administrare utilizatori ai entitatii” puteti schimba parola astfel: in pagina de autentificare in sistem accesati link-ul „Ati uitat parola?”; veti fi trimis intr-o pagina unde trebuie sa introduceti contul utilizator si sa apasati butonul „Trimitere cerere” pentru a trimite cererea de schimbare a parolei. Dupa maxim o ora de la trimiterea cererii veti primi pe adresa de email a utilizatorului un mesaj electronic ce contine un link catre pagina de schimbare a parolei. In pagina de schimbare a parolei trebuie sa introduceti contul utilizator, noua parola si sa confirmati noua parola. Atentie: link-ul catre pagina de schimbare a parolei este valabil 12 ore de la generarea cererii de schimbare a parolei.
Daca exista un alt utilizator al entitatii care are asignat rolul „Administrare utilizatori ai entitatii”, acesta poate schimba parola pentru utilizatorul care si-a uitat parola.

6. Am primit mesajul de emitere certificat digital, dar nu il pot descarca deoarece nu mai stiu parola introdusa la inscrierea online in eLicitatie, sau codul PIN furnizat de sistem la inscriere. Cum ar trebui sa procedez in continuare ?

In aceasta situatie utilizatorul va urma Procedura de Recuperare a Certificatului care consta in urmatoarele 2 etape:

efectuarea unei inregistrari online prin accesarea din pagina principala a site-ului a sectiunii Inregistrare / Recuperare Certificat Digital prin crearea unui nou cont utilizator, diferit de cel pentru care a fost emis certificatul digital;
transmiterea formularului Cerere de recuperare certificat digital adresata operatorului SEAP.

Detalii privind Procedura de Recuperare a Certificatului pentru fiecare tip de utilizator (autoritate contractanta/ofertant) le gasiti disponibile pe prima pagina a site-ului.

7. Cum procedez daca am pierdut certificatul digital sau parola pentru instalarea acestuia ?

Certificatul digital sau parola pentru acesta pot fi recuperate de la adresa https://ac.e-guvernare.ro, in cazul in care nu ati confirmat descarcarea acestuia.
Daca ati confirmat descarcarea certificatului digital, va rugam sa urmati Procedura de recuperare a Certificatului Digital aferenta, disponibila pe prima pagina a site-ului.

8. La inregistrare, in sectiunea „Adrese”, la adaugarea unei adrese imi cere numele acesteia. Ce reprezinta acest camp ?

Campul „nume adresa” il alegeti dvs. pentru a identifica o adresa pe care o adaugati.

9. Unde primesc mesajele electronice ?

Emailurile generate automat de sistem se trimit pe adresele de email introduse la „adresa de contact”. Daca doriti trimiterea emailurilor automate catre mai multe adrese de email, acestea trebuiesc introduse in campul „Adresa de e-mail” al adresei de contact, separate prin virgula (,) sau punct si virgula (;).
Emailurile de schimbare a parolei se trimit pe adresa de email a utilizatorului care a solicitat schimbarea parolei.
Continutul mesajelor electronice generate automat se poate vizualiza si in meniul Notificari / Notificari de sistem.

10. De ce nu imi apare meniul sau submeniurile pentru : Anunturi / Proceduri de atribuire / Administrare / Diverse / Notificari ?

Utilizatorul cu care v-ati autentificat nu are atribuite rolurile corespunzatoare.
Adugarea acestora o poate face un utilizator care detine rolul de „Administrare utilizatori ai entitatii”, astfel: meniul Administrare -> Utilizatori-> se selecteaza pictograma in forma de creion din dreptul utilizatorului pentru care se doreste modificarea listei de roluri -> in sectiunea „Administrare roluri” se apasa butonul „Adauga”, dupa care se atribuie rolurile dorite, se apasa butonul „Continua” , iar apoi butonul „Salveaza”.
Pentru aplicarea modificarilor este necesara deconectarea din sistem si reconectarea utilizatorului pentru care s-a efectuat atribuirea rolurilor.

11. Cum pot sa atasez un document la un anunt sau la o procedura de atribuire ?

Este necesara definirea prealabila a documentelor, in meniul Administrare, sectiunea Documente. Se apasa butonul Adauga, se completeaza campurile din pagina Editare Document, iar pentru uploadarea documentului se apasa butonul „Trimite Fisier”; se selecteaza fisierul care se doreste a fi incarcat in sistem, se apasa butonul „Upload”, dupa care se apasa butonul „Salveaza”.
Cand se doreste atasarea unui document la un anunt / procedura de atribuire, acesta va putea fi selectat (prin actionarea pictogramei) dintr-o fereastra pop-up cuprinzand lista documentelor incarcate in sistem, prin modalitatea descrisa mai sus.

12. La „Acces in Sistem” pagina ramane in incarcare sau este afisat urmatorul mesaj de eroare:
-„The requested URL could not be retreived”
-sau „The page cannot be displayed”
-sau „Internet Explorer cannot display the webpage” (in IE7)
-sau alt mesaj de eroare

1) Se verifica daca browserul are setarile Use SSL 2.0 si Use SSL 3.0 active (se gasesc in Internet Explorer la meniul Tools -> Internet Options -> Advanced; in Mozilla Firefox: Tools -> Options -> Advanced -> Security); se bifeaza in cazul in care sunt deselectate.
2) In cazul in care accesul la Internet se face printr-un server proxy, acesta trebuie configurat sa permita traficul pe portul 8881.
3) Se reinstaleaza certificatul digital.

 

Licitatii publice – 2013

Intrerupere pentru mentenanta    18.01.2013 12:55
Descriere: In data de 21.01.2013 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 22.01.2013 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.

Intrerupere pentru mentenanta    26.12.2012 11:58
Descriere: In data de 27.12.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 28.12.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Sarbatori fericite!    21.12.2012 14:43
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in zilele de 24.12.2012 si 31.12.2012 nu se lucreaza cu publicul. Echipa e-Licitatie va ureaza Sarbatori Fericite si un An Nou plin de realizari si impliniri! La Multi Ani!
Nu se fac incasari    17.12.2012 15:22
Descriere: In zilele de 27,28 decembrie 2012 nu se vor face incasari la sediul CNMSI. Multumim pentru intelegere!
Oprire DEMO    11.12.2012 11:00
Descriere: In perioada 12.12.2012-03.01.2013 aplicatia DEMO – eLicitatie nu va fi disponibila utilizatorilor sai find oprita pentru efectuarea unor lucrari de mentenanta.
Sarbatoare de Sfantul Andrei    26.11.2012 12:28
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in data de 30.11.2012 nu se lucreaza cu publicul.
Intrerupere pentru mentenanta    02.11.2012 19:19
Descriere: In data de 3.11.2012 incepand cu ora 09:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 4.11.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    17.09.2012 10:35
Descriere: In data de 17.09.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 17.09.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    11.09.2012 11:06
Descriere: In data de 12.09.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 12.09.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Adormirea Maicii Domnului    13.08.2012 14:39
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in data de 15.08.2012 nu se lucreaza cu publicul.
Amanare licitatii    13.07.2012 16:31
Descriere: Informam utilizatorii SEAP ca, datorita unor probleme de ordin tehnic, toate procedurile online cu data de inchidere azi 13.07.2012 se vor amana dupa cum urmeaza: -faza finala de licitatie electronica cu data limita azi, 13.07.2012 ora 14.00, se amana pentru luni 16.07.2012 la aceeasi ora; -cerer…
ATENTIONARE !!    03.07.2012 14:06
Descriere: Atentionam toti utilizatorii SEAP ca inregistrarea/reinnoirea/recuperarea certificatului digital este gratuita, CNMSI – SEAP nu percepe niciun fel de taxa pentru aceste servicii in mod direct sau prin intermediari. Daca exista solicitari de diverse taxe prin intermediul altor firme in numele si pent…
Sarbatoare de Rusalii    29.05.2012 13:54
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in data de 04.06.2012 nu se lucreaza cu publicul.
1 Mai    26.04.2012 15:15
Descriere: Va aducem la cunostinta ca in zilele de 30.04.2012 si 01.05.2012 nu se lucreaza cu publicul.Multumim pentru intelegere.
Amanare proceduri online    25.04.2012 11:41
Descriere: In urma Hotararii de Guvern prin care s-a stabilit data de 30.04.2012 zi nelucratoare, va aducem la cunostinta ca toate procedurile online cu data de inchidere luni 30.04.2012 vor fi amanate pentru ziua de miercuri 02.05.2012 pastrandu-se aceleasi ore de inchidere. Multumim pentru intelegere.
Sarbatori fericite!    11.04.2012 10:41
Descriere: Va informam ca in data de 13.04.2012 programul cu publicul va fi pana la ora 12.00, programul la casierie va fi pana la ora 11.30, iar in data de 16.04.2012 nu se lucreaza cu publicul. Echipa e-Licitatie va ureaza Sarbatori Fericite!
Intrerupere pentru mentenanta    08.03.2012 11:22
Descriere: In data de 09.03.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 12.03.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    23.02.2012 12:10
Descriere: In data de 24.02.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 27.02.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    17.02.2012 10:36
Descriere: In data de 17.02.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 20.02.2012 ora 06:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.
Intrerupere pentru mentenanta    09.02.2012 16:50
Descriere: In data de 10.02.2012 incepand cu ora 18:00, Sistemul Electronic de Achizitii Publice va fi oprit pentru mentenanta pana in data de 12.02.2012 ora 24:00. Ne cerem scuze pentru inconveniente si va multumim pentru intelegere.

Avocat codul muncii – Cab.av.Coltuc

In cadrul cabinetului de avocat Coltuc aria de expertiza Dreptul Muncii implica urmatoarele:Consultanta raporturi de munca, litiigii raporturi de munca: obligarea angajatorului la restituirea sumelor de bani retinute din salariu, la repararea prejudiciului suferit de angajat, la recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului, restituiri de sume incasate necuvenit; contestatii impotriva deciziei de

concediere a salariatului, contestatii impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare, litigii in legatura cu atragerea raspunderii salariatului de catre angajator pentru incalcarea clauzelor contractului de munca si a clauzei de confidentialitate

Recuperare timbru de mediu 2013 – Procese

Ce înseamnă nouă taxă auto 2013? Etape/Metode

Pentru recuperarea taxei auto

Etapă 1 – Procedura antejudiciara

Se depune o plângere prealabilă către Administraţia Finanţelor Publice de pe raza teritoriului în care solicitantul a achitat taxă auto pe poluare.

Etapă 2- Procedura Judiciară

După primirea răspunsului de la Administraţia Finanţelor Publice sau după 30 de zile de când a fost depusă plângerea şi nu a fost soluţionată, se intentează acţiunea de chemare în judecată a Administraţiei Finanţelor Publice la Tribunalul Administrativ, Contecios şi Fiscal, urmând a se stabili termele de judecată până la soluţionarea acţiunii.

Etapă 3 – Încasarea banilor

Cu hotărârea câştigată se merge la Administraţia Finanţelor Publice unde se face o cerere de restituire a banilor pe baza sentinţei obţinute. Astfel se pune în executare hotărârea judecătorească iar solicitantul va intra în posesia banilor achitaţi la inamtricularea maşinii pentru taxă pe poluare.

Pentru evitarea taxei auto (înmatricularea maşinii fără a achită taxă auto)

Etapă 1 – Procedura antejudiciara

Se depune o plângere prealabilă către Serviciul Public Comunitar – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări de pe raza teritoriului domiciliului solicitantului.

Etapă 2- Procedura Judiciară

După primirea răspunsului de la Serviciul Public Comunitar – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări sau după 30 de zile de când a fost depusă plângerea şi nu a fost soluţionată, se intentează acţiunea de chemare în judecată a Serviciul Public Comunitar – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări la Tribunalul Administrativ, Contecios şi Fiscal, urmând a se parcurge toate etapele de judecată până la soluţionarea acţiunii.

Etapă 3 – Încasarea banilor

Cu sentinţă legalizată se merge la Serviciul Public Comunitar – Direcţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări unde, având restul documentelor necesare, solicitantul îşi poate inamtricula maşină fără să achite taxă auto pe poluare.

Concluzii

O lege care încălcă legislaţia comunitară a fost înlocuită cu altă lege, la fel de necomunitara. Acţiunile intentate pentru recuperarea/evitarea acestei taxe, se câştiga în instanţele din toată ţară întrucât şi nouă lege încălcă principii fundamentale ale legislaţiei naţionale dar şi comunitare.

Este nedrept că populaţia, oricum sărăcită de greutăţile şi criză economică ce a marcat ultimii ani, să fie nevoită să suporte plată unei astfel de taxe discriminatorii, ce, sub pretextul “poluatorul trebuie să plătească”, sancţionează orice act de vânzare cumpărare a unei maşini, descurajând achiziţionarea de astfel de bunuri.

Timbru de mediu 2013.Lege ilicita sau nu

In ultima vreme avem un nou scandal in Romania si anume:timbru de mediu 2013.Romanii nu stiu ce sa mai faca .Daca anul trecut in Campania electorala Guvernul preciza ca vor elimina taxa de mediu acum situatia este un pic schimbata- taxa ramane,se schimba denumirea si principiile raman acelasi.

La data de 09.01.2013 s-a amanat publicarea formei finale a legii privind timbru de mediu 2013.Pana atunci romanii vor plati exact ca anul trecut si chiar mai mult pentru autoturismele inmatriculate inainte de 2007.

Tendiinta in Europa-vezi,Franta,Belgia etc de a mentine taxa si chiar de a o mari-de ex Franta de la 01.01.2013 de 3 ori.

Romania care aproape 95% din sistemul francez de drept  si drept urmare nu poate avea o alta pozitie.

Dispozitii legale: Statul francez a decis modificarea baremului Bonus/Malus privind taxele pentru vehiculele noi, in functie de emisiile de carbon. Cea mai semnificativa crestere se va inregistra la vehiculele care emit peste 191 grame de CO2 pe kilometru. Astfel, pentru cele care se situeaza intre 191-200 grame CO2 pe kilometru, taxa creste de la 2300 euro la 5000 euro, iar pentru cele care emit peste 201 grame CO2 pe kilometru, taxe creste de la 3600 la 6000 de euro. Bonusurile primite de cei care opteaza pentru masini nepoluante se mentin la baremurile din 2012 (7000 de euro pentru masinile full-electrice si 4000 de euro pentru masinile hibrid care emit sub 110 grame CO2 pe kilometru).

Conform noului barem, procentual vorbind cel mai afectat model va fi Lada Niva 1.7 i – motorul acesteia emite 224 grame de CO2/km si din aceasta cauza la pretul ei de 11.990 euro se va adauga taxa de 6000 de euro, ajungand la 17.990 euro!

Si modelul 4×4 de la Dacia va fi afectat: pentru Duster 1.6 L taxa de mediu va ajunge la 1500 euro.

Conform unui studiu realizat de Euroglasstax, taxa de 5000 de euro va afecta 410 de modele din gamele producatorilor auto prezenti pe piata din Franta. Procentual,  taxa se situeaza intre 4% din valoarea masinii (in cazul unui BMW seria 7 – 750Li Exclusive Individual, care costa 127.500 euro) si 18% (Mercedes Vito). Pentru mai mult de jumatate dintre versiunile afectate, penalizarea reprezinta mai mult de 10% din valoarea masinii. Printre modelele puternic afectate se numara Nissan Qashqai 2.0i 140 CP, Ford Transit Kombi, Volkswagen Caravelle 2.0 TDI, Mercedes-Benz Vito 110 CDI BlueEfficiency, Honda CR-V (generatia precedenta), Mazda5, Skoda Superb Combi 1.8 TSI.

Conform Eurotaxglass insa, putine modele frantuzesti sunt afectate aceasta noua versiune a legii Bonus/Malus. Astfel, modele precum Citroen Jumper Combi, Peugeot Boxer Combi, Peugeot Expert si Renault Master Combi sunt afectate de aceasta taxa, penalizarea reprezentand pana la 15% din valoarea de achizitie a acestui modele.

Se pune intrebarea este legal sau nu acest timbre de mediu?

Daca luam declaratii guvernului si anume:poluatorul plateste daca are masina veche si capacitate cilindrica mare am spune ca nu vor schimba nimic fata de legea 9/2012,decat denumirea.Principiile raman si caracterul ilicit al acesteia ramane.

Ar fi de acord cu variant Germaniei : nu exista taxa de mediu,dar exista impozit mai mare. Daca timbre de mediu care va fi calculata in functie de cantitatea de noxe emisa de autoturism si va fi platita de absolut toata lumea care are masina, anual, impreuna cu impozitul pe vehicul ar fi rezonabil.Ideal ar fi sa fie eliminate,dar Romania nu isi va permite niciodata sa scoata aceasta taxa.

Se mai poate ataca pentru evitare sau recuperare timbrul de mediu?

Raspunsul nu poate fi decat unul :DA

Se mizeaza pe faptul ca romanii nu vor ataca aceste decizii ca si in 2012 intr-un numar mare,ca dureaza si asa statul va fi invingator.

Procedura de recuperare a asa numitului timbru de mediu:

Temeiul ramane acelasi: Potrivit art. 90 alin. 1 din Tratatul Comunitatii Europene (T.C.E.), nici un stat nu poate aplica, direct sau indirect, produsele altor state membre impozite interne de orice natura mai mari decat cele ce se aplica direct sau indirect, produselor nationale.

Aceste dispozitii din T.C.E. au rolul de a asigura libera circulatie a marfurilor in spatiul comunitar prin interzicerea oricaror taxe interne discriminatorii fata de produsele similare din alte state comunitare.

In contextul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana acesteia ii revenea obligatia confirmarii dispozitiilor art. 90 din T.C.E. Cu toate acestea taxa de prima inmatriculare prevazuta prin art. 214 alin. 1-214 alin. 3 Cod Fiscal si aplicabila autoturismelor ai autovehiculelor comerciale second-hand la prima inmatriculare a acestora în Romania constituie o masur? discriminatorie a Statului Roman fata de autoturismele second-hand din alte state comunitare in raport cu cele similare din Romania carora nu le este impusa o astfel de taxa. In consecinta taxa de prima inmatriculare impusa autoturismelor si autovehiculelor second-hand constituie o incalcare a dispozitiilor art. 90 din T.C.E.

Asteptam cu nerabdare o forma a legii care se anunta ilegala de acum.

av.COLTUC MARIUS VICENTIU

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

Avocat asigurari – Dreptul asigurarilor

  • In cazul in care incercarea de rezolvare a litigiului pe cale amiabila esueaza dintr-un motiv sau altul, lucrurile nu se opresc aici. Trebuie sa stiti ca avocatul specializat in dreptul asigurarilor este cel mai potrivit ajutor in demersul de recuperare a despagubirilor ce vi se cuvin pe cale judecatoreasca. Aceasta este valabil atat in cazul in care calea aleasa este una civila (comerciala), cat si in constituirea ca parte civila intr-un proces penal.

 

 

  • Accidentul poate face obiectul unui dosar penal (in care vinovatul este judecat pentru vatamarea corporala din culpa sau ucidere din culpa). Acest lucru nu trebuie sa va sperie sau sa va descurajeze. Despagubirile materiale si morale pot fi obtinute prin constituirea de parte civila in cadrul procesului penal. Asiguratorul participa la proces in această calitate (de asigurator) si va fi obligat sa achite daunele care cad in sarcina inculpatului.
  • Daca este vorba despre un eveniment rutier, vinovatul de accident va raspunde pentru fapta sa – dupa caz – contraventional, civil, penal. Incheierea asigurarii de raspundere civila auto (RCA) este obligatorie prin lege. Prin urmare, in toate cazurile de mai sus, despagubirile materiale si morale ce vi se cuvin – in calitate de tert pagubit – vor fi acoperite de asiguratorul RCA al persoanei vinovate, de Fondul de Protectie a Victimelor Strazii sau de Fondul de garantare. Aceasta protectie prin asigurare este valabila si in cazul in care vinovatul de accident sunteti chiar dvs., cu exceptia daunelor produse autovehiculului pe care il conduceati si a daunelor materiale si morale generate de vatamarea dvs.
  • Aceste din urma categorii de daune pot fi si ele despagubite de asigurator, in masura in care dvs. ati incheiat in prealabil o asigurare facultativa pentru avarierea autovehiculului (de tip CASCO) si/sau o asigurare facultativa pentru accidente persoane. In aceste cazuri, despagubirea are un caracter indemnitar si vi se cuvine in baza contractului de asigurare pe care dvs. l-ati incheiat cu asiguratorul dvs.

Cand aveti dreptul la despagubiri?

  • Daca ati trait experienta unui accident de masina si ati suferit o leziune (de la cea mai usoara pana la aceea care – prin gravitatea ei – v-a pus viata in pericol) trebuie sa stiti ca aveti dreptul la repararea prejudiciului material si moral cauzat prin vatamarea corporala. Suma de bani ce va fi suportata de asigurator va acoperi costurile pentru medicamente si tratamente medicale consecutive vatamarii. In acelasi timp, suma trebuie să ofere victimei o satisfactie compensatorie adecvata, pentru a o determina să revină la o stare de echilibru psihologic dupa suferinta provocata de accident.
  • Daca accidentul rutier v-a pricinuit o suferinta afectiva, prin pierderea unei fiinte apropiate, aveti dreptul sa recuperati de la asigurator o serie de daune. In primul rand, trebuie sa recuperati daunele materiale: cheltuielile de inmormantare, pierderea de venit consecutiva decesului intretinatorului. Aveti insa dreptul si la daune morale, care sa va atenueze sentimentele de frustrare cauzate de evenimentul rutier care a provocat moartea victimei.
  • Exista posibilitatea ca, in urma evenimentului rutier, autovehiculul dvs. sa fi fost distrus partial sau total. Aveti dreptul si in acest caz sa recuperati costurile daunei de la asigurator. In cazul in care responsabil de producerea coliziunii este un alt participant la trafic, dauna se poate recupera de asiguratorul de raspundere civila al autovehiculului vinovat. In cazul in care autorul accidentului sunteti chiar dvs., puteti recupera dauna de la asiguratorul facultativ pentru avarii (emitentul politei CASCO) cu conditia ca dvs. sa fi incheiat in prealabil o astfel de polita.
  • Daca oricare dintre urmarile negative ale accidentelor rutiere se produc in timp ce va aflati pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, trebuie sa stiti ca si in acest caz sunteti protejat prin asigurare. Politele facultative isi extind efectele si in afara teritoriului Romaniei, in timp ce pentru asigurarea de raspundere civila auto, societatile de asigurari emit documente de tip CARTE VERDE, avand acelasi obiect.
  • Exista posibilitatea sa fiti parte intr-un contract de asigurare, fie in calitate de persoana fizica, fie in calitate de persoana juridica, si sa intervina un risc acoperit prin polita, dar totusi asiguratorul sa nu plateasca indemnizatia de asigurare sau despagubirea. In acest caz, trebuie sa stiti ca exista posibilitatea sa apelati la un specialist, care va ajuta sa obtineti obligarea asiguratorului atat la plata drepturilor ce vi se cuvin, cat si la plata penalitatilor, dobanzilor si a cheltuielilor de judecata.

Avocat drept comercial – insolventa

Potrivit art. 3 pct. 6 din Legea insolvenţei nr. 85/2006, prin creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei se înţelege creditorul a cărui creanţă împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile. Textul stabileşte, aşadar, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa deţinută de creditor asupra averii debitorului pentru ca cererea privind deschiderea procedurii insolvenţei să poată fi admisă.

Creanţa trebuie să fie certă, în sensul existenţei sale neîndoielnice şi al cuantumului cert, având expunere monetară, lichidă şi exigibilă – asupra căreia se pot ridica pretenţii – şi să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art. 3 pct. 12 din acelaşi act normativ, respectiv minim 45a.000 lei (RON).

Dovada caracterului cert al creanţei se poate face atât prin titlu executoriu, cât şi prin act sub semnătură privată sau orice alt înscris necontestat de debitor nici în privinţa existenţei sale, nici în ceea ce priveşte cuantumul creanţei solicitate în baza acestuia.

Curtea de Apel Timişoara, Secţia comercială, decizia civilă nr. 889/R din 10 septembrie 2007

Prin sentinţa civilă nr. 378 din 14 februarie 2007 pronunţată în dosarul nr. 4265/COM/S/2006 judecătorul-sindic din cadrul Tribunalului Timiş a admis contestaţia formulată de debitoarea S.C. A.F.” S.A. şi a respins cererea creditoarei A.D.S. având ca obiect deschiderea procedurii insolvenţei împotriva acestei societăţi, reţinând, în esenţă, că pentru pretenţiile afirmativ neachitate de pârâtă în perioada anterioară cu trei ani datei introducerii cererii de chemare în judecată (28.03.2006) acţiunea este prescrisă, contractul de concesiune a terenurilor nr. 50/26.04.2000 de care se prevalează creditoarea ca fiind titlu executoriu în baza Legii nr. 190/2004, nu are acest caracter decât după intrarea în vigoare a actului normativ menţionat, astfel cum prevăd dispoziţiile art. 78 din Constituţia României, iar pentru pretenţiile ce nu sunt prescrise şi nici sub reglementarea Legii nr. 190/2004, cererea este nefondată întrucât între părţi nu s-a încheiat un contract de concesiune, astfel că debitoarea nu şi-a asumat vreo obligaţie în sensul clauzelor stipulate, nesemnând actul la rubrica concesionar”.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs creditoarea A.D.S. solicitând modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă conform prevederilor Legii nr. 85/2006, pentru următoarele motive:

Prima instanţă a reţinut în mod greşit lipsa unui contract valabil încheiat interpretând eronat lipsa consimţământului părţilor contractante raportat la actele şi documentele depuse la dosar. În data de 26 aprilie 2000, în temeiul Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, a Normelor metodologice cadru de aplicare aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 216/1999 şi a art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 198/1999 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apă, între recurentă, în calitate de concedent şi intimată, în calitate de concesionar, s-a încheiat contractul de concesiune nr. 50/2000 pentru exploatarea terenului agricol în suprafaţă de 1.374,38 ha situat în perimetrul localităţii F. şi D. din jud. Timiş, prin probatoriul administrat în cauză făcându-se dovada existenţei contractului, fapt ce rezultă şi din semnarea sau emiterea diverselor documente în baza acestei convenţii. Mai mult decât atât, contractul de concesiune a fost recunoscut de ambele părţi, acesta producându-şi efectele juridice în ambele sensuri, respectiv S.C. A.F.” S.A. a exploatat terenul aflat în administrarea A.D.S. achitând o parte din redevenţa datorată, iar recurenta i-a pus la dispoziţie terenul în vederea exploatării, orice reţinere a instanţei cu privire la lipsa unui contract valabil este netemeinică şi greşit interpretată. De asemenea, recurenta mai consideră că judecătorul-sindic în mod eronat a reţinut prescripţia debitelor înregistrate de către societatea debitoare atâta vreme cât termenul de prescripţie a fost întrerupt prin plăţile efectuate de către aceasta prin ordinele de plată de la dosar, termenul general de prescripţie fiind cel de 5 ani întrucât s-a început procedura lor de recuperare atât pe cale de contencioasă (din anul 2004), cât şi pe calea reglementată de Legea insolvenţei (în anul 2006).

Prin decizia civilă nr. 889/R din 10 septembrie 2007, Curtea de Apel Timişoara a respins ca nefondat recursul formulat de creditoarea A.D.S. împotriva sentinţei civile nr. 378 din 14 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Timiş în dosarul nr. 4265/COM/S/2006.

În considerente s-a reţinut că, creditoarea recurentă a solicitat declanşarea procedurii insolvenţei faţă de debitoarea S.C. A.F.” S.A. pentru recuperarea unui pretins debit neachitat în cuantum de 1.121.377,85 lei reprezentând redevenţă, T.V.A. şi penalităţi de întârziere calculate conform contractului de concesiune nr. 50/26.04.2000. Acest contract, depus în copie la dosarul fond, la rubrica concesionar” nu este semnat şi ştampilat de către societatea debitoare. Mai mult, la finalul actului, la rubrica observaţii”, debitoarea a arătat că nu doreşte concesionarea terenului, nefiind de acord cu nivelul redevenţei deoarece majoritatea terenurilor sunt pajişti naturale. Pentru aceste motive debitoarea a şi formulat contestaţie la cererea creditoarei de declanşare a procedurii insolvenţei, contestaţie care a fost admisă de către judecătorul-sindic pe motiv că societăţii debitoare nu îi este opozabil contractul de concesiune întrucât acesta nu îndeplineşte condiţiile generale de validitate ale convenţiilor prevăzute de art. 948 C.civ., nefiind semnat de societate.

Creditoarea, în recursul formulat, susţine că în mod greşit s-a reţinut de către instanţa de fond lipsa unui contract valabil încheiat între părţi, deoarece, în opinia sa, prin probatoriul depus la dosar, a dovedit existenţa şi valabilitatea convenţiei prin semnarea sau emiterea de către debitoare a unor documente încheiate în baza contractului de concesiune în litigiu. De asemenea, s-a arătat că în mod eronat judecătorul-sindic a considerat că o parte din sumele datorate în temeiul acestuia sunt prescrise şi că tot în mod greşit s-a reţinut în motivarea admiterii contestaţiei debitoarei că părţile s-au mai judecat în ceea ce priveşte respectivul contract, iar debitoarea a avut câştig de cauză, dat fiind faptul că, în prezent, litigiul se află în curs de soluţionare, fiind trimis spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti – Secţia contencios-fiscal.

Curtea a constatat că indiferent de problema prescripţiei unei părţi din sumele datorate ori a unui eventual litigiul purtat în părţi cu privire la aceste sume sau la existenţa raporturilor juridice dintre ele, problema de drept care se pune în speţă este dacă creditoarea recurentă deţinea, în momentul formulării cererii prin care a solicitat intrarea în insolvenţă a debitoarei, o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva acesteia.

Articolul 3 pct. 6 din Legea insolvenţei nr. 85/2006 defineşte noţiunea de creditor îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii insolvenţei ca fiind creditorul a cărui creanţă, împotriva patrimoniului debitorului, este certă, lichidă şi exigibilă de mai mult de 30 de zile. Textul acestui articol stabileşte, aşadar, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească creanţa deţinută de creditor asupra averii debitorului pentru ca cererea privind deschiderea procedurii insolvenţei să poată fi admisă. Creanţa trebuie să fie certă, în sensul existenţei sale neîndoielnice şi a cuantumului cert, având expunere monetară, lichidă şi exigibilă – asupra căreia se pot ridica pretenţii – şi să se încadreze în valoarea pragului stabilit de art. 3 pct. 12 din acelaşi act normativ, respectiv minim 10.000 lei (RON).

Dovada caracterului cert al creanţei se poate face atât prin titlu executoriu, cât şi prin act sub semnătură privată sau orice alt înscris necontestat de debitor nici în privinţa existenţei sale, nici în ceea ce priveşte cuantumul creanţei solicitate în baza acestuia.

Avocat dreptul muncii – raporturi de munca

Consultanta raporturi de munca, litiigii raporturi de munca: obligarea angajatorului la restituirea sumelor de bani retinute din salariu, la repararea prejudiciului suferit de angajat, la recuperarea prejudiciului cauzat angajatorului, restituiri de sume incasate necuvenit; contestatii impotriva deciziei de concediere a salariatului, contestatii impotriva deciziei de aplicare a sanctiunii disciplinare, litigii in

legatura cu atragerea raspunderii salariatului de catre angajator pentru incalcarea clauzelor contractului de munca si a clauzei de confidentialitate.

Caut avocat – Romania

Tabloul Avocatilor definitivi

Nume şi prenume

31 ian 2006

ABABEI GH. ECATERINA

15 iul 1996

ABAGIU M. FLORIN

15 iul 1996

ABAGIU T. MIHAELA-IRINA

01 sep 1992

ABDEL-RAZEK C. CORNELIA-CORINA

01 nov 2010

Dr. ABRAHAM V. PAVEL

01 apr 2005

ABRUDAN RADU-COSTIN

25 iul 1997

ACATRINEI V. IULIA-MONICA

01 feb 2005

ACHIM C. MARTA-DALIDA

15 nov 2000

ACHIM C. VERONICA

01 aug 2008

ACHIM GH. CARMEN-ELENA

01 ian 2007

ACHIMESCU V. ADRIAN-NICOLAE

01 feb 2001

ACIU N. ALINA-MARIA

15 dec 1994

ACOSTACHIOAE I. MARIA

01 mar 2009

ACOSTOAIE C. RALUCA

01 feb 1996

ACSENTE V. MARIA

01 nov 2007

Dr. ACSINTE I. AUREL-MIHAI

12 ian 1998

ACSINTE N. PAULA-ADRIANA

19 ian 2010

ADAM I. NICOLAIE

15 mar 2008

ADAM I. OCTAVIAN-NICOLAIE

01 feb 2008

ADAMESCU V. ELENA

01 mar 2006

AFRASINEI GH. CRISTINA

01 feb 2007

AFREM GH. CRISTINA-DOINA

15 ian 2007

AFTODOR S.GH. LAVINIA-ANDREEA

15 mar 2001

AGACHE A. CARMEN-MARIANA

01 feb 2003

Dr. AGACHI N. NICOLETA-CRISTIANA

 

http://www.baroul-bucuresti.ro/tablou-definitivi

Onorariu avocat – Dispozitii legale

Un avocat calculează, de obicei, un onorariu pe un tarif orar. Acest lucru poate varia de oriunde de la cateva zeci de euro pe ora la mai mult de cateva sute de euro pe oră, în funcţie de circumstanţele cazului, precum şi experienţa şi expertiza avocatului.

În calcularea onorariului, avocatul ia in considerare o serie de elemente, cum ar fi:

1. Timpul. Aceasta este elementul de bază în stabilirea unui onorariu. În timp ce mulţi avocati stau la locul de muncă  un minim de opt-zece ore pe zi, doar aproximativ 65% din acest timp poate fi facturat la clienti. Timpul rămas este dedicat a ţine pasul cu multe legi noi şi în continuă schimbare; continua cursurile de educaţie juridică; participa la reuniunile initiate de Baroul din care face parte  şi participă la studii şi proiecte conexe, precum şi de voluntariat în cadrul programelor de servicii juridice, in cazul nostru fiind vorba de programul 100 de avocati pentru Romania.

2. Capacitatea, experienţa şi reputaţia. O buna formare in facultate, combinata cu experienţa juridică reprezintă educaţia unui avocat. Un avocat cu experienţă poate fi mai bine pregătit să se ocupe de problema clientului sau. În cazul în care avocatul este bine cunoscut ca un avocat capabil intr-un domeniu, un onorariu mai mare poate fi perceput pentru servicii ce se constituie sub forma unei cereri speciale. Această situaţie este similară cu cea găsită în domeniul medicinii atunci când un medic are tarifele  mai mari pentru o operaţiune complexă (operatie pe creier) decât pentru una de rutina (extirparea apendicelui).

3. Rezultatele obţinute. În unele cazuri, rezultatul în sine poate decide onorariul. Exista dosare in care un avocat nu primeşte nici un onorariu cu excepţia cazului în care clientul isi primeste despagubirea de la partea culpabila, cum este cazul proceselor de recuperare creante. În cazul în care banii sunt recuperaţi, atunci este plătit si avocatul cu un procent convenit din suma recuperata. În cele mai multe cazuri, acest procent variază de la aproximativ 5% la 20%, în funcţie de suma recuperata, zona, împrejurările cauzei, şi mulţi alţi factori. Clientului, prin lege, este responsabil pentru costurile de judecată, cum ar fi taxele de timbru si costurile de executare. Clientul trebuie să ramburseze, de asemenea, avocatului orice cheltuieli reale plătite din fondurile de birou insa numai in conditiile in care clientul si-a dat acordul prealabil privind efectuarea acestor cheltuieli.
Atunci când un asemenea aranjament a fost făcut, avocatii vor fi plătiti numai dacă clientul câştigă cazul. Clientul trebuie sa aibe intotdeauna in vedere faptul că nici un avocat NU poate garanta rezultatele nici unei proceduri judiciare.

4. Cheltuieli de operare ale cabinetului. Costul mediu de exploatare a cabinetului (inclusiv astfel de elemente ca o chirie, echipamente, biblioteci drept, consumabile, personalul profesionale si non-profesionale şi de asigurare) sumele sunt la minim 50% din venitul anual brut.

Ce trebuie sa discutati cu avocatul despre onorariu?

Clientul trebuie sa discute costul serviciilor juridice de la primul interviu cu un avocat. Avocatul nu poate fi în măsură să determine valoarea exactă de timp şi efort necesar să se ocupe de cazul sau, dar ar trebui să fie în măsură să dea o estimare bazata pe experienta din trecut. Uneori, un avocat poate stabili un onorariu total (forfetar) pentru activitatea în cauză sau poate oferi doar tu o cifră  pentru estimarea timpului necesar pe o anumită chestiune.
Incheierea unui contract de asistenta juridica este recomandata pentru beneficiul reciproc al clientului cât şi avocatului.
Clientul nu trebuie NICIODATĂ sa ezite să discute despre onorarii în orice moment în timpul rezolvarii problemelor sale legale. Dacă primeste o estimare sau factura şi crede că onorariul nu este bun, trebuie discutat cu avocatul. De obicei, neînţelegerile cu privire la onorarii rezultă din faptul că clientul nu este conştient de amploarea activităţii desfasurate de avocat cu privire la caz.

Avocat Dreptul Muncii – recuperare drepturi salariale

Buna ziua, In anul 2009 societatea la care lucram a intrat in insolventa (se afla in executare silita de ctre adm. financiara).In urma hot. judecatorului sindic am fost aceptati sa ne inscriem in tabelul definitiv al creantelor cu salarii restante si alte drepturi salariale conf. art 123 pct 2.Surpriza a venit cand mai tarziu in tabelul rectificat definitiv al

creantelor, adm. financiara apre cu creant garantata avand drept de prioritate in fata noastra a salariatilor (cel putin asa a spus lichidatorul ca intai isi recupereaza adm. banii dupa care noi daca mai raman bani). Intrebare : cum de a devenit creanta administratiei garantata si daca in aceste conditii (suma de vanzare a societatii nu acopera nici intreaga creanat a adm.) noi,angajatii, mai putem face ceva sa ne recuperam banii Multumesc!

Raspuns avocat

Vremurile în care depunerea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei împotriva unei firme debitoare reprezenta cea mai mare sperietoare pentru societatea datoare au apus. În ultimul timp, tot mai des întâlnim în practică situaţii în care în raporturi comerciale deşi multe firme au de încasate sume impresionate se găsesc în situaţia că sunt notificate că debitorii lor au intrat în insolvenţă drept pentru care recuperarea efectivă a sumelor datorate devine aproape imposibilă.
Astfel, a devenit un lucru obişnuit ca aproape toţi comercianţii de pe piaţa românească să se confrunte măcar o dată cu situaţia de a primi o notificare din partea unui lichidator judiciar prin care să fie informaţi că un debitor de la care aveau de încasat sume de bani a intrat în insolvenţă.
Cum ar trebui să procedăm în astfel de situaţii? În primul rând este neapărat necesar să respectăm toate indicaţiile din notificarea primită şi anume să nu omitem niciun termen din cele expuse de lichidator. Aceste praguri temporale (termene) nu sunt facultative, ci obligatorii, astfel încât depăşirea unuia poate atrage decăderea dvs. din dreptul de a vă recupera creanţa.
Cea mai importantă primă măsură pe care trebuie să o adoptaţi în momentul în care aţi fost notificaţi că un debitor al dvs. a intrat în insolvenţă este aceea de a depune la tribunalul unde a fost deschis dosarul un înscris denumit declaraţie de creanţă sau cerere de admitere a creanţei la masa credală, prin care trebuie să notificaţi suma cu care debitoarea vă este datore şi pe care o aveţi de recuperat de la aceasta, precum şi actele din care rezultă respectiva datorie.
Este important să depuneţi ataşat acestei cereri (sau declaraţii de creanţă, cum mai este denumita) taxa de timbru de 120 lei şi timbrul judiciar de 5 lei, pentru a fi luata în seamă. Acest prim pas vă garantează includerea datoriei pe care o aveţi de recuperat de la debitoare între sumele ce urmează a se lua în calcul în cazul unei reorganizări sau lichidări a debitoarei. Transmiteţi un exemplar al cererii şi lichidatorului pentru a fi siguri că la întocmirea tabloului creditorilor nu va omite creanţa dvs.
În situaţia în care nu aţi fost notificaţi, însă aţi aflat că unul din debitorii dvs. a intrat în insolvenţă, procedaţi în aceeaşi modalitate dacă vă mai încadraţi în termenul de depunere a cererilor pentru înscrierea creanţei la masa credală. Dacă termenul este depăşit, inseraţi în conţinutul înscrisului prin care vă declaraţi creanţa şi o cerere de repunere în termen expunând motivele pentru care nu aţi depus cererea înîuntrul perioadei stabilite. Deşi legiuitorul a prevăzut procedura notificării legal îndeplinite prin publicarea acesteia în Buletinul Insolvenţei (un periodic tipărit asemănător Monitorului Oficial) în practică, lipsa notificării directe pe adresa creditorului de multe ori este luată în seamă ca motiv pentru repunerea în termenul pentru declararea creanţei dacă procedura nu este foarte avansată.
Din punct de vedere al ordinii în recuperarea creanţelor, legiuitorul a prevăzut împărţirea creditorilor în clase după cum urmează într-o analiză foarte largă o primă clasă cuprinzând creditorii cu creanţe garantate (de cele mai multe ori băncile sau creditorii ipotecari), apoi creditorii având creanţe bugetare (statul) şi abia în terţiar fiind prevăzuţi creditorii chirografari (cea mai mare parte a creditorilor ce au de încasat de la debitoare sume de bani, fără a avea constituite garanţii). Important de menţionat este faptul că abia după recuperarea integrală a datoriilor cuprinse într-o clasă se trece la clasa inferioară imediat urmatoare. În interiorul fiecărei clase împărţeala se face procentual raportat la valoarea recuperată efectiv de la debitoare în cazul lichidării acesteia.
Dată fiind această împrejurare în condiţiile în care cele mai multe creanţe (ca număr şi nu neapărat ca valoare) se găsesc în clasa aferentă creditorilor chirografari, riscul probabil să vă găsiţi în această clasă este cel mai mare. Raportat însă la faptul că această clasă ocupă un loc subordonat după creanţele garantate şi cele bugetare este evident faptul că şansele de recuperare reală a debitului într-o astfel de situaţie sunt destul de reduse.
Totuşi nu trebuie ignorat faptul că neefectuarea paşilor legali, nedepunerea declaraţiei de creanţă, înlătură posibilitatea de recuperare efectivă a debitului. Apoi după emiterea sentinţei de închidere a procedurii şi lichidare a debitoarei falite chiar dacă nu v-aţi recuperat datoria, dacă aţi fost incluşi în tabloul creditorilor debitoarei legea fiscală vă dă posibilitatea să scădeţi suma nerecuperată din contabilitate, urmând a beneficia de o reducere indirectă a taxelor aferente.

,,The Lawyer European Awards” – casele de avocatura din Romania au sectiune separata

Premiera la ,,The Lawyer European Awards”: casele de avocatura din Romania au sectiune separata. Care sunt firmele nominalizate
Publicatia britanica ,,The Lawyer” a introdus pentru prima data in cadrul festivitatii de decernare a premiilor pentru cele
mai bune case de avocatura din Europa o categorie distincta, dedicata firmelor de avocatura din Romania. In anii trecuti, firmele de avocatura romanesti puteau concura doar alaturi de alte firme din Europa de Est si Balcani, fiind grupate in sectiunea ,,Firma de Avocatura a Anului in Europa de Est si Balcani”.

RIL admis – Acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista

Problema de drept ce a generat practica neunitara

Obiectul recursului in interesul legii priveste interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a

Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calitatii de luptator in rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infractiuni savarsite din motive politice persoanelor impotriva carora au fost dispuse, din motive politice, masuri administrative abuzive, precum si persoanelor care au participat la actiuni de impotrivire cu arme si de rasturnare prin forta a regimului comunist instaurat in Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, in ceea ce priveste stabilirea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945.

Examenul jurisprudential

In urma verificarii jurisprudentei la nivelul intregii tari s-a constatat ca interpretarea dispozitiilor legale mai sus indicate s-a realizat in mod diferit de catre instantele de judecata, ceea ce a condus la aplicarea lor diferita si la pronuntarea unor solutii neunitare.

Potrivit primei orientari jurisprudentiale, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Potrivit celei de-a doua orientari a practicii judiciare, deportarea la munca in reconstructia U.R.S.S. si prizonieratul de razboi sunt masuri administrative cu caracter politic in sensul Legii nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare.

Jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie

Cauzele avand ca obiect actiuni intemeiate pe Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, prin care s-a solicitat constatarea caracterului politic al deportarii si prizonieratului in U.R.S.S. inainte de 6 martie 1945, au fost solutionate, in faza recursului, in marea lor majoritate, de Sectia I civila, solutia ce s-a impus cu preponderenta fiind cea sustinuta si de procurorul general.

Ulterior, toate cauzele vizand Legea nr. 221/2009 de la nivelul instantei supreme au fost atribuite spre solutionare Sectiei a II-a civile, unde, pe aspectul vizat in prezentul recurs in interesul legii, practica este inca in faza incipienta, fiind pronuntate solutii in sensul celor expuse in prezenta cauza.

Jurisprudenta Curtii Constitutionale

Prin Decizia nr. 150/2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 267 din 23 aprilie 2012, s-a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3 si art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 6 martie 1945–22 decembrie 1989.

Opinia procurorului general

Procurorul general a sustinut prima solutie adoptata in practica instantelor judecatoresti.

Raportul asupra recursului in interesul legii

Ca urmare a analizei dispozitiilor legale relevante, raportate la argumentele sustinute in cadrul celor doua orientari jurisprudentiale expuse, precum si la practica Inaltei Curti de Casatie si Justitie, a Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, in raportul intocmit s-a apreciat, in acord cu opinia exprimata de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 568/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie interpretate si aplicate in sensul ca deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu sunt masuri administrative cu caracter politic, in sensul Legii nr. 221/2009.

Inalta Curte

Recunoasterea drepturilor prevazute de acest act normativ presupune constatarea caracterului politic al masurilor la care au fost supuse persoanele beneficiare, legiuitorul extinzand aplicarea prevederilor decretului-lege mentionat si asupra celor doua situatii ce sunt supuse analizei in prezenta cauza, respectiv deportarea in strainatate dupa 23 august 1944 si prizonieratul dupa razboi.

Astfel, ICCJ a decis admiterea recursului in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si a stabilit ca:

In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 4 alin. (2) din Legea nr. 221/2009 raportat la art. 1 alin. (3) din acelasi act normativ si art. 2 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 214/1999, deportarea si prizonieratul in fosta U.R.S.S. anterior datei de 6 martie 1945 nu reprezinta masuri administrative cu caracter politic, in sensul Legii nr. 221/2009.

Avocat sector 6 – Cabinet avocat sector 6

Cabinet avocat sector 6  ofera servicii de consultanta persoanelor fizice si juridice, asistarea si reprezentare in fata instantelor de judecata precum si a tuturor institutiilor de stat si particulare in vederea apararii intereselor clientilor nostrii in urmatoarele domenii juridice:

DREPTUL FAMILIEI (divort, partaj, incredintare minori, pensie de intretinere, etc)

DREPT CIVIL (revendicari imobiliare, evacuari, uzucapiuni, somatii de plata, etc)

DREPTUL MUNCII (litigii-munca, recuperare drepturi salariale, concedieri abuzive, etc)

DREPT PENAL (cerere reabilitare, reprezentare juridica cazuri penale, etc)

DREPT SOCIETAR (infiintari/dizolvari firme, gazduire sediu social, mentiuni, etc)

Recuperare drepturi salariale

Actiune in executarea obligatiilor
contractuale de plata a salariului
(art. 161 alin. (4), art. 166 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii)
INSTANTA1)  ………………….
Domnule Presedinte,

Subsemnatul …………………………………, domiciliat in ……………………………, str. ……
……………………….. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……..
……………………, reprezentat prin avocat …………………………, cu sediul profesional in …………………………, str. ………………………… nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………….., in calitate de salariat, chem in judecata pe parata-angajatoare S.C. ……………………., cu sediul in ………………….., str. ………………………. nr. ….., bloc ….., scara ….., etaj …., apart. ….., sector/judet ……………………………., cod unic de inregistrare ……………………….., atribut fiscal …………………………, numar de ordine in registrul comertului …………./………/…………, cont deschis la Banca ……………………., sucursala …………………, cu numarul ……………., pentru ca prin hotararea ce veti pronunta sa2):
1.  fie  obligata  sa  imi  plateasca  suma  de  …………………  lei,  reprezentand  drepturi  salariale  pe perioada ………………., pana in prezent;
2. sa fie obligata sa-mi plateasca suma de ……… lei, cu titlu de despagubiri corespunzatoare pre- judiciului pe care l-am suferit, ca urmare a neexecutarii de catre parata a obligatiilor contractuale de plata a salariului.

DOMNULUI PRESEDINTE AL3)  ………………………………….

1. Judecarea  conflictelor  de  munca  este  de  competenta  instantelor  stabilite  conform  Codului  de  procedura  civila (art. 284 alin. (1) Codul muncii). Conflictele de munca sunt de competenta materiala a tribunalului, in prima instanta, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante (art. 2 Cod procedura civila). Instanta competenta teritorial este cea in a carei circumscriptie reclamantul isi are domiciliul, resedinta sau, dupa caz, sediul (art. 284 alin. (2) Codul muncii). Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru si de timbru judiciar si se judeca in regim de urgenta (termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile, procedura de citare se considera legal indeplinita daca se realizeaza cu minimum 24 de ore inainte de termenul de judecata).
2. Se arata, in conformitate cu dispozitiile art. 112 pct. 3 Cod  procedura civila, obiectul cererii. Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca; fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani. Salariul cuprinde salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri. Salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz. Plata in natura a unei parti din salariu, in conditiile stabilite in art. 160, este posibila numai daca este prevazuta expres in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca. Intarzierea nejustificata a platii salariului sau neplata acestuia poate determina obligarea angajatorului la plata de daune-interese pentru repararea prejudiciului produs salariatului.
3. Se indica instanta competenta material si teritorial sa judece cauza.

Va solicit de asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 274 Cod procedura civila, sa obligati parata sa imi plateasca cheltuielile de judecata ocazionate de acest proces.

MOTIVELE PREZENTEI ACTIUNI:

IN FAPT1):

Subsemnatul am incheiat la data de …………………….., un contract individual de munca cu parata, pe durata nedeterminata.
Conform dispozitiilor generale ale contractului  individual  de munca, subsemnatul beneficiam de drepturi salariale in cuantum de ………. lei. Aceste drepturi urmau sa fie platite integral, in bani, asa cum, expres, este prevazut in contractul  individual  de munca incheiat intre parti la art. …. .

1. Cu toate acestea, parata pretinzand a fi in imposibilitatea onorarii obligatiilor salariale ale anu- mitor angajati, amana nejustificat efectuarea acestor plati, oferindu-mi insa in natura, contravaloarea acestor drepturi banesti.
Subsemnatul nu am fost de acord cu o astfel de modalitate de plata (ce nu este convenita nici con- tractual) si avand in vedere ca nici pana in prezent, desi au trecut mai bine de ……………. luni, de la data  ultimului  salariu  achitat  integral,  nu  am  primit  drepturile  salariale  pentru  munca  depusa  in ultimele  ……  luni,  pentru  aceste  considerente,  am  fost  nevoit,  sa  ma  adresez  instantei,  solicitand admiterea actiunii asa cum a fost formulata, obligarea paratei la achitarea acestor drepturi salariale cuvenite si intrucat, prin fapta paratei, subsemnatul am fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime,  va  solicit  sa  dispuneti  obligarea  paratei  la  plata  in  favoarea  subsemnatului,  a  sumei  de
…………….. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecata
ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).
2. Parata refuza insa sa-mi achite drepturile salariale integrale, retinandu-mi din salariul cuvenit suma de …………. lei cu titlu de daune, pentru prejudiciul pe care parata pretinde ca l-as fi adus socie- tatii.
Potrivit art. 164 din Codul muncii, retinerile cu titlu de daune, cauzate angajatorului, nu pot fi efectuate decat daca datoria salariatului este scadenta, lichida si exigibila si a fost constatata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, ori in cazul de fata nu exista o astfel de hotarare judecatoreasca, care sa confirme sustinerea angajatoarei-parate.
Pentru  aceste  considerente,  va  solicit  admiterea  actiunii  asa  cum  a  fost  formulata,  obligarea paratei  la  achitarea  acestor  drepturi  salariale  si  intrucat  prin  fapta  paratei  subsemnatul  am  fost vatamat in drepturile si interesele mele legitime, va solicit sa dispuneti obligarea paratei la plata in favoarea subsemnatului a sumei de ……………. lei, cu titlu de despagubiri, alaturi de obligarea aces- teia la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces (onorariu avocat etc.).

1. Se vor indica motivele de fapt pe care se intemeiaza cererea si care-l determina pe reclamant sa ceara concursul justitiei,  justificand  si  argumentand  demersul  justitiar.  Reclamantul  trebuie  sa  faca  dovada  ca  sunt  indeplinite conditiile raspunderii contractuale: un contract individual de munca, un prejudiciu, culpa paratului, legatura de cauza- litate intre fapta paratului si prejudiciu, sa nu existe vreo clauza exoneratoare de raspundere a paratului, iar dreptul la actiune sa nu fie prescris. Dreptul la actiune cu privire la drepturile salariale, precum si cu privire la daunele rezultate din neexecutarea in totalitate sau in parte a obligatiilor privind plata salariilor se prescrie in termen de 3 ani de la data la care drepturile respective erau datorate. Termenul de prescriptie aratat mai sus este intrerupt in cazul in care intervine o recunoastere din partea debitorului cu privire la drepturile salariale sau derivand din plata salariului.

IN DREPT:

Imi  intemeiez  prezenta  pe  dispozitiile  art.  82  coroborat  cu  112  si  urm.  Cod  procedura  civila, art. 274 Cod procedura civila, art. 281-291 Codul muncii si pe dispozitiile art.1)  …… .
In dovedirea actiunii inteleg sa ma folosesc de proba2)  cu inscrisuri si interogatoriul paratei.
Depun  prezenta  in  doua  exemplare,  dintre  care  un  exemplar  pentru  instanta  si  celalalt  pentru comunicare paratei.

ANEXEZ3):
1. ………………………………………. .
2. Contractul individual de munca incheiat intre parti sub nr. …… din data de ……. .
3. Imputernicirea avocatiala si contractul de asistenta juridica nr. …………………….. .

 

SEMNATURA

1. Se indica textul de lege ce indreptateste reclamantul la admiterea actiunii: art. 154-166 din Codul muncii coroborat cu art. … din contractul individual de munca incheiat. De retinut ca, neexecutarea unei hotarari judecatoresti defini- tive privind plata salariilor in termen de 15 zile de la data cererii de executare adresate angajatorului de catre partea interesata,  constituie  infractiune  si  se  pedepseste  cu  inchisoare  de  la  3  la  6  luni  sau  cu  amenda  (art.  277  Codul muncii).
2. Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare (art. 287 Codul muncii). Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat admi- nistrarea  acesteia  (art.  288  Codul  muncii).  Hotararile  pronuntate  in  fond  sunt  definitive  si  executorii  de  drept (art. 289 Codul muncii). Plata salariului se dovedeste prin semnarea statelor de plata (ce se pastreaza timp de 50 de ani conform Legii contabilitatii), precum si prin orice alte documente justificative, care demonstreaza efectuarea platii  catre  salariatul  indreptatit.  Statele  de  plata,  precum  si  celelalte  documente  justificative  se  pastreaza  si  se arhiveaza de catre angajator, in aceleasi conditii si termene ca in cazul actelor contabile, conform legii. Acceptarea fara rezerve a unei parti din drepturile salariale sau semnarea actelor de plata in astfel de situatii nu poate avea sem- nificatia unei renuntari din partea salariatului la drepturile salariale ce i se cuvin in integralitatea lor, potrivit dispozitiilor legale sau contractuale.
3. Cand dovada se face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cate parti sunt, alaturi de inscrisurile rezer- vate instantei; copiile vor fi certificate de reclamant ca sunt la fel cu originalul. Se va putea de asemenea depune doar o  parte  a  unui  inscris  relevanta  in  cauza,  instanta  insa  putand  dispune  infatisarea  inscrisului  in  intregime.  Daca inscrisurile sunt scrise intr-o limba straina sau cu litere vechi, se vor depune traduceri sau copii cu litere latine, certificate de parte.

 

Acte recuperare taxa auto

In ceea ce priveste restituirea taxei de prima inmatriculare, considerata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene de la Luxemburg (CJUE) ilegala, institutiile abilitate in acest scop sunt urmatorele:

 

Intr-o prima faza, contribuabilul care a platit taxa va face o cerere de restituire catre Administratia Financiara la care a achitat-o in baza deciziei Curtii si a articolului 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Daca Administra?ia Financiara refuza restituirea taxei, contribuabilul va introduce o actiune la tribunal – sectia de Contencios fiscal, care va proceda la aplicarea deciziei Curtii.

Termenul general de prescriptie pentru creante bugetare este de cinci ani. Taxa de prima inmatriculare incalca legislatia Uniunii Europene intrucat produce un dezavantaj la vanzarea masinilor second-hand din alte state pe teritoriul Romaniei, arata Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, intr-un punct de vedere exprimat la cererea unei instante romanesti.

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperare taxa de poluare

Cererea de restituire a diferentei de taxa se depune, fie la organul fiscal teritorial competent, fie la sediul DGFP Judetene, insotita de urmatoarele documente:

a) Copie dupa chitanta de plata sau ordinul de plata a taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule (taxa de prima inmatriculare);

 

b) Copie dupa cartea de identitate a autovehiculului eliberata de Registrul Auto Roman. Copia va fi certificata cu mentiunea „conform cu originalul ” de catre personalul care preia documentele, iar originalul se restituie contribuabilului;

c) Copie dupa certificatul de inmatriculare al autovehiculului eliberat de Serviciul inmatriculari din cadrul Institutiei Prefectului. Copia va fi  certificata cu mentiunea ,,conform cu originalul “ de catre personalul care preia documentele, iar originalul se restituie contribuabilului;

d) Copie dupa C.I/B.I (in cazul persoanelor fizice) sau CIF (in cazul persoanelor juridice si a persoanelor fizice autorizate).

II. In situatia in care raspunsul este negativ, cel care solicita returnarea taxei trebuie sa intocmeasca o cerere de chemare in judecata a Directiei Generale a Finantelor Publice, pe care o va depune la Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a tribunalului in raza caruia isi are domiciliul.

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperarea taxei auto

Legea intrată în vigoare în ianuarie 2012 prevede că taxă de poluare va fi plătită, o singură dată, atât pentru autovehiculele noi, cât şi pentru cele second-hand, care sunt înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent dacă autovehiculul este produs în ţară sau în străinătate, explică reprezentanţii CAB.AV.COLTUC, potrivit Mediafax.
http://www.realitatea.net/ce-inseamna-noua-taxa-auto-2012-metode-de-recuperare-a-taxei-pe-emisii-poluante_964935.html

Avocati recuperare taxa auto

Pot sa  recuperez orice taxa de poluare auto platita.Pentru ca acest lucru sa fie posibil masina trebuie sa indeplineasca o singura conditie, si anuma masina trebuie sa fie cumparata dintr-o tara din comunitatea europeana si sa fie inmatriculata acolo. Cu alte cuvinte importurile intra-comunitare de masini!

Nu este necesara o intalnire fizica, actele se pot trimite prin posta sau pe e-mail , iar banii se pot depune direct in cont!

Nu conteaza capacitatea masinii, valoarea taxei, sau tipul (autoturism, autobuz, autocar, tir, etc.)

Nu pot sa recuperez taxa sau sa inmatriculez o masina fara plata taxei de poluare la masinile noi.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperare taxa prima inmatriculare

Pentru ca si cei care au masini inmatriculate in Romania sunt nevoiti sa plateasca aceasta taxa complet absurda. De fapt cei care vor sa-si cumpere masinii de banii pe care ii au, sunt cei nevoiti sa plateasca noua taxa, daca vor sa treaca masina pe numele lor. Si cu toate astea, putem ocoli cu totii noua TAXA AUTO urmand cativa pasi.

Poti sa fentezi TAXA AUTO? Da. Insa solutiile vin cu bune si rele. Trebuie sa pui in balanta avantajele pe care le ai cu posibilele dezavantaje. Daca taxa auto pe care trebuie sa o platesti este mica, atunci merita sa treci masina complet pe numele tau si sa platesti aceasta taxa. Daca insa este exagerata, pune in balanta economia de bani pe care o faci, cu eventualele dezavantaje pe care le poti avea daca vrei sa revinzi masina.

Recuperare taxa poluare

Pasii care trebuie urmati pentru recuperarea taxei auto

Pentru recuperarea taxei auto, trebuie depusa o petitie la Directia Generala de Finante Publice Judetene, actualizata cu dobanda legala pana la data platii. Reprezentantii directiei sunt obligati sa raspunda la aceasta cerere in 30 de zile.

Cererea de restituire a diferentei de taxa se depune, fie la organul fiscal teritorial competent, fie la sediul DGFP, impreuna cu urmatoarele documente:

– copie dupa chitanta de plata sau ordinul de plata a taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule (taxa de prima inmatriculare);
– copie dupa cartea de identitate a autovehiculului eliberata de Registrul Auto Roman;
– copie dupa certificatul de inmatriculare al autovehiculului eliberat de Serviciul inmatriculari din cadrul Institutiei Prefectului;
– copie dupa Cartea de Identitate (in cazul persoanelor fizice) sau CIF (in cazul persoanelor juridice si a persoanelor fizice autorizate).

In cazul in care raspunsul este negativ, contribuabilii pot initia actiuni in fata instantelor de judecata prin care sa solicite restituirea sumei, rata de succes a unor asemenea procese fiind ridicata, a declarat CAB.AV.COLTUC

Un proces pentru recuperarea taxei auto dureaza opt luni in conditii normale, insa poate ajunge si la doi ani. Pentru recuperarea banilor prin intermediul instantei, trebuie depuse la tribunalul in raza caruia se afla domiciliul, urmatoarele documente:

– cartea de identitate a masinii in copie, cu prezentarea originalului in instanta pentru conformitate;
– contractul de vanzare-cumparare a autovehiculului
– decizia de impunere a platii taxei de poluare eliberata de Administratia Finaciara competenta si dovada platii taxei de poluare.

In cazul in care cei care au achitat taxa nu mai detin o copie de pe chitanta fiscala trebuie sa se adreseze organului fiscal la care au platit taxa, care le va elibera o copie a documentului de plata.

In cazul autovehiculelor achizitionate in sistem leasing,CAB.AV.COLTUC recomanda incheierea unei conventii de cesiune de creanta litigioasa, pentru ca taxa a fost achitata de catre locator (persoana care da in locatie un lucru), si nu de utilizator. Este insa suficienta si o procura din partea societatii de leasing prin care aceasta mandateaza utilizatorul sa intreprinda toate demersurile necesare pentru recuperarea taxei.

Taxa a fost suspendata in luna ianuarie 2012, in urma unei ordonante de urgenta. Suspendarea taxei auto a privat Fondul pentru mediu de 336 milioane de lei, se arata in ordonanta. Reducerea taxei cu 25% redusese acest fond cu 240 de milioane de lei.

avocat@coltuc.ro

074150894

Recuperarea debitelor

Ultima victimă a escrocilor care recurg la metod „Singer” este un ieșean. Totul s-a întâmplat în urmă cu o săptămână, iar sume pierdută se ridică la 15.000 de lei.Criza a reînviat escrocii care acționează prin metoda „cumpăr mașini de cusut”. După ce umplu orașul de anunțuri cu oferte de cumpărare a unor mașini de cusut germane, cu o anumită serie, escrocii o

dau cotită. În momentul în care cineva dorește să vândă un asfel de obiect și iau legătura cu potențialii cumpărători, aceștia sunt înștiințați că achiziția se face doar pentru două mașini de cusut cu aceeași serie.In Timisoara astfel de anunturi sunt amplasate /lipite pe cabinele telefonice mai ales in zonele locuite de oameni in varsta.Anuntul din  imagine a lipit pe o cabina telefonica de pe strada Vasile Lucaci din  Timisoara

Autorul anunţului precizează că ştie o persoană care are o maşină potrivită şi care este dispusă să o vândă eventualului cumpărător. Astfel, în loc să vândă obiectul, persoana de bună credinţă ajunge să mai cumpere o maşină de cusut marcă germană. Când victima încearcă să-l contacteze primul cumpărător pentru a-i vinde cele două maşini de cusut, acesta nu mai răspunde la telefon, realizând astfel că a fost înşelată.

Cel mai recent caz de acest gen s-a petrecut în urmă cu două zile, la Iași, scrie evenimentul.ro. Gheorghe C. a reclamat la Poliție faptul că „pe 19 octombrie, prin intermediul unui anunţ postat pe un stâlp din municipiul Iaşi, a contactat telefonic o persoană de sex feminin care era interesată de cumpărarea de maşini de cusut germane, contra sumei de 40.000 – 45.000 euro. Aceasta i-a spus că achiziţionează maşini de cusut în set de două, iar perechea maşinii de cusut pe care o deţine o poate achiziţiona din localitatea Odorheiu Secuiesc (Harghita)”.

Bărbatul nu a stat prea mult pe gânduri, iar pe 21 octombrie a mers în judeţul Harghita, unde s-a întâlnit cu o persoană de la care a cumpărat o maşină de cusut cu 15.000 de lei.De asemenea, femeia contactată la telefon i-a spus că pe 22 octombrie se vor întâlni în Iaşi pentru a preda cele două maşini de cusut şi pentru a încasa suma de 90.000 euro, fapt care nu s-a mai întâmplat, întrucât femeia nu a mai fost de găsit. În cauză a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, iar cercetările continuă, în vederea identificării autorilor.

 

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Procedura de recuperare a creantelor

Recuperarea creantelor se poate dovedi a fi un proces dificil aproape pentru orice afacere, indiferent de domeniul de activitate; insa, pe langa nelinistile produse de sistemul juridic roman, precum si pe langa lipsa unei intelegeri adecvate a protectiei juridice acordate creditorilor in baza legilor in vigoare, a face afaceri si, mai mult, a avea creante in Romania devine mult prea intimidant pentru cele mai multe societati – in special in vremuri tulburi din punct de vedere

economic. Din fericire, sistemul juridic romanesc ofera un cadru ce instituie proceduri urgente privind recuperarea creantelor de catre creditori, iar prezentul articol descrie tocmai instrumentele juridice aflate la dispozitia creditorilor pentru recuperarea creantelor lor.

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor
Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

Somatia de plata si ordonanta de plata
In cazul in care creditorul detine informatii suficiente privind solvabilitatea debitorului sau, iar creanta sa este atestata prin inscrisuri, atunci cea mai buna optiune pentru creditor este sa utilizeze una dintre cele doua procedure urgente. Atat procedura somatiei, cat si cea a ordonantei de plata se refera la creante certe, lichide si exigibile. O creanta este certa, atunci cand existenta sa este dincolo de indoiala; este lichida, atunci cand cuantumul sau este determinat sau determinabil; si este exigibila, atunci cand a devenit scadenta.

Procedura somatiei este o procedura speciala si urgenta, ce poate fi utilizata numai pentru recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, rezultand din contracte sau din alte inscrisuri, semnate de ambele parti. Ordonanta de plata detine o arie mai restransa de aplicare, in sensul ca ea reglementeaza recuperarea creantelor reprezentand sume de bani, ce decurg din contracte comerciale, definite drept acele contracte incheiate intre comercianti, ori intre comercianti si autoritati contractante.

In timp ce, in procedura somatiei de plata, facturile semnate de debitor reprezinta dovada de baza utilizata in fata instantei, procedura ordonantei de plata permite o mai mare flexibilitate in ceea ce priveste furnizarea dovezilor in instanta. Astfel, un creditor ce utilizeaza aceasta procedura poate depune cu success, pe langa facturi, si alte documente care sa ateste creanta sa fata de debitor, cum ar fi corespondenta cu acesta.

Acesta este un aspect important in aceasta procedura, ce transforma ordonanta de plata intr-o procedura mai avantajoasa pentru creditori, comparativ cu somatia de plata.
Un alt avantaj al ordonantei de plata este faptul ca, in cadrul acestei proceduri, debitorul isi poate recunoaste partial datoria, in timp ce procedura somatiei nu permite o asemenea recunoastere partiala. Astfel, judecatorul poarte emite o decizie in acest sens, iar creditorul isi va putea recupera o parte a creantei sale, in timp ce, pentru restul creantei pretinse, poate introduce o cerere in instanta in temeiul procedurii generale prevazute de Codul de procedura civila.

Procedura generala
Potrivit Codului de procedura civila, care instituie procedura generala privind recuperarea creantelor, inainte de initierea unei actiuni in instanta, creditorul trebuie sa incerce sa solutioneze problema in mod amiabil cu debitorul. In acest sens, creditorul trebuie sa comunice o notificare scrisa debitorului, prin care sa-l invite in scopul solutionarii amiable a problemei. Notificarea trebuie sa includa, drept anexe, toate documentele ce atesta creanta creditorului, si trebuie transmisa cu cel putin 15 zile inainte de data propusa pentru intalnire. Daca partile reusesc sa rezolve problema in mod amiabil, atunci debitorul va plati suma datorata si nicio actiune nu va mai fi introdusa in instanta.

Insa, in cazul in care partile nu ajung la o intelegere, sau daca partile ajung la o intelegere, pe care debitorul o incalca, atunci creditorul poate introduce o actiune in instanta, la care va anexa toate documentele ce atesta faptul ca partile au incercat sa solutioneze problema amiabil inainte de introducerea respectivei actiuni. In lipsa unor asemenea dovezi, actiunea va fi respinsa de instanta.

La fel ca si in cazul procedurilor somatiei si ordonantei de plata, instanta competenta in cadrul procedurii generale este judecatoria sau tribunalul, in functie de cuantumul creantei ce face obiectul litigiului.

Avantajele si dezavantajele principale intre procedura generala si procedurile urgente
Un avantaj al procedurilor urgente este faptul ca taxa de timbru ce trebuie platita de creditori are un cuantum de doar 39 lei, reprezentand echivalentul a aproximativ 10 euro, in timp ce, in cazul procedurii generale, creditorii trebuie sa plateasca o taxa de timbru avand un cuantum ce reprezinta un anumit procent din cuantumul creantei si, in consecinta, cu cat este mai mare cuantumul creantei, cu atat mai mare va fi si taxa de timbru pe care creditorul va trebui sa o plateasca.

Cel mai mare avantaj al procedurilor urgente este tocmai acest caracter urgent, ce permite judecatorului in cauza sa dea o solutie intr-un termen de aproximativ 2-3 luni – textul OUG 119 solicita instantei sa dea o solutie in 90 de zile. In plus, procedurile urgente nu solicita partilor sa incerce solutionarea amiabila a chestiunii, ceea ce scurteaza intregul proces.

Pe scurt, dezavantajele procedurii generale sunt reprezentate de cuantumul ridicat al taxei de timbru si de durata intregii proceduri (prima instanta, apel si recurs), ceea ce face ca un asemenea proces sa dureze uneori 2-3 ani inainte ca instanta sa dea o decizie definitiva si irevocabila. Pe de alta parte, procedura generala ar trebui utilizata, in locul somatiei ori ordonantei de plata, atunci cand creditorii au nevoie de mai mult decat inscrisuri pentru a-si dovedi creanta (de exemplu, depozitii ale martorilor ori ale expertilor). Totusi, atunci cand exista dovezi suficiente privind faptul ca respectiva creanta este certa, lichida si exigibila, creditorii pot recurge la una dintre cele doua proceduri urgente, in locul procedurii generale greoaie si indelungate, prevazute de codul de procedura civila.

Procedura insolventei
Statisticile arata ca in anul 2008 au fost introduse in instanta intre 12.000-14.000 de cereri de insolventa, iar prognoza pe anul 2009 estimeaza ca numarul acestor cereri se va dubla. Intr-adevar, creditorii recurg mult prea des la procedura insolventei, chiar si atunci cand nu detin informatii suficiente privind insolvabilitatea debitorilor lor, unicul lor scop fiind acela de a pune presiune pe debitori, astfel incat acestia sa-si achite datoriile. Din pacate, in cele din urma, aceasta strategie se intoarce deseori impotriva lor.
Creditorii indreptatiti sa solicite deschiderea procedurii insolventei

Legea Insolventei impune conditii permisive pentru creditorii ce intentioneaza sa introduca cereri de insolventa impotriva debitorilor lor. Acestea se refera la existenta unei creante certe, lichide si exigibile, mai veche de 30 de zile, si avand o valoare ce depaseste pragul de 10.000 de lei, in cazurile obisnuite, si pragul reprezentat de sase salarii medii pe economie, pentru salariati. Salariul mediu pe economie stabilit pentru 2008 a fost de aproximativ 350 euro.

Odata indeplinite aceste conditii ce privesc creantele, creditorul poate introduce cererea de insolventa in fata instantei. Legea Insolventei nu solicita creditorului sa demonstreze insolvabilitatea debitorului sau, ceea ce face ca initierea procedurii insolventei sa fie destul de simpla. Totusi, la solicitarea debitorului, judecatorul sindic il poate obliga pe creditor sa faca un depozit ce reprezinta maxim 10% din valoarea creantei. Un asemenea depozit va fi returnat creditorului, in cazul in care cererea sa de insolventa este admisa, sau poate fi utilizat pentru a acoperi pierderile suferite de debitor, in cazul in care cererea creditorului este respinsa.

Initierea procedurii
Atunci cand este introdusa o cerere de insolventa, debitorul poate solicita instantei aprobarea unui plan potrivit caruia debitorul sa se poata reorganiza, intr-un efort de a-si plati datoriile. Judecatorul poate confirma sau respinge acest plan. Daca judecatorul considera ca cererea creditorului sau a debitorului este temeinica, daca debitorul nu propune un plan de reorganizare, sau daca un asemenea plan de reorganizare este respins, atunci judecatorul va deschide procedura insolventei si va desemna un administrator judiciar, pentru debitorul persoana juridica.

Consecintele principale ale deschiderii procedurii insolventei sunt: suspendarea termenului de prescriptie pentru toate creantele creditorilor; faptul ca nicio penalitate ori dobanda nu se poate adauga creantelor dupa deschiderea procedurii insolventei; debitorul nu isi mai poate administra activitatea, aceasta fiind incredintata administratorului judiciar, desemnat de catre judecatorul sindic. Debitorul trebuie sa depuna toate informatiile si documentele ce atesta situatia societatii, precum bilant, lista a creditorilor, lista a activelor, a conturilor si bancilor utilizate de debitor, precum si orice alte asemenea informatii, catre administratorul judiciar.

Efectele deschiderii procedurii insolventei asupra altor litigii
Incepand cu data initierii acestei proceduri, toate actiunile judiciare ori extrajudiciare privind satisfacerea creantelor impotriva debitorului sau impotriva activelor sale sunt suspendate. Decizia privind deschiderea procedurii trebuie comunicata tuturor instantelor in jurisdictia carora se afla sediul debitorului, asa cum este acesta inregistrat la registrul comertului, precum si tuturor bancilor la care debitorul detine conturi deschise. Mai mult, dupa deschiderea procedurii, administratorul judiciar trebuie sa-i notifice pe toti creditorii care sunt inregistrati in documentele contabile ale debitorului si sa-i informeze pe acestia in legatura cu termenele pana la care ei trebuie sa-si inregistreze propriile creante impotriva debitorului in fata instantei.

Efecte asupra actelor incheiate de debitor
Toate actele si corespondenta emise de debitor, de administratorul judiciar oride lichidator trebuie sa includa, in limbile romana, engleza si franceza, urmatoarea expresie: “in insolventa”, “in insolvency”, “en procédure collective”. Judecatorul sindic poate decide ca administrarea debitorului sa nu mai fie efectuata de catre debitorul insusi, ci de catre administratorul judiciar, care poate sa solicite judecatorului anularea actelor incheiate de debitor, daca acestea au fost incheiate in frauda drepturilor creditorilor intr-o perioada de 3 ani anterioara datei la care a fost initiata procedura insolventei.

Riscuri privind deschiderea procedurii insolventei, in scopul recuperarii de creante
Asa cum este mentionat mai sus, unii creditori utilizeaza aceasta procedura a insolventei, chiar daca nu detin informatii suficiente privint insolvabilitatea debitorilor lor, insa doar in scopul de a-i determina pe acestia sa-si plateasca datoriile. Totusi, dupa o analiza temeinica a situatiei economice a debitorului, se poate dovedi in cele din urma ca debitorul se afla totusi in insolventa si este deci incapabil sa-si achite toate datoriile, existand astfel riscul pentru creditori ca acestia sa nu-si mai poata recupera creantele de la debitorii lor.

Astfel, dezavantajul major al procedurii insolventei este faptul ca sumele de bani colectate din vanzarea activelor debitorului sunt deseori insuficiente spre a acoperi creantele tuturor creditorilor. Administratorul judiciar va efectua un inventar al tuturor activelor debitorului si poate, in baza deciziei creditorilor aprobata de judecator, sa vanda aceste bunuri, iar incasarile rezultate vor fi distribuite creditorilor si vor fi utilizate spre a acoperi costurile determinate de aceasta procedura.

Legea Insolventei stabileste ordinea in care sunt satisfacute creantele creditorilor. De exemplu, sumele obtinute prin vanzarea activelor ce fac obiectul unor garantii vor fi achitate catre creditorii in favoarea carora respectivele garantii au fost constituite si, numai dupa satisfacerea acelor creante, sumele ramase, daca acestea mai exista, vor fi distribuite catre ceilalti creditori. De asemenea, creantele apartinand institutiilor publice ori creantele salariale au prioritate fata de cele ale altor creditori. Un alt dezavantaj este durata mare a procedurii insolventei, care poate fi si de cativa ani.

Creditorii ar trebui sa fie constienti de faptul ca Legea Insolventei nu a fost creata ca un instrument juridic in scopul recuperarii creantelor. Dimpotriva, o cerere de insolventa ar trebui introdusa in instanta numai atunci cand exista suficiente informatii privind incapacitatea debitorului de a plati creante certe, lichide si exigibile ale creditorilor sai. Creditorii ar trebui sa aiba in vedere faptul ca interesul lor direct este acela de a-si recupera creantele si, in cazul in care ei deschid procedura insolventei, aceasta poate obstructiona capacitatea debitorului de a-si continua activitatea si, in consecinta, poate face imposibila recuperarea creantelor de catre creditori.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Bursa romana de creante

Documentatia si actele pe care clientul / partenerul nostru isi intemeiaza dreptul de creanta ce urmeaza a fi inaintat catre CAB.AV.COLTUC, poate fi transmis atat prin posta, curier rapid, fax, e-mail, cat si direct la sediul societatii noastre, pe suport electronic sau pe hartie.
De asemenea putem trimite la sediul societatii dvs. un reprezentant al CAB.AV.COLTUC, in vederea preluarii documentelor care identifica creanta reclamata.
Pentru a putea initia procedura de recuperare a creantelor dumneavoastra, vom incheia un contract de mandat comercial, prin care ne veti imputernici sa ne ocupam de cazul pe care dumneavoastra il reclamati catre CAB.AV.COLTUC spre o rapida rezolvare.
Dupa semnarea contractului de mandat se va intocmi un dosar complet si foarte bine documentat, compus din toate actele ce stau la baza dreptului de creanta pretins de catre creditor / partenerul nostru si anume – facturi fiscale, avize de insotire, contract, plati partiale, corespondenta, recunoastere de debit, angajament de plata, bilet la ordin, fila cec, etc…
Specialistii nostri se adapteaza permanent fiecarui client in parte, in vederea solutionarii pe cale amiabila a diferendelor financiare, astfel incat sa asigure mentinerea bunelor relatii si parteneriatelor comerci ale ale clientului nostru cu debitorii care au intarziat obligatia de plata.
Profesionalismul, flexibilitatea si pregatirea continua a specialistilor nostri in recuperari / colectari de creante, debite , datorii ofera o gama variata de solutii, care aplicate cu maxima eficienta indiferent de tipul companiei, de la cele mici si mijlocii la marile companii, toate converg la protejarea intereselor clientului / partenerului nostru.
Intotdeauna specialistii nostri vor actiona in numele si pentru clientul nostru, cu diligenta unui bun proprietar al creantei.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperari

Etapa prealabila

  • Informare
  • Stabilire conditii colaborare
  • Incheierea contractului
  • Semnare contract
  • Preluare dosar
  • Identificare debitor

 

Recuperare pe cale amiabila

  • Notificare
  • Somatie
  • Convocare la conciliere directa
  • Convorbiri telefonice
  • Discutii

Recuperare prin judecata

  • Redactare acte necesare
  • Asistarea in toate demersurile juridice
  • Reprezentarea in instante prin avocati

Executare Silita

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Firma recuperare creante

Aceste servicii sunt destinate firmelor mari, care emit zilnic sute/ mii de facturi, precum si firmelor de finantare cu plata in rate. Acopera atat creantele restante, cat si cele curente. Pentru creantele curente are rolul unei monitorizari a incasarilor la termen. Pentru creantele restante, demersurile de colectare sunt limitate la faza amiabila. Demersurile ulterioare se incadreaza in categoria recuperari creante.

  • Servicii de call-center;
  • Notificari transmise catre debitori prin toate mijloacele de comunicare;
  • Gestionarea bazei de date privind clientii debitori;
  • Prelucrarea prin sistem informatic a serviciilor de colectare debite;
  • Confidentialitatea contractuala

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperare datorii firme

  • Notificarea debitorilor.
  • Contactarea telefonica a debitorilor
  • Convocare la conciliere directa prealabila a debitorilor, intalniri cu acestia
  • Demersuri la Instantele Judecatoresti pentru obtinerea titlurilor executorii

 

  • Posibilitatea avansarii de către societatea noastra a cheltuielilor ocazionate de demersurile pentru ecuperarea creantelor, cu exceptia taxei de timbru datorate catre stat, in situatia în care creanta devine litigioasa.
  • Asistarea si reprezentarea in Instantele de toate gradele, de catre avocati si consilieri juridici, cu o vasta si bogata experienta in domeniul recuperarilor de creante, in dreptul comercial, bancar, asigurari etc.
  • Confidentialitate contractuala

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperatori

Nicio activitate economica nu poate fi considerata finalizata mai devreme de incasarea contravalorii marfurilor livrate sau a serviciilor prestate.

 

Suntem interesati de recuperarea urgenta a creantelor, pentru investitia in timp si oameni pe care o alocam fiecarui demers.

Societatea noastră efectueaza demersuri de recuperare a creantelor pentru clienti din aproape toate domeniile: comert, servicii, constructii, asigurari, leasing, vanzare in rate, media si advertising, turism, industria farmaceutica, transporturi, industria auto, industria usoara s.a.

Nu prejudiciem relatiile clientilor cu debitorii, prin maniera de abordare si prin demersurile efectuate, astfel incat dupa recuperarea unei creante, clientii au posibilitatea reluarii relatiilor comerciale cu fostii debitori.

Ca un semn de apreciere a manierei de abordare si a eficientei demersurilor, tot mai multe firme au apelat la serviciile noastre pentru recuperarea creantelor, dupa ce au avut calitatea de debitori.

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Firme de recuperare

  • ORDONANŢĂ Nr. 5 din 19 iulie 2001
  • LEGEA INSOLVENTEI 85/2006
  • LEGEA CAMBIEI SI BILETULUI LA ORDIN 58/1934
  • LEGEA CECULUI 59/1934

 

  • LEGEA 192/2006 PRIVIND MEDIEREA
  • DECIZIA 4/2009 ICCJ
  • LEGEA 304/2004 PRIVIND ORGANIZAREA JUDICIARA
  • LEGEA 146/1997 PRIVIND TAXELE DE TIMBRU
  • LEGEA SOCIETATILOR COMERCIALE 31/1990
  • DECRETUL 31/1954 PRIVITOR LA PERSOANELE FIZICE SI JURIDICE
  • REGULAMENT BNR 1/2001, C.I.P.
  • DECRET 167/1958 PRESCRIPTIA EXTINCTIVA
  • LEGEA 188/2000 PRIVIND EXECUTORII JUDECATORESTI
  • O.G. 9/2000 DOBANDA LEGALA
  • LEGEA 99/1999 TITLUL VI – REGIMUL JURIDIC AL GARANTIILOR
  • O.G. 32/1995 TIMBRUL JUDICIAR
  • O.U.G. 51/2008 AJUTORUL PUBLIC JUDICIAR
  • DECIZIA 4/2009 ICCJ
  • LEGE 193/2000 CLAUZELE ABUZIVE
  • ARBITRAJ CCI A ROMANIEI M.OF. 197/2010
  • COD CIVIL
  • COD PROCEDURA CIVILA
  • COD COMERCIAL
  • COD PENAL
  • COD PROCEDURA PENALA
  • CODUL FISCAL
  • CODUL DE PROCEDURA FISCALA

Firme recuperare creante

Calculator servicii recuperare creante.Acceptare

Manifestarea vointei de a dobandi un drept, de a primi o oferta de incheiere a unui contract sau de a primi o succesiune. Actiunea de acceptare, primire, consimtire. Acceptarea poate fi pura si simpla sau tacita.

Achiesare

A incuviinta, a fi de acord, a recunoaste un act, un drept, o hotarare. In cadrul procesului civil, achiesarea este manifestarea in forma procesuala a consimtamantului paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului sau a partii care a pierdut procesul in fata primei instante, de a renunta la calea de atac a recursului.

Acont

Suma de lei platita ca garantie in contul pretului, de una dintre partile contractante celeilalte, intainte ca aceasta sa fi trecut la executarea obligatiei sale. Codul civil (art. 1297 si urmatoarele ) utilizeaza termenul de arvuna care, in caz de nerealizare a contractului din vina uneia dintre parti, este pierduta de catre aceasta sau se restituie indoit, daca cel in culpa este vanzatorul

Acord de compensare bilaterala (acord de netting) (in cadrul procedurii insolventei) art. 3 alin. (1) pct. 34 din Legea nr. 85/2006:

a) orice înţelegere sau clauză în cadrul unui contract financiar calificat dintre două părţi, prin care se prevede un netting al unor plăţi ori o îndeplinire a unor obligaţii sau o realizare a unor drepturi prezente ori viitoare rezultând din sau având legătură cu unul ori mai multe contracte financiare calificate (“acord master de netting”);

b) orice acord master de netting între două părţi, prin care se prevede netting-ul între două sau mai multe acorduri master de netting (“acord master-master de netting”);

c) orice înţelegere de garantare subsecventă ori în legătură cu unul sau mai multe acorduri master de netting;

Act

Este acel document elaborat de o autoritate de stat, prin care se atesta un fapt, o obligatie, identitatea cuiva. Exista mai multe categorii de acte: actul juridic, actul administrativ, individual, actul de administrare, act de dispozitie, act procesual, act procedural, etc.

Act autentic

Inscris incheiat cu respectarea formelor legale si a carui autenticitate este confirmata de semnatura si stampila autoritatii care l-a intocmit sau verificat. Acel act care s-a facut cu solemnitatile cerute de lege de un functionar public, care are dreptul de a functiona in locul unde s-a facut actul. Mijloc de proba din categoria inscrisurilor prevazute in art.1171 si urm. Cod Civil. Cu privire la autentificare, vezi Legea nr.36/1995, notarul public fiind competent sa autentifice un act. Actul autentic are putere de proba. Actul poate fi atacat numai prin inscriere in fals. De asemenea, actul autentic poate fi investit cu formula executorie, avand astfel aceeasi putere ca o hotarare judecatoreasca.

Act juridic

Manifestare de vointa a uneia sau a mai multor persoane cu scopul de a crea, de a modifica, de a transmite sau de a stinge drepturi si obligatii; 2. (dr. civ.) – Mijloc de proba din categoria inscrisurilor prevazute in art. 1171 si urm. Codul civil.

Act cu titlu oneros

Act juridic prin care partile urmaresc sa obtina fiecare de la cealalta, ca echivalent, un folos patrimonial, oricare ar fi obiectul obligatiilor.

Act juridic civil

Manifestare de vointa savarsita cu intentia de a produce efecte juridice, adica a crea, a modifica ori stinge un raport juridic. Actele juridice sunt de mai multe feluri: acte juridice uni, bi sau multilaterale (dupa numarul partilor); acte cu titlul oneros sau gratuit (dupa scopul urmarit), cele cu titlul oneros se impart in comutative si aleatorii, iar cele cu titlu gratuit in liberalitati si acte dezinteresate; acte constitutive, translative si declarative (dupa efectele produse) etc. Pentru ca actele juridice civile sa fie valabil incheiate ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii de fond, iar cand actul este solemn, trebuiesc indeplinite si conditii de forma, vezi art. 948-968 Codul civil.

Act sub semnatura privata

Document prin care partile semnatare convin asupra unei situatii de ordin material, cum ar fi vanzarea, cumpararea, primirea in pastrare etc. Spre deosebire de actele autentice, actele sub semnatura privata se realizeaza fara participarea sau interventia vreunei autoritati. Actul trebuie intocmit in atatea exemplare cate parti il semneaza, dar se poate considera ca partile care semneaza actul, avand aceeasi pozitie, pot primi un singur exemplar.

Actiune civila

Este mijlocul legal cel mai important de protejare prin constrangere judiciara a drepturilor civile incalcate sau a intereselor ocrotite de lege. Actiunea civila reprezinta totodata si un instrument juridic eficient de aparare a legalitatii si ordinii de drept precum si de intarire a disciplinei sociale.
Clasificarea actiunilor civile:

Dupa scopul urmarit de reclamant:
actiuni in constituire de drepturi
actiuni in realizarea dreptului
actiuni in constatarea dreptului

dupa natura drepturilor ce se valorifica in justitie:
actiuni personale
actiuni reale
actiuni mixte

dupa obiectul dreptului subiectiv protejat prin actiune:
actiuni mobiliare;
actiuni imobiliare (posesorii sau petitorii, dupa cum este aparata doar posesia sau insusi dreptul real principal asupra unui imobil)

dupa calea procedurala aleasa de cel interesat pentru apararea judiciara a dreptului sau:
actiuni principale;
actiuni accesorii;
actiuni incidentale.

Actiune oblica

Mijloc juridic prin care creditorul exercita drepturile si actiunile debitoului sau atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa si le exercite.

Actiune pauliana

Actiunea prin care creditorul solicita revocarea sau desfiintarea judiciara a actelor incheiate de debitor in frauda drepturilor sale.

Activitatile curente (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 14 din Legea nr. 85/2006:

– reprezintă acele fapte de comerţ şi operaţiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor în perioada de observaţie, în cursul normal al comerţului său, cum ar fi:

a) continuarea activitatilor contractate, conform obiectului de activitate;

b) efectuarea operatiunilor de incasari si plati aferente acestora;

c) asigurarea finantarii capitalului de lucru in limite curente;

Administratorul judiciar (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 27 din Legea nr. 85/2006:

– este persoana fizică sau juridică compatibilă, practician în insolvenţă, autorizat în condiţiile legii, desemnat să exercite atribuţiile prevăzute la art. 20 în perioada de observaţie şi pe durata procedurii de reorganizare;

Administratorul special (in cadrul procedurii insolventei) – art. 3 alin. (1) pct. 26 din Legea nr. 85/2006:

-desemnat de adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului, persoană juridică, împuternicit să efectueze în numele şi pe contul acestuia actele de administrare necesare în perioadele de procedură când debitorului i se permite să îşi administreze activitatea şi să le reprezinte interesele în procedură pe perioada în care debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Adunarea generală a acţionarilor, asociaţilor sau membrilor persoanei juridice va fi convocată de administratorul judiciar ori de lichidator pentru desemnarea administratorului special, în termen de maximum 10 zile de la deschiderea procedurii sau, după caz, de la ridicarea dreptului debitorului de a-şi administra averea. Adunarea generală va fi prezidată de administratorul judiciar sau de lichidator, după caz;

Administratorul special (in cadrul procedurii insolventei) – art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 – are următoarele atribuţii:

a) exprimă intenţia debitorului de a propune un plan, potrivit art. 28 alin. (1) lit. h), coroborat cu art. 33 alin. (2);

b) participă, în calitate de reprezentant al debitorului, la judecarea acţiunilor prevăzute la art. 79 şi 80;

c) formulează contestaţii în cadrul procedurii reglementate de prezenta lege;

d) propune un plan de reorganizare;

e) administrează activitatea debitorului, sub supravegherea administratorului judiciar, după confirmarea planului;

f) după intrarea în faliment, participă la inventar, semnând actul, primeşte raportul final şi bilanţul de închidere şi participă la şedinţa convocată pentru soluţionarea obiecţiunilor şi aprobarea raportului;

g) primeşte notificarea închiderii procedurii.

Adunarea creditorilor (in cadrul procedurii insolventei) – art. 13 din Legea nr. 85/2006:

– va fi convocată şi prezidată de administratorul judiciar sau, după caz, de lichidator, dacă legea sau judecătorul-sindic nu dispune altfel; secretariatul şedinţelor adunărilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar sau, după caz, a lichidatorului.

Creditorii cunoscuţi vor fi convocaţi de administratorul judiciar sau de lichidator în cazurile prevăzute expres de lege şi ori de câte ori este necesar.

Adunarea creditorilor va putea fi convocată şi de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor deţinând creanţe în valoare de cel puţin 30% din valoarea totală a acestora.

Antecontract

Conventia prin care o parte sau ambele parti se obliga sa semneze in viitor un anumit contract, contract ale carui clauze principale sunt determinate in prezent.

Antecontract de vanzare cumparare

Este acordul de vointa contractual prin care o parte sau ambele parti se obliga sa semneze in viitor un anumit contract de vanzare-cumparare, stabilind si continutul esential al acestuia.

Autoritate contractanta

a) oricare organism al statului – autoritate publică sau instituţie publică – care acţionează la nivel central ori la nivel regional sau local;
b) oricare organism de drept public, altul decât unul dintre cele prevăzute la lit. a), cu personalitate juridică care a fost înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial, şi care se află în cel puţin una dintre următoarele situaţii:
– este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
– se află în subordinea sau este supus controlului unei autorităţi contractante, astfel cum este definită la lit. a), sau unui alt organism de drept public;
– în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt numiţi de către o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public;
c) orice asociere formată de una sau mai multe autorităţi contractante dintre cele prevăzute la lit. a) sau b);
d) oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi;
e) oricare subiect de drept, altul decât cele prevăzute la lit. a) – d), care desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în baza unui drept special sau exclusiv, astfel cum este acesta definit la art. 3 lit. k) din ordonanţa menţionată, acordat de o autoritate competentă, atunci când acesta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi.

Autoritate de lucru judecat

Principiu juridic potrivit caruia hotararile judecatoresti definitive capata autoritate (putere) de lucru judecat neputand fi atacate decat prin intermediul cailor de atac extraordinare. Hotararile judecatoresti definitive devin executorii si impiedica o noua urmarire pentru aceeasi fapta, chiar daca acesteia i s-ar da o noua incadrare juridica

Avans

Suma de bani, parte din pretul unei marfi comercializate, platita cu anticipatie de beneficiar, suma care – in functie de prevederile contractului – poate fi pierduta de partea care nu si-a indeplinit obligatiile contractuale.

Aval

Operatiune juridica in care o persoana, denumita avalist se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali, denumit avalizat. Avalul constituie o conditie ce trebuie indeplinita inainte ca documentele sa fie remise spre incasare: el trebuie intrebuintat adesea pentru garantarea platilor sub forma documentelor spre acceptare.

Avalist

Persoana care garanteaza plata unei cambii, file cec sau a unui bilet la ordin, pentru aval. In lipsa aratarii persoanei pentru care se da, avalul se considera dat pentru tragator. Avalistul este tinut in acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul.

Averea debitorului conform art. 3 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 85/2006:

– reprezintă totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale – inclusiv cele dobândite în cursul procedurii insolvenţei -, care pot face obiectul executării silite, în condiţiile reglementate de Codul de procedură civilă;

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperare debite

Serviciul de colectare de creante este un serviciu aparte care nu se inscrie in tiparul creantelor ce trebuie recuperate in mod obisnuit. In general, aceste creante nu au o vechime mai mare de 45 zile si pentru incasarea lor, eforturile si timpul pierdut al agentilor de vanzari si contabililor nu isi gasec rentabilitatea.

Acest serviciu se adreseaza in principal companiilor care emit lunar un numar mare de facturi, ca urmare a activitatiilor de productie si distributie, dar nu numai si care genereaza un numar relativ insemnat de debitori restanti. Debitorii vor fi tratati la fel, indiferent de vechimea si cuantumul creantei lor.

Serviciul Colectare creante / debite consta in transmiterea catre debitor a trei notificari de plata amiabile, seccesive, la un interval de 7 zile calendaristice una fata de cealalta, ultima notificare cuprinzand si invitatia la conciliere directa in conditiile art. 720 indice 1 Cod procedura civila.

Notificarile sunt adresate de catre CAB.AV.COLTUC  in calitate de mandatar-colector al Beneficiarului, cu indicarea contului si bancii Beneficiarului in vederea efectuarii platilor de catre debitori. Debitorii sunt indemnati sa confirme efectuarea platii prin fax.

Practic, Beneficiarul va transmite la sfarsitul fiecarei saptamani catre CAB.AV.COLTUC o baza de date in format Excel care va cuprinde urmatoarele informatii referitoare la debitori: denumire, adresa exacta la care vor fi expediate notificarile, numar de tel/fax/mobil, adresa e-mail, nume reprezentant legal, numarul, data si valoarea fiecarei facturi emise, valoarea restanta a fiecarei facturi, suma totala ramasa neachitata.

Indiferent de valoarea facturilor neincasate, indiferent de sumele ce vor fi recuperate prin acest serviciu, toate costurile de redactare si transmitere a celor 3 notificari vor fi suportate de catre K&I, Beneficiarul achitand, doar o suma lunara, sub forma de abonament, stabilita la incheierea contractului, in functie de numarul facturilor/debitorilor.

Recuperari creante bucuresti

Serviciul de recuperare creante va ofera posibilitatea de a va intregi patrimoniul ca urmare a unor facturi neincasate, contracte neonorate, imprumuturi nerestituite sau orice alte creante neincasate de orice natura.

Nu trebuie decat sa ne trimiteti documentele care stau la baza creantei dumneavoastra prin fax, e-mail sau posta, conform datelor din contract sau va puteti inscrie cazul in formularul noilor clienti, iar in cel mai scurt timp unul dintre specialistii nostri va va contacta pentru preluarea cazului.

Pentru a putea demara procedura de recuperare a creantelor dumneavoastra, vom incheia un contract de mandat comercial, prin care ne veti imputernici sa ne ocupam de cazul dumneavoastra. In prima faza vom incerca recuperarea creantei pe cale amiabila. Metodele de lucru in cazul procedurii amiabile cuprind: investigatii ale solvabilitatii debitorului, bunurilor acestuia, investigatii privind identificarea asociatilor si administratorilor societatii, discutii telefonice, notificari, intalniri directe. In 90% din cazuri aceasta metoda si-a dovedit eficienta.

In cazul in care, in urma acestor demersuri, debitorul nu reactioneaza pozitiv la solicitarile noastre, vom demara procedura litigioasa de recuperare a datoriei prin chemarea in judecata a datornicului, urmata de executarea silita a acestuia, de asemenea prin formularea de plangeri penale, cereri de declansare a procedurii falimentului, etc.

Costurile de recuperare a creantelor vor fi suportate de CAB.AV.COLTUC, cu exceptia taxelor judiciare de timbru datorate strict catre instanta si/sau executor judecatoresc.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Firma recuperari creante

Recuperare profesionala creante:

[A] Civile

cele datorate de catre o persoana fizica catre o alta persoana fizica, provenind din:

 

  • Imprumuturi nerestituite la scadenta;
  • Constituirea unor gajuri sau ipoteci;
  • Plata unor drepturi salariale;
  • Plata unor lucrari de antrepriza [ constructii, servicii, etc.]
  • Datorii provenind din mosteniri / succesiuni;
  • Datorii provenind din contracte de inchiriere de bunuri mobile / imobile;
  • Datorii din contracte de vanzare a unor bunuri mobile / imobile;

[B] Comerciale

[a] – cele datorate de o persoana juridica catre o persoana fizica:

  • Refuzul unor societati de asigurare de plata a despagubirilor asigurate;
  • Refuzul unor angajatori de plata a salariilor catre angajati;
  • Refuzul unor magazine de despagubire a cumparatorilor prejudiciati de defectiunea sau lipsa de functionare a unui bun mobil cumparat;
  • Refuzul unor societati bancare de eliberare a unor sume de bani catre persoanele fizice beneficiare;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de inchiriere;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de prestari servicii;
  • Neplata unor sume de bani aferente unor contracte de vanzare bunuri / produse / imobile;
  • Neplata unor sume reprezentand prejudicii cauzate unor persoane fizice cumparatori;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand drepturi de autor [ in domeniu muzical, artistic, sportiv, literar, mass-media, publicitate ];

[b] – cele datorate de o persoana fizica catre o persoana juridica:

  • Sume provenind din decizii de imputare emise catre angajati care au prejudiciat angajatorul;
  • Neplata unor sume de bani provenind din vanzarea in rate / leasing a unor bunuri;
  • Neplata unor sume de bani provenind din contracte de prestari servicii;
  • Neplata unor sume reprezentand prejudicii create de persoanele fizice din culpa lor;
  • Neplata unor sume de bani provenind din contracte de impresariat artistic, sportiv, publicitate;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand revendicari imobiliare;
  • Neplata unor sume de bani provenind din cesionarea unor actiuni la diverse societati comerciale sau obligatiuni municipale;

[c] – cele datorate de persoane juridice catre alte persoane juridice:

  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de transport / expeditie marfuri / persoane;
  • Neplata unor datorii aferente unor credite acordate de banci si nerambursate la scadenta;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de inchiriere de bunuri mobile / imobile sau a unor drepturi de autor;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de leasing operational si /sau financiar pentru bunuri mobile si /sau imobile;
  • Neplata unor datorii aferente prestarii unor servicii de comisionariat vamal;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de prestari servicii incheiate intre parteneri de afaceri;
  • Neplata unor datorii aferente unor contracte de antrepriza sau de subantrepriza;
  • Neplata unor datorii constatate prin sentinte penale, ca urmare a unor condamnari penale;
  • Neplata unor datorii provenind din contracte de publicitate (mass-media / scrisa , stradala, etc);
  • Neplata unor datorii provenite din colectarea unor drepturi de autor;
  • Neplata unor datorii provenite din contracte de impresariat sau reprezentare sportiva, artistica, spectacole, editura literara;
  • Neplata unor datorii aferente unor polite de asigurare incheiate cu societati de asigurare care refuza plata unor despagubiri;
  • Neplata unor datorii provenite din protejarea inventiilor, marcilor geografice, marcilor de fabricatie, numelui comercial al unui produs / companie;
  • Neplata unor drepturi salariale de catre un angajator catre salariatii care compun un sindicat inregistrat legal;
  • Neplata unor dividende sau a unor sume provenite din dividendele obtinute din proprietatea unor actiuni la diverse societati comerciale;
  • Nerespectarea unor angajamente de tip gentleman’s agreement;
  • Neplata unor sume de bani provenite din derularea unor contracte de asociere in participatiune;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand premii aferente unor concursuri, loterii, jocuri colective;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand cota-parte dintr-un imobil / mobil detinut in indiviziune;
  • Neplata unor sume de bani reprezentand cota-parte din patrimoniul unei societati comerciale, asociatii si/sau fundatii;

Serviciile noastre acopera atat creante [datorii] pe care clientii nostri le au de recuperat de la debitori din Romania, cat si creante [datorii] pe care le au de recuperat de la debitori din strainatate.

Servicii oferite in cadrul departamentului de recuperari creante:

  • Consultanta juridica cu privire la modalitatile de recuperare a debitelor; analiza debitului, evaluarea sanselor de recuperare, alegerea strategiei de abordare a recuperarii, evaluarea costurilor de recuperare;
  • Asistenta juridica si reprezentare in fata instantelor in actiunile de drept comun ori speciale pentru recuperarea debitelor din domenii variate de drept (bancar, telecomunicatii, privatizare, infrastructura);
  • Redactarea tuturor inscrisurilor si actelor necesare procedurilor actiunilor in instanta, participarea la administrarea de expertize judiciare si extrajudiciare necesare recuperarii debitului;
  • Servicii de negociere si tranzactionare in procedurile de recuperare a debitelor, reprezentarea clientilor in proceduri de conciliere directa;
  • Desfasurarea de proiecte de recuperari a unui volum mare de debite;

 

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperare creante

 

Etapa extrajudiciara (soft-collection)

CAB.AV.COLTUC colecteaza debite numai in numele si pentru client. In etapa extrajudiciara, CAB.AV.COLTUC urmareste procedura standard de lucru ceea ce inseamna: contactarea debitorului atat in scris (notificari) cat si telefonic de catre personalul specializat; deplasari la domiciliul / sediul debitorului cu ajutorul diviziei de teren care, cu ajutorul pregatirii lor in ceea ce priveste comunicarea si negocierea reusesc sa gaseasca impreuna cu debitorul calea spre achitarea debitului; identificarea bunurilor si conturilor debitorului etc.;

Oferta noastra nu exclude existenta in cadrul companiei dvs a unui departament juridic, care, prin descarcarea de dosarele de recuperare debit va avea posibilitatea sa se implice 100% in rezolvarea problemelor curente ale companiei [negociere si incheiere contracte, obtinere avize, modificari acte constitutive, informarea departamentelor companiei cu privire la modificarile legislative, reprezentarea in fata autoritatilor etc].

In cazul in care aveti deja o colaborare stabila, va rugam sa aveti in vedere faptul ca:

[1] avem cele mai mici tarife de pe piata;

[2] pe noi ne platiti NUMAI la rezultat;

[3] suntem singurii care avem o divizie de teren care discuta cu debitorii dvs si identifica bunurile la fata locului;

[4] putem merge in paralel cu colaboratorii dvs, urmand ca dvs sa va convingeti de eficienta noastra.

Etapa judiciara (hard-collection)

CAB.AV.COLTUC asigura cu succes recuperarea debitelor pe cale judecatoreasca. Datorita angajatilor specializati pe aceste probleme si a avocatilor colaboratori din intreaga tara reusim sa acoperim cu succes si faza judiciara a recuperarii debitelor.

Aceasta faza, presupune faptul ca, acei debitori care nu au reactionat favorabil la faza amiabila, adica fie nu si-au respectat angajamentele de plata asumate fata de compania noastra, fie au preferat sa se ascunda si sa nu reactioneze in nici un fel la interventiile noastre, cu acordul scris al clientului, sunt transmisi catre avocatii  si consilierii juridici colaboratori ai companiei noastre din toata tara in vederea parcurgerii fazei procesuale.

Unic pe piata recuperarii debitelorCAB.AV.COLTUC a creat un mecanism ce creaza asupra debitorului o presiune psihologica ce il determina sa plateasca debitul (ex: inscrierea persoanei in Lista Neagra a Debitorilor,  notificarile trimise administratorului blocului unde locuieste debitorul,  notificarile trimise la locul de munca al debitorului, solicitare la Cartea Funciara de aplicare a interdictiei de vanzare a locuintei debitorului, transmiterea la Directia Pasapoarte a cererii de aplicare a interdictiei de parasire a tarii de catre debitor, inscrierea debitorului in baza de date a Politiei, a Garzii Financiare si a Ministerului de Finante ca fiind o persoana cu grad ridicat de neplata.)

Toate aceste metode creeaza o presiune psihologica  asupra debitorului ce il determina sa plateasca debitul. Toate aceste metode s-au aratat pana in prezent extrem de eficiente si au dat rezultate maxime.

Va putem oferi doua argumente principale pentru care ar trebui sa incercati oferta noastra:

1. din punct de vedere financiar, reduceti cheltuielile logistice efectuate de companie constand in: salariul persoanei[lor] care ar urmari recuperarea acestor creante; aparatura de birou necesara in desfasurarea acestei activitati, costul telefoanelor efectuate si corespondentei transmise in acest scop, cheltuielile de deplasare la sediul debitorilor, cheltuielile de identificare a bunurilor si conturilor bancare ale societatii debitoare etc.  Aceste cheltuieli le avansati in prezent fara a avea nici o garantie ca debitele in cauza se vor recupera.

Noi va propunem sa preluam noi aceste cheltuieli, urmand sa le efectuam pe riscul nostru, FARA A VA CERE SUB NICI O FORMA SA NI LE DECONTATI, indiferent de rezultatul demersurilor noastre. Ne veti achita doar un procent din suma recuperata, NUMAI LA MOMENTUL RECUPERARII acesteia.

Aveti totdata posibilitatea de a incheia un acord de colaborare cu compania noastra caz in care, veti putea insera in contractele incheiate cu partenerii dvs de afaceri faptul ca, in caz de neplata, veti apela la serviciile noastre pentru recuperarea debitului si veti putea stipula si procentul de onorariu perceput de companie. Avantajele constau in faptul ca [1] procentul se va percepe de la debitor, peste suma datorata catre dvs; [2] debitorul va fi mult mai constiincios in respectarea obligatiilor contractuale stiind care este sanctiunea nerespectarii acestora.

2. din punct de vedere al eficientei, puteti fi siguri ca de problema dvs se ocupa in mod direct niste profesionisti in domeniul recuperarilor de creante, carora li se asigura in cadrul companiei un training de specialitate si care sunt motivati [inclusiv prin bonificatii raportate la rezultate] sa obtina achitarea datoriei de catre debitorul dvs in cel mai scurt timp.

In situatia in care ati decis inceperea colaborarii cu societatea noastra, vom avea nevoie sa ne transmiteti, prin fax sau e-mail, o lista cu numele debitorilor dvs, suma neachitata si data scadentei facturilor neachitate. Veti fi contactat de unul din consilierii nostrii de recuperare debite, care va intocmi cate un contract de mandat pentru fiecare debitor in parte; imediat ce veti semna contractul de mandat vom demara demersurile de recuperare conform procedurii noastre de lucru.

Succesul ne este asigurat nu numai de procedurile pe care le aplicam, ci punem accent si pe factorul uman  care este orientat spre rezultate si care cu ajutorul suportului tehnic si a training-urilor de specialitate reusesc sa duca la bun sfarsit activitatea de recuperare.

avocat@coltuc.ro

0745150894

 

Firme recuperari creante

Recuperarea debitelor – etape

Procedura de recuperare este activitatea desfasurata de catre CAB.AV.COLTUC cu scopul de a determina debitorii sa plateasca clientului creanţele restante cu dobanzile, majorarile si penalitatile aferente si sa monitorizeze indeplinirea obligatiilor de plata. Procedura de recuperare este compusa din faza amiabila extra-judiciara si faza judiciara.

Sistemul de recuperare presupune respectarea unei proceduri de lucru certificate ISO, este rezultatul anilor de experienta si a fost in permanenenta adaptata si imbunatatita in functie de elementele noi aparute in procesul de recuperare.

Succesul este asigurat nu numai de procedurile aplicate, ci si de accentul pe factorul uman  care este orientat spre rezultate si care cu ajutorul suportului tehnic si a training-urilor de specialitate reusesc sa duca la bun sfarsit activitatea de recuperare.

Adoptam o politica de pret bazata pe comisioanele percepute, ca procent din suma efectiv recuperata. Comisioanele se percep in functie de data scandenta si se platesc de catre clientul nostru numai dupa si daca se recupereaza sumele restante.

avocat@coltuc.ro

0745150894

Recuperari creante

Cab.Av.Coltuc  se ocupa cu recuperare debite oferind oricarei persoane fizice sau juridice care este interesata de servicii de cumparari si vanzari creante, consultanta juridica, colectare creante etc.

Societatea noastra va indruma si va ajuta in a recupera pe caile impuse de lege datoriile civile sau comerciale.

 

 

Din punct de vedere al procedurilor de recuperare a creantelor acestea cuprind doua etape:

  • Etapa initiala in care debitorul va fi contactat in vederea instiintarii asupra creantelor, asupra consecintelor neplatii la termen si vor fi demarate proceduri de executare silita in cazul in care exista titluri executorii. In cadrul acestei etape clientii nostri vor primi toate datele despre debitorii lor si despre solvabilitatea acestora.
  • Etapa a doua in care se vor promova actiuni in instanta pentru obtinerea de titluri executorii si/sau actiuni de recuperare efectiva prin proceduri de executare silita.

Onorariul pentru aceste proceduri este stabilit in functie de complexitatea acestora, de volumul de munca depus de colaboratorii nostri si de estimarea timpului de recuperare al creantelor.

 

Serviciul recuperari creante se ocupa cu urmatoarele domenii:

  • imprumuturi nerestituite la termen
  • plata drepturilor salariale neachitate de angajator la termenul stabilit intre parti
  • sume de bani datorate in baza contractelor de inchiriere
  • sume de bani datoarte ca urmare a unei prestari de servicii
  • sume de bani restante ca urmare a incheierii unor acte juridice translative de proprietate cum ar fi contractele de vanzare-cumparare
  • sume reprezentand prejudicii reale cauzate unor personae fizice cumparatori
  • sume datorate ca urmare a unor servicii de intermediere si comisionariat

Totodata societatea nostra, in cazul in care exista dovezi demeinice de incalcare a legilor sesizeaza in numele clientilor sai organele statului pentru prevenirea si/sau sanctionarea celor raspunzatori de nerespectarea dispozitiilor legale privind autorizarile sau conditiile specifice de desfasurare a activitatillor.

Activitatea de recuperari-creante, fiind o activitate care are cu precadere caracter juridic este desfasurata de avocati cu experienta, buni cunoscatori ai legilor in vigoare, avocati care ofera solutii prompte si eficiente in legatura cu orice problema sesizata.

Modalitatea de lucru angajare a avocatilor se face prin intermediul unui contract de asistenta juridical pe etape de lucru, astfel incat sumele avansate de clienti sa fie minime si in raport de sansele pe care le au in recuperarea efectiva a creantelor.

 

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

ANAF va unifica formularele in domeniul platii contributiilor de asigurari sociale

 

Pentru obligatiile de plata a contributiilor de asigurari sociale pentru contribuabilii persoane fizice preluati in administrare de la 1 iulie 2012, Agentia Nationala de Administrare Fiscala va stabili un singur formular.

In prezent, stabilirea obligatiilor de plata reprezentand contributii sociale se face pe baza veniturilor declarate de contribuabili, prin “Decizie de impunere privind obligatii de plata cu titlu de contributii de asigurari sociale” (formular 610) si “Decizie de impunere pentru plati anticipate cu titlu de contributii de asigurari sociale de sanatate” (formular 620), precizeaza un comunicat al ANAF.

 

Legea privind punerea in aplicare a Noului Cod de Procedura Civila incalca trei articole din Constitutia Romaniei

Astfel, UNBR sustine ca in art. 15 al propunerii legislative privind unele masuri pentru degrevarea instantelor judecatoresti, precum si pentru pregatirea punerii in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, se prevede ca: „In aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana

juridica, pot fi formulate si sustinute de catre reprezentantul legal al acesteia sau de catre persoana desemnata de acesta, daca este licentiata in drept”. Adoptarea unei astfel de propuneri ar incalca textul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, care prevede ca „Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana la gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept”.

Potrivit UNBR, necesitatea reprezentarii in recurs numai prin avocat ori consilier juridic este explicata in expunerea de motive ce a insotit Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila: „ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum si exercitarea si sustinerea recursului sa se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic, urmarindu-se in acest fel, impunerea unei rigori si discipline procesuale si evitarea introducerii unor recursuri in mod abuziv, in scop de sicana, sau informale, care nu se incadreaza riguros in motivele de recurs; este o regula care corespunde, in acelasi timp, si noii viziuni propuse asupra recursului, avand in vedere specificul acestei cai extraordinare de atac, reflectat in conditiile de exercitare, in procedura, precum si in motivele de recurs, limitativ circumscrise respectarii legalitatii”.

Prin urmare, afirma UNBR, la adoptarea Codului de procedura civila, legiuitorul a apreciat ca fiind corecta pozitia Comisiei de elaborare a acestui act normativ, conform careia, fata de noua configuratie a caii de atac a recursului (tehnicitatea deosebita a acestei cai extraordinare de atac) se impune ca reprezentarea sa aiba in mod exclusiv un caracter specializat pentru a se evita recursurile informe sau neincadrabile in motivele limitativ prevazute de lege, dar si pentru a se asigura efectivitatea dreptului de a exercita aceasta cale de atac.

,,S-a apreciat, pe buna-dreptate, ca in lipsa unei reprezentari specializate, calea recursului ar fi in multe cazuri o simpla iluzie si un motiv suplimentar de dezamagire pentru justitiabil, deoarece neindicarea cu precizie si claritate a motivelor de legalitate si neincadrarea lor in limitele restrictive prevazute de lege ar conduce, inevitabil, la respingerea acestuia ca inadmisibil, fara o dezbatere in sedinta publica, asa cum se asteapta partea”, adauga UNBR.

Proiectul de lege incalca trei articole din Constitutia Romaniei

In cererea de reexaminare trimisa Administratiei Prezidentiale, UNBR invoca trei aspecte pentru care proiectul de lege nu ar trebuie sa fie adoptat. Primul aspect se refera la incalcarea a trei articole din Constitutia Romaniei. Potrivit UNBR, sunt incalcate dispozitiile art. 24 alin. (2) din Constitutia Romaniei: „In tot cursul procesului, partile au dreptul sa fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu”.

Conform UNBR, Constitutia garanteaza dreptul la aparare in forma specializata, adica realizata de un specialist in drept, care a dobandit dreptul de practica prin includerea intr-un corp profesional ale carui reguli de functionare si organizare sunt stabilite prin lege. Prin urmare, asigurarea dreptului la aparare nu poate fi realizata, in limitele constitutionale, apelandu-se la orice persoana licentiata in drept. Licenta in drept nu reprezinta in niciun stat european, deci nici in Romania, o garantie suficienta pentru exercitiul reprezentarii judiciare nici macar in fata instantelor mai mici, cu atat mai putin in cazul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (principala instanta de recurs). Dreptul pe care legea fundamentala il recunoaste cetateanului de a beneficia de aparare specializata, prin avocat, are drept corespondent firesc o obligatie corelativa a statului: aceea de a permite implicarea in actul de reprezentare judiciara numai acelei categorii profesionale pe care Constitutia a identificat-o ca fiind apta sa asigure realizarea efectiva a  „dreptului la aparare”.

,,Daca statul, fara o justificare rezonabila, permite ca reprezentarea judiciara sa fie realizata de catre orice persoana licentiata in drept, inseamna ca permite ca principiile constitutionale sa fie nesocotite, deoarece statul trebuie, in virtutea acestora, sa se asigure nu numai de existenta dreptului la aparare in abstracto, ci si de exercitarea acestuia intr-o forma care sa asigure efectivitatea acestui drept, adica de catre avocati, deoarece acestia reprezinta categoria profesionala identificata de Constitutie ca fiind factorul calificat pentru a conferi eficienta dreptului la aparare”, mentioneaza UNBR.

De asemenea, in viziunea UNBR sunt incalcate dispozitiile art. 21 alin. (1) si (2) din Constitutia Romaniei: ,,Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. Nicio lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept”, coroborate cu dispozitiile art. 129 din Constitutie: ,,Impotriva hotararilor judecatoresti, partile interesate si Ministerul Public pot exercita caile de atac, in conditiile legii”.

UNBR afirma ca este acceptat faptul ca accesul la justitie (art. 21) presupune si accesul la exercitiul cailor de atac (art. 129). Accesul la justitie, in forma exercitiului cailor de atac este un drept fundamental. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Europene a Drepturilor Omului, statele trebuie sa se preocupe ca drepturile fundamentale recunoscute sa fie efective. Aceasta presupune ca statele sa adopte acele masuri care se impun pentru ca dreptul recunoscut sa poata fi exercitat intr-o maniera care sa dea posibilitatea realizarii efective a acestuia, iar nu intr-o forma care sa il faca iluzoriu.

,,Potrivit noii structuri a caii de atac a recursului, impusa de noul Cod de procedura civila, care implica o cunoastere profunda si temeinica a legii jurisprudentei Inaltei Curti de Casatie, jurisprudentei instantelor europene si a doctrinei, reprezentarea prin persoane care nu se bucura de o garantie a standardelor profesionale realizate in mod unitar, la nivel national, se transforma intr-un simplu exercitiu formal, ineficient pentru justitiabil. De altfel, aceasta a fost si explicatia oferita in expunerea de motive la noul Cod de procedura civila”, sustine UNBR.

UNBR mentioneaza ca sunt incalcate si dispozitiile art. 75 alin. (1) din Constitutia Romaniei. Dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. k) si lit. l) din Constitutia Romaniei prevad obligativitatea reglementarii prin lege organica a unor domenii speciale, cum este contenciosul administrativ si, respectiv, organizarea si functionarea instantelor judecatoresti iar, in acest caz, prima Camera sesizata trebuia sa fie Camera Deputatilor, situatie in care Senatul ar fi fost Camera decizionala. Propunerea legislativa a celor sapte senatori si deputati a fost respinsa de catre Senat la 15 octombrie 2012, dar adoptata, de catre Camera Deputatilor, in calitate de camera decizionala, la 23 octombrie 2012.

,,Exista deci o grava problema de constitutionalitate deoarece, fiind o propunere legislativa care viza si contenciosul administrativ, prima camera sesizata ar fi trebuit sa fie Camera Deputatilor, astfel cum prevede art. 75 alin. (1) din Constitutie, si nu Senatul, asa cum s-a procedat. Pe de alta parte, deoarece Senatul a respins propunerea, legea trebuia sa se intoarca, potrivit art. 75 alin. (4) si (5), de la Camera Deputatilor la Senat”, sustine UNBR.

Adoptarea proiectului de lege este contrara mentiunilor din ultimul raport al Comisiei MCV

Al doilea aspect invocat de UNBR se refera la tehnica legislativa. Potrivit acestuia, proiectul de lege cuprinde grave necorelari ce ar putea conduce la practici judiciare diferite, contrar mentiunilor din ultimul raport al Comisiei MCV. UNBR precizeaza ca desi art. 15 prevede ca „In aplicarea dispozitiilor art. 13 alin. (2) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, republicata, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de catre reprezentantul legal al acesteia sau de catre persoana desemnata de acesta, daca este licentiata in drept”, dispozitiile art. 21 alin. (3) teza II ale aceluiasi act normativ prevad ca „Intampinarea trebuie redactata si semnata de avocatul sau consilierul juridic al intimatului, iar raspunsul la intampinare de avocatul sau consilierul juridic al recurentului”.

,,Cele doua dispozitii intra in contradictie si nu pot fi conciliate printr-o interpretare care sa corespunda exigentelor de logica juridica. Ar trebui sa se accepte ca, in cazul persoanelor juridice, intampinarea poate fi semnata numai de avocat sau consilier juridic, in timp ce cererea de recurs (act procesual mai dificil decat intampinarea, sub aspectul tehnicii de redactare) sa poata fi redactata si de catre simpli licentiati in drept, fara drept de practica profesionala. Aceasta concluzie, desi corespunzatoare textelor legale, nu corespunde spiritului reglementarii si logicii”, mentioneaza UNBR.

Totodata, UNBR considera ca textul art. 15, care permite reprezentarea judiciara a persoanei juridice in recurs de catre orice licentiat in drept, intra in contradictie vadita cu alte acte normative existente si acceptate ca valori incontestabile ale unui sistem judiciar modern.

,,Aceasta prevedere nu este circumstantiata de faptul ca este vorba de reprezentantul persoanei juridice, care este si licentiat in drept sau macar salariat al acesteia. Absenta oricarei circumstantieri a raporturilor dintre persoana juridica si cel licentiat in drept, desemnat sa o reprezinte, deschide larg portile practicarii mascate a actelor specifice profesiei de avocat de catre persoane care, desi licentiate in drept, nu au calitatea de avocati. Textul art. 15, practic, goleste de continut, in privinta persoanelor juridice, atributiile care legal revin in mod exclusiv profesiei de avocat (si, circumstantiat de existenta unui contract de munca, consilierului juridic): asistenta si reprezentarea juridica in fata instantelor judecatoresti”, arata UNBR.

Potrivit Uniunii, propunerea legislativa intra in evident conflict cu prevederile art. 26 din Legea nr. 51/1995, potrivit carora exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.

,,Cum mai poate fi acuzata o persoana care practica acte specifice profesiei de avocat (asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor de recurs), daca se accepta textul art. 15 din propunerea legislativa, conform caruia, in recurs, cererile si concluziile partii, persoana juridica, pot fi formulate si sustinute de persoana desemnata de reprezentantul legal, daca este licentiata in drept? Nu cumva se merge pana la a se permite exercitiul actelor specifice profesiei de avocat oricarei persoane licentiate in drept, golindu-se astfel de continut atributiile exclusive pe care legea le recunoaste avocatilor in domeniul asistentei si reprezentarii judiciare?”, sunt doua intrebari formulate de UNBR.

Al treilea aspect invocat de UNBR se refera la oportunitate. ,,Nu in ultimul rand, trecand peste interesele legitime de aparare a profesiei noastre, va rugam sa observati ca starea sistemului de invatamant universitar in domeniul juridic din tara noastra nu ne da dreptul sa consideram ca simpla licenta in drept, indiferent unde, in ce conditii si cu ce note ar fi obtinuta, este de natura a garanta aptitudini profesionale demne de o reprezentare in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Dispozitia art. 15 din proiectul de lege este de natura a cobori reprezentarea judiciara in fata instantei de recurs la un nivel atat de scazut, incat il putem numi fara precedent, tocmai acum cand, in contextul intrarii in vigoare a noilor coduri, nevoia unei reprezentari calificate este mai mare ca oricand”, precizeaza UNBR.

Noile modificari aduse Codului fiscal

In Monitorul Oficial nr. 753 din 8 noiembrie 2012 a fost publicata H.G. nr. 1071/2012 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004.

In cadrul actului normative se arata:

In privinta impozitului pe profit

Veniturile si cheltuielile reprezentand dobanzile/penalitatile/daunele-interese contractuale anulate prin conventii incheiate intre partile contractante sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile, in anul fiscal in care se inregistreaza anularea acestora, in conditiile in care dobanzile/penalitatile/ daunele-interese stabilite in cadrul contractelor economice initiale au reprezentat cheltuieli deductibile, respectiv venituri impozabile, pe masura inregistrarii lor.

Provizioanele specifice, constituite de institutiile financiare nebancare inscrise in Registrul general tinut de Banca Nationala a Romaniei, de institutiile de plata persoane juridice romane care acorda credite legate de serviciile de plata, de institutiile emitente de moneda electronica, persoane juridice romane, care acorda credite legate de serviciile de plata, precum si provizioanele specifice constituite de alte persoane juridice, potrivit legilor de organizare si functionare.

Pierderi fiscale

Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile obtinute in urmatorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua in ordinea inregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale in vigoare din anul inregistrarii acestora.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care isi inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de fuziune sau divizare se recupereaza de catre contribuabilii nou-infiintati ori de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite sau divizate, dupa caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de fuziune/divizare.

Pierderea fiscala inregistrata de contribuabilii care nu isi inceteaza existenta ca efect al unei operatiuni de desprindere a unei parti din patrimoniul acestora, transferata ca intreg, se recupereaza de acesti contribuabili si de cei care preiau partial patrimoniul societatii cedente, dupa caz, proportional cu activele si pasivele transferate persoanelor juridice beneficiare, potrivit proiectului de divizare, respectiv cu cele mentinute de persoana juridica cedenta.

In cazul persoanelor juridice straine, prevederile anterioare se aplica luandu-se in considerare numai veniturile si cheltuielile atribuibile sediului permanent in Romania.

Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub incidenta prevederilor anterioare, de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezentul titlu.

Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa intre data inregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5 ani, respectiv 7 ani, dupa caz.

Taxa pe valoarea adaugata

Organul fiscal competent va lua o decizie oficiala prin care sa aprobe sau sa refuze implementarea grupului fiscal si va comunica acea decizie reprezentantului grupului, in termen de 60 de zile de la data primirii documentatiei complete, respectiv a cererii completate, insotita de documentele justificative.

Implementarea grupului fiscal va intra in vigoare in prima zi din cea de-a doua luna urmatoare datei comunicarii deciziei prevazute la alin.

Livrarea de bunuri

Este considerata livrare de bunuri transferul dreptului de a dispune de bunuri ca si un proprietar.

Se considera ca o persoana impozabila, care actioneaza in nume propriu, dar in contul altei persoane, in calitate de intermediar, intr-o livrare de bunuri, a achizitionat si livrat bunurile respective ea insasi, in conditiile stabilite prin norme.

Urmatoarele operatiuni sunt considerate, de asemenea, livrari de bunuri:

a) predarea efectiva a bunurilor catre o alta persoana, ca urmare a unui contract care prevede ca plata se efectueaza in rate sau a oricarui alt tip de contract care prevede ca proprietatea este atribuita cel mai tarziu in momentul platii ultimei sume scadente, cu exceptia contractelor de leasing;

b) transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor, in urma executarii silite;

c) trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, in conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, in schimbul unei despagubiri.

Sunt asimilate livrarilor de bunuri efectuate cu plata urmatoarele operatiuni:

a) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

b) preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial;

c) preluarea de catre o persoana impozabila de bunuri mobile corporale achizitionate sau produse de catre aceasta, altele decat bunurile de capital prevazute la art. 149 alin. (1) lit. a), pentru a fi utilizate in scopul unor operatiuni care nu dau drept integral de deducere, daca taxa aferenta bunurilor respective a fost dedusa total sau partial la data achizitiei;

Emiterea de catre mandatar a unei facturi in numele sau catre cumparator, pentru livrarea de bunuri intermediata, este suficienta pentru a-l transforma in cumparator revanzator din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata.

De asemenea, mandatarul devine din punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata un cumparator revanzator, daca primeste de la vanzator o factura intocmita pe numele sau. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul in care mandatarul intermediaza o prestare de servicii.

Recuperare creante

Se realizeaza in principal prin informarea (telefonic, email, fax, intrevedere) de catre potentialii clienti despre problemele pe care le intampina la incasarea sumelor restante. In aceasta situatie, cand plata unei obligatii a depasit scadenta, avem de-a face cu o creanta de recuperat.

Inca de la prima convorbire telefonica initiata cu dumneavoastra alocam timp suficient pentru abordarea in detaliu a fiecarui caz. In toate situatiile in care ne contactati contactati, revenim cu un apel telefonic in maxim 24 de ore. Purtam discutii detaliate si va prezentam posibilitatile de recuperare pentru fiecare caz in parte, in functie de documentele detinute de client.

Manifestam flexibilitate si va oferim posibilitatea negocierii conditiilor contractuale de colaborare pentru urmatoarele:

comisionului perceput la recuperare,
termenul de plata a comisionului,
alternativa de recuperare in subcont colector al societatii noastre,
costurile clientului pentru demersurile legale,
modalitatea de informare despre stadiul demersurilor,
adresa de corespondenta alternativa,
avansarea de catre noi a cheltuielilor necesare,
eventuale cheltuieli suplimentare determinate de angajarea serviciilor de detectiv particular,
cumpararea creantei de catre societatea noastra s.a.

Dupa ce ati agreat clauzele contractuale si a costurile financiare, se semneaza contractul si se formeaza dosarul pe baza actelor predate de client.

Primul demers il reprezinta identificarea debitorilor.

Este foarte important, atat din punct de vedere legal si procedural, cat mai ales pentru succesul recuperarii creantelor, sa se faca o identificare corecta si exacta a debitorului. Ne referim atat la identificarea denumirii corecte si complete a persoanelor juridice, a adresei de sediu social, cu toate celelalte date, cat si la persoanele fizice cu nume si prenume complet, adresa de domiciliu etc.
Tot in aceasta etapa se face verificarea existentei starii de insolvabilitate legal declarata impotriva persoanelor juridice, ca informatie de o insemnatate deosebita. De altfel, aceasta verificare se va face periodic si in urmatoarele etape.

^sus
Recuperarea creantelor pe cale amiabila

Presupune contactarea debitorului atat prin modalitatile obligatorii si necesare legal, cat si prin cele de constientizare si determinare a debitorului ca are obligatia sa isi achite debitele. Astfel, in termen de maxim 24 de ore de la semnarea contractului se identifica debitorul si i se transmite prima notificare scrisa . Modalitatea de transmitere este prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Ulterior se revine cu o noua somatie si convocare la conciliere directa prealabila. Aceasta reprezinta si o obligatie legala anterior actionarii in instanta. Ulterior, pe parcursul intregii proceduri, se pastreaza legatura cu debitorul prin convorbiri telefonice. Se urmareste obtinerea de la debitora unui angajament ferm de plata, aprobarea lui de clientul creditor si apoi supravegherea respectarii acestuia. Nu este exclusa posibilitatea obtinerii de garantii pentru executarea corecta a angajamentului de plata.

Operatiunea presupune ca in baza actelor detinute de dumneavoastra sa se aleagem varianta optima pentru a obtine o hotarare judecatoreasca impotriva debitorului, prin care acesta sa fie obligat la plata sumelor restante (debit principal, dobanzi, penalitati, dobanda legala, cheltuieli de judecata). In aceasta faza este obligatorie prezentarea actelor pe care le detineti. Nici in aceasta etapa nu se exclude mentinerea contactului cu debitorul. In functie de actele pe care le aveti, se alege cea mai eficenta varianta de actionare in instanta. Variantele de obtinere a unei hotarari judecatoresti de obligare la plata sunt cele prevazute de O.G. nr. 5/2001, O.U.G. nr. 119/2007, dreptul comun, proceduri specifice in domenii reglementate (asigurari, bancar, leasing, finantare), ori obligarea in cadrul procedurii insolventei in ceea ce priveste asociatii/administratorii societatilor comerciale.Daca in faza amiabilia si apoi in faza de judecata, debitorul nu achita creanta (obligatiile de plata) catre creditor, se trece la executare silita.

Conform Codului de procedura civila, Cartea a V –a intitulat Despre executarea silita, art. 3711: Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.

În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă legea nu prevede altfel.

In aceasta etapa, se apeleaza la toate formele de executare silita prevazute de legislatie, astfel:

Executarea silita directa

-predarea silita a bunurilor mobile

-predarea silita a bunurilor imobile

-executarea silită a altor obligaţii de a face sau de a nu face

Executarea silita indirecta

-executarea silita prin urmarirea bunurilor mobile

-executarea silita prin urmarirea bunurilor imobile

-poprire

-executarea silita prin urmarirea fructelor neculese si a recoltelor prinse in radacini

Executarea silita se realizeaza prin executori judecatoresti. Apeland la serviciile acestora prin intermediul nostru, aveti garantia angajarii de costuri minime pentru demararea procedurilor de executare.

Lovire Pieton

DOSAR NR(…) DECIZIA PENALĂ NR. 179/R

Şedinţa publică din 12 martie 2009

Prin sentinţa penală nr.417 din 2 iulie 2008, pronunţată de J u d e c ă t o r i a R â m n i c u V â l c e a, în baza art.184 alin.2 şi 4 din Codul

penal, inculpatul I. Ş., fiul lui Ş. şi E., născut la data de 13.09.1951, în com. D., jud. V, CN(…), domiciliat în Rm. V,(…), (…) . D, . 10, jud. V, a fost condamnat la 6 luni închisoare pentru infracţiunea de vătămare corporală gravă din culpă. I s-au aplicat inculpatului disp. art. 71 Cod pen. rap. la art. 64 lit. a, b Cod pen. – ca pedeapsă accesorie. În baza art. 81 şi urm. Cod pen., art. 71 alin. 5 Cod pen, s-a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei închisorii şi a celei accesorii, pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 6 luni, şi i s-a atras atenţia inculpatului asupra disp. art. 83 Cod pen. În baza art. 14 şi urm. Cod pr. pen, art. 346 Cod pr. pen, art. 998, 999 Cod civ. şi art. 61 din Legea nr. 136 /1995, s-a admis în parte acţiunea civilă, inculpatul fiind obligat în solidar cu Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, cu sediul în B,(…)-40 bis, . 5, sector 2, la plata de despăgubiri civile către partea vătămată – civilă U. N., domiciliat în Rm. V,(…), (…) . D, . 13, jud. V, în sumă 8000 lei – despăgubiri materiale şi de 7000 lei – despăgubiri morale. S-a constatat că SC B. – Reasigurare B. SA- Sucursala V, cu sediul în Rm. V, str. G-ral N., nr. 2., jud. V, nu are calitate de asigurător de răspundere civilă auto în cauză. S-a constatat că Fundaţia T. Copii nu are calitate de parte responsabilă civilmente în cauză. În baza art. 191, 193 Cod pr. pen., inculpatul în solidar cu Asociaţia Fondul de Protecţie a Victimelor Străzii, a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare: 300 lei către stat şi 600 lei către partea vătămată-civilă.
În motivarea sentinţei, instanţa de fond a reţinut următoarele: La data de 10.07.2006, în jurul orelor 18.20, inculpatul I. Ş., conducea autoturismul marca Mercedes cu nr. de înmatriculare (…) pe raza mun. Rm. V jud. V pe B-dul (…), din direcţia Nord – Sud, în condiţii bune de vizibilitate şi carosabil uscat. Ajuns în intersecţia cu str. (…) (…), inculpatul a oprit înaintea trecerii de pietoni – depăşind totuşi puţin partea de început a acesteia -, ce era semnalizată corespunzător cu marcaj pietonal şi indicator rutier pentru a se asigura întrucât pe drumul pe care circula întâlnise şi indicatorul „cedează trecerea”. În momentele imediat premergătoare producerii accidentului rutier, pe marcajul trecerii de pietoni s-a angajat în traversarea străzii, dinspre dreapta spre stânga direcţiei de deplasare a autoturismului, partea vătămată U. N.. După ce a oprit pentru a se asigura, inculpatul a făcut mişcări repetate înainte-înapoi cu autoturismul „ţinându-l din ambreaj”, pentru a observa mai bine dacă pe drumul cu prioritate circulau autovehicule. Observând manevrele efectuate de inculpat, partea vătămată a intenţionat, iniţial, să traverseze strada prin spatele autoturismului, însă văzând că nu se întâmplă nimic a revenit şi a început traversarea pe trecerea de pietoni prin faţa autoturismului condus de inculpat. Inculpatul s-a asigurat că din partea T. nu circulă niciun autovehicul şi a pornit de pe loc, fără să realizeze că pe trecerea de pietoni, partea vătămată se angajase deja în traversarea străzii, astfel că a observat-o prea târziu şi, deşi a acţionat sistemul de frânare când a sesizat starea de pericol, nu a reuşit să evite impactul care s-a produs între partea T. faţă a autoturismului şi victimă. De fapt, impactul a fost destul de uşor, fiind produs la o viteză de deplasare a autoturismului de circa 4 km, astfel că partea vătămată nu a fost proiectată pe carosabil, ci a rămas sprijinită cu ambele mâini pe D. motor a autoturismului care a fost oprit imediat prin frânare. Partea vătămată U. N. a fost transportat de inculpat la Spitalul de Urgenţă V unde a fost internat în perioada 10-17.07.2006. Conform raportului de constatare medico-legală nr.722/E/633 din 07.08.2006 întocmit de SJML V, partea vătămată U. N. a prezentat leziuni traumatice – fractură platou tibial extern, leziuni la nivelul genunchiului stâng, vindecabile în 50-55 zile îngrijiri medicale de la producere. Ulterior, la data de 22.03.2007 a fost completat raportul iniţial şi, în actul medico-legal nr.290/E/261/2006 se concluzionează că partea vătămată a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur – E. de protecţie faţă a unui autoturism, în condiţiile unui accident rutier din iulie 2006 leziuni ce necesită pentru vindecare 70-80 zile îngrijiri medicale -, timp care include şi recuperarea medicală şi care nu au pus în primejdie viaţa victimei care nu rămâne cu infirmităţi sau invalidităţi post-traumatice permanente. Expertiza tehnică auto efectuată de ing. V. J. ( la care a fost ataşat şi un supliment în care expertul titular răspunde argumentat la observaţiile expertului observator U. (…)) a reţinut, referitor la dinamica producerii accidentului că în momentul apariţiei stării de pericol reprezentat de traversarea străzii de către pieton, autoturismul era oprit, fiind pus în mişcare aproximativ, în momentul în care şi victima s-a angajat în traversare. Raportat la profilul longitudinal al drumului, s-a reţinut că locul impactului dintre partea T. – faţă a autoturismului ( grupul optic stânga) şi victimă este situat pe marcajul trecerii de pietoni situată în zona nordică a intersecţiei dintre str. (…) şi str. M.(…). Raportat la profilul transversal al drumului s-a reţinut că locul impactului este situat pe E. 1 de circulaţie, la o distanţă de cca. 2,1 m. faţă de trotuarul ce mărgineşte sensul nord-sud. În fine, s-a reţinut că în momentul impactului, viteza autoturismului a fost de cca.4 km/h. Coroborând probele administrate în cauză, instanţa de fond a concluzionat că accidentul rutier a avut drept cauză unică, comportarea conducătorului auto care nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, marcată şi semnalizată corespunzător, nerespectând astfel, prevederile art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002. Potrivit acestei reguli de circulaţie, conducătorul auto ( inculpatul din prezenta cauză) trebuia să acorde prioritate de trecere pietonului, evitând astfel, producerea accidentului. Victima putea evita producerea accidentului, dacă efectua traversarea după ce trecea autoturismul însă, potrivit normelor de circulaţie rutieră, aceasta nu avea obligaţia de a ceda trecerea autoturismului astfel că, traversarea sa este regulamentară, neputându-se reţine culpa acesteia. In concluzie, reţinând culpa exclusivă a inculpatului în ceea ce priveşte producerea accidentului rutier comis la data de 10.07.2006, soldat cu vătămarea corporală a părţii vătămate U. N. care a suferit leziuni vindecabile în 70-80 zile îngrijiri medicale, instanţa de fond a dispus condamnarea acestuia pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă, prev. şi ped. de art.184 alin.2 şi 4 din Codul penal. La individualizarea judiciară a pedepsei s-au avut în vedere criteriile prev. de art. 72 din Codul penal respectiv, limitele speciale prevăzute de lege, împrejurările săvârşirii faptei, urmările acesteia, datele privitoare la persoana inculpatului – vârsta, ocupaţia, starea civilă, statutul social, caracterizarea privind activitatea desfăşurată anterior în timpul serviciului, ca ofiţer în armată, atitudinea avută pe parcursul procesului penal, regretul manifestat, împrejurarea că şi anterior a mai fost sancţionat ( cu amendă administrativă) pentru încălcarea altor dispoziţii legale în domeniul circulaţiei rutiere, lipsa antecedentelor penale, apreciindu-se că aplicarea unei pedepse orientată la minimul special prevăzut de lege în condiţiile art.81 din Codul penal este de natură a-şi atinge scopul preventiv şi educativ cerut de art.52 din Codul penal. În ce priveşte latura civilă a cauzei s-a reţinut că partea vătămată U. N. s-a constituit parte civilă cu sumele de 1500 lei RON – despăgubiri materiale ( diferenţe drepturi salariale şi cheltuieli efectuate în vederea restabilirii stării de sănătate) şi de 50.000 RON reprezentând despăgubiri morale şi cheltuieli de judecată şi a solicitat obligarea la despăgubiri, atât a inculpatului, cât şi în solidar cu S.C. „ B. – reasigurare B.” S.A. – Sucursala V ( ca asigurător de răspundere civilă auto), precum şi a Fundaţiei „T. Copii” – proprietara autoturismului, în calitate de parte responsabilă civilmente, invocând răspunderea acesteia pentru fapta lucrului ( autovehiculului). În dovedirea pretenţiilor părţii civile, în cauză s-a efectuat o expertiză contabilă care a concluzionat că partea vătămată a suferit un prejudiciu în sumă de 4982 lei, sumă actualizată şi care rezultă din faptul că în perioada iulie 2006 – ianuarie 2007, aceasta s-a aflat în concediu medical şi nu a beneficiat de salariu integral, de drepturile aferente concediului de odihnă pe anul 2006, de bonurile valorice de masă şi de cadourile de C. În condiţiile în care nu s-a făcut dovada contrară faptului că partea civilă s-a aflat în continuare în concediu medical, în vederea restabilirii stării de sănătate, instanţa de fond a reţinut că există legătură de cauzalitate directă între fapta inculpatului, – accidentul rutier -, urmările acestuia ( vătămarea corporală gravă din culpă a victimei) şi prejudiciul cauzat părţii vătămate constând în diferenţele salariale pe care aceasta nu le-a mai încasat în perioada în care nu s-a prezentat la serviciu din motive medicale. Pe de altă parte s-a reţinut că partea civilă a efectuat numeroase cheltuieli în vederea restabilirii stării de sănătate, fiind supusă unor intervenţii chirurgicale, tratamente şi proceduri medicale specifice, – inclusiv mobilizarea în aparat gipsat a membrului inferior lezat, – consultaţii, radiografii, etc., cheltuieli în care sunt cuprinse şi cele cu deplasările repetate la spital, procurarea medicamentelor, plata serviciilor medicale etc. Concluzionând, instanţa de fond a reţinut că părţii vătămate i se cuvine cu titlu de despăgubiri materiale suma totală de 8000 lei. Referitor la cuantumul daunelor morale, judecătoria l-a estimat la suma totală de 7.000 lei RON. S-a reţinut că victimei accidentului rutier i-au fost cauzate suferinţe fizice şi psihice intense care s-au perpetuat în timp, în cuantumul prejudiciului cu caracter nepatrimonial incluzându-se şi prejudiciul de agrement întrucât, partea vătămată a avut membrul inferior imobilizat o perioadă îndelungată de timp şi a suportat regim medical. Întrucât la data producerii accidentului rutier, pentru autoturismul marca „Mercedes” cu număr de înmatriculare (…), condus de inculpat nu era încheiată vreo asigurare valabilă – poliţa emisă de S.C. „ B.” SA fiind încheiată la 11.07.2006 ( la o zi după data accidentului), iar valabilitatea s-a acordat începând cu a treia zi ( 14.07.2007), în temeiul art.61 din Legea nr.136/1995 s-a dispus ca sumele acordate cu titlu de despăgubiri să fie suportate în solidar de inculpat şi de Asociaţia Fondului de Protecţie al Victimelor Străzii – în calitate de garant instituit de lege, care şi-a manifestat acordul în acest sens, S.C. „B.” SA neavând calitatea de asigurator de răspundere civilă auto în cauză. Cu privire la Fundaţia „T. Copii”- proprietara autoturismului-, s-a constatat că aceasta nu are calitatea de parte responsabilă civilmente, deoarece accidentul rutier s-a produs din vina inculpatului şi nu din cauza comportării anormale a lucrului datorită unei energii şi unui dinamism propriu, independent de fapta culpabilă a vreunei persoane, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile răspunderii obiective pentru fapta lucrului astfel cum sunt reglementate de art.1000 alin.1 din Codul civil. Spitalul Judeţean de Urgenţă V, deşi legal citat, nu a depus la dosar cerere de constituire de parte civilă în vederea recuperării cheltuielilor de spitalizare. În temeiul dispoziţiilor art.191, art.193 din C o d u l d e procedură penală, inculpatul a fost obligat în solidar cu Asociaţia Fondului de Protecţie a Victimelor Străzii, la plata cheltuielilor judiciare către stat şi către partea civilă.
Împotriva sentinţei, în termen legal, au declarat apeluri inculpatul I. Ş. şi partea civilă U. N. Inculpatul a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie, susţinând că în favoarea sa nu s-au reţinut circumstanţe atenuante cu consecinţa aplicării dispoziţiilor art.76 lit. e din Cod penal şi că nu s-a reţinut şi culpa concurentă a părţii civile. Partea civilă a criticat sentinţa sub aspectul modului de soluţionare a laturii civile susţinând că sub aspectul cuantumului, despăgubirile civile sunt prea mici, iar suma acordată cu titlu de daune morale nu acoperă prejudiciul moral real suferit. Prin decizia penală nr.184/A din 10 decembrie 2008, T r i b u n a l u l V â l c e a a admis apelul declarat de inculpat şi a desfiinţat în parte sentinţa, în sensul că a înlăturat pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege. Apelul declarat de partea civilă a fost respins ca nefondat. În motivarea deciziei, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, că apelantul-inculpat I. Ş. a încălcat prevederile art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG nr.195/2002, neacordând prioritate de trecere părţii vătămate angajată în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, împrejurare faţă de care nu se poate reţine culpa acesteia din urmă în producerea accidentului. Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei s-a reţinut că au fost respectate criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal şi, chiar dacă instanţa de fond nu a reţinut în favoarea inculpatului circumstanţe atenuante ( anterior fiind sancţionat administrativ pentru încălcarea normelor din domeniul circulaţiei rutiere) a aplicat o pedeapsă orientată spre minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei în condiţiile art.81 din Codul penal. S-a constatat totuşi, că instanţa de fond în mod eronat a interzis inculpatului dreptul de a alege ca pedeapsă accesorie, infracţiunea comisă şi condiţiile în care aceasta s-a produs, neputând duce la interzicerea exercitării acestui drept. În ce priveşte despăgubirile civile, instanţa de apel a constatat că acestea au fost corect evaluate în baza concluziilor expertizei contabile efectuate în cauză şi a declaraţiilor martorilor S. O. şi E. B., ca de altfel şi daunele morale generate de suferinţele fizice şi psihice la care a fost supus partea vătămată urmare accidentului rutier comis din culpa exclusivă a inculpatului.
Împotriva deciziei, în termen legal a declarat recurs inculpatul care atât personal, cât şi prin apărătorul ales, invocând cazurile de casare prevăzute de art.385/9 alin.1 pct.18 şi 14 din C o d u l d e procedură penală şi art.385/9 alin.2 din acelaşi cod a solicitat reţinerea şi a culpei părţii vătămate în producerea accidentului de circulaţie soldat cu vătămarea gravă din culpă a integrităţii corporale a acesteia, cu consecinţa reducerii cuantumului despăgubirilor civile şi al daunelor morale, care în opinia sa oricum este exagerat, chiar şi în situaţia în care s-ar reţine şi de către instanţa de recurs culpa exclusivă a inculpatului. În dezvoltarea motivului de recurs vizând modul de soluţionare a laturii civile s-a susţinut că expertiza contabilă efectuată în cauză ar fi trebuit să se raporteze la numărul de zile în care partea vătămată a fost internat în spital şi care este de numai 7 şi nu la numărul total de zile de îngrijiri medicale pe care le-a obţinut partea vătămată urmare faptului că şi-a prelungit în mod repetat concediile medicale. În final, în privinţa laturii penale a cauzei, s-a solicitat a se face aplicarea în cauză a prevederilor art.181 din Codul penal, iar în subsidiar, reţinerea în favoarea inculpatului de circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii cuantumului pedepsei principale până la limita minimă prevăzută de lege sau aplicarea unei amenzi penale. Examinând hotărârea atacată atât prin prisma motivelor invocate, care în drept se încadrează în dispoziţiile art.3859 alin.1 pct.14, 18 şi art.3859 alin.2 din C o d u l d e procedură penală, cât şi din oficiu potrivit prevederilor art.3859 alin.ultim din acelaşi cod, curtea constată că recursul nu este fondat. Instanţele au stabilit corect, pe baza probelor administrate atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, situaţia de fapt, vinovăţia recurentului-inculpat şi încadrarea juridică a infracţiunii dedusă judecăţii. Este necontestată împrejurarea că la data de 10.07.2006, orele 18,20 recurentul-inculpat, conducătorul autoturismului marca Mercedes cu număr de înmatriculare (…), proprietatea Fundaţiei „T. Copii”, ajungând în intersecţia cu str.(…) (…) din municipiul Râmnicu V, a oprit înaintea trecerii de pietoni – depăşind puţin partea de început a acesteia, trecere de pietoni ce era semnalizată corespunzător cu marcaj pietonal şi indicator rutier – pentru a se asigura întrucât pe drumul pe care circula întâlnise indicatorul „cedează trecerea”. În momentele imediat premergătoare producerii accidentului rutier, pe marcajul pietonal s-a angajat în traversarea străzii, dinspre dreapta spre stânga direcţiei de deplasare a autoturismului condus de inculpat, intimatul parte civilă U. N., care observând mişcările repetate înainte-înapoi ale autoturismului efectuate de inculpat, iniţial a intenţionat să traverseze strada prin spatele autoturismului, însă văzând că inculpatul nu-şi continuă deplasarea ( autoturismul fiind „ ţinut din ambreaj” de către inculpat pentru a observa mai bine dacă pe drumul cu prioritate circulă autovehicule) a revenit şi a început traversarea pe trecerea de pietoni, prin faţa maşinii condusă de recurent. Inculpatul, după ce s-a asigurat că din partea T. nu circulă nici un autovehicul, a pornit de pe loc fără să realizeze că pe trecerea de pietoni se angajase în traversarea străzii intimatul – parte civilă, astfel că l-a observat prea târziu şi, deşi a acţionat sistemul de frânare nu a reuşit să evite impactul care s-a produs între partea T. faţă a autoturismului şi victimă. Autoturismul condus de inculpat cu viteza de 4 km/h a fost imediat oprit prin frânare, iar intimatul parte civilă a fost transportat de recurent la Spitalul Judeţean de Urgenţă V, unde a fost internat în perioada 10-17.07.2006. Pentru leziunile traumatice suferite – care potrivit actelor medico-legale întocmite în cauză s-au putut produce prin lovire cu corp dur, – E. de protecţie faţă a unui autoturism -, în condiţiile unui accident rutier din iulie 2006, – intimatul parte civilă U. N. a avut nevoie de 70-80 zile de îngrijiri medicale de la producere. Raportul de expertiză tehnică auto efectuată de ing. V. J. ( la care a fost ataşat şi un supliment, în care expertul titular răspunde argumentat ştiinţific la observaţiile expertului observator U. (…)), concluzionează că locul impactului dintre partea faţă T. a autoturismului şi intimatul parte civilă , este situat pe marcajul trecerii de pietoni, pe E. 1 de circulaţie, la o distanţă de circa 2,1 m. faţă de trotuarul ce mărgineşte sensul nord-sud. Coroborând probele administrate în cauză, curtea ajunge la concluzia identică cu cea a instanţelor de fond şi de apel în sensul că accidentul rutier a avut drept cauză unică, comportarea recurentului-inculpat care nu a acordat prioritate de trecere intimatului – parte civilă, angajat în traversarea străzii pe marcajul pietonal şi semnalizat corespunzător, nerespectând astfel, prevederile art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice cu modificările ulterioare. În condiţiile în care intimatul parte civilă U. N. a traversat regulamentar strada (nefiind prevăzută pentru acesta obligaţia legală de a ceda trecerea autoturismului condus de inculpat) nu se poate reţine culpă în sarcina lui aşa cum s-a solicitat în motivele de recurs scrise şi susţinute oral de către inculpat şi apărătorul său, motive care au constituit şi critici formulate în apel. În ce priveşte solicitarea de a se aplica în cauză prevederile art.181 din Codul penal, respectiv că fapta dedusă judecăţii nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni, curtea constată că şi aceasta este nefondată. Potrivit dispoziţiilor art.181 alin.2 din Codul penal, la stabilirea în concret a gradului de pericol social al infracţiunii se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului. Raportând criteriile avute în vedere de legiuitor la aprecierea în concret a gradului de pericol social al unei infracţiuni la speţa dedusă judecăţii, curtea constată că acestea nu sunt îndeplinite. Modul şi împrejurările comiterii faptei ( pe trecerea de pietoni), culpa exclusivă a recurentului-inculpat în producerea accidentului de circulaţie constând în nerespectarea prevederilor art.180 pct.7 din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002, urmarea produsă – vătămarea gravă a integrităţii corporale din culpă a intimatului parte civilă U. N. care a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 70-80 zile de îngrijiri medicale – şi, nu în ultimul rând, datele ce caracterizează persoana inculpatului care prin ordonanţa nr.925 din 31.05.2004 a Parchetului de pe lângă J u d e c ă t o r i a R â m n i c u V â l c e a a fost sancţionat în baza art.181 din Codul penal pentru infracţiunea prev.de art.77 alin.1 şi 2 din OUG nr.195/2002 ( acelaşi gen de infracţiuni cu cea dedusă judecăţii), sunt elemente de natură a duce la concluzia că în cauză nu îşi găsesc aplicabilitatea prevederilor art.181 din Codul penal. În ce priveşte pedeapsa aplicată recurentului inculpat, curtea constată că la individualizarea acesteia, atât în ceea ce priveşte cuantumul , cât şi modalitatea de executare, s-au respectat întrutotul criteriile generale prevăzute în art.72 din Codul penal, în cauză nefiind elemente care să justifice reţinerea de circumstanţe atenuante cu consecinţa reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege şi nici aplicarea unei amenzi penale aşa cum s-a cerut. Pentru considerentele avute în vedere la inaplicabilitatea în cauză a dispoziţiilor art.18/1 din Codul penal, expuse mai sus, curtea apreciază că pedeapsa de 6 luni închisoare ( orientată spre minimul prevăzut de lege care este de 3 luni) aplicată în condiţiile art.81 din Codul penal este de natură a contribui la reeducarea inculpatului-recurent şi de a-şi atinge scopul preventiv şi educativ cerut de art.52 din Codul penal. Referitor la criticile aduse hotărârii în ce priveşte modul de soluţionare al laturii civile, curtea constată că şi acestea sunt nefondate. Intimatul parte civilă U. N., urmare accidentului rutier produs din culpa exclusivă a recurentului-inculpat a fost transportat de acesta la Spitalul Judeţean de Urgenţă V unde a fost internat în perioada 10-17.07.2006. Din raportul de constatare medico-legală nr.722/E/633 din 7.08.2006 întocmit de SML V rezultă că partea civilă a prezentat leziuni traumatice, fractură platou tibial extern, leziuni la nivelul genunchiului stâng, vindecabile în 50-55 zile îngrijiri medicale de la producere. Urmare completării raportului iniţial, prin actul medico-legal nr.290/E/261/2006 se concluzionează că intimatul –parte civilă a prezentat leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur – E. de protecţie faţă a unui autoturism în condiţiile unui accident rutier din iulie 2006, – leziuni care necesită pentru vindecare în total 70-80 zile îngrijiri medicale de la producere, timp care include şi recuperarea medicală şi care nu au pus în primejdie viaţa părţii civile. Din raportul de expertiză contabilă efectuat în cursul judecăţii şi din adeverinţa emisă de unitatea în cadrul căreia partea civilă este angajat ca mecanic auto şi anume SC „ E.” SRL rezultă că acesta, după producerea accidentului rutier a fost internat în spital iar ulterior în perioada iulie 2006 – ianuarie 2007 s-a aflat în concediu medical, perioadă în care nu a beneficiat de salariu integral, de drepturile aferente concediului de odihnă pe anul 2006, de bonurile valorice de masă şi de cadourile de C care reactualizate la data de 30.04.2008 însumează 4982 lei. Susţinerea recurentului-inculpat în sensul că intimatul-parte civilă şi-a prelungit în mod nejustificat concediul medical nu este susţinută de nici o probă, împrejurare faţă de care curtea constată, cum corect a stabilit şi instanţa de fond, că există legătură de cauzalitate directă între fapta recurentului, urmările acesteia ( vătămarea corporală gravă a victimei) şi prejudiciul cauzat intimatului parte civilă constând în diferenţele salariale pe care nu le-a încasat în perioada în care nu s-a mai prezentat la serviciu din motive medicale, independente de voinţa. Alături de expertiza contabilă dispusă în cauză, relevante sunt şi declaraţiile martorilor S. O. şi E. B. (filele 209 şi 177 dosar instanţă de fond), cum şi împrejurarea că este de notorietate faptul că sunt necesare cheltuieli importante în vederea restabilirii stării de sănătate ( intimatul parte civilă fiind supus unor intervenii chirurgicale, tratamente şi proceduri medicale specifice, inclusiv imobilizarea în aparat gipsat a membrului inferior lezat, consultaţii, radiografii etc.), cheltuieli în care se includ şi cele cu deplasările repetate la spital efectuate de partea civilă, procurarea medicamentelor, plata serviciilor medicale. Prin urmare, suma de 8.000 lei acordată intimatului parte civilă cu titlu de despăgubiri civile de către instanţa de fond şi menţinută de tribunal a fost corect stabilită şi reprezintă o justă şi integrală reparaţie a prejudiciului încercat de aceasta. Şi cuantumul daunelor morale stabilit la suma de 7.000 lei a fost corect apreciat de către instanţe. În raport de intensitatea suferinţelor fizice şi psihice la care a fost supus partea civilă, – urmare leziunilor suferite şi care s-au perpetuat în timp -, de perioada de timp în care a fost internat în spital, fiind lipsit de o viaţă socială normală, de vârsta părţii civile ( persoană tânără de 38 ani), curtea apreciază că suma acordată şi care include şi prejudiciul de agrement ( partea civilă având membrul inferior imobilizat o perioadă îndelungată de timp cu consecinţa suportării regimului medical) reprezintă o compensare bănească a prejudiciilor nepatrimoniale suferite, concluzie la care a ajuns şi instanţa de fond în urma propriei evaluări a materialului probator administrat în cauză şi menţinută de instanţa de apel. Faţă de cele ce preced curtea, apreciind ca fiind neîntemeiate criticile aduse hotărârilor de către recurent şi, neconstatând din oficiu alte motive de nelegalitate şi netemeinicie ale sentinţei şi deciziei, în baza art.385/15 pct.1 lit.b din C o d u l d e procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de acesta. În baza art.192 alin.2 din C o d u l d e procedură penală, recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 200 lei.

Despagubiri Legea 9/1998 Bulgaria Cadrilater

LEGEA NR. 9/1998 – privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

Documentele necesare in vederea solutionarii dosarului:

  • – Hotararea emisa de Comisia Judeteana pentru aplicarea Legii nr. 9/1998: original, copie conforma cu originalul, sau copie legalizata;
  • – Decizia de validare emisa de ANRP: original, copie conforma cu originalul, sau copie legalizata;
  • – Extras de cont care sa evidentieze plata de catre ANRP a transei 1, (in cazul in care acest lucru s-a intamplat) ;
  • – Extras de cont bancar in care autoritatea competenta urmeaza sa va plateasca banii;
  • – Copie de pe BI/CI a beneficiarului.

De retinut:

– Daca sunteti in posesia originalului, a unei copii conforme cu originalul sau a unei copii legalizate pentru unul dintre documentele principale (Hotararea sau Decizia), atunci va este suficienta o simpla copie xerox pentru cel de al doilea document;

– Daca exista mai multi beneficiari ai despagubirilor, este necesar sa mai aveti fie declaratie de partaj voluntar sau judiciar, din care sa rezulte cota cuvenita fiecaruia, fie imputernicirea data unuia dintre dintre beneficiari sau unei terte persoane, sa incaseze intreaga suma in contul sau bancar;
– Va puteti cesiona si partial dreptul de creanta sau va putem obtine banii de la ANRP separat, pe cote, pentru unul sau mai multi beneficiari ai Hotararii sau Deciziei, in cazul in care unii dintre beneficiari doresc sa astepte ca ANRP sa plateasca benevol creanta restanta;
– In cazul decesului unuia dintre beneficiarii Hotararii sau Deciziei, va este necesara o copie legalizata a certificatului de mostenitor sau, in cazul in care succesiunea nu a fost dezbatuta, va este suficient un certificat notarial de calitate de mostenitor.

Legea 9/1998 – Index legislativ:

• Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260/2007 .

Modificata si completata prin:

• Legea nr. 97/2005 pentru acordarea de compensatii cetatenilor romani care n-au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260/2007 .
• Legea nr. 348/2006 privind stabilirea unui nou termen pentru cetatenii romani care nu au beneficiat de prevederile Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 640/2006 .
• Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 9/1998 sunt cuprinse in Hotararea Guvernului nr. 753/1998, privind aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 458/ 1998 ,

Modificate si completate prin:

• Hotararea Guvernului nr. 475/2000, privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 753/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276/2000
• Hotararea Guvernului nr. 1277/2007, privind modificarea si completarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 753/1998, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 728/2007 .

Daca aveti intrebari legate de recuperarea despagubirilor care vi se cuvin, nu ezitati sa ne contactati, intrucat oferim oricarei persoane interesate consultanta gratuita!

Proceduri diferite privind recuperarea creantelor

Potrivit legii romane, in cazul in care un debitor nu si-a platit datoria pana la data scadenta, creditorul sau poate initia o procedura in fata instantei pentru recuperarea creantei sale, in termenul de prescriptie de trei ani. In plus, desigur, creditorii pot utiliza si prevederile stabilite de Legea 85/2006 (“Legea Insolventei”), acolo unde acestea sunt aplicabile.

Incepand din octombrie 2007, cand a intrat in vigoare Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 119/2007 (“OUG 119”), ca parte a responsabilitatilor asumate de Romania in procesul de integrare in Uniunea Europeana, coexista doua proceduri urgente privind recuperarea creantelor – procedura somatiei de plata, stabilita prin Ordonanta Guvernului nr.5/2001, si procedura ordonantei de plata, stabilita prin OUG 119. In functie de cazul lor concret, creditorii pot opta pentru oricare dintre cele doua procedure urgente, dar pot, de asemenea, utiliza si procedura generala prevazuta de Codul de procedura civila, care necesita insa mai mult timp pentru o implementare integrala.

ACTE NECESARE RECUPERARE TAXA AUTO

Cererea de restituire a diferentei de taxa se depune, fie la organul fiscal teritorial competent, fie la sediul DGFP Judetene, insotita de urmatoarele documente:

a) Copie dupa chitanta de plata sau ordinul de plata a taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule (taxa de prima inmatriculare);

 

 

b) Copie dupa cartea de identitate a autovehiculului eliberata de Registrul Auto Roman. Copia va fi certificata cu mentiunea „conform cu originalul ” de catre personalul care preia documentele, iar originalul se restituie contribuabilului;

c) Copie dupa certificatul de inmatriculare al autovehiculului eliberat de Serviciul inmatriculari din cadrul Institutiei Prefectului. Copia va fi  certificata cu mentiunea ,,conform cu originalul “ de catre personalul care preia documentele, iar originalul se restituie contribuabilului;

d) Copie dupa C.I/B.I (in cazul persoanelor fizice) sau CIF (in cazul persoanelor juridice si a persoanelor fizice autorizate).

II. In situatia in care raspunsul este negativ, cel care solicita returnarea taxei trebuie sa intocmeasca o cerere de chemare in judecata a Directiei Generale a Finantelor Publice, pe care o va depune la Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a tribunalului in raza caruia isi are domiciliul.

Ghid privind aplicarea sistemului TVA la incasare

Cele mai importante modificari si completari aduse prin prezentul act normativ se refera la:

Precizari privind provizioanele tehnice care se deduc la calculul profitului impozabil;
Modul de recuperare a pierderii fiscale inregistrata de contribuabilii care se reorganizeaza juridic;
Au fost elaborate norme metodologice cu privire la sistemul TVA la incasare;

Sistemul va fi aplicat numai la persoanele impozabile care au sediul activitatii economice in Romania;
Clarificari privind categoriile de persoane impozabile care vor aplica sistemul TVA la incasare incepand cu 1 ianuarie 2013, precum si a celor care vor aplica sistemul in a doua perioada fiscala a anului; Determinarea cifrei de afaceri care serveste drept referinta pentru calculul plafonului de 2,25 milioane lei;
Precizari privitoare la operatiunile excluse de la aplicarea sistemului TVA la incasare in cazul persoanelor care aplica sistemul;
Detalierea regulilor privind intrarea/iesirea din sistemul TVA la incasare, precum si inregistrarea/radierea din Registrul persoanelor impozabile care aplica sistemul TVA la incasare;

Datorita noutatii prevederilor referitoare la aplicarea sistemului TVA la incasare se va aproba, prin ordin al ministrului Finantelor Publice, Ghidul pentru aplicarea sistemului TVA la incasare.

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!