AVOCAT COLTUC MARIUS VICENTIU

Manager AVOCAT Coltuc Marius Vicentiu Avocat Coltuc Marius Vicentiu 0745150894 Whatsapp 0745 150 894 https://ro.wikipedia.org/wiki/Utilizator:Coltucmariusvicentiu

Declaraţia în scris. Procedura simplificată

de

Art. 97. – (1) Autoritatea vamală poate autoriza utilizarea unei proceduri simplificate pentru prezentarea şi declararea mărfurilor, în cazurile şi în condiţiile stabilite prin regulamentul vamal.

(2) Procedura simplificată permite:
a) ca declaraţia să nu cuprindă toate datele de referinţă prevăzute la art. 85 alin. (1) sau ca unele dintre documentele menţionate la art. 85 alin. (2) să nu fie anexate la declaraţie;
b) depunerea în locul declaraţiei prevăzute la art. 85 a unui document comercial sau administrativ însoţit de o cerere de plasare a mărfurilor sub regimul vamal în cauză;
c) ca declararea mărfurilor pentru plasarea sub regimul vamal în cauză să se efectueze prin înscrierea acestora în evidenţe; în acest caz, autoritatea vamală poate permite declarantului să nu prezinte mărfurile la biroul vamal.
(3) Declaraţia simplificată, documentul comercial sau administrativ ori înscrierea în evidenţe trebuie să conţină cel puţin datele necesare identificării mărfurilor. Înscrierea în evidenţe trebuie să cuprindă şi data la care aceasta se realizează.
(4) Cu excepţia cazurilor stabilite în regulamentul vamal, declarantul trebuie să depună o declaraţie suplimentară care poate fi de natură globală, periodică sau recapitulativă.
(5) Declaraţiile suplimentare, împreună cu cele simplificate menţionate la alin. (2) lit. a)-c), sunt considerate a constitui un act unic, indivizibil, care produce efecte de la data acceptării declaraţiilor simplificate; înscrierea în evidenţe are aceeaşi valoare juridică cu acceptarea declaraţiei menţionate la art. 85.
(6) Procedurile simplificate speciale pentru regimul de tranzit vamal sunt prevăzute în regulamentul vamal.

Declaraţia în scris. Procedura normală

de

Art. 85. – (1) Declaraţia în scris se face pe un formular corespunzător modelului oficial prevăzut în acest scop, aprobat de autoritatea vamală. Aceasta se semnează de titularul operaţiunii sau de reprezentantul său şi conţine datele necesare aplicării dispoziţiilor care reglementează regimul vamal pentru care se declară mărfurile.

(2) Declaraţia este însoţită de toate documentele prevăzute pentru aplicarea dispoziţiilor care reglementează regimul vamal pentru care se declară mărfurile.
Art. 86. – Declaraţia care respectă condiţiile prevăzute la art. 85 este acceptată imediat de către autoritatea vamală, cu condiţia ca mărfurile la care se referă să fie prezentate biroului vamal. Această declaraţie se înregistrează în registrul de evidenţă a biroului vamal.
Art. 87. – (1) Declaraţia vamală, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 31 şi 32, poate fi făcută de orice persoană care este în măsură să prezinte mărfurile în cauză sau să facă posibilă prezentarea acestora autorităţii vamale competente, împreună cu toate documentele prevăzute pentru aplicarea dispoziţiilor privind regimul vamal pentru care se declară mărfurile. Când acceptarea unei declaraţii vamale impune obligaţii speciale unei anumite persoane, declaraţia se face de acea persoană sau în numele acesteia.
(2) Declarantul trebuie să fie o persoană stabilită în România. Condiţia privind stabilirea în România nu se aplică persoanelor care:
a) întocmesc o declaraţie de tranzit sau de admitere temporară;
b) declară mărfuri ocazional, cu condiţia ca autoritatea vamală să considere acest lucru justificat.
Art. 88. – (1) Declarantul are dreptul, la cerere, să rectifice una sau mai multe date cuprinse în declaraţia depusă şi acceptată de autoritatea vamală. Rectificarea nu poate face referire la alte mărfuri decât cele care au făcut obiectul declaraţiei iniţiale.
(2) Rectificarea nu poate fi permisă când cererea a fost prezentată după ce autoritatea vamală fie:
a) a informat declarantul că intenţionează să efectueze controlul fizic al mărfurilor, fie
b) a constatat inexactitatea datelor în cauză, fie
c) a acordat liberul de vamă.
Art. 89. – (1) La cererea declarantului, autoritatea vamală invalidează o declaraţie deja acceptată când declarantul furnizează dovezi că marfa a fost declarată eronat pentru regimul vamal corespunzător acestei declaraţii sau când, ca urmare a unor împrejurări speciale, plasarea mărfurilor sub regimul vamal pentru care acestea au fost declarate nu mai este justificată.
(2) Când cererea de invalidare a declaraţiei este prezentată după ce autoritatea vamală a informat declarantul asupra intenţiei de a efectua controlul fizic al mărfurilor, aceasta poate fi luată în considerare numai după ce controlul fizic a fost finalizat.
(3) Cazurile în care o declaraţie poate fi invalidată după acordarea liberului de vamă se stabilesc prin regulamentul vamal.
(4) Invalidarea declaraţiei nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a declarantului.
Art. 90. – (1) După acceptarea declaraţiei vamale, autoritatea vamală poate proceda la controlul documentar al acesteia şi al documentelor însoţitoare şi poate cere declarantului să prezinte şi alte documente necesare verificării exactităţii elementelor înscrise în declaraţie.
(2) Dacă nu se prevede în mod expres altfel, data declaraţiei vamale acceptate este data înregistrării ei şi determină stabilirea şi aplicarea tuturor dispoziţiilor privind regimul vamal.
(3) Autoritatea vamală poate proceda la controlul fizic al mărfurilor, total sau parţial, precum şi, dacă este cazul, la prelevarea de probe pentru analize sau pentru verificări amănunţite.
Art. 91. – (1) Transportul mărfurilor la locul controlului fizic sau, după caz, unde urmează să fie prelevate probe, precum şi toate manipulările necesare acestor operaţiuni sunt efectuate de către declarant sau sub responsabilitatea acestuia. Costurile aferente acestor operaţiuni cad în sarcina declarantului.
(2) Declarantul are dreptul să asiste la controlul fizic al mărfurilor, precum şi, după caz, la prelevarea probelor. Când autoritatea vamală consideră necesar, declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat să prezinte mărfurile pentru control, să le manipuleze şi dezambaleze, să le reambaleze, precum şi să asigure condiţii pentru prelevarea probelor.
(3) Prelevarea de probe se efectuează în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, fără ca autoritatea vamală să fie pasibilă de plată sau orice compensaţii pentru cantităţile prelevate. Autoritatea vamală suportă costurile analizei când aceasta se efectuează în laboratoarele proprii.
Art. 92. – (1) Dacă controlul fizic se execută parţial, rezultatul acestuia este luat în considerare pentru întreaga partidă de marfă înscrisă în declaraţia vamală. Declarantul vamal are dreptul să ceară efectuarea unui control suplimentar al mărfurilor când consideră că rezultatul controlului parţial nu este concludent.
(2) Pentru aplicarea prevederilor alin. (1), când un formular de declaraţie cuprinde două sau mai multe articole, datele de referinţă pentru fiecare articol sunt considerate ca fiind o declaraţie separată.
Art. 93. – (1) Rezultatele verificării declaraţiei constituie baza aplicării dispoziţiilor care reglementează regimul vamal sub care sunt plasate mărfurile.
(2) Când declaraţia nu este verificată şi nu se efectuează controlul fizic, dispoziţiile menţionate la alin. (1) se aplică pe baza datelor de referinţă cuprinse în declaraţie.
Art. 94. – (1) Autoritatea vamală poate lua măsuri de marcare sau sigilare a mărfurilor, precum şi a compartimentelor din mijloacele de transport în care se află mărfurile, când este necesară identificarea mărfurilor pentru a se asigura respectarea condiţiilor care reglementează regimul vamal.
(2) Marcajele sau sigiliile nu pot fi înlăturate decât de autoritatea vamală ori cu permisiunea acesteia, cu excepţia cazului fortuit sau de forţă majoră, când operaţiunea este necesară pentru a salva integritatea mărfurilor ori a mijloacelor de transport. În această situaţie, autoritatea vamală este înştiinţată imediat, justificându-se prin orice mijloc de probă măsura luată.
Art. 95. – (1) Când sunt îndeplinite condiţiile de plasare a mărfurilor sub regimul respectiv şi mărfurile nu sunt supuse unor măsuri de prohibiţie sau restricţie, fără a aduce atingere alin. (2) şi (3) şi fără a se naşte o datorie vamală, autoritatea vamală acordă liberul de vamă pentru mărfuri imediat ce datele de referinţă din declaraţie au fost verificate sau acceptate fără verificare. Aceeaşi dispoziţie se aplică şi când verificările nu pot fi finalizate într-un interval de timp rezonabil şi prezenţa mărfurilor în vederea acestor verificări nu mai este necesară.
(2) În cazul în care acceptarea unei declaraţii vamale conduce la naşterea unei datorii vamale pentru mărfurile cuprinse în acea declaraţie, liberul de vamă se acordă numai dacă cuantumul datoriei vamale a fost plătit sau garantat.
Această dispoziţie nu se aplică pentru regimul de admitere temporară cu exonerare parţială de drepturi de import în condiţiile prevăzute la alin. (3).
(3) Dacă, potrivit dispoziţiilor care reglementează regimul vamal pentru care sunt declarate mărfurile, autoritatea vamală solicită constituirea unei garanţii, liberul de vamă pentru mărfurile plasate sub regimul vamal respectiv nu poate fi acordat decât după constituirea acestei garanţii.
(4) Liberul de vamă se acordă în acelaşi timp pentru toate mărfurile care fac obiectul aceleiaşi declaraţii. În sensul prezentului alineat, când un formular de declaraţie cuprinde două sau mai multe articole, datele de referinţă aferente fiecărui articol sunt considerate ca fiind o declaraţie separată.
Art. 96. – (1) Autoritatea vamală poate lua orice măsuri necesare, inclusiv confiscarea şi valorificarea mărfurilor, în cazul în care acestea, după acordarea liberului de vamă, nu au fost preluate în cadrul termenului legal sau când nu s-a acordat liberul de vamă pentru că fie:
a) nu a fost posibilă, din vina declarantului, începerea sau continuarea verificării mărfurilor în perioada stabilită de autoritatea vamală, fie
b) documentele care trebuiau depuse înainte ca mărfurile să poată fi plasate sub regim vamal nu au fost prezentate, fie
c) plata sau garanţia drepturilor de import ori export, după caz, nu a fost efectuată sau constituită în cadrul termenului legal, fie
d) sunt supuse unor prohibiţii sau restricţii cu privire la mărfurile respective.
(2) Cazurile, termenele şi condiţiile pentru aplicarea alin. (1) sunt prevăzute în regulamentul vamal.

Plasarea mărfurilor sub un regim vamal

de

Art. 82. – (1) Mărfurile destinate plasării sub un regim vamal trebuie să facă obiectul unei declaraţii pentru acel regim vamal.

(2) Mărfurile româneşti declarate pentru regimul de export, perfecţionare pasivă, tranzit sau antrepozitare vamală sunt supuse supravegherii vamale din momentul acceptării declaraţiei vamale până la momentul în care acestea părăsesc teritoriul vamal al României ori sunt distruse sau declaraţia vamală este invalidată.
Art. 83. – (1) În funcţie de felul mărfurilor şi de regimul vamal care poate fi utilizat, Autoritatea Naţională a Vămilor poate stabili, prin decizie, ca numai unele birouri vamale să fie competente să procedeze la efectuarea controlului vamal şi la aplicarea reglementărilor vamale.
(2) Decizia Autorităţii Naţionale a Vămilor se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 84. – Declaraţia vamală se face:
a) fie în scris;
b) fie utilizându-se un procedeu informatic aprobat de autoritatea vamală;
c) fie printr-o declaraţie verbală sau orice altă acţiune prin care deţinătorul mărfurilor îşi manifestă voinţa de a le plasa sub un regim vamal, în cazurile şi condiţiile prevăzute în regulamentul vamal.

Destinaţia vamală

de

Art. 81. – (1) În măsura în care nu există dispoziţii contrare, mărfurilor li se poate acorda în orice moment, în condiţiile prevăzute de lege, orice destinaţie vamală, indiferent de natura sau cantitatea lor, de ţara de origine sau provenienţă, de transport ori de destinaţie.

(2) Prevederile alin. (1) nu exclud aplicarea interdicţiilor sau restricţiilor justificate din raţiuni de morală, ordine şi securitate publică, de protejare a sănătăţii şi a vieţii persoanelor, animalelor sau plantelor, de protejare a patrimoniului naţional cu valoare artistică, istorică sau arheologică ori de protejare a proprietăţii industriale şi comerciale.

Alte dispoziţii

de

Art. 79. – (1) Când împrejurările o impun, autoritatea vamală poate dispune, în condiţiile legii, ca mărfurile prezentate în vamă să fie distruse, informându-l în prealabil pe deţinătorul mărfurilor despre aceasta.
(2) Costurile rezultate în urma distrugerii mărfurilor sunt suportate de către deţinătorul mărfurilor.
Art. 80. – În cazul în care se constată că mărfurile au fost aduse pe teritoriul vamal al României cu nerespectarea normelor legale sau că au fost sustrase de sub supravegherea vamală, autoritatea vamală ia măsurile prevăzute de lege pentru reglementarea situaţiei, inclusiv pentru valorificarea acestora potrivit legii.

Dispoziţii aplicabile mărfurilor străine care au circulat sub un regim de tranzit

de

Art. 77. – Dispoziţiile art. 64, cu excepţia alin. (1) lit. a), ale art. 65 alin. (2) şi ale art. 66-76 nu se aplică la introducerea pe teritoriul vamal al României a mărfurilor deja plasate sub regim de tranzit.

Art. 78. – Pentru mărfurile străine care au circulat sub un regim de tranzit, ajunse la destinaţia lor pe teritoriul vamal al României, şi care au fost prezentate la vamă potrivit reglementărilor privind tranzitul, se aplică dispoziţiile art. 68-76.

Depozitarea temporară a mărfurilor

de

Art. 73. – Până când li se atribuie o destinaţie vamală, mărfurile prezentate în vamă au, din momentul prezentării, statutul de mărfuri depozitate temporar.

Art. 74. – (1) Mărfurile pot fi depozitate temporar numai în locurile şi în condiţiile aprobate de autoritatea vamală.
(2) Autoritatea vamală poate cere persoanei care deţine mărfurile să constituie o garanţie care să asigure plata drepturilor de import.
Art. 75. – Mărfurile depozitate temporar pot fi manipulate numai în scopul conservării lor în starea iniţială, fără să se modifice aspectul tehnic şi comercial al acestora.
Art. 76. – (1) Autoritatea vamală are dreptul să ia măsurile necesare, inclusiv valorificarea potrivit legii, în situaţia mărfurilor pentru care nu au început, în termenele menţionate la art. 72, formalităţile pentru acordarea destinaţiei vamale.
(2) Autoritatea vamală poate dispune ca, pe riscul şi pe cheltuiala persoanei care le deţine, mărfurile să fie transferate într-un alt loc care se află sub supraveghere vamală, până la reglementarea situaţiei acestora.

Obligaţia de a atribui o destinaţie vamală mărfurilor prezentate la vamă

de

Art. 71. – Mărfurilor străine prezentate la biroul vamal li se acordă o destinaţie aprobată de autoritatea vamală.

Art. 72. – (1) Când mărfurile sunt înscrise într-o declaraţie sumară, titularul operaţiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat să solicite o destinaţie vamală, aprobată de vamă, în termen de:
a) 45 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor transportate pe cale maritimă;
b) 20 de zile de la data depunerii declaraţiei sumare, în cazul mărfurilor transportate pe altă cale decât maritimă.
(2) Când împrejurările o justifică, autoritatea vamală poate stabili un termen mai scurt sau poate aproba prelungirea termenului prevăzut la alin. (1).
(3) Prelungirea termenului nu poate depăşi necesităţile reale justificate de împrejurări şi se acordă numai dacă solicitarea este depusă în cadrul termenului iniţial.

Descărcarea mărfurilor prezentate în vamă

de

Art. 69. – (1) Mărfurile sunt descărcate sau transbordate de pe mijlocul de transport numai cu permisiunea autorităţii vamale în locurile desemnate ori aprobate de aceasta.

(2) În cazul unui pericol iminent care impune descărcarea totală sau parţială a mărfurilor, operaţiunea se poate face fără acordul autorităţii vamale, care trebuie să fie informată imediat despre această situaţie.
Art. 70. – (1) Autoritatea vamală poate oricând să efectueze controlul mărfurilor şi al mijloacelor de transport, impunând să se procedeze la descărcarea şi dezambalarea mărfurilor.
(2) Mărfurile care au făcut obiectul declaraţiei sumare pot fi transferate numai în cazurile şi în locurile stabilite de autoritatea vamală.

Introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal al României

de

Art. 60. – (1) Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României fac obiectul unei declaraţii sumare, cu excepţia celor încărcate în mijloace de transport care trec, fără oprire, prin apele teritoriale sau prin spaţiul aerian al teritoriului vamal.

(2) Declaraţia sumară se depune la biroul vamal de intrare. Autoritatea vamală poate permite ca declaraţia sumară să fie depusă la alt birou vamal, cu condiţia ca acesta să comunice imediat sau să pună la dispoziţie pe cale electronică informaţiile necesare biroului vamal de intrare. Autoritatea vamală poate accepta, în locul declaraţiei sumare, depunerea unei notificări şi accesul la datele din declaraţia sumară în sistemul informatic al operatorului economic.
(3) Declaraţia sumară se depune înainte ca mărfurile să fie introduse pe teritoriul vamal al României.
(4) În anumite cazuri şi în funcţie de anumite tipuri de transport al mărfurilor, de modul de transport sau de agentul economic ori în conformitate cu acordurile internaţionale care prevăd dispoziţii specifice în materie de securitate, prin regulamentul vamal se stabilesc:
a) termenul limită până la care este depusă declaraţia sumară, înainte ca mărfurile să fie introduse pe teritoriul vamal al României;
b) modalităţile de derogare de la termenul limită prevăzut la lit.
a) şi de modificare a acestuia;
c) condiţiile în care se poate renunţa la declaraţia sumară sau în care aceasta poate fi adaptată.
Art. 61. – (1) Prin regulamentul vamal se stabilesc formatul declaraţiei sumare şi datele care să conţină elementele necesare analizei de risc şi aplicării corespunzătoare a controalelor vamale, în principal privind securitatea şi siguranţa.
(2) Declaraţia sumară se întocmeşte prin utilizarea tehnicii de procesare a datelor. Se pot folosi informaţii comerciale, portuare sau de transport, cu condiţia să conţină detaliile necesare. Autoritatea vamală poate accepta declaraţia sumară pe suport de hârtie în cazuri excepţionale, cu condiţia aplicării aceluiaşi nivel de gestionare a riscului cu cel folosit la declaraţiile sumare întocmite prin tehnica de procesare a datelor.
(3) Declaraţia sumară se depune de persoana care introduce mărfurile pe teritoriul vamal al României sau care îşi asumă responsabilitatea pentru transportul lor către acest teritoriu.
(4) Declaraţia sumară poate fi depusă şi de:
a) persoana în numele căreia acţionează persoana prevăzută la alin. (3);
b) orice persoană care este în măsură să prezinte mărfurile sau să dispună prezentarea acestora la autoritatea vamală competentă;
c) un reprezentant al persoanei prevăzute la alin. (3) sau al celei menţionate la lit. a) sau b).
(5) Persoana prevăzută la alin. (3) şi (4) are dreptul, la cerere, să modifice una sau mai multe date din declaraţia sumară, după depunerea acesteia. Modificarea nu mai este posibilă după ce autoritatea vamală fie:
a) a informat persoana care a depus declaraţia sumară de intenţia de a verifica mărfurile;
b) a constatat inexactitatea datelor în cauză;
c) a aprobat ridicarea mărfurilor.
Art. 62. – (1) Biroul vamal de intrare poate renunţa să solicite depunerea unei declaraţii sumare pentru mărfurile care au făcut obiectul unei declaraţii vamale înainte de expirarea termenului prevăzut la art. 60 alin. (3) sau (4). În acest caz, declaraţia vamală conţine cel puţin informaţiile necesare pentru o declaraţie sumară şi, până când aceasta este acceptată, această declaraţie este echivalentă cu o declaraţie sumară. Autoritatea vamală poate aproba ca declaraţia vamală să fie depusă la un birou vamal de import, altul decât biroul vamal de intrare, cu condiţia ca acest birou să comunice imediat biroului vamal de intrare sau să-i pună la dispoziţie, pe cale electronică, informaţiile necesare.
(2) Când declaraţia vamală este depusă în alt mod decât pe cale informatică, autoritatea vamală aplică aceleaşi criterii de gestionare a riscului ca şi în cazul declaraţiilor vamale depuse pe cale informatică.
Art. 63. – (1) Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României se află sub supraveghere vamală din momentul intrării lor şi pot fi supuse controlului vamal până la stabilirea statutului lor vamal.
(2) Mărfurile străine rămân sub supraveghere vamală până când:
a) se modifică statutul lor vamal;
b) intră într-o zonă liberă sau antrepozit liber;
c) sunt reexportate sau distruse potrivit legii.
(3) Mărfurile care beneficiază de un tratament tarifar favorabil, în funcţie de destinaţia lor finală, rămân sub supraveghere vamală potrivit dispoziţiilor cuprinse în prezentul cod.
Art. 64. – (1) Mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României sunt transportate fără întârziere de persoana care le aduce, în conformitate cu instrucţiunile autorităţii vamale, astfel:
a) către biroul vamal desemnat de autoritatea vamală sau în alt loc desemnat sau aprobat de aceasta;
b) spre o zonă liberă sau antrepozit liber, când mărfurile sunt destinate acestora.
(2) Persoana care îşi asumă răspunderea pentru transportul mărfurilor, după ce au fost introduse pe teritoriul vamal al României sau ca urmare a transbordării, devine răspunzătoare pentru respectarea obligaţiei prevăzute la alin. (1).
(3) Când o navă sau o aeronavă aflată în situaţia prevăzută la alin. (1) este obligată, din motive de forţă majoră sau caz fortuit, să facă o escală sau să staţioneze temporar pe teritoriul vamal al României, transportatorul sau orice persoană care acţionează în numele acestuia este obligată să informeze fără întârziere autoritatea vamală asupra situaţiei intervenite, aceasta stabilind măsurile de supraveghere a navei sau aeronavei, precum şi a mărfurilor transportate de acestea.
(4) Dispoziţiile alin. (1) lit. a) nu înlătură aplicarea altor prevederi legale cu privire la traficul turistic, de frontieră, poştal sau cel de importanţă economică neglijabilă, cu condiţia ca supravegherea vamală şi posibilitatea de a efectua controlul vamal să nu fie afectate.
Art. 65. – (1) Prevederile art. 64 nu se aplică mărfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care traversează marea teritorială şi apele teritoriale sau spaţiul aerian al României, fără a avea ca destinaţie un port sau aeroport românesc.
(2) În caz de forţă majoră sau de caz fortuit, la schimbarea destinaţiei stabilite potrivit alin. (1), transportatorul este obligat să informeze imediat autoritatea vamală, inclusiv despre eventualele pierderi parţiale sau totale ale mărfurilor.

Art. 66. – Mărfurile care intră pe teritoriul vamal al României se prezintă la biroul vamal de persoana care le-a introdus sau, după caz, de persoana care îşi asumă răspunderea pentru transportul mărfurilor după ce au fost introduse, cu excepţia mărfurilor transportate cu mijloace de transport care tranzitează, fără întrerupere, apele teritoriale sau spaţiul aerian al teritoriului vamal al României. Persoana care prezintă mărfurile este obligată să menţioneze declaraţia sumară sau declaraţia vamală depusă anterior pentru aceste mărfuri.
Art. 67. – Dispoziţiile art. 66 nu înlătură aplicarea reglementărilor vamale privind:
a) mărfurile transportate de călători;
b) mărfurile plasate sub un regim vamal, fără a fi prezentate la vamă, în cazurile prevăzute de lege.
Art. 68. – Mărfurile pot, cu acordul autorităţii vamale, să fie examinate sau să se preleveze mostre din acestea, la cerere, în scopul acordării unei destinaţii vamale.

Valoarea în vamă a mărfurilor

de

Art. 56. – (1) Dispoziţiile prezentului capitol stabilesc modul de determinare a valorii în vamă în scopul aplicării Tarifului vamal al României şi a măsurilor netarifare prevăzute de dispoziţiile legale care reglementează domenii specifice legate de schimbul de mărfuri.

(2) Valoarea în vamă reprezintă acea valoare care constituie baza de calcul a taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal al României.
Art. 57. – (1) Procedura de determinare a valorii în vamă este cea prevăzută în Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife vamale şi comerţ 1994, ratificat prin Legea nr. 133/1994, cu modificările ulterioare.
(2) La valoarea în vamă, conform prevederilor art. 1 din acordul prevăzut la alin. (1), în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în preţ, se includ:
a) cheltuielile de transport al mărfurilor importate până la frontiera română;
b) cheltuielile de încărcare, de descărcare şi de manipulare, conexe transportului, ale mărfurilor din import aferente parcursului extern;
c) costul asigurării pe parcurs extern.
(3) Cu condiţia de a fi evidenţiată separat de preţul efectiv plătit sau de plătit, nu se include în valoarea în vamă valoarea dobânzilor stabilită în conformitate cu acordurile de finanţare încheiate de cumpărător cu privire la mărfurile importate, indiferent dacă finanţarea este acordată de vânzător sau de altă persoană, cu condiţia ca acordurile de finanţare să fi fost încheiate în scris şi ca, dacă i se solicită, cumpărătorul să poată demonstra că:
a) astfel de mărfuri sunt vândute efectiv la preţul declarat ca preţ efectiv plătit sau de plătit;
b) rata dobânzii pretinsă nu depăşeşte nivelul uzual pentru astfel de tranzacţii în ţara şi la momentul în care s-a acordat finanţarea.
(4) Când determinarea definitivă a valorii în vamă nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica mărfurile din vamă, la cerere, cu condiţia să constituie o garanţie în forma acceptată de autoritatea vamală.
(5) În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea mărfii, importatorul nu prezintă documente concludente privind determinarea valorii în vamă, autoritatea vamală procedează la executarea garanţiei, operaţiunea de plasare a mărfurilor sub un regim vamal fiind considerată încheiată.
(6) Prin regulamentul vamal se pot stabili reguli specifice pentru determinarea valorii în vamă a suporturilor informatice pentru echipamentele de prelucrare a datelor conţinând date sau instrucţiuni, precum şi pentru mărfurile perisabile care sunt livrate, în mod uzual, în regim comercial de vânzare în consignaţie.
Art. 58. – (1) Valoarea în vamă se declară de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o declaraţie pentru valoarea în vamă, însoţită de facturi sau de alte documente de plată a mărfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia.
(2) Declaraţia pentru valoarea în vamă poate fi depusă şi prin reprezentant, în acest caz răspunderea fiind solidară.
Art. 59. – Dispoziţiile prezentului capitol se aplică în mod corespunzător la determinarea valorii în vamă a mărfurilor puse în liberă circulaţie după ce au fost plasate sub un alt regim vamal sau au avut o altă destinaţie vamală.

Originea preferenţială

de

Originea preferenţială

Art. 54. – Regulile de origine preferenţială stabilesc condiţiile de determinare a originii în vederea aplicării măsurilor tarifare preferenţiale prevăzute la art. 46 lit. d) şi e).
Art. 55. – Regulile şi formalităţile necesare pentru determinarea originii preferenţiale a mărfurilor sunt cele stabilite în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.

Originea mărfurilor

de

Originea nepreferenţială

.

Art. 50. – La stabilirea originii nepreferenţiale a mărfurilor se au în vedere următoarele criterii:
a) criteriul mărfurilor produse în întregime într-o ţară, când numai o ţară se ia în considerare la atribuirea originii;
b) criteriul transformării substanţiale, când două sau mai multe ţări iau parte la producerea mărfurilor.
Art. 51. – (1) Mărfurile originare dintr-o ţară sunt acele mărfuri obţinute în întregime sau produse în acea ţară.
(2) Prin mărfuri obţinute în întregime într-o ţară se înţelege:
a) produse minerale extrase pe teritoriul acelei ţări;
b) produse vegetale recoltate acolo;
c) animale vii, născute şi crescute acolo;
d) produse obţinute de la animale vii crescute acolo;
e) produse de vânătoare sau de pescuit obţinute acolo;
f) produse de pescuit maritim şi alte produse obţinute din afara apelor teritoriale ale unei ţări de către navele înmatriculate sau înregistrate în acea ţară şi sub pavilionul acelei ţări;
g) mărfuri obţinute sau produse la bordul navelor-uzină din produse menţionate la lit. f), originare din acea ţară, cu condiţia ca astfel de nave-uzină să fie înmatriculate sau înregistrate în acea ţară şi sub pavilionul acesteia;
h) produse obţinute din solul sau din subsolul marin în afara apelor teritoriale, cu condiţia ca acea ţară să aibă drepturi exclusive de a exploata solul sau subsolul respectiv;
i) deşeuri şi produse reziduale, rezultate din operaţiuni de fabricare, precum şi articole uzate, dacă acestea au fost colectate în ţara respectivă şi sunt folosite doar pentru a recupera materia primă;
j) mărfuri care sunt produse acolo, exclusiv din mărfuri menţionate la lit. a)-i) sau din derivatele lor, în orice stadiu al producţiei.
(3) În sensul prevederilor alin. (2), cuvântul ţară se referă şi la marea teritorială a statului respectiv.
Art. 52. – Mărfurile a căror producţie implică mai mult decât o ţară sunt considerate originare din ţara în care au fost supuse ultimei transformări sau prelucrări substanţiale, motivate economic, într-o întreprindere echipată în acel scop şi din care a rezultat un produs nou sau care reprezintă un stadiu important al fabricaţiei.
Art. 53. – (1) Orice transformare sau prelucrare pentru care s-a stabilit sau pentru care există fapte care justifică prezumţia că unicul său scop a fost de a se sustrage dispoziţiilor aplicabile mărfurilor dintr-o anumită ţară nu se consideră că ar conferi mărfurilor produse în acest mod originea din ţara în care au fost realizate în sensul prevederilor art. 52.
(2) Reglementările vamale sau reglementările privind alte domenii specifice pot stabili ca un document să fie prezentat ca dovadă a originii nepreferenţiale a mărfurilor.
(3) Autoritatea vamală poate solicita, în cazul unor îndoieli justificate, dovezi suplimentare pentru a se asigura că menţiunea privind originea este conformă cu reglementările vamale, chiar dacă a fost prezentat documentul ca dovadă a originii mărfurilor.

Tariful vamal şi clasificarea tarifară a mărfurilor

de

Art. 45. – (1) Drepturile legal datorate când ia naştere o datorie vamală se determină pe baza Tarifului vamal al României.

(2) Dispoziţiile prevăzute în alte acte normative care reglementează domenii specifice schimbului de mărfuri se aplică, după caz, potrivit clasificării tarifare a acelor mărfuri.
Art. 46. – Tariful vamal al României cuprinde:
a) Nomenclatura combinată a mărfurilor;
b) orice altă nomenclatură care se bazează parţial sau integral pe Nomenclatura combinată a mărfurilor sau care adaugă la aceasta orice subdiviziuni şi care este stabilită prin dispoziţii legale naţionale care reglementează domenii specifice în vederea aplicării măsurilor tarifare legate de schimbul de mărfuri;
c) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile mărfurilor cuprinse în Nomenclatura combinată a mărfurilor, precum şi cele instituite în cadrul politicii agricole sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri care rezultă din transformarea produselor agricole, dacă este cazul;
d) măsurile tarifare preferenţiale cuprinse în acordurile încheiate de România cu anumite ţări sau grupuri de ţări şi care stipulează acordarea tratamentului tarifar preferenţial;
e) măsurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de România pentru anumite ţări sau grupuri de ţări;
f) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor anumite mărfuri;
g) alte măsuri tarifare prevăzute în legislaţia României.
Art. 47. – Când aplicarea măsurilor menţionate la art. 46 lit. d), e) şi f) este limitată la un anumit volum de import, aplicarea lor încetează, în cazul contingentelor tarifare, imediat ce este atins plafonul stabilit.
Art. 48. – (1) Clasificarea tarifară reprezintă stabilirea, pentru mărfurile respective, potrivit reglementărilor în vigoare:
a) codului tarifar din Nomenclatura combinată a mărfurilor sau a codului tarifar din orice altă nomenclatură menţionată la art. 46 lit. b);
b) codului tarifar din orice altă nomenclatură care se bazează în întregime sau în parte pe Nomenclatura combinată a mărfurilor ori care adaugă la aceasta orice subdiviziune şi care este stabilită de dispoziţiile legale care reglementează domenii specifice cu privire la aplicarea altor măsuri decât cele tarifare legate de schimbul de mărfuri.
(2) La clasificarea tarifară a mărfurilor se utilizează regulile generale pentru interpretarea Sistemului armonizat din Convenţia internaţională privind Sistemul armonizat de denumire şi codificare a mărfurilor, inclusiv anexa acestuia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, ratificată prin Legea nr. 98/1996.
Art. 49. – (1) Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia anumite mărfuri, în funcţie de natura sau de destinaţia lor finală, inclusiv autorizarea efectuării operaţiunilor ce au ca obiect aceste mărfuri, este stabilit în regulamentul vamal.
(2) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o exonerare a drepturilor de import. Reducerea sau exonerarea poate fi aplicată inclusiv în cadrul unui contingent tarifar.

Alte dispoziţii

de

Art. 40. – (1) Autoritatea vamală poate să efectueze, potrivit legii, toate controalele pe care le consideră necesare pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale şi a altor dispoziţii legale privind intrarea, ieşirea, tranzitul, transferul şi destinaţia finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României şi alte ţări, precum şi staţionarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri româneşti.

(2) Controlul vamal, altul decât cel inopinat, se bazează pe o analiză de risc ce utilizează procedee informatice în scopul de a determina şi cuantifica riscurile şi de a elabora măsurile necesare evaluării acestora, pe baza unor criterii stabilite de autoritatea vamală şi, dacă este cazul, a unor criterii stabilite la nivel internaţional. Pentru punerea în practică a măsurilor de gestionare a riscurilor, autoritatea vamală utilizează un sistem electronic corespunzător.
(3) Când controlul este efectuat de către altă autoritate, acesta se desfăşoară sub coordonarea autorităţii vamale şi, în măsura posibilului, în acelaşi moment şi în acelaşi loc.
(4) În cadrul controlului, autoritatea vamală şi alte autorităţi competente pot schimba între ele datele primite în legătură cu intrarea, ieşirea, tranzitul, transferul şi destinaţia finală a mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României şi alte ţări, precum şi cu staţionarea mărfurilor care nu au statut de mărfuri româneşti, dacă este necesar în scopul diminuării riscului.
Art. 41. – (1) În scopul aplicării reglementărilor vamale, orice persoană implicată direct sau indirect în operaţiunile având ca scop schimbul de mărfuri dintre România şi alte ţări este obligată să furnizeze autorităţii vamale, la cererea acesteia şi în termenul stabilit, toate documentele şi informaţiile necesare, pe orice suport, precum şi orice sprijin necesar.
(2) Informaţiile care, prin natura lor, sunt confidenţiale sau care sunt oferite pe bază de confidenţialitate impun obligaţia păstrării secretului profesional. Acestea nu se dezvăluie de către autoritatea vamală fără permisiunea expresă a persoanei sau autorităţii care le-a furnizat. Comunicarea informaţiilor este permisă când autoritatea vamală poate fi obligată sau autorizată să facă aceasta, conform prevederilor legale, mai ales în privinţa protejării datelor personale sau în legătură cu procedurile judiciare.
Art. 42. – (1) Persoanele implicate păstrează documentele menţionate la art. 41 alin. (1), pentru a fi supuse controlului vamal, timp de 5 ani calendaristici, indiferent de suportul folosit. Acest termen se calculează astfel:
a) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie în alte împrejurări decât cele prevăzute la lit. b) sau al mărfurilor declarate pentru export, de la sfârşitul anului în care sunt acceptate declaraţiile de punere în liberă circulaţie sau cele de export;
b) în cazul mărfurilor puse în liberă circulaţie cu drepturi de import reduse sau zero în funcţie de destinaţia lor finală, de la sfârşitul anului în care ele încetează a mai fi supuse supravegherii vamale;
c) în cazul mărfurilor plasate sub un alt regim vamal, de la sfârşitul anului în care regimul vamal a fost încheiat;
d) în cazul mărfurilor plasate într-o zonă liberă sau un antrepozit liber, de la sfârşitul anului în care ele părăsesc incinta respectivă.
(2) În cazul în care, în urma efectuării unui control vamal în ceea ce priveşte o datorie vamală, se stabileşte necesitatea corectării acesteia în evidenţele contabile, termenul prevăzut la alin. (1) se prelungeşte cu un an calendaristic.
Art. 43. – Cursurile pieţei valutare utilizate în scopul aplicării legislaţiei vamale sunt cele stabilite şi publicate de Banca Naţională a României. Modalitatea de utilizare a acestora se stabileşte prin regulamentul vamal.
Art. 44. – Prin regulamentul vamal se stabilesc cazurile şi condiţiile în care aplicarea reglementărilor vamale poate fi simplificată.

Informaţii

de

Art. 37. – (1) Persoanele interesate au dreptul să solicite autorităţii vamale, în scris, informaţii privind aplicarea reglementărilor vamale. O astfel de solicitare poate fi refuzată dacă aceasta nu are legătură cu o operaţiune de import sau export ce urmează a fi realizată.

(2) La cerere se anexează, dacă este cazul, documentaţia cuprinzând principalele caracteristici tehnice şi comerciale ale mărfurilor care fac obiectul tranzacţiei, precum şi analizele de laborator.
(3) Informaţiile sunt furnizate gratuit solicitantului. Când apar costuri speciale pentru autoritatea vamală, mai ales ca rezultat al analizelor şi expertizelor efectuate asupra mărfurilor sau al returnării acestora, cheltuielile corespunzătoare vor fi facturate solicitantului.
Art. 38. – (1) Autoritatea Naţională a Vămilor emite informaţii tarifare obligatorii sau informaţii obligatorii în materie de origine, la solicitarea scrisă a persoanei interesate, conform regulamentului vamal.
(2) Informaţiile prevăzute la alin. (1) obligă autoritatea vamală în faţa solicitantului numai în privinţa clasificării tarifare a mărfurilor sau pentru determinarea originii mărfurilor. Informaţiile obligă autoritatea vamală doar pentru mărfurile care sunt vămuite după data la care au fost furnizate informaţiile.
(3) Titularul informaţiei tarifare obligatorii trebuie să facă dovada că mărfurile declarate sunt conforme în toate privinţele cu cele descrise în informaţia obligatorie.
(4) Titularul unei informaţii obligatorii în materie de origine trebuie să facă dovada că mărfurile declarate şi circumstanţele care au dus la determinarea originii sunt conforme în toate privinţele cu cele descrise în informaţia obligatorie.
Art. 39. – (1) O informaţie tarifară obligatorie este valabilă pentru o perioadă de 6 ani de la data emiterii, iar cea în materie de origine pentru o perioadă de 3 ani. Prin excepţie de la prevederile art. 35, informaţia obligatorie se anulează de autoritatea vamală dacă s-a bazat pe informaţii eronate sau incomplete furnizate de solicitant.
(2) Informaţia tarifară obligatorie încetează să mai fie valabilă:
a) ca urmare a adoptării unei reglementări cu ale cărei prevederi informaţia nu mai este conformă;
b) ca urmare a unei modificări a notelor explicative la Nomenclatura combinată a mărfurilor sau ca urmare a unui aviz de clasificare ori a unei modificări a notelor explicative la Nomenclatura sistemului armonizat de descriere şi codificare a mărfurilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I;
c) când este modificată sau revocată conform art. 36, cu condiţia ca titularul să fie înştiinţat cu privire la aceasta.
(3) Informaţia obligatorie în materie de origine încetează să mai fie valabilă:
a) ca urmare a adoptării unei reglementări sau încheierii de către România a unui acord cu ale căror prevederi informaţia obligatorie nu mai este conformă;
b) când devine incompatibilă cu regulile de origine prevăzute în legislaţia în vigoare;
c) când este modificată sau revocată conform art. 36, cu condiţia ca titularul să fie înştiinţat cu privire la aceasta.
(4) Dispoziţiile alin. (2) lit. a) şi b), alin. (3) lit. a) şi b) se aplică de la data intrării în vigoare a actelor menţionate, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. c) şi alin. (3) lit. c) de la data înştiinţării.
(5) Titularul unei informaţii obligatorii care a încetat să mai fie valabilă conform alin. (2) lit. b) şi c) sau alin. (3) lit. b) şi c) poate să se folosească în continuare de această informaţie în scopul stabilirii drepturilor de import, a drepturilor de export, precum şi a altor drepturi pe o durată de 6 luni, în situaţia în care a avut încheiate contracte ferme pentru cumpărarea sau vânzarea mărfurilor, pe baza informaţiei obligatorii, înainte ca încetarea valabilităţii să se fi produs. În cazul produselor pentru care se prezintă un certificat de import sau de export în timpul îndeplinirii formalităţilor vamale, termenul de 6 luni se înlocuieşte cu perioada de valabilitate a certificatului.
(6) Aplicarea dispoziţiilor cuprinse în informaţiile obligatorii are efect asupra determinării drepturilor de import sau export şi asupra modului de utilizare a certificatelor de import sau export prezentate cu ocazia declarării mărfurilor în vamă, cu condiţia ca certificatul de import sau export să fi fost eliberat în baza informaţiilor obligatorii.

Decizii privind aplicarea reglementărilor vamale

de

Art. 33. – (1) O persoană care solicită autorităţii vamale să ia o decizie privind aplicarea reglementărilor vamale este obligată să furnizeze toate informaţiile şi documentele necesare acestei autorităţi pentru a se pronunţa.

(2) Decizia se adoptă şi se comunică solicitantului în termenele prevăzute prin regulamentul vamal sau prin alte acte normative.
(3) Când solicitarea este formulată în scris, decizia se adoptă în cadrul termenului legal, calculat de la data la care cererea este primită de autoritatea vamală, şi se comunică în scris solicitantului. Termenul prevăzut poate fi depăşit când autoritatea vamală se află în imposibilitatea de a-l respecta. Într-o astfel de situaţie autoritatea vamală informează solicitantul, anterior expirării termenului, asupra motivelor care justifică depăşirea acestuia, precum şi cu privire la noul termen apreciat ca fiind necesar pentru adoptarea deciziei.
(4) Deciziile adoptate de autoritatea vamală în scris trebuie să menţioneze motivele pe care se întemeiază şi să facă trimitere la dreptul de introducere a unei acţiuni prevăzute în prezentul cod.
Art. 34. – Cu excepţia cazurilor prevăzute de lege, deciziile autorităţii vamale sunt puse în aplicare de la data adoptării.
Art. 35. – (1) O decizie favorabilă persoanei interesate se anulează când a fost luată pe baza unor informaţii eronate sau incomplete şi dacă solicitantul a ştiut sau ar fi trebuit să ştie că informaţiile erau eronate sau incomplete şi această decizie nu ar fi fost luată dacă informaţiile ar fi fost corecte şi complete.
(2) Anularea se comunică de autoritatea vamală persoanei căreia i s-a adresat şi produce efecte de la data adoptării deciziei anulate.
Art. 36. – (1) Prin derogare de la prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, o decizie favorabilă persoanei interesate este revocată sau modificată când, în alte cazuri decât cele menţionate la art. 35, nu au fost sau nu mai sunt îndeplinite una ori mai multe condiţii prevăzute pentru emiterea acesteia.
(2) O decizie favorabilă persoanei interesate poate fi revocată şi când persoana căreia îi este adresată nu îndeplineşte o obligaţie ce îi revine prin această decizie.
(3) Revocarea sau modificarea deciziei se comunică persoanei căreia i se adresează şi produce efecte de la data aducerii la cunoştinţă. În cazuri excepţionale, când interesele legitime ale persoanei o cer, autoritatea vamală poate amâna data aplicării revocării sau modificării. Cazurile excepţionale se vor detalia în regulamentul vamal.

Dispoziţii generale privind drepturile şi obligaţiile persoanelor cu privire la reglementările vamale

de

SECŢIUNEA 1
Dreptul de reprezentare

Art. 31. – (1) În condiţiile prevăzute în prezentul cod, orice persoană îşi poate desemna un reprezentant în relaţia sa cu autoritatea vamală pentru a întocmi actele şi a îndeplini formalităţile prevăzute în reglementările vamale.
(2) Reprezentarea poate fi directă sau indirectă.
(3) În cazul reprezentării directe, reprezentantul acţionează în numele şi pe seama unei alte persoane.
(4) În cazul reprezentării indirecte, reprezentantul acţionează în nume propriu, dar pe seama unei alte persoane.
(5) Reprezentantul trebuie să fie stabilit în România, cu următoarele excepţii:
a) în cazul declarării mărfurilor pentru regimul vamal de tranzit sau admitere temporară;
b) în cazurile când mărfurile sunt declarate cu titlu ocazional, cu condiţia ca autoritatea vamală să considere justificat acest lucru.
(6) Reprezentantul poate fi un comisionar în vamă, în condiţiile prevăzute de regulamentul vamal.
(7) Reprezentantul are obligaţia să declare că acţionează pentru persoana care l-a împuternicit, să specifice dacă reprezentarea este directă sau indirectă şi să fie învestit cu putere de reprezentare.
(8) O persoană care nu declară că acţionează în numele sau pe seama altei persoane ori care declară că acţionează în numele sau pe seama altei persoane fără a fi împuternicită să facă aceasta se consideră că acţionează în nume propriu şi pe contul său.
(9) Autoritatea vamală poate cere oricărei persoane care declară că acţionează în numele sau pe seama altei persoane să facă dovada calităţii şi capacităţii sale de a acţiona ca reprezentant.

Art. 32. – (1) Autoritatea vamală acordă, pe baza criteriilor prevăzute în prezenta secţiune şi, dacă este necesar, după consultarea altor autorităţi competente, statutul de agent economic autorizat oricărui agent economic stabilit în România. Agentul economic autorizat beneficiază de anumite facilităţi în ceea ce priveşte controlul vamal privind securitatea şi siguranţa şi/sau de anumite simplificări prevăzute de reglementările vamale.
(2) Statutul de agent economic autorizat se acordă pe baza următoarelor criterii:
a) lipsa înregistrărilor în baza de date a autorităţii vamale, referitoare la încălcarea reglementărilor vamale de către agentul economic solicitant;
b) un sistem corespunzător de gestiune a înscrisurilor comerciale şi, dacă este cazul, a documentelor de transport, care să permită efectuarea controlului vamal;
c) dovada solvabilităţii financiare, dacă este cazul, şi, când acestea sunt aplicabile, normele corespunzătoare de securitate şi siguranţă legate de gestionarea riscurilor.
(3) Prin regulamentul vamal se stabilesc normele privind:
a) acordarea statutului de agent economic autorizat;
b) eliberarea autorizărilor pentru utilizarea simplificărilor;
c) stabilirea autorităţii vamale care acordă statutul de agent economic autorizat şi care eliberează autorizaţia prevăzută la lit. b);
d) tipul de facilitate şi limitele acesteia, care pot fi acordate în ceea ce priveşte controalele vamale referitoare la securitate şi siguranţă, ţinând cont de regulile referitoare la gestionarea riscurilor;
e) condiţiile în care statutul de agent economic autorizat poate fi suspendat sau retras.

Personalul vamal. Drepturi şi obligaţii

de

Art. 22. – Personalul vamal cuprinde funcţionarii numiţi în funcţia publică în cadrul sistemului instituţional al autorităţii vamale.

Art. 23. – Condiţiile de recrutare, de numire în funcţia publică, de promovare şi evaluare, precum şi de încetare a raportului de serviciu se stabilesc prin legislaţia aplicabilă funcţionarilor publici şi personalului vamal.
Art. 24. – Personalul vamal poartă, în timpul serviciului, uniformă, însemne, ecusoane distincte şi, după caz, echipament de protecţie, care se atribuie gratuit. Modelul şi durata de întrebuinţare ale acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 25. – (1) Personalul vamal îşi exercită atribuţiile în cadrul operaţiunilor de control şi supraveghere vamală numai pe baza legitimaţiilor de serviciu, în care sunt înscrise competenţele conferite prin normele legale.
(2) Organele de poliţie sunt obligate să acorde, la cerere, sprijin autorităţii vamale în exercitarea atribuţiilor care le revin.
Art. 26. – Personalul vamal, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, beneficiază de ocrotirea specială prevăzută de lege pentru ofiţerii de poliţie.
Art. 27. – (1) Personalul vamal care are dreptul de a purta şi a face uz de armă, în conformitate cu normele legale privind regimul armelor şi al muniţiilor, se stabileşte de conducătorul Autorităţii Naţionale a Vămilor, cu aprobarea ministrului finanţelor publice.
(2) Condiţiile în care personalul vamal are dreptul să deţină şi să poarte arme se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 28. – Personalul vamal, indiferent de funcţia deţinută, este obligat să păstreze confidenţialitatea datelor şi a operaţiunilor efectuate, precum şi a oricăror documente, date şi informaţii despre care ia cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi care nu sunt, potrivit legii, informaţii de interes public.
Art. 29. – Personalul vamal este obligat să fie loial instituţiei, să aibă o atitudine corectă şi integră, acţionând cu competenţă şi fermitate pentru prevenirea, combaterea şi sancţionarea încălcării reglementărilor vamale.
Art. 30. – Autoritatea Naţională a Vămilor realizează formarea şi perfecţionarea personalului vamal prin Şcoala de Finanţe Publice şi Vamă, precum şi prin programe de formare specializată în administraţia publică.

Atribuţiile autorităţii vamale

de

Art. 9. – (1) Autoritatea vamală exercită, în cadrul politicii vamale a statului, atribuţiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea controlului vamal al mărfurilor introduse sau scoase din ţară.

(2) Controlul vamal se efectuează la birourile şi punctele vamale de către personalul autorităţii vamale, sub îndrumarea şi controlul direcţiilor regionale vamale şi ale Autorităţii Naţionale a Vămilor.
(3) În cazurile şi condiţiile prevăzute de prezentul cod şi de regulamentul vamal, controlul vamal se poate efectua şi în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (2).
Art. 10. – (1) Autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport şi al mărfurilor, precum şi al bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din ţară.
(2) În cazul în care se refuză prezentarea, autoritatea vamală are dreptul să efectueze controlul vamal din proprie iniţiativă, fără acordul titularului.
(3) Când există indicii temeinice de fraudă, se poate efectua, cu aprobarea şefului biroului vamal, controlul vamal corporal sumar, cu respectarea normelor de igienă şi în încăperi separate, de către persoane de acelaşi sex cu persoana controlată. Se consideră că există indicii temeinice de fraudă în situaţiile când agentul vamal:
a) descoperă în timpul controlului indicii cu privire la existenţa unor mărfuri nedeclarate sau ascunse;
b) deţine informaţii despre intenţia persoanei controlate de a săvârşi contravenţii sau infracţiuni vamale;
c) posedă date că persoana controlată a săvârşit contravenţii sau infracţiuni vamale;
d) constată comportamente neobişnuite din partea persoanei controlate.
(4) Controlul vamal corporal sumar nu are caracterul percheziţiei corporale prevăzute în Codul de procedură penală.
Art. 11. – (1) Autoritatea vamală, când are informaţii cu privire la persoanele care, la trecerea frontierei de stat, ar transporta droguri sau precursori ai acestora ascunşi în corpul lor, poate, pe baza consimţământului acestora, să le supună unui examen de investigare medicală.
(2) În caz de refuz, agentul vamal solicită parchetului în a cărui rază de competenţă se află biroul vamal autorizarea pentru examinarea medicală şi reţinerea persoanei. Rezultatele examinării medicale se prezintă parchetului în scopul aplicării procedurilor penale.
Art. 12. – (1) Personalul vamal este învestit cu exerciţiul autorităţii publice şi are dreptul să conducă la sediul biroului vamal persoanele suspecte de încălcarea reglementărilor vamale, a căror identitate nu a putut fi stabilită în condiţiile legii.
(2) Echipajele mobile ale autorităţii vamale, identificabile prin dotări şi însemne specifice, au dreptul de a opri mijloacele de transport, în vederea verificării respectării reglementărilor vamale, folosind semnale formale specifice. Când conducătorii mijloacelor de transport refuză să oprească, pot fi utilizate pentru imobilizare şi alte modalităţi prevăzute de lege.
(3) În caz de infracţiuni flagrante, personalul vamal are obligaţia să îl înainteze de îndată procurorului pe făptuitor, împreună cu lucrările efectuate şi cu mijloacele de probă.
Art. 13. – (1) Personalul vamal abilitat are dreptul ca, în vederea efectuării controlului vamal în condiţiile legii, să urce la bordul oricăror nave, inclusiv al celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale, precum şi în rada acestora.
(2) Comandantul sau, în absenţa acestuia, secundul navei comerciale ori militare este obligat să primească autoritatea vamală, să o însoţească în timpul controlului şi să îi creeze posibilitatea de a verifica orice loc de pe navă susceptibil de a ascunde mărfuri sau valori supuse reglementărilor vamale.
(3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi aeronavelor comerciale sau militare aflate în aeroporturi, la sosirea ori plecarea din ţară.
Art. 14. – (1) Autoritatea vamală poate controla mărfurile supuse reglementărilor vamale în orice loc s-ar afla pe teritoriul ţării. Pe durata controlului şi a verificărilor efectuate de personalul vamal cu atribuţii în acest domeniu se pot reţine, potrivit legii, de la persoanele fizice şi juridice, documente de orice natură şi pe orice fel de suport, care pot facilita îndeplinirea misiunii de control. Reţinerea documentelor se face pe baza unui proces-verbal.
(2) În acest scop, autoritatea vamală poate:
a) verifica, în condiţiile legii, clădiri, depozite, terenuri, mijloace de transport susceptibile de a transporta mărfuri supuse unui regim vamal sau care ar trebui supuse unui regim vamal, precum şi orice alte obiective;
b) preleva, în condiţiile legii, probe pe care le analizează în laboratoarele proprii sau agreate, în vederea identificării şi expertizării mărfurilor;
c) efectua investigaţii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sunt semnalate situaţii de încălcare a reglementărilor vamale;
d) desfăşura activităţile necesare pentru gestionarea riscurilor;
e) exercita controlul ulterior la sediul agenţilor economici asupra schimbului de mărfuri dintre România şi alte ţări, în scopul verificării respectării reglementărilor vamale;
f) identifica, pe bază de documente, persoanele care se află în raza de activitate a biroului vamal, precum şi persoanele care au legătură cu mărfurile şi se află în locurile verificate potrivit lit. a);
g) participa, în condiţiile legii, la realizarea livrărilor supravegheate;
h) coopera direct cu alte instituţii centrale române sau cu administraţii vamale străine, în condiţiile legii şi cu respectarea obligaţiilor ce decurg din convenţiile şi înţelegerile la care România este parte;
i) culege, prelucra şi utiliza informaţii specifice necesare pentru prevenirea şi combaterea încălcării reglementărilor vamale, inclusiv prin gestionarea, potrivit legii, a unor baze de date privind schimbul de mărfuri.
Art. 15. – Pentru efectuarea controlului vamal al mărfurilor şi, când este cazul, instituţiile şi orice alte persoane au obligaţia să pună la dispoziţie autorităţii vamale, fără plată, datele şi informaţiile pe care le deţin referitoare la acele mărfuri. Aceste date şi informaţii se transmit, în scris sau înregistrate pe alt suport material compatibil, în termenul solicitat.
Art. 16. – (1) Organele poştale sunt obligate să prezinte pentru control, autorităţii vamale aflate în incinta oficiului poştal, coletele şi trimiterile poştale internaţionale, cu respectarea normelor poştale.
(2) În exercitarea atribuţiilor de control, autoritatea vamală nu poate să aducă atingere secretului corespondenţei şi trimiterilor poştale.
Art. 17. – (1) Autoritatea vamală îşi exercită atribuţiile pe întreg teritoriul vamal al României, în condiţiile stabilite prin prezentul cod.
(2) Organele de poliţie şi alte autorităţi publice ce au, potrivit legii, competenţe în domeniul controlului fiscal, al circulaţiei şi utilizării mărfurilor pe teritoriul vamal al României sunt obligate să anunţe de îndată autoritatea vamală cea mai apropiată când constată încălcări ale reglementărilor vamale şi să depună la aceasta mărfurile care au făcut obiectul acelor încălcări, precum şi documentele doveditoare.
Art. 18. – (1) În scopul prevenirii încălcării reglementărilor vamale, se instituie o zonă specială de supraveghere vamală, cuprinsă între limita exterioară a mării teritoriale şi frontiera de stat, precum şi o fâşie de 30 km în interiorul frontierei de stat.
(2) În zona specială de supraveghere vamală autoritatea vamală efectuează şi alte acţiuni specifice, prin înfiinţarea de posturi de supraveghere vamală, permanente sau temporare, fixe ori mobile. Totodată, realizează controale inopinate, urmăreşte şi identifică persoanele suspectate de încălcarea reglementărilor vamale.

Art. 19. – Autoritatea Naţională a Vămilor şi direcţiile regionale vamale exercită coordonarea, îndrumarea şi controlul efectuării operaţiunilor realizate de birourile vamale, asigurând aplicarea uniformă a reglementărilor vamale.
Art. 20. – Birourile vamale efectuează operaţiunile de control şi supraveghere vamală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de reglementările vamale.
Art. 21. – Autoritatea vamală comunică, în condiţiile legii, la cererea ministerelor şi a altor instituţii centrale, precum şi a Băncii Naţionale a României, date privind operaţiunile vamale care le sunt necesare pentru îndeplinirea atribuţiilor lor prevăzute de lege.

Structura organizatorică a autorităţii vamale

de

Art. 5. – (1) Activitatea autorităţii vamale se exercită prin:

a) Autoritatea Naţională a Vămilor;
b) direcţiile regionale vamale;
c) birourile vamale.
(2) În cadrul birourilor vamale se pot înfiinţa puncte vamale.
Art. 6. – (1) Autoritatea Naţională a Vămilor este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, finanţat de la bugetul de stat, care se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Organizarea şi funcţionarea acesteia se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Autoritatea vamală are o siglă ale cărei caracteristici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(3) Salarizarea, precum şi drepturile şi îndatoririle personalului vamal sunt cele prevăzute de lege pentru funcţionarii publici şi de Statutul personalului vamal.
(4) Funcţiile generale şi specifice utilizate în Autoritatea Naţională a Vămilor, în direcţiile regionale vamale, în birourile şi în punctele vamale se stabilesc prin lege.
Art. 7. – (1) Direcţiile regionale vamale şi birourile vamale sunt unităţi subordonate Autorităţii Naţionale a Vămilor.
(2) Deschiderea de noi birouri vamale de frontieră sau închiderea celor existente se face prin hotărâre a Guvernului.
(3) Direcţiile regionale vamale, birourile vamale de interior şi punctele vamale se înfiinţează prin decizie a Autorităţii Naţionale a Vămilor.
Art. 8. – Autoritatea vamală îşi desfăşoară activitatea în sedii proprii sau, când acest lucru nu este posibil, în spaţii date în folosinţă gratuită de către deţinătorii legali.

Codul Vamal – Dispoziţii generale

de

CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare şi definiţii

Art. 1. – (1) Reglementările vamale cuprind prezentul cod, regulamentul de aplicare a acestuia, precum şi alte acte normative care conţin prevederi referitoare la domeniul vamal.
(2) Codul vamal se aplică schimbului de mărfuri şi bunuri dintre România şi alte ţări, fără a aduce atingere reglementărilor speciale prevăzute în alte domenii.
Art. 2. – (1) Reglementările vamale se aplică în mod uniform pe întreg teritoriul vamal al României, în măsura în care nu există dispoziţii contrare prevăzute în acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte.
(2) Introducerea sau scoaterea din ţară a mărfurilor, a mijloacelor de transport şi a oricăror alte bunuri este permisă numai prin punctele de trecere a frontierei de stat.
(3) În punctele de trecere a frontierei de stat şi pe teritoriul ţării sunt organizate birouri vamale care funcţionează potrivit legii.
(4) La trecerea frontierei de stat, mărfurile, mijloacele de transport şi orice alte bunuri sunt supuse controlului vamal şi aplicării reglementărilor vamale numai de autoritatea vamală.
Art. 3. – (1) Teritoriul vamal al României cuprinde teritoriul statului român, delimitat de frontiera de stat a României, precum şi marea teritorială a României, delimitată conform normelor dreptului internaţional şi legislaţiei române în materie.
(2) Teritoriul vamal al României include şi spaţiul aerian al teritoriului ţării şi al mării teritoriale.
Art. 4. – În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
1. persoană – persoană fizică sau juridică; în această definiţie se încadrează şi o asociaţie de persoane fizice care, deşi nu are personalitate juridică, este recunoscută de lege;
2. persoană stabilită în România – o persoană fizică cu domiciliul ori cu reşedinţa în România sau o persoană juridică care are sediul social, sediul central sau sediul permanent în România ori asociaţia de persoane prevăzută la pct. 1 cu sediul în România;
3. autoritate vamală – autoritate învestită, în principal, cu aplicarea reglementărilor vamale;
4. birou vamal – unitate a autorităţii vamale în care pot fi îndeplinite, în totalitate sau în parte, formalităţile prevăzute în reglementările vamale;
5. birou vamal de intrare – biroul vamal desemnat de autoritatea vamală conform reglementărilor vamale, către care mărfurile introduse pe teritoriul vamal al României trebuie să fie dirijate fără întârziere şi la care acestea sunt supuse controalelor corespunzătoare la intrare, destinate analizei de risc;
6. birou vamal de import – biroul vamal desemnat de autoritatea vamală conform reglementărilor vamale, la care trebuie să fie îndeplinite formalităţile vamale şi controlul corespunzător destinat evaluării riscurilor, pentru a da o destinaţie vamală mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al României;
7. birou vamal de export – biroul vamal desemnat de autoritatea vamală, conform reglementărilor vamale, la care trebuie să fie îndeplinite formalităţile vamale şi controlul corespunzător destinat evaluării riscurilor, pentru a da o destinaţie vamală mărfurilor care ies de pe teritoriul vamal al României;
8. birou vamal de ieşire – biroul vamal desemnat de autoritatea vamală, conform reglementărilor vamale, la care mărfurile trebuie să fie prezentate înainte de a ieşi de pe teritoriul vamal al României şi unde acestea sunt supuse controlului vamal de ieşire destinat analizei de risc;
9. decizie – orice act oficial al autorităţii vamale privind reglementările vamale, referitor la un anumit caz, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane identificate ori identificabile, inclusiv informaţiile tarifare obligatorii şi informaţiile obligatorii în materie de origine;
10. statut vamal – statutul unei mărfi ca fiind marfă românească sau străină;
11. mărfuri româneşti:
a) mărfuri obţinute în întregime pe teritoriul vamal al României, cu respectarea condiţiilor de origine prevăzute în prezentul cod, care nu încorporează mărfuri importate din alte ţări. Mărfurile obţinute din mărfuri plasate sub un regim suspensiv nu se consideră a avea statut de marfă românească în cazurile de importanţă economică specială determinate prin regulamentul vamal;
b) mărfuri importate care au fost puse în liberă circulaţie;
c) mărfuri obţinute pe teritoriul vamal al României fie din mărfurile prevăzute la lit. a) şi b), fie din mărfurile prevăzute la lit. b);
12. mărfuri străine – altele decât cele definite la pct. 11; mărfurile româneşti îşi pierd statutul vamal când sunt scoase de pe teritoriul vamal al României;
13. datorie vamală – obligaţia unei persoane de a plăti cuantumul drepturilor de import sau de export;
14. drepturi de import:
a) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la importul de mărfuri;
b) taxele agricole şi alte taxe la import introduse prin reglementările privind politica agricolă sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacă este cazul;
15. drepturi de export:
a) taxele vamale şi taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale de plătit la exportul mărfurilor;
b) taxele agricole şi alte taxe la export introduse prin reglementările privind politica agricolă sau prin reglementările specifice aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole, dacă este cazul;
16. debitor – orice persoană obligată să achite datoria vamală;
17. supraveghere vamală – orice acţiune a autorităţii vamale pentru asigurarea respectării reglementărilor vamale şi, când este cazul, a altor dispoziţii aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală;
18. control vamal – acte specifice efectuate de autoritatea vamală pentru a asigura aplicarea corectă a reglementărilor vamale şi a altor dispoziţii legale privind intrarea, ieşirea, tranzitul, transferul şi destinaţia finală ale mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României şi alte ţări, inclusiv staţionarea mărfurilor care nu au statutul de mărfuri româneşti; aceste acte pot să includă verificarea mărfurilor, a datelor înscrise în declaraţie, existenţa şi autenticitatea documentelor electronice sau scrise, examinarea evidenţelor contabile ale agenţilor economici şi a altor înscrisuri, controlul mijloacelor de transport, controlul bagajelor şi al altor mărfuri transportate de sau aflate asupra persoanelor, precum şi efectuarea de verificări administrative şi alte acte similare;
19. destinaţie vamală a mărfurilor:
a) plasarea mărfurilor sub un regim vamal;
b) introducerea mărfurilor într-o zonă liberă sau antrepozit liber;
c) reexportul acestora în afara teritoriului vamal al României;
d) distrugerea mărfurilor;
e) abandonarea mărfurilor în favoarea statului;
20. regim vamal:
a) punerea în liberă circulaţie;
b) tranzitul;
c) antrepozitarea vamală;
d) perfecţionarea activă;
e) transformarea sub control vamal;
f) admiterea temporară;
g) perfecţionarea pasivă;
h) exportul;
21. declaraţie vamală – actul cu caracter public, prin care o persoană manifestă, în formele şi modalităţile prevăzute în reglementările vamale, voinţa de a plasa mărfurile sub un anumit regim vamal;
22. declarant – persoana care întocmeşte declaraţia vamală în nume propriu sau persoana în numele căreia se face o declaraţie vamală;
23. prezentarea mărfurilor în vamă – reprezintă înştiinţarea autorităţii vamale, în modalitatea prevăzută de lege, despre sosirea mărfurilor la biroul vamal sau în orice alt loc desemnat ori aprobat de autoritatea vamală;
24. liber de vamă – acţiune prin care autoritatea vamală lasă la dispoziţia titularului declaraţiei vamale mărfurile vămuite în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate;
25. titularul regimului – persoana în numele căreia s-a făcut declaraţia vamală sau persoana căreia i-au fost transferate drepturile şi obligaţiile persoanei menţionate anterior în privinţa regimului vamal;
26. titularul autorizaţiei – persoana căreia i s-a eliberat o autorizaţie;
27. risc – probabilitatea producerii, la intrarea, ieşirea, tranzitul, transferul şi destinaţia finală ale mărfurilor care circulă între teritoriul vamal al României şi alte ţări şi la staţionarea mărfurilor care nu au statutul de mărfuri româneşti, a unui eveniment care fie:
a) împiedică aplicarea corectă a reglementărilor legale, fie
b) compromite interesele financiare ale României, fie
c) constituie o ameninţare pentru securitatea şi siguranţa României, pentru sănătatea publică, pentru mediu sau pentru consumatori;
28. gestionarea riscurilor – determinarea sistematică a riscurilor şi punerea în practică a tuturor măsurilor necesare pentru a limita expunerea la riscuri; acest termen include activităţi de genul colectării de date şi de informaţii, analizării şi evaluării riscurilor, recomandării şi adoptării de măsuri, precum şi controlul şi evaluarea periodică ale procesului şi ale rezultatelor sale, pe bază de surse şi de strategii naţionale şi internaţionale.

Drept ecologic

de

Caracteristica generală a interacţiunii dintre societate şi natură. Noţiuni şi termeni ecologo-juridici.

Formele de interacţiune dintre societate şi natură, dezvoltarea lor la etapa actuală.

Ecologie. Ecologia socială şi juridică. Mediul înconjurător. Obiectele naturale. Resursele naturale.Fondual ariilor naturale protejate de stat.

Criza ecologică. Problemele menţinerii echilibrului ecologic.

Poluarea şi degradarea mediului natural. Epuizarea resurselor naturale şi consecinţele acesteia.

Problemele ecologice principale de nivel internaţional, regional (transfrontier) şi naţional şi căile de depăşire a acestora.

Drepturile şi obligaţiunile ecologice ale cetăţenilor şi ONG-lor

Noţiunea şi categoriile de drepturi ecologice ale cetăţenilor şi ONG-lor reglementare de legislaţia Republicii Moldova.

Drepturile ecologice reglementate de legislaţia internaţională de mediu. Metodele de apărare a drepturilor ecologice ale cetăţenilor şi ONG-lor. Obligaţiunile ecologice ale cetăţenilor.

Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului ecologic

Apariţia şi dezvoltarea dreptului ecologic la etapa actuală.

Funcţiile ecologice a statului şi dreptului. Politica ecologică a statului.

Raporturile juridice ecologice. Normele juridice ecologice.

Noţiunea dreptului ecologic ca ramură de drept. Corelaţia dintre dreptul ecologic şi alte ramuri de drept.

Principiile dreptului ecologic.

Metodele de reglementare a raporturilor juridice ecologice. Sistemul dreptului ecologic.

Izvoarele dreptului ecologic

Apariţia şi dezvoltarea legislaţiei ecologice. Noţiunea şi particularităţile şi clasificarea izvoarelor dreptului ecologic.

Bazele constituţionale ale legislaţiei ecologice. Legile Republicii Moldova – izvoare ale dreptului ecologic. Acte subordonate legilor – izvoare ale dreptului ecologic. Normele ecologizate ale altor ramuri de drept.

Importanţa practicii judiciare la reglementarea raporturilor ecologice.

Dreptul de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale

Noţiunea şi particularităţile dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

Fondurile resurselor naturale – obiecte ale dreptului de proprietate.

Subiectele dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

Conţinutul dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

Formele şi metodele de apărare a dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

Dreptul de beneficiere obiectelor asupra naturii şi resurselor naturale

Noţiunea, particularităţile şi tipurile dreptului de beneficiere asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale. Particularităţile gestionării resurselor naturale.

Principiile dreptului de beneficiere asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

Obiectele dreptului de beneficiere.

Subiectele dreptului de beneficiere.

Conţinutul dreptului de beneficiere.

Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Temeiurile de apariţie, modificare şi stingere a dreptului de beneficiere.

Administrarea de stat în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale

Noţiunea, funcţiile şi metodele de administrare în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale.

Sistemul organelor administrării de stat în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale.

Cadastrele resurselor naturale, noţiunea, tipurile, conţinutul, importanţa juridică.

Particularităţile mecanismului economic de gestionare a resurselor naturale.

Normarea şi standardizarea calităţii mediului.

Competenţa Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale.

Reglementarea juridică a expertizei ecologice şi evaluării impactului asupra mediului înconjurător. Controlul ecologic.

Expertiza ecologică: noţiune, principii, categorii, mod de efectuare.

Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

Controlul ecologic: noţiune, scopuri, forme şi mod de efectuare.

Atribuţiile inspectorului de stat pentru ecologie.

Reglementarea juridică a auditului ecologic.

Reglementarea juridică a monitoringului ecologic.

Răspunderea ecologico – juridică

Noţiunea şi particularităţile răspunderii ecologico – juridice.

Noţiunea, componenţa şi tipurile contravenţiilor ecologice. Prejudiciul cauzat mediului – element important a contravenţiilor ecologice.

Formele răspunderii ecologico – juridice: penală contravenţională, civilă, materială (de taxă) specială.

Formele juridice de recuperare a prejudiciului economic şi ecologic cauzat mediului înconjurător.

Locul şi rolul organelor de ocrotire a normelor de drept în combaterea contravenţiilor ecologice.

Regimul juridic de utilizare şi protecţie a terenurilor

Pămîntul – element al mediului, obiect de folosire şi protecţie. Fondul funciar.

Scopurile şi sarcinile de protecţie a terenurilor.

Măsurile juridice de protecţie calitativă şi cantitativă a terenurilor.

Stimularea economică a folosirii raţionale şi protecţiei terenurilor.

Regimul special de protecţie a terenurilor de calitate superioară şi celor irigate.

Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei funciare.

Regimul juridic de utilizare şi protecţie a subsolului

Subsolul ca obiect de protecţie şi utilizare.

Noţiunea şi componenţa fondului de stat al subsolului.

Codul subsolului al Republici Moldova.

Administrarea fondului subsolului. Clasificarea zăcămintelor minerale utile şi importanţa ei juridică.

Cadastrul de stat al manifestărilor de zăcăminte minerale utile şi al obiectivelor din subteran.

Dreptul de beneficiere asupra subsolului. (Noţiunea, tipurile, obiecte, subiecte, temeiurile de apariţie şi stingere).

Autorizarea prin licenţă a folosirii subsolului. Regimul juridic al terenurilor fondului subsolului.

Protecţia juridică a subsolului.

Controlul şi supravegherea protecţiei şi utilizării subsolului.

Răspunderea juridică pentru nereaspectarea legislaţiei subsolului.

Regimul juridic de protecţie şi utilizare a apelor

Apele ca obiect de protecţie şi utilizare.

Noţiunea şi componenţa fondului de stat al apelor.

Normele juridice şi raporturile juridice acvatice. Codul apelor al Republicii Moldova.

Administrarea Fondului apelor.

Cadastrul de stat al apelor. Schemele de utilizare şi protecţie a apelor.

Dreptul de beneficiere a apelor: noţiunea, tipuri, subiecte, obiecte. Ordinea de atribuire în folosinţă a apelor. Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor acvatici.

Regimul juridic al zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă.

Protecţia juridică a apelor, contra poluării, epuizării şi degradării. Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei apelor.

Regimul juridic de protecţie şi utilizare a fondului forestier

Pădurile – obiect de protecţie şi utilizare.

Fondul forestier şi componenţa lui.

Normele juridice şi raporturile juridice silvice. Codul silvic al Republicii Moldova.

Evidenţa de stat a pădurilor. Cadastrul silvic de stat.

Clasificare pădurilor în grupe şi categorii funcţionale.

Administrarea fondului forestier. Amenajările silvice.

Dreptul de beneficiere a fondului forestier: noţiunea, subiectele, obiectele, temeiurile de apariţie şi stingere.

Protecţia juridică a fondului forestier.

Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei silvice.

Regimul juridic de utilizare şi protecţie a regnului animal

Regnul animal ca obiect de utilizare şi protecţie.

Fondul de stat al regnului animal.

Legislaţia privind protecţia regnului animal.

Administrarea activităţilor ce ţin de protecţia şi utilizarea regnului animal.

Cadastrul regnului animal.

Dreptul de beneficiere a regnului animal: noţiunea, subiectele, obiectele, temeiurile de apariţie şi stingere.

Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

Reglementarea juridică a vînatului şi piscuitului: noţiunea, tipurile. Recuperarea prejudiciului cauzat regnului animal prin vînat şi pescuit în mod ilegal.

Măsurile juridice de protecţie a regnului animal. Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei regnului animal.

Protecţia juridică a aerului atmosferic.

Aerul atmosferic ca obiect de protecţie.

Legislaţia privind aerul atmosferic.

Măsurile juridice de protecţie a aerului atmosferic. Evidenţa de stat a influenţei negative asupra aerului atmosferic.

Normarea calităţii aerului atmosferic: limitele admisibile de evacuare în atmosferă a substanţelor nocive. Concentraţia maximă admisibilă a poluanţilor din atmosferă. Limitele admisibile de influenţă asupra aerului atmosferic.

Controlul stării aerului atmosferic.

Răspunderea pentru nerespectarea legislaţiei privind protecţia aerului atmosferic.

Regimul juridic al Fondului ariilor naturale protejate de stat

Noţiunea, clasificarea şi funcţiile ariilor naturale protejate de stat.

Regimul juridic al rezervaţiilor ştiinţifice.

Regimul juridic al monumentelor naturii.

Regimul juridic al ariilor naturale care sunt în proces de organizare.

Regimul juridic al celorlalte arii naturale incluse în clasificare Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii.

Arii naturale neincluse în clasificare UICN.

Protecţia internaţională a mediului înconjurător

Noţiunea şi obiectele protecţiei internaţionale a mediului înconjurător.

Izvoarele protecţiei internaţionale a mediului.

Harta internaţională a naturii.

Organizaţiile internaţionale ale protecţiei mediului înconjurător.

Conferinţele internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător.

Normele juridice internaţionale de protecţie a spaţiului cosmic, aerian, a oceanului mondial, a vegetaţiei şi regnului animal.

Dreptul vamal – ramura de drept

de

Notiune de drept vamal. Obiectul si metoda de reglamentare a dreptului vamal. Raportul juridic de drept vamal. Elementele specifice ale raportului juridic de drept vamal. Raportul juridic de impunere.

Situarea dreptului vamal in contextul altor ramuri de drept: drept constitutional, drept administrativ, drept fiscal, drept financiar, drept comercial, drept al comertului international, drept al mediului inconjurator, drept al concurentei, drept comunitar.

Subiectele dreptului vamal. Actiunea legislatiei vamale in timp si spatiu. Persoanele fizice si juridice, birourile vamale, brokerii vamali, transportatorii vamali.

Izvoarele dreptului vamal. Concept. Izvoarele materiale si formale. Locul si rolul tratatelor internationale.

Obiectul de studiu al dreptului vamal. Sistema dreptului vamal. Conceptii. Elementele constitutive.

Politica vamala si activitatea vamala in Republica Moldova.

Notiunea continutul si structura activitatii vamale in Republica Moldova.

Politica vamala-parte componenta a politicii fiscal-comerciale. Conceptul de politica vamala. Rolul si importanta sistemului vamal in economiile contemporane. Conceptul de sistem vamal. Rolul si importanta sistemului vamal in economiile contemporane.

Notiunea si obiectivele organizarii activitatii vamale. Subiectele, fazele de conducere a sistemului vamal.

Impunerea – instrument principal in aplicarea politicii vamale.

Acordarea preferintelor vamale la import. Concesii tarifare. Contingente tarifare.

Organele vamale ale Republicii Moldova.

Notiunea si statutul juridic al organelor vamale. Notiunea si caracteristica sistemului organelor vamale ale Republicii Moldova.

Sistema organelor vamale a Republicii Moldova. Departamentul Controlului vamal. Birourile vamale interne si de frontiera. Posturile vamale. Directiile principale ale organizarii si conducerii activitatii vamale.

Functiile organizarii si conducerii activitatii vamale. De prognozare, de planuire, evidenta si control, de cooperare cu organele de drept, de conducere a activitatii financiare si administrative.

Esenta si continutul procedurii organizarii activitatii vamale. Drepturile si obligatiile, atributiile Departamentului Vamal.

Atributiile organelor vamale. Aspectele juridice in sfera activitatii vamale.

Serviciul in organele vamale.

Notiunea si principiile organizarii serviciului in organele vamale.

Conferirea gradelor speciale. Termenul de detinere a gradelor speciale.

Drepturile si obligatiile colaboratorilor organelor vamale. Conditiile serviciului in organele vamale. Angajarea in serviciu in organele vamale.

Protectia sociala a colaboratorilor organelor vamale. Sistema organelor vamale in Republica Moldova. Rolul si importanta in realizarea activitatii vamale.

Reglamentarea juridica a trecerii marfurilor, mijloacelor de transport si mijloacelor banesti peste frontiera vamala a Republicii Moldova.

Principii generale de trecere a marfurilor si mijloacelor banesti peste frontiera vamala a Republicii Moldova. Regimul vamal acordat marfurilor deplasate peste frontiera vamala a Republicii Moldova.

Trecerea frontierei vamale cu mijloace transport. Principii generale de aplicare a Conventiei TIR. Inlesnirile si facilitatile acordate la transportarea incarcaturilor cu aplicarea Carnetului TIR. Procedura completarii si eliberarii Carnetului TIR. Asociatia emitenta si garanta. AITA.

Regimul juridic al bunurilor ce apartin persoanelor fizice. Trecerea peste frontiere vamale a marfurilor, valutei, obiectelor de valoare, bunurilor mostenite, si in cazul schimbarii locului de trai permanent. Trecerea peste frontiera vamala a marfurilor in scop de comercializare si alte activitati de producere. Autorizarea trecerii peste frontiere vamale a R.M..

Autorizarea trecerii peste frontiera vamala.

Reglamentarea tarifara si netarifara a activitatii de comert exterior.

Reglementarea de stat a activitatii comerciale externe. Metodele reglementarii de stat. Reglamentarea tarifara. Reglamentarea netarifara. Licentierea. Cotarea. Certificarea. Interdictiile la import – export.

Notiunea nomenclatorului marfar, rolul nomenclatorului marfar si clasificarea tarifara a marfurilor. Sistemele clasice de clasificare a nomenclatorului de marfuri. Nomenclatorul de marfuri a RM. Tariful vamal de import a Republicii Moldova. Tarifele vamale in practica internationala.

Controlul importului. Promovarea cooperarii economice internationale. Incurajarea si controlul exportului si importului de capital. Asigurarea echilibrului balantei platilor externe. Difinitie si clasificarea tarifului vamal.

Cadrul international care reglamenteaza principiile de functionarea a tarifelor vamale. Norme internationale privind folosirea tarifelor vamale. Tariful vamal de import a R.M.. Sistemul armonizat de descriere si codificare a marfurilor.

Instrumente de tehnica vamala si tarifara practicate de tarile care folosesc tarife vamale.

Taxa vamala.

Notiunea si natura juridica a taxei vamale.

Notiunea de impozit. Caracteristicile sale.

Functia taxei vamale. Clasificarea taxelor vamale. Aminarea si esalonarea platii taxei vamale.

Procedura de instituire a sistemului de marcare cu timbre de acciz. Accizele. Obiectele si subiectele. Procedura incasarii accizelor.

Taxa pe valoare adaugata. Obiectul si subiectele impunerii. Cota de calcul TVA. Procedura aplicarii si perceperii taxei pentru proceduri vamale.

Efectele generale ale aplicarii taxelor vamale asupra importurilor. Functia taxei vamale ca instrument fiscal. Functia taxei vamale ca instrument de politica comerciala. Calculul taxelor vamale. Procedura de incasare.

Vamuirea.

Principii generale privind perfectarea actelor vamale. Operatiuni prealabile. Depozitul provizoriu. Declararea marfurilor si obiectelor. Obligatiile declarantului vamal.

Intocmirea, acceptarea si validarea Declaratiei vamale in detaliu. Procedura completarii si inregistrarii declaratiei vamale. Efectele acceptarii si inregistrarii a unei declaratii. Etapele de vamuire a marfurilor. Lista documentelor necesare pentru acordarea liberului de vama. Autorizarea trecerii peste frontiera vamala si acordarea liberului de vama. Intocmirea, modificarea si anularea declaratiei vamale. Principii generale de perfectare a actelor vamale sub acoperirea Carnetului TIR.

Inspectia inainte de expeditie. Pacticile interne si straine.

Brokerul vamal.

Principiile generale ale statisticii vamale. Izvoarele statisticii vamale. Metodele prelucrarii datelor statistice in dreptul vamal.

Controlul vamal.

Notiunea esenta si continutul controlului vamal. Obiectivele principale ale organizarii controlului vamal. Procedura efectuarii controlului vamal de catre organele vamale. Componenta serviciului de graniceri in domeniul controlului marfar, a unitatilor de transport

Directiile principiile de organizare a controlului vamal. Controlul marfar, selectiv, corporal, documentar.

Particularitati esentiale ale controlului vamal. Marfurile si mijloacele de transport supuse controlului vamal obligatoriu.

Formele controlului vamal. Controlul vamal al bunurilor si mijloacelor de transport.

Controlul vamal al valorilor valutare. Expertiza vamala.

Controlul vamal corporal. Livrarile controlate.

Inlesnirile vamale acordate la controlul vamal.

Supravegherea vamala. Supravegherea vamala efectuata de Departamentul Vamal al RM.

Drepturile si obligatiile declarantilor si organele vamale.

Regimurile vamale.

Notiune si tipurile regimurilor vamale. Alegerea si renuntarea la regimul vamal. Marfurile si obiectele care nu se supun nici unui regim vamal.

Importul pentru circulatia libera. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Autorizarea regimului vamal. Procedura de vamuire.

Reimportul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Tranzitul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Depozitul vamal. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Magazinul duty free. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Admiterea temporara. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Termenul de admitere temporara.

Zona libera. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Regimul fiscal, vamal, valutar. Organizarea si functionarea Zonelor Economice Libere.

Perfectionarea pasiva. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Exportul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Reexportul. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim. Conditiile de restituire a drepturilor de import.

Nimicirea si renuntarea in folosul statului. Conditiile plasarii marfurilor sub acest tip de regim.

Metodele de stabilire a valorii marfurilor.

Sistemele de determinare a valorii in vama a marfurilor.

Metodele de determinare a valorii in vama a marfii si modul de aplicare a lor. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa respectiva ori in baza pretului efectiv platit sau de platit. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa identica.

Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii tranzactiei cu marfa similara. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza costului unitar al marfii. Metodele de determinare a valorii in vama a marfii in baza valorii calculate a marfii.

Metoda de rezerva. Drepturile si obligatiile declarantilor si a organelor vamale la stabilirea valorii in vama a marfurilor. Reglementari internationale privind evaluarea vamala a marfurilor.

Raspunderea juridica in dreptul vamal

Notiunea si tipurile raspunderii in dreptul vamal

Contraventiile vamale si raspunderea pentru savarsirea lor (sanctiunile).

Infractiunea de contrabanda.

Aspecte procedurale ale raspunderii in dreptul vamal.

Actele de procedura

Cercetarea cazului de contraventie vamala. Atacarea deciziei organului vamal asupra cazului de contraventie vamala.

Executarea deciziei organului vamal privid aplicarea de sanctiuni pentru contraventie vamala.

Atacarea deciziilor, actiunilor sau inactiunii organelor vamale si ale colaboratorilor vamali.

Calea administrativa si judiciara de atac a deciziilor, actiunilor sau inactiunii organelor vamale si ale colaboratorilor vamali.

Originea mărfurilor

Criterii de determinare a tarilor de origine a mărfii.

Certificatul de origine a mărfurilor. Rolul certificatului de origine la vamuirea marfurilor. Forma certificatelor. Procedura eliberarii certificatelor de origine.

Regulile privind definirea notiunii de produse originare.

Reguli de origine particulare.

Acordarea preferintelor vamale la import.

Anularea cererii ca netimbrata. Stabilirea cuantumului taxei de timbru. Consecinte. Conditiile anularii cererii ca netimbrata.

de

Odata cu citarea partilor, instantele au obligatia de a le incunostiinta si despre taxele de timbru ce trebuiesc achitate.

Ca atare, nu se poate dispune anularea ca netimbrata a actiunii sau a caii de atac, cata vreme nu exista dovezi despre anuntarea partii cu privire la obligatia de timbrare si la cuantumul acesteia.

Prin sentinta civila nr. 3447 bis din 13 mai 1997, Judecatoria Arad a admis in parte actiunea intentata de reclamanta B.A. impotriva paratului G.D., constatand ca partile sunt mostenitori acceptanti – legatari universali – in cota de 1 ai succesiunii ramase de pe urma defunctului V.A., data deschiderii succesiunii fiind la 7 iulie 1992.

Au fost stabilite bunurile ce compun masa partajabila si s-a dispus anularea certificatului de mostenitor nr. 89/1993, emis de fostul Notariat de Stat Arad, fiind disjunsa cererea avand ca obiect sistarea indiviziunii, pentru a carui solutionare s-a fixat termen de judecata la 10 iunie 1997.
Apelul declarat in cauza de paratul G.D. a fost anulat ca netimbrat de Tribunalul Arad, prin decizia civila nr. 1056 din 5 decembrie 1997.
S-a retinut ca la prima zi de infatisare – 4 noiembrie 1997 – instanta a pus in vedere paratului sa achite taxa de timbru pana la urmatorul termen de judecata – 5 decembrie 1997 -, insa aceasta obligatie legala nu a fost indeplinita, situatie in care s-a procedat la aplicarea prevederilor art. 20 pct. 3 din Legea nr. 146/1997, apelul fiind anulat ca netimbrat.
Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de parat, a casat decizia civila recurata si a trimis cauza aceleiasi instante, Tribunalul Arad, spre rejudecarea apelului.
Astfel, la termenul de judecata din 4 noiembrie 1997, instanta a pus in vedere apelantului sa achite numai o taxa de 1500 lei timbru judiciar si sa depuna – pentru urmatorul termen – un calcul al sumei datorate ca taxa judiciara de timbru.

La termenul fixat, paratul a lipsit, iar apelul a fost anulat ca netimbrat.
Potrivit prevederilor Legii nr. 146/1997, actiunile si cererile in justitie evaluabile in bani sunt supuse taxelor judiciare de timbru la valoare, iar cererile pentru exercitarea cailor de atac se timbreaza cu 50% din valoarea initiala.
De asemenea, partilor le revine obligatia de a achita si timbrul judiciar instituit prin Ordonanta Guvernului nr. 32 din 18 august 1995, astfel cum a fost aprobata si modificata ulterior prin Legea nr. 106/1995 si Legea nr. 123/1997.
In principiu, taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar se platesc anticipat.

Instantele au insa obligatia sa instiinteze partile odata cu citarea lor, despre taxele de timbru ce trebuie achitate. Rezulta deci ca atunci cand nu exista dovada instiintarii partii de a-si timbra apelul si nici cu privire la suma de plata, iar din incheierea de Sedinta se constata ca partea s-a prezentat personal la un termen de judecata, dar nu i s-a pus in vedere cuantumul taxei judiciare de timbru, ci numai obligatia de a efectua personal calculul acesteia, apelul nu poate fi anulat ca netimbrat.

Curtea de Apel Timisoara, decizia sectiei civile nr. 896 din 12 mai 1998

Contestarea taxei de timbru stabilita de instanta

de

Daca una din parti contesta taxa de timbru stabilita de instanta, potrivit art. 24 alin. 4 din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciara de timbru si art. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, trebuie sa se dea posibilitate acesteia sa se adreseze cu contestatie la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de reclamantii L.V., L.D. si L.A. si a casat decizia civila nr. 1216 din 9 septembrie 1998 pronuntata de Tribunalul Arad cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instanta.

Pentru a hotarii astfel, instanta a retinut ca daca apelantii au contestat cuantumul taxei judiciare de timbru stabilita de instanta, dupa ce aceasta a pus in vedere apelantilor sa faca minuta timbrarii si sd timbreze, iar acestia au achitat taxa calculata de ei, instanta trebuia sa dea posibilitate apelantilor sa se adreseze cu contestatia formulata organelor financiare, conform art. 24 alin. 4 din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciara de timbru si art. 5 din Normele metodologice de aplicare a acesteia.

Anuland apelul ca insuficient timbrat, tribunalul a pronuntat o hotarare casabila in raport cu dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 312 alin. 2 C. pr. civ.

Curtea de Apel Timisoara, decizia sectiei civile nr. 3276 din 16 decembrie 1998

Cerere reconventionala depusa dupa dezbateri. Consecinte

de

Instanta nu poate solutiona cererea reconventionara depusa dupa dezbaterea cauzei in fond, fiind obligata sa redeschida dezbaterile, pentru a o pune in discutia partilor, in caz contrar se incalca principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de reclamanta V. A. impotriva deciziei civile nr. 1604 din 16 iunie 1998 pronuntata de Tribunalul Timis si a sentintei civile nr. 4644 din 10 martie 1998 pronuntata de Judecatoria Timisoara, pe care le-a casat cu trimitere spre rejudecare la prima instanta, Judecatoria Timisoara.

Instanta de recurs a retinut ca ambele hotarari sunt gresite, date cu incalcarea legii, in sensul art. 304 pct. 9 si art. 312 alin. 2 C. pr. civ., deoarece s-au nesocotit dispozitiile art. 129 C. pr. civ., principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare, cata vreme cererea reconventionala s-a depus dupa dezbaterea cauzei in fond, iar instanta desi avea obligalia de a redeschide dezbaterile, a solutionat-o, fara a o discuta in contradictoriu, respectiv fara a da posibilitate partii adverse sa se apere si sa puna concluzii asupra acesteia.

Curtea de Apel Timisoara, decizia sectiei civile nr. 2135/R din 5 octombrie 1998

Cerere de amanare pentru pregatirea apararii formulata in apel. Nediscutarea ei in contradictoriu cu partile

de

Tribunalul nu a pus in discutie cererea de amanare pentru pregatirea apararii si nu s-a pronuntat asupra acestei cereri ci a anulat apelul ca insuficient timbrat, ceea ce, in conditiile art. 304 pct. 10 si art. 312 alin. 2 C. pr. civ. determina casarea deciziei cu trimitere spre rejudecare.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de paratul H. A. impotriva deciziei civile nr. 1259 din 19 mai 1998 pronuntata de Tribunalul Caras-Severin, pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecarea apelului la aceeasi instanta.
S-a retinut, ca in mod gresit tribunalul a anulat apelul ca insuficient timbrat la 19 mai 1998, cata vreme la 11 mai 1998 paratul apelant a solicitat amanarea pentru a-si pregati apararea, iar instanta era datoare, sa puna in discutie aceasta cerere si sa se pronunte asupra ei.

Neprocedand astfel, tribunalul a pronuntat o hotarare nelegala in conditiile art. 304 pct. 5 si 10 C. pr. civ., iar in baza art. 312 alin. 2 C. pr. civ. se impune admiterea recursului si casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare la tribunal.

Curtea de Apel Timisoara, decizia sectiei civile nr. 2491/R din 21 octombrie 1998

Apel. Consecintele nemotivarii in termenul legal

de

Caracterul devolutiv al apelului obliga instanta sa aprecieze asupra temeiniciei acestei cai de atac, chiar daca apelul nu este motivat pana la prima zi de infatisare, in acest caz instanta avand in vedere temeiurile actiunii si apararile de la fond.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de paratul D. I. impotriva deciziei civile nr. 1436 din 19 mai 1998 pronuntata de Tribunalul Timis, pe care a casat-o cu trimitere spre rejudecarea apelului la aceeasi instanta.

Instanta a retinut ca apelul are caracter devolutiv, fiind prima cale de atac ordinara prin care se realizeaza controlul judiciar.

Ca urmare, chiar daca apelul nu este motivat, acesta nu poate fi respins, instanta analizand temeinicia si legalitatea hotararii atacate in raport cu motivele actiunii reclamantului si apararile paratului.

Decizia sectiei civile nr. 2368 din 15 octombrie 1998

Incheiere de sedinta premergatoare sentintei, nesemnata de judecatorii cauzei. Consecinte

de

Nesemnarea incheierii de sedinta, premergatoare sentintei, de catre judecatorul cauzei nu constituie motiv de nulitate a sentintei, avand in vedere dispozitiile art 108 cu referire la art. 261 si 268 C pr. civ.
Aceasta neregularitate trebuia invocata la prima zi de infatisare ce a urmat, in speta, cu ocazia dezbaterilor in fond, cand partile au fost prezente si asistate de avocat.

Prin sentinta civila nr. 14034 din 9 octombrie 1997 Judecatoria Timisoara a anulat ca insuficient timbrata actiunea civila introdusa de reclamantul O.D., impotriva paratei G.T., pentru pretentii.
Impotriva acestei solutii, reclamantul a declarat apel, invocand nulitatea incheierilor de sedinta premergatoare fondului, care nu au fost semnate de judecator. S-a solicitat desfiintarea sentintei, cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Tribunalul Timis, prin decizia civila nr. 657 din 2 martie 1998 a respins apelul reclamantului, retinand ca in conformitate cu art. 261 C. pr. civ., modificat prin Ordonanta Guvernului nr.13/1998, semnatura judecatorului poate fi suplinita oricand, astfel ca sentinta nu este afectata de nulitate.

Impotriva acestei decizii, reclamantul a formulat recurs, reiterind aceleasi critici, sustinand ca la data solutionarii cauzei nu erau in vigoare dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 13/1998.
Recursul reclamantului a fost respins de Curtea de Apel Timisoara, retinandu-se in motivare ca lipsa semnaturii judecatorului din incheierea premergatoare, nu atrage nulitatea hotararii, intrucat aceasta putea fi invocata potrivit art. 108 C. pr. civ. numai la prima zi de infatisare dupa ce s-a ivit.

Sectia civila – decizia nr. 973/R din 19 mai 1998

Cerere reconventionala depusa dupa dezbateri. Solutionare.

de

Instanta nu poate solutiona cererea reconventionara depusa dupa dezbaterea cauzei in fond, fiind obligata sa redeschida dezbaterile, pentru a o pune in discutia partilor, in caz contrar se incalca principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de reclamanta V. A. impotriva deciziei civile nr. 1604 din 16 iunie 1998 pronuntata de Tribunalul Timis si a sentintei civile nr. 4644 din 10 martie 1998 pronuntata de Judecatoria Timisoara, pe care le-a casat cu trimitere spre rejudecare la prima instanta, Judecatoria Timisoara.

Instanta de recurs a retinut ca ambele hotarari sunt gresite, date cu incalcarea legii, in sensul art. 304 pct. 9 si art. 312 alin. 2 C. pr. civ., deoarece s-au nesocotit dispozitiile art. 129 C. pr. civ., principiul contradictorialitatii si al dreptului la aparare, cata vreme cererea reconventionala s-a depus dupa dezbaterea cauzei in fond, iar instanta desi avea obligalia de a redeschide dezbaterile, a solutionat-o, fara a o discuta in contradictoriu, respectiv fara a da posibilitate partii adverse sa se apere si sa puna concluzii asupra acesteia.

Sectia civila – decizia nr. 2135/R din 5 octombrie 1998

Contestarea taxei de timbru stabilita de instanta. Consecinte.

de

Daca una din parti contesta taxa de timbru stabilita de instanta, potrivit art. 24 alin. 4 din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciara de timbru si art. 5 din Normele metodologice de aplicare a acestei legi, trebuie sa se dea posibilitate acesteia sa se adreseze cu contestatie la Directia Generala a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de reclamantii L.V., L.D. si L.A. si a casat decizia civila nr. 1216 din 9 septembrie 1998 pronuntata de Tribunalul Arad cu trimitere spre rejudecare la aceeasi instanta.

Pentru a hotarii astfel, instanta a retinut ca daca apelantii au contestat cuantumul taxei judiciare de timbru stabilita de instanta, dupa ce aceasta a pus in vedere apelantilor sa faca minuta timbrarii si sd timbreze, iar acestia au achitat taxa calculata de ei, instanta trebuia sa dea posibilitate apelantilor sa se adreseze cu contestatia formulata organelor financiare, conform art. 24 alin. 4 din Legea nr. 146/1997 privind taxa judiciara de timbru si art. 5 din Normele metodologice de aplicare a acesteia.

Anuland apelul ca insuficient timbrat, tribunalul a pronuntat o hotarare casabila in raport cu dispozitiile art. 304 pct. 9 si art. 312 alin. 2 C. pr. civ.

Sectia civila – decizia nr. 3276 din 16 decembrie 1998

Actiune. Anulare ca netimbrata. Stabilirea cuantumului taxei de timbru. Consecinte. Conditiile anularii cererii ca netimbrata.

de

Odata cu citarea partilor, instantele au obligatia de a le incunostiinta si despre taxele de timbru ce trebuiesc achitate.
Ca atare, nu se poate dispune anularea ca netimbrata a actiunii sau a caii de atac, cata vreme nu exista dovezi despre anuntarea partii cu privire la obligatia de timbrare si la cuantumul acesteia.

Prin sentinta civila nr. 3447 bis din 13 mai 1997, Judecatoria Arad a admis in parte actiunea intentata de reclamanta B.A. impotriva paratului G.D., constatand ca partile sunt mostenitori acceptanti – legatari universali – in cota de 1 ai succesiunii ramase de pe urma defunctului V.A., data deschiderii succesiunii fiind la 7 iulie 1992.

Au fost stabilite bunurile ce compun masa partajabila si s-a dispus anularea certificatului de mostenitor nr. 89/1993, emis de fostul Notariat de Stat Arad, fiind disjunsa cererea avand ca obiect sistarea indiviziunii, pentru a carui solutionare s-a fixat termen de judecata la 10 iunie 1997.

Apelul declarat in cauza de paratul G.D. a fost anulat ca netimbrat de Tribunalul Arad, prin decizia civila nr. 1056 din 5 decembrie 1997.
S-a retinut ca la prima zi de infatisare – 4 noiembrie 1997 – instanta a pus in vedere paratului sa achite taxa de timbru pana la urmatorul termen de judecata – 5 decembrie 1997 -, insa aceasta obligatie legala nu a fost indeplinita, situatie in care s-a procedat la aplicarea prevederilor art. 20 pct. 3 din Legea nr. 146/1997, apelul fiind anulat ca netimbrat.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursul declarat de parat, a casat decizia civila recurata si a trimis cauza aceleiasi instante, Tribunalul Arad, spre rejudecarea apelului.
Astfel, la termenul de judecata din 4 noiembrie 1997, instanta a pus in vedere apelantului sa achite numai o taxa de 1500 lei timbru judiciar si sa depuna – pentru urmatorul termen – un calcul al sumei datorate ca taxa judiciara de timbru.

La termenul fixat, paratul a lipsit, iar apelul a fost anulat ca netimbrat.
Potrivit prevederilor Legii nr. 146/1997, actiunile si cererile in justitie evaluabile in bani sunt supuse taxelor judiciare de timbru la valoare, iar cererile pentru exercitarea cailor de atac se timbreaza cu 50% din valoarea initiala.

De asemenea, partilor le revine obligatia de a achita si timbrul judiciar instituit prin Ordonanta Guvernului nr. 32 din 18 august 1995, astfel cum a fost aprobata si modificata ulterior prin Legea nr. 106/1995 si Legea nr. 123/1997.
In principiu, taxele judiciare de timbru si timbrul judiciar se platesc anticipat.

Instantele au insa obligatia sa instiinteze partile odata cu citarea lor, despre taxele de timbru ce trebuie achitate. Rezulta deci ca atunci cand nu exista dovada instiintarii partii de a-si timbra apelul si nici cu privire la suma de plata, iar din incheierea de Sedinta se constata ca partea s-a prezentat personal la un termen de judecata, dar nu i s-a pus in vedere cuantumul taxei judiciare de timbru, ci numai obligatia de a efectua personal calculul acesteia, apelul nu poate fi anulat ca netimbrat.

Sectia civila – decizia nr. 896 din 12 mai 1998

Calitate procesuala activa. Lipsa dreptului subiectiv. Consecinte.

de

Cel tolerat in spatiul locativ are un drept conditionat de existenta dreptului locativ al celui care l-a primit in spatiu, iar la decesul titularului, inceteaza si dreptul toleratului, care astfel nu are calitate procesuala activa pentru a cere anularea contractului de inchiriere si a contractului de vanzare cumparare referitoare la acel spatiu, devenit liber si inchiriat, iar apoi vandut in conditiile legii.

Curtea de Apel Timisoara a admis recursurile paratilor N. I. si N. T. si Consiliului local al municipiului Resita, a casat sentinta civila nr. 5196 din 24 octombrie 1996 pronuntata de Judecatoria Resita si decizia civila nr. 8 din 12 ianuarie 1998 a Tribunalului Caras-Severin si rejudecand cauza a respins actiunea reclamantei B. A.

S-a retinut ca atat sentinta civila nr. 5126 din 24 octombrie 1996 prin care s-a admis actiunea reclamantei impotriva paratilor N. T., N. I. si R. A. Prescom S.A Resita si s-au anulat atat contractul de inchiriere, cat si contractul de vanzare-cumparare, cu radierea din cartea funciara a dreptului de proprietate al paratilor N. T. si N. I., cat si decizia tribunalului prin care s-a respins apelul paratilor, sunt gresite.

Reclamanta, care avea in proprietate un apartament in Bucuresti si inca unul in Resita, a fost introdusa in contractul de inchiriere al mamei sale ca „tolerata” , pentru a o ingriji, aceasta fiind femeie in varsta si bolnava.

Astfel dreptul locativ al reclamantei a fiintat conditionat de existenta dreptului locativ al mamei sale, iar dupa decesul acesteia, in mod firesc a incetat si asa-zisul „drept locativ” al reclamantei, situatie in care in mod legal imobilul a devenit un spatiu locativ liber, care a fost inchiriat paratilor si apoi vandut acestora in conditiile legii.

Ca urmare, reclamanta recurenta nu justifica calitatea procesuala activa, pentru a solicita anularea celor doua contracte.

Sectia civila – decizia . 2085/R din 30 septembrie 1998

Infractiune savarsita pe teritoriul altui stat de catre un cetatean roman cu domiciliul in romania. Furt. Competenta

de

Prin sentinta penala nr.747 din 2 octombrie 1966 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatul N.I. cetatean roman cu domiciliul in com. Havirna judetul Botosani, a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt in dauna avutului particular, prevazuta de art.208 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.37 lit b C.pen. Prima instanta a retinut ca inculpatul a plecat in luna iulie 1994, in Republica Federala lugoslavia cu trenul Bucuresti-Belgrad in care a cunoscut partile vatamate C.E. si D.E. care se deplasau la Belgrad pentru a exercita acte de comert pe piata acestui oras.

Cunoscand Belgradul, inculpatul le-a promis partilor vatamate ca le gaseste gazda in acest oras si le ajuta sa valorifice marfurile pe care acestia le duceau spre vanzare, cat mai repede.

Ajunsi la Belgrad, cei trei au plecat la gazda pe care inculpatul o cunostea, au depozitat bunurile partilor vatamate dupa care impreuna cu acestea au plecat in piata orasului unde au valorificat o parte din bunuri. Dupa aceea, inculpatul s-a intors la gazda de unde a mai luat un transport de marfuri ducandu-i partilor vatamate pentru valorificare.

Intorcandu-se dupa al doilea transport, inculpatul a sustras din bagajele partilor vatamate suma de 1.110 marci germane, 15 dolari USA si marfuri in valoare de 500.000 de lei, bunuri cu care a disparut. La data de 14 iulie 1994, inculpatul fiind gasit de partile vatamate intr-o piata din Belgrad a dat acestora un inscris prin care se obliga sa restituie pana la 1 august 1994 bunurile si banii sustrasi. Starea de recidiva a fost retinuta fata de inculpat, deoarece acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 824 din 1993 a Judecatoriei Dorohoi, la 1 an si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce a fost executata in perioada 8 octombrie 1992 – 18 ianuarie 1994.

Apelul inculpatului a fost respins de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.729A din 17 decembrie 1996. Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul in motivarea caruia a aratat ca instantele au comis o eroare grava de fapt, pronuntand si respectiv, mentinand condamnarea, pentru o fapta pe care nu a comis-o, motiv de casare prevazut de art.385 pct.18 C.pr.pen. Curtea de apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.44 din 10 februarie 1997, a respins ca nefondat recursul inculpatului, retinand practic aceasta prin declaratia data partilor vatamate la 14 iulie 1994, prin care se obliga sa restituie bunurile sustrase pana la 1 august 1994, declaratie coroborata cu sustinerile partilor vatamate si cu faptul ca la 6 septembrie 1994 acesta si-a schimbat pasaportul, disparand de la domiciliu cu scopul de a se sustrage de la cercetarea penala.

(Decizia nr.44 din 10 februarie 1997).

Contestatie in anulare

de

Prin contestatia introdusa la 8 august 1997, condamnatul S.V. a solicitat Curtii de Apel Suceava, Sectia penala, anularea deciziei nr. 19 din 27 ianuarie 1997, sustinand ca la data solutionarii recursului a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta, fiind plecat din tara.

Potrivit art.386 C.pr.pen. impotriva hotaririlor penale definitive se poate face contestatie in anulare cand:
– procedura de citare a partii pentru termenul la care s-a judecat de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii;
– partea dovedeste ca la termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a incunostiinta instanta despre aceasta impiedicare;
– instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevazute de art.10 lit.f-i cu privire la care existau probe la dosar;
– impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a respins ca nefondata contestatia cu motivarea ca este adevarat ca din copia pasaportului reiese ca la data de 13 iulie 1996, contestatorul a iesit din tara, dar nu a dovedit cu nimic ca dupa acea data a fost in imposibilitatea de a incunostiinta despre schimbarea domiciliului, obligatie pe care o avea potrivit art. 177 alin.3 C.pr.pen. Mai mult, la data judecarii, avocatul ales nu a facut vorbire despre imprejurarea ca nu s-ar afla in tara.

Decizia nr.510 din 10 noiembrie 1997

Gestiune frauduloasa. Administrator care a folosit autovehiculele proprietate personala in interesul societatii fara aprobare

de

Prin sentinta penala nr.390 din 26 iunie 1996, pronuntata de Judecatoria Falticeni, inculpata T.M. a fost condamnata la 100.000 lei amenda pentru savarsirea infractiunii de gestiune frauduloasa prevazuta de art.214 C.pen., fiind obligata sa plateasca partii civile S.C. „Rapsodia” S.R.L. Faiticeni suma de 3.217.904 lei cu titlul de despagubiri civile si 50.000 lei cheltuieli judiciare.

Instanta de fond a retinut ca inculpata indeplinind functia de administrator al S.C. „Rapsodia” S.R.L. a produs cu rea credinta societatii o paguba in valoare de 1.041.990 lei, prin aceea ca in calitate de membru in comitetul de directie si vicepresedinte al comitetului, fiind posesoarea unui autoturism si a unui autocamion, a folosit frecvent cele doua mijloace de transport in interesul societatii, dar beneficiind de dreptul de a angaia societatea din punct de vedere material, a aprobat si incasat periodic contravaloarea prestatiilor de serviciu fara ca actele sa fie contrasemnate de vicepresedintele comitetului de directie.

S-a retinut de asemenea, in motivarea solutiei ca, potrivit circularei nr. 116234 din 1992 a Ministerului Finantelor, pentru transporturile efectuate cu autoturismul proprietate personala, neinclus in capitalul social si nici in patrimoniul societatii, costul benzinei poate fi decontat asupra cheltuielilor societatii pe baza de documente justificative, ceea ce nu s-a realizat.
Apelul introdus de inculpata a fost respins de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.224 din 18 martie 1997.

Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs inculpata in argumentarea caruia a aratat ca nu se face vinovata de infractiunea prevazuta de art.214 C.pen., intrucat nu a creat nici un prejudiciu societatii, motiv de casare prevazut de art.385 pct.17 C.pr.pen.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, sesizata cu recursul inculpatei I-a respins ca nefondat cu motivarea ca aceasta, in calitatea ce o avea, a semnat documentele de plata cu privire la prestatiile de transport facute cu cele doua autovehicule, fara ca aceste documente sa fie contrasemnate de vicepresedintele societatii, asa cum prevedeau dispozitiile din Statut, iar prin aceasta inculpata a realizat un profit personal.

Prin crearea acestei pagube societatii, inculpata lucrand cu rea credinta, cu ocazia administrarii patrimoniului, au fost intrunite elementele constitutive ale infractiunii de gestiune frauduloasa prevazuta de art.214 alin.1 C.pen.

Decizia nr.404 din 15 septembrie 1997

Furtul bunului propriu aflat in posesia altuia

de

Prin sentinta penala nr.1269 din 30 aprilie 1998, Judecatoria Botosani i-a condamnat pe inculpati pentru infractiunea de furt calificat prevazuta de art.208 alin.3 raportat la art.209 lit.a C.pen. S-a retinut ca inculpatii au pasunat oile proprii pe un teren al unei ferme agricole, motiv pentru care seful de ferma le-a luat din turma 20 de oi si le-a incredintat unui prieten (administrator al unei ferme) caruia i-a facut cunoscut modul cum a intrat in posesia lor.

La cateva zile, proprietarii au sustras oile fara consimtamantul persoanei care avea posesia.
Apelul unuia dintre inculpati a fost respins, ca nefondat, prin decizia penala nr.579/A din 8 septembrie 1998 a Tribunalului Botosani.
Curtea de Apel Suceava a admis recursul unuia dintre inculpati, a extins efectele apelului si a casat hotararile, pronuntand achitarea in baza art.10 lit.b si art.11 pct2 lit.a C.pr.pen.

Din probele administrate a rezultat ca seful de ferma C… S.A. Botosani avea dreptul sa incaseze taxa de gloaba pentru animalele ce pasunau pe teritoriul administrat, dar nici un act norrnativ nu-i permitea sa retina animalele surprinse pe pasune, astfel ca, luand cu forta cele 20 de oi, prin amenintarea ciobanilor cu arma de vanatoare, acesta s-a plasat in afara cadrului legal, mai ales ca paguba nici nu era stabilita de o autoritate neutra iar ciobanii nu recunoscusera incalcarea proprietaiti fermei.

In procesul verbal de custodie intocmit intre seful fermei C… S.A. si colegul sau de la ferma S.C. A… s-a consemnat ca oile sunt proprietatea inculpatilor si ca au fost retinute pentru pretinse pagube, astfel ca si acesta din urma avea cunostinta de abuzul comis, conditii in care unitatea sa nu putea pretinde ca are posesia legitima asupra bunurilor lasate in custodie.
In cazul insusirii propriului bun, pentru a exista infractiunea prev. de art.208 alin.3 C.pen., este esential ca posesia sa fie legitima.

Este si impotriva spiritului de dreptate sa pretinzi proprietarului sa actioneze in judecata pentru restituire, cat timp posesorul nu a procedat in acelasi fel, confiscand pur si simplu oile pentru un pretins prejudiciu asupra caruia nu s-a pronuntat nici o instanta.

De aceea fapta inculpatilor de a-si lua propriile bunuri de la posesorul nelegitim nu este prevazuta de legea penala ca infractiune.

Decizia nr.568 din 7 decembrie 1998

Tentativa de viol. Coruptie sexuala. Absorbtie

de

Prin sentinta penala nr.103 din 3 iulie 1997, Tribunalul Botosani I-a condamnat pe inculpat la 7 ani inchisoare, pentru tentativa la infractiunea de viol, prevazuta de art.20 raportat la art. 197 alin.3 C.pen. si la 1 an inchisoare pentru infractiunea de coruptie sexuala prevazuta de art.202 C.pen. dispunand, potrivit art.33 lit.a si art.34 lit.a C.pen. executarea pedepsei celei mai grele de 7 ani inchisoare .

Inculpatul a dezbracat-o pe partea vatamata (in varstade 3 ani si 8 luni), s-a dezbracat si el de la brau in jos, si urcandu-se deasupra ei, a incercat sa intretina relatii sexuale, introducandu-i in acelasi timp degetul in vagin.

Actele obscene (dezbracatul in fata minorei si introducerea degetului in vagin) au fost savarsite in realizarea intentiei de a intretine raportul sexual, astfel ca, acestea constituie elemente ale tentativei la infractiunea de viol si nu o infractiune de coruptie sexuala, de sine statatoare.

Este adevarat ca inculpatul a fost surprins de doi martori minori, dar fata de acestia nu au fost savarsite acte obscene, ei vazadu-I doar din spate, dezbracat de la brau in jos.
Curtea de Apel Suceava a admis apelul si I-a achitat pe inculpat pentru infractiunea de coruptie sexuala.

Curtea de Apel Suceava, decizia penala nr.139 din 17 decembrie 1997

Viol. Raporturi sexuale ale inculpatului cu fiica majora a concubinei sale. Absenta laturii subiective.

de

Prin sentinta penala nr.385 din 18 martie 1997 a Judecatoriei Radauti, inculpatul U.A. a fost condamnat la 5 ani inchisoare pentru infractiunea de viol, prevazuta de art.197 alin.1 C.pen.

S-a retinut ca inculpatul si concubina sa V.V. locuiesc la parterul cladirii, situata in Radauti, etajul fiind ocupat de Z.B., fiica concubinei cu copiii ei.
In dimineata zilei de 22 ianuarie 1997, in timp ce concubina era in oras, inculpatul a urcat la etaj si a intretinut relatii sexuale cu Z.B. prin constrangere.

Apelul inculpatului a fost respins ca nefondat prin decizia penala nr.416 din 26 mai 1997 a Tribunalului Suceava.
Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul, sustinand ca instantele au pronuntat si mentinut condamnarea, desi fapta sa nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a admis recursul, a casat decizia instantei de apel si sentinta judecatoriei, iar in temeiul art. 10 lit.d si art. 11 pct.2 lit.a C.pr.pen. I-a achitat pe inculpat, punandu-I totodata in libertate de sub puterea mandatului de arestare preventiva nr.6 din 22 ianuarie 1997, emis de Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut ca pe tot parcursul procesului, inculpatul a sustinut ca, desi convietuieste cu mama partii vatamate de 23 de ani, incepand cu anul 1995 a intretinut relatii sexuale si cu partea vatamata, cu consimtamantul acesteia. In ultima vreme, cele doua femei au manifestat intentia de a cumpara locuinta pe care o ocupa cu chirie, prin excluderea lui de la incheierea contractului, motiv pentru care i-au inscenat in anul 1996 o contraventie, pentru care a fost sanctionat cu 2 luni inchisoare, iar apoi, in acelasi an i-au facut o sesizare pentru viol, ramasa fara rezultat datorita faptului ca plangerea a fost inregistrata la Parchet peste termenul de 2 luni prevazut de lege.

Cu privire la raportul sexual din ziua de 21 ianuarie 1997, inculpatul a sustinut ca acesta s-a consumat la initiativa partii vatamate de convenienta cu mama ei care urma sa-i surprinda si sa anunte politia, fapt ce s-a si intamplat.
Pronuntand condamnarea, instanta de fond a avut in vedere declaratiile partii vatamate, declaratiile mamei sale V.V., procesele verbale de constatare si certificatul medico-legal, dar a scapat din vedere climatul de promiscuitate in care se complac partile de mai multi ani si care a fost descris de inculpat in declaratiile sale, fara a fi contestat de partea vatamata si de mama sa. Acestea nu au contestat ca partile au mai intretinut relalii sexuale in perioada anterioara sau ca partea vatamata primea sume de bani de la inculpat, sperand sa nu le mai restituie.

Pe fondul acestei stari de fapt, o analiza atenta a problemelor conduce la concluzia ca inculpatul nu a constrans-o pe partea vatamata sa intretina relatii sexuale, fapta neintrunind toate elementele constitutive ale infractiunii de viol. Astfel, partea vatamata a sustinut ca inculpatul a prins-o de gura sa nu tipe si ca i-a imobilizat mainile, anihilandu-i orice posibilitate de impotrivire, dar certificatul medico-legal atesta ca aceasta nu prezinta nici un semn de violenta din care sa se poata deduce ca a fost constransa sa intretina relatii sexuale. De asemenea, din procesul-verbal de cercetare a locului faptei si din fotografiile facute cu acea ocazie, rezulta ca toate obiectele din casa se aflau la locul lor, neexistand urme care sa tradeze o lupta, desi in declaratia sa, partea vatamata a sustinut ca inculpatul s-a purtat ca un om turbat.

Concubina inculpatului, V.V., sustine in declaratia sa ca a plecat in piata cu o fiica a partii vatamate si ca s-au intors acasa dupa 15 minute. Acesta afirmatie tradeaza intentia martorei de a o iasa singura acasa pe partea vatamata si, in acelasi timp, de a-I surprinde pe concubin in camera acesteia. Altfel, daca era grabita sa se intoarca, nu avea rost sa o ia pe nepoata de 11 ani sa o insoteasca, mai ales ca partea vatamata nu avea ceva deosebit de facut. Prin urmare, partea vatamata si martora au avut un plan dinainte stabilit de atragere si surprindere a inculpatului.

Neexistand dovezi ca partea vatamata a fost constransa sa intretina relatii sexuale, sau ca a fost in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa, nu se poate retine in sarcina inculpatului comiterea infractiunii de viol in incadrarea prevazuta de art. 197 alin. 1 C.pen.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.484 din 27 octombrie 1997

Vatamare corporala grava. Slutire

de

Prin sentinta penala nr.967 din 1997 a Judecatoriei Suceava, inculpatul a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru infractiunea prevazuta de art. 182 alin. 1 C.pen., retinandu-se ca a lovit-o pe partea vatamata cu un briceag in regiunea fetei, cauzandu-i leziuni ce au, necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 15 zile si un prejudiciu estetic socotit drept slutire.

Din actul medico-legal a rezultat ca, dupa vindecarea leziunii, partea vatamataa ramas cu o cicatrice la nivelul buzei superioare, caracterizata de medicul legist ca un prejudiciu estetic minor.

Legea penala nu defineste notiunea de slutire. Dictionarul Limbii Romane Contemporane precizeaza ca termenul „slut” echivaleaza cu „om schilod, pocit, diform, foarte urat”.
Urmarile produse de inculpat nu sunt de natura celor aratate mai sus, motiv pentru care Curtea de Apel a schimbat incadrarea juridica in infractiunea de lovire prevazuta de art.180 alin.2 C.pen., a redus pedeapsa la 6 luni inchisoare si a constatat-o gratiata in baza art. 1 lit.a din Legea nr.137 din 1977.

Decizia nr.108 din 2 martie 1998

Omor deosebit de grav. Tentativa. Lipsa intentiei

de

Prin sentinta penala nr.103 din 23 octombrie 1997, Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpat pentru tentativa la infractiunea de omor deosebit de grav, prevazuta de art.20 raportat la art.174, art.176 lit.b si f C.pen.

S-a retinut ca, in timpul unei perchezitii domiciliare, doi ofiteri de polilie au incercat sa-l imobilizeze pe inculpat si sa-i puna catusele. Avand o bardita in mana, inculpatul s-a urcat pe caruta situata in curte (intr-o pozilie de aparare fata de intentia politistilor de a-l incatusa) si a lovit o singura data spre cei doi. Cel din fata s-a ferit, bardita lovindu-l pe cel de-al doilea peste brat, cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare ingrijiri medicale timp de 4-5 zile.
Incadrarea juridica a faptei in infractiunea prevazuta de art.20 raportat la art.176 lit.a C.pen. nu subzista, atata timp cat inculpatul a aplicat o singura lovitura, prin care nu putea nicicum ucide doua persoane.
Dar nici incadrarea in dispozitiile art.20 raportat la art.176 lit.f nu este corecta, din materialitatea faptelor neputandu-se trage concluzia ca faptuitorul a urmarit sa ucida sau ca a acceptat eventualitatea de a produce moartea, intensitatea loviturii (care a produs o rana superficiala la brat) nu era de natura sa duca la acest rezultat, chiar daca ar fi vizat capul victimei.

Pentru aceste motive, Curtea de Apel Suceava a admis apelul si a desfiintat partial sentinta, in sensul schimbarii incadrarii juridice a faptelor in doua infractiuni de ultraj, prevazute de art.239 alin.1 si 3 si respectiv art.239 alin.2 si 3 C.pen.

Curtea de Apel, decizia nr.95 din 3 iunie 1998

Omor. Pedeapsa principala. Pedepse complimentare

de

Prin sentinta penala nr.188 din 20 noiembrie 1997, Tribunalul Botosani I-a condamnat pe inculpat pentru infractiunea prevazuta de art.174 C.pen., cu aplicarea art.73 lit.b C.pen., la 3 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 C.pen.

Instanta a incalcat dispozitiunile legale, atat in ce priveste aplicarea pedepsei principale, cat si in aplicarea pedepsei complimentare.

Potrivit art.76 alin.2 C.pen., in cazul infractiunilor de omor, daca se constata ca exista circumstante atenuante, pedeapsa inchisorii poate fi redusa cel mult pana la o treime din minimul special. Minimul special al pedepsei inchisorii prevazut de art.174 C.pen., este de 10 ani, astfel ca pedeapsa nu poate fi redusa sub 3 ani si 4 luni, decat prin incalcarea dispozitiilor legale, mentionate.

Dispozitiile art.64 C.pen., prevad ca pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi consta in interzicerea unuia sau unora din drepturile enumerate la lit.a-e, astfel ca interzicerea tuturor acestora, echivaleaza cu o degradare civica, neprevazuta de lege.

Aflandu-se numai in apelul inculpatului, Curtea de Apel a desfiintat partial sentinta, in sensul interzicerii exercitiului drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen., neputand inlatura insa nelegalitatea comisa in aplicarea pedepsei principale.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.25 din 18 februarie 1998

Reabilitare. Neindeplinirea termenelor legale. Consecinte

de

Prin cererea adresata judecatoriei Suceava la data de 19 august 1996, condamnatul T.I. a cerut sa se constate reabilitatea sa cu privire la pedeapsa de 11 ani si 4 luni inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor, pedeapsa ce i-a fost aplicata de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.115 din 1977.

In motivarea cererii, condamnatul a aratat ca prin sentinta penala nr.584 din 11 iunie 1976 a Judecatoriei Suceava, a fost condamnat la 12 ani inchisoare, pentru mai multe infractiuni de furt calificat in paguba avutului obstesc si furt calificat in paguba avutului particular, iar prin decizia penala nr. 115 din 1976 a Tribunalului Suceava s-au constatat gratiate pedepsele de 1 an si 4 luni inchisoare si, respectiv de 1 an inchisoare, iar ca urmare a recontopirii pedepselor s-a dispus sa execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani inchisoare, sporita la 11 ani si 4 luni inchisoare.

De asemeni, condamnatul a aratat ca a fost pus in libertate la 25 iulie 1985 si a cerut in baza art. 1 din Decretul de amnistie nr. 11 din 1988 sa fie descontopite cele doua pedepse.
Judecatoria Suceava, prin sentinta penala nr.1258 din 15 noiembrie 1996, a respins, ca inadmisibila, cererea de reabilitare.

Apelul introdus de petent a fost respins de Tribunalul Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.537 din 26 iunie 1997, iar Curtea de Apel Suceava a respins recursul introdus impotriva celor doua hotarari.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.12 din 5 ianuarie 1998

Pedeapsa complimentara. Interzicerea unor drepturi

de

Prin sentinta penala nr.99 din 11 noiembrie 1996, Tribunalul Suceava le-a condamnat pe inculpate, printre altele, la cate 20 de ani inchisoare si 5 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a, b, d, e C.pen. pentru comiterea infractiunii de omor calificat si deosebit de grav.

Curtea de Apel Suceava a admis apelurile inculpatelor si a desfiintat partial sentinta, in sensul inlaturarii dispozitiei de interzicere a drepturilor prevazute de art.64 lit.d si e C.pen., care se refera la drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator. Interzicerea exercitarii acestor drepturi nu se impunea insa, inculpatele necomitand infractiuni care sa aducaa tingere relatiilor de familie.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.57 din 12 mai 1997

Liberare conditionata. Propunerea comisiei. Respingerea cererii. Temei legal

de

Prin sentinta penala nr.2748 din 17 octombrie 1996 a Judecatoriei Botosani s-a respins, ca nefondata, sesizarea comisiei de propuneri din cadrul Penitenciarului Botosani privind liberarea conditionata a condamnatului A.C. fixandu-se termen pentru reinoirea cererii la 27 februarie 1997.

Instanta a retinut ca cel condamnat are de executat 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de talharie prevazuta de art.211 C.pen., ca a fost incarcerat la 16 noiembrie 1995 si a executat 365 de zile, din care 34 zile ca urmare a muncii prestate.

Desi din procesul verbal al comisiei rezulta ca in timpul executarii acestei parti din pedeapsa, condamnatul a avut o comportare relativ buna, acesta a mai fost condamnat in timpul minoritatii pentru savarsirea unor infractiuni, asa incat nu sunt indeplinite, in prezent, condiliile cerute de art.59 C.pen.
Apelul introdus de condamnat a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.615/A din 7 noiembrie 1996.
Impotriva celor doua hotarari a declarat recurs condamnatul, criticandu-le ca fiind vadit netemeinice si nelegale, sustinand ca in raport cu referatul intocmit de comisia din penitenciar, se impunea admiterea cererii si liberarea sa conditionata.

Investita cu solutionarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a respins, ca nefondat, recursul condamnatului cu motivarea ca acesta a fost internat intr-un centru de reeducare in anul 1989 pentru savarsirea unei infractiuni de talharie, iar in anul 1994 a fost condamnat la 1 an inchisoare pentru savarsirea altei infractiuni. In acest context, solutiile pronuntate de instanta de fond si cea de apel sunt legale si temeinice.
Solutia pronuntata de instanta de recurs este corecta.

Astfel, potrivit art.59 C.pen., dupa ce a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani sau cel pulin 3/4 in cazul inchisorii mai mari de 10 ani, condamnatul care este staruitor in munca, disciplinat si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama de antecedentele sale penale, poate fi liberat conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei.

Din interpretarea acestui text, rezulta ca numai buna comportare a condamnatului pe perioada de la incarcerare si pana la propunerea de liberare conditionata nu este suficienta pentru a se dispune aceasta masura, atata timp cat legiuitorul cere ca instanta de judecata sa aiba in vedere si comportamentul avut anterior incarcerarii condamnatului.

Cum anterior incarcerarii in vederea executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, A.C. a mai fost condamnat in doua randuri, fiind internat intr-un centru de reeducare, in mod corect s-a respins cererea de liberare conditionata, fixandu-se un nou termen pentru reinoirea ei.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.1 din 8 ianuarie 1997

Pedeapsa rezultanta. Intindere

de

Prin sentinta penala nr.2947 din 7 noiembrie 1996, Judecatoria Botosani I-a condamnat pe inculpat la 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de violare de domiciliu, prevazuta de art.192 alin.2 C.pen., cu aplicarea art.37 lit.a C.pen. si la 1 an inchisoare, pentru complicitate la furt calificat in paguba avutului particular, prevazuta de art.26 raportat la art. 208 alin.1, art.209 lit.a, e, cu aplicarea art.37 lit.a C.pen., dispunandu-se, potrivit art.33 lit.a si art.34 lit.a C.pen., executarea pedepsei mai grele, sporita cu 6 luni inchisoare.

Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, prin decizia penala nr.738/A din 19 decembrie 1996 a Tribunalului Botosani.

Curtea de Apel Suceava, a respins cu majoritate de voturi recursul inculpatului ca nefondat.

In opinia majoritara s-a aratat ca, chiar daca s-a ajuns practic ca inculpatul sa execute cele doua pedepse in intregime, solutia este legala in raport cu dispoziliile art.34 alin.2 C.pen., care prevad ca pedeapsa rezultanta nu poate depasi totalul pedepselor stabilite de instanta pentru infractiunile concurente. Per a contrario, totalul pedepselor poate fi insa aplicat.

Opinia separata a exprimat punctul de vedere ca prin solutia adoptata s-a ajuns la un cumul aritmetic al pedepselor, incalcandu-se astfel principiul cumulului juridic ce guverneaza institutia concursului de infractiuni.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.67 din 24 februarie 1997

Pedeapsa. Furt din buzunare. Suspendarea executarii pedepsei. Conditii

de

Prin sentinta penala nr.1164 din 5 septembrie 1995, Judecatoria Radauti a condamnat pe inculpata S.S. la 1 an si 6 luni inchisoare dispunindu-se suspendarea executarii pedepsei, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in dauna avutului particular prevazuta de art.208 alin.1, art.209 lit.a si c C.pen., retinand ca la 9 octombrie 1994, ajutata de L.A. si profitand de aglomeratia existenta in piata agroalimentara din municipiul Radauti, a sustras din buzunarul partii vatamate suma de 36.000 lei.

Impotriva acestei solutii a declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Radauti, iar Tribunalul Suceava, prin decizia penala nr.475 din octombrie 1996 a admis apelul, a desfiintat partial sentinta instantei de fond, in sensul ca a inlaturat dispozitiile privind aplicarea art.81 C.pen.

Inculpata a declarat recurs impotriva acestei decizii, motivand ca instanta de apel a facut o gresita individualizare a pedepsei sub aspectul modalitatii de executare, motiv de casare prevazut de art.385 pct. 14 C.pr.pen.

Investita cu judecarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, I-a respins ca nefondat, cu motivarea ca solutia pronuntata de instanta de apel este corecta, ca s-au avut in vedere gradul de pericol social al infractiunii, respectiv furtul din buzunare, persoana inculpatei care, desi prinsa in flagrant n-a recunoscut savarsirea infractiunii, faptul ca inculpata s-a pregatit in acest sens solicitand sa fie ajutata de L.A. cu care a plecat la piata agroalimentara, cu scopul de a fura din buzunarele cetatenilor.

Solutiile pronuntate de instanta de apel si instanta de recurs sunt legale si temeinice, acestea valorificand criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art.72 C.pen. potrivit carora la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, de gradul de pericol social al faptei savirsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.

Conform prevederilor art.81 C.pen., instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe o anumita durata, daca sunt intrunite urmatoarele conditii: pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda; infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazul cand condamnarea intra in vreunul din cazurile prevazute de art.38; se apreciaza ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea acesteia.

Instanta de fond nu a motivat temeiul de drept in baza caruia a dispus suspendarea executarii pedepsei, desi avea aceasta obligatie.

Cum inculpata s-a pregatit anume pentru savarsirea acestei infractiuni, si-a luat un ajutor in vederea savarsirii infractiunii, a fost prinsa in flagrant si pe toata durata procesului penal a avut un comportament necorespunzator prin nerecunoasterea savarsirii infractiunii, acesteia nu i s-au putut aplica prevederile art.81 C.pen.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.11 din 20 ianuarie 1997

Inexistenta recidivei. Infractiune din culpa. Suspendarea executarii pedepsei. Savarsirea din nou a unei infractiuni din culpa

de

Inculpatul H.I. a fost condamnat de Judecatoria Cimpulung Moldovenesc la 100.000 lei amenda pentru infractiunea prevazuta de art.36 din Decretul nr.328 din 1966, prin sentinta penala nr. 150 din 21 februarie 1997. Prin aceeasi sentinta a fost revocat beneficiul suspendarii conditionate a executarii unei pedepse anterioare, de doi ani inchisoare, ce i-a fost aplicata in anul 1995, pedeapsa ce i-a fost aditionata inculpatului la noua pedeapsa, retinandu-se si starea de recidiva.

Instanta de fond a retinut ca inculpatul, avand permisul de conducere suspendat, a fost descoperit, la 10 august 1966, de organele de politie, conducand autoturismul proprietate personala pe drumurile publice.

Apelul introdus de inculpat a fost respins ca nefondat de Tribunalul Suceava prin decizia penala nr.722 din 29 septembrie 1977.

Parchetul de pe langa Tribunalul Suceava a declarat recurs impotriva celor doua hotarari in motivarea caruia a aratat ca in mod gresit s-a revocat inculpatului beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare din moment ce aceasta este gratiata si ca, totodata, nu se retinuse nici starea de recidiva.
Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.493 din 2 noiembrie 1998 a admis recursul parchetului, a casat in totalitate decizia instantei de apel si in parte sentinta instantei de fond, in sensul ca a inlaturat dispozitiile art.37 lit.a C.pen. si dispozitia privind revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei anterioare de 2 ani inchisoare si a constatat gratiata pedeapsa de 100.000 lei amenda in temeiul art. 1 din Legea nr. 137 din 1997.

Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de recurs a retinut ca in mod gresit s-a retinut starea de recidiva, deoarece primul termen al recidivei nu este pedeapsa aplicata pentru o infractiune intentionata, ci pentru o infractiune din culpa, respectiv art. 178 alin.2 C.pen., infractiunea fiind gratiata conform dispozitiilor prevazute de Legea nr. 137 din 1997. Intradevar, in cauza nu poate fi retinuta starea de recidiva, iar pedeapsa aplicata pentru infractiunea ulterioara intra sub incidenta sus amintitei legi privind gratierea unor pedepse.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.493 din 2 noiembrie 1998

Furt calificat. Valoare redusa a prejudiciului. Lipsa pericolului social al faptei. Inculpat minor. Consecinte

de

Inculpatul L.C. a fost condamnat de judecatoria Botosani la 1 an si 2 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat in paguba avutului particular prevazuta de art.208 alin.1, art.209 lit.e C.pen., prin sentinta penala nr.2072 din 7 august 1997.

Prin aceeasi sentinta s-a facut aplicarea art.109, art.74 si art.76 C.pen., iar in baza art.83 din acelasi cod, s-a dispus revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii unei pedepse de 1 an si 2 luni inchisoare pe care a adaugat-o la noua pedeapsa.

Prima instanta a retinut ca in noaptea de 4 spre 5 noiembrie 1995, inculpatul a sustras din balconul unui bloc din municipiul Botosani o pereche de ciorapi si una de chiloti, fiind descoperit la scurt timp de organele de politie.

Apelul inculpatului a fost respins, ca nefondat, de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.623/A din 12 noiembrie 1996.
Declarand recurs, inculpatul a solicitat desfiintarea celor doua hotarari deoarece faptul imputat este lipsit de pericol social, fiind comis de el mai mult in joaca si ca, pe de alta parte, se impune schimbarea modalitatii de executare a pedepsei.

Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, avand de solutionat acest recurs, l-a admis, a casat decizia si sentinta achitandu-I pe inculpat in temeiul art.18 C.pen. raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen. In motivarea solutiei s-a aratat ca la data savirsirii infractiunii, inculpatul era minor, ca fata de natura bunurilor sustrase si valoarea lor redusa pericolul social al infractiunii este minim, asa incat in cauza trebuiau aplicate prevederile art.18 C.pen.

Potrivit art.18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, daca prin atingerea minima adusa uneia dintre valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

La stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si de mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si conduita faptuitorului.

Cum in cauza inculpatul este minor, iar valoarea bunurilor sustrase este neinsemnata, in mod gresit prima instanta si instanta de apel au individualizat sanctiunea ce a fost aplicata inculpatului, fara a se observa ca fapta acestuia era lipsita de pericol social.

Curtea de Apel, decizia nr.17 din 27 ianuarie 1997

Furt calificat. Inculpat minor. Neaplicarea art.81 c. pen

de

Prin sentinta penala nr.1939 din 1997 a Judecatoriei Botosani, inculpatul minor S.G. a fost condamnat la 6 luni inchisoare, pentru infractiunea de furt calificat, prevazuta de art.208 alin.1, art. 209 lit.a si g cu aplicarea art.74 si art.76 C.pen.

Apelul a fost respins, ca nefondat, iar recursul vizand aplicarea art.81 C.pen., a fost de asemenea respins, cu majoritatea judecatorilor completului de judecata.

Potrivit art.209 C.pen., furtul calificat se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani, iar dispozitiile art.81 C.pen. prevad ca suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul infractiunilor intentionate, pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 12 ani, precum si in cazul infractiunilor de vatamare corporala grava, viol si tortura.

Este adevarat ca, potrivit art.19 C.pen. limitele pedepsei pentru minori se reduc la jumatate, dar aceasta nu are relevanta asupra institutiei suspendarii executarii, cat timp art.81 alin.3 C.pen. (1988), are in vedere doar infractiunea, nu si faptuitorul. Textul a exclus de la aplicarea suspendarii toate infractiunile pedepsite cu peste 12 ani inchisoare (nominalizarea lor nefacandu-se, pentru economie de text), precum si 3 infractiuni din cele pedepsite cu inchisoare pana la 12 ani.

Nu s-ar putea sustine insa, ca pentru vatamare corporala grava nu s-ar putea aplica minorului suspendarea executarii pedepsei, aceasta infractiune fiind nominalizata de art.81 alin.3 C.pen., desi limitele pedepsei inchisorii sunt de la unu la 3 ani si 6 luni in timp ce pentru o infractiune mai grava, cum este omorul, s-ar putea suspenda executarea pedepsei, pe motiv ca limitele pedepsei inchisorii sunt potrivit art.19 C.pen., de la 5 la 10 ani.

Curtea de Apel, decizia nr.512 din 10 noiembrie 1997

Stare de ebrietate. Circumstanta agravanta

de

Prin sentinta penala nr. 97 din 22 octombrie 1997 Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpatul P.V. la 6 ani inchisoare si 2 ani interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a si b C.pen., pentru infractiunea de omor calificat prevazuta de art.174, art.175 lit.c si d, cu aplicarea art.73 lit.b si art.76 alin.2 C.pen.
S-a retinut ca fiind agresat de fratele sau P.M., inculpatul l-a lovit cu un scaun, apoi cu un ciocan, producandu-i leziuni grave care au condus la deces.

Instanta de fond a retinut infractiunea in calificarea prevazuta de art. 175 lit.d C.pen., cu motivarea ca victima a fost in imposibilitate de a se apara, intrucat era intr-o stare avansata de ebrietate (2,55 grade la mie alcoolemie).
Curtea de Apel Suceava a admis apelul si a desfiintat partial sentinta, in sensul inlaturarii calificarii prevazute de art. 175 lit.d C.pen.

Potrivit acestui text, omorul este calificat atunci cand inculpatul a profitat de imposibilitatea victimei de a se apara. Aceasta imposibilitate trebuie insa dovedita. Simplu fapt ca o victima era in stare avansata de ebrietate nu conduce automat la concluzia ca a fost in imposibilitate de a se apara, iar din probatoriul administrat a rezultat o situatie contrara acestei concluzii.

Astfel, victima a provocat scandal la domiciliul parintilor, I-a insultat mai intai pe tatal sau, apoi pe fratele sau – inculpatul – pe care I-a izbit de usa.

Prin urmare, daca victima a comis asupra inculpatului o actiune ilicita grava, in speta violenta (motiv pentru care instanta a retinut scuza provocarii), este lipsit de logica sa se afirme ca, atunci cand a fost la randul sau lovita, aceasta a fost in imposibilitate de a se apara.
Pornind de la datele concrete ale spetei se poate afirma ca nu pot fi retinute in aceleasi tipare si dispozitiile art.175 lit.d C.pen. si dispozitiile art.173 lit.b C.pen. (violenta) care a determinat savarsirea infractiunii.

Curtea de Apel Suceava, decizia nr.7 din 21 ianuarie 1998

Infractiune impotriva patrimoniulul. Circumstanta atenuanta legala a provocarii

de

Prin sentinta penala nr.489 din 8 octombrie 1997, Judecatoria Falticeni i-a condamnat pe inculpati pentru furt si talharie, cu retinerea circumstantei atenuante legale a provocarii, prevazuta de art.73 lit.b C.pen.

In recurs, inculpatii au fost achitati, in temeiul art.18 C.pen., raportat la art.10 lit.b si art.11 pct.2 lit.a C.pr.pen., dar speta ridica problema admisibilitatii aplicarii art.137 lit.b C.pen. in cazul infractiunilor indreptate impotriva patrimoniului.

Pentru existenta acestei circumstante, este necesar sa existe o legatura de la cauza la efect, intre actul provocator si tulburarea psihica sau emotia sub stapanirea careia s-a savarsit infractiunea.

Reglementarea prin lege a provocarii are la baza ideea ca actiunea ilicita a provocatorului constituie cauza infractiunii savarsite si ca infractorul nu ar fi comis fapta fara existenta actiunii provocatoare. Or, intentia de insusire a bunurilor nu poate, in mod obiectiv, sa fie deteriminata de un act provocator, aplicarea art.73 lit.b C.pen. fiind specifica infractiunilor contra persoanei, in special celor comise prin violenta, ca riposta a actului provocator violent.

Curtea de Apel, decizia nr.114 din 9 martie 1998

Fapta care nu prezinta pericolul social al unei infractiuni. Achitare

de

Inculpata G.M. a fost condamnata de Judecatoria Cimpulung Moldovenesc la 3 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.208, art.209 lit.e, cu aplicarea art.74 si art.76 C.pen., retinandu-se urmatoarele: in anul 1994, sotul partii vatamate a contractat un imprumut de la BANKCOOP Vatra Dornei, avandu-I ca girant pe sotul inculpatei si din cauza ca sotul partii vatamate nu a restituit imprumutul datorat, banca creditoare a recuperat suma de 200.000 lei de la girant. In cursul lunii februarie 1997, inculpatul i-a solicitat sotului partii vatamate sa-i restituie suma, dar acesta a refuzat.

In ziua de 18 februarie 1997, inculpata s-a intalnit cu partea vatamata la frizeria din com. Neagra Sarului, solicitindu-i din nou suma mentionata, insa partea vatamata a refuzat. Cand partea vatamata s-a dus la Banca de Credit pentru a ridica banii ce i se cuveneau din livrarea unei cantitati de lapte la achizitie, inculpata a mers in urma ei si i-a luat suma de 104.000 lei incasata de la banca, in contul datoriei de 200.000 lei.

Prin decizia penala nr.84 din 9 februarie 1998, Tribunalul Suceava a respins, ca nefondat, recursul inculpatei care a declarat recurs impotriva deciziei, sustinand ca nu este vinovata si ca fapta sa nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

Investita cu solutionarea recursului, Curtea de Apel Suceava, Sectia penala, a casat decizia instantei de apel si sentinta instantei de fond si in temeiul art. 11 pct.2 lit.a, raportat la. art. 10 lit.b din C.pr.pen. si art. 18 C.pen., a achitat pe inculpata, fapta neprezentand gradul de pericol social al unei infractiuni.

In motivarea solutiei, instanta de recurs a retinut ca potrivit art. 18 C.pen., nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala daca prin atingerea minima adusa uneia din valorile aparate de lege si prin continutul ei concret, fiind lipsita in mod vadit de importanta, nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, ca in speta, inculpatul a luat de la partea vatamata suma de 104.000 lei in contul unei datorii de 200.000 lei pe care partea vatamata si sotul ei refuzau sa o restituie.

Curtea de Apel, decizia nr.323 din 6 iulie 1998

Infractiune savarsita pe teritoriul altui stat de catre un cetatean roman cu domiciliul in Romania

de

Prin sentinta penala nr.747 din 2 octombrie 1966 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatul N.I. cetatean roman cu domiciliul in com. Havirna judetul Botosani, a fost condamnat la 2 ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de furt in dauna avutului particular, prevazuta de art.208 alin.1 C.pen., cu aplicarea art.37 lit b C.pen.

Prima instanta a retinut ca inculpatul a plecat in luna iulie 1994, in Republica Federala lugoslavia cu trenul Bucuresti-Belgrad in care a cunoscut partile vatamate C.E. si D.E. care se deplasau la Belgrad pentru a exercita acte de comert pe piata acestui oras.

Cunoscand Belgradul, inculpatul le-a promis partilor vatamate ca le gaseste gazda in acest oras si le ajuta sa valorifice marfurile pe care acestia le duceau spre vanzare, cat mai repede.
Ajunsi la Belgrad, cei trei au plecat la gazda pe care inculpatul o cunostea, au depozitat bunurile partilor vatamate dupa care impreuna cu acestea au plecat in piata orasului unde au valorificat o parte din bunuri. Dupa aceea, inculpatul s-a intors la gazda de unde a mai luat un transport de marfuri ducandu-I partilor vatamate pentru valorificare.
Intorcandu-se dupa al doilea transport, inculpatul a sustras din bagajele partilor vatamate suma de 1.110 marci germane, 15 dolari USA si marfuri in valoare de 500.000 de lei, bunuri cu care a disparut. La data de 14 iulie 1994, inculpatul fiind gasit de partile vatamate intr-o piata din Belgrad a dat acestora un inscris prin care se obliga sa restituie pana la 1 august 1994 bunurile si banii sustrasi.

Starea de recidiva a fost retinuta fata de inculpat, deoarece acesta a fost condamnat prin sentinta penala nr. 824 din 1993 a Judecatoriei Dorohoi, la 1 an si 6 luni inchisoare, pedeapsa ce a fost executata in perioada 8 octombrie 1992 – 18 ianuarie 1994.
Apelul inculpatului a fost respins de Tribunalul Botosani, Sectia penala, prin decizia nr.729A din 17 decembrie 1996.

Impotriva ambelor hotarari a declarat recurs inculpatul in motivarea caruia a aratat ca instantele au comis o eroare grava de fapt, pronuntand si respectiv, mentinand condamnarea, pentru o fapta pe care nu a comis-o, motiv de casare prevazut de art.385 pct.18 C.pr.pen.

Curtea de apel Suceava, Sectia penala, prin decizia nr.44 din 10 februarie 1997, a respins ca nefondat recursul inculpatului, retinand practic aceasta prin declaratia data partilor vatamate la 14 iulie 1994, prin care se obliga sa restituie bunurile sustrase pana la 1 august 1994, declaratie coroborata cu sustinerile partilor vatamate si cu faptul ca la 6 septembrie 1994 acesta si-a schimbat pasaportul, disparand de la domiciliu cu scopul de a se sustrage de la cercetarea penala.

Curtea de Apel, decizia nr.44 din 10 februarie 1997

Infractiunea savarsita pe teritoriul altui stat.

de

Prin sentinta penala nr.305 din 13 martie 1997 a Judecatoriei Dorohoi, inculpatii A.C. si A.T. au fost condamnati la cate 7 luni inchisoare pentru infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei prevazuta de art.65 din Legea nr. 56 din 1992 si la cate 1 an inchisoare pentru infractiunea prevazuta de art.208 al. 1, art.209 lit.a, e C.pen., ambele au aplicarea art.74 – 76 C.pen., dispunandu-se ca fiecare inculpat sa execute cate 1 an inchisoare.

Pentru a pronunta aceasta solutie, judecatorii au retinut ca in noaptea de 13 spre 14 ianuarie 1997, inculpatii s-au deplasat cu o sanie trasa de cai pana pe malul raului Prut, dupa care pe gheata, s-au dus pe jos pana in insula Sencosnii apartinand Republicii Moldova de unde au taiat niste salcami si salcii pe care le-au adus cu sania la domiciliul lor.

Apelurile declarate de inculpati au fost respinse de Tribunalul Botosani prin decizia penala nr. 413 din 25 mai 1997.
Impotriva celor doua solutii a declarat recurs inculpatul A.T. pe care I-a motivat in sensul ca pedeansa aplicata pentru prima fapta este gratiata si ca sustragerea arborilor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni solicitand sa fie achitat in temeiul art. 18 C.pen.

Curtea de Apel Suceava, investita cu solutionarea recursului declarat de inculpati I-a admis, in sensul ca a constatat gratiata prima infractiune in temeiul art. 1 lit.a din Legea nr. 137 din 1997, si in baza art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit.b C.pr.pen.si art. 181 C.pen., I-a achitat pe inculpat.

Prin extinderea efectelor recursului, s-au luat aceleasi masuri si fata de inculpatul A.C., mentinandu-se dispozitiile cu privire la confiscare.
Pentru a pronunta acesta solutie, instanta de recurs a retinut ca pedepsele aplicate pentru infractiunea de trecere frauduloasa a frontierei sunt gratiate in temeiul art.1 lit.a din Legea nr.137 din 1997.
In ceea ce priveste infractiunile de furt, constand in taierea si sustragerea unor arbori de mica valoare, prejudiciul fiind relativ mic si avand in vedere ca inculpatii nu au mai fost condamnati, au recunoscut si regretat infractiunile si ca sunt cunoscuti in localitatea de domiciliu ca avand o buna conduita, fapta lor nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, asa incat se impune aplicarea art. 18 C.pen.
Curtea de Apel Suceava, decizia nr. 392 din 8 septembrie 1997

Instigare. Complicitate. Diferentiere.

de

Inculpatul a fost condamnat pentru instigare la furt calificat si pentru vomplicitate la aceeasi infractiune, retinandu-se ca oferind-o pe minora unui turist german pentru intretinerea de raporturi sexuale si afland ca acesta poseda o suma importanta de bani, a instruit-o cum sa-l deposedeze.

In seara urmatoare, potrivit planului elaborat de inculpat, minora a patruns in camera turistului si a luat geanta in care se gasea valuta, banii find ulterior impartiti intre ei.

Prin fapta sa, inculpatul a comis numai infractiunea de instigare la furt calificat, prevazuta de art. 25 raportat la art. 208 alin. 1, art. 209 lit. a, e g C. pen., nu si pe cea de complicitate la furt calificat, impartirea banilor ulterior savarsirii furtului neavand semnificatia juridica a ajutorului sau inlesnirii la care face referire art. 26 C. pen. motiv pentru care, inculpatul a fost achitat pentru complicitate la furt calificat.

Decizia nr. 74 din 16 februarie 1998

Infractiune complexa. Gratiere.

de

Inculpatul a fost condamnat la 5 ani inchisoare, pentru infractiunea de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin 3 C. pen.

In recurs, inculpatul a sustinut printre alte motive, ca pedeapsa este gratiata cu 1/2 potrivit art. 2 din legea nr. 137/1997.

Recursuyl a fost respins de Curtea de Apel Suceava cu motivarea ca infractiunea mentionata este complexa, cuprinzand doua fapte antisociale: uciderea din culpa si conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de catre o persoana care are in sange o imbibatie alcoolica ce depaseste limita legala (prevazuta de art. 37 alin. 1 din Decretul nr. 328/1966).

Cum aceasta din urma fapta penala a fost exceptata de la gratiere, cf. art. 5 lit. b alin 2 din Legea nr. 137/1997, este evident ca infractiunea complexa in intregul ei urmeaza acelasi regim, aceasta neputand fi descompusa in elementele ei componente.

Decizia nr. 351 din 11 august 1997

Favorizarea infractorului. Caz de nepedepsire.

de

Prin sentinta penala nr. 1571/1997 Judecatoria Botosani i-a condamnat oe inculpatii CM si EC. CM a fost condamnat pentru in fractiunea de furt calificat iar EC pentru infractiunea de favorizare a infractorului.

Instanta a retinut ca inculpatul CM a sustras o oaie de la partea vatamata, iar EC a ascuns-o la o ruda a sa, pentru a impiedica descoperirea sustragerii.

Din probatoriul administrat a rezultata ca inculpatul CM a comis furtul impreuna cu minorul ECC, ce este fiul inculpatului EC.

Prin ajutorul dat la ascunderea bunului furat, inculpatul EC a urmarit sa isi protejeze fiul, participant la furt, si cum dispozitiile art. 264 alin. ultim C. pen. prevad ca favorizarea savarsita de o ruda apropiata nu se pedepseste, Curtea de Apel Suceava a admis recursul si a incetat procesul penal pentru infractiunea prevazuta de art. 264 C. proc. pen., in temeiul art. 10 lit. f si art. 11 pct. 2 lit. b C. proc. pen.,

decizia nr. 40 din 26 ianuarie 1998

Infractiune. Pericolul social al faptei. Criterii de apreciere

de

Prin sentinta penala nr. 771/1997 a judecatoriei Dorohoi, inculpatul a fost condamnat la 3 ani inchisoare pentru infractiunea de furt calificat. S-a retinut ca, pe timp de noapte, inculpatul a patruns intr-o magazie a partii vatamate si a sustras 6 pasari.

Tribunalul Botosani a admis apelul inculpatului prin decizia penala nr. 308/A din 19 mai 1998, si a desfiintat partial sentinta, achitandu-l in temeiul art. 18 C. pen. raportat la art. 10 lit. b si art. 11 pct. 2 lit. a C. proc. pen..
Curtea de Apel Suceava a admis recursul procurorului in sensul ca prin aplicarea art. 74 si art. 76 C. pen., a redus pedeapsa la 6 luni inchisoare.
Motivandu-si solutia de achitare, tribunalul a avut in vedere doar valoarea bunurilor sustrase, in raport cu care a conchis ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Or, in aprecierea gradului de pericol social trebuie sa se aiba in vedere si celelalte imprejurari de fapt si anume ca inculpatul a patruns in locuinta unei femei de 87 de ani, care locuia singura si care nu avea alta avere decat cele 6 pasari de curte.
Prin urmare, chiar daca valoarea a 6 pasari este modica, pentru partea vatamata acestea reprezentau singurul mijloc de subzistenta, astfel ca in cazul concret nu se poate aprecia fapta ca fiind lipsita de importanta in sensul art. 18 C. pen..
decizia nr. 419 din 5 octombrie 1998

Trafic de droguri. Art. 16 din Legea nr. 143/2000. Art. 19 din Legea nr. 682/2002. Cauzã de reducere a pedepsei

de

Prin sentinta penala nr. 379 din 29 iulie 2003, Tribunalul Cluj a condamnat, intre altii, pe inculpatul V.G. pentru savarsirea infractiunii de trafic de droguri prevazuta in art. 2 alin. (1) si (2) din Legea nr. 143/2000, a infractiunii de detinere de droguri pentru consum propriu, fara drept, prevazuta in art. 4 din Legea nr. 143/2000 si a infractiunii de punere la dispozitia publicului a locuintei in vederea consumului de droguri prevazuta in art. 5 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 16 din Legea nr. 143/2000.

Instanta a retinut ca, in anii 2002 si 2003, inculpatul, impreuna cu alti doi inculpati, a comercializat droguri de mare risc si, impreuna cu unul dintre acestia, a detinut ilegal astfel de droguri pentru consum propriu, punand si locuinta la dispozitia mai multor persoane in vederea consumului de droguri.
Curtea de Apel Cluj, prin decizia penala nr. 225 din 8 octombrie 2003, a respins, intre altele, apelul prin care inculpatul cerea aplicarea in favoarea sa a dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protectia martorilor, cu reducerea corespunzatoare a pedepsei.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Neaplicarea dispozitiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 este justificata, in conditiile in care in favoarea inculpatului s-a retinut cauza de reducere a pedepsei prevazuta in art. 16 din Legea nr. 143/2000, el neputand beneficia de doua ori de reducerea la jumatate a pedepsei, intrucat cele doua dispozitii invocate au acelasi continut.
In consecinta, recursul a fost respins.

Contract de locatiune. Inexistenta clauzei de reziliere pentru refuzul renegocierii chiriei. Evacuarea chiriasului.

de

Intrucat reclamanta nu a cerut rezilierea contractuIui care constituie pentru chirias titlu valabil de ocupare a spatilui de locuit, nu se poate dispune evacuarea acestuia, cu atat mai mult cu cat partile nu au convenit ca evacuarea este posibila pentru refuzul renegocierii chiriei.

Curtea de Apel Timisoara a respins recursul declarat de reclamanta impotriva deciziei civile nr. 775 din 12 mai 1998 pronuntata de Tribunalul Arad.
S-a retinut ca hotararile recurate sunt temeinice si legale deoarece reclamanta nu putea cere evacuarea paratilor din imobil, decat in masura in care si-ar fi valorificat acea clauza contractuala care prevede ca, in caz de refuz de negociere a chiriei din partea chiriasului, contractul se reziliaza, caz in care evacuarea ar fi o consecinta a rezilierii.

Cum rezilierea este in principiu judiciara, se constata ca reclamanta nu a cerut in instanta rezilierea contractului, desi aceasta era singura cale de a-si valorifica dreptul, fata de normele din Codul civil aplicabile (art. 1436 si urm.), iar in contract nu s-a prevazut si clauza potrivit careia evacuarea este posibila pentru refuzul renegocierii chiriei.

Sectia civila – decizia nr. 2079/R din 30 septembrie 1998

Detinerea unui spatiu de locuit urmata de plata chiriei cu acceptul proprietarulul imobilului.

de

Daca reclamanta detine un spatiu de locuit in imobilul proptietatea paratei, pentru care achita chirie, dreptul locativ dobandit astfel justifica obligarea paratei la incheierea tin forma scrisa a contractului de inchiriere.

Curtea a respins ca neintemeiat recursul declarat de parata societate comerciala pe actiuni din Timisoara, impotriva deciziei civile nr.322/A din 4 februarie 1998 pronuntata de Tribunalul Timis.
Instanta a retinut ca solutia de admitere a actiunii formulata de reclamanta J.M. contra paratei si de obligarea acesteia din urma la incheierea contractului de inchiriere pentru suprafata locativa situata in imobilul constind in camera in suprafatade 16,2 mp cu acces la dependinte, solutie pastrata de tribunal prin respingerea apelului paratei este temeinica si legala.

Astfel, este necontestat faptul ca reclamanta detine un spatiu de locuit de 16,2 mp in imobilul proprietatea paratei, pentru care achita chiria aferenta si cheltuielile comune.
Sub imperiul Legii nr. 5/1973, Caminul de nefamilisti in care este situat spatiul de locuit in cauza, era administrat de parata, conform art. 57-59 din aceasta lege, iar pentru spatiul oferit se percepea un tarif.

Legea nr. 114/1996 prin art. 71 recunoaste drepturile locative dobandite sub imperiul legilor anterioare. Articolul 21 din aceasta lege impune forma scrisa a contractului de inchiriere si inregistrarea acestuia la organele fiscale teritoriale.

Aceasta inseamna ca daca reclamantei i se recunoaste un drept locativ specific raportului de locatiune, in mod corect parata a fost obligata la incheierea contractului de inchiriere, pentru ca acest raport juridic statornicit intre parti sa imbrace forma ceruta de lege, sa aiba stabilitate, iar partile sa poata pretinde recunoasterea drepturilor si indeplinirea obligatiilor ce iau astfel nastere.

Sectia civila – decizia nr. I 748/R din 24 septembrie 1998

Contract de inchiriere. Spatiul locativ detinut de chiriasul care detine si in proprietate un imobil. Exercitare abuziva a dreptului locativ.

de

Atata timp cat chiriasii detin in proprietate o casa de locuit, dispozitiile Legii nr.1711994 trebuie apreciate in raport cu scopul lor, de protectie a chiriatiilor, protectie care insa nu da dreptul la exercitarea abuziva a dreptului locativ si la deturnarea acestui drept de la finalitatea social-economica recunoscuta si garantata titularului in momentul inchirierii.

Curtea a respins recursul declarat de paratii P.S.; P.I. si P.G.M. impotriva deciziei civile nr. 1130/A din 28 aprilie 1998 pronuntata de Tribunalul Timis.
Instanta a retinut ca recursul paratilor este neintemeiat cata vreme, acestia detin in proprietate o casa de locuit si nu mai pot beneficia de protectia Legii nr. 17/1994, deoarece exercitarea dreptului lor locativ apare ca abuziva si in afara scopului social-economic pentru care un asemenea drept a fost recunoscut de lege.

Astfel, paratii nu pot opune dreptul lor, dreptului de proprietate al reclamantilor.
Curtea a apreciat ca decizia recurata, prin care tribunalul a admis apelul reclamantilor si a schimbat sentinta primei instante, in sensul admiterii actiunii, anularii contractului de inchiriere al paratilor si evacuarii neconditionate a acestora este temeinica si legala in raport cu dispozitiile art. 304 C. pr. civ.

Sectia civila – decizia nr. 2513 din 22 octombrie 1998

Proprietate pe cote parti asupra unei gospodarii rurale. Iesire din indiviziune.

de

Alaturi de principiul impartirii in natura, consacrate prin art 741 cod civil in cazul gospodariei rurale trebuie sa se tina seama de elementele inseparabile ale corpului funciar, constructii cu teren aferent si gradini care formeaza impreuna gospodaria taraneasca.

Prin sentinta civila nr. 9908 din 24 iunie 1997, Judecatoria Timisoara a admis actiunea principala si cererea reconventionala pentru iesirea din indiviziune asupra unui imobil situat in mediul rural.

Instanta a dispus dezmembrarea imobilului compus din constructie si teren, in doua parcele, pe care le-a atribuit reclamantului si respectiv, paratului.

Tribunalul Timis a admis apelul, a schimbat sentinta in partea privind modalitatea iesirii din indiviziune, atribuind intreg imobilul pe seama uneia din parti, pe care a obligat-o sa plateasca celuilalt copartajant echivalentul cotei de proprietate.
Aceasta solutie a fost confirmata de Curtea de Apel Timisoara, care a respins recursul reclamantului.
S-a motivat ca solutia atribuirii imobilului in natura se impunea, intrucat constituia o gospodarie taraneasca bine organizata, cu anexe specifice.
Prin dezmembrarea imobilului in doua loturi, s-ar ajunge ca una din locuinte sa nu aiba anexele necesare, si nici gradina, ceea ce ar determina disfunctii majore in exploatare, diminuand valoarea loturilor.
In cazul acestor gospodarii taranesti organizate pe structura si in vederea exploatarii unui imobil, trebuie sa se tina seama de modul in care a fost conceputa si organizata gospodaria, pentru a vedea in ce masura poate fi utilizata dupa impartirea in natura.
Pe de alta parte, terenul aferent casei este absolut necesar existentei familiei.

Pentru aprecierea corecta a posibilitatii impartirii in natura, conform art. 741 C. civ., trebuie sa se aiba in vedere elementele inseparabile ale corpului funciar, adica, pe de o parte, casa si anexe gospodaresti (grajd, magazii, camara de alimente, anexe pentru cresterea pasarilor), iar pe de alta parte, terenul care in mediul rural are o semnificatie majora, fiind o conditie a existentei si supravietuirii gospodariei.

Sectia civila – decizia nr. 999/R din 21 mai 1998

Contract de vanzare cumparare. Viciu de consimtamant. Eroare cu privire la natura juridica a actului incheiat

de

Cand reclamantul, datorita varstei inaintate si afectiunilor psihice, care i-au diminuat intr-o masura foarte mare discernamantul, a fost in eroare cu privire la natura juridica a actului incheiat, avand credinta ca incheie un contract de vanzare cumparare cu clauza intretinerii, nicidecum un contract de vanzare cumparare, consimtamantul sau fiind viciat, nu poate fi considerat valabil.

Prin sentinta civila nr. 4969/1994, judecatoria Arad a respins actiunea intentata de reclamantul CT impotriva paratilor TI si TA, pentru anularea contractului de vanzare cumparare, cu motivarea ca la data incheierii actului in forma autentica, potrivit concluziei expertizei medico-legale, efectuata in cauza, a avut discernamantul diminuat.

Cum la 22 septembrie 1993, reclamantul a decedat, procesul a fost continuat de fiul sau DI, in calitate de mostenitor legal si acceptant al succesiunii, care a declarat apel impotriva hotararii pronuntate de instanta de fond, apel respins de Tribunalul Arad, prin decizia civila numarul 96/1997.

Reclamantul a declarat recurs sustinand ca datorita varstei inaintate si afectiunilor psihice, pe fondul consumului de alcool si medicamente, prealabiul incheierii contractului, CT a fost in eroare cu privire la natura juridica a actului incheiat.

Pentru formarea valabila a oricarui act juridic, consimtamantul partilor trebuie nu doar sa existe, sa fie exteriorizat, ci acesta sa fie liber exprimat si dat in cunostinta de cauza, adica sa nu fie viciat potrivit art. 948 alin. 2 C. civ. In afara de art. 953 C. civ., care prevede ca atunci cand este dat prin eroare, consimtamantul nu este valabil, reglementarea cuprinsa in art. 954 C. civ. stabileste ca eroare nu produce nulitate decat atunci cand cade asupra substantei obiectului conventiei sau asupra identitatii ori calitatilor persoanei contractante.

Expertizele medico-legale efectuate in cauza au demonstrat ca vanzatorul, in varsta de peste 80 de ani prezenta afectiuni psihice care au condus la diminuarea foarte mare a discernamantului iar martorii au relatat ca reclamantul nu a primit pretul vanzarii, avand credinta ca va fi intretinut de parati, ceea ce duce la concluzia alterarii cosimtamantului in continutul sau intelectual, constient.

Recursul a fost admis de Curtea de Apel Timisoara prin decizia civila nr. 960/1996, care a casat decizia instantei de apel si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta, Tribunalul Arad, in vederea efectuarii de noi expertize medico-legale.

Contract de vanzare cu clauza de intretinere. Neexecutarea obligatiei. Consecinte.

de

Potrivit regulilor generale doin materia obligatiilor inscrise in art. 1020 si art. 1021 C. civ., conditia rezolutorie este intotdeauna subanteleasa in cazul in care una dintre parti nu-si indeplineste angajamentul luat, dar contractul nu este desfiintat de drept, partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat avand alegerea intre a sili pe cealalta parte la executare sau a cere desfiintarea actului. Transformarea obligatiei de intretinere din contractul de vanzare-cumparare in renta viagera nu poate avea loc decat in urma acordului de vointa al partilor contractante.

Prin sentinta civila nr. 1329/1997, judecatoria Lugoj a respins actiunea intentata de reclamantii MA si MR impotriva partilor MG si MI pentru rezilierea contractului de vanzare-cumparare cu clauza intretinerii si a admis cererea reconventionala formulata de cei din urma, dispunand inlocuirea obligatiei de intretinere in natura cu plata lunara a unui echivalent banesc.

S-a retinut ca in permanenta paratii au incercat sa presteze intretinerea, dar reclamantii s-au opus, situatie in care, potrivit prevederilor art. 1075 C. civ., se poate pretinde transformarea obligatiei de intretinere in plata periodica a unor despagubiri echivalente.

Apelul declarat de reclamanti a fost admis de Tribunalul Timis, care prin decizia civila nr. 515/1998, a schimbat in tot sentinta civila, fiind admisa actiunea principala si respinsa cererea reconventionala, in urma constatarii culpei exclusive a paratilor la neindeplinirea obligatiilor contractuale.

Impotriva acestei decizii au declarat recurs paratii MG si MI, recurs ce a fost admis, Curtea de Apel dispunand casarea ambelor hotarari judecatoresti pronuntate in cauza si in urma rejudecarii in fond, au fost respinse atat actiunea principala cat si cererea reconventionala.

Contractul de vanzare cu clauza de intretinere este un contract nenumit cu titlu oneros, aleatoriu, bilateral, consensual, translativ de proprietate, caruia i se aplica regulile generale din materia obligatiilor inscrise in art. 1020 si 1021 C. civ., in baza carora conditia rezolutorie este subinteleasa in situatia cand una dintre parti nu isi indeplineste angajamentul luat.

In acest caz, contractul nu este desfiintat de drept, partea in privinta careia angajamentul nu a fost indeplinit putand fie sa sileasca pe cealalta parte la executarea conventiei – cand aceasta mai este posibila – fie sa solicite desfiintarea contractului, transformarea obligatiei de intretinere in renta viagera neputand avea loc decat cu acordul tuturor partilor contractante.

Sectia civila – decizia nr. 1643/1998

Titluri de proprietate. Compararea titlurilor detinute de parti.

de

Prin actiunea introdusa la Judecatoria Sectorului 1, reclamanta C. M. a chemat in judecata pe paratii T. S. si T. A., solicitand sa se constate ca titlul si dreptul ei de proprietate sunt preferabile titlurilor de proprietate ale paratilor, urmand ca acestia sa fie obligati sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in Bucuresti, str. G. G. nr. 36, sector 1.

Prin sentinta civila nr. 4883 din 18.04.1997 ramasa definitiva si irevocabila, Judecãtoria sectorului 1 Bucuresti a constatat nelegalitatea titlului prin care a fost preluat de catre stat imobilul in litigiu.

Paratii au declarat apel impotriva sentintei tribunalului, sustinand ca imobilul in litigiu facea parte din categoria celor aflate sub incidenta Legii nr. 112/1995, fiind in proprietatea statului, iar contractul lor de vanzare-cumparare a fost incheiat anterior formularii cererii de restituire, ei fiind de totala buna credinta.

Instanta de apel a considerat ca reclamanta nu a pierdut niciodata proprietatea asupra bunului si, din acest punct de vedere, instanta de fond a acordat in mod corect prioritate titlului reclamantei in raport cu cel al paratilor, a carui desfiintare nu s-a solicitat.

Impotriva acestei decizii, paratii au declarat recurs, prin care au aratat, in esenta, ca instanta de apel trebuia sa aiba in vedere faptul ca reclamanta a efectuat demersurile in baza Legii nr. 10/2001, asa cum o atesta actele depuse la dosar de catre recurenti, faptul ca instanta nu s-a pronuntat asupra dovezilor administrate, respectiv inscrisurile prin care s-a dovedit ca reclamanta a depus notificare in baza Legii nr. 10/2001, faptul ca hotararea a fost data cu încalcarea pricipiului ocrotirii bunei credinte a subdobanditorului cu titlu oneros si a principiului validitatii aparentei in drept, precum si ca intreaga motivare a instantei are la baza analiza sentintei civile nr. 4883/1997.

Recursul este fondat.

In temeiul art. 1854 Cod civil posesia creeaza o prezumtie de proprietate, caracterizata iuris tantum care inceteaza daca se face dovada ca posesorul este de rea-credinta.

Efectul bunei-credinte a posesorului face aplicabil in pari causa possessor potior haberi debet.

Ca atare, prezumtia de proprietate cade daca posesorul a fost de rea-credinta. Solutia, intemeiata pe ocrotirea bunei-credinte, ca principiu fundamental al dreptului civil si, invers, pe combaterea relei-credinte, ca sanctiune, isi are, logic, aplicabilitate si in ipoteza cand partile litigante ale revendicarii produc, fiecare, titluri emanand de la autori diferiti.

In acest caz este necesar ca reclamantul sa faca dovada ca paratul are un autor, ca intre autori au existat raporturi juridice, in temeiul carora autorul paratului, pierzand calitatea de proprietar, a devenit un detentor precar si ca paratul este un dobanditor de rea-credinta.

In acest caz, reclamantul va castiga in revendicare prin compararea titlurilor in temeiul principiului nemo plus juris ad alium transfere potest quam ipse habet.

Numai ca, in speta, cu privire la titlul paratilor, izvorat din prevederile si in aplicarea Legii 112/1995, s-a stabilit ca este valabil, respingandu-se actiunea promovata de reclamanta, pentru constatarea nulitatii absolute a acestuia.
Or, din interpretarea prevederilor art. 46 al. 2, coroborat cu art. 47 al. 2 din Legea nr. 10/2001, rezulta ca restituirea imobilelor preluate fara titlu valabil si instrainate prin acte de dispozitie este conditionata de constatarea prin hotarare judecatoreasca a nulitatii actului de instrainare, aceasta solutie gasindu-si aplicarea si in cazul actiunilor in curs de judecata, referitor la care persoanele indreptatite nu inteleg sa faca uz de dispozitiile art. 47 din lege.
Nulitatea absoluta a actului se impune, astfel, ca o premisa inevitabila a admiterii actiunii in revendicare impotriva subdobanditorului, motiv pentru care nu se poate opera cu solutia clasica in materie de revendicare, a compararii drepturilor autorilor.
Fata de cele ce preced, recursul se va admite, decizia atacata se va modifica in sensul admiterii apelului declarat de parati impotriva sentintei, care va fi schimbata in tot, prin respingerea actiunii.

Sectia civila – decizia 1/2003

Obligatie de a face. Daune cominatorii. Raport de drept administrativ. Neaplicarea dispozitiilor dreptului civil, ci ale legii nr. 29/1990

de

Daca autoritatea administrativa a fost obligata sa elibereze reclamantei autorizatie de construtie printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila in temeiul Legii nr. 29/1990, nu se poate recurge la actiunea civila intemeiata pe dispozitiile art. 1073 si urm. C. civ.

Curtea de Apel Timisoara a respins ca neintemeiat recursul declarat de reclamanta impotriva deciziei civile nr. 1767 din 2 dec. 1997 ponuntata de Tribunalul Caras Severin.

Instanta a retinut ca sentinta civila br. 89/CA din 5 sept. 1995 pronuntata in baza Legii nr. 29/1990 constituie titlu executoriu si se executa silit in conditiile Legii nr. 29/1990, iar nu dupa procedura comuna.

Ca urmare, instantele au apreciat corect ca actiunea prin care reclamanta a solicitat, in temeiul art. 1073 si urm. C. civ. obligarea paratului Consiliul Judetean Caras-Severin, la eliberarea autorizatiei de construire, sub sanctiunea unor daune cominatorii de 100.000 lei/zi de intarziere este inadmisibila, cata vreme, potrivit art. 11-16 din Legea nr. 29/1990, partea prejudiciata poate cere despagubiri pentru prejudiciul moral si patrimonial, fie o data cu cererea principala avand ca obiect obligarea autoritatii administrative la eliberarea actului, fie separat si poate cere obligarea la plata unei amenzi pe zi de intarziere daca termenul stabilit de instanta nu este respectat.

Curtea a mai retinut ca dispozitiile art. 1073 si urm. C. civ. invocate ca temei al actiunii nu sunt aplicabile, deoarece natura raporturilor dintre parti este administrativa, iar nu civila.

Sectia civila – decizia nr. 1747/R/1998

Uzucapiune. Posesia exercitata de coproprietari. Efecte.

de

Pentru ca posesia exercitata de un coproprietar asupra bunului indiviz sa se interverteasca in drept de proprietate exclusiva, trebuie sa fie continua, utila, publica, exclusiva, si sa se manifeste prin acte din care sa rezulte fara echivoc negarea dreptului celorlalti coproprietari.

Prin sentinta civila nr. 72 din 12 februarie 1997, Judecatoria Timisoara a respins actiunea reclamantului PG impotriva paratului PP, pentru constatarea uzucapiunii, retinand ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 1846 din C. civ, intrucat reclamantul a intrat in posesie in anul 1959 data de la care folosea cu intermitenta o parte din imobil, ca mostenitor al proprietarului tabular.

Solutia primei instante a fost mentinuta de Tribunalul Timis, care prin decizia nr. 1073 din 9 decembrie 1997 a respins apelul formulat de reclamant.

Sesizata cu recursul reclamantului, Curtea de Apel Timisoara a retinut ca nu sunt temeiuri de casare, respingand recursul partii.

In motivare, s-a retinut ca in raport cu data intrarii in posesie, anul 1959, uzucapiunea era supusa cerintelor prevazute de art. 28 din Decretul-lege nr. 115/1938 privind cartile funciare si anume: posesia imobilului timp de 20 ani, in conditiile legii – art. 1897 C. Civ. – de la moartea proprietarului tabular. Imobilul, proprietarea indiviza a antecesorilor partilor, a devenit proprietatea pe cote parti a reclamantului si paratului, prin mostenire, fara inscriere in cartea funciara, conform art. 26 din Decretul-Lege nr. 115/1938.

Posesia exercitata de reclamant nu s-a caracterizat prin continuitate, publicitate si nici nu a fost exclusiva, de natura a determina dobandirea proprietatiiasupra cotei mostenite de parat.

Sectia civila – decizia nr. 1032/R/1998

Partaj. Marturisire judiciara. Admitere recurs in anulare

de

Marturisirea judiciara obtinuta in cursul judecatii prin interogatoriul luat paratului are ca scop fraudarea drepturilor creditorului atunci cand nu se administreaza nici o alta proba, care sa confirme cota de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor comune în procent de 90%.

Prin cererea inregistrata la Judecatoria Harlau, Judetul Iasi, la data de 8 mai 2001, reclamanta ME a chemat in judecata pe paratul MC pentru ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna impartirea bunurilor comune pe care cei doi soti le-au dobandit in timpul casatoriei, reclamanta sustinand ca are o cota de contributie la achizitionarea acestora in procent de 90%.

Prin sentinta civila nr.955 din 19 iunie 2001, a admis actiunea formulata de reclamanta M.E. impotriva paratului M.C. si a constatat ca partile au dobandit in timpul casatoriei urmatoarele bunuri: casa de locuit, situata in Comuna Focuri, in valoare de 25.000.000 lei; autoturism Dacia 1300 in valoare de 6.000.000 lei; un frigider Artic in valoare de 1.500.000 lei; un congelator Artic in valoare de 1.000.000 lei.

Valoarea totala a masei bunurilor de impartit este de 36.500.000 lei, reclamanta avand o contributie de 90%, iar paratul de 10% la dobandirea acestor bunuri. S-a dispus iesirea din indiviziune prin atribuirea tuturor bunurilor mobile si imobile reclamantei, care a fost obligata la plata sumei de 3.650.000 lei cu titlu de sulta catre parat.

Hotararea a ramas definitiva si irevocabila prin neexercitarea caii de atac a apelului.

Impotriva sentintei data de Judecatoria Harlau in conformitate cu art. 330 pct. 2 C. proc. civ. a declarat recurs in anulare Procurorul General al Parchetului de pe langa Curtea Suprema de Justitie care a sustinut ca hotararea judecatoreasca atacata a fost pronuntata cu incalcarea esentiala a legii, ceea ce a determinat o solutionare gresita a cauzei pe fond si ca sentinta este si vadit netemeinica.

S-a sustinut ca instanta a incalcat prevederile art.30-31 C. fam. si art. 5 din Decretul nr. 32/1954, ca a dat o valoare probatorie absoluta marturisirii judiciare pe care paratul a facut-o cu privire la cota de contributie pe care reclamanta a avut-o la dobandirea bunurilor comune, procedeu care a avut ca scop fraudarea drepturilor creditorului M.R.D. si ca se impune reluarea judecatii pentru a se stabili corect contributia sotilor la dobandirea bunurilor si pentru ca, pe cale de expertiza tehnica, sa se determine valoarea de circulatie a bunurilor supuse impartelii judiciare.
Recursul este fondat.
In speta, singurul act depus la dosarul cauzei, respectiv adeverinta nr.1165 din 10 iunie 2001 a Primariei Comunei Focuri, prin care se precizeaza ca partile figureaza in registrul agricol cu o casa de locuit si terenul aferent in suprafata de 125 mp., precum si cu un autoturism marca Dacia 1300, nu este de natura sa confirme pretentiile reclamantei cu privire la contributia sa majora la dobandirea acestor bunuri.

Din contra, inscrisul intareste convingerea, ignorata de instanta de judecata, ca bunurile au fost achizitionate in timpul casatoriei prin contributia ambilor soti, fiind ca atare bunuri comune.

Intinderea drepturilor sotilor se stabileste in raport de contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei, sotii neavand un drept stabilit de la inceput asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesara administrarea de probe prin care sa se determine aportul fiecaruia la dobandirea lor.

In lipsa altor probatorii din care sa rezulte ca unul dintre soti a avut o contributie mai mare la achizitionarea bunurilor dobandite in timpul casatoriei, se prezuma ca ambii soti au avut contributii egale si deci impartirea acestor bunuri urmeaza a se face, de asemenea in parti egale.

In cauza este fara putinta de tagada ca, marturisirea judiciara obtinuta in cursul judecatii prin interogatoriul luat paratului M.C., a avut ca scop fraudarea drepturilor creditorului M.R.D. deoarece nu s-a administrat nici o alta proba, care sa confirme cota de contributie a reclamantei la dobandirea bunurilor comune în procent de 90%.

Fata de cele ce preced, recursul in anulare se priveste ca fondat si urmare a admiterii lui, va fi casata sentinta Judecatoriei Harlau, cu consecinta reluarii judecatii si a refacerii partajului judiciar in vederea stabilirii, pe baza de dovezi, a contributiei fiecarui sot la dobandirea bunurilor comune.
Intrucat la efectuarea partajului si la intocmirea loturilor se ia in considerare valoarea de circulatie a bunurilor supuse împartelii si nu valoarea lor de achizitie, in rejudecare, instanþa de trimitere are a se preocupa de administrarea unor expertize tehnice de specialitate pentru stabilirea valorii actuale a bunurilor.

Sectia civila – decizia nr. 2643/2003

Reguli privind inspectia fiscala

de

Pentru a evita posibilele abuzuri din partea organelor de control fiscale este necesar sa fim foarte bine informati despre ce poate face acesta si ce nu, potrivit legislatiei in vigoare. Din pacate insa aceasta este deosebit de stufoasa insa astazi, venim in sprijinul dumneavoastra cu cateva informatii utile.

Potrivit  art.105 din Codul de procedura fiscala:

– Inspectia fiscala va avea in vedere examinarea tuturor starilor de fapt si raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere.
– Inspectia fiscala va fi efectuata in asa fel incat sa afecteze cat mai putin activitatea curenta a contribuabililor si sa utilizeze eficient timpul destinat inspectiei fiscale.
– Inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa, contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat si pentru fiecare perioada supusa impozitarii. Prin exceptie, conducatorul inspectiei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora.
– In situatia in care din instrumentarea cauzelor penale de catre organele competente nu rezulta existenta prejudiciului, reverificarea dispusa in temeiul alin. (3) nu este urmata de emiterea deciziei de impunere.
– Inspectia fiscala se exercita pe baza principiilor independentei, unicitatii, autonomiei, ierarhizarii, teritorialitatii si descentralizarii.
– Activitatea de inspectie fiscala se organizeaza si se desfasoara in baza unor programe anuale, trimestriale si lunare aprobate in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, respectiv prin acte ale autoritatilor administratiei publice locale, dupa caz.
– La inceperea inspectiei fiscale, inspectorul este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie si ordinul de serviciu semnat de conducatorul organului de control. Inceperea inspectiei fiscale trebuie consemnata in registrul unic de control
– La finalizarea inspectiei fiscale, contribuabilul este obligat sa dea o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile solicitate pentru inspectia fiscala. In declaratie se va mentiona si faptul ca au fost restituite toate documentele solicitate si puse la dispozitie de contribuabil.
– Contribuabilul are obligatia sa indeplineasca masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale, in termenele si conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala.
I.C.C.J., sectia de contencios administrativ si fiscal, prin decizia nr. 1705 din 15 martie 2005 a mentionat ca aceeasi societate comerciala nu poate fi controlata pentru aceeasi perioada si pentru aceleasi impozite, daca nu au aparut date suplimentare necunoscute organului fiscal la data efectuarii primului control.
Datele suplimentare, necunoscute organelor de inspectie fiscala la data efectuarii inspectiei fiscale la un contribuabil, pe care se fundamenteaza decizia de reverificare a unei anumite perioade, pot rezulta in situatii, cum sunt:

a) efectuarea unui control incrucisat, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) lit. c) din Codul de procedura fiscala, asupra documentelor justificative ale unui grup de contribuabili din care face parte si contribuabilul in cauza;

b) obtinerea pe parcursul actiunilor de inspectie fiscala efectuate la alti contribuabili a unor documente sau informatii suplimentare referitoare la activitatea contribuabilului, intr-o perioada care a fost deja supusa inspectiei fiscale;

c) solicitari ale organelor de urmarire penala sau ale altor organe ori institutii indreptatite potrivit legii;

d) informatii obtinute in orice alt mod, de natura sa modifice rezultatele controlului fiscal anterior.

Elemente esentiale pentru un contract avantajos

de

Elemente esentiale pentru un contract avantajos

Cand doriti sa incheiati un contract care sa fie in avantajul dumneavoastra este intotdeauna bine sa il aveti alaturi si pe juristul firmei. Cu toate acestea reactia dumneavoastra de a raspunde prompt si de a lua decizii rapide care sa va avantajeze este un lucru esential atat pentru jurist dar si pentru patron. Va retinem atentia astazi asupra catorva aspecte esentiale pentru a fi mai aproape de un contract avantajos si sigur.
– Pretul, plata pretului
Desigur, preferi situatia in care clientul vine, negociaza si plateste pe loc. Dar riscul de a sta cu marfa in soare te face sa accepti si plata la un termen ulterior. Atunci vei cere un acreditiv, o scrisoare de garantie bancara sau constituirea unei ipoteci si vei prevedea in contract, sau chiar intr-o conventie scrisa ad-hoc, penalitati de intarziere in plata pretului. Cat priveste plata „la termen“, adica la o saptamana, la o luna sau la trei luni de la livrare, sau dupa vanzare, aceasta se practica in toata lumea si este normal sa se practice si la noi. Multi comercianti afirma: „Nu se poate, daca vreau banii pe loc, in nouazeci la suta din cazuri sunt refuzat sau, pur si simplu, respectivul nu poate plati. Si-atunci, am prevazut in contract un termen clar, nu e de ajuns?”
Din pacate, in Romania nu este de ajuns decat daca iti iei minimele masuri de asigurare a platii, mai sus expuse.
– Forta majora, menita sa exonereze de  raspundere pe cel ce nu si-a putut indeplini o obligatie contractuala, nu este definita intr-o lege. Literatura juridica, in buna intelegere cu practica judecatoreasca, a ajuns la concluzia ca: „Evenimentul de forta majora este o imprejurare de fapt, imprevizibila si de neinlaturat, care impiedica in mod efectiv si fara nicio culpa din partea debitorului, executarea obligatiei contractuale a acestuia.“

Atentie! Unii parteneri vor incerca sa-ti strecoare in contract drept cauza de forta majora: greva, lipsa apei, a curentului electric sau chiar a materiei prime. La acestea poti sa te opui cu succes. Adevaratele cauze de forta majora nu pot fi decat calamitatile naturale: cutremurul, inundatia, seceta etc. Dar totul este negociabil, iar rezultatul negocierii, transpus in contract, este lege intre parti, „lege“ care adesea infrange multe alte prevederi legale. Deci, daca nu ai incotro, iar talentul tau de negociator nu te ajuta la infinit, poti accepta si clauze mai largi. Dar macar nu uita un lucru: cazul de forta majora trebuie riguros dovedit in instanta sau inainte de a se ajunge la proces.

– Penalitatile de intarziere (clauza penala)
Pentru ca intarzierea la plata, ca si intarzierea in general, este o regula la noi, este indispensabil sa prevezi in contract penalitati de intarziere in plata pretului. Cuantumul penalitatilor nu este prevazut in vreo  lege si nici nu ar fi normal sa fie, pentru ca o lege nu poate interveni intr-un contract care este legea partilor, cum am mai spus. Ca reper si sugestie, pot spune ca o penalitate de 0,4% pe zi, de exemplu, conduce la dublarea sumei in 250 de zile.
Ca sa fim mai siguri, iti propun sa sugerezi partenerului 1% pe zi de intarziere. El, care se pretinde un comerciant serios, nu va putea obiecta daca ii spui ca asta este o simpla formalitate, pentru ca ai deplina incredere in cinstea si bunele lui intentii. Dar atentie mare cand esti in situatia inversa, aceea de a te obliga tu la penalitati.

Casele s-au ieftinit, dar creditele le fac mai scumpe

de

Vestea că locuinţele s-au ieftinit cu aproximativ 40% în acest an ar trebui să-i bucure pe cei care doresc să-şi cumpere o casă. Dar numai în condiţiile în care au toţi banii puşi deoparte, pentru că dacă vor să plă­tească făcând un împrumut de la bancă, atunci trebuie să ştie că ratele pentru casă s-au triplat.

Cei care vor să-şi cumpere o locuinţă cu un credit bancar trebuie să ia în calcul o mulţime de probleme de care se pot lovi a­cum în cazul solicitării unui astfel de împrumut bancar. Sunt bănci care nu mai acordă deloc îm­prumuturi pentru a­chi­­ziţia de imobile confort doi şi de terenuri extravilane. Altele nu mai acceptă ipotecă pe terenuri, iar în cazul în care o fac, iau în calcul maximum 50% din va­loarea pământului. Ga­ranţiile acceptate sunt a­par­ta­men­tele, casele, imobilele construite „la roşu”, lo­cuinţele de va­canţă sau terenurile in­travilane agricole. A­poi, exis­tă noile cerinţe ale Băncii Na­ţio­nale, pe care doar ro­mânii cu un venit peste medie le pot îndeplini pentru a ob­ţine un îm­prumut ipo­­tecar.

 

http://www.libertatea.ro/stire/casele-s-au-ieftinit-dar-creditele-le-fac-mai-scumpe-220250.html

Doi inspectori din Primăria Capitalei, reţinuţi de DNA

de

Doi funcţionari ai Primăriei Capitalei au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, joi noapte, pentru luare de mită.

Doru Gadea şi Gheorghe Dicu sunt inspectori în Primărie şi fac parte din Serviciul inspecţie disciplină în construcţii şi respectarea reglementărilor. Funcţionarii au fost reţinuţi timp de 24 de ore, cu propunere de arestare pe 29 de zile. Inspectorii din Primărie au fost aduşi la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Nu se cunosc informaţii despre alte persoane implicate în flagrant. Pe numele lui Doru Gâdea a fost emism deja, un mandat de arestare preventivă pentru 25 de zile. Se pare că aceştia au pretins o şpagă de 10 milioane de lei unei persoane care deţinea o clădire. Avocatul lui Gadea a declarat, pentru MEDIAFAX, că suma primită de cei doi funcţionari este foarte mică

 

http://www.antena3.ro/stiri/romania/2-inspectori-din-primarie-retinuti-de-procurorii-anticoruptie-pentru-luare-de-mita_57660.html

Incepe Postul Craciunului!

de

Crestinii intra de maine in postul Craciunului. Cei care vor sa tina acest post, pot manca peste in toate zilele de sambata si duminica, precum si la sarbatorile religioase.

Ultima zi a Postului Nasterii Domnului – 24 decembrie, numita Ajunul Craciunului, este o zi mai aspra de post: nu se mananca nimic pana dupa-amiaza, iar in unele zone chiar pana la rasaritul Luceafarului de seara, care aduce aminte de steaua care a vestit magilor, Nasterea Domnului

Nemultumirile bancherilor legate de clienti

de

neclaritati ale clientilor: de multe ori clientii nu inteleg de ce punem atat de multe intrebari pentru a completa Credit Reportul, ceea ce ii determina sa nu ne raspunda complet si nu ne ajuta sa intelegem afacerile astfel incat sa le putem sustine proiectele

2.Sisteme IT mai performante; lap-topuri pentru cazul vizitelor la sediile clientilor, service local (sa nu mai astept sa vina de la Bucuresti sa imi rezolve o problema tehnica), limite in care utilizatorul sa poata face setari la calculator, conexiune mai performanta, cand se lucreaza simultan se blocheaza

3. comunicare interna imbunatatita. Una intrebam si cu totul altceva ni se raspunde din partea HO

4. Sunt clienti care intarzie foarte mult cu oferirea informatiilor sau a documentatiei pe care o solicitam ceea ce determina prelungirea duratei de oferire a raspunsului

5. limite mai largi la interpretarea fiselor de produs; acordarea de competente mai mari in sucursale

6. proceduri: simplificarea modului de lucru pt CRM, sa aiba posibilitatea sa deschida singuri conturi pt clienti, sa poata face CIP si CRB singuri, sa nu mai depinda de front office pt ca se prelungeste perioada de lucru a unui dosar

7. organizare interna: crearea de baze de date pentru segmentarea clientilor astfel incat sa nu ne mai suprapunem si sa stim cine pe cine a contacta

8. la situatiile financiare sa fie blocate celulele care nu ar trebui modificate, aplicatiile sa contina toate spezele si comisioanele sau sa fie explicate formulele si la situatii financiare si la scoring, sa stim de unde isi preia excelul datele, ca sa le putem interpreta

9. curentul: se face curent in continuu pe sub usi. aerul conditionat: bate direct in personalul bancar. lumina: pe latura cu geamuri bate soarele in continuu si chiar daca sunt jaluzele tot se creeaza efectul de sera

10. sa ni se explice si rationamentul pentru care se face ceva anume, nu numai de ce se face acel ceva anume; de multe ori, lucrurile se invata mecanic, prin repetitie, nu logic.

11. vrem norme clare; proceduri clare, care sa specifice exact cum anume se fac lucrurile schimburi de experienta, training, ajutor din HO

12. motivare mai buna prin premii banesti sau nu pentru diverse realizari simplificarea si contopirea unor proceduri

13. spatiu de intalnire cu clientii PJ in conditii de confidentialitate

14. nenumarate erori in documente, in special cele necesare pentru ipoteci
client plecat din localitate, dependenta de rude pentru semnarea contractelor de garantie,

15. restrangerea numarului de exemplare necesare de contracte de credit, de rapoarte, cereri

16. cred ca ar fi bine angajarea unui jurist in sucursala

17. asigurarea unor reclame -banere in oras

18. o locatie mai mare pentru sucursala cu vedere la strada pentru o localizare mai buna a sediului de catre clienti.

19. training ptr cei din operatiuni astfel incat sa fie orientati catre clienti si catre rezolvarea problemelor acestora in timp util; constientizarea nevoii de fidelizare a clientilor, flexibilitatea si rapiditatea fiind 2 dintre argumentele principale pe care le folosim in fata potentialilor clienti

20. o prezentare business a produselor bancii prin materiale special concepute

21. oamenii trebuie apreciati si motivati continuu, nu in momentul in care s-au saturat sa astepte sa le vina randul

22. reducerea sarcinilor si stabilirea prioritatilor pt indeplinirea obiectivelor bancii.. astfel incat sa-ti poti termina treaba in timp util (8 ore) si..sa poti avea si o viata personala

http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-5130445-nemultumirile-bancherilor-legate-clienti.htm

Premierul Tariceanu: Taxa auto ramane in vigoare. Vom oferi 1.000 de euro pentru fiecare loc de munca nou creat de o firma

de

Premierul Tariceanu a declarat, miercuri, ca Guvernul va adopta un plan de masuri pentru cresterea numarului locurilor de munca, in contextul crizei financiare. Una dintre aceste masuri vizeaza acordarea a 1.000 de euro pentru fiecare loc de munca nou creat de o firma, care angajeaza o persoana ce si-a pierdut slujba de mai mult de trei luni. „Dragi romani, stiu ca asteptati ca politicienii sa va prezinte o Romanie mandra si prospera (sloganul PNL n.r.), eu astazi am venit cu un program concret…”, a declarat Tariceanu, care a insistat asupra sintagmei dragi romani.

Declaratiile au fost facute dupa intalnirea cu bancherii pentru a discuta masurile care trebuie luate pentru a tine in frau criza financiara. Intilnirea a avut loc imediat dupa sedinta de Guvern.

In cadrul intalnirii premierul a discutat cu bancherii pentru a vedea care sunt problemele cu care se confrunta sistemul economic din Romania.

Principalul subiect ridicat a fost necesitatea reluarii creditarii, in acest moment bancile din Romania acordand credite in conditii foarte stricte, din cauza lipsei de lichiditati.

Declaratiile premierului Tariceanu:

  • Alocarea a minimum 10 miliarde de euro in urmatorii patru ani pentru investitii in economie.
  • Pentru Programul Fermierul vor fi alocate in plus 500 de milioane de euro.
  • Am considerat ca este necesar ca Guvernul sa prezinte un plan bine articulat de crestere de locuri de munca si de crestere economica.
  • Programul are trei prioritati: oamenii, firmele romanesti si sectorul bancar.
  • Vom continua sa scadem taxele. CAS-ul va scadea la 30%.
  • Vom ajunge astfel la una dintre cele mai scazute contributii sociale din Europa.
  • Incepand cu 1 ianuarie 2009 va fi acordat un bonus de 5% pentru toti cei care isi platesc impozitele la timp.
  • Dividendele care vor fi reinvestite sau investite in firme noi vor fi scutite de plata impozitelor.
  • Guvernul va dubla fondurile bugetare alocate programelor de constructii de locuinte.
  • In aceasta perioada nesigura, romanii trebuie sa stie ca economiile lor sunt in siguranta.
  • Majorarea capitalului social al CEC Bank cu 250 de milioane de euro.
  • Sustinerea sectorului IMM, de catre Exim Bank.
  • Dragi romani, stiu ca asteptati ca politicienii sa va prezinte o Romanie mandra si prospera, eu astazi am venit cu un program concret.
  • Sunt mandru ca sunt roman.

 

http://www.hotnews.ro/stiri-politic-5129819-premierul-tariceanu-taxa-auto-ramane-vigoare-vom-oferi-1-000-euro-pentru-fiecare-loc-munca-nou-creat-firma.htm

Planul de trecere la televiziunea digitala prin ordonanta de urgenta.Sunteti de acord

de

Conventia Organizatiilor de Media protesteaza, joi, fata de propunerea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor de a reglementa prin ordonanta de urgenta trecerea la televiziunea digitala. Protestul COM, platforma ce reuneste circa 30 de organizatii ale profesionistilor de media, sindicate si asociatii patronale din domeniu, vizeaza doua probleme mari legate de mecanismul Ordonantei MCTI, inclusiv faptul ca prin el guvernul ar deveni arbitrul pietei de audiovizual din Romania.

La sfarsitul lunii octombrie, Ioana Avadani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent, nota pe blogul sau ca „miscarea nu numai ca muta proiectul de lege din zona “legiferarii naturale” (parlament, dezbateri etc) in domeniul deciziei guvernamentale, dar schimba si ministerul responsabil – nu mai este cel al Culturii, ci MCTI. Guvernul pare că uita ca are proiect de lege in acest sens care isi asteapta de luni de zile avizele ministeriale.”

Ioana Avadani face in acelasi post si un istoric al „situatiei exceptionale” invocate in sprijinul proiectului de ordonanta de urgenta, anume apropierea termenului limita (2012), asumat de Romania pentru tranzitia la serviciile digitale de radio-TV cu transmisie terestra, aratand ca un grup de institutii si ONG-uri au elaborat un proiect de modificare in acest sens a Legii Audiovizualului inca din vara lui 2006.

http://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-5137064-organizatiile-media-protesteaza-fata-planul-trecere-televiziunea-digitala-prin-ordonanta-urgenta.htm

Voiculescu, Hrebenciuc si Geoana vor sa dea o lovitura de stat.Credeti ca este adevarat?

de

Invitat la „Nasul” (B1 TV), presedintele Traian Basescu a spus ca Voiculescu, Hrebenciuc si Geoana vor sa dea o lovitura de stat prin suspendarea sa. „Chiar Voiculescu a spus-o si eu o stiu de doua luni. Au hotarat ca puna un premier stabilit de ei, iar pe presedinte il vor suspenda din nou pe motive constitutionale. Am luat insa toate masurile legale ca in Romania sa nu se petreaca o lovitura de stat”, spune presedintele Romaniei.

Traian Basescu spune ca daca va fi suspendat din nou nu va mai pleca de la Cotroceni ci va ataca hotararea la Curtea Constitutioanala.

Vorbind despre marirea salariilor, presedintele spune ca actualul guvern lucreaza in neconstitutionalitate. „Ai lege, a validat-o Curtea Constitutionala, a promulgat-o presedintele. Daca nu-i dai drumul in ce fel de stat traim atunci?”

De asemenea, presedintele spune ca legea majorarii salariale pentru profesori are si o hiba in privinta profesorilor universitari a caror venituri devin mult mai mari din cauza cumului de catedre. Dar acest punct din lege se poate reglementa pe parcurs. „A doua minciuna propagata de guvern este venitul mare al profesorilor uitand ca acestia obtin cei mai multi bani din catedrele de la faculatile private. Ori statul nu are nicio implicatie aici. Iar marirea la preuniversitari este undeva la 37% si nu 50% cum se afirma”, a incheiat acesta.

Presedintele Basescu spune ca nu-l va numi premier nici pe Geoana si nici pe Tariceanu si admite ca-l prefera pe Stolojan dar ca ia in calcul si alte optiuni. „Obiectivul meu este sa-i propun Parlamentului un premier in care sa am incredere, sa fie capabil si care sa poata negocia apoi cu partidele o majoritate fiindca nu presedintele este cel care negociaza aceasta majoritate. Esential este ca Romania sa aiba un guvern puternic deoarece simtim tot mai puternic presiunea crizei economice.”

Planul lui Obama pentru Irak gata sa devina realitate

de

Saad Eskander, directorul Bibliotecii si al Arhivelor Nationale din Irak nu a uitat ziua de 20 noiembrie 2006, atunci cand actualul presedinte al Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a declarat, intr-un discurs ce defineste politica lui despre razboi, ca Irak-ul „se indrepta spre haos” si a ordonat retragerea trupelor americane.

Este probabil ca nanomaterialele sa ucida oameni, precum a facut si azbestul in trecut, daca nu se vor adopta reguli stricte si nu se vor face verificari amanuntite, informeaza Comisia Regala

 

http://revistapresei.hotnews.ro/

Comisia de Disciplina a FRF a produs 200.000 de euro numai in ultima luna.Sa dea si la saraci.

de

Comisia de Disciplina a Federatiei Romane de Fotbal a devenit o masina de facut bani.  Regulamentele s-au inasprit in ceea ce priveste declaratiile jignitoare facute de oficialii unor cluburi la adresa oficialilor altor cluburi, a arbitrilor sau a angajatilor FRF. 

Orice declaratie deplasata a fost taxata drastic, Adrian Mititelu, Cornel Penescu sau Marian Iancu au simtit pe contul lor ce inseamna sa pui la indoiala corectitudinea “cavalerilor fluierului

Ronaldo costă 150 milioane €.Credeti ca il ia Steaua?

de

Atacantul portughez al formaţiei engleze Manchester United este fotbalistul pe seama căruia, în aceste zile, se discută foarte mult despre viitoarea sa destinaţie.

Surse din apropierea jucătorului pretind că Ronaldo doreşte să plece la „galactici”, însă clubul englez se opune categoric. Carlos Queiroz, asistentul portughez al managerului echipei Manchester United, Alex Ferguson, a declarat ieri că mijlocaşul Cristiano Ronaldo nu este de vânzare nici în schimbul sumei de 120

https://coltuc.ro/blog/wp-admin/post-new.php?posted=2326

Copos, lacrimi de crocodil pe umerii rapidistilor

de

Magnatul a fost ieri la meciul Rapid – Internaţional, 3-0, din „optimile“ Cupei României. Afaceristul se arată înduioşat de situaţia în care a adus clubul. George Copos a fost ieri din nou la un meci al Rapidului după o pauză de 40 de zile.

Ultimul joc al „alb-vişiniilor“ la care a asistat acesta a fost cel cu Wolfsburg, din turul I al Cupei UEFA când a ieşit din stadion spunând (pentru a câta oară?) că se retrage din fotbal. Şi de această dată,

http://www.ziare.com/Copos__lacrimi_de_crocodil_pe_umerii_rapidi__tilor-477207.html

Cine va fi premierul lui Basescu?

de

Basescu vrea premier ca in Franta, titreaza Evenimentul Zilei. Presedintele Traian Basescu a completat miercuri portretul-robot al viitorul premier, afirmand ca va avea in vedere criterii similare cu cele ale presedintelui Frantei, Nicolas Sarkozy, in momentul cand l-a desemnat pe primulministru Francois Fillon

Declaratia a fost facuta la o intalnire cu cativa ziaristi francezi, Basescu adaugand totodata ca instalarea noului guvern trebuie sa se faca „rapid” pe fondul crizei internationale.

Fillon a fost numit de Sarkozy la o zi dupa investitura sa in functa suprema, premierul Frantei fiind cunoscut ca un apropiat al presedintelui. Ambii provin din Uniunea pentru o Miscare Populara care a castigat alegerile din 2007 in Franta.

Cotidianul scrie ca Basescu promite Guvern rapid si cu majoritate solida. Seful statului a declarat, miercuri seara, la Palatul Cotroceni, ca in Romania noul guvern va fi instalat rapid dupa alegerile din 30 noiembrie si ca acesta se va sprijini pe o majoritate solida in Parlament.

„Chiar daca veti auzi declaratii foarte aspre ale partidelor politice, eu am convingerea ca vom avea guvern catre mijlocul lunii decembrie. Practic, in cel mai scurt timp cu putinta.

Pentru ca pe 30 noiembrie au loc alegerile, pe 10 decembrie s-ar putea valida noul Parlament si cred ca undeva in zona 15-20 decembrie vom avea guvern gata instalat”, a declarat Traian Basescu.

Presedintele Romaniei a fost de parere ca viitoarele alegeri, care combina pentru prima data scrutinul uninominal cu cel pe liste, „reprezinta pentru romani un test al vointei de a elimina coruptia din randul clasei politice”. Seful statului a explicat ca dorinta sa „este de a avea rapid un guvern care sa se bucure de o majoritate solida in Parlament”.
http://www.ziare.com/Presa_de_azi__Cine_va_fi_premierul_lui_Basescu_-477565.html

550 de salariati ai SC Oltchim SA,dati afara.A inceput criza.

de
Aproximativ 550 de salariati ai SC Oltchim SA Ramnicu Valcea vor parasi compania, in perioada noiembrie 2008- ianuarie 2009, ca urmare a scaderii consumului de produse chimice pe perioada de iarna, precum si a crizei financiare internationale.
Directorul general al companiei, Constantin Roibu, a declarat, miercuri, corespondentului NewsIn, ca este vorba despre persoane care vor fi pensionate.

„Este vorba despre aproximativ 210 oameni care cumuleaza, in prezent, pensia cu salariu si despre alti circa 340 de angajati care indeplinesc conditiile de pensionare”, a precizat el.

Decizia a fost facuta publica in urma cu cateva luni de catre conducerea Oltchim SA, directorul Constantin Roibu adaugand ca, in contextul actual, aceasta masura este cu atat mai necesara.

Oltchim SA isi va reduce temporar cantitatea de etilena si propilena cu care se aprovizioneaza de la Petrom, pe fondul crizei financiare internationale si in luna noiembrie isi va reduce activitatea cu pana la 40%, pentru a evita acumularea de pierderi, potrivit unui comunicat al companiei remis BVB.

Combinatul de produse chimice Oltchim Ramnicu Valcea a inregistrat pierderi de 27,68 milioane lei (7,6 milioane euro) in primele noua luni din an, comparativ cu profitul de 3,37 milioane lei din intervalul similar din 2007, potrivit rezultatelor financiare transmise Bursei la inceputul lunii noiembrie.

http://www.ziare.com/550_de_salariati_ai_SC_Oltchim_SA__pensionati_in_urmatoarele_trei_luni__Video_-477169.html

Protan nu poate inchide centrele din tara .Este legal?

de

Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile (MMDD) sustine ca activitatea centrelor de ecarisaj ale Protan va continua, cu exceptia sucursalei Popesti-Leordeni.

Potrivit MMDD, compania are obligatii contractuale pe care trebuie sa le respecte, intrucat desfasoara o activitate de interes public.

„Este clar ca o problema de mediu a unui punct de lucru nu poate justifica suspendarea activitatii tuturor sucursalelor Protan din tara. In acest context, consideram ca declaratiile de astazi (miercuri, n.red.)ale reprezentantilor Protan sunt nefondate.

MMDD reitereaza ca respectarea legislatiei de mediu nu este un subiect de negociere sau de santaj”, se arata in comunicatul transmis, miercuri, de minister.

De altfel, contractul de concesiune incheiat intre Protan si Administratia Domeniilor Statului stipuleaza obligatia societatii ca, in cazul rezilierii activitatii de una dintre partile contractuale, firma sa continue activitatea pana la preluarea de un alt concesionar.

Suspendarea autorizatiei integrate de mediu pentru instalatia de la Popesti-Leordeni de catre Agentia Regionala de Protectia Mediului Bucuresti a fost conforma legii, ca urmare a nerespectarii masurilor si a termenelor pe care chiar Protan si le asumase.

Terenurile din Capitala, de 700 de ori mai scumpe decat in 1990.Credeti ca vor scadea?

de

Sectorul constructiiilor din Capitala a inceput sa se dezvolte dupa 1990, insa mai mult in interes privat decat in cel public. In ceea ce priveste imobilele de locuit, romanii au inceput sa caute dupa Revolutie terenuri atat in zone centrale libere, dar si la periferia Capitalei.

Zone precum Pipera-Tunari, Baneasa, Chitila sunt exemple de hectare de pamant pustiu transformate in cartiere de lux, scrie Cotidianul.

Pentru ca in anii ’90 cei mai multi visau sa scape de apasarea cutiilor de chibrituri comuniste, cei care aveau cativa bani pusi deoparte, au inceput sa-si faca locuinte cu piscina, cu teren de tenisi, cos de baschet.

Cand si preturile in aceste zone au crescut, dezvoltatorii au inceput sa construiasca pe langa Bucuresti, in Balotesti, Corbeanca, Mogosoaia, Buftea.

Fata de ’90, pretul terenurilor este de 700 de ori mai mare in prezent. Daca atunci un metru patrat de teren in Corbeanca se putea cumpara atunci cu 0,50-1 dolar, in timp ce acum acelasi metru patrat ajunge la 250 de dolari.

Oamenii de afaceri sunt neincrezatori in planul anti-criza propus de Guvern

de

Masurile anti-criza anuntate de Calin Popescu Tariceanu nu sunt de natura sa-i multumeasca pe reprezentantii mediului de afaceri, care sustin ca multe dintre acestea au mai fost aplicate in Romania, dar fara sa produca efectele scontate

Astfel, Ionut Simion, consultantul PricewaterhouseCoopers, a atras atentia asupra modului in care va fi aplicata scutirea de impozite pentru dividendele reinvestite, avand in vedere felul cum a decurs aceasta, pana in 2002, scrie Business Standard.

„Pot sa va spun ca implementarea a fost defectuoasa, in asa fel incat contribuabili care au fost de buna credinta s-au trezit ca aveau de platit sume imense la bugetul de stat„, a declarat Ionut Simion.

In acelasi timp, reprezentantii oamenilor de afaceri, prin vocea lui Cristian Parvan, secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, au solicitat Guvernului sa puna bazele si unui fond de contragarantare, nu doar sa suplienteze Fondul de garantare a creditelor pentru IMM-uri si a creditului rural cu 100 de milioane de euro.
http://www.ziare.com/Oamenii_de_afaceri_sunt_neincrezatori_in_planul_anti_criza_propus_de_Guvern-478560.html

Romania mai tare decat Germania.Germania a intrat oficial in recesiune

de

Germania este oficial in recesiune dupa ce guvernul a anuntat o contractare a economiei in al treilea trimestru cu 0,5%.
Pentru a doua oara consecutiv, economia Germaniei a inregistrat o contractare de 0,4% si o scadere a cresterii economice cu 0,2%, informeaza BBC.

„O consecinta negativa asupra Produsului Intern Brut a venit din partea comertului. Exporturile au scazut si au crescut importurile”, se arata intr-un comunicat al Oficiului Federal de Statistica.

Economia Germaniei a mai intrat in recesiune in prima jumatate a anului 2003.

Noua varianta Warcraft

de

Mai mult de 2.000 de persoane au asteptat in fata magazinului de pe strada londoneza Oxford lansarea de la miezul noptii a noului produs Warcraft, beneficiind si de o oferta promotionala

Evenimente similare au fost organizate in America de Nord, Taiwan si Coreea de Sud, scrie BBC.

Creat si dezvoltat de Blizzard Entertainment, World of Warcraft a fost lansat in 2004 si a ajuns sa fie unul dintre cele mai populare jocuri online cu mai mult de 11 milioane de utilizatori inregistrati.

Jocul Wrath of the Lich King include un bonus pentru jucatorii fideli care consta intr-un surplus de dusmani, echipament suplimentar, vraji si noi functii. A fost inclus de asemenea un nou personaj care poate fi ales de jucatori: Death Knight (Cavalerul Mortii).

Scott Hamshere, din Bromley, ar fi trebuit sa fie primul posesor al unui astfel de CD semnat de autori din Marea Britanie. El s-a asezat primul la coada la 6 dimineata, insa oboseala l-a rapus pana la momentul deschiderii. Locul i-a fost luat de Ben West, din Greenwich, care a devenit primul posesor a acestei variante imbunatatite

http://www.ziare.com/Noua_varianta_Warcraft__intampinata_cu_entuziasm_de_jucatorii_online-478596.html

Berea devine sampanie si Loganul ajunge Ferrari in Romania

de

Incepand de la apa ce era odata gratis la locul de munca pana la masinile Ferrari ce nu se mai vand, criza financiara taie in stanga si in dreapta din ce in ce mai adanc in bugetul marilor companii impingand angajatii acestora catre o noua era de austeritate.

„Berea la cutie a devenit noua sampanie”, a declarat Meredith Whitney in cadrul Summitului Global de Finante ce a fost organizat in New York.

Marile companii au concediat peste 130.000 de oameni ca urmare a impactului crizei financiare asupra sistemului economic din intreaga lume, multe altele sunt in prag de faliment si bancile se clatina in asteptarea planului de 700 de miliarde de dolari menit sa salveze sistemul.

In aceste conditii cea mai buna metoda de salvare este limitarea cheltuielilor, informeaza Reuters.

„Vazand industria financiara schimbandu-se in ce este astazi si vazand economia prabusindu-se de la o zi la alta, nu vad o alta solutie pentru consumatorul de rand inafara de schimbarea modului de a cheltui banii. Economisirea este cea mai buna si prudenta solutie”, a mai adaugat Whitney. Aceasta a devenit un star al Wall Street-ului dupa ce a prezis cu mult timp in urma actuala criza financiara cu care se confrunta bancile.

Angajatii de top din America au inceput sa nu mai calatoreasca la clasa I si nu mai arunca banii pe masini Ferrari. Totodata dupa spusele unora „frigiderul companiei nu mai este de mult timp plin cu coca cola si in locul disponibilizarilor e de preferat apa”.

deputata din Egipt ii indeamna pe arabi sa violeze femeile israeliene.Ce spuneti?

de

O deputata din Egipt, Nagla Al-Imam, a propus o metoda inedita de lupta pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Israel.
In direct pe postul de televiziune Al-Arabiya, aceasta i-a indemnat pe barbatii arabi sa violeze femeile israeliene peste tot unde vor da peste ele, asa cum Israelul „violeaza teritoriile arabe”, infomeaza Israel National News.

„Este o forma de rezistenta. Vreau ca femeile israeliene sa dispara din tarile arabe„, si-a exprimat convingerea Nagla Al-Imam.

Israelul nu a reactionat deocamdata la aceste declaratii socante ale deputatei egiptene. In schimb, directorul Institutului pentru cercetari politice de la Moscova, Serghei Markov, a declarat pentru cotidianul rus Komsomolskaia Pravda ca „ura reciproca dintre arabi si israelieni depaseste uneori limitele rationalului„.
http://www.ziare.com/O_deputata_din_Egipt_ii_indeamna_pe_arabi_sa_violeze_femeile_israeliene-478598.html

Atitudinea principial corecta a guvernului in privinta majorarii salariilor profesorilor s-a transformat intr-o golanie inacceptabila

de

Pentru ca asta este de fapt jocul cu uite ordonanta, nu e ordonanta, joc care pare sa se apropie totusi de sfarsit. Sfarsitul lamentabil al unei povesti despre incoerenta, aroganta si lasitate.

Fata in fata cu legea aberanta a salarizarii dascalilor (aberanta nu pentru ca unii profesori n-ar merita salarii mult mai mari, ci din cauza lipsei criteriilor si a diferentelor), initial guvernul n-a avut nicio reactie.

Ba chiar doi ministri au votat-o cu voiosie. A trecut nestingherita prin comisii, prin Senat, apoi prin Camera, a venit votul pe articole si abia dupa ce a devenit fapt implinit, la Palatul Victoria a inceput vria.

Pe buna dreptate, o dreptate pe care executivul si-o subminase insa deja prin tunuri si pomeni de-abia facute publice. Cu atat mai mult ar fi avut trebuit sa aleaga calea demna si curajoasa de reabilitare prin asumarea raspunderii in Parlament pe inghetarea salariilor.

Sigur, riscul unei motiuni de cenzura exista, dar el era totusi foarte mic. Si chiar daca, printr-o minune, motiunea totusi trecea, ce gaura in cer sufereau liberalii? Dimpotriva, intrau in alegeri ca victime demne ale apararii cu orice pret a principiilor prin metode legale. Parte din conducerea PNL a fost, de altfel, adepta acestei cai.

Premierul insa n-a avut curaj. Curajul de a parasi functia si de a infrunta PSD. In cazul asumarii raspunderii, social democratii ar fi fost nevoiti sa iasa din echivoc si sa aleaga intre daramarea guvernului si renuntarea explicita la majorarea salariilor profesorilor.

Cum sa le spui dascalilor ca accepti inghetarea lefurilor, dar cum sa rastorni Guvernul pe care-l controlezi cand ordonanta privind colegiile uninominale n-a primit inca verdictul constitutional, deci data alegerilor este incerta?

Urmeaza rasturnarea Guvernului?

Daca se amana cumva alegerile, rasturnarea Guvernului prin motiunea de dupa asumarea raspunderii i-ar da lui Traian Basescu posibilitatea sa numeasca premierul care sa organizeze mai tarziu parlamentarele.

http://www.ziare.com/Golania_de_la_Palatul_Victoria-478496.html

Scuderia Spider. Romanii o vor cumpara?

de

Maşina se numeşte F430 16M Scuderia Spider şi este o versiune decapotabilă, cu 80 de kilograme mai uşoară decât modelul de bază 430 Spider.

Bolidul beneficiază de un motor V8 de 510 cai-putere, care permite accelerarea de la 0 la 100 km/h în 3,7 secunde şi asigură o viteză maximă de 315 km/h.

Cu un interior elegant şi dinamic în acelaşi timp, Scuderia Spider dispune, printre altele, de un sistem audio nou-nouţ, livrat împreună cu un iPod Ferrari detaşabil, de 16 GB.

 

Cele mai bune 10 parfumuri

de

Parfumurile unor domnişoare par fumurile unor domnişoare” – oare? Cert este că vine frigul, iar mirosurile hibernale nu sunt ca cele estivale.

1. White Patchouli, de la Tom Ford (eau de parfum 30 ml, aprox. 180 RON) – ultimul parfum propus de Tom Ford, lansat în septembrie, îţi dezmiardă simţurile cu mirosul florilor de bujor, iasomie, trandafir şi mosc;

2. Magnifique, de la Lancôme (eau de parfum spray 50 ml – aprox. 250 RON) – muza acestui parfum şic, elegant, este actriţa Anne Hathaway; extrem de feminin, parfumul are o aromă orientală, mixtură între flori de mandarin, esenţă de şofran, cumin, scorţişoară, trandafir, lemn de santal, iasomie şi vertiver;

3. DKNY Women, de la Donna Karan  (eau de parfum spray 50 ml – aprox. 180 RON) – un parfum floral sexy, modern şi proaspăt, care îmbină aromele de portocală, flori de nufăr, narcisă galbenă şi mesteacăn alb;

4. Chanel No. 5 Eau Première  (eau de parfum 50ml – aprox. 200 RON)– unul dintre cele mai bine vândute parfumuri din lume, un parfum legendar, popularizat de Marlyn Monroe (aceasta a mărturisit că nu poate adormi decât învăluită în această aromă) – modern, clasic, discret, Eau Premiere este cea mai bună alegere din gama Chanel, potrivit “independenţilor” britanici;

5. Midnight, Lolita Lempicka (eau de parfum 80 ml – aprox. 250 RON) – noua versiune a parfumului de seară are o aromă puternică, dulce, de iasomie, vanilie şi smirnă şi un design deosebit – sticluţa violet, în formă de măr, cu aplicaţii aurii;

6. Champaca, Space NK (eau de toilette 50 ml – aprox. 200 RON) – designerul Nicky Kinnaird a fost inspirat de o călătorie în India, unde a descoperit mirosul subtil al amestecului de cedru, vertiver, ambră  şi mosc;

7. Sensuous, de la  Estée Lauder (eau de parfum 30 ml – aprox. 150 RON) – senzualitatea înseamnă, în versiunea designerului, un amestec de romantism, şi nostalgie, potrivit pentru sărbătorile de iarnă; aromele de lemn moale, ambră, miere armonizează de minune cu lumina Crăciunului;
 

8. Lysval, de la Girard (eau de toilette 30 ml – aprox. 100 RON) – una dintre cele mai importante mărci britanice de parfum propune aromele uşor romantice şi vintage ale zambilelor, liliacului şi freziilor.

9. Jeanne, Lanvin (eau de parfum 50 ml – aprox. 180 RON) – ultimul parfum Lanvin îmbină aromele de mure, zmerură şi pere cu lămâia, santalul dulce şi moscul. Rezultatul? O mireasmă ideală pentru femeia atrăgătoare, căreia îi place să fie în centru atenţiei;

10. Sweet Lime & Cedar Cologne, Jo Malone (apă de colonie 100 ml – aprox. 270 RON) – apa de colonie unisex are o aromă puternică, plină de vitalitate, obţinută dintr-un amestec de arome tailandeze.

http://www.click.ro/sanatate_frumusete/Frumusete/cele-mai-bune-10-parfumuri-de-sezon

Lazarus manechin!Ce parare aveti?

de

Vi l-aţi imaginat vreodată pe Luis Lazarus în postura de manechin? Ei bine, iată că a venit momentul să-l vedeţi şi în altă ipostază decât aceea de jurnalist controversat şi dur, căruia rar îi scapă un zâmbet. El va defila în această seară pe podium, la Bucharest Fashion Week, şi va prezenta o ţinută marca Adina Buzatu.

Mare agitaţie, mare, în aceste zile la Rin Grand Hotel din Capitală! Şi asta pentru că, de ieri, a început Bucharest Fashion Week. Designeri autohtoni renumiţi îşi vor prezenta ultimele colecţii, iar toată floarea vedetelor va fi acolo. Şi pe scaune, ca privitori, dar şi ca modele. Stilistul şi designerul Adina Buzatu va aduce în faţa publicului creaţii din colecţia Messagerie, dedicată bărbaţilor.

http://www.click.ro/actualitate/iata-l-pe-lazarus-manechin

Luciano Moggi şi fiul său ar putea ajunge după gratii în ianuarie

de

Alessandro Moggi, unul dintre cei mai buni prieteni ai “Briliantului” şi tatăl acestuia, Luciano Moggi, cel care i-a redresat cariera decarului Fiorentinei, după transferul de la Chelsea la Juventus, ar putea primi împreună 11 ani de închisoare.

Procuratura din Roma a cerut, prin Luca Palamara, procurorul general o pedeapsă de şase ani, pentru fostul preşedinte a lui Juventus, Luciano Moggi în urma pagubelor celebrului scandal Calciopoli, care a zguduit fotbalul italian în urmă cu doi ani.

De asemenea, după gratii ar putea ajunge şi fiul lui Marcello Lippi. Pentru Davide Lippi, procurorul general a solicitat o pedeapsă de un an şi patru luni. Sentinţa decisivă va fi însă în ianuarie.

http://www.click.ro/Sport/impresarul-lui-mutu-la-un-pas-de-inchisoare

Şoferul Voicu a stat supărat toată seara

de

Deloc în toane bune, Irinel l-a admonestat pe frumuşelul angajat al soţiei sale, reproşându-i că nu ştie să se orienteze şi că e stângaci. Voicu a rămas posac toată seara şi a aşteptat-o cuminte pe Monica, sperând ca măcar aceasta să fie mai indulgentă.

Petruţa Grigoriu, exces de tandreţe cu Andrei Gheorghe

La un an după ce s-a despărţit de soţia sa, Andrei Gheorghe (45 de ani) pare mai liniştit ca oricând şi a început să se afişeze cu Petruţa Grigoriu (40 de ani), femeia pentru care a divorţat. Marţi seara, cei doi au părut mai îndrăgostiţi ca niciodată, iar Petruţa a făcut exces de tandreţe într-un moment în care Andrei devenise brusc abătut, după o discuţie telefonică.

Iată ce bust ne arată Sanda Ladoşi!

Însărcinată în luna a şaptea, Sanda Ladoşi a făcut furori la balul de caritate organizat marţi seara la hotelul Radisson. Îmbrăcată într-o rochie de mătase, foarte decoltată, solista şi-a afişat cu mândrie burtica, dar şi bustul generos. Sanda Ladoşi şi soţul ei, omul de afaceri Ştefan Tache, aşteaptă, o fetiţă, ei mai având un băieţel în vârstă de aproape 3 ani.

Maria, îţi prieşte singură!

Prietene nedespărţite, Maria Marinescu şi Valentina Pelinel au făcut pereche şi la gala de caritate de marţi seara. Aceasta este prima apariţie mondenă a Mariei după despărţirea de Alex şi, după cum se vede, îi prieşte de minune. Rochia purtată de creatoarea de modă a atras priviri admirative.

http://www.click.ro/Vedete/uite-ce-tandra-e-iubita-cu-andrei-gheorghe

animalele de la Zoo.Cum le ajutam?

de

O banană, două, trei. Un ciorchine de struguri, o porţie considerabilă de budincă, niscaiva bucăţele de măr şi pară şi o mână de salată. Cam aşa arată meniul pe care, înţolit la patru ace în salopeta verde a îngrijitorului de la Zoo, în pielea căruia am vrut cu tot dinadinsul să fiu preţ de o zi, m-am grăbit să i-l pun în faţă cimpanzeului Felix.

Dacă în ceea ce-l priveşte pe simpaticul maimuţoi, el a ţinut să-mi mulţumească printr-o strângere amicală de degeţel, nu la fel au stat lucrurile cu leul Mark şi consoarta lui, Ela, cărora dacă le-aş fi întins falangele, în mod sigur aş fi scris acum articolul cu degetele de la picioare.

Scârţ, scârţ cu roaba, plină până la refuz de tot felul de bunătăţi destinate să umple burdihanele maimuţelor, prin ograda Grădinii Zoologice din Capitală. Aşa a început, pe la un 9 dimineaţa, prima şi ultima mea zi în care am cochetat cu meseria de îngrijitor de animale. De ce ultima, mă veţi întreba? Simplu.

http://www.click.ro/Special/asa-am-hranit-animalele-de-la-zoo

Mantea s-a cuplat cu Bogdan Ivanof, cumnatul Simonei Pătruleasa şi fostul iubit al Ilincăi Vandici

de

Trup de invidiat, gospodină, independentă financiar, Andreea Mantea are toate calităţile apreciate de un bărbat. Deşi, în ultima vreme, vedeta nu a reuşit să închege nici o relaţie serioasă, se pare că soarele a răsărit şi pe strada ei. Ea a fost surprinsă de fotoreporterii Click! în tandreţuri cu Bogdan Ivanof, în miez de noapte, la intrarea într-un restaurant.

O dată cu ascensiunea pe plan profesional, Andreea Mantea a început să fie curtată de mulţi băieţi cunoscuţi în cercurile mondene. După câteva ieşiri nocturne cu Liviu Moreanu, fostul iubit al Annei Lesko, se pare că vedeta a căzut pradă avansurilor insistente venite din partea lui Bogdan Ivanof, cel care se laudă cu o relaţie de un an de zile cu Ilinca Vandici.

http://www.click.ro/Vedete/primele-poze-cu-mantea-si-iubitul-ei