AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Manager AVOCAT Coltuc Marius Vicentiu Avocat Coltuc Marius Vicentiu 0745150894 Whatsapp 0745 150 894 https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Coltucmariusvicentiu

Cum,cand revoc o donatie?

de

Care sunt cazurile de revocare a donaţiei pentru ingratitudine şi ce efecte produce revocarea respectivă?

Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:

  • dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează să atenteze, nu l-a înştiinţat;
  • dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
  • dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.

Referitor la efectele revocarii unei donaţii, trebuie să distingem între efectele generale şi efectele speciale ale revocării.

Astfel, în ceea ce priveşte efectele generale ale revocării amintim faptul că, în caz de revocare pentru ingratitudine, donatarul restituie în natură bunul donat dacă acest lucru este posibil; în schimb, dacă restituirea în natură a bunului donat nu este posibilă, donatarul va fi obligat să plătească valoarea acestuia, socotită la data soluţionării cauzei.

De asemenea, în urma revocării donaţiei pentru ingratitudine, donatarul va fi obligat să restituie fructele pe care le-a perceput începând cu data introducerii cererii de revocare a donaţiei.

Referitor la efectele speciale ale revocării, reţinem că revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect în privinţa drepturilor reale asupra bunului donat dobândite de la donatar, cu titlu oneros, de către terţii de bună-credinţă şi nici asupra garanţiilor constituite în favoarea acestora.

Subliniem însă faptul că, în cazul bunurilor supuse unor formalităţi de publicitate (de exemplu înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate), dreptul terţului trebuie să fi fost înscris anterior înregistrării cererii de revocare în registrele de publicitate aferente.

Ce trebuie cunoscut în legătură cu cererea de revocare a donaţiei pentru ingratitudine?

Acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine trebuie exercitată într-un interval de timp relativ scurt de la data la care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine. În acest sens, potrivit art. 1024 alin. 1 din Codul civil, dreptul la acţiunea prin care se solicită revocarea pentru ingratitudine se prescrie în termen de un an din ziua în care donatorul a ştiut că donatarul a săvârşit fapta de ingratitudine.

Reţinem că acţiunea în revocare pentru ingratitudine poate fi exercitată numai împotriva donatarului. Dacă donatarul moare după introducerea acţiunii, aceasta poate fi continuată împotriva moştenitorilor.

Revocarea pentru ingratitudine este o pedeapsă civilă şi, pe cale de consecinţă, acţiunea în revocare are un caracter strict personal şi poate fi introdusă doar de donator.

Ce documente sunt necesare pentru schimbarea denumirii?Societate comerciala in societate

de

Firmele vor depune la Registrul Comertului mai multe documente. Potrivit ONRC, acestea sunt:

  • Cererea de inregistrare (original);
  • Daca este cazul, declaratia-tip pe propria raspundere semnata de asociati sau de administratori din care sa rezulte, dupa caz, ca:
    • persoana juridica nu desfasoara, la sediul social, la sediile secundare sau in afara acestora, activitatile declarate, o perioada de maximum 3 ani;
    • persoana juridica indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii pentru activitatile precizate in declaratia-tip;
  • Dovada verificarii disponibilitatii si a rezervarii firmei (original);
  • Daca este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevazut de art. 39 din Legea nr. 26/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare (copie);
  • Actul modificator al actului constitutiv (hotararea adunarii generale a asociatilor actionarilor/decizia asociatului unic, original);
  • Certificatul de inregistrare (original);
  • Actul constitutiv actualizat (original);
  • Daca este cazul:
    • Avizele prealabile prevazute de legile speciale (original);
    • imputernicire speciala (in forma autentica), avocatiala sau delegatie pentru persoanele desemnate sa indeplineasca formalitatile legale (original);
  • Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:
    • 45 lei – taxele de registru;
    • 27 lei, reprezentand un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare si 10% Fondul de buletin prevazute de Legea nr. 85/2014;
    • 72 lei pentru fiecare sediu autorizat pe baza declaratiei pe proprie raspundere (45 lei taxa de registru, la care se adauga 27 lei reprezentand un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare si 10% Fondul de buletin prevazute de Legea nr. 85/2014);
    • tariful de publicare in Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

Sectiile civile sunt competente sa judece procesele dintre ANPC si banci

de

Curtea de Apel Bucuresti a judecat unul dintre conflictele negative de competenta iscate intre sectiile civila si de contencios de la Tribunalul Bucuresti. Judecatorii celor doua sectii au incercat in mod repetat sa isi paseze intre ei procesele in care Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor a chemat in judecata opt banci pentru inserarea unor clauze abuzive in contractele de creditare.

Magistratii sectiilor civile vor fi responsabili cu judecarea proceselor pe clauze abuzive dintre banci si ANPC, a decis Curtea de Apel Bucuresti. Aceste litigii, 11 la numar, au fost repartizate initial sectiei de contencios-administrativ si fiscal de la Tribunal. Judecatorii de la contencios au considerat ca nu este de competenta lor sa se pronunte pe spete de asemenea natura, chiar daca actiunea de chemara in judecata este formulata de ANPC pe baza unui proces verbal, si si-au declinat competenta in favoarea sectiei civile.

Insa nici magistratii de la sectiile civile nu vor sa judece aceste spete. Faptul ca deciziile vor avea un impact mare asupra a mii sau sute de mii de consumatori ii face pe judecatori sa se fereasca de presiunea acestor litigii. Asa ca au trimis dosarele de unde au venit, ceea ce a declansat procedura conflictului negativ de compenteta.

Educatie Financiar-Bancara:Ce greseli trebuie sa evitam cand folosim cardul in vacanta de Craciun si Anul Nou

de

Inainte de a pleca in vancanta de iarna pentru a petrece sarbatorile de Craciun si Anul Nou, trebuie sa fim atenti si la aspectele financiare, pentru ca acestea sa nu ne strice buna dispozitie si sa ne bucuram de o calatorie perfecta.

Pentru ca acesta este sezonul cadourilor, prima grija se indreapta spre gasirea si plata acestora. Iar cum ofertele magazinelor online sunt tot mai numeroase si mai atractive, platim tot mai des cu cardul pe internet.

Cardul e indispensabil in perioadele de sarbatori petrecute in tara sau in strainatate, cel putin din 3 motive:

1. Avem acces oricand si de oriunde la banii din cont, fie platind cu cardul la POS-urile magazinelor sau online, fie retragand bani de la ATM-uri. Astfel, nu depindem de programul unitatilor bancare, care oricum sunt inchise sau au program scurt de sarbatori.

2. Banii din contul la care e atasat cardul sunt in siguranta: nu trebuie sa plecam in vacanta cu portofelul plin de bancnote, pe care riscam sa le pierdem sau sa ni se fure. Luam doar strictul necesar pentru platile marunte sau acolo unde nu se poate plati cu cardul.

3. Cand suntem in strainatate, scapam de problema schimbului valutar. Platind cu cardul in lei, operatiunea se realizeaza in moneda tarii in care ne aflam (euro, de exemplu, daca suntem intr-o tara din Europa), la cursul de schimb din ziua respectiva al bancii romanesti care a emis cardul sau la cursul MasterCard/Visa, apropiat de cel al BNR.

4. Putem efectua oricand si de oriunde plati online cu cardul, atat pentru cumparaturi in magazine cat si pentru diverse servicii, precum bilete de avion, rezervarea camerelor de hotel, bilete la spectacole, fara a fi nevoie sa ne deplasam pentru a plati cu numerar.

Cardul e in portofel, dar vom putea face plati cu el fara probleme?

Pentru a evita situatia neplacuta de a nu putea folosi cardul atunci cand suntem plecati in vacanta, trebuie sa evitam cateva greseli, sau mai degraba mici probleme pe care de regula suntem tentati sa le trecem cu vederea, dar care sunt atat de importante. Si anume trebuie sa verificam urmatoarele lucruri la cardul nostru:

1. Daca e valabil sau nu cumva expira tocmai in aceasta luna. E tare frustrant sa-ti apara mesajul ca nu poate fi realizata o tranzactie pentru ca nu mai este valabil cardul, desi ai bani in cont!

2. Daca avem suficienti bani in contul de card (daca mergem in strainatate, nu e necesar sa avem euro, dolari sau alte valute, intrucat putem plati fara probleme si cu un card in lei, schimbul valuar fiind efectuat automat);

3. Daca avem codul PIN memorat, nu scris sau salvat undeva. Fara codul PIN, cardul nu poate fi folosit. Iar cu codul PIN scris pe o hartie sau in agenda din poseta sau geanta pierduta sau furata, exista riscul sa pierdem si banii de pe card!

4. Daca ultimele 3 cifre de pe spatele cardului (CVV2/CVC2) sunt vizibile, acestea fiind necesare pentru plarile online;

5. Daca avem parola 3D Secure pentru plati pe internet, necesara, de asemenea, pentru platile online.

Nu trebuie sa facem plati online fara parola de securitate

Pentru a face cumparaturi online rapid si in siguranta, adica sa nu ne trezim ulterior ca am fost victima unor hakeri, trebuie sa ne inrolam cardul in serviciul 3D Secure (MasterCard Secure Cod sau Verified by Visa), care inseamna primirea unei parole de siguranta pentru platile online.

Inainte de a pleca in vacanta, contactati banca de la care aveti cardul pentru a va inrola in serviciul 3D Secure, iar daca sunteti deja inrolat, sa va asigurati ca stiti parola, astfel incat, in cazul in care va trebui sa faceti o plata online in vacanta, in tara sau in strainatate, sa nu aveti niciun fel de probleme.

Ganditi-va, de exemplu, ca veti avea nevoie, pe parcursul calatoriei, de un bilet de avion, de inchirierea unei masini sau de rezervarea unui hotel, pentru care plata cu cardul online ar putea fi, in unele situatii, singura optiune, pe care nu trebuie sa o ratati.

Trebuie sa evitam sa retragem bani de la bancomate

Daca avem nevoie de valuta cash pentru a plati in strainatate, putem sa retragem euro, dolari sau alte bancnote straine de la bancomatele din diverse tari, chiar daca avem un card in lei.

Atentie! Pentru aceasta operatiune, comisioanele sunt de minim 1% din suma retrasa.

Chiar si asa, s-ar putea sa ne simtim mai confortabil si in avantaj decat sa mergem la casele de schimb valutar.

Oricum, ca si in Romania, retragerea de numerar este mai costisitoare decat plata direct cu cardul, care este scutita de comision.

Nu uitati! Platile cu cardul la magazinele din strainatate sau pe internet sunt scutite de comision, la fel ca la magazinele din Romania.

Procese Denominare Franci:Fostii sefi ai Volksbank s-au jucat nestingheriti de BNR cu balonul creditelor imobiliare in franci elvetieni chiar in anul izbucnirii crizei, 2008, cand au umflat buzunarele romanilor cu echivalentul a 2 miliarde de euro

de

Anul izbucnirii crizei financiare – 2008 – cand in Romania pretul caselor si actiunilor la Bursa incepusera sa scada inca din primele luni, pregatind intrarea in soc a pietei financiar-bancare in octombrie, a fost pentru Volksbank Romania anul de apogeu, in care a reusit o performanta ce acum pare incredibila: a urcat nu mai putin de 5 pozitii in topul bancilor, ajungand a 3-a banca din Romania, dupa ce in 2007 era doar pe locul 8, reusind sa acorde credite in franci elvetieni in valoare de nu mai putin de 2 miliarde de euro.

Banca a obtinut aceasta performanta gratie practicarii unor dobanzi de dumping la credite, mult sub media pietei, cu valori de 5-6%, ce par normale acum, practicate pentru creditele ipotecare in franci elvetieni, banca reusind totusi sa obtina si profit, nu doar cota de piata, dupa cum rezulta din raportul financiar prezentat mai jos.

Vorbim, asadar, de o dezvoltare extrem de agresiva, in consecinta foarte riscanta. Si mai rau, dezvoltare bazata aproape exclusiv pe credite ipotecare. Si inca si mai rau, poate chiar cel mai rau: credite intr-o moneda exotica, francul elvetian. Toate astea sub supravegherea BNR.

O lectura a bilantului Volksbank din 2008 redactata chiar de sefii bancii din acea vreme, presedintele Gerald Schreiner si cei trei vicepresedinti, Herwig Burgsaller, Simona Fatu si Valentin Vancea, este edificatoare:

Banca anului din 2008 – Volksbank; Banca anului in 2014 – Banca Transilvania

“Anul 2008 este pentru Volksbank Romania un an de referinta, banca reusind ca in numai un an sa ajunga de pe pozitia 8 pe pozitia 3 in topul bancilor din Romania, dupa cele mai mari doua banci de retea.

Astfel, la sfarsitul anului 2008 banca inregistra o crestere a activelor bilantiere cu peste 68%, de la 12,64 miliarde ron inregistrate la sfarsitul anului 2007, la 21,34 miliarde ron la sfarsitul lui 2008.

Cresterea semnificativa a activelor bilantiere s-a reflectat si in profitul inainte de impozitare, care a crescut de peste 6 ori comparativ cu profitul inregistrat la sfarsitul anului precedent ajungand la suma de 144,4 milioane ron.

Cota de piata dupa active a inregistrat si ea o crestere semnificativa, ajungand la 6,7% cu cca. 1,7% puncte procentuale crestere fata de sfarsitul lui 2007.

Portofoliul de retail cuprindea, la nivelul anului 2008, un numar de aproximativ 150.000 clienti (persoane fizice si microcompanii), dintre care, peste 80.000 cu facilitati de credit in derulare.

Rezultatele din acest an ale Volksbank Romania au confirmat toate asteptarile legate de potentialul pietei si au intarit increderea Consiliului de Administratie in strategia aplicata de managementul local: concentrarea atentiei catre segmentul reprezentat de persoanele fizice pe de o parte si de cel reprezentat microintreprinderi si societati mici si mijlocii pe de alta parte.

Rezultatele deosebite obtinute de banca in ciuda conditiilor dificile prin care a trecut sistemul financiar-bancar international in contextul crizei economice mondiale au fost recunoscute si de catre presa, Volksbank Romania fiind desemnata de catre grupul de presa Finmedia ca fiind BANCA ANULUI 2008. (Ironia sortii, acelasi grup de presa a acorda acelasi titlul in acest an Bancii Transilvania, cea care a preluat Volksbank)

Toate aceste rezultate demonstreaza înca o dată faptul ca Volksbank Romania este unul dintre cei mai dinamici jucatori de pe piata, succesul înregistrat de banca avand la baza efortul sustinut al tinerei echipe Volksbank, extinderea canalelor de distributie si nu in ultimul rand de atentia sporita acordată procesului de identificare si satisfacere a nevoilor clientilor nostri.

Pe langa obtinerea unor bune rezultate financiare, eforturile noastre s-au concentrat si asupra perfectionarii managementului riscului.

Avand in vedere situatia actuala, o atentie deosebita a fost acordata testelor de stress privind riscurile de rata de schimb, riscul
de rata a dobanzii, lichiditate si pretul activelor imobiliare.

Volksbank Romania a indeplinit cu succes cerintele de raportare corespunzatoare abordarilor standard Basel II incepand cu martie 2008, in acelasi timp facandu-se demersurile necesare pentru pregatirea trecerii la abordarea bazata pe ratinguri interne pe riscul de credit.

In acest sens au fost luate masuri pentru: monitorizarea calitatii datelor, testarea si imbunatatirea sistemelor de rating, revizuirea procedurilor si proceselor legate de riscul de piata, riscul de credit si riscul de lichiditate.

In ceea ce priveste indicatorii financiari, registrele si situatiile contabile precum si celelalte rapoarte referitoare la activitatea bancii din 2007, au fost auditate de catre firma de audit KPMG Audit SRL nefiind gasite motive de obiectie, conturile fiind aprobate fara rezerve.”

KPMG atrage atentia cu privire la modul de calcul al provizioanelor

In raportul auditorului KPMG semnat de Serban Toader se atrage insa atentia asupra modului in care banca a estimat provizioanele pentru creditele neperformante, conform metodologiei interne:

„Fara a ne exprima opinia cu rezerve, atragem atentia asupra faptului ca Grupul a estimat provizionul pentru deprecierea valorii creditelor si avansurilor acordate clientilor in baza metodologiei dezvoltata intern si aplicata la 31 decembrie 2008, conform celor prezentate in Nota 3.9.1. – 7.).

Datorita limitarilor prezentate in aeeasta nota cu privire la gestiunea informatica a unor aspecte importante ale metodologiei de estimare a fluxurilor viitoare de numerar din credite si avansuri acordate clientilor, precum si a incertitudinii de pe pietele fi nanciare internationale si locale referitoare la evaluarea activelor mentionate in Nota 4h la situatiile financiare consolidate, aceasta estimare ar putea fi revizuita in mod semnificativ ulterior datei la care au fost aprobate situatiile financiare consolidate.”

Noutate absoluta:De la 01.01.2015 procesele impotriva bancilor se judeca in complete specializate la TMB

de

Se fac eforturi sustinute din partea TMB sa infiinteze aceste complete.Vom avea ore fixate pentru dosare.

Procesele pe rol se mută din oficiu la noile instanţe

Legea clauzelor abuzive, spaima bancherilor

Legea 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între profesionişti şi consumatori este temeiul de drept pe care s-au câştigat procesele împotriva băncilor în ultimii ani.

Textul de lege defineşte în ce fel o clauză poate fi considerată abuzivă de către instanţă şi organele de control, recte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), şi în ce condiţii aceasta se înlătură. Legea transpune directiva europeană 93/13/CEE şi are un puternic caracter de protecţie a consumatorilor.

Legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură civilă întăreşte şi mai mult legea 193/2000 în favoarea consumatorului. Se adaugă articole noi care permit ANPC ca, în cazul în care constată că un profesionist (noul termen pentru comerciant) are clauze abuzive în contractele preformulate, să ceară în instanţă obligarea acestuia la eliminarea acestor clauze din toate contractele, fie ele în derulare. Aceasta înseamnă că acei profesionişti care de-a lungul timpului au inserat în contracte anumite clauze considerate abuzive vor trebui să îndrepte situaţia pentru toţi clienţii afectaţi, fără ca aceştia să fie nevoiţi să iniţieze vreo procedută juridică

Prevederile normative care au intrat în vigoare la 1 octombrie spun că cererea de chemare în judecată de depune la Tribunalul de pe raza de acţiune a profesionistului, unde se judecă fondul, şi se ajunge până la Curtea de apel, în cazul în care una dintre părţi atacă hotărârea instanţei de fond cu apel. Pentru aceste procese nu există recurs.

De asemenea, în afară de ANPC, asociaţiile pentru protecţia consumatorilor (organizaţii non-guvernamentale), pot, în condiţiile în care au cel puţin 3.000 de membri şi filiale în cel puţin 10 judeţe, să atace în instaţă clauzele abuzive din contracte.

Deşi legea reglementează protecţia consumatorului în cazul contractelor încheiate cu toţi profesioniştii (persoane fizice sau juridice autorizate), de la firmele de telefonie mobilă, la cele de cablu, asigurări sau la retailerii de produse electronice, domeniul care ar putea fi afectat cel mai mult în perioada următoare este cel bancar.

Comunitatea bancară, prin vocea Asociaţiei Române a Băncilor, dar şi prin cea a BNR, a cerut ca cele două articole să nu se aplice în forma votată de Parlament, prin legea 76/2012, ci a cerut câteva modificări, având în vedere pierderile potenţiale pe care le-ar putea suporta, cum ar fi judecarea acestor procese la ÎCCJ.

Studiul de impact al BNR arată că băncile ar putea suferi pierderi de 4,8 miliarde de lei, în cazul în care nu ar mai încasa unele venituri viitoare, şi a concluzionat că nu există un pericol asupra stabilităţii financiare. Estimările bancherilor, în cele mai severe condiţii, arată pierderi de 24 de miliarde de lei, în cazul în care ar fi eliminate clauzele de dobândă şi unele comisioane şi ar fi returnate sumele încasate până acum, potrivit unor informaţii apărute în presă.

 

Avocat penalist:Afla care sunt modificarile aduse Codului de procedura penala in materia controlului judiciar

de

In cadrul actului normative se arata:

La articolul 207, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:

„Judecatorul de camera preliminara, in cursul procedurii de camera preliminara, verifica, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri. Dispozitiile alin. (2)–(5) se aplica in mod corespunzator.“

La articolul 208, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:

„In tot cursul judecatii, instanta verifica prin incheiere, din oficiu, periodic, dar nu mai tarziu de 60 de zile, daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii controlului judiciar ori a controlului judiciar pe cautiune sau daca au aparut temeiuri noi, care sa justifice mentinerea acestei masuri. Dispozitiile art. 207 alin. (3)–(5) se aplica in mod corespunzator.“

Dupa articolul 215, se introduce un nou articol, articolul 2151, cu urmatorul cuprins:
„Art. 2151.

Durata controlului judiciar

(1) In cursul urmaririi penale, masura controlului judiciar se poate dispune de catre procuror sau de catre judecatorul de drepturi si libertati pe o durata de cel mult 60 de zile.
(2) In cursul urmaririi penale, controlul judiciar poate fi prelungit de catre procuror, prin ordonanta, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi care sa justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 60 de zile.
(3) Dispozitiile alin. (2) sunt aplicabile si in cazul in care masura a fost luata de catre judecatorul de drepturi si libertati.
(4) Ordonanta procurorului prin care, in conditiile alin. (2) sau (3), s-a prelungit masura controlului judiciar se comunica in aceeasi zi inculpatului.
(5) Impotriva ordonantei procurorului prin care, in conditiile prevazute de alin. (2) si (3), s-a prelungit masura controlului judiciar, inculpatul poate face plangere la judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond, dispozitiile art. 213 aplicandu-se in mod corespunzator.
(6) In cursul urmaririi penale, durata masurii controlului judiciar nu poate sa depaseasca un an, daca pedeapsa prevazuta de lege este amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani, respectiv 2 ani, daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 5 ani.
(7) Judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, sau instanta, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat pe o durata ce nu poate depasi 60 de zile.
(8) In cursul judecatii in prima instanta, durata totala a controlului judiciar nu poate depasi un termen rezonabil si, in toate cazurile, nu poate depasi 5 ani de la momentul trimiterii in judecata.
(9) La expirarea termenelor prevazute la alin. (8), instanta de judecata poate dispune luarea unei alte masuri preventive, in conditiile legii.“

La articolul 216, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Dispozitiile art. 212–2151 se aplica in mod corespunzator.“

Masura preventiva a controlului judiciar si cea a controlului judiciar pe cautiune, aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, continua si se mentin pana la efectuarea verificarii prevazute la alin. (2).

In termen de cel mult 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, procurorul, in cauzele aflate in cursul urmaririi penale, judecatorul de camera preliminara, in procedura de camera preliminara, si instanta, in cursul judecatii, verifica din oficiu daca subzista temeiurile care au determinat luarea masurii preventive a controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune ori daca exista temeiuri noi care justifica una dintre aceste masuri preventive, dispunand, dupa caz, prelungirea, mentinerea sau revocarea masurii preventive, dispozitiile art. 207, 208, 2151 si 216 din Codul de procedura penalaaplicandu-se in mod corespunzator.

Autoritatile ori vor reveni la vechea metoda de calcul, ori vor stabili noi norme pentru prelevarea probelor biologice de la soferi.

de

Legea privind prelevarea de probe biologice de la conducatorii auto a fost declarata neconstitutionala. Decizia a fost luata de magistratii de la CCR, pentru ca probele de sange ar trebui recoltate imediat, in momentul prinderii soferului, pentru a fi relevante.

“Cu majoritate de voturi, a admis exceptia de neconstitutionalitate si a constatat ca sintagma „la momentul prelevarii mostrele biologice” din cuprinsul dispozitiilor art.336 alin.(1) din Codul penal este neconstitutionala”, se arata in decizia Curtii Constitutionale din 16 decembrie.

Conform noului Cod Penal, conducatorilor auto li se iau probe biologice, fie cand ajung la Institutul de Medicina Legala, fie cand soseste o ambulanta in locul unde a fost tras pe dreapta de oamenii legii.

Inainte de intrarea in vigoarea a noii legi, alcoolemia era stabilita in baza unui algoritm, calculandu-se astfel o medie. Dupa decizia luata de Curtea Constitutionala a Romaniei, articolul de lege trebuie modificat

Incredibil:Incepand din 1 ianuarie 2015, amenzile pentru contraventiile rutiere vor creste din nou

de

Concret, de la 1 ianuarie, un punct-amenda va reprezenta 97,5 lei, iar de la 1 iulie – 105 lei.

2015 va fi al cincilea an consecutiv in care salariul minim brut pe economie va fi marit, dupa ce acelasi lucru s-a intamplat in 2011 (de la 600 la 670 de lei), 2012 (de la 670 la 700 de lei), 2013 (de la 700 la 800 de lei) si 2014 (de la 800 la 900 de lei). Inainte de cea din 2011, ultima crestere a salariului minim fusese in 2009 (de la 540 la 600 de lei).

Ce cuantum vor avea amenzile de la 1 ianuarie 2015

Sanctiunile prevazute in Codul rutier sunt stabilite pe clase, in functie de gravitatea faptelor si de pericolul social pe care acestea il prezinta.

Amenzile din clasele I-IV de sanctiuni se aplica persoanelor fizice, in timp ce amenzile din clasa a V-a de sanctiuni se aplica doar persoanelor juridice.

Potrivit actului normativ, clasele de sanctiuni sunt urmatoarele:

  • clasa I: 2 sau 3 puncte-amenda;
  • clasa a II-a: 4 sau 5 puncte-amenda;
  • clasa a III-a: de la 6 la 8 puncte-amenda;
  • clasa a IV-a: de la 9 la 20 puncte-amenda;
  • clasa a V-a: de la 21 la 100 puncte-amenda.

Astfel, amenzile care se vor aplica de la 1 ianuarie vor fi urmatoarele:

  • clasa I: 195 sau 292,5 lei;
  • clasa a II-a: 390 sau 487,5 lei;
  • clasa a III-a: de la 585 la 780 de lei;
  • clasa a IV-a: de la 877,5 la 1950 de lei.
  • clasa a V-a: de la 2047,5 la 9750 de lei.

Printre faptele care se sanctioneaza cu amenzi din clasa I se numara manevrele de schimbare a directiei de mers facute fara respectarea obligatiei de semnalizare, conducerea unui vehicul avariat peste termenul de 30 de zile de la momentul eliberarii documentului prin care s-a constatat avaria sau lasarea libera a volanului, ghidonului ori manetei de comanda a vehiculului in timpul conducerii. De asemenea, cu 195 sau 292,5 lei se mai amendeaza si nerespectarea semnificatiei culorii galbene a semaforului.

Amenzile din clasa a II-a de sanctiuni sunt date, printre altele, pentru nerespectarea semnificatiei indicatoarelor si marcajelor de obligare, nerespectarea regulilor de utilizare a mijloacelor de avertizare sonora sau conducerea unui autovehicul care are montate anvelope cu alte dimensiuni/caracteristici decat cele trecute in certificatul de inmatriculare/inregistrare ori care sunt uzate peste limita admisa.

Totodata, in anumite situatii, pe langa amenzile de 390 sau 487,5 lei, soferilor li se mai poate suspenda dreptul de a conduce pentru 30 de zile. Printre aceste cazuri se numara:

  • depasirea coloanelor de vehicule oprite la semafor (la culoarea rosie) sau la trecerile la nivel cu calea ferata;
  • neacordarea prioritatii de trecere pietonilor care traverseaza drumul in mod regulamentar;
  • neacordarea prioritatii de trecere vehiculelor care au acest drept;
  • nerespectarea semnificatiei culorii rosii a semaforului;
  • nerespectarea regulilor privind depasirea.

Printre faptele pentru care se dau amenzi din clasa a III-a de sanctiuni se numara conducerea unui autovehicul cu un permis auto expirat, nepastrarea distantei laterale suficiente fata de vehiculele care circula din sensul opus sau circulatia cu un autovehicul care are defectiuni la sistemul de iluminare/avertizare sonora ori cand acestea lipsesc.

De asemenea, in anumite cazuri, pe langa amenda cuprinsa intre 585 si 780 de lei, soferii risca si suspendarea permisului pentru 60 de zile. Printre aceste situatii se numara:

  • nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depasirea sau trecerea la culoarea rosie a semaforului, atunci cand in acest fel s-a produs un accident din care au rezultat avarii la un vehicul sau alte pagube materiale;
  • nerespectarea interdictiei temporare de circulatie pe un anumit segment de drum public;
  • circulatia pe sensul opus.

In ceea ce priveste amenzile din clasa a IV-a de sanctiuni – cele mai mari pentru persoanele fizice –, acestea se aplica, printre alte situatii, atunci cand se circula cu vehicule al caror termen de valabilitate al inspectiei tehnice periodice este expirat, atunci cand soferii nu-si fac verificarea medicala periodica sau atunci cand acestia fac gesturi obscene, injura, adreseaza expresii jignitoare/vulgare la adresa participantilor la trafic. La fel se sanctioneaza si conducerea, fara anvelope de iarna, a autovehiculelor pe drumurile publice acoperite cu zapada, gheata sau polei.

Codul rutier mai stabileste ca, pe langa amenzile intre 877,5 si 1950 de lei, soferilor li se poate suspenda permisul timp de 90 de zile in cazuri precum:

  • conducerea sub influenta bauturilor alcoolice;
  • conducerea vehiculului cu defectiuni grave la sistemul de franare/mecanismul de directie;
  • depasirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe un sector de drum si pentru categoria autovehiculului condus.

Persoanele fizice îşi pot verifica online situaţia fiscală, începând de astăzi.In Toata Tara

de

Contribuabilii persoane fizice din toată țara își vor putea verifica electronic propria situație fiscală, începând de astăzi, 15 decembrie 2014, potrivit unui comunicat de presă emis de Ministerul Finanţelor. Această informare vine la trei luni după ce Spațiul Privat Virtual a fost lansat și a funcționat ca proiect pilot, inițial pentru contribuabilii din București și Ilfov

Cum funcţionează Spațiul Privat Virtual?

Pentru a accesa „Spaţiul privat virtual”, persoanele fizice vor trebui să se identifice electronic prin certificate digitale calificatesau prin credenţiale de tip nume/parolă însoţite de coduri de autentificare de unică folosinţă.

https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/servicii_online/Inregistrare_persoane_fizice

Comunicarea electronică în Spațiul Privat Virtual se face atât dinspre contribuabil către ANAF, cât și dinspre organul fiscal către contribuabil. Contribuabilii au acces la următoarele informații privind propria situație fiscală:

  • soldul obligațiilor neachitate;
  • decizia de impunere anuală (începând cu 2013, emisă anul acesta);
  • nota privind obligațiile de plată, care se poate prezenta fie la Trezorerie pentru a efectua plata, fie informațiile din cuprinsul acesteia pot fi utilizate pentru a efectua plata online;
  • informațiile cuprinse în declarația 112 – respectiv sumele declarate de angajator pentru contribuțiile de asigurări sociale în funcție de veniturile realizate.

De asemenea, MFP a anunţat că se vor extinde categoriile documentelor şi informaţiilor comunicate spre și dinspre contribuabili. Persoanele fizice se vor putea identifica şi cu alte tipuri de credenţiale, cum sunt telefonul mobil sau cardul de sănătate.

Serviciul va fi dezvoltat treptat, în baza unui calendar ce urmează să fie finalizat în luna decembrie 2015.

Persoanele fizice care se vor înregistra în sistemul electronic vor avea la dispoziție adrese de email și numere de telefon ale Direcției asistență contribuabili din cadrul ANAF pentru a cere explicații cu privire la obligațiile de plată sau pentru a solicita alte informații.

Sursa: MFP

AVOCAT CEDO

de

AVOCAT CEDO

 

Daca aveti nevoie de ajutorul unui avocat specializat in Dreptul European al Drepturilor Omului, Casa de Avocatura “Coltuc Marius” va ofera cele mai bune solutii si avantaje considerabile in fata adversarilor.

Avocat CEDO in Bucuresti – servicii juridice

Avocatii nostri CEDO ofera servicii juridice rapide si eficiente:

  • consultanta juridica,
  • formulare acte si inaintarea dosarului la C.E.D.O,
  • asistare in executarea hotararii,
  • asistare sau reprezentare în proceduri interne…

Ca avocati CEDO  ne desfasuram activitatea in baza principiului confidentialitatii, integritatii, eficientei si responsabilitatii oferind clientilor serviciile juridice necesare atingerii scopurilor dorite.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Avocat malpraxis

de

Avocat malpraxis

 

Ca avocat de malpraxis important este sa se analizeze cauza in integralitate, unind in acelasi timp aspecte de drept si de medicina generala sau speciala.

Alaturi de specialistii in medicina colaboratori,am  reusit reprezentarea atat a pacientilor, cat si a doctorilor, spitalelor sau clinicilor medicale. Scopul solutionarii unei cauze de malpraxis medical il reprezinta intr-un final dezvoltarea si perfectionarea domeniului medical.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Dreptul penal

de

Dreptul penal

 

 

Dreptul penal al afacerilor se adreseaza profesionistilor din activitatea economica si se prezinta ca un drept de sinteza, regrupand calificari penale de drept comun (furt, inselaciune, abuz de incredere, etc.), incriminari din dreptul penal economic si din dreptul financiar sau fiscal.

Oferim consultanta si reprezentare in Dreptul Penal al Afacerilor, atat pentru partea vatamata, cat si pentru partea suspectata, in infractiuni cum ar fi:

  • inselaciuni, fals, uz de fals
  • abuz de incredere, infractiuni economice prevazute de legi speciale
  • evaziune fiscala, infractiuni prevazute de Legea Societatilor Comerciale si Legea Contabilitatii.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Editorial Penal 15.12.2014:DIICOT a solutionat 93 de cauze prin acord de recunoastere a vinovatiei

de

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate si Terorism (DIICOT) a solutionat de la infiintarea sa peste 64.500 de cauze, dintre care aproximativ 10.000 cu rechizitoriu, potrivit unui comunicat al acestei institutii remis vineri. 93 de cauze au fost solutionate prin acord de recunoastere a vinovatiei.

De asemenea, 30.831 de persoane au fost trimise in judecata. Numarul cetatenilor trimisi in judecata in stare de arest preventiv se ridica la 14.783. Valoarea masurilor asiguratorii este de 5.205.937.914 de lei.

DIICOT a confiscat 3,5 tone de heroina/cocaina, 5 tone de canabis/rezina de canabis, 500.000 de bucati de droguri sintetice (comprimate ecstasy, LSD si altele) si 4 tone de precursori.

Cu ocazia aniversarii a zece ani de la infiintarea DIICOT au fost inmânate plachete partenerilor si diplome procurorilor care lucreaza de zece ani in cadrul institutiei.

Pentru destructurarea grupurilor infractionale organizate transfrontaliere procurorii DIICOT au intensificat cooperarea judiciara internationala cu autoritatile judiciare straine si au desfasurat activitati in domeniul combaterii criminalitatii organizate si terorismului in colaborare cu autoritati din 55 de state.

DIICOT a fost infiintata in anul 2004, prin Legea nr. 508/2004, in scopul destructurarii grupurilor infractionale organizate, frontaliere si transfrontaliere. DIICOT este unica structura a Ministerului Public specializata in combaterea si investigarea infractiunilor de criminalitate organizata si terorism.

CONTRACTUL DE TRANSPORT

de

CONTRACTUL DE TRANSPORT

 

REGLEMENTARE

● Codul comercial – Art. 413-441
● Codul civil – Art. 1473-1477; 1730 pct. 7

DEFINITIE

Contractul de transport este con-tractul  prin  care  carausul  (transportatorul) se obliga ca, in schimbul  unui  pret,  sa  transporte  pana la  destinatie  calatorii  si  bagajele lor,  sa  pazeasca  si  sa  elibereze marfurile si mesageriile incredintate in acest scop

PARTILE

CARAUSUL TRANSPORTATORUL – partea care se obliga sa efectueze transportul.

BENEFICIARUL (EXPEDITORUL/DESTINATARUL) –  partea care beneficiaza de serviciile transportatorului.

PRETUL TAXA, TARIFUL

CARACTERISTICI

● Contractul de transport este un contract:
– sinalagmatic;
– real;
– consensual;
– oneros.

● Una dintre parti este intotdeauna o societate comerciala sau o persoana fizica autorizata.

● O pozitie speciala o ocupa destinatarul care este, in frecvente cazuri, o alta persoana decat cea a expeditorului (stipulatie pentru altul) si care nu este parte contractanta, desi dobandeste drepturi nascute in folosul sau.

● Incheierea contractului se constata si se dovedeste printr-un inscris (contract propriu-zis, bilet de calatorie, recipisa de bagaje, buletin de mesagerie, scrisoare de trasura, conosament etc.).

● Carausul este raspunzator patrimonial de neexecutarea sau executarea cu intarziere a transportului, de securitatea calatorilor si a bunurilor pe care le transporta, de predarea acestora la destinatie.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Achizitii publice

de

Achizitii publice

 

Principalele activităţi de consultanţă şi reprezentare în materia achiziţiilor publice pe care le oferim clienţilor noştrii constau în:

  • Consultanţă acordată autorităţilor contractante privind pregătirea: documentaţiei de atribuire, a fişei de date, a caietului de sarcini, a răspunsului la clarificări, a răspunsurilor date operatorilor economici implicaţi în procedură pe parcursul procesului de evaluare, precum şi în redactarea raportului procedurii, a decizie de suspendare a procedurii de atribuire, a deciziei de anulare a procedurii de atribuire, a anunţului de atribuire.
  • Consultanţă acordată operatorilor economici referitoare la: contestare documentaţie de atribuire, clarificări, pregătirea documentelor de calificare, a ofertei tehnice şi a ofertei financiare, accesul la dosarul achiziţiei în temeiul legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public, redactarea răspunsurilor la clarificările solicitate de autoritatea contractantă pe parcursul derulării procedurii.
  • Consultanţă, asistenţă şi reprezentare, atât pentru autorităţi contractante cât şi pentru operatori economici în faţa Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) şi a Unităţii pentru Coordonarea si Verificarea Achiziţiilor Publice (UCVAP).
  • Consultanţă, asistenţă şi reprezentare, atât pentru autorităţi contractante cât şi pentru operatori economici în faţa Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi a instanţelor de judecată, inclusiv în faţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.
  • Serviciile juridice de reprezentare în faţa CNSC şi a instanţelor de judecată includ următoarele activităţi: redactare contestaţii, cereri de intervenţie, cereri de asociere la contestaţie, concluzii scrise, consultarea dosarului de achiziţie publică la Consiliu, elaborare strategie de aparare in cadrul contestatiilor formulate, administrarea de probatorii suplimentare şi reprezentarea clienţilor în cadrul şedinţelor de audiere de la Consiliu.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Contractul de credit:Executorul poate incepe executarea silita, fara acordul instantei. Care sunt efectele asupra restantierilor la credite, executati de banci?

de
Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a fost recent modificată prin intermediul Legii nr. 138/2014(publicată în Monitorul Oficial nr. 753/2014), iar noile prevederi se aplică începând cu data de 19 octombrie 2014.
Prin Legea nr. 138/2014 au fost modificate, printre altele,  mai multe dispoziţii din Codul de procedură civilă în materia executării silite.
Printre modificările importante operate în materia executării silite regăsim şi modificarea referitoare la încuviinţarea executării silite (prevăzută la art. 665). Astfel, potrivit Legii nr. 138/2014, a fost eliminată etapa de încuviinţare a executării silite din competenţa instanţei de judecată, această etapă fiind atribuită acum executorului judecătoresc.
Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de L 138/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

modexecsiliOCT14

Modificarea mai sus amintită a fost impusă pentru a elimina inconvenientul rezultat din sporirea competenţei instanţelor judecătoreşti datorită numărului relativ mare de cereri de încuviinţare silită formulate cel puţin în ultimul an, în conformitate cu prevederile noului Cod de procedură civilă, intrat în vigoare în anul 2013.

Potrivit Legii nr. 138/2014, controlul judecătoresc asupra încheierii prin care executorul judecătoresc încuviinţează exercitarea silită se va exercita pe calea contestaţiei la executare, cu amendamentul că, în cazul în care executorul respinge cererea de încuviinţare, încheierea poate fi contestată numai de către creditor.

Prin exercitarea controlului judecătoresc pe calea contestaţiei la executare s-a apreciat de către legiuitor că vor fi înlăturate impedimentele de neconstituţionalitate care au fost reţinute în Decizia nr. 458/2009 a Curţii Constituţionale, constând în lipsa unei garanţii procesuale în favoarea debitorului pentru prevenirea oricărui abuz în exercitarea dreptului creditorului urmăritor şi a unui control real şi eficient al instanţei asupra executării silite.

Ce prevede art. 665 din Codul de procedură civilă referitor la încuviinţarea executării?

Cererea de executare silită se soluţionează în maximum trei zile de la înregistrarea ei.
Executorul judecătoresc se pronunţă asupra încuviinţării executării silite, prin încheiere, fără citarea părţilor. Motivarea încheierii se face în cel mult şapte zile de la pronunţare.
Încheierea va cuprinde, în afara menţiunilor prevăzute la art. 656 alin. 1 din Codul de procedură civilă*, arătarea titlului executoriu pe baza căruia se va face executarea, suma, atunci când aceasta este determinată sau determinabilă, cu toate accesoriile pentru care s-a încuviinţat urmărirea, când s-a încuviinţat urmărirea silită a bunurilor debitorului şi modalitatea concretă de executare silită, atunci când s-a solicitat expres aceasta.
Încuviinţarea executării silite permite creditorului să ceară executorului judecătoresc competent să recurgă, simultan ori succesiv, la toate modalităţile de executare prevăzute de lege în vederea realizării drepturilor sale, inclusiv a cheltuielilor de executare.
Încuviinţarea executării silite produce efecte pe întreg teritoriul ţării. De asemenea, încuviinţarea executării silite se extinde şi asupra titlurilor executorii care se vor emite de executorul judecătoresc în cadrul procedurii de executare silită încuviinţate.
Executorul judecătoresc va respinge cererea de încuviinţare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competenţa altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu este învestit cu formulă executorie**;
4. creanţa nu este certă, lichidă şi exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziţii care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
Aşa cum deja am arătat în rândurile anterioare, încheierea prin care s-a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare, în condiţiile legii.
Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi contestată de către creditor, în termen de 15 zilede la comunicare, la instanţa de executare.
__________

* Notă: Potrivit art. 656 alin. 1 din Codul de procedură civilă, încheierea executorului judecătoresc “(…) trebuie să cuprindă:

a) denumirea şi sediul organului de executare;
b) data şi locul întocmirii încheierii şi numărul dosarului de executare;
c) titlul executoriu în temeiul căruia se efectuează procedura de executare;
d) numele şi domiciliul ori, după caz, denumirea şi sediul creditorului şi ale debitorului;
e) procedura de executare care face obiectul încheierii;
f) chestiunea asupra căreia se adoptă încheierea;
g) motivele în fapt şi în drept care au determinat darea încheierii;
h) dispoziţia luată de executor;
i) calea şi termenul de atac al încheierii;
j) semnătura şi ştampila executorului judecătoresc”.
** Notă: Potrivit Legii nr. 138/2014, titlurile executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, pot fi puse în executare numai dacă sunt învestite cu formulă executorie (art. 6401 alin. 1 din Codul de procedură civilă).

Ce faci dacă ţi-ai pierdut bagajul?

de

Ce faci dacă ţi-ai pierdut bagajul?

 

Lost and Found este departamentul care se ocupa cu inregistrarea reclamatiilor pentru bagaje intirziate, bagaje deteriorate sau cu lipsa de continut. Intreaga activitate este computerizata, doar in cazuri exceptionale (pana curent, updatarea sistemului) inregistrarea se face manual, ulterior datele fiind inregistrate in sistemul de cautare bagaje (World Tracer). Lost and found este indispensabil pentru orice companie aeriana. Fara sistemul international computerizat de cautare bagaje, sansa ca bagajele intirziate sa ajunga la destinatia corespunzatoare este aproape zero.

De ce ne confruntam cu intirzierea bagajelor? Sint nenumarate motivele pentru care un bagaj nu ajunge odata cu pasagerul la destinatie. O sa vi le enumar pe cele mai frecvente:

– conexiune scurta – este nevoie de cel putin 1 ora si 30 minute (in anumite cazuri chiar mai mult si aici intervin si procedurile de securitate) pentru ca un bagaj sa fie procesat corespunzator de la o aeronava la alta;

– supracontrol de securitate – sint bagaje care necesita un control amanuntit;

– lipsa etichetei pe bagaj (este vorba de eticheta care se atasaza de bagaj in momentul inregistrarii bagajului la check-in)- se poate desprinde pentru ca nu este bine lipita sau se poate rupe minerul pe care a fost pusa;

– bagajul a fost incarcat intr-o aeronava cu alta destinatie decit cea a pasagerului;

– conditii atmosferice care ingreuneaza transferul bagajelor de la un avion la altul;

– pasagerul este rerutat, dar bagajul ramine cu vechea ruta pe eticheta;

– restrictii de greutate ale aeronavelor (greutatea pasagerilor si a bagajelor peste limita maxima admisa datorate unor restrictii)

– etc.

In mod normal, un bagaj intirziat ajunge in posesia pasagerului in maxim 48 ore. Majoritatea companiilor aeriene au serviciu de livrare la domociliu si pasagerul nu este nevoit sa se deplaseze la aeroport sa-si ridice bagajul. Acest serviciu este gratuit pentru pasager.

Din nefericire, o foarte mica parte din bagaje intirzie mai mult de 48 ore sau nu mai ajung in posesia pasagerului niciodata. Daca bagajul intirzie mai mult de 48 ore se introduce in dosarul computerizat al pasagerului continutul detaliat al bagajului. Multi pasageri devin sceptici atunci cind le cerem inventarul bagajului, dar trebuie inteles ca, daca bagajul nu prezinta nici un indiciu exterior care sa duca la gasirea posesorului (eticheta), bagajul respectiv nu-si mai poate gasi proprietarul decit pe baza continutului. Aceasta faza de cautare a bagajelor pe baza continutului, necesita mai mult timp si rabdare din partea pasagerilor. Conform procedurilor de lucru, bagajele fara eticheta de la check-in, se inventariaza de “statiile mama” dupa cel putin 5 zile de la data la care au fost inregistrate in sistem.

Bagajele pierdute (a se face diferenta intre bagaj intirziat si bagaj pierdut) sint acele bagaje care nu au mai fost gasite nici pe baza inventarului pina la o anumita data stabilita de compania transportatoare, care isi asuma responsabilitatea pentru bagajul pierdut si care va despagubi pasagerul pentru pierderea suferita conform conventiilor internationale. in acesta situatie ajund un numar extrem de mic de bagaje. Si aici putem discuta de motive pentru care se ajunge la despagubire. Nu de putine ori pasagerii completeaza liste de inventar false (mai ales obiecte de valoare) in speranta obtinerii unei despagubiri consistente. Evident, in aceste situatii, bagajul respectiv nu va mai fi gasit.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Lista actelor necesare pentru Cererea de Redobândire a Cetățeniei Române

de

Lista actelor necesare pentru Cererea de Redobândire a Cetățeniei Române

 

 

 

Buletinul sau cartea de identitate în copie legalizată;

Cazier judiciar din România;

Cazier judiciar din Republica Moldova sau Ucraina (cu traducere legalizată în limba română pentru Ucraina);

Acte de stare civilă (certificat de naştere, căsătorie, deces sau divorţ) în copii legalizate pentru titular şi ascendenţi (părinţi, bunici, străbunici), foşti cetăţeni români;

Declaraţie personală, autentificată la notar sau consulat din care să rezulte dacă a mai depus sau nu o altă cerere de redobândire a cetăţeniei române;

Declaraţie personală autentificată la notar sau consulat din care să rezulte că în prezent nu întreprinde şi nu sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept, ori a siguranţei naţionale şi nici în trecut nu a desfăşurat asemenea activităţi;

Declaraţie pe proprie răspundere, autentificată la notar sau la misiunea diplomatică a României dacă doreşte rebobândirea cetăţeniei române cu menţinerea domiciliului în străinătate sau stabilirea domiciliului în România;

Acte de stare civilă în copii legalizate pentru copiii minori ai solicitanţilor, dacă este cazul;

Acordul soţilor pentru redobândirea cetăţeniei de către copiii minori, dat prin declaraţie autentificată la notar, dacă este cazul;

Consimţământul minorilor de peste 14 ani pentru redobândirea cetăţeniei române dat prin declaraţie autentificată la notar în prezenţa unui părinte;


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Acordarea avizelor şi autorizaţiilor de mediu.

de

Acordarea avizelor şi autorizaţiilor de mediu.

 

Autorităţile pentru protecţia mediului conduc procedura de autorizare şi emit acte de reglementare în vederea protecţiei mediului în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă privind protecţia mediului nr. 195/2005, cu modificările ulterioare.

Potrivit art. 2, punctul 2 din OUG nr. 195/2005, actele de reglementare privind protecţia mediului sunt: aviz de mediu, acord de mediu, aviz Natura 2000, autorizaţie de mediu, autorizaţie integrată de mediu, autorizaţie privind emisiile de gaze cu efect de seră, autorizaţie privind activităţi cu organisme modificate genetic.

Autorităţile competente pentru protecţia mediului emit avize de mediu, acorduri de mediu şi autorizaţii.

AVIZUL DE MEDIU.

Potrivit art. 2 pct. 13 din O.U.G. nr. 195/2005, cu modificările ulterioare, avizele de mediu sunt acele acte de reglementare emise de autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi cuprind:

–aviz de mediu – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării;.

–avizul de mediu pentru produse de protecţie a plantelor, respectiv pentru autorizarea îngrăşămintelor – act administrativ emis de autoritatea competentă de implementare pentru protecţia mediului, prin compartimentul cu atribuţii în domeniul respectiv, necesar în procedura de omologare a produselor de protecţie a plantelor şi, respectiv, de autorizare a îngrăşămintelor.

–aviz Natura 2000 – actul administrativ emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care conţine concluziile evaluării adecvate şi prin care se stabilesc condiţiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar, incluse sau care urmează să fie incluse în reţeaua ecologică Natura 2000.

Evaluarea de mediu.

Procedura de evaluare de mediu pentru planuri şi programe şi competenţele de emitere a avizului de mediu sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern nr. 1076/2004, care transpune Directiva 2001/42/CE cunoscuta sub numele de Directiva SEA.

Lista cu planurile si programe care intra sub incidenta H.G. nr. 1076/2004 sunt prevăzute în aexa la Ordinul ministrului mediului şi gospodaririi apelor nr. 995/2006.

Etapele procedurale ce trebuie parcurse în vederea evaluării adecvate sunt stabilite conform Ordinului ministrului mediului şi pădurilor nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.

Manualul privind aplicarea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe a fost aprobat prin Ordinul ministrului mediului şi gospodăririi apelor nr. 117/2006.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Impactul modificărilor aduse prin OUG 51/2014 asupra contestaţiilor, cererilor şi plângerilor în procedurile de achiziţii publice

de

Impactul modificărilor aduse prin OUG 51/2014 asupra contestaţiilor, cererilor şi plângerilor în procedurile de achiziţii publice

 

 

În Monitorul Oficial nr. 486/30.06.2014 a fost publicată O.U.G. nr. 51/2014 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr. 34/2006. Deşi nu a beneficiat de o mediatizare deosebită, noul act normativ are o importanţă desosebită pentru practicienii în materia achiziţiilor publice, şi în special pentru cei interesaţi în litigiile aferente acestor proceduri (contestaţii şi plângeri), întrucât a modificat substanţial condiţiile în care pot fi introduse contestaţiile sau plângerile, făcându-le mult mai restrictive şi, într-o anumită măsură, chiar descurajante.

În preambulul O.U.G. nr. 51/2014 s-a menţionat că adoptarea actului normativ respectiv, pe cale unei ordonanţă de urgenţă, a fost justificata de motive, cum ar fi:

(i) necesitatea adoptării unei măsuri urgente, care să fluidizeze procedura de atribuire a contractelor de achiziţii publice şi care sa protejeze autorităţile contractante împotriva depunerii unor contestaţii abuzive;

(ii) importanţa evitării riscului diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a celor europene;

(iii) imposibilitatea de a solicita cheltuieli la rambursare, ceea ce conduce la o stagnare a gradului de absorbţie  fondurilor europene;

(iv) evitarea unor consecinţe negative care derivă din aspecte cum ar fi: a) pierderea finanţării externe, cauzată de prelungirea procedurii de atribuire, b) întarzierea implementării unor proiecte de interes general, c) împovărarea personalului cu atribuţii în gestionarea procedurilor de achiziţii publice, d) existenţa unui număr foarte mare de contestaţii, care afectează eficienţa CNSC.

În ceea ce ne priveşte, apreciem că niciunul din motivele mai sus menţionate nu este de natură a justifica, în mod real, situaţia de urgenţă şi extraordinară, care a făcut necesară modificarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 34/2006 pe calea unei alte ordonanţe de urgenţă.

Problemele legate de absorbţia fondurilor europene, ca şi blocajele relative atrase de formularea unor contestaţii în procedurile de atribuire au existat şi au fost cunoscute încă de la data aderării României la Uniunea Europeană. De asemenea, existenţa unui număr mare de contestaţii la CNSC este cunoscută de mulţi ani, fiind evidenţiată în rapoartele anuale publicate de CNSC. Mai mult, rata redusă de absorbţie a fondurilor europene nu este datorată în exclusivitate contestaţiilor, aşa cum se lasă a se înţelege în preambulul O.U.G. nr. 34/2006, ci şi de nivelul redus de cunoaştere a legislatiei în materie şi de neregulile săvârşite în derularea procedurilor de atribuire şi/sau în executarea contractelor de achiziţii publice, ce au atras aplicarea de corecţii financiare substanţiale sau respingerea unor cereri de rambursare. Nu în ultimul rând, evitarea „împovărării personalului cu atribuţii în gestionarea procedurilor de achiziţii publice” este un motiv cel puţin bizar, în condiţiile în care personalul respectiv este plătit, din fonduri publice, tocmai pentru acest tip de activităţi.

Aşadar, doar prin raportare la preambulul O.U.G. nr. 51/2014, există anumite deficienţe, care pun sub semnul întrebării legalitatea/constituţionalitatea acestui act normativ.

Revenind la modificările substanţiale aduse prin O.U.G. nr. 51/2014, sub aspectul contestaţiilor/plângerilor, remarcăm introducerea în cuprinsul art. 270 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 a literei d^1), având următorul conţinut: „d^1) dovedirea interesului legitim”.

Aşadar, ca urmare a adoptării noului act normativ, pe lângă celelalte elemente tradiţionale pe care trebuie să le conţină o contestaţie, menţionate în cuprinsul art. 270 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, mai nou, trebuie dovedit de către contestator şi interesul legitim în formularea contestaţiei. Mai mult, în condiţiile art. 281 alin. (2), coroborat cu art. 270 alin. (1) O.U.G. nr. 34/3006, dovedirea interesului legitim trebuie realizată şi de către petentul care formulează o plângere la Curtea de Apel competentă împotriva unei decizii a CNSC.

În ceea ce ne priveşte, apreciem ca fiind complet inutilă completarea adusă de legiuitor, în condiţiile în care, conform art 32  alin. (1) lit. d) din Noul Cod de Procedură Civilă, orice cerere în justiţie (inclusiv o contestaţie, cerere sau o plângere în proceduri de achiziţii publice) poate fi formulată numai de către o persoană care justifică un interes. Nu era, aşadar, nevoie de o astfel de completare, atât timp cât prevederea respectiva era consacrată în Codul de Procedură Civilă, act normativ care, prin raportare la art. 297 din O.U.G. nr. 34/2006, are valoare de drept comun în cazul litigiiilor în materie de achiziţii publice. Excepţia lipsei de interes putea fi invocată atât în cazul contestaţiilor, cât şi al plângerilor, fără a avea nevoie de o prevedere expresă în O.U.G nr. 34/2006, care să impuna dovedirea interesului. De altfel, dispoziţiile art. 278 alin. (5) din O.U.G. nr. 34/2006 prevedeau în mod clar posibilitatea respingerii de către CNSC a unei contestaţii ca lipsită de interes.

Completarea adusă prin introducerea literei d^1) în cadrul art. 270 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006 nu va face decât să complice inutil lucrurile şi să ducă la contestaţii/cereri/plângeri din ce în ce mai mari ca şi număr de pagini.

În concret, apreciem că dovedirea interesului legitim va trebui verificată în fiecare caz în parte şi ar putea presupune următoarele:

(i) în cazul contestaţiilor la documentaţia de atribuire/răspunsului la solicitările de clarificări, interesul legitim va putea fi dovedit, de exemplu, prin prezentarea unui certificat constatator, care să demonstreze ca respectivul contestator are în obiectul de activitate şi codurile CAEN corespunzătoare obiectului achiziţiei publice sau, după caz, prin transmiterea către autoritatea contractantă, înainte de introducerea contestaţiei, a unei adrese prin care contestatorul îşi manifeste dorinţa de a participa în cadrul procedurii de atribuire;

(ii) în cazul contestaţiilor la rezultatul procedurii, interesul legitim va fi dovedit prin simpla prezentare a adresei de comunicare a rezultatului procedurii;

(iii) în cazul plangerilor, interesul va fi dovedit prin prezentarea deciziei CNSC atacate, la care se adaugă, în cazul celor care nu au fost parte în litigiul de la CNSC, dar care sunt vătămaţi prin decizia respectivă, adresa de comunicare a rezultatului procedurii.

O altă modificare adusă prin O.U.G. nr. 51/2014, de această dată benefică, vizează reducerea termenului de completare a contestaţiei, menţionat la art. 270 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, de la 5 zile de la înştiinţarea primită de la CNSC, la doar 3 zile de la o astfel de înştiinţare. Noul act normativ a acoperit şi o lacună a vechii forme a O.U.G nr. 34/2006, menţionând în mod expres că, în cazul în care contestatorul nu se supuse solicitării CNSC şi nu realizează completarea contestaţiei în termen de 3 zile de la înştiinţare, contestaţia va fi respinsă ca inadmisibilă. Prin raportare la dispoziţiile art. 3 lit.z) din O.U.G. nr. 34/2006, termenul de 3 zile este stabilit pe zile lucrătoare.

De asemenea, o altă modificare adusă prin O.U.G. nr 51/2014 vizează majorarea termenului acordat, în condiţiile art. 274 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, autorităţii contractante pentru a transmite la CNSC dosarul achiziţiei publice şi punctul de vedere asupra contestaţiei, de la 3 zile lucrătoare, la 5 zile lucrătoare. Privită prin raportare la reducerea termenului acordat contestatorului pentru completarea contestaţiei de la 5 la 3 zile, măsura suplimentării termenului acordat autorităţii contractante pentru transmiterea dosarului şi a punctului de vedere de la 3 la 5 zile pare forţată şi, într-o oarecare măsură, discriminatorie.

În fine, cea mai importantă modificare adusă în privinţa contestaţiilor/plângerilor prin O.U.G. nr. 51/2014 vizează abrogarea dispoziţiilor art. 278^1 din O.U.G. nr. 34/2006 şi introducerea în locul acestora a aşa-numitei „garanţii de bună conduită”.

Dispoziţiile art. 278^1 din O.U.G. nr. 34/2006 prevedeau reţinerea de către autoritatea contractantă a unei anumite părţi din garanţia de participare constituită de ofertant, în funcţie de valoarea estimată a contractului, în cazul în care ofertantul formula o contestaţie împotriva rezultatului procedurii, care era respinsă pe fond de CNSC. Măsura respectivă, chiar dacă era una incompletă (putea fi aplicată în mod real doar în cazul contestaţiilor împotriva rezultatului procedurii, nu şi în cazul celor ce vizau documentaţia de atribuire, unde nu exista garanţie de participare) a fost considerată eficientă şi utilă atât de către autorităţile contractante, cat şi de către operatorii economici.

Garanţia de bună conduită, introdusă prin O.U.G nr. 51/2014 este reglementată actualmente în cuprinsul nou-introduselor articole 271^1 şi 271^2 din O.U.G. nr. 34/2006.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Asigurarea obligatorie a locuinţelor, încă un abuz al statului

de

Asigurarea obligatorie a locuinţelor, încă un abuz al statului

 

 

O lege foarte nepopulară, dacă judecăm după cât de greu se lasă poporul român silit să o respecte, este şi cea a asigurărilor obligatorii de locuinţe.

Se pare că s-a ajuns cu înscrierile la vreun sfert din locuinţele existente.

În acest moment nu este foarte clar cum se va proceda la amendarea celor rămaşi – nu poţi amenda trei sferturi din popuşaţie!! –  dar legea tinde să rămână o tocmeală (cum era cu vorba aceea: „unde-i lege, nu-i tocmeală”?), o milogeală pentru încă nişte bani pe care mulţi români chiar nu mai au de unde să-i dea. Este vorba de suma de 10 euro pe an, dacă aveţi o locuinţă de tip B (lemn, chirpici, stuf etc.) sau de 20 de euro pe an, pentru o locuinţă de tip A (materiale moderne, mai rezistente). De exemplu, dacă staţi la bloc, ca să nu mai vorbim de o casă mai acătării, aveţi o locuinţă de tip A. Ca ordin de mărime, noua „taxă” echivalează cu a plăti încă o dată impozitul pe locuinţă.

O parte dintre cei care nu s-au supus legii / tocmelii / milogelii o fac şi dintr-un spirit de frondă, considerând-o o nedreptate. Autorii acestor rânduri împărtăşesc această opinie, pentru că asigurarea obligatorie a locuinţelor prezintă următoarele clauze:

(1) Nu acoperă orice daune suferite de respectiva locuinţă, ci numai pe cele din cauze naturale. De exemplu, dacă vin nişte spărgători şi îţi devastează casa – ciuciu de la asigurător!

(2) Nu acoperă nici daunele produse de oricare cauze naturale, ci se referă doar la cutremure, alunecări de teren şi inundaţii. Atenţie: o inundaţie produsă din cauza defectării instalaţiei de apă dintr-un bloc nu intră în categoria pagubelor asigurate prin acest tip de contract, nefiind cauzată de o calamitate naturală. Şi apoi, poate că îţi ia foc casa – de la asigurător, din nou ciuciu!

(3) Nu acoperă valoarea integrală a pierderilor suferite, dacă totuşi acestea se încadrează între cele vizate în contract. Plafonul se află la 10.000 euro (echivalentul în lei) pentru locuinţe de tip B, respectiv 20.000 de euro pentru locuinţe de tip A. Nimeni nu ar fi în stare, în România de astăzi, să-şi repare sau reconstruiască locuinţa, ori să-şi cumpere alta, cu suma primită conform unui asemenea contract de asigurare. Asigurare obligatorie, dar care nu acoperă ameninţările „neesenţiale”… vă sună cunoscut, nu-i aşa? Păi cam la fel se va prezenta şi situaţia asigurărilor medicale obligatorii din 2012, ce scriam mai sus. Asemănarea cu viitoarele asigurări de sănătate merge mai departe: dacă vreţi să fiţi cu adevărat asiguraţi, trebuie să vă faceţi un contract de asigurare mai cuprinzător, care, desigur, vă va costa mai mult. Contractul obligatoriu este, virtualmente, o hârtie fără valoare.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Despre clauzele abuzive din contractele de credit bancar in 2015

de

Posibilitatea ca instanta de judecata sa dispuna modificarea contractelor consumatorilor prin inlocuirea sau eliminarea clauzelor abuzive

 Inlocuirea/eliminarea clauzelor aratate anterior se impune, de asemenea, ca urmare a constatarii caracterului abuziv al acestor clauze.

Intr-adevar, conform celor invederate anterior, ca urmare a constatarii nulitatii, prin functia reparatorie a acestei sanctiuni, instanta de judecata poate sa dispuna adaptarea sau refacerea actului juridic (in cazul de fata a contractelor de credit ale subsemnatilor), prin inlocuirea de drept a clauzelor ilegale cu unele conforme dispozitiile legale imperative.

In plus, art. 6 din Legea nr. 193/2000 statueaza ca toate „Clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului”.

In consecinta, consumatorii pot solicita instantei sa dispuna:

i. inlocuirea clauzei relative la dobanda, in sensul ca dobanda contractuala este formata dinmarja fixa plus EURIBOR sau ROBOR;

ii. eliminarea clauzelor referitoare la comisionul de acordare credit, comisionul de administrare si comisionul de urmarire riscuri;

iii. eliminarea clauzelor referitoare la garantiile suplimentare.

Cum,Cand,Unde,In ce Fel,Cat – Despăgubirile în procesul de divorț

de

Spre deosebire de vechiul Cod al familiei care nu oferea posibilitatea soțului nevinovat să solicite celuilalt soț o reparare a prejudiciului provocat prin desfacerea căsătoriei, actualul Cod civil introduce dreptul la despăgubiri de care beneficiază soțul nevinovat, care a fost prejudiciat prin divorț.

Dreptul la despăgubiri este apreciat ca având un rol atât preventiv, cât și sancționator în ceea ce privește comportamentele neglijente şi dăunătoare ale soților, care în final duc la destrămarea relațiilor de căsătorie.

Despăgubirile care se pot solicita în acest temei se acordă separat față de alte drepturi patrimoniale care pot fi solicitate de soțul interesat în cazul divorțului, cum ar fi posibilitatea de a cere partajarea bunurilor comune, dreptul la anularea actelor încheiate în frauda celuilalt soț ori dreptul la pensie de întreținere (care poate aparține, după caz, soțului divorțat sau copilului minor).

Dreptul la despăgubiri este definit de art. 388 din Codul civil ca acel drept „distinct de dreptul la prestaţia compensatorie prevăzut laart. 390”, prin care „soţul nevinovat, care suferă un prejudiciu prin desfacerea căsătoriei, poate cere soţului vinovat să îl despăgubească”, fiind inspirat din legislația franceză, mai precis dintr-o variantă mai veche a actualului art. 266 din Codul civil francez.

Prestația compensatorie la care se referă textul citat are o sferă de aplicare practică destul de redusă. Ea are scopul reparării dezechilibrului semnificativ pe care divorțul îl determină în condițiile de viață ale unuia dintre soți, dar se aplică numai în situația în care căsătoria a durat cel puțin 20 de ani.

Masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune poate fi dispusa de procuror pentru o durata de 60 de zile

de

Guvernul a adoptat in sedinta de miercuri, la propunerea Ministerului Justitiei, oordonanta de urgenta prin care se modifica prevederile noului Cod de procedura penala astfel incat masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune poate fi dispusa de procuror pentru o durata de 60 de zile.

 

Aceasta modificare corespunde cerintelor Curtii Constitutionale, precizeaza MJ intr-un comunicat.

Actul normativ a fost elaborat in urma consultarilor cu reprezentantii intregului sistem judiciar in cadrul unei sedinte de lucru convocata marti de Ministerul Justitiei, la care au participat reprezentanti ai Înaltei Curti de Casatie si Justitie, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casatie si Justitie — Directia Nationala Anticoruptie, Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

Actul normativ adoptat de Guvern prevede ca in cursul urmaririi penale masura controlului judiciar sau a controlului judiciar pe cautiune poate fi dispusa de procuror pe o durata de cel mult 60 de zile.

De asemenea, controlul judiciar sau controlul judiciar pe cautiune poate fi prelungit de procuror, prin ordonanta, daca se mentin temeiurile care au determinat luarea masurii sau au aparut temeiuri noi care sa justifice prelungirea acestuia, fiecare prelungire neputand sa depaseasca 60 de zile.

Cand poate fi anulat un proces verbal de contraventie

de

Cand poate fi anulat un proces verbal de contraventie

 

Atunci cand agentul de circulatie a constatat savarsirea unei contraventii rutiere, el trebuie sa incheie un proces verbal de contraventie. Documentul poate fi considerat anulat, din oficiu, daca nu contine anumite informatii, sau in instanta, in cazuri particulare.

Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor stabileste, la art. 17, ca un proces verbal de consideratie este anulat daca nu contine urmatoarele informatii:

  • prenumele si calitatea agentului constatator;
  • numele si prenumele contravenientului;
  • fapta savarsita de contravenient;
  • datei comiterii faptei;
  • semnatura agentului constatator.

„Nulitatea se constata si din oficiu”, se mai mentioneaza in continuarea art. 17.

Potrivit actului normativ citat, agentul de circulatie are obligatia ca, in momentul incheierii procesului verbal, sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Aceste obiectiuni trebuie precizate in procesul-verbal, la rubrica “Alte mentiuni”.

Lipsa acestor mentiuni poate atrage, de asemenea, nulitatea procesului verbal.

In functie de tipul contraventiei, un proces verbal poate fi anulat si in situatii particulare, constatate de instantele de judecata.

Spre exemplu, o simpla cautare pe internet ne releva ca, in anumite cazuri, judecatorii au decis anularea unui proces verbal pentru ca din document lipseau motivele care au dus la incheierea lui fara a contine toate datele impuse de lege sau pentru ca, la stabilirea amenzii contraventionale totale, nu erau precizate sanctiunile aplicate pentru fiecare dintre contraventiile savarsite de conducatorul auto.

Un alt motiv de nulitate prezentat de Gazdovici este mentionarea unui loc al savarsirii faptei insuficient de clar precizat: spre exemplu „a circulat pe DN 79A”, fara a se arata locul exact.

Un proces verbal de contraventie poate fi anulat si daca documentul a fost incheiat in mod abuziv in lipsa contravenientului, fara sa existe un temei pentru incheierea procesului-verbal in lipsa acestuia.

Art. 19 din OG nr. 2/2001 in mod firesc permite incheierea procesului-verbal in lipsa contravenientului, aceasta norma trebuie interpretata si inteleasa in legatura cu prevederile art. 16 alin. 7, in sensul ca incheierea procesului-verbal in lipsa contravenientului trebuie sa fie urmarea refuzului acestuia expres sau tacit de a se prezenta in fata agentului constatator, nu in sensul ingradirii contravenientului de la dreptul de a face obiectiuni. Altfel, ar rezulta in mod absurd ca agentul constatator are posibilitatea de a alege intre a-i da dreptul contravenientului sa faca obiectiuni sau sa incheie procesul-verbal in lipsa contravenientului ingradindu-i dreptul de a face mentiuni la procesul verbal.

Contestarea procesului verbal de contraventie

Contestarea unui proces-verbal de contraventie se poate face in termen de 15 zile de cand v-a fost comunicat, la judecatoria de pe raza localitatii unde a fost savarsita contraventia. Procedura este scutita de taxa de timbru, asa ca singurele costuri la care trebuie sa va astepti sunt cele legate de expertiza, daca alegeti sa consultati un avocat pentru a va indruma in aceasta procedura.

Daca ati semnat procesul-verbal pentru luare la cunostinta, termenul curge din momentul intocmirii sale, insa daca procesul-verbal va este trimis prin posta, termenul de 15 zile incepe sa curga de la data primirii documentului.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Informare privind şedinţa Comisiei speciale de retrocedare din data de 25 noiembrie 2014

de

Informare privind şedinţa Comisiei speciale de retrocedare din data de 25 noiembrie 201

 

Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase şi comunităţilor minorităţilor naţionale din România (C.S.R.) s-a întrunit, în data de 25 noiembrie, la sediul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor.

Cu privire la cererile formulate de cultele religioase, Comisia specială a aprobat restituirea în natură a 18 imobile, atât construcţii, cât şi terenuri. Astfel, 14 imobile urmează a fi restituite în natură Episcopiei Romano-Catolice Oradea, un imobil Arhiepiscopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului şi Clujului, iar alte trei imobile unor parohii ortodoxe.

În patru cazuri, s-a aprobat transmiterea dosarelor către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, în vederea acordării de despăgubiri.

Totodată, Comisia specială a respins cererile formulate în 27 dosare constituite de reprezentanţii cultelor, din diverse motive: imobilele au fost deja restituite solicitanţilor în baza altor legi reparatorii, imobilele fuseseră înstrăinate anterior preluării de către stat, solicitanţii nu au făcut dovada dreptului de proprietate sau nu au depus actele solicitate în termenul de 120 de zile prevăzut de Legea nr. 165/2013.

În aceeaşi şedinţă, membrii Comisiei speciale au luat act de renunţarea la 33 de cereri de retrocedare, dintre care 19 formulate de cultele religioase, iar 14 de unele organizaţii ale minorităţilor naţionale.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare ca urmare a deschiderii procedurii insolventei

de

Suspendarea actiunilor judiciare si extrajudiciare ca urmare a deschiderii procedurii insolventei

 

Unul dintre cele mai importante efecte ale deschiderii procedurii insolventei il reprezinta suspendarea tuturor actiunilor judiciare, extrajudiciare sau a masurilor de executare silita demarate pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Scopul avut in vedere de legiuitorului roman prin dispozitia de la art. 36 din legea 85/2006, desi poate parea paradoxal, vizeaza  protejarea creditorilor iar nu dezavantajarea lor. Astfel, prin refuzul de a permite unor creditori sa deruleze actiuni si urmariri individuale impotriva debitorului, odata ce procedura insolventei a fost deschisa, legea garanteaza ca valorificarea patrimoniului se va face in mod colectiv si organizat sub supravegherea judecatorului sindic, fara ca anumite parti din patrimoniu sa fie sustrase sau exceptate.

Asa cum s-a pronuntat  Curtea Constitutionala printr-o decizie (169/19.03.2013) de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 36, existenta unor actiuni paralele cu procedura concursuala prevazuta de lege ar produce incertitudine cu privire la masa credala, fapt ce ar face imposibila evaluarea activului si pasivului averii debitorului, in vederea distribuirii rezultatului lichidarii.Pentru creditorul care a initiat sau doreste sa initieze o actiune care intra sub incidenta art. 36 din Legea 85/2006 este importanta cunoasterea modului in care actioneaza cauza legala de suspendare.

Suspendarea atrage oprirea de indata a cursului judecatii astfel incat instanta nu va mai putea lua o alta masura in proces decat constatarea acestui impediment. Spre exemplu, nu vor putea fi invocate ori solutionate exceptii, de procedura sau de fond, insa va putea fi dispusa disjungerea anumitor capete de cerere daca acestea nu atrag suspendarea de drept.

Un alt aspect important de stiut este ca suspendarea va impiedica atat continuarea actiunilor incepute, cat si inceperea unor actiuni noi. Suspendarea actiunii potrivit art. 36 din legea 85/2006 nu determina automat inscrierea creantei litigioase in tabelul creditorilor debitorului pentru care s-a deschis procedura. Este asadar vital pentru conservarea drepturilor creditorului ca, respectand termenele legale, sa formuleze declaratie de creanta indiferent daca la acel moment avea pe rolul instantelor o actiune in realizarea creantei sale sau doar intentiona sa o introduca.

Desi dreptul la actiune al creditorilor se suspenda potrivit art. 36, acesta nu dispare, el fiind conservat potrivit art. 40 din aceeasi lege, text care consacra un alt efect important al deschiderii procedurii, respectiv suspendarea curgerii termenelor de prescriptie. Prin urmare, este important de stiut ca sub rezerva indeplinirii exigentelor privitoare prescriptiei extinctive, creditorul va putea relua demersul judiciar impotriva debitorului, spre exemplu, in cazul respingerii sau inchiderii procedurii insolventei.

 

Din interpretarea textului de la art. 36 rezulta ca suspendarea intervine de drept de la data deschiderii procedurii. Prin urmare, incidenta acesteia va putea fi invocata in procesul pendinte  de debitorul supus urmaririi separate, de catre instanta din oficiu si chiar de catre creditor.

In multe situatii cum sunt cele in care debitorii nu se prezinta in instanta in cadrul actiunii separate promovate de creditor,este foarte dificil pentru instanta sa verifice in permanenta daca sunt incidente prevederile art. 36. Pentru ca acestea sa se bucure de o aplicare efectiva, art. 37 din legea insolventei prevede ca o masura de precautie comunicarea sentintei de deschidere a procedurii catre instantele judecatoresti in a caror jurisdictie se afla sediul debitorului si tuturor bancilor unde debitorul are deschise conturi.

Analiza institutiei supendarii legale ar fi incompleta in lipsa determinarii sferei actiunilor care atrag suspendarea potrivit art. 36. Textul legal, formulat in termeni largi, vorbeste de toate actiunile judiciare sau extrajudiciare care vizeaza realizarea creantelor, iar in jurisprudenta au fost admise destul de putine exceptii.

Suspendarea prevazuta de art. 36 nu impiedica exercitarea actiunilor reale impotriva debitorului, respectiv cele in baza carora este supus analizei instantei dreptul de proprietate sau dezmembramintele acestuia, in toate cazurile in care nu sunt dublate de capete de cerere care vizeaza pretentii banesti.

 

In fine, art. 36 din legea insolventei nu este o dispozitie care sa impiedice exercitarea drepturilor creditorilor ipotecari daca acestia solicita,  ridicarea suspendarii in anumite conditii strict determinate de art. 39 din lege, respectiv dovedirea caracterului de creanta garantata, pericolul major al disparitiei bunului, respectiv lipsa importantei bunului respectiv pentru succesul unui eventual plan de reorganizare. . De remarcat ca art. 39 nu stabileste o veritabila exceptie de la prevederile art. 36, deoarece bunul va fi valorificat tot in cadrul procedurii.

 

De retinut este ca deschiderea procedurii insolventei suspenda actiunile judiciare sau extrajudiciare impotriva debitorului insa nu scuteste creditorul reclamant de formularea declaratiei de creanta.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Lista documentelor de interes public din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului

de

Lista documentelor de interes public din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului

PROCEDURA PRIVIND EMITEREA ACORDULUI DE PRINCIPIU AL AGENŢIEI DOMENIILOR STATULUI PENTRU DEFRIŞAREA/REPLANTAREA PLANTAŢIILOR DE POMI FRUCTIFERI AFLATE PE TERENURI CE FAC OBIECTUL CONTRACTELOR ÎNCHEIATE ÎNTRE AGENŢIA DOMENIILOR STATULUI ŞI TERŢI

 

 

 

  1. TEMEI JURIDIC

 

–   Legea pomiculturii nr.348/2003 , art.9-14, cu modificările şi completările ulterioare.

– prevederile contractuale privitoare la drepturile şi obligaţiile părţilor, conţinute de contractele care au ca obiect suprafeţe solicitate spre defrişare.

 

 

  1. APLICABILITATE

 

Prezenta procedură se aplică în cazul eliberării acordurilor de principiu de defrişare/replantare a plantaţiilor de pomi fructiferi aflate pe suprafeţe de teren ce fac obiectul contractelor încheiate între A.D.S. şi terţi, atât pentru plantaţiile aparţinând patrimoniului ADS cât şi pentru cele aflate pe terenurile aparţinând Agenţiei Domeniilor Statului.

 

III.     INIŢIEREA ÎN VEDEREA ELIBERĂRII ACORDULUI

 

Procedura privind eliberarea acordurilor de principiu de defrişare/replantare a plantaţiilor de pomi fructiferi aferente contractelor încheiate între A.D.S. şi terţi, poate fi iniţiată de către partenerul contractual al A.D.S., persoană fizică sau juridică de drept privat interesată.

 

  1. DOCUMENTAŢIE

 

Partenerii contractuali – persoane fizice sau juridice de drept privat, care au dobândit calitatea de partener contractual în urma licitaţiilor şi pentru cei care au cumpărat activele aferente terenului în cauză şi au dobândit calitatea de partener contractual conform prevederilor Legii nr.249/2003 (contracte de concesiune prin atribuire directă) – interesaţi în obţinerea acordurilor de principiu de defrişare/replantare de pomi fructiferi, trebuie să prezinte urmatoarele documente:

– solicitare (în care se vor preciza obligatoriu date despre contractul al carui obiect il face suprafaţa supusă defrişării/replantării, date despre suprafaţa supusă atenţiei, enumerarea documentelor ataşate) – exemplar original;

– tabelele centralizatoare cuprinzând identificarea topo a suprafeţelor de teren pe care se gasesc plantaţiile de pomi fructiferi, prin tarla, parcelă şi suprafaţă, vizat de reprezentanţa teritorială a A.D.S. – exemplar original;

– extras din planul cadastral (cu evidenţierea tarlalelor şi parcelelor propuse) vizat de reprezentanţa teritorială a A.D.S. – exemplar original;

– memoriu justificativ (din care să reiasă perioada în care se aproximează a fi derulate acţiunile de defrişare, soiuri, vârsta plantaţiei, motivaţia ineficienţei productive ş.a.) – exemplar original;

– proces verbal de constatare, în original şi copie, privind situaţia plantaţiei eliberat de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din care să reiasă faptul că plantaţia prezintă, în proporţie de peste 60%, pomi cu rod în declin, uscaţi sau degradaţi, goluri –;

– adresa primăriei pe raza căreia se află terenul de sub plantaţie, prin care să se specifice că acesta nu face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate al persoanelor îndreptăţite, conform legilor de fond funciar – exemplar original;

– copie după contractul al cărui obiect îl face suprafaţa supusă defrişării/replantării, încheiat între solicitant şi Agenţia Domeniilor Statului – în copie

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Legea privind regimul juridic al adoptiilor

de

Legea privind regimul juridic al adoptiilor

 

 

Art. 1.– Adopþia este operaþiunea juridicã prin care se creeazã legãtura de filiaþie între adoptator ºi adoptat, precum ºi legãturi de rudenie între adoptat ºi rudele adoptatorului.Art. 2. – Urmãtoarele principii trebuie respectate în mod obligatoriu în cursul procedurii adopþiei:
a) principiul interesului superior al copilului;
b) principiul creºterii ºi educãrii copilului într-un mediu familial;
c) principiul continuitãþii în educarea copilului, þinând seama de originea sa etnicã, culturalã ºi lingvisticã;
d) principiul informãrii copilului ºi luãrii în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta ºi gradul sãu de maturitate;
e) principiul celeritãþii în îndeplinirea oricãror acte referitoare la procedura adopþiei.

Art. 3. – În înþelesul prezentei legi, termenii ºi expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificaþii:
a) adoptat – persoana care a fost sau urmeazã sã fie adoptatã în condiþiile prezentei legi;
b) adoptator – persoana care a adoptat sau doreºte sã adopte, în condiþiile prezentei legi;
c) adopþie internã – adopþia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât ºi adoptatul au domiciliul în România;
d) adopþie internaþionalã – adopþie care, în condiþiile prezentei legi, nu este adopþie internã;
e) atestat – documentul întocmit în condiþiile prezentei legi, care face dovada capacitãþii de a adopta rezultatã din îndeplinirea garanþiilor morale ºi condiþiilor materiale necesare dezvoltãrii depline ºi armonioase a personalitãþii copilului;
f) Convenþia de la Haga – Convenþia asupra protecþiei copiilor ºi cooperãrii în materia adopþiei internaþionale, încheiatã la Haga la 29mai 1993 ºi ratificatã de România prin Legea nr. 84/1994, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 21 octombrie 1994;
g) copil – persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani sau nu a dobândit capacitate deplinã de exerciþiu, în condiþiile legii;
h) Direcþia – Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului, instituþie publicã, cu personalitate juridicã înfiinþatã în subordinea consiliilor judeþene, respectiv consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureºti, în condiþiile legii;
i) familie adoptatoare – soþul ºi soþia care au adoptat sau doresc sã adopte, în condiþiile prezentei legi;
j) familie – pãrinþi ºi copiii aflaþi în întreþinerea acestora;
k) familie extinsã –pãrinþii, copilul ºi rudele fireºti ale acestuia, pânã la gradul IV inclusiv;
l) familie substitutivã – persoanele, altele decât cele care aparþin familiei extinse care, în condiþiile legii, asigurã creºterea ºi îngrijirea copilului;
m) Oficiu – organ de specialitate al administraþiei publice centrale, cu personalitate juridicã, înfiinþat prin reorganizarea Comitetului Român pentru Adopþii, cu atribuþii de supraveghere ºi coordonare a activitãþilor referitoare la adopþie;
n) pãrinte firesc – persoana faþã de care copilul are stabilitã filiaþia fireascã, în condiþiile legii;
o) planul individualizat de protecþie – documentul prin care se realizeazã planificarea serviciilor, prestaþiilor ºi mãsurilor de protecþie specialã a copilului, pe baza evaluãrii psiho-sociale a acestuia ºi a familiei sale, în vederea integrãrii copilului care a fost separat de familia sa, într-un mediu familial stabil permanent, în cel mai scurt timp posibil;
p) stat primitor – statul în care domiciliazã adoptatorul sau familia adoptatoare în cazul adopþiei internaþionale ºi în care se deplaseazã adoptatul în urma încuviinþãrii adopþiei.
Art. 4. – Pe tot parcursul procedurii de adopþie, Direcþia, în a cãrei razã teritorialã domiciliazã copilul, este obligatã sã ofere copilului informaþii ºi explicaþii clare ºi complete, potrivit vârstei ºi gradului sãu de maturitate, referitoare la etapele ºi durata procesului de adopþie, la efectele acesteia, precum ºi la adoptator sau familia adoptatoare ºi rudele acestora.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Cum aflati daca trebuie sau nu sa platiti timbru de mediu pentru masina pe care doriti sa o cumparati?

de

Cum aflati daca trebuie sau nu sa platiti timbru de mediu pentru masina pe care doriti sa o cumparati?

 

 

Ne referim aici la masinile inmatriculate deja in Romania, pentru celelalte lucrurile sunt foarte clare, respectiv se plateste timbru de mediu pentru toate, indiferent ca sunt noi sau uzate.

Pe cele inmatriculate deja in tara noastra le putem imparti in doua categorii mari, si anume: cele inmatriculate prima data inainte de ianuarie 2007 si cele inmatriculate pentru prima oara dupa ianuarie 2007.

De ce ne referim la ianuarie 2007? Pentru ca incepand cu aceasta data, odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, au fost scoase accizele pentru autovehicule, dar a fost introdusa in schimb taxa speciala de prima inmatriculare, transformata mai apoi in taxa pe poluare si timbru de mediu.

Pentru cele inmatriculate inainte de ianuarie 2007 legea spune clar ca se va plati timbrul de mediu odata cu efectuarea urmatorului transfer de proprietate. Deci daca doriti sa cumparati o masina care a fost inmatriculata prima data inainte de ianuarie 2007, e clar ca va trebui sa platiti timbru de mediu pentru a putea s-o inmatriculati pe numnele d-voastra. Pentru a calcula valoarea acestuia, puteti folosi calculatorul de timbru de mediu (2014).

Pentru masinile inmatriculate prima data dupa ianuarie 2007 lucrurile se complica putin si va trebui sa fiti foarte atenti atunci cand veti dori sa cumparati o astfel de masina. E clar ca toate masinile inmatriculate dupa aceasta data au fost obligate sa plateasca taxa de mediu, dar au existat si cateva exceptii de-a lungul acestor ani.

Este cazul masinilor importate in decursul anului 2006, pentru care au fost achitate accizele, masini care au fost scutite de la plata taxei speciale de prima inmatriculare, chiar daca au fost inmatriculate dupa 1 ianuarie 2007. Apoi este cazul masinilor cu norma de poluare Euro 4, care nu depaseau 2000 cmc capacitate cilindrica, care au fost scutite de la plata taxei pe poluare in perioada noiembrie 2008 – ianuarie 2010. De asemenea, avem cazul masinilor cu norma de poluare Euro 5, care au fost scutite de plata taxei pe poluare pana in ianuarie 2011.

Daca masina pe care doriti s-o achizitionati face parte din una dintre aceste categorii, va trebui sa platiti timbru de mediu pentru a o inmatricula pe numele d-voastra.

Trebuie sa luati in calcul si varianta ca a fost platita taxa speciala de prima inmatriculare sau taxa pe poluare la momentul inmatricularii masinii, iar apoi platitorul a recuperat aceasta suma de la stat prin hotarare judecatoreasca. In acest caz d-voastra va trebui sa platiti timbru de mediu in vederea inmatricularii auto pe numele d-voastra.

De aceea este foarte important sa solicitati cat mai multe informatii proprietarului de la care doriti sa cumparati masina, inainte de a semna contractul de vanzare-cumparare. Puteti in primul rand sa solicitati chitanta sau ordinul de plata prin care s-a efectuat plata taxei de mediu, dar cel mai sigur ar fi sa cereti proprietarului sa se adreseze Administratiei Financiare de care apartine si sa obtina o adeverinta care sa ateste daca a fost sau nu restituita aceasta taxa platitorului.

Asigurati-va ca veti primi aceasta hartie in original si cu data cat mai apropiata de data la care se efectueaza tranzactia. Veti fi scutiti in felul acesta de a fi pusi in situatia neplacuta de a plati un timbru de mediu care de cele mai multe ori are o valoare mai mare decat cea a masinii pe care doriti sa o cumparati.


Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.

Editorial penal 10.12.2014:Dragoş Bîlteanu, a fost arestat

de

Şeful SIF Banat-Crişana, Dragoş Bîlteanu, şi Najib El Lakis, de la SIF Banat-Crişana, au fost arestaţi pentru 30 de zile de procurorii DIICOT, în dosarul privind manipularea pieţei de capitalei şi delapidarea societăţilor de investiţii financiare.

Instanţa de judecată a dispus „arestarea preventivă pentru o durată de 30 de zile începând cu data încarcerării a inculpaţilor Bîlteanu George Dragoş şi El Lakis Najib”. În schimb, a respins ca nefondată propunerea de arestare preventivă formulată faţă de inculpaţii Mergeani Nicolae, Prodan Victor şi Stere Gardan, pentru care s-a doispus măsura controlului judiciar.

 Potrivit DIICOT, în perioada 2012-2014, membrii grupării au constituit un grup infracţional care urmărea obţinerea de sume de bani de la SIF Banat Crişana SA şi SIF Muntenia SA Bucuresti, prin delapidarea acestora (în modalitatea însuşirii/traficării). Ulterior, banii au fost transferaţi prin intermediul mai multor offshore-uri, controlate tot de către membrii grupului în mod direct sau prin persoane interpuse, în vederea reciclării, pentru a ascunde provenienţa acestora.

„În acest scop, aceştia au folosit persoane juridice nerezidente, precum şi persoane juridice de naţionalitate română, la care asociaţi au fost avocaţi care au deţinut pentru aceştia acţiunile SIF 1, asigurându-le sustragerea de la o eventuală decizie de concertare în condiţiile art. 2861 din Legea 297/2004, precum şi disimularea originii ilicite a sumelor de bani, obţinute prin delapidare”, a precizat DIICOT, într-un comunicat de presă.

De asemenea, există suspiciuni că membrii grupării s-au implicat şi în operaţiuni de manipulare a pieţei de capital, prin realizarea mai multor tranzacţii în datele de 12, 13 şi 16 septembrie 2013, în cadrul Bursei de Valori Bucureşti.

Anchetatorii spun că mecanismele bursiere au fost grav afectate, întrucât operaţiunile au vizat majorarea artificială a preţului acţiunilor SIF Banat – Crişana SA până la un nivel semnificativ mai mare decât cel de pe piaţa principală, dând astfel semnale false cu privire la cererea şi preţul instrumentelor financiare, pentru ca, după operaţiunile de pe piaţa „deal”, preţul acţiunilor în cauză să revină la nivelurile iniţiale.

Beneficiarii acestor operaţiuni ar fi fost liderii grupării, care şi-au consolidat poziţia în interiorul SIF Banat Crişana SA, prin deţinerile directe/indirecte peste limita impusă de art. 2861 din Legea 297/2004.

Regimul juridic aplicabil inventiilor de serviciu in 2015

de

Legea nr. 83/2014 privind inventiile de serviciu (in continuarea „Legea”) a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 471 din data de 26 iunie 2014, iar dispozitiile acesteia au intrat in vigoare incepand cu 29 iunie 2014. Domeniul de aplicare al Legii cuprinde inventiile create de salariati ai unei persoane juridice, fie aceasta de drept public sau de drept privat, care pot fi protejate prin brevet de inventie sau prin model de utilitate inregistrat.

Drepturile asupra unei inventii create de salariat apartin:

1) Angajatorului, asupra inventiilor care au rezultat din exercitarea atributiilor de serviciu ale inventatorului, incredintate in mod expres in cadrul contractului individual de munca si in fisa postului sau stabilite prin alte acte obligatorii pentru inventator, care prevad o misiune inventiva

2) Salariatului, in legatura cu:

a. inventiile care au fost create pe durata contractului individual de munca, precum si pe o perioada de maximum 2 ani de la incetarea acestuia, dupa caz, prin cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului, prin folosirea mijloacelor materiale ale angajatorului, ca urmare a pregatirii si formarii profesionale dobandite de catre inventatorul salariat prin grija si pe cheltuiala angajatorului ori prin utilizarea unor informatii rezultate din activitatea angajatorului sau puse la dispozitie de acesta, si daca angajatorul nu revendica drepturile asupra acestor inventii;

b. inventiile care nu se incadreaza in niciuna dintre categoriile prevazute la punctele (1) si (2)a. de mai sus, in conditiile prevazute de Legea 64/1991 privind brevetele de inventie.

Cu privire la revendicarea de catre angajator a inventiilor care, desi nu rezulta dintr-o misiune inventiva reglementata in contractul de munca, au rezultat din cunoasterea sau utilizarea experientei angajatorului sau a informatiilor si pregatirii dobandite la angajator, conform punctului (2)a de mai sus, Legea prevede:

a. angajatorul are competenta de a decide asupra incadrarii inventiei si are dreptul de a revendica drepturile asupra acesteia;

b. revendicarea de catre angajator, care are si competenta de a decide cu privire la incadrarea unei inventii, trebuie comunicata salariatului in termen de 4 luni, daca regulamentul intern nu stipuleaza un termen mai lung;

c. inventatorul este si el indreptatit sa conteste modul de incadrare a inventiei sale la instanta judecatoreasca competenta, in termen de 4 luni.

d. in situatia in care drepturile asupra inventiei sunt revendicate de catre angajator, inventatorul are dreptul la o remuneratie stabilita de catre angajator in baza unor criterii prevazute de Lege.

Legea reglementeaza si urmatoarele aspecte privind secretul comercial:

a. inventiile care se incadreaza la punctele (1) si (2)a. de mai sus pot face obiectul unui secret comercial, constand in obligatia, atat pentru salariat, cat si pentru angajator, de a nu divulga sau publica inventia, fara acordul scris al celeilate parti;

b. raspunderea pentru divulgarea inventiei este antrenata conform conditiilor contractului de munca, in cazul in care acesta prevede o obligatie de confidentialiate;

c. in lipsa unei obligatii de confidentialitate reglementate in contractul de munca si daca s-a creat un prejudiciu, raspunderea este antrenata in conditiile de drept comun pentru raspunderea civila, astfel cum aceasta sunt reglementata de Codul Civil.

Modificari ale Codului Muncii in 2014-2015

de

Ce modificari se vor face la Codul muncii

In prezent, potrivit Codului muncii, concediul de odihna „se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un an calendaristic”. Prin proiectul de act normativ se propune eliminarea acestei sintagme. Astfel, dispozitia respectiva va prevede doar ca durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile.

De asemenea, in proiect se mentioneaza ca, la stabilirea duratei concediului de odihna, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav sa fie considerate perioade de activitate prestata.

Mai exact, initiatorii au propus ca durata concediului medical sa nu afecteze durata concediului de odihna.

Daca incapacitatea temporara de munca, concediul de maternitate, concediul de risc maternal sau concediul pentru ingrijirea copilului bolnav vor interveni in timpul concediului de odihna, acesta se va intrerupe si salariatul isi va lua zilele neefectuate dupa iesirea din concediul medical, de maternitate de risc maternal sau pentru ingrijirea copilului. Daca acest lucru nu va fi posibil, zilele neefectuate din concediul de odihna vor fi reprogramate.

Totodata, in Codul muncii va fi introdusa si precizarea conform careia salariatul va avea dreptul la concediu de odihna chiar si in situatia in care concediul medical se intinde pe durata unui intreg an calendaristic. In aceasta situatie, angajatorul va fi obligat sa acorde concediul de odihna intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care salariatul s-a aflat in concediu medical.

Referitor la salariatii care, din motive justificate, nu-si vor putea lua integral sau partial concediul de odihna la care aveau dreptul intr-un an, angajatorii vor fi obligati sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni, incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.

Potrivit prevederilor adoptate, se va mai stabili ca absentele nemotivate de la munca si concediile fara plata vor fi scazute din vechimea in munca. Exceptie vor face concediile fara plata pentru formare profesionala.

Codul muncii, in dezacord cu reglementarile europene

ELIBERARE DIPLOME SPIRU HARET. STUDENTII PROMOTIA 2009 NU ISI RECUPEREAZA DIPLOMELE DECAT PE CALEA INSTANTEI

de

ELIBERARE DIPLOME SPIRU HARET. STUDENTII PROMOTIA 2009 NU ISI RECUPEREAZA DIPLOMELE DECAT PE CALEA INSTANTEI

 

Problema diplomelor Spiru Haret a fost transata de-a lungul timpului numai in instanta.
Exista deja la nivelul Tribunului Bucuresti cateva mii de dosare cu acest obiect.

Biroul de avocatura Coltuc aduce la cunostinta studentilor din promotia 2009 care vor sa isi recupereze banii pe anii de studii faptul ca acesta mai au dreptul de a actiona in instanta Universitatea Sipru Haret.

De ce se intampla acest lucru? Legea civila prevede clar ca dreptul la actiune este conferit titularului intr-un termen prevazut de lege si anume 3 ani in cazul acesta. Daca actiunea nu a fost introdusa in termenul de 3 ani atunci acesta nu mai are dreptul sa actioneze in instanta Unversitatea pentru obtinerea banilor pe anii de studiu. Atentie este vorba de studentii care vor sa isi recupereze banii pe anii de studii si nu diplomele.

Pentru cei care vor diplomele acest termen nu se aplica, intrucat dreptul la educatie este imprescriptibil.
Promotia 2009 a studentilor USH au adeverinte eliberate valabile pana in iulie 2010.

 

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Tot mai multe companii isi verifica partenerii de afaceri

de

Tot mai multe companii isi verifica partenerii de afaceri

 

 

Ca urmare a perioadei de criza, companiile au devenit mult mai reticente in fata riscului, tot mai multe dintre acestea alegand sa isi verifice partenerii de afaceri pentru a elimina pierderile din tranzactiile comerciale.Astfel, potrivit datelor RisCo Verificare Firme Online, numarul firmelor care se informeaza cu privire la situatia financiara si juridica a partenerilor de afaceri a cunoscut o crestere constanta in primele noua luni ale anului, fiind realizate peste 150.000 de rapoarte. Interesul companiilor pentru a afla informatii cat mai recente, in mod rapid si ieftin este determinat de cresterea termenelor de plata la incasarea facturilor, precum si a riscului de neincasare a acestora.

Ca si in primele cinci luni ale anului, cel mai solicitat raport, la finalul lunii septembrie, a ramas raportul CIP Online (Centrala Incidentelor de Plati), fiind urmat in clasament de Buletinul Insolventiei si Rating Financiar. Companiile, cu precadere cele care vand marfa cu plata la termen, isi doresc sa se asigure cu privire la bonitatea clientilor. Existenta unor inscrieri in Centrala Incidentelor de Plati poate fi evaluata ca un factor de risc important privind relatia comerciala cu acel partener. Cu cat incidentele sunt mai recente, cu atat riscul de neplata este mai mare. De asemenea, este de inteles faptul ca nicio companie nu isi doreste sa incheie tranzactii comerciale cu parteneri aflati in insolventa.

Reprezentantii companiilor care au solicitat raportul Rating Financiar au vrut sa obtina o privire de ansamblu referitoare la capacitatea unui partener de a-si indeplini obligatiile contractuale in perioada urmatoare si sa inteleaga daca acesta are o situatie financiara solida si stabila.

In primele noua luni ale anului, cele mai interesate sa afle informatii despre partenerii de afaceri au fost companiile din Muntenia (47.31%), urmate de cele din Transilvania (36.13%) si Moldova (11.78%).Companiile care isi desfasoara activitatea in comertul cu ridicata, comertul cu amanuntul, lucrari de constructie ale cladirilor rezidentiale si nerezidentiale si servicii financiare au fost cele care au realizat cele mai multe interogari cu privire la partenerii de afaceri. „Institutiile financiare sunt interesate de clientii din propriul portofoliu, in special pe partea de creditare. Firmele din comert au o mare expunere fata de multi parteneri si nu pot gestiona relatia cu acestia prin prelucrarea manuala a datelor”, a adaugat Dragos Cabat.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Executare silita din amenzi rovinieta luate in anul 2011.Ce fac?Unde ma apar?O platesc?

de

Executare silita din amenzi rovinieta luate in anul 2011.Ce fac?Unde ma apar?O platesc?

In ultima perioada au venit in tara peste 200000 de executari silite provenind din amenzi rovinieta din anul 2011.

In primul rand onorariul executorilor este extrem de mare.

Conform legii 188/2000 privind executorii judecatoresti onorariu maximal este de 10% din valoarea executata.

Executorii judecatoresti insa folosesc diferite tertipuri ilegale:

Veti gasi onorariu de 200-300 de lei pentru consultanta dosar de executare silita

Sau

pentru o suma de 90 de euro sau 20 de euro executorul judecatoresc percep cheltuieli de 600-1000 de lei

Se “mizeaza”pe faptul ca sumele sunt mici si nu se contesta .

Cum fac in concret?

1.Am primit somatia de executare sau au poprit conturile dvs.

Aveti 15 zile sa atacati in instanta prin depunerea unei contestatii la executare.

Este obligatoriu sa respectati acest termen de 15 zile,dupa expirarea lui nu mai puteti face nimic

2.Model de contestatie la executare silita

Contestatie la executarea silita

DOMNULE PREŞEDINTE,

Subsemnatul(a) ……………, domiciliat(ă) în ………………..
Formulez:
CONTESTAŢIE LA EXECUTARE

împotriva executării silite a deciziei civile nr. ……… din ………. pronunţată de ……….. rămasă definitivă şi irevocabilă, învestită cu formulă executorie, la cererea intimatului(ei) ……….., domiciliat(ă) în ………..
Până la soluţionarea acestei contestaţii, vă rog să dispuneţi:

SUSPENDAREA EXECUTĂRII

Admiţând contestaţia şi anulând formele de executare, vă rog să dispuneţi să-mi fie restituită taxa de timbru în valoare de ……….. lei, consemnată şi intimatul(a) să fie obligat(ă) să-mi plătească cheltuielile de judecată pe care le voi face cu acest proces.

Motivele contestaţiei:

În fapt, (se prezintă starea de fapt şi motivele care justifică suspendarea executării începute şi în final anularea executării).
Faţă de starea de fapt enunţată, vă rog să admiteţi contestaţia, să anulaţi formele de executare şi până la soluţionarea acestei contestaţii să dispuneţi suspendarea executării sale.
Fiind vorba de un caz urgent, vă rog ca în baza art. 718 C. proc. civ. să suspendaţi executarea înainte de orice înfăţişare.
În drept, îmi întemeiez contestaţia pe dispoziţiile art. Art. 714 si urm C. proc. civ.
Depun prezenta contestaţie în dublu exemplar pentru a se comunica intimatului(ei) odată cu citaţia.
Dovada o voi face cu …………………
Anexez chitanţa de plata taxei de timbru în valoare de ……. lei şi timbrul judiciar în valoare de ……….. lei.

Data depunerii
……………
Semnătura,
……….

DOMNULUI PREŞEDINTE AL ………………

  1. Trebuie sa platesc o taxa de timbru

In cazul contestatiei la executarea silita, taxa se calculeaza la valoarea bunurilor a caror urmarire se contesta sau la valoarea debitului urmarit, cand acest debit este mai mic decat valoarea bunurilor urmarite. Taxa aferenta acestei contestatii nu poate depasi suma de 1.000 lei, indiferent de valoarea contestata. In cazul in care obiectul executarii silite nu este evaluabil in bani, contestatia la executare se taxeaza cu 100 lei.

4.Trebuie sa ma prezint la termene

Nu .Puteti cere judecata in lipsa

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Amnistie pentru pensionari. Ce trebuie să facă fiecare pensionar pentru restituirea sumelor?

de

Amnistie pentru pensionari. Ce trebuie să facă fiecare pensionar pentru restituirea sumelor?

 

Peste 21.000 de pensionari care figurează cu debite vor fi scutiţi de plata acestora potrivit legii privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii. Casa Națională de Pensii Publice precizează că pentru restituirea banilor, pensionarii trebuie să depună cerere.

Potrivit Casei Naționale de Pensii, Legea nr. 125/23.09.2014 privind scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 700/24.09.2014, a intrat în vigoare la data de 01.10.2014.

Legea prevede, pe de o parte, scutirea de la plată a unor debite provenite din pensii, indemnizaţii sociale pentru pensionari şi indemnizaţii pentru însoţitori şi pe de altă parte, restituirea sumelor reţinute cu acest titlu începând cu data de 1 ianuarie 2011.

Încetarea reţinerilor din pensie se va face în baza unei decizii, emisă pentru fiecare persoană în parte, potrivit modelului aprobat prin Ordin al Preşedintelului CNPP. Pentru restituirea acestor sume, pensionarii trebuie să depună cerere. Cererile se depun la casa judeţeană de pensii, casa de pensii a municipiului Bucureşti sau, după caz, la casele de pensii sectoriale (a MAN, MAI sau SRI). Nedepunerea cererii atrage nerestituirea sumelor.

Sumele care au fost recuperate de la pensionari începând cu data de 1.01.2011 vor fi restituite eşalonat, pe o perioadă de 5 ani calendaristici, începând de la 1 ianuarie 2015, prin plăţi anuale egale.

În situaţia în care asupra drepturilor de pensie din luna octombrie a.c. vor fi operate reţineri din pensii cu titlu de debit, sumele respective vor fi restituite automat de casele teritoriale de pensii, în luna noiembrie 2014.

Nu fac obiectul acestei reglementări debitele care au drept cauză culpa debitorului, cum ar fi: folosirea unor documente eliberate cu nerespectarea legii, declararea de către debitori a unor date neconforme realităţii, nerespectarea unor obligaţii legale care le revin pensionarilor, inclusiv în cazul cumulului pensiei cu venituri salariale sau asimilate salariilor, ori, după caz, cu venituri din activităţi independente.

Postare de Cabinet De Avocat Coltuc.


Cum isi pot infiinta societatile straine birouri de reprezentanta in Romania

de

Cum isi pot infiinta societatile straine birouri de reprezentanta in Romania

 

 

Societatile straine care nu sunt rezidente in Romania isi pot promova interesele comerciale in tara noastra stabilindu-si aici o prezenta constanta, prin infiintarea de birouri de reprezentanta. Ca si statut legal, reprezentantele nu sunt entitati cu personalitate juridica proprie (adica nu actioneaza in mod autonom si nu au o existenta de sine statatoare), ci depind si sunt subordonate in totalitate societatilor straine care le-au constituit.

De cele mai multe ori, societatile straine au interesul de a-si stabili reprezentante pe teritoriul tarii noastre pentru prospectarea pietei locale, atat in scopul promovarii si introducerii de produse pe aceasta piata, cat si in scopul urmaririi contractelor incheiate cu partenerii comerciali din Romania.

Ce activitati poate desfasura reprezentanta unei societati straine in Romania?

Avand in vedere statutul sau de totala dependenta si subordonare fata de societatea straina care „i-a dat viata”, reprezentanta nu poate desfasura pe teritoriul Romaniei activitati in nume propriu (adica, nu poate produce marfuri, nu poate presta servicii si nu poate executa lucrari), ci poate avea aici doar activitati-suport pentru societatea-mama, cum sunt activitatile de reclama (marketing, promovare si publicitate) ori furnizarea catre societatea-mama de informatii pentru cercetari stiintifice sau pentru activitati similare care au un caracter preparator sau auxiliar pentru societatea straina.

De multe ori, reprezentanta are rolul unui intermediar intre societatea-mama din strainatate si partenerii de afaceri din Romania ai acesteia, actionand ca un mandatar al societatii-mama (adica, in numele si pe seama acesteia) sau ca un comisionar (in nume propriu, dar pe seama societatii-mama).

Etapele si documentatia necesara infiintarii unei reprezentante in Romania

Pentru a-si infiinta o reprezentanta in Romania, societatea straina trebuie sa parcurga in fata Ministerului Economiei o procedura de autorizare a reprezentantei.

Pe scurt, etapele autorizarii reprezentantei sunt urmatoarele:

(I)         Inregistrarea cererii de autorizare

Cererea de autorizare a reprezentantei se depune la Directia Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei si trebuie sa contina urmatoarele elemente: (i) sediul social al societatii-mama; (ii) obiectul de activitate al reprezentantei in concordanta cu obiectul societatii-mama si cu prevederile legale referitoare la activitatile permise unei reprezentante; (iii) durata de functionare a reprezentantei; (iv) numarul si functiile persoanelor propuse pentru a fi angajate in cadrul reprezentantei. Gasiti aici un model de cerere de autorizare a reprezentantei

 Atentie:  Daca persoanele care vor fi angajate in cadrul reprezentantei sunt cetateni straini, in cererea de autorizare se vor mentiona si: numele, prenumele si domiciliul lor in strainatate, functia pe care o detin la societatea straina si functia in cadrul reprezentantei.

 Persoanele de cetatenie romana care sunt angajate in cadrul reprezentantei nu au voie sa detina o alta functie intr-o unitate de stat cu sediul in Romania pe perioada contractului lor cu reprezentanta.

La depunere, cererea de autorizare a reprezentantei trebuie insotita de urmatoarele documente:

  • atestat emis de Registrul Comertului (Camera de Comert) din tara in care isi are sediul societatea-mama care sa confirme existenta legala, obiectul de activitate si capitalul social al acesteia (original si traducerea legalizata in limba romana);
  • certificat de bonitate eliberat de o banca prin care societatea-mama isi desfasoara principalele operatiuni financiare (original si traducerea legalizata in limba romana);
  • statutul (sau alte documente relevante) privind forma de organizare si modul de functionare al societatii-mama (copie si traducerea legalizata in limba romana);
  • imputernicirea data de societatea-mama sefului reprezentantei sa actioneze in mod valabil pentru operatiunile reprezentantei – autentificata de notar sau certificata de jurist (original si traducere legalizata in limba romana);
  • dovada sediului reprezentantei pe teritoriul Romaniei – contract de inchiriere, contract de comodat, titlu de proprietate etc. (copie);
  • dovada achitarii taxei de functionare de 1.200 dolari/an (300 dolari/trimestru) platibila in lei la cursul BNR din ziua platii [certificat eliberat de Agentia Nationala Fiscala, Directia Generala a Finantelor Publice – Serviciul Reprezentante Straine si Ambasade (sau, in provincie, Administratia Financiara Judeteana)].

Util: Documentatia de autorizare a reprezentantei se depune la Directia Politici Comerciale din cadrul Ministerului Economiei, situata in Calea Victoriei, nr. 152, Bucuresti, in oricare din zilele de marti sau miercuri, intre orele 10.00 – 14.00.

(II)     Obtinerea autorizatiei de functionare a reprezentantei

Odata depusa documentatia de autorizare a reprezentantei, societatea straina trebuie sa astepte emiterea autorizatiei de functionare de catre Ministerul Economiei. In masura in care documentatia de autorizare este completa si conforma cu prevederile legale aplicabile, Ministerul va elibera entitatii straine autorizatia de functionare a reprezentantei acesteia in Romania, in termen de 30 de zile.

Autorizatia pentru functionare cuprinde: obiectul de activitate al reprezentantei; conditiile de exercitare a activitatii; durata de functionare a reprezentantei; sediul reprezentantei.

(III)   Inregistrarea reprezentantei la Camera de Comert si Industrie a Romaniei

Odata autorizata, reprezentanta trebuie inregistrata si la Camera de Comert si Industrie a Romaniei intr-un interval de cel mult 15 zile de la eliberarea autorizatiei.

Aceasta inregistrare se va face pe baza prezentarii originalului autorizatiei de functionare a reprezentantei si a unei copii de pe aceasta. Originalul autorizatiei va fi vizat de Camera de Comert si Industrie si se va inapoia reprezentantei, iar copia autorizatiei va ramane la Camera de Comert si Industrie.

(IV)    Inregistrarea reprezentantei la autoritatile fiscale si obtinerea codului fiscal

Reprezentanta trebuie sa se inregistreze tot in termen de 15 zile si la administratia financiara in raza careia isi are sediul cu scopul obtinerii codului fiscal de platitor de taxe si impozite. Documentatia de inregistrare a reprezentantei la autoritatile fiscale consta in:

(i)    autorizatia de functionare, vizata si de Biroul Reprezentante din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar (original si 2 copii);

(ii)   doua (2) formulare IMP privind plata impozitului (unul completat cu datele reprezentantei din Romania a societatii straine, iar celalalt completat cu datele societatii din strainatate

De stiut: Reprezentanta poate plati urmatoarele categorii de taxe/impozite: impozit pentru veniturile obtinute, impozit pe cladiri, taxa pe mijloacele de transport care ii apartin, TVA nerambursabil pentru aprovizionari de bunuri si servicii.

Orice societate straina care are o reprezentanta autorizata sa functioneze in Romania are obligatia de a plati un impozit anual reprezentand echivalentul in lei al sumei de 4.000 Euro, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de BNR din ziua precedenta celei in care se efectueaza plata.

 

 

Postare de Proces colectiv BCR.

Postare de Proces colectiv Banc Post.

Postare de Proces colectiv Piraeus.

Postare de Proces colectiv Unicredit Tiriac.

Dosarele pe clauze abuzive banci depuse sau finalizate in anul 2014.Exemple practice

de

Dosarele pe clauze abuzive depuse sau finalizate in anul 2014.Exemple practice

Exista la nivel national un numar de 2210 dosare depuse sau finalizate in 2014

Vezi si

http://portal.just.ro/SitePages/cautare.aspx?k=ac%C5%A3iune%20%C3%AEn%20constatare%20clauze%20abuzive&r=sitename%3D%22AQ12ZG9zYXJfdmRvc2FyCHNpdGVuYW1lAQFeASQ%3D%22&v1=-mjmpdosardata

Ce s-a solicitat?

Sunt două situaţii: când se contestă individual şi când se contestă colectiv:

  1. Individual– clientul unei bănci, dacă apreciază că prevederile contractului încheiat cu instituţia de credit au caracter abuziv, se poate adresa fie Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), fie direct instanţei de judecată.
  2. Colectiv– doar Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Pentru instanţă

Legea nr. 193/2000 stabileşte că în situaţia în care ANPC sau asociaţiile pentru protecţia consumatorilor vor constata utilizarea unor clauze abuzive vor sesiza tribunalul de domiciliu sau, după caz, sediul profesionistului, solicitând obligarea acestuia să modifice contractele aflate în curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive. La cererea de chemare în judecată, acestea trebuie să anexeze procesul verbal pe care l-au întocmit şi în care au consemnat depistarea clauzelor abuzive.

În primul rând, trebuie să ştiţi că vă puteţi judeca cu banca pe clauze abuzive dacă sunteţi si  executat/ă silit de bancă.

Cum verific dacă sunt executat silit de bancă sau un SRL căruia i s-a cesionat creanţa?

Intraţi pe portal.just.ro şi căutaţi la judecătoria de la domiciliu/resedinta dvs. – introduceţi numele complet al dvs. şi vedeţi dacă apare vreun dosar de executare. Dacă nu apare, puteţi parcurge pasul 1. Dacă sunteţi executat/ă silit, atunci veţi depune doar contestaţie la executare în termen de 15 zile de la data încuviinţării silite sau data când aţi primit somaţia de executare.

Dacă primiţi o simplă notificare din partea băncii sau firmei care a cumpărat creanţa, puteţi parcurge pasul 1.

Există o dilemă antejudiciară: particip şi aştept la un proces colectiv ANPC sau acţionez singur sau în proces comun nepublic?

ANPC, într-adevăr, dacă depune o cerere comună, poate modifica, anula toate contractele băncii respective, însă până acum ANPC a depus doar individual astfel de acţiuni.

Sfatul nostru este să acţionaţi fără a mai aştepta acţiunea ANPC. Aceste dispoziţii se aplică dacă consumatorul este persoană fizică şi nu firmă. Dacă este firmă, se poate deschide un proces pe Codul civil, existând hotărâri câştigate şi pe firmă pentru clauze abuzive.

.

Ce înseamnă o clauză abuzivă  şi când pot să acţionez în instanţă banca?

Sunt considerate clauze abuzive acele prevederi contractuale care:

  1. dau dreptul băncii de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract;
  2. obligă consumatorul să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;
  3. obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale chiar şi în situaţiile în care banca nu şi le-a îndeplinit pe ale sale;
  4. dau dreptul băncii să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada-limită la care acesta putea să îşi exprime opţiunea a fost insuficientă;
  5. dau dreptul băncii să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
  6. dau dreptul băncii să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
  7. dau băncii dreptul exclusiv să interpreteze clauzele contractuale;
  8. restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care profesionistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
  9. obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de bancă;
  10. restrâng sau anulează dreptul consumatorului de a denunţa sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care:

– banca a modificat unilateral clauzele prevăzute la clauza 5);

– banca nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale;

– banca a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunţării unilaterale;

  1. exclud sau limitează răspunderea legală a profesionistului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acţiuni sau omisiuni a bănciii privind utilizarea produselor şi serviciilor;
  2. exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acţiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându-i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
  3. permit în mod nejustificat impunerea unor restricţii în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părţi din contract;
  4. dau dreptul profesionistului să transfere obligaţiile contractual unei terţe persoane – agent, mandatar etc. -, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanţiilor sau a altor răspunderi faţă de consumator;
  5. interzic consumatorului să compenseze o datorie către bancă cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra băncii;
  6. prevăd ca preţul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte preturile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care preţul final este prea mare în raport cu preţul convenit la momentul încheierii contractului;
  7. permit băncii obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către bancă;
  8. dau dreptul băncii să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;
  9. dau dreptul băncii să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepţia unor motive întemeiate.

Unde depun cererea de chemare în judecată?

Dacă este depusă de ANPC sau asociaţia de consumatori: instanţa competentă să soluţioneze acest gen de cauze este tribunalul de la domiciliul sau, după caz, sediul profesionistului, iar împotriva hotărârii astfel pronunţate se poate exercita numai calea de atac a apelului, care va fi judecat de către curtea de apel.

Dacă depun singur sau proces comun nepublic: judecătoria de la sediul central sau al sucursalei băncii. Sentinţa este supusă apelului la tribunal şi recursul la Curtea de Apel.

Ce scriu în cererea de chemare în judecată?

Este foarte greu, aproape imposibil să găsiţi un model pe internet. Vă sfătuim să nu folosiţi un model prestabilit, ci să faceţi acţiune pentru problema dvs. cu ajutorul unui avocat specializat în procese bănci.

Modificarea denumirii unei societăţi comerciale şi înregistrarea sau modificarea emblemei trebuie facuta pana la 15.01.2015.Atentie amenzi foarte mari

de

Modificarea denumirii unei societăţi comerciale şi înregistrarea sau modificarea emblemei trebuie facuta pana la 15.01.2015.Atentie amenzi foarte mari

După o abordare generalistă a situaţiilor de modificare a actului constitutiv într-o entitate comercială şi trecerea în revistă a acestor situaţii cu începută cu modificarea formei de organizare juridică a unei societăţi comerciale, vom continua detalierea menţiunilor obligatorii supuse modificării, proceduri şi taxe.

  1. Modificarea denumirii societăţii comerciale.

Există o serie de motive care duc la modificarea denumirii unei societăţi comerciale, pornind de la imperativele prevederilor legale, în anumite situaţii (aşa cum este intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Civilă: societăţile comerciale care au în denumire formularea expresă de “societate comercială”, în termen de doi ani de la data intrării în vigoare a legii menţionate, trebuie să demareze procesul prin care se va realiza inlocuirea sus-menţionatei sintagme cu termenul simplu de “societate” – termen care expira la data de 15 februarie 2015), până la modificarea necesară evitării unor confuzii.

În privinţa modificării denumirii societăţii se impune o precizare: la fel ca la înfiinţarea societăţii este necesară parcurgerea unei etape prealabile, anume de verificarea disponibilităţii şi/sau rezervarea firmei. În acest sens, solicitantul va completa un formular, cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă, completată cu 3 denumiri  în ordinea preferinţelor.

            Important!

– Firma unei societăţi în nume colectiv trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, cu menţiunea „societate în nume colectiv” scrisă în întregime.

– Firma unei societăţi în comandită simplă trebuie să cuprindă numele a cel puţin unuia dintre asociaţii comanditaţi, cu menţiunea „societate în comandită” scrisă în întregime.

– Firma unei societăţi cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adăuga numele unuia sau al mai multor asociaţi şi va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime „societate cu răspundere limitată” sau „S.R.L.”

Pentru obţinerea informaţiilor privind disponibilitatea denumirii si rezervării acesteia sunt necesare următoarelor taxe:

    * 45 lei – taxa de registru;

    * 27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2006 (cu dispoziţiile în vigoare prin legea 85/2014).

După parcurgerea etapei prealabile şi obţinerea dovezii verificării disponibilităţii şi a rezervării firmei, cu alte cuvinte acordul pentru noua denumire, se va trece la cea de-a doua etapă, anume înregistrarea în registrul comerţului.

Deoarece se modifică un element important al societăţii, denumirea, înregistrarea va presupune un întreg set de acte care vor trebui să fie depuse, unele dintre acestea refăcute. Astfel, pentru înregistrare vor fi necesare:

–  cererea de înregistrare (original) – formular (pct. 4.6. denumire)

–  dacă este cazul, declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că:

o  persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social, la sediile secundare sau în afara acestora, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (model 3 – pct. 6, Nota de subsol – original);

o  persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 3 – original);

–  dovada verificării disponibilităţii şi a rezervării firmei (original);

–  dacă este cazul, acordul pentru utilizarea denumirii, prevăzut de art. 39 din Legea nr. 26/1990 – anexată, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (copie).

–   actul modificator al actului constitutiv (hotărârea adunării generale a asociaţilor acţionarilor/decizia asociatului unic, original);

–   certificatul de înregistrare (original) – Certificatul de înregistrare va fi predat în original în momentul prezentării profesionistului în vederea ridicării certificatului de înscriere de menţiuni şi a celorlalte documente, procedându-se la anularea lui prin grija personalului ORCT.

–  actul constitutiv actualizat (original);

–  Dacă este cazul:

    * Avizele prealabile prevăzute de legile speciale (original);

    * Împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original).

Taxele şi tarifele percepute

La dosar se depun şi dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:

–    45 lei – taxele de registru;

–    27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2006;

–   72 lei pentru fiecare sediu autorizat pe baza declaraţiei pe proprie răspundere (45 lei taxa de registru, la care se adaugă 27 lei reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2006);

– tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a:

* publicarea integrală sau în extras a rezoluţiilor directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunale/persoanei desemnate, privind  autorizarea/respingerea constituirii societăţilor comerciale şi de înmatriculare a  acestora, precum şi publicarea încheierilor de rectificare, în extras – 31,5 lei/pagina de manuscris

* publicarea celorlalte acte prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – 104 lei/pagina de manuscris

*  publicarea altor acte prevăzute de lege – 104 lei/pagina de manuscris.

Important! Aşa cum am arătat şi mai sus, taxa pentru cererea de verificare disponibilitate şi/sau rezervare firmă în etapa prealabilă, de 72 de lei, este distinctă de taxele din etapa de înregistrare.

În plus, redactarea actelor, obţinerea autentificării sau, după caz, darea de dată certă, acordarea de îndrumări pentru completarea corectă a cererii de înregistrare pot fi efectuate, contra cost, prin serviciile de asistenţă din cadrul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi presupun costuri suplimentare.

  1. Înscrierea sau modificarea emblemei unei persoane juridice

Generalităţi

Emblema este un element complementar şi facultativ pentru identificarea şi individualizarea comerciantului, deosebind un comerţ de alt comerţ de acelaşi fel (art. 58 alin. (1) şi (2) din Normele metodologice privind modul de ţinere a registrelor comerţului, de efectuare a înregistrărilor şi de eliberare a informaţiilor).

Emblema poate fi:

 *   reprezentată prin cuvinte – când constă într-o denumire;

 *   reprezentată figurativ – când constă într-o reprezentare grafică;

 *   complexă – când este alcătuită din combinarea cuvintelor cu elemente figurative.

Emblemele vor fi scrise în primul rând în limba română (art. 30 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare).

Dacă emblema cuprinde o denumire, firma va fi înscrisă cu litere având mărimea de cel puţin jumătate din cea a literelor cu care este scrisă emblema (art. 43 din Legea nr. 26/1990, republicată).

Emblema trebuie să fie însoţită în mod vizibil de firma comerciantului.

Emblemele radiate din registrul comerţului nu sunt disponibile pentru o perioadă de 2 ani de la data radierii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 41 din Legea nr. 26/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (art. 39 alin. (9) din Legea nr. 26/1990, republicată).

Cererea va conţine descrierea elementelor emblemei (conţinut, formă, culoare şi altele), descriere care se va include şi în actul constitutiv şi/sau modificator. În cazul în care rezervarea emblemei este solicitată ulterior înfiinţării societăţii, nu este necesar să se prezinte actul constitutiv în formă actualizată.

Înstrăinarea emblemei se face şi separat de fondul de comerţ (art. 60 alin. (1) din Normele metodologice).

Transmiterea emblemei înregistrate sau rezervate este permisă între persoanele juridice participante la fuziune sau la divizare, fără să existe obligativitatea verificării disponibilităţii ori rezervării acesteia (art. 60 alin. (2) din Normele metodologice).

În vederea rezervării, emblema este supusă operaţiunii de verificare a îndeplinirii cumulative a condiţiilor generale şi speciale de legalitate, de disponibilitate şi de distinctivitate faţă de emblemele înregistrate sau rezervate (art. 29 alin. (1) din Normele metodologice).

Nu constituie elemente de distinctivitate (art. 62 alin. (1) din Normele metodologice):

–    utilizarea unor culori diferite, dacă elementele grafice sunt identice sau asemănătoare;

 –    folosirea unui chenar de formă diferită faţă de a celui utilizat de altă emblemă similară înregistrată sau rezervată;

 –     adăugarea sau eliminarea unor elemente, dacă nu sunt de natură să conducă la diferenţierea certă a emblemelor supuse comparaţiei;

 –   folosirea unor prescurtări ale cuvintelor care intră în componenţa unei embleme înregistrate sau rezervate, în cazul în care componenţa grafică rămâne neschimbată.

Nu pot fi înregistrate ca embleme, fără autorizarea organelor competente, denumiri şi reprezentări figurative care cuprind reproduceri sau imitaţii de steme, drapele, embleme de stat, sigilii oficiale, blazoane etc. (art. 62 alin. (3) din Normele metodologice).

La cererea de înregistrare a emblemei se ataşează 2 exemplare ale acesteia, cu dimensiuni de 6 X 6 cm destinate aplicării pe cele 2 exemplare ale rezoluţiei directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoanei sau persoanelor desemnate.

Rezervarea emblemei este valabilă pentru o perioadă de cel mult 3 luni de la data înregistrării cererii.

Verificarea disponibilităţii emblemei, efectuată de oficiul registrului comerţului prin personalul său, are caracter administrativ şi prealabil. În final, asupra legalităţii emblemei se va pronunţa directorul oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau persoana sau persoanele desemnate, prin rezoluţie.

            Înregistrarea şi modificarea emblemei

            Din punct de vedere procedural, etapele de parcurs pentru înregistrarea sau modificarea unei embleme sunt aproximativ aceleaşi ca la modificarea denumirii firmei.

            Astfel, există aceeaşi etapă prealabilă, prin depunerea unei cereri de verificare a disponibilităţii şi/sau rezervării emblemei – formular şi plata aceleiaşi sume de 72 de lei ca taxă de registru, formată din:

  * 45 lei – taxa de registru;

  * 27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2006.

Mai departe, în etapa înregistrării se vor depune următoarele documente:

–       cererea de înregistrare (original) – formular (pct. 4.6. emblemă);

–       dovada verificării disponibilităţii şi a rezervării emblemei (original);

–       hotărârea adunării generale a asociaţilor/acţionarilor sau decizia asociatului unic sau, după caz, actul modificator al actului constitutiv care cuprinde descrierea emblemei şi macheta acesteia, original (inclusă în act);

–       macheta emblemei, în 2 exemplare (original);

–       dacă este cazul:

* actul constitutiv actualizat cu macheta emblemei inclusă în act, în original – detalii;

      * împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original).

Taxele şi tarifele percepute

La dosar se depun şi dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale:

–   45 lei – taxele de registru;

–  27 lei, reprezentând un procent aplicat taxei de registru – 50% Fondul de lichidare şi 10% Fondul de buletin prevăzute de Legea nr. 85/2006;

–  tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a:

* publicarea integrală sau în extras a rezoluţiilor directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunale/persoanei desemnate, privind  autorizarea/respingerea constituirii societăţilor comerciale şi de înmatriculare a  acestora, precum şi publicarea încheierilor de rectificare, în extras – 31,5 lei/pagina de manuscris

* publicarea celorlalte acte prevăzute de Legea societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – 104 lei/pagina de manuscris

*  publicarea altor acte prevăzute de lege – 104 lei/pagina de manuscris.

Taxa legală poate fi achitată în numerar sau cu card bancar la casieriile ORC, precum şi cu mandat poştal, ordin de plată etc.

Dacă s-a optat pentru transmiterea documentelor, care atestă înregistrarea în registrul comerţului, prin poştă, se percepe un tarif de 8 lei.

Alte informaţii

* Cont pentru încasări în valută:

Beneficiar: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

CIF: 14942091

Cod IBAN EUR: R035RNCB008201927871003

Banca Comercială Română Sucursala Unirea

Cod BIC/SWIFT: RNCBROBU

* Conturi IBAN 5032 ale oficiilor registrului comerţului:

ORC CUI 5032 – Disponibil din sume colectate pentru bugetul de stat
pe atributul fiscal al ORCT IBAN Trezoreria
ALBA 23672850 RO87TREZ0025032XXX006768 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL ALBA IULIA
ARAD 23658227 RO70TREZ0215032XXX022774 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL ARAD
ARGES 23716379 RO84TREZ0465032XXX013891 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL PITESTI
BACAU 14946344 RO18TREZ0615032XXX013664 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL BACAU
BIHOR 23665070 RO46TREZ0765032XXX014946 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL ORADEA
BISTRITA NASAUD 23642417 RO18TREZ1015032XXX008662 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL BISTRITA
BOTOSANI 23683697 RO84TREZ1165032XXX007611 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL BOTOSANI
BRAILA 23665259 RO29TREZ1515032XXX008953 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIULBRAILA
BRASOV 23665496 RO75TREZ1315032XXX015864 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIULBRASOV
BUZAU 23650355 RO20TREZ1665032XXX011192 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIULBUZAU
CALARASI 23686685 RO78TREZ2015032XXX005359 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL CALARASI
CARAS SEVERIN 23649393 RO62TREZ1815032XXX005723 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL RESITA
CLUJ 23664210 RO18TREZ2165032XXX030535 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL CLUJ NAPOCA
CONSTANTA 23673170 RO22TREZ2315032XXX023616 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL CONSTANTA
COVASNA 23665020 RO71TREZ2565032XXX006537 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL SF GHEORGHE
DAMBOVITA 23690660 RO70TREZ2715032XXX008632 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL TARGOVISTE
DOLJ 23704102 RO65TREZ2915032XXX017182 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL CRAIOVA
GALATI 23674249 RO61TREZ3065032XXX013996 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL GALATI
GIURGIU 23691282 RO60TREZ3215032XXX008719 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL GIURGIU
GORJ 23637666 RO02TREZ3365032XXX008445 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL TG JIU
HARGHITA 23650282 RO22TREZ3515032XXX004827 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL MIERCUREA CIUC
HUNEDOARA 23647597 RO42TREZ3665032XXX009551 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL DEVA
IALOMITA 23642042 RO16TREZ3915032XXX006432 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL SLOBOZIA
IASI 23682020 RO03TREZ4065032XXX020577 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL IASI
MARAMURES 23812104 RO63TREZ4365032XXX013369 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL BAIA MARE
MEHEDINTI 23672299 RO11TREZ4615032XXX006159 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL DROBETA TR SEVERIN
MURES 23683123 RO56TREZ4765032XXX014895 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIULTG MURES
NEAMT 23676762 RO44TREZ4915032XXX014472 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIULPIATRA NEAMT
OLT 23671447 RO52TREZ5065032XXX009227 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL SLATINA
PRAHOVA 23692172 RO12TREZ5215032XXX013576 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL PLOIESTI
SALAJ 23664342 RO90TREZ5615032XXX007849 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL ZALAU
SATU-MARE 23815062 RO20TREZ5465032XXX010039 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL SATU MARE
SIBIU 23674443 RO65TREZ5765032XXX018815 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL SIBIU
SUCEAVA 23673839 RO76TREZ5915032XXX007599 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL SUCEAVA
TELEORMAN 23730241 RO93TREZ6065032XXX007236 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL ALEXANDRIA
TIMIS 23690198 RO89TREZ6215032XXX019376 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL TIMISOARA
TULCEA 23647368 RO22TREZ6415032XXX006926 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL TULCEA
VALCEA 23642212 RO03TREZ6715032XXX010646 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL RAMNICU VALCEA
VASLUI 23650860 RO03TREZ6565032XXX005174 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL VASLUI
VRANCEA 23658006 RO27TREZ6915032XXX008586 TREZORERIE OPERATIVA MUNICIPIUL FOCSANI
BUCURESTI 33303396 RO52TREZ7035032XXX016316 TREZORERIE SECTOR 3
ILFOV 33303418 RO31TREZ7035032XXX016306 TREZORERIE SECTOR 3
ONRC 14942091 RO72TREZ7035032XXX011591 TREZORERIE SECTOR 3

Cum,in ce conditii,Unde,De Ce Este Nevoie De Curator Special În Proces Şi Cine Îl Plăteşte?

de

Prevăzută, în general, pentru reprezentarea intereselor drepturilor procesuale ale persoanelor lipsite de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile, instituţia curatorului – special, de data aceasta – se extinde şi la procesele dintre persoane juridice, din motive şi cu obligaţiile de plată pe care le puteţi vedea în cele ce urmează.

Instituţia curatorului special nu este nouă, fiind reglementată încă de Codul de procedură civilă din 1865, cu rolul de a preveni şi înlătura anumite abuzuri ce ar fi putut apărea în exercitarea drepturilor procesuale ale persoanelor prevăzute de aceste dispoziţii.

Astfel, în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu avea reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, putea numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

De asemenea, instanţa putea numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentant şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, chemată să stea în judecată, nu avea reprezentant legal. Aceste dispoziţii se aplicau, în mod corespunzător, şi persoanelor cu capacitate de exerciţiu restrânsă, iar numirea acestor curatori se făcea de instanţa competentă să hotărască asupra cererii de chemare în judecată.

Prin Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial nr. 545/2012, a fost extinsă instituţia curatelei speciale. Potrivit art. 58 alin. (1), în caz de urgenţă, dacă persoana fizică lipsită de capacitatea de exerciţiu a drepturilor civile nu are reprezentant legal, instanţa, la cererea părţii interesate, va numi un curator special, care să o reprezinte până la numirea reprezentantului legal, potrivit legii.

Curatela specială pentru persoane juridice

De asemenea, continuă acelaşi articol, instanţa va numi un curator special în caz de conflict de interese între reprezentantul legal şi cel reprezentat sau când o persoană juridică, o asociaţie sau altă entitate fără personalitate juridică, chemată să stea în judecată, nu are reprezentant.

Numirea curatorului se va face, potrivit art. 58 alin. (3) din Cod, de instanţa care judecă procesul, dintre avocaţii anume desemnaţi în acest scop de barou pentru fiecare instanţă judecătorească. Curatorul special are toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal.

Ce interese protejează instituţia curatorului?

Citarea părţii pârâte prin publicitate. În situaţia în care reclamantul arată, motivat, că, deşi a făcut tot ce i-a stat în putinţă, nu a reuşit să afle domiciliul pârâtului sau un alt loc unde ar putea fi citat potrivit legii, instanţa va putea încuviinţa citarea acestuia prin publicitate. Într-o astfel de situaţie, instanţa va putea încuviinţa, potrivit art. 167 alin. (1) din Codul de procedură civilă, citarea pârâtului prin publicitate.

În cazul în care instanţa încuviinţează citarea părţii pârâte prin publicitate, este obligată să numească un curator dintre avocaţii baroului, care va fi citat la dezbateri pentru reprezentarea intereselor pârâtului.

Astfel, legiuitorul a extins protecţia prevăzută la art. 58 alin. (1) din Codul de procedură civilă şi asupra celor chemaţi în judecată şi al căror domiciliu, cu toate eforturile depuse, nu a putut fi identificat. În această ipoteză, prevederile legale sunt imperative, fără a lăsa posibilitatea de apreciere a instanţei în ceea ce priveşte numirea curatorului.

Remunerarea curatorului. Aici trebuie să facem trimitere la dispoziţiile cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial nr. 392/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Potrivit art. 48 alin. (1) şi (2) din ordonanţa de urgenţă, avansarea remuneraţiei curatorului special numit de instanţă în condiţiile arătate este în sarcina persoanei ale cărei interese sunt ocrotite prin numirea curatorului. Instanţa poate stabili, însă, ca avansarea remuneraţiei curatorului să se facă de cealaltă parte, când o asemenea măsură este în interesul continuării procesului.

Mai există şi posibilitate ca, în mod excepţional, în cazuri urgente, care nu suferă amânare, instanţa să încuviinţeze avansarea remuneraţiei cuvenite curatorului special din bugetul statului, caz în care sumele avansate din bugetul statului cu titlu de remuneraţie pentru curatorul special constituie cheltuieli judiciare şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul.

Partea care avansează sumele cu titlu de remuneraţie a curatorului special are protecţia drepturilor procesuale, nefiindu-i limitat accesul la justiţie, întrucât la finalul judecăţii aceste sume ce reprezintă remuneraţia curatorului special se includ în cheltuielile de judecată şi vor fi puse în sarcina părţii care pierde procesul , potrivit dispoziţiilor art. 48 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.

Motivarea necesităţii de a se apela la curatorul special, precum şi modul în care leguitorul a înţeles să garanteze dreptul la apărare tuturor celor aflaţi în ipoteza normelor referitoare la instituţia curatelei speciale a făcut, recent, obiectul unei critici de neconstituţionalitate, din lectura căreia veţi afla şi alte detalii despre aplicarea acestei instituţii în procesele dintre persoane juridice. Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate, prin Decizia nr. 455/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 821/2014.

Pronuntarea judecatorului de camera preliminara asupra plangerii „fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor“ este neconstitutionala

de

Prin Incheierea nr. 2 din 18 februarie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 74/32/2014, Curtea de Apel Bacau – Sectia penala, cauze cu minori si familie a sesizat Curtea Constitutionalacu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 38 alin. (1) lit. f) si art. 341 alin. (5)–(8) din Codul de procedura penala, si prin incheierea din 15 mai 2014, pronuntata in Dosarul nr. 266/787/2014, Judecatoria Avrig a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedura penala, exceptii ridicate de Marcel Savin si Mihai Leu in cauze avand ca obiect solutionarea unor plangeri formulate impotriva solutiilor de neurmarire sau netrimitere in judecata.

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca prevederile art. 38 alin. (1) lit. f) dinCodul de procedura penala sunt neconstitutionale, intrucat posibilitatea ca magistratii din cadrul unei curti de apel sa fie judecati la aceeasi instanta afecteaza dreptul la un proces echitabil si aduce atingere principiilor constitutionale referitoare la nediscriminare, egalitatea in fata legii, dreptul la aparare, considerand ca „nu se poate vorbi de o cercetare obiectiva, impartiala in scopul aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei“.

Totodata, art. 341 alin. (5)–(8) din Codul de procedura penala, potrivit carora judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor, afecteaza publicitatea si contradictorialitatea ca atribute esentiale ale dreptului la un proces echitabil, justitia infaptuindu-se in mod secret si netransparent.

De asemenea, imprejurarea ca incheierea astfel pronuntata este definitiva incalca dreptul la doua grade de jurisdictie in materie penala, dreptul la aparare si accesul liber la justitie, intrucat, in lipsa unei cai de atac, instanta de judecata tinde sa absolutizeze prezumtia de legalitate a solutiei pronuntate de procuror.

Curtea Constitutionala a decis admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 341 alin. (5) din Codul de procedura penala,ridicata de Marcel Savin in Dosarul nr. 74/32/2014 al Curtii de Apel Bacau – Sectia penala, cauze cu minori si familie si de Mihai Leu in Dosarul nr. 266/787/2014 al Judecatoriei Avrig, si a constatat ca solutia legislativa potrivit careia judecatorul de camera preliminara se pronunta asupra plangerii „fara participarea petentului, a procurorului si a intimatilor“ este neconstitutionala.

Curtea Constitutionala a respins, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Marcel Savin in Dosarul nr. 74/32/2014 al Curtii de Apel Bacau – Sectia penala, cauze cu minori si familie si a constatat ca dispozitiile art. 38 alin. (1) lit. f) si art. 341 alin. (6)–(8) din Codul de procedura penala sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.

Legea insolventei persoanelor fizice a intrat in linie dreapta:Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice intra in dezbatere in Camera Deputatilor

de

Proiectul legii insolventei persoanelor fizice, care are aviz favorabil de la Guvern, a atins termenul de adoptare tacita in Senat luni si va merge in dezbatere la Camera Deputatilor, acolo unde se mai afla si alte astfel de initiative.

Proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice initiat de mai multi parlamentari PSD (si cativa de la alte partide) a trecut prin adoptare tacita de Senat, prima camera sesizata, dupa ce a fost atins termenul limita de adoptare din 8 decembrie. Cel mai probabil, avand in vedere procedura, Senatul va lua act de atingerea termenului de adoptare in sedinta de saptamana viitoare si va transmite mai departe proiectul de lege catre Camera deputatilor.

Aceasta este singura propunere de reglementare a insolventei persoanelor fizice care a primit aviz favorabil de la Guvern. În Camera deputatilor, decisiva, exista mai multe astfel de initiative, majoritatea vechi de 4 ani, care au trecut prin adoptare tacita de Senat, dar nu au mai fost dezbatute, dupa ce guvernul a asumat ca nu le va aproba in fata organismelor internationale, Fondul Monetar International si Comisia Europeana, la presiunea bancilor si a Bancii centrale

De ce clauzele abuzive impotriva bancilor sunt pe planul 2 fata de denominarea chf(franci elvetieni)?

de

De ce clauzele abuzive importiva bancilor sunt pe planul 2 fata de denominarea chf(franci elvetieni)

In ultimele luni a aparut o “moda” sa solicite consumatorii doar”denominarea” si nu clauzele abuzive.

Este o perceptive gresita

Denominarea sau invocarea clauzei de risc valutar este tot o clauza abuziva prevazuta de legea 193/2000,modificata.

Deci ideal ar fi sa se solicite nulitatea clauzelor abuzive si nu doar denominarea

Ce sunt clauzele abuzive ?

Legea aplicabilă: Legea 193/2000 privind clauzele abuzive în contractele încheiate între consumatori și comercianți, cu modificările și completările ulterioare

Domeniu de aplicare: Legea se aplică tuturor contractelor încheiate între consumatori şi comercianţi, având ca obiect vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii.

Legea se aplică numai clauzelor care nu au fost negociate individual cu consumatorul.

Criteriul fundamental pentru a stabili dacă o clauză a fost negociată direct cu consumatorul îl reprezintă posibilitatea consumatorului de a influenţa natura clauzei.

În cazul contractelor standard preformulate sau al condiţiilor generale de vânzare(dar fără a se limita la acestea), care sunt, de obicei, redactate în avans şi au un conţinut prestabilit, se instituie o prezumţie relativă în sensul că acestea conţin clauze care nu au fost negociate individual.

Evaluarea caracterului abuziv: Potrivit legii, se consideră că o clauză are caracter abuziv în cazul în care creează un dezechilibru semnificativ, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, între drepturile şi obligaţiile părţilor.

Prin urmare, caracterul abuziv se analizează în funcţie de două criterii:

  • criteriul dezechilibrului semnificativîntre drepturile şi obligaţiile părţilor, în detrimentul consumatorului. De observat că un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor nu este suficient, ci trebuie ca acesta să aibă un anumit grad de gravitate. Acest lucru se poate întâmpla atunci când clauza acordă comerciantului beneficii sau puteri discreţionare ori atunci când impune în sarcina consumatorului obligaţii care-l dezavantajează sau riscuri mult prea mari. Nu există nici la nivel european, nici la nivel naţional o interpretare a termenului “semnificativ”.
  • criteriul bunei credinţe

Efectele clauzelor abuzive: Legea prevede că o clauză abuzivă, constatată ca atare de consumator sau de organele abilitate, nu va produce efecte asupra consumatorului.

În această situaţie clauza respectivă va fi considerată nescrisă. Nu se poate vorbi de nulitatea clauzei respective sau a contractului pentru că interdicţia inserării de clauze abuzive nu are nicio legătură cu validitatea contractului. Contractul este valabil încheiat chiar dacă în conţinutul său există clauze abuzive şi îşi produce efecte.

Din interpretarea dispoziţiilor legale rezultă că în cazul în care contractul conţine clauze abuzive şi îşi poate produce efecte după eliminarea acestora, consumatorul poate renunţa la acest contract.

Consumatorul poate solicita rezilierea contractului, cu daune-interese, dacă, după eliminarea clauzelor abuzive, acesta nu-şi mai poate produce efectele.

Lista clauzelor abuzive:

Sunt considerate abuzive acele prevederi contractuale care:

  1. dau dreptul comerciantului de a modifica unilateral clauzele contractului, fără a avea un motiv întemeiat care să fie precizat în contract;
  2. obligă consumatorul să se supună unor condiții contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştință la data semnării contractului;
  3. obligă consumatorul să îşi îndeplinească obligațiile contractuale, chiar şi în situațiile în care comerciantul nu şi le‐a îndeplinit pe ale sale;
  4. dau dreptul comerciantului să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, dacă perioada limită la care acesta putea să îşi exprime opțiunea a fost insuficientă;
  5. dau dreptul comerciantului să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
  6. dau dreptul comerciantului să constate unilateral conformitatea produselor şi serviciilor furnizate cu prevederile contractuale;
  7. dau dreptul exclusiv comerciantului să interpreteze clauzele contractuale;
  8. restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care comerciantul nu îşi îndeplineşte obligațiile contractuale;
  9. obligă consumatorul la plata unor sume disproporționat de mari în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;
  10. restrâng sau anulează dreptul consumatorului de a denunța sau de a rezilia unilateral contractul, în cazurile în care: comerciantul a modificat unilateral clauzele prevăzute la pct. 5; comerciantul nu şi‐a îndeplinit obligațiile contractuale; comerciantul a impus consumatorului, prin contract, clauze referitoare la plata unei sume fixe în cazul denunțării unilaterale;
  11. exclud sau limitează răspunderea legală a comerciantului în cazul vătămării sau decesului consumatorului, ca rezultat al unei acțiuni sau omisiuni a comerciantului privind utilizarea produselor şi serviciilor;
  12. exclud dreptul consumatorului de a întreprinde o acțiune legală sau de a exercita un alt remediu legal, solicitându‐i în acelaşi timp rezolvarea disputelor în special prin arbitraj;
  13. permit în mod nejustificat impunerea unor restricții în administrarea probelor evidente de care dispune consumatorul sau solicitarea unor probe care, potrivit legii, fac obiectul unei alte părți din contract;
  14. dau dreptul comerciantului să transfere obligațiile contractuale unei terțe persoane ‐ agent, mandatar etc. ‐, fără acordul consumatorului, dacă acest transfer serveşte la reducerea garanțiilor sau a altor răspunderi față de consumator;
  15. interzic consumatorului să compenseze o datorie către comerciant cu o creanță pe care el ar avea‐o asupra comerciantului;
  16. prevăd că prețul produselor este determinat la momentul livrării sau permit vânzătorilor de produse ori furnizorilor de servicii dreptul de a creşte prețurile, fără ca, în ambele cazuri, să acorde consumatorului dreptul de a anula contractul în cazul în care prețul final este prea mare în raport cu prețul convenit la momentul încheierii contractului;
  17. permit comerciantului obținerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existența compensațiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către comerciant;
  18. dau dreptul comerciantului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator;
  19. dau dreptul comerciantului să înceteze contractul încheiat pentru o durată nedeterminată fără o notificare prealabilă rezonabilă, cu excepția unor motive întemeiate.

Ce este denominarea?

Denominarea este procedeul prin care se reduce valoarea nominală a unor însemne monetare. Procedeul este numit popular și „tăierea zerourilor”. Acest lucru se practică atunci când sumele de bani devin foarte mari în valoare absolută, datorită inflației.

Denominarea nu trebuie confundată cu stabilizarea monetară, care este o acțiune de stopare a inflației ce presupune încetarea emisiunii de sume bănești excedentare și eliminarea surplusului de bani din circulație. În timp de denominarea este o simplă operațiune aritmetică, stabilizarea este o măsură cu efecte mai profunde, însoțită de obicei de interdicția de a schimba sume de bani în noua monedă peste o limită stabilită de lege.

Leul românesc a trecut prin mai multe etape de stabilizare (o așa-numită „reformă monetară”) imediat după cel de-al doilea război mondial în 1947 și 1952 care au sărăcit populația și au creat un lanț de sinucigași datorită desfășurării acestui proces peste noapte, fără măsuri elementare de protejare a valorii relative.

La 1 iulie 2005, după 15 ani de inflație ridicată, leul a fost denominat, astfel încât 10.000 de lei vechi (simbol bancar ROL) au devenit 1 leu nou (simbol bancar RON).

Turcia a trecut la începutul anului 2005 printr-o denominare. Rusia a trecut in 2006 printr-o denominare, reducându-se trei zerouri.

Ce este denominarea ca si clauza de risc valutar?

Ce putem obţine?
1. Stabilizarea (îngheţarea) cursului de schimb CHF – leu la momentul semnării contractului, curs care să fie valabil pentru toată perioada contractului.
2. De asemenea, va cere denominarea în moneda naţională a plăţilor, pe principiul din regulamentul valutar că preţul mărfurilor sau al serviciilor se plăteşte în moneda naţională în contractele dintre rezidenţi.

Persoanele vizate
Cei care au credite în CHF ştiu că au încheiat contractele la 1,7 – 2,2 lei/CHF, iar acum au de plătit dublu (3,6-4,1 lei/CHF) pentru aceeaăi cantitate de monedă, plus comisioanele de schimb valutar, din leu în euro şi din euro în CHF. Francul elveţian a fost şi este o monedă exotică pentru România, periculoasă pentru debitori în perioade de criză economică, întrucât toţi deţinătorii de fonduri se refugiază în depozite excepţionale în CHF, cu consecinţa hiper-valorizării acestuia.
Clauza de risc valutar este o clauză abuzivă, întrucât determină un dezechilibru major în relaţia dintre părţi – toate consecinţele negative ale variaţiei cursului sunt pe capul consumatorului, ducându-l la ruină, în timp ce banca este scutită total de aceste consecinţe negative. Nici măcar un curs pozitiv pentru consumator nu înseamnă un avantaj pentru acesta, întrucât prin alte clauze abuzive din contract, de genul dobânzilor variabile sau al comisionului de risc/administrare, banca este la adăpost şi de aceste consecinţe negative. Or, legislaţia protecţiei consumatorului consideră fără efect o clauză abuzivă

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Realitatea(adevarata fata) a proceselor de denominare franci elvetieni

de

Realitatea(adevarata fata) a proceselor de denominare franci elvetieni

Fenomenul mass media a denominarii chf a explodat in septembrie 2014.Elementul declansator a fost hotararea de la Galati

In septembrie 2014, in Parlamentul Romaniei s-au vehiculat citeva proiecte de legi care isi propuneau, ca masura de protectie a consumatorilor de credite in valuta straina, o inghetare a cursului leului fata de francul elvetian la nivelul celui din data acordarii creditului (1,7-2,2 lei/chf fata de nivelul actual de 3,7 lei/chf). In acea perioada devenise notorie decizia Tribunalului de la Galati in speta Costache vs Volksbank Romania care dispunea inghetarea cursului la nivelul celui din data acordarii creditului, plus o marja de variatie de 10% fata de nivelul initial (de la 1,8 lei/chf, la 1,98 lei/chf

Camera Deputaţilor a dezbatut pe 20 septembrie 2014 proiectul de lege privind denominarea

 „A existat un proiect de lege privind denominarea, care s-a aflat în discuţie la Camera Deputaţilor în data de 20 septembrie 2014. Din câte ştiu, băncile nu sunt de acord cu acesta”, a mai spus Coltuc.

În luna iunie, Senatul a adoptat o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 50/2010 privind contractele pentru consumatori, care prevede posibilitatea conversiei creditelor în valută în lei, fără comisioane.

Propunerea legislativă prevede includerea unor clauze în contractele de credit încheiate în monedă străină prin care se instituie dreptul consumatorului de a opta pentru convertirea creditului într-o monedă alternativă, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare, şi se stabileşte la cursul de schimb la care se efectuează conversia.

În proiect se mai arată că instituţia de credit sau instituţia financiară nebancară trebuie să se asigure că, în cazul în care un consumator deţine un împrumut într-o monedă străină, acesta este avertizat, pe suport de hârtie sau pe un alt suport durabil, în cazul în care cuantumul total plătibil de către consumator, care rămâne de rambursat sau al ratelor periodice, variază cu mai mult de 20% în raport cu valoarea la care s-ar ridica dacă s-ar aplica cursul de schimb de la momentul încheierii contractului între moneda contractului de credit şi moneda naţională.

Instituţia de credit va efectua, la momentul solicitării conversiei creditelor, fără costuri şi comisioane suplimentare, o simulare privind graficul de plăţi atât în moneda contractului, în moneda naţională, cât şi în moneda de conversie.

Aceste prevederi se aplică şi contractelor de credit aflate în curs de derulare, creditorii având obligaţia ca, la solicitarea consumatorilor, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii, să asigure conformitatea contractului cu aceste prevederi.

În România, cele mai mari probleme ale clienţilor băncilor sunt legate de creditele în franci elveţieni. Cursul de schimb s-a dublat din 2007 încoace, când mulţi români preferau să se împrumute în această monedă, pentru dobânzile mai mici.

S-a renuntat, intre timp, la acele proiecte de lege. Nu neaparat pentru ca autorii s-ar fi temut de bomba termo-barica cu care ii descurajase BNR, ci pentru ca proiectele erau slabe

Pozitia bancilor

Mai important a fost insa efortul de descurajare a consumatorilor si de avertizare a judecatorilor. Iar pentru acestia s-a folosit ca sperietoare Directiva creditelor acordate consumatorilor pentru imobile rezidentiale (Directiva 2014/17/EC). BNR, prin chiar vocea guvernatorului, a spus ca aceasta directiva interzice inghetarea cursului la nivelul istoric, din data acordarii si ca, mai mult chiar, Directiva obliga la efectuarea conversiei la cursul de azi. Cei mai multi consumatori au crezut si s-au abtinut de la a-si mai cere drepturile, iar cei care erau deja reclamanti au inceput sa se teama ca vor putea pierde.

Realitatea

Directiva 2014/17/EC este o directiva de protectie a consumatorilor si nu de protectie a bancilor contra consumatorilor, ea urmind a fi implementata de statele membre, deci si de Romania, pina la data de 21 martie 2016. Pina atunci ea nu este in vigoare. Directiva nu se aplica, oricum, contractelor incheiate inainte de 21 martie 2016 (art.43 alin.1). Daca s-ar pune problema retroactivitatii ei, atunci aceasta ar fi acceptabila numai daca ar fi in favoarea consumatorilor

Aceasta directiva este un act normativ atipic – este compus dintr-un preambul care are 85 de paragrafe si un numar de doar 50 de articole (din care 6 sunt dedicate modificarii nesemnificative a unor alte directive). Ce ne spune aceasta realitate? Ca, la fel ca intr-un rechizitoriu, Comisia Europeana acuza toti participantii la aceasta „piata” ca nu au respectat reglementarile anterioare sau cele in vigoare, ca spiritul acestor reglementari a fost dispretuit si ca protectia consumatorilor in Europa este inca un deziderat care pare greu de atins data fiind puterea economica disproportionata si abuzul de acesta putere pe care il practica inca marile corporatii financiare transnationale, cu sprijinul tacit al autoritatilor. Directiva reafirma aceste principii si impune statelor sa se asigure ca ele sunt respectate. In paragr 76, de exemplu, Directiva impune statelor membre sa stabileasca norme privind sanctiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor principii, aratind ca sanctiunile ar trebui sa fie „eficiente, proportionale si cu efect de descurajare”.

Cazuri practice

Spre exemplu, directiva dispune ca, daca se observa o crestere a cursului la care se efectueaza schimbul valutar cu cel putin 20% fata de momentul initial, ceea ce s-ar traduce intr-o crestere a cuantumului total platibil de consumator, atunci banca are o bligatia sa il avertizeze de urgenta pe consumator, in scris si in mod clar, si sa ii prezinte dreptul de a efectua conversia intr-o moneda alternativa sau alte metode de reducere a riscului de schimb valutar la care a fost expus. Avertizarea trebuie facuta de banca, de urgenta, si nu la 4 luni si in nici un caz la 4 ani de la aparitia riscului. In aceste conditii, se naste dreptul consumatorului de a cere conversia la cursul din data conversiei; data converisiei este, practic, identica cu cea a aparitiei riscului de crestere/explozie a cursului, intrucit banca are obligatia sa emita avertismentul si instiintarea imediat. Este ceea ce rezulta din art.23 alin.3-4 din Directiva. In plus, acest mecanism favorabil consumatorului (si nicidecum bancii) rezulta si din Preambulul Directivei, paragr 4 si, mai ales, paragr 30. Evocarea acestui drept in Preambul are importanta sub doua aspecte : (i) in afara de conversia la un curs inghetat la momentul istoric, se prevede si modalitatea plafonarii cursului, ca modalitate de limitare a riscului la care este supus consumatorul (este ceea ce, ex ante, a dispus Tribunalul Galati in cauza Costache vs VBR, adica un curs majorat cu max 10% fata de cel din data acordarii creditului); (ii) textul se refera si la contractele actualmente in curs de derulare, supuse reglementarilor aflate inca in vigoare.

Paragraful 3 din Directiva (ca, de altfel, si paragr 4) arata negru pe alb ca actuala criza economica europeana este nimic altceva decit rezultatul creditarii iresponsabile. S-au dat credite imobiliare rezidentiale in conditiile in care riscurile specifice ale acestor credite (perioada lunga de timp si caracterul de locuinta familiala a imobilului cumparat/construit pe credit) au fost ignorate. S-au dat credite in franci elvetieni sau in alte monede exotice in conditiile in care riscurile specifice acestor credite au fost dispretuite sau „acoperite” prin tehnici frauduloase de evaluare a riscului. In Romania, aceste credite in CHF s-au dat in conditiile in care limitele de indatorare ale consumatorilor erau cu mult depasite in ipotezele in care s-ar fi imprumutat in lei sau in euro. Aceste credite au fost date de banci marginale, care si-au dorit o expansiune rapida si o profitabilitate pe termen foarte scurt rezultata din volumul de creditare si nu din calitatea produselor vindute, ceea ce a dus nu numai la ruinarea consumatorilor si a bancilor respective, ci si la o concurenta neloiala fata de celelalte banci din sistem. Trebuie spus ca Directiva 2014/17/EC este rezultatul unui survey efectuat de autoritatile europene pe perioada 2003-2013 care si-a propus sa evalueze impactul reglementarilor europene relative la protectia consumatorilor. S-a constatat ca aceste reglementari nu si-au atins scopul. Profesionistii nu si-au corectat comportamentul abuziv, autoritatile de control si supraveghere nu si-au luat rolul in serios, iar statele membre nu si-au respectat obligatia de a asigura efectivitatea acestor dispozitii. Preambulul Directivei arata, pe multe pagini, ca desi reglementarile relative la protectia consumatorilor si la gestiunea riscului existau, erau clare si intarite de jurisprudenta CJUE, bancile le-au ignorat fie din ipocrizie, fie din orbire fariseica, autoritatile de supraveghere si control s-au prefacut ca supravegheaza, iar statele, inclusiv Romania, s-au prefacut ca impun efectivitatea acestor norme. Iar criza economica si lipsa totala de incredere a consumatorilor in sistemul bancar s-au instalat si au devenit remanente.

În prezent, pe rolul instanţelor din Bucureşti sunt înregistrate peste 600 de astfel de procese

La sectoarele 1, 2 şi 3 se derulează litigii împotriva Volksbank, Raiffeisen, Banca Transilvania,

Alpha Bank şi Unicredit

Litigiile iniţiate împotriva băncilor de persoanele care au luat credite în franci elveţieni au început să fie câştigate de reclamanţi, a declarat pentru Curierul Naţional avocatul Marius Colţuc, fondatorul casei de avocatură cu acelaşi nume, precizând că ultimele termene pe fond sunt programate pentru sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie.

„Avem în curs de soluţionare mii de procese împotriva băncilor din cauza clauzelor abuzive. Au început deja să fie câştigate de clienţi şi cele pe denominare. În ultimele procese aflate pe fond, termenele au fost stabilite pentru sfârşitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie”, a declarat Coltuc.

Întrebat de ziare.com la ce instanţe sunt înregistrate aceste procese şi care sunt băncile incriminate, avocatul a afirmat că este vorba despre Judecătoriile Sectoarelor 1, 2 şi 3, băncile chemate în judecată fiind Volksbank, Raiffeisen, Banca Transilvania, Alpha Bank şi Unicredit.

www.coltuc.ro

www.facebook.com/avocatcoltucoficial

avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Cum trebuie acordat termenul de preaviz la concediere. Notificare de preaviz sau Decizie de Concediere?

de

In cazul concedierii, termenul de preaviz are rolul de a proteja salariatul caruia nu i se poate pretinde sa paraseasca compania de pe o zi pe alta, adica, imediat ce este anuntat de decizia angajatorului de a-l concedia. Astfel ca, in sprijinul salariatului, legea a reglementat un termen minim de preaviz, pe durata caruia salariatului i se da un ragaz in care sa se obisnuiasca cu situatia si sa isi caute un alt loc de munca.

Pentru angajator, momentul in care il anunta pe salariat de decizia de concediere este important, atat din perspectiva impactului pe care un astfel de anunt il poate genera asupra comportamentului salariatului pana la incetarea efectiva a contractului sau de munca, cat si din perspectiva timpului pe care salariatul il are la dispozitie in vederea pregatirii unei eventuale contestatii impotriva concedierii.

Sub ce forma se acorda preavizul: Notificare de preaviz sau Decizie de Concediere

Potrivit Codului Muncii (art. 76 pct. b), „Decizia de concediere […] trebuie sa contina in mod obligatoriu […] durata preavizului”.

Legea nu face referire la niciun alt document, in afara de Decizia de concediere, prin care angajatorul ar trebui sa acorde preaviz salariatilor ce urmeaza sa fie concediati; cu toate acestea, in practica, este covarsitor numarul situatiilor in care, la concedierea unui salariat, angajatorul ii comunica acestuia:

(1)   mai intai, o „notificare de preaviz”, prin care ii aduce la cunostinta simplul fapt ca va fi concediat si termenul de preaviz pe care il are la dispozitie pana la incetarea contractului de munca,

(2)  iar ulterior (la implinirea termenului de preaviz), ii comunica decizia de concediere, cuprinzand motivele de concediere si celelalte elemente prevazute de lege (inclusiv durata preavizului acordat)

Trebuie subliniat ca emiterea unei notificari de preaviz anterior deciziei de concediere nu are nicio baza legala, ci a rezultat din practica autoritatilor de munca, care de-a lungul timpului au solicitat insistent (si, in unele cazuri, continua sa solicite) un astfel de document, fara a avea, insa, niciun temei legal pentru aceasta.

De altfel, emiterea unei notificari de preaviz, anterior deciziei de concediere, nu numai ca nu estereglementata legal, dar nu se justifica nici macar din punct de vedere logic. Astfel, este total nefiresc ca angajatorul sa ii comunice salariatului termenul de preaviz in legatura cu o concediere pe care nu a hotarat-o (din moment ce decizia de concediere  este luata abia la sfarsitul preavizului).

Nu este, desigur, nicio problema, din perspectiva validitatii deciziei de concediere, daca preavizul se acorda mai intai printr-o „notificare de preaviz”, urmand ca ulterior acesta sa fie mentionat si in cuprinsul deciziei de concediere, deoarece prin aceasta se creeaza o situatie favorabila salariatului. Insa, comunicarea preavizului prin notificarea de preaviz il dezavantajeaza foarte mult pe angajator, din perspectiva termenului care este lasat la dispozitia salariatului pentru a pregati o eventuala contestatie impotriva masurii concedierii. Pentru a intelege mai bine acest aspect, putem avea in vedere urmatorulexemplu practic:

Sa presupunem ca la data de 1 aprilie (2013) un angajator ii comunica unui salariat termenul de preaviz, de 20 de zile lucratoare, printr-o notificare de concediere, urmand ca la implinirea acestui termen (adica, in data de 30 aprilie), sa emita decizia de concediere. Conform legii, salariatul respectiv va avea la dispozitie 45 de zile calendaristice, de la data emiterii deciziei de concediere, pentru a contesta masura concedierii; insa, intrucat a fost „pus in garda” de angajator prin notificarea de preaviz inca de la data de 1 aprilie, salariatul in cauza va avea la dispozitie un termen mult mai mare pentru a reflecta la masura concedierii ce i-a fost aplicata si, eventual, pentru a-si pregati actiunea (ex. contactare avocati, strangere documente si argumente care sa sustina contestatia sa etc.), respectiv, va avea la dispozitie termenul scurs intre data comunicarii „notificarii de preaviz” si data comunicarii „deciziei de concediere” (adica cele 20 de zile lucratoare care inseamna aprox. 30 de zile calendaristice) plus inca 45 de zile calendaristice legale de la momentul primirii deciziei de concediere.

Daca, in schimb, salariatului in cauza i se va acorda termenul de preaviz, direct si numai prin decizia de concediere (asa cum prevede, de altfel, si legea), acesta va avea practic la dispozitie pentru a contesta masura concedierii numai cele 45 de zile calendaristice prevazute de Codul Muncii, care incep sa curga de la momentul primirii deciziei de concediere.

atentieSfat practic: In considerarea argumentelor de mai sus, in calitate de angajator ar trebui sa va sustineti puternic punctul de vedere atunci cand aveti de-a face cu autoritati de munca care va solicita, in mod nefondat, dovada preavizului acordat salariatului la concediere, altfel decat prin insasi decizia de concediere. In acest sens, precizam ca la autoritatile de munca din Bucuresti, asemenea demersuri au fost deja facute, astfel ca in prezent aceste autoritati sunt familiarizate cu acordarea preavizului direct prin decizia de concediere.

Pastrati bonul fiscal:Cine solicită şi păstrează bonul la cumpărături, poate câştiga peste 1.000 de lei la Loteria bonurilor fiscale

de

Ce este Loteria bonurilor fiscale?

În proiectul de ordonanţă de urgenţă se stabileşte că Loteria este o măsură pentru combaterea evaziunii fiscale şi reducerea economiei subterane, constând în extragerea aleatorie de numere, pentru acordarea de premii în bani, persoanelor care au  înregistrat într-un sistem informatic dedicat o serie de informaţii obligatorii  .

La aceasta pot participa persoanele fizice rezidente şi nerezidente în România, care deţin bonuri fiscale ce atestă cumpărarea de bunuri sau servicii pe teritoriul României

Înscrierea bonurilor fiscale în sistem

Sistemul informatic dedicat Loteriei, accesibil participanţilor exclusiv prin internet, va permite înregistrarea persoanelor fizice prin introducerea următoarelor informaţii obligatorii:

  • codul unic de identificare al operatorului economic care a eliberat bonul fiscal;
  • seria fiscală a aparatului de marcat electronic fiscal cu care a fost emis bonul fiscal;
  • numărul de ordine al bonului fiscal;
  • data emiterii bonului fiscal;
  • valoarea totală a bonului fiscal;
  • numele, prenumele precum şi seria şi numărul unui act de identitate valabil,  pentru persoanele fizice rezidente, iar pentru persoanele fizice nerezidente seria şi numărul unui act de identitate valabil;
  • adresa de e-mail.

Atenţie! Aceste informaţii trebuie introduse până la data de 10 ale lunii următoare celei în care au fost emise bonurile fiscale!

Validarea înregistrării bonurilor se va face în funcţie de regiunea fiscală ANAF în care au fost fiscalizate aparatele de marcat cu care au fost emise bonurile respective.

Astfel, după validare, sistemul generează un număr unic de identificare pentru fiecare bon fiscal, număr care participă la extragerea pentru desemnarea câştigătorilor.

Tragerea la sorţi

Tragerea la sorţi va fi organizată lunar de către Compania Naţională Loteria Română, în prima zi lucrătoare după data de 15 a fiecărei luni calendaristice, pentru luna anterioară.

Valoarea premiilor

Potrivit Notei de fundamentare a proiectului, la extragerile vor fi acordate un număr de 160 de premii egale, câte 20 pentru fiecare regiune fiscală, valoarea preconizată a fiecărui premiu fiind de  1.200  lei.

Astfel, lunar la nivelul celor 8 regiuni fiscale, vor fi acordate premii totale în valoare de 192.000 lei, iar pe parcursul unui  an,  vor fi acordate un număr apreciabil de premii, mai precis 1.920, valoarea acestora fiind de 2.304.000 lei.

In Monitorul Oficial nr. 879 din 3 decembrie 2014 a fost publicat Ordinul nr. 173/2014 al ministrului Afacerilor Interne pentru modificarea si completarea Ordinului ministrului Administratiei si Internelor nr. 268/2010 privind procedura de examinare pentru obtinerea permisului de conducere.

de

Candidatul trebuie sa declare pe propria raspundere ca:

  • locuieste in mod obisnuit cel putin 185 de zile intr-un an calendaristic la o adresa sau la adrese din Romania datorita unor legaturi personale si profesionale ori datorita unor legaturi personale care releva legaturi stranse cu adresa sau adresele respective, daca persoana nu are legaturi profesionale; sau
  • revine periodic la o adresa din Romania datorita unor legaturi personale cu adresa respectiva, desi locuieste alternativ in locuri diferite, situate in doua sau mai multe state membre ale Uniunii Europene ori ale Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana, deoarece legaturile sale profesionale sunt intr-un loc diferit de cel al legaturilor personale; sau
  • locuieste in mod obisnuit la o adresa din Romania datorita legaturilor personale cu adresa respectiva, desi locuieste temporar si in alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spatiului Economic European ori in Confederatia Elvetiana pentru indeplinirea unei activitati sau misiuni cu durata determinata; sau
  • se afla la studii in Romania de cel putin 6 luni, precizand institutia/institutiile de invatamant si adresa unde locuieste, in cazul candidatilor aflati la studii in Romania.

Noi reguli:Regulile de etichetare a produselor se schimba din 13 decembrie 2014

de

Noile etichete vor contine un numar mai mare de informatii astfel incat decizia de cumparare sa se poata face in deplina cunostinta de cauza.

Ca sa citim ce scrie pe acest produs, avem nevoie de o lupa. Dupa 13 decembrie mentiunile obligatorii vor trebui sa fie usor de inteles, lizibile si dupa caz indestructibile. Inaltimea caracterelor trebuie sa fie de cel putin 1.2 mm.

Etichetele vor contine si alte mentiuni obligatorii.

Printre acestea se numara: denumirea, lista ingredientelor, substantele care provoaca alergii, cantitatea, data limita de consum, conditiile de pastrare dar si tara de origine sau locul de provenienta. Aceste masuri vor fi valabile si pentru bauturi sau produsele vrac.

Unii dintre producatori ar putea profita de pe urma schimbarii etichetelor.

Incepand cu 13 decembrie ar trebui sa gasim pe etichete informatiile obligatorii care nu trebuie sa fie disimulate, ascunse sau trunchiate.

Editorial Penal 04.12.2014.Protv anchetat penal . Un numar de 32 de persoane sunt urmarite penal in dosarul MediaPro

de

Acestea sunt acuzate de evaziune fiscala si spalare de bani. Peste 40 de persoane vor fi audiate in cursul acestei zile de catre procurorii Parchetului General.

Prejudiciu din dosar este de peste 6 milioane de euro.

Procurorii desfasoara miercuri perchezitii de amploare in acest dosar la 41 de adrese.

Firme fantoma ar fi emis facturi fictive pentru servicii pe care nu le prestau dar pentru care MediaPro ar fi platit sume semnificative de bani, apoi banii erau retrasi din aceste firme si ajungeau la cei acuzati acum de spalare de bani. Printre acestia se numara si persoane din conducerea MediaPro

Bona obligata sa se inregistreze fiscal:Profesia de bonă a fost reglementată prin lege

de

Camera Deputaţilor a aprobat, în calitate de for decizional, în cadrul şedinţei de astăzi (3 decembrie 2014), proiectul de lege privind exercitarea profesiei de bonă, cu 285 de voturi “pentru”. Potrivit documentului, această profesie urmează a se exercita în baza unui contract individual de muncă sau pe PFA (persoană fizică autorizată).

Proiectul de act normativ a primit avizul Senatului în luna februarie a acestui an şi stabileşte că  bona este persoana fizică română sau străină cu domiciliul sau reşedinţa în România, calificată să desfăşoare servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului.

Cine poate fi bonă?

Conform formei adoptate de Senat, poate fi bonă persoana fizică ce îndeplineşte următoarele condiţii:

  • cetăţean român sau străin cu domiciliul/reşedinţa legală în acelaşi oraş cu domiciliul/reşedinţa părinţilor;
  • orice persoană străină cu drept de muncă în România sau dacă posedă diplomă recunoscută/echivalată pentru domeniul de activitate;
  • are capacitate de exerciţiu;
  • este aptă din punct de vedere medical şi psihologic, condiţii dovedite prin certificat/raport specific;
  • fără antecedente penale (certificat de cazier judiciar).

Prin titlul de calificare se înţelege certificatul de calificare sau diploma, certificatul sau alt titlu de bonă recunoscut.

Cine nu poate exercita această profesie?

Nu poate fi bonă persoana:

  • condamnată definitiv pentru o faptă penală pentru săvârşirea unei infracţiuni împotriva persoanei;
  • care, în calitate de bonă, a săvârşit abuzuri prin care au fost încălcate drepturi sau libertăţi ale omului, stabilite de o hotărâre judecătorească;
  • care locuieşte cu persoane care au suferit o condamnare penală, conform declaraţiei pe proprie răspundere;
  • decăzută din drepturile părinteşti;
  • care suferă de boli cronice transmisibile (sau cea care locuieşte cu );
  • dependentă de droguri, alcool sau substanţe psihotrope (sau cea care locuieşte cu );
  • căreia i s-a retras atestatul de asistent maternal.

Pot furniza servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului şi persoanele juridice, dacă sunt furnizori de servicii sociale.

Notă: Bona poate oferi simultan servicii de îngrijire şi supraveghere a copilului pentru:

  • cel mult patru copii, cu vârste între trei luni şi patru ani;
  • cel mult şase copii, dacă aceştia au peste patru ani.

De ce trebuie să se ocupe bona?

În desfăşurarea activităţii, bona îndeplineşte cel puţin următoarele atribuţii:

  • îngrijirea şi supravegherea copilului;
  • hrănirea copilului;
  • acordarea primului ajutor, în caz de îmbolnăvire/accidentare a copilului;
  • informarea reprezentanţilor legali cu privire la evoluţia copilului;
  • informarea de urgenţă a angajatorului cu privire la apariţia unor situaţii deosebite în privinţa copilului;
  • însoţirea copilului la activităţi recreative, culturale, artistice, sportive şi şcolare proprii vârstei.

Proiectul mai prevede că angajatorii, persoane fizice sau juridice, au obligaţia de a încheia un contract de muncă pentru bone.

Preavizul la concediere. Cele mai importante aspecte!2015

de

Pentru angajator, este esential sa cunoasca si sa respecte toate cerintele legale cu privire la acordarea preavizului la concediere. Ignorarea unui element minor poate duce la anularea de catre instanta a intregii proceduri de concediere, chiar daca toate celelalte aspecte legale ale procedurii au fost intrutotul respectate.

Anularea deciziei de concediere pentru incalcarea dispozitiilor cu privire la preaviz (sau din orice alt motiv) genereaza pentru angajator o povara financiara enorma, deoarece acesta va trebui sa plateasca salariatului concediat valoarea majorata, indexata si actualizata a drepturilor salariale aferente perioadei cuprinse intre data concedierii si finalizarea procesului, adica va trebui sa il plateasca pe salariat pentru o perioada in care acesta nu i-a prestat activitate. Mai mult, anularea deciziei de concediere il poate intoarce pe angajator in punctul din care a plecat deoarece, in masura in care salariatul concediat a solicitat instantei si reintegrarea, angajatorul va trebui sa il primeasca din nou la munca.

Cui se acorda preavizul?

Trebuie stiut ca preavizul nu se acorda oricarui salariat care urmeaza sa fie concediat, ci se acorda numai: (i) salariatilor concediati pentru necorespundere profesionala; (ii) salariatilor concediati pentru inaptitudine fizica si/sau psihica si (iii) salariatilor concediati (individual sau colectiv), prin desfiintarea postului, pentru motive care nu tin de persoana lor.

atentieAtentie: Salariatul concediat disciplinar nu beneficiaza de preaviz.

Cum se acorda preavizul?

Codul Muncii prevede ca decizia de concediere trebuie sa cuprinda durata preavizului, de unde reiese capreavizul se acorda prin decizia de concediere.

In practica, insa, multi angajatori acorda mai intai, o notificare de preaviz, urmand ca abia la sfarsitul preavizului sa emita decizia de concediere. O asemenea abordare este posibila (chiar daca nu e reglementata legal) si nu atrage nulitatea deciziei de concediere, deoarece il avantajeaza pe salariat, insa, din punct de vedere practic, il dezavantajeaza pe angajator (vezi aici de ce).

atentieAtentie: Cu privire la maniera in care termenul de preaviz trebuie precizat in notificarea de preaviz/decizia de concediere, practica instantelor nu este unitara; astfel, unele instante considera ca este suficient sa se mentioneze durata efectiva a preavizului, fara indicarea datei de inceput si de sfarsit, in timp ce alte instante apreciaza ca este necesara si precizarea acestor elemente.

Referitor la aceasta problema, trebuie avut in vedere ca sunt situatii in care, mentionarea anticipata a datei de incepere si de sfarsit al preavizului nu este posibila practic (ex. atunci cand comunicarea preavizului se face prin scrisoare recomandata, nu se poate sti dinainte cu exactitudine data la care salariatul va primi efectiv decizia si deci data de la care incepe sa curga preavizul ori, atunci cand pe parcursul preavizului intervin una sau mai multe cauze de suspendare, termenul de preaviz se prelungeste in mod corespunzator, in functie de durata acestor suspendari, care nu poate fi, de asemenea, anticipata de angajator.

Despre termenul de preaviz acordat la concediere, mai trebuie stiut…

1)   …ca este, in principiu, obligatoriu

Exceptie de la obligatia de a acorda termenul de preaviz face situatia cand salariatul este concediat pe parcursul sau in ultima zi a perioadei de proba cand salariatul nu va mai beneficia de un termen de preaviz.

2)  …ca salariatul nu poate renunta la el

Astfel, potrivit Codului Muncii, „Salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de  lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate”

atentieAtentie: O astfel de interdictie este fireasca pentru protectia salariatului in raporturile de munca unde angajatorul se afla intotdeauna pe o pozitie de forta, pozitie din care ar avea posibilitatea sa „impuna” salariatului semnarea unei conventii prin care acesta sa renunte la drepturile sale.

Desi exista opinii in sensul ca renuntarea la termenul de preaviz este interzisa daca se face in mod anticipat, insa nu si daca se face dupa ce salariatului i-a fost comunicata decizia de concediere, nu putem fi de acord cu acestea, intrucat ratiunea interdictiei legale, mentionata mai sus, subzista, cu atat mai mult, in aceste cazuri. Adica, angajatorul ar fi cu atat mai interesat ca salariatul sa renunte la preaviz atunci cand concedierea acestuia este iminenta, decat atunci cand ar stabili o astfel de renuntare, numai de principiu (spre ex., la inceputul contractului de munca), fara sa fie sigur ca vreodata va avea loc o concediere.

3)  …ca are o durata minima stabilita de lege

In prezent, durata minima legala a termenului de preaviz la concediere este de 20 de zile lucratoare, indiferent de tipul pozitiei (executie/conducere) pe care salariatul vizat o ocupa in unitate.

atentieAtentie: Daca o durata mai mare decat cele 20 de zile lucratoare obligatorii este prevazuta prin contractul individual de munca al salariatului, printr-un contract colectiv de munca aplicabil angajatorului sau prin regulamentul intern al angajatorului, aceasta va prevala fata de termenul minim legal (un preaviz mai mare fiind in favoarea salariatului) si, deci, va trebui respectata de angajatorul care concediaza.

4)  …ca pe durata sa angajatul beneficiaza de toate drepturile pe care le are in baza raportului sau de munca

Aceste drepturi pot fi: salariul, vechimea in munca si altele.

atentieAtentie: In multe cazuri, angajatorul se simte mai confortabil ca, odata ce ii comunica salariatului preavizul, acesta sa nu mai vina la munca, gandindu-se ca, avand cunostinta de concedierea sa, salariatul poate fi intrigat, perturband bunul mers al lucrurilor in unitate. Varianta trimiterii acasa a salariatului pe perioada preavizului este posibila, cu conditia, insa, ca (1) salariatului sa i se mentina in vigoare contractul de munca pe durata preavizului, deci practic, in aceasta perioada, salariatul sa beneficieze de toate drepturile pe care i le confera statutul sau de „inca salariat” in cadrul unitatii (salariu, vechime in munca etc.) si (2) sa nu existe o solicitare explicita din partea salariatului cum ca ar dori, totusi, sa vina la munca in toata aceasta perioada (desi are posibilitatea sa nu o faca, bucurandu-se de aceleasi avantaje); in cazul unei solicitari explicite din partea salariatului ca doreste sa vina la munca pe durata preavizului (chiar daca ar avea posibilitatea sa stea acasa si sa fie platit), angajatorul nu ar avea argumente legale pentru a-i respinge o astfel de solicitare.

5)  …ca pe durata sa, angajatul nu are, in baza dispozitiilor legale actuale, dreptul la un program redus de lucru pentru a-si cauta un alt loc de munca

atentieAtentie: Reducerea programului de lucru pe perioada preavizului era posibila, la jumatate de norma (4h/zi), in baza contractului colectiv de munca unic la nivel national, contract care, insa, astazi nu mai exista. Cu toate acestea, programul de lucru poate fi redus pe perioada preavizului daca, prevederile acestui contract colectiv la nivel national au fost preluate in alte contracte colective de munca la niveluri inferioare aplicabile angajatorilor, in contractul individual de munca al salariatului ori in regulamentul intern.

6)…ca se suspenda in situatia in care intervine una din cauzele legale de suspendare a  contractul de munca

atentieDe stiut: In caz de suspendare, implinirea termenului de preaviz si, implicit, incetarea efectiva a contractului de munca se va prelungi cu durata suspendarii.

Nu confundati preavizul la concediere cu preavizul la demisie!

In niciun caz nu trebuie confundat termenul de preaviz acordat de angajator salariatului, la concediere, cu termenul de preaviz acordat de salariat angajatorului, la demisie, deoarece acestea sunt complet diferite, atat din perspectiva duratei, cat si din perspectiva naturii lor juridice; astfel:

  • preavizul la concediere are rolul de a proteja salariatul de o concediere intempestiva, in timp cepreavizul la demisie protejeaza angajatorul de o demisie intempestiva
  • salariatul concediat nu poate renunta la dreptul sau de preaviz, in schimb, angajatorul poate renunta, partial sau total, la preavizul ce ii este acordat de salariatul care demisioneaza
  • termenul de preaviz prevazut de lege in cazul concedierii reprezinta o limita minima, in timp cetermenul de preaviz pe care legea il prevede in cazul demisiei, reprezinta o limita maxima
  • preavizul la concediere are aceeasi durata legala pentru toti salariatii (min. 20 de zile lucratoare), in timp ce preavizul la demisie difera dupa cum salariatul are o functie de conducere (max. 45 de zile calendaristice) sau o functie de executie (max. 30 de zile calendaristice)

Acţiune în Constatare:Credit Europe Bank (N.V.)

de

Constată caracterul abuziv al art. 5 pct. 1 lit. b) din contractul de facilitate de credit şi de garanţie nr. 105421/26.03.2008, privind comisionul de acordare. Dispune restituirea către apelante a sumei de 4.300 CHF, în echivalent în lei la data plăţii, de către pârâta

Credit Europe Ipotecar IFN SA. Obligă pe pârâta Credit Europe Ipotecar IFN SA la plata către apelante a sumei de 4.800 de lei, cu titlu de cheltuieli de judecată. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei civile nr. 9957/03.12.2013. Respinge apelul declarat de apelantele Savin împotriva încheierii din data de 18.03.2014, ca nefondat. Respinge apelul declarat de apelantele Credit Europe Ipotecar IFN SA şi Credit Europe Bank NV, ca nefondat. Definitivă

Acţiune în Constatare Clauze Abuzive – Brd

de

Admite cererea. Constată nulitatea absolută a clauzelor art. 8 alin. 1 pct. 1 din Condiţiile particulare şi art. 4.1 din Condiţiile generale ale Contractului de credit nr. 726/16.10.2009. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2841,77 euro, reprezentând contravaloarea sumelor achitate de reclamantă cu titlul de comision de gestionare/administrare a creditului, aferent perioadei

16.10.2009-04.04.2014, la plata sumelor achitate de reclamantă cu titlul de comision de gestionare/administrare ulterior datei de 04.04.2014, precum şi la plata dobânzii legale aferente sumelor menţionate, calculate de la data achitării sumelor de către reclamantă şi până la data restituirii efective. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 2500 lei, cu titlul de cheltuieli de judecată, reprezentând onorariul de avocat. Respinge, ca neîntemeiată, cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 200 lei, reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu mediere. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Directiva 2014/17/EC privind creditele pentru imobilele rezidentiale.Clauze abuzive

de

Bancile sustin la unison ca „denominarea nu este buna”

VEZI AICI DIRECTIVA

Chiar asa sa fie?

In realitate, aceasta directiva este pentru protectia consumatorilor. Ba, mai mult, este un mare si argumenta vot de blam la adresa bancilor, care s-au prefacut ca informeaza consumatorii, la adresa autoritatilor de supraveghere si control, care s-au prefacut ca vegheaza la buna bancarizare a populatiei, si la adresa statelor UE, care s-au prefacut ca sunt preocupate de protectia consumatorilor. Si, cel mai important, zisa directiva arata, negru pe alb, ca criza financiara pe care inca o suportam a fost cauzata, integral, de creditarea iresponsabila. Adica de cei care au dat credite si au vindut instrumente financiare derivate pentru volum si bonusuri si care acum ne cer sa ii salvam de la inec, fie prin bail-out (cu bani din taxele si impozitele cetetenilor) fie prin bail-in (cu bani din depozitele cetatenilor).

Avocatul contribuabilului:Senatul a adoptat regulile care limiteaza platile si incasarile in numerar. Plafoanele pentru anumite operatiuni au fost extinse

de

Astfel, operatiunile de incasari in numerar efectuate de firme, de la persoane fizice, reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, precum sicontravaloarea unor livrari de bunuri sau a unor prestari de servicii, urmeaza sa se efectueze in limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoana, se mentioneaza in raportul citat. Initial, limita pentru aceste operatiuni era de 5.000 lei de la o persoana.

 

 

Avocatul contribuabilului:Senatul a adoptat regulile care limiteaza platile si incasarile in numerar. Plafoanele pentru anumite operatiuni au fost extinse
Avocatul contribuabilului:Senatul a adoptat regulile care limiteaza platile si incasarile in numerar. Plafoanele pentru anumite operatiuni au fost extinse

De asemenea, ar putea fi interzise incasarile fragmentate de la o persoana, pentru operatiunile de incasari in numerar mentionate anterior, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum si fragmentarea tranzactiilor reprezentand cesiuni de creante, primiri de imprumuturi sau alte finantari, respectiv fragmentarea unei livrari de bunuri sau a unei prestari de servicii, cu o valoare mai mare de 10.000 lei.

Atentie! Aceste prevederi nu se vor aplica in cazul livrarilor de bunuri si prestarilor de servicii care se vor efectua cu plata in rate, in conditiile in care intre firme si persoanele fizice sunt incheiate contracte de vanzare-cumpare cu plata in rate, se arata in acelasi document.

Facebook:Spatiu Public.Spatiu Public conform Noului Cod Penal 2014

de

Facebook pregateste o actualizare masiva in ce priveste politicile de confidentialitate in urmatoarele cateva saptamani, fapt care a provocat temeri potrivit carora reteaua de socializare isi depaseste atributiile atunci cand vine vorba de informatiile personale ale utilizatorilor, citim intr-un material aparut pe site-ul Mic.com.

facebook spatiu public
facebook spatiu public

Pagina de Facebook este spatiu public, nu privat, arata o decizie irevocabila a Inaltei Curti de Justitie si Casatie

Profilul personal de Facebook, chiar daca este accesibil unui numar restrans de persoane, constituie spatiu public, si nu privat, arata o decizie a ICCJ care a respins ca nefondat recursul unui fost director din prefectura Mures care a contestat o sanctiune primita de la Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii din cauza unei postari pe pagina personala de Facebook. Inalta Curte de Justitie si Casatie a pronuntat decizia irevocabila pe 27 noiembrie, dupa o luna de amanare a pronuntarii. In Romania cazul a constituit o premiera, iar Facebook are peste sapte milioane de useri.

Curtea de Apel Targu Mures stabilise, intr-o cauza judecata in contencios administrativ in ianuarie 2013, ca pagina de Facebook este spatiu public, nu privat.

Totul a pornit de la faptul ca la inceput de 2012, in timpul protestelor impotriva guvernului Boc, Mircea Munteanu Nicolae, fostul director de cabinet al prefectului din Targu Mures, a postat pe pagina personala de Facebook un mesaj: „Arbeit macht frei – asta sa inteleaga protestatarii”.

Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) l-a sanctionat in februarie 2012, ca urmare a autosesizarii Consiliului, cu amenda contraventionala in valoare de 1.000 de lei, pe motiv ca „fapta constituie o propaganda nationalista care aduce atingere demnitatii umane si creeaza o atmosfera degradanta, umilitoare si ofensatoare indreptata impotriva grupului de protestatari”.

Munteanu a atacat hotararea in instanta, considerand-o nelegala din mai multe motive, invocand intre altele si faptul ca pagina sa de Facebook, unde a postat mesajul incriminat, ar fi spatiu privat, nu public. Instanta din Mures i-a respins contestatia fostului director de cabinet, iar acesta a mers la ICCJ unde a inaintat recurs.

Inalta Curte spune ca: respinge recursul declarat de Munteanu Mircea Nicolae împotriva sentinţei nr.21 din 17 ianuarie 2013 a Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal ca nefondat. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 noiembrie 2014.

Curta de Apel Targu Mures motiva astfel hotararea pronuntata in ianuarie 2013

„Utilizarea in sine a afirmatiei <<Arbeit macht frei” intr-un cadru public sau accesibil publicului cu ocazia exprimarii unei opinii referitoare la o anumita categorie de persoane (protestatarii), provoaca fara nici un dubiu asocierea acesteia cu sentimente de dispret, repudiere, intoleranta, asa incat, reclamantul nu poate sustine ca a actionat fara vinovatie. Pe de alta parte, nu pot fi retinute nici sustinerile potrivit carora prin postarea mesajului nu a urmarit lezarea demnitatii umane cata vreme (…) utilizarea acestui slogan, asociat in constiinta populara cu ororile nazismului, dovedeste intoleranta acestuia fata de drepturile civile ale protestatarilor, consecinta fiind lezarea demintatii acestora”, se mai arata in decizia Curtii de Apel Targu Mures.

„Reteaua de socializare Facebook nu poate echivala, sub aspectul controlului mesajelor difuzate cu o casuta postala electronica. Profilul sau personal pe Facebook chiar daca este accesibil doar prietenilor adica unui grup restrans de persoane, tot public este, oricare dintre <<prieteni>> putand distribui informatiile postate de titularul paginii, aspecte pe care reclamantul le cunostea”, se mai arata in decizia pronuntata de Curtea de Apel.

Daca avem un cont de Facebook, am observat, fara indoiala, ca unii dintre prietenii nostri reposteaza un asa numit “comunicat” aparent legal, care-i scuteste chipurile de termenii presupusi onerosi si isi “declara” drepturile lor de proprietate intelectuala referitor la toate informatiile postate pe conturile lor de Facebook.

Exista o singura problema. Aceasta postare este fara rost, nu produce niciun efect, in esenta nu are niciun rezultat. Este o simpla scrisoare care are doar statutul de simpla postare.

Iata textul integral al unei astfel de scrisori:

„Pentru ca Facebook a ales sa foloseasca un soft care va permite furtul informatiilor mele personale, declar urmatoarele: in aceasta zi, 30 noiembrie 2014, ca raspuns la noile linii directoare ale Facebook si ]n conformitate cu articolele L.111, 112 si 113 din Codul de proprietate intelectuala, declar ca drepturile mele sunt atasate la toate date cu caracter personal, desene, picturi, fotografii, texte etc. publicate pe profilul meu de la ziua in care am mi-am deschis contul. Pentru utilizarea comerciala a celor de mai sus este necesar acordul meu scris.

Prin aceasta scrisoare reamintesc Facebook ca este strict interzis sa dezvaluie, sa copieze, sa distribuie, sa difuzeze sau sa ia orice alte masuri impotriva mea, pe baza acestui profil si/sau continutul acestuia. Actiunile mentionate mai sus sunt valabile atat pentru angajati, studenti, agenti si/ sau alte categorii de personal, sub conducerea Facebook.

Profilul meu include informatii private. Incalcarea confidentialitatii este pedepsita prin lege UCC 1 1-308 – 308 1 -103 si Statutul de la Roma. Facebook este acum o entitate de capital deschis. Cei care citesc acest text il pot share-ui si posta pe wall-ul lor de Facebook. Acest lucru le va permite sa se puna sub protectia drepturilor de autor. Daca nu ati postat aceasta declaratie cel putin o data, se presupune ca veti permite tacit utilizarea unor elemente, cum ar fi fotografiile, precum si informatiile continute in actualizarea profilului.”

Exista mai mult de cateva motive pentru care acest mesaj ar putea parea foarte credibil, avand in vedere ca semnarea sau crearea unui cont de Facebook inseamna ca am fost de acord sa respectam termenele legale ale Declaratiei drepturilor si responsabilitatilor companiei.”

Spatiul Privat Virtual . ANAF a extins accesul in „Spatiul Privat Virtual”

de

„Spatiul Privat Virtual”, aplicatie prin care contribuabilii pot comunica online cu administratia fiscala, a fost extinsa astazi si va fi disponibila si pentru contribuabilii persoanele fizice cu domiciliul fiscal in Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui, Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu, Ialomita, Prahova, Teleorman, Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis, se mentioneaza intr-un comunicat al ANAF, remis astazi redactiei.

„Spatiul Privat Virtual” a fost lansat pe 15 septembrie si a functionat ca proiect pilot pentru contribuabilii persoane fizice din Bucuresti si Ilfov.

Serviciul „Spatiul Privat Virtual” este un proiect realizat de catre specialistii din MFP si ANAF, pentru care, pana in acest moment, nu au fost alocate resurse bugetare suplimentare.

De ce,Cum se Face ONG: Când Şi Cum Trebuie Schimbată Sau Modificată Denumirea?

de

“Asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să îşi modifice denumirea, în condiţiile încadrării în prevederile art. 7 alin. (3), (31) şi alin. (33) – (35) din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu cele aduse prin prezenta lege.”

Citatul de mai sus provine din textul articolului II din Legea nr. 22/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 188 /2014, lege dată pentru modificarea şi completarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Actul normativ de bază a suferit o serie de alte modificări şi completări, anterior, iar dispoziţiile privind schimbarea denumirii care poate produce confuzii au făcut obiectul mai multor decizii ale Curţii Constituţionale din care puteţi afla istoricul şi întreaga evoluţie a modificărilor legislative pe această temă.

Cert este că discutăm pe aceste ultime modificări, aduse prin Art. I din Legea nr. 22/2014, pe care le găsiţi reproduse în Caseta foto de mai jos, introduse în textele relevante ale articolului 7 din O.G. nr. 26/2000.

Notă: În caseta foto puteţi vedea o parte dintre modificările aduse de Legea nr. 22/2014 (stânga – forma veche, dreapta – forma nouă). Atenţie: Urmărirea modificărilor la nivel de paragraf este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

ONG
Sursa foto: Lege5.ro

Aceeaşi lege mai prevede că neîndeplinirea obligaţiei de modificare a denumirii are ca efect dizolvarea de drept şi radierea din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în condiţiile legii, după împlinirea unui termen de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială. Constatarea dizolvării se realizează prin hotărâre a instanţei în a cărei circumscripţie se află sediul persoanelor juridice în cauză, la cererea oricărei persoane interesate.

Unele aspecte controversate, soluţionate de Curtea Constituţională

Din jurisprudenţa CCR este bine de reţinut câteva lucruri care elimină eventuale neclarităţi. Mai întâi, faptul că modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei şi punerea de acord a acestei denumiri cu dispoziţiile reglementării de bază se realizează cuautorizarea instanţei judecătoreşti. Judecătorul verifică legalitatea actelor depuse şi dispune, prin încheiere, înscrierea modificării referitoare la denumirea asociaţiei sau fundaţiei în registru.

Au existat, în acest sens, interpretări critice prin care s-a apreciat că ordonanţa ar desfiinţa hotărâri judecătoreşti, fiind astfel încălcată autoritatea de lucru judecat. Or, CCR a arătat că nu se desfiinţează hotărâri judecătoreşti, respectiv încheierile prin care se dispune înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru, şi nici nu se intervine asupra executării acestor hotărâri judecătoreşti.

Prin amendamentele pe această temă, în diverse etape de modificare a ordonanţei, principiul a rămas acelaşi, în sensul că asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite au obligaţia să îşi modifice denumirea, punând-o de acord cu noile dispoziţii, într-un anumit termen “de 2 ani înăuntrul căruia asociaţiile, fundaţiile sau federaţiile legal constituite pot utiliza, concomitent, şi denumirea iniţială”.

Curtea a considerat că această normă nu echivalează cu o imixtiune a legislativului în activitatea puterii judecătoreşti, de vreme ce hotărârile judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei în registru înainte de intrarea în vigoare a legii criticate au fost, sunt şi vor fi executate până la dizolvarea sau lichidarea acestora, în condiţiile cap. IX – “Dizolvarea şi lichidarea” din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii şi ale art. II alin. (2) din Legea nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

Într-o astfel de situaţie în care se are în vedere modificarea – în ceea ce priveşte denumirea – a actului constitutiv sau a statutului asociaţiei sau fundaţiei, se vor pronunţa noi hotărâri judecătoreşti, cu un obiect diferit faţă de cele prin care s-a dispus înregistrarea în registru, şi anume încheieri prin care se dispune înscrierea în registru a modificărilor privind denumirea asociaţiei sau fundaţiei, fără ca legea criticată să reglementeze cu privire la executarea hotărârilor judecătoreşti prin care s-a dispus înscrierea asociaţiei sau fundaţiei respective.

Astfel, nu se stabilesc cazuri de rediscutare a soluţiilor definitive, ci se are în vedere reglementarea unor cauze noi având ca obiect cererile prin care se solicită modificarea denumirii asociaţiei sau fundaţiei, pentru a o pune de acord cu noile prevederi legale.

Am considerat util să aducem aceste aspecte în atenţie, în contextul în care recent CCR a dat Decizia nr. 470/2014 (publicată în Monitorul oficial nr. 839/2014) referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 46 din Legea camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi ale art. II din Legea nr. 39/2011 pentru modificarea şi completarea Legii camerelor de comerţ din România nr. 335/2007 şi pentru completarea art. 511 din Legea nr. 26/1990 privind registrul comerţului.

Deşi temeiul legal este diferit – dar interesant pentru cei interesaţi – CCR face trimitere la jurisprudenţa sa pe cazul general al amendamentelor la O.G. nr. 26/2000. Din această materie este interesant de văzut trimiterea la Decizia nr. 56/2014 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii. Prin această decizie, în vigoare începând cu 13 martie 2014 – data publicării în Monitorul Oficial nr. 179/2014 – au fost respinse obiecţiunile la actul normativ care avea să devină Legea nr. 22/2014, din care am citat în articolul de faţă

Aviz de angajare, aviz de detasare, detasarea cetatenilor straini, Ordonanta Guvernului Romaniei nr. 25/2014.Noul cadru legal al angajarii cetatenilor straini in Romania

de

Cetatenii straini se vor putea angaja sau detasa pe teritoriul Romaniei printr-un aviz de angajare/detasare care va fi eliberat de catre Inspectoratul General de Imigrari (IGI), se arata intr-un anunt remis redactiei.

„Inspectoratul General pentru Imigrari informeaza cu privire la punerea in aplicare, incepand cu data de 28 noiembrie a.c., a Ordonantei Guvernului Romaniei nr. 25/2014 privind incadrarea si detasarea strainilor pe teritoriul Romaniei si pentru modificarea si completarea unor acte normative privind regimul strainilor in Romania, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 640 din 30 august 2014. Ordonanta a vizat armonizarea legislatiei nationale cu o serie de reglementari europene. Noile modificari legislative privind incadrarea in munca si detasarea cetatenilor straini pe teritoriul Romaniei vizeaza, in principal, aspecte privind conditiile ge­nerale si specifice pentru elibe­rarea avizului de angajare/deta­sare, categoriile de persoane exceptate de la  obtinerea avizului de angajare, precum si noi sanctiuni aplicabile celor care nu respecta legislatia in acest domeniu”, se arata in comunicatul IGI.

Potrivit sursei citate, avizul de angajare se elibereaza de catre Inspectoratul General pentru Imigrari, la cererea angajatorului, daca sunt indeplinite atat conditiile generale, cat si cele specifice, in functie de tipul de lucrator.

Astfel, la solicitarea unui aviz, angajatorul desfasoara efectiv activitatea pentru care solicita incadrarea in munca a strainului, are achitate obligatiile la bugetul de stat pe ultimul trimestru, nu a fost condamnat definitiv pentru o infractiune prevazuta de Codul muncii sau pentru o infractiune contra persoanei savarsita cu intentie, nu a fost sanctionat, in ultimii 3 ani, pentru angajarea de straini sau apatrizi fara autorizatie de munca sau permis de sedere in scop de munca, primirea la munca a pana la cinci persoane fara incheierea unui contract indivi­dual de munca sau pentru netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de munca cel tarziu in ziua lucratoare anterioara inceperii acti­vitatii de catre salariat si contingentul anual pe tipuri de lucratori nou admisi pe piata fortei de munca nu a fost epuizat.

Editorial Penal 28.11.2014 DOSARUL MICROSOFT. Ecaterina Andronescu si Serban Mihailescu, urmariti penal

de

Ecaterina Andronescu a ajuns cu noaptea in cap la Directia Nationala Anticoruptie, curioasa sa afle de la anchetatori ce au sa ii reproseze. Senatul a hotarat in urma cu mai bine de o saptamana ca fosta sefa de la ministerul educatiei poate fi urmarita penal pentru abuz in serviciu, luare de mita, trafic de influenta si spalare de bani. A primit insa vestea ca va fi cercetata doar pentru o singura acuzatie: abuz in serviciu.

„Sunt suspectata de abuz in serviciu. Incerc sa-mi dovedesc nevinovatia. N-am primit niciodata nimic, n-am conditionat niciodata pe nimeni si n-am sa fac asta niciodata”, a spus Ecaterina Andronescu.

Fostei titulare a portofoliului de la educatie i se reproseaza faptul ca ar fi dispus abuziv de bugetul ministerului pentru contracte scumpe, ba chiar ca ar fi cumparat licente si echipamente it la preturi uriase, cu mult peste cele practicate pe piata.

„- In cariera dumneavoastra, ati avut multe calitati, cea de urmarit penal cum vi se pare?
– E neplacuta”, a comentat si Serban Mihailescu.

Senatorul Serban Mihailescu este acuzat si el in acelasi dosar de instigare la abuz in serviciu. L-ar fi determinat pe urmasul sau la sefia secretariatul general al guvernului, Eugen Bejinariu, sa incheie contractele cu firma lui Claudiu Florescu – artizanul acestor afaceri – fara sa ii spuna insa ca statul roman ar trebui sa beneficieze de un discount de 50 de procente.

„Despre ce suma vorbesc procurorii ca ati fi incasat prin off-shore-uri?
– N-am off-shore-uri, n-am conturi in strainatate, n-am incasat nimic”, a mai spus Serban Mihailescu.

Senatorul Serban Mihailescu este acuzat si el in acelasi dosar de instigare la abuz in serviciu. L-ar fi determinat pe urmasul sau la sefia secretariatul general al guvernului, Eugen Bejinariu, sa incheie contractele cu firma lui Claudiu Florescu – artizanul acestor afaceri – fara sa ii spuna insa ca statul roman ar trebui sa beneficieze de un discount de 50 de procente.

Ecaterina Andronescu

Avocat Drept Fiscal:Obtin venituri din strainatate in baza unui contract individual de munca. Ce obligatii fiscale am in Romania in 2015?

de

Cand esti considerat rezident fiscal in Romania?

Orice persoana fizica ce are o perioada sau mai multe perioade de sedere pe teritoriul Romaniei ce depasesc un total de 183 de zile pe parcursul unui interval de 12 luni consecutive este considerat rezident fiscal in Romania (art 7 alin. 1 pct. 23 din Codul Fiscal).

Astfel persoanele fizice ce presteaza o munca de pe teritoriul Romaniei pentru un angajat din afara Romaniei, au obligatia de a declara veniturile respective in vederea impozitarii. Impozitul aplicat este cel stabilit de legislatia romana.

Cum anunti statul ca nu mai locuiesti in Romania, pentru a nu te impozita?

Persoanele care doresc sa plece in strainatate si care aproximeaza ca vor sta plecati mai mult de 183 de zile trebuie sa depuna la organul fiscal competent (ANAF-ul sectorului unde domiciliaza) documentul „Chestionar pentru stabilirea rezidentei fiscale a persoanei fizice la plecarea din Romania” (conform OMFP nr. 74/2012 publicat in Monitorul Oficial nr. 73/30.01.2012). Chestionarul se depune cu 30 de zile inainte de plecare.

Daca plecati intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri sunteti obligat sa va dovediti rezidenta fiscala printr-un certificat de rezidenta emis de catre autoritatea fiscala competenta din celalalt stat sau printr-un alt document eliberat de catre o alta autoritate de catre cea fiscala, care are atributii in domeniul certificarii rezidentei. Documentul este valabil doar pentru anul in care este emis, de unde rezulta faptul ca documentul trebuie obtinut anual (art. 40 alin. 6 din Codul Fiscal).

Daca plecati intr-un stat cu care Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, sunteti obligat la plata impozitului, atat in Romania cat si in afara ei, pentru anul in curs in care se paraseste teritoriul tarii plus inca 3 ani consecutivi celui in care s-a parasit teritoriul (art. 40 alin 7 din Codul Fiscal).

In urma depunerii acestui chestionar veti primi in termen de 15 zile de la depunere o Notificare privind indeplinirea conditiilor de rezidenta fiscala in care ANAF va va instiinta daca aveti in continuare obligatii fiscale in Romania sau veti fi scos din evidentele fiscale.

In concluzie: persoanele fizice rezidente in Romania care realizeaza venituri din contracte de munca incheiate cu societati din strainatate au obligatia declararii lunare a acestor venituri si impozitarea acestora conform legislatiei in vigoare.

Cum se impoziteaza veniturile din salariile obtinute din strainatate?

Veniturile din salarii obtinute din strainatate se impoziteaza conform art. 57 din Codul Fiscal, cu impozit pe venit in cota de 16% si se declara in declaratia 224. In afara de impozitul pe venitul din salarii, se datoreaza si contributii de asigurari sociale

Noi Reguli Privind Încadrarea În Muncă Şi Detaşarea Străinilor În România

de

Începând din 28 noiembrie 2014, a intrat în vigoare un nou act normativ ce reglementează încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României.

Ordonanţa Guvernului nr. 25/2014, publicată în Monitorul Oficial nr. 640/2014, intervine asupra reglementărilor legislative în domeniu, astfel:

  • abrogă Ordonanţa de urgenţă nr. 56/2007 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României;
  • modifică Ordonanţa de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România;
  • modifică Legea nr. 157/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România.

Noutăţile în materie au fost prezentate pe larg în cadrul unor articole anterioare publicate pe Legestart.ro, ce pot fi consultate pe tematici distincte:

  • Avizul de angajare, actele şi condiţiile necesare obţinerii acestuia
  • Costurile şi anularea avizelor de angajare, amenzile aplicabile
  • Viza de lungă şedere pentru activităţile economice, profesionale, pentru angajare în muncă şi pentru detaşare
  • Prelungirea dreptului de şedere temporară

Amenda, Inspectia muncii, Munca la negru:Amenzi de aproape 500.000 euro aplicate pe piata muncii

de

Inspectia Muncii a desfasurat, in perioada 17 – 21 noiembrie 2014, actiuni de control in urma carora s-au aplicat amenzi in valoare totala de 2.191.400 de lei, adica 494.672 de euro. Au fost depistate 242 de persoane care lucrau fara forme legale. Dintre acestea 81 erau din judetul Tulcea, depistate la un singur angajator, constructor de nave.

Pentru aceasta a fost inaintata si propunere de cercetare penala. In domeniul relatiilor de munca s-au aplicat amenzi in valoare de 1.648.400 de lei din care 1.180.000 de lei pentrumunca la negru. Au fost sanctionati 523 de angajatori. 32 de persoane fizice au fost sanctionate contraventional deoarece au acceptat sa munceasca fara forme legale de angajare.

Pentru primirea la munca a mai mult de 5 persoane fara contracte individuale au fost inaintate 3 propuneri de cercetare penala. In aceeasi perioada, in domeniul securitatii si sanatatii in munca s-au aplicat amenzi in valoare de 543.000 lei. La un angajator din judetul Satu Mare s-a interzis comercializarea a 3 tipuri de echipamente de lucru in urma actiunii: ,,Suprave­gherea pietei”.

Produsele nu aveau instructiuni de folosire in limba romana. In judetul Dolj au fost oprite 3 elevatoare la un service auto si s-a dispus aceasta masura complementar cu amendarea societatii comerciale. Angajatorii au comunicat catre inspectoratele teritoriale de munca 53 de evenimente care, in urma cercetarilor efectuate de inspectorii de munca, vor fi incadrate sau nu ca fiind accidente de munca. Dintre acestea, 27 au fost inregistrate in municipiul Bucuresti.

Timbrul de mediu pentru autovehicule: interpretări de la ÎCCJ(Timbrul De Mediu Pentru Autovehicule: Interpretări De La ÎCCJ)

de

O primă sesizare ridică următoarea chestiune de drept: dacă dispoziţiile se interpretează în sensul că timbrul de mediu se datorează şi în situaţia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piaţa internă a cărui primă înmatriculare a fost anterioară datei de 1 ianuarie 2007.

Timbru de mediu 2015
Timbru de mediu 2015

Dispoziţiile legale avute în vedere sunt art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, şi ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2013.

În speţa care a generat sesizarea, reclamantul a dobândit, prin contractului de vânzare-cumpărare încheiat în anul 2012, dreptul de proprietate asupra unui autovehicul fabricat în anul 1999, care a fost înmatriculat pentru prima dată, în 1999, în Bulgaria. Cu ocazia înmatriculării în România, reclamantul a achitat timbrul de mediu, calculat conform prevederilor art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013.

Prin cererea adresată Administraţiei Finanţelor Publice a Municipiului unde locuieşte, reclamantul a solicitat restituirea timbrului de mediu achitat, la care instituţia respectivă i-a comunicat refuzul de restituire a taxei. Reclamantul a a chemat în judecată Administraţia Finanţelor Publice, cerând pârâtei restituirea sumei achitate cu titlul de timbru de mediu, cu dobânda fiscală şi actualizată cu inflaţia de la data plăţii şi până la data restituirii efective.

Prin hotărârea primei instanţe, Tribunalul Teleorman a admis acţiunea şi a obligat instituţia pârâtă să restituie reclamantului suma reprezentând timbru de mediu pentru autovehicule, cu dobânda fiscală şi actualizată cu rata inflaţiei de la data plăţii şi până la data achitării efective.

Împotriva acestei sentinţe, a formulat recurs pârâta Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Teleorman, în numele Administraţiei Finanţelor Publice Alexandria, invocând considerentele hotărârilor pronunţate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene în cauzele Tatu şi Nisipeanu, şi arătând, în esenţă, că nu se poate presupune că taxa prevăzută de O.U.G. nr. 9/2013 este afectată de viciile pentru care, în cauzele respective, a fost sancţionată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, aprobată prin Legea nr. 140/2011 (Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008).

Pentru a pronunţa o hotărâre, Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, cu întrebarea pe care am menţionat-o mai sus.

ÎCCJ, în urma analizei efectuate, a admis sesizarea şi a stabilit că dispoziţiile art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, şi ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 88/2013, se interpretează în sensul că timbrul de mediu se datorează şi în situaţia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piaţa internă a cărui primă înmatriculare a fost anterioară datei de 1 ianuarie 2007.

Decizia nr. 13/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 834/2014, din data de 17 noiembrie 2014.

Reglementarea internă şi dispoziţiile comunitare

Într-un alt dosar, Curtea de Apel Constanţa a sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la “problema de drept ce formează obiectul acţiunii privind caracterul discriminatoriu al dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 37/2014, cu modificările ulterioare, în raportare la dispoziţiile comunitare cu care intră în conflict”.

În 2013, reclamantul a chemat în judecată Instituţia Prefectului – Judeţul Constanţa – Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Constanţa, solicitând instanţei să dispună obligarea pârâtei la înmatricularea autoturismului său fără a mai plăti timbrul de mediu prevăzut de O.U.G. nr. 9/2013 şi de art. 7 alin. (1) lit. j) din Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor, cu completările ulterioare.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat, în esenţă, că a achiziţionat autovehiculul, înmatriculat ultima dată pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene (Germania) şi, pentru a înmatricula autoturismul în România, i se solicită achitarea timbrului de mediu prevăzut de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, iar, prin Adresa din 2 septembrie 2013, pârâta i-a comunicat refuzul de a da curs cererii sale de înmatriculare fără plata timbrului de mediu.

În primă instanţă, Tribunalul Tribunalul Constanţa a respins, ca nefondată, acţiunea reclamantului, reţinând, în esenţă, că timbrul de mediu este datorat în temeiul art. 3 şi 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013, nu poate fi primită susţinerea referitoare la existenţa unei discriminări şi instanţa de contencios nu are competenţa de a aprecia asupra legalităţii unui act normativ emis de Guvern şi aprobat prin lege de Parlamentul României, rolul instanţei fiind acela de a verifica numai conformitatea actelor administrative cu actele normative superioare în organizarea executării/executarea cărora sunt date.

Împotriva acestei sentinţe, reclamantul a formulat recurs. Prin cererea de recurs, recurentul-reclamant a formulat atât cerere de sesizare a ÎCCJ, în privinţa chestiunii de drept care face obiectul acţiunii, cât şi cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, în privinţa incompatibilităţii dispoziţiilor cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2013 în raportare la dreptul comunitar.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins sesizarea, arătând că, în ceea ce priveşte conformitatea prevederilor O.U.G. nr. 9/2013 cu prevederile art. 110 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, este de notorietate faptul că revine Curţii de Justiţie a Uniunii Europene competenţa exclusivă de a se pronunţa asupra conformităţii legislaţiei naţionale cu dreptul Uniunii Europene, în temeiul art. 267 din Tratat (ex-articolul 234 TCE).

Decizia ÎCCJ nr. 12/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 834/2014, din 17 noiembrie 2014.

Avocat asigurari:Cum Vor Fi Stabilite Despăgubirile În Cazul Avarierii Sau Distrugerii Vehiculelor, Din 2015?

de

https://plus.google.com/photos/+AvocatColtuc/albums/5845149381317073313/5845155099234467138?pid=5845155099234467138&oid=110371156225898714711

Avocat asigurari:Cum Vor Fi Stabilite Despăgubirile În Cazul Avarierii Sau Distrugerii Vehiculelor, Din 2015?
Avocat asigurari:Cum Vor Fi Stabilite Despăgubirile În Cazul Avarierii Sau Distrugerii Vehiculelor, Din 2015?

Având în vedere şi publicarea de dată relativ recentă a Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 23/2014 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule (denumită în continuare Norma), normă ale cărei prevederi vor intra în vigoare la data de 01.01.20151, în prezentul articol ne-am propus să prezentăm modalitatea de stabilire a despăgubirilor în cazul avarierii sau distrugerii vehiculelor începând cu data de 1 ianuarie a anului viitor.

Potrivit legiuitorului, despăgubirile pentru vehicule NU pot depăşi cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii accidentului şi nici limita de despăgubire prevăzută în poliţa de asigurare RCA.

În ceea ce priveşte cuantumul pagubei la vehicule, potrivit  art. 51 alin. 3 din Norma, acesta este egal cu costul reparaţiilor părţilor componente sau ale pieselor avariate ori cu costul de înlocuire a acestora, inclusiv cheltuielile pentru materiale, precum şi cele de demontare şi montare aferente reparaţiilor şi înlocuirilor necesare ca urmare a pagubelor produse prin respectivul accident de vehicul, stabilite la preţurile practicate de unităţile de specialitate, la care se adaugă cheltuielile cu transportul vehiculului, precum şi cele efectuate pentru limitarea pagubelor, dovedite cu documente justificative, potrivit art. 53 din Norma2 .

În cazul în care pentru reparaţiile vehiculului se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparaţiilor, cuantumul pagubei se stabileşte luând în calcul preţurile practicate de către unităţile de specialitate3 sau prevăzute în sistemele de specialitate pentru evaluarea daunelor auto, pentru manopera aferentă reparaţiei/înlocuirii pieselor avariate, precum şi pentru părţi componente, piese înlocuitoare noi şi materiale.

În ceea ce priveşte preţurile practicate de unităţile de specialitate utilizate în stabilirea cuantumului pagubei reţinem că acestea nu pot fi mai mari decât preţurile practicate de către unităţile de specialitate autorizate de către producătorii de vehicule, respectiv reprezentanţii din România ai acestora.

Notă: În caseta foto puteţi vedea diferenţele între actualele Norme şi Norma nr. 23/2014, aplicabilă de la 1 ianuarie 2015, (stânga – forma actuală, dreapta – forma viitoare). Atenţie: Confruntarea versiunii consolidate curente a unui act normativ, cu reglementările de la o anumită dată este disponibilă doar abonaţilor Lege5.

RCA2015
Sursa foto: Lege5 Desktop

Referitor la costul reparaţiilor efectuate la vehicule, acesta se stabileşte pe baza documentelor eliberate de unităţile de specialitate.

Reţinem că, dacă pentru unele părţi componente sau piese ale vehiculului nu există preţuri practicate de unităţile de specialitate, valoarea de nou a acestora se stabileşte pe baza preţurilor din sistemele de specialitate pentru evaluarea daunelor auto pentru piese de schimb sau, în lipsă, prin asimilare cu preţurile din sistemele de specialitate pentru evaluarea daunelor auto ori cu cele practicate de unităţile de specialitate, pentru părţile componente ori piesele unor vehicule similare.

Legiuitorul a mai prevăzut că despăgubirile NU pot depăşi:

a) cuantumul pagubei, valoarea vehiculului la data producerii evenimentului şi nici limita de despăgubire prevăzută în poliţa de asigurare RCA, în cazul unei daune totale4 , în situaţia în care păgubitul face dovada reparării vehiculului;

b) cuantumul pagubei, diferenţa dintre valoarea vehiculului la data producerii accidentului şi valoarea rămasă şi nici limita de despăgubire prevăzută în poliţa de asigurare RCA, în cazul unei daune totale, în situaţia în care păgubitul nu face dovada reparării vehiculului, şi în cazul daunelor parţiale.

Mai reţinem şi faptul că, în cazul unei daune majore5 , asigurătorul RCA are obligaţia de a comunica în scris păgubitului, în termen de 10 zile de la data avizării daunei, valoarea maximă a despăgubirii ce poate fi acordată, precum şi modul de calcul al acesteia.

În ceea ce priveşte valoarea vehiculului la data producerii accidentului, aceasta se stabileşte pa baza valorilor de piaţă ale unor vehicule de aceeaşi marcă, tip, model, caracteristici tehnice şi dotări, an de fabricaţie, având un parcurs în kilometri şi o stare de întreţinere comparabile.

Referitor la valoarea de piaţă a unui vehicul, reţinem că aceasta se stabileşte pe baza sistemelor de specialitate pentru evaluarea vehiculelor înmatriculate permanent în România, precum şi în baza oricăror documente prezentate de către partea prejudiciată în dovedirea prejudiciului suferit.

În cazul vehiculelor înmatriculate în alte state sau al celor care nu sunt înmatriculate permanent în România, valoarea vehiculului la data producerii accidentului se stabileşte pe baza valorilor de piaţă din statul în care vehiculul este sau a fost ultima dată permanent înmatriculat, precum şi în baza oricăror documente prezentate de către partea prejudiciată în dovedirea prejudiciului suferit.

În cazul persoanei păgubite cu domiciliul/sediul în străinătate, deţinătoare a vehiculului înmatriculat în străinătate, cuantumul despăgubirii se stabileşte astfel:

  • dacă reparaţia s-a efectuat în străinătate, despăgubirile urmând a se plăti în valută, costul reparaţiei este cel prevăzut în documentaţia de reparaţie, avându-se în vedere avariile constatate de asigurător, precum şi eventualele avarii suplimentare constatate cu ocazia efectuării reparaţiei, dacă producerea acestora se justifică prin dinamica accidentului;
  • în cazul în care reparaţia s-a făcut în România şi se solicită plata despăgubirii în valută, calcularea în valută a costurilor reparaţiei, stabilite în lei, se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data la care păgubitul a efectuat plata facturii de reparaţie;
  • în cazul în care se solicită plata despăgubirii înainte de efectuarea reparaţiilor, costul pagubelor se stabileşte pe baza evaluării făcute de asigurător, avându-se în vedere constatările făcute de autorităţile publice competente, cumulul de elemente reţinute din descrierea accidentului, care rezultă din constatarea amiabilă de accident, cercetările efectuate de asigurător în legătură cu dinamica accidentului şi întinderea prejudiciului, precum şi, dacă este cazul, documentele prezentate ulterior privind plăţile efectiv făcute de cel păgubit. Calcularea în valută a despăgubirilor stabilite în lei se face la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite şi acceptate de aceasta;
  • în cazul în care se solicită plata în lei a despăgubirii stabilite în valută, se va calcula echivalentul în lei al acesteia, la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data propunerii făcute de către asigurător persoanei păgubite şi acceptate de aceasta;
  • calcularea în valută a limitelor privind cuantumul despăgubirilor stabilite potrivit art. 24 din Norma se face la cursul de schimb al pieţei valutare comunicat de Banca Naţională a României la data producerii accidentului.

În cazurile în care despăgubirile urmează să fie recuperate potrivit art. 58 din Legea nr. 136/1995, cu modificările şi completările ulterioare, suma de recuperat reprezintă despăgubirea stabilită şi plătită.

––––––––––––––––––

1 La data intrării în vigoare a Normei nr. 23/2014 se abrogă Ordinul preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor nr. 14/2011 pentru punerea în aplicare a Normelor privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 858/06.12.2011, cu modificările şi completările ulterioare.

2 Potrivit art. 53 din Normă, se acordă despăgubiri şi pentru:

1. acoperirea cheltuielilor făcute în vederea limitării pagubelor, dacă au fost necesare ca urmare a accidentului şi dacă sunt probate cu documente justificative;

2. în cazul vehiculelor avariate care nu se mai pot deplasa prin forţa proprie:

a) acoperirea cheltuielilor de transport al vehiculului la unitatea de specialitate din România cea mai apropiată de locul accidentului care poate face reparaţia sau la locul cel mai apropiat de adăpostire a vehiculului;

b) cheltuielile de transport până la localitatea de domiciliu al persoanelor care au efectuat voiajul în vehiculul avariat, fără a se putea depăşi tariful prevăzut pentru transportul cu avionul – clasa economic;

c) cheltuielile de transport al mărfurilor aflate în vehicul, inclusiv în remorca/semiremorca tractată de acesta, până la destinaţie;

d) cheltuielile prevăzute la lit. a)-c) trebuie probate cu documente justificative.

3 Prin unităţi de specialitate se înţelege persoanele juridice legal autorizate, care au în obiectul lor de activitate comercializarea de vehicule, părţi componente, piese înlocuitoare şi de materiale pentru acestea, cu excepţia celor în regim de consignaţie, şi/sau executarea de lucrări de întreţinere şi de reparaţie la vehicule.

4 Dauna totală se defineşte ca fiind situaţia în care cuantumul pagubei, definit conform art. 51 alin. 3 din Norma, depăşeşte 75% din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului.

5 Se defineşte dauna majoră ca fiind dauna pentru care cuantumul despăgubirii stabilit de asigurător pe baza sistemelor de specialitate pentru evaluarea daunelor auto depăşeşte 75% din valoarea vehiculului la data producerii evenimentului.

Cand,cat,cum se face,de ce Pensia de intretinere: Cine o poate cere si cum se plateste

de

Obligatia de intretinere exista, in principal, intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori si intre fostii soti, dupa cum stabileste Codul civil. Daca o persoana nu-si indeplineste aceasta obligatie, ea poate fi nevoita sa plateasca o pensie de intretinere.

Clauze abuzive banci:Volksbank pierde definitiv procesul privind eliminarea comisionului de risc din contractele de credit
Cand,cat,cum se face,de ce Pensia de intretinere: Cine o poate cere si cum se plateste

De obicei, obligatia de intretinere se face in natura, prin asigurarea celor necesare vietii dezi cu zi si, daca e cazul, prin plata cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala. In cazul nerespectarii obligatiei, instanta de tutela dispune ca aceasta sa fie facuta prin plata in bani a unei pensii de intretinere. Potrivit Codului civil, pensia poate fi ori o suma fixa, ori o cota procentuala din venitul net lunar al celui care o datoreaza.

Plata pensiei de intretinere

Legea prevede ca poate fi obligata la intretinere doar o persoana care are mijloacele necesare pentru a o plati sau care are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace. Totodata, intretinerea se datoreaza potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza s-o plateasca.

Atunci cand sunt stabilite mijloacele persoanei care datoreaza intretinerea, se tine cont atat de venituri si bunuri (si de posibilitatile de realizare a acestora), cat si de celelalte obligatii. „Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat”, prevede Codul civil.

Atunci cand se schimba situatia materiala a celui care plateste pensia de intretinere si nevoia celui care o primeste, cuantumul acesteia poate fi marit sau micsorat, prin decizie a instantei de tutela. Dar, totodata, se poate decide si incetarea platii.

Nota: Daca pensia de intretinere este o suma fixa, aceasta se indexeaza trimestrial, in functie de rata inflatiei.

Conform dispozitiilor actului normativ citat, pensia se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata, dar, daca introducerea solicitarii a fost intarziata din vina datornicului, aceasta se poate acorda si pentru o perioada anterioara.

„Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite de parti sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca. Chiar daca creditorul intretinerii a decedat in perioada corespunzatoare unei rate, intretinerea este datorata in intregime pentru acea perioada”, scrie in Cod.

O alta varianta este plata anticipata a unei sume care sa acopere o perioada mai lunga sau chiar intreaga perioada in care pensia este datorata. Acest lucru poate fi ori convenit de parti, ori hotarat de instanta de tutela, insa doar daca persoana care datoreaza pensia isi permite s-o faca din punct de vedere financiar.

Daca se dovedeste ca o persoana NU datora intretinerea, aceasta poate sa ceara banii inapoi fie de la cel care a beneficiat de ea, fie de la cel care o datora in realitate. „Daca, din orice motiv, se dovedeste ca intretinerea prestata, de bunavoie sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti, nu era datorata, cel care a executat obligatia poate sa ceara restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, in realitate, obligatia sa o presteze, in acest din urma caz, pe temeiul imbogatirii fara justa cauza”, se mai arata in Codul civil.

Despre obligatia de intretinere

Legea stabileste ca o persoana este indreptatita sa primeasca intretinere doar daca nu-si poate asigura mijloacele necesare traiului din munca sau bunurile pe care le are. Totodata, poate fi obligata la intretinere doar o persoana care are mijloacele necesare pentru a o plăti sau care are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.

Starea de nevoie a persoanei care are dreptul la intretinere si mijloacele persoanei care trebuie s-o asigure pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.

Daca un minor nu se poate intretine din munca sa, chiar daca are bunuri, parintii trebuie sa-l ajute, dar Codul civil prevede si o exceptie: „In cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, instanta de tutela poate incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate”.

Daca o persoana ajunge in stare de nevoie din propria vina, aceasta are dreptul sa ceara doar intretinerea de strica necesitate. Totodata, nu mai poate sa pretinda intretinere persoana care s-a facut vinovata – fata de cea obligata s-o ofere – de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.

Neindeplinirea obligatiei de intretinere si neplata pensiei de intretinere se pot pedepsi cu inchisoare

Abandonul de familie este una dintre infractiunile pedepsite de Codul penal, dupa cum precizeaza Ioana Stoica, avocat si consultant pe Forumul AvocatNet.ro.

„Neplata, cu rea-credinta, timp de cel putin trei luni, a pensiei de intretinere, reprezinta elementul constitutiv al infractiunii de abandon de familie”, a precizat Ioana Stoica la unsubiect deschis recent pe forum.

Mai precis, persoanele obligate prin lege sa ofere intretinere sunt pedepsite cuinchisoare de la sase luni la trei ani sau cu amenda daca:

  • parasesc, alunga sau lasa fara ajutor persoanele indreptatite la intretinere, expunandu-le la suferinte fizice sau morale;
  • nu-si indeplinesc, cu rea-credinta, obligatia de intretinere;
  • nu platesc, cu rea-credinta, timp de trei luni, pensia de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca.

Aceeasi pedeapsa se da si pentru „neexecutarea, cu rea-credinta, de catre cel condamnat a prestatiilor periodice stabilite prin hotarare judecatoreasca, in favoarea persoanelor indreptatite la intretinere din partea victimei infractiunii”, dupa cum se stabileste in Codul penal.

Atentie! Actiunea penala se pune in miscare doar la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Cum,Cand,Cum Se Face :Acțiune în nulitatea testamentului

de

Acţiune în constatarea nulităţii sau în anularea testamentului este o acţiune personală pe care moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi de creditorii chirografari ai defunctului o pot formula, numai după deschiderea succesiunii, împotriva beneficiarului testamentului, când testamentul sau o dispoziţie testamentară încalcă cel puțin o condiţie de validitate (de fond sau de formă) prevăzută de lege.

Așadar, calitate procesuală activă într-un astfel de proces au  moştenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, dar şi creditorii chirografari ai defunctului, iar calitate procesuală pasivă (pârât) are beneficiarul testamentului, cu condiția să fi acceptat legatul. De asemenea, este de reținut că reclamantul poate formula această acțiune doar după moartea testatorului (dată care coincide cu deschiderea succesiunii), în caz contrar, instanța de judecată va respinge acțiunea ca inadmisibilă.

Așa cum am arătat mai sus, reclamantul poate solicita anularea (nulitatea relativă) sau constatarea nulităţii absolute a testamentului, referindu-se în mod specific la dispoziţia testamentară vizată, care poate fi un legat sau un alt act juridic, cum ar fi o exheredare a unui moştenitor nerezervatar.

Prin această acțiune se poate solicita anularea sau constatarea nulității oricărui tip de testament, indiferent de formă (olograf, scris de mâna testatorului sau autentic, redactat la notariat) și indiferent de obiectul legatului (universal, cu titlu universal sau cu titlu particular).

Acte necesare

  • copia testamentului;
  • orice înscris care probează existenţa unui motiv de nulitate care afectează testamentul;
  • copia certificatului de moştenitor, testamentul sau acte de stare civilă care să legitimeze calitatea procesuală activă a reclamantului (vedeți explicațiile de mai sus).

Onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru

1. Onorariul de avocat pentru acțiunea în anularea sau constatării nulității absolute a unui testament se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:

  • redactarea cererii de chemare în judecată și introducerea ei la instanța competentă, însoţită de actele necesare;
  • reprezentarea în instanță și redactarea de cereri și apărări ulterioare până la pronunțare.
  • Dacă solicitați numai unul dintre serviciile de mai sus (redactare sau reprezentare), veți achita doar onorariul pentru serviciul respectiv.

CUM,CAND,UNDE:Anularea certificatului de moștenitor

de

Acțiunea în anularea certificatului de moștenitor în instanță este o acţiune personală și patrimonială, prin care reclamantul solicită instanței de judecată să constate nulitatea relativă sau absolută a certificatului de moștenitor emis de notarul public.

Cel care poate formula această acțiune (are calitate procesuală activă), potrivit art. 119 din Legea nr. 36/1995, este orice persoană care se consideră vătămată în dreptul său prin emiterea certificatului de moştenitor. Astfel, atât  moştenitorul care a participat la procedura succesorală notarială, cât şi terţul (moștenitor sau nu) care justifică un interes, pot introduce acțiunea în anularea sau constatarea nulității certificatului de moștenitori.

Cererea de chemare în judecată se formulează în contradictoriu cu toate părțile certificatului de moştenitor (calitate procesuală pasivă). Chiar şi dacă se invocă un motiv de nulitate care priveşte numai pe unul dintre moştenitorii consemnaţi în certificatul emis de notar, toţi moştenitorii trebuie chemaţi în judecată pentru ca hotărârea de anulare a actului să le fie opozabilă.

Reclamantul poate solicita atatâ anularea certificatului de moştenitor sau de legatar testamentar emis în baza Art. 115 din Legea 36/1995, cât și a certificatului de calitate de moştenitor, emis în baza Art. 116 din aceeași lege. Certificatul de moştenitor este actul emis de notarul public, care constată, în baza încheierii finale întocmite de notar, masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor, precum şi cotele ce le revin acestora din patrimoniul defunctului. Certificatul de calitate de moştenitor va cuprinde numai menţiunea cu privire la calitatea de moştenitor.

Acte necesare

  • copia certificatului de moştenitor a cărui anulare se solicită;
  • acte de stare civilă din care rezultă gradul de rudenie cu autorul (certificate de naștere);
  • dacă există, documente care atestă acceptarea moştenirii (de ex. declarație notarială de acceptare a succesiunii);
  • dacă se invocă lipsa de discernământ, acte medicale în acest sens.

Onorariu de avocat şi taxă judiciară de timbru

1. Onorariul de avocat pentru acțiunea în anularea certificatului de moștenitor se stabilește în funcție de complexitatea cauzei și cuprinde:

  • redactarea cererii de chemare în judecată și introducerea ei la instanța competentă, însoţită de actele necesare;
  • reprezentarea în instanță și redactarea de cereri și apărări ulterioare până la pronunțare.
  • Dacă solicitați numai unul dintre serviciile de mai sus (redactare sau reprezentare), veți achita doar onorariul pentru serviciul respectiv.

Dosar pierdut de OTP:alte cereri refacere grafice , anulare clauze abuzive, restituire comision

de

JUDECATORIA SECTOR 1

Nr. unic (nr. format vechi) : 11380/299/2012
24.11.2014
Ora estimata: 12:00
Complet: C3-Recurs
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge recursul ca nefondat. Irevocabilă. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 24.11.2014.
Document: Hotarâre  3345/2014  24.11.2014

 

Admite acţiunea precizată. Constată nulitatea clauzelor prevăzute în art 6.4, art 6.5, art. 6.10 şi art 8.7 din contractul de credit ipotecar nr. C2202/1120/2800/24.08.2006. Dispune refacerea graficelor de rambursare a creditului având în vedere indicele Libor la 3 luni şi marja fixă a băncii de la data în cheierii contractului. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 1000 lei reprezetând cheltuieli de judecată. Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 15.11.2013.

Avocat Penalist :castrarea chimica a pedofililor retrimis in comisia de specialitate

de

Propunerea legislativa, initiata de mai multi parlamentari PSD, modifica legea nr. 286/2009 privind Codul Penal in sensul completarii articolelor 109 (Obligarea la tratament medical), 218 (Violul) si 220 (Actul sexual cu un minor), scrie Agerpres.

Astfel, potrivit initiatorilor, articolul 109 ar avea urmatorul cuprins: “In cazul infractiunilor de agresiune sexuala asupra minorilor sau urmate de moartea victimei, faptuitorul poate fi obligat sa urmeze tratamentul de castrare chimica daca a beneficiat prin consimtamantul sau de prevederile art. 281 alin 4 prim si art. 220 alin 4 prim”, insa forma actuala a acestui articol a fost contestata de liderul senatorilor PNL, Puiu Hasotti, care a solicitat retrimiterea la Comisie invocand incoerenta dintre sintagmele “poate fi obligat” si “prin consimtamantul sau”.

Articolele 218 si 220 ar fi de asemenea completate, potrivit propunerii de lege, cu un nou aliniat, 4 prim, potrivit caruia “limitele speciale ale pedepsei se reduc la jumatate numai daca faptuitorul accepta si urmeaza un tratament de castrare chimica”.

“Procedurile de evaluare a faptuitorului in vederea administrarii tratamentului de castrare chimica, incep numai dupa sase luni de la inceperea executarii pedepsei. Tratamentul de castrare chimica se administreaza numai dupa obtinerea avizelor favorabile de la un psiholog, medicul sexolog si psihiatru”, se mai arata in propunerea legislativa.

Comisia juridica a Senatului a intocmit raport de respingere argumentand ca solutiile legislative propuse nu respecta o coerenta a reglementarii si nici nu se integreaza in ansamblul reglementarilor in materie penala.

Nedreptatea: taxa de mediu se restituie eşalonat în 5 ani se Incheie pe 01.01.2015.OUG nr. 8/2014.Exceptii de neconstitutionalitate a OUG nr. 8/2014.Intrebari preliminare CJUE OUG nr. 8/2014

de

USL a câştigat multe procente pe 9 decembrie 2012 cu sloganul „Dreptate până la capăt”. Constat însă cu regret că după încetarea existenţei USL, partea din fosta alianţă rămasă la guvernare a uitat de acest slogan. Şi nu doar atât. A început să recurgă la nedreptăţi împotriva cetăţeanului. La foarte scurt timp după ce a preluat ca interimar portofoliul de la „Finanţe”, premierul Victor Ponta a emis

Ordonanţa de urgenţă nr.8/2014. Articolul XV al Ordonanţei sună astfel : “Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect restituirea taxei pe poluare pentru autovehicule şi a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobânzile calculate până la data plăţii integrale şi cheltuielile de judecată, precum şi alte sume stabilite de instanţele judecătoreşti, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata în fiecare an a 20% din valoarea acestora”

Deşi în aparenţă instituie o măsură reparatorie pentru o categorie de cetăţeni (mă refer la cetăţenii care au plătit taxa de poluare pentru autovehicule şi taxa pentru emisiile poluante de la autovehicule), în realitate, supune respectiva categorie de cetăţeni unei măsuri reparatorii tardive, ineficiente, inechitabile şi discriminatorii prin prisma relaţiei stat – cetăţean.

Articolul XV al OUG nr8/2014, prin conţinutul său, este îndreptat împotriva cetăţeanului care face parte din categoria mai sus enunţată. Astfel, respectivul cetăţean a avut de suferit într-o primă fază din cauza unei legi greşite şi/sau abuzive. Respectivul cetăţean se adresează justiţiei, instanţa solicită clarificări la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, iar verdictul este clar: taxa contravine articolului 110 al Tratatului de Funcţionare a Uniunii Europene.

Ce face guvernul PSD-PC-UNPR (la data emiterii ordonanţei, UDMR nu era cooptat la guvernare)… Emite o ordonanţă prin care cetăţenii care şi-au câştigat dreptatea în justiţie primesc înapoi sumele plătite statului, dar eşalonat pe timp de 5 ani.

Aici suntem în faţa unei discriminări. Când un cetăţean rămâne dator la stat, inclusiv din motive ce nu ţin de voinţa lui, plăteşte penalităţi şi/sau este executat silit. Când statul devine dator cetăţeanului, din vina exclusivă a statului, nu se mai percep penalităţi. Mai mult statul devine intenţionat dator cetăţeanului.

Suntem în faţa unui dublu abuz: unul făcut de guvernul Boc 2, prin legea prin care a instituit taxa şi al doilea făcut de guvernul PSD-PC-UNPR şi continuat de cabinetul Ponta 3, care nu returnează imediat şi integral suma datorată cetăţeanului. Un cetăţean care nu are nicio vină şi care s-a supus unei legi eronate şi abuzive.

Numai că guvernul Ponta nu doar că instituie prin OUG nr.8/2014 o reparaţie abuzivă şi tardivă dar condiţionează returnarea sumelor plătite abuziv de cetăţean de decizii ale instanţelor care vor fi date până la 31 decembrie 2015. Deci, după ce că îi eşalonează 5 ani restituirea banilor, guvernul îl mai trimite pe păgubit să mai piardă timp şi în sala de judecată.

Suntem în faţa unui nou abuz şi a unei uriaşe erori făcute de guvernul Ponta III. Practic, prin această ordonanţă, cetăţeanul care a fost victima unui abuz este obligat să parcurgă un proces care durează cel puțin un an de zile, apoi să solicite restituirea sumelor și să astepte eșalonarea pe 5 ani de zile.

Premierul Ponta oare nu s-a gândit că pot exista şi cetăţeni care din diferite motive nu pot ajunge în instanţă? Aceşti cetăţeni nu vor primi niciun leu înapoi. Oare nu s-a gândit juristul Victor Ponta că prin trimiterea cetăţenilor păgubiţi în sălile de judecată, instanţele specializate vor fi super aglomerate? Şi că s-ar putea înregistra şi decizii ale instanţelor care să depăşească termenul limită de 31 decembrie 2015? Deci alţi eventuali păgubiţi care nu îşi vor obţine înapoi drepturile.

OUG nr. 8/2014.Exceptii de neconstitutionalitate a OUG nr. 8/2014.Intrebari preliminare CJUE OUG nr. 8/2014

xceptie de neconstitutionalitate   OUG NR.8/2014 si Intrebari preliminare CJUE OUG NR.8/2014

 

VEZI ARGUMENTELE AICI

 

TRIBUNALUL BUCURESTI

RECLAMANT: Calota Andrei

DOSAR:334/3/2014

 

                                                           Domnule Presedinte,

 

Subsemnatul, ……………………………………………, prin prezenta solicit Curtii Constitutionale sa se pronunte cu privire la:

 

EXCEPTIA DE NECONSTITUTIONALITATE

 

A art. XV din OUG 8/2014 privind plata sumelor provenite din hotarari judecatoresti, avand ca obiect restituirea taxei pe poluare si pe emisii poluante pentru autovehicule, fiind exceptat timbrul de mediu de la aceste prevederi.

In fapt, prin intermediul dispozitiilor art. XV din OUG 8/2014 s-a instituit faptul ca restituirea sumelor achitate cu titlu nedatorat pentru emisii poluante si pe poluare se va face pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora.

Astfel, in Dosarul nr. 334/3/2014 aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti, subsemnatul, am achitat timbrul de mediu in valoare de 5588 lei, pentru inmatricularea autoturismului marca OPEL. Prin mentinerea dispozitiilor OUG 8/2013 consider ca imi vor fi prejudiciate drepturile si interesele in situatia obtinerii unei sentinte definitive favorabile, pronuntate de Tribunalul Bucuresti, respectiv Curtea de Apel Bucuresti. In acest sens, la momentul la care voi fi indreptatit a-mi recupera suma achitata cu titlu nedatorat, acest drept imi va fi respins, fiindu-mi impuse prevederile prezentei ordonante de urgenta, care prevad obligatia de a accepta restituirea taxei intr-un termen de 5 ani, desi subsemnatul, am achitat aceste sume la o singura data.

Un aspect foarte important de mentionat este faptul ca dispozitiile OUG 8/2014 fac referire numai la taxa pe poluare si pentru emisii poluante. Astfel, s-a reglementat faptul ca „Plata sumelor prevazute prin hotarari judecatoresti avand ca obiect resitutirea taxei pe poluare pentru autovehicule si a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, dobanzile calculate pana la data platii integrale si cheltuielile de judecata, precum si alte sume stabilite de instantele judecatoresti, devenite executorii pana la data de 31 decembrie 2015, se va realiza pe parcursul a 5 ani calendaristici, prin plata in fiecare an a 20% din valoarea acestora. Avand in vedere aceste considerente, va rugam sa constatati faptul ca OUG 8/2014 nu se aplica si pentru taxa reprezentand timbrul de mediu.

De asemenea, va rugam sa constatati faptul ca legislatia nationala in baza careia au fost percepute taxele pe poluare si pe emisii poluante au fost declarate incompatibile cu art. 110 TFUE. Consideram ca, pentru a se evita riscul unor perturbari financiare grave care ar rezulta din mentinerea dispozitiilor art. XV din OUG 8/2014, acest articol trebuie declarat neconstitutional. Astfel, toate sumele care au facut obiectul litigiilor privind recuperarea taxelor auto – taxa pe poluare, taxa pe emisii poluante si timbru de mediu – trebuie sa fie restituite intergral si simultan, iar nu esalonat, intr-un termen de cinci ani,asa cum se prevede la acest moment. Aceste taxe au fost achitate cu buna-credinta de catre platitori, in scopul inmatricularii autoturismeleor personale, si consideram ca se creeaza un regim profund injust, contrar drepturilor si intereselor cetatenilor, prin obligarea la acceptarea platii esalonate a sumelor achitate cu titlu nedatorat.

In fapt, pentru o perioada de aproximativ 5 luni de zile, statul nu a restituit nicio suma de bani persoanelor care aveau o sentinta definitiva in acest sens – titlul executoriu. Statul a invocat lipsa lichiditatilor necesare pentru a restitui aceste sume, insa, dovedind o constanta rea-credinta, a procedat in continuare la incasarea sumelor reprezendant taxa pe poluare, taxa pe emisii poluante ori timbru de mediu, fara a face nicio diferenta in acest sens. In baza aceluiasi argument, s-a instituit si procedura restituirii esalonate a sumelor achitate, in mod nelegal, desi platitorii au fost de buna-credinta si si-au indeplinit toate obligatiile impuse, incepand de la achitarea taxei catre ANAF si pana la parcurgerea tuturor etapelor necesare in vederea obtinerii unei sentinte definitive in fata instantelor de judecata, prin care li s-a instituit dreptul de a li se restitui aceste taxe achitate cu titlu nedatorat.

 

Executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice, in temeiul sentintelor care reprezinta titluri executorii, se realizeaza din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli, la care se incadreaza obligatia de plata la care facem referire. Ordonatorii principali de credite bugetare au obligatia sa dispuna toate masurile ce se impun, inclusiv virari de credite bugetare, in conditiile legii, pentru asigurarea in bugetele proprii si ale institutiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea platii sumelor stabilite prin titluri executorii.

In ceea ce priveste exceptia de neconstitutionalitate propriu-zisa, va rugam sa dispuneti sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei, si, potrivit art. 9 alin.2 din Legea nr. 554/2004, sa dispuneti suspendarea cauzei pana la solutionarea exceptiei, avand in vedere faptul ca art.XV din OUG 8/2014 este neconstitutional.

In motivarea prezentei solicitari, va rugam sa constatati faptul ca prin OUG 8/2014 se incalca in mod vadit numeroase articole din Constitutia Romaniei.

Temeiul prezentei solicitari il reprezinta art. XV din OUG nr.8/2014, intrucat consideram ca dispozitiile acestuia se aplica atat cauzelor viitoare, dar si cu titlu retroactiv. Este injusta aplicarea prezentei ordonante si in ceea ce priveste cauzele deduse judecatii si finalizate anterior intrarii in vigoare actului normativ, intrucatart. 15 din Constitutie stabileste faptul ca actul normativ are putere numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.

De asemenea, prin intermediul art.21 alin.3 din Constitutie,este aparat dreptul la un proces echitabil, care presupune, implicit, ca toate procedurile antejudiciara, judiciare si postjudiciare sa fie solutionate conform dispozitiilor legale in vigoare. Astfel este reglementata si executarea silita realizata in mod echitabil, ceea ce, prin intermediul OUG 8/2014 este vadit incalcata, intrucat prin instituirea platii esalonate a sumelor de bani achitate cu titlu nedatorat procedura echitabila a executarii silite ramane practic fara obiect, intrucat subsemnatul, nu imi pot recupera sumele achitate deodata in aceeasi modalitate in care am platit, ci doar intr-un decurs de 5 ani.

Un aspect profund neconstitutional deriva si din incalcarea dreptului de proprietate privata, prevazut de art.44 Constitutie, unde se reglementeaza faptul ca „Dreptul de proprietate privata, precum si creantele asupra statului, sunt garantate.” Intrucat sumele de restituit sunt achitate pentru inmatricularea autoturismelor in Romania, consideram ca, implicit, se relationeaza chestiunea recuperarii acestora cu problema achitarii taxei si a incalcarii dreptului de proprietate. In acest sens, platitorului care a achitat taxa de inmatriculare cu buna-credinta, nu ii poate fi ingradit dreptul de a beneficia de restituirea taxei achitate dintr-o data si in acelasi cuantum, asa cum a existat la momentul achitarii.

Curtea Constituţională a fost sesizată în numeroase rânduri pentru a examina constituţionalitatea Ordonanţei 22/2002, care a dispus o diferentiere intre stat (institutiile publice) si restul subiectelor de drept. In Decizia nr. 161/22.04.2003, Curtea a reţinut că „(…) ar fi disproporţionat şi inechitabil a recunoaşte creditorilor instituţiilor publice dreptul de a-şi valorifica creanţele împotriva acestora în condiţiile dreptului comun, cu consecinţa perturbării grave a activităţii care constituie însăşi raţiunea de a fi a unor asemenea instituţii. Ordonanţa Guvernului nr. 22/2002 consacră, în materia executării creanţelor faţă de instituţiile publice, un regim derogatoriu de la dreptul comun, atât prin aceea că instituie restricţii în urmărirea fondurilor băneşti ale acestora, cât şi pentru că limitează o atare urmărire exclusiv la fondurile băneşti.

In alte decizii Curtea Constituţională, fără a reveni expres asupra acestei opinii, arată că: „Indiscutabil, ordonanţa instituie anumite limite ale executării, în sensul că aceasta nu se poate face asupra oricăror resurse băneşti ale instituţiilor publice, ci numai asupra acelora alocate special de la buget în acest scop (s.n.). Această limitare nu este însă contrară Legii fundamentale, ci, aşa cum s-a arătat, este în concordanţă cu principiile consacrate de aceasta şi nu înfrânge regula accesului liber la justiţie sau dreptul la un proces echitabil. Interzicerea executării silite asupra altor fonduri băneşti decât cele alocate de la bugetul de stat în acest scop nu constituie o discriminare a creditorului în favoarea statului, aşa cum se susţine în motivarea excepţiei, ci o normă de protecţie de interes general, fiind de neconceput ca pe calea executării silite a unui titlu executoriu să se ajungă la lipsirea unei instituţii publice de resursele sale financiare destinate acoperirii altor cheltuieli decât cele stabilite prin titlul executoriu (s.n.).” Curtea nu arată expres dacă limitarea priveşte numai executarea silită a fondurilor băneşti (adică pot fi executate nu numai anumite fonduri, ci şi bunurile mobile sau imobile din domeniul privat), sau toate tipurile de executare, nefiind posibilă decât executarea silită a fondurilor băneşti special alocate de la bugetul de stat.

In alte decizii ale Curtii Constitutionale s-a stipulat faptul ca ordonanta amintita instituie anumite limite ale executarii, in sensul ca aceasta nu se poate face asupra oricaror resurse banesti ale institutiilor publice, ci numai asupra acelora care sunt alocate special de la buget in acest scop. Avand in vedere aceste aspecte, limitarea mentionata este in concordanta cu principiile consacrate de aceasta si nu se infrange regula accesului liber la justitie sau la un proces echitabil. Este evident faptul ca interzicerea executarii silite asupra altor fonduri banesti nu constituie o discriminare a creditorului in favoarea statului, insa nu se arata expres daca limitarea priveste doar executarea silita a fondurilor banesti, sau si bunurile mobile sau imobile din domeniul privat, ori toate tipurile de executare.

In ceea ce priveste admisibilitatea exceptiei, aceasta este de esenta cererii de chemare in judecata, avand in vedere faptul ca trebuie declarat mai intai neconstitutional actul vatamator pentru a se putea aborda fondul. In conditiile in care Art. XV din OUG nr.8/2014 esaloneaza pe 5 ani plata oricaror sume in materia taxei anterior stabilite de catre instantele judecatoresti pana la 31.12.2015 si suspenda de drept orice procedura de executare silita, este evident faptul ca ridicarea acestei exceptii de neconstitutionalitate este pertinenta si are legatura cu fondul cauzei.

Potrivit art. 53 din Constitutie, „Exercitiul unor drepturi sau al unor libertati poate fi restrans numai daca se impune” prin instituirea unor masuri de o gravitate majora, care ameninta ordinea si securitatea intr-o societate la un moment determinat. Or, in acest caz, niciuna dintre aceste conditii nu este indeplinita; refuzul platii sumei achitate cu titlu nedatorat de catre un cetateam membru UE nu pune in pericol securitatea nationala, ordinea, sanatatea sau morala. Inca de la publicarea OUG 8/2014 in Monitorul Oficial, s-au sistat platile privind restituirea taxei pe poluare si taxei pe emisii poluante, desi Administratia Finantelor Publice prin Directia Generala a Finantelor Publice continua sa incaseze bani cu acelasi titlu, declarat prin sentinte definitie ca fiind neintemeiat. Avand in vedere aceste considerente, si art. 53 din Constitutie reliefeaza caracterul neconstitutional al art. XV din OUG 8/2014.

Dispozitiile art. 148 din Constitutie, potrivit caruia tratatele constitutive ale Uniunii Europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, astfel incat art. XV din OUG 8/2014 ar trebui sa fie abrogat. Prin acesta se eludeaza intentia legiuitorului comunitar, asa cum au prevazut mai multe instante de judecata, de a restitui taxele prevalate in mod nelegal dintr-o data si in cuantumul in care au fost percepute, iar nu esalonat sau fara a putea fi puse in executare silita.

.Avand in vedere aceste considerente, va rugam sa incuviintati actiunea astfel cum a fost formulata si sa inaintati prezenta cerere catre Curtea Constitutionala, in vederea pronuntatii unei hotarari cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ridicata.

In drept, ne intemeiem prezenta solicitare pe dispozitiile art. 15 alin.2, art. 16 alin.2, art.21 alin.3, art.44 alin.1 si art. 53 alin.1, art.148 din Constitutia Romaniei.

Solicit aplicarea dispozitiilor art.411 alin.2 teza a II-a Cod pr.civila privind judecarea cauzei si in lipsa partilor.

 

 

 

 

 

 

 

 

DATA                                                                                                                    SEMNATURA

11.07.2014

 

                                    

 

                                                    Domnului Presedinte al Tribunalului Bucuresti

Editorial penal 25.11.2014 :Lotul DNA-EADS: 24 PSD, 12 PDL şi 4 PNL/În PSD va fi CUTREMUR

de

Dosarul EADS va produce un adevărat cutremur în toată clasa politică din România. Însă cel mai afectat partid va fi PSD. 24 de actuali parlamentari şi foşti miniştri ai acestui partid vor fi incriminaţi în acest dosar aflat în faza aprinderii fitilului. Nici PDL nu va scăpa neafectat. 12 foşti sau actuali lideri ai acestui partid figurează în rechizitoriul procurorilor. PNL va scăpa mai uşurel. Prin plecarea la PRL, mulţi penelişti au crezut că vor fi scăpaţi de Ponta. Cel mai rău va fi afectat Cristian David, fost Troacă, a cărui lăcomie i-a impresionat pe anchetatori. El se află acum de-a dreapta lui Tăriceanu.

Prejudiciul, aflat de noi pe surse, este de peste 210 milioane de euro. În urma declanşării urmăririi penale din acest dosar numărul parlamentarilor români care vor fi acuzaţi de acte de corupţie va depăşi 50. Record absolut pentru Europa.

Provident ieftineste creditele pentru clientii existenti dar nu spune nimic de clauzele abuzive din contracte

de

In oferta actuala, Provident ofera reduceri graduale de pana la 30% din costul total al creditului, clientilor bun platnici ai companiei care doresc un nou imprumut si care au apelat de cel putin doua ori la produsele companiei in trecut, in functie de istoricul si de comportamentul lor de plata. Reducerea e aplica la comisionul de administrare si la dobanda fixa totala a creditului. Totodata, Provident ofera clientilor sai posibilitatea sa imprumute sume mai mari, pe perioade mai lungi, de pana la 78 de saptamani, pastrand nemodificata valoarea ratelor saptamanale.

„Luam in considerare si solicitari de imprumut de la persoane cu venituri sub medie, insa creditam numai daca acestia isi pot permite si doar sume care nu ii impovareaza. De exemplu, o pondere de 50% din solicitari sunt respinde in urma analizei bonitatii. Valoarea medie a imprumuturilor emise este de aproximativ 1.500 de lei, desi suma maxim disponibila este de 5.000 de lei”, a spus Vlad Sandru (foto), director de comunicare, Provident.

El a adaugat ca oferta de imprumut cu costuri reduse a fost testata in 2014 in Deva, Petrosani, Targu Mures si Medias, unde Provident are peste 20.000 de clienti, si este acum disponibila la nivel national. „In perioada de testare, am inregistrat cresteri atat in ceea ce priveste numarul de clienti care au revenit pentru un nou imprumut, cat si a valorii medii a creditelor emise, in timp ce comportamentul de plata al clientilor s-a imbunatatit”.

Provident si-a inceput activitatea in Romania in aprilie 2006 si, de atunci, peste 700.000 de clienti romani au apelat la produsele sale.

vezi wall street

FMI: Masura Privind Clauzele Abuzive‎

de

Conform art. 5 din C.civ., nu se poate deroga prin conventii sau dispozitii particulare de la legile care intereseaza ordinea publica si bunele moravuri.

Din cele aratate anterior, contractele de credit au fost incheiate cu nesocotirea normelor care intereseaza ordinea publica.

In acest sens, am aratat ca au fost nesocotite prevederile legale in materia protectiei consumatorilor, norme ce protejeaza ordinea publica.

Intr-adevar, conform notei de fundamentare a Legii nr. 296/2004 privind Codului acest act normativ are drept scop crearea unui „cadru general cu privire la drepturile si obligatiile consumatorilor impotriva riscurilor de a achizitiona un produs sau serviciu care sa le prejudicieze viata, sanatatea sau securitatea ori sa le afecteze drepturile ori interesele legitime”.

Evident ca aceste valori intereseaza ordinea publica.

De altfel, aceste norme sunt menite a proteja si morala si bunele moravuri, intrucat scopul acestora este de a preintampina sau a corecta abuzurile ori neglijenta comerciantilor. Consumatorii sunt parteneri contractuali ai comerciantilor care nu dispun nici de cunostintele, nici de forta economica a comerciantilor pentru a trata contractele lor de pe pozitii egale cu comerciantii.

Un argument in plus in sustinerea faptului ca legislatia protectiei consumatorilor ocroteste ordinea publica reiese din prevederile Legii nr. 193/2000 care, la capitolul privitor la sanctiuni, reglementeaza raspunderea contraventionala a comerciantului pentru nerespectarea normelor relative la protectia consumatorilor (art. 16).

Ca sanctiune juridica civila, nulitatea indeplineste :

– o functie preventiva, pentru ca partile, stiind ca actul lor va fi lipsit de efecte daca nu respecta cerintele legii, vor fi diligente sa-l incheie cu respectarea tuturor conditiilor legale de validitate;

– o functie represiva, sanctionand incalcarea savarsita si

– o functie reparatorie prin care se asigura, pe de o parte, restabilirea ordinii de drept incalcate, iar pe de alta parte, repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea sanctionata si, uneori, adaptarea sau refacerea actului juridic prin inlocuirea de drept a clauzei ilegale cu clauza conforma dispozitiei legale imperative.

 7. Posibilitatea ca instanta de judecata sa dispuna modificarea contractelor consumatorilor prin inlocuirea sau eliminarea clauzelor abuzive

 Inlocuirea/eliminarea clauzelor aratate anterior se impune, de asemenea, ca urmare a constatarii caracterului abuziv al acestor clauze.

Intr-adevar, conform celor invederate anterior, ca urmare a constatarii nulitatii, prin functia reparatorie a acestei sanctiuni, instanta de judecata poate sa dispuna adaptarea sau refacerea actului juridic (in cazul de fata a contractelor de credit ale subsemnatilor), prin inlocuirea de drept a clauzelor ilegale cu unele conforme dispozitiile legale imperative.

In plus, art. 6 din Legea nr. 193/2000 statueaza ca toate „Clauzele abuzive cuprinse in contract si constatate fie personal, fie prin intermediul organelor abilitate prin lege nu vor produce efecte asupra consumatorului”.

In consecinta, consumatorii pot solicita instantei sa dispuna:

i. inlocuirea clauzei relative la dobanda, in sensul ca dobanda contractuala este formata dinmarja fixa plus EURIBOR sau ROBOR;

ii. eliminarea clauzelor referitoare la comisionul de acordare credit, comisionul de administrare si comisionul de urmarire riscuri;

iii. eliminarea clauzelor referitoare la garantiile suplimentare.

Masura prin care clauzele abuzive ale creditelor bancare ar urma sa fie denuntate in instanta si eliminate din contracte poate submina sistemul financiar, afectand milioane de deponenti, astfel ca trebuie gasit un echilibru intre protectia debitorilor si stabilitatea sectorului, potrivit FMI.

Chiar asa sa fie?

Teoria clauzelor abuzive-Intre mit si realitate in 2015

de

Domeniul de aplicare al teoriei clauzelor abuzive.

Chestiunea clauzelor abuzive şi-a făcut loc în dreptul pozitiv, în mod preferenţial, în categoria contractelor de consum. In acest domeniu – al raporturilor contractuale dintre un profesionist şi un consumator, se aplică norme speciale de determinare a caracterului abuziv al unor clauze contractuale. Legiuitorul român, prin Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive, a transpus Directiva 93/13 privind clauzele abuzive. Din complexa mulţime de norme specifice sectorului dreptului consumului, tematica clauzelor abuzive reprezintă un domeniu preferenţial şi de imediată actualitate, constituind, deja în mod tradiţional, un segment legislativ prioritar.

Teoria clauzelor abuzive-Intre mit si realitate in 2015

Teoria clauzelor abuzive-Intre mit si realitate in 2015

La nivel european, Directiva nr. 93/13/CEE a Consiliului Europei privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (mai departe, „Directiva din 1993” sau „Directiva”) reprezintă cea mai importantă măsură de uniformizare şi armonizare a dreptului contractelor în Europa3, întrucât atinge esenţa contractului4. Un compromis european plin de claritate şi relativ uşor de transpus în legislaţiile ţărilor membre. Până în prezent, Directiva a fost adoptată de legislaţia tuturor statelor membre6, chiar dacă procesul nu a dus întotdeauna la o reglementare fară cusur din perspectiva dreptului consumului, astfel cum atestă, între altele, şi unele hotărâri ale Curţii Europene de Justiţie1 care subliniază deficienţe în absorbirea directivei clauzelor abuzive, dar şi ambiguităţi ale acţiunilor unor instituţii europene în raporturile cu unele ţări2. Prevederi privind clauzele abuzive se regăsesc şi în alte Directive, dedicate altor domenii ale dreptului consumului3 (este vorba ori de trimiteri efective la dreptul comun – adică la Directiva din 19934, ori de calificări proprii ale unor clauze ca fiind abuzive cu detalii tehnice de calificare. Răspândirea prevederilor referitoare la clauzele abuzive în numeroase acte specializate, face destul de dificilă o cunoaştere unitară a domeniului. O Directivă unitară6 în materie de drept al consumului care va avea, se presupune, valoarea unui adevărat Cod european al consumului, în cadrul căruia clauzele abuzive ocupă un segment vast şi detaliat reglementat a fost, în cele din urmă, adoptată.

în legislaţia naţională, Legea nr. 193/2000 trebuie completată cu Codul consumului8 (care în art. 78-81 reia pur şi simplu, prevederi din Legea nr. 193/2000 legate de definiţia clauzelor abuzive, de semnificaţia negocierii, de transparenţa contractuală9), respectiv Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. Pe lângă reglementările de bază, putem identifica (după modelul european oferit deja) o multitudine de prevederi legale incidente în acte normative destinate altor sectoare. Este vorba şi de această dată de trimiteri la Legea nr. 193/2000 sau de definiţii proprii ale clauzelor abuzive. Inventarul este fastidios pentru că e vorba de peste 30 de acte normative care utilizează această tehnică şi fac tot mai dificilă aplicarea dreptului. Câteva exemple de interes ar fi: Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană; Ordonanţa Guvernului nr. 85/2004 privind protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor la distanţă privind serviciile financiare; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori; Ordonanţa Guvernului nr. 107/1999 privind pachetele de servicii turistice; Ordonanţa Guvernului nr. 130/2000 privind contractele la distanţă; Legea nr. 449/2003 privind vânzările de consum şi garanţiile asociate acestora etc.

Criteriile determinării caracterului abuziv al unei clauze contractuale.

Conform art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000, „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor”. Pornind de la această definiţie, în doctrină se consideră că, elementele principale ale definirii şi totodată ale identificării unei clauze ca abuzive sunt: A. lipsa de negociere; B. dezechilibrul contractual în defavoarea consumatorului’, C. încălcarea exigenţei de bună-credinţă. Mai există însă două criterii necuprinse în definiţia legală pe care le considerăm ataşate: D. utilizarea listei clauzelor abuzive (anexele 1 şi 2 ale Legii); E. criteriul celorlalte circumstanţe relevante (art. 4.5 din lege). Le vom analiza pe rând.

A. Lipsa de negociere. Contractele de adeziune. Clauzele standardizate. Clauzele abuzive sunt de regulă asociate noţiunii de contract-tip, contract-standard sau de contract de adeziune. Nu insistăm asupra noţiunii’, dar reţinem că, un contract de adeziune (aceleaşi observaţii se pot face şi cu privire la clauzele standardizate) se caracterizează prin câteva trăsături specifice: a) este redactat unilateral de către partea care îl propune; b) nu permite negocierea prevederilor sale, chiar dacă permite înţelegerea acestora de către aderent; c) de regulă, conferă o poziţie dominantă comerciantului care l-a propus în raporturile sale cu consumatorul sau dacă nu, măcar una mai comodă. în esenţă, consumatorul nu are posibilitatea influenţării conţinutului unui asemenea contract, ci doar pe aceea de a adera sau nu la oferta preexistentă a comerciantului. Legea cuprinde (după modelul Directivei din 1993) criterii directe şi indirecte de determinare a acestui cadru contractual. Reţinem în această privinţă, două asemenea criterii: a) imposibilitatea consumatorului de a influenţa conţinutul clauzei;

b) încălcarea de către comerciant a obligaţiei de transparenţă contractuală. Să le analizăm din perspectivă practică.

a) Imposibilitatea consumatorului de a influenţa conţinutul clauzei contractuale este prevăzută ca şi criteriu al identificării abuzului contractual de art. 4 alin. (2) din Lege, conform căruia „O clauză contractuală va fi considerată ca nefiind negociată direct cu consumatorul dacă aceasta a fost stabilită fară a da posibilitate consumatorului să influenţeze natura ei (…)”. Proba negocierii este oricum anevoioasă pentru profesionist1. Conform art. 4 alin. (3) din Legea nr. 193/2000, „faptul că anumite aspecte ale clauzelor contractuale sau numai una dintre clauze a fost negociată direct cu consumatorul nu exclude aplicarea prevederilor prezentei legi pentru restul contractului, în cazul în care o evaluare globală a acestuia evidenţiază că acesta a fost prestabilit unilateral de profesionist. Dacă un comerciant pretinde că o clauză standard preformulată a fost negociată direct cu consumatorul, este de datoria lui să prezinte probe în acest sens.” Pe de altă parte, art. 4 alin. (6) din Lege (transpunând stângaci art. 4.2 din Directivă) prevede că „Evaluarea naturii abuzive a clauzelor nu se asociază nici cu definirea obiectului principal al contractului, nici cu calitatea de a satisface cerinţele de preţ şi de plată, pe de o parte, nici cu produsele şi serviciile oferite în schimb, pe de altă parte, în măsura în care aceste clauze sunt exprimate într-un limbaj uşor inteligibil”, patru consecinţe se deduc din textele citate:

i. sarcina probei caracterului negociat aparţine comerciantului profesionist;

ii. clauzele negociate nu vor face obiectul controlului caracterului lor abuziv prevăzut de Lege, chiar dacă acestea se dovedesc în cele din urmă ca fiind abuzive*; iii. dacă unele clauze au făcut obiectul negocierii3, controlul clauzelor abuzive se extinde asupra celorlalţi termeni contractuali nenegociaţi; iv. clauzele care definesc obiectul principal al contractului sunt excluse de la controlul clauzei abuzive. De unde se deduce că esenţialul afacerii/contractului/tranzacţiei şi beneficiile sau pierderile pe care aceasta le aduce sau le generează prin ea însăşi părţilor trebuie excluse din sfera de control a clauzelor abuzive4.

b) Obligaţia de transparenţă contractuală. Este conexă exigenţelor de publicitate şi informare specifice dreptului consumului’ şi presupune garantarea dreptului consumatorului de a înţelege prevederile contractului pe care îl încheie6. Această obligaţie are conotaţii specifice. Principala este aceea că nu trebuie să reţinem cumva că o clauză care încalcă exigenţa transparenţei contractuale trebuie considerată abuzivă, întrucât Legea nu pune semnul egalităţii între ele. Termenii clauzelor propuse de profesionist consumatorului trebuie să fie redactaţi într-o maniera dara şi comprehensibilă „pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate” [art. 1 alin. (1) din Lege]2. încălcarea exigenţei de transparenţă contractuală se consideră că are trei efecte principale: i. va genera o interpretare contra proferentem3 – adică va fi interpretată împotriva profesionistului care a propus-o consumatorului. Astfel, conform art. 5 din Directivă [art. 6 alin (2) din Lege], în caz de dubiu privind sensul unei clauze standardizate, ea va fi interpretată în sensul ce! mai favorabil pentru consumator. În consecinţă, lipsa de transparenţă contractuală nu va avea ca efect automat considerarea clauzei netransparente ca fiind abuzivă. Practic, încălcarea regulii nu are decât efect probator, Legea fiind rezervată în a califica automat o clauză netransparentă drept abuzivă5; ii. Lipsa de transparenţă va constitui un factor important în declararea unei clauze ca fiind abuzivă. Aşadar, deşi lipsa transparenţei nu atrage automat calificarea unei anume clauze ca fiind abuzivă, este de reţinut că ea reprezintă o circumstanţă importantă în evaluarea globală a caracterului abuziv al unei clauze; iii. Lipsa de transparenţă cu privire la clauzele care definesc obiectul principal al contractului, respectiv cu privire la raportul calitate/preţ, va avea drept consecinţă înlăturarea „imunităţii” acestor termeni de la controlul caracterului abuziv al unei clauze1.

B. Dezechilibrul contractual în defavoarea consumatorului. între altele, şi teoria clauzelor abuzive a marcat sfârşitul autonomiei de voinţă ca doctrină dominantă în materie contractuală. În această teorie, un loc central îl ocupă problema echilibrului contractual raportat la interesele părţilor implicate în contract. Astfel cum am arătat, al doilea indiciu al caracterului abuziv al unei clauze îl constituie „dezechilibrul semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor (…), în detrimentul consumatorului” (din art. 4.1 din Lege). Care este criteriul după care putem determina un asemenea dezechilibru? Propunerile prezente sunt destul de variate şi adesea contestabile. Iată câteva posibile criterii, cu un conţinut practic ridicat. S-a vorbit astfel de un simplu raport matematic apt să ne lămurească dar de regulă, dată fiind excluderea termenilor principali din sfera controlului clauzelor abuzive3, de criteriul dezechilibmlui economic1 şi în cele din urmă de criteriul dezechilibrului juridic, care credem că este adevăratul criteriu legal de determinare a clauzei abuzive. Tocmai de aceea, legiuitsrul vorbeşte de un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor şi nu de un dezechilibru economic [art. 4 alin. (1) din Legea nr. 193/2000]. Aşadar, inegalitatea poziţiilor juridice ale celor două părţi, în sensul afirmării abuzive a intereselor comerciantului, în defavoarea celor ale consumatorului, este determinantă pentru acest element al definiţiei clauzelor abuzive. Astfel, într-o soluţie mai veche a sa pentru a identifica dezechilibrul juridic5, Curtea Supremă Germană (BGB) a reţinut că un indiciu al caracterului abuziv al unei clauze standardizate constă în abilitatea acesteia de a îndepărta conţinutul contractului în favoarea celui care a impus clauza, faţă de ius dispositivum adică faţă de dreptul comun al contractului6. Acest drept comun trebuie considerat, la rândul său, ca fiind varianta cea mai corectă de distribuţie a riscului contractual şi în consecinţă, de repartiţie a drepturilor şi obligaţiilor părţilor, adică varianta cea mai echitabilă de contract.
C. încălcarea exigenţei de bună-credinţă. în dezbaterile care au stat la baza adoptării Directivei din anul 1993, a câştigat soluţia de principiu oferită de dreptul german, considerându-se că referinţa la buna-credinţă este datorată Legii privind condiţiile generale de afaceri din 9 decembrie 19761. Buna-credinţă în materie de clauze abuzive reprezintă un concept european (a se vedea chiar „comunitar”) autonom. Tocmai de aceea, în comentariile pe marginea conceptului de bună-credinţă, astfel cum este acesta însuşit de art. 3.1 din Directivă s-a cristalizat ideea interpretării „autonome” a conceptului de bună-credinţă2. Interpretarea autonomă presupune că noţiunea de bună credinţă va fi identificată şi aplicată în concordanţă cu spiritul Directivei şi nu în concordanţă cu perspectiva pe care sistemele naţionale de drept i-o atribuie. Buna-credinţă în contextul Directivei reprezintă un instrument de evaluare globală a caracterului abuziv al unei clauze alături de celelalte criterii oferite de art. 3.1 (art. 4.1 din Lege). Ideea se desprinde din prima parte a considerentului nr. 16 al Directivei, conform căruia „aprecierea caracterului abuziv al unei clauze, după criteriile generale fixate, în special în activităţile comerciale cu caracter public care presupun furnizarea de servicii colective, ţinând seama de solidaritatea dintre utilizatorii acestor servicii, trebuie să fie completată de un mijloc de evaluare globală a diferitelor interese implicate”, în această ultimă privinţă: i. caracterul global al bunei-credinţe are rolul de a complini criteriul dezechilibrului semnificativ şi de a preîntâmpina o posibilă evaluare mecanică a dezechilibrului între drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi de a ii. impune ca la evaluarea caracterului abuziv al unei clauze să se aibă în vedere toate circumstanţele relevante ale încheierii contractului3.

D. Al patrulea criteriu: lista neagră a clauzelor abuzive. Controlul caracterului abuziv al unei clauze porneşte în principiu de la definiţia propusă de art. 3.1 din Directivă (art. 4.1 din Lege). Pe lângă cele trei criterii cuprinse în definiţia clauzelor abuzive putem identifica un al patrulea criteriu – o listă de stipulaţii contractuale (anexele I şi II) despre care art. 3.3 din Directivă [art. 4 alin. (4) din Lege într-o versiune mai puţin clară, din păcate] ne spune că include o enumerare neexhaustivă de clauze contractuale care „pot fi declarate abuzive” (în varianta românească se prevede „considerate ca fiind abuzive”). întrebarea care se pune faţă de acest criteriu este dacă, odată inclusă în lista clauzelor abuzive, o clauză trebuie automat declarată ca fiind abuzivă sau nu? Astfel cum s-a subliniat în doctrină şi parţial în jurisprudenţa Curţii Europene de Justiţie4 avem de a face doar cu o listă gri a clauzelor abuzive, nu cu una neagră’, încadrarea unei stipulaţii contractuale nu are ca efect automat declararea ca abuzivă a clauzei – aceasta este şi interpretarea literală a Directivei. Art. 3.3 prevede că „pot fi declarate abuzive” şi nu că „vor fi declarate abuzive”’.

Lista clauzelor abuzive din Directivă cuprinde o clasificare destul de cuprinzătoare a clauzelor potenţial abuzive: clauze de excludere sau limitare a răspunderii comerciantului profesionist [lit. a), b) şi n) – ultima cu referire la mandatarii comerciantului], clauze penale excesive [lit. e), d)], clauze potestative în favoarea comerciantului [lit. c) – condiţie potestativă doar în favoarea comerciantului; lit. d), f),

g) – clauze de denunţare unilaterală în favoarea comerciantului], clauze de prelungire automată a perioadei contractuale [lit. h)], clauze de integralitate [lit. i)], clauze de modificare unilaterală a contractului în favoarea comerciantului [lit. j), k), 1)], clauze discreţionare pentru comerciant [lit. m) – care îi permit de exemplu să determine unilateral dacă a fost sau nu executat contractul în ce îl priveşte sau să interpreteze unilateral contractul], clauze de cesiune a contractului doar în favoarea comerciantului [lit. p)], clauze de executare unilaterală [lit. o)], clauze de jurisdicţie care limitează dreptul consumatorului la instanţele de judecată sal îl fac mai anevoios sal mai costisitor [lit. q)].

E. Al cincilea criteriu: toate celelalte circumstanţe relevante. Conform art. 4.1 din Directivă3 [art. 4 alin. (5) din Legea nr. 193/2000], la determinarea caracterului abuziv al unei clauze trebuie să se ţină seama şi de: a) natura bunurilor sau a serviciilor ce fac obiectul contractului la momentul încheierii acestuia; b) de toate circumstanţele care au determinat încheierea contractului (mai cu seamă trebuie să se ţină seama în această privinţă de factori cum ar fi: gradul de nevoie al consumatorului pentru achiziţionarea produsului/serviciului, dacă încheierea contractului a avut loc la presiunea comerciantului şi dacă acestuia nu i s-a acordat posibilitatea să conştientizeze natura reală a tranzacţiei sau dacă îi este sau nu necesară4); c) de alte clauze ale contractului sau de alt contract de care contractul în discuţie depinde.

Câteva observaţii legate de efectul clauzelor abuzive.

Art. 6.1 din Directivă se rezumă să prevadă că statele membre vor adopta măsurile legislative necesare pentru ca o clauză abuzivă să nu îl lege pe consumator, în timp ce restul contractului, dacă acesta poate subzista după eliminarea clauzei abuzive, să rămână obligatoriu pentru părţi. Nici textul transpunerii noastre – cuprins în art. 6, 7 din Legea nr. 193/2000 nu este cu mult mai lămuritor în privinţa desemnării concrete a sancţiunii aplicabile. Esenţial este însă că, din formulare se înţelege limpede că asemenea clauze nu produc niciun efect asupra consumatorului . în doctrina românească s-a susţinut atât teza nulităţii absolute a clauzelor abuzive2, cât şi aceea a considerării clauzei ca nescrise3. Astăzi, ca urmare a unei jurisprudenţe destul de consistente în materie de clauze abuzive a Curţii Europene de Justiţie, poziţia nulităţii absolute se potriveşte cel mai bine cu tradiţia sistemului nostru de drept, dar şi cu spiritul Directivei4.

Eventual, ar mai trebui subliniat că, dacă în urma înlăturării din contract a clauzei abuzive, contractul nu îşi mai poate produce efectele, atunci nulitatea se extinde de fapt la întregul contract (principiul este nulitatea parţială – astfel cum se deduce din art. 7 din Lege).

Clauzele abuzive în alte raporturi decât cele de consuni.

Mai sus am prezentat posibilitatea eliminării clauzelor abuzive din contractele de consum. Orice utilizare a legislaţiei speciale în afara raporturilor de consum (mai ales în condiţiile în care avem de a face cu norme imperative în materie) nu este permisă. Efectul principal este o restrângere drastică a utilizării tehnicii de eliminare a clauzelor abuzive la sfera persoanelor fizice care au calitatea de consumatori6 şi imposibilitatea aplicării normelor speciale prezentate mai sus, la raporturile care ar putea exista între doi profesionişti, indiferent de constatarea existenţei unui dezechilibru major al raporturilor contractuale dintre aceştia.

Cu toate că legislaţia specială din sfera dreptului protecţiei consumatorului nu poate fi în nicio manieră extinsă la aceste raporturi, se poate considera posibilă identificarea în instrumentele dreptului comun a mai multor tehnici de eliminare a clauzelor abuzive. Unele dintre acestea existau şi sub imperiul vechiului Cod civil, altele sunt prevăzute abia în contextul noului Cod civil. Ele au fost recunoscute şi acceptate de jurisprudenţa şi doctrina în materie. Avem în vedere:

a) Utilizarea teoriei viciilor de consimţământ pentru înlăturarea clauzelor abuzive, în principal, noua reglementare a leziunii în sfera viciilor de consimţământ, cu efecte extrem de extinse, va da posibilitatea invocării caracterului abuziv al unei clauze contractuale sau a întregii operaţiuni contractuale1; dolul şi eroarea pot fi invocate în condiţii speciale pentru înlăturarea unor clauze contractuale cu conţinut abuziv, mai ales în situaţia în care avem de a face cu profesionişti din branşe diferite de comerţ, unde obligaţia de informare precontractuală şi exigenţele transparenţei contractuale se apreciază diferit faţă de situaţia în care profesioniştii aparţin aceleiaşi profesii;

b) utilizarea noţiunii de cauză pentru înlăturarea unei clauze abuzive. Jurisprudenţa ultimelor două decenii a fost proba unor interesante aplicaţii ale noţiunilor de lipsă a cauzei şi cauză ilicită în raporturile dintre profesionişti. Aplicarea noţiunii de cauză poate să ducă la eliminarea unei clauze contractuale care, în condiţiile în care ar fi aplicată, ar lipsi de cauză voinţa de a se obliga a celeilalte părţi;

c) utilizarea teoriei formării acordului de voinţe – de această dată avem de a face cu o tehnică inedită în peisajul juridic românesc, preluată la nivel legislativ de noul cod civil din prevederile similare ale codificărilor modeme. Anumite reglementări din sfera formării contractului, pot fi utilizate pentru excluderea din contract a unor clauze abuzive, chiar în raporturile dintre profesionişti, cu condiţia, de regulă, să avem de a face cu un contract de adeziune. Avem astfel în vedere, mai ales prevederile legale referitoare la clauzele standardizate (art. 1202 noul Cod Civil), la clauzele surprinzătoare sau neuzuale (art. 1203 noul Cod Civil);
d) utilizarea noţiunii de bună credinţă – ţine într-o anumită măsură tot de teoria formării contractului, în cadrul căreia este reglementată exigenţa de bună-credinţă contractuală (art. 1183 noul Cod Civil). Obligaţia de bună-credinţă poate fi utilizată de judecător pentru a sancţiona comportamentul abuziv al profesionistului şi pentru a lipsi de efecte o clauză susceptibilă de exercitare abuzivă din partea profesionistului. In acest sens, utilizarea tehnicii trebuie considerată conexă celei a abuzului de drept (reglementat expres de art. 15 noul Cod Civil);

e) utilizarea regulilor transparenţei contractuale – dacă o clauză contractuală dintr-un contract de adeziune (teren tipic al clauzelor abuzive), este lipsită de transparenţă contractuală, adică are o redactare confuză şi nu se poate face dovada conţinutului său real prin apelul la regulile comune de interpretare a contractului, se va utiliza regula contra proferentem, prevăzută de art. 1269 alin. (2) noul Cod Civil („Stipulaţiile înscrise în contractele de adeziune se interpretează împotriva celui care le-a propus”), respectiv regula in dubio pro reo, prevăzută de art. 1269 alin. (1) noul Cod Civil („Dacă, după aplicarea regulilor de interpretare, contractul rămâne neclar, acesta se interpretează în favoarea celui care se obligă”). Utilizarea acestor două reguli de interpretare poate să ducă, în realitate, la înlăturarea efectelor abuzive pe care o anumită clauză – lipsită de transparenţă contractuală – le-ar putea avea în sensul producerii unui dezechilibru grav între prestaţiile reciproce ale părţilor. Utilizarea regulilor de interpretare nu va duce însă la desfiinţarea formală a clauzei, ci la lipsirea ei de anumite efecte.

Detalii: http://legeaz.net/dictionar-juridic/teoria-clauzelor-abuzive

Editorial penal – 24.11.2014 -Trei acuzați-cheie din ancheta DNA în cazul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, sunt de negăsit

de

Este vorba de deputatul de Argeș, Cătălin –Florin Teodorescu (PDL), fosta șefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), Crinuța Dumitrean și Oana Vasilescu, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor (CCSD).

Editorial penal - 24.11.2014 -Trei acuzați-cheie din ancheta DNA în cazul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, sunt de negăsit
Editorial penal – 24.11.2014 -Trei acuzați-cheie din ancheta DNA în cazul fostei șefe DIICOT, Alina Bica, sunt de negăsit

Potrivit unor surse judiciare, Dumitrean ar fi plecat de doi ani în SUA, dar după deschiderea anchetei DNA ar fi părăsit această țară, iar Vasilescu s-ar afla în Anglia. Aceleași surse au explicat că procurorii încearcă să-i găsească pe cei trei, pentru a-i cita la DNA și a-i pune sub acuzare, pentru fapte de corupție.

În cazul deputatului Teodorescu, după ce acesta va fi identificat, anchetatorii urmează să ceară aviz de ridicare a imunității la Camera Deputaților, așa cum au făcut și pentru Attila- Gabor Marko (UDMR).

 Procurorii DNA au arătat că privarea de libertate a Alinei Bica se impune pentru că „faptele sunt de gravitate maximă, deoarece au vizat siguranța bugetului public alocat măsurilor reparatorii”

Procuroarea Alina Bica și-a dat demisia din funcția de șefă a DIICOT, imediat după ce a fost arestată. Procurorii DNA vor face audieri în această săptămână pentru a verifica denunțuri incendiare.

A crescut numarul cec-urilor fara acoperire:Centrala Incidentelor de Plati a BNR a inregistrat o crestere a sumelor refuzate la plata

de

Valoarea sumelor refuzate la plata de bancile comerciale a crescut in octombrie cu 19,4% fata de luna anterioara, depasind 774 de milioane de lei, potrivit datelor raportate la Centrala Incidentelor de Plati din Banca Nationala a Romaniei.

 

 

In urma cu un an, in noiembrie 2013, valoarea platilor efectuate cu instrumente de debit refuzate de banci a fost de 519,8 milioane de lei, cu 254,4 milioane de lei sub nivelul din octombrie 2014.

Cea mai mare parte a sumelor refuzate la plata in cea de-a zecea luna din acest an a provenit tot din platile cu bilete la ordin, care au insumat aproape 725 de milioane de lei, in crestere cu 16,3%, de la 622,7 milioane de lei in septembrie 2014.

In schimb, cea mai mare crestere lunara a sumelor refuzate s-a inregistrat la platile cu cecuri. In acest caz, potrivit datelor BNR, platile refuzate au insumat 49,7 milioane de lei in octombrie, aproape dublu fata de septembrie (97,7%), cand au fost de 25,14 milioane de lei.

Incidentele de plata au crescut si ca numar luna trecuta, de la 8.981 in septembrie, la 9.496 in octombrie 2014, reiese din datele BNR.

Clauze abuzive banci:Volksbank pierde definitiv procesul privind eliminarea comisionului de risc din contractele de credit

de

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins recursul Volksbank Romania intr-un proces intentat de un grup de clienti care a vizat eliminarea comisionului de risc din contractele de credit. Decizia instantei este definitiva.

Clauze abuzive banci:Volksbank pierde definitiv procesul privind eliminarea comisionului de risc din contractele de credit
Clauze abuzive banci:Volksbank pierde definitiv procesul privind eliminarea comisionului de risc din contractele de credit

ICCJ a dat sentinta finala, dupa patru ani, intr-unul dintre procesele colective dintre Volksbank si clientii sai. Decizia vizeaza eliminarea comisionului de risc, redenumit in comision de administrare, din contractele a 340 de clienti. Acestia au castigat si pe fond, la Tribunalul Bucuresti, si in apel, la Curtea de Apel Bucuresti.

Initial, in litigiu au fost 1.200 de clienti, insa dosarul a fost disjuns, iar o parte dintre petenti au fost repartizati la Judecatoria Sectorului 2, grup care primit deja o decizie definitiva favorabila in ianuarie. O parte dintre clienti s-au retras din proces dupa ce au negociat cu banca.

Reprezentantii Volksbank precizeaza ca decizia nu va avea impact asupra bilanturilor, pentru ca reclamantii au primit sumele solicitate – spre exemplu, doar un reclamant a primit inapoi 40.000 de euro, iar rata i-a fost redusa cu o treime, insa suma variaza in functie de valoarea creditului. Banca trebuie sa platesca cheltuieli de judecata in recurs. Comisionul de risc reprezenta aproximativ o treime din rata lunara, iar clientii au fost despagubiti si pentru sumele achitate pana acum. Cele mai multe imprumuturi sunt in franci elvetieni.

AVOCAT ROMANIA:Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

de

AVOCAT ROMANIA:Alba Iulia • Alexandria • Arad • Bacau • Baia Mare • Bistrita • Botosani • Braila • Brasov • Bucuresti • Buzau • Calarasi • Caransebes • Cluj Napoca • Constanta • Covasna • Craiova • Drobeta Turnu Severin • Focsani • Galati • Giurgiu • Hunedoara • Iasi • Miercurea Ciuc • Oradea • Piatra Neamt • Pitesti • Ploiesti • Ramnicu Valcea • Satu Mare • Sibiu • Slatina • Slobozia • Suceava • Targoviste • Targu Jiu • Targu Mures • Timisoara • Tulcea • Vaslui

 

 

https://www.google.ro/maps/uv?hl=ro&pb=!1s0x40b1ff9e0108ca45:0xe8e326b2390a235a!2m5!2m2!1i80!2i80!3m1!2i100!3m1!7e1!4shttps://plus.google.com/104580095601763669486/photos?hl%3Dro%26socfid%3Dweb:lu:kp:placepageimage%26socpid%3D1!5savocat+coltuc+-+C%C4%83utare+Google&sa=X&ei=D8YGVN7gIcK-O8e2gaAD&sqi=2&ved=0CIEBEKIqMAo

 

http://www.facebook.com/avocatcoltucoficial

 

https://ro.linkedin.com/in/coltucmarius

 

https://twitter.com/c_a_coltuc

Avocat penalist Romania:Măsuri preventive și urmărire penală, retrocedări ilegale

de

În continuarea comunicatelor nr. 1654/VIII/3 și 1656/VIII/3 din 20 noiembrie 2014, referitor la reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren în suprafață de 13,0535 ha, situat în București, zona Plumbuita, sector 2, Biroul de Informare şi Relaţii Publice este abilitat să transmită următoarele:

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secția de Combatere a Corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reţinerea pentru 24 de ore, începând cu data de 21.11.2014, a inculpatului NUŢIU EMIL, expert evaluator, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Față de inculpații: DIACOMATU SERGIU IONUŢ, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul A.N.R.P., la data faptelor, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit și GHEORGHE STELIAN, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, s-a dispus măsura controlului judiciar pe toată perioada desfășurării urmăririi penale.

De asemenea, în cauză se desfășoară acte de urmărire penală și față de MARKO ATTILA-GABOR, în prezent deputat în Parlamentul României, membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, din cadrul A.N.R.P., la data faptelor, cu privire la săvârşirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Inculpaților și suspectului li s-au adus la cunoştinţă calitatea procesuală şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 309 și 307 Cod de procedură penală.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale sunt etape ale procesului penal reglementate de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activități care nu pot, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Incepe “revolutia”Marilor Dosare Dna

de

Incepe “revolutia”Marilor Dosare Dna.Pozitia oficiala a DNA este exprimata AICI

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt, a declarat procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi. Vezi ziare.com

Intr-un interviu in exclusivitate pentru Ziare.com, Laura Codruta Kovesi a explicat cum au decurs cercetarile contractelor cu licente Microsoft si a dat detalii despre investigarea contractelor cu EADS: „s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare. (…) Avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate depaseste 1 miliard de euro”.

Procurorul sef DNA ne-a spus de ce nu au fost facute inca invinuiri in dosarul EADS, a vorbit despre valul de denunturi care ajung la procuroriianticoruptie, dar si despre limitele anticoruptiei: „Doar arestand nu o sa eliminam coruptia”.

Kovesi cere sediu nou, mai multi bani si procurori pentru DNA: „Nu ne oprim!”

Multi au fost surprinsi de ofensiva anticoruptie fara precedent din ultima vreme si au asociat-o cu campania electorala. Exista o legatura?

DNA a avut o activitate constanta tot anul. Nu a fost un numar mai mare sau dosare mai complexe instrumentate doar in campaniile electorale.

In campania pentru europarlamentare am fost acuzati ca am lasat motorul relaxat, desi numarul de dosare instrumentate a fost aproximativ egal din februarie in mai. Deci nu era adevarat. Acum am fost acuzati ca am accelerat. E doar o chestiune de perceptie.

Va dau date statistice. DNA a derulat cele mai multe actiuni in iunie si iulie, cand nu era campanie. In data de 4 iunie am avut 11 actiuni intr-o zi, la fel am avut in 28 mai. Nu aranjam noi cand vin denuntatorii, cand se ia mita, cand sunt trucate licitatiile. Actiunile se declanseaza strict pe baza probelor si a investigatiilor derulate.

Veti continua in acelasi ritm?

Da, cu siguranta. Este ritmul impus de un an si jumatate. Sunt peste 4.800 de dosare in lucru.

Cum va explicati totusi ca DNA nu a fost niciodata mai activ decat in acest an. Tot o perceptie?

E o realitate, nu e o perceptie. In 2013 am format o noua echipa manageriala, ma refer la procurorii sefi adjuncti, la sefi de sectie, sefi de servicii teritoriale, au fost implementate noi metode de management, prioritizare, s-au ocupat posturile vacante. Mult timp au fost procurori care nu doreau sa lucreze la DNA, acum sunt foarte multi care doresc acest lucru.

Cresterea increderii populatiei in ceea ce facem a crescut si numarul denunturilor cetatenilor si am deschis noi dosare cu persoane importante.

Cel mai important capital al DNA sunt oamenii care lucreaza in aceasta institutie. Avem un corp de procurori si politisti foarte buni profesional, curajosi, activi, care s-au obisnuit cu anchetele la nivel inalt.

Procurorii au inteles ca stabilitatea si independenta DNA pot fi pastrate doar daca ne facem treaba.Activitatea sustinuta a fost facuta pentru a ne pastra stabilitatea si independenta si pentru a ne realiza scopul legal – lupta cu coruptia la nivel inalt.

Sunteti ingrijorata pentru stabilitata si independenta DNA?

Este o ingrijorare permanenta cand vedem ca persoane importante in stat ataca DNA din cauza anchetelor pe care le avem. Exista o temere ca s-ar putea face modificari legislative in privinta competentelor, organizarii DNA, a statutului procurorilor. Sa vedem daca in viitor aceste temeri vor mai exista.

In Parlament au avut loc evolutii spectaculoase, s-au ridicat imunitati. V-au diminuat ingrijorarea?

Pentru noi sunt semnale bune, un pas inainte. In acest an am cerut incuviintarea arestarii pentru 5 deputati si un senator si incuviintarea urmaririi penale pentru 10 fosti ministri si un ministru in functie. Niciunul dintre avize pentru arestare nu a fost aprobat. Faptul ca acum s-au dat avize este un semnal pozitiv.

Mai vin dosare grele, cu prejudicii mari si functii inalte, in urmatoarea perioada?

Avem in lucru dosare mari, complexe, care vizeaza persoane cu functii importante. Activitatea noastra nu se va opri, poate doar in perioada Sarbatorilor, dar nici atunci nu e sigur. Vom continua in acelasi ritm, cu aceeasi eficienta, daca nu vor interveni schimbari legislative sau de alta natura. Cat vom fi lasati sa ne facem treaba, o vom face la fel de bine si eficient.

Dosarul Microsoft v-a fost servit de FBI, dupa cum s-a afirmat?

Ancheta Microsoft este una romaneasca facuta de DNA. In acest dosar au fost primite mai multe denunturi, au fost si sesizari din oficiu in baza carora dosarul a fost deschis, a fost o cooperare foarte stransa cu SRI. Nu a fost o ancheta coordonata de autoritati sau o agentie straine.

In cadrul dosarului au fost activitati de cooperare cu diverse agentii de pe teritoriul SUA si, in special, cu compania Microsoft, care nu are niciun fel de implicatii de natura penala in dosar, dimpotriva a furnizat foarte multe informatii utile anchetei.

Am avut activitati de cooperare si cu autoritati din Europa. Cumva putem spune ca este o ancheta internationala, dar activitatile principale de sesizare din oficiu si administrare a probelor au fost facute de DNA in cooperare cu SRI.

FBI nu a facut o sesizare oficiala, nu a transmis informatii oficiale in aceasta ancheta. E posibil ca intr-o ancheta paralela derulata de aceasta agentie americana sa fi fost informatii tangentiale utile cauzei, dar nu de la FBI a plecat ancheta.

Cand a inceput colaborarea cu agentiile americane?

In urma cu cativa ani si s-a definitivat foarte bine pe parcursul acestui an. Cele mai multe informatii au fost obtinute anul acesta.

Dosarul a fost deschis in 2010. S-a lucrat constant in el din 2010 in 2014?

Va pot spune ca s-a lucrat constant din 2013 pana acum. In vara lui 2013 dosarul a fost repartizat unui procuror si unui colectiv de politisti care au avut ca prioritate principala finalizarea anchetei, am incercat degrevarea procurorului de caz de alte activitati, s-au intensificat toate comisiile rogatorii pe care le aveam cu autoritatile din alte state.

Un rol important l-a avut faptul ca au venit persoane sa denunte fapte in acest dosar.

Este deja un fenomen numarul denunturilor?

Pot sa spun doar ca numarul denunturilor este cu mult mai mare, numarul martorilor care au incredere sa spuna adevarul la DNA este mult mai mare, la fel numarul avocatilor care isi indeamna clientii sa colaboreze. Nu degeaba legiuitorul a prevazut posibilitatea sa fii iertat de pedeapsa daca denunti si facilitezi tragerea la raspundere a unor persoane care au comis fapte de coruptie.

Au existat comisii rogatorii si inainte de 2013 in dosarul Microsoft?

Din cate stiu eu, nu.

S-a vorbit mult despre dosarul EADS. Cand il „detonati”?

Este, intr-un fel, „detonat”, ca sa folosesc expresia dvs. In acelasi dosar care vizeaza si licentele Microsoft sunt verificate si contractele denumite de presa EADS. Au fost incheiate in aceeasi perioada de timp. Nu avem doua dosare diferite, Microsoft si EADS. Avem un singur dosar in care sunt verificate toate aceste contracte.

Pe contractele care au vizat licentele Microsoft deja au fost facute invinuiri, ceea ce nu s-a reusit si pe contractele cu EADS, urmare a modului in care e administrat probatoriul. In acest dosar cu EADS s-au facut aproape zilnic audieri, ridicari de documente, perchezitii domiciliare, la firme, au fost ridicate foarte multe calculatoare care sunt in procedura unor perchezitii informatice. Deci au fost stranse multe date si informatii.

Pe aceste contracte cu EADS avem comisii rogatorii in derulare cu colegi din statele europene si trebuie sa ne coordonam si cu ei. Nu am derulat anumite activitati pana in prezent, pentru ca asa a fost cursul anchetei, nu pentru ca nu ne-am fi dorit. De obicei, cand sunt cazuri in cooperare cu alta autoritate judiciara din strainatate, scopul principal e sa te coordonezi in ancheta, daca ea se deruleaza in alt stat si in Romania.

Se lucreaza ritmic, avem persoane care au venit sa colaboreze, avem multi functionari care au dat declaratii in dosar si cu siguranta se va ajunge la invinuiri de persoane. Nu ne intereseaza calitatea si numarul persoanelor care vor fi invinuite. Procurorii DNA vor continua acest dosar, vom strange toate probele si vom stabili adevarul cu privire la incheierea acestor contracte.

Cat de mare e prejudiciul in contractele EADS?

Suntem in evaluare. Valoarea contractelor Microsoft si EADS verificate in acest dosar depaseste 1 miliard de euro. Nu inseamna ca atat este si prejudiciul. Il vom stabili dupa ce stabilim valoarea reala a contractelor. In cazul licentelor Microsoft, valoarea suspectata de procurori ca fiind obiect al infactiunilor de mita si trafic de influenta este in jur de 60 de milioane de euro, dar prejudiciul efectiv este inca in evaluare.

Fata de persoanele urmarite penal au fost dispuse masuri asiguratorii. Suntem in procedura indisponibilizarii tuturor bunurilor mobile, imobile, identificarii conturilor din tara si strainatate in vederea indisponibilizarii banilor. Deci exista preocupare si pentru recuperarea prejudiciilor.

In cazul Microsoft sunt implicati 9 ministri. Sa ne asteptam ca filiera EADS a marelui dosar sa aduca alte nume mari, sub aspectul functiilor desigur?

Putem sa ne asteptam la orice. Daca din investigatie va rezulta ca persoane cu functii importante au fost implicate in fapte de coruptie sau fapte conexe unor fapte de coruptie, da, ne putem astepta si la acest lucru.

Au fost facute presiuni asupra DNA pentru accelerarea sau incetinirea partii EADS din dosar?

Nu presiuni directe. N-a sunat cineva la mine sau la procurorii de caz. Nu cred ca-si permite cineva asa ceva. N-au existat nici presiuni publice pe acest subiect. Au fost unele opinii pro si contra anchetelor sau ritmului, dar aceste opinii nu ne intereseaza si nu ne impresioneaza. Administram probele in ritmul impus de ancheta.

Noi nu lucram cu zvonuri, cu presupuneri, noi trebuie sa stangem probe si sa dovedim fapte penale. Este posibil sa avem indicii despre persoane care ar fi primit mita, de exemplu, dar trebuie sa dovedim acele informatii si pana nu le dovedim nu putem sa facem declaratii si sa ne hazardam in presupuneri.

Majoritatea persoanelor care au semnat contracte in licentele Microsoft e posibil sa apara si in partea de EADS, sunt ministere care apar si intr-o parte si in alta, ca semnatari ai contractelor sau avand o contributie pentru incheierea lor. De aceea, dosarele sunt lucrate impreuna.

Ati mentionat de mai multe ori colaborarea cu SRI. S-a discutat mult, adesea suspicios, despre aceasta colaborare. Au fost voci care v-au numit „divizia penala a SRI”. Care este relatia dintre cele doua institutii?

Este o relatie institutionala, bazata pe prevederile legale, de cooperare foarte buna. SRI este principalul nostru partener in ceea ce priveste alimentarea DNA cu informatii despre fapte de coruptie. Alte servicii de informatii din Romania nu ne transmit informari despre fapte de coruptie sau ni le transmit intr-un numar relativ mic ori sunt informatii nu extrem de importante in activitatea noastra.

Colaborarea cu SRI se desfasoara pe mai multe paliere prevazute atat in lege, cat si in protocolul incheiat de Ministerul Public. Daca este o vina sa colaborezi cu o institutie a statului, imi asum aceasta vina. Nu e o rusine sa colaborezi cu o institutie a statului, e o rusine sa colaborezi cu infractorii. Faptul ca avem o cooperare buna si eficienta, care se vede din dosarele finalizate, este un lucru bun pentru Romania.

Sa existe suspiciuni cand procurorii colaboreaza cu politicenii si infractorii, nu cand colaboram cu o institutie a statului reformata si profesionista. N-am sa pot bloca ancheta unui procuror pentru ca informatia mi-a fost furnizata de SRI.

Cred ca exista o suparare pentru unii ca aceste doua institutii lucreaza foarte bine in prezent, sunt unite in lupta cu marea coruptie, dar este o colaborare eficienta pe care dorim sa continuam in acelasi ritm si acelasi fel. Mentionarea in comunicatele DNA este o chestiune de colegialitate si de recunoastere a efortului celorlalte institutii, SRI, structuri ale MAI, ANI. Niciodata un procuror singur nu va reusi sa finalizeze un dosar.

Vorbeati de colaborarea procurori – infractori. Interceptarea lui Dumitru Iliescu a scos la iveala ca aveati o „cartita” si un procuror cel putin neglijent cu dosarele. Ati declansat anchete penale?

Da. Imediat ce am luat la cunostinta. Ancheta e in curs. Nu avem retineri sa investigam asemenea fapte. Dimpotriva. Cand vom finaliza anchetele le vom face publice.

O parte a presei a fost suspicioasa dupa ce procurorul Mariana Alexandru s-a pensionat brusc in septembrie in timp ce ancheta Gala Bute.

A fost o decizie personala a dnei procuror dupa o cariera lunga in Ministerul Public. Daca cineva are suspiciuni, poate oricand sa o intrebe de ce a plecat. Pot sa va spun ca in dosarul Gala Bute dna procuror nu a lucrat singura, ci impreuna cu un alt procuror.

Acum in acest dosar lucreaza doi procurori si doi politisti, audierile si activitatile au continuat. Se lucreaza ritmic, se administreaza probe. Nu a fost pus intr-o arhiva ca sa fie uitat. Sa asteptam solutia finala pentru a vedea daca s-a lucrat temeinic sau nu.

Modelul marii coruptii este cel pe care ni l-a aratat dosarul Microsoft? Cativa papusari in spate, aceiasi, si diferite marionete politice din toate partidele in fata.

Este o tipologie a comiterii unor fapte de coruptie. Am sesizat ca in multe dosare care privesc fapte de achizitii publice sau licitatii trucate, exista o relatie intre cei care detin functii importante si anumiti oameni de afaceri. In anumite zone, in anumite orase, doar o anumita firma castiga intotdeauna licitatiile, doar ea putea sa cheltuiasca banul public.

In ultima perioada am observat sa se interpun persoane apropiate functionarului public sau omului de afaceri, unii stiu la ce sunt folositi, isi folosesc conturile, anumite proprietati.

Dar putem sa arestam in fiecare an decidentii din institutiile statului si oameni de afaceri, problema ramane. Este important sa fie analizate hotararile de condamnare pentru identificarea vulnerabilitatilor in zona achizitiilor publice si sa se ia masuri de prevenire. Doar arestand nu o sa eliminam coruptia in domeniul achizitiilor publice.

Ati sesizat o inhibare a coruptiei sau mai degraba o rafinare a metodelor de furt?

Mai degraba o rafinare. O preocupare majora pentru a disimula, a secretiza anumite activitati. Mi-e greu sa explic de ce persoane care se stiu vizate de DNA continua sa comita fapte penale. Se stie caDNA e cu ochii pe toate contractele si totusi se cere si se da mita in continuare.

Abordarea de tipul: „DNA nu are timp sa se ocupe de noi” nu cred ca e una potrivita.

Nu sunt mai destepti decat noi! Oricine comite fapte de coruptie poate fi prins de un procuror DNA indiferent de metodele rafinate. Suntem la curent cu toate metodele de furt si disimulare a banilor. Daca se cred mai destepti decat noi, fac o mare greseala, nu sunt. Si nici intangibili nu sunt.

Iesiti la cumparaturi cu politiceni in timpul liber?

Niciodata. Interactionez cu ei doar institutional, in virtutea atributiilor de serviciu. Nu in timpul liber.

Considerati ca exista o incompatiblitate intre functia dvs de sef al unui parchet si relatia personala cu politicieni?

Da, este o incompatibilitate cu statutul de magistrat.

Ce competent are DNA?

Care sunt categoriile de infracțiuni aflate în competența DNA

  1. a) infracțiuni de corupție: luarea și darea de mită, traficul de influență, primirea de foloase necuvenite;
  2. b) infracțiuni asimilate celor de corupție: stabilirea unei valori diminuate a bunurilor aparținând operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar, comisă inclusiv în cadrul acțiunii de executare silită, reorganizare sau lichidare judiciară; acordarea de credite sau de subvenții cu încălcarea legii sau a normelor de creditare; utilizarea creditelor sau a subvențiilor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate; folosirea unei funcții de conducere într-un partid, sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, pentru a obține foloase necuvenite etc.;
  3. c) infracțiuni în legătură directă cu infracțiunile de corupție: tăinuirea bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau asimilate; spălarea banilor; abuzul în serviciu; bancruta frauduloasă; evaziunea fiscală; traficul de droguri; trafic de persoane ș.a.;

Ce înseamnă infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene

Infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, indiferent de valoarea pagubei

  1. a) Folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene ori diminuarea ilegala a resurselor din bugetul Comunităților Europene.
  2. b) Schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene

Ce înseamnă infracțiuni de corupție mare și medie

Legea stabilește trei criterii pentru corupția mare și medie

  1. a) valoarea mitei sau a foloaselor necuvenite este mai mare de 10.000 euro
  2. b) prejudiciul cauzat este mai mare de 200.000 de euro
  3. c) infracțiunile de corupție sunt comise (indiferent de valoarea mitei sau a prejudiciului) de persoane care ocupă poziții importante cum ar fi: deputați, senatori, membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat, procurori și judecători, ofițeri, amirali, generali, primari și viceprimari de municipii, președinți și vicepreședinți de consilii județene, consilieri județeni, prefecți și subprefecți, personal vamal, persoane cu funcții de conducere din regii, companii și societăți naționale.

lista completă: deputați; senatori; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat și asimilații acestora; consilieri ai miniștrilor; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și ai Curții Constituționale; ceilalți judecători și procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; președintele Consiliului Legislativ și locțiitorul acestuia; Avocatul Poporului și adjuncții săi; consilierii prezidențiali și consilierii de stat din cadrul Administrației Prezidențiale; consilierii de stat ai primului-ministru; membrii și controlorii financiari ai Curții de Conturi și ai camerelor județene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul și viceguvernatorul Băncii Naționale a României; președintele și vicepreședintele Consiliului Concurenței; ofițeri, amirali, generali și mareșali; ofițeri de poliție; președinții și vicepreședinții consiliilor județene; primarul general și viceprimarii municipiului București; primarii și viceprimarii sectoarelor municipiului București; primarii și viceprimarii municipiilor; consilierii județeni; prefecții și subprefecții; conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale și persoanele cu funcții de control din cadrul acestora, cu excepția conducătorilor autorităților și instituțiilor publice de la nivelul orașelor și comunelor și a persoanelor cu funcții de control din cadrul acestora; avocații; comisarii Gărzii Financiare; personalul vamal; persoanele care dețin funcții de conducere, de la director inclusiv, în cadrul regiilor autonome de interes național, al companiilor și societăților naționale, al băncilor și societăților comerciale la care statul este acționar majoritar, al instituțiilor publice care au atribuții în procesul de privatizare și al unităților centrale financiar-bancare; persoanele prevăzute la art. 81 din Legea nr. 78/2000, cu modificările și completările ulterioare; lichidatorii judiciari; executorii Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului.

Ce alte dosare urmeaza?

Dosarul „Trafic de influenta la Transporturi” – Ovidiu Silaghi

vidiu Silaghi este acuzat de procurorii DNA ca, in calitate de ministru al Transporturilor, i-a cerut lui Nelu Iordache sa deschida prin Blue Air, compania de transport aerian din grupul de firme controlate de Iordache, noi rute care sa lege aeroportul Satu Mare de alte destinatii din Europa, pentru ca, in schimb, sa isi exercite influenta asupra unor functionari din cadrul CNADNR (structura aflata sub autoritatea Ministerului Transporturilor). Deschiderea acestor curse a fost solicitata pentru sustinerea campaniei electorale a unei persoane apropiate ministrului, iar pentru a-si exercita influenta asupra CNADNR Silaghi a primit de la Iordache 200.000 de euro, sustin procurorii. UPDATE: Timp de 6 luni, cererea DNA adresata Parlamentului European pentru ridicarea imunitatii lui Silaghi s-a pierdut pe drumul birocratic de la Bruxelles. Din iunie, insa, Silaghi a devenit deputat in Parlamentul Romaniei, pe listele PSD si beneficiaza de imunitatea parlamentara din tara.

Dosarul IPS la DNA: Inalt Prea Sfintitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului si decanul Facultatii de Teologie Ortodoxa de la Universitatea Ovidius Constanta

Arhiepiscopul Tomisului, IPS Teodosie, este urmarit penal de procurorii anticoruptie pentru luare de mita si instigare la fals intelectual. Teodosie Petrescu a primit 850 de euro si promisiunea ca va fi imprumutat cu 5.000 de euro, de la o persoana care a cerut in schimb sa fie inscrisa ca student la Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii Ovidius Constanta – unde IPS Teodosie este decan – si in schimbul hirotonisirii sale ca preot, anunta Directia Nationala Anticoruptie.

Dosarul Microsoft – Investigatie mamut cu 9 fosti ministri anchetati

Noua ministri din guvernele Nastase si Boc sunt acuzati de coruptie, in dosarul cumpararii de licente Microsoft pentru scoli si al derularii Programului SEI – privind dotarea scolilor cu laboratoare informatizate. DNA a cerut in septembrie 2014 Parlamentului, Presedintiei si Parlamentului European sa le ridice imunitatea celor 9 fosti ministri, pentru ca procurorii sa poata incepe urmarirea penala impotriva lor. Cei 9 fosti ministri: Andronescu, Vreme, Mihailescu, Nica, Ticau, Sandu, Funeriu, Athanasiu si Tanasescu.

Mega-dosarul Retrocedarile ilegale – Viorel Hrebenciuc si Ioan Adam

Viorel Hrebenciuc, Ilie Sirbu, Ioan Adam (parlamentari PSD) si Adam Craciunescu (director general Romsilva) sunt acuzati de procurorii DNA de fapte de coruptie in dosarul retrocedarilor ilegale de paduri si terenuri agricole, in care prejudiciul depaseste 303 milioane euro. DNA a cerut pe 17 octombrie 2014 Camerei Deputatilor sa incuviinteze arestarea preventiva a parlamentarilor Hrebenciuc si Adam.

Dosarul „Mita la CJ Brasov” – Aristotel Cancescu si Ion Dinita

Presedintele Consiliului Judetean Brasov, Aristotel Cancescu, este cercetat sub control judiciar, fiind acuzat de fapte de coruptie privind atribuirea preferentiala de contracte pe bani publici. Potrivit procurorilor, Cancescu ar fi favorizat firme detinute de Gabriel Bagiu si de Ion Dinita – deputat PC cercetat in dosar si pe numele caruia DNA a cerut ridicarea imunitatii pentru arestarea preventiva -, in atribuirea unor contracte de catre CJ Brasov. In urma platilor facute nelegal de Consiliul Judetean Brasov catre firma SC Gotic SA, a lui Dinita, institutia publica ar fi fost prejudiciata cu peste 7,6 milioane de euro, sustine DNA.

Dosarul „Mita si trafic de influenta la Baia Mare” – Catalin Chereches

Catalin Chereches, primarul municipiului Baia Mare, este urmarit penal pentru luare de mita, trafic de influenta si operatiuni financiare incompatibile cu functia sa, a anuntat Directia Nationala Anticoruptie. Procurorii sustin ca edilul din Baia Mare a cerut si a primit bani de la 5 firme pentru a le favoriza in procedurile de achizitie publica organizate de primaria Baia Mare, la atribuirea contractelor si pe parcursul derularii lor

Dosarul „Gaze ieftine pentru Niculae” – Ioan Niculae, Varujan Vosganian, Adrian Videanu

Adrian Videanu si Varujan Vosganian, in calitatea lor de ministri Economiei, sunt acuzati de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlata de Ioan Niculae oferind gaze naturale la preturi mai mici. Practic, DIICOT a instrumentat un dosar de „complot si subminarea economiei nationale” in care sunt acuzati zeci de directori (peste 40) din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz pentru ca ar fi favorizat firma miliardarului Niculae. Ioan Niculae este sub urmarire penala inca din ianuarie 2012, dar abia in septembrie procurorii au cerut incuviintarea urmaririi penale pentru Vosganian (parlamentar) si Videanu.

UPDATE In februarie 2014, procurorii DIICOT au decis, in conformitate cu intrarea in vigoare a noului cod penal, schimbarea incadrarii juridice a infractiunilor din „complot” si „subminare a economiei nationale” in infractiunile de „constituire a unui grup infractional organizat ” si „abuz in serviciu” // Pe 23 iunie, procurorii au decis extinderea cercetarilor si punerea sub urmarie penala in cazul lui Ioan Niculae, sotia sa si a alti sase inculpati pentru infractiuni de sustragere de sub sechestru, instigare la abuz in serviciu si spalare a banilor.

DOSAR SUSPENDAT: Pana la incuviintarea cererii procurorilor de urmarire penala pentru Vosganian (parlamentar), dar Senatul a respins cererea procurorilor // Urmarirea penala a lui Niculae continua in acest timp

Dosarul „Evaziunea fiscala de 50 de milioane de euro” – senatorul Nicolae Badalau

Senatorul PSD Nicolae Badalau este acuzat de trafic de influenta pentru ca ar fi aparat interesele unei retele infractionale care viza monopolizarea producţiei şi desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism de evaziune. În 2 ani de zile statul a fost prejudiciat cu 50 de milioane de euro, sustin procurorii DNA. In dosarul care vizeaza zeci de persoane si un procuror de pe langa Inalta Curte, procurorii mai arata ca Badalau ar fi primit, cu titlu gratuit, pulpe, piept si ficat de pui de la una din firmele implicate.

Dosarul „Frauda cu fonduri ale Parlamentului European” – Anne-Rose-Marie Juganaru

Anne-Rose-Marie Juganaru este urmarita penal de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie din iulie 2012 in cazul fraudei cu fonduri ale Parlamentului European in care este acuzat si Adrian Severin. Anne-Rose-Marie Juganaru este acuzata de complicitate la folosirea de documente false in urma carora au fost obtinute pe nedrept fonduri din bugetul general al Comunitatilor europene, in calitate de asistenta a europarlamentarului Adrian Severin. In martie 2013, Juganaru a fost numita in functia de secretar de stat la Ministerul Mediului printr-o decizie a premierului Victor Ponta.

Dosarul „Strong Montaj” – Gheorghe Stefan „Pinalti”, primarul PMP din Piatra Neamt

Gheorghe Stefan „Pinalti” este urmarit penal, sub control judiciar, de catre procurorii DNA pentru ca ar si-ar fi folosit influenta ca si-ar fi folosit influenta pentru a directiona bani publici catre anumite comune care aveau contracte cu firma SC Strong Montaj SA, o companie despre care procurorii sustin ca era controlata prin interpusi chiar de catre „Pinalti”. In dosar apare si numele Elenei Udrea, ministrul dezvoltarii la data faptelor.

Dosarul „Folosirea influentei si favorizarea infractorului” – Ioan Oltean

Ioan Oltean, in calitate de vicepresedinte si fost secretar general al PDL, este acuzat de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie ca a intervenit la conducerea Consiliului Judetean Bistrita Nasaud, precum si la inalti demnitari din Ministerul Mediului, Ministerul Dezvoltarii si Ministerul Economiei pentru ca anumite firme sa castige licitatii sau pentru ca primari PDL sa primeasca fonduri publice pe anumite proiecte. Oltean este acuzat si de favorizarea infractorului; procurorii sustin ca el a informat doua persoane ca DNA urma sa faca a doua zi perchezitii la domiciliile acestora.

Dosar de coruptie „Lucrari fictive la Beius” – deputatul liberal Costin Gheorghe

Fostul viceprimar al localitatii Beius, actualmente deputat PNL, Costin Gheorghe este acuzat de procurorii anticoruptie de inselaciune cu consecinte deosebit de grave, fals in declaratii, fals intelectual si fals in inscrisuri sub semnatura privata. Costin Gheorghe, fostul primar si un alt fost viceprimar sunt acuzati ca, in calitate de lideri ai administratiei locale, ar fi favorizat firma Top Construct Group si ar fi semnat plati pentru lucrari fictive realizate de compania in cauza.

Dosarul „Locuinta de la MApN” – Corneliu Dobritoiu

Fostul ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu a fost trimis in judecata de catre procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) intr-un dosar privind cumpararea unor locuinte de serviciu in baza unor declaratii false. Potrivit rechizitoriului citat de Mediafax, Dobritoiu a cerut o casa cu patru camere de la MApN pe motiv ca statea cu parintii si are doi copii. Procurorii sustin ca fostul ministru al Apararii a inchiriat si apoi a cumparat, in regim subventionat, o locuinta de serviciu de la Ministerul Apararii Nationale, cu incalcarea prevederilor legale.

Dosarul „Fraude la referendum” – Liviu Dragnea

Liviu Dragnea este acuzat de procurorii DNA ca ar fi pus la punct un sistem national de influenta prin care ar fi fraudat votul la referendumul din 29 iulie 2012 de demitere a presedintelui Traian Basescu. Potrivit procurorilor anticoruptie, Dragnea ar fi folosit zece metode pentru fraudarea votului, printre care votul multiplu, turismul electoral si falsificarea de semnaturi. Scopul acestei actiuni ar fi fost obtinerea unei prezente de minimum 60% la votul de la referendum, care sa garanteze validarea acestuia. Pe 6 septembrie 2012, Directia Nationala Anticoruptie a anuntat ca a inceput urmarirea penala fata de Liviu Dragnea.

„3 in 1” – Dosarele lui Nicusor Constantinescu, baronul PSD de Constanta

Nicusor Constantinescu, baronul PSD de Constanta, in prezent suspendat din functia de presedinte al Consiliului Judetean, este anchetat in trei dosare de coruptie, toate trei conexate intre ele. Procurorii anticoruptie il acuza de mai multe infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice cu consecinte deosebit de grave. Prejudiciul? Peste 5 milioane de euro. Dupa ce a fost saltat de DNA cu mare scandal in ianuarie 2014, Nicusor Constantinescu a plecat in Statele Unite pentru tratament medical si nu s-a mai intors, pe numele sau fiind emise mandate internationale de arest. In doua din cele trei dosare, baronul de Constanta a fost deja trimis in judecata.

Dosarul „Motorina” – Sorin Blejnar

Fostul presedinte ANAF Sorin Blejnar este judecat in dosarul „Motorina” pentru sprijinire de grup infractional organizat. Potrivit procurorilor DIICOT, Blejnar ar fi blocat orice control sau inspectie fiscala la firmele folosite de membrii acestei grupari, care a initiat un mecanism evazionist pentru a nu plati accize pentru peste 5.000 de tone de motorina cumparata in regim suspensiv si comercializata pe piata interna. Prin aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu 22.000.000 lei, reprezentand TVA si accize, sustin procurorii.

Dosarul „Mita in flagrant” – Alin Trasculescu

Fostul deputat PDL Alin Trasculescu este acuzat de procurorii DNA ca, in perioada noiembrie 2010 – noiembrie 2012, in calitate de deputat si presedinte al Organizatiei PDLVrancea, a pretins de la Mircea Vintilescu, reprezentantul unei societati comerciale, denuntator in cauza, initial suma de 50.000 de euro, care ulterior a fost majorata la 150.000 euro, pretinzand ca poate sa intermedieze aprobarea unor proiecte de investitii prin PNDI, program gestionat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului. Pe 4 aprilie 2013, Alin Trasculescu a fost trimis in judecata de procurorii anticoruptie pentru trafic de influenta, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata, instigare la spalare a banilor, delapidare si uz de fals.

Pedepsele prevazute de lege in aceste dosare sunt de ordinal sutelor de ani.

In perioada urmatoarea va urma marea “revolutie”in dosarele de coruptie.Este o problema grava pentru ca este vizata o parte de 98% din clasa politica actuala

al vostru avocat penalist Coltuc Marius Vicentiu

Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?

de

Persoanele care au lucrat in Romania si intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European beneficiaza de pensie comunitara. Aceasta se stabileste prin cumularea tuturor perioadele lucrate.

Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?
Cum,cand,unde,in ce conditii obtin Pensia Comunitara?

Reglementarile europene stabilesc faptul ca persoanele care au muncit si in afara tarii beneficiaza de cumularea drepturilor la pensie pentru toate perioadele lucrate atat in tara, cat si in strainatate.

Cetatenii vizati de reglementarile europene sunt cei din statele membre UE si SEE, lista cuprinzand: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croatia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein si Elvetia.

Astfel, persoanele interesate pot solicita obtinerea drepturilor de pensie potrivit legislatiilor in vigoare ale statelor membre in care au desfasurat activitati profesionale, se arata intr-un material realizat de Casa Nationala de Pensii Publice. Conform site-ului oficial al UE,varsta de pensionare este diferita de la un stat la altul. Prin urmare, drepturile de pensie obtinute in alte tari se acorda doar din momentul in care persoana in cauza implineste varsta legala de pensionare din tarile respective, informeaza CNPP.

„Drepturile de pensie se acorda potrivit principiului pro rata temporis, proportional cu perioadele de asigurare realizate in fiecare stat. Fiecare stat va acorda cate o pensie potrivit perioadelor de asigurare realizate potrivit propriei legislatii”, este precizat pe site-ul CNPP.

Concret, pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala, de invaliditate si de urmas, persoanele care au lucrat in doua sau mai multe state din UE si SEE, trebuie sa se adreseze unei singure institutii: casa de pensii din tara in care locuiesc, mentioneaza sursa citata. In acest sens, va trebui depusa o cerere, care va fi valabila pentru toate institutiile la legislatia carora persoana respectiva a fost supusa.

Daca solicitantul locuieste pe teritoriul unui stat membru, atunci cererea se va depune la institutia din statul respectiv. In cazul persoanelor care locuiesc in Romania, cererea de pensionare se adreseaza casei teritoriale de pensii din raza domiciliului.

Institutia la care se va depune cererea de pensionare se va ocupa de formalitatile necesare pentru stabilirea drepturilor de pensie pentru toate statele in care a lucrat solicitantul.

Ce acte sunt necesare pentru cei care locuiesc intr-un stat membru?

Conform informatiilor de la CNPP, pentru inscrierea la pensia pentru limita de varsta,anticipata sau anticipata partiala, este nevoie de urmatoarele acte:

  • formularul de cerere E 202;
  • formularul E 207;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie dupa actul de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • o adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pentru inscrierea la pensia de invaliditate, actele necesare sunt:

  • formularul de cerere E 204;
  • formularul E 207;
  • documente si rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate;
  • o declaratie pe propria raspundere;
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant;
  • adeverinta privind sporurile si adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de munca.

Pentru inscrierea la pensia de urmas, actele necesare sunt:

  • formularul de cerere E 203;
  • formularul E 207;
  • declaratia pe propria raspundere urmasi;
  • adeverinta de studii (elev sau student);
  • o copie a actului de identitate romanesc (daca se detine dubla cetatenie sau daca s-a mentinut cetatenia romana);
  • carnetul de munca original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate al sustinatorului decedat;
  • livretul militar original sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate;
  • diploma de studii originala sau in copie certificata de institutiile competente din strainatate sau adeverinta din care sa rezulte durata normala, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora si forma de invatamant a sustinatorului decedat.

Plata contributiilor in cazul persoanelor care lucreaza in alt stat membru

Atunci cand o persoana a lucrat in Romania, iar in prezent munceste in alt stat membru UE ori SEE, nu este necesar ca aceasta sa ramana asigurata si in sistemul public de pensii din Romania.

„In perioada in care lucrati in mod legal pe teritoriul altui stat membru, nu este necesar sa ramaneti asigurat in sistemul public de pensii din Romania, prin incheierea unui contract de asigurare facultativa cu casa teritoriala de pensii de la locul de domiciliu sau de resedinta, avand in vedere principiul totalizarii perioadelor de asigurare la acordarea drepturilor de pensie”, se precizeaza pe site-ul CNPP.

Cu toate astea, persoanele care incheie un astfel de contract de asigurare facultativa vor beneficia de valorificarea contributiilor aferente contractului, mentioneaza aceeasi sursa.

De asemenea, daca o persoana locuieste in alt stat membru, aceasta nu este nevoita sa vina in Romania pentru depunerea cererii de pensionare. Cererea se depune in statul de domiciliu.

Cum se poate transfera o pensie in strainatate?

Persoanele care beneficiaza in Romania de pensie si care sunt stabilite in strainatate isi pot primi pensia in statul in care locuiesc.

„Incepand cu anul 2008, beneficiarii sistemului public de pensii din Romania stabiliti in strainatate pot primi pensia pe teritoriul statului de domiciliu, Casa Nationala de Pensii Publice asigurand plata pensiilor prin Citibank Europe plc., Dublin – sucursala Romania”, este explicat pe site-ul CNPP.

Pentru a transfera in strainatate drepturile de pensie este necesara:

  • deschiderea unui cont la orice banca de pe teritoriul statului de domiciliu şi
  • comunicarea detaliilor bancare (adresa completa a beneficiarului, denumirea si adresa bancii beneficiarului, codul SWIFT/BIC al bancii beneficiarului, daca e cazul, precum si numarul de cont international bancar) catre institutia platitoare (casa teritoriala de pensii in evidenta careia se afla dosarul de pensie) prin intermediul declaratiei de transfer.

„Declaratia de transfer in strainatate a drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii, insotita de documentul care confirma detaliile bancare si de copia actului de identitate al titularului care atesta domiciliul sau actual, se pot depune direct de catre titularul drepturilor sau prin mandatar desemnat cu procura speciala la sediul casei teritoriale de pensii in a carei evidenta se afla dosarul de pensie”, mai precizeaza reprezentantii CNPP.

Totodata, exista si posibilitatea trimiterii acestor documente cu posta sau prin e-mail.

Tribunalul Galati respins ieri cererea de revizuire depusa de o banca, intr-un litigiu in care instanta obligase banca sa converteasca in lei creditul acordat in franci elvetieni, la cursul de schimb de la momentul acordarii imprumutului. Decizia este irevocabila

de

Conform infomatiilor publicate pe Ecriss, Tribunalul Galati a respins ieri cererea de revizuire depusa de Volksbank ca nefondata, intr-un litigiu privind conversia in lei a unui credit in franci elvetieni, la cursul istoric.

Mai exact, Tribunalul Galati a dat, in luna iunie 2014, o sentinta intr-un proces pe clauze abuzive prin care a obligat Volksbank sa converteasca in lei creditul acordat clientului sau in franci elvetieni, la cursul de schimb franc elvetian/leu (CHF/RON) de la data acordarii imprumutului, curs majorat cu 10%.

Totusi, dupa pronuntarea deciziei, banca a formulat o cerere pentru suspendarea acesteia, care a fost admisa si prin care s-a dispus suspendarea executarii hotararii pana la solutionarea dosarului privind revizuirea. Ieri, Tribunalul Galati a respins cererea de revizuire depusa de Volksbank, decizia fiind irevocabila.

Decizia instantei, prima de acest fel din jurisprudenta romana, arata ca daca acel credit in franci elvetieni a fost acordat in 2007, la un curs de 1,8 lei/CHF, inseamna ca acel credit a fost inghetat la un curs de sub 2 lei/CHF, iar diferenta intre acest curs de 2 lei/CHF si cel „la zi” este, practic, de la simplu la dublu, a scris recent avocatul Gheorghe Piperea pe un site de socializare. Acesta a tinut sa precizeze ca societatea sa de avocatura nu l-a reprezentat pe clientul Volksbank.

Instanta a mai constatat in luna iunie si nulitatea absoluta a clauzei privind comisionul de risc, redenumit comision de administrare credit si a obligat banca sa-i plateasca clientului suma de 32.017,77 lei, reprezentand contravaloarea comisionului de risc.

Recent, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) a emis o decizie intr-un proces privind clauzele abuzive cuprinse intr-un contract de credit incheiat intre o banca din Ungaria si doi clienti, care a starnit controverse in randul juristilor de la noi.

Potrivit CJUE, cei doi clienti au contestat clauza care a permis bancii sa calculeze ratele lunare pe baza unui curs de schimb diferit de cel utilizat cu ocazia acordarii imprumutului.

In raspuns, instanta europeana a declarat, printre altele, ca art. 4 alin. (2) din Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii trebuie interpretat in sensul ca:

  • termenii „obiectul principal al contractului” nu acopera o clauza, cuprinsa intr-un contract de imprumut incheiat in moneda straina intre un vanzator sau un furnizor si un consumator si care nu a facut obiectul unei negocieri individuale, precum cea in discutie in litigiul principal, in temeiul careia pentru calcularea ratelor imprumutului se aplica cursul de schimb la vanzare al acestei valute, decat in cazul in care se constata – ceea ce revine in sarcina instantei de trimitere sa verifice avand in vedere natura, economia generala si prevederile contractului, precum si contextul sau juridic si factual – ca respectiva clauza stabileste o prestatie esentiala a acestui contract care, ca atare, il caracterizeaza;
  • o astfel de clauza, in masura in care cuprinde o obligatie pecuniara a consumatorului de a plati, in cadrul ratelor imprumutului, sumele care rezulta din diferenta dintre cursul de schimb la vanzare si cursul de schimb la cumparare ale monedei straine, nu poate fi considerata ca cuprinzand o „remuneratie” al carei caracter adecvat in calitate de contrapartida a unei prestatii efectuate de imprumutator sa nu poata face obiectul unei aprecieri pentru a se stabili daca este abuziva in temeiul articolului 4 alineatul (2) din Directiva 93/13.

Decizia CJUE a starnit controverse in randul avocatilor de la noi, care au intrepretat diferit hotararea.

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

de

In Monitorul Oficial nr. 834 din 17 noiembrie 2014 a fost publicata Decizia nr. 13 din 20 octombrie 2014 a ICCJ – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.

Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007
Timbru de mediu 2015:Timbrul de mediu se datoreaza si pentru autovehiculele rulate provenite de pe piata interna inmatriculate anterior datei de 1 ianuarie 2007

Titularul si obiectul sesizarii

Curtea de Apel Bucuresti — Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a dispus, prin Incheierea din 1aprilie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 2.362/87/2013, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 519 din Codul de procedura civila, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile cu privire la urmatoarea chestiune de drept: „daca dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014,(Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013) si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prinHotararea Guvernului nr. 88/2013 (denumite in continuare, in cuprinsul prezentei decizii, Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 88/2013) se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007”.

Jurisprudenta instantelor nationale in materie

In urma verificarii jurisprudentei transmise de curtile de apel, Inalta Curte a constatat urmatoarele:

Intr-o prima orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca dispozitiile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 instituie o discriminare intre bunurile provenite de pe piata interna si bunurile provenite din alte state membre ale Uniunii Europene, aflate in situatii similare.

Intr-o a doua orientare jurisprudentiala, s-a apreciat ca prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 nu instituie o discriminare intre autovehiculele achizitionate din Romania si cele achizitionate dintr-un stat membru al Uniunii Europene si nu sunt contrare art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Intr-o a treia orientare jurisprudentiala, s-a retinut ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.

Ministerul Public — Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a comunicat faptul ca problema de drept nu formeaza obiectul unei verificari de jurisprudenta in perspectiva promovarii unui recurs in interesul legii.

ICCJ a decis admiterea sesizarii formulate de Curtea de Apel Bucuresti — Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal si a stabilit ca:

Dispozitiile art. 4 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 37/2014, si ale art. 1 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 9/2013 privind timbrul de mediu pentru autovehicule, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 88/2013, se interpreteaza in sensul ca timbrul de mediu se datoreaza si in situatia transcrierii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul rulat provenit de pe piata interna a carui prima inmatriculare a fost anterioara datei de 1 ianuarie 2007.

Editorial Penal – 18.11.2014 prezentat de avocat penalist Coltuc Marius Vicentiu

de

Condamnă pe inculpatul NECOLAICIUC MIHAI, la data faptelor director general al Companiei Naționale de Cai Ferate C.F.R. S.A. (C.N.C.F.R), la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare și interzicerea, pe perioada executării pedepsei și pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pentru săvârşirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.

Condamnă pe inculpatul NECOLAICIUC MIHAI
Condamnă pe inculpatul NECOLAICIUC MIHAI

Condamnă pe inculpata OLĂERU VIORICA, fost director general al Companiei Naționale de Cai Ferate C.F.R. S.A. (C.N.C.F.R), la o pedeapsă de 3 ani închisoare și interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei cât și pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale, a drepturilor: de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat și de a ocupa o funcţie de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public, pentru săvârşirea infracțiunii de utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice.
Obligă inculpaţii în solidar şi în solidar cu partea responsabilă civilmente SC C.N.C.F.-CFR SA la plata sumei de 8.459.972 lei către partea civilă Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Obligă pe fiecare inculpat la plata a câte 15.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

DEFINITIVĂ

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

de

Dupa indelungi si intense negocieri ale clauzelor unui contract, partile se asteapta, in mod firesc, ca ceea ce au pus pe hartie sa ramana “batut in cuie” si ca fiecare dintre ele sa fie tinuta sa isi respecte propriile obligatii, intocmai cum acestea au fost agreate prin contract. Insa, foarte multi oameni de afaceri, desi sunt experimentati in tranzactii de anvergura, nu stiu ca partenerul lor de afaceri, cu care au contractat si in fata caruia cred ca au reusit sa obtina un contract deosebit de avantajos, ar putea sa obtina in instanta, in anumite circumstante, o modificare a clauzelor contractuale.

VEZI VIDEO AICI

Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil
Impreviziunea.Notiune,cum,cand,efecte,Noul Cod Civil

Astfel, prin Noul Cod Civil (art. 1271) a fost reglementata institutia impreviziunii, menita sa regleze acele situatii in care obligatiile asumate de o parte intr-un contract devin excesive pentru aceasta. Aceasta institutie a existat si inainte de adoptarea Noului Cod Civil insa doar la nivelul de teorie doctrinara (adica nereglementata legal) iar practica instantelor nu a fost deloc unitara in aceasta privinta. Insa, o data cu intrarea in vigoare a Noului Cod Civil,  institutia impreviziunii a devenit obligatorie pentru instante si se bucura de o reglementare expresa, precisa si circumstantiata.

Ideea de impreviziune

Din punct de vedere legal, “impreviziunea” se refera la acea situatie in care executarea unui contract devine excesiv de impovaratoare pentru una din partile contractante, ca urmare a unei schimbari exceptionale (de o anumita anvergura) a imprejurarilor de la momentul negocierii si incheierii contractului, schimbari care ar face vadit injusta obligarea debitorului la executarea obligatiei si, ca atare, impun o reasezare sau o readaptare a clauzelor contractuale.

Asadar, institutia impreviziunii este un instrument juridic menit sa ocroteasca acel partener contractual afectat puternic si inechitabil de evolutia neasteptata a pietei si sa imparta, practic, riscurile generate de o astfel evolutie neasteptata, intre ambele parti contractante.

atentieAtentie: „Schimbarile exceptionale” care pot antrena fie modificarea, fie incetarea contractului (dupa cum vom vedea mai jos) nu sunt definite de lege, acestea ramanand a fi apreciate de instanta de judecata, de la caz la caz.

Soarta contractului afectat de impreviziune

Cu privire la contractul afectat de impreviziune, instanta de judecata poate avea 2 (doua) abordari complet diferite:

(a)       sa il modifice, adica sa il adapteze in concordanta cu noile conditii ale pietei astfel incat, pierderile si beneficiile determinate de aceste noi conditii sa fie repartizate echitabil intre parti sau

(b)       sa dispuna incetarea lui, la un anumit moment si in anumite conditii pe care tot instanta le stabileste.

In functie de datele concrete ale fiecarui caz in parte, instanta este cea care stabileste care dintre cele doua abordari este cea potrivita intr-un caz sau altul.

atentieAtentie: Institutia impreviziunii nu este incidenta in orice cazuri in care survine o situatie inopinata si defavorabila pentru una din parti (spre ex., la orice crestere a costurilor de executare a obligatiilor sau la orice scadere a valorii contraprestatiei), ci numai cand astfel de evenimente sunt cu totul exceptionale si il afecteaza in mod drastic pe cel ce are sa execute o obligatie. Deasemenea, o decizie “neinspirata” de business nu poate fi corijata apelandu-se la institutia impreviziunii, intrucatimpreviziunea devine aplicabila numai daca “schimbarile exceptionale” nu au fost si nici nu au putut fi avute in vedere, in mod rezonabil, la semnarea contractului.

Insa, spre exemplu, eventualele majorari exorbitante si imprevizibile ale costurilor materialelor de constructii (in cadrul unei obligatii de executare a unei constructii) ori fluctuatiile majore ale cursului de schimb valutar (in cadrul obligatiei de achitare a unui imprumut bancar), toate acestea cauzate de o criza economica inopinata si abrupta, ar putea fi imaginate drept exemple de intrare in functiune a mecanismului juridic numit impreviziune.

Circumstantele in care functioneaza impreviziunea

Este esential de stiut ca aplicarea impreviziunii nu se face oricand si oricum de catre instanta de judecata, ci numai daca sunt intrunite anumite conditii:

(i) schimbarea de imprejurari a intervenit dupa incheierea contractului;

(ii) schimbarea imprejurarilor si intinderea acestora nu au fost si nu puteau fi avute in vedere, in mod rezonabil, de partea afectata, la momentul incheierii contractului

(iii) partea afectata nu si-a asumat si nici nu putea fi considerat in mod rezonabil ca si-ar fi asumat riscul unei schimbari atat de importante a imprejurarilor

sfat practicSfat practic: Noul Cod Civil reglementeaza explicit faptul ca, pentru a opera impreviziunea, este necesar ca partea afectata sa nu isi fi asumat in prealabil riscul impreviziunii. Per a contrario, daca si-a asumat acest risc, partea afectata nu se mai poate prevala de beneficiul impreviziunii.Asadar, daca vreti ca ceea ce ati negociat intr-un contract sa ramana “batut in cuie”, indiferent de circumstantele exceptionale ce pot surveni ulterior, asigurati-va ca partenerul contractual isi asuma in scris, de la bun inceput, si riscul unei evolutii exceptionale si imprevizibile a pietei.

(iv) debitorul a incercat, intr-un termen rezonabil si cu buna credinta, negocierea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului.

Restituirea garanţiei de participare in dosarele de achizitii publice de catre CNSC

de
Restituirea garanţiei de participare in dosarele de achizitii publice de catre CNSCVEZI VIDEO AICI
Restituirea garanţiei de participare in dosarele de achizitii publice de catre CNSC

ATENŢIE: conform Art. I. pct. 4 din OUG 51/2014, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, contestaţiile depuse/transmise la CNSC trebuie să fie însoţite de dovada constituirii garanţiei de bună conduit

Odată finalizat procesul de atribuire, autoritatea contractantă comunică ofertanţilor deciziile referitoare la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziţie publică, participanţii contestă sau nu aceste documente, iar la urmă se încheie contractul cu ofertantul câştigător. O ultimă etapă ar fi restituirea garanţiei de participare ofertanţilor, dacă nu a intervenit între timp, reţinerea sumelor respective.

Aşadar, pentru a dezbate problematica înapoierii garanţiei, trebuie analizate, mai întâi, situaţiile de nerestituire, regulile aplicabile fiind cele instituite de art. 87 alin. (1)din HG nr.925/2006, unde se prevede că ofertantul va fi sancţionat cu nereturnarea sumei dacă:

  1. îşi retragere oferta în perioada de valabilitate;

Observaţii:

  • O astfel de măsură ar trebui să împiedice înţelegerile între operatorii economici, după momentul depunerii ofertelor, în care un participant ar putea fi îndemat de un altul să-şi retragă oferta.
  • De reţinut ar fi cazul ofertantului care, având o propunere financiară prea mare în comparaţie cu restul concurenţilor, îşi dă seama că şansele sale de câştigare ale contractului sunt nule. După şedinţa de deschidere doreşte retragerea din competiţie şi solicită comisiei de evaluare garanţia de articipare.

La o primă impresie s-ar părea că, prin returnarea sumei, vor rămâne mai puţini în competiţie deoarece ofertantul nu mai are calitatea de participant, implicit vor fi mai puţine oferte de evaluat.

Însă, autoritatea contractantă nu are dreptul de a restitui garanţia de participare întrucât cererea operatorului reprezintă tocmai o retragere a ofertei în perioada de valabilitate. Conduita corectă a autorităţii ar fi cea de reţinere a garanţiei.

  1. ofertantul câştigător “nu constituie garanţia de bună execuţie în perioada de valabilitate a ofertei şi, oricum, nu mai târziu de 15 zile de la semnarea contractului”.

Observatii:

  • Pentru a aplica regula de mai sus, în primul rând, autoritatea contractantă trebuie să se asigure că deţine o garanţie de participare valabilă. O situaţie aparte ar fi cea a expirării valabilităţii ofertelor şi a garanţiilor de participare, înainte de încheierea contractului. Prinşi în vria procesului de analiză a documentelor depuse, se poate întâmpla ca membrii comisiei de evaluare să ignore termenul de expirare, nesolicitând prelungirea lor.
  • Însă, de îndată ce constată acest fapt, comisia de evaluare/ autoriatea contractantă, pentru a se proteja împotriva riscului unui eventual comportament necorespunzător al vreunui ofertant, are obligaţia de a solicita prelungirea valabilităţii ofertelor şi a garanţiilor de participare tuturor operatorilor economici încă implicaţi în procedură. Cu atât mai mult cu cât până la constituirea garanţiei de bună execuţie va fi o perioadă destul de mare şi ar putea exista un risc de neconstituire a acestei garanţii.
  • O excepţie de la neaplicarea art.87 alin. (1)lit.b) o reprezintă semnarea acordului cadru.

Întrucât semnarea primului contractul secvent se poate produce după restituirea garanţiei de participare, împotriva unui eventual refuz de încheiere a contractului din partea ofertantului autoritatea contractantă nu mai poate invoca reţinerea garanţiei de participare. Practic, autoritatea rămâne “descoperită” în faţa acestui risc.

  1. fiind câştigător, refuză să semneze contractul de achiziţie publică/acordul-cadru în perioada de valabilitate a ofertei (art.87 alin. (1)lit.c)).

Observaţie: prevederile art.87 alin. (1) lit.c) din HG nr.925/2006 nu sunt aplicabile ofertantul care nu poate semna contractul din cauza apariţiei unei situaţie de forţă majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul.

După verificarea existenţei ori a inexistenţei situaţiilor de reţinere a garanţilor de participare, autoritatea poate proceda la restituirea aestora, în condiţiile art. 88 din HG nr.925/2006:

(1)  Garanţia pentru participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, se restituie de autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie.

(2) Garanţia de participare, constituită de ofertanţii a căror ofertă nu a fost stabilită câştigătoare, se returnează de autoritatea contractantă după semnarea contractului de achiziţie publică cu ofertantul/ofertanţii ale cărui/căror oferte au fost desemnate câştigătoare, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei.

(3) În cazul în care autoritatea contractantă se află, conform prevederilor art. 209 din ordonanţa de urgenţă, în situaţia de a anula procedura de atribuire, garanţia de participare se restituie după data expirării termenului de depunere a unei contestaţii cu privire la această decizie, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la această dată.

(4) După primirea comunicării prevăzute la art. 206 din ordonanţa de urgenţă, ofertanţii ale căror oferte au fost declarate necâştigătoare au dreptul de a obţine eliberarea garanţiei de participare înainte de expirarea perioadei prevăzute la alin. (2) sau, după caz, la alin. (3), dacă transmit autorităţii contractante o solicitare în acest sens.”

Observaţie:

  • acţiunea de restituirea fiind  obligatorie, ar trebuie să fie şi voluntară din partea tuturor autorităţilor contractante, fără nicio tergiversare a returnării;
  • în cazul solicitării de la alin. (4), autoritatea restituind garanţia, nu mai poate reevalua oferta depusă de către operatorul respectiv. În practică se poate întâlni următorul scenariu: ca urmare a contestării, CNSC dispune anularea raportului procedurii, a actelor subsecvente şi reluarea evaluării. După comunicarea rezultatului, ofertantul M SRL solicită garanţia de participare, în baza art. 88 alin. (4) din HG nr.925/2006. Prin restituirea sumei, M SRL pierde rolul de participant la procedură. Comisia de evaluare, punând în aplicare decizia CNSC, nu mai are niciun temei legal de a reintroduce în analiză oferta depusă de M SRL.

Faptul că reţinerea şi restituirea garanţiei de participare nu au ridicat probleme complexe  se observă şi din constanţa legislativă a art. 87 şi 88 din HG nr.925 (cu excepţia alin. (3) art.88), din 2006 şi până în prezent.

Totuşi, o schimbare doar formală a art. 88 alin. (1), păstrându-se înţelesul, e propusă prin proiectul de modificare a HG nr.925/2006, postat în 28 august 2014, pe siteul ANRMAP:

«pct.64. Alineatul (1) al articolului 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(1) În cazul unei proceduri organizate pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică garanţia de participare, constituită de ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câştigătoare, se restituie de autoritatea contractantă în cel mult 3 zile lucrătoare de la data constituirii garanţiei de bună execuţie.”»

Exceptie de neconstitutionalitate OUG 51/2014. Atacare Curtea De Apel Bucuresti contencios administrativ

Sunt 2 cai de a ataca o ordonanta de urgenta a Guvernului:

  • Prima sesizarea de catre Avocatul Poporului a CCR.Aici sunt mari probleme pentru ca Avocatul Poporului este numit politic
  • A doua sesizarea clasica pe calea contenciosului admnistrativ si apoi invocarea acestei exceptii
  • Exceptie de neconstitutionalitate OUG 51documtent Word
  • Exceptie de neconstitutionalitate OUG 51document PDF

Ce spune legea ?

Art. 9 din legea Contenciosului administrativ
(1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate.
(2) Instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond.

Art. 14 Contenciosului administrativ
(1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, o data cu sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
(2) Instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor

Al vostru avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Avocat achizitii publice

Ghidul Juridic Al Asociatiilor de Proprietari

de

Ghidul Juridic Al Asociatiilor de Proprietari

Ce reprezinta Asociatia de Proprietari?

Asociatia de Proprietari este forma juridica de organizare si de reprezentare a intereselor comune ale proprietarilor unui condominium, recunoscuta de lege.

Prin condominium sau cladire sau bloc de locuinte se intelege o proprietate imobiliara formata din apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta (proprietatea individuala) si proprietatea comuna indiviza, aferenta in cota-parte fiecareia dintre proprietatile individuale si de care nu poate fi separata.

Proprietatea individuala si proprietatea comuna aferente fiecarui proprietar constituie o unitate imobiliara in cadrul condominiumului.

Asociatia de Proprietari devine, prin sentinta judecatoreasca, persoana juridicacu caracter non-profit. Non-profit inseamna ca sumele provenite din venituri (dobanzi bancare, inchirieri spatii/elemente din proprietatea comuna, profit din activitati lucrative, sponsorizari, subventii, finantari nerambursabile, penalizari etc.) se folosesc numai pentru imbunatatirea sau repararea proprietatii comune, pentru dezvoltarea condominiumului, pentru remunerarea membrilor activi, pentru investitii in scopurile asociatiei etc., in functie de hotararile adunarii generale a proprietarilor, membri ai asociatiei.

Pentru simplitate si eficienta manageriala este bine ca Asociatia de Proprietari sa se constituie pe o scara sau tronson de cladire, in conditiile in care proprietatea comuna este delimitata (proprietarilor unei scari nu le apartin elemente din proprietatea comuna aferenta celorlalte scari). Acolo unde numarul proprietarilor este sub 20, Asociatia de Proprietari se va constitui fie pe grupe de cladiri (scari) cu minim 3 proprietari, fie pentru minim 3 proprietari conform O.G. nr. 26/2000 (art. 4).

Ce avantaje confera, dupa infiintare, Asociatia de Proprietari?

Cu exceptia aspectului privind necesitatea infiintarii Asociatiei de Proprietari ca obligatie a proprietarilor pentru propria lor proprietate, aceasta unica forma de organizare mai confera si urmatoarele avantaje, unele stabilite prin prevederi legale:

  1. Calitatea de persoana juridica cu drepturi depline in fata oricarei institutii publice de stat sau private;
  2. Scutire de impozit pe veniturile obtinute de asociatie din inchirieri ale spatiilor comune, din activitati economice de orice natura etc., in conditiile legii;
  3. Scutire la plata T.V.A. pentru activitatile desfasurate de asociatia de proprietari;
  4. Scutire la plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile in instanta impotriva restantierilor;
  5. Scutire la plata taxei judiciare de timbru pentru actiunile in instanta impotriva furnizorilor de servicii publice (RADET etc.) privind respectarea drepturilor consumatorilor;
  6. Privilegiu imobiliar asupra bunurilor mobile si imobile ale restantierilor, la judecatorie, astfel incat la data vanzarii apartamentelor/spatiilor aceasta operatiune sa nu se poata face decat dupa achitarea datoriilor catre asociatie;
  7. Negocierea directa a contractelor de furnizare si intermedierea serviciilor publice de utilitati;
  8. Aplicarea unui sistem propriu de penalizari, aducator de venituri, compensatoare pierderilor, pentru asociatie;
  9. Eliminarea fraudelor financiar-contabile si a muncii la „negru”;
  10. Obtinerea de credite avantajoase, cu dobanda subventionata, pentru lucrari de reabilitare, consolidare, modernizare;
  11. Obtinere de finantari nerambursabile pentru proiecte in cadrul asociatiei de proprietari;
  12. Posibilitatea deschiderii de conturi la orice banca;
  13. Posibilitatea retribuirii tuturor celor care se implica in activitati practice sau cu raspundere in cadrul asociatiei;
  14. Posibilitatea initierii de catre proprietari a unor afaceri in numele asociatiei de proprietari;
  15. Aplicarea unor programe sociale de sprijinire a persoanelor cu dificultati financiare;
  16. Posibilitatea contorizarii individuale a consumurilor de apa, gaze etc.;
  17. Posibilitatea asociatiei de a deveni intermediar de servicii publice si colector de taxe si impozite locale, activitati aducatoare de venituri;
  18. Posibilitatea concesionarii/inchirierii spatiilor verzi din jurul cladirii s.a.

Ce inseamna neasocierea ca proprietari, neanfiintarea Asociatiei de Proprietari?

  1. Cel mai mare dezavantaj il reprezinta modul de reprezentare a proprietarilor in orice problema privind proprietatea comuna: intretinerea si exploatarea cladirii, contracte, servicii, plati, modul de lucru etc. Mai exact pentru oricare dintre problemele privind proprietatea comuna va fi obligatoriu ca toti proprietarii sa imputerniceasca, de fiecare data, prin procura notariala, o persoana care sa le reprezinte interesele. Acest aspect impune timp si bani din partea proprietarilor. Altfel orice masura luata de o persoana fara acordul legal al proprietarului reprezinta un risc mare pentru aceasta.

IMPORTANT ! A nu se confunda cele precizate mai sus cu gestionarea facturilor primite de la furnizorii de servicii pentru ca acestia nu vor solicita, decat in anumite situatii speciale, prevazute prin lege, prezentarea unui document din care sa reiasa calitatea de reprezentant legal al proprietarilor atata timp cat � au de incasat de la proprietari sume de bani, chiar le poate fi convenabil un mod haotic de reprezentare din punct de vedere juridic.

  1. Obligatiile de plata a cotelor de contributie la cheltuielile privind consumurile si cele pentru proprietatea comuna nu se elimina, din contra ele pot genera, din cauza lipsei de organizare, alte cheltuieli; de asemenea obligatiile si responsabilitatile legale asupra propriei proprietati (individuala + comuna) sunt aceleasi, chiar mai greu de indeplinit.
  2. Proprietarii care nu accepta ideea asocierii ca proprietari, in scopul propriei proprietati, nu pot beneficia de drepturi materiale si banesti rezultate din activitatile economice ale asociatiei de proprietari, altele decat cele privind inchirierea spatiilor comune, pentru ca aceste drepturi nu le sunt conferite prin nici o forma juridica; de asemenea, nu pot avea controlul asupra activitatii financiare a asociatiei (contestatii, solicitari rapoarte, dreptul la vot etc.).
  3. Activitatea Asociatiei de Proprietari se va desfasura greoi, suferind atat ceilalti proprietari cat si cladirea, generandu-se consecinte asupra propriei proprietati dificil de remediat, cu costuri foarte mari, existand riscul major al pierderii, in timp, a acestei proprietati.
  4. Contractele cu furnizorii de servicii vor ramane ca si pana in prezent, sub forma unor simple formalitati, neputandu-se progresa deloc in sensul individualizarii si cresterii calitatii acestor servicii. Exista de asemenea riscul ca noi contracte sa nu poata fi incheiate, din diverse motive de natura juridica.

Deci in aceste conditii … cine suporta consecintele masurate in timp si bani ? Evident … proprietarii.

Pentru a trece cu usurinta si cu deplin succes de acest moment foarte important si decisiv pentru noi, proprietarii din blocurile de locuinte, si pentru cladire in sine, moment ce il reprezinta infiintarea si functionarea ASOCIATIEI DE PROPRIETARI in blocul in care locuim, va recomandam ca intai sa cititi Manualul Asociatiei de Proprietari iar ori de cate ori va loviti de o problema sau … aveti o idee sa deschideti manualul la pagina care se refera la problema respectiva, sau la … idee, conform cuprinsului.

INFIINTARE ASOCIATIE DE PROPRIETARI

Hotărârea privind înfiintarea asociatiei de proprietari poate fi luată cu votul a cel puţin două treimi din numărul proprietarilor prezenţi, dar nu mai puţin de jumătate plus unu din numărul proprietarilor locuinţelor şi ai spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţă din cadrul clădirii, scării sau tronsonului respectiv, după caz.

În adunarea de constituire se prezintă şi se adoptă statutul asociaţiei de proprietari, în care se vor cuprinde precizări cu privire la:

  • denumirea, forma juridica, sediul, durata de funcţionare ale asociaţiei de proprietari;
  • scopul şi obiectul de activitate ale asociaţiei de proprietari;
  • mijloace materiale şi băneşti de care poate dispune asociaţia de proprietari; venituri şi cheltuieli;
  • membrii asociaţiei de proprietari, drepturile şi obligaţiile acestora;
  • structura organizatorică, modul de funcţionare, managementul asociaţiei de proprietari;
  • repartizarea cheltuielilor asociaţiei de proprietari;
  • condiţiile în care se dizolvă asociaţia de proprietari;
  • dispoziţii finale, modalitatea de rezolvare a litigiilor, relaţii contractuale, penalizări, dacă adunarea generală a proprietarilor a adoptat sistemul propriu de penalizări, în condiţiile legii.

ACORD DE ASOCIERE

Acord de asociere

Acordul proprietarilor privind constituirea asociaţiei de proprietari se consemnează într-un proces-verbal întocmit in două exemplare originale, semnate de toţi proprietarii care şi-au dat consimţământul.

Acordul de asociere se redactează pe baza procesului-verbal al adunării de constituire şi va cuprinde numele, prenumele şi domiciliul proprietarilor, individualizarea proprietatii potrivit actului de proprietate, dupa caz, respectiv contractului de vanzare-cumparare, contractului de construire si procesului-verbal de predare-primire, contractului de schimb sau contractului de donatie, enumerarea si descrierea partilor aflate in proprietatea comuna si cota-parte din proprietatea comuna ce revine fiecarui apartament sau spaţiu cu altă destinaţie decat cea de locuinţă.

ALEGEREA PRESEDINTELUI ASOCIATIEI DE PROPRIETARI

Alegerea preşedintelui asociaţiei de proprietari

Înfiinţarea asociatiei de proprietari, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari este reglementată prin Legea nr. 230/2007[M. Of. nr. 490/2007], cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile acestei legi sunt dezvoltate de către Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 230/2007 care a fost aprobat prin H.G. nr. 1588/2007[M. Of. nr. 43 din 2008].

Primul preşedinte al asociaţiei de proprietari este ales de către Adunarea generală de constituire a asociaţiei de proprietari care îi stabileşte şi durata mandatului[art. 21 alin. (1) din lege]. Conform art. 21 alin. (3) din lege, „preşedintele asociaţiei de proprietari este fie candidatul care va obţine cel mai mare număr de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al comitetului executiv ales prin voinţa sa şi a majorităţii proprietarilor din cadrul adunării generale”.

Ulterior acestei adunări, alegerea şi revocarea preşedintelui asociaţei se face prin hotărâre a Adunării generale a proprietarilor membri[art. 27 lit. a) din lege].

Aceste adunări sunt compuse din toţi proprietarii membri ai asociaţiei[art. 23 alin. (2) din lege] şi se împart în două categorii: adunările ordinare şi cele extraordinare.

Cele ordinare vor fi convocate fie de către preşedintele asociaţiei, fie de către comitetul executiv al acesteia, cel puţin o dată pe an, în primul trimestru al acesteia, responsabilitatea pentru neconvocare aprţinându-i comitetului executiv, inclusiv preşedintelui asociaţiei[art. 23 alin. (1) şi (3) din lege].

Cele extraordinare pot fi convocate oricând de către comitetul executiv sau de către minimum 20% dintre proprietarii membri ai asociaţiei, cu condiţia existenţei unei situaţii speciale sau de maximă urgenţă[art. 23 alin. (4) din lege].

Proprietarii trebuie să fie informaţi, în scris sau prin afişare într-un loc vizibil, cu privire la data la care va avea loc adunarea generală, indiferent de tipul acesteia, precum şi cu privire la ordinea de zi aprobată pentru aceasta, ordine care poate fi completată prin hotărâre a adunării generale[art. 23 alin. (5) din lege].

Pentru a putea funcţiona, indiferent de tipul adunării, la prima convocare trebuie să fi prezenţi cel puţin 50%+1 din numărul proprietarilor membri, fie personal, fie prin reprezentant legal[art. 24 alin. (1) din lege]. Dacă nu se întruneşte această majoritate, adunarea generală va fi suspendată şi se va proceda la o nouă convocare în termen de cel mult 10 zile de la data primei convocări[art. 24 alin. (2) din lege].

Dacă cea de-a doua procedură de convocare este legal îndeplinită, la termenul stabilit, adunarea generală va putea fi ţinută, indiferent de numărul proprietarilor membri prezenţi[art. 24 alin. (3) din lege].

Hotărârea de alegere a preşedintelui se ia cu votul a 50%+1 din proprietarii membri prezenţi dacă Statutul asociaţiei nu prevede condiţii suplimentare, aceste condiţii neputând aduce atingere condiţiei minime de majoritate stabilită de lege(cea indicată mai sus)[art. 25 alin. (2) din lege].

Această hotărâre se consemenază în Registrul de procese-verbale al asociaţiei şi se comunică, în scris, tuturor proprietarilor[art. 25 alin. (4) din lege], fiind obligatorie pentru toţi proprietarii din condominiul administrat de respectiva asociaţie, indiferent dacă ei sunt sau nu membri ai acesteia şi indiferent dacă ei au participat sau nu la adunarea în care ea a fost adoptată[art. 24 alin. (4) din lege].

Hotărârea de alegere poate fi atacată în justiţie de orice proprietar dacă acesta apreciază că ea este contrară legii, statutului sau acordului de asociere al asociaţiei de proprietari ori este de natură să producă daune intereselor proprietarilor[art. 26 din lege]. Termenul pentru exercitarea acestui drept este de 45 de zile şi curge de la data comunicării hotărârii{art. 26 din lege coroborat cu art. 184 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată[M. Of. nr. 545/2012], cu modificările şi completările ulterioare]}. Competenţa de soluţionare îi aparţine judecătoriei în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiei[art. 94 pct. 1 lit. c) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare].

Durata mandatului preşedintelui asociaţiei, cu excepţia primului, este stabilit de către statutul asociaţiei care este adoptat de către Adunarea generală de constituire[art. 6 alin. (6) lit. e) din H.G. nr. 1588/2007].

ALEGEREA MEMBRILOR DE COMITET

Pentru alegerea membrilor de comitet in cadrul unei Asociatii de Proprietari este necesara adunarea generala ordinara care se convoaca fie de presedintele asociatiei de proprietari, fie de comitetul executiv.

Adunarea generala a asociatiei de proprietari are următoarele atribuţii:

  • alege şi revoca din funcţie presedintele, membrii comitetului executiv şi cenzorul sau membrii comisiei de cenzori a asociatiei de proprietari;
  • adopta, modifica sau revoca hotarari;
  • adopta şi modifica bugetul de venituri şi cheltuieli;
  • mandateaza comitetul executiv, reprezentat de presedintele asociatiei de proprietari, pentru angajarea si eliberarea din functie a persoanei care ocupă functia de administrator al imobilului sau a altor angajati ori prestatori, în scopul administrării si bunei funcţionari a clădirii;
  • exercita alte atributii care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociati.

Comitetul executiv, format dintr-un număr impar de membri alesi de adunarea generală, reprezinta asociatia de proprietari în administrarea si exploatarea clădirii, cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietatile individuale, apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta.

Presedintele asociatiei de proprietari este si presedinte al comitetului executiv.

ATRIBUTIILE COMITETULUI EXECUTIV AL ASOCIATIEI DE PROPRIETARI

Atributiile comitetului executiv al asociatiei de proprietari:

  1. a) duce la îndeplinire hotărârile adunării generale şi urmăreşte respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere ale asociaţiei de proprietari;
  2. b) emite, dacă este cazul, decizii scrise privind regulile pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale şi pentru respectarea prevederilor legale, a statutului şi a acordului de asociere, precum şi alte decizii ce privesc activitatea asociaţiei de proprietari;
  3. c) întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli şi pregăteşte desfăşurarea adunărilor generale;
  4. d) reglementează folosirea, întreţinerea, repararea, înlocuirea şi modificarea părţilor proprietăţii comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietăţii comune, în conformitate cu actele normative în vigoare;
  5. e) întocmeşte sau propune planuri de măsuri şi activităţi, conform cu responsabilităţile ce le revin, şi urmăreşte realizarea lor;
  6. f) supraveghează desfăşurarea tuturor activităţilor din cadrul asociaţiei de proprietari, în mod special situaţia încasărilor şi a plăţilor lunare;
  7. g) pentru realizarea scopului şi a activităţilor asociaţiei de proprietari, angajează şi demite personalul necesar, încheie şi reziliază contracte cu persoane fizice/juridice;
  8. h) îşi asumă obligaţii, în numele asociaţiei de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, privind interesele legate de clădire;
  9. i) iniţiază sau apără în procese, în numele asociaţiei de proprietari sau în numele proprietarilor membri ai asociaţiei de proprietari, interesele legate de clădire;
  10. j) stabileşte sistemul propriu de penalizări al asociaţiei de proprietari pentru restanţele afişate pe lista de plată ce privesc cheltuielile asociaţiei de proprietari, conform prevederilor legale;
  11. k) avizează documentele asociaţiei de proprietari;
  12. l) asigură completarea la zi a cărţii tehnice a construcţiei;
  13. m) asigură urmărirea comportării în timp a construcţiei, pe toată durata de existenţă a acesteia;
  14. n) gestionează situaţiile excepţionale şi de criză;
  15. o) exercită alte atribuţii care i-au fost conferite prin hotărârile adunării generale;
  16. p) aprobă lunar lista cu cotele de contribuţie la plata cheltuielilor asociaţiei de proprietari, conform hotărârii adunării generale;
  17. r) stabileşte cotele de participare pe persoană la cheltuielile aferente persoanelor cu domiciliul în clădire şi pentru persoanele care locuiesc temporar, minimum 15 zile pe lună; stabileşte perioada pentru care proprietarii, respectiv chiriaşii, pot solicita în scris scutirea de la plata cheltuielilor pe persoană şi care trebuie să fie de cel puţin 15 zile pe lună, conform hotărârii adunării generale;
  18. s) analizează problemele ridicate de membrii asociaţiei de proprietari şi ia măsuri pentru rezolvarea acestora, conform hotărârii adunării generale;

ş) ia toate măsurile pentru aducerea la starea dinaintea producerii evenimentului a zonei în care se efectuează reparaţii la părţile comune, urmând ca sumele aferente reparaţiilor respective să fie suportate de toţi proprietarii, proporţional cu cota indiviză.

HOTARARILE ASOCIATIE DE PROPRIETARI

Hotararile Asociatiei

Asociaţia de proprietari adoptă hotărâri în adunarea generală, care se ţine obligatoriu cel putin o dată pe an, de regulă, în primul trimestru, şi la care au dreptul şi obligaţia să participe toţi membrii săi.

Adunarea generală este alcătuită din toţi membrii asociaţiei de proprietari.

Pentru situaţii speciale, adunarea generala a asociaţiei de proprietari poate fi convocată oricând de către comitetul executiv sau de către membri ai asociaţiei care deţin în total cel putin 20% din cotele de proprietate.

Asociaţia de proprietari poate adopta hotărâri, dacă majoritatea membrilor sunt prezenţi personal sau prin reprezentant.

Dacă nu este întrunit cvorumul, adunarea va fi suspendată si reconvocată.

La adunarea reconvocată, dacă există dovada că toţi membrii asociaţiei de proprietari au fost convocaţi, hotărârile pot fi adoptate prin votul majorităţii membrilor prezenţi.

Dovada convocării membrilor asociaţiei de proprietari se face cu afişul de la avizierul asociaţiei de proprietari şi convocatorul semnat de aceştia.

Hotărârile adunării generale a asociaţiei de proprietari privind buna întreţinere şi exploatare a condominiului sunt obligatorii şi pentru proprietarii din acelaşi condominiu care nu sunt membri ai asociaţiei.

Pentru adoptarea hotărârilor asociaţiei de proprietari se vor avea în vedere următoarele:

  • votul fiecărui proprietar are o pondere egală cu cota-parte din proprietatea comună;
  • proprietarul poate fi reprezentat de un membru al familiei sau de un alt reprezentant care are o împuternicire semnată de proprietarul în numele căruia votează;
  • un membru al asociaţiei de proprietari poate reprezenta cel mult încă un membru absent, prin împuternicire scrisă;
  • în cazul unui vot paritar, votul preşedintelui este decisiv.

MODUL DE CALCUL AL PENALIZARILOR DE INTARZIERE

Modul de calcul al penalităţilor de întârziere

Această problemă este reglementată prin Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari[M. Of. nr. 490/2007], cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile acestei legi sunt dezvoltate de către Regulamentul de punere în aplicare a Legii nr. 230/2007 care a fost aprobat prin H.G. nr. 1588/2007[M. Of. nr. 43 din 2008].

Conform art. 47 alin. (1) din această lege, „asociaţia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restanţă, afişată pe lista de plată” însă „penalizările nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere şi se vor aplica numai după o perioadă de 30 de zile care depăşeşte termenul stabilit pentru plată, fără ca suma penalizărilor să poată depăşi suma la care s-au aplicat”. Această ultimă dispoziţie limitează libertatea de decizie a asociaţiilor de proprietari în ceea ce priveşte cota maximă ce poate fi aplicată sumelor datorate, precum şi cunatumul maxim al penalităţii.

Alin. (2) al aceluiaşi articol stabileşte următoarele: „termenul de plată a cotelor de contribuţie la cheltuielile asociaţiei de proprietari, afişate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice”.

De exemplu, lista de plată se afişează pe data de 10 ale lunii. Statutul asociaţiei prevede faptul că plata trebuie să se facă în termen de 20 de zile calendaristice de la data afişării.

Conform art. 2551 din Legea nr. 287 din 2009 privind Codul civil, republicată[M. Of. nr. 505/2011], cu modificările ulterioare, „durata termenelor, fără deosebire de natura şi izvorul lor, se calculează potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu”.

Modul de calcul al termenelor stabilite pe zile este reglementat de art. 2533 din acest act normativ, articol care are următorul conţinut:

„(1) Când termenul se stabileşte pe zile, nu se ia în calcul prima şi ultima zi a termenului.

(2) Termenul se va împlini la ora 24,00 a ultimei zile.

(3) Cu toate acestea, dacă este vorba de un act ce trebuie îndeplinit într-un loc de muncă, termenul se va împlini la ora la care încetează programul normal de lucru. Dispoziţiile art. 2.556 rămân aplicabile”.

Rezultă că ultima zi de plată este ziua de 31 a lunii (presupunând că este vorba despre o lună cu 31 de zile).

Unul dintre debitori nu plăteşte în acest termen o datorie de 300 RON.

Rezultă că de la această dată, începe să curgă termenul de 30 de zile. Acesta expiră, conform aceleeaşi dispoziţii legale, pe data de 31 a lunii următoare(presupunând că este vorba tot despre o lună cu 31 de zile).

De la data de 1 a lunii următoare, suma datorată se majorează cu 0,2% pentru fiecare zi, i. e., în situaţia noastră, cu 0,6 RON/zi, suma maximă la care se poate ajunge fiind de 600 RON.

PROCEDURA SI ACTE NECESARE RECUPERARE DEBITE DE CATRE ASOCIATIA DE PROPRIETARI

Cum obținem rezultatele favorabile?

Procedura presupune îndeplinirea următorilor pași:

  1. Rezolvarea pe cale amiabilă. În această etapă se fac toate demersurile necesare pentru recuperarea restanţelor, exclusiv pe cale amiabilă (contactare directă, negociere).
  2. Rezolvarea în instanţă. În această etapă se demarează procedurile uzuale privind chemarea în instanţă a debitorului-pârât.
  3. Executarea silită. Dacă după obţinerea unei hotărâri judecătoreşti datornicii refuză în continuare să achite sumele restante, se apelează la un executor judecătoresc. Această etapă corespunde recuperării debitului care se poate face prin executare silită mobiliară sau imobiliară.

Care sunt actele necesare pentru a demara procedura de recuperare a cotelor de întreţinere?

  • Listele de întreţinere ale perioadei aferente lunilor restante;
  • Centralizator al cotelor de intretinere;
  • Centralizator al penalitatilor de intarziere (daca este cazul);
  • Proces-verbal de numire a preşedintelui ;
  • Proces-verbal de stabilire a procentului penalizărilor, în cazul în care în care se percep penalizări;
  • Proces-verbal cu privire la fonduri, în cazul în care au fost percepute.

LEGISLATIE LA ZI 2014-2015 ASOCIATII DE PROPRIETARI

Legea 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

CAPITOLUL I: Dispozitii generale, definitii

Articolul 1

Prezenta lege reglementeaza aspectele juridice, economice si tehnice cu privire la infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, precum si modul de administrare si de exploatare a cladirilor de locuinte aflate in proprietatea a cel putin 3 persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, inclusiv in cazul celor care au in structura lor si spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta.

Articolul 2

In conditiile art. 1, datorita starii de indiviziune fortata, proprietarii au obligatia sa ia masuri cu privire la drepturile si obligatiile comune ce le revin tuturor asupra proprietatii comune. In acest scop, proprietarii se pot asocia in asociatii de proprietari cu personalitate juridica.

Articolul 3

In sensul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a)cladire-bloc de locuinte-condominiu – proprietatea imobiliara formata din proprietati individuale, definite apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza. Poate fi definit condominiu si un tronson cu una sau mai multe scari, din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna;

b)proprietate individuala – apartamentul sau spatiul cu alta destinatie decat aceea de locuinta, parte dintr-o cladire, destinata locuirii sau altor activitati, care impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna constituie o unitate de proprietate imobiliara. Cu exceptia unor situatii pentru care exista alte prevederi exprese in prezenta lege sau in acordul de asociere, dreptul de proprietate asupra unei proprietati individuale dintr-un condominiu trebuie considerat in acelasi mod ca si dreptul de proprietate asupra altor bunuri imobile;

c)proprietate comuna – toate partile dintr-un condominiu care nu sunt apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta;

d)proprietate comuna aferenta tronsoanelor sau scarilor care nu poate fi delimitata – cel putin o instalatie pe verticala care alimenteaza in comun tronsoane ori scari sau parti de constructie comune tronsoanelor ori scarilor, care nu pot fi definite separat din punct de vedere fizic ca pozitie si suprafata;

e)cota-parte indiviza – cota-parte de proprietate care ii revine fiecarei proprietati individuale din proprietatea comuna si este egala cu raportul dintre suprafata utila a proprietatii individuale si totalul suprafetelor utile ale tuturor proprietatilor individuale;

f)proprietar al spatiului, respectiv al apartamentului – persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care are in proprietate acel spatiu, respectiv apartament, intr-un condominiu;

g)asociatie de proprietari – forma de asociere autonoma si nonprofit a majoritatii proprietarilor dintr-un condominiu;

h)acord de asociere – actul care consfinteste decizia proprietarilor de a se asocia;

i)cheltuieli ale asociatiei de proprietari – cheltuielile sau obligatiile financiare ale asociatiei care sunt legate de exploatarea, reparatia ori intretinerea proprietatii comune, precum si cheltuielile cu serviciile de care beneficiaza proprietarii si care nu sunt facturate individual catre proprietatile individuale;

j)cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari – suma corespunzatoare din cheltuielile asociatiei, pe care fiecare proprietar este obligat sa o plateasca lunar;

k)atestat – actul care dovedeste calitatea de administrator de imobil.

CAPITOLUL II: Infiintarea si inregistrarea asociatiei de proprietari

Articolul 4

(1)Asociatia de proprietari are drept scop administrarea si gestionarea proprietatii comune care, pe langa drepturi, impune obligatii pentru toti proprietarii.

(2)Consecintele neluarii masurilor de organizare si functionare cu privire la administrarea si gestiunea proprietatii comune sunt in raspunderea juridica a tuturor proprietarilor sau a reprezentantilor acestora, dupa caz.

Articolul 5

(1)Asociatia de proprietari se infiinteaza prin acordul scris a cel putin jumatate plus unu din numarul proprietarilor apartamentelor si spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, din cadrul unei cladiri. Acordul se consemneaza intr-un tabel nominal, anexa la acordul de asociere.

(2)In cladirile de locuinte cu mai multe tronsoane sau scari se pot constitui asociatii de proprietari pe fiecare tronson ori scara in parte numai in conditiile in care nu exista o proprietate comuna aferenta tronsoanelor sau scarilor care nu poate fi delimitata.

(3)Daca este cazul, asociatiile de proprietari infiintate pe scari sau tronsoane de cladire isi reglementeaza intre ele raporturile juridice cu privire la aspectele tehnice comune acestora, printr-o anexa la acordul de asociere.

Articolul 6

(1)Cererea pentru dobandirea personalitatii juridice a asociatiei de proprietari impreuna cu statutul, acordul de asociere si procesul-verbal al adunarii generale de constituire se depun si se inregistreaza la organul financiar local in a carui raza teritoriala se afla cladirea.

(la data 21-ian-2008 Art. 6, alin. (1) din capitolul II reglementat de Art. 7 din capitolul II din Norme Metodologice din 2007 )

(2)Statutul si acordul de asociere se intocmesc in baza prezentei legi.

(3)Acordul de asociere trebuie sa contina:

a)adresa si individualizarea proprietatii individuale, potrivit actului de proprietate;

b)numele si prenumele tuturor proprietarilor;

c)descrierea proprietatii, cuprinzand: descrierea cladirii, structura cladirii, numarul de etaje, numarul de apartamente structurate pe numar de camere, numarul spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta, suprafata terenului aferent cladirii;

d)enumerarea si descrierea partilor aflate in proprietate comuna;

e)cota-parte indiviza ce revine fiecarui proprietar din proprietatea comuna.

(4)Asociatia de proprietari dobandeste personalitate juridica in baza incheierii judecatorului-delegat desemnat la organul financiar local de catre presedintele judecatoriei in a carei circumscriptie teritoriala se afla cladirea.

(5)Incheierea se da fara citarea partilor si este executorie.

(6)Incheierea este supusa numai apelului, in termen de 5 zile de la comunicare. Apelul se judeca cu citarea partilor.

Articolul 7

Inscrierea ulterioara in asociatia de proprietari a proprietarilor care nu au fost prezenti la adunarea generala de constituire se face la cererea scrisa a acestora, fara alte formalitati.

Articolul 8

(1)Pentru modificarea sau completarea statutului ori a acordului de asociere este necesar acordul a cel putin 2/3 din numarul proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari.

(2)Orice modificare sau completare se inregistreaza la judecatoria care a emis incheierea judecatoreasca de infiintare, fara alte formalitati.

CAPITOLUL III: Drepturile si obligatiile proprietarilor

Articolul 9

Proprietarii membri ai asociatiei de proprietari au dreptul sa participe, cu drept de vot, la adunarea generala a proprietarilor, sa isi inscrie candidatura, sa candideze, sa aleaga si sa fie alesi in structura organizatorica a asociatiei de proprietari. Pentru a beneficia de dreptul de a fi ales, persoana in cauza trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu.

Articolul 10

Proprietarii au dreptul sa cunoasca toate aspectele ce tin de activitatea asociatiei si au acces, la cerere, la orice document al acesteia.

Articolul 11

(1)Proprietarul poate aduce imbunatatiri sau modificari proprietatii sale individuale, cu respectarea prevederilor legale referitoare la autorizarea de catre autoritatea publica locala a modificarilor constructive, fara a pune in pericol integritatea structurala a cladirii sau a altor proprietati individuale.

(2)Proprietarul nu poate schimba aspectul sau destinatia proprietatii comune fara a obtine mai intai acceptul din partea asociatiei de proprietari.

Articolul 12

Zidurile dintre apartamentele sau spatiile alaturate, care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii si din proprietatea comuna, pot fi reamplasate prin acordul dintre proprietarii apartamentelor sau spatiilor respective, pe baza autorizatiei de modificare a constructiei, eliberata de autoritatea publica locala si cu instiintarea asociatiei. Zidurile dintre apartamente sau spatii si proprietatea comuna care nu fac parte din structura de rezistenta a cladirii pot fi reamplasate numai prin modificarea acordului de asociere, in baza hotararii majoritatii proprietarilor si a autorizatiei de modificare a constructiei, eliberata de autoritatea publica locala.

Articolul 13

Veniturile obtinute din exploatarea proprietatii comune apartin asociatiei de proprietari. Aceste venituri alimenteaza fondurile speciale ale asociatiei de proprietari pentru reparatii si investitii cu privire la proprietatea comuna si nu se platesc proprietarilor. Lista acestor venituri, precum si cheltuielile aferente lor sunt prezentate semestrial intr-un raport afisat la avizierul asociatiei de proprietari.

Articolul 14

Proprietarul este obligat sa mentina proprietatea sa individuala, apartament sau spatiu cu alta destinatie decat aceea de locuinta, in stare buna, pe propria cheltuiala. Niciun proprietar nu poate incalca, afecta sau prejudicia dreptul de proprietate comuna sau individuala a celorlalti proprietari din condominiu.

Articolul 15

Cu un preaviz de 5 zile, proprietarul este obligat sa accepte accesul in apartamentul sau in spatiul sau al unui delegat al asociatiei, atunci cand este necesar sa se inspecteze, sa se repare ori sa se inlocuiasca elemente din proprietatea comuna, la care se poate avea acces numai din respectivul apartament sau spatiu. Fac exceptie cazurile de urgenta, cand accesul se poate face fara preaviz.

Articolul 16

(1)Proprietarii sunt obligati sa ia masuri pentru consolidarea sau modernizarea cladirii, pentru reabilitarea termica si eficienta energetica, potrivit prevederilor legale. Indiferent de natura interventiilor, se va avea in vedere mentinerea aspectului armonios si unitar al intregii cladiri.

(2)In cladirile afectate de seisme, proprietarii au obligatia de a lua de urgenta masuri pentru consolidare, cu sprijinul autoritatii publice locale sau centrale.

Articolul 17

Daca proprietarul unui apartament ori spatiu sau oricare alta persoana care actioneaza in numele sau provoaca daune oricarei parti din proprietatea comuna sau unui alt apartament ori spatiu, respectivul proprietar sau respectiva persoana are obligatia sa repare stricaciunile ori sa plateasca cheltuielile pentru lucrarile de reparatii.

Articolul 18

In cazurile in care in cladirile de locuinte unul dintre proprietari sau chiriasi impiedica, cu buna-stiinta si sub orice forma, folosirea normala a cladirii de locuit, creand prejudicii celorlalti proprietari ori chiriasi, dupa caz, proprietarii sau reprezentantul legal al acestora pot solicita instantei sa hotarasca masurile pentru folosirea normala a cladirii, precum si plata daunelor.

Articolul 19

In cazul spatiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun.

Articolul 20

(1)Proprietarii care isi instraineaza apartamentele sau spatiile cu alta destinatie decat aceea de locuinta sunt obligati ca la intocmirea formelor de instrainare sa faca dovada achitarii la zi a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari.

(2)Notarii publici nu vor autentifica actele de instrainare fara o adeverinta din partea asociatiei de proprietari, care sa reprezinte dovada achitarii la zi a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, eliberata in original sub semnatura presedintelui si a administratorului asociatiei de proprietari, cu precizarea numelui si prenumelui acestora, si cu stampila asociatiei de proprietari. Actele de instrainare incheiate cu nerespectarea acestei obligatii sunt nule de drept.

(3)In cazul existentei unor datorii catre asociatia de proprietari, instrainarea proprietatii se poate face numai daca se introduce in contract o clauza privitoare la preluarea datoriilor de catre cumparator.

CAPITOLUL IV: Organizarea si functionarea asociatiei de proprietari

Articolul 21

(1)La adunarea generala de constituire a asociatiei de proprietari, proprietarii vor alege dintre cei prezenti un comitet executiv, format din presedintele asociatiei de proprietari si un cenzor sau o comisie de cenzori, si vor hotari numarul membrilor acestora si durata mandatelor lor. Daca dintre membrii asociatiei de proprietari nu se poate alege un cenzor sau comisia de cenzori, atunci adunarea generala a proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari va mandata comitetul executiv pentru angajarea unui cenzor din afara asociatiei de proprietari, persoana fizica ori juridica de specialitate, pe baza de contract sau conventie de prestari de servicii.

(2)Cenzorul sau membrii comisiei de cenzori trebuie sa aiba cel putin studii medii si pot depune, daca adunarea generala a asociatiei de proprietari hotaraste astfel, intr-un cont bancar al asociatiei de proprietari, o garantie suficienta si indestulatoare, pe baza unui contract de garantie incheiat in acest sens. Cuantumul garantiei nu poate fi mai mic decat media anuala a totalului cheltuielilor lunare ale asociatiei.

(3)Presedintele asociatiei de proprietari este fie candidatul care va obtine cel mai mare numar de voturi la alegerea membrilor comitetului executiv, fie oricare alt membru al comitetului executiv ales prin vointa sa si a majoritatii proprietarilor din cadrul adunarii generale. Presedintele, in situatii deosebite, poate numi temporar dintre membrii comitetului executiv un vicepresedinte caruia ii poate delega atributiile sale.

Articolul 22

(1)Deponentul garantiei mentionate la art. 21 alin. (2) nu poate dispune in niciun mod de suma depusa drept garantie si nici de dobanda aferenta, decat dupa indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: aprobarea descarcarii de gestiune privind exercitiul financiar precedent de catre adunarea generala a membrilor asociatiei de proprietari, precum si incetarea efectelor delegatiei mentionate la art. 21.

(2)In cazul in care se constata de catre reprezentantii asociatiei de proprietari sau de catre proprietarii insisi minusuri in gestiune, asociatia poate dispune asupra unei sume de bani egale cu cuantumul minusului in gestiune, direct din contul bancar mentionat la art. 21 alin. (2), cu aprobarea scrisa, expresa, anterioara a adunarii generale, fara a avea nevoie de consimtamantul deponentului garantiei.

Articolul 23

(1)Dupa adunarea generala de constituire a asociatiei de proprietari va avea loc cel putin o data pe an, in primul trimestru, o adunare generala a proprietarilor membri ai asociatiei. Responsabilitatea cu privire la neconvocarea a cel putin unei adunari generale a proprietarilor apartine membrilor comitetului executiv, inclusiv presedintelui asociatiei de proprietari.

(2)Adunarea generala este alcatuita din toti proprietarii membri ai asociatiei de proprietari.

(3)Adunarea generala ordinara se convoaca fie de presedintele asociatiei de proprietari, fie de comitetul executiv.

(4)Pentru situatii speciale sau de maxima urgenta, adunarile generale extraordinare ale asociatiei pot fi convocate oricand de catre comitetul executiv sau de catre cel putin 20% din numarul proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari.

(5)Proprietarii trebuie anuntati, prin afisare la loc vizibil sau pe baza de tabel nominal convocator, asupra oricarei adunari generale a asociatiei de proprietari, cu cel putin 7 zile inainte de data stabilita, inclusiv cu privire la ordinea de zi a adunarii generale. Ordinea de zi anuntata se poate completa prin hotarare a adunarii generale.

Articolul 24

(1)Adunarea generala poate adopta hotarari, daca majoritatea proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari (jumatate plus unu) sunt prezenti personal sau prin reprezentant legal.

(2)Daca la prima convocare nu este intrunit cvorumul necesar de jumatate plus unu, adunarea generala va fi suspendata si reconvocata in termen de maximum 10 zile de la data primei convocari.

(3)La adunarea generala reconvocata, daca exista dovada ca toti membrii asociatiei de proprietari au fost convocati, hotararile pot fi adoptate, indiferent de numarul membrilor prezenti, prin votul majoritatii acestora.

(4)Hotararile adunarii generale a asociatiei de proprietari sunt obligatorii si pentru proprietarii din condominiu care nu au fost prezenti la adunarea generala, precum si pentru proprietarii care nu sunt membri ai asociatiei de proprietari.

Articolul 25

(1)Pentru adoptarea hotararilor in adunarea generala a asociatiei de proprietari, se vor avea in vedere urmatoarele:

a)fiecare proprietar are dreptul la un vot pentru proprietatea sa;

b)pentru hotararile cu privire la stabilirea fondurilor de investitii pentru consolidare, reabilitare si modernizare, votul fiecarui proprietar are o pondere egala cu cota-parte din proprietatea comuna;

c)proprietarul poate fi reprezentat in adunarea generala de catre un membru al familiei sau de catre un alt reprezentant care are o imputernicire scrisa si semnata de catre proprietarul in numele caruia voteaza;

d)un membru al asociatiei de proprietari poate reprezenta unul sau mai multi membri absenti, daca prezinta imputernicire semnata de catre proprietarii in numele carora voteaza;

e)in cazul unui vot paritar, votul presedintelui asociatiei de proprietari este decisiv.

(2)Hotararile adunarilor generale vor fi luate cu votul majoritatii membrilor asociatiei de proprietari prezenti la adunarea generala convocata sau reconvocata, dupa caz. In statutul propriu al asociatiei de proprietari pot fi prevazute si alte conditii, dar nu mai putin de jumatate plus unu din voturile celor prezenti la adunarea generala convocata sau reconvocata.

(3)In situatii exceptionale, hotararile pot fi luate prin acordul scris al majoritatii proprietarilor unei scari sau unui bloc, membri ai asociatiei de proprietari, pentru probleme care ii vizeaza direct, pe baza de tabel nominal.

(4)Hotararile adunarilor generale se consemneaza in registrul de procese-verbale al asociatiei de proprietari, se semneaza de catre toti membrii comitetului executiv si se comunica, in scris, tuturor proprietarilor.

Articolul 26

Daca o hotarare a adunarii generale este contrara legii, statutului sau acordului de asociere a asociatiei de proprietari ori este de natura sa produca daune intereselor proprietarilor, acestia pot ataca in justitie respectiva hotarare, in termen de 45 de zile. Actionarea in justitie nu intrerupe executarea hotararii decat in cazul in care instanta dispune suspendarea acesteia.

Articolul 27

Adunarea generala a proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari are urmatoarele atributii:

a)alege si revoca din functie presedintele, membrii comitetului executiv si cenzorul sau membrii comisiei de cenzori a asociatiei de proprietari;

b)adopta, modifica sau revoca hotarari;

c)adopta si modifica bugetele de venituri si cheltuieli;

d)mandateaza comitetul executiv reprezentat de presedintele asociatiei de proprietari pentru angajarea si eliberarea din functie a persoanei care ocupa functia de administrator imobile sau a altor angajati ori prestatori, in scopul administrarii si bunei functionari a cladirii;

e)exercita alte atributii care i-au fost conferite prin statut, prin acordul de asociere sau prin votul proprietarilor asociati.

Articolul 28

(1)Asociatia de proprietari poate intermedia servicii intre furnizori si proprietarii consumatori, in special cu privire la serviciile publice de utilitati, pe baza unor contracte de prestari de servicii sau de furnizare cu caracter individual. Pentru contractele de furnizare cu caracter individual, drepturile si obligatiile cu privire la serviciul furnizat apartin, pe de o parte, furnizorului si de cealalta parte, proprietarului.

(2)Pentru recuperarea debitelor cu privire la serviciile publice de utilitati, furnizorul serviciului va actiona impotriva proprietarilor restantieri.

(3)Serviciul de intermediere din partea asociatiei de proprietari consta in: repartizarea facturilor catre proprietari prin lista de plata lunara, incasarea si plata sumelor reprezentand contravaloarea consumului facturat, instiintarea furnizorului cu privire la debitori.

Articolul 29

(1)Cu exceptia atributiilor rezervate exclusiv proprietarilor cu privire la proprietatile individuale, apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta, comitetul executiv reprezinta asociatia de proprietari in administrarea si exploatarea cladirii.

(2)Comitetul executiv poate angaja personal specializat pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin.

Articolul 30

(1)Comitetul executiv, reprezentat de presedintele asociatiei de proprietari, are urmatoarele atributii:

a)duce la indeplinire hotararile adunarii generale si urmareste respectarea prevederilor legale, a statutului si a acordului de asociere ale asociatiei de proprietari;

b)emite, daca este cazul, decizii scrise privind reguli pentru ducerea la indeplinire a hotararilor adunarilor generale si pentru respectarea prevederilor legale, a statutului si a acordului de asociere, precum si alte decizii ce privesc activitatea din asociatia de proprietari;

c)intocmeste proiectul bugetului de venituri si cheltuieli si pregateste desfasurarea adunarilor generale;

d)reglementeaza folosirea, intretinerea, repararea, inlocuirea si modificarea partilor proprietatii comune, inclusiv cu privire la consumurile aferente proprietatii comune;

e)intocmeste sau propune planuri de masuri si activitati si urmareste realizarea lor;

f)supravegheaza desfasurarea tuturor activitatilor din cadrul asociatiei de proprietari, in mod special situatia incasarilor si platilor lunare;

g)pentru scopul si activitatile asociatiei de proprietari, angajeaza si demite, incheie si reziliaza contracte;

h)isi asuma obligatii, in nume propriu sau in numele proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari, privind interesele legate de cladire;

i)initiaza sau apara in procese, in nume propriu sau in numele proprietarilor membri ai asociatiei de proprietari, interesele legate de cladire;

j)stabileste sistemul propriu de penalizari ale asociatiei de proprietari pentru restantele afisate pe lista de plata ce privesc cheltuielile asociatiei de proprietari, conform prevederilor legale;

k)avizeaza documentele asociatiei de proprietari;

l)asigura completarea la zi a cartii tehnice a constructiei;

m)asigura urmarirea comportarii in timp a constructiei, pe toata durata de existenta a acesteia;

n)gestioneaza situatiile exceptionale si de criza;

o)exercita alte atributii care i-au fost conferite prin hotararile adunarii generale.

(2)Sedintele comitetului executiv sunt legal intrunite daca jumatate plus unu din numarul membrilor sai sunt prezenti. Sedintele comitetului executiv pot fi convocate de presedintele asociatiei de proprietari sau de jumatate plus unu din numarul membrilor sai.

(3)Deciziile comitetului executiv se consemneaza in registrul de decizii al comitetului executiv.

Articolul 31

(1)Presedintele asociatiei de proprietari reprezinta asociatia in derularea contractelor si isi asuma obligatii in numele acesteia. El reprezinta asociatia de proprietari in relatiile cu tertii, inclusiv in actiunile initiate de asociatie impotriva unui proprietar care nu si-a indeplinit obligatiile fata de asociatie sau in procesele initiate de un proprietar care contesta o hotarare a adunarii generale a proprietarilor.

(2)Presedintele asociatiei de proprietari supravegheaza si urmareste aplicarea hotararilor adunarii generale, respectarea prevederilor statutului si acordului de asociere, precum si aplicarea deciziilor comitetului executiv. Acesta, in functie de situatie, poate propune comitetului executiv sau adunarii generale, dupa caz, masuri impotriva celor care nu respecta regulile, regulamentele, hotararile si deciziile asociatiei de proprietari, conform prevederilor legale si statutare.

Articolul 32

(1)Presedintele asociatiei de proprietari sau membrii comitetului executiv pot fi remunerati pe baza unui contract de mandat, conform hotararii adunarii generale a proprietarilor, la data adoptarii bugetului anual de venituri si cheltuieli.

(2)Pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin, membrii comitetului executiv, inclusiv presedintele asociatiei de proprietari, raspund personal sau in solidar, dupa caz, in fata legii si a proprietarilor pentru daunele si prejudiciile cauzate proprietarilor in mod deliberat.

Articolul 33

(1)Cenzorul sau comisia de cenzori a asociatiei de proprietari are, in principal, urmatoarele atributii:

a)verifica legalitatea actelor si documentelor, a hotararilor, deciziilor, regulilor si regulamentelor;

b)verifica executia bugetului de venituri si cheltuieli;

c)verifica gestiunea financiar-contabila;

d)cel putin o data pe an, intocmeste si prezinta adunarii generale rapoarte asupra activitatii sale si asupra gestiunii asociatiei de proprietari, propunand masuri.

(2)Cenzorul sau cenzorii alesi ai asociatiei de proprietari pot fi remunerati pe baza unui contract de mandat, conform hotararii adunarii generale a proprietarilor, la data adoptarii bugetului anual de venituri si cheltuieli.

(3)Pentru neindeplinirea atributiilor ce le revin, cenzorul sau cenzorii asociatiei de proprietari raspund personal sau in solidar, in fata legii si a proprietarilor, pentru daunele si prejudiciile cauzate proprietarilor in mod deliberat.

Articolul 34

(1)Administrarea, intretinerea, investitiile si reparatiile asupra proprietatii comune sunt in sarcina asociatiei de proprietari.

(2)Asociatia de proprietari angajeaza persoane fizice atestate pentru functia de administrator sau incheie contracte cu persoane juridice specializate si autorizate pentru realizarea, respectiv furnizarea serviciilor necesare administrarii, intretinerii, investitiilor si reparatiilor asupra proprietatii comune.

CAPITOLUL V: Administrarea in asociatia de proprietari

Articolul 35

(1)Pentru activitatea de administrare care include activitati de administrare tehnica, de contabilitate si casierie, asociatia de proprietari poate angaja fie persoane fizice atestate pentru functia de administrator de imobile, fie poate incheia contract de administrare cu persoane juridice specializate si autorizate, care au ca obiect de activitate numai domeniul asociatiilor de proprietari ori care au ca activitate principala administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract. Administratorilor de imobile li se aplica in mod corespunzator prevederile art. 21 alin. (2) si ale art. 22.

(2)Persoanele fizice pot fi angajate prin incheierea unui contract individual de munca, conform celor stabilite prin negociere directa.

(3)Candidatii pentru functia de administrator de imobile trebuie sa prezinte comitetului executiv al asociatiei de proprietari documentele solicitate, garantiile profesionale si materiale prevazute de lege si trebuie sa nu fi suferit nicio condamnare.

(4)Comitetul executiv adopta decizii asupra cuantumului salariilor, al indemnizatiilor si al eventualelor premieri care se acorda personalului incadrat cu contract individual de munca, precum si asupra valorii si a modalitatilor de contractare, in cazul in care administrarea cladirii este asigurata de persoane juridice, in limita bugetului de venituri si cheltuieli adoptat de adunarea generala a proprietarilor.

(5)De asemenea, comitetul executiv decide si asupra acordarii unor drepturi banesti membrilor asociatiei de proprietari care desfasoara activitati lucrative folositoare acesteia, in limita bugetului de venituri si cheltuieli adoptat de adunarea generala a proprietarilor.

Articolul 36

Administratorul, persoana fizica sau juridica, are, in principal, urmatoarele atributii:

a)prestarea serviciilor in mod profesional;

b)gestionarea bunurilor materiale si a fondurilor banesti;

c)efectuarea formalitatilor necesare in angajarea contractelor cu furnizorii de servicii pentru exploatarea si intretinerea cladirii, derularea si urmarirea realizarii acestor contracte;

d)asigurarea cunoasterii si respectarii regulilor cu privire la proprietatea comuna;

e)gestionarea modului de indeplinire a obligatiilor cetatenesti ce revin proprietarilor in raport cu autoritatile publice. Obligatiile cetatenesti sunt cele stabilite, potrivit legii, de adunarea generala a proprietarilor;

f)indeplinirea oricaror alte obligatii expres prevazute de lege.

Articolul 37

Pentru lucrarile privind proprietatea comuna, administratorul, tinand seama de pret, durata de executie si calitate, supune spre analiza, selectie de oferte si aprobare comitetului executiv al asociatiei de proprietari ofertele operatorilor economici care satisfac cerintele, in vederea executarii lucrarilor, conform legislatiei in vigoare.

Articolul 38

Pentru protejarea intereselor proprietarilor si ale asociatiei de proprietari impotriva riscurilor aferente activitatii de administrare intr-un condominiu, administratorii de imobile, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, pot incheia polite de asigurare de raspundere civila profesionala. Asigurarea de raspundere civila profesionala nu acopera riscurile cu privire la frauda, inselaciune, deturnare de fonduri infaptuite cu buna-stiinta. Persoanele care nu au calitatea de administrator de imobile nu pot incheia polite de asigurare de raspundere civila profesionala.

Articolul 39

Proprietatea comuna poate fi utilizata de catre terti, persoane fizice sau juridice, de drept public ori de drept privat, numai cu acordul majoritatii proprietarilor membri ai asociatiei si al proprietarilor direct afectati de vecinatate, in baza unui contract de inchiriere, de folosinta sau de concesiune.

Articolul 40

Asociatia de proprietari are obligatia sa ia masuri cu privire la imbunatatirea confortului termic al cladirii.

Articolul 41

Modificarile constructive si utilizarea in alte scopuri a unor parti sau elemente de constructie ale cladirii, cum ar fi: ancorarea de reclame pe pereti, suspendarea de stalpi, pereti, scari interioare si altele asemenea, se vor putea face numai pe baza deciziei comitetului executiv, cu acordul proprietarilor direct afectati si, dupa caz, pe baza unui proiect tehnic intocmit de institutii de specialitate, verificat de un expert autorizat, precum si cu autorizatia pentru executarea de lucrari, eliberate in conditiile legii.

Articolul 42

Schimbarea destinatiei locuintelor, precum si a spatiilor cu alta destinatie decat aceea de locuinta fata de destinata initiala, conform proiectului initial al cladirii cu locuinte, se poate face numai cu avizul comitetului executiv si cu acceptul proprietarilor direct afectati cu care se invecineaza, pe plan orizontal si vertical, spatiul supus schimbarii.

Articolul 43

Pentru lucrari majore cu privire la exploatarea, intretinerea, repararea, consolidarea, reabilitarea si modernizarea proprietatii comune, asociatia de proprietari poate angaja, in numele proprietarilor si cu semnatura lor individuala, credite bancare sau orice alte forme de creditare, conform prevederilor legale.

Articolul 44

Pentru riscurile cu privire la proprietatea comuna, asociatia de proprietari, in numele proprietarilor asociati, poate incheia polite de asigurare.

CAPITOLUL VI: Cheltuielile asociatiei de proprietari

Articolul 45

(1)Anul fiscal al asociatiei de proprietari este anul calendaristic.

(2)Inainte de inceputul urmatorului an fiscal si pentru fiecare an fiscal ce urmeaza, comitetul executiv va pregati si va prezenta proprietarilor in adunarea generala un buget anual de venituri si cheltuieli, suficient pentru a acoperi cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv fondurile necesare organizarii si functionarii acesteia.

(3)Proprietarii membri ai asociatiei de proprietari au obligatia sa aprobe si un fond de reparatii anual, necesar pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune. Comitetul executiv va pregati si va prezenta adunarii generale suma anuala necesara pentru constituirea sau completarea acestui fond, care se alimenteaza in avans, in transe lunare egale, prevazute in lista de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari. Platile pentru repararea si imbunatatirea proprietatii comune se vor face din fondul de reparatii. Proprietarii membri ai asociatiei de proprietari pot aproba si alte fonduri cu caracter special.

(4)Asociatia de proprietari poate deschide unul sau mai multe conturi la oricare unitate bancara, in conditiile legii.

Articolul 46

Toti proprietarii au obligatia sa plateasca lunar, conform listei de plata a cheltuielilor asociatiei de proprietari, in avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contributie ce le revine la cheltuielile asociatiei de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociatia de proprietari.

Articolul 47

Cheltuielile asociatiei de proprietari sunt urmatoarele:

a)cheltuieli pe numar de persoane care locuiesc sau desfasoara activitati in proprietati individuale;

b)cheltuieli pe consumuri individuale;

c)cheltuieli pe cota-parte indiviza, in functie de suprafata utila a proprietatii individuale;

d)cheltuieli pe beneficiari, aferente serviciilor individuale ale proprietarilor, dar gestionate financiar prin intermediul asociatiei de proprietari;

e)cheltuieli pe consumatori tehnici;

f)cheltuieli de alta natura.

Articolul 48

(1)Stabilirea si repartizarea sumei care priveste proprietatea comuna ce revine fiecarui proprietar din cadrul condominiului se fac proportional cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna.

(2)Cheltuielile efectuate de asociatia de proprietari pentru plata unor servicii de utilitati publice sau de alta natura, legate de proprietatile individuale din condominiu si care nu se factureaza individual pe fiecare dintre acestea, se repartizeaza dupa acelasi criteriu care a stat la baza emiterii facturii, in conformitate cu prevederile contractului incheiat cu furnizorul respectivului serviciu.

Articolul 49

(1)Asociatia de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizari pentru orice suma cu titlu de restanta, afisata pe lista de plata. Penalizarile nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de intarziere si se vor aplica numai dupa o perioada de 30 de zile care depaseste termenul stabilit pentru plata, fara ca suma penalizarilor sa poata depasi suma la care s-au aplicat.

(2)Termenul de plata a cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, afisate pe lista lunara de plata, este de maximum 20 de zile calendaristice.

(3)Sumele rezultate din aplicarea penalitatilor de intarziere vor face obiectul fondului de penalitati al asociatiei de proprietari si se vor utiliza numai pentru plata penalizarilor impuse asociatiei de proprietari de catre terti si pentru cheltuieli cu reparatiile asupra proprietatii comune sau alte cheltuieli de natura administrativa.

Articolul 50

(1)Asociatia de proprietari are dreptul de a actiona in justitie pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit.

(2)Actiunea asociatiei de proprietari este scutita de taxa de timbru.

(3)Sentinta data in favoarea asociatiei de proprietari, pentru sumele datorate de oricare proprietar, poate fi pusa in aplicare pentru acoperirea datoriilor prin orice modalitate permisa de Codul de procedura civila.

Articolul 51

(1)Asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si altor spatii proprietati individuale ale proprietarilor din condominiu, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cota de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari, dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute.

(2)Privilegiul se inscrie in registrul de publicitate imobiliara al judecatoriei, la cererea presedintelui asociatiei de proprietari, pe baza extraselor de pe ultima lista lunara de plata a cotelor de contributie din care rezulta suma datorata cu titlu de restanta. Privilegiul se radiaza la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a proprietarului, pe baza chitantei ori a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei datorate.

(3)Operatiunile de publicitate imobiliara privitoare la privilegiul prevazut la alin. (1) si (2) sunt scutite de taxa de timbru.

CAPITOLUL VII: Raportul dintre administratia publica locala si centrala si asociatiile de proprietari

Articolul 52

(1)Consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti sprijina activitatea asociatiilor de proprietari pentru realizarea scopurilor si sarcinilor ce le revin, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

(2)Consiliile locale organizeaza in cadrul aparatului propriu un compartiment specializat in sprijinirea si indrumarea asociatiilor de proprietari.

Articolul 53

(1)Compartimentele specializate infiintate in cadrul autoritatii publice locale indruma si sprijina proprietarii pentru a se constitui in asociatii de proprietari.

(2)Consiliile locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti indruma si sprijina asociatiile de proprietari pentru indeplinirea obligatiilor locale ce le revin asupra proprietatii comune.

Articolul 54

(1)Persoanele fizice care au calitatea de administrator de imobile sunt atestate de catre primar, la propunerea compartimentelor specializate din cadrul autoritatii administratiei publice locale, in baza unei hotarari a consiliului local.

(2)Atestatul are drept scop certificarea calitatilor profesionale ale persoanelor care doresc sa practice activitatea de administrare a imobilelor la asociatiile de proprietari.

Articolul 55

Consiliile locale, cu sprijinul aparatului propriu al consiliilor judetene, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucuresti, exercita controlul asupra activitatii financiar-contabile din cadrul asociatiilor de proprietari, din oficiu ori la solicitarea unuia sau mai multor membri ai asociatiei de proprietari.

CAPITOLUL VIII: Sanctiuni

Articolul 56

(1)Constituie contraventii urmatoarele fapte:

a)neluarea de catre proprietari, de catre asociatia de proprietari sau de catre comitetul executiv al asociatiei de proprietari a tuturor masurilor necesare pentru repararea si mentinerea in stare de siguranta a cladirii si a instalatiilor comune aferente (ascensor, hidrofor, instalatii de alimentare cu apa, de canalizare, de incalzire centrala, de preparare si distribuire a apei calde, instalatii electrice si de gaze, centrale termice, crematorii, instalatii de colectare a deseurilor, instalatii de antena colectiva, telefonie etc.) pe toata durata existentei acestora;

b)neindeplinirea atributiilor de catre presedinte, membrii comitetului executiv, cenzori, administrator de imobil;

c)neexecutarea de catre proprietar a lucrarilor de intretinere, reparatii sau de inlocuire a elementelor de constructii si instalatii aflate in proprietatea sa individuala, daca aceasta este de natura sa aduca prejudicii celorlalti proprietari;

d)schimbarea de catre proprietar a destinatiei locuintei fara autorizatiile si aprobarile legale;

e)modificarea aspectului proprietatii comune, precum si a elementelor constructive ale cladirii fara aprobarile si autorizatiile legale;

f)neaplicarea sau nerespectarea prevederilor prezentei legi de catre functionarii publici si personalul angajat al autoritatilor publice locale si centrale, inclusiv personalul regiilor ori al societatilor furnizoare de servicii publice de utilitati, daca fapta nu a fost comisa in astfel de imprejurari incat sa constituie infractiune.

(2)Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a)faptele prevazute la lit. a), b) si c) se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 3.000 lei;

b)fapta prevazuta la lit. d), cu amenda de la 200 lei la 1.000 lei;

c)faptele prevazute la lit. e) si f), cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei.

(3)Sanctiunile pentru contraventiile prevazute la alin. (1) lit. a)-e) se aplica persoanelor fizice constatate vinovate, iar cea prevazuta la alin. (1) lit. f) functionarilor publici sau personalului angajat al autoritatilor publice, inclusiv personalului regiilor ori societatilor furnizoare de servicii de utilitati publice.

(4)Constatarea contraventiilor prevazute de prezenta lege, facuta la sesizarea oricarei persoane interesate, precum si aplicarea sanctiunilor corespunzatoare se fac de catre persoanele imputernicite de Inspectoratul de Stat in Constructii si de Ministerul Internelor si Reformei Administrative, de primari sau de imputernicitii acestora.

Articolul 57

Prevederile art. 56 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

CAPITOLUL IX: Dispozitii tranzitorii si finale

Articolul 58

(1)Institutiile administratiei publice locale ori centrale sau orice alte societati de stat, care detin in proprietate apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinta in cladirile de locuinte, au aceleasi drepturi si obligatii ca oricare alt proprietar din condominiu si au obligatia sa mandateze persoane fizice sau juridice pentru a colabora cu asociatia de proprietari.

(2)Raporturile juridice ale proprietarului, stabilite de comun acord cu chiriasul, indiferent de statutul locuintei, precum si nerespectarea obligatiilor contractuale de catre chirias nu absolva proprietarul de la obligatiile sale fata de asociatia de proprietari prevazute in prezenta lege.

Articolul 59

In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, impreuna cu Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, Ministerul Transporturilor si Ministerul Justitiei vor elabora si supune spre adoptare Guvernului normele metodologice de punere in aplicare a prevederilor acesteia.

Articolul 60

Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Articolul 61

La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga: art. 35 alin. 3, art. 351, art. 36, art. 64, art. 69 si anexa nr. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 393 din 31 decembrie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, Ordonanta Guvernului nr. 85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 554 din 1 septembrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 234/2002, precum si orice alte dispozitii contrare.

LEGISLATIA COMPLETA (DIRECTA SI INDIRECTA) PENTRU ASOCIATIILE DE PROPRIETARI

Legislatia specifica

Legislatia financiar-contabila, fiscala si contributii sociale

Legislatia serviciilor publice (energie termica, apa si canalizare, salubrizare, gaze)

Legislatia tehnica

Legislatia ajutoarelor sociale

Legislatia muncii, pregatirii profesionale si autorizarii

Legislatia ordinii publice

Legislatia protectiei consumatorilor si cetatenilor

Legislatia administratiei publice

Alte legi utile in domeniu

Recomandam ca fiecare asociatie de proprietari sa detina un dosar cu toate legile si actele normative precizate mai sus! Numai asa veti putea verifica legalitatea si corectitudinea informatiilor pe care le primiti pe diverse cai!

NORME UE PRIVIND ASOCIATIILE DE PROPRIETARI

GHID PRACTIC PRIVIND COPROPRIETATEA ASUPRA CLADIRILOR DE LOCUIT DIN TARILE IN TRANZITIE

NATIUNILE UNITE

New York si Geneva, 2003

NOTA

Simbolurile documentelor Natiunilor Unite sunt formate din majuscule combinate cu figuri. Mentionarea unui astfel de simbol indica o trimitere la un document al Natiunilor Unite.

*

*     *

Denumirile intrebuintate si prezentarea materialului din aceasta publicatie nu implica exprimarea unei opinii a Secretariatului Natiunilor Unite privind statutul legal al unei tari, teritoriu sau oras dintr-o zona, a autoritatilor acestora, sau privind delimitarea frontierelor sau hotarelor lor.

PUBLICATIE A NATIUNILOR UNITE Sales No. E. 03.II.E.20ISBN 92-1-116834-1

Cea mai buna solutie pentru protectia asociatiei de proprietari impotriva restantierilor

PRIVILEGIUL IMOBILIAR

Introducere

Cea mai mare problema in cadrul asociatiilor de proprietari o reprezinta restantierii, indiferent de statutul acestora: nevoiasi sau rau-platnici, privati sau de stat, persoana fizica sau juridica. De multe ori rau-platnicii, si nu numai, ajung in situatia sa-si piarda apartamentele prin executare silita la cererea unui creditor: persoana juridica (banca etc.) sau persoana fizica. In situatia in care conducerea asociatiei de proprietari, fata de care proprietarul restantier are datorii, nu stie despre datoriile pe care respectivul le are si fata de altii, la punerea bunurilor acestuia in executare (apartament), asociatia risca sa nu isi poata recupera sumele restante in acel moment. Astfel, dupa ce apartamentul a fost pus in executare sau a intrat in posesia unui nou proprietar, asociatia, pentru restantele respective, trebuie sa se indrepte in continuare impotriva fostului proprietar doar daca acesta mai are alte bunuri sau este angajat la vreo institutie pentru a se mai putea recupera ceva, noul proprietar neavand nici o obligatie cu privire la datoriile fostului proprietar catre asociatia de proprietari. Practica ne dovedeste ca nu s-au mai putut recupera banii de la fostul proprietar. Pentru a preveni astfel de situatii care sunt in detrimentul tuturor proprietarilor dintr-un imobil, in anul 1999, F.A.P.R. a solicitat si colaborat, la vremea respectiva, cu M.L.P.T.L. (Ministerul Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei) propunand Parlamentului Romaniei o modificare legislativa, emitandu-se astfel Legea nr. 145/1999, pentru completarea si modificarea Legii nr. 114/1996. Prin aceasta lege s-a instituit PRIVILEGIUL IMOBILIAR in favoarea asociatiei de proprietari adica printr-o simpla actiune la Judecatoria de teritoriu (sector/localitate) indiferent de actiunea proprietarului sau a vreunui alt creditor al acestuia, asociatia de proprietari are prioritate atunci cand se pune in vanzare/executare apartamentul proprietarului respectiv adica este prima careia i se achita datoriile pe care le avea respectivul proprietar dupa care ce ramane din vanzare se achita celorlalti creditori. Practic prin aceasta actiune, extrem de simpla si ieftina, conducerea asociatiei de proprietari sta linistita si este protejata impotriva oricarei actiuni asupra proprietatii/apartamentului respectiv pana la stingerea datoriei fata de asociatia de proprietari.

Ce trebuie facut

Riscul major care poate aparea oricand daca nu se inscrie privilegiul imobiliar este:

– situatia instrainarii/vanzarii apartamentelor cu restante la cotele de intretinere, fara a se aduce la cunostinta cumparatorului ca acel apartament are datorii catre asociatia de proprietari. In aceasta situatie, in contractul de vanzare-cumparare, se omite cu buna stiinta introducerea clauzei potrivit careia noul proprietar preia datoriile apartamentului respectiv. In cazul in care asociatia de proprietari nu si-a asigurat o protectie pentru recuperarea debitelor, nu se va putea indrepta impotriva noului proprietar pentru a-l obliga la plata datoriilor catre asociatie pentru perioada anterioara incheierii contractului de vanzare-cumparare, ci va putea actiona numai impotriva fostului proprietar. In aceasta situatie suma respectiva practic nu mai poate fi recuperata si va fi suportata cu titlu de „pierdere financiara” de catre toti proprietarii din imobil functie de suprafata utila a apartamentelor (cota-parte indiviza).

De aceea se impune inscrierea privilegiului imobiliar.

Conform pct. 10 din Legea nr. 145/1999, care modifica si completeaza art. 35 din Legea locuintei nr. 114/1996, „asociatia de proprietari are un privilegiu imobiliar cu rang prioritar asupra apartamentelor si a altor spatii, proprietate a membrilor sai, precum si un privilegiu asupra tuturor bunurilor mobile ale acestora, pentru sumele datorate cu titlu de cote de contributie la cheltuielile asociatiei de proprietari daca acestea reprezinta o restanta de cel putin 3 luni”.

Privilegiul imobiliar se va intabula in partea a III-a a Cartii Funciare, conform procedurii publicitatii imobiliare, la cererea scrisa a presedintelui asociatiei de proprietari si va purta stampila asociatiei de proprietari.

Cererea de inscriere a privilegiului imobiliar, prezentata ca model mai jos, se adreseaza Biroului de Carte Funciara al Judecatoriei in a carei circumscriptie este situat imobilul (sector sau localitate). La cerere se vor anexa, in doua exemplare, extrase/copii de pe listele lunare de plata a cotelor de contributie avand stampila asociatiei de proprietari, din care sa rezulte suma datorata. Cererea poate fi depusa de presedintele asociatiei de proprietari sau de catre o alta persoana imputernicita de acesta (administrator, membru comitet executiv, proprietar, avocat, consilier juridic s.a.), care va atasa procura/imputernicirea, imputernicirea avocatiala sau delegatia de jurisconsult.

Privilegiul este opozabil celorlalti creditori numai de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate din cadrul Biroului de Carte Funciara.

Operatiunile privitoare la privilegiu sunt scutite de plata taxei de timbru.

Acest privilegiu opereaza numai dupa cheltuielile de judecata datorate tuturor creditorilor in interesul carora au fost facute.

Privilegiul se radiaza la cererea presedintelui asociatiei de proprietari sau a altei persoane imputernicite de acesta, dar si la cererea proprietarului in baza chitantei sau a altui inscris prin care asociatia confirma plata sumei restante catre asociatia de proprietari.

Executarea silita se va efectua numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile ori a altui inscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

Astfel la actiunea oricarui alt creditor al proprietarului respectiv, prioritate la recuperarea sumelor obtinute prin executarea silita are asociatia de proprietariindiferent de statutul celorlalti creditori: banca, firma, institutie de stat etc.

In plus, daca proprietarul cu datorii vrea sa vanda apartamentul fara stiinta asociatiei acesta nu va putea sa il vanda atata timp cat la Biroul de Carte Funciara apare ca apartamentul are datorii fata de asociatia de proprietari, adica Certificatul de sarcini care se elibereaza obligatoriu la vanzare-cumparare arata ca apartamentul este grevat de sarcini si noul proprietar, in cunostinta de cauza, numai daca doreste va putea prelua obligatoriu si datoriile fostului proprietar prin prevedere expresa in contractul de vanzare-cumparare.

IMPORTANT: Numai prin aceasta procedura, simpla, ieftina si eficace, asociatia de proprietari poate sta fara griji, se poate proteja impotriva sustragerii unui proprietar de la plata obligatiilor pe care le are fata de asociatia de proprietari, indiferent de actiunea acestu

Precizari legislative privind tipul facturilor si chitantelor de plata a intretinerii

HOTARAREA GUVERNULUI Nr. 1.588/19.12.2007

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari

publicata in M.O. nr. 43 din 18 ianuarie 2008

Art. 22. – (8) In situatia in care asociatia de proprietari angajeaza un casier, acesta raspunde de efectuarea operatiunilor de incasari si plati in numerar, cu respectarea prevederilor Regulamentului operatiunilor de casa. La asociatiile de proprietari care opteaza pentru conducerea contabilitatii in partida simpla, administratorii de imobile pot cumula si functia de casier.

Pentru incasarile in numerar asociatia de proprietari are obligatia sa emita chitante care vor cuprinde obligatoriu urmatoarele date: numarul de ordine, in baza unei serii, care identifica chitanta in mod unic; data emiterii facturii; denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare fiscala ale asociatiei de proprietari pentru care se emite chitanta.

Art. 24. – (2) Fondul de rulment se constituie prin plata anticipata a cotei ce revine fiecarui proprietar, potrivit hotararii adunarii generale a asociatiei de proprietari, iar reintregirea fondului de rulment se face lunar, prin plata sumelor afisate pe lista de plata.

Pentru incasarea fondului de rulment, casierul asociatiei de proprietari elibereaza chitanta personalizata separata.

Art. 11. – Dupa infiintarea asociatiei de proprietari, aceasta se identifica prin denumire, adresa condominiului, incheierea judecatorului-delegat sau orice alt document legal acordat la infiintare si prin codul de identificare fiscala al asociatiei.Actele care emana de la asociatiile de proprietari vor cuprinde atributele de identificare.

Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr. 2.226/27.12.2006

privind utilizarea unor formulare financiar-contabile de catre persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata

publicat in M.O. nr. 1.056 din 30.12.2006

– extrase utile asociatiilor de proprietari –

Art. 1. – (1) Incepand din data de 1 ianuarie 2007, continutul minimal obligatoriu pentru formularul de factura [n.n.: si chitanta conform art. 5 alin. (2) din prezentul Ordin] este cel prevazut la art. 155 alin. (5) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, denumita in continuare Codul fiscal[n.n.: prezentat mai jos].

Art. 4. – (1) Normele de intocmire si utilizare a facturii sunt cele prevazute in anexa nr. 3 care face parte integranta din prezentul ordin si se aplica numai de catre persoanele stabilite in Romania, in conformitate cu prevederile art. 125-1 alin (2) din Codul fiscal.

Art. 5. – (1) Persoanele prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, vor asigura un regim intern de numerotare a facturii in conformitate cu prevederile cuprinse in anexa nr. 4 care face parte integranta din prezentul ordin.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica si altor formulare financiar-contabile care stau la baza inregistrarii de venituri, cum ar fi: monetar, chitanta si altele, dupa caz, precum si avizului de insotire a marfii.

Art. 6. – (1) Persoanele care nu au obligatia, in conformitate cu prevederile legale, de a emite factura vor inregistra veniturile realizate zilnic utilizand monetarul,chitanta sau alte documente specifice, dupa caz.

Legea nr. 343/2006 si O.G. nr. 43/2006

pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

publicate in M.O. nr. 662/01.08.2006 cu rectificare in M.O. nr. 765/07.09.2006 si respectiv M.O. nr. 722/23.08.2006

– extrase utile asociatiilor de proprietari –

Art. 155. – (5) Factura [n.n.: si chitanta conform art. 5 alin. (2) din O.M.F.P. nr. 2226/2006 mai sus precizat] cuprinde in mod obligatoriu urmatoarele informatii:

  1. a) numarul de ordine, in baza uneia sau mai multor serii, care identifica factura in mod unic;
  2. b) data emiterii facturii;
  3. c) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare fiscala prevazut la art. 153, dupa caz, ale persoanei juridice care emite factura.

Nota: S-a eliminat obligativitatea de a face facturi si chitante cu regim special la Imprimeria Nationala sau la firmele de specialitate din comert, dar nu s-a eliminatobligativitatea de a personaliza facturile si chitantele prin inscrierea datelor asociatiei (denumirea completa, adresa, autorizatia, codul fiscal), inclusiv inserierea si numerotarea acestora asa cum face Federatia de 2 ani de zile. Nu riscati sa nu respectati legea crezand ce spune x sau y pentru ca amenzile si neplacerile sunt foarte mari (a se vedea prevederile Codului de procedura fiscala cu privire la sanctiuni si amenzi prezentate in continuare).

DEBRANSAREA DE LA SISTEMUL CENTRALIZAT DE INCALZIRE AL BLOCULUI

Incepand cu data de 21 Martie 2007 a intrat in vigoare Legea nr. 325/2006 – legea energiei termice – care simplifica foarte mult debransarea in sensul ca furnizorii de tip RADET nu mai pot sa impuna conditii dupa cum doresc ei.

Concret la Capitolul – Protectia utilizatorului de energie termica – la art. 30 alin. (1) se definesc foarte clar conditiile in care se poate face debransarea si anume:

  1. Acordul scris al asociatiei de proprietari. In acest scop asociatia va hotari, o singura data, printr-o adunare generala conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca proprietarii care doresc sa se debranseze de la instalatia de caldura a blocului astfel incat interesele de proprietate ale celorlalti proprietari sa nu fie afectate.
  2. Acordul vecinilor de apartament (sus, jos, stanga, dreapta). Acordul vecinilor se poate da direct pe cererea aprobata de presedintele asociatiei de proprietari.
  3. Anuntarea, in scris, a furnizorului local de caldura inainte cu 30 de zile.

Conditiile pe care le poate impune asociatia si, in special, vecinii de apartament sunt:

  1. Realizarea unei surse proprii de incalzire si preparare apa calda cu instalatii si echipamente reglementate legal pe piata romaneasca conform normelor I.S.C.I.R.
  2. Contorizare proprie pentru consumul de gaze naturale utilizate pentru incalzirea apartamentului si pentru prepararea apei calde.
  3. Contorizare proprie pentru consumul de apa rece pentru toate instalatiile aferente proprietatii.
  4. Evacuarea corespunzatoare a reziduurilor toxice rezultate din arderea gazelor naturale.

Daca proprietarul isi asuma si respecta aceste conditii asociatia de proprietari si vecinii nu vor fi afectati si nu au nici un motiv obiectiv si legal sa refuze cererea proprietarului care doreste sa se debranseze.

Debransarea se face, in afara sezonului rece, pe baza de cerere-angajament scrisa catre presedinte cu asumarea, de proprietarul care se debranseaza, a raspunderii totale fata de respectarea conditiilor impuse de asociatie si de vecini de apartament.

Prin cererea aprobata asociatia de proprietari si vecinii nu isi asuma nici o responsabilitate cu privire la lucrarile care se executa (conducta de alimentare cu gaze naturale si instalatia de incalzire a apartamentului care se debranseaza).

In conditiile in care statul roman nu ofera alte conditii cetatenilor acestia au dreptul sa aleaga ceea ce considera ei ca este bun (si nu impus) si sa utilizeze instrumentele economiei de piata pentru a-si asigura in mod individual, la nivel de familie, o viata mai buna.

al vostru avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

Avocat specializat protectia consumatorului

www.coltuc.ro

avocat@coltuc.ro

0745150894

legislatie.just.ro – Portalul legislativ

de

Portalul legislativ a fost dezvoltat în cadrul proiectului „Implementarea Portalului N-Lex”, implementat de către Ministerul Justiţiei în perioada octombrie 2012 – februarie 2015. Proiectul a beneficiat de finanţare nerambursabilă din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

legislatie.just.ro
legislatie.just.ro

Proiectul a urmărit îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei serviciilor de asigurare a accesului cetăţenilor la legislaţie, precum şi alinierea la standardele europene în domeniu, prin dezvoltarea unei aplicaţii electronice, interconectate cu portalul european comun al legislaţiilor naţionale N-Lex, care să permită accesul gratuit al cetăţenilor şi al instituţiilor publice şi private, atât de pe teritoriul României, cât şi din spaţiul Uniunii Europene, la o bază de date legislativă naţională, gestionată de Ministerul Justiţiei.

Portalul european comun al legislaţiilor naţionale N-Lex este rezultatul colaborării dintre Oficiul pentru Publicaţii al UE şi guvernele statelor membre, acesta permiţând accesul oricărei persoane interesate la legislaţia Statelor Membre. Portalul N-Lex poate accesat la următoarea adresă de internet: http://eur-lex.europa.eu/n-lex/.

Legea penala mai favorabila conform art. 5 alin. (1) din Codul penal este aplicabila infractiunilor savarsite anterior datei de 1 februarie 2014

de

Curtea de Apel Targu Mures — Sectia penala si pentru cauze cu minori a dispus, prin incheierea din 4 iulie 2014, pronuntata in Dosarul nr. 7.269/320/2011, sesizarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in temeiul dispozitiilor art. 475 din Codul de procedura penala, in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei probleme de drept: „Art. 5 alin. (1) din Codul penal trebuie interpretat in sensul ca legea penala mai favorabila este aplicabila, in cazul infractiunilor savarsite anterior datei de 1 februarie 2014, care nu au fost inca judecate definitiv si fata de care s-a implinit prescriptia raspunderii penale pana la data de 20 mai 2014 in interpretarea data art. 5 prin Decizia nr. 2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, insa fata de care prescriptia raspunderii penale nu este implinita, in interpretarea data aceluiasi text legal prin Decizia nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale. in cazul unui raspuns negativ la prima intrebare, principiul legalitatii pedepsei permite ca, in situatii precum cea in speta, dupa revirimentul jurisprudential din 20 mai 2014, sa se aplice o condamnare in ipoteza in care, la momentul dezbaterilor judiciare raspunderea penala era prescrisa si participantii la procesul penal nu au avut nicio disputa asupra acestei chestiuni?”.

Punctele de vedere exprimate de curtile de apel si instantele de judecata arondate

Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca, in majoritate, punctele de vedere comunicate de catre instante au fost in sensul ca si in cazul infractiunilor comise anterior datei de 1 februarie 2014, care nu au fost judecate definitiv pana la data de 20 mai 2014, dispozitiile art. 5 din Codul penal trebuie aplicate conform celor statuate prin Decizia nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale.

In ceea ce priveste analiza prescriptiei raspunderii penale, aceasta se face la momentul deliberarii si pronuntarii hotararii.

Opinia specialistilor consultati

In conformitate cu dispozitiile art. 476 alin. (10) raportat la art. 473 alin. (2} din Codul de procedura penala,a fost solicitata specialistilor in drept penal opinia asupra problemei de drept supusa dezlegarii.

Asupra chestiunii ce formeaza obiectul intrebarii preliminare si-a exprimat punctul de vedere Facultatea de Drept din cadrul Universitatii „Nicolae Titulescu” din Bucuresti.

In ceea ce priveste prima parte a chestiunii de drept sjpusa analizei s-a aratat ca, in cazul situatiilor tranzitorii care au inclus si perioada 30 aprilie 2014—20 mai 2014, dezlegarea data de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia nr. 2/2014 va trebui considerata „lege penala mai favorabila”, in interpretarea decurgand din art. 7 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, fiind determinata de un act cu valoare obligatorie.

Referitor la cea de-a doua parte a chestiunii de drept, ridicata de instanta de trimitere, s-a aratat ca ramane fara obiect, in conditiile in care raspunsul Sa prima intrebare este unul afirmativ.

S-a mentionat ca, totusi, la nivel ipotetic, situatia pusa in discutie de instanta de trimitere nu ar trebui privita prin raportare la principiul legalitatii pedepsei, ci la dreptul la un proces echitabil, deoarece este evident faptul ca o parte care nu a avut posibilitatea de a formula aparari cu privire la o anumita situatie juridica in defavoare, ce eventual i-ar putea fi opozabila, nu a beneficiat de un proces echitabil, prin raportare la rigorile CEDO in materie.

Jurisprudenta relevanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului

Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu incidenta in cauza de fata, este reprezentata de acele hotarari care pun in discutie conceptul de lege si previzibiIitatea ei, de exemplu, Dragotoniu si Militaru-Pidhorni c. Romaniei, Del Rio Prada c. Spania s.a.

ICCJ a decis admiterea sesizarii formulate de Curtea de Apel Targu Mures — Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, in Dosarul nr. 7.269/320/2011 prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept in sensul daca „art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretat ca legea penala mai favorabila este aplicabila, in cazul infractiunilor savarsite anterior datei de 1 februarie 2014, care nu au fost inca judecate definitiv si fata de care s-a implinit prescriptia raspunderii penale pana la data de 20 mai 2014 in interpretarea data prin Decizia nr. 2/2014 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, insa fata de care prescriptia raspunderii penale nu este implinita, in interpretarea data aceluiasi text legal prindecizia nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale”.

Stabileste ca dispozitiile art. 5 alin. 1 din Codul penal trebuie interpretate, inclusiv in materia prescriptiei raspunderii penale, in sensul ca legea penala mai favorabila este aplicabila in cazul infractiunilor savarsite anterior datei de 1 februarie 2014 care nu au fost inca judecate definitiv, in conformitate cu Decizia nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale

Cum Se Interpreteaza Demisia:Un Drept sau O Obligatie.Cum,cand,unde?

de
Cum imi dau demisia
Cum imi dau demisia

Trebuie stiut, insa, faptul ca, din punct de vedere legal, demisia este un drept exclusiv al salariatului, care trebuie sa fie exercitat liber si neconditionat de nimeni.

Prin urmare, salariatul care este constrans sa demisioneze poate obtine in instanta anularea demisiei sale daca dovedeste ca aceasta nu a fost rezultatul liberei sale vointe si ca si-a dat consimtamantul ca urmare a unor acte de presiune efectuate de angajator asupra sa.

Vezi mai jos ce conditii trebuie sa indeplineasca demisia pentru a fi considerata legala.

Demisia – dreptul unilateral al salariatului

Potrivit Codului Muncii, demisia este un drept exclusiv al salariatilor, care rezulta deci din exprimarea libera a consimtamantului acestora, si nu ca urmare a constrangerilor angajatorului de natura sa afecteze (vicieze) liberul consimtamant al salariatilor.

Prin urmare, salariatii care au consimtit sa demisioneze ca urmare a constrangerilor angajatorului pot solicita in instanta anularea demisiei lor.

atentieAtentie: Nu orice influenta a angajatorului asupra demisiei salariatului poate fi considerata o constrangere a salariatului de a demisiona in sensul vicierii liberului sau consimtamant; in fond, demisia este, in cele mai multe din cazuri, influentata de comportamentul angajatorului, ea survenind, in mod firesc, ca urmare a nemultumirilor salariatului legate de locul sau de munca. Pentru a reusi anularea actului demisiei in fata instantei, salariatul trebuie sa dovedeasca ca i-a fost viciat (afectat) consimtamantul prin violenta (in sensul amenintarii salariatului cu un rau de natura patrimoniala ori fizica).

Conditiile unei demisii legale

Pentru a fi corecta si legala, demisia trebuie sa indeplineasca cateva conditii:

  • sa fie formulata in scris si inregistrata la angajator – in cazul refuzului angajatorului de a o inregistra, notificarea de demisie poate fi transmisa prin posta/curier/executor judecatoresc sau se poate dovedi ca a fost inaintata spre inregistrare, prin orice mijloc de proba
  • sa se realizeze cu respectarea termenului de preaviz

Termenul de preaviz care trebuie acordat de salariat in cazul demisiei este cel prevazut in contractul de munca, fara ca acesta sa poata depasi, insa, termenul maxim prevazut de lege, si anume (i) 20 de zile lucratoare, pentru functiile de executie sau (ii) 45 de zile lucratoare, pentru functiile de conducere.

In mod exceptional, salariatul nu va fi obligat sa acorde preaviz: (1) atunci cand angajatorul renunta in mod expres la intregul termen de preaviz sau (2) atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin contractul de munca (spre exemplu, obligatia de plata a salariului). Desigur, angajatorul poate renunta si doar partial la termenul de preaviz, caz in care, salariatul care demisioneaza va trebui sa respecte un termen de preaviz inainte de a parasi compania, insa un termen mai mic fata de cel stipulat in contract.

atentieAtentie: Preavizul la demisie nu poate fi niciodata mai mare de 20, respectiv 45 de zile lucratoare, nici macar daca salariatul si-ar da consimtamantul scris in acest sens.

Nu in ultimul rand, trebuie stiut faptul ca legea nu prevede un model standard care sa fie respectat pentru demisie; prin urmare, salariatul poate intocmi scrisoarea/notificarea de demisie in ce modalitate doreste, fara a trebui sa foloseasca vreo exprimare deosebita.

De asemenea, legea nu impune salariatului obligatia de a-si motiva demisia ori de a obtine o aprobare din partea angajatorului cu privire la demisie. Asadar, in niciun caz angajatorul nu se poate impotrivi demisiei salariatului, nici printr-un refuz de a o inregistra, nici printr-un refuz de a o aproba.

Semnificatia hotararii irevocabile pe denominare de la Tribunalul Galati pentru procesele impotriva bancilor.Precedent care se poate aplica tuturor proceselor pe denominare chf

de

Hotararea denominare Galati
Hotararea denominare Galati

Semnificatia hotararii irevocabile pe denominare de la Tribunalul Galati pentru procesele impotriva bancilor

O clienta a Volksbank, prima care obtine decizia irevocabila prin care creditul in franci elvetieni va fi convertit in lei la cursul de la data acordarii, plus 10%. Sentinţa de la T. Galaţi care obligă la conversia unui credit din franci în lei la cursul de la acordare a rămas definitivă si irevocabila.

Ieri Tribunalul Galati da o hotarare irevocabila pe denominare impotriva bancii Volksbank . Tribunalul Galaţi a respins ieri-13.11.2014 calea extraordinară de atac înaintată de Volksbank România într-un litigiu care vizează conversia în lei a unui credit în franci elveţieni.

În 27 iunie, Tribunalul Galaţi obligase în recurs banca să convertească creditul reclamantei din franci elveţieni în lei la cursul de la data acordării, la care să se adauge şi o marjă de 10%. Dacă la data acordării cursul de schimb era de 1,8 lei/franc, în prezent acesta a ajuns la 3,68 lei/franc, adică dublu. Adăugarea marjei de 10% face ca conversia să se facă la un curs de sub 2 lei/franc, situaţie foarte avantajoasă pentru clientul băncii.

Instanţa gălăţeană a interpretat în favoarea clientului o clauză contractuală care spunea că banca poate (dar nu este obligată) converti automat în lei creditul, dacă cotaţia francului variază cu mai mult de 10% faţă de cea de la momentul acordării, clauză care n-a fost, însă, activată.

De asemnea, instanţa a dispus şi eliminarea comisionului de risc din contract şi rambursarea către reclamantă a 32.000 de lei.

O clienta din Galati a bancii Volksbank a devenit prima care obtine o decizie irevocabila prin care creditul ei in franci elvetieni va fi convertit in lei la cursul de la data acordarii, plus 10%.

O victorie istorica, spune avocat COLTUC MARIUS  celor cu credite in franci.

Sustinerile bancii

O decizie care nu va avea mare impact, sustin avocatii bancii, pentru ca se revine la cursul din 2008, dar si la dobanzile la lei practicate pe vremea aceea.

In urma hotararii Tribunalului din Galati, banca va fi nevoita sa accepte conversia in lei a creditului acordat in franci elvetieni in 2008, la cursul de la data acordarii plus o marja de 10%.

Avocatul Coltuc Marius spune ca decizia va putea fi invocata si in alte dosare similar.Este un precedent care urmeaza sa fie folosit intr-un fel sau altul de acum incolo in toate aceste procese

Stan Tirnoveanu, avocatul bancii: „Eu nu cred ca va fi un precedent pentru ca este un precedent intr-un singur caz. Sunt alte hotarari pe care banca nu a facut o anume publicitate, Ialomita, Oradea si alte instante au respins o asemenea aplicare a contractului si dispozitiilor legale.”

Volksbank ar vrea convertirea creditelor în franci la un curs mai mic

Recent au apărut informaţii că banca cu capital majoritar austriac, scoasă la vânzare, ar dori să rezolve problema creditelor în franci elveţieni prin conversia acestora în lei la un curs de 2,5 lei/franc, sensibil mai mic decât cel curent, cu tot cu o reducere semnificativă de peste 30% a soldului creditelor, ceea ce ar duce la reducerea ratei lunare cu aproximativ 50%.

Banca nu a dorit să comenteze această informaţie.

al vostru avocat COLTUC MARIUS VICENTIU

avocat specializat in dreptul consumatorului

Avocat COLTUC MARIUS VICENTIU a lansat ieri 12.11.2014 la sediul Electromagnetica Business Park:Ghidul lucratorului strain in Romania

de

La eveniment au participat reprezentatii a peste 30 de firme cu obiect de import.

Multumim celor prezenti

 

Pentru cei care nu au fost de fata puteti citi

Informatii din presa:Volksbank ar pregăti o ofertă pentru clienţii cu credite în franci elveţieni în perioada următoare, care presupune conversia creditelor în lei sau euro la un curs de 2,5 lei/franc

de

Operaţiunea de refinanţare/conversie a stocului de credite în franci elveţieni ar aduce o diminuare a soldului creditelor de 20-35% şi eliminarea riscului valutar, dacă debitorii acceptă această operaţiune.

Volkbank este una dintre băncile care au acordat preponderent credite în franci elveţieni în perioada de dinainte de criză, când cursul era de 1,9/2,2 lei pentru un franc. Conversia la un curs de 2,5 lei pentru un franc ar fi astfel destul de apropiată de nivelul de atunci

Piperea spune că tratează informaţia la nivel de zvon în acest moment, dar că cifrele avansate sunt destul de precise şi că arată că ar putea fi o ofertă reală în spate. „Eu cred că s-ar putea obţine un curs mai bun, de 2,2 lei/franc. Să vedem, îi voi sfătui clienţii după ce ne va fi prezentată oferta”

A se vedea mediafax.ro

Anunt oficial: pagina de Facebook Oficiala a cabinetului este www.facebook.com/avocatcoltucoficial

de

Va invitam sa intrati pe www.facebook.com/avocatcoltucoficial

si sa ne dati LIKE

 

Multumim

avocat COLTUC MARIUS VICENTIU