Noi reglementări privind executarea pedepselor

Proiectul completează prevederile substanţiale şi procesuale privind pedepsele din noile Coduri penal şi de procedură penală, astfel:

Ř În primul titlu al proiectului de lege, pe lângă normele fundamentale în materia executării pedepselor, a fost adăugată o nouă normă cu valoare de principiu, potrivit căreia exercitarea de către persoanele private de libertate a tuturor drepturilor civile şi politice cu excepţia celor care au fost interzise prin hotărârea de condamnare sau a celor a căror neexercitare sau exercitare restrânsă rezultă inerent din privarea de libertate ori din raţiuni de menţinere a siguranţei locurilor de deţinere.

Ř Proiectul distinge clar între competenţele judecătorului delegat cu executarea hotărârilor judecătoreşti – ce va avea competenţe legate exclusiv de punerea în executare a tuturor hotărârilor de condamnare şi a măsurilor neprivative de libertate, respectiv a măsurilor educative neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, şi judecătorul de supraveghere a libertăţii, care, desfăşurându-şi activitatea în penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative şi de detenţie, ori la instanţa de judecată, are ca principală atribuţie supravegherea, prin controlul permanent şi atitudine pro-activă, a modului în care se execută privarea de libertate, fie în penitenciare fie în alte locuri de reţinere sau de arestare preventivă.

Ř În domeniul executării pedepsei amenzii, proiectul reflectă, prin prevederile conţinute, noua optică din noul Cod penal.

Ř Instituţia judecătorului de supraveghere a privării de libertate vizează, în acord cu opţiunea legiuitorului român, controlul eficient al modului în care persoanele, minore sau majore, sunt private, potrivit legii, de libertatea lor, indiferent de spaţiul de deţinere: penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, centre de arestare preventivă, centre educative, centre de detenţie pentru minori. Proiectul operează o distincţie clară între activitatea de verificare a modului şi condiţiilor în care se execută pedepsele şi măsurile privative de libertate şi activitatea judiciară a judecătorului de supraveghere a privării de libertate. În exercitarea atribuţiilor sale judiciare, judecătorul de supraveghere a privării de libertate soluţionează contestaţiile formulate de persoanele deţinute, reţinute, arestate preventiv, internate într-un centru educativ sau de detenţie cu privire la modul de exercitare a drepturilor prevăzute în lege, cu privire la stabilirea şi schimbarea regimului de executare şi cu privire la măsurile sancţionatorii aplicate. Soluţionarea acestor contestaţii se face în cadrul unor şedinţe de judecată ce se desfăşoară săptămânal la sediul judecătoriei.

Ř Noutatea pe care o aduce proiectul în ce priveşte executarea măsurilor de supraveghere şi a obligaţiilor dispuse de instanţă potrivit Codului penal, o constituie prevederile potrivit cărora serviciile de probaţiune pot încredinţa executarea măsurilor de supraveghere şi obligaţiilor prevăzute în Codul penal în cadrul organizaţiilor neguvernamentale de profil.

Ř În privinţa organizării executării pedepselor privative de libertate proiectul aduce ca element de noutate posibilitatea construirii de penitenciare sau de obiective în cadrul penitenciarelor, prin parteneriat public-privat, în ideea încurajării investiţiilor şi atragerii de fonduri .

Ř Un alt element de noutate îl reprezintă stabilirea regimului de executare a pedepsei pe baza unor criterii complexe şi în cadrul unei proceduri detaliate, ţinându-se cont atât de pedeapsa aplicată cât şi de persoana condamnată. Cât despre schimbarea regimului de executare, proiectul impune o nouă abordare, în sensul încurajării şi implementării procesului de resocializare a persoanelor condamnate.

Ř Din punct de vedere al reglementării situaţiei persoanelor pentru care se decide transferul şi faţă de care există în derulare diverse proceduri judiciare, proiectul prevede că, în cazul în care se decide transferarea persoanei aflate în executarea unei pedepse într-un alt penitenciar sau într-un centru de reţinere şi arestare preventivă sau de arestare preventivă, soluţionarea contestaţiilor formulate de persoana transferată până la data cererii de transfer se face, de urgenţă, de către judecătorul de supraveghere a privării de libertate de la penitenciarul de la care s-a dispus transferul, înainte de realizarea efectivă a transferului. Proiectul, în ansamblu, impune o viziune unitară asupra instituţiei liberării condiţionate, în sensul că sunt avute în vedere pentru schimbarea regimului de executare într-unul mai uşor aceleaşi criterii ca cele luate în considerare la liberarea condiţionată.

Ř În ceea ce priveşte executarea măsurilor educative privative de libertate, proiectul prevede înfiinţarea de centre educative şi centre de detenţie, ca instituţii specializate în recuperarea minorilor condamnaţi, unde aceştia urmează un program de pregătire şcolară şi formare profesională potrivit aptitudinilor lor precum şi programe de reintegrare socială, proiectul reflectând noua abordare din dreptul substanţial potrivit căreia pentru minorii care săvârşesc infracţiuni măsurile educative sunt cele ce trebuie aplicate şi nu pedepse.

Ř În materia sancţiunilor disciplinare, proiectul se îndepărtează în totalitate de actualele prevederi, şi anume Decretul nr.545/1972 care prevedea sancţiuni disciplinare precum izolarea de colectiv pe o perioadă de până la 10 zile sau separarea în secţii cu regim restrictiv pe o perioadă de cel mult 3 luni şi promovează alte tipuri de sancţiuni, care exclud, însă, izolarea minorului de colectivitate.

NOTA:

Proiectul de lege a fost elaborat în cadrul Ministerului Justiţiei şi a fost transmis, într-o primă versiune, la data de 30.05.2008, spre consultare prealabilă curţilor de apel, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Consiliului Superior al Magistraturii, Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi barourilor. De asemenea, a fost discutat în cadrul a trei întâlniri cu judecătorii delegaţi pentru executarea pedepselor organizate de către APADOR-CH. În aceeaşi ordine de idei, proiectul a fost discutat şi în întâlniri cu reprezentanţii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor fiind supus, totodată, dezbaterilor publice prin afişare pe site-ul instituţiei începând cu data de 11 iulie 2008. Discuţii pe marginea acestuia au avut loc şi în cadrul Comisiei de dialog social, iar modificări au mai fost operate şi ca urmare a procedurii de avizare, printre instituţiile avizatoare numărându-se Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Ministerul Sănătăţii, Consiliul Superior al Magistraturii.

Sursa : EuroAvocatura.ro

Ţi-a plăcut articolul? Votează, comentează sau trimite mai departe.

Incepand de luni, 15 decembrie, au intrat in vigoare prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 200/2008 potrivit carora, asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuintelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite, se aplica o cota redusa de TVA, de 5%.

OUG nr. 200/2008 include in categoria locuinta livrata ca parte a politicii sociale:
– Livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;

 

 
– Livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
– Livrarea de cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii, a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei.
– Livrarea de locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodaresti, a caror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Cota redusa se aplica numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte.

Orice persoana necasatorita sau familie va putea achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%, respectiv:
– in cazul persoanelor necasatorite, sa nu fi detinut si sa nu detina nicio locuinta in proprietate pe care au achizitionat-o cu cota de 5%;
– in cazul familiilor, sotul sau sotia sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%.

 

 

www.coltuc.ro

Statul nu stie sa incaseze taxa auto

Dupa intreaga ironie -in sens negativ- cu uite taxa ,nu e taxa ,statul s-a trezit cu o avalansa de oameni care vor sa plateasca taxa auto.Ma intreb de ce romanul reactioneaza mereu asa. Lasa capul plecat si plateste.

 

Acestea vor lucra si sâmbata si chiar duminica, daca exista solicitari de calcul a taxei auto si de emitere a deciziilor de calcul, informeaza NewsIn. Solicitantii pot depune actele pentru calculul taxei de poluare, pentru emiterea deciziilor de calcul si pentru recuperarea banilor între ora 8.00 si ora 18.00, iar sâmbata, ghiseele administratiilor financiare sunt deschise între ora 8.00 si ora 14.00.

 

www.coltuc.ro

Legea penitenciarelor

Lege nr. 275/2006 din 04/07/2006
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 627 din 20/07/2006
privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul

procesului penal
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

TITLUL I
Dispozitii generale

Legalitatea executarii pedepselor
Art. 1. – Executarea pedepselor se realizeaza in conformitate cu dispozitiile Codului penal, ale Codului de procedura penala si ale prezentei legi.

Temeiul executarii pedepselor
Art. 2. – Pedepsele se executa numai in temeiul hotararilor judecatoresti de condamnare ramase definitive.

Respectarea demnitatii umane
Art. 3. – Pedepsele se executa in conditii care sa asigure respectarea demnitatii umane.

Interzicerea supunerii la tortura, tratamente inumane sau
degradante ori la alte rele tratamente
Art. 4. – (1) Se interzice supunerea oricarei persoane aflate in executarea unei pedepse la tortura, la tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Interzicerea discriminarii in executarea pedepselor
Art. 5. – (1) In timpul executarii pedepselor este interzisa orice forma de discriminare pe temei de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie, apartenenta politica, convingeri, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa, infectie HIV/SIDA sau alte temeiuri.
(2) Incalcarea prevederilor alin. (1) se pedepseste potrivit legii penale.

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate
si judecatorul delegat la compartimentul de executari penale
Art. 6. – (1) Executarea pedepselor se desfasoara sub supravegherea, controlul si autoritatea judecatorului delegat.
(2) Presedintele curtii de apel desemneaza anual unul sau mai multi judecatori delegati pentru executarea pedepselor privative de libertate pentru fiecare penitenciar aflat in circumscriptia teritoriala a curtii de apel.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea acestor pedepse si exercita celelalte atributii stabilite prin prezenta lege.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, desemnat pentru penitenciarul in a carui circumscriptie se afla un centru de retinere si arestare preventiva sau un centru de arestare preventiva, supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea masurilor preventive privative de libertate si exercita celelalte atributii stabilite prin prezenta lege.
(5) Pe durata exercitarii atributiilor de judecator delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, acesta nu poate desfasura alte activitati decat cele stabilite de prezenta lege.
(6) Judecatorul delegat la compartimentul de executari penale din cadrul fiecarei instante de executare, desemnat anual de presedintele acestei instante, supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii in executarea pedepselor neprivative de libertate si exercita celelalte atributii stabilite prin Codul de procedura penala, regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti si prin prezenta lege.

TITLUL II
Executarea pedepsei amenzii
Modul de executare a pedepsei amenzii
Art. 7.
– (1) Executarea pedepsei amenzii in cazul nerespectarii termenului de achitare integrala a acesteia sau a unei rate, cand plata amenzii a fost esalonata, se face potrivit dispozitiilor privind executarea silita a creantelor bugetare si cu procedura prevazuta de aceste dispozitii.
(2) Executorii fiscali au obligatia sa comunice instantei de executare, la data achitarii integrale a amenzii, executarea acesteia si sa instiinteze instanta cu privire la orice imprejurare care impiedica executarea.

TITLUL III
Executarea masurilor de supraveghere si a obligatiilor
dispuse de instanta potrivit Codului penal

Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor
dispuse potrivit Codului penal
Art. 8.– (1) Controlul executarii masurilor de supraveghere si a obligatiilor prevazute in Codul penal, care pot fi dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, se asigura de judecatorul delegat la compartimentul de executari penale de la instanta de executare, direct sau prin intermediul consilierilor serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor in circumscriptia caruia se afla domiciliul, resedinta sau locuinta persoanei condamnate.
(2) Pe durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, persoana condamnata poate solicita asistenta si consiliere, care se acorda, potrivit legii, de consilierii serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.

Sesizarea instantei in cazul nerespectarii masurilor de
supraveghere si a obligatiilor dispuse de instanta

Art. 9. – In situatia nerespectarii masurilor de supraveghere sau a obligatiilor prevazute in Codul penal, dispuse in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere, judecatorul delegat la compartimentul de executari penale, din oficiu sau la propunerea consilierilor serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, sesizeaza instanta de executare in vederea revocarii suspendarii.

Masurile de supraveghere si obligatiile dispuse fata de minor
Art. 10.
– Dispozitiile art. 8 si 9 se aplica in mod corespunzator in situatia masurilor de supraveghere si a obligatiilor dispuse fata de minor in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere sau sub control.

TITLUL IV
Executarea pedepselor privative de libertate

CAPITOLUL I
Organizarea executarii pedepselor privative de libertate
Penitenciarele
Art. 11
. – (1) Pedeapsa detentiunii pe viata si a inchisorii se executa in locuri anume destinate, denumite penitenciare.
(2) Penitenciarele se infiinteaza prin hotarare a Guvernului, au personalitate juridica si sunt in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Organizarea si functionarea penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si pe pagina de Internet a Ministerului Justitiei si a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(4) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, sectii interioare sau exterioare ale penitenciarelor, in raport cu regimurile de executare a pedepselor privative de libertate, categoriile de persoane condamnate si cerintele speciale de protectie a anumitor categorii de persoane condamnate.
(5) Administratia Nationala a Penitenciarelor stabileste penitenciarul in care persoana condamnata va executa pedeapsa privativa de libertate. La stabilirea penitenciarului se va avea in vedere ca acesta sa fie situat cat mai aproape de localitatea de domiciliu a persoanei condamnate.

Penitenciarele speciale
Art. 12.
– (1) Pentru anumite categorii de persoane condamnate la pedepse privative de libertate se pot infiinta penitenciare speciale, in conditiile art. 11 alin. (2).
(2) Penitenciarele speciale sunt:
a) penitenciare pentru minori si tineri;
b) penitenciare pentru femei;
c) penitenciare-spital.

Sectiile speciale de arestare preventiva
Art. 13.
– (1) In cadrul penitenciarelor se pot infiinta sectii speciale de arestare preventiva, prin decizie a directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) In sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare pot fi detinute numai persoanele condamnate printr-o hotarare definitiva la o pedeapsa privativa de libertate, care sunt cercetate in stare de arest preventiv in alta cauza, precum si persoanele arestate preventiv aflate in curs de judecata.

Comisia pentru individualizarea regimului de executare a
pedepselor privative de libertate
Art. 14. – In fiecare penitenciar se constituie o comisie pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, alcatuita din: directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranta detinerii si regim penitenciar, medicul penitenciarului, seful serviciului socioeducativ si un consilier din cadrul serviciului de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, in a carui circumscriptie teritoriala se afla penitenciarul, desemnat anual de directorul serviciului, psihologul si educatorul implicati in programul de reintegrare sociala a persoanei condamnate.

Administratia Nationala a Penitenciarelor

Art. 15. – (1) Administratia Nationala a Penitenciarelor este institutia publica cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Justitiei, avand ca scop coordonarea si controlul activitatii unitatilor care se organizeaza si functioneaza in subordinea sa.
(2) Organizarea, functionarea si atributiile Administratiei Nationale a Penitenciarelor se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
(3) Conducerea Administratiei Nationale a Penitenciarelor este asigurata de un director general, numit prin ordin al ministrului justitiei.
(4) Directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor are calitatea de ordonator secundar de credite.
(5) Finantarea Administratiei Nationale a Penitenciarelor se asigura din subventii acordate de la bugetul de stat si din venituri proprii.
(6) Veniturile obtinute prin munca prestata de catre persoanele condamnate vor fi folosite pentru imbunatatirea conditiilor de detentie.

Siguranta penitenciarelor
Art. 16.
– (1) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor, precum si masurile de paza, supraveghere, escortare, mentinerea si restabilirea ordinii si disciplinei in randul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate si a persoanelor arestate preventiv, detinute in centrele de arestare preventiva sau in sectiile speciale din penitenciare.
(2) Masurile necesare pentru siguranta penitenciarelor se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Penitenciarele trebuie sa dispuna de amenajarile, dispozitivele, personalul si mijloacele tehnice necesare pentru supravegherea si controlul perimetrelor, al spatiilor interioare si al cailor de acces, precum si de armamentul si munitia necesare.
(4) In cazul manifestarilor care tulbura ordinea si linistea publica din cadrul penitenciarelor sau pun in pericol viata ori integritatea corporala a persoanelor sau securitatea bunurilor si care depasesc posibilitatile de interventie ale Administratiei Nationale a Penitenciarelor, poate fi solicitat sprijinul Ministerului Administratiei si Internelor.
(5) In indeplinirea atributiunilor ce ii revin, personalul din penitenciare poate folosi mijloacele tehnice din dotare, inclusiv armamentul, in conditiile legii.

Protectia martorilor care executa pedepse privative de libertate
Art. 17
. – Administratia Nationala a Penitenciarelor si administratia penitenciarului au obligatia de a asigura, in conditiile legii, protectia si asistenta martorului aflat in stare de pericol si ale martorului protejat care executa o pedeapsa privativa de libertate sau este arestat preventiv.

CAPITOLUL II
Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate

Dispozitii generale privind regimurile de executare a
pedepselor privative de libertate
Art. 18.
– (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate cuprind ansamblul de reguli care stau la baza executarii pedepselor privative de libertate.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt bazate pe sistemele progresiv si regresiv, persoanele condamnate trecand dintr-un regim in altul, in conditiile prevazute de prezenta lege.
(3) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate trebuie sa asigure respectarea si protejarea vietii, sanatatii si demnitatii persoanelor private de libertate, a drepturilor si libertatilor acestora, fara sa cauzeze suferinte fizice si nici sa injoseasca persoana condamnata.

Felurile regimurilor de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 19.
– (1) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate sunt:
a) regimul de maxima siguranta;
b) regimul inchis;
c) regimul semideschis;
d) regimul deschis.
(2) Regimurile de executare a pedepselor privative de libertate se diferentiaza in raport cu gradul de limitare a libertatii de miscare a persoanelor condamnate, modul de desfasurare a activitatilor si conditiile de detentie.

Regimul de maxima siguranta
Art. 20.
– (1) Regimul de maxima siguranta se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata si persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare, sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua.

Categorii de persoane carora nu li se aplica regimul de maxima siguranta
Art. 21.
– (1) Regimul de maxima siguranta nu se aplica urmatoarelor persoane condamnate:
a) barbatii care au implinit varsta de 60 de ani si femeile care au implinit varsta de 55 de ani;
b) femeile insarcinate sau care au in ingrijire un copil in varsta de pana la un an;
c) minorii;
d) persoanele incadrate in gradul I de invaliditate, precum si cele cu afectiuni locomotorii grave.
(2) Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. a) vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis. Persoanele condamnate prevazute la alin. (1) lit. b)-d) vor executa pedeapsa privativa de libertate in regim inchis, pe perioada cat dureaza cauza care a impus neaplicarea regimului de maxima siguranta.

Regimul inchis
Art. 22.
– (1) Regimul inchis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si desfasoara activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca si in afara penitenciarului, sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.

Regimul semideschis
Art. 23.
– (1) Regimul semideschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani.
(2) In mod exceptional, natura si modul de savarsire a infractiunii, precum si persoana condamnatului pot determina includerea persoanei condamnate in regimul de executare imediat inferior ca grad de severitate.
(3) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala sub supraveghere, in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului care raman deschise in timpul zilei.
(4) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si in afara penitenciarului, sub supraveghere.

Regimul deschis
Art. 24.
– (1) Regimul deschis se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
(2) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, pot presta munca si pot desfasura activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in afara penitenciarului, fara supraveghereStabilirea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 25.
– (1) Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste, la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa, de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) Impotriva modului de stabilire a regimului de executare persoana condamnata poate formula plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la data cand a luat cunostinta de regimul de executare a pedepsei stabilit.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea in termen de 15 zile de la data primirii acesteia si pronunta, prin incheiere motivata, una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune modificarea regimului de executare stabilit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(6) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(7) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(8) Hotararea judecatoriei este definitiva.

Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 26.
– (1) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se dispune de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la cererea persoanei condamnate sau la sesizarea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate. Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate are obligatia ca, o data la 6 luni, sa analizeze conduita persoanei condamnate si eforturile depuse de aceasta pentru reintegrare sociala, intocmind un raport care se aduce la cunostinta persoanei condamnate, sub semnatura. In cazul in care comisia apreciaza ca se impune schimbarea regimului de executare, sesizeaza judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate in regimul imediat inferior ca grad de severitate se poate dispune daca persoana condamnata a avut o buna conduita si a facut eforturi serioase pentru reintegrare sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, precum si in cadrul muncii prestate.
(3) Schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate intr-unul mai sever se poate dispune daca persoana condamnata a comis o infractiune sau o abatere disciplinara grava, care o fac incompatibila cu regimul in care executa pedeapsa privativa de libertate, si daca, prin conduita sa, afecteaza grav convietuirea normala in penitenciar sau siguranta acestuia.
(4) Imprejurarile prevazute in alin. (2) sau (3) sunt constatate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate printr-un raport care se anexeaza cererii persoanei condamnate ori sesizarii comisiei.
(5) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune prin incheiere motivata, cu privire la schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, numai dupa ascultarea persoanei condamnate, la locul de detinere, in termen de 15 zile de la primirea cererii sau sesizarii.
(6) Cand judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate constata ca nu sunt indeplinite conditiile pentru schimbarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, prin incheierea de respingere fixeaza termenul dupa expirarea caruia cererea sau sesizarea va putea fi reinnoita, termen care nu poate fi mai mare de 6 luni.
(7) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(8) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(9) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(10) Hotararea judecatoriei este definitiva.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor
privative de libertate

Art. 27.– (1) Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate se stabileste de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, in functie de conduita, personalitatea, varsta, starea de sanatate si posibilitatile de reintegrare sociala ale persoanei condamnate.
(2) Persoana condamnata este inclusa, tinand seama de criteriile prevazute in alin. (1), in programe care urmaresc in principal:
a) desfasurarea de activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala;
b) instruirea scolara;
c) formarea profesionala.
(3) Programele prevazute in alin. (2) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(4) Pentru fiecare persoana condamnata se intocmeste un plan de evaluare si interventie educativa de catre serviciul de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarului.

Individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de
libertate in cazul minorilor si tinerilor
Art. 28.
– (1) Minorii si tinerii aflati in executarea unei pedepse privative de libertate sunt inclusi, pe durata executarii pedepsei, in programe speciale de consiliere si asistenta, in functie de varsta si de personalitatea fiecaruia. In sensul prezentei legi, se considera tineri persoanele condamnate care nu au implinit varsta de 21 de ani.
(2) Programele speciale prevazute in alin. (1) sunt realizate de serviciile de educatie, consiliere psihologica si asistenta sociala din cadrul penitenciarelor, cu participarea consilierilor de protectie a victimelor si de reintegrare sociala a infractorilor, a voluntarilor, a asociatiilor si fundatiilor, precum si a altor reprezentanti ai societatii civile.
(3) Dispozitiile art. 39 se aplica in mod corespunzator in cazul persoanelor condamnate prevazute in alin. (1).

CAPITOLUL III
Conditiile de detentie 

Primirea persoanelor condamnate
Art. 29.
– (1) Primirea in penitenciar a persoanelor condamnate se face pe baza mandatului de executare a pedepsei privative de libertate, dupa ce li se stabileste identitatea.
(2) Persoanele condamnate sunt primite cu dosarele individuale intocmite de organele de executare a mandatului de executare a pedepselor privative de libertate.
(3) Primirea persoanelor condamnate se face in spatii special amenajate, femeile fiind separate de barbati, iar minorii fiind separati de majori.
(4) Imediat dupa primirea persoanei condamnate, administratia penitenciarului are obligatia sa comunice persoanei desemnate de persoana condamnata locul unde aceasta este detinuta.
(5) Comunicarea prevazuta in alin. (4) se face in scris sau telefonic, iar efectuarea acesteia se consemneaza intr-un proces-verbal.

Locul de executare a pedepselor privative de libertate
Art. 30.
– (1) Pedeapsa detentiunii pe viata si pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani se executa in penitenciare anume destinate sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare.
(2) Pedeapsa inchisorii de cel mult 15 ani se executa in penitenciare anume destinate.
(3) In cazurile prevazute in art. 62 din Codul penal, executarea pedepsei inchisorii se realizeaza in unitati militare disciplinare.

Transferarea persoanelor condamnate
Art. 31
. – (1) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, ca urmare a schimbarii regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau pentru alte motive intemeiate, se dispune, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate sau la cererea persoanei condamnate, cu avizul comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Transferarea persoanelor condamnate in alt penitenciar, daca este necesara activitatii unui organ judiciar, se dispune, la solicitarea organului judiciar, de directorul penitenciarului, iar in cazul persoanelor condamnate solicitate de mai multe organe judiciare in aceeasi perioada de timp, transferarea temporara se dispune de directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Dispozitiile art. 29 alin. (4) si (5) se aplica in mod corespunzator.
(4) Este interzisa transferarea in penitenciare, pentru o perioada mai mare de 5 zile, a minorilor care executa masura educativa a internarii intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ.
(5) De asemenea, este interzisa transferarea pentru o perioada mai mare de 5 zile a minorilor condamnati la pedepse privative de libertate, in alte penitenciare decat cele pentru minori si tineri.
(6) Sumele stabilite si avansate de Administratia Nationala a Penitenciarelor in conditiile prevazute in alin. (5) se retin din cota de 10% consemnata pe numele persoanei condamnate conform art. 62 alin. (1) lit. a). Pentru diferenta ramasa neachitata, daca aceasta nu este platita de persoana condamnata pana la liberarea din penitenciar, Administratia Nationala a Penitenciarelor emite ordin de imputare care constituie titlu executoriu. Dispozitiile art. 63 alin. (3) se aplica in mod corespunzator.

Modul de executare a pedepselor privative de libertate
de catre femei si minori
Art. 32.
– (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii barbati.
(2) Minorii si tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale.

Cazarea persoanelor condamnate
Art. 33.
– (1) Persoanele condamnate sunt cazate individual sau in comun.
(2) Camerele de cazare si celelalte incaperi destinate persoanelor condamnate trebuie sa dispuna de iluminat natural si de instalatiile necesare asigurarii iluminatului artificial corespunzator.
(3) Fiecarei persoane condamnate i se pune la dispozitie un pat.
(4) Normele minime obligatorii privind conditiile de cazare a persoanelor condamnate se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei.

Tinuta persoanelor condamnate
Art. 34.
– (1) Persoanele condamnate poarta tinuta civila, indiferent de regimul de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) In cazul in care persoanele condamnate nu dispun de tinuta civila personala, aceasta se asigura gratuit de catre administratia penitenciarului.

Alimentatia persoanelor condamnate
Art. 35.
– (1) Administratia fiecarui penitenciar asigura conditii adecvate si personalul necesar pentru prepararea, distribuirea si servirea hranei potrivit normelor de igiena a alimentatiei.
(2) Normele minime obligatorii de hrana se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, dupa consultarea unor specialisti in nutritie.

Refuzul de hrana
Art. 36.
– (1) In situatia in care o persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate refuza sa primeasca hrana, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, la sesizarea directorului penitenciarului, are obligatia sa audieze de indata persoana condamnata si sa ii solicite o declaratie scrisa pentru a cunoaste motivele care au determinat luarea acestei hotarari. Daca persoana condamnata refuza sa dea declaratie, se consemneaza aceasta intr-un proces-verbal intocmit de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Dupa audierea persoanei condamnate, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate dispune masurile legale care se impun sau face propuneri in acest sens directorului penitenciarului.
(3) Directorul penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata care refuza sa primeasca hrana sa fie transferata in infirmeria penitenciarului, unde este tinuta sub supravegherea atenta a personalului medical care asigura persoanei condamnate asistenta medicala corespunzatoare astfel incat viata acesteia sa nu fie pusa in pericol.
(4) Iesirea din refuzul de hrana se consemneaza intr-o declaratie scrisa si semnata de persoana condamnata, data in prezenta judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.

Imobilizarea persoanelor condamnate
Art. 37.
– (1) Persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real si concret in urmatoarele cazuri:
a) pentru a impiedica evadarea sau actele violente ale detinutilor;
b) pentru a intrerupe actiunile de vatamare corporala a altei persoane sau a sa ori de distrugere a unor bunuri.
(2) Este interzisa imobilizarea cu lanturi a persoanelor condamnate, iar imobilizarea cu catuse, camasi de forta sau alte forme de imobilizare a corpului este permisa doar in situatii exceptionale.
(3) Folosirea mijloacelor de constrangere trebuie sa fie proportionala cu starea de pericol, sa se aplice numai pe perioada necesara si doar atunci cand nu exista o alta modalitate de inlaturare a pericolului si sa nu aiba niciodata caracterul unei sanctiuni.
(4) Utilizarea mijloacelor de constrangere trebuie autorizata in prealabil de catre directorul penitenciarului, cu exceptia cazurilor in care urgenta nu permite acest lucru, situatie care va fi de indata adusa la cunostinta directorului.
(5) Utilizarea si incetarea utilizarii oricarui mijloc de constrangere se comunica de indata judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, cu aratarea detaliata a faptelor care le-au determinat.

CAPITOLUL IV
Drepturile si obligatiile persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate

Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse
privative de libertate
Art. 38.
– (1) Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi ingradita decat in limitele si in conditiile prevazute de Constitutie si lege.
(2) Impotriva masurilor privitoare la exercitarea drepturilor prevazute in prezentul capitol, luate de catre administratia penitenciarului, persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 10 zile de la data cand au luat cunostinta de masura luata.
(3) Persoana condamnata este ascultata, in mod obligatoriu, la locul de detinere, de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane in vederea aflarii adevarului.
(5) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 10 zile de la primirea acesteia si pronunta una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea masurii luate de catre administratia penitenciarului;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(6) Incheierea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate se comunica persoanei condamnate in termen de doua zile de la data pronuntarii acesteia.
(7) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii.
(8) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(9) Hotararea judecatoriei este definitiva.

Asigurarea respectarii drepturilor persoanelor aflate in
executarea pedepselor privative de libertate
Art. 39.
– (1) Respectarea drepturilor prevazute de lege pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate este asigurata de judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(2) Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati in domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(3) Intrevederile dintre reprezentantii organizatiilor neguvernamentale prevazute in alin. (2) si persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate se desfasoara in conditii de confidentialitate, sub supraveghere vizuala.

Libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase
Art. 40
. – (1) Libertatea constiintei si a opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu pot fi ingradite.
(2) Persoanele condamnate pot participa, pe baza liberului consimtamant, la servicii sau intruniri religioase organizate in penitenciare si pot procura si detine publicatii cu caracter religios, precum si obiecte de cult.

Dreptul la informatie
Art. 41.
– (1) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate de a avea acces la informatiile de interes public nu poate fi ingradit.
(2) Accesul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatiile de interes public se realizeaza in conditiile legii.
(3) Administratia Nationala a Penitenciarelor are obligatia de a lua toate masurile necesare pentru asigurarea aplicarii dispozitiilor legale privind liberul acces la informatiile de interes public pentru persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Dreptul persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate la informatii de interes public se realizeaza si prin publicatii, emisiuni radiofonice si televizate sau prin orice alte mijloace autorizate de catre administratia penitenciarului.

Dreptul la consultarea documentelor de interes personal
Art. 42.
– (1) Persoana condamnata sau oricare alta persoana, cu acordul persoanei condamnate, are acces la dosarul individual, la dosarul medical si la rapoartele de incident si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(2) Consultarea documentelor prevazute in alin. (1) se face in prezenta unei persoane desemnate de directorul penitenciarului.

Masuri pentru asigurarea accesului la dispozitiile legale si documentele
privind executarea pedepselor privative de libertate
Art. 43.
– (1) Prevederile Codului penal si ale Codului de procedura penala referitoare la executarea pedepselor privative de libertate, prezenta lege, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, ordinele emise in temeiul legii, Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si Hotararea Guvernului nr. 123/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si regulamentul de ordine interioara a penitenciarului sunt puse la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in limba romana sau in limba pe care o inteleg, imediat dupa primirea in penitenciar.
(2) Textele prevederilor legale la care se face referire in alin. (1) se pun la dispozitie persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, in penitenciare, in locuri accesibile.
(3) In cazul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au deficiente de comunicare, punerea la dispozitie a prevederilor legale la care se face referire in alin. (1) se realizeaza prin folosirea unor modalitati care sa permita intelegerea acestora.
(4) Aducerea la indeplinire a dispozitiilor alin. (1)-(3) se consemneaza intr-un proces-verbal.

Dreptul de petitionare
Art. 44.
– (1) Dreptul de petitionare al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Petitiile si raspunsul la acestea au caracter confidential si nu pot fi deschise sau retinute.
(3) In sensul prezentei legi, termenul petitie include orice cerere sau sesizare adresata autoritatilor publice, institutiilor publice, organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale.

Dreptul la corespondenta
Art. 45.
– (1) Dreptul la corespondenta al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Corespondenta are caracter confidential si nu poate fi deschisa sau retinuta decat in limitele si in conditiile prevazute de lege.
(3) In scopul prevenirii introducerii in penitenciar, prin intermediul corespondentei, a drogurilor, substantelor toxice, explozibililor sau a altor asemenea obiecte a caror detinere este interzisa, corespondenta poate fi deschisa, fara a fi citita, in prezenta persoanei condamnate.
(4) Corespondenta poate fi deschisa si retinuta daca exista indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni. Persoana aflata in executarea pedepsei privative de libertate este instiintata in scris, de indata, cu privire la luarea acestor masuri, iar corespondenta retinuta se claseaza intr-un dosar special care se pastreaza de administratia penitenciarului.
(5) Deschiderea si retinerea corespondentei, potrivit alin. (4), se pot face numai pe baza dispozitiilor emise, in scris si motivat, de catre judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate.
(6) Dispozitiile alin. (3) si (4) nu se aplica in cazul corespondentei cu aparatorul, cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului, precum si cu instantele sau organizatiile internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania.
(7) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi si expedia scrisori in limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(6).
Masuri pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare
si a dreptului la corespondenta
Art. 46.
– (1) Pentru asigurarea exercitarii dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile corespunzatoare pentru punerea la dispozitie persoanei condamnate a materialelor necesare, precum si pentru instalarea de cutii postale in interiorul penitenciarului.
(2) Petitiile si corespondenta sunt colectate de catre personalul furnizorului de servicii postale, caruia i se asigura accesul in interiorul penitenciarului.
(3) Personalul furnizorului de servicii postale este insotit in interiorul penitenciarului de o persoana anume desemnata de directorul penitenciarului.
(4) Raspunsul la petitii si corespondenta adresata persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate se predau de indata destinatarului, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de exercitarea dreptului de petitionare si a dreptului la corespondenta sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate. In cazul in care aceste persoane nu dispun de mijloacele banesti necesare, cheltuielile pentru exercitarea dreptului de petitionare prin cereri si sesizari adresate organelor judiciare, instantelor sau organizatiilor internationale a caror competenta este acceptata ori recunoscuta de Romania si cele pentru exercitarea dreptului la corespondenta cu familia, aparatorul si cu organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea in domeniul protectiei drepturilor omului sunt suportate de catre administratia penitenciarului.

Dreptul la convorbiri telefonice
Art. 47.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul sa efectueze convorbiri telefonice de la telefoanele publice cu cartela instalate in penitenciare. Convorbirile telefonice au caracter confidential si se efectueaza sub supraveghere vizuala.
(2) Pentru asigurarea exercitarii dreptului la convorbiri telefonice, directorul penitenciarului are obligatia de a lua masurile necesare pentru instalarea de telefoane publice cu cartela in interiorul penitenciarului.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea convorbirilor telefonice sunt suportate de catre persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate.
(4) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot efectua convorbiri telefonice in limba materna, cu respectarea prevederilor alin. (1)-(3).

Dreptul la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite
Art. 48.
– (1) Fiecarei persoane condamnate i se asigura zilnic, atunci cand conditiile climaterice permit, plimbarea in aer liber timp de minimum o ora. Daca conditiile climaterice nu permit plimbarea in aer liber, aceasta se asigura intr-un alt spatiu corespunzator.
(2) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi vizite, in spatii special amenajate, sub supravegherea vizuala a personalului administratiei penitenciarului.
(3) Persoanele aflate in vizita sunt supuse controlului specific.
(4) Durata si periodicitatea vizitelor se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(5) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi oricand, in conditii de confidentialitate, vizite ale aparatorului.
(6) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot comunica in limba materna atat intre ele, cat si cu persoanele care le viziteaza.

Dreptul de a primi bunuri
Art. 49.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul de a primi bunuri.
(2) Numarul si greutatea pachetelor care pot fi primite de persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate, precum si bunurile care pot fi primite, pastrate si folosite de aceste persoane se stabilesc prin ordin al ministrului justitiei, care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(3) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate pot primi sume de bani, care se consemneaza in fisa contabila nominala.
(4) Cotele din sumele de bani cuvenite persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate pentru munca prestata, sumele primite de la persoane fizice sau juridice in timpul executarii pedepsei si sumele aflate asupra lor la primirea in penitenciar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de petitionare, a dreptului la corespondenta si a dreptului la convorbiri telefonice, pentru efectuarea examenului medical prevazut in art. 51 alin. (4), pentru cumpararea de bunuri, sprijinirea familiei sau alte asemenea scopuri, pentru repararea pagubelor cauzate bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului si pentru plata transportului pana la domiciliu, la punerea in libertate.
(5) In situatia in care persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate nu dispun de mijloace banesti la punerea in libertate, Administratia Nationala a Penitenciarelor va asigura acestora contravaloarea transportului pana la domiciliu, la nivelul tarifelor practicate de Societatea Nationala a Cailor Ferate Romane.
(6) Bunurile interzise si sumele de bani gasite asupra persoanelor private de libertate, cu prilejul perchezitiilor, se confisca. Bunurile confiscate se valorifica sau se distrug potrivit legii, iar sumele de bani se pastreaza si se folosesc in conditiile prevazute in alin. (4).

Dreptul la asistenta medicala
Art. 50.
– (1) Dreptul la asistenta medicala al persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate este garantat.
(2) Asistenta medicala in penitenciare se asigura, ori de cate ori este necesar sau la cerere, cu personal calificat, in mod gratuit, potrivit legii.
(3) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate beneficiaza in mod gratuit de tratament medical si de medicamente.

Examenul medical
Art. 51.
– (1) Examenul medical al persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza la primirea in penitenciare si in timpul executarii pedepsei, in mod periodic.
(2) Examenul medical se realizeaza in conditii de confidentialitate.
(3) Medicul care efectueaza examenul medical are obligatia de a sesiza procurorul in cazul in care constata ca persoana condamnata a fost supusa la tortura, tratamente inumane sau degradante ori la alte rele tratamente, precum si obligatia de a consemna in fisa medicala cele constatate si declaratiile persoanei condamnate in legatura cu acestea sau cu orice alta agresiune declarata de persoana condamnata.
(4) In cazurile prevazute in alin. (3), persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate are dreptul de a cere sa fie examinata, la locul de detinere, de un medic legist sau de un medic din afara sistemului penitenciar, desemnat de persoana condamnata. Constatarile medicului din afara sistemului penitenciar se consemneaza in fisa medicala a persoanei condamnate, iar certificatul medico-legal se anexeaza la fisa medicala, dupa ce persoana condamnata a luat cunostinta de continutul sau, sub semnatura.
(5) Cheltuielile ocazionate de examenul medical prevazut in alin. (4) se suporta de catre solicitant.

Asistenta medicala in cazuri speciale
Art. 52.
– (1) Femeile condamnate la pedepse privative de libertate, care sunt insarcinate, beneficiaza de asistenta medicala prenatala si postnatala, luandu-se masuri pentru ca nasterea sa aiba loc in afara penitenciarului. Administratia penitenciarului ia masuri pentru ca persoana condamnata, la solicitarea acesteia, sa isi poata ingriji copilul pana la varsta de un an.
(2) La implinirea varstei de un an sau anterior, copilul poate fi dat in ingrijire, cu acordul mamei, familiei sau persoanei indicate de aceasta.
(3) In cazul in care copilul nu poate fi dat in ingrijirea familiei sau persoanei indicate de mama, acesta poate fi incredintat pe toata durata de detentie a mamei, cu acordul acesteia, unei institutii specializate, cu instiintarea autoritatilor competente pentru protectia copilului.

Dreptul la asistenta diplomatica
Art. 53.
– (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, care au alta cetatenie decat cea romana, au dreptul de a se adresa reprezentantelor diplomatice sau consulare in Romania ale statului ai carui cetateni sunt si de a fi vizitati de functionarii acestor reprezentante diplomatice sau consulare, in conditii de confidentialitate.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia sa coopereze cu institutiile prevazute in alin. (1) pentru realizarea asistentei diplomatice a persoanelor condamnate.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, cu statut de refugiati sau apatrizi, precum si persoanele condamnate, care au alta cetatenie decat cea romana, al caror stat nu este reprezentat diplomatic sau consular in Romania, pot solicita administratiei penitenciarului sa contacteze autoritatea interna sau internationala competenta si pot fi vizitati de reprezentantii acesteia, in conditii de confidentialitate.

Dreptul la incheierea unei casatorii
Art. 54.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate au dreptul la incheierea unei casatorii in penitenciar, in conditiile legii.
(2) Administratia penitenciarului are obligatia de a asigura conditiile necesare incheierii casatoriei.
(3) Dupa incheierea casatoriei sotii pot ramane in penitenciar, intr-o camera separata, timp de 48 de ore, cu acordul directorului penitenciarului.
(4) In certificatul de casatorie, la locul incheierii casatoriei se inscrie localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul.
(5) Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sau deschis pot incheia casatoria in localitatea in care domiciliaza sau in localitatea in a carei raza teritoriala este situat penitenciarul, cu acordul directorului penitenciarului, si pot primi in acest scop o invoire de pana la 5 zile.

Obligatiile persoanelor condamnate
Art. 55.
– (1) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate au urmatoarele obligatii:
a) sa respecte prevederile prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a dispozitiilor acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea lor la dispozitie potrivit art. 43;
b) sa respecte regulile de igiena colectiva si individuala;
c) sa se supuna perchezitiei corporale ori de cate ori aceasta masura este necesara, in conditiile prevazute in regulamentul de aplicare a legii;
d) sa intretina in mod corespunzator bunurile incredintate de administratia penitenciarului si bunurile din dotarea unitatilor unde presteaza munca.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate raspund civil, material, disciplinar sau penal, dupa caz, pentru faptele savarsite in timpul executarii pedepselor privative de libertate, potrivit legii.

Drepturile si obligatiile persoanelor internate in centrele de
reeducare sau in institutele medical-educative
Art. 56.
– Dispozitiile prezentului capitol se aplica in mod corespunzator persoanelor internate in centrele de reeducare sau in institutele medical-educative.

CAPITOLUL V
Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate

Dispozitii generale privind munca prestata
Art. 57.
– (1) Munca prestata de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este remunerata, cu exceptia activitatilor cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului si a celor desfasurate in caz de calamitate.
(2) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care sunt apte de a munci, cu acordul lor, pot presta o munca in raport cu calificarea si aptitudinile lor, precum si activitati necalificate.
(3) Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, daca nu le este periclitata sanatatea.
(4) Minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 16 ani, pot presta o munca numai la cererea acestora.
(5) Persoanele condamnate care au implinit varsta de 60 de ani pentru barbati si 55 de ani pentru femei pot presta o munca numai la cererea acestora.
(6) Folosirea la munca a fiecarei persoane condamnate se face numai cu avizul medicului penitenciarului.
(7) Dispozitiile legale referitoare la protectia muncii se aplica in mod corespunzator.
(8) Persoana condamnata care, in timpul executarii pedepsei, a devenit incapabila de munca in urma unui accident sau a unei boli profesionale beneficiaza de pensie de invaliditate, in conditiile legii.
(9) Diplomele, certificatele sau orice alte documente care atesta insusirea unei meserii, calificarea sau recalificarea profesionala in cursul executarii pedepsei sunt recunoscute, in conditiile legii, de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei sau de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
(10) Este asimilata muncii prestate de persoanele condamnate participarea acestora la activitati de instruire scolara si formare profesionala.

Munca prestata in cazuri speciale
Art. 58.
– Femeile condamnate la pedepse privative de libertate care sunt insarcinate, cele care au nascut in perioada detentiei si au in ingrijire copii in varsta de pana la un an, precum si minorii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.

Durata muncii prestate
Art. 59.
– (1) Durata muncii prestate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate este de 8 ore pe zi si nu mai mult de 40 de ore pe saptamana.
(2) Pentru persoanele prevazute in art. 58, durata zilei de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe baza acordului scris al acestora, pot presta munca in program de 10 ore pe zi si nu mai mult de 50 de ore pe saptamana, acordandu-li-se drepturile banesti cuvenite pentru acest program de munca.
(4) Munca in timpul noptii poate fi prestata cu acordul scris al persoanelor condamnate, dar nu mai mult de 7 ore pe noapte si 35 de ore pe saptamana.
(5) Persoanele condamnate beneficiaza de cel putin o zi pe saptamana pentru odihna.

Regimul de prestare a muncii
Art. 60.
– (1) Munca persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate in penitenciare se realizeaza:
a) in regim de prestari de servicii pentru operatorii economici, persoane fizice sau persoane juridice, in interiorul ori exteriorul penitenciarului;
b) in regie proprie;
c) in interesul penitenciarului, pentru activitati cu caracter gospodaresc necesare penitenciarului;
d) in caz de calamitate.
(2) Administratia penitenciarului poate incheia contracte de prestari de servicii cu operatori economici, persoane fizice sau persoane juridice, interesati in folosirea la munca a persoanelor condamnate.

Plata muncii prestate
Art. 61.
– (1) Veniturile realizate de persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pentru munca prestata nu constituie venituri salariale si se impoziteaza potrivit prevederilor legale care reglementeaza impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice.
(2) Veniturile realizate nu pot fi mai mici decat salariul minim pe economie, in raport cu programul de munca.
(3) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate care participa la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala primesc lunar, pe durata cursurilor, o remuneratie egala cu salariul minim pe economie.

Repartizarea veniturilor
Art. 62.
– (1) Veniturile prevazute in art. 61 se incaseaza de catre administratia penitenciarului in care persoana condamnata executa pedeapsa privativa de libertate si se repartizeaza dupa cum urmeaza:
a) 30% din venit revin persoanei condamnate, care poate folosi pe durata executarii pedepsei 90% din acesta, iar 10% se consemneaza pe numele sau, urmand sa fie incasat, impreuna cu dobanda aferenta, in momentul punerii in libertate;
b) 70% din venit revin Administratiei Nationale a Penitenciarelor, constituind venituri proprii care se incaseaza, se contabilizeaza si se utilizeaza potrivit dispozitiilor legale privind finantele publice.
(2) In cazul in care persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate a fost obligata la plata de despagubiri civile, care nu au fost achitate pana la data primirii in penitenciar, o cota de 50% din procentul prevazut la alin. (1) lit. a) se utilizeaza pentru repararea prejudiciului cauzat partii civile.

Recuperarea pagubelor
Art. 63.
– (1) Persoanele aflate in executarea pedepselor privative de libertate raspund pentru prejudiciile cauzate din vina lor la locul de detentie sau la locul de munca.
(2) Prejudiciul cauzat la locul de detentie se repara pe baza ordinului de imputare emis de catre directorul penitenciarului. Ordinul constituie titlu executoriu.
(3) Impotriva ordinului de imputare persoana condamnata poate face contestatie in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia, la judecatoria in circumscriptia careia este situat penitenciarul.
(4) Persoanele condamnate nu raspund pentru pagubele provocate de uzul normal al bunurilor incredintate spre folosinta sau pentru cele provenite din riscul normal al muncii.

CAPITOLUL VI
Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala, instruirea scolara si formarea
profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate

Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere
psihologica si asistenta sociala
Art. 64. –
(1) Activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala se organizeaza in fiecare penitenciar si au ca scop reintegrarea sociala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.
(2) In fiecare penitenciar functioneaza o biblioteca. Fondul de carte este asigurat de Administratia Nationala a Penitenciarelor, din venituri proprii, sponsorizari si donatii.

Instruirea scolara
Art. 65
. – (1) In penitenciare se organizeaza cursuri de scolarizare pentru ciclul primar, gimnazial si liceal.
(2) Cursurile de scolarizare a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se organizeaza si se desfasoara in conditiile stabilite de Ministerul Educatiei si Cercetarii impreuna cu Ministerul Justitiei, cu personal didactic asigurat si salarizat de inspectoratul scolar in a carui raza teritoriala este situat penitenciarul.
(3) In diplome nu se fac mentiuni cu privire la absolvirea cursurilor in stare de detinere.
(4) Persoanele condamnate la pedepse privative de libertate pot urma cursuri de invatamant universitar in forma frecventa redusa.
(5) Cheltuielile legate de instruirea scolara sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii si Administratia Nationala a Penitenciarelor, iar in cazul cursurilor de invatamant universitar, de persoanele condamnate sau de alte persoane fizice ori juridice.

Formarea profesionala
Art. 66. –
(1) Formarea profesionala a persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate se realizeaza, in functie de optiunile si aptitudinile lor, prin cursuri de calificare si recalificare, stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia. In certificatul de absolvire nu se fac mentiuni cu privire la desfasurarea cursurilor in stare de detinere.
(2) Cursurile se organizeaza la unitatile care functioneaza in cadrul penitenciarelor sau la unitati stabilite in acest scop prin acorduri incheiate intre administratia penitenciarului si fiecare unitate in parte.
(3) Cheltuielile legate de formarea profesionala sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.
(4) Conditiile privind organizarea instruirii scolare si a formarii profesionale vor fi stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

Dispozitii speciale privind minorii condamnati la pedepse
privative de libertate
Art. 67
. – (1) Minorilor condamnati la pedepse privative de libertate li se asigura conditii pentru participarea la activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala adecvate nevoilor si personalitatii lor, precum si pentru efectuarea studiilor si dobandirea unei calificari profesionale, in functie de optiunile si aptitudinile lor.
(2) Cursurile de calificare si recalificare profesionala a minorilor condamnati la pedepse privative de libertate sunt stabilite de administratia penitenciarului impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau cu structurile teritoriale ale acesteia.
(3) Cheltuielile legate de instruirea scolara si formarea profesionala a persoanelor prevazute in alin. (1) sunt suportate de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Administratia Nationala a Penitenciarelor sau de alte persoane fizice ori juridice.

CAPITOLUL VII
Recompense, abateri si sanctiuni disciplinare

SECŢIUNEA 1
Recompense

Felurile recompenselor
Art. 68.
– (1) Persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate, care au o buna conduita si au dovedit staruinta in munca sau in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, li se pot acorda urmatoarele recompense:
a) incredintarea unei responsabilitati in cadrul activitatilor prevazute in art. 64;
b) ridicarea unei sanctiuni disciplinare aplicate anterior;
c) suplimentarea drepturilor la pachete si vizite;
d) acordarea de premii constand in materiale pentru activitati ocupationale;
e) permisiunea de iesire din penitenciar pentru o zi, dar nu mai mult de 15 zile pe an;
f) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, dar nu mai mult de 25 de zile pe an;
g) permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, dar nu mai mult de 30 de zile pe an.
(2) Recompensele prevazute in alin. (1) lit. a)-e) pot fi acordate de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, la propunerea sefului sectiei unde este detinuta persoana condamnata, iar recompensele prevazute in alin. (1) lit. f) si g) pot fi acordate de catre directorul general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor, la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

Permisiunea de iesire din penitenciar
Art. 69.
– (1) Permisiunea de iesire din penitenciar poate fi acordata in conditiile art. 68 in urmatoarele cazuri:
a) prezentarea persoanei condamnate in vederea ocuparii unui loc de munca dupa punerea in libertate;
b) sustinerea unui examen de catre persoana condamnata;
c) mentinerea relatiilor de familie ale persoanei condamnate;
d) pregatirea reintegrarii sociale a persoanei condamnate;
e) participarea persoanei condamnate la inhumarea sotului/sotiei, unui copil, parinte, frate/sora sau bunic.
(2) Permisiunea de iesire din penitenciar pe durata unei zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim inchis.
(3) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 5 zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim semideschis.
(4) Permisiunea de iesire din penitenciar pe o durata de cel mult 10 zile, pentru cazurile prevazute in alin. (1) lit. a)-d), se poate acorda persoanelor condamnate care executa pedepse privative de libertate in regim deschis.
(5) Permisiunea de iesire din penitenciar, pentru cazul prevazut in alin. (1) lit. e), poate fi acordata pe o durata de cel mult 5 zile tuturor persoanelor condamnate, indiferent de regimul de executare, daca indeplinesc conditiile prevazute de art. 68 alin. (1).

SECŢIUNEA a 2-a
Abateri si sanctiuni disciplinare

Abateri disciplinare
Art. 70. –
(1) Constituie abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) prezenta in zone interzise sau la ore nepermise in anumite zone din penitenciar ori nerespectarea orei de revenire in penitenciar;
b) tulburarea in orice mod a programului de munca, a programelor socioeducative care se deruleaza in penitenciar;
c) procurarea sau detinerea de bani, bunuri ori de alte valori, in alte conditii decat cele prevazute de lege;
d) comunicarea cu exteriorul prin mijloace de comunicare la distanta, in alte conditii decat cele prevazute de lege;
e) utilizarea in alte conditii decat cele prevazute de lege a bunurilor puse la dispozitie de administratia penitenciarului;
f) nerespectarea oricarei obligatii care revine persoanei condamnate la executarea unei pedepse privative de libertate, potrivit dispozitiilor prezentei legi, ale regulamentului de aplicare a acesteia, ale ordinelor emise in baza legii si ale regulamentului de ordine interioara a penitenciarului, dupa punerea acestora la dispozitie potrivit art. 43, daca aceasta creeaza un pericol real pentru siguranta sau ordinea in penitenciar.
(2) Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea penala sau civila a persoanelor condamnate.
(3) Pentru faptele care, potrivit legii penale, constituie infractiuni, personalul administratiei penitenciare are obligatia de a sesiza organele de urmarire penala. In acest caz poate fi aplicata, in mod provizoriu, una dintre sanctiunile prevazute in art. 71.

Sanctiuni disciplinare
Art. 71
. – (1) Sanctiunile care pot fi aplicate in cazul savarsirii abaterilor disciplinare sunt:
a) avertismentul;
b) suspendarea dreptului de a participa la activitati culturale, artistice si sportive, pe o perioada de cel mult o luna;
c) suspendarea dreptului de a presta o munca, pe o perioada de cel mult o luna;
d) suspendarea dreptului de a primi si de a cumpara bunuri, cu exceptia celor necesare pentru igiena individuala, pe o perioada de cel mult doua luni;
e) suspendarea dreptului de a primi vizite, pe o perioada de cel mult 3 luni;
f) izolarea pentru maximum 10 zile.
(2) Banii, bunurile sau alte valori, procurate ori detinute in alte conditii decat cele prevazute de lege, se confisca si se valorifica potrivit legii.
(3) Aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate ingradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica.
(4) Limitele sanctiunilor disciplinare prevazute in alin. (1) lit. b)-e) se reduc la jumatate in cazul minorilor.
(5) Sanctiunile prevazute in alin. (1) lit. d) si e) nu se aplica femeilor insarcinate sau celor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(6) Sanctiunea disciplinara prevazuta in alin. (1) lit. f) nu poate fi aplicata minorilor, femeilor insarcinate ori femeilor care au in ingrijire copii in varsta de pana la un an.
(7) Sanctiunea disciplinara prevazuta in alin. (1) lit. f) poate fi aplicata numai cu avizul medicului. Medicul penitenciarului viziteaza zilnic si ori de cate ori este necesar persoanele condamnate care executa aceasta sanctiune disciplinara.
(8) Sanctiunile cu caracter colectiv si sanctiunile corporale sunt interzise.
(9) Mijloacele de imobilizare din dotare, precum si orice mijloc degradant sau umilitor nu pot fi folosite ca sanctiune disciplinara.

Constatarea abaterilor disciplinare
Art. 72.
– (1) Abaterile disciplinare se constata de catre personalul administratiei penitenciare si se consemneaza intr-un raport de incident.
(2) Raportul de incident se depune la seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, in termen de 24 de ore de la data constatarii abaterii.
(3) Nerespectarea termenului prevazut in alin. (2) atrage raspunderea disciplinara a persoanei vinovate pentru nerespectarea termenului.

Procedura disciplinara
Art. 73.
– (1) Procedura disciplinara se declanseaza de seful sectiei unde este detinuta persoana condamnata, care sesizeaza comisia de disciplina.
(2) Comisia de disciplina este formata din directorul penitenciarului, in calitate de presedinte, adjunctul acestuia, responsabil cu aplicarea regimurilor de detinere, si un supraveghetor ales anual de ceilalti supraveghetori, in calitate de membri.
(3) Directorul penitenciarului desemneaza, in termen de 24 de ore de la sesizarea comisiei de disciplina, o persoana din cadrul personalului penitenciarului, alta decat un supraveghetor, sa efectueze cercetarea prealabila. In termen de 5 zile, persoana desemnata prezinta comisiei de disciplina rezultatele cercetarii prealabile.
(4) Comisia de disciplina, dupa ascultarea persoanei condamnate si a oricarei alte persoane care are cunostinta despre imprejurarile in care a fost savarsita fapta, aplica prin hotarare scrisa una dintre sanctiunile disciplinare sau, dupa caz, claseaza dosarul de cercetare disciplinara.
(5) La stabilirea sanctiunii disciplinare se tine seama de gravitatea abaterii, de persoana condamnatului, de abaterile disciplinare savarsite anterior, de atitudinea persoanei condamnate dupa savarsirea abaterii si in timpul procedurii disciplinare.
(6) Sanctiunile disciplinare aplicate se inscriu intr-un registru special, iar dosarul disciplinar si hotararile comisiei de disciplina se includ in dosarul individual al persoanei condamnate.
(7) In cazul in care, in cursul procedurii disciplinare, comisia de disciplina ia cunostinta despre savarsirea unei infractiuni, sesizeaza organul de urmarire penala competent.
Plangerea impotriva hotararii comisiei de disciplina
Art. 74.
– (1) Impotriva hotararii comisiei de disciplina, prin care a fost aplicata o sanctiune disciplinara, persoana condamnata poate face plangere la judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in termen de 3 zile de la comunicarea hotararii.
(2) Persoana condamnata este ascultata la locul de detinere, in mod obligatoriu, la judecarea plangerii.
(3) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate poate proceda la ascultarea oricarei alte persoane, in vederea aflarii adevarului.
(4) Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate solutioneaza plangerea, prin incheiere motivata, in termen de 3 zile de la primirea acesteia, pronuntand una dintre urmatoarele solutii:
a) admite plangerea si dispune anularea, revocarea sau modificarea sanctiunii disciplinare aplicate de comisia de disciplina din penitenciar;
b) respinge plangerea, daca aceasta este nefondata.
(5) Impotriva incheierii judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate persoana condamnata poate introduce contestatie la judecatoria in a carei circumscriptie se afla penitenciarul, in termen de 3 zile de la comunicarea incheierii.
(6) Contestatia se judeca potrivit dispozitiilor art. 460 alin. 2-5 din Codul de procedura penala, care se aplica in mod corespunzator.
(7) Plangerea formulata conform alin. (1) si contestatia introdusa potrivit alin. (5) nu suspenda executarea sanctiunilor disciplinare, cu exceptia celei prevazute in art. 71 alin. (1) lit. f).
(8) Hotararea judecatoriei este definitiva.

CAPITOLUL VIII
Liberarea conditionata

Conditiile de acordare a liberarii conditionate
Art. 75. –
Persoana condamnata care este staruitoare in munca, disciplinata si da dovezi temeinice de indreptare, tinandu-se seama si de antecedentele sale penale, poate fi liberata conditionat inainte de executarea in intregime a pedepsei, in conditiile Codului penal.

Partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza
muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale

Art. 76. – (1) Pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale, in vederea acordarii liberarii conditionate, se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 3 zile executate pentru 2 zile de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (1) si (2), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca, in cazul condamnatilor majori, si 2 zile executate pentru o zi de munca, in cazul condamnatilor minori si tineri;
c) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (3), se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;
d) in cazul in care munca este prestata in conditiile prevazute in art. 59 alin. (4), se considera 3 zile executate pentru 2 nopti de munca;
e) in cazul participarii la cursuri de scolarizare sau de calificare ori recalificare profesionala, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui semestru scolar si 15 zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;
f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 3 zile executate pentru 2 zile de munca.
(2) Reducerea fractiunii de pedeapsa care este considerata ca executata pe baza muncii prestate sau a instruirii scolare si formarii profesionale nu poate fi revocata.

Procedura de acordare a liberarii conditionate
Art. 77.
– (1) Liberarea conditionata se acorda potrivit procedurii prevazute in Codul de procedura penala, la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.
(2) Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, cu participarea judecatorului delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate, in calitate de presedinte, propune liberarea conditionata tinand seama de fractiunea din pedeapsa efectiv executata si de partea din durata pedepsei care este considerata ca executata pe baza muncii prestate, de conduita persoanei condamnate si de eforturile acesteia pentru reintegrarea sociala, in special in cadrul activitatilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, al instruirii scolare si al formarii profesionale, de responsabilitatile incredintate, de recompensele acordate, de sanctiunile disciplinare aplicate si de antecedentele sale penale.
(3) Propunerea comisiei de admitere a liberarii conditionate, cuprinsa intr-un proces-verbal motivat, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in procesul-verbal, se inainteaza judecatoriei in a carei circumscriptie se afla locul de detinere si se comunica persoanei condamnate.
(4) In cazul in care comisia constata ca persoana condamnata nu intruneste conditiile pentru a fi liberata conditionat, in procesul-verbal intocmit potrivit alin. (3) fixeaza un termen pentru reexaminarea situatiei acesteia, care nu poate fi mai mare de un an. Totodata, comisia comunica procesul-verbal persoanei condamnate si ii aduce la cunostinta acesteia, sub semnatura, ca se poate adresa direct instantei cu cerere de liberare conditionata.
(5) Cand persoana condamnata se adreseaza direct instantei, cerand liberarea conditionata, odata cu cererea se trimite si procesul-verbal intocmit de comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate, impreuna cu documentele care atesta mentiunile cuprinse in acesta.
(6) In vederea solutionarii cererii de liberare conditionata a persoanei condamnate sau a propunerii formulate de comisie, instanta poate consulta dosarul individual al persoanei condamnate.

CAPITOLUL IX
Documentele intocmite de administratia penitenciarului

Dosarul individual al persoanei condamnate
Art. 78.
– (1) Administratia penitenciarului completeaza pentru fiecare persoana condamnata care executa o pedeapsa privativa de libertate in penitenciar un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 29 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei condamnate cuprinde:
a) datele si actul de identitate ale persoanei condamnate;
b) fotografii din fata si din profil;
c) copie de pe hotararea judecatoreasca de condamnare la pedeapsa privativa de libertate;
d) mandatul de executare a pedepsei;
e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea pedepsei;
f) cazierul judiciar;
g) fisa dactiloscopica;
h) documentele intocmite in urma examenelor medicale;
i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43 alin. (1)-(3);
j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia penitenciarului cu privire la exercitarea drepturilor persoanei condamnate la pedeapsa privativa de libertate;
k) documentele referitoare la participarea persoanei condamnate la activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, la instruirea scolara si formarea profesionala a acesteia;
l) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii pedepsei privative de libertate;
m) alte documente intocmite in timpul executarii pedepsei privative de libertate care privesc regimul de executare a acesteia.
(3) Persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate si aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de directorul penitenciarului, la dosarul individual.
(4) Dosarul individual poate fi consultat, cu exceptia situatiilor in care acesta este cerut de organele abilitate potrivit legii, numai cu acordul persoanei condamnate si al judecatorului delegat cu executarea pedepselor.
(5) Datele cu caracter personal ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate sunt confidentiale, potrivit legii.

Registrele privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate
Art. 79.
– Administratia fiecarui penitenciar intocmeste urmatoarele registre privind persoanele condamnate la pedepse privative de libertate:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor condamnate, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana condamnata a fost primita in penitenciar;
b) registrul de evidenta a recompenselor acordate persoanelor condamnate;
c) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare aplicate persoanelor condamnate;
d) registrul de evidenta a liberarii conditionate a persoanelor condamnate;
e) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor condamnate.

Documente privind decesul persoanelor aflate in executarea
pedepselor privative de libertate
Art. 80
. – (1) In cazul decesului unei persoane aflate in executarea unei pedepse privative de libertate, directorul penitenciarului instiinteaza de indata familia persoanei decedate sau o persoana apropiata acesteia, judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate si Administratia Nationala a Penitenciarelor, care sesizeaza Comisia comuna a Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar.
(2) Certificatul constatator al mortii si procesul-verbal al Comisiei comune a Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar sunt obligatorii.
(3) Dupa decesul persoanei condamnate, sotul/sotia sau o ruda pana la gradul al IV-lea inclusiv ori o alta persoana desemnata de acestea are acces la dosarul individual, dosarul medical, rapoartele de incident, certificatul constatator al mortii si orice alt act privitor la decesul persoanei condamnate si poate obtine, la cerere, fotocopii ale acestora.
(4) Componenta, organizarea si functionarea Comisiei comune a Ministerului Justitiei si a Ministerului Sanatatii Publice de analiza a deceselor survenite in sistemul penitenciar se stabilesc prin ordin comun al ministrului justitiei si al ministrului sanatatii publice.
(5) Inhumarea persoanei decedate este efectuata de catre familie, rude sau alte persoane apropiate acesteia. In absenta lor sau in caz de refuz, inhumarea persoanei decedate se face de catre primaria din localitatea in a carei raza teritoriala se afla penitenciarul.
(6) In cazul producerii decesului persoanei condamnate, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale survenite in timpul executarii pedepsei, urmasii acesteia beneficiaza de pensie de urmas, potrivit legii.
(7) Directorul penitenciarului are obligatia de instiintare prevazuta in alin. (1) si atunci cand persoana condamnata sufera o vatamare corporala grava, de o boala grava sau este transferata intr-o institutie medicala pentru tratarea unei boli psihice.

TITLUL V
Executarea masurilor preventive privative de libertate

Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele
de arestare preventiva
Art. 81.
– (1) Retinerea si arestarea preventiva in cursul urmaririi penale se executa in centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar arestarea preventiva in cursul judecatii se executa in sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau in centrele de arestare preventiva de pe langa penitenciare, care se organizeaza si functioneaza in subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
(2) Centrele de retinere si arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva se infiinteaza prin ordin al ministrului justitiei.
(3) Prin ordin al ministrului administratiei si internelor se stabileste penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva, iar prin ordin al ministrului justitiei se stabileste penitenciarul in a carui circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva.
(4) Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si a centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
(5) Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.

Executarea retinerii si a arestarii preventive
Art. 82.
– (1) Retinerea se executa in temeiul ordonantei prin care s-a dispus retinerea, potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(2) Arestarea preventiva se executa in temeiul mandatului de arestare, emis potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala.
(3) Primirea in centrele de retinere si arestare preventiva sau in centrele de arestare preventiva a persoanelor fata de care s-au dispus aceste masuri preventive se face pe baza ordonantei prevazute in alin. (1) sau, dupa caz, a mandatului de arestare prevazut in alin. (2), dupa ce li se stabileste identitatea.
(4) Centrele de retinere si arestare preventiva si centrele de arestare preventiva sunt obligate sa asigure exercitarea drepturilor prevazute in Codul de procedura penala.
(5) Dispozitiile din titlul IV cap. III-VII, referitoare la conditiile de detentie, drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, munca, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii de iesire din penitenciar, si sanctiuni disciplinare se aplica in mod corespunzator, in masura in care nu contravin dispozitiilor prevazute in prezentul titlu.
(6) Persoanele retinute sau arestate preventiv poarta tinuta civila.
(7) Persoanele arestate preventiv, la cererea lor, pot presta o munca sau pot desfasura activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, in interiorul centrelor de retinere si arestare preventiva sau al centrelor de arestare preventiva, cu avizul judecatorului delegat cu executarea pedepselor.

Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv
Art. 83.
– (1) Administratia centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva completeaza pentru fiecare persoana retinuta sau arestata preventiv un dosar individual, la care se ataseaza dosarul prevazut in art. 29 alin. (2).
(2) Dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv cuprinde:
a) datele si actul de identitate ale persoanei retinute sau arestate preventiv;
b) fotografii din fata si din profil;
c) copie de pe dispozitivul hotararii prin care s-a dispus arestarea preventiva, prelungirea sau mentinerea arestarii preventive;
d) ordonanta de retinere si mandatul de arestare preventiva;
e) anul, luna, ziua si ora la care a inceput executarea retinerii sau arestarii preventive;
f) cazierul judiciar;
g) fisa dactiloscopica;
h) documentele intocmite in urma examenelor medicale obligatorii prevazute in art. 51;
i) documentele din care rezulta indeplinirea obligatiilor prevazute in art. 43 alin. (1)-(3);
j) documentele referitoare la masurile luate de catre administratia centrului de retinere si arestare preventiva sau a centrului de arestare preventiva cu privire la exercitarea drepturilor persoanei retinute sau arestate preventiv;
k) documentele referitoare la acordarea recompenselor, dosarul disciplinar si sanctiunile disciplinare aplicate in timpul executarii retinerii sau arestarii preventive;
l) alte documente intocmite in timpul executarii retinerii sau arestarii preventive.
(3) Persoana retinuta sau arestata preventiv si aparatorul acesteia au acces, in prezenta persoanei anume desemnate de conducatorul centrului de retinere si arestare preventiva sau de arestare preventiva, la dosarul individual.
(4) Instanta de judecata si procurorul au acces la dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv.
(5) Dosarul individual poate fi consultat de organele abilitate potrivit legii, fara acordul persoanei retinute sau arestate preventiv.
(6) Datele cu caracter personal ale persoanelor retinute sau arestate preventiv sunt confidentiale, potrivit legii.

Registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv
Art. 84.
– Administratia fiecarui centru de retinere si arestare preventiva si a fiecarui centru de arestare preventiva intocmeste urmatoarele registre privind persoanele retinute sau arestate preventiv:
a) registrul de evidenta a primirii persoanelor retinute sau arestate preventiv, in care se consemneaza anul, luna, ziua si ora la care persoana retinuta sau arestata a fost primita in centru;
b) registrul de evidenta a punerii in libertate a persoanelor retinute sau arestate preventiv;
c) registrul de evidenta a recompenselor;
d) registrul de evidenta a sanctiunilor disciplinare.

TITLUL VI
Dispozitii tranzitorii si finale

Dispozitii tranzitorii
Art. 85.
– In termen de 3 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, Comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate stabileste pentru fiecare persoana condamnata la o pedeapsa privativa de libertate regimul de executare, conform dispozitiilor Codului penal si ale prezentei legi.

Dispozitii finale Art. 86. – (1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la publicarea ei in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) In termen de 10 zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va adopta, prin hotarare, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia.
(3) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 23/1969 privind executarea pedepselor, republicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 62 din 2 mai 1973, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia dispozitiilor privitoare la executarea pedepsei la locul de munca, Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate in executarea pedepselor privative de libertate, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 457 din 27 iunie 2003, precum si orice alte dispozitii contrare.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

Norme de aplicare a Legii Sanatatii Mintale

Ministerul Sanatatii elaboreaza Planul de masuri pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice in colaborare cu institutiile publice prevazute la art.1 precum si cu organizatii neguvernamentale.

 

 
Planul prevazut la alin.(1) se publica pe site-ul Ministerului Sanatatii.

Art.3
Fiecare institutie dintre cele prevazute la art.1 intocmeste si publica pe site-ul propriu un raport anual cu privire la activitatile intreprinse pentru promovarea sanatatii mintale si prevenirea imbolnavirilor psihice precum si bugetul alocat.

CAPITOLUL II
EVALUAREA SANATATII MINTALE

Art. 4
(1) Pacientii din Centrele de recuperare si reabilitare neuropsihica, aflate in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap sunt evaluati din punct de vedere psihiatric de cel putin doua ori pe an, de catre medicul specialist psihiatru, in scopul stabilirii celei mai adecvate conduite de recuperare.
(2) Evaluarea din punct de vedere psihiatric de la alin.(1) se realizeaza prin servicii medicale ambulatorii si se efectueaza, la solicitarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului, in baza unui grafic stabilit de comun acord si se deconteaza de catre Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate.

(3) Alte unitati decat cele prevazute la alin.(1), aflate in structura Directiilor Generale Judetene de Asistenta Sociala si Protectia Copilului si in coordonarea Autoritatii Nationale pentru Persoanele cu Handicap solicita evaluarea din punct de vedere psihiatric pentru persoanele cu tulburari psihice asistate, in vederea redistribuirii in alte unitatile prevazute la alin.(1).
(4) Serviciile medicale prevazute la alin.(2) si alin.(3) se furnizeaza de medici psihiatrii din unitati sanitare cu sau fara personalitate juridica in afara timpului de lucru de la unitatea la care este angajat ia cheltuielile de transport, cazare si diurna se suporta de solicitant.
(5) Evaluarea din punct de vedere psihiatric se finalizeaza, daca este cazul, cu un plan terapeutic care se transmite unitatii solicitante si scrisoare medicala adresata medicului de familie pe lista caruia este inscrisa persoana evaluata.

Art. 5
Categoriile de profesiuni care necesită examinarea periodica a starii de sanatate mintala, se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, la propunerea unitatilor interesate, cu respectarea dispozitiilor legale privind confidentialitatea si a drepturilor persoanei cu tulburari psihice.

CAPITOLUL III
SERVICII DE SĂNĂTATE MINTALĂ

Art. 6
(1) In vederea asigurarii asistentei psihiatrice comunitare, a cresterii accesibilitatii si calitatii serviciilor acordate, se organizeaza din punct de vedere functional, teritoriul tarii, în arii geografice numite sectoare psihiatrice.
(2) Se organizeaza separat sectoare psihiatrice pentru adulti si sectoare psihiatrice pentru copii şi adolescenţi, astfel :
a). un sector psihiatric pentru adulti este o arie teritorială şi populaţională distinctă care cuprinde 100 – 150 000 de locuitori.
b). un sector psihiatric pentru copii si adolescenti este o arie teritorială şi populaţională distinctă care cuprinde 200 000 – 400 000 de locuitori.

Art. 7
(1) In vederea organizarii si functionarii sectoarelor psihiatrice prevazute la art.6, Ministerul Sanatatii, prin directiile de sanatate Publica, infiinteaza comisii judetene in termen de 15 de zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin;
(2) Comisia judeteana prevazuta la alin.(1) are urmatoarea componenta:
a). un reprezentant al directiei de sanatate publica;
b). un coordonator – medic psihiatru, desemnat de directia de sanatate publica;
c). un reprezentant al administratiei publice locale;
(3) Pentru dezvoltarea si functionarea sectoarelor psihiatrice Ministerul Sanatatii monitorizeaza utilizarea resurselor financiare si umane prin Institutul National de Cercetare Dezvoltare in Sanatate in cadrul programelor nationale de sanatate.
(4) Comisiile prevazute la alin (1) stabilesc, in termen de 30 de zile de la conform prevederilor legale in vigoare, hartile sectoarelor psihiatrice dupa evaluarea resurselor umane si materiale disponibile si propun masuri pentru acoperirea nevoilor de ingrijiri de sanatate mintala.
(5) Directiile de sanatate publica judetene vor elabora in termen de 6 luni de la stabilirea hartilor sectoarelor psihiatrice planuri specifice de masuri pentru realizarea progresiva a prevederilor referitoare la serviciile de sanatate mintala cuprinse in prezentul ordin.

Art.8
(1) Baza sistemului de ingrijiri o reprezinta o unitate functionala constituita de echipa terapeutica si structurile in care aceasta isi desfasoara activitatea deservind un sector psihiatric.
(2) Echipa prevazuta la alin (1) este compusa din medici specialisti in psihiatrie, psihologi, asistenti sociali, asistenti medicali de psihiatrie si alte categorii de personal necesare, in functie de activitatile desfasurate si de specificul sectorului. Echipa terapeutica este condusa de un psihiatru, medic primar sau medic specialist.
(3) Medicul – coordonator al echipei terapeutice adapteaza serviciile acordate in cadrul sectorului, in functie de specificitatile sectorului psihiatric deservit si de nevoile populatiei tinta.

Art. 9
(1) In cadrul fiecarui sector se organizeaza in functie de nevoile si particularitatile locale, urmatoarele structuri:
centrul de sanatate mintala, care organizeaza unitatea mobila, centrul de interventie in criza si stationar de zi, dupa caz
stationarul de zi;
cabinete de psihiatrie;
structuri cu paturi cu sau fara personalitate juridica
(2) Se pot organiza structuri transectoriale cu paturi, cu sau fara personalitate juridica pentru patologiile rare, rezistente la tratament sau care nu pot fi rezolvate la nivelul sectorului, precum si pentru pacientii incadrati in art.114 Cod Penal.
(3) Pentru îngrijiri de lungă durată pentru persoane cu probleme severe şi persistente de sănătate mintală, se organizeaza in fiecare sector compartimente sau sectii cu paturi, cu maxim 40 de paturi.

Art 10
In unitatile sanitare cu paturi se organizeaza compartimente de psihiatrie de legatura pentru asistenta psihiatrica a pacientilor internati.

Art 11
Pacientii care in urma evaluarii de catre echipa terapeutica necesita tratament indelungat vor fi dirijati catre centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatrica sau locuintele protejate, dupa caz.

Art. 12
(1) In cadrul fiecarui sector psihiatric se acorda servicii dupa cum urmeaza:
a) servicii psihiatrice ambulatorii;
b) servicii de asistenţă mobilă, pentru pacienţi dificil de tratat sau care refuza sa frecventeze structurile medicale dar care accepta tratamentul sau pentru acoperirea unor nevoi psihosociale variate, care necesită deplasarea unor membri ai echipei terapeutice;
c) servicii psihiatrice de zi: terapie ocupaţională, psihoterapie individuală şi de grup precum si programe specializate de reabilitare. Aceste servicii sunt furnizate pacienţilor internati în stationarul de zi este limitată în timp la maxim 2 luni, după aceasta pacientii fiind trimisi serviciilor de reabilitare sau către asistenţa primară.
d) servicii de reabilitare – in funcţie de oportunităţile locale, fiecare centru de sanatate mintala oferă programe specializate de reabilitare: programe de terapie ocupationala, programe de reabilitare vocaţională, programe de petrecere a timpului liber, programe de psihoeducaţie.
e) servicii spitalicesti
f) ingrijiri la domiciliu

(2) Indrumarea medicilor de familie din sectorul psihiatric în acordarea de îngrijiri de sănătate mintală. Echipa terapeutică a sectorului psihiatric stabileste protocoale de colaborare cu medicii de familie pentru asigurarea continuitatii ingrijirilor

Art 13
(1) Pentru fiecare sector psihiatric se prevede un anumit numar de paturi pentru patologia acuta, in functie de nevoile si particularitatile sectorului, fie într-un spital psihiatric, fie într-o secţie de psihiatrie dintr-un spital general;
(2) Personalul unui serviciu spitalicesc sectorial este parte integranta a echipei terapeutice de sector.

Art. 14
(1) Echipa terapeutica a sectorului psihiatric pentru adulti cuprinde:
(a) 8 norme întregi pentru psihiatri;
(b) 40 norme întregi pentru asistente de psihiatrie;
(c) 4 norme întregi pentru psihologi clinicieni;
(d) 5 norme întregi pentru asistenţi sociali;
(e) alt personal

(2) Echipa terapeutica a sectorului psihiatric pentru copii si adolescenti cuprinde:
(a) 4 norme întregi pentru psihiatri;
(b) 20 norme întregi pentru asistente de psihiatrie;
(c) 2 norme întregi pentru psihologi clinicieni;
(d) 3 norme întregi pentru psihopedagogi;
(e) 3 asistenti sociali;
(f) alt personal

Art.15
Pentru îngrijiri de lungă durată pentru persoane cu probleme severe şi persistente de sănătate mintală, se organizeaza in fiecare sector unităţi cu maxim 40 de paturi.

Art. 16
(1) Pentru pacientii fara probleme severe si persistente de sanatate mintala care necesita tratament de lunga durata, echipa terapeutica evalueaza nevoile si stabileste in functie de starea clinica a pacientului tipul de locuinta protejata spre care sa fie indreptat.
(2) Categoriile serviciilor medicale oferite persoanelor cu tulburari psihice din locuintele protejate sunt elaborate prin ordin comun al Ministerului Sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

Art. 17
Autoritatile publice locale colaboreaza cu Ministerul Sanatatii pentru a asigura spatii adecvate pentru centrele de sanatate mintala.

Art. 18
Centrele de sănătate mintală şi staţionarele de zi pentru copii şi adolescenţi trebuie să aibă localizare intracomunitară, amenajări şi structuri specifice funcţiilor de prevenire, depistare precoce şi terapie complexă a tulburărilor psihice infantilo-juvenile şi ale familiei.

CAPITOLUL IV
DREPTURILE PERSOANELOR CU TULBURARI PSIHICE

Art. 19
(1) La internarea într-o unitate de îngrijire, pacienţii trebuie imediat informaţi asupra identităţii şi statutului profesional al personalului de îngrijire care le acordă asistenţă şi asupra regulamentului de ordine interioara la care trebuie să-l respecte pe durata internării.
(2) Medicul psihiatru trebuie sa-i aduca la cunostinta pacientului care sunt alternativele de tratament si ingrijire, riscurile si efectele adverse ale aplicarii programului terapeutic individualizat.
(3) Programul terapeutic individualizat elaborat de catre echipa terapeutica, cu consimtamantul pacientului, trebuie sa cuprinda:
Descrierea naturii problemelor si a nevoilor specifice ale pacientului;
Descrierea celor mai putin restrictive conditii de tratament necesare;
Descrierea obiectivelor tratamentului;
Specificarea responsabilitatilor personalului.
(4) Medicul specialist psihiatru este responsabil de monitorizarea implementarii programului individualizat de tratament.

Art. 20
In aplicarea art. 26 din lege, in cazul necesitatii restrangerii libertatii de miscare a pacientului
cu scopul de a impiedica producerea unei vatamari pentru sine sau pentru o alta persoana trebuie respectate urmatoarele proceduri:
Contentionarea pacientului ;
(b) Izolarea pacientului.

Art. 21
(1) Prin contenţionare, in sensul prezentelor norme, se înţelege restricţionarea libertăţii de mişcare a unei persoane prin folosirea unor mijloace adecvate pentru a preveni mişcarea liberă a unuia dintre braţe, a ambelor braţe, a unei gambe sau a ambelor gambe sau pentru a-l imobiliza total pe pacient, prin mijloace specifice protejate, care nu produc vatamari corporale.
(2) Contenţionarea poate fi utilizată doar atunci când este necesara apărarea pacientului de propriile actiuni care l-ar putea rani pe el sau pe ceilalţi. Poate fi folosita doar dacă aplicarea celor mai puţin restrictive tehnici a fost neadecvata sau insuficienta pentru a preveni orice lovire sau vătămare.
(3) Contenţionarea nu poate fi folosita ca pedeapsa sau ca mijloc de a suplini lipsa de personal sau de tratament.
(4) În aplicarea măsurii de restricţionare a libertăţii de mişcare a pacientului trebuie depuse toate eforturile pentru evitarea durerii.
(5) Reprezentantul legal sau personal al pacientului trebuie informat cu privire la dispunerea unei măsuri de restricţionare a libertăţii de mişcare a pacientului.
(6) Contenţionarea trebuie efectuata numai în baza dispozitiei scrise a medicului. Dispozitia medicului trebuie să detalieze factorii care au condus la contenţionare si să specifice natura contenţionării. În dispozitie trebuie precizata ora la care măsura de contenţionare a fost luată. Contenţionarea nu poate dura mai mult de 4 ore.
(7) Masura contenţionării va fi menţionata in foaia de observatie a pacientului.
(8) Masurile de contentionare aplicate pacientilor, incluzand toate dispozitiile scrise ale medicului prin care s-a dispus masura, se descriu in Registrul masurilor de contentionare si izolare aplicate pacientilor.
(9) Registrul prevazut la alin (8) se pastreaza in conditii de confidentialitate.
(10) Pe tot timpul contenţionării, pacientul trebuie să fie monitorizat pentru a observa dacă nevoile sale fizice, de confort şi siguranţa sunt îndeplinite. O evaluare a condiţiilor pacientului trebuie realizată la cel puţin fiecare 30 de minute sau la intervale de timp mai scurte daca medicul o cere. Evaluarea trebuie înregistrata în foaia de observatie a pacientului.

Art. 22
(1) Prin izolare se intelege modalitatea de protejare a pacienţilor care reprezinta un pericol pentru ei insisi sau pentru alte persoane. Aceasta masura trebuie aplicată cu maximă precauţie şi numai în cazul în care orice altă modalitate s-a dovedit ineficientă.
(2)Măsura izolarii poate fi aplicata numai daca institutia psihiatrica dispune de o încăpere special prevăzută şi dotată în acest scop. Incăperea trebuie să ofere posibilitatea unei observari continue a pacientului, să fie iluminată şi aerisită în mod corespunzător, să aibă acces la toaletă şi lavator si să fie protejată în aşa fel încât să prevină rănirea celui izolat. Nu pot fi izolate concomitent in aceeasi incapere mai multe persoane.
(3) Măsura izolarii trebuie să fie aplicată pentru un timp cât mai scurt posibil. Măsura trebuie revizuită periodic la un interval de cel mult 2 ore. Pacientul si/sau reprezentantul sau legal va fi informat cu privire la măsura izolarii şi despre procedura de revizuire periodică a măsurii.
(4) Pacientul va fi observat în timpul izolarii conform unui program prevăzut de medicul care dispune masură izolarii.
(5) Pe perioada dispunerii măsurii izolarii, pacientul va păstra îmbracămintea precum şi orice articole de uz personal sau cu semnificaţie religioasa, cu excepţia situatiei în care păstrarea acestora ar putea afecta siguranţa sa.
(6) Măsura izolării poate fi dispusă doar de medic în aceleaşi condiţii ca şi cea a contenţionării.
(7) Măsura izolării trebuie menţionată în Registrul masurilor de contenţionare si izolare şi în foaia de observatie a pacientului, cu indeplinirea aceloraşi condiţii ca şi în cazul contenţionării.
(8) Măsura izolării nu trebuie folosită ca pedeapsă sau ca o formă de ameninţare.
(9) Măsura izolării nu poate fi parte a programului de tratament.

Art. 23
In aplicarea prevederilor art. 29 al legii se va folosi formularul pentru obtinerea consimtamantului informat prezentat in Anexa 2.

Art. 24
(1) Toate informaţiile privind starea de sănătate a pacientului, condiţia sa medicală, diagnosticul, prognosticul şi tratamentul, precum şi alte informaţii de natură personală sunt confidenţiale, chiar şi după moartea pacientului.
(2) Informaţia confidenţială poate fi divulgată numai cu consimtamantul explicit al pacientului sau când există dispoziţii judiciare exprese în acest sens. Consimtamantul este presupus atunci când divulgarea se face către un alt membru al echipei terapeutice implicate în tratamentul pacientului.
(3) Toate datele de identitate ale pacientului trebuie protejate.
(4) Pacienţii au dreptul de a primi rezultatul în scris al diagnosticului, tratamentului şi îngrijirii lor la externarea dintr-o unitate de îngrijire.
(5) Nu este admisă intervenţia în viaţa particulară a pacientului sau în viaţa de familie decât în cazul în care, pe lângă consimtamantul pacientului, aceasta poate fi justificată ca necesară diagnosticului, tratamentului sau îngrijirii pacientului.
(6) Intervenţiile medicale pot fi efectuate numai atunci când există respectul necesar pentru intimitatea persoanei si numai în prezenţa acelor persoane necesare interventiei respective, dacă pacientul nu a solicitat altfel.

Art. 25
(1) Toate unităţile care acordă îngrijiri de sănătate mintală au obligaţia să înfiinţeze un registru special pentru înregistrarea tuturor plângerilor înaintate de către pacienţi sau reprezentanţii acestora.
(2) Conducerea unităţii are obligaţia să răspundă în scris la toate plangerile cu privire la incalcarea drepturilor pacientilor.
(3) In registrul prevazut la alin (1) se consemneaza si modalitatea de soluţionare a plângerilor.

Art. 26
Pacienţii spitalizaţi fără consimţământul lor nu pot fi folosiţi ca subiect de cercetare stiintifica.

CAPITOLUL V
INTERNAREA NEVOLUNTARĂ

Art.27
In termen de 30 zile de la intrarea in vigoare a prezentului ordin Ministerul Sanatatii desemneaza prin ordin, la propunerea directiilor de sanatate publica si cu avizul Comisiei de specialitate de psihiatrie, unitatile autorizate sa efectueze internari nevoluntare.

Art. 28
(1) Medicul psihiatru care evaluează cazul şi stabileşte dacă pacientul are, în acel moment, posibilitatea să înţeleagă starea sa de boală, va explica într-un limbaj simplu şi pe înţelesul acestuia necesitatea internării în vederea acordării îngrijirilor de sănătate mintală, sub supraveghere medicală.
(2) In situatia in care pacientul refuza internarea si medicul considera ca sunt intrunite conditiile internarii nevoluntare, medicul va informa pacientul, familia, reprezentantul personal sau legal, dupa caz, despre dreptul sau de a contesta masura internarii nevoluntare, precum si despre procedurile care trebuie urmate pentru contestarea acesteia.

Art. 29
(1) Solicitarea internării nevoluntare se formuleaza si se semneaza de catre una dintre persoanele prevazute la articolul 47 din lege, in momentul prezentarii la camera de garda a spitalului.
(2) Dacă solicitantul nu ştie să scrie, solicitarea de internare nevoluntară poate fi scrisa de echipa de gardă, pe baza relatărilor solicitantului, fapt care se va mentiona, cu precizarea persoanei care a scris solicitarea si datelor de identificare ale acesteia.
(3) In solicitarea prevazuta la alin (1) trebuie descrise manifestările ce pun în pericol viaţa, sănătatea, integritatea corporală proprie sau a altora.

Art. 30
(1) Medicul de familie sau medicul specialist psihiatru care solicita internarea nevoluntara nu pot fi implicati in luarea deciziei de internare sau de revizuire periodica a internarii nevoluntare.
(2) Persoanele care solicita internarea nevoluntara a unei persoane nu pot fi membri ai comisiei de revizie constituite pentru respectiva persoana.

Art. 31
(1) Transportul persoanei la spital fara consimtamantul acesteia se poate face doar daca refuza internarea voluntara si daca exista un pericol iminent de vatamare asupra sa sau a celor din jur
(2) Personalul serviciilor care asigura transportul persoanei la spitalul psihiatric trebuie sa mentioneze lipsa consimtamantului persoanei transportate intr-un raport prezentat medicului psihiatru in momentul aducerii la spital in vederea internarii.
(3) In raportul prevazut la alin (2) se mentioneaza daca a existat impotrivire din partea persoanei, care au fost masurile adoptate, precum si medicatia care a fost aplicata.
(4) Transportul persoanei la spital se face in conditiile cele mai putin restrictive posibile asigurandu-se respectarea integritatii sale fizice, psihice si a demnitatii sale.

Art. 32
(1) Atunci când pacientul, reprezentantul său personal sau legal solicită externarea, dar sunt întrunite condiţiile care justifică menţinerea internării contra voinţei, medicul psihiatru care are în îngrijire bolnavul declanşează procedura de internare nevoluntară.
(2) In situatia prevazuta la alin (1), daca nu exista alt medic psihiatru care sa hotarasca internarea nevoluntara, medicul curant poate lua decizia de internare nevoluntara, ca masura de urgenta, urmand confirmarea acesteia prin cadrul legal stabilit.

Art. 33
(1) În toate unitaţile spitaliceşti nominalizate de către Ministerul Sănătăţii să efectueze internări nevoluntare, se constituie un registru unic de evidenţă centralizată a acestor cazuri şi a documentaţiei medico-juridice care stă la baza internării şi susţine legalitatea acesteia.
(2) Internarea nevoluntară se înregistrează în registrul unic de evidenţă a tuturor acestor cazuri, prevazut la alin (1), aici urmând a fi consemnate şi deciziile luate de către comisiile de revizie a acestei proceduri.
(3) Registrul prevazut la alin (1) cuprinde următoarele informaţii:
(a) numele, prenumele, profesia, vârsta şi domiciliul persoanei internate;
(b) data internarii;
(c) numele, prenumele, profesia şi domiciliul persoanei care a cerut internarea;
(d) Dacă este cazul, menţionarea deciziei justiţiei (număr, dată, instanţă) de punere sub tutelă, curatelă sau supraveghere ;
(e) Notificarea medicului care a internat nevoluntar bolnavul către directorul unităţii, cu menţionarea numelui, prenumelui şi a gradului profesional;
(f) Datele examinărilor de către comisia de revizie, cu componenta nominală şi decizia luată;
(g) Data încetării internării şi starea la externare.

Art. 34
Notificarea medicului care a internat nevoluntar pacientul către directorul unităţii se va face folosind formularul prevazut in Anexa 3.
Notificarea medicului care a internat nevoluntar pacientul catre parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta se va face folosind formularul prevazut in Anexa 4.
Notificarea comisiei de revizie a procedurii catre parchetul de pe langa instanta judecatoreasca competenta se va face folosind formularul prevazut in Anexa 5.

Raport independent privind medierea si profesia de mediator

Solutionarea conflictelor pe cale amiabila intre doua sau mai multe parti utilizata cu succes in SUA si Europa, a determinat societatea romaneasca sa perceapa avantajele modalitatilor alternative de solutionare a conflictelor

 

Termenul “ADR” (Alternative dispute resolution) se refera la procedurile si tehnicile de solutionare a conflictelor in afara salii de judecata si este o reactie la ineficienta modalitatilor traditionale de solutionare a conflictelor (in instanta de judecata). Avantajul principal al ADR-ului este acela ca, partile detin controlul asupra intregului proces, procedura fiind informala, rapida si eficienta. Medierea are o pondere de peste 60% in cauzele solutionate prin metode alternative de solutionare a conflictelor fiind cea mai uzitata modalitate de solutionare a conflictelor in afara salii de judecata.

Interesul pentru mediere si profesia de mediator este in continua crestere. De la aparitia legii medierii in 2006 toti cei interesati de aceasta modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila asteapta cu nerabdare o alternativa la justitia clasica. Pe fondul expansiunii modalitatilor alternative de solutionare a conflictelor in plan mondial., asteptarile sunt mari si la noi.

Medierea nu se poate implementa intr-un sistem juridic peste noapte! Eficienta integrarii medierii in sistemul romanesc de drept nu este garantata de aparitia unei legi care reglementeaza medierea si profesia de mediator. Nu este suficienta o lege a medierii intr-o tara care a avut tangenta vaga cu medierea doar prin intermediul comisiilor de judecata intr-o perioada pe care si-o doreste uitata.

Pentru cei nefamiliarizati cu acest concept nou, voi face o scurta prezentare a medierii. Medierea este arta prin care o persoana specializata denumita mediator, ajuta partile implicate sa transforme un conflict intr-o intelegere. Par?ile au dreptul sa incheie o in?elegere, fara ca prevederile acesteia sa aduca atingere legii ?i ordinii publice, intelegere care poate fi supusa verificarii notarului public sau incuviintarii instantei de judecata, in conditiile prevazute de lege. Pare simplu si in acelasi timp complicat. Mediatorul ajuta partile aflate in conflict sa genereze optiuni, le face sa inteleaga ca au posibilitatea sa aleaga intre aceste optiuni pornind de la ideea ca fiecare persona are un punct de vedere diferit. Nu exista personalitati similare si in consecinta fiecare persona intelege altfel o situatie existenta. De foarte multe ori partile nu constientizeaza situatia juridica in care se afla lasandu-se orbite de propriul orgoliu. Existenta atator procese pe rolul instantelor este determinata de orgolii nemasurate si de ideea de victimizare. Fiecare parte a unui proces aflat pe rolul instantei se considera o victima a celeilalte parti, aceasta din urma fiind considerata sursa tuturor relelor din lume. Incrancenarea cu care partile unui proces lupta pentru o hotarare judecatoreasca favorabila este determinata in primul rand de imaginea pe care o are o astfel de persona despre partea adversa. Aceste procese alimentate de orgolii sunt surse continue de stres, dezamagiri si de lupte imaginare cu un „inamic” mai mult inventat decat real. Sarcina mediatorului este de a identifica asteptarile fiecarei parti si de a incerca sa le aduca intr-un punct convergent precum si de a descoperi temerile partilor si a le inlatura pe cele nefundamentate prin facilitarea dialogului dintre ele.

A 2.CADRU LEGISLATIV
Medierea si profesia de mediator au fost reglementate prin adoptarea Legii nr. 192/2006, pornindu-se de la ideea ca medierea constituie una dintre temele importante ale strategiei de reforma in justitie, fiind o prioritate în cadrul Planului de ac?iune pentru implementarea Strategiei de reforma a sistemului judiciar 2005-2007. Prin adoptarea legii s-a urmarit reducerea volumului de activitate a instan?elor ?i in consecinta degrevarea acestora de cat mai multe cauze, incercandu-se cresterea calitatii actului de justitie prin satisfacerea intereselor partilor.

A 3.CULTURA MEDIERII
Un studiu recent efectuat in cadrul a 126 companii de top din SUA de catre Institutul International pentru Prevenirea si Solutionarea Conflictului si dat publicitatii in data de 20 aprilie 2007 la New York, a reliefat faptul ca aproximativ 98% din cazurile pe care le-au avut acestea, au fost solutionate inainte de a se ajunge in instanta, fiind evident faptul ca aceste companii prefera sa isi solutioneze conflictele pe cale amiabila.Vorbim despre o cultura a medierii in care compania care are un litigiu nu se gandeste in niciun caz sa actioneze in instanta partea adversa pana nu incearca sa solutioneze disputa prin metodele de solutionare alternative, in special prin mediere.

Pornind de la certitudinea ca medierea este un succes in SUA si ca majoritatea litigiilor se solutioneaza inainte de a se ajunge in sala de judecata, putem privi cu optimism impactul viitor al medierii in Romania. Important este ca mediul juridic autohton sa aiba deschiderea necesara si sa incurajeze aceasta modalitate de solutionare a conflictelor pe cale amiabila. Medierea are nevoie de timp si de rezultate pentru a se impune si la noi. Primii pasi au avut loc insa nu trebuie sa cadem in capcana raportarii rezultatelor ce se vor obtine la noi cu cele care se realizeaza in prezent in SUA.

Decalajul dintre sistemul de drept romanesc si cel american este considerabil. Implementarea in sistemul juridic romanesc a medierii nu este usoara insa avem toate premisele obtinerii in timp a unor rezultate si a unei schimbari obligatorii de mentalitate.

Firmele straine vor fi cei mai buni promotori ai medierii in Romania. Mediul corporatist va imbratisa medierea date fiind avantajele in plan comercial si in scurt timp vom putea vorbi despre familiarizarea publicului romanesc cu acest concept. Pornind de la aceste premise, in timp, vom dobandi o cultura a medierii! Pana atunci, sa folosim experienta celor care o au deja.

A 4.ALTERNATIVA PROFESIONALA
Cel mai mare interes pe care l-a starnit medierea a fost in lumea juridica. De ce e atat de interesata lumea juridica (si nu numai) de mediere? Raspunsul care imi vine instinctual in minte ar incepe cam asa: “Fiind o institutie noua ….”. Nu, nu acesta e raspunsul pe care il caut. Mai incerc…si ma gandesc la avantajele medierii in raport cu justitia clasica. Sa le fi descoperit subit o mare masa de oameni? Ma indoiesc. In final gasesc si raspunsul care ma framanta. Si imi doream orice alt raspuns nu cel la care am ajuns.

Justitia romana e in deriva, exista o multitudine de profesii juridice care se afla la limita liniei de plutire iar unele incep chiar sa se scufunde. Profesionistii dreptului cauta alternative la profesia lor fiind dispusi sa o ia de la inceput (si) in alt domeniu. Si nu o fac din lipsa de pregatire, din inconsistenta profesionala sau din plafonare ci din dorinta de a nu se deprofesionaliza si de a-si consolida cariera greu cladita pana acum. In domeniul juridic situatia e dezolanta: avocatii, magistratii, personalul auxiliar si consilierii juridici trebuie sa faca fata unor framantari coplesitoare. Acestia percep medierea ca pe o provocare, o noua specializare, o noua profesie care promite, un pas inainte, o schimbare necesara de mentalitate sau… ceea ce isi doresc sa fie…depinde de unghiul din care o privesc. Un lucru este cert, profesia de mediator este o alternativa profesionala viabila iar acest lucru este subliniat de numarul foarte mare al persoanelor care doresc sa devina mediatori (exempli causa, pe lista de asteptare a unei singure asociatii a mediatorilor care organizeaza cursuri de formare a mediatorilor erau inscrise peste 1000 de persoane).

A 5.ALTERNATIVA LA JUSTITIA CLASICA
Cea de-a doua categorie de persoane interesate de mediere sunt justitiabilii si potentialii justitiabili. Adevarata perceptie in randul publicului a medierii este data de catre acestia. Cu alte cuvinte, daca au sau ar avea un conflict, cati dintre cetateni sunt dispusi sa apeleze la mediere? Promovarea medierii in Romania este in stadiu incipient, putina lume chiar si din domeniul juridic are cu adevarat idee ce este mediere si care sunt beneficiile acesteia. Din pacate, rezultatele sunt dezamagitoare. Poate ca cea mai buna promovare a medierii se va face de catre cei care au apelat la mediere si au reusit sa-si rezolve sau preintampine neintelegerile cu ajutorul medierii. Pana in prezent, medierea nu a fost promovata suficient. Exista totusi persoane interesate sa-si solutioneze conflictele pe cale amiabila. Acestea sunt cele care vor hotari daca medierea va fi un esec sau un succes. Numarul persoanelor care ar apela la mediere este consistent mai mic fata de numarul persoanelor care doresc sa devina mediatori. Totusi, cei care au apelat odata la mediere, intr-un procent covarsitor, sunt dispusi sa mai apeleze si in viitor. Pornind de la aceste date putem spera ca medierea va fi un succes in Romania in viitor.

A 6.TEMERILE AVOCATILOR
Din pacate, avocatii privesc cu suspiciune aparitia profesiei de mediator. Acest lucru se datoreaza insuficientei promovari a medierii in randul acestor profesionisti ai dreptului, cu toate ca, paradoxal, cei mai multi mediatori care au urmat cursuri de formare ca mediatori si se afla in prezent in procedura de autorizare in conditiile legii 192/2006 sunt la baza avocati. Evident, oponentii sunt avocatii care nu au urmat cursurile de formare a mediatorilor.

Mediatorul nu este un concurent al avocatului! Asa cum nu sunt nici judecatorul, executorul judecatoresc sau expertul tehnic. Profesia de mediator nu trebuie privita cu rezerve sau scepticism de catre corpul profesional al avocatilor. Medierea functioneaza de zeci de ani cu succes in Europa si SUA si metodele de solutionare alternativa a conflictelor castiga in continuare teren.

Mai mult decat atat, medierea este avantajoasa pentru avocat din urmatoarele motive:

  • Avocatii pot sa asiste partile si sa le consilieze la mediere;
  • Solutionarea unui conflict pe calea medierii nu il priveaza pe avocat de dreptul sau de a primi onorariul;
  • Asistenta juridica este vitala in timpul medierii, avocatii fiind in masura sa realizeze beneficiul medierii si sa vizeze intelegerea la care se ajunge;
  • Onorariul pe care il obtine avocatul pentru prezenta la mediere (de obicei o singura data) presupune mai putina munca din partea acestuia;
  • Profesia de mediator este compatibila cu cea de avocat;
  • Mediatorul care este si avocat poate sa isi exercite activitatea si in cadrul formei de exercitare a profesiei;
  • Avocatii si mediatorii isi vor desfasura activitatea impreuna la fiecare mediere si vor realiza ca au nevoie unii de altii in activitatile specifice pe care le intreprind;
  • Mediatorii care sunt avocati nu vor putea sa asiste sau sa reprezinte partile in calitate de avocat in viitor, astfel crescand pentru restul avocatilor (care nu sunt mediatori) numarul de potentiali clienti;
  • Clauzele de mediere inserate in contracte vor simplifica munca avocatilor;
  • Mediatorul nu este un concurent direct al avocatului, din contra, acorda posibilitatea acestuia de a participa la mediere si de a-si rotunji veniturile;
  • Prezenta partilor la mediator este influentata decisiv de catre sfatul pe care avocatul il acorda clientului; in situatia in care avocatul realizeaza ca are sanse reduse de a castiga un anumit proces, apeland la mediere poate obtine un rezultat mai bun decat in justitie;
  • Clientul sfatuit de avocat este cel care solutioneaza conflictul si nu instanta de judecata; in cazul in care nu se ajunge la o solutie convenabila se poate ajunge in instanta, medierea neprivandu-l pe justitiabil de acest drept;
  • Cheltuielile ocazionate de mediere sunt mai mici decat cele din instanta (nu se platesc taxe de timbru, onorarii de expert etc), astfel onorariul avocatului putand sa creasca;
  • Legea medierii prevede faptul ca daca conflictul se solutioneaza prin mediere in timpul unui proces, taxele de timbru deja platite, se restituie , un argument in plus pentru client de a incerca medierea;
  • Medirea este o modalitate de solutionare a conflictelor care se adreseaza in special avocatului de afaceri, dupa modelul american (la ei medierea este o procedura obisnuita);
  • In SUA foarte multi avocati sunt si mediatori, acestia realizand avantajele medierii;
  • In Europa medierea are o traditie de zeci de ani iar avocatii isi sfatuiesc clientii in mod uzual sa apeleaze la mediere;

    Medierea este benefica pentru toti cei implicati intr-un conflict: partile pot ajunge la o intelegere pe care si-o pot negocia singure, instantele se degreveaza de cauze, avocatii isi exercita meseria in cadrul procedurii de mediere aparand interesele propriilor clienti. Pentru a se realiza aceste deziderate este nevoie si de sprijinul corpului profesional al avocatilor. Iar acest lucru se va intampla in momentul in care acestia vor realiza avantajele medierii si isi vor indruma clientii sa apeleze la mediere inainte de initierea unor actiuni judecatoresti.

    B. PROBLEME IDENTIFICATE

    B 1.LEGEA MEDIERII
    Legea 192/2006 este aparent o lege buna. Exista insa anumite prevederi ale acesteia care ingreuneaza medierea in sine precum si anumite prevederi care pot fi interpretate in mai multe forme, lasand aceasta atributie in seama Consiliului de Mediere, organism autonom de interes public infiintat prin lege, care supravegheaza, coordoneaza si conduce activitatea de mediere in Romania.

    Medierea este o modalitate alternativa de solutionare a conflictelor pe cale amiabila iar cel care apeleaza la mediere o face pentru ca este in avantajul sau. Din acest motiv, este normal ca legea sa ii ofere celui care apeleaza din proprie initiativa la mediere anumite facilitati care sa il avantajeze din toate punctele de vedere si astfel sa nu aleaga calea litigioasa. Facilitati oferite de lege celui care alege mediere pentru solutionarea unui conflict exista. Daca doresti sa stingi un litigiu cat mai repede, medierea e solutia optima. Profesia de mediator fiind o profesie liberala, impune plata catre mediator a unui onorariu de mediere. Insa costurile partilor care apeleaza la mediere sunt mult mai reduse neavand de platit taxe de timbru, onorariu de expert etc. In multe cazuri in care medierea reuseste, acest lucru se intampla chiar de la prima sedinta de mediere. La mediere, tu esti cel care decizi termenii intelegerii impreuna cu partea cu care ai un litigiu. Nimeni nu iti poate impune o solutie (cu atat mai putin mediatorul!), tu esti cel care decizi daca vrei sa ajungi la o intelegere sau daca vrei sa ajungi in instanta. Daca litigiul a ajuns deja in instanta dar nu a fost pronuntata inca o hotarare judecatoreasca, in cazul ajungerii la o intelegere (mediere reusita), TAXELE DE TIMBRU DEJA PLATITE ITI SUNT RETURNATE! Acest lucru este un stimulent important, as zice chiar definitoriu pentru justitiabili, oferindu-le acestora posibilitatea stingerii conflictului si a recuperarii acestor sume care uneori au o valoare semnificativa. Insa, modalitatea prin care aceste taxe de timbru iti sunt returnate nu este niciunde prevazuta in lege. Legea nu prevede o anumita procedura pe care justitiabilul trebuie sa o urmeze pentru returnarea taxelor de timbru. Este cunoscut faptul ca recuperarea banilor de la stat este o operatiune mai mult decat complicata. O clarificare in textul legii cu privire la aceasta problema era binevenita.

    Conform Legii nr. 192/2006, medierea este aplicabila in majoritatea tipurilor de procese, exceptandu-le pe cele de dreptul muncii si cele care privesc drepturi strict personale, cu privire la care partile nu pot dispune. Conflictele de munca se solutioneaza in baza prevederilor Legii 168/1999, printre modalitatile de solutionare este mentionata si medierea in conditii speciale prevazute de articolele 26-31 (Mediatorii sunt numi?i anual de ministrul muncii ?i protec?iei sociale, cu acordul Consiliului Economic ?i Social). Conform unui studiu efectuat, in anul 2006, niciun conflict de munca nu a fost solutionat prin mediere in conditiile Legii 168/1999. Avand in vedere ca numarul conflictelor de dreptul muncii care ajung anual in instantele de judecata se ridica la aproximativ 50.000, este de neinteles motivul pentru care legiuitorul a decis ca prevederile Legii 192/2006 nu se aplica conflictelor de munca. In fapt, legea 192/2006 vine doar si clarifica aspecte care nu sunt incluse in Legea 168/1999, fiind din acest punct de vedere un suport absolut necesar pentru a incepe aplicarea medierii si in conflictele de munca.

    Pentru aplicarea eficienta a prevederilor medierii este nevoie de modificarea codurilor de procedura civila, penala etc si armonizarea lor cu prevederile legii medierii, lucru care nu s-a intamplat pana in prezent. Din acest motiv, aplicarea prevederilor legii 192/2006 in cadrul proceselor de pe rolul instantelor de judecata este apoape imposibila.

    Articolul 22 alin. 3 din lege prevede ca mediatorii autorizati pot fi angajati cu contract individual de munca, in conditiile prevazute de Legea nr. 53/2003 – Codul muncii. Aceasta prevedere este interpretabila nefacandu-se precizarea de catre cine pot fi angajati. Astfel, printr-o interpretare eronata a legii (pe care e posibil sa o faca anumite instante) s-ar putea ajunge la situatia in care o societate comerciala cu raspundere limitata sa acorde servicii de mediere in conditiile legii 192/2006 doar pentru simplu fapt ca a angajat cu contract de munca un mediator autorizat. Legea dorea sa prevada (interpretare proprie) ca mediatorii pot fi angajati cu contract de munca doar in cadrul formelor de exercitare a profesiei de mediator (societate civila profesionala, birou în care pot functiona unul sau mai multi mediatori asociati sau in cadrul unei organizatii neguvernamentale).

    Art. 66 alin. 2 deturneaza prevederile privind confidentialitatea medierii transformandu-l pe mediator, persoana investita cu increderea partilor, intr-o persoana care oricand in cadrul medierii poate sa isi reclame anumitor autoritati ale statului proprii clienti. Scopul acestei prevederi este nobil (interesul superior al minorului) insa acesta nu isi are utilitatea in cadrul legii medierii, lipsind astfel de substanta intreaga lege. Ce se intampla in situatia in care mediatorul (cu buna credinta) se supune prevederilor legii 192/2006, sesizeaza autoritatea competenta cu privire la existenta unor fapte ce pun in pericol cresterea sau dezvoltarea normala a copilului ori prejudiciaza grav interesul superior al acestuia iar aceasta constata inexistenta lor? Dar in cazul in care nu o face, cine poate sa il traga la raspundere stiut fiind faptul ca informatiile din mediere sunt confidentiale?

    De asemenea, prevederile din art. 75 sunt mai mult decat interpretabile. “Avocatii, notarii publici si consilierii juridici care dobandesc calitatea de mediator potrivit prezentei legi pot desfasura activitatea de mediere in cadrul formelor de exercitare a profesiei lor”. In cazul consilierilor juridici, situatia este cea mai delicata, acestia fiind angajati cu contract individual de munca. Ma intreb cum vor reusi notarii si avocatii sa puna in practica aceste prevederi? Un avocat care este si mediator va oferi servicii de mediere in cadrul biroului propriu de avocat? E neispirata prevederea din lege. Vom avea un “Cabinet individual de avocat si mediator”? Nu cred, legea care reglementeaza profesia de avocat nu prevede aceasta posibilitate. Sau…cabinet de avocat care presteaza si servicii de mediere? Nu, intrucat avem de-a face cu doua profesii distincte, reglementate de legi separate.

    Procedura de mediere prevazuta de legea 192/2006 este aparent simpla. Exista insa o prevedere care lipseste in mare parte medierea de substanta si descurajeaza partile sa apeleze la mediere. Cand partile aflate în conflict au ajuns la o intelegere, se redacteaza un acord care va cuprinde toate clauzele consimtite de acestea si care are valoarea unui inscris sub semnatura privata. Intelegerea partilor care se prezinta la mediator este astfel supusa verificarii notarului public in vederea autentificarii ori, dupã caz, încuviintarii instantei de judecata. Nu a fost aleasa in acest caz o forma care sa incurajeze partea sa se prezinte la mediere. Daca tot a fost adoptata o lege a profesiei de mediator, normal era ca acesta sa redacteze la finalizarea medierii un acord care cuprinde intelegerea partilor si care sa aiba puterea de act autentic si nu inscris sub semnatura privata cum prevede legea actuala. Astfel, medierea ar fi devenit mult mai atractiva pentru justitiabili si potentialii justitiabili.

    B 2.CONSILIUL DE MEDIERE si MINISTERUL JUSTITIEI
    In vederea organizarii activitatii de mediere prin legea nr. 192/2006 se infiinteazã Consiliul de Mediere, organism autonom cu personalitate juridica, de interes public, cu sediul în municipiul Bucuresti. Atributile acestuia se regasesc la art. 20 din lege.

    Consiliul de Mediere este compus din reprezentanti ai organizatiilor cu vocatie in domeniul medierii in conditiile legii 192/2006. Consiliul de Mediere este un corp profesional de elita ai carui membri provin exclusiv din randul mediatorilor.

    Prevederile art. 17 alin. 4 din Legea Medierii nu isi au rostul (Membrii Consiliului de mediere sunt validati de Ministrul Justitiei, pe o durata de 2 ani). Implicarea Ministerului Justitiei in activitatea de mediere este curioasa intrucat medierea reprezinta o alternativa la justitia clasica. Mai mult, medierea este facultativa in acest caz se impune ca mediatorii sa fie o categorie profesionala absolut independenta, fara niciun fel de legaturi cu Ministerul Justitiei (vezi profesia de avocat).”Umbrela” Ministerului tinde sa transforme Consiliul de Mediere intr-un departament din cadrul Ministerului Justitiei, moment in care medierea devine orice numai nu o alternativa la justitie ci chiar o parte din ea.

    Primul Consiliu de Mediere din istoria Romaniei a fost validat de catre Ministerul Justitiei prin Ordinul nr. 2220/C din 6 octombrie 2006 in conditiile in care legea nr. 192 din 16 mai 2006 a fost publicata in Monitorul Oficial numarul 441 din data de 22 mai 2006. De la infiintare si pana in prezent acesta a elaborat urmatoarele documente: Regulamentul de Organizare si Functionare a Consiliului de Mediere (care a fost si supus consultarii publice), Codul de Etica si Deontologie Profesionala a Mediatorilor, Normele de Raspundere Disciplinara a Mediatorilor Autorizati, Standardul Ocupational al Mediatorului, Ghidul Practic pentru Parcurgerea Procedurii de Autorizare a Mediatorilor, Standardul de Formare a Mediatorului si Lista furnizorilor de formare în domeniul medierii.

    In data de 27 august 2007 a inceput procedura de autorizare a mediatorilor, activitate care nu a fost finalizata nici pana in acest moment. Cu toate ca membrii Consiliului s-au achitat de sarcinile ce le revin elaborand documentele mentionate mai sus, au intervenit o multitudine de probleme care nici pana in prezent nu si-au gasit rezolvarea. Primul proiect de buget a fost trimis Ministerului Justitiei in luna noiembrie 2006 insa nici pana acum nu au fost identificate fondurile necesare sustinerii activitatii Consiliului de Mediere, neexistand in acest sens vreun comentariu sau raspuns oficial din partea MJ-ului, cu toate ca exista obligatia alocarii acestor fonduri de catre minister. Astfel, datorita lipsei fondurilor necesare desfasurarii activitatii Consiliului de Mediere, membri au sustinut integral activitatea Consiliului de Mediere prin plata personala a cheltuielilor de transport, masa si uneori cazare pentru participarea la sedintele ordinare si extraordinare. Sumele lunare care se cuvin acestora prin lege nu au fost niciodata acordate, membrii consiliului lucrand “pro bono” de la infiintare si pana in prezent. Consiliul de Mediere are un sediu prin contributia proprie a membrilor consiliului in baza unui contract de comodat, negasindu-se niciun spatiu disponibil in cladirile MJ-ului (au fost efectuate 4 adrese si la RAPPS, toate ramanand fara raspuns). Astfel, este de apreciat activitatea membrilor consiliului in conditiile in care nu au beneficiat de sprijinul autoritatilor statului. Este de notorietate faptul ca in faza de pionierat a oricarei activitati sau profesii problemele sunt multiple. In acest context, ma intreb care este rolul legii medierii? A fost doar o cerinta a Uniunii Europene pe care Statul Roman s-a prefacut ca o respecta sau s-a dorit cu adevarat degrevarea instantelor de cauze? Raspunsul la aceste intrebari il vom primi in decursul anului 2008 si in anii care urmeaza. Din pacate, timpul trece, asteptarile sunt mari si se instaureaza pe zi ce trece neincrederea in institutia medierii. Chiar… dinainte de a avea loc primele medieri in conditiile legii 192/2006.

    B 3.MAGISTRATII
    Magistratii vor fi cei care vor decide daca medierea va avea rezultate si in Romania. Legea 192 precizeaza: “In cazul in care conflictul a fost dedus judecatii, solutionarea acestuia prin mediere poate avea loc din initiativa partilor ori la recomandarea instantei, acceptata de parti, cu privire la drepturi asupra carora partile pot dispune potrivit legii”. Imbunatatirea actului de justitie se poate face doar prin micsorarea numarului de cauze care ii revin unui judecator. Ministerul Justitiei a demarat o actiune de informare a magistratilor cu privire la beneficiile medierii insa evaluarea rezultatelor acesteia va putea fi facuta doar dupa ce se vor efectua medieri in conditiile legii medierii. Daca magistratii vor intelege ca nu pierd putere daca isi diminueaza numarul de cauze pe care le au in lucrare ci castiga in ceea ce priveste calitatea actului de justitie, vom avea rezultate benefice in domeniul medierii.

    B 4.NUMARUL DE MEDIATORI
    In ciuda criticilor, in Romania exista in prezent un numar suficient de mediatori care urmeaza sa fie autorizatii in conditiile legii. Astfel, in fiecare judet din Romania exista un numar de minim 10 mediatori care vor oferi servicii de mediere persoanelor interesate. Pe termen lung, numarul este insuficient insa in aceasta faza incipienta este satisfacator. Consiliul de Mediere a autorizat patru organizatii ale mediatorilor care vor forma mediatori in perioada urmatoare. Exista un numar foarte mare de persoane care doresc sa devina mediatori dar in timp exista riscul formarii unui numar prea mare de mediatori, avand in vedere faptul ca sunt necesari cativa ani pentru familiarizarea publicului roman cu institutia medierii.

    B 5.CURSURI DE MEDIERE SI MASTERATE IN MEDIERE
    Calitatea actului de mediere atat in ceea ce priveste latura teoretica dar mai ales in cea practica, a condus la situatia in care nicio institutie de invatamant superior din tara nu a solicitat Consiliului de Mediere autorizarea vreunui program masteral in domeniul medierii in scopul formarii de mediatori cu toate ca cererea pentru acest tip de programe masterale exista. In cadrul acestor institutii de invatamant superior exista persoane cu abilitati intelectuale si pedagogice deosebite, insa lipsa unor practicieni in mediere a dus la acest rezultat.

    In acest sens, Consiliul de Mediere a autorizat doar cursuri de mediere organizate de catre ONG-uri din domeniul medierii care activeaza in acest domeniu de mai multi ani si care au pus umarul la geneza legii medierii si la aparitia profesiei de mediator. De mentionat este si faptul ca in ultimii ani aceste organizatii ale mediatorilor au efectuat in mod constant medieri “pro bono” cu rezultate remarcabile, avand o experienta practica de necontestat in ceea ce priveste gestionarea si solutionarea conflictelor.

    B 6.DISENSIUNI
    In afara Consiliului de Mediere, au existat anumite disensiuni (alimentate in special de presa) intre mediatorii care provin din randul juristilor si cei care provin din randul psihologilor. Cum legea medierii prevede ca orice persoana cu studii superioare indiferent de profesie, daca indeplineste conditiile prevazute de art. 7 din lege poate sa dobandeasca calitatea de mediator, doar timpul este cel care va decide cine sunt cei mai buni mediatori. Opinia mea este ca nu profesia din care provine un mediator ii da calitate acestuia ci formarea profesionala de care a beneficiat ca mediator si nu in ultimul rand compatibilitatea intelectuala si emotionala cu profesia de mediator.

    CONCLUZII
    In Republica Moldova, Legea nr.134-XVI din 14 iunie 2007 cu privire la mediere constituie o prioritate pentru acest an urmand a intra in vigoare la 1 iulie 2008, la aproximativ un an de la adoptare. Cu toate ca Legea Medierii (Legea nr.192/2006) a fost adoptata in Romania la data de 22 mai 2006 (cu peste un an inaintea Republicii Moldova), dispozitiile acesteia privind medierea conflictelor devin aplicabile in termen de o luna de la data intocmirii tabloului mediatorilor autorizati. Cum tabloul mediatorilor inca nu a fost finalizat si au trecut aproape 2 ani de la adoptarea legii, este foarte posibil ca activitatea de mediere sa demareze in aceeasi perioada in Romania si Republica Moldova.

    Pozitiv este faptul ca avem o lege a medierii care in mare parte raspunde cerintelor actuale. Chiar daca legea nu este perfecta, ea este perfectibila si posibilitatea modificarii ei exista insa nu este de dorit sa modifici o lege inainte de aplicarea ei. In timp, in functie de evolutia profesiei de mediator in peisajul autohton, se va impune cu siguranta o modificare a legii atat in privinta problemelor identificate pana acum cat si in privinta evolutiilor viitoare.

    Ar fi de apreciat o mai mare sustinere din partea Ministerului Justitiei atat in sprijinirea activitatii Consiliului de Mediere cat si in ceea ce priveste promovarea medierii in randul magistratilor,avocatilor,justitiabililor etc .

    Anul 2008 va fi hotarator in ceea ce priveste viitorul profesiei de mediator in Romania. Primele medieri vor fi hotaratoare in vederea castigarii increderii justitiabililor si potentialilor justitiabili in institutia medierii.

    Consiliul de Mediere are sarcina de a asigura calitatea actului de mediere, in acest sens fiind necesara o atenta selectionare a viitorilor mediatori si o instruire profesionista a acestora.

    Este indubitabil faptul ca implementarea medierii in Romania este o operatiune de durata care necesita un efort sustinut din partea organelor statului, simpla adoptare a legii nefiind decat un prim pas in directia respectiva.

    Medierea, fiind mai putin formala decat caile litigioase ofera posibilitatea partilor aflate in conflict sa isi realizeaza interesele, solutiile fiind durabile, costurile semnificativ mai reduse iar procedura confidentiala. Avantajul principal al medierii este acela ca, partile detin controlul asupra intregului proces, procedura fiind informala, rapida si eficienta. Dat fiind succesul de care aceasta modalitate alternativa de solutionare a conflictelor se bucura in SUA si Europa, putem sa ne facem totusi sperante in ceea ce priveste viitorul medierii in Romania cu atat mai mult cu cat este de notorietate durata nejustificata a proceselor de pe rolul instantelor romanesti.


    av. Sustac Zeno Daniel

  • Băncile scot la licitaţie apartamentele datornicilor .Casa de avocatura Coltuc va ajuta in lupta cu bancile

    Românii au început să aibă dificultăţi tot mai mari în a-si rambursa creditele obţinute de la bănci, iar dinamica restanţelor a devenit îngrijorătoare, potrivit informaţiilor furnizate SFin de către Banca Naţională a României (BNR).

     

     

    Potrivit datelor BNR, creditele neperformante, ale căror garanţii sunt scoase la licitaţie sau sunt vândute firmelor de recuperare a creanţelor, au ajuns în luna iunie la 4,71% din totalul finanţărilor acordate de bănci, faţă de 3,92% la finalul anului trecut.

    Scăderea valorii garanţiilor
    Un alt risc major cu care se confruntă băncile este „vârsta“ împrumuturilor si prelungirea termenelor de rambursare, în condiţiile scăderii valorii garanţiilor. Majoritatea creditelor de consum, acordate în urmă cu cel mult 5 ani, se află abia la începutul sau la jumătatea contractului, în timp ce bunurile achiziţionate prin intermediul acestora – aparate electrocasnice sau autoturisme – au trecut de vârsta tinereţii. Pe de altă parte, conform structurii împrumuturilor cu rate egale, ce permit obţinerea unor sume mai mari de bani celor cu venituri mici, beneficiarii acestora rambursează în primii ani doar o mică parte a valorii creditului (principalul), rata fiind compusă în mare măsură din dobânda aferentă creditului. Ceea ce înseamnă că doar în a doua parte a intervalului se rambursează creditul propriu-zis. În consecinţă, există riscul ca persoana împrumutată să întrerupă plata integrală a creditului, constatând că valoarea reziduală a bunului folosit a devenit mai mică decât suma pe care o mai are de returnat băncii.
    Pentru creditele imobiliare, riscul este reprezentat nu de uzura obiectului achiziţionat, ci de scăderea accentuată a preţurilor la locuinţe pe parcursul ultimelor luni. În lipsa unui indice imobiliar oficial, diversele analize de pe piaţă prezintă o scădere medie cu 20-30% a preţurilor imobilelor, nivel la care, cel puţin pentru moment, băncile pot sta linistite. Informaţiile trimise de bănci la BNR arată că raportul dintre valoarea creditelor imobiliare acordate si preţul locuinţelor este de 70%, ceea ce înseamnă că un credit imobiliar reprezenta, în momentul acordării finanţării, în jur de 70% din preţul imobilului. Luând în considerare cel mai rău caz, al unui apartament vechi, confort II, într-o zonă periferică a unui oras, al cărui preţ ar fi scăzut cu 30% în ultimele luni, se poate spune că banca nu este încă în pierdere. Din simplul motiv că, în situaţia în care clientul ar intra în incapacitate de plată, banca ar putea executa garanţia – imobilul ipotecat – la aceeasi valoare cu a creditului acordat.

    Cod rosu de restanţe
    Banca Naţională si băncile comerciale sunt însă în alertă. În octombrie, restanţele populaţiei la credite au cescut cu 265,5 milioane lei, la peste un miliard de lei, adică nu mai puţin de 35% mai mult faţă de luna precedentă. În septembrie, cresterea a fost de numai 6,4%. Împrumuturile ipotecare sunt afectate nu doar de criza financiară, ci si de cea de pe piaţa imobiliară, al cărei recul s-a făcut simţit cu câteva luni mai devreme. Acum, intensificarea blocajului de pe piaţa financiară afectează si mai mult sectorul imobiliar, iar consecinţa este o scădere mai accentuată a preţurilor, spun bancherii. „În momentul în care preţul ipotecilor va scădea cu 45%, se poate spune că avem o problemă, iar dacă ne uităm la ultimele evenimente, putem trage concluzia că aceste timpuri ar putea fi destul de apropiate“, spun bancherii.
    Acesta este motivul pentru care băncile au îngheţat acordarea de credite imobiliare si numai cei cu venituri foarte mari, de peste 2.000 de euro lunar, mai pot visa la obţinerea unui împrumut de 50.000-60.000 de euro, dar numai dacă dispun de un avans de 50% din valoarea clădirii. Un aspect pozitiv este însă faptul că piaţa imobiliară românească nu este foarte adâncă si există destul de puţini speculatori, spre deosebire de alte ţări. Cu alte cuvinte, majoritatea creditelor imobiliare au avut ca destinaţie propria locuinţă, nu una cumpărată pentru a fi revândută mai scump, asa încât decizia de a renunţa la casă se ia mult mai greu. Totusi, scenariile pesimiste au început deja să apară. De pildă, dacă preţul unui imobil cumpărat anul trecut cu 120.000 de euro scade cu 30%, atunci proprietarul se vede în pierdere cu 36.000 de euro, o sumă pe care totusi trebuie să o ramburseze băncii. El ar fi tentat astfel să renunţe la contractul de credit, mai ales dacă se află în primii ani de creditare, perioadă în care a plătit doar o mică mare din împrumut.

    Activele debitorilor, scoase la licitaţie
    Nu este de mirare că, în actualele condiţii, se înmulţesc anunţurile de scoatere la licitaţie a activelor clienţilor care nu-si mai pot onora obligaţiile. Este vorba, în principal, de proiecte imobiliare noi ce nu mai pot fi finalizate. De exemplu, Banca Românească vinde un imobil în Târgu-Mures, evaluat la 337.000 de lei, precum si un apartament în Craiova, evaluat la 274.500 de lei. CEC Bank scoate la licitaţie o casă în Harghita, în valoare de 152.000 de lei, iar Bancpost – un imobil în Bucuresti si terenul aferent, de 280 mp. BRD vinde prin licitaţie un teren intravilan de 1.373 mp în Brănesti-Ilfov, preţul de pornire fiind de 580.803 lei, si un teren de 900 mp în Corbeanca, cu 319.600 de lei plus TVA. Corpul executorilor bancari al Libra Bank scoate la licitaţie publică un imobil în Bucuresti si terenul aferent, cu o valoare de 1,7 milioane de lei, fără TVA. BCR are de vânzare, printre altele, o casă la rosu în Timisoara si terenul aferent, în valoare de 167.000 de lei, precum si un apartament si o casă în Arad. Iar exemplele pot continua.
    Printre cei mai afectaţi clienţi ai băncilor se află si micii întreprinzători, dacă urmărim anunţurile de vânzări de active. Astfel, Bancpost vinde un imobil de birouri în Brasov, iar CEC Bank a scos la licitaţie Hanul Turistic Bradul Argintiu din Izvorul Muresului, preţul de pornire al licitaţiei fiind de 2,4 milioane de lei, precum si Hotelul Mures din Gheorgheni, în schimbul a 5,5 milioane de lei. La Raiffeisen găsim de vânzare o benzinărie din Arad, la o valoare de 700.000 de lei, trei hale industriale si un teren de 2.000 mp aparţinând unei societăţi din Brăila, în valoare de 1,4 milioane lei, o fabrică de lapte în valoare de 300.000 de lei din Constanţa, o construcţie în valoare de 350.000 de lei, o fabrică de cherestea si un teren de 14.000 de hectare din Vrancea, cu o valoare de 1,2 milioane de lei.

    Se execută, dar cu ce folos?
    Reprezentanţii BNR susţin că băncile ar putea întâmpina dificultăţi în executarea garanţiilor, în contextul blocajului pieţei imobiliare si al crizei financiare, ceea ce ar putea spori gradul de risc aferent sistemului bancar. Iar când băncile si clienţii pierd, recuperatorii de credite sunt cei care câstigă, urmând a primi mai multe comenzi din partea băncilor care nu reusesc singure să-si recupereze datoriile. Si cei care cumpără imobilele scoase la licitaţie ies în câstig, pentru că se porneste, în general, de la sume ce reprezintă cam trei sferturi din valoarea de evaluare, iar preţul poate scădea si mai mult în decursul licitaţiei.

     

    http://www.sfin.ro/articol_14717/bancile_scot_la_licitatie_apartamentele_datornicilor.html

     

    avocat@coltuc.ro

    www.coltuc.ro

    Facilităţi / scutiri acordate investitorilor în România

    Codul Fiscal pe care România l-a conceput şi aprobat spre funcţionare şi aplicare, reprezintă documentul principal care poate furniza informaţii, oricărui potenţial investitor, cu privire la aspectele financiare de care acesta trebuie să ţină seama în iniţierea şi funcţionarea corectă şi legală a unei afaceri pe teritoriul României.

    Imobiliare
    Inapoi
    Modificat Categorie
    S
    Nemodificat
    Facilităţi / scutiri acordate investitorilor în România

    Codul Fiscal pe care România l-a conceput şi aprobat spre funcţionare şi aplicare, reprezintă documentul principal care poate furniza informaţii, oricărui potenţial investitor, cu privire la aspectele financiare de care acesta trebuie să ţină seama în iniţierea şi funcţionarea corectă şi legală a unei afaceri pe teritoriul României.

    Obligaţia reţinerii şi vărsării impozitului revine societăţii comerciale odată cu înregistrarea la registrul comerţului a modificărilor respective.

    Orice majorare a capitalului social efectuată prin încorporarea rezervelor, precum şi a profiturilor, cu excepţia rezervelor legale şi a diferenţelor favorabile din reevaluarea patrimoniului, se impozitează cu o cotă de 10%.

    Profitul impozabil se calculează ca diferenţă între veniturile obţinute din livrarea bunurilor mobile, serviciilor prestate şi lucrărilor executate, din vânzarea bunurilor imobile, inclusiv din câştiguri din orice sursă, şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adaugă cheltuielile nedeductibile.

    În scopul determinării profitului impozabil se iau în calcul toate câştigurile din orice sursă, inclusiv cele realizate din investiţiile financiare.

    Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit :

    a) trezoreria statului, pentru operaţiunile din fondurile publice derulate prin contul general al trezoreriei;

    b) instituţiile publice, pentru fondurile publice constituite potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice;

    c) unităţile economice fără personalitate juridică ale organizaţiilor de nevăzători, de invalizi şi ale asociaţiilor persoanelor cu handicap;

    d) fundaţiile testamentare;

    e) cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate, special organizate, potrivit legii;

    f) unităţile aparţinând cultelor religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992, privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult;

    g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, potrivit legii;

    h) asociaţiile de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, pentru veniturile obţinute din activităţile economice, care sunt utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.”

    La calculul profitului impozabil, cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente realizării veniturilor. Pentru următoarele categorii de cheltuieli se admite deducerea la calculul profitului impozabil, astfel:

    – cheltuielile efectuate pentru realizarea bunurilor livrate şi a bunurilor imobile vândute, în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a livrării;

    – în cazul contractelor de leasing, utilizatorul va deduce chiria pentru contractele de leasing operaţional sau amortizarea şi dobânzile pentru contractele de leasing financiar. Amortizarea se va calcula în conformitate cu actele normative în vigoare;

    – cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui unei persoane juridice, produs sau serviciu, utilizând mijloacele de informare în masă, precum şi costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare sunt cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, în baza unui contract scris;

    – cheltuielile determinate de efectuarea unor lucrări de intervenţie pentru reducerea riscului seismic al clădirilor şi locuinţelor aflate în proprietate sau în administrare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, care prezintă clasa I de risc seismic, sunt deductibile la data efectuării lor;

    – cheltuielile privind transportul şi cazarea salariaţilor, ocazionate de delegarea, detaşarea şi deplasarea acestora în ţară şi în străinătate, sunt deductibile la nivelul sumelor efective, constatate prin documente justificative; – cheltuielile reprezentând tichetele de masă, acordate de angajatori în limitele valorii nominale prevăzute de Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, sunt deductibile la calculul profitului impozabil potrivit prevederilor legii bugetare anuale.

    În înţelesul celor mai sus menţionate, veniturile neimpozabile sunt:

    a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică, română sau străină;

    b) diferenţele, favorabile, de valoare a titlurilor de participare, înregistrate, ca urmare a încorporării rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participaţiile;

    c) veniturile, respectiv cheltuielile, rezultate din anularea datoriilor sau din încasarea creanţelor, după caz, ca urmare a transferului de acţiuni sau de părţi sociale de la Fondul Proprietăţii de Stat, conform convenţiilor;

    d) rambursările de cheltuieli nedeductibile, precum şi veniturile rezultate din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile.

    În înţelesul celor mai sus menţionate, cheltuielile nedeductibile sunt:

    a) cheltuielile cu impozitul pe profit, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi impozitele cu reţinere la sursă plătite în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

    b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele economice. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine sau în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România sunt cheltuieli nedeductibile;

    c) cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 1% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi cheltuielilor aferente, inclusiv accizele mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit, şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului;

    d) cheltuielile cu diurna care depăşesc limitele legale stabilite pentru instituţiile publice;

    e) sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legală, cu excepţia celor create de bănci în limita a 2% din soldul creditelor acordate şi a fondului de rezervă potrivit Legii bancare nr. 58/1998, a rezervelor tehnice ale societăţilor de asigurare şi reasigurare create conform prevederilor legale în materie, precum şi a fondului de rezervă, în limita a 5% din profitul contabil anual, până când acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat. Sunt nedeductibile şi sumele utilizate pentru constituirea sau pentru majorarea rezervelor de către societăţile de asigurare şi reasigurare pentru contractele cedate în reasigurare;

    f) sumele pentru constituirea provizioanelor peste limitele legale;

    g) sumele care depăşesc limitele cheltuielilor considerate deductibile, conform legii bugetare anuale;

    h) cheltuielile privind bunurile, de natura stocurilor constatate lipsă din gestiune sau degradate şi neimputabile, precum şi pentru activele corporale pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli, taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor, altele decât cele din producţia proprie, acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natură, precum şi taxa pe valoarea adăugată nedeductibilă aferentă cheltuielilor care depăşesc limitele prevăzute de lege;

    i) cheltuielile de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale contribuabilului, inclusiv asigurările de viaţă ale personalului angajat;

    j) orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau a asociaţilor, inclusive dobânzile plătite în cazul contractelor civile, în situaţia în care nu sunt impozitate la persoana fizică;

    k) sumele angajate la nivelul contractului de asociere în participaţiune în favoarea partenerului contractual, sub forma unor sume fixe sau cote procentuale raportate la venit, altele decât cele rezultate pe baza decontului întocmit;

    l) cheltuielile de conducere şi cheltuielile de administrare, înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine, indiferent de faptul că s-au efectuat în statul în care se află sediul permanent sau în altă parte, care depăşesc 10% din salariile impozabile ale sediului permanent din România;

    m) cheltuielile înregistrate în contabilitate pe baza unor documente care nu îndeplinesc, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, cu modificările ulterioare, condiţiile de document justificativ;

    n) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole, constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, pentru dreptul de folosinţă a terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţa acestuia, prevăzută în contractul de societate sau de asociere;

    o) cheltuielile de sponsorizare peste limitele prevăzute de normele legale în vigoare;

    p) cheltuielile cu dobânzile aferente împrumuturilor, altele decât cele acordate de bănci şi de alte persoane juridice autorizate potrivit legii, care depăşesc dobânzile active (medii) ale băncilor, comunicate de Banca Naţională a României;

    r) cheltuielile cu serviciile, inclusiv de management sau consultanţă, în situaţia în care nu sunt justificate de un contract scris şi pentru care nu pot fi verificaţi prestatorii în legătură cu natura acestora. Nu sunt deductibile serviciile facturate de persoane fizice şi juridice nerezidente, în situaţia în care plata acestora determină pierdere la nivelul unui exerciţiu financiar sau în situaţia în care aceste servicii nu sunt aferente activităţii entităţii din România.

    În acelaşi sens vor fi analizate şi furnizările de bunuri şi de servicii între persoanele juridice controlate în comun sau care participă sub orice formă la conducerea ori la controlul beneficiarului acestora;

    s) cheltuielile determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, înregistrate la societatea la care se deţin participaţiile, cu excepţia celor determinate de vânzarea-cumpărarea acestora.” Contribuabilii care au achiziţionat începând cu data de 1 ianuarie, 2000, echipamente tehnologice (maşini, utilaje, instalaţii de lucru) şi mijloace de transport, cu excepţia autoturismelor, beneficiază de o deducere, din profitul impozabil aferent exerciţiului financiar, a unei cote de 10% din preţul de achiziţie al acestora. Deducerea se calculează în luna în care se realizează achiziţia, numai din punct de vedere fiscal, prin înscrierea la cheltuieli deductibile în declaraţia de impunere a sumelor respective. În situaţia în care se realizează pierdere, aceasta se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani.

    Pentru investiţiile efectuate începând cu data de 1 ianuarie 2000 în autoturisme cu o valoare mai mare decât echivalentul în lei a 12.000 euro, nu este permisă deducerea la calculul profitului impozabil a părţii din amortizarea lunară care depăşeşte această valoare.

    Fac excepţie de la prevederile alineatului precedent societăţile de leasing, pentru bunurile de această natură care fac obiectul unui contract de leasing operaţional.

    Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum şi din prestări de servicii plătesc o cotă de impozit de 5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii

    acestor venituri în volumul total al veniturilor. Reducerea se calculează lunar, iar sumele aferente acesteia se repartizează ca surse proprii de finanţare. Deducerea impozitului pe profit, plătit în străinătate, se efectuează la cursul de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României la închiderea anului financiar, iar diferenţele de curs până la data plăţii effective sunt cheltuieli deductibile.

    La cererea temeinic justificată a contribuabililor, organul fiscal competent poate acorda pentru obligaţiile fiscale restante, atât înaintea începerii executării silite, cât şi în timpul efectuării acesteia, înlesniri la plată, în condiţiile legii. La cererea temeinic justificată a debitorilor, persoane fizice sau juridice, creditorii bugetari locali, prin autorităţile administraţiei publice locale care administrează aceste bugete, pot acorda, pentru obligaţiile bugetare restante pe care le administrează, următoarele înlesniri la plată:

    a) eşalonări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, redevenţelor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

    b) amânări la plata impozitelor, taxelor, chiriilor, contribuţiilor şi a altor obligaţii la bugetul local;

    c) eşalonări la plata majorărilor de întârziere de orice fel, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de eşalonare;

    d) amânări şi/sau scutiri ori amânări şi/sau reduceri de majorări de întârziere, cu excepţia majorărilor de întârziere datorate pe perioada de amânare;

    e) scutiri sau reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.reduceri de impozite şi taxe locale, în condiţiile legii.

    REGULAMENTUL CAMEREI DEPUTAŢILOR

    Camera Deputaţilor nou-aleasă se întruneşte în ziua şi la ora stabilite prin actul de convocare emis de Preşedintele României, în conformitate cu prevederile Constituţiei României, republicată.

     

    Art. 2. – (1) Până la alegerea Biroului permanent lucrările Camerei Deputaţilor sunt conduse de cel mai în vârstă deputat, în calitate de preşedinte de vârstă, asistat de cei mai tineri 4 deputaţi, în calitate de secretari.

    (2) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vârstă sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. (1) atrage de drept înlocuirea acestora cu deputatul cel mai în vârstă sau, după caz, cu cei mai tineri deputaţi din rândul celor prezenţi.

    (3) În intervalul de timp prevăzut la alin. (1) nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.

    Art. 3. – (1) Pentru validarea mandatelor, Camera Deputaţilor alege în prima sa şedinţă o comisie compusă din 30 de deputaţi, care să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

    (2) Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.

    Art. 4. – (1) Numărul deputaţilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup parlamentar se stabileşte în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor.

    (2) Propunerile pentru stabilirea numărului de deputaţi care revine fiecărui grup parlamentar se fac, în condiţiile art. 12, de către liderii acestor grupuri şi se transmit secretarilor Camerei Deputaţilor.

    (3) Preşedintele de vârstă prezintă Camerei aceste propuneri în ordinea descrescătoare a numărului membrilor grupurilor parlamentare, iar plenul Camerei Deputaţilor hotărăşte asupra lor cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

    (4) Propunerile pentru componenţa nominală a Comisiei de validare se fac de către grupurile parlamentare, în limita numărului de locuri aprobat.

    (5) Componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.

    Art. 5. – Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în 9 grupe de lucru, compuse din câte 3 membri, cu respectarea proporţiei prevăzute la art. 4 alin. (1).

    Art. 6. – (1) Biroul Comisiei de validare repartizează grupelor de lucru dosarele referitoare la alegerea deputaţilor, primite de la Biroul Electoral Central, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.

    (2) Verificarea legalităţii alegerii deputaţilor care compun grupele de lucru se face de către biroul Comisiei de validare.

    (3) Biroul Comisiei de validare şi grupele de lucru sunt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de deputat, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor biroului sau al grupelor de lucru.

    (4) După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesoluţionate se face în plenul Comisiei de validare.

    (5) Comisia de validare verifică şi se pronunţă în următoarele situaţii:

    a) asupra contestaţiilor conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central, nesoluţionate sau a căror soluţionare s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor legale referitoare la procedura de soluţionare;
    b) asupra îndeplinirii de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor.

    Art. 7. – (1) Comisia de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea sa, întocmeşte un raport în care vor fi nominalizaţi deputaţii pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare sau de amânare.

    (2) Comisia de validare propune validarea mandatelor deputaţilor ale căror dosare sunt complete şi se constată că alegerea respectivilor deputaţi a fost făcută în conformitate cu prevederile legale.

    (3) Comisia de validare propune invalidarea alegerii unui deputat în cazul în care constată încălcarea prevederilor legale privind condiţiile de eligibilitate şi în cazul în care există o hotărâre judecătorească de condamnare, rămasă definitivă şi irevocabilă, privind săvârşirea de către respectivul deputat a unor infracţiuni legate de derularea procesului electoral.

    (4) Amânarea validării mandatului unui deputat se propune de către Comisia de validare plenului Camerei Deputaţilor, pentru o dată ulterioară, dacă nu s-au putut clarifica, în termenul prevăzut, toate aspectele legate de soluţionarea unor contestaţii şi dacă deputatul în cauză nu a depus toate documentele cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatului său. În termen de cel mult 10 zile de la clarificarea problemelor care au justificat amânarea, Comisia de validare va propune validarea sau invalidarea mandatului, după caz.

    Art. 8. – Raportul este aprobat de către Comisia de validare cu votul majorităţii membrilor acesteia.

    Art. 9. – (1) Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a 5-a zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia.

    (2) Raportul Comisiei de validare se prezintă de către preşedintele acesteia plenului Camerei Deputaţilor.

    Art. 10. – (1) În cazul deputaţilor pentru care nu există motive de invalidare potrivit art. 7 alin. (3), se întocmeşte, pe circumscripţii electorale, o listă cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaţilor se pronunţă printr-un singur vot. În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte.

    (2) Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor.

    Art. 11. – (1) Camera Deputaţilor este legal constituită după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia.

    (2) Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi. Refuzul depunerii jurământului se constată de către preşedintele de şedinţă.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Grupurile parlamentare

    Art. 12. – (1) Grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaţilor. Ele se pot constitui din cel puţin 10 deputaţi care au candidat în alegeri pe listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe electorale.

    (2) Deputaţii unui partid politic sau ai unei formaţiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentar.

    (3) Deputaţii care au candidat pe listele unei alianţe politice sau alianţe electorale şi fac parte din partide politice diferite pot constitui grupuri parlamentare proprii ale partidelor politice din care fac parte.

    (4) Deputaţii partidelor politice, formaţiunilor politice, alianţelor politice sau alianţelor electorale care nu întrunesc numărul necesar pentru a forma un grup parlamentar, precum şi deputaţii independenţi se pot reuni în grupuri parlamentare mixte ori se pot afilia altor grupuri parlamentare constituite potrivit alin. (1).

    (5) Deputaţii care reprezintă organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care au obţinut mandatul de deputat în conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, pot constitui un singur grup parlamentar.

    Art. 13. – (1) Deputaţii care nu au devenit membri ai unor grupuri parlamentare constituite la întrunirea Camerei Deputaţilor, deputaţii ale căror grupuri parlamentare s-au desfiinţat, precum şi deputaţii deveniţi independenţi, prin demisie, prin excludere din partid, prin părăsirea unui grup parlamentar, dacă nu s-au constituit în grupuri parlamentare în conformitate cu prevederile art. 12 alin. (1)-(4), au următoarele drepturi:

    a) să intervină la dezbaterile generale, respectiv la dezbaterea moţiunilor, într-un interval de 20 de secunde, având posibilitatea să-şi cumuleze aceste secunde pentru o singură intervenţie realizată printr-un reprezentant comun;
    b) să delege un reprezentant comun, în calitate de observator fără drept de vot la lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare;
    c) să participe la delegaţiile în străinătate ale grupurilor de prietenie, ale comisiilor permanente sau pe bază de invitaţii personale, cu acordul Biroului permanent.

    (2) Deputaţilor prevăzuţi la alin. (1) li se vor pune la dispoziţie pentru folosinţă comună, de către secretarul general, pe baza deciziei Biroului permanent, o sală de şedinţă, logistica adecvată, un autoturism şi personal tehnic compus dintr-un şofer şi o secretară.

    Art. 14. – (1) În prima sa şedinţă, fiecare grup parlamentar, după constituire, procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuite din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar.

    (2) Liderul grupului parlamentar are următoarele atribuţii:

    a) prezintă Camerei Deputaţilor denumirea grupului parlamentar, componenţa numerică, nominală şi conducerea acestuia, precum şi orice modificări care survin pe parcursul mandatului;
    b) propune Camerei Deputaţilor reprezentanţii grupului parlamentar în Comisia de validare;
    c) reprezintă grupul parlamentar şi negociază în numele acestuia;
    d) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor, în comisiile speciale sau de anchetă ale acesteia ori în comisiile comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului;
    e) nominalizează reprezentanţii grupului său parlamentar în instituţiile sau autorităţile publice aflate în subordinea Parlamentului României, în grupurile de prietenie interparlamentare, în structuri parlamentare internaţionale la care România este parte;
    f) face propuneri şi prezintă candidaţii grupului său parlamentar pentru funcţiile de conducere şi pentru reprezentanţii acestuia în diverse structuri ale Camerei Deputaţilor, funcţii care îi revin de drept, conform ponderii grupului său parlamentar în configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor şi negocierilor între liderii de grup;
    g) solicită revocarea din funcţie sau înlocuirea reprezentanţilor grupului său parlamentar din structurile Camerei Deputaţilor;
    h) participă la şedinţele Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi la dezbaterile acestuia fără a avea drept de vot;
    i) poate cere plenului Camerei Deputaţilor: pauză pentru consultări, verificarea cvorumului, ţinerea unor şedinţe nepublice ale plenului, încheierea dezbaterilor în Camera Deputaţilor;
    j) informează membrii grupului său parlamentar asupra activităţilor Camerei Deputaţilor şi ale structurilor acesteia;
    k) prezintă plenului Camerei Deputaţilor reprezentantul grupului său parlamentar care participă la dezbaterile generale;
    l) prezintă amendamentele grupului său parlamentar la proiectele de lege şi propunerile legislative aflate în dezbaterea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor;
    m) propune retrimiterea la comisie a unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, în condiţiile prezentului regulament;
    n) propune plenului Camerei Deputaţilor modalitatea de vot;
    o) prezintă punctul de vedere al grupului său parlamentar cu privire la propunerea de ridicare a imunităţii parlamentare a unuia dintre membrii propriului grup;
    p) îşi poate delega atribuţiile unuia dintre membrii conducerii grupului său parlamentar; în lipsa acestora se pot delega atribuţiile sale oricărui membru al grupului.

    (3) Unul dintre viceliderii grupului parlamentar îl înlocuieşte de drept pe lider în lipsa acestuia sau ori de câte ori este nevoie. În absenţa atât a liderului grupului parlamentar, cât şi a viceliderilor şi a secretarului acestuia, grupul parlamentar decide desemnarea unui înlocuitor pe durata absenţei acestora.

    (4) Secretarul grupului parlamentar ţine evidenţa prezenţei deputaţilor grupului, asigură redactarea proceselor-verbale şi îndeplineşte orice alte atribuţii ce sunt stabilite de grupul parlamentar căruia îi aparţine.

    Art. 15. – În prima şedinţă de constituire a Camerei Deputaţilor, grupurile parlamentare sunt prezentate în ordinea mărimii acestora, rezultată în urma alegerilor.

    Art. 16. – (1) Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie personal angajat pentru munca de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii şi autoturisme, potrivit hotărârii Biroului permanent.

    (2) Numirea şi schimbarea din funcţie a personalului angajat se fac la propunerea liderului grupului parlamentar respectiv, în condiţiile legii. În condiţiile în care un angajat care lucrează pentru grupul parlamentar nu mai este agreat de către parlamentarii acelui grup sau dacă acel grup parlamentar se desfiinţează, angajatul sau angajaţii acelui grup parlamentar vor fi transferaţi pe funcţii echivalente, prin grija secretarului general al Camerei Deputaţilor.

    Art. 17. – Preşedintele Camerei Deputaţilor împreună cu liderii grupurilor parlamentare repartizează, la începutul primei sesiuni a legislaturii, locurile în sala de şedinţe pentru fiecare grup parlamentar.

    Art. 18. – Formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obţinut mandate în urma alegerilor este interzisă.

    Art. 19. – (1) Orice modificare intervenită în componenţa unui grup parlamentar se aduce la cunoştinţă preşedintelui Camerei Deputaţilor sub semnătura liderului grupului şi, după caz, a deputatului care îşi schimbă apartenenţa la grupul parlamentar.

    (2) Preşedintele Camerei Deputaţilor informează deputaţii, în şedinţă publică, asupra modificărilor intervenite în componenţa grupurilor parlamentare.

    (3) Orice deputat are dreptul să aducă la cunoştinţă plenului Camerei Deputaţilor orice modificare privind apartenenţa sa la un grup parlamentar.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a celorlalţi membri ai Biroului permanent

    Art. 20. – (1) După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia.

    (2) Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia. Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

    (3) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor este format în urma negocierilor dintre liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare.

    (4) Calitatea de preşedinte al Camerei Deputaţilor sau cea de membru al Biroului permanent încetează în urma demisiei, a revocării sau a pierderii calităţii de deputat.

    Art. 21. – (1) Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

    (2) Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor.

    (3) Dacă nici un candidat nu a întrunit, după două tururi, votul majorităţii deputaţilor, se organizează noi tururi de scrutin, în urma cărora va fi declarat preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a obţinut majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi, în condiţiile întrunirii cvorumului prevăzut la art. 67 din Constituţia României, republicată.

    Art. 22. – Odată cu alegerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, activitatea preşedintelui de vârstă ales conform art. 2 încetează de drept.

    Art. 23. – (1) Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare.

    (2) În vederea depunerii propunerilor, Camera Deputaţilor aprobă numărul de locuri din Biroul permanent, negociat de liderii grupurilor parlamentare, aşa cum revin, pe funcţii, grupurilor parlamentare constituite potrivit configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor.

    (3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în limita numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2). Lista candidaţilor propuşi pentru Biroul permanent se supune în întregime votului Camerei Deputaţilor şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor. Dacă nu se realizează această majoritate, se organizează un nou tur de scrutin, în care lista este aprobată cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Votul este secret şi se exprimă prin bile.

    Art. 24. – Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea grupurilor parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective, în conformitate cu prevederile art. 23.

    Art. 25. – Preşedintele Camerei Deputaţilor şi orice alt membru al Biroului permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului, cu votul majorităţii deputaţilor. Votul este secret şi se exprimă prin buletine de vot în cazul preşedintelui Camerei Deputaţilor şi prin bile în cazul celorlalţi membri ai Biroului permanent. Propunerea de revocare se face în scris şi este însoţită de semnăturile iniţiatorilor.

    Art. 26. – (1)*) Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă, când se schimbă majoritatea politică din Camera Deputaţilor, de către majoritatea deputaţilor.

    (2)*) Revocarea din funcţie a preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi propusă şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, în una dintre următoarele situaţii:

    a) încalcă prevederile Constituţiei României;
    b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    (3) Revocarea preşedintelui Camerei Deputaţilor poate fi cerută de grupul parlamentar care l-a propus.

    (4)*) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1), (2), (3) şi (7), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b).

    (5) Preşedintele Camerei Deputaţilor căruia i s-a cerut revocarea nu poate conduce şedinţa Biroului permanent sau cea a plenului în care se discută revocarea sa. El va fi înlocuit prin votul Biroului permanent de unul dintre vicepreşedinţi.

    (6) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei, se organizează alegerea unui nou preşedinte, în conformitate cu prevederile art. 21.

    (7)*) În cazul în care este revocat preşedintele Camerei Deputaţilor, la cererea majorităţii politice nou-formate, din rândul căreia a fost ales noul preşedinte, aceasta va ceda o funcţie de vicepreşedinte pentru tot restul legislaturii grupului parlamentar care a deţinut funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, pentru a se respecta configuraţia politică, în conformitate cu prevederile art. 20 alin. (3). Funcţia de vicepreşedinte, care este cedată, va fi stabilită prin renegociere în interiorul majorităţii politice respective şi va fi precizată în cererea de revocare înaintată Biroului permanent. În cazul în care noul preşedinte ales aparţine unui grup parlamentar din cadrul majorităţii politice care a propus revocarea, respectarea configuraţei politice se realizează prin renegociere în cadrul acestei majorităţi.

     

    *) Declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    Art. 27. – (1) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi solicitată de grupul parlamentar care l-a propus.

    (2)*) Revocarea din funcţie a oricăruia dintre ceilalţi membri ai Biroului permanent poate fi propusă şi la cererea a minimum o treime din numărul total al deputaţilor, în una dintre următoarele situaţii:

    a) încalcă prevederile Constituţiei României;
    b) încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor sau ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    (3) Propunerea de revocare se depune la Biroul permanent, care verifică, din punct de vedere formal, îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) sau (2)*), după caz, urmând ca acesta să introducă în proiectul ordinii de zi a următoarei şedinţe de plen propunerea de revocare. Dezbaterea asupra propunerii de revocare se va realiza cu respectarea prevederilor art. 227. Dezbaterea se realizează pe baza unui aviz consultativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în legătură cu situaţiile prevăzute la alin. (2)*) lit. a) şi b).

    (4) Membrii Biroului permanent al Camerei Deputaţilor cărora li s-a cerut revocarea nu pot conduce sau, după caz, nu pot participa la conducerea lucrărilor Biroului permanent sau a şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor în care se discută revocarea lor; ei vor fi înlocuiţi, prin votul Biroului permanent, de unul dintre membrii Biroului permanent care îndeplineşte condiţiile regulamentare, dar pot fi prezenţi în calitate de parte interesată.

    (5) Dacă propunerea de revocare este aprobată de plenul Camerei Deputaţilor, se organizează alegerea unui nou membru al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei, în conformitate cu prevederile art. 23.

    (6) Dacă un grup parlamentar din Camera Deputaţilor s-a desfiinţat, funcţiile aferente acelui grup parlamentar se redistribuie celorlalte grupuri parlamentare rămase, în mod proporţional.

     

    *) Declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    Art. 28. – (1) Funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, devenită vacantă în timpul legislaturii din alte motive decât revocarea, se ocupă cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (3) şi ale art. 21.

    (2) Funcţiile din Biroul permanent devenite vacante în timpul sesiunii din alte motive decât revocarea se ocupă la propunerea grupului parlamentar căruia i-a fost repartizată funcţia respectivă, în condiţiile prevăzute la art. 23.

    Art. 29. – Odată cu alegerea Biroului permanent, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 2 alin. (1) încetează.

    Art. 30. – Hotărârile prevăzute la art. 1-29 se adoptă prin vot deschis, în afară de cazurile în care se prevede altfel.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare

    Art. 31. – (1) Biroul permanent al Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:

    a) propune Camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare;
    b) solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
    c) supune aprobării Camerei Deputaţilor regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare;
    d) prezintă Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputaţi împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;
    e) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei Deputaţilor;
    f) primeşte sub formă electronică şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei Deputaţilor a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul general al Camerei Deputaţilor. Documentele menţionate pot fi transmise şi pe suport hârtie, la solicitarea scrisă a deputaţilor, formulată la începutul fiecărei sesiuni;
    g) hotărăşte, în cazul iniţiativelor legislative, reţinerea lor spre dezbatere şi adoptare ca primă Cameră sesizată sau trimiterea la Senat a celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională;
    h) difuzează la casetele deputaţilor programul de lucru, ordinea de zi, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, legile adoptate cu privire la care deputaţii pot sesiza Curtea Constituţională, precum şi alte documente care nu sunt menţionate la lit. f);
    i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi al programului de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;
    j) rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucţionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputaţi al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;
    k) organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera Deputaţilor asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor;
    l) supune spre aprobare Camerei Deputaţilor componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei;
    m) avizează şi supune aprobării plenului Camerei structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul serviciilor Camerei Deputaţilor;
    n) conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor;
    o) aprobă regulamentul privind paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaţilor;
    p) propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a secretarului general adjunct;
    r) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Camera Deputaţilor.

    (2) La lucrările Biroului permanent participă reprezentantul Guvernului pentru relaţia cu Parlamentul, liderii grupurilor parlamentare constituite în Cameră, iar la lucrările care vizează activităţile comisiilor participă preşedinţii comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

    (3) Dezbaterile din Biroul permanent se consemnează în stenograme şi se introduc pe site-ul Camerei Deputaţilor, cu excepţia celor declarate confidenţiale.

    (4) Deputaţii pot consulta stenogramele sau pot obţine o copie de pe acestea, cu excepţia celor declarate confidenţiale de către Biroul permanent, care pot fi numai consultate.

    Art. 32. – Biroul permanent se convoacă la cererea preşedintelui Camerei Deputaţilor sau la cererea a cel puţin 4 membri ai săi.

    Art. 33. – Preşedintele Camerei Deputaţilor are următoarele atribuţii:

    a) convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului regulament;
    b) conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului regulament;
    c) acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
    d) conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
    e) sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din Constituţia României, republicată;
    f) asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
    g) reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
    h) prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului preşedintelui;
    i) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările date de plenul Camerei Deputaţilor.

    Art. 34. – Vicepreşedinţii îndeplinesc, prin rotaţie, atribuţiile preşedintelui, la cererea sa sau în caz de indisponibilitate a acestuia, precum şi alte sarcini încredinţate de Biroul permanent.

    Art. 35. – Secretarii întocmesc lista înscrierilor la cuvânt, pe baza solicitărilor, în ordinea în care acestea au fost făcute; prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate plenului Camerei Deputaţilor, efectuează apelul nominal, consemnează rezultatul votului, ţin evidenţa hotărârilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor şedinţelor plenului Camerei Deputaţilor, îl asistă pe preşedintele Camerei Deputaţilor în realizarea atribuţiilor ce îi revin şi îndeplinesc orice alte sarcini primite de la acesta sau de la Biroul permanent.

    Art. 36. – (1) Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului, funcţionarea şi calitatea serviciilor Camerei Deputaţilor şi fac propuneri corespunzătoare Biroului permanent. Aceştia exercită controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Biroului permanent proiectul de buget al Camerei Deputaţilor şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar anual, asigură menţinerea ordinii în sediul Camerei Deputaţilor şi îndeplinesc alte atribuţii, în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui acesteia sau ale Biroului permanent.

    (2) În exercitarea atribuţiilor de control financiar-contabil chestorii sunt sprijiniţi de un corp de control compus din 2 experţi contabili şi sunt subordonaţi numai plenului Camerei Deputaţilor.

    (3) La sfârşitul fiecărei sesiuni parlamentare chestorii prezintă plenului Camerei Deputaţilor un raport cu privire la rezultatele controalelor efectuate.

    Art. 37. – Comitetul liderilor grupurilor parlamentare este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare constituite conform configuraţiei politice iniţiale şi are următoarele atribuţii:

    a) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Camerei Deputaţilor şi programul de lucru al acesteia, precum şi modificările sau completările aduse ordinii de zi ori programului de lucru;
    b) propune plenului Camerei Deputaţilor modul de organizare a dezbaterilor în plenul Camerei Deputaţilor prin alocarea pentru fiecare grup parlamentar, în funcţie de ponderea sa în numărul total al deputaţilor, a timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedinţa plenară a Camerei Deputaţilor; alocarea timpului afectat dezbaterilor este obligatorie la dezbaterile politice şi facultativă la dezbaterile generale asupra unui proiect de lege sau asupra unei propuneri legislative;
    c) poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit.

    Art. 38. – (1) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu majoritatea rezultată din ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporţia grupului parlamentar reprezentat de lider în numărul total al deputaţilor, conform configuraţiei politice iniţiale.

    (2) La lucrările Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor participă, fără drept de vot, preşedintele Camerei Deputaţilor şi, dacă este cazul, reprezentantul Guvernului României sau preşedintele comisiei parlamentare care a depăşit termenul de depunere a raportului.

    (3) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor se întruneşte săptămânal, de regulă miercurea şi ori de câte ori este nevoie, la cererea unui lider de grup parlamentar, a preşedintelui Camerei Deputaţilor sau a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

    (4) Comitetul liderilor grupurilor parlamentare se întruneşte şi lucrează în mod regulamentar în prezenţa a mai mult de jumătate din numărul liderilor grupurilor parlamentare, care reprezintă majoritatea deputaţilor, fiind prezidat de preşedintele Camerei Deputaţilor.

    SECŢIUNEA a 5-a
    Comisiile Camerei Deputaţilor

    1. Dispoziţii comune

    Art. 39. – Comisiile Camerei Deputaţilor sunt organisme de lucru ale acesteia, înfiinţate cu scopul de a îndeplini atribuţiile prevăzute de lege şi de prezentul regulament. Comisiile Camerei Deputaţilor pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia şi exercită controlul parlamentar.

    Art. 40. – (1) Camera Deputaţilor constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.

    (2) Camera Deputaţilor constituie, de asemenea, comisii de mediere sau alte comisii comune cu Senatul.

    (3) Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor sunt formate dintr-un număr de 11-33 de deputaţi, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor. Numărul membrilor comisiilor permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor. Obiectivele, numărul membrilor, componenţa nominală şi conducerea comisiilor de anchetă sau speciale ale Camerei Deputaţilor se aprobă de plenul acesteia odată cu constituirea acestora.

    (4) Un deputat face parte, în mod obligatoriu, dintr-o singură comisie permanentă, cu excepţia membrilor Comisiei pentru regulament, Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi ai Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi, care pot face parte şi din altă comisie permanentă. Pe durata mandatului, membrii Biroului permanent pot opta pentru una dintre comisiile permanente.

    Art. 41. – (1) Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a acesteia.

    (2) Pentru fiecare comisie numărul de locuri care revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă prin hotărâre a Camerei Deputaţilor, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

    Art. 42. – Propunerile de membri ai comisiilor Camerei Deputaţilor se vor face de grupurile parlamentare, în limita locurilor aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, potrivit prevederilor prezentului regulament, în termenul stabilit de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

    Art. 43. – (1) Numărul membrilor fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor este stabilit, prin acordul liderilor grupurilor parlamentare, cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei Deputaţilor.

    (2) În cazul în care nu există dezacord asupra numărului membrilor în comisiile Camerei Deputaţilor potrivit alin. (1), plenul Camerei Deputaţilor va aproba, prin hotărâre, componenţa numerică şi nominală a comisiilor acesteia cu votul deschis al majorităţii deputaţilor prezenţi.

    Art. 44. – Dacă grupurile parlamentare nu ajung la un acord asupra componenţei uneia sau a mai multor comisii, Biroul permanent supune spre aprobare şi Camera Deputaţilor hotărăşte, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, asupra candidaturilor susţinute de fiecare dintre grupurile parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei.

    Art. 45. – (1) În prima lor şedinţă, convocată de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, comisiile permanente îşi aleg birourile, compuse din câte un preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi 2 secretari, cu excepţia Comisiei pentru regulament, al cărei birou este compus din preşedinte, un vicepreşedinte şi 2 secretari. Funcţiile din biroul Comisiei pentru regulament sunt ocupate în ordinea mărimii grupurilor parlamentare.

    (2) Componenţa biroului comisiei se stabileşte prin negocieri între liderii grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei, aşa cum rezultă din constituirea iniţială a grupurilor parlamentare.

    (3) Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. (1) se fac de către liderii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. (2).

    (4) Lista candidaţilor pentru biroul comisiei se supune în întregime votului membrilor acesteia şi se aprobă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi.

    (5)*) Revocarea unui membru din biroul comisiei se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor din comisie, la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus sau a mai mult de jumătate din numărul membrilor comisiei.

     

    *) Teza finală a acestui text a fost declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 602 din 14 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 18 noiembrie 2005; şi-a încetat efectele juridice în data de 2 ianuarie 2006, conform art. 147 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

    Art. 46. – Biroul fiecărei comisii a Camerei Deputaţilor:

    a) propune ordinea de zi a şedinţelor, prezentând comisiei lista cuprinzând toate iniţiativele legislative şi celelalte probleme de competenţa acesteia;
    b) propune proiectul regulamentului de funcţionare a comisiei şi orice modificare a acestuia;
    c) propune sarcinile ce revin deputaţilor din comisie;
    d) adoptă hotărâri în chestiuni care interesează bunul mers al activităţii comisiei, stabileşte atribuţiile personalului tehnic de specialitate al comisiei şi controlează îndeplinirea acestora;
    e) constituie, cu aprobarea comisiei, dacă este necesar, subcomisii, desemnându-le misiunea, componenţa şi conducerea;
    f) invită să ia parte la lucrările comisiei reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale, profesionale sau sindicale, ai administraţiei publice centrale ori locale, precum şi ai altor persoane juridice, precum şi persoane fizice, la solicitarea membrilor comisiei, a Guvernului şi a persoanelor interesate;
    g) organizează, la propunerea membrilor comisiei, şedinţe de consultări cu reprezentanţi ai societăţii civile, ai asociaţiilor patronale şi profesionale, ai sindicatelor, ai administraţiei publice centrale sau/şi locale;
    h) aprobă prezenţa persoanelor interesate să ia parte la lucrările comisiei în condiţiile prevăzute la art. 140 alin. (1) teza a II-a.

    Art. 47. – Preşedintele comisiei:

    a) conduce şedinţele comisiei;
    b) poate propune ca la lucrările comisiei, în scopul realizării lor în bune condiţii, să ia parte şi alte persoane;
    c) convoacă biroul comisiei pentru a stabili modalităţile de îndeplinire a activităţilor reglementate la art. 46;
    d) asigură reprezentarea comisiei în raporturile cu Guvernul României, cu Biroul permanent al Camerei şi cu celelalte comisii ale Camerei Deputaţilor şi ale Senatului;
    e) îndeplineşte alte atribuţii cerute de desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei prevăzute în prezentul regulament, în Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, precum şi în regulamentul comisiei;
    f) solicită Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru activitatea comisiei şi a membrilor acesteia, personal de secretariat şi de specialitate, logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii comisiei, autoturisme, în mod similar cu liderul de grup.

    Art. 48. – Vicepreşedinţii comisiilor îndeplinesc, pe rând, atribuţiile preşedintelui, în absenţa sau potrivit delegării date de către acesta.

    Art. 49. – Secretarii comisiilor:

    a) ţin evidenţa prezenţei membrilor comisiei la şedinţele acesteia;
    b) asigură redactarea tuturor actelor comisiei;
    c) numără voturile exprimate în şedinţele comisiei;
    d) urmăresc întocmirea proceselor-verbale, realizarea stenogramelor sau înregistrarea şedinţelor comisiei, după caz;
    e) urmăresc buna funcţionare a dotărilor comisiei, precum şi activitatea personalului;
    f) îndeplinesc orice alte activităţi necesare bunului mers al activităţii comisiei, ca urmare a dispoziţiilor biroului sau ale preşedintelui acesteia.

    Art. 50. – Înainte de aprobarea ordinii de zi preşedintele de şedinţă este obligat să supună votului toate propunerile de modificare sau de completare a ordinii de zi.

    Art. 51. – (1) Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 24 de ore înainte de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de un vicepreşedinte care îl înlocuieşte.

    (2) Participarea deputaţilor la şedinţele comisiilor este obligatorie.

    (3) Pentru ca şedinţele comisiei să se desfăşoare în mod regulamentar este necesară prezenţa majorităţii membrilor.

    (4) Hotărârile comisiilor Camerei Deputaţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi.

    (5) În caz de absenţă nejustificată de la lucrările comisiei, deputatului i se reţine din indemnizaţia lunară, pentru fiecare zi de absenţă, o sumă de bani ce reprezintă a 21-a parte din indemnizaţia lunară, la care se adaugă diurna de deplasare.

    (6) Deputatul care absentează de la lucrările comisiei poate fi înlocuit de un alt deputat din acelaşi grup, pe baza împuternicirii semnate de liderul grupului parlamentar.

    Art. 52. – (1) Şedinţele comisiilor parlamentare pot avea loc în acelaşi timp cu cele ale plenului Camerei Deputaţilor, pe baza aprobării date de Biroul permanent, la solicitarea preşedintelui de comisie.

    (2) Şedinţele comisiilor parlamentare nu pot avea loc concomitent cu şedinţa plenului dedicată votului final, potrivit ordinii de zi. De asemenea, lucrările comisiei se suspendă de drept în cazul în care preşedintele de şedinţă al Camerei Deputaţilor solicită prezenţa deputaţilor la lucrările în plen.

    (3) Activitatea comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor se desfăşoară, de regulă, la sediul Parlamentului. În cazuri excepţionale şi cu aprobarea prealabilă a Biroului permanent, activitatea comisiilor se poate desfăşura în afara sediului Parlamentului.

    Art. 53. – Şedinţele comisiilor Camerei Deputaţilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel. Lucrările comisiilor Camerei Deputaţilor pot fi transmise pe reţeaua internă de televiziune a Camerei Deputaţilor şi la posturile de radio şi televiziune.

    Art. 54. – (1) Miniştrii au acces la lucrările comisiilor. Dacă li se solicită participarea, prezenţa lor devine obligatorie. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele comisiei, cu cel puţin 24 de ore înainte, cu privire la data, ora şi locul desfăşurării şedinţelor comisiilor.

    (2) O dată pe sesiune miniştrii prezintă un raport de activitate şi strategia ministerului în faţa comisiei de resort a Camerei Deputaţilor.

    Art. 55. – (1) La şedinţele comisiilor vor fi invitaţi să participe deputaţii şi senatorii care au făcut propuneri, care stau la baza lucrărilor acestora, cum ar fi autori de propuneri legislative, de amendamente etc., precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti ai Consiliului Legislativ.

    (2) Comisiile pot invita să participe la lucrări persoane interesate, reprezentanţi ai unor organizaţii neguvernamentale şi specialişti din partea unor autorităţi publice sau a altor instituţii specializate. Reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi specialiştii invitaţi pot să îşi prezinte opiniile cu privire la problemele discutate în comisie sau pot înmâna preşedintelui comisiei documentaţii ce vizează tematica pusă în discuţie.

    (3) Numai deputaţii care sunt membri ai comisiei permanente sau înlocuitorii împuterniciţi au drept de vot la lucrările comisiei.

    (4) Comisia poate hotărî, la propunerea biroului comisiei, a preşedintelui sau a unui deputat, limitarea duratei luărilor de cuvânt. Deputaţii, senatorii şi invitaţii sunt obligaţi să se refere exclusiv la chestiunea supusă dezbaterii. În caz contrar preşedintele poate retrage cuvântul. Nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă îi este dat de preşedinte.

    Art. 56. – (1) La începerea dezbaterii unui punct aflat pe ordinea de zi, comisia desemnează, la propunerea preşedintelui sau a unui alt membru, unul ori mai mulţi raportori dintre membrii săi.

    (2) Raportorul va participa la redactarea raportului sau a avizului comisiei, care va fi supus aprobării acesteia, şi poate susţine raportul în plenul Camerei.

    (3) Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lângă opinia majorităţii membrilor comisiei, atât amendamentele admise, cât şi părerea contrară motivată a celorlalţi deputaţi din comisie şi amendamentele respinse.

    Art. 57. – (1) Votul în comisie este, de regulă, deschis.

    (2) În anumite situaţii, hotărâte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret.

    Art. 58. – (1) Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale şi se pot realiza stenograme sau înregistrări, care pot fi consultate de deputaţi.

    (2) La sfârşitul fiecărei şedinţe, prin grija biroului comisiei se redactează sinteza lucrărilor şi un comunicat de presă.

    (3) Sinteza lucrărilor fiecărei comisii se publică săptămânal în Monitorul Oficial al României, Partea a II-a. Sinteza cuprinde problemele dezbătute, rezultatul votului asupra articolelor şi proiectelor de legi, numele şi prenumele celor prezenţi şi ale celor absenţi.

    2. Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor

    Art. 59. – Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirile şi domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:

    1. Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare

    • restructurarea economiei la nivel macroeconomic şi la nivel sectorial; programe de reconstrucţie şi dezvoltare; prognoză economică; mijloace şi instituţii specifice ale economiei de piaţă; problemele preţurilor şi concurenţei; libera iniţiativă; privatizarea; activitatea economică a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi a societăţilor de investiţii financiare, a regiilor autonome şi a societăţilor comerciale cu capital integral de stat sau mixt; importul şi exportul de capital;
    • alte probleme privind strategia dezvoltării economice şi politica reformei.

    2. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci

    • bugetul de stat şi execuţia bugetară; bugetul asigurărilor sociale de stat şi execuţia acestuia; politica financiară; sistemul de impozite şi taxe, asigurări şi reasigurări; echilibrul monetar, circulaţia bănească, credite şi sisteme de credite, dobânzi, scont; bursa de valori şi efecte; împrumuturi externe ale statului sau garantate de stat; investiţii realizate din credite bugetare.

    3. Comisia pentru industrii şi servicii

    • industria şi ramurile ei; transporturi, comerţ (interior şi exterior), turism; protecţia consumatorilor; strategii de dezvoltare a industriilor şi a serviciilor; asigurarea resurselor de materii prime şi energie pentru economia naţională; dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în industrie şi în servicii; probleme specifice ale privatizării în industrie şi servicii, ale dezvoltării sectorului privat în aceste ramuri; bursele de mărfuri industriale şi servicii; strategii de investiţii; calitatea produselor industriale şi a serviciilor; standarde şi mărci; protecţia investiţiilor şi a mărcilor; progresul tehnic şi dezvoltarea tehnologică; eficienţa şi capacitatea concurenţială a produselor şi serviciilor pe piaţa internă şi externă.

    4. Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice

    • programe în domeniul agriculturii, horticulturii, zootehniei, pisciculturii, silviculturii, fondului cinegetic; probleme specifice ale privatizării în agricultură; libera iniţiativă, forme de proprietate, de asociere, creditare, arendare; gospodărirea fondului funciar; activitatea societăţilor şi regiilor cu capital de stat sau mixt din agricultură, silvicultură şi alimentaţie; servicii pentru agricultură, îmbunătăţiri funciare, industrie alimentară şi silvicultură.

    5. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale

    • drepturile omului şi ale cetăţeanului; problemele minorităţilor; libertatea de conştiinţă; problemele cultelor religioase; libertatea de exprimare prin alte mijloace decât prin cele de informare în masă.

    6. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic

    • autonomia locală; reforme administrative; organizarea administrativ-teritorială; statutul funcţionarului public; sisteme urbane; reţele urbane şi rurale; finanţele publice locale; sisteme ecologice şi echilibru ecologic; calitatea aerului, apei, solului; protecţia florei, faunei şi aşezărilor umane; recuperarea zonelor deteriorate; tehnologii pentru controlul şi eliminarea emisiilor poluante; gospodărirea apelor; amenajarea teritoriului; construcţii.

    7. Comisia pentru muncă şi protecţie socială

    • raporturile individuale de muncă (contractul individual de muncă, timpul de lucru, concediile, protecţia muncii, sistemul de salarizare, jurisdicţia muncii, statutul juridic al femeii salariate); raporturile colective de muncă (negocierea colectivă, contractul colectiv de muncă, jurisdicţia conflictelor colective de muncă); statutul juridic al sindicatelor şi al organizaţiilor patronale; sistemul asigurărilor sociale (pensii, indemnizaţii, ajutor de şomaj, alocaţie de stat); asistenţa socială (ajutoare materiale, gratuităţi); ajutoare materiale pentru persoane defavorizate: bătrâni, persoane cu handicap, minori şi altele; problematica ocupării forţei de muncă.

    8. Comisia pentru sănătate şi familie

    • ocrotirea sănătăţii populaţiei; asistenţă sanitară; forme de organizare a reţelei sanitare; problemele sociale ale familiei, mamei şi copilului, bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi; probleme demografice.

    9. Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport

    • învăţământul de toate formele şi gradele; cercetarea ştiinţifică; activitatea sportivă; problemele tineretului; protecţia proprietăţii intelectuale.

    10. Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă

    • instituţii de artă şi cultură; protecţia patrimoniului cultural naţional; activitatea presei şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

    11. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi

    • constituţionalitatea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative; reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravenţional, procedură civilă, penală, administrativă, organizarea judecătorească; alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic; probleme de disciplină parlamentară, incompatibilităţi şi imunităţi.

    12. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională

    • probleme privind apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională.

    13. Comisia pentru politică externă

    • probleme şi programe de politică externă a României; dialogul bilateral cu comisiile similare ale parlamentelor altor state şi ale organismelor parlamentare internaţionale; avizarea tratatelor, convenţiilor şi altor instrumente internaţionale la care aderă România; audierea persoanelor propuse să fie numite în funcţia de ambasador al României în străinătate, în urma căreia dă un aviz consultativ.

    14. Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii

    • examinarea petiţiilor primite şi cercetarea abuzurilor semnalate prin aceste petiţii; efectuarea unei anchete asupra abuzurilor sesizate în cazurile în care Camera Deputaţilor dispune aceasta ca urmare a prezentării, potrivit regulamentuui, a unei cereri în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

    15. Comisia pentru regulament

    • interpretarea regulamentului, monitorizarea şi analiza intervenţiilor referitoare la procedură formulate în plenul Camerei Deputaţilor şi elaborarea propunerilor de amendare a regulamentului la începutul sesiunilor ordinare, când este cazul; evidenţa şi regularitatea cutumelor parlamentare; studierea şi informarea operativă a Camerei şi a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene; elaborarea şi prezentarea Biroului permanent al Camerei Deputaţilor a propunerilor de modificare şi completare a Regulamentului Camerei Deputaţilor; analizarea sesizărilor trimise de Cameră, de Biroul permanent sau de preşedintele Camerei cu privire la procedurile şi prevederile regulamentului şi prezentarea punctului de vedere în Camera Deputaţilor; avizarea regulamentelor comisiilor permanente.

    16. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor

    • tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, tehnologii avansate specifice domeniului, alinierea la reglementările, respectiv la standardele internaţionale, şi proprietatea intelectuală în domeniu.

    17. Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi

    • eliminarea oricăror forme de discriminare după criteriul de sex şi îmbunătăţirea condiţiei femeii în societate;
    • integrarea principiului egalităţii de şanse pentru femei şi bărbaţi în iniţiativele legislative, în politicile şi programele ce interesează atât femeile, cât şi bărbaţii;
    • urmărirea aplicării prevederilor referitoare la egalitatea de şanse şi de tratament pentru femei şi bărbaţi din documentele internaţionale ratificate de România.

    Art. 60. – (1) Schimbarea unui membru dintr-o comisie a Camerei Deputaţilor se face la solicitarea grupului parlamentar care l-a propus, cu aprobarea plenului Camerei Deputaţilor.

    (2) În cazul în care un grup parlamentar îşi modifică componenţa sau îşi încetează existenţa, Camera Deputaţilor poate hotărî asupra rămânerii în comisii a deputaţilor deveniţi independenţi, în limita locurilor disponibile rămase.

    (3) Calitatea de membru al comisiei poate înceta prin demisie sau la propunerea grupului parlamentar din care a făcut parte deputatul, în cazul în care acesta nu mai este membru al grupului. În acest caz, acelaşi grup parlamentar poate propune un alt deputat pentru a fi ales membru al comisiei.

    Art. 61. – Comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor examinează proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei Deputaţilor, avizele şi amendamentele, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor, după caz; dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor; pot efectua anchete parlamentare, precum şi alte activităţi, în conformitate cu prevederile prezentului regulament şi ale Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    Art. 62. – Biroul permanent trimite, spre examinare şi în vederea elaborării rapoartelor, proiectele de legi, propunerile legislative, proiectele de hotărâri ale Camerei şi amendamentele formulate de către Guvern comisiei permanente sesizate în fond, în competenţa căreia intră materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectivă. Acesta poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectivă.

    Art. 63. – În cazul în care Biroul permanent sesizează în fond două sau mai multe comisii asupra unei iniţiative legislative, comisiile respective vor redacta un raport comun. În cazul în care comisiile sesizate în fond lucrează împreună, conducerea şedinţelor se va realiza prin rotaţie de preşedinţii comisiilor.

    Art. 64. – (1) Orice comisie permanentă poate solicita motivat Biroului permanent să întocmească un raport, să participe la întocmirea unui raport comun sau să îşi dea avizul asupra unui proiect de lege ori a unei propuneri legislative trimise spre examinare altei comisii.

    (2) Solicitarea se va realiza în cel mult 5 zile de la sesizarea comisiei ce urmează să întocmească raportul sau să îşi dea avizul, cu condiţia încadrării în termenul de depunere a raportului.

    (3) Dacă solicitarea este aprobată, respectivei comisii i se vor trimite şi amendamentele deja depuse.

    (4) Dacă o comisie permanentă consideră că un proiect de lege sau o propunere legislativă cu care a fost sesizată nu este de competenţa sa, aceasta poate solicita motivat Biroului permanent, în cel mult 3 zile de la sesizarea ei, trimiterea respectivei iniţiative legislative altei comisii.

    (5) În cazul în care Biroul permanent refuză solicitările comisiilor prevăzute la alin. (1) şi (4), Camera hotărăşte prin vot.

    Art. 65. – (1) Comisia permanentă sesizată în fond va stabili un termen în care să îi fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul ori propunerea legislativă, consultându-se cu acestea şi ţinând seama de termenul de predare a raportului.

    (2) Termenul de remitere a avizului sau avizelor nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.

    (3) În caz de nerespectare a acestui termen comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective.

    (4) Deputaţii care nu fac parte din comisia sesizată în fond, precum şi Guvernul vor putea depune amendamente într-un termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului de la anunţarea în plenul Camerei a proiectului de lege sau a propunerii legislative.

    (5) Comisia sesizată în fond nu va putea finaliza şi depune raportul decât după expirarea unui termen ce nu poate fi mai mic de jumătate din termenul pe care comisia sesizată în fond îl are pentru predarea raportului.

    Art. 66. – La şedinţele comisiei sesizate în fond vor fi invitaţi la dezbateri atât raportorii comisiilor sesizate pentru avize, cât şi specialişti ai Consiliului Legislativ, dacă este necesară prezenţa acestora.

    Art. 67. – (1) În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă, la toate amendamentele primite, admise ori respinse, la avizul Consiliului Legislativ şi la avizele altor autorităţi publice, dacă s-au întocmit asemenea avize.

    (2) Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi/ori completări şi se înaintează Biroului permanent.

    (3) În cazul în care o comisie examinează în fond mai multe proiecte de legi şi propuneri legislative care au acelaşi obiect de reglementare se întocmeşte un singur raport, cu respectarea prevederilor alin. (1) şi (2).

    Art. 68. – (1) În cazul în care o comisie are spre examinare în fond mai multe iniţiative legislative care au acelaşi obiect de reglementare, se întocmeşte un singur raport.

    (2) Prima iniţiativă legislativă va fi reţinută de comisie ca proiect de bază, pentru care se face propunere de aprobare, iar pentru celelalte iniţiative legislative se face propunere de respingere, urmând ca prevederile pe care acestea le conţin să fie considerate amendamente la proiectul propus spre aprobare.

    (3) În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, ea va solicita Senatului trimiterea iniţiativelor legislative care au stat la baza formei adoptate de Senat.

    (4) În cazul în care pentru una dintre iniţiativele legislative la care se referă alin. (1) s-a aprobat procedură de urgenţă, raportul se elaborează în procedură de urgenţă.

    Art. 69. – (1) Biroul permanent aprobă termenele de depunere a raportului după consultarea preşedinţilor comisiilor sesizate în fond; modificarea acestor termene poate fi aprobată numai de Biroul permanent de cel mult două ori, la solicitarea scrisă a preşedintelui comisiei sesizate în fond. Termenele aprobate de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regulă, mai mici de 10 zile sau mai mari de 15 zile. În cazul în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, aceste termene nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile.

    (2) Raportul va fi imprimat şi difuzat deputaţilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, în plenul Camerei Deputaţilor, în cazul proiectelor de legi şi al propunerilor legislative pentru care Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, şi cu cel puţin 5 zile în cazul celor pentru care Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

    (3) Biroul permanent poate stabili adoptarea în procedură de urgenţă în cazul proiectelor de legi care privesc ratificarea unor tratate şi convenţii internaţionale sau acorduri de împrumut.

    Art. 70. – Proiectul se trimite spre reexaminare comisiei sesizate în fond, dacă în urma dezbaterilor în plen se solicită motivat aceasta sau intervin modificări importante pentru conţinutul său. Asupra acestei măsuri Camera Deputaţilor se pronunţă prin vot, la propunerea iniţiatorului, a preşedintelui de şedinţă, a unui grup parlamentar, a preşedintelui comisiei sesizate sau, după caz, a raportorului acesteia. Preşedintele de şedinţă va fixa un termen pentru întocmirea raportului suplimentar şi va supune aprobării plenului Camerei Deputaţilor acest termen.

    Art. 71. – (1) Orice comisie permanentă poate porni, la solicitarea unuia sau a mai multor membri ai săi, o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea plenului Camerei Deputaţilor, privitoare la activitatea desfăşurată de Guvern sau de administraţia publică.

    (2) Pentru a obţine încuviinţarea comisia permanentă va prezenta o cerere motivată, adoptată cu votul majorităţii membrilor săi, în care vor fi enunţate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul până la care raportul comisiei urmează să fie prezentat plenului Camerei Deputaţilor.

    3. Comisii speciale ale Camerei Deputaţilor

    Art. 72. – (1) Camera Deputaţilor poate constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri, indicate în hotărârea de înfiinţare a comisiei, la propunerea a 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.

    (2) Prin aceeaşi hotărâre se vor indica: denumirea şi obiectivele comisiei, precum şi componenţa acesteia. Componenţa comisiei şi biroul acesteia se stabilesc la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, respectându-se configuraţia politică iniţială a Camerei Deputaţilor.

    (3) Comisiile speciale constituite potrivit alin. (1) au acelaşi statut ca şi comisiile permanente.

    (4) Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membru al comisiilor permanente.

    (5) Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul acesteia, în măsura în care prevederile art. 39-58 nu sunt îndestulătoare.

    4. Comisii de anchetă ale Camerei Deputaţilor

    Art. 73. – (1) În condiţiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor şi împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acţiuni cu efecte negative, precum şi stabilirea concluziilor, răspunderilor şi măsurilor ce se impun, Camera Deputaţilor poate hotărî iniţierea unei anchete parlamentare.

    (2) Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă, în condiţiile art. 71, sau de o comisie de anchetă parlamentară înfiinţată în acest scop.

    Art. 74. – (1) Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.

    (2) O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei, situaţie în care Biroul permanent al Camerei Deputaţilor anunţă organele de urmărire penală că pot avea acces la toate documentele referitoare la cazul în speţă, aflate în arhiva Camerei Deputaţilor.

    Art. 75. – La cererea a minimum 50 de deputaţi din cel puţin două grupuri parlamentare Camera Deputaţilor va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de anchetă, prevederile art. 39-58 şi ale art. 72 alin. (2)-(5) fiind aplicabile.

    Art. 76. – (1) În vederea audierii, Comisia de anchetă parlamentară poate cita orice persoană care poate avea cunoştinţă despre o faptă sau o împrejurare de natură să servească la aflarea adevărului în cauza care formează obiectul activităţii comisiei.

    (2) Persoanele citate sunt obligate să se prezinte în faţa Comisiei de anchetă parlamentară.

    (3) La cererea Comisiei de anchetă parlamentară orice persoană care cunoaşte fapte sau împrejurări în legătură cu obiectul cercetării ori care deţine un mijloc de probă este obligată să le aducă la cunoştinţă sau să le înfăţişeze la termenele stabilite. Instituţiile şi organizaţiile sunt obligate, în condiţiile legii, să răspundă la solicitările Comisiei de anchetă parlamentară în termenul stabilit de aceasta.

    (4) Când, pentru lămurirea unor fapte sau împrejurări în vederea aflării adevărului, este necesară întocmirea unor rapoarte de expertiză, Comisia de anchetă parlamentară solicită efectuarea de expertize.

    (5) Dispoziţiile legii referitoare la citarea, prezentarea şi ascultarea martorilor, precum şi cele privitoare la prezentarea şi predarea obiectelor ori înscrisurilor sau efectuarea expertizelor se aplică în mod corespunzător.

    (6) Preşedintele comisiei care efectuează ancheta atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia de a spune adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestei obligaţii atrage răspunderea penală.

    (7) Comisia poate solicita în cursul investigaţiilor şi accesul, în condiţiile legii, la informaţii clasificate.

    (8) Cheltuielile necesare efectuării expertizelor şi a altor acte procedurale, ce ţin de activitatea comisiei, se aprobă de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, la solicitarea preşedintelui Comisiei de anchetă parlamentară.

    Art. 77. – Lucrările Comisiei de anchetă parlamentară se încheie cu redactarea unui raport asupra anchetei derulate, care se dezbate de Camera Deputaţilor, în termen de 15 zile de la depunere. Termenul maxim pentru realizarea unei anchete de către o comisie este de 180 de zile, termen în care comisia trebuie să depună raportul final. La cererea motivată a biroului Comisiei de anchetă parlamentară, plenul Camerei Deputaţilor poate să prelungească doar o singură dată acest termen cu maximum 60 de zile.

    Art. 78. – (1) Concluziile, răspunderile şi măsurile conţinute în raportul privind ancheta parlamentară, dezbătute de către Camera Deputaţilor, vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată, dacă se impune, împreună cu raportul, autorităţilor competente în vederea examinării şi soluţionării.

    (2) Pentru soluţionarea problemelor rezultate din hotărârea Camerei Deputaţilor şi din raportul Comisiei de anchetă parlamentară, autorităţile competente pot avea acces la toate documentele ce au stat la baza întocmirii respectivului raport, care se păstrează în arhiva Camerei, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

    (3) Autorităţile sesizate cu hotărârea Camerei Deputaţilor şi cu raportul comisiei de anchetă parlamentară au obligaţia să informeze, în termen de 30 de zile de la adoptarea soluţiei, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor privind soluţiile adoptate şi motivarea acestora. Biroul permanent va prezenta plenului Camerei Deputaţilor informarea autorităţilor sesizate.

    Art. 79. – Dispoziţiile art. 76, 77 şi 78 se aplică şi în cazul comisiilor permanente care desfăşoară anchete potrivit art. 71.

    5. Comisii de mediere*)

     

    *) Conform art. 155 alin. (1) din Constituţia României, republicată, procedura medierii se referă doar la proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare, înregistrate înainte de adoptarea Legii de revizuire a Constituţiei României, rămânând aplicabilă legilor constituţionale.

    Art. 80. – (1) Dacă una dintre Camere adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă într-o redactare diferită de cea aprobată de cealaltă Cameră, preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului vor iniţia procedura de mediere.

    (2) În acest scop Biroul permanent va propune Camerei Deputaţilor, după consultarea grupurilor parlamentare, un număr de 7 deputaţi care vor face parte din comisia de mediere, urmărindu-se respectarea configuraţiei politice a Camerei.

    (3) Deputaţii aprobaţi de Camera Deputaţilor, împreună cu 7 senatori desemnaţi de Senat, formează comisia de mediere.

    Art. 81. – (1) Comisia de mediere se reuneşte la sediul uneia dintre Camere la convocarea preşedintelui comisiei sesizate în fond de la Camera care a adoptat ultima proiectul şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.

    (2) Conducerea lucrărilor se realizează prin rotaţie de către un deputat sau un senator, stabilit de comisie.

    Art. 82. – Hotărârile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de egalitate la 7 voturi decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei în momentul votării.

    Art. 83. – (1) Activitatea comisiei încetează odată cu depunerea raportului, a cărui aprobare are loc în condiţiile art. 82, precum şi în cazul în care comisia nu ajunge la un acord asupra raportului în termenul stabilit.

    (2) În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la textele aflate în divergenţă, în termenul stabilit potrivit art. 81 alin. (1), sau dacă una dintre Camere nu aprobă raportul comisiei de mediere, textele aflate în divergenţă se supun dezbaterii în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit regulamentului acestor şedinţe.

    REGULAMENT DE ORGANIZARE SI FUNCTIONARE A SERVICIILOR SENATULUI

    Secretarul general al Senatului este numit în funcţie de Senat, la propunerea Preşedintelui, cu avizul Biroului permanent.

    Revocarea din funcţie a Secretarului general al Senatului poate fi solicitată de Preşedintele Senatului sau de cel puţin 20 de senatori.

    Numirea sau revocarea se realizează în condiţiile prevăzute de Regulamentul Senatului

    Art.8 .- Secretarul general al Senatului conduce întreaga activitate a serviciilor Senatului.

    Art.9.- (1) Secretarul general răspunde în faţa Senatului şi a Biroului permanent de modul în care îşi îndeplineşte atribuţiile în asigurarea bunei funcţionări a serviciilor Senatului.

    (2) În această calitate, Secretarul general al Senatului este abilitat să ţină legătura cu Preşedintele Senatului, cu Biroul permanent şi cu mass-media, în probleme privind activitatea Senatului.

    Art.10 .- Secretarul general îndeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, prin hotărâri ale Senatului sau ale Biroului permanent.

    Art.11 .- (1) Secretarul general este ordonator principal de credite. În această calitate răspunde de respectarea dispoziţiilor legale în utilizarea creditelor bugetare şi realizarea veniturilor, de folosirea cu eficienţă a acestora, de ţinerea la zi a contabilităţii şi prezentarea la termen a dărilor de seamă contabile asupra execuţiei bugetare.

    (2) De asemenea, Secretarul general ia măsuri pentru gestionarea, păstrarea şi conservarea patrimoniului Senatului, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestui patrimoniu.

    Art.12. – Secretarul general ia măsuri pentru aplicarea reglementărilor privind angajarea şi promovarea în funcţie a salariaţilor.

    Art.13 .- În domeniul personalului, Secretarul general:

    a) aprobă, potrivit legii, angajarea sau avansarea în funcţie, sancţionarea disciplinară şi eliberarea din funcţie a salariaţilor din serviciile Senatului;

    b) numeşte şefii de departamente, cu avizul Biroului permanent;

    c) numeşte salariaţii din serviciile Senatului în celelalte funcţii de conducere prevăzute în statul de funcţii, astfel cum este aprobat de Biroul permanent;

    d) îndeplineşte şi alte atribuţii în acest domeniu stabilite prin lege, prin hotărâri ale Senatului sau ale Biroului permanent.

    Art.14.- Pe perioada absenţei, Secretarul general poate delega prin ordin atribuţiile sale, şefilor de departamente.

    Art.15 .- (1) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Secretarul general emite ordine.

    (2) Ordinele emise de Secretarul general se comunică serviciilor interesate ale Senatului şi se aplică de la data emiterii sau de la data prevăzută în cuprinsul lor.

     

    CAPITOLUL II

    ATRIBUŢII ŞI RĂSPUNDERI COMUNE ALE

    PERSOANELOR CU FUNCŢII DE CONDUCERE DIN

    STRUCTURA SERVICIILOR SENATULUI, PRECUM ŞI RELAŢIILE DE SUBORDONARE DIN CADRUL ACESTORA

     

    Art.16 .- Şefii de departamente, directorii şi alţi salariaţi cu funcţii de conducere din serviciile Senatului au competenţe şi răspunderi, conform configuraţiei ce rezultă din structura organizatorică a serviciilor Senatului şi le revin, după caz, următoarele obligaţii:

    a) organizează şi controlează realizarea în termen a activităţilor coordonate şi a sarcinilor stabilite de Secretarul general;

    b) răspund de dimensionarea sarcinilor pe servicii şi elaborează pentru fiecare salariat fişa postului;

    c) repartizează, spre rezolvare, lucrările şi corespondenţa care intră în atribuţiile serviciului pe care îl conduc şi dau îndrumările necesare în vederea rezolvării acestora în termenul stabilit;

    d) semnează, potrivit competenţelor stabilite pe linie ierarhică, lucrările şi corespondenţa efectuate în cadrul serviciului respectiv;

    e) urmăresc elaborarea în termen a studiilor, sintezelor, rapoartelor, metodologiilor şi a celorlalte lucrări ce le sunt repartizate;

    f) răspund de întocmirea şi transmiterea la timp, la Departamentul pentru informatică, buget, contabilitate şi logistică a situaţiei lunare privind prezenţa la serviciu a personalului din subordine, în vederea calculării şi acordării drepturilor salariale;

    g) fac, după caz, propuneri de programare a concediilor de odihnă pentru salariaţii din subordine şi urmăresc derularea concediilor conform programării aprobate de Secretarul general;

    h) asigură respectarea de către salariaţii din subordine, a normelor de disciplină şi ordine din subordine, sancţionează abaterile în limita competenţelor ce le revin sau, după caz, propun secretarului general aplicarea sancţiunilor;

    i) fac, după caz, propuneri privind încadrarea, promovarea, transferul sau eliberarea din funcţie a personalului din subordine;

    j) răspund, după caz, de angajarea patrimonială a instituţiei prin actele ce le aprobă, în limita competenţelor acordate;

    k) răspund, în faţa Secretarului general, pentru activitatea desfăşurată.

    Art.17 .- În îndeplinirea atribuţiilor ce le revin, şefii de departamente pot elabora îndrumări necesare bunei desfăşurări a activităţii, aprobate de Secretarul general.

    Art.18 .- Pe timpul absenţei şefilor de departamente, directorilor sau a altor angajaţi cu funcţii de conducere, şefii ierarhici direcţi vor desemna persoanele care să-i înlocuiască.

    Art.19 .- Prin ordin al secretarului general se pot delega şefilor de departamente, directorilor şi celorlalţi angajaţi cu funcţii de conducere din serviciile Senatului şi alte competenţe, în limitele stabilite prin lege.

    Art.20 .-(1) Relaţiile de subordonare din cadrul serviciilor Senatului reflectă transmiterea sarcinilor şi raportarea modului de realizare a acestora, pe cale ierarhică.

    (2) În relaţiile de serviciu, se pot angaja numai responsabilităţi ce revin salariatului, potrivit fişei postului.

    (3) Şeful ierarhic superior poate delega anumite atribuţii, în cazuri bine determinate, unor salariaţi din subordine.

    (4) Salariaţii se pot adresa prin memorandum-uri interioare sau pot solicita audienţe la directori, şefi de departamente, precum şi la Secretarul general, dacă şeful ierarhic superior nu a soluţionat solicitarea acestuia.

    În caz de refuz nejustificat, salariaţii se pot adresa Biroului permanent.

     

    PARTEA a III-a

     

    ATRIBUŢIILE SERVICIILOR DIN STRUCTURA

    ORGANIZATORICĂ A SENATULUI

     

     

    CAPITOLUL I

    DIRECTORUL DE CABINET AL PREŞEDINTELUI SENATULUI ŞI GRUPUL DE CONSILIERI

     

     

    Art.21.- (1) Personalul angajat la Cabinetul Preşedintelui Senatului este subordonat acestuia, fiind coordonat, numai sub aspect administrativ, de Secretarul general.

    (2) Atribuţiile acestor angajaţi sunt stabilite exclusiv de Preşedintele Senatului.

     

     

    CAPITOLUL II

    SECRETARIATELE MEMBRILOR BIROULUI PERMANENT

     

    Art.22.- Secretariatele membrilor Biroului permanent al Senatului sunt coordonate de Secretarul general numai sub aspect administrativ. Personalul încadrat la aceste secretariate se subordonează membrilor Biroului permanent.

    Art.23.- Secretariatele membrilor Biroului permanent desfăşoară următoarele activităţi:

    a) primesc şi înregistrează corespondenţa adresată membrilor Biroului permanent al Senatului;

    b) primesc şi pun la dispoziţia membrilor Biroului permanent mapele de şedinţă şi celelalte documente necesare desfăşurării şedinţelor Biroului permanent al Senatului sau Birourilor reunite ale celor două Camere;

    c) ţin evidenţa memoriilor şi petiţiilor adresate membrilor Biroului permanent şi formulează proiecte de răspuns, pe care le supun acestora spre analiză şi semnare;

    d) asigură asistenţa de specialitate necesară îndeplinirii atribuţiilor ce revin membrilor Biroului permanent în rezolvarea lucrărilor curente;

    e) asigură dactilografierea materialelor întocmite de membrii Biroului permanent şi transmiterea acestora către serviciile Senatului sau către celelalte instituţii cărora le sunt adresate;

    f) asigură evidenţa publicaţiilor de specialitate şi a altor publicaţii repartizate membrilor Biroului permanent, pentru care se asigură abonamente din fondurile Senatului;

    g) primesc şi însoţesc persoanele invitate de membrii Biroului permanent şi asigură protocolul necesar;

    h) asigură constituirea arhivei curente, potrivit legii;

    i) îndeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament ori încredinţate de membrii Biroului permanent.

     

    CAPITOLUL III

    SERVICIUL PENTRU PRESĂ ŞI IMAGINE

     

    Art.24.- (1) Serviciul pentru presă şi imagine se subordonează Biroului permanent al Senatului, în condiţii de echidistanţă politică, pentru a asigura, într-o concepţie unitară, sistematizată şi coerentă, servicii profesionalizate în domeniul comunicării publice şi al relaţiilor cu mass – media.

    (2) Acest serviciu este coordonat, sub aspect administrativ, de către Secretarul general al Senatului.

    Art.25.- Serviciul pentru presă şi imagine exercită atribuţii în domeniul comunicării publice, în domeniul informării operative a structurilor Senatului şi în domeniul monitorizării imaginii publice a Senatului şi a Preşedintelui Senatului, după cum urmează:

    A. În domeniul comunicării publice

    a) întocmeşte formalităţile şi monitorizează acreditarea şi participarea reprezentanţilor mass-media la activităţile Senatului şi ale structurilor sale;

    b) organizează contactele membrilor Biroului permanent, ale comisiilor şi ale grupurilor parlamentare, ale tuturor membrilor Senatului, precum şi ale secretarului general, cu mass – media;

    c) organizează conferinţe de presă ale membrilor Biroului permanent, ale comisiilor permanente, ale grupurilor parlamentare, ale delegaţiilor şi ale senatorilor;

    d) pune la dispoziţia reprezentanţilor presei documente cu privire la procesul legislativ, asigurându-le exemplarele necesare ale proiectelor şi propunerilor legislative şi ale rapoartelor comisiilor;

    e) la solicitarea Biroului permanent sau a secretarului general, realizează proiecte ale comunicatelor oficiale privind activităţile Senatului, ale structurilor sale, punându-le la dispoziţia presei după ce acestea au fost aprobate;

    f) din dispoziţia Biroului permanent sau a Secretarului general, redactează răspunsuri la unele articole apărute în presă cu referire la Senat , în exercitarea dreptului la replică;

    g) la solicitarea Biroului permanent sau a Secretarului general, participă la organizarea unor reuniuni internaţionale sau simpozioane naţionale cu tematică parlamentară;

    h) contribuie la realizarea de emisiuni ale mass-media audio-vizuale cu tematică parlamentară, în cadrul programului aprobat de Biroul permanent;

    i) editează zilnic pagina web-site a Serviciului pentru presă şi imagine, prin care se pun în circulaţie, prin mijloacele moderne ale comunicării electronice, atât pentru public cât şi pentru presă, informaţii importante din activitatea cotidiană a Senatului: agenda de lucru a Preşedintelui Senatului, a Biroului permanent, ordinea de zi a şedinţelor plenului, activitatea comisiilor permanente, evenimente interparlamentare, stenograme ale conferinţelor de presă, replici la articole apărute în mass – media etc.;

    j) asigură imaginea foto a evenimentelor din activitatea Senatului şi se ocupă de organizarea arhivei foto;

    k) centralizează solicitările de abonamente ale structurilor Senatului şi le prezintă spre aprobare Biroului permanent.

     

    B. În domeniul informării operative

     

    a) realizează periodic (sau zilnic) un buletin mass – media , urmărind o reflectare a modului în care este prezentată activitatea Senatului şi a structurilor sale în presa scrisă;

    b) semnalează, în mod operativ, membrilor Biroului permanent şi Secretarului general, articolele cu tematică parlamentară apărute în presa zilei;

    c) întocmeşte o evidenţă a dezbaterilor mediatice asupra unor iniţiative legislative de larg interes care urmează să intre pe agenda de lucru şi le prezintă membrilor Biroului permanent şi Secretarului general;

    d) organizează şi stochează o bancă de date cuprinzând materiale din presa scrisă semnalate în buletinul mass – media.

     

    C. În domeniul monitorizării imaginii publice a Senatului

    a) realizează lunar, trimestrial şi anual, barometrul de imagine publică a Senatului , pe baza analizei efectuate asupra materialelor apărute în presa scrisă cotidiană;

    b) colaborează cu instituţiile specializate în sondarea opiniei publice şi prezintă trimestrial Biroului permanent o informare privind evoluţiile şi tendinţele înregistrate în percepţia publică a instituţiei parlamentare pe baza datelor de sondaj; comandă, la dispoziţia Biroului permanent, sondaje, analize şi sinteze sociale, în funcţie de bugetul alocat;

    c) în urma acestor studii, propune realizarea unor proiecte comunicaţionale, care să se înscrie într-o abordare coerentă şi sistematică a promovării imaginii Senatului.

     

    CAPITOLUL IV

    DIRECŢIA SECRETARIAT GENERAL

     

     

    Art.26 .- Direcţia Secretariat general asigură condiţiile pentru buna desfăşurare a activităţii grupurilor parlamentare, a Biroului permanent şi a Secretariatului Secretarului general.

    Art.27 .- Direcţia Secretariat general a Senatului, prin structurile sale, îndeplineşte următoarele atribuţii:

    A. Serviciul pentru lucrările Biroului permanent:

    a) întocmeşte, împreună cu Departamentul legislativ, proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru al plenului Senatului, pe care-l înaintează aprobării Biroului permanent;

    b) înregistrează iniţiativele legislative înaintate de Guvern sau de parlamentari, rapoartele comisiilor permanente, rapoartele comisiilor de mediere, sesizările de neconstituţionalitate formulate de senatori, moţiunile, mesajele, apelurile şi alte acte politice înaintate spre dezbatere şi adoptare Senatului sau celor două Camere;

    c) înregistrează legile promulgate de Preşedintele României, hotărârile adoptate de către Parlament sau de către Senat, hotărârile Biroului permanent al Senatului sau ale birourilor permanente reunite ale celor două Camere, deciziile Preşedintelui Senatului;

    d) primeşte şi înregistrează, în ordinea prezentării lor, materialele pentru şedinţele Biroului permanent al Senatului sau pentru şedinţele comune ale Birourilor permanente ale celor două Camere;

    e) informează membrii Biroului permanent cu privire la data, ora şi locul şedinţei;

    f) multiplică materialele necesare şedinţelor Biroului permanent al Senatului sau şedinţelor comune ale Birourilor permanente ale celor două Camere, pregăteşte mapele de şedinţă şi le difuzează la cabinetele membrilor Biroului permanent, cu cel puţin o zi înaintea desfăşurării şedinţei;

    g) întocmeşte şi comunică, în mod operativ, hotărârile Biroului permanent;

    h) asigură, la cerere, consultarea de către senatori a stenogramelor Biroului permanent sau a Birourilor permanente reunite;

    i) întocmeşte proiectul ordinii de zi al şedinţelor Biroului permanent pe baza recomandărilor Preşedintelui Senatului;

    j) întocmeşte note, informări sau documente la punctele înscrise pe ordinea de zi şi, atunci când se impune, solicită serviciilor de specialitate, prin şeful de departament, întocmirea acestora;

    k) ţine evidenţa rapoartelor prezentate, potrivit legii, de către Guvern şi de către alte organe centrale, de către instituţiile sau organismele aflate sub autoritatea Parlamentului sau Senatului, precum şi a rapoartelor întocmite de comisiile speciale sau de anchetă;

    l) colaborează, în vederea pregătirii şedinţelor comune ale Birourilor permanente ale celor două Camere, cu serviciile corespunzătoare din structura Camerei Deputaţilor;

    m) asigură evidenţa documentelor secrete, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare;

    n) pregăteşte, pentru predarea la arhivă, documentele pe care le are în păstrare;

    o) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament sau încredinţate de Secretarul general.

     

    B. Serviciul Secretariatul Secretarului general:

    a) primeşte şi înregistrează lucrările şi corespondenţa adresate Secretarului general;

    b) înregistrează ordinele emise de Secretarul general al Senatului, pe care le comunică, pe baza notelor de difuzare, precum şi moţiunile, întrebările, interpelările adresate de senatori Guvernului, mesajele, declaraţiile, rezoluţiile şi alte acte politice adoptate de către Parlament sau de către Senat;

    c) asigură constituirea arhivei curente, potrivit legii;

    d) ţine evidenţa, pe bază de registru, a sigiliilor şi ştampilelor necesare desfăşurării activităţii Senatului;

    e) exercită orice alte atribuţii date de Secretarul general.

     

    C. Secretariatele grupurilor parlamentare:

    (1) Secretariatele grupurilor parlamentare desfăşoară următoarele activităţi:

    a) ţin evidenţa numerică şi nominală a membrilor grupului parlamentar;

    b) asigură înregistrarea şi evidenţa corespondenţei adresate membrilor grupului parlamentar sau expediate de aceştia;

    c) întocmesc, la cererea conducerii grupului parlamentar, proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru ale grupului parlamentar, în funcţie de ordinea de zi şi de programul de lucru al Senatului, asigurând difuzarea acestora membrilor grupului parlamentar;

    d) consemnează concluziile reţinute în cadrul dezbaterilor grupului parlamentar, cu ocazia dezbaterilor proiectelor de lege, a propunerilor legislative sau a amendamentelor formulate la diverse iniţiative legislative, concluzii ce urmează să fie expuse de către membrii grupului parlamentar în cadrul comisiilor permanente sau la şedinţele în plen ale Senatului ori ale celor două Camere ale Parlamentului;

    e) ţin evidenţa documentelor şi a publicaţiilor necesare în procesul de examinare, de către membrii grupurilor parlamentare, a iniţiativelor legislative: colecţiile de legi, hotărâri ale Guvernului, hotărârile Senatului şi ale Parlamentului, deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale, publicaţiile române şi străine pentru care se asigură abonamente;

    f) asigură evidenţa memoriilor şi petiţiilor adresate membrilor grupului parlamentar şi formulează proiecte de răspuns, pe care le supun spre analiză şi semnare preşedintelui grupului parlamentar;

    g) asigură constituirea arhivei curente, potrivit legii;

    h) îndeplinesc orice alte atribuţii încredinţate de preşedintele grupului parlamentar.

    (2) Secretariatele grupurilor parlamentare sunt integrate în Direcţia Secretariat general a Senatului numai sub aspect administrativ.

    (3) Persoanele care îndeplinesc aceste funcţii sunt subordonate preşedinţilor grupurilor parlamentare.

     

    D. Serviciul protocol:

    a) participă la organizarea şi desfăşurarea acţiunilor parlamentare găzduite de către Senatul României, ca şi la cele organizate de către Camera Deputaţilor, după caz, în funcţie de caracterul acţiunilor respective şi în colaborare cu serviciul similar al Camerei Deputaţilor;

    b) realizează activitatea tehnică legată de vizitele delegaţiilor parlamentare străine şi de reuniunile organizaţiilor parlamentare internaţionale în România;

    c) organizează primirile oficiale la Senat ale unor delegaţii parlamentare străine sau ale membrilor corpului diplomatic, acreditat în România;

    d) asigură formalităţile de protocol la sosirea şi plecarea delegaţiilor străine, ca şi a delegaţiilor Senatului;

    e) asigură formalităţile de protocol cu prilejul unor aniversări, comemorări sau alte evenimente interne;

    f) organizează activitatea tehnică legată de participarea senatorilor la manifestări culturale, sportive sau de altă natură;

    g) ţine evidenţa mesajelor de felicitare la nivelul conducerii Senatului, întocmeşte listele de felicitare şi asigură transmiterea acestora;

    h) colaborează cu celelalte servicii ale Senatului pentru realizarea vizitelor parlamentare în ţară şi străinătate;

    i) colaborează cu Serviciul de presă şi imagine, pentru asigurarea prezenţei mass-media cu prilejul vizitelor unor delegaţii străine sau în legătură cu vizitele în străinătate ale unor delegaţii parlamentare române;

    j) realizează activitatea tehnică legată de organizarea acţiunilor de protocol ale Senatului;

    k) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a serviciului, potrivit legii.

     

    E. Biroul pentru relaţii cu publicul:

    (1) Biroul pentru relaţii cu publicul asigură legătura dintre cetăţeni, asociaţii, diferite organizaţii şi Senat.

    (2) În acest scop, Biroul pentru relaţii cu publicul are următoarele atribuţii:

    a) primeşte petiţii sau alte materiale adresate Senatului;

    b) ţine evidenţa petiţiilor;

    c) înaintează petiţiile primite Comisiei pentru cercetarea abuzurilor şi petiţii, comisiilor Senatului sau senatorilor;

    d) informează petiţionarul asupra modului de soluţionare a petiţiei;

    e) acordă consultaţii juridice petiţionarilor în legătură cu procesul legislativ al Senatului sau oferă date şi informaţii cu privire la instituţia Senatului;

    f) mijloceşte şi sprijină accesul solicitanţilor la conducerea serviciilor Senatului, la comisii sau la senatori, cu respectarea normelor privind accesul în Senat;

    g) organizează accesul cetăţenilor români şi străini, individual sau în grup, la dezbaterile plenului sau pentru vizitarea sediului Senatului, cu respectarea normelor privind accesul în Senat şi în colaborare cu Serviciul de Protecţie şi Pază;

    h) întocmeşte, periodic, informări pentru Biroul permanent al Senatului, pentru senatori sau pentru conducerea serviciilor Senatului privind numărul şi conţinutul sesizărilor, petiţiilor, modului de soluţionare a acestora, cererilor de consultaţii juridice primite, asupra prezenţei cetăţenilor la dezbaterile plenului şi asupra vizitelor organizate;

    i) asigură constituirea arhivei curente a biroului, potrivit legii.

     

    F. Biroul registratură şi arhivă:

    a) primeşte şi înregistrează corespondenţa sosită pe adresa Senatului;

    b) predă, pe bază de condică, corespondenţa sau documentele adresate serviciilor Senatului;

    c) predă, fără a fi deschisă, corespondenţa adresată membrilor Biroului permanent, senatorilor sau Secretarului general;

    d) transmite, prin poştă sau curier, corespondenţa sau documentele adresate altor instituţii;

    e) asigură predarea, cu prioritate, a lucrărilor cu caracter urgent, a telegramelor sau notelor telefonice adresate senatorilor sau conducătorilor serviciilor Senatului;

    f) pregăteşte arhiva curentă a biroului;

    g) primeşte şi păstrează arhiva curentă a serviciilor Senatului, în conformitate cu Legea arhivelor naţionale nr.16/1996;

    h) grupează, în unităţi arhivistice, documentele predate la arhivă, potrivit problematicii şi termenelor de păstrare stabilite de lege.

    i) îndeplineşte orice alte atribuţii rezultate din prezentul Regulament sau repartizate de Secretarul general.

     

    CAPITOLUL V

    DEPARTAMENTUL LEGISLATIV

     

     

    Art.28 .- Departamentul legislativ organizează şi asigură condiţiile pentru desfăşurarea lucrărilor plenului Senatului şi a comisiilor, coordonează şi controlează activitatea serviciilor care finalizează actele legislative în concordanţă cu normele de tehnică legislativă şi elaborează studii, sinteze, analize comparative asupra unor probleme din domeniul legislativ, furnizând informaţii, sinteze documentare şi alte materiale necesare activităţii legislative.

    Art.29 .- În acest scop, Departamentul legislativ îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) ţine evidenţa tuturor proiectelor de lege şi a propunerilor legislative, a hotărârilor adoptate de Senat şi de Parlament, a deciziilor preşedintelui Senatului, a sesizărilor de neconstituţionalitate, a moţiunilor, apelurilor, mesajelor şi a altor acte politice adoptate de Parlament, precum şi a amendamentelor formulate în scris de grupurile parlamentare, de senatori sau de Guvern;

    b) urmăreşte traseul parcurs de proiectele de lege şi propunerile legislative, de la înregistrarea acestora şi până la publicarea lor în Monitorul Oficial al României, asigurând asistenţa juridică necesară pentru adoptarea, redactarea şi publicarea acestora;

    c) ţine evidenţa componenţei nominale a comisiilor Senatului şi ale Parlamentului, a grupurilor parlamentare, a senatorilor şi a modificărilor intervenite în timpul exercitării mandatului şi le aduce la cunoştinţa Biroului permanent şi a serviciilor interesate;

    d) furnizează date de sinteză privind activitatea legislativă pentru Biroul permanent, Secretarul general, conferinţele de presă organizate la Senat sau ori de câte ori acestea sunt solicitate;

    e) proiectează şi întreţine baza de date legislative în sistem informatizat;

    f) întocmeşte, împreună cu Serviciul pentru lucrările Biroului permanent, proiectul ordinii de zi şi al programului de lucru al plenului Senatului, în vederea supunerii spre aprobare Biroului permanent;

    g) pregăteşte şi asigură condiţiile necesare bunei desfăşurări a lucrărilor plenului Senatului;

    h) ţine evidenţa şi urmăreşte răspunsurile la întrebările şi interpelările adresate de senatori Guvernului;

    i) asigură stenografierea lucrărilor plenului Senatului şi a şedinţelor comune ale celor două Camere, după caz, şi pregăteşte stenogramele în vederea publicării lor în Monitorul Oficial;

    j) elaborează Buletinul informativ al Senatului;

    k) asigură condiţiile necesare desfăşurării activităţii comisiilor permanente şi acordă asistenţă de specialitate pentru buna desfăşurare a lucrărilor acestora;

    l) elaborează studii, sinteze şi analize comparative asupra unor probleme din domeniul legislativ, economic, social, la solicitarea Biroului permanent, a comisiilor permanente, a grupurilor parlamentare şi a Secretarului general;

    m) gestionează, întreţine în utilizare curentă şi dezvoltă fondul de carte şi de alte tipuri de publicaţii ale bibliotecii Senatului;

    n) transmite listele privind prezenţa senatorilor la şedinţele Senatului către Departamentul pentru informatică, buget, contabilitate şi logistică;

    o) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de Biroul permanent sau de Secretarul general al Senatului.

    Art.30 .- Direcţia proceduri parlamentare, sinteză şi evidenţă legislativă are următoarele atribuţii:

    a) primeşte proiectele de lege şi propunerile legislative, avizele şi rapoartele comisiilor permanente, precum şi alte acte şi documente, în original;

    b) ţine evidenţa iniţiativelor legislative, a legilor, a hotărârilor adoptate de Senat sau de cele două Camere ale Parlamentului, a deciziilor Preşedintelui Senatului, a moţiunilor, a sesizărilor de neconstituţionalitate adresate Curţii Constituţionale, a apelurilor, mesajelor şi a altor acte politice adoptate de Parlament în sistem informatizat;

    c) furnizează date de sinteză privind activitatea legislativă;

    d) informează Biroul permanent cu privire la proiectele de lege şi propunerile legislative înregistrate la Senat şi face propuneri pentru sesizarea comisiilor permanente, pentru întocmirea raportului sau avizului;

    e) participă la şedinţele comisiilor permanente şi acordă asistenţa de specialitate necesară întocmirii avizelor şi rapoartelor;

    f) asigură informarea şi documentarea de specialitate a comisiilor;

    g) întocmeşte documentarul referitor la stadiul dezbaterii şi avizării proiectelor de lege şi propunerilor legislative, în vederea elaborării lucrărilor de sinteză şi a informării Biroului permanent;

    h) asigură redactarea legilor, potrivit normelor de tehnică legislativă, în raport cu voinţa legiuitorului, dactilografierea şi colaţionarea textelor legislative;

    i) transmite legile adoptate, după caz, la Camera Deputaţilor, pentru dezbatere şi adoptare sau la Guvern, pentru informare;

    j) întocmeşte note, sinteze şi alte lucrări de specialitate cu privire la procedura legislativă, la interpretarea legii sau a Regulamentului Senatului, la solicitarea Secretarului general sau a Biroului permanent al Senatului;

    k) pregăteşte, pentru predarea la arhivă, lucrările pe care le are în păstrare.

    (1) Serviciul sinteză, evidenţă şi baze de date legislative are, în principal, următoarele atribuţii:

    a) elaborează, pentru Biroul permanent, lucrări de evidenţă şi sinteză a activităţii legislative: proiectele de lege înregistrate la Senat pentru informare/dezbatere, proiectul de sesizare a comisiilor, agenda comisiilor, sinteza activităţii plenului Senatului;

    b) întocmeşte adresele la iniţiativele legislative pentru sesizarea comisiilor permanente competente, pentru avizul Consiliului Legislativ şi al Consiliului Economic şi Social, precum şi pentru informarea Guvernului, după caz;

    c) ţine evidenţa proiectelor de lege şi a propunerilor legislative înregistrate la Senat şi urmăreşte traseul parcurs de acestea, de la înregistrare până la publicarea în Monitorul Oficial;

    d) ţine evidenţa componenţei nominale a comisiilor Senatului şi ale Parlamentului, a grupurilor parlamentare, a senatorilor şi a modificărilor intervenite în timpul exercitării mandatului şi le aduce la cunoştinţa Biroului permanent şi a serviciilor interesate;

    e) ţine evidenţa moţiunilor înregistrate la Senat;

    f) ţine evidenţa modificărilor în legislaţie;

    g) ţine evidenţa membrilor Guvernului şi a instituţiilor centrale;

    h) furnizează date de sinteză privind activitatea legislativă, pentru: Buletinul informativ al Senatului, organizarea conferinţelor de presă ale Preşedintelui Senatului, precum şi ori de câte ori acestea sunt solicitate;

    i) elaborează Buletinul legislativ al Senatului, la finele fiecărei sesiuni.

    j) informatizează activitatea Departamentului legislativ, în colaborare cu Direcţia pentru informatizarea activităţii parlamentare; în acest scop, întreţine bazele de date legislative existente (LEGIS, COMISII, MOŢIUNI, SENATORI), proiectează/reproiectează baze de date legislative, propune achiziţionarea soluţiilor informatice cele mai potrivite specificului activităţii Departamentului legislativ;

    k) face propuneri pentru îmbunătăţirea sistemului informaţional la nivelul Departamentului legislativ;

    l) constituie arhiva electronică a Departamentului legislativ, utilizând soluţiile tehnice existente; propune achiziţionarea echipamentelor necesare;

    m) organizează, la nivelul Departamentului legislativ, cursuri de instruire a personalului, privitoare la modul de utilizare a informaţiilor din bazele de date proiectate de acest serviciu, disponibile pe reţeaua Senatului.

    (2) Serviciul pentru pregătirea, urmărirea şi evidenţa lucrărilor comisiilor are următoarele atribuţii:

    a) pregăteşte lucrările pentru şedinţele de constituire a comisiilor şi a birourilor acestora;

    b) primeşte proiectele de lege, propunerile legislative şi amendamentele depuse şi le transmite la comisii;

    c) întocmeşte, cu acordul preşedintelui, proiectul ordinii de zi a şedinţelor şi al programului de activitate al comisiei, pe care îl difuzează membrilor comisiei;

    d) participă, cu acordul biroului comisiei, la şedinţele comisiilor şi acordă asistenţa de specialitate necesară întocmirii avizelor şi rapoartelor;

    e) redactează rapoartele, avizele şi alte materiale, asigurând colaţionarea şi multiplicarea acestora;

    f) transmite rapoartele, avizele şi alte materiale întocmite de comisii la Biroul permanent;

    g) întocmeşte documentarul referitor la stadiul dezbaterii şi avizării proiectelor de lege şi propunerilor legislative, în vederea elaborării lucrărilor de sinteză şi a informării, preşedinţilor de comisii, Biroului permanent şi Guvernului;

    h) asigură lucrările tehnice cu ocazia audierii în comisii a candidaţilor propuşi a fi aleşi sau numiţi de către Parlament în diferite funcţii;

    i) participă, la solicitarea preşedintelui comisiei, la realizarea unor anchete efectuate de comisie, la cererea Biroului permanent sau a plenului Senatului;

    j) ţine evidenţa lucrărilor comisiei şi a publicaţiilor pentru care se asigură abonamente din bugetul Senatului;

    k) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente atât la nivelul fiecărei comisii, cât şi la nivelul serviciului, potrivit legii;

    l) îndeplineşte şi alte sarcini de specialitate impuse de activitatea curentă a comisiei sau în relaţiile cu alte comisii permanente, cu ministere şi alte organe ori instituţii publice sau private.

    (3) Serviciul tehnic legislativ are următoarele atribuţii:

    a) urmăreşte dezbaterea generală şi dezbaterea pe articole a proiectelor de lege şi a propunerilor legislative pe întreg procesul legislativ, asigură redactarea legii în raport cu voinţa legiuitorului şi în conformitate cu normele de tehnică legislativă;

    b) asigură organizarea desfăşurării şedinţelor de mediere, cu consultarea preşedinţilor comisiilor permanente; participă la lucrările comisiilor de mediere şi redactează raportul comisiei de mediere, în conformitate cu soluţiile stabilite de aceasta;

    c) urmăreşte modul de adoptare a rapoartelor comisiilor de mediere şi redactează forma finală a legii, în urma adoptării raportului de mediere în cele două Camere;

    d) întocmeşte note destinate comisiilor permanente care examinează în fond proiectele de lege sau propunerile legislative cu privire la forma pe care trebuie să o îmbrace proiectul de lege ori propunerea legislativă, în virtutea exigenţelor constituţionale, de corelare cu legislaţia existentă şi de tehnică legislativă;

    e) acordă asistenţă de specialitate, la solicitarea senatorilor, referitor la fundamentarea propunerilor legislative şi la redactarea din punct de vedere al tehnicii legislative a acestora;

    f) întocmeşte, la cererea Biroului permanent, note privitoare la interpretarea legii sau a regulamentelor în probleme de procedură parlamentară;

    g) întocmeşte note, memorandum-uri şi alte materiale cu privire la procedura legislativă;

    h) colaborează cu iniţiatorul şi cu serviciile similare de la Camera Deputaţilor pentru redactarea formei finale a proiectelor de lege, în vederea promulgării, precum şi cu Monitorul Oficial, în vederea publicării sau a republicării acestora, după caz;

    i) asigură secretariatul tehnic necesar procesului de validare a senatorilor;

    j) pregăteşte lucrările necesare alegerii Biroului permanent al Senatului, la începutul fiecărei sesiuni, şi întocmeşte hotărârea privind componenţa acestuia, în urma votului plenului;

    k) pregăteşte lucrările necesare numirilor şi alegerilor în funcţii care, potrivit legii sau Regulamentului, sunt în competenţa Senatului;

    l) ţine evidenţa cererilor de ridicare a imunităţii parlamentare şi întocmeşte actele necesare supunerii spre aprobare plenului Senatului.

    Biroul colaţionare acte legislative are rolul de a pregăti şi colaţiona toate actele normative şi cu caracter politic adoptate de Senat, în raport cu voinţa legiuitorului şi în conformitate cu normele de tehnică legislativă.

    Astfel, Biroul colaţionare acte legislative are următoarele atribuţii:

    a) redactează şi colaţionează forma adoptată de Senat a proiectelor de lege cu care este sesizat, precum şi forma finală a legii, în vederea promulgării;

    b) întocmeşte şi colaţionează rapoartele cuprinzând textele aflate în mediere sau în divergenţă pentru şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului;

    c) organizează desfăşurarea şedinţelor de mediere şi redactează procesul-verbal al şedinţei, în conformitate cu soluţiile stabilite de comisie;

    d) redactează şi colaţionează hotărârile, moţiunile, apelurile, declaraţiile şi alte acte cu caracter politic adoptate de Senat;

    e) întocmeşte şi colaţionează forma pentru republicare a legii.

    Art.31.- Direcţia pentru organizarea lucrărilor plenului Senatului , prin serviciile sale, are următoarele atribuţii:

    a) pune la dispoziţie datele, informaţiile şi documentele necesare elaborării proiectului ordinii de zi şi al programului de lucru al plenului Senatului;

    b) asigură multiplicarea şi distribuirea materialelor legislative şi a altor materiale necesare desfăşurării activităţii plenului Senatului;

    c) ţine evidenţa generală a senatorilor şi asigură înregistrarea prezenţei acestora la şedinţele Senatului;

    d) înregistrează şi ţine evidenţa cererilor şi a concediilor aprobate senatorilor, precum şi a absenţelor acestora la şedinţele Senatului şi întocmeşte situaţiile privind absenţele nemotivate, pe care le înaintează serviciilor interesate şi grupurilor parlamentare;

    e) colaborează cu serviciile similare de la Camera Deputaţilor şi de la Guvern pentru buna desfăşurare a lucrărilor plenului Senatului şi a şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului;

    f) ţine evidenţa interpelărilor şi întrebărilor formulate de senatori şi urmăreşte răspunsurile Guvernului;

    g) asigură stenografierea lucrărilor plenului Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului şi pregăteşte stenogramele pentru publicarea lor în Monitorul Oficial;

    h) asigură constituirea arhivei curente a direcţiei, potrivit legii;

    i) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia şefului de departament şi a Secretarului general.

    Serviciul pentru asigurarea lucrărilor plenului Senatului are următoarele atribuţii :

    a) ţine evidenţa componenţei nominale a comisiilor Senatului şi ale Parlamentului, a grupurilor parlamentare, precum şi evidenţa senatorilor pe circumscripţii electorale şi grupuri parlamentare;

    b) asigură afişarea ordinii de zi, a moţiunilor, a moţiunilor de cenzură, precum şi a interpelărilor şi întrebărilor la locul stabilit;

    c) pregăteşte mapa pentru preşedintele de şedinţă;

    d) ia măsuri pentru asigurarea condiţiilor necesare în sala de şedinţe pentru desfăşurarea lucrărilor Senatului;

    e) asigură condiţiile tehnice pentru exprimarea votului, în raport cu modalitatea de vot hotărâtă;

    f) ţine evidenţa generală a senatorilor (alfabetic, pe circumscripţii electorale, pe partide şi formaţiuni politice, grupuri parlamentare etc.) şi a schimbărilor survenite pe timpul exercitării mandatului;

    g) asigură înregistrarea prezenţei senatorilor la şedinţele Senatului şi informarea preşedintelui de şedinţă asupra cvorumului;

    h) înregistrează şi ţine evidenţa cererilor şi a concediilor aprobate senatorilor, precum şi a absenţelor acestora de la şedinţele Senatului sau de la cele comune cu Camera Deputaţilor;

    i) asigură accesul invitaţilor în sala de şedinţă;

    j) asigură multiplicarea, în numărul necesar de exemplare, a proiectelor şi propunerilor legislative, a rapoartelor ce se prezintă Senatului sau Parlamentului, a propunerilor de numiri şi alegeri în funcţii, potrivit legii, pe care le distribuie senatorilor;

    k) transmite în vederea multiplicării, rapoartele întocmite de comisiile Senatului şi de comisiile comune cu Camera Deputaţilor, pe care le distribuie senatorilor;

    l) transmite spre multiplicare şi distribuie senatorilor şi Guvernului ordinea de zi şi programul de lucru al Senatului;

    m) asigură difuzarea monitoarelor oficiale, a colecţiilor de legi, precum şi a altor materiale;

    n) îndeplineşte orice alte atribuţii, din dispoziţia directorului sau a şefului de departament.

     

    (2) Serviciul interpelări, întrebări şi stenograme are următoarele atribuţii:

    a) ţine evidenţa interpelărilor şi întrebărilor în ordinea prezentării lor în şedinţele Senatului şi le transmite Guvernului;

    b) urmăreşte primirea răspunsurilor la interpelările şi întrebările formulate în şedinţele Senatului, informează Biroul permanent şi asigură difuzarea acestora către senatori;

    c) întocmeşte note, sinteze şi alte materiale cu privire la întrebări şi interpelări;

    d) ţine evidenţa declaraţiilor politice formulate de senatori în plenul Senatului;

    e) pregăteşte forma finală a stenogramelor ce se publică în Monitorul Oficial al României, asigurând din punct de vedere gramatical şi ortografic acurateţea textelor acestora şi exactitatea transcrierii lor în conformitate cu înregistrarea de pe banda magnetică;

    f) transmite stenogramele plenului Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere, spre publicare, la Monitorul Oficial;

    g) redactează sumarul şedinţelor Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului, după caz, şi îl transmite, odată cu stenogramele, la Monitorul Oficial, pentru publicare;

    h) furnizează datele şi informaţiile rezultate din stenograme, necesare redactării formei finale a proiectului de lege, precum şi pentru întocmirea unor documente, sinteze, note;

    i) ţine legătura cu Monitorul Oficial, în vederea publicării stenogramelor;

    j) păstrează, în sistem informatizat, stenogramele şedinţelor Senatului sau ale şedinţelor comune ale Camere Deputaţilor şi Senatului, după caz;

    k) asigură arhivarea, potrivit legii, a originalelor stenogramelor, interpelărilor şi a răspunsurilor la acestea, precum şi a declaraţiilor politice;

    l) pune la dispoziţia senatorilor şi deputaţilor, la cerere, intervenţiile acestora din cadrul şedinţelor plenului Senatului sau a şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, după caz;

    m) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia directorului sau a şefului de departament.

    Biroul stenografi:

    a) organizează şi asigură stenografierea şedinţelor prin programarea stenografilor la şedinţele plenului Senatului, ale celor două Camere ale Parlamentului, ale Biroului permanent al Senatului ale Birourilor permanente reunite, precum şi a unor comisii permanente, la cerere;

    b) urmăreşte înregistrarea pe bandă magnetică şi casete, a şedinţelor şi asigură stenografierea şi verificarea transcrierii dezbaterilor din şedinţele Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului, după caz;

    c) asigură confruntarea cu banda magnetică a stenogramelor şedinţelor în plen ale Senatului şi ale şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului;

    d) asigură înregistrarea, pe dischetă, a diverselor intervenţii din cadrul şedinţelor, la solicitarea senatorilor sau a grupurilor parlamentare;

    e) pune la dispoziţia deputaţilor, la cerere, intervenţiile acestora în şedinţele comune ale celor două Camere;

    f) asigură, la cererea senatorilor, condiţiile necesare pentru examinarea exactităţii stenogramei cu banda magnetică, înainte de publicarea în Monitorul Oficial, şi le eliberează copii după stenograme;

    g) ţine legătura cu serviciile similare din structura Camerei Deputaţilor pentru pregătirea stenografierii şedinţelor comune.

    Art.32.- Direcţia informare şi documentare are următoarele atribuţii:

    a) pune la dispoziţia senatorilor, a Biroului permanent şi a comisiilor permanente, a grupurilor parlamentare şi a celorlalte departamente din Senat, la cererea acestora, informaţii, sinteze documentare, lucrări de specialitate şi alte materiale necesare activităţii legislative;

    b) elaborează studii, sinteze şi analize comparative asupra unor probleme din domeniul legislativ, economic, social, la solicitarea Biroului permanent, a comisiilor permanente, a grupurilor parlamentare, a şefului de departament sau a Secretarului general;

    c) elaborează analize de drept comparat asupra unor probleme legislative de larg interes, la solicitarea Biroului permanent, a grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente şi a Secretarului general;

    d) gestionează materialele informative transmise la Senat de către instituţiile publice din ţară, precum şi materialele transmise de către parlamentele altor ţări şi instituţii interparlamentare internaţionale şi elaborează buletine şi sinteze tematice referitoare la aceste materiale;

    e) asigură schimbul de materiale informative referitoare la activităţile legislative şi parlamentare ale Senatului cu compartimentele similare din parlamentele altor ţări;

    f) elaborează proiectele planurilor anuale de schimburi reciproce de materiale informative legislative şi parlamentare;

    g) traduce unele materiale documentare, în limba română, necesare activităţii parlamentare, la solicitarea Biroului permanent, a grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente şi a Secretarului general;

    h) asigură unele informaţii necesare sistemului de pagină WEB a Senatului şi predarea acestora la termenele stabilite;

    i) valorifică, în beneficiul Senatului, potenţialul internaţional de informaţii legislative şi parlamentare oferit de sistemul INTERNET;

    j) elaborează şi asigură materiale de prezentare a activităţii Senatului în limbi de circulaţie internaţională, în vederea schimbului de informaţii cu parlamentele altor ţări;

    k) colaborează cu compartimentele de informare-documentare din parlamentele altor ţări şi din instituţiile parlamentare internaţionale, precum şi cu compartimentele şi instituţiile de informare-documentare autohtone;

    l) participă la organizarea de conferinţe, seminarii, simpozioane, întâlniri interne şi internaţionale cu teme din domeniul parlamentar;

    m) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a direcţiei, potrivit legii;

    n) îndeplineşte orice alte atribuţii din dispoziţia şefului de departament sau a Secretarului general.

    Art.33.- Biblioteca:

    a) gestionează, întreţine în utilizarea curentă şi dezvoltă fondul de carte şi de alte tipuri de publicaţii ale bibliotecii Senatului;

    b) organizează serviciile de bibliotecă pentru buna deservire a senatorilor, a membrilor Biroului permanent, a grupurilor parlamentare, a comisiilor permanente şi a salariaţilor din serviciile Senatului;

    c) elaborează şi difuzează, informatizat, buletinul bibliografic trimestrial al cărţilor intrate în bibliotecă;

    d) elaborează şi difuzează, informatizat, buletinul analitic (lunar) cu articole din publicaţiile periodice referitoare la activităţile legislative şi parlamentare;

    e) încarcă, actualizează şi menţine în exploatare curentă baza de date TINLIB a bibliotecii Senatului, prin prelucrarea în conţinut a cărţilor şi publicaţiilor;

    f) colaborează cu biblioteca Camerei Deputaţilor, cu Biblioteca de Stat şi cu alte biblioteci din ţară, care prezintă interes pentru documentarea legislativă şi parlamentară;

    g) realizează comunicaţii informatizate cu bibliotecile autohtone şi ale altor parlamente;

    h) colaborează şi realizează schimbul de cărţi şi publicaţii cu bibliotecile altor parlamente.

     

    CAPITOLUL VI

    DEPARTAMENTUL PENTRU INFORMATICĂ, BUGET, CONTABILITATE ŞI LOGISTICĂ

     

    Art.34.- (1) Departamentul pentru Informatică, Buget, Contabilitate şi Logistică organizează condiţiile şi asigură fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Senatului.

    (2) În acest scop, Departamentul pentru Informatică, Buget, Contabilitate şi Logistică îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) gestionează patrimoniul Senatului;

    b) elaborează bugetul Senatului şi întocmeşte execuţia bugetară anuală;

    c) asigură şi răspunde pentru utilizarea raţională şi eficientă a fondurilor alocate pentru activitatea curentă şi pentru investiţii;

    d) asigură informatizarea activităţii parlamentare şi logistica necesară Senatului;

    e) administrează bazele de date specifice activităţilor parlamentare şi a sistemului de pagini WEB cu informaţii publice referitoare la activitatea Senatului, puse la dispoziţia utilizatorilor prin INTERNET;

    f) asigură şi pregăteşte spaţiile şi dotarea necesară pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Senatului;

    g) asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii birourilor senatoriale, atât din punct de vedere logistic cât şi din punct de vedere financiar;

    h) asigură mijloace de transport auto pentru activităţile curente din sediul central al Senatului şi de la birourile senatoriale, cât şi pentru acţiunile de protocol organizate de Senat;

    i) colaborează cu alte instituţii administrative pentru realizarea unor activităţi tehnice, economice sau administrative;

    j) îndeplineşte orice alte sarcini încredinţate de Secretarul general al Senatului sau de Biroul permanent.

    Art.35.- Direcţia informatizarea activităţilor parlamentare are următoarele atribuţii:

    a) introduce, aplică şi utilizează noile tehnologii din domeniul tehnologiei informaţiilor în sistemul informatic din Senat;

    b) stabileşte politicile de securitate la nivelul reţelei de calculatoare a Senatului, a calculatoarelor de tip server şi a aplicaţiilor informatice;

    c) elaborează, în colaborare cu serviciile din Senat, cerinţele informaţionale pentru optimizarea şi informatizarea activităţilor parlamentare;

    d) elaborează proiecte, caiete de sarcini, sisteme de programe, programe pentru baze de date şi aplicaţii informatice parlamentare;

    e) administrează bazele de date aflate în exploatare în Senat;

    f) proiectează, organizează, implementează, menţine în funcţiune şi dezvoltă sistemul de pagini WEB cu informaţii publice referitoare la activitatea Senatului;

    g) informatizează activităţile birourilor senatoriale şi le interconectează la reţeaua Senatului pentru asigurarea accesului la bazele de date specifice ale Senatului;

    i) organizează cursuri intensive şi acordă asistenţă tehnică în însuşirea de către senatori şi personalul din serviciile Senatului a tehnicilor de lucru cu calculatorul electronic. Elaborează şi difuzează instrucţiunile tehnice pentru utilizarea produselor informatice hard şi soft.

    (1) Serviciul baze de date şi aplicaţii informatice parlamentare:

    a) elaborează, în colaborare cu serviciile din Senat, cerinţele informaţionale pentru optimizarea şi informatizarea activităţii parlamentare;

    b) elaborează proiecte, caiete de sarcini, sisteme de programe, programe pentru baze de date şi aplicaţii informatice parlamentare;

    c) organizează cursuri intensive şi acordă asistenţă tehnică în însuşirea de către senatori şi personalul din serviciile Senatului, a tehnicilor de lucru cu calculatorul electronic; elaborează şi difuzează instrucţiunile tehnice pentru utilizarea produselor informatice hard şi soft;

    d) asigură perfecţionarea profesională a specialiştilor din cadrul Direcţiei pentru informatizarea activităţii parlamentare;

    e) colaborează cu alte instituţii de profil pentru realizarea, într-o concepţie sistemică, a bazelor de date şi aplicaţiilor informatice legislative şi parlamentare;

    f) colaborează cu serviciile din Senat pentru experimentarea, implementarea, menţinerea în exploatare şi dezvoltarea bazelor de date şi aplicaţiilor informatice din Senat;

    g) proiectează, organizează, implementează, menţine în funcţiune şi dezvoltă sistemul de pagini WEB cu informaţii publice referitoare la activitatea Senatului;

    h) publică în Internet/Intranet, prin intermediul serviciului WEB:

    stenogramele şedinţelor plenului Senatului, Camerei Deputaţilor şi şedinţelor comune;

    informaţiile despre stadiul actual şi istoricul iniţiativelor legislative din Senat;

    documentele legislative asociate iniţiativelor legislative;

    informaţiile privind întrebările şi interpelările formulate de senatori;

    i) instalează, configurează şi administrează următoarele categorii de servere:

    servere de aplicaţii

    servere pentru bazele de date

    servere pentru WEB

    servere de fişiere

    serverul pentru biblioteca TINLIB

     

    (2) Biroul reţea Senat şi ingineri de sistem:

    a) gestionează fişierul cu produse informatice din Senat, asigură întreţinerea tehnică şi dezvoltarea reţelei de microcalculatoare a Senatului;

    b) realizează interconectarea birourilor senatoriale la reţeaua Senatului, pentru asigurarea accesului la bazele de date specifice ale Senatului;

    c) asigură asistenţă tehnică de specialitate utilizatorilor de produse informatice din cadrul Senatului;

    d) actualizează, anual, concepţia de realizare a sistemului informatic integrat al Senatului;

    e) instalează, configurează şi administrează următoarele categorii de calculatoare de tip server:

    Servere pentru poşta electronică

    Servere de nume pentru Internet

    Servere de domeniu pentru Intranet

    f) instalează, configurează şi administrează echipamentele de comunicaţie din cadrul reţelei locale de calculatoare a Senatului, de tip Router, Hub, Switch;

    g) administrează traseele de comunicaţie pentru Reţeaua de calculatoare a Senatului;

    h) asigură perfecţionarea profesională a specialiştilor din cadrul Direcţiei pentru informatizarea activităţii parlamentare;

    i) defineşte şi implementează strategiile de securitate şi protecţie pentru toate resursele din cadrul reţelei de calculatoare a Senatului.

    Art.36.- Direcţia buget – finanţe şi contabilitate are, în principal, următoarele atribuţii:

    a) coordonează activitatea de elaborare a proiectului bugetului de venituri şi cheltuieli al Senatului;

    b) asigurară fondurile necesare pentru desfăşurarea activităţii Senatului;

    c) utilizează şi gestionează mijloacele materiale şi băneşti;

    d) întocmeşte execuţia bugetară prin respectarea normelor legale şi încadrarea în prevederile anuale aprobate.

    (1) Serviciul buget şi contabilitate:

    a) elaborează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli al Senatului, în colaborare cu celelalte compartimente din serviciile Senatului, potrivit planului de achiziţii, normelor de consum şi notelor de calcul şi fundamentare pentru fiecare element din structura clasificaţiei bugetare;

    b) transmite Ministerului Finanţelor Publice proiectul bugetului Senatului şi urmăreşte ca acesta să fie inclus în proiectul bugetului de stat, potrivit legii;

    c) întocmeşte repartizarea pe trimestre a creditelor bugetare aprobate prin lege;

    d) face propuneri de virare a creditelor bugetare, în cadrul bugetului aprobat, începând cu trimestrul III şi urmăreşte ca acestea să fie vizate şi aprobate conform competenţelor legale;

    e) întocmeşte documentele pentru deschiderea lunară a creditelor bugetare, depunerea acestora la Ministerul Finanţelor Publice şi urmăreşte ca sumele aprobate să ajungă la timp în conturile Senatului;

    f) întocmeşte lunar monitorizarea cheltuielilor de personal;

    g) determină volumul mijloacelor financiare lunare şi elaborează documentaţiile cerute de lege necesare realizării programului de investiţii aprobat;

    h) elaborează şi depune la Ministerul Finanţelor Publice inventarul anual privind bunurile din domeniul public al statului;

    i) execută centralizarea planului de achiziţii la nivelul instituţiei şi urmăreşte execuţia acestuia trimestrial şi anual;

    j) verifică şi avizează, pentru control financiar preventiv, în faza de angajare şi de plată, toate documentele care cuprind sau din care derivă operaţiuni patrimoniale privind modul de constituire, administrare şi utilizare a fondurilor prevăzute în bugetul Senatului, evoluţia şi modul de administrare a patrimoniului, utilizarea şi gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti, cele din care derivă drepturi şi obligaţii faţă de persoanele juridice şi fizice, precum şi instrumentele de plată întocmite ca urmare a efectuării operaţiunilor respective;

    k) întocmeşte note contabile pentru înregistrarea în conturile contabile a operaţiunilor bugetare efectuate;

    l) întocmeşte balanţe de verificare sintetice şi analitice pentru operaţiunile bugetare reflectate în contabilitate;

    m) organizează şi ţine evidenţa patrimoniului, potrivit legii;

    n) urmăreşte reflectarea în contabilitate a debitelor create şi provenite din drepturi de personal, cheltuieli materiale şi servicii, precum şi lichidarea acestora;

    o) analizează şi întocmeşte raportul de gestiune trimestrial şi anual şi îl supune examinării şi aprobării, potrivit reglementărilor legale;

    p) elaborează ordine de inventariere, numirea comisiilor şi realizarea efectivă a acestora, primeşte listele de inventariere privind integritatea patrimoniului, stabileşte diferenţele faţă de situaţia scriptică şi întocmeşte raportul de gestiune a patrimoniului;

    r) gestionează arhiva contabilă şi răspunde de păstrarea, conform legii, a documentelor contabile;

    s) răspunde de aplicarea normelor legale privind finanţele publice, de conducerea contabilităţii şi a controlului financiar preventiv;

    t) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, potrivit legii.

    (2) Serviciul salarizare:

    a) aplică prevederile legale cu privire la sistemul de salarizare şi răspunde de respectarea acestora;

    b) fundamentează cheltuielile de personal în vederea elaborării bugetului de cheltuieli al Senatului şi răspunde de respectarea defalcării pe destinaţii a fondului de salarii aprobat;

    c) întocmeşte statele de plată pentru:

    – indemnizaţiile senatorilor;

    – diurna de deplasare la lucrările Parlamentului;

    – decontarea carburanţilor în cazul deplasării senatorilor cu maşina proprietate personală la Parlament (dus-întors);

    – decontarea cazării particulare în cazul senatorilor care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti;

    d) întocmeşte statele de plată privind drepturile salariale ale personalului din serviciile Senatului şi de la birourile senatoriale, calculează drepturile de concedii medicale, concedii de odihnă, compensarea în bani a concediilor neefectuate, ore suplimentare şi de noapte;

    e) întocmeşte state de plată pentru colaboratorii externi;

    f) calculează deconturile de deplasare în teritoriu ale senatorilor şi ale personalului birourilor senatoriale;

    g) întocmeşte centralizatorul statelor de salarii, calculează obligaţiile Senatului faţă de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, fondul de sănătate, fondul de şomaj şi emite ordinele de plată pentru aceste obligaţii;

    h) întocmeşte situaţiile privind plata drepturilor salariale către Trezoreria Statului, precum şi planificarea lunară a cheltuielilor de personal;

    i) întocmeşte fişele individuale de evidenţă a salariilor;

    j) calculează şi propune repartizarea fondului de premiere trimestrial şi premiul anual în funcţie de bugetul aprobat;

    k) stabileşte coeficienţii de deducere suplimentară în funcţie de datele înscrise în fişa fiscală a fiecărui salariat;

    l) elaborează fişele fiscale FF1 pentru veniturile din salarii la funcţia de bază şi FF2 pentru alte venituri decât cele de la funcţia de bază, pentru întreg personalul Senatului şi pentru colaboratorii externi;

    m) efectuează regularizarea anuală a impozitului pe salarii conform legii;

    n) transmite lunar Declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat ;

    o) întocmeşte dări de seamă statistice privind cheltuielile de personal şi declaraţia privind obligaţiile de plată la Fondul de asigurări de sănătate;

    p) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, potrivit legii.

    (3) Serviciul trezorerie şi plan valutar:

    a) participă la fundamentarea proiectului bugetului de cheltuieli al Senatului împreună cu Serviciul buget şi contabilitate;

    b) urmăreşte operativ, în fiecare zi, repartizarea cheltuielilor efective pe capitole şi articole bugetare în vederea încadrării în deschiderile de credite;

    c) întocmeşte planul valutar pe destinaţii de folosire a acestuia împreună cu celelalte servicii ale Senatului;

    d) elaborează devizele estimative de cheltuieli – aferente acţiunilor de relaţii externe, pe baza normativelor în vigoare şi a notelor de fundamentare elaborate de Direcţia relaţii parlamentare externe şi le supune aprobării Biroului permanent al Senatului;

    e) efectuează, după caz, corectarea devizelor estimative de cheltuieli prevăzute la lit.d), înainte sau după aprobarea Biroului permanent al Senatului pe baza referatelor explicative elaborate de Direcţia relaţii parlamentare externe; devizul corectat şi referatul explicativ sunt supuse aprobării Biroului permanent;

    f) asigură rezervarea locurilor pentru transportul în trafic internaţional şi propune compania de transport şi ruta de transport cea mai avantajoasă, în colaborare cu Direcţia de relaţii parlamentare externe;

    g) achiziţionează biletele de avion sau tren pe rute externe;

    h) predă diurnele în valută şi biletele de transport conform devizului aprobat individual fiecărei persoane care se deplasează în străinătate sau gestionarului de fonduri împuternicit prin referat (memorandum);

    i) primeşte şi verifică decontul de cheltuieli, îl supune aprobării şi îl înregistrează în evidenţa contabilă;

    j) urmăreşte operativ, pe număr de zile pe fiecare senator şi angajat al Senatului, toate cheltuielile efective în valută cu corespondenţa în lei pentru deplasările externe;

    k) gestionează documentele aprobate şi le arhivează, împreună cu decontul de cheltuieli şi anexele acestuia;

    l) întocmeşte devizele interne şi le supune aprobării, pentru vizitele unor delegaţii parlamentare străine care efectuează vizite în România, precum şi cu ocazia vizitelor unor oaspeţi străini la Senat;

    m) ţine evidenţa operativă a acestor devize şi verifică respectarea baremurilor de cheltuieli;

    n) întocmeşte ordinele de plată aferente plăţilor Senatului, obţine viza de control financiar preventiv, şi le înaintează, împreună cu borderoul aferent, la Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică a municipiului Bucureşti;

    o) verifică şi avizează documentaţiile privind cheltuielile de transport, diurnă şi cazare în teritoriu ale personalului angajat al Senatului;

    p) aplică şi încasează penalizările stabilite prin lege;

    r) întocmeşte documentele necesare ordonanţării plăţilor din buget în lei şi valută;

    s) întocmeşte documentele necesare pentru ridicarea şi depunerea numerarului de la bancă, pentru procurarea şi ridicarea valutei pentru deplasările externe;

    ş) ţine evidenţa plăţilor de casă, pe baza notelor contabile de bancă şi casă, pe măsura efectuării acestora;

    t) asigură zilnic, prin casierie, drepturile în numerar cuvenite senatorilor şi personalului Senatului, precum şi valuta necesară, după caz; încasează orice venituri cuvenite bugetului;

    ţ) întocmeşte documentele şi urmăreşte plata cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale la care este afiliat Parlamentul României;

    u) colaborează cu Banca Naţională a României, Ministerul Finanţelor Publice, Banca Comercială Română şi Direcţia de trezorerie şi contabilitate publică a municipiului Bucureşti;

    v) organizează şi ţine evidenţele operative şi financiare specifice serviciului;

    w) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, în condiţiile legii.

    Art.37.- Direcţia tehnică – administrativă, prin serviciile sale, îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) asigură şi pregăteşte spaţiile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii Senatului;

    b) întocmeşte, împreună cu celelalte direcţii, planul fizic şi valoric privind dotarea cu bunuri necesare activităţii Senatului şi se preocupă de achiziţionarea acestora;

    c) organizează activitatea de aprovizionare cu materiale şi stabileşte măsuri pentru depozitarea şi distribuirea acestora, conform normelor şi nevoilor de consum;

    d) propune, în bugetele anuale ale Senatului, fondurile necesare pentru aprovizionarea cu utilaje, piese şi materiale necesare funcţionării acestora;

    e) asigură şi răspunde de buna funcţionare a aparaturii şi instalaţiilor din dotarea Senatului, prin încheierea de contracte de service, contracte de lucrări şi altele asemenea;

    f) verifică şi avizează situaţiile de plată şi facturile emise pentru achitarea lucrărilor şi prestaţiilor;

    g) avizează, în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, efectuarea operaţiunilor patrimoniale, reieşite din activitatea direcţiei;

    h) stabileşte măsurile pentru dotarea şi instalarea telefoanelor obişnuite, speciale şi mobile, verifică şi avizează notele de plată;

    i) asigură funcţionarea în bune condiţii a tuturor instalaţiilor din sediul Senatului, prin executarea tuturor lucrărilor de întreţinere tehnică, cu personal propriu sau prin alte unităţi;

    j) stabileşte măsurile necesare pentru păstrarea şi conservarea obiectelor de inventar şi repararea acestora;

    k) organizează evidenţa bunurilor de inventar, conform registrului de inventariere, le repartizează conform aprobărilor şi urmăreşte folosirea acestora în bune condiţii;

    l) participă la efectuarea inventarierii bunurilor din gestiunea Senatului; face propuneri pentru declasarea şi casarea bunurilor uzate fizic sau moral şi înlocuirea acestora;

    m) asigură înregistrarea pe suport magnetic a lucrărilor şedinţelor în plen, ale comisiilor de specialitate şi a altor acţiuni organizate de Senat;

    n) păstrează documentaţia clădirii în care îşi desfăşoară activitatea Senatul, precum şi toate documentele privind modul de repartizare şi utilizare a spaţiilor din dotarea acestuia;

    o) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a direcţiei, potrivit legii.

    (1) Serviciul tehnic îndeplineşte următoarele atribuţii:

    a) asigură buna funcţionare a aparaturii din dotarea Senatului prin acţiuni proprii şi în colaborare cu unităţi specializate, prin încheierea de contracte de lucrări;

    b) întocmeşte grafice şi planuri de revizii tehnice periodice pentru aparatura din dotarea Senatului;

    c) participă la elaborarea planurilor anuale de aprovizionare, cu propuneri pentru contracte de servicii, reparaţii, execuţie de lucrări, piese de schimb şi consumabile pentru aparatura din dotarea Senatului;

    d) asigură derularea, conform prevederilor, a contractelor de lucrări referitoare la aparatura şi instalaţiile tehnice din dotarea Senatului;

    e) face propuneri pentru planul fizic şi valoric privind dotarea cu bunuri necesare activităţii Senatului;

    f) face propuneri privind comisiile pentru achiziţia de bunuri şi servicii din domeniul propriu de activitate şi asigură desfăşurarea corespunzătoare a acesteia potrivit normelor legale;

    g) organizează evidenţa şi arhivarea documentelor referitoare la achiziţia de bunuri şi servicii ;

    h) colaborează cu Serviciul administrativ la depozitarea, distribuirea, inventarierea şi ţinerea evidenţei echipamentelor tehnice din dotarea Senatului;

    i) asigură funcţionarea corespunzătoare a echipamentelor electronice de la sala Omnia (sonorizare, înregistrare audio, sistem video, sistem de vot);

    j) asigură dotarea sălilor de conferinţe cu echipamentele necesare (sonorizare, înregistrare audio, traducere simultană);

    k) organizează şi asigură desfăşurarea activităţilor de multiplicare şi legătorie.

    Atelierul electronică, sonorizare, acustică şi înregistrare:

    a) asigură înregistrarea audio a lucrărilor în plen ale Senatului şi ale comisiilor de specialitate;

    b) asigură sonorizarea sălilor de conferinţe şi înregistrarea audio a activităţilor desfăşurate;

    c) asigură verificarea, întreţinerea şi repararea sistemului electronic de votare de la sala Omnia;

    d) asigură verificarea, întreţinerea şi repararea aparaturii audio/video;

    e) asigură întreţinerea echipamentelor de sonorizare şi de conferinţe.

    Atelierul multiplicare şi legătorie :

    a) asigură buna funcţionare a echipamentelor de multiplicat din dotarea Senatului prin acţiuni proprii şi în colaborare cu unităţi specializate;

    b) asigură multiplicarea materialelor legislative şi a altor materiale necesare desfăşurării lucrărilor în plen ale Senatului;

    c) asigură multiplicarea materialelor legislative pentru reprezentanţii presei acreditaţi să participe la şedinţele Senatului;

    d) asigură multiplicarea materialelor, de mare volum, necesare şedinţelor Biroului permanent;

    e) asigură multiplicarea rapoartelor întocmite de comisiile de specialitate ale Senatului şi de comisiile de mediere pentru a fi distribuite la senatori;

    f) asigură buna desfăşurare a activităţilor de legare, broşare şi capsare;

    g) asigură legarea tuturor documentelor, care urmează a fi arhivate.

     

    (2) Serviciul administrativ:

    a) asigură pregătirea sălilor, saloanelor şi cabinetelor pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de primire a delegaţiilor şi personalităţilor de către Biroul permanent şi de către comisiile Senatului;

    b) asigură desfăşurarea activităţii de curăţenie, potrivit necesităţilor Senatului;

    c) ţine evidenţa bunurilor din inventar şi le repartizează conform aprobărilor;

    d) participă la efectuarea inventarierilor de bunuri şi face propuneri pentru declasarea şi casarea mijloacelor fixe sau obiectelor de inventar;

    e) întocmeşte programe pentru executarea unor lucrări de reparaţii la construcţii şi instalaţii şi transmite comenzi pentru elaborări de documentaţii, în acest sens;

    f) verifică şi propune, spre aprobare, situaţiile de lucrări şi confirmă dacă documentele de plată sunt conforme cu lucrările executate;

    g) urmăreşte buna funcţionare a echipamentelor şi instalaţiilor ce fac obiectul contractului cu SAIPSAP şi intervine ori de câte ori este nevoie pentru ca acesta să-şi îndeplinească la timp toate obligaţiile contractuale;

    h) asigură cazarea senatorilor care nu au domiciliul în Bucureşti, prin convenţii cu unităţi hoteliere din Capitală;

    i) urmăreşte modul de gestionare a bunurilor şi stabileşte măsuri pentru păstrarea în bune condiţii a tuturor bunurilor din inventarul Senatului;

    j) întocmeşte liste cu necesarul de materiale şi piese de schimb pentru desfăşurarea activităţii tehnice de întreţinere;

    k) face propuneri pentru aprovizionarea cu materiale necesare activităţii administrative şi repartizarea acestora, conform normelor de consum;

    l) întocmeşte grafice pentru executarea unor lucrări de reparaţie ale clădirii şi instalaţiilor aferente;

    m) instruieşte şi îndrumă personalul tehnic şi administrativ pe linia protecţiei muncii şi prevenirii incendiilor, întocmeşte planul de măsuri privind dotarea cu mijloace PSI şi respectarea normelor în acest domeniu, păstrează în permanenţă legătura cu instituţiile statului din aceste domenii, participând la instructajele şi controalele periodice organizate de acestea;

    n) întocmeşte necesarul de materiale de curăţenie pe baza normelor de consum;

    o) stabileşte măsuri pentru colectarea şi evacuarea gunoaielor;

    p) organizează şi urmăreşte recuperarea maculaturii şi predarea ei la unităţile colectoare;

    r) asigură buna funcţionare a bufetelor din sediul Senatului şi a restaurantului;

    s) asigură actualizarea şi publicarea periodică a agendei de telefoane a Senatului, împreună cu Direcţia resurse umane şi paşapoarte;

    ş) urmăreşte încheierea convenţiilor cu Societatea de transport călători pe căile ferate şi TAROM referitoare la transportul intern al senatorilor, precum şi modul de decontare a cheltuielilor de transport;

    t) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a serviciului, potrivit legii.

    (3) Serviciul aprovizionare:

    a) întocmeşte planul de aprovizionare cu bunuri şi materiale necesare desfăşurării activităţii Senatului, pe baza solicitărilor de la departamente, direcţii şi servicii;

    b) întocmeşte dosare de achiziţie şi emite comenzi pentru îndeplinirea planului de aprovizionare;

    c) testează piaţa în vederea selectării celor mai convenabili furnizori;

    d) asigură aprovizionarea cu piese de schimb electrice şi mecanice, conform planurilor aprobate;

    e) asigură achiziţionarea, la cerere, a unor articole de protocol;

    f) asigură depozitarea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a bunurilor achiziţionate;

    g) ţine evidenţa stocurilor depozitate;

    h) distribuie către departamente, direcţii şi servicii, bunuri, în conformitate cu aprobările şi normele de consum existente;

    i) colaborează cu celelalte servicii din Direcţia tehnică-administrativă la inventarierea bunurilor din dotarea Senatului;

    j) asigură comenzi pentru tipărituri (agende, calendare, cărţi de vizită, invitaţii) şi plata acestora, conform normelor în vigoare;

    k) asigură publicarea în presă a anunţurilor elaborate de Direcţia resurse umane şi paşapoarte, precum şi plata acestora;

    l) întocmeşte şi predă arhiva serviciului.

    Art.38.- Direcţia birouri senatoriale are următoarele atribuţii:

    •  elaborează baremurile de cheltuieli şi normele de consum, în funcţie de sumele alocate pe articole bugetare, le supune spre aprobare Biroului permanent al Senatului şi le comunică birourilor senatoriale;

    •  elaborează metodologia de decontare a cheltuielilor birourilor senatoriale şi normele de utilizare a autoturismelor, conform prevederilor legale;

    •  stabileşte necesarul de obiecte de inventar şi mijloace fixe pentru birourile senatoriale şi prevede în buget sumele necesare achiziţionării acestora;

    •  normează şi organizează evidenţa parcului auto al birourilor senatoriale; urmăreşte modul de întreţinere, exploatare şi reparare a acestora, precum şi realizarea clauzelor prevăzute în contractele de asigurare;

    •  asigură necesarul lunar de carburanţi, avizează modul de justificare a acestora, urmăreşte încadrarea în normele de consum şi răspunde de depunerea la termen a situaţiilor lunare la serviciul buget şi contabilitate, pentru înregistrarea acestora în evidenţele contabile ale Senatului;

    •  participă la întocmirea proiectului de buget al Senatului – partea referitoare la cheltuielile birourilor senatoriale;

    •  întocmeşte şi răspunde pentru ţinerea la zi a evidenţei primare pentru acordarea de avansuri băneşti şi întocmirea deconturilor de cheltuieli pentru birourile senatoriale;

    •  urmăreşte întocmirea contractelor de închiriere şi prestări servicii pentru birouri senatoriale şi răspunde de realizarea clauzelor;

    •  întocmeşte şi actualizează permanent listele cu adresele şi telefoanele birourilor senatoriale;

    •  testează şi instruieşte şoferii în momentul angajării;

    •  organizează, periodic, inventarierea bunurilor din dotarea birourilor senatoriale, stabileşte modul de preluare a bunurilor la sfârşit de mandat şi distribuirea lor noilor senatori;

    •  transmite în teritoriu toate hotărârile care reglementează activitatea birourilor senatoriale;

    •  asigură legătura între Senat şi alte instituţii (primării, prefecturi, societăţi de asigurare, Romtelecom, reţeaua de service auto) implicate în desfăşurarea activităţii birourilor senatoriale;

    •  avizează, în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii efectuarea operaţiunilor patrimoniale reieşite din activitatea direcţiei;

    •  răspunde de constituirea arhivei curente a direcţiei, potrivit legii.

    Art.39.- Direcţia transporturi , prin serviciile sale, are următoarele atribuţii:

    a) asigură necesităţile de transport cu autovehicule ale membrilor Biroului permanent, senatorilor din comisiile Senatului, din grupurile parlamentare, precum şi ale personalului din serviciile Senatului;

    b) asigură mijloacele de transport adecvate pentru acţiunile de protocol şi vizitele parlamentare, ce se realizează la nivelul Senatului;

    c) asigură întocmirea evidenţei specifice a parcului auto propriu al Senatului;

    d) menţine legătura cu Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, precum şi cu alte instituţii abilitate, pentru aplicarea tuturor normelor legale apărute în activitatea de transporturi auto;

    e) informează operativ conducerea departamentului asupra greutăţilor sau lipsurilor întâmpinate şi face propuneri pentru remedierea lor;

    f) întocmeşte planul de dotare pentru completarea parcului auto şi urmăreşte realizarea lui;

    g) avizează, în privinţa realităţii, regularităţii şi legalităţii, efectuarea operaţiunilor patrimoniale reieşite din activitatea direcţiei;

    h) urmăreşte realizarea clauzelor din contractele de asigurări auto pentru autovehiculele din parcul Senatului.

     

    (1) Serviciul întreţinere şi reparaţii parc auto:

     

    a) îndrumă şi coordonează activitatea de întreţinere şi reparaţii a parcului auto;

    b) întocmeşte necesarul de lubrifianţi, piese de schimb şi materiale necesare întreţinerii şi reparării parcului auto din dotarea Senatului;

    c) urmăreşte întocmirea fişelor de instructaj pentru protecţia muncii la personalul direcţiei şi verifică eficienţa instructajelor efectuate;

    d) ia măsuri pentru dotarea garajului şi atelierelor cu materiale specifice pentru prevenirea şi stingerea incendiilor;

    e) urmăreşte, lunar încadrarea autovehiculelor în normele specifice de consum de materiale şi piese auto , luând măsuri pentru recuperarea prejudiciului în cazul depăşirii nejustificate a acestora;

    f) întocmeşte planul de măsuri cu privire la pregătirea autovehiculelor pentru sezonul de iarnă şi urmăreşte aplicarea lui;

    g) întocmeşte graficul de revizii tehnice şi urmăreşte modul în care se desfăşoară controlul periodic al stării tehnice a autovehiculelor;

    h) întocmeşte şi predă arhiva serviciului, potrivit legii.

     

    (2) Serviciul dispecerat şi exploatare:

    a) coordonează activitatea de exploatare a parcului auto;

    b) repartizează şoferii pe autovehicule şi asigură acoperirea tuturor locurilor de muncă fixe cu mijloace de transport;

    c) face instruirea şoferilor la angajare, privitor la condiţiile de muncă şi sarcinile ce le au de îndeplinit;

    d) ţine evidenţa încadrării autovehiculelor în cotele de carburanţi aprobate prin normativ de către Biroul permanent;

    e) întocmeşte lunar necesarul de carburanţi pentru parcul auto;

    f) efectuează probele de consum pentru tipurile noi de autovehiculele intrate în parc, împreună cu comisia stabilită;

    g) ia măsuri pentru respectarea normelor de disciplină la locurile de muncă şi face propuneri de sancţionare în caz de nerespectare;

    h) urmăreşte lunar încadrarea autovehiculelor în normele specifice de consum de carburanţi şi ia măsuri pentru recuperarea prejudiciului;

    i) întocmeşte pontajul şi situaţia orelor suplimentare efectuate de personalul direcţiei;

    j) urmăreşte ca predarea – primirea autovehiculelor să se efectueze pe bază de inventar şi proces-verbal;

    k) coordonează activitatea dispeceratului auto;

    l) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

     

     

    CAPITOLUL VII

    DIRECŢIA RELAŢII

    PARLAMENTARE EXTERNE

     

     

    Art.40 .- (1) Direcţia relaţii parlamentare externe a Senatului asigură condiţiile necesare şi participă, în limitele competenţelor sale, la pregătirea şi realizarea acţiunilor prevăzute în Programul anual al activităţilor de relaţii externe ale Parlamentului României. În acest scop, colaborează cu Direcţia generală pentru relaţii externe a Camerei Deputaţilor, Cancelaria Preşedinţiei României, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Afacerilor Externe, precum şi cu alte instituţii centrale implicate în activităţile de relaţii externe ale Senatului.

    (2) Direcţia elaborează pentru fiecare acţiune de relaţii externe, inclusiv pentru acţiunile iniţiate la nivelul comisiilor permanente, grupurilor de prietenie, delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare internaţionale etc., Nota de fundamentare pe care o supune aprobării Biroului permanent al Senatului, împreună cu avizul Comisiei pentru politică externă şi devizul estimativ de cheltuieli aferente (elaborat de către Serviciul trezorerie şi plan valutar, pe baza datelor concrete furnizate de direcţie: componenţa delegaţiei, perioada, varianta de transport etc.)

    (3) Pentru realizarea sarcinilor sale, Direcţia întreţine relaţii funcţionale cu celelalte servicii ale Senatului.

     

    (1) Serviciul pentru organizaţii parlamentare internaţionale are următoarele atribuţii:

    a) urmăreşte evoluţia relaţiilor cu organismele multilaterale la care participă delegaţii parlamentare române; asigură contactele, face propuneri de cooperare în diverse domenii, pregăteşte vizitele în ţară ale unor delegaţii şi misiuni ale acestor organisme;

    b) elaborează documentele – mandate, note, proiecte de intervenţii – necesare delegaţiilor parlamentare participante la acţiunile organismelor parlamentare respective – adunări generale, sesiuni plenare, reuniuni ale comisiilor;

    c) elaborează materiale, teze de intervenţii pentru delegaţii parlamentare care participă la alte reuniuni ale organismelor internaţionale-parlamentare sau neparlamentare-colocvii, seminarii, mese rotunde;

    d) asigură organizarea în ţară a unor reuniuni ale organismelor parlamentare internaţionale;

    e) elaborează studii, analize, rapoarte privind activitatea acestor organisme parlamentare;

    f) ţine legătura cu Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului şi Cancelaria Preşedinţiei pentru asigurarea convergenţei acţiunilor de politică externă a ţării noastre în relaţiile cu organismele multilaterale;

    g) realizează documentarea necesară îndeplinirii atribuţiilor specifice;

    h) asigură traducerea materialelor necesare îndeplinirii acestor atribuţii;

    i) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

     

    (2) Serviciul relaţii bilaterale externe are următoarele atribuţii:

    a) urmăreşte evoluţia relaţiilor cu parlamentele ţărilor din fiecare spaţiu geografic, în contextul ansamblului relaţiilor bi – şi multilaterale cu ţara respectivă; elaborează analize privind stadiul relaţiilor bilaterale şi, pe această bază, înaintează propuneri vizând extinderea şi diversificarea lor;

    b) asigură perfectarea şi realizarea acţiunilor de relaţii bilaterale prevăzute în programul de activităţi externe al Parlamentului, ca şi a altor acţiuni iniţiate în afara programului;

    c) pregăteşte materialele necesare pentru delegaţiile parlamentare române care efectuează vizite în străinătate, ca şi pentru delegaţiile străine care vizitează România: mandate, sinteze, punctaje pentru discuţii documentare; asigură perfectarea acţiunilor din programele vizitelor şi însoţirea delegaţiilor; întocmeşte rapoarte finale după încheierea vizitelor;

    d) elaborează studii, analize, proiecte de declaraţii sau luări de poziţii, pe probleme concrete ale relaţiilor parlamentare bilaterale cu state ale zonei;

    e) colaborează cu Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Cancelaria Preşedinţiei, la realizarea în bune condiţii a acţiunilor bilaterale, ca şi pentru asigurarea convergenţei şi a eficienţei acestora;

    f) colaborează cu Grupul Român al Uniunii Interparlamentare la realizarea acţiunilor pe linia grupurilor parlamentare de prietenie cu ţările fiecărui spaţiu geografic;

    g) colaborează cu Serviciul analiză şi sinteză la perfectarea şi realizarea acţiunilor bilaterale aflate în programul de lucru al Comisiei pentru politică externă a Senatului;

    h) colaborează cu experţii comisiilor permanente ale Senatului la perfectarea şi realizarea acţiunilor bilaterale pe linia acestora;

    i) realizează documentarea necesară îndeplinirii atribuţiilor specifice;

    j) asigură traducerea materialelor necesare îndeplinirii atribuţiilor direcţiei;

    k) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

     

    (3) Serviciul analiză şi sinteză are următoarele atribuţii:

    a) elaborează materiale de analiză, sinteză şi documentare privind probleme interne şi internaţionale aflate în atenţia Comisiei pentru politică externă a Senatului;

    b) elaborează materiale de sinteză pentru delegaţiile parlamentare române participante la diverse manifestări internaţionale-conferinţe, simpozioane, sesiuni, mese rotunde, colocvii;

    c) elaborează, pentru Comisia pentru politică externă a Senatului, proiecte de declaraţii, mesaje, luări de poziţii în probleme de politică externă;

    d) perfectează contactele şi urmăreşte realizarea acţiunilor de relaţii cu comisiile de politică externă ale altor parlamente naţionale;

    e) asigură asistenţa permanentă de specialitate pentru Comisia pentru politică externă şi pentru alte comisii ale Senatului;

    f) ţine evidenţa poziţiilor, declaraţiilor, mesajelor şi a altor documente adoptate de Parlament, Preşedinţie, Guvern sau alte instituţii guvernamentale şi neguvernamentale, în materie de politică externă;

    g) urmăreşte presa internă şi internaţională, selectează articole de interes şi elaborează sinteze periodice în probleme de politică externă;

    h) pregăteşte şi predă arhiva curentă a serviciului, potrivit legii.

     

    CAPITOLUL VIII

    DIRECŢIA RESURSE UMANE ŞI PAŞAPOARTE

    Art.41. Direcţia resurse umane şi paşapoarte organizează şi asigură aplicarea legislaţiei în domeniul activităţii de personal, salarizare şi paşapoartelor oficiale.

    În acest scop, Direcţia resurse umane şi paşapoarte are următoarele atribuţii:

    1) întocmeşte Statul de funcţii, în conformitate cu structura organizatorică aprobată prin hotărâre a Senatului, şi-l prezintă spre aprobare, conform prevederilor legale;

    2) întocmeşte documentaţia privind încadrarea personalului pe funcţii şi o prezintă, cu acordul şefilor de departamente, spre aprobare Secretarului general;

    3) răspunde de organizarea examenelor şi concursurilor pentru încadrarea şi promovarea personalului;

    4) întocmeşte evidenţa nominală pe funcţii pentru personalul de execuţie şi personalul de specialitate specifică, în vederea încadrării acestuia conform legii;

    5) întocmeşte contractele de muncă pentru angajaţii Senatului;

    6) răspunde de întocmirea, completarea, păstrarea şi evidenţa carnetelor de muncă, dosarelor individuale şi documentelor necesare la gestiunea personalului, în conformitate cu prevederile legale;

    7) elaborează propuneri referitoare la evoluţia numărului de personal al Senatului, în vederea fundamentării fondului de salarii din proiectul bugetului;

    8) aplică, împreună cu Direcţia buget, finanţe şi contabilitate, prevederile legale privind majorarea salariilor;

    9) ţine evidenţa perioadelor de vechime în muncă şi în cadrul Senatului, pentru personalul din serviciile Senatului, în vederea acordării sporului de vechime şi stabilitate;

    10) întocmeşte documentaţia necesară acordării sporului pentru muncă sistematică peste programul normal de lucru;

    11) aplică prevederile legale privind acordarea concediilor de odihnă şi alte concedii ale personalului din cadrul Senatului;

    12) creează, actualizează şi gestionează baza de date pentru angajaţii Senatului;

    13) întocmeşte lucrările privind evidenţa şi mişcarea personalului;

    14) întocmeşte documentaţia necesară privind contractele de colaborare prevăzute în Hotărârile Biroului permanent al Senatului;

    15) eliberează şi vizează legitimaţiile de serviciu, permisele de vizitare şi celelalte categorii de legitimaţii pentru personalul Senatului şi colaboratorii externi;

    16) asigură respectarea legii privind sancţiunile disciplinare aplicate salariaţilor Senatului;

    17) urmăreşte prezenţa la serviciu a personalului din serviciile Senatului şi avizează pontajele întocmite de şefii de departamente;

    18) ţine evidenţa orelor suplimentare prestate peste durata normală a timpului de lucru;

    19) ţine evidenţa concediilor medicale şi, împreună cu Serviciul salarizare, completează cererile tip privind solicitarea drepturilor de asigurări sociale, altele decât pensiile;

    20) asigură datele de personal necesare întocmirii dărilor de seamă statistice privind monitorizarea cheltuielilor de personal;

    21) întocmeşte dosarele de pensie pentru senatori şi personalul Senatului care urmează a se pensiona şi le înaintează caselor teritoriale de pensii;

    22) eliberează adeverinţele solicitate de senatori şi de personalul din serviciile Senatului;

    23) organizează, lunar, permanenţa, în zilele libere şi sărbătorile legale, la cabinetul Secretarului general al Senatului;

    24) ţine legătura cu Serviciul de Protecţie şi Pază care asigură paza sediului Senatului şi a celorlalte clădiri ce aparţin Senatului;

    25) răspunde de realizarea activităţii de constituire a arhivei curente a direcţiei, potrivit legii;

    26) întocmeşte documentaţia necesară obţinerii de paşapoarte oficiale şi vize pentru senatori şi personalul din serviciile Senatului atunci când se deplasează în misiuni oficiale în străinătate, în care sens colaborează cu Direcţia buget finanţe şi contabilitate a Senatului, Direcţia consulară a M.A.E., şi misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti;

    27) păstrează în gestiune şi garantează integritatea documentelor oficiale încredinţate – paşapoarte, acte de identitate etc., privitoare la deplasarea în străinătate a senatorilor şi personalului Senatului;

    28) întocmeşte şi ţine evidenţa deţinătorilor de paşapoarte diplomatice şi de serviciu din cadrul Senatului;

    29) întocmeşte baza de date pentru senatori, angajaţi şi coasiguraţii acestora, pe case de asigurări de sănătate, în conformitate cu declaraţia fiscală depusă potrivit legii şi a documentelor justificative prevăzute de legislaţia în domeniu;

    30) actualizează şi transmite lunar către casele de asigurări de sănătate listele nominale ale asiguraţilor;

    31) transmite către C.M.D.T.A.M.P. şi C.A.S.A.O.P.S.N.A.J. cererile – contract întocmite

    Dreptul la repaus săptămânal. Recuperarea zilelor libere acordate ca măsură pentru desfăşurarea în bune condiţii a unui eveniment internaţional.

    Prin acţiunea înregistrată la data de 25.01.2007, reclamantul Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ a chemat în judecată pe pârâtul Guvernul României – reprezentat prin Primul Ministru, solicitând ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea art.l alin. (3) din H.G. din 15.09.2006, privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurare în bune condiţii a celei de a 11 – a Reuniuni la nivelul şefilor de stat şi guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei.

    In motivarea acţiunii s-a arătat ca art.l alin. (3) din H.G. 1221/15.09.2006, interzice expres salarizarea suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător pentru activitatea prestată în plus, contravenind prevederilor art. 132 şi art. 137 alin. (2) din Codul muncii, art. 40 alin. (3) lit. c) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel Naţional pe anii 2005 – 2006, ale art.20 alin. (3) şi art.36 alin. (l) lit. i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura Învăţământ şi ale art. 19 alin. (3) şi art.35 alin. (l) lit. h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.

    Reclamantul a susţinut ca toate aceste texte reglementează expres acordarea de timp liber corespunzător şi a unui spor de salariu pentru activitatea prestata în zilele nelucrătoare, în categoria zilelor nelucrătoare fiind incluse ăi zilele de repaus săptămânal (sâmbăta şi duminica).

    A mai arătat reclamantul, ca membrii de sindicat sunt prejudicial în dreptul lor de a beneficia de o zi libera plătită şi de un spor de 100% din salariul de baza, pentru activitatea desfăşurată în zilele de 07,14 şi 21 octombrie 2006, dar şi de dreptul de a beneficia de un repaus săptămânal de 2 zile consecutive, în săptămânile 2-8 octombrie şi 16-22 octombrie 2006, salariaţii beneficiind de o singură zi liberă.

    Totodată, s-a mai susţinut ca art. l alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 încalcă şi prevederile art. 41 alin. (5) din Constituţia României, potrivit cărora dreptul negocierii colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.

    Curtea de Apel Bucureşti – secţia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a apreciat cererea reclamantului ca fiind nefondată, acesta făcând o interpretare eronată a dispoziţiilor legale invocate, deoarece în speţă, a fost o situaţie specială şi anume, reuniunea la nivelul şefilor de stat şi guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei motiv pentru care, în vederea desfăşurării în bune condiţiuni a evenimentului menţionat s-au acordat trei zile libere, necontestate de reclamant, zile libere care au reprezentat diminuarea timpului de muncă din săptămâna 25 – 29 sept.2006 şi care, în mod normal, urmau sa fie recuperate cum s-a stabilit prin hotărâre.

    În consecinţa, a constatat instanţa că nu se poate invoca încălcarea dispoziţiilor arătate de reclamant privind acordarea de timp liber corespunzător şi a unui spor la salariu pentru activitatea prestată în zilele nelucrătoare de sâmbătă 7, 14 si 21 octombrie 2006, care reprezintă zile de repaus săptămânal.

    S-a mai reţinut ca invocarea de către reclamant a art.132 din Codul muncii nu este aplicabil în speţă, deoarece acesta se referă la timpul de muncă care depăşeşte atât durata normală, cât şi numărul de zile lucrătoare, or în cauză se pune problema recuperam zilelor libere acordate în timpul săptămânii lucrătoare şi nu o compensare a muncii prestate suplimentar.

    A concluzionat Curtea de Apel Bucureşti că dispoziţiile H.G. nr. 1221/2006 nu încalcă prevederile art.41 alin. (5) din Constituţia României privind caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, deoarece potrivit art.243 alin. (l) din Codul muncii şi art.7 alin. (2) din Legea 130/1996, executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi, astfel încât cererea reclamantului nu este rezonabilă.

    Împotriva sentinţei civile nr. 987 din 11 aprilie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti-Secţia a –VIII-a contencios administrativ şi fiscal a formulat recurs în termen legal reclamantul Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti, prin care s-a solicitat admiterea căii de atac şi modificarea în tot a hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii aşa cum a fost formulată.

    Recurentul a apreciat că prin aplicarea art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006, membrii săi de sindicat sunt prejudiciaţi în dreptul lor de a beneficia de o zi liberă şi de un spor de 100% din salariul de baza pentru activitatea desfăşurată în zilele de 7, 14 şi 21 octombrie 2006 – drept consacrat de art. 36 alin. (1) lit. (i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramura Învăţământ şi art. 35 alin. (1) lit. h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti – dar şi de dreptul de a beneficia de un repaus săptămânal de doua zile consecutive – în săptămânile 2-8 octombrie, 9-15 octombrie şi 16-22 octombrie 2006 salariaţii beneficiind de o singura zi liberă, în contradicţie totală cu prevederile art.132 din Codul muncii.

    Sub acest aspect, recurentul a arătat că în mod total eronat instanţa de fond a apreciat ca art. 132 din Codul muncii nu este aplicabil în speţă, deoarece textul art. 132 alin. (1)-(3) vizează în exclusivitate zilele de repaus săptămânal, care, potrivit legii, trebuie să se acorde obligatoriu în două zile consecutive, de regulă sâmbăta şi duminica. În condiţiile în care Codul muncii reglementează obligativitatea a doua zile consecutive de repaus săptămânal – care nu s-au acordat în săptămânile 2-8 octombrie, 9-15 octombrie şi 16-22 octombrie 2006 – era imperios necesar că, în situaţia în care acest lucru nu era posibil, să se acorde compensările stabilite de convenţiile colective, fapt interzis expres prin art.1 alin. (3) din actul administrativ normativ atacat.

    Totodată, a menţionat recurentul, din cuprinsul sentinţei recurate nu rezulta motivele pentru care instanţa de fond a respins argumentul întemeiat pe dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, astfel că hotărârea atacată nu cuprinde nici motivele pe care se întemeiază.

    În acelaşi timp, reclamantul a relevat că prima instanţă a reţinut în mod greşit că nu au fost încălcate dispoziţiile art. 41  alin. (5)  din Constituţia României privind caracterul obligatoriu al convenţiilor colective, fiind evident ca dispoziţiile art.1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 interzic expres salarizarea suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător pentru activitatea prestată sâmbăta, aceste drepturi fiind garantate prin contractele colective de muncă aplicabile. Mai mult, s-a arătat, că a fost încălcat şi principiul general consacrat de art.1 alin. (5) din Constituţia României, în condiţiile în care printr-o hotărâre de guvern (emisă în aplicarea legii) se încalcă, de fapt dispoziţiile unei legi, respectiv a Codului muncii.

    A mai învederat recurenta că, în opinia sa, Guvernul României şi-a exercitat abuziv dreptul de apreciere prin inserarea în cuprinsul art.1 al HG nr. 1221/2006 a alin. (3) potrivit căruia „ Prestarea muncii în zilele de sâmbăta, potrivit alin. (2), nu conferă dreptul de salarizare suplimentară sau acordarea de timp liber corespunzător”. Prin acest text, executivul încalcă voinţa părţilor contractelor colective de muncă, ceea ce denotă caracterul abuziv al acestei decizii, şi încalcă prevederile art.7 alin. (2) ale Legii nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă potrivit căruia „contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor” precum şi ale art.30 alin. (1) din acelaşi act normativ, conform căruia „executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi”.

    La nivel de ramură învăţământ, s-a încheiat contract colectiv de muncă unic, acesta fiind înregistrat la Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi publicat în Monitorul Oficial al României. Conform art. 36 alin. (1) lit. i) din Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivel de Ramura Învăţământ „personalul din învăţământ care prestează activitate într-o zi de repaus săptămânal, zi liberă sau de sărbătoare legală ori religioasă beneficiază de o zi libera plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază”.

    In temeiul contractului la nivel de ramuă, a fost încheiat Contractul Colectiv de Munca Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, care la art. 35 alin. (1) lit. h) reiterează dispoziţiile contractului de nivel superior, stipulând la litera h) ca „ pentru activitatea prestată într-o zi de repaus săptămânal, zi liber sau de sărbătoare legală ori religioasă, salariatului i se acorda o zi liberă plătită şi un spor de 100% din salariul de bază.

    Prin întâmpinarea formulată în cauză Cancelaria Primului – Ministru a solicitat respingerea recursului declarat de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ – Bucureşti ca nefondat.

    În speţă, a învederat intimatul, nu sunt aplicabile dispoziţiile art.132 din Codul muncii, întrucât în cazul prevăzut de H.G. nr. 1221/2006 munca prestată în zilele de repaus săptămânal reprezintă o măsură de recuperare a zilelor libere acordate în cadrul săptămânii lucrătoare 25-29 septembrie 2006, când timpul de muncă a fost considerabil mai mic decât durata normală, reglementată de art. 109 alin. (1) din Codul muncii. În concret, în săptămâna 25-29 septembrie 2006, salariaţii din sectorul public au avut 5 zile de repaus săptămânal în loc de 2 zile, cum prevede art. 110 alin. (1) din Codul muncii.

    De asemenea, intimatul a susţinut ca nu sunt aplicabile nici dispoziţiile art. 137 alin. (2) din Codul muncii, care se referă la munca prestată în zilele de sărbătoare legală, în condiţiile în care recuperarea zilelor libere acordate în cadrul săptămânii lucrătoare 25-29 septembrie 2006 nu s-a făcut în zile de sărbătoare legală.

    In fine, în ceea ce priveşte prevederile contractelor colective de muncă, invocate de recurent, s-a precizat că acestea nu sunt nici ele aplicabile în speţă, neavând forţa juridică superioara unei hotărâri de guvern, atâta vreme cât art. 243 alin. (1) din Codul muncii şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă prevede că executarea contractului colectiv de muncă este obligatorie pentru părţi.

    Recursul este fondat.

    Prevederea legală atacată în contencios administrativ de către recurenta Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti este cuprinsă în art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/13 septembrie 2006 privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea, în bune condiţii, a cele de-a XI a Reuniuni la nivel de şefi de state şi de guvern a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, publicată în M.Of. I nr. 782/15 septembrie 2006 şi are următorul conţinut „ Prestarea muncii în zilele de sâmbătă, potrivit alin. (2), nu conferă dreptul la salarizare corespunzătoare sau acordarea de timp liber corespunzător”.

    Aceasta dispoziţie legală este nelegală, întrucât intra în coliziune cu prevederile actelor normative cu forţa juridică superioară în special cu art. 132 alin. (3) din Codul muncii, care stabileşte că în situaţia în care repausul săptămânal se acordă în alte zile decât sâmbăta şi duminica, salariaţii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de muncă sau, după caz, prin contractul individual de muncă. Acest text normativ nu poate fi interpretat în sensul indicat de intimatul pârât Guvernul României, Codul muncii stabilind imperativ şi nu facultativ, în sarcina angajatorilor, obligaţia acordării unui spor la salariu.

    Pe de alta parte, dispoziţiile cuprinse în art.1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 sunt nelegale şi datorită faptului ca prin acestea s-au încălcat prevederile art. 41 alin. (5) din Constituţia României care dispun că dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate, art.7 alin. (2) şi 30 alin. (1) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, potrivit cu care contractele colective de muncă, încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale, constituie legea părţilor, iar executarea contractului colectiv de munca este obligatorie pentru părţi, prevederile art. 36 alin. (1) lit. (i) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, precum şi prescripţiile art. 35 alin. (1) lit. (h) din  Contractul   Colectiv   de   Muncă   Unic  la  Nivelul  Inspectoratului   Şcolar   al Municipiului Bucureşti, fiind vătămat dreptul salariaţilor din Învăţământ de a beneficia de o zi liberă plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază.

    Intr-adevăr, potrivit art. 36 alin. (1) lit. (i) din şi potrivit art. 35 alin. (1) lit. (h) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, salariatul din Învăţământ beneficiază pentru activitatea prestată într-o zi de repaus săptămânal, zi liberă sau de sărbătoare legală ori religioasă de o zi liberă plătită şi de un spor de 100% din salariul de bază.

    Potrivit art. 9 alin. (2) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Ramură Învăţământ, „dacă contractul nu este denunţat de niciuna din părţi cu minimum 60 de zile înainte de data expirării lui sau dacă niciuna din părţi nu are iniţiativa renegocierii lui, contractul se prelungeşte automat pe o perioada de un an”.

    Nu rezultă din probele dosarului că contractul colectiv de muncă menţionat mai sus a fost denunţat sau renegociat, nefiind îndeplinite cerinţele art. 33 alin. (4) din Legea nr.130/1996 privind contractul colectiv de muncă care impun cerinţa notificării organului la care contractul a fost depus pentru înregistrare, pentru situaţia în care părţile contractante constata încetarea efectelor acestuia.

    În cauză, reclamanta a dovedit vătămarea dreptului sau proteguit de lege, respectiv dreptul la repaus săptămânal, reglementat de art. 37 alin. (2) din Constituţie şi de art. 132 din Codul muncii, acest drept putând fi apărat de sindicat conform art. 9 din Constituţia României.

    Dreptul constituţional la repaus săptămânal a fost aşadar vătămat de intimatul Guvernul României care, prin edictarea alineatului (3) al articolului 1 din H.G. nr. 1221/2006, a depăşit limitele puterii sale discreţionare, de apreciere.

    In aceste condiţii, reţinând ca hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică şi ca recursul declarat în cauza este fondat, s-a  dispus admiterea recursului formulat de Sindicatul Salariaţilor din Învăţământ Bucureşti şi modificarea sentinţei civile pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII a contencios administrativ şi fiscal în sensul admiterii acţiunii în contencios administrativ şi a anularii art. 1 alin. (3) din H.G. nr. 1221/2006 privind stabilirea unor măsuri pentru desfăşurarea în bune condiţii a celei de-a XI a Reuniuni la nivel de şefi de stat şi de guverne a Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, publicata în M. Of. nr. 782 din 15 septembrie 2006.

    Militari. Răspundere materială. Irelevanţa formei vinovăţiei.

    Prin Sentinţa nr. 43 din 17 mai 2007 a Curţii de Apel Târgu Mureş – Secţia Comercială, de Contencios Administrativ şi Fiscal a fost admisă acţiunea formulată de reclamantul DC în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor, respectiv Unitatea Militară 0251 Bucureşti, instanţa dispunând anularea Hotărârii nr. 155403/9.08.2005 emisă de Comisia de Soluţionare a contestaţiilor din cadrul UM 0251 Bucureşti precum şi a Hotărârii nr. 47/20.09.2006 emisă de Comisia de Jurisdicţie a imputaţiilor din cadrul MAI. Totodată instanţa a admis contestaţia formulată de reclamant împotriva deciziei de imputare nr.155099 din 4 iulie 2007 cu consecinţa exonerării reclamantului de la plata sumei de 4.424,90 lei.

    Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut, că prin decizia nr. 155098/4.07.2006 reclamantului i s-a imputat suma de 4.424,90 lei, reprezentând drepturi salariale achitate angajatului PC, ca urmare a anulării deciziei de reziliere a contractului de muncă, decizie semnată de către reclamant în calitate de comandant al UM CJT Târgu-Mureş.

    Instanţa a apreciat că nu se poate reţine în sarcina reclamantului reaua-credinţă la momentul la care aceasta a dispus desfacerea contractului de muncă al angajatului, având în vedere atribuţiile pe care le avea în calitate de comandant al unităţii militare şi conţinutul rapoartelor înaintate de către cei împuterniciţi cu cercetarea disciplinară.

    Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen pârâtul Ministerul Internelor şi Reformei Administrative (MIRA).

    În motivarea cererii, recurenta arată că nu se poate reţine că  reclamantul ar fi săvârşit faptele fără vinovăţie, întrucât era obligat să cunoască normele legale care reglementează domeniul în care îşi desfăşura activitatea, iar potrivit art.2 din O.G.nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, această răspundere e angajată pentru pagubele provocate de militari  din vina acestora,  fără ca textul să distingă dacă fapta a fost săvârşită cu sau fără intenţie.

    Consideră recurenta că interpretarea contrară,  în cazul faptelor săvârşite din culpă de un militar, ar face imposibilă recuperarea de către instituţie a prejudiciului astfel creat.

    Recursul este fondat.

    Atât Hotărârea nr.155403 din 9 august 2006 a Comisiei de soluţionare a contestaţiilor din U.M. 0251 Bucureşti, cât şi hotărârea nr.47 din 20 septembrie 2006 a Comisiei de Jurisdicţie a Imputaţiilor din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (actualul MIRA) au fost emise cu respectarea condiţiilor de formă legale şi sunt întemeiate pe dovezi asupra vinovăţiei reclamantului.

    Instanţa de fond a aplicat greşit dispoziţiile O.G.nr.121/1998, considerând că răspunderea materială a militarilor poate fi angajată numai în situaţia în care paguba a fost produsă  cu rea-credinţă.

    În realitate, legiuitorul prevede vinovăţia fără a distinge asupra săvârşirii faptei din culpă ori cu intenţie.

    În speţă, lipsa relei-credinţe nu-l poate exonera pe reclamant de răspundere, câtă vreme textul legal nu are în vedere asemenea excepţii.

    Recursul a fost astfel admis.

    Ordin nr. 1339/2008 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului

    In baza art. 131 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul art. 5 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu completarile ulterioare, ministrul mediului si dezvoltarii durabile emite prezentul ordin.


    Art. 1
    Se aproba Ghidul de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, cuprins in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. 2
    Administratia Fondului pentru Mediu va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

    Art. 3
    Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    ANEXA – GHID DE FINANTARE a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului

    Prezentul ghid de finantare furnizeaza informatii privind completarea cererilor de inscriere in Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, denumit in continuare Program, a cererilor de finantare pentru proiecte, precum si desfasurarea programului de finantare. Ghidul de finantare este documentul in care sunt precizate toate criteriile de eligibilitate care trebuie sa fie indeplinite de catre solicitantul finantarii, precum si cele privind proiectul si cheltuielile, bugetul prevazut si desfasurarea programului de finantare.

    Capitolul I – Generalitati

    Articolul 1 – Obiectul Programului
    Obiectul Programului il reprezinta finantarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unitatile administrativ-teritoriale, unitatile si institutiile de invatamant, persoanele fizice, asociatiile de locatari si organizatiile neguvernamentale.

    Articolul 2 – Scopul Programului
    Scopul Programului il reprezinta imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin reducerea gradului de poluare cauzata de arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru incalzire si obtinerea de apa calda menajera, precum si stimularea utilizarii sistemelor care folosesc in acest sens sursele de energie regenerabila, nepoluante.

    Articolul 3 – Definitii
    In sensul prezentului ghid de finantare, expresiile si termenii de mai jos se definesc astfel:
    a) Autoritate – Administratia Fondului pentru Mediu;
    b) beneficiar – solicitantul al carui proiect a fost aprobat si a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea;
    c) condominiu – proprietatea imobiliara formata din unitati de proprietate individuala, definite ca apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza; este inclus acestei definitii tronsonul cu una sau mai multe scari din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna;
    d) energie eoliana – energia cinetica a maselor de aer atmosferic aflate in miscare relativa fata de suprafata terestra;
    e) energie geotermala – energia termica stocata in structura geologica a Pamantului;
    f) energie solara – energia emisa de Soare in intreg domeniul spectral al radiatiei sale;
    g) instalator – operatorul economic specializat, care comercializeaza si instaleaza sisteme de incalzire ce utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului;
    h) instalator validat – instalatorul validat de Autoritate;
    i) imobil – cladirea cu unul sau mai multe niveluri, cu sau fara teren aferent, aflata, dupa caz, in proprietatea, concesiunea, locatiunea sau administrarea solicitantului;
    j) Manual de operare al Fondului pentru mediu – documentul care contine procedurile referitoare la depunerea, analiza, evaluarea, selectarea, finantarea, urmarirea si controlul implementarii proiectelor pentru protectia mediului;
    k) sistem de incalzire – complexul de instalatii, echipamente si elemente destinate obtinerii/producerii de energie termica si apa calda menajera;
    l) sistem de incalzire clasic – sistemul de incalzire bazat pe arderea lemnului sau a combustibililor fosili: petrol, gaze naturale, carbune etc.;
    m) alte sisteme de incalzire – sistemele de incalzire bazate pe surse regenerabile de energie, altele decat cea solara, geotermala sau eoliana, care pot fi produse in viitor datorita progresului stiintei si tehnicii;
    n) unitate de proprietate individuala – apartamentul sau spatiul cu alta destinatie decat aceea de locuinta, parte dintr-un condominiu, destinat locuirii sau desfasurarii altor activitati, impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna;
    o) solicitant – operatorul economic, composesoratul, ocolul silvic, unitatea administrativ-teritoriala, unitatea ori institutia de invatamant, persoana fizica, asociatia de locatari sau organizatia neguvernamentala care utilizeaza sisteme clasice de obtinere a energiei termice si a apei calde menajere si care solicita finantare de la Fondul pentru mediu prin depunerea cererii de finantare sau a cererii de inscriere.

    Articolul 4 – Suma prevazuta pentru derularea Programului
    (1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii Programului se face anual, in limita fondurilor stabilite cu aceasta destinatie, prin bugetul anual de venituri si cheltuieli al Administratiei Fondului pentru Mediu si al Fondului pentru mediu, aprobat prin hotarare a Guvernului.
    (2) Pentru anul 2009, suma prevazuta pentru derularea Programului este de 520.000 mii lei.
    (3) Suma alocata Programului provine din taxa pe poluare pentru autovehicule.

    Articolul 5 – Modalitatea de finantare
    (1) Finantarea se acorda prin modalitate nerambursabila, ca procent din cheltuielile eligibile ale proiectului.
    (2) Procentul de cheltuieli eligibile nefinantat constituie contributia proprie a solicitantului si este asigurata din surse financiare proprii.
    (3) Finantarea se face esalonat, in interiorul perioadei de valabilitate a contractului pentru finantare, si pe masura realizarii proiectului.

    Articolul 6 – Cuantumul finantarii
    Finantarea se acorda:
    a) in cazul operatorului economic, composesoratului sau ocolului silvic, in procent de pana la 50%, dar nu mai mult de 250.000 lei pentru un sistem, cu exceptia proiectelor executate in regiunea Bucuresti-Ilfov, pentru care finantarea se face in procent de pana la 40%, dar nu mai mult de 200.000 lei pentru un sistem;
    b) in cazul unitatii administrativ-teritoriale, unitatii sau institutiei de invatamant, in procent de pana la 60%, dar nu mai mult de 300.000 lei pentru un sistem;
    c) in cazul persoanei fizice, asociatiei de locatari sau organizatiei neguvernamentale, in procent de pana la 90%, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru un sistem.

    Articolul 7 – Modalitatea de participare la Program
    Solicitantii participa la Program prin doua modalitati:
    a) solicitantul prevazut la art. 6 lit. a) si b), numai prin modalitate directa, prin depunerea cererii de finantare la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunilor de finantare, conform cap. II „Participarea la Program prin modalitate directa”;
    b) solicitantul prevazut la art. 6 lit. c), numai prin modalitate indirecta, prin depunerea cererii de inscriere la un instalator validat de catre Autoritate, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”;
    c) instalatorul depune la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunii de finantare stabilite de Autoritate, cerere de inscriere in vederea validarii participarii la Program, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”.

    Capitolul II – Participarea la Program prin modalitate directa

    Articolul 8 – Eligibilitatea solicitantului
    (1) Pentru a participa la Program prin modalitate directa, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate.
    (2) Solicitantul, operator economic, composesorat sau ocol silvic, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Operatori economici.
    (3) Solicitantul, unitate administrativ-teritoriala, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati administrativ-teritoriale.
    (4) Solicitantul, institutie de invatamant, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati si institutii de invatamant. In plus, trebuie sa detina in proprietate, concesiune sau administrare imobilul pe/in care se implementeaza proiectul.
    (5) Pentru unitatile de invatamant, cererile de finantare sunt depuse de catre unitatile administrativ-teritoriale.

    Articolul 9 – Suma prevazuta
    (1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii proiectelor solicitantilor care participa la Program prin modalitate directa se face anual, in limita sumei totale alocate Programului.
    (2) Pentru anul 2009, suma prevazuta este de 120.000 mii lei.

    Articolul 10 – Sesiunea de finantare
    (1) Solicitantul care indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 8 poate depune cerere de finantare in cadrul sesiunilor organizate anual de Autoritate.
    (2) Pentru anul 2009, prima sesiune de finantare se organizeaza in perioada 3-28 noiembrie 2008.
    (3) Cererea de finantare si documentatia anexata, legata, paginata si opisata, se depun intr-un singur exemplar, in plic sigilat, la registratura Autoritatii, la adresa: Administratia Fondului pentru mediu, municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod postal 060031.
    (4) Documentele prevazute la alin. (3) pot fi transmise prin posta, cu confirmare de primire, cu conditia ca data de expediere, evidentiata prin stampila postei, sa nu depaseasca data-limita de depunere aferenta sesiunii de finantare.
    (5) Pe plic trebuie inscrise in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
    a) denumirea si adresa completa a expeditorului (solicitantului);
    b) titlul: „Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”;
    c) mentiunea „Participare prin modalitate directa”;
    d) sesiunea de finantare.
    (6) Documentatia continand stersaturi, ilizibila, incompleta sau neconforma cu realitatea atrage respingerea cererii de finantare.

    Articolul 11 – Documentele obligatorii care insotesc cererea de finantare
    Solicitantul care participa la Program prin modalitate directa depune alaturi de cererea de finantare urmatoarele documente:
    a) solicitantul operator economic, composesorat sau ocol silvic: documentele prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor – Anexa 1”, formular nr. 2 „Documente necesare pentru solicitarea finantarii”;
    b) solicitantul unitate administrativ-teritoriala: documentele prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor – Anexa 1”, formular nr. 3 „Documente necesare pentru solicitarea finantarii”;
    c) solicitantul institutie de invatamant: documentele prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor – Anexa 1”, formular nr. 3 „Documente necesare pentru solicitarea finantarii”.

    Articolul 12 – Procedura finantarii proiectelor
    (1) Finantarea proiectelor se realizeaza in conformitate cu procedura prevazuta in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea a II-a „Procedura finantarii proiectelor”, si consta in:
    a) analiza si evaluarea cererilor de finantare;
    b) perfectarea, semnarea contractului pentru finantare si acordarea finantarii;
    c) implementarea si monitorizarea proiectelor finantate;
    d) raportul final;
    e) pastrarea documentelor privind finantarea proiectelor.
    (2) Contractul-cadru pentru finantare nerambursabila pentru beneficiarii care participa la Program prin modalitate directa este prevazut in anexa nr. 9.

    Articolul 13 – Termenul de realizare a proiectului
    Termenul de realizare a proiectului nu poate depasi 12 luni de la data incheierii contractului pentru finantare cu Autoritatea.

    Articolul 14 – Eligibilitatea proiectului si a cheltuielilor
    (1) Este eligibil proiectul care prevede inlocuirea sau completarea sistemului clasic de incalzire cu un sistem nou, care utilizeaza energie solara, energie geotermala sau energie eoliana ori un alt sistem nou, care conduce la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
    (2) Cheltuielile eligibile care sunt finantate de Autoritate corespund criteriilor de eligibilitate pentru categoria de proiecte „k – cresterea productiei de energie din surse regenerabile”, in conformitate cu prevederile Manualului de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la cheltuieli.

    Capitolul III – Participarea la Program prin modalitate indirecta

    Articolul 15 – Eligibilitatea solicitantului
    (1) Pentru a participa la Program prin modalitate indirecta, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate.
    (2) Solicitantul, persoana fizica, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
    a) indiferent de cetatenia, domiciliul sau resedinta sa, trebuie sa detina in proprietate, concesiune sau locatiune, in Romania, imobilul pe/in care se instaleaza sistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul;
    b) sa actioneze in nume propriu;
    c) sa sustina contributia proprie.
    (3) Solicitantul, asociatie de locatari, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
    a) membrii asociatiei de locatari sa detina in proprietate sau locatiune unitati de proprietate individuala din condominiul pe/in care se instaleaza sistemul;
    b) sa actioneze in nume propriu;
    c) sa sustina contributia proprie.
    (4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:
    a) sa fie persoana juridica romana;
    b) sa detina in proprietate/concesiune/locatiune/administrare imobilul pe/in care se instaleaza sistemul sau unitatea de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul;
    c) sa actioneze in nume propriu;
    d) sa sustina contributia proprie;
    e) sa nu se afle in procedura de dizolvare sau lichidare.
    (5) Prin asociatie de locatari se intelege si asociatia de proprietari.

    Articolul 16 – Inscrierea in Program a solicitantilor
    (1) Solicitantul care indeplineste criteriile de eligibilitate prevazute la art. 15 se inscrie la un singur instalator validat, dar numai dupa publicarea pe site-ul Autoritatii a listei instalatorilor validati, completand si depunand in acest sens o cerere de inscriere, conform modelului prevazut in anexa nr. 1.
    (2) Instalatorul validat, care a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea, elibereaza solicitantului nota de acceptare, conform modelului prevazut in anexa nr. 2.
    (3) Nota de acceptare eliberata solicitantului asigura accesul acestuia la Program.
    (4) Inscrierea solicitantului si eliberarea notei de acceptare se fac in limita sumei contractate de catre instalatorul validat cu Autoritatea.
    (5) Responsabilitatea inscrierii solicitantilor in Program revine in exclusivitate instalatorului validat.
    (6) Autoritatea nu emite solicitantilor aprobari, adeverinte, acorduri, avize, autorizatii sau alte documente, in vederea achizitionarii si instalarii sistemelor in cadrul Programului.

    Articolul 17 – Documentele obligatorii care trebuie depuse de solicitanti
    (1) Solicitantul inscris la un instalator validat pune la dispozitia acestuia documentele necesare achizitionarii sistemului si desfasurarii lucrarilor de instalare a sistemului.
    (2) Solicitantul, persoana fizica, depune:
    a) actul de identitate, in copie;
    b) actul de proprietate, contractul de concesiune ori contractul de locatiune, dupa caz, a imobilului sau a unitatii de proprietate individuala, in copie legalizata;
    c) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent sau proprietarul locator isi exprima acordul privind efectuarea lucrarilor de instalare a sistemului, daca este cazul;
    d) documentul care atesta o situatie particulara: casatorie, desfacerea casatoriei, schimbarea numelui si/sau a prenumelui etc., daca este cazul, in copie.
    (3) Solicitantul, asociatie de locatari, depune:
    a) statutul asociatiei, in copie;
    b) documentul care atesta dobandirea personalitatii juridice, daca este cazul, in copie legalizata;
    c) certificatul de inregistrare fiscala, daca este cazul, in copie;
    d) procesul-verbal al adunarii generale in care a fost ales presedintele asociatiei, in original sau copie legalizata;
    e) hotararea adoptata in adunarea generala a asociatiei, cu acordul majoritatii membrilor, care sa cuprinda: decizia privind participarea la Program, persoana desemnata sa reprezinte asociatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul cu acesta, sa semneze facturile si alte documente etc. si decizia privind sustinerea contributiei proprii cu indicarea clara a surselor financiare, in original sau copie legalizata;
    f) procura notariala prin care este imputernicita persoana care va actiona si va incheia acte juridice in numele si pe seama asociatiei de locatari, in vederea achizitionarii si instalarii sistemului in cadrul Programului, daca asociatia nu este reprezentata de un presedinte;
    g) lista proprietarilor/locatarilor si destinatia spatiilor, in copie.
    (4) Solicitantul, organizatie neguvernamentala, depune:
    a) actul de infiintare a organizatiei, cu toate modificarile si completarile ulterioare, in copie;
    b) hotararea adoptata de organul de decizie al organizatiei, care sa cuprinda: decizia privind participarea la Program, persoana desemnata sa reprezinte organizatia in relatia cu instalatorul, sa semneze contractul cu acesta, sa semneze facturile si alte documente etc. si decizia privind sustinerea contributiei proprii cu indicarea clara a surselor financiare, in original sau copie legalizata;
    c) procura notariala prin care este imputernicita persoana, alta decat reprezentantul legal, care va actiona si va incheia acte juridice in numele si pe seama organizatiei, in vederea achizitionarii si instalarii sistemului in cadrul Programului;
    d) certificatul de inregistrare fiscala, in copie;
    e) certificatul eliberat, la cerere, de catre instanta competenta, care atesta ca organizatia nu a fost radiata din Registrul asociatiilor si fundatiilor, in original;
    f) documentul care atesta calitatea de proprietar/ concesionar/administrator/locatar al imobilului pe/in care se instaleaza sistemul sau al unitatii de proprietate individuala in care se instaleaza sistemul, in original sau copie legalizata;
    g) actul autentificat de notarul public, prin care proprietarul concedent, proprietarul-locator sau proprietarul care a dat spre administrare imobilul ori unitatea de proprietate individuala isi exprima acordul privind efectuarea lucrarilor de instalare a sistemului, dupa caz;
    (5) Instalatorul validat garanteaza comercializarea si instalarea sistemului, numai daca:
    a) solicitantul prezinta documentele obligatorii;
    b) locatia si amplasamentul propuse de solicitant permit instalarea sistemului;
    c) solicitantul achita contributia proprie.

    Articolul 18 – Suma prevazuta
    (1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii proiectelor solicitantilor care participa la Program prin modalitate indirecta se face anual, in limita sumei totale alocate Programului.
    (2) Pentru anul 2009, suma prevazuta este de 400.000 mii lei.

    Articolul 19 – Eligibilitatea instalatorului
    Pentru a se inscrie, in vederea validarii, in Program, instalatorul trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:
    a) sa fie persoana juridica romana si obiectul de activitate principal sau secundar sa corespunda grupei CAEN 432 – Lucrari de instalatii electrice si tehnico-sanitare si alte lucrari de instalatii pentru constructii;
    b) sa functioneze si sa aiba activitate economica de cel putin 6 luni la data depunerii cererii de inscriere;
    c) sa aiba indeplinite obligatiile de plata a taxelor, impozitelor si contributiilor catre bugetul general consolidat, bugetele locale, Fondul pentru mediu;
    d) sa aiba deschis la Trezoreria Statului contul 50.70.24 „Disponibil din sume alocate din Fondul de mediu reprezentand finantare sau cofinantare nerambursabila a proiectelor pentru protectia mediului”;
    e) sa nu fie insolvabil, in stare de reorganizare judiciara sau faliment, in incetare de plati ori in stare de insolventa, sa nu aiba suspendate activitatile economice sau sa nu se afle in situatii similare;
    f) sa nu faca obiectul unei proceduri legale in justitie pentru situatiile prevazute la lit. e), precum si pentru orice alta situatie similara;
    g) sa nu sponsorizeze activitati cu efect negativ asupra mediului;
    h) sa declare, prin reprezentantul sau legal, ca sistemele comercializate si instalate in cadrul Programului corespund reglementarilor de punere pe piata;
    i) sa declare, prin reprezentantul sau legal, ca isi asuma responsabilitatea pentru solutiile tehnice adoptate in cadrul Programului;
    j) sa declare, prin reprezentantul sau legal, ca acorda garantie si asigura lucrari de service atat sistemului instalat, cat si lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin 3 ani de la data instalarii in cadrul Programului.

    Articolul 20 – Sesiunea de finantare
    (1) Instalatorul care intruneste conditiile prevazute la art. 19 poate depune cerere de inscriere in vederea validarii, in cadrul sesiunii organizate anual de Autoritate.
    (2) Pentru anul 2009, sesiunea de depunere a cererilor de inscriere se organizeaza in perioada 3-28 noiembrie 2008.
    (3) Instalatorul depune un dosar care cuprinde urmatoarele documente:
    a) cererea de inscriere in vederea validarii in Program, conform modelului prevazut in anexa nr. 3, in original;

    b) cererea de finantare, conform modelului prevazut in anexa nr. 4, in original;

    c) certificatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului, impreuna cu toate anexele, in copie;
    d) procura notariala prin care reprezentantul legal al instalatorului imputerniceste persoana care il reprezinta in relatia cu Autoritatea, inclusiv la momentul semnarii contractului pentru finantare, daca este cazul;
    e) certificatul constatator emis de Oficiul National al Registrului Comertului, valabil la data depunerii cererii, din care sa rezulte: datele de identificare, capitalul social, obiectul principal de activitate si activitatile secundare de activitate, administratorii, actionarii/asociatii si situatia juridica, in original;
    f) certificatele de atestare fiscala si certificatul fiscal, valabile la data depunerii cererii de inscriere, care sa ateste faptul ca instalatorul nu are datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale, in original;
    g) certificatul de cazier fiscal, valabil la data depunerii cererii de inscriere, in original;
    h) certificatul de atestare privind obligatiile de plata la Fondul pentru mediu, in original;
    i) formularul de raportare contabila la incheierea ultimului exercitiu financiar, vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Economiei si Finantelor, insotit de raportul administratorilor si al comisiei de cenzori sau raportul de audit, dupa caz, precum si formularul de raportare contabila semestriala, vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Economiei si Finantelor, insotit de ultima balanta de verificare lunara, aferenta anului in curs;
    j) declaratia reprezentantului legal al instalatorului privind zona geografica unde acesta poate instala sisteme de incalzire care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului;
    k) proiectul, conform modelului prevazut in anexa nr. 5, in original.
    (4) Anterior incheierii contractului pentru finantare, instalatorul prezinta originalele documentelor depuse in copie la dosar pentru ca acestea sa fie certificate „conform cu originalul” de catre personalul Autoritatii.
    (5) Cererea de inscriere, insotita de cererea de finantare si documentatia anexata, legata, paginata si opisata, se depune intr-un singur exemplar, in plic sigilat, la registratura Autoritatii, la adresa: Administratia Fondului pentru mediu, municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod postal 060031.
    (6) Documentele prevazute la alin. (5) pot fi transmise prin posta, cu confirmare de primire, cu conditia ca data de expediere, evidentiata prin stampila postei, sa nu depaseasca data-limita de depunere aferenta sesiunii de finantare.
    (7) Pe plic trebuie inscrise in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
    a) denumirea si adresa completa a expeditorului;
    b) titlul: „Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”;
    c) mentiunea „Participare prin modalitate indirecta”;
    d) sesiunea de depunere.
    (8) Documentatia continand stersaturi, ilizibila, incompleta sau neconforma cu realitatea atrage nevalidarea instalatorului.

    Articolul 21 – Validarea instalatorului
    (1) Validarea instalatorului consta in analiza si evaluarea cererii de inscriere, a cererii de finantare si a documentatiei anexate depuse de catre acesta.
    (2) In vederea validarii instalatorului inscris, prin dispozitie a presedintelui Autoritatii, la propunerea directorului Directiei proiecte, se numeste Comisia de validare, constituita din personal din cadrul Autoritatii.
    (3) Comisia de validare verifica, pe baza documentelor prezentate, indeplinirea de catre instalator a conditiilor prevazute la art. 19 si art. 20 alin. (3), completand fisa de evaluare a eligibilitatii, al carei model este prevazut in anexa nr. 6.
    (4) In baza propunerii Comisiei de validare, Comitetul director al Autoritatii valideaza instalatorul sau respinge cererea de inscriere a acestuia, in termen de 15 zile de la data inchiderii sesiunii de finantare.
    (5) Instalatorul care indeplineste conditiile prevazute la art. 19 si art. 20 alin. (3) este validat sa participe la Program.
    (6) Lista instalatorilor validati si suma acordata fiecaruia se publica pe site-ul Autoritatii in termen de 3 zile lucratoare de la data inchiderii perioadei de validare.

    Articolul 22 – Suma acordata instalatorului
    (1) Un instalator nu poate solicita pentru proiectul propus, sub sanctiunea nulitatii cererii de finantare, mai mult decat suma prevazuta la art. 18 alin. (2).
    (2) In conditiile in care suma totala solicitata prin proiectele propuse de catre instalatorii validati depaseste suma prevazuta la art. 18 alin. (2), Comitetul director al Autoritatii va proceda, in termenul prevazut la art. 21 alin. (4), la distribuirea acesteia intre instalatorii validati, prin aplicarea unui coeficient de proportionalitate obtinut din raportul dintre suma prevazuta la art. 18 alin. (2) si suma solicitata de catre fiecare instalator validat.

    Articolul 23 – Perfectarea si acordarea finantarii
    (1) Contractul-cadru pentru finantare nerambursabila incheiat intre Autoritate si instalatorul validat este prevazut in anexa nr. 7.
    (2) Contractul pentru finantare este valabil pana la data de 12 decembrie a fiecarui an, inclusiv.
    (3) Autoritatea si instalatorul stabilesc planificarea temporala a implementarii proiectului aprobat si acordarea finantarii.
    (4) Finantarea este utilizata numai dupa indeplinirea tuturor conditiilor de intrare in vigoare a contractului pentru finantare prevazute in cuprinsul sau si numai in termenul de valabilitate al acestuia.
    (5) Autoritatea nu acorda plati in avans, nu efectueaza plati pe baza facturilor proforme emise de catre instalatori, nu efectueaza plati pentru facturile reprezentand avansuri in baza conventiilor/intelegerilor incheiate intre instalatori si beneficiari.
    (6) Finantarea acordata de Autoritate se scade de catre instalatorul validat din valoarea cheltuielilor eligibile care urmeaza a fi incasata de la beneficiar.
    (7) In factura de achizitie si instalare a sistemului va fi evidentiat pretul de comercializare si instalare a acestuia si, distinct, se va face mentiunea „Suma de …………….. lei se suporta de catre Administratia Fondului pentru mediu, prin Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”. In cuprinsul facturii, sub rubrica „Total de plata” se inscrie textul „Diferenta de plata beneficiar” si se mentioneaza suma ramasa de achitat de catre beneficiar.
    (8) Decontarea sumei catre instalatorul validat se face in baza contractului pentru finantare si a cererii de tragere, conform modelului prevazut in anexa nr. 8.
    (9) Decontarea sumei catre instalatorul validat se face lunar sau trimestrial, prin virament in contul de trezorerie al acestuia, pe baza cererii de tragere prevazute la alin. (8), care se depune la Autoritate, la care se anexeaza:
    a) lista beneficiarilor si a sistemelor instalate aferente, semnata si stampilata de catre reprezentantul legal al instalatorului validat, care contine datele de identificare a beneficiarilor (persoana fizica: numele si prenumele, codul numeric personal, tipul, seria si numarul actului de identitate, domiciliul/resedinta, numarul de telefon; asociatie de locatari: denumirea si adresa completa ale asociatiei, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale presedintelui asociatiei, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite; organizatie neguvernamentala: denumirea completa, sediul, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale reprezentantului legal, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite) si datele de identificare a sistemelor instalate (tip, model, varianta, producator, an fabricatie, serie si numar de identificare sau codul, seria si numarul certificatului de garantie, seria si numarul certificatului de calitate si conformitate, adresa la care a fost instalat sistemul, data punerii in functiune);
    b) facturile emise beneficiarilor, aferente achizitionarii si instalarii sistemelor, in copie si in original (originalul se restituie);
    c) procesele-verbale de receptie a lucrarilor de instalare efectuate, semnate si stampilate, dupa caz, de beneficiari, in copie si in original (originalul se restituie).
    (10) Documentele mentionate la art. 17 raman spre pastrare si arhivare la instalatorul validat.
    (11) Instalatorul validat completeaza lista beneficiarilor cu datele de identificare ale acestora si datele de identificare ale sistemelor instalate mentionate la alin. (9) si raspunde de realitatea datelor inscrise in aceasta; lista se depune la Autoritate, semnata si stampilata pe fiecare fila de catre reprezentantul legal, precum si in format electronic.
    (12) Autoritatea poate solicita oricand documentele prevazute la art. 17 pentru verificarea/confruntarea datelor inscrise in lista beneficiarilor si a sistemelor instalate aferente, prezentata de catre instalatorul validat.
    (13) Ultima cerere de tragere se depune la Autoritate pana la data de 25 noiembrie a fiecarui an, inclusiv.
    (14) Pana la data de 5 decembrie, Autoritatea analizeaza documentele prevazute la alin. (9) lit. a), iar decontarea sumei catre instalatorul validat se face pana la data de 12 decembrie.

    Articolul 24 – Termenul de realizare a proiectului
    (1) Pentru solicitantii care aplica prin modalitate indirecta, Programul se desfasoara anual, in perioada 5 ianuarie-5 decembrie.
    (2) Pentru instalatorul validat, termenul de realizare a proiectului nu poate depasi 11 luni, respectiv data de 5 decembrie a fiecarui an.
    (3) Costurile eligibile ale lucrarii de instalare neinitiate sau initiate dar nefinalizate la data de 5 decembrie din culpa instalatorului validat sunt suportate in intregime de catre acesta, alaturi de costurile eligibile de achizitie a sistemului, in proportia in care ar fi fost finantate de Autoritate.

    Articolul 25 – Eligibilitatea proiectului si a cheltuielilor
    (1) Este eligibil proiectul care prevede inlocuirea sau completarea sistemului clasic de incalzire cu un sistem nou, care utilizeaza energie solara, energie geotermala sau energie eoliana ori un alt sistem nou, care conduce la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
    (2) Sunt considerate cheltuieli eligibile:
    a) costurile privind achizitia sistemului;
    b) costurile privind instalarea sistemului, inclusiv manopera aferenta;
    c) costurile privind efectuarea verificarilor, probelor si incercarilor, inclusiv manopera aferenta;
    d) costurile privind punerea in functiune a sistemului, inclusiv manopera aferenta;
    e) cheltuielile legate de proiectare, antemasuratori, expertiza/evaluare tehnica, energetica, numai daca sistemul a fost instalat si receptionat, precum si alte cheltuieli conexe;
    f) taxa pe valoarea adaugata.
    (3) Nu sunt eligibile:
    a) cheltuielile efectuate anterior incheierii contractului pentru finantare;
    b) cheltuielile efectuate in regie proprie;
    c) cheltuielile privitoare la emiterea acordurilor, avizelor si autorizatiilor;
    d) cheltuielile cu orice fel de amenda sau cheltuielile de judecata generate de lucrarile de instalare a sistemului;
    e) comisioanele bancare, dobanzile, penalitatile si alte cheltuieli similare;
    f) cheltuielile pentru asigurarea utilitatilor necesare functionarii sistemelor: apa, energie electrica etc.

    Capitolul IV – Dispozitii finale

    Articolul 26 – Publicarea informatiilor relevante privind programul
    (1) Toate datele, informatiile, instructiunile, comunicatele si alte documente relevante in legatura cu Programul se publica pe site-ul Autoritatii, www.afm.ro, la sectiunea „Informatii privind Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”.
    (2) Singurele informatii si instructiuni valabile prezentate in mass-media referitoare la Program sunt cele transmise sub forma de comunicate de presa din partea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si a Administratiei Fondului pentru Mediu.

    Articolul 27 – Reguli de publicitate
    (1) Beneficiarul finantarii care a participat la Programul prin modalitate directa este obligat sa inscriptioneze sistemul cu sintagma „FINANTAT DIN FONDUL PENTRU MEDIU”.
    (2) Orice demers publicitar efectuat de catre instalatorul validat cu privire la proiectul propus, in orice forma si in orice mediu, trebuie sa specifice ca acesta este realizat in cadrul Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, derulat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si finantat prin Administratia Fondului pentru Mediu.

    Articolul 28 – Anexele la ghidul de finantare
    Anexele nr. 1-9 fac parte integranta din prezentul ghid de finantare.


    ANEXA Nr. 1 la ghidul de finantare

    Nr. de inregistrare ....../.........                    Nr. de inregistrare ....../............
    (in cazul asociatiilor de locatari si ONG-urilor)       (la instalator) 
    
    

    CERERE DE INSCRIERE A SOLICITANTULUI

    Subsemnatul, …………………………………………., posesor al actului de identitate tip…………. seria ……. nr. …………………, eliberat de …………………………….. la data de ………………., C.N.P. …………………………………………….., domiciliat in localitatea ……………………………………………….., str. ……………………………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……, judetul/ sectorul ……….., telefon ……………., fax ………………., e-mail …………………………….., in calitate de proprietar/concesionar/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: ……………………………………………..,
    solicit,
    Asociatia de locatari/ONG: …………………………………………., cu sediul in localitatea ………………………………………………, str. …………………………. nr. ……, bl. ….., sc. ……, et. …, ap. ……, judetul/sectorul …………………………………………, telefon ……………………….., fax …………………………….., e-mail ……………………………., C.I.F. ………………………, cont deschis la ……………………………………………., in calitate de proprietar/concesionar/administrator/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: …………………………, reprezentata de …………………………………………………, in calitate de reprezentant legal/imputernicit, posesor al actului de identitate tip ……………………… seria …… nr. …………………………, eliberat de …………………… la data de …………………………., C.N.P. …………………………………………., domiciliat in localitatea …………………………………………………………., str. ……………………. nr. ……., bl. ….., sc. ……, et. ….., ap. ……., judetul/sectorul ………………………………………, telefon ……………………., fax ………….., e-mail ………….., care se identifica si prin documentul de atestare a calitatii invocate: ……………………………………………., solicita inscrierea in cadrul Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului la Societatea Comerciala ………………………………… si eliberarea notei de acceptare de catre aceasta, in calitate de instalator validat, in vederea achizitionarii si instalarii unui sistem de incalzire tip: ……………………; model/varianta: ………………………….; producator: ………………………………; avand urmatoarele caracteristici tehnice: ……………….. si compus din: ……………… .
    Subsemnatul,……………………………………, in calitate de solicitant,
    sau
    Subsemnatul, ………………………………………………., reprezentant legal/imputernicit al solicitantului ……………………………………….,
    am luat cunostinta de prevederile Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
    Declar pe propria raspundere ca, din momentul eliberarii notei de acceptare, voi depune toate diligentele necesare indeplinirii in timp util a conditiilor cerute pentru achizitionarea si instalarea sistemului de incalzire, inclusiv consultarea instalatorului validat in ceea ce priveste solutia tehnica optima care se poate adopta in cadrul proiectului de instalare propus.
    Declar pe propria raspundere ca nu m-am inscris/asociatia sau organizatia pe care o reprezint nu s-a inscris la un alt instalator validat, in vederea achizitionarii si instalarii unui sistem de incalzire pe/in acelasi/aceeasi condominiu/imobil/unitate imobiliara individuala.
    Data Solicitant,………………………………. ……………………………………………. L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor)

    Observatii:
    1. Cererea de inscriere a solicitantului se depune la instalatorul validat, in original, inregistrata, semnata si stampilata, dupa caz.
    2. In baza celor mentionate in cererea de inscriere a solicitantului, instalatorul validat elibereaza in aceeasi zi nota de acceptare.

    ANEXA Nr. 2 la ghidul de finantare

    Datele de identificare a instalatorului validat
    ………………………………………………………….
    Nr. de inregistrare ………………………./………………………….
    (se completeaza la eliberarea notei de acceptare solicitantului)

    NOTA DE ACCEPTARE

    I. Inscrierea si accesul la Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului a solicitantului
    Prin prezenta, confirmam inscrierea si accesul la Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului a solicitantului:
    a) domnul/doamna ……………………………………………….., posesor/posesoare al/a actului de identitate tip ……….. seria ……. nr. ……………………., eliberat de …………………………… la data de ……………………………………., C.N.P…………………………………………., domiciliat/domiciliata in localitatea ………………………………….., str. ………………….. nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., judetul/sectorul ………………………………., telefon ……………………., fax ……………………………., e-mail …………………………….., in calitate de proprietar/concesionar/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: ……………………………………….,
    b) asociatia de locatari/ONG: ………………………………………., cu sediul in localitatea ………………………………………………, str. …………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., judetul/sectorul …………, telefon ……………….., fax …………………….., e-mail ………………………………, C.I.F. …………………………………………………, cont deschis la ……………………………………….., in calitate de proprietar/concesionar/administrator/locatar al imobilului/unitatii imobiliare individuale situat/situate la adresa: …………………………………………………………….., reprezentata de ……………………………, in calitate de reprezentant legal/imputernicit, posesor al actului de identitate tip ……… seria ……. nr. …………, eliberat de ………………. la data de ………………, C.N.P. ………………, domiciliat in localitatea …………………….., str. …………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., judetul/sectorul …………………., telefon …………….., fax ………………., e-mail ………………………, care se identifica si prin documentul de atestare a calitatii invocate: ………………………

    II. Conditii de garantare a achizitionarii si instalarii sistemului
    Prin prezenta, garantam solicitantului prevazut la pct. I lit. a)/b) achizitionarea sistemului de incalzire tip: ………………..; model/varianta: …………………..; producator: ……………….; caracteristici tehnice: …………………………………………..; compus din: …………………….., si instalarea acestuia la adresa propusa, numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
    – a prezentat documentele obligatorii;
    – locatia si amplasamentul propuse de catre solicitant permit instalarea sistemului;
    – a achitat contributia proprie.

    III. Declaratia pe propria raspundere a solicitantului
    Subsemnatul, ………………………………………………………, in calitate de solicitant/reprezentant legal/imputernicit al solicitantului ……………………………., am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii si declar pe propria raspundere ca nu m-am inscris sau asociatia/organizatia pe care o reprezint nu s-a inscris la un alt instalator validat, in vederea achizitionarii si instalarii unui sistem pe/in acelasi/aceeasi condominiu, imobil sau unitate imobiliara individuala. Declar ca datele inscrise in prezenta nota de acceptare sunt verificate si corespund celor prezentate de mine si am fost informat cu privire la conditiile de garantare a achizitionarii si instalarii sistemului de incalzire.

        Semnatura autorizata a reprezentantului instalatorului validat                             Solicitant,    
    ......................................................           ......................................................
                                 L.S.                                    L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor) 
    

    IV. Indeplinirea conditiilor de catre solicitant

    Confirmam prezentarea integrala a documentelor obligatorii.
    Data ………………….

    Semnatura autorizata a reprezentantului instalatorului validat
    ………………………
    L.S.
    Confirmam ca locatia si amplasamentul propuse de catre solicitant permit instalarea sistemului.
    Data ………………….
    Semnatura autorizata a reprezentantului instalatorului validat
    ………………………
    L.S.

    Confirmam achitarea contributiei proprii in valoare de ……………. lei, drept care a fost emis solicitantului documentul fiscal tip …………………. seria …… nr. …………………. .
    Data ………………….

                  Semnatura autorizata                    Am primit documentul fiscal indicat mai sus.a reprezentantului instalatorului validat
                              Solicitant,.........................................    .......................................................
                      L.S.                       L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor) 
    
    

    V. Mentiuni:
    ……………………………………………………………………………………………………………….
    ……………………………………………………………………………………………………………….

                  Semnatura autorizata                           Am luat cunostinta de mentiuni.
    a reprezentantului instalatorului validat                          Solicitant,.........................................
        .......................................................                  L.S.                       
    L.S. (in cazul asociatiilor de locatari sau ONG-urilor) 
    

    Observatie:
    Nota de acceptare se elibereaza solicitantului la inscriere, se pastreaza de catre acesta si este utilizata in relatia cu instalatorul validat.
    La finalizarea lucrarilor de instalare a sistemului, nota de acceptare este predata instalatorului validat, care o ataseaza la dosarul beneficiarului.

    ANEXA Nr. 3 la ghidul de finantare

        Datele de identificare a instalatorului                        Nr. de inregistrare la Administratia Fondului
    .........................................................        pentru Mediu .........../................
    Nr. de inregistrare ............/........................ 
    

    CERERE DE INSCRIERE A INSTALATORULUI

    Denumirea solicitantului (instalatorului) …………………………….
    Forma juridica de organizare ………………………………………..
    Nr. de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului …/…./……., C.I.F…………………….., cont nr. ……………….,
    deschis la Trezoreria ………………………………………………….
    Adresa sediului social:
    str. ………………………………….. nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., localitatea ……………………………………….., judetul/sectorul …………………………………, telefon ………………………………., fax …………………………., e-mail ………………………………..
    Reprezentant legal/imputernicit, …………………………………….., posesor al B.I./C.I./pasaportului seria ……. nr. ……………………., eliberat/eliberata de…………………………….., CNP …………………………., domiciliat in …………………………………………………………………
    Solicitam inscrierea in Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului.
    Subsemnatul, …………………., in calitate de reprezentant legal al ……………………………, declar pe propria raspundere, sub sanctiunile aplicate faptei de fals in declaratii, urmatoarele:
    a) societatea comerciala are obiectul de activitate principal/secundar ”……………………….”, cod CAEN …………………………..;
    b) societatea comerciala nu este insolvabila, in stare de reorganizare judiciara sau faliment, in incetare de plati ori in stare de insolventa, nu are suspendate activitatile economice si nu se afla in situatii similare;
    c) societatea comerciala nu face obiectul unei proceduri legale in justitie pentru situatiile prevazute la lit. a), precum si pentru orice alta situatie similara;
    d) societatea comerciala nu are obligatii exigibile de plata la bugetul general consolidat, bugetele locale, Fondul pentru mediu;
    e) societatea comerciala nu sponsorizeaza activitati cu efect negativ asupra mediului;
    f) societatea comerciala vinde si instaleaza sisteme de incalzire care corespund reglementarilor de punere pe piata;
    g) societatea comerciala isi asuma intreaga responsabilitate pentru solutiile tehnice adoptate;
    h) societatea comerciala acorda garantie si asigura lucrari de service atat sistemului instalat, cat si lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin ……… ani de la data instalarii;
    i) societatea comerciala poate instala sisteme de incalzire care utilizeaza energie solara/energie geotermala/energie eoliana/alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, in urmatoarele zone:
    ……………………………………………………………………………………………………………….
    j) nu am furnizat informatii false in documentele prezentate.
    Subsemnatul imi asum raspunderea tuturor informatiilor continute in prezenta cerere si in toate celelalte formulare si documente depuse, inclusiv documentele financiare, garantez ca datele furnizate sunt actuale, reale si corecte si declar ca am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
    Neindeplinirea conditiilor de mai sus ori prezentarea eronata sau falsa a acestor conditii va duce automat la respingerea cererii sau, ulterior, la returnarea integrala a sumei primite ca finantare nerambursabila in cadrul Programului mentionat mai sus, daca aceasta a fost acordata.
    Subsemnatul autorizez prin prezenta orice institutie, societate comerciala, banca, alte persoane juridice sa furnizeze informatii reprezentantilor autorizati ai Administratiei Fondului pentru Mediu cu privire la orice aspect tehnic si financiar in legatura cu activitatea societatii pe care o reprezint.
    Persoana de contact ……………………………………
    Telefon ……………………………………………………….
    In calitate de ………………………………………………..
    Prin semnatura si stampila sa, solicitantul confirma ca a inteles si si-a insusit in intregime continutul cererii.
    Reprezentant legal/imputernicit,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Functia ……………………………………………………….
    Semnatura ………………………………………………….
    Data …………………………………………………………..
    L.S.
    Decizia Comitetului director al Administratiei Fondului pentru Mediu …………………………………………. (VALIDAT/RESPINS)
    Presedinte,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Semnatura ………………………………………………….
    Data …………………………………………………………..

    ANEXA Nr. 4 la ghidul de finantare


     
        Datele de identificare a instalatorului                             Nr. de inregistrare la Administratia
    .......................................................      Fondului pentru Mediu .........../................
    Nr. de inregistrare ............/...................... 
    

    CERERE DE FINANTARE

    Denumirea solicitantului (instalatorului) ……………………………..
    Forma juridica de organizare …………………………………………
    Nr. de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului ………/………../…………, C.I.F. ………………………………, cont nr. ……………., deschis la Trezoreria ………………………….
    Adresa sediului social:
    str. ……………………………… nr. ……., bl. ……, sc. ……., et. ……, ap. ……., localitatea ………………, judetul/sectorul ……………, telefon …………….., fax ……………….., e-mail ………………………………..
    Reprezentant legal/imputernicit, …………………………………., posesor al B.I./C.I./pasaportului seria ……. nr. ……………………., eliberat/eliberata de ………………, CNP …………………………., domiciliat in …………………………………………………….., solicit finantarea nerambursabila cu suma de ………… lei a proiectului „Imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme”.
    Reprezentant legal/imputernicit,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Functia ……………………………………………………….
    Semnatura ………………………………………………….
    Data …………………………………………………………..
    L.S.

    Aprobat de Administratia Fondului pentru Mediu:
    Presedinte,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Semnatura …………………………………………….
    Director economic,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Semnatura …………………………………………….
    Director Directia proiecte,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Semnatura …………………………………………….
    Sef serviciu Directia proiecte,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Semnatura …………………………………………….
    Economist/Referent,
    Numele si prenumele ……………………………………
    Semnatura …………………………………………….

    ANEXA Nr. 5 la ghidul de finantare

    PROIECT
    privind imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea
    sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care
    utilizeaza energie solara, energie geotermala si
    energie eoliana ori alte sisteme

    A. Datele de identificare a societatii comerciale (instalatorului):
    1. Denumirea completa a societatii comerciale ………………………….
    2. Numarul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului: ……………/……………/………………
    3. Codul de inregistrare fiscala ……………………………………..
    4. Forma juridica de organizare ………………………………………
    5. Adresa societatii comerciale:
    – adresa sediului social: str. …………………………………… nr. ……., localitatea …………….., judetul/sectorul ………………………., telefon ………………………….., fax ……………………………., e-mail ………………………., persoana de contact ……………………………….., telefon ………………………………………;
    – adresa sediului operational: str. ……………………….. nr. ………., localitatea …………………, judetul/sectorul ………………………, telefon ……………………….., fax …………………………., e-mail ……………., persoana de contact: …………………., telefon ………………………;
    – adresele punctelor de lucru care au legatura cu implementarea proiectului: str. …………………………………… nr. ………, localitatea ……………………………, judetul/sectorul ……………………………, telefon ……………., fax ………………, e-mail ……………….., persoana de contact: …………………, telefon ………………..
    6. Forma de proprietate:
    – forma de proprietate: privata [] publica [];
    – procentul: privata ………. %, publica ………. %.
    7. Domeniul de activitate al societatii comerciale (descrierea activitatilor – principala si secundara):

    +------------------------------------------------------------------------------+
    ¦           Activitatea principala            ¦            Cod CAEN            ¦
    +---------------------------------------------+--------------------------------¦
    ¦                                             ¦                                ¦
    +---------------------------------------------+--------------------------------¦
    ¦            Activitatea secundara            ¦            Cod CAEN            ¦
    +---------------------------------------------+--------------------------------¦
    ¦1.                                           ¦                                ¦
    +---------------------------------------------+--------------------------------¦
    ¦2.                                           ¦                                ¦
    +---------------------------------------------+--------------------------------¦
    ¦3.                                           ¦                                ¦
    +---------------------------------------------+--------------------------------¦
    ¦...                                          ¦                                ¦
    +------------------------------------------------------------------------------+ 
    

    8. Cifra de afaceri ……………………..
    8.1. Cifra totala de afaceri (pe ultimii 3 ani, daca este cazul, si estimat pe anul curent):
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul curent ………., valoarea …………………. lei.
    8.2. Cifra de afaceri realizata pe piata romaneasca (pe ultimii 3 ani, daca este cazul, si estimat pe anul curent):
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul curent ………., valoarea …………………. lei.
    9. Profit/Pierderi inregistrat/inregistrate pe piata romaneasca (pe ultimii 3 ani, daca este cazul, si estimat pe anul curent):
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul …………………, valoarea …………………. lei;
    – anul curent ………., valoarea …………………. lei.
    10. Total active/pasive:
    – anul precedent ……………… lei;
    – anul curent …………………… lei.
    11. Numarul si structura personalului:
    Numarul total de salariati …………….., din care:
    – personal direct productiv …………………………………………;
    – personal administrativ si alte departamente ……………………..;
    – personal de conducere …………………………………………….;
    – personal care participa la realizarea proiectului ………………..
    B. Descrierea activitatii curente a solicitantului:
    1. Istoric al activitatii solicitantului ………………………………
    1.1. Descrieti activitatea de baza desfasurata …………………………
    1.2. Descrieti pe scurt activitatile secundare (auxiliare) desfasurate …………………………
    2. Produsele/serviciile oferite de solicitant (precizati si aria geografica in care sunt comercializate/prestate): ………………..
    3. Ponderi ale diferitelor tipuri de activitati in cifra de afaceri curenta:
    ………………………… %;
    ………………………… %.
    4. Autorizatii, avize, acorduri, certificate necesare pentru proiect, daca este cazul:

    +-------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦       Denumirea        ¦    Data eliberarii/expirarii    ¦ Institutia emitenta ¦
    ¦crt.¦                        ¦                                 ¦                     ¦
    +----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
    ¦ 1. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
    +----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
    ¦ 2. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
    +----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
    ¦ 3. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
    +----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
    ¦ 4. ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
    +----+------------------------+---------------------------------+---------------------¦
    ¦... ¦                        ¦                                 ¦                     ¦
    +-------------------------------------------------------------------------------------+ 
    

    5. Piata actuala si piata potentiala a solicitantului:
    Ce procent din piata are firma dumneavoastra? ………………………….
    Care este piata-tinta? ………………………………………………
    6. Alte informatii si/sau documente semnificative pentru functionarea afacerii si realizarea proiectului: …………………………
    C. Prezentarea proiectului si obiectul finantarii:
    1. Titlul proiectului: Imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme.
    2. Descrierea si localizarea proiectului: [descrieti tema proiectului cu elementele generale si particulare, fazele si etapele acestuia, modul de implementare, grupurile-tinta carora se adreseaza, sursa de poluare si eforturile (inclusiv financiare) depuse pana acum pentru reducerea poluarii) …………………………………………………………….
    3. Obiectul finantarii: sustinerea din Fondul pentru mediu prin modalitate nerambursabila (in procent de 90% din cheltuielile eligibile, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru un sistem) a proiectelor de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, beneficiari fiind persoanele fizice, asociatiile de locatari si organizatiile neguvernamentale.
    4. Obiectivele si rezultatele estimate la finalizarea proiectului: ……………………………………
    5. Impactul asupra mediului (efecte, rezultate, propagare, modul in care se asteapta ca implementarea proiectului sa contribuie la reducerea poluarii si/sau a consumului de material lemnos si combustibili fosili): …………………………………………………
    6. Durata si graficul estimativ de realizare a proiectului propus:
    – data anticipata de inceput: ziua ………. luna ……… anul ……….;
    – data anticipata de finalizare: ziua ……. luna …….. anul ……… .

    +-------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦   Luna    ¦Activitatea propusa in cadrul proiectului (instalarea unui numar de ...........¦
    ¦           ¦               sisteme de incalzire noi din sursa regenerabila)                ¦
    +-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
    ¦Luna 1     ¦                                                                               ¦
    +-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
    ¦Luna 2     ¦                                                                               ¦
    +-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
    ¦Luna 3     ¦                                                                               ¦
    +-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
    ¦Luna 4     ¦                                                                               ¦
    +-----------+-------------------------------------------------------------------------------¦
    ¦...        ¦                                                                               ¦
    +-------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    

    7. Riscuri ce pot aparea in implementarea proiectului (prezentati riscurile luate in calcul la elaborarea proiectului, daca este cazul): …………………………………………………………………
    D. Valoarea proiectului:
    Suma totala solicitata de la Administratia Fondului pentru Mediu ………………………. lei
    (numarul de sisteme de incalzire noi ce se estimeaza a se comercializa si instala in cadrul proiectului x valoarea medie estimata a sistemului).
    E. Alte aspecte relevante cu privire la proiectul propus: ……………………………………….

        Numele, prenumele si functia reprezentantului legal/imputernicitului        Numele, prenumele si functia responsabilului de proiect
        ...........................................................           ...........................................................
    Semnatura reprezentantului legal/imputernicitului si stampila firmei                 Semnatura responsabilului de proiect
        ...........................................................           ........................................................... 
    

    ANEXA Nr. 6 la ghidul de finantare

        FISA DE EVALUARE A ELIGIBILITATII INSTALATORULUI 
        Instalator: ................................................................. 
        Nr. de inregistrare la Administratia Fondului pentru Mediu a cererii de inscriere: ........................... 
        Suma solicitata prin cererea de finantare: ......... lei 
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦                                 CRITERIUL DE ELIGIBILITATE                                  ¦INDEPLINIREA CRITERIULUI¦
    ¦                                                                                             ¦    DE ELIGIBILITATE    ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+------------------------¦
    ¦   A.                               ELIGIBILITATEA INSTALATORULUI                            ¦ DA  ¦  NU   ¦COMENTARII¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.1.  ¦A depus documentatia in cadrul sesiunii de finantare organizat de Administratia     ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦Fondului pentru Mediu, in conditiile prevazute de ghidul de finantare.              ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.2.  ¦A depus cererea de inscriere in vederea validarii in Program, in original, semnata  ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦si stampilata de reprezentantul legal sau imputernicitul acestuia.                  ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦ A.2.1. ¦Cererea de inscriere contine declaratia reprezentantului legal al instalatorului,   ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦potrivit careia societatea comerciala:                                              ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.1.¦- are obiect de activitate principal sau secundar corespunzator grupei CAEN 432     ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦(cod: 4321, 4322 sau 4329);                                                         ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.2.¦- nu este insolvabila, in stare de reorganizare judiciara sau faliment, in incetare ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦de plati sau in stare de insolventa, nu are suspendate activitatile economice si nu ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦se afla in situatii similare; societatea comerciala nu face obiectul unei proceduri ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦legale in justitie pentru astfel de situatii;                                       ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.3.¦- nu are obligatii exigibile de plata la bugetul general consolidat, bugetele       ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦locale, Fondul pentru mediu;                                                        ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.4.¦- nu sponsorizeaza activitati cu efect negativ asupra mediului;                     ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.5.¦- comercializeaza si instaleaza, in cadrul Programului, sisteme care corespund      ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦reglementarilor de punere pe piata;                                                 ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.6.¦- isi asuma responsabilitatea pentru solutiile tehnice adoptate in cadrul           ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦Programului;                                                                        ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.7.¦- acorda garantie si asigura lucrari de service atat sistemului instalat, cat si    ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin 3 ani de la data¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦instalarii in cadrul Programului;                                                   ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.2.1.8.¦- poate instala sisteme de incalzire care utilizeaza energie solara, energie        ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea         ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦calitatii aerului, apei si solului, in anumite zone geografice.                     ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.3.  ¦A depus cererea de finantare, in original, semnata si stampilata de reprezentantul  ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦legal sau imputernicitul acestuia.                                                  ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦ A.3.1. ¦Suma solicitata prin cererea de finantare respecta prevederile art. 22 alin. (1) din¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦ghidul de finantare.                                                                ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.4.  ¦A depus, in copie, certificatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului  ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦Comertului, impreuna cu toate anexele.                                              ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.5.  ¦A depus procura notariala prin care reprezentantul legal al instalatorului          ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦imputerniceste persoana care il reprezinta in relatia cu Autoritatea, inclusiv la   ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦momentul semnarii contractului pentru finantare, daca este cazul.                   ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.6.  ¦A depus, in original, certificatul constatator emis de Oficiul National al          ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦Registrului Comertului, valabil la data depunerii cererii de inscriere, din care    ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦rezulta: datele de identificare, capitalul social, obiectul principal de activitate ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦si activitatile secundare, administratorii, actionarii/asociatii, situatia juridica.¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.7.  ¦A depus, in original, certificatele de atestare fiscala si certificatul fiscal,     ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦valabile la data depunerii cererii de inscriere, care atesta faptul ca instalatorul ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦nu are datorii la bugetul general consolidat si la bugetele locale.                 ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.8.  ¦A depus, in original, certificatul de cazier fiscal, valabil la data depunerii      ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦cererii de inscriere.                                                               ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  A.9.  ¦A depus, in original, certificatul de atestare privind obligatiile de plata la      ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦Fondul pentru mediu.                                                                ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦ A.10.  ¦A depus:                                                                            ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.10.1. ¦- formularul de raportare contabila la incheierea ultimului exercitiu financiar,    ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦vizat de organele teritoriale de specialitate ale Ministerului Economiei si         ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦Finantelor, insotit de raportul administratorilor si al comisiei de cenzori sau     ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦raportul de audit, dupa caz;                                                        ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦A.10.2. ¦- formularul de raportare contabila semestriala, vizat de organele teritoriale de   ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦specialitate ale Ministerului Economiei si Finantelor, insotit de ultima balanta de ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦verificare lunara, aferenta anului in curs.                                         ¦     ¦       ¦          ¦
    +--------+------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦ A.11.  ¦A depus proiectul, in original, semnat si stampilat de reprezentantul legal sau     ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦imputernicitul acestuia.                                                            ¦     ¦       ¦          ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦   B.                                 ELIGIBILITATEA PROIECTULUI                             ¦     ¦       ¦          ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------------------+-----+-------+----------¦
    ¦  B.1.  ¦Proiectul prevede inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu     ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦sisteme noi care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana   ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului,   ¦     ¦       ¦          ¦
    ¦        ¦incadrandu-se in cerintele ghidului de finantare.                                   ¦     ¦       ¦          ¦
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+ 
    

    NOTA:
    In cadrul rubricii „Indeplinirea criteriului de eligibilitate” se bifeaza, dupa caz, cu DA sau NU indeplinirea/neindeplinirea crteriului de eligibilitate respectiv si se vor inscrie, dupa caz, comentariile de rigoare.
    Rezultatul evaluarii instalatorului:
    1. Juridic: acceptat/respins
    Numele si prenumele evaluatorului: ………………………………… Data: ……………… Semnatura: ……………
    2. Economic: acceptat/respins
    Numele si prenumele evaluatorului: ………………………………… Data: ……………… Semnatura: ……………
    3. Tehnic: acceptat/respins
    Numele si prenumele evaluatorului: ………………………………… Data: ……………… Semnatura: ……………

                     Comisia de validare propune comitetului director validarea/invalidarea instalatorului.
                                           Presedintele comisiei de validare,
    Numele si prenumele: ....................................... 
    Data: .................. 
    Semnatura: ............... 
    
    

    Observatie:
    Respingerea cererii de inscriere a instalatorului in etapa evaluarii juridice atrage in mod automat invalidarea instalatorului, documentatia depusa de catre acesta nemaifiind evaluata din punct de vedere economic sau tehnic.

    ANEXA Nr. 7 la ghidul de finantare

    CONTRACT-CADRU
    pentru finantare nerambursabila
    Nr. ……… din ………………..

    Intre:
    Partile contractante Administratia Fondului pentru Mediu, cu sediul in municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod fiscal 14715650, cont nr. ………………….., deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucuresti, reprezentata legal prin …………………….., presedinte, in calitate de finantator, denumita in continuare AFM,
    si
    Societatea Comerciala …………………………………….., cu sediul in ……………………….., inregistrata la oficiului registrului comertului sub nr. …………………….., C.I.F. ……………………., cont nr. …………….., deschis la Trezoreria ……………………….., reprezentata legal prin domnul/doamna ………………………………….., care imputerniceste pe domnul/doamna ……………………………………, in calitate de instalator, denumita in continuare Beneficiar,
    a intervenit prezentul contract pentru finantare nerambursabila, denumit in continuare contract.

    Articolul 1 – Obiectul si valoarea contractului
    1.1. Prin prezentul contract, AFM acorda Beneficiarului o finantare nerambursabila, denumita in continuare finantare, in vederea sustinerii proiectului intitulat „Imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin inlocuirea sau completarea sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme”, denumit in continuare Proiect, din cadrul Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, denumit in continuare Program, conform Deciziei Comitetului director nr. …….. din ………………………, in temeiul art. 21 si 22 din ghidul de finantare a Programului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008.
    1.2. Valoarea totala a prezentului contract, respectiv finantarea este de ……………. lei pentru comercializarea si instalarea sistemelor de incalzire noi, care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme noi care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului in cadrul Programului.

    Articolul 2 – Durata contractului
    Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii lui de catre ambele parti si este valabil pana la data de 12 decembrie ……… inclusiv.

    Articolul 3 – Modalitatea de finantare
    3.1. Finantarea se face in transe lunare/trimestriale, in perioada prevazuta la art. 2 si in conformitate cu graficul de finantare nerambursabila prevazut in anexa la prezentul contract.
    3.2. Finantarea se realizeaza prin debitarea contului de trezorerie al AFM, pe masura tragerii sumelor, si prin creditarea contului nr. ………………., deschis la ………………….. de catre Beneficiar, pe baza de cerere de tragere insotita in mod obligatoriu de documentele prevazute la art. 23 alin. (9) din ghidul de finantare a Programului, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 1.339/2008, in conditiile in care cererea de tragere si documentatia aferenta sunt complete si corect intocmite.
    3.3. Virarea sumelor din contul AFM in contul Beneficiarului se face in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de tragere. Ultima cerere de tragere se depune cel mai tarziu la data de 25 noiembrie ………….. .
    3.4. Suma neutilizata de catre Beneficiar la data de 5 decembrie ………… se considera anulata si ramane la dispozitia AFM.
    3.5. Orice plata excedentara efectuata de catre AFM constituie plata necuvenita, iar Beneficiarul are obligatia de a restitui sumele necuvenite in termen de 5 zile de la data confirmarii de primire a notificarii din partea AFM.

    Articolul 4 – Obligatiile partilor
    4.1. Beneficiarul se obliga:
    a) sa utilizeze finantarea numai in scopul si in conditiile in care a fost acordata;
    b) sa asigure executarea Proiectului cu diligenta necesara si eficienta, in conformitate cu prezentul contract, precum si cu legislatia in vigoare si cu standardele de mediu aplicabile;
    c) sa fie singurul raspunzator in fata AFM pentru implementarea Proiectului;
    d) sa asigure inregistrarea in evidenta contabila a tuturor documentelor privind operatiunile aferente prezentului contract, precum si arhivarea acestora, conform reglementarilor contabile in vigoare;
    e) sa plateasca toate taxele, impozitele si contributiile pe care le datoreaza potrivit reglementarilor legale si in termenele prevazute de acestea;
    f) sa permita reprezentantilor AFM accesul la sediile sale si la amplasamentele Proiectului pentru inspectarea activitatilor ce se realizeaza din finantarea acordata si examinarea registrelor si a evidentelor contabile, a altor documente relevante in legatura cu derularea Proiectului;
    g) sa nu sponsorizeze activitati cu impact negativ asupra mediului, pe intreaga perioada de valabilitate a prezentului contract;
    h) sa informeze AFM si sa prezinte documentele corespunzatoare in cazul in care survin modificari cu privire la actele constitutive si/sau la informatiile furnizate cu ocazia prezentarii cererii de finantare ori pe parcursul derularii prezentului contract, in termen de maximum 10 zile de la producerea respectivei modificari;
    i) sa informeze AFM in cazul in care va fi supus unei proceduri de reorganizare judiciara ori faliment, executare silita sau oricarei alte proceduri similare;
    j) in indeplinirea prezentului contract, sa nu prezinte date, informatii sau inscrisuri false, eronate ori incomplete;
    k) sa furnizeze, in maximum 5 zile lucratoare de la notificarea AFM, orice informatii suplimentare considerate necesare pentru indeplinirea prezentului contract;
    l) sa specifice, in cazul oricarui demers publicitar efectuat in legatura cu Proiectul, in orice forma si in orice mediu, ca acesta este realizat in cadrul Programului derulat de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile si finantat prin Administratia Fondului pentru Mediu;
    m) sa comercializeze si sa instaleze sisteme de incalzire care corespund reglementarilor de punere pe piata;
    n) sa acorde garantie si sa asigure lucrari de service atat sistemului instalat, cat si lucrarilor de instalare a sistemului, pentru un termen de cel putin 3 ani de la data instalarii;
    o) sa puna la dispozitia solicitantilor toate informatiile privind caracteristicile tehnice si modul de functionare a sistemelor comercializate si instalate;
    p) sa puna la dispozitia solicitantilor o linie telefonica accesibila sau de tip info-line la care acestia pot obtine informatii cu privire la Proiect;
    q) sa justifice in scris solicitantului motivele de fapt si de drept care stau la baza refuzului de a-i elibera nota de acceptare sau, daca i-a eliberat nota de acceptare, motivele de fapt si de drept care stau la baza refuzului de a comercializa si instala sistemul de incalzire;
    r) sa ceara solicitantului, daca este cazul, sa detina avize, acorduri, autorizatii si alte documente necesare executarii lucrarilor de instalare a sistemelor de incalzire si sa se asigure de existenta si valabilitatea acestora.
    4.2. AFM se obliga:
    a) sa asigure finantarea Proiectului in conditiile mentionate in prezentul contract, in limita fondurilor disponibile alocate Programului prin bugetul anual propriu de venituri si cheltuieli;
    b) sa puna la dispozitia Beneficiarului informatiile legate de finantare.

    Articolul 5 – Raspunderea contractuala
    5.1. Nerespectarea de catre Beneficiar a oricareia dintre obligatiile/clauzele asumate prin prezentul contract constituie caz de culpa.
    5.2. Constituie caz de culpa si urmatoarele fapte ale Beneficiarului:
    a) comite nereguli de ordin financiar in legatura cu Proiectul, stabilite printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;
    b) impotriva Beneficiarului a fost demarata procedura de reorganizare judiciara ori faliment, executare silita sau orice alta procedura asemanatoare;
    c) situatia economico-financiara a Beneficiarului nu mai asigura conditii de realizare a Proiectului.
    5.3. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru prejudiciile cauzate tertilor din culpa sa pe parcursul derularii prezentului contract, AFM fiind degrevata in totalitate de orice responsabilitate.
    5.4. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru sistemele de incalzire comercializate, precum si pentru solutiile tehnice adoptate in legatura cu Proiectul.
    5.5. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru efectuarea lucrarilor de instalare a sistemelor de incalzire in lipsa acordurilor, avizelor, autorizatiilor si a altor documente necesare.
    5.6. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru refuzul de a elibera nota de acceptare solicitantului sau pentru refuzul de a comercializa si instala sistemul de incalzire solicitantului caruia i-a fost eliberata nota de acceptare.
    5.7. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru nerespectarea prevederilor legale cu privire la protectia muncii personalului insarcinat cu implementarea Proiectului.
    5.8. Beneficiarul suporta taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale si orice alte cheltuieli ocazionate de pregatirea, incheierea, executarea, punerea in aplicare si finalizarea prezentului contract si a tuturor documentelor si activitatilor aferente.
    5.9. Beneficiarul ramane direct raspunzator pentru toate consecintele financiare directe sau indirecte antrenate de incetarea contractului inainte de termen din culpa sau la initiativa sa.
    5.10. Orice caz de culpa si orice disfunctionalitate aparute pe parcursul derularii prezentului contract vor fi notificate Beneficiarului de catre AFM, in maximum 5 zile de la constatare. Daca deficientele mentionate nu sunt inlaturate in termen de maximum 15 zile de la data notificarii, AFM are dreptul de a lua urmatoarele masuri:
    a) sistarea temporara a utilizarii finantarii, pana la remedierea cauzelor care au dus la sistare;
    b) sistarea definitiva a finantarii si rezilierea unilaterala a prezentului contract, cu recuperarea sumelor virate catre Beneficiar, in conditiile Codului de procedura fiscala/procedura civila.

    Articolul 6 – Incetarea contractului
    Prezentul contract inceteaza:
    6.1. de drept:
    a) la data prevazuta in acesta;
    b) la data interventiei unui act de autoritate;
    c) la aparitia unor circumstante care nu au putut fi prevazute la data incheierii acestuia si care conduc la modificarea clauzelor contractuale in asemenea masura incat indeplinirea prezentului contract ar fi contrara AFM si interesului public; acest fapt va fi notificat Beneficiarului in termen de 10 zile de la momentul aparitiei unor astfel de circumstante sau de la momentul in care AFM a luat cunostinta de aparitia unor astfel de circumstante;
    6.2. la initiativa Beneficiarului, prin renuntare, cu un preaviz scris de maximum 30 de zile, in cazul imposibilitatii obiective a acestuia de a realiza Proiectul;
    6.3. prin reziliere, la initiativa AFM, in cazul neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a obligatiilor contractuale asumate de catre Beneficiar; in acest caz, Beneficiarul este obligat la plata de daune-interese, in cuantum egal cu suma trasa din finantare, la care se adauga foloase nerealizate la nivelul ratei dobanzii Bancii Nationale a Romaniei; in situatia in care incetarea prezentului contract intervine inainte de termenul stabilit pentru prima tragere, Beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

    Articolul 7 – Forta majora si cazul fortuit
    7.1. Prin forta majora si/sau caz fortuit se intelege un eveniment independent de vointa partilor, imprevizibil si insurmontabil, intervenit dupa incheierea prezentului contract si care impiedica partile sa isi execute, total sau partial, obligatiile contractuale.
    7.2. Partea care invoca forta majora are urmatoarele obligatii:
    a) sa notifice cealalta parte in termen de 5 zile de la data aparitiei;
    b) sa transmita, in termen de cel mult 30 de zile de la data producerii evenimentului considerat a fi caz de forta majora, certificatul de forta majora emis de autoritatea competenta;
    c) sa comunice data incetarii in termen de 5 zile de la incetare;
    d) sa ia orice masuri care ii stau la dispozitie in vederea limitarii consecintelor.
    7.3. Daca nu se procedeaza la anuntare, in conditiile si termenele prevazute, partea care o invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin lipsa notificarii.
    7.4. Indeplinirea prezentului contract va fi suspendata in perioada de actiune a fortei majore, dar fara a prejudicia drepturile ce li se cuveneau partilor pana la aparitia acesteia.
    7.5. Forta majora, comunicata si dovedita in conditiile pct. 7.2, exonereaza de raspundere partea care o invoca.
    7.6. Daca forta majora si/sau consecintele acesteia dureaza sau se estimeaza ca va/vor dura mai mult de 3 luni, partile se obliga sa negocieze cu buna-credinta in vederea identificarii solutiei celei mai bune:
    a) incetarea prezentului contract, fara ca vreuna dintre parti sa poata pretinde celeilalte daune-interese;
    b) modificarea contractului.
    7.7. Prevederile de mai sus se aplica si in caz fortuit.

    Articolul 8 – Cesiunea
    Prezentul contract, precum si toate drepturile si obligatiile decurgand din acesta nu pot face obiectul niciunei cesiuni totale sau partiale.

    Articolul 9 – Litigii
    9.1. Orice diferend rezultat din interpretarea si/sau executarea prezentului contract se va rezolva, pe cat posibil, pe cale amiabila.
    9.2. In cazul in care o solutie amiabila nu este posibila, litigiul se supune spre solutionare instantelor judecatoresti competente in a caror raza teritoriala isi are sediul AFM.

    Articolul 10 – Dispozitii finale
    10.1. Beneficiarul este de acord ca AFM sa publice date privind rezultatele implementarii Proiectului.
    10.2. Orice notificare in baza prezentului contract se face in scris, la urmatoarele adrese:
    Pentru AFM: municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, Corp A, sectorul 6;
    Pentru Beneficiar: ………………………………………………….
    In cazul in care Beneficiarul doreste sa fie notificat la o alta adresa sau si-a schimbat adresa, aceasta va fi comunicata in scris la AFM.
    Notificarile facute Beneficiarului la adresa mentionata in cuprinsul prezentului alineat sau la o alta adresa, comunicata ulterior, se considera a fi aduse la cunostinta acestuia.
    Sub conditia ca acestea sa fie confirmate ulterior, notificarile se pot transmite si prin fax la urmatoarele numerele telefonice:
    – pentru AFM: ………………………:
    – pentru Beneficiar: ………………………… .
    10.3. Prezentul contract constituie titlu executoriu potrivit art. 13 alin. (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind intocmit, interpretat si executat conform legislatiei romane si guvernat de aceasta.
    10.4. Prin semnarea prezentului contract, inclusiv in caz de semnare prin procura, noi, reprezentantii legali ai Beneficiarului, am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
    10.5. Anexa, pe care Beneficiarul declara ca o cunoaste si o accepta, face parte integranta din prezentul contract.
    10.6. Prezentul contract, inclusiv anexa la acesta, poate fi modificat si/sau completat numai cu acordul partilor, prin act aditional.
    10.7. Prin exceptie de la pct. 10.6, nu este necesara intocmirea unui act aditional pentru modificarile din coloana nr. 4 „Data programata” si coloana nr. 5 „Suma” din anexa la prezentul contract, daca acestea nu implica si modificarea duratei de realizare a Proiectului sau modificarea valorii totale a Proiectului.
    10.8. Sumele neutilizate la tragerile programate se vor reporta la tragerile ulterioare. Solicitarea privind decalarea datei programate de depunere a cererii de tragere si/sau modificarea sumei de tras se transmite in scris, cu cel putin doua zile inaintea momentului la care se doreste ca aceasta modificare sa intre in vigoare.
    10.9. Prezentul contract s-a semnat la data de ……………….., la sediul AFM, in 4 exemplare, toate avand valoare juridica egala, dintre care 3 exemplare pentru AFM si un exemplar pentru Beneficiar.

           Administratia Fondului pentru Mediu                        Beneficiar,
                   Presedinte,                               Societatea Comerciala
    ..........................................     ..........................................
                Director economic,                    Prin reprezentant legal/imputernicit
    ..........................................     ..........................................
                Director proiecte,..........................................
                Consilier juridic,.......................................... 
    

    ANEXA la Contractul pentru finantare nerambursabila nr. …/…..

          GRAFIC
    de finantare nerambursabila 
    
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦Esalonarea finantarii¦Sold la inceputul¦        Acordari        ¦ Sold la ¦                  ¦
    ¦crt.+---------------------¦    perioadei    +------------------------¦sfarsitul¦    Observatii    ¦
    ¦    ¦  Anul   ¦   Luna    ¦                 ¦Data programata¦  Suma  ¦perioadei¦                  ¦
    +----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
    ¦ 0  ¦    1    ¦     2     ¦        3        ¦       4       ¦   5    ¦    6    ¦        7         ¦
    +----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
    +----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
    +----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
    +----+---------+-----------+-----------------+---------------+--------+---------+------------------¦
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------+
    
     Administratia Fondului pentru Mediu                                        Beneficiar,
                 Presedinte,                                               Societatea Comerciala
    .....................................                          .....................................
             Director economic,                                    Prin reprezentant legal/imputernicit
    .....................................                          .....................................
             Director proiecte,
    .....................................
             Consilier juridic,
    .....................................
                  Intocmit
          Referent de specialitate,
    .....................................
    (numai exemplarele care raman la AFM)
    
    

    ANEXA Nr. 8 la ghidul de finantare

        Datele de identificare a instalatorului validat                   Nr. de inregistrare la Administratia
    ...............................................           Fondului pentru Mediu ............./................
    Nr. de inregistrare ........./........ 
    

    CERERE DE TRAGERE

    Denumirea solicitantului (instalator validat) ………………………….
    Forma juridica de organizare …………………………………………
    Nr. de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului …………………….., C.I.F. ……………………………, cont nr. ……………………………………………………………., deschis la Trezoreria ……………………………………………….. .
    Adresa sediului social:
    str. …………………………………… nr. …….., bl. ………., sc. ……, et. ….., ap. ……, localitatea ………………………….., judetul/sectorul ………………………, telefon ……………………., fax ……………………….., e-mail ………………………………..
    Reprezentant legal/imputernicit …………………………………….., posesor al B.I./C.I./pasaportului seria ……… nr. ……………………., eliberat/eliberata de ………………, CNP ……………………………, domiciliat in …………………………………………………….., in baza Contractului pentru finantare nerambursabila nr. ……../……………., va rog sa aprobati prezenta cerere de tragere pentru suma de …………… lei din finantarea nerambursabila contractata.
    Prezenta cerere este insotita de:
    a) lista beneficiarilor si a sistemelor instalate aferente, semnata si stampilata de catre reprezentantul legal al instalatorului validat, care contine datele de identificare a beneficiarilor (persoana fizica: numele si prenumele, codul numeric personal, tipul, seria si numarul actului de identitate, domiciliul/resedinta, numarul de telefon; asociatie de locatari: denumirea si adresa completa ale asociatiei, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale presedintelui asociatiei, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite; organizatie neguvernamentala: denumirea completa, sediul, codul de identificare fiscala, numele, prenumele si numarul de telefon ale reprezentantului legal, numele, prenumele si numarul de telefon ale persoanei imputernicite) si datele de identificare a sistemelor instalate (tip, model, varianta, producator, an fabricatie, serie si numar de identificare sau cod, seria si numarul certificatului de garantie, seria si numarul certificatului de calitate si conformitate, adresa la care a fost instalat sistemul, data punerii in functiune);
    b) lista prevazuta la lit. a), in format electronic;
    c) facturile emise beneficiarilor, aferente achizitionarii si instalarii sistemelor, in copie si in original;
    d) procesele-verbale de receptie a lucrarilor de instalare efectuate, semnate si stampilate, dupa caz, de beneficiari, in copie si in original.
    Subsemnatul imi asum raspunderea tuturor informatiilor continute in prezenta cerere, in lista persoanelor fizice beneficiare si a sistemelor de incalzire instalate, inclusiv documentele financiare si procesele-verbale de receptie a lucrarilor. Garantez ca datele furnizate sunt actuale, reale si corecte si declar ca am luat cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
    Reprezentant legal/imputernicit,
    Numele si prenumele …………………………………………………
    Functia ……………………………………………………………
    Semnatura ………………………………………………………….
    Data ………………………………………………………………
    L.S.

    Aprobat de Administratia Fondului pentru Mediu:
    Presedinte,
    Numele si prenumele …………………………………………………
    Semnatura ………………………………………………………….

    Director economic,
    Numele si prenumele …………………………………………………
    Semnatura ………………………………………………………….

    Director Directia proiecte,
    Numele si prenumele …………………………………………………
    Semnatura ………………………………………………………….

    Sef serviciu (Directia proiecte),
    Numele si prenumele …………………………………………………
    Semnatura ………………………………………………………….

    Economist/Referent,
    Numele si prenumele …………………………………………………
    Semnatura ………………………………………………………….

    ANEXA Nr. 9 la ghidul de finantare

    CONTRACT-CADRU PENTRU FINANTARE NERAMBURSABILA
    Nr. .................. din ................................. 
    
    


    Intre:
    Administratia Fondului pentru Mediu, cu sediul in municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod fiscal 14715650, cont nr. ……………., deschis la Trezoreria Sectorului 6 Bucuresti, reprezentata legal prin …………., – presedinte, in calitate de finantator, denumita in continuare AFM,
    si
    …………………………….., cu sediul in …………………….., inregistrata la oficiul registrului comertului …………………………… sub nr. ………………………., C.I.F. ……………………….., cont nr. ……………………, deschis la ……………………………….., reprezentata legal prin ……………………. …………………….., in calitate de beneficiar, denumita in continuare Beneficiar,
    a intervenit urmatorul contract:

    Articolul 1 – Obiectul contractului
    1. AFM acorda beneficiarului o finantare nerambursabila, denumita in continuare finantare, in valoare de … lei, reprezentand …% din valoarea totala a cheltuielilor eligibile, pentru implementarea proiectului intitulat …, denumit in continuare Proiect, conform Hotararii Comitetul de avizare nr. … din …………………………. .
    2. Valoarea totala a cheltuielilor eligibile este de ………….. lei.
    3. In toate cazurile, finantarea se limiteaza doar la valoarea totala a cheltuielilor eligibile.
    4. Cheltuielile Proiectului sunt considerate eligibile daca sunt indeplinite urmatoarele criterii generale:
    a) sunt necesare pentru realizarea Proiectului, sunt in conformitate cu principiile unui management financiar corespunzator, respectiv utilizarea eficienta a banilor si realizarea unui raport optim cost-beneficiu;
    b) sunt realizate dupa semnarea contractului de finantare si pe perioada de executie a proiectului;
    c) sunt efectiv realizate, inregistrate in contabilitatea Beneficiarului, sunt identificabile, verificabile si pot fi dovedite prin documente originale.
    5. Orice plata excedentara efectuata de catre AFM constituie plata necuvenita, iar Beneficiarul are obligatia de a restitui sumele necuvenite in termen de 5 zile de la data confirmarii de primire a notificarii din partea AFM.
    6. Finantarea acordata Beneficiarului din Fondul pentru mediu prin prezentul contract constituie ajutor de stat si este acordata in baza Hotararii Comitetului de avizare nr. … din …../Dispozitiei presedintelui AFM nr. … din … pentru aprobarea „Proiectului …”.
    Beneficiarul accepta finantarea si se angajeaza sa desfasoare Proiectul pe propria raspundere.

    Articolul 2 – Destinatia finantarii
    1. Finantarea este acordata pentru realizarea Proiectului, Beneficiarul obligandu-se s-o utilizeze integral si numai pentru acest scop, conform cheltuielilor eligibile prevazute in anexa nr. 1.

    Articolul 3 – Durata contractului si perioada de utilizare a finantarii
    1. Prezentul contract intra in vigoare la data semnarii lui de catre ambele parti si isi inceteaza valabilitatea in 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor de la data depunerii la AFM a Raportului de finalizare.
    2. Durata de realizare a Proiectului este de … luni de la data intrarii in vigoare a prezentului contract.
    3. Suma neutilizata la finalul executiei Proiectului se considera anulata si finantarea se diminueaza in mod corespunzator.

    Articolul 4 – Modalitatea de plata
    1. Utilizarea finantarii de catre Beneficiar se poate face numai dupa indeplinirea de catre acesta a tuturor conditiilor prevazute in prezentul contract, inclusiv constituirea in favoarea AFM a garantiei prevazute la art. 5.
    2. Beneficiarul va utiliza finantarea in mai multe transe, in conformitate cu graficul de finantare nerambursabila prevazut in anexa nr. 2.
    3. Debitarea contului AFM se face in termen de 15 zile de la data intocmirii Notei de control.
    4. Utilizarea se efectueaza prin debitarea contului de trezorerie al AFM, pe masura tragerii sumelor, si prin creditarea contului nr. … deschis de catre Beneficiar la …, numai pe baza de cerere de tragere, conform modelului prevazut in anexa nr. …(1), insotita de documentele justificative prevazute in anexa nr. ……..(2), in conditiile in care cererea de tragere si documentatia aferenta sunt complete si corect intocmite.
    5. Cheltuielile bancare (comisioanele bancare, diferente de curs valutar etc.) nu constituie cheltuieli eligibile.
    6. Valoarea acordata Beneficiarului se calculeaza prin aplicarea, la cheltuielile eligibile aferente fiecarei trageri, a procentului aprobat.
    ___________
    (1) Cererea de tragere corespunde modelelor prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu, astfel ca anexa va fi adaptata in functie de beneficiarul finantarii.
    (2) Documentele justificative sunt prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu, astfel ca anexa va fi adaptata in functie de beneficiarul finantarii.

    Articolul 5 – Garantarea finantarii
    1. Toate obligatiile Beneficiarului rezultate din prezentul contract, precum si cheltuielile de orice fel legate de recuperarea finantarii in cazul nerespectarii clauzelor acestuia, a dobanzilor, a dobanzilor penalizatoare, a cheltuielilor de judecata, inclusiv a celor de executare silita, si a altor cheltuieli, dupa caz, sunt garantate cu bilet la ordin, in alb, cu clauza „fara protest”, emis de catre Beneficiar si avalizat de catre administratori/actionari/asociati sau banca.
    2. Biletul la ordin se depune la AFM in original, inainte de efectuarea oricarei trageri din finantare.

    Articolul 6 – Obligatiile beneficiarului
    Beneficiarul se obliga:
    1. sa foloseasca finantarea numai in scopul si in conditiile in care a fost acordata;
    2. sa asigure contributia proprie pentru realizarea Proiectului;
    3. sa reinnoiasca, la cererea AFM, biletul la ordin prevazut la art. 5 pe perioada de valabilitate a prezentului contract de finantare;
    4. sa asigure executarea Proiectului cu diligenta necesara si eficienta, in conformitate cu prezentul contract, precum si cu legislatia in vigoare si standardele de mediu aplicabile;
    5. sa respecte prevederile legislatiei in vigoare privind achizitiile publice, pentru achizitionarea de bunuri, servicii sau lucrari din finantarea acordata din Fondul pentru mediu;
    6. sa furnizeze AFM documentatia privind procedura de atribuire a contractelor de achizitii publice, inclusiv contractele, pana la data depunerii cererii de tragere din finantare;
    7. sa fie singurul raspunzator in fata AFM pentru implementarea Proiectului;
    8. sa asigure inregistrarea in evidenta contabila a tuturor documentelor privind operatiunile aferente prezentului contract, precum si arhivarea acestora, conform reglementarilor contabile in vigoare;
    9. sa furnizeze AFM copii ale situatiilor sale financiare trimestriale/semestriale si anuale, inclusiv balantele lunare de verificare aferente acestora, si sa transmita AFM orice alta informatie sau documente relevante pentru prezentul contract, solicitate in mod rezonabil de catre aceasta, in termen de maximum 7 zile de la cerere;
    10. sa plateasca toate taxele, impozitele si contributiile pe care le datoreaza potrivit reglementarilor legale; in acest sens va depune la fiecare tragere certificat de atestare fiscala si, trimestrial, certificat fiscal;
    11. sa introduca in gestiunea proprie bunurile de natura activelor imobilizate corporale achizitionate in baza acestui contract, sa le inscriptioneze cu sintagma „Finantat din fondul pentru mediu”, sa le utilizeze si sa le conserve cu diligentele unui bun proprietar si sa nu le instraineze timp de 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor de la data finalizarii Proiectului;
    12. sa nu vanda, sa nu cesioneze, sa nu inchirieze sau sa nu disponibilizeze active din patrimoniul propriu, legate de Proiect, in alt scop decat pentru inlocuirea celor existente cu noi active de valoare cel putin egala cu cele existente;
    13. sa intocmeasca si sa remita AFM, in termen de 30 de zile de la acordarea de catre AFM a ultimei cereri de tragere, un raport de finalizare detaliat privind realizarea activitatilor;
    14. sa intocmeasca si sa remita AFM din 6 in 6 luni, in perioada de monitorizare de 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor, un raport referitor la derularea activitatii ulterior finalizarii Proiectului;
    15. sa permita reprezentantilor AFM accesul la sediile sale si la amplasamentul Proiectului pentru inspectarea activitatilor ce se realizeaza din finantarea acordata si examinarea registrelor si a evidentelor contabile, legate de Proiect;
    16. sa permita personalului AFM sa controleze modul in care Beneficiarul indeplineste obiectivele Proiectului, prin monitorizare continua timp de 5 ani/3 ani in cazul IMM-urilor, pe baza rapoartelor bianuale transmise de catre Beneficiar;
    17. sa nu sponsorizeze/sa nu finanteze activitati cu impact negativ asupra mediului, pe perioada de valabilitate a prezentului contract;
    18. sa notifice AFM si sa prezinte documentele corespunzatoare in termen de 7 zile de la aparitia urmatoarelor evenimente:
    a) modificari cu privire la actele constitutive si/sau la informatiile furnizate AFM cu ocazia prezentarii cererii de finantare sau pe parcursul derularii prezentului contract;
    b) in cazul in care va fi supus unei proceduri de reorganizare judiciara sau faliment, executare silita sau oricarei alte proceduri asemanatoare;
    c) orice intentie de fuziune, divizare sau reducere a capitalului social;
    19. sa suporte toate taxele, comisioanele, cheltuielile profesionale si orice alte cheltuieli ocazionate de pregatirea, incheierea, executarea, punerea in aplicare si terminarea prezentului contract si a tuturor documentelor si activitatilor aferente;
    20. sa notifice AFM cu privire la orice alocatie nerambursabila pe care o primeste pana la incetarea prezentului contract de finantare.

    Articolul 7 – Obligatiile AFM
    AFM se obliga:
    1. sa asigure finantarea Proiectului in conditiile mentionate in prezentul contract, in limita fondurilor disponibile alocate pentru categoria de proiecte din care face parte, cuprinse in bugetele anuale ale acesteia;
    2. sa urmareasca indeplinirea etapelor prevazute in prezentul contract;
    3. sa verifice, prin inspectie la fata locului, daca tot ceea ce a declarat Beneficiarul este conform cu realitatea, inainte de aprobarea cererii de tragere;
    4. sa puna la dispozitia Beneficiarului informatiile legate de finantare;
    5. sa intocmeasca Nota de control in termen de 15 zile de la data depunerii cererii de tragere.

    Articolul 8 – Cazuri de culpa
    1. Nerespectarea de catre Beneficiar a oricareia din obligatiile sale asumate prin prezentul contract constituie caz de culpa.
    2. Constituie caz de culpa si urmatoarele fapte ale Beneficiarului:
    a) face declaratii false sau incomplete pentru a obtine finantarea prevazuta in contract sau furnizeaza rapoarte ce nu reprezinta realitatea;
    b) comite nereguli de ordin financiar sau acte de coruptie in legatura cu Proiectul, stabilite printr-o hotarare judecatoreasca definitiva;
    c) impotriva Beneficiarului a fost demarata procedura de reorganizare judiciara sau faliment, executare silita sau orice alta procedura asemanatoare;
    d) situatia economico-financiara a Beneficiarului nu mai asigura conditii de realizarea a Proiectului.
    3. AFM va notifica Beneficiarul in maximum 5 zile de la constatarea unui caz de culpa si in cazul in care deficientele mentionate in notificare nu sunt inlaturate in maximum 30 de zile de la data notificarii, AFM are dreptul sa ia urmatoarele masuri, fara intarziere si fara nicio alta formalitate prealabila:
    a) sistarea temporara a utilizarii finantarii pana la remedierea cauzelor care au dus la sistare;
    b) sistarea definitiva si rezilierea unilaterala, fara nici o alta formalitate prealabila, a prezentului contract, cu recuperarea sumelor virate catre Beneficiar, in conditiile Codului de procedura fiscala.

    Articolul 9 – Incetarea contractului
    1. Prezentul contract inceteaza de drept:
    a) la data prevazuta in acesta;
    b) in cazul imposibilitatii obiective a Beneficiarului de a realiza Proiectul, prin renuntare, cu un preaviz scris de maximum 30 de zile;
    c) la data interventiei unui act de autoritate;
    d) la aparitia unor circumstante care nu au putut fi prevazute la data incheierii prezentului contract si care pot conduce la modificarea clauzelor contractuale in asa masura incat indeplinirea contractului ar fi contrara institutiei si interesului public; acest fapt va fi notificat Beneficiarului in termen de 10 zile de la momentul aparitiei unor astfel de circumstante sau de la momentul in care AFM a avut cunostinta de aparitia unor astfel de circumstante.
    2. Prezentul contract inceteaza prin reziliere, la initiativa AFM, in urmatoarele conditii:
    a) Beneficiarul nu isi indeplineste obligatiile asumate prin prezentul contract;
    b) Beneficiarul este in procedura de reorganizare judiciara sau faliment, executare silita sau orice alta procedura asemanatoare
    c) in situatia intervenirii unuia dintre cazurile de culpa prevazute la art. 8 pct. 2.
    3. In caz de reziliere, Beneficiarul este obligat la plata de daune-interese, in cuantum egal cu suma trasa din finantare, la care se adauga dobanda perceputa de AFM pentru finantarile rambursabile, calculata incepand cu prima tragere si in procentul valabil la acea data.
    4. Sumele datorate de catre Beneficiar in baza pct. 3 vor fi recuperate inclusiv prin executarea garantiei constituite in favoarea AFM.
    5. Beneficiarul ramane direct raspunzator pentru toate consecintele financiare directe sau indirecte antrenate de incetarea prezentului contract inainte de termen din culpa sau la initiativa sa (inclusiv majorari de intarziere, conform legii fiscale aplicabile creantelor bugetare).
    6. In cazul in care incetarea prezentului contract intervine inainte de termenul stabilit pentru prima tragere, Beneficiarul nu este obligat la plata de daune-interese.

    Articolul 10 – Forta majora si cazul fortuit
    1. Prin forta majora si/sau caz fortuit se intelege un eveniment independent de vointa partilor, imprevizibil si insurmontabil, intervenit dupa incheierea prezentului contract si care impiedica partile sa isi execute, total sau partial, obligatiile contractuale.
    2. Partea care invoca forta majora are urmatoarele obligatii:
    a) sa o notifice celeilalte parti in termen de 5 zile de la data aparitiei;
    b) sa transmita, in termen de cel mult 30 de zile de la data producerii evenimentului considerat a fi caz de forta majora, certificatul de forta majora emis de autoritatea competenta;
    c) sa comunice data incetarii in termen de 5 zile de la incetare;
    d) sa ia orice masuri care ii stau la dispozitie in vederea limitarii consecintelor.
    3. Daca nu se procedeaza la anuntare, in conditiile si termenele prevazute, partea care o invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin lipsa notificarii.
    4. Indeplinirea prezentului contract va fi suspendata in perioada de actiune a fortei majore, dar fara a prejudicia drepturile ce li se cuveneau partilor pana la aparitia acesteia.
    5. Forta majora, comunicata si dovedita in conditiile art. 10 pct. 2, exonereaza de raspundere partea care o invoca.
    6. Daca forta majora si/sau consecintele acesteia dureaza sau se estimeaza ca va/vor dura mai mult de 3 luni, partile se obliga sa negocieze cu buna-credinta in vederea identificarii solutiei celei mai bune:
    a) incetarea prezentului contract, fara ca vreuna dintre parti sa poata pretinde celeilalte daune-interese;
    b) modificarea prezentului contract.
    Prevederile de mai sus se aplica si in caz fortuit.

    Articolul 11 – Alte clauze
    1. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru prejudiciile cauzate tertilor din culpa sa pe parcursul derularii Proiectului, AFM fiind degrevata integral de orice responsabilitate.
    2. Beneficiarul isi asuma integral raspunderea pentru respectarea prevederilor legale cu privire la protectia muncii personalului insarcinat cu implementarea Proiectului.
    3. In nicio circumstanta si din niciun motiv AFM nu poate fi trasa la raspundere si obligata la plata de daune-interese pe durata desfasurarii Proiectului si ca urmare AFM nu va accepta nicio cerere de despagubire sau plati suplimentare.
    4. In cazul in care realizarea Proiectului genereaza costuri suplimentare, aceste costuri vor fi acoperite pe cheltuiala Beneficiarului.
    5. Prezentul contract in integralitatea sa, precum si toate drepturile si obligatiile decurgand din acesta nu pot face obiectul cesiunii; in caz de imposibilitate, neimputabila Beneficiarului, de a executa prevederile contractuale, activitatea poate fi preluata de succesorii sai in drepturi, cu aprobarea prealabila a AFM.
    6. Beneficiarul va adopta o conduita adecvata prin care va evita conflictul de interese si va informa imediat AFM despre orice situatie care da nastere sau este posibil sa dea nastere unui astfel de conflict.
    7. AFM si Beneficiarul se angajeaza sa pastreze confidentialitatea documentelor si informatiilor legate de derularea prezentului contract, informatiile putand fi furnizate numai autoritatilor competente, in conditiile legii, sau unor terte parti numai cu acordul partilor prezentului contract.
    8. Drepturile de proprietate intelectuala rezultate in urma implementarii Proiectului, precum si alte documente legate de Proiect vor ramane in patrimoniul Beneficiarului, care, la solicitarea AFM, va acorda acesteia dreptul de a utiliza gratuit si dupa cum considera necesar informatia cuprinsa in rapoartele Proiectului, precum si rezultatele obtinute, oricare ar fi forma acestora.
    9. Beneficiarul are obligatia de a despagubi din surse proprii AFM pentru toate cheltuielile efectuate impotriva oricaror reclamatii si actiuni in justitie, ce rezulta din incalcarea unor drepturi de proprietate intelectuala (brevete de inventie, marci inregistrate, desene sau modele industriale, drepturi de autor) legate de activitatile necesare implementarii Proiectului, si daune-interese, costuri, taxe si alte cheltuieli de orice natura, aferente violarii dreptului de proprietate intelectuala.
    10. Beneficiarul este de acord ca AFM sa publice date privind rezultatele implementarii Proiectului.
    11. Beneficiarul se obliga ca, in orice nota, raport, material publicat, conferinte si seminarii cu privire la Proiect, sa specifice ca acesta a beneficiat de finantare din Fondul pentru mediu.
    12. In cazul modificarii/revocarii schemei de finantare/deciziei de minimis, in baza careia s-a incheiat prezentul contract, si al obligarii Beneficiarului la rambursarea finantarii acordate (daca este cazul), acesta este singurul raspunzator si va proceda imediat la restituirea finantarii, in conditiile legislatiei in vigoare cu privire la rambursarea ajutorului de stat. In aceasta situatie AFM nu poate fi obligata, sub nicio forma, la plata de daune-interese.
    13. Neexercitarea de catre AFM a oricarui drept prevazut in prezentul contract nu constituie o renuntare la acesta, iar AFM va putea uza de acel drept oricand, pana la stingerea tuturor obligatiilor Beneficiarului fata de aceasta.
    14. In situatia rectificarii bugetului de venituri si cheltuieli anual al AFM, finantarea se diminueaza/sisteaza temporar, cu posibilitatea de prelungire a duratei prezentului contract/inceteaza.
    15. In cazul in care, referitor la prezentul contract, apar modificari ale legislatiei aplicabile, partile au obligatia sa depuna toate diligentele, conform noilor reglementari, astfel incat sa nu se abata de la obligatiile stabilite in cuprinsul acestuia.

    Articolul 12 – Jurisdictie
    1. Orice neintelegere rezultand din interpretarea si/sau executarea prezentului contract se va rezolva, pe cat posibil, pe cale amiabila.
    2. In cazul in care o solutie amiabila nu este posibila, litigiul se supune spre solutionare instantei judecatoresti de drept comun in a carei raza teritoriala isi are sediul AFM.

    Articolul 13 – Notificari
    1. Orice notificare sau solicitare in baza prezentului contract se va face in scris, la urmatoarele adrese:
    Pentru AFM: Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6;
    Pentru Beneficiar: …
    2. In cazul in care Beneficiarul doreste sa fie notificat la o alta adresa sau si-a schimbat adresa, aceasta va fi comunicata in scris la AFM.
    3. Notificarile facute Beneficiarului la adresele mentionate la pct. 1 sau 2 se considera a fi aduse la cunostinta acestuia.
    4. Notificarile se pot transmite si pe fax, la numarul … pentru AFM si numarul … pentru Beneficiar, cu conditia sa fie confirmate ulterior.

    Articolul 14 – Amendamente
    1. Prezentul contract si anexele la acesta pot fi modificate si/sau completate numai cu acordul partilor, consemnat intr-un act aditional.
    2. Cererea de modificare a prezentului contract va fi adresata AFM cu minimum 10 zile inaintea datei la care se doreste sa opereze modificarea, cu exceptia cazurilor bine intemeiate si justificate de catre Beneficiar.
    3. Prin exceptie de la pct. 1, nu este necesara intocmirea unui act aditional pentru modificarile din coloana nr. 1 din anexa nr. 2 („Data depunerii cererii de tragere”), daca acestea nu implica si modificarea duratei de realizare a Proiectului. In acest caz, sumele neutilizate la tragerile programate se vor reporta la tragerile ulterioare.
    4. Cererea privind decalarea datei de depunere a cererii de tragere in conditiile prevazute la pct. 3 se transmite cu cel putin doua zile inaintea momentului la care se doreste ca aceasta modificare sa intre in vigoare.

    Articolul 15 – Dispozitii finale
    1. Prezentul contract este titlu executoriu potrivit art. 13 alin. (8) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, fiind intocmit, interpretat si executat conform legislatiei romane si guvernat de aceasta.
    2. Prin semnarea prezentului contract, inclusiv in caz de semnare prin procura, noi, reprezentantii legali ai Beneficiarului, am luat la cunostinta de prevederile Codului penal privind falsul in declaratii.
    3. Anexele …, pe care Beneficiarul declara ca le cunoaste si le accepta, fac parte integranta din prezentul contract.
    4. Prezentul contract s-a semnat la data de … la sediul AFM, in 4 exemplare, toate avand valoare juridica egala, din care 3 exemplare pentru AFM si un exemplar pentru Beneficiar.

          Administratia Fondului pentru Mediu                                  Beneficiar,
                      Presedinte,                            ................................................
    ................................................         ................................................
                   Director economic,                              Prin reprezentant legal/imputernicit
    ................................................         ................................................
                   Director proiecte,
    ................................................
                   Consilier juridic,
    ................................................
    
    

    ANEXA Nr. 1 la Contractul pentru finantare nerambursabila nr. …/…

     
    
    CAPITOLE SI SUBCAPITOLE DE CHELTUIELI ELIGIBILE 
    
    +---------------------------------------------------------------------------------+
    ¦                 Capitole si subcapitole de cheltuieli eligibile                 ¦
    +---------------------------------------------------------------------------------¦
    +---------------------------------------------------------------------------------¦
    +---------------------------------------------------------------------------------¦
    +---------------------------------------------------------------------------------¦
    +---------------------------------------------------------------------------------¦
    +---------------------------------------------------------------------------------+
    
     Administratia Fondului pentru Mediu                     Beneficiar,
                 Presedinte,                   ........................................
    ......................................     ........................................
              Director economic,                 Prin reprezentant legal/imputernicit
    ......................................     ........................................
              Director proiecte,
    ......................................
              Consilier juridic,
    ......................................
                   Intocmit
          Referent de specialitate,
    ......................................
    (numai exemplarele  care raman la AFM)
    

    ANEXA Nr. 2 la Contractul pentru finantare nerambursabila nr. …./….

    GRAFICUL DE FINANTARE NERAMBURSABILA 
    
    +------------------------------------------------------------------------------+
    ¦ Nr.  ¦        Data depunerii cerererii de tragere         ¦       Suma       ¦
    ¦ crt. ¦                                                    ¦                  ¦
    +------+----------------------------------------------------+------------------¦
    ¦  0   ¦                         1                          ¦        2         ¦
    +------+----------------------------------------------------+------------------¦
    ¦  1   ¦                                                    ¦                  ¦
    +------+----------------------------------------------------+------------------¦
    ¦  2   ¦                                                    ¦                  ¦
    +------+----------------------------------------------------+------------------¦
    ¦ ...  ¦                                                    ¦                  ¦
    +------+----------------------------------------------------+------------------¦
    ¦TOTAL:¦x                                                   ¦                  ¦
    +------------------------------------------------------------------------------+
    
     Administratia Fondului pentru Mediu                   Beneficiar,
                 Presedinte,                 .......................................
    ......................................   .......................................
              Director economic,              Prin reprezentant legal/imputernicit
    ......................................   .......................................
              Director proiecte,
    ......................................
              Consilier juridic,
    ......................................
                   Intocmit
          Referent de specialitate,
    ......................................
    (numai exemplarele  care raman la AFM)
    
    

    Ordin nr. 5689/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, a Fisei-cadru a postului de profesor documentarist si a Fisei-cadru de evaluare a profesorului documentarist

    Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului

    In conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1) lit. e) si ale art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in temeiul Hotarârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu modificarile si completarile ulterioare,
    ministrul educatiei, cercetarii si tineretului emite prezentul ordin.

    Art. 1 br> Se aproba Regulamentul de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare, cuprins in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. 2 br> Se aproba Fisa-cadru a postului de profesor documentarist, cuprinsa in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. 3 br> Se aproba Fisa-cadru de evaluare a profesorului documentarist, cuprinsa in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. 4 br> Directia generala managementul resurselor umane din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, inspectoratele scolare judetene/Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, casele corpului didactic si unitatile de invatamânt in care functioneaza centre de documentare si informare vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

    Art. 5 br> Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Anexa nr. 1 – REGULAMENT de organizare si functionare a centrelor de documentare si informare

    Sectiunea 1 – Dispozitii generale

    Art. 1 br> (1) Centrele de documentare si informare (CDI) se infiinteaza de catre directorul casei corpului didactic, la propunerea directorului unitatii de invatamânt, cu avizul inspectorului scolar general.
    (2) CDI se infiinteaza in unitatile de invatamânt preuniversitar cu personalitate juridica, pe baza criteriilor de eligibilitate stabilite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

    Art. 2 br> CDI sunt infiintate, coordonate metodologic si evaluate de casele corpului didactic la nivel judetean, iar la nivel central de catre Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, prin Directia generala managementul resurselor umane.

    Art. 3 br> CDI se organizeaza unitar pentru intreaga institutie de invatamânt careia ii apartine, prin integrarea fondului documentar, respectiv a bibliotecii scolare.

    Art. 4 br> CDI este un centru de resurse pluridisciplinare care ofera elevilor, cadrelor didactice si comunitatii locale un spatiu de formare, comunicare si informare, un laborator de experimentare a noilor tehnologii educationale, un loc de cultura, deschidere, intâlnire si integrare.

    Art. 5 br> CDI concentreaza in acelasi spatiu un fond documentar actual, pluridisciplinar, pe suporturi multiple, adaptat nevoilor utilizatorilor si specificului scolii. El deserveste intreaga comunitate educativa a unitatii de invatamânt, punând la dispozitie mijloace de documentare si informare, echipamente si instrumente de exploatare a resurselor, precum si un spatiu adaptat organizarii si desfasurarii de activitati scolare si extrascolare.

    Art. 6 br> Activitatile desfasurate in CDI sustin implementarea politicilor educationale pe niveluri de studii, profiluri, specializari, promoveaza inovatia pedagogica si sprijina realizarea obiectivelor prevazute in procesul de reforma a invatamântului românesc, raspunzând nevoilor de informare ale tuturor utilizatorilor.

    Art. 7 br> CDI contribuie la asigurarea egalitatii de sanse a elevilor proveniti din medii culturale, economice si sociale diferite prin facilitarea accesului la informatie si servicii specifice destinate elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale.

    Art. 8 br> Prin crearea CDI se urmareste dezvoltarea relatiei scoala-comunitate, asigurarea accesului la resursele necesare unei bune informari si documentari, precum si la pregatirea unui personal calificat in domeniul stiintelor documentarii si informarii.

    Art. 9 br> CDI are urmatoarele functii: functia de primire, functia de informare generala, functia pedagogica, functia de orientare scolara si profesionala, functia de comunicare cu exteriorul, functia tehnica si functia recreativa.

    Art. 10 br> (1) Baza materiala a CDI este asigurata de comunitatea locala, de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de alte ministere sau organe centrale, prin inspectoratele scolare ori direct prin unitatile de invatamânt in cadrul carora functioneaza CDI.
    (2) CDI poate beneficia de resursele financiare obtinute de unitatea de invatamânt din sponsorizari din partea unor organizatii neguvernamentale, asociatii, societati, fundatii etc., cu respectarea prevederilor legale in vigoare.
    (3) Nu se admite folosirea in alte scopuri a resurselor bugetare alocate pentru achizitionarea de carte, periodice si alte categorii de suporturi informationale, precum si a celor destinate achizitionarii de aparatura, materiale si echipamente necesare bunei desfasurari a activitatii CDI.

    Art. 11 br> Conditiile de utilizare a spatiului, fondului documentar si a serviciilor CDI, precum si drepturile si obligatiile utilizatorilor se stabilesc prin regulamentul de ordine interioara al fiecarui CDI, aprobat de conducerea institutiei de invatamânt in care functioneaza.

    Art. 12 br> Prezentul regulament se aplica si CDI infiintate in perioada derularii proiectului bilateral româno-francez „Educatie pentru informatie in mediul rural defavorizat”.

    Sectiunea 2 – Personalul angajat

    Art. 13 br> (1) In CDI va fi normat un post de profesor documentarist, in conformitate cu prevederile Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificarile si completarile ulterioare, in baza dispozitiilor ulterioare ale Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
    (2) In unitatile de invatamânt cu peste 1.200 de elevi poate fi normat un al doilea post de profesor documentarist.

    Art. 14 br> Conditiile de incadrare pe functia de profesor documentarist sunt:

  • absolvirea cu examen de licenta, examen de diploma ori examen de absolvire a unei institutii de invatamânt superior de lunga sau scurta durata in profilul postului;
  • absolvirea cu diploma a cursurilor postuniversitare cu durata de cel putin 3 semestre, aprobate in acest scop de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului,
  • studii aprofundate, studii academice postuniversitare, studii postuniversitare de specializare in profilul postului, conform art. 7 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indeplinirea conditiei prevazute la art. 68 din Legea invatamântului nr. 84/1995, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Art. 15 br> Incadrarea pe functia didactica de profesor documentarist se face conform prevederilor legislatiei in vigoare cu privire la incadrarea personalului didactic.

    Art. 16 br> Concursul de ocupare a functiei didactice de profesor documentarist se organizeaza in conformitate cu metodologia de ocupare a posturilor/catedrelor declarate vacante in invatamântul preuniversitar, elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului, cu consultarea federatiilor sindicale reprezentative din invatamânt, aprobata anual prin ordin al ministrului.

    Art. 17 br> Programa de concurs pentru posturile didactice de profesor documentarist declarate vacante in invatamântul preuniversitar este elaborata de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si aprobata prin ordin al ministrului.

    Art. 18 br> Profesorul documentarist are urmatoarele competente: pedagogica, culturala, de comunicare si de gestionare a CDI in domeniul proiectarii, planificarii, organizarii activitatii CDI, formarii elevilor si dezvoltarii competentelor specifice, monitorizarii si evaluarii activitatilor CDI, dezvoltarii de parteneriate si dezvoltarii profesionale proprii.

    Art. 19 br> Norma profesorului documentarist este de 40 de ore saptamânal, repartizate dupa cum urmeaza:
    a) 18 ore/saptamâna de activitate in CDI, desfasurate cu elevii individual sau in parteneriat cu cadrele didactice, care constau in initiere in cercetarea documentara, proiecte didactice, educative si culturale, orientare scolara si profesionala, activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare, lectura, animatie culturala;
    b) 22 de ore/saptamâna pentru desfasurarea activitatilor de pregatire metodico-stiintifica si complementara, pregatirea si evaluarea materialelor si activitatilor, intocmirea programelor de interventie in scop recuperatoriu, asigurarea accesului liber la fondul documentar si punerea CDI la dispozitia elevilor in cadrul activitatilor libere, gestionarea CDI, culegerea informatiilor in/din interiorul si exteriorul unitatii scolare, activitati pentru parinti si alti membri ai comunitatii locale.

    Art. 20 br> Profesorul documentarist incadrat in CDI va fi evaluat anual pe baza fisei-cadru a postului si a fisei-cadru de evaluare elaborate de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si particularizate la specificul activitatii din unitatea de invatamânt.

    Art. 21 br> (1) Profesorul documentarist este subordonat directorului scolii.
    (2) Proiectul CDI, rapoartele semestriale, anuale si situatiile statistice sunt supuse aprobarii consiliului de administratie al scolii.

    Art. 22 br> Directorul unitatii de invatamânt va promova si va sustine activitatile desfasurate de profesorul documentarist in colaborare cu comunitatea educativa din unitatea de invatamânt.

    Art. 23 br> In situatia in care la nivelul aceleiasi unitati de invatamânt sunt incadrati atât un profesor documentarist, cât si un bibliotecar scolar sau documentarist, amenajarea, organizarea si functionarea CDI sunt asigurate in comun de catre acestia. Domeniile de competenta din fisa-cadru a postului de profesor documentarist, precum si responsabilitatile mentionate in prezentul regulament vor fi indeplinite. Repartizarea sarcinilor se realizeaza prin fisa individuala a postului de catre consiliul de administratie, corespunzator nivelului de competenta detinut.

    Art. 24 br> Personalul didactic incadrat in CDI are toate drepturile si obligatiile care decurg din actele normative in vigoare.

    Art. 25 br> Constituirea si organizarea activitatii de cerc pedagogic se realizeaza de casa corpului didactic, care va desemna un responsabil la nivel judetean.

    Sectiunea 3 – Amenajarea si organizarea centrelor de documentare si informare

    Art. 26 br> Amenajarea si dotarea CDI trebuie sa tina cont de specificul activitatilor derulate in cadrul acestuia, de publicul caruia i se adreseaza (vârsta elevilor, nivelul de studiu), de particularitatile si specificul unitatii de invatamânt in care urmeaza sa se infiinteze si sa functioneze.

    Art. 27 br> (1) In alocarea spatiului pentru CDI se recomanda respectarea urmatoarelor conditii:
    a) suprafata afectata sa fie de minimum 3 m2 x 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara;
    b) capacitatea de primire (numarul de locuri) sa fie de minimum 10% din numarul total al elevilor din unitatea scolara.
    (2) In CDI spatiul este conceput modular – spatiul de primire, spatiul profesorului documentarist, spatiul informatic, spatiul audiovizualului, spatiul de documentare pedagogica/spatiul pentru profesori, spatiul de orientare scolara si profesionala, spatiul lucrarilor documentare (lucrari cu caracter stiintific), spatiul lucrarilor de fictiune (beletristica), spatiul lecturii de destindere („coltul de lectura”), spatiul de lucru in echipa, spatiul de lucru individual, spatiul de afisaj si expozitii. Acesta va fi organizat flexibil, astfel incât sa se asigure conditiile necesare derularii tuturor activitatilor si indeplinirii functiilor CDI.
    (3) In functie de specificul scolii, de numarul elevilor si de spatiul disponibil, alte spatii pot fi amenajate in interiorul sau in exteriorul CDI (de exemplu, spatiu de depozitare, stocare, arhivare).

    Art. 28 br> Mobilierul CDI trebuie sa fie modular, solid, modern si practic astfel incât sa permita accesul liber la fondul documentar, reorganizarea spatiului in functie de necesitati si de activitatile proiectate si sa respecte normele de securitate.

    Art. 29 br> CDI foloseste sistemul accesului liber la fondul documentar, cu asigurarea conditiilor de spatiu, mobilier si securitate adecvate. Se recomanda ca inaltimea etajerelor sa fie adaptata publicului majoritar (1,60 m-1,80 m in CDI din invatamântul secundar inferior si secundar superior, 1,50 m pentru CDI din unitatile de invatamânt primar si 1,30 pentru CDI din unitatile de invatamânt preprimar).

    Art. 30 br> Procurarea echipamentelor si aparaturii in CDI se va face astfel incât sa permita o exploatare eficienta si durabila a resurselor necesare pentru desfasurarea activitatilor specifice.

    Art. 31 br> (1) In spatiul CDI va fi pus la dispozitia utilizatorilor fondul activ de publicatii, restul fondului fiind organizat in spatiul de depozitare al CDI.
    (2) Completarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia se realizeaza periodic, in functie de urmatoarele criterii:
    a) profilul, nivelul de invatamânt si specificul unitatii de invatamânt in care functioneaza CDI;
    b) cerintele de informare si documentare ale utilizatorilor;
    c) recomandarile programelor scolare ale disciplinelor studiate in scoala; se va urmari constituirea unui fond documentar echilibrat pentru toate clasele, diviziunile si subdiviziunile CZU (clasificarea zecimala universala);
    d) componenta fondului existent in CDI sub aspectul suporturilor, titlurilor si al numarului de exemplare din fiecare titlu;
    e) activitatile propuse in proiectul anual al CDI.

    Art. 32 br> In CDI clasificarea, indexarea si ordonarea documentelor se fac potrivit clasificarii zecimale universale. Se vor utiliza in clasificare clasele principale (de la 0 la 9), extinzând clasificarea, in functie de amploarea colectiilor si profilul unitatii de invatamânt.

    Art. 33 br> Toate operatiunile cu privire la gestionarea fondului documentar vor fi efectuate conform reglementarilor biblioteconomice in vigoare.

    Art. 34 br> (1) Toate categoriile de documente din fondul documentar al CDI se prelucreaza in sistem informatizat, daca sunt indeplinite conditiile necesare. In caz contrar, se vor prelucra in sistem traditional, pâna la remedierea situatiei.
    (2) Pentru facilitarea accesului la resursele CDI pot fi intocmite catalogul tematic, catalogul documentelor audiovizuale, catalogul lucrarilor de referinta, liste (fisiere) de noutati etc.

    Art. 35 br> Exploatarea colectiilor se realizeaza prin consultarea in CDI si prin imprumutul la domiciliu.

    Art. 36 br> (1) Utilizarea spatiului, a fondului documentar si a serviciilor CDI se realizeaza in mod programat, respectiv in regim de acces liber (neprogramat).
    (2) Utilizarea programata presupune:
    a) activitati de prezentare a CDI si a organizarii sale specifice realizate de catre profesorul documentarist la inceputul anului scolar, pentru toate clasele nou-intrate in unitatea scolara, si in timpul anului scolar, ori de câte ori este nevoie, la solicitarea unui cadru didactic;
    b) activitati de initiere in cercetarea documentara, proiecte in colaborare cu cadrele didactice – disciplinare, pluri-/transdisciplinare -, activitati pedagogice, activitati in colaborare privind orientarea scolara si vocationala, recuperarea elevilor cu dificultati la invatare, animatii lectura, animatii legate de mass-media, de presa, animatii audiovideo, activitati cu caracter cultural si civic organizate de profesorul documentarist si derulate in parteneriat cu echipa pedagogica.
    (3) Accesul liber presupune punerea CDI la dispozitia utilizatorilor pentru informare si documentare individuala in interes scolar, profesional sau personal, in prezenta profesorului documentarist, care are rol de indrumator si vegheaza la buna desfasurare a activitatilor si la respectarea regulamentului de ordine interioara.

    Art. 37 br> CDI functioneaza pe baza unui orar propus de responsabilul CDI, aprobat de consiliul de administratie al unitatii de invatamânt si adus la cunostinta tuturor utilizatorilor.

    Art. 38 br> (1) CDI asigura accesul utilizatorilor atât in timpul programului scolar al elevilor, cât si in afara acestuia.
    (2) Accesul cadrelor didactice impreuna cu clasa de elevi se face pe baza unei programari anterioare.
    (3) CDI este deschis utilizatorilor in afara activitatilor programate minimum 10 ore pe saptamâna.

    Art. 39 br> Amenajarea/reamenajarea CDI va fi efectuata in baza unui proiect de amenajare realizat de catre o echipa de proiect constituita la nivelul unitatii de invatamânt, coordonata de directorul unitatii de invatamânt.

    Sectiunea 4 – Activitatea in centrul de documentare si informare

    Art. 40 br> Tipurile de activitati care pot fi desfasurate in CDI sunt:

    1. pedagogice:

  • prezentarea CDI si a organizarii sale specifice;
  • initierea elevilor in cercetarea documentara;
  • proiecte disciplinare si inter-/transdisciplinare, in colaborare cu echipa pedagogica;
  • activitati de recuperare a elevilor cu dificultati de invatare sau esec scolar, impreuna cu echipa pedagogica a scolii;
  • orientare si consiliere educationala si vocationala, in colaborare cu echipa pedagogica;
  • activitati care presupun integrarea noilor tehnologii ale informarii si comunicarii (TIC) in practicile pedagogice, impreuna cu echipa pedagogica;
  • parteneriate educative;
  • activitati extrascolare;

    2. culturale:

  • animatii lectura;
  • animatii audiovideo;
  • animatii legate de mass-media;
  • realizarea de expozitii;
  • organizarea de vizite si intâlniri tematice;
  • activitati prilejuite de diverse evenimente;
  • ateliere de creatie;
  • activitati de valorizare a patrimoniului si potentialului cultural;
  • parteneriate si schimburi culturale;

    3. comunicare:

  • colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii din interiorul si din exteriorul unitatii de invatamânt, necesare utilizatorilor;
  • participarea la promovarea imaginii unitatii de invatamânt in comunitatea educationala si cea locala;
  • participarea la promovarea activitatii CDI;
  • corespondenta cu caracter profesional;

    4. gestionare:

  • gestionarea spatiului;
  • gestionarea functionarii CDI (orar de functionare, planificarea activitatilor);
  • gestionarea bunurilor materiale (mobilier, materiale si echipamente);
  • gestionarea financiara a functionarii CDI in functie de nevoile utilizatorilor si a activitatilor planificate;
  • gestionarea fondului documentar pluridisciplinar si multimedia;
  • gestionarea formarii profesionale.

    Art. 41 br> Activitatea CDI se desfasoara pe baza unui plan managerial structurat pe cele 4 domenii de competenta (anual/semestrial), respectiv a proiectelor de activitate. Acesta va cuprinde intreaga activitate a profesorului documentarist, in functie de cele 4 tipuri de activitati: pedagogice, culturale, de comunicare si de gestionare a CDI.

    Art. 42 br> Activitatile din planul managerial al CDI vor viza indeplinirea obiectivelor si prioritatilor definite in proiectul scolii, in functie de publicul caruia i se adreseaza (nivel de pregatire, vârsta, receptivitate, interes), de resursele materiale de care dispune CDI, de resursele umane care pot fi implicate in activitatile CDI, de parteneriatele care pot fi dezvoltate, de oportunitatile existente, de specificul scolii si al comunitatii in care este situata unitatea de invatamânt.

    Art. 43 br> Planul managerial al CDI va cuprinde activitati propuse de profesorul documentarist, de alte cadre didactice, de conducerea unitatii de invatamânt sau de alti parteneri, cu conditia respectarii criteriilor generale ale definirii activitatilor CDI.

    Art. 44 br> Planul managerial al CDI poate fi completat si adaptat pe parcursul anului scolar in functie de cererea utilizatorilor sau a partenerilor implicati in desfasurarea activitatilor, de realitatea scolii, de conditiile umane si materiale disponibile, de noi oportunitati.

    Art. 45 br> Profesorul documentarist stabileste relatii de colaborare cu parteneri din interiorul sau exteriorul unitatii de invatamânt. El planifica, organizeaza si desfasoara, in colaborare cu acestia, activitati care raspund obiectivelor si prioritatilor stabilite in planul managerial al CDI.

    Art. 46 br> Colaborarea profesorului documentarist cu cadrele didactice si alti potentiali parteneri are un rol important in organizarea si desfasurarea sistematica de activitati, care vizeaza dezvoltarea competentelor specifice si autonomiei elevilor in invatare, dezvoltarea curiozitatii intelectuale si culturale, o mai buna integrare scolara si sociala a elevilor, dezvoltarea unei atitudini civice prin: abordarea transdisciplinara a continuturilor invatarii, integrarea TIC in practicile pedagogice curente, inovatia pedagogica, respectarea ritmului de invatare al elevilor, prin activitati privind orientarea scolara profesionala si vocationala, prin proiecte educative/culturale europene si internationale, prin proiecte pentru educatia pentru democratie, educatia pentru imagine, educatia pentru sanatate, activitati de promovare a pluralitatii culturale, de promovare a imaginii si activitatii scolii si a CDI, precum si prin activitati care sa implice comunitatea locala in viata scolii.

    Art. 47 br> Colaborarea profesor documentarist – echipa pedagogica vizeaza, de asemenea, exploatarea documentelor multisuport in activitatile scolare. In functie de documentele, materialele si echipamentele de care dispune CDI, profesorul documentarist poate propune cadrelor didactice posibile exploatari ale acestora in activitatile desfasurate in CDI.

    Art. 48 br> In calitate de responsabil al CDI, profesorul documentarist asigura, in colaborare cu echipa pedagogica, initierea elevilor in domeniul cercetarii documentare si al utilizarii TIC. Activitatile organizate in acest sens vizeaza dobândirea de catre elevi a autonomiei in invatare si dezvoltarea spiritului critic, prin dezvoltarea progresiva a capacitatii de a se orienta in CDI, de a-i cunoaste diferitele tipuri de resurse si documente, de a utiliza instrumentele traditionale si informatizate de cautare a informatiei, de a selectiona, intelege, rezuma, organiza si comunica, intr-o forma data, informatiile gasite.

    Art. 49 br> Activitatile de initiere a elevilor in domeniul cercetarii documentare se organizeaza in cadrul unor cursuri distincte desfasurate de catre profesorul documentarist (cursuri optionale) sau in cadrul unor proiecte (inter/trans) disciplinare desfasurate in parteneriat de catre profesorul documentarist si membrii echipei pedagogice.

    Art. 50 br> (1) In functie de tipul unitatii de invatamânt si de contextul particular in care functioneaza CDI, vor fi initiate si dezvoltate de catre profesorul documentarist, in colaborare cu echipa pedagogica si cu parteneri din exteriorul unitatii de invatamânt, o serie de proiecte care sa vizeze dezvoltarea gustului pentru lectura prin crearea unor situatii care sa ii motiveze pentru lectura de orice tip, precum si formarea unor cititori activi, capabili de discernamânt si spirit analitic.
    (2) In cadrul animatiilor lectura se recomanda a fi realizate si activitati de lectura a imaginii sau activitati care au ca finalitate realizarea unor documente video/audio. Acestea pot fi organizate in colaborare cu specialisti in domeniul audiovizualului, inclusiv tehnicienii audiovideo din casa corpului didactic.

    Art. 51 br> CDI reprezinta un element important in prevenirea si combaterea esecului scolar. Pentru elevii in dificultate scolara pot fi organizate la CDI, de catre cadrele didactice in colaborare cu profesorul documentarist, actiuni destinate sprijinirii acestora pentru ameliorarea si rezolvarea problemelor identificate de catre profesorul de disciplina.

    Art. 52 br> CDI faciliteaza accesul la informatia privind orientarea scolara si profesionala. Profesorul documentarist initiaza sau participa la diverse actiuni menite sa contribuie la dezvoltarea armonioasa a personalitatii elevilor, sa ofere informatii despre reteaua scolara si profesionala, sa contribuie la o mai buna cunoastere a dinamicii pietei muncii, sa formeze elevii in vederea alegerii carierei.

    Art. 53 br> Profesorul documentarist contribuie la promovarea imaginii unitatii scolare pe plan local, regional, national, international si la intarirea legaturii scoala-comunitate, alaturi de membrii echipei pedagogice si de conducerea unitatii de invatamânt.

    Sectiunea 5 – Dispozitii finale

    Art. 54 br> In termen de 30 de zile de la data aprobarii prezentului regulament, unitatile de invatamânt preuniversitar in care functioneaza CDI au obligatia de a elabora regulamentul intern al CDI.

    Anexa nr. 2

    ROMANIA
    MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI

    FISA-CADRU
    a postului de profesor documentarist

    Postul …………………………………………………………….
    Pozitia (numele) ……………………………………………………
    Cerinte:
    Studii superioare …………………………………………………..
    Specifice postului cunoasterea legislatiei scolare si a celei specifice, a documentelor care descriu si reglementeaza activitatea profesorului documentarist si a centrului de documentare si informare (CDI)
    Dificultatile operatiilor specifice postului:

  • manipulare carte
  • responsabilitate financiara (gestiune)
  • solicitare psihica si fizica
    Responsabilitatea implicata de post:
  • de gestiune
  • morala
  • intelectuala
    Sfera de relatii (comunicare/relationare):
    a) de subordonare: directorul unitatii de invatamânt
    b) functionale: responsabilii comisiilor metodice
    c) de colaborare: cadrele didactice si cadrele didactice auxiliare
  • relatii cu cititorii, utilizatorii
  • relatii intrainstitutionale
  • relatii cu editurile, firmele de presa, cu autorii
  • relatii cu profesorii documentaristi, bibliotecarii scolari
    Aptitudini:
    Comunicare eficienta, lucru in echipa, evaluare/autoevaluare critica, capacitate de analiza si sinteza, tact pedagogic, spirit organizatoric
    Abilitati:
    Se recomanda a avea cunostinte de operare PC (Windows, MS Office, internet, posta electronica), de limbi straine, de utilizare a programelor de gestionare a resurselor CDI.
    Atitudini si comportamente: creativitate, dinamism, adaptabilitate, echilibru, amabilitate, disponibilitate, initiativa, rigoare, perseverenta, confidentialitate, onestitate, corectitudine, punctualitate, interrelationare, loialitate
    Domnul/Doamna …………………………………………, posesor/posesoare al/a contractului individual de munca inregistrat in registrul de evidenta a contractelor individuale de munca la nr. ………………….., negociaza, in conditiile art. …………. din contractul colectiv de munca, urmatoarele atributii si sarcini, structurate pe urmatoarele capitole:
    Capitolul I – Sarcinile de serviciu obligatorii in norma de baza, cu salariul de baza in conformitate cu reglementarile in vigoare
    Obiective generale
    1. Educarea si formarea copiilor si tinerilor din invatamântul preuniversitar in conformitate cu idealul educational
    2. Facilitarea accesului elevilor, cadrelor didactice si membrilor comunitatii locale la informatie si noi tehnologii, in contextul evolutiei societatii
    3. Adaptarea practicilor pedagogice la tendintele psihopedagogice si metodice actuale
    Obiective specifice
    1. Profesorul documentarist formeaza si dezvolta elevilor, prin diferite tipuri de activitati – pedagogice, culturale, de comunicare si informare -, competente specifice, necesare invatarii de-a lungul intregii vieti.
    2. Profesorul documentarist se implica in elaborarea si implementarea politicii documentare la nivelul unitatii de invatamânt.
    3. Profesorul documentarist gestioneaza resursele CDI, in vederea facilitarii accesului la informatie, asigurarii exploatarii si valorificarii cât mai eficiente a informatiilor si documentelor pluridisciplinare, multimedia si multisuport de catre utilizatori, din perspectiva egalizarii sanselor elevilor din medii culturale si sociale diferite.
    4. Profesorul documentarist initiaza si participa la activitati cu caracter cultural, in vederea promovarii culturii românesti si internationale, a recunoasterii valorilor europene, a identificarii modelelor, a acceptarii si valorizarii pluralitatii culturale.
    5. Profesorul documentarist participa la demersurile de promovare a activitatilor CDI si a imaginii scolii, din perspectiva deschiderii catre comunitatea educativa si societate.
    Domenii de competenta: competente pedagogice, culturale, de comunicare, de gestionare a CDI

        
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦   Unitati de    ¦                    Atributii                    ¦               Indicatori de performanta               ¦
    ¦crt.¦   competenta    ¦                                                 ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 1. ¦Proiectarea      ¦Identifica si ierahizeaza nevoile utilizatorilor.¦Consecventa si ritmicitate in conceperea, adaptarea,   ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦Elaboreaza strategii in domeniul "educatiei      ¦aplicarea si analiza instrumentelor de analiza a       ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru informatie".                              ¦nevoilor beneficiarilor.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune elemente de definire a politicii         ¦Participa la elaborarea unei politici documentare la   ¦
    ¦    ¦                 ¦documentare a unitatii de invatamânt.            ¦nivelul unitatii de invatamânt.                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Defineste prioritatile si obiectivele proiectului¦Obiectivele sunt stabilite pe termen lung, mediu si    ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦scurt, in functie de planul managerial al scolii si de ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitatea CDI: pedagogica,         ¦resurse, in raport cu exigentele la nivel national, cu ¦
    ¦    ¦                 ¦culturala, de comunicare si de gestionare.       ¦specificul zonei geografice, cu luarea in considerare  ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza curriculum la decizia scolii privind ¦a dinamicilor de modernizare/schimbare la nivel        ¦
    ¦    ¦                 ¦tehnici de initiere in cercetarea documentara.   ¦institutional si zonal si cu respectarea prevederilor  ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati pedagogice inter/         ¦legislatiei.                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa            ¦Activitatea CDI este proiectata in conformitate cu     ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica.                                      ¦obiectivele stabilite pe baza concluziilor diagnozei si¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati de initiere si valorizare ¦a prognozei, raspunde functiilor CDI si misiunilor     ¦
    ¦    ¦                 ¦a dimensiunii educative a noilor tehnologii ale  ¦profesorului documentarist si este adaptata nevoilor   ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si comunicarii (TIC).                 ¦utilizatorilor si specificului scolii.                 ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Curriculum la decizia scolii (CDS) privind initierea in¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦tehnici de cercetare documentara este elaborat in      ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦functie de particularitatile grupului instruit.        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Proiectul CDI este elaborat in relatie cu echipa       ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦pedagogica.                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Capacitatea de relationare cu echipa pedagogica        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦pentru elaborarea proiectului CDI.                     ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 2. ¦Planificarea     ¦Elaboreaza planul managerial al CDI - anual si   ¦In planul managerial al CDI sunt evidentiate clar      ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦semestrial - al activitatilor CDI.               ¦obiectivele, activitatile planificate, orizontul de    ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza instrumente de planificare pe tipuri  ¦timp, partenerii, indicatorii de eficienta ai          ¦
    ¦    ¦                 ¦de activitati: pedagogice, culturale, de         ¦activitatii, modalitati de corectie/actualizare a      ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare a CDI.               ¦obiectivelor, modalitatile de monitorizare si evaluare,¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦rezultatele asteptate.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦Planificarea si organizarea activitatilor scolare si   ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦extrascolare sunt in concordanta cu obiectivele        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦educationale si gradul de interes al elevilor si al    ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦comunitatii locale.                                    ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 3. ¦Organizarea      ¦Organizeaza activitati pedagogice, culturale, de ¦Flexibilitate, adaptabilitate si creativitate in       ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦comunicare si de gestiune conform planului       ¦conceperea activitatilor si a sarcinilor de lucru,     ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦astfel incât sa fie valorificate diferitele stiluri de ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in vederea punerii lor ¦invatare, sa tina cont de posibilitatile si ritmul de  ¦
    ¦    ¦                 ¦la dispozitia utilizatorilor in cadrul           ¦asimilare proprii grupului instruit.                   ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                               ¦Activitatile organizate pun in practica strategiile    ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de incurajare a lecturii  ¦elaborate initial si sunt cuprinse in proiectul CDI.   ¦
    ¦    ¦                 ¦si a dezvoltarii gustului pentru lectura in      ¦Activitatile desfasurate favorizeaza exploatarea       ¦
    ¦    ¦                 ¦parteneriat cu alte cadre didactice,             ¦resurselor CDI.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦personalitati din lumea cartii (autori,          ¦Varietatea resurselor utilizate in cadrul activitatilor¦
    ¦    ¦                 ¦ilustratori, traducatori, editori etc.) si cu    ¦CDI.                                                   ¦
    ¦    ¦                 ¦parintii, utilizând metode si mijloace moderne de¦Modul de organizare a cunostintelor de transmis si     ¦
    ¦    ¦                 ¦incitare la lectura.                             ¦forma de transmitere faciliteaza receptarea.           ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza sau participa la activitati          ¦Accesul la noile mijloace de informare si comunicare   ¦
    ¦    ¦                 ¦audiovideo, activitati legate de mass-media, la  ¦este facilitat.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦expozitii, vizite si intâlniri tematice, ateliere¦Activitatile cu caracter cultural sunt derulate tinând ¦
    ¦    ¦                 ¦de creatie, cercuri tematice, elaborarea de      ¦cont de prioritatile scolii, politica unitatii de      ¦
    ¦    ¦                 ¦reviste scolare.                                 ¦invatamânt, fiind in conformitate cu documentele       ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza potentialul cultural al fondului     ¦Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.     ¦
    ¦    ¦                 ¦documentar al CDI.                               ¦Prin activitatile organizate se pun in valoare         ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI atât in   ¦potentialul cultural al fondului documentar,           ¦
    ¦    ¦                 ¦cadrul activitatilor programate, cât si al celor ¦productiile culturale românesti si europene, din       ¦
    ¦    ¦                 ¦libere.                                          ¦perspectiva unei identitati culturale comune.          ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura accesul la CDI si in afara programului   ¦Posibilele cai si modalitati de cooperare intre arii   ¦
    ¦    ¦                 ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii       ¦curriculare si discipline sunt identificate si se      ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor in scoala.                              ¦regasesc in activitatile desfasurate in colaborare.    ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu profesorii de disciplina in       ¦Obiectivele documentare din programele scolare sunt    ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea identificarii obiectivelor documentare   ¦identificate in colaborare cu profesorii de disciplina.¦
    ¦    ¦                 ¦din programele scolare.                          ¦Identificarea nevoilor temporale ale activitatilor din ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica a unitatii de   ¦CDI (timpul petrecut in CDI).                          ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt in planificarea si organizarea de     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati cu caracter educativ (educatie pentru ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦sanatate, educatie rutiera, educatie ecologica   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦etc.).                                           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza, impreuna cu consilierul sau         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦psihologul scolii, activitati de initiere a      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor in planificarea si orientarea           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦profesionala/ vocationala.                       ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Sprijina psihologul/consilierul scolii si echipa ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica in organizarea si desfasurarea        ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor de motivare spre scoala si         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦recuperare a elevilor cu dificultati in invatare ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦si cu comportamente deviante.                    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa si organizeaza in colaborare cu alte   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦cadre didactice activitati extrascolare,         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦inclusiv din sfera activitatilor culturale.      ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 4. ¦Formarea elevilor¦Formeaza elevii in domeniul cercetarii           ¦Modalitati variate in care au fost utilizate elemente  ¦
    ¦    ¦si dezvoltarea   ¦documentare, prin desfasurarea activitatilor     ¦de initiere in cercetarea documentara                  ¦
    ¦    ¦competentelor    ¦planificate in CDS si alte activitati specifice. ¦Situatiile de invatare alese stimuleaza gândirea       ¦
    ¦    ¦specifice        ¦Prezinta noilor utilizatori functiile,           ¦elevului si capacitatea de argumentare, formeaza       ¦
    ¦    ¦                 ¦organizarea CDI, activitatile care pot fi        ¦deprinderile de munca si studiu necesare instruirii pe ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate in cadrul CDI, regulamentul de ordine¦durata intregii vieti.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦interioara, rolul si misiunile profesorului      ¦Gradul de exploatare a noilor TIC in activitatile      ¦
    ¦    ¦                 ¦documentarist.                                   ¦desfasurate in CDI                                     ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii in vederea dezvoltarii autonomiei   ¦Formele de cercetare documentara sunt diversificate,   ¦
    ¦    ¦                 ¦in invatare si a unei atitudini civice.          ¦in concordanta cu cerintele invatarii interdisciplinare¦
    ¦    ¦                 ¦Integreaza secvente de cercetare documentara     ¦Gradul de autonomie al elevilor in utilizarea          ¦
    ¦    ¦                 ¦in activitati de invatare disciplinare si        ¦resurselor CDI                                         ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare diverse, in parteneriat  ¦Realizarea activitatilor desfasurate implica           ¦
    ¦    ¦                 ¦cu cadrele didactice.                            ¦exploatarea resurselor multimedia, favorizeaza         ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune activitati inovatoare care presupun      ¦inovatia pedagogica si utilizarea metodelor activ-     ¦
    ¦    ¦                 ¦exploatarea resurselor multisuport.              ¦participative.                                         ¦
    ¦    ¦                 ¦Desfasoara proiecte pedagogice inter/            ¦Parteneriatele educative la nivelul unitatii de        ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare, impreuna cu echipa            ¦invatamânt urmaresc atât obiective disciplinare, cât   ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica.                                      ¦si obiective documentare, de dezvoltare de aptitudini  ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de initiere a elevilor in ¦si competente specifice.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦utilizarea si valorizarea dimensiunii educative a¦Temele transdiciplinare raspund nevoilor de formare    ¦
    ¦    ¦                 ¦noilor TIC.                                      ¦a elevilor;                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦Indruma initiativele de lectura ale elevilor.    ¦Activitatile derulate cresc interesul elevilor pentru  ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii prin diferite tipuri de activitati: ¦studiu;                                                ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice, culturale si de comunicare, in       ¦Activitatile privind animarea CDI implica si           ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea dezvoltarii competentelor specifice.     ¦participarea elevilor.                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦Implica elevii in animarea CDI: mediatizarea     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI, participarea la elaborarea    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦propunerilor de achizitii, ordonarea             ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦documentelor, organizarea activitatilor etc.     ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 5. ¦Monitorizarea si ¦Elaboreaza si aplica instrumentele de feedback   ¦Metodele de monitorizare si evaluare a activitatilor   ¦
    ¦    ¦evaluarea        ¦si evaluare a activitatilor desfasurate.         ¦stabilite pentru realizarea obiectivelor sunt adaptate ¦
    ¦    ¦activitatii      ¦Evalueaza activitatea elevilor desfasurata in    ¦specificului aspectelor vizate si al resurselor        ¦
    ¦    ¦                 ¦cadrul CDS.                                      ¦disponibile.                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatile desfasurate cu elevii.    ¦Activitatile organizate in CDI sunt diverse si raspund ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza rezultatele activitatilor desfasurate¦functiilor CDI.                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu elevii.                                       ¦Numarul de participanti la activitatile organizate in  ¦
    ¦    ¦                 ¦Monitorizeaza proiectele si planificarea         ¦CDI                                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                               ¦Numarul de utilizatori                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de atingere a obiectivelor si a ¦Numarul de documente consultate in cadrul CDI          ¦
    ¦    ¦                 ¦rezultatelor activitatilor planificate.          ¦Numarul de volume imprumutate                          ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de exploatare a resurselor      ¦Diversitatea modalitatilor de evaluare si valorizare a ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦muncii elevilor                                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste periodic rapoarte de monitorizare a   ¦Gradul de atingere a obiectivelor si de realizare a    ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatii si statistici privind activitatea    ¦activitatilor planificate                              ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                             ¦Gradul de corectare/actualizare a obiectivelor         ¦
    ¦    ¦                 ¦                                                 ¦activitatilor planificate, atunci când este necesar.   ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 6. ¦Dezvoltarea de   ¦Se implica in realizarea de parteneriate         ¦Numarul proiectelor desfasurate in colaborare          ¦
    ¦    ¦parteneriate     ¦educative nationale si internationale.           ¦Varietatea activitatilor desfasurate in colaborare     ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica in vederea      ¦Numarul partenerilor implicati in desfasurarea         ¦
    ¦    ¦                 ¦derularii unor activitati pedagogice, culturale, ¦activitatilor propuse                                  ¦
    ¦    ¦                 ¦scolare sau extrascolare.                        ¦Relevanta parteneriatelor in calitatea desfasurarii si ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu institutii de cultura si educatie ¦continutului activitatilor.                            ¦
    ¦    ¦                 ¦in realizarea unor proiecte cu caracter cultural ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦si educativ.                                     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza la organizarea si desfasurarea de    ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦intâlniri cu specialisti din diferite domenii.   ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 7. ¦Comunicare       ¦Prezinta elevilor, comunitatii educative si      ¦Sursele de informare din exteriorul si interiorul      ¦
    ¦    ¦                 ¦membrilor comunitatii locale oferta de activitate¦unitatii de invatamânt sunt identificate si utilizate. ¦
    ¦    ¦                 ¦a CDI.                                           ¦Informatia de interes pentru beneficiari este          ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la facilitarea circulatiei informatiei ¦actualizata periodic.                                  ¦
    ¦    ¦                 ¦in institutia de invatamânt.                     ¦Mediatizarea rezultatelor obtinute si multiplicarea    ¦
    ¦    ¦                 ¦Dezvolta si exploateaza serviciile de            ¦experientelor obtinute la nivelul intregii unitati de  ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare (e-mail, forumuri, videoconferinte).  ¦invatamânt                                             ¦
    ¦    ¦                 ¦Colecteaza informatiile de la organizatiile de   ¦Activitatile de promovare a imaginii si activitatii CDI¦
    ¦    ¦                 ¦profil (centre culturale, muzee, teatre, unitati ¦sunt realizate periodic.                               ¦
    ¦    ¦                 ¦de invatamânt, biblioteci etc.).                 ¦Capacitatea de a se implica in activitati organizate si¦
    ¦    ¦                 ¦Realizeaza puncte de afisaj in spatiul CDI si in ¦desfasurate in parteneriat.                            ¦
    ¦    ¦                 ¦afara acestuia.                                  ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la promovarea activitatii CDI si a     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦imaginii scolii in comunitatea educationala si   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦cea locala.                                      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza valorile culturale românesti si       ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦europene din perspectiva unei identitati         ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale comune.                                ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Comunica cu utilizatorii si partenerii.          ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza fondul documentar si activitatile     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate in CDI in rândul elevilor,           ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatii educative si al comunitatii locale.  ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 8. ¦Gestionarea CDI  ¦Utilizeaza spatiul CDI in conformitate cu        ¦Organizarea spatiului CDI respecta standardele de      ¦
    ¦    ¦                 ¦criteriile de amenajare in vederea organizarii   ¦amenajare ale unui CDI.                                ¦
    ¦    ¦                 ¦optime a activitatii in CDI.                     ¦In organizarea spatiului CDI sunt respectate criteriile¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza resursele (mobilierul, materialele   ¦de amenajare.                                          ¦
    ¦    ¦                 ¦si echipamentele) CDI respectând normele in      ¦Gradul de functionalitate si respectarea parametrilor  ¦
    ¦    ¦                 ¦vigoare.                                         ¦tehnici ai echipamentelor                              ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in conformitate cu     ¦Prin organizarea CDI si prin activitatile propuse      ¦
    ¦    ¦                 ¦standardele de functionare.                      ¦accesul liber la informatie este facilitat si asigurat.¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza fondul documentar pluridisciplinar   ¦Gradul de autonomie a utilizatorilor in reperarea      ¦
    ¦    ¦                 ¦multisuport in conformitate cu regulile          ¦resurselor pluridisciplinare si multisuport.           ¦
    ¦    ¦                 ¦biblioteconomice in vigoare si reglementarile    ¦Practicarea unei politici documentare prospective      ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice, in vederea facilitarii accesului liber¦Realizarea operatiilor biblioteconomice conform        ¦
    ¦    ¦                 ¦la infomatie si organizarii optime a CDI.        ¦normelor in vigoare                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦Coreleaza nevoile utilizatorilor cu un fond      ¦Gradul de respectare a sistemului de clasificare a     ¦
    ¦    ¦                 ¦documentar pluridisciplinar si multisuport       ¦documentelor                                           ¦
    ¦    ¦                 ¦adecvat vârstei elevilor si profilului unitatii  ¦Gradul de respectare a criteriilor de selectie a       ¦
    ¦    ¦                 ¦scolare.                                         ¦fondului documentar                                    ¦
    ¦    ¦                 ¦Aplica dispozitiile si procedurile privind       ¦Capacitatea de aplicare a normelor de achizitii        ¦
    ¦    ¦                 ¦informatia prevazute in reglementarile si        ¦documentare                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦conventiile legate de activitatea in domeniul    ¦Corelarea necesarului de fond documentar cu natura     ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si documentarii, in special in materie¦activitatii in CDI si cu nevoile utilizatorilor        ¦
    ¦    ¦                 ¦de proprietate intelectuala.                     ¦Stadiul informatizarii CDI si de realizare a bazelor de¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza, afiseaza si prezinta utilizatorilor  ¦date                                                   ¦
    ¦    ¦                 ¦Regulamentul intern al CDI.                      ¦Asigurarea unui program flexibil care sa permita       ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la CDI, atât la  ¦accesul utilizatorilor in CDI atât in cadrul           ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati programate, cât si la cele libere.    ¦cursurilor, cât si in afara lor                        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura deschiderea CDI si in afara programului  ¦Adaptarea orarului CDI, a planului managerial al CDI   ¦
    ¦    ¦                 ¦scolar, in vederea prelungirii activitatii       ¦la realitatea unitatii scolare                         ¦
    ¦    ¦                 ¦elevului in scoala.                              ¦Regulamentul intern al CDI este propus ca parte        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste documentatia aferenta derularii       ¦integranta a Regulamentului intern al unitatii scolare.¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor, valorificând creativ produsele      ¦Utilizatorii si activitatile derulate in CDI sunt      ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor la nivelul organizatiei, in vederea  ¦inregistrate ritmic pentru evidentierea si valorizarea ¦
    ¦    ¦                 ¦dezvoltarii acesteia.                            ¦lor si pentru remedierea disfunctionalitatilor.        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica nevoile financiare ale CDI pe baza    ¦Necesarul de achizitii a fost propus.                  ¦
    ¦    ¦                 ¦indicatorilor cantitativi si calitativi specifici¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii.                                          ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza proiectul de buget pentru dotarea si  ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦functionarea CDI.                                ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica surse suplimentare de finantare a     ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatii CDI.                                 ¦                                                       ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------------------+-------------------------------------------------------¦
    ¦ 9. ¦Dezvoltare       ¦Identifica nevoile proprii de dezvoltare.        ¦Obiectivitate in autoevaluare si identificarea         ¦
    ¦    ¦profesionala     ¦Participa la stagii de pregatire in vederea      ¦propriilor nevoi de formare, in functie de dinamica    ¦
    ¦    ¦                 ¦satisfacerii nevoilor personale si ale           ¦informatiei in domeniu                                 ¦
    ¦    ¦                 ¦organizatiei prin raportare la standardele de    ¦Numarul stagiilor de formare si al schimburilor de     ¦
    ¦    ¦                 ¦calitate.                                        ¦experienta la care a participat in vederea satisfacerii¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta interes pentru nou si consecventa in   ¦nevoilor personale privind perfectionarea si ale       ¦
    ¦    ¦                 ¦procesul de instruire/autoinstruire, aplicând in ¦organizatiei, prin raportare la standardele de calitate¦
    ¦    ¦                 ¦activitatea didactica elementele de noutate      ¦Gradul de aplicare a cunostintelor si de utilizare a   ¦
    ¦    ¦                 ¦dobândite in cadrul programelor de formare       ¦noilor competente dezvoltate in cadrul formarilor in   ¦
    ¦    ¦                 ¦parcurse sau prin studiu individual.             ¦activitatile CDI                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la intrunirile echipei pedagogice:     ¦Articole, publicatii, participarea la schimburi de bune¦
    ¦    ¦                 ¦cercuri metodice sau sedinte de catedra.         ¦practici                                               ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta preocupare pentru activitati de        ¦Participarea la stagii de formare si schimburi de      ¦
    ¦    ¦                 ¦formare complementare celor didactice, prin      ¦experienta.                                            ¦
    ¦    ¦                 ¦obtinerea de competente in domeniul social,      ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦TIC, comunicare in limba straina de circulatie   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦internationala si implementarea in activitatea   ¦                                                       ¦
    ¦    ¦                 ¦didactica a competentelor dobândite.             ¦                                                       ¦
    +--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                               Director,                                             Salariat,

    Capitolul II – Obligatii/atributii profesionale suplimentare, reprezentând …………………… norma de baza (ore suplimentare), corespunzatoare unui spor de …………………. din salariul de baza, conform reglementarilor in vigoare, stabilite la inceput de an scolar/ universitar ………………………………

    Director, Salariat,

    Capitolul III – Activitati suplimentare neprevazute in incadrarea pe post, efectuate prin ordin de serviciu etc. si care se vor plati prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere etc.

        
    +------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦ Activitatea ¦   Data    ¦Recompensa prin ......................¦ Director  ¦  Observatii  ¦
    ¦crt.¦             ¦           ¦                                      ¦           ¦              ¦
    +----+-------------+-----------+--------------------------------------+-----------+--------------¦
    ¦    ¦             ¦           ¦                                      ¦           ¦              ¦
    +------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                Director,

    Capitolul IV – Sanctiuni primite de angajat

        
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦Nr. ¦Motivul sanctiunii¦   Data    ¦   Sanctiunea primita   ¦  Rector/Director   ¦  Observatii   ¦
    ¦crt.¦                  ¦           ¦                        ¦                    ¦               ¦
    +----+------------------+-----------+------------------------+--------------------+---------------¦
    ¦    ¦                  ¦           ¦                        ¦                    ¦               ¦
    +-------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                 Director,

    Capitolele III si IV au fost discutate in consiliul profesoral/consiliul de administratie, la care sunt invitati si cei in cauza.

    Director,

    Lider de sindicat,
    Am luat cunostinta,
    Semnatura Data

    NOTA: De exactitatea datelor trecute in fisa postului raspund directorul institutiei/unitatii de invatamânt si salariatul.

    Anexa nr. 3

        ROMANIA 
        MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI 
        UNITATEA DE INVATAMANT 
        ..................................... 
    
        FISA-CADRU
    de evaluare a profesorului documentarist 
    
        NUMARUL FISEI POSTULUI ...................................................... 
        NUMELE SI PRENUMELE CADRULUI DIDACTIC ....................................... 
        PERIOADA EVALUATA ........................................................... 
        REZULTATUL EVALUARII ........................................................ 
    
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦                                     ¦       ¦ Punctaj acordat ¦
    ¦Nr. ¦   Unitati de    ¦              Atributii              ¦      Indicatori de performanta      ¦Punctaj+-----------------¦
    ¦crt.¦   competenta    ¦                                     ¦                                     ¦ maxim ¦ auto-  ¦evaluare¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦                                     ¦       ¦evaluare¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 1. ¦Proiectarea      ¦Identifica si ierarhizeaza nevoile   ¦Consecventa si ritmicitate in        ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor    ¦utilizatorilor.                      ¦conceperea, adaptarea, aplicarea     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Centrului de     ¦Elaboreaza strategii in domeniul     ¦si analiza instrumentelor de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Documentare si   ¦"educatiei pentru informatie".       ¦analiza a nevoilor beneficiarilor.   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦Informare (CDI)  ¦Propune elemente de definire a       ¦Participa la elaborarea unei politici¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦politicii documentare a unitatii de  ¦documentare la nivelul unitatii de   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt.                          ¦invatamânt.                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Defineste prioritatile si obiectivele¦Obiectivele sunt stabilite pe        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectului CDI.                     ¦termen lung, mediu si scurt, in      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitatea CDI:         ¦functie de planul managerial al      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica, culturala, de            ¦scolii si de resurse, in raport cu   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare.         ¦exigentele la nivel national, cu     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza curriculum la decizia    ¦specificul zonei geografice, cu      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii privind tehnici de initiere in¦luarea in considerare a dinamicilor  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cercetare documentara.               ¦de modernizare/schimbare la nivel    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati pedagogice    ¦institutional si zonal si cu         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare, impreuna    ¦respectarea prevederilor legislatiei.¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu echipa pedagogica.                ¦Activitatea CDI este proiectata in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Proiecteaza activitati de initiere si¦conformitate cu obiectivele          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorizare a dimensiunii educative   ¦stabilite pe baza concluziilor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a noilor tehnologii ale informarii si¦diagnozei si a prognozei,            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicarii (TIC).                   ¦raspunde functiilor CDI si misiunilor¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦profesorului documentarist si este   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦adaptata nevoilor utilizatorilor si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦specificului scolii.                 ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Curriculum la decizia scolii (CDS)   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦privind initierea in tehnici de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦cercetare documentara, propuse       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦in cadrul curriculumului la decizia  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦scolii, sunt elaborate in functie de ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦particularitatile grupului instruit. ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Proiectul CDI este elaborat in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦relatie cu echipa pedagogica.        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Capacitatea de relationare cu        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦echipa pedagogica pentru elaborarea  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦proiectului CDI                      ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 2. ¦Planificarea     ¦Elaboreaza planul managerial al      ¦In planul managerial al CDI sunt     ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦CDI - anual si semestrial al         ¦evidentiate clar obiectivele,        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor CDI.                   ¦activitatile planificate, orizontul  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza instrumente de            ¦de timp, partenerii, indicatorii de  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificare pe tipuri de activitati: ¦eficienta ai activitatii,            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice, culturale, de            ¦modalitatile de corectie/actualizare ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunicare si de gestionare a        ¦a obiectivelor, modalitatile de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦monitorizare si evaluare, rezultatele¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦asteptate.                           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Planificarea si organizarea          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦activitatilor scolare si extrascolare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦sunt in concordanta cu obiectivele   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦educationale si cu gradul de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦interes al elevilor si al comunitatii¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦locale.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 3. ¦Organizarea      ¦Organizeaza activitati pedagogice,   ¦Flexibilitate, adaptabilitate si     ¦  15   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatilor CDI¦culturale, de comunicare si de       ¦creativitate in conceperea           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦gestiune conform planului CDI.       ¦activitatilor si a sarcinilor de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in         ¦lucru, astfel incât sa fie           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea punerii lor la dispozitia    ¦valorificate diferitele stiluri de   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦utizatorilor in cadrul activitatilor ¦invatare, sa tina cont de            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦posibilitatile si ritmul de asimilare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de incurajare ¦proprii grupului instruit.           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a lecturii si dezvoltarea gustului   ¦Activitatile organizate pun in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru lectura in parteneriat cu alte¦practica strategiile initial         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cadre didactice, personalitati din   ¦elaborate si sunt cuprinse in        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦lumea cartii (autori, ilustratori,   ¦proiectul CDI.                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦traducatori, editori etc.) si cu     ¦Activitatile desfasurate favorizeaza ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦parintii, utilizând metode si        ¦exploatarea resurselor CDI.          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦mijloace moderne de incitare la      ¦Varietatea resurselor utilizate in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦lectura.                             ¦cadrul activitatilor CDI.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza sau participa la         ¦Modul de organizare a cunostintelor  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati audiovideo, activitati    ¦de transmis si forma de transmitere  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦legate de mass-media, la             ¦faciliteaza receptarea.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦expozitii, vizite si intâlniri       ¦Accesul la noile mijloace de         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦tematice, ateliere de creatie,       ¦informare si comunicare este         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cercuri tematice, elaborarea de      ¦facilitat.                           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reviste scolare.                     ¦Activitatile cu caracter cultural    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza potentialul cultural al  ¦sunt derulate tinându-se cont de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦fondului documentar al CDI.          ¦prioritatile scolii, de politica     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la   ¦unitatii de invatamânt, fiind in     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI atât in cadrul activitatilor     ¦conformitate cu documentele          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programate, cât si al celor libere.  ¦Ministerului Educatiei, Cercetarii si¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura accesul la CDI si in afara   ¦Tineretului.                         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programului scolar, in vederea       ¦Prin activitatile organizate se pun  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦prelungirii activitatii elevilor in  ¦in valoare potentialul cultural al   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scoala.                              ¦fondului documentar, productiile     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu profesorii de         ¦culturale românesti si europene, din ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦disciplina in vederea identificarii  ¦perspectiva unei identitati culturale¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦obiectivelor documentare din         ¦comune.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programele scolare.                  ¦Posibilele cai si modalitati de      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa pedagogica     ¦cooperare intre arii curriculare si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a unitatii de invatamânt in          ¦discipline sunt identificate si se   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificarea si organizarea de       ¦regasesc in activitatile desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati cu caracter educativ      ¦in colaborare.                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦(educatie pentru sanatate,           ¦Obiectivele documentare din          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educatie rutiera, educatie           ¦programele scolare sunt              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦ecologica etc.).                     ¦identificate in colaborare cu        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza, impreuna cu consilierul ¦profesorii de disciplina.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau psihologul scolii, activitati de ¦Identificarea nevoilor temporale     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦initiere a elevilor in planificarea  ¦ale activitatilor din CDI (timpul    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si orientarea profesionala/          ¦petrecut in CDI)                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vocationala.                         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Sprijina psihologul/consilierul      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii si echipa pedagogica in       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦organizarea si desfasurarea          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor de motivare spre       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scoala si recuperare a elevilor cu   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦dificultati in invatare si cu        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comportamente deviante.              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa si organizeaza in          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦colaborare cu alte cadre didactice   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati extrascolare, inclusiv din¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sfera activitatilor culturale.       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 4. ¦Formarea elevilor¦Formeaza elevii in domeniul          ¦Modalitati variate in care au fost   ¦  20   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦si dezvoltarea   ¦cercetarii documentare prin          ¦utilizate elemente de initiere in    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦competentelor    ¦desfasurarea activitatilor           ¦cercetarea documentara.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦specifice        ¦planificate in cadrul curriculumului ¦Situatiile de invatare alese         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦la decizia scolii si alte activitati ¦stimuleaza gândirea elevului si      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice.                           ¦capacitatea de argumentare,          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Prezinta noilor utilizatori          ¦formeaza deprinderile de munca si    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦functiile, organizarea CDI,          ¦studiu necesare instruirii pe durata ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatile care pot fi desfasurate ¦intregii vieti.                      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in cadrul CDI, regulamentul de ordine¦Gradul de exploatare a noilor TIC    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦interioara, rolul si misiunile       ¦in activitatile desfasurate in CDI.  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦profesorului documentarist.          ¦Formele de cercetare                 ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii in vederea dezvoltarii  ¦documentara sunt diversificate, in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦autonomiei in invatare si a unei     ¦concordanta cu cerintele invatarii   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦atitudini civice.                    ¦interdisciplinare.                   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Integreaza secvente de cercetare     ¦Gradul de autonomie al elevilor in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦documentara in activitati de         ¦utilizarea resuselor CDI.            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatare disciplinare si inter/      ¦Realizarea activitatilor defasurate  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦transdisciplinare diverse, in        ¦implica exploatarea resurselor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦parteneriat cu cadrele didactice.    ¦multimedia, favorizeaza inovatia     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Propune activitati inovatoare care   ¦pedagogica si utilizarea metodelor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦presupun exploatarea resurselor      ¦activ-partcipative.                  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦multisuport.                         ¦Parteneriatele educative la nivelul  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Desfasoara proiecte pedagogice       ¦unitatii de invatamânt urmaresc      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦inter/transdisciplinare, impreuna    ¦atât obiective disciplinare, cât si  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu echipa pedagogica.                ¦obiective documentare, de            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza activitati de initiere   ¦dezvoltare de aptitudini si          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a elevilor in utilizarea si          ¦competente specifice.                ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorizarea dimensiunii educative    ¦Temele transdiciplinare raspund      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a noilor TIC.                        ¦nevoilor de formare a elevilor.      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Indruma initiativele de lectura ale  ¦Activitatile derulate cresc interesul¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦elevilor.                            ¦elevilor pentru studiu.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Educa elevii prin diferite tipuri de ¦Activitatile privind animarea CDI    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati: pedagogice, culturale si ¦implica si participarea elevilor.    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de comunicare, in vederea            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦dezvoltarii competentelor            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specifice.                           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Implica elevii in animarea CDI:      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦mediatizarea activitatilor CDI,      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦participarea la elaborarea           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦propunerilor de achizitii, ordonarea ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦documentelor, organizarea            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor etc.                   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 5. ¦Monitorizarea si ¦Elaboreaza si aplica                 ¦Metodele de monitorizare si          ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦evaluarea        ¦instrumentele de feedback si         ¦evaluare a activitatilor stabilite   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦activitatii      ¦evaluare a activitatilor desfasurate.¦pentru realizarea obiectivelor sunt  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatea elevilor       ¦adaptate specificului aspectelor     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurata in cadrul CDS;           ¦vizate si al resurselor disponibile. ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza activitatile desfasurate   ¦Activitatile organizate in CDI sunt  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cu elevii.                           ¦diverse si raspund functiilor CDI.   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Valorizeaza rezultatele activitatilor¦Numarul de participanti la           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurate cu elevii.               ¦activitatile organizate in CDI       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Monitorizeaza proiectele si          ¦Numarul de utilizatori               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦planificarea activitatilor CDI.      ¦Numarul de documente consultate      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de atingere a       ¦in cadrul CDI                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦obiectivelor si a rezultatelor       ¦Numarul de volume imprumutate        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatilor planificate.           ¦Diversitatea modalitatilor de        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Evalueaza gradul de exploatare a     ¦evaluare si valorizare a muncii      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦resurselor CDI.                      ¦elevilor                             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste periodic rapoarte de      ¦Gradul de atingere a obiectivelor    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦monitorizare a activitatii si        ¦si de realizare a activitatilor      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦statistici privind activitatea CDI.  ¦planificate                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦Gradul de corectare/actualizare a    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦obiectivelor activitatilor           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦                                     ¦planificate, atunci când este necesar¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 6. ¦Dezvoltarea de   ¦Se implica in realizarea de          ¦Numarul proiectelor desfasurate      ¦  10   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦parteneriate     ¦parteneriate educative nationale     ¦in colaborare                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si internationale.                   ¦Varietatea activitatilor desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu echipa                ¦in colaborare                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogica in vederea derularii      ¦Numarul partenerilor implicati in    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦unor activitati pedagogice,          ¦desfasurarea activitatilor propuse   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale, scolare sau               ¦Relevanta parteneriatelor in         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦extrascolare.                        ¦calitatea desfasurarii si            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza cu institutii de         ¦continutului activitatilor           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cultura si educatie in realizarea    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦unor proiecte cu caracter cultural   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si educativ.                         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colaboreaza la organizarea si        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦desfasurarea de intâlniri cu         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦specialisti din diferite domenii.    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 7. ¦Comunicarea      ¦Prezinta elevilor, comunitatii       ¦Sursele de informare din exteriorul  ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educative si membrilor               ¦si interiorul unitatii de invatamânt ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatii locale oferta de         ¦sunt identificate si utilizate.      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitate a CDI.                    ¦Informatia de interes pentru         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la facilitarea circulatiei ¦beneficiari este actualizata         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦informatiei in institutia de         ¦periodic.                            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦invatamânt.                          ¦Mediatizarea rezultatelor obtinute   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Dezvolta si exploateaza serviciile   ¦si multiplicarea experientelor       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de comunicare (e-mail, forumuri,     ¦obtinute la nivelul intregii unitati ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦videoconferinte).                    ¦de invatamânt                        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Colecteaza informatiile de la        ¦Activitatile de promovare a          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦organizatiile de profil (centre      ¦imaginii si activitatii CDI sunt     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale, muzee, teatre, unitati    ¦realizate periodic.                  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de invatamânt, biblioteci etc.).     ¦Capacitatea de a se implica in       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Realizeaza puncte de afisaj in       ¦activitati organizate si desfasurate ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦spatiul CDI si in afara acestuia.    ¦in parteneriat                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la promovarea activitatii  ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI si a imaginii scolii in          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦comunitatea educationala si cea      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦locala.                              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza valorile culturale        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦românesti si europene din            ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦perspectiva unei identitati          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦culturale comune.                    ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Comunica cu utilizatorii si          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦partenerii.                          ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Promoveaza fondul documentar         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦si activitatile desfasurate in CDI   ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in rândul elevilor, comunitatii      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦educative si in comunitatii locale.  ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 8. ¦Gestionarea CDI  ¦Utilizeaza spatiul CDI in            ¦Organizarea spatiului CDI            ¦  20   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu criteriile de        ¦respecta standardele de              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦amenajare in vederea organizarii     ¦amenajare ale unui CDI.              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦optime a activitatii in CDI.         ¦In organizarea spatiului CDI sunt    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza resursele                ¦respectate criteriile de amenajare.  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦(mobilierul, materialele si          ¦Gradul de functionalitate si         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦echipamentele) CDI respectând        ¦respectarea parametrilor tehnici ai  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦normele in vigoare.                  ¦echipamentelor                       ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Organizeaza resursele CDI in         ¦Prin organizarea CDI si prin         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu standardele de       ¦activitatile propuse accesul liber la¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦functionare.                         ¦informatie este facilitat si         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Gestioneaza fondul documentar        ¦asigurat.                            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pluridisciplinar multisuport in      ¦Gradul de autonomie al utilizatorilor¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦conformitate cu regulile             ¦in reperarea resurselor              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦biblioteconomice in vigoare si cu    ¦pluridisciplinare si multisuport     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reglementarile specifice, in         ¦Practicarea unei politici documentare¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea facilitarii accesului liber  ¦prospective                          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦la informatie si organizarii optime  ¦Realizarea operatiilor               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦a CDI.                               ¦biblioteconomice conform normelor in ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Coreleaza nevoile utilizatorilor cu  ¦vigoare                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦un fond documentar                   ¦Gradul de respectare a sistemului    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pluridisciplinar si multisuport      ¦de clasificare a documentelor        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦adecvat vârstei elevilor si          ¦Gradul de respectare a criteriilor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦profilului unitatii scolare.         ¦de selectie a fondului documentar    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Aplica dispozitiile si procedurile   ¦Capacitatea de aplicare a            ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦privind informatia prevazute in      ¦normelor de achizitii documentare    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦reglementarile si conventiile        ¦Corelarea necesarului de fond        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦legate de activitatea in domeniul    ¦documentar cu natura activitatii in  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦informarii si documentarii in        ¦CDI si cu nevoile utilizatorilor     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦special in materie de proprietate    ¦Stadiul informatizarii CDI si de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦intelectuala.                        ¦realizare a bazelor de date          ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza, afiseaza si prezinta     ¦Asigurarea unui program flexibil     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦utilizatorilor Regulamentul intern   ¦care sa permita accesul              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦al CDI.                              ¦utilizatorilor in CDI atât in cadrul ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura primirea utilizatorilor la   ¦cursurilor, cât si in afara lor      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI atât la activitati programate,   ¦Adaptarea orarului CDI, a planului   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cât si la cele libere;               ¦managerial al CDI la realitatea      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Asigura deschiderea CDI si in        ¦unitatii scolare                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦afara programului scolar, in         ¦Regulamentul intern al CDI este      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea prelungirii activitatii      ¦propus ca parte integranta a         ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦elevului in scoala.                  ¦Regulamentului intern al unitatii    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Intocmeste documentatia              ¦scolare                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦aferenta derularii proiectelor,      ¦Utilizatorii si activitatile derulate¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦valorificând creativ produsele       ¦in CDI sunt inregistrate ritmic      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦proiectelor la nivelul organizatiei, ¦pentru evidentierea si valorizarea   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in vederea dezvoltarii acesteia.     ¦lor si pentru remedierea             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica nevoile financiare ale    ¦disfunctionalitatilor.               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI pe baza indicatorilor            ¦Necesarul de achizitii a fost        ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦cantitativi si calitativi specifici  ¦propus.                              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦scolii.                              ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Elaboreaza proiectul de buget        ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pentru dotarea si functionarea       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦CDI.                                 ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Identifica surse suplimentare de     ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦finantare a activitatii CDI.         ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----+-----------------+-------------------------------------+-------------------------------------+-------+--------+--------¦
    ¦ 9. ¦Dezvoltarea      ¦Identifica nevoile proprii de        ¦Obiectivitate in autoevaluare si     ¦   5   ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦profesionala     ¦dezvoltare.                          ¦identificarea propriilor nevoi de    ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la stagii de pregatire in  ¦formare, in functie de dinamica      ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦vederea satisfacerii nevoilor        ¦informatiei in domeniu               ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦personale si ale organizatiei prin   ¦Numarul stagiilor de formare si al   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦raportare la standardele de          ¦schimburilor de experienta la care   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦calitate.                            ¦a participat in vederea satisfacerii ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta interes pentru nou si      ¦nevoilor personale privind           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦consecventa in procesul de           ¦perfectionarea si ale organizatiei,  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦instruire/autoinstruire, aplicând in ¦prin raportare la standardele de     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitatea didactica elementele     ¦calitate                             ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦de noutate dobândite in cadrul       ¦Gradul de aplicare a cunostintelor   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦programelor de formare parcurse      ¦si de utilizare a noilor competente  ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau prin studiu individual.          ¦dezvoltate in cadrul formarilor in   ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Participa la intrunirile echipei     ¦activitatile CDI                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦pedagogice: cercuri metodice         ¦Articole, publicatii, participarea la¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦sau sedinte de catedra.              ¦schimburi de bune practici           ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦Manifesta preocupare pentru          ¦Participarea la stagii de formare si ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦activitati de formare                ¦schimburi de experienta              ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦complementare celor didactice,       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦prin obtinerea de competente in      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦domeniul social, IT, comunicare      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in limba straina de circulatie       ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦internationala si implementarea      ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦in activitatea didactica a           ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    ¦    ¦                 ¦competentelor dobândite.             ¦                                     ¦       ¦        ¦        ¦
    +----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------+
                                                                                           +-------------------------------------+
    Semnatura cadrului didactic evaluat                                                    ¦    PUNCTAJUL     ¦  CALIFICATIVUL   ¦
    ..........................................                                             +------------------+------------------¦
    Data autoevaluarii .......................                                             ¦   81 p - 100 p   ¦   FOARTE BINE    ¦
    Semnatura evaluatorului                                                                +------------------+------------------¦
    ..........................................                                             ¦   71 p - 80 p    ¦       BINE       ¦
    Data evaluarii ...........................                                             +------------------+------------------¦
                                                                                           ¦   61 p - 70 p    ¦   SATISFACATOR   ¦
                                                                                           +------------------+------------------¦
                                                                                           ¦     Sub 60 p     ¦  NESATISFACATOR  ¦
                                                                                           +-------------------------------------+
  • ORDONANTA DE URGENTA nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative

    EMITENT: GUVERNUL
    PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 309 din 9 mai 2007

    Având în vedere prevederile art. 2 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea
    unor mãsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, prin care a fost înfiinţat Ministerul
    Internelor şi Reformei Administrative prin reorganizarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în
    subordinea noului minister fiind ulterior trecute Administraţia Nationala a Rezervelor de Stat, Oficiul
    Central de Stat pentru Probleme Speciale şi Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile
    Comunitare de Utilitãţi Publice, ţinând seama de necesitatea reglementãrii urgente a noului cadru
    organizatoric şi funcţional al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, pentru evitarea
    producerii unui blocaj institutional sau a unor dificultãţi în ceea ce priveşte funcţionarea optima a
    instituţiei, în lipsa cadrului normativ care sa stabileascã organizarea, funcţionarea şi atribuţiile noii
    instituţii, elemente care vizeazã interesul public şi constituie situaţii extraordinare a cãror reglementare nu
    poate fi amânatã,
    în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicatã,
    Guvernul României adopta prezenta ordonanta de urgenta.
    ART. 1
    (1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este organ de specialitate al administraţiei publice
    centrale, cu personalitate juridicã şi cu sediul în municipiul Bucureşti.
    (2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative exercita, conform Constituţiei şi legilor tarii,
    atribuţiile ce îi revin cu privire la:
    a) apãrarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului, a proprietãţii publice şi private;
    b) realizarea Programului de guvernare şi a strategiilor în domeniul reformei administraţiei publice şi
    ordinii publice şi monitorizarea, în numele Guvernului, a elaborãrii şi aplicãrii programelor de reforma
    institutionala de cãtre ministere şi celelalte autoritãţi ale administraţiei publice centrale;
    c) îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi
    participarea la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative comunitare în domeniile sale de
    competenta;
    d) funcţia publica şi functionarii publici;
    e) reprezentarea Guvernului pe plan local;
    f) respectarea regimului general al autonomiei locale şi principiilor constituţionale ale descentralizãrii şi
    deconcentrarii serviciilor publice;
    g) parteneriat cu autoritãţile locale şi cu structurile asociative ale autoritãţilor publice locale;
    h) activitatea privind parcurile industriale şi zonele defavorizate;
    i) activitatea de cadastru, geodezie, cartografie şi publicitate imobiliarã;
    j) serviciile comunitare de utilitãţi publice;
    k) administrarea rezervelor de stat;
    l) protecţia civilã şi gestionarea situaţiilor de urgenta;
    m) regimul actelor de identitate şi de stare civilã, al paşapoartelor simple, al permiselor de conducere şi
    al certificatelor de înmatriculare/înregistrare a vehiculelor;
    n) administrarea şi protecţia Fondului arhivistic naţional;
    o) asigurarea aplicãrii strategiei şi politicii Guvernului în domeniul pregãtirii economiei naţionale şi a
    teritoriului pentru apãrare;
    p) asigurarea ordinii publice;
    r) paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor şi valorilor;

    s) prevenirea şi combaterea faptelor antisociale;
    t) respectarea regimului juridic al frontierei de stat;
    u) regimul juridic al strãinilor, al solicitanţilor de azil şi al persoanelor care au dobândit o forma de
    protecţie în România;
    v) apãrarea impotriva incendiilor şi protecţia civilã a populaţiei şi bunurilor.
    ART. 2
    Pentru realizarea obiectivelor din domeniile sale de competenta, Ministerul Internelor şi Reformei
    Administrative exercita urmãtoarele funcţii:
    a) funcţia de strategie, prin care elaboreazã politicile sectoriale şi strategiile de punere în aplicare a
    Programului de guvernare şi a politicilor comunitare în domeniile sale de competenta;
    b) funcţia de reglementare, prin care asigura elaborarea cadrului normativ şi institutional în vederea
    realizãrii obiectivelor strategice şi a transpunerii acquis-ului comunitar pentru domeniile sale de
    competenta;
    c) funcţia de autoritate de stat, prin care asigura punerea în aplicare şi respectarea reglementãrilor legale
    pentru domeniile sale de competenta, precum şi monitorizarea realizãrii politicilor şi strategiilor în
    domeniile sale de competenta;
    d) funcţia de reprezentare, prin care asigura, în numele statului sau al Guvernului, reprezentarea pe plan
    intern, pe plan extern şi în cadrul instituţiilor şi structurilor Uniunii Europene pentru domeniile sale de
    competenta;
    e) funcţia de management public, prin care asigura administrarea proprietãţii publice şi private a statului
    pentru care statul este responsabil în domeniile sale de competenta, precum şi managementul serviciilor şi
    resurselor financiare şi umane;
    f) funcţia de autoritate de management pentru Programul operational sectorial – Creşterea capacitãţii
    administrative;
    g) funcţia de autoritate de management pentru Facilitatea Schengen;
    h) funcţia de coordonare a utilizãrii asistenţei financiare nerambursabile acordate României de cãtre
    Uniunea Europeanã pentru domeniile sale de competenta;
    i) funcţia de gestionare a creditelor externe, altele decât cele comunitare, pentru domeniile sale de
    competenta.
    ART. 3
    (1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative îndeplineşte urmãtoarele atribuţii principale:
    a) în domeniul administraţiei publice:
    1. monitorizeazã aplicarea prevederilor cuprinse în strategiile şi programele de reforma şi restructurare a
    administraţiei publice centrale şi locale, elaborate pe baza Programului de guvernare, în conformitate cu
    politicile Uniunii Europene şi legislaţia interna, şi asigura realizarea strategiilor şi programelor în
    domeniul sau de activitate;
    2. indruma şi controleazã activitatea prefecţilor şi a instituţiilor prefecţilor cu privire la exercitarea
    atribuţiilor prevãzute de lege;
    3. monitorizeazã cooperarea structurilor deconcentrate ale administraţiei publice centrale, de pe plan
    local, cu autoritãţile administraţiei publice locale;
    4. indruma şi sprijinã autoritãţile publice locale şi aparatul de specialitate al acestora în aplicarea corecta
    şi unitarã a prevederilor legale şi în îndeplinirea atribuţiilor ce le sunt conferite prin lege;
    5. asigura aplicarea în mod unitar a principiilor autonomiei locale şi descentralizãrii;
    6. asigura aplicarea unitarã pe întreg teritoriul tarii a legislaţiei în vigoare referitoare la atribuţiile de
    reprezentare a statului de cãtre alesii locali;
    7. asigura aplicarea unitarã pe întreg teritoriul tarii a atribuţiilor delegate prin acte normative, pentru
    domeniul sau de competenta;
    8. elaboreazã, împreunã cu celelalte ministere, propuneri privind îmbunãtãţirea organizãrii
    administrativ-teritoriale a României, luând mãsurile ce se impun pentru consultarea prin referendum a
    colectivitãţilor locale interesate;

    9. asigura evidenta unitãţilor administrativ-teritoriale, a satelor şi a celorlalte localitãţi componente ale
    acestora;
    10. organizeazã evidenta denumirii unitãţilor administrativ-teritoriale şi a satelor şi localitãţilor
    componente:
    11. asigura evidenta aleşilor locali din unitãţile administrativ-teritoriale;
    12. asigura realizarea parteneriatului cu autoritãţile administraţiei publice locale, prin consultarea
    acestora în vederea perfecţionãrii cadrului legislativ şi institutional şi prin acordarea de asistenta tehnica
    în scopul accesarii fondurilor Uniunii Europene;
    13. avizeazã şi monitorizeazã acordurile şi convenţiile de cooperare pe care autoritãţile administraţiei
    publice locale le încheie cu autoritãţi ale administraţiei publice locale din alte tari;
    14. elaboreazã şi monitorizeazã strategii şi programe de dezvoltare a infrastructurii unitãţilor
    administrativ-teritoriale cu finanţare interna şi externa, precum şi a serviciilor publice de interes general;
    15. sprijinã dezvoltarea capacitãţii financiare prin elaborarea de politici fiscale şi bugetare la nivelul
    administraţiei publice locale;
    16. dezvolta o baza nationala de date care sa asigure un sistem informaţional unitar la nivelul
    administraţiei publice locale;
    17. sprijinã realizarea de investiţii locale în infrastructura şi în serviciile publice la nivel local;
    18. implementeaza mãsuri pentru înfiinţarea, sprijinirea şi dezvoltarea parcurilor industriale;
    19. implementeaza programe pentru dezvoltarea parcurilor industriale, finanţate din sumele care se aloca
    anual din bugetul de stat sau din alte surse atrase;
    20. îndeplineşte obligaţiile ce îi revin conform legislaţiei în materia ajutorului de stat, în calitate de
    initiator/furnizor, pentru domeniile de competenta;
    21. realizeazã, în domeniul sau de activitate, dialogul şi parteneriatul social cu confederatiile sindicale şi
    patronale reprezentative la nivel naţional;
    22. asigura, prin structurile de specialitate din subordine, aplicarea strategiei şi a Programului de
    guvernare în domeniul managementului funcţiei publice şi al funcţionarilor publici, formarea şi
    perfecţionarea pregãtirii profesionale specializate în administraţia publica, activitatea de geodezie,
    topografie, fotogrammetrie, teledetectie, cadastru, cartografie şi publicitate imobiliarã, activitatea de
    evidenta a persoanelor, precum şi activitatea de prevenire şi gestionare a situaţiilor de urgenta civilã;
    23. constituie şi utilizeazã Sistemul naţional informatic de evidenta a persoanelor;
    24. asigura constituirea, evidenta, selecţionarea, pãstrarea, conservarea şi folosirea în interes public a
    documentelor din Fondul arhivistic naţional;
    25. administreazã, în condiţiile legii, rezervele de stat;
    26. îndeplineşte, în condiţiile legii, prin structurile competente, funcţia de autoritate nationala de
    reglementare pentru urmãtoarele servicii comunitare de utilitãţi publice: alimentare cu apa; canalizare şi
    epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; producerea, transportul,
    distribuţia şi furnizarea de energie termica în sistem centralizat, cu excepţia activitãţilor de producere a
    energiei termice în cogenerare; salubrizarea localitãţilor; iluminatul public; administrarea domeniului
    public şi privat al unitãţilor administrativ-teritoriale;
    27. organizeazã şi coordoneazã activitatea de personalizare, emitere şi evidenta generalã a documentelor
    de identitate şi a paşapoartelor simple;
    28. organizeazã şi coordoneazã activitatea de emitere şi evidenta a permiselor de conducere şi a
    certificatelor de înmatriculare ale autovehiculelor rutiere;
    b) în domeniul ordinii, siguranţei publice şi securitãţii naţionale:
    1. stabileşte, potrivit legii, mãsuri pentru apãrarea drepturilor şi libertãţilor fundamentale ale omului,
    precum şi a proprietãţii publice şi private;
    2. organizeazã şi desfãşoarã, prin structuri specializate, potrivit competentei, activitãţi pentru prevenirea
    şi combaterea terorismului, a criminalitatii organizate, a traficului şi consumului ilicit de droguri, a
    traficului de persoane, a migratiei ilegale, a criminalitatii informatice, precum şi a altor fenomene
    infractionale şi fapte antisociale;

    3. coordoneazã, evalueaza şi monitorizeazã, prin organele de specialitate, la nivel naţional, aplicarea
    politicilor în domeniul traficului de persoane, precum şi a celor din domeniul protecţiei şi asistenţei
    acordate victimelor acestuia;
    4. organizeazã, indruma şi coordoneazã activitatea de protecţie a persoanelor, bunurilor, obiectivelor şi
    valorilor şi organizeazã paza obiectivelor de importanta deosebita date în competenta potrivit legii;
    5. elaboreazã şi asigura punerea în aplicare a documentelor strategice şi operationale privind
    întrebuinţarea, planificarea şi realizarea capacitãţii operationale a forţelor de ordine şi siguranta publica
    pe timp de pace, în situaţii de criza şi la rãzboi;
    6. desfãşoarã, prin structuri specializate, potrivit competentei, activitãţi de prevenire şi combatere a
    acţiunilor de nerespectare a regimului juridic al produselor militare şi al produselor şi tehnologiilor cu
    dubla utilizare;
    7. asigura, potrivit competentelor, desfãşurarea activitãţii pentru efectuarea cercetãrilor în legatura cu
    sãvârşirea unor fapte prevãzute de legea penalã;
    8. organizeazã activitatea de protecţie a martorilor;
    9. solicita de la autoritãţi publice, de la persoane fizice sau juridice informaţii, date şi documente
    necesare în vederea îndeplinirii atribuţiilor stabilite prin lege şi în limitele acesteia; poate recompensa
    persoanele fizice care acorda sprijin ministerului pentru îndeplinirea atribuţiilor specifice, din fondul
    repartizat cu aceasta destinaţie, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului;
    10. asigura respectarea regimului frontierei de stat a României şi realizeazã coordonarea
    interministeriala în acest domeniu;
    11. asigura, prin structurile specializate, aplicarea strategiei şi politicii Guvernului în domeniul pregãtirii
    economiei naţionale şi a teritoriului pentru apãrare, în condiţiile legii;
    12. constituie şi utilizeazã Registrul naţional al armelor şi Cazierul judiciar;
    13. constituie şi utilizeazã Sistemul naţional de evidenta a strãinilor; asigura respectarea regimului
    juridic al strãinilor pe teritoriul României;
    14. implementeaza politicile României în domeniul azilului;
    15. organizeazã şi executa asigurarea medicalã şi psihologicã a personalului propriu care participa la
    misiuni specifice;
    16. conduce activitatea de informaţii, contrainformatii şi securitate în domeniile sale de competenta;
    c) alte atribuţii:
    1. elaboreazã, avizeazã şi tine evidenta proiectelor de acte normative care privesc activitatea
    ministerului, a unitãţilor din structura sa, a autoritãţilor administraţiei publice locale şi le susţine în fata
    Guvernului şi a Parlamentului;
    2. asigura participarea corespunzãtoare la procesul de elaborare a politicilor şi actelor normative
    comunitare, îndeplinirea obligaţiilor ce revin României în calitate de stat membru al Uniunii Europene,
    realizarea strategiilor şi programelor naţionale adoptate în contextul politicilor Uniunii Europene şi
    reprezentarea României la Consiliul JAI şi în comitetele şi grupurile de lucru ale Consiliului Uniunii
    Europene şi Comisiei Europene, pentru domeniile sale de competenta;
    3. asigura procesul de notificare a legislaţiei naţionale care transpune acquis-ul comunitar cãtre Comisia
    Europeanã şi informeazã Comisia Europeanã cu privire la mãsurile luate pentru aplicarea directivelor
    comunitare, în domeniile sale de competenta;
    4. asigura procesul de evaluare a gradului de compatibilitate a legislaţiei naţionale în vigoare cu actele
    normative comunitare şi formuleazã propuneri în vederea accelerarii procesului de transpunere şi
    implementare pentru domeniile sale de competenta;
    5. fundamenteazã poziţiile României în procedurile precontencioase şi contencioase în fata instanţelor şi
    a instituţiilor comunitare, pentru domeniile sale de competenta;
    6. elaboreazã cadrul institutional şi normativ necesar pentru accesarea fondurilor comunitare în
    domeniul sau de competenta;
    7. elaboreazã obiectivele şi orientãrile activitãţii internaţionale în domeniul administraţiei publice şi
    afacerilor interne, potrivit Programului de guvernare şi obligaţiilor ce îi revin din strategiile naţionale şi documentele internaţionale la care România este parte; organizeazã, coordoneazã, monitorizeazã, asigura
    şi executa, în ţara şi în strãinãtate, activitãţi de cooperare, reprezentare şi relaţii internaţionale în domeniul
    sau de competenta;
    8. elaboreazã normele de inzestrare, întrebuinţare, întreţinere şi reparare pentru armament, tehnica
    militarã şi alte bunuri din dotare, precum şi normele de consum pentru muniţii şi alte materiale; stabileşte
    normele privind planificarea materialã şi financiarã, decontarea, evidenta şi controlul mijloacelor
    materiale şi bãneşti necesare structurilor subordonate;
    9. coordoneazã şi controleazã respectarea de cãtre structurile din subordine a reglementãrilor cuprinse în
    actele normative proprii de organizare şi funcţionare;
    10. realizeazã managementul resurselor umane din cadrul ministerului;
    11. elaboreazã proiectul de buget al ministerului, organizeazã şi controleazã intreaga activitate
    economico-financiarã a ordonatorilor de credite;
    12. realizeazã managementul logistic;
    13. exercita atribuţiile ce îi revin, potrivit legii, cu privire la activitatea desfasurata de societãţile
    comerciale, precum şi de alte unitãţi sau formaţiuni din subordine;
    14. organizeazã, coordoneazã şi controleazã activitatea proprie de comunicaţii, informatica, posta
    militarã, precum şi cea în legatura cu cifrul de stat, secretizarea şi protecţia comunicaţiilor; administreazã
    spectrul radioelectric guvernamental şi neguvernamental atribuit pentru îndeplinirea misiunilor specifice;
    15. implementeaza şi administreazã sistemele complexe de comunicaţii şi tehnologia informatiei atât
    pentru asigurarea misiunilor operative proprii, cat şi pentru asigurarea nevoilor de cooperare ale
    structurilor ministerului cu alte instituţii, în calitate de integrator stabilit prin acte normative specifice ori
    în alte cazuri stabilite prin lege;
    16. organizeazã şi asigura, prin unitãţile de specialitate proprii, asistenta psihologicã şi medicalã
    profilactica, curativã şi de recuperare pentru personalul în activitate, cel pensionat, membrii de familie ai
    acestora şi alte categorii de asistaţi;
    17. asigura protecţia juridicã a patrimoniului propriu şi a intereselor sale legitime în fata instanţelor de
    judecata;
    18. organizeazã, conduce şi controleazã activitatea de transparenta decizionala, informare publica şi de
    relaţii cu presa, traditii-educaţie, asistenta religioasã şi sport, de realizare a publicaţiilor, filmelor,
    emisiunilor şi materialelor audiovizuale cu privire la activitatea specifica;
    19. negociaza şi încheie contracte de asistenta de specialitate pentru realizarea programelor de reforma
    în domeniul sau de activitate;
    20. conduce instituţiile proprii de învãţãmânt de specialitate;
    21. rãspunde de executarea mãsurilor de apãrare a tarii, în domeniul sau de activitate, potrivit legii;
    22. asigura desfãşurarea tuturor activitãţilor în conformitate cu normele de protecţie a mediului.
    (2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.
    ART. 4
    (1) Pentru îndeplinirea atribuţiilor care îi revin, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative
    coopereazã cu celelalte ministere şi cu alte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi
    colaboreazã cu autoritãţile administraţiei publice locale, structurile asociative ale acestora, patronatele şi
    sindicatele, asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, cu alte persoane juridice, precum şi cu
    persoanele fizice, în condiţiile prevãzute de lege.
    (2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative organizeazã, asigura şi desfãşoarã relaţii de
    cooperare cu autoritãţile specializate din alte state în domeniile sale de competenta, iar prin atasati de
    afaceri interne sau ofiţeri de legatura asigura reprezentarea instituţiei în raporturile cu autoritãţile similare
    ale statelor cu care România întreţine relaţii diplomatice sau cu organisme şi organizaţii internaţionale.
    ART. 5
    La solicitarea Preşedintelui României şi cu aprobarea Parlamentului, Ministerul Internelor şi Reformei
    Administrative participa cu efective şi tehnica din dotare la misiuni internaţionale sau multinationale
    umanitare şi de menţinere a pãcii în afarã teritoriului naţional.
    ART. 6

    Ministerul Internelor şi Reformei Administrative rãspunde în fata Guvernului, a Consiliului Suprem de
    Apãrare a Tarii şi a Parlamentului de modul în care aplica prevederile Constituţiei, ale celorlalte acte
    normative, precum şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
    ART. 7
    (1) Conducerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se exercita de cãtre ministru.
    (2) Ministrul internelor şi reformei administrative are calitatea de ordonator principal de credite.
    (3) Ministrul internelor şi reformei administrative reprezintã şi angajeazã Ministerul Internelor şi
    Reformei Administrative în raporturile cu celelalte autoritãţi publice, precum şi cu alte persoane fizice şi
    juridice din ţara sau din strãinãtate. În acest scop, poate da împuternicire de reprezentare unor persoane
    din subordine.
    (4) În exercitarea atribuţiilor legale, ministrul internelor şi reformei administrative emite ordine şi
    instrucţiuni, care pot avea caracter normativ sau individual.
    ART. 8
    În absenta ministrului internelor şi reformei administrative, conducerea Ministerului Internelor şi
    Reformei Administrative se exercita de cãtre persoana desemnatã prin ordin al acestuia.
    ART. 9
    (1) Secretarii de stat şi secretarul general rãspund de organizarea şi conducerea activitãţii structurilor
    coordonate, potrivit atribuţiilor şi competentelor stabilite prin lege, hotãrâre a Guvernului sau prin ordin
    al ministrului internelor şi reformei administrative.
    (2) Secretarii de stat sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie de cãtre primul-ministru, la propunerea
    ministrului internelor şi reformei administrative.
    (3) În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, secretarul general este ajutat de 3 secretari generali adjuncţi.
    Secretarul general şi secretarii generali adjuncţi sunt numiţi şi eliberaţi din funcţie în condiţiile legii.
    ART. 10
    (1) Pe lângã ministrul internelor şi reformei administrative funcţioneazã Colegiul ministerului, ca organ
    consultativ.
    (2) Componenta şi regulamentul de funcţionare ale Colegiului ministerului se aproba prin ordin al
    ministrului internelor şi reformei administrative.
    (3) Direcţia generalã de informaţii şi protecţie interna este structura specializatã a ministerului care
    desfãşoarã activitãţi de informaţii, contrainformatii şi securitate, în vederea asigurãrii ordinii publice,
    prevenirii şi combaterii amenintarilor la adresa securitãţii naţionale privind misiunile, personalul,
    patrimoniul şi informaţiile clasificate din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
    (4) Direcţia generalã anticoruptie este structura specializatã a ministerului pentru prevenirea şi
    combaterea coruptiei în rândul personalului propriu.
    ART. 11
    (1) În fata autoritãţilor jurisdicţionale Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este reprezentat
    prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauza în parte, conform
    competentei stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative.
    (2) Prefectul, ca reprezentant al Guvernului pe plan local, coordoneazã activitãţile din teritoriu ale
    Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, conform legii.
    ART. 12
    (1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în structura, în subordine sau, dupã caz, în
    coordonare aparatul central, unitãţile subordonate acestuia, organe şi unitãţi centrale de specialitate,
    unitãţi teritoriale, servicii publice deconcentrate, precum şi alte componente constituite în condiţiile legii
    ca instituţii civile sau militare.
    (2) Structura organizatoricã şi efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se aproba
    prin hotãrâre a Guvernului.
    (3) Încadrarea unitãţilor pe categorii, organizarea, funcţionarea şi dotarea acestora se aproba prin ordin
    al ministrului.

    (4) Ministrul internelor şi reformei administrative, pe baza consultãrii Colegiului ministerului, poate
    infiinta, desfiinta, disloca şi redisloca unitãţi, pana la esalonul brigada, exclusiv, servicii, secţii, birouri,
    compartimente şi subunitati, în limita posturilor aprobate şi a fondurilor bãneşti alocate.
    (5) Ministrul internelor şi reformei administrative stabileşte prin ordin, dacã legea nu prevede altfel,
    conducãtorii unitãţilor şi subunitatilor din subordine, care au calitatea de ordonator de credite. Unitãţile şi
    subunitatile din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, ai cãror conducatori au
    calitatea de ordonator de credite, au personalitate juridicã.
    (6) Direcţiile generale/direcţiile din aparatul central al Ministerului Internelor şi Reformei
    Administrative coordoneazã, controleazã şi monitorizeazã, potrivit competentelor în domeniul de
    activitate, modul de aplicare a prevederilor legale de cãtre structurile prevãzute la alin. (1).
    (7) În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative funcţioneazã Corpul Naţional al
    Politistilor, persoana juridicã de drept public, ale cãrui atribuţii sunt stabilite prin lege.
    ART. 13
    (1) În domeniul administraţiei publice, instituţiile publice şi organele de specialitate ale administraţiei
    publice centrale din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sunt: Institutul
    Naţional de Administraţie, Agenţia Nationala de Cadastru şi Publicitate Imobiliarã, Autoritatea Nationala
    de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice, Administraţia Nationala a Rezervelor
    de Stat, Agenţia Nationala a Funcţionarilor Publici, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenta,
    Inspectoratul Naţional pentru Evidenta Persoanelor, Direcţia Generalã de Paşapoarte, Direcţia Regim
    Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor, Arhivele Naţionale.
    (2) Structurile de ordine şi siguranta publica din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei
    Administrative sunt: Poliţia Romana, Jandarmeria Romana, Poliţia de Frontiera Romana, Oficiul Roman
    pentru Imigrari, Centrul de Cooperare Politieneasca Internationala, Grupul Special de Protecţie şi
    Intervenţie „Acvila”, Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta Persoanelor,
    Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale, Inspectoratul de Aviatie al Ministerului Internelor şi
    Reformei Administrative, Agenţia Nationala Antidrog şi Agenţia Nationala impotriva Traficului de
    Persoane. Aceste structuri au în compunere unitãţi centrale de specialitate, care, dupã caz, în funcţie de
    nivelul de organizare, pot avea în subordine, la nivel teritorial, inspectorate, direcţii generale, direcţii,
    servicii, mari unitãţi, unitãţi şi/sau subunitati operative, de instrucţie, medicale şi de învãţãmânt, precum
    şi de asigurare a acţiunilor şi suport logistic.
    (3) Managementul integrat în domeniul ordinii şi siguranţei publice se realizeazã de Departamentul
    ordine şi siguranta publica, structura operationala fãrã personalitate juridicã, care are în compunere
    Direcţia generalã management operational, ca structura a aparatului central al Ministerului Internelor şi
    Reformei Administrative, şi urmãtoarele componente de ordine şi siguranta publica subordonate
    ministerului: Poliţia Romana, Jandarmedia Romana, Poliţia de Frontiera Romana, Oficiul Central de Stat
    pentru Probleme Speciale, Oficiul Roman pentru Imigrari, Centrul de Cooperare Politieneasca
    Internationala, Inspectoratul de Aviatie al Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Grupul
    Special de Protecţie şi Intervenţie „Acvila”, Agenţia Nationala Antidrog şi Agenţia Nationala impotriva
    Traficului de Persoane şi Centrul Naţional de Administrare a Bazelor de Date privind Evidenta
    Persoanelor. Departamentul ordine şi siguranta publica este condus de un secretar de stat, care este ajutat
    de un adjunct.
    (4) În cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative funcţioneazã Centrul Naţional de
    Conducere a Acţiunilor de Ordine Publica, structura interinstitutionala de suport decizional, care asigura
    managementul acţiunilor în situaţii de criza în domeniul ordinii publice.
    (5) Organizarea, funcţionarea şi compunerea Centrului Naţional de Conducere a Acţiunilor de Ordine
    Publica se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
    ART. 14
    Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate constitui ori prelua în administrare sau, dupã caz,
    în coordonare instituţii publice, regii autonome, companii, societãţi comerciale, unitãţi sanitare, amenajãri
    recreativ-sportive, asociaţii, fundaţii, locuinţe de serviciu şi de intervenţie, în condiţiile prevãzute de lege.
    ART. 15

    (1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative are în proprietate sau în administrare, dupã caz,
    clãdiri, terenuri şi dotãri specifice, parc comun de transport, mijloace de transmisiuni, comunicaţii şi
    informatica, mijloace tehnice specifice, precum şi alte bunuri, care se stabilesc prin normele de dotare şi
    tabelele de inzestrare.
    (2) Normativele de cheltuieli privind întreţinerea şi funcţionarea spaţiilor şi mijloacelor din dotare se
    stabilesc prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative, în condiţiile legii.
    ART. 16
    Pentru îndeplinirea atribuţiilor functionale Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate
    utiliza, în condiţiile legii, serviciile unor consilieri sau consultanţi strãini, raporturile cu aceştia stabilinduse
    prin contract individual, pentru fiecare caz în parte.
    ART. 17
    (1) Personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se compune din: funcţionari publici,
    politisti – funcţionari publici cu statut special, cadre militare în activitate, personal contractual, precum şi
    soldati şi gradati voluntari.
    (2) Din efectivele Ministerului Internelor şi Reformei Administrative fac parte şi elevi şi studenţi
    înmatriculaţi în instituţiile de învãţãmânt proprii, în condiţiile legii.
    (3) Personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se supune prevederilor legale care îi
    reglementeazã activitatea.
    (4) Personalul din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate beneficia, ca mãsura de
    protecţie socialã, de înlesniri în folosirea amenajãrilor recreative şi sportive din dotarea ministerului,
    similare celor acordate cadrelor militare în activitate, stabilite prin ordin al ministrului.
    (5) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate desfasura programe pentru construirea de
    locuinţe, proprietate a personalului instituţiei, din fondurile beneficiarilor, pe terenuri disponibile
    proprietate publica a statului, aflate în administrarea ministerului.
    (6) Terenurile prevãzute la alin. (5) se trec, în condiţiile legii, din domeniul public în domeniul privat al
    statului, proprietarii locuinţelor dobândind, în condiţiile stabilite prin hotãrâre a Guvernului, un drept de
    folosinta oneros asupra terenurilor pe durata existenţei construcţiilor.
    (7) Personalului Ministerului Internelor şi Reformei Administrative trimis la misiunile diplomatice şi
    oficiile consulare ale României şi la organismele internaţionale specializate din strãinãtate, precum şi
    ofiţerilor de legatura le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune permanenta
    în strãinãtate.
    (8) Pe timpul participãrii la misiunile forţelor prevãzute la art. 5, efectivelor Ministerului Internelor şi
    Reformei Administrative le sunt aplicabile dispoziţiile legale privind personalul trimis în misiune
    temporarã în strãinãtate.
    (9) Atasatii de afaceri interne şi ofiţerii de legatura desemnaţi de cãtre ministrul internelor şi reformei
    administrative sunt trimişi la post în condiţiile prevãzute în ordinul de numire, cu avizul Ministerului
    Afacerilor Externe.
    ART. 18
    (1) Posturile Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se compun din cele ale fostului Minister
    al Administraţiei şi Internelor, precum şi din cele ale Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, ale
    Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi ale Autoritãţii Naţionale de Reglementare pentru
    Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice.
    (2) Personalul fostului Minister al Administraţiei şi Internelor, al Administraţiei Naţionale a Rezervelor
    de Stat, al Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Autoritãţii Naţionale de Reglementare
    pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice se preia sau, dupã caz, se transfera în interesul
    serviciului la Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în condiţiile legii, cu menţinerea funcţiilor
    detinute.
    (3) Personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative beneficiazã de drepturile dobândite
    anterior, conform legislaţiei, precum şi, cu excepţia personalului preluat potrivit prevederilor Ordonanţei
    de urgenta a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor mãsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, în limita bugetului aprobat, de indemnizaţii şi sporuri specifice instituţiilor din
    sistemul de apãrare, ordine publica şi siguranta nationala.
    (4) Administraţia Nationala a Rezervelor de Stat, Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi
    Autoritatea Nationala de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitãţi Publice isi pãstreazã
    sediile, atribuţiile, posturile şi structurile organizatorice stabilite potrivit legii.
    ART. 19
    (1) Patrimoniul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se compune din cel al fostului
    Minister al Administraţiei şi Internelor, al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat, al Oficiului
    Central de Stat pentru Probleme Speciale şi al Autoritãţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile
    Comunitare de Utilitãţi Publice.
    (2) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta, patrimoniul
    Minsiterului Internelor şi Reformei Administrative va fi inventariat, iar evidentele contabile vor fi
    actualizate în mod corespunzãtor.
    ART. 20
    Ministerul Internelor şi Reformei Administrative poate angaja şi efectua prestãri de servicii pentru
    persoanele juridice sau fizice, în condiţiile legii.
    ART. 21
    Ministerul Internelor şi Reformei Administrative asigura personalul propriu şi tehnica din dotare
    impotriva riscurilor specifice, precum şi pentru cazuri de rãspundere civilã. Condiţiile privind asigurarea
    personalului ministerului şi a tehnicii din dotare, precum şi categoriile de personal şi tehnica din dotare
    care se asigura se stabilesc prin hotãrâre a Guvernului.
    ART. 22
    (1) Fondurile necesare desfãşurãrii activitãţilor în Minsiterul Internelor şi Reformei Administrative se
    asigura de la bugetul de stat, precum şi din alte surse legal constituite.
    (2) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi unitãţile din structura acestuia pot beneficia de
    donaţii, sponsorizãri sau bunuri oferite prin contract de comodat, în condiţiile prevãzute de lege.
    ART. 23
    (1) Se înfiinţeazã Inspectoratul de Aviatie, ca structura de specialitate în subordinea Ministerului
    Internelor şi Reformei Administrative, cu personalitate juridicã, prin reorganizarea Unitãţii Speciale de
    Aviatie.
    (2) Organizarea şi funcţionarea Inspectoratului de Aviatie se stabilesc prin ordin al ministrului.
    ART. 24
    Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Roman pentru Imigrari, ca organ de specialitate al
    administraţiei publice centrale cu personalitate juridicã, în subordinea Ministerului Internelor şi Reformei
    Administrative se stabilesc prin lege.
    ART. 25
    Pe data intrãrii în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenta se abroga Ordonanta de urgenta a Guvernului
    nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicatã în
    Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 28 iunie 2003, aprobatã cu modificãri şi completãri
    prin Legea nr. 604/2003 , cu modificãrile şi completãrile ulterioare, cu excepţia art. 24.

    Stefan Banica Jr. a fost audiat in dosarul Sile Pietroi

    Stefan Banica Jr. – inclus pe lista martorilor in cazul afacerilor mafiote de care este acuzat temutul “Sile Pietroi” – a recunoscut ca a apelat la fratele lui Fane Spoitoru pentru a recupera un “Nissan Pathfinder”, ce apartinea unui prieten.

    Sotul Andreei Marin a povestit cum l-a cunoscut pe fratele lui Spoitoru, odata cu filmarile la serialul romanesc “Baieti Buni”, cand Ion Migdal l-a consiliat pe artist pe tema limbajului de cartier.

    Stefan Banica Jr. a fost audiat de curand de procurorii Parchetului Tribunalului Bucuresti, in dosarul in care Vasile Fierbantu – cunoscut in lumea interlopa sub numele de “Sile Pietroi” – este acuzat de comiterea unor infractiuni extrem de grave.

    Surse din randul anchetatorilor au declarat pentru CANCAN ca solistul de muzica usoara a fost citat in calitate de martor, intrucat “a picat” pe interceptarile operate de Serviciul Roman de Informatii. Concret, artistul s-a implicat pentru a recupera masina unui prieten avocat, Alexander Popa, care-i fusese luata acestuia de catre “locotenentii” lui “Sile Pietroi”. Banica Jr. i-a telefonat lui Ion Migdal, fratele lui Fane Spoitoru, si l-a rugat sa intermedieze recuperarea autoturismului, platindu-se pentru acest lucru 7.000 de euro.

    “Am pe prietenul meu avocat caruia i s-a furat masina. Incearca sa o recuperezi mai repede, sa nu cumva sa-i plece masina din tara. Ai pentru asta 7.000 de euro”, i-a explicat Banica lui “Migdale”, intr-o discutie telefonica.

    Cunostinta interlopa a lui Banica Jr. a luat legatura cu Romeo Ursu, zis Boenica, iar acesta, la randul sau, a dat ordin ca autoturismul sa-i fie adus intr-o parcare, in schimbul a 7.000 de euro, bani pe care, ulterior, membrii clanului i-au primit. Cantaretul, inclus pe lista martorilor, a recunoscut in fata procurorilor convorbirea dintre el si fratele lui Fane Spoitoru.

    OUG nr. 99/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca

    Ordonanta de urgenta nr. 99/2000 din 29/06/2000 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 304 din 04/07/2000 privind masurile ce pot fi aplicate in perioadele cu temperaturi extreme pentru protectia persoanelor incadrate in munca

    Masurile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta se aplica pentru asigurarea protectiei persoanelor incadrate in munca in perioadele in care, datorita conditiilor meteorologice nefavorabile, se inregistreaza temperaturi extreme.
    (2) In sensul prevederilor prezentei ordonante de urgenta, prin temperaturi extreme se intelege temperaturile exterioare ale aerului, care:
    a) depasesc +37ČDC sau, corelate cu conditii de umiditate mare, pot fi echivalate cu acest nivel;
    b) scad sub -20ČDC sau, corelate cu conditii de vant intens, pot fi echivalate cu acest nivel.
    (3) Temperaturile prevazute la alin. (2) sunt temperaturi monitorizate si certificate de Institutul National de Meteorologie si Hidrologie si transmise de centrele regionale ale acestuia.
    Art. 2. – (1)Institutul National de Meteorologie si Hidrologie are obligatia sa comunice prin mijloacele de comunicare in masa locale zonele in care temperatura atinge limitele prevazute la art. 1 alin. (2), nivelul acestor temperaturi, precum si prognoza pentru urmatoarea perioada.
    (2) In cazul in care temperaturile depasesc limitele prevazute la art. 1 alin. (2), comunicarea se va repeta din 6 in 6 ore pe toata durata mentinerii acestor temperaturi.
    Art. 3. – (1) In perioadele cu temperaturi extreme angajatorii trebuie sa ia toate masurile prevazute de Legea protectiei muncii nr. 90/1996 pentru asigurarea conditiilor de microclimat la locul de munca in limitele prevazute de normele generale de protectie a muncii.
    (2) Masurile pentru asigurarea conditiilor de microclimat la locul de munca vor fi stabilite de angajator, impreuna cu reprezentantii sindicatelor sau, dupa caz, cu reprezentantii alesi ai salariatilor. In unitatile in care functioneaza comitetele de securitate si sanatate in munca masurile vor fi stabilite de acestea.
    (3) Pentru asigurarea conditiilor de microclimat la locul de munca in institutii si in unitati finantate din fonduri bugetare si extrabugetare masurile vor fi stabilite de ordonatorii de credite, respectiv de conducatorii institutiilor.
    Art. 4. – In perioadele cu temperaturi ridicate extreme, in sensul art. 1, angajatorii trebuie sa asigure urmatoarele masuri minimale:
    A. Pentru ameliorarea conditiilor de munca:
    a) reducerea intensitatii si ritmului activitatilor fizice;
    b) asigurarea ventilatiei la locurile de munca;
    c) alternarea efortului dinamic cu cel static;
    d) alternarea perioadelor de lucru cu perioadele de repaus in locuri umbrite, cu curenti de aer.
    B. Pentru mentinerea starii de sanatate a angajatilor:
    a) asigurarea apei minerale adecvate, cate 2-4 litri/persoana/schimb;
    b) asigurarea echipamentului individual de protectie;
    c) asigurarea de dusuri.
    Art. 5. – In perioadele cu temperaturi scazute extreme angajatorii trebuie sa asigure urmatoarele masuri minimale pentru mentinerea starii de sanatate a salariatilor care lucreaza in aer liber:
    a) distribuirea de ceai fierbinte in cantitate de 0,5-1 litru/persoana/schimb;
    b) acordarea de pauze pentru refacerea capacitatii de termoreglare, scop in care se vor asigura spatii fixe sau mobile cu microclimat corespunzator;
    c) asigurarea echipamentului individual de protectie.
    Art. 6. – (1) Angajatorii care nu pot asigura conditiile prevazute la art. 4 si 5 vor lua, de comun acord cu reprezentantii sindicatelor sau cu reprezentantii alesi ai salariatilor, dupa caz, urmatoarele masuri:
    a) reducerea duratei zilei de lucru;
    b) esalonarea pe doua perioade a zilei de lucru: pana la ora 11,00 si dupa ora 17,00, in cazurile prevazute la art. 4;
    c) intreruperea colectiva a lucrului cu asigurarea continuitatii activitatii in locurile in care aceasta nu poate fi intrerupta, potrivit prevederilor legale.
    (2) Masurile prevazute la alin. (1) se vor stabili daca temperaturile extreme se mentin pe o perioada de cel putin doua zile consecutiv.
    (3) Perioadele de reducere a duratei zilei de lucru, de esalonare a zilei de lucru sau de intrerupere colectiva a lucrului se vor stabili o data cu masurile prevazute la alin. (1).
    (4) In unitatile finantate din fonduri bugetare sau extrabugetare masurile prevazute la alin. (1) vor fi stabilite, dupa caz, de ordonatorul de credite sau de conducatorul unitatii.
    Art. 7. – La aplicarea masurilor prevazute la art. 6 alin. (1) angajatorii, de comun acord cu reprezentantii sindicatelor sau cu reprezentantii alesi ai salariatilor, precum si ordonatorii de credite sau conducatorii institutiilor finantate din fonduri extrabugetare, dupa caz, vor stabili modalitatile de recuperare a timpului nelucrat si modalitatile de plata, dupa cum urmeaza:
    a) prin recuperarea in urmatoarele 6 luni a timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de intrerupere colectiva a activitatii, cu mentinerea drepturilor salariale avute anterior;
    b) fara recuperarea timpului de reducere a duratei zilei de lucru sau de intrerupere a activitatii, dar cu acordarea drepturilor salariale proportional cu timpul efectiv lucrat.
    Art. 8. – Pentru prevenirea unor imbolnaviri determinate de munca in conditii de temperaturi extreme se vor lua urmatoarele masuri:
    a) asigurarea de catre angajator a examenului medical la angajare si a controlului medical periodic, urmarind depistarea precoce a contraindicatiilor pentru munca la temperaturi crescute sau scazute;
    b) asigurarea primului ajutor si a transportului la cea mai apropiata unitate sanitara a persoanelor afectate;
    c) trecerea, dupa posibilitati, in alte locuri de munca sau reducerea programului de munca pentru persoanele cu afectiuni, care au contraindicatii privind munca la temperaturi extreme.
    Art. 9. – Pe durata intreruperii colective a lucrului in conditiile art. 6 alin. (1) lit. c) contractele individuale de munca ale salariatilor se mentin, iar perioada de intrerupere constituie vechime in munca.
    Art. 10. – (1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 15.000.000 lei la 25.000.000 lei incalcarea prevederilor art. 8, daca faptele nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni.
    (2) Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute la alin. (1) se fac de catre organele de control ale Inspectiei Muncii.
    (3) Prevederile referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. 11. – Ministerul Muncii si Protectiei Sociale, Ministerul Sanatatii, Inspectia Muncii si Institutul National de Meteorologie si Hidrologie vor elabora in comun norme metodologice, pe care le vor supune aprobarii Guvernului in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta

    Cine va fi noua BANCOREX?

    Legiuitorul a dat liber la credite neperformante, dar a scapat din vedere scaderea impozitului pe profit si cresterea expunerii bancilor la riscul de credit

    Recentele modificari aduse Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie au readus in atentia opiniei publice unul dintre subiectele care au facut istorie la mijlocul anilor ’90: creditele neperformante. Aceste modificari legislative au vizat dezincriminarea, prin Legea nr. 69/2007 privind modificarea lit. b) si c) ale art. 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, a faptei persoanelor care acordau credite cu incalcarea legii sau a normelor de creditare ori nu urmareau, conform legii sau normelor de creditare, ca destinatiile contractate ale creditelor sau subventiilor sa fie respectate sau nu urmareau recuperarea creditelor restante, daca faptele erau savarsite in scopul obtinerii, pentru sine sau pentru altul, de bani, de bunuri sau alte foloase necuvenite. 

    Daca privim lucrurile din perspectiva dreptului penal, acestea sunt, sau mai bine zis par a fi simple, fiind vorba despre o dezincriminare tacita a faptei de a acorda credite cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, dezincriminare de care par sa profite deopotriva clientii fostelor, actualei sau viitoarelor guvernari. 

    Din punct de vedere fiscal – si mai ales al relatiilor referitoare la formarea bugetului de stat -, lucrurile devin deja foarte complicate, fiind, in opinia noastra, un exemplu clasic de neconcordanta intre diversele politici sectoriale ale statului. Afirmatia nu este hazardata si ea are in vedere faptul ca legiuitorul a scapat din vedere cel putin doua dintre posibilele efecte extrapenale ale interventiei sale, referindu-ne in primul rand la scaderea impozitului pe profit, care urmeaza a fi platit de institutiile de credit la bugetul de stat, cu consecinta diminuarii unei surse foarte importante de alimentare a bugetului de stat, dar si la cresterea expunerii acestor institutii la riscul de credit.

    Provizionarea riscului Pentru a analiza primul efect posibil a fi resimtit ca urmare a aparitiei Legii nr. 69/2007, si anume diminuarea impozitului pe profitul care urmeaza a fi platit la bugetul de stat de institutiile de credit, cu consecinta pierderii unei surse foarte importante de alimentare a acestuia, trebuie sa pornim de la deductibilitatea fiscala a provizioanelor specifice de risc de credit constituite de institutiile de credit. 

    Conform Codului Fiscal, profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile nedeductibile. Tot Codul Fiscal include provizioanele specifice constituite de institutiile de credit in categoria cheltuielilor deductibile, cu conditia respectarii legilor de organizare si functionare.
    In normele BNR, provizioanele specifice de risc de credit sunt definite ca provizioanele constituite de banci in scopul acoperirii unor pierderi potentiale din credite si plasamente. Constituirea acestor provizioane are loc prin crearea si includerea pe cheltuieli a sumei reprezentand nivelul necesarului de provizioane specifice de risc. Altfel spus, aceste provizioane reprezinta sume de bani capitalizate scriptic de institutiile de credit, cu scopul de a acoperi prejudiciul generat de nerambursarea sau rambursarea cu intarziere a sumelor datorate de imprumutati. 

    Dupa cum am aratat, provizioanele sunt considerate, daca sunt constituite conform legilor de infiintare, cheltuieli deductibile fiscal, care micsoreaza masa impozabila la care urmeaza a se aplica cota de impozit pe profit.
    Ideea de baza de la care trebuie sa porneasca orice analiza a materiei se refera la libertatea absoluta de decizie a institutiilor de credit in privinta constituirii provizioanelor de risc, cu respectarea doar a limitelor legale privind nivelul constituirii acestora si a regulilor stabilite prin propriile norme de creditare. Procedura impusa de normele legale in vigoare pentru constituirea provizioanelor cunoaste mai multe etape, debutand cu clasificarea tipului de credit ce urmeaza a fi acordat, continuand cu incadrarea garantiilor aduse de beneficiarul unui credit in categoria de risc corespunzatoare, apoi determinarea bazei de calcul la care se aplica coeficientul de provizionare (ca diferenta intre expunerea neta – soldul creditelor si valoa-rea ponderata a garantiilor), finalizandu-se cu aplicarea coeficientului de provizionare asupra bazei de calcul, coeficient care este de 0% pentru creditele standard, 5% pentru creditele in observatie, 20% pentru creditele substandard, 50% pentru creditele indoielnice si 100% pentru creditele pierdere. 

    Dupa cum se poate observa, in cadrul procedurii de provizionare a riscului de credit exista doua elemente care pot determina cresterea cuantumului provizioanelor si implicit scaderea masei impozabile, deci si a impozitului pe profit datorat statului, care sunt lasate oarecum la aprecierea institutiilor de credit, si anume: clasificarea creditelor si aprecierea valorii efective a garantiilor puse la dispozitie de beneficiarul creditelor.
    In privinta primului element aratat mai sus, creditele pot fi clasificate in urmatoarele categorii: standard, in observatie, substandard, indoielnic si pierdere, iar operatiunea de clasificare se realizeaza prin aplicarea simultana a urmatoarelor criterii: serviciul datoriei, performanta financiara si initierea de proceduri judiciare.
    In cazul celui de-al doilea element, garantiile care vor putea fi luate in considerare de institutiile de credit nu sunt prevazute limitativ in reglementarile BNR, acestea putand stabili prin norme interne propriile tipuri sau categorii de garantii acceptate.

    Frauda legala
    In conditiile in care acordarea de credite cu incalcarea legii si a normelor de creditare nu mai constituie infractiune, iar institutiile de credit se bucura de o serie de parghii proprii hotaratoare in privinta acordarii acestora, din simpla analiza a mecanismului provizionarii riscului de credit expus succint mai sus rezulta clar ca acordarea de credite „mai putin performante“ poate constitui pentru institutiile de credit si o metoda legala de a-si majora cheltuielile deductibile, implicit de a-si micsora baza impozabila si deci de a plati impozit pe profit mai mic catre bugetul de stat, fenomen care in literatura de specialitate este intalnit sub numele de evaziune fiscala legala sau frauda fiscala. 

    Mai mult, deductibilitatea fiscala integrala a provizioanelor de risc consacra un caz aproape unic in sistemul de drept financiar romanesc al triumfului interesului individului (in cazul de fata institutia de credit), care isi vede realizat interesul prin scaderea impozitului pe profit ca urmare a constituirii provizioanelor de risc in dauna interesului public al alimentarii bugetului de stat, din taxe si impozite, cu sumele de bani necesare indeplinirii menirii sociale, economice si culturale a statului. Argumentele pe care se intemeiaza aceasta teza, referitoare la cresterea puterii financiare a institutiilor de credit, pentru a putea face fata situatiei create de credite neperformante, ocrotind astfel in final deponentul (care, in caz de faliment, ar primi doar suma stabilita de Fondul de Garantare a Depozitelor in Sistemul Bancar, respectiv echivalentul in lei a sumei de 20.000 euro) este falsa, intrucat respectarea stricta a cadrului legal si a propriilor norme de creditare ar exclude posibilitatea acordarii unor astfel de credite, iar nivelul garantiilor solicitate asigura oricum, in cvasimajoritatea cazurilor, recuperarea in totalitate a creantelor institutiilor de credit.

    Dispare teama de raspundere
    Cel de-al doilea dintre aceste efecte, respectiv cresterea expunerii institutiilor de credit, se datoreaza disparitiei unui factor subiectiv, prohibitiv, de ordin psihologic: teama de raspundere in fata legii penale a persoanelor din cadrul institutiilor de credit care detin atributii de serviciu directe in legatura cu acordarea, cu urmarirea derularii sau cu recuperarea, in caz de neplata, a creditelor acordate. Din acest punct de vedere, perioada imediat urmatoare se va caracteriza printr-o stare de destindere, prin crearea unui climat de confort psihic datorat, in special, impunitatii in fata legii penale, dar care, daca nu este controlat la timp printr-o interventie de natura legislativa, se poate transforma treptat in exact opusul a ce s-a dorit, adica intr-o stare de… neglijenta, mai mult sau mai putin constienta. 

    Desigur, nici situatia existenta inainte de aparitia Legii nr. 69/2007 nu era una fireasca, cand diferite persoane din conducerea institutiilor de credit erau chemate in fata unor organe de urmarire penala extrem de pretentioase ca Directia Nationala Anticoruptie, pentru a raspunde unor acuzatii extrem de severe referitoare la incheierea, derularea sau imposibilitatea de executare silita a unor contracte de credit, pentru ca genera tensiune in cadrul sistemului bancar, in conditiile in care acesta nu se poate dezvolta decat intr-un climat de liniste si securitate.
    Criticile ce pot fi aduse acestui rationament se refera in primul rand la faptul ca temerile mai sus prezentate sunt nefondate cata vreme regulile jocului au fost de mult stabilite, Banca Nationala edictand norme destinate sa asigure supravegherea solvabilitatii si expunerilor mari ale institutiilor de credit, constituirea si utilizarea provizioanelor specifice de risc sau functionarea Centralei Riscurilor Bancare. 

    http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_8302/Cine/va/fi/noua/BANCOREX?.html

    Prescriptia creantelor fiscale

    Termenul general de prescriptie este de 3 ani, insa in materie fiscala acest termen de prescriptie este de 5 ani, cu exceptia cazurilor de infractiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscala, cand termenul este de 10 ani.

    Momentul in care incepe sa curga termenul de precriptie difera in functie de mai multi factori . Mai intai, autoritatea fiscala trebuie sa stabileasca la modul concret obligatiile fiscale ale contribuabililor, respectiv cuantumul taxelor si impozitelor de platit. Apoi, daca este cazul, trebuie sa ceara executarea silita a obligatiilor fiscale. Prin urmare, prescriptia poate interveni ori asupra dreptului organului fiscal de a stabili obligatiile fiscale, ori asupra dreptului aceluiasi organ de a cere executarea silita a acestora.
    Termenul de prescriptie începe sa curga în mod diferentiat, în functie de dreptul afectat de prescriptie . Astfel, în cazul dreptului de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie de 5 ani incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care s-a nascut creanta fiscala (când s-a format baza de impunere care o genereaza). Deci, daca organul fiscal nu a stabilit obligatiile fiscale ale contribuabilului in acest interval de timp, prin emiterea unei decizii de impunere, nu va mai putea actiona in continuare pentru recuperarea datoriei.
    Daca organul fiscal constata împlinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala, respectiv decizia de impunere.
    Daca obligatia fiscala rezulta din savârsirea unei fapte de natura penala, termenul de prescriptie este însa de 10 ani si curge de la data savârsirii faptei, care însa trebuie sa fie sanctionata ca infractiune prin hotarâre judecatoreasca definitiva.
    In cazul dreptului organului fiscal de a cere executarea silita a creantelor fiscale, termenul curge de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care obligatia fiscala a devenit scadenta. Obligatia fiscala devine scadenta, de regula, la termenul aratat in decizia de impunere.

    Taxă vamală.Autoturism importat de persoană handicapată.

    Reclamantul D. C. a chemat în judecată Direcţia Generală a Vămilor şi Biroul Vamal Alba Iulia, solicitând scutire de taxa vamală pentru autoturismul Renault Laguna an de fabricaţie 1993 şi restituirea sumei achitate cu acest titlu.

    In motivarea cererii, reclamantul a învederat că atât el, cât şi soţia sa au calitatea de persoane handicapate, fiind înscrise în gradul II cu handicap. In anul 2001 reclamantul a introdus în ţară autoturismul în litigiu, echipat din fabricaţie cu o cutie de viteze automată.

    Reclamantul  a mai  arătat că refuzul pârâţilor de a acorda scutirea de plată a taxelor vamale este nejustificat, autovehiculul fiind adaptat din fabricaţie pentru persoanele cu handicap la piciorul stâng, nemaifiind necesară acea adaptare specială care se efectua la maşinile de tip mai vechi, constând în înlăturarea ambreiajului.

    Curtea de Apel  Alba Iulia, Secţia comercială şi de contencios administrativ a admis acţiunea precizată şi a dispus obligarea pârâtului să vămuiască autoturismul cu scutire de taxe vamale şi să restituie reclamantului suma de 35.045.999 lei, taxe vamale încasate.

    S-a reţinut că acest tip de autovehicul, dotat cu o cutie de viteze automată, este propice utilizării de către persoanele care prezintă un handicap locomotor la piciorul stâng, neavând relevanţă împrejurarea că autoturismul poate fi folosit şi de persoane fără handicap.

    Impotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Direcţia Generală a Vămilor prin Direcţia Regională Vamală Interjudeţeană Cluj.

    Pârâta a învederat că, necontestându-se concret un act administrativ, competenţa de soluţionare a cauzei revine instanţelor de drept comun, iar potrivit art.19 din O.U.G.nr.102/1999, adulţii cu handicap beneficiază de scutirea de la plata taxelor vamale pentru introducerea în ţară  o dată la 8 ani, pentru folosinţa proprie de autovehicule, printre care autoturisme, adaptate special pentru handicapul de care suferă. Or, autoturismul în litigiu, dotat din fabricaţie cu o cutie de viteze automată, nu poate fi apreciat ca fiind dotat tehnic special pentru persoanele cu handicap, neîntrunind condiţiile legale pentru a putea beneficia de facilităţi vamale, nefiind adaptat corespunzător.

    Recursul este nefondat.

    Primul motiv de casare invocat, necompetenţa materială  a instanţei este neîntemeiat, în condiţiile în care reclamantul a contestat legalitatea actului administrativ prin care organele vamale au impus  plata taxelor vamale în sumă de 35.045.999 lei, solicitând şi restituirea acestora.

    Pe fondul pretenţiilor, instanţa de fond a reţinut în mod justificat că reclamantul, având deficienţă motorie la membrul inferior stâng are dreptul de a beneficia de facilitatea prevăzută de art.19 lit.d din O.U.G.nr.102/1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale pentru introducerea în ţară a autoturismului.

    Deşi acest autovehicul, lipsit de pedala de ambreiaj care ar presupune folosirea de către conducătorul auto a piciorului stâng, nu este construit special pentru  persoanele cu handicap la acest membru, prin dotările de care dispune, poate fi condus atât de persoanele sănătoase, cât şi de cele handicapate.

    In aceste împrejurări, autoturismul poate fi asimilat noţiunii prevăzută de O.U.G.nr.102/1999, maşină „adaptată special trasportului persoanelor cu handicap, pentru folosinţă proprie”, în acest sens fiind şi concluziile expertizei tehnice efectuate în cauză, precum şi adeverinţa emisă de Societatea Naţională de Recuperare şi Tehnologie Ortopedică „R”.

    Recursul a fost respins ca nefondat.

    Competenţă materială. Decizie de imputare emisă de organul de control propriu al societăţii comerciale

    Prin sentinţa nr.34 din din 12 iunie 2002, Colegiul Jurisdicţional Sibiu al Curţii de Conturi a admis contestaţia formulată de BDR, fost director economic al societăţii comerciale „H.” SA Slimnic şi în consecinţă, a anulat decizia de imputare nr.2 din 15 ianuarie 2002 emisă în sarcina ei, de către conducerea unităţii pentru recuperarea prejudiciului în valoare de 19.117.472 lei.

    Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a respins ca nefondat recursul jurisdicţional declarat de societatea comercială mai sus menţionată, împotriva sentinţei.

    Şi această ultimă hotărâre a fost atacată cu recurs de către Societatea comercială „H.” SA Slimnic.

    Recurenta a cerut casarea ambelor hotărâri pronunţate în cauză de organele Curţii de Conturi şi, în fond, respingerea contestaţiei formulate de BDR ca neîntemeiată.

    Recursul este admisibil.

    Astfel cum deja s-a arătat, obiectul contestaţiei formulate de BDR, fost director economic al Societăţii Comerciale „H.” SA Slimnic, îl constituie decizia de imputare nr.2 din 15 ianuarie 2002 emisă în sarcina sa de către conducătorul unităţii pentru recuperarea prejudicului reprezentând lipsa în gestiunea lui SV (fost gestionar la ferma nr.9).

    Angajarea răspunderii materiale s-a făcut ca urmare a unor constatări efectuate de organul de control propriu şi consemnate în actul indicat în preambulul deciziei.

    Rezultă aşadar, că existenţa prejudiciului produs în patrimoniul societăţii comerciale nu a fost stabilită ca efect al controlului efectuat de organele Curţii de Conturi, potrivit art.18 din Legea nr.94/1992, modificată.

    Ca atare, s-a apreciat, în mod greşit, că este competent Colegiul Jurisdicţional Sibiu să soluţioneze în primă instanţă contestaţia formulată de BDR, conform art.41 din aceeaşi lege.

    La rândul său, Secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi a nesocotit dispoziţiile legale privitoare la competenţa materială, atunci când prin decizia recurată s-a pronunţat asupra recursului în fond şi a menţinut sentinţa nr.34 din 12 iunie 2002.

    Ţinând sema de aceste considerente, recursul a fost admis şi s-a dispus casarea ambelor hotărâri pronunţate de organele Curţii de Conturi, cu trimiterea litigiului de muncă spre competentă soluţionare la Tribunalul Sibiu, Secţia conflicte şi litigii de muncă.

    Sechestru pe bunurile Clubului Sportiv Minerul Motru

    Directia Generala a Finantelor Publice(DGFP) Gorj încearca, în zadar, de ani de zile sa recupereze debitele de la Clubul Sportiv Minerul Motru.

    Intrucât clubul nu detine niciun fel de patrimoniu, s-a ajuns în situatia de a fi instituit sechestru pe telefoane mobile. Directia Generala a Finantelor Publice Gorj pune sechestru pe „himere”, pentru a recupera datoriile Clubului Sportiv Minerul Motru, care înregistreaza datorii de 2,3 milioane de lei. Pentru a putea încasa ce se mai poate din bani, Administratia Finantelor Publice(AFP) din Motru a instituit sechestru pe câteva bunuri ale Clubului aflat în executare silita din anul 2007.

    Au fost aplicate popriri pe conturi, precum si sechestre pe doua telefoane mobile, în valoare de 225 de lei, precum si pe o instalatie de sonorizare în valoare de 5.000 de lei. De luni de zile, AFP încearca sa vânda, fara succes, bunurile respective, întrucât la licitatiile tinute nu se prezinta nimeni. Interesant este ca functionarii Administratiei Finantelor Publice Motru nu au pe ce sa mai instituie sechestru pentru recuperarea debitelor, întrucât Clubul Sportiv din localitate nu detine niciun fel de patrimoniu, terenurile si cladirile folosite de sportivii de la sectiile de box, lupte si fotbal apartinând Consiliului Local.

    Sursa: Gardianul

    Noul cod penal

    Fişă tehnică

     

     

    1. Data începerii proiectului – ianuarie 2006

     

     

    2. Cadrul instituţional (program Phare, cooperare cu experţi străini, etc.)

    –-

     

     

    3. Componenta comisiei pe profesii

             judecători: 4

             procurori: 1

             avocaţi: 1

             profesori: 3

             1 reprezentant al Consiliului Legislativ, în temeiul art. 26 alin.(2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

     

    4. Sistematizarea

     

    Proiect:

             nr. articole: 436

             nr. secţiuni: 13

             nr. capitole: 56

             nr. titluri: 22

     

    Partea Generală:

             nr. articole: 185

             nr. secţiuni: 13

             nr. capitole: 22

             nr. titluri: 10

     

    Partea Specială:

             nr. articole: 251

             nr. secţiuni: –

             nr. capitole: 34

             nr. titluri: 12

     

     

     

     

    5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele

     

                Proiectul Codului penal cuprinde, urmându-se structura consacrată, două părţi: partea generală şi partea specială.

    Prezentăm, în cele ce urmează, principalele noutăţi legislative cuprinse în proiectul Codului penal:

                PARTEA GENERALĂ reuneşte regulile aplicabile ansamblului infracţiunilor reglementate de legislaţia penală, în vreme ce partea specială cuprinde principalele infracţiuni, grupate în funcţie de valorile sociale a căror ocrotire se realizează prin incriminare. Sunt incluse în partea specială a Codului categoriile de infracţiuni cu care practica judiciară se confruntă în mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratică, dar şi faptele a căror incriminare este impusă de dezvoltarea societăţii contemporane.

     

    Sub aspectul reglementării instituţiei infracţiunii, mai multe aspecte au fost avute în vedere de către comisie. Este necesar să se renunţe la concepţia materială asupra infracţiunii, specifică statelor din sfera de influenţă sovietică, şi implicit la pericolul social ca trăsătură generală a infracţiunii. Situaţiile care astăzi sunt soluţionate pe baza art. 181 din Codul penal trebuie să îşi găsească rezolvarea pe baza principiului oportunităţii urmăririi penale.

     

    În materia pluralităţii de infracţiuni, s-a avut în vedere o simplificare a reglementării, de exemplu prin reducerea numărului de forme de recidivă prevăzute de lege şi, mai ales, prin stabilirea unui tratament sancţionator mai uşor de aplicat.

     

    În materia participaţiei, s-a impus consacrarea unei reglementări legale a coautoratului, unanim recunoscut de doctrina şi practica judiciară.

     

    În privinţa sistemului pedepselor, principala preocupare vizează crearea unui mecanism care, prin flexibilitate şi diversitate, să permită alegerea şi aplicarea celor mai adecvate măsuri, pentru a putea asigura în acest fel atât o constrângere proporţională în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, cât şi o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului.

                De exemplu, pedeapsa amenzii primeşte o nouă reglementare, dar şi o sferă de aplicare semnificativ lărgită faţă de Codul penal în vigoare, prin creşterea numărului infracţiunilor pentru care aceasta poate fi aplicată ca pedeapsă unică, dar mai cu seamă ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii.

    În acelaşi timp, calcularea amenzii se face prin sistemul zilelor-amendă, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigură o mai bună individualizare a pedepsei concret aplicate atât sub aspectul proporţionalităţii, exprimat în numărul zilelor-amendă, cât şi al eficienţei, prin determinarea valorii unei zile-amendă ţinându-se seama de situaţia patrimonială a condamnatului.

                În privinţa pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, s-a avut în vedere o regândire a reglementării, astfel încât să se ajungă la o diversificare a conţinutului acesteia, dar şi la o extindere a sferei faptelor pentru care se poate dispune, lăsând judecătorului posibilităţi mai largi de individualizare.

    Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, necesitatea evitării aplicării unor pedepse mult diferite sub aspectul speciei sau duratei pentru fapte similare impune o mai bună articulare a elementelor de individualizare a pedepsei, evitând recurgerea la criterii foarte generale.

     

    Sub aspectul modalităţilor de individualizare a executării pedepsei, noul Cod are în vedere diversificarea cadrului reglementărilor în materie, prin introducerea unor modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie (renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării etc.). Totodată, se impune ca pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare a pedepsei neprivative de libertate să se reglementeze o intervenţie activă a serviciului de probaţiune, în vederea supravegherii eficiente a persoanei condamnate şi a prevenirii comiterii de către aceasta a unor noi infracţiuni.

     

    În ceea ce priveşte reglementarea răspunderii penale a minorilor s-a urmărit reformarea completă a sistemului existent în prezent.

                În primul rând, în acord cu tendinţa generală în plan european, s-a redus limita de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului, până la 13 ani. În prezent, limita de vârstă de la care minorul răspunde penal este de 10 ani în Franţa, în Marea Britanie şi în Elveţia, de 12 ani în Grecia şi în Olanda, iar în Spania vârsta este stabilită în prezent la 14 ani, dar un proiect de lege aflat în curs de dezbatere parlamentară prevede coborârea acestei vârste la 12 ani. Dincolo de convergenţa cu această tendinţă, modificarea s-a impus în considerarea a cel puţin două elemente:

        1. creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârşite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu de puţine ori să comită fapte foarte grave sau să fie atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai în considerarea imposibilităţii tragerii lor la răspundere penală;

        2. datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenţa discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani arată că în peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenţa acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.

    O a doua modificare importantă o constituie renunţarea la dualitatea de sancţiuni consacrată astăzi de Codul penal – pedepse şi măsuri educative. Astfel, proiectul noului Cod penal a urmărit renunţarea completă la pedepse în cazul minorului infractor şi instituirea unui sistem sancţionator bazat doar pe măsuri educative, incluzând, bineînţeles, şi măsuri educative privative de libertate.

                Regula o constituie aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate, măsurile privative de libertate constituind excepţia şi fiind rezervate ipotezelor de infracţiuni grave sau de minori care au comis multiple infracţiuni.

                Regimul prevăzut pentru executarea acestor măsuri este astfel conceput încât să ofere largi posibilităţi de individualizare, permiţând adaptarea sa în funcţie de conduita fiecărui minor pe durata executării.

     

    În ceea ce priveşte răspunderea penală a persoanei juridice se menţine în linii generale regimul instituit prin modificările aduse Codului penal în vigoare prin prevederile Legii nr. 278/2006, cu câteva corective, cum ar fi: restrângerea imunităţii instituţiilor publice, o mai bună individualizare legală a pedepsei amenzii, introducerea unor noi pedepse complementare prevăzute de unele decizii-cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 278/2006 etc.

                Referitor la cauzele care înlătură răspunderea penală, s-a renunţat la reglementarea paralelă a lipsei şi retragerii plângerii prealabile, respectiv la împăcarea părţilor, fiind necesar a se opta pentru una dintre ele. Soluţia cea mai potrivită ar fi renunţarea la împăcarea părţilor şi consacrarea retragerii plângerii prealabile, cu efecte in personam.

     

    În ceea ce priveşte PARTEA SPECIALĂ, sub aspectul sistematizării, s-a impus renunţarea la structura codurilor penale anterioare, în favoarea reglementării mai întâi a infracţiunilor care aduc atingere persoanei şi drepturilor acesteia şi abia după aceea a infracţiunilor care aduc atingere atributelor statului sau altor valori sociale fundamentale.

     

                În acelaşi timp, prin proiect se realizează o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator pentru faptele incriminate în partea specială, astfel încât să se dea expresie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei în reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni.

     

                În cazul infracţiunilor contra vieţii persoanei, s-a realizat o simplificare a reglementării omorului, prin renunţarea la reglementarea a două variante agravate distincte (omorul calificat şi omorul deosebit de grav) şi reţinerea ca elemente circumstanţiale de calificare doar a acelor împrejurări care conferă faptei o periculozitate ce excedează în mod vădit posibilităţilor de individualizare pe baza limitelor de pedeapsă ale variantei-tip sau de bază.

    Pentru instituirea unei reglementări coerente în privinţa infracţiunilor de violenţă domestică, această împrejurare este valorificată ca un element circumstanţial de agravare în cazul tuturor infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii.

     

            Materia infracţiunilor împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale este complet revizuită, pe baza unei noi concepţii, în acord cu soluţiile diferitelor coduri europene în materie, privind relaţiile dintre infracţiunile înscrise în această categorie.

     

    În materia infracţiunilor contra patrimoniului se urmăresc în primul rând o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsă, în vederea readucerii acestora în limite normale, dar şi o simplificare a reglementării prin renunţarea la numeroase variante agravate.

     

    Reglementarea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei cunoaşte modificări importante, justificate şi solicitate de noile realităţi sociale, şi are ca obiectiv asigurarea legalităţii, independenţei, imparţialităţii şi fermităţii în procesul de înfăptuire a actului de justiţie, prin sancţionarea penală a faptelor de natură să influenţeze grav, să ignore ori să submineze autoritatea justiţiei.

                Pornindu-se de la aceste raţiuni, au fost identificate şi incriminate o serie de fapte evidenţiate şi în practica judiciară, care pot afecta semnificativ activitatea de înfăptuire a justiţiei, precum: obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.

    Cadrul infracţiunilor de corupţie a fost de asemenea revizuit nu doar prin preluarea în textul Codului a incriminărilor cuprinse în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi prin reformularea unor texte.

     

    Capitolul referitor la infracţiunile de fals a fost revizuit prin introducerea unor noi incriminări, ţinându-se seama de noile modalităţi de comitere a acestor infracţiuni (falsul informatic, falsificarea de mijloace de plată electronice etc.), dar şi prin reconsiderarea incriminărilor deja existente, mai ales în privinţa infracţiunilor de fals în înscrisuri.

               

    Capitolul referitor la infracţiunile contra circulaţiei pe drumurile publice au fost elaborate avându-se în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 care în Capitolul VI “Infracţiuni şi pedepse“ incriminează faptele săvârşite prin încălcarea regimului circulaţiei pe drumurile publice şi prevede şi pedepsele corespunzătoare. Acestor incriminări, în proiect, li s-au adus mai multe modificări sau completări.

                S-au stabilit titlurile marginale la toate infracţiunile la regimul circulaţiei pe drumurile publice; la unele variante tip sau atenuate ale acestor fapte s-a prevăzut pedeapsa amenzii ca pedeapsă alternativă. Conţinutul legal al infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice şi consumul de alcool sau alte substanţe după producerea accidentului, au fost îmbunătăţite ţinând seama şi de observaţiile Institutului Naţional de Medicină Legală, cât şi de alte modificări determinate, mai ales, de realizarea unor corelări cu alte incriminări cuprinse în proiectul Codului penal.

    Ca element de noutate, trebuie menţionat că determinarea concentraţiei de alcool în sânge relevantă pentru reţinerea infracţiunii prevăzute la art. 340 se face la momentul prelevării probelor biologice, fără posibilitatea unei recalculări ulterioare.

     

    În cadrul infracţiunilor contra familiei, au fost incluse, în plus faţă de incriminările existente astăzi, incestul şi o incriminare nouă – împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. Aceasta reprezintă o necesitate, în condiţiile creşterii alarmante a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică. Bineînţeles, textul nu vizează situaţiile în care acest abandon este determinat de o situaţie materială precară, caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace, ci situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta.

     

    Titlul IX a fost consacrat infracţiunilor electorale, fapte regăsite în prezent în mai multe legi speciale. Astfel, la ora actuală infracţiuni electorale se regăsesc în Legea nr.  3/2000 privind organizarea referendumului, în Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor publice locale şi în Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei deputaţilor şi Senatului. La rândul său, art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României face trimitere la textele de incriminare din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

    În aceste condiţii, s-a considerat preferabilă regruparea infracţiunilor electorale într-un titlu distinct al Codului penal, pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte dar şi pentru a elimina paralelismele existente în prezent în reglementare.

                În legislaţia în vigoare, deşi faptele incriminate de diferitele legi sunt în mare măsură similare, s-au strecurat şi necorelări sau diferenţe în reglementare, care nu îşi găsesc raţiunea de a exista. Aşa de pildă, infracţiunea de împiedicare a liberului exerciţiu al drepturilor electorale are, potrivit art. 103 din Legea nr. 67/2004 şi o formă agravată, dar în art. 100 din Legea nr. 373/2004 aceasta nu se mai regăseşte.

                Textele propuse de proiect aduc şi o mai bună sistematizare a incriminărilor în această materie, având în vedere obiectul juridic al acestora. În acelaşi timp, au fost restructurate unele dintre incriminări, în scopul unei mai corecte individualizări legale. Astfel, în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului au fost create două forme, cu sancţiuni distincte, în considerarea diferenţei evidente de periculozitate între situaţia în care violarea se face de către un membru al biroului secţiei de votare ori de către o altă persoană. În prezent ambele variante se regăsesc în cuprinsul aceluiaşi text de incriminare şi atrag aceeaşi sancţiune.

                De asemenea, au fost înlăturate câteva erori de reglementare strecurate în textele din legislaţia specială. Spre exemplu, art. 102 alin.(3) din Legea nr. 373/2004 prevede sancţionarea tentativei în cazul infracţiunii de corupere a alegătorilor, constând în „promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul …”. Aceasta este însă o infracţiune cu consumare anticipată, astfel încât ea nu este susceptibilă de tentativă.

     

    Titlul XII reglementează într-o formă complet revizuită, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război.

    Conform art. 17 din Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), jurisdicţia Curţii este una complementară faţă de cea a instanţelor naţionale ale statelor ce au ratificat Statutul. În consecinţă, ca urmare a ratificării Statutului de către România prin Legea nr. 111/2002, este necesară alinierea legislaţiei penale române la standardele Statutului CPI, în scopul facilitării exercitării propriei competenţe.

    Acesta este de altfel, principalul scop al prezentului titlu – asigurarea unei compatibilităţi depline între prevederile Statutului de la Roma şi cele ale noului Cod penal român. Acest imperativ a fost dealtfel recunoscut şi de alte state ce au ratificat Statutul şi care, fie au recurs la modificarea codurilor penale, fie au creat un Cod al infracţiunilor internaţionale, aşa cum s-a întâmplat în dreptul german (a se vedea Gesetz zur Einfuhrüng des Völkerstrafgesetzbuches (VStG), publicat în Bundesgesetzblatt nr. 42/29.06.2002). Această din urmă reglementare a servit ca model pentru sistematizarea dispoziţiilor din prezentul titlu.

    Textele în materie propuse de proiect nu se limitează la o traducere a dispoziţiilor Statutului, operându-se, după modelul reglementării germane, unele modificări de fond şi formă. Astfel, precizăm că, în plus faţă de textul Statutului Curţii, au fost avute în vedere şi alte elemente:

          a) încorporarea suplimentară a prevederilor unor acte normative de drept internaţional (în special Protocolul Adiţional I la Convenţiile de la Geneva şi a Protocolului II din 1999 la Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat din 1954);

          b) raportarea la Elementele infracţiunilor (conform art. 9 din Statut), act aprobat de Comisia Preparatorie la data de 30 iunie 2000;

          c) raportarea la jurisprudenţa instanţelor internaţionale ulterioară anului 1998, ce nu a putut fi încorporată în Statut.

     

     

    6. Componenţa nominală a comisiei

     

        – procuror Katalin-Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, preşedinte al Comisiei;

        – profesor univ. dr. Valerian Cioclei, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;

        – profesor univ. dr. Ilie Pascu, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa;

        – conf. univ. dr. Florin Streteanu, Facultatea de Drept, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca;

        – judecător Gabriel Ionescu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

        – judecător Ana Cristina Lăbuş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

        – judecător Andreea Stoica, Curtea de Apel Bucureşti, detaşat la Consiliului Superior al Magistraturii;

        – judecător Mihail Udroiu, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei;

        – avocat Marian Nazat;

        – consilier Elena Cismaru, şef sector – Sectorul de legislaţie penală şi contravenţională – Consiliul Legislativ, reprezentantul acestei instituţii în Comisie, în temeiul art.26 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

     

     

     

    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 292. – Potrivit obligatiilor internationale asumate de Romania, legislatia muncii va fi armonizata permanent cu normele Uniunii Europene, cu conventiile si recomandarile Organizatiei Internationale a Muncii, cu normele dreptului international al muncii.

    Art. 293. – Romania va realiza transpunerea, pana la data aderarii la Uniunea Europeana, in legislatia nationala a dispozitiilor comunitare privind comitetul european de intreprindere in unitatile de dimensiune comunitara, pe masura aparitiei si dezvoltarii in economie a unor astfel de intreprinderi, precum si pe cele privind detasarea salariatilor in cadrul furnizarii de servicii.

    Art. 294. – In sensul prezentului cod, prin salariati cu functie de conducere se intelege administratorii-salariati, inclusiv presedintele consiliului de administratie daca este si salariat, directorii generali si directorii, directorii generali adjuncti si directorii adjuncti, sefii compartimentelor de munca – divizii, departamente, sectii, ateliere, servicii, birouri -, precum si asimilatii lor stabiliti potrivit legii sau prin contractele colective de munca ori, dupa caz, prin regulamentul intern.

    Art. 295. – (1) Dispozitiile prezentului cod se intregesc cu celelalte dispozitii cuprinse in legislatia muncii si, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de munca prevazute de prezentul cod, cu dispozitiile legislatiei civile.

    (2) Prevederile prezentului cod se aplica cu titlu de drept comun si acelor raporturi juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca, in masura in care reglementarile speciale nu sunt complete si aplicarea lor nu este incompatibila cu specificul raporturilor de munca respective.

    Art. 296. – (1) Vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2008 se probeaza cu carnetul de munca.

    (2) Dupa data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, cu modificarile ulterioare, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2008 se reconstituie, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca. Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr. 92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ.

    (3) Angajatorii care pastreaza si completeaza carnetele de munca le vor elibera titularilor in mod esalonat, pana la data de 30 iunie 2009, pe baza de proces-verbal individual de predare-primire.

    (4) Inspectoratele teritoriale de munca ce detin carnetele de munca ale salariatilor le vor elibera pana la data prevazuta la alin. (3), in conditiile stabilite prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.

    Art. 297. – Pe data intrarii in vigoare a prezentului cod cauzele privind conflicte de munca aflate pe rolul tribunalelor se judeca in continuare potrivit dispozitiilor procesuale aplicabile la data sesizarii instantelor.

    Art. 298. – (1) Prezentul cod intra in vigoare la data de 1 martie 2003.

    (2) Pe data intrarii in vigoare a prezentului cod se abroga:

    – Codul muncii al R.S.R., Legea nr. 10/1972, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, cu modificarile si completarile ulterioare;

    – Legea nr. 1/1970 – Legea organizarii si disciplinei muncii in unitatile socialiste de stat, publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 27 din 27 martie 1970, cu modificarile si completarile ulterioare;

    – Decretul nr. 63/1981 privind modul de recuperare a unor pagube aduse avutului obstesc, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 17 din 25 martie 1981;

    – Legea nr. 30/1990 privind angajarea salariatilor in functie de competenta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 125 din 16 noiembrie 1990;

    – Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1 din 8 ianuarie 1991;

    – Legea salarizarii nr. 14/1991, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 32 din 9 februarie 1991, cu modificarile si completarile ulterioare;

    – Legea nr. 6/1992 privind concediul de odihna si alte concedii ale salariatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 10 februarie 1992;

    – Legea nr. 68/1993 privind garantarea in plata a salariului minim, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 246 din 15 octombrie 1993;

    – Legea nr. 75/1996 privind stabilirea zilelor de sarbatoare legala in care nu se lucreaza, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 150 din 17 iulie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

    – art. 34 si 35 din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998;

    – orice alte dispozitii contrare.

    (3) Pe data de 1 ianuarie 2009 se abroga dispozitiile Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, publicat in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 37 din 26 aprilie 1976, cu modificarile ulterioare.

    Termene şi modalităţi de plată a cuantumului drepturilor

    Art. 245. – (1) Cuantumul drepturilor care a făcut obiectul comunicării prevăzute la art. 244 se achită de debitor în următoarele termene:

    a) dacă această persoană nu are dreptul la nici una dintre facilităţile de plată prevăzute în prezenta secţiune, plata se face în termenul prevăzut în regulamentul vamal;
    b) dacă persoana are dreptul la oricare dintre facilităţile de plată prevăzute în prezenta secţiune, plata se face până cel târziu la expirarea termenului sau termenelor stabilite în cadrul acelor facilităţi.
    (2) În cazul prevăzut la alin. (1) lit.a), fără a se înlătura aplicarea suspendărilor prevăzute în cazul exercitării unei acţiuni, termenul de plată nu poate depăşi 10 zile de la comunicarea către debitor a cuantumului drepturilor datorate, iar în cazul înscrierii cumulate în evidenţa contabilă, în condiţiile prevăzute la art. 241 alin. (1) teza a doua, acesta se stabileşte în aşa fel încât să nu îi permită debitorului să obţină un termen pentru plată mai lung decât dacă i s-ar fi acordat o amânare a plăţii.
    (3) Termenul prevăzut la alin. (2) se prelungeşte, din oficiu, dacă se constată că persoana în cauză a primit înştiinţarea prea târziu pentru a putea să plătească în termenul prevăzut. Prelungirea termenului mai poate fi acordată de autoritatea vamală la cererea debitorului, în cazul în care cuantumul drepturilor ce trebuie plătit rezultă în urma unei acţiuni de recuperare ulterioară. Fără a se înlătura aplicarea facilităţilor de plată, prelungirile nu pot depăşi timpul necesar debitorului pentru a se achita de obligaţie.
    (4) Prin regulamentul vamal se pot stabili situaţiile şi condiţiile în care se suspendă obligaţia debitorului de a plăti drepturile când:
    a) se întocmeşte o cerere de remitere a drepturilor, conform prevederilor legale;
    b) mărfurile sunt puse sub sechestru, în vederea confiscării ulterioare potrivit prevederilor legale;
    c) datoria vamală a luat naştere în conformitate cu prevederile art. 225 şi există mai mulţi debitori.
    Art. 246. – Plata se face conform dispoziţiilor legale în vigoare, în numerar sau prin orice alt mijloc cu acelaşi efect de stingere a debitului ori prin compensare.
    Art. 247. – În cazul în care cuantumul drepturilor ce trebuie plătite de persoana în cauză se referă la mărfurile declarate pentru un regim vamal care presupune obligaţia de a plăti astfel de drepturi, autoritatea vamală poate acorda, la cererea persoanei respective, amânarea plăţii acelei sume în condiţiile prevăzute în prezenta secţiune.
    Art. 248. – Acordarea amânării plăţii este condiţionată de constituirea unei garanţii de către solicitant.
    Art. 249. – Autoritatea vamală decide care dintre următoarele proceduri se foloseşte când se acordă amânarea plăţii:
    a) separat, pentru fiecare cuantum al drepturilor înscrise în evidenţa contabilă, în condiţiile prevăzute la art. 241 alin. (1) teza întâi sau art. 243 alin. (1);
    b) global, cu privire la totalul cuantumurilor drepturilor înscrise în evidenţa contabilă în condiţiile prevăzute la art. 241 alin. (1) teza întâi, pe o perioadă stabilită de autoritatea vamală, care să nu depăşească 31 de zile;
    c) global, cu privire la totalul cuantumurilor drepturilor care au făcut obiectul unei singure înscrieri în evidenţa contabilă, în conformitate cu prevederile art. 241 alin. (1) teza a doua.
    Art. 250. – (1) Termenul cu care este amânată plata este de 30 de zile. Acesta se calculează astfel:
    a) în cazul în care plata este amânată în conformitate cu art. 249 lit. a), termenul se calculează începând cu ziua următoare celei în care cuantumul drepturilor este înscris în evidenţa contabilă de către autoritatea vamală. În cazul în care se aplică prevederile art. 242, termenul de 30 de zile se reduce cu numărul zilelor corespunzătoare termenului utilizat pentru înscrierea în evidenţa contabilă, mai puţin două zile;
    b) în cazul în care plata se amână în conformitate cu prevederile art. 249 lit. b), termenul se calculează începând cu ziua următoare celei în care expiră perioada de globalizare. Termenul se reduce cu numărul de zile corespunzător unei jumătăţi din numărul de zile din perioada de globalizare;
    c) în cazul în care plata se amână în conformitate cu art. 249 lit. c), termenul se calculează din ziua următoare celei în care expiră perioada în care mărfurilor respective li s-a acordat liberul de vamă. Termenul se reduce cu un număr de zile corespunzător jumătăţii numărului de zile aferent perioadei în cauză.
    (2) În cazul în care numărul zilelor din termenele menţionate la alin. (1) lit. b) şi c) este impar, numărul de zile ce se scad din termenul de 30 de zile în conformitate cu alin. (1) lit. b) şi c) este egal cu jumătate din numărul par imediat inferior acestui număr impar.
    (3) Pentru simplificare, în cazul în care termenele menţionate în alin. (1) lit. b) şi c) sunt o săptămână calendaristică sau o lună calendaristică, plata cuantumului drepturilor care a făcut obiectul amânării se poate efectua:
    a) în ziua de vineri a săptămânii a patra următoare celei în cauză, dacă termenul este de o săptămână calendaristică;
    b) cel târziu până în ziua a şaisprezecea a lunii următoare, dacă termenul este o lună calendaristică.
    Art. 251. – (1) Amânarea plăţii nu se acordă pentru cuantumul drepturilor care, deşi corespunzătoare unor mărfuri plasate sub un regim vamal care presupune obligaţia de a plăti astfel de drepturi, sunt totuşi înscrise de autoritatea vamală în evidenţa contabilă în conformitate cu dispoziţiile în vigoare referitoare la acceptarea declaraţiilor incomplete, deoarece declarantul nu a oferit, până la expirarea termenului stabilit, informaţiile necesare pentru determinarea definitivă a valorii în vamă a mărfurilor sau nu a furnizat datele sau documentul care lipsea când a fost acceptată declaraţia incompletă.
    (2) Amânarea plăţii poate fi acordată în cazurile prevăzute la alin. (1) numai în situaţia în care cuantumul drepturilor de recuperat este înscris în evidenţa contabilă înaintea expirării unui termen de 30 de zile, calculat de la data la care cuantumul stabilit iniţial a fost înscris în evidenţa contabilă sau, dacă nu a fost înscris, de la data la care a fost acceptată declaraţia referitoare la mărfurile respective. Durata amânării plăţii acordate în astfel de condiţii nu poate fi prelungită dincolo de data expirării termenului care, în conformitate cu prevederile art. 250, a fost acordat cu privire la cuantumul drepturilor stabilit iniţial sau care ar fi fost acordat dacă cuantumul drepturilor legal datorat ar fi fost înscris în evidenţa contabilă când au fost declarate mărfurile respective.
    Art. 252. – (1) Autoritatea vamală poate acorda debitorului alte facilităţi de plată decât amânarea plăţii. Acordarea unor astfel de facilităţi de plată trebuie:
    a) să fie condiţionată de constituirea unei garanţii. Nu este necesar să se solicite o astfel de garanţie când, datorită situaţiei debitorului, solicitarea acesteia ar crea grave dificultăţi economice sau sociale;
    b) să aibă ca rezultat perceperea, în plus faţă de cuantumul drepturilor, a unei dobânzi pe credit. Dobânda pe credit se datorează pe întreaga perioadă amânată sau care face obiectul unei alte facilităţi la plată şi se calculează în aşa fel încât să fie echivalentă cu cuantumul care ar fi solicitat în acelaşi scop pe piaţa monetară sau financiară naţională.
    (2) Autoritatea vamală poate să nu ceară dobânda pe credit dacă prin aceasta s-ar crea grave dificultăţi economice sau sociale pentru debitor.
    Art. 253. – Indiferent de facilităţile de plată acordate debitorului, acesta poate plăti în orice situaţie, total sau parţial, cuantumul drepturilor, fără să aştepte expirarea termenului care i-a fost acordat.
    Art. 254. – Cuantumul drepturilor datorate poate fi achitat de o terţă persoană în locul debitorului.
    Art. 255. – (1) Dacă cuantumul drepturilor nu a fost achitat în termenul stabilit:
    a) autoritatea vamală utilizează toate căile prevăzute de legislaţia în vigoare, inclusiv executarea silită, pentru a asigura plata acelei sume. Prin regulamentul vamal se pot stabili prevederi speciale cu privire la garanţi în cadrul regimului de tranzit;
    b) se percep majorări de întârziere, potrivit normelor în vigoare.
    (2) Autoritatea vamală poate renunţa să ceară majorări de întârziere în cazurile în care:
    a) datorită situaţiei debitorului, s-ar putea crea serioase dificultăţi economice şi sociale;
    b) cuantumul drepturilor nu depăşeşte nivelul stabilit prin regulamentul vamal;
    c) cuantumul drepturilor este achitat în 5 zile de la expirarea termenului prevăzut pentru plată.
    (3) Autoritatea vamală poate stabili:
    a) perioade minime pentru calcularea majorărilor de întârziere;
    b) sume minime de achitat ca majorări de întârziere.
    (4) Prin regulamentul vamal se pot stabili criterii pentru aplicarea prevederilor alin. (3).

    Drept ecologic

    Caracteristica generală a interacţiunii dintre societate şi natură. Noţiuni şi termeni ecologo-juridici.

    Formele de interacţiune dintre societate şi natură, dezvoltarea lor la etapa actuală.

    Ecologie. Ecologia socială şi juridică. Mediul înconjurător. Obiectele naturale. Resursele naturale.Fondual ariilor naturale protejate de stat.

    Criza ecologică. Problemele menţinerii echilibrului ecologic.

    Poluarea şi degradarea mediului natural. Epuizarea resurselor naturale şi consecinţele acesteia.

    Problemele ecologice principale de nivel internaţional, regional (transfrontier) şi naţional şi căile de depăşire a acestora.

    Drepturile şi obligaţiunile ecologice ale cetăţenilor şi ONG-lor

    Noţiunea şi categoriile de drepturi ecologice ale cetăţenilor şi ONG-lor reglementare de legislaţia Republicii Moldova.

    Drepturile ecologice reglementate de legislaţia internaţională de mediu. Metodele de apărare a drepturilor ecologice ale cetăţenilor şi ONG-lor. Obligaţiunile ecologice ale cetăţenilor.

    Noţiunea, obiectul şi sistemul dreptului ecologic

    Apariţia şi dezvoltarea dreptului ecologic la etapa actuală.

    Funcţiile ecologice a statului şi dreptului. Politica ecologică a statului.

    Raporturile juridice ecologice. Normele juridice ecologice.

    Noţiunea dreptului ecologic ca ramură de drept. Corelaţia dintre dreptul ecologic şi alte ramuri de drept.

    Principiile dreptului ecologic.

    Metodele de reglementare a raporturilor juridice ecologice. Sistemul dreptului ecologic.

    Izvoarele dreptului ecologic

    Apariţia şi dezvoltarea legislaţiei ecologice. Noţiunea şi particularităţile şi clasificarea izvoarelor dreptului ecologic.

    Bazele constituţionale ale legislaţiei ecologice. Legile Republicii Moldova – izvoare ale dreptului ecologic. Acte subordonate legilor – izvoare ale dreptului ecologic. Normele ecologizate ale altor ramuri de drept.

    Importanţa practicii judiciare la reglementarea raporturilor ecologice.

    Dreptul de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale

    Noţiunea şi particularităţile dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

    Fondurile resurselor naturale – obiecte ale dreptului de proprietate.

    Subiectele dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

    Conţinutul dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

    Formele şi metodele de apărare a dreptului de proprietate asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

    Dreptul de beneficiere obiectelor asupra naturii şi resurselor naturale

    Noţiunea, particularităţile şi tipurile dreptului de beneficiere asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale. Particularităţile gestionării resurselor naturale.

    Principiile dreptului de beneficiere asupra obiectelor naturii şi resurselor naturale.

    Obiectele dreptului de beneficiere.

    Subiectele dreptului de beneficiere.

    Conţinutul dreptului de beneficiere.

    Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

    Temeiurile de apariţie, modificare şi stingere a dreptului de beneficiere.

    Administrarea de stat în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale

    Noţiunea, funcţiile şi metodele de administrare în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale.

    Sistemul organelor administrării de stat în domeniul protecţiei mediului şi utilizării resurselor naturale.

    Cadastrele resurselor naturale, noţiunea, tipurile, conţinutul, importanţa juridică.

    Particularităţile mecanismului economic de gestionare a resurselor naturale.

    Normarea şi standardizarea calităţii mediului.

    Competenţa Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale.

    Reglementarea juridică a expertizei ecologice şi evaluării impactului asupra mediului înconjurător. Controlul ecologic.

    Expertiza ecologică: noţiune, principii, categorii, mod de efectuare.

    Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător.

    Controlul ecologic: noţiune, scopuri, forme şi mod de efectuare.

    Atribuţiile inspectorului de stat pentru ecologie.

    Reglementarea juridică a auditului ecologic.

    Reglementarea juridică a monitoringului ecologic.

    Răspunderea ecologico – juridică

    Noţiunea şi particularităţile răspunderii ecologico – juridice.

    Noţiunea, componenţa şi tipurile contravenţiilor ecologice. Prejudiciul cauzat mediului – element important a contravenţiilor ecologice.

    Formele răspunderii ecologico – juridice: penală contravenţională, civilă, materială (de taxă) specială.

    Formele juridice de recuperare a prejudiciului economic şi ecologic cauzat mediului înconjurător.

    Locul şi rolul organelor de ocrotire a normelor de drept în combaterea contravenţiilor ecologice.

    Regimul juridic de utilizare şi protecţie a terenurilor

    Pămîntul – element al mediului, obiect de folosire şi protecţie. Fondul funciar.

    Scopurile şi sarcinile de protecţie a terenurilor.

    Măsurile juridice de protecţie calitativă şi cantitativă a terenurilor.

    Stimularea economică a folosirii raţionale şi protecţiei terenurilor.

    Regimul special de protecţie a terenurilor de calitate superioară şi celor irigate.

    Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei funciare.

    Regimul juridic de utilizare şi protecţie a subsolului

    Subsolul ca obiect de protecţie şi utilizare.

    Noţiunea şi componenţa fondului de stat al subsolului.

    Codul subsolului al Republici Moldova.

    Administrarea fondului subsolului. Clasificarea zăcămintelor minerale utile şi importanţa ei juridică.

    Cadastrul de stat al manifestărilor de zăcăminte minerale utile şi al obiectivelor din subteran.

    Dreptul de beneficiere asupra subsolului. (Noţiunea, tipurile, obiecte, subiecte, temeiurile de apariţie şi stingere).

    Autorizarea prin licenţă a folosirii subsolului. Regimul juridic al terenurilor fondului subsolului.

    Protecţia juridică a subsolului.

    Controlul şi supravegherea protecţiei şi utilizării subsolului.

    Răspunderea juridică pentru nereaspectarea legislaţiei subsolului.

    Regimul juridic de protecţie şi utilizare a apelor

    Apele ca obiect de protecţie şi utilizare.

    Noţiunea şi componenţa fondului de stat al apelor.

    Normele juridice şi raporturile juridice acvatice. Codul apelor al Republicii Moldova.

    Administrarea Fondului apelor.

    Cadastrul de stat al apelor. Schemele de utilizare şi protecţie a apelor.

    Dreptul de beneficiere a apelor: noţiunea, tipuri, subiecte, obiecte. Ordinea de atribuire în folosinţă a apelor. Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor acvatici.

    Regimul juridic al zonelor şi fîşiilor de protecţie a apelor rîurilor şi bazinelor de apă.

    Protecţia juridică a apelor, contra poluării, epuizării şi degradării. Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei apelor.

    Regimul juridic de protecţie şi utilizare a fondului forestier

    Pădurile – obiect de protecţie şi utilizare.

    Fondul forestier şi componenţa lui.

    Normele juridice şi raporturile juridice silvice. Codul silvic al Republicii Moldova.

    Evidenţa de stat a pădurilor. Cadastrul silvic de stat.

    Clasificare pădurilor în grupe şi categorii funcţionale.

    Administrarea fondului forestier. Amenajările silvice.

    Dreptul de beneficiere a fondului forestier: noţiunea, subiectele, obiectele, temeiurile de apariţie şi stingere.

    Protecţia juridică a fondului forestier.

    Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei silvice.

    Regimul juridic de utilizare şi protecţie a regnului animal

    Regnul animal ca obiect de utilizare şi protecţie.

    Fondul de stat al regnului animal.

    Legislaţia privind protecţia regnului animal.

    Administrarea activităţilor ce ţin de protecţia şi utilizarea regnului animal.

    Cadastrul regnului animal.

    Dreptul de beneficiere a regnului animal: noţiunea, subiectele, obiectele, temeiurile de apariţie şi stingere.

    Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor.

    Reglementarea juridică a vînatului şi piscuitului: noţiunea, tipurile. Recuperarea prejudiciului cauzat regnului animal prin vînat şi pescuit în mod ilegal.

    Măsurile juridice de protecţie a regnului animal. Răspunderea juridică pentru nerespectarea legislaţiei regnului animal.

    Protecţia juridică a aerului atmosferic.

    Aerul atmosferic ca obiect de protecţie.

    Legislaţia privind aerul atmosferic.

    Măsurile juridice de protecţie a aerului atmosferic. Evidenţa de stat a influenţei negative asupra aerului atmosferic.

    Normarea calităţii aerului atmosferic: limitele admisibile de evacuare în atmosferă a substanţelor nocive. Concentraţia maximă admisibilă a poluanţilor din atmosferă. Limitele admisibile de influenţă asupra aerului atmosferic.

    Controlul stării aerului atmosferic.

    Răspunderea pentru nerespectarea legislaţiei privind protecţia aerului atmosferic.

    Regimul juridic al Fondului ariilor naturale protejate de stat

    Noţiunea, clasificarea şi funcţiile ariilor naturale protejate de stat.

    Regimul juridic al rezervaţiilor ştiinţifice.

    Regimul juridic al monumentelor naturii.

    Regimul juridic al ariilor naturale care sunt în proces de organizare.

    Regimul juridic al celorlalte arii naturale incluse în clasificare Uniunii Internaţionale de Conservare a Naturii.

    Arii naturale neincluse în clasificare UICN.

    Protecţia internaţională a mediului înconjurător

    Noţiunea şi obiectele protecţiei internaţionale a mediului înconjurător.

    Izvoarele protecţiei internaţionale a mediului.

    Harta internaţională a naturii.

    Organizaţiile internaţionale ale protecţiei mediului înconjurător.

    Conferinţele internaţionale în domeniul protecţiei mediului înconjurător.

    Normele juridice internaţionale de protecţie a spaţiului cosmic, aerian, a oceanului mondial, a vegetaţiei şi regnului animal.

    Sanctiuni si destituiri la Iasi in cazul bebelusilor incurcati.Ce ati face daca ati pati la fel?

    Patru angajati ai Spitalului de Copii “Sfanta Maria” din Iasi au fost sanctionati, joi, de conducerea unitatii, fiind gasiti vinovati ca au incurcat doi bebelusi, dandu-i unei mame un baietel, desi aceasta nascuse o fetita, transmite Mediafax.

    Comisia interna constituita la nivelul Spitalului de Copii “Sf. Maria” Iasi, care a anchetat cazul inversarii celor doi copii la externare, a decis destituirea din functii a asistentei sefe si a medicului sef din cadrul Sectiei de Recuperare Pediatrica de la spitalul iesean. De asemenea, doua asistente medicale si doua infirmiere, care au fost de garda in ziua in care s-a petrecut incidentul, au primit o sanctiune de reducere cu 10% a salariului timp de trei luni. In plus, toti angajatii sectiei respective nu mai pot primi salariu de merit.

    Sursa: Adevarul

    Orban ameninţă că dă în judecată sindicatele CFR

    Ministrul Transporturilor, Ludovic Orban, a declarat, miercuri, că întreruperea programului de lucru de către angajaţii CFR este ilegală şi că va trimite către Poliţie şi Parchet dosarele tuturor participanţilor la grevă, urmând să dea în judecată sindicatele pentru recuperarea pierderilor.

    „Orice fel de angajat din zona de mişcare, care întrerupe ilegal lucrul, comite o infracţiune. Avem o lege care trebuie respectată. Nu poate oricine să îşi bată joc de pasageri şi să creeze pierderi economice. Voi trimite către Poliţie şi Parchet toate dosarele angajaţilor care vor întrerupe lucrul”, a spus Orban.

    El a precizat că va verifica cine va întrerupe lucrul şi că va solicita să se facă o evaluare a eventualelor pierderi pe care greva le-ar putea provoca.

    „Am solicitat să se facă o evaluare a pierderilor pe care le vom avea în cazul încetării activităţii şi voi da în judecată sindicatele şi le voi imputa toate prejudiciile”, a mai spus Orban.

    Circulaţia feroviară va fi oprită vineri, între orele 7:00 şi 13:00, întrucât administraţiile CFR Călători şi CFR Infrastructură nu s-au înţeles cu sindicaliştii.

    Vodafone: Criza financiară va afecta industria telecom

    Criza financiară va afecta toate industriile unei economii naţionale şi, implicit, piaţa telecomunicaţiilor, dar impactul va fi mai redus comparativ cu sectorul financiar-bancar, a declarat, miercuri, directorul general al Vodafone România, Liliana Solomon.

    „Eu cred că nicio industrie nu este imună la o criză financiară globală şi prin urmare cu siguranţă că acest fenoment va avea impact asupra întregii economii şi implicit asupra pieţei telecomunicaţiilor. Nu pot să apreciez impactul asupra telecomunicaţiilor, dar este clar că piaţa de profil va fi mai puţin afectată decât sectorul financiar-bancar”, a spus Solomon.

    Şeful Vodafone România a adăugat că este prea devreme pentru a aprecia impactul crizei financiare asupra economiei româneşti.

    „Criza financiară abia a ajuns în România, după ce a început deja să afecteze ţările din Europa de Vest”, a spus Solomon.

    Directorul general al Vodafone a adăugat că actuala criză va afecta accesul la diferitele surse de finanţare, un element foarte important pentru multe companii, mai ales pentru IMM, iar costurile de creditare vor creşte şi vor diminua profitului net al firmelor. Totodată, cursul leu/euro va fi mult mai volatil.

    „Cursul ba scade, ba creşte şi în aceste condiţii o posibilă predicţie este un proces dificil”, a afirmat reprezentantul operatorului de telefonie mobilă.

    Blaga, Talpeş şi Prigoană şi-au făcut site-uri de campanie, Toader Paleologu are blog

    Vasile Blaga are sloganul „Experienţa mea în slujba ta”, Ioan Talpeş spune că Ion Iliescu este un politician fundamental, Silviu Prigoană arată că nu e important că eşti bogat, ci cât şi cum ai cheltuit, Toader Paleologu anunţă că va reveni în diplomaţie, de pe o poziţie din Guvern sau Parlament.

    Site-ul lui Vasile Blaga, www.vasileblaga.ro, prezintă mesajele de campanie ale PDL, „Ei cu ei. Noi cu voi”, „PDL ţine cu tine”, „România pe mâini bune”, dar şi sloganul personal al candidatului democrat-liberal în alegerile parlamentare: „Experienţa mea în slujba ta”.

    Pliantele de campanie ale lui Blaga au deviza „Străzi mai sigure. Venituri mai mari. Transport public performant”.

    În scrisoarea pe care Blaga o va trimite locuitorilor din colegiul în care candidează, liderul PDL scrie că are 52 de ani, „vârstă la care simte că are puterea, dar mai ales înţelepciunea să aleagă şi să construiască proiecte în viaţa politică”.

    El anunţă că votul uninominal îi oferă şansa de a duce problemele cetăţenilor din Sectorul 3 pentru a fi rezolvate, “”în faţa Parlamentului, dar şi a Guvernului”.

    Vasile Blaga le spune bucureştenilor că, împreună cu soţia sa, Violeta, au crescut doi copii şi au „ţinut casa la bine şi la greu”.

    El mai precizează că respectă legea şi îi place să pună lucrurile în ordine, şi că va continua să aşeze pe primul loc siguranţa cetăţeanului, a familiei şi a comunităţii.

    Pagina de internet a lui Blaga prezintă moţiunea de campanie a PDL, oferta electorală a partidului şi Programul de guvernare al democrat-liberalilor.

    Secţiunea „Media” include ultimele interviuri acordate de Vasile Blaga.

    Site-ul lui Ioan Talpeş, www.talpes.ro, se deschide cu mesajul „Sunt sigur că România va deveni unul din cele mai importante state europene şi cetăţeanul român, un membru respectat al comunităţii”.

    Sloganul acestui site este „Voi pentru noi – la urne, noi pentru voi – în Parlament”, iar deviza de campanie a lui Talpeş este „Credinţă, conştiinţă, lege, bunăstare”. Oferta electorală a senatorului PDL arată că „Talpeş nu minte, nu fură şi luptă pentru impunerea legii şi respectul adevărului”.

    Ioan Talpeş promite „deconspirarea trădătorilor de patrie, care, prin corupţie şi şantaj, au încercat să impună votarea Statutului minorităţilor, cu o prevedere în care se arată că minorităţile sunt părţi constitutive ale statului român”.

    Talpeş propune înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze marile privatizări şi, în cazul în care obligaţiile asumate nu au fost respectate, „să se treacă la anularea contractelor şi confiscarea veniturilor obţinute”.

    Senatorul PDL arată că este „indisolubil legat de câţiva oameni decisivi pentru evoluţia sa profesională şi ca om”. Astfel, Talpeş îl prezintă pe Ion Iliescu drept „politicianul fundamental pentru România după 1989, personalitate care, într-o stare de graţie a cerului, a avut şansa să acţioneze, cu succes, pentru a asigura continuitatea conceptului naţional şi geografic statal românesc, într-un moment în care majoritatea românilor nu au înţeles despre ce era vorba”.

    La acest capitol, Talpeş îl include şi pe Helmut Kohl.

    Site-ul lui Silviu Prigoană, www.prigoana.ro, se deschide cu o prezentare autoironică. Astfel, candidatul PDL susţine că are o educaţie „bună, foarte bună, cei 7 ani de acasă în principal, restul nu contează”, cariera sa este „fulminantă în media şi protecţia mediului”, beneficiază de o „recunoaştere internaţională” şi are ca realizări cei trei copii.

    Prigoană spune pe site: „Nu e important cât esti de bogat, e important cât şi cum ai cheltuit şi, atentie mare, la înmormântarea ta numărul participanţilor e legat de starea vremii, nu de averea deţinută, motiv pentru care nu sunt interesat de statutul celui mai bogat din cimitir”.

    Blogul candidatului PDL Theodor Paleologu, www.paleologu.ro/blog, are deviza „Naţiune, fii deşteaptă”, ultima postare fiind legată de rezultatul alegerilor din SUA. Blogul mai include câteva interviuri ale fostului ambasador, precum şi explicaţia „De ce intru în politică”.

    Paleologu precizează că, prin cererea de retragere din funcţia de ambasador în Danemarca, nu renunţă la diplomaţie, ci doar la un post diplomatic.

    „În diplomaţie voi reveni fără îndoiala din alte poziţii, în Legislativ sau în Executiv. Experienţa mea internaţională şi tradiţia de familie fac din mine un diplomat prin vocaţie. Sper să contribui şi la luarea deciziilor, nu numai la aplicarea lor”, susţine Paleologu.

    El completează că rămâne profesor şi diplomat „până în măduva oaselor”.

    Şi prim-vicepreşedintele PDL Theodor Stolojan şi-a schimbat pagina de internet, dedicată iniţial campaniei pentru europarlamentare, transformând-o în site de campanie pentru parlamentare, în calitatea sa de candidat de prim-ministru al PDL, prima rubrică din site intitulându-se „Premier 100%”.

    Boc: Guvernul Tăriceanu este mai periculos decât criza economică

    Preşedintele PDL, Emil Boc, a declarat, miercuri, la Cluj, că Guvernul Tăriceanu „este mai periculos decât criza economică şi financiară internaţională” deoarece provoacă un val de greve la nivel naţional.

    Boc a declarat presei că Guvernul este „o calamitate naturală”.

    „Guvernul Tăriceanu este mai periculos decât criza economică pentru că este o calamitate naturală. Este o calamitate pentru că, pe de-o parte, a reuşit să învrăjbească diverse categorii sociale, iar pe de alta a reuşit să scoată în stradă categorii de funcţionari şi oameni care, altfel, ar fi stat la locul lor, dacă era o guvernare eficientă şi în interes general, nu de grup”, a afirmat liderul PDL.

    El a spus că românii „sunt nevoiţi să suporte ultima calamitate a acestui an, Guvernul Tăriceanu”.

    Emil Boc şi-a exprimat speranţa ca moţiunea de cenzură depusă de PDL „să îi trezească, în cel de-al 12-lea ceas”, pe parlamentari PNL şi PSD, „care acum stau şi dorm, cu speranţa că le este bine la putere”.

    “Sper ca, până la urmă, acest Guvern care a sfidat tot ceea ce se putea sfida în ţară pleacă mai repede acasă, acolo unde îi este locul, în opoziţie şi în istorie”, a mai spus Boc.

    Din 18 noiembrie, toate cele patru federaţii din educaţie urmează să intre în grevă generală pe termen nelimitat, nemulţumite de decizia Guvernului de a amâna până în 1 aprilie 2009 aplicarea legii de majorare cu 50 la sută a salariilor cadrelor didactice. Şi Federaţia Sanitas şi angajaţii CFR ameninţă cu greva de avertisment în 14 noiembrie şi cu cea generală din 20 noiembrie.

    Vadim îl compară pe Obama cu astronautul Neil Armstrong

    Vicepreşedintele Senatului Corneliu Vadim Tudor i-a transmis, miercuri, preşedintelui ales al SUA, Barack Obama, o scrisoare în care arată că, prin alegerea sa, ia sfârşit îndelungata perioadă colonială din istoria Americii, şi îl compară pe acesta cu astronautul Neil Armstrong.

    „Prin alegerea dumneavoastră în funcţia de preşedinte, ia sfârşit îndelungata perioadă colonială din istoria Americii. Totodată, America începe să devină, cu adevărat, democratică, tolerantă şi creştină”, îi scrie liderul PRM lui Barack Obama.

    Vadim Tudor apreciază că „acest moment este unul istoric”: „Cu ajutorul lui Dumnezeu şi prin voinţa gloriosului popor american- robul umil, din coliba Unchiului Tom, se mută la Casa Albă! Ce eveniment crucial!”.

    Preşedintele PRM îi mai transmite noului preşedinte al SUA că, „după cucerirea Lunii, în anul 1969, de către echipajul american al Apollo XI, alegerea sa în funcţia de preşedinte al SUA este cel mai important eveniment din existenţa Americii moderne.

    „Ca scriitor, îmi iau libertatea să vă compar cu Neil Armstrong – amândoi aţi făcut ,«un pas mic pentru om, dar un pas mare pentru omenire». Nu numai americanii, greu încercaţi de războaie nedrepte, îşi pun speranţele în dvs. – ci întreaga Planetă. Aveţi mare grijă să nu dezamăgiţi!”, mai spune C.V. Tudor.

    El mai menţionează că şi românii se bucură de victoria lui Barack Obama, percepând-o „ca pe un triumf al normalităţii împotriva minciunii şi imoralităţii, care riscau să deturneze America de la scopul generos pentru care a creat-o Dumnezeu”.

    „Nutrim speranţa că veţi pune capăt politicii mccarthyste pe care au promovat-o, din păcate, toate administraţiile americane după decembrie 1989, şi veţi trimite la Bucureşti un ambasador inteligent şi corect, care să înţeleagă sufletul Poporului Român şi să dialogheze, în mod democratic, fără prejudecăţi, cu toate forţele politice. Acest dialog este absolut necesar, mai ales în condiţiile crizei globale care a început nu demult şi care nu ştim când şi cum se va sfârşi. Iar cel mai important lucru e să instauraţi Pacea în lume”, se mai arată în scrisoarea către Barack Obama.

    În încheiere, Corneliu Vadim Tudor îl felicită „din inimă” pe Barack Obama şi îi doreşte „mult succes în misiunea de mare răspundere pe care i-a încredinţat-o naţiunea americană”.

    „O ţară care a dat umanităţii valori remarcabile, de la George Washington, Abraham Lincoln şi J.F. Kennedy, la Edgar Allan Poe, Ernest Hemingway şi Martin Luther King, merită o soartă mai bună şi un viitor strălucit. Dacă Dumnezeu e cu noi – cine poate fi împotrivă?”, mai adaugă Vadim Tudor în încheierea scrisorii către preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii.

    Geoană: Victoria lui Obama-victorie a stângii, SUA vor fi partenere ale unui nou guvern de la Bucureşti

    Liderul PSD Mircea Geoană consideră victoria lui Barack Obama „o victorie a stângii” şi, invocând prietenia cu vicepreşedintele Joe Biden, îşi exprimă încrederea că SUA vor fi parteneri ai unui „unui nou guvern de la Bucureşti care va şti să reaşeze România pe harta lumii”.

    Geoană spune că speră să lucreze împreună cu preşedintele Barack Obama şi cu vicepreşedintele Joe Biden pentru „o schimbare benefică” ambelor naţiuni.

    „Prietenia care mă leagă de vicepreşedintele Joe Biden, un om cu experienţă şi înţelepciune în politica externă, îmi dă încrederea că SUA vor fi parteneri de nădejde ai unui nou guvern de la Bucureşti care va şti să reaşeze România pe harta lumii. Îi felicit pe noul preşedinte american Barack Obama şi pe vicepreşedintele Joe Biden şi aştept să lucrăm împreună pentru o schimbare benefică ambelor noastre naţiuni”, afirmă Geoană.

    Liderul social-democrat se declară convins că relaţia Statelor Unite cu România va continua să fie una specială.

    „Barack Obama şi Partidul Democrat au câştigat încrederea americanilor pentru că s-au aplecat asupra preocupărilor lor esenţiale şi s-au angajat să le ofere soluţii viabile: un sistem de sănătate mai bun şi

    accesibil tuturor, educaţie pentru copiii lor, reducerea inegalităţilor sociale, însănătoşirea economiei. Este o victorie a principiilor fundamentale ale social-democraţiei, care sunt sigur că va insufla încredere într-o politică socială responsabilă şi electoratului european, inclusiv celui român. Aceasta nu este însă doar o victorie a stângii, este o victorie a încrederii în posibilitatea autodepăşirii, a învăţării din greşelile trecutului şi a curajului mobilizării pentru un viitor mai bun”, afirmă Mircea Geoană, fost ministru de Externe şi fost ambasador al României în SUA.

    El consideră că alegerea lui Obama reprezintă „un moment istoric nu doar pentru aliaţii nostri, ci pentru întreaga lume, inclusiv România”.

    Geoană remarcă faptul că victoria lui Barack Obama vine într-un moment crucial, de reaşezare a ordinii politice mondiale, de decizii economice fundamentale pentru binele fiecăruia dintre cetăţenii planetei.

    „Ştiu că preşedintele Obama se va confrunta curând cu provocări importante, dar am încredere că va şti să fie acel factor de echilibru şi raţiune atât de necesar acum”, declară liderul PSD.

    În opinia sa, alegerea lui Barak Obama ca preşedinte al SUA „este o victorie a unui nou tip de politician, tânăr, lipsit de prejudecăţile, de temerile trecutului, care a reuşit în aceste alegeri încă o victorie istorică: a mobilizat electoratul tânăr, i-a ascultat dorinţele şi l-a cooptat la efortul comun pentru mai bine”.

    Geoană apreciază că intenţia anunţată de noul preşedinte al SUA de a lucra împreună cu competitorii săi republicani, într-un spirit de unitate care să pună capăt „luptelor între interese meschine şi imaturităţii politice” în numele responsabilităţii faţă de electorat, ar trebui să fie un exemplu pentru toată lumea.

    Băsescu îi transmite lui Obama succes în îndeplinirea mandatului

    Preşedintele Traian Băsescu a adresat un mesaj de felicitare lui Barack Obama, preşedintele ales al SUA, cu ocazia victoriei în alegeri, şi a adresat urări de succes în îndeplinirea mandatului care i-a fost încredinţat de poporul american, precizează, miercuri, site-ul Preşedinţiei.

    Conform mesajului transmis de către şeful statului român, campania de succes promovată de către Obama a atras interesul românilor şi al naţiunilor din întreaga lume şi a consolidat încrederea în democraţia americană, se precizează în comunicatul Adminstraţiei Prezidenţiale.

    De asemenea, se mai arată că „alegerea lui Barack Obama în funcţia de Preşedinte al Statelor Unite ale Americii survine la un moment de vârf al parteneriatului strategic româno-american”.

    „Dialogul substanţial politic şi de securitate s-a îmbogăţit, în ultima perioadă, datorită sporirii investiţiilor americane în ţara noastră şi a legăturilor comerciale bilaterale în creştere”, menţionează sursa citată.

    În cadrul mesajului, şeful statului a exprimat importanţa pe care o are parteneriatul transatlantic pentru România, în calitatea sa de stat membru NATO şi UE.

    Democratul Barack Obama a obţinut, marţi, o victorie istorică, devenind primul preşedinte ales de culoare al Statelor Unite, conform presei americane, care a estimat că acesta a depăşit numărul necesar de electori pentru a fi ales în funcţie.

    Comunicat de presă

    DLA Piper are plăcerea să confirme că biroul său din Bucureşti s-a deschis astăzi, 3 noiembrie 2008, sub conducerea lui Marian Dinu.

    Marian, un avocat specializat in drept societar cu o experienţă de peste 12 ani, a fost înainte conducătorul practicii de drept societar şi fuziuni şi achiziţii a Linklaters şi consilier general al Petrom, cea mai mare companie din România. Marian va fi însoţit iniţial de 15 avocaţi, echipă ce se aşteaptă să crească semnificativ in următorii doi ani.

    O practică juridică oferind servicii complete din prima zi, biroul din Bucureşti are capacitatea de a servi clienţii în orice chestiuni legate de drept societar şi fuziuni şi achiziţii, private equity, finanţări şi proiecte, drept imobiliar, concurenţă, dreptul muncii, drept administrativ (inclusiv achiziţii publice). Biroul are de asemenea experienţă solidă în sectoare cheie cum ar fi servicii financiare, farmaceutice şi servicii medicale, petrol şi gaze şi energie.

    Biroul din Bucureşti al DLA Piper este situat la etajul 1 al clădirii World Trade Center, intrarea F, la Piaţa Montréal nr. 10, Bucureşti, 011469.

    Informaţii suplimentare:

    Xavier Veldeman, Media Relations, DLA Piper, Tel: +44 (0)20 7153 7176 or xavier.veldeman@dlapiper.com

    1. DLA Piper este o organizaţie globală de servicii juridice cu peste 3,700 de avocaţi în 67 de birouri şi 26 de ţări. Din birourile sale din toată Asia, Europa, Orientul Mijlociu şi Statele Unite, consilieri juridici şi de afaceri oferă o întreagă gamă de servicii către actori ai mediului de afaceri local, regional şi internaţional.

    2. Pentru mai multe informaţii despre organizaţia noastră şi serviciile acesteia, vă rugăm să vizitaţi site-ul nostru internet la www.dlapiper.com

    (Agenţia de presă MEDIAFAX vă oferă integral comunicatul transmis de DLA Piper. Agenţia de presă MEDIAFAX nu îşi asumă în niciun fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru transmisia acestor comunicate.

    Credit Team Carei – servicii de consiliere la o adresa noua, incepand cu luna noiembrie 2008

    Cu o prezenta de aproape doi ani pe piata locala, echipa francizei Credit Team Carei a decis oportunitatea unei schimbari incepand cu luna noiembrie a anului in curs, prin oferirea serviciilor de consultanta intr-un cadru nou.

    Agentia isi pastreaza vecinatatile, fiind situata in continuare pe Str. 1 Decembrie 1918, insa amplasarea la numarul 9 o face direct accesibila persoanelor interesate de un sfat avizat in domeniul financiar-bancar (credite si leasing). Unitatea din Carei activeaza pe piata locala inca din primul trimestru al anului 2007, fiind centrul-pilot pe baza caruia s-a construit programul de franciza Credit Team. In tot acest interval, Credit Team Carei a oferit servicii gratuite de consiliere pentru 240 de persoane, totalul finantarilor astfel obtinute ridicandu-se la echivalentul a 1,2 milioane euro.

    “Piata din Carei nu a atins, inca, nivelul optim de dezvoltare. Veniturile cresc destul de greu, iar piata imobiliara este lipsita de dinamism. Preturile locuintelor vorbesc de la sine, situandu-se intre 25000-45000 euro. Cu toate acestea, nevoia de finantare exista si noi suntem aici pentru a indruma aceste decizii” – explica dl. Ilie Pop, francizat si directorul sucursalei. Preferinta pietei locale a fost orientata inspre moneda europeana (in proportie de 49,6%), urmata de lei (39,5%) si, intr-o pondere scazuta, de francii elvetieni (10,9%). Din totalul de dosare, numarul de solicitari de credite negarantate a fost majoritar (228 de dosare), avand o valoare medie pe dosar de 2159 euro. In cazul celor 12 cereri de credit garantat, suma medie pe dosar s-a ridicat la 52746 euro.

    La nivel de retea, Credit Team a consiliat peste 17.000 de clienti in intervalul ianuarie-octombrie a anului in curs, cu un volum intermediat echivalentul a peste 178 milioane euro. Pentru informatii suplimentare privind activitatea si date de contact, va invitam sa accesati site-ul companiei – www.creditteam.ro.

    Date de contact:

    Departamentul Comunicare si Marketing

    Tel./Fax: 021 317 80 05/06

    www.creditteam.ro

    (Agenţia de presă MEDIAFAX vă oferă integral comunicatul transmis de Credit Team Carei. Agenţia de presă MEDIAFAX nu îşi asumă în niciun fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru transmisia acestora.)

    Leandro Herrero – Pharma Business Congress 12–13 nov. 2008

    Participarea ca invitat special a dl. Leandro Herrero in Romania

    Bucureşti, noiembrie 2008

    Informare privind temele propuse spre dezbatere de dl. Leandro Herrero la a III-a editie Pharma Business Congress.

    CEGEDIM ROMANIA si organizatorii Pharma Business Congress au la aceasta a III-a editie un invitat special in persoana domnului Leandro Herrero.

    Participarea domnului Herrero la evenimentul din acest an este sustinuta exclusiv de Cegedim Romania.

    Inovatie este un cuvant care a devenit “un adevarat generic” in domeniul farmaceutic. Industria farmaceutica fiind in mod traditional o industrie cu focus de produse, cuvantul inovatie este de obicei interpretat, in principal, ca referindu-se la inovatie a produselor. Totusi, posibilitatile de inovatie in plan organizational si de business sunt multiple. Industria farmaceutica este una foarte conservatoare in care modelele organizationale si cele de adresare a clientilor nu s-au schimbat mult. Companiile din pietele emergente au posibilitatea de a alege: sa copieze ceea ce s-a facut in pietele mature (presupunand in mod gresit, de facto, ca maturizarea implica copierea acelor modele) sau pot alege inovatia evitand nenumaratele greseli, ineficiente, probleme legate de reputatie si tacticile riscante care au dominat piata farmaceutica traditionala. Aceasta prezentare se concentreaza asupra ‘’revolutiilor asteptate’’ – revolutii pe care pietele emergente sunt in cea mai potrivita pozitie sa le conduca – pornind de la premisa ca au curajul si viziunea de a o face.

    Modelele traditionalde de management al schimbarii se bazeaza pe premise mecaniciste in ceea ce priveste organizatiile. Schimbarea este de obicei vazuta ca o serie de initiative transmise descendent in plan ierarhic prin intermediul unui program de comunicare extins, care implica toate nivelele organizatiei, si care uneori implica training masiv. In cadrul acestui model, premisa de la care se porneste este aceea ca maparea detaliata a unor noi procese si sisteme, adesea asociate cu introducerea de noi tehnologii, va genera comportamente noi. Totusi, reputatia “programelor de schimbare” este teribila. Adesea asteptarile nu sunt atinse. De ce? Majoritatea premiselor aflate la baza managementului schimbarii sunt defectuoase, si totusi continuam sa le folosim. Viral ChangeTM este alternativa la aceste programe dureroase si lipsite de success. Viral ChangeTM un mic set de comportamente, propagate prin intermediul unui numar redus de persoane influente in cadrul organizatiei, creaza o schimbare mai adecvata si mai rapida. Schimbarea in managementul farmaceutic, fie ca vizeaza inovatia, productivitatea, eficacitatea in relatia cu clientul, eficientizarea vanzarilor sau schimbarea culturala poate fii realizat mai rapid si mai eficace aplicand Viral ChangeTM

    Relaţii Media

    CEGEDIM ROMANIA

    Alexandra Epuran

    Media Relations

    Phone: +40 372 189 700

    alexandra.epuran@cegedim.ro

    QUBIC DESIGN

    MIRELA MATYAS

    Media Relations

    Phone : +040721298609

    mirela@qubic.ro

    (Agenţia de presă MEDIAFAX vă oferă integral comunicatul transmis de Qubic Design Creatie si Productie Publicitara – Cegedim. Agenţia de presă MEDIAFAX nu îşi asumă în niciun fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru transmisia acestora.)

    Morning ZU la JOBfest 2008, Editia de toamna

    Mai sunt doua zile pana la JOBfest 2008.

    Perform HR organizeaza editia de toamna a JOBfest 2008, targ de locuri de munca pentru studenti si tineri profesionisti, care va avea loc joi si vineri, pe 6 si 7 Noiembrie, intre orele 10.00 – 19.00 la Cercul Militar din Bucuresti. Vedetele matinalului de la Antena 1 si Radio ZU vor fi prezente in cele doua zile ale targului pentru a le impartasi tinerilor din experienata lor profesionala.

    Aflat la cea de-a doua editie din acest an, JOBfest ii invita pe tinerii profesionisti sa viziteze standurile a 50 de companii ce isi vor prezenta ofertele de lucru. In plus, in cadrul JOBfest s-a pus accent pe latura de consiliere profesionala. Tinerii profesionisti vor avea ocazia sa primeasca consiliere in timp real prin intermediul: CV Filtru, ce presupune Feedback pe CV in trei minute, specialistii Perform HR in resurse umane ajutandu-i sa constientizeze importanta unui CV reusit.

    In acelasi timp, componenta online a JOBfest vine in ajutorul participantilor, punandu-le la dispozitie posibilitatea sa aleaga dintre peste 1.000 de oportunitati de angajare. Editia online a evenimentului este sustinuta de www.jobfest.ro pana pe 31 decembrie. In plus, simpla accesare a portalului de cariera dedicat evenimentului www.jobfest.ro va oferi tinerilor posibilitatea descoperirii uneltelor de indrumare in cariera special gandite pentru ei: Calculator de Salarii, Consiliere online in Cariera sau interviurile cu reputati directori de resurse umane ale companiilor participante.

    Echipa organizatoare a JOBfest a tinut sa le ofere o recompensa celor mai motivati tineri participanti, portalul evenimentului oferind si premii atractive pentru candidatii care isi inscriu CV-ul pe site si aplica la cel putin un job din cele oferite de companiile participante. Premiul consta partciparea intr-un week-end de indrumare in cariera numit “Start in cariera” care va avea loc la pensiunea “Dor de Bucovina”. Acest premii vor fi acordate cu sprijinul partenerilor evenimentului: Elevate.

    In acesta toamna, evenimentul duce promovarea locurilor de munca la un alt nivel. JOBfest este singurul eveniment de cariera care beneficiaza de o promovare intensa in mass-media: spot TV, parteneriate cu unele dintre cele mai vizitate site-uri, aparitia in ziare si reviste partenere de mare tiraj, precum si spoturi de promovare pe posturile de radio. In prima zi a targului Razvan si Dani vor veni la standurile Trustului Intact pentru a le impartasi vizitatorilor secrete din culisele matinalului de la Antena 1. A doua zi vor intretine atmosfera la standul Radio ZU Buzdugan si Morar. Astfel, tinerii care isi doresc o cariera in televiziune pot afla de la cei mai de succes moderatori ai momentului ce inseamna sa fii un bun om de televiziune.

    Angajatorii acestei editii vor reprezenta sectoare de activitate precum: Mass Media, Financiar-Bancar, Resurse Umane, IT, Retail, FMCG, Distributie, Auto, Tehnic. Partenerii acestei editii sunt Ursus Breweries, Antena 1 si Elevate, iar principalii sponsori ai evenimentului sunt McDonald’s, Michelin, Bank of Cyprus si Forum Invest. Partenerii media ai evenimentului din aceasta saptamana sunt : Antena 1, Antena 2, Antena 3, Euforia, Radio ZU, Romantic FM, Jurnalul National, Saptamana Financiara, Financiarul, Sapte Seri, Ziarul Ring, Ambition, eJOBS, Biz Campus, Business-Edu.ro, BankNews.ro, Menreport.ro, MOJOB, Job-Stundenti.ro, StudentCV.ro, eScoala.ro, Bucuresteni.ro, OnlineStudent.ro si Metropotam.ro.

    Organizatorul JOBfest este Perform HR, companie de selectie si recrutare de personal specializat, in domenii precum: Financiar, Contabilitate, BPO-Outsourcing, Vanzari, Media si IT. Editia de toamna a JOBfest 2008 va avea ca partener de organizare si promovare Fundatia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea Romaniei.

    Alstom neaga acuzatiile aparute in presa in data de 29 octombrie 2008

    Referitor la articolul ” Alstom este acuzat de mita” aparut in presa in data de 29 octombrie 2008, pozitia grupului Alstom este urmatoarea:

    Grupul Alstom respinge afirmatiile de coruptie aparute in presa data de 29 octombrie 2008 ca fiind nefondate, nefiind pana in acest moment probate nici prin dovezi, nici prin acuzatii oficiale la adresa companiei sau a colaboratorilor sai.

    Tribunalul Federal din Elvetia nu a luat nici o decizie referitoare la continutul de fond al cazului, in acelasi timp mentionand ca este impropriu sa se considere toate contractele de consultanta ale Alstom ca fiind mita.

    In plus, Tribunalul Federal a luat o decizie pe fond procedural in favoarea Alstom impotriva procurorului ce instrumenteaza acest caz (Alstom a castigat acest proces), obligand procurorul sa ofere companiei Alstom acces la dosarele confiscate de la sediul acesteia in data de 22 August, precum si o compensatie de 1500 franci elvetieni pentru imposibilitatea de a obtine copii ale acestor documente.

    Alstom este lider mondial global in domeniul echipamentelor de producere a energiei electrice, a infrastructurii feroviare si a tehnologiilor de reducere a poluarii.

    Alstom este realizatorul celui mai rapid tren din lume, a construit cel mai mare numar de metrouri automatizate la nivel mondial si furnizeaza solutii integrate pentru centralele electrice, echipamente si servicii conexe pentru o gama variata de surse de energie, inclusiv hidro, nucleara, gaz,carbune si vant.

    Grupul are 76 000 de angajati in 70 de tari, precum si comenzi in valoare de 23,5 miliarde de euro in anul fiscal 2007/2008.

    In Romania grupul detine 3 societati: Alstom Transport SA, Alstom Power Romania SRL, Alstom General Turbo SA, precum si un centru de inginerie pentru proiectele de mediu din regiune, bazat in Bucuresti.

    www.alstom.com

    (Agenţia de presă MEDIAFAX vă oferă integral comunicatul transmis de Alstom. Agenţia de presă MEDIAFAX nu îşi asumă în niciun fel răspunderea pentru conţinutul comunicatelor, oferind numai suportul tehnic pentru transmisia acestora.)

    PETRECERE CORPORATE DE CRACIUN

    Bucuresti- 05 Noiembrie 2008 – Craciun. Petrecere . Distractie. Premii. Motivare. Amintiri placute. Noi te putem ajuta sa ramai DOAR cu ele! ASHA Media Events iti organizeaza petrecerea de sfarsit de an!!!

    De la concept la punere in scena…

    …noi suntem in masura sa iti oferim un eveniment complet astfel incat tu sa uiti de cuvinte precum: locatie, program, echipamente, scena, artisti, catering, cadouri, pregatire, emotii.

    Be a movie star!

    Vrei sa-ti transformi colegii in vedete rock sau in stele de cinema? Noi avem pregatite pentru tine concepte inedite de petrecere. Covor rosu si paparazzi, joben si frac, motociclete Harley Davidson si karaoke, statuete Oscar … toate sunt pregatite sa-ti faca petrecerea de neuitat!

    Fara zgomot de fond si pauze tehnice!

    Tehnicienii nostri sunt pregatiti sa faca fata oricarui eveniment, indiferent de amploare. Echipamentele noastre acopera intreaga gama: De la o banala instalatie pe care sa pui muzica pana la scene complete cu sunet si lumini pentru un concert live si proiectii pe ecrane cu leduri noi iti putem oferi tot ce ai nevoie!

    Cover band …

    E la moda! De ce sa nu ai si tu la petrecerea ta? Daca in masina asculti Beatles, Stones, Creedence, Queen sau Bon Jovi… de ce sa nu-i asculti si la petrecerea ta? Trupa ASHA iti readuce sound-ul acelor vremuri. V-au cantat anii trecuti? Cu siguranta ii vreti si anul acesta! Nu i-ati auzit cantand? Puteti sa luati o ‘mostra’ de ASHA in fiecare weekend la Becker Brau Live Music.

    Artisti la moda …

    Si daca iti doresti si un artist la moda la petrecerea ta? Nimic mai simplu. Noi ti-l aducem! Lucrand in bransa, avem avantajul unor deal-uri corecte cu toti artistii de pe piata.

    Uita de probleme! Noi te putem ajuta!!!
    De la conceptie, locatie si catering pana la artisti, sunet si lumini, noi iti oferim toata expertiza noastra pentru a-ti face petrecerea perfecta!

    ASHA Media Events este o agentie specializata in organizarea de evenimente, construita pe baza experientei castigate de-a lungul a 5 ani de evenimente corporate, publice si private la care a participat trupa ASHA.

    Telefon: 074777ASHA (0747772742)
    E-mail:(Adresa de email este ascunsa din motive de securitate)
    Site-ul oficial al trupei ASHA:
    www.trupaasha.ro
    Site-ul ASHA Media Events:
    www.ashamediaevents.ro
    Videoclipuri cu ASHA pe youtube:
    http://www.youtube.com/profile?user=trupaasha

    Abilitati practice de recrutare si selectie

    Prin intermediul acestui seminar va oferim posibilitatea de a va familiariza cu diverse metode si instrumente de selectie si evaluare, concentrandu-ne indeosebi asupra procesului de intervievare. Toate aceste metode tin cont de specificul pietei romanesti de recrutare si sunt prezentate interactiv, intr-o maniera practica, prin exercitii.

    Continutul programului

    – Cum planificam procesul de recrutare

    – Cum definim criteriile de selectie si evaluare

    – Recrutarea bazata pe ‘competente’

    – Operationalizarea competentelor

    – Profilul postului vacant

    – Cum analizam, interpretam si selectam CV-urile

    – Tehnici si metode de intervievare – Interviul structurat comportamental

    – Cum formulam intrebari pentru a obtine informatii relevante

    – Cum evaluam compatibilitatea cu postul si cu organizatia

    – Cum evitam erorile in procesul de selectie si evaluare

    – Cand si in ce fel folosim instrumentele de evaluare psihologica

    Beneficiile participarii

    – Trainerii nostri sunt consultanti cu minimum 5 ani de experienta in domeniul recrutarii si selectiei

    – Training-ul se desfasoara intr-o atmosfera deschisa, incurajand participantii sa exerseze tehnici de recrutare si selectie

    – Folosim metode interactive (role-plays, exercitii de grup, studii de caz)

    – Este o oportunitate pentru a face schimb de experienta cu alti specialisti din domeniu

    Cui se adreseaza

    – Specialisti in resurse umane

    – Coordonatori de departamente

    – Manageri

    Detaliile participarii

    Durata – 2 zile

    Investitia dvs – 600 euro /persoana, plus TVA

    Data – 4 – 5 Decembrie 2008

    Locatia – Bucuresti.

    Termen limita pentru inscrieri – 28 Noiembrie

    Pentru orice alte detalii suplimentare, nu ezitati sa ne contactati la adresa: (Adresa de email este ascunsa din motive de securitate) sau la numerele de telefon : 021- 310 54 57/59

    CEI 5 TENORI SE INTORC

    Bucuresti- 05 Noiembrie 2008 – Duminica 7 decembrie 2008, cu incepere de la ora 20:00, la Sala Palatului din Bucuresti, va avea loc premiera spectacolului „Noaptea Celor 5 Tenori”. Este vorba de un spectacol eveniment, ce aduce in fata publicului spectator din tara noastra cinci dintre cei mai buni tenori ai momentului, Vincenzo Sanso, Luigi Frattola, Stoyan Daskalov, Grigor Palikarov si Giuliano di Filippo impreuna cu Metropolitan International Orchestra.

    Dupa turneul de succes al celor cinci tenori, din luna decembrie a anului trecut, vom avea din nou bucuria sa ascultam arii celebre din opere de Verdi, Donizetti, Rossini, Puccini, mult indragitele canţonete italiene şi magnificele cântece de Crăciun, intr-o interpretare de vis.

    Fiecare dintre cei cinci tenori care vor concerta la Bucuresti s-a bucurat de succes pe marile scene ale lumii. Adevarati globtrotteri, ei au incantat cu arta lor spectatorii de la celebra Scală din Milano, Opera din Viena, Opera din Sydney, Royal Opera House din Londra sau Carngie Hall din New York.

    Cei cinci tenori vor fi acompaniati de Metropolitan International Simphony Orchestra, sub bagheta dirijorului Nayden Todorov. Asemanat de criticii muzicali şi muzicieni cu Franz Schubert, Todorov este inzestrat cu o mare forta de a comunica cu interpretii, motiv pentru care a fost preferat la pupitrul unora din cele mai prestigioase orchestre din lume, acompaniind artisti de renume, precum Andreea Bocelli, Jose Carreras, sau Placido Domingo. Şi baritonii romani Nicolae Herlea şi David Ohanesian au ascultat de bagheta lui Todorov.
    Noaptea Celor 5 Tenori va fi un regal dedicat iubitorilor muzicii bune, un proiect despre care producatorul pentru Romania al acestui spectacol, dl Anghel Stoian spune ca “…Vom incerca sa il aducem in fiecare an, astfel incat dupa terminarea concertului, spectatorul sa stie ca va avea parte din nou de acele clipe magice si in anul ce urmeaza”

    Biletele pentru spectacol au fost puse in vanzare la Sala Palatului, Teatrul Naţional Bucureşti, Magazinul Muzica, Teatrul Nottara, staţia de metrou Unirii 2, reţeaua magazinelor Diverta, reţeaua Carrefour şi online, pe eventim.ro, biletedelatati.ro, vreaubilet.ro, blt.ro, ticketpoint.ro şi bilete.ro.
    Preturile biletelor:
    VIP 150 LEI
    Cat. I 100 LEI
    Cat. II 60 LEI

    Tel: 0723.531.330

    Afla care sunt “ingredientele” unui proiect de succes!

    Bucuresti- 05 Noiembrie 2008 – Afla reteta gestionarii eficiente a proiectelor la cursul “Project Management”, sustinut de Florin Enache (TMI) in 25-26 noiembrie!

    Noile teorii de organizare a proiectelor demonstreaza ca fiecare persoana implicata este responsabila in egala masura de succesul proiectului. Astfel, indiferent de dimensiunea proiectului si a echipei de proiect, este esential sa cunoastem si sa stapanim instrumentele necesare pentru a echilibra sarcinile si oamenii, pentru a aloca in mod optim resursele de care dispunem si pentru a ne asigura ca punctele forte ale fiecarui membru al echipei sunt puse in valoare si folosite la capacitate maxima.

    Cursul se adreseaza celor care prin natura activitatii lor se pot confrunta cu gestionarea unui proiect, fara a avea neaparat o educatie aprofundata in managementul proiectelor.

    In urma acestui curs, participantii vor putea identifica mai bine rolurile si responsabilitatile tuturor celor din echipa de proiect, vor determina cu usurinta etapele esentiale si proceselor de luare a deciziilor si vor putea folosi instrumente de masurare si inregistrare a progreselor proiectului. In plus, participantii vor reusi sa faca fata cu succes provocarilor comunicarii inter-functionale si multi-disciplinare si vor folosi mai eficient timpul si celelate resurse afectate pentru proiect. In egala masura, se va dezvolta capacitatea de a gestiona factorul uman, acestia dezvoltandu-si abilitatile de a forma si conduce o echipa in vederea realizarii cu succes a unui proiect.

    Din agenda:

    • Scheletul general al unui proiect: pasii esentiali, cu lucrurile specifice fiecaruia
    • Elaborarea obiectivelor unui proiect
    • Care este rezultatul dorit al unui proiect – intelegerea conceptelor si etapelor
    • Planificarea în timp – identificarea resurselor, stabilirea şi respectarea termenelor
    • Elemente de evaluare a deciziilor
    • Crearea unui plan functional
    • Instrumente ca fisa Gantt sau tabelul RASID
    • “Ingredientele” unui proiect de succes

    Pentru intelegerea conceptelor predate si exemplificate in acest curs nu este necesara o pregatire specifica anterioara, cursul oferind un mix echilibrat de informatii teoretice si aplicatii practice.

    Pentru mai multe detalii si inscrieri vizitati www.qualians.com, scrieti la office@qualians.com sau sunati la 021.319.77.11 .

    La acest curs mai sunt disponibile 3 locuri.

    Gasiti in continuare agenda cursurilor oferite de Qualians, organizata pe categorii si tematici:

    MARKETING, BRANDING & COMMUNICATION
    Shopper Marketing – Mona Opran – 11 nov
    Brand Equity in Branding Services – Aneta Bogdan – la cerere
    Brand Equity in Branding Products – Aneta Bogdan – la cerere
    Media Communication for Advertisers – Maria Tudor – 24 nov
    Advertising – advanced – Bogdan Naumovici – 17-18 nov
    Communication for Managers – Sorana Savu & Andrei Savu – 13 nov

    MANAGEMENT & LEADERSHIP
    Time Manager – Ciprian Teleman – 24-25 nov
    Business Presentations – George Avram – 8-9 dec
    Practical Leadership – Dorin Dancu – 15-16 dec
    Advanced Business Presentations – Octavian Pantis – 21 nov
    Coaching Skills – Octavian Pantis – 5 nov
    Emotional Intelligence – George Avram – 4 dec
    Project Management – Florin Enache – 25-26 nov
    Stress Management – Ciprian Teleman – 17 dec
    Communication Skills – Dorin Dancu – 10 nov
    Innovation & Creative Thinking – Florin Enache – 10 dec

    SALES & NEGOTIATION
    Profitable Negotiating – Cornel Costea – 27-28 oct
    Key Account Development – Cornel Costea – 11-12 dec
    Power Sales – Cornel Costea – 17 dec

    HUMAN RESOURCES
    Train the Trainers – Octavian Pantis – 10-11 dec
    Compensation&Benefits Advanced – Ruxandra Stoian – la cerere
    Compensation&Benefits Advanced – Ruxandra Stoian – 12 nov
    Staffing & Career Development – Florin Petrescu – 3 nov
    Performance Management – Csaba Gergely – la cerere
    Training & Development – Csaba Gergely – la cerere

    CUSTOMER SERVICE
    Customer Service – Cristian Nicoara – 5 dec
    Communication over the Telephone– Cristian Nicoara – 14 nov

    FINANCE & TAX
    Finance for non-finance – Erol Curtmola – 27 nov
    Tax. Practice & novelties – Gabriel Biriş – la cerere

    DEFENSIVE DRIVING
    Defensive driving – Edwin Keleti & George Grigorescu – la cerere

    PARENTING
    • Managing kids 0 – 7 years old – Otilia Secară – la cerere
    • Managing youngsters 8 – 18 years old – Otilia Secară – la cerere

    Persoana de contact: Mihaela Pantis, Managing Director
    021.319.77.11

    Premiile SIVECO pentru cercetare in eLearning

    Bucuresti- 05 Noiembrie 2008 – Conferinta Nationala de Invatamant Virtual promoveaza tehnologiile moderne in educatie si cercetare

    In perioada 31 octombrie – 2 noiembrie a avut loc la Constanta cea de-a VI-a editie a Conferintei Nationale de Invatamant Virtual (CNIV 2008 – http://www.cniv.ro/2008) concomitent cu cea de-a treia editie a Conferintei Internationale de Invatamant Virtual (ICVL 2008 – www.icvl.eu/2008). Organizatorii au fost Universitatea din Bucuresti, Universitatea ‘Ovidius’ din Constanta si compania SIVECO Romania.

    Conferintele au avut ca tema principala promovarea tehnologiilor moderne in educatie si cercetare “2010 – Catre o societate a invatarii si a cunoasterii – 2030”. Cele doua evenimente s-au adresat specialistilor, cercetatorilor, profesorilor, studentilor si elevilor cu preocupari in domeniul tehnologiilor educationale sustinute de modele, metodologii si solutii software.

    Evenimentul a gazduit si o expozitie in cadrul careia producatori de solutii de eLearning si software educational precum si manageri ai programelor de instruire adresate cadrelor didactice au prezentat cele mai noi tendinte la nivel mondial, ce pot fi regasite acum si pe piata din Romania.

    Premiile CNIV acordate de SIVECO Romania au vizat recompensarea celor mai bune lucrari ce s-au remarcat printr-o cercetare riguroasa si elaborarea de produse software inovative pentru educatie. Compania SIVECO Romania a oferit 3 premii: Premiul de excelenta ‘Centrul Virtual de Excelenta SIVECO’ – participarea unui autor la cea mai importanta conferinta de eLearning din Europa -Educa BERLIN 2008, impreuna cu echipa castigatoare de la Cupa SIVECO 2008, Premiul de creativitate ‘SIVECO’ – un calculator NoteBook HP si 6 Premii de popularitate ‘SIVECO’ – constand in Hard Disk-uri externe.

    ‘Atat conferinta nationala cat si cea internationala de invatamant virtual se bucura de o participare din ce in ce mai numeroasa si reprezentativa din punct de vedere al continutului lucrarilor prezentate. Calitatea acestora, cu precadere a celor din mediul preuniversitar romanesc, indica preocupari didactice si proiecte scolare cu nimic mai prejos decat orice demers similar petrecut oriunde in tarile considerate avansate educational. Cred ca in Romania putem vorbi despre existenta unei puternice comunitati eLearning, bazata pe cunoastere. Invatamantul bazat pe proiecte este déjà o realitate in multe scoli si licee daca analizam cu atentie tipologia lucrarilor prezentate atat din punct de vedere conceptual, stiintific dar si din punct de vedere al rezultatelor prezentate la aceasta editie a conferintei’ a declarat Radu Jugureanu, AeL eContent Manager in cadrul SIVECO Romania.

    SIVECO Romania este un nume consacrat la nivel national si international in domeniul IT&C si al solutiilor de eLearning, compania contribuind direct la crearea si dezvoltarea societãtii informationale, prin numeroase proiecte complexe.

    Anul viitor cele doua Conferinte de Invatamant Virtual CNIV 2009 si ICVL 2009 se vor organiza la Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi (www.tuiasi.ro), in perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2009.

    Despre SIVECO Romania
    Infiintata la inceputul anului 1992, SIVECO Romania SA este liderul caselor de software din Romania, asigurand o mare parte din volumul total al exporturilor de produse software din Romania in tari din Europa, Orientul Mijlociu si spatiul CSI. Intre actionarii SIVECO Romania se numara Intel Capital, Polish Enterprise Fund V (fond de investitii administrat de Enterprise Investors), SIVECO Netherlands B.V. Adresandu-se cu precadere organizatiilor mari si mijlocii, compania ofera solutii eficiente EAS, Document Management, Business Inteligence, eLearning, eHealth, eGovernment, eAgriculture, eCustoms si eBusiness atat pentru piata locala cat si pentru cea internationala. De asemenea, compania s-a specializat in executia de proiecte informatice de mare complexitate si amploare.
    In prezent, solutiile SIVECO sunt utilizate de catre beneficiari internationali din 35 de tari. 550 dintre acesti beneficiari sunt localizati in Romania si includ atat institutii publice importante cat si companii private de referinta – OMV PETROM, Orange, Raiffeisen Bank, Citibank, Aerostar Bacau, Tiriac Air, Med Life, Com Auto Meridian, Carpatair Timisoara, URSUS Breweries etc.

    SIVECO Romania SA este certificata ISO 9001:2000 de catre compania franceza AFAQ-AFNOR, cotata printre primele 5 in lume din punct de vedere al prestigiului auditului pe care il efectueaza si dezvolta parteneriate solide cu cele mai mari companii de software si hardware din lume (Intel, HP, IBM, Bull, Oracle, Microsoft etc). Compania SIVECO Romania este membra a mai multor asociatii profesionale si de afaceri din Romania (AmCham, CCIFER, ARIES, ATIC, ANIAP) si internationale (Asociatia Europeana pentru Tehnologia Informatiei – EITA si Information Society Technologies Advisory Group – ISTAG) si a aderat la importante initiative globale precum UNPD Global Compact, WEF Transparency si PACI (Partnership Against Corruption Intiative).

    De-a lungul celor 16 ani de existenta, compania a dobandit o solida reputatie internationala. Astfel, SIVECO Romania este prima companie din Romania care a primit Premiul I la World Summit for the Information Society, obtinand un numar record de nominalizari la concursul ICT Prizes organizat anual de catre Consiliul European pentru Stiinte Aplicate, Tehnologie si Inginerie (Euro-CASE). Proiectele sale in domeniul educational au primit aprecierea de ‘Best Practice’ din partea Comisiei Europene si ‘Honourable Mention’ la eEurope Awards for eGovernment, fiind totodata considerate de catre Asociatia Internationala de Project Management (IPMA) intre cele mai importante realizari mondiale in domeniul managementului de proiecte. De curand, aportul SIVECO Romania in implementarea proiectului de informatizare a educatiei din Romania a fost premiat cu European IT Excellence Award 2008, la categoria Independent Software Vendors – Vertical Market.

    Mai multe informatii despre companie si produsele sale puteti obtine vizitand www.siveco.ro si www.advancedElearning.com.

    SIVECO Romania
    Victoria Park
    Sos. Bucuresti-Ploiesti 73-81,
    Cladire C4, Sector 1, 013685, Bucuresti, Romania

    Efectul Obama: Bursele europene pe rosu

    Bursele europene afisau miercuri scaderi, dupa anuntul castigatorului cursei pentru Casa Alba, Barack Obama. Investitorii europeni se pare ca nu au incredere in viitoarea politica economica americana si aleg sa isi marcheze profiturile. Este totusi prea devreme sa se vorbeasca despre viitorul economiei americane, insa investitorii la bursa sunt primii care reactioneaza si trag semnale de alarma. Recesiunea economica de la nivel global nu se poate opri doar prin alegerea unui nou lider si de aceea investitorii asteapta si alte semnale.

    Finalizarea alegerilor din Statele Unite a inlaturat o singura incertitudine, insa au ramas multe alte probleme in suspensie.

    Indicele Footsie 100 al bursei londoneze a coborat cu 94 puncte, adica 2,02%, la 4545 puncte. In sectorul minier, actiunile Xstrata au pierdut 7,36%, in vreme ce titlurile Rio Tinto au scazut cu 4,82%
    Actiunile Royal Bank of Scotland au crescut cu 3,53%, in vreme ce actiunile asiguratorului Aviva s-au depreciat cu 0,48%.

    La Paris, indicele CAC 40 a scazut cu 2,29%, iar titlurile Alstom au pierdut 6,15%. Grupul metalurgic Arcelor- Mittal a anuntat ca va reduce productia cu 30% la nivel mondial, din cauza scaderii cererii. Investitorii au reactionat imediat si actiunle Arcelor- Mittal de pe bursa franceza au pierdut 17,16% din valoare.

    La Frankfurt, indicele DAX a scazut cu 1,58%, iar liderul scaderilor a fost grupul siderurgic ThyssenKrupp ale carui actiuni s-au depreciat cu 9,64%.
    Indicele Swiss Market al bursei de la Zurich a coborat cu 2,49% din valoare, iar indicele bursei nordice, OMX Stockholm 30 Index, s-a depreciat cu 1,86%. Indicele IBEX 35 al bursei de la Madrid a pierdut 0,18% din valoare, in vreme ce indicele ATX al bursei austriece a urcat cu 4,03%.

    Principalul indice al Bursei de la Bruxelles, BEL 20, a coborat cu 1,36%, in vreme ce indicele olandez AEX a inregistrat o depreciere de 3,46%.
    In Europa de Est, indicele polonez WIG 20 a coborat cu 2,22%, iar indicele SOFIX al Bursei din Bulgaria a urcat cu 1,64%. Indicele PX al bursei de la Praga s-a apreciat in aceasta sedinta de tranzactionare cu 2,85%, in timp ce indicele ungar BUX a scazut cu 4,32%.

    Porumbul românesc se exportă la un preţ de 120 euro/tonă, printre cele mai mici din Europa

    Porumbul din România, Serbia şi Ungaria, ţări care folosesc pentru livrări portul Constanţa, se exportă în noiembrie la un preţ FOB (ce nu include cheltuielile de transport sau asigurare) de 120 euro/tonă, printre cele mai mici din Europa, potrivit Reuters.

    Astfel, pentru livrările din noiembrie, preţul FOB negociat pentru porumbul expediat din porturile din Croaţia este de 121 euro/tonă, iar porumbul din Franţa, considerat de calitate mai bună, se vinde cu 131-134 euro/tonă, preţ care include însă şi costul transportului.

    În 2008, producţia de porumb din Franţa este estimată la 15 milioane de tone, faţă de 14,4 milioane tone în 2007, în ciuda unor întârzieri în recoltare ca urmare a ploilor mari din ultima perioadă, potrivit institutului francez Arvalis, citat de Reuters.

    În România, producţia de porumb a fost anul trecut de 3,85 milioane tone şi este estimată la circa 4 milioane tone pentru 2008, potrivit ultimelor date ale Ministerului Agriculturii.

    Franţa are probleme, de altfel, în a exporta porumb, din cauza preţului mult mai mare decât al altor producători europeni importanţi, mai ales Ucraina, care are un disponibil pentru export de circa 2,7 milioane tone de porumb, faţă de 1,5 milioane tone în anul agricol precedent, potrivit unor estimări ale companiei de consultanţă pentru agricultură UkrAgroConsult.

    „Calitatea bună (a porumbului din Franţa) nu va fi suficientă pentru a compensa diferenţa de preţ faţă de alte ţări”, a declarat un trader, citat de Reuters.

    Preţurile la termen pentru porumb – cumpărat mai ales pentru a fi folosit ca furaj – au scăzut cu peste 40% de la sfârşitul lui iunie pe platforma Euronext, ajungând sub preţul la grâu, ca urmare a ofertei mari de furaje şi îngrijorărilor legate de scăderea cererii de carne, pe fondul crizei financiare.

    Achiziţiile din stocul de intervenţie din Uniunea Europeană, care au început în luna noiembrie, nu au adus mult optimism în piaţă, în condiţiile în care stocul de intervenţie din UE este în acest an de 700.000 de tone, mai puţin de jumătate faţă de cel de anul trecut, de 1,5 milioane tone.

    Francezii se tem de Nicoliţă

    „Trebuie evitată capcana cornerelor şi loviturilor libere executate de Nicoliţă”, atenţionează cotidianul francez Le Progres, înaintea meciului Lyon-Steaua, programat diseară, cu începere de la ora 21.45.

    Cei de la L’Equipe îşi amintesc de fostul Lyon-Steaua, disputat în urmă cu doi ani şi încheiat cu scorul de 1-1. Atunci, lyonezii aveau asigurată calificarea în optimile de finală încă dinaintea meciului de pe Stade Gerland. „Acum, nu mai este loc de glume”, consideră L’Equipe.

    „Arma cu care Steaua ar putea testa soliditatea cuplului de fundaşi Cris-Boumsong este Pantelis Kapetanos. Totuşi, campioana Franţei nu are poate înclina în faţa unei echipe în reconstrucţie”, cred jurnaliştii de sport din Hexagon.

    Un student la Teologie s-a aruncat in gol de la etajul noua

    Un student la Teologie din Baia Mare a luat drastica hotarare de a-si pune capat zilelor. Tanarul, in varsta de 23 de ani, s-a aruncat de la etajul 9 al unui bloc. Cand au aflat, parintii au incremenit de durere, baiatul fiind singurul copil pe care il aveau. Ca si cum necazul nu ar fi fost indeajuns, cei de la spital le-au spus parintilor ca nu au nici o masina cu care sa transporte trupul baiatului la morga, asa ca au fost nevoiti sa se descurce singuri.

    Indurerati, ei au declarat ca fiul lor a plecat miercuri dimineata de acasa, putin dupa ora 06:00. Potrivit ProTV, fiul le-ar fi spus ca se duce la biserica. O ora mai tarziu, politistii au dat vestea cutremuratoare: baiatul s-a dus in blocul vecin si s-a aruncat in gol de la o ferestra. Inmarmuriti de durere, parintii nu isi pot explica gestul fiului. Drama familiei este cu atat mai mare, cu cat oamenii s-au trezit nevoiti sa-si ridice baiatul mort din fata blocului si sa-l transporte singuri la morga, pentru ca reprezentantii Spitalului Judetean din Baia Mare le-au spus ca nu aveau decat o singura masina, care s-a defectat. Scandalizati in fata acestei scene halucinate, vecinii au sarit la gatul politistilor veniti sa ancheteze cazul. Parintii au mai spus ca tanarul era exceptional la invatatura. Student la Inginerie si Informatica, el se inscrisese de curand si la Facultatea de Teologie.

    Românul din închisoarea din Valdemoro a încetat greva foamei

    Nicolae Lascu, românul care făcea greva foamei în închisoarea din Valdemoro (Comunitatea Madridului), a fost hrănit artificial zilele acestea de autorităţile din penitenciar.

    Din data de 13 februarie a.c., tânărul de 28 de ani se află în stare de arest preventiv, fiind acuzat de clonare de cărţi de credit. În ziua de 9 mai, el a intrat în greva foamei şi a cerut urgentarea cercetărilor şi introducerea unei probe de voce în dosar.

    La sfârşitul lunii iunie, proba a fost acceptată, dar până în prezent nu a fost efectuată. „Suntem foarte dezamăgiţi de justiţia spaniolă. Proba de voce se va face în momentul în care va începe procesul. Pentru noi era foarte important să fie efectuată cât mai repede, pentru că speram că astfel se va demonstra că fratele meu este nevinovat şi va fi pus în libertate”, ne-a declarat Ana Maria Cristina Lascu, sora deţinutului.

    Hrănit cu forţa

    Deşi în luna iunie a fost aprobată efectuarea probei, Nicolae Lascu a continuat greva, cerând să fie judecat în stare de libertate. La sfârşitul săptămânii trecute, el cântărea 40 de kilograme, cu 34 de kilograme mai puţin decât în momentul în care a fost arestat.

    Schimbări la conducerea Proiectului Băneasa

    Michael Lloyd a a renunţat la functia de Managing Partner al Proiectului Băneasa, rămânând în continuare membru al consiliului de administraţie al Băneasa Development.

    Ca urmare a mutării sale şi ca parte a procesului de restructurare internă ce a avut loc la nivelul întregului Proiect Băneasa, deciziile executive au fost descentralizate şi atribuite proporţional fiecareia dintre cele trei funcţiuni integrate ale proiectului: zona rezidenţială este coordonată de Băneasa Investments, zona de birouri este coordonată de Băneasa Business & Technology Park, Băneasa Shopping City este coordonată de Băneasa Developments, cele trei divizii fiind supervizate de către un comitet de conducere.

    Michael Lloyd va rămâne în continuare membru al consiliului de administraţie al Băneasa Developments Srl, proprietarul şi dezvoltatorul Băneasa Shopping City, fără a mai avea însă responsabilităţi executive în ceea ce priveşte dezvoltarea generalaă a Proiectului Băneasa.

    Obama nu se alegea în România

    Nu pentru că ar fi el mai altfel şi românilor le-ar ieşi bube când văd un ten mai tuciuriu. Şi nici din cauza lipsei de experienţă politică pe care o incriminează adversarii săi.

    Dacă ar fi candidat în România, Barack Obama nu ar fi obţinut, garantat, victoria, pur şi simplu pentru că nu ar fi fost cunoscut. Sistemul electoral românesc, după toate reformările şi deformările, rămâne unul dintre cele mai stupide modele ale relaţiei dintre alegători şi cei pe care aceştia trebuie să-i aleagă. Pe liste sau uninominal, la locale, parlamentare sau prezidenţiale, în orice scrutin din România există o prevedere legală prin care se măsoară dispreţul politicului faţă de cetăţeanul votant: depunerea candidaturilor se face cu treizeci de zile înainte de data alegerilor. O lună, atât le lasă timp partidele românilor dornici să bage buletinul în urnă ca să afle pe cine vor pune ştampila în cabină.

    Ani buni, argumentul listelor-paravan, sub care se ascundeau armate de impostori şi infractori în căutare de imunitate, avea măcar o justificare pervers-formală: şi-aşa lumea votează sigle de partid, n-are importanţă ce nume sunt pe liste. Justificarea de bază a uninominalului era însă tocmai ieşirea din anonimat a candidaţilor pentru Parlament, prezenţa lor în faţa votanţilor, cu chip, nume, voce, biografie. Era deci elementar ca aceia care vor să devină reprezentanţii direcţi ai alegătorilor dintr-un colegiu să fie puşi în vitrină un an sau măcar şase luni înainte de vot, ca toată lumea să-i vadă, să-i pipăie, să se convingă.

    Dacă mai era nevoie de încă o dovadă că uninominalul 2008 e tot un soi de vot pe liste boit să semene a reformă, o avem tocmai în articolul care prevede aceeaşi limită de treizeci de zile pentru candidaturi. Cum poţi cere cuiva să aleagă în cunoştinţă de cauză atâta vreme cât îl pui în faţa unor nume pe care abia poate să le silabisească? Pe 30 noiembrie, în cabina de vot, majoritatea alegătorilor se vor trezi în faţa unei situaţii ridicole: oameni pe care şi-ar fi dorit să îi voteze nu sunt în colegiul lor, în schimb vor primi cu forţa o ofertă cu care nu au ce face. Dacă ne gândim din nou la modelul american, constatăm că diferenţa e uriaşă între decizia pe repede-înainte cerută românilor şi cei doi ani de expunere publică a candidaţilor de peste Ocean.

    Americanii au avut timp să afle nu doar cum îi cheamă pe copiii şi bunicii candidaţilor sau ce au fumat când erau la liceu, dar şi ce au de gând să facă la taxe şi impozite, în politica de imigrare sau în cea de securitate naţională. La noi, în treizeci de zile, nu auzi decât Logane şi slogane, nu vezi decât baloane zburând şi andrele tricotând. Dacă cineva doreşte cu adevărat să reformeze clasa politică şi sistemul electoral din România ar trebui să opereze câteva modificări în lege, obligatorii: depunerea candidaturilor cu cel puţin şase luni înainte de alegeri, publicarea programului de guvernare şi anunţarea numelui viitorului premier cu un an în avans şi definirea, măcar în linii de principiu, a viitoarei politici de alianţe. Ca să nu mai fim chemaţi de proşti la urne, să votăm pe cine nu-ştim-cine, iar pe urmă să se împerecheze ei cum vor şi să guverneze cum le-o ieşi, fără nici o legătură cu ce-am votat noi. Altfel mai bine desfiinţăm votul popular şi organizăm un iarmaroc politic, la care să-şi vândă şi să-şi cumpere între ei scaune şi portofolii.

    M17, primul notebook Alienware dotat cu accelerator 3D de la AMD

    Alienware, companie subsidiară celor de la Dell, a lansat un nou model de top dedicat aproape exclusiv entuziaştilor şi pasionaţilor de jocuri 3D. Notebook-ul ce poartă numele de M17 dispune, ca mai toate modelele producătorului american, de caracteristici de top, începând de la procesor şi până la design.

    In premieră pentru un model marca Alienware, M17 oferă o soluţie grafică interesantă, alcătuită din două modele realizate de cei de la AMD (vechiul ATI). Cele două acceleratoare 3D Radeon 3870 funcţionează concomitent datorită tehnologiei Crossfire, obţinându-se astfel un plus de performanţă de aproape 80 de procente faţă de un singur 3870.

    Configuraţia de bază pentru M17 constă în procesor Core 2 Duo P8400 (2.26 GHz şi 3 MB cache L2), 2 GB DDR3 (1066 MHz), harddisk de 160 GB (7200 rpm), ecran de 17 inch (1440 x 900 pixeli). Opţional, se pot înlocui procesorul cu Core 2 Extreme QX9300 şi ecranul (rezoluţie nativă de 1920 x 1200 pixeli), se mai pot introduce 2 GB DDR3, drive BD-ROM şi două harddisk-uri de câte 250 GB.

    Potrivit celor de la Alienware, preţul celui mai ieftin M17 este de 1400 dolari, însă, în funcţie de opţiuni, acesta poate depăşi 4000 dolari.

    Danciulescu este pe locul 26 între cei mai buni marcatori din lume

    Ionel Dănciulescu, atacantul cu peste 100 de goluri înscrise pentru Dinamo, se numără printre cei mai buni marcatori din lume, ai sezonului trecut. Conform Federaţiei Internaţionale de Istorie şi Statistică a Fotbalului (IFFHS), Dănciulescu ocupă poziţia 26, cu 21 de goluri marcate în 32 de meciuri din sezonul 2007/2008.

    Atacantul alb-roşu îi surclasează astfel pe unele dintre vedetele europene, mult mai bine plătite. Dintre aceştia îi enumerăm pe Alessandro Del Piero (locul 28, Juventus Torino, 21 de goluri, 37 de meciuri), Karim Benzema (locul 29, Olympique Lyon, 20 de goluri, 36 de meciuri), sau David Trezeguet (locul 29, Juventus Torino, 20 de goluri, 36 de meciuri).

    Prima poziţie a clasamentului este deţinută de Huntelaar, de la Ajax Amsterdam cu 33 de goluri, urmat de starul portughez, Cristiano Ronaldo (Manchester United) cu 31 de goluri, podiumul fiind completat de Daniel Emmanuel Luduena, jucătorul lui Santos Laguna din prima divizie mexicană, cu 30 de goluri.

    De menţionat că doar 30 de fotbalişti au înscris peste 19 goluri în 42 din cele mai importante 60 de campionate ale lumii.

    Preţul petrolului scade, din cauza unei posibile reduceri a cererii mondiale

    Preţul petrolului a scăzut miercuri pe pieţele electronice din Asia, din cauza noilor temeri de reducere a cererii, în contextul temperării creşterii economiei mondiale, relatează AFP.

    În tranzacţiile matinale, preţul barilului de petrol “light sweet” cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,13 dolari, la 69,40 dolari, faţă de nivelul de 70,53 dolari înregistrat marţi la New York.

    Preţul barilului de petrol Brent cu livrare în decembrie a scăzut cu 1,19 dolari, la 65,25 dolari.

    Ieftinirea are loc în contextul în care miercuri urmează să fie publicată situaţia rezervelor petroliere americane, pentru care analiştii estimează o urcare.

    Marţi, preţul petrolului a depăşit 70 de dolari/baril, susţinut de iniţiativa Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) de a aplica măsura de reducere a producţiei, anunţată în octombrie.

    O noua runda de negocieri intre Guvern, sindicate si patronate

    Reprezentantii marilor confederatii sindicale si cei ai Guvernului si patronatelor se afla la Ministerul Muncii, unde se desfasoara o noua runda de negocieri pentru o viitoare lege unica a salarizarii, transmite Rador.

    Sindicatele au fost de acord, miercuri, ca salariile bugetarilor trebuie sa creasca diferentiat, invers proportional cu treptele de salarizare, dar pana cand nu vor vedea niste rezultate concrete nu vor renunta la protestele anuntate. Functionarii publici vor intra in greva generala pe 13 noiembrie, sindicalistii din educatie pe 18 noiembrie, iar cei din sanatate pe 20 noiembrie.

    Ghidul alegătorului. AFLĂ AICI COLEGIUL ÎN CARE POŢI VOTA.

    Controversatul vot uninominal a devenit realitate. Anul acesta votăm candidaţi individuali şi nu liste de partid. Cum şi pentru cine votăm? Ce este un colegiu uninominal? COLTUC.RO îţi oferă un ghid al alegătorului în sistemul uninominal.

    Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008 se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin. Vor exista 43 de circumscripţii electorale, 41 pentru judeţele ţării, una pentru Bucureşti şi o circumscripţie pentru românii din străinătate. Fiecare circumscripţie electorală este împărţită în colegii uninominale.

    În fiecare colegiu va fi ales un deputat şi un senator dintre candidaţii înscrişi în luptă. Candidaţii sunt desemnaţi de partide, iar o formaţiune politică nu poate avea mai mult de un reprezentant în fiecare colegiu uninominal.
    Având în vedere că numărul deputaţilor aleşi este mai mare decât cel al senatorilor, este posibil să aparţineţi de un colegiu uninominal pentru alegerile pentru Camera Deputaţilor şi de alt colegiu pentru Senat. Acest lucru nu înseamnă că veţi fi nevoiţi să vă deplasaţi la două secţii de votare. La intrarea în cabina de vot veţi primi două buletine, unul pentru desemnarea unui reprezentat pentru Camera Deputaţilor, şi unul pentru Senat.

    Buletinul de vot va conţine numele candidaţilor, alături de sigla partidului din care fac parte sau menţiunea candidaturii în calitate de independent. Nu va exista niciun fel de listă şi nu veţi putea vota decât pentru candidaţii înscrişi în colegiul uninominal de care aparţineţi.

    Realitatea.net vine în ajutorul alegătorilor. Alege judeţul în care locuieşti şi află unde poţi vota.

    Ai nelămuriri? Noi te ajutăm să înţelegi mai bine procesul electoral uninominal. Lasă aici întrebările şi comentariile tale.

    Colegiile din judeţul Alba
    Colegiile din judeţul Arad
    Colegiile din judeţul Argeş
    Colegiile din judeţul Bacău
    Colegiile din judeţul Bihor
    Colegiile din judeţul Bistriţa-Năsăud
    Colegiile din judeţul Botoşani
    Colegiile din judeţul Brăila
    Colegiile din judeţul Braşov
    Colegiile din Bucureşti
    Colegiile din judeţul Buzău
    Colegiile din judeţul Călăraşi
    Colegiile din judeţul Caraş-Severin
    Colegiile din judeţul Cluj
    Colegiile din judeţul Constanţa
    Colegiile din judeţul Covasna
    Colegiile din judeţul Dâmboviţa
    Colegiile din judeţul Dolj
    Colegiile din judeţul Galaţi
    Colegiile din judeţul Giurgiu
    Colegiile din judeţul Harghita
    Colegiile din judeţul Hunedoara
    Colegiile din judeţul Ialomiţa
    Colegiile din judeţul Iaşi
    Colegiile din judeţul Ilfov
    Colegiile din judeţul Maramureş
    Colegiile din judeţul Mehedinţi
    Colegiile din judeţul Mureş
    Colegiile din judeţul Neamţ
    Colegiile din judeţul Olt
    Colegiile din judeţul Prahova
    Colegiile din judeţul Sălaj
    Colegiile din judeţul Satu-Mare
    Colegiile din judeţul Sibiu
    Colegiile din judeţul Suceava
    Colegiile din judeţul Teleorman
    Colegiile din judeţul Timiş
    Colegiile din judeţul Tulcea
    Colegiile din judeţul Vaslui
    Colegiile din judeţul Vâlcea
    Colegiile din judeţul Vrancea
    Colegiile din judeţul Gorj
    Diaspora

    S-a spânzurat pentru că i se mărea dobânda la bancă

    O femeie de 37 de ani, din Neamţ, a fost gasita, ieri, spanzurată intr-un copac din Baia Mare, judeţul Maramureş. Se pare că aceasta aflase că i se vor mări do­bân­zi­le pentru un credit luat de la bancă.

    Trupul neînsufle­ţit al Con­suelei Aga­fiţei (37 de ani), din ju­de­ţul Neamţ, a fost des­­coperit, ieri di­min­ea­ţă, de trecătorii care au anunţat po­liţia. Femeia era spân­zu­rată cu o e­şarfă de creanga u­nui copac. „Po­li­ţiştii m-au che­mat ca mar­tor la cer­­ce­tări. În geanta ei au găsit nişte hârtii în care i se spunea că do­bânda şi rata la ban­că i se vor ma­jo­ra. Oame­nii legii cred că asta a făcut-o să se sinucidă”, a spus Cristian Marto­cian (fo­to), martor. Femeia, ca­re era administrator la două firme din Neamţ, a dispărut de acasă de o săptămână.

    Lege nr. 173/2008 privind interventiile active in atmosfera

    Lege nr. 173/2008 privind interventiile active in atmosfera a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 715 din 21.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    CAPITOLUL I
    Dispozitii generale

    Art. 1. – (1) Interventiile active in atmosfera reprezinta ansamblul activitatilor de modificare artificiala a vremii prin mijloace specifice.
    (2) Activitatile de interventii active in atmosfera, denumite in continuare activitati, sunt de interes public national si se desfasoara potrivit dispozitiilor prezentei legi si in concordanta cu recomandarile Organizatiei Meteorologice Mondiale, respectiv cu conventiile internationale in domeniu la care Romania este parte.
    (3) Activitatile sunt complexe, avand caracter de cercetare si de protectie operationala la dezastrele provocate de fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare, in contextul modificarilor climatice mondiale.
    Art. 2. – Obiectivul activitatilor il constituie:
    a) reducerea riscurilor fata de fenomenele meteorologice periculoase pentru populatie, pentru zonele economice si culturi agricole (grindina, ceata densa, tornade locale);
    b) cresterea precipitatiilor in zonele de interes ale tarii (ploaie, zapada);
    c) participarea activa la programele regionale si internationale din domeniu.
    Art. 3. – Activitatile cuprind actiuni de:
    a) suprimare a grindinei;
    b) crestere locala sau extinsa a precipitatiilor, precum si uniformizarea acestora;
    c) disipare a cetii dense si a chiciurii;
    d) atenuare a fenomenelor meteorologice violente, precum tornade locale, fulgere intense etc.;
    e) modificare locala a vremii;
    f) alte activitati de modificare a vremii.
    Art. 4. – Activitatile se desfasoara pentru:
    a) prevenirea, diminuarea si/sau eliminarea pagubelor produse de fenomenele meteorologice periculoase, in mod unitar si calificat;
    b) satisfacerea nevoilor de apa pentru agricultura, complementar irigatiilor;
    c) cresterea rezervelor de apa pentru nevoile economiei si populatiei;
    d) cresterea protectiei unor activitati economice si sociale la actiunea unor fenomene meteorologice periculoase: grindina, ceata densa, chiciura, avalanse, tornade locale etc.;
    e) imbunatatirea conditiilor meteorologice pentru manifestari festive si sportive nationale;
    f) satisfacerea nevoilor de cercetare in domeniu, inclusiv ca urmare a participarii la programe internationale specifice;
    g) intocmirea de studii de specialitate in domeniul de competenta;
    h) imbunatatirea microclimatului pe zone locale sau extinse in folosul cresterii calitatii vietii populatiei;
    i) integrarea Romaniei in programele regionale, europene si internationale in domeniu.
    Art. 5. – (1) Principiile care stau la baza activitatii sunt:
    a) desfasurarea activitatii in mod coerent, unitar, in deplina siguranta, sub controlul unei autoritati publice centrale;
    b) desfasurarea activitatii operationale si/sau de cercetare prin operatori de sistem, persoane fizice sau juridice, autorizati conform prezentei legi, pe baza de licenta de operare;
    c) participarea statului la activitati prin investitii, administrare, monitorizare, inspectii si asigurarea colaborarii internationale in domeniu;
    d) instituirea unui regim de colaborare cu celelalte componente ale supravegherii meteorologice, hidrologice si de mediu ale statului si alte organisme din domeniu;
    e) supravegherea de catre beneficiari si organizatii neguvernamentale a acestei activitati si implicarea acestora in luarea deciziilor in domeniu.
    (2) Scopurile principale ale legii sunt:
    a) reglementarea domeniului de activitate a interventiilor active in atmosfera;
    b) reglementarea administrarii, finantarii si inspectiei activitatilor;
    c) stabilirea regimului juridic al dreptului de proprietate si folosinta asupra infrastructurii create si asupra terenurilor utilizate pentru desfasurarea acestor activitati;
    d) reglementarea modalitatilor de participare a beneficiarilor la aceste activitati;
    e) reglementarea atributiilor autoritatilor publice centrale si locale in desfasurarea actiunilor de interventii active in atmosfera;
    f) stabilirea sanctiunilor, aplicabile in cazul incalcarii dispozitiilor legii, si modul de aplicare a acestora;
    g) reglementarea modalitatilor de participare a organismelor specializate ale societatii civile la supravegherea si monitorizarea activitatilor de interventii active in atmosfera;
    h) reglementarea relatiilor si colaborarilor cu organismele internationale in domeniu.
    Art. 6. – Termenii utilizati si abrevierile din prezenta lege se definesc in anexa nr. 1.

    CAPITOLUL II
    Organizarea activitatilor de interventii active in atmosfera

    SECŢIUNEA 1
    Sistemul national antigrindina si de crestere a precipitatiilor
    Art. 7. – (1) Activitatea de interventii active in atmosfera se desfasoara prin implementarea si exploatarea operationala si/sau de cercetare a Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor, denumit in continuare sistem.
    (2) Sistemul reprezinta o conceptie unitara de organizare, monitorizare si gestionare a activitatii, care are ca rezultat realizarea in Romania a unor structuri operationale si/sau de cercetare, coerente, unitare, sigure si eficiente in domeniu.
    (3) Implementarea sistemului se face esalonat, pe baza unui program de realizare a Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor, denumit in continuare program.
    (4) Activitatile de cercetare, dezvoltare tehnologica si alte actiuni conexe acestora privind sistemul revin gestionarului activitatii, in colaborare cu proiectantul general al acestuia.
    (5) Programul este national, strategic, pe termen lung, interdisciplinar, cu caracter bivalent: de cercetare si operational.
    Art. 8. – (1) Programul se elaboreaza de Administratia Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor, denumita in continuare administratie, si se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
    (2) Etapele anuale ale programului se stabilesc prin hotarare a Guvernului, prin care se aproba obiectivele si se aloca fondurile necesare acestora, aprobate prin legea bugetului de stat, avand ca ordonator principal de credite si initiator autoritatea coordonatoare a activitatii.
    (3) Activitatile principale prevazute in etapele anuale au caracter de cercetare-dezvoltare tehnologica, de proiectare, instruire, atestare si reatestare, investitii, precum si activitati de servicii de protectie in folosul populatiei si al operatorilor economici, dupa caz, si mentionate ca atare.
    Art. 9. – Programul se realizeaza de catre administratie, cu participarea proiectantului general si a beneficiarilor interni ai acestor activitati, precum si prin colaborare internationala, transfrontaliera, regionala, europeana si mondiala.
    Art. 10. – Proiectantul general al sistemului, definit in anexa nr. 1 pct. 18, elaboreaza, impreuna cu administratia, conceptia de realizare a acestuia si avizeaza documentele, conform prezentei legi.
    Art. 11. – (1) Structura sistemului cuprinde:
    a) o structura proprie, formata din: centre zonale de coordonare, unitati operationale si/sau de cercetare pentru desfasurarea activitatii, zone de comparatie pentru monitorizarea obiectiva a activitatii si puncte de combatere a grindinei, precum si din orice alte structuri care desfasoara activitati de modificare artificiala a vremii, cu infrastructura informatica, de comunicatii si logistica aferenta;
    b) unitati colaboratoare din domeniul meteorologiei, navigatiei aeriene si cercetarii stiintifice.
    (2) Structura sistemului se dezvolta treptat, conform prevederilor cuprinse in program si in concordanta cu evolutia tehnico-stiintifica mondiala si cu legislatia in domeniu.
    (3) In structura sistemului se includ componentele realizate prin investitii de stat si private, pentru asigurarea unei functionari coerente a acestuia.
    (4) Activitatea se desfasoara in exclusivitate in cadrul structurii sistemului, indiferent de forma de proprietate sau de operare a mijloacelor tehnice utilizate sau de organizare existente in Romania si sub controlul autoritatii de coordonare a acesteia.
    (5) Structura sistemului, prevazuta prin program, este prezentata in anexa nr. 2.
    Art. 12. – Componenta economica a programului reprezinta valoarea procentuala a protectiei la fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare, asigurata prin exploatarea sistemului, in beneficiul direct al exploatatiilor agricole. Metodologia de calcul al acesteia se stabileste prin procedurile elaborate de administratie si se aproba odata cu normele de aplicare a legii.
    Art. 13. – Componenta sociala a programului o reprezinta protectia generala a populatiei la actiunea fenomenelor meteorologice periculoase sau daunatoare. Metodologia de calcul al valorii procentuale a protectiei populatiei se stabileste prin procedurile elaborate de administratie si se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 14. – (1) Finantarea programului se asigura de la bugetul de stat, prin credite externe cu garantie guvernamentala, din surse interne de la societatile de exploatatii agricole si/sau societatile de asigurari si alte surse atrase, astfel:
    1. de la bugetul de stat, prin bugetul de venituri si cheltuieli al administratiei, aprobat conform legilor in vigoare, pentru:
    a) cheltuieli de investitii, ocazionate de implementarea si dezvoltarea sistemului, inclusiv pentru cele efectuate in acest scop la alte institutii decat administratia (societati comerciale executante ale obiectivelor din program);
    b) cheltuieli de functionare a sistemului;
    c) cheltuieli proprii administratiei sistemului si unitatilor din structura sa (de personal, autorizari, atestari si reatestari, materiale de intretinere ocazionate de inspectii, monitorizare si relatii internationale);
    d) cheltuieli de cercetare-dezvoltare tehnologica, pentru mijloacele tehnice si tehnologiile utilizate, realizate in Romania;
    e) cheltuieli de functionare a institutiilor de monitorizare a activitatii din zona de comparatie si zona protejata;
    f) cheltuieli pentru organismele consultative;
    2. din credite externe, cu sau fara garantie guvernamentala, pentru investitiile ocazionate de implementarea sistemului;
    3. de la societatile de asigurari, exploatatiile agricole si/sau de la alti beneficiari, pentru mijloacele tehnice consumate de catre operatorii sistemului la exploatarea acestuia;
    4. de la exploatatiile agricole, carora le este asigurata protectia impotriva grindinei, pentru cheltuielile de functionare a grupurilor de combatere a grindinei, care au mijloace tehnice de combatere in proprietate sau primite prin concesionare de la administratie.
    (2) Cheltuielile prevazute la alin. (1) pct. 1 lit. b) se asigura integral pentru fiecare unitate timp de 5 ani de la omologarea si punerea in functiune a acesteia.
    (3) Nivelul fondurilor destinate obiectivelor din program se solicita de catre administratie, prin Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, anual, prin hotarare a Guvernului, fiind mentionat pentru fiecare obiectiv, si se aproba prin legea bugetului de stat.
    Art. 15. – (1) Exploatarea sistemului se realizeaza prin operatori de sistem selectati de administratie, care stabileste caietele de sarcini privind exploatarea acestuia, pentru fiecare unitate componenta.
    (2) Operatorii sistemului sunt, de regula, societati comerciale cu regim special de functionare, care corespund criteriilor de selectie, licentiere, monitorizare, atestare, garantii si patrimoniu si care presteaza servicii de inteventii active in atmosfera.
    (3) Activitatea operatorilor sistemului pentru exploatarea unitatilor din structura sistemului se desfasoara pe baza de contract cu centrele zonale de coordonare, aprobat de administratia sistemului, in conditiile prezentei legi.
    (4) Activitatea operatorilor sistemului se evidentiaza prin documente operationale, care constituie acte de certificare a serviciilor prestate.
    (5) Eficienta fizica a actiunii de combatere a grindinei, efectuata de operatorii sistemului, este constatata de administratie si/sau de centrele zonale. Rapoartele institutiilor de monitorizare constituie acte opozabile in actiunile juridice ocazionate de neasigurarea protectiei la caderile de grindina.
    (6) Eficienta fizica a celorlalte operatiuni specifice domeniului se determina de catre administratie si de catre institutia de monitorizare, precum si de catre beneficiar, dupa caz.
    (7) Operatorii sistemului primesc si predau patrimoniul unitatilor din sistem pe baza de proces-verbal, al carui model este prevazut in procedurile administratiei, aprobat prin normele de aplicare a prezentei legi, si asigura utilizarea acestuia exclusiv in scopul actiunii de interventie.
    (8) Distrugerile, defectiunile tehnice ori disparitia mijloacelor tehnice si/sau a utilitatilor se constata in comun de reprezentantii administratiei si ai operatorului sistemului, actionand potrivit prevederilor prezentei legi.

    Art. 16. – (1) Omologarea si punerea in functiune a fiecarei unitati din structura sistemului se prevad in program.
    (2) Omologarea si punerea in functiune a unitatii se executa in conformitate cu un program de omologare, elaborat de administratie in colaborare cu proiectantul general al sistemului si/sau cu partenerul extern, si se avizeaza de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Transporturilor si Ministerul Internelor si Reformei Administrative, precum si de proiectantul general al sistemului.
    (3) Omologarea si punerea in functiune sunt activitati de cercetare stiintifica care includ verificari, teste, simulari si elaborarea tehnologiei si care sunt specifice fiecarei unitati.
    (4) Activitatile privind omologarea si punerea in functiune se realizeaza de catre o comisie de omologare numita de administratie, din care fac parte reprezentantii institutiilor prevazute la alin. (2), la nivel de secretar de stat.
    (5) Comisia incheie un act de omologare, pe baza dosarului de omologare, care constituie document justificativ pentru inceperea perioadei de 5 ani de exploatare pentru cercetare si/sau de activitate operationala, in care finantarea se asigura de la bugetul de stat.
    (6) Modelul programului de omologare, al actului de omologare si cuprinsul dosarului de omologare sunt prevazute in procedurile administratiei si aprobate odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 17. – (1) Managementul programului se realizeaza de catre administratie, care colaboreaza in acest scop cu institutiile implicate.
    (2) Elaborarea programului se realizeaza de catre administratie, se avizeaza de Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile, Ministerul Economiei si Finantelor, Ministerul Transporturilor, Ministerul Internelor si Reformei Administrative, de proiectantul general al sistemului si de consiliul consultativ si se aproba prin hotarare a Guvernului, la solicitarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
    (3) Programul se elaboreaza pe o perioada de minimum 15 ani, se corecteaza si se precizeaza prin obiective stabilite pentru fiecare etapa anuala de dezvoltare.
    Art. 18. – (1) Monitorizarea activitatii se realizeaza de catre organizatii neguvernamentale, care opereaza in zona de comparatie si in zona protejata (tinta), organizata pe langa fiecare unitate.
    (2) Organizarea, dotarea si exploatarea zonelor de comparatie fac parte integranta din activitatea de implementare a sistemului si se prevad in program prin grija administratiei.
    (3) Selectia organizatiei care monitorizeaza activitatea se executa de catre administratie, pe baza de criterii de selectie aprobate odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
    (4) Documentele monitorizarii sunt opozabile tertilor.
    (5) Mijloacele si echipamentele necesare activitatii organizatiilor neguvernamentale de monitorizare se predau si se primesc de catre administratie.
    (6) Pentru activitatea de monitorizare, administratia aloca fonduri si mijloace in limita obiectivelor prevazute in program si care se includ in obiectivele etapelor anuale.
    (7) Persoanele fizice si juridice sunt obligate sa asigure accesul in zona protejata si in zona de comparatie al personalului si inspectorilor implicati in actiuni de monitorizare, pe baza unei imputerniciri eliberate de administratie, al carei model se prezinta in normele de aplicare a prezentei legi.

    SECŢIUNEA a 2-a
    Asigurarea functionarii sistemului
    Art. 19. – (1) Administratia Nationala de Meteorologie furnizeaza produsele meteorologice specializate necesare activitatii, in mod obligatoriu, unitatilor din sistem, prin Centrul National de Prognoza si/sau prin centrele meteorologice regionale.
    (2) Furnizarea produselor meteorologice specializate se realizeaza, in mod obligatoriu, pe baza de protocoale de colaborare incheiate intre Administratia Nationala de Meteorologie si administratie, pentru fiecare unitate din structura sistemului, aprobate de secretarul de stat coordonator al domeniului din Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile. Protocoalele se actualizeaza anual pe baza rapoartelor de eficienta economica, a celor de evaluare a impactului asupra fenomenelor meteorologice si a dezvoltarii tehnologiei din domeniu.
    (3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea produselor meteorologice specializate catre unitatile din structura sistemului se suporta din bugetul administratiei.
    (4) Cheltuielile cu echipamentele de comunicatie: achizitie, instalare, exploatare si reparatii necesare transmiterii produselor meteorologice specializate catre unitatile din structura sistemului se suporta din bugetul administratiei.
    (5) Produsele meteorologice specializate transmise se arhiveaza in banca de date a administratiei si a furnizorului si constituie documente opozabile in actiunile judiciare vizand activitatea.
    (6) Cheltuielile necesare realizarii radiosondajelor aerologice realizate la cererea administratiei se suporta din bugetul administratiei.
    (7) Administratia Nationala de Meteorologie nu poate desfiinta, dezafecta sau conserva instalatiile si echipamentele din reteaua S.I.M.I.N., utilizate la elaborarea si furnizarea produselor meteorologice specializate, fara avizul administratiei.
    (8) Administratia Nationala de Meteorologie prevede in bugetul propriu de venituri si cheltuieli fondurile necesare pentru cheltuielile de personal si pentru materiale, ocazionate de furnizarea produselor meteorologice specializate si pentru elaborarea rapoartelor de evaluare a impactului activitatii asupra fenomenelor meteorologice, pe care le supune spre avizare administratiei.
    Art. 20. – (1) Siguranta spatiului aerian pe timpul actiunilor de interventie activa in atmosfera se asigura prin respectarea stricta, de catre toate partile implicate, a protocoalelor privind interventiile active in atmosfera, incheiate intre administratie si institutiile responsabile cu siguranta spatiului aerian.
    (2) Protocoalele prevazute la alin. (1) se aproba prin ordin comun al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale si al conducatorilor institutiilor implicate in domeniul sigurantei spatiului aerian.
    (3) Protocoalele prevazute la alin. (1) se completeaza si se modifica cu acordul tuturor partilor implicate, pe masura dezvoltarii sistemului si a modificarii legilor si acordurilor in domeniu.
    Art. 21. – (1) Transportul si depozitarea rachetelor antigrindina si a altor mijloace pirotehnice utilizate in interventiile active in atmosfera, de la furnizor sau depozite, se asigura cu mijloacele de transport special amenajate si echipate, conform legilor in vigoare, apartinand unitatilor din structura administratiei si altor institutii, de catre operatorii atestati ai sistemului, pentru fiecare unitate.
    (2) Proiectele de amenajare speciala a mijloacelor de transport destinate acestui scop se elaboreaza si se efectueaza de catre proiectantul mijloacelor tehnice pirotehnice si/sau rachetelor antigrindina utilizate la activitati si avizate de administratie.
    (3) Atestarea si reatestarea amenajarilor prevazute la alin. (2) revin proiectantului mijloacelor tehnice sau furnizorului acestora, dupa caz, ca activitate de asistenta tehnica la exploatarea sistemului, contractata cu administratia.
    (4) Predarea-preluarea mijloacelor pirotehnice si/sau a rachetelor antigrindina din depozite se face cu respectarea procedurilor stabilite de administratie, pe baza de proces-verbal, in forma stabilita prin normele de aplicare a prezentei legi, incheiat intre administratie si depozitar.
    (5) Efectuarea manipularii, transportului si depozitarii rachetelor antigrindina si/sau mijloacelor pirotehnice revine reprezentantului numit de operatorul sistemului, iar monitorizarea acestor activitati se executa de catre reprezentantii desemnati ai unitatii administratiei implicate.
    (6) Insotirea transporturilor de rachete antigrindina si/sau de mijloace pirotehnice se executa de militari din unitatile zonale ale jandarmeriei, in mod gratuit, la solicitarea administratiei si/sau a centrelor zonale de coordonare implicate.
    (7) Conditiile de depozitare in depozitele proprii sau ale unitatilor din cadrul Ministerului Apararii ori ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative, precum si obtinerea avizului de functionare pentru depozitele proprii se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 22. – (1) Asigurarea comunicatiilor, atat cu unitatile proprii, cat si cu institutiile implicate in siguranta spatiului aerian pe timpul interventiilor active se asigura de catre administratie.
    (2) Atat echipamentul de receptie, cat si buna lui stare tehnica se asigura de catre fiecare institutie implicata in siguranta spatiului aerian.
    (3) Cheltuielile ocazionate de transmiterea informatiilor privind siguranta spatiului aerian se suporta din bugetul administratiei.
    (4) Institutiile care poseda, administreaza si/sau coordoneaza canale de comunicatii sunt obligate sa asigure canalele de comunicatii necesare functionarii sistemului, contra cost, potrivit cerintelor tehnice stabilite de proiectantul general al sistemului si potrivit legii.
    Art. 23. – (1) Atestarea si reatestarea personalului angrenat in manipularea rachetelor antigrindina si/sau a mijloacelor pirotehnice utilizate in interventiile active se asigura de catre proiectantul general al sistemului si/sau de fabricantul acestor mijloace, potrivit procedurii stabilite de proiectantul general si avizate de administratie.
    (2) Atestarea si reatestarea personalului operatorilor sistemului se asigura de catre o comisie numita de administratie, avand in componenta si reprezentanti ai proiectantului general al sistemului, si se executa cu cel putin o luna inainte de intrarea in activitate a acestuia.
    Art. 24. – (1) Administratia are dreptul de a emite atestate profesionale pentru personalul de specialitate al operatorilor sistemului, potrivit legii.
    (2) Administratia are dreptul de a propune includerea de noi profesii din domeniul interventiilor active in atmosfera, iar institutiile abilitate au obligatia de a le include in Codul ocupatiilor din Romania si in Clasificarea activitatilor din economia nationala – CAEN, potrivit legii.
    Art. 25. – Asigurarea pazei obiectivelor din componenta sistemului se executa astfel:
    a) depozitele de rachete antigrindina sau de mijloace pirotehnice utilizate la interventii active, de catre fabricant ori de catre unitatea militara din subordinea Ministerului Apararii sau a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, pe teritoriul careia acestea se construiesc sau care sunt situate in localitatea de resedinta a acestei unitati, dupa caz, in mod gratuit, pe baza de protocol incheiat intre parti;
    b) cu personal propriu atestat al operatorului sistemului, cu firme de paza sau cu politia comunitara, pe baza de protocol si/sau de contract, incheiat intre parti, contra cost din bugetul administratiei, pentru celelalte obiective;
    c) politia locala este obligata sa se implice in asigurarea masurilor specifice protectiei acestor obiective, la solicitarea administratiei sau a unitatilor din structura.
    Art. 26. – (1) Baza de date constituita la exploatarea sistemului constituie proprietatea administratiei si se clasifica potrivit legii.
    (2) Protectia datelor se asigura cu mijloace proprii. Datele se pot comunica institutiilor romane si straine implicate in domeniu de catre conducerea administratiei si potrivit legii.
    Art. 27. – (1) Avizul de mediu pentru exploatarea sistemului se acorda pentru fiecare unitate, la cererea administratiei, potrivit prevederilor prezentei legi.
    (2) Avizul de mediu se acorda de autoritatea competenta, pe baza documentelor care atesta lipsa nocivitatii materialelor folosite si/sau rezultate la actiunea mijloacelor pirotehnice si/sau rachetelor antigrindina sau a altor materiale utilizate la interventiile active.
    (3) Documentele de atestare se pun la dispozitia administratiei de catre proiectantul si/sau fabricantul rachetelor antigrindina sau al mijloacelor pirotehnice utilizate la interventii active ori al altor materiale si tehnologii folosite.
    (4) Refuzul avizului de mediu este acceptat numai pe baza de documente emise de laboratoare autorizate recunoscute international. Procedura refuzului este valabila numai pentru rachetele antigrindina si mijloacele pirotehnice de tip nou, precum si pentru tehnologii neutilizate pe plan international, la data avizului.
    Art. 28. – (1) Protectia muncii pentru activitatile desfasurate se asigura potrivit legii, astfel:
    a) de catre administratie, pentru personalul propriu si al unitatilor din structura;
    b) de catre institutia operatorului sistemului, pentru personalul acesteia, pe timpul exploatarii sistemului.
    (2) Cheltuielile necesare asigurarii protectiei muncii se asigura de catre administratie si de catre unitatile din structura, in limita normelor si potrivit prevederilor referitoare la dotarea acestora.

    SECŢIUNEA a 3-a
    Controlul, inspectia, licentierea si interzicerea activitatilor

    Art. 29. – (1) Controlul activitatii de interventii active in atmosfera se exercita de catre administratie si de catre unitatile din structura, dupa caz.
    (2) Controlul se exercita asupra tuturor activitatilor legate de exploatarea sistemului si asupra integritatii patrimoniului administratiei.
    (3) Activitatea de interventie activa se apreciaza dupa eficienta fizica a interventiei sau atingerea obiectivelor de cercetare si se evidentiaza in documentele operationale ale fiecarei unitati.
    (4) Documentele operationale ale fiecarei unitati se stabilesc de proiectantul general al sistemului, impreuna cu administratia, se elaboreaza, se inregistreaza, se evidentiaza, se pastreaza si se arhiveaza de catre administratie si de catre unitatile din structura, dupa caz.
    (5) Documentele operationale constituie baza documentelor pentru receptia serviciului operational si pentru plata catre operatorii sistemului, alaturi de celelalte documente de plata, intocmite potrivit legii.
    (6) Documentele operationale constituie documente juridice opozabile in actiunile ce privesc interventia activa efectuata, alaturi de documentele constatatoare elaborate de organizatiile ce monitorizeaza exploatarea sistemului.
    Art. 30. – (1) Inspectia se exercita de catre administratie, in principal, pentru:
    a) constatarea integritatii patrimoniului dat in folosinta operatorilor sistemului;
    b) participarea in comisii de cercetare-constatare a unor evenimente ivite in timpul interventiilor active, inclusiv al dezastrelor naturale meteorologice de proportii, cauzate de interventiile active;
    c) constatarea nerespectarii normelor de protectia muncii;
    d) participarea la constatarea eficientei fizice si economice a activitatii;
    e) controlul activitatii operationale desfasurate de operatorii din sistem;
    f) participarea la receptii de lucrari, atestari de tehnica si persoane;
    g) activitati de arbitraj.
    (2) Documentele incheiate in urma inspectiilor devin acte juridice opozabile in actiunile ce privesc domeniul interventiilor active.
    (3) Atributiile si activitatea inspectorilor se detaliaza in regulamentul de organizare si functionare a administratiei.
    Art. 31. – (1) Licentierea are drept scop autorizarea operatorului sistemului de a exploata operational sistemul sau unitati din structura acestuia.
    (2) Licentierea se efectueaza prin acordarea licentei de operare, document juridic oficial, modelul fiind prezentat in normele de aplicare a prezentei legi.
    (3) Dreptul de a acorda licenta de operare il are in exclusivitate administratia.
    (4) Documentele necesare acordarii licentei de operare sunt cele prezentate in normele de aplicare a prezentei legi.
    (5) Dreptul de a primi licenta de operare il au operatorii de sistem romani sau straini, potrivit prevederilor prezentei legi.
    Art. 32. – (1) Administratia acorda licente de operare operatorilor sistemului, selectati potrivit prevederilor prezentei legi.
    (2) Valabilitatea licentei de operare este de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia pe intervale de 5 ani.
    (3) Licenta se avizeaza anual, avizul acordandu-se dupa finalizarea reatestarii personalului operational.
    (4) Licenta de operare are modelul prezentat in normele de aplicare a prezentei legi si se semneaza de conducerea administratiei.
    (5) Licenta de operare este document juridic in toate actiunile ce privesc operarea sistemului.
    (6) Licenta de operare constituie conditia obligatorie pentru contractarea activitatii de operare a sistemului.
    Art. 33. – Ridicarea sau suspendarea licentei de operare are loc in conditiile prevazute de procedurile administratiei, stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi.

    SECŢIUNEA a 4-a
    Activitati experimentale si de evaluare a efectelor si riscurilor in domeniu
    Art. 34. – Activitatile experimentale in domeniul activitatii sunt activitati de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica.
    Art. 35. – Activitatile experimentale ale administratiei se desfasoara in mod obligatoriu pe baza de programe de experimentare, pe baza unor teme de cercetare stiintifica elaborate de administratie, in colaborare cu institutii romane sau straine din domeniu, in scopul dezvoltarii tehnologiilor, perfectionarii metodologiilor de evaluare a efectelor si a riscurilor activitatii, precum si ca activitate preliminara de exploatare.
    Art. 36. – Activitatile experimentale de tipul celor mentionate la art. 35 se prevad in mod obligatoriu in program.
    Art. 37. – Introducerea in dotare a mijloacelor tehnice pentru interventii active, achizitionate din productia interna sau din strainatate, parcurge in mod obligatoriu etapa de activitate experimentala pentru confirmarea calitatii acestora si evaluarea efectelor si a riscurilor lor de utilizare.
    Art. 38. – Achizitionarea mijloacelor tehnice este conditionata in mod obligatoriu de furnizarea documentatiilor de utilizare, cu descrierea tehnologiei de interventii active in atmosfera si cu aprecieri privind riscurile utilizarii acestora.
    Art. 39. – (1) Utilizarea agentilor activi de tip nou in domeniu este permisa numai prin prezentarea buletinelor de analize, care sa confirme conformitatea cu normele ecologice si compatibilitatea acestora, cu respectarea prevederilor legale in domeniu.
    (2) Buletinele de analiza se emit de laboratoare autorizate international sau de laboratoare nationale acreditate metrologic pentru aceste tipuri de agenti.
    Art. 40. – (1) Activitatile experimentale trebuie sa fie desfasurate, in mod obligatoriu, cu amploare graduala in cadrul experimentelor stiintifice, parcurgand etapele: simulare in laborator, experiment local de mica amploare si experiment stiintific cu obiectiv functional.
    (2) Omologarea tehnologiei rezultate se face dupa procedura utilizata la omologarea unitatilor din sistem, cu concluzii privind evaluarea efectelor si a riscurilor acestor activitati.
    Art. 41. – Programul experimental cu obiectiv functional va fi avizat de administratie, de consiliul consultativ al acesteia si de proiectantul general al sistemului si se aproba in conformitate cu procedura programului de omologare a unitatilor.
    Art. 42. – Administratia instiinteaza autoritatile publice locale privind experimentele stiintifice cu obiectiv functional si solicita sprijinul acestora, mentionat in mod expres in documentele privind experimentarea.
    Art. 43. – Autoritatile publice locale sunt obligate sa acorde sprijin administratiei in domeniul lor de competenta.

    CAPITOLUL III
    Administratia Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor

    Art. 44. – (1) In scopul realizarii obiectivelor prezentei legi, se infiinteaza Administratia Sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor (administratia) prin preluarea patrimoniului creat si a activitatilor desfasurate in cadrul programului de realizare a sistemului national antigrindina si de crestere a precipitatiilor.
    (2) Predarea-preluarea patrimoniului, a contractelor si a obligatiilor se face pe baza de protocol incheiat intre actualii detinatori ai bunurilor, in calitate de predator, si administratia, in calitate de primitor.
    (3) In calitate de autoritate publica centrala, administratia este o institutie publica de interes national, cu personalitate juridica, finantata integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, aflata in subordinea acestuia, care raspunde de domeniul interventiilor active in atmosfera.
    (4) Sediul central al administratiei este in municipiul Bucuresti, bd. Carol I nr. 17, sectorul 3.
    (5) Administratia isi desfasoara activitatea potrivit legii si in conformitate cu regulamentul de organizare si functionare, care se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi, prin hotarare a Guvernului.
    (6) Administratia are in structura sa centre zonale de coordonare cu statut de sucursale, unitati de combatere a caderilor de grindina, unitati de crestere a precipitatiilor, grupuri de combatere independente, alte unitati din domeniu, precum si unitati ce se vor constitui ca urmare a progresului tehnicostiintific. Structura administratiei este prezentata in anexa nr. 3.
    (7) Modificarile ulterioare in structura se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
    (8) Structura trebuie sa corespunda programului aprobat potrivit art. 17 alin. (2).
    Art. 45. – Domeniul de competenta al administratiei il reprezinta asigurarea dezvoltarii si functionarii sistemului, asigurarea si controlul in domeniul interventiilor active in atmosfera, precum si organizarea colaborarii internationale in domeniu.
    Art. 46. – Administratia se infiinteaza pentru administrarea, implementarea, dezvoltarea, exploatarea sistemului, controlul functionarii acestuia, precum si pentru organizarea colaborarii internationale in domeniu.
    Art. 47. – Pentru realizarea scopului sau, administratia desfasoara urmatoarele activitati:
    a) elaboreaza si supune spre aprobare programul, etapele anuale ale acestuia si strategiile de dezvoltare in domeniu;
    b) elaboreaza si supune spre aprobare actele normative necesare desfasurarii activitatii;
    c) asigura coordonarea activitatii cu activitatile de meteorologie, hidrologie, siguranta spatiului aerian si protectia populatiei si a economiei fata de fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare;
    d) planifica activitatile de exploatare, intretinere si reparatii ale sistemului;
    e) presteaza servicii de interventii active in atmosfera, direct sau prin intermediul operatorilor economici, operatori ai sistemului;
    f) coordoneaza activitatea de cercetare in domeniul interventiilor active in atmosfera si supune spre aprobare programe de experimentari stiintifice;
    g) asigura instruirea personalului agentilor operatori ai sistemului si atesta capacitatea acestora de a desfasura activitati de interventii active in atmosfera;
    h) elaboreaza proiecte de acte normative privind selectia, atestarea si reatestarea operatorilor economici, operatori ai sistemului, asigurarea securitatii spatiului aerian pe durata realizarii activitatilor de interventii active in atmosfera, infiintarea si darea in exploatare a zonelor de comparatie;
    i) monitorizeaza pericolele si riscurile specifice, precum si efectele negative ale acestora din zonele de protectie a unitatilor din structura, prin asigurarea functiilor de sprijin pentru gestionarea riscurilor naturale: grindina, tornade locale, seceta severa, inghet, ceata densa locala si avalanse;
    j) elaboreaza proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al administratiei si il supune spre aprobare Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale;
    k) organizeaza si coordoneaza sistemul national de formare si pregatire profesionala in domeniul interventiilor active in atmosfera, in colaborare cu Administratia Nationala de Meteorologie, potrivit legii;
    l) acorda licente, controleaza activitatea operatorilor sistemului si supravegheaza activitatile de interventii active in atmosfera desfasurate de acestia;
    m) organizeaza atestarea mijloacelor tehnice si a tehnologiilor utilizate in activitate;
    n) organizeaza, doteaza si da in folosinta unor organizatii neguvernamentale abilitate zonele de comparatie;
    o) constituie, actualizeaza sistematic si administreaza baza de date pentru interventii active in atmosfera;
    p) asigura participarea beneficiarilor, asiguratorilor si a organizatiilor stiintifice din domeniu la stabilirea strategiei de dezvoltare;
    q) asigura inspectia in domeniul activitatii;
    r) organizeaza activitatea de raportare a activitatilor de interventii active in atmosfera catre Organizatia Meteorologica Mondiala si alte organisme internationale;
    s) coordoneaza activitatile transfrontaliere de interventii active in atmosfera;
    s) participa, alaturi de Ministerul Afacerilor Externe, la incheierea de acorduri, tratate si conventii in domeniul interventiilor active in atmosfera;
    t) coordoneaza activitatea de cooperare tehnico-stiintifica cu organismele nationale si internationale sau cu ale altor tari in domeniu;
    t) asigura, in timp util, informarea populatiei si a mass-mediei privind activitatile specifice domeniului de activitate;
    u) alte activitati adiacente obiectului sau de activitate.
    Art. 48. – (1) Activitatea administratiei se finanteaza dupa cum urmeaza:
    a) de la bugetul de stat, pentru cheltuielile de personal si de intretinere, atestare, reatestare, scolarizare, cercetaredezvoltare, monitorizare activitati, expertize, taxe, relatii internationale, operatii de branding etc., potrivit legii;
    b) de la bugetul de stat, din surse atrase si proprii pentru program, conform celor mentionate in cuprinsul prezentei legi;
    c) din alte surse, conform prevederilor prezentei legi.
    (2) Alocarea fondurilor de la bugetul de stat pentru acoperirea unor cheltuieli necesare desfasurarii activitatii se face potrivit normelor metodologice, care se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
    (3) Bugetul de venituri si cheltuieli se aproba de coordonatorul administratiei.
    (4) Administratia poate prevedea cheltuieli social-culturale si sportive, precum si sponsorizari, potrivit legii.
    Art. 49. – (1) Evidenta activitatii operationale si/sau experimentale a administratiei si a unitatilor din structura, desfasurata potrivit programului, constituie baza justificativa de cheltuieli a acesteia, documente opozabile in actiuni care privesc activitatea, alaturi de alte documente ce se intocmesc potrivit legii.
    (2) Nomenclatorul si modelul documentelor de activitate operationala se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 50. – (1) Patrimoniul administratiei se constituie din patrimoniul preluat la infiintare si cel realizat prin implementarea si dezvoltarea sistemului.
    (2) Patrimoniul propriu apartine domeniului privat al statului si consta in: cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport de uz general.
    (3) Patrimoniul apartine domeniului public al statului, asupra caruia exercita un drept de administrare, care consta din infrastructura de interventii active in atmosfera.
    (4) Bunurile aflate in domeniul public al statului care constituie infrastructura de interventii active in atmosfera sunt prevazute in anexa nr. 4.
    Art. 51. – (1) Conducerea administratiei se asigura de catre un presedinte cu rang de director general si un vicepresedinte cu rang de director general adjunct, numiti prin ordin al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. Functia de director general este functie militara.
    (2) Componenta si atributiile conducerii administratiei se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
    (3) Structura organizatorica a administratiei si a unitatilor din subordine se aproba prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
    (4) Presedintele conduce activitatea administratiei si o reprezinta in raporturile cu celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, cu alte persoane juridice si fizice, precum si in justitie. In exercitarea atributiilor sale, presedintele emite decizii.
    (5) Presedintele este ordonator secundar de credite si gestioneaza fondurile publice alocate.
    Art. 52. – (1) Personalul administratiei este stabilit prin statul de functii, numarul acestuia aprobandu-se prin regulamentul de organizare si functionare a acesteia, potrivit prezentei legi.
    (2) Personalul administratiei se constituie prin preluarea personalului implicat direct in program din structura Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a unitatilor din subordinea acestuia, a proiectantului general al sistemului si se completeaza cu specialisti din diverse domenii, potrivit prevederilor prezentei legi si statului de functii.
    (3) Personalul implicat in program si preluat de la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala isi desfasoara activitatea la sediile acestora, pana la punerea in functiune a unitatii teritoriale componente a sistemului.
    (4) Personalul din cadrul administratiei este format din functionari publici si personal contractual, cu activitate speciala. Salarizarea personalului administratiei este similara salarizarii personalului din aparatul central al Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
    (5) Sporurile speciale se acorda potrivit celor practicate in domeniile apararii, ordinii publice si sigurantei nationale.
    Art. 53. – (1) Organizarea teritoriala a administratiei trebuie sa corespunda structurii sistemului.
    (2) Centrele de coordonare zonala tin evidenta contabila pana la nivel de balanta de verificare.
    (3) Centrele de coordonare zonala se organizeaza in functie de configuratia geografica, de tipul si de intensitatea fenomenelor meteorologice, precum si de structura informationala a meteorologiei.
    (4) Modul de constituire, de desemnare a reprezentantilor si de functionare a consiliilor este prevazut in regulamentul de organizare si functionare a administratiei.
    Art. 54. – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale asigura finantarea organizarii si functionarii administratiei pana la asigurarea fondurilor de la bugetul de stat.

    CAPITOLUL IV
    Dreptul de proprietate si folosinta asupra infrastructurii si asupra terenului inclus in sistem

    Art. 55. – Patrimoniul realizat din sumele alocate de la bugetul de stat si/sau din credite externe se constituie in proprietate publica sau privata a statului, dupa caz.
    Art. 56. – Documentatiile, mijloacele tehnice, echipamentele cu softurile aferente, realizate prin cercetare proprie sau achizitionate in cadrul programului, devin proprietatea administratiei, a Administratiei Nationale de Meteorologie sau a altor colaboratori la program, conform destinatiei si utilizarii acestora.
    Art. 57. – (1) Echipamentele, utilajele si tehnologiile realizate prin program pentru fabricatia de mijloace tehnice in tara raman in proprietatea fabricantului.
    (2) Mentionarea proprietarului si a bunurilor prevazute la alin. (1) se consemneaza in hotararea Guvernului prin care se aproba etapele anuale ale programului.
    Art. 58. – Dreptul de proprietate intelectuala se aplica atat pentru mijloacele tehnice de influenta activa, cat si pentru tehnologiile utilizate, dupa caz.
    Art. 59. – Patrimoniul realizat in cadrul programului se preia de catre administratie de la directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala implicate, in termen de 90 de zile de la infiintarea administratiei, pe baza de protocoale intre parti.
    Art. 60. – (1) Mijloacele pirotehnice se depoziteaza pana la utilizare in depozitele fabricantului sau ale unitatilor militare apropiate unitatilor din structura administratiei, fara plata, pe baza protocolului incheiat intre parti.
    (2) Investitiile necesare depozitarii, intretinerii si reparatiilor spatiilor de depozitare exclusive pentru aceste activitati revin administratiei, care prevede fonduri in buget pentru aceasta destinatie.
    (3) Depozitarea si predarea-preluarea mijloacelor prevazute la alin. (1) se efectueaza pe baza de documente, potrivit legii.
    (4) Paza si asigurarea integritatii mijloacelor pirotehnice revin detinatorului depozitului si se suporta din fondurile acestuia.
    (5) Conservarea mijloacelor pirotehnice se face de catre personalul administratiei sau al fabricantului, dupa caz, pe cheltuiala proprietarului acestora.
    (6) Detinatorul depozitului asigura accesul la mijloacele tehnice aflate in depozitare, la solicitarea administratiei.
    Art. 61. – (1) Mijloacele tehnice, echipamentele si toata logistica aferenta se pun la dispozitia operatorului sistemului de catre administratie, cu cel putin o luna inainte de inceperea activitatilor.
    (2) Predarea-preluarea mijloacelor prevazute la alin. (1) in buna stare se face pe baza de documente, al caror model se prezinta in normele de aplicare a prezentei legi.
    (3) Cheltuielile de intretinere, reparatii, conservare si deconservare se suporta de catre administratie.
    (4) Buna utilizare, incidentele sau deteriorarile tehnice se constata de catre administratie, in cadrul operatiunilor de monitorizare a operatorului sistemului care incheie acte de constatare cu acesta, conform modelului precizat in normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 62. – Mijloacele tehnice consumate in cadrul activitatii se consemneaza in documentele operationale si se scad din evidenta patrimoniala a administratiei pe baza acestor documente.
    Art. 63. – (1) Mijloacele tehnice de combatere independenta a grindinei instalate la grupurile de combatere, prin program, se dau in folosinta gratuita beneficiarilor protejati.
    (2) Beneficiarii protejati asigura fonduri necesare in exclusivitate pentru agentul activ utilizat, plata personalului de operare utilizat si reparatiile-intretinerile acestor mijloace, precum si cheltuielile cu comunicatiile necesare interventiilor.
    Art. 64. – Liniile de comunicatii din inzestrarea unitatilor militare necesare administratiei se pun la dispozitia acesteia cu titlu gratuit, in limita posibilitatilor tehnice ale acestora si pe baza de protocol intre parti.
    Art. 65. – Proiectantul general al sistemului utilizeaza gratuit mijloacele tehnice si infrastructura administratiei pentru activitatile de cercetare-dezvoltare prevazute in program.
    Art. 66. – Autoritatile publice locale sunt obligate sa puna la dispozitie terenuri proprietate publica in regim de folosinta gratuita si in masura disponibilitatilor pentru realizarea si exploatarea unitatilor din structura administratiei.
    Art. 67. – Societatile comerciale beneficiare ale activitatii pot da in folosinta gratuita terenuri pentru instalarea unitatilor din structura administratiei si se scutesc, pentru aceste suprafete, de la plata oricaror taxe legate de acestea.
    Art. 68. – In mod exceptional, administratia poate achizitiona teren pentru dezvoltarea sistemului, potrivit legii.
    Art. 69. – Licentele de fabricatie, documentatiile, studiile, tehnologiile si brevetele realizate ca urmare a activitatilor de cercetare-dezvoltare, desfasurate prin program, sunt proprietatea administratiei si nu se pot vinde de catre realizatori unor terti fara avizul acesteia, potrivit legii.
    Art. 70. – (1) Infrastructura realizata prin program poate fi inchiriata altor utilizatori, pe baza incasarii unei redevente, in conditiile legii.
    (2) Marimea redeventei se propune de catre administratie si se prevede in bugetul de venituri si cheltuieli al acesteia, potrivit legii.

    CAPITOLUL V
    Atestarea calitatii activitatilor de interventii active in atmosfera

    Art. 71. – Atestarea calitatii activitatilor revine administratiei, organizatiilor neguvernamentale de monitorizare definite la pct. 19 din anexa nr. 1 si beneficiarilor, dupa caz, potrivit prezentei legi.
    Art. 72. – Atestarea calitatii activitatilor de catre administratie se efectueaza in scopul:
    a) aprecierii calitative a activitatilor operatorilor din sistem;
    b) elaborarii, intocmirii, analizei si arhivarii documentelor de atestare a calitatii activitatii;
    c) efectuarii platilor catre operatorii din sistem si catre organizatiile neguvernamentale de monitorizare;
    d) aprecierii comparative a activitatii organizatiilor de monitorizare;
    e) opozabilitatii stiintifice fata de actiunile ce privesc activitatile de interventii active in tara si in strainatate;
    f) constatarii si calificarii dezastrelor naturale meteorologice de proportii.
    Art. 73. – Atestarea calitatii activitatii de catre organizatiile neguvernamentale de monitorizare se efectueaza in scopul utilizarii unei aprecieri calitative independente a activitatii, credibila si opozabila in actiunile ce privesc activitatile.
    Art. 74. – Atestarea calitatii activitatii se poate efectua si de catre beneficiari in folos propriu, pentru sustinerea cauzei in actiuni ce privesc activitatea.
    Art. 75. – (1) Documentele de atestare a calitatii activitatii sunt, in principal:
    a) documentele operationale, rapoartele si actele incheiate de administratie;
    b) rapoartele de atestare a calitatii, elaborate de organizatiile neguvernamentale;
    c) actele de atestare, elaborate de beneficiari, potrivit normelor proprii de functionare;
    d) alte acte.
    (2) Modelele documentelor mentionate la alin. (1) sunt prezentate in normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 76. – Finantarea atestarii calitatii revine administratiei sau beneficiarului acestei activitati, dupa caz.
    Art. 77. – Atestarea calitatii activitatii se refera in exclusivitate la eficienta fizica a interventiilor active in atmosfera.
    Art. 78. – Documentele elaborate la atestarea calitatii activitatii se pot folosi ca documente opozabile in contestatiile pentru aceste activitati, numai in limita parametrilor tehnici mentionati in documentatii de catre proiectantul general si/sau in contractele incheiate intre partile participante la aceste activitati.
    Art. 79. – Atestarea calitatii activitatii pentru activitatile proprii desfasurate de operatorii economici beneficiari nu poate fi opozabila in actiunile ce privesc interventiile active in atmosfera.
    Art. 80. – Documentele de atestare a calitatii sunt, in principal, documente de baza pentru efectuarea platilor pentru actiunile de interventii active in atmosfera in toata structura sistemului, potrivit legii.
    Art. 81. – Atestarea calitatii activitatii se efectueaza cu mijloace tehnice specifice si in conformitate cu normele, instructiunile, protocoalele si alte documente prevazute in documentatiile tehnice pentru sistem sau unitatile sale din structura.
    Art. 82. – (1) Atestarea proprie a calitatii activitatii in vederea determinarii eficientei economice a acesteia se face in exclusivitate pentru:
    a) studii de dezvoltare a sistemului, a mijloacelor tehnice si a tehnologiilor utilizate in aceste activitati;
    b) studii in folosul propriu al administratiei pentru opozabilitate fata de asiguratori, beneficiari sau autoritatile publice centrale si locale;
    c) informarea stiintifica a populatiei din zonele de interes.
    (2) Cheltuielile pentru activitatile prevazute la alin. (1) se suporta de catre administratie.
    Art. 83. – (1) Atestarea calitatii in vederea determinarii eficientei economice se raporteaza in exclusivitate la zonele protejate.
    (2) Atestarea de acest tip se executa de catre organizatiile neguvernamentale de monitorizare si/sau de administrare, dupa caz.
    Art. 84. – Contestarea calitatii atestarii de acest tip se poate face pe baza unei evaluari independente efectuate de catre un organism international, printr-un expert independent si autorizat, potrivit legii, si pe cheltuiala contestatarului.

    CAPITOLUL VI
    Participarea la adoptarea deciziilor strategice in implementarea sistemului

    Art. 85. – Deciziile strategice pentru implementarea sistemului se iau de catre administratie si cu consultarea proiectantului general, a fabricantului de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asiguratorilor, a organizatiilor neguvernamentale de monitorizare, a institutiilor si asociatiilor stiintifice si profesionale din domeniu.
    Art. 86. – Participarea proiectantului general, a fabricantului national de mijloace tehnice, a beneficiarilor, a asiguratorilor, a organizatiilor neguvernamentale de monitorizare, a institutiilor si a asociatiilor stiintifice si profesionale din domeniu la adoptarea deciziilor strategice se asigura prin organizarea si functionarea consiliului consultativ de pe langa administratie, numit consiliu consultativ pentru strategia de dezvoltare a activitatilor in Romania, denumit in continuare consiliu consultativ.
    Art. 87. – Compunerea, organizarea si functionarea consiliului consultativ se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 88. – Cheltuielile si personalul necesar activitatii consiliului consultativ se asigura de catre administratie.
    Art. 89. – (1) Avizul acestui organism este consultativ in ceea ce priveste forma finala a documentelor privind strategia de dezvoltare.
    (2) In cazul refuzului avizului a doua treimi din numarul membrilor consiliului consultativ, documentele supuse avizarii se refac.
    Art. 90. – Proiectele programelor si/sau strategiilor de dezvoltare a activitatii se transmit de catre administratie membrilor consiliului consultativ spre analiza si completare, cu cel putin 30 de zile inainte de analizarea lor de catre acestia.
    Art. 91. – Administratia poate plati studii privind strategiile de dezvoltare, la propunerea administratiei sau a institutiilor ai caror reprezentanti fac parte din consiliul consultativ, in limita fondurilor ce se pot aloca acestui scop si care se prevad in program.
    Art. 92. – (1) Avizul fiecarui membru din consiliul consultativ are la baza un punct de vedere scris, fundamentat stiintific, al institutiilor cu reprezentare in acest organism.
    (2) Punctul de vedere mentionat la alin. (1) se refera in exclusivitate la domeniul si competenta proprii ale institutiei reprezentate.
    Art. 93. – (1) Beneficiarii, in sensul prezentei legi, sunt, in general:
    a) societatile comerciale reprezentative din domeniul agricol;
    b) autoritatile publice locale;
    c) societatile comerciale din domeniul apelor, navigatiei si turismului, dupa caz;
    d) societatile de asigurari din domeniul agricol.
    (2) Beneficiarii participa la activitatea consiliului consultativ prin reprezentanti alesi de organizatiile profesionale din domeniu si direct prin reprezentantii de drept ai institutiilor, dupa caz.
    (3) Domeniul de implicare a acestora il reprezinta necesitatea combaterii grindinei, a altor fenomene meteorologice periculoase sau daunatoare, necesitatea si amploarea activitatii de crestere a precipitatiilor pe plan local, national si regional.
    (4) Participarea beneficiarilor se materializeaza prin:
    a) prezentarea de documentatii, rapoarte, note privind pagubele produse de fenomenele meteorologice periculoase sau daunatoare;
    b) atestari in folos propriu ale eficientei fizice a activitatii si in folosul consiliului consultativ privind eficienta economica a activitatii;
    c) sustinerea documentata a prioritatilor in implementarea sistemului atat in consiliul consultativ, cat si la autoritatile publice locale si centrale.
    Art. 94. – Participarea organizatiilor neguvernamentale de monitorizare a activitatii se exercita atat prin consiliul consultativ, cat si prin rapoartele operationale anuale de monitorizare, prezentate administratiei.
    Art. 95. – (1) Participarea institutiilor, a organizatiilor stiintifice si a personalitatilor stiintifice din domeniu se asigura prin activitatea consiliului consultativ si a avizelor, dupa caz.
    (2) Prin institutii si organizatii stiintifice, in sensul prezentei legi, se inteleg institutiile si organizatiile constituite in domeniile agricol, meteorologic, de mediu si industrial.
    (3) Avizele, participarea la consiliul consultativ si documentatiile de sustinere se refera exclusiv la domeniile reprezentate.
    (4) Din consiliul consultativ fac parte numai reprezentantii institutiilor si/sau ai organizatiilor stiintifice din domeniile prevazute la alin. (2), legate nemijlocit de activitate si, in mod obligatoriu, reprezentantul proiectantului general al sistemului.
    (5) Participarea partenerilor straini si a personalitatilor stiintifice la activitate se asigura in consiliul consultativ prin reprezentantii acestora, care au calitatea de implicati in domeniu, potrivit legii.
    Art. 96. – (1) Participarea societatilor de asigurare, denumite asiguratori, se realizeaza in consiliul consultativ prin reprezentantii acestora, care au calitatea de implicati in domeniu, potrivit legii.
    (2) Asiguratorii pot avea si calitatea de beneficiari ai activitatii, daca sunt parte contractanta in desfasurarea acesteia.

    CAPITOLUL VII
    Relatiile cu autoritatile publice centrale si locale

    Art. 97. – (1) In relatiile cu administratia, Guvernul aproba actele si activitatile prevazute de prezenta lege.
    (2) Activitatea administratiei este coordonata de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
    Art. 98. – Autoritatilor publice locale le revin urmatoarele atributii:
    a) asigura relatia de cooperare cu administratia, cu unitatile din structura si cu operatorii din sistem;
    b) integreaza sistemul in sistemul national de management al situatiilor de urgenta;
    c) pune la dispozitie terenurile necesare administratiei, in limita disponibilitatilor;
    d) participa, impreuna cu agentiile neguvernamentale de monitorizare, la informarea populatiei din zonele de protectie si din zonele de comparatie cu privire la activitatile din acest domeniu;
    e) acorda prioritate intretinerii cailor de acces la unitatile din zona;
    f) sprijina activitatea de selectie a personalului de operare utilizat in zona;
    g) participa cu fonduri la actiunile comune stabilite de catre acestea si administratie, la activitatile de implementare si functionare a sistemului in limita disponibilitatilor, pe baza studiilor de fezabilitate elaborate pentru unitatile noi, potrivit legii.

    CAPITOLUL VIII
    Atributiile administratiei in domeniul interventiilor active in atmosfera, in cadrul relatiilor si colaborarii internationale

    Art. 99. – In cadrul relatiilor si colaborarii internationale in domeniu, administratia are urmatoarele atributii:
    a) avizeaza sau supune aprobarii organelor abilitate, dupa caz, memorandumurile, protocoalele, intelegerile cu parteneri externi cu privire la acest domeniu;
    b) propune si/sau aproba proiectele internationale de colaborare tehnico-stiintifica, de dezvoltare si implementare din domeniu, dupa caz;
    c) avizeaza proiectele de colaborare tehnico-stiintifica privind mijloacele tehnice si tehnologiile utilizate, initiate de proiectantul general al sistemului sau de alte institute ori societati cu preocupari in domeniu;
    d) supune spre aprobare obtinerea de credite externe cu garantie guvernamentala pentru acest domeniu, potrivit legii;
    e) participa, alaturi de institutiile de resort, la elaborarea tratatelor sau la avizarea acestora privind colaborarea transfrontaliera, regionala si mondiala in acest domeniu, dupa caz;
    f) participa la manifestarile internationale in domeniu;
    g) elaboreaza rapoarte privind rezultatele activitatii, potrivit legii, catre institutiile internationale din domeniu;
    h) avizeaza orice transfer in strainatate de know-how, realizat in tara sau utilizat in sistem;
    i) participa la investitii comune transfrontaliere in domeniu, potrivit legii;
    j) avizeaza furnizarea produselor meteo speciale catre institutii din tarile vecine cu activitati in domeniu, potrivit intelegerilor cu acestea;
    k) avizeaza proiectele de colaborare externa cu privire la dezvoltarea retelei nationale de meteorologie pentru zonele de interes in desfasurarea activitatii;
    l) participa la programele internationale organizate de Organizatia Meteorologica Mondiala in acest domeniu;
    m) participa la programe din domeniu, coordonate sau finantate de Uniunea Europeana.

    CAPITOLUL IX
    Sanctiuni

    Art. 100. – Incalcarea dispozitiilor prezentei legi atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.
    Art. 101. – (1) Constituie infractiuni si se pedepsesc urmatoarele fapte:
    a) desfasurarea de activitati de interventii active necuprinse in program si/sau desfasurate de operatori economici care nu au primit licenta de operare de la administratie;
    b) acordarea de licente de operare fara respectarea prevederilor prezentei legi;
    c) nerespectarea tehnologiei de interventii active stabilite prin documentatii si instructiuni de exploatare, daca aceasta a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;
    d) utilizarea, de catre operatorii sistemului, in actiunile de interventii active, a unor mijloace tehnice neatestate, potrivit prezentei legi;
    e) desfasurarea de experiente de cercetare stiintifica si dezvoltare, necuprinse in program si in afara unor programe stiintifice aprobate, care conduc la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;
    f) nerespectarea regimului de lucru cu explozivi sau alti agenti chimici daunatori pe timpul interventiilor active in atmosfera, daca aceasta a condus la accidente tehnice sau ecologice grave cu pierderi de vieti omenesti;
    g) nerespectarea de catre operatorii sistemului a procedurilor, a protocoalelor, a calitatii produselor meteorologice specializate si care prin activitatea acestora a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare.
    h) alte fapte care pot constitui infractiuni, potrivit legii penale.
    (2) Infractiunile prevazute la alin. (1) se pedepsesc astfel:
    a) cu inchisoare de la 2 la 4 ani, pentru faptele prevazute la lit. a), c) si e);
    b) cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani pentru faptele prevazute la lit. b), d), f) si g).
    Art. 102. – Constituie contraventii in domeniul interventiilor active in atmosfera urmatoarele fapte:
    a) desfasurarea de actiuni in domeniul activitatii fara obtinerea avizelor mentionate in prezenta lege;
    b) nerespectarea prevederilor caietelor de sarcini de catre operatorii sistemului;
    c) inexistenta, necompletarea sau incorecta utilizare a documentelor operationale mentionate in prezenta lege de catre operatorul sistemului, administratie, organizatii de monitorizare, dupa caz;
    d) nearhivarea produselor meteorologice specializate, a comenzilor, apelurilor, raspunsurilor, rapoartelor legate de activitatea operationala pe toata durata desfasurarii acesteia de catre participantii la activitate, potrivit competentelor personalului implicat;
    e) refuzul incheierii protocoalelor, precum si nerespectarea acestora de catre partile implicate in activitate pe toata durata desfasurarii acesteia, potrivit competentelor institutiilor si persoanelor implicate, daca acestea nu au condus la fapte penale;
    f) refuzul de a elabora produsele meteorologice specializate necesare sau nefurnizarea acestora in timp util, daca aceasta fapta a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii, fara o determinare de forta majora, si care nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii;
    g) refuzul de a acorda permisiunea de interventie din partea institutiilor implicate in siguranta spatiului aerian, in afara cazurilor de forta majora, si care a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
    h) refuzul de a acorda avizele mentionate in prezenta lege fara o baza legala si care a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
    i) nerespectarea clauzelor contractuale privind angajamentul operatorilor sistemului in desfasurarea activitatilor operationale mentionate expres in aceste contracte de operare, daca aceasta nu a condus la dezastre naturale meteorologice de proportii, calificate ca atare;
    j) achizitia de mijloace tehnice sau de tehnologii de catre operatorii sistemului sau de catre alte persoane juridice si fizice fara avizul administratiei si al proiectantului general al sistemului;
    k) desfasurarea de actiuni in cadrul activitatii, care nu sunt cuprinse in program si/sau in programele de experimentari stiintifice;
    l) refuzul sau intarzierea nejustificata a elaborarii, promovarii, avizarii programului, strategiei de dezvoltare, actelor normative si solicitarilor de finantare a activitatii necesare, pe toata durata promovarii, pana la adoptare, potrivit competentei institutiilor si persoanelor si potrivit legii, daca aceasta fapta a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
    m) impiedicarea, sub orice forma, a desfasurarii activitatii sau refuzul de a sprijini aceasta activitate manifestata din partea autoritatilor publice locale sau a institutiilor descentralizate ale autoritatilor publice centrale, a altor persoane fizice si juridice, daca administratia a intervenit direct, in acest sens, la aceste institutii, potrivit competentei acestora si potrivit legii;
    n) neasigurarea canalelor de comunicatii, inclusiv a posibilitatii tehnice de a transmite mesajele operationale in timp util, cuprinse in activitate, de catre operatorii comunicatiilor cu care are contracte sau refuzul de a asigura prin contract aceste comunicatii, potrivit caietului de sarcini transmis de administratie, daca aceasta fapta a condus la imposibilitatea desfasurarii activitatii;
    o) impiedicarea, sub orice forma, a exercitarii monitorizarii si inspectiei prevazute in prezenta lege de catre persoanele juridice si fizice, potrivit legii;
    p) impiedicarea accesului la obiectivele din structura sistemului, aflate in proprietatea altor institutii si/sau operatori economici, al personalului si al mijloacelor de transport implicate in activitate.
    Art. 103. – (1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre personalul desemnat din cadrul inspectiei interventiilor active, care face parte din structura administratiei.
    (2) Inspectia interventiilor active constata faptele contraventionale cu ocazia efectuarii inspectiilor proprii sau ca urmare a semnalelor, a sesizarilor primite prin actiunea de monitorizare si control al activitatii sau din alte surse.
    (3) Inspectia se exercita atat asupra unitatilor din structura administratiei, a operatorilor sistemului licentiati, cat si asupra activitatilor de interventii active desfasurate de operatorii economici autorizati.
    (4) Inspectia se exercita asupra oricarei persoane juridice sau fizice care desfasoara ilegal activitati de influenta activa in atmosfera.
    (5) Modelele documentelor cu privire la activitatea de inspectie se aproba odata cu normele de aplicare a prezentei legi.
    Art. 104. – Cercetarea infractiunilor prevazute la art. 101 revine organelor in drept, cu participarea obligatorie a inspectiei interventiilor active din cadrul administratiei.
    Art. 105. – Inspectia interventiilor active are obligatia sa solicite organelor in drept cercetarea faptelor considerate infractiuni.
    Art. 106. – La cercetarea infractiunilor prevazute la art. 101 participa organul in drept si inspectia interventiilor active.
    Art. 107. – Autoritatile publice centrale si locale sunt obligate sa acorde sprijin inspectiei interventiilor active in atmosfera, potrivit legii si competentelor fiecareia.
    Art. 108. – Contraventiile prevazute la art. 102 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
    a) cu amenda de la 6.000 lei la 10.000 lei, faptele prevazute la lit. a), b), e), f), g), i), k), n) si p);
    b) cu amenda de la 3.000 lei la 6.000 lei, faptele prevazute la lit. c), d), h), j), l), m) si o).
    Art. 109. – (1) Nivelul amenzilor prevazut la art. 108 va fi actualizat prin hotarare a Guvernului.
    (2) Dispozitiile art. 102 si 108 referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

    CAPITOLUL X
    Dispozitii tranzitorii si finale

    Art. 110. – (1) Normele de aplicare a prezentei legi, documentele mentionate in cuprinsul prezentei legi pentru a fi promovate prin acestea, precum si regulamentul de organizare si functionare a administratiei se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (2) Hotararea Guvernului prevazuta la alin. (1) va contine normele si masurile pentru toate actiunile.
    (3) Obiectivele si fondurile necesare etapelor anuale ale programului se aproba prin hotarare a Guvernului.
    Art. 111. – Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta lege.
    Art. 112. – In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale numeste presedintele si vicepresedintele administratiei.
    Art. 113. – Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale supune aprobarii Guvernului programul, in termen de 120 de zile de la numirea presedintelui administratiei.
    Art. 114. – In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile aduc la cunostinta organismelor internationale implicate in domeniu infiintarea si functionarea in Romania a administratiei.
    Art. 115. – Reprezentantul administratiei face parte de drept din Comitetul national pentru situatii de urgenta si are statut de observator la Organizatia Meteorologica Mondiala.
    Art. 116. – (1) Documentele operationale ale administratiei si/sau ale unitatilor din structura acesteia nu pot fi ridicate de la sediul acestora pe tot timpul desfasurarii activitatii sub niciun motiv, de catre nicio institutie care ar putea conduce la imposibilitatea desfasurarii interventiilor.
    (2) Documentele operationale pot fi puse la dispozitia institutiilor abilitate numai sub forma de copii, iar originalele, in afara sezonului de interventie a activitatii, se pot consulta la sediul unitatii detinatoare.
    Art. 117. – (1) Dispozitiile prezentei legi modifica in mod corespunzator prevederile legale privind interventiile active in atmosfera.
    (2) Prevederile contrare prezentei legi se abroga.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    OUG nr.130/2008 – modificarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera

    Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr.130/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, precum si pentru abrogarea cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 711 din 20.10.2008.

    Avand in vedere:
    – necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal adecvat reorganizarii Politiei de Frontiera Romane in perspectiva apropiata a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, in sensul crearii posibilitatii de infiintare a unor directii teritoriale ale politiei de frontiera, altele decat cele existente, in functie de situatia operativa si de capacitatea acoperirii cu personal si tehnica de supraveghere a diferitelor zone de pe teritoriul Romaniei, de specificul activitatii desfasurate in zona de competenta, de actul de reprezentare in relatia cu statele vecine;
    – nevoia de reglementare a activitatii de expertiza desfasurate de personalul abilitat al Politiei de Frontiera Romane in domeniul de activitate specific institutiei, aceasta activitate fiind una desfasurata si in sprijinul celorlalte structuri ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative angrenate in prevenirea si combaterea actului infractional;
    – necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal pentru functionarea propriei baze de date a Politiei de Frontiera Romane, astfel incat aceasta sa raspunda noilor proceduri in materie de control la frontiera, asa cum acestea au fost implementate de la data de 1 ianuarie 2007,
    tinand seama de faptul ca toate aceste elemente constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata intrucat vizeaza interesul public si contribuie la indeplinirea masurilor adoptate pe linia securizarii frontierei de stat, cerinta fundamentala pentru integrarea Romaniei in Spatiul Schengen,
    in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

    Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 1. – Politia de Frontiera Romana face parte din Ministerul Internelor si Reformei Administrative si este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara, inclusiv bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, in zona contigua si in zona economica exclusiva, respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in conditiile legii.”

    2. La articolul 2, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „a) zona de competenta – suprafata din teritoriul national constituita din zona de frontiera, suprafata si imobilele aeroporturilor si porturilor situate in interiorul tarii, deschise traficului international, Dunarea interioara, bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si zona contigua si zona economica exclusiva ale Romaniei, in care Politia de Frontiera Romana isi indeplineste atributiile prevazute de lege;”.

    3. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 31. – (1) In indeplinirea atributiilor care ii revin, Politia de Frontiera Romana isi organizeaza propria baza de date, in care pastreaza evidente si inregistrari ale datelor cu caracter personal, precum si alte evidente ale informatiilor culese, potrivit legii.
    (2) Scopul organizarii si functionarii bazei de date prevazute la alin. (1) consta in sprijinirea actiunilor de supraveghere si control al trecerii frontierei de stat, prevenire si combatere a migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, precum si asigurarea altor interese legitime ale statului roman in zonele in care Politia de Frontiera Romana isi desfasoara atributiile prevazute de lege.
    (3) Baza de date prevazuta la alin. (1) contine urmatoarele evidente informatizate:
    a) informatii ce se transmit de catre alte autoritati/persoane politiei de frontiera cu privire la persoane, mijloace de transport, marfuri si alte bunuri care urmeaza sa fie verificate pe timpul efectuarii controlului de trecere a frontierei de stat, in vederea interzicerii intrarii sau iesirii in/din Romania, urmaririi ori efectuarii controlului amanuntit;
    b) persoane si obiecte date in consemn la frontiera de catre Politia de Frontiera Romana, conform normelor legale in vigoare;
    c) date privind persoane si mijloace de transport carora nu li se permite intrarea/iesirea in/din tara;
    d) specimene de vize si de documente de calatorie;
    e) misiuni, actiuni si controale-cadru specifice intreprinse de Politia de Frontiera Romana sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate, precum si evidenta tuturor resurselor materiale, umane si financiare utilizate in scopul prevenirii si combaterii infractionalitatii;
    f) evenimente, litigii de frontiera constatate in urma misiunilor, actiunilor, controalelor-cadru;
    g) persoane care comit infractiuni descoperite in zona de competenta de catre Politia de Frontiera sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate;
    h) cazurile penale instrumentate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor prevazute de dispozitiile legale in vigoare;
    i) bunuri abandonate descoperite sau confiscate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor legale;
    j) falsuri pentru vize si documente de calatorie;
    k) persoanele returnate de alte state;
    l) alte evidente necesare desfasurarii activitatilor specifice Politiei de Frontiera Romane.
    (4) Cu privire la persoane, sunt prelucrate urmatoarele date si categorii de date:
    a) numele si prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual inregistrate separat;
    b) sexul;
    c) data si locul nasterii;
    d) cetatenia;
    e) datele din actele de stare civila;
    f) datele din permisul de conducere;
    g) caracteristicile fizice/antropometrice
    h) profesia si locul de munca;
    i) mentiunea ca persoanele in cauza sunt inarmate sau nu, dupa caz;
    j) mentiunea ca persoanele in cauza sunt violente sau nu, dupa caz;
    k) motivul luarii in evidenta;
    l) masura care trebuie luata.
    (5) Datele si categoriile de date prevazute la alin. (4) pot fi comunicate, in conditiile legii, urmatorilor destinatari:
    a) persoanei vizate sau reprezentantului legal al acesteia;
    b) institutiilor sau autoritatilor publice, in conditiile in care comunicarea acestora vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care sunt investite;
    c) organismelor similare din alte state, pe baza intelegerilor la care Romania este parte.
    (6) Regulile privind pastrarea, actualizarea si utilizarea bazei de date prevazute la alin. (1) se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general, cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor, precum si a celor pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.”

    4. La articolul 12, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(2) Pentru frontiera cu fiecare stat vecin si la tarmul Marii Negre se organizeaza si functioneaza directii teritoriale ale politiei de frontiera.”

    5. La articolul 21, litera n) se abroga.

    6. La articolul 21, dupa litera s) se introduce o noua litera, litera t), cu urmatorul cuprins:
    „t) efectueaza, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati la nivelul Politiei de Frontiera Romane, constatari tehnico-stiintifice dispuse conform normelor legale in vigoare.”

    7. La articolul 24, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 24. – (1) In punctele de trecere a frontierei de stat, in apele de frontiera, pe Dunarea interioara, bratul Macin, canalul Sulina si bratul Tulcea, in apele maritime interioare, marea teritoriala, in zona contigua si in zona economica exclusiva organele de cercetare ale politiei judiciare din cadrul Politiei de Frontiera Romane efectueaza cercetarea penala pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare.”

    8. La articolul 39, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 39. – (1) Personalul Politiei de Frontiera Romane se compune din politisti de frontiera, alti functionari publici si personal contractual.”

    9. La articolul 39, alineatul (41) se abroga.

    10. Articolul 391 se abroga.

    11. La articolul 43, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(2) Finantarea cheltuielilor publice prevazute la alin. (1) se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.”

    Art. II. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga dispozitiile cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Ordinul ANRDE nr. 122/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale

    Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 122/2008 pentru aprobarea Regulamentului privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 719 din 23.10.2008.

    Avand in vedere prevederile art. 11 alin. (1), alin. (2) lit. p), r) si u) si alin. (3) lit. h) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv prevederile art. 8 alin. (1) lit. t) si u) si alin. (2) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in temeiul prevederilor art. 3 alin. (3) din Regulamentul de organizare si functionare al Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 410/2007,

    presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite prezentul ordin.

    Art. 1. – Se aproba Regulamentul privind activitatea de informare a consumatorilor casnici de energie electrica si gaze naturale, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. 2. – Departamentul control si protectia consumatorilor din cadrul Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si titularii licentelor de furnizare din domeniul energiei electrice si gazelor naturale vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

    Art. 3. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

    Ordinul MMFES nr. 613/2008 privind accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania

    Ordinul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse nr. 613/2008 privind accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 718 din 22.10.2008

    Nr. 392/613

    Ministerul Internelor si Reformei Administrative
    Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

    In temeiul art. 17 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 80 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.251/2006, al art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, si al art. 14 din Hotararea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul internelor si reformei administrative si ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse emit urmatorul ordin:

    Art. 1. – (1) Prevederile prezentului ordin se aplica solicitantilor de azil care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil.
    (2) Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) pot fi incadrati in munca pe teritoriul Romaniei fara autorizatie de munca.
    (3) Pentru incadrarea in munca pe teritoriul Romaniei solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare pentru angajarea in postul sau functia respectiva, cu exceptia documentelor de identitate, precum si:
    a) adeverinta din care sa reiasa ca a trecut o perioada de un an de la data depunerii cererii de azil, iar solicitantul de azil se afla inca in procedura de determinare a unei forme de protectie;
    b) document temporar de identitate valabil, care are inscris codul numeric personal si cu care solicitantul de azil aflat in situatia prevazuta la alin. (1) face dovada identitatii.
    (4) Adeverinta prevazuta la alin. (3) lit. a) se elibereaza de Oficiul Roman pentru Imigrari, la cerere, gratuit, in termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii.
    Art. 2. – Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) au acces la sistemul asigurarilor pentru somaj si pot beneficia de masurile de prevenire a somajului in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani.
    Art. 3 – (1) In vederea acordarii de sprijin pentru ocuparea unui loc de munca, solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) pot beneficia gratuit, la cerere, de serviciile de mediere si serviciile de informare si consiliere profesionala acordate, potrivit prevederilor legale, de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
    (2) Inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) se face la agentia locala pentru ocuparea fortei de munca ori la punctul de lucru al agentiei locale pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza este stabilita resedinta in Romania, potrivit documentului temporar de identitate.
    (3) Pentru inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si pentru a beneficia de serviciile prevazute la alin. (1) solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare, precum si documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).
    (4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), actele de studii si de calificare, certificatul de nastere si de casatorie se depun numai in situatia in care aceste documente sunt recunoscute pe teritoriul Romaniei, potrivit prevederilor legale, si pot fi prezentate de solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1).
    (5) Masurile prevazute la alin. (1) se pot acorda solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani si numai pe perioada in care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dovedita prin documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).
    Art. 4. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale

    Legea nr. 200/2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 91/2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 725 din 27.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Articol unic. — Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 91 din 26 septembrie 2007 pentru modificarea si completarea unor acte normative din domeniul protectiei sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 671 din 1 octombrie 2007, cu urmatoarele modificari:

    1. La articolul I punctul 15, articolul 26 va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 26. — (1) Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand:
    a) prestatii suportate din bugetul asigurarilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munca si boli profesionale;
    b) diurne de deplasare si de delegare, indemnizatii de delegare, detasare si transfer, drepturi de autor, precum si venituri primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;
    c) participarea salariatilor la profit.
    (2) Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari sociale, prevazute la alin. (1) lit. b) si c), nu se iau in considerare la stabilirea prestatiilor din sistemul public de pensii.”

    2. La articolul I punctul 20, alineatul (1) al articolului 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 142. — (1) Cheltuielile privind organizarea si functionarea sistemului public de pensii se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, in limita unui procent de pana la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevazute prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, in conditiile legii.”

    3. La articolul II punctul 3, litera b) a alineatului (3) al articolului 101 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „b) diurnele de deplasare si de delegare, indemnizatiile de delegare, detasare si transfer, drepturile de autor, precum si veniturile primite in baza unor conventii civile sau contracte de colaborare;”.

    4. La articolul II punctul 4, alineatul (4) al articolului 101 va avea urmatorul cuprins:
    „(4) Sumele asupra carora nu se datoreaza contributia de asigurari pentru accidente de munca si boli profesionale, prevazute la alin. (3) lit. b) si c), nu se iau in considerare la stabilirea prestatiilor din sistemul de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale.”

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si
    ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Codul Muncii

    Legea nr. 202/2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 728 din 28.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Articol unic. — Alineatul (1) al articolului 134 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    „Art. 134. — (1) Zilele de sarbatoare legala in care nu se
    lucreaza sunt:
    — 1 si 2 ianuarie;
    — prima si a doua zi de Pasti;
    — 1 mai;
    — prima si a doua zi de Rusalii;
    — Adormirea Maicii Domnului;
    — 1 decembrie;
    — prima si a doua zi de Craciun;
    — 2 zile pentru fiecare dintre cele 3 sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decat cele crestine, pentru persoanele apartinand acestora.”

    Legea nr. 193/2008 pentru aprobarea OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila

    Lege nr. 193/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 24/10/2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. I. – Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu urmatoarele modificari si completari:

    1. Dupa articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 21. – (1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila si in cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei ori al altui stat membru al Uniunii Europene, in masura in care intre Romania si statul al carui cetatean este solicitantul sau pe al carui teritoriu isi are domiciliul exista o legatura conventionala care contine dispozitii referitoare la accesul international la justitie.
    (2) Pentru statele cu care Romania nu are legaturi conventionale, accesul international la justitie poate fi acordat in baza curtoaziei internationale, sub rezerva principiului reciprocitatii.”

    2. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 7. – Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevazute la art. 6, fara a putea depasi, in total, in cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare.”

    3. Dupa articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 81. – Ajutorul public judiciar se acorda, potrivit prezentei ordonante de urgenta, independent de starea materiala a solicitantului, daca prin lege speciala se prevede dreptul la asistenta judiciara sau dreptul la asistenta juridica gratuita, ca masura de protectie, in considerarea unor situatii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut si altele asemenea. In acest caz, ajutorul public judiciar se acorda fara indeplinirea criteriilor prevazute la art. 8, dar numai pentru apararea sau recunoasterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate in legatura cu situatia speciala care a justificat recunoasterea, prin lege, a dreptului la asistenta judiciara sau la asistenta juridica gratuita.”

    4. Dupa articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 101. – Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor instrumentelor comunitare sau tratatelor internationale incheiate cu statele nemembre ale Uniunii Europene, care contin prevederi referitoare la angajamentele asumate de Romania privind accesul international la justitie in materie civila, obligatoriu, total si gratuit.”

    5. La articolul 22, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(3) Sumele reprezentand onorariile avocatului, expertului, traducatorului, interpretului, executorului judecatoresc sau mediatorului se platesc in cont bancar, prin virament sau in numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor.”

    6. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 27. – (1) Dupa indeplinirea atributiilor pe care legea si statutul le prevad in sarcina executorului judecatoresc, instanta va stabili, la cererea executorului judecatoresc, onorariul definitiv, in functie de complexitatea cauzei si de volumul activitatii desfasurate, in limitele onorariilor stabilite potrivit legii.”

    7. La articolul 38 alineatul (3), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „c) stabileste, prin protocol sau prin ordin, potrivit legii, valoarea sau, dupa caz, limitele onorariilor pentru acordarea asistentei de catre avocat si, respectiv, pentru executorul judecatoresc;”.

    8. La articolul 50 alineatul (1), partea introductiva si litera a) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    „Art. 50. – (1) Pentru ducerea la indeplinire, in calitate de autoritate centrala, a unor obligatii rezultate din prezenta ordonanta de urgenta sau asumate in cadrul cooperarii judiciare internationale, prin instrumentele internationale la care Romania este parte, Ministerul Justitiei poate incheia, potrivit legii, conventii de colaborare cu:
    a) avocati, pentru furnizarea unor servicii de consultanta, asistenta si/sau reprezentare, dupa caz;”.

    9. Dupa articolul 50 se introduc doua noi articole, articolele 501 si 502, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 501. – Sumele reprezentand limitele de venit prevazute la art. 8 alin. (1) si (2) se pot actualiza prin hotarare a Guvernului.
    Art. 502. – In situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevazuta la cap. III din prezenta ordonanta de urgenta.”

    Art. II. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    Legea nr. 217/2008 pentru modificarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi

    Legea nr. 217/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 724 din 24.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. I. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
    1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 1. – (1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
    (2) Functia de control a Curtii de Conturi se realizeaza prin proceduri de audit public extern prevazute in standardele proprii de audit, elaborate in conformitate cu standardele de audit internationale general acceptate.
    (3) Curtea de Conturi isi desfasoara activitatea in mod autonom, in conformitate cu dispozitiile prevazute in Constitutie si in prezenta lege, si reprezinta Romania in calitatea sa de institutie suprema de audit in organizatiile internationale ale acestor institutii.
    (4) Litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.
    (5) In unitatile administrativ-teritoriale, functiile Curtii de Conturi se exercita prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, structuri fara personalitate juridica.
    (6) Sediul Curtii de Conturi este in municipiul Bucuresti, iar sediile camerelor de conturi sunt in orasele resedinta de judet si in municipiul Bucuresti.”
    2. Dupa articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 11, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 11. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    a) control – activitatea prin care se verifica si se urmareste modul de respectare a legii privind constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice;
    b) audit public extern – activitatea de audit desfasurata de Curtea de Conturi, care cuprinde, in principal, auditul financiar si auditul performantei;
    c) audit financiar – activitatea prin care se urmareste daca situatiile financiare sunt complete, reale si conforme cu legile si reglementarile in vigoare, furnizandu-se in acest sens o opinie;
    d) audit al performantei – evaluarea independenta a modului in care o entitate, un program, o activitate sau o operatiune functioneaza din punctele de vedere ale eficientei, economicitatii si eficacitatii;
    e) auditor public extern – persoana angajata in cadrul Curtii de Conturi, care desfasoara activitati specifice de audit extern in sectorul public;
    f) eficacitate – gradul de indeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activitati si raportul dintre efectul proiectat si rezultatul efectiv al activitatii respective;
    g) eficienta – maximizarea rezultatelor unei activitati in relatie cu resursele utilizate;
    h) economicitate – minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activitati, cu mentinerea calitatii corespunzatoare a acestor rezultate;
    i) standarde de audit – setul de concepte, principii directoare, proceduri si metode pe baza carora auditorul public determina ansamblul etapelor si procedurilor de verificare, care sa permita atingerea obiectivului fixat;
    j) entitate auditata – autoritatea publica, compania/societatea nationala, regia autonoma, societatea comerciala la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala detine, singur sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;
    k) opinie de audit – concluzia auditorului, care se exprima in scris, asupra situatiilor financiare si/sau a programului sau activitatii auditate, in legatura cu realitatea, fidelitatea si conformitatea acestora cu reglementarile aplicabile domeniului;
    l) fonduri publice – sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, credite externe contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturi interne contractate de autoritatile administratiei publice locale, precum si din bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale;
    m) autoritate publica – denumire generica ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, Guvernul, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, autoritatile administrative autonome, autoritati ale administratiei publice locale si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finantare;
    n) legalitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta toate prevederile legale care ii sunt aplicabile, in vigoare la data efectuarii acesteia;
    o) ordonator de credite – persoana imputernicita prin lege sau prin delegare, potrivit legii, sa dispuna si sa aprobe actiuni cu efect financiar pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, indiferent de natura acestora;
    p) patrimoniu public – totalitatea drepturilor si obligatiilor statului, ale unitatilor administrativ-teritoriale sau ale entitatilor publice ale acestora, dobandite sau asumate cu orice titlu. Drepturile si obligatiile statului si ale unitatilor administrativteritoriale se refera exclusiv la bunurile din sectorul public;
    q) regularitate – caracteristica unei operatiuni de a respecta sub toate aspectele ansamblul principiilor si regulilor procedurale si metodologice care sunt aplicabile categoriei de operatiuni din care face parte;
    r) Organizatia Internationala a Institutiilor Supreme de Audit – INTOSAI cuprinde institutiile supreme de audit din statele membre ale Organizatiei Natiunilor Unite, care emite standarde de audit, metodologii si asigura instruirea in domeniul auditului public.”
    3. La articolul 2, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 2. – (1) Curtea de Conturi decide in mod autonom asupra programului sau de activitate.”
    4. Articolul 3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 3. – (1) Curtea de Conturi prezinta anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului general consolidat din exercitiul bugetar expirat, cuprinzand si neregulile constatate.
    (2) La cererea Camerei Deputatilor sau a Senatului, Curtea de Conturi controleaza modul de gestionare a resurselor publice si raporteaza cele constatate.
    (3) Ori de cate ori considera necesar, Curtea de Conturi inainteaza Parlamentului si, prin camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti, consiliilor locale, judetene si al municipiului Bucuresti rapoarte in domeniile in care este competenta.
    (4) Raportul anual al Curtii de Conturi se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.”
    5. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 4. – (1) Curtea de Conturi are acces neingradit la acte, documente, informatii, necesare exercitarii atributiilor sale.
    (2) Entitatile auditate de Curtea de Conturi sunt obligate sa ii transmita actele, documentele, informatiile solicitate, la termenele si in structura stabilite de Curtea de Conturi, si sa ii asigure accesul in sediile acestora.
    (3) La solicitarea auditorilor publici, persoanele fizice sau juridice detinatoare de acte sau documente sunt obligate sa le puna la dispozitia acestora.
    (4) Entitatile auditate sunt obligate sa sprijine activitatea auditorilor publici, in cazul efectuarii misiunilor de audit la sediile acestora, prin asigurarea unor spatii de lucru adecvate si a accesului logistic corespunzator.
    (5) Entitatile auditate poarta intreaga raspundere pentru actiunile lor si nu pot fi absolvite de aceasta raspundere prin invocarea rapoartelor Curtii de Conturi.
    (6) Autoritatile publice cu atributii de control financiar, control fiscal, precum si de control sau de supraveghere prudentiala in alte domenii au obligatia sa efectueze cu prioritate verificari specifice, la solicitarea Curtii de Conturi.
    (7) Daca, in exercitarea functiilor sale, Curtea de Conturi ia cunostinta de informatii care constituie secrete de stat, de serviciu, comerciale sau individuale, aceasta este obligata sa respecte caracterul acestora si sa le faca cunoscute numai autoritatilor indreptatite.”

    6. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 5. – Curtea de Conturi isi intocmeste si aproba bugetul propriu, pe care il transmite Guvernului, in vederea includerii acestuia in proiectul bugetului de stat supus aprobarii Parlamentului.”
    7. Articolul 6 se abroga.
    8. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 8. – (1) Plenul Curtii de Conturi se compune din 18 membri, numiti, in conditiile prezentei legi, de Parlament, care sunt consilieri de conturi.
    (2) In structura Curtii de Conturi se cuprind departamente, camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti si un secretariat general.”
    9. Articolul 9 se abroga.
    10. Articolul 10 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 10. – (1) Conducerea Curtii de Conturi se exercita de plenul Curtii de Conturi. Conducerea executiva a Curtii de Conturi se exercita de catre presedinte, ajutat de 2 vicepresedinti, care sunt consilieri de conturi.
    (2) La sedintele plenului Curtii de Conturi pot participa secretarul general, precum si, in calitate de invitati, specialisti cu inalta pregatire in diferite domenii de activitate ce intra in competenta Curtii.
    (3) Presedintele Curtii de Conturi conduce sedintele plenului. In lipsa presedintelui, un vicepresedinte va prezida sedintele.
    (4) Presedintele Curtii de Conturi si ceilalti membri ai acesteia sunt independenti in exercitarea atributiilor si in luarea deciziilor si respecta principiile conducerii colective, publicitatii si transparentei.”
    11. Articolul 11 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 11. – (1) Departamentele sunt conduse de cate un consilier de conturi, care indeplineste si functia de sef de departament, numit de plenul Curtii.
    (2) In cadrul departamentelor pot fi organizate directii, servicii, birouri si compartimente de specialitate.
    (3) Camerele de conturi judetene si a municipiului Bucuresti sunt conduse de catre un director si un director adjunct. In structura camerelor de conturi judetene pot functiona servicii si birouri.
    (4) Structura organizatorica a Curtii de Conturi, statul de functii, numarul de posturi de conducere si de executie, domeniile de activitate si atributiile departamentelor, ale secretariatului general, precum si ale celorlalte structuri se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.
    (5) Personalul de control financiar incadrat la Curtea de Conturi dobandeste calitatea de auditor public extern. Pe aceasta functie pot fi incadrate persoane cu studii superioare economice, juridice si de alta specialitate, necesare desfasurarii activitatii Curtii de Conturi.”
    12. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 12. – (1) Coordonarea activitatilor desfasurate in cadrul departamentelor si al camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti se realizeaza de catre consilierii de conturi si directorii camerelor de conturi, in conditiile normelor si procedurilor stabilite de plenul Curtii de Conturi.
    (2) Organizarea si desfasurarea activitatilor specifice Curtii de Conturi, precum si valorificarea actelor rezultate din aceste activitati se efectueaza potrivit regulamentului aprobat de plenul Curtii de Conturi, in temeiul prezentei legi.
    (3) Regulamentul se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.”
    13. Articolul 13 se abroga.
    14. Articolul 14 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 14. – In vederea indeplinirii unor obligatii in domeniul auditului extern, ce revin Romaniei in calitate de stat membru al Uniunii Europene, este organizata si functioneaza Autoritatea de audit pentru fondurile nerambursabile de preaderare acordate Romaniei de Uniunea Europeana prin programele PHARE, ISPA si SAPARD, pentru fondurile structurale si de coeziune, pentru Fondul European de Garantare in Agricultura, pentru Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala, pentru Fondul European pentru Pescuit, precum si pentru fondurile ce vor fi acordate in perioada postaderare, denumita in continuare Autoritatea de Audit, care are atributii si proceduri de lucru proprii.”
    15. Articolul 141 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 141. – (1) Autoritatea de Audit este un organism independent din punct de vedere operational fata de Curtea de Conturi si fata de celelalte autoritati responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, cu sediul in municipiul Bucuresti. In teritoriu, Autoritatea de Audit are structuri regionale organizate in judetele in care isi desfasoara activitatea agentii, autoritati de management si/sau organismele intermediare care gestioneaza fondurile comunitare.
    (2) Autoritatea de Audit este singura autoritate nationala competenta sa efectueze audit public extern, in conformitate cu legislatia comunitara si nationala, asupra fondurilor prevazute la art. 14.
    (3) Autoritatea de Audit poate efectua audit public extern si asupra altor categorii de fonduri decat cele prevazute la art. 14, urmand ca reglementarile care vizeaza fondurile respective sa prevada si asigurarea resurselor necesare acestei activitati.”
    16. Articolul 142 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 142. – (1) In conformitate cu prevederile legislatiei comunitare si nationale, cu standardele de audit acceptate pe plan international, Autoritatea de Audit efectueaza audit de sistem si audit al operatiunilor.
    (2) Principalele atributii ale Autoritatii de Audit sunt urmatoarele:
    a) evaluarea conformitatii sistemelor de management si control pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit cu prevederile legale comunitare;
    b) verificarea, pe baza de esantion reprezentativ, a cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
    c) raportarea anuala privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
    d) verificarea existentei si corectitudinii elementului de cofinantare national;
    e) eliberarea certificatelor de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
    f) emiterea opiniei asupra declaratiei de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
    g) emiterea declaratiilor de inchidere, insotite de rapoarte de audit, pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
    h) urmarirea respectarii criteriilor de acreditare a autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor comunitare nerambursabile, destinate agriculturii si dezvoltarii rurale, pe toata perioada de implementare tehnica si financiara a acestora;
    i) urmarirea modului de implementare de entitatile auditate a recomandarilor formulate ca urmare a actiunilor de audit efectuate de Autoritatea de Audit.
    (3) Pentru fondurile comunitare nerambursabile, destinate sustinerii agriculturii si dezvoltarii rurale, Autoritatea de Audit indeplineste rolul de organism de certificare.
    (4) Pentru realizarea atributiilor ce ii revin, Autoritatea de Audit poate incheia acorduri cu structurile responsabile pentru managementul fondurilor prevazute la art. 14.
    (5) Autoritatea de Audit raporteaza Comisiei Europene asupra modului de utilizare a fondurilor comunitare nerambursabile prevazute la art. 14, iar principalele constatari si recomandari rezultate in urma auditurilor efectuate sunt incluse in raportul public anual al Curtii de Conturi.
    (6) Autoritatea de Audit are acces neingradit la acte, documente si informatii necesare exercitarii atributiilor sale, oricare ar fi persoanele juridice sau fizice detinatoare.
    (7) Autoritatea de Audit poate incheia contracte cu societati specializate sau cu experti autorizati pentru realizarea unor activitati, in vederea indeplinirii atributiilor sale.”
    17. Articolul 143 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 143. – (1) Autoritatea de Audit este condusa de un presedinte si 2 vicepresedinti numiti de Parlament dintre consilierii de conturi, pentru perioada mandatului de consilier de conturi pentru care acestia au fost numiti. Mandatul nu poate fi reinnoit.
    (2) Pentru organizarea si functionarea structurilor centrale si regionale pe care le coordoneaza, presedintele Autoritatii de Audit emite decizii si instructiuni.
    (3) Atributiile presedintelui Autoritatii de Audit sunt, in principal, urmatoarele:
    a) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit privind evaluarea conformitatii sistemelor de management si control cu prevederile legale comunitare, pentru programele operationale cofinantate prin instrumentele structurale si prin Fondul European pentru Pescuit;
    b) aproba rapoartele de audit si semneaza opiniile de audit de operatiuni, ca urmare a verificarii cheltuielilor declarate de autoritatile responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14;
    c) aproba rapoartele anuale privind compatibilitatea sistemelor de management si control ale autoritatilor responsabile cu gestionarea si implementarea fondurilor prevazute la art. 14, referitor la capacitatea acestora de a asigura conformitatea operatiunilor cu reglementarile comunitare;
    d) aproba rapoartele de verificare a existentei si corectitudinii elementului de cofinantare nationala;
    e) semneaza certificatele de audit privind conturile anuale ale agentiilor de plati, precum si pentru contul Euro SAPARD, in ceea ce priveste integralitatea, acuratetea si veridicitatea acestor conturi;
    f) semneaza opiniile asupra declaratiilor de asigurare, emise de agentiile de plati pentru agricultura si dezvoltare rurala;
    g) semneaza declaratiile de inchidere si aproba rapoartele de audit pentru fiecare program sau masura finantata din fondurile prevazute la art. 14, dupa caz;
    h) reprezinta Autoritatea de Audit si asigura relatiile acesteia cu institutiile si autoritatile publice nationale si comunitare, precum si cu organismele nationale si internationale de profil;
    i) aproba deplasarea personalului Autoritatii de Audit pentru indeplinirea atributiilor acesteia, inclusiv participarea la diverse reuniuni si grupuri ale auditorilor din tara sau strainatate, specifice domeniului gestionarii si controlului fondurilor prevazute la art. 14;
    j) aproba regulile de procedura ale Autoritatii de Audit privind activitatea specifica a acesteia in ceea ce priveste auditul fondurilor prevazute la art. 14;
    k) aproba manualele si strategiile de audit necesare indeplinirii cerintelor specifice Autoritatii de Audit, prevazute in regulamentele comunitare;
    l) aproba si transmite, dupa caz, serviciilor Comisiei Europene programele anuale de activitate a Autoritatii de Audit;
    m) avizeaza regulamentul propriu de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, pe care il supune aprobarii plenului Curtii de Conturi;
    n) avizeaza structura organizatorica si statul de functii ale Autoritatii de Audit, numirea directorilor, a directorilor adjuncti, a sefilor de serviciu si le prezinta plenului Curtii de Conturi, in vederea aprobarii;
    o) aproba criteriile de promovare a personalului Autoritatii de Audit si stabileste atributiile acestuia, specifice auditului fondurilor europene, prin fisa postului;
    p) aproba criteriile specifice pentru ocuparea posturilor necesare exercitarii auditului fondurilor europene si scoaterea la concurs a posturilor vacante ale Autoritatii de Audit;
    q) informeaza, semestrial si ori de cate ori considera necesar, plenul Curtii de Conturi asupra principalelor constatari rezultate din actiunile de audit desfasurate si asupra masurilor luate in concordanta cu reglementarile comunitare;
    r) prezinta plenului Curtii de Conturi sinteza constatarilor si a rezultatelor activitatii de audit asupra fondurilor europene, in vederea includerii in raportul public anual ce se inainteaza Parlamentului;
    s) indeplineste alte atributii, stabilite in conditiile legii.
    (4) Exercitarea unora dintre atributiile prevazute la alin. (3) poate fi delegata vicepresedintilor Autoritatii de Audit.
    (5) Fondurile necesare indeplinirii atributiilor Autoritatii de Audit se asigura de la bugetul de stat si sunt reflectate distinct in bugetul Curtii de Conturi.”

    18. Articolul 144 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 144. – (1) Structura organizatorica, numarul de personal si statul de functii ale Autoritatii de Audit se aproba de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui Autoritatii de Audit. Coordonarea si atributiile structurilor centrale si regionale din aparatul propriu al Autoritatii de Audit si ale personalului de la nivel central si regional se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii de Audit, care este parte integranta a regulamentului de organizare si functionare a Curtii de Conturi.
    (2) In scopul realizarii atributiilor sale, Autoritatea de Audit poate angaja si personal de alta specialitate decat cea economica.”
    19. Articolul 147 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 147. – Pentru desfasurarea activitatii Autoritatii de Audit, Guvernul si Curtea de Conturi au obligatia sa asigure conditiile necesare angajarii si pregatirii profesionale a personalului, spatiile de lucru, dotarile si logistica aferente.”
    20. Titlul capitolului III se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    „CAPITOLUL III
    Competenta si atributiile Curtii de Conturi”

    21. Articolul 16 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 16. – (1) Curtea de Conturi exercita functia de control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, furnizand Parlamentului si, respectiv, unitatilor administrativteritoriale rapoarte privind utilizarea si administrarea acestora, in conformitate cu principiile legalitatii, regularitatii, economicitatii, eficientei si eficacitatii.
    (2) Curtea de Conturi poate exercita auditul performantei asupra gestiunii bugetului general consolidat, precum si a oricaror fonduri publice.
    (3) Activitatea de audit extern exercitata de Curtea de Conturi se desfasoara cu respectarea normelor proprii, adoptate pe baza standardelor de audit internationale general acceptate.
    (4) Prin constatarile si recomandarile sale, auditul performantei urmareste diminuarea costurilor, sporirea eficientei utilizarii resurselor si indeplinirea obiectivelor propuse.”
    22. La articolul 17, partea introductiva si litera b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    „Art. 17. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara atributiile specifice asupra urmatoarelor domenii:
    ………………………………………………………………………………………………………
    b) constituirea si utilizarea celorlalte fonduri publice componente ale bugetului general consolidat;”.
    23. La articolul 17, literele g1) si h) se abroga.
    24. La articolul 18, partea introductiva se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 18. – In cadrul competentelor prevazute la art. 16, Curtea de Conturi isi desfasoara activitatile specifice asupra urmatoarelor categorii de entitati publice:”
    25. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 19. – Curtea de Conturi poate hotari desfasurarea activitatilor stabilite de lege si la alte persoane decat cele prevazute la art. 18, care:
    a) beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale, a altor institutii publice;
    b) administreaza, in temeiul unui contract de concesiune sau de inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului ori al unitatilor administrativ-teritoriale;
    c) administreaza si/sau utilizeaza fonduri publice, in sensul prezentei legi, verificarile urmand a se efectua numai in legatura cu legalitatea administrarii si/sau utilizarii acestor fonduri.”
    26. La articolul 20, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 20. – (1) Controlul executiei bugetelor Camerei Deputatilor, Senatului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Curtii Constitutionale, Consiliului Legislativ si Avocatului Poporului se exercita exclusiv de Curtea de Conturi.”
    27. Articolul 21 se abroga.
    28. La capitolul III, titlul sectiunii a 2-a se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    „SECTIUNEA a 2-a
    Atributiile Curtii de Conturi”

    29. Articolul 22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 22. – Curtea de Conturi efectueaza auditul financiar asupra urmatoarelor conturi de executie:
    a) contul general anual de executie a bugetului de stat;
    b) contul anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat;
    c) conturile anuale de executie a fondurilor speciale;
    d) conturile anuale de executie a bugetelor locale, ale municipiului Bucuresti, ale judetelor, ale sectoarelor municipiului Bucuresti, ale municipiilor, ale oraselor si comunelor;
    e) contul anual de executie a bugetului Trezoreriei Statului;
    f) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice autonome;
    g) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul de stat, de la bugetul asigurarilor sociale de stat, de la bugetele locale si de la bugetele fondurilor speciale, dupa caz;
    h) conturile anuale de executie a bugetelor institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;
    i) contul general anual al datoriei publice a statului;
    j) conturile anuale de executie a bugetului fondurilor externe nerambursabile;
    k) alte conturi de executie a unor bugete prevazute de lege.”
    30. Articolul 23 se abroga.
    31. Articolul 24 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 24. – Curtea de Conturi are competenta sa stabileasca limitele valorice minime de la care conturile prevazute la art. 22 sunt supuse controlului sau in fiecare exercitiu bugetar, astfel incat in termenul legal de prescriptie sa se asigure verificarea tuturor conturilor.”
    32. Articolul 25 se abroga.
    33. Articolul 26 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    „Art. 26. – (1) Curtea de Conturi efectueaza auditul performantei utilizarii resurselor financiare ale statului si ale sectorului public.
    (2) Curtea de Conturi efectueaza o evaluare independenta asupra economicitatii, eficientei si eficacitatii cu care o entitate publica, un program, un proiect, un proces sau o activitate utilizeaza resursele publice alocate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite.
    (3) Auditul performantei se poate efectua atat la finalul, cat si pe parcursul desfasurarii proiectelor, programelor, proceselor sau activitatilor.
    (4) Activitatea de audit al performantei se desfasoara in conformitate cu metodologia proprie, adoptata pe baza standardelor de audit INTOSAI si a celor mai bune practici in domeniu, si se finalizeaza prin elaborarea unui raport de audit.
    (5) Prin constatarile si recomandarile facute, auditul performantei trebuie sa conduca la diminuarea costului resurselor sau la sporirea rezultatelor.”
    34. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 27. – (1) Prin verificarile sale la persoanele prevazute la art. 18 si 19, Curtea de Conturi urmareste, in principal:
    a) exactitatea si realitatea situatiilor financiare, asa cum sunt stabilite in reglementarile contabile in vigoare;
    b) evaluarea sistemelor de management si control la autoritatile cu sarcini privind urmarirea obligatiilor financiare catre bugete sau catre alte fonduri publice stabilite prin lege, ale persoanelor juridice sau fizice;
    c) utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;
    d) calitatea gestiunii economico-financiare;
    e) economicitatea, eficacitatea si eficienta utilizarii fondurilor publice.”
    35. Articolul 28 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 28. – Obiectivele controalelor Curtii de Conturi dispuse de Camera Deputatilor sau de Senat ori dispuse de Curte se stabilesc de acestea prin hotarare si se aduc la cunostinta celor interesati.”
    36. La capitolul III, titlul sectiunii a 3-a se modifica si avea urmatorul cuprins:

    „SECTIUNEA a 3-a
    Certificarea conturilor”

    37. Articolul 29 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

    „Art. 29. – (1) Curtea de Conturi certifica acuratetea si veridicitatea datelor din conturile de executie verificate.
    (2) Nicio alta autoritate nu se poate pronunta asupra datelor inscrise in conturile de executie, decat provizoriu.”
    38. Articolul 30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 30. – (1) Curtea de Conturi exercita auditarea la sediu sau la fata locului.
    (2) Auditorii publici externi desemnati sa auditeze conturile, precum si celelalte activitati pentru care Curtea de Conturi are competenta intocmesc rapoarte in care prezinta constatarile si concluziile, formuleaza recomandari cu privire la masurile ce urmeaza a fi luate si isi exprima opinia fata de acestea, cu respectarea procedurilor proprii, stabilite prin regulamentul aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
    (3) In cazul in care conturile prezentate nu intrunesc conditiile care sa faca posibila verificarea lor, auditorii publici externi le restituie titularilor acestora, fixand termen pentru completarea sau refacerea lor, dupa caz. Daca titularii conturilor nu se conformeaza acestei masuri, completarea sau refacerea conturilor se face pe cheltuiala acestora de catre un expert contabil numit de Curtea de Conturi.”
    39. Articolul 31 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 31. – (1) Activitatea de valorificare a rapoartelor de audit se face potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
    (2) In situatia in care se constata regularitatea conturilor, se emite certificatul de conformitate si se comunica entitatii auditate.
    (3) In situatiile in care se constata existenta unor abateri de la legalitate si regularitate, care au determinat producerea unor prejudicii, se comunica conducerii entitatii publice auditate aceasta stare de fapt. Stabilirea intinderii prejudiciului si dispunerea masurilor pentru recuperarea acestuia devin obligatie a conducerii entitatii auditate.
    (4) In situatiile in care in rapoartele de audit se constata existenta unor fapte pentru care exista indicii ca au fost savarsite cu incalcarea legii penale, conducatorul departamentului sesizeaza organele in drept pentru asigurarea valorificarii constatarii si informeaza entitatea auditata.
    (5) Atunci cand se constata imposibilitatea intocmirii unui raport de audit, se dispune entitatii auditate completarea si/sau refacerea conturilor verificate.”
    40. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 32. – Certificarea contului verificat nu constituie temei pentru exonerarea de raspundere juridica.”
    41. Articolul 33 se abroga.
    42. Articolul 34 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 34. – Entitatea auditata poate face obiectii scrise la constatarile din rapoartele intocmite de auditorii publici externi, in termen de 15 zile de la data primirii acestora. Obiectiile formulate se depun la sediul institutiei din care face parte auditorul public extern si vor fi avute in vedere la valorificarea constatarilor.”
    43. Articolul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 35. – Pentru motive intemeiate, in termen de un an de la data la care s-a certificat contul verificat, procedura examinarii contului poate fi redeschisa.”
    44. Articolul 36 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 36. – In situatia in care, in urma verificarilor efectuate pe parcursul executiei bugetului la persoanele juridice prevazute la art. 18 si 19, rezulta fapte prin care au fost constatate prejudicii sau abateri cu caracter financiar, valorificarea constatarilor se face potrivit prevederilor art. 31.”
    45. Articolele 37-39 se abroga.
    46. Capitolul IV, cuprinzand articolele 40-88, se abroga.
    47. Articolul 93 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 93. – (1) In indeplinirea atributiilor pe care i le confera legea, Curtea de Conturi mai are urmatoarele atributii:
    a) sa evalueze activitatea de control financiar propriu si de audit intern a persoanelor juridice controlate, prevazute la art. 18;
    b) sa solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspectie bancara ale Bancii Nationale a Romaniei, verificarea, cu prioritate, a unor obiective, in cadrul atributiilor lor legale;
    c) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit, rapoartele celorlalte organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie bancara;
    d) sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueze verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari.
    (2) Persoanele juridice supuse controlului Curtii de Conturi sunt obligate sa transmita acesteia, pana la sfarsitul trimestrului I pentru anul precedent, raportul privind desfasurarea si realizarea programului de audit intern.
    (3) Curtea de Conturi va dezvolta colaborarea cu structurile de audit intern de la nivelul persoanelor juridice, in vederea asigurarii complementaritatii si a cresterii eficientei activitatii de audit.”
    48. Articolul 94 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 94. – In baza constatarilor sale, Curtea de Conturi stabileste:
    a) suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal;
    b) blocarea fondurilor bugetare sau speciale, atunci cand se constata utilizarea nelegala sau ineficienta a acestora;
    c) inlaturarea neregulilor constatate in activitatea financiar-contabila sau fiscala controlata.”
    49. Articolul 95 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 95. – Masurile prevazute la art. 94 se iau potrivit regulamentului aprobat in temeiul prevederilor art. 12 alin. (2).”

    50. Articolul 96 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 96. – Curtea de Conturi cere celor in drept suspendarea din functie, in conditiile legii, a persoanelor acuzate de savarsirea de fapte cauzatoare de prejudicii importante sau a unor abateri grave cu caracter financiar, constatate in urma controalelor sau a auditurilor efectuate, pana la solutionarea definitiva a cauzelor in care sunt implicate.”
    51. Capitolul VI, cuprinzand articolele 97-103, se abroga.
    52. Articolul 104 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 104. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti de Parlament, la propunerea comisiilor permanente pentru buget, finante si banci ale celor doua Camere, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.
    (2) Curtea de Conturi se innoieste cu o treime din consilierii de conturi numiti de Parlament, din 3 in 3 ani, incepand cu data expirarii mandatului actualilor consilieri de conturi in functie.
    (3) Consilierii de conturi in functie numiti de Parlament isi vor continua activitatea pana la expirarea mandatului.
    (4) Inainte de a incepe sa isi exercite mandatul, membrii Curtii de Conturi depun urmatorul juramant in fata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului: Jur sa respect Constitutia si celelalte legi ale tarii, sa apar interesele Romaniei, ordinea de drept, drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, sa-mi indeplinesc cu onoare, constiinta si fara partinire atributiile ce-mi revin ca membru al Curtii de Conturi. Asa sa-mi ajute Dumnezeu!
    (5) Pe perioada exercitarii mandatului, consilierii de conturi pot fi revocati din functiile in care au fost numiti numai in cazurile si in conditiile prezentei legi.
    (6) Posturile de consilieri de conturi devenite vacante pot fi ocupate doar pentru perioada ramasa pana la expirarea mandatului celui a carui activitate a incetat.”
    53. Articolul 105 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 105. – (1) Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numeste presedintii si vicepresedintii Curtii de Conturi si ai Autoritatii de Audit.
    (2) Pentru a fi numiti consilieri de conturi, se cere indeplinirea urmatoarelor conditii: studii superioare economice sau juridice, vechime de minimum 10 ani in specialitatea studiilor absolvite si pregatire profesionala temeinica.”
    54. Dupa articolul 105 se introduce un nou articol, articolul 1051, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 1051. – (1) In subordinea presedintilor si a vicepresedintilor Curtii de Conturi, precum si ai Autoritatii de Audit se organizeaza si functioneaza cate un cabinet, care se incadreaza cu personal contractual.
    (2) Structura si numarul personalului de la cabinetele respective se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.”
    55. Articolul 106 se abroga.
    56. Articolul 107 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 107. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt independenti in exercitarea mandatului lor si inamovibili pe toata durata acestuia. Acestia sunt demnitari de stat si sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori.
    (2) Se interzice membrilor Curtii de Conturi sa faca parte din partide politice sau sa desfasoare activitati publice cu caracter politic.
    (3) Membrilor Curtii de Conturi le este interzisa exercitarea, direct sau prin persoane interpuse, a activitatilor de comert, participarea la administrarea ori conducerea unor societati comerciale sau civile. Ei nu pot fi experti sau arbitri desemnati de parte intr-un arbitraj.
    (4) Persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiaza, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati.”
    57. La articolul 108 alineatul (1), partea introductiva si literele a) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    „Art. 108. – (1) Membrii Curtii de Conturi sunt obligati:
    a) sa isi indeplineasca functia incredintata, cu impartialitate si cu respectarea Constitutiei;
    ………………………………………………………………………………………………………
    c) sa isi exprime votul afirmativ sau negativ in adoptarea actelor Curtii de Conturi, abtinerea de la vot nefiind permisa. In caz de vot negativ, acesta trebuie motivat in scris;”.
    58. La articolul 108, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(3) Revocarea membrilor Curtii de Conturi se face de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevazute la art. 104 alin. (1).”
    59. La articolul 108, alineatul (4) se abroga.
    60. Articolele 109, 110 si 113 se abroga.
    61. Articolul 111 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 111. – (1) Auditorii publici externi sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de Codul etic al profesiei.
    (2) Persoanele care au indeplinit functia de controlor financiar sau auditor public extern pe o durata de cel putin 14 ani in cadrul Curtii de Conturi beneficiaza la data pensionarii de pensii de serviciu, in conditiile prevazute de lege pentru functionarul public parlamentar.”
    62. Dupa articolul 111 se introduce un nou articol, articolul 1111, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 1111. – (1) Personalul de specialitate al Curtii de Conturi, inclusiv cel cu functii de conducere, este supus mobilitatii in cadrul aceleiasi categorii profesionale, prin modificarea raporturilor de serviciu. Mobilitatea se realizeaza pentru eficientizarea activitatii Curtii de Conturi si in interesul personalului acesteia, pentru dezvoltarea carierei profesionale.
    (2) Mobilitatea personalului Curtii de Conturi se realizeaza conform Statutului auditorului public extern, aprobat in conditiile prezentei legi.
    (3) Deciziile care vizeaza mobilitatea personalului Curtii de Conturi sunt luate prin hotarari ale plenului Curtii de Conturi.
    (4) Auditorii publici externi se pot constitui intr-o asociatie profesionala, avand ca scop promovarea si dezvoltarea auditului public extern, perfectionarea pregatirii profesionale, cresterea prestigiului profesiei, precum si asigurarea cooperarii cu alte organisme similare din tara si din strainatate.”
    63. Articolul 112 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 112. – Auditorii publici externi se bucura de stabilitate.”
    64. Articolul 114 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 114. – De la data trimiterii in judecata penala, membrii Curtii de Conturi si auditorii publici externi sunt suspendati de drept din functiile lor. In caz de condamnare definitiva, ei sunt demisi de drept, iar in caz de achitare, suspendarea inceteaza.”
    65. Articolul 115 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 115. – Personalul cu functii de conducere este numit de plenul Curtii de Conturi, iar celelalte categorii de personal, de presedintele Curtii.”
    66. Articolul 116 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 116. – (1) Mandatul de membru al Curtii de Conturi inceteaza in urmatoarele situatii:
    a) la expirarea termenului pentru care a fost numit sau in caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de demitere de drept ori de deces;
    b) in situatiile de incompatibilitate sau de imposibilitate a exercitarii functiei mai mult de 6 luni consecutive;
    c) in cazul revocarii din functie.
    (2) Dupa incetarea mandatului, in conditiile legii, consilierii de conturi au dreptul sa revina in postul ocupat anterior, daca numirea lor la Curtea de Conturi s-a facut de pe un post dintr-o institutie publica.
    (3) Pe perioada in care postul este rezervat, acesta poate fi ocupat numai prin contract de munca pe durata determinata.”
    67. Articolele 117-120 se abroga.
    68. Articolul 121 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 121. – Raspunderea disciplinara a auditorilor publici externi, conditiile si procedura de aplicare a acesteia se stabilesc prin Codul etic al profesiei, aprobat de plenul Curtii de Conturi.”
    69. Articolul 122 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 122. – Atributiile plenului Curtii de Conturi sunt urmatoarele:
    a) adopta politicile si strategiile Curtii de Conturi;
    b) aproba normele proprii privind activitatea specifica a Curtii de Conturi;
    c) aproba manualele de audit si ghiduri pe domenii specifice, elaborate pe baza normelor proprii ale Curtii de Conturi, precum si alte norme procedurale;
    d) aproba programele anuale de activitate a Curtii de Conturi;
    e) aproba modul de desfasurare a unor actiuni specifice, solicitate prin hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, care nu sunt deja prevazute in program;
    f) aproba statul de functii al personalului Curtii de Conturi;
    g) aproba denumirea, sfera de activitate si structura organizatorica a departamentelor Curtii de Conturi;
    h) aproba proiectul de buget al Curtii de Conturi;
    i) dezbate si hotaraste transmiterea executiei bugetului Curtii de Conturi catre Parlament;
    j) aproba regulamentul propriu al plenului, regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, regulamentul concediilor personalului Curtii de Conturi, regulamentul prevazut la art. 12 alin. (2), codul de conduita etica si profesionala a personalului Curtii de Conturi, precum si alte regulamente specifice;
    k) aproba Statutul auditorului public extern;
    l) aproba structura organizatorica a Curtii de Conturi, numeste directorii, directorii adjuncti, sefii de servicii, secretarul general al Curtii de Conturi si stabileste atributiile acestora, prin fisa postului;
    m) aproba rapoartele prevazute a fi comunicate Parlamentului;
    n) emite avize, potrivit prevederilor art. 92;
    o) aproba structura organizatorica a secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul acestuia;
    p) hotaraste asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, in limitele legii;
    q) solicita periodic si examineaza rapoartele asupra activitatii departamentelor Curtii de Conturi si a camerelor de conturi;
    r) examineaza si aproba propunerea de ordine de zi a sedintei plenului, formulata de presedintele Curtii;
    s) aproba lista cuprinzand posturile vacante care urmeaza a fi scoase la concurs, precum si tematicile si organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante;
    s) aproba contractarea de lucrari, bunuri, servicii sau alte prestatii necesare functionarii Curtii de Conturi;
    t) alte atributii stabilite in conditiile legii.”

    70. Articolele 124 si 125 se abroga.
    71. La articolul 126 alineatul (1), literele c), d), f), g) si i) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
    „c) sa convoace si sa prezideze dezbaterile plenului si sa asigure executarea hotararilor acestuia;
    d) sa propuna ordinea de zi a sedintelor plenului si sa o supuna aprobarii acestuia;
    ………………………………………………………………………………………………………
    f) sa numeasca personalul Curtii de Conturi, cu exceptia celui numit de plen, si sa dispuna, daca este cazul, detasarea sau revocarea din functie a acestuia, in conditiile legii; pentru personalul Autoritatii de Audit, aceasta atributie se exercita numai cu acordul presedintelui acesteia;
    g) sa exercite actiunea disciplinara, potrivit prevederilor art. 121, si sa aplice sanctiuni disciplinare in cazurile prevazute de Codul etic al profesiei;
    ………………………………………………………………………………………………………
    i) alte atributii ce pot fi stabilite prin regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi.”
    72. La articolul 126, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(2) Atributiile vicepresedintilor si consilierilor de conturi se stabilesc si se aproba prin regulamentul propriu de plenul Curtii de Conturi, la propunerea presedintelui acesteia.”
    73. La articolul 126, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
    „(3) In exercitarea atributiilor sale, presedintele Curtii de Conturi emite ordine.”
    74. Dupa articolul 126 se introduce un nou articol, articolul 1261, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 1261. – Paza Curtii de Conturi se asigura la nivel central de Serviciul de Protectie si Paza, iar la nivel teritorial, de Jandarmeria Romana, in mod gratuit.”
    75. La articolul 127, litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „b) neindeplinirea masurilor dispuse in temeiul prevederilor art. 93 alin. (1) lit. b)-d) si ale art. 96, cu amenda civila egala cu salariul de la 2 pana la 5 luni al persoanei din vina careia nu au fost duse la indeplinire masurile stabilite.”
    76. Dupa articolul 128 se introduce un nou articol, articolul 1281, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 1281. – Nerecuperarea prejudiciilor, ca urmare a nedispunerii si a neurmaririi de conducerea entitatii a masurilor transmise de Curtea de Conturi, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.”
    77. Articolul 129 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 129. – (1) Abaterile prevazute la art. 127 si 128 se constata de auditorii publici externi ai Curtii de Conturi, iar amenda se stabileste potrivit regulamentului aprobat conform prevederilor art. 12 alin. (2).
    (2) Sumele reprezentand amenzi civile se fac venit la bugetul de stat.”
    78. Articolele 130-135 se abroga.
    Art. II. – In scopul aplicarii prevederilor art. 11 alin. (5) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in tot cuprinsul Legii nr. 94/1992 sintagma „controlor financiar” se va inlocui cu sintagma „auditor public extern”.
    Art. III. – In conditiile Legii nr. 94/1992, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa incetarea mandatului, consilierii de conturi cu studii juridice, in functie de data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi numiti magistrati, in conditiile prevazute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
    Art. IV. – Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    OUG nr. 135/2008 – modificarea OUG nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici

    Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 728 din 28.10.2008.

    Luand in considerare discrepantele majore existente intre salariile personalului din conducerea operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral ori majoritar de stat si salariile celorlalte categorii de personal din sectorul bugetar,
    in vederea cresterii gradului de transparenta a utilizarii fondurilor publice, se impune stabilirea unor limite maxime pentru nivelul indemnizatiilor personalului din conducerea operatorilor economici cu capital sau patrimoniu integral ori majoritar de stat.
    In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,

    in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

    Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    1. La articolul 2, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „(2) Contractul de mandat este acordul de vointa incheiat intre operatorul economic, reprezentat de consiliul de administratie, si directorul general/directorul operatorului economic, care are ca obiect indeplinirea unor obiective si criterii de performanta aprobate de catre actionari, in cazul societatilor/companiilor nationale si societatilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar unic sau majoritar, respectiv de catre conducerea ministerelor, autoritatilor publice centrale sau locale in subordinea, coordonarea sau autoritatea carora se afla, in cazul regiilor autonome.”

    2. Dupa articolul 3 se introduc doua noi articole, articolele 31 si 32, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 31. – (1) Directorul general/directorul beneficiaza de o remuneratie lunara acordata prin contractul de mandat, compusa din:
    a) o suma fixa egala cu indemnizatia lunara acordata prin lege pentru functia de subsecretar de stat;
    b) o suma acordata in functie de importanta activitatii, responsabilitatea functiei si nivelul subventiilor, transferurilor, inclusiv al celor de capital, rambursarilor de credite acordate, aprobata prin hotarare a Guvernului, la propunerea ministerelor, autoritatilor publice centrale, sau, dupa caz, prin hotarari ale autoritatilor publice locale.
    (2) Directorul general/directorul beneficiaza prin contractul de mandat de concediu de odihna anual si indemnizatia aferenta, diurna si cheltuieli de delegare in interesul serviciului, concediu medical conform legii si zile libere platite pentru sarbatorile legale, zile festive specifice, casatorie, nasterea unui copil sau in caz de deces al unui membru de familie, acordate prin similitudine cu cele din contractul colectiv de munca aplicabil unitatii respective.
    Art. 32. – (1) Remuneratia lunara a directorului general/directorului stabilita prin contractul de mandat in conditiile art. 31 alin. (1) este unica forma de recompensare in bani a activitatii depuse de persoana respectiva.
    (2) Directorului general/directorului nu i se pot acorda prin contractul de mandat alte beneficii, de orice forma, in afara celor prevazute la art. 31 alin. (2).”

    3. La articolul 4, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
    „(11) In cazul indeplinirii pe perioada cumulata de la inceputul anului a obiectivelor si criteriilor de performanta stabilite prin contractul de mandat, la sfarsitul anului sumele retinute conform alin. (1) se restituie directorului general/directorului.”

    4. La articolul 4, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
    „(3) Premiul anual prevazut la alin. (2) nu se acorda in situatia in care la sfarsitul exercitiului financiar anual operatorul economic inregistreaza pierdere.”

    Art. II. – Hotararea Guvernului si hotararile autoritatilor publice locale prevazute la art. 31 alin. (1) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezentul act normativ, se adopta in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

    Art. III. – (1) Contractele de mandat se modifica in mod corespunzator, astfel incat sa intre in vigoare incepand cu data de 1 ianuarie 2009.
    (2) Contractele incheiate pana la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta isi pastreaza valabilitatea pana la data modificarii acestora, dar nu mai mult de 31 decembrie 2008.

    Art. IV. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 79/2008 privind masuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 23 iunie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, se va republica, dupa aprobarea acesteia prin lege, dandu-se textelor o noua numerotare.

    Ordinul MJ nr. 2730/2008 – modificarea Regulamentului de aplicare a Legii notarilor publici

    Ordin Ministerului Justitiei nr. 2730/2008 privind modificarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 731 din 29.10.2008.

    Avand in vedere adresele nr. 3.287 din 25 septembrie 2008, nr. 3.287 din 9 octombrie 2008, precum si nr. 3.287 din 14 octombrie 2008 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995 pentru adoptarea Regulamentului de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995,
    in conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul justitiei emite urmatorul ordin:

    Art. I. – Regulamentul de punere in aplicare a Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995, adoptat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 710/C/1995, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 176 din 8 august 1995, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:
    – Alineatul (7) al articolului 4 se abroga.
    Art. II. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Legea nr. 214/2008 pentru completarea OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala

    Lege nr. 214/2008 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr 729 din 28.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2005, se completeaza dupa cum urmeaza:
    1. La articolul 4, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
    „c) persoanele titulare ale unui drept de proprietate industriala protejat printr-un brevet de inventie acordat de statul roman si succesorii lor in drept, detinut in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, carora le-au fost incalcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea inventiei in mod abuziv, fara consimtamantul titularului sau prin orice fapte de incalcare a drepturilor acestuia.”
    2. Dupa articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 41. – (1) Actiunile in justitie introduse de persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt scutite de la plata taxelor de timbru.
    (2) Litigiile avand ca obiect masurile reparatorii pentru persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt de competenta Tribunalului Bucuresti.”

    Art. II. – (1) La determinarea perioadei inauntrul careia un brevet, dintre cele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, cu modificarile ulterioare, trebuia sa fie exploatat, nu se va tine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist in Romania si intrarea in vigoare a prezentei legi, perioada care va fi considerata ca o prelungire in mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgand din brevetul de inventie.
    (2) In raporturile juridice privind persoanele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005, cu modificarile ulterioare, care nu au putut sa introduca sau sa continue o actiune juridica ori sa indeplineasca formalitatile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a masurilor si a legislatiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat in Romania dupa 6 martie 1945, toate termenele de prescriptie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o actiune juridica sau de a lua masuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent daca aceste termene au inceput sa curga inainte sau dupa data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reincepe sa curga de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

    Art. III. – Prezenta lege intra in vigoare in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, in conditiile art. 77 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1), din Constitutia Romaniei, republicata.

    Codul Muncii – actualizat la 28.10.2008

    Codul Muncii, versiune actualizata la data de 28.10.2008.

    Versiunea actualizata include modifcarile aduse de:
    – Legea nr. 480/2003
    – Legea nr. 541/2003
    – O.U.G. nr. 65/2005
    – Legea nr. 241/2005
    – Legea nr. 371/2005
    – O.U.G. nr. 55/2006
    – Legea nr. 94/2007
    – Legea nr. 237/2007
    – Legea nr. 202/2008 publicata in MOF nr. 728 din 28.10.2008.


    TITLUL I
    Dispozitii generale

    CAPITOLUL I
    Domeniul de aplicare

    Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
    (2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.

    Art. 2. –
    Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
    a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
    b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;
    c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
    d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
    e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
    f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
    g) organizatiilor sindicale si patronale.

    Legea nr. 205/2008 – modificarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi

    Legea nr. 205/2008 pentru modificarea Legii nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 736 din 30.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Articol unic. – Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizatii si sporuri invalizilor, veteranilor si vaduvelor de razboi, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 162 din 1 august 1991, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

    1. Articolul 1 va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 1. – Invalizilor de razboi, veteranilor de razboi si vaduvelor de razboi li se acorda o indemnizatie dupa cum urmeaza:
    a) invalizilor de razboi:
    – 148 lei lunar, pentru marii mutilati si cei incadrati in gradul I de invaliditate;
    – 132 lei lunar, pentru cei incadrati in gradul II de invaliditate;
    – 112 lei lunar, pentru cei incadrati in gradul III de invaliditate;
    b) veteranilor de razboi:
    – 92 lei lunar;
    c) vaduvelor de razboi, daca nu s-au recasatorit:
    – 92 lei lunar.”

    2. La articolul 2, alineatul (1) va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 2. – (1) Invalizii, precum si veteranii de razboi primesc, pe langa indemnizatiile prevazute la art. 1, si un spor de cate 10 lei lunar pentru primul an de participare la razboi, indiferent de durata participarii, la care se adauga cate 5 lei pentru fiecare luna de participare la razboi ce depaseste un an calendaristic.”

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

    Legea nr. 218/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale

    Legea nr. 218/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 738 din 31.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. I. – Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    1. Articolul 12 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 12. – Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din:
    a) contributii de asigurari sociale, dobanzi, majorari pentru plata cu intarziere a contributiilor, precum si din alte venituri, potrivit legii;
    b) transferuri nerambursabile de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurarilor sociale de stat, care se aproba prin legile bugetare anuale.”

    2. Dupa articolul 781 se introduce un nou articol, articolul 782, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 782. – (1) Asiguratii care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupe superioare de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum si cei care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale sau deosebite, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data, beneficiaza de majorarea punctajelor realizate in perioadele respective, dupa cum urmeaza:
    a) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii speciale, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data;
    b) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii deosebite, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data.
    (2) Prevederile alin. (1) se aplica numai in situatiile in care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza stagiile complete de cotizare prevazute in anexa nr. 3.”

    3. Dupa articolul 165 se introduce un nou articol, articolul 1651, cu urmatorul cuprins:
    „Art. 1651. – (1) Pensionarii sistemului public ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupe superioare de munca, precum si cei care au desfasurat activitati in locuri de munca incadrate in conditii speciale sau deosebite si ale caror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data beneficiaza de o crestere a punctajelor realizate in aceste perioade, dupa cum urmeaza:
    a) cu 50% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa I de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii speciale, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data;
    b) cu 25% pentru perioadele in care au desfasurat activitati in locuri incadrate in grupa a II-a de munca, potrivit legislatiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau in locuri incadrate in conditii deosebite, potrivit legislatiei in vigoare dupa aceasta data.
    (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in situatia in care, la recalcularea pensiilor in conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, aprobata cu completari prin Legea nr. 78/2005, cu completarile ulterioare, pentru determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat un alt stagiu complet de cotizare decat cel prevazut de legislatia pensiilor in vigoare la data inscrierii la pensie.”

    Art. II. – Recalcularea pensiilor stabilite anterior intrarii in vigoare a prezentei legi se efectueaza, din oficiu, de catre Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si se acorda beneficiarilor incepand cu data de 1 ianuarie 2009.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    Stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008

    Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 739 din 31.10.2008.

    Potrivit Legii nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, cadrele didactice din invatamantul preuniversitar si universitar de stat vor beneficia de urmatoarele cresteri salariale:
    – 55% profesorii universitari;
    – 37% personalul didactic din invatamantul universitar (conferentiari, lectori, preparatori etc.) si din invatamantul preuniversitar.
    Cheltuielile de personal suplimentare generate de marirea salariilor cadrelor didactice sunt de:
    – 711 milioane lei pentru perioada ramasa din anul 2008, ceea ce reprezinta 0,14% din PIB;
    – 4.265 milioane lei pentru intregul an 2009, respectiv 0,74% din PIB.
    In actualul context economic mondial extrem de dificil, care se reflecta si asupra Romaniei, efortul financiar al maririi salariilor cadrelor didactice nu poate fi sustinut. O astfel de masura ar obliga la majorarea deficitului bugetar sau la reducerea drastica a cheltuielilor cu investitiile.
    Aceasta din urma varianta are consecinte extrem de negative, dintre care mentionam:
    – presiuni, sub diferite forme, ale celorlalte categorii de personal bugetar si ale celui din sectorul privat, pentru alinierea nivelului salariului la cel aprobat pentru personalul din invatamant;
    – cresterea inevitabila a salariilor din sectorul bugetar cu 50%;
    – deteriorarea raportului dintre salariul obtinut in sectorul privat si cel din sectorul bugetar (in prezent castigul mediu brut din sectorul public este cu 30% mai mare decat cel din sectorul privat), astfel incat se va ajunge ca veniturile salariale medii din sectorul bugetar sa fie aproape duble fata de cele din sectorul privat;
    – cresterea importurilor ca urmare a schimbarii structurii cererii de consum a populatiei;
    – deteriorarea raportului dintre consum si investitii, cu influente nefavorabile asupra produsului intern brut;
    – cresterea suplimentara a pensiilor ca urmare a majorarii salariului mediu brut care sta la baza stabilirii punctului de pensie;
    – cresterea castigului salarial mediu brut lunar din sectorul bugetar in anul 2009 fata de media din anul 2008 cu circa 61%;
    – cresterea castigului salarial mediu brut din sectorul concurential cu circa 48%;
    – cresterea castigului salarial mediu brut lunar in anul 2009 la 2.568 lei fata de 1.865 lei in scenariul de baza (fara aplicarea legii).
    Majorarea cu 50% a salariilor tuturor categoriilor de personal care se finanteaza din fonduri publice determina cheltuieli bugetare suplimentare in anul 2009 de circa 21 miliarde lei, respectiv aproape 4% din PIB, la care daca s-ar adauga si influentele ce decurg din cresterea punctului de pensie ar rezulta un efort bugetar total de 36 miliarde lei, respectiv 6,2% din PIB.
    In aceasta situatie, stabilitatea economica a Romaniei nu va mai putea fi asigurata, ducand la irosirea castigurilor macroeconomice obtinute in ultimii ani. Riscul de a ne reintoarce in perioada de stagflatie, caracteristica deceniului trecut, trebuie, in aceste conditii, luat in mod serios in calcul, avand urmari dramatice asupra nivelului de trai al romanilor, pe termen lung.
    Aceste majorari salariale vor avea un puternic impact asupra economiei romanesti. Astfel:
    – importante resurse financiare vor fi transferate de la investitii catre consum;
    – masa salariala neta suplimentara fata de scenariul de baza va fi de 44 miliarde lei;
    – transferul sumei de 44 miliarde lei, reprezentand cresterile neprogramate de venituri medii, de la investitii catre consum are urmatoarele consecinte:
    – formarea bruta de capital fix scade cu aproape 18 puncte procentuale fata de scenariul de baza (de la +13% la -5%);
    – cresterea economica se reduce cu 4 puncte procentuale (de la 6% la 2%);
    – importurile cresc cu circa 5 miliarde euro, ceea ce conduce la cresterea ponderii deficitului comercial si de cont curent in PIB cu aproape 4 puncte procentuale fata de scenariul de baza;
    – punctul de pensie ar urma sa creasca la 1 ianuarie 2009 cu inca 37,7% fata de proiectia bugetara pe anul 2009, scenariul de baza, ceea ce ar insemna cheltuieli suplimentare pentru bugetul asigurarilor sociale de stat de circa 15 miliarde lei, respectiv 2,6% din PIB;
    – rata inflatiei se va deteriora cu circa 5 puncte procentuale ca urmare a cresterii salariilor si a pensiilor, in conditiile unei elasticitati intre preturile de consum si veniturile populatiei de circa 0,1, ceea ce ar conduce ca rata inflatiei sa atinga un nivel de doua cifre;
    – companiile vor fi obligate sa recurga la disponibilizari de personal; estimam ca impactul ar putea ajunge la circa 300.000 de salariati.
    Dezechilibrarea bugetului va duce la o crestere a deficitului public. Art. 104 din Tratatul de la Maastricht instituind Uniunea Europeana reglementeaza o anumita disciplina bugetara, impunandu-se statelor membre o obligatie generala: aceea de a evita deficitele publice excesive.
    Respectarea acestei cerinte este supravegheata de Comisia Europeana, care verifica periodic, pe de o parte, raportul dintre deficitul bugetar si produsul intern brut, iar pe de alta parte, raportul dintre datoria publica si produsul intern brut (PIB). Aceste raporturi nu trebuie sa depaseasca „valorile de referinta” stabilite printr-un protocol (care este anexa la Tratat) privind procedura aplicabila in caz de deficit excesiv (3% din PIB).
    Rezulta ca asemenea cheltuieli bugetare excesive pun in pericol pe termen scurt echilibrul bugetar al Romaniei, iar pe termen lung obiectivele Romaniei de aderare la zona euro. De asemenea, Romania va fi pusa in fata faptului implinit de a nu isi putea respecta obligatiile asumate prin aderarea la Uniunea Europeana si de a incalca Tratatul de instituire a Uniunii Europene. Reamintim ca indeplinirea angajamentelor stabilite prin actul de aderare reprezinta o obligatie prevazuta de art. 148 din Constitutia Romaniei, republicata.
    Aliniindu-ne la recomandarile Comisiei Europene, dar si ale agentiilor de rating, efectuate cu ocazia evaluarilor periodice, referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare, rezulta ca, pentru evitarea riscurilor semnalate si, implicit, a riscului declansarii procedurii de deficit excesiv, este necesara adoptarea unei politici de restrangere a cheltuielilor bugetare si de abordare prudenta a deficitului bugetar.
    In considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii de urgenta si extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata, se impune adoptarea de masuri imediate pentru reglementarea acestei situatii.
    In temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

    Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

    Art. 1. – In perioada octombrie-decembrie 2008, valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din invatamant se stabileste dupa cum urmeaza:
    a) 266,026 lei pentru functia prevazuta la art. 1 alin. (1) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008;
    b) 299,933 lei pentru functiile didactice prevazute la art. 1 alin. (1) lit. c) din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008.

    Art. 2. – Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din invatamant, stabilita prin Legea nr. 221/2008 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, se va aplica incepand cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, in conditiile prevazute de legea unitara de salarizare a personalului din sectorul bugetar si tinand seama de gradul de indeplinire a criteriilor de performanta, de cresterea competitivitatii si calitatii actului de invatamant.

    Art. 3. – Valoarea coeficientului de multiplicare 1,000 a salariilor personalului didactic din invatamant, aplicabila in perioada ianuarie-martie 2009 inclusiv, se va stabili prin actele normative care vor reglementa cresterile salariale ce se acorda in anul 2009 personalului din sectorul bugetar.

    Art. 4. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga urmatoarele prevederi din Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 82 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008:
    – liniuta a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. a);
    – liniuta a 3-a de la art. 1 alin. (1) lit. c);
    – referirile la „valoarea coeficientului de multiplicare 1,000” pentru perioada „octombrie-decembrie 2008” din cadrul anexelor nr. 1.1, 1.2, 2 si 3.

    Codul Fiscal al Romaniei – actualizat la 01.11.2008

    Codul Fiscal al Romaniei, versiune actualizata la data de 01.11.2008.

    Versiunea actualizata include modificarile aduse de:
    – Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004
    – Rectificarea publicata in MOf. nr. 112 din 06.02.2004
    – Codul de Procedura Fiscala din 2004
    – H.G. nr. 977/2004
    – O.G. nr. 94/2004
    – Legea nr. 507/2004
    – H.G. nr. 783/2004
    – O.G. nr. 83/2004
    – Legea nr. 494/2004
    – O.U.G. nr. 123/2004
    – O.U.G. nr. 138/2004
    – Legea nr. 96/2005
    – O.U.G. nr. 24/2005
    – O.U.G. nr. 30/2005
    – O.U.G. nr. 45/2005
    – Legea nr. 164/2005
    – Legea nr. 163/2005
    – Codul de procedura fiscala
    – Legea nr. 210/2005
    – Legea nr. 247/2005
    – Decizia Curtii Constitutionale nr. 568/2005
    – H.G. nr. 797/2005
    – O.U.G. nr. 203/2005
    – O.U.G. nr. 21/2006
    – O.U.G. nr. 33/2006
    – Legea nr. 317/2006
    – O.G. nr. 43/2006
    – H.G. nr. 1514/2006
    – Legea nr. 343/2006
    – Rectificarea publicata in MOF nr. 765 din 07/09/2006
    – O.U.G. nr. 110/2006
    – O.U.G. nr. 22/2007
    – H.G. nr. 667/2007
    – O.U.G. nr. 106/2007 publicata in MOF nr. 703 din 18/10/2007
    – Legea nr. 372/2007 publicata in MOF nr. 899 din 28/12/2007
    – O.U.G. nr. 155/2007 publicata in MOF nr. 884 din 21/12/2007
    – O.U.G. nr. 51/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
    – O.U.G. nr. 94/2008 publicata in MOF nr. 485 din 30/06/2008
    – Ordinul nr. 1984/2008 publicata in MOF nr. 478 din 27/06/2008
    – H.G. nr. 664/2008 publicata in MOF nr. 472 din 26/06/2008
    – O.U.G. nr. 50/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
    – O.U.G. nr. 127/2008 publicata in MOF nr. 705 din 16/10/2008.

    TITLUL I
    Dispozitii generale

    CAPITOLUL I
    Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

    Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

    Art. 1. – (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
    (2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
    (3) In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal.
    (4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
    (5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.

    Ghidul de finantare a Programului de inlocuire a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, geotermala si eoliana

    Ordinul Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile nr. 1339/2008 pentru aprobarea Ghidului de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 742 din 03.11.2008.

    In baza art. 131 alin. (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 105/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in temeiul art. 5 alin. (7) din Hotararea Guvernului nr. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile, cu completarile ulterioare,

    ministrul mediului si dezvoltarii durabile emite prezentul ordin.

    Art. 1. – Se aproba Ghidul de finantare a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, cuprins in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. 2. – Administratia Fondului pentru Mediu va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.

    Art. 3. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Ministrul mediului si dezvoltarii durabile,
    Attila Korodi

    Bucuresti, 23 octombrie 2008.
    Nr. 1.339.

    ANEXA

    GHID DE FINANTARE
    a Programului de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de
    incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala
    si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea
    calitatii aerului, apei si solului

    Prezentul ghid de finantare furnizeaza informatii privind completarea cererilor de inscriere in Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, denumit in continuare Program, a cererilor de finantare pentru proiecte, precum si desfasurarea programului de finantare. Ghidul de finantare este documentul in care sunt precizate toate criteriile de eligibilitate care trebuie sa fie indeplinite de catre solicitantul finantarii, precum si cele privind proiectul si cheltuielile, bugetul prevazut si desfasurarea programului de finantare.

    CAPITOLUL I
    Generalitati

    ARTICOLUL 1
    Obiectul Programului

    Obiectul Programului il reprezinta finantarea de la Fondul pentru mediu a proiectelor de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului, beneficiari fiind operatorii economici, composesoratele, ocoalele silvice, unitatile administrativ-teritoriale, unitatile si institutiile de invatamant, persoanele fizice, asociatiile de locatari si organizatiile neguvernamentale.

    ARTICOLUL 2
    Scopul Programului

    Scopul Programului il reprezinta imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului prin reducerea gradului de poluare cauzata de arderea lemnului si a combustibililor fosili utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru incalzire si obtinerea de apa calda menajera, precum si stimularea utilizarii sistemelor care folosesc in acest sens sursele de energie regenerabila, nepoluante.

    ARTICOLUL 3
    Definitii

    In sensul prezentului ghid de finantare, expresiile si termenii de mai jos se definesc astfel:
    a) Autoritate – Administratia Fondului pentru Mediu;
    b) beneficiar – solicitantul al carui proiect a fost aprobat si a incheiat contract pentru finantare cu Autoritatea;
    c) condominiu – proprietatea imobiliara formata din unitati de proprietate individuala, definite ca apartamente sau spatii cu alta destinatie decat aceea de locuinte, si proprietatea comuna indiviza; este inclus acestei definitii tronsonul cu una sau mai multe scari din cadrul cladirii de locuit, in conditiile in care se poate delimita proprietatea comuna;
    d) energie eoliana – energia cinetica a maselor de aer atmosferic aflate in miscare relativa fata de suprafata terestra;
    e) energie geotermala – energia termica stocata in structura geologica a Pamantului;
    f) energie solara – energia emisa de Soare in intreg domeniul spectral al radiatiei sale;
    g) instalator – operatorul economic specializat, care comercializeaza si instaleaza sisteme de incalzire ce utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana sau alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului;
    h) instalator validat – instalatorul validat de Autoritate;
    i) imobil – cladirea cu unul sau mai multe niveluri, cu sau fara teren aferent, aflata, dupa caz, in proprietatea, concesiunea, locatiunea sau administrarea solicitantului;
    j) Manual de operare al Fondului pentru mediu – documentul care contine procedurile referitoare la depunerea, analiza, evaluarea, selectarea, finantarea, urmarirea si controlul implementarii proiectelor pentru protectia mediului;
    k) sistem de incalzire – complexul de instalatii, echipamente si elemente destinate obtinerii/producerii de energie termica si apa calda menajera;
    l) sistem de incalzire clasic – sistemul de incalzire bazat pe arderea lemnului sau a combustibililor fosili: petrol, gaze naturale, carbune etc.;
    m) alte sisteme de incalzire – sistemele de incalzire bazate pe surse regenerabile de energie, altele decat cea solara, geotermala sau eoliana, care pot fi produse in viitor datorita progresului stiintei si tehnicii;
    n) unitate de proprietate individuala – apartamentul sau spatiul cu alta destinatie decat aceea de locuinta, parte dintr-un condominiu, destinat locuirii sau desfasurarii altor activitati, impreuna cu cota-parte indiviza din proprietatea comuna;
    o) solicitant – operatorul economic, composesoratul, ocolul silvic, unitatea administrativ-teritoriala, unitatea ori institutia de invatamant, persoana fizica, asociatia de locatari sau organizatia neguvernamentala care utilizeaza sisteme clasice de obtinere a energiei termice si a apei calde menajere si care solicita finantare de la Fondul pentru mediu prin depunerea cererii de finantare sau a cererii de inscriere.

    ARTICOLUL 4
    Suma prevazuta pentru derularea Programului

    (1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii Programului se face anual, in limita fondurilor stabilite cu aceasta destinatie, prin bugetul anual de venituri si cheltuieli al Administratiei Fondului pentru Mediu si al Fondului pentru mediu, aprobat prin hotarare a Guvernului.
    (2) Pentru anul 2009, suma prevazuta pentru derularea Programului este de 520.000 mii lei.
    (3) Suma alocata Programului provine din taxa pe poluare pentru autovehicule.

    ARTICOLUL 5
    Modalitatea de finantare

    (1) Finantarea se acorda prin modalitate nerambursabila, ca procent din cheltuielile eligibile ale proiectului.
    (2) Procentul de cheltuieli eligibile nefinantat constituie contributia proprie a solicitantului si este asigurata din surse financiare proprii.
    (3) Finantarea se face esalonat, in interiorul perioadei de valabilitate a contractului pentru finantare, si pe masura realizarii proiectului.

    ARTICOLUL 6
    Cuantumul finantarii

    Finantarea se acorda:
    a) in cazul operatorului economic, composesoratului sau ocolului silvic, in procent de pana la 50%, dar nu mai mult de 250.000 lei pentru un sistem, cu exceptia proiectelor executate in regiunea Bucuresti-Ilfov, pentru care finantarea se face in procent de pana la 40%, dar nu mai mult de 200.000 lei pentru un sistem;
    b) in cazul unitatii administrativ-teritoriale, unitatii sau institutiei de invatamant, in procent de pana la 60%, dar nu mai mult de 300.000 lei pentru un sistem;
    c) in cazul persoanei fizice, asociatiei de locatari sau organizatiei neguvernamentale, in procent de pana la 90%, dar nu mai mult de 25.000 lei pentru un sistem.

    ARTICOLUL 7
    Modalitatea de participare la Program

    Solicitantii participa la Program prin doua modalitati:
    a) solicitantul prevazut la art. 6 lit. a) si b), numai prin modalitate directa, prin depunerea cererii de finantare la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunilor de finantare, conform cap. II „Participarea la Program prin modalitate directa”;
    b) solicitantul prevazut la art. 6 lit. c), numai prin modalitate indirecta, prin depunerea cererii de inscriere la un instalator validat de catre Autoritate, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”;
    c) instalatorul depune la sediul Autoritatii, in cadrul sesiunii de finantare stabilite de Autoritate, cerere de inscriere in vederea validarii participarii la Program, conform cap. III „Participarea la Program prin modalitate indirecta”.

    CAPITOLUL II
    Participarea la Program prin modalitate directa

    ARTICOLUL 8
    Eligibilitatea solicitantului

    (1) Pentru a participa la Program prin modalitate directa, solicitantul trebuie sa indeplineasca cumulativ o serie de criterii de eligibilitate.
    (2) Solicitantul, operator economic, composesorat sau ocol silvic, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Operatori economici.
    (3) Solicitantul, unitate administrativ-teritoriala, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati administrativ-teritoriale.
    (4) Solicitantul, institutie de invatamant, trebuie sa intruneasca criteriile prevazute in Manualul de operare al Fondului pentru mediu – editia octombrie 2008, Partea I „Generalitati” – Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant – Unitati si institutii de invatamant. In plus, trebuie sa detina in proprietate, concesiune sau administrare imobilul pe/in care se implementeaza proiectul.
    (5) Pentru unitatile de invatamant, cererile de finantare sunt depuse de catre unitatile administrativ-teritoriale.

    ARTICOLUL 9
    Suma prevazuta

    (1) Alocarea din Fondul pentru mediu a sumei necesare finantarii proiectelor solicitantilor care participa la Program prin modalitate directa se face anual, in limita sumei totale alocate Programului.
    (2) Pentru anul 2009, suma prevazuta este de 120.000 mii lei.

    ARTICOLUL 10
    Sesiunea de finantare

    (1) Solicitantul care indeplineste cumulativ conditiile prevazute la art. 8 poate depune cerere de finantare in cadrul sesiunilor organizate anual de Autoritate.
    (2) Pentru anul 2009, prima sesiune de finantare se organizeaza in perioada 3-28 noiembrie 2008.
    (3) Cererea de finantare si documentatia anexata, legata, paginata si opisata, se depun intr-un singur exemplar, in plic sigilat, la registratura Autoritatii, la adresa: Administratia Fondului pentru mediu, municipiul Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 294, corp A, sectorul 6, cod postal 060031.
    (4) Documentele prevazute la alin. (3) pot fi transmise prin posta, cu confirmare de primire, cu conditia ca data de expediere, evidentiata prin stampila postei, sa nu depaseasca data-limita de depunere aferenta sesiunii de finantare.
    (5) Pe plic trebuie inscrise in mod obligatoriu urmatoarele informatii:
    a) denumirea si adresa completa a expeditorului (solicitantului);
    b) titlul: „Programul de inlocuire sau completare a sistemelor clasice de incalzire cu sisteme care utilizeaza energie solara, energie geotermala si energie eoliana ori alte sisteme care conduc la imbunatatirea calitatii aerului, apei si solului”;
    c) mentiunea „Participare prin modalitate directa”;
    d) sesiunea de finantare.
    (6) Documentatia continand stersaturi, ilizibila, incompleta sau neconforma cu realitatea atrage respingerea cererii de finantare.

    Ordinul nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice

    Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Servicii Comunitare de Utilitati Publice nr. 483/2008 privind aprobarea Contractului-cadru de furnizare a energiei termice a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 735 din 30.10.2008.

    Avand in vedere prevederile art. 14 alin. (2) lit. g) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termica nr. 325/2006,
    in temeiul art. 4 alin. (4) din Regulamentul de organizare si functionare a Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 671/2007, si al art. 16 alin. (7) si (9) din Legea serviciilor comunitare de utilitati publice nr. 51/2006, cu modificarile si completarile ulterioare,

    presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice emite urmatorul ordin:

    Art. 1. – Se aproba Contractul-cadru de furnizare a energiei termice, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. 2
    . – (1) Modificarea contractelor existente de furnizare a energiei termice se va face in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a contractului-cadru aprobat prin prezentul ordin, cu respectarea dispozitiilor acestuia.

    Legea nr. 223/2008 privind sustinerea invatamantului prescolar

    Legea nr. 223/2008 privind sustinerea invatamantului prescolar a fost pubicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 739 din 31.10.2008.

    Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    Art. 1. – Prezenta lege reglementeaza masurile privind sustinerea invatamantului prescolar.
    Art. 2. – Societatile comerciale cu un numar minim de 200 de angajati pot infiinta in cadrul lor gradinite de copii.
    Art. 3. – Societatile comerciale care infiinteaza in cadrul lor gradinite de copii dispun de autonomie organizatorica si functionala in ceea ce priveste managementul acestora, in conditiile legii.
    Art. 4. – (1) Societatile comerciale care infiinteaza in cadrul lor gradinite de copii sunt scutite de la plata impozitului pe profitul reinvestit in domeniul invatamantului prescolar.
    (2) Pentru investitiile realizate se intocmeste anual un raport, care se prezinta Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
    Art. 5. – Gradinitele infiintate se supun evaluarii si controlului, in conditiile legii.
    Art. 6. – Metodologia de aplicare a masurilor stabilite prin prezenta lege se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de Ministerul Economiei si Finantelor si se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
    Art. 7. – Prezenta lege se aplica incepand cu anul scolar 2009-2010.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

    Ordinul MJ nr. 2731/2008 – modificarea Regulamentului privind examenul de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public

    Ordinul Ministrului Justitiei nr. 2731/2008 privind modificarea Regulamentului de organizare si desfasurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 731 din 29.10.2008.

    Avand in vedere adresele nr. 3.287 din 25 septembrie 2008, nr. 3.287 din 9 octombrie 2008, precum si nr. 3.287 din 14 octombrie 2008 ale Uniunii Nationale a Notarilor Publici privind Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007 privind aprobarea Regulamentului de organizare si desfasurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, cu modificarile ulterioare,
    in conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (4) din Hotararea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, cu modificarile si completarile ulterioare,

    ministrul justitiei emite urmatorul ordin:

    Art. I. – Regulamentul de organizare si desfasurare a examenului de notar public pentru notarii stagiari si a concursului pentru ocuparea locurilor vacante de notar public, aprobat prin Ordinul ministrului justitiei nr. 2.263/C/2007, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 611 din 4 septembrie 2007, se modifica dupa cum urmeaza:
    1. La articolul 24, alineatul (3) se abroga.
    2. La articolul 24, alineatul (7) va avea urmatorul cuprins:
    „(7) La repartizarea candidatilor admisi va participa, in calitate de observator, un reprezentant al Ministerului Justitiei, desemnat de ministrul justitiei. In cel mult 3 zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (2), observatorul va intocmi un raport pe care il va inainta ministrului justitiei.”
    3. Articolul 25 va avea urmatorul cuprins:
    „Art. 25. – In 3 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 19 alin. (2) si la art. 24 alin. (2), presedintele Uniunii va inainta ministrului justitiei propunerile de numire in functie a notarilor publici, insotite de hotararea de validare a rezultatelor examenului sau concursului, procesele-verbale prevazute la art. 19 alin. (5) si la art. 24 alin. (6), impreuna cu optiunile exprimate de candidatii admisi, cererile de numire in functia de notar public, precum si copia dosarelor de inscriere a acestora la examen sau la concurs.”
    4. Anexa nr. 1A se modifica si se inlocuieste cu anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

    Art. II. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    p. Ministrul justitiei,
    Zsuzsanna Peter,
    secretar de stat

    Bucuresti, 22 octombrie 2008.
    Nr. 2.731/C.

    Flamingo, investitie de 300.000 de euro intr-un magazin din Cora Lujerului

    Flamingo International, unul dintre cei mai mari retaileri de pe piata locala de electronice, electrocasnice si IT&C, a investit 300.000 de euro in primul concept store Flamingo Computers, deschis pe 1 noiembrie in cadrul centrului comercial Cora Lujerului, potrivit unui comunicat emis de companie.

    Deschiderea Flamingo Computers concept store, cu o suprafata de 350 metri patrati, face parte din strategia de sustinere a dezvoltarii lantului Flamingo Computers in paralel cu extinderea intensiva a retelei de magazine Flanco World din ultimii doi ani.
    „Vom continua dezvoltarea lantului Flamingo Computers prin inaugurari de noi magazine de tip concept store aflate sub acest brand. Orientarea acestora va fi catre suprafete medii, in zone cu un trafic ridicat”, a declarat Jiri Rizek, CEO Flamingo International.
    Grupul Flamingo International activeaza pe piata din Romania inca din anul 1994, avand ca principal obiect de activitate comertul de produse IT&C, electronice si electrocasnice, fiind in acest moment unul dintre liderii de pe piata adresata.
    Din anul 2005, compania Flamingo International este cotata la Bursa de Valori Bucuresti, devenind astfel prima si singura companie din industrie prezenta pe piata de capital. Principalii competitori pe piata locala a Flamingo International sunt retailerii Domo si Altex.

    Fost manager Microsoft vine la Yahoo pentru a conduce operatiunile web din SUA

    Yahoo a anuntat luni ca il va numi pe Jeff Dossett, fost manager al Microsoft, pentru a conduce segmentul de media business si site-urile din SUA, dupa ce compania a anuntat ca alti doi manageri parasesc Yahoo.

    Dossett il inlocuieste pe Scott Moore, care paraseste compania pentru a cauta alte oportunitati.

    Site-urile Yahoo din SUA au atras in septembrie peste 140 milioane de vizitatori, pe locul doi dupa cele ale Google. Pagina de finante a Yahoo este cea mai populara in SUA, cu 20 de milioane de vizitatori in luna mentionata, conform ComScore Inc.
    Inainte de a fi angajat la Yahoo, Dossett a fost executive producer si general manager pentru MSN Media Network a Microsoft.
    Mai multi manageri Yahoo au parasit compania in ultimele luni, pe fondul nemultumirilor acestora privind evolutia companiei si a refuzului board-ului de a fi preluati de Microsoft.
    Yahoo a confirmat de asemenea ca si Alan Warms, general manager al Yahoo News, va parasi compania urmand sa fie inlocuit de Neeraj Khemlani, actual vice-presedinte de programare.

    Siemens iese din Fujitsu Siemens Computers

    Grupul german Siemens AG, cea mai mare companie de inginerie din lume, va integra in bilantul contabil un castig de 310 milioane de euro din urma vanzarii actiunilor detinute la producatorul de PC-uri Fujitsu Siemens Computers, potrivit Bloomberg.

    Rezultatele din cel de-al treilea trimestru fiscal vor include acest profit suplimentar daca tranzactia se incheie asa cum este planuit, pe data de 1 aprilie, au declarat reprezentantii Siemens.

    Fujitsu, cea mai mare companie de servicii software din Japonia, a fost de acord sa cumpere participatia de 50% a Siemens din venture, pentru care va plati o suma totala de 450 milioane de euro, au declarat reprezentantii companiilor in cauza.

    E-Boda estimeaza crestere de 40% anul viitor, spre 5 mil. euro

    Producatorul de electronice E-Boda, marca detinuta de Rosal Import-Export, vrea sa atinga anul acesta o cifra de afaceri de 3,5 milioane euro, iar pentru 2009 estimeaza o crestere cu 30-40%, pana spre 5 mil. euro, bazata mai ales pe vanzarea de produse High Definition (HD), au declarat marti reprezentantii companiei.

    „Produsele High Definition (HD) reprezinta o nisa de piata mult mai putin expusa la efectele crizei decat produsele electronice traditionale. De aceea pentru 2009 estimam o crestere cu 200% a pietei” a declarat Alexandru Dragoiu, directorul general si fondatorul E-Boda.
    Pentru anul in curs, E-Boda estimeaza o cifra de afaceri de 3,5 milioane euro, in crestere cu 10% fata de 2007, cea mai mare parte a vanzarilor urmand a fi realizata in trimestrul patru, mai ales in perioada Craciunului, potrivit reprezentantilor companiei.
    „Cred ca 40-45% din cifra de afaceri de anul acesta va fi realizata de segmentul DVD Playere, 35% de televizoarele Ultra-Slim, iar 10-15% de MP3 si MP4 playere”, a spus Dragoiu.
    E-Boda este cea mai cunoscuta marca romaneasca de DVD Playere cu peste 150.000 de aparate vandute de la introducerea producelor pana in prezent. Principalii sai distribuitori sunt retelele specializate precum Altex, Domo si Flanco, Hypermarketurile Carrefour, Cora si Pic dar si distributorii on-line.
    E-Boda este marca detinuta de Rosal Import-Export sub care se comercializeaza o gama completa de produse home-theatre, high definition, tuner HD.

    Dell continua reducerea costurilor

    Michael Dell, fondatorul si CEO-ul producatorului american de calculatoare Dell, al doilea la nivel mondial, continua reducerile de costuri si in trimestru patru al acestui an, dupa ce, in luna martie a acestui an a anuntat concedierea a 8.800 de angajati, potrivit presei internationale.

    Aceasta este solutia pe care o vede Dell pentru a tine pasul cu incetinirea economiei globale, criza financiara din SUA si reducerea cererii pentru desktopuri, notebook-uri si servere.
    Reducerea de costuri prevazuta in planul lui Michael Dell include oferirea de pachete compensatorii in caz de demisie, reducerea numarului de angajati cu contract permanent, obligarea unor angajati sa isi ia concediu fara plata si micsorarea numarului de companii externe care se ocupa de diversele proiecte ale companiei.
    Tot anul acesta, Dell a anuntat un amplu plan de reducere a costurilor care va aduce companiei economii de 3 miliarde de dolari in urmatorii trei ani. Atunci cand Michael Dell a anuntat prima oara acest plan, in luna martie, acesta presupunea concedierea a 8.800 de angajati.
    Purtatorul de cuvant al Dell nu a dorit sa specifice de cati angajati se va dispersa compania in aceasta perioada. La sfarsitul celui de-al doilea trimestru al anului 2008, Dell avea 79.300 angajati pe plan mondial. In afara de Statele Unite ale Americii, Michael Dell si-a exprimat ingrijorarea si fata de afacerile din Asia si Europa.
    Lunile trecute, conform unor persoane familiare cu situatia, citate de presa internationala, Dell a purtat discutii cu mai multi producatori de computere din lume, inaintandu-le acestora oferte de vanzare pentru fabricile proprii. Sursele au spus ca Dell ar putea finaliza vanzarea tuturor fabricilor intr-un interval de 18 luni.
    Dell detine fabrici de productie in Texas, Tennessee, Carolina de Nord, Florida, Irlanda, India, China, Brazilia, Malaezia si Polonia.
    Aceasta miscare poate semnala o schimbare majora in strategia marilor jucatori de pe piata mondiala a computerelor, care incep sa prefere sa externalizeze catre alte companii procesele de productie. Dell a raportat afaceri in scadere cu 17%, pana la 616 mil. $, pe trimestrul doi incheiat la finele lui august. Rezultatele pe trimestrul trei vor fi anuntate pe 20 noiembrie.
    Cel mai probabil, fabricile ar putea fi achizitionate de mari producatori de PC-uri, in special cei din Asia.

    Computer Troubleshooter Romania estimeaza venituri de 750.000 de euro in 2009

    Filiala locala a companiei multinationale Computer Troubleshooters estimeaza o crestere a cifrei de afaceri la 750.000 de euro in 2009, pe fondul unei cresteri pe piata de servicii IT, potrivit unui comunicat al companiei.

    Piata serviciilor IT din Romania era estimata in 2007 undeva la aproximativ 220 milioane de euro cu o rata de crestere intre aproximativ 20-23%, conform specialistilor Computer Troubleshooters. In 2006 valoarea acesteia fusese estimata la 180 milioane de euro.

    Computer Troubleshooters are o cota de piata de peste 10%, functioneaza in 12 orase mari si a raportat in 2007 o cifra de afaceri, cumulata, de aproape o jumatate de milion de euro. In 2008 compania previzioneaza o crestere de 30%, cifra de afaceri ajungand la 550.000 de euro, iar pentru 2009 se targeteaza 750.000 euro.
    Computer Troubleshooters este o franciza pe servicii IT din Romania cu filiale in 12 orase, compania acoperind servicii precum depanarea calculatoarelor, instalarea si configurarea de hardware, asistenta, configurarea Internetului si e-mailului, protectia contra virusilor si securitatea IT pana la configurarea retelelor de calculatoare wireless si cablare.

    Nokia va concedia 600 de angajati si va inchide o fabrica in Finlanda

    Compania finlandeza de telefonie mobila Nokia a anuntat marti ca va disponibiliza aproximativ 600 de angajati, dintre care 200 in Finlanda, din cadrul diviziilor de marketing si vanzari, incepand cu 1 ianuarie 2009, anunta AFP.

    „Compania urmeaza sa fie reorganizata la inceputul anului viitor si vor avea loc modificari ale departamentelor de marketing si vanzari, acestea afectand aproximativ 450 angajati, dintre care 100 lucreaza in cadrul filialei Nokia din Finlanda”, a anuntat grupul printr-un comunicat.

    Grupul a anuntat de asemenea ca 130 de angajati ai centrului de cercetare Nokia vor fi afectati de schimbari, dintre care 100 sunt angajati ai filialei nationale.

    Grupul a anuntat de asemenea ca va inchide fabrica Nokia din Finlanda de la Turku, ce are 220 de angajati, pana la finalul lunii ianuarie. Compania va oferi persoanelor ramase fara loc de munca un post in cadrul fabricilor din Salo sau din apropiere de Helsinki.

    Nokia este prezenta in Romania cu o fabrica la Jucu (Cluj), uzina care a produs, in mai, primul milion de dispozitive mobile din Romania, la trei luni de la inceputul productiei.

    Scandal la Primarie pentru ca nu vor blocuri langa case

    Nu mai dati aprobari aiurea! Asta le-au strigat timisorenii reprezentantilor Primariei, ieri, la dezbaterea care a vizat 17 planuri urbanistice.

    Oamenii s-au revoltat impotriva celor care vor sa ridice sau au construit deja blocuri printre case, fara sa verifice daca  acest lucru se poate face in siguranta. Locatarii s-au plans ca dezvoltatorii imobiliari nu au prevazut si parcari in proiectele lor si ca masinile de mare tonaj care aprovizioneaza santierele din zonele de case le zguduie locuintele si le crapa peretii.

    De asemenea, cei care au venit ieri la dezbatere au mai spus si ca pe strazile lor este o mizerie de nedescris si ca nu mai au intimitate in propriile case din cauza vecinilor de la bloc. Cativa locatari de pe strada Campina, unde se intetioneaza construirea altui bloc, sunt nemultumiti ca persoanele care s-au mutat in apartamente parcheaza in fata portii lor, iar ei nu au unde sa isi lase masina.

    Cele mai aprinse discutii
    Cel mai mare scandal a fost starnit insa cand a fost adus in discutie planul de ridicare a trei blocuri pe un teren situat intre strazile Odobescu si Porumbescu. Cei care stau in zona au spus ca, potrivit planselor intocmite de arhitecti, unei femei care locuieste in vecinatate i s-au „furat” aproape 1 000 de metri patrati din gradina.

    Mai mult, nu exista acces auto, doar pietonal la acel cvartal de blocuri care se doreste a fi construit, iar conform plasei prezentate ieri la Primarie, un bloc ar urma sa fie ridicat in locul unei anexe de lemne a unei proprietare, iar drumul ar urma sa treaca prin dormitorul altui locatar. Totodata, localnicii cred ca arhitectii nu au analizat situatia din teren si ca s-au bazat pe planuri cadastrale vechi, care nu au fost actualizate. Un alt plan urbanistic de detaliu care a creat controverse este al unei firme italiene care vrea sa amenajeze o statie de betoane in Parcul Industrial si Tehnologic al Consiliului Judetean.

    Reprezentantii firmelor care functioneaza acolo se opun din cauza poluarii, mai ales ca produc mezeluri, dulciuri sau paine. Ei spun ca tranzitarea zilnica a parcului de 30-50 de camioane cu beton ar face aerul irespirabil. La fel considera si reprezentantii firmei Solectron, care au precizat ca au nevoie de un mediu cat mai curat intrucat produc aparatura medicala. Toate cele 17 planuri vor fi supuse spre aprobare, marti, consilierilor locali, la sedinta lunara, si vor trebui sa tina cont de ele. Ieri, la discutii, numai trei alesi au fost prezenti.

    Institutia Avocatul Poporului

    CE ESTE INSTITUTIA AVOCATUL POPORULUI?

    Avocatul poporului este o institutie independenta, menita sa protejeze cetatenii de abuzuri din partea autoritatilor administratiei publice.
    El nu poate insa sa ofere asistenta justitiabililor si nici sa le asigure reprezentarea in instanta.

    CINE SE POATE ADRESA AVOCATULUI POPORULUI?

    Orice persoana fizica, indiferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt administrativ ilegal.

    CUM SE POATE ADRESA O CERERE AVOCATULUI POPORULUI?

    Cererea se formuleaza in scris si se expediaza prin posta sau se depune direct la registratura institutiei.
    La solicitarea petitionarului, se poate obtine si o audienta. Inscrierile se fac fie direct la sediu, fie telefonic.

    CE TREBUIE SA CUPRINDA CEREREA?

    Datele personale ale petitionarului, date despre autoritatea publica sau functionarul in cauza, descrierea faptelor reclamate si alte detalii, conform modelului de mai jos.
    Atentie: nu pot fi luate in considerare plangerile anonime sau cele facute in numele unei alte persoane, fara incuviintarea acesteia!

    CE POATE EXAMINA AVOCATUL POPORULUI?

    Cererile prin care o persoana se plange de acte sau fapte administrative ce provin de la:
    administratia publica centrala (ministere, departamente, etc), prefecti, serviciile publice descentralizate din teritoriu ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, administratia publica locala (consilii locale, primari, consilii judetene) precum si de la functionari ai acestor organe.

    CE ACTE SAU FAPTE POT FORMA OBIECTUL PLANGERII?

    Plangerile persoanelor lezate in drepturile si libertatile cetatenesti trebuie sa se refere la acte sau fapte administrative.
    Exemple:

    • eliberarea unei autorizatii sau adeverinte, a unui permis, etc;
    • efectuarea unei inscrieri, luarea in evidenta sau recunoasterea unei calitati prevazute de lege;
    • acordarea unor facilitati si ajutoare prevazute de lege;
    • acte ale consiilor locale, ale primarilor, presedintilor consiliilor judetene si ale prefectilor;
    • altele asemenea.

    Acolo unde exista proceduri administrative, administrativ-jurisdictionale sau judiciare prevazute de o lege speciala, avocatul poporului nu se poate substitui organelor stabilite prin lege.

    CARE ESTE TERMENUL IN CARE SE POATE FORMULA O CERERE ADRESATA AVOCATULUI POPORULUI?

    Cel mult 12 luni de la data la care petitionarul a luat cunostinta de faptele care fac obiectul plangerii.

    CE NU POATE EXAMINA AVOCATUL POPORULUI?

    Nu sunt de competenta avocatului poporului cererile referitoare la eventualele raporturi litigioase intre persoanele fizice (actiuni in revendicare, contracte, mosteniri, raporturi intre proprietar si chiriasi ori intre vecini, etc.), tranzactii comerciale, litigii de dreptul muncii (desfacerea contractului de munca, salarizare sau sanctiuni la locul de munca) ori alte raporturi de drept privat
    Nu pot fi luate in considerare si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei, ale Guvernului si ale autoritatilor judecatoresti.
    Atentie: nu pot fi examinate cererile ce se refera la hotararile judecatoresti.
    Avocatul poporului nu are nici o posibilitate de desfiintare sau de exercitare a vreunei cai de atac impotriva actelor instantei de judecata.
    Avocatul poporului nu poate efectua acte de cercetare sau de urmarire penala: potrivit legii, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice.
    in consecinta, el nu poate decide in locul judecatorului sau procurorului.

    CUM POATE ACTIONA AVOCATUL POPORULUI?

    Pentru soloutionarea cererilor, avocatul poporului poate decide efectuarea unei anchete proprii, atunci cand considera necesar.
    Dupa verificari, poate emite recomandari in scris prin care solicita organului administrativ ori functionarului public in cauza sa inlature abuzul comis, sa repare pagubele produse prin actul sau faptul administrativ ilegal si sa repuna persoana lezata in drepturile sale legitime.
    Avocatul poporului nu poate insa desfiinta el insusi actul administrativ reclamat, dar pentru solutionarea cererii se poate adresa succesiv organului administrativ ierarhic superior, respectiv prefectului, Guvernului si, in cele din urma, Parlamentului.

    CUM SE ADUC LA CUNOSTINTA REZULTATELE CERERII?

    Rezultatele cererii se aduc la cunostinta petitionarului in scris sau, dupa caz, prin comunicare directa (la sediu).

    SEDIUL INSTITUTIEI AVOCATUL POPORULUI ESTE IN MUNICIPIUL BUCURESTI, BD. IANCU DE HUNEDOARA NR. 3-5, SECT. 1;
    TELEFOANE: 01/314.34.00 SAU 01/230.36.00


    MODEL DE CERERE CATRE AVOCATUL POPORULUI

    Cererea se trimite pe adresa institutiei Avocatul Poporului si trebuie sa contina urmatoarele informatii:

    • Numele si prenumele (cu majuscule)
    • Domiciliul (eventual resedinta ori alta adresa unde puteti fi gasit, si un numar de telefon)
    • Data la care ati luat cunostinta de incalcarea drepturilor dvs.
    • Prezentarea succinta a drepturilor si libertatilor incalcate.
    • Autoritatea administrativa sau functionarul public in cauza.
    • Descrierea faptelor invocate, prin care vi s-au incalcat drepturile.
    • Dovada intarzierii sau a refuzului autoritatii administrative de a solutiona legal cererea, in termenul prevazut.
    • Mentiunea obligatorie daca cererea face obiectul unei cauze aflate pe rolul unei instante judecatoresti, sau daca a format obiectul unei judecati.
    • Autoritatile publice care au fost sesizate anterior.
    • Raspunsul primit si motivele pentru care va simtiti in continuare nedreptatiti
    • Oricare alte acte care pot sustine cererea (in copie, nu in original)
    • Data
    • Semnatura

    CERERILE ADRESATE AVOCATULUI POPORULUI SUNT SCUTITE DE TAXA DE TIMBRU

    T.V.A. Export. Conditiile cotei 0 a taxei

    In perioada de aplicare O.U.G. nr.17/2000 si a H.G. nr.401/2000, se beneficiaza de cota 0 a taxei pe valoarea adaugata numai daca pretul bunurilor exportate s-a incasat in valuta in termenele stabilite si numai prin bancile aprobate de Banca Nationala a Romaniei

    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Sanctiune administrativa, contraventionala, fiscala sau civila,
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Grup de cuvinte prin care se individualizeaza si se identifica o persoana fizica in societate si familie.
    Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Socoteala scrisa sub forma de balanta cu doua parti (debit si credit) care reflecta valoric si uneori in unitati naturale, in ordine cronologica si sistematica,
    Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Operatiune comerciala de vanzare a unor bunuri materiale si/sau servicii catre persoane fizice sau juridice dintr-o alta tara in schimbul unei sume dintr-o valuta convenita.
    Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
    Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
    Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
    Inscris oficial sau particular prin care se atesta recunoasterea unui drept, o obligatie sau un fapt.
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    (TVA). Forma sub care exista in prezent taxa generala de consumatie este taxa pe valoarea adaugata (TVA).
    Moneda nationala a unei tari, in numerar sau disponibil in cont, ce indeplineste functia de instrument de plata si de rezerva de plata pe plan international.
    Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
    Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
    Primirea unei sume de bani de la o persoana fizica sau juridica in numerar
    Institutie specializata care desfasoara o activitate complexa si care are ca functii: efectuarea de operatiuni intre titularii de conturi bancare
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

    ***

    Societatea Comerciala “P. N.” SRL in contradictoriu cu Ministerul Finantelor Publice si Directia Generala a Finantelor Publice Arad, a solicitat anularea deciziei nr.390/4 iulie 2002 emisa de primul parat si a procesului verbal din 20 mai 2002 incheiat de cea de a doua parata si exonerarea de plata sumelor de 92.633.536 lei taxa pe valoarea adaugata, 7.251.986.050 lei taxa pe valoare adaugata si 3.539.244.202 lei majorari de intarziere aferente.

    Reclamanta a aratat ca, intrucat nu a fost incasata contravaloarea exportului de animale vii in valoare de 38.904 DM efectuat in Grecia, organele de control au retinut ca a incalcat dispozitiile art.IV punctul 3 din Ordonanta Guvernului nr.18/1994 si a fost sanctionata contraventional conform art.IV pct.7 cu amenda in suma de 601.981.224 lei, echivalentul exportului. Corespunzator acestui export, pentru neincasarea la termen a sumei de 38.004 DM pentru care societatea a aplicat cota zero TVA, organele de control au considerat ca trebuie sa plateasca suma de 92.633.536 lei cu titlu de TVA suplimentar.

    Considera impunerea nelegala intrucat nu s-a tinut seama de faptul ca valoarea exportului nu s-a incasat din cauza ca beneficiarul nu a platit-o, astfel ca ea se afla in litigiu, pentru care s-a inceput procedura judiciara in Grecia.

    Referitor la stabilirea cotei de 19% de TVA pentru exporturile a caror contravaloare s-a incasat, conform opiniei organelor de control, contrar dispozitiilor art.17 lit.B a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 coroborate cu prevederile punctului 9.2 alineatul 2 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 si pentru care s-a stabilit obligatia de plata a sumei de 7.251.986.050 lei cu titlu de TVA suplimentar, considera ca sunt intrunite conditiile legale pentru cota zero la TVA.

    Curtea de Apel Timisoara- Sectia comerciala si de contencios administrativ, prin sentinta nr.336 din 15 octombrie 2002, a admis in parte actiunea si a anulat actele contestate in parte in ceea ce priveste obligatia reclamantei de a plati la bugetul de stat 92.633.536 lei TVA suplimentar, 1.744.883.052 lei TVA suplimentar si 324.856.368 lei.

    Instanta a retinut ca pentru exportul efectuat in baza declaratiei vamale intocmita in 11 ianuarie 2001, sunt aplicabile prevederile art.17 lit.B punctul a- intrucat textul nu conditioneaza aplicarea cotei zero de TVA de incasarea efectiva a contravalorii exportului, fiind prevazuta doar conditia ca incasarea valutei sa se faca in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei.

    Prin urmare, nu sunt incidente nici dispozitiile cuprinse la punctul 9.2 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 cata vreme contravaloarea acelui export nu a fost incasata.

    Pentru celelalte exporturi s-a constatat ca reclamanta nu a facut dovada incasarii valutei in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei, astfel nu poate beneficia de cota zero TVA.

    Considerand hotararea netemeinica si nelegala, partile au declarat recurs.
    Societatea comerciala reclamanta, sustine ca se impunea admiterea actiunii in totalitate, anularea actelor si exonerarea de plata sumelor, intrucat indeplineste conditiile legale pentru aplicarea cotei zero TVA.

    Directia Generala a Finantelor Publice a judetului Arad in nume propriu si in reprezentarea Ministerului Finantelor Publice arata ca actele contestate sunt legale, astfel ca se impune admiterea recursului, casarea sentintei si in fond respingerea actiunii, intrucat instanta nu a tinut cont de prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.215/1999 privind modificarea legislatiei referitoare la TVA si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 si a Hotararii de Guvern nr.401/2000.

    Recursul declarat de societate este nefondat iar recursul paratilor este fondat.
    In urma unui control efectuat la reclamanta de organele de control ale Directiei Controlului Fiscal Arad, ce a vizat perioada ianuarie 2000- noiembrie 2001, s-au constatat ca aceasta pana la data verificarii, 20 mai 2002, nu a incasat contrvaloarea exportului efectuat in baza declaratiei vamale de export nr.1488/11 ianuarie 2001, respectiv suma de 38.904 DEM, desi termenul de incasare era depasit.

    Pentru neincasarea contravalorii exportului pentru care societatea a aplicat cota zero TVA si pentru nerespectarea conditiei de incasare a valutei in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei, s-a constatat ca aceasta a contravenit dispozitiilor art.17 lit.B pct.a din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 coroborate cu pct.9.3 si 9.9 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 astfel i s-a aplicat cota de 19% TVA asupra contravalorii in lei a exportului, rezultand TVA suplimentara de 92.633.536 lei.

    In urma verificarii documentelor care atesta incasarea exporturilor efectuate, s-a retinut ca reclamanta nu a respectat conditiile de incasare a contravalorii acestora, incasand sumele in valuta in numerar, acestea fiind depuse ulterior de catre administratorul societatii si de catre diverse persoane fizice in contul societatii deschis la Banca Transilvania – Sucursala Arad.

    Pentru incalcarea dispozitiilor Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.215/1999, art.1 pct.2 de modificare a art.17 lit.B pct.a din Ordonanta Guvernului nr.3/1992, republicata, pentru perioada 1 ianuarie 2000 – 14 martie 2000 si a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000, art.17 lit.B pct.a pentru perioada 15 martie 2000 – 30 noiembrie 2001, s-a aplicat cota de 19% TVA la facturile externe incasate in numerar, rezultand TVA suplimentara in suma de 7.251.986.000 lei. La debitele stabilite s-au calculat majorari de intarziere de 3.539.244.202 lei.

    In procedura prealabila fiscala solutia a fost de respingere a contestatiei iar la instanta aceea de admitere in parte.

    Solutia organelor de control este corecta, potrivit celor ce se vor arata.

    Conform art.17 lit.B pct.a din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.215/1999 privind modificarea si completarea unor reglementari referitoare la TVA, cota zero de TVA se aplica pentru “exportul de bunuri, efectuat de agentii economici cu sediul in Romania, a caror contravaloare se incaseaza in valuta in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei”.

    Aceeasi prevedere a fost mentinuta si prin art.17 lit.B a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 privind TVA, in vigoare cu incepere de la 15 martie 2000.

    Normele privind controlul valutar asupra incasarilor din exporturi si din celelalte operatiuni cu strainatatea ale Bancii Nationale a Romaniei precizeaza ca “persoanele juridice autorizate sa efectueze operatiuni cu strainatatea sunt obligate sa incaseze in termenele prevazute in dispozitii legale sumele in valuta convertibila in lei aferente acestor operatiuni in conturile lor in banci”.

    Art.16 din Regulamentul valutar nr.3/1997 privind efectuarea operatiunilor valutare, emis de Banca Nationala a Romaniei, prevede ca, in cazul livrarii marfurilor la extern, exportatorii au obligatia de a intocmi declaratia de incasare valutara, document necesar urmarii si controlului efectiv al incasarii valutare si de a incasa in termen valuta. Incasarea valutei trebuie facuta obligatoriu prin conturi bancare deschise la banci autoroizate din Banca Nationala a Romaniei.

    Pct.9.2 alin.2 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 prevede “pentru operatiunile prevazute la art.17 lit.B a) din ordonanta de urgenta nu beneficiaza de cota zero de taxa pe valoarea adaugata contribuabilii care incaseaza valuta in numerar sau prin transferuri din conturi bancare personale”.

    Cum aceste norme expliciteaza modul de aplicare a prevederilor art.17 lit.B a), nu se poate vorbi ca ar adauga la lege .
    Deci, justificat s-a retinut ca societatea nu beneficiaza de cota zero TVA pentru exporturile realizate, in conditiile in care incasarea valutei s-a facut in numerar de persoane fizice.

    Aceeasi situatie se aplica si pentru exportul realizat, in conditiile in care societatea nu justifica incasarea valutei.
    Pct.9.9 din Hotararea Guvernului nr.401/2000 arata ca: “nerespectarea prevederilor pct.9.3-9.8 privind justificarea cotei zero
    de TVA si/sau nerespectarea conditiei de incasare a valutei in conturi bancare deschise la banci autorizate de Banca Nationala a Romaniei atrag obligatia platii TVA prin aplicarea cotei corespunzatoare livrarilor si prestarilor la intern si a majorarilor de intarziere aferente,
    calculate de la data documentului care atesta livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor”.
    Apararea societatii in sensul ca aflandu-se in litigiu cu partenerul extern ar trebui sa i se aplice prevederile Ordonantei Guvernului nr.18/1994 privind masuri pentru intarirea disciplinei financiare a agentilor economici nu poate fi primita, operabile fiind dispozitiile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.17/2000 privind TVA.

    Debitele fiind legale, societatea urmeaza a suporta si plata majorarilor de intarziere.
    In consecinta, recursul declarat de societate fiind neintemeiat, a fost respins, iar recursul paratilor fiind fondat, a fost admis, sentinta atacata a fost casata si in fond actiunea s-a respins.

    Exceptie de nelegalitate. Admisibilitate

    Potrivit art. 4 alin.1 din Legea 554/2004 legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata pe cale de exceptie numai in situatia in care de acest act administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond . Fara indeplinirea acestei conditii, exceptia de nelegalitate va fi respinsa ca inadmisibila.

    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    (ternem CNA). Orice forma de mesaj, difuzat fie în baza unui contract cu o persoana fizica sau juridica, publica ori privata, în schimbul unui tarif sau al altor beneficii, privind exercitarea unei activitati comerciale, mestesugaresti, profesionale,
    Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Prevazuta in cap. I, t. II, C. proc. pen., partea speciala, masura temporara a procesului penal luata de instanta de judecata, cand se constata, pe baza unei expertize medicale, ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Legea contenciosului administrativ
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Regula de procedura stabilita de Curtea Europeana de Justitie, care a fost inserata, de asemenea, in mandatul consilierului-audiator si care priveste dezvaluirea, de catre Comisie, a documentelor confidentiale sau a secretelor comerciale.
    Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Legea contenciosului administrativ
    Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
    Desemneaza fondurile acumulate intr-o perioada de mai multi ani din contributiile participantilor la fond, capitalizate si administrate privat, in scopul platii unor pensii altele decat cele din sistemul public de stat.
    1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Exceptio non adimpleti contractus este expresia latina ; dreptul oricareia din partile unui cotract bilateral, sinalagmatic, de a refuza indeplinirea obligatiilor pe care si le-a asumat, atata vreme cat cealalta parte nu-si indeplineste propriile sale obligatii.
    Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

    ***

    Prin actiunea inregistrata la data de 22 decembrie 2003 la Judecatoria Oradea, Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor, a chemat in judecata cotidianul „RB” si pe ziaristul DM solicitand publicarea hotararii judecatoresti prin care s-au stabilit atingerile aduse comportamentului si reputatiei institutiei, obligarea autorului articolului care a facut afirmatii neadevarate la adresa unitatii, de a le retracta public si obligarea la dezmintirea afirmatiilor inexacte prin acelasi mijloc de publicitate prin care au fost facute.

    Reclamantul a aratat ca paratul cotidian a solicitat comunicarea unor date de interes public, initial la 21.10.2003 si apoi la 10.11.2003, raspunsul fiind expediat de Consiliul Judetean Bihor la 26.11.2003.

    Desi nu expirase termenul legal, la 26.11.2003 in cotidian a aparut un articol jignitor de natura a prejudicia autoritatea si reputatia institutiei.

    Prin sentinta civila nr.4765 din 20.09.2004 Judecatoria Oradea a admis in parte actiunea modificata, a constatat ca nu au fost incalcate prevederile Legii nr.544/2001 si a dispus obligarea paratului MD sa procedeze la retragerea declaratiilor facute in articolul publicat la 26.11.2003, prin publicarea unei dezmintiri in acelasi ziar.

    Impotriva sentintei au declarat apel paratii, formand obiectul dosarului nr.5643/2004 al Curtii de Apel Oradea – Sectia civila mixta, in cadrul motivelor de apel invocandu-se exceptia de nelegalitate a art.16 lit.c din H.G. nr.123/2002 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

    Prin incheierea din 2.03.2005, instanta de apel a dispus sesizarea Curtii de Apel Oradea – Sectia contencios administrativ pentru solutionarea exceptiei de nelegalitate si suspendarea judecatii caii de atac.

    Instanta a retinut ca de actul administrativ invocat depinde solutionarea pe fond a cauzei in temeiul art.4 alin.1 si art.10 alin.1 din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
    Prin sentinta nr.120/25.04.2005 Curtea de Apel Oradea – Sectia contencios administrativ si fiscal a admis sesizarea si a constatat nelegalitatea art.16 lit.c din H.G. nr.123/2002.

    Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta a retinut ca textul susmentionat, prin care se prevede ca termenul de 30 zile reglementat de art.7 din Legea 544/2001, se calculeaza pe zile lucratoare, adauga la lege, in lipsa unei prevederi exprese aplicandu-se norma generala din art.101 Cod procedura civila, potrivit careia termenele se inteleg pe zile libere.
    Impotriva sentintei au declarat recurs Guvernul Romaniei si Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor.

    Guvernul Romaniei a aratat ca H.G. nr.123/2002 a fost adoptata cu respectarea prevederilor art.107 din Constitutie, ale art.23 alin.2 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, precum si dispozitiile Legii nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative.

    In recursul declarat de Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor s-a invocat nelegalitatea si netemeinicia sentintei, in raport de faptul ca instanta a retinut in mod gresit ca termenele prevazute de art.101 Cod procedura civila ar constitui norma generala aplicabila si modului de calcul al termenelor prevazute de Legea 544/2001 intrucat dispozitiile art.101 Cod procedura civila se refera exclusiv la actele de procedura
    cu instantele judecatoresti, neputand fi extinse si altor termene.

    Analizand actele si lucrarile dosarului in raport de motivele invocate si de prevederile art.304 si 3041 Cod procedura civila, Inalta Curte de Casatie si Justitie a hotarat urmatoarele:

    Sentinta este gresita, intrucat instanta de fond s-a pronuntat asupra sesizarii privind exceptia de nelegalitate fara sa verifice daca erau intrunite toate conditiile prevazute de art.4 alin.1 din Legea 554/2004.

    Potrivit textului de lege susmentionat, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata pe cale de exceptie numai in situatia in care de acest act administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond .
    Asadar, legea prevede ca o conditie prealabila, obligatorie, ca actul ce formeaza obiectul cauzei pe fond sa fie emis in aplicarea actului administrativ a carui nelegalitate este invocata pe cale de exceptie .

    In cauza, in raport de obiectul litigiului, nu se poate sustine ca este intrunita cerinta prevazuta de art.4 alin.1 din Legea 554/2004, ca solutionarea fondului sa depinda de actul administrativ atacat pe exceptie, respectiv H.G. nr.123/2002.

    Dosarul de fond are ca obiect actiunea formulata de Judetul Bihor prin Consiliul Judetean Bihor (cauza fiind la momentul judecarii recursului, in faza apelului) in raspundere civila delictuala, intemeiata pe dispozitiile art.998-999 Cod civil, si nu pe prevederile Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, ale carei norme de aplicare au fost aprobate prin H.G. nr.123/2002.

    In raport de cele expuse mai sus, Curtea a casat sentinta atacata si a respins sesizarea privind exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.16 lit.c din H.G.nr.123/2001, fara a mai analiza si celelalte critici invocate de recurenti care se refera in concret la legalitatea modului de calcul al termenelor prevazute de H.G.nr.123/2002.

    Decizia civila prin care s-a respins recursul A.F.P. Cluj privind anularea taxei de prima inmatriculare

    Decizia civila nr. 1481/2008 prin care s-a respins recursul Administratiei Finantelor Publice Cluj declarat impotriva sentintei Tribunalului Cluj prin care a fost anulat actul administrativ de impunere a taxei de prima inmatriculare.

    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Parte intr-un proces care se afla in situatia unui parat in caz de recurs sau in alta cale de atac;
    Act procedural prin care organul de urmarire penala, instanta de judecata, in procese penale sau civile, ori alt organ de jurisdictie dispune ca o persoana sa se prezinte in fata sa la o data determinata, in legatura cu un proces.
    Functionar incadrat la instantele de judecata; judecatorie tribunal judetean, tribunal militar, avand atributii la pregatirea si desfasurarea activitatii de judecata.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Denumire data monedei unice europene.
    Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Semne utilizate de intreprinderi, de fabrici, de comert sau de servici, pentru a deosebi produsele, lucrarile si serviciile lor de cele identice sau similare ale altor intreprinderi si pentru a stimula imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor si serviciilor.
    Denumire data monedei unice europene.
    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Prevazuta in cap. IV, t. III, art. 64, C. pen., partea generala,
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
    Activitate desfasurata de organele financiare, pentru stabilirea subiectelor impozabile, a obiectului impunerii, determinarea bazei impozabile, calcularea impozitului,
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Mijloc juridic procesual pus la dispozitia partii interesate, procurorului etc.,
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Consimtamant la ceva, intelegere intre doua parti la incheierea unui act juridic.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
    Diminuare de valoare; scadere a puterii de cumparare a monedei unei tari,
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
    Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Activitate de lamurire, de stabilire a adevaratului inteles al unei opere spirituale.
    Ansamblul normelor care reglementeaza relatiile sociale din cadrul unui singur stat.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
    1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
    Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    Presupunere, supozitie cu privire la anumite (legaturi, relatii intre) fenomene; presupunere cu caracter provizoriu, formulata pe baza datelor experimentale existente la un moment dat.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Una din hotararile judecatoresti, prevazuta in cap. I, t, II, C. proc. pen. partea speciala.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    Este un acord incheiat in scris intre subiectele de drept international si guvernat de dreptul international, incheiat in scopul de a produce efecte juridice si consemnat intr-un instrument unic sau, in doua sau mai multe instrumente conexe, oricare ar fi denumirea sa.
    (Legea 10 din 2001) 1. cu bunuri sau servicii – masura reparatorie alternativa constând in acordarea de bunuri si servicii, cu acceptul persoanei indreptatite, pâna la concurenta valorii imobilului preluat in mod abuziv.
    Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
    Se refera la dezavantajul social, la pierderea si limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la viata comunitatii la un nivel echivalent cu ceilalti membri.
    Mijloace de plata formate din monede si bancnote.
    Expresie numerica rezultata din compararea a doua niveluri ale aceluiasi indicator, proces, fenomen etc. aflat in situatii diferite (perioade sau locuri diferite).
    Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.

    ____________

    Va redam mai jos textul integral al Deciziei civile

    DECIZIA CIVILĂ Nr. 1481/2008
    Şedinţa publică de la 19 Iunie 2008

    S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta ADMINISTRATIA FINANTELOR PUBLICE A MUN.CLUJ NAPOCA, împotriva încheierii din data de 28.03.2008 şi împotriva sentinţei civile nr. 595/2008, ambele pronunţate de Tribunalul Cluj, în dosarul cu nr. 318/117/2008 şi pe intimat K.B., având ca obiect anulare act administrativ taxă de primă înmatriculare.
    La apelul nominal făcut în şedinţa publică se prezintă intimata K.B. personal, lipsă fiind recurenta.
    Procedura de citare este legal îndeplinită.
    S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că la data de 26.05.2008 s-a depus la dosar, de către intimată întâmpinare.
    La data de 18.06.2008, recurenta a depus la dosar un script intitulat “Concluzii”, care se comunică cu intimata prezentă.
    Nemaifiind alte cereri de solicitat, curtea declară închise dezbaterile şi acordă cuvântul pe fondul cauzei.
    Intimata K.B. solicită respingerea recursului.
    Curtea reţine cauza în pronunţare.

    C U R T E A :

    Deliberând reţine că prin sentinţa civilă nr. 595 din 04.04.2008 pronunţată de Tribunalul Cluj în dosarul cu nr. 318/117/2008, s-a respins excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive, a inadmisibilităţii şi prematurităţii acţiunii şi s-a admis cererea formulată de reclamanta K. B., în contradictoriu cu pârâta Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca şi în consecinţă a fost obligată pârâta să restituie reclamantei suma de 1.627 Euro şi dobânzile legale aferente până la data restituirii sumei.
    Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că, pârâta Administraţia Finanţelor Publice a mun. Cluj-Napoca a fost cea care a încasat suma reprezentând taxa specială de înmatriculare, aspect care îi conferă calitate procesuală pasivă în cererea de obligare a sa la restituirea acesteia, astfel încât excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocate este nefondată, motiv pentru care va fi respinsă.
    De asemenea, în condiţiile în care reclamanta a achitat o taxă care, în opinia ei, contravine reglementărilor comunitare în domeniu, aceasta a făcut dovada unui interes născut şi actual, neputându-se condiţiona accesul său la justiţie de pronunţarea în prealabil a unei hotărâri de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (cunoscut fiind principiul aplicării directe a dreptului comunitar de către instanţele naţionale) sau a finalizării negocierilor pornite în acest sens de către România şi Comisia Europeană. În consecinţă, şi excepţia prematurităţii acţiunii apare ca fiind nefondată, urmând a fi respinsă.
    Nu în ultimul rând, tribunalul a apreciat că şi excepţia inadmisibilităţii acţiunii a fost nefondată, în condiţiile în care, pe de o parte, reclamanta invocă practic refuzul nejustificat al pârâtei în soluţionarea cererii de restituire a taxei speciale de înmatriculare şi, pe de altă parte, procedura prealabilă prevăzută de dispoziţiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 a fost parcursă prin depunerea, de către reclamantă, a cererii înregistrate sub nr. 38.568/18.12.2007, cerere la care pârâta a răspuns negativ. În consecinţă, şi această excepţie urmează a fi respinsă.
    Pe fondul cauzei, tribunalul a constatat că reclamanta a achiziţionat un autoturism marca Volkswagen Golf, autoturism care era înmatriculat în Uniunea Europeană. Cu ocazia înmatriculării în România a autoturismului, i s-a întocmit o fişă de calcul din care rezulta faptul că avea de achitat suma de 1.627 Euro cu titlu de taxă specială de înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Trezoreria mun. Cluj-Napoca cu chitanţa seria TS4A nr. 2087570/01.08.2007. Considerând nelegală perceperea acestei taxe, s-a adresat pârâtei cu solicitarea de a-i fi restituită, dar cererea sa a fost respinsă cu adresa nr. 38.568/12.01.2008.
    Potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. 2 din Constituţia României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislaţia internă principiul aplicării directe şi al supremaţiei dreptului comunitar.
    Conform dispoziţiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunităţii Europene, aplicabil prezentei speţe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naţionale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii şi protecţioniste. Aceste dispoziţii au făcut obiectul unei largi jurisprudenţe a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, care a decis că fiind esenţial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniţei de către bunul supus taxei, dintr-o ţară comunitară în alta.
    Tribunalul a reţinut că taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, iniţial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin O.U.G. nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele şi autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare şi reînmatriculate în România, după aducerea lor în ţară. Rezultă din aceste dispoziţii legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantei, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene şi care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniţei de către acesta dintr-o altă ţară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autorităţile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispoziţiile art. 90 din Tratatul Comunităţii Europene.
    Nu poate fi reţinută susţinerea pârâtei că s-a aflat într-o situaţie de excepţie, respectiv în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres şi obligatoriu a competenţei exclusive a Curţii de Justiţie a C.E. de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 şi 227 din Tratat. Este real că singura competentă în a interpreta prevederile comunitare este Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, dar în speţa de faţă nu s-a pus problema interpretării dispoziţiilor art. 90 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, acestea fiind foarte clare, ci a aplicării directe a dispoziţiilor Tratatului. Mai mult decât atât, este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu a trebuit să contravină dispoziţiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulaţii a mărfurilor, aşa cum este cazul de faţă.
    Constatându-se că taxa specială de primă înmatriculare achitată de reclamantă este una interzisă de dispoziţiile art. 90 din Tratatul Comunităţilor Europene şi că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare au fost direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate faţă de dispoziţiile interne, tribunalul a apreciat ca fiind nejustificat refuzul pârâtei de a dispune restituirea acesteia, motiv pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 8, 18 din Legea nr. 554/2004, a admis acţiunea formulată şi a dispus în consecinţă.
    În conformitate cu dispoziţiile art. 124 Cod procedură fiscală, pârâta a fost obligată la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente sumei de 1.627 Euro, calculată până la data restituirii acesteia.
    Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termenul legal pârâta recurentă Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei recurate sau modificarea acestei sentinţe în sensul admiterii excepţiilor, respingerea acţiunii în contencios administrativ formulată de K. B. pentru lipsa calităţii procesuale pasive a instituţiei pârâte ca inadmisibilă şi prematur introdusă, în subsidiar admiterea cererii de suspendare a judecării cauzei, până la soluţionarea definitivă a procedurii de infringement, în condiţiile art. 244, alin. 1, pct. 1 din Codul de procedură civilă (cu trimitere la art. 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene ); admiterea recursului şi modificarea sentinţei recurate în sensul respingerii acţiunii formulate de K.B. ca neîntemeiată.
    Totodată, consideră că Încheierea din 28.03.2008 şi Sentinţa civilă nr. 595/04.04.2008 a Tribunalului Cluj sunt netemeinice şi nelegale pentru motivele prevăzute de art. 304 pct. 3, 7, 8 şi 9 Cod procedură civilă.
    În motivarea recursului pârâta Administraţia Finanţelor Publice a Municipiului Cluj-Napoca a arătat că, conform chitanţei Seria TS4A nr. 2087570/01.08.2007 eliberată de Trezoreria municipiului Cluj-Napoca (care funcţionează în cadrul Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca), reclamanta a achitat suma de 5.752 lei reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule.
    Taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule în sumă de 5.752 lei nu a fost stabilită de către instituţia pârâtă prin vreo decizie de impunere sau prin vreun alt act administrativ sau administrativ fiscal.
    În conformitate cu prevederile pct. 4 (1) din Ordinul Ministerului Economiei şi Finanţelor nr. 418/2007, \\\\\\\” documentul privind modul de calcul al taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule se emite în regim de asistenţă contribuabililor, se eliberează pe loc solicitantului şi nu poartă ştampila unităţii fiscale \\\\\\\”.
    În conf. cu art. 31 indice 2 alin. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/204 ( date in aplicarea art. 214 indice 2 din Legea nr. 571/2003 – forma în vigoare începând cu data de 01.01.2007 ), \\\\\\\” răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revine plătitorului \\\\\\\”, adică, în speţă, reclamantei K.B..
    Taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule ( datorată bugetului de stat, în conformitate cu art. 214 indice 1 alin. 3 din Legea nr. 571/2003) a fost achitată de către reclamantă la Trezoreria municipiului Cluj-Napoca în conformitate cu prevederile pct. 31 indice 2 alin. 1 şi 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004 ( date în aplicarea art. 214 indice 2 din Legea nr. 571/2003 ) care au următorul cuprins:
    ,, 31\\\\\\\’2. (1) Taxa specială se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România, cu excepţia autovehiculelor care sunt înmatriculate temporar în România pe o perioadă de timp egală cu durata de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde).
    (2) Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale în a căror evidenţă aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revenind plătitorului. În documentul de plată la rubrica \\\\\\\” Reprezentând \\\\\\\” se va înscrie obligatoriu seria cărţii de identitate a autoturismului sau a autovehiculului \\\\\\\”.
    Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 a fost depusa de către reclamantă la autoritatea competentă să efectueze înmatricularea autoturismului VOLKSWAGEN GOLF din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative ( Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor – serviciul public comunitar regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor în a cărei rază de competenţă reclamanta îşi are domiciliul ), în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 lit. j) din Ordinul Ministerului Administraţiei şi Internelor nr. 1.501/13.11.2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberării autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor (M. Of. nr. 941/21.11.2006) care dispune următoarele:
    (1) Înmatricularea permanentă sau înmatricularea temporară s-a efectuat pe baza următoarelor documente:
    a) cererea solicitantului. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare şi a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul a menţionat solicitarea explicită în cerere;
    j) începând cu data de 1 ianuarie 2007, dovada plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule, stabilită potrivit legii \\\\\\\”.
    Pârâta a precizat că în mod greşit prima instanţă a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a instituţiilor sale, pentru următoarele considerente:
    a) – instituţia în contradictoriu cu care poate fi discutată cererea de restituire a taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule a fost autoritatea care a efectuat înmatricularea autoturismului din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative;
    b) – în conformitate cu prevederile H.G. nr. 495/2007, în materie fiscală statul roman a fost reprezentat în instanţă de către Agenţia Naţională de Administrare Fiscală Bucureşti care nu a fost chemata în judecată.
    De asemenea, având în vedere cele mai sus arătate şi prevederile legale aplicabile în speţă, s-a apreciat că acţiunea în contencios administrativ formulată de K.B. trebuia respinsa ca inadmisibilă de către prima instanţă, pentru următoarele considerente:
    1. – adresa instituţiei pârâte nr. 38.568/12.01.2008 nu a constituit act administrativ sau administrativ fiscal în sensul Legii nr. 554/2004 sau Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    Instanţa trebuia să observe că actul care a produs efecte juridice şi a fost folosit de către reclamantă în faţa autorităţii competente să efectueze înmatricularea autoturismului a fost plata ( act juridic şi convenţie, în conformitate cu art. 1.092 – 1.121 Cod civil ) voluntară efectuată de către reclamantă ( Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 ) iar, în conformitate cu pct. 31 indice 2 alin. 2 din Normele metodologice aprobate prin H.G. nr. 44/2004, reclamanta răspunde pentru calcularea corecta a sumei de plata reprezentând taxa specială;
    2. – reclamanta a avut la îndemână o alta cale de atac pentru a obţine înmatricularea autoturismului fără plata taxei speciale prevăzute de art. 214 indice 1 – 3 din Legea nr. 571/2003 sau pentru a obţine restituirea acestei taxe şi anume reclamanta trebuia să formuleze acţiune în contencios administrativ în conformitate cu prevederile Legii nr. 554/2004 împotriva autorităţii care a efectuat înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative unde a depus cererea de înmatriculare;
    3. – restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule trebuia cerută de către reclamantă de la autoritatea care a efectuat înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative unde a fost depusă în original Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 şi unde plata taxei speciale a produs efectele prevăzute de lege;
    4. – în conformitate cu art. 1092 alin. 2 Cod civil, \\\\\\\” Repetiţiunea nu a fost admisă în privinţa obligaţiilor naturale, care au fost achitate de bunăvoie \\\\\\\”;
    5. – reclamanta nu a invocat refuzul nejustificat al instituţiei pârâte de restituire a taxei speciale de prima înmatriculare şi nu a făcut dovada că ar fi parcurs procedura prealabilă prevăzută de art. 205 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată şi de art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
    Prin prisma motivelor invocate în recurs pârâta roagă instanţa de recurs să observe că cererea reclamantei înregistrată la instituţia sa sub nr. 38568/18.12.2007 nu poate fi calificată drept \\\\\\\” contestaţie \\\\\\\” sau plângere prealabilă în sensul art. 205 şi urm. din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată sau al art. 7 din Legea nr. 554/2004, cum în mod greşit a apreciat prima instanţă. Respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii formulate de către K.B. s-a datorat încălcării de către prima instanţă a prevederilor art. 1 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, art. 41 din O.G. nr. 92/2003, art. 1092 – 1121 Cod civil (motiv de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila).
    De asemenea, respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii s-a datorat greşitei interpretări de către prima instanţă a actelor aflate la dosar (adresa Administraţiei Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca fiind considerata în mod greşit de către prima instanţă drept refuz nejustificat şi nesocotindu-se faptul că reclamanta a efectuat o plată voluntară neimpusă de către instituţia pârâtă – motiv de modificare a hotărârii prevăzută de art. 304 pct. 8 Cod procedura civila), precum şi faptul că prima instanţă nu a motivat de ce nu a considerat că actul care a produs efecte juridice a fost chitanţa care consemnează plata voluntară efectuată de către reclamantă şi nici de ce acţiunea în contencios administrativ nu trebuia formulată împotriva autorităţii care a efectuat înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (motiv de modificare a hotărârii prevăzută de art. 304 pct. 7 Cod procedura civila).
    O dovadă clară a celor mai sus arătate a fost faptul că prima instanţă, prin sentinţa în prezentare curată, nu a anulat nici un act emis de către Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca.
    În subsidiar, în faţa primei instanţe a solicitat suspendarea prezentei cauze, până la soluţionarea definitivă a procedurii de infringement, în condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedura civilă, întrucât Uniunea Europeană prin organele sale abilitate, respectiv Comisia Europeană, a declarat formal împotriva României procedura de \\\\\\\” infringement \\\\\\\”, respectiv procedura privind constatarea încălcării de către România, ca stat membru al U.E. a normelor comunitare în vigoare, în speţă ale art. 90 din Tratatul C.E.
    Soluţia de respingere a cererii de suspendare a judecării cauzei s-a datorat încălcării de către prima instanţă a prevederilor art. 226, 227 şi 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, precum şi a prevederilor art. 244 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă (motiv de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă), deoarece:
    A) Menţionează că, în cadrul negocierilor prealabile purtate de către România cu reprezentanţii Comisiei Europene, discuţiile sunt axate EXCLUSIV în sensul modificării formulei de calcul a acestei taxe, prin modificarea criteriilor şi coeficienţilor de calcul şi ponderii acestora în formula de calcul, în vederea diminuării considerabile a cuantumului final al taxei şi nicidecum în sensul eliminării totale de către România a acestei taxe din Codul fiscal.
    De altfel, în cadrul acestor discuţii România şi-a reafirmat ferm poziţia clară de a nu renunţa total la taxa specială de primă înmatriculare, acceptând în schimb să negocieze o modificare a acestei taxe sub aspectul modului de calcul al acesteia, potrivit solicitărilor Comisiei Europene, situaţie în care, în momentul ajungerii la un acord agreat de ambele părţi, procedura de infringement a fost definitiv închisă, iar cauza nu a fost trimisă spre examinare Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxemburg.
    Faţă de existenţa acestor negocieri, aflate în faza finală, între reprezentanţii României şi ai Comisiei Europene, apreciază că prezenta acţiune a fost prematură, în măsura în care rezultatul negocierilor nu a fost încă anunţat în mod oficial, soluţionarea prezentei cauze depinzând în tot de soluţionarea litigiului dintre România şi Uniunea Europeană, chiar dacă acest litigiu s-a aflat în faza prealabilă (preliminară) a acţiunii de infringement ce s-a desfăşurat pe rolul C.J.C.E. de la Luxemburg.
    În aceste circumstanţe, prima instanţă trebuia să dispună suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea definitiva a procedurii de infringement, în condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, care stipulează că \\\\\\\”instanţa poate suspenda judecata când dezlegarea pricinii atârnă, în totul sau în parte, de existenţa sau neexistenta unui drept care face obiectul unei alte judecăţi\\\\\\\”.
    În situaţia în care s-a dispus sau nu suspendarea judecării prezentei cauze până la finalizarea procedurii de infringement, semnalează instanţei iminenta producerii următoarelor posibile situaţii:
    Pronunţarea unor soluţii pe fondul cererilor de restituire a taxei de către instanţele judecătoreşti naţionale, indiferent de soluţia adoptată, înainte de pronunţarea unei hotărâri contrare acestor soluţii de către C.J.C.E. de la Luxemburg.
    Astfel, în cazul ipotetic în care acţiunile în restituirea taxei auto de primă înmatriculare ar fi admise de către instanţele naţionale, iar eventuala soluţie a hotărârii C.J.C.E. ar fi de respingere a sesizării Comisiei U.E. şi de constatare a faptului ca România nu a încălcat normele comunitare prin instituirea acestei taxe, s-a pus întrebarea firească ce s-a întâmplat cu aceste hotărâri ale instanţelor naţionale şi cum mai pot fi ele infirmate (anulate), conform normelor procedurale interne, precum şi cum mai poate fi întoarsă executarea lor, prin încasarea la bugetul statului a taxelor restituite necuvenit către particulari, în baza acestora.
    În mod similar, şi în ipoteza respingerii pe fond, ca neîntemeiate, a acestor cereri de restituire de către instanţa naţională, fără a se dispune suspendarea cauzelor până la pronunţarea în speţă a C.J.C.E. sau măcar a punerii în discuţie a excepţiei prematurităţii cererilor de restituire, iar C.J.C.E. ar soluţiona procedura de infringement în senul admiterii sesizării Comisiei Consiliului Europei şi constatării faptului că România a încălcat normele comunitare, s-a pus problema inadmisibilităţii formulării unor noi cereri de restituire formulate de către aceiaşi particulari, prin invocarea şi admiterea excepţiei puterii de lucru judecat.
    Învederează onoratei instanţe şi posibilitatea creării în practică a unei a treia situaţii şi anume că hotărârea C.J.C.E. să promoveze o soluţie de tipul \\\\\\\”admitere în parte\\\\\\\” a sesizării Comisiei U.E., în sensul în care să se statueze că, în principiu, în lipsa unei armonizări a taxei de primă înmatriculare auto la nivel comunitar, România are dreptul să instituie o astfel de taxă de primă înmatriculare auto, însa să constate că modul de determinare a cuantumului taxei auto nu a corespuns întru totul cerinţelor şi rigorilor comunitare şi că potrivit practicii C.J.C.E., această taxă auto a fost datorată doar în parte de către particularii care au achitat-o statului român, proporţional cu gradul de depreciere reală a valorii autoturismelor şi autovehiculelor pentru care s-au achitat aceste taxe.
    În această din urmă situaţie, toate hotărârile pronunţate pe fondul cauzei de către instanţele naţionale, indiferent că sunt de admiterea acţiunilor şi de restituire integrală a taxelor auto achitate sau, că aceste soluţii au fost de respingere a acţiunilor şi de menţinere ca datorate integral bugetului de stat, vor fi vădit netemeinice şi contrare hotărârilor C.J.C.E. întrucât nimeni nu a calculat eventualele cote ( părţi ) din taxele iniţial achitate, care sunt nedatorate şi care se impun a fi restituite particularilor, respectiv care sunt cotele datorate în continuare şi care nu trebuie restituite reclamanţilor particulari.
    B). Un alt motiv în sprijinul admiterii cererii de suspendare a prezentei cauze până la soluţionarea procedurii de infringement îl constituie însăşi obiectul prezentei cauze, prin prisma motivelor invocate de reclamantă.
    Astfel, în fapt, reclamanta a criticat dispoziţiile legale cuprinse în Codul fiscal român ( art. 2144 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003 modificată şi completată, care ar contraveni dispoziţiilor art. 90 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene.
    Or, soluţionarea acestei chestiuni juridice nu s-a putut face decât printr-o interpretare explicită şi directă a acestor dispoziţii ( art. 90 din Tratatul U.E. ), care însă cade în competenţa exclusivă a Curţii de Justiţie a Comunităţii Europene de la Luxemburg, în conformitate cu dispoziţiile art. 234 din acelaşi Tratat de instituire a Comunităţii Europene, pe care, pentru deplina Edificare îl redă în continuare:
    \\\\\\\” Art. 234: 1) Curtea de Justiţie este competentă să hotărască, cu titlu prejudiciar:
    a) asupra interpretării prezentului tratat \\\\\\\”.
    Mai departe, art. 234 (fost art. 177), în alin. 2 şi 3, din acelaşi Tratat instituind Comunitatea Europeană stabileşte şi calea de urmat în cazul în care în faţa unei instanţe naţionale este ridicată chestiunea interpretării Tratatului:
    \\\\\\\”Art. 234 (…) 2) Când o asemenea chestiune este ridicată în faţa unei instanţe dintr-un stat membru, această instanţă, în cazul în care consideră că este necesară o decizie asupra acestei chestiuni, poate cere Curţii de Justiţie să dea o hotărâre în acest sens.
    3) Când o asemenea chestiune a fost ridicată într-o cauză pendinte în faţa unei instanţe naţionale ale cărei hotărâri nu au putut face obiectul unei căi de atac în dreptul intern această instanţă a fost obligată să sesizeze Curtea de Justiţie \\\\\\\”.
    Din interpretarea coroborată a celor doua alin. 2 şi 3 ale art. 234 (fost art. 177) din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, şi raportat strict la dispoziţiile procedurale române, rezultă faptul ca dacă o astfel de chestiune de interpretare a dispoziţiilor tratatului s-a ridicat în faţa unei instanţe de fond sau de apel, aceste instanţe pot să ceară Curţii Europene de Justiţie să dea o hotărâre de lămurire cu privire la interpretarea tratatului, pe când dacă o astfel de chestiune s-a ridicat în faţa unei instanţe de recurs, ale cărei hotărâri nu mai pot face obiectul unei căi de atac ordinare în dreptul intern (adică sunt irevocabile – în materie civilă, respectiv sunt definitive – în materie penală), atunci această instanţă este obligată să sesizeze Curtea de Justiţie a C.E. de la Luxemburg.
    Având în vedere faptul că, aşa cum am mai arătat mai sus, împotriva României a fost deja declanşată procedura de infringement de către Comisia U.E., în condiţiile art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană tocmai cu privire la acelaşi obiect, procedura care a fost finalizată printr-o decizie a Curţii de Justiţie a C.E. care a tranşat în mod irevocabil chestiunea stabilirii de către România a taxei de primă înmatriculare prin dispoziţiile art. 2141 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003, consideră că cea mai judicioasă soluţie care s-a impus în cauză a fost suspendarea judecării cauzei în condiţiile art. 244 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă, până la finalizarea procedurii de infringement, soluţiile instanţelor naţionale depinzând în tot de soluţia pronunţată de Curtea de Justiţie a C.E.
    C) Învederează onoratei instanţe că în acest moment, în lipsa unei hotărâri a C.J.C.E. cu privire la taxa de primă înmatriculare instituita prin Codul fiscal român, nu putea vorbi decât de o opinie a Comisiei U.E., despre care nu avea nici o certitudine ca a fost întemeiatâ.
    Este de subliniat din nou că în opinia Comisiei U.E. taxa de primă înmatriculare nu a corespuns pe deplin cerinţelor şi rigorilor normelor comunitare, exclusiv în sensul în care Codul fiscal din România nu a prevăzut o cale de contestare a acestei taxe, precum şi în ceea ce priveşte criteriile tehnice de determinare a cuantumului acestei taxe, necontestându-se nici un moment dreptul României de a institui o astfel de taxă.
    Aşadar, simpla suspiciune sau bănuială a Comisiei U.E. potrivit căreia această taxă nu a corespuns în întregul ei normelor comunitare nu a putut constitui temei pentru formularea de către particulari şi admiterea unor acţiuni similare prezentei de către instanţele naţionale, întrucât Comisia U.E. nu a fost competentă să emită astfel de decizii, competenţă materială ce a revenit în mod exclusiv CURŢII DE JUSTIŢIE A C.E.
    În cazul în care, instanţelor naţionale le-ar reveni competenţa materială de a se pronunţa în chestiunea încălcării tratatelor constitutive ale U.E. de către statele membre, învederează instanţei că însăşi procedura de infringement ar reveni inutilă şi fără finalitate, încălcându-se astfel art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeană, care stabileşte în mod limpede regula potrivit căreia doar Curtea de Justiţie a C.E. este competentă material să se pronunţe asupra încălcării tratatelor constitutive de către statele membre.
    \\\\\\\” Art. 226 – În cazul în care Comisia consideră că un stat membru nu şi-a îndeplinit obligaţiile care îi incumba în virtutea prezentului tratat, emite un aviz motivat cu privire la acest subiect, după ce a dat statului respectiv posibilitatea să-şi prezinte observaţiile.
    Dacă statul în cauză nu s-a conformat acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiţie \\\\\\\”.
    Este clar că s-a situat în ipoteza acestei norme a tratatului, întrucât în ceea ce priveşte sintagma \\\\\\\” obligaţiile care incumba statelor membre în virtutea Tratatului privind instituirea C.E. \\\\\\\” a cuprins inclusiv obligaţia României ca stat membru al U.E., de a înlătura orice bariere de natură fiscală sau vamală, sau de a se abţine de a institui noi piedici de acest tip în calea liberei circulaţii a bunurilor în spaţiul comunitar, în temeiul art. 90 din Tratatul C.E.
    D) Precizează în mod expres faptul că nu a invocat o necompetenţă totală a instanţelor judecătoreşti naţionale româneşti de a soluţiona prezenta acţiune ci doar o necompetenţă materială parţială în soluţionarea cauzei.
    Susţinerea pârâtei are la bază faptul că instanţele naţionale sunt practic obligate să soluţioneze un capăt de cerere principal, chiar dacă el nu este formulat în mod distinct în acţiune, şi anume să constate ca taxa auto de primă înmatriculare şi implicit dispoziţiile art. 2141 şi art. 2142 din Legea nr. 571/2003, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul privind instituirea C.E., capăt de cerere care, aşa cum a arătat mai sus, cade în competenţa exclusivă a C.J.C.E., conform art. 226 alin. 2 din acelaşi Tratat.
    F) Cât priveşte efectul direct al dreptului comunitar, care presupune dreptul oricărei persoane de a invoca direct o dispoziţie comunitară, inclusiv în faţa judecătorului naţional, susţine că în ceea ce priveşte cazul constatării încălcării de către statele membre a obligaţiilor care le-a incumbat acestora în virtutea Tratatului privind instituirea C.E., s-a situat într-un caz de excepţie de la regula, respectivă s-a găsit în ipoteza lipsei efectului direct, dat de stabilirea în mod expres şi obligatoriu a competenţei exclusive a Curţii de Justiţie a C.E. de a hotărî în astfel de cazuri, conform art. 226 şi 227 din Tratatul de instituire Comunitatea Europeană.
    În acest sens, relevantă a fost Hotărârea Francovich (6/90) [Cehia] prin care Curtea de Justiţie a C.E. a consacrat principiul că statul este răspunzător pentru prejudiciul provocat particularilor în urma încălcării dreptului comunitar de către stat (state liability).
    Astfel, s-a statuat că particularii pot acţiona statul în faţa instanţelor naţionale, numai atunci când s-a stabilit deja de către Curtea de Justiţie a C.E. că Statul este autorul unei încălcări a dreptului comunitar.
    Or, având în vedere că până la această dată Curtea de Justiţie a C.E. nu a stabilit printr-o decizie pronunţată în cadrul procedurii de infringement, în baza art. 226 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana, că România, prin instituirea în Codul fiscal a taxei auto de primă înmatriculare, şi-ar fi încălcat \\\\\\\” obligaţiile care-i incubă ca stat membru în virtutea Tratatului privind instituirea C.E. \\\\\\\”, care includ şi obligaţia de a înlătura orice bariere de natură fiscală sau vamală, sau de a se abţine de a institui noi piedici de acest tip în calea liberei circulaţii a bunurilor în spaţiul comunitar, şi că în consecinţă s-ar fi încălcat art. 90 din Tratatul C.E., rezultă că s-a putut vorbi de o excepţie de prematuritate a formulării de către reclamantă a prezentei acţiuni \\\\\\\” în compensare \\\\\\\” sau în răspunderea Statului Român.
    III. Din cele expuse la pct. II de mai sus rezultă în mod clar că soluţia de admitere a acţiunii din sentinţa în prezent recurată s-a datorat încălcării de către prima instanţă a competentei altei instanţe (motiv de casare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 3 Cod procedură civilă), respectiv sentinţa recurată a fost dată cu încălcarea competenţei Curţii de Justiţie a C.E.
    IV. Pe fondul cauzei solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiată, având în vedere că reclamanta datorează în mod legal taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule pe care a achitat-o la Trezoreria municipiului Cluj-Napoca.
    Aşa cum rezultă din cele expuse mai sus şi din cele expuse în continuare, acţiunea reclamantei este în mod vădit netemeinică şi nelegală şi trebuia respinsă de către prima instanţă.
    Învederează instanţei faptul că reclamanta a achitat taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule în temeiul prevederilor art. 2141 – 2143 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, coroborate cu prevederile art. 311 – 312 din H.G. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003, dispoziţii legale pe care le reproducem în continuare:
    \\\\\\\” Art. 2141 1) Intră sub incidenta taxei speciale autoturismele şi autovehiculele comerciale cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone inclusiv, cu excepţia celor speciale echipate pentru persoanele cu handicap şi a celor aparţinând misiunii diplomatice, oficiilor consulare şi membrilor acestora, precum şi altor organizaţii şi persoane străine cu statut diplomatic, care îşi desfăşoară activitatea în România (…).
    (5) Vechimea autoturismului autovehiculului rulat s-a calculat în funcţie de data fabricării acestuia\\\\\\\”.
    \\\\\\\” Art. 2142 Taxele speciale s-a plătit cu ocazia primei înmatriculări în România \\\\\\\”.
    \\\\\\\” Art. 2143 Sunt scutite de plata taxelor speciale autoturismele, atunci când sunt:
    a. Încadrate în categoria vehiculelor istorice, definite conform prevederilor legale în vigoare;
    b. Provenite din donaţii sau finanţate direct din împrumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică, acordate instituţiilor de învăţământ, sănătate şi cultură, ministerelor, altor organe ale administraţiei publice, structurilor patronale şi sindicale reprezentative la nivel naţional, asociaţiilor şi fundaţiilor de utilitate publică, de către guverne străine, organisme internaţionale şi organizaţii nonprofit şi de caritate \\\\\\\”.
    Norme metodologice:
    \\\\\\\” 311 1) Taxa specială se aplică atât autoturismelor şi autovehiculelor comerciale noi, cât şi celor rulate,
    312 1) Taxa specială se plăteşte cu ocazia primei înmatriculări în România, cu excepţia autovehiculelor care sunt înmatriculate temporar în România, pe o perioadă de timp egală cu durata de valabilitate a asigurării internaţionale (cartea verde).
    2) Taxa specială se plăteşte de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, în numerar sau prin virament, pe bază de ordin de plată pentru trezoreria statului (OPT), la unităţile trezoreriei statului din cadrul unităţilor fiscale în a căror evidenţă aceştia sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, răspunderea privind suma de plată aferentă taxei speciale revenind plătitorului \\\\\\\”. Raportat la aceste dispoziţii legale, pârâta roagă instanţa să reţină următoarele aspecte:
    – autoturismul achiziţionat din străinătate de reclamantă s-a înmatriculat pentru prima oară în România;
    – autoturismul nu a fost înmatriculat temporar în România;
    – taxa specială a fost achitată de către reclamantă, persoana care a înmatriculat autoturismul;
    – autoturismul VOLKSWAGEN GOLF în cauză, nu intră în categoria autoturismelor scutite de plata taxelor speciale cum ar fi: vehicule istorice sau cele provenite din donaţii, finanţări directe din împrumuturi nerambursabile, din programe de cooperare ştiinţifică şi tehnică.
    Ca urmare, rezultă în mod evident că autoturismul în cauză a fost suspus aplicării şi plăţii taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule ( taxa de primă înmatriculare ), prevăzută de Codul fiscal.
    De asemenea, pentru ca instituţia pârâtă să fi putut proceda la restituirea taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule a fost necesar ca, la cererea înregistrată la Administraţia Finanţelor Publice a municipiului Cluj-Napoca sub nr. 38.568/18.12.2007, reclamanta să fi anexat Chitanţa nr. 2087570/01.08.2007 în original şi pe această chitanţă autoritatea competentă să efectueze înmatricularea din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative să fi consemnat prin semnătura autorizată şi ştampilă că taxa specială pentru autoturisme ( în sumă de 5.752 lei ) nu a fost datorată ( art. 1 alin. 4 din O.G. nr. 128/2000 cu modificările şi completările ulterioare ).
    Ori, este evident că reclamanta nu a procedat în modul arătat mai sus.
    În plus, sumele care au putut fi restituite de la bugetul de stat au fost reglementate de art. 117 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 republicată şi modificată care dispune următoarele:
    (1) Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume:
    a) cele plătite fără existenţa unui titlu de creanţă;
    b) cele plătite în plus faţă de obligaţia fiscală;
    c) cele plătite ca urmare a unei erori de calcul;
    d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale;
    e) cele de rambursat de la bugetul de stat;
    f) cele stabilite prin hotărâri ale organelor judiciare sau ale altor organe competente potrivit legii;
    g) cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 170;
    h) cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din reţinerile prin poprire, după caz, în temeiul hotărârii judecătoreşti prin care s-a dispus desfiinţarea executării silite\\\\\\\”.
    Analizând prevederile legale mai sus citate, s-a observat că taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule nu poate fi încadrată în nici una din categoriile de sume care pot fi restituite.
    Mai mult, aşa cum s-a arătat mai sus, plata taxei speciale pentru autoturisme şi autovehicule este o obligaţie legală, fiind prevăzută de art. 214 indice 1 – 4 din Legea nr. 571/2003, text de lege care este în vigoare şi care nu a fost declarat neconstituţional până la data prezentei şi a cărui respectare a fost obligatorie în conformitate cu art. 1 alin. 5 şi art. 15 alin. 1 din Constituţia României.

    Hotarare de Guvern de atestare a domeniului public al unui judet. Actiune in anulare. Tardivitate.

    Hotararea de Guvern de atestare a domeniului public al unui judet are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, astfel ca nu sunt aplicabile prevederile art. 11 alin. (4) din Legea 554/2004, potrivit carora actele administrative normative pot fi atacate oricand pe calea contenciosului administrativ.
    Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
    Confirmare intr-o anumita functie
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    Desfiintare a unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel).
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Legea contenciosului administrativ
    Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
    Act adoptat de organele de stat, instantele judecatoresti sau alte organe cu aprobarea majoritatii membrilor prezenti.
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Organ de stat care exercita puterea executiva, constituit de puterea suprema de stat.
    Pierdere a unor drepturi ca urmare a unei condamnari sau a neexercitarii unui drept.
    Legea contenciosului administrativ
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

    Termenul de 1 an de la data emiterii hotararii de guvern de atestare a domeniului public nu poate fi depasit, sub sanctiunea respingerii ca tardiva a actiunii in contencios administrativ.
    *
    * *

    Prin actiunea inregistrata la 8 mai 2007, reclamantii BM, NS s.a. au solicitat, in contradictoriu cu paratii Guvernul Romaniei si Consiliul local al municipiului Alba Iulia sa se dispuna anularea pozitiei nr.749 din anexa 12 a H.G. nr.974/2002 emisa de Guvernul Romaniei, anularea pozitiei nr.749 din anexa 2 a HCL nr.267/5.11.1999 modificata prin HCL nr.165/22.06.2002 emise de Consiliul local al municipiului Alba Iulia, suspendarea executarii acestor acte pana la ramanerea irevocabila a sentintei si obligarea paratilor la cheltuieli de judecata, aratand ca in mod nelegal, paratii au inclus in domeniul public al municipiului drumul amenajat de reclamanti pe terenul proprietatea lor.
    Paratii au invocat exceptia tardivitatii actiunii.
    Curtea de Apel alba Iulia – Sectia de contencios administrativ si fiscal, prin sentinta nr.68 din 13 iulie 2007, a admis exceptia tardivitatii, a respins ca tardiv formulata actiunea, a respins cererea de suspendare a executarii actelor atacate.
    Pentru a se pronunta astfel, instanta a retinut ca anexa cuprinzand inventarul bunurilor care apartin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicata in M. Of. nr.701 Bis din 25 septembrie 2002 si, in plus, a fost adusa expres la cunostinta reclamantilor prin adresa nr.5356/19 martie 2004, iar actiunea a fost introdusa la 8 mai 2007, deci tardiv fata de prevederile art.ll alin. (2) din Legea 554/2004.
    Impotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii, solicitand in principal casarea si trimiterea cauzei spre rejudecare instantei de fond in temeiul art.315 alin. (5) C. proc. civ. cu motivarea ca actul administrativ atacat are caracter normativ si drept urmare poate fi atacat oricand, actiunea fiind imprescriptibila conform art.ll alin. (4) din Legea 554/2004.
    Prin urmare, sesizarea instantei de contencios administrativ cu o actiune avand ca obiect anularea partiala a hotararii de Guvern nu este conditionata de respectarea termenelor prevazute de art.ll alin. (2) din legea contenciosului administrativ.
    Curtea a constatat urmatoarele:
    Recurentii-reclamanti au sesizat instanta de fond cu actiunea avand ca obiect anularea partiala a H.G. nr.974/2002 privind atestarea domeniului public al judetului Alba, precum si al municipiilor, oraselor si comunelor din judetul Alba, pozitia 749 din anexa 2 la hotarare referitoare la domeniul public al municipiului Alba lulia, Anexa 2 cuprinzand inventarul bunurilor ce apartin domeniului public al municipiului Alba Iulia a fost publicata in M.Of. nr.701 bis din 25 septembrie 2002 si de asemenea cu ocazia judecarii cauzei ce a format obiectul dosarului nr. 7/176/2003 pe rolul Tribunalului Alba, reclamantilor li s-a adus la cunostinta de Primaria municipiului Alba Iulia cu adresa nr.5356/19.03.2004 ca strada I din Alba Iulia face parte din domeniul public si figureaza la pozitia 749 din H.G. nr. 974/2002.
    In mod corect prima instanta a retinut ca in raport de data publicarii hotararii de Guvern atacata, de data aducerii acesteia la cunostinta reclamantilor respectiv la 10.03.2004, introducerea actiunii la data de 08 mai 2007 s-a facut cu depasirea termenului de decadere prevazut de art.ll alin. (5) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.
    Nu poate fi retinuta critica, de altfel nemotivata, a recurentilor, ca actul atacat este un act administrativ unilateral cu caracter normativ.
    Actul administrativ atacat are caracterul unui act administrativ unilateral cu caracter individual, intrucat atesta bunurile care fac parte din domeniul public al judetului Alba, respectiv se adreseaza anumitor persoane juridice din acest judet si priveste bunurile individualizate in anexe.
    Constatand ca instanta de fond a facut o corecta aplicare a prevederilor imperative ale art.ll din legea contenciosului administrativ atat in privinta termenului de formulare a actiunii cat si a naturii actului administrativ atacat, recursul declarat de reclamanti a fost respins ca nefondat.

    Act propus ca proba intr-un litigiu. Solicitarea comunicarii. Caracterul refuzului.

    Potrivit dispozitiilor art.2 alin. (1) lit.h) din Legea nr. 554/2004 reprezinta refuz nejustificat de a solutiona o cerere exprimarea explicita cu exces de putere a vointei de a nu rezolva cererea .

    Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
    Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
    Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
    Legea suprema a unui stat care reglementeaza relatiile sociale fundamentale privind instaurarea, mentinerea si exercitarea puterii
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    1. Acel fenomen care influenteaza actiunea cauzei, favorizeaza sau franeaza procesul dezvoltarii cauzei in efect.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Pretul la care se vand si se cumpara hartiile de valoare si valuta straina.
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
    Desemneaza orice persoana care este asigurata, in baza unei asigurari obligatorii sau facultative continue, impotriva unuia sau mai multor riscuri ce corespund ramurilor unui regim de securitate sociala care se aplica salariatilor.
    Este prejudiciul material suferit de o persoana sau adus unei persoane ca urmare a savarsirii unei fapte ilicite.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Persoana juridica sau persoana fizica cu sediul, respectiv domiciliul, in Romania ori sucursala, filiala, agentia, reprezentanta din Romania a unei persoane juridice straine cu sediul in strainatate, autorizata potrivit legii, care incadreaza forta de munca in conditiile legii.
    Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
    Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
    Din punct de vedere contabil, un document contabil de sinteza care are ca obiective principale completarea si explicarea datelor inscrise in bilant si contul de profit si pierdere
    Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
    Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Pagube, stricaciuni produse in contul cuiva ca urmare a unor evenimente neprevazute (incendiu, inundatie etc.).
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    Este organizatia patronilor, autonoma, fara caracter politic infiintata ca persoana juridica de drept privat fara scop patrimonial,
    Stirea, comunicarea de noutate, plus de cunostinte despre un obiect, o persoana sau un fenomen, prin care receptorul isi inlatura o stare de incertitudine.
    Forma specifica a motivatiei care consta in orientarea activa si durabila a persoanei spre anumite domenii de activitate, fiind cel mai puternic mobil al actiunilor omenesti.
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Prevazuta in t. II, cap. II, sectiunea I, C. proc. pen., partea speciala.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Proces, pricina, cauza, conflict, neintelegere intre doua sau mai multe persoane, fizice sau juridice, supus sau susceptibil de a fi supus spre rezolvare unui organ de jurisdictie.
    Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Din punct de vedere lingvistic, constructie, de obicei concisa, care exprima, adesea figurat, o idee si constituie o unitate lexicala.
    Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.
    Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Sunt mijloace de convingere prin care se stabileste existenta unor acte sau fapte juridice si, automat, a unor drepturi si obligatii ce rezulta din acestea.
    Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
    Persoana care, in schimbul muncii, primeste un salariu.
    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    Este instanta judecatoreasca ce judeca in prima instanta procesele si cererile date prin lege in competenta sa.
    Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Acord liber consimtit intre doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice, rezultat al unor negocieri.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    1. Din punct de vedere economic, o cantitate dorita dintr-un anumit bun economic, care poate fi cumparata, intr-o perioada determinata, la anumite niveluri ale pretului.

    Refuzul unei autoritati de a comunica personal reclamantului un act propus ca proba intr-un litigiu in care autoritatea emitenta nu este parte, nu reprezinta refuz nejustificat, cu atat mai mult cu cat informatiile continute de actul solicitat nu sunt de interes public.

    ____________

    Prin sentinta civila nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal pronuntata in dosarul nr.7898/1/2005, a fost admisa in parte actiunea numitei MA, in contradictoriu cu parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (A.V.A.S.), fiind obligata aceasta sa solutioneze cererea nr.279 din 6 ianuarie 2005, in sensul comunicarii clauzei sociale din contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr.1472 din 7 decembrie 1997, incheiat de Fondul Proprietatii de Stat (in prezent AVAS) cu societatea K.

    A fost respins ca neintemeiat capatul de cerere privind daunele materiale si morale.
    Pentru a hotari astfel, instanta a retinut ca reclamanta a solicitat paratei, recomunicarea unor copii ale clauzelor sociale din contractul mai sus mentionat, pe motiv ca cele depuse de parata intr-un alt litigiu au fost sustrase de la dosar, primind raspunsul ca actul solicitat a fost transmis in copie la dosarul nr.3001/2003 al Tribunalului Bucuresti, astfel incat o noua copie poate fi transmisa numai la cererea instantei.

    A apreciat instanta ca reclamanta are nevoie de acea copie pentru a-si formula apararile intr-un litigiu aflat pe rol si ca apararile paratei in sensul ca nu poate furniza informatii dintr-un contract fara acordul partilor acestuia – pe temeiul art.5 din O.G. nr.25/2002 – dovedesc o conduita contradictorie in raport cu raspunsul la cererea reclamantei.

    A considerat instanta ca solicitarea clauzelor sociale nu tine de secretele comerciale si de afaceri, iar art.5 din O.G. nr.25/2002 nu se poate invoca in speta deoarece se refera la astfel de secrete care trebuie respectate in legatura cu utilizarea rezultatelor unei analize si ale controlului post-privatizare.

    A constatat instanta ca refuzul AVAS este nejustificat si ii incalca reclamantei interesul legitim (intrucat la data incheierii contractului reclamanta era angajata S.C. „K” SA) obligatia autoritatii fiind de a asigura informarea cetatenilor asupra problemelor de interes personal, prevazuta de art.31 alin. (2) din Constitutie care confera reclamantei un drept corelativ.

    Asupra cererii de acordare a daunelor materiale si morale, instanta a constatat ca, desi reclamanta nu a mai sustinut-o dupa precizarea temeiului actiunii, a exprimat totusi renuntarea la acest capat de cerere sub conditie suspensiva, iar conditia nu s-a realizat (parata nu a depus la dosar clauzele sociale), astfel incat instanta trebuie sa se pronunte.

    Instanta a respins cererea, retinand ca reclamanta nu a dovedit prejudiciul moral si pe cel material pe care le-a suferit, iar parata a raspuns cererii reclamantei in sensul ca are intentia de a da curs solicitarii ei.

    I. Impotriva acestei sentinte a declarat in termen recurs reclamanta, criticand sentinta pentru respingerea cererii de obligare a paratei la daune materiale si morale.
    In motivarea cererii se arata:
    – ca AVAS trebuia sa urmareasca daca societatea K SA a dus la indeplinire clauzele contractului de vanzare-cumparare a societatii „I” in special „obligatiile cumparatorului” si „clauzele sociale” atasate contractului;
    – ca societatea sus mentionata nu a dus la indeplinire si in mod nelegal i-a desfacut reclamantei contractul individual de munca, iar AVAS trebuia sa ia atitudine si sa clarifice drepturile pe care reclamanta le obtinuse ca salariat in urma negocierilor sau sa-i comunice reclamantei aceste clauze pentru a-si valorifica singura drepturile;
    – ca refuzul AVAS de a-i inainta aceste clauze sociale i-a cauzat o paguba materiala de 500 de milioane de lei reprezentand pierderea contractului individual de munca si salariile aferente;
    – ca, desi prin sentinta din 27 septembrie 2006 AVAS a fost obligata sa-i comunice clauzele sociale, la 26 octombrie 2006 cand s-a prezentat la sediul acesteia a refuzat sa i le inainteze, inseland-o premeditat cu un extras din capitolul „obligatiile cumparatorului” de la alta unitate K.

    Recursul nu se fondeaza, urmand a fi respins ca atare pentru considerentele care urmeaza:
    1. In fapt, reclamanta este nemultumita pentru ca, dupa privatizarea S.C. „I” S.A. Bucuresti a fost concediata de catre angajator prin desfacerea contractului individual de munca .
    Masura a fost contestata de reclamanta si face (sau a facut) obiectul unui litigiu de munca pe rolul Tribunalului Bucuresti in dosarul nr.3001/2003.
    Reclamanta considera ca, neavand ca proba in acel dosar „clauzele sociale” anexa la contractul de privatizare, nu a putut sa inlature masura desfacerii contractului individual de munca si sa obtina salariile cuvenite .
    Daunele materiale solicitate reprezinta, in opinia recurentei, chiar aceste salarii si reparatia masurii de desfacere a contractului de munca .
    Pretentiile sunt neintemeiate, cata vreme nu exista o hotarare judecatoreasca irevocabila, pronuntata in litigiul de munca, din care sa rezulte explicit ca respingerea actiunii sale s-a datorat nedepunerii „clauzelor sociale” de catre AVAS.

    2. In cauza de fata, reclamanta a solicitat obligarea AVAS la daune ca cerere accesorie la refuzul de a i se comunica „clauzele sociale”, asadar pentru neindeplinirea unei cereri cu caracter pur formal.
    Ca urmare, criticile recurentei privind neindeplinirea de catre AVAS a obligatiilor post-privatizare nu au legatura cu obiectul cauzei deduse judecatii, cu atat mai mult cu cat sindicatul existent in cadrul societatii „I”, iar nu AVAS este reprezentantul legitim al salariatilor in raporturile cu patronatul.

    II. Impotriva aceleiasi sentinte a declarat recurs si parata AVAS invocand dispozitiile art.3041 Cod procedura civila si aratand ca nu este vorba de „un refuz nejustificat” din partea sa, cata vreme contractul de vanzare-cumparare de actiuni nu reprezinta o informatie de interes public, iar reclamanta, nefiind parte in contract, nu are un drept de a detine o copie a contractului.
    Arata recurenta ca i-a comunicat reclamantei la 2 noiembrie 2006 doua file reprezentand „adresa” si „clauza 8.3”, iar aceasta, desi recunoaste ca le-a primit, pretinde ca ele „nu stipuleaza drepturile salariatilor” si ca AVAS refuza sa-i solutioneze cererea .

    Recursul se fondeaza, sentinta urmand a fi modificata in sensul de a respinge si primul capat de cerere din actiune, in temeiul art.304 pct.9 si art.3041 Cod procedura civila, pentru urmatoarele considerente:
    Refuzul reclamat de petenta prin actiune, pe temeiul art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004 nu este unul nejustificat.
    Copia „clauzelor sociale” din contractul de vanzare-cumparare de actiuni ale societatii „I” a fost propusa ca proba de catre reclamanta din cauza de fata intr-un litigiu de munca in care are (sau avea) calitatea de reclamanta si unde sustinea nelegalitatea desfacerii contractului individual de munca . Instanta investita cu cererea – Tribunalul Bucuresti – a admis proba si a solicitat comunicarea inscrisului de catre AVAS. Aceasta s-a conformat, iar actul a fost trimis la dosar pentru termenul din 29 septembrie 2003 in dosarul nr.3001/2003 .

    Reclamanta, la 6 ianuarie 2005 solicita direct AVAS sa-i comunice ei personal copia „clauzelor sociale”, iar refuzul acestei autoritati, comunicat cu adresa nr.2698 din 7 februarie 2005, este motivat de situatia ca si-a indeplinit o data obligatia impusa de Tribunalul Bucuresti, o noua comunicare urmand sa faca numai la solicitarea acestei instante.

    Motivatia refuzului este pertinenta si – nefiind o expresie a abuzului de putere – este si legala.
    Fiind vorba de probe intr-un dosar – in care AVAS nu era parte – era firesc ca detinatoarea actului sa pretinda o cerere formala a instantei de judecata, cu atat mai mult cu cat acele informatii nu erau de interes public.
    Reclamanta, dupa primirea acestui raspuns de la AVAS, avea dreptul procesual de a solicita instantei – Tribunalul Bucuresti – sa revina la AVAS pentru recomunicarea inscrisului probator.

    Ea a ales insa calea reclamatiei in contenciosului administrativ pentru obtinerea unei probe pentru care avea calea legala in cadrul litigiului de munca . Acest exercitiu al dreptului de petitionare intemeiat pe dispozitiile Legii nr.554/2004 este insa abuziv, analizat fiind sub incidenta art.723 Cod procedura civila.

    In realitate, reclamanta a luat cunostinta de extrasul din contractul de vanzare-cumparare de actiuni nr.1473/1997 „Obligatiile si garantiile cumparatorului” – punctul 8.3, dar contesta faptul ca acest extras ar reprezenta „clauzele sociale”, fiind incredintata ca exista alte dispozitii contractuale „oculte” privind protectia sociala la care s-a angajat cumparatorul si pe care nu le-ar fi respectat.

    Or, dupa cum rezulta din adresa AVAS catre Tribunalul Bucuresti la dosarul nr.3001/2003, aceeasi copie-extras inmanata reclamantei a fost comunicata si instantei in litigiul de munca .

    In fine, se cuvine a constata ca, dupa pronuntarea sentintei in cauza de fata, AVAS a comunicat intimatei-reclamante copia extras a „clauzelor sociale” si anume punctul 8.3 din contract (fila 18 dosar) pe care reclamanta insasi l-a depus in cauza de fata, impreuna cu intampinarea la recursul AVAS.

    Pentru aceste motive, recursul reclamantei a fost respins, iar recursul declarat de parata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului impotriva sentintei civile nr.2038 din 27 septembrie 2006 a Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a fost admis, sentinta fiind modificata, in sensul respingerii capatului de cerere al actiunii reclamantei privind obligarea paratei la solutionarea cererii nr.279 din 6 ianuarie 2005.

    Functionar public. Atacarea in instanta a actului de eliberare din functia publica. Conditia indeplinirii procedurii prealabile.

    Potrivit dispozitiilor art. 89 alin. (1) din Legea 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, astfel cum a fost modificata prin Legea 251/2006, in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 cu modificarile ulterioare.

    Legea contenciosului administrativ
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Constitutia stipuleaza ca Parlamentul poate adopta urmatoarele categorii de legi:
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Desemneaza un numar de limitari functionale cauzate de deficiente fizice, intelectuale, senzoriale, de conditii de sanatate ori de mediu.
    Munca temporara este munca prestata de un salariat temporar care, din dispozitia agentului de munca temporara presteaza munca in favoarea unui utilizator.
    Reprezinta a doua etapa a fazei procesuale a judecatii dupa judecarea in prima instanta si inaintea judecarii in recurs,
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Hartie de valoare care reprezinta o cota fixa din capitalul unei societati pe actiuni.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Puterile publice existente in stat.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Legea contenciosului administrativ
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Este persoana numita intr-o functie publica.
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Una din conditiile pentru a fi parte in procesul civil sau pentru exercitarea actiunii civile,
    Schimbarea care se produce in realitatea obiectiva datorita unei cauze. Rezultatul.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.

    Este inadmisibila astfel, actiunea in anulare a actului de eliberare din functia publica, promovata fara exercitarea in prealabil a recursului administrativ, prevazut de art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004.

    Nota: Instanta a avut in vedere dispozitiile art. 89 din Legea 188/1999, privind Statutul functionarilor publici, in forma publicata in M. Of. nr. 251 din 22/03/2004, cu modificarile si completarile ulterioare. Ca urmare a republicarii legii in M.Of. nr. 365 din 29/05/2007, dispozitiile art. 89 alin. (1) se regasesc in materialitatea lor in cuprinsul art. 106 alin. (1) din lege .

    _______________________

    Prin actiunea introdusa la data de 23 ianuarie 2007 CI a solicitat ca in contradictoriu cu Autoritatea Nationala a Vamilor, Agentia Nationala de Administrare Fiscala si Directia Regionala Vamala A sa se dispuna anularea ordinelor nr. 10159 din 29 decembrie 2006 si nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emise de vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala – Autoritatea Nationala a Vamilor, ca nelegale.

    Prin aceste acte administrative de autoritate s-a dispus eliberarea reclamantului din functia publica de executie de inspector vamal I asistent 2, la Biroul vamal N cu incepere de la 1 ianuarie 2007 si respectiv, pe data incetarii concediului pentru incapacitate temporara de munca .

    De asemenea, reclamantul a cerut obligarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala –Autoritatea Nationala a Vamilor la reincadrarea sa in functia publica de executie detinuta anterior, conform art. 89 alin. (2) din Legea 188/1998, precum si obligarea tuturor paratelor la plata cheltuielilor de judecata .

    Prin sentinta civila nr. 88 din 30 martie 2007, Curtea de Apel Timisoara- Sectia de contencios administrativ si fiscal a admis exceptia ridicata de parata Directia Regionala Vamala T. si, pe cale de consecinta, a respins actiunea ca inadmisibila.

    Instanta a retinut ca aceasta solutie se impune deoarece anterior sesizarii sale, reclamantul nu a exercitat procedura administrativa prealabila instituita prin dispozitiile art. 89 din Legea 188/1999, astfel cum a fost modificata si completata prin Legea 251/2006.

    Totodata, a facut referire la prevederile art. 7 alin. (1) a Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 care stabilesc obligativitatea recursului administrativ.

    Reclamantul a declarat recurs, sustinand ca in mod gresit prima instanta a admis exceptia ridicata de una dintre parate si a respins actiunea ca inadmisibila, ignorand normele Codului muncii care reglementeaza in astfel de cazuri „o actiune directa in anulare, neconditionata de indeplinirea unei eventuale plangeri prealabile”.

    Pe de alta parte, solutia recurata este echivoca, in sensul ca nu precizeaza pentru care anume din cele doua acte administrative contestate a admis exceptia, mai ales ca fata de ordinul nr. 332/2007, aceasta aparare nu fusese ridicata de parti, sau de instanta din oficiu si nici pusa in discutia partilor.

    Recursul este nefondat.

    Potrivit dispozitiilor art. 89 alin.(1) din Legea n. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, astfel cum a fost modificata prin Legea 251/2006, in cazul in care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public le considera netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instantei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus incetarea raportului de serviciu, in conditiile si termenele prevazute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare, precum si plata de catre autoritatea sau institutia publica emitenta a actului administrativ a unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si recalculate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat functionarul public.

    Aplicatiunea acestui text legal a fost facuta in mod corect de prima instanta ca urmare a exceptiei ridicate de una dintre autoritatile publice parate.

    Exceptia era intemeiata de vreme ce s-a dovedit ca anterior sesizarii instantei cu actiunea in anulare a ordinelor de eliberare din functia publica de executie, reclamantul nu a exercitat recursul administrativ, prevazut de art. 7 alin. (1) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ, ca o conditie de admisibilitate a actiunii.

    Cum deja s-a aratat, cauza are ca obiect raportul de serviciu al unui functionar public si atrage competenta materiala a instantelor de contencios administrativ.
    Imprejurarea ca in dispozitivul sentintei nu a fost indicat si ordinul nr. 332 din 22 ianuarie 2007, emis de vicepresedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, nu justifica reformarea solutiei in sensul cerut, cat timp nu se contesta ca nici impotriva acestui act administrativ procedura prealabila nu a fost indeplinita.

    Exceptia de inadmisibilitate a actiunii a fost invocata de parata Directia Regionala Vamala T. (care a dobandit calitate procesuala pasiva ca efect al desfiintarii Directiei Regionale Vamale A.) in cadrul intampinarii formulate, asa incat fara temei se sustine ca instanta a admis-o fara a o pune in discutia prealabila si contradictorie a partilor.

    Raport al inspectiei judiciare. Lipsa caracterului unui act administrativ. Imposibilitatea atacarii lui pe calea contenciosului administrativ.

    Raportul Serviciului de Inspectie Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, prin care se constata ca nefondata cererea prin care o persoana solicita tragerea la raspundere a unui judecator, nu are caracterul unui act administrativ cu caracter jurisdictional, fiind lipsit de elementele definitorii ale acestuia.

    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    1. Indicatie pe scrisori, colete, etc., ce contine numele si domiciliul destinatarului.
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Interes al unei persoane fizice sau juridice recunoscut de lege. In acesata larga acceptiune si, uneori, cu specificatii proprii fiecarei ramuri de drept, este utilizat termenul de interes legitim in diferite acte normative.
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    Desfiintarea unei hotarari judecatoresti ca urmare a admiterii unei cai de atac (recurs, apel, recurs in anulare).
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Desfiintarea retroactiva a unui act juridic.
    Institutie de drept procesual penal, reglementata de Codul de procedura penala in diverse texte.
    (Acting in concert) Atunci cand doi sau mai multi investitori actioneaza in baza unei intelegeri cu scopul atingerii unui obiectiv comun – de exemplu, obtinerea unei pozitii de control sau majoritare intr-o companie detinuta public prin cumpararea actiunilor companiei respective de pe piata secundara.
    Este institutia de drept penal ce reprezinta o conditie de tragere la raspundere penala
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
    Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
    Competenta de a judeca a instantelor judecatoresti sau a organelor care au competenta de a judeca pricini de aceeasi categorie.
    Ansamblu unitar al regulilor de conduita obligatorii, susceptibile de a fi aduse la indeplinire prin puterea de stat.
    Alaturi de persoanele fizice, persoanele juridice apar in circuitul civil ca subiecte de drepturi si obligatii. In aceasta calitate, ele au aptitudinea generala si abstracta de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii si, in virtutea acesteia, pot dobandi drepturi si isi pot asuma obligatii.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Sunt raporturi juridice care apar in cursul desfasurarii procesului penal si sunt reglementate de norme procesual penale.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii
    Magistrat care, potrivit legii, are atributii de a solutiona cauze penale, civile si administrative in cadrul unei instante judecatoresti.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.

    El reprezinta un act premergator declansarii procedurii raspunderii disciplinare a judecatorilor si procurorilor pentru faptele prevazute de legea 303/2004, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, actiunea in anularea unui astfel de act formulata pe calea contenciosului administrativ fiind asadar inadmisibila.

    ________________

    Prin sentinta civila nr.1846/2007 pronuntata la data de 27 iunie 2007, Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal a respins ca inadmisibila, pentru lipsa procedurii prealabile, actiunea formulata de reclamanta S.C.M SRL Bucuresti, in contradictoriu cu paratul Consiliul Superior al Magistraturii, avand ca obiect anularea actului administrativ – rezolutia nr.1858/IJ/SIJ/2006, prin care s-a hotarat respingerea sesizarii formulata de reclamanta in contra magistratului PU, ca netemeinica si nelegala.

    Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca fiind intemeiata exceptia inadmisibilitatii actiunii invocata de parat, intrucat nu au fost respectate dispozitiile art.7 alin. (1) din Legea 554/2004, conform carora, inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia”.
    Reclamanta a declarat recurs in termenul prevazut de lege, sustinand motivul de casare sau modificare prevazut de art.304 pct.5 C.proc. civ. respectiv „prin hotararea data, instanta a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin . (2) Cod procedura civila”.

    Recurenta a invocat si prevederile art.304ą C.proc. civ., conform carora cauza poate fi examinata sub toate aspectele, hotararea atacata neputand fi atacata si cu apel.

    In motivarea recursului se precizeaza ca actul administrativ, prin care intimata a solutionat petitia si a carei anulare a solicitat-o este un act administrativ jurisdictional si nicidecum un act administrativ unilateral asa cum in mod nelegal a retinut instanta fondului.

    In atare situatie, sustine recurenta, plangerea prealabila este facultativa si gratuita, astfel ca sunt aplicabile dispozitiile art.6 alin. (2) din Legea 554/2004, conform carora „actele administrativ-jurisdictionale pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ competenta potrivit art.10, in termen de 15 zile de la comunicare, daca partea nu exercita caile administrativ-jurisdictionale de atac”.

    Recursul este nefondat.

    Obiectul cererii de chemare in judecata il constituie anularea „actului administrativ” incheiat de Inspectia judiciara – Serviciul de Inspectie Judiciara pentru Judecatori din cadrul CSM, prin care analizandu-se memoriul adresat CSM de catre recurentul-reclamant si prin care se solicita tragerea la raspundere a judecatorului PU, s-a constatat ca nu se poate retine savarsirea de catre acest judecator a unor fapte de natura sa atraga in sarcina sa raspunderea disciplinara.

    Deci, actul atacat este un raspuns la un memoriu formulat de recurentul-reclamant, urmare verificarilor facute de catre Inspectia Judiciara din cadrul CSM si nu o rezolutie a Comisiei de Disciplina pentru judecatori, asa cum se prezinta in actiune .

    Recurentul-reclamant sustine ca acest act are caracteristicile unui act administrativ jurisdictional, astfel incat plangerea prealabila este facultativa si gratuita si deci el poate fi atacat direct la instanta competenta de contencios administrativ, conform art.6 alin. (2) din Legea 554/2004.

    Sustinerea recurentului-reclamant este neintemeiata.

    Art.2 alin. (1) lit.d) din Legea 554/2004, cu modificarile ulterioare, defineste actul administrativ jurisdictional ca fiind „actul emis de o autoritate administrativa investita prin lege organica, cu atributii de jurisdictie administrativa speciala”, iar la art.2 alin. (1) lit.e) este definita notiunea de jurisdictie administrativa speciala in sensul „activitatea infaptuita de o autoritate administrativa care are conform legii organice speciale in materie, competenta de solutionare a unui conflict privind un act administrativ, dupa o procedura bazata pe principiile contradictorialitatii, asigurarii dreptului la aparare si independentei activitatii administrativ-jurisdictionale”.

    Se constata deci ca actul administrativ jurisdictional trebuie sa intruneasca mai multe trasaturi pentru a fi calificat ca atare si anume: sa fie un act juridic, adica sa confere drepturi si obligatii subiectelor de drept intre care se stabileste raportul juridic; sa fie emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale; sa fie emis ca urmare a rezolvarii unui conflict juridic nascut intre doua sau mai multe persoane juridice sau fizice, intre persoane private si autoritati publice; procedura de rezolvare a conflictului sa intruneasca in mod cumulativ doua conditii si anume cea a contradictorialitatii si cea a asigurarii dreptului la aparare.

    Raportand aceste caracteristici la actul in speta ce face obiectul cererii de anulare si care reprezinta un raspuns la memoriul facut de societatea reclamanta, dat de catre Inspectia Judiciara din cadrul CSM, in sensul ca din verificarile efectuate nu a rezultat savarsirea de catre judecatorul in cauza a unor fapte care sa atraga raspunderea disciplinara a sa, constatam ca acesta nu intruneste nici pe departe caracteristicile unui act administrativ-jurisdictional.

    Nu poate fi caracterizat nici chiar ca act administrativ unilateral cu caracter individual, asa cum gresit a considerat si instanta de fond, pornind de la definitia data in art.2 alin. (1) lit.c) din Legea contenciosului administrativ pentru ca in continutul sau nu se gasesc caracteristicile acestui act cum ar fi; sa fie emis de autoritatile publice; in regim de putere publica; scopul emiterii sale sa fie executarea sau organizarea executarii legii; sa dea nastere, sa modifice sau sa stinga raporturi juridice .

    Actul atacat este de fapt un act premergator declansarii procedurii raspunderii disciplinare a judecatorului in cauza pentru abateri disciplinare prevazute de Legea 303/2004, fapte care nu s-au dovedit a fi comise de acesta conform verificarilor facute de Inspectia judiciara.

    Raspunderea disciplinara a magistratilor este reglementata printr-o procedura speciala, prevazuta de Legea 317/2004 a Consiliului Superior al Magistraturii, art.44 – 48; conform acestor dispozitii actiunea disciplinara se exercita pentru faptele prevazute de Legea 303/2004, republicata, de catre sectiile Consiliului Superior al Magistraturii si numai dupa efectuare unor cercetari prealabile obligatorii.

    Or, din aceste cercetari prealabile nu a rezultat existenta unor date care sa ateste savarsirea vreunei abateri disciplinare de catre judecatorul UP, asa cum pretinde reclamanta-recurenta.

    Asadar, este inadmisibila actiunea formulata de reclamanta prin care este atacat raportul, de fapt raspunsul Inspectiei judiciare in sensul ca din verificari nu a rezultat savarsirea de catre judecator a unei fapte de natura a atrage raspunderea disciplinara, cata vreme aceasta adresa, luata separat, nu intruneste elementele constitutive ale unui act administrativ unilateral cu caracter individual si cu atat mai mult cele ale unui act administrativ – jurisdictional.

    Pentru toate aceste considerente, recursul declarat de societatea reclamanta a fost respins ca nefondat, solutia instantei de fond fiind mentinuta, cu mentiunea ca motivarea data acesteia de catre instanta de fond a fost inlocuita cu cea precizata in instanta de recurs.

    Act adminstrativ cu caracter normativ emis in vederea executarii unei legi. Abrogarea legii. Consecinte asupra dreptului la actiune.

    Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art. 4 alin. (3) din Legea 24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.
    Legea contenciosului administrativ
    Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
    1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
    Contractul colectiv de munca este conventia incheiata in forma scrisa intre angajator sau organizatia patronala, de o parte, si salariati, reprezentati prin sindicate ori in alt mod prevazut de lege, de cealalta parte,
    Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces inceput sau preintampina un proces ce se poate naste (art. 1704 Cod Civil) prin concesii reciproce, .
    Legea energiei electrice
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Este hotararea judecatoreasca prin care instanta de judecata solutioneaza cauza in prima instanta ori prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.
    Este actul juridic procesual, final si de dispozitie prin care se solutioneaza cauza penala de catre instanta de judecata, punandu-se, astfel, capat judecatii.
    Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Cale de atac; actiune introdusa la instanta judecatoreasca superioara celei care a pronuntat o hotarare in prima instanta,
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Desemneaza persoana juridica, autoritatea publica locala, asociatia de persoane juridice/autoritati publice locale, care beneficiaza de finantare provenind din asistenta financiara nerambursabila, ca urmare a selectarii cererii de finantare.
    1. Document prin care se face o instiintare (publica) cu caracter oficial.
    Cheltuielile unitatii reprezinta valorile platite sau de platit pentru:
    Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri stabilite.
    (Subsidiary) Companie in care peste 50% din actiunile cu drept de vot (voting shares) sunt detinute de catre o alta companie, denumita companie mama (parent company).
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Omul considerat in mod individual, ca membru al societatii, avand calitatea de subiect de drept.
    Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    (Clone fund) Fond de investitii ce detine un portofoliu cu o structura identica cu cea a portofoliului altui fond care este posibil sa fi fost inchis din cauza dimensiunii.
    Efecte induse – Efecte secundare (colaterale) ale unui acord sau ale unei concentrari dintre cel putin doua intreprinderi, care afecteaza concurenta dintre ele, pe o alta piata relevanta decat cea vizata de intelegerea sau de concentrarea in cauza.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    1. Din punct de vedere filozofic, acel fenomen care produce, genereaza efectul. Fenomenul care determina nasterea altui fenomen.
    Legea energiei electrice
    Modalitate a actului juridic, obligatie, care consta intr-un eveniment viitor si sigur, care suspenda, pana la indeplinirea lui, punerea in executare a actului sau exigibilitatea obligatiei, termen suspensiv,
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.
    Organ de stat insarcinat cu solutionarea litigiilor dintre persoane fizice sau dintre acestea si persoanele juricide.
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    In sens general, cheltuiala in bani ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu.
    Interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor,
    Termen folosit in t. VIII, art. 145, C. pen., partea generala, prin el intelegandu-se tot ce priveste autoritatile publice,
    Este acel raport juridic in continutul caruia intra dreptul subiectului activ, denumit creditor, de a cere subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva, sub sanctiunea constrangerii de stat in cazul neexecutarii de buna voie.
    Contrarietate intre un fapt sau act juridic si prevederile actelor normative.

    Rezulta asadar, ca un act administrativ cu caracter normativ nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emis, astfel incat actiunea promovata impotriva acestuia pe calea contenciosului administrativ, trebuie respinsa ca lipsita de obiect .

    _____________

    In dosarul nr.4739/2005 aflat pe rolul Tribunalului Sibiu – Sectia comerciala si de contencios administrativ, reclamantul LM a invocat in temeiul art.4 din Legea 554/2004 exceptia de nelegalitate a dispozitiilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art. 40 din H.G. nr. 867/2003.

    In motivarea exceptiei de nelegalitate, s-a sustinut ca prevederile contestate contravin dispozitiilor art.42 alin. (1) si (2) din Legea 318/2003 privind energia electrica, intrucat impun fara temei legal obtinerea prealabila de catre beneficiar prin intermediul furnizorului monopolist a unui aviz tehnic de racordare, ceea ce reprezinta o adaugare la lege, in sensul ca se substituie notiunea de contract de furnizare a energiei electrice cu aceea de contract de racordare.

    Reclamantul a mai aratat ca prin obligatia impusa beneficiarului de a plati tarifele de racordare, stabilit intr-o maniera exclusiva si fara negociere, este anulata aplicarea prevederilor art.42 din Legea 318/2003 in privinta accesului esential la o utilitate absoluta necesara si astfel, in interiorul unui monopol, se ofera parghii discretionare de speculare economica in sens negativ a intereselor private in favoarea distribuitorului monopolist.

    Curtea de Apel Alba Iulia a respins exceptia de nelegalitate ca inadmisibila prin sentinta civila nr.119 din 07 iulie 2006, dar aceasta hotarare a fost casata, ca urmare a admiterii de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie -Sectia de contencios administrativ si fiscal a recursului declarat de reclamant. Instanta de recurs a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeasi instanta, retinand ca, potrivit art.4 alin. (1) din Legea 554/2004, legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate.

    In fond dupa casare, Curtea de Apel Alba Iulia – Sectia comerciala si de contencios administrativ a admis exceptia de nelegalitate invocata de reclamant si a constatat nelegalitatea prevederilor art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003.

    Instanta de fond a respins exceptia lipsei de obiect invocata de paratul Guvernul Romaniei, cu motivarea ca, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 prin Legea 13/2007, nu a fost abrogata H.G. nr. 867/2003.

    Pe fondul cauzei, s-a constatat nelegalitatea prevederilor contestate de reclamant, retinandu-se ca au fost incalcate dispozitiile Legii nr.318/2003, care nu conditioneaza obtinerea prealabila de catre beneficiar a unui aviz tehnic de racordare.

    Astfel, s-a avut in vedere ca prin art.37 alin. (1) din H.G. nr.867/2003 se impun beneficiarului cheltuielile legate de modificarea sau devierea retelelor publice existente, iar pe de alta parte, prin art.40 din acelasi act normativ, se impune beneficiarului valoarea lucrarilor contractate de operatorul de retea cu terte societati – agreate de operatorul de retea, valoare care se include in tariful de racordare si deci toate costurile racordarii sunt impuse beneficiarului prin simpla vointa a angajatilor operatorului de retea.

    Impotriva acestei sentinte paratii societatea comerciala Filiala de Distributie a Energiei Electrice – Electrica Distributie Transilvania Sud – Sucursala S si Guvernul Romaniei, sustinand ca in mod gresit a fost admisa exceptia de nelegalitate a prevederilor art.32, 33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G. nr. 867/2003, pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public.

    Recurentii au aratat ca hotararea contestata a fost elaborata in baza Legii nr.318/2003 a energiei electrice si a art.2 lit.a), art.9 lit.a), art.13 alin. (1) si art.19 din O.U.G. nr.63/1998 privind energia electrica si termica, potrivit carora detinatorii retelelor de transport si distributie a energiei electrice au obligatia sa racordeze la retelele lor, in conditiile legii, orice solicitant, persoana fizica sau juridica. In acest sens, s-a precizat ca Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei a elaborat Regulamentul privind racordarea utilizatorilor la astfel de retele electrice de interes public, cu scopul de a se asigura accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor la aceste retele si a stabilit tarifele de racordare.

    Recurentii au invederat ca obligatia parcurgerii procedurii prealabile a racordarii a fost instituita prin art.35 din H.G. nr.1007/2004, care a prevazut ca nu se poate incheia contractul de furnizare in lipsa avizului tehnic de racordare, astfel incat este gresita concluzia instantei de fond ca este posibila incheierea directa a contractului de furnizare.
    In recursul declarat de paratul Guvernul Romaniei a fost criticata si solutia data exceptiei privind lipsa de obiect, cu motivarea ca instanta de fond a interpretat eronat prevederile art.4 alin. (3) din Legea 24/2000, considerand ca H.G. nr.867/2003, continua sa produca efecte juridice si dupa abrogarea legii in baza careia a fost adoptata si anume, dupa abrogarea Legii nr.318/2003 a energiei electrice.

    Recursurile sunt intemeiate.
    Instanta de fond a respins in mod gresit exceptia lipsei de obiect invocata de Guvernul Romaniei, considerand fara temei legal ca actul administrativ contestat in cauza continua sa-si produca efectele si dupa abrogarea actului normativ de nivel superior in baza caruia a fost emis.

    Conform normelor de tehnica legislativa cuprinse in art.4 alin. (3) din Legea nr.24/2000, actele normative date in executarea legilor, ordonantelor sau a hotararilor Guvernului se emit in limitele si potrivit normelor care le ordona.

    Raportat la aceste prevederi legale, se constata ca H.G. nr.867/2003, ca act administrativ subsecvent Legii nr.318/2003 a energiei electrice, nu mai poate produce efecte dupa abrogarea legii in temeiul careia a fost emisa. Legea 318/2003 a fost abrogata expres prin Legea 13/2007, care de altfel a prevazut un termen de 6 luni pentru elaborarea normelor de aplicare.

    Criticile formulate de recurenti pe fondul cauzei sunt de asemenea intemeiate, constatandu-se ca a fost gresit admisa exceptia de nelegalitate invocata de intimatul-reclamant cu privire la dispozitiile art.32, art.33 alin. (1) si (3), art.37 si art.40 din H.G nr. 867/2003.

    Instanta de fond a retinut eronat ca prin acest act administrativ au fost instituite obligatia obtinerii contra cost a avizului tehnic de racordare si procedura prealabila a racordarii.

    Din nota de fundamentare a hotararii contestate rezulta ca o asemenea reglementare a fost prevazuta prin H.G. nr.2/1992 privind realizarea lucrarilor de alimentare cu energie electrica a noilor consumatori.

    Adoptarea H.G. nr. 867/2003 s-a impus pentru corelarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de interes public cu legislatia in vigoare privind autorizarea constructiilor si cea referitoare la proprietatea publica, astfel incat apare ca nefondata sustinerea intimatului-reclamant ca nu exista obligatia racordarii la retelele electrice anterior adoptarii acestui act normativ.

    De asemenea, se retine ca, potrivit art.35 si art.82 lit. c) din H.G. nr.1007/2004, contractul de furnizare nu se poate incheia in lipsa avizului tehnic de racordare si contractul de furnizare se incheie in conditiile stabilite prin avizul tehnic de racordare, care constituie partea integranta a contractului de furnizare a energiei electrice.

    In consecinta, este eronata concluzia instantei de fond privind lipsa unui temei legal pentru reglementarea contestata de intimatul-reclamant pe calea exceptiei de nelegalitate.

    CONTESTATIE IN ANULARE. GRESELI MATERIALE, NU DE FAPT.

    Contestatia in anulare este o cale extraordinara de atac, de retractare, impotriva hotararilor judecatoresti ramse definitive si ea poate fi provocata numai pentru motivele prevazute expres si limitativ la art.317 si urmatorii din Codul de procedura civila.

    Potrivit art.318 din acelasi cod. Invocat de contestatoare, hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contest atie, cand dezlegarea data este rezulttul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare.
    Sustinerea contestatoarei privind primul motiv prevazut in art.318 din Codul de procedura civila ? referitor la faptul ca ?dezlegarea data recurentului este rezultatul unei greseli materiale? ? este neintemeiata, intrucat temeiul legal invocat vizeaza greseli de fapt, involuntre, iar nu greseli de judecata, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor dispozitii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
    A dat partilor posibilitatea de a se plange aceleiasi instante care a dat hotararea, de modul in care a apreciat probele si a stabilit raporturile intre parti, ar insemna sa se deschida dreptul partilor de a provoca rejudecarea caii de atac, ceea ce ar echivala cu o opozitie, astfel incat contestatia in anulare ar deveni o cale ordinara de atac inferioara recursului care se adreseaza unei instante superioare.
    Ca atare, se constata ca interpretarea unor dispozitii legale excede motivul de contestatie in anulare reglementat in art.318 din Codul de procedura civila, ca prin decizia atacata s-a retinut in mod corect nerespectarea de catre contestatoarea reclamanta a prevederilor art.5 alin.4 din Legea nr.19/1990 si anume sa sesizeze instanta in termen de 30 de zile de cand s-a adresat prefectului, r espectiv 28 iulie 1992, si aceasta nu I-a rspuns pana cel tarziu la 29 septembrie 1992.
    Sesizarea instantei s-a facut la data de 2 octombrie 1992, contestatoarea reclamant a luand in calcul raspunsul prmit la 3 septembrie 1992 de la un alt organ si anume Consiliul judetean Arges si nu Prefectul Judetului Arges, caruia I s-a adresat la 28 iulie 1992 si de la care nu a primit nici un raspuns.
    Fata de considerentele expuse, rezulta ca in cauza nu s-a facut dovada incalcarii dispozitiilor reglementate de artr.318 din Codul de procedura civila, de catre instanta speciala de contencios administrativ, imprejurare in care contestatia in anulare urmeaza a fi respinsa.

    Legea contenciosului administrativ

  • Capitolul I – Dispozitii generale

    Subiectele de sezina

    Art. 1
    (1) Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
    (2) Se poate adresa instantei de contencios administrativ si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept.
    (3) Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat, potrivit legii sale organice, in baza unei sesizari a unei persoane fizice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere al autoritatii administrative nu poate fi inlaturat decat prin justitie, poate sesiza instanta competenta de contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
    (4) Ministerul Public, atunci cand, in urma exercitarii atributiilor prevazute de legea sa organica, apreciaza ca incalcarile drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, sesizeaza instanta de contencios administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul persoanei juridice vatamate. Petitionarul dobandeste, de drept, calitatea de reclamant, urmand a fi citat in aceasta calitate.
    (5) Cand Ministerul Public apreciaza ca, prin excesul de putere, concretizat in emiterea unui act administrativ normativ, se vatama un interes public, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente.
    (6) Autoritatea publica emitenta a unui act administrativ nelegal poate sa solicite instantei constatarea nulitatii acestuia, in situatia in care actul nu mai poate fi revocat, intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice. In cazul admiterii actiunii, instanta se va pronunta, la cerere, si asupra legalitatii actelor civile incheiate in baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor civile produse.
    (7) Persoana vatamata in drepturile sale sau in interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din ordonante ale Guvernului neconstitutionale, se poate adresa instantei de contencios administrativ, in conditiile prezentei legi.
    (8) In conditiile prezentei legi, actiunile in contencios administrativ pot fi introduse de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si de orice persoana de drept public vatamata intr-un drept sau, dupa caz, cand s-a vatamat un interes legitim.
    (9) Participarea in instanta a reprezentantului Ministerului Public este obligatorie. Pentru situatia prevazuta la alin. (5), instanta, din oficiu sau la cerere, poate introduce in cauza organismele sociale cu personalitate juridica interesate.

    Semnificatia unor termeni

    Art. 2
    (1) In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
    a) persoana vatamata – orice persoana fizica sau juridica ori grup de persoane fizice, titulare ale unor drepturi subiective sau interese legitime private vatamate prin acte administrative; in sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vatamate si organismele sociale care invoca vatamarea unui interes public prin actul administrativ atacat;
    b) autoritatea publica – orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public;
    c) act administrativ – actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publica in vederea executarii ori a organizarii executarii legii, dand nastere, modificand sau stingand raporturi juridice; sunt asimilate actelor administrative, in sensul prezentei legi, si contractele incheiate de autoritatile publice care au ca obiect:

  • punerea in valoare a bunurilor proprietate publica;
  • executarea lucrarilor de interes public;
  • prestarea serviciilor publice;
  • achizitiile publice;
    d) act administrativ-jurisdictional – actul juridic emis de o autoritate administrativa cu atributii jurisdictionale in solutionarea unui conflict, dupa o procedura bazata pe contradictorialitate si cu asigurarea dreptului la aparare;
    e) contenciosul administrativ – activitatea de solutionare, de catre instantele de contencios administrativ competente potrivit legii, a litigiilor in care cel putin una dintre parti este o autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau incheierea, dupa caz, a unui act administrativ, in sensul prezentei legi, fie din nesolutionarea in termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim;
    f) instanta de contencios administrativ, denumita in continuare instanta – Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel si tribunalele administrativ-fiscale;
    g) nesolutionarea in termenul legal a unei cereri – faptul de a nu raspunde solicitantului in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, daca prin lege nu se prevede alt termen;
    h) refuzul nejustificat de a solutiona o cerere – exprimarea explicita, cu exces de putere, a vointei de a nu rezolva cererea;
    i) plangere prealabila – plangerea prin care se solicita autoritatii publice emitente sau celei ierarhic superioare, dupa caz, reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ, in sensul revocarii acestuia;
    j) act de comandament cu caracter militar – actul administrativ referitor la problemele strict militare ale activitatii din cadrul fortelor armate, specifice organizarii militare, care presupun dreptul comandantilor de a da ordine subordonatilor in aspecte privitoare la conducerea trupei, in timp de pace sau razboi, sau, dupa caz, la indeplinirea serviciului militar;
    k) serviciu public – activitatea organizata sau autorizata de o autoritate publica, in scopul satisfacerii, dupa caz, a unui interes public;
    l) interes public – interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice;
    m) exces de putere – exercitarea dreptului de apreciere, apartinand autoritatilor administratiei publice, prin incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, prevazute de Constitutie sau de lege;
    n) drept vatamat – orice drept fundamental prevazut de Constitutie sau de lege, caruia i se aduce o atingere printr-un act administrativ;
    o) interes legitim privat – posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept subiectiv viitor si previzibil, prefigurat;
    p) interes legitim public – posibilitatea de a pretinde o anumita conduita, in considerarea realizarii unui drept fundamental care se exercita in colectiv ori, dupa caz, in considerarea apararii unui interes public;
    r) organisme sociale interesate – structuri neguvernamentale, sindicate, asociatii, fundatii si altele asemenea, care au ca obiect de activitate protectia drepturilor diferitelor categorii de cetateni sau, dupa caz, buna functionare a serviciilor publice administrative;
    s) paguba iminenta – prejudiciu material viitor, dar previzibil cu evidenta sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice ori a unui serviciu public;
    s) instanta de executare – instanta care a solutionat fondul litigiului de contencios administrativ.
    (2) Se asimileaza actelor administrative unilaterale si refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, dupa caz, faptul de a nu raspunde solicitantului in termenul legal.

    Tutela administrativa

    Art. 3
    (1) Prefectul poate ataca, in termenele prevazute la art. 11, in fata instantei de contencios administrativ, actele emise de autoritatile administratiei publice locale, daca le considera nelegale.
    (2) Agentia Nationala a Functionarilor Publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele autoritatilor publice centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica, in conditiile prezentei legi si ale Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, republicata.
    (3) Pana la solutionarea cauzei, actul atacat potrivit alin. (1) si (2) este suspendat de drept.

    Exceptia de nelegalitate

    Art. 4
    (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral poate fi cercetata oricand in cadrul unui proces, pe cale de exceptie, din oficiu sau la cererea partii interesate. In acest caz, instanta, constatand ca de actul administrativ depinde solutionarea litigiului pe fond, va sesiza prin incheiere motivata instanta de contencios administrativ competenta, suspendand cauza.
    (2) Instanta de contencios administrativ se pronunta, dupa procedura de urgenta, in sedinta publica, cu citarea partilor.
    (3) Solutia instantei de contencios administrativ este supusa recursului, care se declara in 48 de ore de la pronuntare ori de la comunicare si se judeca in 3 zile de la inregistrare, cu citarea partilor prin publicitate.
    (4) In cazul in care instanta de contencios administrativ a constatat nelegalitatea actului, instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost constatata.

    Actele nesupuse controlului si limitele controlului

    Art. 5
    (1) Nu pot fi atacate in contenciosul administrativ:
    a) actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul;
    b) actele de comandament cu caracter militar.
    (2) Nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
    (3) Actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.
    (4) In litigiile prevazute la alin. (3) nu sunt aplicabile prevederile art. 14 si 21.

    Actele administrativ-jurisdictionale

    Art. 6
    (1) Jurisdictiile administrative speciale sunt facultative si gratuite.
    (2) Actele administrativ-jurisdictionale pot fi atacate direct la instanta de contencios administrativ competenta potrivit art. 10, in termen de 15 zile de la comunicare, daca partea nu exercita caile administrativ-jurisdictionale de atac.
    (3) Daca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala intelege sa nu utilizeze calea administrativ-jurisdictionala de atac, va notifica aceasta organului administrativ-jurisdictional competent. Termenul prevazut la alin. (2) incepe sa curga de la data notificarii.
    (4) Daca partea care a optat pentru jurisdictia administrativa speciala intelege sa renunte la calea administrativ-jurisdictionala in timpul solutionarii acestui litigiu, va notifica intentia sa organului administrativ-jurisdictional sesizat, care emite o decizie ce atesta renuntarea la jurisdictia administrativa speciala. Termenul prevazut la alin. (2) incepe sa curga de la data comunicarii acestei decizii.

    Capitolul II – Procedura de solutionare a cererilor in contenciosul administrativ

    Procedura prealabila

    Art. 7
    (1) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
    (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in ipoteza in care legea speciala prevede o procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pentru aceasta.
    (3) Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, in limitele termenului de 6 luni prevazut la alin. (7).
    (4) Plangerea prealabila, formulata potrivit prevederilor alin. (1), se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. g).
    (5) In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante, precum si in cazul prevazut la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabila.
    (6) Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale, dispozitiile din Codul de procedura civila fiind aplicabile in mod corespunzator.
    (7) Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie.

    Obiectul actiunii judiciare

    Art. 8
    (1) Persoana vatamata intr-un drept recunoscut de lege sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemultumita de raspunsul primit la plangerea prealabila adresata autoritatii publice emitente sau daca nu a primit nici un raspuns in termenul prevazut la art. 7 alin. (4), poate sesiza instanta de contencios administrativ competenta, pentru a solicita anularea, in tot sau in parte, a actului, repararea pagubei cauzate si, eventual, reparatii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instantei de contencios administrativ si cel care se considera vatamat intr-un drept al sau, recunoscut de lege, prin nesolutionarea in termen sau prin refuzul nejustificat de solutionare a cererii.
    (2) Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ, precum si orice litigii legate de aplicarea si executarea contractului administrativ.
    (3) La solutionarea litigiilor prevazute la alin. (2) se va avea in vedere regula dupa care principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public.

    Actiunile impotriva ordonantelor Guvernului

    Art. 9
    (1) Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim prin ordonante sau dispozitii din ordonante introduce actiune la instanta de contencios administrativ, insotita de exceptia de neconstitutionalitate.
    (2) Instanta de contencios administrativ, daca apreciaza ca exceptia indeplineste conditiile prevazute de art. 29 alin. (1) si (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, sesizeaza, prin incheiere motivata, Curtea Constitutionala si suspenda solutionarea cauzei pe fond.
    (3) Instanta de contencios administrativ, dupa pronuntarea Curtii Constitutionale, repune cauza pe rol si va da termen, cu citarea partilor, numai daca ordonanta sau o dispozitie a acesteia a fost declarata neconstitutionala. In caz contrar, respinge actiunea ca inadmisibila pe fond.
    (4) In situatia in care decizia de declarare a neconstitutionalitatii este urmarea unei exceptii ridicate in alta cauza, sesizarea instantei de contencios administrativ se va face in conditiile art. 7 alin. (5) si ale art. 11 alin. (1) si (2), cu precizarea ca termenele incep sa curga de la data publicarii deciziei Curtii Constitutionale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

    Instanta competenta

    Art. 10
    (1) Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, de pana la 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite, contributii, datorii vamale si accesorii ale acestora, mai mari de 5 miliarde lei, se solutioneaza, in fond, de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
    (2) Recursul impotriva sentintelor pronuntate de tribunalele administrativ-fiscale se judeca de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel, iar recursul impotriva sentintelor pronuntate de sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, daca prin lege speciala nu se prevede altfel.
    (3) Reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celei de la domiciliul paratului. Daca reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul paratului, nu se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale.

    Termenul de introducere a actiunii

    Art. 11
    (1) Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei cauzate se pot introduce in termen de 6 luni de la:
    a) data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau, dupa caz, data comunicarii refuzului, considerat nejustificat, de solutionare a cererii;
    b) data expirarii termenului legal de solutionare a cererii, fara a depasi termenul prevazut la alin. (2);
    c) data incheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii concilierii, in cazul contractelor administrative.
    (2) Pentru motive temeinice, in cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusa si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de un an de la data emiterii actului.
    (3) In cazul actiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agentia Nationala a Functionarilor Publici, termenul curge de la data cand s-a cunoscut existenta actului nelegal, fiind aplicabile in mod corespunzator prevederile alin. (2).
    (4) Ordonantele sau dispozitiile din ordonante care se considera a fi neconstitutionale, precum si actele administrative cu caracter normativ care se considera a fi nelegale pot fi atacate oricand.
    (5) Termenul prevazut la alin. (1) este termen de prescriptie, iar termenul prevazut la alin. (2) este termen de decadere.

    Documentele necesare

    Art. 12
    Reclamantul va anexa la actiune copia actului administrativ pe care il ataca sau, dupa caz, raspunsul autoritatii publice prin care i se comunica refuzul rezolvarii cererii sale. In situatia in care reclamantul nu a primit nici un raspuns la cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificata prin numarul si data inregistrarii la autoritatea publica, precum si orice inscris care face dovada indeplinirii procedurii prealabile.

    Citarea partilor, relatii

    Art. 13
    (1) La primirea cererii, instanta va dispune citarea partilor si va putea cere autoritatii al carei act este atacat sa ii comunice de urgenta acel act, impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
    (2) In situatia in care reclamant este un tert in sensul art. 1 alin. (2) sau cand actiunea este introdusa de Avocatul Poporului ori de Ministerul Public, instanta va cere autoritatii publice emitente sa ii comunice de urgenta actul atacat impreuna cu documentatia care a stat la baza emiterii lui, precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei.
    (3) In mod corespunzator situatiilor prevazute la alin. (1) si (2), dupa caz, se va proceda si in cazul actiunilor care au ca obiect refuzul de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege sau un interes legitim.
    (4) Daca autoritatea publica nu trimite in termenul stabilit de instanta lucrarile cerute, conducatorul acesteia va fi obligat, prin incheiere interlocutorie, sa plateasca statului, cu titlu de amenda judiciara, 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere nejustificata.

    Suspendarea executarii actului

    Art. 14
    (1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, o data cu sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
    (2) Instanta va rezolva cererea de suspendare, de urgenta, cu citarea partilor.
    (3) Cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ de importanta nationala, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.
    (4) Incheierea sau, dupa caz, sentinta prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.

    Solicitarea suspendarii prin actiunea principala

    Art. 15
    (1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta va putea dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula o data cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond.
    (2) Dispozitiile alin. (2) si (4) ale art. 14 se aplica in mod corespunzator.
    (3) Hotararea data cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspenda executarea.

    Introducerea in cauza a functionarului

    Art. 16
    (1) Cererile in justitie prevazute de prezenta lege vor putea fi formulate si personal impotriva persoanei fizice care a elaborat, a emis sau a incheiat actul ori, dupa caz, care se face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un drept subiectiv sau la un interes legitim, daca se solicita plata unor despagubiri pentru prejudiciul cauzat ori pentru intarziere. In cazul in care actiunea se admite, persoana respectiva va putea fi obligata la plata despagubirilor, solidar cu autoritatea publica respectiva.
    (2) Persoana actionata astfel in justitie il poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic, de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul.

    Judecarea cererilor

    Art. 17
    (1) Cererile adresate instantei se judeca de urgenta si cu precadere in sedinta publica, in completul stabilit de lege.
    (2) Pentru cererile formulate in baza prezentei legi se percep taxele de timbru prevazute de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru cauzele neevaluabile in bani, cu exceptia celor care au ca obiect contractele administrative, care se vor taxa la valoare.
    (3) Hotararile vor fi redactate si motivate de urgenta, in cel mult 10 zile de la pronuntare.

    Solutiile pe care le poate da instanta

    Art. 18
    (1) Instanta, solutionand cererea la care se refera art. 8 alin. (1), poate, dupa caz, sa anuleze, in tot sau in parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris.
    (2) Instanta este competenta sa se pronunte, in afara situatiilor prevazute la art. 1 alin. (8), si asupra legalitatii actelor sau operatiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecatii.
    (3) In cazul solutionarii cererii, instanta va hotari si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru.
    (4) Atunci cand obiectul actiunii in contencios administrativ il formeaza un contract administrativ, in functie de starea de fapt, instanta poate:
    a) dispune anularea acestuia, in tot sau in parte;
    b) obliga autoritatea publica sa incheie contractul la care reclamantul este indrituit;
    c) impune uneia dintre parti indeplinirea unei anumite obligatii;
    d) suplini consimtamantul unei parti, cand interesul public o cere;
    e) obliga la plata unor despagubiri pentru daunele materiale si morale.
    (5) Solutiile prevazute la alin. (1) si la alin. (4) lit. b) si c) pot fi stabilite sub sanctiunea unei penalitati pentru fiecare zi de intarziere.

    Termenul de prescriptie pentru despagubiri

    Art. 19
    (1) Cand persoana vatamata a cerut anularea actului administrativ, fara a cere in acelasi timp si despagubiri, termenul de prescriptie pentru cererea de despagubire curge de la data la care acesta a cunoscut sau trebuia sa cunoasca intinderea pagubei.
    (2) Cererile se adreseaza instantelor de contencios administrativ competente, in termenul de un an prevazut la art. 11 alin. (2).
    (3) Cererile prevazute la alin. (2) se supun normelor prezentei legi in ceea ce priveste procedura de judecata si taxele de timbru.

    Recursul

    Art. 20
    (1) Hotararea pronuntata in prima instanta poate fi atacata cu recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare ori de la comunicare.
    (2) Recursul suspenda executarea si se judeca de urgenta.
    (3) In cazul admiterii recursului, instanta de recurs, casand sentinta, va rejudeca litigiul in fond, daca nu sunt motive de casare cu trimitere. Cand hotararea primei instante a fost data cu incalcarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala din prezenta lege, cauza se va trimite la instanta competenta. Cand hotararea primei instante a fost pronuntata fara a se judeca fondul, cauza se va trimite, o singura data, la aceasta instanta.

    Judecarea recursului in situatii deosebite

    Art. 21
    (1) Recurentul, in situatii deosebite, cum ar fi implinirea termenului pana la care isi poate valorifica dreptul pretins, va putea solicita presedintelui instantei competente sa solutioneze recursul si stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea dosarului.
    (2) Cererea de fixare a unui termen de urgenta, insotita de dovada inregistrarii recursului la instanta de fond, se solutioneaza in termen de 24 de ore de la prezentarea acesteia presedintelui instantei de recurs.
    (3) Solutia de admitere a cererii se comunica de indata instantei de fond, care are obligatia redactarii hotararii atacate, a comunicarii acesteia partilor, precum si a expedierii dosarului, intr-un termen de 5 zile.
    (4) Motivarea recursului se poate face, sub sanctiunea nulitatii pentru tardivitate, in termen de doua zile de la comunicare.
    (5) Procedura de citare a partilor si de comunicare a motivelor de recurs se va efectua cu prescurtarea termenului la 48 de ore, prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informatiilor scrise.

    Capitolul III – Procedura de executare

    Titlul executoriu

    Art. 22
    Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au admis actiunile formulate potrivit dispozitiilor prezentei legi, constituie titluri executorii.

    Obligatia publicarii

    Art. 23
    Hotararile judecatoresti definitive si irevocabile, prin care s-au anulat acte administrative cu caracter normativ, sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor. Ele se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, sau, dupa caz, in monitoarele oficiale ale judetelor ori al municipiului Bucuresti, la cererea instantei de executare ori a reclamantului, fiind scutite de plata taxelor de publicitate.

    Obligatia executarii

    Art. 24
    (1) Daca in urma admiterii actiunii autoritatea publica este obligata sa incheie, sa inlocuiasca sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt inscris, executarea hotararii definitive si irevocabile se va face in termenul prevazut in cuprinsul ei, iar in lipsa unui astfel de termen, in cel mult 30 de zile de la data ramanerii irevocabile a hotararii.
    (2) In cazul in care termenul nu este respectat, se va aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz, persoanei obligate o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de intarziere, iar reclamantul are dreptul la despagubiri pentru intarziere.
    (3) Neexecutarea sau nerespectarea hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate de instanta de contencios administrativ si dupa aplicarea amenzii prevazute la alin. (2) constituie infractiune si se sanctioneaza cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 25.000.000 lei la 100.000.000 lei.

    Instanta de executare

    Art. 25
    (1) Sanctiunea si despagubirile prevazute la art. 24 alin. (2) se aplica, respectiv se acorda, de instanta de executare, la cererea reclamantului. Hotararea se ia in camera de consiliu, de urgenta, cu citarea partilor.
    (2) Cererea prevazuta la alin. (1) este scutita de taxa de timbru.
    (3) Hotararea pronuntata de instanta de executare poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare.
    (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica, in mod corespunzator, si pentru punerea in executare a hotararilor instantelor de contencios administrativ date pentru solutionarea litigiilor ce au avut ca obiect contracte administrative.

    Actiunea in regres

    Art. 26
    Conducatorul autoritatii publice se poate indrepta cu actiune impotriva celor vinovati de neexecutarea hotararii, potrivit dreptului comun. In cazul in care cei vinovati sunt functionari publici, se vor aplica reglementarile speciale.

    Capitolul IV – Dispozitii tranzitorii si finale

    Judecarea cauzelor aflate pe rol

    Art. 27
    Cauzele aflate pe rolul instantelor la data intrarii in vigoare a prezentei legi vor continua sa se judece potrivit legii aplicabile in momentul sesizarii instantei.

    Completarea cu dreptul comun

    Art. 28
    (1) Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte, precum si cu procedura reglementata de prezenta lege. Compatibilitatea aplicarii unor norme ale Codului de procedura civila se stabileste de instanta, cu prilejul solutionarii exceptiilor.
    (2) Actiunile introduse de Avocatul Poporului, de Ministerul Public, de prefect si de Agentia Nationala a Functionarilor Publici, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase.

    Corelarea terminologica

    Art. 29
    Ori de cate ori intr-o lege speciala anterioara prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanta de contencios administrativ, trimiterea se va socoti facuta la dispozitiile corespunzatoare din prezenta lege.

    Dispozitii tranzitorii

    Art. 30
    Pana la constituirea tribunalelor administrativ-fiscale, litigiile se solutioneaza de sectiile de contencios administrativ ale tribunalelor.

    Intrarea in vigoare

    Art. 31
    (1) Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    (2) Pe aceeasi data se abroga Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

  • Basescu: Romania are toate conditiile sa nu fie consistent afectata de criza

    Romania are toate conditiile sa nu fie consistent afectata de criza, desi vor exista domenii afectate, cum ar fi industria auto, insa in 2009 politicile fiscale si cele monetare trebuie sa fie „extrem de bine corelate” ca sa contracareze efectele crizei, a spus presedintele Traian Basescu.

    „Nu spun ca Romania nu este afectata de criza financiara”, a spus Basescu, adaugand ca tara poate trece cu bine de criza, „daca are vointa si cap”.

    Presedintele a facut, de asemenea, referire, la importanta corelarii politicii monetare cu politica fiscala. „Nu vom reusi sa depasim criza cu efecte minime daca nu va exista o corelatie puternica intre politica monetara si cea fiscala. Este esential ca, in 2009, cand efectele crizei se vor accentua, politicile economice sa fie extrem de bine corelate”, a mai spus Basescu, citat de NewsIn.

    El considera ca decizia Standard & Poor’s, de scadere a ratingurilor Romaniei, a fost precipitata. „S&P s-a grabit, nu a utilizat informatiile cu acuratete. Nu port razboaie cu Standard & Poor’s, insa la ultimul consiliu european s-a decis introducerea unui sistem de supraveghere a agentiilor de rating. E usor sa dai rating Romaniei, dupa ce nu ai reusit sa identifici ce se intampla in Statele Unite”, a spus Basescu.

    El a precizat ca, in schimb, agentia de rating Moody’s a avut o abordare diferita, fiind „mai bine informata fata de situatia sistemului bancar, a rezervelor valutare si a datoriei publice” si remarcand ca „marea problema nu este cresterea salariilor, ci deficitul bugetar”.

    Seful statului a subliniat, ca puncte forte ale economiei romanesti, datoria publica externa de 11 miliarde euro, „si nu de 60 miliarde euro, asa cum s-a scris in ultima perioada”, aceasta cifra incluzand si datoria privata. In ceea ce priveste rezervele valutare ale Romaniei, Basescu a spus ca a ajuns la cel mai ridicat nivel de la revolutia din 1989, „de 27 miliarde euro, acestea fiind cifrele de astazi”.

    „Rezerva nu este in scadere. In plus, nu a fost utilizata in piata in ultimele doua saptamani, deci avem un oarecare confort”, a precizat presedintele.

    Basescu a prezentat estimari potrivit carora Romania va incheia anul cu o inflatie „de 6,6 – 6,7%, deci deloc catrastofala fata de situatia din alte tari”, iar cresterea economica se va situa la aproximativ 8%. Referitor la deficitul de cont curent, una dintre principalele slabiciuni reliefate de agentiile de rating, presedintele a spus ca „este imbucurator ca anul acesta va scadea cu 0,2 – 0,3 puncte procentuale din produsul intern brut” fata de 2007, cand deficitul extern a fost de 14% din PIB.

    „Imi permit sa spun ca avem obligatia ca bugetul anului viitor sa reflecte prioritatile Romaniei si sa reduca deficitul bugetar”, a spus Basescu. Proiectul de buget pe 2009 aprobat marti de Guvern prevede un deficit de 2% din PIB.

    Criza financiara mondiala actuala isi are originea in problemele de pe piata creditelor ipotecare cu grad ridicat de risc din SUA, care au iesit la suprafata in vara lui 2007. Intre timp, efectele s-au manifestat prin falimentul unor mari nume ale sistemului financiar mondial, precum Lehman Brothers, si prin rarefierea finantarii disponibile, inclusiv pentru bancile din Romania.

    Comisionul de pana la 7%, util la recuperarea cheltuielilor provenite din administrarea silita

    Comisionul de pana la 7% pentru incasarea de taxe, impozite si contributii de la alte institutii publice are ca scop recuperarea cheltuielilor rezultate in urma administrarii silite, fara a transforma Fiscul intr-o institutie bazata pe profit, a precizat ANAF.

    Replica Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) a venit dupa ce, vineri, presedintele Traian Basescu a trimis Parlamentului, spre reexaminare, o lege privind reglementarea unor masuri financiar-fiscale ale carei prevederi transforma ANAF intr-o institutie bazata pe profit, situatie neconforma cu statutul si natura juridica a unei institutii publice a statului.

    „Aceste cheltuieli sunt acoperite din sumele prevazute in bugetul de stat, insa, in conditiile in care sumele sunt destinate exclusiv gestionarii taxelor, impozitelor si contributiilor ce vin la bugetul consolidat de stat, a aparut necesitatea gasirii de resurse financiare pentru a acoperi cheltuielile rezultate din activitatea de recuperare a creantelor in contul altor institutii decat ANAF”, a precizat purtatorul de cuvant al Fiscului, Andrei Stefan.

    Reprezentantul ANAF a mentionat, de asemenea, faptul ca valoarea comisionului nu este stabilita la 7%.
    „Precizam ca valoarea comisionului nu este fixata la 7%, ci variaza intre 0 si 7%, in functie de rezultatul negocierii dintre institutia publica respectiva si ANAF”, a mai spus stefan.

    Acesta a adaugat ca instituirea comisionului „nu poate oferi posibilitatea legala de a transforma ANAF intr-o institutie bazata pe profit, asemenea unei socitati comerciale”, referindu-se la faptul ca Basescu spusese ca posibilitatea retinerii acestor sume ca venituri proprii reprezinta o forma legala de transformare a ANAF „dintr-o institutie publica bugetara intr-o institutie bazata pe profit, asemenea unei societati comerciale”.

    In comunicat se mai arata ca „acest comision poate fi regasit si in alte state membre ale Uniunii Europene, unde agentiile fiscale se implica in colectarea taxelor si impozitelor percepute de celelalte institutii”.

    17.000 de romani ar putea intra in somaj din cauza crizei economice

    Ministrul Muncii, Mariana Campeanu, a declarat sambata, la Realitatea TV, ca aproximativ 17.000 de romani ar putea fi disponibilizati din cauza crizei economice, ceea ce ar putea necesita majorarea cheltuielilor bugetare pentru someri in 2009.

    „Situatia devine ingrijoratoare, de aceea trebuie sa fim responsabili si sa amanam majorarea salariilor pentru profesori”, a spus Campeanu, intr-o emisiune difuzata de Realitatea TV.

    „Avem cum sa absorbim disponibilizarile anuntate”, a adaugat ministrul, argumentand ca in Romania se manifesta o acuta lipsa de forta de munca in unele domenii.

    Campeanu a mentionat ca ministerul are o strategie pentru acesti someri si dispune de bani, iar daca va fi nevoie de mai multi, se va recurge la rectificarea bugetului pe anul viitor.

    Bugetul asigurarilor de somaj pentru 2009 a luat in calcul reducerea ratei somajului de la 4% in acest an la 3,9% in 2009. Pentru asigurari si asistenta sociala, bugetul pe 2009 prevede alocarea a 11,4% din PIB (65,7 miliarde lei).

    Proiectul bugetului asigurarilor sociale pe anul viitor nu prevede majorarea salariilor in sectorul bugetar cu 50%, care ar avea ca rezultat cresterea salariului mediu brut la 2.500 lei si a pensiei medii la 1.200 lei, in 2009.
    Salariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului de stat si a bugetului asigurarilor sociale este de 1.865 lei, mai mare cu aproape 17% fata de castigul mediu brut luat in calcul la elaborarea bugetului pe 2008.

    Banca Mondiala, pregatita sa ajute Romania in contextul crizei

    Banca Mondiala este pregatita sa ajute Romania in imbunatatirea sectoarelor financiare si de administratie publica, pentru a-si indeplini prioritatile de dezvoltare si de convergenta la zona euro, in actualul context financiar.

    „Banca Mondiala este pregatita sa ajute Romania in ce priveste conceperea si implementarea unei strategii extinse, pe termen lung, prin care sa isi modernizeze administratia publica si conducerea din domeniul financiar, pentru a se asigura ca sectorul public are capacitatea de a-si indeplini prioritatile de dezvoltare si obiectivul de a converge la zona euro”, a spus directorul Bancii Mondiale pe Romania, Benoit Blarel.

    Din cauza inaspririi conditiilor de creditare si a unei cereri externe reduse, cele mai noi zece state din Uniunea Europeana (UE), din care face parte si Romania, se vor confrunta cu o temperare a cresterii economice atat anul acesta, cat si in 2009, dupa ce au inceput sa simta efectele crizei financiare mondiale, se arata in ultimul raport al Bancii Mondiale.

    „Turbulentele financiare s-au extins rapid catre cele zece state din UE, iar tranzactiile pe piata riscului de incetare de plati (CDS) (de tipul contractelot swap, n.r.), s-au inmultit. Totodata, unele tari din regiune se confrunta cu lipsa lichiditatii care se reflecta in cresteri abrupte ale dobanzilor pe piata interbancara”, conform comunicatului institutiei, citat de NewsIn.

    Banca Mondiala se asteapta, in conditiile inaspririi conditiilor de creditare si a scaderii cererii externe, la o un declin al exporturilor si o temperare a cresterii economice.

    Cu toate ca inflatia s-a temperat in majoritate statelor EU10 (cele mai noi zece state din UE), ramane inca la un nivel ridicat, considera Banca Mondiala. Tarile sunt insa ajutate de un an agricol bun si de scaderea preturilor pentru importurile de energie de la jumatatea acestui an, se mai arata in comunicatul institutiei.

    „Cresterea temperata va pune presiune pe conditiile de trai, mai ales asupra tarilor sarace din EU10. Din aceste motive, finantarile corecte si indreptarea mai buna a sistemelor de protectie sociala devin din ce in ce mai importante”, a spus autorul raportului, Ivailo Izvorski.

    Deficitele de cont curent din Estonia si Letonia s-au adancit puternic anul acesta, dar tarile baltice, Bulgaria si Romania inca mai au deficite externe mari. In aceste conditii, pentru a contracara efectele crizei financiare mondiale, este necesara o disciplina fiscala introdusa prin gestionarea prudenta a bugetului si imbunatitirea calitatii si eficienta serviciilor publice din Romania, se mai arata in raport.

    Raportul Bancii Mondiale a fost realizat in contextul ajutorului care va fi oferit Ungariei de catre Fondul Monetar Inernational (FMI), dupa ce tara a fost lovita de criza financiara mondiala. Banca Mondiala va contribui cu un miliard de euro in cadrul acestui program.

    Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!