PD-L si PSD si-au impartit Hunedoara

In judetul Hunedoara PSD a obtinut cel mai bun rezultat la Senat, iar PD-L la Camera Deputatilor, primul intrunind 33,4%, iar democrat-liberalii 33,54%.

Rezultate finale comunicate de BEJ pentru Senat sunt: PSD+PC- 57.604 de voturi (33,40 %), PD-L- 49.972 de voturi (28,98 %) PNL – 45.559 de voturi (26,42 %), PRM – 8.211de voturi ( 4,76 %), UDMR-8.064 de voturi ( 4,67 %), PNG -3.019 de voturi (1,75 %)

La Camera Deputatilor pe primul loc se afla PD-L – 58.048 de voturi (33,54 %), urmat fiind de PSD+PC – 54.211 de voturi (31,33 %), PNL – 41.091 de voturi (23,74 %), PRM – 6.313 de voturi (3,64 %), UDMR – 6.122 de voturi (3,53 %), PNG – 2.019 de voturi (1,16 %).

Cu 14.187 de voturi, candidatul PD-L la Camera Deputatilor in colegiul uninominal nr. 5 (Petrosani), Monica Iacob Ridzi, a fost singurul candidat din judet pe care rezultatul l-a propulsat direct in Parlament. Numarul minim necesar de voturi pentru obtinerea unui mandat intreg, in acest colegiu a fost de 13.120.

Cristian Resmerita, candidatul Aliantei PSD+PC, a ratat la nou voturi obtinerea unui mandat de deputat, el intrunind 11.026 voturi, fata de cele 11.035 cate ii erau necesare.

Printre cei care nu au obtinut jumatate plus unu dintre voturi se mai numara si Adrian Paunescu (PSD), fostul ministru Gheorghe Barbu (PD-L) si Dan Radu Rusanu (PNL).

Rezultatele obtinute de candidatii pentru Senat sunt: Colegiul 1 (Valea Jiului) – Cosmin Vasile Nicula (PSD+PC) – 19.563 voturi, Gheorghe Barbu (PD-L) – 16.085 voturi, Alin Simota (PNL) – 7.042 voturi, Iosif Andras (UDMR) – 2.307 voturi, Florin Racotea (PRM) – 2.265 voturi, Nicolina Pop (PNG) – 978 voturi; Colegiul 2 (Brad-Orastie-Valea Muresului) – Adrian Paunescu (PSD+PC) – 14.933 voturi.

Au mai prins un loc in Senat Benoni Ardelean (PNL) – 13.967 voturi, Dorin Paran (PDL) – 13.691 voturi, Mihai Poenar (PRM) – 2.246 voturi, Veress Edmund Petru (UDMR) – 694 voturi, Grigore Coriolan Baciu (PNG) – 692 voturi; Colegiul 3 (Deva-Hunedoara-Tara Hategului ) – Dan Radu Rusanu (PNL) – 24.550 voturi, Mihai Leu (PSD-PC) – 23.108 voturi, Cristian Marius Vladu (PDL) – 20.196 voturi, Costel Avram (PRM) – 3700 voturi, Doina Popovici (PNG) – 1349 voturi.

La Camera Deputatilor situatia rezultatelor este urmatoarea: Colegiul 1 (Brad-Valea Muresului)- Laurentiu Nistor (PSD+PC) – 8.513 voturi, Tiberiu Ioan Balint (PNL) – 7.843 voturi, Oliviu Dorin Gligor (PDL) – 7.756 voturi, Daniel Mirel Dubar (PRM) – 877 voturi, Vasile Lucian Macaveiu (PNG) – 258 voturi, Grigoria Burjan (UDMR) – 218 voturi; Colegiul 2 (Geoagiu-Orastie-Simeria)- Iosif Veniamin Blaga (PDL) – 7.514 voturi, Agripina Elena Cazan (PSD+PC) – 5.315 voturi, Alin Catalin Radoane (PNL) – 4.847 voturi, Constantin Nicolae Stoica (PRM) – 899 voturi, Istvan Ferenczi (UDMR) – 419 voturi, Narcis Ionut Ancau (PNG) – 246 voturi; Colegiul 3 (Hateg-Calan-Tinutul Padurenilor), Ioan Timis (PNL) – 12.103 voturi, Nicolae Mihail Rudeanu (PSD+PC) – 5.953 voturi, Vasile Matei Oprita (PDL) – 5.842 voturi, Gheorghe Popescu (PRM) – 924 voturi.

Bela Fulop (UDMR) – 517 voturi, Ioan Spatacean (PNG) – 461 voturi; Colegiul 4 (Lupeni-Uricani-Vulcan)- Cornel Cristian Resmerita (PSD+PC) – 11.026 voturi, Angela Stoica (PDL) – 4.839 voturi, Daniel Lucian Surulescu (PNL) – 3.601 voturi, Daniel Vasile Moraru (PRM) – 1.014 voturi, David Benedekfi (UDMR) – 825 voturi, Daniel Palivan (PNG) – 234 voturi; Colegiul 5 (Petrila- Petrosani-Aninoasa) –Monica Maria Iacob Ridzi (PDL) – 14.187 voturi, Sorin Mihai Radu (PSD+PC) – 7.664 voturi, Petru Dragoescu (PNL) – 1.664 voturi, Eduard Roland Kacso (UDMR) – 959 voturi.

Marius Adrian Raduta (PRM) – 889 voturi, Gheorghita Stoica (PNG) – 289 voturi; Colegiul 6 (Deva-Carjiti)- Petru Marginean (PSD+PC) – 7.204 voturi, Ioan Inisconi (PDL) – 7.149 voturi, Bogdan Radu Timpau (PNL) – 6.913 voturi, Marta Mate (UDMR) – 1.714 voturi, Nicolae Mircea Mincea (PRM) – 921 voturi, Lucian Adrian Jula (PNG) – 317 voturi; Colegiul 7 (Hunedoara) – Viorel Arion (PDL) – 10.761 voturi, Liliana Tolas (PSD+PC) – 8.536 voturi, Puiu Dorinel Radu (PNL) – 4.120 voturi, Karoly Borbely (UDMR) – 1.470 voturi, Marcel Mircea Popa (PRM) -789 voturi, Gabriel Dorin Maxim (PNG) – 214 voturi.

Liberul acces la informaţiile de interes public

Accesul liber şi neîngrădit al persoanei la orice informaţii de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relaţiilor dintre persoane şi autorităţile publice, în conformitate cu Constituţia României şi cu documentele internaţionale ratificate de Parlamentul României.

Art. 2. – În sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituţie publică se înţelege orice autoritate sau instituţie publică, precum şi orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice şi care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României, potrivit Constituţiei;
b) prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei;
c) prin informaţie cu privire la datele personale se înţelege orice informaţie privind o persoană fizică identificată sau identificabilă.

CAPITOLUL II
Organizarea şi asigurarea accesului la informaţiile de interes public

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii comune privind accesul la informaţiile de interes public

Art. 3. – Asigurarea de către autorităţile şi instituţiile publice a accesului la informaţiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relaţii publice sau al persoanei desemnate în acest scop.
Art. 4. – (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a organiza compartimente specializate de informare şi relaţii publice sau de a desemna persoane cu atribuţii în acest domeniu.
(2) Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea compartimentelor de relaţii publice se stabilesc, pe baza dispoziţiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare şi funcţionare a autorităţii sau instituţiei publice respective.
Art. 5. – (1) Fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice;
b) structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe al autorităţii sau instituţiei publice;
c) numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorităţii sau instituţiei publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil;
f) programele şi strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să publice şi să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informaţiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autorităţile publice sunt obligate să dea din oficiu publicităţii un raport periodic de activitate, cel puţin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a.
(4) Accesul la informaţiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afişare la sediul autorităţii sau al instituţiei publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al României sau în mijloacele de informare în masă, în publicaţii proprii, precum şi în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorităţii sau al instituţiei publice, în spaţii special destinate acestui scop.
Art. 6. – (1) Orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice, în condiţiile prezentei legi, informaţiile de interes public.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde următoarele elemente:
a) autoritatea sau instituţia publică la care se adresează cererea;
b) informaţia solicitată, astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public;
c) numele, prenumele şi semnătura solicitantului, precum şi adresa la care se solicită primirea răspunsului.
Art. 7. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să răspundă în scris la solicitarea informaţiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcţie de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare şi de urgenţa solicitării. În cazul în care durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informaţiei solicitate depăşeşte 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informaţiilor solicitate se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor.
(3) Solicitarea şi obţinerea informaţiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condiţiile tehnice necesare, şi în format electronic.
Art. 8. – (1) Pentru informaţiile solicitate verbal funcţionarii din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice au obligaţia să precizeze condiţiile şi formele în care are loc accesul la informaţiile de interes public şi pot furniza pe loc informaţiile solicitate.
(2) În cazul în care informaţiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informaţia de interes public, urmând ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.
(3) Informaţiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorităţii sau instituţiei publice, care va fi afişat la sediul acesteia şi care se va desfăşura în mod obligatoriu în timpul funcţionării instituţiei, incluzând şi o zi pe săptămână, după programul de funcţionare.
(4) Activităţile de registratură privind petiţiile nu se pot include în acest program şi se desfăşoară separat.
(5) Informaţiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.
Art. 9. – (1) În cazul în care solicitarea de informaţii implică realizarea de copii de pe documentele deţinute de autoritatea sau instituţia publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condiţiile legii.
(2) Dacă în urma informaţiilor primite petentul solicită informaţii noi privind documentele aflate în posesia autorităţii sau a instituţiei publice, această solicitare va fi tratată ca o nouă petiţie, răspunsul fiind trimis în termenele prevăzute la art. 7 şi 8.
Art. 10. – Nu este supusă prevederilor art. 7-9 activitatea autorităţilor şi instituţiilor publice de răspunsuri la petiţii şi de audienţe, desfăşurată potrivit specificului competenţelor acestora, dacă aceasta priveşte alte aprobări, autorizări, prestări de servicii şi orice alte solicitări în afara informaţiilor de interes public.
Art. 11. – (1) Persoanele care efectuează studii şi cercetări în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorităţii sau al instituţiei publice pe baza solicitării personale, în condiţiile legii.
(2) Copiile de pe documentele deţinute de autoritatea sau de instituţia publică se realizează în condiţiile art. 9.
Art. 12. – (1) Se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor, prevăzut la art. 1, următoarele informaţii:
a) informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei şi ordinii publice, dacă fac parte din categoriile informaţiilor clasificate, potrivit legii;
b) informaţiile privind deliberările autorităţilor, precum şi cele care privesc interesele economice şi politice ale României, dacă fac parte din categoria informaţiilor clasificate, potrivit legii;
c) informaţiile privind activităţile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale, potrivit legii;
d) informaţiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informaţiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidenţiale ori se pun în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfăşurare;
f) informaţiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părţile implicate în proces;
g) informaţiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecţie a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informaţiilor aparţinând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor şi autorităţilor publice care deţin astfel de informaţii, precum şi instituţiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informaţiilor.
Art. 13. – Informaţiile care favorizează sau ascund încălcarea legii de către o autoritate sau o instituţie publică nu pot fi incluse în categoria informaţiilor clasificate şi constituie informaţii de interes public.
Art. 14. – (1) Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.
(2) Informaţiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autorităţile publice decât în temeiul unei obligaţii legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informaţii potrivit art. 2.

SECŢIUNEA a 2-a
Dispoziţii speciale privind accesul mijloacelor de informare
în masă la informaţiile de interes public

Art. 15. – (1) Accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere şi de difuzare a informaţiilor de interes public, desfăşurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetăţenilor de a avea acces la orice informaţie de interes public.
Art. 16. – Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare şi relaţii publice.
Art. 17. – (1) Autorităţile publice au obligaţia să organizeze periodic, de regulă o dată pe lună, conferinţe de presă pentru aducerea la cunoştinţă a informaţiilor de interes public.
(2) În cadrul conferinţelor de presă autorităţile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informaţii de interes public.
Art. 18. – (1) Autorităţile publice au obligaţia să acorde fără discriminare acreditare ziariştilor şi reprezentanţilor mijloacelor de informare în masă.
(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autorităţile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţii autorităţii publice şi care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condiţiile şi în limitele legii.
(4) Refuzul acordării acreditării şi retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris şi nu afectează dreptul organismului de presă de a obţine acreditarea pentru un alt ziarist.
Art. 19. – (1) Autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferinţelor de presă sau oricăror alte acţiuni publice organizate de acestea.
(2) Autorităţile şi instituţiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acţiunile publice organizate de acestea.
(3) Autorităţile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare şi funcţionare să desfăşoare activităţi specifice în prezenţa publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activităţi, în difuzarea materialelor obţinute de ziarişti urmând să se ţină seama doar de deontologia profesională.
Art. 20. – Mijloacele de informare în masă nu au obligaţia să publice informaţiile furnizate de autorităţile sau de instituţiile publice.

CAPITOLUL III
Sancţiuni

Art. 21. – (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorităţi ori instituţii publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere şi atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamaţie la conducătorul autorităţii sau al instituţiei publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei şi va conţine atât informaţiile de interes public solicitate iniţial, cât şi menţionarea sancţiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.
Art. 22. – (1) În cazul în care o persoană se consideră vătămată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorităţii ori al instituţiei publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
(2) Instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.
(5) Atât plângerea, cât şi apelul se judecă în instanţă în procedură de urgenţă şi sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL IV
Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 23. – (1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Guvernul va elabora, la iniţiativa Ministerului Informaţiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 24. – (1) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Informaţiilor Publice, Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei şi Ministerul Finanţelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind măsurile necesare pentru ca informaţiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel naţional.
(2) Măsurile prevăzute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităţilor şi instituţiilor publice cu echipamentele de tehnică de calcul adecvate.
Art. 25. – Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.

p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
PAUL PĂCURARU

Dreptul la repaus săptămânal. Recuperarea zilelor libere acordate ca măsură pentru desfăşurarea în bune condiţii a unui eveniment internaţional.

Prin acţiunea înregistrată la data de 25.01.2007, reclamantul Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României – reprezentat prin Primul Ministru, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea art.l alin. (3) din H.G. din 15.09.2006, privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurare în bune condiţii a celei de a 11 – a Reuniuni la nivelul şefilor de stat şi guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

In motivarea acţiunii s-a arătat ca art.l alin. (3) din H.G. 1221/15.09.2006, interzice expres salarizarea suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător pentru activitatea prestată în plus, contravenind prevederilor art. 132 şi art. 137 alin. (2) din Codul muncii, art. 40 alin. (3) lit. c) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2005 – 2006, ale art.20 alin. (3) şi art.36 alin. (l) lit. i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura Învăţământ şi ale art. 19 alin. (3) şi art.35 alin. (l) lit. h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

Reclamantul a susţinut ca toate aceste texte reglementează expres acordarea de timp liber corespunzător şi a unui spor de salariu pentru activitatea prestata în zilele nelucrătoare, în categoria zilelor nelucrătoare fiind incluse ăi zilele de repaus săptămânal (sâmbăta şi duminica).

A mai arătat reclamantul, ca membrii de sindicat sunt prejudicial în dreptul lor de a beneficia de o zi libera plătită şi de un spor de 100% din salariul de baza, pentru activitatea desfăşurată în zilele de 07,14 şi 21 octombrie 2006, dar şi de dreptul de a beneficia de un repaus săptămânal de 2 zile consecutive, în săptămânile 2-8 octombrie şi 16-22 octombrie 2006, salariaţii beneficiind de o singură zi liberă.

Totodată, s-a mai susţinut ca art. l alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 încalcă şi prevederile art. 41 alin. (5) din Constituţia României, potrivit cărora dreptul negocierii colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a apreciat cererea reclamantului ca fiind nefondată, acesta făcând o interpretare eronată a dispoziţiilor legale invocate, deoarece în speţă, a fost o situaţie specială şi anume, reuniunea la nivelul şefilor de stat şi guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei motiv pentru care, în vederea desfăşurării în bune condiţiuni a evenimentului menţionat s-au acordat trei zile libere, necontestate de reclamant, zile libere care au reprezentat diminuarea timpului de muncă din săptămâna 25 – 29 sept.2006 şi care, în mod normal, urmau sa fie recuperate cum s-a stabilit prin hotărâre.

În consecinţa, a constatat instanţa că nu se poate invoca încălcarea dispoziţiilor arătate de reclamant privind acordarea de timp liber corespunzător şi a unui spor la salariu pentru activitatea prestată în zilele nelucrătoare de sâmbătă 7, 14 si 21 octombrie 2006, care reprezintă zile de repaus săptămânal.

S-a mai reţinut ca invocarea de către reclamant a art.132 din Codul muncii nu este aplicabil în speţă, deoarece acesta se referă la timpul de muncă care depăşeşte atât durata normală, cât şi numărul de zile lucrătoare, or în cauză se pune problema recuperam zilelor libere acordate în timpul săptămânii lucrătoare şi nu o compensare a muncii prestate suplimentar.

A concluzionat Curtea de Apel Bucureşti că dispoziţiile H.G. nr. 1221/2006 nu încalcă prevederile art.41 alin. (5) din Constituţia României privind caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, deoarece potrivit art.243 alin. (l) din Codul muncii şi art.7 alin. (2) din Legea 130/1996, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, astfel încât cererea reclamantului nu este rezonabilă.

Împotriva sentinţei civile nr. 987 din 11 aprilie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a –VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs în termen legal reclamantul Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

Recurentul a apreciat că prin aplicarea art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006, membrii săi de sindicat sunt prejudiciaţi în dreptul lor de a beneficia de o zi liberă şi de un spor de 100% din salariul de baza pentru activitatea desfăşurată în zilele de 7, 14 şi 21 octombrie 2006 – drept consacrat de art. 36 alin. (1) lit. (i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura Învăţământ şi art. 35 alin. (1) lit. h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti – dar şi de dreptul de a beneficia de un repaus săptămânal de doua zile consecutive – în săptămânile 2-8 octombrie, 9-15 octombrie şi 16-22 octombrie 2006 salariaţii beneficiind de o singura zi liberă, în contradicţie totală cu prevederile art.132 din Codul muncii.

Sub acest aspect, recurentul a arătat că în mod total eronat instanţa de fond a apreciat ca art. 132 din Codul muncii nu este aplicabil în speţă, deoarece textul art. 132 alin. (1)-(3) vizează în exclusivitate zilele de repaus săptămânal, care, potrivit legii, trebuie să se acorde obligatoriu în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În condiţiile în care Codul muncii reglementează obligativitatea a doua zile consecutive de repaus săptămânal – care nu s-au acordat în săptămânile 2-8 octombrie, 9-15 octombrie şi 16-22 octombrie 2006 – era imperios necesar că, în situaţia în care acest lucru nu era posibil, să se acorde compensările stabilite de convenţiile colective, fapt interzis expres prin art.1 alin. (3) din actul administrativ normativ atacat.

Totodată, a menţionat recurentul, din cuprinsul sentinţei recurate nu rezulta motivele pentru care instanţa de fond a respins argumentul întemeiat pe dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, astfel că hotărârea atacată nu cuprinde nici motivele pe care se întemeiază.

În acelaşi timp, reclamantul a relevat că prima instanţă a reţinut în mod greşit că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 41  alin. (5)  din Constituţia României privind caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, fiind evident ca dispoziţiile art.1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 interzic expres salarizarea suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător pentru activitatea prestată sâmbăta, aceste drepturi fiind garantate prin contractele colective de muncă aplicabile. Mai mult, s-a arătat, că a fost încălcat şi principiul general consacrat de art.1 alin. (5) din Constituţia României, în condiţiile în care printr-o hotărâre de guvern (emisă în aplicarea legii) se încalcă, de fapt dispoziţiile unei legi, respectiv a Codului muncii.

A mai învederat recurenta că, în opinia sa, Guvernul României şi-a exercitat abuziv dreptul de apreciere prin inserarea în cuprinsul art.1 al HG nr. 1221/2006 a alin. (3) potrivit căruia „ Prestarea muncii în zilele de sâmbăta, potrivit alin. (2), nu conferă dreptul de salarizare suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător”. Prin acest text, executivul încalcă voinţa părţilor contractelor colective de muncă, ceea ce denotă caracterul abuziv al acestei decizii, şi încalcă prevederile art.7 alin. (2) ale Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă potrivit căruia „contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor” precum şi ale art.30 alin. (1) din acelaşi act normativ, conform căruia „executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi”.

La nivel de ramură învăţământ, s-a încheiat contract colectiv de muncă unic, acesta fiind înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi publicat în Monitorul Oficial al României. Conform art. 36 alin. (1) lit. i) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Învăţământ „personalul din învăţământ care prestează activitate într-o zi de repaus săptămânal, zi liberă sau de sărbătoare legală ori religioasă beneficiază de o zi libera plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază”.

In temeiul contractului la nivel de ramuă, a fost încheiat Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care la art. 35 alin. (1) lit. h) reiterează dispoziţiile contractului de nivel superior, stipulând la litera h) ca „ pentru activitatea prestată într-o zi de repaus săptămânal, zi liber sau de sărbătoare legală ori religioasă, salariatului i se acorda o zi liberă plătită şi un spor de 100% din salariul de bază.

Prin întâmpinarea formulată în cauză Cancelaria Primului – Ministru a solicitat respingerea recursului declarat de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti ca nefondat.

În speţă, a învederat intimatul, nu sunt aplicabile dispoziţiile art.132 din Codul muncii, întrucât în cazul prevăzut de H.G. nr. 1221/2006 munca prestată în zilele de repaus săptămânal reprezintă o măsură de recuperare a zilelor libere acordate în cadrul săptămânii lucrătoare 25-29 septembrie 2006, când timpul de muncă a fost considerabil mai mic decât durata normală, reglementată de art. 109 alin. (1) din Codul muncii. În concret, în săptămâna 25-29 septembrie 2006, salariaţii din sectorul public au avut 5 zile de repaus săptămânal în loc de 2 zile, cum prevede art. 110 alin. (1) din Codul muncii.

De asemenea, intimatul a susţinut ca nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, care se referă la munca prestată în zilele de sărbătoare legală, în condiţiile în care recuperarea zilelor libere acordate în cadrul săptămânii lucrătoare 25-29 septembrie 2006 nu s-a făcut în zile de sărbătoare legală.

In fine, în ceea ce priveşte prevederile contractelor colective de muncă, invocate de recurent, s-a precizat că acestea nu sunt nici ele aplicabile în speţă, neavând forţa juridică superioara unei hotărâri de guvern, atâta vreme cât art. 243 alin. (1) din Codul muncii şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă prevede că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.

Recursul este fondat.

Prevederea legală atacată în contencios administrativ de către recurenta Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti este cuprinsă în art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/13 septembrie 2006 privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea, în bune condiţii, a cele de-a XI a Reuniuni la nivel de şefi de state şi de guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, publicată în M.Of. I nr. 782/15 septembrie 2006 şi are următorul conţinut „ Prestarea muncii în zilele de sâmbătă, potrivit alin. (2), nu conferă dreptul la salarizare corespunzătoare sau acordarea de timp liber corespunzător”.

Aceasta dispoziţie legală este nelegală, întrucât intra în coliziune cu prevederile actelor normative cu forţa juridică superioară în special cu art. 132 alin. (3) din Codul muncii, care stabileşte că în situaţia în care repausul săptămânal se acordă în alte zile decât sâmbăta şi duminica, salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Acest text normativ nu poate fi interpretat în sensul indicat de intimatul pârât Guvernul României, Codul muncii stabilind imperativ şi nu facultativ, în sarcina angajatorilor, obligaţia acordării unui spor la salariu.

Pe de alta parte, dispoziţiile cuprinse în art.1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 sunt nelegale şi datorită faptului ca prin acestea s-au încălcat prevederile art. 41 alin. (5) din Constituţia României care dispun că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate, art.7 alin. (2) şi 30 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit cu care contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor, iar executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părţi, prevederile art. 36 alin. (1) lit. (i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, precum şi prescripţiile art. 35 alin. (1) lit. (h) din  Contractul   Colectiv   de   Muncă   Unic  la  Nivelul  Inspectoratului   Şcolar   al Municipiului Bucureşti, fiind vătămat dreptul salariaţilor din Învăţământ de a beneficia de o zi liberă plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază.

Intr-adevăr, potrivit art. 36 alin. (1) lit. (i) din şi potrivit art. 35 alin. (1) lit. (h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, salariatul din Învăţământ beneficiază pentru activitatea prestată într-o zi de repaus săptămânal, zi liberă sau de sărbătoare legală ori religioasă de o zi liberă plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază.

Potrivit art. 9 alin. (2) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, „dacă contractul nu este denunţat de niciuna din părţi cu minimum 60 de zile înainte de data expirării lui sau dacă niciuna din părţi nu are iniţiativa renegocierii lui, contractul se prelungeşte automat pe o perioada de un an”.

Nu rezultă din probele dosarului că contractul colectiv de muncă menţionat mai sus a fost denunţat sau renegociat, nefiind îndeplinite cerinţele art. 33 alin. (4) din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă care impun cerinţa notificării organului la care contractul a fost depus pentru înregistrare, pentru situaţia în care părţile contractante constata încetarea efectelor acestuia.

În cauză, reclamanta a dovedit vătămarea dreptului sau proteguit de lege, respectiv dreptul la repaus săptămânal, reglementat de art. 37 alin. (2) din Constituţie şi de art. 132 din Codul muncii, acest drept putând fi apărat de sindicat conform art. 9 din Constituţia României.

Dreptul constituţional la repaus săptămânal a fost aşadar vătămat de intimatul Guvernul României care, prin edictarea alineatului (3) al articolului 1 din H.G. nr. 1221/2006, a depăşit limitele puterii sale discreţionare, de apreciere.

In aceste condiţii, reţinând ca hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică şi ca recursul declarat în cauza este fondat, s-a  dispus admiterea recursului formulat de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti şi modificarea sentinţei civile pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ şi a anularii art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea în bune condiţii a celei de-a XI a Reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guverne a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, publicata în M. Of. nr. 782 din 15 septembrie 2006.

OUG nr. 153/2008, Ordonanta de urgenta pentru modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului

Avand in vedere faptul ca politistii sunt functionari publici cu statut special, conferit, potrivit legii, de indatoririle si riscurile deosebite implicate de exercitarea atributiilor de serviciu privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, tinand cont de faptul ca in ultima perioada a crescut in mod semnificativ numarul politistilor actionati in instanta ca urmare a savarsirii unor fapte pe timpul si in legatura cu exercitarea acestor atributii, situatie care conduce la aparitia unei stari necorespunzatoare asupra moralului colectiv, caracterizata prin nesiguranta si neincredere manifestate in aplicarea imediata si neconditionata a prevederilor legale in vigoare, datorita dobandirii calitatii de partener de dialog social cu Ministerul Internelor si Reformei Administrative a unor organizatii sindicale, constatate prin hotarari judecatoresti drept reprezentative, in scopul evitarii disfunctionalitatilor care apar in indeplinirea atributiilor functionale ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, tinand seama de faptul ca toate aceste elemente vizeaza direct interesul public si constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, necesitand adoptarea de masuri imediate, in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Articol unic
Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 22, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(8) In situatii temeinic justificate, altele decat cele prevazute la art. 65, stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, politistii pot fi pusi la dispozitia unitatii pe o perioada de cel mult 6 luni, timp in care vor beneficia de drepturile banesti avute, cu exceptia indemnizatiei de comanda, dupa caz.”
2. La articolul 28 alineatul (1), literele m) si o) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„m) asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri, in conditiile stabilite prin hotarare a Guvernului;
………………………………………………………………………………………………………
o) suportarea de catre unitate a sumelor necesare asigurarii asistentei juridice a politistului, pentru fapte savarsite de acesta in exercitarea, potrivit legii, a atributiilor de serviciu, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative;”.
3. La articolul 42, dupa litera d) se introduce o noua litera, litera e), cu urmatorul cuprins:
„e) sa informeze de indata structura de resurse umane a unitatii din care face parte despre dobandirea calitatii procesuale de invinuit sau inculpat, precum si despre masurile procesuale penale dispuse ori hotararile penale pronuntate impotriva sa.”
4. La articolul 48, dupa alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (2) si (3), cu urmatorul cuprins:
„(2) Perioada in care raporturile de serviciu ale politistilor sunt suspendate potrivit prevederilor art. 29 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau ale art. 11 alin. (1) din Legea sindicatelor nr. 54/2003 constituie vechime in serviciu. Pentru aceasta perioada functiile de conducere din organizatia sindicala se echivaleaza cu functiile prevazute in legislatia privind salarizarea politistilor, in vederea stabilirii salariului de baza brut care se ia in considerare la stabilirea drepturilor de pensie ca politist.
(3) Echivalarea functiilor potrivit alin. (2) se face prin ordin al ministrului internelor si reformei administrative, la propunerea organizatiei sindicale si cu avizul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse.”

Ordin nr. 5689/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, a Fisei-cadru a postului de profesor documentarist si a Fisei-cadru de evaluare a profesorului documentarist

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. e) si ale art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul Hotarârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu modificarile si completarile ulterioare,
ministrul educatiei, cercetarii si tineretului emite prezentul ordin.

Art. 1 br> Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, cuprins in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2 br> Se aproba Fisa-cadru a postului de profesor documentarist, cuprinsa in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 3 br> Se aproba Fisa-cadru de evaluare a profesorului documentarist, cuprinsa in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 4 br> Directia generala managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, casele corpului didactic si unitatile de invatamânt in care functioneaza centre de documentare si informare vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5 br> Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anexa nr. 1 – REGULAMENT de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare

Sectiunea 1 – Dispozitii generale

Art. 1 br> (1) Centrele de documentare si informare (CDI) se infiinteaza de catre directorul casei corpului didactic, la propunerea directorului unitatii de invatamânt, cu avizul inspectorului scolar general.
(2) CDI se infiinteaza in unitatile de invatamânt preuniversitar cu personalitate juridica, pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

Art. 2 br> CDI sunt infiintate, coordonate metodologic si evaluate de casele corpului didactic la nivel judetean, iar la nivel central de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin Directia generala managementul resurselor umane.

Art. 3 br> CDI se organizeaza unitar pentru intreaga institutie de invatamânt careia ii apartine, prin integrarea fondului documentar, respectiv a bibliotecii scolare.

Art. 4 br> CDI este un centru de resurse pluridisciplinare care ofera elevilor, cadrelor didactice si comunitatii locale un spatiu de formare, comunicare si informare, un laborator de experimentare a noilor tehnologii educationale, un loc de cultura, deschidere, intâlnire si integrare.

Art. 5 br> CDI concentreaza in acelasi spatiu un fond documentar actual, pluridisciplinar, pe suporturi multiple, adaptat nevoilor utilizatorilor si specificului scolii. El deserveste intreaga comunitate educativa a unitatii de invatamânt, punând la dispozitie mijloace de documentare si informare, echipamente si instrumente de exploatare a resurselor, precum si un spatiu adaptat organizarii si desfasurarii de activitati scolare si extrascolare.

Art. 6 br> Activitatile desfasurate in CDI sustin implementarea politicilor educationale pe niveluri de studii, profiluri, specializari, promoveaza inovatia pedagogica si sprijina realizarea obiectivelor prevazute in procesul de reforma a invatamântului românesc, raspunzând nevoilor de informare ale tuturor utilizatorilor.

Art. 7 br> CDI contribuie la asigurarea egalitatii de sanse a elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite prin facilitarea accesului la informatie si servicii specifice destinate elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale.

Art. 8 br> Prin crearea CDI se urmareste dezvoltarea relatiei scoala-comunitate, asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informari si documentari, precum si la pregatirea unui personal calificat in domeniul stiintelor documentarii si informarii.

Art. 9 br> CDI are urmatoarele functii: functia de primire, functia de informare generala, functia pedagogica, functia de orientare scolara si profesionala, functia de comunicare cu exteriorul, functia tehnica si functia recreativa.

Art. 10 br> (1) Baza materiala a CDI este asigurata de comunitatea locala, de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de alte ministere sau organe centrale, prin inspectoratele scolare ori direct prin unitatile de invatamânt in cadrul carora functioneaza CDI.
(2) CDI poate beneficia de resursele financiare obtinute de unitatea de invatamânt din sponsorizari din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, societati, fundatii etc., cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
(3) Nu se admite folosirea in alte scopuri a resurselor bugetare alocate pentru achizitionarea de carte, periodice si alte categorii de suporturi informationale, precum si a celor destinate achizitionarii de aparatura, materiale si echipamente necesare bunei desfasurari a activitatii CDI.

Art. 11 br> Conditiile de utilizare a spatiului, fondului documentar si a serviciilor CDI, precum si drepturile si obligatiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioara al fiecarui CDI, aprobat de conducerea institutiei de invatamânt in care functioneaza.

Art. 12 br> Prezentul regulament se aplica si CDI infiintate in perioada derularii proiectului bilateral româno-francez „Educatie pentru informatie in mediul rural defavorizat”.

Sectiunea 2 – Personalul angajat

Art. 13 br> (1) In CDI va fi normat un post de profesor documentarist, in conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza dispozitiilor ulterioare ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
(2) In unitatile de invatamânt cu peste 1.200 de elevi poate fi normat un al doilea post de profesor documentarist.

Art. 14 br> Conditiile de incadrare pe functia de profesor documentarist sunt:

  • absolvirea cu examen de licenta, examen de diploma ori examen de absolvire a unei institutii de invatamânt superior de lunga sau scurta durata in profilul postului;
  • absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin 3 semestre, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
  • studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare in profilul postului, conform art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamântului nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Art. 15 br> Incadrarea pe functia didactica de profesor documentarist se face conform prevederilor legislatiei in vigoare cu privire la incadrarea personalului didactic.

    Art. 16 br> Concursul de ocupare a functiei didactice de profesor documentarist se organizeaza in conformitate cu metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante in invatamântul preuniversitar, elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamânt, aprobata anual prin ordin al ministrului.

    Art. 17 br> Programa de concurs pentru posturile didactice de profesor documentarist declarate vacante in invatamântul preuniversitar este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si aprobata prin ordin al ministrului.

    Art. 18 br> Profesorul documentarist are urmatoarele competente: pedagogica, culturala, de comunicare si de gestionare a CDI in domeniul proiectarii, planificarii, organizarii activitatii CDI, formarii elevilor si dezvoltarii competentelor specifice, monitorizarii si evaluarii activitatilor CDI, dezvoltarii de parteneriate si dezvoltarii profesionale proprii.

    Art. 19 br> Norma profesorului documentarist este de 40 de ore saptamânal, repartizate dupa cum urmeaza:
    a) 18 ore/saptamâna de activitate in CDI, desfasurate cu elevii individual sau in parteneriat cu cadrele didactice, care constau in initiere in cercetarea documentara, proiecte didactice, educative si culturale, orientare scolara si profesionala, activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare, lectura, animatie culturala;
    b) 22 de ore/saptamâna pentru desfasurarea activitatilor de pregatire metodico-stiintifica si complementara, pregatirea si evaluarea materialelor si activitatilor, intocmirea programelor de interventie in scop recuperatoriu, asigurarea accesului liber la fondul documentar si punerea CDI la dispozitia elevilor in cadrul activitatilor libere, gestionarea CDI, culegerea informatiilor in/din interiorul si exteriorul unitatii scolare, activitati pentru parinti si alti membri ai comunitatii locale.

    Art. 20 br> Profesorul documentarist incadrat in CDI va fi evaluat anual pe baza fisei-cadru a postului si a fisei-cadru de evaluare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si particularizate la specificul activitatii din unitatea de invatamânt.

    Art. 21 br> (1) Profesorul documentarist este subordonat directorului scolii.
    (2) Proiectul CDI, rapoartele semestriale, anuale si situatiile statistice sunt supuse aprobarii consiliului de administratie al scolii.

    Art. 22 br> Directorul unitatii de invatamânt va promova si va sustine activitatile desfasurate de profesorul documentarist in colaborare cu comunitatea educativa din unitatea de invatamânt.

    Art. 23 br> In situatia in care la nivelul aceleiasi unitati de invatamânt sunt incadrati atât un profesor documentarist, cât si un bibliotecar scolar sau documentarist, amenajarea, organizarea si functionarea CDI sunt asigurate in comun de catre acestia. Domeniile de competenta din fisa-cadru a postului de profesor documentarist, precum si responsabilitatile mentionate in prezentul regulament vor fi indeplinite. Repartizarea sarcinilor se realizeaza prin fisa individuala a postului de catre consiliul de administratie, corespunzator nivelului de competenta detinut.

    Art. 24 br> Personalul didactic incadrat in CDI are toate drepturile si obligatiile care decurg din actele normative in vigoare.

    Art. 25 br> Constituirea si organizarea activitatii de cerc pedagogic se realizeaza de casa corpului didactic, care va desemna un responsabil la nivel judetean.

    Sectiunea 3 – Amenajarea si organizarea centrelor de documentare si informare

    Art. 26 br> Amenajarea si dotarea CDI trebuie sa tina cont de specificul activitatilor derulate in cadrul acestuia, de publicul caruia i se adreseaza (vârsta elevilor, nivelul de studiu), de particularitatile si specificul unitatii de invatamânt in care urmeaza sa se infiinteze si sa functioneze.

    Art. 27 br> (1) In alocarea spatiului pentru CDI se recomanda respectarea urmatoarelor conditii:
    a) suprafata afectata sa fie de minimum 3 m2 x 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara;
    b) capacitatea de primire (numarul de locuri) sa fie de minimum 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara.
    (2) In CDI spatiul este conceput modular – spatiul de primire, spatiul profesorului documentarist, spatiul informatic, spatiul audiovizualului, spatiul de documentare pedagogica/spatiul pentru profesori, spatiul de orientare scolara si profesionala, spatiul lucrarilor documentare (lucrari cu caracter stiintific), spatiul lucrarilor de fictiune (beletristica), spatiul lecturii de destindere („coltul de lectura”), spatiul de lucru in echipa, spatiul de lucru individual, spatiul de afisaj si expozitii. Acesta va fi organizat flexibil, astfel incât sa se asigure conditiile necesare derularii tuturor activitatilor si indeplinirii functiilor CDI.
    (3) In functie de specificul scolii, de numarul elevilor si de spatiul disponibil, alte spatii pot fi amenajate in interiorul sau in exteriorul CDI (de exemplu, spatiu de depozitare, stocare, arhivare).

    Art. 28 br> Mobilierul CDI trebuie sa fie modular, solid, modern si practic astfel incât sa permita accesul liber la fondul documentar, reorganizarea spatiului in functie de necesitati si de activitatile proiectate si sa respecte normele de securitate.

    Art. 29 br> CDI foloseste sistemul accesului liber la fondul documentar, cu asigurarea conditiilor de spatiu, mobilier si securitate adecvate. Se recomanda ca inaltimea etajerelor sa fie adaptata publicului majoritar (1,60 m-1,80 m in CDI din invatamântul secundar inferior si secundar superior, 1,50 m pentru CDI din unitatile de invatamânt primar si 1,30 pentru CDI din unitatile de invatamânt preprimar).

    Art. 30 br> Procurarea echipamentelor si aparaturii in CDI se va face astfel incât sa permita o exploatare eficienta si durabila a resurselor necesare pentru desfasurarea activitatilor specifice.

    Art. 31 br> (1) In spatiul CDI va fi pus la dispozitia utilizatorilor fondul activ de publicatii, restul fondului fiind organizat in spatiul de depozitare al CDI.
    (2) Completarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia se realizeaza periodic, in functie de urmatoarele criterii:
    a) profilul, nivelul de invatamânt si specificul unitatii de invatamânt in care functioneaza CDI;
    b) cerintele de informare si documentare ale utilizatorilor;
    c) recomandarile programelor scolare ale disciplinelor studiate in scoala; se va urmari constituirea unui fond documentar echilibrat pentru toate clasele, diviziunile si subdiviziunile CZU (clasificarea zecimala universala);
    d) componenta fondului existent in CDI sub aspectul suporturilor, titlurilor si al numarului de exemplare din fiecare titlu;
    e) activitatile propuse in proiectul anual al CDI.

    Art. 32 br> In CDI clasificarea, indexarea si ordonarea documentelor se fac potrivit clasificarii zecimale universale. Se vor utiliza in clasificare clasele principale (de la 0 la 9), extinzând clasificarea, in functie de amploarea colectiilor si profilul unitatii de invatamânt.

    Art. 33 br> Toate operatiunile cu privire la gestionarea fondului documentar vor fi efectuate conform reglementarilor biblioteconomice in vigoare.

    Art. 34 br> (1) Toate categoriile de documente din fondul documentar al CDI se prelucreaza in sistem informatizat, daca sunt indeplinite conditiile necesare. In caz contrar, se vor prelucra in sistem traditional, pâna la remedierea situatiei.
    (2) Pentru facilitarea accesului la resursele CDI pot fi intocmite catalogul tematic, catalogul documentelor audiovizuale, catalogul lucrarilor de referinta, liste (fisiere) de noutati etc.

    Art. 35 br> Exploatarea colectiilor se realizeaza prin consultarea in CDI si prin imprumutul la domiciliu.

    Art. 36 br> (1) Utilizarea spatiului, a fondului documentar si a serviciilor CDI se realizeaza in mod programat, respectiv in regim de acces liber (neprogramat).
    (2) Utilizarea programata presupune:
    a) activitati de prezentare a CDI si a organizarii sale specifice realizate de catre profesorul documentarist la inceputul anului scolar, pentru toate clasele nou-intrate in unitatea scolara, si in timpul anului scolar, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea unui cadru didactic;
    b) activitati de initiere in cercetarea documentara, proiecte in colaborare cu cadrele didactice – disciplinare, pluri-/transdisciplinare -, activitati pedagogice, activitati in colaborare privind orientarea scolara si vocationala, recuperarea elevilor cu dificultati la invatare, animatii lectura, animatii legate de mass-media, de presa, animatii audiovideo, activitati cu caracter cultural si civic organizate de profesorul documentarist si derulate in parteneriat cu echipa pedagogica.
    (3) Accesul liber presupune punerea CDI la dispozitia utilizatorilor pentru informare si documentare individuala in interes scolar, profesional sau personal, in prezenta profesorului documentarist, care are rol de indrumator si vegheaza la buna desfasurare a activitatilor si la respectarea regulamentului de ordine interioara.

    Art. 37 br> CDI functioneaza pe baza unui orar propus de responsabilul CDI, aprobat de consiliul de administratie al unitatii de invatamânt si adus la cunostinta tuturor utilizatorilor.

    Art. 38 br> (1) CDI asigura accesul utilizatorilor atât in timpul programului scolar al elevilor, cât si in afara acestuia.
    (2) Accesul cadrelor didactice impreuna cu clasa de elevi se face pe baza unei programari anterioare.
    (3) CDI este deschis utilizatorilor in afara activitatilor programate minimum 10 ore pe saptamâna.

    Art. 39 br> Amenajarea/reamenajarea CDI va fi efectuata in baza unui proiect de amenajare realizat de catre o echipa de proiect constituita la nivelul unitatii de invatamânt, coordonata de directorul unitatii de invatamânt.

    Sectiunea 4 – Activitatea in centrul de documentare si informare

    Art. 40 br> Tipurile de activitati care pot fi desfasurate in CDI sunt:

    1. pedagogice:

  • prezentarea CDI si a organizarii sale specifice;
  • initierea elevilor in cercetarea documentara;
  • proiecte disciplinare si inter-/transdisciplinare, in colaborare cu echipa pedagogica;
  • activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare sau esec scolar, impreuna cu echipa pedagogica a scolii;
  • orientare si consiliere educationala si vocationala, in colaborare cu echipa pedagogica;
  • activitati care presupun integrarea noilor tehnologii ale informarii si comunicarii (TIC) in practicile pedagogice, impreuna cu echipa pedagogica;
  • parteneriate educative;
  • activitati extrascolare;

    2. culturale:

  • animatii lectura;
  • animatii audiovideo;
  • animatii legate de mass-media;
  • realizarea de expozitii;
  • organizarea de vizite si intâlniri tematice;
  • activitati prilejuite de diverse evenimente;
  • ateliere de creatie;
  • activitati de valorizare a patrimoniului si potentialului cultural;
  • parteneriate si schimburi culturale;

    3. comunicare:

  • colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii din interiorul si din exteriorul unitatii de invatamânt, necesare utilizatorilor;
  • participarea la promovarea imaginii unitatii de invatamânt in comunitatea educationala si cea locala;
  • participarea la promovarea activitatii CDI;
  • corespondenta cu caracter profesional;

    4. gestionare:

  • gestionarea spatiului;
  • gestionarea functionarii CDI (orar de functionare, planificarea activitatilor);
  • gestionarea bunurilor materiale (mobilier, materiale si echipamente);
  • gestionarea financiara a functionarii CDI in functie de nevoile utilizatorilor si a activitatilor planificate;
  • gestionarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia;
  • gestionarea formarii profesionale.

    Art. 41 br> Activitatea CDI se desfasoara pe baza unui plan managerial structurat pe cele 4 domenii de competenta (anual/semestrial), respectiv a proiectelor de activitate. Acesta va cuprinde intreaga activitate a profesorului documentarist, in functie de cele 4 tipuri de activitati: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.

    Art. 42 br> Activitatile din planul managerial al CDI vor viza indeplinirea obiectivelor si prioritatilor definite in proiectul scolii, in functie de publicul caruia i se adreseaza (nivel de pregatire, vârsta, receptivitate, interes), de resursele materiale de care dispune CDI, de resursele umane care pot fi implicate in activitatile CDI, de parteneriatele care pot fi dezvoltate, de oportunitatile existente, de specificul scolii si al comunitatii in care este situata unitatea de invatamânt.

    Art. 43 br> Planul managerial al CDI va cuprinde activitati propuse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unitatii de invatamânt sau de alti parteneri, cu conditia respectarii criteriilor generale ale definirii activitatilor CDI.

    Art. 44 br> Planul managerial al CDI poate fi completat si adaptat pe parcursul anului scolar in functie de cererea utilizatorilor sau a partenerilor implicati in desfasurarea activitatilor, de realitatea scolii, de conditiile umane si materiale disponibile, de noi oportunitati.

    Art. 45 br> Profesorul documentarist stabileste relatii de colaborare cu parteneri din interiorul sau exteriorul unitatii de invatamânt. El planifica, organizeaza si desfasoara, in colaborare cu acestia, activitati care raspund obiectivelor si prioritatilor stabilite in planul managerial al CDI.

    Art. 46 br> Colaborarea profesorului documentarist cu cadrele didactice si alti potentiali parteneri are un rol important in organizarea si desfasurarea sistematica de activitati, care vizeaza dezvoltarea competentelor specifice si autonomiei elevilor in invatare, dezvoltarea curiozitatii intelectuale si culturale, o mai buna integrare scolara si sociala a elevilor, dezvoltarea unei atitudini civice prin: abordarea transdisciplinara a continuturilor invatarii, integrarea TIC in practicile pedagogice curente, inovatia pedagogica, respectarea ritmului de invatare al elevilor, prin activitati privind orientarea scolara profesionala si vocationala, prin proiecte educative/culturale europene si internationale, prin proiecte pentru educatia pentru democratie, educatia pentru imagine, educatia pentru sanatate, activitati de promovare a pluralitatii culturale, de promovare a imaginii si activitatii scolii si a CDI, precum si prin activitati care sa implice comunitatea locala in viata scolii.

    Art. 47 br> Colaborarea profesor documentarist – echipa pedagogica vizeaza, de asemenea, exploatarea documentelor multisuport in activitatile scolare. In functie de documentele, materialele si echipamentele de care dispune CDI, profesorul documentarist poate propune cadrelor didactice posibile exploatari ale acestora in activitatile desfasurate in CDI.

    Art. 48 br> In calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigura, in colaborare cu echipa pedagogica, initierea elevilor in domeniul cercetarii documentare si al utilizarii TIC. Activitatile organizate in acest sens vizeaza dobândirea de catre elevi a autonomiei in invatare si dezvoltarea spiritului critic, prin dezvoltarea progresiva a capacitatii de a se orienta in CDI, de a-i cunoaste diferitele tipuri de resurse si documente, de a utiliza instrumentele traditionale si informatizate de cautare a informatiei, de a selectiona, intelege, rezuma, organiza si comunica, intr-o forma data, informatiile gasite.

    Art. 49 br> Activitatile de initiere a elevilor in domeniul cercetarii documentare se organizeaza in cadrul unor cursuri distincte desfasurate de catre profesorul documentarist (cursuri optionale) sau in cadrul unor proiecte (inter/trans) disciplinare desfasurate in parteneriat de catre profesorul documentarist si membrii echipei pedagogice.

    Art. 50 br> (1) In functie de tipul unitatii de invatamânt si de contextul particular in care functioneaza CDI, vor fi initiate si dezvoltate de catre profesorul documentarist, in colaborare cu echipa pedagogica si cu parteneri din exteriorul unitatii de invatamânt, o serie de proiecte care sa vizeze dezvoltarea gustului pentru lectura prin crearea unor situatii care sa ii motiveze pentru lectura de orice tip, precum si formarea unor cititori activi, capabili de discernamânt si spirit analitic.
    (2) In cadrul animatiilor lectura se recomanda a fi realizate si activitati de lectura a imaginii sau activitati care au ca finalitate realizarea unor documente video/audio. Acestea pot fi organizate in colaborare cu specialisti in domeniul audiovizualului, inclusiv tehnicienii audiovideo din casa corpului didactic.

    Art. 51 br> CDI reprezinta un element important in prevenirea si combaterea esecului scolar. Pentru elevii in dificultate scolara pot fi organizate la CDI, de catre cadrele didactice in colaborare cu profesorul documentarist, actiuni destinate sprijinirii acestora pentru ameliorarea si rezolvarea problemelor identificate de catre profesorul de disciplina.

    Art. 52 br> CDI faciliteaza accesul la informatia privind orientarea scolara si profesionala. Profesorul documentarist initiaza sau participa la diverse actiuni menite sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevilor, sa ofere informatii despre reteaua scolara si profesionala, sa contribuie la o mai buna cunoastere a dinamicii pietei muncii, sa formeze elevii in vederea alegerii carierei.

    Art. 53 br> Profesorul documentarist contribuie la promovarea imaginii unitatii scolare pe plan local, regional, national, international si la intarirea legaturii scoala-comunitate, alaturi de membrii echipei pedagogice si de conducerea unitatii de invatamânt.

    Sectiunea 5 – Dispozitii finale

    Art. 54 br> In termen de 30 de zile de la data aprobarii prezentului regulament, unitatile de invatamânt preuniversitar in care functioneaza CDI au obligatia de a elabora regulamentul intern al CDI.

    Anexa nr. 2

    ROMANIA
    MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

    FISA-CADRU
    a postului de profesor documentarist

    Postul …………………………………………………………….
    Pozitia (numele) ……………………………………………………
    Cerinte:
    Studii superioare …………………………………………………..
    Specifice postului cunoasterea legislatiei scolare si a celei specifice, a documentelor care descriu si reglementeaza activitatea profesorului documentarist si a centrului de documentare si informare (CDI)
    Dificultatile operatiilor specifice postului:

  • manipulare carte
  • responsabilitate financiara (gestiune)
  • solicitare psihica si fizica
    Responsabilitatea implicata de post:
  • de gestiune
  • morala
  • intelectuala
    Sfera de relatii (comunicare/relationare):
    a) de subordonare: directorul unitatii de invatamânt
    b) functionale: responsabilii comisiilor metodice
    c) de colaborare: cadrele didactice si cadrele didactice auxiliare
  • relatii cu cititorii, utilizatorii
  • relatii intrainstitutionale
  • relatii cu editurile, firmele de presa, cu autorii
  • relatii cu profesorii documentaristi, bibliotecarii scolari
    Aptitudini:
    Comunicare eficienta, lucru in echipa, evaluare/autoevaluare critica, capacitate de analiza si sinteza, tact pedagogic, spirit organizatoric
    Abilitati:
    Se recomanda a avea cunostinte de operare PC (Windows, MS Office, internet, posta electronica), de limbi straine, de utilizare a programelor de gestionare a resurselor CDI.
    Atitudini si comportamente: creativitate, dinamism, adaptabilitate, echilibru, amabilitate, disponibilitate, initiativa, rigoare, perseverenta, confidentialitate, onestitate, corectitudine, punctualitate, interrelationare, loialitate
    Domnul/Doamna …………………………………………, posesor/posesoare al/a contractului individual de munca inregistrat in registrul de evidenta a contractelor individuale de munca la nr. ………………….., negociaza, in conditiile art. …………. din contractul colectiv de munca, urmatoarele atributii si sarcini, structurate pe urmatoarele capitole:
    Capitolul I – Sarcinile de serviciu obligatorii in norma de baza, cu salariul de baza in conformitate cu reglementarile in vigoare
    Obiective generale
    1. Educarea si formarea copiilor si tinerilor din invatamântul preuniversitar in conformitate cu idealul educational
    2. Facilitarea accesului elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale la informatie si noi tehnologii, in contextul evolutiei societatii
    3. Adaptarea practicilor pedagogice la tendintele psihopedagogice si metodice actuale
    Obiective specifice
    1. Profesorul documentarist formeaza si dezvolta elevilor, prin diferite tipuri de activitati – pedagogice, culturale, de comunicare si informare -, competente specifice, necesare invatarii de-a lungul intregii vieti.
    2. Profesorul documentarist se implica in elaborarea si implementarea politicii documentare la nivelul unitatii de invatamânt.
    3. Profesorul documentarist gestioneaza resursele CDI, in vederea facilitarii accesului la informatie, asigurarii exploatarii si valorificarii cât mai eficiente a informatiilor si documentelor pluridisciplinare, multimedia si multisuport de catre utilizatori, din perspectiva egalizarii sanselor elevilor din medii culturale si sociale diferite.
    4. Profesorul documentarist initiaza si participa la activitati cu caracter cultural, in vederea promovarii culturii românesti si internationale, a recunoasterii valorilor europene, a identificarii modelelor, a acceptarii si valorizarii pluralitatii culturale.
    5. Profesorul documentarist participa la demersurile de promovare a activitatilor CDI si a imaginii scolii, din perspectiva deschiderii catre comunitatea educativa si societate.
    Domenii de competenta: competente pedagogice, culturale, de comunicare, de gestionare a CDI

        
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦   Unitati de    ¦                    Atributii                    ¦               Indicatori de performanta               ¦
    ¦crt.¦   competenta    ¦                                                 ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 1. ¦Proiectarea      ¦Identifica si ierahizeaza nevoile utilizatorilor.¦Consecventa si ritmicitate in conceperea, adaptarea,   ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦Elaboreaza strategii in domeniul "educatiei      ¦aplicarea si analiza instrumentelor de analiza a       ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru informatie".                              ¦nevoilor beneficiarilor.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune elemente de definire a politicii         ¦Participa la elaborarea unei politici documentare la   ¦
    ¦    ¦                 ¦documentare a unitatii de invatamânt.            ¦nivelul unitatii de invatamânt.                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Defineste prioritatile si obiectivele proiectului¦Obiectivele sunt stabilite pe termen lung, mediu si    ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦scurt, in functie de planul managerial al scolii si de ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitatea CDI: pedagogica,         ¦resurse, in raport cu exigentele la nivel national, cu ¦
    ¦    ¦                 ¦culturala, de comunicare si de gestionare.       ¦specificul zonei geografice, cu luarea in considerare  ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza curriculum la decizia scolii privind ¦a dinamicilor de modernizare/schimbare la nivel        ¦
    ¦    ¦                 ¦tehnici de initiere in cercetarea documentara.   ¦institutional si zonal si cu respectarea prevederilor  ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati pedagogice inter/         ¦legislatiei.                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa            ¦Activitatea CDI este proiectata in conformitate cu     ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica.                                      ¦obiectivele stabilite pe baza concluziilor diagnozei si¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati de initiere si valorizare ¦a prognozei, raspunde functiilor CDI si misiunilor     ¦
    ¦    ¦                 ¦a dimensiunii educative a noilor tehnologii ale  ¦profesorului documentarist si este adaptata nevoilor   ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si comunicarii (TIC).                 ¦utilizatorilor si specificului scolii.                 ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Curriculum la decizia scolii (CDS) privind initierea in¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦tehnici de cercetare documentara este elaborat in      ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦functie de particularitatile grupului instruit.        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Proiectul CDI este elaborat in relatie cu echipa       ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦pedagogica.                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Capacitatea de relationare cu echipa pedagogica        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦pentru elaborarea proiectului CDI.                     ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 2. ¦Planificarea     ¦Elaboreaza planul managerial al CDI - anual si   ¦In planul managerial al CDI sunt evidentiate clar      ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦semestrial - al activitatilor CDI.               ¦obiectivele, activitatile planificate, orizontul de    ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza instrumente de planificare pe tipuri  ¦timp, partenerii, indicatorii de eficienta ai          ¦
    ¦    ¦                 ¦de activitati: pedagogice, culturale, de         ¦activitatii, modalitati de corectie/actualizare a      ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare a CDI.               ¦obiectivelor, modalitatile de monitorizare si evaluare,¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦rezultatele asteptate.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Planificarea si organizarea activitatilor scolare si   ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦extrascolare sunt in concordanta cu obiectivele        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦educationale si gradul de interes al elevilor si al    ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦comunitatii locale.                                    ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 3. ¦Organizarea      ¦Organizeaza activitati pedagogice, culturale, de ¦Flexibilitate, adaptabilitate si creativitate in       ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦comunicare si de gestiune conform planului       ¦conceperea activitatilor si a sarcinilor de lucru,     ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦astfel incât sa fie valorificate diferitele stiluri de ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in vederea punerii lor ¦invatare, sa tina cont de posibilitatile si ritmul de  ¦
    ¦    ¦                 ¦la dispozitia utilizatorilor in cadrul           ¦asimilare proprii grupului instruit.                   ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                               ¦Activitatile organizate pun in practica strategiile    ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de incurajare a lecturii  ¦elaborate initial si sunt cuprinse in proiectul CDI.   ¦
    ¦    ¦                 ¦si a dezvoltarii gustului pentru lectura in      ¦Activitatile desfasurate favorizeaza exploatarea       ¦
    ¦    ¦                 ¦parteneriat cu alte cadre didactice,             ¦resurselor CDI.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦personalitati din lumea cartii (autori,          ¦Varietatea resurselor utilizate in cadrul activitatilor¦
    ¦    ¦                 ¦ilustratori, traducatori, editori etc.) si cu    ¦CDI.                                                   ¦
    ¦    ¦                 ¦parintii, utilizând metode si mijloace moderne de¦Modul de organizare a cunostintelor de transmis si     ¦
    ¦    ¦                 ¦incitare la lectura.                             ¦forma de transmitere faciliteaza receptarea.           ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza sau participa la activitati          ¦Accesul la noile mijloace de informare si comunicare   ¦
    ¦    ¦                 ¦audiovideo, activitati legate de mass-media, la  ¦este facilitat.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦expozitii, vizite si intâlniri tematice, ateliere¦Activitatile cu caracter cultural sunt derulate tinând ¦
    ¦    ¦                 ¦de creatie, cercuri tematice, elaborarea de      ¦cont de prioritatile scolii, politica unitatii de      ¦
    ¦    ¦                 ¦reviste scolare.                                 ¦invatamânt, fiind in conformitate cu documentele       ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza potentialul cultural al fondului     ¦Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.     ¦
    ¦    ¦                 ¦documentar al CDI.                               ¦Prin activitatile organizate se pun in valoare         ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI atât in   ¦potentialul cultural al fondului documentar,           ¦
    ¦    ¦                 ¦cadrul activitatilor programate, cât si al celor ¦productiile culturale românesti si europene, din       ¦
    ¦    ¦                 ¦libere.                                          ¦perspectiva unei identitati culturale comune.          ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura accesul la CDI si in afara programului   ¦Posibilele cai si modalitati de cooperare intre arii   ¦
    ¦    ¦                 ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii       ¦curriculare si discipline sunt identificate si se      ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor in scoala.                              ¦regasesc in activitatile desfasurate in colaborare.    ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu profesorii de disciplina in       ¦Obiectivele documentare din programele scolare sunt    ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea identificarii obiectivelor documentare   ¦identificate in colaborare cu profesorii de disciplina.¦
    ¦    ¦                 ¦din programele scolare.                          ¦Identificarea nevoilor temporale ale activitatilor din ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica a unitatii de   ¦CDI (timpul petrecut in CDI).                          ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt in planificarea si organizarea de     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati cu caracter educativ (educatie pentru ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦sanatate, educatie rutiera, educatie ecologica   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦etc.).                                           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza, impreuna cu consilierul sau         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦psihologul scolii, activitati de initiere a      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor in planificarea si orientarea           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦profesionala/ vocationala.                       ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Sprijina psihologul/consilierul scolii si echipa ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica in organizarea si desfasurarea        ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor de motivare spre scoala si         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦recuperare a elevilor cu dificultati in invatare ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦si cu comportamente deviante.                    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa si organizeaza in colaborare cu alte   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦cadre didactice activitati extrascolare,         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦inclusiv din sfera activitatilor culturale.      ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 4. ¦Formarea elevilor¦Formeaza elevii in domeniul cercetarii           ¦Modalitati variate in care au fost utilizate elemente  ¦
    ¦    ¦si dezvoltarea   ¦documentare, prin desfasurarea activitatilor     ¦de initiere in cercetarea documentara                  ¦
    ¦    ¦competentelor    ¦planificate in CDS si alte activitati specifice. ¦Situatiile de invatare alese stimuleaza gândirea       ¦
    ¦    ¦specifice        ¦Prezinta noilor utilizatori functiile,           ¦elevului si capacitatea de argumentare, formeaza       ¦
    ¦    ¦                 ¦organizarea CDI, activitatile care pot fi        ¦deprinderile de munca si studiu necesare instruirii pe ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate in cadrul CDI, regulamentul de ordine¦durata intregii vieti.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦interioara, rolul si misiunile profesorului      ¦Gradul de exploatare a noilor TIC in activitatile      ¦
    ¦    ¦                 ¦documentarist.                                   ¦desfasurate in CDI                                     ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii in vederea dezvoltarii autonomiei   ¦Formele de cercetare documentara sunt diversificate,   ¦
    ¦    ¦                 ¦in invatare si a unei atitudini civice.          ¦in concordanta cu cerintele invatarii interdisciplinare¦
    ¦    ¦                 ¦Integreaza secvente de cercetare documentara     ¦Gradul de autonomie al elevilor in utilizarea          ¦
    ¦    ¦                 ¦in activitati de invatare disciplinare si        ¦resurselor CDI                                         ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare diverse, in parteneriat  ¦Realizarea activitatilor desfasurate implica           ¦
    ¦    ¦                 ¦cu cadrele didactice.                            ¦exploatarea resurselor multimedia, favorizeaza         ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune activitati inovatoare care presupun      ¦inovatia pedagogica si utilizarea metodelor activ-     ¦
    ¦    ¦                 ¦exploatarea resurselor multisuport.              ¦participative.                                         ¦
    ¦    ¦                 ¦Desfasoara proiecte pedagogice inter/            ¦Parteneriatele educative la nivelul unitatii de        ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa            ¦invatamânt urmaresc atât obiective disciplinare, cât   ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica.                                      ¦si obiective documentare, de dezvoltare de aptitudini  ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de initiere a elevilor in ¦si competente specifice.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦utilizarea si valorizarea dimensiunii educative a¦Temele transdiciplinare raspund nevoilor de formare    ¦
    ¦    ¦                 ¦noilor TIC.                                      ¦a elevilor;                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦Indruma initiativele de lectura ale elevilor.    ¦Activitatile derulate cresc interesul elevilor pentru  ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii prin diferite tipuri de activitati: ¦studiu;                                                ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice, culturale si de comunicare, in       ¦Activitatile privind animarea CDI implica si           ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea dezvoltarii competentelor specifice.     ¦participarea elevilor.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦Implica elevii in animarea CDI: mediatizarea     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI, participarea la elaborarea    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦propunerilor de achizitii, ordonarea             ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦documentelor, organizarea activitatilor etc.     ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 5. ¦Monitorizarea si ¦Elaboreaza si aplica instrumentele de feedback   ¦Metodele de monitorizare si evaluare a activitatilor   ¦
    ¦    ¦evaluarea        ¦si evaluare a activitatilor desfasurate.         ¦stabilite pentru realizarea obiectivelor sunt adaptate ¦
    ¦    ¦activitatii      ¦Evalueaza activitatea elevilor desfasurata in    ¦specificului aspectelor vizate si al resurselor        ¦
    ¦    ¦                 ¦cadrul CDS.                                      ¦disponibile.                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatile desfasurate cu elevii.    ¦Activitatile organizate in CDI sunt diverse si raspund ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza rezultatele activitatilor desfasurate¦functiilor CDI.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu elevii.                                       ¦Numarul de participanti la activitatile organizate in  ¦
    ¦    ¦                 ¦Monitorizeaza proiectele si planificarea         ¦CDI                                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                               ¦Numarul de utilizatori                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de atingere a obiectivelor si a ¦Numarul de documente consultate in cadrul CDI          ¦
    ¦    ¦                 ¦rezultatelor activitatilor planificate.          ¦Numarul de volume imprumutate                          ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de exploatare a resurselor      ¦Diversitatea modalitatilor de evaluare si valorizare a ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦muncii elevilor                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste periodic rapoarte de monitorizare a   ¦Gradul de atingere a obiectivelor si de realizare a    ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatii si statistici privind activitatea    ¦activitatilor planificate                              ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦Gradul de corectare/actualizare a obiectivelor         ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦activitatilor planificate, atunci când este necesar.   ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 6. ¦Dezvoltarea de   ¦Se implica in realizarea de parteneriate         ¦Numarul proiectelor desfasurate in colaborare          ¦
    ¦    ¦parteneriate     ¦educative nationale si internationale.           ¦Varietatea activitatilor desfasurate in colaborare     ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica in vederea      ¦Numarul partenerilor implicati in desfasurarea         ¦
    ¦    ¦                 ¦derularii unor activitati pedagogice, culturale, ¦activitatilor propuse                                  ¦
    ¦    ¦                 ¦scolare sau extrascolare.                        ¦Relevanta parteneriatelor in calitatea desfasurarii si ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu institutii de cultura si educatie ¦continutului activitatilor.                            ¦
    ¦    ¦                 ¦in realizarea unor proiecte cu caracter cultural ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦si educativ.                                     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza la organizarea si desfasurarea de    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦intâlniri cu specialisti din diferite domenii.   ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 7. ¦Comunicare       ¦Prezinta elevilor, comunitatii educative si      ¦Sursele de informare din exteriorul si interiorul      ¦
    ¦    ¦                 ¦membrilor comunitatii locale oferta de activitate¦unitatii de invatamânt sunt identificate si utilizate. ¦
    ¦    ¦                 ¦a CDI.                                           ¦Informatia de interes pentru beneficiari este          ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la facilitarea circulatiei informatiei ¦actualizata periodic.                                  ¦
    ¦    ¦                 ¦in institutia de invatamânt.                     ¦Mediatizarea rezultatelor obtinute si multiplicarea    ¦
    ¦    ¦                 ¦Dezvolta si exploateaza serviciile de            ¦experientelor obtinute la nivelul intregii unitati de  ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare (e-mail, forumuri, videoconferinte).  ¦invatamânt                                             ¦
    ¦    ¦                 ¦Colecteaza informatiile de la organizatiile de   ¦Activitatile de promovare a imaginii si activitatii CDI¦
    ¦    ¦                 ¦profil (centre culturale, muzee, teatre, unitati ¦sunt realizate periodic.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦de invatamânt, biblioteci etc.).                 ¦Capacitatea de a se implica in activitati organizate si¦
    ¦    ¦                 ¦Realizeaza puncte de afisaj in spatiul CDI si in ¦desfasurate in parteneriat.                            ¦
    ¦    ¦                 ¦afara acestuia.                                  ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la promovarea activitatii CDI si a     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦imaginii scolii in comunitatea educationala si   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦cea locala.                                      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza valorile culturale românesti si       ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦europene din perspectiva unei identitati         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale comune.                                ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Comunica cu utilizatorii si partenerii.          ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza fondul documentar si activitatile     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate in CDI in rândul elevilor,           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatii educative si al comunitatii locale.  ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 8. ¦Gestionarea CDI  ¦Utilizeaza spatiul CDI in conformitate cu        ¦Organizarea spatiului CDI respecta standardele de      ¦
    ¦    ¦                 ¦criteriile de amenajare in vederea organizarii   ¦amenajare ale unui CDI.                                ¦
    ¦    ¦                 ¦optime a activitatii in CDI.                     ¦In organizarea spatiului CDI sunt respectate criteriile¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza resursele (mobilierul, materialele   ¦de amenajare.                                          ¦
    ¦    ¦                 ¦si echipamentele) CDI respectând normele in      ¦Gradul de functionalitate si respectarea parametrilor  ¦
    ¦    ¦                 ¦vigoare.                                         ¦tehnici ai echipamentelor                              ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in conformitate cu     ¦Prin organizarea CDI si prin activitatile propuse      ¦
    ¦    ¦                 ¦standardele de functionare.                      ¦accesul liber la informatie este facilitat si asigurat.¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza fondul documentar pluridisciplinar   ¦Gradul de autonomie a utilizatorilor in reperarea      ¦
    ¦    ¦                 ¦multisuport in conformitate cu regulile          ¦resurselor pluridisciplinare si multisuport.           ¦
    ¦    ¦                 ¦biblioteconomice in vigoare si reglementarile    ¦Practicarea unei politici documentare prospective      ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice, in vederea facilitarii accesului liber¦Realizarea operatiilor biblioteconomice conform        ¦
    ¦    ¦                 ¦la infomatie si organizarii optime a CDI.        ¦normelor in vigoare                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦Coreleaza nevoile utilizatorilor cu un fond      ¦Gradul de respectare a sistemului de clasificare a     ¦
    ¦    ¦                 ¦documentar pluridisciplinar si multisuport       ¦documentelor                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦adecvat vârstei elevilor si profilului unitatii  ¦Gradul de respectare a criteriilor de selectie a       ¦
    ¦    ¦                 ¦scolare.                                         ¦fondului documentar                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦Aplica dispozitiile si procedurile privind       ¦Capacitatea de aplicare a normelor de achizitii        ¦
    ¦    ¦                 ¦informatia prevazute in reglementarile si        ¦documentare                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦conventiile legate de activitatea in domeniul    ¦Corelarea necesarului de fond documentar cu natura     ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si documentarii, in special in materie¦activitatii in CDI si cu nevoile utilizatorilor        ¦
    ¦    ¦                 ¦de proprietate intelectuala.                     ¦Stadiul informatizarii CDI si de realizare a bazelor de¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza, afiseaza si prezinta utilizatorilor  ¦date                                                   ¦
    ¦    ¦                 ¦Regulamentul intern al CDI.                      ¦Asigurarea unui program flexibil care sa permita       ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI, atât la  ¦accesul utilizatorilor in CDI atât in cadrul           ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati programate, cât si la cele libere.    ¦cursurilor, cât si in afara lor                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura deschiderea CDI si in afara programului  ¦Adaptarea orarului CDI, a planului managerial al CDI   ¦
    ¦    ¦                 ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii       ¦la realitatea unitatii scolare                         ¦
    ¦    ¦                 ¦elevului in scoala.                              ¦Regulamentul intern al CDI este propus ca parte        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste documentatia aferenta derularii       ¦integranta a Regulamentului intern al unitatii scolare.¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor, valorificând creativ produsele      ¦Utilizatorii si activitatile derulate in CDI sunt      ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor la nivelul organizatiei, in vederea  ¦inregistrate ritmic pentru evidentierea si valorizarea ¦
    ¦    ¦                 ¦dezvoltarii acesteia.                            ¦lor si pentru remedierea disfunctionalitatilor.        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica nevoile financiare ale CDI pe baza    ¦Necesarul de achizitii a fost propus.                  ¦
    ¦    ¦                 ¦indicatorilor cantitativi si calitativi specifici¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii.                                          ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza proiectul de buget pentru dotarea si  ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦functionarea CDI.                                ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica surse suplimentare de finantare a     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatii CDI.                                 ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 9. ¦Dezvoltare       ¦Identifica nevoile proprii de dezvoltare.        ¦Obiectivitate in autoevaluare si identificarea         ¦
    ¦    ¦profesionala     ¦Participa la stagii de pregatire in vederea      ¦propriilor nevoi de formare, in functie de dinamica    ¦
    ¦    ¦                 ¦satisfacerii nevoilor personale si ale           ¦informatiei in domeniu                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦organizatiei prin raportare la standardele de    ¦Numarul stagiilor de formare si al schimburilor de     ¦
    ¦    ¦                 ¦calitate.                                        ¦experienta la care a participat in vederea satisfacerii¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta interes pentru nou si consecventa in   ¦nevoilor personale privind perfectionarea si ale       ¦
    ¦    ¦                 ¦procesul de instruire/autoinstruire, aplicând in ¦organizatiei, prin raportare la standardele de calitate¦
    ¦    ¦                 ¦activitatea didactica elementele de noutate      ¦Gradul de aplicare a cunostintelor si de utilizare a   ¦
    ¦    ¦                 ¦dobândite in cadrul programelor de formare       ¦noilor competente dezvoltate in cadrul formarilor in   ¦
    ¦    ¦                 ¦parcurse sau prin studiu individual.             ¦activitatile CDI                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la intrunirile echipei pedagogice:     ¦Articole, publicatii, participarea la schimburi de bune¦
    ¦    ¦                 ¦cercuri metodice sau sedinte de catedra.         ¦practici                                               ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta preocupare pentru activitati de        ¦Participarea la stagii de formare si schimburi de      ¦
    ¦    ¦                 ¦formare complementare celor didactice, prin      ¦experienta.                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦obtinerea de competente in domeniul social,      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦TIC, comunicare in limba straina de circulatie   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦internationala si implementarea in activitatea   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦didactica a competentelor dobândite.             ¦                                                       ¦
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                               Director,                                             Salariat,

    Capitolul II – Obligatii/atributii profesionale suplimentare, reprezentând …………………… norma de baza (ore suplimentare), corespunzatoare unui spor de …………………. din salariul de baza, conform reglementarilor in vigoare, stabilite la inceput de an scolar/ universitar ………………………………

    Director, Salariat,

    Capitolul III – Activitati suplimentare neprevazute in incadrarea pe post, efectuate prin ordin de serviciu etc. si care se vor plati prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere etc.

        
    +------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦ Activitatea ¦   Data    ¦Recompensa prin ......................¦ Director  ¦  Observatii  ¦
    ¦crt.¦             ¦           ¦                                      ¦           ¦              ¦
    +----+-------------+-----------+--------------------------------------+-----------+--------------¦
    ¦    ¦             ¦           ¦                                      ¦           ¦              ¦
    +------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                Director,

    Capitolul IV – Sanctiuni primite de angajat

        
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦Motivul sanctiunii¦   Data    ¦   Sanctiunea primita   ¦  Rector/Director   ¦  Observatii   ¦
    ¦crt.¦                  ¦           ¦                        ¦                    ¦               ¦
    +----+------------------+-----------+------------------------+--------------------+---------------¦
    ¦    ¦                  ¦           ¦                        ¦                    ¦               ¦
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                 Director,

    Capitolele III si IV au fost discutate in consiliul profesoral/consiliul de administratie, la care sunt invitati si cei in cauza.

    Director,

    Lider de sindicat,
    Am luat cunostinta,
    Semnatura Data

    NOTA: De exactitatea datelor trecute in fisa postului raspund directorul institutiei/unitatii de invatamânt si salariatul.

    Anexa nr. 3

        ROMANIA 
        MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI 
        UNITATEA DE INVATAMANT 
        ..................................... 
    
        FISA-CADRU
    de evaluare a profesorului documentarist 
    
        NUMARUL FISEI POSTULUI ...................................................... 
        NUMELE SI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC ....................................... 
        PERIOADA EVALUATA ........................................................... 
        REZULTATUL EVALUARII ........................................................ 
    
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦                                     ¦       ¦ Punctaj acordat ¦
    ¦Nr. ¦   Unitati de    ¦              Atributii              ¦      Indicatori de performanta      ¦Punctaj+-----------------¦
    ¦crt.¦   competenta    ¦                                     ¦                                     ¦ maxim ¦ auto-  ¦evaluare¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦                                     ¦       ¦evaluare¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 1. ¦Proiectarea      ¦Identifica si ierarhizeaza nevoile   ¦Consecventa si ritmicitate in        ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor    ¦utilizatorilor.                      ¦conceperea, adaptarea, aplicarea     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Centrului de     ¦Elaboreaza strategii in domeniul     ¦si analiza instrumentelor de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Documentare si   ¦"educatiei pentru informatie".       ¦analiza a nevoilor beneficiarilor.   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Informare (CDI)  ¦Propune elemente de definire a       ¦Participa la elaborarea unei politici¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦politicii documentare a unitatii de  ¦documentare la nivelul unitatii de   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt.                          ¦invatamânt.                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Defineste prioritatile si obiectivele¦Obiectivele sunt stabilite pe        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectului CDI.                     ¦termen lung, mediu si scurt, in      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitatea CDI:         ¦functie de planul managerial al      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica, culturala, de            ¦scolii si de resurse, in raport cu   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare.         ¦exigentele la nivel national, cu     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza curriculum la decizia    ¦specificul zonei geografice, cu      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii privind tehnici de initiere in¦luarea in considerare a dinamicilor  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cercetare documentara.               ¦de modernizare/schimbare la nivel    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati pedagogice    ¦institutional si zonal si cu         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare, impreuna    ¦respectarea prevederilor legislatiei.¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu echipa pedagogica.                ¦Activitatea CDI este proiectata in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati de initiere si¦conformitate cu obiectivele          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorizare a dimensiunii educative   ¦stabilite pe baza concluziilor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a noilor tehnologii ale informarii si¦diagnozei si a prognozei,            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicarii (TIC).                   ¦raspunde functiilor CDI si misiunilor¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦profesorului documentarist si este   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦adaptata nevoilor utilizatorilor si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦specificului scolii.                 ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Curriculum la decizia scolii (CDS)   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦privind initierea in tehnici de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦cercetare documentara, propuse       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦in cadrul curriculumului la decizia  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦scolii, sunt elaborate in functie de ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦particularitatile grupului instruit. ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Proiectul CDI este elaborat in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦relatie cu echipa pedagogica.        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Capacitatea de relationare cu        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦echipa pedagogica pentru elaborarea  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦proiectului CDI                      ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 2. ¦Planificarea     ¦Elaboreaza planul managerial al      ¦In planul managerial al CDI sunt     ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦CDI - anual si semestrial al         ¦evidentiate clar obiectivele,        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                   ¦activitatile planificate, orizontul  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza instrumente de            ¦de timp, partenerii, indicatorii de  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificare pe tipuri de activitati: ¦eficienta ai activitatii,            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice, culturale, de            ¦modalitatile de corectie/actualizare ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare a        ¦a obiectivelor, modalitatile de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦monitorizare si evaluare, rezultatele¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦asteptate.                           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Planificarea si organizarea          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦activitatilor scolare si extrascolare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦sunt in concordanta cu obiectivele   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦educationale si cu gradul de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦interes al elevilor si al comunitatii¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦locale.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 3. ¦Organizarea      ¦Organizeaza activitati pedagogice,   ¦Flexibilitate, adaptabilitate si     ¦  15   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦culturale, de comunicare si de       ¦creativitate in conceperea           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦gestiune conform planului CDI.       ¦activitatilor si a sarcinilor de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in         ¦lucru, astfel incât sa fie           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea punerii lor la dispozitia    ¦valorificate diferitele stiluri de   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦utizatorilor in cadrul activitatilor ¦invatare, sa tina cont de            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦posibilitatile si ritmul de asimilare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de incurajare ¦proprii grupului instruit.           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a lecturii si dezvoltarea gustului   ¦Activitatile organizate pun in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru lectura in parteneriat cu alte¦practica strategiile initial         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cadre didactice, personalitati din   ¦elaborate si sunt cuprinse in        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦lumea cartii (autori, ilustratori,   ¦proiectul CDI.                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦traducatori, editori etc.) si cu     ¦Activitatile desfasurate favorizeaza ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦parintii, utilizând metode si        ¦exploatarea resurselor CDI.          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦mijloace moderne de incitare la      ¦Varietatea resurselor utilizate in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦lectura.                             ¦cadrul activitatilor CDI.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza sau participa la         ¦Modul de organizare a cunostintelor  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati audiovideo, activitati    ¦de transmis si forma de transmitere  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦legate de mass-media, la             ¦faciliteaza receptarea.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦expozitii, vizite si intâlniri       ¦Accesul la noile mijloace de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦tematice, ateliere de creatie,       ¦informare si comunicare este         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cercuri tematice, elaborarea de      ¦facilitat.                           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reviste scolare.                     ¦Activitatile cu caracter cultural    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza potentialul cultural al  ¦sunt derulate tinându-se cont de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦fondului documentar al CDI.          ¦prioritatile scolii, de politica     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la   ¦unitatii de invatamânt, fiind in     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI atât in cadrul activitatilor     ¦conformitate cu documentele          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programate, cât si al celor libere.  ¦Ministerului Educatiei, Cercetarii si¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura accesul la CDI si in afara   ¦Tineretului.                         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programului scolar, in vederea       ¦Prin activitatile organizate se pun  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦prelungirii activitatii elevilor in  ¦in valoare potentialul cultural al   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scoala.                              ¦fondului documentar, productiile     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu profesorii de         ¦culturale românesti si europene, din ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦disciplina in vederea identificarii  ¦perspectiva unei identitati culturale¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦obiectivelor documentare din         ¦comune.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programele scolare.                  ¦Posibilele cai si modalitati de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica     ¦cooperare intre arii curriculare si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a unitatii de invatamânt in          ¦discipline sunt identificate si se   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificarea si organizarea de       ¦regasesc in activitatile desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati cu caracter educativ      ¦in colaborare.                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦(educatie pentru sanatate,           ¦Obiectivele documentare din          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educatie rutiera, educatie           ¦programele scolare sunt              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦ecologica etc.).                     ¦identificate in colaborare cu        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza, impreuna cu consilierul ¦profesorii de disciplina.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau psihologul scolii, activitati de ¦Identificarea nevoilor temporale     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦initiere a elevilor in planificarea  ¦ale activitatilor din CDI (timpul    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si orientarea profesionala/          ¦petrecut in CDI)                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vocationala.                         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Sprijina psihologul/consilierul      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii si echipa pedagogica in       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦organizarea si desfasurarea          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor de motivare spre       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scoala si recuperare a elevilor cu   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦dificultati in invatare si cu        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comportamente deviante.              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa si organizeaza in          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦colaborare cu alte cadre didactice   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati extrascolare, inclusiv din¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sfera activitatilor culturale.       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 4. ¦Formarea elevilor¦Formeaza elevii in domeniul          ¦Modalitati variate in care au fost   ¦  20   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦si dezvoltarea   ¦cercetarii documentare prin          ¦utilizate elemente de initiere in    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦competentelor    ¦desfasurarea activitatilor           ¦cercetarea documentara.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦specifice        ¦planificate in cadrul curriculumului ¦Situatiile de invatare alese         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦la decizia scolii si alte activitati ¦stimuleaza gândirea elevului si      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice.                           ¦capacitatea de argumentare,          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Prezinta noilor utilizatori          ¦formeaza deprinderile de munca si    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦functiile, organizarea CDI,          ¦studiu necesare instruirii pe durata ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatile care pot fi desfasurate ¦intregii vieti.                      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in cadrul CDI, regulamentul de ordine¦Gradul de exploatare a noilor TIC    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦interioara, rolul si misiunile       ¦in activitatile desfasurate in CDI.  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦profesorului documentarist.          ¦Formele de cercetare                 ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii in vederea dezvoltarii  ¦documentara sunt diversificate, in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦autonomiei in invatare si a unei     ¦concordanta cu cerintele invatarii   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦atitudini civice.                    ¦interdisciplinare.                   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Integreaza secvente de cercetare     ¦Gradul de autonomie al elevilor in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦documentara in activitati de         ¦utilizarea resuselor CDI.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatare disciplinare si inter/      ¦Realizarea activitatilor defasurate  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare diverse, in        ¦implica exploatarea resurselor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦parteneriat cu cadrele didactice.    ¦multimedia, favorizeaza inovatia     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune activitati inovatoare care   ¦pedagogica si utilizarea metodelor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦presupun exploatarea resurselor      ¦activ-partcipative.                  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦multisuport.                         ¦Parteneriatele educative la nivelul  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Desfasoara proiecte pedagogice       ¦unitatii de invatamânt urmaresc      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare, impreuna    ¦atât obiective disciplinare, cât si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu echipa pedagogica.                ¦obiective documentare, de            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de initiere   ¦dezvoltare de aptitudini si          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a elevilor in utilizarea si          ¦competente specifice.                ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorizarea dimensiunii educative    ¦Temele transdiciplinare raspund      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a noilor TIC.                        ¦nevoilor de formare a elevilor.      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Indruma initiativele de lectura ale  ¦Activitatile derulate cresc interesul¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor.                            ¦elevilor pentru studiu.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii prin diferite tipuri de ¦Activitatile privind animarea CDI    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati: pedagogice, culturale si ¦implica si participarea elevilor.    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de comunicare, in vederea            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦dezvoltarii competentelor            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice.                           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Implica elevii in animarea CDI:      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦mediatizarea activitatilor CDI,      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦participarea la elaborarea           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦propunerilor de achizitii, ordonarea ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦documentelor, organizarea            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor etc.                   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 5. ¦Monitorizarea si ¦Elaboreaza si aplica                 ¦Metodele de monitorizare si          ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦evaluarea        ¦instrumentele de feedback si         ¦evaluare a activitatilor stabilite   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatii      ¦evaluare a activitatilor desfasurate.¦pentru realizarea obiectivelor sunt  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatea elevilor       ¦adaptate specificului aspectelor     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurata in cadrul CDS;           ¦vizate si al resurselor disponibile. ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatile desfasurate   ¦Activitatile organizate in CDI sunt  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu elevii.                           ¦diverse si raspund functiilor CDI.   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza rezultatele activitatilor¦Numarul de participanti la           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate cu elevii.               ¦activitatile organizate in CDI       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Monitorizeaza proiectele si          ¦Numarul de utilizatori               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificarea activitatilor CDI.      ¦Numarul de documente consultate      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de atingere a       ¦in cadrul CDI                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦obiectivelor si a rezultatelor       ¦Numarul de volume imprumutate        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor planificate.           ¦Diversitatea modalitatilor de        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de exploatare a     ¦evaluare si valorizare a muncii      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦resurselor CDI.                      ¦elevilor                             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste periodic rapoarte de      ¦Gradul de atingere a obiectivelor    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦monitorizare a activitatii si        ¦si de realizare a activitatilor      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦statistici privind activitatea CDI.  ¦planificate                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Gradul de corectare/actualizare a    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦obiectivelor activitatilor           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦planificate, atunci când este necesar¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 6. ¦Dezvoltarea de   ¦Se implica in realizarea de          ¦Numarul proiectelor desfasurate      ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦parteneriate     ¦parteneriate educative nationale     ¦in colaborare                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si internationale.                   ¦Varietatea activitatilor desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa                ¦in colaborare                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica in vederea derularii      ¦Numarul partenerilor implicati in    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦unor activitati pedagogice,          ¦desfasurarea activitatilor propuse   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale, scolare sau               ¦Relevanta parteneriatelor in         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦extrascolare.                        ¦calitatea desfasurarii si            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu institutii de         ¦continutului activitatilor           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cultura si educatie in realizarea    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦unor proiecte cu caracter cultural   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si educativ.                         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza la organizarea si        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurarea de intâlniri cu         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specialisti din diferite domenii.    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 7. ¦Comunicarea      ¦Prezinta elevilor, comunitatii       ¦Sursele de informare din exteriorul  ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educative si membrilor               ¦si interiorul unitatii de invatamânt ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatii locale oferta de         ¦sunt identificate si utilizate.      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitate a CDI.                    ¦Informatia de interes pentru         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la facilitarea circulatiei ¦beneficiari este actualizata         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦informatiei in institutia de         ¦periodic.                            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt.                          ¦Mediatizarea rezultatelor obtinute   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Dezvolta si exploateaza serviciile   ¦si multiplicarea experientelor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de comunicare (e-mail, forumuri,     ¦obtinute la nivelul intregii unitati ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦videoconferinte).                    ¦de invatamânt                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colecteaza informatiile de la        ¦Activitatile de promovare a          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦organizatiile de profil (centre      ¦imaginii si activitatii CDI sunt     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale, muzee, teatre, unitati    ¦realizate periodic.                  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de invatamânt, biblioteci etc.).     ¦Capacitatea de a se implica in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Realizeaza puncte de afisaj in       ¦activitati organizate si desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦spatiul CDI si in afara acestuia.    ¦in parteneriat                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la promovarea activitatii  ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI si a imaginii scolii in          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatea educationala si cea      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦locala.                              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza valorile culturale        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦românesti si europene din            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦perspectiva unei identitati          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale comune.                    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Comunica cu utilizatorii si          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦partenerii.                          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza fondul documentar         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si activitatile desfasurate in CDI   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in rândul elevilor, comunitatii      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educative si in comunitatii locale.  ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 8. ¦Gestionarea CDI  ¦Utilizeaza spatiul CDI in            ¦Organizarea spatiului CDI            ¦  20   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu criteriile de        ¦respecta standardele de              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦amenajare in vederea organizarii     ¦amenajare ale unui CDI.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦optime a activitatii in CDI.         ¦In organizarea spatiului CDI sunt    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza resursele                ¦respectate criteriile de amenajare.  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦(mobilierul, materialele si          ¦Gradul de functionalitate si         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦echipamentele) CDI respectând        ¦respectarea parametrilor tehnici ai  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦normele in vigoare.                  ¦echipamentelor                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in         ¦Prin organizarea CDI si prin         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu standardele de       ¦activitatile propuse accesul liber la¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦functionare.                         ¦informatie este facilitat si         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza fondul documentar        ¦asigurat.                            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pluridisciplinar multisuport in      ¦Gradul de autonomie al utilizatorilor¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu regulile             ¦in reperarea resurselor              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦biblioteconomice in vigoare si cu    ¦pluridisciplinare si multisuport     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reglementarile specifice, in         ¦Practicarea unei politici documentare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea facilitarii accesului liber  ¦prospective                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦la informatie si organizarii optime  ¦Realizarea operatiilor               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a CDI.                               ¦biblioteconomice conform normelor in ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Coreleaza nevoile utilizatorilor cu  ¦vigoare                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦un fond documentar                   ¦Gradul de respectare a sistemului    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pluridisciplinar si multisuport      ¦de clasificare a documentelor        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦adecvat vârstei elevilor si          ¦Gradul de respectare a criteriilor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦profilului unitatii scolare.         ¦de selectie a fondului documentar    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Aplica dispozitiile si procedurile   ¦Capacitatea de aplicare a            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦privind informatia prevazute in      ¦normelor de achizitii documentare    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reglementarile si conventiile        ¦Corelarea necesarului de fond        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦legate de activitatea in domeniul    ¦documentar cu natura activitatii in  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si documentarii in        ¦CDI si cu nevoile utilizatorilor     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦special in materie de proprietate    ¦Stadiul informatizarii CDI si de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦intelectuala.                        ¦realizare a bazelor de date          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza, afiseaza si prezinta     ¦Asigurarea unui program flexibil     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦utilizatorilor Regulamentul intern   ¦care sa permita accesul              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦al CDI.                              ¦utilizatorilor in CDI atât in cadrul ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la   ¦cursurilor, cât si in afara lor      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI atât la activitati programate,   ¦Adaptarea orarului CDI, a planului   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cât si la cele libere;               ¦managerial al CDI la realitatea      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura deschiderea CDI si in        ¦unitatii scolare                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦afara programului scolar, in         ¦Regulamentul intern al CDI este      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea prelungirii activitatii      ¦propus ca parte integranta a         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦elevului in scoala.                  ¦Regulamentului intern al unitatii    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste documentatia              ¦scolare                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦aferenta derularii proiectelor,      ¦Utilizatorii si activitatile derulate¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorificând creativ produsele       ¦in CDI sunt inregistrate ritmic      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor la nivelul organizatiei, ¦pentru evidentierea si valorizarea   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in vederea dezvoltarii acesteia.     ¦lor si pentru remedierea             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica nevoile financiare ale    ¦disfunctionalitatilor.               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI pe baza indicatorilor            ¦Necesarul de achizitii a fost        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cantitativi si calitativi specifici  ¦propus.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii.                              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza proiectul de buget        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru dotarea si functionarea       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica surse suplimentare de     ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦finantare a activitatii CDI.         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 9. ¦Dezvoltarea      ¦Identifica nevoile proprii de        ¦Obiectivitate in autoevaluare si     ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦profesionala     ¦dezvoltare.                          ¦identificarea propriilor nevoi de    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la stagii de pregatire in  ¦formare, in functie de dinamica      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea satisfacerii nevoilor        ¦informatiei in domeniu               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦personale si ale organizatiei prin   ¦Numarul stagiilor de formare si al   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦raportare la standardele de          ¦schimburilor de experienta la care   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦calitate.                            ¦a participat in vederea satisfacerii ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta interes pentru nou si      ¦nevoilor personale privind           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦consecventa in procesul de           ¦perfectionarea si ale organizatiei,  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦instruire/autoinstruire, aplicând in ¦prin raportare la standardele de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatea didactica elementele     ¦calitate                             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de noutate dobândite in cadrul       ¦Gradul de aplicare a cunostintelor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programelor de formare parcurse      ¦si de utilizare a noilor competente  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau prin studiu individual.          ¦dezvoltate in cadrul formarilor in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la intrunirile echipei     ¦activitatile CDI                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice: cercuri metodice         ¦Articole, publicatii, participarea la¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau sedinte de catedra.              ¦schimburi de bune practici           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta preocupare pentru          ¦Participarea la stagii de formare si ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati de formare                ¦schimburi de experienta              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦complementare celor didactice,       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦prin obtinerea de competente in      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦domeniul social, IT, comunicare      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in limba straina de circulatie       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦internationala si implementarea      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in activitatea didactica a           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦competentelor dobândite.             ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                                                           +-------------------------------------+
    Semnatura cadrului didactic evaluat                                                    ¦    PUNCTAJUL     ¦  CALIFICATIVUL   ¦
    ..........................................                                             +------------------+------------------¦
    Data autoevaluarii .......................                                             ¦   81 p - 100 p   ¦   FOARTE BINE    ¦
    Semnatura evaluatorului                                                                +------------------+------------------¦
    ..........................................                                             ¦   71 p - 80 p    ¦       BINE       ¦
    Data evaluarii ...........................                                             +------------------+------------------¦
                                                                                           ¦   61 p - 70 p    ¦   SATISFACATOR   ¦
                                                                                           +------------------+------------------¦
                                                                                           ¦     Sub 60 p     ¦  NESATISFACATOR  ¦
                                                                                           +-------------------------------------+
  • Impozit pe profit. Condiţiile deductibilităţii, din venitul impozabil, a cheltuielilor de deplasare în străinătate

    Reclamanta SC „W.T.H.C.” SRL a solicitat anularea procesului-verbal din 24 februarie 2000, dispoziţiei nr.63 din 28 aprilie 2000, acte emise de Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat a judeţului Timiş şi deciziei nr.885 din 12 iunie 2000 a Ministerului Finanţelor, cu privire la obligaţia de a plăti suma de 39.166.967 lei reprezentând impozit pe profit şi majorări de întârziere în sumă de 84.300.336 lei.

    În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că prin actele administrative contestate, pârâţii au apreciat în mod eronat că ar fi înregistrat ilegal, pe cheltuieli, suma de 237.402.164 lei reprezentând cheltuieli cu deplasarea în străinătate, a personalului societăţii, deşi acestea erau deductibile fiscal deoarece sunt legate de realizarea veniturilor societăţii.

    Curtea de Apel Timişoara – Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.94/CA din 23 aprilie 2002, a admis acţiunea.

    Hotărâre a fost atacată cu recurs de pârâţi, susţinând în esenţă, că suma       cheltuielilor de deplasare nu poate fi considerată deductibilă la calculul impozitului pe profit, întrucât nu sunt aferente veniturilor realizate, şi nu au fost înregistrate în contabilitate în baza unor documente legal întocmite.

    Recursul este fondat.

    Legea nr.82/1991 a contabilităţii prevede în art.6 alin.2 că „orice operaţiune patrimonială se consemnează în momentul efectuării ei într-un înscris care stă la baza înregistrării în contabilitate, dobândind astfel calitatea de document justificativ”.

    Hotărârea Guvernului nr.518/1995 privind unele drepturi ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar prevede în art.12 că, justificarea sumelor cheltuite în valută, cu excepţia celor reprezentând drepturile de diurnă, se face pe bază de documente, iar în situaţia în care, în unele ţări potrivit practicii existente pe plan local nu se eliberează documente sau acestea sunt reţinute de autorităţi, sumele cheltuite se justifică pe bază de declaraţie, pe proprie răspundere.

    În cauză, reclamanta nu a depus declaraţii pe proprie răspundere pentru justificarea sumelor cheltuite în valută, admisibile numai pentru situaţiile în care reclamanta ar fi făcut dovada că în ţările în care s-au efectuat deplasările nu se eliberează, potrivit practicii locale, documente justificative sau că, aceste documente au fost reţinute de autorităţile respectivelor state.

    Ordinele de deplasare, întocmite de reclamantă nu reprezintă documente justificative în sensul prevederilor art.6 din Legea nr.82/1991, în condiţiile în care la acestea nu au fost anexate documente care să conţină viza trecerii frontierei de stat, la ieşirea şi intrarea în ţară, pentru a se putea determina perioada deplasării în străinătate, la calculul diurnei în valută, faţă de datele înscrise în ordinul de deplasare, scopul  deplasării, cheltuielile de transport (bilete de avion, de tren, bonuri de benzină) şi alte cheltuieli (fax, telefon, etc.).

    În lipsa justificării cheltuielilor cu transportul, cazarea şi a altor cheltuieli, pe cale de consecinţă, nu se pot justifica nici cheltuielile cu diurna.

    Admiţând acţiunea cu simpla motivare că, cheltuielile cu deplasarea în străinătate a personalului se încadrează în limitele prevăzute de H.G. nr.518/1995, instanţa a pronunţat o hotărâre nelegală şi netemeinică.

    Se impunea ca instanţa să verifice mai întâi prin  probe suplimentare, dispuse chiar din oficiu, dacă susţinerile reclamantei sunt probate cu documente justificative, potrivit prevederilor legale.

    În consecinţă, s-a admis recursul, s-a casat sentinţa şi s-a trimis cauza aceleiaşi instanţe spre rejudecare.

    Act atacabil în contenciosul administrativ, conform art.1 din Legea nr.29/1990

    Reclamantul D.C. a solicitat să se constate refuzul nejustificat al Guvernului României, de a-i răspunde, conform  cu realitatea la numeroase sesizări, urmând a se aplica o amendă conducătorului autorităţii administrative în culpă şi a i se acorda daune.

    Curtea de Apel Bucureşti – Secţia contencios administrativ, prin sentinţa nr.409 din 16 aprilie 2002, a respins acţiunea, reţinând că        nu există refuz de răspuns la cererile reclamantului.

    Reclamantul a declarat recurs, care însă nu este fondat.

    Din actele de la dosar, a rezultat  că nu sunt întrunite cerinţele art.1 din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ întrucât la sesizarea reclamantului, din  6 decembrie 2001, pârâtul a răspuns la data de 22.01.2002.

    Imprejurarea că răspunsul primit nu-i este favorabil reclamantului nu face ca aceasta să fie considerat refuz nejustificat, întrucât autoritatea administrativă este obligată doar să-i răspundă la sesizare, iar nu şi să-i rezolve favorabil cererea.

    In situaţia dată, nu se justifică cererea privind obligarea conducătorului autorităţii administrative la amendă şi nici acordarea de daune, conform art.10 alin.3 şi art.1 alin.3  din legea nr.29/1990.

    In consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.

    Act al Uniunii Avocaţilor din România referitor la refuzul primirii în profesia de avocat a pensionarului

    Reclamanta B.A. a chemat în judecată Uniunea  Avocaţilor din România, solicitând  anularea deciziilor nr.8581 din 15 decembrie 2001 şi 1096 din 13 iunie 2001 şi obligarea pârâtei de a o primi în profesia de avocat cu scutire de examen.

    În motivarea cererii, reclamanta a învederat că actele administrative contestate sunt nelegale, argumentele invocate de pârâtă în justificarea refuzului fiind neîntemeiate.

    Astfel, avizul negativ al Baroului de Avocaţi Constanţa nu constituie un impediment pentru primirea în profesia de avocat, acest aviz având  doar un caracter consultativ.

    Nici cel de-al doilea motiv nu poate justifica poziţia pârâtei, limitarea dreptului de a cere primirea în profesia de avocat în raport de  vârsta de pensionare, prevăzută de  art.28 pct.9 din Statutul profesiei de avocat  contravenind dispoziţiilor Legii nr.51/1995, legislaţiei în materie de pensie de asigurări sociale şi de  asemenea, prevederilor constituţionale referitoare la dreptul la muncă.

    Ulterior reclamanta şi-a completat acţiunea  solicitând şi anularea deciziei nr.8774 din 23 martie 2002 prin care pârâta a respins cererea de reexaminare a hotărârii anterioare nr.8581 din 15 decembrie 2001.

    Prin sentinţa civilă nr.69 din 23 mai 2002,  Curtea de Apel Constanţa – Secţia contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată.

    Împotriva sentinţei reclamanta a declarat recurs, care este fondat.

    Curtea reţine că au fost greşit interpretate prevederile art.16  alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, potrivit cărora, la cerere, poate fi primit în profesie cu scutire de examen, cel care, anterior sau la data primirii, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar, consilier juridic sau jurisconsult timp de cel puţin 10 ani.

    Instanţa de fond şi-a însuşit  punctul de vedere al pârâtei în sensul că textul susmenţionat, fiind o excepţie de la regula primirii în profesia de avocat pe bază de examen, consacrată de art.16 alin.1 din lege, lasă organelor de conducere ale Uniunii Avocaţilor dreptul de a aprecia în ce măsură este posibilă primirea cu scutire de examen,  chiar dacă sunt  îndeplinite cerinţele legii.

    Această interpretare contravine prevederilor legale care garantează dreptul la muncă şi posibilitatea legală a cumulării pensiei cu venitul realizat dintr-o activitate profesională.

    Organele de conducere ale pârâtei,  comisia permanentă şi consiliul uniunii, constatând că sunt întrunite toate condiţiile prevăzute de Legea nr.51/1995, nu pot  refuza cererile pe motive de  oportunitate, pe baza unor criterii arbitrare şi discreţionare, acordând scutirea de examen doar unor persoane agreate, fiindcă s-ar  încălca principiul constituţional al egalităţii în faţa legii.

    Reclamanta  întruneşte atât cerinţele generale pentru a profesa avocatura, cât şi condiţiile speciale impuse de art.16 alin.2 lit.b din Legea nr.51/1995, pentru a putea fi primită în profesie cu scutire de examen: a absolvit Facultatea de Drept în anul 1960, a lucrat în  calitate de consilier juridic o perioadă mai mare de 10 ani, pensionându-se în anul 1990, după care a fost reîncadrată ca jurisconsult până în anul 2000, nu posedă antecedente penale şi este aptă din punct de vedere medical să exercite profesia dorită.

    Nu are suport legal susţinerea pârâtei în sensul că legislaţia  pensiilor avocaţiale şi Statutul profesiei de avocat exclud de la beneficiul exercitării  profesiei de  avocat persoanele pensionate din alte sisteme de asigurări sociale, şi deci reclamanta, pensionară din sistemul asigurărilor sociale de stat, nu poate fi primită în profesie.  Dispoziţiile art.28 alin.9 din Statutul profesiei de avocat, prevăd  că persoana poate solicita primirea în profesia de avocat cu cel puţin 5 ani anterior împlinirii vârstei de pensionare în sistemul de pensii şi asigurări sociale din care face parte.

    Aceste dispoziţii, adoptate de altfel, după depunerea de către  reclamantă a cererii de primire în profesia de avocat, instituie criterii suplimentare, adăugând condiţii care nu sunt prevăzute de Legea nr.51/1995, astfel încât nu pot justifica respingerea solicitării de primire în  profesie cu scutire de examen.

    În consecinţă, constatând că reclamanta întruneşte condiţiile şi criteriile cuprinse în Legea privind organizarea şi exercitarea avocaturii, s-a admis recursul,

    s-a casat sentinţa şi, pe fond s-a admis acţiunea.

    Funcţionar public. Calitate în raport cu Legea nr.188/1999

    Reclamanta S.I. a chemat în judecată pe pârâţii Banca Naţională a României şi pe guvernatorul acesteia pentru a se dispune anularea Ordinului nr.636/2000 prin care i s-a desfăcut contractul de muncă în baza  art.130 lit. a din Codul muncii.

    In motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că a fost eliberată din funcţia de şef birou la Direcţia Decontări Bancare prin pretinsa  reorganizare a activităţii de plăţi şi decontări bancare ca urmare a unor represalii asupra personalului din această direcţie care s-au opus la executarea unor dispoziţii ilegale.

    Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr.139/2001, a admis acţiunea şi a dispus reîncadrarea reclamantei în funcţia de şef birou la  serviciul viramente din cadrul Oficiului Central de  Plăţi şi Decontări Bancare.

    Instanţa de fond a reţinut  calitatea de funcţionar public a reclamantei, faptul că nu a avut loc o reorganizare efectivă şi că nu i s-a oferit un loc de muncă corespunzător.

    Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Banca Naţională a României.

    In motivarea recursului, recurenta – pârâtă a susţinut  în principal că instanţa competentă în soluţionarea cauzei nu este Curtea de Apel Bucureşti ci Tribunalul Bucureşti, dată fiind natura litigiului, respectiv litigiu  de muncă.

    Recursul este fondat.

    Potrivit dispoziţiilor art.3 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici „funcţia publică reprezintă ansamblul atribuţiilor şi responsabilităţilor stabilite de autoritatea sau instituţia  publică  în  temeiul legii, în scopul realizării competenţelor sale. Funcţiile publice  sunt prevăzute în anexa la prezenta lege. Anexa poate fi completată prin Hotărârea Guvernului”.

    In Legea nr.188/1999 nu există nici o menţiune cu privire la Banca Naţională a României, iar potrivit dispoziţiilor art.35 alin.3 din Legea nr.101/1998 privind  Statutul BNR, salariaţii  băncii sunt angajaţi în baza unui  contract individual de muncă, în timp ce funcţionarii publici îşi desfăşoară activitatea în baza unui act de autoritate, respectiv ordin sau dispoziţie de numire în funcţia publică.

    De altfel, Banca Naţională a României este banca centrală a statului român, are personalitate juridică, iar statutul său este  aprobat printr-o lege specială – Legea nr.101/1998. La elaborarea  Statutului Băncii Naţionale a României   s-a    avut    în   vedere  independenţa  instituţională  şi financiară

    băncii centrale în raport cu celelalte instituţii ale statului, aceasta  independenţă fiind o cerinţă obligatorie prevăzută de Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale şi prin dispoziţiile  Tratatului de la Maastricht vizând politica economică şi monetară.

    Rezultă aşadar că  Banca Naţională a României  nu este prevăzută în anexa la Legea nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, iar salariaţii săi nu sunt funcţionari publici, nefiind numiţi în funcţia publică în conformitate cu prevederile Statutului funcţionarilor publici.

    Aşa fiind, cauza dedusă  judecăţii este un litigiu de muncă , în legătură cu  încetarea contractului  individual de muncă, astfel cum este definit în prevederile art.67 lit.a din Legea nr.168/1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă.

    In consecinţă, recursul a fost admis, sentinţa  casată şi cauza  trimisă spre soluţionare instanţei competente material conform dispoziţiilor art.2 lit.b1  Cod procedură civilă, respectiv Tribunalul Bucureşti.

    Act al Uniunii Avocaţilor din România. Admisibilitatea verificării legalităţii actului Uniunii

    Reclamantul S.I.T. a solicitat să se dispună anularea deciziei nr.8523 din 15.12.2001 a Consiliului Uniunii Avocaţilor din România şi  obligarea  Uniunii să-l primească în profesia de avocat cu scutire de examen.

    Reclamantul a susţinut  că, deşi  întruneşte condiţiile legale, cererea sa a primit aviz negativ din partea Baroului de Avocaţi Braşov, aviz care a stat la baza respingerii de către Consiliul Uniunii Avocaţilor a cererii sale prin Decizia ce s-a cerut a fi anulată.

    Curtea de Apel Braşov, Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa  nr.46/F din 14 mai 2002, a admis excepţia  inadmisibilităţii acţiunii şi a respins acţiunea.

    S-a reţinut, în esenţă, că Uniunea Avocaţilor din România este o uniune cu caracter profesional, deciziile sale nu se impun prin atribute specifice puterii administrative, şi deci, calea de  urmat pentru anularea actelor sale nu este aceea prevăzută de Legea nr.29/1990, ci o  acţiune de drept comun la instanţa competentă.

    Impotriva acestei sentinţe a declarat recurs  reclamantul, reţinându-se următoarele: în înţelesul prevederilor art.1 din Legea nr.29/1990, legea contenciosului administrativ, acte administrative pot fi nu numai actele efectuate de organele administrative de stat, ci şi actele juridice efectuate de autorităţile ce au calitatea de organe administrative şi care sunt investite prin lege  să îndeplinească funcţiuni administrative, funcţiuni în cadrul cărora îndeplinesc şi adoptă acte juridice.

    Esenţial pentru a constata că un act este administrativ în sensul Legii nr.29/1990 este nu numai ca actul să fie emis  sau adoptat de la un organ al statului, ci de un organ de autoritate administrativă mai exact de la o organizare cuprinsă în sistemul de  structuri stabilit pentru îndeplinirea nevoilor sociale şi funcţionare în acest scop, a serviciilor publice, de asemenea manieră încât printr-o  oganizare  cît  mai calificată, să fie satisfăcute aceste cerinţe, şi să se  poată interveni atunci când se impune  cu măsuri pentru realizarea ordinii de drept, pentru menţinerea stării de legalitate în cadrul competenţelor de strictă aplicare stabilite prin lege.

    Sub aspectul celor expuse,  Uniunea Avocaţilor din  România, formă organizatorică  cu competenţe şi structură stabilite prin lege privind desfăşurarea activităţii de avocatură, este cuprinsă şi face parte din autorităţile administrative, iar actele Uniunii sunt acte administrative.

    Faţă de considerentele expuse, Curtea a admis recursul, a casat sentinţa recurată  şi a trimis cauza spre rejudecare la aceeiaşi  instanţă, care va analiza toate celelalte apărări ale părţilor.

    Taxă judiciară de timbru. Scutire

    Ministerul Finanţelor Publice a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr.187/2001 a  Curţii de Apel Iaşi, susţinând că instanţa  greşit a anulat decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 a Ministerului Finanţelor, Direcţia Generală de soluţionare a contestaţiilor, prin care s-a stabilit că C.V. datorează taxă judiciară de timbru pentru acţiunea prin care a cerut actualizarea unor daune de la inculpatul C.P.

    Recursul nu este fondat.

    C.V. este partea civilă din dosarul penal nr.14562/1997 al Judecătoriei Iaşi şi căruia i s-a admis în parte acţiunea civilă, cu obligarea inculpatului C.P., la o prestaţie periodică de 162.876 lei lunar începând cu 12 iulie 1994 şi până la încetarea stării de  nevoie şi 54.700.000 lei daune morale.

    Inculpatul C.P. a fost condamnat la 3 ani închisoare (cu aplicarea art.81 Cod penal) întrucât în ziua de 12 iulie 1994 i-a aplicat mai multe  lovituri părţii vătămate C.V., precum şi o lovitură  cu o furcă de fier în zona capului, având drept consecinţă pierderea  totală a vederii la ochiul stâng.

    Ulterior partea civilă C.V. a formulat o acţiune civilă separată, şi, în această cauză, Ministerul Finanţelor, prin decizia nr.1413 din 21 septembrie 2001 (atacată în cauză), i-a impus plata unei taxe de timbru considerându-se cererea formulată o acţiune în pretenţii.

    În mod corect, instanţa de fond a stabilit că: „potrivit dispoziţiilor art.24 lit.c din Ordinul Ministrului Justiţiei nr.760/C/1999 pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de  timbru – sunt scutite de taxele judiciare de timbru, potrivit legii, acţiunile şi cererile  inclusiv  cele pentru exercitarea căilor de atac, referitoare la cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale decurgând din acestea, formulate cu prilejul soluţionării dosarului penal sau prin acţiuni civile separate introduse la instanţa civilă.

    Cum intimatul C.V. a cerut actualizarea prestaţiei periodice la care a fost obligat cel ce l-a vătămat, prestaţie  neachitată de C.P., precum şi daune materiale reprezentând venituri nerealizate, acesta beneficiază de scutirea de taxă de timbru prevăzută de lege.

    Toate pretenţiile intimatului în acţiunea  promovată şi pentru care i s-a cerut să plătească taxă de timbru prin actul administrativ contestat îşi au izvorul în dosarul penal în care inculpatul C.P. a fost judecat şi condamnat.

    Deci, recursul declarat de Ministerul Finanţelor este  neîntemeiat şi întrucât actul administrativ atacat a fost în mod corect anulat de instanţa de fond, hotărârea acesteia fiind legală şi temeinică, recursul a fost respins.

    T.V.A. Export. Condiţiile cotei 0 a taxei

    Societatea Comercială “P. N.” SRL în contradictoriu cu Ministerul Finanţelor Publice şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice Arad, a solicitat anularea deciziei nr.390/4 iulie 2002 emisă de primul pârât şi a procesului verbal din 20 mai 2002 încheiat de cea de a doua pârâtă şi exonerarea de plata sumelor de 92.633.536 lei taxă pe valoarea adăugată, 7.251.986.050 lei taxă pe valoare adăugată şi 3.539.244.202 lei majorări de întârziere aferente.

    Reclamanta a arătat că, întrucât nu a fost încasată contravaloarea exportului de animale vii în valoare de 38.904 DM efectuat în Grecia, organele de control au reţinut că a încălcat dispoziţiile art.IV punctul 3 din Ordonanţa Guvernului nr.18/1994 şi a fost sancţionată contravenţional conform art.IV pct.7 cu amendă în sumă de 601.981.224 lei, echivalentul exportului. Corespunzător acestui export, pentru neîncasarea la termen a sumei de 38.004 DM pentru care societatea a aplicat cota zero TVA, organele de control au considerat că trebuie să plătească suma de 92.633.536 lei cu titlu de TVA suplimentar.

    Consideră impunerea nelegală întrucât nu s-a ţinut seama de faptul că valoarea exportului nu s-a încasat din cauză că beneficiarul nu a plătit-o, astfel că ea se află în litigiu, pentru care s-a început procedura judiciară în Grecia.

    Referitor la stabilirea cotei de 19% de TVA pentru exporturile a căror contravaloare s-a încasat, conform opiniei organelor de control, contrar dispoziţiilor art.17 lit.B a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000 coroborate cu prevederile punctului 9.2 alineatul 2 din Hotărârea Guvernului nr.401/2000 şi pentru care s-a stabilit obligaţia de plată a sumei de 7.251.986.050 lei cu titlu de TVA suplimentar, consideră că sunt întrunite condiţiile legale pentru cota zero la TVA.

    Curtea de Apel Timişoara- Secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa nr.336 din 15 octombrie 2002, a admis în parte acţiunea şi a anulat actele contestate în parte în ceea ce priveşte obligaţia reclamantei de a plăti la bugetul de stat 92.633.536 lei TVA suplimentar, 1.744.883.052 lei TVA suplimentar şi 324.856.368 lei.

    Instanţa a reţinut că pentru exportul efectuat în baza declaraţiei vamale  întocmită în 11 ianuarie 2001, sunt aplicabile prevederile art.17 lit.B punctul a- întrucât textul nu condiţionează aplicarea cotei zero de TVA de încasarea efectivă a contravalorii exportului, fiind prevăzută doar condiţia ca încasarea valutei să se facă în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţională a României.

    Prin urmare, nu sunt incidente nici dispoziţiile cuprinse la punctul 9.2 din Hotărârea Guvernului nr.401/2000 câtă vreme contravaloarea acelui export nu a fost încasată.

    Pentru celelalte exporturi s-a constatat că reclamanta nu a făcut dovada încasării valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţională a României, astfel nu poate beneficia de cota zero TVA.

    Considerând hotărârea netemeinică şi nelegală, părţile au declarat recurs.

    Societatea comercială reclamantă, susţine că se impunea admiterea acţiunii în totalitate, anularea actelor şi exonerarea de plata sumelor, întrucât îndeplineşte condiţiile legale pentru aplicarea cotei zero TVA.

    Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Arad în nume propriu şi în reprezentarea Ministerului Finanţelor Publice arată că actele contestate sunt legale, astfel că se impune admiterea recursului, casarea sentinţei şi în fond respingerea acţiunii, întrucât instanţa nu a ţinut cont de prevederile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.215/1999 privind modificarea legislaţiei referitoare la TVA şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000 şi a Hotărârii de Guvern nr.401/2000.

    Recursul declarat de societate este nefondat iar recursul pârâţilor este fondat.

    În urma unui control efectuat la reclamantă de organele de control ale Direcţiei Controlului Fiscal Arad, ce a vizat perioada ianuarie 2000- noiembrie 2001, s-au constatat că aceasta până la  data verificării, 20 mai 2002, nu a încasat contrvaloarea exportului efectuat în baza declaraţiei vamale de export nr.1488/11 ianuarie 2001, respectiv suma de 38.904 DEM, deşi termenul de încasare era depăşit.

    Pentru neîncasarea contravalorii exportului pentru care societatea a aplicat cota zero TVA şi pentru nerespectarea condiţiei de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţională a României, s-a constatat că aceasta a contravenit dispoziţiilor art.17 lit.B pct.a din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000 coroborate cu pct.9.3 şi 9.9 din Hotărârea Guvernului nr.401/2000 astfel i s-a aplicat cota de 19% TVA asupra contravalorii în lei a exportului, rezultând TVA suplimentară de 92.633.536 lei.

    În urma verificării documentelor care atestă încasarea exporturilor efectuate, s-a reţinut că reclamanta nu a respectat condiţiile de încasare a contravalorii acestora, încasând sumele în valută în numerar, acestea fiind depuse ulterior de către administratorul societăţii şi de către diverse persoane fizice în contul societăţii deschis la Banca Transilvania – Sucursala Arad.

    Pentru încălcarea dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.215/1999, art.1 pct.2 de modificare a art.17 lit.B pct.a din Ordonanţa Guvernului nr.3/1992, republicată, pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 14 martie 2000 şi a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000, art.17 lit.B pct.a pentru perioada 15 martie 2000 – 30 noiembrie 2001, s-a aplicat cota de 19% TVA la facturile externe încasate în numerar, rezultând TVA suplimentară în sumă de 7.251.986.000 lei. La debitele stabilite s-au calculat majorări de întârziere de 3.539.244.202 lei.

    În procedura prealabilă fiscală soluţia a fost de respingere a contestaţiei iar la instanţă aceea de admitere în parte.

    Soluţia organelor de control este corectă, potrivit celor ce se vor arăta.

    Conform art.17 lit.B pct.a din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.215/1999 privind modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la TVA, cota zero de TVA se aplică pentru “exportul de bunuri, efectuat de agenţii economici cu sediul în România, a căror contravaloare se încasează în valută în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţională a României”.

    Aceeaşi prevedere a fost menţinută şi prin art.17 lit.B a) din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000 privind TVA, în vigoare cu începere de la 15 martie 2000.

    Normele privind controlul valutar asupra încasărilor din exporturi şi din celelalte operaţiuni cu străinătatea ale Băncii Naţionale a României precizează că “persoanele juridice autorizate să efectueze operaţiuni cu străinătatea sunt obligate să încaseze în termenele prevăzute în dispoziţii legale sumele în valuta convertibilă în lei aferente acestor operaţiuni în conturile lor în bănci”.

    Art.16 din Regulamentul valutar nr.3/1997 privind efectuarea operaţiunilor valutare, emis de Banca Naţională a României, prevede că, în cazul livrării mărfurilor la extern, exportatorii au obligaţia de a întocmi declaraţia de încasare valutară, document necesar urmării şi controlului efectiv al încasării valutare şi de a încasa în termen valuta. Încasarea valutei trebuie făcută obligatoriu prin conturi bancare deschise la bănci autoroizate din Banca Naţională a României.

    Pct.9.2 alin.2 din Hotărârea Guvernului nr.401/2000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000 prevede “pentru operaţiunile prevăzute la art.17 lit.B a) din ordonanţa de urgenţă nu beneficiază de cota zero de taxă pe valoarea adăugată contribuabilii care încasează valuta în numerar sau prin transferuri din conturi bancare personale”.

    Cum aceste norme explicitează modul de aplicare a prevederilor art.17 lit.B a), nu se poate vorbi că ar adăuga la lege.

    Deci, justificat s-a reţinut că societatea nu beneficiază de cota zero TVA pentru exporturile realizate, în condiţiile în care încasarea valutei s-a făcut în numerar de persoane fizice.

    Aceeaşi situaţie se aplică şi pentru exportul realizat, în condiţiile în care societatea nu justifică încasarea valutei.

    Pct.9.9 din Hotărârea Guvernului nr.401/2000 arată că: “nerespectarea prevederilor pct.9.3-9.8 privind justificarea cotei zero

    de TVA şi/sau nerespectarea condiţiei de încasare a valutei în conturi bancare deschise la bănci autorizate de Banca Naţională a României atrag obligaţia plăţii TVA prin aplicarea cotei corespunzătoare livrărilor şi prestărilor la intern şi a majorărilor de întârziere aferente,

    calculate de la data documentului care atestă livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor”.

    Apărarea societăţii în sensul că aflându-se în litigiu cu partenerul extern ar trebui să i se aplice prevederile Ordonanţei Guvernului nr.18/1994 privind măsuri pentru întărirea disciplinei financiare a agenţilor economici nu poate fi primită, operabile fiind dispoziţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.17/2000 privind TVA.

    Debitele fiind legale, societatea urmează a suporta şi plata majorărilor de întârziere.

    În consecinţă, recursul declarat de societate fiind neîntemeiat, a fost respins, iar recursul pârâţilor fiind fondat, a fost admis, sentinţa atacată a fost casată şi în fond acţiunea s-a respins.

    Avocat. Acţiune pentru obligarea Uniunii Naţionale a Avocaţilor din România de a primi în profesia de avocat

    B. N. a solicitat obligarea Uniunii Avocaţilor din  România să emită o decizie de  numire ca avocat în baroul precizat în acţiune.

    Curtea de Apel Bucureşti, Secţia contencios administrativ, prin sentinţa nr.1038 din 31 octombrie 2002, a respins ca inadmisibilă acţiunea, reţinând că nu sunt întrunite cerinţele art.1 şi 11 din Legea nr.29/1990.

    Reclamantul a declarat recurs şi a arătat că i s-a încălcat un drept fundamental prevăzut în art.14 din Legea nr.51/1995, modificată prin Legea nr.231/2000.

    Recursul este nefondat.

    Prin acţiune, reclamantul a solicitat obligarea Uniunii Avocaţilor din România să emită o decizie de numire a sa în profesia de avocat.

    Conform Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, modificată prin Legea nr.231/2000, persoana interesată se adresează organelor Uniunii Avocaţilor din România, Comisia permanentă şi Consiliul uniunii, care se pronunţă prin decizie, iar ultima decizie, act administrativ de autoritate face obiectul controlului judecătoresc în baza art.1 din Legea nr.29/1990 a contenciosului administrativ.

    În speţă, reclamantul deşi a parcurs procedura prealabilă prevăzută de lege, nu a înţeles să atace decizia Consiliului Uniunii prin care i s-au respins cererile. Or, în situaţia dată, instanţa nefiind legal sesizată, soluţia legală era de respingere a acţiunii ca inadmisibilă.

    În consecinţă, recursul a fost respins ca nefondat.

    Competenţă materială. Plângere împotriva deciziei de sancţionare contravenţională emisă de C.N.A.

    Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, reclamanta Societatea comercială „NTR” SRL Bucureşti a solicitat anularea deciziei nr.61 din 18.03.2003, prin care pârâtul Consiliul Naţional al Audiovizualului a menţinut sancţiunea contravenţională aplicată prin decizia nr.39 din 18.02.2003, dar a redus cuantumul amenzii de la 250.000.000 lei la 150.000.000 lei.

    Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ a invocat din oficiu excepţia de necompetenţă materială, excepţie care a fost admisă şi prin sentinţa civilă nr.531 din 16.04.2003, astfel că a fost declinată cauza spre soluţionare în favoarea Judecătoriei sectorului 1 Bucureşti.

    Instanţa de fond a reţinut că fapta contravenţională pentru care a fost sancţionată reclamanta este prevăzută într-un act cu caracter normativ emis de Consiliul Naţional al Audiovizualului, respectiv în Decizia nr.78/2002, situaţie în care plângerea împotriva actului de constatare şi de sancţionare a contravenţiei se soluţionează de către judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, conform art.31-32 din O.G. nr.2/2001. Instanţa de fond a considerat că dispoziţiile art.93 din Legea nr.504/2002, care prevăd competenţa instanţei de contencios administrativ, nu sunt aplicabile decât în cazul contestării deciziilor luate de Consiliul Naţional al Audiovizualului sau de Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii pentru sancţionarea încălcării prevederilor acestei legi, iar nu în cazul încălcării reglementărilor emise de pârât.

    Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs reclamanta şi pârâtul, solicitând casarea hotărârii şi trimiterea cauzei la aceeaşi instanţă pentru a fi judecat fondul pricinii.

    Recurenta-reclamantă a solicitat casarea hotărârii în baza art.304 pct.9 C. proc. civ., susţinând că O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor nu se aplică şi contravenţiilor din materia audiovizualului, decât în măsura în care Legea nr.504/2002, ca lege specială, nu cuprinde dispoziţii derogatorii. Sub acest aspect, recurenta-reclamantă a arătat că Legea nr.504/2002 are dispoziţii speciale în privinţa competenţei materiale a instanţei care soluţionează plângerea împotriva actelor de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor, deoarece prevede expres în art.93 alin.2 că, deciziile de sancţionare luate de Consiliul Naţional al Audiovizualului pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ.

    În recursul declarat de Consiliul Naţional al Audiovizualului s-a invocat, în temeiul art.306 alin.2 C. proc. civ., acelaşi motiv de casare şi   s-a precizat că, după pronunţarea hotărârii atacate, Legea nr. 504/2002 a fost modificată şi completată prin Legea nr.402/2003 şi în modificările aduse dispoziţiilor art.93 şi 94 din lege, s-a făcut distincţia clară, în sensul că actele de sancţionare emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului, sunt supuse controlului instanţei de contencios administrativ, iar contravenţiilor aplicate de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiilor le sunt aplicabile dispoziţiile O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.

    Recursurile sunt admisibile.

    Legea audiovizualului nr.504/2002 a fost modificată şi completată prin Legea nr.402/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 709 din 10.10.2003.

    Conform dispoziţiilor art.91 alin.1, art.93 alin.1 şi 3 şi art.94 din noua reglementare, constituie contravenţie nerespectarea prevederilor legii audiovizualului şi a deciziilor cu caracter normativ emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului, iar deciziile de sancţionare adoptate de Consiliu pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ, spre deosebire de contravenţiile constatate de Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, cărora le sunt aplicabile prevederile O.G. nr.2/2001, aprobată prin Legea nr. 180/2002.

    În consecinţă, deciziile emise de Consiliul Naţional al Audiovizualului pentru constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, indiferent dacă faptele care constituie contravenţii au fost prevăzute în Legea nr.504/2002 sau într-un act normativ propriu, adoptat de Consiliu în exercitarea competenţei sale legale de reglementare, pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ.

    Faţă de normele speciale de competenţă materială cuprinse în dispoziţiile legale menţionate anterior, se constată că în cauză nu sunt aplicabile prevederile din dreptul comun privind regimul juridic al contravenţiilor, reglementat prin O.G. nr.2/2001, aprobată prin Legea nr.180/2002.

    Curtea a admis ambele recursuri, a casat hotărârea atacată şi conform art.313 C. proc. civ., a trimis cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

    Conflict negativ de competenţă. Plângere împotriva actului administrativ prin care s-a refuzat atribuirea unui teren

    Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, reclamanta AM a solicitat obligarea pârâtului Consiliul General al Municipiului Bucureşti să emită o hotărâre prin care să-i atribuie în proprietate terenul în suprafaţă de 234 m.p., situat în Bucureşti.

    Reclamanta a arătat că suprafaţa de teren solicitată este aferentă construcţiei proprietatea sa şi că pârâtul a refuzat nejustificat să-i atribuie dreptul de proprietate, respingând cererea sa formulată în baza Legii nr.18/1991 şi art.1075 din C. civ.

    Judecătoria sectorului 1 a invocat din oficiu excepţia necompetenţei materiale, excepţie care a fost admisă şi a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ, cu motivarea că răspunsul negativ comunicat reclamantei reprezintă un act administrativ de autoritate, asupra căruia este competentă să se pronunţe instanţa de contencios administrativ.

    Curtea de Apel Bucureşti, Secţia de contencios administrativ a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 şi pentru rezolvarea conflictului de competenţă astfel ivit, a dispus trimiterea dosarului la Curtea Supremă de Justiţie.

    Hotărând astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut că nu sunt aplicabile prevederile Legii nr.29/1990, întrucât acţiunea reclamantei are ca obiect atribuirea în proprietate a terenului aferent construcţiei proprietatea sa, în temeiul Legii nr.18/1991 şi art.1075 din C. civ.

    Curtea de Apel Bucureşti a constatat că sunt aplicabile normele de competenţă materială prevăzute de art.1 pct.1 şi pct.3 din C. proc. civ., potrivit cărora Judecătoria sectorului 1 este competentă să judece litigiul.

    Învestită în rezolvarea prezentului conflict negativ de competenţă, ivit în condiţiile art.20 pct.2 C. proc. civ., Curtea va stabili competenţa în favoarea Judecătoriei sectorului 1, pentru următoarele considerente:

    Cererea reclamantei are ca obiect obligarea pârâtului Consiliul General al Municipiului Bucureşti de a întocmi propunerea şi documentaţia pentru atribuirea în proprietate a suprafeţei de 234 m.p., teren aferent construcţiei proprietatea reclamantei şi aflat în folosinţa acesteia în baza contractului de închiriere încheiat la 13.01.2003.

    Cererea astfel formulată are ca temei juridic prevederile art.36 alin.3 şi alin.6 din Legea nr.18/1991 republicată, precum şi dispoziţiile art.1075 din C. civ. pentru acordarea de daune, în cazul neexecutării obligaţiei de către pârât.

    Legea nr.18/1991 republicată prevede în art.53 alin.1 şi art.54 că se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul împotriva oricărui act administrativ al unui organ administrativ care a refuzat atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, în condiţiile prevăzute în cap.III al legii privind terenurile proprietate de stat.

    Faţă de obiectul şi cauza juridică a acţiunii formulate de reclamantă, se constată că sunt incidente normele de competenţă materială cuprinse în Legea nr.18/1991, ca lege specială.

    În consecinţă, aplicând dispoziţiile art.1 pct.1 şi pct.3 din C. proc. civ., Curtea a stabilit că Judecătoria sectorului 1 Bucureşti este competentă să se pronunţe în primă instanţa în litigiul dintre reclamanta AM şi pârâtul Consiliul General al municipiului Bucureşti.

    TARIFE 2007 PENTRU CADASTRU SI INTABULARE

    TARIFE 2007 PENTRU CADASTRU SI INTABULARE Tarifele modificate pentru documentatia de cadastru si intabulare sunt:

    – Prima inregistrare a imobilelor in cadastru si cartea funciara – 120 lei – Inscrierea constructiei – corp constructie – 50 lei + 0,05% din valoarea de impozitare – Dezmembrarea terenurilor supuse exproprierii – 10 lei – Comasare (extravilan) – imobil rezultat – 120 lei – Comasare (intravilan) – 120 lei – Schimbarea categoriei de folosinta a terenurilor – 50 lei – Actualizarea informatiilor cadastrale – 50 lei – Inscrierea condominiului – 100 lei – Intabulare drept de ipoteca sau privilegiu – 100 lei + 0,1% din valoarea creantei garantate – Infiintare carte funciara – imobil – 60 lei – Alte transcrieri, inscrieri sau notari, inclusiv radierea – 50 lei – Consultarea cartii funciare – 5 lei pentru fiecare exemplar in parte – Eliberarea extrasului de carte funciara pentru informare – 20 lei – Eliberarea certificatelor de sarcini – 100 lei – Eliberarea extrasului de carte funciara pentru autentificare – 40 lei Sunt gratuite: prima inscriere in cartea funciara a terenurilor agricole situate in extravilanul localitatilor, dobandite prin titluri de proprietate; eliberarea unui extras de carte funciara pentru informare care atesta modalitatea de efectuare a inscrierii si furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentatiei cadastrale. Taxa pentru eliberarea actelor in regim de urgenta reprezinta de patru ori valoarea tarifului normal, dar nu mai mult de 5.000 de lei. Sunt gratuite: prima inscriere in cartea funciara a terenurilor agricole situate in extravilanul localitatilor, dobandite prin titluri de proprietate; eliberarea unui extras de carte funciara pentru informare care atesta modalitatea de efectuare a inscrierii si furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentatiei cadastrale. Taxa pentru eliberarea actelor in regim de urgenta reprezinta de patru ori valoarea tarifului normal, dar nu mai mult de 5.000 de lei. Av.COLTUC MARIUS