Dreptul penal

Stefan Banica Jr. a fost audiat in dosarul Sile Pietroi

de

Stefan Banica Jr. – inclus pe lista martorilor in cazul afacerilor mafiote de care este acuzat temutul “Sile Pietroi” – a recunoscut ca a apelat la fratele lui Fane Spoitoru pentru a recupera un “Nissan Pathfinder”, ce apartinea unui prieten.

Sotul Andreei Marin a povestit cum l-a cunoscut pe fratele lui Spoitoru, odata cu filmarile la serialul romanesc “Baieti Buni”, cand Ion Migdal l-a consiliat pe artist pe tema limbajului de cartier.

Stefan Banica Jr. a fost audiat de curand de procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti, in dosarul in care Vasile Fierbantu – cunoscut in lumea interlopa sub numele de “Sile Pietroi” – este acuzat de comiterea unor infractiuni extrem de grave.

Surse din randul anchetatorilor au declarat pentru CANCAN ca solistul de muzica usoara a fost citat in calitate de martor, intrucat “a picat” pe interceptarile operate de Serviciul Roman de Informatii. Concret, artistul s-a implicat pentru a recupera masina unui prieten avocat, Alexander Popa, care-i fusese luata acestuia de catre “locotenentii” lui “Sile Pietroi”. Banica Jr. i-a telefonat lui Ion Migdal, fratele lui Fane Spoitoru, si l-a rugat sa intermedieze recuperarea autoturismului, platindu-se pentru acest lucru 7.000 de euro.

“Am pe prietenul meu avocat caruia i s-a furat masina. Incearca sa o recuperezi mai repede, sa nu cumva sa-i plece masina din tara. Ai pentru asta 7.000 de euro”, i-a explicat Banica lui “Migdale”, intr-o discutie telefonica.

Cunostinta interlopa a lui Banica Jr. a luat legatura cu Romeo Ursu, zis Boenica, iar acesta, la randul sau, a dat ordin ca autoturismul sa-i fie adus intr-o parcare, in schimbul a 7.000 de euro, bani pe care, ulterior, membrii clanului i-au primit. Cantaretul, inclus pe lista martorilor, a recunoscut in fata procurorilor convorbirea dintre el si fratele lui Fane Spoitoru.

Dosar penal pentru ucidere din culpa si vatamare corporala, în cazul Petrila

de

A fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpa si vatamare corporala, în cazul exploziilor de la mina Petrila, dupa ce 12 mineri au murit, iar alti 14 au fost raniti.

Anuntul a fost facut marti de purtatorul de cuvânt al Parchetului de pe lânga Tribunalul Hunedoara, Victorita Povarna, citat de Mediafax. Totodata, comisia de ancheta continua cercetarile pentru stabilirea împrejuarilor si a cauzelor în care s-a produs incidentul, precum si audierile celor implicati. Fosta conducere a minei de la Petrila a fost deja audiata.

Sursa: Antena3

Liviu Dragnea, seful de campanie al PSD, anchetat de DNA

de

Presedintele CJ Teleorman si seful neoficial de campanie al PSD, Liviu Dragnea, a fost pus sub învinuire de procurorii DNA pentru accesarea ilegala a unor fonduri europene

Vicepresedintele PSD Liviu Dragnea a fost pus, în 27 octombrie, sub învinuire de Serviciul Teritorial Bucuresti al DNA sub suspiciunea ca ar fi contribuit la accesarea ilegala a unor fonduri europene. Proiectul investigat de procurori priveste deschiderea unui punct de control al trecerii frontierei Turnu Magurele – Nicopole si a Unitatii vamale „Turnu Magurele”. Proiectul, conform HotNews, este în valoare de 4,5 milioane de euro, din care 3,3 milioane de euro fonduri europene, iar restul contributie a partii române -adica 1,2 milioane de euro, dintre care 0,72 milioane de euro asigurati de Consiliul Judetean Teleorman si 0,48 de Consiliul Local Turnu Magurele.

Afacerea s-a derulat în 2004, în primul mandat de presedinte de Consiliu Judetean al lui Liviu Dragnea.

Sursa: Cotidianul

APADOR-CH câstiga procesul stenogramelor secrete ale sedintelor de guvern

de

Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au dat câstig de cauza organizatiei nonguvernamentale APADOR-CH, care a cerut în instanta anularea deciziei primului-ministru din 2007 prin care erau clasificate „ca secret de stat“ stenogramele tuturor sedintelor de guvern.

Concret, magistratii au decis sa permita accesul liber al cetatenilor la stenogramele sedintelor de guvern, cu exceptia „pasajelor din stenograme care se refera la chestiuni de siguranta nationala“.(Sursa: EvZ)

Procurorii anchetează 450 de posibile cazuri de spălare de bani.Va fi condamnat vreo unul?

de

Dosarele de spălare de bani sunt urmarea verificării a sute de mii de tranzacţii financiare, de la începutul acestui an. Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor a fost sesizat cu privire la 1.400 de tranzacţii suspecte de spălare de bani.

De la Al Capone încoace spălarea banilor a devenit o adevărată artă infracţională. Autorităţile se străduiesc să ţină pasul pentru că spălarea de bani ascunde alte infracţiuni mai grave: de la tâlhării şi furturi, până la trafic internaţional cu droguri sau armanent, contrabandă sau corupţie.

Specialiştii de la Oficiul pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor primesc, analizează, prelucrează informaţii şi le dau mai departe celor care trebuie să ia măsuri.

Au fost vizate în primul rând tranzacţiile mai mari 15.000 de euro, cu o treime mai multe decât anul trecut. Din peste 60.000 de operaţiuni cu bani lichizi, doar în 1.400 din cazuri au fost sesizate posibile spălări de bani. Şi mai puţine au ajuns însă pe masa procurorilor: aproximativ 450.

Cifrele arată totuşi că situaţiile în care cei obligaţi prin lege să furnizeze informaţii despre tranzacţiile suspectate de spălare de bani s-au înjumătăţit faţă de primele nouă luni ale lui 2007.

Sursa: Realitatea TV

Pavel Abraham spune că ministrul Internelor ar fi fost implicat în cazul unui traficant olandez de droguri.Credeti ca este adevarat?

de

Ministrul Internelor, Cristian David, ar fi fost implicat în dosarul unui traficant olandez de droguri de mare risc, după ce, într-o percheziţie efectuată la domiciului său, poliţiştii ar fi găsit LSD, amfetamină şi cocaină, a declarat în cadrul unei emisiuni de televiziune fostul şef al ANA, Pavel Abraham

Potrivit lui Abraham, la locuinţa actualului ministru al Internelor ar fi fost găsite, în urma percheziţiei care a avut loc în anul 1995, cantităţi importante de droguri de mare risc: LSD (10 pastile), amfetamină (9 comprimate) şi cocaină (0,4 gr).

Fostul şef al Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA) susţine că, la acea vreme, actualul ministru al Internelor se numea Cristian Troacă, el schimbându-şi numele în 2001, odată cu prima căsătorie.

„Vin cu aceste lucruri, acum, fiindcă nu am făcut legătura dintre numele Troacă şi  David decât în momentul în care am observat că acesta mă evita cu obstinaţie. Lucrul mi s-a parut total nefiresc, în condiţiile în care eram secretar de stat la Interne. Atunci am început să caut să văd ce are cu mine şi de ce mă ocoleşte. Am făcut aceste dezvăluiri, fiindcă Cristian David ocupa un minister foarte important. Dacă era ministrul Agriculturii poate aş fi tăcut, dar ocupă o poziţie vitală şi este o persoană şantajabilă”, a mai spus Abraham.

Abraham a povestit că actualul ministru al Internelor era, în 1995, director al firmei Van Soestbergen Import Export, fiind partener în firmă cu olandezul de la care vine numele SRL-ului. Van Soestbergen era urmărit de brigada Antidrog, deoarece era bănuit că se ocupa cu traficul de droguri. După descinderea făcută de poliţie, în garsoniera unde locuia olandezul, şi după găsirea drogurilor, Cristian David ar fi dat mai multe declaraţii unde ar fi recunoscut, potrivit lui Pavel Abraham, ca ar fi fumat ocazional droguri, alături de prietena lui de atunci, fiindcă aceasta „traversa o depresie”.

În replică, ministrul David a spus că nu îşi mai aminteşte cu exactitate ce a scris în acele declaratii şi că a fost audiat în calitate de martor în dosarul despre care vorbeşte Abraham. În plus, David susţine că locuinţa în care au fost găsite drogurile nu era a lui, ci a prietenei sale şi că era închiriată partenerului său olandez.

Ministrul Internelor a mai susţinut că toate dezvăluirile făcute de Pavel Abraham sunt „false” şi că vin „la comandă politică (…) din partea unui ofiţer frustrat pentru ca nu a mai fost păstrat în funcţie”. „Îl voi da în judecată pe domnul general care lucrează ca un miliţian”, a mai spus David.

Sursa: NewsIn

OUG nr.130/2008 – modificarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera

de
Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr.130/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, precum si pentru abrogarea cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 711 din 20.10.2008.
Avand in vedere:
– necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal adecvat reorganizarii Politiei de Frontiera Romane in perspectiva apropiata a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, in sensul crearii posibilitatii de infiintare a unor directii teritoriale ale politiei de frontiera, altele decat cele existente, in functie de situatia operativa si de capacitatea acoperirii cu personal si tehnica de supraveghere a diferitelor zone de pe teritoriul Romaniei, de specificul activitatii desfasurate in zona de competenta, de actul de reprezentare in relatia cu statele vecine;
– nevoia de reglementare a activitatii de expertiza desfasurate de personalul abilitat al Politiei de Frontiera Romane in domeniul de activitate specific institutiei, aceasta activitate fiind una desfasurata si in sprijinul celorlalte structuri ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative angrenate in prevenirea si combaterea actului infractional;
– necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal pentru functionarea propriei baze de date a Politiei de Frontiera Romane, astfel incat aceasta sa raspunda noilor proceduri in materie de control la frontiera, asa cum acestea au fost implementate de la data de 1 ianuarie 2007,
tinand seama de faptul ca toate aceste elemente constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata intrucat vizeaza interesul public si contribuie la indeplinirea masurilor adoptate pe linia securizarii frontierei de stat, cerinta fundamentala pentru integrarea Romaniei in Spatiul Schengen,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – Politia de Frontiera Romana face parte din Ministerul Internelor si Reformei Administrative si este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara, inclusiv bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, in zona contigua si in zona economica exclusiva, respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in conditiile legii.”

2. La articolul 2, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) zona de competenta – suprafata din teritoriul national constituita din zona de frontiera, suprafata si imobilele aeroporturilor si porturilor situate in interiorul tarii, deschise traficului international, Dunarea interioara, bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si zona contigua si zona economica exclusiva ale Romaniei, in care Politia de Frontiera Romana isi indeplineste atributiile prevazute de lege;”.

3. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu urmatorul cuprins:
„Art. 31. – (1) In indeplinirea atributiilor care ii revin, Politia de Frontiera Romana isi organizeaza propria baza de date, in care pastreaza evidente si inregistrari ale datelor cu caracter personal, precum si alte evidente ale informatiilor culese, potrivit legii.
(2) Scopul organizarii si functionarii bazei de date prevazute la alin. (1) consta in sprijinirea actiunilor de supraveghere si control al trecerii frontierei de stat, prevenire si combatere a migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, precum si asigurarea altor interese legitime ale statului roman in zonele in care Politia de Frontiera Romana isi desfasoara atributiile prevazute de lege.
(3) Baza de date prevazuta la alin. (1) contine urmatoarele evidente informatizate:
a) informatii ce se transmit de catre alte autoritati/persoane politiei de frontiera cu privire la persoane, mijloace de transport, marfuri si alte bunuri care urmeaza sa fie verificate pe timpul efectuarii controlului de trecere a frontierei de stat, in vederea interzicerii intrarii sau iesirii in/din Romania, urmaririi ori efectuarii controlului amanuntit;
b) persoane si obiecte date in consemn la frontiera de catre Politia de Frontiera Romana, conform normelor legale in vigoare;
c) date privind persoane si mijloace de transport carora nu li se permite intrarea/iesirea in/din tara;
d) specimene de vize si de documente de calatorie;
e) misiuni, actiuni si controale-cadru specifice intreprinse de Politia de Frontiera Romana sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate, precum si evidenta tuturor resurselor materiale, umane si financiare utilizate in scopul prevenirii si combaterii infractionalitatii;
f) evenimente, litigii de frontiera constatate in urma misiunilor, actiunilor, controalelor-cadru;
g) persoane care comit infractiuni descoperite in zona de competenta de catre Politia de Frontiera sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate;
h) cazurile penale instrumentate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor prevazute de dispozitiile legale in vigoare;
i) bunuri abandonate descoperite sau confiscate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor legale;
j) falsuri pentru vize si documente de calatorie;
k) persoanele returnate de alte state;
l) alte evidente necesare desfasurarii activitatilor specifice Politiei de Frontiera Romane.
(4) Cu privire la persoane, sunt prelucrate urmatoarele date si categorii de date:
a) numele si prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual inregistrate separat;
b) sexul;
c) data si locul nasterii;
d) cetatenia;
e) datele din actele de stare civila;
f) datele din permisul de conducere;
g) caracteristicile fizice/antropometrice
h) profesia si locul de munca;
i) mentiunea ca persoanele in cauza sunt inarmate sau nu, dupa caz;
j) mentiunea ca persoanele in cauza sunt violente sau nu, dupa caz;
k) motivul luarii in evidenta;
l) masura care trebuie luata.
(5) Datele si categoriile de date prevazute la alin. (4) pot fi comunicate, in conditiile legii, urmatorilor destinatari:
a) persoanei vizate sau reprezentantului legal al acesteia;
b) institutiilor sau autoritatilor publice, in conditiile in care comunicarea acestora vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care sunt investite;
c) organismelor similare din alte state, pe baza intelegerilor la care Romania este parte.
(6) Regulile privind pastrarea, actualizarea si utilizarea bazei de date prevazute la alin. (1) se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general, cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor, precum si a celor pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.”

4. La articolul 12, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Pentru frontiera cu fiecare stat vecin si la tarmul Marii Negre se organizeaza si functioneaza directii teritoriale ale politiei de frontiera.”

5. La articolul 21, litera n) se abroga.

6. La articolul 21, dupa litera s) se introduce o noua litera, litera t), cu urmatorul cuprins:
„t) efectueaza, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati la nivelul Politiei de Frontiera Romane, constatari tehnico-stiintifice dispuse conform normelor legale in vigoare.”

7. La articolul 24, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. – (1) In punctele de trecere a frontierei de stat, in apele de frontiera, pe Dunarea interioara, bratul Macin, canalul Sulina si bratul Tulcea, in apele maritime interioare, marea teritoriala, in zona contigua si in zona economica exclusiva organele de cercetare ale politiei judiciare din cadrul Politiei de Frontiera Romane efectueaza cercetarea penala pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare.”

8. La articolul 39, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 39. – (1) Personalul Politiei de Frontiera Romane se compune din politisti de frontiera, alti functionari publici si personal contractual.”

9. La articolul 39, alineatul (41) se abroga.

10. Articolul 391 se abroga.

11. La articolul 43, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Finantarea cheltuielilor publice prevazute la alin. (1) se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.”

Art. II. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga dispozitiile cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Noul cod penal

de

Fişă tehnică

 

 

1. Data începerii proiectului – ianuarie 2006

 

 

2. Cadrul instituţional (program Phare, cooperare cu experţi străini, etc.)

–-

 

 

3. Componenta comisiei pe profesii

–         judecători: 4

–         procurori: 1

–         avocaţi: 1

–         profesori: 3

–         1 reprezentant al Consiliului Legislativ, în temeiul art. 26 alin.(2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

4. Sistematizarea

 

Proiect:

–         nr. articole: 436

–         nr. secţiuni: 13

–         nr. capitole: 56

–         nr. titluri: 22

 

Partea Generală:

–         nr. articole: 185

–         nr. secţiuni: 13

–         nr. capitole: 22

–         nr. titluri: 10

 

Partea Specială:

–         nr. articole: 251

–         nr. secţiuni: –

–         nr. capitole: 34

–         nr. titluri: 12

 

 

 

 

5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele

 

            Proiectul Codului penal cuprinde, urmându-se structura consacrată, două părţi: partea generală şi partea specială.

Prezentăm, în cele ce urmează, principalele noutăţi legislative cuprinse în proiectul Codului penal:

            PARTEA GENERALĂ reuneşte regulile aplicabile ansamblului infracţiunilor reglementate de legislaţia penală, în vreme ce partea specială cuprinde principalele infracţiuni, grupate în funcţie de valorile sociale a căror ocrotire se realizează prin incriminare. Sunt incluse în partea specială a Codului categoriile de infracţiuni cu care practica judiciară se confruntă în mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratică, dar şi faptele a căror incriminare este impusă de dezvoltarea societăţii contemporane.

 

Sub aspectul reglementării instituţiei infracţiunii, mai multe aspecte au fost avute în vedere de către comisie. Este necesar să se renunţe la concepţia materială asupra infracţiunii, specifică statelor din sfera de influenţă sovietică, şi implicit la pericolul social ca trăsătură generală a infracţiunii. Situaţiile care astăzi sunt soluţionate pe baza art. 181 din Codul penal trebuie să îşi găsească rezolvarea pe baza principiului oportunităţii urmăririi penale.

 

În materia pluralităţii de infracţiuni, s-a avut în vedere o simplificare a reglementării, de exemplu prin reducerea numărului de forme de recidivă prevăzute de lege şi, mai ales, prin stabilirea unui tratament sancţionator mai uşor de aplicat.

 

În materia participaţiei, s-a impus consacrarea unei reglementări legale a coautoratului, unanim recunoscut de doctrina şi practica judiciară.

 

În privinţa sistemului pedepselor, principala preocupare vizează crearea unui mecanism care, prin flexibilitate şi diversitate, să permită alegerea şi aplicarea celor mai adecvate măsuri, pentru a putea asigura în acest fel atât o constrângere proporţională în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, cât şi o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului.

            De exemplu, pedeapsa amenzii primeşte o nouă reglementare, dar şi o sferă de aplicare semnificativ lărgită faţă de Codul penal în vigoare, prin creşterea numărului infracţiunilor pentru care aceasta poate fi aplicată ca pedeapsă unică, dar mai cu seamă ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii.

În acelaşi timp, calcularea amenzii se face prin sistemul zilelor-amendă, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigură o mai bună individualizare a pedepsei concret aplicate atât sub aspectul proporţionalităţii, exprimat în numărul zilelor-amendă, cât şi al eficienţei, prin determinarea valorii unei zile-amendă ţinându-se seama de situaţia patrimonială a condamnatului.

            În privinţa pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, s-a avut în vedere o regândire a reglementării, astfel încât să se ajungă la o diversificare a conţinutului acesteia, dar şi la o extindere a sferei faptelor pentru care se poate dispune, lăsând judecătorului posibilităţi mai largi de individualizare.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, necesitatea evitării aplicării unor pedepse mult diferite sub aspectul speciei sau duratei pentru fapte similare impune o mai bună articulare a elementelor de individualizare a pedepsei, evitând recurgerea la criterii foarte generale.

 

Sub aspectul modalităţilor de individualizare a executării pedepsei, noul Cod are în vedere diversificarea cadrului reglementărilor în materie, prin introducerea unor modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie (renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării etc.). Totodată, se impune ca pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare a pedepsei neprivative de libertate să se reglementeze o intervenţie activă a serviciului de probaţiune, în vederea supravegherii eficiente a persoanei condamnate şi a prevenirii comiterii de către aceasta a unor noi infracţiuni.

 

În ceea ce priveşte reglementarea răspunderii penale a minorilor s-a urmărit reformarea completă a sistemului existent în prezent.

            În primul rând, în acord cu tendinţa generală în plan european, s-a redus limita de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului, până la 13 ani. În prezent, limita de vârstă de la care minorul răspunde penal este de 10 ani în Franţa, în Marea Britanie şi în Elveţia, de 12 ani în Grecia şi în Olanda, iar în Spania vârsta este stabilită în prezent la 14 ani, dar un proiect de lege aflat în curs de dezbatere parlamentară prevede coborârea acestei vârste la 12 ani. Dincolo de convergenţa cu această tendinţă, modificarea s-a impus în considerarea a cel puţin două elemente:

    1. creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârşite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu de puţine ori să comită fapte foarte grave sau să fie atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai în considerarea imposibilităţii tragerii lor la răspundere penală;

    2. datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenţa discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani arată că în peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenţa acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.

O a doua modificare importantă o constituie renunţarea la dualitatea de sancţiuni consacrată astăzi de Codul penal – pedepse şi măsuri educative. Astfel, proiectul noului Cod penal a urmărit renunţarea completă la pedepse în cazul minorului infractor şi instituirea unui sistem sancţionator bazat doar pe măsuri educative, incluzând, bineînţeles, şi măsuri educative privative de libertate.

            Regula o constituie aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate, măsurile privative de libertate constituind excepţia şi fiind rezervate ipotezelor de infracţiuni grave sau de minori care au comis multiple infracţiuni.

            Regimul prevăzut pentru executarea acestor măsuri este astfel conceput încât să ofere largi posibilităţi de individualizare, permiţând adaptarea sa în funcţie de conduita fiecărui minor pe durata executării.

 

În ceea ce priveşte răspunderea penală a persoanei juridice se menţine în linii generale regimul instituit prin modificările aduse Codului penal în vigoare prin prevederile Legii nr. 278/2006, cu câteva corective, cum ar fi: restrângerea imunităţii instituţiilor publice, o mai bună individualizare legală a pedepsei amenzii, introducerea unor noi pedepse complementare prevăzute de unele decizii-cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 278/2006 etc.

            Referitor la cauzele care înlătură răspunderea penală, s-a renunţat la reglementarea paralelă a lipsei şi retragerii plângerii prealabile, respectiv la împăcarea părţilor, fiind necesar a se opta pentru una dintre ele. Soluţia cea mai potrivită ar fi renunţarea la împăcarea părţilor şi consacrarea retragerii plângerii prealabile, cu efecte in personam.

 

În ceea ce priveşte PARTEA SPECIALĂ, sub aspectul sistematizării, s-a impus renunţarea la structura codurilor penale anterioare, în favoarea reglementării mai întâi a infracţiunilor care aduc atingere persoanei şi drepturilor acesteia şi abia după aceea a infracţiunilor care aduc atingere atributelor statului sau altor valori sociale fundamentale.

 

            În acelaşi timp, prin proiect se realizează o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator pentru faptele incriminate în partea specială, astfel încât să se dea expresie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei în reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni.

 

            În cazul infracţiunilor contra vieţii persoanei, s-a realizat o simplificare a reglementării omorului, prin renunţarea la reglementarea a două variante agravate distincte (omorul calificat şi omorul deosebit de grav) şi reţinerea ca elemente circumstanţiale de calificare doar a acelor împrejurări care conferă faptei o periculozitate ce excedează în mod vădit posibilităţilor de individualizare pe baza limitelor de pedeapsă ale variantei-tip sau de bază.

Pentru instituirea unei reglementări coerente în privinţa infracţiunilor de violenţă domestică, această împrejurare este valorificată ca un element circumstanţial de agravare în cazul tuturor infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii.

 

        Materia infracţiunilor împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale este complet revizuită, pe baza unei noi concepţii, în acord cu soluţiile diferitelor coduri europene în materie, privind relaţiile dintre infracţiunile înscrise în această categorie.

 

În materia infracţiunilor contra patrimoniului se urmăresc în primul rând o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsă, în vederea readucerii acestora în limite normale, dar şi o simplificare a reglementării prin renunţarea la numeroase variante agravate.

 

Reglementarea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei cunoaşte modificări importante, justificate şi solicitate de noile realităţi sociale, şi are ca obiectiv asigurarea legalităţii, independenţei, imparţialităţii şi fermităţii în procesul de înfăptuire a actului de justiţie, prin sancţionarea penală a faptelor de natură să influenţeze grav, să ignore ori să submineze autoritatea justiţiei.

            Pornindu-se de la aceste raţiuni, au fost identificate şi incriminate o serie de fapte evidenţiate şi în practica judiciară, care pot afecta semnificativ activitatea de înfăptuire a justiţiei, precum: obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.

Cadrul infracţiunilor de corupţie a fost de asemenea revizuit nu doar prin preluarea în textul Codului a incriminărilor cuprinse în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi prin reformularea unor texte.

 

Capitolul referitor la infracţiunile de fals a fost revizuit prin introducerea unor noi incriminări, ţinându-se seama de noile modalităţi de comitere a acestor infracţiuni (falsul informatic, falsificarea de mijloace de plată electronice etc.), dar şi prin reconsiderarea incriminărilor deja existente, mai ales în privinţa infracţiunilor de fals în înscrisuri.

           

Capitolul referitor la infracţiunile contra circulaţiei pe drumurile publice au fost elaborate avându-se în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 care în Capitolul VI “Infracţiuni şi pedepse“ incriminează faptele săvârşite prin încălcarea regimului circulaţiei pe drumurile publice şi prevede şi pedepsele corespunzătoare. Acestor incriminări, în proiect, li s-au adus mai multe modificări sau completări.

            S-au stabilit titlurile marginale la toate infracţiunile la regimul circulaţiei pe drumurile publice; la unele variante tip sau atenuate ale acestor fapte s-a prevăzut pedeapsa amenzii ca pedeapsă alternativă. Conţinutul legal al infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice şi consumul de alcool sau alte substanţe după producerea accidentului, au fost îmbunătăţite ţinând seama şi de observaţiile Institutului Naţional de Medicină Legală, cât şi de alte modificări determinate, mai ales, de realizarea unor corelări cu alte incriminări cuprinse în proiectul Codului penal.

Ca element de noutate, trebuie menţionat că determinarea concentraţiei de alcool în sânge relevantă pentru reţinerea infracţiunii prevăzute la art. 340 se face la momentul prelevării probelor biologice, fără posibilitatea unei recalculări ulterioare.

 

În cadrul infracţiunilor contra familiei, au fost incluse, în plus faţă de incriminările existente astăzi, incestul şi o incriminare nouă – împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. Aceasta reprezintă o necesitate, în condiţiile creşterii alarmante a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică. Bineînţeles, textul nu vizează situaţiile în care acest abandon este determinat de o situaţie materială precară, caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace, ci situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta.

 

Titlul IX a fost consacrat infracţiunilor electorale, fapte regăsite în prezent în mai multe legi speciale. Astfel, la ora actuală infracţiuni electorale se regăsesc în Legea nr.  3/2000 privind organizarea referendumului, în Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor publice locale şi în Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei deputaţilor şi Senatului. La rândul său, art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României face trimitere la textele de incriminare din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În aceste condiţii, s-a considerat preferabilă regruparea infracţiunilor electorale într-un titlu distinct al Codului penal, pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte dar şi pentru a elimina paralelismele existente în prezent în reglementare.

            În legislaţia în vigoare, deşi faptele incriminate de diferitele legi sunt în mare măsură similare, s-au strecurat şi necorelări sau diferenţe în reglementare, care nu îşi găsesc raţiunea de a exista. Aşa de pildă, infracţiunea de împiedicare a liberului exerciţiu al drepturilor electorale are, potrivit art. 103 din Legea nr. 67/2004 şi o formă agravată, dar în art. 100 din Legea nr. 373/2004 aceasta nu se mai regăseşte.

            Textele propuse de proiect aduc şi o mai bună sistematizare a incriminărilor în această materie, având în vedere obiectul juridic al acestora. În acelaşi timp, au fost restructurate unele dintre incriminări, în scopul unei mai corecte individualizări legale. Astfel, în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului au fost create două forme, cu sancţiuni distincte, în considerarea diferenţei evidente de periculozitate între situaţia în care violarea se face de către un membru al biroului secţiei de votare ori de către o altă persoană. În prezent ambele variante se regăsesc în cuprinsul aceluiaşi text de incriminare şi atrag aceeaşi sancţiune.

            De asemenea, au fost înlăturate câteva erori de reglementare strecurate în textele din legislaţia specială. Spre exemplu, art. 102 alin.(3) din Legea nr. 373/2004 prevede sancţionarea tentativei în cazul infracţiunii de corupere a alegătorilor, constând în „promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul …”. Aceasta este însă o infracţiune cu consumare anticipată, astfel încât ea nu este susceptibilă de tentativă.

 

Titlul XII reglementează într-o formă complet revizuită, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război.

Conform art. 17 din Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), jurisdicţia Curţii este una complementară faţă de cea a instanţelor naţionale ale statelor ce au ratificat Statutul. În consecinţă, ca urmare a ratificării Statutului de către România prin Legea nr. 111/2002, este necesară alinierea legislaţiei penale române la standardele Statutului CPI, în scopul facilitării exercitării propriei competenţe.

Acesta este de altfel, principalul scop al prezentului titlu – asigurarea unei compatibilităţi depline între prevederile Statutului de la Roma şi cele ale noului Cod penal român. Acest imperativ a fost dealtfel recunoscut şi de alte state ce au ratificat Statutul şi care, fie au recurs la modificarea codurilor penale, fie au creat un Cod al infracţiunilor internaţionale, aşa cum s-a întâmplat în dreptul german (a se vedea Gesetz zur Einfuhrüng des Völkerstrafgesetzbuches (VStG), publicat în Bundesgesetzblatt nr. 42/29.06.2002). Această din urmă reglementare a servit ca model pentru sistematizarea dispoziţiilor din prezentul titlu.

Textele în materie propuse de proiect nu se limitează la o traducere a dispoziţiilor Statutului, operându-se, după modelul reglementării germane, unele modificări de fond şi formă. Astfel, precizăm că, în plus faţă de textul Statutului Curţii, au fost avute în vedere şi alte elemente:

      a) încorporarea suplimentară a prevederilor unor acte normative de drept internaţional (în special Protocolul Adiţional I la Convenţiile de la Geneva şi a Protocolului II din 1999 la Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat din 1954);

      b) raportarea la Elementele infracţiunilor (conform art. 9 din Statut), act aprobat de Comisia Preparatorie la data de 30 iunie 2000;

      c) raportarea la jurisprudenţa instanţelor internaţionale ulterioară anului 1998, ce nu a putut fi încorporată în Statut.

 

 

6. Componenţa nominală a comisiei

 

    – procuror Katalin-Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, preşedinte al Comisiei;

    – profesor univ. dr. Valerian Cioclei, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;

    – profesor univ. dr. Ilie Pascu, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa;

    – conf. univ. dr. Florin Streteanu, Facultatea de Drept, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca;

    – judecător Gabriel Ionescu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

    – judecător Ana Cristina Lăbuş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

    – judecător Andreea Stoica, Curtea de Apel Bucureşti, detaşat la Consiliului Superior al Magistraturii;

    – judecător Mihail Udroiu, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei;

    – avocat Marian Nazat;

    – consilier Elena Cismaru, şef sector – Sectorul de legislaţie penală şi contravenţională – Consiliul Legislativ, reprezentantul acestei instituţii în Comisie, în temeiul art.26 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

 

Infractiune savarsita pe teritoriul altui stat de catre un cetatean roman cu domiciliul in romania. Furt. Competenta

de

Prin sentinta penala nr.747 din 2 octombrie 1966 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatul N.I. cetatean roman cu domiciliul in com. Havirna judetul Botosani, a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt in dauna avutului particular, prevazuta de art.208 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.37 lit b C.pen. Prima instanta a retinut ca inculpatul a plecat in luna iulie 1994, in Republica Federala lugoslavia cu trenul Bucuresti-Belgrad in care a cunoscut partile vatamate C.E. si D.E. care se deplasau la Belgrad pentru a exercita acte de comert pe piata acestui oras.

Cunoscand Belgradul, inculpatul le-a promis partilor vatamate ca le gaseste gazda in acest oras si le ajuta sa valorifice marfurile pe care acestia le duceau spre vanzare, cat mai repede.

Ajunsi la Belgrad, cei trei au plecat la gazda pe care inculpatul o cunostea, au depozitat bunurile partilor vatamate dupa care impreuna cu acestea au plecat in piata orasului unde au valorificat o parte din bunuri. Dupa aceea, inculpatul s-a intors la gazda de unde a mai luat un transport de marfuri ducandu-i partilor vatamate pentru valorificare.

Intorcandu-se dupa al doilea transport, inculpatul a sustras din bagajele partilor vatamate suma de 1.110 marci germane, 15 dolari USA si marfuri in valoare de 500.000 de lei, bunuri cu care a disparut. La data de 14 iulie 1994, inculpatul fiind gasit de partile vatamate intr-o piata din Belgrad a dat acestora un inscris prin care se obliga sa restituie pana la 1 august 1994 bunurile si banii sustrasi. Starea de recidiva a fost retinuta fata de inculpat, deoarece acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 824 din 1993 a Judecatoriei Dorohoi, la 1 an si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce a fost executata in perioada 8 octombrie 1992 – 18 ianuarie 1994.

Apelul inculpatului a fost respins de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.729A din 17 decembrie 1996. Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul in motivarea caruia a aratat ca instantele au comis o eroare grava de fapt, pronuntand si respectiv, mentinand condamnarea, pentru o fapta pe care nu a comis-o, motiv de casare prevazut de art.385 pct.18 C.pr.pen. Curtea de apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.44 din 10 februarie 1997, a respins ca nefondat recursul inculpatului, retinand practic aceasta prin declaratia data partilor vatamate la 14 iulie 1994, prin care se obliga sa restituie bunurile sustrase pana la 1 august 1994, declaratie coroborata cu sustinerile partilor vatamate si cu faptul ca la 6 septembrie 1994 acesta si-a schimbat pasaportul, disparand de la domiciliu cu scopul de a se sustrage de la cercetarea penala.

(Decizia nr.44 din 10 februarie 1997).

Contestatie in anulare

de

Prin contestatia introdusa la 8 august 1997, condamnatul S.V. a solicitat Curtii de Apel Suceava, Sectia penala, anularea deciziei nr. 19 din 27 ianuarie 1997, sustinand ca la data solutionarii recursului a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta, fiind plecat din tara.

Potrivit art.386 C.pr.pen. impotriva hotaririlor penale definitive se poate face contestatie in anulare cand:
– procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
– partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare;
– instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevazute de art.10 lit.f-i cu privire la care existau probe la dosar;
– impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a respins ca nefondata contestatia cu motivarea ca este adevarat ca din copia pasaportului reiese ca la data de 13 iulie 1996, contestatorul a iesit din tara, dar nu a dovedit cu nimic ca dupa acea data a fost in imposibilitatea de a incunostiinta despre schimbarea domiciliului, obligatie pe care o avea potrivit art. 177 alin.3 C.pr.pen. Mai mult, la data judecarii, avocatul ales nu a facut vorbire despre imprejurarea ca nu s-ar afla in tara.

Decizia nr.510 din 10 noiembrie 1997

Gestiune frauduloasa. Administrator care a folosit autovehiculele proprietate personala in interesul societatii fara aprobare

de

Prin sentinta penala nr.390 din 26 iunie 1996, pronuntata de Judecatoria Falticeni, inculpata T.M. a fost condamnata la 100.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa prevazuta de art.214 C.pen., fiind obligata sa plateasca partii civile S.C. „Rapsodia” S.R.L. Faiticeni suma de 3.217.904 lei cu titlul de despagubiri civile si 50.000 lei cheltuieli judiciare.

Instanta de fond a retinut ca inculpata indeplinind functia de administrator al S.C. „Rapsodia” S.R.L. a produs cu rea credinta societatii o paguba in valoare de 1.041.990 lei, prin aceea ca in calitate de membru in comitetul de directie si vicepresedinte al comitetului, fiind posesoarea unui autoturism si a unui autocamion, a folosit frecvent cele doua mijloace de transport in interesul societatii, dar beneficiind de dreptul de a angaia societatea din punct de vedere material, a aprobat si incasat periodic contravaloarea prestatiilor de serviciu fara ca actele sa fie contrasemnate de vicepresedintele comitetului de directie.

S-a retinut de asemenea, in motivarea solutiei ca, potrivit circularei nr. 116234 din 1992 a Ministerului Finantelor, pentru transporturile efectuate cu autoturismul proprietate personala, neinclus in capitalul social si nici in patrimoniul societatii, costul benzinei poate fi decontat asupra cheltuielilor societatii pe baza de documente justificative, ceea ce nu s-a realizat.
Apelul introdus de inculpata a fost respins de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.224 din 18 martie 1997.

Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs inculpata in argumentarea caruia a aratat ca nu se face vinovata de infractiunea prevazuta de art.214 C.pen., intrucat nu a creat nici un prejudiciu societatii, motiv de casare prevazut de art.385 pct.17 C.pr.pen.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, sesizata cu recursul inculpatei I-a respins ca nefondat cu motivarea ca aceasta, in calitatea ce o avea, a semnat documentele de plata cu privire la prestatiile de transport facute cu cele doua autovehicule, fara ca aceste documente sa fie contrasemnate de vicepresedintele societatii, asa cum prevedeau dispozitiile din Statut, iar prin aceasta inculpata a realizat un profit personal.

Prin crearea acestei pagube societatii, inculpata lucrand cu rea credinta, cu ocazia administrarii patrimoniului, au fost intrunite elementele constitutive ale infractiunii de gestiune frauduloasa prevazuta de art.214 alin.1 C.pen.

Decizia nr.404 din 15 septembrie 1997

Furtul bunului propriu aflat in posesia altuia

de

Prin sentinta penala nr.1269 din 30 aprilie 1998, Judecatoria Botosani i-a condamnat pe inculpati pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art.208 alin.3 raportat la art.209 lit.a C.pen. S-a retinut ca inculpatii au pasunat oile proprii pe un teren al unei ferme agricole, motiv pentru care seful de ferma le-a luat din turma 20 de oi si le-a incredintat unui prieten (administrator al unei ferme) caruia i-a facut cunoscut modul cum a intrat in posesia lor.

La cateva zile, proprietarii au sustras oile fara consimtamantul persoanei care avea posesia.
Apelul unuia dintre inculpati a fost respins, ca nefondat, prin decizia penala nr.579/A din 8 septembrie 1998 a Tribunalului Botosani.
Curtea de Apel Suceava a admis recursul unuia dintre inculpati, a extins efectele apelului si a casat hotararile, pronuntand achitarea in baza art.10 lit.b si art.11 pct2 lit.a C.pr.pen.

Din probele administrate a rezultat ca seful de ferma C… S.A. Botosani avea dreptul sa incaseze taxa de gloaba pentru animalele ce pasunau pe teritoriul administrat, dar nici un act norrnativ nu-i permitea sa retina animalele surprinse pe pasune, astfel ca, luand cu forta cele 20 de oi, prin amenintarea ciobanilor cu arma de vanatoare, acesta s-a plasat in afara cadrului legal, mai ales ca paguba nici nu era stabilita de o autoritate neutra iar ciobanii nu recunoscusera incalcarea proprietaiti fermei.

In procesul verbal de custodie intocmit intre seful fermei C… S.A. si colegul sau de la ferma S.C. A… s-a consemnat ca oile sunt proprietatea inculpatilor si ca au fost retinute pentru pretinse pagube, astfel ca si acesta din urma avea cunostinta de abuzul comis, conditii in care unitatea sa nu putea pretinde ca are posesia legitima asupra bunurilor lasate in custodie.
In cazul insusirii propriului bun, pentru a exista infractiunea prev. de art.208 alin.3 C.pen., este esential ca posesia sa fie legitima.

Este si impotriva spiritului de dreptate sa pretinzi proprietarului sa actioneze in judecata pentru restituire, cat timp posesorul nu a procedat in acelasi fel, confiscand pur si simplu oile pentru un pretins prejudiciu asupra caruia nu s-a pronuntat nici o instanta.

De aceea fapta inculpatilor de a-si lua propriile bunuri de la posesorul nelegitim nu este prevazuta de legea penala ca infractiune.

Decizia nr.568 din 7 decembrie 1998

Tentativa de viol. Coruptie sexuala. Absorbtie

de

Prin sentinta penala nr.103 din 3 iulie 1997, Tribunalul Botosani I-a condamnat pe inculpat la 7 ani inchisoare, pentru tentativa la infractiunea de viol, prevazuta de art.20 raportat la art. 197 alin.3 C.pen. si la 1 an inchisoare pentru infractiunea de coruptie sexuala prevazuta de art.202 C.pen. dispunand, potrivit art.33 lit.a si art.34 lit.a C.pen. executarea pedepsei celei mai grele de 7 ani inchisoare .

Inculpatul a dezbracat-o pe partea vatamata (in varstade 3 ani si 8 luni), s-a dezbracat si el de la brau in jos, si urcandu-se deasupra ei, a incercat sa intretina relatii sexuale, introducandu-i in acelasi timp degetul in vagin.

Actele obscene (dezbracatul in fata minorei si introducerea degetului in vagin) au fost savarsite in realizarea intentiei de a intretine raportul sexual, astfel ca, acestea constituie elemente ale tentativei la infractiunea de viol si nu o infractiune de coruptie sexuala, de sine statatoare.

Este adevarat ca inculpatul a fost surprins de doi martori minori, dar fata de acestia nu au fost savarsite acte obscene, ei vazadu-I doar din spate, dezbracat de la brau in jos.
Curtea de Apel Suceava a admis apelul si I-a achitat pe inculpat pentru infractiunea de coruptie sexuala.

Curtea de Apel Suceava, decizia penala nr.139 din 17 decembrie 1997

Viol. Raporturi sexuale ale inculpatului cu fiica majora a concubinei sale. Absenta laturii subiective.

de

Prin sentinta penala nr.385 din 18 martie 1997 a Judecatoriei Radauti, inculpatul U.A. a fost condamnat la 5 ani inchisoare pentru infractiunea de viol, prevazuta de art.197 alin.1 C.pen.

S-a retinut ca inculpatul si concubina sa V.V. locuiesc la parterul cladirii, situata in Radauti, etajul fiind ocupat de Z.B., fiica concubinei cu copiii ei.
In dimineata zilei de 22 ianuarie 1997, in timp ce concubina era in oras, inculpatul a urcat la etaj si a intretinut relatii sexuale cu Z.B. prin constrangere.

Apelul inculpatului a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr.416 din 26 mai 1997 a Tribunalului Suceava.
Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul, sustinand ca instantele au pronuntat si mentinut condamnarea, desi fapta sa nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a admis recursul, a casat decizia instantei de apel si sentinta judecatoriei, iar in temeiul art. 10 lit.d si art. 11 pct.2 lit.a C.pr.pen. I-a achitat pe inculpat, punandu-I totodata in libertate de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.6 din 22 ianuarie 1997, emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut ca pe tot parcursul procesului, inculpatul a sustinut ca, desi convietuieste cu mama partii vatamate de 23 de ani, incepand cu anul 1995 a intretinut relatii sexuale si cu partea vatamata, cu consimtamantul acesteia. In ultima vreme, cele doua femei au manifestat intentia de a cumpara locuinta pe care o ocupa cu chirie, prin excluderea lui de la incheierea contractului, motiv pentru care i-au inscenat in anul 1996 o contraventie, pentru care a fost sanctionat cu 2 luni inchisoare, iar apoi, in acelasi an i-au facut o sesizare pentru viol, ramasa fara rezultat datorita faptului ca plangerea a fost inregistrata la Parchet peste termenul de 2 luni prevazut de lege.

Cu privire la raportul sexual din ziua de 21 ianuarie 1997, inculpatul a sustinut ca acesta s-a consumat la initiativa partii vatamate de convenienta cu mama ei care urma sa-i surprinda si sa anunte politia, fapt ce s-a si intamplat.
Pronuntand condamnarea, instanta de fond a avut in vedere declaratiile partii vatamate, declaratiile mamei sale V.V., procesele verbale de constatare si certificatul medico-legal, dar a scapat din vedere climatul de promiscuitate in care se complac partile de mai multi ani si care a fost descris de inculpat in declaratiile sale, fara a fi contestat de partea vatamata si de mama sa. Acestea nu au contestat ca partile au mai intretinut relalii sexuale in perioada anterioara sau ca partea vatamata primea sume de bani de la inculpat, sperand sa nu le mai restituie.

Pe fondul acestei stari de fapt, o analiza atenta a problemelor conduce la concluzia ca inculpatul nu a constrans-o pe partea vatamata sa intretina relatii sexuale, fapta neintrunind toate elementele constitutive ale infractiunii de viol. Astfel, partea vatamata a sustinut ca inculpatul a prins-o de gura sa nu tipe si ca i-a imobilizat mainile, anihilandu-i orice posibilitate de impotrivire, dar certificatul medico-legal atesta ca aceasta nu prezinta nici un semn de violenta din care sa se poata deduce ca a fost constransa sa intretina relatii sexuale. De asemenea, din procesul-verbal de cercetare a locului faptei si din fotografiile facute cu acea ocazie, rezulta ca toate obiectele din casa se aflau la locul lor, neexistand urme care sa tradeze o lupta, desi in declaratia sa, partea vatamata a sustinut ca inculpatul s-a purtat ca un om turbat.

Concubina inculpatului, V.V., sustine in declaratia sa ca a plecat in piata cu o fiica a partii vatamate si ca s-au intors acasa dupa 15 minute. Acesta afirmatie tradeaza intentia martorei de a o iasa singura acasa pe partea vatamata si, in acelasi timp, de a-I surprinde pe concubin in camera acesteia. Altfel, daca era grabita sa se intoarca, nu avea rost sa o ia pe nepoata de 11 ani sa o insoteasca, mai ales ca partea vatamata nu avea ceva deosebit de facut. Prin urmare, partea vatamata si martora au avut un plan dinainte stabilit de atragere si surprindere a inculpatului.

Neexistand dovezi ca partea vatamata a fost constransa sa intretina relatii sexuale, sau ca a fost in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa, nu se poate retine in sarcina inculpatului comiterea infractiunii de viol in incadrarea prevazuta de art. 197 alin. 1 C.pen.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.484 din 27 octombrie 1997

Vatamare corporala grava. Slutire

de

Prin sentinta penala nr.967 din 1997 a Judecatoriei Suceava, inculpatul a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru infractiunea prevazuta de art. 182 alin. 1 C.pen., retinandu-se ca a lovit-o pe partea vatamata cu un briceag in regiunea fetei, cauzandu-i leziuni ce au, necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 15 zile si un prejudiciu estetic socotit drept slutire.

Din actul medico-legal a rezultat ca, dupa vindecarea leziunii, partea vatamataa ramas cu o cicatrice la nivelul buzei superioare, caracterizata de medicul legist ca un prejudiciu estetic minor.

Legea penala nu defineste notiunea de slutire. Dictionarul Limbii Romane Contemporane precizeaza ca termenul „slut” echivaleaza cu „om schilod, pocit, diform, foarte urat”.
Urmarile produse de inculpat nu sunt de natura celor aratate mai sus, motiv pentru care Curtea de Apel a schimbat incadrarea juridica in infractiunea de lovire prevazuta de art.180 alin.2 C.pen., a redus pedeapsa la 6 luni inchisoare si a constatat-o gratiata in baza art. 1 lit.a din Legea nr.137 din 1977.

Decizia nr.108 din 2 martie 1998

Omor deosebit de grav. Tentativa. Lipsa intentiei

de

Prin sentinta penala nr.103 din 23 octombrie 1997, Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpat pentru tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art.20 raportat la art.174, art.176 lit.b si f C.pen.

S-a retinut ca, in timpul unei perchezitii domiciliare, doi ofiteri de polilie au incercat sa-l imobilizeze pe inculpat si sa-i puna catusele. Avand o bardita in mana, inculpatul s-a urcat pe caruta situata in curte (intr-o pozilie de aparare fata de intentia politistilor de a-l incatusa) si a lovit o singura data spre cei doi. Cel din fata s-a ferit, bardita lovindu-l pe cel de-al doilea peste brat, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 4-5 zile.
Incadrarea juridica a faptei in infractiunea prevazuta de art.20 raportat la art.176 lit.a C.pen. nu subzista, atata timp cat inculpatul a aplicat o singura lovitura, prin care nu putea nicicum ucide doua persoane.
Dar nici incadrarea in dispozitiile art.20 raportat la art.176 lit.f nu este corecta, din materialitatea faptelor neputandu-se trage concluzia ca faptuitorul a urmarit sa ucida sau ca a acceptat eventualitatea de a produce moartea, intensitatea loviturii (care a produs o rana superficiala la brat) nu era de natura sa duca la acest rezultat, chiar daca ar fi vizat capul victimei.

Pentru aceste motive, Curtea de Apel Suceava a admis apelul si a desfiintat partial sentinta, in sensul schimbarii incadrarii juridice a faptelor in doua infractiuni de ultraj, prevazute de art.239 alin.1 si 3 si respectiv art.239 alin.2 si 3 C.pen.

Curtea de Apel, decizia nr.95 din 3 iunie 1998

Omor. Pedeapsa principala. Pedepse complimentare

de

Prin sentinta penala nr.188 din 20 noiembrie 1997, Tribunalul Botosani I-a condamnat pe inculpat pentru infractiunea prevazuta de art.174 C.pen., cu aplicarea art.73 lit.b C.pen., la 3 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 C.pen.

Instanta a incalcat dispozitiunile legale, atat in ce priveste aplicarea pedepsei principale, cat si in aplicarea pedepsei complimentare.

Potrivit art.76 alin.2 C.pen., in cazul infractiunilor de omor, daca se constata ca exista circumstante atenuante, pedeapsa inchisorii poate fi redusa cel mult pana la o treime din minimul special. Minimul special al pedepsei inchisorii prevazut de art.174 C.pen., este de 10 ani, astfel ca pedeapsa nu poate fi redusa sub 3 ani si 4 luni, decat prin incalcarea dispozitiilor legale, mentionate.

Dispozitiile art.64 C.pen., prevad ca pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia sau unora din drepturile enumerate la lit.a-e, astfel ca interzicerea tuturor acestora, echivaleaza cu o degradare civica, neprevazuta de lege.

Aflandu-se numai in apelul inculpatului, Curtea de Apel a desfiintat partial sentinta, in sensul interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen., neputand inlatura insa nelegalitatea comisa in aplicarea pedepsei principale.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.25 din 18 februarie 1998

Reabilitare. Neindeplinirea termenelor legale. Consecinte

de

Prin cererea adresata judecatoriei Suceava la data de 19 august 1996, condamnatul T.I. a cerut sa se constate reabilitatea sa cu privire la pedeapsa de 11 ani si 4 luni inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor, pedeapsa ce i-a fost aplicata de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.115 din 1977.

In motivarea cererii, condamnatul a aratat ca prin sentinta penala nr.584 din 11 iunie 1976 a Judecatoriei Suceava, a fost condamnat la 12 ani inchisoare, pentru mai multe infractiuni de furt calificat in paguba avutului obstesc si furt calificat in paguba avutului particular, iar prin decizia penala nr. 115 din 1976 a Tribunalului Suceava s-au constatat gratiate pedepsele de 1 an si 4 luni inchisoare si, respectiv de 1 an inchisoare, iar ca urmare a recontopirii pedepselor s-a dispus sa execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare, sporita la 11 ani si 4 luni inchisoare.

De asemeni, condamnatul a aratat ca a fost pus in libertate la 25 iulie 1985 si a cerut in baza art. 1 din Decretul de amnistie nr. 11 din 1988 sa fie descontopite cele doua pedepse.
Judecatoria Suceava, prin sentinta penala nr.1258 din 15 noiembrie 1996, a respins, ca inadmisibila, cererea de reabilitare.

Apelul introdus de petent a fost respins de Tribunalul Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.537 din 26 iunie 1997, iar Curtea de Apel Suceava a respins recursul introdus impotriva celor doua hotarari.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.12 din 5 ianuarie 1998

Pedeapsa complimentara. Interzicerea unor drepturi

de

Prin sentinta penala nr.99 din 11 noiembrie 1996, Tribunalul Suceava le-a condamnat pe inculpate, printre altele, la cate 20 de ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, b, d, e C.pen. pentru comiterea infractiunii de omor calificat si deosebit de grav.

Curtea de Apel Suceava a admis apelurile inculpatelor si a desfiintat partial sentinta, in sensul inlaturarii dispozitiei de interzicere a drepturilor prevazute de art.64 lit.d si e C.pen., care se refera la drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator. Interzicerea exercitarii acestor drepturi nu se impunea insa, inculpatele necomitand infractiuni care sa aducaa tingere relatiilor de familie.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.57 din 12 mai 1997

Liberare conditionata. Propunerea comisiei. Respingerea cererii. Temei legal

de

Prin sentinta penala nr.2748 din 17 octombrie 1996 a Judecatoriei Botosani s-a respins, ca nefondata, sesizarea comisiei de propuneri din cadrul Penitenciarului Botosani privind liberarea conditionata a condamnatului A.C. fixandu-se termen pentru reinoirea cererii la 27 februarie 1997.

Instanta a retinut ca cel condamnat are de executat 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta de art.211 C.pen., ca a fost incarcerat la 16 noiembrie 1995 si a executat 365 de zile, din care 34 zile ca urmare a muncii prestate.

Desi din procesul verbal al comisiei rezulta ca in timpul executarii acestei parti din pedeapsa, condamnatul a avut o comportare relativ buna, acesta a mai fost condamnat in timpul minoritatii pentru savarsirea unor infractiuni, asa incat nu sunt indeplinite, in prezent, condiliile cerute de art.59 C.pen.
Apelul introdus de condamnat a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.615/A din 7 noiembrie 1996.
Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs condamnatul, criticandu-le ca fiind vadit netemeinice si nelegale, sustinand ca in raport cu referatul intocmit de comisia din penitenciar, se impunea admiterea cererii si liberarea sa conditionata.

Investita cu solutionarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a respins, ca nefondat, recursul condamnatului cu motivarea ca acesta a fost internat intr-un centru de reeducare in anul 1989 pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, iar in anul 1994 a fost condamnat la 1 an inchisoare pentru savarsirea altei infractiuni. In acest context, solutiile pronuntate de instanta de fond si cea de apel sunt legale si temeinice.
Solutia pronuntata de instanta de recurs este corecta.

Astfel, potrivit art.59 C.pen., dupa ce a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel pulin 3/4 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.

Din interpretarea acestui text, rezulta ca numai buna comportare a condamnatului pe perioada de la incarcerare si pana la propunerea de liberare conditionata nu este suficienta pentru a se dispune aceasta masura, atata timp cat legiuitorul cere ca instanta de judecata sa aiba in vedere si comportamentul avut anterior incarcerarii condamnatului.

Cum anterior incarcerarii in vederea executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, A.C. a mai fost condamnat in doua randuri, fiind internat intr-un centru de reeducare, in mod corect s-a respins cererea de liberare conditionata, fixandu-se un nou termen pentru reinoirea ei.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.1 din 8 ianuarie 1997

Pedeapsa rezultanta. Intindere

de

Prin sentinta penala nr.2947 din 7 noiembrie 1996, Judecatoria Botosani I-a condamnat pe inculpat la 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art.192 alin.2 C.pen., cu aplicarea art.37 lit.a C.pen. si la 1 an inchisoare, pentru complicitate la furt calificat in paguba avutului particular, prevazuta de art.26 raportat la art. 208 alin.1, art.209 lit.a, e, cu aplicarea art.37 lit.a C.pen., dispunandu-se, potrivit art.33 lit.a si art.34 lit.a C.pen., executarea pedepsei mai grele, sporita cu 6 luni inchisoare.

Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, prin decizia penala nr.738/A din 19 decembrie 1996 a Tribunalului Botosani.

Curtea de Apel Suceava, a respins cu majoritate de voturi recursul inculpatului ca nefondat.

In opinia majoritara s-a aratat ca, chiar daca s-a ajuns practic ca inculpatul sa execute cele doua pedepse in intregime, solutia este legala in raport cu dispoziliile art.34 alin.2 C.pen., care prevad ca pedeapsa rezultanta nu poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente. Per a contrario, totalul pedepselor poate fi insa aplicat.

Opinia separata a exprimat punctul de vedere ca prin solutia adoptata s-a ajuns la un cumul aritmetic al pedepselor, incalcandu-se astfel principiul cumulului juridic ce guverneaza institutia concursului de infractiuni.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.67 din 24 februarie 1997

Pedeapsa. Furt din buzunare. Suspendarea executarii pedepsei. Conditii

de

Prin sentinta penala nr.1164 din 5 septembrie 1995, Judecatoria Radauti a condamnat pe inculpata S.S. la 1 an si 6 luni inchisoare dispunindu-se suspendarea executarii pedepsei, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in dauna avutului particular prevazuta de art.208 alin.1, art.209 lit.a si c C.pen., retinand ca la 9 octombrie 1994, ajutata de L.A. si profitand de aglomeratia existenta in piata agroalimentara din municipiul Radauti, a sustras din buzunarul partii vatamate suma de 36.000 lei.

Impotriva acestei solutii a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti, iar Tribunalul Suceava, prin decizia penala nr.475 din octombrie 1996 a admis apelul, a desfiintat partial sentinta instantei de fond, in sensul ca a inlaturat dispozitiile privind aplicarea art.81 C.pen.

Inculpata a declarat recurs impotriva acestei decizii, motivand ca instanta de apel a facut o gresita individualizare a pedepsei sub aspectul modalitatii de executare, motiv de casare prevazut de art.385 pct. 14 C.pr.pen.

Investita cu judecarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, I-a respins ca nefondat, cu motivarea ca solutia pronuntata de instanta de apel este corecta, ca s-au avut in vedere gradul de pericol social al infractiunii, respectiv furtul din buzunare, persoana inculpatei care, desi prinsa in flagrant n-a recunoscut savarsirea infractiunii, faptul ca inculpata s-a pregatit in acest sens solicitand sa fie ajutata de L.A. cu care a plecat la piata agroalimentara, cu scopul de a fura din buzunarele cetatenilor.

Solutiile pronuntate de instanta de apel si instanta de recurs sunt legale si temeinice, acestea valorificand criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art.72 C.pen. potrivit carora la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savirsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Conform prevederilor art.81 C.pen., instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o anumita durata, daca sunt intrunite urmatoarele conditii: pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul din cazurile prevazute de art.38; se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Instanta de fond nu a motivat temeiul de drept in baza caruia a dispus suspendarea executarii pedepsei, desi avea aceasta obligatie.

Cum inculpata s-a pregatit anume pentru savarsirea acestei infractiuni, si-a luat un ajutor in vederea savarsirii infractiunii, a fost prinsa in flagrant si pe toata durata procesului penal a avut un comportament necorespunzator prin nerecunoasterea savarsirii infractiunii, acesteia nu i s-au putut aplica prevederile art.81 C.pen.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.11 din 20 ianuarie 1997

Inexistenta recidivei. Infractiune din culpa. Suspendarea executarii pedepsei. Savarsirea din nou a unei infractiuni din culpa

de

Inculpatul H.I. a fost condamnat de Judecatoria Cimpulung Moldovenesc la 100.000 lei amenda pentru infractiunea prevazuta de art.36 din Decretul nr.328 din 1966, prin sentinta penala nr. 150 din 21 februarie 1997. Prin aceeasi sentinta a fost revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii unei pedepse anterioare, de doi ani inchisoare, ce i-a fost aplicata in anul 1995, pedeapsa ce i-a fost aditionata inculpatului la noua pedeapsa, retinandu-se si starea de recidiva.

Instanta de fond a retinut ca inculpatul, avand permisul de conducere suspendat, a fost descoperit, la 10 august 1966, de organele de politie, conducand autoturismul proprietate personala pe drumurile publice.

Apelul introdus de inculpat a fost respins ca nefondat de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.722 din 29 septembrie 1977.

Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava a declarat recurs impotriva celor doua hotarari in motivarea caruia a aratat ca in mod gresit s-a revocat inculpatului beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare din moment ce aceasta este gratiata si ca, totodata, nu se retinuse nici starea de recidiva.
Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.493 din 2 noiembrie 1998 a admis recursul parchetului, a casat in totalitate decizia instantei de apel si in parte sentinta instantei de fond, in sensul ca a inlaturat dispozitiile art.37 lit.a C.pen. si dispozitia privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare de 2 ani inchisoare si a constatat gratiata pedeapsa de 100.000 lei amenda in temeiul art. 1 din Legea nr. 137 din 1997.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut ca in mod gresit s-a retinut starea de recidiva, deoarece primul termen al recidivei nu este pedeapsa aplicata pentru o infractiune intentionata, ci pentru o infractiune din culpa, respectiv art. 178 alin.2 C.pen., infractiunea fiind gratiata conform dispozitiilor prevazute de Legea nr. 137 din 1997. Intradevar, in cauza nu poate fi retinuta starea de recidiva, iar pedeapsa aplicata pentru infractiunea ulterioara intra sub incidenta sus amintitei legi privind gratierea unor pedepse.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.493 din 2 noiembrie 1998

Furt calificat. Valoare redusa a prejudiciului. Lipsa pericolului social al faptei. Inculpat minor. Consecinte

de

Inculpatul L.C. a fost condamnat de judecatoria Botosani la 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in paguba avutului particular prevazuta de art.208 alin.1, art.209 lit.e C.pen., prin sentinta penala nr.2072 din 7 august 1997.

Prin aceeasi sentinta s-a facut aplicarea art.109, art.74 si art.76 C.pen., iar in baza art.83 din acelasi cod, s-a dispus revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii unei pedepse de 1 an si 2 luni inchisoare pe care a adaugat-o la noua pedeapsa.

Prima instanta a retinut ca in noaptea de 4 spre 5 noiembrie 1995, inculpatul a sustras din balconul unui bloc din municipiul Botosani o pereche de ciorapi si una de chiloti, fiind descoperit la scurt timp de organele de politie.

Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.623/A din 12 noiembrie 1996.
Declarand recurs, inculpatul a solicitat desfiintarea celor doua hotarari deoarece faptul imputat este lipsit de pericol social, fiind comis de el mai mult in joaca si ca, pe de alta parte, se impune schimbarea modalitatii de executare a pedepsei.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, avand de solutionat acest recurs, l-a admis, a casat decizia si sentinta achitandu-I pe inculpat in temeiul art.18 C.pen. raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. In motivarea solutiei s-a aratat ca la data savirsirii infractiunii, inculpatul era minor, ca fata de natura bunurilor sustrase si valoarea lor redusa pericolul social al infractiunii este minim, asa incat in cauza trebuiau aplicate prevederile art.18 C.pen.

Potrivit art.18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

Cum in cauza inculpatul este minor, iar valoarea bunurilor sustrase este neinsemnata, in mod gresit prima instanta si instanta de apel au individualizat sanctiunea ce a fost aplicata inculpatului, fara a se observa ca fapta acestuia era lipsita de pericol social.

Curtea de Apel, decizia nr.17 din 27 ianuarie 1997

Furt calificat. Inculpat minor. Neaplicarea art.81 c. pen

de

Prin sentinta penala nr.1939 din 1997 a Judecatoriei Botosani, inculpatul minor S.G. a fost condamnat la 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de furt calificat, prevazuta de art.208 alin.1, art. 209 lit.a si g cu aplicarea art.74 si art.76 C.pen.

Apelul a fost respins, ca nefondat, iar recursul vizand aplicarea art.81 C.pen., a fost de asemenea respins, cu majoritatea judecatorilor completului de judecata.

Potrivit art.209 C.pen., furtul calificat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani, iar dispozitiile art.81 C.pen. prevad ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani, precum si in cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura.

Este adevarat ca, potrivit art.19 C.pen. limitele pedepsei pentru minori se reduc la jumatate, dar aceasta nu are relevanta asupra institutiei suspendarii executarii, cat timp art.81 alin.3 C.pen. (1988), are in vedere doar infractiunea, nu si faptuitorul. Textul a exclus de la aplicarea suspendarii toate infractiunile pedepsite cu peste 12 ani inchisoare (nominalizarea lor nefacandu-se, pentru economie de text), precum si 3 infractiuni din cele pedepsite cu inchisoare pana la 12 ani.

Nu s-ar putea sustine insa, ca pentru vatamare corporala grava nu s-ar putea aplica minorului suspendarea executarii pedepsei, aceasta infractiune fiind nominalizata de art.81 alin.3 C.pen., desi limitele pedepsei inchisorii sunt de la unu la 3 ani si 6 luni in timp ce pentru o infractiune mai grava, cum este omorul, s-ar putea suspenda executarea pedepsei, pe motiv ca limitele pedepsei inchisorii sunt potrivit art.19 C.pen., de la 5 la 10 ani.

Curtea de Apel, decizia nr.512 din 10 noiembrie 1997

Stare de ebrietate. Circumstanta agravanta

de

Prin sentinta penala nr. 97 din 22 octombrie 1997 Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpatul P.V. la 6 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen., pentru infractiunea de omor calificat prevazuta de art.174, art.175 lit.c si d, cu aplicarea art.73 lit.b si art.76 alin.2 C.pen.
S-a retinut ca fiind agresat de fratele sau P.M., inculpatul l-a lovit cu un scaun, apoi cu un ciocan, producandu-i leziuni grave care au condus la deces.

Instanta de fond a retinut infractiunea in calificarea prevazuta de art. 175 lit.d C.pen., cu motivarea ca victima a fost in imposibilitate de a se apara, intrucat era intr-o stare avansata de ebrietate (2,55 grade la mie alcoolemie).
Curtea de Apel Suceava a admis apelul si a desfiintat partial sentinta, in sensul inlaturarii calificarii prevazute de art. 175 lit.d C.pen.

Potrivit acestui text, omorul este calificat atunci cand inculpatul a profitat de imposibilitatea victimei de a se apara. Aceasta imposibilitate trebuie insa dovedita. Simplu fapt ca o victima era in stare avansata de ebrietate nu conduce automat la concluzia ca a fost in imposibilitate de a se apara, iar din probatoriul administrat a rezultat o situatie contrara acestei concluzii.

Astfel, victima a provocat scandal la domiciliul parintilor, I-a insultat mai intai pe tatal sau, apoi pe fratele sau – inculpatul – pe care I-a izbit de usa.

Prin urmare, daca victima a comis asupra inculpatului o actiune ilicita grava, in speta violenta (motiv pentru care instanta a retinut scuza provocarii), este lipsit de logica sa se afirme ca, atunci cand a fost la randul sau lovita, aceasta a fost in imposibilitate de a se apara.
Pornind de la datele concrete ale spetei se poate afirma ca nu pot fi retinute in aceleasi tipare si dispozitiile art.175 lit.d C.pen. si dispozitiile art.173 lit.b C.pen. (violenta) care a determinat savarsirea infractiunii.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.7 din 21 ianuarie 1998

Infractiune impotriva patrimoniulul. Circumstanta atenuanta legala a provocarii

de

Prin sentinta penala nr.489 din 8 octombrie 1997, Judecatoria Falticeni i-a condamnat pe inculpati pentru furt si talharie, cu retinerea circumstantei atenuante legale a provocarii, prevazuta de art.73 lit.b C.pen.

In recurs, inculpatii au fost achitati, in temeiul art.18 C.pen., raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., dar speta ridica problema admisibilitatii aplicarii art.137 lit.b C.pen. in cazul infractiunilor indreptate impotriva patrimoniului.

Pentru existenta acestei circumstante, este necesar sa existe o legatura de la cauza la efect, intre actul provocator si tulburarea psihica sau emotia sub stapanirea careia s-a savarsit infractiunea.

Reglementarea prin lege a provocarii are la baza ideea ca actiunea ilicita a provocatorului constituie cauza infractiunii savarsite si ca infractorul nu ar fi comis fapta fara existenta actiunii provocatoare. Or, intentia de insusire a bunurilor nu poate, in mod obiectiv, sa fie deteriminata de un act provocator, aplicarea art.73 lit.b C.pen. fiind specifica infractiunilor contra persoanei, in special celor comise prin violenta, ca riposta a actului provocator violent.

Curtea de Apel, decizia nr.114 din 9 martie 1998

Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni. Achitare

de

Inculpata G.M. a fost condamnata de Judecatoria Cimpulung Moldovenesc la 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.208, art.209 lit.e, cu aplicarea art.74 si art.76 C.pen., retinandu-se urmatoarele: in anul 1994, sotul partii vatamate a contractat un imprumut de la BANKCOOP Vatra Dornei, avandu-I ca girant pe sotul inculpatei si din cauza ca sotul partii vatamate nu a restituit imprumutul datorat, banca creditoare a recuperat suma de 200.000 lei de la girant. In cursul lunii februarie 1997, inculpatul i-a solicitat sotului partii vatamate sa-i restituie suma, dar acesta a refuzat.

In ziua de 18 februarie 1997, inculpata s-a intalnit cu partea vatamata la frizeria din com. Neagra Sarului, solicitindu-i din nou suma mentionata, insa partea vatamata a refuzat. Cand partea vatamata s-a dus la Banca de Credit pentru a ridica banii ce i se cuveneau din livrarea unei cantitati de lapte la achizitie, inculpata a mers in urma ei si i-a luat suma de 104.000 lei incasata de la banca, in contul datoriei de 200.000 lei.

Prin decizia penala nr.84 din 9 februarie 1998, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondat, recursul inculpatei care a declarat recurs impotriva deciziei, sustinand ca nu este vinovata si ca fapta sa nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Investita cu solutionarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a casat decizia instantei de apel si sentinta instantei de fond si in temeiul art. 11 pct.2 lit.a, raportat la. art. 10 lit.b din C.pr.pen. si art. 18 C.pen., a achitat pe inculpata, fapta neprezentand gradul de pericol social al unei infractiuni.

In motivarea solutiei, instanta de recurs a retinut ca potrivit art. 18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, ca in speta, inculpatul a luat de la partea vatamata suma de 104.000 lei in contul unei datorii de 200.000 lei pe care partea vatamata si sotul ei refuzau sa o restituie.

Curtea de Apel, decizia nr.323 din 6 iulie 1998

Infractiune savarsita pe teritoriul altui stat de catre un cetatean roman cu domiciliul in Romania

de

Prin sentinta penala nr.747 din 2 octombrie 1966 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatul N.I. cetatean roman cu domiciliul in com. Havirna judetul Botosani, a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt in dauna avutului particular, prevazuta de art.208 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.37 lit b C.pen.

Prima instanta a retinut ca inculpatul a plecat in luna iulie 1994, in Republica Federala lugoslavia cu trenul Bucuresti-Belgrad in care a cunoscut partile vatamate C.E. si D.E. care se deplasau la Belgrad pentru a exercita acte de comert pe piata acestui oras.

Cunoscand Belgradul, inculpatul le-a promis partilor vatamate ca le gaseste gazda in acest oras si le ajuta sa valorifice marfurile pe care acestia le duceau spre vanzare, cat mai repede.
Ajunsi la Belgrad, cei trei au plecat la gazda pe care inculpatul o cunostea, au depozitat bunurile partilor vatamate dupa care impreuna cu acestea au plecat in piata orasului unde au valorificat o parte din bunuri. Dupa aceea, inculpatul s-a intors la gazda de unde a mai luat un transport de marfuri ducandu-I partilor vatamate pentru valorificare.
Intorcandu-se dupa al doilea transport, inculpatul a sustras din bagajele partilor vatamate suma de 1.110 marci germane, 15 dolari USA si marfuri in valoare de 500.000 de lei, bunuri cu care a disparut. La data de 14 iulie 1994, inculpatul fiind gasit de partile vatamate intr-o piata din Belgrad a dat acestora un inscris prin care se obliga sa restituie pana la 1 august 1994 bunurile si banii sustrasi.

Starea de recidiva a fost retinuta fata de inculpat, deoarece acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 824 din 1993 a Judecatoriei Dorohoi, la 1 an si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce a fost executata in perioada 8 octombrie 1992 – 18 ianuarie 1994.
Apelul inculpatului a fost respins de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.729A din 17 decembrie 1996.

Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul in motivarea caruia a aratat ca instantele au comis o eroare grava de fapt, pronuntand si respectiv, mentinand condamnarea, pentru o fapta pe care nu a comis-o, motiv de casare prevazut de art.385 pct.18 C.pr.pen.

Curtea de apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.44 din 10 februarie 1997, a respins ca nefondat recursul inculpatului, retinand practic aceasta prin declaratia data partilor vatamate la 14 iulie 1994, prin care se obliga sa restituie bunurile sustrase pana la 1 august 1994, declaratie coroborata cu sustinerile partilor vatamate si cu faptul ca la 6 septembrie 1994 acesta si-a schimbat pasaportul, disparand de la domiciliu cu scopul de a se sustrage de la cercetarea penala.

Curtea de Apel, decizia nr.44 din 10 februarie 1997

Infractiunea savarsita pe teritoriul altui stat.

de

Prin sentinta penala nr.305 din 13 martie 1997 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatii A.C. si A.T. au fost condamnati la cate 7 luni inchisoare pentru infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei prevazuta de art.65 din Legea nr. 56 din 1992 si la cate 1 an inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art.208 al. 1, art.209 lit.a, e C.pen., ambele au aplicarea art.74 – 76 C.pen., dispunandu-se ca fiecare inculpat sa execute cate 1 an inchisoare.

Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorii au retinut ca in noaptea de 13 spre 14 ianuarie 1997, inculpatii s-au deplasat cu o sanie trasa de cai pana pe malul raului Prut, dupa care pe gheata, s-au dus pe jos pana in insula Sencosnii apartinand Republicii Moldova de unde au taiat niste salcami si salcii pe care le-au adus cu sania la domiciliul lor.

Apelurile declarate de inculpati au fost respinse de Tribunalul Botosani prin decizia penala nr. 413 din 25 mai 1997.
Impotriva celor doua solutii a declarat recurs inculpatul A.T. pe care I-a motivat in sensul ca pedeansa aplicata pentru prima fapta este gratiata si ca sustragerea arborilor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni solicitand sa fie achitat in temeiul art. 18 C.pen.

Curtea de Apel Suceava, investita cu solutionarea recursului declarat de inculpati I-a admis, in sensul ca a constatat gratiata prima infractiune in temeiul art. 1 lit.a din Legea nr. 137 din 1997, si in baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.b C.pr.pen.si art. 181 C.pen., I-a achitat pe inculpat.

Prin extinderea efectelor recursului, s-au luat aceleasi masuri si fata de inculpatul A.C., mentinandu-se dispozitiile cu privire la confiscare.
Pentru a pronunta acesta solutie, instanta de recurs a retinut ca pedepsele aplicate pentru infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei sunt gratiate in temeiul art.1 lit.a din Legea nr.137 din 1997.
In ceea ce priveste infractiunile de furt, constand in taierea si sustragerea unor arbori de mica valoare, prejudiciul fiind relativ mic si avand in vedere ca inculpatii nu au mai fost condamnati, au recunoscut si regretat infractiunile si ca sunt cunoscuti in localitatea de domiciliu ca avand o buna conduita, fapta lor nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, asa incat se impune aplicarea art. 18 C.pen.
Curtea de Apel Suceava, decizia nr. 392 din 8 septembrie 1997

Instigare. Complicitate. Diferentiere.

de

Inculpatul a fost condamnat pentru instigare la furt calificat si pentru vomplicitate la aceeasi infractiune, retinandu-se ca oferind-o pe minora unui turist german pentru intretinerea de raporturi sexuale si afland ca acesta poseda o suma importanta de bani, a instruit-o cum sa-l deposedeze.

In seara urmatoare, potrivit planului elaborat de inculpat, minora a patruns in camera turistului si a luat geanta in care se gasea valuta, banii find ulterior impartiti intre ei.

Prin fapta sa, inculpatul a comis numai infractiunea de instigare la furt calificat, prevazuta de art. 25 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 lit. a, e g C. pen., nu si pe cea de complicitate la furt calificat, impartirea banilor ulterior savarsirii furtului neavand semnificatia juridica a ajutorului sau inlesnirii la care face referire art. 26 C. pen. motiv pentru care, inculpatul a fost achitat pentru complicitate la furt calificat.

Decizia nr. 74 din 16 februarie 1998

Infractiune complexa. Gratiere.

de

Inculpatul a fost condamnat la 5 ani inchisoare, pentru infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin 3 C. pen.

In recurs, inculpatul a sustinut printre alte motive, ca pedeapsa este gratiata cu 1/2 potrivit art. 2 din legea nr. 137/1997.

Recursuyl a fost respins de Curtea de Apel Suceava cu motivarea ca infractiunea mentionata este complexa, cuprinzand doua fapte antisociale: uciderea din culpa si conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala (prevazuta de art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966).

Cum aceasta din urma fapta penala a fost exceptata de la gratiere, cf. art. 5 lit. b alin 2 din Legea nr. 137/1997, este evident ca infractiunea complexa in intregul ei urmeaza acelasi regim, aceasta neputand fi descompusa in elementele ei componente.

Decizia nr. 351 din 11 august 1997

Favorizarea infractorului. Caz de nepedepsire.

de

Prin sentinta penala nr. 1571/1997 Judecatoria Botosani i-a condamnat oe inculpatii CM si EC. CM a fost condamnat pentru in fractiunea de furt calificat iar EC pentru infractiunea de favorizare a infractorului.

Instanta a retinut ca inculpatul CM a sustras o oaie de la partea vatamata, iar EC a ascuns-o la o ruda a sa, pentru a impiedica descoperirea sustragerii.

Din probatoriul administrat a rezultata ca inculpatul CM a comis furtul impreuna cu minorul ECC, ce este fiul inculpatului EC.

Prin ajutorul dat la ascunderea bunului furat, inculpatul EC a urmarit sa isi protejeze fiul, participant la furt, si cum dispozitiile art. 264 alin. ultim C. pen. prevad ca favorizarea savarsita de o ruda apropiata nu se pedepseste, Curtea de Apel Suceava a admis recursul si a incetat procesul penal pentru infractiunea prevazuta de art. 264 C. proc. pen., in temeiul art. 10 lit. f si art. 11 pct. 2 lit. b C. proc. pen.,

decizia nr. 40 din 26 ianuarie 1998

Infractiune. Pericolul social al faptei. Criterii de apreciere

de

Prin sentinta penala nr. 771/1997 a judecatoriei Dorohoi, inculpatul a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat. S-a retinut ca, pe timp de noapte, inculpatul a patruns intr-o magazie a partii vatamate si a sustras 6 pasari.

Tribunalul Botosani a admis apelul inculpatului prin decizia penala nr. 308/A din 19 mai 1998, si a desfiintat partial sentinta, achitandu-l in temeiul art. 18 C. pen. raportat la art. 10 lit. b si art. 11 pct. 2 lit. a C. proc. pen..
Curtea de Apel Suceava a admis recursul procurorului in sensul ca prin aplicarea art. 74 si art. 76 C. pen., a redus pedeapsa la 6 luni inchisoare.
Motivandu-si solutia de achitare, tribunalul a avut in vedere doar valoarea bunurilor sustrase, in raport cu care a conchis ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Or, in aprecierea gradului de pericol social trebuie sa se aiba in vedere si celelalte imprejurari de fapt si anume ca inculpatul a patruns in locuinta unei femei de 87 de ani, care locuia singura si care nu avea alta avere decat cele 6 pasari de curte.
Prin urmare, chiar daca valoarea a 6 pasari este modica, pentru partea vatamata acestea reprezentau singurul mijloc de subzistenta, astfel ca in cazul concret nu se poate aprecia fapta ca fiind lipsita de importanta in sensul art. 18 C. pen..
decizia nr. 419 din 5 octombrie 1998

Trafic de droguri. Art. 16 din Legea nr. 143/2000. Art. 19 din Legea nr. 682/2002. Cauzã de reducere a pedepsei

de

Prin sentinta penala nr. 379 din 29 iulie 2003, Tribunalul Cluj a condamnat, intre altii, pe inculpatul V.G. pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, a infractiunii de detinere de droguri pentru consum propriu, fara drept, prevazuta in art. 4 din Legea nr. 143/2000 si a infractiunii de punere la dispozitia publicului a locuintei in vederea consumului de droguri prevazuta in art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Instanta a retinut ca, in anii 2002 si 2003, inculpatul, impreuna cu alti doi inculpati, a comercializat droguri de mare risc si, impreuna cu unul dintre acestia, a detinut ilegal astfel de droguri pentru consum propriu, punand si locuinta la dispozitia mai multor persoane in vederea consumului de droguri.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia penala nr. 225 din 8 octombrie 2003, a respins, intre altele, apelul prin care inculpatul cerea aplicarea in favoarea sa a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, cu reducerea corespunzatoare a pedepsei.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Neaplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 este justificata, in conditiile in care in favoarea inculpatului s-a retinut cauza de reducere a pedepsei prevazuta in art. 16 din Legea nr. 143/2000, el neputand beneficia de doua ori de reducerea la jumatate a pedepsei, intrucat cele doua dispozitii invocate au acelasi continut.
In consecinta, recursul a fost respins.

Doi inspectori din Primăria Capitalei, reţinuţi de DNA

de

Doi funcţionari ai Primăriei Capitalei au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, joi noapte, pentru luare de mită.

Doru Gadea şi Gheorghe Dicu sunt inspectori în Primărie şi fac parte din Serviciul inspecţie disciplină în construcţii şi respectarea reglementărilor. Funcţionarii au fost reţinuţi timp de 24 de ore, cu propunere de arestare pe 29 de zile. Inspectorii din Primărie au fost aduşi la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Nu se cunosc informaţii despre alte persoane implicate în flagrant. Pe numele lui Doru Gâdea a fost emism deja, un mandat de arestare preventivă pentru 25 de zile. Se pare că aceştia au pretins o şpagă de 10 milioane de lei unei persoane care deţinea o clădire. Avocatul lui Gadea a declarat, pentru MEDIAFAX, că suma primită de cei doi funcţionari este foarte mică

 

http://www.antena3.ro/stiri/romania/2-inspectori-din-primarie-retinuti-de-procurorii-anticoruptie-pentru-luare-de-mita_57660.html

Greii fotbalului, judecaţi de trei femei.Ce spuneti?

de

Completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), alcătuit din trei judecătoare, a amânat pentru 15 ianuarie procesul în care opt impresari şi lideri de cluburi din fotbalul românesc sunt acuzaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Motivul principal al amânării a fost că doar patru dintre cei opt trimişi în judecată de DNA s-au prezentat: Ioan şi Victor Becali, George Copos şi Gigi Neţoiu. Procesul abia început a avut parte de numeroşi “suporteri”, pentru că micuţa sală a ICCJ în care se dezbat cauzele penale n-a fost atât de aglomerată nici în vremurile de glorie, când avea pe rol Zambaccianul lui Adrian Năstase.

La ieşirea din sala de judecată, impresarul Giovani Becali, nemulţumit că alţi inculpaţi n-au venit la proces, le-a ţinut ziariştilor prezenţi o scurtă prelegere de conduită civică: “Dacă am fost citaţi, era obligaţia noastră să ne prezentăm.

 

sursa

http://www.cotidianul.ro/greii_fotbalului_judecati_de_trei_femei-63677.html

Se confiscă lui Dumitru Sechelariu 30.000 de euro nejustificaţi

de

Premieră pentru Justiţia din România: o instanţă a decis confiscarea unei sume unui funcţionar public, care nu a reuşit să demonstreze cu acte cum a dobândit acei bani.

Pe 27 mai 2008, ÎCCJ a hotărât definitiv şi irevocabil că fostul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, şi soţia sa, Laudeta Sechelariu, nu pot justifica provenienţa sumei de 120.000 de lei. Aceasta reprezintă diferenţa dintre veniturile reale şi cheltuielile efectuate de soţii Sechelariu în perioada iunie 1996 – iunie 2004, cât Dumitru Sechelariu a fost primar al Bacăului, în sensul că aceştia nu puteau dobândi din veniturile legale toate bunurile pe care le au în patrimoniu.

1.000.000 de euro . Viaţa unui om călcat de Ferrari.Ce credeti?

de

Procesul în care este judecat doctorul Adrian Cocoană, timişoreanul care, în 19 august s-a urcat cu Ferrari-ul pe un trotuar din centrul Timişoarei, ucigând un tânăr şi rănind-o pe prietena acestuia, după care a fugit de la locul accidentului, a fost strămutat la Craiova

Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea avocaţilor lui Cocoană, care au motivat cererea de mutare a procesului prin faptul că, în Timişoara, clientul nu poate avea parte de un proces echitabil din cauza presiunilor presei. De asemenea, a fost invocat faptul că tânăra rănită în accident este rudă cu vicepreşedinta Tribunalului Timiş.

Ieri, la Judecătoria Timişoara, ar fi trebuit să aibă loc primul termen al procesului. Înainte de a se discuta despre decizia de strămutare, avocatul familiei lui Lucian Reja, tânărul ucis în accident, a cerut recuzarea judecătoarei pe motiv că „aţi luat o măsură care pe noi, părţile, ne-a nemulţumit profund”, referindu-se la decizia de punere în libertate a lui Cocoană. Cererea de recuzare a fost respinsă, iar dosarul va pleca spre Craiova, urmând ca judecătoria să stabilească un termen în care, în primul rând, să se decidă dacă şoferul Ferrari-ului morţii rămâne în arest. De altfel, miza cererii de strămutare este legată, în special, de punerea în libertate a şoferului, acest lucru fiind imposibil de obţinut până acum la instanţele din Timişoara

 

http://www.gandul.info/societatea/1-000-000-de-euro-viata-unui-om-calcat-de-ferrari.html?3932;3487325

DIICOT Braşov au anihilat o reţea de cămătărie

de

Oamenii legii au acţionat pe baza mai multor plângeri depuse de cei care au împrumutat bani de la interlopi. Aceştia spun că erau forţaţi să semneze acte notariale din care reieşea că au datorii mult mai mari decât cele reale.

Unul dintre reclamanţi susţine că a fost bătut pentru a recunoaşte o datorie de 175.000 de euro, după care cămătarii i-au cerut, în mai multe rânduri, taxe de protecţie însumând peste 100.000 de euro

Flagrant de trafic de influenta judecator.Aveti alte cazuri?

de

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti efectueaza cercetari penale fata de inculpatii: 

OLTEANU Tania, functionar public in cadrul Administratiei Finantelor Publice a municipiului Rm.Valcea – Serviciul de Colectare si Executare Silita a Persoanelor Juridice, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta;

DUMITRESCU Gheorghe, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de cumparare de influenta, in forma continuata. 

Din Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale intocmita de procurori a rezultat ca la data de 11 noiembrie 2008, inculpata Olteanu Tania a primit de la inculpatul Dumitrescu Gheorghe suma de 10.000 euro, lasand sa se creada ca are influenta si poate interveni asupra unui magistrat de la Curtea de Apel Pitesti, pentru a-l determina sa anuleze in instanta un raport emis de catre Directia Generala de Accize si Operatiuni Vamale Craiova. Aceasta anulare ar fi avut drept consecinta inlaturarea tuturor masurilor de executare a unei firme in care Dumitrescu Gheorghe are calitatea de asociat majoritar.

La aceeasi data, inculpata Olteanu Tania a fost prinsa in flagrant dupa ce a primit suma respectiva.

De asemenea, in cursul lunii iunie 2008, inculpatul Dumitrescu Gheorghe a oferit suma de 2.000 euro in echivalent lei unei persoane fizice pentru a interveni pe langa functionari ai Garzii Financiare – Sectia Arges in scopul de a nu-i aplica o sanctiune contraventionala la regimul produselor accizabile si pentru a nu-i confisca un autoturism.

Dosare penale pentru părinţii care nu-şi lasă copiii la şcoală.Sunteti de acord?

de

Aceasta este una dintre prevederile noului Cod Penal care a fost redactat de specialiştii Ministerului Justiţiei şi ar putea intra în vigoare anul viitor.

Părinţii care le interzic copiilor să meargă la şcoală se vor alege cu dosare penale, la fel ca şi minorii care comit infracţiuni la 13 ani. Acestea sunt doar două dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Penal care a fost redactat de specialiştii reuniţi la Ministerul Justiţiei şi ar putea intra în vigoare anul viitor.

Concret, proiectul de act normativ incriminează „împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu“, legiuitorii motivând această măsură prin faptul că, în România, a crescut alarmant numărul copiilor care abandonează şcoala la o vârstă fragedă. Drept urmare, „părintele care, în mod abuziv, îşi retrage copilul minor de la studii sau îl împiedică să meargă la şcoală, deşi ar fi avut toate condiţiile să studieze, va fi pedepsit penal“, se arată în noua lege.

Excepţie fac părinţii ai căror copii nu pot studia din cauza situaţiei materiale precare, „caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace“.

O altă modificare importantă adusă vechiului Cod Penal vizează vârsta de la care sunt pedepsiţi minorii care comit infracţiuni, aceasta fiind redusă de la 14 ani acum, la doar 13 ani.
 
Pe de altă parte, infracţiunile electorale au fost şi ele regrupate într-un titlu distinct al noului Cod Penal, unele dintre incriminări fiind „restructurate“. Spre exemplu, sancţiunile în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului vor fi diferenţiate în funcţie de autorul infracţiunii, un membru al biroului secţiei de votare fiind pedepsit mai aspru decât un alegător care face asta.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828059/Dosare-penale-pentru-parintii-care-nu-si-lasa-copiii-la-scoala/

Dosarul plângerilor privind sechestrul în dosarul DNA împotriva lui Radu Mazăre, trimis la Bucureşti

de

Curtea de Apel Constanţa a dispus, marţi, ca dosarul cu plângerile împotriva măsurii de sechestru formulate de trei dintre firmele care apar în dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre şi alte 36 de persoane au fost trimise în judecată de DNA, să fie trimis la Bucureşti.

Prin decizia Curţii de Apel Constanţa, dosarul privind plângerile societăţilor Pomacost SA, SC Holland Development Group SA şi Aqualand SA împotriva sechestrelor asiguratorii dispuse de DNA a fost declinat Curţii de Apel Bucureşti, în vederea ataşării la dosarul de fond.

Sechestrele au fost instituite în dosarul de urmărire penală 29/P/2005, care priveşte retrocedările presupuse a fi ilegale ale administraţiei publice constănţene. În ordonanţa de instituire a sechestrelor luate de DNA se arată că „sunt deţinute terenuri dobândite din faptele penale săvârşite de învinuiţii care sunt sau au fost acţionari la acestea şi alte societăţi comerciale, care doar aparent pot proba cumpărarea”. 

Stănculescu şi Chiţac au fost aduşi la analize la Institutul de Medicină Legala.Ce solutie vor da?

de

Victor Atanasie Stănculescu si Mihai Chiţac mai rămân după gratii cel puţin o lună şi jumătate. Atâta durează verificările specialiştilor de la institutul de Medicină legală, care vor stabili dacă generalii pot sau nu să suporte regimul de detenţie. Generalii în rezervă au fost astăzi la IML tocmai pentru a face analize amănunţite în acest sens

La jumătatea lunii octombrie, Stănculescu şi Chiţac au fost condamnaţi la închisoare pentru omor deosebit de grav în Revoluţia de la Timişoara. La câteva zile de la încarcerare, avocaţii lor au cerut judecătorilor Tribunalului militar Bucureşti ca Stănculescu şi Chiţac să fie eliberaţi provizoriu.

http://www.realitatea.net/stanculescu-si-chitac-au-fost-adusi-la-analize-la-institutul-de-medicina-legala_388806.html

Angajaţii magazinelor pot fura codul PIN al cardurilor de pe camerele de supraveghere.Vi s-a intamplat?

de

Au plecat la cumpărături şi au rămas fără nici un ban în cont. Şi nu pentru că ar fi luat prea multe produse, ci pentru că au căzut victime hoţilor de carduri. Poliţiştii au descoperit mai mulţi comercianţi care furau PIN-ul şi seria cardurilor cu ajutorul camerelor de supraveghere din magazine.

Tânărul reţinut în acţiunea de luni a poliţiei era angajat al unei benzinării. De pe camerele de supraveghere afla pinul iar cu aşa-zisul pager copia datele de pe card.

De fiecare dată când utilizaţi cardul, mare atenţie ca ochii dumneavoastră să fie singurii care văd codul PIN. Cea mai simplă variantă este să acoperiţi cu mâna tastatura POS-ului.

„Copierea codului PIN se poate face cu diferite obiecte artizanale frauduloase numite skimmere iar, de cele mai multe ori copierea benzii magnetice este însoţită de furtul codului PIN”, a explicat un ofiţer specialist în criminalitate informatică.

http://www.realitatea.net/angajatii-magazinelor-pot-fura-codul-pin-al-cardurilor-de-pe-camerele-de-supraveghere_387261.html

Victor Stănculescu rămâne în puşcărie.Este legala masura?

de

Victor Stănculescu mai stă puţin în puşcărie. Condamnat definitiv la 15 ani de închisoare în dosarul Revoluţiei de la Timişoara, generalul Stănculescu nu mai ajunge să-i convingă pe judecătorii militari să-i întrerupă executarea pedepsei.

Asta pentru că Institutul Naţional de Medicină Legală nu a finalizat expertiza medicală dispusă de instanţă în vederea stabilirii cu exactitate a eventualelor boli de care ar suferi condamnatul Stănculescu. Mai mult, la proces, INML a depus un act potrivit căruia o astfel de expertiză durează în jur de două lun de zile. În aceste condiţii, Victor Stănculescu, prezent la proces, a rugat Tribunalul Militar să nu mai fie adus la instanţă decât atunci când va fi gata expertiza. În lipsa raportului medico legal judecătorii au amânat dezbaterile până la sfârşitul lunii noiembrie. Amintim că, pe 21 octombrie, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti a dispus efectuarea unei expertize medicale pentru a stabili dacă Victor Stănculescu poate să suporte regimul de detenţie. Expertiza va fi efectuată de o comisie a Institutului de Medicină Legală şi de către Spitalul Penitenciar Jilava, acolo unde Victor Stănculescu este încarcerat împreună cu Mihai Chiţac pentru condamnarea de 15 ani primită în dosarul Revoluţiei de la Timişoara. Cei doi condamnaţi ar suferi, susţin reprezentanţi ai Administarţiei Penitenciarelor, de mai multe boli cronice lucru care i-ar împiedica să stea în puşcărie

Cele mai spectaculoase fraude cu fonduri europene. Aveti alte cazuri?

de

Un dentist italian si-a cumparat un Ferrari si 55 de masini de lux cu fondurile UE obtinute pentru o afacere cu panouri solare iar un fost primar din Spania si-a deschis un bordel, in loc sa infiinteze o scoala de calarie cu banii europeni

Acestea sunt doar doua dintre cele mai remarcabile cazuri de frauda sau de irosire a fondurilor comunitare, inregistrate in ultimii ani. Cu ocazia publicarii raportului financiar pe anul precedent de catre Curtea Europeana de Conturi, think-tank-ul britanic Open Europe a prezentat un ”Top 100” al celor mai spectaculoase fraude.

Dentistul cel lacom

Un dentist din orasul italian Cosenza a folosit fondurile primite de la UE pentru o afacere cu panouri solare – care nu a vazut niciodata lumina zilei – pentru a-si cumpara un Ferrari Testarossa galben (in valoare de circ 200.000 euro), o masina de Formula 1 si alte 55 de alte masini de lux, informeaza Agerpres. Cazul dentistului a facut parte dintr-o schema de fraudare mult mai ampla, cifrata la aproximativ 80 milioane euro, in care patru companii au deturnat fonduri comunitare timp de patru ani.

Bibbidi-Bobbidi-Bubbico si viermii de matase

Presedintele regiunii italiene Basilicata si senator al Partidului Democrat, Filippo Bubbico, a primit 10.329 euro pentru o afacere cu viermi de matase care nu a existat niciodata. Politicianul italian a actionat sub doua nume false – Bibbido si Bobbidi – in numele a doua companii, Seta Italia si Seta Basilicata care primisera fonduri UE pentru dezvoltarea unei afaceri cu viermi de matase, dar care nu au produs nici un centimetru de fir de matase. In calitate de presedinte al regiunii, Bubbico a distribuit fonduri in valoare de circa 300.000 catre diferite rude ale sale.

Victimele de la Cernobal

In 2006 s-a descoperit ca un functionar UE belgian a deturnat fonduri UE destinate victimelor accidentului nuclear de la Cernobal, folosind toti banii in interes personal.

Partia daneza

Un om de afaceri danez a primit fonduri europene de 100.000 euro pentru a construi o partie de schi pe o insula fara nici un fel de formatiuni geologice inalte si unde nu cade zapada aproape niciodata. El insusi a recunoscut ca nu se astepta ca UE sa sprijine un proiect ”atat de nebunesc”.

Bordelul UE

Un fost primar al orasului spaniol Chirivel, Ramon Romera, a folosit fonduri UE pentru a infiinta un bordel – denumit ”Al saptelea cer”. Romera solicitase 54.000 euro pentru o scoala de calarie, insa aceasta a fost ulterior convertita in ”club de animatoare”, dupa ce autoritatile locale au refuzat sa-i acorde licenta pentru scoala de echitatie.

Procesul lui Adrian Cocoana a fost stramutat la Craiova.Ce pedeapsa credeti ca merita?

de

Dosarul in care un sofer este acuzat de ucidere din culpa dupa ce a scapat autoturismul Ferrari de sub control accidentand mortal un tanar pe un trotuar din centrul Timisoarei va fi judecat de magistratii din Craiova

Instanta suprema a dispus marti, stramutarea procesului de la Judecatoria Timis, transmite Mediafax

Militarii americani vor fi cercetaţi în România.Cum credeti ca trebuie procedat?

de

România îi poate cerceta şi judeca pe militarii americani implicaţi într-o faptă penală, doar dacă se consideră că faptele comise pe teritoriul ţării noastre sunt de o gravitate deosebită

Un acord tehnic, semnat recent între România şi Statele Unite, aduce clarificări şi stabileşte paşii care trebuie urmaţi în acest sens.

Timp de opt ani, România nu a avut nicio putere în cercetarea şi judecarea unor fapte penale săvârşite de militari americani staţionaţi în ţara noastră.

Din cauza unor lacune legislative. Acum, situaţia s-a schimbat. Însă numai pentru cazuri considerate de importanţă majoră pentru România

Toate persoanele cercetate in dosarul permiselor de la Arges raman in arest.Ce pedeapsa merita?

de

Curtea de Apel Bucuresti a decis, joi, prelungirea cu alte 30 de zile a mandatelor de arestare preventiva ale celor douazeci de persoane implicate in dosarul permiselor emise fraudulos in Arges, relateaza Mediafax

Curtea a respins inclusiv cererea unuia dintre arestatii din dosarul permiselor care solicitase instantei eliberarea pe motiv ca apartamentul unde locuiesc sotia si copilul sau de noua ani a fost incendiat, dupa o serie de amenintari telefonice anonime. “Ai grija de copil. O sa-ti ia casa foc”, a fost una dintre amenintarile telefonice anonime primite de sotia lui Constantin Eduard Dumitrescu, potrivit sustinerilor avocatului Minerva Chiriac. Aceasta amenintare pare sa se fi concretizat in 26 octombrie, atunci cand apartamentul apartinand lui Dumitrescu de la etajul patru al unui bloc din cartierul Craiovei a fost incendiat.

Sursa: adevarul

Hackerul aradean Victor Faur condamnat.Este suficienta pedeapsa?

de

Hackerul aradean Victor Faur, acuzat ca a accesat ilegal servere NASA si ale altor institutii americane, a fost condamnat, joi, in prima instanta, de Tribunalul Arad, la un an si patru luni de inchisoare cu suspendare si la plata unor daune ce insumeaza aproape 250.000 de dolari, transmite Mediafax.

Judecatorul a anuntat ca a admis trei din cele patru acuzatii care i-au fost aduse tanarului din Arad si ca pedeapsa contopita va fi de un an si patru luni de inchisoare cu suspendare

Caracterul public sau nepublic al solutionarii cererilor de liberare provizorie sub control judiciar

de

Un nou recurs in interesul legii a fost promovat de procurorul general al Romaniei, cu privire la caracterul public sau nepublic al sedintelor de judecata al caror obiect il constituie solutionarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar

Procurorul Kovesi a constatat ca exista o practica neunitara la nivelul instantelor si a sesizat ICCJ in sensul judecarii acestor cauze exclusiv in sedinta publica, potrivit si principiului publicitatii.

Citește mai mult

Un barbat a stat 6 luni in inchisoare nevinovat

de

Unul a comis o crima, iar celălalt a fost arestat. Doi fraţi din Ploieşti trăiesc o dramă ruptă parcă din telenovele. În urma unui incident violent, în care mezinul a omorât un om, fratele lui cel mare a ajuns în închisoare în locul lui. Timp de şase luni, nimeni nu le-a ascultat mărturiile.

Ziua de 6 mai rămâne una blestemată pentru familia Nica. Vecinul lor, fost deţinut, a venit în curtea lor şi i-a atacat. Urletele mamei disperate l-au trezit din somn pe mezinul familiei care a comis crima.

Toate rudelei decedatului au declarat că făptuitorul crimei este fratele cel mare. Declaraţiile celor doi fraţi nu au fost luate în seamă de procurori.

După ce a fost arestat preventiv şi condamnat pentru omor calificat, judecătorii Tribunalului Prahova au luat cunoştinţă de mărturiile contradictorii ale rudelor celui decedat şi l-au eliberat.

Dacă se dovedeşte că procurorul a făcut o eroare judiciară, dosarul va ajunge din nou la Parchet pentru refacerea urmăririi penale. Ciprian Nica susţine că va merge până la Curtea Europeană pentru a cere despăgubiri pentru lunile petrecute după gratii.

Sursa: Realitatea TV

 

 

 

Cum comentati?

Borcea si terenul de la Mazare

de

În dosarul în care a fost trimis în judecată Radu Mazăre, Cristian Borcea a cumpărat, în anul 2002, cu sprijinul primarului Constanţei, o suprafaţă de teren de 8.990 metri pătraţi, situat în zona Mamaia Nord cu 54 de euro. Borcea a vândut respectivul teren cu 449.541 euro, respectiv 50 euro pentru un metru pătrat, preţ de 8.300 de ori mai mare decât suma investită, respectiv 0,006 euro pentru un metru pătrat.

Mazăre ar fi atribuit terenuri atât din domeniul public al statului şi faleza, cât şi din patrimoniul municipiului Constanţa. Borcea a devenit proprietar pe respectivele terenuri în baza cumpărării unor aşa-zise drepturi succesorale. „Prin caracterizarea obiectului cesiunilor, ca fiind creanţe şi nu drepturi succesorale, s-a urmărit să se creeze o aparenţă de legalitate”, se arată în rechiztoriu

 

Ce credeti ca trebuie sa pateasca Borcea?

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei

de

Legitima aparare
Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de legitima aparare.
Este in stare de legitima aparare acela care savarseste fapta pentru a inlatura un atac material, direct, imediat si injust, indreptat impotriva sa, a altuia sau impotriva unui interes obstesc, si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul obstesc.

Se prezuma ca este in legitima aparare, si acela care savarseste fapta pentru a respinge patrunderea fara drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace, intr-o locuinta, incapere, dependinta sau loc imprejmuit ori delimitat prin semne de marcare.
Este de asemenea in legitima aparare si acela care din cauza tulburarii sau temerii a depasit limitele unei aparari proportionale cu gravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a produs atacul.

Starea de necesitate

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita in stare de necesitate.
Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel, viata, integritatea corporala sau sanatatea sa, a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes obstesc.
Nu este in stare de necesitate persoana care in momentul cand a savarsit fapta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inlaturat.

Constrangerea fizica si constrangerea morala

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista.
De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturat in alt mod.

Cazul fortuit

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, al carei rezultat este consecinta unei imprejurari care nu putea fi prevazuta.

Iresponsabilitatea

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte cauze, nu putea sa-si dea seama de actiunile sau inactiunile sale, ori nu putea fi stapan pe ele.

Betia

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca faptuitorul, in momentul savarsirii faptei, se gasea, datorita unor imprejurari independente de vointa sa, in stare de betie completa produsa de alcool sau de alte substante.
Starea de betie voluntara completa produsa de alcool sau de alte substante nu inlatura caracterul penal al faptei. Ea poate constitui, dupa caz, o circumstanta atenuanta sau agravanta.

Minoritatea faptuitorului

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita de un minor care la data comiterii acesteia nu indeplinea conditiile legale pentru a raspunde penal.

Eroarea de fapt

Nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, cand faptuitorul, in momentul savarsirii acesteia, nu cunostea existenta unei stari, situatii sau imprejurari de care depinde caracterul penal al faptei.
Nu constituie o circumstanta agravanta imprejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o in momentul savarsirii infractiunii.
Dispozitiile alin. 1 si 2 se aplica si faptelor savarsite din culpa pe care legea penala le pedepseste, numai daca necunoasterea starii, situatiei sau imprejurarii respective nu este ea insasi rezultatul culpei.
Necunoasterea sau cunoasterea gresita a legii penale nu inlatura caracterul penal al faptei.

Autoratul.Coautoratul

de
Autoratul implica savarsirea nemijlocita a faptei prevazuta de legea penala prin acte de executare, semnificand o contributie necesara si determinanta pentru existenta participatiei si totodata in aprecierea actelor de instigare sau de complicitate drept contributii specifice aduse de alti participanti la savarsirea faptei.


Coautoratul presupune savarsirea nemijlocita, impreuna a faptei prevazuta de legea penala de doua sau mai multe persoane care lucreaza in baza unei vointe comune.

Savarsirea faptei prevazuta de legea penala in coautorat presupune cooperarea atat sub aspect obiectiv cat si subiectiv, implicand :
-savarsirea in mod nemijlocit a faptei prevazuta de legea penala. Sunt acte de coautorat :
-acte de executare directa a faptei ce descriu latura obiectiva din continutul infractiunii (ex. in cazul infractiunii de omor sunt acte de coautorat actiunile persoanelor care aplica lovituri puternice, in regiuni vitale ale corpului, cu obiecte taioase, contondente).
-acte prin care se contribuie indirect la savarsirea faptei- in conditiile in care au un caracter determinant, necesar si indispensabil in realizarea actiunii tipice. Aceste acte nu sunt descrise prin norma de incriminare a faptei.
–vointa comuna a coautorilor. Cooperarea pe plan material dintre coautori trebuie sa fie dublata de cooperarea si pe plan psihic, prin vointa comuna care sa-i anime in savarsirea faptei. Sub aspect subiectiv, coautoratul poate fi propriu-cand toti coautorii savarsesc fapta cu aceeasi forma de vinovatie sau impropriu-cand lucreaza cu forme de vinovatie diferite.
Coautoratul in cazul anumitor infractiuni
In cazul infractiunilor proprii coautoratul este posibil doar in conditiile in care toti participantii au calitatea ceruta de lege si contribuie nemijlocit la savarsirea faptei.
In cazul infractiunilor praeterintentionate coautoratul subzista in masura in care in raport cu fiecare participant este relevata intentia in ce priveste realizarea faptei initiale, cat si culpa in privinta urmarii mai grave.
Coautoratul in cazul infractiunilor din culpa –s au formulat mai multe opinii. Intr-o opinie este exclus coautoratul in cazul acestor infractiuniintrucat nu exista vointa lor de a coopera la producerea acestui rezultat, prin lipsa unei coordonari intelectuale in vederea aparitiei sale. Potrivit altei opinii- se sustine posibilitatea coautoratului la aceste infractiuni, considerandu-se ca nu se poate nega existenta unei vointe comune a participantilor la savarsirea faptei.

Categorii de infractiuni in cazul carora coautoratul este exclus :
-infractiunile cu autor exclusiv unic : infractiunea de marturie mincinoasa, infractiunea de purtare fara drept de decoratii, uniforme sau semne distictive.

Instigarea

de
Consta in activitatea de determinare cu intentie la savarsirea, de catre o alta persoana, a unei fapte prevazute de legea penala.
Conditii :
–sa aiba loc o activitate de determinare a unei persoane la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.
Activitatea de determinare trebuie sa indeplineasca anumite cerinte, respectiv : de a fi reala, efectiva, deci de a conduce la insusirea hotararii de comitere a faptei de catre o alta persoana.
Determinarea trebuie sa fie urmata de executare, prin comiterea de catre cel instigat a unei fapte relevanta penal- ca fapta consumata sau ca tentativa pedepsibila.
Activitatea de determinare se poate realiza prin recurgere la anumite mijloace, de catre una sau mai multe persoane, asupra unei alte persoane sau mai multor persoane.
Feluri ale instigarii : instigare simpla sau calificata ; imediata sau mediata ; directa sau indirecta, instigare cu un singur instigator sau concurs de instigari ; instigare individuala sau colectiva.

–activitatea de determinare sa se realizeze cu intentie. Activitatea de instigare se comite intotdeauna cu intentie, neexistand instigare din culpa.
Cand cel instigat trece la executarea faptei lucrand de pe aceeasi pozitie psihica ca si instigatorul, instigarea este proprie. Cand cel instigat savarseste fapta prevazuta de legea penala cu forma de vinovatie a culpei sauf ara vinovatie penala, instigarea este improprie.

Instigatorul mai este denumit autor moral, iar persoana instigata este autorul material al faptei.

Complicitatea

de

Complicitatea presupune activitatea prin car4e se ajuta sau inlesneste, in orice mod, cu intentie la savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala prin care se promite inainte sau in timpul savarsirii faptei, tainuirea de bunuri sau favorizarea celui ce a comis fapta, chiar in conditiile neindeplinirii acestei promisiuni.

Prin inlesnire se realizeaza o complicitate anterioara, iar prin ajutor o complicitate concomitenta.. Actele de pregatire in vederea savarsirii infractiunii cand se comit de complice pot consta in procurarea de instrumente sau procurarea de informatii referitoare la locul, timpul comiterii faptei. Inmanarea in timpul comiterii faptei de diferite instrumente ce servesc in acest scops au asistenta in timpul savarsiri faptei de catre autorul ce se sprijina pe acest act reprezinta un ajutor acordat.
Complicitatea se poate realiza si prin promisiunea facuta inainte sau in timpul savarsirii faptei, de tainuire a bunurilor provenite din aceasta sau de favorizare a faptuitorului, chiard aca dupa savarsirea faptei, promisiunea nu este indeplinita
–contributia adusa sa fie realizata cu intentie. Complicele lucreaza intotdeauna cu intentie. Nu exista complicitate din culpa.

Amnistia

de
Amnistia este un act de clementa ce se acorda prin lege organica de forul legiuitor prin care se inlatura raspunderea penala pentru infractiunea savarsita, dupa cum se inlatura executarea pedepsei pronuntate pentru infractiunile ce se inscriu in dispozitiile sale, comise anterior adoptarii actului de clementa.
Aministia este obligatorie pentru organele judiciare penale care nu pot refuza incidenta sa, beneficiul actului de clementa putand fi insa refuzat de catre invinuitul sau inculpatul in cauza daca acesta se considera nevinovat

Amnistia antecondamnatorie inlatura raspunderea penala pentru infractiounea savarsita, atragand dupa caz pe plan procesual, solutia neinceperii urmaririi penale sau incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal.

Amnistia postcondamnatorie inlatura executarea pedepsei pronuntate precum si celelalte consecinte ale condamnarii. Amnistia face sa inceteze interdictiile, incapacitatile prevazute in alte legi penale sau extrapenale.
Amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie.Amnistia nu are efecte asupra masurilor de siguranta, masurilor educative si asupra drepturilro persoanei vatamate.

Continutul infractiunii

de

Continutul infractiunii este definit ca totalitatea conditiilor obiective si subiective, prevazute in norma de incriminare, necesare pentru existenta unei anumite infractiuni.Conditiile preexistente ale infractiunii le reprezinta obiectul infractiunii si subiectii.

Obiectul infractiunii reprezinta valorile sociale si relatiile sociale aparate de legea penala, impotriva carora sunt indreptate faptele penale si care sunt lezate sau puse in pericol prin savarsirea acestora.

Obiectul infractiunii cunoaste mai multe forme :

-obiectul juridic generic care reprezinta o grupa de valori sociale de aceeasi natura, vatamate de o grupa de infractiuni.

-obiect juridic special care reprezinta o anumita valoare sociala si careia i se aduce atingere prin infractiune.In cazul anumitor infractiuni se intalneste si un obiect material care consta in lucrul corporal sau fiinta asupra careia se indreapta activitatea infractionala.

Sunt denumiti subiecti ai infractiunii persoanele implicate in savarsirea unei infractiuni, deosebind doua categorii, respectiv, subiectul activ si subiectul pasiv.Subiectul activ al infractiunii poate fi o persoana fizica sau juridica, persoana care, indeplinind conditiile legii, savarseste fapta penala.

Subiectul activ al infractiunii cand este reprezentat de o persoana fizica trebuie sa indeplineasca cumulativ anumite conditii : limita de varsta, responasabilitate, libertate de hotarare si actiune.

1.Limitele raspunderii penale : minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal, iar cel care are varsta intre 14 si 16 ani, raspunde penal doar daca se dovedeste ca a savarsit fapta prevazuta cu discernamant. Minorul care a implinit varsta de 16 ani raspunde penal potrivit legii.

2.Responsabilitatea nu este definita de legea penala care defineste insa iresponsabilitatea consacrata ca o cauza care inlatura caraterul penal al faptei. Prin responsabilitate –ca stare normala a persoanei care a implinit varsta de 16 ani-se intelege capacitatea acesteia de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale, precum si de a fi stapana pe ele.

3.Conditia libertatii de hotarare si actiune implica savarsirea faptei prevazute de legea penala ca infractiune, cu excluderea oricaror acte de constrangere fizica sau morala exercitate asupra persoanei.Exista infractiuni denumite infractiuni proprii in cazul carora legea impune conditii speciale, subiectul activ fiind un subiect special.

Conditia speciala priveste o anumita calitate pe care trebuie sa o intruneasca persoana ce va trece la executarea faptei, calitate speciala care trebuie sa existe la data comiterii acesteia.Ex. : in cazul infractiunii de delapidare subiectul activ este calificat prin calitatea de functionar public sau functionar care gestioneaza sau administreaza bunuri.

Persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice, raspund penal, in cazurile prevazute de lege, pentru infractiuni savarsite in numele sau in interesul persoanelor juridice de catre organele sau reprezentantii acestora.Este exclusa raspunderea penala a statului, autoritatilor publice si a institutiilor publice.

Subiect pasiv al infractiunii-poate fi o persoana fizica sau juridica, chiar si statul.Subiectului pasiv i se cere sa fie tutularul valorii sociale ocrotite penal, careia i se aduce atingere prin savarsirea infractiunii.

In cazul unor infractiuni, subiectul pasiv trebuie sa indeplineasca o anumita calitate : ex. : in cazul infractiunii de ultraj, subiectul pasiv poate fi numai un functionar public care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat.

Hartuirea sexuala

de
Ce este hartuirea sexuala?
Este orice situatie nedorita, de natura sexuala, care iti lezeaza demnitatea sau creeaza, pentru tine, un mediu ostil, umilitor, jignitor.
Exemple de hartuire sexuala:
-comentarii indecente in legatura cu felul in care arati sau cu viata ta privata;
-trimiterea de mesaje, SMS-uri obscene;
-atingeri, imbratisari nedorite;
-propuneri si avansuri sexuale directe;
-invadarea spatiului personal/intim al unei persoane prin aproprierea nepermisa de acea persoana, expunerea indecenta a unor parti ale corpului;
-amenintari, constrangeri, conditionarea obtinerii unor beneficii in plan profesional de oferirea unor servicii de natura sexuala.


Cum te afecteaza?
Stre, depresie, oboseala, epuizare, dureri de cap, tulburari de alimentatie, depasirea termenelor, neindeplinirea sarcinilor, stima de sine scazuta, neincredere in capacitatile proprii, hipersensibilitate, izolare, autoblamare, furie, teama, frustrare, iritare, instabilitate emotionala, nesiguranta, jena, rusine.

Cum sa te aperi?
-sa ai o pozitie ferma fata de cel care te hartuieste, arata-i ca te deranjeaza si cere-i sa inceteze;
-daca situatia nu se schimba, comunica sefului direct si/sau managerului de resurse umane problema.
Angajatorii au obligatia legala sa te protejeze. Este de dorit sa faci si o plangere in scris: aceasta poate sa fie tratata cu mai multa seriozitate si mai rapid. In plus poate reprezenta o proba in favoarea ta, in cazul unei plangeri in justitie.
Ai la dispozitie 1 an de la data ultimului incident de hartuire sexuala ca sa depui plangere.
-solicita sprijinul sindicatului sau reprezentantului salariatilor din companie.
-pastreaza probe: copii ale oricaror materiale scrise care dovedesc hartuirea(fotografii, email-uri, biletele, cadouri, sms-uri), un jurnal in care sa notezi date, nume, conversatii, martori, frecventa comportamentelor de hartuire, inregistrari  audio si/sau video ale convorbirilor cu persoana care te hartuieste.
Angajatorilor le este interzis sa te persecute pentru ca ai depus o plangere de hartuire sexuala.

Ce institutii  te pot ajuta!
1.Sa trmiti o petitie scrisa catre Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii.
CNCD poate sa amendeje atat hartuitorul cat si institutia angajatoare, daca aceasta a tolerat comportamentele de hartuire sexuala.

2.Sa trimiti o sesizare scrisa la Inspectoratul Teritorial de Munca
Inspectia muncii poate sa amendeze institutia angajatoare, aceasta fiind sanctionata daca permite hartuirea sexuala la locul de munca.

3.Sa trimiti o sesizare scrisa catre Agentia Nationala pentru Egalitatea de Sanse.
ANES nu are atributii directe in cercetarea si sanctionarea cazurilor de hartuiresexuala, dar va transmite mai departe sesizarea catre institutiile abilitate: CNCD si/sau Inspectia Muncii.

4.Sa trimiti o cerere catre ?Judecatorie, Instanta Civila
Instanta te poate despagubi si reincadra in munca, daca ai fost concediata abuziv, pentru ca ai refuzat sa accepti hartuirea sexuala.

5.Sa trimiti o  cerere catre Judecatorie, Instanta Penala

Cererea poate fi facuta daca actul de hartuire sexuala este infractiune, adica hartuitorul sa fi folosit amenintarea sau constrangerea, abuzand de functia sa.

Am fost victima unei agresiuni fizice (am fost batut/a) si am fost lovit (a).

de

Du-te mai intai sa-ti ingrijesti starea de sanatate probabil alterata de bataia primita.

Nu uita sa ceri din spital acte medicale care sa dovedeasa ca ai fost acolo (pe foi cu antet original, datate, cu stampila institutiei si parafa medicului) precum si rezultatele de la orice alt tip de investigatie (radiografie,ecografie, etc.) in caz ca a trebuit sa faci asa ceva.
Daca trebuie sa te internezi urmeaza indicatia medicilor si interneaza-te iar apoi cand vei iesi din spital cauta-ti dreptatea.

Mai departe:

Poti cere tu insuti o examinare medico-legala de constatare

Du-te la cea mai apropiata institutie medico-legala sa soliciti o examinare medico-legala de constatare a leziunilor pe care le-ai suferit.

    • Ai timp 30 zile sau pana cand leziunile au disparut de pe corpul tau. Vei primi un certificat medico-legal.
    • in continuare gandeste-te bine ce vrei sa faci si daca vrei sa mergi mai departe du-te la sectia de politie pe raza careia s-a intamplat evenimentul si declara ce ai patit. Se va deschide un dosar de urmarire penala si se angreneaza sistemul juridic. Poate ar fi bine in acest caz sa ai si un avocat care sa te consilieze.
    • Daca din anumite motive (nehotarare, boala) nu ai putut sa te prezinti spre a fi examinat sau intre timp dei nu au trecut 30 zile leziunile de pe corpul tau au disparut du-te obligatoriu la politie si anunta ce ai patit si explica de ce ai intarziat. Vei primi o adresa cu care sa te prezinti la institutia medico-legala in vederea examinarii. Nu uita sa ai bani in buzunar, intrucat orice examinare medico-legala este contra cost (vezi servicii/tarife prestatii).
  • Vrei sa anunti de la inceput politia
    • Du-te la sectia de politie pe raza careia s-a intamplat evenimentul si declara ce ai patit. Se va deschide un dosar de urmarire penala si se angreneaza sistemul juridic. Vei primi o adresa cu care sa te prezinti la institutia medico-legala in vederea examinarii. Calea este oficiala, politia fiind in cunostiinta de cazul tau inca de la inceput, ea fiind cea care cere examinarea. Poate ar fi bine ca si in acest caz sa ai un avocat care sa te consilieze. Nu uita sa ai bani in buzunar, intrucat orice examinare medico-legala este contra cost (vezi servicii/tarife prestatii).

Am condus autovehiculul sub influenta bauturilor alcoolice

de

am fost depistat de organele de la politia rutiera

Este greu de crezut ca politia rutiera casuneaza pe sufletul tau si, desi nu ai baut nimic, indicatiile alcoolmetrului electronic aflat la indemana tutoror echipajelor de politie rutiera o iau razna si ies cum nu ti-ai dori, indicand valori diferite de zero ale alcoolului in aerul pe care il expiri. Totusi admitand ca esti un inger nevinovat sau vrei sa afli neaparat ce alcoolemie ai avut, ai dreptul sa soliciti politistului sa te duca la una din unitatile sanitare abilitate ca sa-ti recolteze sange pentru stabilirea alcoolemiei. Trebuie sa stii ca valoare probatorie nu au decat alcoolemiile la care sangele a fost recoltat numai in prezenta politistului. Nu uita sa ai bani in buzunar, intrucat orice examinare medico-legala este contra cost (vezi tarife prestatii). Daca insa te clatini si indicatiile alcoolmetrului electronic ies dincolo de limita de la care incepe raspunderea penala (0,4 mg alcool/L aer expirat) politisti te vor conduce obligatoriu la institutia medico-legala.

si am comis un accident rutier (cu victima sau urmat de distrugerea autovehiculului meu sau al altora)

E bine sa stii ca:
  • nu trebuie sa fugi de la locul accidentului si mai ales sa te intreci ca la raliu cu masina echipajului de politie
  • trebuie sa nu refuzi determinarea alcoolemiei prin alcooltest.
  • Refuzul constituie infractiune si se pedepseste ca atare. Daca te afli sub influenta alcoolului, av⮤ la alcooltest o valoare mai mare de 0,40 mg alcool/L aer expirat, vei fi dus in mod obligatoriu la o unitate medicala abilitata pentru recoltarea probelor de sange.
  • daca ai ajuns la institutia medicala in vederea recoltarii sangelui pentru determinarea alcoolemiei (concentratia alcoolului in sange) este in interesul tau sa nu refuzi recoltarea intrucat aceasta semnifica juridic sustragerea de la efectuarea unor probe biologice in vederea anchetei si este o infractiune pentru care ti se va intocmi dosar penal chiar in acea zi.
  • legea prevede sa dai doua probe de sange la interval de 1 ora una de cealalta. Daca dai doar o singura proba de sange (prima) o posibila recalculare va fi doar aproximativa, ceea ce poate fi in dezavantajul tau.
  • legea penala prevede ca este infractiune conducerea sub influenta alcoolului la o valoare a alcoolemieie de peste 0,80 g? la momentul producerii accidentului sau evenimentului rutier. De aceea legea iti da dreptul sa demonstrezi, eventual prin recalculare, care era valoarea teoretica a alcoolemiei la momentul evenimentului rutier comparativ cu valoarea din momentul recoltarii sangelui.
    Pentru un calcul complet institutia medico-legala are nevoie insa de valorile ambelor probe.
  • daca alcoolemia este dincolo de limita penala (peste 0,8 g?) poate ar fi bine sa ai si un avocat care sa te consilieze.
  • Plata este obligatorie, revine tot in sarcina ta, dar poti sa o faci si in zilele ce urmeaza daca nu ai banii pe loc. Nu se poate afla rezultatul analizei fara ca aceasta sa fi fost achitata in prelabil. Nu poate achita decat cel in cauza sau reprezentanti ai acestuia.

Am fost victima unei agresiuni sexuale (viol, perversiune sexuala) +/- agresiune fizica

de
  • Daca ai probleme de sanatate du-te mai intai sa-ti ingrijesti starea de sanatate probabil alterata de agresiunea suferita. in spital anunta ce ai patit. Medicii sunt obligati sa anunte politia care, in cazul in care te vei interna, vor veni sa-ti ia declaratia in spital.

Nu uita sa ceri din spital acte medicale care sa dovedeasa ca ai fost acolo (pe foi cu antet original, datate, cu stampila institutiei si parafa medicului) precum si rezultatele de la orice alt tip de investigatie (radiografie,ecografie, etc.) in caz ca a trebuit sa faci asa ceva.
Daca trebuie sa te internezi urmeaza indicatia medicilor si interneaza-te iar apoi cand vei iesi din spital cauta-ti dreptatea.

  • Daca nu ai probleme de sanatate si iti mai e si frica, du-te in primul rand la politie. Ei te vor indruma ce sa faci. in plus te vor insoti pentru a face examinarea de contatare a leziunilor traumatice la institutia medico-legala. Nu uita sa ai bani in buzunar, intrucat orice examinare medico-legala este contra cost (vezi servicii/tarife prestatii).
    in problemele acestea care sunt grave ia obligatoriu legatura cu politia si numai dupa aceea cauta sa vii la institutia medico-legala. Poate ar fi bine sa ai si un avocat care sa te consilieze.

Noua recursuri in interesul legii admise

de

In sedinta din 22 septembrie 2008, Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite, a solutionat un numar de 9 dosare penale in care au fost declarate recursuri in interesul legii de catre Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pronuntandu-se urmatoarele solutii:

1. Prin decizia nr. 34, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In interpretarea dispozitiilor art. 132 din Codul penal, in cazul infractiunilor pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile de catre persoana vatamata si asistenta juridica este obligatorie, potrivit art. 171 alin. 2 si 3 din Codul de procedura penala, instanta dispune incetarea procesului penal ca urmare a impacarii partilor numai in prezenta aparatorului ales sau a aparatorului din oficiu.

2. Prin decizia nr. 35, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In ipoteza in care obiectul material al infractiunii de profanare de morminte prevazuta de art. 319 din Codul penal este un cadavru, iar inculpatul, prin dezmembrarea ori incendierea cadavrului urmareste ascunderea faptei de omor comisa anterior, se vor retine in concurs real infractiunea de omor si infractiunea de profanare de morminte.

3. Prin decizia nr. 36, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: Dispozitiile Legii nr. 543/2002, privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni, nu sunt aplicabile pedepselor stabilite pentru infractiunile privind regimul vamal prevazute de art. 72 si art. 73 din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 din Codul penal.

4. Prin decizia nr. 37, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In interpretarea dispozitiilor art. 306 din Codul penal, infractiunile de lovire sau alte violente prevazute de art. 180 din Codul penal, vatamare corporala prevazuta de art. 181 din Codul penal si lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 din Codul penal, dupa caz se vor retine in concurs ideal cu infractiunea de rele tratamente aplicate minorului, in cazul faptei parintelui sau persoanei careia minorul i-a fost incredintat spre crestere si educare, care abuzeaza de autoritatea sa si contrar intereselor minorului, exercita acte de violenta sau lipsire de libertate impotriva acestuia, cu intentia de a-i produce suferinte, vatamari fizice sau morale si care au pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului.

5. Prin decizia nr. 38, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit: Dispozitiile art. 10 din Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri se interpreteaza in sensul ca: fapta de organizare, conducere sau finantare a actiunilor prevazute de art. 2 – 9 din Legea nr. 143/2000 constituie o infractiune distincta si nu o forma agravata a infractiunilor prevazute de art. 2 – 9 din aceeasi lege.

6. Prin decizia nr. 39, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit: Dispozitiile art. 81 alin. 1 din Legea nr. 302/2004, privind cooperarea judiciara internationala in materie penala, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 224/2006 se interpreteaza in sensul ca: emiterea mandatului european de arestare nu presupune intocmirea unei incheieri, nefiind o procedura jurisdictionala.

7. Prin decizia nr. 42, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In cazul in care instanta este investita prin acelasi act de sesizare cu judecarea a doua infractiuni intentionate, savarsite de acelasi inculpat, din care, una anterior si cealalta ulterior ramanerii definitive a hotararii de condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, sunt aplicabile exclusiv dispozitiile art. 85 din Codul penal.

Pedeapsa ce va fi executata urmeaza a fi determinata astfel:
– se vor aplica pedepse pentru fiecare din cele doua infractiuni deduse judecatii;
– se va dispune anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei pronuntate anterior;
– se va contopi, potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, pedeapsa a carei executare a fost initial suspendata conditionat cu pedeapsa care a atras anularea acesteia, putandu-se adauga un spor de pedeapsa;
– pedeapsa rezultanta, astfel determinata, se va contopi, dupa caz, conform regulilor prevazute la recidiva postcondamnatorie sau pluralitatea intermediara, cu cea stabilita pentru fapta savarsita in termenul de incercare, putandu-se adauga un spor de pedeapsa.

8. Prin decizia nr. 43, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: Instanta penala investita cu judecarea infractiunilor prevazute de art. 84 din Legea nr. 59/1934 asupra cecului, cu modificarile ulterioare, nu va solutiona actiunea civila alaturata actiunii penale, urmand a pronunta respingerea ca inadmisibila a actiunii civile.

9. Prin decizia nr. 44, admitandu-se recursul in interesul legii, s-a stabilit ca: In cazul plangerii formulata, in baza art. 278 indice 1 din Codul de procedura penala, de persoana fata de care s-a dispus netrimiterea in judecata si care solicita schimbarea temeiului de drept al solutiei dispuse prin rezolutie sau ordonanta ori dispozitia cuprinsa in rechizitoriu, in ipoteza unei instrumentari complete, instanta poate dispune schimbarea acestuia, in conditiile art. 278 indice 1 alin. 8 lit. b din Codul de procedura penala.

Dupa redactarea considerentelor si semnarea deciziilor, acestea se vor publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Purtator de cuvant al Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Judecator Cristina Madalina Buta

CSM a avizat proiectul de modificare a Codului penal

de

In sedinta din 23 octombrie 2008, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat proiectul Ordonantei de Urgenta a Guvernului privind modificarea si completarea Codului Penal.

Proiectul propune reglementarea unor noi cazuri speciale de pedepsire a infractiunii de ultraj, in functie de calitatea subiectului pasiv (judecator, procuror, organ de cercetare penala, expert, executor judecatoresc, politist, jandarm), fapte savarsite in scop de intimidare sau de razbunare in legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Proiectul vizeaza introducerea a doua noi infractiuni, cu denumirea marginala ,,presiuni asupra justitiei”, respectiv ,,sfidarea organelor judiciare”, ca infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei.

Reglementarile propuse incrimineaza declaratiile publice defaimatoare la adresa judecatorului, procurorului si a organelor de cercetare penala in scop de intimidare sau influentare a acestora in timpul unei proceduri judiciare, respectiv intrebuintarea de cuvinte ori gesturi jignitoare, obscene sau amenintatoare in timpul unei proceduri judiciare sau impotriva unui magistrat, pentru fapte indeplinite in exercitiul functiei.

Ministerul Justitiei a argumentat propunerea legislativa prin aceea ca, in ultima perioada, au devenit tot mai numeroase faptele prin care se aduce atingere autoritatii si infaptuirii justitiei, dar si imaginii publice a organelor judiciare si increderii cetatenilor in actul de justitie.

Urgenta reglementarii este determinata de necesitatea asigurarii mijloacelor adecvate pentru protejarea impartialitatii si independentei judecatorilor si procurorilor si pentru asigurarea solemnitatii sedintelor de judecata si protejarii in general a activitatii desfasurate de organele judiciare.

Judecator Cecilia Morariu,
Purtator de cuvant al Consiliului Superior al Magistraturii

Sursa principala

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!