Acordul de mediere este o înţelegere totală, când părţile sub asistenţă şi cu ajutorul mediatorului au găsit soluţii pentru toate problemele ce au făcut obiectul medierii şi este parţială când părţile au găsit soluţii doar pentru unele probleme.
Acordul de mediere conţine exact înţelegerea părţilor şi modul în care acestea îşi vor duce la îndeplinire obligaţiile asumate prin acest contract. În acordul de mediere se pot stipula drepturi şi obligaţii noi, se pot modifica drepturi şi obligaţii ori se pot stinge drepturi sau obligaţii. De asemenea, poate conţine clauze contractuale potrivit dreptului comun în materia convenţiilor.
Valoarea juridică a unui acord de mediere este cea a unui contract bilateral, consensual, sinalagmatic. Părţile stabilesc o soluţie pentru un conflict/litigiu, soluţie ce constă în drepturi şi obligaţii reciproc agreate şi contractate cu bună credinţă şi în cunoştinţă de cauză.
Nici o parte nu poate fi forţată în niciun fel să agreeze o soluţie impusă în orice condiţii de către mediator, de către o altă parte sau orice alt participant la procesul de mediere. Orice soluţie concretizată în acordul de mediere trebuie să exprime în mod absolut voinţa exclusivă a părţilor, să fie explicită, să conţină suficiente date pentru ca obligaţiile asumate să poată produce efectele juridice dorite de părţi.
Potrivit ultimelor noutăţi legislative, se doreşte modificarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator.
Se propropune ca acordul de mediere atestat de un avocat sau de un notar să devenă titlu executoriu, proiect de lege care a fost adoptat recent de Camera Deputaţilor. Legislaţia în vigoare prevede că numai hotărârea pronunţată de instanţă, prin care se încuviinţează înţelegerea dintre părţi, constitutie titlu executoriu.
Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator a fost adoptat de Senat în octombrie 2016, dar abia ieri a primit votul favorabil din partea deputaţilor. Pentru a-şi produce efectele, proiectul trebuie promulgat de Preşedintele României şi publicat în Monitorul Oficial.
Concret, parlamentarii au decis că „acordul de mediere verificat şi atestat de către avocaţii părţilor, de către notarul public sau de către un avocat sau notar public ales de mediator cu acordul părţilor, este titlu executoriu”. Prin urmare, acordul de mediere în sine va deveni titlu executoriu, fără a mai fi nevoie ca părţile să se adreseze instanţei.
Reamintim că legislaţia în vigoare prevede că numai hotărârea pronunţată de instanţă, prin care se încuviinţează înţelegerea dintre părţi, constitutie titlu executoriu. Cu toate acestea, potrivit proiectului menţionat anterior, părţile vor avea posibilitatea, în continuare, să solicite instanţei o hotărâre cu titlu executoriu prin care înţelegerea dintre ele să fie încuviinţată, dar numai în situaţia în care dovedesc că au încercat procedura medierii, însă fără a putea ajunge la un acord.
Atragem atenţia asupra faptului că cele menţionate mai sus sunt în fază de proiect urmând a fi adoptate şi publicate în Monitorul Oficial.
Contravenţiile sunt cele mai întâlnite fapte sancţionate de către agenţii constatatori. OUG nr. 195/2002 reglemetează circulaţia pe drumurile publice iar un întreg capitol prevede răspunderea contravenţională.
Conform art. 118 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiilor se poate depune plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei rază de competenţă a fost constatată fapta.
Acest articol de lege, potrivit https://www.coltuc.ro a fost contestat pe motiv de neconstituţionalitate.
În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate s-a susţinut că prin prevederile legale criticate se instituie o competenţă teritorială exclusivă de soluţionare a plângerii contravenţionale îndreptate împotriva procesului – verbal de constatare a contravenţiilor, în favoarea exclusivă a judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost constată fapta.
Se apreciază că, prin introducerea plângerii exclusiv la instanţa în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia, cetăţeanul este privat de posibilitatea de a-şi putea pregăti o apărare eficientă, având în vedere faptul că participarea contravenientului la şedinţele de judecată este îngreunată, acesta fiind nevoit să se deplaseze la distanţe mari de domiciliul său, ceea ce implică şi cheltuieli financiare mari.
Aşa fiind, autorul excepţiei consideră că prin reglementarea criticată se aduce atingere liberului acces la justiţie al cetăţeanului, întrucât obligarea contravenientului de a se deplasa la judecătoria în a cărei rază teritorială a fost constată fapta reprezintă o condiţionare abuzivă, care îl poate pune pe acesta în situaţia de a renunţa la plângere.
Curtea Constituţională a reţinut că stabilirea competenţei teritoriale unice a instanţei de judecată pentru soluţionarea plângerii formulate împotriva procesului – verbal de constatare şi sancţionare a unei/unor contravenţii la circulaţia pe drumurile publice are în vedere aplicarea unui criteriu general şi obiectiv, şi anume cel al locului unde a fost săvârşită şi constatată contravenţia, ceea ce este pe deplin justificat şi rezonabil în considerarea specificului acestei categorii de contravenţii, şi anume mobilitatea sau starea de tranzit în care se află persoanele ce circulă pe drumurile publice şi care trebuie să respecte aceleaşi reguli de circulaţie prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002.
Chiar dacă art. 118 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 instituie competenţa teritorială exclusivă a instanţei de judecată de la locul săvârşirii şi constatării faptei contravenţionale, acest lucru nu îl obligă, în sine, pe reclamant, la cheltuieli suplimentare cauzate de deplasarea în acea localitate pentru a fi prezent la fiecare termen de judecată sau pentru a depune diverse acte procedurale necesare la dosar şi nici nu poate conduce la încălcarea dreptului de soluţionare a cauzei într-un termen rezonabil.
Tocmai în considerarea unor astfel de situaţii, legiuitorul a reglementat modalităţi alternative care să garanteze exercitarea efectivă şi deplină a drepturilor materiale şi procesuale ale oricărei persoane ce doreşte să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime.
În concluzie, prin Decizia nr. 189/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 522/2018 a fost respinsă excepţia de neconstituţionalitate.
Comisia juridică şi Comisia pentru transporturi ale Camerei Deputaţilor au dat marţi un raport favorabil pentru proiectul de lege pentru modificarea art.109 din Codul Rutier, care prevede, printre altele, că prezenţa maşinilor de poliţie cu radar trebuie presemnalizată prin panouri, cu 500-1.000 de metri înainte. Iniţiatorul proiectului de lege, deputatul PNL Florin Roman, susţine că radarele trebuie semnalizate la fel cum se face în toate ţările civilizate, iar măsurile asemănătoare în alte ţări au dus la scăderea numărului de decese în accidentele rutiere. Deputatul USR Cătălin Drulă a spus că proiectul de lege a revenit într-o formă “oribilă” şi critică partidele politice care au votat aceste modificări. Totodată, deputatul USR Cătălin Rădulescu a anunţat că a cerut Poliţiei ca în două săptămâni să vină cu propuneri de modificare a legislaţiei rutiere, astfel încât limita de viteză în toate localităţile să fie de 70 de kilometri pe oră
FALIMENT PERSONAL din România. Oficiul Național al Registrului Comerțului anunță primul caz de faliment personal al unei persoane fizice, de la intrarea în vigoare a Legii care reglementează Falimentul Personal (ianuarie 2018).
Vorbim de un român care, între 2007 și 2008, a demarat o afacere în domeniul imbiliar (construcția de blocuri și vânzarea ulterioară a apartamentelor). Antreprenorul vânduse câteva apartamente încă dinainte ca blocurile să fie gata, dar proiectul imobiliar n-a mai fost dus la bun-sfârșit. clienții rămași cu banii dați și fără apartamente l-au acționat pe debitor în judecată, pentru recuperarea daunelor.
Indiferent însă de considerentele de ordin teoretic, efectele practice ale acestei soluţii vor fi cu siguranță respingerea ca inadmisibile a recursurilor formulate în cererile evaluabile în bani, în valoare de până la 1.000.000 de lei, pornite în primă instanță, anterior datei de 20 iulie 2017.
Pe mai departe, justițiabililor care se găsesc în situația de a li se fi pronunțat hotărâri după 20 iulie 2017, în cererile evaluabile în bani care nu sunt exceptate după criteriul materiei de la calea de atac a recursului, însă în litigii pornite anterior acestei date (care nu ar putea formula recurs conform dezlegării obligatorii date de ICCJ), nu le mai rămâne decât să formuleze totuși recurs și să ridice în acel cadru o excepție de neconstituționalitate cu privire la proaspăta decizie ICCJ nr. 52 /18 iunie 2018.
Un precedent în acest sens există deja, respectiv prin Decizia CCR nr. 206/29 aprilie 2013, prin care aceasta a constatat că dezlegarea dată problemelor de drept judecate prin Decizia ICCJ a Secțiilor Unite nr. 8/18 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 14 iunie 2011, este neconstituțională, deoarece contravine unei alte decizii a CCR.
Încălcarea dispoziţiilor privind circulaţia pe drumurile publice constituie de cele mai multe ori contravenţie.
Recent, potrivit noutăţilor legislative, practica judiciră a întâmpinat o problemă de interpretare a dispoziţiilor art. 96 din OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice.
Art. 96 din OUG 195/2002 stabileşte că sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului.
Problema supusă sub analiza ICCJ
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare sesizarea referitoare la următoarea problemă de drept:” dacă încălcarea dispoziţiei legale prevăzute de art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare – prin neconsemnarea în procesul – verbal (I) a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, (II) a intervalului de timp (conţinutul concret al sancţiunii complementare) în care este suspendat dreptul de a conduce şi (III) a temeiului juridic – este sancţionată cu nulitatea parţială a procesului – verbal şi atrage anularea inclusiv a menţiunilor privind măsura reţinerii permisului de conducere, nulitate ce nu poate fi înlăturată, sau este suficientă numai consemnarea măsurii tehnico – administrative a reţinerii permisului de conducere pentru valabilitatea procesului – verbal, inclusiv cu privire la măsura complementară de suspendare, durată şi temei juridic.
Decizia ICCJ
Prin Decizia nr. 8/2018 publicată în Monitorul Oficial nr. 501/2018 a fost admisă sesizarea şi s-a constatat că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 96 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, neconsemnarea, în cuprinsul procesului – verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei, a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce, a intervalului de timp în care acesta este suspendat şi a temeiului juridic este sancţionată cu nulitatea relativă parţială a procesului – verbal, condiţionată de producerea unei vătămări care nu poate fi înlăturată decât prin anularea măsurii privind reţinerea permisului de conducere.
S-a argumentat că în prezent, nu există posibilitatea ca printr-un act administrativ separat să se aplice sancţiunea complementară a suspendării cu precizarea temeiului şi a intervalului de timp pentru care se dispune, cu excepţia situaţiei particulare a ipotezei prevăzute la art. 96 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 (dat fiind mecanismul juridic de sancţionare suplimentară, datorat cumulului unor puncte acumulate din mai multe fapte).
În concluzie, din economia prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, sancţiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce este stabilită de lege întotdeauna pe lângă sancţiunea principală a amenzii, iar agentul sancţionator nu are latitudinea de a reindividualiza sancţiunea complementară.
Astfel, în condiţiile în care formularul procesului – verbal nu prevede în mod expres o rubrică în care să fie consemnată separat sancţiunea suspendării exercitării dreptului de a conduce, iar această sancţiune rezultă în mod expres din dispoziţiile legale incidente în cauză, nu poate fi pus în discuţie faptul că nu există o măsură complementară dispusă în mod legal care să privească suspendarea dreptului de a conduce, ci doar modalitatea consemnării acestei măsuri în cuprinsul actului contestat, o interpretare contrară nefiind în spiritul legii.
NU UITATI ! DATI URMARESTE #stiriserioase pe instagram si facebook
Multumim
Recent în Monitorul Oficial nr. 498/2018 a fost publicat Ordinul nr. 1945/2018 privind stabilirea procedurii de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti.
Aşadar ordinul mai sus menţionat stabileşte procedura de efectuare a plăţii sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect:
a) acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituţiile pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018;
b) acordarea de daune – interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din instituţiile pentru care ministrul justiţiei are calitatea de ordonator principal de credite, devenite executorii în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2018.
Cum se va realiza plata? Aceasta se ca face eşalonat. Ordinul prevede că plata sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii, prevăzute la art. 1, se realizează eşalonat, în 5 tranşe, potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal – bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare.
Structurile financiar – contabile constituite la nivelul ordonatorilor terţiari de credite vor transmite datele aferente plăţii tranşei stabilite la art. 6 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 80/2018, cu modificările şi completările ulterioare, pe alineatele clasificaţiei economice, ordonatorilor de credite care le asigură finanţarea.
Iar structurile financiar – contabile constituite la nivelul ordonatorilor secundari de credite vor centraliza datele primite de la ordonatorii terţiari de credite, precum şi pe cele reprezentând necesarul propriu şi le vor transmite Direcţiei financiar – contabile din cadrul Ministerului Justiţiei.
Potrivit noutăţilor legislative, direcţiei financiar – contabile din cadrul Ministerului Justiţiei îi revine centralizarea datele primite de la ordonatorii secundari şi terţiari de credite finanţaţi prin bugetul Ministerului Justiţiei şi va propune Ministerului Finanţelor Publice modificările corespunzătoare pentru bugetul pe anul în curs şi pentru proiectul de buget pe anii următori.
Menţionăm că plata sumelor datorate în temeiul titlurilor executorii prevăzute se efectuează de instituţia angajatoare, pe bază de state nominale, altele decât cele pentru plata salariilor/indemnizaţiilor iar sumele vor fi plătite în conturile indicate de beneficiari.
Atenţie! Ordonatorii secundari şi terţiari de credite din cadrul Ministerului Justiţiei au obligaţia de a angaja şi de a utiliza creditele bugetare necesare aplicării prezentului ordin numai în limita prevederilor şi destinaţiilor aprobate, cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare.
Numărul firmelor radiate a crescut, în primele patru luni din 2018, cu 4,91%, comparativ cu perioada similară din 2017, ajungând la 28.787, conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).
Cele mai multe radieri au fost înregistrate în municipiul Bucureşti – 4.309 firme (cu 2,75% mai puţine faţă de primele patru luni din 2017) şi în judeţele Cluj – 1.223 (minus 9,94%), Iaşi – 1.171 (minus 1,18%) şi Timiş – 1.159 (plus 24,62%).
La polul opus, cele mai puţine radieri au fost înregistrate în judeţele Ialomiţa – 197 (cu 19,39% mai multe faţă de perioada similară din 2017), Covasna – 205 (minus 16.67%) şi Călăraşi – 239 (minus 19,26%).
Părinții elevei abuzate ieri de către una dintre supraveghetoare, de la Liceul Tehnologic pentru Deficienți de Abuz, au fost recent la IML, unde au obținut un Certificat Medico-Legal. Aceștia au adus ca probă și un mănunchi de păr, care i-a fost smuls de către supraveghetoare. Părinții elevei de clasa a VII-a sunt hotărâți să facă uz de toate posibilitățile legale pentru a face dreptate în acest caz.
La Institutul de Medicină Legală era și supraveghetoarea bătăușă, probabil pentru a se declara victimă și a-și scoate un certificat că a fost abuzată fizic de către un copil cu deficiențe. Aceasta nu a dorit să facă nici o declarație și a aruncat doar o frântură de vorbă și aceea din mers: fără avocat, aceasta nu a dorit să își apere punctul de vedere în nici un fel.
Este criză pe piaţa muncii. Toate companiile, în special cele româneşti, se confruntă cu lipsa forţei de muncă, cu gradul ridicat de plecări din companie, cu exodul tinerilor care preferă să plece să lucreze în străinătate decât să rămână în ţară.
Săptămâna trecută, pentru prima dată, patru dintre cele mai mari asociaţii din industria hotelieră şi a resturantelor au ieşit public pentru a deplânge deficitul forţei de muncă.
Această criză este mai gravă decât cea economică, iar ca soluţii, proprietarii de hoteluri şi restaurante susţin mutarea oamenilor din zonele unde nu există o cerere mare către zonele mai dezvoltate, şi importul de forţă de muncă.
În industria restaurantelor şi a hotelurilor este nevoie urgent de 50.000 de persoane. Degeaba ai clienţi dacă nu ai chelneri, cameriste, bucătari, recepţioneri etc.
În HoReCa, salariul mediu a ajuns la 1.563 de lei net pe lună (aprilie 2018), cel mai mic din piaţă, faţă de un net pe economie de 2.713 lei. Toată lumea spune că bacşişul acoperă diferenţa până la 3.000 de lei.
Nu există sector din economie care să nu se confrunte cu această problemă a lipsei forţei de muncă. Chiar şi cei din IT, unde salariul mediu a ajuns la 6.400 de lei net pe lună (1.300 de euro), au o lipsă destul de mare de programatori, softişti, faţă de comenzile pe care le au.
Ora estimata: 09:00
Complet: S6 Completul 13A
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Respinge apelul formulat de apelanta pârâtă Raiffeisen Bank SA ca nefondat. Admite apelul formulat de apelantul reclamant. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că dispune obligarea pârâtei la restituirea către reclamant a diferenţei dintre dobânda percepută şi dobânda de 4,9% pe an stabilită prin contract şi dobânda legală la aceste sume de la momentul plăţii şi până la restituirea efectivă. Menţine în rest dispoziţiile sentinţei atacate. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată în şedinţă publică.
Document: Hotarâre 14.06.2018
Cetatenii romani care au divortat in strainatate pot inregistra in Romania schimbarea starii civile. Recunoasterea in Romania a hotararilor de divort straine se realizeaza diferit in functie de tara unde s-a pronuntat divortul:
Inregistrarea divortului la Serviciu de Stare Civila competent
In cazul in care divortul s-a produs intr-una din tarile Uniunii Europene, schimbarea starii civile se va inregistra printr-o cerere adresata Serviciului de Stare Civila de la ultimul loc de domiciliu al solicitantului.
Pentru efectuarea demersurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata prin avocat pe baza unei procuri speciale autentice.
Recunoasterea hotararii de divort de catre instanta judecatoreasca
In cazul in care divortul s-a produs intr-o tara din afara Uniunii Europene, recunoasterea divortului se face de catre Tribunalul ultimului loc de domiciliu din tara – printr-o procedura care se numeste exequator. Petentul va depune la Tribunal o cerere prin care va solicita recunoasterea de catre Statul Roman a hotararii de divort pronuntata in strainatate.
Pentru efectuarea procedurilor necesare, persoana interesata trebuie sa se prezinte personal sau poate fi reprezentata de avocat pe baza contractului de asistenta juridica.
Inscrierea divortului pronuntat in strainatate, se va face numai dupa ce hotararea straina, definitiva si irevocabila, a fost recunoscuta de catre tribunalul competent.
Dupa obtinerea hotararii Tribunalului, solicitantul se va adresa Serviciului de Stare Civila pentru a opera modificarea starii sale civile.
Acte necesare pentru recunoasterea hotararii de divort din strainatate
La cererea de recunoastere a hotararii straine trebuie anexate in mod obligatoriu urmatoarele acte:
hotararea straina – trebuie sa aiba aplicata apostila conform Conventiei de la Haga din 1961 sau in cazul in care este emisa de o tara care nu este semnatara a Conventiei, hotararea trebuie sa fie supralegalizata (sau o procedura/denumire similara);
dovada caracterului definitiv al acesteia potrivit legii statului unde a fost pronuntata – poate fi sub forma unui document separat sau poate fi o mentiune facuta direct in hotararea de divort;
traducerea legalizata a documentelor scrise in limba straina;
informaţii privind numele purtat de soti dupa divort; revenire la numele anterior casatoriei, samd.
Prin procedura de exequator pot fi recunoscute
hotarari/decizii/sentinte judecatoresti
acte notariale
acte jurisdictionale – decizii/hotarari – ale oricaror autoritati competente conform legii statului emitent
Casatoriile incheiate in strainatate si desfacute prin divort se inscriu prin mentiune, pe marginea actului de nastere, cererea insotita de certificatul sau extrasul de casatorie, in original, fotocopie si traducere legalizata, precum si sentinta de divort, in original, fotocopie si traducere legalizata, autentificate, se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere si se inainteaza, spre aprobare, Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.
In cazul in care hotararea de divort nu este recunoscuta de plin drept in Romania (este emisa de la autoritati ale statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene), la cerere se va anexa si recunoasterea hotararii straine de catre tribunalul de pe raza judetului unde are sau a avut domiciliul persoana in cauza.
Atunci cand din sentinta de divort nu reiese numele pe care sotii il vor purta dupa divort, se vor prezenta declaratii autentice din partea acestora, sau numai a sotului care solicita inscrierea mentiunii de divort, din care sa rezulte numele dupa divort.
In cazul inscrierii schimbarii numelui intervenita in strainatate, cererea se adreseaza primarului localitatii care are in pastrare actul de nastere si se va face cu aprobarea D.E.P.A.B.D, la cererea titularului actului, care poate fi facuta personal sau prin imputernicit cu procura speciala, ori imputernicire avocatiala, valabila doar pentru inscrierea mentiunii corespunzatoare pe actul de stare civila, pentru emiterea noului certificat este necesar sa se prezinte o procura speciala.
Elementele legale care te pot ajuta să scapi de executarea silită a creditului:
Lipsa titlului executoriu
Contractul de credit încheiat între debitor și unitatea bancară reprezintă titlu executoriu în temeiul art. 120 din OUG 99/2006 privind institiile de credit și adecvarea capitalului adoptată prin legea 227/2007: ”Contractele de credit, inclusiv contractele de garanție reală sau personală, încheiate cu o instituție de credit, constituie titluri executorii”.
În conformitate cu dispozițiile art. 632 din Codul de Procedură Civilă: ”Executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu”. De asemenea, potrivit alineatului 2 al aceluiași articol: “Constituie titluri executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare”.
Concluzie parțială A
Contractul de credit reprezintă titlu executoriu doar în raporturile dintre debitor și unitatea bancară.
În practică, marea majoritate a creditelor neperformante sunt cesionate de către bănci societăților de recuperări creanțe deoarece creditele neperformante sunt deduse din impozitul pe profit. Astfel, prin cesiunea (vânzarea) creditelor neperformante, banca reușește să-și diminueze impozitul pe profit.
Potrivit art. 1.578 din Noul Cod Civil (Art. 1.393 din Codul Civil de la 1866): ”Debitorul este ținut să platească cesionarului din momentul în care:
1. Acceptă cesiune printr-un înscris cu dată certă;
2. Primește o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport de hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanța cedată și se solicită debitorului să plătească cesionarului”.
Înscrierea în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare (AEGRM) și obținerea avizului de cesiune a creanței reprezintă proba cesiunii de creanță față de terți. Prin înscrierea în AEGRM, se realizează opozabilitatea față de terți dar nu și față de debitor, în privința căruia doar comunicarea sau acceptarea cesiunii de creanță generează efecte de opozabilitate.
Prin cesiunea de creanță, banca nu transferă societății de recuperări creanțe titlul executoriu, ci doar creanța stabilită în cuprinsul acestuia. Cesiunea de creanță, chiar dacă a fost înscrisă în AEGRM, este opozabilă debitorului doar dacă i-a fost comunicată sau a fost acceptată.
Concluzie parțială B
În lipsa comunicării sau acceptării cesiunii, cesiunea de creanță nu produce niciun efect. Contractul de cesiune de creanță își produce efectele doar între părțile contractante, adică între unitatea bancară și societatea de recuperări creanțe, nu și față de de debitor. Acesta este un terț față de cesiune și este îndreptățit să se comporte ca și cum cesiunea nu există.
Pentru a obține titlu executoriu și a începe executarea silită în condiții de legalitate, societatea de recuperări creanțe trebuie să urmeze procedura contencioasă, adică să dea în judecată debitorul și să obțină o hotărâre judecătorească definitivă care să constate creanța.
Concluzie
Se poate obține anularea executării silite pentru lipsa titlului executoriu deoarece nu se poate face dovada calității de creditoare a societății de recuperări față de debitorul cedat, în situația în care:
i) somația de începere a executării silite nu este însoțită de dovada comunicării sau acceptării cesiunii de creanță,
ii) dacă contractul de cesiune a creanței lipsește sau dacă
iii) executarea silită este începută doar în temeiul contractului de cesiune de creanță.
Aceste argumente au fost invocate cu succes în fața Judecătoriei Sector 1 București.
Prescripția executării silite
Trei ani! Atât trebuie să treacă între data declarării scadenței anticipate a creditului și data depunerii cererii de începere a executării silite sau de la data ultimului act de executare silită pentru ca executarea silită să se prescrie!
Potrivit art. 705 alin. 2 Cod Procedură Civilă: ”Dreptul de a obține executarea silită se prescrie în termen de 3 ani dacă legea nu prevede altfel. Termenul de prescripție începe de curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silita”.
Potrivit dispozițiilor art. 707 alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă: ”Prescripția nu operează de plin drept, ci numai la cererea persoanei interesate”. Alineatul 2 completează: ”Prescripția stinge dreptul de a obține executarea silită și orice titlu executoriu își pierde puterea executorie.”
Executorul judecătoresc poate începe executarea silită chiar dacă creanța este prescrisă, debitorului revenindu-i obligația de a invoca prescripția executării silite.
Concluzie parțială A
Debitorul trebuie să invoce el însuși prescripția dreptului de a cere executarea silită pe calea contestației la executare deoarece aceasta nu operează de plin drept.
În situația în care este evident că au trecut mai mult de trei ani între momentul declarării scadenței anticipate a creditului și momentul începerii executării silite, banca sau societatea de recuperări creanțe se apără invocând diverese momente care ar suspenda cursul prescripției.
Art. 708 alineatul 3 Cod Procedură Civilă spune clar: ”Cursul prescripției se suspendă cât timp debitorul nu are bunuri urmăribile sau care nu au putut fi valorificate ori își sustrage veniturile și bunurile de la urmarire”. De asemenea, alineatul 5 completează: ”Cursul prescripției se întrerupe pe data depunerii cererii de reluare a executarii”, și – mai departe – potrivit art. 705 alin. 2 Cod Procedură Civilă: ”Termenul de prescripție începe de curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită”.
Concluzie parțială B
Pentru a se prevala de prescripția extinctivă, creditorul trebuie să rămână în pasivitate trei ani. Dacă timp de trei ani creditorul nu a mai întreprins niciun demers execuțional, dreptul acestuia de a solicita executarea silită se prescrie.
Concluzie finală
Dreptul de a cere executarea silită poate fi invocat pe calea contestației la executare doar dacă este vorba de un titlu executoriu care nu și-a pierdut puterea executorie. Dacă executarea este începută în temeiul unei cesiuni de creanță care nu poate reprezenta titlu executoriu, nu se poate invoca prescripția, ci lipsa titlului executoriu.
Aceste argumentele au fost invocate cu succes în fața Judecătoriei Sector 1 și a Judecătoriei Sector 2 București.
Perimarea executării silite
Perimarea executării silite atrage desființarea tuturor actelor de executare, acționează retroactiv, ea stingând toate efectele actelor de executare efectuate până în momentul pronunțării ei.
Potrivit dispozițiilor art. 697 Cod Procedură Civilă: ”În cazul în care creditorul, din culpa sa, a lăsat să treacă mai mult de șase luni fără să îndeplinească un act sau demers necesar executării silite, ce i-a fost solicitat, în scris, executarea se perimă de drept”. Mai departe, art. 698 Cod Procedură Civilă spune că: ”Perimarea se constată de către instanța de executare, la cererea executorului judecătoresc sau a părții interesate (…)”.
Lăsând la o parte contradicția dintre cele două texte legale referitoare la perimarea de drept și constatarea de către instanță (este clar faptul că dacă executarea silită se perimă de drept nu ar trebui constată de către instanță) perimarea poate fi invocată cu succes în fața instanței de executare.
În multe situații din practică, creditorul formulează cererea de executare silită, executorul judecătoresc emite somația de executare pe care o comunică debitorului, după care nu se mai întâmplă nimic.
Ora estimata: 08:30
Complet: Amanari pronuntare Coca
Tip solutie: Admis fond în parte
Solutia pe scurt: Admite, în parte, cererea formulată de reclamantul SZILAGYI CRISTINEL ANDREI în contradictoriu cu pârâta BANCPOST S.A. Constată caracterul abuziv a clauzelor contractuale cuprinse în art. 4.1 alin. 2 şi 4.3 din contractul de credit ipotecar ……referitoare la posibilitatea pârâtei de a modifica dobânzile în funcţie de indicele de referinţă stabilit de bancă şi constată nule absolut clauzele menţionate. Obligă pârâta la restituirea către reclamant a sumei reprezentând diferenţa dintre suma încasată în baza contractului de credit cu titlu de dobândă şi suma care ar fi fost încasată cu acelaşi titlu dacă ar fi fost luată în considerare o dobândă de 5,35% pe an. Obligă pârâta la plata către reclamant a dobânzii legale penalizatoare aferentă sumei dispuse a fi restituită, începând cu data plăţii efective a sumei de către reclamant şi până la data restituirii efective a sumelor cu acest titlu. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Cu drept de a formula cerere de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se va depune la Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti. Pronunţată, astăzi, 07.06.2018, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei.
Document: Hotarâre 6061/2018 07.06.2018
Astfel, BNR vrea modificarea Regulamentului 17/2012, cu adăugarea mai multor articole, dintre care cel mai important este cel care face trimitere la o nouă anexă, în care sunt prezentate gradele maxime de îndatorare în funcție de tipul și valuta creditului. BNR face și următoarele precizări privind
valabilitatea nivelurilor maxime în funcție de situația debitorilor. Astfel: „1. Pentru primul credit pentru investiții imobiliare contractat în scopul achiziționării unei locuințe ce este/urmează a fi ocupată de debitor, gradul total de îndatorare și fiecare dintre nivelurile aferente creditelor pentru investiții imobiliare sunt cu 5 puncte procentuale mai ridicate față de valorile prezentate în tabel. 2. La determinarea nivelului gradului de îndatorare pentru situația unui debitor cu credite acordate/indexate într-o singură monedă, se va aplica: a) nivelul maxim al gradului total de îndatorare și nivelurile maxime pe tipuri de credit, aferente creditelor în lei, în cazul persoanelor acoperite integral la riscul valutar; b) nivelul maxim al gradului total de îndatorare și nivelurile maxime pe tipuri de credit, aferente creditelor în valută, în cazul persoanelor neacoperite integral la riscul valutar. 3. Nivelul maxim al gradului total de îndatorare în cazul persoanelor care beneficiază atât de credite în lei cât și de credite acordate/indexate în valută nu poate depăși 40%, cu respectarea nivelurilor maxime pe tipuri de credit. 4. În cazul în care un debitor are credite contractate anterior, la acordarea unui nou credit nivelul maxim al gradului total de îndatorare și nivelurile maxime pe tipuri de credite nu pot depăși valorile din tabel”. Gradul de îndatorare se determină ca pondere a obligațiilor de plată decurgând din credite sau alte finanțări rambursabile în veniturile eligibile, ajustate cu coeficienții privind gradul de certitudine și de caracterul de permanență al veniturilor (dacă sunt salarii, venituri din drepturi de autor, dividende etc.), din care s-au dedus cheltuielile de subzistență, cu fundamentarea unui nivel rezonabil al acestora, și obligațiile de plată, altele decât cele de natura creditelor, inclusiv taxe, impozite și asigurări dacă sunt recurente și dacă sunt făcute cunoscute de către debitor la solicitarea împrumutătorului, potrivit prevederilor din lege. Proiectul menține și obligația de informare a debitorilor privind impactul asupra ratelor lunare a unei deprecieri a leului în raport cu moneda valutei creditului (35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD, valori stabilite încă din 2012), pentru șocul pe rata dobânzii (o creștere de 2 puncte procentuale a ratei curente, față de 0,6 pp anterior), însă sunt îndepărtate referirile la impactul scăderii veniturilor cu 6% (măsură introdusă în 2012). CITEȘTE ȘI EXCLUSIV Liviu Drăgan, fondatorul Total Soft, afacere vândută, s-a asociat cu mari jucători din industria farma și alți puternici investitori și lansează un nou business: inteligența artificială Proiectul este redactat cu data de intrare în vigoare 1 iulie, însă nu a fost pus în dezbatere publică și nu este exclus să fie modificat. Băncile vor avea 30 de zile să emită normele de creditare actualizate, în timp ce cererile de credit aflate în lucru la data intrării în vigoare vor fi procesate pe regulamentele anterioare. BNR a renunțat la gradele de îndatorare explicite în 2007
Banca italiană UniCredit ia în calcul o fuziune cu Societe Generale din Franţa, într-o mişcare care ar combina două dintre cele mai mari instituţii financiare europene, scrie Financial Times.
CEO-ul UniCredit Jean Pierre Mustier, care este francez şi a lucrat pentru SocGen, a dezvoltat această idee de mai multe luni, potrivit FT. Directorii SocGen de asemenea au studiat posibilitatea unei fuziuni.
Discuţiile legate de o asemenea fuziune sunt într-un stadiu incipient, iar climatul politic agitat din Italia s-ar putea dovedi un impediment major. Situaţia politică din Roma deja a dus la extinderea orizontului de timp pentru un potenţial deal, faţă de 18 luni cât era vehiculat iniţial.
SocGen, a doua cea mai mare bancă franceză, a avut pe masă combinarea celor două entităţi în ultimul deceniu şi jumătate. Chiar şi în eventualitatea demarării planurilor de fuizune, potrivit FT, băncile nu vor fi gata pentru mutare cel puţin încă un an.
De cealaltă parte, UniCredit, cea mai mare bancă italiană după active, a luat în considerare anul trecut o fuziune cu banca germană Commerzban. Subiectul consolidării sistemului bancar european a fost unul dintre cele mai în vogă topicuri din ultima perioadă, în consiţiile scăderii puternice a dobânzilor şi erodării profiturilor, dar şi în faţa competiţiei crescute din SUA şi China.
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. IONESCU L.C
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantii Neacsu Florin Ovidiu şi Neacsu Teodora Elena, în contradictoriu cu PIRAEUS BANK ROMÂNIA SA, şi pe cale de consecinţă: Constată caracterul abuziv al clauzei cuprinse în Art. 5.1/Contractul de credit nr. 42020000000027203/21.04.2008, în privinţa sintagmei „dobânda se poate modifica în funcţie de variaţia indicelui de referinţă şi a marjei, conform deciziei băncii”, aceasta fiind lipsită de orice efect juridic între părţile contractante. Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamanţilor suma totală de 9372,64 CHF echivalentul în lei, la cursul BNR afişat la data plăţii, cu titlu de plată nedatorată. Respinge în rest cererea ca neîntemeiată. În baza dispoziţiilor Art. 453 alin. 1 NCPC obligă parata la plata în favoarea reclamanţilor a sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de expert. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare. Apelul se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronuntaţă în şedinţă publică la data de 27.11.2017.
Document: Hotarâre 9012/2017 27.11.2017
„Constată caracterul abuziv al următoarelor clauze ce fac obiectul procesului-verbal de constatare a contravenţiei nr. 0619990/1295 din 19.02.2014, clauze cuprinse în contractul de credit ipotecar nr. HL13794/09.08.2007:
– clauza de la pct. 4.1 privind revizuirea dobânzii după primele 12 luni în sensul că „După această perioadă dobânda curentă se calculează în funcție de Indicele de referință stabilit de Bancă pentru creditele ipotecare acordate în CHF. Indicele de referință al Băncii pentru creditul ipotecar se stabilește în funcție de costul surselor de finanțare și evoluția dobânzii la creditele ipotecare de pe piața bancară din România”;
– clauza de la pct. 4.3 conform căreia „Pe parcursul derulării creditului, cu excepția perioadei menționate la art. 4.1., nivelul dobânzii curente se poate schimba în funcție de evoluția Indicelui de referință stabilit de Bancă”;
– clauza de la pct. 4.6 conform căreia „În cazul în care urmare a comunicării noului nivel al dobânzii de către Bancă, Împrumutatul nu va rambursa restul din creditul angajat, comisionul de administrare și dobânzile aferente în termen de cel mult 10 zile de la data luării la cunoștință, se consideră că Împrumutatul a acceptat noul nivel al dobânzii”.
Menţine procesul verbal nr. 0619990/1295/19.02.2014 în ceea ce priveşte constatarea caracterului abuziv al clauzelor enumerate mai sus. Aplică pârâtei Bancpost SA sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 200 lei. Obligă pârâta Bancpost SA să modifice toate contractele de credit ipotecar în curs de executare, precum şi să elimine clauzele abuzive din contractele preformulate de acelaşi tip, destinate a fi utilizate în cadrul activităţii profesionale. Respinge capătul de cerere având ca obiect restituirea către clienţii operatorului economic bancar a sumelor de bani încasate în temeiul clauzelor abuzive, pentru lipsa calității procesuale active.”
1. Taxele auto sunt restituite încă din ianuarie. Mai exact, în perioada ianuarie – decembrie 2018, autoritățile restituie taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule. Timbrul de mediu va fi restituit în perioada septembrie 2018 – martie 2019. Detalii, aici.
2. Autoritățile ne-au confirmat că taxele auto pot fi recuperate inclusiv dacă proprietarii și-au vândut mașinile între timp. Detalii, aici.
3. Cererea de restituire poate fi depusă până în august 2018. Cererea poate fi descărcată gratuit de aici, iar aceasta nu mai trebuie să fie însoțită de documentul doveditor al plății uneia dintre fostele taxe auto și nici de copii ale certificatului de înmatriculare și cărții de identitate a mașinii. Detalii, aici și aici. Practic, cererea de restituire este, mai nou, unicul document necesar la solicitarea banilor.
4. Trebuie neapărat să indici un cont bancar în cerere, altfel aceasta îți este respinsă. Dacă omiți contul bancar în cerere, autoritățile îți refuză restituirea, reiese din regulile procedurale ale returnării sumelor. Totodată, mai există și alte motive pentru care solicitările pot fi respinse. Detalii, aici.
5. Ai dreptul să primești și dobândă pentru banii achitați ca taxă auto.Proprietarii de mașini primesc nu doar suma pe care au achitat-o efectiv pentru una dintre fostele taxe auto, ci și dobânzi la aceasta.
6. Restituirea taxelor auto în baza hotărârilor judecătorești. Banii pentru taxa de mediu se dau înapoi și celor care au câștigat în instanță acest drept.
Citește mai mult despre taxa auto, taxa auto 2018, restituire taxa auto
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică București (ICI) a introdus, la începutul lunii martie 2018, o taxă anuală de șase euro, fără TVA, pentru serviciul de mentenanță anuală în cazul domeniilor .ro, iar neplata acestei taxe va atrage expirarea domeniului.
Data de expirare a domeniilor .ro se calculează ținând cont de perioada minimă pe care o acoperea vechea taxă de înregistrare, și anume cinci ani, iar domeniile înregistrate înainte de luna martie 2013 au primit o perioadă de grație de trei luni, astfel încât deţinătorii să aibă suficient timp pentru achitarea taxei anuale de şase euro (altfel, ar fi expirat de la 1 martie anul acesta). Așadar, 1 iunie 2018 este data de la care vor începe să expire din domeniile mai vechi.
Romanian Top Level Domain (RoTLD) a explicat că domeniile .ro „se vor înregistra sau reînnoi pe o perioadă limitată de timp, minim 1 an și maxim 10 ani. Pentru reînnoirea numelor de domenii, posesorii trebuie să achite contravaloarea serviciului de mentenanță anuală, pentru perioada dorită, prin partenerul RoTLD care administrează domeniul”.
Domeniile .ro pentru care nu a fost plătită taxa anuală de şase euro pentru serviciul de mentenanță anuală vor primi starea de „pendingDelete”, urmând să fie şterse automat după 90 de zile, timp în care domeniul va fi nefuncțional, singura operațiune permisă fiind cea de reînnoire.
ICI Bucureşti consideră că implementarea sistemului de înregistrare și mentenanță anuală are avantajul „că va duce la deblocarea numelor de domenii .ro, care au fost înregistrate în aproximativ 25 de ani de existență a domeniului .ro, și care în prezent nu mai sunt folosite, fie că firmele ce le-au solicitat au dispărut, fie că persoana care le-a solicitat nu mai are nevoie de acele nume în prezent”.
Clever Taxi reprezinta “evolutia tehnologiei, dar si un inamic pentru cei ce se opun modernizarii si ridicarii standardelor din piata transporturilor”, este pozitia oficiala a Clever Taxi la protestele COTAR.
Compania mai precizeaza ca soferii de taxi au adoptat aplicatia Clever Taxi pentru ca le usureaza munca: pot lua legatura cu utilizatorii si le pot oferi optiunea de plata a cursei direct din aplicatie, au siguranta sporita prin faptul ca toate cursele sunt inregistrate si utilizatorii sunt validati. Toti soferii ce sunt in sistemul Clever Taxi au toate actele la zi. Sunt verificati temeinic si nu le este permis accesul in sistem fara aceste acte, mai adauga compania.
In acest context, “toate actiunile COTAR arata frica de avans tehnologic si de adoptare a lui”, potrivit comunicatului de presa.
“Este normal ca un utilizator sa aiba instalata o singura aplicatie pentru a chema cea mai apropiata masina si nu sa-si instaleze 10 aplicatii pe care sa le foloseasca simulatan. Aceasta frica vine din faptul ca produsul lor (companiile de taxi/dispeceratul) nu este suficient de bun pentru cerientele actuale ale pietei.”
Clever Taxi nu este un dispecerat de taxi si nici un serviciu de ridesharing. Compania considera Clever Taxi cea mai populara aplicatie pentru chemarea unui taxi (e-hailing) din Romania.
Aceasta pune in legatura utilizatori din peste 20 de orase din tara cu mii de soferi ce folosesc aceste servicii, rata lor de satisfactie fiind de 95% (conform unui studiu intern efectuat in februarie 2017). Astfel de aplicatii exista in toata lumea si lucreaza in cadru pefect legal si cu soferi autorizati, intr-un mediu concurential liber.
„Aplicatia Clever Taxi este un serviciu complementar la care soferii adera din proprie initiativa si il folosesc pentru ca le aduce valoare adaugata si ii ajuta. Spre deosebire de dispecerate, care au un avantaj dat de lege (existenta si arondarea la un dispecerat este obligatorie), noi ne diferentiem prin servicii de calitate si concuram pe o piata libera. Succesul nostru este dat de calitatea serviciilor si utilitatea lor, iar aplicatii precum a noastra au schimbat in bine imaginea taximetriei, lucru recunoscut de clienti si soferi deopotriva.”, a declarat Mihai Rotaru, CEO Clever Tech.
“Calitatea serviciului nostru vine tocmai din gradul de siguranta a curselor efectuate prin aplicatie. 100% din aceste curse sunt monitorizate si clientii ofera feedback dupa fiecare cursa. Aceste lucruri nu se intampla cand sunam dupa un taxi la un dispecerat sau cand il luam din strada, de aici diferenta. Trebuie sa cerem parerea oamenilor care utilizeaza aceasta aplicatie, fie ca sunt soferi de taxi, fie ca sunt pasageri. COTAR nu poate urmari doar interesul patronilor de firme de taxi.” a mai adaugat Rotaru.
Clever Taxi este prima aplicatia de e-hailing ce a introdus un sistem de rating dupa fiecare cursa, precum si plata cursei prin card bancar. Exista o echipa de suport ce lucreaza non-stop pentru a rezolva reclamatiile primite. Toate acestea pentru ca se incearca a oferi aceeasi calitate indiferent de orasul in care se foloseste aplicatia si indiferent de compania pentru care lucreaza un sofer.
“Popularitatea Clever Taxi se datoreaza faptului ca piata avea nevoie de o astfel de solutie, utilizatorii doreau sa mearga cu un taxi si sa se simta in siguranta, sa cheme un taxi din doua tap-uri si sa plateasca cursa cum le este mai comod.”, se mai arata in comunicat.
Din momentul lansarii si pana in prezent, aplicatia a inregistrat peste 600.000 de utilizatori care au generat peste 40 de milioane de curse.
În esență, orice persoană fizică va putea să depună plângeri la ANSPDCP, odată ce procedura amintită va apărea în publicația oficială a țării noastre, în situația în care consideră că o companie sau o instituție a statului îi prelucrează ilegal datele personale. Inclusiv în cazurile în care este vorba de comerț electronic sau comunicări electronice.
„Plângerile pot fi adresate de orice persoană vizată identificată conform prevederilor din prezenta procedură, care consideră că prelucrarea datelor sale cu caracter personal încalcă prevederile legale în vigoare, în special în cazul în care reședința sa obișnuită, locul său de muncă sau presupusa încălcare se află sau, după caz, are loc pe teritoriul României”, scrie în propunerea de act normativ.
În principiu, plângerile vor trebui făcute în scris și vor putea fi depuse la registratura generală de la sediul ANSPDCP. Totodată, va fi posibilă transmiterea prin poștă sau cu ajutorul formularului electronic de pe site-ul Autorității.
Totuși, nu orice plângere va fi primită, pentru că persoanele fizice vor trebui să dea anumite date personale prin care să poată fi identificate. Mai exact, este vorba de:
nume și prenume;
adresa poștală de domiciliu/reședință;
adresa de e-mail (pentru plângerile depuse online);
numărul/numerele de telefon/fax, adresa/adresele de e-mail ori adresa/adresele IP care au legătură cu obiectul plângerii (pentru plângerile ce vizează încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată în domeniul comunicaţiilor electronice şi comerţului electronic).
„Pentru primirea și înregistrarea valabilă a plângerilor, este obligatorie furnizarea datelor de identificare ale operatorului reclamat sau a persoanei împuternicite reclamate, precum nume și prenume/denumire, adresă/sediu, sau cel puțin a informațiilor disponibile deținute de petiționar, în vederea identificării acestora”, este subliniat în proiectul de decizie.
Plângerile vor fi semnate de mână sau electronic, însă online se vor putea trimite și fără semnătură electronică. Totodată, petiționarii vor trebui să explice cât se poate de clar problemele semnalate și să anexeze dovezi.
„Pentru primirea şi înregistrarea valabilă a plângerilor, este obligatorie precizarea detaliată a obiectului acestora, a demersurilor întreprinse de petiționar la nivelul operatorului reclamat sau al persoanei împuternicite reclamate, a informaţiilor disponibile pentru susţinerea afirmaţiilor, precum şi anexarea de dovezi concludente”, prevede documentul amintit.
În plus, când este vorba de plângerile referitoare la încălcarea dreptului la viaţă intimă, familială şi privată prin transmiterea de comunicări comerciale nesolicitate, proiectul dispune că trebuie anexate mesajele originale primite de petiționar, astfel încât expeditorul să poată fi identificat.
De obicei, primirea și analizarea plângerilor va fi gratuită, însă ANSPDCP va putea să refuze sau să taxeze reclamațiile vădit nejustificate sau exagerate (mai ales dacă sunt repetitive). În orice caz, indiferent că depun reclamații sau nu la ANSPDCP, persoanele fizice vor putea să se adreseze și instanțelor judecătorești.
Rezultatele investigațiilor ANSPDCP vor fi comunicate petiționarilor în trei luni de la data la care li s-a comunicat că plângerile sunt admisibile (adică pot fi cercetate și soluționate). Totuși, dacă este nevoie de investigații amănunțite, Autoritatea va transmite informații, din trei în trei luni, până la soluționare.
Procedura de primire și soluționare a plângerilor legate de prelucrările ilegale de date personale vine în contextul în care, începând de astăzi, în toată Uniunea Europeană (deci inclusiv în România), au devenit aplicabile prevederile GDPR. GDPR este un regulament european care se aplică direct în toate statele membre ale Uniunii și care trebuie respectat de toate firmele și instituțiile publice care prelucrează date personale.
Atenție! Deși GDPR se aplică deja de azi, proiectul de decizie al ANSPDCP trebuie aprobat și publicat în Monitorul Oficial pentru a se aplica.
Marketplace facebook si GPDR. De astăzi ar trebui să ne simţim mai în siguranţă atunci când vine vorba de protecţia datelor pe care le distribuim în mediul online. A intrat în vigoare, la nivelul Uniunii Europene, noul Regulament privind Protecția Datelor (GDPR). Ceea ce înseamnă că situaţii precum cele care au dus la scandalul Cambridge Analytica, în care informații despre milioane de utilizatori Facebook au fost accesate ilegal, să nu se mai repete. Nerespectarea regulilor va fi pedepsită prin amenzi care pot ajunge şi la zeci de milioane de euro.
Noul Regulament General privind Protecția Datelor se vrea un garant al securităţii din mediul virtual pentru toţi cei 741 de milioane de cetăţeni ai Uniunii Europene, iar transparenţa e cuvântul cheie.
Vom avea, de exemplu, dreptul de a primi datele stocate. Foarte important e că, odată cu intrarea în vigoare a regulamentului, toată politica de confidenţialitate şi de prelucrare a datelor trebuie să fie scrisă extrem de clar şi la obiect: tăcerea nu mai reprezintă consimţământ.
Cu alte cuvinte, dacă nu am spus unui site că NU ne poate folosi datele, asta nu înseamnă că le poate stoca şi utiliza. Trebuie să fim informaţi şi trebuie să spunem DA, dar numai după ce ni se spune clar ce se întâmplă cu datele noastre. De asemenea, europenii au dreptul de a le fi şterse anumite informaţii personale de pe Internet. Iar dacă povestea Cambridge Analytica se repetă, trebuie să ştim mult mai devreme. În cel mult 72 de ore.
La toate aceste reguli trebuie să se supună toate companiile care sunt pe piaţa comunitară.
„Sunt reguli noi foarte puternice şi care necesită destul de multă muncă pentru a ne asigura că le respectăm, dar în ce priveşte filozofia din spate nu diferă complet de modul nostru de abordare”, a spus Mark Zuckerberg, cofondator Facebook
Legislativul a adoptat luna trecută o modificare a Legii nr. 192/2006 privind medierea și organizarea profesiei de mediator care va intra în vigoare mâine și care se traduce printr-o limitare pentru cei care ar dori să recurgă la mediere în acele cauze penale unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Modificarea e adusă concret de Legea nr. 97/2018 privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor.
„Încheierea unui acord de mediere în latura penală a unei infracțiuni (…) constituie o cauză sui-generis care înlătură răspunderea penală. Încheierea unui acord de mediere în latura penală, în condițiile prezentei legi, poate interveni până la citirea actului de sesizare a instanței„, e prevederea care va intra, de mâine, în Legea medierii.
Medierea în cauzele penale se aplică numai atunci când, conform legii penale, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părților înlătură răspunderea penală, potrivit Legii medierii.
Retragerea plângerii și împăcarea sunt două chestiuni cu efecte diferite în procesul penal, la care se poate recurge până la termene-limită diferite: împăcarea se poate face până la citirea actului de sesizare (primul termen de judecată, de principiu) și e o chestiune ce reprezintă un acord între victimă și făptuitor, care duce și la stingerea acțiunii civile, pe când retragerea plângerii prealabile se poate face, conform Codului penal, până la pronunțarea unei hotărâri definitive – deci, mult mai târziu – și este o chestiune unilaterală, adică victima își retrage plângerea în baza deciziei sale, nu a unei înțelegeri.
În Legea medierii nu existau limitări de timp pentru ca victima și infractorul să ajungă la un acord de mediere și să se înlăture răspundere penală. Acum ceva timp însă, Curtea Constituțională a spus că ar trebui ca acordul de mediere să se încheie, când se poate recurge la împăcarea părților, doar până la citirea actului de sesizare Din moment ce împăcarea părților se poate face doar până la acel moment, atunci și acordul de mediere ar trebui încheiat tot până la acel moment, spuneau judecătorii.
Curtea s-a referit însă doar la împăcarea părților când a spus că acordul de mediere ar trebui să se încheie până la citirea actului de sesizare. Însă Legiuitorul român (Parlamentul) a decis să aplice aceeași limită la încheierea acordului de mediere și în cauzele unde se poate face retragerea plângerii prealabile. Deci, a decis să meargă mai departe decât ce-i indicase Curtea că ar fi constituțional.
Astfel, deși cel care a făcut plângerea poate să și-o retragă până când se pronunță hotărârea definitivă, pentru că așa prevede Codul, nu va mai putea face un acord de mediere cu făptuitorul după ce se citește primul act de sesizare(cum spuneam, ca regulă, e primul termen de judecată).
Deși Legea nr. 97/2018 se intitulează ca aducând măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor, această limitare a recurgerii la mediere în cauzele unde se poate face retragerea plângerii penale cu consecința înlăturării răspunderii penale a făptuitorului nu se poate traduce neapărat ca un beneficiu pentru victimă.
De cele mai multe ori, datornicii care nu au cum să-și achite obligațiile față de creditorii lor ajung să se trezească cu bunurile executate silit. Din perspectiva celui interesat să le cumpere la licitație, cel mai avantajos aspect este reprezentat de preț, care este uneori cu mult mai mic decât prețul pieței. De partea cealaltă, dezavantajele sunt numeroase. De pildă, cei care cumpără un imobil la licitație nu au posibilitatea să meargă înainte să-l vadă și să-i caute eventualele defecte și, de altfel, legea nu-i conferă cumpărătorului de la licitație garanția că neregulile descoperite mai târziu vor fi acoperite de cineva
Când ne uităm pe site-urile cu executări silite, primul lucru care ne atrage atenția este, fără îndoială, prețul de pornire la care am putea cumpăra bunurile respective. Sunt scoase la licitație diverse lucruri, de la imobile, mașini, utilaje, ambarcațiuni ș.a.m.d. Bunurile sunt scoase la licitație pentru că proprietarii lor îndatorați nu mai au cum să le plătească creditorilor lor datoriile, iar aceștia cer executarea silită a bunurilor ce aparțin debitorilor.
Și Fiscul organizează, de altfel, licitații unde scoate la înaintare bunuri ce aparțin contribuabililor cu datorii la stat. Chiar săptămâna asta, organul fiscal central a anunțat că organizează licitații în mai multe orașe din țară și printre bunurile licitate se numără și mai multe case. Pentru a participa la aceste licitații însă e necesară achitarea unei taxe de participare de 10% din preţul de pornire al imobilului licitat.
Cam acesta ar fi avantajul principal – prețul. Poate părea incredibil să cumpărăm o vilă luxoasă cu 80.000 de euro. Prețurile de pornire la executările silite nu sunt stabilite aleatoriu, nici pe de parte, iar faptul că ele scad de la o licitație la alta se motivează astfel: creditorul vrea să-și acopere datoria cât mai repede. Deși încearcă să-și scoată cât mai mult din nivelul datoriei, de cele mai multe ori ajunge să obțină sume complet nesatisfăcătoare. Totuși, decât nimic…
Dezavantajele la cumpărarea de bunuri executate silit sunt însă numeroase, așa cum ni le punctează specialistul. Gândiți-vă că la capătul celălalt al firului problemei se află un proprietar (datornic) care e disperat să-și vadă bunul înapoi, iar de multe ori se poate întâmpla să fie chiar îndreptățit să-l primească. Datornicul executat, ajutat uneori de un avocat, nu va sta cu mâinile în sân și va căuta să desființeze acea executare silită. „De departe cel mai important risc este acela în care debitorul executat silit face contestație la executare, iar instanța o admite și pronunță anularea executării silite. Consecința este aceea că adjudecatarul (persoana de bună-credință care a cumpărat la licitație) trebuie să restituie imobilul”, ne spune Iulia Blaja.
Contestația la executarea silită se poate face de către datornic pentru nenumărate motive. Orice abatere de la normele legale privind executarea silită îi dă datornicului dreptul să conteste executarea. De pildă, titlul executoriu nu e valabil, a intervenit prescripția unei creanțe, a fost desființată hotărârea în baza căreia se face executarea, a fost cerută de cine nu trebuie sau s-a desființat alt act ce stă la baza executării.
„Un alt dezavantaj este acela că imobilul vândut la licitație nu poate fi vizionat înainte de a fi cumpărat, astfel încât cel interesat să-l cumpere să cunoască starea în care se găsește bunul”, ne mai spune avocat Coltuc #avocatcoltuc De altfel, în Codul civil se precizează, la materia vânzării-cumpărării de bunuri de orice fel (nu doar imobile): „În vânzările silite nu se datorează garanţie contra viciilor ascunse”. Altfel spus, dacă s-a fisurat o țeavă și s-a inundat parterul, cumpărătorul nu poate să se supere pe nimeni altcineva, decât pe soartă.https://www.coltuc.ro
Ora estimata: 09:30
Complet: C7-APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite în parate cererea de chemare în judecată. Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei inserată în art. 3.5 din contract (referitor la comisionul de procesare) şi obligă pârâta să restituie reclamantei suma încasată cu acest titlu, precum şi dobânzile legale aferente acestei creanţe, începând cu data încasării comisionului de procesare şi până la data restituirii sale. Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută parţială a clauzei inserate în art. 3.3 din contractul de credit, numai în privinţa facilităţii băncii de a ” modifica valoarea ratei anuale a dobânzii curente în funcţie de evoluţia pieţei financiare sau de politca de credit a Băncii, urmând să aducă la cunoştinţă împrumutatului noua Rată a dobânzii în modalităţile menţionate în Condiţiile Generale de Reluare a Operaţiunii Bancare”. Obligă pârâta să restituie reclamantei sumele percepute cu titlu de dobândă curentă superioară valorii de 5,9% pe an ( prevăzute în art.3.3 teza I) în perioada 4.07.2007 – 15.10. 2010, precum şi dobânda legală aferentă acestei sume, de la data încasării fiecărei cote încasată şi până la restituirea efectivă. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se va depune la Tribunalul Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 17.04.2018
Document: Hotarâre 1824/2018 17.04.2018 https://www.coltuc.ro
Malpraxisul este un tratament incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice.
Procedurile pe care trebuie să le urmeze un pacient care acuză un medic de malpraxis
„Orice eroare profesională săvârşită în exercitarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra sa, îl legitimează pentru a cere tragerarea la răspundere a personalului medical vinovat. Din nefericire, mulţi dintre pacienţii astfel prejudiciaţi nici nu ştiu măcar faptul că legiuitorul le pune la dispoziţie mijloace pentru a-şi proteja drepturile”, a declarat avocat Coltuc Marius
Cui trebuie să i se adreseze pacientul în caz de malpraxis
Un medic poate fi acuzat de malpraxis dacă limita stabilită de textul de lege este depăşită în oricare dintre momentele apariţiei unui prejudiciu asupra pacientului, gravitatea acestui prejudiciu urmând a sta la baza corectei individualizări a pedepselor aplicabile şi aplicate.
„Indiferent că este produs din eroare, din imprudenţă sau din cauza unor cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prejudiciul există. Dacă eroarea medicală a avut ca rezultat pricinuirea integrității corporale sau sănătății persoanei a unei vătămări care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, pierderea unui organ sau simț, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, avortul, punerea în primejdie a vieții pacientului ori decesul acestuia, limita despre care vorbim este la nivelul superior”, a declarat avocatul Coltuc Marius
În caz de malpraxis, pacientul se poate adresa fie poliţiei, fie instanţei de judecată. De asemenea, în multe dintre cazuri se poate impune şi şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere.
„Dacă alege o acţiune civilă, pacientul va trebui să se adrese direct instanţei de judecată. Dacă doreşte demararea unei acţiuni penale, plângerea astfel formulată va fi înregistrată fie la politie, fie la Parchet. Este însă extrem de important a fi avute în vedere toate reglementările legale în vigoare, iar în multe dintre cazuri (mai ales în viitorul context legislativ – noua forma a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii) se impune şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere (părţile urmează a analiza dacă este oportună o înţelegere amiabilă, care să împiedice ulterior declanşarea de acţiuni civile sau penale). Arăt totodată faptul că nu este obligatorie sesizarea Colegiului Medicilor
malpraxis,daune malpraxis,proces malpraxis,avocat bun malpraxis https://www.coltuc.ro
Ce poate face angajatorul atunci când salariatul refuză convocarea la cercetarea disciplinară
Este obligatoriu ca salariatul cercetat disciplinar să fie convocat în scris la cercetare, potrivit Codului muncii. Prin documentul de convocare, salariatul trebuie să afle de ce e chemat la întâlnirea cu comisia de disciplină, când va avea loc întâlnirea, unde ș.a.m.d. Deși legea permite sancționarea și în cazul în care angajatul nu s-a prezentat la cercetare, e necesar să se dovedească faptul că angajatorul i-a adus la cunoștință convocatorul, dar că, dintr-un motiv sau altul, salariatul nu a vrut să-l primească.
Dacă s-a pornit o cercetare disciplinară, e obligatoriu ca salariatul cercetat să fie chemat la o întâlnire cu comisia de disciplină stabilită dinainte, după cum scrie în Codul muncii. Nu se poate face, ca regulă, o cercetare disciplinară în lipsa acestuia, mai ales dacă salariatul încă vine la muncă și desfășurarea cercetării e ascunsă față de el. Așa cum o spuneam și cu alte ocazii, în celelalte materiale din ghidul cercetării disciplinare, până să ajungem la sancționarea unui salariat e nevoie de o cercetare făcută „ca la carte” – în principal, pentru a evita ca instanța să desființeze sancțiunea.
„(2) În vederea desfășurării cercetării disciplinare prealabile, salariatul va fi convocat în scris de persoana împuternicită de către angajator să realizeze cercetarea, precizându-se obiectul, data, ora și locul întrevederii. (3) Neprezentarea salariatului la convocarea făcută în condițiile prevăzute la alin. (2) fără un motiv obiectiv dă dreptul angajatorului să dispună sancționarea, fără efectuarea cercetării disciplinare prealabile”, scrie în Codul muncii.
Așadar, din textul citat știm foarte clar două lucruri: faptul că nu se poate face o cercetare fără convocarea salariatului și faptul că putem să dispunem o sancțiune și dacă el nu vine la cercetare, deși a fost chemat și procedura de convocare a fost îndeplinită așa cum trebuie. Ce ne facem însă în situația în care salariatul refuză (cu rea-intenție, firește) să semneze de primire pe documentul de convocare? Pentru că el știe că lipsa semnăturii sale ar putea să echivaleze cu faptul că nu a fost chemat așa cum scrie în lege, prin urmare, va cere (și va obține) anularea sancțiunii în instanță.
Depunerea proiectelor se va realiza în sistem online
În cele ce urmează vom prezenta cum se va face înscrierea antreprenorilor în cel mai așteptat program de finanțare al anului.
Conform proiectului de minimis publicat recent în dezbatere publică, înscrierea în program, solicitarea acordului de principiu pentru finanțare şi completarea planului de afaceri în vederea obținerii finanțării se fac online pe site-ul ministerului, un site ce nu a mai putut fi accesat de aproximativ trei săptămâni din cauza unor defecțiuni tehnice pe care MMACA nu remediat nici în prezent.
Data de la care înregistrareaonline va deveni activă se comunică pe site-ul instituţiei cu cel putin cinci zile înainte de data începerii procesului de înregistrare propriu zis.
Pentru participarea la program fiecare solicitant trebuie să se înregistreze cu user şi parolă.
După înregistrarea unui cont de utilizator, aplicaţia de înregistrare a documentației va deveni activă pentru completarea on-line a planului de afaceri şi încărcarea în aplicaţie a documentelor solicitate, respectiv:
plan de afaceri;
cerere de finanțare;
formulare suport solicitate pentru a dovedi îndeplinirea condițiilor de eligibilitate impuse prin ghidul solicitantului.
Sesiunea de depunere a cererilor de finanțare va dura, conform ghidului solicitantului, 30 de zile de la demararea înscrierii în program.
Cu toate că punctajul minim solicitat pentru a fi acceptat de principiu în vederea verificării administrative şi a eligibilităţii este, conform ghidului solicitantului, de 50 de puncte din maxim 100 de puncte posibile, anul trecut finanțarea a fost acordată doar proiectelor care au obținut 100 de puncte, 95 de puncte și doar unui mic număr din proiectele de 90 de puncte.
După completarea tuturor informațiilor și documentelor solicitate, aplicaţia electronică va trimite automat solicitantului pe adresa de email utilizată la înregistrare un mesaj de confirmare a efectuării înregistrării, precum și punctajul obținut.
Atunci când se înregistrează egalitate de punctaj în cadrul procedurii de evaluare a proiectelor depuse, acestea vor fi departajate în funcție de următoarele criterii, în ordinea enumerată mai jos:
numărul de locuri de muncă ce urmează a fi create în cadrul programului;
numărul de locuri de muncă ocupate de persoane defavorizate/șomeri/absolventi după anul 2012;
achiziția de echipamente tehnologice;
activitatea pe care accesează programul;
În cazul puțin probabil ca egalitatea între două sau mai multe proiecte să se păstreze și după aplicarea acestor criterii suplimentare, vor fi luate în calcul data și ora înscrierii în program.
După această etapă, aplicația electronică va genera un număr de identificare pentru fiecare proiect în Registrul Unic Electronic, denumit număr RUE, întreaga corespondență purtată de finanțator cu antreprenorii făcându-se cu precizarea acestui număr.
Atenție! Acest ghid al solicitantului este publicat, pentru moment, în dezbatere publică. Pentru a intra în vigoare, proiectul schemei de minimis va trebui aprobat prin ordin de ministru. Depunerea proiectelor se va putea face la o dată ulterioară, ce nu a fost încă anunțată.
Senatul a adoptat tacit un proiect de lege care va permite, în cazul violenţei în familie, dezincriminarea agresorului în cazul în care ajunge la împăcare cu victima la prima plângere penală, dar nu şi la următoarele.
Deşi România s-a angajat printr-o convenţie internaţională că nu va tolera actele de violenţă în familie, Parlamentul are altă interpretare.
Aleşii din Senat au tărăgănat o iniţiativă pentru schimbarea Legii privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie până când aceasta nu a mai fost discutată în plen, de toţi parlamentarii, fiind adoptată tacit, marţi, în forma sa iniţială. Proiectul iniţiat de deputaţi şi senatori ai UDMR, dar care a primit şi semnăturile de susţinere de la parlamentari ai PSD, PNL şi USR, are şi o prevedere discutabilă, aceeasta fiind legată de faptul că în cazul în care există o singură plângere penală în ceea ce priveşte un agresor, iar victima ajunge la împăcare cu acesta, atunci acesta nu mai răspunde penal.
Ora estimata: 09:30
Complet: C7-APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor contractuale inserate la art. 3.3 teza a II a şi 3.5 din contractul de credit nr. RFI03144167074/29.11.2007. Obligă pârâta să restituie reclamanţilor suma încasată cu titlu de comision de procesare la care se va adăuda dobânda legală aferentă începând cu data perceperii sale-29.11.2007 şi până la momentul restituirii efective.Obligă pârâta să restituie reclamanţilor sumele încasate cu titlu de dobândă începând cu cel de-al dilea an de creditare – 29.112008 superioară procentului de 4,9 pe an indicat în prima teză a clauzei nr. 3.3, precum şi dobânda legală aferentă acestei creanţe, calculată de la data încasării fiecărei rate inserate şi până la restituirea efectivă. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Cu drept de recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi, 6.03.2018.
Document: Hotarâre 981/2018 06.03.2018
Compania aeriană care a efectuat într-un stat membru doar primul zbor din cadrul unui zbor cu legătură poate fi acționată în justiție în fața instanțelor de la destinația finală situată în alt stat membru în vederea obținerii unei compensații pentru întârziere, a decis CJUE într-o hotărâre la de începutul lunii martie.
Foto concept rezervare bilet de avion online via Shutterstock
Acest lucru este valabil în cazul în care diferitele zboruri au făcut obiectul unei rezervări unice pentru întreaga călătorie, iar întârzierea prelungită la sosirea la destinația finală se datorează unui incident intervenit în timpul primului zbor.
În Hotărârea în cauzele conexate C-274/16, C-447/16 și C-448/16 flightright GmbH/Air Nostrum, Líneas Aéreas del Mediterráneo SA Roland Becker/Hainan Airlines Co. LtdMohamed Barkan, Souad Asbai, Assia Barkan, Zakaria Barkan, Nousaiba Barkan/Air Nostrum, Líneas Aéreas del Mediterráneo SA, CJUE arată că:
Pasagerii aerieni au rezervat la Air Berlin și la Iberia zboruri cu legătură din Spania spre Germania (și anume pentru traseul Ibiza – Palma de Mallorca – Düsseldorf în ceea ce privește Air Berlin și pentru traseul Melilla ‒ Madrid ‒ Frankfurt am Main în ceea ce privește Iberia), aceste rezervări acoperind în întregime călătoriile respective. Primele zboruri interne în Spania au fost efectuate pentru Air Berlin și pentru Iberia de compania aeriană spaniolă Air Nostrum. În ambele cazuri, aceste zboruri au suferit o întârziere (45 și 20 de minute) ceea ce a determinat ca pasagerii să piardă al doilea zbor către Germania. Aceștia au ajuns în sfârșit la destinația lor finală cu peste 3 ore de întârziere (și anume aproximativ 4 ore de întârziere pentru zborul rezervat la Air Berlin și 13 ore de întârziere pentru cel rezervat la Iberia).
Din cauza acestor întârzieri prelungite, pasagerii aerieni respectivi (sau, în locul lor, întreprinderea germană flightright) au sesizat instanțele germane pentru a solicita compensații Air Nostrum în temeiul Regulamentului Uniunii privind drepturile pasagerilor aerieni¹.
Amtsgericht Düsseldorf (Tribunalul Districtual din Düsseldorf, Germania) și Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție, Germania) manifestă îndoieli cu privire la aspectul dacă instanțele germane dispun de competență internațională pentru a statua asupra unor acțiuni ale unor pasageri aerieni îndreptate împotriva unei companii aeriene care i) are sediul în alt stat membru, ii) a efectuat, în cadrul unor zboruri cu legătură cu destinația finală Germania, doar primele zboruri interne în acest alt stat membru și iii) nu este cocontractantul lor. Aceste două instanțe au invitat Curtea de Justiție să clarifice dacă într-un astfel de caz trebuie aplicate dispozițiile Regulamentului Bruxelles I², potrivit cărora un pârât domiciliat în alt stat membru poate fi acționat în justiție, în
materie contractuală, în fața instanțelor de la locul de executare a obligației care formează obiectul cererii. Acest regulament precizează că, în cazul prestării de servicii, acest loc este, în absența vreunei convenții contrare, locul în care, în temeiul contractului, serviciile au fost sau ar fi trebuit să fie prestate.
Prin hotărârea pronunțată în cauză, Curtea concluzionează că destinația finală în Germania poate fi considerată locul de executare a prestațiilor de furnizat nu numai în ceea ce privește al doilea zbor, ci și în ceea ce privește primul zbor intern în Spania. Rezultă că instanțele germane sunt în principiu competente să statueze în cadrul unor acțiuni în despăgubire îndreptate împotriva unei companii aeriene străine precum Air Nostrum.
Astfel, în primul rând, noțiunea „materie contractuală” în sensul Regulamentului Bruxelles I acoperă acțiunea în despăgubire a pasagerilor aerieni afectați de o întârziere prelungită a unui zbor cu legătură, în temeiul Regulamentului privind drepturile pasagerilor aerieni, îndreptată împotriva unui operator efectiv de transport aerian care nu este cocontractantul lor.
În această privință, Curtea observă în special că, potrivit Regulamentului privind drepturile pasagerilor aerieni, în cazul în care un operator efectiv de transport aerian care nu are un contract cu pasagerul își execută obligațiile în conformitate cu regulamentul menționat, se consideră că acesta acționează în numele persoanei care are un contract cu pasagerul respectiv. Astfel, trebuie să se considere că acest operator de transport (în speță Air Nostrum) îndeplinește obligații liber consimțite față de cocontractantul pasagerilor în cauză (în speță Air Berlin și Iberia). Aceste obligații decurg din contractul de transport aerian.
În al doilea rând, Curtea consideră că, în cazul unui zbor cu legătură, „locul de executare” a zborului respectiv, în sensul Regulamentului Bruxelles I, trebuie considerat locul de sosire a celui de al doilea zbor, atunci când transportul pe ambele zboruri se efectuează de către doi operatori de transport aerian diferiți, iar acțiunea în despăgubire pentru întârzierea prelungită la sosire se întemeiază pe un incident care a avut loc pe primul zbor, efectuat de un operator de transport aerian care nu este cocontractantul pasagerilor în cauză.
Curtea subliniază în această privință că contractele în cauză, caracterizate de o rezervare unică pentru întreaga călătorie, stabilește obligația unui operator de transport aerian de a transporta un pasager de la punctul A la punctul C. O asemenea operațiune de transport constituie un serviciu pentru care unul³ dintre locurile de prestare principală se găsește în punctul C. În opinia Curții, este suficient de previzibil pentru o companie aeriană care, precum Air Nostrum, nu efectuează decât primul zbor din punctul A în punctul B că pasagerii o pot acționa în justiție în fața instanțelor din punctul C.
Într-o altă cauză, un pasager aerian a sesizat instanțele germane pentru a solicita unei companii aeriene chineze, Hainan Airlines, o compensație ca urmare a refuzului la îmbarcare ce i-ar fi fost opus la al doilea zbor dintr-un zbor cu legătură (și anume ruta Berlin ‒ Bruxelles ‒ Beijing). În această privință, Curtea amintește că, dacă pârâtul (în speță Hainan Airlines) nu este domiciliat pe teritoriul unui stat membru, competența judiciară internațională este determinată, în fiecare stat membru, de legislația acestui stat membru, iar nu de Regulamentul Bruxelles I.
¹Regulamentul (CE) nr. 261/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 februarie 2004 de stabilire a unor norme comune în materie de compensare și de asistență a pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare și anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 295/91 (JO 2004, L 46, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 12, p. 218, rectificare în JO 2016, L 94, p. 17). În funcție de distanță, compensația este în cuantum de 250, 400 sau 600 de euro.
²Regulamentul (CE) nr. 44/2001 al Consiliului din 22 decembrie 2000 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2001, L 12, p. 1, Ediție specială, 19/vol. 3, p. 74) şi
Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2012, L 351, p. 1). Acest din urmă regulament a abrogat Regulamentul nr. 44/2001. El este aplicabil numai acțiunilor judiciare intentate începând cu 10 ianuarie 2015. În cadrul prezentelor cauze, dispozițiile relevante ale acestor două regulamente sunt identice sau cvasiidentice.
³Curtea aminteşte în acest context că pasagerul aerian poate deopotrivă formula acțiunea în fața instanței în
circumscripția căreia se află locul de plecare a zborului (Hotărârea din 9 iulie 2009, C-204/08, a se vedea de asemenea CP nr. 62/09).
Perioada de preaviz acordata de angajator salariatului pe perioada concediului medical. Nulitatea actului de concediere
Hotararea nr. 135 din data de 21.01.2016
Pronuntata de Tribunalul Dambovita
Prin cererea de chemare in judecata a paratei S. C. T. D. S. R. L., inregistratala 21.07.2015, reclamantul N. S. a solicitat ca prin sentinta ce se va pronunta sa se constate nulitatea absoluta a deciziei de concediere nr. 1527/19. 06. 2015, in temeiul art. 78 raportat la art. 75 din Codul Muncii, aceasta fiind emisa fara respectarea preavizului, obligarea societatii parate la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, pana la data ramanerii definitive a hotararii, in temeiul art. 80 Codul Muncii precum si la plata sumelor reprezentand contravaloarea orelor suplimentare efectiv lucrate in lunile decembrie 2014-ianuarie 2015.
Motivand cererea, reclamantul a aratat ca a fost angajat al societatii, conform contractului individual de munca incheiat si inregistrat sub nr. 834/06. 01. 2014, iar la data de 14. 05. 2015 a formulat cerere de acordare a concediului de odihna, incepand cu data de 21. 05. 2015, comunicandu-i-se ca a fost aprobata. Asadar, cu data de 21. 05 si-a inceput concediul de odihna.
S-a mentionat ca la data de 02.07.2015, a primit un mesaj text de la societatea parata, prin care i s-a adus la cunostinta faptul ca incepand cu 19. 06. 2015, contractul sau individual de munca ar fi incetat \”conform preavizului”, preaviz care niciodata nu mi-a fost dat, astfel ca angajatorul nu a respectat procedura prevazuta de lege, decizia de concediere emisa aparand ca fiind nula.
In ceea ce priveste petitul referitor la plata orelor suplimentarea prestate in favoarea angajatorului la nivelul lunilor decembrie 2014-ianuarie 2015, conform statelor de plata anexate, in luna decembrie 2014 reclamantul a prestat un numar de 192 de ore, iar in luna ianuarie 2015 un numar de 204 ore, fata de durata timpului de lucru negociata contractual, adica de 168 ore/ luna ( sectiunea H din CIM), fiindu-mi achitat doar salariul aferent acestei norme de lucru, nu si pentru orele suplimentare.
In dovedirea cererii se solicita incuviintarea probelor cu inscrisuri, instanta urmand a pune in vedere paratei sa inainteze la dosarul cauzei documentele care au stat la baza emiterii deciziei de concediere.
In drept, s-au invocat dispozitiile art. 75-80 si 171 Codul Muncii.
Parata a formulat intampinare in sensul respingerii actiunii si, pe cale de consecinta, al mentinerii deciziei de concediere nr. 1527/19. 06. 2015, intrucat aceasta a fost emisa conform prevederilor legale in vigoare, respectand acordarea preavizului, al respingerea cererii de acordare a despagubirilor egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate, intrucat acestea nu sunt justifícate, precum si al respingerii capatului de cerere privind obligarea la plata sumelor reprezentand contravaloarea orelor suplimentare efectiv lucrate in lunile decembrie 2014-ianuarie 2015, ca neintemeiat.
S-a aratat ca la data de 21. 05. 2015, reclamantul a fost chemat la sediul firmei, unde s-a si prezentat, primind preavizul de concediere individuala. Dupa ce a luat la cunostinta de act, a refuzat primirea acestuia, desi i s-a explicat atat motivul cat si baza legala a concedierii, respectiv faptul ca salariatul poate efectua concediul de odihna pe perioada preavizului (art. 81 alin 5 Codul Muncii), el refuzand vehement primirea documentelor inaintate.
In plus, la solicitarea sa, reclamantul a avut o discutie cu domnul director general F. P. care i-a explicat situatia in detaliu, dar si asa, reclamantul a ramas la hotararea de a nu accepta preavizul. In urma refuzului, s-a intocmit un proces verbal, inregistrat sub nr. 1496/2^05. 2015, semnat de toate persoanele prezente la discutie, respectiv: dl. Director general F. P., d-na Consultant resurse umane G. U., dl. Manager operatii M. C. si dna. Contabil D. R. .
Ulterior, in aceeasi zi de 21. 05. 2015, documentele i-au fost transmise dlui N. prin Fan Curier expres, nota de expeditie fiind anexata.
La data de 22. 05. 2015, parata a fost informata de catre reprezentantii Fan Curier ca destinatarul – reclamant, \”a refuzat primirea”, aceasta sintagma fiind folosita numai atunci cand destinatarul este gasit, dar la vederea coletului nu este de acord sa il primeasca, deci reclamantul stia despre continutul documentelor din plic.
In consecinta, reclamantul a luat de fapt la cunostinta personal de preaviz. In plus, preavizul a fost emis si adus la cunostinta, conform prevederilor legale, respectiv cu 20 de zile inainte de intocmirea Deciziei de Concediere. S-a mentionat ca pe langa buna conduita din punct de vedere legal, conducerea societatii intotdeauna si-a tratat angajatii echitabil si cu respect, astfel incat nu s-ar fi pretat niciodata la concedierea unui angajat prin mesaj text scris SMS. De asemenea, din punct de vedere juridic, pe durata preavizului contractul individual de munca continua sa isi produca toate efectele, dupa cum stipuleaza art. 81 alin 5 Codul Muncii. Prin urmare, fara vreo dispozitie contrara, efecte inseamna inclusiv dreptul la concediul de odihna. Cu alte cuvinte, salariatii aflati in perioada de preaviz isi pot efectua zilele de concediu, in baza cererii de concediu aprobate de angajator. In cazul de fata, termenul de preaviz nu a fost mai mic de 20 de zile, dupa cum cere art. 75 din Codul Muncii, iar contractul individual de munca nu era suspendat, astfel incat sa fie necesara si prelungirea preavizului. In aparare s-a invocat Decizia nr. 8 din 8 decembrie 2014 in cuprinsul careia se prevad urmatoarele : \”In interpretarea si aplicarea dispozitiilor art. 76 Ut. b) din Codul muncii, raportat la dispozitiile art. 78 din acelasi cod, lipsa din cuprinsul deciziei de concediere a mentiunii privind durata preavizului acordat salariatului nu este sanctionata cu nulitatea deciziei si a masurii concedierii atunci cand angajatorul face dovada ca i-a acordat salariatului preavizul cu durata minima prevazuta de art. 75 alin. (1) din Codul muncii sau cu durata prevazuta in contractele colective sau individuale de munca, in ipoteza in care aceasta este mai favorabila angajatului. ”Pentru cele evidentiate se apreciaza ca nu este justificat cel de al doilea capat de cerere. Referitor la capatul de cerere privind obligarea la plata sumelor reprezentand contravaloarea orelor suplimentare efectiv lucrate in lunile decembrie 2014-ianuarie 2015, s-a sustinut ca prin inscrisurile anexate intampinarii se atesta faptul ca dl. N. a primit remuneratia orelor lucrate, mai mult, in unele luni a fost platit integral, desi nu si-a efectuat orele de lucru. Situatia este urmatoarea: anul 2014 a avut 252 zile lucratoare, insemnand 2016 ore norma intreaga. Plata orelor de lucru a fost facuta prin raportare la intregul an, astfel cum prevede legea si intocmai cum a indicat ITM. Din pontaj reiese ca dl. N. a lucrat 2004 ore (din care 120 au fost suplimentare si s-au platit cu bonus la salariu) si a avut si 12 zile de concediu de odihna, insemnand 96 ore. Prin urmare avem 2004+96-120=1980 ore lucrate, (cu 36 ore mai putin decat a fost platit). Pentru anul 2015, din 320 de ore lucratoare ale lunilor ianuarie si februarie, s-au efectuat 312 ore
care contractul de munca a fost suspendat prin concediu medical. Chiar si in lunile in care a lucrat mai putin si nu si-a facut norma, a primit salariu intreg pentru 168 ore.
Cu toate aceste inlesniri, la data de 04 martie 2015 reclamantul a solicitat drepturile ce i se cuveneau in urma casatoriei incheiate la 3 Martie 2015.
Desi se afla in concediu medical, acesta a primit bonusul de casatorie, respectiv suma de 4000 lei si 4 zile de concediu, conform art. 2 lit. b din Regulamentul de ordine interioara. Pe langa faptul ca a fost apt sa se casatoreasca, desi se afla iin concediu medical, din punct de vedere legal, conform art. 50 lit. b din Codul Muncii contractual de munca era suspendat in aceasta perioada.
Fiindu-i suspendat dreptul izvorat din contractual individual de munca si din Regulamentul de ordine interioara, dl. N. nu avea dreptul sa mai beneficieze de bonusul de casatorie. Insa, cum intotdeauna conducerea societatii si-a respectat personalul si dreptul acestora la familie, nu i-a fost refuzata cererea inaintata.
In dovedirea sustinerilor facute, se solicita probele cu Iinscrisuri conform Opisului intocmit, interogatoriul reclamantului si doi martori, nominalizati in cuprinsul intampinarii.
In probatiune s-au incuviintat partilor dovezile cu inscrisuri, interogatorii, audierea martorilor C. M. si B. L., propusi de parata, dispunandu-se totodata efectuarea unei expertize contabile pentru verificarea orelor suplimentare aferente intervalului pretins si a platilor aferente, potrivit inscrisurilor depuse la dosar. La termenul de judecata din 14. 01. 2015, reclamantul a declarat ca renunta la judecata capatului de cerere avand ca obiect obligarea paratei la plata orelor suplimentare.
Examinand cererea formulata prin prisma probelor administrate si a dispozitiilor legale aplicabile in materie, tribunalul o apreciaza ca fiind fondata in limitele in care a fost restransa.
Ca situatie de fapt se retine ca la data de 21. 05. 2015, reclamantul a inceput efectuarea concediului de odihna astfel cum rezulta din cererea pe care a adresat-o angajatorului si din (fila 36) fisele de pontaj aferente lunilor mai si iunie 2015 ( filele 56-57), pana la 12. 06. 2015, in intervalul 15-18 iunie beneficiind de invoiri.
Din coroborarea sustinerilor reclamantului si ale paratei, cu inscrisurile depuse si cu depozitiile martorilor audiati se constata ca in prima zi de efectuare a concediului reclamantul a fost chemat la sediul societatii pentru a i se comunica preavizul de concediere individuala si ca urmare a refuzului sau de a-l primi ( fila 28), a doua zi i s-a comunicat inscrisul prin Fan Courier Targoviste ( filele 29-30) insa acesta a fost returnat expeditorului pentru ca \”destinatarul a refuzat primirea”.
Cât costă un divorţ. Calea judiciară „Un divorţ simplu costă 600-800 de lei în privinţa onorariului avocatului. În cazul în care sunt implicaţi copii, onorariul ar putea ajunge la peste 2.000 de lei, în funcţie de probleme. În principal, acestea sunt despre stabilirea locuinţei copilului. Ca regulă, autoritatea părintească este exercitată în comun, dar instanţa trebuie să stabilească locuinţa copilului la unul dintre părinţi“, a declarat, pentru „Adevărul“, avocatul Coltuc Marius Deoarece în toate aceste cazuri se urmăreşte „interesul superior al copilului“, instanţa apelează la serviciile autorităţii tutelare pentru a stabili condiţiile de creştere şi educare pe care copilul le are la părinţii săi. Ancheta socială efectuată de aceasta nu se taxează, dar durează. Pentru judecata unei cereri de divorţ este necesară plata unei taxe judiciare de timbru, care variază între 50 şi 250 de lei, în funcţie de speţă. Cât costă un divorţ. Cazul cu partaj În cazul unui partaj, problema se complică, mai spune avocatul. Acesta nu este obligatoriu să se facă la divorţ, dar este posibil. Pentru partajul judiciar, trebuie plătită o taxă de timbru din valoarea bunurilor partajabile. Pentru a se determina valoarea reală a bunurilor supuse împărţelii, este necesară efectuarea unei expertize de evaluare, costă alţi 800-1.000 de lei. Cât costă un divorţ. Varianta la notar În cazul unui divorţ la un notar, costurile sunt aproape la fel. Spre exemplu, un notariat arată pe propriul site că divorţul costă 697 de lei, cu tot cu TVA. Suma include 620 de lei pentru onorariul notarial, 62 de lei tariful de înregistrare a cererii de divorţ în Registrul Naţional al Cererilor de Divorţ, legalizarea copiei certificatului de naştere pentru fiecare soţ – 4,96 lei x 2, în vreme ce legalizarea copiei certificatului de căsătorie – 4,96 lei. În cazul unui divorţ cu copii minori, costul este mai mare, din cauza procedurilor suplimentare şi complexităţii mai mari. În total, totalul taxelor este de 945 de lei, cu tot cu TVA. Din acesta, onorariul este 868 de lei. Urmează înregistrarea cererii în Registrul Naţional al Cererilor de Divorţ (62 de lei), legalizarea copiilor pentru certificatul de naştere al fiecărui soţ, pentru certificatul de căsătorie, dar şi pentru certificatul de naştere al copilului. Pentru partaj se achită onorariul notarului, plus o serie de taxe specifice în funcţie de caz. Cât costă un divorţ la mediator O altă posibilitate este, însă, divorţul la mediator. Aceştia au, la rândul lor, tarife de 600 – 1.000 de lei, acelaşi tarif fiind şi în cazul unui partaj. Pe de altă parte, avocatul Coltuc Marius spune că acordul de mediere trebuie să fie confirmat de către o instanţă, astfel că se va adăuga şi onorariul unui avocat, plus taxele aferente. Cât costă un divorţ la primărie În fine, divorţul poate fi realizat şi la primărie. Potrivit legii 127/2013, taxa pentru îndeplinirea procedurii de divorţ pe cale administrativă este în cuantum de 500 lei şi poate fi majorată prin hotărâre a consiliului local, fără ca majorarea să poată depăşi 20% din această valoare. Este de dorit, totuşi, ca părţile să aleagă calea amiabilă, pentru ca părţile să economisească timp şi resurse. Sunt, însă, situaţiii mai delicate în care nu se poate evita instanţa de judecată, astfel încât este necesară munca unui specialist.
Ora estimata: 12:00
Complet: Apel comercial 1
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul formulat de apelanta CHIOVEANU ANDA-LARISA împotriva sentinţei civile nr 4627/19.04.2017 a Judecătoriei Constanţa. Schimbă în parte sentinţa apelată,în sensul că: Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale privind cursul de schimb valutar cuprinsă în art 13 lit b din contractul de credit ipotecar pentru persoane fizice nr C2202/1000/7328/27.03.2008 şi constată nulitatea absolută a clauzei. Stabilizează cursul valutar CHF/leu la cursul de schimb de la momentul semnării contractului de credit,27.03.2008. Dispune obligarea intimatei OTP BANK ROMANIA SA să restituie în echivalent lei la data plăţii,diferenţele între sumele achitate cu titlu de rate lunare la cursul de schimb pentru perioada 27.03.2008 -23.02.2018 şi sumele care ar fi trebuit plătite la cursul de schimb din 27.03.2008,precum şi obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente acestui debit,calculată de la data plăţii fiecărei sume şi până la achitarea debitului. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Obligă intimatul la plata sumei de 2908 lei către apelantă,reprezentând cheltuieli de judecată-taxă timbru la fond şi în apel şi onorariu avocat. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare,ce se va depune la Tribunalul Constanţa şi se va judeca de către ÎCCJ. Pronunţată în şedinţă publică,23.02.2018.
Document: Hotarâre 313/2018 23.02.2018
La finele anului trecut un șofer român de TIR a accidentat grav un camion în Elveția. În urma acestuia, capul tractor și semiremorca firmei române au ajuns epavă. La acea vreme, autoritățile elvețiene au acționat prompt pentru a elibera și curăța autostrada, dar cu un cost uriaș. Mai exact, romanii au datorat elevțienilor 10.000 de euro, pentru curățarea drumului și tractarea epavei pe o porțiune de câțiva metri. Bani dați din contul transportatorului, în contextul în care autoritățile de acolo nu au acceptat polița RCA română.
Pentru a nu rămâne sechestrată marfa de sute de mii de euro pe care o transportau, românii au achitat cei 10.000 de euro fără sa spere vreodată sa ii recupereze, întrucât accidentul fusese cauzat de șoferul român.
„Majoritatea șoferilor cred că polița RCA acoperă doar daunele produse mașinii pe care o accidentează”, spune Coltuc Marius, avocat senior în cadrul C.A/COLTUC. Polița RCA acoperă toate daunele produse terților în urma accidentului.
„Recuperarea acestor sume este garantată de Legea 132/2017 și Convenția de la Haga din 1971. Beneficiarul poliței nu pierde dreptul la despăgubiri nici măcar dacă, forțat de împrejurări, a achitat deja aceste sume – situație în care s-a aflat și clientul nostru, nevoit să recupereze mărfurile sechestrate. Din păcate, brokerii de asigurări în general nu cunosc aceste detalii, iar societățile de asigurări nu doresc să le facă cunoscute, ceea ce cauzează pierderi financiare substanțiale pentru beneficiarii polițelor. ”
Sindicatele din Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) afirmă că despăgubirea deţinuţilor care au stat în condiţii necorespunzătoare va costa statul între 370 şi 550 de milioane de euro şi că, periodic, trebuie să corecteze ”încercările de dezinformare ale ministrului Justiţiei”. ”Mai nou, încearcă să ne convingă că, deşi a avansat sume de bani pentru despăgubiri, n-a făcut-o”, susţin sindicaliştii, relatează news.ro.
Foto via Shutterstock
”Periodic, ne aflăm în neplăcuta situaţie de a corecta încercările de dezinformare ale ministrului Justiţiei, care – mai nou – încearcă să ne convingă că, deşi a avansat sume de bani pentru despăgubiri, n-a făcut-o. Probabil că a înţeles dimensiunea dezastrului: această iniţiativă va costa între 370 şi 550 de milioane de euro”, susţin sindicaliştii din ANP.
Aceştia fac referire la o postare pe Facebook a ministrului Tudorel Toader care a scris că ”niciun oficial nu a avansat vreo suma de bani pentru posibile despagubiri ale foştilor deţinuţi, în sensul hotărârii pilot CEDO, referitoare la conditiile necorespunzatoare din penitenciare” şi ataşează comunicatului o declaraţie video a ministrului în care vorbeşte despre faptul că Ministerul Justiţiei va propune ca despăgubire o supă cuprinsă între 5 şi 8 euro pe zi.
Sindicaliştii susţin că valoarea totală a despăgubirilor va fi uriaşă. ”Concret, la un rulaj total al deţinuţilor, estimat pentru perioada 2012 – 2017, de 92.000 de deţinuţi, aceştia fiind beneficiarii, costurile totale pentru bugetul de stat se vor ridica la o sumă cuprinsă între 370 milioane € (la o despăgubire de 5€/zi/deţinut) şi 550 milioane € (la o despăgubire de 8€/zi/deţinut). În estimarea costului total am introdus o valoare mediană: nu toţi deţinuţii beneficiari fiind în sistemul penitenciar pe întreaga durată de aplicare”, mai spun sindicaliştii.
Cei care au luat credite în franci elveţieni nu cred că aveau doar 4 clase şi au înţeles la ce riscuri s-au expus, a declarat Ruxandra Avram, şef serviciu în Banca Naţională a României (BNR), într-o conferinţă organizată de Oxygen Events.
„Reglementarea vine peste noi că vrem că nu vrem. Integrarea României în piaţa comună în domeniul plăţilor nu se face automat, că vrea un fintech, că vrea o bancă. Să vină toţi actorii care au ceva de spus în domeniul ăsta, să-şi prezinte oferta, şi cineva la capătul celălalt să o accepte.
Între ei va trebui să stea cineva să dirijeze administrarea riscurilor de care nu vom scăpa, încrederea populaţiei în ceea ce priveşte aceste instrumente, pentru că toată lumea îmi spune că au luat credite în franci elveţieni şi acum vin şi plâng.
Credeţi că nu au înţeles la vremea respectivă? Sunt convinsă că s-a înţeles şi la ce riscuri te expui. Cei care au luat credite în franci elveţieni nu cred că aveau 4 clase”, a spus Avram.
Judecătoria ALBA IULIA > Informaţii dosar
Informaţii dosar
Informaţii generale
Părţi
Şedinţe
Căi atac
Citare prin publicitate
Informaţii generale
Nr. unic (nr. format vechi) : 3074/176/2017
Data inregistrarii 10.05.2017
Data ultimei modificari: 17.03.2018
Sectie: JUDECĂTORIA ALBA IULIA
Materie: Civil
Obiect: contestaţie la executare DOS. EXEC. 297/2017
Stadiu procesual: Fond
Părţi
Nume Calitate parte
DICU DAN RADU cu dom.proc.ales Contestator
KREDYT INKASO PORTFOLIO INVESTMENTS ( LUXEMBOURG) S.A. Intimat
SC UNICREDIT CONSUMER FINANCING IFN SA CU SED. PROC. ALES Intimat
Şedinţe
02.03.2018
Ora estimata: 08:30
Complet: C VII
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea formulată de contestatorul Dicu Dan Radu, în contradictoriu cu intimatele Unicredit Consumer Financing IFN S.A, şi Kredyt Inkaso Portofolio Investments S.A.. Anulează actele de executare întocmite de Biroul Executorului Judecătoresc Dumitru Marius – Vasile în dosarul de executare nr.297/2017. Anulează executarea silită efectuată în dosarul execuţional nr.297/2017 al BEJ Dumitru Marius – Vasile pentru suma de 185,06 lei, reprezentând cheltuieli de executare silită. Respinge contestaţia la titlu formulată de către contestator, ca neîntemeiată. În temeiul art.720 alin.4 Cod proc.civ., dispune comunicarea unui exemplar al prezentei sentinţe, după rămânerea definitivă, către BEJ Dumitru Marius – Vasile. Obligă contestatorul la plata către BEJ Dumitru Marius – Vasile a sumei de 32,80 lei, reprezentând contravaloare xerocopiere dosar execuţional. În temeiul art.45 alin.1 lit. f din O.UG. nr.80/2013, privind taxele judiciare de timbru, dispune restituirea către contestator, după rămânerea definitivă a prezentei sentinţe, a taxei judiciare de timbru în sumă de 662,82 lei. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Alba Iulia. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 02.03.2018.
Document: Încheiere finală (dezinvestire) 435/2018 02.03.2018
Ora estimata: 13:00
Complet: C16-APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul . Schimbă , în parte, sentinţa apelată, şi, în consecinţă, Constată caracterul abuziv al clauzei stipulate în convenţia de credit încheiată de păr?i la art. 1.3 lit.a referitoare la perceperea comisionului de acordare . Declară nulitatea absolută a clauzei menţionate anterior. Obligă pârâta să plătească reclaman?ilor sumele încasate cu titlu de comision de acordare, în echivalent lei la cursul BNR din data efectuării plăţii. Men?ine celelalte dispozi?ii ale sentin?ei apelate referitoare la respingerea constatării caracterului abuziv al clauzei referitoare la înghe?area cursului valutar ?i denominare. Cu drept de recurs conform Deciziei CCR nr.369/2017. Pronunţată în şedinţă publică azi, 21 martie 2018.
Document: Hotarâre 1277/2018 21.03.2018
ICCJ analizează azi o problemă de drept din Codul rutier referitoare la valabilitatea proceselor-verbale de contravenție prin care șoferii sunt lipsiți temporar de dreptul de a conduce și rămân fără permis, potrivit ordinii de zi a ședinței Curții (Dosarul nr. 2798/1/2017). Chestiunea a primit în practica judiciară mai multe rezolvări și ar trebui să primească o lămurire care să unifice aceste soluții distincte, de la ICCJ, printr-un recurs în interesul legii ce ar putea deveni obligatoriu pentru toate instanțele, dacă e admis.
Mai exact, Curtea are de analizat următoarele aspecte:
dacă lipsa din procesul-verbal de contravenție a mențiunilor cu privire la suspendarea dreptului de a conduce, intervalul de timp de suspendare și temeiul juridic este sancționată cu nulitatea parţială a procesului-verbal și atrage nulitatea inclusiv a mențiunilor privind măsura reţinerii permisului de conducere (nulitate ce nu poate fi înlăturată) sau e suficient să fie consemnatămăsura reținerii pentru ca procesul-verbal să fie valabil (inclusiv în ceea ce privește măsura suspendării, durata ei și temeiul în baza căruia e aplicată);
judecătorii care au adresat întrebarea vor să știe dacă aici e vorba de o nulitate absolută ori relativă, dacă e vorba de o nulitate procedurală, ce poate sau nu să fie înlăturată, sau de o nulitate materială.
În mai puține cuvinte, pe șoferi ar trebui să-i intereseze următorul lucru, în urma deciziei Curții: e suficient ca în procesul-verbal de contravenție să fie trecută doar măsura reținerii permisului de conducere sau trebuie să fie înscrise expres și măsura suspendării dreptului de a conduce, a duratei acestei măsuri și temeiul legal? Pentru că, dacă e necesar să fie trecute toate aceste însemnări, procesele-verbale care nu le vor conține vor putea fi contestate cu succes de șoferii vizați în instanță și-și vor putea redobândi rapid dreptul de a conduce.
Dacă ICCJ va considera că această solicitare îndeplinește condițiile pentru a fi admisă ca un recurs în interesul legii, eventuala decizie de admitere a Curții va oferi o lămurire obligatorie pentru toate instanțele din România, odată ce e publicată în Monitorul Oficial.
Concret, ce scrie în Codul rutier?
Suspendarea dreptului de a conduce, pe o perioadă limitată de timp, e una dintre măsurile contravenționale complementare din Codul rutier. Măsurile complementarese aplică pe lângă amenzi, mai exact, și sunt următoarele (în afară de suspendare):
aplicarea punctelor de penalizare;
confiscarea bunurilor destinate săvârșirii contravențiilor prevăzute în Codul rutier ori folosite în acest scop;
imobilizarea vehiculului;
radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului.
În Codul rutier scrie că, atunci când se aplica vreuna dintre măsurile complementare, se aplică prin același proces-verbal prin care se aplică și sancțiunea principală a amenzii sau avertismentului.
Reținerea permisului se dispune atunci când se dispune măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce, iar situațiile sunt înscrise în Codul rutier (se mai dispune reținerea permisului și pentru comiterea unor infracțiuni din Codul penal, dar și când perioada de valabilitate a expirat, de pildă).
„Reținerea permisului de conducere ori a certificatului de înmatriculare sau de înregistrare se face de către polițistul rutier, de regulă odată cu constatarea faptei, eliberându-se titularului o dovadă înlocuitoare cu sau fără drept de circulație”, scrie în Cod. Șoferul care are dreptul de conducere suspendat nu va mai avea nici permisul asupra lui.
Cum au soluționat judecătorii din țară problema
ICCJ a mai avut de analizat chestiunea aceasta și anul trecut, dar solicitarea nu era pentru emiterea unei decizii privind un recurs în interesul legii, ci pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. Fără să ne încurcăm în termeni și în explicații inutile aici, ICCJ nu a ajuns în 2017 să dea un răspuns acelor întrebări din cauză că nu era îndeplinită o condiție pentru emiterea unei astfel de hotărâri.
Decizia ICCJ nr. 49/2017, cea prin care s-a respins cererea de a da o decizie de dezlegare, ne ajută însă să vedem care au fost interpretările pe care le-au dat judecătorii problemei despre care discutăm.
Mai exact, scrie în decizie, au fost judecători care au apreciat că nemenționarea sancțiunii complementare nu implică o vătămare a drepturilor persoanei sancționate, tocmai pentru că sancțiunea decurge din lege. Așadar, faptul că nu se trece în procesul-verbal și referirea la sancțiunea complementară (suspendarea dreptului de a conduce) nu constituie cauză de nulitate parțială a procesului-verbal, câtă vreme este indicat temeiul legal (unic) al aplicării sancțiunilor principală (amendă) și complementară.
Alți judecători au considerat că nemenționarea sancțiunii complementare atrage nulitatea parțială a procesului-verbal, adică a măsurii reținerii permisului de conducere, aceasta constituind cauză de nulitate relativă a procesului-verbal (poate fi invocată de petentul-contravenient doar).
Într-o a treia orientare, unii judecători, deși au plecat de la aceeași premisă ca cei din paragraful de mai sus, au considerat că sancțiunea e nulitatea absolută, iar nu parțială. Diferența dintre cele două e că, în cazul celei absolute, și instanța poate să invoce nulitatea, deci, nu doar cel care contestă procesul-verbal și care, poate, nu are habar de însemnătatea și efectele acestor lucruri.
Vedem, așadar, soluții diferite ale instanțelor din țară: în unele cazuri, șoferul a avut câștig de cauză, în altele, nu. Prin urmare, susțin cei care au promovat recursul, e necesar ca problema să fie lămurită, într-un final, de către ICCJ.
Ora estimata: 09:00
Complet: C15-sup
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Cambur Andrei în contradictoriu cu pârâta Banca Comercială Română SA având ca obiect constatare nulitate act juridic – clauze abuzive.Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale privind comisionul de acordare credit prevăzută la art. 8 lit. a) din contractul de credit nr. 200831602/05.02.2008 şi art. 3.1 din Condiţiile generale de creditare ale contractului de credit nr. 200831602/05.02.2008.Respinge în rest cererea.Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, prin depunerea cererii la Judecătoria Arad. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15.11.2017.
Document: Hotarâre 5603/2017 15.11.2017
De curând, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia 1912/24.11.2017, a arătat că:
cererea de recurs împotriva soluției pronunțate de Tribunal în apel se soluționează de către Curtea de Apel competentă, dacă cererea de chemare în judecată are o valoare de până la 200.000 lei inclusiv
cererea de recurs împotriva soluției pronunțate de Tribunalul în apel se soluționează de către Înalta Curte de Casație și Justiție, dacă cererea de chemare în judecată depăsește 200.000 lei.
Ora estimata: 09:00
Complet: Complet 3 Amânări de pronunţare
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite contestaţia la executare silită formulată de către contestatorul ISPIR ALEXANDRU ŞTEFAN în contradictoriu cu intimata S.C. KREDYT INKASO PORTFOLIO INVESTMENTS (LUXEMBURG). Constată ca fiind prescris dreptul de a cere executarea silită în baza contractului de credit nr. 2558535/25.07.2011 şi anulează actele de executare silită întocmite în dosarul de executare nr. 569/2017 al BEJ „Terinte Florin Cătălin”. Obligă intimata la plata în favoarea contestatorului a sumei de 1.074,97 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în taxă judiciară de timbru în cuantum de 1.000 lei şi cheltuieli de fotocopiere a actelor dosarului de executare în cuantum de 74,97 lei. Cu drept de apel în termenul de 10 de zile de la comunicare. Prezenta hotărâre se aduce la cunoştinţă şi BEJ „Terinte Florin Cătălin”. Pronunţată în sedinţă publică astăzi, 19 ianuarie 2018.
Document: Hotarâre 80/2018 19.01.2018
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. PETRU M.E.
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Constată caracterul abuziv al clauzei inserate în art. 4.3 din contractul de credit de consum nr. 42038042429001/28.05.2007. Obligă parata sa restituie reclamantului suma de 5130 lei, încasată cu titlul de comision, precum şi dobânda legală, calculată de la data încasării fiecărui comision lunar şi până la data restituirii. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Admite cererea privind cheltuielile de judecată, şi obligă pârâta să plăteasca reclamantului suma de 1190 lei reprezentând onorariu de avocat. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 03.11.2017.
Document: Hotarâre 8606/2017 03.11.2017
Ora estimata: 12:30
Complet: C19 S2 (fost C43 Civil)
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea. Constată caracterul abuziv şi în consecinţă, nulitatea absolută parţială a clauzei prevăzută la art. 5.2 tezele 2-4 din contractul de contractul de credit pentru nevoi personale garantat cu ipotecă pentru persoane fizice nr. C 2204/1000/11268 din 3.07.2008 în ceea ce priveşte posibilitatea băncii de a modifica unilateral dobânda şi de a aplica noul procent de dobândă la soldul creditului rămas de rambursat. Dispune calcularea dobânzii contractuale, începând cu data încheierii contractului de credit, după formula:marja băncii de 4,1917%/an + indicele LIBOR/CHF la 3 luni şi refacerea graficului de rambursare a creditului având în vedere această formulă a dobânzii. Obliga pârâta la restituirea către reclamant a echivalentului în lei, la data plăţii, a sumei de 5.336,16 CHF reprezentând dobândă achitată în plus de reclamant. Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei prevăzute la art.6.3 din contract. Respinge capetele de cerere 5, 6 şi 7 ale acţiunii ca neîntemeiate. Admite cererea reclamantului de obligare a pârâtei la plata de cheltuieli de judecată. Obligă pârâta la plata către reclamant a sumei de 2000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 16.01.2018.
Document: Hotarâre 193/2018 16.01.2018
Debitorul este unul dintre cei executați silit, care nu mai au în proprietate bunul imobil cu care au garantat creditul, acesta fiind vândut la licitație publică.
HOTĂRÂRE Tribunalul Olt, darea în plată: Instanța admite apelul debitorului executat silit și respinge contestația băncii definitiv. Totodată, instanță arată că, potrivit jurisprudenței CJUE, pierderea locuinței familiale pune debitorul într-o situație extrem de fragilă
Nr.unic (nr. format vechi) :
5416/311/2016
Data inregistrarii
15.09.2017
Data ultimei modificari:
29.01.2018
Sectie:
Secţia a II-a Civilă, de Contencios Administrativ şi Fiscal
Materie:
Litigii cu profesioniştii
Obiect:
acţiune in constatarea dării in plată Legea 77/2016 LG 77/2016
Ora estimata: 09:00
Complet: CCA1
Tip solutie: Admitere apel
Solutia pe scurt: Admite apelul şi schimbă sentinţa în sensul că respinge contestaţia ca neîntemeiată. Obligă intimata la 4020 lei cheltuieli de judecată către apelanţi reprezentând taxă de timbru şi onorariu avocat (redus). Definitivă. Pronunţată azi 20.12.2017
Document: Hotarâre 433/2017 20.12.2017
Ora estimata: 09:00
Complet: CCA1
Tip solutie: Amână cauza
Solutia pe scurt: Pentru a da posibilitatea apelanţilor intimaţi, prin apărător, să depună concluzii scrise, amână pronunţarea la data de 20.12.2017. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.12.2017.
Document: Încheiere – Amânare iniţială a pronunţării 14.12.2017
Ora estimata: 09:00
Complet: S6 Completul 14A
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul formulat de reclamanţi. Schimbă în parte sentinţa atacată, în sensul că oblige pârâta la restituirea sumei încasate cu titlu de dobândă în temeiul clauzei 6.4 din contractul de credit C2202/3200/3172/2006, constatată abuzivă. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei. Respinge, ca nefondat, apelul declarat de pârâtă. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Recursul se depune la C.A.B. – Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 09.01.2018.
Legea nr. 170/2017 pentru modificarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol a apărut azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 571, iar prevederile pe care le vom prezenta în articol se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2018.
Astfel, de la anul va fi extinsă cu patru ani, de la unul la cinci ani, valabilitatea atestatului de producător, din momentul emiterii. În același timp, și carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol va fi valabil timp de cinci anişi se va elibera solicitantului, la cerere, de către primarul pe a cărui rază de competenţă se află terenul/ ferma/ gospodăria în care se obțin produsele ce urmează să fie puse la vânzare.
Atât atestatul de producător, cât și carnetul de comercializare, vor conține câte cinci file, câte una pentru fiecare an de valabilitate. Acestea vor fi completate cu datele de identificare ale producătorului agricol și informațiile din fiecare an de valabilitate legate de suprafețele cultivate și structurile corespunzătoare pe specii de legume, pomi fructiferi etc, respectiv pe specii de animale.
Cum spuneam, noile măsuri se vor aplica începând cu 1 ianuarie 2018
și au rolul de a ușura accesul pe piața agroalimentară a micilor producători agricoli, prin simplificarea procedurii de validare a documentelor, prelungirea valabilității lor și, implicit, reducerea efortului financiar suportat de fermieri acum.
În ceea ce privește atestatele de producător eliberate până la finalul lui 2017, acestea își vor păstra valabilitatea până la expirare.
Potrivit normelor în vigoare, atestatul de producător trebuie obținut de către producătorii persoane fizice care comercializează produse agricole.
Creditorul se poate afla într-una dintre următoarele ipoteze: fie a iniţiat un litigiu împotriva debitorului, soluţionat favorabil, printr-o hotărâre susceptibilă să fie pusă în executare, adică prin titlu executoriu, fie poate începe executarea direct în baza actului din care s-a născut dreptul său având un regim special, fiind calificat de lege ca titlu executoriu, fără a fi nevoit să iniţieze, în prealabil, un titlu executoriu. Un exemplu la modă pentru ultima ipoteză îl reprezintă contractul de credit încheiat cu o instituţie bancară.
Ce aşteptări are un creditor în cadrul executării silite?
Creditorul va urmări, în cadrul executării silite, procedură derulată prin intermediul unui executor judecătoresc, să obţină forţarea debitorului la îndeplinirea obligaţiei. Spre exemplu, un creditor va demara executarea silită pentru recuperarea unei sume de bani datorate de debitorul său în baza unui contract de vânzare-cumpărare, sumă la care acesta din urmă a fost obligat de instanţa de judecată printr-o hotărâre ce reprezintă titlu executoriu (primul scenariul de mai sus). Pentru a obţine acest rezultat, cel mai adesea, executorul va apela la următoarele metode: poprirea sumelor de bani datorate de terţi debitorului său, urmărirea bunurilor mobile sau imobile ale debitorului. Există două filtre a executărilor nelegale, situate în momente diferite în timp.
Autorizarea executării silite prin încuviinţare
Executorul judecătoresc se va adresa instanţei chiar la debutul procedurii execuţionale. Aceasta va verifica, în cadrul unui proces simplificat, fără citarea părţilor, dacă sunt îndeplinite premisele pentru iniţierea procedurii execuţionale. Sunt supuse cenzurii instanţei elemente precum: dacă hotărârea, prin natura sa, poate fi pusă în executare silită, spre exemplu, o hotărâre prin care se constată existenţa unei creanţe, fără ca debitorul să fie şi obligat la plata sa, nu poate fi pusă în executare silită etc. Dacă instanţa încuviinţează executarea silită constatând că cererea nu intră sub incidenţa niciuneia dintre situaţiile limitativ prevăzute de lege, ce pot determina respingerea acesteia, atunci executorul apelează la arsenalul propriu acestei etape. Din acest moment, în funcţie de forma de executare aleasă/aplicabilă, el va parcurge traseul prestabilit al actelor de executare specifice. Spre exemplu, în cazul popririi sumelor datorate de un terţ debitorului, executarea silită debutează printr-o adresă de poprire. Adresa va conţine un set de instrucţiuni pentru terţ, cu ce trebuie să facă şi, mai ales, să nu facă, astfel încât interesele creditorului să fie ocrotite, iar creanţa sa, satisfăcută.
Contestaţia la executare
Având în vedere caracterul limitat al investigaţiei realizate de instanţa de judecată cu ocazia încuviinţării procedurii execuţionale, legea a stabilit şi un al doilea examen al executării silite: contestaţia la executare. Vom analiza în continuare una dintre formele acesteia: contestaţia la executare propriu-zisă, ce poate privi, la rândul său, un singur act de executare sau întreaga procedură, excluzând astfel contestaţia la titlu şi contestaţia împotriva refuzului executorului de a îndeplini un act de executare.
Cine, când şi de ce?
Cel mai adesea, contestaţia la executare este utilizată de debitori. Aceştia vor pretinde instanţei să analizeze legalitatea unei executări silite. În ansamblul său, de la primul act, spre exemplu, somaţia, în cazul urmăririi silite imobiliare, şi până la ultimul, actul de adjudecare, pentru acelaşi tip de urmărire silită sau al unui singur act de executare, spre exemplu, al actului de adjudecare a unui bun imobil, vândut la licitaţie publică, în vederea stingerii creanţei creditorului.
Creditorul va formula contestaţie în 15 zile. Reperul va fi, în esenţă, data la care ia cunoştinţă de executarea silită/actul de executare. Sancţiunea nerespectării acestui termen este una drastică: contestaţia se va respinge ca tardiv formulată, fără ca instanţa să mai cenzureze nelegalitatea executării silite/actului de executare indiferent de gravitatea situaţiei.
MODEL Contestaţie la executare
Contestatie la executare silita (model)
Sediul materiei:
711-719 C. proc. civ.
148-151 C. proc. civ.
192 C. proc. civ.
194-195 C. proc. civ.
Instanţa …..
Domnule Preşedinte,
Subsemnatul, (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având codul numeric personal ….., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în….., având următoarele date de contact, personal/reprezentat prin mandatar/prin reprezentant legal/prin reprezentant judiciar (nume ….., prenume …..)/reprezentat prin avocat (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact…..
sau
Subscris, (denumirea …..), cu sediul în ….., având codul unic de înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţului/numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice/contul bancar ….., cu sediul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la numitul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în ….., având următoarele date de contact/prin reprezentant (nume ….., prenume …..)/prin consilier juridic (nume ….., prenume …..)/prin avocat (nume ….., prenume …..), cu sediul profesional în ….., având următoarele date de contact …..
în contradictoriu cu intimatul (nume ….., prenume …..), cu domiciliul în….., având codul numeric personal…..,
sau
în contradictoriu cu intimata (denumirea persoanei juridice …..), cu sediul în ….., având codul unic de înregistrare/codul de identitate fiscală/numărul de înmatriculare în registrul comerţului/numărul de înscriere în registrul persoanelor juridice/contul bancar, prin reprezentant (nume ….., prenume …..), formulăm
CONTESTAŢIE ÎMPOTRIVA EXECUTĂRII SILITE
ce face obiectul dosarului nr…., înregistrat la Biroul Executorului Judecătoresc…., efectuate la solicitarea intimatului creditor …., în baza titlului executoriu reprezentat de …. .
Solicităm anularea formelor de executare întocmite în dosarul de executare.
În fapt, arătăm că …. .
În drept, ne întemeiem cererea pe dispoziţiile art.711-719 C. proc. civ.
În dovedire, solicităm încuviinţarea probei cu înscrisuri/ probei testimoniale/ probei cu interogatoriul pârâtului/ probei cu expertiză judiciară în specialitatea …..
În cadrul probei cu înscrisuri, depunem următoarele înscrisuri ….., în copii certificate pentru conformitate cu originalul, în …. exemplare.
În cadrul probei testimoniale, indicăm în vederea audierii, în calitate de martori, pe numiţii ….., cu domiciliul în ….., pentru dovedirea următoarelor împrejurări de fapt ….. şi solicităm citarea acestora.
În cadrul probei cu interogatoriu, solicităm citarea intimatului, persoană fizică, cu menţiunea personal la intergatoriu, sub sancţiunea aplicării dispoziţiilor art.358 din C. proc. civ., pentru dovedirea faptelor personale vizând ….. .
În cadrul probei cu expertiză în specialitatea ……, solicităm încuviinţarea următoarelor obiective: ….. .
Solicităm judecarea cauzei, în lipsă, în conformitate cu art. 411 alin.(1) pct.2 din C. proc. civ.
În conformitate cu art.453 din C. proc. civ., solicităm instanţei să oblige pârâtul la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
Depunem prezenta cerere de chemare în judecată, în ….. exemplare.
Anexăm dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de ….. şi procura în original/copie legalizată/împuternicirea avocaţială/delegaţia de reprezentare/copie legalizată de pe înscrisul doveditor al calităţii de reprezentant/extras din registrul public/extras, în copie legalizată, din actul care atestă dreptul de reprezentare.
Data, Semnătura,
Domnului Preşedinte al Judecătoriei
Taxa de timbru se va calcula, în conformitate cu dispoziţiile O.U.G. nr.80/2013.
Ora estimata: 09:30
Complet: C4-APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa civilă apelată în sensul că: Constată caraterul abuziv şi declară nulitatea absolută a următoarelor clauze: art. 6.1 referitor la dobânda revizuibilă în conformitate cu politica băncii, art. 6.3 – integral; art. 8.1 – privitor la comisionul de acordare; art. 8.3 – referitor la comisionul de rabursare anticipată; art. 8.6 – în integralitate. Dispune restituirea sumelor percepute abuziv în baza clauzelor menţionate. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Cu recurs în 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se va depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată azi, 06.02.2018, în şedinţă publică.
Document: Hotarâre 397/2018 06.02.2018
Admite în parte acţiunea formulată de reclamantul Cambur Andrei în contradictoriu cu pârâta Banca Comercială Română SA având ca obiect constatare nulitate act juridic – clauze abuzive.Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale privind comisionul de acordare credit prevăzută la art. 8 lit. a) din contractul de credit nr. 200831602/05.02.2008 şi art. 3.1 din Condiţiile generale de creditare ale contractului de credit nr. 200831602/05.02.2008.Respinge în rest cererea.Fără cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, prin depunerea cererii la Judecătoria Arad. Pronunţată în şedinţa publică din data de 15.11.2017.
Document: Hotarâre 5603/2017 15.11.2017
Angajatorul e singurul care dă explicații pentru neplată și plătește amenzi
Contribuțiile n-ar fi obligatorii dacă n-ar exista în lege și sancțiuni pentru neplată. Și când spunem neplată, ne referim atât la situația în care nu se plătesc deloc, cât și la situațiile în care se plătesc târziu ori incomplet.
Consecințele situațiilor de neplată cad în totalitate în spinarea angajatorului. Transferul obligației de plată în totalitate la angajat nu a presupus schimbarea legislației în cazul obligației de a declara și vira aceste contribuții. Declararea și virarea lor se face tot de către angajator acum, după toate schimbările. Și, desigur, amenzile le primește tot el, dacă nu banii nu ajung la Fisc.
Codul de procedură fiscală plasează neplata în rândul contravențiilor sancționate, firește, prin amenzi. Astfel, conform codului, sunt contravenții: „nereținerea, potrivit legii, de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă”, „reținerea și nevărsarea în totalitate, de către plătitorii obligațiilor fiscale, a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă” și„neîndeplinirea de către contribuabil/plătitor la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume”.
Amenda pentru angajatorii care nu rețin și/sau nu virează (la termen sau complet) CAS, CASS și CAM este între 4.000 și 6.000 lei, dacă se încadrează în categoria contribuabililor mijlocii și mari, sau de la 1.000 la 1.500 de lei, în cazul celorlalți angajatori, în contextul în care obligațiile nedeclarate sunt de maximum 50.000 de lei. Dacă însă obligațiile sustrase de la plată sunt cuprinse între 50.000 și 100.000 de lei inclusiv, amenzile sunt cuprinse între 12.000 și 14.000 lei, respectiv între 4.000 și 6.000 lei, pentru micii angajatori.
În fine, amenzile sunt și mai mari dacă obligațiile fiscale sustrase la plată sunt mai mari de 100.000 lei: amenzi între 25.000 și 27.000 lei pentru angajatorii mari și mijlocii, iar pentru ceilalți amenzile sunt situate între 6.000 și 8.000 lei.
Neplata, din perspectiva salariatului păgubit
Da, putem spune că salariatul e păgubit dacă angajatorul nu a virat contribuțiile pentru el, deși a fost mereu obligat să o facă. Ori dacă, mai rău, nici măcar nu i le-a declarat.
Salariatul se trezește fără asigurare în sistemul public de sănătate, atunci când are nevoie, dar, mai rău, se trezește că nu se adună nimic în cotizația sa la pensie.
Contestatia la executare reprezinta calea de atac pe care partea interesata o poate introduce la instantele competente, pentru a obtine desfiintarea actelor ilegale de executare.
Se poate face contestatie la executare propriu-zisa, prin care puteti solicita instantei anularea intregii executari sau doar a actului nelegal, sau contestatie la titlu, prin care puteti contesta insusi titlul executoriu, dar nu in ceea ce priveste validitatea sa in fond, ci numai intelesul, intinderea sau aplicarea sa.
Pe calea contestatiei la executare se pot invoca neregularitati privind: nerespectarea formelor prevazute de lege pentru incunostintarea debitorului, alegerea formei de executare, perimarea executarii, ordinea de urmarire a bunurilor, precum si alte motive de nulitate a executarii silite.
Solutionare contestatii
Contestatia la executare se poate introduce in termen de 15 zile de la data cand debitorul a primit somatia sau de la data cand acesta a luat cunostinta de primul act de executare, in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie.
Judecarea contestatiei se face de urgenta si cu precadere. Pana la solutionarea contestatiei la executare, instanta poate dispune suspendarea executarii ,daca se depune o cautiune in cuantumul fixat de instanta. Asupra cererii de suspendare se poate formula recurs.
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari pronuntare pt. jud.BADULESCU M.R.I
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanţii DRĂGHIA NELU DĂNUŢ şi DRĂGHIA TANŢA ANGELICA în contradictoriu cu pârâta RAIFFEISEN BANK S.A. Constată caracterul abuziv al clauzelor din contractul de credit nr. RM50344725630 din 19.04.2008 referitoare la comisionul de procesare în cuantum de 1,9% din valoarea iniţială a creditului, respectiv 921,34 CHF (art. 6.1), precum şi al clauzelor referitoare la comisionul de administrare în cuantum de 0,15% perceput ca procent lunar aplicat la soldul creditului (art. 6.2) Obligă pârâta să plătească reclamanţilor suma de 921,34 CHF, reprezentând comision de procesare perceput în mod abuziv. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor dobânda legală aferentă, de la data achitării acestuia de către reclamanţi şi până la data plăţii efective de către pârâtă. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor cuantumul comisionului de administrare perceput în mod abuziv. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor dobânda legală aferentă, de la data achitării fiecărui comision lunar de către reclamanţi şi până la data plăţii efective de către pârâtă. Respinge în rest cererea, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei, astăzi, 11.01.2018.
Document: Hotarâre 97/2018 11.01.2018
Curtea Constituţională a dezbătut, joi, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 102 alin.(3) din Codul de procedură penală, care prevede: „Nulitatea actului prin care s-a dispus sau autorizat administrarea unei probe ori prin care aceasta a fost administrată determină excluderea probei”.
CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma „excluderea probei” se înţelege şi eliminarea mijloacelor de probă din dosarul cauzei.
„Curtea a reţinut că accesul permanent al judecătorului învestit cu soluţionarea cauzei penale la mijloacele materiale de probă declarate nule (nulitate absolută sau relativă) nu poate avea ca efect decât o readucere în atenţia judecătorului, respectiv o reîmprospătare a memoriei acestuia cu informaţii care pot fi de natură a-i spori convingerile referitoare la vinovăţia/nevinovăţia inculpatului, dar pe care nu le poate folosi, în mod legal, în soluţionarea cauzei. Aşa fiind, excluderea juridică a probelor obţinute în mod nelegal şi declarate nule în procesul penal, în lipsa înlăturării acestora din dosarele penale, este insuficientă pentru o garantare efectivă a prezumţiei de nevinovăţie a inculpatului şi a dreptului la un proces echitabil al acestuia”, arată CCR.
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. DINESCU A.G
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite cererea. Constată caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la art. 3.1 – 3.7 din Contract, respectiv art. 2.2 din Actele adi?ionale în ceea ce prive?te posibilitatea băncii de a modifica în mod unilateral ?i discre?ionar dobânda, în func?ie de propria sa politică. Constată caracterul abuziv al clauzei de la art. 1.1 lit. b din Contract referitor la ”comisionul de procesare” în cuantum de 1.922,77 CHF. Declară nule absolut aceste clauze. Constată că dobânda contractuală ulterior momentului 18.06.2009 va fi 5,50% dobândă fixă. Obligă pârâta să restituie sumele percepute ca urmare a clauzelor constatate ca fiind abuzive – ”comisionul de procesare” în cuantum de 1.922,77 CHF alături de sumele achitate cu titlu de dobândă percepută excedentar, conform formulei enun?ate mai sus, până la data punerii efectiv în executare a hotărârii de fa?ă ?i pe tot parcursul contractului, sume ce vor fi plătite în CHF sau echivalentul în lei la data plă?ii, curs BNR. Obligă pârâta să plătească reclaman?ilor dobânzile legale penalizatoare aferente acestor sume calculate de la momentul perceperii lor ?i până la data plă?ii efective. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, cerere de apel care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 20.12.2017.
Document: Hotarâre 9934/2017 20.12.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: C 2 Apel NCPC
Tip solutie: Nefondat
Solutia pe scurt: Respinge ca nefondat apelul. Definitivă. pronunţată în şedinţă publică, azi, 29.11.2017.
Document: Hotarâre 1054/2017 29.11.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. NETOIU E.A.
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite in parte actiunea. Constata caracterul abuziv si, pe cale de consecinta, nulitatea absoluta a clauzei privind comisionul de acordare credit, prevazuta la art.2.2 lit.a liniuta a doua din contractul de credit pentru investitii imobiliare nr.50132390/15.11.2016. Obliga parata sa restituie reclamantilor suma de 1.170 euro reprezentand comision de acordare credit si suma de 600,88 euro reprezetand dobanda legala calculata asupra sumei de 1.170 euro, de la data de 22.11.2006 si pana la data de 31.10.2017, precum si sa achite in continuare dobanda legala calculata asupra sumei de 1.170 euro, pana la data achitarii integrale a acesteia, toate sumele de mai sus urmand a fi achitate in lei la cursul BNR din ziua platii. Respinge in rest actiunea ca neintemeiata. Obliga parata sa plateasca reclamantilor cheltuieli de judecata in suma de 1.000 lei reprezentand onorariu de expert. Obliga reclamantii sa achite paratei cheltuieli de judecata in suma de 3.053,35 lei reprezentand onorariu de avocat. Compenseaza cheltuielile de judecata si, pe cale de consecinta, obliga reclamantii sa achite paratei cheltuieli de judecata in suma de 2.053,35 lei. Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti. Pronunţată in şedinţa publica, astazi, 18.12.2017.
Document: Hotarâre 18.12.2017
Ora estimata: 09:00
Complet: C1-APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite în parte acţiunea. Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzei stipulate la art. 4.2 din Contractul de credit nr. RM 7694526678/24.06.2008 precum şi a clauzei prevăzute la art. 4.7 teza II privind modificarea ratei dobânzii anuale în funcţie de evoluţia pieţei financiare sau de politica băncii. Obligă pârâta să restituie reclamanţilor sumele încasate cu titlu de dobândă peste rata dobânzii curente de 4,6 % pe an, în perioada 24 iunie 2009-24 iunie 2010. Obligă pârâta să plătească reclamanţilor dobândă legală aferentă sumelor încasate cu titlu de dobândă peste rata dobânzii curente de 4,6 % pe an, de la data plăţii până la achitarea integrală. Menţine dispoziţiile hotărârii privind respingerea celorlalte pretenţii, ca neîntemeiate. Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 400 lei. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Bucureşti – Secţia a VI-a Civilă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 29.11.2017.
Document: Hotarâre 4648/2017 29.11.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Amanari pronuntare Popescu M.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiate excepţiile de netimbrare, lispei de interes şi lipsei calităţii procesuale pasive. Admite cererea formulată de reclamanta POPESCU ELENA-MIRELLA împotriva pârâtelor EOS KSI ROMÂNIA SRL şi UNICREDIT BANK SA Constată caracterul abuziv al clauzelor stipulate în convenţia de credit la art.3.2 şi art. 3.3 privind comisionul de acordare şi comisionul de administrare şi declară nulitatea absolută a acestor clauze. Obligă pârâta UNICREDIT BANK SA la plata către reclamantă a sumei de 1001 cu titlu de comision de acordare, la plata comisionului de administrare de la data perceperii acestuia şi până la data 24.08.2016 în sumă de 9462,91 lei precum şi a dobânzii legale calculate de la data achitării sumelor percepute cu titlu de comision de acordare şi comision de administrare şi până la data achitării integrale a debitului Obligă pârâta EOS KSI ROMÂNIA SRL la plata comisionului de administrare de la data de 24.08.2016 şi până la data înlăturării aplicării acestuia precum şi la plata dobânzii legale calculate de la data achitării sumelor percepute cu titlu de comision de administrare şi până la data achitării integrale a debitului. Obligă pârâta EOS KSI ROMÂNIA SRL la plata sumei de 793,33 lei către reclamantă cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Obligă pârâta UNICREDIT BANK SA la plata sumei de 1586 lei către reclamantă cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Respinge cererea pârâtei UNICREDIT BANK SA de acordare a cheltuielilor de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria sectorului 2. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.11.2017
Document: Hotarâre 12157/2017 14.11.2017
Curtea de Apel Oradea a respins apelul depus de 68 de debitori într-un dosar în care au solicitat rambursarea creditelor în franci elvețieni contractate la Banca Românească la cursul de la data acordării leului, la aproximativ jumătate față de valoarea de azi. Clienții băncii au pierdut pe fond, iar instanța de apel a cerut o opinie de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene privind interpretarea legislației europene în privința contractelor în valută.
Ora estimata: 13:00
Complet: C 7 Civil
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte ac?iunea Constată caracterul abuziv al următoarelor clauze contractuale cuprinse în contractul de credit nr. 404/26-05-2006 – art. 5 teza a doua având următorul con?inut:”dobânda curentă este formată din dobânda de referin?ă variabilă, care se afi?ează la sediile BCR, la care se adaugă 0 pp;” – art. 2.10.a din condiţiile generale de creditare-anexă la contract, având următorul conţinut „pe parcursul derulării creditului, banca poate modifica dobânda fără consimţământul împrumutatului.” – art. 9 lit a) referitor la comisionul de acordare credit de 1,75% flat; – art. 9 lit. b) referitor la comisionul de administrare de 5 Euro lunar reprezentând un procent de 0, 05% din valoarea creditului contractat la pct 1.; – art 9 lit e) referitor la comisionul de urmărire riscuri de 20 de Euro lunar, reprezentând un procent de 0,2 % din valoarea creditului contractat prevăzută la pct.1 – art 3.7 din conditiile generale de creditare, având următorul conţinut „pe parcursul derulării creditului, Banca poate modifica nivelul comisioanelor, mai puţin comisionul de urmărire riscuri, fără consimţământul împrumutatului ” Constată nulitatea absolută a clauzelor mai-sus men?ionate si dispune înlăturarea acestora din contractul de credit nr. 404/26-05-2006 Obligă pârâta să restituie reclaman?ilor suma de 3030 euro (echivalent în lei la cursul BNR din ziua plă?ii) compusă 30 Euro reprezentând suma achitată cu titlu de comision de acordare, 600 Euro reprezentând suma achitată cu titlu de comision de administrare şi 2400 Euro reprezentând suma achitată cu titlu de comision urmărire, care se adaugă dobânda legală aferentă calculată de la data încasării fiecărei sume până la data restituirii integrale a sumelor datorate cu acest titlu Obligă pârâta să restituie reclamantei sumele achitate cu titlu de dobânda peste ceea de depă?e?te procentul de 11% pe an, sumă ce va fi achitată în lei, la cursul BNR din ziua plă?ii, la care se adaugă dobânda legală aferentă calculată de la data încasării fiecărei sume până la data restituirii integrale a sumelor datorate cu acest titlu. Respinge în rest ac?iunea ca neîntemeiată. Compensează cheltuielile de judecată până la concuren?a celei mai mici sume, urmând ca în final reclamanta să plătească pârâtei suma de 1221 lei reprezentând onorariu de avocat. Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 3 Bucure?ti. Pronun?ată astăzi, 12.10.2017, prin punerea solu?iei la dispozi?ia păr?ilor prin mijlocirea grefei instan?ei.
Document: Hotarâre 11080/2017 12.10.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari pronuntare pt. jud.CHIRITA O.
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Respinge excepţia lipsei de obiect ca neîntemeiată. Respinge exceţia prescripţiei dreptului material la acţiune, ca neîntemeiată. Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale prevăzute la art. 8.1 din Contractul de credit pentru nevoi personale nr. C2204/3000/5235 din data de 19.09.2007, în ceea ce priveşte dreptul băncii de modificare unilaterală a ratei dobânzii şi constată nulitatea absolută a acestei clauze. Obligă pârâta la plata către reclaman?i a sumei de 3.848,68 CHF, reprezentând dobânda achitată de către aceştia nelegal, în baza clauzei abuzive anterior men?ionate. Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale prevăzute la art. 9.1 lit. a din Contractul de credit pentru nevoi personale nr. C2204/3000/5235 din data de 19.09.2007, referitoare la obliga?ia reclaman?ilor de plată a comisionului de acordare şi constată nulitatea absolută a acestei clauze. Obligă pârâta la plata către reclaman?i a sumei de 314 CHF, reprezentând comisionul de acordare re?inut de către pârâtă, în temeiul clauzei contractuale prevăzute la art. 9.1 lit. a din Contractul de credit pentru nevoi personale nr. C2204/3000/5235 din data de 19.09.2007. Respinge celelalte capete de cerere ca neîntemeiate. În temeiul art. 453 C.p.c, obligă pârâta să plătească reclamanţilor suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte din onorariu expert judiciar. Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Sectorului 1 Bucure?ti, sub sanc?iunea nulită?ii. Pronun?ată în ?edin?ă publică, astăzi, 06.10.2017.
Document: Hotarâre 7374/2017 06.10.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: 19-C
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Respinge excepţia prescripţiei dreptului la acţiune şi excepţia lipsei de interes invocate de pârâtă, ca neîntemeiate. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei cu privire la capetele 3,4 şi 5 de cerere. Respinge capetele 3,4 şi 5 de cerere ca fiind formulate împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzei inserate la art.5.2 din contract. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art. 5.2 din contractul de credit nr.104070/12.02.2008 cu privire la prevederea contractuală referitoare la dreptul creditorului „de a revizui cuantumul comisioanelor pe parcursul derulării Creditului în funcţie de politica sa de creditare, acestea urmând a fi aduse la cunoştinţa împrumutatului prin modalităţile prevăzute la art.4.4” şi anulează în întregime această clauză. Respinge restul capetelor de cerere, ca neîntemeiate. Compensează cheltuielile de judecată şi obligă reclamantul la plata către pârâtă a diferenţei de 2454 lei cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14.11.2017.
Document: Hotarâre 9262/2017 14.11.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Amanari pronuntare Popescu M.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Respinge ca neîntemeiate excepţiile de netimbrare, lispei de interes şi lipsei calităţii procesuale pasive. Admite cererea formulată de reclamanta POPESCU ELENA-MIRELLA împotriva pârâtelor EOS KSI ROMÂNIA SRL şi UNICREDIT BANK SA Constată caracterul abuziv al clauzelor stipulate în convenţia de credit la art.3.2 şi art. 3.3 privind comisionul de acordare şi comisionul de administrare şi declară nulitatea absolută a acestor clauze. Obligă pârâta UNICREDIT BANK SA la plata către reclamantă a sumei de 1001 cu titlu de comision de acordare, la plata comisionului de administrare de la data perceperii acestuia şi până la data 24.08.2016 în sumă de 9462,91 lei precum şi a dobânzii legale calculate de la data achitării sumelor percepute cu titlu de comision de acordare şi comision de administrare şi până la data achitării integrale a debitului Obligă pârâta EOS KSI ROMÂNIA SRL la plata comisionului de administrare de la data de 24.08.2016 şi până la data înlăturării aplicării acestuia precum şi la plata dobânzii legale calculate de la data achitării sumelor percepute cu titlu de comision de administrare şi până la data achitării integrale a debitului. Obligă pârâta EOS KSI ROMÂNIA SRL la plata sumei de 793,33 lei către reclamantă cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Obligă pârâta UNICREDIT BANK SA la plata sumei de 1586 lei către reclamantă cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocat. Respinge cererea pârâtei UNICREDIT BANK SA de acordare a cheltuielilor de judecată. Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria sectorului 2. Pronunţată în şedinţă publică azi, 14.11.2017
Document: Hotarâre 12157/2017 14.11.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. GHICA A.N.
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv al clauzei contractuale prevăzute de art. 5.1 din contractul de credit nr. 22000000000032564/13.06.2008 privind dobânda variabilă şi revizuibilă raportat doar la posibilitatea băncii de modificare a dobânzii în funcţie de modificarea marjei variabile a băncii, şi anume sintagmele referitoare la modificarea dobânzii în funcţie de „ (…) variaţia (…) marjei, conform deciziei băncii” şi sintagma „ Banca poate modifica Dobânda (…) în orice moment, conform deciziei sale”, cu consecinţa înlăturării sale. Obligă pârâta la restituirea către reclamanţi a diferenţei dintre rata dobânzii încasate şi rata dobânzii prevăzută iniţial în contract, calculată în funcţie de indicele LIBOR la 3 luni şi marja băncii de 4,9% pe an, conform art. 1.2 din contract, numai până la data încheierii Actului adiţional nr. 17.09.2010. Respinge restul pretenţiilor, ca neîntemeiate. Respinge cererea reclamanţilor de obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeaită. Obligă reclamanţii la plata către pârâtă a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu de avocat. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se exercită prin depunerea cererii la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07.11.2017.
Document: Hotarâre 8732/2017 07.11.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari pronuntare pt. jud.OPREA BRÎNDUŞA
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea. Constată caracterul abuziv al clauzelor prevăzute la: – art.6.1 integral; – art.4.1, respectiv sintagma „curentă revizuibilă, ce se acumulează zilnic începând cu data acordării creditului până la data rambursării integrale a sumelor datorate în baza contractului de credit şi se calculează prin aplicarea Ratei anuale a dobânzii curente la soldul creditului.” – art.4.3, respectiv sintagma „Banca poate modifica Rata dobânzii curente în funcţie de evoluţia pieţei financiare aducând la cunoştinţă împrumutatului noua valoare a acesteia prin afişare la sediile Băncii. Rata dobânzii astfel modificată intră în vigoare de la data afişării.” – art.5.1 integral. din Contractul de credit nr. RM33542721512 şi dispune anularea acestora. Stabileşte ca plăţile în temeiul contractului de credit să fie efectuate în moneda naţională, la cursul de schimb al BNR din ziua plăţii. Dispune restituirea sumelor încasate în excedent cu titlu de dobândă peste rata dobânzii curente de 4,9% pe an stabilită prin contract în perioada 29.11.2006 – 25.11.2009. Respinge în rest cererea. Obligă pârâta la plata către reclamant a cheltuielilor de judecată în sumă de 1000 lei, constând în onorariu de avocat. Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, azi 28.06.2017.
Document: Hotarâre 5286/2017 28.06.2017
… Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 81 … Judecătoria Constanţa în dosarul nr. 81 … cererii de chemare în judecată . Definitivă … 212/2015 acţiuneînconstatareclauze abuzive Litigii …
… Definitivă. Pronun?ată în ?edin?ă publică … 11.2016. Schimbat în parte Hotarâre 1744 … 3629/197/2015 acţiuneînconstatareconstatareclauze abuzive Litigii …
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 46916/299/2016
… cererea de chemare în judecată. Cu drept de reexaminare în termen de 15 zile … Pronunţată în şedinţă publică … 299/2016 acţiuneînconstatareCLAUZE ABUZIVE Civil …
… judecată în apel, în cuantum de 1.500 … cheltuielilor de judecată în apel, ca neîntemeiată … 4781/285/2015 acţiuneînconstatareconstatareclauze abuzive din contractul …
Tribunalul Comercial ARGEŞ – dosarul nr. 166/280/2016
… soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Piteşti … atac. Pronunţată în şedinţă publică azi … 166/280/2016 acţiuneînconstatareCLAUZE ABUZIVE LEGEA 193 …
… Vlai Adrian, în contradictoriu cu … Judecătoria Arad în dosar nr. 1748 … Pronunţatăîn şedinţă publică … 55/2016 acţiuneînconstatare –clauze abuzive Litigii …
… cerere de reexaminare în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică azi … 38214/245/2016 acţiuneînconstatareclauze abuzive; restituire …
Avem alte vesti bune pentru alte familii frumoase:
1. BRD pierde definitiv in apel la Trib. Timis. si e obligata sa restituie comisionul de gestionare/administrare catre clienti si dobanda legala aferenta de la data fiecarei plati pana la data restituirii integrale: http://portal.just.ro/30/SitePages/Dosar.aspx…
2. CEB pierde definitiv in apel la Trib. Timis. si e obligata sa restituie comisionul de administrare catre clienti si dobanda legala aferenta de la data fiecarei plati pana la data restituirii integrale: http://portal.just.ro/30/SitePages/Dosar.aspx…
3. B. POST pierde definitiv in apel la Trib. Timis. si e obligata sa restituie diferentele de dobanda incasate de banca in plus peste dobanda de la data semnarii creditului si comisionul de administrare si acordare, catre clienti si dobanda legala aferenta de la data fiecarei plati pana la data restituirii integrale: http://portal.just.ro/30/SitePages/Dosar.aspx…
4. CEB pierde la Jud. Timisoara, instanta, admite acţiunea civilă formulată de reclamanţii IOAN CRISTIAN- RAOUL şi IOAN DENISA- GABRIELA în contradictoriu cu pârâţii CREDIT EUROPE IPOTECAR IFN SA, CREDIT EUROPE BANK NV şi CREDIT EUROPE BANK ROMÂNIA SA. Constată existenţa clauzei abuzive inserate la art V pct. 5.1. lit c de 0,15% din Convenţie şi constată nulitatea absolută a acesteia cu consecinţa obligării pârâtei la restituirea sumei în CHF plătite cu titlu de comision de administrare credit calculat de la data de 22.10.2007 până la data eliminării acestui comision din contract, cu dobânda legală aferentă sumelor de plată de la data plăţii şi până la restituirea efectivă. Constată existenţa clauzei abuzive privind comisionul de acordare de la art. V pct. 5.1 lit b din Convenţie şi constată nulitatea absolută a acesteia cu consecinţa obligării pârâtei la restituirea sumei de 2206,4 CHF ( 9196,27 lei la cursul BNR din data de 25.05.2016) şi a dobânzii legale aferente acestei sume de la data plătii şi până la data restituirii.http://portal.just.ro/325/SitePages/Dosar.aspx…
5. BANCA TRANSILVANIA SA pierde la Jud. Cluj, instanta, admite acţiunea civilă D I şi D C, în contradictoriu cu pârâta B T S.A., având ca obiect pretenţii. Obligă pe pârâtă să plătească reclamanţilor suma de 6.829 lei, reprezentând dobânda legală aferentă comisionului de risc/administrare încasat de către SC Volksbank Romania S.A. în mod abuziv în temeiul convenţiei de credit, dobândă calculată de la data fiecărei plăţi şi până la data de 12.02.2016, data restituirii de către pârâtă a comisionului de risc/administrare:http://portal.just.ro/211/SitePages/Dosar.aspx…
6. B. POST pierde definitiv in apel la Trib. Timis., familia ISAC castiga definitiv desi pe portal inca nu e afisata solutia, ea este scrisa in condica Tribunalului, Banca parata e obligata sa restituie diferentele de dobanda incasate de banca in plus peste dobanda de la data semnarii creditului si comisionul de administrare, catre clienti si dobanda legala aferenta de la data fiecarei plati pana la data restituirii integrale:http://portal.just.ro/30/SitePages/Dosar.aspx…
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari pronuntare jud.ROTARU L.
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Constată caracterul abuziv al dispozi?iilor art 3.3 din Contractul de Credit nr. RF124744381986 din 20.12.2017 cu privire la sintagmele„evoluţia pieţei financiare” şi „politica de creditare a băncii” ?i dispune anularea în parte a clauzei. Constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art. 3.5 din Contractul de Credit nr. RF124744381986 în ceea ce priveşte comisionul de procesare în cuantum de 1349 CHF adică 5720,4345 lei. Dispune obligarea pârâtei să le plătească reclamanţilor suma de 1349 CHF adică 5720,4345 lei (conform curs BNR la data de 20.04.2017; 1 CHF = 4,2045 lei), reprezentând contravaloare comision de procesare la care se adaugă dobânda legală calculată de la data plăţii până la restituirea efectivă. Respinge restul cererii, ca neîntemeiată. Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţă publică, azi 20 octombrie 2017.
Document: Hotarâre 7976/2017 20.10.2017
… si RAIFFEISEN BANK SA si Judecătoria BRĂILA 20265/196/2017 acţiuneînconstatareCLAUZE ABUZIVE Civil Fond vDosar Secţia civilă http://portal …
Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI – dosarul nr. 25464/300/2017
… ROMANIA SA si Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI 25464/300/2017 acţiuneînconstatareclauze abuzive, pretenţii, oblig. de a face Civil Fond vDosar Sectie …
Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI – dosarul nr. 25465/300/2017
… NICA MIHAI si Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI 25465/300/2017 acţiuneînconstatareclauze abuzive, pretenţii, oblig. de a face Civil Fond vDosar Sectie …
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 34357/299/2017
… EST” IFN si Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI 34357/299/2017 acţiuneînconstatareCLAUZE ABUZIVE Litigii cu profesioniştii Fond vDosar Secţia a-II …
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 34418/299/2017
… ROMANIA si Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI 34418/299/2017 acţiuneînconstatareCLAUZE ABUZIVE Litigii cu profesioniştii Fond vDosar Secţia a-II …
… ZBÂRCEA ŞI ASOCIAŢI si Tribunalul NEAMŢ 836/321/2016 acţiuneînconstatareCONSTATARECLAUZE ABUZIVE Litigii cu profesioniştii Apel vDosar Sectia a …
Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI – dosarul nr. 25463/300/2017
… BANCPOST SA si Judecătoria SECTORUL 2 BUCUREŞTI 25463/300/2017 acţiuneînconstatareclauze abuzive, pretenţii, oblig. de a face Civil Fond vDosar Sectie …
Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI – dosarul nr. 34415/299/2017
… ROMÂNIA SA si Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI 34415/299/2017 acţiuneînconstatareCLAUZE ABUZIVE Litigii cu profesioniştii Fond vDosar Secţia a-II …
Ora estimata: 08:30
Complet: Complet amanari pronuntare pt. jud.UNGHIANU M.G.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte acţiunea. Constată caracterul abuziv şi în consecinţă nulitatea absolută parţială a clauzei prevăzute de art. 4.7 din Contractul de credit cu privire la sintagmele „în funcţie de evoluţia pieţei financiare sau de politica de creditare a Băncii”. Obligă pârâta la restituirea sumelor reţinute cu titlul de dobândă excedentară, prin raportare la valoarea ratei de dobândă stabilită iniţial, la care se va adăuga dobânda legală aferentă de la data plăţii şi până la restituirea efectivă. Constată caracterul abuziv şi în consecinţă nulitatea absolută parţială a clauzei prevăzute de art. 6.1 din Contractul de credit referitor la comisionul de procesare de 1,9% calculat prin aplicarea procentului la valoarea creditului. Obligă pârâta la restituirea sumei achitată cu titlu de comision de procesare, la care se adaugă dobânda legală aferentă de la data plăţii de către reclamanţi a comisionului şi până la data restituirii efective. Respinge restul cererii, ca neîntemeiată. Respinge cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată. Ia act că pârâta nu solicită cheltuieli de judecată. Cu apel în 30 de zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sub sancţiunea nulităţii. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 04.10.2017.
Document: Hotarâre 7347/2017 04.10.2017
Ora estimata: 08:30
Complet: 6-C
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei BNR-CENTRALA RISCURILOR BANCARE. Respinge cererea formulată împotriva pârâtei BNR-CENTRALA RISCURILOR BANCARE ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite în parte cererea formulată împotriva pârâţilor BRD FINANCE IFN SA, ALPHA BANK ROMANIA SA şi BIROUL DE CREDIT SA. Dispune radierea din evidenţele BIROULUI DE CREDIT SA a menţiunilor privind contractele de credit: nr.511816618/20.11.2009, nr.512516094/06.08.2010 şi nr.512933293/14.01.2011 încheiate de reclamantă cu BRD FINANCE IFN SA şi nr.131ARPD111090041/19.04.2011 încheiat de reclamantă cu ALPHA BANK ROMANIA SA. Respinge capătul de cerere privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiat. Respinge cererea pârâtei BRD FINANCE IFN SA privind cheltuielile de judecată, ca neîntemeiată. Cu apel în 30 zile de la comunicare; cererea de apel se depune la Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, azi 04.10.2017.
Document: Hotarâre 7778/2017 04.10.2017
Ora estimata: 09:00
Complet: C 8 civil 2017
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite, în parte, contestaţia. Adaptează pentru viitor contractul de facilitate de credit şi de garanţie nr. 105353 din data de 07.08.2008, astfel cum acesta a fost modificat prin actele adiţionale nr. 1/17.08.2011 şi nr. 2/20.08.2012, în sensul că toate sumele datorate de intimaţi, potrivit graficelor de rambursare agreate, se vor calcula la valoarea CHF din momentul încheierii contractului. Respinge, ca neîntemeiate, cererile părţilor privind acordarea cheltuielilor de judecată. Cu drept de apel în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 19.10.2017.
Document: Hotarâre 7188/2017 19.10.2017
Numărul dosarului:9535/318/2016Numărul vechi al dosarului:-Data formării dosarului la ÎCCJ:23.10.2017Data inițială a dosarului:15.06.2016Materia juridică din care face parte obiectul dosarului:Litigii cu profesioniştiiSecție:Secţia a II-a civilăObiectul dosarului:constatare nulitate actObiectele secundare ale dosarului:pretenţii, pretenţiiStadiul procesual:RecursStadiul procesual combinat:-Părțile din dosar:
PIRTEA VASILE AUREL – Apelant (Reclamant)
PIRTEA ELENA MIHAELA – Apelant (Reclamant)
BANCA TRANSILVANIA SA – Intimat (Pârât)
BANCA TRANSILVANIA SA SUCURSALA TÎRGU JIU – Intimat (Pârât)
Ședințe de judecată:Cauza se află în procedură de filtru. Primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior.Căi de atac:
Ora estimata: 8:30
Complet: Complet amanari pronuntare jud.IFTINCA(VOICU)A.M.
Tip solutie: Admite in parte cererea
Solutia pe scurt: Admite în parte contestaţia. Constată că notificarea nr. 2542 din data de 14.06.2016 comunicată reclamantei la data de 14.06.2016 nu îndeplineşte condiţiile de admisibilitate prevăzute de Legea nr. 77/2016. Dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară comunicării notificării nr. 2542 din data de 14.06.2016 comunicată reclamantei la data de 14.06.2016. Respinge în rest acţiunea, ca neîntemeiată. Obligă intimaţii la plata către contestator a sumei de 20 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru aferent capătului de cerere admis. Ia act de faptul că intimaţii vor solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Cu apel în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare. Cererea se va depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică
Ora estimata: 08:30
Complet: C5 – Civil
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive. Respinge cererea de chemare în judecată ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Constată că pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 7 zile de la comunicare. Apelul şi motivele de apel se depun la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică
Ora estimata: 8:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. PERIANU R.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite contestaţia. Constată că nu sunt îndeplinite condiţiile de naştere a dreptului debitorilor de a li se stinge datoria şi dispune repunerea părţilor în situaţia anterioară emiterii notificării. Cu drept de apel în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare. Cererea de apel se de depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
Ora estimata: 8:30
Complet: Complet amanari de pronuntare pt. jud. COBISCAN A.
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite contestaţia. Constată că nu sunt îndeplinite de admisibilitate a procedurii reglementate de Legea nr.77/2016. Repune părţile în situaţia anterioară notificării de dare în plată. Obligă intimatul să achite contestatoarei suma de 4.020 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata, din care onorariu redus de avocat în cuantum de 4.000 lei şi taxa judiciara de timbru de 20 lei. Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 27.01.2017.
Ora estimata: 11:00
Complet: A4
Tip solutie: Admitere apel
Solutia pe scurt: Admite cererea formulată de petiţionarii C.F.D. şi C.L., în contradictoriu cu intimata OTP B. R. SA şi în consecinţă: Dispune sesizarea C.C. A R. cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 77/2016 referitoare la pragul sumei împrumutate la momentul acordării împrumutului, de până la 250.000 EURO, excepţie invocată de petiţionarii C.F.D. şi C.L.. Dispune suspendarea soluţionării apelului declarat de apelanţii petiţionari C.F.D. şi C.L.în contradictoriu cu intimata OTP B.R.SA împotriva sentinţei civile nr. 1514/03.03.2017 pronunţată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. 10804/211/2016 până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate. Pronunţată în şedinţa publică din 02.10.2017.
Document: Hotarâre 1239/2017 02.10.2017
Dacă hotărârile pronunțate de către Judecătoria Medgidia nu sunt definitive, putând fi atacate cu apel de către bancă, hotărârile de la Tribunalul Gorj sunt definitive și executorii. Important de menționat că cele 2 hotărâri de la Judecătoria Medgidia au fost pronunțate de către 2 completuri de judecată diferite, ceea ce ar putea conduce la concluzia formării unei practici judiciare favorabile consumatorului la nivelul acestei instanțe.
Ora estimata: 09:00
Complet: C9-APEL
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Admite apelul. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că: Admite în parte cererea de chemare în judecată. Constată caracterul abuziv şi nulitatea absolută a clauzelor prevăzute la art.4.1 alin.2, art. 4.2 alin.2, art. 4.3, art.4.9, art.4.11 lit. a, art.4.11 lit.b, şi art.4.11 lit.d din Contractul de credit ipotecar nr. HL10914 din 26.04.2007; şi art.2 pct.2.4 din Actul Adiţional nr. 3 din 22.07.2015 la Contractul de credit ipotecar nr. HL10914 din 26.04.2007. Obligă pârâta să achite reclamanţilor sumele încasate în baza clauzelor constatate ca fiind abuzive, precum şi la plata dobânzii legale calculată de la data încasării fiecărei sume şi până la data plăţii efective doar în ceea ce priveşte comision de acordare, comision de administrare şi comision de rambursare anticipată. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei apelate. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 16 octombrie 2016
Document: Hotarâre 3651/2017 16.10.2017
… vDosar_1.aspx 6201/328/2017 6201/328/2017 BIROUL EXECUTORULUI JUDECĂTORESC … CONVENŢIONAL AV. PAULA CATANA si 09/10/2017 8:30 Judecătoria TURDA 6201 …
Persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Infracțiunea gravă este infracțiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: infracțiunile contra păcii și omenirii, infracțiunile contra siguranței statului sau contra siguranței naționale, terorismul, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, infracțiunile privind traficul de droguri și traficul de persoane, spălarea banilor, falsificarea de monede sau de alte valori, infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, infracțiunile privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, infracțiunile de corupție, infracțiunile contra patrimoniului care au produs consecințe deosebit de grave, precum și orice altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei minim special este de cel puțin 10 ani sau mai mare;
Ora estimata: 9:00
Complet: Completul C2Com1 civil
Tip solutie: Admite cererea
Solutia pe scurt: Admite actiunea. Cu drept de apel in 7 zile de la comuniacre conform art. 9 legea 77/2016
Ora estimata: 09:00
Complet: C 1
Tip solutie: Ia act de renunţare la judecată
Solutia pe scurt: Ia act de renunţarea la contestaţie. Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică
Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge ca rămasă fără obiect cererea de chemare în judecată având ca obiect „Contestaţie Legea nr.77/2016 ” formulată de contestatoarea PIRAEUS BANK ROMÂNIA S.A. în contradictoriu cu intimaţii DAN STELIAN DAN ELENA şi MICU NICUŞOR. Ia act de faptul ca nu se solicita cheltuieli de judecată. Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare, apel ce urmează a se depune la Judecătoria Slatina. Pronunţată în şedinţa publică
Solutia pe scurt: Admite ambele apeluri. Schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că respinge capătul de cerere privind constatarea caracterului abuziv al clauzei privind comisionul de administrare,capătul de cerere privind obligarea pârâtei la restituirea sumei reprezentând comision de administrare încasat,capătul de cerere privind stabilizarea formulei de calcul a dobânzii şi capătul de cerere privind restituirea diferenţei de dobândă. Obligă pârâta-apelantă la plata către reclamanţi a dobânzii legale aferentă sumei reprezentând comision de procesare de la data efectuării plăţilor. Menţine restul dispoziţiilor sentinţei. Obligă reclamanţii-apelanţi să plătească apelantei-pârâte 100 lei cheltuieli de judecată. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică azi
Ora estimata: 9:00
Complet: 2APEL CIVIL-AP
Tip solutie: Schimbat în parte
Solutia pe scurt: Respinge apelul declarat de apelanta-pârâtă BACNPOST SA ca nefondat. Admite apelul declarat de apelantul-reclamant FĂCĂLEŢ GHEORGHE MARIAN, schimbă în parte sentinţa apelată în sensul că instanţa constată caracterul abuziv al clauzei prevăzute de art. 4.3 alin. 3 din contract. Menţine în rest sentinţa apelată. Obligă apelanta-pârâtă către apelantul-reclamant la plata cheltuielilor de judecată în apel în cuantum de 1.000 lei reprezentând onorariu avocat. Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică
Tip solutie: Admitere apel
Solutia pe scurt: Admite apelul exercitat de apelanta Horvat Oana Raluca în contradictoriu cu intimata Raiffeisen Bank SA împotriva Sentinţei civile nr.3548/15.06.2016 pronunţată de Judecătoria Arad şi în consecinţă schimbă în parte sentinţa apelată în sensul constatării ca fiind abuzive a clauzelor de la art.3.5 privind comisionul de administrare şi cel de procesare prevăzute de art.1 pct.b raportat la art.3.7, obligă intimata la restituirea către apelantă a sumelor reţinute în baza acestor clauze, actualizată cu rata inflaţiei precum şi a dobânzii legale aferente, de la data plăţii sumelor şi până la restituirea efectivă. Menţine în rest sentinţa. Obligă intimata la plata sumei de 400 lei cheltuieli de judecată către apelantă. Definitivă. Pronunţată azi în şedinţa publică
Ora estimata: 9:00
Complet: A.3
Tip solutie: Schimbat total
Solutia pe scurt: Admite ca fondat apelul. Schimbă sentinţa atacată şi în rejudecare: Admite în parte acţiunea. Constată ca fiind abuzivă clauza prev. de art.5.2 din Contractul de credit nr.C 2204/1000/10280 încheiat între părţi la data de 04.06.2008 în privinţa dreptului băncii de a modifica dobânda curentă în mod unilateral şi pe cale de consecinţă, inaplicabilitatea acestei clauze. Respinge celelalte capete de cerere ale acţiunii introductive. Cu cheltuieli de judecată 1000 lei
CROITORU IULIANA
Apelant Reclamant
„OTP FINANCING SOLUTIONS” BV – PRIN „OTP BANK ROMÂNIA” SA BUCUREŞTI
Ora estimata: 12:30
Complet: C44 apeluri
Tip solutie: Schimbat total
Solutia pe scurt: Admite apelul formulat de apelanta D.F.D., cu domiciliul în (….), cu domiciliul procesual ales în (…), împotriva sentin?ei civile nr. 819/15.02.2016, pronun?ată în dosarul nr. 11190/320/2015 de Judecătoria Tîrgu Mureş. Schimbă hotărârea apelată după cum urmează: Constată că este abuzivă ?i nulă clauza prevăzută la art. 6 din contractul nr. 14534686/29.11.2014 (Clauze contractuale principale, partea a II-a) încheiat de păr?i. Constată că modificarea unilaterală de către pârâtă a contractului nr. 14534686/29.11.2014 începând cu data de 7.07.2015 este lipsită de efecte. Dispune repunerea păr?ilor în situa?ia anterioară comunicării notificării privind modificarea unilaterală a contractului nr. 14534686/29.11.2014, începând cu data de 7.07.2015, ?i obligă pârâta să respecte prevederile acestui contract în forma sa initială pentru o perioadă de 16 luni, începând cu data rămânerii definitive a sentin?ei apelate. Constată că reclamanta nu datorează pârâtei suma de 230,89 lei, reprezentând contravaloarea abonamentului de telefonie mobile pentru perioada ulterioară datei de 7.07.2015. Fără cheltuielile de judecată. Definitivă. Pronun?ată în ?edin?ă publică azi
A crescut numărul firmelor radiate
Ce poate face angajatorul atunci când salariatul refuză convocarea la cercetarea disciplinară
„Reglementarea vine peste noi că vrem că nu vrem. Integrarea României în piaţa comună în domeniul plăţilor nu se face automat, că vrea un fintech, că vrea o bancă. Să vină toţi actorii care au ceva de spus în domeniul ăsta, să-şi prezinte oferta, şi cineva la capătul celălalt să o accepte.
