Juridic

Instructiuni privind intocmirea si depunerea situatiilor financiare anuale de entitatile autorizate de CNVM

de

Prezenta instructiune stabileste modul de intocmire si depunere a situatiilor financiare anuale de catre entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, denumita in continuare C.N.V.M.

Art. 2. – Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de C.N.V.M., indiferent de forma de organizare, tipul de proprietate si de reglementarile contabile aplicabile, au obligatia sa intocmeasca si sa depuna un exemplar al situatiilor financiare anuale la C.N.V.M. si un exemplar la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice.
Art. 3. – Situatiile financiare anuale se vor intocmi avandu-se in vedere formatele prevazute de Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene aplicabile entitatilor autorizate, reglementate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, aprobate prin Ordinul presedintelui Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare nr. 75/2005, precum si formularele: „Date informative” (cod 30), „Situatia activelor imobilizate” (cod 40), intocmite conform formularisticii procurate de la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice. 

Art. 4. – (1) Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de C.N.V.M. vor intocmi si vor depune la C.N.V.M. situatiile financiare anuale care cuprind urmatoarele formulare, in functie de specificul fiecarei categorii de entitate:
a) pentru entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de C.N.V.M., cu exceptia organismelor de plasament colectiv:
1. bilant (cod 10) – conform anexei nr. 1;
2. cont de profit si pierdere (cod 20) – conform anexei nr. 1;
3. situatia modificarilor capitalului propriu – conform anexei nr. 1;
4. situatia fluxurilor de trezorerie – conform anexei nr. 1;
5. notele explicative la situatiile financiare anuale.
Acestea vor fi insotite de formularul „Date informative” (cod 30) si formularul „Situatia activelor imobilizate” (cod 40);
b) pentru organismele de plasament colectiv care sunt constituite prin act constitutiv:
1. bilant (cod 10) – conform anexei nr. 2;
2. cont de profit si pierdere (cod 20) – conform anexei nr. 2;
3. situatia modificarilor capitalului propriu – conform anexei nr. 2;
4. situatia fluxurilor de trezorerie – conform anexei nr. 2;
5. notele explicative la situatiile financiare anuale.
Acestea vor fi insotite de formularul „Date informative” (cod 30) si formularul „Situatia activelor imobilizate” (cod 40);
c) pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv:
1. bilant (cod 10) – conform anexei nr. 3;
2. situatia veniturilor si cheltuielilor (cod 20) – conform anexei nr. 3.
(2) Bilantul prezinta, in forma sintetica, elementele de activ si datorii, grupate dupa natura, destinatie si lichiditate, respectiv dupa natura, provenienta si exigibilitate. Bilantul se intocmeste pe baza balantei de verificare a conturilor sintetice, incheiata la sfarsitul exercitiului financiar pentru care se face raportarea, pusa de acord cu soldurile din balanta conturilor analitice, incheiata dupa inregistrarea tuturor documentelor in care au fost consemnate operatiunile financiar-contabile.
(3) Contul de profit si pierdere cuprinde: cifra de afaceri neta, veniturile si cheltuielile exercitiului, grupate dupa natura lor, precum si rezultatul exercitiului (profit sau pierdere). Pentru societatile de investitii financiare, in sensul prezentei instructiuni, cifra de afaceri se calculeaza prin insumarea veniturilor rezultate din activitatea curenta.
(4) Pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, contul de profit si pierdere se va numi „Situatia veniturilor si cheltuielilor”.
(5) In formularul „Date informative” (cod 30), la randurile 01 si 02 din coloana 1, entitatile care au in subordine subunitati vor inscrie cifra 1, indiferent de numarul acestora. La randurile privind platile restante se inscriu sumele de la sfarsitul perioadei de raportare care au depasit termenele de plata prevazute in contracte sau acte normative.
In „Situatia activelor imobilizate” (cod 40), informatiile sunt inscrise la costul istoric sau la valoarea reevaluata a imobilizarilor, dupa caz. 

Art. 5. – (1) Situatiile financiare anuale se semneaza de catre administratorul societatii si de catre persoana responsabila cu elaborarea lor, in care se vor preciza calitatea acesteia (director economic, contabil-sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie, expert contabil, contabil autorizat), precum si numarul de inregistrare in organismul profesional, daca este cazul.
(2) Administratorul entitatii si persoana responsabila cu elaborarea situatiilor financiare anuale poarta raspunderea, potrivit legii, asupra realitatii informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara, precum si asupra celorlalti indicatori cuprinsi in situatiile financiare anuale.
(3) Entitatile care au in subordine sucursale sau subunitati fara personalitate juridica vor verifica si centraliza balantele de verificare ale acestora, intocmind situatiile financiare anuale.
(4) Entitatile vor intocmi situatiile financiare anuale folosind planul de conturi aplicabil fiecarei categorii, conform reglementarilor contabile in vigoare. 

Art. 6. – (1) Entitatile vor completa datele de identificare precizate in antetul bilantului (denumirea unitatii, adresa, telefonul si numarul de inmatriculare la registrul comertului), cele referitoare la incadrarea corecta in forma de proprietate (anexa nr. 5), precum si codul unic de inregistrare, citet, si codul privind activitatea, fara a se folosi prescurtari sau initiale.
(2) Necompletarea corecta pe prima pagina a formularului „Bilant” a datelor prevazute la alin. (1) conduce la imposibilitatea identificarii entitatii si, in consecinta, se considera ca situatia financiara anuala nu a fost depusa.
(3) Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de C.N.V.M. completeaza codul privind activitatea, cod format din 4 cifre (clase de activitati), din Clasificarea Activitatilor din Economia Nationala – CAEN, aprobata prin Hotararea Guvernului nr. 656/1997, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 301 si 301 bis din 5 noiembrie 1997, actualizata prin Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 601/2002, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 908 din 13 decembrie 2002. 

Art. 7. – (1) Situatiile financiare anuale ale entitatilor autorizate, reglementate si supravegheate de C.N.V.M. se depun, in termen de 120 de zile de la incheierea exercitiului financiar, la C.N.V.M.
(2) Entitatile care de la constituire pana la incheierea exercitiului financiar nu au desfasurat activitate vor depune o declaratie pe propria raspundere in acest sens la C.N.V.M., in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar, care sa cuprinda toate datele de identificare a societatii, respectiv:
– denumirea completa, conform certificatului de inregistrare;
– adresa completa si numarul de telefon;
– numarul de inregistrare la registrul comertului si codul privind activitatea;
– codul fiscal/codul unic de inregistrare;
– capitalul social.
O declaratie similara vor depune si persoanele juridice care se afla in curs de lichidare potrivit prevederilor legale incidente.
(3) Pentru asigurarea informatiilor destinate sistemului institutional al statului, un exemplar al situatiei financiare anuale si al declaratiei pe propria raspundere conform alin. (1) si (2) se vor depune si la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice, in termen de 120 de zile, respectiv in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului financiar. 

Art. 8. – (1) Formatul electronic al situatiilor financiare anuale, continand formularistica necesara si programul de verificare cu documentatia de utilizare aferenta, se obtine prin folosirea programului de asistenta, care este pus la dispozitia entitatilor, gratuit, de unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice sau poate fi descarcat de pe serverul de web al Ministerului Finantelor Publice, la adresa www.mfinante.ro.
(2) Entitatile autorizate, reglementate si supravegheate de C.N.V.M. pot depune situatiile financiare anuale la registratura C.N.V.M. si a unitatilor teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice sau la oficiile postale, prin scrisori cu valoare declarata, potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 627/1995 privind imbunatatirea disciplinei depunerii bilanturilor contabile si a altor documente cu caracter financiar-contabil si fiscal, de catre agentii economici si alti contribuabili, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 226 din 2 octombrie 1995. De asemenea, la depunere se vor avea in vedere si prevederile Hotararii Guvernului nr. 1.085/2003 pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei, referitoare la implementarea Sistemului Electronic National, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Formularele care compun situatiile financiare anuale se vor completa in lei. Aceasta unitate de masura se va trece pe fiecare formular in parte.
(4) Pentru organismele de plasament colectiv aflate in administrare, situatiile financiare anuale vor fi intocmite si depuse atat la C.N.V.M., cat si la unitatile teritoriale ale Ministerului Finantelor Publice de catre societatea de administrare a investitiilor, distinct de propriile situatii financiare anuale.
(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (4), pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, situatiile financiare anuale vor fi intocmite si depuse numai la C.N.V.M. de catre societatile de administrare a investitiilor, distinct de propriile situatii financiare anuale. Ministerul Finantelor Publice nu va elabora program de asistenta pentru organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv. 

Art. 9. – In conformitate cu prevederile art. 30 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, situatiile financiare anuale vor fi insotite de o declaratie scrisa a persoanelor prevazute la art. 10 alin. (1) din aceeasi lege, prin care isi asuma raspunderea pentru intocmirea situatiilor financiare anuale si confirma ca:
a) politicile contabile utilizate la intocmirea situatiilor financiare anuale sunt in conformitate cu reglementarile contabile aplicabile;
b) situatiile financiare anuale ofera o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei financiare si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata;
c) persoana juridica isi desfasoara activitatea in conditii de continuitate. 

Art. 10. – Anexele nr. 1-5*) fac parte integranta din prezenta instructiune.
___________
*) Anexele nr. 1-5 sunt reproduse in facsimil.

Art. 11. – Nerespectarea prevederilor prezentei instructiuni se sanctioneaza in conformitate cu prevederile titlului X „Raspunderi si sanctiuni” din Legea nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 12. – Prezenta instructiune intra in vigoare la data publicarii acesteia si a ordinului de aprobare in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si va fi publicata in Buletinul C.N.V.M., precum si pe site-ul C.N.V.M. (www.cnvmr.ro).

Regimul salariatului in societatea unipersonala

de

Situatia juridica a salariatului in cadrul societatii comerciale de tip cu raspundere limitata cu asociat unic (societate unipersonala) a constituit, dupa aparitia Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si pana la modificarea sa prin Legea nr. 441/2006, subiect de dezbatere in doctrina de specialitate, cu privire speciala la posibilitatea cumulului calitatii de salariat cu aceea de asociat sau de administrator al unei asemenea entitati comerciale

In legatura cu aplicarea reglementarilor privind situatia juridica a salariatului in cadrul Societatii Comerciale de tip cu raspundere limitata cu asociat unic (societate unipersonala), in doctrina s-au conturat doua orientari principale.

Prima, care poate fi numita prohibitiva, formuleaza concluzia ca salariatul unei societati comerciale nu este compatibil cu pozitia de administrator si, deopotriva, cu cea de asociat, unic sau nu, al angajatorului sau, adica al societatii comerciale unde este incadrat ca salariat. Argumentul acestei opinii se rezuma la incompatibilitatea de fond intre atributiile de executie ale salariatului, in opozitie cu cele de decizie ale administratorului sau ale asociatului. Premisa, insa, este gresita, cat timp salariatul insusi poate detine o functie de conducere executiva, cum ar fi cea de director.

Dimpotriva, cea de-a doua orientare, care poate fi numita permisiva si la care subscriem, admite in mod justificat cumulul calitatii de salariat cu cel al calitatii de administrator sau de asociat in cadrul societatii respective, fie unic, fie alaturi de alte persoane.

In conditiile in care nici forma veche a legii nu interzicea un cumul al calitatii de salariat cu cea de administrator sau de asociat, si in plus luand in considerare imprejurarea ca – mai cu seama la societatile unipersonale – interesul comun al salariatului si al administratorului sau, dupa caz, al asociatului unic concorda deplin, intrunindu-se in aceeasi persoana reala, vom arata si analitic mecanismul solutiei pe care o sustinem, cu referire la cadrul legal actual.

Vazand modificarile operate, putem afirma ca Legea nr. 441/2006 a reusit sa ingemaneze artificial solutii contradictorii, adica sa „impace“ ambele orientari doctrinare, fara a lamuri juridic situatia vizata, creand efecte distructive in plan comercial si, in general, afectand o anumita categorie sociala care tindea sa contureze asa-numita „clasa medie“ din Romania.

Textul care intereseaza analiza noastra are urmatoarea formulare: „Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societatii cu raspundere limitata al carui asociat unic este, cu exceptia cazului in care are calitatea de administrator unic sau de membru al consiliului de administratie“.

Cu alte cuvinte, din cele trei calitati pe care le avem in vedere se pot cumula doar doua, respectiv, fie cea de asociat unic si administrator (unic sau nu), fie cea de asociat si salariat, fie administrator si salariat, in niciun caz insa toate trei deodata. Schematic, in societatile unipersonale se pot realiza doar cumulari duble, nu si multiple (triple, in cazul nostru).

Mai mult, legea nu specifica nimic in legatura cu posibilitatea cumulului intre calitatea de administrator (unic sau nu) si cea de salariat, insa – conform orientarii pe care o sustinem – credem ca acest cumul a fost si este in continuare posibil. Trebuie spus ca, potrivit art. 197 alin. 3 din LSC, interdictia de la art. 1371 alin. 3 e aplicabila doar in societatile pe actiuni.

Incercand sa decelam ratiunea acestei decizii a legiuitorului credem ca aceasta se regaseste doar la nivel formal, fie in intentia de a delimita atributiile in cadrul societatii, fie in dorinta de a evidentia clar pozitia fiscala a persoanei in cauza.

Mai concret, privitor la delimitarea atributiilor, daca s-a incercat o distinctie fondata pe dihotomia functiilor in functii de conducere si functii de executie aceasta nu a reusit, in conditiile in care salariatul poate si acesta sa aiba functii de conducere, de pilda, sa fie director in cadrul societatii respective.

Analizand a doua posibilitate intrezarita de noi, aceea ca legiuitorul sa fi avut in vedere evidentierea optima a statutului fiscal al persoanei care detine mai multe calitati in cadrul societatii, credem ca nici aceasta nu are temeinicia necesara, in imprejurarile in care, atat in ipoteza anterioara Legii nr. 441/2006, dar si dupa aparitia acesteia asociatul unic primea si primeste dividende, administratorul primea si primeste o indemnizatie incadrata fiscal in categoria drepturilor salariale asimilate, iar salariatul primea si primeste salariu si alte drepturi salariale, toate acestea distinct tratate de reglementari legale.

Vazand acestea, sesizam fara satisfactie profesionala ca noua reglementare este lipsita de noima din perspectiva fondului chestiunii cumulului in societatile unipersonale.

Invatamantul particular preuniversitar organizat sub forma unor societati comerciale

de

Astfel, in conformitate cu prevederile art. 104 din legea invatamantului nr. 84/1995, Invatamantul particular functioneaza potrivit legii, daca:

– este organizat si functioneaza pe principiul nonprofit;
– este organizat pe principii nediscriminatorii si respinge ideile, curentele si atitudinile antidemocratice, xenofobe, sovine si rasiste;
– respecta standardele nationale.

Stricto sensu, din prevederile legale, reiese ca o institutie privata de invatamant nu se poate organiza decat sub forma unei organizatii non profit, respectiv asociatie sau fundatie.

Daca in cazul unei societati comerciale scopul este invariabil, obtinerea de profit, in cazul organizatiilor non-profit obiectivele sunt foarte variate, avand insa intotdeauna caracter nelucrativ.

Cu toate acestea, Oficiul National al Registrului Comertului, interzice personelor fizice, asociatiilor familiale, societatilor cu raspundere limitata, precum si SNC, SCS, SCA, SA sa aiba ca obiect de activitate activitatile prevazute la clasa caen 8030-invatamant superior.
Interdictia nu se aplica insa si pentru invatamantul preuniversitar ( prevazut in codul caen la clasa 8010 – Invatamant primar, 8021 -Invatamant secundar general, 8022- Invatamant secundar teoretic, tehnic sau professional) cu toate ca legea nu distinge in aplicarea principiului intre invatamantul preuniversitar si universitar.

Mai mult, in urma evaluarii favorabile ARACIP (Agentia Romana de Asigurare a Calitatii In Invatamantul Preuniversitar), Ministerul Educatiei si Cercetarii a emis autorizatie de functionare provizorie si pentru institutii particulare preuniversitare, organizate sub forma unor societati cu raspundere limitata. Argumentul uzat se bazeaza pe lacunele legii 84/1995, care nu interzice in mod expres posibilitatea infiintarii unor astfel de institutii sub forma unor societati cu raspundere limitata.

Fiecare institutie de invatamant nou infiintata trebuie sa se supuna procedurii de evaluare, in doua faze succesive: autorizarea de functionare provizorie, care acorda dreptul de a desfasura procesul de Invatamant si de a organiza admiterea la studii, si acreditarea, care acorda in plus si dreptul de a emite diplome, certificate si alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educatiei si Cercetarii si de a organiza, dupa caz, examen de absolvire, licenta, masterat, doctorat.

Decizia CEDO in cauza Organizatia Martorii lui Iehova impotriva Romaniei

de
In data de 11 iulie 2006 Curtea Europeana a Drepturilor Omului si-a pronuntat decizia privind cererile formulate de organizatia religioasa „Martorii lui Iehova – Romania” si altii impotriva Romaniei. Decizia a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 101 din 09/02/2007
Decizie

privind cererile nr. 63.108/00, 62.595/00, 63.117/00, 63.118/00, 63.119/00, 63.121/00, 63.122/00, 63.816/00, 63.827/00, 63.829/00, 63.830/00, 63.837/00, 63.854/00, 63.857/00 si 70.551/01, formulate de organizatia religioasa „Martorii lui Iehova – Romania” si altii impotriva Romaniei

Masuri de aplicare a reglementarilor in domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor in vama

de

aplicare a reglementarilor in domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor datorate in vama in cazul operatiunilor de leasing aflate in derulare la data aderarii

din 17/01/2007
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 80 din 01/02/2007

 

In temeiul prevederilor art. 11 alin. (5) din Hotararea Guvernului nr. 208/2005 privind organizarea si functionarea Ministerului Finantelor Publice si a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare,
in baza Legii nr. 157/2005 pentru ratificarea Tratatului dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 465 din 1 iunie 2005, a prevederilor cuprinse in Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, in Regulamentul (CE) nr. 2.454/93 al Comisiei privind dispozitii de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, in Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si in Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare,

ministrul finantelor publice emite urmatorul ordin:

Art. 1. – Se aproba Masurile unitare de aplicare a reglementarilor in domeniul taxelor vamale, taxei pe valoarea adaugata si accizelor datorate in vama in cazul operatiunilor de leasing aflate in derulare la data aderarii, prevazute in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
Art. 2. – (1) Referirile la Codul fiscal din anexa reprezinta trimiteri la Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile ulterioare.
(2) Referirile la Codul vamal comunitar din anexa reprezinta trimiteri la Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92 al Consiliului.
(3) Referirile la Regulamentul vamal comunitar din anexa reprezinta trimiteri la Regulamentul (CE) nr. 2.454/93 al Comisiei.
Art. 3. – Agentia Nationala de Administrare Fiscala, prin Autoritatea Nationala a Vamilor si prin unitatile sale subordonate, va lua masuri pentru indeplinirea dispozitiilor prezentului ordin.
Art. 4. – Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I

Topul amenzilor aplicate de Comisia Europeana

de

11 companii multinationale au fost amendate de institutia europeana cu 750 de milioane de euro

 Timp de 16 ani piata echipamentelor electrice si-a tinut consumatorii captiviCea mai mare amenda aplicata de Comisia Europeana a ajuns la 750 milioane de euro si a fost aplicata aplicata unui numar de 11 companii din sectorul echipamentelor electrice pentru ca au format un cartel si au impiedicat astfel desfasurarea de activitati economice intr-un mediu concurential.
Potrivit comunicatului institutiei europene, intre 1988 si 2004, companiile implicate au aranjat contracte, au fixat preturi, si-au alocat proiecte si au facut schimb de informatii confidentiale.
 
 Companiile implicate in cartel sunt ABB, Alstom, Areva, Fuji, Hitachi, Japan AE Power Systems, Mitsubishi Electric Corporation, Schneider, Siemens, Toshiba si VA Tech.
 
 Amenda impusa de Comisia Europeana este cea mai mare sanctiune impusa unui cartel, iar Siemens a primit cea mai mare amenda data unei companii pentru o singura incalcare a legii (396,5 milioane de euro).
 
 „Amenda este exagerata si vom lua masurile legale necesare, insa trebuie sa o platim in termen de trei luni”, a spus Udo Niehage, directorul diviziei Siemens din domeniul transmisiei si distributiei de electricitate citat de Bloomberg.
 
 Compania franceza Alstom, care si-a vandut divizia implicata in cartel cu patru luni inainte de destramarea acestuia, a fost sanctionata cu 65 milioane de euro, in timp ce Areva, care a achizitionat fosta divizie Alstom, va plati o amenda de 53,5 milioane de euro.
 
 Totodata, Mitsubishi Electric, Toshiba si Hitachi au fost amendate cu 118,6 milioane de euro, 91 milioane de euro, respectiv 51,8 milioane de euro. Divizia austriaca a Siemens a fost sanctionata cu 22,05 milioane de euro, in timp ce Schneider, Fuji si Japan AE Power Systems au primit 8,1 milioane de euro, 3,75 milioane de euro, respectiv 1,35 milioane de euro.
 
 ABB a primit imunitate deplina intrucat a anuntat autoritatile cu privire la existenta cartelului, dupa ce initial primise o amenda de 215 milioane de euro.

Mijloace de adresare catre institutiile europene

de
Cetatenii europeni, dar si persoanele juridice cu sediul in Uniunea Europeana, au posibilitatea de a se adresa institutiilor europene, avand la dispozitie atat mijloace oficiale cat si informale pentru apararea drepturilor de care beneficiaza in Uniunea Europeana.
Dreptul de a adresa petitii Parlamentului European a fost consacrat de Tratatul de la Maastricht. Temeiul juridic il reprezinta articolele 21 si 194 din Tratatul instituind Comunitatea Europeana.

Pot adresa petitii Parlamentului European, fie individual, fie in asociere cu alte persoane:

orice cetatean al Uniunii Europene,
orice persoana fizica rezidenta intr-un stat membru UE,
orice persoana juridica cu sediul intr-un stat membru UE.

Petitia poate fi o plangere sau o solicitare cu privire la aspecte ce intra in domeniul de actiune al Comunitatii si care afecteaza petentul in mod direct. Acesta trebuie sa isi precizeze numele, ocupatia, cetatenia si adresa. Petitia poate fi scrisa in oricare dintre limbile oficiale ale UE si poate fi trimisa prin posta sau prin e-mail.

Adresa:

Parlement européen
Commission des pétitions
Secrétariat
Rue Wiertz
B-1047 BRUXELLES

e-mail: Petitions@europarl.europa.eu

Comisia pentru petitii a Parlamentului UE decide asupra admisibilitatii petitiilor, verificand daca ele se refera la aspecte ce intra in campul de actiune al Uniunii Europene. Simplele solicitari de informatii si comentariile generale pe marginea politicii UE nu sunt de competenta Comisiei pentru petitii.

Daca problema nu intra in sfera de actiune a UE, petitia este respinsa, iar petentul informat in consecinta si eventual sfatuit sa contacteze un alt organism (national sau international) competent.

Daca petitia este declarata admisa, Comisia pentru petitii analizeaza problema supusa atentiei si intreprinde diverse actiuni pentru rezolvarea solicitarii. Ea poate cere Comisiei Europene informatii relevante, poate consulta si alte comisii parlamentare, poate organiza audieri, vizite, poate coopera cu autoritatile nationale si in general poate intreprinde orice actiuni sunt considerate necesare. Cu toate acestea, ea nu poate trece peste deciziile luate de autoritatile competente din statele membre. Deoarece Parlamentul European nu este o autoritate judiciara, el nu poate pronunta sentinte si nici revoca hotarari ale instantelor judecatoresti din statele membre. Petitiile trimise in acest scop sunt declarate inadmisibile.

Petentul este informat asupra masurilor si actiunilor intreprinse cu privire la petitia sa.

De regula, sedintele comisiei sunt publice, iar petentii au dreptul sa asiste la ele, in cazul in care solicita acest lucru, daca si atunci cand petitiile lor sunt dezbatute.

Posta cetateanului este un serviciu care permite cetatenilor UE sa intre in contact cu Parlamentul European. Acesta se angajeaza sa raspunda la toate intrebarile care ii sunt adresate. O adresa electronica este pusa la dispozitia cetatenilor pentru a le permite sa adreseze intrebari, sa solicite informatii, precum si sa inainteze propuneri Parlamentului European.

Toate solicitarile formulate trebuie sa tina de domeniile de activitate ale Uniunii Europene. Raspunsurile primite vor fi transmise intr-un interval de timp rezonabil.

Daca intrebarea se refera la un subiect complex, solicitantului i se va raspunde printr-un mesaj electronic in care este rugat sa astepte.

2. Cetatenii europeni, cetatenii din state terte care au rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene, precum si persoanele juridice avand sediul in Uniunea Europeana se pot adresa Ombudsmanului European pentru a sesiza un caz de administrare defectuoasa din partea institutiilor si organismelor europene (cu exceptia Curtii de Justitie si a Tribunalului de Prima Instanta). (art. 21 si art. 195 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene). Nu sunt insa de competenta Ombudsmanului plangerile impotriva administratiei nationale.

Administrarea defectuoasa presupune ca organismul in cauza sa nu actioneze in conformitate cu legile in vigoare, sa nu respecte principiile bunei administrari sau sa incalce drepturile omului. Ca exemple de administrare defectuoasa, mentionam nereguli administrative, incorectitudine, discriminare, abuz de putere, lipsa de raspuns, nefurnizare de informatii, intarziere nejustificata.

Ombudsmanul anunta organismul criticat, plangerea putand fi rezolvata in aceasta etapa chiar de respectiva institutie. Daca in cursul anchetei sale, situatia nu a fost rezolvata, Ombudsmanul incearca sa gaseasca, in masura in care este posibilul, o solutie amiabila care sa conduca la remedierea cazului sesizat si care sa permita un raspuns favorabil pentru petent. Daca incercarea de conciliere esueaza, Ombudsmanul poate formula o serie de recomandari in vederea rezolvarii cazului. In cazul in care institutia nu ii accepta recomandarile, acesta poate intocmi un raport special adresat Parlamentului European.

Plangerile pot fi adresate prin posta, fax sau e-mail in termen de maxim de doi ani de cand petentul a avut cunostinta de faptele pe care se intemeiaza reclamatiile. Este necesar ca in prealabil sa se fi adresat organismului european raspunzator.

Adresa:

Ombudsman European
1, avenue du Président Robert Schuman
BP 403
F-67001 Strasbourg Cedex
France
Tel. (33) 388 17 23 13
Fax (33) 388 17 90 62

e-mail: euro-ombudsman@europarl.eu.int

3. A. Orice persoana fizica sau juridica, care considera ca o masura legislativa sau o practica a unui stat membru este contrara unor prevederi sau principii de drept comunitar, poate sa adreseze Comisiei Europene, in mod direct, o plangere (care are caracter oficial) impotriva statului membru respectiv. Cetateanul nu are obligatia sa dovedeasca faptul ca incalcarea respectiva il afecteaza in mod direct. Plangerile sunt scutite de taxe iar intocmirea lor nu necesita concursul unui avocat.

Plangerea poate fi transmisa

in scris, printr-o scrisoare obisnuita. Aceasta poate fi inmanata biroului reprezentantilor Comisiei din fiecare stat membru sau trimisa prin posta la urmatoarea adresa:
Commission of the European Communities
(Attn: Secretary-General)
B-1049 Brussels
BELGIUM

in format electronic, la adresa: SG-PLAINTES@ec.europa.eu.

Comisia Europeana propune un formular, optional, care are avantajul ca indica toate informatiile relevante pe care plangerea ar trebui sa le contina. Acest formular poate fi accesat la urmatoarea adresa: http://ec.europa.eu/community_law/complaints/form/form_en.rtf

O plangere este acceptata doar daca se constata ca ea semnaleaza o incalcare a dreptului comunitar de catre un stat membru. Comisia are la dispozitie un an pentru a decide acest lucru.

Trebuie mentionat ca petentul nu este parte in cadrul procedurilor. Astfel, petentul nu poate face recurs impotriva deciziei Comisiei si nici nu o poate influenta. De asemenea petentul nu poate fi audiat in cadrul procedurii. El va fi, insa, informat cu privire la demersurile relevante pentru plangerea sa.

3. B. Pentru a veni in sprijinul cetatenilor si persoanelor juridice care vor sa beneficieze de drepturile ce le revin in Piata Interna, Comisia Europeana a creat un mecanism informal de solutionare a reclamatiilor � SOLVIT.
Pentru ca un dosar sa poata fi analizat de SOLVIT, trebuie intrunite trei conditii: sa fie vorba despre un caz transfrontalier, sa nu existe deja o actiune in justitie pentru solutionarea sa (datorita caracterului informal al solutiei date de SOLVIT) si problema sa rezulte din neaplicarea sau aplicarea incorecta a dreptului comunitar privind Piata Interna de catre administratia nationala. Caracterul transfrontalier nu presupune ca petentul sa se afle in alt stat membru decat cel unde a aparut problema. Este suficient sa existe un element de extraneitate care sa poata face aplicabile prevederile dreptului comunitar. Exista cate un centru SOLVIT in fiecare stat membru al Uniunii Europene, precum si in celelalte state apartinand Spatiului Economic European (Islanda, Norvegia, Liechtenstein). De la 1 ianuarie 2007 functioneaza un centru SOLVIT si in Romania, in cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene .

Rezolvarea presupune cooperarea administrativa intre centrul SOLVIT sesizat (de obicei cel din statul de rezidenta al petentului) si centrul SOLVIT din statul membru unde a aparut problema, in scopul gasirii unei solutii pragmatice si rapide. Plangerile pot fi transmise accesand adresa europa.eu/solvit, unde se gasesc datele de contact ale centrelor SOLVIT precum si formularul electronic de reclamatie.

4. Persoanele fizice sau juridice se pot adresa inclusiv Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene. Astfel, in situatia in care o institutie comunitara a adoptat un act care le priveste in mod individual si direct, acestea au dreptul ca in doua luni de la publicarea actului sau de la notificare lui ori, in absenta acesteia, de la data la care au luat la cunostinta, sa declanseze procedurile in fata Curtii Europene de Justitie. Daca actiunea este intemeiata, Curtea va declara actul nul. Actiunea poate fi introdusa in cazul in care institutia comunitara ce a adoptat actul atacat era lipsita de competenta, a incalcat o cerinta procedurala esentiala, a incalcat Tratatul de instituire a Comunitatii Europene sau oricare act adoptat in aplicarea acestuia ori a actionat cu abuz de putere.

Persoanele se pot adresa Curtii si in situatia in care o institutie comunitara, cu incalcarea Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, nu a adoptat un act care ar privi in mod direct persoana in cauza. In prealabil, petentul trebuie sa se adreseze institutiei respective, care are la dispozitie un termen de doua luni pentru solutionarea problemei. Actiunea in fata Curtii poate fi introdusa in maxim doua luni de la expirarea termenului pe care institutia reclamata l-a avut la dispozitie pentru a se pronunta.

Totodata, atunci cand instantele nationale sunt sesizate cu un caz care implica aplicarea dreptului european, acestea pot (si in anumite cazuri trebuie) sa se adreseze Curtii de Justitie de la Luxemburg pentru interpretarea normelor comunitare aplicabile spetei. Acest sistem, de hotarari prealabile, a fost instituit pentru a asigura aplicarea uniforma a dreptului european in spatiul Uniunii Europene. (art. 230-234 din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene).

Pentru informatii detaliate privind drepturile dumneavoastra in Uniunea Europeana, puteti accesa site-ul ec.europa.eu/youreurope.

OUG nr.130/2008 – modificarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera

de
Ordonanata de Urgenta a Guvernului nr.130/2008 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, precum si pentru abrogarea cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 711 din 20.10.2008.
Avand in vedere:
– necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal adecvat reorganizarii Politiei de Frontiera Romane in perspectiva apropiata a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, in sensul crearii posibilitatii de infiintare a unor directii teritoriale ale politiei de frontiera, altele decat cele existente, in functie de situatia operativa si de capacitatea acoperirii cu personal si tehnica de supraveghere a diferitelor zone de pe teritoriul Romaniei, de specificul activitatii desfasurate in zona de competenta, de actul de reprezentare in relatia cu statele vecine;
– nevoia de reglementare a activitatii de expertiza desfasurate de personalul abilitat al Politiei de Frontiera Romane in domeniul de activitate specific institutiei, aceasta activitate fiind una desfasurata si in sprijinul celorlalte structuri ale Ministerului Internelor si Reformei Administrative angrenate in prevenirea si combaterea actului infractional;
– necesitatea asigurarii, in regim de urgenta, a cadrului legal pentru functionarea propriei baze de date a Politiei de Frontiera Romane, astfel incat aceasta sa raspunda noilor proceduri in materie de control la frontiera, asa cum acestea au fost implementate de la data de 1 ianuarie 2007,
tinand seama de faptul ca toate aceste elemente constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata intrucat vizeaza interesul public si contribuie la indeplinirea masurilor adoptate pe linia securizarii frontierei de stat, cerinta fundamentala pentru integrarea Romaniei in Spatiul Schengen,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,

Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea si functionarea Politiei de Frontiera Romane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 351 din 29 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 81/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 1. – Politia de Frontiera Romana face parte din Ministerul Internelor si Reformei Administrative si este institutia specializata a statului care exercita atributiile ce ii revin cu privire la supravegherea si controlul trecerii frontierei de stat, prevenirea si combaterea migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, asigurarea intereselor statului roman pe Dunarea interioara, inclusiv bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, in zona contigua si in zona economica exclusiva, respectarea ordinii si linistii publice in zona de competenta, in conditiile legii.”

2. La articolul 2, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) zona de competenta – suprafata din teritoriul national constituita din zona de frontiera, suprafata si imobilele aeroporturilor si porturilor situate in interiorul tarii, deschise traficului international, Dunarea interioara, bratul Macin si canalul Sulina situate in afara zonei de frontiera, apele maritime interioare si marea teritoriala, precum si zona contigua si zona economica exclusiva ale Romaniei, in care Politia de Frontiera Romana isi indeplineste atributiile prevazute de lege;”.

3. Dupa articolul 3 se introduce un nou articol, articolul 31, cu urmatorul cuprins:
„Art. 31. – (1) In indeplinirea atributiilor care ii revin, Politia de Frontiera Romana isi organizeaza propria baza de date, in care pastreaza evidente si inregistrari ale datelor cu caracter personal, precum si alte evidente ale informatiilor culese, potrivit legii.
(2) Scopul organizarii si functionarii bazei de date prevazute la alin. (1) consta in sprijinirea actiunilor de supraveghere si control al trecerii frontierei de stat, prevenire si combatere a migratiei ilegale si a faptelor specifice criminalitatii transfrontaliere savarsite in zona de competenta, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pasapoartelor si strainilor, precum si asigurarea altor interese legitime ale statului roman in zonele in care Politia de Frontiera Romana isi desfasoara atributiile prevazute de lege.
(3) Baza de date prevazuta la alin. (1) contine urmatoarele evidente informatizate:
a) informatii ce se transmit de catre alte autoritati/persoane politiei de frontiera cu privire la persoane, mijloace de transport, marfuri si alte bunuri care urmeaza sa fie verificate pe timpul efectuarii controlului de trecere a frontierei de stat, in vederea interzicerii intrarii sau iesirii in/din Romania, urmaririi ori efectuarii controlului amanuntit;
b) persoane si obiecte date in consemn la frontiera de catre Politia de Frontiera Romana, conform normelor legale in vigoare;
c) date privind persoane si mijloace de transport carora nu li se permite intrarea/iesirea in/din tara;
d) specimene de vize si de documente de calatorie;
e) misiuni, actiuni si controale-cadru specifice intreprinse de Politia de Frontiera Romana sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate, precum si evidenta tuturor resurselor materiale, umane si financiare utilizate in scopul prevenirii si combaterii infractionalitatii;
f) evenimente, litigii de frontiera constatate in urma misiunilor, actiunilor, controalelor-cadru;
g) persoane care comit infractiuni descoperite in zona de competenta de catre Politia de Frontiera sau in cooperare cu institutii din tara ori din strainatate;
h) cazurile penale instrumentate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor prevazute de dispozitiile legale in vigoare;
i) bunuri abandonate descoperite sau confiscate de catre Politia de Frontiera Romana potrivit competentelor legale;
j) falsuri pentru vize si documente de calatorie;
k) persoanele returnate de alte state;
l) alte evidente necesare desfasurarii activitatilor specifice Politiei de Frontiera Romane.
(4) Cu privire la persoane, sunt prelucrate urmatoarele date si categorii de date:
a) numele si prenumele, numele anterior, pseudonimele sau poreclele care au fost eventual inregistrate separat;
b) sexul;
c) data si locul nasterii;
d) cetatenia;
e) datele din actele de stare civila;
f) datele din permisul de conducere;
g) caracteristicile fizice/antropometrice
h) profesia si locul de munca;
i) mentiunea ca persoanele in cauza sunt inarmate sau nu, dupa caz;
j) mentiunea ca persoanele in cauza sunt violente sau nu, dupa caz;
k) motivul luarii in evidenta;
l) masura care trebuie luata.
(5) Datele si categoriile de date prevazute la alin. (4) pot fi comunicate, in conditiile legii, urmatorilor destinatari:
a) persoanei vizate sau reprezentantului legal al acesteia;
b) institutiilor sau autoritatilor publice, in conditiile in care comunicarea acestora vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care sunt investite;
c) organismelor similare din alte state, pe baza intelegerilor la care Romania este parte.
(6) Regulile privind pastrarea, actualizarea si utilizarea bazei de date prevazute la alin. (1) se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general, cu respectarea dispozitiilor legale privind protectia datelor, precum si a celor pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.”

4. La articolul 12, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Pentru frontiera cu fiecare stat vecin si la tarmul Marii Negre se organizeaza si functioneaza directii teritoriale ale politiei de frontiera.”

5. La articolul 21, litera n) se abroga.

6. La articolul 21, dupa litera s) se introduce o noua litera, litera t), cu urmatorul cuprins:
„t) efectueaza, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati la nivelul Politiei de Frontiera Romane, constatari tehnico-stiintifice dispuse conform normelor legale in vigoare.”

7. La articolul 24, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 24. – (1) In punctele de trecere a frontierei de stat, in apele de frontiera, pe Dunarea interioara, bratul Macin, canalul Sulina si bratul Tulcea, in apele maritime interioare, marea teritoriala, in zona contigua si in zona economica exclusiva organele de cercetare ale politiei judiciare din cadrul Politiei de Frontiera Romane efectueaza cercetarea penala pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in competenta altor organe de cercetare.”

8. La articolul 39, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 39. – (1) Personalul Politiei de Frontiera Romane se compune din politisti de frontiera, alti functionari publici si personal contractual.”

9. La articolul 39, alineatul (41) se abroga.

10. Articolul 391 se abroga.

11. La articolul 43, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Finantarea cheltuielilor publice prevazute la alin. (1) se asigura integral de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Internelor si Reformei Administrative.”

Art. II. – Pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga dispozitiile cap. IV din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 30 iunie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 243/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania

de

Ordinul Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse nr. 613/2008 privind accesul solicitantilor de azil pe piata fortei de munca din Romania a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 718 din 22.10.2008

Ministerul Internelor si Reformei Administrative
Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

In temeiul art. 17 alin. (1) lit. o) din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 80 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 122/2006 privind azilul in Romania, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.251/2006, al art. 7 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Internelor si Reformei Administrative, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008, si al art. 14 din Hotararea Guvernului nr. 381/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, cu modificarile si completarile ulterioare,

ministrul internelor si reformei administrative si ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse emit urmatorul ordin:

Art. 1. – (1) Prevederile prezentului ordin se aplica solicitantilor de azil care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil.
(2) Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) pot fi incadrati in munca pe teritoriul Romaniei fara autorizatie de munca.
(3) Pentru incadrarea in munca pe teritoriul Romaniei solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare pentru angajarea in postul sau functia respectiva, cu exceptia documentelor de identitate, precum si:
a) adeverinta din care sa reiasa ca a trecut o perioada de un an de la data depunerii cererii de azil, iar solicitantul de azil se afla inca in procedura de determinare a unei forme de protectie;
b) document temporar de identitate valabil, care are inscris codul numeric personal si cu care solicitantul de azil aflat in situatia prevazuta la alin. (1) face dovada identitatii.
(4) Adeverinta prevazuta la alin. (3) lit. a) se elibereaza de Oficiul Roman pentru Imigrari, la cerere, gratuit, in termen de 5 zile lucratoare de la data depunerii cererii.
Art. 2. – Solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) au acces la sistemul asigurarilor pentru somaj si pot beneficia de masurile de prevenire a somajului in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani.
Art. 3 – (1) In vederea acordarii de sprijin pentru ocuparea unui loc de munca, solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) pot beneficia gratuit, la cerere, de serviciile de mediere si serviciile de informare si consiliere profesionala acordate, potrivit prevederilor legale, de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene, respectiv a municipiului Bucuresti persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca.
(2) Inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca a solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) se face la agentia locala pentru ocuparea fortei de munca ori la punctul de lucru al agentiei locale pentru ocuparea fortei de munca in a carei raza este stabilita resedinta in Romania, potrivit documentului temporar de identitate.
(3) Pentru inregistrarea ca persoane in cautarea unui loc de munca in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, precum si pentru a beneficia de serviciile prevazute la alin. (1) solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) trebuie sa prezinte documentele prevazute de legislatia in vigoare, precum si documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (3), actele de studii si de calificare, certificatul de nastere si de casatorie se depun numai in situatia in care aceste documente sunt recunoscute pe teritoriul Romaniei, potrivit prevederilor legale, si pot fi prezentate de solicitantii de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1).
(5) Masurile prevazute la alin. (1) se pot acorda solicitantilor de azil care se afla in situatia prevazuta la art. 1 alin. (1) in conditiile stabilite de legislatia in vigoare pentru cetatenii romani si numai pe perioada in care se afla in procedura de determinare a unei forme de protectie dupa expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil, dovedita prin documentele prevazute la art. 1 alin. (3) lit. a) si b).

Legea nr. 193/2008 pentru aprobarea OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila

de

Lege nr. 193/2008 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 24/10/2008

 Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu urmatoarele modificari si completari:

1. Dupa articolul 2 se introduce un nou articol, articolul 21, cu urmatorul cuprins:
„Art. 21. – (1) Prezenta ordonanta de urgenta este aplicabila si in cazul cererilor formulate de persoane fizice care nu au domiciliul sau resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei ori al altui stat membru al Uniunii Europene, in masura in care intre Romania si statul al carui cetatean este solicitantul sau pe al carui teritoriu isi are domiciliul exista o legatura conventionala care contine dispozitii referitoare la accesul international la justitie.
(2) Pentru statele cu care Romania nu are legaturi conventionale, accesul international la justitie poate fi acordat in baza curtoaziei internationale, sub rezerva principiului reciprocitatii.”

2. Articolul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7. – Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, in oricare dintre formele prevazute la art. 6, fara a putea depasi, in total, in cursul unei perioade de un an, suma maxima echivalenta cu 12 salarii minime brute pe tara la nivelul anului in care a fost formulata cererea de acordare.”

3. Dupa articolul 8 se introduce un nou articol, articolul 81, cu urmatorul cuprins:
„Art. 81. – Ajutorul public judiciar se acorda, potrivit prezentei ordonante de urgenta, independent de starea materiala a solicitantului, daca prin lege speciala se prevede dreptul la asistenta judiciara sau dreptul la asistenta juridica gratuita, ca masura de protectie, in considerarea unor situatii speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut si altele asemenea. In acest caz, ajutorul public judiciar se acorda fara indeplinirea criteriilor prevazute la art. 8, dar numai pentru apararea sau recunoasterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate in legatura cu situatia speciala care a justificat recunoasterea, prin lege, a dreptului la asistenta judiciara sau la asistenta juridica gratuita.”

4. Dupa articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 101, cu urmatorul cuprins:
„Art. 101. – Prezentul capitol nu aduce atingere prevederilor instrumentelor comunitare sau tratatelor internationale incheiate cu statele nemembre ale Uniunii Europene, care contin prevederi referitoare la angajamentele asumate de Romania privind accesul international la justitie in materie civila, obligatoriu, total si gratuit.”

5. La articolul 22, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(3) Sumele reprezentand onorariile avocatului, expertului, traducatorului, interpretului, executorului judecatoresc sau mediatorului se platesc in cont bancar, prin virament sau in numerar, prin compartimentele economice ale tribunalelor.”

6. La articolul 27, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 27. – (1) Dupa indeplinirea atributiilor pe care legea si statutul le prevad in sarcina executorului judecatoresc, instanta va stabili, la cererea executorului judecatoresc, onorariul definitiv, in functie de complexitatea cauzei si de volumul activitatii desfasurate, in limitele onorariilor stabilite potrivit legii.”

7. La articolul 38 alineatul (3), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) stabileste, prin protocol sau prin ordin, potrivit legii, valoarea sau, dupa caz, limitele onorariilor pentru acordarea asistentei de catre avocat si, respectiv, pentru executorul judecatoresc;”.

8. La articolul 50 alineatul (1), partea introductiva si litera a) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 50. – (1) Pentru ducerea la indeplinire, in calitate de autoritate centrala, a unor obligatii rezultate din prezenta ordonanta de urgenta sau asumate in cadrul cooperarii judiciare internationale, prin instrumentele internationale la care Romania este parte, Ministerul Justitiei poate incheia, potrivit legii, conventii de colaborare cu:
a) avocati, pentru furnizarea unor servicii de consultanta, asistenta si/sau reprezentare, dupa caz;”.

9. Dupa articolul 50 se introduc doua noi articole, articolele 501 si 502, cu urmatorul cuprins:
„Art. 501. – Sumele reprezentand limitele de venit prevazute la art. 8 alin. (1) si (2) se pot actualiza prin hotarare a Guvernului.
Art. 502. – In situatia in care, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, beneficiarul ajutorului public dobandeste bunuri sau drepturi de creanta a caror valoare, respectiv cuantum, depaseste de 10 ori cuantumul ajutorului public acordat, acesta este obligat sa restituie ajutorul public. Procedura de restituire este cea prevazuta la cap. III din prezenta ordonanta de urgenta.”

Art. II. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, cu modificarile si completarile aduse prin prezenta lege, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dandu-se textelor o noua numerotare.

Legea nr. 214/2008 pentru completarea OUG nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala

de

Lege nr. 214/2008 pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr 729 din 28.10.2008.

Art. I. – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 643 din 20 iulie 2005, aprobata cu modificari prin Legea nr. 280/2005, se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 4, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
„c) persoanele titulare ale unui drept de proprietate industriala protejat printr-un brevet de inventie acordat de statul roman si succesorii lor in drept, detinut in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, carora le-au fost incalcate drepturile patrimoniale conferite de brevet prin exploatarea inventiei in mod abuziv, fara consimtamantul titularului sau prin orice fapte de incalcare a drepturilor acestuia.”
2. Dupa articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 41, cu urmatorul cuprins:
„Art. 41. – (1) Actiunile in justitie introduse de persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt scutite de la plata taxelor de timbru.
(2) Litigiile avand ca obiect masurile reparatorii pentru persoanele prevazute la art. 4 lit. c) sunt de competenta Tribunalului Bucuresti.”

Art. II. – (1) La determinarea perioadei inauntrul careia un brevet, dintre cele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005 privind asigurarea respectarii drepturilor de proprietate industriala, cu modificarile ulterioare, trebuia sa fie exploatat, nu se va tine seama de perioada dintre instaurarea regimului comunist in Romania si intrarea in vigoare a prezentei legi, perioada care va fi considerata ca o prelungire in mod automat a termenului de revendicare a drepturilor decurgand din brevetul de inventie.
(2) In raporturile juridice privind persoanele prevazute la art. 4 lit. c) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 100/2005, cu modificarile ulterioare, care nu au putut sa introduca sau sa continue o actiune juridica ori sa indeplineasca formalitatile necesare pentru valorificarea drepturilor lor ca urmare a masurilor si a legislatiei restrictive impuse de regimul comunist instaurat in Romania dupa 6 martie 1945, toate termenele de prescriptie sau de limitare a dreptului de a introduce ori de a continua o actiune juridica sau de a lua masuri de conservare vor fi considerate ca fiind suspendate, indiferent daca aceste termene au inceput sa curga inainte sau dupa data de 6 martie 1945. Aceste termene vor reincepe sa curga de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Legea nr. 223/2008 privind sustinerea invatamantului prescolar

de

Legea nr. 223/2008 privind sustinerea invatamantului prescolar a fost pubicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 739 din 31.10.2008

Art. 1. – Prezenta lege reglementeaza masurile privind sustinerea invatamantului prescolar.
Art. 2. – Societatile comerciale cu un numar minim de 200 de angajati pot infiinta in cadrul lor gradinite de copii.
Art. 3. – Societatile comerciale care infiinteaza in cadrul lor gradinite de copii dispun de autonomie organizatorica si functionala in ceea ce priveste managementul acestora, in conditiile legii.
Art. 4. – (1) Societatile comerciale care infiinteaza in cadrul lor gradinite de copii sunt scutite de la plata impozitului pe profitul reinvestit in domeniul invatamantului prescolar.
(2) Pentru investitiile realizate se intocmeste anual un raport, care se prezinta Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.
Art. 5. – Gradinitele infiintate se supun evaluarii si controlului, in conditiile legii.
Art. 6. – Metodologia de aplicare a masurilor stabilite prin prezenta lege se elaboreaza de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului si de Ministerul Economiei si Finantelor si se aproba prin hotarare a Guvernului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 7. – Prezenta lege se aplica incepand cu anul scolar 2009-2010

Legea nr. 236/2008 – modificarea OUG nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala

de

Legea nr. 236/2008 pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 105/2003 privind alocatia familiala complementara si alocatia de sustinere pentru familia monoparentala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 746 din 4.11.2008.

1. Articolul 2 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 2. – Alocatia familiala complementara se acorda lunar familiei prevazute la art. 1, daca aceasta realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la salariul minim net pe economie.”

2. Articolul 3 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 3. – Cuantumul alocatiei familiale complementare este de:
a) 50 lei pentru familia cu un copil;
b) 60 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 65 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 70 lei pentru familia cu 4 sau mai multi copii.”

3. Articolul 7 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 7. – Alocatia de sustinere se acorda lunar familiilor monoparentale, daca realizeaza venituri nete lunare pe membru de familie de pana la salariul minim net pe economie.”

4. Articolul 8 va avea urmatorul cuprins:
„Art. 8. – Cuantumul alocatiei de sustinere este de:
a) 70 lei pentru familia cu un copil;
b) 80 lei pentru familia cu 2 copii;
c) 85 lei pentru familia cu 3 copii;
d) 90 lei pentru familia cu 4 sau mai multi copii.”

Decizia ANRC nr. 896/2008 privind normele pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporala

de
Decizia Autoritatii Nationale de Reglementare in Comunicatii nr. 896/2008 privind normele tehnice si metodologice pentru aplicarea Legii nr. 451/2004 privind marca temporala a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 754 din 7.11.2008.
In temeiul prevederilor art. 8 alin. (1), (3) si (5) si ale art. 6 alin. (3) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106/2008 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, precum si ale art. 9 alin. (3) si ale art. 14 din Legea nr. 451/2004 privind marca temporala,

presedintele Autoritatii Nationale pentru Comunicatii emite prezenta decizie.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale

Art. 1. – (1) Prezentele norme tehnice si metodologice se aplica activitatii de marcare temporala si stabilesc procedura de notificare a Autoritatii Nationale pentru Comunicatii in vederea inceperii furnizarii serviciilor de marcare temporala, procedurile de generare si verificare a marcilor temporale, precum si conditiile de creare si mentinere a registrului electronic de evidenta a furnizorilor de servicii de marcare temporala.
(2) Orice persoana fizica sau juridica poate beneficia de servicii de marcare temporala in conditiile Legii nr. 451/2004 privind marca temporala si ale prezentei decizii.
Art. 2. – In intelesul prezentei decizii, urmatorii termeni se definesc astfel:
a) ANC – Autoritatea Nationala pentru Comunicatii;
b) serviciu de marcare temporala – serviciul prin care unor date in forma electronica li se asociaza, printr-un mecanism de incredere, o marca temporala;
c) furnizor de servicii de marcare temporala (furnizor) – orice persoana, fizica sau juridica, care ofera servicii de marcare temporala in conformitate cu prevederile Legii nr. 451/2004 si ale prezentei decizii;
d) utilizator – orice persoana, fizica sau juridica, care, in baza unui contract incheiat cu un furnizor, beneficiaza de servicii de marcare temporala;
e) cheie privata – codul digital, cu caracter de unicitate, generat printr-un dispozitiv hardware si/sau software specializat;
f) cheie publica – codul digital, pereche a cheii private, necesar verificarii marcii temporale;
g) date de verificare a marcii temporale – date in forma electronica, cum ar fi coduri sau chei publice, utilizate in scopul verificarii unei marci temporale;
h) dispozitiv criptografic securizat – un dispozitiv hardware cu un inalt grad de fiabilitate, protejat impotriva modificarilor si a utilizarii neautorizate, care asigura un grad inalt de securitate a operatiilor criptografice in conformitate cu cerintele Legii nr. 455/2001 privind semnatura electronica;
i) politica de marcare temporala – regulile si principiile generale aplicate de furnizor in procesul de emitere si administrare a marcilor temporale;
j) functie hash-code – algoritmul aplicat asupra unui document electronic, care creeaza o amprenta unica a acelui document;
k) SHA – Algoritm Securizat de Hash-code (Secure Hash Algorithm);
l) RFC -documentele care au fost supuse analizei publice in cadrul unui proces coordonat de Grupul de lucru pentru ingineria internetului;
m) extensie de tip critic pentru marcare temporala – extensia unui certificat digital care trebuie procesata in mod obligatoriu de aplicatia care il utilizeaza, limitand folosirea cheii private asociate certificatului exclusiv la aplicarea semnaturii digitale din cadrul unei marci temporale.

CAPITOLUL II
Autoritatea de reglementare si supraveghere

Art. 3. – In conformitate cu dispozitiile art. 6 alin. (3) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106/2008 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Comunicatii, ANC exercita atributiile care revin autoritatii de reglementare si supraveghere in domeniul marcarii temporale.
Art. 4. – (1) In cadrul Registrului furnizorilor de servicii de certificare, prevazut la art. 28 din Legea nr. 455/2001, ANC va crea o sectiune distincta pentru inregistrarea furnizorilor de servicii de marcare temporala.
(2) ANC gestioneaza Registrul furnizorilor de servicii de marcare temporala, denumit in continuare registru. Forma acestui registru este prevazuta in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezenta decizie.
(3) Actualizarea registrului se efectueaza exclusiv de catre personalul ANC desemnat in acest sens si vizeaza toate modificarile privind activitatea furnizorului, precum si alte informatii relevante furnizate de acesta.
Art. 5. – ANC va face publice, spre consultare, urmatoarele date din registru:
a) tipul furnizorului – persoana fizica sau juridica;
b) numele si prenumele sau denumirea furnizorului, dupa caz;
c) forma de organizare a furnizorului persoana juridica – societate comerciala, regie autonoma, institutie publica, organizatie neguvernamentala;
d) domiciliul sau sediul – tara, oras, judet/sector, strada, numar, bloc, scara, etaj, apartament, cod postal, telefon, fax, e-mail, adresa in pagina web;
e) cetatenia, pentru persoana fizica, sau nationalitatea, pentru persoana juridica;
f) data la care si-a inceput activitatea de furnizare de servicii de marcare temporala;
g) cheia publica a furnizorului;
h) descrierea politicii de marcare temporala a furnizorului;
i) situatia activitatii furnizorului – operationala, suspendata, incetata, in curs de transferare, in curs de remediere a unor probleme identificate de ANC, cu indicarea termenului-limita;
j) istoricul furnizorului – data de incepere a activitatii, perioade de suspendare, alte situatii asemanatoare.
Art. 6. – (1) Informatiile prevazute la art. 5 din prezenta decizie sunt disponibile public, prin intermediul paginii de internet a ANC.
(2) Pe pagina de internet a ANC se vor publica si informatii cu privire la Legea nr. 451/2004, prezentele norme tehnice si metodologice, informatii generale cu privire la utilizarea marcilor temporale, informatii actualizate din domeniul marcarii temporale, trimiteri catre paginile de internet ale furnizorilor de servicii de marcare temporala.
Art. 7. – (1) ANC are obligatia de a pastra confidentialitatea tuturor informatiilor primite de la furnizorul de servicii de marcare temporala, cu exceptia celor prevazute de Legea nr. 451/2004 si de prezenta decizie ca fiind publice.
(2) ANC poate incheia un acord de confidentialitate asupra informatiilor primite de la furnizorul de servicii de marcare temporala, la cererea acestuia.
(3) Personalul cu atributii de control din cadrul ANC este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor de care a luat cunostinta cu ocazia exercitarii atributiilor de control in ceea ce priveste activitatea furnizorilor de servicii de marcare temporala.

CAPITOLUL III
Furnizorii de servicii de marcare temporala

SECŢIUNEA 1
Dispozitii comune

Art. 8. – (1) Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatii, furnizorul de servicii de marcare temporala va notifica ANC, prin completarea formularului prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezenta decizie.
(2) Odata cu efectuarea notificarii prevazute la alin. (1), furnizorii au obligatia de a comunica ANC informatiile si documentele prevazute la art. 6 alin. (2) din Legea nr. 451/2004 si in anexa nr. 2.
(3) In termen de 10 zile de la primirea notificarii, ANC poate solicita completarea documentatiei prezentate, in conformitate cu alin. (2).
(4) Furnizorii au obligatia de a comunica ANC, cu cel putin 30 de zile in avans, orice intentie de modificare a procedurilor de securitate a sistemului informatic utilizat, cu precizarea datei si a orei la care modificarea intra in vigoare, precum si obligatia de a confirma in termen de 24 de ore modificarea efectuata.
(5) In cazuri urgente, in care securitatea serviciilor de marcare temporala este afectata, furnizorii pot efectua modificari ale procedurilor de securitate, urmand sa comunice ANC, in termen de 24 de ore, modificarile efectuate si justificarea deciziei luate.
(6) Furnizorii de servicii de marcare temporala sunt obligati sa respecte, pe parcursul desfasurarii activitatii, procedurile de securitate si de certificare declarate potrivit alin. (2)-(5). Acestia vor furniza servicii de marcare temporala in conformitate cu politica de marcare temporala declarata.
Art. 9. – (1) Furnizorul este obligat sa genereze sau sa achizitioneze o pereche functionala cheie privata-cheie publica si sa isi protejeze cheia privata prin utilizarea unui dispozitiv criptografic securizat, luand masurile necesare pentru a preveni pierderea, dezvaluirea, modificarea sau utilizarea neautorizata a cheii sale private.
(2) Perechea functionala prevazuta la alin. (1) va fi folosita exclusiv in scopul aplicarii semnaturii electronice asupra marcilor temporale emise.
(3) Cheia privata nu poate fi dedusa in niciun fel din cheia sa publica pereche.
(4) Furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa detina certificatul corespunzator cheii publice, pe baza caruia se va putea verifica semnatura asupra marcii temporale.
(5) Certificatul utilizat pentru marcarea temporala va fi transmis ANC, in forma electronica, la data notificarii inceperii activitatii.
Art. 10. – (1) Furnizorii de servicii de marcare temporala au obligatia sa respecte dispozitiile legale din domeniul prelucrarii datelor cu caracter personal.
(2) La data inceperii activitatii de furnizare de servicii de marcare temporala, furnizorul trebuie sa detina calitatea de operator de date personale si sa depuna la ANC o copie de pe certificatul doveditor, eliberat de Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal.
Art. 11. – (1) Furnizorii de servicii de marcare temporala au obligatia de a crea si mentine un registru electronic operativ de evidenta a marcilor temporale.
(2) Registrul electronic operativ de evidenta a marcilor temporale trebuie sa contina cel putin urmatoarele informatii:
a) toate marcile temporale emise de catre furnizorul de servicii de marcare temporala, cuprinzand, pe langa marca temporala propriu-zisa, si date referitoare la marca temporala si la certificatul utilizat;
b) inregistrari ale evenimentelor aparute in sistemul informatic utilizat pentru generarea marcilor temporale.
(3) Informatiile prevazute la alin. (2) lit. a) trebuie sa fie disponibile permanent pentru consultare pe pagina de internet a furnizorului.
(4) Furnizorul de servicii de marcare temporala are obligatia de a transmite, la cerere, catre ANC informatiile prevazute la alin. (2) lit. b).
(5) Structura si conditiile de exploatare ale registrului electronic operativ de evidenta a marcilor temporale sunt prevazute in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezenta decizie.
Art. 12. – (1) Furnizorii de servicii de marcare temporala trebuie sa aduca la cunostinta tuturor utilizatorilor termenii si conditiile care privesc utilizarea serviciilor de marcare temporala, si anume:
a) datele de contact ale furnizorului;
b) politica de marcare temporala aplicata;
c) standardele tehnice aplicabile;
d) precizia timpului din marcile temporale;
e) orice limitari in folosirea serviciului de marcare temporala;
f) obligatiile utilizatorului;
g) informatii despre cum trebuie verificata marca temporala si orice limitari posibile asupra perioadei de valabilitate;
h) descrierea practicilor, procedurilor si sistemelor care asigura securitatea si integritatea datelor, accesul autorizat permanent la acestea si modalitatile de prevenire a accesului neautorizat (codul de practici si proceduri);
i) politica privind protectia datelor cu caracter personal;
j) perioada de timp in care sunt pastrate inregistrarile referitoare la evenimente ale furnizorului;
k) disponibilitatea serviciilor.
(2) Aceste informatii trebuie sa fie disponibile pe pagina de internet a furnizorului de servicii de marcare temporala.
Art. 13. – (1) Furnizorul de servicii de marcare temporala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa dispuna de mijloace financiare si de resurse materiale, tehnice si umane corespunzatoare pentru garantarea securitatii, fiabilitatii si continuitatii serviciilor oferite;
b) sa dovedeasca ANC ca dispune de resursele financiare pentru acoperirea prejudiciilor pe care le-ar putea cauza cu prilejul desfasurarii activitati de marcare temporala si ca este capabil sa acopere pierderile suferite de catre o persoana care isi intemeiaza conduita pe efectele juridice ale marcilor temporale, in conditiile prevazute la art. 10 din Legea nr. 451/2004, pana la concurenta echivalentului in lei al sumei de 10.000 euro pentru fiecare risc asigurat. Riscul asigurat este fiecare prejudiciu produs, chiar daca se produc mai multe asemenea prejudicii ca urmare a neindeplinirii de catre furnizor a unei obligatii prevazute de lege. Furnizorul va trebui sa depuna la ANC o scrisoare de garantie din partea unei institutii financiare de specialitate sau o polita de asigurare la o societate de asigurari, in favoarea ANC, in valoare cel putin egala cu echivalentul in lei al sumei de 300.000 euro;
c) sa foloseasca personal avand cunostinte de specialitate, experienta si calificare necesare pentru furnizarea serviciilor respective;
d) sa utilizeze numai dispozitive criptografice securizate pentru efectuarea operatiilor criptografice implicate in procesul generarii marcii temporale;
e) sa utilizeze un sistem informatic care sa respecte cerintele de securitate prevazute la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 451/2004;
f) sa pastreze toate informatiile necesare pentru a putea face dovada marcarii temporale in cazul unui eventual litigiu (inregistrari ale marcilor temporale emise, documentatia aferenta algoritmilor si procedurilor de generare a marcilor temporale emise, alte documente) pentru o perioada de minimum 10 ani de la data emiterii.
(2) In vederea indeplinirii obligatiei prevazute la alin. (1) lit. e), furnizorul va publica documentatia aferenta mecanismului implementat in vederea indeplinirii acestei obligatii, iar o copie a documentatiei va fi transmisa ANC.
Art. 14. – Orice persoana, fizica sau juridica, care doreste sa beneficieze de servicii de marcare temporala trebuie:
a) sa furnizeze informatiile referitoare la identitatea sa;
b) sa respecte limitarile impuse de furnizorul de servicii de marcare temporala

OUG nr. 151/2008 pentru modificarea OG nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant

de

Prin Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2008 personalului din invatamant au fost stabilite cresterile salariale ce se acorda in anul 2008 personalului din invatamant. Cadrele didactice din invatamantul preuniversitar si universitar de stat urmau sa beneficieze, in perioada octombrie-decembrie 2008, de o crestere salariala de 9%.

Ordonanta Guvernului nr. 15/2008 a fost aprobata cu modificari prin Legea nr. 221/2008, care a stabilit urmatoarele cresteri salariale:
– 55% profesorii universitari;
 -37% personalul didactic din invatamantul universitar (conferentiari, lectori, preparatori etc.) si din invatamantul preuniversitar.
Avand in vedere faptul ca efortul financiar al maririi salariilor cadrelor didactice nu putea fi sustinut, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 136/2008 privind stabilirea unor masuri pentru salarizarea personalului din invatamant in anul 2008 a fost amanata aplicarea Legii nr. 221/2008 pentru luna aprilie a anului 2009.
Constienti de necesitatea cresterilor salariale pentru personalul din invatamant si din dorinta de a atrage in sistem personal calificat si valoros, pentru anul 2009, pornind de la solicitarile sindicatelor din invatamant si de la pozitia adoptata de Senatul Romaniei in cadrul sedintei de plen din data de 10 noiembrie 2008, in sensul mentinerii respectivelor cresteri salariale, si luand in considerare, totodata, faptul ca aplicarea cresterilor salariale prevazute de Legea nr. 221/2008 ar conduce la discrepante foarte mari intre diferitele categorii de cadre didactice, se impune adoptarea unor cresteri diferentiate pentru cadrele didactice, astfel incat personalul din invatamant cu salarii mici sa beneficieze de cresteri semnificativ mai importante decat cele ale personalului cu salarii mari.

HG nr. 1413/2008 – modificarea HG nr. 1768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001

de
Hotararea Guvernului nr. 1413/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001 a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 767, din 14.11.2008.
—Hotararea Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.183 din 28 decembrie 2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 2, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (31) si (32), cu urmatorul cuprins:
„(31) — In situatia fostilor asigurati ai sistemului public de pensii, care nu au domiciliul sau resedinta in Romania, carnetele de munca, transmise prin posta caselor teritoriale de pensii conform prevederilor art. 2 alin. (11), vor fi insotite de copia actului de identitate al titularului, din care sa rezulte adresa de domiciliu sau de resedinta din strainatate.
(32) — In situatia fostilor asigurati ai sistemului public de pensii, care nu au domiciliul sau resedinta in Romania si care opteaza pentru prezentarea carnetului de munca prin intermediul unei persoane, carnetul de munca va fi predat, insotit de copia actului de identitate al persoanei desemnate de catre titular.”

2. La articolul 2, alineatele (6) si (7) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„(6) Termenu- limita de predare a carnetelor de munca de catre persoanele fizice si juridice pentru activitatea de preluare a datelor este 30 noiembrie 2009.
(7) Termenul-limita de predare a carnetelor de munca de catre persoanele fizice si juridice pentru activitatea de scanare a carnetelor de munca este 30 noiembrie 2010.”

3. La articolul 3, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(2) Activitatea prevazuta la art. 1 se desfasoara pana la data de 31 decembrie 2010.”

4. La articolul 4, litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„c) alte activitati legate de crearea si actualizarea bazei de date privind stagiile de cotizare, precum si alte activitati specifice atributiilor caselor teritoriale de pensii.”

Art. II. — Hotararea Guvernului nr.1.768/2005 privind preluarea din carnetele de munca a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat in sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotarare se va republica, dandu-se textelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU
CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneaza:
Ministrul muncii, familiei si egalitatii de sanse,
Mariana Campeanu

Ministrul economiei si finantelor,
Varujan Vosganian

Cum alegeti o retea de franciza?

de

1. Oferta comerciala si conceptul
Verificati daca serviciile sau produsele comercializate de catre marca aleasa corespund tendintelor consumatorilor.
Notorietatea si cota de piata sunt principalii indicatori care va vor ajuta sa aflati care este pozitia pe piata a marcii alese.
Trebuie sa verificati daca francizorul este proprietarul marcii si a mijloacelor cantitative si calitative folosite pentru cresterea notorietatii marcii.
Inainte de a semna contractul, francizatul trebuie sa se asigure ca francizorul
dispune de servicii de consultanta pentru francizati si un numar suficient de
animatori.

2. Analiza DIP (document cu informatii precontractuale)
Citirea DIP va va permite sa verificati seriozitatea retelei. Principalele criterii de analiza sunt transparenta francizorului in privinta rezultatelor financiare si strategia folosita.
Francizorul detine propriile fonduri necesare pentru sprijinirea francizatilor ?
Puteti afla aceste informatii din capitalurile proprii, rezultatele financiare si cifra de afaceri. Daca francizorul obtine profit atunci va putea sprijini si candidatii francizati sa reuseasca in noua afacere.
De asemenea, DIP va va permite sa cunoasteti parcursul directorilor marcilor si ce i-a determinat sa se dezvolte in franciza. O experienta anterioara in distributie si/sau in acelasi sector de activitate sunt niste informatii pe care trebuie sa le luati in seama.


3. Istoricul retelei
Este bine sa stiti care este numarul de puncte de vanzare care au parasit reteaua. De obicei aceste informatii ar trebui sa fie in DIP(de obicei DIP este actualizat in fiecare an). Numerosi francizori indica doar soldul, fara sa precizeze numarul iesirilor din retea. Trebuie sa fiti foarte atenti la reteaua care deschide multe puncte de vanzare intr-un timp scurt.


4. Situatia financiara si rentabilitatea francizorului
Analiza datelor trebuie sa fie transparenta. Verificati daca modalitatile de implantare nu au fost schimbate si sunt intrunite aceleasi conditii ca la punctele de vanzare pilot.
Francizatul trebuie sa inteleaga si sa obtina raspunsuri la toate intrebarile sale. Felul in care reteaua raspunde intrebarilor candidatului francizat este un indiciu de transparenta.


5. Relatia francizor-francizat
Trebuie sa existe un echilibru economic intre francizor si francizat. Din punct de vedere juridic nici una dintre parti nu trebuie sa fie in inferioritate. Existenta unor asociatii a francizatilor in cadrul retelei de franciza este un semn al comunicarii.
Astfel francizorul nu va putea sa-si schimbe strategia fara o consultare cu membrii asociatiei de francizati.
Franciza implica relatii intre francizor si francizati, francizatii si prestatorii de servicii exterioare si intre francizati. Organizarea trebuie sa fie coerenta si performanta, procesul si metodele de lucru foarte bine stabilite.
De asemenea este bine sa intelegeti modul in care sunt luate deciziile in cadrul retelei. Trebuie sa evaluati natura, importanta si traseul prestarilor si serviciilor oferite de francizor in ceea ce priveste formarea, asistenta tehnica si comerciala.
Profesionalismul de care da dovada reteaua consta in transferul si calitatea know-how-ului.


6. Parerea francizatilor
Deosebit de importanta este parerea francizatilor. Pentru a putea gasi acest raspuns trebuie sa vizitati ceilalti francizati. In anumite retele, francizorul va poate indica rezultatele unor puncte de vanzare.
De obicei, « tinerii francizati » sunt cei care va vor oferi mai multe informatii cu privire la dificultatile si intarzierile care pot fi prevazute, costul real de intrare in retea, primele rezultate, relatia cu francizorul. Este bine sa discutati cu francizatii cu care va asemanati, care locuiesc in orase cu acelasi potential economic al orasului in care doriti sa va amplasati afacerea.
De asemenea, este bine sa ascultati si francizatii care critica reteaua

sursa

http://www.observatoiredelafranchise.ro/cgi-bin/home/p.php?n=116

Programul ISPA

de

Caracteristicile principale ale ISPA sunt:
Proiectele majore din domeniul mediului si al infrastructurii de transport
Un buget de 452 milioane Euro pentru Bulgaria si Romania in 2004 (pana in anul 2003 bugetul anual pentru toate cele 10 tari candidate in acel moment a fost de 1,1 miliarde Euro)
Incepand din anul 2005, Croatia a devenit tara beneficiara a ISPA

Obiectivele principale ale ISPA sunt:
familiarizarea tarilor candidate cu politicile, procedurile si principiile fundamentale ale Uniunii Europene
sprijinirea tarilor candidate in sensul apropierii de standardele de mediu ale Uniunii Europene
imbunatatirea si dezvoltarea legaturilor cu retelele Transeuropene de transport

Cum se pot solicita granturi ISPA:
1. Tarile candidate pot propune proiecte eligibile pentru programul ISPA, prin intermediul Coordonatorului National ISPA. Proiectele trebuie sa faca parte dintr-un sector ISPA de investitii adoptat de tarile candidate si sustinut de Comisie. Dosarele sunt trimise catre directoratul ISPA
2. Dosarele sunt examinate de catre serviciile Comisiei si, atunci cand este necesar, de catre tara candidata
3. Atunci cand Comisia considera un anumit proiect acceptabil, preda proiectul spre analizare Comitetului de Management, compus din reprezentanti ai statelor membre ale UE.
4. Daca Comitetul de Management isi da avizul favorabil, Comisia va adopta proiectul si va deschide un Memorandum de Finantare pentru semnarea de catre tara candidata respectiva

Programul SAPARD

de

Agentia SAPARD Romania implementeaza Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNADR). Programul National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este documentul de baza care va contribui la implementarea aquis-ului comunitar in perioada de pre-aderare a Romaniei si este elaborat conform Reglementarii (C.E.) 1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare si Reglementarii 2759/1999 care stabileste regulile pentru aplicarea Reglementarii 1268/1999 privind sprijinul pentru masurile de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala in tarile aplicante din centru si estul Europei in perioada de pre-aderare

In viitor accentul in agricultura si in spatiul rural se va pune pe prioritatile identificate pentru perioada de pre-aderare, cum ar fi: imbunatatirea structurilor de prelucrare si marketing a produselor agricole si piscicole, controlul calitatii alimentelor, ca si controlul veterinar si fito-sanitar; imbunatatirea infrastructurii pentru dezvoltare rurala si agricultura; dezvoltarea economiei rurale si a resurselor umane. Va fi esential sa fie finantate proiecte de devoltare rurala integrate, care sa fie aplicate la nivel de comuna (NUTS 5), asigurandu-se astfel premise pentru un nou comportament antreprenorial si pentru desfasurarea unor activitati in acord cu cerintele de mediu. Fondurile acordate conform reglementarilor UE, asigura pregatirea treptata a fermierilor si procesatorilor romani pentru a putea opera pe piata UE.

Scopul principal este de a asigura crearea unor produse competitive si de a se evita efectele negative ce pot aparea daca Romania nu este pregatita din punct de vedere econonmic, institutional si legislativ pentru aderare.

Un real ajutor pentru cei interesati in obtinerea unor finantari SAPARD il constituie Ghidul solicitantului, care prezinta toate informatiile necesare cu privire la regulile de pregatire, depunere, selectie si implementare a proiectelor in cadrul Programului SAPARD. Ghidul Solicitantului se distribuie gratuit atat prin intermediul Agentiei SAPARD, sediul central si sediile Birourilor Regionale de Implementare a Programului SAPARD (BRIPS), cat si prin intermediul urmatoarelor institutii:
Birourile Regionale pentru Implementarea Programului SAPARD
Directiile pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala
Agentia Nationala pentru Consultanta Agricola
Oficiile Judetene de Consultanta Agricola
Agentiile de Dezvoltare Regionala
Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale

Va ajutam

de
     Declararea si inregistrarea nasteriiInregistrarea nasterii Se face la Oficiul Starii Civile, la Biroul de Inregistrarea Nasterilor din sectorul/localitatea in care se afla maternitatea unde s-a nascut copilul
    » Inregistrarea decesuluiActul de deces se intocmeste la primaria sectorului Bucuresti, municipiului, orasului sau comunei in a caror raza administrativ-teritoriala s-a produs decesul

 

    »  Luptă pentru drepturile copiilor adoptaţiO decizie recentă a Curţii Constituţionale, privind procedurile de adopţie, este pe cale să schimbe legislaţia din domeniu şi să creeze noi controverse. În urma hotărârii Curţii, Oficiul Român pentru Adopţii (ORA) a înaintat guvernului un proiect de ordonanţă care permite, în timpul procedurilor de adopţie, citarea în instanţă a părinţilor naturali, simultan cu cea a părinţilor adoptivi.
    » Adoptia interna in viziunea legii 273/2004Adoptia este o masura speciala de protectie a drepturilor copilului prin care se stabileste filiatia dintre cel care adopta si copil, precum si rudenia dintre copil si rudele parintelui adoptiv.
    » Buy-back si Lease-backOperatiunea de buy-back, in sensul cel mai larg, reprezinta operatiunea prin care un vanzator isi rascumpara bunul/bunurile vandute intr-un anumit termen si in anumite conditii de la cumparator.
    » Model Contract de leasing financiar mobiliarModel Contract de leasing financiar mobiliar. Acest model are caracter consultativ. Societatile de leasing au propriile contracte, in realitate acestea fiind contracte de aderare la conditiile impuse de acestea, utilizatorul exprimandu-si vointa prin accept sau refuz
    » Contractul de leasingContractele de leasing sunt reglementate de O.G. 51/1997 , cu modificarile si completarile ulterioare.
    » Aspecte juridice ale leasing-ului financiarOperatiunile de leasing financiar sunt reglementate in legislatia romaneasca prin Ordonanta Guvernului nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing
    » Avantaje si riscuri in contractul de leasingAparitia unor noi riscuri in sfera productiei si in cea a comercializarii au generat in ultimele decenii abordari noi ale pietelor interne si internationale, acestea reflectand imperativele adaptarii la un mediu economic complex si dinamic.
    » Principalele forme ale leasinguluiFormele leasing-ului sunt diferite, fiind determinate si folosite în functie de posibilitatile de finantare ale furnizorului, de limitele pietei, gradul de organizare si desfacere a produselor la export.
    » Natura juridica a leasinguluiLeasing-ul este o forma de finantare cu termen, o operatiune de credit-bail, care se caracterizeaza prin faptul ca obiectul contractului se refera la un echipament care urmeaza sa fie folosit numai în scopuri profesionale
    » Leasingul in legislatia romanaIn legislatia romana operatiunile de leasing sunt definite ca fiind acele operatiuni prin care “o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este celeilalte parti,
    » Phishing-ulUn nou tip de atac asupra calculatoarelor personale si mai ales asupra corporatiilor este modalitatea de „pescuire” a informatiilor din computer si a informatiilor despre utilizator.
    » Mass E-Mail-eri (spameri)Mass E-Mail-eri sau spameri sunt acei hackeri care transmit cantitati enorme de e-mail (sau alt fel de informatii), continand oferte nesolicitate, sau informatii aleatoare, transmise in scopul de a bloca anumite servere.
    » Ce sunt hackerii ?Hackerii sunt pasionati ai informaticii, care, de obicei au ca scop „spargerea” anumitor coduri, baze de date, pagini web etc. Ei sunt considerati infractori, in majoritatea statelor lumii.
    » Reproducerea neautorizata a unei topografii protejateConsta in reproducerea fara drept a topografiei protejate de lege a unui produs semiconductor sau exploatarea comerciala sau importul in acest scop, fara drept a unei topografii sau a unui produs semiconductor fabricat cu ajutorul acestei topografii.
    » Interceptarea neautorizata de informatiiFapta care consta in interceptarea fara drept si cu mijloace tehnice de comunicatii cu destinatie , cu provenienta si in interiorul unui system sau al unei retele informatice .
    » Infractiuni prevazute de legea 85/2006 privind insolventaInsolventa este reglementata prin Legea nr. 85 din 5 aprilie 2006, publicata in M.Of. nr. 359 din 21 aprilie 2006 si are drept scop instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.
    » Procedura insolventei – Adunarea creditorilor. Comitetul creditorilorIn cadrul procedurii insolventei, adunarea creditorilor va fi convocata si prezidata de administratorul judiciar sau, dupa caz, de lichidator, daca legea sau judecatorul-sindic nu dispune altfel, iar secretariatul sedintelor adunarilor creditorilor este in sarcina administratorului judiciar sau, dupa caz, a lichidatorului.
    » Atributiile Judecatorului SindicCadrul legal: a) Legea 85/2006 privind procedura insolventei, b) Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, in mod aleatoriu, in sistem informatizat.
    » Falimentul. Etapele FalimentuluiAplicarea acestei proceduri are loc in momentul in care, in mod cert, redresarea unei societati comerciale nu mai este posibila, singura solutie de achitare a datoriilor sale comerciale fiind lichidarea in intregime a activului.
    » Cum sa tratezi dificultatile financiare In Romania se impune o solutie noua si radicala de tratament al dificultatilor intreprinderii, mai putin ipocrita decat cele experimentate de legiuitorul roman pana in prezent:
    » Topul celor mai spectaculoase fraude cu fonduri UEUn dentist italian si-a cumparat un Ferrari si 55 de masini de lux cu fondurile UE obtinute pentru o afacere cu panouri solare iar un fost primar din Spania si-a deschis un bordel, in loc sa infiinteze o scoala de calarie cu banii europeni.
    » Autorizatia de mediuCu cativa ani inainte putini juristi s-ar fi gandit la o legislatie privind protectia mediului. Astazi putem vorbi insa chiar de o posibila codificare a acesteia dat fiind numarul in continua crestere a actelor normative in acest domeniu.
    » Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR)Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de finantare creat de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre în implementarea Politicii Agricole Comune1. Nu doar România va beneficia de acest Fond, ci si celelalte state membre.
    » Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare RuralaFondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala poate fi accesat dupa integrarea Romaniei in Uniunea European, FEADR fiind un fond european postaderare, spre deosebire de Programul SAPARD care este un fond european de preaderare.

     

    sursa

     

http://www.euroavocatura.ro/articole/cat/75/Fonduri_Europene

Va ajutam sa le intocmiti

de
    » Acte necesare pentru eliberarea permisului de port armaÎn vederea autorizării procurării armelor letale, cetăţenii români sau străinii cu domiciliul ori reşedinţa în România, trebuie să depună la organul de poliţie competent din cadrul inspectoratelor de poliţie judeţene, respectiv Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială domiciliază sau după caz, au reşedinţa, un dosar care trebuie să cuprindă următoarele documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 15 alin. (1) din Legea 295/2004:
    » Conditiile de utilizare a armelor neletaleRecent, prin legea 152/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 295/2004, s-au introdus noi conditii si prevederi in regimul armelor si munitiilor din Romania.
    » Asocierile prejudiciului esteticPrejudiciul corporal este rezultatul unor atingeri (damnum emergens) aduse sanatatii fizice sau psihice urmare carora victima trebuie sa suporte diferite tratamentele medicale, chirurgicale la care se asociaza absenta castigului corespunzand diminuarii sau lipsei totale a capacitatii de a munci ( lucrum cessans ).
    » Prejudiciul esteticPrin prejudiciu estetic se intelege astfel o modificare a aspectului fizic al persoanei, in integralitatea sa corporala, care atrage dupa sine numeroase suferinte si care va avea consecinte in plan social si/sau economic.
    » Evaluarea obiectiva a prejudiciului estetic (slutirea)Slutirea este o forma calificata a infractiunii de vatamare corporala grava, aceasta notiune, despre care se face vorbire in textul art. 182 din Codul penal , nu cunoaste totusi o definitie legala, motiv pentru care inclusiv in doctrina medico-legala intalnim numeroase discutii, generate de o cazuistica bogata si complexa.
    » Infractiunea de gestiune frauduloasaPotrivit art 214 alin 1 din Codul penal, pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
    » Aplicarea legii in timp dupa modificarea art. 258 din Codul penalArt. 258 din Codul penal, cu denumirea marginala «Fapte savarsite de alti functionari» statueaza ca incriminarile prevazute in art. 246-250 referitoare la functionarii publici se aplica si celorlalti functionari, in acest caz maximul pedepsei reducandu-se cu o treime.
    » Despre raspunderea magistratilorIn ultima vreme tot mai mult se discuta despre raspunderea magistratilor pentru solutii gresite (de ex, Sfin). Ca sa nu se aplice dictonul `multi vorbesc, putin cunosc`, am zis ca nu ar fi rau sa prezint sistemul de raspundere al magistratilor:
    » Neglijenta in ServiciuIndeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu conditionand buna desfasurare a activitatii de serviciu, faptele de incalcare a acestor indatoriri prezinta pericol social si atunci cand sunt savarsite din culpa.
    » Raspunderea penala a medicului Aceasta forma de raspundere juridica intervine in situatia in care medicul comite o fapta ilicita, declarata prin lege ca infractiune.
    » Formele de vinovatie in dreptul penalPotrivit art. 19, Cod penal, vinovatia prezinta doua forme Intentia si Culpa. In plus doctriva si jurisprudenta recunoaste si Praeterintentia ca forma a vinavatiei.
    » Aparatorul in procesul penalNu este parte in proces. El are o pozitie procesuala distincta. Sub aspectul pozitiei procesuale, aparatorul se apropie de aceea a partii pe care o asista, fara insa a se identifica cu aceasta.
    » Gestiunea FrauduloasaPotrivit art 214 al. 1 Cod penal gestiunea frauduloasa consta in pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acestor bunuri.
    » Abandonul de familieAbandonul de familie este fapta persoanei care, avand obligatia legala de intretinere fata de o alta persoana o paraseste, o alunga sau o lasa fara ajutor
    » Conditii preexistente ale infractiunii de SantajConstrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi un folos injust, pentru sine sau pentru altul
    » Instigarea – forma a participatiei penaleCa forma a participatiei penale instigarea consta in fapta unei persoane care, cu intentie, determina, prin orice mijloace o alta persoana sa savarseasca o fata prevazuta de legea penala (art. 25 Cod penal).
    » Continutul constitutiv al infractiunii de DelapidareLatura obiectiva , ca element al continutului constitutiv , este defalcata in element material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate intre cele doua , elemente fara de care , infractiunea de delapidare nu ar exista.
    » Infractiunea de abuz de incredereInfractiunea de abuz de incredere este prevazuta si pedepsita de art. 256. Cod Penal si este definita ca fiind , insusirea unui bun mobil al altuia , detinut cu orice titlu , sau dispune de acest bun pe nedrept , ori refuzul de a-l restitui , se pedepseste inchisoare de la 3ani sau cu zile – amenda .

Va ajutam cu urmatoarele acte

de
    » Cine poate introduce actiunea in revendicare?Cel ce formuleaza o actiune in revendicare a unui bun imobil sau mobil trebuie sa aiba calitatea de a pretinde dreptul reclamat adica sa fie proprietarul bunului respectiv, chiar daca dreptul sau de proprietate este conditional.
    » Cazuri de respingere a probei cu inscrisuriDesi au aceeasi valoare probatorie cu celelalte mijloace de dovada, inscrisurile ocupa un loc aparte in procesul civil. Instanta poate sa solutioneze mult mai usor o pricina in cazul in care o parte doreste sa isi dovedeasca pretentiile folosind proba cu inscrisuri.
    » Procedura de exequatur/exequatorRaporturile juridice care implică un element străin (de extraneitate) se rezolvă prin intermediul instituţiei numită exequatur. Dacă o hotărâre judecătorească străină nu se execută de bună voie, se pune problema executării silite, prin procedura exequaturului, reglementată în România de Legea 105 din 1992.
    » Cererea de Chemare in garantiePresupune intrunirea a doua raporturi juridice litigioase la care participa trei parti :una dintre acestea are o pozitie dubla : parat in primul raport si reclamnt in cel de-al doilea.
    » Garantii acordate la vanzarea produselorConform Legii nr. 449/2003 privind vanzarea produselor si garantiile asociate acestora, garantia este obligatorie din punct de vedere juridic pentru ofertant, in conditiile specificate in declaratiile referitoare la garantie si in publicitatea aferenta.
    » Raspunderea civila a mediculuiRaspunderea civila este o forma a raspunderii juridice care consta intr-un raport de obligatii in temeiul caruia o persoana este indatorata sa repare prejudiciul cauzat altuia prin fapta sa ori, in cazurile prevazute de lege, prejudiciul pentru care este raspunzatoare.
    » ProcuraCodul civil defineste, la art. 252, procura ca inscris intocmit pentru atestarea imputernicirilor conferite de reprezentat unui sau mai multor reprezentanti prin care se delega dreptul de a incheia acte juridice in numele si pe contul primului.
    » Reprezentarea ( imputernicirea )Reprezentarea este procedeu de tehnica-juridica prin care o persoana, numita reprezentant incheie acte juridice cu tertii in numele si in contul unei alte persoane, numita reprezentat, având drept consecinta producerea directa in persoana reprezentatului a efectului actelor juridice.
    » Dovada dreptului de proprietate in sistemul Legii nr. 18/1991 cu privire la fondul funciarDupa intrarea in viguare a Legii nr. 18/1991 cu privire la fondul funciar, in literatura juridica si practica judiciara s-au conturat opinii contradictorii in legatura cu dovada dreptului de proprietate in cazul terenurilor pentru care s-au reconstituit ori constituit atari drepturi, conform procedurii stabilite prin lege, este vorba de doctrina si jurisprudenta anterioare Legii fondului funciar nr. 18/1991.
    » Titlurile de proprietate si opozabilitatea lorIn ce priveste titlurile ca proba a proprietatii in revendicare, este de precizat ca, se inteleg prin titluri, nu numai acelea translative de proprietate cum ar fi vanzarea, schimbul, donatia, etc., si care creaza un drept de proprietate nou in patrimoniul dobanditorului, ci si cele declarative cum ar fi sentintele judecatoresti si partajele, care recunaosc numai un drept anterior.
    » Sarcina probei in cadrul actiunii in revendicareReclamantul in actiunea in revendicare, intrucat pretinde ca este proprietarul bunului revendicat, trebuie sa dovedeasca proprietatea sa, conform dreptului comun, caci altfel posesorul va avea castig de cauza chiar daca nu a produs nici un titlu deoarece el nu are obligatia de a proba.
    » Persoanele care pot introduce actiunea in revendicareCel ce formuleaza o actiune in revendicare a unui bun imobil sau mobil trebuie sa aiba calitatea de a pretinde dreptul reclamat, adica sa fie proprietarul bunului respectiv, chiar daca dreptul sau de proprietate este conditional.
    » Actiunea posesorieActiunea in posesorie se deosebeste si de actiunea in revedicare chiar daca ambele au ca obiect restituirea bunului in litigiu.
    » Petitia de ereditateO alta actiune speciala care garanteaza dreptul de proprietate in masura in care existenta acestui drept se justifica pe o vocatie succesorala, este petitia de ereditate.
    » Actiunea in granituireGranituirea este o actiune petitorie deoarece are ca scop delimitarea proprietatilor invecinate. Cu toate acestea, granituirea nu impune reclamantului sa-si dovedeasca dreptul sau de proprietate cu privire la portiunile de teren asupra carora cere a se stabili hotarul.
    » ACTIUNEA IN REVENDICARECodul nostru civil nu reglementeaza expres actiunea in rem, ea fiind consacrata numai de cateva texte raspandite prin cod. Astfel, referindu-se la institutia prescriptiei, art. 1909 alin. 2 Cod civil statueaza ca cel ce a pierdut sau cel caruia i s-a furat un lucru poate sa-l revendice in curs de trei ani

http://www.euroavocatura.ro/articole/cat/48/Drept_Civil/page/2#alteArt

Obiectul contractului de arendare

de

Cu alte cuvinte, obiectul contractului consta in primul rand in bunurile arendate, iar in al doilea rand in pretul platit de arendas, numit arenda.

Prin bunuri agricole care pot fi arendate se inteleg:
– terenurile cu destinatie agricola (arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, arbustii fructiferi, plantatiile de hamei si duzi),
– pasunile impadurite,
– terenurile ocupate de constructii si instalatii agrozootehnice,
– amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare,
– drumurile tehnologice,
– platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole,
– terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola,
– animalele,
– constructiile de orice fel, masinile, utilajele si alte asemenea bunuri destinate exploatarii agricole.

Bunurile agricole care formeaza obiectul contractului trebuie sa fie complet si precis determinate, respectiv descrierea amanuntita a tuturor bunurilor arendate si inventarul lor, planul de situatie al terenurilor, etc. Daca nu se arendeaza toate bunurile detinute de arendator, trebuie sa se specifice in contract suprafata de teren sau orice alt bun agricol ce se va retine de acesta. In toate cazurile, pentru a fi in prezenta unui contract de arendare, bunurile mentionate trebuie sa fie destinate exploatarii, productiei agricole de catre arendas.

Daca folosinta unor bunuri dintre cele prevazute de lege se transmite cu titlu oneros in alte scopuri, de exemplu, terenul cu sau fara constructie in scopuri turistice sau sportive, animalele pentru carausie la constructia unei case, etc., contractul nu va mai fi supus reglementarilor vizand arendarea ci regulilor locatiunii.
Sursa: Atac                  

Contestatia formulata impotriva actelor administrative fiscale

de

Contestatia se formuleaza doar in scris si va cuprinde in mod obligatoriu:

– datele de identificare a contestatorului;
– obiectul contestatiei;
– motivele de fapt si de drept;
– dovezile pe care se intemeiaza;
– semnatura contestatorului sau a imputernicitului acestuia, precum si stampila in cazul persoanelor juridice. Dovada calitatii de imputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii.

Contestatia poate fi retrasa de contestator pana la solutionarea acesteia insa prin retragere totusi nu se pierde dreptul de a se inainta o noua contestatie in interiorul termenului general de depunere a acesteia.

In solutionarea contestatiei, organul competent se pronunta prin decizie sau dispozitie, acestea fiind definitive in sistemul cailor administrative de atac.

Introducerea contestatiei nu va suspenda executarea actului administrativ fiscal insa contribuabilul are dreptul de a cere suspendarea executarii actului administrativ fiscal, in temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare. Instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune de pana la 20% din cuantumul sumei contestate, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, o cautiune de pâna la 2.000 lei.

Contestatia poate fi admisa, in totalitate sau in parte, ori respinsa, prin decizie luata de organul competent. In cazul admiterii contestatiei se decide anularea totala sau partiala a actului atacat. Contestatia va fi respinsa daca se constata neindeplinirea unei conditii procedurale, fara a se proceda la analiza pe fond a cauzei.

Decizia luata privind solutionarea contestatiei se comunica contestatorului, persoanelor introduse, precum si organului fiscal emitent al actului administrativ atacat. Deciziile emise in solutionarea contestatiilor pot fi atacate la instanta judecatoreasca de contencios administrativ competenta .
Sursa: ExpertizaContabila.ro                  

Acte succesiune notariala

de

Astfel, la cerere, notarul public va elibera un certificat de mostenitor legal sau testamentar, prin care persoanele interesate isi stabilesc calitatea de succesor (si tipul acesteia), relaizandu-se in acelasi timp si un inventar clar al bunurilor defunctului. Fara exceptie, cererea pentru deschiderea succesiunii se depune numai la unul dintre notarii publici de la locul unde se afla ultimul domiciliu al persoanei decedate.

Actele necesare pentru deschiderea mostenirii in cadrul procedurii notariale

1. Cererea . Procedura succesorala se deschide, dupa caz, la cererea oricarei persoane interesate, a procurorului, precum ti a secretarului consiliului local al localitatii in raza careia defunctul si-a avut ultimul domiciliu . Cererea va cuprinde: data decesului si ultimul domiciliu al defunctului; numele, prenumele si domiciliul succesibililor, bunurile succesorale si eventualele datorii ale defunctului; daca cererea se introduce de secretarul consiliului local, se va mentiona si valoarea de impozitare a bunurilor ce compun masa succesorala.

2. Actele de stare civila: certificatul de deces al autorului, certificatul de nastere al succesorilor, si, dupa caz, certificatul de casatorie.

3. Actele de proprietate asupra bunurilor mobile si imobile ale defunctului si adeverinta (certificat) de rol, fiscal sau agricol eliberata de Primarie (administratia financiara) referitoare la bunurile imobile ale defunctului.

4. Martor(i), in completarea probelor privind existenta mostenitorilor si a bunurilor succesorale.

5. Pentru cei ce nu pot lua parte personal la dezbateri se va prezenta procura succesorala de reprezentare in forma autentica.

6. Pentru succesibilii incapabili (minori, interzisi judecatoresti si alienati mintal), se va numi prin dispozitia primarului un curator special (in lipsa unui tutore neinteresat in succesiune).

7. Testament (autentic sau olograf), daca defunctul a lasat

Cuprinsul cererii de divort

de

1.numele, domiciliul sau resedinta partilor;
2. obiectul cererii:
3. indicarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea;
4. indicarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere;
5. semnatura si unele precizari specifice acestei cereri:
– numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de starea legala de copii legitimi fata de amandoi sotii, precum si a copiilor recunoscuti de acestia. Daca nu sunt copii minori, se va face aratare despre aceasta. ( art. 612 al. l-2 CODUL DE PROCEDURA CIVILA ).
Intrucat reclamantul nu poate obtine divortul invocand propria sa culpa, el va trebui sa arate sprijinindu-se pe dovezi – in ce consta vina paratului. Sotul reclamant poate solicita instantei si rezolvarea unor cereri accesorii si incidentale.

Daca sotii au copii minori, cererile accesorii cu privire la incredintarea acestora si la stabilirea contributiei fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare si pregatire profesionala a acestora trebuie solutionate odata cu cererea principala. Aceasta, chiar si atunci cand partile n-au solicitat expres si rezolvarea unor asemenea probleme ( art.42 al. l Codul Familiei ). in cazul minorilor care au implinit 14 ani, avand deci capacitate de exercitiu restransa, cererea privind obligarea la plata unei contributii de intretinere va trebui facuta de ei. asistati fiind de parintele titular .al actiunii (A. Bacaci – Dreptul Familiei, pg.206 ).
Tot odata cu cererea de divort sau separat, dupa pronuntarea divortului, se poate formula cererea de impartire a bunurilor comune, obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea reclamantului, cererea pentru atribuirea locuintei comune unuia dintre soti, cererea parintelui de a i se incuviinta administrarea bunurilor minorului, reprezentarea acestuia sau incuviintarea actelor sale.

Model CONTRACT DE ANTREPRIZA

de

Incheiat astazi ……………………………….. intre:

S.C. ……………………………… cu sediul in …………………………….. inregistrata la Registrul Comertului sub nr. ………………….. avand cont bancar nr. …………………….. la Banca …………………. reprezentata prin dl./dna. …………………………………… in calitate de …………………., denumita mai jos “Antreprenor”, si
S.C. ……………………………… cu sediul in …………………………….. inregistrata la Registrul Comertului sub nr. ………………….. avand cont bancar nr. …………………….. la Banca …………………. reprezentata prin dl./dna. …………………………………… in calitate de …………………., denumita mai jos “Client”, a intervenit prezentul contract de antrepriza, dupa cum urmeaza:

. Obiectul contractului
Art. 1. – Antreprenorul se obliga sa execute lucrarea de constructii solicitata de client, formata din …………………. conform comenzii facute de acesta si inregistrata sub nr. ……. din ……..
Art. 2. – Constructia va fi ridicata potrivit planurilor si aprobarilor prezentate de client si care fac parte integranta din prezentul contract .
Art. 3. – Materialele necesare executarii in bune conditii a lucrarii vor fi asigurate de catre antreprenor.
Art. 4. – Obtinerea avizelor aferente lucrarii cad in sarcina clientului (sau a antreprenorului, daca se convine in acest mod)

II. Termenul de executare
Art. 5. – Data la care vor incepe lucrarile este …………………. iar durata lor se stabileste astfel:
– fundatiile si subsolul, pana la data de …………………………
– ridicarea peretilor, pana la data de …………………………
– acoperisul, pana la data de …………………………
– tencuieli exterioare si interioare, pana la data de …………………………
– instalatii (sanitare, de incalzire, caldura, electricitate) pana la data de …………………………
– montare tamplarie si obiecte sanitare, pana la data de …………………………
– zugraveli, pana la data de …………………………
– finisaj, pana la data de …………………………
– predarea lucrarii la cheie, pana la data de …………………………

III. Pretul si conditiile de plata a lucrarilor
Art. 6. – Clientul va confirma executarii lucrarilor in scris la datele stabilite in planul de mai sus si va dispune achitarea platilor partiale cuvenite.
Art. 7. – Prin acordul ambelor parti se stabileste ca la inceperea lucrarilor, clientul va plati un avans in suma de …………………….. reprezentand 20% din valoarea lucrarilor, iar pentru executarea fiecareia dintre operatiuni va mai plati 10%.
Art. 8. – Clientul isi alege ca diriginte de santier pe ………………… care poate solicita, pe baza de note scrise si vizate modificari si completari fata de planul initial si comanda facuta. Pentru orice modificare intervenita in planul initial se va stabili un pret suplimentar.

IV. Penalizari
Art. 9. – Depasirea termenelor convenite in contract, atrage din partea Antreprenorului o penalizare de ……… % pe zi de intarziere.
Art. 10. – Neplata in termen de zile dupa executarea fiecarei etape a lucrarii, are drept consecinte penalizarea Clientului cu ……………..% pe zi.

V. Receptia lucrarilor
Art. 11. – Receptia lucrarilor se face pe faze de executie sub semnatura dirigentului de santier ca reprezentant al clientului si la incheierea lucrarilor cand se incheie situatia definitive de executie.
Art. 12. – Antreprenorul raspunde de calitatea lucrarilor astfel:
– ziduri si acoperis ………………… ani
– instalatii ………………… ani
– pardoseli, tencuieli ………………… ani
Art. 13. – Orice modificare a contractului se va face cu acordul ambelor parti contractante.

VI. Forta majora
Art. 14. – a) Forta majora reprezinta toate evenimentele si/sau situatiile care scapa controlului partii care invoca forta majora si care sunt imprevizibile, de neinlaturat si apar dupa ce contractul a fost incheiat, impiedicand sau intarziind total sau partial indeplinirea obligatiilor contractuale (accidente, criza de energie, incendii, inundatii, miscari civile, acte guvernamentale, catastrofe naturale, razboaie, revolutii, intarzieri ale transporturilor etc.).
b) Daca o situatie calificata ca forta majora impiedica sau intarzie partial sau total realizarea prevederilor contractuale, partea afectata va fi exonerata de raspundere pe perioada in care a actionat forta majora.
c) Fiecare parte va depune toate eforturile pentru reducerea cu cat mai mult posibil a intarzierilor datorate fortei majore.

Art. 15. – Toate eventualele litigii rezultand din prezentul contract sau in legatura cu acesta si pe care partile nu le pot solutiona pe cale amiabila vor fi rezolvate in fata instantelor de judeecata competente.

Art.16. – Alte clauze
Contractul a fost incheiat in 2 exemplare , cate unul pentru fiecare parte contractanta, ambele avand aceeasi valabilitate.

Antreprenor, ……….

Client, ……

Prescriptia creantelor fiscale

de

Termenul general de prescriptie este de 3 ani, insa in materie fiscala acest termen de prescriptie este de 5 ani, cu exceptia cazurilor de infractiuni fiscale, de exemplu evaziunea fiscala, cand termenul este de 10 ani.

Momentul in care incepe sa curga termenul de precriptie difera in functie de mai multi factori . Mai intai, autoritatea fiscala trebuie sa stabileasca la modul concret obligatiile fiscale ale contribuabililor, respectiv cuantumul taxelor si impozitelor de platit. Apoi, daca este cazul, trebuie sa ceara executarea silita a obligatiilor fiscale. Prin urmare, prescriptia poate interveni ori asupra dreptului organului fiscal de a stabili obligatiile fiscale, ori asupra dreptului aceluiasi organ de a cere executarea silita a acestora.
Termenul de prescriptie începe sa curga în mod diferentiat, în functie de dreptul afectat de prescriptie . Astfel, în cazul dreptului de a stabili obligatii fiscale, termenul de prescriptie de 5 ani incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care s-a nascut creanta fiscala (când s-a format baza de impunere care o genereaza). Deci, daca organul fiscal nu a stabilit obligatiile fiscale ale contribuabilului in acest interval de timp, prin emiterea unei decizii de impunere, nu va mai putea actiona in continuare pentru recuperarea datoriei.
Daca organul fiscal constata împlinirea termenului de prescriptie a dreptului de stabilire a obligatiei fiscale, va proceda la încetarea procedurii de emitere a titlului de creanta fiscala, respectiv decizia de impunere.
Daca obligatia fiscala rezulta din savârsirea unei fapte de natura penala, termenul de prescriptie este însa de 10 ani si curge de la data savârsirii faptei, care însa trebuie sa fie sanctionata ca infractiune prin hotarâre judecatoreasca definitiva.
In cazul dreptului organului fiscal de a cere executarea silita a creantelor fiscale, termenul curge de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui în care obligatia fiscala a devenit scadenta. Obligatia fiscala devine scadenta, de regula, la termenul aratat in decizia de impunere.

Arhiva Electronica de Garantii Mobiliare

de

Potrivit art. 28 din Titlul VI – „Regimul juridic al garanţiilor reale mobiliare” din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice „Faţă de terţi, inclusiv faţă de stat, o garanţie reală şi celelalte sarcini reale asupra bunurilor care cad sub incidenţa prezentului titlu au un grad de prioritate care se stabileşte de la momentul în care garanţia reală sau sarcinile reale au fost făcute publice prin una din metodele prevăzute la acest articol”.

În continuare, art. 29 din lege prevede că „Garanţiile reale şi sarcinile constituite pe bunuri mobile, care cad sub incidenţa prezentului titlu, îndeplinesc condiţia de publicitate din momentul înscrierii (…) la Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare” şi, totodată, instituind o prezumţie care nu poate fi combătută prin probă contrarie, precizează că „prin înscrierea garanţiei reale creditorii pentru care se înscrie ulterior o garanţie reală asupra aceluiaşi bun sunt prezumaţi că au cunoştinţă despre existenţa garanţiei reale, proba contrarie nefiind admisibilă”.

2. Alături de funcţia de asigurare a priorităţii cealaltă funcţie importantă a Arhivei este aceea de a avertiza potenţialii creditori asupra contractelor de garanţie încheiate anterior.

Pentru înţelegerea acestei funcţii trebuie făcute o serie de precizări.

Activitatea de înscriere în Arhivă a avizelor de garanţie, desfăşurată de persoanele autorizate să efectueze aceste înregistrări în calitate de operatori de arhivă, nu presupune exercitarea unui control de legalitate ori de altă natură cu privire la datele înscrise de solicitant în formular.

Pe scurt, înregistrarea unei garanţii reale mobiliare în Arhiva Electronică presupune următoarea procedură:

Creditorul sau reprezentantul său completează un formular tip de aviz de garanţie cu datele corespunzătoare cuprinse în contractul de garanţie reală mobiliară.

Operatorul de arhivă procedează la înscrierea fidelă în Arhivă a datelor cuprinse în formularul completat de solicitant, fără să exercite controlul de legalitate asupra acestoraą; prin control de legalitate se înţelege o verificare a concordanţei dintre datele înscrise în formularul de aviz de garanţie completat şi cele cuprinse în contract şi totodată o verificare a valabilităţii actului juridic respectiv.

Potrivit legii, înscrierea formularelor de avize de garanţie în Arhivă este o obligaţie, iar „personalul arhivei (operatorii de arhivă) nu are dreptul şi nici nu poate fi ţinut să ia măsuri cu privire la corectitudinea informaţiilor introduse în arhivă”, întreaga răspundere pentru datele trecute în formular revenind persoanei care solicită efectuarea înregistrării.

Pe de altă parte, potrivit art. 29 alin. 1 din Titlul VI al Legii nr. 99/1999 „înscrierea la arhivă nu conferă validitate unei garanţii reale lovite de nulitate”, astfel încât, dacă în realitate nu există un contract de garanţie ori conţinutul avizelor de garanţie nu are acoperire în clauzele contractului de garanţie, înscrierea respectivă nu va produce nici un efect .

Ceea ce verifică operatorii de arhivă este completarea corespunzătoare de către solicitant a formularului de aviz de garanţie şi calitatea de persoană interesată a solicitantului, potrivit legii (de creditor, debitor sau reprezentant legal/convenţional al acestora).

După cum se preciza într-un material întocmit de Iris Center (Center for Institutional Reform and the Informal Sector):

„Operatorii nu văd contractul şi nu ştiu dacă acesta există în realitate. Aceste verificări ar cauza întârzieri şi complicaţii inutile. Chiar dacă operatorul ar vedea un contract scris de mână – legea permite încheierea contractului de garanţie reală mobiliară sub forma de înscris sub semnătură privată – tot nu ar exista certitudinea că este vorba de un contract veritabil şi nu de un fals . Fie ar fi nevoie de verificări amănunţite care să necesite prezenţa ambelor părţi (…), fie de un înscris autentic. În plus, operatorii ar fi responsabili pentru toate aceste verificări şi toată procedura ar fi mult mai oneroasă. Acest lucru nu este necesar. Pe de o parte, arhiva are doar o funcţie de avertizare, astfel încât, dacă o înregistrare apare cu privire la o persoană, potenţialul creditor va cere informaţii suplimentare de la debitor sau se va informa din alte surse. Pe de altă parte, o persoană rău-voitoare nu va putea să facă o înregistrare falsă decât dacă se va desemna pe sine ca şi creditor, şi astfel, dovada faptei sale se va afla într-o baza de date publică.”

3. Strâns legat de cele două funcţii ale arhivei trebuie menţionat caracterul public al datelor înscrise în Arhiva Electronică.

Informaţiile înscrise în arhivă sunt publice, orice persoană putând căuta informaţii despre un anumit debitor sau despre un anumit bun, fără plata vreunui tarif ori obţinerea unei autorizări prealabile de acces.

Potrivit Regulamentului de organizare şi funcţionare a Arhivei, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 802/1999, „Autoritatea de Supraveghere, în temeiul competenţelor sale de supraveghere şi de reglementare, va asigura (…) accesul direct şi gratuit al publicului la citirea şi copierea informaţiilor înscrise în arhivă, fără a stabili alte reguli cu privire la accesul şi la obţinerea informaţiilor din arhivă”.

Arhiva pune la dispoziţie un program de căutare prin care se pot obţine date exacte cu privire la garanţiile reale mobiliare înscrise în arhivă.

În regulă generală, căutarea se realizează fie în funcţie de atributele de identificare a unei persoane (potenţialul debitor), fie în funcţie de descrierea bunului ce urmează a fi afectat garanţiei (căutare recomandată mai cu seamă cu privire la autovehicule, descrise prin seria motorului şi numărul de şasiu).

În cazul unei căutări având drept criteriu atributele de identificare a debitorului rezultatele vor include toate garanţiile reale constituite de acesta în favoarea creditorilor.

Dacă nu s-a găsit nici o înregistrare, potenţialul creditor poate să îşi înregistreze garanţia, având prioritate faţă de creditorii care, ulterior, îşi vor înregistra garanţii cu privire la bunul respectiv.

Dacă căutarea a evidenţiat faptul că există garanţii înregistrate anterior, creditorul va putea cere informaţii de la debitor cu privire la obligaţia garantată prin garanţia înscrisă în arhivă, putând, funcţie de caz, să ceară constituirea garanţiei pe un alt bun ori să accepte ca garanţie chiar acel bun (dacă valoarea obligaţiei garantate, asumate anterior de către debitor este inferioară valorii bunului).

„În cadrul regimului garanţiilor reale mobiliare instituit de Legea nr. 99/1999, înregistrarea presupune doar anunţarea existenţei unui contract de garanţie reală mobiliară. Detaliile contractului, ca de exemplu termenele, valoarea obligaţiei garantate etc. trebuie obţinute de la creditorul înregistrat în avizul iniţial” ori de la debitor˛.

În acord cu cele prezentate, pot fi întâlnite deci situaţii în care obligaţia garantată prin garanţia înscrisă în arhivă să fi fost deja executată de către debitor, iar creditorul a neglijat să ceară înscrierea la arhivă a unui aviz de stingere, după cum este posibil ca înregistrarea din arhivă să se refere la o creanţă negarantată ori la un act juridic pentru care înscrierea în arhivă nu reprezintă, conform legii, o metodă validă de publicitate.
Sursa: EuroAvocatura.ro                  

Profesia de notar public, accesibila si pentru romanii cu dubla cetatenie.Liberi la bani.

de

Reglementarea este prevazuta intr-un proiect de Ordonanta de urgenta a Guvernului pentru modificarea Legii notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995.

Astfel, prin acest proiect de OUG, Ministerul Justitiei elimina conditia detinerii in exclusivitate a cetateniei romane pentru accesul la profesia de notar, astfel incat aceasta profesie sa fie accesibila oricarui cetatean roman care indeplineste conditiile stabilite de lege in acest sens.

Ratiunea care sta la baza acestei modificari, reprezinta, pe de o parte, o asumare a obligatiilor Romaniei in calitate parte la Conventia europeana asupra cetateniei, iar, pe de alta parte, o aplicare a principiului constitutional conform caruia cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari”, se arata in expunerea de motive a proiectului de OUG.

Modificari privind regimul armelor si munitiilor

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 767 din 14 noiembrie 2008 a fost publicata Legea nr. 268 din 7 noiembrie 2008 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 26/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor si al munitiilor. 

Potrivit modificarilor aduse prin legea de aprobare, cetatenii romani si strainii cu sedere legala in Romania, care au implinit varsta de 18 ani, pot sa procure, in scopul detinerii, respectiv al portului si folosirii, cel mult doua arme neletale de autoaparare sau de tir sportiv din categora armelor neletale supuse autorizarii.

Persoanele fizice care detin inscrise in documentele ce atesta dreptul de detinere, respectiv de port si folosire un numar mai mare de arme  sunt obligate ca in termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a noii reglementari sa procedeze la instrainarea lor, in caz contrar fiind expuse raspunderii penale. 

De asemenea, se mai prevede ca posesorii armelor scurte confectionate special pentru a arunca proiectile din cauciuc pot detine maximum 100 cartuse pentru fiecare arma dintre cele pentru care au drept de port si folosire

http://www.juridice.ro/lege_9/legi-noi/modificari-regim-arme-munitii.html

Legea Farmaciei 2008.

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 765 din 13 noiembrie 2008 a fost publicata Legea farmaciei nr. 266/2008. 

In conformitate cu dispozitiile noului act normativ, farmacia comunitara se infiinteaza si functioneaza in cadrul unei societati comerciale organizate potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; societatea comerciala va avea in obiectul de activitate cuprinsa comercializarea cu amanuntul a produselor farmaceutice

De asemenea, noile dispozitii legale in materie stipuleaza faptul ca farmaciile comunitare sunt conduse de un farmacist-sef si functioneaza pe baza autorizatiei de functionare emise de Agentia Nationala a Medicamentului.  

Farmacia comunitara functioneaza numai in prezenta cel putin a unui farmacist, care isi exercita personal profesia, neputand fi inlocuit de o persoana de o alta profesie. 

In ceea ce priveste drogheriile, se reglementeaza faptul ca societatile comerciale care au in obiectul de activitate comercializarea cu amanuntul a produselor farmaceutice pot infiinta drogherii, acestea putand fi conduse de un farmacist-sef sau de un asistent medical de farmacie sef.  

De retinut ca autorizatia de functionare a drogheriei se acorda pe numele persoanei juridice si al farmacistului-sef sau al asistentului medical de farmacie sef, dupa caz, de Ministerul Sanatatii Publice, prin Directia farmaceutica. 

In termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a Legii farmaciei, farmaciile comunitare si drogheriile infiintate anterior intrarii in vigoare a acestei legi, sunt obligate sa se reautorizeze si sa se inregistreze in Registrul national de evidenta a farmaciilor, respectiv in Registrul national al drogheriilor

http://www.juridice.ro/lege_9/legi-noi/nou-legea-farmaciei.html

Modificari Legea Cetateniei 2008

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 765/13 noiembrie 2008, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 147 din 4 noiembrie 2008 privind modificarea si completarea Legii cetateniei nr. 21/1991.  

Conform modificarilor, cetatenia romana se dobandeste de catre copilul cetatean strain sau fara cetatenie prin adoptie, daca adoptatorii sunt cetateni romani, iar in cazul in care adoptatul este major, este necesar consimtamantul acestuia. 

De asemenea, se mai prevede ca cetatenia romana se poate acorda si persoanelor care au pierdut aceasta cetatenie, precum si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv si care cer redobandirea ei, cu pastrarea cetateniei straine si stabilirea domiciliului in tara sau cu mentinerea acestuia in strainatate, daca indeplinesc conditiile prevezute de Legea nr. 21/1991. Aceste dispozitii se vor aplica si apatrizilor fosti cetateni romani si descendentilor acestora pana la gradul II inclusiv. 

Potrivit noilor prevederi, fostii cetateni romani care inainte de data de 22 decembrie 1989 au pierdut cetatenia romana din motive neimputabile lor sau aceasta cetatenie le-a fost ridicata fara voia lor, precum si descendentii acestora pana la gradul II care au domiciliu sau resedinta in Romania pot depune cererea de redobandire ori acordare a cetateniei la Directia cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei, dupa implinirea unui termen de 4 ani de la momentul obtinerii dreptului de sedere, iar persoanele care au domiciliu sau resedinta in strainatate pot depune cererea de redobandire sau de acordare in conditiile legii cetateniei la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente ale Romaniei, cereririle urmand a fi inaintate de indata Comisiei pentru cetatenie.

http://www.juridice.ro/lege_9/legi-noi/modificari-legea-cetateniei.html

Act al Uniunii Avocaţilor din România. Desemnarea avocaţilor ca apărători din oficiu

de

Reclamantul  M.A.K. a chemat în judecată Baroul de avocaţi al judeţului Mureş şi Consiliul Uniunii Avocaţilor din România solicitând a fi obligată să-i repartizeze cauze  din oficiu.

Curtea de Apel Târgu-Mureş, Secţia comercială şi de contencios administrativ a respins acţiunea ca nefondată. S-a reţinut că reclamantului nu i s-a încălcat un drept prevăzut de lege în conformitate cu dispoziţiile art.1 din Legea nr.29/1990.

Impotriva acestei hotărâri reclamantul a declarat recurs, susţinând că Baroul nu are un drept exclusiv de a refuza solicitarea clienţilor, a reprezentanţilor Parchetelor sau a instanţelor, în sensul desemnării sale ca apărător din oficiu în anumite dosare.

Recursul este nefondat.

In conformitate cu dispoziţiile art.103 din Statutul profesiei de avocat, Baroul are dreptul să desemneze avocaţi din oficiu, cu precădere pe cei stagiari sau tineri. Cum Baroul de avocaţi Mureş nu avea obligaţia legală de a-l desemna pe reclamant (care este avocat pensionar) să acorde asistenţă juridică din oficiu, în mod corect, acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. Din cuprinsul dispoziţiilor legale nu rezultă că Baroul trebuie să se supună solicitării  clienţilor, reprezentanţilor Parchetului sau instanţelor de judecată de a fi desemnat  un anumit avocat  (respectiv recurentul) pentru a acorda într-o anumită cauză asistenţă juridică din oficiu.

In prezent, recurentul a fost suspendat din exercitarea activităţii de avocat, astfel încât nu mai poate  susţine acţiunea (inclusiv recursul ) formulată în considerarea calităţii de avocat.

Având în vedere considerentele de mai sus, recursul a fost respins ca nefondat.

fost director in prefectura Bistrita Nasaud, a castigat procesul deschis la CEDO

de

Dupa aproape noua ani de procese prin instantele romanesti, un functionar bistritean a reusit sa castige procesul intentat Romaniei la Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Dorin Teodorescu a fost dat afara din functia de director de resurse umane in 2000 dupa ce, conform propriilor relatari, devenise “incomod” pentru conducerea vremii, facand publice mai multe potlogarii in care erau implicati politicienii care conduceau la acea data Prefectura Bistrita-Nasaud. In urma Deciziei CEDO nr. 29762/02 din 2008, Prefectura a fost obligata sa il reangajeze, iar statul roman trebuie sa plateasca daune. Decizia CEDO a devenit definitiva la sfarsitul lunii octombrie.

Litigiul de munca deschis impotriva institutiei care l-a concediat abuziv a fost castigat initial prin hotarare irevocabila pronuntata de o instanta romaneasca, insa aceasta a fost revocata ulterior printr-un recurs in anulare promovat de celebrul Tanase Joita.

“Pana in anul 2008 am fost unul dintre cei care au «castigat» inutil un proces cu autoritatile romane: am actionat in justitie Prefectura judetului Bistrita-Nasaud si am castigat, definitiv si irevocabil, acest proces. Apoi, totul a fost sters cu buretele, prin incalcari grave ale legii de catre toate autoritatile carora m-am adresat. si nu s-a intamplat nimic. Nimeni nu a pus in aplicare legea. Nu mi s-a dat postul inapoi, am fost impiedicat sa muncesc, nu mi s-a recunoscut vechimea. Ba mai mult, vinovatii sunt liberi, fara probleme si candideaza cu nerusinare pentru Parlament”, povesteste barbatul.

Sursa:Romania Libera

urbanismul si amenajarea teritoriului

de

Legea româna privind amenajarea teritoriului a fost revizuita în vederea controlarii dezvoltarii agresive si împiedicarii exceselor care au avut loc în ultimii 19 ani prin fenomenul derogarilor de la documentatiile de urbanism deja aprobate

Ca urmare a adoptarii Ordonantei de Guvern nr. 27/2008, prin care se modifica Legea nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, dezvoltatorii vor constata ca va fi mai dificil sa obtina derogari în vederea dezvoltarii de proiecte imobiliare si reconstructiei celor deja existente. Majoritatea amendamentelor aduse de Ordonanta 27 au intrat în vigoare si deja s-au dovedit a fi controversate.

Printre altele, Ordonanta 27 limiteaza tipurile de modificari care pot fi aduse cu privire la documentatiile de urbanism si amenajare a teritoriului existente si introduce participarea publicului la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Limitarea modificarilor

Dezvoltatorii doresc adesea sa modifice amenajarea teritoriala existenta, de exemplu pentru a construi cladiri mai înalte sau mai compacte. Începând cu data de 1 septembrie 2008, solicitarile pentru modificarea documentatiilor de urbanism existente vor necesita întocmirea unui PUZ modificat (sau a unui PUZ nou) numai în baza unui aviz prealabil de oportunitate întocmit de structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de Consiliul Local sau eliberarea de catre autoritatea locala a unui plan urbanistic detaliat (PUD).

În plus, Ordonanta 27 interzice eliberarea unui PUZ cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii, bazându-se pe principiul ca un PUZ reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor dintr-o anumita zona, indiferent de natura lor sau de beneficiar.

Mai mult, modificarile aduse prin PUZ densitatii permise (astfel cum aceasta se reflecta în coeficientul de utilizare a terenului, sau CUT, definit ca fiind raportul dintre suprafata construita desfasurata si suprafata parcelei) nu pot depasi, în general, mai mult de 20% fata de CUT initial, inclus în planul de urbanism general (PUG). Acest procent poate fi depasit numai la initiativa autoritatii locale competente, în baza unor motive întemeiate. Totusi, în toate cazurile, CUT-ul, având o valoare mai mare de 4, se stabileste numai prin PUG si regulamentul local aferent.

În plus, un PUZ pentru o zona protejata nu mai poate fi modificat printr-un PUZ ulterior eliberat numai pentru o parte a zonei respective. În privinta zonelor protejate sunt admise modificari stabilite prin PUD care nu modifica caracterul general al acestei zone.

În cele din urma, indicii urbanistici mentionati în PUG care puteau fi modificati în trecut prin PUD (ca de exemplu, procentul de ocupare a terenului, sau POT, care reflecta raportul dintre amprenta la sol a cladirii si suprafata parcelei) pot fi modificati acum numai prin PUZ, pentru a carui adoptare este necesar avizul de oportunitate mentionat mai sus.

Autor: Monica Andrei (Avocat Badea Clifford Chance)

Sursa: Saptamana Financiara

Irlanda mentine restrictiile de pe piata muncii pentru români si bulgari

de

Guvernul irlandez intentioneaza sa mentina restrictiile pe piata muncii în cazul cetatenilor români si bulgari, pentru înca trei ani, ca urmare a cresterii rate somajului în aceasta tara, relateaza Irish Times, în editia electronica.

Masura va fi adoptata în ciuda activitatii intense de lobby desfasurata de guvernele român si bulgar, potrivit carora actiunea este discriminatorie si ameninta sa le confere statutul de membri UE de “rangul al doilea”. Totodata, Comisia Europeana îndeamna statele membre sa elimine restrictiile de pe piata muncii impuse celor doua state.

Guvernul irlandez a impus respectivele restrictii pe o perioada de doi ani în ceea ce îi priveste pe cetatenii din România si Bulgaria, în ianuarie 2007, când cele doua tari au aderat la UE. Potrivit legislatiei europene, un guvern poate impune astfel de “restrictii de tranzitie” pe o perioada totala de sapte ani. Guvernul irlandez va lua o decizie în acest sens în curând.

Ambasada României la Dublin a tinut legatura cu Ministerul Întreprinderilor, Comertului si Muncii, Mary Coughlan, în vederea eliminarii acestor restrictii.

Sursa: Antena3

Un cetatean strain poate constitui o societate comerciala?

de

Un cetatean strain care poseda un permis de munca pentru teritoriul Romaniei are dreptul de a constitui o societate comerciala.

Actele constituitive vor trebui intocmite in limba romana.Totusi, acesta poate obtine traduceri legalizate in limba chineza pentru a cunoaste continutul prevederilor din actul constitutiv

 

Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta

Domiciliul fiscal al persoanelor fizice autorizate

de

Conform prevederilor art 32 din OG 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, domiciliu fiscal reprezinta:

“a) pentru persoanele fizice, adresa unde isi au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, in cazul in care aceasta este diferita de domiciliu;
b) pentru persoanele juridice, sediul social sau locul unde se exercita gestiunea administrativa si conducerea efectiva a afacerilor, in cazul in care acestea nu se realizeaza la sediul social declarat;
c) pentru asocierile si alte entitati fara personalitate juridica, adresa persoanei care reprezinta asocierea sau entitatea, iar in lipsa unei asemenea persoane, adresa domiciliului fiscal al oricaruia dintre asociati”

 ceea ce priveste persoanele fizice autorizate, fie ca sunt cele ce primesc aceasta autorizatie de la Primarie, sau este vorba de persoane care desfasoara profesii liberale, domiciliul fiscal este adresa unde se afla sediul activitatii sau se desfasoara efectiv activitatea. Conform acestei modificari legislative, persoanele fizice autorizate ar putea plati la Administratia Financiara de la aceasta adresa impozitele, taxele si contributiile datorate bugetului general consolidat in legatura cu activitatea economica autorizata desfasurata sau cu profesia libera exercitata, ramanand ca impozitul pe venit datorat pentru veniturile proprii sa se achite la autoritatea fiscala de domiciliu (domiciliul din cartea de identitate a contribuabilului)

Din varii motive insa, Administratiile Financiare nu aplica prevederea legala intocmai, continuand sa ceara acestor contribuabili depunerea tuturor declaratiilor fiscale la autoritatea de la domiciliu, si nu de la locul desfasurarii activitatii. Se pare ca singura operatiune pe care o accepta totusi autoritatea fiscala de la locul de desfasurare a profesiei liberale sau a activitatii economice este cea de eliberare a noilor Coduri de inregistrare fiscala.

Impozitarea veniturilor obtinute de persoanele fizice din inchirieri

de

Contribuabilii care obtin venituri din inchirierea bunurilor din patrimoniul personal au obligatia sa depuna o declaratie privind venitul estimat, in termen de 15 zile de la incheierea contractului intre parti.

Valoarea chiriei prevazute in contractul incheiat intre parti pentru fiecare an fiscal, (indiferent de momentul incasarii ei) reprezinta venitul brut. Atentie! In cazul in care cheltuielile ce cad, conform dispozitiilor legale, in sarcina proprietarului sunt efectuate de chirias, valoarea acestora va majora venitul brut.

Venitul net la care se aplica impozitul se poate stabili in doua modalitati:

1. prin scaderea din venitul brut a unei cote de 25% aplicata asupra venitului brut.

2. stabilirea venitul net in sistem real – acest lucru presupune scaderea din venitul brut a cheltuielilor efectuate pentru repatiile si intretinerea spatiului in buna stare (nu energia electrica,telefon, apa, etc).

Cheltuieli ce pot fi deduse de catre contribuabilii ce desfasoara activitati independente

de

 Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile, pentru a putea fi deduse, sunt:
– sa aiba legatura directa cu activitatile desfasurate in scopul realizarii de venituri, fiind cheltuieli efectuate in interesul si in cadrul profesiei respective;
– sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
– sa fie justificate prin documente;
– sa respecte, daca e cazul, regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II din Codul Fiscal.

Iata cateva exemple de cheltuieli deductibile, oferite de normele metodologice de aplicare a Codului Fiscal:

– cheltuielile cu achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar si marfuri;
– cheltuielile cu lucrarile executate si serviciile prestate de terti;
– cheltuielile efectuate de contribuabil pentru executarea de lucrari si prestarea de servicii pentru clienti;
– chiria aferenta spatiului in care se desfasoara activitatea, cea aferenta utilajelor si altor instalatii utilizate in desfasurarea activitatii, in baza unui contract de inchiriere;
– dobanzile aferente creditelor bancare;
– dobanzile aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
– cheltuielile cu comisioanele si cu alte servicii bancare;
– cheltuielile cu primele de asigurare care privesc imobilizarile corporale si necorporale, inclusiv pentru stocurile detinute, precum si primele de asigurare pentru asigurarea de risc profesional potrivit legii;
– cheltuielile cu primele de asigurare pentru bunurile din patrimoniul personal, cand acestea reprezinta garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii independente a contribuabilului;
– cheltuielile postale si taxele de telecomunicatii;
– cheltuielile cu energia si apa;
– cheltuielile cu transportul de bunuri si de persoane;
– cheltuieli de natura salariala;
– cheltuielile cu impozitele, taxele, altele decat impozitul pe venit;
– cheltuielile reprezentand contributiile pentru asigurarile sociale, pentru constituirea Fondului pentru plata ajutorului de somaj, pentru asigurarile sociale de sanatate, pentru accidente de munca si boli profesionale, precum si alte contributii obligatorii pentru contribuabil si angajatii acestuia;
– cheltuielile cu amortizarea, in conformitate cu reglementarile titlului II din Codul fiscal, dupa caz;
– valoarea ramasa neamortizata a bunurilor si drepturilor amortizabile instrainate, determinata prin deducerea din pretul de cumparare a amortizarii incluse pe costuri in cursul exploatarii si limitata la nivelul venitului realizat din instrainare;
– cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria (rata de leasing) in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
– cheltuielile cu pregatirea profesionala pentru contribuabili si salariatii lor;
– cheltuielile ocazionate de participarea la congrese si alte intruniri cu caracter profesional;
– cheltuielile cu functionarea si intretinerea, aferente bunurilor care fac obiectul unui contract de comodat, potrivit intelegerii din contract, pentru partea aferenta utilizarii in scopul afacerii;
– cheltuieli reprezentand tichetele de masa acordate de angajator potrivit legii;
– cheltuielile de delegare, detasare si deplasare, cu exceptia celor reprezentand indemnizatia de delegare, detasare in alta localitate, in tara si in strainatate, care este deductibila limitat;
– cheltuielile de reclama si publicitate reprezinta cheltuielile efectuate pentru popularizarea numelui contribuabilului, produsului sau serviciului in baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare cand reclama si publicitatea se efectueaza prin mijloace proprii. Se includ in categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda in cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru incercarea produselor si demonstratii la punctele de vanzare, precum si alte bunuri acordate cu scopul stimularii vanzarilor;
– alte cheltuieli efectuate pentru realizarea veniturilor.

Continut in mod obligatoriu factura

de

Conform art. 155 alin. 5 din Codul Fiscal, orice factura trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele informatii:

a) numarul de ordine, insotit intotdeauna de serie, care identifica factura in mod unic;
b) data cand factura este emisa;
c) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare, dupa caz, ale persoanei impozabile care emite factura;
d)denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare ale reprezentantului fiscal, daca furnizorul/prestatorul nu este stabilit in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal (numai daca acesta din urma este persoana obligata la plata taxei);

e) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare ale cumparatorului de bunuri sau beneficiarului serviciilor, dupa caz;
f) numele si adresa cumparatorului, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA, in cazul in care cumparatorul este inregistrat, precum si adresa exacta a locului in care au fost transferate bunurile, in cazul livrarilor intracomunitare de bunuri;
g) denumirea/numele, adresa si codul de inregistrare ale reprezentantului fiscal, in cazul in care cealalta parte contractanta nu este stabilita in Romania si si-a desemnat un reprezentant fiscal in Romania (in cazul in care reprezentantul fiscal este persoana obligata la plata taxei);
h) codul de inregistrare in scopuri de TVA furnizat de client prestatorului de servicii (valabil doar pentru serviciile prevazute la art. 133 alin. (2) lit. c)-f), lit. h) pct. 2 si lit. i) din Codul Fiscal);
i) codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care se identifica cumparatorul in celalalt stat membru, in cazul operatiunii prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) din Codul Fiscal;
j) codul de inregistrare in scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat in alt stat membru si sub care a efectuat achizitia intracomunitara in Romania, precum si codul de inregistrare in scopuri de TVA al cumparatorului, in cazul aplicarii art. 126 alin. (4) lit. b) din Codul Fiscal;
k) denumirea si cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum si particularitatile in definirea bunurilor, in cazul livrarii intracomunitare de mijloace de transport noi;
l) data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data incasarii unui avans (exceptie face situatia in care factura este emisa inainte de data livrarii/prestarii sau incasarii avansului);
m) baza de impozitare a bunurilor si serviciilor, pentru fiecare cota, scutire sau operatiune netaxabila, pretul unitar, exclusiv taxa, precum si rabaturile, remizele, risturnele si alte reduceri de pret;
n) indicarea, in functie de cotele taxei, a taxei colectate si a sumei totale a taxei colectate, exprimate in lei, sau a urmatoarelor mentiuni:
1. in cazul in care nu se datoreaza taxa, o mentiune referitoare la prevederile aplicabile din titlul VI al Codului Fiscal (privind TVA) sau din Directiva a 6-a, ori mentiunile «scutit cu drept de deducere», «scutit fara drept de deducere», «neimpozabila in Romania» sau, dupa caz, «neinclus in baza de impozitare»;
2. in cazul in care taxa se datoreaza de beneficiar in conditiile art. 150 alin. (1) lit. b)-d) si g) sau ale art. 160 din Codul Fiscal, o mentiune la prevederile titlului VI sau ale Directivei a 6-a ori mentiunea «taxare inversa»;
o) o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci cand se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeasi operatiune;
p) orice alta mentiune ceruta de titlul VI al Codului Fiscal.

De asemenea, articolul 74 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale stabileste:

„(1)In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect si alte documente intrebuintate in comert, emanând de la o societate, trebuie sa se mentioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numarul din registrul comertului si codul unic de inregistrare. Sunt exceptate bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevazute de legislatia din domeniu.

Borderoul de achizitie.Casa de avocatura Coltuc va ajuta

de

Exista doua tipuri de astfel de formulare, avand insa functionalitate relativ asemanatoare. Cel dintai are numar de cod 14-4-13, iar al doilea 14-4-13/b (acesta din urma se intocmeste in situatia in care bunurile sunt cumparate de la producatori individuali.
Ambele tipuri de borderouri trebuie sa contina cateva rubrici obligatorii. Unele sunt comune: Numele…., Prenumele…., Localitatea…, Judetul… .Borderou de achizitie nr. …, din data de… . Primul tip de borderou contine urmatoarele 6 coloane: Produsul, Codul, U.M., Cantitatea, Pretul unitar de achizitie, Valoarea achizitiei. Pentru fiecare coloana ce contine valori se face totalul si se trece Semnatura achizitorului.

In cazul borderoului de achizitie de la producatori individuali, coloanele ce trebuie completate sunt: Contractul (impartit pe doua rubrici: Nr. si Data), Producatorii (impartit pe doua rubrici: Numele si prenumele si Domiciliul), Buletinul/Cartea de identitate (cu seria si numarul acestora), Denumirea produselor, Cantitatea, Pretul unitar, Valoarea, Avans, Rest de plata, Semnatura de primire a sumei. La final, apare atat semnatura achizitorului, cat si cea a gestionarului

Preschimbarea unei persoane fizice autorizate in membru al unei asociatii familiale

de

Sunt considerati membrii ai familiei si pot face parte dintr-o asociatie familiala, conform legii 300/2004, sotul, sotia si copiii acestora care au implinit varsta de 16 ani la data autorizarii asociatiei familiale, precum si rudele acestora pana la gradul al patrulea inclusiv

Astfel, daca o persoana a desfasurat activitati independente o perioada, dar din varii motive doreste sa presteze acele activitati alaturi de alti membri ai familiei, va fi nevoita sa isi suspende activitatea desfasurata in mod individual, sau, cum in mod gresit denumeste legea, sa ceara « anularea » autorizatiei in baza careia a functionat pana la acel moment.

Desi aceasta situatie de anulare a autorizatiei nu este prevazuta expres de legea 300/2004, ea se deduce implicit din prevederile art. 12, alin.1 : « O persoana fizica care desfasoara activitati economice în mod independent sau o asociatie familiala are dreptul de a detine o singura autorizatie. »
Pentru anularea autorizatiei, contribuabilul trebuie sa completeze o cerere tip, care se poate obtine de la Primaria competenta (tot la Primarie se si depune). In afara de datele personale de identificare si de codurile CAEN corespunzatoare activitatii desfasurate, contribuabilul trebuie sa mentioneze in cerere perioada pentru care doreste sa i se aprobe anularea autorizatiei si motivul acestei anulari.

La cerere se ataseaza: copie dupa BI/CI, autorizatia emisa de Primarie in original si copie, vizata pe anul in curs (se vizeaza intai daca e cazul si se plateste taxa anuala de 28,5 lei), certificatul de inregistrare in original si copie si un certificat fiscal in original eliberat de Administratia Financiara competenta, prin care sa se ateste faptul ca respectivul contribuabil are cotele de impozit platite la zi.

Documente infiintare persoana fizica autorizata.Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta

de

Printre documentele solicitate se numara:

a) cererea-tip de autorizare, adresata primarului competent; (in cazul asociatiei familiale, se mai completeaza o anexa, care trebuie sa contina semnaturile tuturor membrilor asociatiei); 

b) cererea de verificare disponibilitate si rezervare a denumirii dorite, adresata oficiului registrului comertului; 

c)certificatul de cazier fiscal al persoanei solicitante, respectiv al fiecarui membru al asociatiei familiale, in original. Cetatenii straini neinregistrati fiscal in Romania au obligatia sa prezinte o declaratie pe propria raspundere autentificata, din care sa rezulte ca nu au datorii fiscale si ca nu au savarsit fapte de natura celor care se inscriu in cazierul fiscal, sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina financiar-fiscala; 

d) copii de pe actele de identitate (BI, CI, pasaport); 

e) in cazul desfasurarii activitatii in contextul dreptului de stabilire – actele din care sa rezulte domiciliul sau resedinta (domiciliul se dovedeste cu copia contractului de vanzare-cumparare a locuintei, sau cu copia oricarui alt act doveditor – certificat de mostenitor, act de donatie etc; resedinta se dovedeste cu un contract de inchiriere inregistrat la Administratia Financiara (modelul-tip de contract se poate obtine de la orice administratie financiara, sau cu un contract de comodat autentificat de avocat sau notar, plus copie dupa actul de spatiu al proprietarului; 

f) actul de detinere a spatiului, pentru activitatile care se desfasoara la punct fix; 

g) in cazul activitatilor care se desfasoara in apartament de bloc se depune acordul Asociatiei de locatari/proprietari (pe anul in curs), insotit de tabel nominal cu locatarii direct afectati (sus, jos, stanga, dreapta), care sa cuprinda seria si nr. actului de identitate si semnaturile (pe anul in curs); 

h) certificatul medical pentru persoana fizica, respectiv pentru fiecare membru al asociatiei familiale, prin care se atesta ca starea sanatatii le permite desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizatia, eliberat de medicul de familie sau de o unitate sanitara. In cazul cetatenilor din statele membre ale Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, pentru completarea dosarului in vederea emiterii autorizatiei, acestia pot depune certificatul medical obtinut in tara de origine, in copie tradusa si legalizata; 

i)declaratia-tip pe propria raspundere ca indeplineste conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica in domeniul sanitar, protectiei mediului, protectiei muncii si apararii impotriva incendiilor, reglementarile specifice protectiei consumatorului pentru activitatea desfasurata, precum si normele de calitate a produselor si serviciilor puse pe piata; 

j) declaratie tip pe propria raspundere ca nu a fost condamnat penal si ca nu a fost cercetat pentru savarsirea de fapte sanctionate de legile financiare, vamale si cele care privesc disciplina finaciar-fiscala de natura celor care se inscriu in codul fiscal; 

k) in cazul meseriilor traditionale si artizanale – declaratie-tip de notorietate cu privire la abilitatea de a desfasura activitatea pentru care se solicita autorizarea; este eliberata gratuit de catre primar; 

l) anexa privitoare la vectorul fiscal (se bifeaza optiunile privitoare la TVA si alte contributii);
m) copii de pe documentele care dovedesc pregatirea profesionala sau, dupa caz, experienta profesionala, pentru desfasurarea activitatii pentru care se solicita autorizarea. 

n) autorizatie sanitara veterinara emisa de directia sanitar-veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana, respectiv a municipiului Bucuresti, pentru comertul cu ridicata al animalelor vii, comertul cu ridicata al carnii si produselor din carne, precum si pentru comertul cu ridicata al produselor lactate, oualor, uleiurilor si produselor comestibile; 

o) dovada de achitare a taxelor.

Cotizatiile consultantilor fiscali in 2008

de

 cotizatia fixa aferenta anului 2008, pana la data de 31 martie a anului in curs;
* cotizatia variabila, aferenta veniturilor realizate din activitatea de consultanta fiscala in anul 2007, pana la data de 31 martie a anului in curs.

Cotizatia variabila pentru consultantii fiscali activi persoane fizice se calculeaza pentru anul 2007 din luna urmatoare inregistrarii la Camera Consultantilor Fiscali iar pentru societatile comerciale de consultanta fiscala se calculeaza incepand cu data de 1 noiembrie 2007.

Veniturile obtinute ce se iau in calcul la stabilirea cotizatiilor variabile se diminueaza cu sumele care au fost cedate subcontractorilor si colaboratorilor consultanti fiscali, membri ai Camerei Consultantilor Fiscali.

Potrivit Hotararii nr. 1/2007 nivelul cotizatiilor fixe si variabile este:
* pentru persoane fizice:

1. cotizatia fixa pentru consultantii fiscali activi 300 lei;
2. cotizatia fixa pentru consultantii fiscali inactivi 100 lei;
3. cotizatia variabila – 0,5% din cifra de afaceri;

* pentru societatile comerciale de consultanta fiscala:
1. cotizatia fixa 500 lei;
2. cotizatia variabila:

– la o cifra de afaceri de pana la 100.000 euro, cota este de 0,5%;
– la o cifra de afaceri cuprinsa intre 100.001 euro – 1.000.000 euro, cota este de 1,0%;
– la o cifra de afaceri ce depaseste 1.000.000 euro, cota este de 1,5%.

Plata acestor cotizatii se face in contul Camerei Consultantilor Fiscali, CUI: 18677087, IBAN RO36BTRL04101202D58602XX , Banca Transilvania, Sucursala Lipscani.

Asigurararea medicala pentru calatorii in strainatate

de

Conditiile ce trebuie indeplinite pentru a beneficia de o astfel de asigurare sunt:
a) sa fie vorba de o persoana fizica cu domiciliul stabil in Romania sau o persoana juridica cu sediul permanent in Romania;
b) persoanele cuprinse in asigurare sa nu depaseasca varsta de 75 de ani (limita minima de varsta nu exista);
c) sa fie vorba despre asistenta medicala acordata in tara declarata drept destinatie si in tarile tranzitate in timpul calatoriei;
d) indiferent de tipul de asigurare, aceasta se incheie pe perioada determinata, de la minim 2 zile, la maxim un an, nu mai putin de durata calatoriei cuprinsa intre data parasirii Romaniei si data intrarii (revenirii) in tara;
e) polita sa fie incheiata inainte de efectuarea calatoriei in strainatate; politele incheiate dupa inceperea calatoriei sunt nule;
f) prima de asigurare sa fie integral platita;
g) persoana asigurata sa fi trecut granita Romaniei in vederea efectuarii calatoriei respective

Ca eveniment asigurat, boala trebuie:
– sa nu fi aparut in antecedentele patologice anterior perioadei de valabilitate a politei;
– sa impiedice continuarea normala a calatoriei;
– sa fie constatata si confirmata de un medic autorizat.

Taxe pentru venituri din agricultura si silvicultura

de

Este si cazul asiguratilor care realizeaza venituri din agricultura sau silvicultura. Acestia sunt tinuti de a plati asigurari de sanatate cota-parte din aceste venituri doar daca:
– nu sunt in acelasi timp si persoane fizice care sa aiba si calitatea de angajator sau
– nu sunt in acelasi timp persoane fizice care sa obtina venituri din activitati independente. 
Contributia obligatorie va fi aplicata asupra veniturilor care se supun impozitului pe venit, conform Codului Fiscal. 

Asiguratii care obtin astfel de venituri din agricultura sau silvicultura, in conditiile aratate mai sus, au obligatia de a plati contributia anual, pana la data de 25 a lunii ianuarie a anului urmator celui pentru care se face plata. 

In cazul contributiei datorate de persoanele care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social si care realizeaza venituri din agricultura si silvicultura sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara, calculul acesteia se face prin stabilirea unei cote asupra sumei reprezentand o treime din salariul de baza minim brut pe tara, pentru fiecare luna.

Ce taxe trebuie sa plateasca o persoana fizica in Romania

de

Pana la data de 31 martie (respectiv 30 septembrie) inclusiv a fiecarui an, persoanele fizice trebuie:
– sa plateasca impozitul pe cladiri pentru semestrul I (respectiv II);
– sa plateasca impozitul pe teren pentru semestrul I (respectiv II);
– sa plateasca taxa pe mijloacele de transport pentru semestrul I (respectiv II);
Pana la data de 25 inclusiv ale lunii urmatoare trimestrului incheiat, persoanele fizice trebuie:
– sa declare si sa plateasca contributiile sociale (cazul contribuabililor care folosesc personal angajat);

Pana la data de 15 martie (respectiv 15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie) inclusiv a fiecarui an, persoanele fizice trebuie:
– sa efectueze platile anticipate aferente trimestrului I (respectiv II, III sau IV) pentru impozitul pe venit (cazul contribuabililor care realizeaza venituri din activitati independente si cedarea folosintei bunurilor)
– sa plateasca taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate, pentru trimestrul I (respectiv II, III sau IV) al anului in curs.

Obligatiilor fiscale care pot fi achitate prin card bancar

de

Potrivit OANAF nr. 718/2008, persoanele fizice pot achita online, la bugetul de stat, prin intermediul cardurilor bancare, obligatiile fiscale reprezentand impozit pe venit, plati anticipate cu titlul de impozit, regularizari aferente impozitului pe venit si obligatii fiscale accesorii aferente acestora, pentru urmatoarele categorii de venituri:

a) venituri din activitati comerciale;
b) venituri din profesii libere;
c) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
d) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
e) castiguri din transferul titlurilor de valoare;
f) venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract;
g) venituri din activitati agricole;
h) venituri din transferul proprietatii imobiliare din patrimoniul personal;
i) venituri din salarii pentru care angajatii au obligatia stabilirii, declararii si platii impozitului pe venit.

Platile online pot fi efectuate prin Ghiseul Virtual de Plati (www.ghiseul.ro), portal administrat de Agentia pentru Serviciile Societatii Informationale (ASSI), institutie aflata in subordinea Ministerului Comunicatiilor si Tehnologia Informatiilor.

ANAF a publicat pe site-ul institutiei lista obligatiilor fiscale care pot fi achitate prin card bancar, astfel:

a. Venituri din activitati comerciale: veniturile din fapte de comert, din prestari de servicii, altele decat cele din desfasurarea unei profesii libere, precum si din practicarea unei meserii.

Obligatiile de plata revin persoanei fizice beneficiara de venit

Plati anticipate:
-se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere privind platile anticipate;
-se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru a anului de realizare a venitului.

Diferente de impozit (stabilite in plus)
– se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere anuala, prin regularizarea impozitului anual cu platile anticipate datorate;
– se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

b. Venituri din profesii libere: veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

Obligatiile de plata revin persoanei fizice beneficiara de venit

Plati anticipate:
– se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere privind platile anticipate;
– se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru a anului de realizare a venitului.

Diferente de impozit (stabilite in plus)
– se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere anuala, prin regularizarea impozitului anual cu platile anticipate datorate;
– se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

c. Venituri din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala: veniturile care provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.

Plati anticipate:
– se retin si se vireaza prin stopaj la sursa de catre platitorul de venit (10%). Contribuabilul nu are obligatii privind platile anticipate.

Diferente de impozit (stabilite in plus)
-se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere anuala, prin regularizarea impozitului anual cu platile anticipate datorate, stabilite prin stopaj la sursa de catre platitorul de venit;
– se platesc de catre persoana fizica beneficiara de venit, in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

d. Venituri din cedarea folosintei bunurilor: veniturile provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de catre proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Obligatiile de plata revin persoanei fizice beneficiara de venit

Plati anticipate:
– se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere privind platile anticipate;
– se efectueaza in 4 rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru a anului de realizare a venitului.

Pentru veniturile din arendare, nu se datoreaza plati anticipate.

Diferente de impozit (stabilite in plus):
– se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere anuala, prin regularizarea impozitului anual cu platile anticipate datorate;
– se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

e. Castiguri din transferul titlurilor de valoare: castiguri realizate de persoanele fizice ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. Pentru aceste titluri de valoare, persoanele fizice au obligatia calcularii castigului net anual, pe baza declaratiei privind venitul realizat. Reprezinta titlu de valoare orice valori mobiliare, titluri de participare la un fond deschis de investitii sau alt instrument financiar, calificat astfel de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, inclusiv instrumente financiare derivate, precum si partile sociale.

Plati anticipate:
– se retin si se vireaza de catre platitorul de venit (1%). Contribuabilul nu are obligatii privind platile anticipate.

Diferente de impozit (stabilite in plus)
– se stabilesc de organul fiscal prin decizia de impunere anuala, prin regularizarea impozitului anual cu platile anticipate retinute prin stopaj la sursa de catre platitorul de venit;
– se platesc de persoana fizica beneficiara de venit, in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere anuala.

f. Venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare: diferentele de curs favorabile rezultate din aceste operatiuni, in momentul incheierii operatiunii si evidentierii in contul clientului. Castigul net anual se calculeaza pe baza declaratiei privind venitul realizat, ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului respectiv din astfel de operatiuni.

Plati anticipate:
– se retin si se vireaza prin stopaj la sursa de catre platitorul de venit (1%). Contribuabilul nu are obligatii privind platile anticipate.

Tarifele pentru publicarea actelor in Monitorul Oficial

de

Prin hotararea nr. 11/2008, Camera Deputatilor a modificat anexa hotararii nr. 10/2008 ce stabileste tarifele percepute pentru publicarea actelor in Monitorul Oficial, in 2009.

Astfel, pentru pierderi de acte, schimbari de nume, citatii emise de instantele judecatoresti, publicate in Partea a III-a a Monitorului Oficial, se va incasa o taxa de 20 de leipentru o pagina de manuscris ( 2000 de semne, inclusiv spatiile ).

Tot pentru acte publicate in Partea a III-a a Monitorului, cum ar fi citatii la care numarul persoanelor este mai mare de 1, ordonante ale judecatoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plata, a cambiei si a biletului la ordin, se va aplica o  taxa de 70 lei pentru pagina de manuscris.

Publicarea extrasului-cerere pentru dobandirea sau renuntarea la cetatenia romana, se va taxa, conform hotararii, cu suma de 90 lei pentru un anunt.

Pentru publicarea integrala sau in extras a incheierilor judecatorului delegat pentru autorizarea constituirii societatilor comerciale si de inmatriculare a acestora, precum si publicarea incheierilor de rectificare, in extras, se va percepe o taxa de 31,5 lei pentru o pagina de manuscris.

De asemenea, publicarea celorlalte acte prevazute de Legea 31/1990 privind societatile comerciale se va taxa cu suma de 100 lei pentru o pagina de manuscris.

Hotararea prevede, de asemenea, o taxa de 31,5 lei pentru o pagina de manuscris in cazul publicarii incheierii judecatorului delegat de inmatriculare a societatii cooperative

Mai mult, pentru publicarea celorlalte acte prevazute de Legea nr. 1/2005 privind organizarea si functionarea cooperatiei , se va percepe o taxa de 100 lei pentru o pagina de manuscris

reacordarea cetateniei romane persoanelor care au pierdut cetatenia romana dupa 22 decembrie 1989

de

Documentele sunt aproximativ asemanatoare cu cele necesare in cazul pierderii cetateniei inainte de 22 decembrie 1989, cu cateva diferente de taxe. Iata mai jos lista acestora:
-cerere tip model 1 si lista cu date personale – ambele se gasesc la ambasada si se completeaza acolo; taxa consulara 75 euro;
-pasaport (original + copie legalizata la consulat); taxa consulara 30 euro;
-cazier judiciar din Romania (valabil cel mult 3 luni de la data emiterii); se poate procura si prin ambasada, taxa consulara fiind de 30 euro, iar durata de asteptare cca 2-3 luni;

cazier judiciar din strainatate, valabil 1 an de la data emiterii – (tradus in limba romana si legalizat la consulat); taxa consulara 70 euro + copie xerox;
-acte de stare civila (certificate de nastere, casatorie etc.)- copii legalizate la ambasada; taxa consulara 30 euro pentru fiecare act;
-declaratie pe proprie raspundere, autentificata la misiunea diplomatica a Romaniei, din care sa rezulte daca a mai depus sau nu o alta cerere de redobandire a cetateniei; taxa consulara 45 euro;
-declaratie pe proprie raspundere, autentificata la ambasada din care sa rezulte daca doreste rebobandirea cetateniei romane cu pastrarea domiciliului in strainatate sau stabilirea domiciliului in Romania; taxa consulara 45 euro;
-declaratie personala autentificata la ambasada din care sa rezulte ca in prezent nu intreprinde si nu sprijina actiuni impotriva ordinii de drept, ori a sigurantei nationale si nici in trecut nu a desfasurat asemenea activitati (model 2); taxa consulara 45 euro;
-dovada scrisa privind data pierderii cetateniei romane – adeverinta eliberata de misiunea diplomatica a Romaniei sau Serviciul Pasapoarte ori copia hotararii Guvernului prin care s-a aprobat renuntarea la cetatenia romana; in absenta unei astfel de dovezi se va solicita clarificarea cetateniei romane prin ambasada;
-copii legalizate la ambasada ale certificatelor de stare civila pentru copiii minori ai solicitantilor; taxa de 30 euro (pentru fiecare act);
-consimtamantul minorilor de peste 14 ani pentru re/dobandirea cetateniei romane, dat prin declaratie autentificata in fata consulului; taxa consulara 45 euro;
-acordul sotilor, dat prin declaratie autentificata, pentru re/dobandirea cetateniei romane de catre copiii minori; taxa consulara 45 euro;
-taxa pentru publicarea cererii in Monitorul Oficial al Romaniei: 30 euro

Taxe asiguratorii si brokerii de asigurare

de

Ordinul 14/2008 a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 743 din 3.11.2008.

Astfel, cuantumul taxei de functionare platite de asiguratori si brokerii de asigurare se va modifica de la 0,5%, cat este in prezent, la 0,4% pentru anul 2009. In plus, contributia asiguratorilor RCA va scadea de la 1,25%, cat este in prezent, la 1,10%.

De asemenea, cota de participare a asiguratorilor RCA la Fondul de Protectie al Victimelor Strazii se va diminua de la 1,5%, cat este in prezent , la 0,5%.
Cuantumul contributiei societatilor de asigurare la Fondul de Garantare pentru anul 2009 va ramane neschimbat, adica 0,3 % pentru asigurarile de viata si 0,8% pentru asigurarile generale.

decontul special de TVA

de

Prin Ordinul nr. 1498/2008, Agentia Nationala pentru Administrare Fiscala(ANAF) a aprobat modelul si continutul formularului (301) ” „Decont special de taxa pe valoarea adaugata”, ca urmare a modificarilor aduse asupra Codului Fiscal, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 127/2008.

Ordinul ANAF nr. 1498/2008 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (301) „Decont special de taxa pe valoarea adaugata” a fost publicat luni, 3 noiembrie, in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 743.

OUG nr. 127/2008 modifica prevederilor art. 1563 din Codul fiscal, astfel incat de la 1 noiembrie 2008, depunerea decontului si plata TVA sa fie efectuate inainte de inmatricularea mijlocului de transport nou in Romania, care face obiectul unei achizitii intracomunitare, de catre persoanele care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA, inclusiv de persoanele fizice.

Potrivit noilor prevederi ale Codului Fiscal, Decontul special de TVA se va depune, astfel:

a) pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea achizitiei intracomunitare;

b) inainte de inmatricularea in Romania a unui mijloc de transport nou, dar nu mai tarziu de data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care ia nastere exigibilitatea achizitiei intracomunitare a respectivului mijloc de transport. Daca in aceeasi luna persoana impozabila efectueaza mai multe achizitii intracomunitare de mijloace de transport noi, aceasta poate depune mai multe deconturi speciale de taxa pentru aceeasi luna, fara a bifa casuta „Declaratie rectificativa”.

Decontul special de taxa pe valoarea adaugata se depune, in format electronic, astfel:
-la registratura organului fiscal competent;
-la posta, prin scrisoare recomandata;
-prin completare pe site-ul Ministerului Economiei si Finantelor, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, de catre contribuabilii eligibili conform reglementarilor de utilizare a serviciului;
– prin mijloace electronice de transmitere la distanta, prin intermediul Sistemului Electronic National.

Formatul electronic depus pe suport electronic va fi insotit de formularul editat de contribuabil cu ajutorul programului de asistenta, semnat si stampilat conform legii.

Formularul se editeaza in doua exemplare:
– un exemplar se depune la unitatea fiscala, impreuna cu suportul electronic;
– un exemplar se pastreaza de contribuabil.

Formatul electronic al decontului special de taxa pe valoarea adaugata se obtine prin folosirea programului de asistenta elaborat de Ministerul Economiei si Finantelor si se transmite organului competent pe suport electronic.

Codul Fiscal al Romaniei – actualizat la 01.11.2008

de

Versiunea actualizata include modificarile aduse de:
– Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titlului IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004
– Rectificarea publicata in MOf. nr. 112 din 06.02.2004
– Codul de Procedura Fiscala din 2004
– H.G. nr. 977/2004
– O.G. nr. 94/2004
– Legea nr. 507/2004
– H.G. nr. 783/2004
– O.G. nr. 83/2004
– Legea nr. 494/2004
– O.U.G. nr. 123/2004
– O.U.G. nr. 138/2004
– Legea nr. 96/2005
– O.U.G. nr. 24/2005
– O.U.G. nr. 30/2005
– O.U.G. nr. 45/2005
– Legea nr. 164/2005
– Legea nr. 163/2005
– Codul de procedura fiscala
– Legea nr. 210/2005
– Legea nr. 247/2005
– Decizia Curtii Constitutionale nr. 568/2005
– H.G. nr. 797/2005
– O.U.G. nr. 203/2005
– O.U.G. nr. 21/2006
– O.U.G. nr. 33/2006
– Legea nr. 317/2006
– O.G. nr. 43/2006
– H.G. nr. 1514/2006
– Legea nr. 343/2006
– Rectificarea publicata in MOF nr. 765 din 07/09/2006
– O.U.G. nr. 110/2006
– O.U.G. nr. 22/2007
– H.G. nr. 667/2007
– O.U.G. nr. 106/2007 publicata in MOF nr. 703 din 18/10/2007
– Legea nr. 372/2007 publicata in MOF nr. 899 din 28/12/2007
– O.U.G. nr. 155/2007 publicata in MOF nr. 884 din 21/12/2007
– O.U.G. nr. 51/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
– O.U.G. nr. 94/2008 publicata in MOF nr. 485 din 30/06/2008
– Ordinul nr. 1984/2008 publicata in MOF nr. 478 din 27/06/2008
– H.G. nr. 664/2008 publicata in MOF nr. 472 din 26/06/2008
– O.U.G. nr. 50/2008 publicata in MOF nr. 327 din 25/04/2008
– O.U.G. nr. 127/2008 publicata in MOF nr. 705 din 16/10/2008.

TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Scopul si sfera de cuprindere a Codului fiscal

Art. 1. – (1) Prezentul cod stabileste cadrul legal pentru impozitele si taxele prevazute la art. 2, care constituie venituri la bugetul de stat si bugetele locale, precizeaza contribuabilii care trebuie sa plateasca aceste impozite si taxe, precum si modul de calcul si de plata al acestora. Prezentul cod cuprinde procedura de modificare a acestor impozite si taxe. De asemenea, autorizeaza Ministerul Finantelor Publice sa elaboreze norme metodologice, instructiuni si ordine in aplicarea prezentului cod si a conventiilor de evitare a dublei impuneri.
(2) Cadrul legal de administrare a impozitelor si taxelor reglementate de prezentul cod este stabilit prin legislatia privind procedurile fiscale.
(3) In materie fiscala, dispozitiile prezentului cod prevaleaza asupra oricaror prevederi din alte acte normative, in caz de conflict intre acestea aplicandu-se dispozitiile Codului fiscal.
(4) Daca orice prevedere a prezentului cod contravine unei prevederi a unui tratat la care Romania este parte, se aplica prevederea acelui tratat.
(5) Orice masura de natura fiscala care constituie ajutor de stat se acorda potrivit dispozitiilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 117/2006 privind procedurile nationale in domeniul ajutorului de stat, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 137/2007.

 

Restul gasiti pe www.coltuc.ro

renuntarea la cetatenia romana

de

Legea care reglementeaza aceasta situatie este Legea 21/1991, cu modificarile ulterioare, republicata. Astfel, actul normativ arata in art. 26 ca se poate aproba renuntarea cetatenilor romani la aceasta cetatenie in cazul in care indeplinesc conditiile prevazute mai sus, precum si, totodata:
-nu sunt invinuiti sau inculpati intr-o cauză penala ori nu au de executat o pedeapsa penala;
-nu sunt urmariti pentru datorii catre stat, ori catre alte persoane juridice, precum si fizice romane;
-in cazul in care au astfel de debite, precum am aratat mai sus, le achita sau prezinta garantii corespunzatoare in acest sens.

Daca are motive temeinice, orice cetatean roman poate sa renunte la aceasta cetatenie, daca are peste 18 ani si prezinta garantii suficiente ca i se va acorda o alta cetatenie sau o detine deja.

Documentele necesare in vederea renuntarii la cetatenia romana sunt urmatoarele:
-cerere tip (se obtine de la ambasada si se completeazain fata funtionarului de acolo); taxa consulara 350 euro;
-pasaport original si copie legalizata (daca se depune de catre alta persoana) sau copie simpla pe care este mentionat “conform cu originalul” (daca cererea se depune personal); taxa consulara 30 euro;
-cazier judiciar din Romania (valabil cel mult 3 luni de la data emiterii); se poate procura si prin ambasada, taxa consulara fiind de 30 euro, iar durata de asteptare cca 2-3 luni;
-adeverinte privind datoriile restante catre stat, eliberate de: 1) administratia financiara si 2) directia de impozite si taxe locale a primăriei, de la ultimul domiciliu din Romania; aceste acte au valabilitatea de maximum 3 luni si se pot obtine personal sau prin mandatar, in baza unei procuri care poate fi autentificata la ambasada (taxa consulara 45 euro);
-declaratie pe propria raspundere (data personal), autentificata la notar sau la misiunea diplomatica a Romaniei privind debitele fata de persoane fizice sau juridice din Romania; taxa consulara 45 euro;
-copii legalizate de pe actele de stare civila ( certificate de nastere, casatorie, de deces pentru persoane vaduve) (taxa consulara: 30 euro pentru fiecare act). Daca nasterea sau casatoria a avut loc in strainatate, trebuie depus certificatul transcris la Oficiul Starii Civile de la ultimul domiciliu din Romania;
-copia legalizata a sentintei de divort ramasa definitiva (daca este cazul); taxa consulara 30 euro. Daca divortul a fost pronuntat in strainatate este necesara recunoasterea sentintei respective de catre un tribunal din Romania. Aceasta procedura se poate face fie personal, fie prin mandatar.
-certificatele de nastere ale minorilor se depun in copii legalizate (taxa consulara 30 euro/act) la dosarele parintilor, daca este cazul, transcrise. pentru minorul care a implinit 14 ani se depune si consimtamantul sau autentificat dat in fata notarului sau a consulului.
-taxa pentru publicarea in Monitorul Oficial 30 euro

nu este obligatorie utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale

de

Conform Ordonantei de Urgenta nr. 28/1999, operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale.

Operatorii economici au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala.

Casele de marcat nu se folosesc in cazul comertului ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate.

Case de marcat nu se folosesc nici in cazul livrarilor de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciilor de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, precum si activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

De asemenea, de la aceasta obligatie se excepteaza si transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metrou.

Totodata, casele de marcat nu se utilizeaza in activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;

O alta categorie care beneficiaza de aceasta exceptie este cea referitoare la activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora.

Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii, precum si cele efectuate prin intermediul automatelor de schimb valutar.

De asemenea, activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale sunt exeptate de la aceasta obligatie.

Mai mult, casele de marcat nu se utilizeaza nici in urmatoarele cazuri :

-vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;

-comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;*

– serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;

– vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii;

– furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet;

– efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;

– serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului

 

Contract de service auto

de

Incheiat intre:

   S. C. ……………. S.A., cu sediul in ………, str. ……., nr. …., judetul …………., inregistrata la Registrul Comertului sub nr. ………….., avand cod fiscal ………………. si cont nr. ………….. deschis la ……………. in calitate de PRESTATOR, reprezentata prin …………..
    si
   S. C. ……………. S.R.L., cu sediul in ………, str. ……., nr. …., judetul …………., inregistrata la Registrul Comertului sub nr. ………….., avand cod fiscal ………………. si cont nr. ………….. deschis la ……………. in calitate de BENEFICIAR, reprezentata prin …………..
Art. 1. OBIECTUL CONTRACTULUI

    PRESTATORUL asigura intretinerea si repararea automobilelor marca ……….. aflate in proprietatea BENEFICIARULUI.
   Art. 2. TERMENUL CONTRACTULUI
    Prezentul contract se incheie pentru o durata de …… si intra in vigoare la data semnarii lui de catre parti.
   Art. 3. OBLIGATIILE PRESTATORULUI
    PRESTATORUL se obliga sa:
   a) sa efectueze revizia tehnica pentru automobilele din proprietatea BENEFICIARULUI si care sunt descrise in anexa prezentului contract;
   b)sa asigure repararea automobilelor mentionate, in termen de …… zile de la data predarii acestora de catre BENEFICIAR;
   c) sa procure piesele de schimb necesare realizarii activitatilor ce fac obiectul prezentului contract;
   Art. 4. OBLIGATIILE BENEFICIARULUI
    BENEFICIARUL se obliga sa:
   a) sa achite contravaloarea serviciilor prestate de catre PRESTATOR;
   b) sa conduca automobilele la si de la sediul PRESTATORULUI, in vederea efectuarii reviziei tehnice sau a reparatiei;
   Art. 5. GARANTII
    PRESTATORUL garanteaza pentru efectuarea corecta si in conformitate cu standardele de calitate a serviciilor ce fac obiectul prezentului contract.
    PRESTATORUL ofera garantie pentru piesele de schimb procurate pentru aceeasi perioada pentru care acorda garantie si producatorul acestora.
   Art. 6. VALOAREA CONTRACTULUI
    BENEFICIARUL va achita PRESTATORULUI contravaloarea serviciilor prestate, prin ordin de plata, in termen de ……….. zile de la data primirii facturii.
    Tarifele practicate de PRESTATOR pentru efectuarea reviziei tehnice cat si pentru serviciile de intretinere si reparare a automobilelor sunt prezentate in anexa 2 la prezentul contract.
    PRESTATORUL garanteaza ca nu va modifica aceste tarife, in ceea ce-l priveste pe BENEFICIAR, pe toata durata de valabilitate a contractului.
    Pretul pieselor de schimb care vor fi achizitionate de PRESTATOR in vederea realizarii activitatilor ce fac obiectul prezentului contract, va fi cel al cumpararii acestora de la producator.
   Art. 7. RASPUNDEREA PARTILOR
    Partile datoreaza penalitati de intarziere in cuantum de …………% pentru fiecare zi in cazul neindeplinirii la termen a obligatiilor ce le revin.
   Art. 8. FORTA MAJORA
    Orice imprejurare independenta de vointa partilor contractante, intervenita dupa data semnarii contractului si care impiedica executarea acestuia este considerata ca forta majora si exonereaza de raspundere partea care o invoca. Sunt considerate ca forta majora, in sensul acestei clauze, imprejurari ca: razboi, revolutie, calamitati. Partea care invoca forta majora trebuie sa anunte cealalta parte in termen de 10 zile de la data aparitiei respectivului caz de forta majora.
    Dupa incetarea cazului de forta majora, partea care l-a invocat, isi va relua obligatiile contractuale in termen de 3 zile si va anunta cealalta parte. Daca nu procedeaza la anuntarea, in termenele prevazute mai sus, a inceperii si incetarii cazului de forta majora, partea care il invoca va suporta toate daunele provocate celeilalte parti prin neanuntarea in termen.
   Art. 9. LITIGII
    Orice litigiu decurgand din prezentul contract, inclusiv referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiintarea contract se va solutiona de catre instantele judecatoresti competente.
   Art. 10. INCETAREA CONTRACTULUI
    Prezentul contract inceteaza in urmatoarele cazuri:
   – expirarea termenului pentru care a fost incheiat;
   – rezilierea de catre oricare dintre partile contractante, cu un preaviz de …… zile lucratoare;
   – falimentul uneia dintre parti.
   Art. 11. DISPOZITII FINALE
    Contractul se poate prelungi, prin acordul ambelor parti, exprimat sub forma unui act aditional.
    Prezentul contract s-a incheiat la data de ………….., in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

 

Contract de Concesiune

de

CONTRACT DE CONCESIUNE
– model orientativ –

I. Partile contractante
Intre ministerul/organul de specialitate al administratiei publice centrale/consiliul judetean/consiliul local/institutia publica de interes local …………………………, cu sediul in ……………………………., reprezentat prin ……………………., avand functia de ………………, in calitate de concedent, pe de o parte,
si ………………………………………………………………., persoana fizica (domiciliul, buletinul/cartea de identitate)/persoana juridica (actul constitutiv al agentului economic) ………………………………., cu sediul principal in ……………….., reprezentat prin …………….., avand functia de ………………….., in calitate de concesionar, pe de alta parte

la data de ………………………………………………,
la sediul concedentului (alt loc, adresa etc.) ………………………..,
in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007, si al Hotararii (Guvernului, consiliului judetean, orasenesc sau comunal) de aprobare a concesionarii nr. ……………………. din ……………………., s-a incheiat prezentul contract de concesiune.

II. Obiectul contractului de concesiuneArt. 1. – (1) Obiectul contractului de concesiune este exploatarea unui bun, ……………………………, situat in …………………………….,
in conformitate cu obiectivele concedentului.
(2) Obiectivele concedentului sunt:
a) ……………………………………………………………….;
b) ……………………………………………………………….;
c) ……………………………………………………………….;
d) …………………………………………………………… etc.
(3) In derularea contractului de concesiune, concesionarul va utiliza urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunurile de retur: ………………………………………………;
b) bunurile proprii: ……………………………………………… .

III. Termenul
Art. 2. – (1) Durata concesiunii este de ……………….. ani, incepand de la data de ……………… .
(2) Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumatate din durata sa initiala.

IV. Redeventa
Art. 3. – Redeventa este de ……………….. lei, platita anual/lunar, in conformitate cu caietul de sarcini (detalii cu privire la modul de plata).

V. Plata redeventeiArt. 4. – Plata redeventei se face prin conturile:
– contul concedentului nr. ………………………………….., deschis la Banca …………………………………………………………….;
– contul concesionarului nr. …………………………………, deschis la Banca …………………………………………………………… .
Neplata redeventei sau executarea cu intarziere a acestei obligatii conduce la ………………………………………………………………… .

VI. Drepturile partilor
Drepturile concesionarului
Art. 5. – (1) Concesionarul are dreptul de a exploata in mod direct, pe riscul si pe raspunderea sa, bunurile proprietate publica ce fac obiectul contractului de concesiune.
(2) Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor care fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului si obiectivelor stabilite de parti prin contractul de concesiune.
Drepturile concedentului
Art. 6. – (1) Concedentul are dreptul sa inspecteze bunurile concesionate, verificand respectarea obligatiilor asumate de concesionar.
(2) Verificarea se va efectua numai cu notificarea prealabila a concesionarului si in urmatoarele conditii: ……………………………. .
(3) Concedentul are dreptul sa modifice in mod unilateral partea reglementara a contractului de concesiune, din motive exceptionale legate de interesul national sau local.
VII. Obligatiile partilor – clauze stabilite in conditiile caietului de sarcini
Obligatiile concesionarului
Art. 7. – (1) Concesionarul este obligat sa asigure exploatarea eficace in regim de continuitate si de permanenta a bunurilor proprietate publica ce fac obiectul concesiunii, potrivit obiectivelor stabilite de catre concedent.
(2) Concesionarul este obligat sa exploateze in mod direct bunurile care fac obiectul concesiunii.
(3) Concesionarul nu poate subconcesiona bunul ce face obiectul concesiunii/ Concesionarul poate subconcesiona bunul ce face obiectul concesiunii, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007.
(4) Concesionarul este obligat sa plateasca redeventa.
(5) Concesionarul este obligat sa respecte conditiile impuse de natura bunurilor proprietate publica (protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, conditii de siguranta in exploatare, protectia mediului, protectia muncii, conditii privind folosirea si conservarea patrimoniului etc.).
(6) La incetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen, concesionarul este obligat sa restituie concedentului, in deplina proprietate, bunurile de retur, in mod gratuit si libere de orice sarcini.
(7) In termen de (cel mult) 90 de zile de la data incheierii contractului de concesiune, concesionarul este obligat sa depuna, cu titlu de garantie, o suma de ………….. lei, reprezentand o cota-parte din suma datorata concedentului cu titlu de redeventa pentru primul an de activitate.
(8) Concesionarul este obligat sa continue exploatarea bunului in noile conditii stabilite de concedent, in mod unilateral, potrivit art. 6 alin. (3) din prezentul contract de concesiune, fara a putea solicita incetarea acestuia.
(9) Concesionarul se obliga sa plateasca ………..% din prima de asigurare.
(10) Alte clauze.
Obligatiile concedentului
Art. 8. – (1) Concedentul este obligat sa nu il tulbure pe concesionar in exercitiul drepturilor rezultate din prezentul contract de concesiune.
(2) Concedentul nu are dreptul sa modifice in mod unilateral contractul de concesiune, in afara de cazurile prevazute expres de lege.
(3) Concedentul este obligat sa notifice concesionarului aparitia oricaror imprejurari de natura sa aduca atingere drepturilor concesionarului.

VIII. Incetarea contractului de concesiune
Art. 9. – (1) Prezentul contract de concesiune inceteaza in urmatoare situatii:
a) la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune;
b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina acestuia, in caz de dezacord fiind competenta instanta de judecata;
c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin reziliere de catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului;
d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin reziliere de catre concesionar, cu plata unei despagubiri in sarcina concedentului;
e) la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri;
f) alte cauze de incetare a contractului de concesiune, fara a aduce atingere cauzelor si conditiilor reglementate de lege.
(2) La incetarea, din orice cauza, a contractului de concesiune, bunurile ce au fost utilizate de concesionar in derularea concesiunii vor fi repartizate dupa cum urmeaza:
a) bunuri de retur …………………………………………………;
b) bunuri proprii ………………………………………………… .

IX. Clauze contractuale referitoare la impartirea responsabilitatilor de mediu intre concedent si concesionar
Art. 10. – …………………………………………………………
. …………………………………………………………………………………………………….. .

X. Raspunderea contractuala
Art. 11. – Nerespectarea de catre partile contractante a obligatiilor cuprinse in prezentul contract de concesiune atrage raspunderea contractuala a partii in culpa.

XI. Litigii
Art. 12. – (1) Solutionarea litigiilor de orice fel ce decurg din executarea prezentului contract de concesiune se realizeaza potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare.
(2) Pentru solutionarea eventualelor litigii, partile pot stipula in contractul de concesiune clauze compromisorii.

XII. Alte clauze (de exemplu: clauze de reziliere conventionala, clauze penale)
Art. 13. – …………………………………………………………
. ……………………………………………………………………………………………………….
. ……………………………………………………………………………………………………….
. ……………………………………………………………………………………………………….
. …………………………………………………………………………………………………….. .

XIII. Definitii
Art. 14. – (1) Prin forta majora, in sensul prezentului contract de concesiune, se intelege o imprejurare externa cu caracter exceptional, fara relatie cu lucrul care a provocat dauna sau cu insusirile sale naturale, absolut invincibila si absolut imprevizibila.
(2) Prin caz fortuit se intelege acele imprejurari care au intervenit si au
condus la producerea prejudiciului si care nu implica vinovatia paznicului juridic, dar care nu intrunesc caracteristicile fortei majore.
Prezentul contract de concesiune a fost incheiat in ………….. exemplare.

Concedent,                 Concesionar,

Contract de asociatiune in participatiune

de
CONTRACTUL DE ASOCIATIUNE IN PARTICIPATIUNE

 

   1. PARTILE CONTRACTANTE
    Incheiat astazi …………………. intre (se pun datele participantilor):
    Societatea Comerciala …….X……….. inmatriculata la nr. ……….. in Registrul comertului, cu sediul in …………….., cod postal ………….., telefon …………, fax …………. avand contul ………………. deschis la ………………, reprezentata de Presedintele Consiliului de administratie director general ……………
   si

    Societatea Comerciala …….Y………. inmatriculata la nr. ……….. in Registrul comertului, cu sediul in …………….., cod postal ………….., telefon …………, fax …………. avand contul ………………. deschis la ………………, reprezentata de Presedintele Consiliului de administratie director general ……………
   2. OBIECTUL CONTRACTULUI
   Obiectul contractului consta in amenajarea pe cheltuiala sa de catre S.C. X a unui spatiu comercial al carui proprietar este pe care sa-l puna la dispozitia S.C. Y in vederea deschiderii de catre aceasta a unui local de alimentatie publica
   3. DURATA CONTRACTULUI
    Prezentul contract intra in vigoare
   – la data de ……………., data asupra careia ambele parti sunt de acord, si va fi valabil pana la data de ………………………………………..
   4. CONDITIUNILE ASOCIATIUNII
    S.C. X se obliga:
   – sa amenajeze spatiul comercial ce face obiectul prezentului contract potrivit destinatiei hotarate de comun acord cu S.C. Y in termenul convenit;
    S.C. X are dreptul:
   –sa ceara, in cazul expirarii contractului sau a rezilierii din vina celeilalte parti, restituirea in natura a bunului cu care a contribuit la asociere sau, daca aceasta nu este posibila, repararea daunelor suferite;
   – sa primeasca un procent de ….. din profitul anual net realizat de S.C. Y;
   – sa ceara socoteala cu privire la bunul adus in asociere, la beneficii si pierderi.
    S.C. Y se obliga:
   – sa utilizeze spatiul comercial ce face obiectul prezentului contract potrivit destinatiei sale;
   – sa efectueze reparatiile aparute din vina sa;
   – sa restituie, la expirarea contractului sau la rezilierea acestuia din vina, spatiul comercial in stare in care i-a fost remis.
    S.C. Y are dreptul:
   – sa ceara S.C. X sa efectueze reparatiile ce nu au fost produse din culpa sa, in timp util. Daca acest lucru nu este posibil, este indreptatit sa reduca din procentul pe care-l datoreaza anual S.C. X, suma corespunzatoare pierderilor suferite.
   5. RASPUNDEREA CONTRACTUALA
   Nerespectarea obligatiilor (sau uneia din obligatiile), prevazute mai sus, de catre una dintre parti determina rezilierea contractului de catre cealalta parte cu un preaviz prealabil de 15 zile.
   6. LITIGII
    Litigiile decurgand din interpretarea si executarea prezentului contract, vor fi solutionate de catre parti pe cale amiabila. In cazul nesolutionarii lor in acest mod, litigiile vor fi supuse instantelor judecatoresti competente.
   7. DISPOZITII FINALE
    Modificarea prezentului contract poate fi facuta numai in scris, prin acordul ambelor parti, sub forma unui act aditional.
    Prezentul contract a fost incheiat astazi …………., in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte

Contract de servicii de publicitate media

de
Contract de servicii de publicitate media
nr. ………….. data ………………….

 

    In temeiul Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 34/2006privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 337/2006, s-a incheiat prezentul contract de prestare de servicii, intre
.…………………………………. denumirea, autoritatii contractante adresa ……………………………….., telefon/fax ……………….., numar de inmatriculare ………………, cod fiscal ……………………., cont trezorerie …………………….., reprezentata prin …………….., (denumirea conducatorului), functia ……………………….. in calitate de achizitor, pe de o parte

    si
   .……………………………………. denumirea operatorului economic, adresa ……………………………….., telefon/fax ……………….., numar de inmatriculare ………………, cod fiscal ……………………., cont (trezorerie, banca) …………….., reprezentata prin …………….., (denumirea conducatorului), functia ……………………….. in calitate de prestator, pe de alta parte. 
   2. Definitii
   2.1. In prezentul contract urmatorii termeni vor fi interpretati astfel:
   a. contract – reprezinta prezentul contract si toate anexele sale;
   b. achizitor si prestator – partile contractante, asa cum sunt acestea numite in prezentul contract;
   c. pretul contractului – pretul platibil prestatorului de catre achizitor, in baza contractului, pentru indeplinirea integrala si corespunzatoare a tuturor obligatiilor asumate prin contract;
   d. servicii – activitati a caror prestare face obiect al contractului;
   e. produse – echipamentele, masinile, utilajele, piesele de schimb si orice alte bunuri cuprinse in anexa/anexele la prezentul contract si pe care prestatorul are obligatia de a le furniza aferent serviciilor prestate, conform contractului;
   f. forta majora – un eveniment mai presus de controlul partilor, care nu se datoreaza greselii sau vinei acestora, care nu putea fi prevazut la momentul incheierii contractului si care face imposibila executarea si, respectiv, indeplinirea contractului; sunt considerate asemenea evenimente: razboaie, revolutii, incendii, inundatii sau orice alte catastrofe naturale, restrictii aparute ca urmare a unei carantine, embargou, enumerarea nefiind exhaustiva, ci enunciativa. Nu este considerat forta majora un eveniment asemenea celor de mai sus care, fara a crea o imposibilitate de executare, face extrem de costisitoare executarea obligatiilor uneia din parti;
   g. zi – zi calendaristica; an – 365 de zile;
    (se adauga orice alti termeni pe care partile inteleg sa ii defineasca pentru contract). 
   3. Interpretare
   3.1. In prezentul contract, cu exceptia unei prevederi contrare, cuvintele la forma singular vor include forma de plural si vice versa, acolo unde acest lucru este permis de context.
   3.2. Termenul „zi” sau „zile” sau orice referire la zile reprezinta zile calendaristice daca nu se specifica in mod diferit.
    Clauze obligatorii
   4. Obiectul principal al contractului
   4.1. Prestatorul se obliga sa execute ……………………….. denumirea serviciilor, in perioada/perioadele convenite si in conformitate cu obligatiile asumate prin prezentul contract.
   4.2. Achizitorul se obliga sa plateasca pretul convenit in prezentul contract pentru serviciile prestate.
 
   5. Pretul contractului
   5.1. Pretul convenit pentru indeplinirea contractului, platibil prestatorului de catre achizitor, conform graficului de plati, este de ……………… lei, sau dupa caz …….. euro, la care se adauga ……… TVA. 
   6. Durata contractului
   6.1. Durata prezentului contract este de …………. luni, incepand de la data de ……………………..
    (se inscriu perioada si data)
   6.2. Prezentul contract inceteaza sa produca efecte la data de …………..
    (se inscrie data la care inceteaza contractul) 
   7. Executarea contractului
   7.1. Executarea contractului incepe dupa constituirea garantiei de buna executie, la data de ………………….
    (se precizeaza data la care intra in efectivitate contractul) 
   8. Documentele contractului
   8.1. Documentele contractului sunt:
    (se enumera documentele pe care partile le inteleg ca fiind ale contractului) 
   9. Obligatiile principale ale prestatorului
   9.1. Prestatorul se obliga sa presteze serviciile la standardele si sau performantele prezentate in propunerea tehnica, anexa la contract.
   9.2. Prestatorul se obliga sa presteze serviciile in conformitate cu graficul de prestare prezentat in propunerea tehnica.
   9.3. Prestatorul se obliga sa despagubeasca achizitorul impotriva oricaror:
   i) reclamatii si actiuni in justitie, ce rezulta din incalcarea unor drepturi de proprietate intelectuala (brevete, nume, marci inregistrate etc.), legate de echipamentele, materialele, instalatiile sau utilajele folosite pentru sau in legatura cu produsele achizitionate, si
   ii) daune-interese, costuri, taxe si cheltuieli de orice natura, aferente, cu exceptia situatiei in care o astfel de incalcare rezulta din respectarea caietului de sarcini intocmit de catre achizitor. 
   10. Obligatiile principale ale achizitorului
   10.1. Achizitorul se obliga sa receptioneze, potrivit clauzei 13, serviciile prestate in termenul convenit.
   10.2. Achizitorul se obliga sa plateasca pretul catre prestator in termenul convenit de la emiterea facturii de catre acesta. Platile in valuta se vor efectua prin respectarea prevederilor legale.
    (se precizeaza termenul de plata de la emiterea facturii si, dupa caz, graficul de plata).
   10.3. Daca achizitorul nu onoreaza facturile in termen de 14 zile de la expirarea perioadei prevazute convenite, prestatorului are dreptul de a sista prestarea serviciilor si de a beneficia de reactualizarea sumei de plata la nivelul corespunzator zilei de efectuare a platii. Imediat ce achizitorul onoreaza factura, prestatorul va relua prestarea serviciilor in cel mai scurt timp posibil. 
   11. Sanctiuni pentru neindeplinirea culpabila a obligatiilor
   11.1. In cazul in care, din vina sa exclusiva, prestatorul nu reuseste sa-si execute obligatiile asumate prin contract, atunci achizitorul are dreptul de a deduce din pretul contractului, ca penalitati, o suma echivalenta cu o cota procentuala din pretul contractului.
    (se precizeaza cota procentuala pentru fiecare zi/saptamana de intarziere, pana la indeplinirea efectiva a obligatiilor)
   11.2. In cazul in care achizitorul nu onoreaza facturile in termen de 28 de zile de la expirarea perioadei convenite, atunci acesta are obligatia de a plati, ca penalitati, o suma echivalenta cu o cota procentuala din plata neefectuata.
    (se precizeaza aceeasi cota procentuala, prevazuta pentru clauza 11.1, pentru fiecare zi/saptamana de intarziere, pana la indeplinirea efectiva a obligatiilor)
   11.3. Nerespectarea obligatiilor asumate prin prezentul contract de catre una dintre parti, in mod culpabil si repetat, da dreptul partii lezate de a considera contractul de drept reziliat si de a pretinde plata de daune-interese.
   11.4. Achizitorul isi rezerva dreptul de a renunta oricand la contract, printr-o notificare scrisa adresata prestatorului, fara nici o compensatie, daca acesta din urma da faliment, cu conditia ca aceasta anulare sa nu prejudicieze sau sa afecteze dreptul la actiune sau despagubire pentru prestator. In acest caz, prestatorul are dreptul de a pretinde numai plata corespunzatoare pentru partea din contract indeplinita pana la data denuntarii unilaterale a contractului.
    Clauze specifice
   12. Garantia de buna executie a contractului
   12.1. Prestatorul se obliga sa constituie garantia de buna executie a contractului in cuantum de ……….., pentru perioada de ………… si, oricum, pana la intrarea in efectivitate a contractului.
    (se precizeaza modul de constituire, cuantumul si perioada de constituire a garantiei de buna executie)
   12.2. Achizitorul se obliga sa elibereze garantia pentru participare si sa emita ordinul de incepere a contractului numai dupa ce prestatorul a facut dovada constituirii garantiei de buna executie.
   12.3. Achizitorul are dreptul de a emite pretentii asupra garantiei de buna executie, in limita prejudiciului creat, daca prestatorul nu isi executa, executa cu intarziere sau executa necorespunzator obligatiile asumate prin prezentul contract. Anterior emiterii unei pretentii asupra garantiei de buna executie, achizitorul are obligatia de a notifica acest lucru prestatorul, precizand totodata obligatiile care nu au fost respectate.
   12.4. Achizitorul se obliga sa restituie garantia de buna executie in termen de …………….. de la indeplinirea obligatiilor asumate.
    (se precizeaza modul de restituire si termenul)
   12.5. Garantia tehnica este distincta de garantia de buna executie a contractului. 
   13. Alte responsabilitati ale prestatorului
   13.1. – (1 Pre statorul are obligatia de a executa serviciile prevazute in contract cu profesionalismul si promptitudinea cuvenite angajamentului asumat si in conformitate cu propunerea sa tehnica.
   (2) Prestatorul se obliga sa supravegheze prestarea serviciilor, sa asigure resursele umane, materialele, instalatiile, echipamentele si orice alte asemenea, fie de natura provizorie, fie definitiva cerute de si pentru contract, in masura in care necesitatea asigurarii acestora este prevazuta in contract sau se poate deduce in mod rezonabil din contract.
   13.2. Prestatorul este pe deplin responsabil pentru executia serviciilor in conformitate cu graficul de prestare convenit. Totodata, este raspunzator atat de siguranta tuturor operatiunilor si metodelor de prestare utilizate, cat si de calificarea personalului folosit pe toata durata contractului.
    (se precizeaza anexa ce contine graficul de prestare).
   13.3. Prestatorul se va asigura ca in materialul publicitar pe care il realizeaza este mentionata denumirea achizitorului. 
   14. Alte responsabilitati ale achizitorului
   14.1. Achizitorul se obliga sa puna la dispozitia prestatorului orice facilitati si/sau informatii pe care acesta le-a cerut in propunerea tehnica si pe care le considera necesare indeplinirii contractului.
   14.2. Achizitorul se obliga sa asigure, inclusiv pe parcursul indeplinirii contractului, accesul publicului cel putin la urmatoarele informatii: destinatarii finali ai fondurilor de publicitate, criteriile de alocare a acestor fonduri, sumele alocate fiecarui beneficiar final si termenele de indeplinire a prevederilor contractuale. In acest sens achizitorul are obligatia de a detine informatii actualizate cu privire la modul de indeplinire a contractului, iar prestatorul are obligatia de a i le pune la dispozitie la cerere. 
   15. Receptie si verificari
   15.1. Achizitorul are dreptul de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea lor cu prevederile din propunerea tehnica si din caietul de sarcini.
   15.2. Verificarile vor fi efectuate in conformitate cu prevederile din prezentul contract. Achizitorul are obligatia de a notifica, in scris, prestatorului, identitatea reprezentantilor sai imputerniciti pentru acest scop.
    (se precizeaza anexa care contine modul de verificare si receptie a serviciilor) 
   16. Incepere, finalizare, intarzieri, sistare
   16.1. – (1 Pre statorul are obligatia de a incepe prestarea serviciilor in timpul cel mai scurt posibil de la primirea ordinului de incepere a contractului.
    (se precizeaza data maxima de emitere a ordinului de incepere a contractului)
   (2) In cazul in care prestatorul sufera intarzieri si/sau suporta costuri suplimentare, datorate in exclusivitate achizitorului partile vor stabili de comun acord:
   a) prelungirea perioadei de prestare a serviciului, si
   b) totalul cheltuielilor aferente, daca este cazul, care se vor adauga la pretul contractului.
   16.2. – (1 Ser viciile prestate in baza contractului sau, daca este cazul, oricare faza a acestora prevazuta a fi terminata intr-o perioada stabilita in graficul de prestare, trebuie finalizate in termenul convenit de parti, termen care se calculeaza de la data inceperii prestarii serviciilor.
   (2) In cazul in care:
   i) orice motive de intarziere, ce nu se datoreaza prestatorului, sau
   ii) alte circumstante neobisnuite susceptibile de a surveni, altfel decat prin incalcarea contractului de catre prestator,
    indreptatesc prestatorul de a solicita prelungirea perioadei de prestare a serviciilor sau a oricarei faze a acestora, atunci partile vor revizui, de comun acord, perioada de prestare si vor semna un act aditional.
   16.3. Daca pe parcursul indeplinirii contractului, prestatorul nu respecta graficul de prestare, acesta are obligatia de a notifica acest lucru, in timp util, achizitorului. Modificarea datei/perioadelor de prestare asumate in graficul de prestare se face cu acordul partilor, prin act aditional.
   16.4. In afara cazului in care achizitorul este de acord cu o prelungire a termenului de executie, orice intarziere in indeplinirea contractului da dreptul achizitorului de a solicita penalitati prestatorului. 
   1.7. Ajustarea pretului contractului
   17.1. Pentru serviciile prestate, platile datorate de achizitor prestatorului sunt tarifele declarate in propunerea financiara, anexa la contract.
   17.2. Pretul contractului se actualizeaza utilizand formula de ajustare convenita.
    (se precizeaza formula de ajustare) 
   18. Amendamente
   18.1. Partile contractante au dreptul, pe durata indeplinirii contractului, de a conveni modificarea clauzelor contractului, prin act aditional, numai in cazul aparitiei unor circumstante care lezeaza interesele comerciale legitime ale acestora si care nu au putut fi prevazute la data incheierii contractului. 
   19. Subcontractanti
   19.1. Prestatorul are obligatia, in cazul in care parti din contract le subcontracteaza, de a incheia contracte cu subcontractantii desemnati, in aceleasi conditii in care el a semnat contractul cu achizitorul.
   19.2. – (1 Pre statorul are obligatia de a prezenta la incheierea contractului, toate contractele incheiate cu subcontractantii desemnati.
   (2) Lista subcontractantilor, cu datele de recunoastere ale acestora, cat si contractele incheiate cu acestia se constituie in anexe la contract.
   19.3. – (1 Pre statorul este pe deplin raspunzator fata de achizitor de modul in care indeplineste contractul.
   (2) Subcontractantul este pe deplin raspunzator fata de prestator de modul in care isi indeplineste partea sa din contract.
   (3) Prestatorul are dreptul de a pretinde daune-interese subcontractantilor daca acestia nu isi indeplinesc partea lor din contract.
   19.4. Prestatorul poate schimba oricare subcontractant numai daca acesta nu si-a indeplinit partea sa din contract. Schimbarea subcontractantului nu va schimba pretul contractului si va fi notificata achizitorului. 
   20. Cesiunea
   20.1. Prestatorul are obligatia de a nu transfera total sau partial obligatiile sale asumate prin contract, fara sa obtina, in prealabil, acordul scris al achizitorului.
   20.2. Cesiunea nu va exonera prestatorul de nici o responsabilitate privind garantia sau orice alte obligatii asumate prin contract. 
   21. Forta majora
   21.1. Forta majora este constatata de o autoritate competenta.
   21.2. Forta majora exonereaza partile contractante de indeplinirea obligatiilor asumate prin prezentul contract, pe toata perioada in care aceasta actioneaza.
   21.3. Indeplinirea contractului va fi suspendata in perioada de actiune a fortei majore, dar fara a prejudicia drepturile ce li se cuveneau partilor pana la aparitia acesteia.
   21.4. Partea contractanta care invoca forta majora are obligatia de a notifica celeilalte parti, imediat si in mod complet, producerea acesteia si sa ia orice masuri care ii stau la dispozitie in vederea limitarii consecintelor.
   21.5. Daca forta majora actioneaza sau se estimeaza ca va actiona o perioada mai mare de 6 luni, fiecare parte va avea dreptul sa notifice celeilalte parti incetarea de plin drept a prezentului contract, fara ca vreuna din parti sa poata pretinde celeilalte daune-interese. 
   22. Solutionarea litigiilor
   22.1. Achizitorul si prestatorul vor face toate eforturile pentru a rezolva pe cale amiabila, prin tratative directe, orice neintelegere sau disputa care se poate ivi intre ei in cadrul sau in legatura cu indeplinirea contractului.
   22.2. Daca, dupa 15 de zile de la inceperea acestor tratative neoficiale, achizitorul si prestatorul nu reusesc sa rezolve in mod amiabil o divergenta contractuala, fiecare poate solicita ca disputa sa se solutioneze, fie prin arbitraj la Camera de Comert si Industrie a Romaniei, fie de catre instantele judecatoresti din Romania.
    (se precizeaza modalitatea de solutionare a litigiilor) 
   23. Limba care guverneaza contractul
   23.1. Limba care guverneaza contractul este limba romana. 
   24. Comunicari
   24.1. – (1 Ori ce comunicare intre parti, referitoare la indeplinirea prezentului contract, trebuie sa fie transmisa in scris.
   (2) Orice document scris trebuie inregistrat atat in momentul transmiterii cat si in momentul primirii.
   24.2. Comunicarile intre parti se pot face si prin telefon, telegrama, telex, fax sau e-mail cu conditia confirmarii in scris a primirii comunicarii. 
   25. Legea aplicabila contractului
   25.1. Contractul va fi interpretat conform legilor din Romania.
    Partile au inteles sa incheie azi ………….. prezentul contract in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.
    (se precizeaza data semnarii de catre parti)
   

         Achizitor,                                         Prestator,
   ......................                             ......................
   ......................                             ......................

OUG nr. 146/2008

de

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 146/2008 pentru modificarea art. 111 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 754 din 7 noiembrie 2008.

Avand in vedere Decizia Curtii Constitutionale nr. 742 din 24 iunie 2008 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 570 din 29 iulie 2008,
tinand seama de prevederile art. 147 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata, potrivit carora dispozitiile din legile si ordonantele in vigoare, precum si cele din regulamente, constatate ca fiind neconstitutionale, isi inceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca in acest interval Parlamentul sau Guvernul, dupa caz, nu pune de
acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei,
luand in considerare necesitatea corectarii, in lumina celor statuate prin decizia Curtii Constitutionale, si asigurarii cadrului legal in materia retinerii permisului de conducere pentru anumite fapte comise de conducatorii de autovehicule sau de tramvaie,
avand in vedere ca toate aceste elemente vizeaza interesul public si constituie situatii extraordinare a caror reglementare nu poate fi amanata,

in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Articol unic. — Articolul 111 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:

„Art. 111. — (1) Permisul de conducere sau dovada inlocuitoare a acestuia se retine in urmatoarele cazuri:
a) la cumularea a cel putin 15 puncte de penalizare;
b) cand titularul acestuia a savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 85, art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1) si la art. 92 alin. (3) si (5);
c) la savarsirea uneia dintre contraventiile prevazute la art. 100 alin. (3), art. 101 alin. (3), art. 102 alin. (3) si in situatia prevazuta la art. 115 alin. (1);
d) cand titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule sau tramvaie;
e) cand prezinta modificari, stersaturi sau adaugari ori este deteriorat;
f) cand se afla in mod nejustificat asupra altei persoane;
g) cand perioada de valabilitate a expirat.
(2) La retinerea permisului de conducere, in cazurile prevazute la alin. (1), titularului acestuia i se elibereaza o dovada inlocuitoare cu sau fara drept de circulatie.
(3) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. a) si d), precum si in cele mentionate la art. 85 alin. (2) si (4), art. 86 alin. (2), art. 87 alin. (1), (2), (4) si (5), art. 89 alin. (1), art. 90 alin. (1), art. 92 alin. (3) si (5) si la art. 102 alin. (3) lit. a) si c), dovada inlocuitoare a permisului de conducere se elibereaza fara drept de circulatie.
(4) Permisul de conducere al conducatorului de autovehicul sau de tramvai, implicat intr-un accident de circulatie din care a rezultat uciderea sau vatamarea corporala a unei persoane, se
retine de catre politia rutiera daca acesta a incalcat o regula de circulatie, eliberandu-se dovada inlocuitoare fara drept de circulatie, in situatia in care regula de circulatie incalcata este
una dintre cele prevazute la art. 102 alin. (3) lit. a) si c), sau dovada inlocuitoare cu drept de circulatie pentru o perioada de 15 zile, in celelalte cazuri.
(5) In situatiile prevazute la alin. (1) lit. e) si g), art. 85 alin. (1) si (3), art. 100 alin. (3), la art. 101 alin. (3) si art. 102 alin. (3) lit. b) si e), dovada inlocuitoare a permisului de conducere se
elibereaza cu drept de circulatie pentru o perioada de 15 zile.
(6) La cererea titularului permisului de conducere retinut in conditiile alin. (1) lit. b) sau ale alin. (4), procurorul care efectueaza urmarirea penala sau exercita supravegherea cercetarii penale ori, in faza de judecata, instanta de judecata investita cu solutionarea cauzei poate dispune prelungirea dreptului de circulatie, cu cate cel mult 30 de zile, pana la dispunerea neinceperii urmaririi penale, scoaterii de sub urmarire penala ori incetarii urmaririi penale sau, dupa caz, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti. Modul de solutionare a cererii de prelungire a dreptului de circulatie se comunica si sefului politiei rutiere pe raza careia s-a comis fapta.
(7) Alineatele (3)—(5) se aplica in mod corespunzator si in situatia in care se retine dovada inlocuitoare a permisului retinut pentru o fapta savarsita anterior, aflata in termenul de valabilitate. Termenul de valabilitate al noii dovezi nu il poate depasi pe cel al primei dovezi.”

Model contract de concesiune.Pentru individualizarea lui apelati la Casa de avocatura Coltuc

de

. Partile contractante
Intre ministerul/organul de specialitate al administratiei publice centrale/consiliul judetean/consiliul local/institutia publica de interes local …………………………, cu sediul in ……………………………., reprezentat prin ……………………., avand functia de ………………, in calitate de concedent, pe de o parte,
si ………………………………………………………………., persoana fizica (domiciliul, buletinul/cartea de identitate)/persoana juridica (actul constitutiv al agentului economic) ………………………………., cu sediul principal in ……………….., reprezentat prin …………….., avand functia de ………………….., in calitate de concesionar, pe de alta parte,
la data de ………………………………………………,
la sediul concedentului (alt loc, adresa etc.) ………………………..,
in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri proprietate publica, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007, si al Hotararii (Guvernului, consiliului judetean, orasenesc sau comunal) de aprobare a concesionarii nr. ……………………. din ……………………., s-a incheiat prezentul contract de concesiune.

II. Obiectul contractului de concesiuneArt. 1. – (1) Obiectul contractului de concesiune este exploatarea unui bun, ……………………………, situat in …………………………….,
in conformitate cu obiectivele concedentului.
(2) Obiectivele concedentului sunt:
a) ……………………………………………………………….;
b) ……………………………………………………………….;
c) ……………………………………………………………….;
d) …………………………………………………………… etc.
(3) In derularea contractului de concesiune, concesionarul va utiliza urmatoarele categorii de bunuri:
a) bunurile de retur: ………………………………………………;
b) bunurile proprii: ……………………………………………… .

III. Termenul
Art. 2. – (1) Durata concesiunii este de ……………….. ani, incepand de la data de ……………… .
(2) Contractul de concesiune poate fi prelungit pentru o perioada egala cu cel mult jumatate din durata sa initiala.

IV. Redeventa
Art. 3. – Redeventa este de ……………….. lei, platita anual/lunar, in conformitate cu caietul de sarcini (detalii cu privire la modul de plata).

V. Plata redeventeiArt. 4. – Plata redeventei se face prin conturile:
– contul concedentului nr. ………………………………….., deschis la Banca …………………………………………………………….;
– contul concesionarului nr. …………………………………, deschis la Banca …………………………………………………………… .
Neplata redeventei sau executarea cu intarziere a acestei obligatii conduce la ………………………………………………………………… .

VI. Drepturile partilor
Drepturile concesionarului
Art. 5. – (1) Concesionarul are dreptul de a exploata in mod direct, pe riscul si pe raspunderea sa, bunurile proprietate publica ce fac obiectul contractului de concesiune.
(2) Concesionarul are dreptul de a folosi si de a culege fructele bunurilor care fac obiectul concesiunii, potrivit naturii bunului si obiectivelor stabilite de parti prin contractul de concesiune.
Drepturile concedentului
Art. 6. – (1) Concedentul are dreptul sa inspecteze bunurile concesionate, verificand respectarea obligatiilor asumate de concesionar.
(2) Verificarea se va efectua numai cu notificarea prealabila a concesionarului si in urmatoarele conditii: ……………………………. .
(3) Concedentul are dreptul sa modifice in mod unilateral partea reglementara a contractului de concesiune, din motive exceptionale legate de interesul national sau local.
VII. Obligatiile partilor – clauze stabilite in conditiile caietului de sarcini
Obligatiile concesionarului
Art. 7. – (1) Concesionarul este obligat sa asigure exploatarea eficace in regim de continuitate si de permanenta a bunurilor proprietate publica ce fac obiectul concesiunii, potrivit obiectivelor stabilite de catre concedent.
(2) Concesionarul este obligat sa exploateze in mod direct bunurile care fac obiectul concesiunii.
(3) Concesionarul nu poate subconcesiona bunul ce face obiectul concesiunii/ Concesionarul poate subconcesiona bunul ce face obiectul concesiunii, cu respectarea prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 54/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 22/2007.
(4) Concesionarul este obligat sa plateasca redeventa.
(5) Concesionarul este obligat sa respecte conditiile impuse de natura bunurilor proprietate publica (protejarea secretului de stat, materiale cu regim special, conditii de siguranta in exploatare, protectia mediului, protectia muncii, conditii privind folosirea si conservarea patrimoniului etc.).
(6) La incetarea contractului de concesiune prin ajungere la termen, concesionarul este obligat sa restituie concedentului, in deplina proprietate, bunurile de retur, in mod gratuit si libere de orice sarcini.
(7) In termen de (cel mult) 90 de zile de la data incheierii contractului de concesiune, concesionarul este obligat sa depuna, cu titlu de garantie, o suma de ………….. lei, reprezentand o cota-parte din suma datorata concedentului cu titlu de redeventa pentru primul an de activitate.
(8) Concesionarul este obligat sa continue exploatarea bunului in noile conditii stabilite de concedent, in mod unilateral, potrivit art. 6 alin. (3) din prezentul contract de concesiune, fara a putea solicita incetarea acestuia.
(9) Concesionarul se obliga sa plateasca ………..% din prima de asigurare.
(10) Alte clauze.
Obligatiile concedentului
Art. 8. – (1) Concedentul este obligat sa nu il tulbure pe concesionar in exercitiul drepturilor rezultate din prezentul contract de concesiune.
(2) Concedentul nu are dreptul sa modifice in mod unilateral contractul de concesiune, in afara de cazurile prevazute expres de lege.
(3) Concedentul este obligat sa notifice concesionarului aparitia oricaror imprejurari de natura sa aduca atingere drepturilor concesionarului.

VIII. Incetarea contractului de concesiune
Art. 9. – (1) Prezentul contract de concesiune inceteaza in urmatoare situatii:
a) la expirarea duratei stabilite in contractul de concesiune;
b) in cazul in care interesul national sau local o impune, prin denuntarea unilaterala de catre concedent, cu plata unei despagubiri juste si prealabile in sarcina acestuia, in caz de dezacord fiind competenta instanta de judecata;
c) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concesionar, prin reziliere de catre concedent, cu plata unei despagubiri in sarcina concesionarului;
d) in cazul nerespectarii obligatiilor contractuale de catre concedent, prin reziliere de catre concesionar, cu plata unei despagubiri in sarcina concedentului;
e) la disparitia, dintr-o cauza de forta majora, a bunului concesionat sau in cazul imposibilitatii obiective a concesionarului de a-l exploata, prin renuntare, fara plata unei despagubiri;
f) alte cauze de incetare a contractului de concesiune, fara a aduce atingere cauzelor si conditiilor reglementate de lege.
(2) La incetarea, din orice cauza, a contractului de concesiune, bunurile ce au fost utilizate de concesionar in derularea concesiunii vor fi repartizate dupa cum urmeaza:
a) bunuri de retur …………………………………………………;
b) bunuri proprii ………………………………………………… .

IX. Clauze contractuale referitoare la impartirea responsabilitatilor de mediu intre concedent si concesionar
Art. 10. – …………………………………………………………
. …………………………………………………………………………………………………….. .

X. Raspunderea contractuala
Art. 11. – Nerespectarea de catre partile contractante a obligatiilor cuprinse in prezentul contract de concesiune atrage raspunderea contractuala a partii in culpa.

XI. Litigii
Art. 12. – (1) Solutionarea litigiilor de orice fel ce decurg din executarea prezentului contract de concesiune se realizeaza potrivit prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare.
(2) Pentru solutionarea eventualelor litigii, partile pot stipula in contractul de concesiune clauze compromisorii.

XII. Alte clauze (de exemplu: clauze de reziliere conventionala, clauze penale)
Art. 13. – …………………………………………………………
. ……………………………………………………………………………………………………….
. ……………………………………………………………………………………………………….
. ……………………………………………………………………………………………………….
. …………………………………………………………………………………………………….. .

XIII. Definitii
Art. 14. – (1) Prin forta majora, in sensul prezentului contract de concesiune, se intelege o imprejurare externa cu caracter exceptional, fara relatie cu lucrul care a provocat dauna sau cu insusirile sale naturale, absolut invincibila si absolut imprevizibila.
(2) Prin caz fortuit se intelege acele imprejurari care au intervenit si au
condus la producerea prejudiciului si care nu implica vinovatia paznicului juridic, dar care nu intrunesc caracteristicile fortei majore.

Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuintelor

de

Art. 1. – Prezenta lege reglementeaza:
a) conditiile asigurarii obligatorii a locuintelor aflate in proprietatea persoanelor fizice sau juridice;
b) raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti la contractul de asigurare obligatorie a locuintelor;
c) constituirea, atributiile, organizarea si functionarea Poolului de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale.

Art. 2. – In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) locuinta, locuinta sociala, locuinta de serviciu, locuinta de interventie, locuinta de necesitate, locuinta de protocol, casa de vacanta – au intelesurile prevazute la art. 2 din Legea locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; in cazul locuintelor situate in condominii, prin locuinta se intelege atat spatiile aflate in proprietate exclusiva, cat si cota-parte din coproprietatea indiviza asupra spatiilor si a elementelor de constructii comune;
b) dezastru natural – cutremure de pamant, alunecari de teren sau inundatii, ca fenomene naturale;
c) tipuri de locuinte:
– tip A – constructia cu structura de rezistenta din beton armat, metal ori lemn sau cu pereti exteriori din piatra, caramida arsa sau din orice alte materiale rezultate in urma unui tratament termic si/sau chimic;
– tip B – constructia cu pereti exteriori din caramida nearsa sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic si/sau chimic;
d) polita de asigurare impotriva dezastrelor naturale, denumita in continuare PAD – inscrisul ce atesta incheierea contractului de asigurare a locuintei, in temeiul caruia asiguratorul se obliga sa plateasca asiguratului despagubirea totala sau partiala pentru prejudiciile produse locuintei ca urmare a producerii riscului asigurat, in conditiile si in limitele stabilite de prezenta lege si, dupa caz, ale celorlalte clauze inscrise in polita sau in contractul de asigurare;
e) Pool de Asigurare impotriva Dezastrelor Naturale, denumit in continuare PAID – societatea comerciala de asigurarereasigurare, constituita prin asocierea societatilor de asigurare autorizate sa incheie asigurari obligatorii pentru locuinte, in conformitate cu prevederile prezentei legi, ale Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si ale normelor aprobate in aplicarea acestor legi;
f) prima obligatorie – suma de bani pe care o plateste proprietarul unei locuinte, in calitatea sa de asigurat, ori imputernicitul, contractantul sau reprezentantul legal al acestuia, in scopul incheierii unei asigurari de locuinte, in conditiile prezentei legi;
g) suma asigurata obligatoriu – limita maxima de despagubire care poate fi acordata de asigurator pentru daunele provocate constructiei, in functie de tipul locuintei, ca urmare a producerii unui risc asigurat, in conditiile prezentei legi;
h) asigurare de prim risc – pentru orice dauna care a intervenit pe parcursul valabilitatii unui contract de asigurare, cuantumul despagubirii se stabileste la nivelul pagubei efective, in limita sumei asigurate.
Art. 3. – (1) Incepand cu data la care se implinesc 90 de zile de la data adoptarii normelor de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor emise in aplicarea prezentei legi, persoanele fizice si juridice sunt obligate sa isi asigure impotriva dezastrelor naturale, in conditiile prezentei legi, toate constructiile cu destinatia de locuinta, din mediul urban sau rural, aflate in proprietatea acestora si inregistrate in evidentele organelor fiscale.
(2) Obligatia incheierii contractelor de asigurare a locuintelor aflate in proprietatea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale revine persoanelor ori autoritatilor desemnate, in conditiile legii, sa le administreze.
(3) In cazul in care o locuinta face obiectul unui contract de leasing financiar, incheierea contractului de asigurare este in sarcina locatorului.
(4) In cazul persoanelor fizice beneficiare de ajutor social, prima obligatorie se suporta din bugetele locale, pe seama sumelor defalcate din venituri ale bugetului de stat.
(5) In cazul constructiilor cu destinatia de locuinta aflate in coproprietate, se va incheia cate un contract de asigurare obligatorie pentru fiecare locuinta in parte. In acest caz, prima de asigurare se va plati pe fiecare locuinta in parte.
(6) Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se incheie numai cu asiguratorii asociati in PAID si care sunt autorizati sa incheie astfel de contracte, in conditiile stabilite prin normele emise in aplicarea prezentei legi si a Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, denumita in continuare C.S.A.
(7) Nu intra sub incidenta prezentei legi anexele, dependintele care nu sunt legate structural de cladirea in care este situata locuinta asigurata, precum si bunurile din interiorul locuintei.
Art. 4. – Elementele contractuale si conditiile de asigurare cuprinse in polita de asigurare, precum si criteriile de autorizare a asiguratorilor sunt cele prevazute la art. 7 alin. (1) si la art. 26 alin. (1), precum si cele stabilite prin norme emise prin ordin al presedintelui C.S.A.

CAPITOLUL II
Polita de asigurare impotriva dezastrelor naturale
SECŢIUNEA 1
Suma asigurata obligatoriu si conditiile asigurarii obligatorii
a locuintelor
Art. 5. – (1) Suma asigurata ce poate fi acordata in temeiul prezentei legi, denumita in continuare suma asigurata obligatoriu, este echivalentul in lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei la data incheierii contractului de asigurare obligatorie a locuintei, a:
a) 20.000 euro, pentru fiecare locuinta de tip A;
b) 10.000 euro, pentru fiecare locuinta de tip B.
(2) Primele cuvenite pentru sumele asigurate prevazute la alin. (1), denumite in continuare prime obligatorii, sunt echivalentul in lei, la cursul Bancii Nationale a Romaniei valabil la data efectuarii platii, a:
a) 20 euro, pentru suma prevazuta la alin. (1) lit. a);
b) 10 euro, pentru suma prevazuta la alin. (1) lit. b).
(3) Suma asigurata obligatoriu, precum si prima obligatorie aferenta pot fi modificate prin hotarare a Guvernului, in primii 5 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, iar dupa aceasta perioada, prin ordin al presedintelui C.S.A.
(4) Modificarea valorii sumelor prevazute la alin. (1) si (2) se poate face anual. Criteriile care pot sta la baza modificarii se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi si trebuie sa vizeze cel putin suprafata locuintei, costurile de inlocuire si rata inflatiei.
(5) Incadrarea pe tipuri de locuinte a locuintelor care prezinta in acelasi timp elemente specifice atat tipului A, cat si tipului B se face in conditiile stabilite prin norme emise de C.S.A., dupa criteriul ponderii materialelor de constructie.
Art. 6. – Riscurile care se asigura obligatoriu prin PAD sunt daunele produse constructiilor cu destinatia de locuinta de oricare dintre formele de manifestare a dezastrului, ca efect direct sau indirect al producerii dezastrului natural.
Art. 7. – (1) Contractul de asigurare obligatorie a locuintelor se incheie in forma scrisa intre PAID si proprietarul locuintei, prin mijlocirea societatilor de asigurare actionare PAID, prin derogare de la dispozitiile Legii nr. 32/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si trebuie sa indeplineasca cel putin urmatoarele conditii:
a) suma asigurata trebuie sa fie egala cu cea asigurata obligatoriu, prevazuta la art. 5 alin. (1) lit. a) sau, dupa caz, lit. b);
b) riscurile asigurate prin contract trebuie sa cuprinda riscurile prevazute la art. 6.
(2) Termenii, conditiile si clauzele contractului de asigurare a locuintelor, referitoare la suma asigurata obligatoriu, prima obligatorie si riscurile prevazute la art. 6, denumite in continuare clauze obligatorii, sunt general valabile si obligatorii si se stabilesc prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin ordin al presedintelui C.S.A.
(3) PAD trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele elemente:
a) denumirea/numele si sediul/domiciliul partilor contractante;
b) numele beneficiarului asigurarii;
c) tipul locuintei si adresa acesteia;
d) suma asigurata obligatoriu;
e) prima obligatorie si termenele de plata a acesteia;
f) perioada de valabilitate a contractului de asigurare;
g) numarul si titlul actului normativ in temeiul caruia s-a emis PAD, precum si numarul si data publicarii acestuia in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Art. 8. – Se considera indeplinita conditia existentei asigurarii obligatorii a locuintei in conditiile prezentei legi, atunci cand, in mod cumulativ:
a) prin PAD se asigura constructia cu destinatia de locuinta pentru suma asigurata obligatoriu;
b) PAD acopera riscurile prevazute la art. 6;
c) asiguratul a platit prima obligatorie.

SECŢIUNEA a 2-a
Valabilitatea PAD

Art. 9. – (1) PAD este valabila pe o perioada de 12 luni, cu incepere de la ora 0,00 a zilei urmatoare celei in care s-a platit prima obligatorie.
(2) In situatia schimbarii proprietarului unei locuinte care este asigurata obligatoriu si prima a fost achitata integral, PAD ramane valabila pana la data trecuta in contract.
(3) Dupa data expirarii valabilitatii prevazute in PAD, asiguratorul va incheia o asigurare obligatorie cu noul proprietar, dupa care va transmite in baza de date gestionata de PAID modificarile survenite.
Art. 10. – Persoana care devine proprietara a unei locuinte neasigurate pentru riscurile prevazute la art. 6, dupa implinirea termenului prevazut la art. 3 alin. (1), este obligata sa contracteze o PAD pentru aceeasi locuinta, in termen de 5 zile lucratoare de la data autentificarii titlului de proprietate.
Art. 11. – (1) Valabilitatea PAD inceteaza in cazul in care constructia asigurata isi pierde integral destinatia de locuinta sau bunul piere din alte cauze decat cele cuprinse in asigurarea obligatorie. Pierderea acestei destinatii nu obliga asiguratorul care a emis PAD la restituirea sumei corespunzatoare valorii primei obligatorii.
(2) Beneficiarii asigurarii si asiguratii care, dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi, vor proceda la construirea, largirea sau modificarea locuintelor fara autorizatie de construire, emisa in conditiile legii, sau cu nerespectarea autorizatiei respective, afectand structura de rezistenta a locuintelor si favorizand expunerea la unul dintre riscurile asigurate obligatoriu, nu vor fi despagubiti in baza asigurarii obligatorii, in cazul producerii riscului asigurat.

SECŢIUNEA a 3-a
Prima de asigurare

Art. 12. – (1) Plata primelor obligatorii se face anticipat, cu cel putin 24 de ore inainte de expirarea valabilitatii PAD.
(2) Pentru locuintele sociale sau pentru persoanele care beneficiaza, din diferite motive, de ajutoare sociale, prima pentru asigurarea obligatorie este in sarcina autoritatii locale care are in evidenta persoanele in cauza si se face direct in contul PAID, care, pe baza listei transmise de autoritatea locala, emite politele de asigurare pentru aceste persoane.
(3) Plata primelor subventionate partial sau total se va face in contul PAID de la bugetele locale, din sumele virate cu destinatie speciala de la bugetul de stat.
Art. 13. – (1) Din sumele incasate cu titlu de prima de asigurare obligatorie, asiguratorii retin o cota-parte cu titlu de comision.
(2) Comisionul incasat de asiguratorii autorizati sa incheie contracte de asigurare obligatorie a locuintelor, pentru asigurarea corespunzatoare PAD, se stabileste prin ordin al presedintelui C.S.A.

 

Pentru alte detalii vizitati www.coltuc.ro

Retragerea asociatului dintr-un srl.Procedura

de

Potrivit art 226 alin (1) din Legea nr 31 / 1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, asociatul in societatea in societatea cu raspundere limitata se poate retrage din societate:
a) in cazurile prevazute in actul constitutiv;
b) cu acordul tuturor celorlalti asociati;
c) in lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim asociatul se poate retrage pentru motive temeinice, in baza unei hotarari a tribunalului, supusa numai recursului, in termen de 15 zile de la comunicare

Motivele temeinice vor fi apreciate, de la caz la caz, in concret, de catre instanta de judecata sesizata sa solutioneze cauza.

In cazul expus de dumneavoastra, pot fi retinute ca fiind motive temeinice lipsa de implicare financiara si activa din partea celuilalt asociat, insa, situatia va fi analizata de catre instanta si in raport de atributiile fiecarui asociat. 

In situatia prevazuta de prevederile art 226 alin. (1) lit. c) din lege, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati (art 226 alin (2) din Legea nr 31 / 1990). 

In temeiul legii, drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor ori de un expert desemnat de acestia sau, in caz de neintelegere, de tribunal.

Hotararea judecatoreasca pronuntata de tribunal este supusa recursului in termen de 15 zile de la comunicare, ceea ce presupune dreptul celuilalt asociat de a declara recurs in cauza in situatia in care nu va fi multumit de hotararea pronuntata de prima instanta.

Hotararea judecatoreasca pronuntata va fi opozabila asociatului chiar daca nu se va prezenta la proces din motive imputabile lui.

Potrivit legii, retragerea asociatului din societate, indiferent de modalitatea juridica concreta in care se realizeaza, va trebui mentionata in registrul comertului.

In cazul in care societatea este constituita din doi asociati si unul dintre asociati se retrage din societate vor deveni incidente prevederile art 229 alin (1) din Legea nr 31 / 1990, potrivit carora, sociatatile cu raspundere limitata se dizolva prin retragerea unuia dintre asociati cand datorita acestei cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

Casa de avocatura Coltuc va poate ajuta in acest sens

Codul Muncii – actualizat la 28.10.2008

de

Versiunea actualizata include modificarile aduse de:
– Legea nr. 480/2003
– Legea nr. 541/2003
– O.U.G. nr. 65/2005
– Legea nr. 241/2005
– Legea nr. 371/2005
– O.U.G. nr. 55/2006
– Legea nr. 94/2007
– Legea nr. 237/2007
– Legea nr. 202/2008 publicata in MOF nr. 728 din 28.10.2008.

TITLUL I
Dispozitii generale

CAPITOLUL I
Domeniul de aplicare

Art. 1. – (1) Prezentul cod reglementeaza totalitatea raporturilor individuale si colective de munca, modul in care se efectueaza controlul aplicarii reglementarilor din domeniul raporturilor de munca, precum si jurisdictia muncii.
(2) Prezentul cod se aplica si raporturilor de munca reglementate prin legi speciale, numai in masura in care acestea nu contin dispozitii specifice derogatorii.
Art. 2. – Dispozitiile cuprinse in prezentul cod se aplica:
a) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca in Romania;
b) cetatenilor romani incadrati cu contract individual de munca si care presteaza activitatea in strainatate, in baza unor contracte incheiate cu un angajator roman, cu exceptia cazului in care legislatia statului pe al carui teritoriu se executa contractul individual de munca este mai favorabila;
c) cetatenilor straini sau apatrizi incadrati cu contract individual de munca, care presteaza munca pentru un angajator roman pe teritoriul Romaniei;
d) persoanelor care au dobandit statutul de refugiat si se incadreaza cu contract individual de munca pe teritoriul Romaniei, in conditiile legii;
e) ucenicilor care presteaza munca in baza unui contract de ucenicie la locul de munca;
f) angajatorilor, persoane fizice si juridice;
g) organizatiilor sindicale si patronale. […]

Pentru alte detalii intrati pe www.coltuc.ro

Carnetele de munca valabile pana la 31 decembrie 2010

de

In Monitorul Oficial, Partea I, nr. 765, din 13 noiembrie 2008, a fost publicata Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 148/2008 de modificare a Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii.

OUG nr. 148/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii prevede amanarea termenului de abrogare a Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca cu doi ani, pana la 1 ianuarie 2011.

Astfel, vechimea in munca stabilita pana la data de 31 decembrie 2010 se va proba cu carnetul de munca.

Dupa 1 ianuarie 2011, data abrogarii Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de munca, vechimea in munca stabilita pana la 31 decembrie 2010 se va reconstitui, la cererea persoanei care nu poseda carnet de munca, de catre instanta judecatoreasca competenta sa solutioneze conflictele de munca, pe baza inscrisurilor sau a altor probe din care sa rezulte existenta raporturilor de munca.

Cererile de reconstituire formulate anterior datei abrogarii Decretului nr.92/1976, cu modificarile ulterioare, se vor solutiona potrivit dispozitiilor acestui act normativ.

De asemenea, OUG nr. 148/2008 prelungeste cu doi ani, respectiv pana la 30 iunie 2011 (termen anterior 30 iunie 2009), termenul pana la care angajatorii, respectiv inspectoratele teritoriale de munca,  sunt obligati sa elibereze titularilor carnetele de munca.

Renta Viagera Agricola.Ce parare aveti?

de

Vor putea beneficia de renta viagera agricola si persoanele fizice in varsta de peste 62 de ani, carora li s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar si care opteaza irevocabil pentru despagubirile platite de catre investitor, a decis Guvernul, printr-o Ordonanta de urgenta adoptata in sedinta de miercuri, 12 noiembrie a.c.
Prin modificarea Titlului XI „Renta viagera agricola” din Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri adiacente, a fost extinsa categoria persoanelor care pot beneficia de renta viagera agricola.

Potrivit legislatiei actuale, respectiv Titlul XI „Renta viagera agricola”, rentierul agricol este definit ca persoana fizica in varsta de peste 62 de ani care, de la data intrarii in vigoare a Titlului, nu are si nu va detine in proprietate, cumulativ in timp, mai mult de 10 hectare de teren agricol extravilan, pe care le instraineaza prin acte intre vii sau le arendeaza, total sau partial, primind de la Oficiul National de Renta Viagera Agricola carnetul de rentier agricol. De asemenea, este rentier si persoana pensionata pe caz de boala, gradele I si II, care, chiar daca nu a implinit varsta de 62 de ani, isi dovedeste incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiza medicala, pe care o va prezenta in fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu exceptia celei ce apartine categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar in decizie se consemneaza „nerevizuibil”, si care instraineaza prin acte intre vii, arendeaza terenuri agricole extravilane aflate in proprietate sau incheie acord cu investitorul.

Renta viagera agricola reprezinta suma de bani platita rentierului agricol care instraineaza sau arendeaza terenurile agricole extravilane aflate in proprietatea sa sau incheie acord cu investitorul, conform prevederilor Legii nr. 1/2000, avand siguranta unei surse viagere de venituri garantate de stat.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezinta echivalentul in lei a 100 euro/an.

pentru fiecare hectar de teren agricol situat in extravilan, pentru care rentierul a incheiat acordul cu investitorul. Pentru suprafetele mai mici de 1 ha suma platita va fi proportionala cu suprafata instrainata sau arendata, respectiv pentru care s-a incheiat acord cu investitorul.

O alta prevedere a ordonantei de urgenta stabileste ca renta viagera agricola se plateste intr-o singura rata anuala, pana la data de 31 august a anului urmator celui pentru care aceasta este datorata.

Renta viagera agricola platita de catre Agentia Domeniilor Statului, care nu a fost incasata de beneficiari, va fi utilizata pentru reluarea procesului de plata catre acestia, sau, in caz de deces, catre mostenitorii acestora, si dupa termenul de 31 august al anului urmator celui pentru care aceasta este datorata.

Renta viagera agricola este personala, netransmisibila si inceteaza la data decesului rentierului agricol.

Totodata, prin acest act normativ se elimina conditia referitoare la suprafata de teren extravilan de maximum 0,5 ha pe care rentierul o poate pastra in folosinta proprie. Aceasta este motivata de faptul ca obligatia nu poate fi indeplinita de catre persoanele care sunt proprietare pe suprafete de teren aflate in zonele de deal sau de munte, suprafete in mare parte improprii exploatarii agricole. Din aceasta cauza programul de renta viagera agricola nu era aplicabil in mod unitar la nivelul intregii tari.

De asemenea, prin acest act normativ este eliminata conditia prezentarii unei dovezi materiale privind incheierea unui nou contract de arendare intr-un termen limita, pentru a da continuitate in acordarea rentei viagere.

Astfel, in cazul arendarii, renta viagera agricola se plateste daca terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, intreg anul calendaristic. in cazul in care contractul de arendare inceteaza, renta viagera agricola se va plati in anul urmator, doar daca rentierul incheie, in maximum 30 de zile de la incetare, un nou contract, considerandu-se astfel continuitate in arendare.

In cazul decesului rentierului, mostenitorii vor incasa renta pana la data de 31 august a anului urmator celui pentru care aceasta se datoreaza, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de mostenitor, a certificatului de deces in original, precum si a carnetului de rentier agricol al defunctului.

Plata rentei viagere agricole se efectueaza de catre Agentia Domeniilor Statului, prin mandat postal, virament bancar sau prin orice alta modalitate prevazuta de lege.

Pentru anul 2007, plata se face pana la sfarsitul anului 2008, atat pentru rentieri cat si pentru mostenitorii acestora.

Legi promulgate – 13 noiembrie 2008

de

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a semnat joi, 13 noiembrie a.c., urmatoarele decrete:
Legi promulgate:
• Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 52/2008 pentru modificarea si completarea Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale si pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comertului;

 Decret pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.80/2008 pentru modificarea art. 23 alin. (4) din Legea bugetului de stat pe anul 2008 nr. 388/2007;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Deciziei Consiliului Uniunii Europene nr. 2007/436/CE, Euratom privind sistemul de resurse proprii ale Comunitatilor Europene;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului maritim intre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Turcia, semnat la Bucuresti la 3 martie 2008;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 82/2008 pentru abrogarea Ordonantei Guvernului nr. 76/2000 pentru acceptarea Rezolutiei A.747(18) referitoare la aplicarea masurarii tonajului tancurilor de balast separat la navele petroliere, adoptata la 4 noiembrie 1993 de Adunarea Organizatiei Maritime Internationale;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului, semnat la Skopje la 27 februarie 2008, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul Romaniei si Guvernul Republicii Macedonia privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la 12 iunie 2000;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucuresti, la 5 martie 2008, pentru amendarea Acordului intre Guvernul Romaniei si Guvernul Statului Qatar privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, semnat la Bucuresti la 6 iunie 1996;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului intre Guvernul Romaniei si inaltul Comisariat al Natiunilor Unite pentru Refugiati si Organizatia Internationala pentru Migratie privind evacuarea temporara in Romania a unor persoane aflate in nevoie urgenta de protectie internationala si relocarea ulterioara a acestora, semnat la Bucuresti la 8 mai 2008, si pentru reglementarea unor aspecte procedurale de implementare a acestora;
• Decret privind promulgarea Legii pentru ratificarea Protocolului privind amendamentele la Acordul multilateral de baza privind transportul international pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, avand in vedere noul statut al Republicii Bulgaria si al Romaniei, care au aderat la Uniunea Europeana, la 1 ianuarie 2007, semnat la Astana la 13 decembrie 2007;
• Decret privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii;
• Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2008 pentru asigurarea continuitatii unor activitati ale Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii;
• Decret pentru promulgarea Legii privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii ca politie politica;
• Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 si completarea Legii nr .128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Dan Lupascu despre noul Cod de procedura civila

de

Ieri, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil noului Cod de procedura civila cu observatiile Comisiei Juridice a CSM.

Dan Lupascu, membru CSM: „Sunt o serie de dispozitii noi, inovatoare, dar sunt altele care, in opinia noastra, mai degraba ar duce la tergiversare decat la eficientizarea actului de justitie. Mai devreme de 2010 – 2011 nu se poate trece la implementare pentru ca sistemul nu este pregatit. Daca acest cod s-ar aplica de maine ar fi previzibila o blocare a intregului sistem, pentru ca, in afara de Inalta Curte, conceptia procesului civil se schimba. De pilda, cercetarea procesului se face in Camera de Consiliu, insa sunt foarte multe instante cu 6-8 judecatori intr-un birou care nu au deloc camera de consiliu, deci nu numai masuri pentru personal sunt necesare, ci si masuri de ordin logistic si amenajari de sedii.”

http://www.juridice.ro/stiri-juridice/flux-stiri/dan-lupascu-noul-cod-de-procedura-civila.html

Noul Cod de procedură penală

de

1. Data începerii proiectului: ianuarie 2007;

 

 

2. Cadrul instituţional:

 

Pentru realizarea acestui proiect, comisia constituită la nivelul Ministerului Justiţiei a beneficiat de asistenţa tehnică a Fundaţiei Germane pentru Cooperare Juridică Internaţională IRZ (Deutsche Stiftung für Internationale Rechtliche Zusammenarbeit), în cadrul proiectului „Reforma sistemului judiciar“, proiect finanţat prin împrumutul Băncii Mondiale RO-4811 acordat Ministerului Justiţiei.

 

3. Componenţa comisiei pe profesii:

 

–         profesori universitari: 2

–         judecători: 10

–         procurori: 5

–         avocaţi: 2

–         reprezentant Consiliul Legislativ: 1

 

4. Sistematizarea

 

     Proiect:

 

–         nr.articole: 607

–         nr.titluri: 12

–         nr.capitole: 47

–         nr.secţiuni: 53

 

Partea generală:

 

      –    nr.articole: 284

–         nr.titluri: 6

–         nr.capitole: 23

–         nr. secţiuni: 24

 

 

Partea specială:

 

      –    nr.articole: 323

–         nr.titluri: 6

–         nr.capitole: 24

–    nr. secţiuni: 29

 

 

5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele acestora:

 

Proiectul noului Cod de procedură penală are drept scop esenţial crearea unui cadru legislativ modern în materie procesual penală, care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Dispoziţiile proiectului noului Cod de procedură penală urmăresc să răspundă unor cerinţe actuale, precum accelerarea duratei procedurilor penale, simplificarea acestora şi crearea unei jurisprudenţe unitare, în acord cu jurisprudenţa CEDO.

            În egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare ce decurg din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa CEDO.

Obiectivele urmărite de proiectul noului Cod de procedură penală sunt următoarele:

            1. crearea unui cadru legislativ în care procesul penal să fie mai rapid şi mai eficient, prin urmare, în mod semnificativ mai puţin costisitor;

            2. protecţia unitară a drepturilor omului şi a libertăţilor garantate de Constituţie şi de  instrumentele juridice internaţionale;

            3. armonizarea conceptuală cu prevederile proiectului noului Cod penal, o atenţie deosebită fiind acordată noii definiţii a faptei care constituie infracţiune;

            4. reglementarea adecvată a obligaţiilor internaţionale asumate de ţara noastră privind actele normative din domeniul dreptului procesual penal;

            5. stabilirea unui echilibru corespunzător între cerinţele pentru o procedură penală eficientă, protejarea drepturilor procedurale elementare, dar şi a celor fundamentale ale omului pentru participanţii la procesul penal şi respectarea unitară a principiilor care privesc desfăşurarea echitabilă a procesului penal.

            Noul Cod de procedură penală reglementează în mod expres principiile fundamentale ale procesului penal. În proiect au fost introduse, alături de principiile clasice (al aflării adevărului, al prezumţiei de nevinovăţie, al dreptului la apărare, al respectării demnităţii umane) principii noi, precum cel al dreptului la un proces echitabil desfăşurat într-un termen rezonabil, al separării funcţiilor judiciare în procesul penal, al obligativităţii acţiunii penale strâns legat de cel subsidiar al oportunităţii, non bis in idem, al dreptului la libertate şi siguranţă, iar în materia probaţiunii, al loialităţii în obţinerea probelor.

            Cât priveşte reglementarea acţiunii civile, aceasta se exercită în cadrul procesului penal numai în măsura în care prin aceasta nu se depăşeşte durata rezonabilă a procesului.

            În privinţa participanţilor în procesul penal, proiectul aduce câteva modificări substanţiale în raport de actuala reglementare. Astfel, în cadrul organelor judiciare, alături de instanţele judecătoreşti şi organele de urmărire penală, au fost cuprinşi: judecătorul de drepturi şi libertăţi şi judecătorul de cameră preliminară, care vor avea atribuţii specifice în materia drepturilor şi libertăţilor suspectului sau inculpatului, respectiv în verificarea legalităţii administrării probelor în faza de urmărire penală şi a legalităţii sesizării instanţei de judecată de către procuror.

            De asemenea, au fost definite părţile în procesul penal (inculpatul, partea civilă şi partea responsabilă civilmente), cu drepturile şi obligaţiile acestora. Alături de părţi, printre participanţii la procesul penal figurează şi subiecţii procesuali principali (suspectul şi persoana vătămată), precum şi alţi subiecţi procesuali (martorul, expertul, interpretul, agentul procedural, organele speciale de constatare, etc.).

În raport cu actuala reglementare, proiectul noului Cod de procedură penală îşi propune o echilibrare a competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti, în paralel cu o reaşezare a căilor de atac, cu aplicarea principiului apropierii justiţiei de cetăţean. A fost regândită împărţirea competenţei de primă instanţă între tribunale şi judecătorii, cu precizarea că tribunalele vor avea competenţa generală, iar judecătoriile o competenţă limitată la cazurile de mai mică importanţă. Astfel, judecătoria va judeca în primă instanţă infracţiunile pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, precum şi cele pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult cinci ani.

            Competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară este, de asemenea, stabilită ţinându‑se seama de atribuţiile specifice ale acestor organe judiciare.  Judecătorul de drepturi şi libertăţi va soluţiona cererile, propunerile, plângerile, contestaţiile sau orice alte sesizări referitoare la măsurile preventive, la măsurile asigurătorii, la măsurile de siguranţă cu caracter provizoriu, la actele procurorului, în cazurile prevăzute de lege, la autorizarea percheziţiilor, a tehnicilor speciale de supraveghere sau de cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii, la administrarea anticipată a probelor, precum şi orice alte cazuri prevăzute de lege.

            Judecătorul de cameră preliminară verifică legalitatea administrării probelor în faza de urmărire penală şi a trimiterii în judecată, soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de netrimitere în judecată, precum şi orice alte cazuri prevăzute de lege.

Într-o secţiune distinctă sunt reglementate organele de urmărire penală şi competenţa acestora.

            Proiectul a regândit poziţia procurorului în cadrul organelor de urmărire penală precum şi competenţa acestuia. Procurorul conduce şi supraveghează activitatea organelor de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi ale organelor de cercetare penală speciale. Acesta poate să efectueze orice act de urmărire penală în cauzele pe care le conduce şi le supraveghează. Procurorul efectuează urmărirea penală în cazul infracţiunilor pentru care competenţa de judecată în primă instanţă aparţine curţii de apel sau Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.

            Proiectul renunţă la enumerarea limitativă a mijloacelor de probă, prevăzând că pot fi folosite în cadrul procesului penal orice mijloace de probă care nu sunt interzise de lege.

            În vederea asigurării echitabilităţii procedurii în faza administrării probatoriului, proiectul aduce o îmbunătăţire esenţială a dispoziţiilor referitoare la dreptul de a solicita administrarea de probe, reglementând în mod expres cazurile în care organele judiciare pot respinge o cerere privitoare la administrarea unor probe: când proba nu este relevantă în raport cu obiectul probaţiunii din cauză; când se apreciază că pentru dovedirea elementului de fapt care constituie obiectul probei au fost administrate suficiente mijloace de probă; când proba nu este necesară, întrucât faptul este notoriu; când proba este imposibil de obţinut; când cererea a fost formulată în scopul vădit al tergiversării procesului; când cererea a fost formulată de o persoană neîndreptăţită.

Proiectul reglementează pentru prima oară în mod expres principiul loialităţii procedurilor în administrarea probelor, în vederea evitării utilizării oricăror mijloace ce ar putea avea ca scop administrarea cu rea‑credinţă a unui mijloc de probă sau care ar putea avea ca efect provocarea comiterii unei infracţiuni, în scopul protejării demnităţii persoanei precum şi a dreptului acesteia la un proces echitabil şi  la viaţă privată.

            Instituţia excluderii probelor nelegal sau neloial administrate cunoaşte o  reglementare detaliată, fiind însuşită teoria legitimităţii, care plasează dezbaterea într-un context mai larg, având în vedere funcţiile procesului penal şi ale hotărârii judecătoreşti cu care acesta se finalizează. Având în vedere natura acestei instituţii (preluată în sistemul de drept continental din tradiţia common-law), precum şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, excluderea mijloacelor de probă administrate se poate dispune numai în cazul în care se constată o încălcare substanţială şi semnificativă a unei dispoziţii legale privind administrarea probatoriului care, în împrejurările concrete ale cauzei, face ca menţinerea mijlocul de probă astfel administrat să aducă atingere caracterului echitabil al procesului penal în ansamblu.

O altă instituţie nou introdusă este excluderea probei derivate (doctrina „efectului la distanţă” sau „fructele pomului otrăvit”) ce are ca obiect înlăturarea mijloacelor de probă administrate în mod legal, dar care sunt derivate din probe obţinute în mod ilegal.

În acord cu jurisprudenţa CEDO, se realizează reglementarea explicită a principiului proporţionalităţii oricărei măsuri preventive cu gravitatea acuzaţiei aduse unei persoane, precum şi a principiului necesităţii unei astfel de măsuri pentru realizarea scopului legitim urmărit prin dispunerea sa. Ca regulă generală, s-a reglementat necesitatea informării scrise a persoanei supuse oricărei măsuri preventive asupra tuturor drepturilor pe care legea i le recunoaşte.

În privinţa arestării preventive, este prevăzut, la nivel de principiu, caracterul său excepţional şi, totodată, caracterul subsidiar al acesteia în raport cu celelalte măsuri preventive neprivative de libertate. Ca noutate absolută pentru legislaţia procesual penală românească, se propune reglementarea unei noi măsuri preventive, respectiv arestul la domiciliu, după modelul Codului de procedură penală italian, urmărindu-se, prin introducerea acestei instituţii, lărgirea posibilităţilor de individualizare a măsurilor preventive, în raport cu principiile anterior menţionate.

Pentru a asigura respectarea caracterului eminamente preventiv al arestării dispuse în cursul unui proces penal în desfăşurare, proiectul, inspirându-se din Codul de procedură penală italian, propune instituirea unor termene maxime ale arestării preventive şi pentru faza de judecată.

Pentru a răspunde cerinţei de desfăşurare cu celeritate a procesului penal, proiectul propune o simplificare a etapei de urmărire penală, regândirea acestei, inclusiv prin prisma reaşezării rolului procurorului de a conduce şi supraveghea această activitate, în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale, precum şi introducerea principiului oportunităţii. Un alt element de noutate, îl constituie regândirea categoriilor soluţiilor de neurmărire. Se are în vedere, în primul rând, ca o consecinţă a principiului oportunităţii, reglementarea soluţiilor alternative la urmărire, date în competenţa procurorului, respectiv a renunţării la urmărire.

Prin instituţia camerei preliminare, proiectul urmăreşte să răspundă exigenţelor de legalitate, celeritate şi echitate a procesului penal. Prin reglementarea camerei preliminare se urmăreşte rezolvarea chestiunilor ce ţin de legalitatea trimiterii în judecată şi de legalitatea administrării probelor, asigurându-se premisele pentru soluţionarea cu celeritate a cauzei în fond. În acest mod, sunt eliminate unele dintre deficienţele care au condus condamnarea României de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru încălcarea duratei excesive a procesului penal.

Judecata în fond a fost concepută ca un complex de acte procesuale şi procedurale specifice, având ca scop pronunţarea unei soluţii legale şi temeinice, întemeiată în egală măsură pe lege şi pe adevăr.

În scopul asigurării celerităţii procesului penal şi a reducerii duratei de soluţionare a cauzei penale, în condiţiile în care au fost sporite garanţiile în faza de urmărire penală şi la judecata în primă instanţă, în materia căilor de atac, proiectul prevede calea ordinară de atac a apelului, integral devolutivă.

            Proiectul codului de procedură penală propune modificări de substanţă în materia căilor extraordinare de atac. Recursul va fi o cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale, numai pentru motive de nelegalitate. Proiectul renunţă la calea extraordinară de atac a contestaţiei în anulare şi propune modificări importante în ceea ce priveşte revizuirea şi recursul în interesul legii.

            Proiectul noului Cod de procedură penală cuprinde unele proceduri speciale, în scopul asigurării eficacităţii administrării actului de justiţie. Sunt prevăzute reglementări care asigură accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple, avându-se în vedere accelerarea procedurii, pentru asigurarea celerităţii soluţionării cauzelor. Introducerea acordului de recunoaştere a vinovăţiei, chiar şi cu limitările la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 5 ani, presupune o schimbare radicală a procesului penal român. Procedura acordului de recunoaştere a vinovăţiei nu numai că reduce durata judecării cauzei, dar simplifică şi activitatea din cadrul urmăririi penale. Acordul de recunoaştere a vinovăţiei este instituţia propusă ca o soluţie legislativă inovatoare ce va asigura soluţionarea cauzelor într-un termen optim şi previzibil, fiind totodată un remediu pentru eliminarea unei deficienţe majore a sistemului judiciar român, respectiv durata mare a desfăşurării procedurilor judiciare.

            Acordul se poate încheia numai cu privire la infracţiunile pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau a închisorii de cel mult 5 ani, şi numai atunci când, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului sunt stabilite şi sunt suficiente date cu privire la persoana inculpatului pentru a permite stabilirea unei pedepse.

            Acordul este supus controlului instanţei cu privire la obiectul său şi la condiţiile încheierii, iar în cazul admiterii instanţa va dispune condamnarea inculpatului la o pedeapsă ce nu poate fi mai mare decât cea solicitată de procuror prin acord.

            Proiectul reglementează distinct obiectul şi exercitarea acţiunii penale faţă de reprezentantul persoanei juridice, competenţa teritorială a organelor judiciare urmând a se stabili potrivit regulilor din partea generală. Dacă persoana juridică nu şi-a numit un mandatar în cazul în care urmărire penală se efectuează şi împotriva reprezentantului legal al acesteia, acesta este numit de judecătorul de drepturi şi libertăţi.

            Atât în cursul urmăririi penale, cât şi în cursul judecării cauzelor cu minori, proiectul prevede obligativitatea citării serviciului de probaţiune, precum şi a direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţie a copilului din localitatea unde se desfăşoară audierea.

            Desfăşurarea judecăţii se face în acord cu regulile procesului de tip adversial în ce priveşte ordinea cercetării judecătoreşti, iar pentru protecţia suplimentară a minorului in faţa instanţei s-a prevăzut regula unei singure ascultări a acestuia, cu posibilitatea reascultării în cazuri temeinic justificate. În cauzele în care sunt judecaţi inculpaţi minori cu majori, competenţa va aparţine întotdeauna instanţei specializate pentru minori şi familie.

 

 

 

6. Componenţa nominală a comisiei

 

    – procuror Katalin-Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, preşedinte al Comisiei;

    – profesor universitar dr. Nicolae Volonciu, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;

    – profesor universitar dr. Grigore Theodoru, Facultatea de Drept, Universitatea Alexandru  Ioan Cuza din Iaşi

    – judecător Mihail Udroiu, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei;

    – judecător Andreea Stoica, Curtea de Apel Bucureşti, detaşat la Consiliului Superior al Magistraturii;

     – judecător dr. Ioan Griga, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

     – judecător Ana Cristina Lăbuş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

      – procuror Mirela Negruţiu, Parchetul de pe lângă Tribunalul Deva;

      – judecător Dana Tiţian, consilier al Procurorului General, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

      – judecător Raluca Moroşanu, Curtea de Apel Bucureşti;

      – procuror general dr. Valentin Mirişan, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea

      – judecător Iulia Ciolcă, Tribunalul Bucureşti;

      – avocat Dan Mihai;

       – colonel magistrat Dorel Andrieş, judecător Curtea Militară de Apel;

    – colonel magistrat Vasilache Ioan, procuror, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Militară;

   – judecător Viorica Simona Matei, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei, director Direcţia Analiză şi Avizare Acte Normative;

    – judecător Marius Iosif, Tribunalul Braşov, detaşat la Ministerul Justiţiei;

    – procuror Liviu Popescu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

    – avocat Ion Marcu;

    – consilier Elena Cismaru, şef sector – Sectorul de legislaţie penală şi contravenţională – Consiliul Legislativ, reprezentantul Consiliului Legislativ, în temeiul art.26 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

 

Proiectul Codului de procedură civilă

de

1. Data începerii proiectului

 

Comisia pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă a fost constituită prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 829/C din 24 martie 2006, fiind alcătuită din colaboratori externi – teoreticieni şi practicieni în domeniul dreptului procesual-civil, precum şi din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei.

2. Cadrul instituţional

 

În temeiul art. 942 şi următoarele din Codul civil şi ale art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 85/1998 privind plata colaboratorilor externi folosiţi de ministere pentru elaborarea proiectelor de coduri şi alte acte normative, aprobată prin Legea nr. 218/2001, au fost încheiate convenţii civile pentru participarea la elaborarea proiectului. Totodată, ca urmare a sprijinului financiar oferit de Banca Mondială prin proiectul Reforma sistemului judiciar în cadrul componentei „Consulting services for Revision of the Romanian Civil Procedure Code”, în baza Acordului de Împrumut Nr. 4811 – RO, ratificat prin Legea 205/2006, cu începere din luna iunie 2007 pentru o parte din colaboratorii externi s-a asigurat plata din aceste fonduri.

 

3. Componenţa comisiei pe profesii

 

–         judecători: conf. univ. dr. Mihaela Tăbârcă, judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, asist. univ. Valentin Mitea,  vicepreşedintele Curţii de Apel Cluj, judecător Iulian Gâlcă, fost preşedinte al Curţii de Apel Alba Iulia şi fost preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii;

–         avocaţi: dr. Gheorghe Florea – preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România.

–         cadre universitare, reputaţi teoreticieni în domeniul dreptului procesual-civil: prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu (fost decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti),  prof. univ. dr. Gabriel Boroi,  conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias (decanul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti) şi conf. univ. dr. Marian Nicolae.

–          prof. univ. dr. Nicolae Turcu, preşedintele Secţiei de drept privat a Consiliului Legislativ, instituţie reprezentată conform art. 26 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

 

 

 

4. Sistematizarea

 

–         nr. articole: 1085;

–         nr. secţiuni: 54;

–         nr. capitole: 58;

–         nr. titluri: 40;

–         nr. cărţi: 7.

 

5. Instituţii reformate sau nou introduse şi efectele acestora

 

Proiectul noului Cod de procedură civilă reprezintă expresia unui efort susţinut, desfăşurat pe parcursul mai multor ani, care a avut drept scop esenţial crearea în materia procesului civil a unui cadru legislativ modern care să răspundă pe deplin imperativelor funcţionării unei justiţii moderne, adaptate aşteptărilor sociale, precum şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Dispoziţiile proiectului noului Cod de procedură civilă urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite.

În egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa C.E.D.O. Urmărind cu rigoare asigurarea premiselor pentru soluţionarea corectă în fond a cauzelor, în cadrul sistemului justiţiei naţionale, proiectul are în vedere eliminarea deficienţelor care au condus, în multe cazuri, la hotărâri ale C.E.D.O. de condamnare a României, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţa jurisprudenţei naţionale. 

De aceea, proiectul vizează, totodată, şi găsirea unor remedii pentru eliminarea unei alte deficienţe majore a sistemului judiciar român, şi anume existenţa unei practici neunitare, datorată, între altele, şi incoerenţei şi instabilităţii legislative.         

Prin Hotărârea Guvernului nr.1527/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 889 din 27 decembrie 2007 au fost aprobate Tezele prealabile ale proiectului Codului de procedură civilă.

Aşa cum se precizează în acest document de principiu, în activitatea de elaborare a proiectului noului cod s-au avut in vedere concepţiile moderne privind desfăşurarea procesului civil, rolul si atribuţiile participanţilor la acest proces, în centrul atenţiei situându-se, desigur, preocuparea pentru recunoaşterea şi clarificarea, într-un termen optim şi previzibil, a drepturilor şi intereselor legitime deduse judecăţii. 

Urmărind construcţia unei proceduri civile moderne şi echilibrate, proiectul se concentrează în mod deosebit asupra măsurilor de natură să accelereze obţinerea răspunsului judecătoresc într-un anumit termen, cu respectarea, în egală măsură, a drepturilor procedurale ale părţilor şi principiilor fundamentale ale procesului civil.

Dată fiind preocuparea esenţială de asigurare a celerităţii soluţionării cauzelor, concomitent cu îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, soluţiile legislative propuse urmăresc să răspundă, atât în mod direct, cât şi prin efectele preconizate, acestui imperativ, indiferent că este vorba despre resistematizarea etapelor procesului civil în aşa fel încât să conducă la un dialog judiciar, în termeni clari şi oneşti, despre simplificarea formelor procedurale ori modificarea competenţei materiale a instanţelor judecătoreşti odată cu reaşezarea sistemului căilor de atac sau, în fine, despre măsuri de natură să ducă la responsabilizarea părţilor din proces. Tot astfel, în scopul degrevării instanţelor de judecată, ceea ce ar avea consecinţe nemijlocite asupra duratei de desfăşurare a procedurilor judiciare, proiectul prevede în sarcina judecătorului obligaţia de a îndruma părţile din proces spre folosirea procedurii medierii, ca mijloc alternativ de soluţionare a litigiilor, pe durata desfăşurării acestei proceduri judecata fiind suspendată. Pe aceeaşi linie se înscriu şi reglementarea recursului ca veritabilă cale extraordinară de atac, exercitată doar în cazuri excepţionale în care legalitatea a fost înfrântă, cu regândirea actualelor motive de recurs în sensul restrângerii lor şi eliminării motivelor formale, fără impact asupra legalităţii, precum şi noua procedură a contestaţiei privind tergiversarea procesului.

Prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune reaşezarea competenţei materiale, astfel încât să conducă atât la apropierea justiţiei de cetăţean, cât şi la o justiţie previzibilă prin unitatea soluţiilor jurisprudenţiale.

Prin proiect sunt propuse soluţii legislative inovatoare, subsumate dezideratului soluţionării cauzelor într-un termen optim şi previzibil, ce au în vedere tehnicizarea procedurii desfăşurate în faţa instanţei de judecată, care să conducă, pe cât posibil, şi la eliminarea interpretărilor jurisprudenţiale contradictorii.

Au fost resistematizate etapele procesului civil – etapa scrisă, cercetarea procesului şi dezbaterea în fond a procesului, astfel încât să crească eficienţa activităţii de judecată şi să se reducă durata procesului civil, cu asigurarea tuturor garanţiilor procesuale. Astfel, proiectul noului Cod de procedură civilă prevede împărţirea fazei judecăţii în primă instanţă în două etape: cercetarea procesului, care se desfăşoară în camera de consiliu – dând expresie caracterului preponderent privat al drepturilor şi intereselor disputate în procesul civil – şi în cadrul căreia se îndeplinesc, în condiţiile legii, actele de procedură, se rezolvă excepţiile procesuale şi se administrează probele – şi dezbaterea în fond a procesului, care urmează a avea loc preponderent în şedinţă publică, dacă părţile nu convin altfel. În cadrul acestei din urmă etape procesuale, părţile au posibilitatea să dezbată în contradictoriu împrejurările de fapt şi temeiurile de drept invocate de ele sau puse în discuţie, din oficiu, de către instanţa de judecată.

În materia probelor se propune realizarea unei unificări de reglementare, în sensul de fi cuprinse în noul Cod de procedură civilă nu numai prevederile referitoare la administrarea probelor, ci şi cele care privesc admisibilitatea acestora. Totodată, se propune păstrarea actualei proceduri a administrării probelor de către avocaţi, care, în noul context legislativ, poate reprezenta, ca manifestare a dreptului de dispoziţie al părţilor, o alternativă la modalitatea clasică de administrare de către instanţă a probelor.

Au fost instituite unele reguli şi mecanisme procedurale pentru eficientizarea procedurii şi asigurarea soluţionării cu celeritate a procesului:

– se accentuează caracterul excepţional al amânărilor pe care le poate acorda instanţa de judecată, fie prin învoiala părţilor, fie pentru lipsă de apărare, înlăturându-se, prin ansamblul soluţiilor legislative propuse, posibilitatea părţilor de a solicita şi obţine amânări repetate nejustificate, care duc la încărcarea rolului instanţei şi afectarea serviciului public al justiţiei;

– s-a propus ca necompetenţa de ordine publică să nu poată fi invocată, atât de părţi cât şi de instanţa de judecată din oficiu, decât la primul termen de judecată la care părţile sunt legal citate şi exclusiv în faţa primei instanţe; soluţia propusă dă expresie prevalenţei interesului în soluţionarea cu celeritate a procesului, în raport cu formalismul regulilor de competenţă, dar şi ideii de responsabilizare a părţilor pentru clarificarea, în termen cât mai scurt, a elementelor procesuale cu efect dirimant;

– norme riguroase privind strămutarea cauzelor şi recuzarea judecătorilor, instrumente procesuale folosite în prezent cel mai adesea pentru tergiversarea proceselor;

– se propune o nouă concepţie privind termenul în cunoştinţă, bazată pe responsabilizarea justiţiabilului pentru propriul proces, în conformitate şi cu principiul disponibilităţii, care guvernează  procesul civil. Se va da un sens mai larg noţiunii de termen în cunoştinţă, astfel încât să includă orice situaţie în care se poate prezuma că partea a primit citaţia şi cunoaşte termenul.

Prin proiect se instituie o procedură specială, de sine-stătătoare, îndreptată împotriva încălcării dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil: contestaţia privind tergiversarea procesului. Potrivit noii proceduri, conforme cu deciziile C.E.D.O. care au sancţionat lipsa mijloacelor legale de a acţiona în cazul depăşirii termenului rezonabil de soluţionare a cauzei, partea care consideră că pricina este tergiversată va putea solicita luarea măsurilor legale pentru ca această situaţie să fie înlăturată.

 

Proiectul noului Cod de procedură civilă introduce noi reglementări cu caracter general referitoare la căile de atac, care includ enumerarea acestora,  prevederea expresă a principiului legalităţii căilor de atac, precum şi clasificarea lor în căi ordinare şi căi extraordinare.

Apelul va rămâne singura cale de atac ordinară cu caracter devolutiv, având ca obiect, de regulă, controlul judecăţii asupra fondului cauzei.

Modificări de substanţă sunt propuse în materia recursului, pentru ca acesta să fie, într-adevăr, o cale extraordinară de atac, exercitată esenţialmente doar în cazurile excepţionale în care legalitatea a fost înfrântă:

– potrivit noii reglementări, recursul urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie examinarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile în concret, aceasta fiind una dintre modalităţile prin care se asigură o practică judiciară unitară la nivelul întregii ţări;

– competenţa de soluţionare a recursului va reveni, ca regulă, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind prevăzute expres hotărârile care pot fi atacate cu recurs, hotărârile sustrase recursului, precum şi un număr limitat de cazuri în care recursul se va judeca de instanţa ierarhic superioară celei care a pronunţat hotărârea recurată;

– ca element de noutate, se propune ca redactarea cererii de recurs, precum şi exercitarea şi susţinerea recursului să se realizeze numai prin avocat sau consilier juridic; 

– au fost regândite motivele de exercitare a recursului, prin reducerea acestora şi impunerea unor condiţii stricte de exercitare, astfel încât acestea să vizeze exclusiv legalitatea hotărârii şi nu chestiuni de fapt;

– s-a propus, de asemenea, reintroducerea procedurii de filtrare a recursurilor care sunt de competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procedură de natură să asigure controlul de legalitate al instanţei supreme numai în cazuri temeinic justificate.

 

Cât priveşte mecanismele procedurale pentru asigurarea unei practici judiciare unitare, prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune modificarea substanţială a reglementării recursului în interesul legii prin:

– lărgirea categoriei de persoane care pot sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (de exemplu, dobândesc calitate procesuală activă colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Avocatul Poporului),

– instituirea unor reglementări care detaliază procedura de soluţionare, cum ar fi desemnarea judecătorilor raportori şi obligativitatea consultării jurisprudenţei şi a doctrinei.

Totodată, prin proiectul noului Cod de procedură civilă se propune crearea unui nou mecanism pentru unificarea practicii judiciare care să contribuie, alături de recursul în interesul legii, la transformarea jurisprudenţei româneşti într-una predictibilă, care să răspundă aşteptărilor rezonabile ale justiţiabililor şi, totodată, să conducă la scurtarea procesului, prevenind parcurgerea tuturor căilor de atac.

Această procedură presupune, în linii generale, solicitarea rezolvării de principiu a unei probleme de drept de care depinde soluţionarea unei cauze, problemă de drept care nu a fost dezlegată unitar în practica instanţelor. Solicitarea se adresează Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de către judecătorul învestit cu soluţionarea cauzei în ultimă instanţă, din oficiu sau la cererea părţilor. Pentru asigurarea eficacităţii acestui nou mecanism, decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va avea caracter obligatoriu atât pentru instanţa ce a adresat solicitarea de dezlegare a problemei de drept, cât şi pentru toate celelalte instanţe.

 

Scopul noii reglementări procesual-civile în materia executării silite constă în executarea promptă şi efectivă a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori, după caz, recunoscute ca atare de lege sau consfinţite de instanţa judecătorească, în condiţiile respectării stricte a drepturilor procesuale ale părţilor, atât ale creditorului şi debitorului, cât şi ale oricărei alte persoane interesate.

Dintre principalele noutăţi legislative propuse prin proiectul noului Cod de procedură civilă în materia executării silite sunt de amintit următoarele:

– instituirea caracterului de drept comun în materia executărilor silite de orice fel a reglementărilor propuse în proiectul noului Cod de procedură civilă;

– consacrarea, pentru prima dată în dreptul nostru, în mod expres, a regulii de principiu privind respectarea dreptului la un proces echitabil şi în faza executării silite prin instituirea obligaţiei statului de a asigura executarea promptă şi efectivă a oricărui titlu executoriu, precum şi a răspunderii acestuia pentru repararea prejudiciului suferit din cauza neîndeplinirii obligaţiilor ce îi incumbă;

– consacrarea competenţei generale a executorului judecătoresc de a efectua executarea silită, în scopul asigurării unei reglementări unitare şi uniforme în materia executării silite a titlurilor executorii emise în materia raporturilor civile şi a altor raporturi asimilate;

– delimitarea judicioasă a categoriilor de hotărâri – hotărâri definitive şi hotărâri executorii -, renunţându-se la categoria hotărârilor „irevocabile”, care pe plan european nu este cunoscută şi care este susceptibilă de confuzii în practică, creând dificultăţi în stabilirea statutului unor hotărâri susceptibile de a fi atacate pe calea unei căi extraordinare de atac;

– tot ca o noutate absolută, în considerarea dificultăţilor materiale şi personale de executare a titlurilor executorii având ca obiect încredinţarea minorilor, stabilirea programului de vizitare a acestora şi alte măsuri de ocrotire privitoare la aceştia, au fost instituite reglementări privind executarea hotărârilor judecătoreşti referitoare la minori.

Proiectul noului Cod de procedură civilă realizează şi o sistematizare riguroasă a materiei executării silite, care ţine cont de cele două forme de executare, respectiv urmărirea silită indirectă asupra tuturor bunurilor debitorului, prin sechestrarea, poprirea şi vânzarea lor, pe de o parte, şi executarea silită directă, prin predarea silită a bunurilor aparţinând creditorului, dar aflate în mâinile debitorului, pe de altă parte.

Noul Cod de procedură civilă va cuprinde şi unele proceduri speciale reglementate actualmente în alte acte normative, cum sunt: procedura punerii sub interdicţie, divorţul, procedura de declarare a morţii şi ordonanţa de plată, precum şi unele proceduri de mare importanţă practică, cum este procedura cauţiunii judiciare.

            În contextul modernizării procedurilor speciale în scopul clarificării rapide şi eficiente a situaţiilor litigioase, cu titlu de noutate legislativă, noul Cod de procedură civilă cuprinde şi trei noi proceduri speciale: evacuarea din imobilele deţinute sau ocupate fără drept, procedura privitoare la înscrierea drepturilor dobândite în temeiul uzucapiunii şi procedura cu privire la cererile de valoare redusă.

 

 

 

 

 

6. Componenţa nominală a comisiei

 

Conform Ordinelor ministrului justiţiei nr. 829/C/24.03.2006 şi, respectiv nr. 1259/C/18.05.2007, Comisia pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă are următoarea componenţă:

–         dna. Katalin Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei;

–         dl. prof. univ. dr. Viorel Mihai Ciobanu;

–         dl. prof. univ. dr. Gabriel Boroi,

–         dl. conf. univ. dr. Flavius-Antoniu Baias;

–         dl. conf. univ. dr. Marian Nicolae;

–         dna. judecător dr. Mihaela Tăbârcă;

–         dl. judecător Valentin Mitea;

–         dl. judecător Iulian Gâlcă;

–         dl. prof. univ. dr. Nicolae Turcu.

 

Secretariatul tehnic al Comisiei pentru elaborarea noului Cod de procedură civilă a fost asigurat de următorii reprezentanţi ai Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare din cadrul Ministerului Justiţiei:

– dna. Alina Rădoi, director al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare

– dna. Claudia Roşianu, director adjunct al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;

– dna. Violeta Belegante, şef serviciu drept privat în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;

– dna. Cristina Irimia, judecător detaşat;

– dl. Emil Raba, consilier juridic;

– dna. Anda Mitu, consilier juridic;

– dna. Ileana Petre, consilier juridic;

– dl. Decebal Adrian Ghinoiu, consilier juridic;

– dl. George Bădin-Miclăuş, consilier juridic;

– dna. Alina Tudorică, consilier juridic;

– dna. Honoria Dumitrescu, consilier juridic.

 

 

 

Noul cod penal

de

Fişă tehnică

 

 

1. Data începerii proiectului – ianuarie 2006

 

 

2. Cadrul instituţional (program Phare, cooperare cu experţi străini, etc.)

–-

 

 

3. Componenta comisiei pe profesii

–         judecători: 4

–         procurori: 1

–         avocaţi: 1

–         profesori: 3

–         1 reprezentant al Consiliului Legislativ, în temeiul art. 26 alin.(2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

4. Sistematizarea

 

Proiect:

–         nr. articole: 436

–         nr. secţiuni: 13

–         nr. capitole: 56

–         nr. titluri: 22

 

Partea Generală:

–         nr. articole: 185

–         nr. secţiuni: 13

–         nr. capitole: 22

–         nr. titluri: 10

 

Partea Specială:

–         nr. articole: 251

–         nr. secţiuni: –

–         nr. capitole: 34

–         nr. titluri: 12

 

 

 

 

5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele

 

            Proiectul Codului penal cuprinde, urmându-se structura consacrată, două părţi: partea generală şi partea specială.

Prezentăm, în cele ce urmează, principalele noutăţi legislative cuprinse în proiectul Codului penal:

            PARTEA GENERALĂ reuneşte regulile aplicabile ansamblului infracţiunilor reglementate de legislaţia penală, în vreme ce partea specială cuprinde principalele infracţiuni, grupate în funcţie de valorile sociale a căror ocrotire se realizează prin incriminare. Sunt incluse în partea specială a Codului categoriile de infracţiuni cu care practica judiciară se confruntă în mod frecvent, cele prin care se aduce atingere unor valori sociale fundamentale pentru o societate democratică, dar şi faptele a căror incriminare este impusă de dezvoltarea societăţii contemporane.

 

Sub aspectul reglementării instituţiei infracţiunii, mai multe aspecte au fost avute în vedere de către comisie. Este necesar să se renunţe la concepţia materială asupra infracţiunii, specifică statelor din sfera de influenţă sovietică, şi implicit la pericolul social ca trăsătură generală a infracţiunii. Situaţiile care astăzi sunt soluţionate pe baza art. 181 din Codul penal trebuie să îşi găsească rezolvarea pe baza principiului oportunităţii urmăririi penale.

 

În materia pluralităţii de infracţiuni, s-a avut în vedere o simplificare a reglementării, de exemplu prin reducerea numărului de forme de recidivă prevăzute de lege şi, mai ales, prin stabilirea unui tratament sancţionator mai uşor de aplicat.

 

În materia participaţiei, s-a impus consacrarea unei reglementări legale a coautoratului, unanim recunoscut de doctrina şi practica judiciară.

 

În privinţa sistemului pedepselor, principala preocupare vizează crearea unui mecanism care, prin flexibilitate şi diversitate, să permită alegerea şi aplicarea celor mai adecvate măsuri, pentru a putea asigura în acest fel atât o constrângere proporţională în raport cu gravitatea infracţiunii săvârşite şi cu periculozitatea infractorului, cât şi o modalitate eficientă de recuperare socială a infractorului.

            De exemplu, pedeapsa amenzii primeşte o nouă reglementare, dar şi o sferă de aplicare semnificativ lărgită faţă de Codul penal în vigoare, prin creşterea numărului infracţiunilor pentru care aceasta poate fi aplicată ca pedeapsă unică, dar mai cu seamă ca pedeapsă alternativă la pedeapsa închisorii.

În acelaşi timp, calcularea amenzii se face prin sistemul zilelor-amendă, care, prin mecanismul de determinare a cuantumului, asigură o mai bună individualizare a pedepsei concret aplicate atât sub aspectul proporţionalităţii, exprimat în numărul zilelor-amendă, cât şi al eficienţei, prin determinarea valorii unei zile-amendă ţinându-se seama de situaţia patrimonială a condamnatului.

            În privinţa pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, s-a avut în vedere o regândire a reglementării, astfel încât să se ajungă la o diversificare a conţinutului acesteia, dar şi la o extindere a sferei faptelor pentru care se poate dispune, lăsând judecătorului posibilităţi mai largi de individualizare.

Cu privire la individualizarea judiciară a pedepsei, necesitatea evitării aplicării unor pedepse mult diferite sub aspectul speciei sau duratei pentru fapte similare impune o mai bună articulare a elementelor de individualizare a pedepsei, evitând recurgerea la criterii foarte generale.

 

Sub aspectul modalităţilor de individualizare a executării pedepsei, noul Cod are în vedere diversificarea cadrului reglementărilor în materie, prin introducerea unor modalităţi alternative la executarea pedepsei în regim de detenţie (renunţarea la pedeapsă, amânarea pronunţării pedepsei, suspendarea executării etc.). Totodată, se impune ca pe durata termenelor de încercare a diferitelor modalităţi de executare a pedepsei neprivative de libertate să se reglementeze o intervenţie activă a serviciului de probaţiune, în vederea supravegherii eficiente a persoanei condamnate şi a prevenirii comiterii de către aceasta a unor noi infracţiuni.

 

În ceea ce priveşte reglementarea răspunderii penale a minorilor s-a urmărit reformarea completă a sistemului existent în prezent.

            În primul rând, în acord cu tendinţa generală în plan european, s-a redus limita de vârstă de la care este posibilă angajarea răspunderii penale a minorului, până la 13 ani. În prezent, limita de vârstă de la care minorul răspunde penal este de 10 ani în Franţa, în Marea Britanie şi în Elveţia, de 12 ani în Grecia şi în Olanda, iar în Spania vârsta este stabilită în prezent la 14 ani, dar un proiect de lege aflat în curs de dezbatere parlamentară prevede coborârea acestei vârste la 12 ani. Dincolo de convergenţa cu această tendinţă, modificarea s-a impus în considerarea a cel puţin două elemente:

    1. creşterea continuă în ultimii ani a numărului faptelor penale săvârşite de minori cu vârsta sub 14 ani, aceştia ajungând nu de puţine ori să comită fapte foarte grave sau să fie atraşi în activitatea grupurilor de criminalitate organizată tocmai în considerarea imposibilităţii tragerii lor la răspundere penală;

    2. datele statistice privind expertizele efectuate cu privire la existenţa discernământului în cazul minorilor cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani arată că în peste 90% dintre cazuri s-a stabilit existenţa acestui discernământ, ceea ce înseamnă că, de regulă, discernământul există anterior vârstei de 14 ani.

O a doua modificare importantă o constituie renunţarea la dualitatea de sancţiuni consacrată astăzi de Codul penal – pedepse şi măsuri educative. Astfel, proiectul noului Cod penal a urmărit renunţarea completă la pedepse în cazul minorului infractor şi instituirea unui sistem sancţionator bazat doar pe măsuri educative, incluzând, bineînţeles, şi măsuri educative privative de libertate.

            Regula o constituie aplicarea în cazul minorilor a măsurilor educative neprivative de libertate, măsurile privative de libertate constituind excepţia şi fiind rezervate ipotezelor de infracţiuni grave sau de minori care au comis multiple infracţiuni.

            Regimul prevăzut pentru executarea acestor măsuri este astfel conceput încât să ofere largi posibilităţi de individualizare, permiţând adaptarea sa în funcţie de conduita fiecărui minor pe durata executării.

 

În ceea ce priveşte răspunderea penală a persoanei juridice se menţine în linii generale regimul instituit prin modificările aduse Codului penal în vigoare prin prevederile Legii nr. 278/2006, cu câteva corective, cum ar fi: restrângerea imunităţii instituţiilor publice, o mai bună individualizare legală a pedepsei amenzii, introducerea unor noi pedepse complementare prevăzute de unele decizii-cadru adoptate la nivelul Uniunii Europene ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 278/2006 etc.

            Referitor la cauzele care înlătură răspunderea penală, s-a renunţat la reglementarea paralelă a lipsei şi retragerii plângerii prealabile, respectiv la împăcarea părţilor, fiind necesar a se opta pentru una dintre ele. Soluţia cea mai potrivită ar fi renunţarea la împăcarea părţilor şi consacrarea retragerii plângerii prealabile, cu efecte in personam.

 

În ceea ce priveşte PARTEA SPECIALĂ, sub aspectul sistematizării, s-a impus renunţarea la structura codurilor penale anterioare, în favoarea reglementării mai întâi a infracţiunilor care aduc atingere persoanei şi drepturilor acesteia şi abia după aceea a infracţiunilor care aduc atingere atributelor statului sau altor valori sociale fundamentale.

 

            În acelaşi timp, prin proiect se realizează o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator pentru faptele incriminate în partea specială, astfel încât să se dea expresie viziunii contemporane asupra rolului pedepsei în reintegrarea socială a persoanelor care au comis infracţiuni.

 

            În cazul infracţiunilor contra vieţii persoanei, s-a realizat o simplificare a reglementării omorului, prin renunţarea la reglementarea a două variante agravate distincte (omorul calificat şi omorul deosebit de grav) şi reţinerea ca elemente circumstanţiale de calificare doar a acelor împrejurări care conferă faptei o periculozitate ce excedează în mod vădit posibilităţilor de individualizare pe baza limitelor de pedeapsă ale variantei-tip sau de bază.

Pentru instituirea unei reglementări coerente în privinţa infracţiunilor de violenţă domestică, această împrejurare este valorificată ca un element circumstanţial de agravare în cazul tuturor infracţiunilor contra integrităţii corporale şi sănătăţii.

 

        Materia infracţiunilor împotriva libertăţii şi integrităţii sexuale este complet revizuită, pe baza unei noi concepţii, în acord cu soluţiile diferitelor coduri europene în materie, privind relaţiile dintre infracţiunile înscrise în această categorie.

 

În materia infracţiunilor contra patrimoniului se urmăresc în primul rând o reconsiderare a limitelor legale de pedeapsă, în vederea readucerii acestora în limite normale, dar şi o simplificare a reglementării prin renunţarea la numeroase variante agravate.

 

Reglementarea infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei cunoaşte modificări importante, justificate şi solicitate de noile realităţi sociale, şi are ca obiectiv asigurarea legalităţii, independenţei, imparţialităţii şi fermităţii în procesul de înfăptuire a actului de justiţie, prin sancţionarea penală a faptelor de natură să influenţeze grav, să ignore ori să submineze autoritatea justiţiei.

            Pornindu-se de la aceste raţiuni, au fost identificate şi incriminate o serie de fapte evidenţiate şi în practica judiciară, care pot afecta semnificativ activitatea de înfăptuire a justiţiei, precum: obstrucţionarea justiţiei, influenţarea declaraţiilor, presiuni asupra justiţiei, compromiterea intereselor justiţiei, sfidarea instanţei, asistenţa şi reprezentarea neloială sau neexecutarea sancţiunilor penale.

Cadrul infracţiunilor de corupţie a fost de asemenea revizuit nu doar prin preluarea în textul Codului a incriminărilor cuprinse în Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, dar şi prin reformularea unor texte.

 

Capitolul referitor la infracţiunile de fals a fost revizuit prin introducerea unor noi incriminări, ţinându-se seama de noile modalităţi de comitere a acestor infracţiuni (falsul informatic, falsificarea de mijloace de plată electronice etc.), dar şi prin reconsiderarea incriminărilor deja existente, mai ales în privinţa infracţiunilor de fals în înscrisuri.

           

Capitolul referitor la infracţiunile contra circulaţiei pe drumurile publice au fost elaborate avându-se în vedere prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 care în Capitolul VI “Infracţiuni şi pedepse“ incriminează faptele săvârşite prin încălcarea regimului circulaţiei pe drumurile publice şi prevede şi pedepsele corespunzătoare. Acestor incriminări, în proiect, li s-au adus mai multe modificări sau completări.

            S-au stabilit titlurile marginale la toate infracţiunile la regimul circulaţiei pe drumurile publice; la unele variante tip sau atenuate ale acestor fapte s-a prevăzut pedeapsa amenzii ca pedeapsă alternativă. Conţinutul legal al infracţiunilor de conducere a unui vehicul sub influenţa alcoolului, refuzul sau sustragerea de la recoltarea probelor biologice şi consumul de alcool sau alte substanţe după producerea accidentului, au fost îmbunătăţite ţinând seama şi de observaţiile Institutului Naţional de Medicină Legală, cât şi de alte modificări determinate, mai ales, de realizarea unor corelări cu alte incriminări cuprinse în proiectul Codului penal.

Ca element de noutate, trebuie menţionat că determinarea concentraţiei de alcool în sânge relevantă pentru reţinerea infracţiunii prevăzute la art. 340 se face la momentul prelevării probelor biologice, fără posibilitatea unei recalculări ulterioare.

 

În cadrul infracţiunilor contra familiei, au fost incluse, în plus faţă de incriminările existente astăzi, incestul şi o incriminare nouă – împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu. Aceasta reprezintă o necesitate, în condiţiile creşterii alarmante a ratei abandonului şcolar de către elevi de vârstă tot mai mică. Bineînţeles, textul nu vizează situaţiile în care acest abandon este determinat de o situaţie materială precară, caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace, ci situaţiile în care părintele acţionează în mod abuziv, retrăgându-l pe minor de la studii sau împiedicându-l să le urmeze, deşi ar fi avut toate condiţiile pentru aceasta.

 

Titlul IX a fost consacrat infracţiunilor electorale, fapte regăsite în prezent în mai multe legi speciale. Astfel, la ora actuală infracţiuni electorale se regăsesc în Legea nr.  3/2000 privind organizarea referendumului, în Legea nr. 67/2004 privind alegerea autorităţilor publice locale şi în Legea nr. 373/2004 pentru alegerea Camerei deputaţilor şi Senatului. La rândul său, art. 27 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României face trimitere la textele de incriminare din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În aceste condiţii, s-a considerat preferabilă regruparea infracţiunilor electorale într-un titlu distinct al Codului penal, pentru a asigura o mai mare stabilitate acestor texte dar şi pentru a elimina paralelismele existente în prezent în reglementare.

            În legislaţia în vigoare, deşi faptele incriminate de diferitele legi sunt în mare măsură similare, s-au strecurat şi necorelări sau diferenţe în reglementare, care nu îşi găsesc raţiunea de a exista. Aşa de pildă, infracţiunea de împiedicare a liberului exerciţiu al drepturilor electorale are, potrivit art. 103 din Legea nr. 67/2004 şi o formă agravată, dar în art. 100 din Legea nr. 373/2004 aceasta nu se mai regăseşte.

            Textele propuse de proiect aduc şi o mai bună sistematizare a incriminărilor în această materie, având în vedere obiectul juridic al acestora. În acelaşi timp, au fost restructurate unele dintre incriminări, în scopul unei mai corecte individualizări legale. Astfel, în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului au fost create două forme, cu sancţiuni distincte, în considerarea diferenţei evidente de periculozitate între situaţia în care violarea se face de către un membru al biroului secţiei de votare ori de către o altă persoană. În prezent ambele variante se regăsesc în cuprinsul aceluiaşi text de incriminare şi atrag aceeaşi sancţiune.

            De asemenea, au fost înlăturate câteva erori de reglementare strecurate în textele din legislaţia specială. Spre exemplu, art. 102 alin.(3) din Legea nr. 373/2004 prevede sancţionarea tentativei în cazul infracţiunii de corupere a alegătorilor, constând în „promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul …”. Aceasta este însă o infracţiune cu consumare anticipată, astfel încât ea nu este susceptibilă de tentativă.

 

Titlul XII reglementează într-o formă complet revizuită, infracţiunile de genocid, contra umanităţii şi de război.

Conform art. 17 din Statutul Curţii Penale Internaţionale (CPI), jurisdicţia Curţii este una complementară faţă de cea a instanţelor naţionale ale statelor ce au ratificat Statutul. În consecinţă, ca urmare a ratificării Statutului de către România prin Legea nr. 111/2002, este necesară alinierea legislaţiei penale române la standardele Statutului CPI, în scopul facilitării exercitării propriei competenţe.

Acesta este de altfel, principalul scop al prezentului titlu – asigurarea unei compatibilităţi depline între prevederile Statutului de la Roma şi cele ale noului Cod penal român. Acest imperativ a fost dealtfel recunoscut şi de alte state ce au ratificat Statutul şi care, fie au recurs la modificarea codurilor penale, fie au creat un Cod al infracţiunilor internaţionale, aşa cum s-a întâmplat în dreptul german (a se vedea Gesetz zur Einfuhrüng des Völkerstrafgesetzbuches (VStG), publicat în Bundesgesetzblatt nr. 42/29.06.2002). Această din urmă reglementare a servit ca model pentru sistematizarea dispoziţiilor din prezentul titlu.

Textele în materie propuse de proiect nu se limitează la o traducere a dispoziţiilor Statutului, operându-se, după modelul reglementării germane, unele modificări de fond şi formă. Astfel, precizăm că, în plus faţă de textul Statutului Curţii, au fost avute în vedere şi alte elemente:

      a) încorporarea suplimentară a prevederilor unor acte normative de drept internaţional (în special Protocolul Adiţional I la Convenţiile de la Geneva şi a Protocolului II din 1999 la Convenţia pentru protecţia bunurilor culturale în caz de conflict armat din 1954);

      b) raportarea la Elementele infracţiunilor (conform art. 9 din Statut), act aprobat de Comisia Preparatorie la data de 30 iunie 2000;

      c) raportarea la jurisprudenţa instanţelor internaţionale ulterioară anului 1998, ce nu a putut fi încorporată în Statut.

 

 

6. Componenţa nominală a comisiei

 

    – procuror Katalin-Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, preşedinte al Comisiei;

    – profesor univ. dr. Valerian Cioclei, Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti;

    – profesor univ. dr. Ilie Pascu, Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative, Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa;

    – conf. univ. dr. Florin Streteanu, Facultatea de Drept, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca;

    – judecător Gabriel Ionescu, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;

    – judecător Ana Cristina Lăbuş, membru al Consiliului Superior al Magistraturii;

    – judecător Andreea Stoica, Curtea de Apel Bucureşti, detaşat la Consiliului Superior al Magistraturii;

    – judecător Mihail Udroiu, Tribunalul Bucureşti, detaşat la Ministerul Justiţiei;

    – avocat Marian Nazat;

    – consilier Elena Cismaru, şef sector – Sectorul de legislaţie penală şi contravenţională – Consiliul Legislativ, reprezentantul acestei instituţii în Comisie, în temeiul art.26 alin.(2) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

 

 

 

Proiectul Noului Cod civil

de

1. Data începerii proiectului

 

După adoptarea de către Senat, în luna septembrie 2004, a proiectului Codului civil, în cursul dezbaterilor în cadrul Camerei Deputaţilor, a apărut necesitatea unei revizuiri substanţiale a proiectului. În acest scop, dezbaterile la cea de-a doua cameră au fost suspendate şi urmează a fi reluate după depunerea de către Ministerul Justiţiei a unui set de amendamente prin care s-a urmărit, printre altele, crearea unui mediu de afaceri mai competitiv şi luarea în considerare a noilor tendinţe ale legislaţiei în materie comercială. În acest sens, prin Ordinul ministrului justiţiei nr. 828/C/24 martie 2006 se constituie Comisia pentru revizuirea proiectului noului Cod civil aflat în procedură parlamentară, formată din 18 membri, respectiv, colaboratori externi (cadre didactice la Catedra de drept privat a Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti) şi personalul din cadrul Serviciului de drept privat al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare – Ministerului Justiţiei

Amendamentele formulate la proiectul Codului civil au fost finalizate şi urmează a fi transmise, spre analiză şi dezbatere, Parlamentului la data de 1 decembrie 2008.

 

 

2. Cadrul instituţional (program PHARE, cooperare cu experţi străini, etc.)

 

De la data constituirii până la începutul anului 2007, plata membrilor comisiei, colaboratori externi, s-a asigurat din fondurile Ministerului Justiţiei, pe bază de convenţii civile. Din luna februarie 2007 până în luna iunie 2008, plata colaboratorilor externi a fost asigurată din împrumutul acordat de Banca Mondială pentru finanţarea Proiectului de Dezvoltare Instituţională a Sectorului privat şi Public (PPIBL), administrat de Ministerul Economiei şi Finanţelor prin UMP-PPIBL.

 

 

3. Componenţa comisiei pe profesii

 

            Astfel cum s-a specificat şi mai sus, Ministerul Justiţiei a beneficiat de consultanţă din partea unor reputaţi teoreticieni şi practicieni în domeniul dreptului civil, cadre didactice la Catedra de drept privat a Facultăţii de Drept a Universităţii Bucureşti.  

 

4. Sistematizarea

           

Membrii comisiei au elaborat un număr de peste 1500 de amendamente care privesc atât textele actuale ale proiectului (mai mult de 3/4 din cele 1980 de articole ale proiectului adoptat de Senat), cât şi introducerea unor noi articole sau chiar capitole în cuprinsul acestuia..

      Proiectul este structurat în 7 cărţi:

Ø      Titlul preliminar;

Ø      Cartea I – Persoanele;

Ø      Cartea a II-a – Familia;

Ø      Cartea a III-a –  Bunurile;

Ø      Cartea a IV-a –  Despre moştenire şi liberalităţi;

Ø      Cartea a V-a – Obligaţiile;

Ø      Cartea a VI-a – Prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor;

Ø      Cartea a VII-a – Dispoziţii de drept internaţional privat.

 

 

5. Instituţii reformate sau nou introduse, efectele

 

În ceea ce priveşte principalele elementele de noutate cuprinse în fiecare dintre cele şapte cărţi ale proiectului, acestea pot fi sintetizate astfel:

  • în materia persoanelor, menţionăm:   

– în ce priveşte instituţia „persoanei fizice”, o atenţie specială a fost acordată asigurării protecţiei drepturilor şi libertăţilor civile fundamentale inerente personalităţii umane, deja consacrate în reglementările internaţionale importante (Codul civil francez şi Codul civil al Provinciei Québec). De asemenea, se propune recunoaşterea pentru copilul conceput a capacităţii anticipate de folosinţă sub condiţia viabilităţii acestuia (noutate legislativă împărtăşită şi în dreptul comparat, de exemplu, în Codul civil francez) şi perfecţionarea regimului lipsei capacităţii de exerciţiu. Se urmăreşte şi asigurarea unei protecţii reale a minorului cu capacitate de exerciţiu restrânsă prin recunoaşterea dreptului ocrotitorului legal sau al instanţei tutelare de a ataca cu acţiunea în nulitate actele făcute de minor fără încuviinţarea acestora;

– în ceea ce priveşte instituţia „persoanei juridice”, s-a reglementat nulitatea persoanei juridice, fiind introduse dispoziţii ample cu privire la cazurile de nulitate, regimul nulităţii şi efectele nulităţii;

– ca noutate absolută, noul cod civil român va cuprinde dispoziţii prin care se asigură protecţia drepturilor personal nepatrimoniale, prin mijloace juridice specifice.

 

·        în cuprinsul Cărţii privind „Familia”, din proiectul Codului civil, printre cele mai importante amendamente se numără următoarele:

– consacrarea expresă a principiului interesului superior al copilului, în concordanţă cu prevederile Convenţiei O.N.U. cu privire la drepturile copilului şi cu cele ale Legii nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului;

– urmând modelul Codului civil elveţian şi Codului civil italian, s-a reglementat logodna, în considerarea faptului că logodna este o realitate socială tradiţională în România;

– consacrarea legală a divorţului „pe cale administrativă”, la serviciul de stare civilă, în cazul divorţului prin consimţământ mutual, cu condiţia ca soţii să nu aibă copii minori, născuţi din căsătorie sau adoptaţi de ambii soţi;

– introducerea, în cadrul paragrafului privind reproducerea umană asistată medical cu terţ donator a obligativităţii consimţământului în formă autentică al părinţilor, după modelul existent în Codul civil francez;

 

·        în materia textelor din Cartea privind „Bunurile”, printre cele mai importante amendamente, se numără următoarele:

– reglementarea expresă a dreptului de proprietate privată şi a dreptului de proprietate publică, a dreptului de administrare, a dreptului de concesiune şi a dreptului de folosinţă gratuită;

– una dintre cele mai importante noutăţi introduse în proiectul Codului civil, în raport cu actualul Cod civil, este reglementarea cărţii funciare, adoptându-se principiul cel mai important care caracterizează publicitatea reală, respectiv principiul publicităţii absolute – efectul constitutiv al înscrierilor în cartea funciară;

– pornindu-se de la avantajele prezentate de instituţia trustului sau fiduciei pentru organizarea patrimoniului, s-a propus introducerea acesteia şi în Codul civil român. Trustul (fiducia) cunoaşte o aplicare foarte largă în sistemul de drept anglo-saxon, fiind deja receptată în dreptul continental în unele sisteme juridice naţionale (de exemplu, Franţa, Elveţia, Luxemburg). Instituţia trustului preluată în Proiectul Codului civil sub denumirea de fiducie a fost în mod corespunzător adaptată în raport cu celelalte instituţii juridice naţionale. În  noua reglementare s-a urmărit, în principal, evitarea utilizării fiduciei în scopuri ilicite, cu referire specială la spălarea banilor şi la evaziunea fiscală, drept pentru care modelul urmat a fost cel al legii franceze ( respectiv Legea nr. 2007-211 din 19 februarie 2007, prin care a fost introdus, în Codul civil francez, Titlul XIV, „Despre fiducie”).

 

·    în materia textelor din Cartea „Despre moştenire şi liberalităţi”, se propun următoarele :

– în această materie s-au căutat soluţii echitabile care să nu facă să depindă întinderea drepturilor succesorale ale copiilor de faptele reprobabile ale părinţilor lor ori de hazardul cronologiei deceselor ori naşterilor în familie;

– un alt element de noutate este reglementarea expresă, în cadrul normelor privind soţul supravieţuitor şi vocaţia lui la moştenire, a cotei soţului supravieţuitor în concurs cu două clase de moştenitori legali – colateralii ordinari sau ascendenţii ordinari, situaţie care nu se regăseşte nici în reglementarea actuală (Codul Civil actual şi Legea nr.319/1944 pentru dreptul la moştenire al soţului supravieţuitor) şi nici în Proiectul adoptat de Senat;

– în secţiunea rezervată testamentului, o noutate o reprezintă consacrarea legală a instituţiei dezmoştenirii, un aspect important fiind clarificarea efectelor dezmoştenirii asupra concursului dintre diferite categorii de moştenitori.

 

  • în materia obligaţiilor, reglementată în Cartea a V-a:

– ca o consecinţă a abandonării dualismului Cod civil – Cod comercial, se impune în mod logic includerea în codul civil a cât mai multor contracte, inclusiv a celor considerate ca fiind apanajul exclusiv al comercianţilor. Astfel, sunt avute în vedere contractul de comision, de consignaţie, de expediţie, de transport, de agenţie, de intermediere, de cont-curent, de report, de furnizare;

– în materia garanţiilor, se propune o restructurare terminologică a materiei, mai apropiată de clasificările admise în prezent în dreptul nostru civil şi comercial.

 

  • în materia prescripţiei extinctive cuprinsă în Cartea „Despre prescripţia extinctivă, decăderea şi calculul termenelor”:

– noua reglementare preia, cu îmbunătăţi substanţiale, prevederile Decretului nr.167/1958 privitor la prescripţia extinctivă, sistematizate pe probleme specifice (dispoziţii generale, termenul prescripţiei extinctive, cursul prescripţiei extinctive, împlinirea prescripţiei extinctive), la care se adaugă o reglementare generală a termenelor de decădere, aceasta din urmă constituind o noutate absolută în dreptul civil român;

– în noul cadru legal se va face distincţia între prescripţia dreptului material la acţiune şi prescripţia dreptului de a cere executarea silită, instituţie de drept procesual civil supusă dispoziţiilor Codului de procedură civilă;

– se instituie un nou caz de suspendare a prescripţiei extinctive care se va dovedi extrem de util în practică. Astfel, s-a considerat că în cazul negocierilor purtate în scopul rezolvării pe cale amiabilă a neînţelegerilor dintre părţi, continuarea curgerii prescripţiei ar fi nejustificată şi inechitabilă în privinţa celui care a încercat să evite un litigiu judiciar purtând cu bună-credinţă negocieri de rezolvare a diferendului.

 

  • Cartea a VII-a „Dispoziţii de drept internaţional privat”:

– cuprinde reglementări care vor permite soluţionarea conflictelor de legi,  fiind atinse două deziderate majore, respectiv, pe de o parte predictibilitatea, strâns legată de stabilitatea circuitului civil, şi, pe de altă parte, flexibilitatea, care permite adaptarea soluţiei la speţă, astfel încât să nu se genereze situaţii inechitabile;

– în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor de legi în diferite materii, amendamentele propun soluţii noi, de natură să asigure compatibilitatea dreptului internaţional privat român cu dreptul comunitar, precum şi cu cele mai recente reglementări adoptate în cadrul Conferinţei de drept internaţional privat de la Haga;

– în materia raporturilor de familie se regăsesc cele mai spectaculoase noutăţi, având în vedere faptul că aceasta este şi materia în care viitorul Cod civil va cunoaşte unele dintre cele mai profunde noutăţi, prin abrogarea Codului familiei. Astfel, în materia regimurilor matrimoniale, cea mai spectaculoasă modificare constă în consacrarea principiului autonomiei de voinţă a soţilor, în sensul posibilităţii de a alege, în anumite limite, legea aplicabilă regimului matrimonial (modelul urmat fiind cel instituit prin Convenţia de la Haga din 1978 cu privire la legea aplicabilă regimurilor matrimoniale reafirmat în Cartea verde din 17 iulie 2006 a Comisiei Europene privind elaborarea unui Regulament european referitor la conflictele de legi în materia regimurilor matrimoniale, competenţa şi recunoaşterea hotărârilor judecătoreşti);

– soluţii noi au fost consacrate şi în ceea ce priveşte legea aplicabilă divorţului, alegerea legii aplicabile sau legea aplicabilă separaţiei de corp. Acestea au fost inspirate din Regulamentul CE nr. 2201/2003 din 27 noiembrie 2003 referitor la competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor în materie matrimonială şi în materia responsabilităţii părinteşti şi din Cartea  verde din 14 martie 2005 a Comisiei Europene privind  legea aplicabilă şi competenţa în materia divorţului.

 

 

6. Componenta nominala a comisiei

 

Conform Ordinului ministrului justiţiei nr.828/C/24.03.2006, Comisia pentru revizuirea proiectului noului Cod civil, aflat în procedură parlamentară, are următoarea componenţă:

–                           dna Katalin Barbara Kibedi, consilier al ministrului justiţiei, fost secretar de stat în cadrul Ministerului Justiţiei;

–                           dl.prof. dr. Valeriu Stoica;

–                           dl.prof. dr. Lucian Mihai;

–                           dl.prof.dr.Flaviu Baias;

–                           dl.conf.dr. Marian Nicolae;

–                           dl.conf. dr. Radu-Romeo Popescu;

–                           dl. lector.dr Aladar Sebeni;

–                           dl. avocat Cătălin Marian Predoiu, doctor în drept – până la data de 29 februarie 2008, data numirii sale în funcţia de ministru al justiţiei;

–                           dl. executor judecătoresc  Bogdan Dumitrache (până la data de 4 ianuarie 2007);

–                           dl.asis. dr. Răzvan Dincă (până la data de 4 ianuarie 2007).

 

Secretariatul tehnic al Comisiei pentru revizuirea proiectului noului Cod civil, aflat în procedură parlamentară, a fost asigurat de următorii reprezentanţi ai Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare din cadrul Ministerului Justiţiei:

–                           dna Alina Rădoi, director al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;

–                           dna Claudia Roşianu, director adjunct al Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;

–                           dna Violeta Belegante, şef serviciu drept privat în cadrul Direcţiei Elaborare Acte Normative, Studii şi Documentare;

–                           dna Cristina Irimia, consilier juridic;

–                           dna Anda Mitu, consilier juridic;

–                           dna Ileana Petre, consilier juridic;

–                           dl. Emil Raba, consilier juridic;

–                           dl. Decebal Ghinoiu, consilier juridic;

–                           dna. Alina Tudorică, consilier juridic;

–                           dna. Honoria Dumitrescu, consilier juridic;

–                           dna. Nicoleta Miclăuş, consilier juridic;

–                           dl. George Miclăuş, consilier juridic.

 

Ionescu vs. Romania.Ati apela la CEDO pentru rezolvarea problemelor?

de

In Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2008 a fost publicata Hotararea din 10 noiembrie 2005 in cauza Ionescu impotriva Romaniei

Cererea reclamantului de reparatie echitabila, intemeiata pe art. 41 din Conventie, are la baza o cererea anterioara a aceluiasi petent, solutionata de Curte prin hotararea din 2 noiembrie 2004 (hotararea privind admisibilitatea si fondul cauzei), prin care Curtea a constatat, in unanimitate, incalcarea art. 6 paragraful 1 din Conventie si, respectiv, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie. Mai exact, aceasta a decis ca art. 6 paragraful 1 a fost incalcat din cauza lipsei unui proces echitabil si a ingradirii dreptului de acces la o instanta. In ceea ce priveste art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, Curtea a apreciat ca privarea de proprietate pretinsa de reclamant nu avea nicio justificare si ca reclamantul a suportat si continua sa suporte o povara speciala si exorbitanta. 

Prin noua cerere, intemeiata pe art. 41 din Conventie, reclamantul a solicitat, cu titlu de reparatie echitabila, restituirea bunului in litigiu sau acordarea unei sume echivalente cu valoarea sa actuala, pe care a estimate-o la 250.000 USD. De asemenea, el a solicitat acordarea sumei de 50.000 USD pentru lipsa de folosinta a bunului, precum si suma de 75.000 USD cu titlu de prejudiciu moral. in plus, reclamantul a solicitat si restituirea cheltuielilor de judecata, insa fara a indica cu exactitate suma. 

Curtea a admis cererea de reparatie echitabila si a decis ca statul roman sa ii restituie reclamantului, in cel mult 3 luni, imobilul in litigiu si terenul aferent, urmand ca in lipsa acestei restituiri, statul roman sa ii plateasca reclamantului, in acelasi termen de 3 luni, suma de 100.000 EUR cu titlu de daune materiale. De asemenea, statul roman ii va plati reclamantului, in acelasi termen de 3 luni, suma de 7.500 EUR cu titlu de daune morale. Curtea a respins cererea privitoare la lipsa de folosinta a bunului, avand in vedere faptul ca a dispus restituirea bunului cu titlu de reparare a prejudiciului, insa a tinut cont de privarea de proprietate suferita de reclamant cu ocazia reparatiei prejudiciului moral. De asemenea, Curtea a respins cererea privitoare la cheltuieli de judecata, avand in vedere ca reclamantul nu a justificat cheltuielile de judecata pretinse.

www.Justitia-Romana.org. Aici gasiti totul despre justitie

de

Pe pagina de internet www.Justitia-Romana.org, Centrul de Documentare si Informare Publica  pune la dispozitie informatii  referitoare la datele de interes public cu privire la instantele si parchetele din Romania. 

Autorii doresc sa ofere un instrument practic, usor de folosit si eficient pentru obtinerea de informatii de interes public referitor la institutiile implicate in actul de justitie.

La data de 10 noiembrie 2008 a fost incheiat un protocol de colaborare intre Consiliul Superior al Magistraturii si Centrul de Documentare si Informare Publica, ce are ca principal obiectiv  crearea de relatii bilaterale pe termen lung, schimbul de idei si experienta, in vederea informarii  opiniei publice cu privire la activitatea CSM si modul de functionare a sistemului judiciar din Romania

Doi inspectori din Primăria Capitalei, reţinuţi de DNA

de

Doi funcţionari ai Primăriei Capitalei au fost reţinuţi de procurorii anticorupţie, joi noapte, pentru luare de mită.

Doru Gadea şi Gheorghe Dicu sunt inspectori în Primărie şi fac parte din Serviciul inspecţie disciplină în construcţii şi respectarea reglementărilor. Funcţionarii au fost reţinuţi timp de 24 de ore, cu propunere de arestare pe 29 de zile. Inspectorii din Primărie au fost aduşi la Tribunalul Municipiului Bucureşti. Nu se cunosc informaţii despre alte persoane implicate în flagrant. Pe numele lui Doru Gâdea a fost emism deja, un mandat de arestare preventivă pentru 25 de zile. Se pare că aceştia au pretins o şpagă de 10 milioane de lei unei persoane care deţinea o clădire. Avocatul lui Gadea a declarat, pentru MEDIAFAX, că suma primită de cei doi funcţionari este foarte mică

 

http://www.antena3.ro/stiri/romania/2-inspectori-din-primarie-retinuti-de-procurorii-anticoruptie-pentru-luare-de-mita_57660.html

Greii fotbalului, judecaţi de trei femei.Ce spuneti?

de

Completul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), alcătuit din trei judecătoare, a amânat pentru 15 ianuarie procesul în care opt impresari şi lideri de cluburi din fotbalul românesc sunt acuzaţi de evaziune fiscală şi spălare de bani.

Motivul principal al amânării a fost că doar patru dintre cei opt trimişi în judecată de DNA s-au prezentat: Ioan şi Victor Becali, George Copos şi Gigi Neţoiu. Procesul abia început a avut parte de numeroşi “suporteri”, pentru că micuţa sală a ICCJ în care se dezbat cauzele penale n-a fost atât de aglomerată nici în vremurile de glorie, când avea pe rol Zambaccianul lui Adrian Năstase.

La ieşirea din sala de judecată, impresarul Giovani Becali, nemulţumit că alţi inculpaţi n-au venit la proces, le-a ţinut ziariştilor prezenţi o scurtă prelegere de conduită civică: “Dacă am fost citaţi, era obligaţia noastră să ne prezentăm.

 

sursa

http://www.cotidianul.ro/greii_fotbalului_judecati_de_trei_femei-63677.html

Se confiscă lui Dumitru Sechelariu 30.000 de euro nejustificaţi

de

Premieră pentru Justiţia din România: o instanţă a decis confiscarea unei sume unui funcţionar public, care nu a reuşit să demonstreze cu acte cum a dobândit acei bani.

Pe 27 mai 2008, ÎCCJ a hotărât definitiv şi irevocabil că fostul primar al Bacăului, Dumitru Sechelariu, şi soţia sa, Laudeta Sechelariu, nu pot justifica provenienţa sumei de 120.000 de lei. Aceasta reprezintă diferenţa dintre veniturile reale şi cheltuielile efectuate de soţii Sechelariu în perioada iunie 1996 – iunie 2004, cât Dumitru Sechelariu a fost primar al Bacăului, în sensul că aceştia nu puteau dobândi din veniturile legale toate bunurile pe care le au în patrimoniu.

1.000.000 de euro . Viaţa unui om călcat de Ferrari.Ce credeti?

de

Procesul în care este judecat doctorul Adrian Cocoană, timişoreanul care, în 19 august s-a urcat cu Ferrari-ul pe un trotuar din centrul Timişoarei, ucigând un tânăr şi rănind-o pe prietena acestuia, după care a fugit de la locul accidentului, a fost strămutat la Craiova

Decizia a fost luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la cererea avocaţilor lui Cocoană, care au motivat cererea de mutare a procesului prin faptul că, în Timişoara, clientul nu poate avea parte de un proces echitabil din cauza presiunilor presei. De asemenea, a fost invocat faptul că tânăra rănită în accident este rudă cu vicepreşedinta Tribunalului Timiş.

Ieri, la Judecătoria Timişoara, ar fi trebuit să aibă loc primul termen al procesului. Înainte de a se discuta despre decizia de strămutare, avocatul familiei lui Lucian Reja, tânărul ucis în accident, a cerut recuzarea judecătoarei pe motiv că „aţi luat o măsură care pe noi, părţile, ne-a nemulţumit profund”, referindu-se la decizia de punere în libertate a lui Cocoană. Cererea de recuzare a fost respinsă, iar dosarul va pleca spre Craiova, urmând ca judecătoria să stabilească un termen în care, în primul rând, să se decidă dacă şoferul Ferrari-ului morţii rămâne în arest. De altfel, miza cererii de strămutare este legată, în special, de punerea în libertate a şoferului, acest lucru fiind imposibil de obţinut până acum la instanţele din Timişoara

 

http://www.gandul.info/societatea/1-000-000-de-euro-viata-unui-om-calcat-de-ferrari.html?3932;3487325

DIICOT Braşov au anihilat o reţea de cămătărie

de

Oamenii legii au acţionat pe baza mai multor plângeri depuse de cei care au împrumutat bani de la interlopi. Aceştia spun că erau forţaţi să semneze acte notariale din care reieşea că au datorii mult mai mari decât cele reale.

Unul dintre reclamanţi susţine că a fost bătut pentru a recunoaşte o datorie de 175.000 de euro, după care cămătarii i-au cerut, în mai multe rânduri, taxe de protecţie însumând peste 100.000 de euro

Legi trimise la promulgare, in data de 12 noiembrie 2008

de

Camera Deputatilor a trimis, miercuri, la promulgare, presedintelui Romaniei, Traian Basescu, urmatoarele legi:

Asistenta juridica gratuita, pentru politistii actionati in instanta

de

Actul normativ adoptat de Guvern vizeaza modificarea si completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul politistului.
Au fost aduse modificari si completari in scopul intaririi autoritati politistilor aflati in exercitarea atributiilor de serviciu, oferindu-le un grad mai ridicat de securitate si protectie” a declarat Cristian David, ministrul de Interne.

Actul normativ prevede asigurarea despagubirilor de viata, sanatate si bunuri pentru politistii, care in exercitarea atributiilor de serviciu, se gasesc in situatii neprevazute care le afecteaza viata sau bunurile profesionale.

„Acestia vor avea confortul necesar sa stie ca orice vatamare sau distrugere va fi acoperita prin aceasta forma de asigurari”, a mai declarat ministrul David.

O alta noutate o reprezinta prevederea conform careia politistii actionati in instanta pentru fapte savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu vor beneficia de suportarea de catre unitate a sumelor necesare asigurarii asistentei juridice. In acest sens, structurile de politie interne vor dispune asigurarea si oferirea asistentei juridice gratuite.

„Nu trebuie, in acelasi timp, nici sa incurajam sau sa protejam abuzurile, dar nici sa lasam politistii la discretia unor abuzuri care s-ar indrepta impotriva lor ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu, descurajand si afectand autoritatea acestora”, a mai adaugat ministrul Cristian David

Potrivit noilor prevederi, politistii actionati in instanta trebuie sa informeze, in scris si imediat, structura de resurse umane din unitatea din care fac parte despre dobandirea calitatii de invinuit sau inculpat, precum si despre masurile procesuale penale dispuse ori hotararile penale dispuse ori pronuntate impotriva lor. Astfel se vor putea decide fie masuri de sanctionare ori de acordare de asistenta juridica gratuita politistului in cauza.

De asemenea, perioada pe care politistii, in situatii temeinic justificate, pot fi pusi la dispozitia unitatii, a fost prelungita de la 3 luni la 6 luni, timp in care acestia vor beneficia de drepturile banesti avute, cu exceptia indemnizatiei de comanda, dupa caz.

Verificam online stadiul dosarului la Registrul comertului

de

„Stadiu dosar” este un serviciu online disponibil pe pagina de internet a Oficiului National al Registrului Comertului (ONRC) prin intermediul caruia se poate consulta stadiul unei cereri depuse spre solutionare la Oficiile Registrului Comertului de pe langa Tribunale (ORCT) din toata tara.

Lansarea serviciului „stadiu dosar” se inscrie in eforturile Oficiului National al Registrului Comertului de a reduce birocratia in cadrul institutiei si de a pune la dispozitia comerciantilor mijloace moderne. Serviciul lansat initial la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Tribunalul Bucuresti s-a bucurat de un real succes. in intervalul 1 iulie 2008 – 31 octombrie 2008 acest serviciu a fost accesat de peste 230.000 de ori. 

Principalul avantaj al acestui serviciu online este rapida informare a comerciantilor despre cererile depuse la ORCT, despre noul termen de judecata si actele pe care trebuie sa le mai depuna in cazul dosarelor amanate, aflate in competenta judecatorului delegat la registrul comertului sau a directorului ORCT, precum si momentul la care se pot prezenta la Biroul Registratura Eliberari spre a-si ridica actele” a declarat Calin Bogdan Gaurean, director general adj.

Acest serviciu pune la dispozitia comerciantilor, pe Internet, fara a mai fi necesara deplasarea la sediile ORCT, informatiile legate de stadiul cererilor aflate spre solutionare la ORCT. Informatiile sunt actualizate in timp real, odata cu preluarea cererilor in registraturile ORCT. Pentru a identifica cererea cautata, comerciantul are la dispozitie criterii multiple de cautare prin care acesta poate ajunge la informatiile necesare, respectiv: denumirea comerciantului, numarul de inmatriculare in Registrul Comertului, CUI-ul si numarul cererii de inregistrare.

Recursuri in interesul legii 13.11.2008

de

Prin decizia nr. 40, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit:

Dispozitiile art. 77 alin. (2) raportat la art. 43 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, se interpreteaza in sensul ca stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru persoanele ale caror drepturi de pensie s-au deschis in intervalul 1 iulie 1977 – 31 martie 2001 si care si-au desfasurat activitatea in grupe speciale de munca este cel reglementat de art. 14 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala.

2. Prin decizia nr. 41, admitandu-se recursul in interesul legii s-a stabilit ca: In litigiile dintre personalul medical si unitatile sanitare, avand ca obiect plata unor sume de bani reprezentand drepturi salariale, casele de asigurari sociale de sanatate nu au calitate procesuala pasiva.

Flagrant de trafic de influenta judecator.Aveti alte cazuri?

de

Procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie – Serviciul Teritorial Pitesti efectueaza cercetari penale fata de inculpatii: 

OLTEANU Tania, functionar public in cadrul Administratiei Finantelor Publice a municipiului Rm.Valcea – Serviciul de Colectare si Executare Silita a Persoanelor Juridice, in sarcina careia s-a retinut infractiunea de trafic de influenta;

DUMITRESCU Gheorghe, in sarcina caruia s-a retinut infractiunea de cumparare de influenta, in forma continuata. 

Din Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale intocmita de procurori a rezultat ca la data de 11 noiembrie 2008, inculpata Olteanu Tania a primit de la inculpatul Dumitrescu Gheorghe suma de 10.000 euro, lasand sa se creada ca are influenta si poate interveni asupra unui magistrat de la Curtea de Apel Pitesti, pentru a-l determina sa anuleze in instanta un raport emis de catre Directia Generala de Accize si Operatiuni Vamale Craiova. Aceasta anulare ar fi avut drept consecinta inlaturarea tuturor masurilor de executare a unei firme in care Dumitrescu Gheorghe are calitatea de asociat majoritar.

La aceeasi data, inculpata Olteanu Tania a fost prinsa in flagrant dupa ce a primit suma respectiva.

De asemenea, in cursul lunii iunie 2008, inculpatul Dumitrescu Gheorghe a oferit suma de 2.000 euro in echivalent lei unei persoane fizice pentru a interveni pe langa functionari ai Garzii Financiare – Sectia Arges in scopul de a nu-i aplica o sanctiune contraventionala la regimul produselor accizabile si pentru a nu-i confisca un autoturism.

Dosare penale pentru părinţii care nu-şi lasă copiii la şcoală.Sunteti de acord?

de

Aceasta este una dintre prevederile noului Cod Penal care a fost redactat de specialiştii Ministerului Justiţiei şi ar putea intra în vigoare anul viitor.

Părinţii care le interzic copiilor să meargă la şcoală se vor alege cu dosare penale, la fel ca şi minorii care comit infracţiuni la 13 ani. Acestea sunt doar două dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod Penal care a fost redactat de specialiştii reuniţi la Ministerul Justiţiei şi ar putea intra în vigoare anul viitor.

Concret, proiectul de act normativ incriminează „împiedicarea accesului la învăţământul general obligatoriu“, legiuitorii motivând această măsură prin faptul că, în România, a crescut alarmant numărul copiilor care abandonează şcoala la o vârstă fragedă. Drept urmare, „părintele care, în mod abuziv, îşi retrage copilul minor de la studii sau îl împiedică să meargă la şcoală, deşi ar fi avut toate condiţiile să studieze, va fi pedepsit penal“, se arată în noua lege.

Excepţie fac părinţii ai căror copii nu pot studia din cauza situaţiei materiale precare, „caz în care statul trebuie să intervină prin alte mijloace“.

O altă modificare importantă adusă vechiului Cod Penal vizează vârsta de la care sunt pedepsiţi minorii care comit infracţiuni, aceasta fiind redusă de la 14 ani acum, la doar 13 ani.
 
Pe de altă parte, infracţiunile electorale au fost şi ele regrupate într-un titlu distinct al noului Cod Penal, unele dintre incriminări fiind „restructurate“. Spre exemplu, sancţiunile în cazul infracţiunii de violare a confidenţialităţii votului vor fi diferenţiate în funcţie de autorul infracţiunii, un membru al biroului secţiei de votare fiind pedepsit mai aspru decât un alegător care face asta.

http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/828059/Dosare-penale-pentru-parintii-care-nu-si-lasa-copiii-la-scoala/

Dosarul plângerilor privind sechestrul în dosarul DNA împotriva lui Radu Mazăre, trimis la Bucureşti

de

Curtea de Apel Constanţa a dispus, marţi, ca dosarul cu plângerile împotriva măsurii de sechestru formulate de trei dintre firmele care apar în dosarul în care primarul Constanţei, Radu Mazăre şi alte 36 de persoane au fost trimise în judecată de DNA, să fie trimis la Bucureşti.

Prin decizia Curţii de Apel Constanţa, dosarul privind plângerile societăţilor Pomacost SA, SC Holland Development Group SA şi Aqualand SA împotriva sechestrelor asiguratorii dispuse de DNA a fost declinat Curţii de Apel Bucureşti, în vederea ataşării la dosarul de fond.

Sechestrele au fost instituite în dosarul de urmărire penală 29/P/2005, care priveşte retrocedările presupuse a fi ilegale ale administraţiei publice constănţene. În ordonanţa de instituire a sechestrelor luate de DNA se arată că „sunt deţinute terenuri dobândite din faptele penale săvârşite de învinuiţii care sunt sau au fost acţionari la acestea şi alte societăţi comerciale, care doar aparent pot proba cumpărarea”. 

Stănculescu şi Chiţac au fost aduşi la analize la Institutul de Medicină Legala.Ce solutie vor da?

de

Victor Atanasie Stănculescu si Mihai Chiţac mai rămân după gratii cel puţin o lună şi jumătate. Atâta durează verificările specialiştilor de la institutul de Medicină legală, care vor stabili dacă generalii pot sau nu să suporte regimul de detenţie. Generalii în rezervă au fost astăzi la IML tocmai pentru a face analize amănunţite în acest sens

La jumătatea lunii octombrie, Stănculescu şi Chiţac au fost condamnaţi la închisoare pentru omor deosebit de grav în Revoluţia de la Timişoara. La câteva zile de la încarcerare, avocaţii lor au cerut judecătorilor Tribunalului militar Bucureşti ca Stănculescu şi Chiţac să fie eliberaţi provizoriu.

http://www.realitatea.net/stanculescu-si-chitac-au-fost-adusi-la-analize-la-institutul-de-medicina-legala_388806.html

Angajaţii magazinelor pot fura codul PIN al cardurilor de pe camerele de supraveghere.Vi s-a intamplat?

de

Au plecat la cumpărături şi au rămas fără nici un ban în cont. Şi nu pentru că ar fi luat prea multe produse, ci pentru că au căzut victime hoţilor de carduri. Poliţiştii au descoperit mai mulţi comercianţi care furau PIN-ul şi seria cardurilor cu ajutorul camerelor de supraveghere din magazine.

Tânărul reţinut în acţiunea de luni a poliţiei era angajat al unei benzinării. De pe camerele de supraveghere afla pinul iar cu aşa-zisul pager copia datele de pe card.

De fiecare dată când utilizaţi cardul, mare atenţie ca ochii dumneavoastră să fie singurii care văd codul PIN. Cea mai simplă variantă este să acoperiţi cu mâna tastatura POS-ului.

„Copierea codului PIN se poate face cu diferite obiecte artizanale frauduloase numite skimmere iar, de cele mai multe ori copierea benzii magnetice este însoţită de furtul codului PIN”, a explicat un ofiţer specialist în criminalitate informatică.

http://www.realitatea.net/angajatii-magazinelor-pot-fura-codul-pin-al-cardurilor-de-pe-camerele-de-supraveghere_387261.html

Iresponsabilitatea justitiei.Ce parare aveti?

de

Oricine a avut de a face cu sistemul judiciar din Romania nu a putut sa evite gustul amar aparut dupa interferenta cu acest sistem. Dintre multele cauze ale gustului amar, fariseismul este una dintre cele mai frustrante. El denota iresponsabilitatea cu care membrii sistemului judiciar (judecatori, procurori, avocati, jurisconsulti si alti participanti) trateaza activitatea lor cotidiana.

In orice intreprindere privata performanta si proactivitatea sunt principalele criterii de evaluare a activitatii.

In sistemul judiciar performanta este insa greu de evaluat, iar proactivitatea s-a convins fiecare dintre noi ca lipseste cu desavarsire.

Dar proactivitatea este doar mimata in legislatia romaneasca. Celebrul articol 5 din codul civil care de fapt instiga judecatorul sa fie proactiv (mai simplu pentru juristii recenti – sa nu refuze pronuntarea unei hotarari) este complet lipsit de sanctiune juridica.

Intregul mod de derulare al procesului civil este afectat de un pseudo rol activ al judecatorului. Sistemul precedent l-a obligat pe judecator sa cerceteze cauza in profunzime chiar dincolo de limitele dorite de parti. Judecatorii au aplicat insa aceasta dispozitie legala numai in cazurile in care drepturile civile ale partilor trebuiau de fapt restranse sau interpretare restrictiv.

Nu este insa acceptabil in aceste vremuri de necesara responsabilizare, in special in justitie, ca judecatorul sa refuze partilor o solutie fie pentru ca partea a formulat o cerere proasta, fie pentru ca legea este confuza sau prost scrisa sau pentru ca judecatorul este pur si simplu plictisit sa CAUTE  o solutie pentru situatia dedusa judecatii sale.

Ascunderea dupa dispozitii procedurale si artificii legale nu demonstreaza decat iresponsabilitatea unor judecatori.

Tendinta magistratilor de a interpreta las, restrictiv dispozitiile legale, de cele mai multe ori impotriva partilor si impotriva interesului lor de a se „dezlega pricina” (cei ce au scris aceste cuvinte in vechime nu le banuiau adevarata putere si sensul profund) este regretabila si nu face altceva decat sa ascunda o atitudine „dusmanoasa” fata de cetatean.

 

sursa

http://www.juris.ro/opinii-detaliu/Iresponsabilitatea-justitiei/

Lege nr. 139/2008 din 04/07/2008 privind ratificarea Conventiei dintre Romania si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnata la Bucuresti la 19 septembrie 2007

de

Parlamentul Romaniei
Lege nr. 139/2008
din 04/07/2008
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 589 din 06/08/2008

privind ratificarea Conventiei dintre Romania si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnata la Bucuresti la 19 septembrie 2007

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

   Articol unic.  – Se ratifica Conventia dintre Romania si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnata la Bucuresti la 19 septembrie 2007.

   Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.
   
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR                      p. PRESEDINTELE SENATULUI,
         BOGDAN OLTEANU                                   DORU IOAN TARACILA
 

   Bucuresti, 4 iulie 2008.
   Nr. 139.

   CONVENTIE

intre Romania si Islanda pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea

evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit

Avocatii pot deveni practicieni in insolventa, fara examen

de

Avocatii cu cel putin 5 ani vechime vor putea deveni practicieni in insolventa, doar pe baza unui interviu, fiind scutiti de sustinerea unui examen.

Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa (UNPIR) va organiza, in data de 12 decembrie, un interviu pentru primirea in profesie a avocatilor care au o vechime de minim 5 ani in profesie. Interviul va consta in verificarea cunostintelor solicitantilor cu privire la organizarea si exercitarea profesiei de practician in insolventa.
Astfel, avocatii care indeplinesc conditia vechimii nu vor mai fi nevoiti sa sustina examenul si vor fi scutiti de perioada de stagiu.
In cazul in care exista un numar mare de solicitanti, interviul se va desfasura in mai multe zile. Inscrierile se pot face la filialele UNPIR.

O noua Declaratie privind veniturile realizate – formularul 200

de

Agentia Nationala de Adminstrare Fiscala (ANAF) a elaborat un proiect de ordin pentru modificarea formularelor 200 – „Declaratie privind veniturile realizate” si 250 – „Decizie de impunere anuala pentru veniturile realizate din Romania de persoanele fizice”.

Proiectul de Ordin al ANAF modifica formularele 200 si 250 prin includerea unei rubrici speciale pentru declararea veniturilor din cedarea folosintei bunurilor realizate din derularea unui numar mai mare de 5 contracte de inchiriere, calificate in categoria venituri din activitati independente si stabilirea impozitului anual datorat.
Conform proiectului de Ordin al ANAF, persoanele fizice care au realizat venituri din cedarea folosintei bunurilor calificate in categoria venituri din activitati independente conform legii, vor declara venitul net realizat potrivit regulilor prevazute pentru veniturile din activitati independente pentru care venitul net se stabileste in sistem real.
Noile modele ale formularelor ar urma sa fie utilizate pentru definitivarea impozitului anual aferent veniturilor realizate, incepand cu 1 ianuarie 2008.
In plus, proiectul de ordin mai stabileste ca pana la data de 15 septembrie a anului urmator celui pentru care se face impunerea, organul fiscal competent emite deciziile de impunere anuala pe baza datelor din declaratiile privind veniturile realizate si a celorlalte informatii aflate la dispozitia sa.

Practica neunitara asupa investirii cu formula executorie a sentintelor comerciale

de

Procurorul General al Parchetului de pe langa ICCJ a promovat recursul in interesul legii cu privire la interpretarea si aplicarea dispoziţiilor art. 720 indice 8 din Codul de procedura civila, prin care se stabileste ca hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii

Instantele judecatoresti sesizate cu cereri de investire cu formula executorie a unor astfel de hotarari, au solutionat aceste cereri in mod diferit.

I. Astfel, unele instante au considerat ca pentru a putea fi puse in executare, hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala, chiar daca sunt executorii, trebuie investite cu formula executorie.

In consecinta au admis cererile de investire cu formula executorie formulate de creditori, respectiv au respins cererile de incuviintare a executarii silite, formulate de executorii judecatoresti, privind hotarari judecatoresti pronuntate in materie comerciala care nu erau irevocabile si nici nu fuseserainvestite cu formula executorie.

Pentru a pronunta aceste solutii, instantele au retinut ca potrivit dispozitiilor art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila „nici o hotarare nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 din acelasi cod, afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri prevazute de lege, care se executa fara formula executorie„.

Or, asa cum prevad dispozitiile art. 7209  din Codul de procedura civila, doar hotararea judecatoreasca data in materie comerciala care se aduce la indeplinire prin executare silita si care poarta mentiunea ca este irevocabila, constituie titlu executoriu, fara efectuarea altor formalitati (Anexa I).

II.  Alte instante au considerat ca nu este necesara investirea cu formula executorie a hotararilor date in prima instanta in materie comerciala, deoarece acestea sunt executorii ope legis.

In motivarea acestor solutii, s-a aratat ca din interpretarea dispozitiilor art. 376 alin. 1 din Codul de procedura civila, rezulta ca investirea cu formula executorie este necesara pentru a se conferi hotararii judecatoresti forta executorie.

Prin derogare de la regula investirii cu formula executorie,  art. 7208 din Codul de procedura civila atribuie caracter executoriu hotararilor date in prima instanta in materie comerciala, ceea ce inseamna ca partea care a obtinut solutia favorabila poate trece direct la executarea silita a hotararii, fara a mai fi obligata sa o investeasca cu formula executorie (Anexa II).

Apreciez  ca aceasta din urma solutie este in conformitate cu litera si spiritul legii.

Potrivit art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila, „Hotararea judecatoreasca sau alt titlu se executa numai daca este investit cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1, afara de incheierile executorii, de hotararile executorii provizoriu si de alte hotarari sau inscrisuri, prevazute de lege, care se executa fara formula executorie„.

Prin art. 376 alin. 1 din Codul de procedura civila, se arata ca: „Se investesc cu formula executorie prevazuta de art. 269 alin. 1 hotararile care au ramas definitive ori au devenit irevocabile, precum si orice alte hotarari sau inscrisuri, pentru ca acestea sa devina executorii, in cazurile prevazute de lege„.

Din examinarea coroborata a acestor dispozitii legale rezulta ca in principiu, o hotarare judecatoreasca poate fi pusa in executare numai daca a ramas definitiva ori a devenit irevocabila si a fost urmata procedura investirii cu formula executorie.

De la aceasta regula, prin chiar dispozitiile art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila, sunt stabilite unele exceptii, care privesc incheierile executorii, hotararile executorii provizoriu, precum si alte hotarari prevazute de lege.

Incheierile si hotararile mentionate se executa atat fara a fi definitive sau irevocabile, cat si fara a fi investite cu formula executorie, tocmai ca urmare a caracterului lor executoriu, stabilit prin lege.

In categoria hotararilor executorii provizoriu sau, cum li se mai spune, cu executie vremelnica, intra si cele prevazute in art. 278 din Codul de procedura civila, care reglementeaza executarea vremelnica de drept.

Astfel, potrivit acestui text de lege, hotararile primei instante sunt executorii de drept atunci cand au obiectul aratat la punctele 1-6 ale articolului, precum si in cazul prevazut de art. 270, respectiv cel al hotararilor partiale.

De asemenea, in conformitate cu punctul 8 al art. 278 din Codul de procedura civila, hotararile primei instante sunt executorii de drept „in orice alte cazuri in care legea prevede ca hotararea este executorie„.

Un astfel de caz este cel stabilit prin art. 7208 din Codul de procedura civila, potrivit caruia „hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala sunt executorii„.

Or, in cazul in care o hotarare judecatoreasca a primei instante este executorie de drept, ea face parte din categoria hotararilor executorii provizoriu, care se executa fara formula executorie, asa cum se stabileste prin art. 374 alin. 1 din Codul de procedura civila.

Hotararea executorie de drept constituie prin ea insasi titlu executoriu, astfel ca, prin vointa legiuitorului, o asemenea hotarare poate fi pusa in executare din momentul pronuntarii.

Reglementarea continuta de art. 7209 din Codul de procedura civila nu trebuie inteleasa in sensul ca legiuitorul ar fi intentionat sa scuteasca de investirea cu formula executorie numai hotararea judecatoreasca irevocabila data in materie comerciala.

Stabilind ca hotararea irevocabila pronuntata in aceasta materie constituie titlu executoriu, fara efectuarea altor formalitati, legiuitorul a fost consecvent, derogand si de aceasta data de la dreptul comun si asigurand un regim unitar, sub acest aspect, atat hotararilor primei instante, cat si celor irevocabile, date in materie comerciala.

In consecinta, in urma examinarii dispozitiilor legale ce au fost prezentate, se impune concluzia ca, fiind executorii de drept, hotararile date in prima instanta privind procesele si cererile in materie comerciala nu trebuie investite cu formula executorie pentru a putea fi puse in executare.
 
Pentru aceste motive, in temeiul dispozitiilor art. 329 din Codul de procedura civila, solicit admiterea recursului in interesul legii si pronuntarea unei decizii prin care sa se asigure interpretarea si aplicarea unitara a dispozitiilor legale invocate mai sus.

PROCUROR GENERAL,
Laura Codruta Kövesi

sursa: mpublic.ro

Hotararea CEDO in cauza Jujescu impotriva Romaniei

de

La data de 29 iunie 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului („CEDO”) a pronuntat o hotarare in cauza Jujescu impotriva Romaniei, constatand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului („Conventia”), care garanteaza respectarea dreptului de proprietate

Reclamanta, Rodica Maria Jujescu a introdus o cerere la CEDO, invocand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventie. Doamna Jujescu a aratat ca, in 1997, a introdus o actiune in revendicare impotriva statului cu privire la un imobil situat in Bucuresti, care a fost admisa de instanta.

Cu toate acestea, actiunea in constatarea nulitatii contractelor de vanzare-cumparare a trei apartamente din imobil, incheiate de stat cu fostii chiriaşi, a fost respinsa, aplicandu-se de catre instante principiul bunei-credinte.

Ulterior, reclamanta a formulat actiuni in revendicare impotriva fostilor chiriasi care cumpsrasera cele trei apartamente. Doua dintre acestea au fost admise, in vreme ce a treia a fost respinsa, retinandu-se buna-credinta a cumparatorilor la data incheierii contractului de vanzare-cumparare. 

CEDO a considerat ca articolul 1 din primul Protocol aditional la Convenţie a fost incalcat, dat fiind ca reclamanta a fost privata de bunul sau, obtinut in urma actiunii in revendicare impotriva statului, fara a i se plati o despagubire. In acest context, cu referire la cererea de restituire formulata de reclamanti in temeiul Legii nr. 10/2001, care nu a fost inca solutionata, Curtea a remarcat ca, presupunand ca aceasta cerere este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Fondul „Proprietatea” nu functioneaza in prezent de o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii. 

Curtea a reluat, in aceasta hotarâre, rationamentul sau din cauzele Strain, Paduraru si Brumarescu impotriva Romaniei si a obligat statul roman, cu titlu principal, la restituirea in natura a apartamentului.

sursa: mae.ro

Hotararea CEDO in cauza Toganel si Gradinaru impotriva Romaniei

de

La data de 29 iunie 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului („CEDO”) a pronuntat o hotarare in cauza Toganel si Gradinaru impotriva Romaniei, constatand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventia Europeana a Drepturilor Omului („Conventia”), care garanteaza respectarea dreptului de proprietate.

La data de 3 februarie 2003, Laurentiu Toganel si Ana Gradinaru au introdus o cerere la CEDO, invocand incalcarea articolului 1 din primul Protocol aditional la Conventie, ca urmare a faptului ca, desi in urma unei actiuni in revendicare introdusa impotriva statului s-a stabilit ca erau proprietarii unui imobil, actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare privind un apartament din acest imobil – incheiat de stat cu fostii chiriasi – a fost respinsa, aplicandu-se de catre instante principiul bunei-credinte.

CEDO a considerat ca articolul 1 din primul Protocol aditional la Conventie a fost incalcat, dat fiind ca reclamantii au fost privati de bunul lor, obtinut in urma actiunii in revendicare, fara a li se plati o despagubire. In acest context, cu referire la cererea de restituire formulata de reclamanti in temeiul Legii nr. 10/2001, care nu a fost inca solutionata, Curtea a remarcat ca, presupunand ca aceasta cerere este admisibila si poate face obiectul unei indemnizatii, Fondul „Proprietatea” nu functioneaza in prezent de o maniera susceptibila de a conduce la acordarea efectiva a unei indemnizatii.

Curtea a reluat, in aceasta hotarare, rationamentul sau din cauzele Strain, Paduraru si Brumarescu impotriva Romaniei si a obligat statul roman, cu titlu principal, la restituirea in natura a bunului imobil.

sursa: mae.ro

Hotararea CEDO in cauza Popescu si Toader impotriva Romaniei

de

La data de 8 martie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat o hotărâre în cauza Popescu şi Toader împotriva României, constatând încălcarea articolului 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, care garantează respectarea dreptului de proprietate.

La data de 5 iulie 2002, Radu Popescu şi Teodora Toader au introdus cerere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, invocând încălcarea articolului 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Reclamanţii au arătat că în 1997 li s-a admis o acţiune în revendicare a unui imobil naţionalizat situat în Bucureşti, ocupat de un chiriaş care încheiase contract cu statul, iar respectivul contract fusese prelungit prin efectul legii nr. 17/1994.

Reclamanţii au solicitat, în instanţă, evacuarea chiriaşului care ocupa imobilul. Acţiunea a fost respinsă de către instanţele române care au considerat că în speţă se aplicau prevederile art. 10 alineat 1 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 40/1999, iar proprietarii nu respectaseră cerinţele prevăzute de acest articol (notificarea chiriaşului prin executor judecătoresc, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Ordonanţei, cu privire la încheierea unui nou contract de închiriere). Prin urmare, în virtutea art. 11 alineat 1 din Ordonanţă, contractul de închiriere încheiat cu statul a fost prelungit de drept, iar locatarul avea un titlu locativ valabil.

Curtea a subliniat faptul că OUG nr. 40/1999 a reprezentat o măsură de reglementare a folosinţei bunurilor care urmăreşte un interes general. Curtea a arătat totuşi că aplicarea, de către instanţele naţionale a art. 11 alin. 1 şi 13 lit. d) i-a privat pe reclamanţi de posibilitatea evidentă de a percepe o chirie.

Curtea a considerat că speţa este similară cauzei Radovici şi Stănescu împotriva României şi a constatat încălcarea dreptului de proprietate al reclamanţilor.

Prin urmare, statul român a fost obligat să le plătească reclamanţilor suma de 20.000 euro cu titlu de prejudiciu material şi moral şi cea de 250 euro cu titlu de cheltuieli de judecată.

sursa: mae.ro

Hotararea CEDO in cauza Danila impotriva Romaniei

de

Joi, 8 martie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat în cauza Dănilă împotriva României, constatând încălcarea dreptului reclamantului la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. 1 şi 3 lit. d) din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor individuale.

În fapt, reclamantul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită. Printr-o hotărâre din data de 19 februarie 1997, reclamantul a fost achitat de instanţa de fond, cu motivarea că faptele imputate nu au fost probate. Instanţa a reţinut că declaraţiile unui dintre martorii acuzării, concubinul persoanei care a formulat plângerea penală împotriva reclamantului, erau contradictorii. În plus, ele se contraziceau cu cele ale altor martori şi cu alte probe administrate în cauză.

Apelul Parchetului a fost respins ca nefondat. Curtea de Apel a reţinut, ca şi instanţa de fond, contradicţia dintre declaraţiile martorului acuzării şi mai ales contradicţia dintre acestea şi declaraţiile altor martori. Parchetul a formulat recurs.

La termenul de judecată reclamantului i s-a acordat ultimul cuvânt. Nici persoana care a formulat plângerea penală, nici martorii şi nici reclamantul nu au fost audiaţi.

Printr-o hotărâre din data de 15 iulie 1998, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul parchetului şi l-a condamnat pe reclamant la pedeapsa de 4 ani închisoare cu executare şi interzicerea drepturilor civile pentru o perioadă de doi ani.
Reclamantul s-a plâns Curţii că nu a beneficiat de un proces echitabil în faţa Curţii Supreme de Justiţie, care l-a condamnat fără a-l fi audiat şi fără a fi audiat persoana care l-a denunţat.

Curtea a reţinut că aspectele pe care Curtea Supremă de Justiţie le-a examinat în vederea soluţionării cauzei au avut un caracter predominant factual. Trebuia stabilit dacă reclamantul a atins o sumă de bani şi dacă a primit mai multe bunuri din partea denunţătoarei.

Curtea a constatat că, spre deosebire de cauza Constantinescu împotriva României, prezenta cauză nu implică aplicabilitatea art. 3856 alin. 3 din Codul de procedură penală, potrivit căruia în cadrul unei proceduri de recurs împotriva unei hotărâri care nu este supusă căii de atac a apelului instanţa este obligată să examineze cauza sub toate aspectele. Cu toate acestea, Curtea a remarcat că, deşi Curtea Supremă de Justiţie s-a pronunţat în cadrul unei proceduri de recurs împotriva unei hotărâri care a format obiectul unui apel, ea trebuia să procedeze totuşi la propria apreciere a faptelor pentru a stabili dacă acestea sunt suficiente pentru a permite condamnarea reclamantului. Curtea a mai arătat că deşi reclamantul nu a solicitat expres să fie audiat de instanţa supremă, aceasta trebuia să ia măsuri pozitive în acest scop. Prin urmare, condamnarea reclamantului fără a fi fost audiat, mai ales având în vedere achitarea sa de instanţele inferioare, este contrară exigenţelor unui proces echitabil.

Cu privire la absenţa audierii denunţătoarei, considerată principalul martor al acuzării, care, potrivit afirmaţiilor concubinului său, plecase în Germania anterior trimiterii în judecată a reclamantului, Curtea a arătat că declaraţiile date de aceasta în faza de urmărire penală au contribuit într-o măsură determinantă la condamnarea reclamantului. Or, numai instanţa de fond a dispus citarea cu mandat de aducere a acesteia, pentru a fi audiată în calitate de martor, celelalte două instanţe limitându-se la a o cita în calitate de denunţător. Nu reiese din actele dosarului dacă autorităţile naţionale au încercat să afle noua adresă, din Germania, a denunţătoarei, sau să verifice dacă aceasta a părăsit, cu adevărat, România.

Presupunând totuşi că ar fi fost imposibilă asigurarea prezenţei denunţătoarei în faţa instanţelor şi că autorităţile naţionale au depus diligenţele necesare pentru aducerea acesteia în faţa instanţei, Curtea remarcă faptul că instanţa supremă a fost prima care l-a condamnat pe reclamant, după achitarea acestuia de instanţele inferioare, fără să facă o apreciere directă a declaraţiilor reclamantului şi a martorilor. Astfel, Curtea Supremă s-a pronunţat pe baza actelor aflate la dosarul primei instanţe, acelaşi dosar în baza căruia reclamantul fusese achitat în primă instanţă şi în apel.

În aceste condiţii, potrivit Curţii, instanţa supremă trebuia să procedeze la administrarea directă a probelor şi să-i audieze din nou pe reclamant şi pe unii martori, având în vedere, în special, chestiunile pe care le avea de tranşat şi importanţa acestora pentru reclamant. Ea trebuia s-o citeze pe denunţătoare şi, dacă era necesar, să solicite audierea acesteia prin comisie rogatorie.

În consecinţă, Curtea a apreciat că, prin condamnarea reclamantului în absenţa audierii denunţătoarei, a fost încălcat art. 6 alin. 3 lit. d) din Convenţie.

Guvernul a fost obligat să plătească reclamantului suma de 3.000 euro cu titlu de daune morale.

sursa: mae.ro

Hotararile CEDO in cauzele Gabriel, Florescu si Weigel

de

La data de 8 martie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunţat hotărârile sale în cauzele Gabriel împotriva României, Florescu împotriva României şi Weigel împotriva României constatând încălcarea articolului 1 din Primul Protocol Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În fapt, reclamanţii s-au plâns de încălcarea dreptului lor de proprietate asupra unor imobile, ca urmare a respingerii de către instanţele interne a acţiunilor lor în constatarea nulităţii absolute a contractelor de vânzare-cumpărare încheiate de către stat cu foştii chiriaşi (cauzele Florescu şi Gabriel) respectiv a acţiunii în revendicare împotriva foştilor chiriaşi (cauza Wiegel), deşi, prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, se recunoscuse caracterul abuziv al preluării imobilelor în cauză de către stat.

Curtea Europeană a considerat că situaţia de fapt din aceste cauze este similară celei din cauzele Străin şi alţii împotriva României şi Păduraru împotriva României, cauze în care Curtea a apreciat că vânzarea de către stat a bunurilor reclamanţilor către terţi, vânzare anterioară confirmării definitive în justiţie a dreptului de proprietate al reclamanţilor, reprezintă o încălcare a dreptului prevăzut de articolul 1 din Primul Protocol Adiţional. Curtea a reţinut că vânzarea bunurilor reclamanţilor, în baza Legii nr. 112/1995, i-a împiedicat pe aceştia să-şi exercite dreptul de proprietate şi că nicio despăgubire nu le-a fost acordată pentru această lipsire de bun.

De asemenea, Curtea reţine că, deşi în virtutea legii nr. 10/2001, persoanele care se află în situaţia reclamanţilor au dreptul la o indemnizaţie egală cu valoarea de piaţă a bunului care nu poate fi restituit, sub formă de titluri de valoare la fondul „Proprietatea”, acest fond nu reprezintă, în prezent, o cale susceptibilă să conducă la o despăgubire efectivă a reclamanţilor. În concluzie, Curtea a considerat că privarea reclamanţilor de bunurile lor, combinată cu absenţa totală a unei despăgubiri vreme de mai mulţi ani, a reprezentat o sarcină disproporţionată şi excesivă, incompatibilă cu dreptul la respectarea bunurilor, garantat de articolul 1 al Primului Protocol Adiţional la Convenţie.

În consecinţă, instanţa de la Strasbourg a obligat statul român la restituirea către reclamanţii Gabriel şi Florescu a imobilelor în discuţie şi a terenurilor aferente acestora sau la plata sumelor de 60.000 de EUR, respectiv 70.000 EUR cu titlu de daune materiale. De asemenea, Curtea a acordat suma de 5000 de EUR cu titlu de prejudiciu moral şi suma de 7000 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată pentru reclamantul Florescu. În ceea ce priveşte cauza Weigel împotriva României, Curtea a hotărât că cererea reclamantului de acordare a unei satisfacţii echitabile nu se găseşte în stare de judecată, având în vedere că pe rolul instanţelor interne se află o acţiune în anularea certificatului de moştenitor al fratelui reclamantului, iar soluţia ce urmează a fi pronunţată în cauză ar putea avea consecinţe asupra chestiunii satisfacţiei echitabile.

sursa: mae.ro

Hotararea CEDO in cauza Paduraru vs. Romania (satisfactie echitabila)

de

Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunţat, în data de 15 martie 2007, în cauza Păduraru împotriva României asupra aplicabilităţii articolului 41 din Convenţia europeană (satisfacţia echitabilă). La data de 1 decembrie 2005, CEDO a pronunţat hotărârea în ceea ce priveşte admisibilitatea şi fondul cauzei, constatând încălcarea articolului 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie (protecţia proprietăţii).

Reclamantul a solicitat CEDO, cu titlu de prejudiciu material, sumele de 180.000 EUR – valoarea imobilului – şi 880.000 EUR – lipsa de folosinţă a imobilului. Valoarea imobilului stabilită prin expertiza tehnică transmisă Curţii de către Guvern a fost aceea de 57.659 EUR. Reclamantul a solicitat Curţii să îi acorde şi suma de 3.161.520 EUR cu titlu de prejudiciu moral.

În hotărârea pronunţată în data de 15 martie 2007 Curtea de la Strasbourg a obligat statul român la restituirea imobilului sau la plata suma de 75 000 EUR cu titlu de prejudiciu material şi la plata sumelor de 8 000 EUR cu titlu de prejudiciu moral şi de 1.140 EUR cu titlu de cheltuieli de judecată.

sursa: mae.ro

Ne puteti scrie gratuit pe whatsapp 0745150894!